Camil Demetrescu

NOTE - RELATRI
Editie ngrijit de Nicolae C. Nicolescu
Editura Enciclopedic Bucuresti 2001
*
Ca functionar al Ministerului de Externe, fusese,
n timpul rzboiului, unul din oamenii de
ncredere ai lui Niculescu-Buzesti, cu care
colaborase la stabilirea de contacte cu puterile
aliate la Stockholm si Ankara, pentru a negocia
conditiile unui armistitiu, n cazul iesirii
Romniei din rzboi. La prima vedere, Camilus
prea sortit pieirii n conditiile vitrege ale
vietii din nchisoare. Pe lng un fizic debil,
mat era handicapat si de o miopie pronuntat care
l obliga s poarte ochelari cu lentile foarte
groase. Si, ca si cum n-ar fi fost ndeajuns de
dezmostenit de soart, pentru a face fat
regimului de detentie, Camilus mai era si de o
nende-mnare
ce
atingea
aproape
limita
infirmittii si de o distractie deconcertant.
Cu toate c se prezenta att de dezarmant n
btlia pentru supravietuire, Camil Demetrescu a
rezistat si fizic si moral anilor grei de
nchisoare, fiind ntotdeauna alturi de cei care
n-au nteles s fac concesii degradante".
Ion loanid, nchisoarea noastr cea de toate
zilele"
*
CUVNT NAINTE
Habar n-aveam ce este politica, atunci cnd i-am
cunoscut pe prietenii printilor mei. Tin minte c
se ntlneau de Pasti, de Crciun sau la vreo
aniversare. Atunci vorbeau despre copiii lor,

despre subiecte banale, nchisori si alte lucruri

pe care nu le ntelegeam.
Stiam, nc nainte de a merge la scoal, c
aproape
toat
familia
noastr
fusese
la
nchisoare. Nu m mira si nu m deranja, credeam
c toti oamenii, dup ce termin scoala, fac
nchisoare, deci nici nu m-am gndit c anii de
nchisoare ai lui Camil ar fi ceva neobisnuit.
Nici anii petrecuti n Brgan nu credeam c sunt
de regretat, doar mi prea ru c nu putusem si
eu, ca verisoarele mele mai mari, s merg la casa
bunicilor, din Valea Clmtuiului. Stiam c
lucrase ntr-un minister nainte, dar mi se prea
normal c nu mai e acolo; nici tatl meu nu lucra
dup pregtirea pe care o avea.
Cu timpul, crescnd si dndu-mi seama de proportia
lucrurilor,
am
nceput
s-i
diferentiez
pe
prietenii printilor mei de restul lumii. Totusi,
pe Camil nu cred s-1 fi confundat vreodat, n
primul rnd c era complet chel, pe urm, pentru
c era prietenos cu noi, cu mine si cu sora mea.
Nu-mi plceau oamenii mari care nu ddeau atentie
copiilor, dar cnd venea el, mi-aduc aminte c
sttea de vorb cu noi si, de fiecare dat, rdeam
n hohote. Ajungnd la vrsta cnd ierarhia
valorilor ncepe s capete o semnificatie, am
nceput s prefer celor din afar" pe oamenii
care reprezentau lumea familiei mele. Ei erau n
primul rnd politicosi, nu-mi aduceau aminte de
grosolniile de la scoal, mi ddeam seama c la
ei e adevrul, c dincolo" se minte.
Unii mai erau, mi se prea mie, si foarte
nvtati, vorbeau despre istoria antic la fel de
usor ca despre muzic. Camil Demetrescu, Radu
Niculescu-Buzesti, Alexandru Teodoreanu, Matei
Boil si multi altii aveau toate aceste calitti
la superlativ. Camil ns era mai distrat si stiam
c nu e nsurat, mi era simpatic zpceala lui,
2

m amuza ideea c, Ia Clmtui, n casa familiei

Coposu, exista un loc special pentru lucrurile
uitate de el, ns mi prea ru c e singur. M
gndeam, c i-o fi greu s se ntoarc acas, dup
ce fusese chemat la Securitate, si s gseasc
numai pisica. Totusi, cnd ne vedeam, ne spunea ce
i se mai ntmplase, si cred c reuseam s-1
nteleg de multe ori. Ofiterul care se ocupa" de
tata se ocupa" si de el; ajunsesem s-1 cunosc
destul de bine, desi numai din auzite. Dar nu asta
era important atunci, noi eram fericiti pentru c
venea la noi, stiam c o s auzim lucruri
interesante, si asa si era. Cu toate srcia
vremurilor si a noastr, eram fericiti: veseli,
idealisti,
prieteni
mpreun,
mai
aveam
si
satisfactia c Securitatea nu se bucur de asta.
Camil exclama: M bucur!" de fiecare dat cnd
ia" aveau un insucces. Cine mai vorbea atunci
despre credint, onoare, noblete de caracter,
ideal? Si care adolescent n-ar fi trebuit s-i fie
recunosctor
omului
care-i
ddea,
cu
atta
delicatete si generozitate, ceea ce-i lipsea
ntregii lui generatii? Mrturisesc, ns, c nu
stiu n ce msur mi ddeam seama de lucrurile
acestea, sau poate el era prea delicat si prea
discret.
Numai dup decembrie '89 mi-am dat seama de
adevrata dimensiune a luptei pe care o dusese
timp de zeci de ani si de nesfrsit de teribila
suferint pe care si-o asumase, cunoscnd perfect
ce nseamn aceasta, neabdicnd niciodat, dar
niciodat, de la adevr. Era tnr, i plcea
lumea, avea o situatie material bun, multi
prieteni, avea pregtirea si capacitatea s-si
ating telul n mod strlucit, si venera printii
si nu s-ar fi desprtit niciodat de ei, pentru
nimic n lume. Totusi, a preferat nchisoarea unei
minciuni care 1-ar fi scutit de chinuri si i-ar fi
3

adus tot ce-si dorea, i plceau crtile, suferea

cnd nu putea s citeasc timp de 15 ani nu i sa permis s citeasc un rnd. Dup eliberare" au
continuat sicanele, perchezitiile, urmririle si
nc o condamnare.
Spre sfrsitul vietii, a avut bucuria de a vedea
comunismul sfr-mndu-se, ridicol si rusinos, si
satisfactia recunoasterii publice a meritelor
sale, dar, mai ales, pe aceea de a se sti iubit de
prieteni si de foarte, foarte multi necunoscuti,
cei mai multi tineri. A avut mngierea de a
ntlni pe Altetele lor Principesele Margareta si
Sofia, si de a se sti stimat de M .S. Regele si de
Familia Regal. Spunea c ar fi pcat s moar
tocmai acum cnd e fericit. Dar n-a avut nici
acest
noroc.
Consecintele
unei
operatii
nechibzuite
(nu
vreau
s
m
gndesc
la
posibilitatea relei credinte) au curmat viata
celui pe care nu-1 dobo-rser torturile, btile,
frigul,
foamea
din
nchisori,
srcia
si
persecutiile ce le-au urmat.
Evident, e numai o nfrngere fizic. Sufletul lui
este mpcat crestineste cu Dumnezeu. A multumit
printelui Stefan Ttaru, vechiul si bunul su
tovars de suferint de la Sighet, pentru Sfintele
Taine date pe patul de moarte.
Nu datoreaz nimnui nimic, tara ns i este
obligat la recunostint si pietate. Este unul din
furitorii
Armistitiului,
si
omul
care
1-a
felicitat
ultima
dat
pe
luliu
Maniu,
nlcrimndu-1, cu ocazia aniversrii actului
Unirii. A fcut-o la nchisoarea din Galati,
asumndu-si toate riscurile ce decurgeau din
nerespectarea regulamentului. Dar nu numai att, a
fcut-o solemn, distins, cu eleganta si demnitatea
care-1 caracterizau. Cine s-ar fi gndit la asa
ceva, atunci si acolo? Cine ar fi avut puterea s
se mai gndeasc la felicitri n acea situatie?
4

Numai un om liber, care nu avea constiinta

zidurilor nchisorii. Ei credeau c 1-au nchis,
c-1
vor
distruge,
dac
nu
trupul,
mcar
personalitatea. El ns i-a nvins, a rmas si va
rmne mereu acelasi om sincer si delicat, drept
si incoruptibil.
Mihaela Brbus
*
NOT ASUPRA EDITIEI
Cartea de fat, intitulat NOTE - RELATRI, avnd
ca
autor
pe
juristul
si
diplomatul
Camil
Demetrescu, se editeaz dup o copie xeroxat a
manuscrisului olograf depus de autor, n timpul
vietii,
n
fondul
Arhivelor
Nationale
din
Bucuresti.
Textul pe care-1 tiprim reprezint, dup propia-i
mrturisire, a doua ciorn a manuscrisului,
ncheiat
n
1980,
ntruct
prima
form,
redactat, la ctiva ani de la iesirea din
nchisoare, i-a fost confiscat de Securitate.
Manuscrisul propriu-zis este alctuit din trei
caiete-registru, format mare, scrise cu pix cu
past neagr, pe ambele fete ale colilor. Primul
caiet-registru este numerotat de la l la 103, al
doilea de la 104 la 200, iar al treilea de la 201
la 303.
Caietele-registru au fost puse la dispozitia
Editurii Enciclopedice, n primvara anului 2001,
de ctre surorile dr. Mihaela Brbus si dr. Anca
Cernea
(n.
Brbus),
fiicele
fostului
vicepresedinte al Partidului National Trnesc
Crestin Democrat, loan Brbus, n calitate de
legatare testamentare cu titlu universal din
partea lui Camil Demetrescu.
Memorialistul
ne
avertizeaz
c
notele
si
relatrile sale se bazeaz exclusiv pe memorie,
ntruct minimele surse documentare personale
(corespondenta cifrat a lui Mihai Antonescu,
5

luliu Maniu, registrele de audient la Mihai

Antonescu,
Grigore
Niculescu-Buzesti,
Barbu
Stirbey etc. etc., cu nsemnri deosebit de
interesante
privind
multiplele
aspecte
ale
policitii externe romnesti, n preajma si n
timpul celui De-al Doilea Rzboi Mondial) i-au
fost confiscate, dup arestarea sa, survenit, n
1947, de la Coleta Alexandridi, unde le lsase
spre pstrare.
Bucurndu-se de privilegiul de a fi fost n
preajma unor mari personalitti politice si
diplomatice sau colabornd nemijlocit cu acestea
(luliu Maniu, Grigore Gafencu, Grigore NiculescuBuzesti,
Victor
Rdulescu-Pogoneanu,
Minai
Antonescu,
Alexandru
Cretzianu,
Constantin
Visoianu, Ion Christu, Brutus Coste s.a.), Camil
Demetrescu, prin multiplele sale responsabilitti,
detinute n Centrala Ministerului Afacerilor
Strine, ntre care si aceea de director adjunct
al Cabinetului Ministrului si Cifrului, are
posibilitatea s ne ofere aprecieri, informatii si
date asupra unui eveniment sau altul, cum s-ar
spune, direct de la prima surs.
Volumul se deschide cu unele precizri privind
hotrrea sa de a lsa posterittii opiniile
personale asupra unor evenimente interne si
internationale, cunoscute, trite sau cu implicare
nemijlocit, zbovind, apoi, asupra primilor si
ani de carier, cu accent deosebit asupra misiunii
sale la Moscova (iun. 1940-iun. 1941) pentru
repatrierea romnilor basarabeni si bucovineni
desprtiti de familiile lor, n urma ultimatumului
din 26-27 iun. 1940, sau a romnilor din restul
trii, aflati n interes de serviciu sau la rude
n Basarabia si Bucovina de Nord ocupate de
trupele sovietice, n alt paragraf al crtii ne
ofer
date
extrem
de
interesante
asupra
organizrii Directiei Cabinetului Ministrului si
6

Cifrului, n cadrul cruia Camil Demetrescu s-a

afirmat ca un excelent profesionist si iscusit
diplomat.
O deosebit atentie, n economia lucrrii, se
acord activittii politico-diplomatice promovate
de Opozitia democrat,(pe fundalul desfsurrii
operatiunilor militare) nu de putine ori cu
stiinta si acceptul guvernantilor, la Cairo,
Lisabona, Berna, Ankara, Madrid si Stockholm cu
emisarii diplomatici ai Washingtonului si Londrei,
precum
si
tratativele
cu
reprezentantii
diplomatiei ruse, la Stockholm. Nu sunt lipsite de
interes prerile sale asupra negocierilor purtate,
concomitent, la Cairo de reprezentantii Opozitiei,
pe de o parte, si ai guvernului Antonescu cu
diplomatii Washingtonului, Londrei si Moscovei, pe
de alta n egal msur, ntr-un alt capitol al
lucrrii sunt rememorate, cu lux de amnunte,
evenimentele
interne
si
internationale,
pe
fundalul si n contextul crora au avut loc
pregtirea si nfptuirea cu succes, a loviturii
de stat de la 23 aug. 1944, cu consecintele
cunoscute
att
pentru
tar
ct
si
pentru
desfsurarea pe mai departe a rzboiului: reorientarea fundamental a pozitiei Romniei n partea
final a celui De-al Doilea Rzboi Mondial, avnd
drept urmare prbusirea ntregului sistem de
aprare german n Balcani, mutarea frontului cu
500
km
spre
Vest
si,
implicit,
scurtarea
conflagratiei cu cel putin sase luni.
Dup
descrierea
evenimentelor
ce
au
urmat
loviturii de stat, mai exact a celor din zilele de
24-31
aug.,
memorialistul
struie
asupra
negocierilor" de la Moscova consacrate semnrii
Conventiei de-armistitiu cu Natiunile Unite datat
12 septembrie 1944, dar semnat n zorii zilei de
13
septembrie.
C.
Demetrescu
mprtseste,
ntrutotul, opinia c tergiversarea de ctre
7

sovietici,
secondati
de
anglo-americani,
a
nceperii negocierilor cu delegatia romn (sosit
la Moscova pe 29 aug.) s-a fcut cu scopul crerii
unei marje de timp pentru ocuparea trii fr
lupte de fortele sovietice, ntruct este stiut
faptul c n perioada 23-31 aug. trupele germane
din
Muntenia,
Oltenia,
Dobrogea
si
sudul
Transilvaniei fuseser alungate de armata romn,
n aceste conditii, delegatia romn, condus de
Lucretiu Ptrscanu, era pus n situatia de a
reprezenta o tar inamic, nvins n rzboi, fr
posibilitatea de a comenta, respinge sau negocia
conditiile proiectului Conventiei de armistitiu.
n partea final a citii ne este nftisat
asaltul puterii de ctre comunisti, materializat
n aducerea la crma trii a guvernului dr. Petru
Groza, impus regelui de ctre A. I, Vsinski,
primul guvern comunist din istoria Romniei
recunsocut de Marea Britanic si S.U.A. (febr.
1946),
insistnd
apoi
asupra
msurilor
antidemocratice initiate si aplicate de acesta
(judecarea si executarea maresalului I. Antonescu
si a principalilor si colaboratori, falsificarea
alegerilor parlamentare din nov. 1946), anihilarea
opozitiei si, n special a partidelor istorice,
arestarea si exterminarea liderilor lor, impunerea
actului de abdicare a regelui Mihai I etc. etc,
toate acestea conducnd la instaurarea n tar a
unui regim comunist totalitar, de represiune
politieneasc, cruia i-au czut victime o mare
parte a elitei politice, militare si culturale a
trii si zeci de mii de trani n timpul
colectivizrii fortate a agriculturii, inclusiv
fruntasii comunisti, n acest caz relevant fiind
procesul intentat lui Lucretiu Ptrscanu.
ntrunind n persoana sa calittile unui excelent
profesionist n diplomatie, Camil Demetrescu se
dovedeste a fi, deopotriv, si un foarte fin
8

analist politic, care stpneste si mnuieste cu

usurint mijloacele specifice att de necesare
pentru
ntelegerea
si
judecarea
faptelor
protagonistilor politici, diplomatici si militari
prin prisma slujirii interesului national.
Reproducerea textului manuscrisului s-a fcut prin
aplicarea normelor ortografice actuale, pstrnduse ns unele particularitti de expresie ale
autorului sau care se integreaz structurii sale
stilistice. De adugat faptul c interventiile
editorului pe textul autorului sunt minime, iar
atunci cnd s-au fcut, acestea sunt redate prin
paranteze drepte. S-au operat, tacit, unele
ndreptri privind scrierea corect a numelor de
persoane sau de localitti, iar n subsolul
paginii, cu asterisc, denumirea ntreag a unor
institutii strine sau romnesti, date n text
prin sigle.
Pentru usurarea ntelegerii de ctre cititori a
unor evenimente, date, fapte, oameni evocate
lapidar de acesta, s-a procedat la alctuirea unor
note, care sunt numerotate continuu pe ntreg
parcursul volumului.
Ne exprimm pe aceast cale ntreaga noastr
gratitudine fat de Dna Elsa-Anca Brbus, care nea sprijinit cu o real competent si druire la
descifrarea si la pregtirea, n cele mai bune
conditii, a manuscrisului pentru tipar.
N.C.N.
*
ARGUMENT
Am privit drept o obligatie de a nota cele ce stiu
de-a dreptul sau de la prima mn despre
evenimentele care au dus n anul 1944 la lovitura
de stat din 23 august, realizat, sub patronajul
regelui, de sefii politici ai opozitiei sub
conducerea lui luliu Maniu si Dinu I.C. Brtianu,
de sftuitorii regelui n frunte cu Grigore
9

Niculescu-Buzesti si de generalii participanti n

frunte cu Constantin Sntescu si Gheorghe Mihail.
n egal msur am participat si la ncercrile
lui Mihai Antonescu de a proceda el la aceast
ntoarcere a politicii romnesti. Am mers n acest
sens pn la a depsi, de mai multe ori,
instructiunile ce mi-a dat, ndrumat de colegul si
prietenul nostru Gheorghe Barbul, colaborator
pretuit si influent al presedintelui Consiliului
ad-interim,
M.
Antonescu.
ntotdeauna,
conductorul politicii externe romnesti si-a
nsusit pn la urm, cu mustrrile de rigoare sau
fr, acele depsiri.
Am artat directorului adjunct al Arhivelor
Statului, c n chip firesc voi face relatri
despre evenimente deja bine cunoscute sau, n
orice caz, consemnate n arhive lato sensu. Domnia
sa a precizat c si confirmarea informatiei este
folositoare.
Am artat, de asemenea, conducerii Arhivelor
Statului c nu mai puteam s m conduc dect dup
memorie, ntruct dou voluminoase clasoare, unul
cu toat corespondenta telegrafic cifrat a lui
Mihai Antonescu n acest domeniu, altul cu o mare
parte a celei a lui luliu Maniu, adic toat aceea
transmis prin cifru la AnkaraCairo, si unele
mesagii trimise prin cifru M.A.S. (Ministerului
Afacerilor Strine) la alte legatii, mi-au fost
ridicate de la prietena mea Coleta Alexandridi,
care mi oferise s mi le salveze, dar fiind
denuntat a fost obligat s le predea; la fel au
fost ridicate cteva caiete de audient la
ministrul
de
Externe,
care
pe
atunci
mi
constituiau si ele puncte de reper precise, ca si
calendare cu nsemnri a tuturor celor veniti s
discute, la Buzesti sau la Barbu Stirbey,
problemele pe atunci arztoare. Pe atunci, stiam
bine n legtur numai cu numele nscris pe foaia
10

de calendar ce se discutase. Acum, chiar dac leas revedea nu cred c as mai putea reconstitui
mare
lucru
n
amnuntul
viu.
Mi-a
rmas
binenteles sensul general.
Acum trei ani si ceva, am nceput s scriu ntr-o
prim
ciorn
note
si
relatri
pe
162
(unasutsasezeci si dou) de foi de carnet, note
scrise n cascad si dezordonat, asa cum cdeau
peste mine. Nu am putut urma criteriul cronologic
fr nici un reper de ordin documentar, ncerc s
o fac acum, s bat n cuie cronologic mai
disciplinat, acest prim material ca si foarte
multe alte amintiri pe care am avut timp s mi le
remprosptez. Am artat la timp c era firesc ca
acest lucru s se petreac. Interese de ordin
material ca nevoia de a-mi vinde casa si cea de ami cumpra o camer mi-au luat timp lung si
agitatie destul. Pierderi personale, mhniri, au
mai completat tabloul cu ntrzieri n consemnri.
Acum am ndejdea s le duc la bun sfrsit.
Autorul
***
Primii ani de carier n 1931 am fost numit
functionar diurnist la Ministerul Finantelor,
director al Contributiilor Directe fiind Stefan
Bogdnescu1. Fr repros am lucrat o lun. Mai
mult nu am putut. Si ca s nu iau banii de poman
am demisionat, ncercnd astfel senzatia plcut a
liberrii, n 1935, dup ndeplinirea serviciului
militar, vreo dou-trei luni am fost avocat
stagiar la biroul de avocat al lui Al. lonescuTramvai, directorul juridic al Societtii de
Tramvaie, fratele celebrului profesor de la
Politehnic, Ion lonescu-Bizet2. Nici acest gen de
activitate nu m-a atras, desi unele amintiri
plcute am. Cltorii n interes de serviciu
11

nsotind pe patron la Silistra, la Bazargic,

tribunale de provincie cu multi turci asteptnd
filosofic pe la usile sectiilor tablouri de
Iser3 si mese de la care nu lipseau icrele
negre, la care ne invita patronul. Dar pe atunci
era o mare concurent de titrati pentru toate
posturile, chiar si de vatman la tramvaie! Si nici
icrele negre nu m-au convins c-mi plcea noua
meserie de avocat. Negsind altceva, am revenit n
activitatea financiar cu program strict. Diurnist
la Banca Romneasc, unde mi-am dat osteneala s
suport mecanismul rigid al acelei foarte mari si
puternice institutii bancare. O institutie prin ea
nssi intimidant, obligatorie mai mult prin
atmosfer dect prin sanctiuni. Dac se ajungea la
ele, nici nu mai era cazul s rmi acolo. Un an
ntreg m-am strduit s nu ntrziu si nu am
ntrziat, n schimb, nu mi-a fost greu s m tin
departe de vorbe" care circulau mult ntr-o lume
mic burghez. Un motiv de brfeal putnd fi pn
si culoarea cernelii cu care scria cineva! Noul
director
17
general [era] Gheorghe Cretzianu4, care fcuse
practic bancar si la Londra. Cu ochii pe mine,
dup cte o practic prin fiecare serviciu se
hotrse s-1 trimit pe Dan Condeescu si pe mine
s conducem cte o filial n provincie pentru a
simti" conducerea unui ntreg sistem bancar. Dar
ntre timp izbutisem s trec la concursul de la
Externe si m-am prezentat de plecare lui Gh.
Cretzianu, cunoscndu-1 cu acest prilej. M-a
felicitat, cu regrete, si mi-a spus c m va
recomanda fratelui su. Nu multi ani mai trziu
aveam s m mprietenesc cu amndoi. Tatl meu a
fost cel care m-a sftuit s m prezint la
concursul de intrare n corpul diplomatic. Am
fcut-o sub conditia s m prezint cu aproximativ
12

ce stiam deja din alte nvtturi sau lecturi,

fr s m mai muncesc din nou pentru un succes
nesigur. De nvtat, am nvtat ntotdeauna bine.
Iar cititul a devenit cu vrsta si conditiile mele
speciale de viat, o adevrat boal. Totusi, fat
de seriozitatea concursului, de dou ori nu am
reusit si mai, mai nici la al treilea concurs.
Cnd, culmea, am intrat, datorit protectiei
tatei, care nu concepea asa ceva. Niciodat nu a
intervenit pentru mine. Dimpotriv, cnd am fost
respins la Dreptul Comercial n Facultate si le-am
spus printilor, o dat ajuns acas, c m mira c
profesorul Fintescu5 mi dduse bil rosie n loc
s-mi dea neagr cum as fi meritat. Peste cteva
zile l vd pe tata c-mi spune surznd: M-am
ntlnit cu Fintescu si 1-am ntrebat de ce ti-a
dat mai mult dect mi-ai spus chiar tu c ai fi
meritat?" Pentru c tot a miscat ceva. Dar s
stii dle consilier c pn astzi nu mi s-a
ntmplat asa ceva. Ca tatl unui student s m
ntrebe de ce i-am dat fiului su mai mult dect
merita si ca un student s gseasc c i-am dat
prea mult. Pn astzi cnd am exceptia, regula a
fost ntotdeauna ca studentii si printii lor s
gseasc c le-am dat prea putin si nu prea mult.
S-i spui tnrului domn c voi avea la toamn
ochii pe el". S-mi vie ru cnd am auzit, pentru
c si asa Fintescu nu avea nevoie de recomandatie
ca s aib ochii pe cei ce fuseser deja respinsi,
darmite s aib si un motiv special. Si toat
vara, zi de zi, am supratocit cele trei volume
groase de Drept Comercial si 1-am mobilizat sear
de sear pe bietul tata, care mi-o fcuse, s m
asculte. La examen nu-mi venea s cred c eu eram
cel care stiam att de impecabil. Parc nici lui
Fintescu, care m-a plimbat prin toat materia si
la
18
13

sfrsit m-a invitat s m ridic n picioare, ca s

vaz toti cum poate un student de ras bun s ia
bil alb cu elogii n public, dup ce fusese
respins prima oar. Mi-a oferit s lucrez
doctoratul
cu
dnsul
n
Drept
Cambial
International si s m ia asistent. Dar am plecat
la armat si totul s-a schimbat. Mai trziu omul
acesta a avut un nou motiv de simpatie fat de
mine. Eram la anticamera lui Ic* si Fintescu urma
s primeasc conducerea resorturilor economice ca
un fel de supraministru economic, asteptnd s fie
primit de Ic; m-am trezit spunndu-i c regret
pentru el c face o asemenea greseal si c, asa
cum l cunosc, nu va rezista. Pentru ca dup
cteva
luni,
s
se
nimereasc,
dup
ce
demisionase, s ne ntlnim n acelasi loc si s
vin direct spre mine, s-mi strng mna cu
cldur si s-mi spun Ai avut dreptate!"
Revenind la protectia involuntar a tatei ce a
jucat datorit identittii de nume. La concurs
asista si secretarul general al ministerului, Gh.
Paraschivescu-Frsinet, tar a examina. El avusese
pe vremuri un proces n care judecase tata, care
nu-1 cunostea dar i-a dat cstig de cauz pentru
c asa era drept. Cnd unii membri ai comisiei au
recomandat mrirea numrului de locuri scoase la
concurs, el si-a nsusit prerea care a fost
adoptat si de subsecretarul de stat Victor
Bdulescu6, care prezida concursul. Asa c la
propunerea profesorilor V.V. Pella7 si Alfred
Juvara8, de la patru locuri s-a ajuns la opt,
subsemnatul fiind al saselea, n afar de
presedinte, profesorul V. Bdulescu, o ilustratie
a vietii noastre economico-financiare, examinator
impartial, restul comisiunii l alctuiau marele
avocat membru al consiliului juridic Emanuel
Pantazi9. Figur mopsoid, neprtinitor, dar
privind toate de sus, urmrea cu atentie pe
14

candidati si cu un usor dispret. La rigoare,

naltul su nivel intelectual si desigur si moral,
ar fi putut scuza aceasta. Ca si o evident
osteneal, datorit vrstei. De altfel o subtil
elegant discret, l fcea remarcabil printre
oameni si ei eleganti. Pn la urm a rmas ostil
prerii
majorittii
comisiunii.
Un
membru
important al acesteia a fost si Ion Christu10,
capabil director economic, energic si bun la
suflet cruia un candidat i-a spus odat ...le
tarif vamal" Comme vous avez raison, monsieur".
: Mihai Antonescu
19
Proba scris a concursului era constituit din
dou lucrri, una de Istorie Diplomatic, materie
de baz n frantuzeste, iarsi materia de baz, si
alta de Drept International Public, n romneste.
Fiecare prob dura dou ore si nota medie de
intrare la oral era de cel putin sase. Numrul
candidatilor pe un loc era de doisprezece. Tinnd
seama de o prejudecat cu viat lung din alte
epoci, anume aceea c se intra cu protectie,
lucrul nu tinea la o examinare atent lsnd de
o parte c lucrrile scrise erau pecetluite. Nu
tine, pentru c nu putea fi de crezut c membrii
unei comisii, att de numerosi si de remarcabili,
puteau constitui un fel de band riguros pus la
punct pentru nseltorie. De asemenea pregtirea
candidatilor nu era de neglijat si numrul lor
mare nu usura deloc fraudele.
Cnd m-am referit mai sus la criteriul numirii
directe n cariera diplomatic, n-am nteles s
exprim un blam. ntr-o lume aleas se gseau,
ntr-un mediu cultivat, destui oameni de bine, cu
destul
independent
personal.
Independent
garantat de acel mediu din care proveneau. Si, n
ce m priveste, pretuiesc mult rspunsuri de genul
celui dat de agentul nostru Ghica, cancelarului
15

Gorceakov11 zis Leul, porecl la care el nsusi

tinea mult. Anume, cnd acesta 1-a primit pe
agentul nostru si privindu-1 foarte de sus, i-a
ordonat aproape s transmit printlsorului su o
comunicare din partea Leului, Ghica 1-a asigurat
pe loc c nu va ntrzia s fac Altetei Sale
Serenissime printul Caro! acea comunicare din
partea regelui animalelor. De a rmas Leul gur
casc! Sau agentul nostru de la Viena, Blceanu,
care dup serviciul divin de pomenire a tarului
Aleksandru al II-lea12, i-a spus ambasadorului rus
formula crestineasc, pe ct de expresiv pe att
de traditional Que la terre de la Bessarabie lui
soit
legere",
atunci
cnd
i-a
prezentat
condoleantele respective. Sunt rspunsuri care te
dispenseaz cu brio de un magna cum laude la
cutare examen.
Tot
n
ceea
ce
priveste
neprtinirea
examinatorilor stiu de la Brutus Coste, bunul meu
prieten, ct de categoric s-a opus Al. Vaida
Voevod13 cnd prezida concursul si o lepr de
ministru a cutat s favorizeze pe un nepot al lui
Vaida spre indignarea lui Vaida.
20
Titulescu14, ct era de ocupat, prezida toate
concursurile, numai ca s asigure o dreapt
selectie a celor mai buni si s-si dea seama c
erau bine pregtiti n exegeza concursului.
O singur dat a fost din neatentie nedrept cu un
candidat care rspunsese bine, dar ministrul nu
auzise. Nepotrivit acela i-a replicat c se
nseal. Att i-a trebuit lui Titulescu, care a
lansat un enorm Dle, eu nu m nsel niciodat!"
Si totusi odat, nu numai c s-a nselat, dar a si
recunoscut aceasta si a lansat n viata public pe
necunoscutul care i-o dovedise, ns cu toate
formele de politete. Mi-a povestit-o fostul
necunoscut, Constantin Visoianu15, pe care 1-am
16

ntrebat odat dac poate s-mi dea reteta

fulgertorului su succes pe lng Titulescu.
Acesta ncepuse cu postul de ministru pe lng
Societatea Natiunilor, n care fusese numit cu o
vitez neobisnuit pe atunci nici cu personagii
importante, necum cu un obscur functionar la
Tribunalul Arbitrai mixt de la Paris. Cmile,
ntmplarea. Un prieten a vrut s m prezinte lui
Titulescu si m-a invitat la mas cu el la un
restaurant romnesc la Paris, unde mai erau si
alti invitati. Ca ntotdeauna numai Titulescu
vorbea. Eu eram asezat lng el si i ascultam
expunerea care era gresit. Dup ce a isprvit,
sfios, i-am cerut ngduinta s-i demonstrez unde
gresise. Dar tu cine mai esti?!" mi-a spus,
ntorcndu-se spre mine cu un fel de uluire. S
stii c te voi controla si deci m voi controla si
pe mine. Dac te nseli, nici o pagub de capul
tu. Dar dac ai cumva dreptate, s stii, m, c
fac om din tine!" El nu putea admite c cineva
care i-ar fi demonstrat c se nsela nu ar fi fost
un om deosebit. Dar a mai fost un motiv al
succesului meu pe lng el. Dup ce ne-am
cunoscut, eu m tineam de pozne, l nveseleam".
Cine, dta?!!" Da, da, eu. Acum m cunosti
uscat sufleteste, amrt de attea deceptii (avea
46-41 de ani) dar nu eram asa cnd eram tnr. Ba
chiar la din contra" cnd glumea, vorbea si asa
M mascam, fceam tot felul de farse. Asa-i c
nu ai fi crezut asa ceva din partea mea?" Chiar
c nu!" Stiu c am rmas gnditor n fata unei
atare transformri impus de viat. Revenind la
concursuri, am ncercat si sub Titulescu n dou
rnduri s iau examenul fr succes. Odat mi-am
oferit mie nsumi un sfert de scuz prin faptul c
cinci locuri au fost retinute de rege, la cererea
dnei Lupescu16. Si chiar Titulescu a
21
17

trebuit s se ncline. Totusi, cei mai multi

dintre acesti protejati erau tineri foarte bine
pregtiti. Unul ns era tipul feciorului de bani
gata fr bani frumos, dansator monden,
diseur" ia serbri de binefacere, fiul Micaelei
Catargi17, care nu mostenise de la mama lui dect
absoluta
lips
de
scrupule.
Nici
plcerea
cititului, nici aceea a scrisului, pentru c nu-i
mostenise nici inteligenta. Cnd i se prezenta un
prilej favorabil sterpelea bani si ca s circule
cu automobilul pe voia lui, fixase un fel de plan
al unor blocuri cu dou intrri. Nu i-a mers ns
cu Argentina, unde fusese numit n post si unde un
control inopinat al lui Radu Cutzarida 1-a gsit
c-si nsusise fondul Legatiei.
M-am ales de la aceste dou concursuri cu cele
cteva cuvinte frumoase si urri de succes
adresate candidatilor de un Titulescu n verv si
elegant, care deschidea concursul si ne invita s
nu ezitm s ne mprosptm fortele, servindu-ne
n timpul celor dou ore, din tratatiile ce ni se
ofereau. Felurite sandviciuri si rcoritoare
prezentate de Casa Capsa18 pe tvile grele de
argint lucrat ale Palatului Sturdza si n cupele
de cristal cu stema trii, erau purtate din cnd
n cnd pe la fiecare dintre noi. n alt chip,
numai
Mihai
Antonescu19
ddea
dovezi
de
prodigalitate,
fcnd
daruri
de
Srbtori
colaboratorilor si corpului diplomatic.
Am fost numit director adjunct al Cabinetului
Ministrului
si
al
Ci-frului,
nsrcinat
cu
conducerea
acestui
din
urm
serviciu.
Dar
continuam a lucra si pe lng Gh. Davidescu20,
secretarul general si director politic, al crui
colaborator apropiat eram din 12 mai 1942, cnd
fusesem detasat la Cabinet, n consecint, lucram
n dou birouri, unul la Cifru, unde eram singur
si care ddea n ncperea mare a serviciului,
18

unde lucrau echipele n ture zilnice dup un anume

program care asigura att permanenta ct si
intensificarea lucrului prin intrarea n program
la orele de vrf cnd soseau telegramele n cel
mai mare numr. Totul ntr-un sistem de rulment
sptmnal. Cabinetul directorului Gr. NiculescuBuzesti21 era cel care fusese al secretarului
general pn a nu se cldi noul palat dup
planurile cunoscutului arhitect Duiliu Marcu.
Toate aceste ncperi mari sau mai mici, dar toate
foarte nalte, ddeau pe partea dinspre soseaua
Bonaparte, ultima avnd si o latur
22
n Piata Victoriei. Un coridor al scrii de
serviciu ddea ntr-o frumoas odaie de baie,
albstrui mbrcat n faiant alb cu desene
albastre de epoc, iar un coridor care se fcea
din primul si care era ntunecos de tot ddea n
fostul cabinet al directorului Protocolului,
ilustrat mult vreme de Kanzler. Acest termen era
suficient pentru a-1 indica pe Gh. Grigorcea22,
fost diplomat austro-ungar ca si vrul su
Vasile23. Ambii bucovineni, transferati la Unire
n serviciul Romniei Mari. Foarte priceput,
specializat chiar n chestiuni de reprezentare.
Toti ceilalti ambasadori, cti erau, trebuia s-i
denumesti. Singur era numai Kanzlerul. nalt,
slab, cu mustat mic, fuma impasibil si fr
contenire dintr-o tigare de foi, al crei scrum se
scutura cnd i venea timpul pe un splendid costum
de ln cenusie englezeasc. Era s-i fac un
bucluc. S-1 pun ru cu Martha Bibescu24, creia
i-am refuzat o fotografie care numai de pasaport
nu era. O fotografie mare, de expresie si la
Martha Bibescu era expresie nu glum, dar nici
mcar nu ncpea toat fata n locul anume al
fotografiei. Care din aceast cauz fusese tiat
pe de lturi pe toate prtile. Si ceea ce se vedea
19

mai bine erau ochii de o mare frumusete. Cu o mic

exagerare asta era toat fotografia. Drag, m
pui ru cu Martha!" Dar dle ambasador, asta-i
fotografie?!" Nu-i, dar nu o cunosti pe Martha?
Si ochii sunt att de frumosi!" Din acest birou se
ptrundea n salonul mare al Protocolului unde
lucrau ceilalti membri ai Directiei si n camera
mic din fund spre Bonaparte, unde se devotau
stlpii Directiei, drele Irina Mihescu si Dorina
Teodorescu. Mai ales prima. Desigur si n alte
ministere au fost functionare devotate, dar ca la
noi greu mi vine s cred. Lucru, bun dispozitie,
aleas educatie si cu adevrat liber devotament.
Cele care nu erau asa contrastau, n schimb, vai
de capul celui care ddea de vreo original!
Trebuia ntr-o duminic friguroas s lucrez
conform tabelelor ntocmite lunar buletinul
politic zilnic informativ, pe baza ultimelor
telegrame din cele 24 de ore. Acest buletin mergea
nainte de prnz la rege, la primul ministru si la
ministru. Dintre toti se nimerea c regele era
foarte exigent. Si cum mie mi s-au ntmplat de
attea ori cele mai neprevzute incidente, fiind
deja n asteptarea dactilografei repartizate
conform tabloului la Directia Politic si degeram
de frig duminica nu se fcea foc sunt
23
chemat la telefon: Dl. Demetrescu? Aici Oradea
Mare era o nobil din Transilvania. Srut
minile dna. V astept". V rog s nu m mai
asteptati c nu mai vin". Cum se poate dna?" Da,
am zburat la Oradea Mare cu avionul meu". Acum mi
pare comic, dar atunci desi foarte tnr, am
crezut c fac o congestie pe loc. Cum de se mai
pstreaz asemenea nebune n servjciu? Ce pacoste
a czut pe capul meu! Si am nceput s m rog de
ce dactilografe mai stiam, dar nu le gseam acas,
n fine am telefonat mtusei Irinei Mihescu (acum
20

Naum lonescu). Dna Oncescu Besteley, o rubedenie

necunoscut din Pitesti, creia, femeie n vrst,
i s-a fcut mil de mine si a acceptat s vin smi bat buletinul. Dar ca serviciu personal, ca s
nu ptesc cine stie ce. O vd si acum cum btea la
masin si-si sufla n degete de frig. Si abia o
cunosteam.
Pe aceeasi parte cu aceste camere n sir, era
construit n zid si camera blindat unde se
pstrau tratatele ncheiate de Romnia.
Un salon ct toat lungimea palatului, din capt
n capt, n care se intra prin usi-porti
impuntoare decorate cu cristale lucrate, larg de
mai bine de o treime din ltimea constructiei,
desprtea ncperile de care am vorbit deja de
cele din fat, aproape simetrice. Ca si stilul
exterior al palatului, un baroc fistichiu, mpnat
cu detalii neoclasice, totul n gen sfrsit de
secol XIX, agravat de gusturile excentrice ale lui
Beizadea Vitel25, se regsea binenteles si n
interiorul palatului, n toate aceste, totusi
frumoase,
mari
ncperi,
sub
forma
multor
bronzuri, stucaturi aurite, tavane lucrate n
chesoane, marmore albe, porfirii si verzi, oglinzi
mari din plafon pn n podea sau mici ncrustate
n ziduri ncadrate de zisele sorturi de marmur,
n aceste saloane totale, spuneau gurile rele c
se plimba descendentul lui Mihalache Sturdza cu
bicicleta dimineata, dac nu cu vitelul de abia
ftat, pe care zilnic l ducea n brate pn
crestea! De aceea, spuneau aceeasi c ordonase
asemenea dimensiuni pentru saloane. Care, e
adevrat, se puteau desprti prin niste usi de
cristal mat cu figuri cizelate, care se puteau
nchide, n acest decor, o greoaie, masiv mobil
denumit Borghese, canapele si fotolii mari de
tot, lemnul alb cu aurituri, ghiare si capete de
lei, brocart de culoare visinie. O pisic
21

refugiat
ntr-o
zi
de
iarn
s-a
speriat
ngrozitor cnd a vzut cte avea de cercetat colt
cu colt. De
aceea balurile sau receptiile mai mici si chiar
lucrul ntr-un asemenea cadru erau pline de
culoare si de agrement. Nu e inutil s precizez c
servea Casa Capsa, cnta jazzul Albahari si altele
asemenea. Parchetul pe care se psea era cu
desenele lui vechi, unul dintre cele mai frumoase
din cte am vzut ca si sobele de scump faiant,
mrete n forma lor mrit de cucoane n malacov.
Fistichiu, fistichiu, dar cred c n sufletul
fiecruia dintre cei care au lucrat acolo,
amintirea lui rmne puternic si cald.
De cealalt parte a Cifrului, chiar n fat,
lucram n biroul din directia Cabinetului fosta
sufragerie

birou
care
ddea
n
cel
al
secretarului general, mbrcat n lemn cu un
aspect gotic pe galeriile sustinute de lambriul
ntrerupt si aici de oglinzi. Actualul birou al
Iui Gh. Davidescu, fusese multi ani cel al
ministrului de Externe. Acest cabinet birou-salon
avea ambele laturi exterioare dnd n str. Paris
si n Piata Victoriei, cu ferestre mari cu un
cristal gros ct degetul mic. L-am vzut cu
prilejul rebeliunii (legionare] strpuns de un
glonte. Mult vreme ministrul a folosit ca mobil
de birou, pe cel ce fusese al lui Mihail
Koglniceanu26. ns era prea mic si prea negru,
asa c a fost mutat la Directia economic.
Fotoliul ministrului era vegheat din dreapta cam
din spate de un bust al reginei Mria27, care din
cnd n cnd era trecut prin toate colturile
camerei. Mai erau dou fotolii si o comod Louis
XV. Si o pendul. Un splendid covor persan
evident adevrat mbrca spatiul destul de mare
si gol din acest salon, ntre usa lui principal
de intrare din salonul transversal de afar si
22

biroul ministrului asezat n coltul opus din

dreapta al camerei. Distanta aceasta, nu cred c
lucrul a fost urmrit cu dinadinsul, marca parc
si distanta virtual dintre ministru si cel
primit. Pe unii poate-i si intimida ntr-o msur.
Vreo dou-trei cazuri pe care le stiu ar putea
sprijini aceast presupunere. Usa mare de cristal
mat suflat cu figuri neopom-peiene 1880-1900 era
dublat Ia o distant destul de ncptoare de
alta de umplutur, mbrcat n marochin rosu. Un
mecanism le deschidea si le nchidea mpreun. Un
respectabil general, nou numit la comanda corpului
de grniceri, a cerut audient de prezentare la
ministru (Gafencu)28. Seful de cabinet, Liviu
Cicio Pop, l conduce, l precede n biroul
ministrului si-1 anunt. Dle ministru, dl grai
cutare".
25
l
Dar bine, unde este dl. general?" ntreb
Gafencu mirat. L-am gsit imediat n spatiul
dintre usi unde tocmai acolo ntepenise bietul
general ntr-o impecabil pozitie de drepti.
Poate tot din cauza distantei s-au mpiedicat de
zisul covor doi ministri ai Japoniei la Bucuresti,
unul venit s prezinte condoleante oficiale pentru
o catastrof de cale ferat n Basarabia si pe
care 1-a sustinut cu putere si imperturbabil
Kanzlerul care primea n numele ministrului
condoleantele sefilor de misiune, iar al doilea,
venit
s
notifice
cucerirea
Filipinelor,
a
notificat-o cu mult mai mult energie din cauza
unui nedorit elan provocat de acelasi covor,
oprindu-se chiar n biroul lui Davidescu care se
ridicase ca s-1 primeasc amabil. Ajuns n vitez
n birou, japonezul a btut cu furie de dou-trei
ori cu pumnul n zisa mobil, spunnd: Filipina
na! Filipina na!" Dup ce a btut cu pumnul n
23

mas si a spus sacadat Filipina na!, rece, solemn,

s-a retras fr ntrziere, nsotit de un
Davidescu, ntepat pe loc, cum era mester, n
colturile gurii, acru si rosu la fata, care 1-a
condus la usa cu pricina ca s nu mai ocupe si
acolo un spatiu nepotrivit. A venit pe urm,
indignat, s ne povesteasc n fond si form cum i
s-a fcut notificarea! n hohotele noastre de rs,
am fost obligati s renuntm la birou.
Cnd ne-am mutat n noul palat, am regretat
atmosfera multicolor, baroc, fantezist si de
familie a vechiului palat, care nchidea n el un
strlucit trecut. Pentru c lucraser n el att
strluciti
diplomati
romni
ct
si
multi
strluciti diplomati strini, care integraser si
n cldire prin amintirea lor, o parte din
valoarea lor: Titu Maiorescu29, Take lonescu30,
Ion Duca31, Titulescu, Contele Czernin32 s.a.
n ceea ce m priveste am avut plcerea s lucrez
n aceast atmosfer a unei epoci care lua
sfrsit, cu oameni si prieteni putin obisnuiti.
Cum au fost Grigore Niculescu-Buzesti, Victor
Rdulescu-Pogoneanu33,
Paul
Znescu34,
Gh.
Barbul35,
Titu
Rdulescu-Pogoneanu36,
Brutus
Coste37 si cti altii. Dar n destinul tuturor
acestora a jucat Complexul lui Decebal!
O mentiune aparte trebuie s fie pentru devotatele
functionare Florica Spirescu, Despina Hodos si
Raluca Georgescu si nu uit nici pe Alina CiruOeconomu, care numai ea purta un roman nescris.
Adev26
rati stlpi ai ministerului, un minister unde
mpotriva legendei se lucra mult. ns cu
inegalitti n ritm.
La atmosfer contribuia si un aperitiv, deseori
posibil, datorit unui economat bogat nzestrat cu
sunc, salam de Sibiu, brnzeturi si bere bun. Pe
24

neasteptate pentru noi, cel care a deschis s zic

asa seria a fost tocmai seriosul nostru sef
Davidescu. Si, lucru nu tocmai obisnuit, o pisic.
Asa ceva nu se mai pomenise n Palatul Sturdza n
birourile lui cele mai selecte, ntr-o zi de iarn
grea, spre sear, mi lsasem blana afar n salon
pe o mobil Borghese ca s nu m surprind cumva
Davidescu c ntrziu prea des. El nu spunea
nimic. Dar se uita. Buzesti intr n birou rznd
si-mi spune Cmile, pe blana ta doarme o pisic".
Ies, iau pisica slab moart, este bine primit n
birou chiar si de Davidescu, care este adevrat
spune c asa ceva nu se mai vzuse n minister
si c se ndoia c Al. Cretzianu38, a crui
prezent continuam s o simtim, ar fi tolerat asa
ceva. Dar pn la urm spre hazul tuturor pisica
ne nsotea, mai mult pe mine, peste tot unde ne
duceam n minister, si lucra" cu Davidescu pe
biroul lui,
Printre
excentricii
din
minister,
cel
mai
impresionant era consilierul Popovici, nepot de
frate al lui Mihai Popovici39, n dusmnie cu
toat familia. Om frumos, falnic, citit, bogat,
dar din pcate srit. Srit foarte departe. Vara
purta paltonul mcar pe umeri n birou ca s se
obisnuiasc cu cldura de afar. Iarna binenteles
invers, si muta biroul pe culoar, ca s nu fie
prea mare diferenta cnd iesea afar. Din cauza
asta se nsteau incidente cu petitionari care-1
luau drept vreun intendent oarecare. Aceeasi team
a diferentelor de temperatur l determina s se
nveleasc cu diverse pturi, care cu un timp
nainte de prsirea patului, trebuiau ridicate de
pe el din zece n zece minute. Nu fcea baie n
nici un caz, ci si turna apa pe el n dreptul
sifonului bii, ncercnd s opreasc inundatia s
ptrund pe sub us n apartament, punnd toate
prosoapele si halatele si ce mai gsea la us.
25

Iesea o dandana nemaipomenit cu un asemenea

client la hotel, unde nici nu mai era primit cnd
ajungea cunoscut, n nri, n urechi si pe unde
mai
era
cazul
se
nfunda
cu
substante
dezinfectante. Cnd s-a fcut curtenia mare, a
fost avansat ministru cu conditia s demisioneze.
27
Ultimatumul din 26 iunie 1940 Deseori se
ntmpla, noaptea mai ales, dup ncheierea pcii
ruso-finlandeze, care pusese capt agresiunii"
trupelor finlandeze mpotriva U.R.S.S. dezlntuite
n ziua de 29 sau de 30 noiembrie vezi
comunicatul TASS"40 din presa zilnic (Universul
de pild), s se telefoneze de la Palatul Regal si
deseori
telefona
chiar
maresalul
Curtii,
Constantin Flondor41, la Cifru, dac nu a sosit
vreo telegram sau telefon care s declanseze
criza cu rusii. Apsarea aceasta a continuat
crescnd, o dat cu actiunea de recuperare
prilejuit de pactul germano-rus, o dat cu
coborrea ei rapid de la Nord spre Sud, cnd
U.R.S.S., masnd trupele necesare, a convins
Trile Baltice s si cear anexiunea la marele
vecin. Erau sau aveau s fie la mod atunci sau n
anii imediat urmtori, teoreticienii marilor
spatii germanul Karl Schmidt si englezul Carr.
Teoreticieni atunci actuali, teoriile strvechi n
fapt, chiar dac nu intraser n doctrin. Toate
aceste
mici
tri
nordice,
printre
alte
dezavantaje, nu aveau n favoarea lor dect
dreptul, tratatele de pace de la Riga si Varsovia,
articolele respective ale Societtii Natiunilor si
Conventia pentru punerea n vigoare anticipat a
definitiei agresiunii. Nu numai un singur petec de
hrtie, ci mai multe. Romnia avea o garantie
suplimentar. E adevrat c o avea acordat de
Anglia si Franta la 13 aprilie 193942, numai fat
de Germania. Extinderea ei fat de Rusia nu putuse
26

avea loc, cu toate cererile guvernului romn,

pentru c cele dou con-ditiuni puse de vestici nu
putea
fi
realizate
niciuna:
neutralitatea
binevoitoare a Italiei si deschiderea Strmtorilor
de ctre turci. Era o situatie clar dar, ipotetic
mcar, putea justifica unele rezerve, poate, ale
politicii noi de expansiune sovietic, tinnd
aceasta seama de reactiile vestice n Norvegia si
de planurile de ajutorare a Finlandei, pe care le
dezamorsase ncheierea pcii din 1940.
Cursa de soareci n care Axa nchisese trile din
Estul
Europei
dup
ocuparea
Danemarcei
si
Norvegiei a fost total dup prbusirea frontului
francez43, pe ct de total pe att de rapid si
nc mai neasteptat. Si la noi, ca si n
Germania, generalii, Antonescu44 nsusi, erau
ptrunsi de credinta n invincibilitatea armatei
franceze si de rolul material al liniei Maginot45.
Surpriza psihic a fost si ea ametitoare. Nu mai
departe de cteva luni mai nainte, n casa
Barbul, Antonescu
28
pusese Ia punct, cu duritate, pe Gh. Barbul,
proaspt rentors n tar din Germania, care-si
exprimase, cu independent, ndoiala fat de acea
invincibilitate francez. Desi o simpl anecdot
de familie, ea pune n valoare din plin o
situatie.
Sunt
desigur
incidentele
violente
Hitler46 Brauschitsch mai impresionante dar de
aceeasi natur.
ndoielile tnrului Barbul erau, dup cte mi
amintesc, de ordin pur militar si nu priveau
caracterul pasiv pe care acele nemaipomenite
fortificatii 1-ar fi putut imprima rzboiului.
Caracter care ar fi putut nsemna, n fapt,
abandonarea Estului european.
ndoieli de acest ordin fuseser deja exprimate
public si erau nc mai rspndite n climatul
27

opiniei publice a multor tri europene, n primul

rnd n cel al Frantei nssi, si n al doilea
rnd n cel al propagandei germane. Sau invers.
Declaratiile lui V.M. Molotov47, prin care desemna
condamnrii opiniei publice mondiale puterile
aliate, Anglia si Franta, drept agresoare" si, n
consecint, ineficientele lor tentative de a ajuta
Finlanda, ea nssi agresoare"48, mriser din
plin grija noastr a tuturor, privitoare la o
agresiune n continuare pe linia Nord-Sud, a
puterii sovietice, asupra intentiilor creia nu
mai ncpea nici o ndoial mai ales dup esuarea
tratativelor
Saracoglu49.
Nici
semnarea
acordurilor comerciale WohltatBujoiu50 prin care
se
ddeau
largi
satisfactii
nevoilor
de
aprovizionare germane, conventie semnat dup
Miinchen51 si cu totul pe linia abandonului si a
recomandrii
adresate
regelui,
n
sensul
ntelegerii directe cu Reichul. Atunci a aprut
ntia oar formula vestic: Faceti sacrificiile
economice cerute, ct de mari, ca s salvati
esentialul politic"52. Au fost fcute de Carol al
II-lea, ca s-si dea seama c, pe ct de repede a
fcut volte-face"-ul din 28 mai, pe att de
inutil a fost, doar c amplitudinea acestuia 1-a
dezechilibrat
total.
Asa
cum
au
artat-o
audientele
lui
Killinger53
si
scrisoarea
Fiihrerului, pe care aveam s le am n mn la
predarea
arhivei
sale
personale,
iar
n
desfsurarea istoriei, cele dou ultimatum-uri si
trei prbusiri de granite. Pn atunci, preau
acele telefoane de noapte o prevestire si mirare
continut, c nc nu se petrecuse nimic.
La 31 august 1939, am fost detasat provizoriu la
Cifru unde fusesem pn atunci un fel de
colaborator voluntar de sear deseori,
29

28

acceptat de directorul Directiei Cabinetului si

Cifrului, ministrul Al. Telemaque54. Eram, n chip
firesc, pasionat de tot ce se ntmpla si
ministrul, cu a crui familie (Caty Stoicescu)
eram prieteni, m cunostea ca un om discret. Asa
c m accepta cu plcere ca pe un ajutor util si
dezinteresat. Dup un timp ns, lucrul a fost
interzis pentru o mai mare asigurare a secretului,
tot asa cum s-a compartimentat etans comunicarea
teiegramelor cifrate la Directia Politic, unde am
fost mutat dup o lun si unde, pn atunci, toti
referentii diverselor sectii puteau citi toate
telegramele sectiilor, pentru a avea o informare
global. Din aceleasi pricini s-a procedat la
etansare. (Binenteles c asa cum nu era vorba de
vreun avantagiu bnesc, nu era vorba, n nici un
chip, de neglijarea serviciului obisnuit de zi).
Era o msur care ne schimba, pentru prima oar,
atmosfera
de
lucru
de
pn
atunci.
Din
patriarhal,
prieteneasc,
comod
dar
deloc
neglijent, a celor ce lucrau multi lucrau si
fr mare suprare si pentru altii ministerul ca
si toate ministerele de externe din lume, afar de
cel albanez, poate, cuprindea si o sum de
incapabili, ca si una de excentrici, care chiar
dac nu erau incapabili, trebuiau luati ca atare.
Si
juca
pe
atunci
destul
camaradereasc
ngduint. Iar lucrturile" erau n marea lor
majoritate un joc de copii, pe lng ce am vzut
mai trziu. De la acea atmosfer pus n valoare
si de cadrul familial si boieresc al Palatului
Sturdza, nici el lipsit de ciudtenii poate, n
care lucram ca niste membri ai unei mari familii,
cu ajutorul unor prime msuri, cum a fost aceasta,
devenite obligatorii n pasul vremii, am trecut la
automatis-mele birocratice si la birourile de tip
nou ale noului palat modern si uniform. Ca s

29

exemplific ceea ce am spus mai sus cu o ntmplare

proprie, voi relata-o, pe scurt.
Pentru a-si aduce la ndeplinire o struitoare
intentie de a mbuntti si de a ntineri cadrele
corpului
diplomatic,
intentie
deja
veche
a
ministrului de Externe care urma s ia fiint prin
alctuirea
unei
noi
legi
de
organizare
a
Ministerul Afacerilor Strine, acesta, la sfatul
lui Al. Cretzianu venit ntr-o permisie-raport de
la Ankara, al lui Gh. Davidescu si al lui Gr.
Niculescu-Buzesti,
a
procedat
la
o
msur
pregtitoare. Anume aceea a pensionrii anticipate
a unui numr de ciurucuri. Si pentru a se evita
mcar si bnuiala unei nedreptti, criteriul
30
care trebuia s joace la aceast epurare trebuia
s fie o ndoit incapacitate. De obicei, scderi
publice si grave din punct de vedere moral,
nsotite de alte scderi evidente n lucru. Totusi
pentru a se evita orice stnjenire, ntrziere sau
chiar blocare a msurii prin interventii cu att
mai multe cu ct unul dintre cei rspunztori
putea fi usor nduiosat, Gr. Niculescu-Buzesti
s-a hotrt ca nici al doilea secretar general,
culmea tocmai cel administrativ Gh. Lecca, om
blajin si bun si cu subsemnatul s nu fim pusi la
curent cu ceea ce se pregtea si se lucra la
Directia
Cabinetului,
ca
s
nu
procedm,
respectiv, la interventii si indiscretii. Bgasem
eu de seam c secretarele, atunci cnd pentru un
motiv sau altul, m apropiam de birourile la care
bteau
la
masin,
mpingeau
niste
hrtii
dedesubtul altora, dar nici prin gnd nu-mi trecea
s bnuiesc c se ascundeau tocmai de mine, care
aveam pe mn cu totul alt soi de secrete de stat.
De altfel, cu felul meu de a fi, nici nu as fi
ncercat s aflu secretul. Dar, dup aparitia
decretului
respectiv,
1-am
ntrebat
pe
Gr.
30

Niculescu-Buzesti: Buzei, de ce tocmai fat de

mine ai hotrt s pstrezi un secret total n
chestiunea asta?" Pentru c stiind c esti
prieten cu Cpitneanu, am fost sigur c-1 vei
informa. Si Lecca la fel, cu altii". Primul sau al
doilea
motiv
la
Cpitneanu
era
unul
de
neseriozitate: adoptase, n regim antisemit, pe o
evreic la Ankara, despre care tatl su i
spusese, pe patul de moarte, c era sora lui. Si
cum nu putea repara altfel greseala tatlui, si
adoptase sora. Unii ns nu credeau.
Notri Moscova 1941 Pe la 10 februarie am intrat
n U.R.S.S. prin regiunea trist a Brestului55, pe
un pmnt ntins la nesfrsit fr un tufis mcar.
Urt n ploaie si mai urt n burnit. Cred c
eram nc pe fostele regiuni poloneze care
constituiau unitatea peisajului. Poate c regiunea
fusese curtit de orice relief chiar si de al
vegetatiei
ca
s
se
asigure
etanseitatea
frontierei si n acest fel. Pe cnd m ntunecam
si eu la privelistea unui asemenea peisagiu,
trenul s-a oprit deodat si am vzut aprnd de
departe, n galop, de-a dreapta si de-a stnga lui
unitti militare, venind drept asupra noastr,
oferindu-ne,
neasteptat,
putin
confortabila
imagine a unui atac, chiar dac, n fond, putea
prea o repetitie la turnarea unui film. Vedeam
prima oar cciulile cu tugui
31
si aprtori, ca si mantalele lungi si de culoare
nchis aprnd de frig prin lungimea lor pn la
glezne si care unei imaginatii din care n-ar fi
lipsit
prejudectile,
i
ofereau
puternice
asemnri cu manifestri mongolice. Dup ce au
ajuns lng tren, au nceput s fac acolo, n
plin cmp, fr vreo barac mcar n vedere,
verificarea minutioas a perfectei nchideri a
usilor, desigur ncuiate, la vagoane, precum si
31

controlul pe sub si pe deasupra vagoanelor.

Relativ
neplcut
si
destul
de
ciudat,
nemaintlnit pn acum de mine n diverse
cltorii europene, aceast prim verificare a
trenului a luat sfrsit, verificare pur exterioar
si am continuat pe urm cei ctiva kilometri de-a
lungul aceluiasi mohort peisagiu, mersul pn la
statia de frontier. Am aflat mai trziu c acolo
unde se oprise trenul ca s fie controlat era
exact pe linia de frontier. Al doilea control,
cel interior si personal mai bine zis, a avut loc
ntr-o barac bine construit de lemn, solid n
vederea furtunilor care rdeau terenurile plate.
Cu scndurile vopsite n rosu, cu portretele mari,
fotografii colorate ale printilor marxismului si
al printelui Rusiei despre ale cruia metode
ngrozitoare de educatie, desi stiam destule dup
gustul meu, eram departe de a le fi aflat n
amnuntele lor mereu mai de necrezut.
n vagonul cu paturi n care cltorisem de la
Berlin

trenul
1-am
schimbat
acolo
dup
ecaitamentul rusesc nu se mai gseau dect vreo
patrii cltori rusi, care ntre timp si
schimbaser hainele si plriile occidentale cu
mbrcminte rus de factur proletar: rubasc si
sepci. Lor li s-a fcut un control minutios, n
timp ce noi, care nu eram controlabili, fiind
curieri, asteptam si priveam cu curiozitate prima
manifestare ruseasc, vorba lung si discutiile
interminabile. Am plecat cnd s-a terminat cu
transbordarea si dup ce cei doi vamesi au
confiscat cteva portocale pe care le aduceau
familiilor cei patru sovietici. Cam jumtate din
cte aduseser, n acest chip ne-am si dat seama
c cei obligati s mpart frteste, prin faptul
c aveau portocale cu ei, la Berlin nu erau pe
piat asemenea buntti, erau persoane mai

32

rsrite, cu un regim ceva mai putin egal dect

cel al obisnuitilor.
n noul vagon cu paturi International" cu ample
dimensiuni, paturile erau mai largi si asezate n
unghi drept alturi, nu suprapuse.
32
Am aflat acolo ce nseamn radioficarea, care de
la deschidere la nchidere nu contenea o clip.
Setos de a vedea ceea ce nu multi mai aveau
prilejul de a vedea Stalin nchisese frontierele
Sovietelor priveam orice. Pe lng mohoreala
vremii, intervenea acum si aceea a oamenilor si a
edificiilor pe care le vedeam. Asa grile mari si
vechi de la Minsk si Smolensk. Roase. Pe peroane
oameni prost mbrcati, srccios. Niciodat nu
am vzut n U.R.S.S. acolo pe unde am fost, oameni
cu haine rupte, necrpite sau nepeticite. Nici
oameni n picioarele goale. De altfel greu ar fi
fost pe o temperatur de februarie. Dar nici n
primvar nu am vzut! ns petice multe am vzut
si opinci din scoart de mesteacn. Mi-au fost
artate pentru c nu m-as fi priceput s aflu ce
erau. Dup Smolensk nc timp de o zi si o noapte
am strbtut ceea ce toti numesc imensittile
rusesti nu numai din cauza realei lor imensitti,
ct poate mai cu seam repetrii monotone, pn la
urm cred c poate deveni obsesiv, a aceluiasi
gen de peisagiu. Un peisagiu din care reies
aceleasi linii ndeprtat ondulatorii.
La 12 februarie pe la ora 12 am sosit la Moscova,
n gara Baltic. Acolo am vzut ntr-o gar
locomotive cu tractiune cu crbuni, hamalii
mbrcati n halate albe. Si asa m-am mirat de
tare, nct mi vine si acum s m ntreb dac
spun adevrul, n gar bufetul mi s-a prut bine
asortat. Avea si sandviciuri cu groase felii de
pine unse cu ceva icre negre sau de Manciuria cu
4 si 5 ruble. Am fost primiti de colegul meu
33

Mircea Popescu, care vorbea bine bulgreste si ca

atare se descurca binisor si n ruseste. El ne-a
dus cu masina la Legatie Legatia fusese
inaugurat de Edmond Chiurtu, numit de Titulescu
la reluarea raporturilor si era, pentru o tar
mic, un palat frumos, foarte elegant mobilat, cu
mobil bun de unde Gr. Gafencu si sotia sa,
dup ce 1-am prezentat pe dl. Gheorghiu, cu o
fermectoare politete apropiat ne-a condus cu
masina prin centrul Moscovei la Novomoskovskaia
Gostinita (hotelul Noua Moscov). Hotel cu cinci
caturi, hotel vechi asezat pe cellalt mal al
Moscovei, n fata Kremlinului, avnd la ultimul
etaj supranltat un imens geamlc; acolo era
restaurantul Belvedere si cu adevrat aveai ce
vedea: Kremlinul si vestita biseric Sf. Vasile
Blajinul si clopotnitele aurite ale bisericilor
care de care mai ciudat construite din ciocnirea
de influente bizantine cu cele pur
33
orientale indiano-persane biserici salvate unele
de Lunacearski56 Piata Rosie numit asa din
cauza executiilor care au rosit-o sub Petru cel
Mare57 rul si podul mare, drept ca linie,
modern, frumos construit peste un ru plin. n
fata acestei vederi rare, de partea cealalt a
Pietii Rosii, cartierul chinezesc Kitai Gorod,
unde trgeau si negustoreau cei care asigurau
negotul cu China, cartier greoi construit. Ziua
peisajul era frumos si straniu chiar. Noaptea
devenea mai ciudat. Iluminarea zidurilor medievale
de crmid aparent rosii cu crenelurile lor, ca
si iluminarea celebrei, simbolicei stele rosii,
alctuit din rubine rusesti n vrful Turnului
Spasski, vizibil de la deprtri de pe marile
piete din jurul Kremlinului si de pe largile
artere care duc spre el. n schimb, urt
mausoleul. Hotelul acesta era destinat exclusiv
34

uzului intern, emigrantilor interiori din Rusia,

mongoli, evrei si rabinii lor, chinezi si alte
semintii n costumele lor caracteristice si
multicolore. Mtsuri si caftane n culori vii
galben-verzi, rosii sau n culori sterse, blnuri
mai roase, perciuni lungi si ondulati, zulufi,
oameni care din Polonia plecau n toat Rusia si
Siberia sau din toat Rusia si Siberia veneau la
Moscova n delegatie. Am fost totusi gzduiti aici
pentru c la Hotelul National, hotelul pentru
strini nu se mai putea gsi nici un loc vreo dou
sptmni.
Cnd se intra n hotel, te izbea un aer greu, n
care diferite mirosuri dominau afar erau -30
fr vnt ns, iar ferestrele nu se mai
deschideau dect un singur ochi amenajat la
fiecare fereastr de buctrie, pentru c desi
era interzis, se gtea n camere, de blnuri ude
si de oameni mai putin obisnuiti cu spunul.
Acesta era att de mic, cum nu mai vzusem
vreodat, un ptrtel de 5 cm2 si de un cm
grosime, albastru, verde sau visiniu, parfumat
ngrozitor asa c nu ntotdeauna regretam c mi se
termin ntr-o baie, un dus adic. Totusi
reprezenta un progres pentru c am auzit-o pe
eleganta sotie tnr a ministrului Belgiei
Hendryx,
ludnd
parfumul
acestui
spun
ministrului.
O deceptie am avut sosind la Moscova, vznd c nu
mi-a iesit n ntmpinare prietenul Gh. Popescu,
care era n post acolo, cerut de fostul su sef,
si care nu era nici n concediu; am ntrebat ce e
cu el si mi s-a rspuns s-a dus la Teheran s
schimbe devizele". Am aflat c
34
se stabilise un fel de modus vivendi tacit cu
sovieticii care doreau s capteze devizele n care
erau pltite salariile diplomatilor strini ct
35

mai ieftin iar acestia nu consimteau dect la un

curs ct mai favorabil, viata la Moscova fiind si
grea si scump, asa c se nstea un compromis care
ns nu se putea realiza n Capitala Sovietelor,
ci ntr-una din capitalele vecine ca Teheranul,
Stockholm-ul de unde venea brusc stirea la
primirea salariilor c s-au pus pe piat n
vnzare ruble (subnteles mai ieftine)" si deodat
alergau acolo functionarii respectivi s le
cumpere (cteodat pentru ca operatia s revie mai
ieftin si cte un functionar (de ncredere) pentru
mai muite Legatii chiar. Operatia trebuia fcut
repede pn ce nu se topeau rublele la asaltul
oficiilor mari si bogate ale marilor puteri.
n aceeasi sear, Gr. Gafencu ne-a invitat,
fgduindu-mi o plcere artistic de neuitat,
menit s mai atenueze catastrofala impresie pe
care mi-a fcut-o strada de cum am vzut-o. Lume
ciudat, trist, ru mbrcat, nu numai lips de
gust, ci srcie. Si lumea asta era mult. Nu
rdeau dect copiii. Eram hotrt s plec de cum
voi putea. Ne-a invitat la Bolsoi Teatr s vedem
Lacul Lebedelor cu Davdova58 si Lepesinskaia59.
Pot spune c pn atunci nu vzusem balet clasic
mare (si nici mic!). Ce adnc ncntare! Ce
vraj! Sala mare, imperial; imperial la propriu,
devenea un cadru minunat pentru spectacolul de
art, n care totul era perfect. Am uitat de
mirosul greu al decorurilor care se aduga celui
al slii, cnd se ridica cortina, am uitat de
efectul straniu al mbrcmintii care trebuia s
fie ca pentru Bolsoi, cea mai ngrijit, n care
se ntlneau, alturi de oameni n haine groase
mcar, altii n haine de var tiptoare, femei n
rochii negre de satin de dublur si cu pantofi
galbeni cu baret, pantofi de piele model 1928
cumprati din Argentina unde uitati rmseser.
Ciorapii negri erau un lux. De toate am uitat. Ce
36

nu era dans nu mai avea nsemntate pentru mine n

timpul spectacolului. Iar publicul acela incult,
necivilizat (v neculturni!" era invectiva cea
mai
usor
aruncat)
devenea
n
tot
timpul
spectacolului un participant la un fel de serviciu
religios, atent, nemiscat, concentrat, pentru care
un zgomot era o greseal grav iar o ntrziere la
spectacol un lucru de nentlnit! Pe lng altele,
nevoia de evadare cred c explic aceast
atitudine cvasimistic la teatru. De curnd
35
se fcuse un pas nainte n teatrul sovietic; se
renuntase la comentatorul care nsotea si explica
jocul si replicile, ca s stie omul ce s
gndeasc, ca s nteleag ce trebuie, n pauze ne
plimbam pe coridorul semicircular din jurul slii.
Dup cincisprezece zile am fost mutati la Hotel
National, situat n piata Manejului si cu o latur
pe un fel de avenid, Gorkovaia, care lung de km,
ducea dup vreo sase, la elegantul palat al
Legatiei noastre. La acest hotel, socotit a fi cel
mai elegant, un fel de Athenee Palace si cu un
restaurant tot att de elegant plin de leandri si
de palmieri pitici, mpnat cu microfoane, mi s-a
atribuit un apartament, o camer mare birou-salon
si una mai mic lateral, de dormit si baia, cu
instalatiile
ca
si
la
Novo-Moskovskaia,
un
adevrat blestem. Aproape era un act de curaj s
deschizi un robinet sau s tragi apa. Altminteri
ncptoare, faiante vechi, mobila dinainte de
rzboi cu mbrcmintea ei de atunci ziceam noi,
nu prea departe de adevr. Unul din siretlicurile
oficiului de nchiriere a mobilei vechi era s nu
nstiinteze din vreme pe chirias c nu are voie s
frece si s curete urmele de grsime de pe fotolii
de pild, urme este eufemistic spus, lsate de
diversi clienti, n caz contrar, el pltind amenzi
care depseau valoarea mbrcrii din nou a acelor
37

mobile. Pentru c, vezi Doamne, distrugem buntate

de mtsuri si testuri. Lucrul se rezolva
l'amiable, straturile de grsime erau acoperite de
niste foi de pnz.
Trebuie s recunosc c lrgimea celor dou piete a
cror deschidere mi oferea largi perspective cu
attea monumente istorice, mi era cu totul, cu
totul
neobisnuit
si
interesant,
cu
toat
greoaia, neplcuta prezent a palatului muzeului
Lenin sau al Revolutiei, nu stiu bine, pentru c
n-am intrat n el si nici n mausoleu. Toat lumea
stia
c
istoria
revolutiei
fusese
grosolan
falsificat; peste tot Lenin60 era nsotit de
Stalin61, un Stalin mai nalt si proportional bine
fcut. Trotki62 nicieri, nainte de muzeu fusese
acolo Palatul Sfntului Sinod.
O alt latur era ocupat de cldirea de
dimensiuni egiptene a Hotelului Moscova, cea mai
nou sau dintre cele mai noi cldiri n stil
modern, drept, din Moscova. La Bolsoi, unde am
vzut cu ncn36
tare Lacul Lebedelor, asa cum mi spusese la
prnz, la Legatie, Gr. Gafencu, c voi fi cucerit,
am uitat de mirosul greu al uleiurilor din
decoruri care se aduga, la ridicarea cortinei,
celui din sal. Am uitat si de efectul straniu,
trist, al mbrcmintii, care trebuia s fie cea
mai ngrijit, a unui public n care se ntlnea o
lume compus de tot felul, marinari, artisti,
soldati, brbati si femei care se perindau
linistit, n foaier, n timpul antractului, fr
stridente verbale. Timid, chiar stn-aci. Dar
prezentnd n fel si chip stridente de costumatie:
haine de var fresco n cele mai deschise culori
de fresco, haine nchise negre de ln, vechi dar
cel putin groase, femei n rochii negre de satin
negru de un fel de dublur, cu pantofi galbeni tip
38

1928 din Argentina cumprati acolo din nu mai stiu

ce stocuri uitate, O lume stranie, srac, prea
repede ridicat, care se grbea imediat ce se ivea
un mic prilej sasi asvrle calificativul cel mai
usturtor de neculturni", care se uita cu coada
ochiului si nu rdea. Dar n unele situatii, o
lume de seniori. Disciplinat la cozi, venind la
timp la spectacol, al crei cult l avea. Nu se
produceau n timpul acestora, fosnete, scrtieli
sau vreo vorb schimbat. Nicieri n-am mai
ntlnit tensiunea spectacolului rusesc. Cel putin
asa cred. Am ndrznit o dat la o pies clasic,
la un teatru s-mi ntorc capul si s privesc
capetele din sal. Niste halucinati mpietriti, pe
care i-am deranjat n intimitatea lor. Unii
spuneau c sorbeau astfel si o lume pe care n-o
mai apucaser. Lumea aceasta ciudat, neplcut ca
maniere, trist si mult pe strad si n localuri,
m ndemna, datorit unei apsri care mi se
transmitea si mie, s urmez ndemnul de a pleca
ct mai repede de acolo, n asa msur nct m
contrariau profund asigurrile dnei Gafencu, c
desi venit pentru trei sptmni, nu vom termina
cu rusii, al cror stil nu l cunosteam nc, nici
n trei luni si asta dac vom termina! Mult vreme
nici agrementul unei permanente si agreabile vieti
de noapte obligatorii, pn la urm devenit dac
nu monoton de-a binelea, ceva poate si mai ru.
Desi mult lume diplomatic era simpatic sau
trznit. Si toti primitori. Nici faptul c eram
cvasipermanent invitat la mas, avantaj la care am
fost ntotdeauna sensibil, de oameni interesanti
si plcuti, multi foarte apropiati, nu mi-a
potolit acea dorint de a pleca. De a fugi.
37
Dup vreo cincisprezece zile, cnd s-a liberat un
apartament de dou camere la Hotel National,
hotelul cel mai elegant din Moscova de pe vremea
39

tarilor, asezat la coltul dintre Piata Manejului

si strada larg a lui Maxim Gorki, m-am mutat, am
fost mutat acolo, n afar de cldirea neoclasic
a
Manejului
cam
greoaie,
privelistea
era
subliniat de unul din zidurile Kremlinului cu
creneluri si turnuri, cu palate n spatele lor. Ca
si zidul, n coltul lui dinspre piat, n crmid
rosie, cldirea fost a Sfntului Sinod, muzeul
Lenin, cu tot felul de ornamente n relief,
ncrctur grea de joc de cuburi de lemn pentru
copii. Urt dar mare. Camerele erau chiar deasupra
intrrii principale a hotelului. Aveam telefon,
microfoane, mobil veche, grea, vetust dar foarte
1880-1900, cu praf ncrustat, fotoliu cu sptar
ncptor acoperit n dreptul prului de o
aprtoare alb. Rufria de pat crpit, cteodat
sfsiat. Balcon. Pretul 60 (sasezeci) de ruble de
noapte. Curnd dup ce m-am instalat am fost
chemat la telefon de o voce feminin, pe ruseste,
Vasilii" sau Misca"; am rspuns spre adnca
surprindere a fetei, n frantuzeste, c nu sunt eu
acela, la care ca si cum ar fi uitat de cel
chemat, mi-a rspuns cu o voce ademenitoare,
zglobie, c vocea mea era una foarte plcut. Eram
lmurit dinainte, dar programul a fost ndeplinit
prea repede si prea stereotip. Nu i-am ntors
complimentul.
n dreptul captului Pietii Rosii era si statia de
taxiuri mai mari si mai scumpe, mai mici si mai
ieftine. Nu aveau mari cereri. Prin Piat sau prin
apropiere trecea si un tramvai plin, tot de la
nceputul secolului.
Trectorii se fereau parc s se priveasc
insistent. Rareori o fceau ca s priveasc
mbrcmintea,
comportarea
si
automobilele
strinilor. Erau riscuri. Dar si tentatiile erau
mari. n jurul unui automobil strin se strngeau
grmad trectorii. Dup perechi sau grupuri de
40

strini se tineau cteodat scai unii tineri,

fixndu-i si pn la urm, scuzndu-se s ne
iertati c v-am fixat dar umblati asa de frumos"
sau sunteti att de frumos mbrcati" sau chiar
mai cald sunteti foarte frumosi".
38
La National, la restaurant, un fel de Athenee
Palace, s-au uitat, tot asa de neobisnuit unii de
la o mas vecin. Dup aceea s-au scuzat: mncati
asa de frumos c vrem s nvtm si noi!" Scene
misctoare. Ca si aceea a nuntii religioase a
sotilor Lupu, ea foarte frumoas si tnr,
cununati la o biseric prpdit, de ministru cu
dna Gafencu. Rochia de mireas, voal, dantele,
lmit,
invitati
multi,
toalete
elegante,
automobile
strine,
toate
scotnd
din
fire
populatia locului, care desi mpiedicat energic
s ptrund n biseric, sub pretext c strinii
nu doreau aceasta", desi unii dintre acestia au
dezmintit lucrul, oamenii se ctrau unii peste
altii la ferestre pe care le si curtau ca s
poat vedea nuntru si strigau: O! ce frumoas!
O! ce frumos! ntr-un cadru ns deplin dramatic
am asistat la srbtoarea nvierii. Srbtoare
fr lumin ntr-o biseric mizeroas, cenusie,
nvechit nu de vechimea ei, ci de srcia ei.
Acolo
credinciosii,
nscrisi
pe
liste
de
autoritti, ntretineau ei, atunci, cele patru
biserici din Moscova, destinate s fie vzute de
strini. Cnd am ajuns acolo, multimea se
nghesuia la refuz n biseric si n piata
nconjurtoare.
Sosirea noastr cu lumnri,
atunci cnd le-am aprins, a strnit senzatie. Iar
n clipa apelului crestin Veniti de luati lumin"
s-a dezlntuit patima religioas si mai multe
persoane au fost clcate n picioare. Le-am si
vzut cum au fost transportate n brate si
evacuate prin fata noastr uluiti si impresionati,
41

si spre groaza deplin a dnei Gafencu care a dat

s fug fr s se mai gndeasc, socotind c noi
eram victimele unei manifestatii ostile pentru c
aveam lumnri. Nu stiu dac noi toti n frunte cu
sotul ei am putut s-o convingem de contrariu.
Dnsa era ca si obsedat de convingerea c vor fi
omorti la Moscova si cnd nu mai putea suporta
singur noaptea aceast perspectiv, l
zgltia pe sotul adormit ca s nu piard o nou
ocazie de a reflecta serios asupra convingerii ei.
Tot cu un las-m s dorm, te rog" punea el capt
recriminrilor ei mpotriva personalului care
montase un accident fatal unui pui de rat care ar
fi trebuit crescut n cada de baie!
Chiar din prima zi, colegul meu Mircea Popescu mia pus capt oricror ndoieli as fi putut pstra
privitor la urmrirea noastr. Vorbind despre
aceasta, mi-a afirmat c ea are loc, fr
exceptie, cnd
39
l
diplomatii circul cu automobilul, n vzul public
pentru sefii de misiune cnd o masin cu agenti
nsoteste imediat pe cea cu flamur a sefului
Legatiei,
camuflat
pe
membrii
ceilalti
ai
misiunii, pentru care nu se poate aduce argumentul
protocolar al ocrotirii acestora n caz de nevoie.
Uite a treia masin din urma noastr e cea care
m urmreste". Poate nu am prut prea convins si
el a continuat: La primul colt, fac la dreapta si
merg cteva sute de metri. Uit-te n urm si vei
vedea automobilul sta cum ntoarce si el si m va
urmri cnd voi ntoarce si voi reintra pe
bulevard si pe urm voi face la dreapta si m voi
opri ntr-o piatet. Vei putea s vezi cum vor
opri si ei si cum, atunci cnd vom trece prin fata
lor revenind pe artera principal, cel de pe

42

bancheta din fund va citi jurnalul. Au instructii

s nu par c ne urmresc!"
n acelasi domeniu, cu cteva trepte superioare de
rafinament, prietenul D. Gh. Popescu, om frumos,
inteligent si fermector, primea cu oarecare
ezitare afirmatia mea c prietena lui, o pianist
destul de cunoscut, sotia unui bariton de la
oper, nepoata unei btrne doamne care fusese n
cercurile
apropiate
lui
Ceaikovski,
avea
apartament de trei camere si resturi de lucruri
frumoase, a fost pn la urm convins de mersul
lucrurilor, c brutalele mele puneri la punct,
care-i socau mndria sa brbteasc si poate si o
oarecare
stare
favorabil
dezvoltrii
unui
sentiment. Avea o tendint de a crede c
afirmatiile mele c totul era manevrat si urmrit
de securitate, nu erau chiar asa de fatale. Pn
cnd s-a convins si mi-a spus chiar dndu-mi
dreptate, c frumoasa rusoaic, sub motivul
geloziei, i pretindea s-i justifice orice gaur
n programul" petrecut n absenta ei.
Rostul misiunii mele la Moscova a fost rezolvarea
chestiunii repatrierii locuitorilor din Basarabia
si Bucovina care ar fi dorit s se repatrieze n
Romnia sau cu acelasi temei a celor separati pe
neasteptate de ultimatum de familia lor, printi,
frati,
copii
si
descendenti,
de
asemenea,
locuitori din restul trii prinsi n regiunile
ocupate.
Listele
care-i
cuprindeau
au
fost
alctuite la nceput de Ministerul de Externe,
sectia Europei de Rsrit U.R.S.S. compus din
seful sectiei
40
Victor Rdulescu-Pogoneanu si referentul ei, Camil
Demetrescu si dup un scurt timp de cteva zile au
fost trecute la Ministerul de Interne, n teancul
de vreo 60 000-70 000 de nume enumerate, cred
nu-mi mai aduc aminte cu precizie alfabetic pe
43

judete si comune era cuprins si un dosar cu peste

5 000 (cinci mii) de detinuti politici (deputatii
din Sfatul Trii, fostii senatori si deputati n
Parlamentele Romniei, fostii prefecti si primari
etc.) pe care Sovietele i ofereau n bloc, nu n
schimb individual, n schimbul tuturor arestatilor
politici comunisti condamnati, sau n preventie,
marcnd un interes subliniat pentru Ana Pauker63
si Gh. Gheorghiu-Dej64. n primele zile din
august, cnd s-a ntocmit acest tabel cu detinutii
comunisti aflati n nchisori el cuprindea 330 de
comunisti. Datorit faptului c s-a fcut o mare
greseal, as zice din imprudent, de autorittile
romne care au ngduit plecarea tuturor celor
care au cerut-o, noi am rmas fr contraparte, cu
cettenii
retinuti,
cu
declaratiile
conform
actelor oficiale c sunt liberi s plece, dac se
prezint autorittilor sau eventual, la protestul
nostru, c erau comise si acte de sabotaj ale
autorittilor sovietice n subordine. O a doua
mare greseal a fost comis de ministrul de
Externe nsusi, Mihail Sturdza65, care a socotit,
mergnd la sigur, c dac Sovietele dau pe toti
detinutii nostri politici, pentru cei 330 de
comunisti din nchisori din pricin c se aflau
printre acestia Ana Pauker si Gh. Gheorghiu-Dej
din aceeasi pricin vor libera si pe ceilalti 70
000 de retinuti de la repatriere, arestati si ei
probabil. Un referat ntocmit urgent de V.
Rdulescu-Pogoneanu a cutat s-1 conving pe
ministru c schimbul devenea problematic la aceste
noi dimensiuni, ntre timp, dup prerea noastr,
a crescut numrul greselilor cu nc una: Ion
Mihalache66, care nu stia cum stteau lucrurile, a
intervenit struitor pe lng generalul Antonescu
ca s procedeze la schimbul individual Ana Pauker
Mos Ion Codreanu, nsemnat fruntas romn btrn,
din Basarabia. Antonescu nu a tinut seama de alt
44

referat al lui Pogoneanu, care arta c o dat

schimbul fiind fcut, interesul sovietic pentru
restul operatiunii va fi practic nul. Si asa a si
fost dup ce s-a efectuat schimbul. Totul a czut,
Gh. Gheorghiu-Dej dovedindu-se neinteresant.
41
ntruct n restul punctelor rmase la nceput
nerezolvate
datorit
faptului
c
zonele
de
evacuare nu au fost respectate, din prima zi lansndu-se parasutisti si trimitndu-se trupe care
au ocupat punctele de trecere, le-au oprit si au
dezarmat trupele, au rmas nerezolvate punctele
privind
restituirea
zestrei
provinciale
de
locomotive, vagoane si vase pe Dunre. Acestea au
fost predate numai dup ce a fost restituit tot
materialul militar oprit n cursul retragerii. Asa
c problema repatrierilor a rmas n temeiul
asigurrilor verbale.
Socotindu-se c poate Legatia s-a lsat distras
de la aceast problem, am fost trimis pentru
insuflare
de
energie.
Dup
un
schimb
de
corespondent oficial, Legatia a sfrsit prin a
arta c fat de asigurrile deja date n scris,
nu mai era cazul s se mai trimit nc cineva
pentru discutii. Am fost trimis atunci sub form
de curier, n scopul deja artat. O dat ajuns
acolo, consilierul loan Popescu-Pascani, care era
foarte bine vzut, el si sotia sa, nepoata unui
fost prim-ministru si ministru de Externe srb, sa strduit s ajung s depun la Narkomindel*
teancul de dosare ca s afle, dup un timp, c
acestea nu sunt folositoare fiind scrise n
alfabet latin. La cererea lui, ni s-a repartizat,
cu amabilitate, o dactilograf si o masin de
scris cu carul mare si litere chirilice, la care
am scris, dictndu-i vreo dou luni sau mai mult.
n acest timp, am primit niste reveniri pentru
cazul unei bolnave de nervi, sora lui Grigore
45

Filipescu67, internat la Costingeni sau asa ceva,

sanatoriul de boli nervoase. Chiar Gr. Gafencu a
solicitat lucrul lui Vsinski68, care la aceste
reveniri, a fgduit rezolvarea favorabil. Dup
un timp am fost anuntati oficial c la data de, la
punctul de, s fie cineva din partea bolnavei care
s o ia n primire. Zis si fcut, dar s-a luat n
primire un cadavru! La protestul comandat de
centru, indignat, tot Vsinski i-a artat lui
Gafencu c deseori autorittile n subordine
saboteaz chiar si pe cele centrale sovietice.
* Comisarul poporului al Afacerilor Externe
42
Orasui avea artere largi, nu largi, foarte largi,
pentru c fuseser n timpii trecuti, ntrituri
de centur ajunse cu vremea artere de centur.
Acestea erau curate si bine ntretinute si bine
supravegheate de militieni n uniforma de iarn de
care am vorbit, n schimb, m-am ntlnit acolo cu
un obicei administrativ ct se poate de neplcut
olfactiv si vizual. Lzile cu gunoi se gseau la
intrarea, de cele mai multe ori fost majestuoas,
a vechilor si drpnatelor imobile mari, cu scri
de marmur, putin greoaie dar totusi neoclasice
moscovite, n locul fostilor mari negustori,
importatori mari de cereale si de mrfuri extrem
orientale, al aristocratilor, cu mari, imense
averi, se adpostea acolo, cu greu, pe suprafete,
care legal, puteau fi cele mai mici si de opt
metri ptrati, obtinute prin desprtituri de lemn
sau de perdele, populatia cea mai putin avantajat
a orasului. Culoarea de srcie era rspndit
noaptea de o slab lumin a ferestrelor, acoperite
si ele cu niste perdele triste de crpe sau
jurnale, n schimb, masinile oficiale purtau,
toate, albe perdelute, semnul cochetriei sau al
Securittii. Oamenii acestia presrati n popor
peste tot, portari, responsabili de tot felul si
46

fceau usor meseria de fat cu o populatie care nu

fcea chiar cum ar fi trebuit. Acolo am retinut pe
neasteptate dou anecdote destul de rotunde. Prima
fcnd o excursie n magnifice si melancolice
pduri de mesteacn nsotind pe Gr. Gafencu si
dna, pe sotia ministrului Belgiei, dna Hendryx,
consilierul nostru cu sotia, secretarul ambasadei
britanice si cel al Legatiei noastre D. Gh.
Popescu, pe care voia s-1 adopte Gafencu. Dup ce
am sorbit adnc frumusetea locurilor pustii pe
malul rului si am vzut ridicndu-se luna, n
timp ce ai fi zis c n partea opus vedeai razele
ultime ale soarelui cznd de-a curmezisul cu o
nuant violet pe coaja alb a mestecenilor, ne-am
ntors, pe jos, prin pdure, la satul unde lsasem
soferii si automobilele. Soferii rdeau cu poft
si ne-au spus c, umblnd prin sat, au auzit cum
un glumet afirma c ar fi o adevrat nenorocire
pentru U.R.S.S. dac s-ar ntinde n restul lumii,
n Occident si n Statele Unite, pentru c ar
rmnea nemncate. Dup zeci de ani circul
aceeasi anecdot. Totul spus n mers. Tot n mers
am auzit pe a doua, de fapt nu o anecdot ci o
observatie. Tot cu un asemenea prilej, plimbndune ntr-un sat, prin dreptul unei dacea" [vile]
mai mari, cu automobil negru cu perdelute si tova43
rs sofer, noi fceam haz n romneste, eram cu
unul din functionarii Legatiei care stia ruseste
si spuneam ceva n genul dar bine mai triesc
stia", n spatele nostru veneau doi rusi nalti
care rdeau si vorbeau. Amicul meu surznd, mi
spune: Stii ce spun stia?" Zic: stia nu stiu
c avem si noi burjuii nostri".
Din dezastrul moral si fizic care n anii imediat
precedenti ai decadei '40, care au secerat pe
rnd trnimea btut cu tunul si deportat n
plin cmp nghetat n Siberia, armata cu 5
47

maresali din sapte lichidati fiziceste si cu o

proportie de lichidri asemntoare scobornd
treapt cu treapt scara ierarhiei, cu partidul
lichidat fiziceste n fruntea lui cu vestitele
procese publice de la Moscova, montate de
Vsinski, monstruos si de necrezut pentru minti
normale
si
educate,
tiprite
n
volum
si
rspndite chiar si la autoritti cum era
Ministerul romn al Afacerilor Strine, citit de
mine, sinistr lectur n timpii morti, cnd
functionam la Directia Protocolului cruia i
fusese remis de nsrcinatul cu afaceri sovietic,
o toap, cu o nevast care-1 ntrecea, multe si
lsaser urmele. Poate nainte de a continua, e
bine
s
art
c
am
acordat
fr
rezerv
diplomatic, caracterizarea de toape, nu din
dispret boieresc, ci datorit comparatiei cu
precedentii diplomati sovietici pe care i-am
cunoscut: ministrul Ostrovski, bine mbrcat
ntotdeauna, cu o elegant bil cranian la piele
si niste ochi vii, inteligenti chiar dac putin
ngrijortori; si secretarul Vinogradov, un rus
autentic, nalt si frumos, comunicativ si cu un
succes meritat si exploatat pe lng cele mai
frumoase femei. Din societate n care acestia
circulau liberi, nu dublati ca seria urmtoare,
cnd
nevasta
nsrcinatului
cu
afaceri
era
probabil si supraveghetoarea lui. Desi fat de
totala ei lips de mijloace n saloanele
Palatului Sturdza se vdea de cum urca treptele
acelui palat, n rochie de sear lng sotul ei n
frac si nu stia s dea nici mna. Preau
deghizati,
mi
produceau
o
stpnit
bun
dispozitie n asa msur nct mi deveneau
deseori simpatici. Mai cu seam cnd el m chema
la telefon. Apelul, cnd eram la Protocol, l
primeam eu n locul ambasadorului, care nu
ntelegea felul de a vorbi al prietenului nostru.
48

Pentru mine era simplu, ncepea cu un ", si

eram lmurit: Bonjour, Monsieur ... (am uitat cum
l chema si-mi pare ru)...
44
comment 93 va?" Ah, ah... vous m'avez reconnu de
nouveau!" Era si mirat si ncntat. Iar eu la fel
pentru c rmneam vesel toat dimineata. Acestia
succedaser lui Butenk[o] care cerea azil si
discutie pn la refugiul su la Roma. Episod
folosit de guvernul sovietic spre a-si preciza
rcirea raporturilor diplomatice cu Romnia,
tinnd vacant postul de ministru plenipotentiar la
Bucuresti
si
publicnd
n
presa
sovietic
enormitatea dup care Butenko ar fi fost rpit,
iar cel de la Roma [ar fi fost] un impostor al
fascismului. Nu se putea concepe pentru publicul
sovietic, ca un diplomat rus s treac dincolo.
Atmosfera la Moscova se resimtea ns mai cu seam
de faptul c o mas de milioane de membri ai
partidului fuseser trimisi, anonim, sau mai bine
zis, ca si pe nestiute, n Siberia. [De] unde ni
se scria, la Legatie am primit odat o asemenea
misiv, c se fac uriase depozite nu numai de
oameni, dar si de cereale si petrol. Informatii
desigur necontrolabile dar nu respinse de plano n
cugetul nostru. Si, altdat a izbutit s intre,
cu toat piedica de la intrare a militianului de
gard, un romn din Rusia care spunea c venea de
acolo.
Rmsite aproape nensemnate fat de ceea ce
precedase, se mentineau n conversatiile noastre
de
atunci
(Moscova
1941)
privind
soarta
periculoas care o pndea pe sotia lui Veaceslav
Molotov, care era comisarul plin sau adjunct al
industriei de parfumuri, pudre etc. nu comit
nici o eroare, era vorba n 1941 despre acest
lucru ca si posibila deportare tot n Estul
ndeprtat a directorului protocolului, ministrul
49

Barkov, pe care de multe ori l ntlneam la

receptii. Un om care prea condamnat, cum a si
fost, datorit chiar dar nu numai, si nftisrii
lui exterioare trotkisto-leniniste nu leninotrotkiste. Ulterior am aflat c a fost trimis n
cteva minute n Siberia, pentru c a rspuns unui
subsecretar care 1-a ntrebat: De ce nu m-ai
informat despre audienta corespondentului englez
de pres?" Dvs. ati fixat audienta n ziua
cutare, dar n-ati fixat ora si nu v-am gsit toat
ziua, ati lipsit". Si atunci i-a fixat el ora de
audient. Dar Lozovski, Dekanozov69 sau altul i-a
fixat si el ctiva ani de Siberie pentru
impacient si ton ridicat fat de superior.
45
Ar fi poate de pus o ntrebare, cel putin eu nu
stiu dac s-a pus. Binenteles c populatia unei
tri care a fost npraznic lovit de o ofensiv
guvernamental
pornit
mpotriva
ei
si
a
partidului comunist cu un succes care a dus la
pieirea fizic a zeci si zeci de milioane de
oameni, distruse cu bucata si cu buctica de trup
si de suflet, las urme indelebile. Dar faptul c
tot personalul superior care a fcut revolutia cu
Lenin a fost decretat si condamnat penal ca
trdtor, prin demoralizarea produs care a
njosit psihic pe toat lumea, oare, pierznd
ncrederea, nu toti au ajuns s cread c totul e
posibil si c toti conductorii sunt sau pot
deveni clientii codului penal, si atunci, la ce
bun
entuziasmul
si
jertfa
n
ndeplinirea
datoriei?
Mai toat lumea diplomatic din cele dou tabere
n rzboi ca si aceea a neutrilor era luat ca de
un curent de petrecere si de nevoia de a se vedea
cel putin odat pe sptmn, curent alimentat de
atmosfera apstoare a unui regim care te urmrea
fr ntrerupere, ca si de ideea sfrsitului unei
50

lumi. Dragoste, presimtiri, obsesii, ambasadori

tineri si vechi n post sau n vrst, sau ambele,
le
cdeau
victim.
Rareori
oameni
ca
Schulenburg70,
Cripps71,
Bergery,
Rosso,
Steinhardt, Mahommed Saed72, Diamantopulos si
altii nu erau de gsit la receptii oferite chiar
de tineri, mai mici n grad, n asa zise
apartamente, chichi-nete de trei camere. Cu
aceeasi frecvent dar din alte motive sau, mai
stii?, poate si din aceleasi ca si ceilalti,
veneau ca si cum ar fi fost legati unul de altul
ministrii sovietici Barkov si Novikov, directorii
respectivi ai Protocolului si Politicii. Primul
era un om subtire, purta cioc, gen Lenin-Trotki,
de care-1 si atasau unii binevoitori, anuntndu-i
cderea iminent. Purta fracul bine si stia s se
miste. Al doilea, n smoching, cu usurint brutal,
putea atinge eventualul rafinament al unui om de
serviciu ajuns la smoching. Pentru c i vorbeam
cu deferent poate, mi-a fcut o dat cinstea, la
inaugurarea apartamentului consilierului nostru I.
Popescu-Pascani, s-mi arate chiar el acest
apartament,
ntr-un
bloc
din
cartierul
nou
construit pentru strini pe rul Moscova. Ludnd
cu greu acel soi de realizare: parchet ordinar,
din loc n loc lipsindu-i stinghiile, cu usi prin
care se putea vedea comod dintr-o camer ntralta, asa erau de late crpturile. M-am ntrebat
dac nu-si
46
btea joc de mine, ns zmbetul i lipsea din
fire. Cum am plecat, m-au luat n primire
ceilalti. Multe artau schimbarea felului de viat
ce erau s vin. Nu o artau definit, dar se
simtea
prin
pierderea
msurii
si
deci
a
sigurantei, n lipsa ei, oamenii se cutau, se
strngeau alturi, dup posibilitti. Se si
enervau ca aricii lui Schopenhauer. Apropierea
51

ntre grupuri de prieteni, uneori chiar oprit de

guvernele respective prin relatii diplomatice
rupte noi romnii nc mai vedeam englezii sau
cnd era mai greu, cel putin nu refuzam s avem
lungi conversatii pe terenuri neutre. Gr. Gafencu,
la o receptie oferit de dnsul la Legatia noastr
a toastat cam n acest spirit... Aceast Moscov,
acest fel de viat, noi nu le vom uita... care nea mprietenit, ne-a apropiat...!"
nc de la a doua sear la Moscova, noii mei
patroni" n lipsa lui D. Gh. Popescu m-au dus
cu dnsii la o serat la Legatia Belgiei.
Ministrul Hendryx, un om n vrst, serios,
delicat si primitor. Sotia, tnr, plin de
viat, fusese primadon la Opera comic de la
Bruxelles, Thetre de la Monnaye, ntotdeauna
bucurosi de oaspeti. Oaspeti dintre cei mai
diferiti. Mahammed Saed, mai trziu ceva primministru
al
Iranului,
mic,
gras
si
chel,
nvrtindu-se ncntat, ca o bil, sub arttorul
partenerei sale de dansuri orientale, sotia
atasatului
militar
american,
o
piele-rosie,
arttor aflat n mijlocul cheliei. Ca si perechea
Gr. Gafencu, el mai ales, fceau ploaia si vremea
bun n societatea diplomatic sotii PopescuPascani, el consilierul Legatiei, fiu de tran,
muncitor,
ea
srboaic,
din
cea
mai
bun
societate, nepoata lui Nincic sau a altui fost
prim-ministru srb al Iugoslaviei, slab moart,
vioaie
si
urt
dar
fermectoare
datorit
inteligentei si simpatiei pe care o degaja.
Amndoi buni si veseli. El de multe ori misctor.
Nu avea nimic din ferocitatea celor porniti de jos
si parveniti, n afar de memoria acelor greutti
de la care pornise. Pn la moartea lui n
bombardamentul de la 4 aprilie, cnd a fugit din
adpostul Presedintiei si al Externelor ca s fie
cu sotia sa pe care o stia singur. Dar ea nu era
52

acas si [el] s-a dus n adpostul relativ al

blocului din str. Dorobanti unde a murit din cauza
unei bombe care a omort acolo cteva zeci de
persoane din suflul ei. Sus la al cincilea etaj,
unde era plin de cristaluri de Boemia si de
portelanuri de colectie, nu s-a spart nici
47
mcar un singur pahar. Pentru restul vietii, ea a
rmas cu un tremur nervos de parc i trecea un
curent electric de la cap la picioare! Ne
mprietenisem de-a binelea de la Moscova, unde
sotul ei cutase, n zadar, s m determine s vin
la ora nceperii programului de lucru, desi nu
aveam nimic de fcut, pentru c Narkomindel a pus
bete n roate ct a putut pentru acordarea unei
masini de scris cu car lung si litere chirilice,
ca s batem din nou zecile de dosare cuprinznd
numele celor rupti de familiile lor rmase n tar
ca si ale acelor locuitori ai Basarabiei si
Bucovinei care voiau s se rentoarc n tar
lucru care atunci era n principiu lsat la voia
fiecruia. In principiu si pe hrtie. Nu n fapt.
S-au liberat numai cei care au putut fugi, fr
forme, cu riscul mortii. Libertatea repatrierii
este ilustrat de urmtorul caz: printre bolnavii
de la sanatoriul de boli nervoase era si o sor
sau fiic a lui Grigore Filipescu. Personagiu
cunoscut. Familie boiereasc ilustr, dedicat de
generatii binelui public. Legturi multe sociale
si n bune raporturi personale si cu Gafencu.
Surprins de dezlntuirea care nu a tinut seam de
propriul program stabilit pentru ocuparea n patru
zile, bolnava n-a putut fi evacuat n primele ore
si a rmas acolo izolat si de mintea ei si de
ceilalti. Familia si ministerul au intervenit
totusi foarte repede pentru a o scoate din
nenorocire. Interventii repetate ca si asigurrile
date. Din iulie 1940 pn prin februarie, martie
53

1941 cnd pentru a nu stiu cta oar, Legatia a

primit instructiuni prin mine s intervin ct mai
energic cu putint. De reamintit c pe atunci
relatiile germano-ruse erau foarte strnse. Lucrul
fusese nc mai paradoxal la nceputul guvernrii
Antonescu, cnd Romnia primise un alt botez, cel
al statului national-legionar si care trebuia s
adopte aceleasi bune raporturi cu comunistii rusi
pe care le aveau atunci national-so-cialistii,
care colaboraser strns la sfrtecarea trii.
Totusi, interventia repetat pe lng Vsinski de
ctre Gafencu si Pascani, a dat nastere unor
asigurri favorabile nc mai categorice. Si,
ntr-adevr, Legatia a primit curnd nstiintarea
s fie cineva trimis la punctul de frontier x ca
s ia n primire pe bolnav. Un protest foarte viu
a fost ordonat de Central ca s fie fcut pe
lng Narkomindel pentru c btaia de joc fusese
prea mare desi raporturile politice erau cele pe
care le-am artat. Fusese remis cadavrul persoanei
att de des cerut si att de des fgduit!
Rspunsul lui Vsinski a fost colosal: Ce putem
face, suntem si
48
noi sabotati de ctre cei n subordine?" mi
amintesc cu acest prilej de un alt rspuns enorm
si el prin btaia de joc si cinismul intrinsec.
Cnd Buzesti, ministru de Externe nc, n forme
ct mai subtile, a protestat totusi pe lng
generalul
Vinogradov73
mpotriva
rnduirii
oamenilor politici Maniu74, Brtianu75, Stirbey76
printre
oamenii
reactiunii
romne
n
presa
sovietic, manifestare n curnd nsusit public
de Stalin. La protestul ministrului de Externe
romn care a atins si problema neamestecului, dar
a accentuat dorinta unor raporturi bune ntre cele
dou popoare, bazate pe o adevrat cunoastere
reciproc, generalul sovietic a artat lui Gr.
54

Niculescu-Buzesti c presa sovietic nu poate fi

cenzurat, ea fiind liber. Ne-a spus pe urm
prietenul nostru c mult 1-a costat n acel moment
pozitia sa oficial si obligatia de a nghiti"
asemenea btaie de joc. Generalul sovietic era
Vinogradov. Si Buzesti ne-a povestit c atunci
cnd i-a spus c presa sovietic e liber, a
evitat s-1 priveasc n fat. Revenind la
Moscova, se comenta pe atunci acolo, rezolvarea,
n fine, favorabil a cererii ambasadei Statele
Unite de a se acorda viza de iesire din U.R.S .S.
celor trei sotii sovietice a trei functionari
americani rechemati, poate si din cauza acestor
cstorii. Chestiunea dura deja de mult vreme,
pn cnd americanii au priceput ce trebuie s
fac. Au legat plecarea sotiilor de autorizarea
plecrii dintr-un port american a trei vase de
comert ncrcate cu mrfuri care interesau U
.R.S.S. Legarea nu a fost explicitat n scris ci
numai verbal. Cnd rusii interveneau pentru
mrfuri, se rspundea c mai erau unele greutti
care urmau s fie depsite. Si pe urm imediat
ntrebau de vize. Pn s-au nteles perfect.
Ne-am dus o dat s vedem un sat model la cteva
zeci de km de Moscova. Din automobil, o dat
ajunsi acolo am vzut c era gol si pzit de un
militian. Cum eram hotrti s-1 vedem, am ocolit
satul pe un drum lturalnic eu nu prea eram de
acord cu aceast procedare care putea deveni
periculoas, dar curios tot eram si eu, lsnd
masina jos am suit o rp n spatele satului si am
ajuns ntr-o curte n jurul unei izbe* fr
locatari poate erau la lucru dar n tot satul,
casa aceea ddea n piata lui, nu era nici un
localnic. Pustiu. Nici un cine care s
* Cas trneasc (de lemn) specific unor sate
rusesti.
49
55

fie n vreo curte. Lucru care ne-a linistit din

partea ltratului si a militianului care nu ne-a
vzut dect atunci cnd ne-a oprit s intrm cu
masina n satul-tiodel. Cci era model. Nici o
gin. Eram siguri c nu era nici o vac. n fine
ceva sinistru, dar expresiv.
Un alt lucru care m-a uluit a fost organizarea
vnzrilor la consignatie, unde pe atunci se
cumpra tot. Am vndut, oficial, deci cu un pret
mult mai mic costumul meu de haine bleumarin, bine
lustruit de vreo nou ani de purtare, cu un pret
cu care mi-am fcut la Gic Christescu unul nou.
N-am putut s nu ntreb cum de se poate cumpra
asa ceva. Are cup occidental" a fost rspunsul.
Propuneri de a-ti vinde ceasul brtar se fceau
pe loc de necunoscuti la restaurant, chiar si pe
strad, n statii. Desi era mare riscul s
acosteze un strin urmrit. Este adevrat c n
U.R.S.S. ffiind] multe nationalitti, fceau s nu
fii considerat drept strin dac nu vorbeai bine
ruseste.
Moscova. Foarte bogata si energica sotie
termenul mai trivial de nfipt" s-ar potrivi mai
bine a unui om de o deosebit distinctie, si
fizic, tnr nc, cu prul alb de tot si,
vestimentar,
fr
repros.
Dintr-o
anume
perspectiv, fiindu-i egal la averea ei de zeci de
milioane de dolari, cum se spunea, si n situatia
ei de ambasadoare a Statelor Unite, ntr-un loc
care
reprezenta
atunci
nc,
mpreun
cu
Washingtonul si Tokyo al treilea loc al celor mai
mari imperii nc neutre, dna Lawrence Steinhardt,
bun prieten cu Presedintele Roosevelt77 era
deseori indiferent perfect la orice constrngere
protocolar. Se fcea haz de lipsa ei de atentie
la lansarea invitatiilor poftind la ea, n cas,
n acelasi timp, apartenenti ai trilor n rzboi
unele cu altele! Acestia se fceau c nu bag de
56

seam si se adunau de la sine n saloanele

ambasadei ntr-un fel de cristalizare diplomatic,
pe categoriile sortite de o voint superioar
celei a lor! Dna Steinhardt exprimnd n felul ei,
si ea, vointa suprem! Energia ei era de altfel
foarte amabil se ndrepta si n directia
supravegherii propriului su sot si, mult mai
sever, tinerilor secretari americani, pe care
atunci cnd nu-i putea mustra prea n public cnd
nu se comportau multumitor,
50
dup prerea ei, i urmrea discret cu un ac ca
s-i ntepe, iar ei s nteleag. Se pare c se
fereau de asa ceva.
La receptiile pe care dnsa le oferea se
recomanda, pe sub mn, s te grbesti spre bufet
de cum era oferit. Ziceau unii c nu tinea pn la
sfrsit. Brfeala de felul acesta, pe lng
firescul ei omenesc, era accentuat, de conditiile
att de nefiresti ale vietii zilnice moscovite de
pe atunci. Oameni n cerc restrns, adunati si
apsati de urmrirea zilnic, ca si ncercuiti,
fr relatii cu localnicii n afara celor
furnizate si urmrite de N.K.V.D., se mai distrau
si brfind. Dar nu era distractia principal. Nici
vorb. Aceleasi conditii nconjurtoare creau n
reactie multe legturi de apropiere prieteneasc
si destule sentimente omenesti.
Succesor imediat al unui tipic produs burghez al
societtii
americane,
zelos
si
infatuat,
descoperitor al fetii creatoare si umane a
comunismului stalinist, Lawrence Steinhardt era cu
mult, cu mult mai rezervat dect predecesorul su,
Davies si el prieten al unor presedinti americani,
autor al unei crti care a fcut senzatie
Misiunea mea la Moscova" si despre care unii
citind-o spuneau c era un cretin, nlocuit la
Moscova cu Averell Harriman78, a fost numit
57

ambasador la Praga, unde n 1948 (febr.?) a fcut

rsuntoare
declaratii
sustinnd
adeziunea
Cehoslovaciei la Planul Marshall79, procedare si
ea tipic, tipic dezmintit de evenimente80
imediat.
Evenimentele
fiind
dl.
Zorin81
si
lovitura cunoscut care au instalat cu totul
U.R.S.S.
n
patrulaterul
Boemiei,
cu
toate
implicatiile pe care le comport n Europa
stpnirea acestui patrulater.
Fat de consideratia artat misiunii Statelor
Unite, cea artat de Soviete celei engleze,
condus, de altfel, de cunoscutul fruntas laburist
Stafford Cripps, fruntas de prima mrime, era
demonstrativ mult mai mic. Evident trecut pe
planul doi de guvernul sovietic spre a nu irita
Germania, situatia corespundea cu propaganda
ftis antibritanic fat de mersul rzboiului si
de
atacurile
de
pres
ale
comunismului
international mpotriva capitalismului englez si a
rzboiului dus de guvernul Angliei rspunztor de
acel rzboi.
Om serios, cu ochii foarte ptrunztori, reci si
ascutiti ca mai toate trsturile fetii sale,
slab, fr o statur care s inspire greutate, cu
buze
51
subtiri si strnse de o gur mic si de o brbie
si ea ascutit. Totul ncununat de un nas drept si
subtire, ascutit si el de natur cu o deosebit
precizie. Nimic nu era atrgtor n fiinta sa. Dar
vorbea dnd sens si greutate celor ce spunea.
Retinea atentiunea interlocutorilor lui nu numai
pentru c reprezenta Imperiu] Britanic. Numirea sa
la Moscova arta intentia guvernului englez de a
forta mcar ntr-o msur atentia Sovietelor spre
bunvoint. Fr succes ns. Mi-aduc aminte c 1am ascultat o dat n casa Luguet, atasatul
aerului francez cu care eram destul de legati;
58

veneau deseori la desele receptii, prnzuri si

cine, ceaiuri si serate de la legatia Romniei,
desi sau tocmai pentru c erau bnuiti de
gaullism. De altfel, balantarea cu partida Petain
se fcea, cu succes, de ctre ministru] nostru
prin raporturi destul de marcate de simpatie
personal cu Gaston Bergery, fost radical de
stnga si fost ginere al lui Krassine, sau dac m
nsel al altui important fruntas al generatiei
care a fcut revolutia comunist, poate Karahan.
Atunci Bergery (fost Berger, german) era nsurat a
doua oar cu o american, nc destul de tnr,
nalt si frumoas ca si el. Am avut prilejul s
fiu invitat si de ei si de sotii Gafencu, la un
fel de pique-nique organizat de ei n comun, n
mprejurimile pduroase (mesteacn) ale Capitalei
sovietice. Orice urm de comunism spunea Bergery,
trebuia s treac ntr-un om ca el, care avea acum
prilejul s vad pentru a doua oar experienta
sovietic si noul personal. Se arta foarte
dezamgit.
Dar nteleg s pun capt scenei de la sotii Luguet
cnd Cripps si manifesta lui Gafencu n primul
rnd, si altora pe de lturi, unele pozitii
ndrznete pentru un englez poate mai putin de
care nu se ferea, fr a relata c teoretic ar fi
putut fi, n anumite conditiuni, un interesat de
experienta hitlerist, dac aceasta n-ar fi dus la
rzboi, Ia nclcarea liberttilor nationale si
individuale. Arta o admiratie cert fat de
realizrile sociale ale nazismului, tot ce se
construise si recon-struise n Germania si mai
ales pentru asigurrile sociale, legile muncii si
organizarea Kraft durch Freude.
Era mgulitor pentru noi s vedem curtenia cu care
aceast personalitate vorbea cu ministrul nostru
si oarecare libertate n care veneau la noi sau
noi mergeam la ei, a unor reprezentanti ai unor
59

guverne cu care nu mai aveam raporturi sau acestea

erau n cel mai bun caz
52
suspendate prin actiunea german. Este iarsi
adevrat c nici centrala noastr nu ne urmrea cu
vigilent! Nepotul filosofului Russell, sotii
Hendryx, ministrul greu bolnav de inim ai
Belgiei, Gavrilovic seful trnistilor srbi si
consilierul su Popovic, a crui frumoas nevast
era var primar cu sotia, grozav de urt, dar de
o extrem simpatie a consilierului nostru PopescuPascani, care fceau, la propriu chiar, n corpul
diplomatic, ceea ce francezii spun la pluie et le
beau temps.
Ca s nu mai spun de ambasadorul Iranului, foarte
scund, rotofei si chel, negustor de covoare ca
aparent numai, pe care-1 determina sotia, pielerosie autentic, a atasatului militar american, s
inventeze pe loc felurite interpretri orientale
de dansuri, fixndu-i n mijlocul cheliei, degetul
ei arttor. Si el, ncntat, se nvrtea n ritm.
Caraghioslcuri care nu-si aveau locul nici cu
nemtii nici cu italienii si nici cu ungurii, o
pereche de o rar elegant ostil. Iar cu
japonezii de nenchipuit. De n-ar fi fost dect
faptul c veneau dnele mbrcate n kimono cu
niste
funde
ct
jumtate
costumul.
Singur
ambasadorul von Schulenburg si ngduia atitudini
mai degajate cnd avea prilejul s discute cu
ziariste,
corespondente
speciale
americane
interesante din multe puncte de vedere. Ca s le
atrag atentia, de pild, mai aseza cte o mn,
altdat
expert,
pe
decolteuri
ntotdeauna
frumoase. Bietul Schulenburg. El era cu totul de
nteles si, desi din alt lume, ntelegea bine
situatia politic si capacitatea respectivelor
forte politice n conflict. Mai jos, la notele
privind diverse conferinte si lecturi din jurnalul
60

su, fcute mie personal sau lui Dinu Popescu,

dup ce acesta s-a ntors de la Teheran, unde a
schimbat oficial la bursa neagr, salariile
personalului Legatiei din devize forte dolari,
franci elvetieni n ruble, voi reda ceea ce mi-a
mai rmas n amintire din conversatii mai
nsemnate pe atunci cu Gr. Gafencu. Acum ns nu
vreau s las s treac descrierea acestei
operatiuni cvasioficiale de burs neagr, despre
care nu auzisem pn atunci nici o vorb.
nsetat de devize forte, guvernul sovietic dorea
s-si asigure salariile tuturor functionarilor
strini ai tuturor misiunilor, trimise cash prin
curier. Iar acestia, binenteles c doreau un
schimb n ruble ct mai favorabil. Asa c la
sosirea curierilor cu devizele forte, se afla din
auzite" c la Teheran, la Stockholm sau la
Helsinki se gseau pe piata
53
neagr" cantitti mari de ruble mai ieftine de
vnzare. Atunci se repe-zeau diversi functionari
ai misiunilor cu devizele ca s cumpere rublele de
pe piata neagr'' dar totusi liber si era o
concurent de toat nostimada, cu fluctuatiile ei
nu prea mari pn se epuizau rublele. Pentru
ieftinirea cheltuielilor provocate de schimb, se
ntmpla uneori ca s se asocieze mai multe oficii
(dintre cele mai mici) ca s contribuie la
cheltuielile unui singur trimes, care cumpra
pentru
mai
multe
Legatii!
Aceast
problem
constituia una din cele mai importante preocupri
ale vietii moscovite a diplomatilor strini.
Exemplar era viata artistic n totalul ei. Regie
realist, deseori expresionist, dar ntotdeauna
bine fcut si interesant, actori de o mare clas
la teatru, oper si balet si fr s-mi fie team
de ridicol, si la circ!

61

Repertoriu] clasic national si international, un

spectacol rusesc la unul din numeroasele teatre
din Capitala U.R.S.S., rmnea de neuitat. Cu att
mai mult cu ct constituia si o adevrat lectie:
o punctualitate absolut, o educatie civic a
spectacolului, nu se auzea o miscare, privirea
slii n totalul ei era ca magnetizat de scen.
Se renuntase, de curnd, la rolul celui care
explica ce trebuie cu adevrat" nteles din
textul autorului.
La spectacolele de tot felul cu artisti poftiti n
reprezentatie sau la turnee de balet de la
Leningrad si chiar la spectacole obisnuite, se
bteau amatorii de bilete n plus" cu zeci de
metri nainte de intrare si nu se jenau s
deschid si portierele automobilului n asemenea
cutare febril. Cnd venea s danseze Ulanova,
era nebunie curat. Atunci se aplauda si la scen
deschis, lucru cu totul neobisnuit la acel public
amator de spectacol si deci de unitatea lui de
desfsurare. Si nimnui nu i-ar fi trecut prin cap
s sopteasc ceva n timpul spectacolului sau s
se foiasc pe fotoliu.
Legatia romn se gsea pe soseaua Leningradului,
o sosea larg si frumoas cum sunt destule la
Moscova datorit faptului c urmeaz traseul
fostelor ntrituri. Ea este continuarea strzii
tot att de largi Maxim Gorki, care d n pietele
Manejului si Rosie. Cldirea n genul
54
francez,
un
hotel
particulier",
avnd
jos
saloanele de primire, mari, nalte, cu mai multe
garnituri de mobil scump cu numele diferitilor
Ludovici dar si unele mobile stil imperiu.
Mtsuri, draperii n nuante pastel etc. A treia
ncpere din fund era sufrageria mare pentru peste
douzeci de persoane cu candelabre care nu mai
erau aprinse din clipa cnd dna Gafencu a aflat c
62

tocmai acolo fusese asasinat fostul proprietar n

1918. Urmrit de ideea unui sfrsit asemntor,
si trezea sotul dup miezul noptii ca s-i
comunice aceast convingere, care nu-1 interesa n
chip deosebit.
Aprovizionarea orasului capital era mai bun
dect aceea a altor orase. Totusi, lumea ducea o
povar grea de munc si de lipsuri, perceptibile
n atmosfer chiar. Stiam deja c milioane de
oameni erau deportati pe pmntul gol al Siberiei
ca s ridice acolo orase si industrii noi, auzisem
despre imense depozite de grne si materiale, dar
rmne de necrezut c am primit la Legatie chiar
oameni veniti de acolo si scrisori sau crti
postale trimise de acolo si [care] ne spuneau
lucruri de necrezut, dar adevrate, ncepea s se
stie despre milioane de trani pe care se puseser
tunurile si, nc mai grav, erau condamnati cu
indiferent la moartea prin foame. Foame, la
propriu. Si milioane de membri ai partidului
comunist, distrusi tot asa, pentru primenirea
partidului. Nu pot ntotdeauna s m flesc cu
inteligenta mea si nici nu vd de ce nu ar fi
explicabil s fi vrut s fiu mai inteligent dect
sunt dar de un lucru sunt sigur c mi apartine
mie, acela de a-mi fi dat seama, pe loc, dup ce
am
citit
volumul
editat
de
Narkomindel

ministerul de externe sovietic si oferit celui

romn prin Directia Protocolului, unde lucram pe
atunci, cuprinznd, pe larg, marile procese
politice de lichidare a celor care fcuser
revolutia sovietic. Nici un moment, indignarea
mea fat de procedee, pentru mine, evidente, desi
nc necunoscute de mine, n aplicarea lor, nu a
fost temperat de vreo ndoial mcar fat de
inventiile de trdare, dusmani ai poporului",
agentii dusmanului care nu doarme" etc. Nu m-am
ntrebat mcar dac o fi ceva, poate..." Desigur,
63

multe erau cunoscute deja dar sufereau de

bnuiala, deseori interesat, [a] unor puncte de
vedere
prea
partizane,
de
dorinta
unei
impartialitti, expresie ea nssi a unei
55
inconstiente prejudecti, mi amintesc c f-am
ntrebat o dat pe Constantin Visoianu care nu a
fost niciodat antisovietic indignat dar si
mhnit personal de ceea ce se ntmpla: Te vd
suprat si mhnit, de ce esti asa?" De ce m
ntrebi o prostie? Nu vezi ce se ntmpl?! Tu nu
esti?" Nu. Eu nu sunt mhnit n felul dtale. Am
impresia c resimti mhnirea unui om care si-a
pierdut iluziile de credint. Eu nu le-am avut
niciodat. Slav Domnului c ani de zile am putut
citi cu totii citi si articole, memorii etc.
despre Stalin. Tot asa cum am putut citi si despre
Hitler. Asa c nu te nteleg". Da, drag, am fi
putut sti, dar eu nu J-am crezut dect pe Stalin
cnd vorbea despre Hitler. Nu 1-am crezut si pe
Hitler cnd vorbea despre Stalin!"
Dintre aspectele de conditionare si urmrire a
strinilor am putut s-mi dau seama direct de
cteva. Orice strin era urmrit din principiu si
cu att mai mult cei din oficiile diplomatice.
Sefii de misiune se bucurau de o atentie special
pentru ocrotirea lor. Cnd circulau cu automobilul
aveau un fel de gard personal ntr-un automobil
de securitate care-i nsotea oriunde pe fat.
Ocrotire destul de inexplicabil pentru c nimeni
nu se gndea la vreo agresiune mpotriva Jor.
Strinii nu erau priviti cu ur. Dimpotriv. Iar
masinile lor ca si mbrcmintea lor strnea pe
loc o asemenea admiratie, dorint si ceva invidie,
nct se strngeau pe loc n jurul obiectivului
rvnit. Membrii misiunilor care aveau masin si
circulau cu ea, se bucurau si ei de o nsotire.
Dar aceasta era relativ mai discret. Cu totul
64

relativ. Venit la Moscova de curnd, am zmbit

sceptic si inocent, ca un occidental, cu un n-o
fi chiar asa" atunci cnd colegul Mircea Popescu
erau cinci Popesti n Legatie, ceea ce ar putea
ndemna
pe
cineva
s
cread
c
Directia
Personalului urmrea s creeze, acolo, efecte de
comedie buf mi-a dovedit c nu exagera cnd mi
spunea uite masina a patra din fat este cea care
m urmreste". Dar cum i cunosti?" Si el cu un
rs, dar nu inocent, ci iritat, mi-a spus Ai s
vezi c dup ce pornesc, pornesc si ei, c dup
vreo dou sute de metri fac la dreapta si opresc
dup alte ctiva zeci. O s vezi aceeasi masin c
va coti si ea si va opri la rndul ei. Pe urm o
s-o iau la stnga si voi trece prin fata lor, ei
citind jurnalul pe bancheta din fund ca s-si
mascheze nsrcinarea. A mai
56
repetat colegul meu figura si cel de pe bancheta
din fund tot citea jurnalul.
Faptul de a vorbi ruseste cu accent sau stricat nu
constituia neaprat un indiciu c erai strin. Dar
atunci cnd rusul alturi de care te aflai la
bufet sau la cafenea si cu care vorbeai cte ceva,
si ddea seama c erai strin, se ridica brusc si
pleca, i era team nu de ceea ce spusese dar
stiind c tu erai urmrit nu vrea s fie si el si
nici s capete autorizatie de a te frecventa. Erau
n uz frecvent si apelurile gresite la telefon
urmate de un dar ce voce plcut aveti!" S-a
ntrebuintat exact acelasi sistem si cu Djilas!
Pentru c trebuia s fac un raport zilnic
minutios, care s cuprind si activitatea sa
atunci cnd nu era lng prietena lui, colegul si
bunul meu prieten Gh. D. Popescu, fostul secretar
al lui Gr. Gafencu si Al. Cretzianu, s-a convins,
n sfrsit, c gelozia si sentimentele afectuoase
nu explicau numai ele ntrebrile Si ce ai fcut
65

ieri ntre trei si jumtate si cinci si un sfert?"

Ce s fac drag?" Am lucrat la Legatie, i
rspundea ntelegtor tnrul, vexat c avusesem
dreptate c prietena sa, care era o frumoas
pianist, sotia unui bariton de la Bolsoi, nepoata
unei prietene a lui Ceaikovski, si care mai avea
si un apartament de trei camere, cnd sumedenie de
oameni nu aveau dect cel mult opt metri ptrati,
apartinea corpului de colaboratori ai N.K.V.D.
Este adevrat c noua aristocratie, adaptat la
vremi, cuprindea si pe artisti. Rolul din
totdeauna dramatic al Evei era speculat n chip
firesc de N.K.V.D. nu numai pentru anodine
urmriri dar si pentru ceva mai mult n eventuale
servicii mai nsemnate de informatii si spionaj al
misiunilor strine, n general bine cunoscut si
chiar atunci cnd vreo femeie se ndrgostea de-a
binelea si si mrturisea apartenenta si misiunile
ei, aceast dovad de iubire nu era luat fr
nencredere, socotin-du-se, era firesc desi uneori
gresit, c era numai o figur" menit s cstige
ncrederea. Dar o figur ceva mai inteligent.
Fat de un functionar al misiunii noastre s-a
utilizat acest procedeu, el fiind cam disgratiat
si tob de carte cam nuc si toate acestea nu
tineau
loc
de
experient.
I
s-a
usurat
ndrgostirea si
57
cstoria cu o sovietic iar pe urm a fost chemat
unde de drept si amenintat c va fi desprtit de
sotie dac nu va face unele servicii, nnebunit,
s-a dus la ministrul Davidescu, i-a mrturisit
greseala de a nu-1 fi informat si situatia n care
se gsea. Acesta I-a trimis pe loc la Odessa, 1-a
mbarcat si 1-a trimis n tar. Pn a nu iesi
vaporul din port a mai avut o criz de disperare
vrnd s sar n ap ca s nu-si piard femeia
att de iubit. Rentors n tar s-a recstorit
66

si a avut si dou fetite din cauza crora

celebritatea lui a crescut nc mai mult.
Cltorind cu trenul cu ele spre Bucuresti, le-a
uitat ntr-o gar, pe drum! n acelasi domeniu al
cstoriei n dreptul cel nou sovietic, se comenta
tot la Moscova ntr-un chip mai vioi, interzicerea
plecrii din U.R.S.S. a sotiilor rusoaice a trei
diplomati sau functionari americani. Cnd a
devenit evident c acelea nu vor primi vizele de
iesire, n chip inexplicabil trei vase comerciale
rusesti care ncrcaser mrfuri americane pentru
U .R.S.S. ntr-un port la Pacific sau Atlantic, nau mai putut ndeplini formele de plecare. Dar
fgduintele continuau pentru viitor. Cum rusii au
nteles mai repede dect americanii, sotiile n
cauz au primit vizele si vasele asisderea. Jocul
reciprocittii n bun meserie diplomatic, desi
putin adaptat.
Orasul oferea multe contraste. Bine pzit, multi
militieni n uniforme de iarn care aminteau
ntructva de cupe orientale, ttrsti poate.
Foarte curat. Printre mturtori femei btrne si
copii, nclcnd articolele de lege. Pltiti,
pare-se, cu cte 80-100 ruble lunar. Un director
general de fabric putnd ajunge la 6-8 000 de
ruble plus celelalte, apartament, masin, plicuri.
Formidabil Kremlinul cu toate ale lui biserici cu
clopote extraordinare, cu turle aurite si forme
unice, fceam peste un km nconjurndu-1 si
privind zidurile crenelate si rosii nu de la ele
vine numele Pietii Rosii, ci de la executiile n
mas a strelitilor, ordonate de Petru cel Mare.
Turnul cel Mare poart o stea rosie rubine din
Ural care lumineaz noaptea cam sngeriu, o
lumin vizibil de la mari distante, turnul
Spasski fiind cel mai nalt. Casele particulare
drpnate n cartierele vechi. Foarte curat dar o
detestabil
impresie
contrar
provocat
de
67

duhoarea cutiilor de gunoi instalate chiar la

intrare n foste holuri de palate cu scri de
marmur
58
sau n curti modeste. Curate noile blocuri n stil
modern sovietic, cam vagon cu buctrii comune,
creatoare de frictiuni, n spatele lor, casele
vechi nu se mai reparau de la un moment, adic un
grad de delabrare. Seara, n cartiere destul de
centrale, vedeai ferestre acoperite cu tot felul
de
perdele
si
jurnale.
Lumina
era
slab,
obositoare de economie, n casele mai vechi, cu
camere deseori imense (holul locuintei personale a
ambasadorului Statelor Unite prea ca o cupol de
biseric) se mprteau cu desprtminte de carton
dup cei 8 m2. Erau si desprtituri de scnduri.
Se vorbea mult de faptul c Stalin personal i
anuntase lui Bulgakov82, un foarte mare scriitor,
cenzurat cu totul, c piesa sa Zilele familiei
Turbin" va fi jucat din ordinul su personal.
Gestul era extraordinar un director de teatru a
murit de emotie cnd i s-a spus c-1 cheam la
telefon Stalin izvor Ilya Ehrenburg83 era
explicat de ctre unii prin nsusi subiectul
piesei petrecut n zilele revolutiei ntr-un oras
din Ucraina, subiect care nu murdrea pe albi,
eroii piesei. Dimpotriv.
Speram, ajungnd n Rusia, s gsesc rezultatele
unei certe egalizri sociale, care chiar m-a
impresionat la o prim impresie. Pe urm mi-am dat
seama. O anecdot n sensul etimologic al
cuvntului, mi s-a prut elocvent. Eram n
excursie ntr-o Duminic cu un coleg ntr-un sat
lng Moscova. Ne plimbam pe strad si ne uitam la
dacii", case de tar concedate pentru odihn si
aer mai bun naltilor functionari. Aveau masini cu
perdelute, semn de rafinament, personal ajuttor,
precum un tovars sofer, n fine un nivel de viat
68

superior, care iesea n evident. Pe romneste, iam spus colegului pe atunci nu era cazul s m
impresioneze orice nivel de viat, chiar mai
ridicat Mi, dar stiu c stia triesc bine!"
Aproape concomitent am auzit pe doi localnici
vorbind si rznd cu hohote, zmbea si prietenul
meu. Tu stii de ce rd stia? Au intuit perfect
ce ai spus tu si si-au zis asa: Ei nu stiu c
avem si noi burghezia noastr!"
Diferentele de aprovizionare erau socante cnd le
dibuiai. Aveam o dactilograf mprumutat Legatiei
de Narkomindel de la care mi s-a
59
aprut c nteleg c fi-su avea scarlatin si c
nu gsea mere s-i dea. Cum asta c sunt pline de
mere gastronoamele pe lng care trec?!" Dar
acestea sunt'numai pentru strini". Nu mai mult de
vreo dou-trei kg, nu mai mult de un spun de
toalet mai bun sau de o cutie de pudr, au
determinat-o pe amrta aceasta s riste, dup
declararea rzboiului, cnd a venit nsotit s-si
ia masina de scris de la Legatie, s-mi trimit,
printr-o coleg, urrile ei de noroc pentru mine.
Peste toate acestea amnunte impresioniste ca s
zic asa, nereusita revolutiei se vdea acolo prin
calitatea si cantitatea inferioar a productiei,
care erau cu mult sub nivelul asteptat. Anecdota
care trece drept actual: Fereasc Dumnezeu s
ocupm Occidentul c rmnem de-a binelea fr
mncare" am auzit-o atunci acolo.
Tramvaie,
vechi
tip,
dar
pitoresc,
cu
o
nghesuial ca acum la Bucuresti, taxiuri de dou
calitti, cu o diferent de cost. Dar atractia
orasului o constituie Metropolitanul cu gri
luxoase foarte curate, construite de lux, cu
granituri si alte roci de felurite culori. Cnd iam spus c a fost construit de specialisti
francezi, sraca mea dactilograf rusoaic era s69

mi sar n cap. Ca si atunci cnd a fost convins

c ziarul Universul" pe care-1 citeam fusese
dinadins confectionat asa la Bucuresti si trimis
mie dinadins ca s o induc n eroare pe ea. Era
sincer convins c n toate, Sovietele nu puteau
fi ntrecute. Nesntoas convingere.
Niciodat, nici la hotelul Novo-Moskovskaia nici
la hotelul National, un fel de Athenee Palace
nainte de renovare plus elemente de la hotel
Bulevard, nu am fost deranjat de rufria de pat
dac era rupt, pentru c era curat ntotdeauna,
n schimb, ntotdeauna cnd intram n camerele de
baie eram supus literalmente terorii provocate de
tevrie. Pn terminai toate la cte foloseste o
baie, nu puteai rsufla usurat. Din nimic se
porneau izbucniri de ape furioase pe robinete
defecte, pe care nu stiam cum s ajung s le
nchid. Este curios c Ja nchisoare nu am avut
vise ngrozitoare n raport cu teroarea de acolo.
Niciodat. Aveam vise de dor. Cosmare adevrate
numai de dou feluri: 1) c ddeam examene (si am
fost ntotdeauna un elev pregtit!) 2) c se
stricau tevile n baie la Moscova.
60

'
Neculturni" se spunea cuiva ru crescut, epitet
foarte des auzit peste tot, firesc nu att pentru
frecventa lipsei de bun crestere, ct pentru a
arta n public ct de fin era cel care azvrlea
epitetul cu voce tare si o privire satisfcut.
Mai ales femeile. Tendinta marcat spre cultur si
civilizatie nu era ilustrat numai de asemenea
incidente si aprea ca un fel de sete n faptul
public al cititului cu orice prilej, pn si n
cursul drumurilor cu vehiculele publice. Mi-a
rmas ntiprit n memorie vederea scrilor
rulante ale metroului, pe care scri se aflau
multi oameni care citeau cu o atentie concentrat.
70

Putin absenti, n clipele acelea, din mediul

nconjurtor! Era o priveliste nemaintlnit de
mine.
Rusii, n public, mi s-a prut c se poart
discret. Nu te fixeaz n localurile publice
afar de cazul cnd li se pare c vd ceva
neobisnuit, binenteles , nici pe strad nu te
privesc de obicei dect cu coada ochiului, din
trecere. Totusi de cteva ori la [un] restaurant
elegant, mai bine-zis, de lux, sau pe strad, ni
s-a ntmplat s fim chiar urmriti de-a binelea,
cu
atentia
bine
fixat
asupra
noastr
si
ntotdeauna cu scuzele pe care, cu delicatete, le
socoteau de rigoare: S ne scuzati c ne-am uitat
att de insistent la dv., dar mncati att de
frumos c vrem si noi s nvtm s mncm tot
asa!", sau S nu v suprati c v urmrim, dar
sunteti asa de bine mbrcati", sau n alt
variant att de frumosi!" Mai, mai s resimt
ndemnul luntric de a mnca mai des la restaurant
si de a umbla mai mult pe strzi.
Patima
pentru
haine,
ceasuri
sau
obiecte
personale, de cup occidental (!) s-a ntmplat
s ajung pn acolo nct s se formuleze oferte
de vnzare-cumprare pe loc, cu primul prilej
chiar si pe strad (!): Gospodin, nu vrei s-mi
vinzi mie hainele (sau ceasul) dtale?! ti ofer
atta..." Att felul meu de a fi ct si situatia
n care m aflam, m mpiedicau cu putere s cad
victima unor tentatii de cvasimbogtire. Nu
exagerez ctusi de putin, cum s-ar putea crede.
Mi-am vndut legal, la consignatie, un rnd de
haine civile" din liceu, uzat si lustruit cu
perseverent, pentru c 1-am purtat mult vreme.
Din pretul lui mi-am
61

71

fcut
la
Gic
Christescu

mare
croitor
bucurestean un rnd nou de stof englezeasc din
Romnia! Rezultatul cupei occidentale.
Dintre occidentali, rusii admirau pe americani si
se temeau de nemti, n ceea ce priveste ceasurile,
patima aceasta a lor s-a desfsurat n voie cu
prilejul ultimului rzboi si mult vreme pe urm.
Episodul Constantin Tnase84 o poate ilustra.
Cupletul A fost ru cu der, die, das l Da-i mai
ru cu davai ceas11 1-a pltit scump.
Tot cu neculturni" si cu observatia, asta nu se
face n Occident" se mpiedicau de a dansa la
restaurantul Metropole perechile de femei si de
brbati. Cum deseori aceste perechi erau n
uniform militar, trebuie s spun c efectul
produs nou, occidentalilor, era destul de ciudat
si de neplcut. Ca si cldirea hotelului pe
patru strzi si restaurantul era imens. Puteau
ncpea n el cteva locomotive; n jurul unui
bazin central cu havuz se dansa, lumin mult,
prea iluminat, o orchestr numeroas, animat,
care cnta att de tare cum n-am mai auzit
trebuia s se aud n toat sala si izbutea att
de bine, c nu s-a auzit nimic din vlva si
scandalul care s-a nscut o dat cu prilejul unui
rzbunri sentimentale, cnd un cettean 1-a
mpuscat pe altul, dar tocmai la captul cellalt!
n jurul estradei si pe estrada orchestrei, totul
era mpodobit cu un decor rustic, case din
diferite regiuni ale Rusiei, cu porumb mare sau cu
floarea-soarelui
tot
mare
n
curtea
casei
trnesti. Aceste decoruri erau din cnd n cnd
schimbate si constituiau un motiv n plus de
veselie hai s mergem s vedem noul decor de la
Metropole". Asezat n Piata Teatrului Bolsoi, de
trecutul acestui hotel era legat un episod al
luptelor civile, cnd si stabiliser acolo
comandamentul si fortreata elemente ale legiunii
72

cehoslovace, conduse de Th. Masaryk85. Cel putin

asa se zicea.
Un alt agrement, acesta mai ales dect celelalte,
cu care totusi pn la urm te obisnuiai si chiar
le acceptai cu oarecare simpatie, era barul
caucazian care tinea ct una din laturile mari ale
slii, desprtit de aceasta printr-o colonad
deschis. Personalul si dansatorii toti caucazieni
georgieni frumosi si frumoase fr seamn si
cu niste trupuri, de asemenea, la fel de frumoase.
Numai la muzee de egiptologie
62
n picturile antice cu scene din viata cotidian
din acea vreme, am mai vzut felahi cu proportii
att de impresionant de bine potrivite.
Se mnca acolo saslc frigrui de oaie care se
mai gsea si la un fel de restaurant de noapte tot
caucazian. Toate foarte scumpe. Mai exista pentru
completarea fetei europene a vietii zilnice la
Moscova si un bar de zi si de noapte, n afar de
doi-trei clienti, zilnic aceiasi, care stteau
nemiscati, cocotati pe scaunele nalte de la bar,
nimeni nu se ducea acolo, sau dac se ducea, cum
am fcut noi, nu mai revenea. De altfel, la
Moscova nu era recomandabil s vorbesti.
Tot o impresie de jale ti fcea o instituie
original, unic, pentru mine. Depozitul de
nchiriat mobil pentru mobilarea apartamentelor
goale acordate diplomatilor. Am fost cu Dana
Popescu-Pascani s alegem de acolo ceva mai
actrii. Toate fuseser mobil de stil si chiar
de pret. Dar supuse la tratamentul mutrilor prin
nchiriere ajunseser de plns. Nimeni nu le
repara pentru c risca s pteasc ce a ptit
aceeasi doamn, care a splat de materia pronuntat
slinoas, sptarul unui fotoliu si a trebuit s
plteasc pentru virtuala viitoare deteriorare.

73

Perspective exterioare splendide am putut avea de

la etajul V sau VI al primului hotel unde am fost
repartizat, hotelul destinat strinilor fiind
arhiplin Nationalul. Cel unde am fost dus se
numea Novo Moskovskaia Gostinita. Restaurantul
avea doar cadrul construit, restul era compus din
largi panouri de cristal prin care vedeai Moscova
curgnd, cheiurile masive de piatr si podul tot
de piatr care le lega. Cel care le-a desenat a
fost cu adevrat un artist, n continuarea podului
se ntindea Piata Rosie cu turnul si poarta
Spasski, cu ceas mare de tot si cu steaua de
rubine. Latura de acolo a Kremlinului nchidea
palate si biserici de care ani mai vorbit, dar pe
care, pe toate cnd le vezi si le revezi, ti se
pare c o faci pentru prima oar. n piat, tot de
partea acestui zid, se afl un monument si el
unic, Biserica Sf. Vasile Blajinul. Cupole-bulbi,
cupole bizantine, turlele rsucite sau drepte,
fresce pur geometrice sferice si drepte, serpuind
peste tot pe din afar, niciodat de aceeasi
culoare, imens si ea, impunndu-si caracteristi63
cile siriene, iraniene, bizantine si cte vor mai
fi fiind altele. Orient misterios, neclar, lipsit
dq seninul apolinic mediteranean, dar obsedant,
nluntru surpriza total, pentru mine. Dup
urcarea unor trepte monumentale, o scar ocrotit
de o bolt masiv, te trezesti pe un culoar foarte
strmt de cetate cu meurtrieres"* de jur mprejur
spre exterior, iar spre interior ca feliile unui
fruct compus cupole, tot una dup alta, foarte
nalte elanul spre divinitate dar mici. Icoane
rusesti minunate din vechiul ev mediu. Mi s-au
prut stranii si caracteristice toate acestea,
complicate si tipice, n continuare se vedea n
perspectiv mausoleul lui Lenin, urt, n cub, si
muzeu] Revolutiei, fostul Palat al Sfntului
74

Sinod. Mare, rosu, greu, ncrcat de podoabe

aplicate, cuburi, semisfere etc. Nu m-am dus s-1
vd. Mort, mblsmat sau mumificat nu mi-a
inspirat dect un sentiment neplcut. Numai fat
de printii mei n-am simtit aceasta. Pe deasupra
am fost cu totul de prerea lui, exprimat de
Krupskaia86.
In fata Kremlinului, cartierul chinezesc. Bolti
joase, pe stlpi grosi si scurti, stilul vechi
rusesc. O a doua mare perspectiv exterioar am
avut-o pe Dealul Vrbiilor. Moscova asternut pn
departe. Ca perspective interioare am vzut, prea
scurt vreme, att la restaurantul Nationalului
ct si la cellalt, dou banchete oferite unor
extrem-orientali n costumele lor de mtsuri
colorate puternic (verde, galben, rosu etc.),
mongoli n vizit sau altii de felul acesta.
Mncau cu o seriozitate aproape solemn dar
culorile erau o adevrat desftare. De altfel la
Novo-Moskovskaia am putut vedea multe tipuri si
costume de felul acesta. Era hotelul de tranzit
dintr-o parte ntr-alta a Rusiei. Nu au lipsit
nici rabini care poate nu erau rabini, dar purtau
caftanul cunoscut, cciula cunoscut si perciunii
la fel de cunoscuti. Toate m fceau s trec pe
lng mirosurile grele si micimea spunurilor.
La muzeul istoriei partidului comunist m-a dus
prietenul Dinu Popescu ca s vd falsificrile n
fotografii. Peste tot Stalin lng Lenin ca
principal sftuitor chiar si ntr-o fotografie
celebr, unde initial pe niste trepte sttuse
Trotki, dar acum fiinta, sigur de el, Stalin! Ca
s mai vd si fericirea general din U.R.S.S.
ntiprit prin sursul
* Ferestruici n zidurile unei cetti pentru
aruncarea proiectilelor.
64

75

de comand n toate tablourile si productiile

artei sovietice. Acest lucru mai cu seam la
Galeriile Tretiakov87 si pe crtile postale
reprezentnd muncitorii n weekend pe iarb verde,
nconjurati de copii. Acestia erau realmente
veseli pe strad. La aceleasi galerii, n afar de
celebrul tablou al lui Repin88, cred, artndu-1
pe Ivan cel Groaznic89 disperat dup ce si-a
omort fiul, disperare care nu m-a miscat,
socotind c n-avea dect s se abtin. Nu stiu
nimic care s m fac s cred c Ivan a comis
crima la betie. Nimic. Dar tare sunt nclinat s o
cred! Attia oameni, brbati si femei am vzut
ntinsi pe strad, murdriti de ei nsisi sau
altii poate nc mai ru, cltinndu-se si vorbind
fr sir, mai ales dou femei splcite, bete
turt, nct mi-am adus aminte de gravurile lui
Goya90, prin expresia figurii lor. Fr a sti
despre rspndirea aceasta a alcoolismului, un alt
coleg si prieten al meu, consilierul Paul Znescu,
a fcut destul trboi la o farmacie unde a intrat
s cear ajutor pentru un individ czut pe strad.
N-are nimic, dle, e beat mort. i trebuie dusul
rece la militie!" Si totusi, la Tretiakov, am
vzut o serie de picturi reprezentnd cu nerv
artistic niste popi cu botezul, beti crit.
Pnzele erau naturale si cu haz fcute, asa c si
acum mi vine s rd cnd mi le amintesc.
Uluit am rmas dup ce am avut prilejul s privesc
marea defilare militar si marea defilare sportiv
de l Mai. Extraordinare. Comparabile cu cele
hitleriste.
Cu
o
zi
nainte
de
l
Mai,
administratia hotelului mi comunic, c pentru a
da curs plngerilor mele n raport cu tevria, m
roag s m mut pentru o zi sau dou ntr-o alt
camer, pe latura Maxim Gorki. Am acceptat cu
inocent. Desi vzusem deja foarte bine masele de
tancuri grele sovietice n formatie pe Piata
76

Manejului, exact n fat si sub balconul si

ferestrele apartamentului meu de dou camere.
Ducndu-m la Legatie mi-am exprimat satisfactia
c, n fine, mi se repar baia si c am fost mutat
din camer. Fii serios, drag, te-au mutat ca s
nu fotografiezi tancurile" Dar ei stiu c nu am
aparat fotografic". N-are a face" Dar voi de ce
nu mi-ati atras atentia din timp?" O facem mcar
acum. S nu iesi mine din hotel pentru c nu vei
mai putea reveni. Cu ore nainte de parad se
opreste orice circulatie spre Piata Rosie si
Kremlin pe o raz de mai multi km.
65
Strzile din acest spatiu vor fi goale de
trectori. Numai cei care vor defila se vor putea
gsi pe strad si posturile fixe de control ale
Securittii. Si nimeni nu te va anunta dinainte,
spernd c vei pleca si c astfel vei cdea n
curs!" Dup ce am invitat pentru a doua zi disde-dimineat o pereche de colegi nu am mai iesit
din odaie cu nici un chip. Nici dup sosirea
colegilor. Observam ns cum se goleau treptat
trotuarele ct vedeai cu ochii si pe urm cum se
umpleau
strzile
perpendiculare
pe
artera
defilrii cu mari unitti militare si cum au
nceput s se verse ca niste ruri n fluviu] si
estuarul su. nainte ns de nceperea paradei am
primit vizita directiunii care m-a rugat politicos
dar ferm s nu stm la fereastr si s nu iesim n
balcon. I-am rspuns la fel c dac nu voi vedea
pe nimeni la ferestrele si n balcoanele blocului
din fat m voi conforma. Dar cum vd ns de pe
acum pe toate acestea pline, nu m voi conforma,
ntruct apartin corpului diplomatic care nu are
mai putine drepturi dect cettenii sovietici si,
prin reciprocitate, dect diplomatii U.R.S.S. din
Romnia. Si a nceput defilarea splendid cu niste
unitti de cavalerie care veneau din susul
77

strzii, desfsurate n perfect aliniate linii de

plutoane, cred, cu cai n galop mic, de aceeasi
culoare fiecare grup si cu acelasi desen cu
ptrate pe crupele lucind de curtenie n soarele
puternic al unei zile frumoase. De la nceput,
spectacolul se vdea mret, elegant si cavaleria
aducea o usoar not de romantism. Soldatii bine
si sobru mbrcati. (De altfel tot asa bine
apreau pe strzi, n chip obisnuit). Poate c nu
am fost atent dar n-am vzut generali grasi cu
platose de decoratii pe pieptul lor. Cred c m-ar
fi socat.
Pe urm a nceput, ntr-o ordine perfect,
defilarea fluviului care ocupa strada larg de la
o rigol la cea din fat. Dup ciclisti, veneau
motociclisti, pe urm unittile moto-mecanizate,
motorizate si purtate, tot fluviul prea c se
ntreste si se ngroase n fier din ce n ce mai
mult si cu arme din ce n ce mai grele, ca si
rotile din ce n ce mai nalte si mai groase ale
vehiculelor cuirasate. Dup artileria cea mai
grea,
veneau
tancurile
cu
huruiala
lor
caracteristic. Vreo dou ore a tinut aceast
defilare, care cred c a ametit, la propriu si la
figurat, mult lume, asa cum m-a ametit si pe
mine.
66
Dup o linistire de cteva minute, binefctoare,
a nceput parada sportivilor, frumos de vzut cum
veneau usor, ntr-o ornduire perfect aliniat si
plin de culoare, culorile de tot felul ale
cluburilor sportive. Bietii erau n pantaloni
lungi bine clcati si n cmas (era destul de
frig) iar fetele n bluz si fust. Vzuti de
departe si de sus toti erau frumosi, psind vesel,
degajat, entuziast. Contrastul fat de armata de
fier si de soldati cu cstile si armele de rzboi
era impresionant si bine gndit. Cu tineretul
78

prea c urma pacea cu farmecul ei. Desi si

aceast parte a spectacolului nftisa o oarecare
masivitate. Dar aprea si un lucru tare curios. O
oarecare
dezordine
totusi,
si
care
era
inexplicabil mie. Desi vizibil tocmai datorit
ordinii masive a rndurilor. Aprea, nu rareori,
un supranumerar n rnd, unde fiecare trebuia ssi cunoasc nominal dreapta, stnga, fat si
spatele, fr a putea schimba deloc n nici un
caz. Cel ajuns cu atta dificultti ntr-un astfel
de rnd, numai ca s poat vedea tribuna oficial
si pe Stalin, era nhtat din dreapta si din
stnga si depus la postul de supraveghere si vai
de capul lui. Iar eu pn s fiu lmurit tot
ntrebam. Dar de ce este unul mai mult ntre ei
si de ce l tin de gt?!"
Nici toti diplomatii nu ncpeau n tribuna lor
special si fiecare misiune cpta un numr
restrns de locuri, n raport cu mrimea ei. Tot
asa se proceda cu acordarea de bilete proportional
cu
numrul
membrilor
Legatiei,
la
marile
spectacole de balet, atunci cnd biletele la
spectacol nu erau vndute publicului ci misiunilor
si oficialittilor. Asa la cele dou mari
spectacole ale Calinei Ulanova91 pentru care se
btea lumea cnd venea n spectacol, de la
Leningrad. Noi am avut cte patru bilete jos n
fotolii, de fiecare spectacol. Unii, printre care
si consilierul italian, veneau cu binoclu, desi
aveau loc bun. Cu acel prilej am vzut si un
spectacol, altul, al publicului localnic. Un efort
mai sustinut de elegant. Mai putini pantofi cu
baret galben pe ciorapi negri. Cnd s-a ridicat
cortina si a nceput Lacul lebedelor"92, am
nteles perseverenta strdaniilor celor care
deschideau portiera, ca s cear un bilet n plus,
cu plat de suprapret. M ntrebam de unde venea
vraja. Din faptul c Ulanova era ncadrat n
79

roluri secundare de stelele moscovite de prima

mrime? De la faptul c ea nici nu se ostenea s
ntreac prin tehnici pe cele mai tari n aceast
directie? Parc fcea
67
economie de gesturi. Dar prin eJe prea c trimite
muzica n sal. Dar o alt minune, aceasta
neasteptat, a fost succesul extraordinar al
partenerului ei, Sergheev93, considerat inferior
altul mai bun nu era ns betiv si lenes. A fost
o revelatie si mpotriva obiceiului a fost
aplaudat la scen deschis.
Se spunea, oficial, c n U.R.S.S. nemaifiind
conditii obiective care s provoace cersetoria,
problema fusese rezolvat de la sine spre binele
general. Nici vorb. Numai de cte ori mi s-a
cerut de poman mie. Este adevrat c aveam
paltonul sau blana pe mine si c ele artau clar
c eram strin. Mi-aduc bine aminte de acele scene
pentru
c
fiind
acolo
ntr-o
dispozitie
sufleteasc total nereceptiv fat de mediu,
trebuia s-mi depsesc dispozitia ca s-i dau
omului de poman. Urmam sfatul tatei, care
ntotdeauna mi-a spus omului care-ti cere de
poman s-i dai ntotdeauna ce poti da!" Dar ei
pot munci sau au mai mult dect credem noi!" Mi-a
spus un cersetor btrn cu care am stat de vorb
si 1-am ntrebat, rznd, ct cstig pe zi: cnd
nu plou sau ninge, ntre 60-80 de lei". Sper c
i-ai dat de poman si c nu I-ai deceptionat n
ncrederea ce ti-a artat. Tu te-ai aseza n
coltul strzii s ntinzi mna? Este o umilint pe
care o agravezi dac nu-i dai ceva." De atunci,
dac-i vd, nu trec pe lng cersetori fr a le
da ceva. Poate nu ntotdeauna din mil, dar
ntotdeauna pentru a-1 revedea pe tata!
Alt problem asa zis rezolvat era aceea a
prostitutiei,
care
era
interzis,
dar
bine
80

tolerat
n
anumite
localuri
centrale
si
periferice, unde se dansa" si unde junii si cei
mai putin juni puteau avea aventuri pasagere,
usurate de atentii bnesti. Cnd se socotea c
durase prea mult activitatea aceasta personal n
hotel, o razie le ducea n Siberia, unde deseori
si puteau face rost de un cmin, cu localnici
necstoriti.
Procedeu imoral, dar pe lng altele...
O nunt la Moscova. Cam o dat cu numirea n post
a ui Grigore Gafencu94 au ajuns acolo, tot numiti
n post, doi tineri functionari, logoditi de la
Bucuresti si care urmau s se cstoreasc ct de
curnd. Cu o larghete caracteristic si cu o real
simpatie uman, sotii Gafencu
68
au acceptat s le fie nasi dup cstoria civil,
efectuat la Legatie, la una din cele patru
biserici disponibile. Pe deasupra era si un prilej
de petrecere, prilejuri ntotdeauna binevenite
pentru a invita multi prieteni strini. Bisericile
acestea erau ntretinute de enoriasi care din
cauza aceasta nu erau bine vzuti n fata
autorittilor, venind n ultimul rnd la alegerea
acestora.
Biserica
nchiriat
era
veche,
drpnat, dar a cunoscut o slujb ca n povesti.
Cum nu se mai vzuse de zeci de ani. Lumin si
lumnri,
mireasa

frumoas
ntr-adevr

mbrcat n rochie alb de mtase, cu voal alb,

lmit si beteal aurie, invitatii strini si
romni eleganti si bine dispusi, automobile de
mrci strine, care de care mai luxoase. In jurul
tuturor gloat. Gloat si ciorchini la ferestre ca
s
vad
ceremonia
dinuntru.
Expresia
de
Krasavita" n gura tuturor. Si serviciul de
ordine
compus
din
militieni
nsrcinati
cu
aprarea diplomatilor strini nu putea s degajeze
masinile si nici s desfiinteze ciorchinii,
81

ncaltea la sfrsit, cnd a iesit lumea de la

ceremonie si mirii s-au instalat n automobil si
au vrut s sting lumina, oamenii strnsi n jurul
lui au protestat si au cerut s fie reaprins pn
afar cnd au pornit s plece.
La slujba de nviere, la o alt biseric, tot
jupuit de vreme si de srcie, dar mai mare si
asezat ntr-o piat, am asistat la o explozie de
fervoare nestpnit n clipa cnd preotul a spus
Veniti
de
luati
lumin!"
Fr
lumnri
individuale, dar totusi oamenii s-au mbulzit si
au ajuns s se calce n picioare. Lucrul m-a
nfiorat si a ngrozit-o pe dna Gafencu, convins
c era vorba de-o manifestatie ostil nou, pentru
c aveam lumnrile aprinse si, binenteles rusii
se uitau mirati si curiosi de ceva nemaivzut.
Stiut numai de la printi. Dar am plecat totusi.
Si pentru c pe unul din cei striviti 1-au trecut,
trndu-1 de subtiori, tocmai prin fata noastr.
Printre zecile de mii de persoane care n
principiu ar fi trebuit repatriate si ale cror
liste fuseser mai nti ntocmite de sectia
Europei de Est (Rusia etc.) a M.A.S. sectie
condus, dup rpirea Basarabiei n 1940 de V.
Rdulescu-Pogoneanu95 si al crei referent eram,
mai trziu ceva trecute la Ministerul de Interne,
pentru c printre altele erau multe familii din
Regat
separate
datorit
intrrii
trupelor
sovietice cu
69
clcarea termenelor fixate de chiar guvernul
U.R.S.S. si mpiedicrii oricrei repatrieri,
ocupndv-se punctele de frontier cu parasutisti
din primele ore si interzicndu-se orice trecere
Ungheni, Cetatea Alb etc. La Cetatea Alb a fost
oprit trenul n gar, orasul fiind trecut pe
planul de evacuare pentru a patra zi, a fost
ocupat din primele ore dup ultimatum. Printre
82

acele zeci de mii vreo saptezeci de mii de

persoane deci, se gsea si sora cu mintile
pierdute a lui Grigore Filipescu96, internat la
Costingeni. Demersuri insistente fuseser fcute
pentru
revenirea
ei
n
tar,
urmate
de
fgduielile de rigoare. Aveam si pentru dnsa
instructiuni s insist pe lng diplomatii nostri
Gafencu s revin insistent. Ceea ce am si
fcut. Iar la insistentele repetate a venit, n
fine, rspunsul c n ziua de, la ora de, la
punctul de, doamna X va fi predat de autorittile
sovietice celor nsrcinati s o primeasc.
Gafencu, ncntat, cu vocea lui frumoas si cu
zmbet pe fat, ne spune: Ei, vedeti c totusi iau dat drumul!" Dar nu dup multe zile primim de
la Central o telegram plin de indignare, ca s
se protesteze categoric mpotriva unei crude bti
de joc. Fusese predat, dar moart. Iar Vsinski
i-a explicat ministrului: Ce s facem? Ne
saboteaz autorittile n subordine!"
Rolul de arbitru al rzboiului si al pcii, la
care Stalin prea c renuntase virtual, nu sczuse
de fapt, cel putin n aparent, cu toat aparenta
nfeudare la politica nazist. Si, tot asa n
orice
caz,
chiar
acela
de
viitoare
parte
participant la rzboi n viitor, rmnea mai mult
dect important, pentru ca personalitatea de prim
important care era ambasadorul Marii Britanii n
Rusia s se fac c nu bag de seam, din ordin
binenteles, feluritele afronturi la care tara sa
era supus prin el. Iar mult lume nu avea o
sigurant absolut de ce parte va fi pn la urm
Rusia. Chiar Stalin a fcut, pe lng alte mari
greseli, incredibila greseal de a nu rspunde pe
loc la atacul german si de a ordona msuri
neprovocatoare, socotind atacul german drept o
greseal care putea fi ndreptat. Hotrrea
apartinea lui Hitler. Asupra acestui punct toat
83

lumea era de acord. Jar despre Stalin, desi nu

lipseau cu totul vocile afirmnd c era cstigat
de-a binelea politicii naziste, cele mai multe
afirmau cu trie c ducea un joc care avea ns
pcatul de a putea fi ghicit. Desi dictatorul
sovietic cu un fel de ndrjire tinea s arate
70
mai mult dect bunvoint fat de confratele su.
Ajunsese n U.R.S.S. ca pn si la tar s fie
pedepsiti cei care mai ntrebuintau termenul de
fascist sau nazist!
Urmtoarele episoade ilustreaz cele ce am afirmat
mai sus, unul ntr-un sens, cellalt n sensul
opus.
Dup esecul realizrii unui bloc neutru balcanic97
regiunea suferea fie agresiunea italian mpotriva
Greciei98, fie presiunea german n celelalte tri
balcanice, pregtit cu determinare de Hitler
pentru a nchide ct mai repede englezilor portile
Greciei99, n legtur cu ceea ce se pregtea n
Balcani, n timpul unui prnz diplomatic la noi,
invitati fiind Gavrilovic si fiica sa, acesta i-a
rspuns lui Gr. Gafencu, care dezvolta cu destul
dezinvoltur si dexteritate ipoteza c ambele tri
ale noastre vor fi aduse s fac aceeasi politic,
mai precis c Iugoslavia va fi obligat s se
ralieze politicii balcanice a Axei. Retin rsul
superior al lui Gavrilovic, care i-a rspuns :
Drag Gafencu, nu neglija tocmai faptul cel mai
nsemnat, c Iugoslavia nu este nfeudat Axei".
Foarte repede a avut loc adeziunea la Ax a acelei
tri, ceea ce i-a prilejuit lui Grigore Gafencu o
remarc si un zmbet: Uite vezi, c acum, scumpe
Gavrilovic, suntem din nou aliati n aceeasi
barc!" Actul trei al acestor scurte dialoguri din
care nu lipsea ironia amical, s-a petrecut dup
retragerea din Ax a Iugoslaviei si turbata
bombardare fr prevenire a Belgradului. Vezi, c
84

iar nu mai suntem alturi", cu un aer de

superioritate (nejustificat poate, pentru c
Iugoslavia mpreun cu Polonia au contribuit n
anii precedenti s deschid calea Germaniei... ca
s-i ignorez pe anglo-francezi!)
Cu vreo sptmn nainte de atacarea Belgradului,
cred c nici chiar atta, a avut loc la Moscova un
act pe ct de spectaculos pe att de senzational.
Ca urmare la lovitura de stat100 care lichidase
regenta si guvernul printului Paul, Stalin a
invitat
dup
miezul
noptii
la
Kremlin
pe
Gavrilovic cu care, n prezenta lui, Molotov a
ncheiat un pact de neagresiune cu noul guvern
iugoslav101. Lovitur de trsnet a doua zi pentru
toti cei care au deschis Pravda" sau Izvestia"
si au vzut fotografiile. S-a crezut c actul avea
o mare important. Cnd colo, alt lovitur de
trsnet
ca
si
simultan,
bombardarea
Belgradului102. N-am auzit pe nimeni comentnd
lovitura ca pe una
71
menit s se adauge la jocul pentru cstigare de
timp. Sigur ns c asa s-a ntmplat, cu voie sau
fr voie. Iar luarea sub aripa ocrotitoare a
Iugoslaviei
s-a
transformat
curnd
ntr-o
invitatie cominatorie de a prsi teritoriul
sovietic adresat Legatiei lui Gavrilovic si lui
personal, n urma cererii guvernului german,
solicitnd ca s se retrag tuturor misiunilor
diplomatice ale trilor ocupate, privilegiile de
extraterito-rialitate.
ntr-o
vibratie
de
indignare cum rareori am mai ntlnit, iugoslavii
si
manifestau
condamnarea
unui
astfel
de
comportament machiavelic. Noi tot din cercul
acestora fceam parte si eram tot timpul pe
drumuri ntre Legatii si mai ales la srbi si la
belgieni, cu care ne mprietenisem foarte tare si
a cror lips aveam s o resimtim mult. Ca reactie
85

la portia de ulei de ricin pe care a fost nevoit

s o nghit guvernul sovietic, n urma pactului
cu srbii, la plecarea acestora din Moscova, s-a
dus s-i conduc la gar directorul Protocolului
Barkov care pe urm a ajuns n Siberia iar n
fata vagonului cu seful misiunii a fost ntins
covorul de plus rosu ca la sosirile sau plecrile
oficiale. Multi eram la plecarea lor si gestul nea prut o deriziune putin obisnuit. Pentru unii
ns dttoare de sperante ntr-un viitor mai
ndeprtat. Termenul de prsire a teritoriului
sovietic, dat misiunilor trilor ocupate de
germani, pe lng recunoasterea implicit a
ncetrii
fiintei
independente
a
trilor
respective, mai nsemna pentru niste oameni btuti
de vnt si foarte nsemnate pierderi materiale,
pentru oameni cu viitorul greu. Ei trebuiau s
lichideze sau s prseasc tot ce nu puteau lua
cu ei, la orice pret, n maximum o sptmn,
dac-mi mai amintesc precis. Cu acest prilej al
plecrii
ocupatilor"
s-a
artat
virtutea
prieteniei nchegate n conditii care o fceau s
rodeasc. Foarte multi i-au ajutat s nu-si piard
tot avutul, cumprnd la preturi mai bune
lucrurile lor. Ca si cum ar fi presimtit lucrul cu
vreo lun nainte, poate, Gafencu, la un dineu cu
mai multi prieteni, soti si sotii, a spus cteva
cuvinte calde despre ceea ce a putut nsemna viata
dus la Moscova si apropierea pe care o produsese
ntre noi. Mi-aduc si acum aminte de plimbrile
dup petrecere n timpul noptilor tare scurte, cu
un grup de dou-trei masini decapotate, ocupate
numai de tineri si de dna Hendryx fost solist
a operei de la Monnaye, si ea tnr, curtat de
tnrul Russel care avea s moar pe undeva pe la
72
Singapore sau prin Malaysia mergnd si cntnd
pe cheiurile de piatr ale Moscovei.
86

Un alt gest nemaipomenit, menit s fie nregistrat

de germani dar si de ceilalti, a fost acela al
aparitiei lui Staiin n persoan, Stalin n carne
si oase, la o gar public, cnd pleca ministrul
de Externe al Japoniei, Matsuoka103, dup ce
semnase o conventie de pescuit cu Rusia n eterna,
endemica chestiune n evidenta contenciosului
ruso-japonez si un pact de neagresiune care da
mn liber de fapt Japoniei n Est si, n chip
poate nu att de paradoxal, folosea numai U.R.S.S.
Cu acest prilej, salutnd pe unii diplomati
strini, de care era plin peronul, ca si de
oficialitti rusesti, iar atasatii militari erau
n linie ntr-o vizibil formatie militar, Stalin
s-a ndreptat spre atasatul militar german,
generalul Kostring pe care 1-a mbrtisat sau n
tot cazul i-a dat acolada Kostring, era pe
jumtate rus semintrebndu-1 n timpul acesta,
sau semiafirmnd: Suntem prieteni, nu?" Dac
memoria mea m poate nsela n termeni, nu m
nsal nicidecum asupra sensului, care rmne
acesta. Cu umor multi s-au ntrebat dac Stalin
fcuse exceptionalul su gest demonstrativ ca s-1
conduc pe Matsuoka, sau ca s-1 mbrtiseze n
public pe Kostring (s-ar putea s fac vreo eroare
relativ la numele exact al atasatului militar
german).
Dou alte evenimente dintre care primul iarsi de
un tip uluitor, incredibil, fuga lui Hess104 n
Anglia si ntlnirea la Brenner105 ntre Hitler si
Mussolini. Se emotionase la culme att gloata ct
si lumea politic. S-a ntmplat de ambele dati s
fiu n conversatie cu Novikov, directorul politic.
Si tot seara. Cel care de fiecare dat a fost
aductorul a fost Dinu Gh. Popescu. Si de fiecare
dat surpriza lui Novikov a fost nestpnit,
plin de ngrijorare. Ai vzut ct de impresionat
a fost Novikov. S stii c la Brenner s-au luat
87

cele mai importante hotrri privind Rusia".

Probabil rzboiul". Din politete ierarhic, Dinu
Gh. Popescu s-a adresat mai nti direct lui
Novikov. Si n cazul Hess era vizibil c Novikov
nu fusese informat nc. n acest ultim caz, Gr.
Gafencu a subliniat c vedea o diferent ntre
cele dou comunicate germane. O deosebire de
redactare. Primul comunicat l deciara pe
73
loctiitorul Fiihrerului nebun de-a binelea, iar al
doilea, prin continut si ton, era vizibil
ndulcit. Gr. Gs.fencu avea impresia c, chiar
dac ideea lui Hess i apartinea n totul a
fugii lui i s-a prut c Hitler nu voia s taie
toate puntile.
Pasionante
discutii
am
avut
atunci,
dup
ntoarcerea lui von Schulenburg de la Hitler, unde
fusese chemat la raport, ministrul, consilierul si
noi cei trei secretari: Mircea Popescu, Dinu
Popescu si cu mine. Gafencu fusese s-1 vad pe
Schulenburg, cu care era n legtur de prietenie
de cnd Schulenburg fusese ministrul Germaniei la
Bucuresti. Avusese fat de Schulenburg un rspuns
caracteristic pentru toti. Pe vremea aceea
Dictatul de la Viena106, fusesem temporar
detasat la Cifru pentru a asigura descifrarea cea
mai rapid a telegramelor lui Manoilescu107, ca si
cnd cu ultimatumul cu Basarabia. Si alte
prilejuri mai putin nsemnate. De la Viena,
Manoilescu a transmis o argumentare a lui
Ribbentrop108 n privinta Arbitrajului, bazat pe
un raport al lui Schulenburg cum c Gafencu trata
cu rusii, c acesta era rostul special al
trimiterii lui Gafencu la Moscova. Cum i s-a
trimis pe loc o telegram cerndu-i-se explicatii,
s-a dus s-1 vad pe Schulenburg si 1-a ntrebat
deschis Ce nseamn aceast afirmatie?" nc mai
deschis, neamtul i-a rspuns textual : a mintit".
88

Rspunznd la ntrebarea fostului ministru de

Externe romn cum vede desfsurarea ulterioar a
lucrurilor dup venirea primverii, subiect despre
care se vorbea la Moscova din ce n ce mai
insistent, pace sau rzboi?", von Schulenburg i-a
rspuns: De va fi pace sau rzboi, nu pot s-ti
spun, dar ceea ce pot s-ti spun este c 1-am
gsit pe Hitler foarte ru sftuit. Si pot s-ti
mai spun c ntreaga noastr misiune sustine ideea
de pace, pe lng Fiihrer". La ambasada german
de acolo erau trei ramuri: cea militar, Kostring
(?), cea economic n frunte cu ministrul Sparre
si cea politic a lui Schulenburg.
Nu-mi amintesc s fi citit aceast relatare si n
Preliminaires de la guerre l'Est..." Dac este
asa, mi explic lucrul prin faptul, c n 1944
Hitler si Schulenburg mai triau.
Printre inovatiile guvernului sovietic n domeniul
prevenirii spionajului dusmanilor imperialisti, a
fost si nemaiauzita msur, cel putin
74
n Europa, de a interzice practic iesirea
diplomatilor din Moscova, mai departe de o raz de
100 de km. Formal, interdictia nu suna asa, numai
c, pe orice rut si la orice distante apreau
puncte interzise. Nu era interzis s te duci la
Leningrad, dar nu aveai autorizatia de trecere
prin anume centre! Se ntmpl c Leningradul era
el nsusi interzis. Hot-rsem s m duc acolo
iarna, cnd se mai putea nc. Dar dna Gafencu a
insistat s mergem mpreun, pe timpul noptilor
albe, cu Gaston Bergery, si ne-am ars.
n ceea ce priveste prerile care se exprimau la
Legatie relativ la viitorul rzboi, despre care
nici un ziar rus nu scpa o vorb n afar de
comentariul TASS din 10 (?) iunie cred, dar toat
lumea vorbea de pregtirile ftise germane, ele
[se] cristalizau n felul urmtor: Nuseta Gafencu
89

si Dinu Gh. Popescu sustineau c pn la urm

Germania va fi obligat s-1 fac. n consecint
urma s-1 fac ct de repede, iar rezultatul l
vedeau n dou variante opuse: Dna Gafencu, din
Romnia fcea o a x" republic sovietic, ceea ce
ne determina s-o detestm pe bab", iar Dinu
sustinea c Germania va porni rzboiul fulger
calculat perfect de Statul Major german, care nusi putea ngdui s-1 piard. Asa era, dar n-a
fost asa. Ministrul si cu mine, n general,
afirmam c Germania nu va porni rzboiul pentru c
n
urma
hipertrofiei
n
ntinderea
trilor
ocupate, Rusia va provoca catastrofa german. Vezi
Napoleon! 109 De aceea, amndoi credeam n pace.
Pe data de 10 iunie am fost rechemat la Bucuresti.
Vreo zi, dou nainte, Gafencu m-a invitat n
camera lui de culcare si m-a nsrcinat ca o dat
ajuns cu avionul la Bucuresti, s m duc de la
aeroport direct la minister s-1 vd pe Alexandru
Cretzianu si s-1 rog, n numele lui Grigore
Gafencu, struitor, s-i dea numai lui o indicatie
mcar, ntr-o problem att de grav. Era, de
altfel, hotrt s evacueze femeile imediat, dar
nici una nu voia s plece si s-si abandoneze
sotul. Si s-mi telegrafiezi personal dta cifrat
pe numele meu" Culmea a fost c am regretat
plecarea mea de acolo, unde trisem din plin
evenimente interesante, mi creasem prietenii si
mai ales, m desprteam de o pereche de oameni
putin obisnuiti, care-mi artaser zilnic o vie si
75
plcut prietenie. Pe atunci nu o cunoscusem
suficient pe sotia acelui om exceptional.
Dup un zbor minunat pe o zi cu soare zburam
pentru prima oar si eram ca vrjit am admirat
stepa ucrainean, meandrele cele mai serpuitoare
ale Niprului la Cherson, apele lui att de curate
c se vedeau algele n adncime, sistemul de a se
90

face sare la malul mrii, Marea Neagr nssi la

Burgas splnd stncile balcanice, Balcanii tociti
cu adevrat, rurile sticlind n soare ca firicele
de diferite materii pretioase, Sofia, Dunrea,
Bucurestii si ministerul, unde m-am dus imediat.
Zborul a durat de la 7-16. Bine primit de
Cretzianu, i-am explicat de ce am venit asa direct
la el, transmitndu-i mesajul.
M-a luat de brat, eram n vechiul birou elegant al
ministrului de Externe din Palatul Sturdza, si m-a
dus la o fereastr de unde am vzut tocmai o
caravan militar german de pontoane care trecea
cu zgomot.
Uit-te. Asa ceva vedem de sptmni. Nimeni n
tar nu stie de va fi pace sau rzboi n afar de
domnul general Antonescu. Telegra-fiaz-i lui
Grigore, spune-i ce-ai vzut si ce ti-am rspuns.
Altceva nu stiu."
Treizeci de kilograme de persoan s-a ngduit
diplomatilor s ia cu ei n regimul nou de izolare
perfect
pn
la
efectuarea
schimbului,
concomitent, n Europa la granita turc a
rusilor, n Caucaz la granita tot cu Turcia a
europenilor, n afar de cele 30 kg personale,
restul a fost pierdut, de la automobile la ultima
sticl de vin din biblioteca Legatiunii" si a
provocat reprosuri, fie si neexprimate direct,
fat de parcimonia cu care ar prea acum c se
folosise biblioteca"! Romnii au cltorit cu
italienii si ca adevrati neolatini cu totii,
starea de emotivitate nu a lipsit ntre ei. Mai cu
seam c pe lng pierderile totale, conditiile
fizice ale transportului au fost grele. Zile
ntregi de stationare ntr-un sat czcesc, vreo
alte zece n tren la granita turc. Cel putin casa
steasc avea o cismea n curte unde se mai puteau
spla, dar n tren si sub tren, lipsa de ap si

91

murdria acumulat erau de-a binelea rufctoare,

mrind starea de tensiune.
76
T
Lui Grigore Gafencu i s-a propus, n continuare,
Legatiunea de la Berna, dar a refuzat-o avnd
intentia s sustin interesele trii fat de
tabra democratic. A refuzat, manifestndu-si
totusi
o
politicoas
recunostint
fat
de
propunere.
La ambasada Frantei nceperea rzboiului germanorus a declansat pe lng amrciunile stiute si o
dram suplimentar. De groaz, una din doamnele
misiunii, dna Payart, sotia ministrului consilier,
s-a azvrlit pe fereastr si si-a rupt picioarele,
complicnd cu att mai mult situatia celorlalti.
De cte ori mi amintesc de dnsa, nu-mi vine
gndul la gestul nenorocit, ci la entuziasmul cu
care primea vreo cutie de bomboane sau de fructe
zaharisite de la Capsa, a crei faim era bine
stabilit n corpul diplomatic de la Moscova. M
bucuram de succesul atentiilor mele venite prin
curier, pentru o firm care fcea cinste trii.
Chiar asa!
Davidescu, predecesorul imediat la Moscova al lui
Gafencu, riposta usor, de obicei ironic si deseori
usturtor. Privea limpede si ptrunztor, cu ochii
mari sub o frunte mare, nalt si n plus mrit
de chelie. Nasul drept, foarte fin desenat putin
ascutit si nu datorit formei sale firesti, ci
felului de a se mentine al posesorului, putin pe
sus. l ajuta mult atunci cnd adopta, aproape
tar voie, pozitia irespectuos denumit de noi de
ntepare" sau de acreal". Omul vizibil sensibil,
vizibil suferea cnd era cuprins de vreo enervare
si trebuia s se stpneasc si deseori izbutea n
chip meritoriu, desi se indigna usor si tenul su
foarte alb se rosea brusc si puternic. Dar, prin
92

contrast, era tot att de usor mester n a fi si a

prea
de
ghiat!
Toate
cu
o
solemnitate
transilvnean!
Fiind ministrul Romniei la Moscova, i-a fost dat
s primeasc lovitura grea si umilitoare a
ultimatumului sovietic la a crui acceptare a
jucat un rol util. Mai precis, fiind convins de
acceptarea lui, si pus n situatia de a nu avea
comunicare telefonic cu Bucurestiul, a dat el un
rspuns precednd pe cel al guvernului romn.
(Notez, pentru a ntregi episodul, c n starea de
aproape
panic
provocat
de
blocarea
comunicatiilor telefonice cu Moscova, telefonistul
nostru sef pe cnd raporta
77
lui Al. Cretzianu c nu se mai putea obtine
legtura si lucrul putea atrage tocmai ceea ce
acceptarea
ultimatumului
urmrise
s
evite,
rzboiul, telefonistul a artat c s-ar fi putut
folosi calea Berlinului. Ceea ce s-ar fi si
fcut). Nu vreau s m opresc la protestul lui
Davidescu fat de lovitura sovietic, ci la
mutenia iui, la ncremenirea lui n fata lui
Molotov, n cazul ocuprii regiunii Herta, din
Dorohoi. Aceast regiune din Vechiul Regat fusese
ocupat totusi de trupele sovietice. Pentru c
guvernul
sovietic
declarase
c
va
reocupa
Basarabia n limitele ei dintotdeauna, guvernul
romn a crezut ntr-adevr c era vorba de o
greseal
a
autorittilor
inferioare
si
1-a
nsrcinat pe ministru s cear reintrarea n
situatia
determinat
de
hart.
La
fel
n
chestiunea unor puncte pe bratul Chilia (Stri
Stambul, Musura etc.). Din aceste motive 1-a
nsrcinat pe Davidescu s cear revenirea la
afirmatiile oficiale. Cnd s-a prezentat cu cazul
la Molotov, acesta i-a rspuns tare pe dreptul
su, c demersul nu era ntemeiat si ca s-i
93

dovedeasc lucrul, i-a artat harta original pe

care era tras cu creionul rosu linia care
desprtea noua frontier, linia Molotov. I-a
explicat c linia fusese tras cu un creion rosu
de mn foarte gros, care la scara si la grosimea
liniei trase cu creionul att de gros, includea si
regiunea Herta! mi povestea Davidescu cum a rmas
fr grai n fata acestei demonstratii. Nici mcar
nu si-a adus aminte de Brenner.
Cnd cu ultimatumul, chemat noaptea de Molotov,
lund cunostint de el, a protestat cu emotie, n
numele drepturilor etnice si istorice ca si a
politicii de apropiere. A artat c termenul este
prea scurt pentru comunicare si rspuns, care
solicitau cifrri si descifrri, ntrzieri de
comunicatii etc. ntotdeauna i-am artat omului
care a trecut prin asemenea ncercare si care a
suportat-o, un deosebit respect. Desi seria
Finlandei, Poloniei, Trilor Baltice care s-a
produs cu clcarea obligatiilor tratatelor de pace
de la Varsovia si Riga ca si a conventiilor de
definire a agresiunii, ncheiate cu vecinii la
Londra si de punere n vigoare anticipat a
pactului Briand-Kellogg, artau clar c guvernul
sovietic lucra clar si repede, ca n jungl dup
fericita expresie a generalului de Gaulle110,
guvernul romn a rmas surprins de revendicarea
Bucovinei de Nord ca dobnd.
78
Cu o maxim indignare am respins atunci nclinarea
regelui,
dup
atta
grandomanie
manifestat
permanent, desi recunosc c solutia dat putea fi
sustinut.
Tot relativ la Davidescu. Am fost de fat la o
foarte colorat" reactie a acestui om, colorat
si la propriu si la figurat, care a pus mult
suflet n ndeplinirea ndatoririlor sale. Clipa
aceea n-a fost att de dramatic cum a fost prima
94

sfrtecare a trii, consecint direct si limpede

a pactului germano-rus ca si a prbusirii
frontului vestic n Franta. Dar oamenii nu stau s
fac numai judecti critice asupra mersului
lucrurilor si sufer loviturile acestuia, aflnduse materialmente chiar direct n calea lor, fr
voia lor. Asa s-a ntmplat si cu Davidescu, nu
mult vreme dup ce fusesem repartizat ca seful de
cabinet care s lucreze direct cu dnsul. Culmea
era c fiind foarte prudent si rezervat, si
potrivit cu meseria destul de ntelegtor fat de
putere, n limite firesti ns, l vd deschiznd
usa care ddea din biroul lui ntr-al nostru, us
ca toate cele din Palatul Sturdza, nalt, mare si
frumos lucrat n lemn, a crei deschidere numai
prea c face parte dintr-un ritual, fiind
impuntoare cnd era mnuit de un om si el
impuntor. Am crezut literalmente c plesneste de
ciud, congestionat rosu-vnt, cu ochii mari
exorbitati, de-a dreapta si de-a stnga nasului el
nsusi relativ mai ascutit. Primise raportul
comisiei Henke-Roggieri cu concluziile lor de
anchet. Iar pe raport cu scrisul nc mai nervos
al ministrului de Externe o lung rezolutie. Venea
n starea aceasta cu o hrtie n mn spre mine cu
mersul su rapid si nfipt, totusi usor si cu
gestul cu care dup ce tsnea de la biroul lui ca
s treac la mine n birou cu grab sau cu
suprare. Acum figura lui congestionat, albul
ochilor exorbitati, m-au ngrijorat si am srit si
eu ndreptndu-m repede spre el. Poftim! Uite
ce-mi
trimite
dl.
vicepresedinte!
Te
rog,
citeste!" Nuanta de solemnitate care nsotea
vizibila sa indignare m-a avertizat c n-ar fi
fost cazul s-1 contrazic pe moment. Dar, dup ce
am citit documentul, mi-am dat seama c nici nu
era cazul. Avea dreptate n totul. Dar dup firea
mea de atunci, departe de intrigi personale si
95

gata de a mpca lucrurile si oamenii, am ncercat

la ntrebarea lui Ei, ce zici?", s o mai
mblnzesc Ce s zic, este un tipic fel de a
reactiona, la furie,
79
al lui Ic. Dar o s-si revie si o s vad c a
gresit". Dar ce crezi dta c eu sunt dispus s
joc cum i se nzare din nimic si c pot accepta s
figureze la dosarul meu asa ceva ca ordin
observator?" s-a otrt si la mine Davidescu. Uite
ce-i rspund n demisia pe care am redactat-o
acum. Si, te rog, cheam-1 imediat pe Barbul s io nmnez!" Acum explicarea acestei scene:
Mnati de ideea fundamental a guvernrii lor ei
[Antonestii]
urmreau
restabilirea
vechilor
frontiere ale Romniei Mari. n consecint,
rzboiul
pentru
Basarabia
si
recuperarea
Transilvaniei de Nord. De aici, n planul ntocmit
de Ic de a ajunge la anularea Arbitrajului de la
Viena a intrat mult stiint juridic, dar
insuficient ntelegere politic a momentului,
ntemeiat pe masacre si asasinate individuale, pe
expulzri cu miile n vagoane de vite, a romnilor
de frunte, n cap cu sefii Bisericii nationale
unite, pe confiscri de pmnturi si bunuri, si pe
tot ce puteau inventa creiere nfierbntate de ur
si fr control, toate fiind clcri evidente ale
prescriptiilor Arbitrajului, Mihai Antonescu a
socotit dup dreptate, c Arbitrajul nclcat greu
de unguri trebuie denuntat. A crezut c poate
obtine acordul Axei dup drept si dup fapt:
participarea Romniei la rzboi n chip masiv.
Numai c puterile Axei nu ntelegeau tot asa
situatia si cu vorbe frumoase mentineau situatia
lor privilegiat n ambele tri satelite. Asa c
vicepre-mierul, care-1 convinsese usor pe Maresal
pentru
denuntare,
care
fusese
combtut
de
secretarul su general Al. Cretzianu sub motivul
96

c nu se pregtise mai deloc o actiune n sensul

acesta nici la Berlin si nici la Roma, c
participarea la rzboi nu era una, a decis s
ntocmeasc
memoriul
cuprinztor
al
tuturor
nclcrilor unguresti si s-1 depun mpreun cu
toate actele doveditoare ministrilor de Externe ai
celor dou mari puteri aliate.
Arbitrajul
care
adusese
armata
german
pe
nltimile Carpatilor nu fusese cerut ci impus,
dup ce Hitler mai nti refuzase o cerere
imprudent111 a lui Gigurtu112-Manoilescu la
Obersalzburg. Nu avusese rostul s mpace ci s
divid mai tare cele dou mici tri satelite si s
fie gata s pun stpnire pe petrolul romnesc,
spre a evita distrugerea lui ca n 1917 si n
actele Wenger n 1939113. Cele peste dou milioane
de romni nu aveau nici pe departe destui maghiari
n Romnia asupra
80
crora
s
exercite
represalii.
Puteau
s
alctuiasc crti doveditoare a atrocittilor
maghiare, cum a fost cea alctuit de sectia
maghiar a Directiei Politice, profesorul Ion
Chinezu, consulii Negus si Marina etc. Nimeni
dintre conductorii responsabili ai Axei nu le-ar
fi citit si chiar dac ar fi fcut-o nu s-ar fi
condus dup ele. Dar ntemeiat pe drept, pe
dreptate, pe importanta participare pe front si de
lipsa sa de experient, Ion Antonescu a dispus
remiterea denuntrii Arbitrajului. Actul, n fond,
rmne curajos si onorabil. La Berlin a fost
primit la nregistrare, dar contele Ciano114 1-a
refuzat
brutal
pe
consilierul
Mihai
Cmrsescu115,
restituindu-i
documentul.
De
lucrul
acesta
1-a
fcut
Mihai
Antonescu,
rspunztor pe Cmrsescu, lucru care figureaz
ntre punctele memoriului iui Al. Cretzianu, care

97

arat c vina nu-i apartine dect lui M.

Antonescu.
Ministrii
Axei
au
hotrt
ns,
n
urma
plngerilor insistente si repetate ale guvernului
romn, s trimit o comisie de anchet constituit
din doi ministri plenipotentiari, unul german,
Henke si cellalt italian, Roggieri. Numirea celor
doi se petrecuse dup denuntarea Arbitrajului si
arta clar c aceasta nu fusese acceptat. Ancheta
lor a ajuns la concluzia c actele de violent,
crimele si clcarea flagrant a drepturilor omului
caracterizau
mai
mult
partea
maghiar,
iar
nclcrile de ordin economic si financiar,
abuzuri
bnesti,
incorectitudini,
mit
etc.
caracterizau partea romn. Mihai Antonescu dorea
s evite depunerea oficial a documentului, dar nu
a luat, n orice caz, msurile n acest sens pe
lng Maresal, care i-a primit pe cei doi, fr
stirea ministrului su de Externe cruia i-a
trimis
raportul
de
anchet
pe
care
i-1
ncredintaser anchetatorii! Iar Ic si-a vzut
prbusit actiunea denuntrii si a cutat s-I
fac rspunztor pe Gheorghe Davidescu care habar
n-avea de nimic.
Termenii duri si fr menajamente, l fceau
rspunztor de esecul unei actiuni dus n
interesul trii, lucru pe care nu-1 putea admite
cu nici un pret, fat de o actiune de care n-avea
nici o cunostint.
n rspunsul su, [Davidescu] arta c Ic ar fi
trebuit s ia msuri din vreme si s-1 previn pe
dl. Maresal si pe oricine ar fi trebuit, dac el
nsusi (Mihai Antonescu) nu putea fi de fat. n
concluzie, si nainta demisia pe care Barbul a
dus-o lui Ic. n fine, acesta s-a ntors cu o
81
alt rezolutie si cu demisia respins. Iar n
rezolutie numai laude pentru excelentul secretar
98

general si patriot. Desigur, ca Ic stia c intr

n furii, el nu era nici prost nici ru, dar
deseori nestpnit si fr experient nc. Este
posibil s-si fi zis c n-ar mai fi gsit un alt
secretar
general
rbdtor
ca
Davidescu
la
ntrzierile cu orele la lucru (este vorba de
nerespectarea aproape sistematic a orelor de
audient fixate de vicepremier) si cu exploziile
de nervi. Si n fine cu aceeasi experient si
capacitate de lucru.
Am fost repartizat ca sef de cabinet la Directia
Cabinetului si a Cifrului, la 12 mai 1942, urmnd
s lucrez de fapt pe lng secretarul general si
pe lng directorul Cabinetului si Cifrului, Gr.
Niculescu-Buzesti. Am primit cu plcere aceast
detasare, prin ea nssi o promovare totusi
pentru c eram tnr, foarte doritor s fac o
carier frumoas, ca orice tnr, dar nu mi
doream o carier fcut cu orice pret. Fiind
foarte interesat de politic, locul m atrgea s
fiu ct mai aproape de miezul lucrurilor. Printre
verigile care mi-au legat viata, aceast detasare
la noua directie a fost determinat de Florica
Spirescu. Cnd, dup plecarea n post la Stockholm
a lui Alexandru Ghika, fostul sef de cabinet,
Grigore Niculescu-Buzesti s-a ntrebat acolo n
birou cu totii era si Despina Hodos Acum pe
cine s aduc n locul lui Sandu?" Florica Spirescu
a rspuns pe Camil" Ar fi bun Camil, dar nu-i
prea punctual si-i cam fantezist. Si cam distrat"
Dar te-am auzit chiar pe tine apreciindu-1
pentru diverse lucrri. De ce s nu-1 pui la
ncercare?" Cu un an nainte, dup ce revenisem
de la Moscova, fusesem nsrcinat, prin decizie
ministerial, de al doilea secretar general
Frederic Nanu, care m aprecia pentru c eram,
dup prerea lui, tocmai punctual, precis, atent
si lipsit de fantezie, cu conducerea serviciului
99

Tratatelor post de consilier sau de ministru

spre pensie. Aceast nsrcinare a unui secretar
III, a provocat vlv, invidii si mai ales un
lucru uluitor pentru mine: au venit vreo doi
consilieri s m roage s pun o vorb bun pentru
avansarea lor. Am crezut c si bteau joc de
mine. Dar am vzut cu stupoare c nu glumeau.
Numirea era limitat pn la terminarea unei
lucrri la care m nhmasem, initiat de Fr.
Nanu116, continuat de V. Rdulescu-Pogoneanu,
82
N. Timiras si sfrsit de mine cu ajutorul
doamnelor Irina Naum-lonescu si Albertina Poenaru.
nselnd asteptrile lui Nanu, mi-a trebuit o lun
n plus, pentru c fusesem cuprins de o adevrat
patim
pentru
recent
apruta
Istorie
a
Literaturii Romne" a lui G. Clinescu117. Tot n
vara-toamna 1941 am fost printre cei cinci
diplomati de carier nsrcinati cu redactarea
Crtii verzi" privind cursul relatiilor romnoruse. Am ales documentele caracteristice din anii
1918-19-20 dac mai tin bine minte, n orice caz
era dosarul clasor al treilea dintre cele cinci.
Am aflat la sfrsit c dup ce le-a vzut, Buzesti
a ntrebat cine a fcut voi. III?
I-am rspuns c eu. Este foarte bine fcut" O
alt oarecare pretuire de care m-am bucurat a fost
aceea de a fi primit si felicitrile caprei si pe
cele ale verzei n septembrie 1940. Adic am fost
felicitat, att de ministru] titular Mihail
Sturdza, ct si de fostul titular Grigore Gafencu
la Moscova. Este vorba de buletinul bilunar
politic
redactat
de
referentii
directiei
respective dup rapoartele si telegramele politice
pe 15 zile, buletine trimise pe urm pentru
informarea misiunilor din strintate, pentru a le
informa pe planul international. Cinci ciorne ale
acestui buletin au ajuns pentru aprobare la Al.
100

Cretzianu secretarul general, acesta 1-a chemat pe

seful de sectie, seful meu direct, V. RdulescuPogoneanu si 1-a luat destul de repede: Nu m
asteptam ca dta s ajungi pn la a nesocoti sub
ce sef al Departamentului lucrm!" Nu nteleg
la ce v referiti, dle ministru". Cum la ce m
refer? La lipsa dtale de control asupra lui Camil
Demetrescu, care si ncepe buletinul de parc neam gsi n Anglia nu la Bucuresti sub regim
legionar, cu M. Sturdza seful Departamentului"
Dar dv. gsiti c acest nceput al buletinului
informativ nu este ndrepttit de situatie? Si, pe
urm, este greu s l fac s-si schimbe redactarea
cnd si eu sunt de prerea lui". Bine, drag, dar
s-1 mai flexeze putin, s treac aceast
constatare n al doilea sau n al treilea rnd,
dup cele ce acum i urmeaz!" Chiar si asa
modificat buletinul a fost pretuit, spre marea mea
mirare si satisfactie att de Gafencu, ct si de
Sturdza care au ntrebat ambii cine 1-a fcut?
Rndul
cu
pricina
fusese
primul
rnd
al
buletinului:
Pentru
aprecierea
situatiei
internationale este de retinut, n primul rnd,
continuarea
rezistentei
engleze..."
(Hitler
declara
83
pe atunci c Anglia era nfrnt). (Iar Cretzianu
i reprosase lui V. Rdulescu-Pogoneanu c m
influentase n sens anglofil care-i rspunsese:
Nu-1 cunoasteti pe Camil Demetrescu, care de
altfel nici nu e anglofil!") .
O adevrat figur a Directiei Politice era dra
Alina Oeconomu, fiica fostului Prim-presedinte al
naltei Curti de Casatie si Justitie, Ciru
Oeconomu, dactilograf, trebuind s-si cstige
viata, s-si ntretin mama si un ctel pekinez.
Tinnd seama de relativitate, ctelul nu era mai
mic dect stpna lui. Foarte bine mbrcat,
101

foarte dichisit, strlucind de curtenie si de

unele farduri, cu prul crliontat tare, de
culoarea bronzului, cu pielea ct se putea de
alb, dra Alina impresiona prin dimensiunile ei
extrem de reduse. Pe vremurile ei bune, patina cu
printul Carol si era denumit de invidioase,
pitica elegant". Pe lng amintiri cu care era
discret dar nu le evita, mai venea la minister cu
pekinezul dresat s se lase moale pe bratul ei, ca
o blan, ca s treac de eventualul control la
poart.
Noi doi eram singurii care aveam animale la
minister, ea pekinezul, eu o pisic. Pisica, ntro zi de iarn, se aciuase pe blana mea iar pe
ctel l aducea stpna lui, asa cum am artat, si
ctelul arta mai mult a pisic iar pisica m urma
n minister oriunde m duceam, ca un ctel! Nimeni
nu o mai adoptase si ea era fricoas, n afar de
Davidescu, cruia i fcea si lui vizite, ajungnd
s stea pe biroul lui. Culmea era c el era flatat
de lucrul acesta si a venit s m ia cu el n
birou ca s vd ceva". Era pisica, care-si lingea
blana pe birou. Dar cnd a vzut-o pentru prima
oar n biroul nostru am crezut c face un soc. Ma ntrebat numai Crezi c Cretzianu, ar fi admis
asa ceva?!" M-am fcut c nu nteleg reprosul, nu
c nu mi-ar fi permis asa ceva si i-am afirmat
categoric c da, pentru c-i plceau pisicile asa
cum i plceau lui Richelieu118 care avea
optsprezece pe birou, n fata acestei comparatii
ultramgulitoare si poate ca s evite cresterea
numrului pisicilor, suflet bun n fond, a ajuns
si el cu pisica pe birou. El ns mai conformist,
se jena mai mult dect mine cnd primea strini n
birou n prezenta pisicii.
84
Nu am avut colaboratoare mai devotat dect Alina
Oeconomu, mai ales dup ce a rmas singur. I-au
102

murit si mama si ctelul n anii aceia. Atunci

putea rmne s lucreze zi si noapte la rnd.
Viata ei si-i plcea erau ministerul,
politica, cifrul si cabinetul. Nu mai plngea cu
lacrimi rare, asezat n fata mea la birou, cu
repros si furie c redactam buletinul prea ncet
si c ea ntrzia s dea masa mamei si ctelului.
Eu eram si eu furios c se nfigea ca un repros
viu n fata mea si m enerva nc mai mult dect
buletinul. Dar camaraderia ntre noi toti, la care
am ajuns, mi aduce zmbetul pe fat si acum cnd
reiau firul.
Secretarul general Gh. Davidescu, cumula si
conducerea Directiei Politice al crui model, ca
director, struia n judecata noastr, acela al
lui Alexandru Cretzianu. El provenea din grupul de
tineri transilvneni numiti n minister fr
concurs, ndat dup Unire, adic prin 1920-1922.
Nscut la Brasov, avea studii bune de drept si
stia vreo sapte, opt limbi strine. Pe cele
internationale, franceza, engleza, germana si
italiana si cteva estice polona, ceha, estona si
maghiara. Le nvtase temeinic n tinerete sau n
fiecare post ocupat n carier: Varsovia, Tallinn,
Praga. Corect si regtenizant, nu era lipsit de
unele causticitti de clan fat de multi colegi
transilvneni. Impresionat de Maniu, pstra ns o
atitudine rezervat, prudent.
Mare admirator al lui Ion I .C. Brtianu119, mi
povestea cu emotie cum a ndrznit s-i cear
respectuos sfatul asupra liniei pe care s-o urmeze
n activitatea sa, n noua carier n care fusese
numit. Niciodat s nu uiti reazemul si legtura
cu fostii nostri aliati occidentali, n frunte cu
Franta". Strveche tendint subliniat si de
Vasile
Prvan120,
pn
si
la
populatiile
culturilor din preistorie de pe aceste meleaguri,
de a tinde cu scump pret, cteodat ultimul, ctre
103

deschiderea si asigurarea occidental, att de des

nseltoare.
Revenit la Bucuresti mi s-a ntmplat un lucru
caracteristic, care mi s-a prut mie ciudat. Am
fost bnuit de procomunism, nu att pentru
admiratia mea fat de viata si reprezentatiile de
art vzute la toate teatrele mari ale Moscovei,
ct pentru faptul c, la o receptie de fosti
85
colegi si de tineri din aceeasi generatie, am
descris cu obiectivitate parada militar din l
Mai, pe care o vzusem (si o vd si acum). Dup ce
am relatat ceea ce vzusem am fost ntrebat Cum,
tu nu crezi n lichidarea U.R.S.S.?" Nu cred. Si
dac m nsel, aceast lichidare va fi foarte
grea. Nu cred c lucrurile vor merge nici usor,
nici repede". M-a izbit concluzia unuia dintre
noi: Mi, tu te-ai dat cu comunistii?!" Scena mia fost reamintit, spre marea mea plcere, de
vreun an, de unul din fostii participanti la acea
ntlnire prieteneasc si tinereasc, acum si el
btrn ca si mine, dup ce de atunci nu ne mai
ntlnisem, ing. Coand121.
Dup ce i-am raportat lui Cretzianu toate cele de
la Moscova si de la Legatie, am rmas vreo dou
trei zile, poate mai mult, fr vreo repartizare.
Am fcut n schimb, numeroase vizite de readaptare
ntr-o lume care-mi prea nou. Al. Ghika si Titu
Rdulescu-Pogoneanu m-au informat despre nouttile
si schimbrile petrecute: un al doilea secretar
general administrativ care s degajeze pe cel
politic n activitatea lui, Fred Nanu, directori
coordonatori care s poat si ei prin activitatea
lor s mai degajeze activitatea n minister,
numirea uluitoare pentru toat lumea a primsecretarilor Grigore Niculescu-Buzesti si Gheorghe
Duca122, respectiv directori ai Cabinetului si
Cifrului
si
Personalului,
pentru
nviorarea
104

ministerului cu capacitti tinere de la Titu

Maiorescu din J 913 cnd l numise director
politic pe I.C. Filitti123, nu se mai pomenise un
prim-secretar director politic. Si acum tine-te
bine, tu vei fi numit seful Tratatelor". Ce, nu
v este bine?!" Nanu a cerut acest lucru ca s-i
termini lucrarea. El are ncredere n tine si
intentioneaz s-ti cear s precizezi ntr-un
referat cum ai vedea modernizarea arhivei generale
dup sistemul elvetian despre care i-ai scris. Dar
te rugm insistent s nu te faci c stii ceva.
Totul este nc confidential si noi tinem tare
mult s pstrm secretul pentru a mri senzatia,
haiul n minister cnd vei trece seful tratatelor
si reformatorul in spe" al arhivelor! O s rd
toti de Nanu, n spatele lui binenteles!" Tot
rznd si eu, am ripostat c poti s nu fii un
btrn arhivar nvechit, ci un tnr modernizator
cu idei! Partea reformei arhivelor dup tipul
elvetian a rmas la starea de proiect n fas,
prin
86
plecarea lui Nanu. Mai interesant a fost numirea
lui Ionel Styrcea ca secretar particular al
regelui, cerut de regina-mam, care se credea c1 poftise la ceai pe Victor, fratele lui care
era la Londra , ca s fie pe lng rege, un om
mai tnr, nsurat, serios si asezat. I-a agreat
ns si pe cei doi de la Bucuresti. Si lucrul s-a
fcut, dup ce Ionel Mocsonyi Styrcea124 a fost
ndoctrinat de Mihai Antonescu ca s nu-1
influenteze pe rege n cele politice. O s vedeti
c nici pe Maiestatea Sa nu o intereseaz
politica!" Ionel a rspuns c ia not de
instructiunile date dar dac Maiestatea Sa mi va
cere informatiuni, I le voi da".
Atingnd o dat n timpul prnzului cnd eram
invitat
cvasiperma-nent
si
cnd
ntotdeauna
105

atmosfera era plcut si destins pentru amintiri,

ecoul avut de numirea sa ca ministru de Externe
printre prieteni buni sau prieteni amatori s fie
bine notati de un nou puternic al zilei [Grigore
Gafencu] a evocat cu emotie scrisori ale unor
fosti colegi si foste gazde, si fcuse studiile
ntr-un colegiu elvetian si dup fotografiile ce
mi-a artat mama lui, o respectabil doamn foarte
btrn care-ti fcea impresia c este fiul ei
mbrcat n rochie se vedea un copil si pe urm un
adolescent frumos si blnd. Ceea ce nu 1-a
mpiedicat ca observator de aviatie n primul
rzboi mondial s arate calitti eroice, fiind
decorat cu ordinul Mihai Viteazul, prima dintre
decoratiile romnesti. Si pentru c nu pot rezista
s nu subliniez hazul unor situatii, m amuz s
spun c rostul invitatiei ce-mi trimisese dna
Raluca Gafencu era unul de necrezut. Stii,
domnule Demetrescu, foarte bine ce calitti mari
are fiul meu. Si poate chiar c pe unele le stii
mai bine dect mine. Dar nu stii ct este de
distrat, mai ales cnd este preocupat starea lui
permanent din ultimii ani. Si cum am auzit c
pleci la Moscova m-am gndit s te rog, ct vei
putea, s ai un ochi" pe fiul meu!" Eram poate
prea tnr pe atunci ca s acord o parte mai mare
grijii materne dect aspectului relativ umoristic
pentru mine, ca s mi se ncredinteze asemenea
misiune,
eu
nsumi
fiind
de
o
distractie
remarcabil! Nu poate s nu piard tot ce are n
buzunare, bani schimbati, ceasuri, tot ce vrei.
S-ti spun, ca exemplu, o ntmplare de pe cnd
era la colegiu n Elvetia. Mi-a scris o scrisoare,
cern-du-mi s-i trimit niste bani, atunci cnd i
voi trimite cosuletul cu ali87
mente. Ceea ce am si fcut, dar n cosulet i-am
trimis o scrisoare n care-i spuneam c banii erau
106

ntre servetel si cosulet. Si el mi restituie

cosuletul cu banii, plngndu-se c nu i-am trimis
si c are nevoie!" Am asigurat-o de toat atentia
ce voi avea fat de fiul ei si m-am abtinut s-i
mai povestesc una relativ recent a fostului
ministru de Externe, de pe timpul cnd era nc
ministru. Eram poftiti la un dineu de gal (frac
si decoratii) la Ambasada Frantei. Sotia sa l mai
prelucreaz s nu uite s vin la ora fixat
aceasta pentru c nu mergeau mpreun. El i d
toate asigurrile, iar ia ora cinei se mplineste
ora 9-9,15-9,30. Gafencu nicieri, iar dna nu-si
mai gsea locul, spunnd ct este de ocupat. La
minister nu era. S-a gndit s telefoneze acas.
Gheorghi! Conas acas?" Da dna". Ce face?" S-a
culcat" Imediat Ja telefon" Si n fine a aprut
si cel att de mult asteptat. O dat ajuns acas,
a nceput s se dezbrace ca s-si pun fracul, dar
ntre timp cu gndul la altceva, a uitat de ce se
dezbrca. Trebuie s adaug c niciodat nu a
imputat cuiva defecte pe care le avea si el. Era
foarte fair pJay. Din aceste motive a intentionat
s-l adopte pe colaboratorul su Dinu Gh. Popescu,
inteligent, capabil, elegant n toate. Dar acesta
a refuzat, ca s nu se [spun] c a vrut s
schimbe pe Popescu cu Gafencu si ca s nu-si
rneasc printii.
Atingnd deci subiectul ecoului numirii sale, ne-a
relatat telegrama pe care i-o trimisese cunoscutul
avocat Dem. Dobrescu125, un om si democrat de
frunte. Am stiut c veti fi stlpul unui regim,
speranta unei tri, ntelegtorul unui mare rege".
Cu un alt prilej asemntor, 1-a citat pe Mihail
Sturdza care i-a scris cu dou zile nainte de
asasinarea lui Armnd Clinescu126, c pentru
salvarea Europei si a noastr ca tar liber,
trebuie evitat procesul de apropiere germanosovietic, trebuie s se sfrseasc rzboiul n
107

Occident, pentru c alianta anglo-americanosovietic nu ne-ar duce la nimic. Victoria ar fi a

sovieticilor, urmat de o nou mprtire a
Europei, n consecint ar trebui s ne inspirm
din singura decizie util, hotrt la Versailles,
aceea de a lsa liber trecerea prin Coridor a
trupelor franco-germane pentru aprarea Trilor
Baltice. Profetic n parte, irealizabil ntru
totul, nesocotind c nici Titulescu nu a izbutit
s
88
deschid ochii Occidentului. Mihail Sturdza nu-mi
ddea reteta. Iar dominatia german ar fi fost si
ea un dezastru. Cnd s-au nfiintat att n
Germania ct si n Romnia, respectiv, cte un
institut condus la Berlin de Sextil Puscariu127
iar la Bucuresti de profesorul Ernst Gamilschegg,
a trebuit s-1 primesc n audient de prezentare
pe acesta. Cu cuvinte potrivite, adic eu le
socoteam potrivite, nu Gamilschegg, asa cum vei
vedea, i-am vorbit de cultura german, de
satisfactia de a avea n tar un asemenea
institut, de succesele armatei germane. Fr
entuziasm, dar n felul acesta. Stii ce mi-a
rspuns? Dle ministru, nu stiu dac credeti ce
mi-ati spus. Dar dac credeti s stiti c v
nselati n totul. National-socialismul este un
regim de ntuneric. Este un regim al pcatului"
Am nlemnit cnd 1-am auzit rspunzndu-mi asa.
Am crezut c ar putea fi un provocator, care anume
mi-a vorbit astfel ca s m trdez, simpatiile
mele democratice fiind totusi cunoscute". I-am
cam biguit cte ceva ca s nu m angajez".
Domnule ministru, sunteti un om de cultur si
deci de civilizatie european. S m ascultati ce
v spun! Eu am un fiu n armata german care lupt
pe front. Ei bine, eu nu doresc victoria acestei
armate. Stiu ce va nsemna acest lucru!" Nu-i
108

lipsea lui Gafencu o oarecare cldur n glas cnd

reproducea scena.
Asupra conversatiei cu Potemkin128 care cred c
a avut loc nainte de cltoria [lui Gafencu] n
Occident, cnd la Berlin a simulat o criz de
ficat ca s evite s se gseasc n tribuna
oficial lng Hacha129 si Tiso130 si cnd pe
traseul polonez s-a ntlnit n tren cu colonelul
Beck131 care 1-a nsrcinat s arate n Occident
temeiul politicii sale de impartialitate ntre
U .R.S.S. si Germania, n acelasi temei a
constatat
si
refuzul
colonelului
Beck
la
ntrebarea lui Gafencu, dac nu considera c putea
fi cazul extinderii aliantei cu Polonia si fat de
un atac la frontiera ei de Vest. Pentru c lui
Potemkin, dac-mi aduc bine aminte, [Beck] i-ar fi
artat intentiile sale n aceast directie.
n timpul conversatiei cu Gafencu, Potemkin i-a
declarat categoric c schimbarea lui Litvinov132
nu nsemnase dect o schimbare de persoan, nu una
de politic care va rmnea neschimbat.
89
n ceea ce privea corpul expeditionar din Siria,
de sub comanda generalului Weygand'33, Gr. Gafencu
spunea c fusese un esec pornit de la ideea
strategic a plcii turnante pentru sprijinirea
Turciei mpotriva Sovietelor si garda petrolului
romnesc. La fel un sprijin virtual Turciei fat
de un atac german.
Un
oarecare
umor
rezulta
din
felul
cum
Franasovici134 i-a telefonat, n clar, dar cu
cuvinte ocolite, credea el, nceperea rzboiului,
adic declararea lui de ctre Franta: Masa de
care ti-am vorbit ncepe azi la ora 5. Iar
Grigorcea este nfometat. Era vorba s nceap
mine, dar..."
n legtur cu planurile care se tot fceau si se
mai desfceau, Gafencu, cstigat cu totul unui
109

viitor european, ntemeiat pe federa-tiuni de

state, se strduia s atrag Bulgaria n Blocul
balcanic si primea de altfel discrete dar
struitoare ndemnuri si ca Romnia s fac din
vreme tot ce-i era cu putint, chiar si unele
sacrificii teritoriale n acest sens. Dintre
oamenii politici francezi, Yvon Delbos, Paul
Boncour135 si ambasadorul Coulondre sustineau
acest punct de vedere. De altfel, tot discret,
guvernul francez recomanda rectificri teritoriale
nu numai pentru cstigarea Bulgariei ci si a
Ungariei.
Caracteristic
pentru
aceast
mentalitate este recomandarea ministrului Angliei
la Ankara, fcut lui Grigore Gafencu cu prilejul
unei receptii unde se afla si ministrul bulgar
acreditat acolo. La insistentele englezului,
Gafencu a legat o conversatie cu bulgarul, care
binenteles a pus ca pret al reconcilierii
Cadrilaterul. Dar nu s-a multumit cu att, pentru
c la ntrebri puse cu abilitate de romn, a
artat c Bulgaria nu va fi satisfcut numai cu
aceast concesiune ci va revendica ceea ce avea de
revendicat si de la Iugoslavia si de la Grecia.
Informndu-1 si Gafencu pe englez la rndul lui,
care credea c numai cu Cadrilaterul va multumi pe
vecinul nostru din Sud.
n aceeasi ordine de idei, satisfactia lui Sir
Reginald Hoare136 fat de ntelegerea romnoungar de a micsora reciproc tensiunea militar de
la frontier. Tot relativ la Ungaria ne-a povestit
cum ministrul Raoul Bossy137 i-a raportat dup o
conversatie cu Csky (de fapt dou
90
rapoarte, dar unul al lui Bossy si al doilea al
lui Gheorghe Crutzescu)'38, c Germania nu va
ntrebuinta armele noi cu gaze asfixiante, dac
nici Anglia si nici Franta nu le vor ntrebuinta,
afar de cazul cnd Germania ar ajunge ntr-o
110

situatie dezastruoas. Al doilea raport interesant

(Gh. Crutzescu) privea interventia lui Csky si
cea concordant a lui Crutzescu, era o scrisoare
personal nu un raport, ca s se acopere afacerea
complotului maghiar din Transilvania furnituri
de arme n vagoane de C.F.R. ascunse sub anumite
semne. Motivul lui Csky de a cere musamalizarea"
era urmtorul: Ca s se evite adncirea urii
romnilor mpotriva ungurilor, care dac vor fi
judecati vor cpta totusi pedepse relativ reduse,
ntr-un
moment
cnd
activitatea
de
complot
mpotriva statului n cazul legionarilor se
soldase cu masacrarea a sute si sute de legionari,
asa c usor vor putea spune romnii c ungurii au
fost tratati altfel". Aceast uluitoare afacere a
fost totusi rezolvat n sensul CskyCrutzescu,
care a socotit totusi argumentarea Csky stupid.
Nu de la Gafencu, ci de la mine, mi vine s cred
c att forma scrisoare si nu raport ct si
aprecierea foarte crud la adresa lui Csky, au
compensat"
ca
msuri
de
neutralizare
la
Bucuresti, orice apreciere ct de ct hazardat n
legtur
cu
masacrele
sus-pomenite.
Asa
c
ministrul nostru mi s-ar prea c a vrut s evite
orice sanctiune n raport cu acest cuvnt. Si
totusi a socotit c era util musamaua".
Organizatia
maghiar
se
numea
Garda
Zdrentrosilor" Rongyos Garda", n legtur cu
masacrarea legionarilor139 si cu indignarea ce m-a
cuprins, si tot n legtur cu fostul meu sef, pot
spune c atunci cnd s-a aflat despre executiile
sumare din lagre si despre expunerea n fiecare
capital de judet, n centru, a cte trei
legionari executati, i-am reamintit c m-am dus
seara la cabinetul lui ca s-1 vd si s-1 rog si
s-i cer s intervin, cunoscndu-I ca om ntreg.
El mi-a trimis vorb prin Liviu Cicio Pop Dl.
ministru m-a nsrcinat s-ti spun c a fcut deja
111

demersurile pe care i le ceri si c poate s te

asigure c executiile au ncetat" Nu te-am
primit pentru c trisem deja o scen sfsietoare.
Fusese la mine rnama lui Alexandru Teii, dna
Claudian-TeJl, si a czut la picioarele mele
rugndu-m s-i salvez biatul. Dar el fusese
91
deja mpuscat". Nu pot afirma categoric c fusese
n acea sear sau mai nainte. Dar nu mai voia s
reactualizeze scena, cred.
Vorbind despre Consiliul de Coroan din 6 martie
1940140, ne-a povestit c tuturor membrilor
Consiliului solutia neutralittii le-a prut
necesar. Unii s-au ntrebat dac va fi respectat
(Gafencu),
generalul
Vitoianu141
a
cerut
neutralitate absolut si ultimul ban pentru
ostire. Vaida Voevod, atentie aliantei balcanice.
Din
expunerea
lui
Gr.
Gafencu
retin
nc
urmtoarele: c publicul nu vrea rzboi dar nici
biruinta german, noi toti dorim ncetarea unui
regim de teroare n Europa, am fi vrut s facem o
alt politic dar nu o putem face, totusi
neutralitatea trebuie s fie onest, o atitudine
fr team si demn, s nu se cread c ne
nchinm puterii pentru putere, ar fi degradant.
Neputnd face politica pe care am fi dorit-o, nu
putem fi dect neutri, onesti si demni. Dar
angajamentele fat de Balcani trebuie respectate.
Cred c ar trebui s strngem legturile fat de
Italia unde pn acum monarhia a salvat Italia
de rzboi. Nu putem da concursul pe care am fi
vrut s-1 dm Frantei si Angliei. Dac Germania se
va multumi cu o declaratie ca a Iugoslaviei, va fi
foarte bine. n ceea ce priveste viitorul, trebuie
s ne gndim la Congresul de Pace, chiar dac vom
evita rzboiul. Pentru aceast eventualitate
trebuie s avem acolo o situatie bun, s nu
nclcm neutralitatea nici prin pres nici prin
112

manifestatii publice, s nu ne jignim prietenii.

Aceast atitudine va trebui s fie asa, ca la
Congres s nu gsim mpotriv pe aceia care au dus
dreptatea noastr la biruint. S tinem seama de
tot ce ne leag de Polonia; s tinem seama pentru
Congres de procesul de revizuire, fatalitatea
implacabil! Aici regele 1-a ntrerupt, ntrebnd
dac la Congres vor veni si cei care nu se lupt.
In orice caz trebuie s pstrm prieteniile
noastre. Cuvinte de laud, dibcia cu care s-a
condus".
Domnul Angelescu142 a aprobat fr rezerve punctul
de vedere expus de Gafencu ca si Ttrescu143.
lorga144 a atras atentia asupra obligatiei noastre
morale fat de Polonia si asupra faptului ca
primejdia ruseasc este ntreag, n legtur cu
aceast
primejdie,
prerea
lui
Constantin
Argetoianu145
a
fost
original
si
foarte
interesant. A nceput prin a aproba si el n
totul pe Gafencu. Dar cerea un pas nainte si
92
arta o deosebire de metod. Ce va fi mine? Cum
se va isprvi? Cine o poate sti? Arat c
lucrurile nu stau bine nicieri. Nicieri nu s-a
plecat cu entuziasm. Nimeni nu e lmurit pentru ce
se lupt. Sunt attea elemente de neprevzut. Mari
lipsuri. Foamete n Germania, ntre hitlerism si
stalinism nu e mare deosebire. O miscare comunist
poate exploda n Germania oricnd, n Franta, de
asemenea, n Anglia situatia e mai bun, desi
atmosfera este ndoielnic. Un lucru e sigur. Va
rmne o putere narmat, Rusia. Oricine va fi
victorios va mai putea s se opun Rusiei? Ce va
fi mine pentru noi? Soarta noastr e tragic.
Rmnem singuri cu rusii, care nu ne iubesc.
Trebuie s spunem c suntem neutri, nu trebuie s
ne fie fric s-o spunem, neutri, cinstiti. S ne
garantm existenta si s trecem prin criz cu o
113

tar neatins. Nu trebuie s ne vrjmsim cu

Rusia. M preocup Rusia, e victorioasa zilei de
azi. Neutralitate si apropiere de Rusia. Trebuie
trimise acolo personalitti nsemnate".
La aceste consilii date de Argetoianu, regele a
completat discutia, comunicnd c a nceput deja
aceast politic n convorbirea ce avusese cu
Ismet Inonii146. Dar ca s nu ne aflm n fata
unui refuz, 1-am nsrcinat pe Saracoglu147 s
tatoneze terenul".
M-am ntrebat prin 1951 cnd 1-am vzut prin gaura
usii pe foarte btrnul Argetoianu ducndu-si din
greu tineta, rezemat de piept, la nchisoarea din
Sighet si pe urm lovit cu btul la spate, cnd o
tra, nemaiavnd forta s-o duc pe sus. Dac
ntelegerea lui cu Ana Pauker sau Ralea148 n
Elvetia nu s-a datorat n vreo msur oarecare si
acestor idei originale si rationale chiar, dar
numai ntr-o lume occidental, ns absolut false
fat de Est. O total necunoastere a teoriilor si
a mecanismului de gndire. Cu totul altceva.
Desigur c si epuizarea mijloacelor de trai ca si
dorinta de a muri n tar si o statornic
nclinare spre combinatiuni, l vor fi determinat,
ca si vrsta naintat, s se nsele singur si s
ia hotrrea care i-a fost fatal.
Dezastrul de la Stalingrad149 a fost explozia care
a scos public n evident schimbarea soartei
rzboiului pe care o prevestise ntr-o
93
msur btlia pentru Moscova. Un avertisment
neasteptat n acest sens fusese primit n
cercurile oficiale de la Bucuresti. Nu a avut
rostul unui avertisment ci dimpotriv, n cursul
unor conversatiuni, a fost prezentat ca o
eventualitate exclus. Dar realizndu-se, a luat
forma unui avertisment impresionant. La sfrsitul
lui octombrie 1942, a venit n Romnia ministrul
114

Economiei
Reichului
si
Guvernatorul
Bncii
aceluiasi Reich, dr. Funk150. Socotit, fat de
predecesorul
su
dr.
Schacht151,
vrjitorul
economiei germane, dar nu prea inteligent, dr.
Funk era un om greoi. Ct se putea de bogat a
fost receptia de peste o sut de persoane, mas
asezat n sala mare de marmur a palatului cel
nou, potrivit unor vechi si struitoare traditii
de ospitalitate. Socoteam ns pe atunci si o
spuneam, n forme cuvenite, si lui M. Antonescu
care nu a mprtsit prerea mea, c a primi cu
atta opulent pe nemncatii stpni ai Europei,
nu era nici bine nici frumos. Nu era cazul s vad
o dat mai mult ct se tria nc de bine la noi
si ce posibilitti mai erau, si nici nu socoteam
prea elegant s-i strivim cu opulenta. Cu acel
prilej, M. Antonescu povestindu-i lui Gh. Barbul,
dac nu cumva acesta va fi fost chiar interpretul,
i-a spus ceva cu totul neasteptat, n cursul unei
conversatii asupra situatiei internationale n
care trecea n revist pozitia Germaniei pe
diferitele fronturi pe care o vedea favorabil n
totul. Anume afirmase c la Stalingrad rezistenta
ruseasc va fi victorios lichidat desi cu o anume
ntrziere, pentru c rusii nu mai aveau fort
ofensiv
si
nici
defensiv.
(Pe
la
20-22
septembrie atunci cnd nsotise pe Antonesti la
Cartierul General al Fiihrerului, Davidescu mi-a
spus c Hitler le afirmase c rezistenta acelui
oras fusese practic lichidat pentru c sovieticii
nu mai aveau zisele forte!). Trecnd la situatia
din Africa de Nord, ministrul german a artat c
mentinerea ei sub controlul regimului de la Vichy,
o asigura n acest sens favorabil, pentru c o
stpnire a acesteia de ctre Aliati ar nsemna
fr nici o ndoial, pierderea rzboiului de
ctre Germania, n numai cteva zile, cred, dup
plecarea lui Funk din Romnia, au debarcat anglo115

americanii n Nordul Africii, la 8 noiembrie 1942.

Iar Stalingradul nu a czut, ci frontul german!
De altfel nu numai n timpul acestor rsturnri de
situatii pe dou fronturi capitale, ci si nainte,
guvernul romn era supus la o serie de
94
presiuni economice si militare, [n] care serie se
putea nscrie si vizita lui Funk. Din clipa cnd
comandamentul german si-a dat seama c rzboiul
fulger fusese rodul unei dorinti fierbinti dar
ireale, Hitler a trebuit s cear n continuare
mrirea aportului nostru economic si militar. De
unde la nceputul rzboiului Germania ceruse
Romniei s declare si ea rzboi Uniunii Sovietice
pentru a putea realipi Basarabia si Bucovina de
Nord, care n caz contrar ar fi fost repartizate
Administratiei Generale a regiunilor ocupate din
Rusia amnunt relatat mie de Ovidiu Vldescu, la
Jilava n 1955 si Antonescu acceptase cererea,
fr a consulta ori informa pe cineva nici pe
rege si fr nici un fel de negociere, de unde
dup ocuparea Odessei152, Hitler refuzase o
participare n continuare a armatei romne oferit
de Antonescu desigur cu scopul de a recupera
astfel Transilvania de la un Hitler obligat, si se
detasase numai un corp expeditionar simbolic; acum
Germania cerea mereu cresterea aportului economic
si trimiterea pe front a circa 800 000-1 000 000
de oameni. Am vzut actul pe care mi 1-a artat
Barbul n biroul meu din Palatul Sturdza, dar numi mai amintesc nici data nici numrul exact al
trupelor, mi amintesc ns foarte bine c mi-a
spus c fat de dezastrele n continuare de pe
frontul rusesc, se luase msura prin generalul
Steflea153, seful Marelui Stat Major, s se reduc
efectivele diviziilor la 10 000 de oameni. Tot
prin generalul Steflea, Antonescu s-a hotrt s
mai
reduc
efectivul
trimis
prin
aprobarea
116

automat aproape, a scoaterii de pe front si

trimiterii n tar a tuturor militarilor rniti
ct de usor, chiar si la un deget.
Aceste msuri au fost luate de Maresal tinnd
seama c guvernul ungar trimetea pe front trupe
recrutate dintre romni, situatie care sngera
populatia romneasc de dou ori pe dou ci.
n chip asemntor s-au limitat prospectiunile de
petrol ca si punerea n exploatare a regiunilor
neexploatate. Tot n acelasi sens, nu s-a limitat
la maximum consumul intern de petrol. Ca si pentru
cereale, plata acestor furnizri urma s se fac
n aur. Toate aceste msuri reveneau n mare parte
s fie negociate de Mihai Antonescu n negocieri
grele cu germanii. Numai ct pervitin a luat
luni de zile de-a rndul Barbul, ca s poat lucra
si traduce negocierile de soiul acesta.
95
Rzmerit, Christu, Petala154, Mircea Nicolescu,
Blan si altii au alctuit un corp foarte ales de
negociatori.
Am citit, ulterior, n ultimii ani, c generalul
Steflea a declarat c msurile pe care le-am
pomenit mai sus, le-a luat dnsul personal, fr
stirea Maresalului. Acest lucru nu-1 pot crede n
niciun caz. Nu se putea proceda cu Antonescu n
felul acesta pe o scar att de mare si cu un Stat
Major asa cum l aveam. Acest argument singur este
suficient. Dar comunicarea pe care atunci mi-a
fcut-o Barbul, grieste de la sine. C doar nu
Steflea 1-a nsrcinat s mi-o fac! Totusi, n
dou
rnduri,
ntlnindu-1
pe
generalul
Leonida153, i-am pus si lui ntrebarea si mi-a
rspuns fr rezerv c aveam dreptate, c lucrul
era imposibil chiar si cu altcineva dect
Antonescu si aceasta n Tara Romneasc!
In ceea ce priveste hotrrea lui Antonescu de a
nu consulta pe nimeni la pornirea rzboiului, el a
117

subliniat c procednd astfel si-a luat singur

ntreaga rspundere acoperind astfel tot restul
personalului politic romnesc, n frunte cu
regele. Tot n legtur cu participarea la rzboi
este de notat c luliu Maniu a fost de prere
fiind izolat c a fost de la nceput mpotriva
participrii la rzboi si c socotea c ar fi
depins de abilitatea guvernului s realipeasc
provinciile
romnesti
fr
rzboi,
asa
cum
dealtminteri ne-au fost luate cu amenintarea
fortei.
n vara 1942, Barbul mi-a spus c se discut
plecarea Maresalului pe frontul de Sud germanoromn, unde ar fi urmat s preia comanda acelui
front, n cursul unei discutii vioaie dar
prietenesti, a nsirat argumentele pro si contra
folosite
cu
prilejul
proiectatei
numiri.
Satisfactii de mndrie care ar fi amintit de
situatia Domnitorului Carol I155 la Plevna si
altele provocate de o comand efectiv si de
dezvoltare a unor talente militare verificate la
Marele Cartier n 1917 sau 1918. Dar argumentele
contra
erau
mai
tari.
Maresalul
fgduise
ministrului englez Sir Reginald Hoare157 si
nsrcinatului de afaceri american Benton c
trupele romne nu vor ajunge niciodat s lupte cu
cele anglo-saxone. Iar un succes militar german pe
frontul de Sud, putea atinge Iranul, unde asemenea
trupe se gseau. Lucrul se petrecea naintea
dezastrelor din Africa si de la Stalingrad. Tot
mpotriv juca si faptul c ocuparea unui nalt
comandament, ct de nalt, dar totusi sub
96
directa comand a lui Hitler. Pentru c se punea
ntrebarea c un refuz ar fi dat de gndit. O dat
acolo, ar fi urmat s se ocupe n continuare si de
afacerile trii, revenind din cnd n cnd la
Bucuresti.
118

Pn la urm acceptarea acestui comandament a fost

hotrt n principiu. Stiu aceasta pentru c
fusesem desemnat de seful departamentului si
acceptat de Maresal, cred c la sugestia lui
Barbul, ca un fel de secretar delegat al
ministrului de Externe pentru a asigura legturile
diplomatice
si
politice
ale
Maresalului
cu
guvernul de la Bucuresti, adic cu M. Antonescu si
cu aliatii momentului. Urma probabil s fiu vocea
lui Ic pe lng Maresal. Am fost mutat n acest
scop din Regimentul de Gard Clare unde figuram,
la Marele Stat Major, la sectia de propagand a
acestuia. Am ncercat cu acest prilej un interes
viu pentru un plan nc nebulos si o suficient
ambitie. Eram chiar nerbdtor s plec! Din
fericire, boala grav a Maresalului care i-a pus
chiar
viata
n
pericol,
pn
la
venirea
profesorului vienez (Eppinger?) a lichidat acest
plan.
Pecetluirea soartei rzboiului a fost o ct se
putea de grea ncercare pentru conductorii
politicii romnesti. Ei nu fuseser niciodat
germanofili nici prin formatie intelectual, nici
prin vechi convingeri. Surpriza fat de absentele
si scderile conceptiei politice internationale a
democratiilor, care au produs acte revolttoare
mpotriva propriilor lor interese (Miinchen),
mprtirea fr scrupule a Estului Europei dup
pactul din august, greselile lui Beck si ale
regelui Carol al II-lea, prbusirea frontului
francez au gsit rsunet adnc n acesti oameni
ajunsi
mai
curnd
obiectul
unor
adaptri
obligatorii dect subiectul lor, n timpul care a
fost al lor.
Influentat de stilul de viat englezesc158,
reprezentnd prin convingeri si trecut o garantie
personal pentru guvernul francez: ca sef al
Marelui Stat Major n 1934, ca general de
119

brigad159 atunci cnd acesta a acordat Romniei o

furnitur
de
tunuri
Schneider-Creuzot,
Ion
Antonescu nu fusese niciodat germanofil, cu tot
conflictul su cu Carol al II-lea si cu toat
antipatia sa pentru Titulescu. O ntmplare din
1939 n casa profesorului Eugen Barbul vine n
sprijinul
celor
afirmate.
Lucrul
mi-a
fost
povestit chiar de prietenul Gh. Barbul de curnd
revenit de la Berlin, dup un doctorat cu faimosul
profesor Karl
97
Schmidt, teoretician ca si Carr englez al
marilor spatii politice. Comentam cu prietenul meu
sincerittile succesive", schimbarea situatiilor
si a oamenilor ca si ironia soartei. Se discuta la
el n cas, mi spunea Gh. Barbul, despre
cvasiinvincibilitatea armatei franceze, despre
marea ei fort n orice caz. Cu acel prilej, si-a
ngduit o destul de timid ripost la afirmatiile
generalului, subliniind c refacerea armatei
germane, puternic conceput si urmat de Hitler,
putea schimba fata lucrurilor destul de repede.
Antonescu m-a repezit si mi-a spus s-mi dau
prerea numai n lucruri n care m pricep". Cred
c dac nu ar fi fost la noi n cas, ar fi
strigat de-a binelea la mine". Desi ntr-un
carusel
de
rsturnri
politice
interne
si
internationale, prerea aceasta a lui Antonescu se
putea sustine si prin cea a generalilor germani
mai nsemnati. E suficient s pomenesc c n 1939,
la
ocuparea
Boemiei,
nc
era
pregtit
rsturnarea lui Hitler de ctre acestia dac
lucrul nu ar fi fost nghitit" de Occidentali.
Desi n politica intern actiunea sa se plasa
poate pe alt teren care, de altfel, 1-a dus unde
stim cu totii, antirege, nu a evitat s se
ntlneasc cu Corneliu Zelea Codreanu160, a
refuzat s o cunoasc pe dna Elena Lupescu, a
120

participat la guvernul Goga, totusi discrepanta

aceasta a celor dou planuri nu a disprut dect
odat cu prbusirea frontului occidental. Cnd a
tras brutal toate consecintele, desi chiar n noua
situatie poate c si-a mentinut unele rezerve de
la nceput (Hoare, Maniu) (conflictul de putere cu
legionarii etc.) Dup o alt catastrof, n sens
invers aceasta, dup Stalingrad, a tras iar alte
consecinte, din pcate nu pn la sfrsit. Cel
putin asa cred nc.
Minai Antonescu colaboratorul nr. unu si cu o
mare influent dominant n guvernare, redactorul
discursurilor si al proclamatiilor de un stil
deseori, din pcate, legionaro-militar mai ales
n primii doi ani de guvernare era propriul su
produs: student srac de tot, si spla singur
rufria, a luptat cu succes cu greuttile vietii,
ajungnd tnr avocat cu ceva renume, conferentiar
universitar, legist democrat, seful tineretului
liberal Gh. Brtianu161 si sustintor, n diferite
formule juste sau nu, al ideii si ea schimbtoare
a
blocului
neutrilor
Nord-Sud:
Finlanda,
Balticile, Polonia, Romnia, trile balcanice pn
n Mediterana162. Axa aceasta, plnuit si de alti
oameni politici
98
(Gafencu etc.) se mai scurta n lungime, se mai
putea
ntinde
n
ltime.
Dar
a
rmas
cu
statornicie n vag. Chiar si cnd a fost plnuit
de
unele
guverne
franceze
(Barthou163)
n
dimensiuni mai reduse de Pact Oriental. Poate csi trgea originile de la Cordonul Sanitar, un
oarecare timp, eficient. Nimic nu explic la Ic
Antonescu o pozitie politic pro-german nainte
de a fi fost avocatul devotat si capabil al
generalului ntr-un proces de bigamie, o ncercare
murdar de a-1 desfiinta, si pe urm un prieten
tnr, tot att de ncercat si devotat. Succesele
121

incalificabile ale lui Hitler si comportamentul

incalificabil al Vesticilor au fcut restul.
Lucrul e tot att de valabil n judecata privind
oamenii izolati ct si tri ntregi izolate si
abandonate.
De altfel, a jucat rolul ei n acelasi sens si
gresit, conceputa politic lipsit de scrupule,
politica realist" a lui Stalin. De altfel, urme
att din utopicul pact al neutrilor, cu multe
variante, si urme din fostele aliante practice ale
fostei Romnii, au marcat diverse acte politice
ale guvernului Antonescu Mihai Antonescu:
ncercri de a grupa mici si mari sateliti pentru
unele actiuni de iesire din rzboi sau mai nainte
de pace alb, n interesul superior european (vezi
Vatican, Turcia, Spania, Portugalia, Suedia,
Italia, Slovacia, Finlanda, gesturile de ajutorare
a Serbiei, Greciei).
Dup un timp, datorit desigur si evenimentelor,
deosebirile de formatiune intelectual si de
rigoare temperamental, au mai redus ceva din
rolul charismatic pe care Mihai Antonescu l
atribuia generalului. Dar chiar nentelegerile nu
au micsorat colaborarea, poate completarea, a doi
oameni cu totul diferiti. Concluzia Maresalului
fiind Orice vei face, s stii Ic bine, cu mine
te-ai urcat, cu mine cazi!"
n noiembrie 1940, n timp ce se afla n vizit
oficial la Roma, n timp ce-si mbrca tunica sau
cmasa verde, l ntreab pe Vojen164, nainte de
a
pleca
mpreun
la
o
receptie
la
e
Rubiconul165?"
Nu,
domnule
general,
este
Tibrul". A, da, adevrat. Rubiconul unde este?"
Mult mai la Nord, domnule general" Stii
povestea cu Rubiconul?" Desigur, domnule
general, Cezar etc. etc". Bravo, vd c stii!
Om mare Cezar, mare, dar avea Roma n minile lui!
Pe cnd eu ce am? O tar mic, m, o tar mic! Ce
122

pot s fac?!" O ntrebare-rspuns caracteristic

unui aspect tragic al istoriei noastre.
99
Cu prilejul aceleiasi vizite oficiale la Berlin,
generalul 1-a impresionat adnc pe Hitler prin
felul su scurt, cuprinztor, direct si categoric.
Asigurnd pe Fiihrer, c va urma noua politic cu
hotrre, a artat c o va face desi va fi greu,
pentru c era firesc ca un popor a crui fiint
national fusese ciuntit prin actiunea tocmai a
Gennaniei si Italiei, s mprtseasc sentimente
legitime de indignare. (Formul care nu excludea
din popor" pe Antonesti, ei nsisi). E de notat
c i se atrsese atentia s nu vorbeasc lui
Hitler despre ciuntirile teritoriale si despre
Transilvania.
Similar ca manifestare a unui caracter ntreg si
nu lipsit de abilitate politic, a fost si
acoperirea ministrului su de Externe, ai crui
cap
l
cerea
Hitler
pentru
contactele
si
discutiile cu tabra dusman, lucru ce putea
compromite politica Germaniei. Ion Antonescu a
rspuns c este informat de actiunea ministrului
de Externe, c singurul care face politica extern
a Romniei este el si c att timp ct este el
conductorul Romniei, el reprezint, cum a mai
artat-o, garantia lealittii n colaborare cu
Reichul. La fel la 5 aug. 1944'66.
n legtur cu aceast colaborare si aliant cu
Reichul, Mihai Antonescu mi-a spus deseori si
ntotdeauna categoric c Dl. Maresal a mostenit
aceast situatie politic de la regele Carol al
II-lea167,
c
invitarea
trupelor
germane
misiunii" n tar tot de fostul rege a fost
fcut". Nu ca o lepdare de acest act ci ca o
punere la punct; am avut impresia c mi-a spus
toate acestea care au decurs din arbitrajul" de

123

la Viena n chip direct. Adic au fost hotrte

acolo, corelate cu acordarea garantiei germane.
Dar odat cu neasteptata ntorstur provocat de
dezastrul german de la Stalingrad168, starea de
tensiune a conductorilor politici romni

a tuturor a crescut si va creste n

continuare. Va avea aspecte publice si aspecte
tinuite, ncercri din ce n ce mai frecvente de
a folosi pentru o readaptare mergnd pn la 180,
orice prilej si aproape
cu exagerarea creia i pot cdea, fireste,
victim pe oricine s-ar fi potrivit sau s-ar fi
oferit pentru a asigura aceast readaptare.
Tensiune provocat nu numai de teama dusmanului de
pe front ci si de
100
T
viitor, de teama aliatului care ntr-o lung serie
neagr lichidase pn la ocuparea Ungariei n
martie 1944 un sir lung de adversari politici sau
pur si simplu socotiti potentiali, cu diferite
mijloace mergnd pn la asasinat si violarea
neutralittii attor tri. Si n aceste activitti
persista cu fermitate. Totul comporta retele de
spionaj, urmriri, nesigurant general, intrigi,
fierbere si activitti intense, n ceea ce m
priveste, socotesc c si activitatea debordant a
nc tnrului ministru de Externe, ocupndu-se si
de un al doilea minister al crui titular era,
acela al Propagandei, ca si de conducerea
guvernului al crui vicepresedinte era, sau chiar
presedinte interimar n absenta Maresalului,
contribuia mult la osteneala sa si la dispersiunea
atentiei sale. Uita c omul de stat al crui
exemplu dorea s-J urmeze, Ionel Brtianu, sttea
destul
de
des
ntins
pe
canapea.
Printre
elementele de tensiune intern si extern era si
prezenta legionarilor internati" n Germania.
124

Evadarea de acolo a lui Horia Sima169, n Italia,

a fost o demonstratie bine nteleas la Bucuresti.
Dar Maresalul nu s-a lsat intimidat, si complexul
ntreg al negocierilor economice si militare de a
cere respectiv ct mai mult si de a da ct mai
putin o arat; protestnd cu vigoare mpotriva
evadrii" care a fost rezolvat ct s-a putut de
repede, Antonescu fiind informat de internarea lui
Horia Sima din nou n Germania. Este interesant c
nimeni nu a tinut seama de dreptul international
de care ar fi trebuit s se prevaleze Mussolini
fat de un refugiat politic la el n Imperiu! Nu
cunosc n amnunt episodul, dar mi vine s m
ntreb dac l va fi consultat cineva pe
Mussolini!
Printre indiciile care au artat de la nceput ct
de grea va fi campania, este acel al luptelor
pentru Odessa si ocuparea ei dup retragerea
armatei sovietice. Emotia vizibil pe obrajii
ofiterilor si soldatilor romni la defilarea de
rentoarcere n tar asa se credea n fata
maresalului Keitel170 si a de curnd avansatului,
de ctre el nsusi, lucru care a displcut,
maresal Antonescu171. Pe lng acest amnunt cu un
caracter destul de emotional, din punct de vedere
obiectiv, a impresionat ordinul de zi din
primvara anului urmtor al lui Hitler, prin care
acesta multumeste eroicei rezistente organizate n
cuiburi, a armatei germane din Rusia, neechipate
de iarn si care, dac mi amintesc
101
' "I
bine, ar fi fost gata sau aproape de un dezastru
pe care rezistenta aceasta eroic 1-ar fi evitat.
ntr-o tensiune maxim au avut loc audientele la
Snagov ale lui Killinger si Clodius172 la cei doi
Antonesti. Ele mi-au fost reproduse de Barbul.
Materia discutiilor ntre acestia o pstrez vie n
125

memorie. Nu mai am ns, acum, siguranta dac ele

au avut loc la 22 sau la 23 august dimineata, cum
bine as crede c mi amintesc. De asemenea, nu
sunt sigur acum dac au fost amndoi germanii
mpreun la ambii Antonesti sau separat de fiecare
parte. Mi s-ar prea c au fost si separat si
mpreun, n orice caz, indiferent de aceste
combinatii posibile, audienta sau audientele au
fost de-a dreptul dramatice. Ambii Antonesti au
adresat reprosuri disperate ministrilor germani,
artn-du-le c n urma dezastrelor succesive de
pe front, ultimul la 19 august, la Iasi173,
Germania nu mai este n msur s-si respecte
garantia oferit Romniei, c datorit acestei
situatii Romnia nu se mai considera legat de
obligatiile ei de aliant cu Germania din moment
ce teritoriul ei era pierdut, n precedente
conversatiuni dramatice, unele la maximum, cu vreo
dou trei luni n urm, cei doi Antonesti
protestaser cu energia desperrii mpotriva
msurii luate de naltul Comandament german de a
retrage cele dou divizii blindate motorizate
Gross-Deutschland si Totenkopf SS de pe frontul
romn. Au artat consecintele acestei hotrri
nefaste: prbusirea definitiv a frontului att
din cauza gravei pierderi de sprijin militar pe
front ct si pierderii de ncredere grave pe
frontul
intern.
Reprezentantii
Germaniei
au
replicat cu acelasi rspuns pe care-1 ddeau de la
Stalingrad ncoace, un slogan: Nu este vorba de o
retragere
definitiv.
Ele
vor
reveni
s-si
ndeplineasc misiunea pe frontul dvs. o dat cesi vor fi mplinit pe cea care determin mutarea
lor pe frontul polonez, unde trebuie stabilizat cu
prioritate frontul. n caz contrar si cel romnesc
va fi la fel de amenintat de aceeasi prbusire,
chiar cu diviziile acestea pe el!"

126

Msura aceasta a fost, de altfel, hotrtoare si

pentru desfsurarea actiunii politice care a
urmat. De altfel, nu numai Conductorul Statului
si cel al politicii externe si al guvernului
Antonescu, Minai
102
T
Antonescu, desfsurase toat seria aceasta de
argumente evidente, ci si toti factorii romni cu
rspundere care veneau n contact cu diversele
misiuni germane. Nu e lipsit de interes s
reproduc o conversatie cu generalul Hansen, a
profesorului de fizic atomic, Gh. Mnu174,
fruntas
cunoscut
legionar.
Dezvoltnd-i
generalului aceste argumente, i-a formulat unul
ct se poate de interesant: Prin aceast
retragere dvs. justificati si usurati, adic
conlucrati la schimbare... a [lipseste o pagin
din manuscrisul olograf].
Ministrul175 nostru la Ankara din 1943 era o
personalitate dominant a corpului diplomatic
romn. Om ntreg, rnit n primul rzboi mondial,
cnd s-ar fi putut usor gsi vreun temei, ca nepot
de vr al dnei Ionel Brtianu de care a fost
crescut el si fratele su George si nepot de
sor al lui Barbu Stirbey, ca s nu lupte n linia
nti este iarsi adevrat c nici cei doi mari
oameni
politici
n-ar
fi
admis
am-buscarea
nepotilor lor. Dar gsesc c exagerez poate
subliniind motivele de familie pe care le-ar fi
avut ca s-si fac datoria. Este suficient s m
refer, cel putin pentru un foarte lung timp al
vietii lui la simtul su personal al datoriei pur
si simplu! (Fr legtur cu Cretzienii, dar cu
totul n acelasi sens, trebuie s subliniez
pasajul din memoriul lui Dinu Brtianu ctre
Maresal, n care enumera pur si simplu pe membrii
familiei Brtianu care au luptat pe front. Ar suna
127

ca o mndr citare). Trimiterea sa la Ankara

ntrunea acordul tuturor personalittilor politice
ntre care, n primul rnd I. Maniu, si venea ca
un fel de mea culpa a lui Mihai Antonescu fat de
precedenta punere n disponibilitate, public, cu
nici doi ani anterioar noii misiuni! Mai mult
dect o regretabil stngcie cu efecte interne
aparent, actul de sanctionare cu caracter de
publicitate a fost din viu comentat n sferele
societtii cu greutate politic. Nu a putut trece
nesubliniat n cele ale Legatiei Germaniei. Dar
atunci cnd a avut loc actul acesta al celor doi
Antonesti, el s-a petrecut n plin atmosfer de
victorii spectaculoase, cnd guvernarea si pstra
caracterul charismatic. Pn atunci Cretzianu
fusese
permanent
director
politic,
secretar
general al ministerului, subsecretar de stat sub
Gr. Gafencu, a discutat garantiile n aprilie 1939
la Londra. Functionar integru nelegat de nici un
partid,
103
servindu-Je pe toate la rnd cu dezinteres, dar nu
peste orice limite. Aceasta sub toti ministrii,
inclusiv generalul Ion Antonescu, cu o singur
ntrerupere de peste dou luni. ministeriatul lui
Mihail Manoilescu, n timpul cruia nu stiu s fi
fost un alt secretar general, dar nici cel vechi
nu a continuat, n schimb, sub acest ministru noi
cei din minister si cei de la cabinet am fost
revoltati de numirea unui element progerman n
afara personalului Externelor, cu un birou special
pentru mentinerea legturii directe cu Legatia
German. Ce legtur? C, slav Domnului, erau
deja destule! Am crezut cu totii sau cei mai multi
c rolul lui Polony era unul de supraveghere. Dar
n orice caz a fost o ncercare care n-a tinut.
Scurta trecere a lui M. Manoilescu pe la Externe
este marcat pentru totdeauna de Arbitrajul de la
128

Viena, cnd omul care nu se astepta la asa ceva a

czut
fulgerat.
Omul
venise
n
fruntea
ministerului cu convingerea c va fi salvatorul
situatiei datorit devotatei si lungii sale
activitti progermane si era cvasiconvins c acum
Berlinul astfel asigurat datorit persoanei sale,
ne va respecta drepturile. Dar ncepnd cu
misiunea secret a lui Manfred von Killinger la
regele Carol al II-lea, cu scrisoarea lui
Hitler176
recomandnd
regelui
ntelegere
prealabil cu vecinii (acestea nainte de venirea
lui Manoilescu si de rpirea Basarabiei, dar
acesta le-a stiut), continund cu tratativele de
la Turnu Severin177 cnd n urma cererilor
exorbitante teritoriale ale Ungariei (3/4 din
Transilvania aproape) ele au fost rupte, dup
ntrevederile de la Obersalzburg cu Hitler, cnd
Ion Gigurtu a cerut arbitrajul Ftihrerului pe care
acesta 1-a refuzat n chip clar, artnd c nu mai
vrea s-si supere aliatii", asa cum a fcut-o la
precedentul Arbitraj de la Viena178 dintre Ungaria
si
Slovacia.
Manoilescu
a
avut
cunostinta
dezvoltrii relatiilor reale cu Germania, dar a
fost nselat si s-a si autonselat. Totusi, ntr-o
grab nemaintlnit a trebuit s fac n cteva
ore, cel mult, un referat despre acel arbitraj,
referat slab, lucru care pe mine m face s cred
c totusi Manoilescu se va fi asteptat la ceva
ru. Dar o spune chiar el n prima telegram
Situatia este mult mai rea dect credeam..." n
ceea ce priveste ntlnirea de la Obersalzburg,
mi aduc aminte bine c mi-a spus Dinu Gh. Popescu

seful
de
cabinet,
c
Gigurtu
a
cerut
arbitrajul, desi nu trebuia s-1 cear" si am
rmas cu o impresie puternic,
pentru c din conversatia care a urmat, am retinut
c fusese prelucrat n acest sens, de a nu cere
arbitrajul. Mai ales c n cursul acelei discu129

tiuni nu am fost zgrciti cu criticile la adresa

presedintelui Consiliului.
n fine, revenind la discursul-filipic, la
instalare, mpotriva anglofililor si francofililor
(Titulescu, ai lui si altii) care ne-au dus
aici", la prsirea conducerii dup ce s-a
zbtut s nu fie nlocuit, se zice c astepta n
jacheta depunerea jurmntului (ulterior, cnd M.
Antonescu
mi-a
povestit
presupusa
scen,
a
adugat: dup Viena, dl. Manoilescu ar fi trebuit
s se sinucid!" (De aceeasi prere a fost, la
Ocnele Mari, Mihai Popovici, n discutie cu Mihail
Manoilescu). Manoilescu s-a rspndit ntr-un lant
de elogii, care ne-a uluit, uitnd el de
prejudectile sale de la instalare. Desigur c va
fi vorbit si pentru nemti, dar totusi am fost
surprins s gsesc [o incosecvent] la unul dintre
cei mai informati oameni politici, profesor cu
reputatie international, om de realizri n alte
guverne si unul dintre cei mai inteligenti din
lumea noastr politic cult.
Dup ce tratativele cu partidele national trnesc
si liberal au esuat nu se putea altfel spunea
prietenul nostru Dinu Mares, fiul ministrului
Agriculturii si prieten cu generalul: generalul
vrea s fac guvern mare cu sefii si Maniu si
ofer doi valorosi prieteni politici: Mihai
Popovici si Aurel Leucutia179". S-a format noul
guvern cu Horia Sima180, cu legionari, cu
antonescieni si cu tehnicieni.
Noul ministru de Externe al noului regim era
Mihail Sturdza, fost ministru la Copenhaga, vechi
legionar convins si sotul unei sotii originale si
mai convins. Dup erorile svrsite prin masacrul
din lagre a legionarilor, prin tintuirea a cte
trei
legionari
de
fiecare
oras,
luati
la
ntmplare si ucisi, expusi n piete publice,
Sturdza a trimis o telegram de la Copenhaga sau
130

un raport pe care mi 1-a dat Al. Ghica s-1

citesc, protestnd vibrant si ntemeiat, dar n
urma cruia a fost pus n disponibilitate, nteleg
s subliniez c lumea nelegionar, printre care si
eu, a fost ngrozit si indignat de un procedeu
barbar181, la care de sute de ani lumea civilizat
renuntase n Europa, mi vine parc s spun c
ceea ce m-a revoltat si mai puternic si revolta
aceasta s-a
105
mentinut mereu n cugetul meu prin consfintirea
omului de drept si de dreptate, rod a patru
generatii de oameni care au servit si dreptul si
dreptatea , a fost fptuirea crimelor de ctre
oameni de stat. Si mai stiam c aceste crime nu
vor rezolva nimic, ci vor agrava situatia. Mnat
de indignare nu am mai putut pstra o atitudine de
rezerv si mai ales am ncercat s fac ceva util.
n pline zvonuri de ucidere nu m-am mai stpnit
si m-am dus spre sear la cabinet la prieteni
buni ai mei, Dinu Gh. Popescu, Liviu Cicio Pop,
Despina Hodos-Golescu si Florica Spirescu si le-am
cerut stpnindu-m, s-1 vd pe ministru. De
ce?" Pentru c e singurul membru al guvernului pe
care-1 pot avea la ndemn n seara aceasta, c
stiu c e uman si inteligent, ca s-1 rog cu toat
puterea mea, ca un cettean care nu avea pe nimeni
de pierdut sau amenintat n viata lui, s
intervin pentru a se pune capt, jucndu-si
influenta, s nceteze ororile care ne fac numai
ru". Au intrat amndoi sefii de cabinet, seriosi,
si au iesit dup un timp mai lung (Mi-a spus chiar
Gr. Gafencu la Moscova, n 1941, c tocmai o
primise n cursul zilei pe doamna Claudian-Tell
care-i czuse n genunchi, implorndu-1 s-i
salveze fiul. Ea nu stia c fusese deja mpuscat.
Ordinul de executie si, de asemenea, victimele le
fcuse, la o petrecere, Gavril Marinescu182
131

nsusi: sta da", sta da", sta nu" dup

listele ce-i erau prezentate. Acest amnunt
revolttor spune multe fr vorbe. Mi-a spus tot
la Moscova c ceruse, dup ce-1 vzuse pe Armnd
Clinescu, ntins pe jos acoperit de jurnale pe
caldarm ajunsese primul acolo generalilor
Argesanu183 si Marinescu, n prezenta regelui, i
conjurase s nu rspund cu aceleasi msuri si c
nu mai era n stare s suporte un nou apel care nu
mai putea avea nici un rezultat). Liviu Cicio Pop
mi-a spus, grav si cu apropiere Cmile, Domnul
Ministru te asigur c demersul pe care voiai s
i-1 ceri s-1 fac, 1-a fcut deja si s-au luat
hotrri ca s nceteze masacrele si au ncetat.
Nu se vor mai repeta!"
Generalul Antonescu a considerat c era cazul s
cear lui Mihail Sturdza numirea din nou ca
secretar general a lui Al. Cretzianu al crui
frate era ministru de Finante184, la recomandarea
lui Dinu Brtianu. Lucru acceptat de Sturdza185.
Acesta era un domn nalt, slab, fcea
106
impresia cam desirat, dar un domn cu adevrat.
Foarte distrat nu gsea niciodat aproape
ascensorul! Fr prestant.
Cnd s-a prezentat pe la 12 septembrie, dup
formarea guvernului a venit trziu noaptea la
ministerul cel nou din Piata Victoriei n uniforma
verde legionar, cu diagonal, portarul nu 1-a
cunoscut si 1-a oprit ntrebndu-1 ce doreste.
Acela i-a rspuns c este noul ministru de Externe
si c trebuie s intre s ia n primire
ministerul. Ca om, Conu Suc, cum i se zicea, nu
era lipsit de originalitate, dar era blnd si bine
crescut asa c a asteptat la poarta ministerului
pn cnd portarul s-a dus sus la Cifru, unde era
un serviciu de permanent chiar cnd birourile nu
mai lucrau. L-a trezit pe colegul meu, care
132

atipise si acesta era legionar dar era n pijama

si i-a spus, mirat de procedeul insolit: Este
unul jos n uniform legionar, care zice c este
ministrul de Externe. Veniti s-1 vedeti, c eu nu
stiu ce s fac!" A zburat colegul meu pe scri si
1-a escortat, n pijama, pe noul ministru n
biroul ministrului de Externe, unde a si dormit
prima sa noapte de ministru.
Att
Sturdza
ct
si
Cretzianu
doreau
s
ntinereasc cadrele de conducere ale ministerului
cu unii, nu putini, dintre cei mai tineri chiar.
Dar mai departe nu mai concordau. Ministrul voia
s nverzeasc ministerul cu tineri legionari
care, cei din minister, nu erau toti dintre cei
mai bine pregtiti si erau si putini la numr,
mpotriva criteriului politic, Cretzianu urmrea
ct putea pe cel legal spre a mentine principiile,
unitatea de lucru si pregtirea profesional a
celor ncadrati si dup merit, n noua ncadrare
plnuit. Urmrea ca si Sturdza licentierea
cazurilor scandaloase de senilism (depsind orice
margini) de ex. cazul lui Al. Duiliu Zamfirescu,
care niciodat nu s-a dezmintit pe el nsusi,
cazurile de incapacitate patent si de dezinteres.
Dup rebeliune, colaborarea cu generalul Antonescu
a continuat corect si fr nemultumiri reciproce.
Dar s-a schimbat odat cu numirea n fruntea
Externelor a lui Mihai Antonescu, fostul ministru
al Justitiei, dup nceperea rzboiului. Noul
titular venea cu idei politice originale si cu o
metod de lucru care nu se potrivea cu tehnica
precis si cu punctualitatea la lucru a primului
su colaborator. Nentelegerea n tehnica de lucru
mai nti a
107
mocnit. Cretzianu nu avea timp de pierdut si chiar
de 1-ar fi avut nu era n genul lui s-1 piard de
poman. Fiind foarte nervos, se consuma singur
133

cnd era nevoit s astepte dup ora programat a

audientei de lucru, deseori o or chiar.
Din cauza aceasta trebuia s recurg la tot felul
de subterfugii ca s amne el nsusi pe ministrii
strini care veneau s discute cu el, sau mai usor
ceva, pe directorii cu care lucra. De partea lui,
Ic simtea nemultumirea lui Cretzianu si fiind
nc n rolul de salvator al trii, dup Maresal,
era jignit de faptul c nu i se tinea seama, cu
recunostint de efortul real de a se cheltui
fr
rezerve,
conducnd
singur
diversele
institutii atribuite lui. (Cu timpul a mai cedat,
pentru c nu se mai putea, din slbiciunea lui de
a vedea si de a conduce totul). Mai era un motiv
tot n domeniul acesta. Pentru a putea vorbi
eficient cu ministrii strini, trebuia deseori s
raporteze sefului sau pentru instructiuni. Iar
acesta, care era deseori victima usurintei sale de
a vorbi, cdea n prolixitate, ceea ce iarsi l
enerva pe Cretzianu. Dar toate acestea sunt
probleme secundare fat de faptul si momentul cnd
s-au pus probleme de politic extern, care
depseau limitele n care Cretzianu socotea c
poate colabora n interesul general. Cnd si-a dat
seama c nu mai poate colabora nici chiar ca un
functionar,
atunci
si-a
cerut
retragerea
delegatiei de secretar general. A fcut-o discret
la nceput si relativ rbdtor fat de ncercrile
lui M. Antonescu de a evita, conform unui vechi
obicei, solutionarea cererii, socotind c pn la
urm va reveni. De altfel, pe atunci M. Antonescu
era profund jignit c se putea gsi cineva care s
nu fie convins de rolul su binefctor si de
vederile sale utile. Jignit si deceptionat. Pn
la urm, n aceast faz a convenit s prezinte
problema generalului. Acesta fr rezerv, desi l
pretuia pe Cretzianu, a dat lui M. Antonescu
dreptate n totul, pentru c nentelegerile pe
134

teren politic international vizau puncte de

vedere, care erau ale Maresalului, unele, sau si
ale Maresalului, altele. Totusi relatiile nu s-au
rupt imediat, Ic amnnd nc odat rezolvarea
problemei. Atunci Cretzianu s-a hotrt s rup
puntile si a naintat memoriul si cererea de
desrcinare
prin
registratur,
registratura
general. Directia Politic si avea si propria
registratur adic cerea numere de nregistrare de
la cea general si nregistra n al doilea rnd
108
pentru ea hrtiile ce-i reveneau. Deci actele
naintate de Cretzianu ministrului su, trecuser
prin multe mini si au fost comentate binenteles
de si mai multe voci!
n culmea iritrii, Antonescu i-a cerut s-si
retrag memoriul, n care caz ar fi procedat la
nlocuirea fr zarv. In cazul contrar 1-a
amenintat cu sanctionarea public: punerea n
disponibilitate. Dac ar fi rmas rezervat. Mihai
Antonescu s-ar fi scutit singur de o mic scen
aranjat
dinainte.
Scena
a
rmas
relativ
confidential, dar reintegrarea si trimiterea n
misiune la Ankara au fost publice. Pentru culoarea
timpului: fiindc Cretzianu nu ntelegea s fac
primul pas si aici, premierului i era binenteles
foarte greu s-1 fac el, s-a ajuns la o ntlnire
neasteptat,
pregtit
cu
grij
dinainte.
Davidescu i-a spus dnei Florica Spirescu c La
ora X va veni dl. Cretzianu si te rog s-1
introduci la mine". Dup aceasta, a trecut pe la
secretarul su general, M. Antonescu ca si cum ar
fi venit n vizit, pe neanuntate, si a dat acolo
cu mare plcere de fostul si distinsul su
colaborator. Dup o scurt conversatie n trei,
Davidescu s-a retras alturi n biroul sefilor de
cabinet si cei doi au rmas singuri si s-au
nteles pn la urm foarte bine, rmnnd
135

stabilit c noul trimis la Ankara va reprezenta

mai mult dect regimul Antonescu. Regretatul fost
sef al politicii noastre externe, i-a spus, dup
ntlnire lui Gh. Barbul: Barbule, am gsit
omul!" ncntat.
Nu cred c trecuser doi ani de la ruptura
violent cu omul, un domn, care si-a permis s-1
critice pe Domnul Maresal". Trebuie s notez c n
acel rstimp, cnd seful departamentului convoca
n sala mare de jos a Palatului Sturdza pe naltii
functionari ai conducerii ministerului, conferinte
de lucru, nu pierdea ocazia niciodat stiam si
noi, cei tineri rdeam pe nfundate, c venea
matematic rndul Universului". Dup ce ne trata
de ligisti* (fosti!) fr s insiste prea mult
pentru c si el fusese si ne legau vechi amintiri,
ajungea
cu
reprosurile
la
adresa
vechii
conduceri" (era Cretzianu) pe care o cita cu un
necaz jignit fr a pomeni ns nominal pe
vinovat, care lucra n dezordine, am gsit n
dosarul x al Directiei Politice un numr al
Universului"
Favorabili Ligii Natiunilor.
109
care n-avea ce cuta acolo!" l pomenea cu
expresia pe vremea dlui Cretzianu". Dar nu afirma
c
acesta
chiar
uitase
acolo
Universul".
Sedintele acestea directoare prilejuiau unor
membri mai btrni ocazii de critic n spatele
ministrului si de vizibil aprobare din cap a ceea
ce spunea si ei criticaser, atunci cnd se gseau
n rndurile din chiar fata lui. Pe cei care aveau
o fat mai vesel atunci cnd ar fi trebuit s fie
indignati, i fulgera din ochi, dar dup ce
termina cu nfierarea politicii lui Titulescu, cu
ligistii si cu dezordinea de la Directia Politic
unde de altfel, domnea o ordine exemplar
datorit unui om care-si sacrifica viata pentru
136

ea, Aldea Georgescu, ministrul accentua faptul c

nu a voit niciodat n viat pieirea pctosului
ci salvarea lui". Este adevrat c desi violent nu
a pedepsit dect arareori. Si dac era rugat s
fac un serviciu sau s dea un ajutor nu refuza
niciodat.
Subliniind situatia c scriu dup peste 35 de ani
totul din memorie, ajung la continutul memoriului
f lui Alexandru Cretzianu], relativ la politica
general a guvernului din 1941-42; principalele
puncte au fost:
1) Dezacordul fat de continuarea rzboiului peste
Nistru;
2) Dezacordul n problema Transnistriei;
3)
Dezacordul cu un eventual coridor romnesc n
Balcani, Timoc-Macedonia;
4) Repudierea Arbitrajului de la Viena, evocat
prin cazul consilierului Cmrsescu. (Despre
aceste puncte mi aduc aminte. Nu cred c ar mai
fi altele, desi nu exclud acest lucru pentru c am
citit memoriul numai o singur dat).
1) Participarea peste Nistru si caracterul de
rzboi sfnt" ideologic antibolsevic prezenta pe
atunci nc, n afar de riscurile militare ele
nsele, riscul de a anula argumentele noastre, pe
atunci nc puternice din punct de vedere juridic
international, pentru reluarea provinciilor smulse
de U.R.S.S. prin ultimatumul din iunie 1940186.
Acest ultimatum se insera, n temeiul pactului de
neagresiune si prietenie de la Moscova, ntr-o
serie de nclcri a unor acte de valoare printre
obligatiile internationale ale Rusiei sovietice:
Pactul Societtii Natiunilor n litera si spiritul
su, conventiile de la Londra din 1933, punerea n
vigoare anticipat a pactului Briand-Kellogg. Nu
stiu dac excluderea
U.R.S.S. din Lig, excludere la al crei vot
Romnia s-a abtinut dup mine gest condamnabil
137

ar putea din punctul de vedere cel mai formal

juridic duce la concluzia c U.R.S.S. nu a
nclcat nici o obligatie nemaifiind n Lig.
Poate cu argumente sofistice. Dar n orice caz o
seam de actiuni internationale dintre cele
enumerate pcile de la Riga, Varsovia etc. au
fost ncheiate n afara Ligii. Iar ultimatumul a
fost actul care a nlesnit rzboiul n Vest si a
continut
n
el
recunoasterea
actiunii
de
recuperare
prin
fort
a
teritoriilor
foste
tariste. Prin rzboi cu Finlanda nvinuit c
atacase teritoriul U.R.S.S. vezi presa timpului
sau prin ultimatum-uri Trilor Baltice si
Romniei, iar Polonia printr-o atacare din spate a
unei armate deja nfrnte.
n primele luni ale rzboiului, pn prin anul
urmtor,
aceste
argumente
se
ntemeiau
pe
comentarii din publicatii anglo-saxone si hrti
aprute tot acolo, n acele luni, conform crora
cele dou provincii rpite erau trecute tot pe
harta Romniei. Iar comunicri oficiale ne cereau
s nu trecem Nistrul, tocmai pentru aprarea
intereselor noastre acolo. Un alt argument invocat
era mcinarea armatei romne pentru interese
strine si n regiuni unde soldatii nu mai puteau
ntelege ce caut acolo si n fata unei Ungarii
preocupate
de
a-si
pstra
fortele
intacte,
nrolnd
n
corpul
expeditionar
romni
din
Transilvania.
Argumentul major cu care Antonescu respingea pe
cele exprimate pn acum era c numai un rzboi
cstigat le putea asigura. Argument slbit de
nsusi maresalul Antonescu n urma mersului
dezastruos al rzboiului, cnd el nsusi a trguit
ct a putut aportul economic si militar la efortul
corespunztor al Germaniei, ns felul n care
puterile anglo-saxone au aprat si asigurat
ulterior situatia propriilor lor aliati pentru
138

care au intrat n rzboi mi pare c rspunde si

pentru Romnia, tar abandonat. Totusi o gresal
nu este absolvit de o alta.
2) n privinta Transnistriei, lucrurile preau pe
atunci tot att de grave ca si pentru primul
punct. Desi lui Antonescu nu i-a trecut nici o
clip, nici o clip prin minte ideea s compenseze
pierderea Transilvaniei cu Transnistria prin
anexare, uluitoarea sa hotrre de a participa
111
la rzboi, fr nici un fel de negociere
prealabil, arat, c socotea s oblige stringent
moralmente o politic sui generis pn atunci
pe Hitler la recunostint si s-1 aduc astfel la
restituirea Transilvaniei de Nord. As putea spune
c-si gsise omul, desi Hitler, este nendoielnic,
pretuia n chip deosebit pe Maresal.
Totusi o clip s-ar putea s-i fi trecut prin
minte posibilitatea unei anexiuni nesocotind dou
sau chiar trei principii. C o expansiune n
politica international trebuia reechilibrat, c
Germania urmrea prin Hitler atunci mpingerea
spre Est a Europei si deci si a Romniei care nu
putea fi ns interesat n principal de aceasta
si, n fine, povestea blnii ursului din pdure,
nu si-a dat seama c rzboiul nu era nc
cstigat. Un indiciu al unei posibile, dup mine,
erori de apreciere pe care nu a sesizat-o de la
nceput,
a
fost
unul
public
n
centrul
Bucurestilor. Un panou la Expozitia produselor din
Transnistria, nftisndu-1 pe Duca Vod, clare
evident, ca hatman al Ucrainei. Desi destinate
propagandei,
artnd
c
raportau
ceva
prin
ocuparea si administrarea teritoriului, sugerau
parc ceva prin htmnia lui Duca Vod, niste
eventuale justificri ale unor drepturi istorice,
de altfel nefondate. Htmnia n-avea nimic comun

139

cu Moldova, era un act de atribuire personal a

Sultanului.
n
ceea
ce
priveste
conexarea
problemei
Transilvaniei cu cea a Transnistriei, n politica
german virtual sau latent ca s zic asa,
existau indicii pline de culoarea timpului, care
aruncau o lumin proprie asupra acestei chestiuni:
a) mai nti diferiti oameni politici si ziaristi
afirmau n chestiunea conflictului acut ntre
Romnia si Ungaria, c acesta putea fi rezolvat
prin aceast compensare, care putea multumi
Romnia sau chiar c Romnia era multumit cu
aceast solutie. Am vzut rapoartele si recenziile
respective si cnd se stie cum juca cenzura n
Germania n rzboi, se poate ntelege importanta
lor;
b) tot n presa german n importanta revist de
geopolitic a generalului Haushoffer a aprut
solutia cea mai german a problemei romno-ungare,
aceea a nfiintrii unui stat german al Dunrii
Donauland
ntemeiat pe populatia german din
Banat si din
112
Transilvania
ntreag,
rezolvndu-se
astfel
definitiv un conflict care, altminteri, este de
nerezolat;
c) n fine o a treia solutie, aceasta de
metodologie, rezerva rezolvarea problemei pe
teren" pentru clipa cnd Reichul va fi cstigat
rzboiul si cnd atunci si va impune numai el
solutia, ceea ce acum nu poate face pentru c duce
greul rzboiului. Dar atunci fie c le va conveni
aliatilor, fie c nu le va conveni, el va sti ce
s fac! Solutia aceasta metodologic a format
subiectul unor declaratii publice cu destul vlv
si comun indignare la sateliti, ale fostului
ministru al Justitiei Reichului, dr. Frank, pe
atunci Guvernatorul General al Poloniei. Este usor
140

de nchipuit, pentru cine cunostea temperamentul

exploziv al Maresalului, n ce fierbere l puneau
asemenea articole si declaratii. A protestat
oficial, artnd c atunci cnd Romnia face
asemenea sacrificii pe front, e revolttor s
apar n presa aliat german asemenea declaratii.
I s-a rspuns de fiecare dat c sunt declaratii
neoficiale, care nu angajeaz politica guvernului
german.
3) Al treilea punct al memoriului lui Cretzianu
privea
instructiunile
date
noului
ministru
plenipotentiar Gheorghe Caranfil numit la Sofia. I
se recomanda s desfsoare o actiune n sensul
unei protejri intense a populatiilor romnesti de
la Dunre si pn la Salonic n directia ntririi
sentimentului
lor
minoritar
si
eventual
s
initieze si planul unei actiuni de stabilire a
unui stat tampon. Cretzianu atrgea serios atentia
asupra consecintelor unei atare actiuni care ar fi
desteptat
numai
ostilitate
si
bnuieli
de
imperialism balcanic.
Se pornea de la unele drepturi recunoscute de
Grecia n 1903 repetate n 1913, dac-mi amintesc
bine, de garantare a drepturilor la o viat
cultural a macedo-romnilor. Era si o conventie
cu Serbia si, dup 1958, una privind romnii din
Banatul iugoslav, dar srbii nici nu voiau s aud
de vreun acord de protectie a romnilor de pe
Valea Timocului. Cretzianu arta c politica de
ntelegere balcanic a Romniei constituia un
punct de temelie a actiunii externe romnesti.
4)
n fine un alt punct al memoriului care a
strnit
mult
vlv,
privea
aprarea
consilierului
de
legatie
de
la
Roma,
Mihai
113
Cmrsescu, nvinuit de M. Antonescu c, din
cauza stngciei sale, nu s-a priceput s prezinte
141

asa cum ar fi trebuit denuntarea Arbitrajului de

la Viena de guvernul romn. Mihai Antonescu, cu
care Maresalul fusese n totul de acord, procedase
prin comunicri simultane la Berlin si la Roma, la
acea denuntare, ntemeiat fiind pe nclcarea
flagrant a arbitrajului de ctre Ungaria, [anume]
a dispozitiei asigurnd tuturor cettenilor toate
drepturile lor civice', politice, patrimoniale si
culturale ale celor dou populatiuni trecute sau
rmase la noua sau vechea apartenent.
Gama acestor nclcri, eufemistic vorbind, cu
cele mai violente msuri mergnd de la crime n
mas la cele individuale, arestri si expulzri n
mas ale fruntasilor romni si a episcopilor,
confiscri de pmnturi, corespundea unui plan
chibzuit. Exist lucrarea sectiei maghiare n 2
volume,
a
consulului
general
profesor
Ion
Chinezu187, care le consemnase pe toate cele mai
revolttoare, ntemeiat pe aceste nendoielnice
nclcri,
condus
de
sentimentele
nationale
firesti, nerbdtor si om de drept, a socotit c
venise ceasul pe care-1 astepta. Nu a apreciat
ns real situatia si poate nu-si cunostea bine
partenerii si nici situatia international si
anume c rostul unic al arbitrajului era s
mreasc conflictul ungaro-romn si mai cu seam
s aduc Germania la cotul Carpatilor ca s fie n
inima celor dou tri si virtual s poat dicta n
toat Europa de Est si Sud-Est. Fat de aceast
situatie, politica sincer dus fat de Germania
de noua formul romneasc de guvernare nu era
suficient. Luat de avntul su, vicepremierul
romn a psit cu acordul Maresalului la denuntare,
fr avea siguranta c va fi acceptat. La Berlin,
cu o oarecare bunvoint de form, denuntarea a
fost nregistrat. Dar la Roma, contele Ciano a
refuzat-o n totul, n termeni categorici si
reprobatori.
Patriotismul
Antonestilor
era
142

indiscutabil si actul nsusi al denuntrii poate

fi acceptat chiar asa cum a fost hotrt si
realizat, oricum numai s fi fost fcut. Dar
descrcarea pe seama lui Cmrsescu nu era nici
justificat, deci nici corect. Si Cretzianu a
aprat acest punct de vedere asa cum 1-am
nftisat mai sus. Toat aceast trecere n
revist a greselilor de politic extern poate
face s fie nteleas exasperarea mndriei lui
Mihai Antonescu
114
atunci cnd va fi citit memoriul si va fi aflat de
publicitatea fcut de la nregistrare!
Multi demnitari si generali ca lacobici188 si
Ciuperc189, ca ministrul de Justitie, marele
avocat Constantin Stoicescu190 nu are nimic
comun nici cu fostul rector nici cu cel de la
Banca National a Romniei si-au prezentat
demisiile motivate sau nu, o dat sau pn la de
sase ori la rnd, ca ultimul, desolidarizndu-se
de regim. Care de altfel la rndul su a cutat s
se acomodeze cu situatia nou. La Externe, aceast
acomodare a privit rechemarea unor ministri mai
ales din trile neutre si numirea altora cu
misiuni mai precise si mai speciale. Cretzianu,
dup ntlnirea de la Externe cu Mihai Antonescu a
fost invitatul la mas al acestuia, adic exact
invers Mihai Antonescu a fost invitatul lui
Cretzianu, o mas n doi cnd s-a hotrt numirea
lui la Ankara, n conditiile stiute. Numire
interesant pentru c Romnia avea pe atunci
numeroase directii concordante n politica extern
si fat de Germania si fat de Rusia, iar Ankara
era o fereastr larg deschis spre restul lumii,
unde misunau spionii, agentii si atentatorii.
Un alt arbitraj al Maresalului, de ast dat ntre
Mihai Antonescu si Valeriu Pop191, continut ntrun microfilm al schimbului de scrisori ntre cei
143

trei si al crui rost de pstrtor nu am nteles

niciodat de ce mi-a revenit, tot asa cum tot de
la M. Antonescu am primit si un microfilm, cred,
cu cazul lacobici si n orice caz, o serie destul
de numeroas privind frontul, chestiuni cu totul
militare pe care le-am trecut la Statul Major dup
23 august. Toate microfilme, la citirea crora a
participat la Statul Major, colegul Solomon, pe
care-1 nsrcinasem s le predea. Arbitrajul
Maresalului
s-a
pronuntat
tot
n
favoarea
vicepresedintelui de Consiliu si mpotriva lui
Valeriu Pop, care afirma n public c el era
autorul venirii la putere a generalului Antonescu,
[iar] Ic sustinea dimpotriv c lui i se datora,
n aceast dezbatere retin c Gh. Barbul, care a
fost la conferinta cu ungurii de la Turnu Severin
secretarul lui Valeriu Pop, mi-a spus c lucrurile
nu stteau chiar asa cum le-a hotrt Maresalul,
pentru c la regele Carol II, influenta si
recomandarea lui V. Pop, au determinat, pare-se,
chemarea generalului de la
115
Bistrita si nsrcinarea cu mandatul guvernrii.
De asemenea, c nsotind pe Maresal la Legatia
german,
Ic
rmnea
n
masin
n
timpul
discutiilor.
Dar
cum,
necum,
maresalul
a
recunoscut
c,
dlui
Mihai
Antonescu
i
datorez ..." n orice caz, cnd regele a auzit
cteva focuri de revolver trase n fata Palatului
si de niste incidente n cartiere mrginase ca si
de manifeste ostile lui, toate acestea initiate de
o
prerebe-liune
legionar
ratat
att
la
Bucuresti, ct si n unele orase din provincie, a
nconjurat Palatul cu baraje de soldati n
echipament de rzboi (csti etc. i-am vzut) si
ntinsi cu armele pe caldarm n pozitie de
tragere, atunci 1-a chemat. Valeriu Pop a sustinut
c recomandarea generalului a fcut-o aproape
144

simultan regelui si Legatiei germane. Acest om

politic abil, care tinea s se stie c nu semnase
Arbitrajul de la Viena si c din aceast cauz,
juridic, arbitrajul era nul, si ncepuse cariera
politic cu lorga si a continuat-o cu liberalii
Ttrescu si mai cu seam cu fostul rege, al
crui homo regius se socotea.
Evident generalul Antonescu era foarte bine
cunoscut n tar si popular, datorit simplului
motiv c se opusese si se opunea abuzurilor
regelui. Legatia german era tot att de evident
bine informat, avnd pe lng o larg frecventare
a societtii si un numr impresionant de servicii
de informare. Valeriu Pop a fcut ns, dup
propria sa prere si aceea a multor altora,
legtura, adic recomandrile, mijlocirea final.
Asupra acestui punct s-a nscut o discutie vie, n
scris, ntre primul si ministrul de Externe, care
a afirmat c acel ultim rol mult mai important
dect cel al lui Valeriu Pop, a fost jucat de
dnsul.
Toat
aceast
corespondent
ca
si
rspunsul Maresalului le-am primit pentru arhiva
politic ntr-un microfilm de care am vorbit.
Aceast rezolutie m-a surprins pentru c rsturna
ceea ce stiam si credeam c sunt izvoare
ntemeiate. Desi lucrul nu era de o deosebit
important, avea totusi una pentru mine, propria
mea curiozitate istoric. L-am ntrebat pe colegul
si prietenul Gh. Barbul, care fusese secretarul
lui Valeriu Pop pe care-1 cunostea bine din
familie si fusese si secretarul generalului la 6
septembrie pe care-1 cunostea si mai bine poate,
fiind si printii apropiati, prieteni, iar acum
era secretarul cel mai apropiat si cel mai
eficient colaborator al lui Mihai Antonescu, dac
era chiar asa. Mi-a rspuns c nu era chiar asa,
c dup cele ce le stia, rolul de

145

prim-plan n venirea la putere a generalului a

fost jucat de V. Pop [la Legatia german], unde
Maresalul afirma mpotriva alegatiilor acestuia,
c a fost nsotit de M. Antonescu. Barbul mi
spunea surznd c era un caz tip de discutie
ptimas, pentru c M. Antonescu, l nsotise
ntr-adevr acolo, dar nu participase la discutii
nuntru, i asteptase afar n automobil. Iar
Maresalul fusese iritat c V. Pop si atribuise
fr ezitare contributia cea mai nsemnat n
aducerea [saj la putere. De cu totul alt
important dect aceste arbitragii, n favoarea
lui Ic, rmne acoperirea lui deplin si
solidarizarea

reciproc,
de
altfel

a
generalului cu primul su colaborator. Desigur c
nu doresc s schimb problema dimensiunilor si
problema luptei pentru putere era jucat ntre
general si legionari, Ic fiind numai o component
a factorului general Antonescu.
Cnd
legionarii
si-au
pornit
rebeliunea192,
prefata acesteia a con-stituit-o o foarte mare
manifestatie si afise si articole care cereau
toate guvern curat legionar prin scoaterea din el
a
ministrilor
masoni
si
a
tuturor
celor
antonescieni, cuprinsi si ei n aceast categorie
pe atunci compromittoare si eliminarea din viata
public a veturiilor. (Nu fr oarecare haz era
aceast
categorisire
a
doamnelor
din
jurul
Maresalului sub termenul nou inventat, ajuns
substantiv comun inspirat de prenumele dac nu
chiar celebru, dar foarte bine cunoscut al dnei
Veturia. Goga, unanim detestat att de adversari
ct si de partizani culmea era c printre
veturii n comitetul de conducere al Patronajului
o oper detestat si ea din cauza dnei Mria
Antonescu, dar o oper mare de binefacere se
afla si dna Veturia Manuila, o personalitate
afirmat dar necontestat. Tot la haz s-ar putea
146

trece mentinerea n guvern a amiralului Pis193,

mason declarat si cunoscut, nsrcinat chiar de
Carol II s se nscrie n masonerie pentru tinerea
la curent a Palatului cu cele masonice.
Ne aflam, n preziua rebeliunii, directorul
politic D. Iurascu si colegii Victor si Titu
Rdulescu-Pogoneanu, Ionel Mocsonyi-Styrcea, Al.
Ghika si alti patru-cinci referenti ai ctorva
sectii ale Directiei Politice la catul nti al
Palatului Sturdza, n salonul mare, biroul nostru
de lucru care se afla n partea dreapt a cldirii
cum priveai spre piat. Participam cu totii n
fierberea curiozittii si a grijei, n fata
117
numeroaselor zvonuri, obisnuite n vreme de criz.
Binenteles comentam versiunile ambelor prti ale
unuia dintre cele mai originale conflicte de
putere care au existat. Comentam cu indignare,
dup crimele odioase de la Strejnicu si Pustnicul
si de la Jilava194 unde muriser si oameni
nevinovati,
articolele
profesorului
P.P.
Panaitescu195,
istoric
eminent
si
om
fr
caracter, rectorul Universittii din Bucuresti.
Acesta la comemorarea lui N. lorga initiat dup
asasinare de profesorul Gh. Brtianu si el un
istoric eminent dar un om de mare caracter, mort
la nchisoarea din Sighet, comemorare tinut n
plenul
corpului
profesoral
universitar
din
Bucuresti, a refuzat s se ridice n picioare,
marcnd dintr-un loc pe care de la acest gest
ncolo nu mai avea dreptul moral s-1 ocupe,
solidaritatea sa provocatoare cu criminalii. Cel
care ne povestea toate acestea era Victor
Rdulescu-Pogoneanu, al crui tat trise scena.
Chef
de
lucru
ctusi
de
putin,
prezenta
directorului ne acoperea si nici c am lucrat
ceva. Spre amiaz am fost intrigati la culme
vznd c se ntinde covorul rosu de plus, covorul
147

de zile mari oficiale care strbtea de la un

capt la altul salonul cel mare al cldirii; iar
n balcon se asterneau alte covoare. Balconul era
mare, frumos ncadrat n fier furit n stilul
rococo-baroc-Sturdza 1890 sau 1900. Ne-am dat
seama sau am aflat de la Cretzianu care auzise si
el, c va fi o mare demonstratie n fond ostil,
care va fi primit de general din balcon.
De cum s-a artat capul de balaur al manifestatiei
legionare din Calea Victoriei n Piata Victoriei
care nainta masiv, strns, n rnduri fixe
manifestnd puternic, strignd sloganurile deja
pomenite (jos masonii, jos veturiile, vrem guvern
legionar") c a si urcat treptele scrilor
Palatului Sturdza generalul drz si serios,
concentrat, st-pnindu-si bine furia, cu ct mai
ameninttoare, cu att mai stpnit, iesind n
balcon n clipa cnd manifestatia mai avea ctiva
metri pn s ajung n fata lui, adic prin
dreptul lui.
Impasibil, fr comunicare, fr vreun schimb de
semne sau saluturi, i-a privit mbrcat n
uniforma militar, n dreapta lui, un singur
civil, cu un pas n urm, mbrcat n negru, el
nsusi ntunecat si brun tare la piele, la pr
nc mai mult, iar ochii att de negri, nct
prea
neagr
si
privirea
lor
fulgertoare,
indignat. Era cel a crui remaniere
118
termenul nu se potriveste, a crui excludere din
guvern se cerea n primul rnd fiind trecut ca
francmason. A fost un spectacol unic si am
resimtit o fireasc ngrijorare.
A doua zi prtile s-au nfruntat, legionarii
refuznd s abandoneze pozitiile cheie ocupate
dinainte sau cu forta. (Directia Politiilor si
Sigurantei
Statului,
Prefectura
de
Politie,
Internele si Cazarma Gardienilor publici, precum
148

si centrele legionare ca cel din str. Roma). Si sa dat un ultimatum si generalul Orezeanu,
directorul general al Cilor Ferate, a oprit
circulatia trenurilor spre Bucuresti, pentru a
opri transporturile de legionari. Din aceast
cauz a fost pregtit executarea sa, el rmnnd
convins c aceast msur fusese pus la cale de
Malaxa196 cruia i reziliase contractele si al
crui delegat s negocieze altele noi, mai putin
oneroase pentru stat, i-a telefonat dimineata sau
n cursul zilei ca s stie dac era acas. Din
cauza atacului legionar s-a mbolnvit greu de
Parkinson, el fiind nevoit s trag dintr-o
pozitie
lateral
ca
s
interzic
intrarea
atacatorilor care au nceput prin spargerea usii,
amnunt suficient, si ptrunderea primilor n
pragul pe care nu 1-au mai trecut. Armele le
ncrca fiica sa si el era ngrozit de soarta
copiilor lui. Ulterior la Aiud, seful bandei, Ilie
Nicolescu, a contestat intentia de a ataca pe
Orezeni, ci a afirmat c dorind s scape de o
urmrire, au ncercat s treac pe acoperisurile
vecine prin apartamentul respectiv, lucru infirmat
de asezarea locurilor ca si de durata de ore
ntregi a atacului, ca si de telefonul dat de
doctorul casei care s-a ntlnit cu patrula
legionarilor care se interesau despre apartamentul
lui Orezeanu. N-au fost judecati toti cei care au
atacat, printre cei scpati, mi-a spus mtusa mea,
dna Orezeanu, a avut norocul s se afle si un fel
de prieten al meu, despre care am fost anchetat
ulterior n nchisoare dac a fost legionar. Am
negat c stiam ceva de asa ceva. Omul avea nevast
si copii mici si era nscris la comunisti. Am luat
pild de la dna Madgearu care n cursul unei
discutii ntre prieteni, la Catherina NiculescuBuzesti (nscut Stirbey) s-a ridicat mpotriva
rzbunrilor care nu pot nceta dect dac se rupe
149

odat veriga vendetei. Notez c acea foarte

respectabil dna nu vorbea dup ani de zile, ci
dup dou luni de la masacrarea sotului ei. A fost
pe urm arestat de noul regim, nvinuit de a fi
organizat o actiune de binefacere pentru detinuti.
Pot
119
aduga c nici Virgil Madgearu197 nici dnsa nu au
fost urmriti cnd au participat, n alte vremuri,
la Ajutorul Rosu". Mi-a trebuit mai mult curaj
moral fat de mine nsumi cnd eram la Pitesti ca
s-i urmez exemplul!
Ultimatumul de 24 de ore dat pentru evacuarea
autorittilor ocupate nu a fost acceptat si la ora
expirrii de fapt ceva mai trziu, au nceput
luptele de strad. Pn atunci au reaprut
sirurile de soldati n tinut de campanie, culcati
pe caldarmul strzilor n dreptul pustilor
mitraliere sau a altui armament sau postati la
ferestre si balcoane de cldiri, formnd baraje
virtuale. Acelasi spectacol dar mult mai serios,
ca si la nceputul lui septembrie, la numai nici
cinci luni de colaborare" si cu cea mai nsemnat
parte
a
aparatului
executiv
sub
controlul
legionar. Din acest punct de vedere mi se pare c
Legiunea
detinea
un
record:
s
controleze
Internele si restul si s piard. Este adevrat c
nu mai avea sprijinul public si c armata i era
ostil. Dup Jilava, am vzut la Presedintie pe
sli cuiere cu numeroase mantale cu reverele
rosii, cu zecile, desi fceau impresia c erau cu
sutele,
agtate
unele
peste
altele.
Erau
majoritatea generalilor n conferint (nu gsesc
alt termen) cu Antonescu ca s-i spun c nu vor
mai tolera acte ca cele atunci recent
petrecute n jurul Bucurestilor. A doua versiune
serioas pe care am auzit-o atunci, a fost aceea
c ei fuseser anume convocati de general, ca s
150

se strng, n bloc, n jurul lui, de fapt ambele

versiuni pot merge si mpreun. Aceste baraje
puteau tine sub focul lor piata si toate arterele
care ddeau n ea, aprnd cele dou palate, din
care ntr-unul se gsea chiar Antonescu, locuind
acolo. Alturi de Cazarma Gardienilor n fata
creia, pe Bonaparte, erau n pozitie dou sau
trei tancuri mici si unul explodat, chiar n
gangul gardienilor. Se zicea c atacase ca s
reduc rezistenta acestora, nainte de expirarea
ultimatumului, iar dup alt versiune c urmrise
s
treac
de
partea
rebelilor.
Rebeliunea
ministrului de Interne, a prefectului politiei,
nti Zvoianu198 pe urm Radu Mironovici199, a
lui Al. Ghica directorul Sigurantei, justificau
ngrijorarea lumii atunci, prin ntrebri pe care
le prilejuiau n circumstante aproape tragice.
Totusi, n-as putea spune c n-am fcut-o fr o
fireasc ngrijorare, am continuat s m duc la
serviciu, la minister, cnd lucrul fusese de-a
120
binelea ntrerupt si oamenii gseau c era mai
potrivit s stea acas. Fr a ncerca s caut cu
dinadinsul s mai scad din meritul pe care
cteodat 1-ain avut de a-mi ndeplini datoria, nu
pot neglija nici interesul pe care mi-1 destepta
desfsurarea
unor
situatii
impresionante
si
spectaculoase. Interes care m mboldea si el cu o
fort de nestpnit! Piata ntreag si zona ei
dimprejur era ca si pustie, asa c orice trector
izolat se detasa net n cadrul acesta gol,
trector deseori autorizat de vreun ofiter. Destul
de curios mi s-a prut atunci c puteam trece
usor, cu sau fr legitimatie, ntotdeauna cu ceva
papagal", n acele dou-trei zile sau patru, dup
mesele si chiar serile mai trziu. Dup lichidarea
rebeliunii a fost ns mult mai greu controlul n
cele dou cldiri. Cu prilejul aducerilor aminte
151

din acele zile, socotesc c nu este cu totul

inutil s relatez surpriza si un sentiment de
bucurie, de ncredere pe care-1 simte un om cnd
vede c, mpotriva asteptrilor, lume mult
nfrunt riscuri ca s-si fac datoria, n chip
dezinteresat. Asa am simtit cnd, mpotriva unor
sfaturi, m-am dus s particip la slujba religioas
de nmormntare a lui lorga si Madgearu. Uimit am
fost s vd multimea care participa si care
ocupase toat aleea central a cimitirului Bellu,
pn la ctiva metri de poart. Nici vorb s
semnez n registru. De unde nu excludeam chiar o
luare la ochi" mcar, m-am trezit ntr-un fel de
situatie de fort, fort moral pe care o degaja,
pentru mine, acea multime, a crei prezent
constituia si un bloc de proteste dar si de omagii
att de binemeritate de cei asasinati att de
slbatic de niste asasini ordinari care nu si-au
dat seama c ajunseser s se ia de mn cu
asasinii ordinari din serviciul regelui Carol II.
A doua zi asteptam n birourile Directiei Politice
confruntarea armat anuntat pentru ora 12, cnd
urma s expire termenul acordat de general pentru
predare. Atacul a pornit ns cu o or mai trziu,
fie c a fost prelungit termenul n ndejdea unui
acord era cutat ministrul lasinschi200 despre
care se zvonea c ar putea media, sau altii crora
li se atribuia sau li se distribuia acelasi rol de
ctre o imaginatie attat, fie c informatia
initial nu fusese cea exact. De aceea, atunci
cnd dintr-o dat, n linistea nefireasc de afar
pe care o percepeam n momentele rare de liniste
din biroul lui D. Iurascu, unde ne aflam cu totii
cei enumerati deja, plus Gh. Bucur, am avut un soc
cnd fr nici
121
un preambul, ca un trsnet czut chiar din senin
n ziua nsorit, au nceput rpielile armelor
152

dezlntuite.
Nu
ne
mai
asteptam.
Fiind
impresionati, att ne-a trebuit ca s tbrm cu
mustrrile direct pe directorul nostru cnd 1-arn
vzut c scoate receptorul la fereastr ca s aud
dna Iurascu, cu care vorbea la telefon, zgomotul
declansat si care ne gndeam pe drept cuvnt c o
va ngrozi. Desi eram ntr-un unghi mort, ca ntro loje la teatru. Si ce teatru! O ploaie de
proteste pe capul lui. Dle ministru cum puteti
face asa ceva? Dle ministru gnditi-v putin la
dna...!" etc. Toate formatiunile desfsurate pe
caldarm unde erau culcate de la debuseul Bdlui
Lascr Catargiu trgeau piezis n cazarm, ca si
toat trupa bgat n casele din fata aceleiasi
cazrmi, ca si tancurile tot din fat, care
trgeau cu totii de se vedeau flcri iesind pe
tevile armelor. Pentru prima dat vedeam o btlie
real si ceea ce am vzut n-as fi crezut dac mi
s-ar fi povestit. Adic soldatii trgeau cu atta
ndrjire, fiind relativ descoperiti, fr a se
feri, fr a avea retentia produs de frica
fireasc si ei se bteau pentru prima oar. Dac
altcineva mi-ar fi descris felul acesta n care se
bteau nu 1-as fi crezut, cu att mai mult cu ct
fiind critic din fire n-am luat niciodat n seam
expresia de patriotism rsuflat: se bteau ca
leii, romnasii nostri", cu pieptul descoperit"
etc. Si chiar asta am vzut, asa se bteau
soldatii si n-am nici un motiv s nu cred c si
cei din fata lor s-au btut la fel. Balconul si
celelalte era cel din fosta cas N. lorga, pe sos.
Bonaparte nr. 6 si cele vecine, cas n care am
intrat de mai multe ori la petreceri fiind n bune
raporturi cu copiii dintr-a doua cstorie a lui
lorga. Tot din cauza pomenitului meu simt critic
as fi putut crede c datorit celor ce vedeam era
normal
s
fiu
exaltat
si
s-mi
exagerez
impresiile. Dar 1-am auzit pe Ionel Mocsonyi153

Styrcea minunndu-se Uite cum se bat flcii

stia, uite-i cum se bat!" Stiu c cei care stiu
s gseasc oricnd motive de scdere a lucrurilor
frumoase, pot spune c nu aveau ce face altceva
pentru a-si salva vietile, sunt sigur c le va fi
fost fric si c se poate pn la urm s spun c
nici nu ar fi avut timp s le fie fric. Totusi
noi am vzut ce am vzut...
Am rmas pn destul de trziu acolo si am vzut
cu totii, cum dup predarea lor, au fost adusi
rebelii trecusem de partea cealalt a palatului
n saloanele birouri care ddeau spre str. Paris
pe sub
122
arcade si bgati n cldire. Acesti primi
prizonieri ne-au dezamgit. Eram niste oameni de
toate vrstele, dar cei mai multi niste tineri,
cam prpditi si foarte periferici. Nu purtau
uniforme nici legionare, nici de gardieni.
Cnd stteam s plecam dup o dimineat cum nu mai
pomenisem alta vreodat si cum nici nu ne trecuse
prin minte c o s petrecem, am observat c jos n
partea pietii care fcea un fel de curte
interioar n unghiul dintre cele dou cldiri se
aseza n formatie ca pentru o trecere n revist,
o unitate militar. N-am mai plecat si m-am
repezit jos, la Cabinet, s-1 ntreb pe prietenul
meu Al. Ghica, seful de cabinet, ce se ntmpl
dar nu stia nici el. A intrat ns Al. Cretzianu,
seful su, care spre deosebire de felul lui
obisnuit de a fi nici nu m-a mai ntrebat ce
cutam acolo fr rost pentru c accesul la
cabinet era interzis. Dup felul cum te trata
atunci cnd fr motiv te prindea n off-side,
puteai
deduce
pe
ce
treapt
te
aseza
n
consideratia lui: 1) nu-ti spunea nimic dar era
rece; 2) Ai ceva s-mi spui?" (adic ce cauti
aici?) 3) te vd destul de des pe aici!" si 4)
154

fat de vreo doi-trei consilieri si ministri, i

lua de brat si-i ducea spre usa, spunndu-le
rotind grozav pe r" drag, stii aici se
lucreaz!" si arunca fulgere de iritare. De altfel
ajunsese n pragul astenici. A venit si el la
fereastr pe unde priveam si ne spune: A venit
Killinger si si prezint acum scrisorile de
acreditare dl ui general". S-ar putea s gresesc
pentru c prezentarea scrisorilor cred c revenea
regelui, n orice caz se prezenta dlui general. De
altfel, o greseal cred c tot am fcut, pentru c
episodul acesta cred c 1-am vzut a doua zi. n
orice caz 1-am vzut atunci pe celebrul personaj
la venire si la plecare cnd a trecut trupa n
revist, n uniform, masiv, viguros, clcnd
nfipt,
avea
siguranta
pe
care
i-o
ddea
functiunea

fusese
imediat
transferat
din
Slovacia ca si aceea nnscut si dezvoltat din
tinerete n corpurile france din Estul Europei
Baltica si Polonia si n Sfnta Vehm.
Cum se stie, lichidarea punctului cel mai
periculos al rebeliunii, cazarma, nu a nsemnat si
lichidarea concomitent a celorlalte puncte n
revolt. Dar a jucat un rol demonstrativ pentru
aceasta o strbatere, a orasului pe Calea
Victoriei si pe bulevarde, prin Piata Amzei etc.
artnd oricui c Germania sustinea administratia
generalului cu menti123
nerea ordinei. Datorit arbitrajului lui Hitler n
favoarea ecestui regim de ordine, Horia Sima, fr
a mai fi aprut n public de la dezlntuirea
dezordinelor, dar nainte de a prsi tara dup
unele zvonuri cu ajutorul Legatiei spaniole, dup
altele cu acela al Legatiei bulgare si dup cele
mai probabile si mai ales mai crezute de public,
cu acela al serviciului de sigurant german s-a
zis prin Bulgaria n Germania
155

 a dat ordinul de ncetare a focului, adoptnd o

pozitie de victim care nu ar fi dorit ceea ce s-a
ntmplat. Ultimul numr al oficiosului legionar
director profesor P.P. Panaitescu
este
caracteristic n acest sens ca si cuvntarea
tinut tineretului legionar de pe terasa fostului
Teatru National, de ctre directorul general al
Teatrelor, Radu Demetrescu-Gyr201, un poet si om
subtire si nzestrat, ndemnndu-1 la actiune. Au
fost momente caracteristice ale rebeliunii. Un
altul
a
fost
refuzul
colonelului
Zvoianu,
prefectul
politiei
si
agent
determinant
n
asasinatele de la 28 noiembrie 1940, de a preda
Prefectura altcuiva dect unui vechi legionar,
care a fost Radu Mironovici, care nu stiu ct a
functionat, dar care a asistat la arestarea
colonelului
vinovat
si
ulterior
judecat
si
executat. La 28 noiembrie 1940, Zvoianu arestase
la Prefectur un grup de fosti ministri ai regelui
Carol II. Acestia au fost scpati ca prin minune
de la moarte, de la Prefectura Politiei, de
colonelul Al. Riosanu, subsecretar de stat la
Interne, om bine, care nu dispretuia un chef si
nici o partid de crti, dar care a dovedit c
Maresalul stia pentru ce avea ncredere n el.
Acesta singur s-a dus, la ordinul lui Antonescu,
la Prefectur, cu un revolver n mn si foarte
decis si autoritar si foarte repede, a strigat la
derbedei c vine din ordinul dlui general si le-a
ordonat celor adusi acolo s-1 urmeze imediat. I-a
dus n sigurant la Primria de Verde usi grele
de metal
unde au venit legionarii n fort, dezmeticiti,
s forteze portile de metal pe care le bteau cu
berbece spre groaza celor dinuntru. Mihail
Ghelmegeanu, care o consulta cteodat pe o
voyant cunoscut, a chemat-o la telefon ca s-o
ntrebe dac va scpa cu viat, iar aceea 1-a
156

asigurat c va scpa! Au scpat astfel Gh.

Ttrescu,
C.
Argetoianu,
M.
Ralea
si
M.
Ghelmegeanu202. Poate si altii. Am vorbit de
nerecunostinta acestora fat de Riosanu si de
copiii si. Acum nu mai sunt
124
sigur c a avut copii. Dar aceea, fat de el si de
Maresal tot nerecunosctori au fost.
Sunt cunoscute episoade ngrozitoare din pdurea
Pantelimon, de la abator, jafurile de pe Dudesti,
Vcresti, crime si banditisme comise desigur de
drojdia mahalalei, lumea interlop. Printre cei
mpuscati la nimereal a fost si sotul chiriasei
mele din blocul Dragomir Niculescu. Din fericire
nu a fost tragic ci numai odios tratamentul la
care a fost supus proprietarul Cafenelei Corso,
Philippe Finkelstein, pe care sub amenintarea
revolverului 1-au obligat s deschid gura, si-i
scuipau n ea!
Socotesc totusi c n-ar fi lipsit de interes,
episodul Orezeanu. n prima zi a rebeliunii,
generalul se afla la biroul su de la C.F.R. Sotia
lui a bgat de seam c le era casa (din str.
Latin)
supravegheat
intens.
I-a
telefonat
mprtsindu-i nelinistea la care acesta i-a
rspuns c se ntoarce imediat acas. O dat la
el, au bgat de seam o strnsur numeroas de
oameni pe strad, n fata casei ca si n curtea
casei unde locuia la parter, soacra sa. Din tonul
vocilor si-a dat seama c o terorizau ca s le
spun diverse lmuriri despre generalul Orezeanu.
A nchis repede usa de la intrare, a telefonat
dup ajutor militar, i s-a tiat legtura
telefonic, dar dup ce telefonase. Si-a ncrcat
niste arme automate si si-a adus la ndemn 2 000
(dou mii) de gloante. Spre norocul lor. Erau n
afar de sotie si cei trei copii, o fat de 15 ani
si doi bieti mai mici. Au auzit urcnd zgomotos
157

grupul ostil, care a btut la us, strignd s le

deschid usa, pe care pn la urm au spart-o cu
topoarele. Generalul, pe moment, si-a pierdut
cumptul si nemaistiind ce s fac, a ntrebat-o
pe mtusa mea Ce s fac? Ce ne facem?" Cum ce
s faci?" a strigat ea Trage!" Cnd a intrat
primul pe us a nceput s trag fr oprire avnd
o pozitie, care, din spatele unui stlp gros de
sustinere al blocului comanda perfect intrarea. A
mpuscat mortal trei din atacatori, dintre care
primul care intrase, fiul unui colonel Gagiu, un
biat de 23 de ani, foarte frumos. Spre sear dup
o lupt de 4 ore s-au retras multi dintre
atacatori, rmnnd numai 12 sau 14 indivizi care
si-au scos ncltmintea si se urcau din nou pe
scri. I-a vzut totusi la timp si a continuat
tragerea. Bietul om si vedea cu groaz copiii
mpuscati n fata lui si s-a mbolnvit greu de
nervi
125
Parkinson nu a mai putut locui ctiva ani n
apartamentul acela, la care a fixat o us masiv
de cas de fier! Doi soldati n post acolo, au
fost mpuscati de pasnicii atacatori, care nu
voiau dect s se retrag peste acoperisuri" din
apartamentul Orezeanu care nu ddea la nici un
acoperis. Cum am mai artat pricina atacului a
fost probabil ordinul de oprire, de suspendare a
trenurilor spre Bucuresti, trenuri care aduceau
sau ar fi putut aduce mase de legionari din
localittile apropiate. Dar Orezeanu a rmas
convins c un foarte mare industrias N. Malaxa,
care a sprijinit pe fostul rege, sprijinea acum pe
legionari, om fr scrupule, dorea s-1 lichideze
pe general care-i reziliase contractele cu calea
ferat. Si negocia altele. El afirm c a primit
vizita
unui
consilier
juridic
al
marelui
industrias si stabilise o or cnd acela urma s
158

vin pentru a discuta n continuare. Desi ora

fusese
stabilit
precis
de
atunci,
totusi
consilierul respectiv a mai telefonat ntrebnd
dac este acas. Dar n loc s apar el, au aprut
legionarii.
Dac n acele zile cei care circulau pe strzi
erau putini, noaptea circulatia era ca si
inexistent, iar cei care o fceau erau, din
principiu, inconfortabili de privit. Am avut
dovada cnd, mergnd spre Foisorul de Foc, pe unde
locuiam, m-am ntlnit deodat la un colt de
strad cu un prieten si amndoi am respirat
usurati dup ce ne-am recunoscut; zvonuri erau
puse n circulatie cum c la Radio Bod se anuntase
c generalul Coroam si ndrepta trupele ca s
ocupe Capitala. Zvonul acesta ne-a fost mprtsit
chiar de Cretzianu cnd a revenit seara, n biroul
su de sus, de la Antonesti. Iar eu m mutasem dea binelea n biroul secretarului Ghica, care avea
s fie al meu mai trziu. Deocamdat Cretzianu se
mblnzise, poate unde si ddea seama c nu o
putea scoate la capt cu mine, poate unde m
pretuia c veneam la serviciu n conditiile date.
Poate ambele. El l vizita, tot n palatul cel
nou, pe generalul Sntescu, cruia Antonescu i
ncredintase comanda reprimrii rebeliunii din
Bucuresti si restul trii, care-i mai fcea
tabloul situatiei. Ministrul Sturdza, evident,
dispruse (n Germania) peste cteva zile de la
ruperea raporturilor Antonescu-Sima.
n Piata Victoriei, care era centrul militar al
aprrii acestui punct redus ca suprafat, care
constituia resedinta temporar a conducerii, se
afla instalat un mare reflector de la aprarea
antiaerian care btea pe
126
sute de metri pe toate arterele care ddeau n
Piata Victoriei. S fi fost dou? Nu-1 vedeam pe
159

al doilea Efectele de lumin pe ninsoare nu erau

lipsite de frumusete si de o oarecare ciudtenie.
Ele aveau misiunea s descopere orice infiltrare
posibil, pe acele artere minunat mpodobite
natural de copaci btrni, prielnici pentru asa
ceva.
Din cauza atmosferei de nesigurant din prima
noapte, Sntescu i-a oferit lui Cretzianu si
celorlalti o gard militar, care s ne scoat din
zona cea mai periculoas. Eram vreo sase sau
sapte. Nu-mi mai aduc aminte dect de Cretzianu si
de Ghica. Seful nostru a acceptat si ne-a spus s
plecm
cu
totii
mpreun.
Soldatii,
vreo
doisprezece-patrusprezece
poate,
mergeau
ncadrndu-ne si vreo doi-trei precedn-du-ne
ntr-o formatie de vrf. Dar pavza noastr nu ne
putea escorta dect pn n str. Grai Mnu
(Lemnea) de unde ea nssi n-ar mai fi fost n
sigurant. Tramvaiele nu mai circulau si vreo dou
vagoane erau imobilizate chiar la curba cu Bdul
Lascr Catargiu. Chiar si pn n Grai Mnu nu
aveam sentiment de sigurant, pentru c ghiceam
prin ntuneric, pe trotuarul din fat, printre
patru rnduri de copaci, grupuri de indivizi care
preau c ne observ cu insistent. Dac nu ne
urmriser chiar, n aceast situatie aveam
impresia c Al. Cretzianu si tra mai mult
piciorul invalid din primul rzboi. Poate unde mie
mi venea s le grbesc pe ale mele. Si regretam
c am primit escorta, care putea s ne atrag
riscuri mai mari; fie s fim considerati legionari
arestati si s fim liberati tocmai de cine nu
doream, fie s fim considerati personalitti mai
importante dect eram si s fim arestati tot de
cine nu doream. A doua sear, nimeni nu a fost de
alt prere si am refuzat escorta. A treia zi s-a
terminat totul n afar de un mic episod de
educatie fizic! Din casa din fata Palatului
160

Sturdza, colt cu Bonaparte Lascr Catargiu s-au

tras dintr-o dat, salve sustinute n sectia
serviciului Cifrului n plin lucru. Se zvrleau
bietii pe jos care de care mai sportiv, dar
atunci nu era deloc de glumit, cum au fcut-o dup
ce a trecut pericolul, fiecare cutnd s rd de
cellalt care s-ar fi zvrlit mai repede pe jos!
Niste legionari se ascunseser acolo, casele nu
fuseser nc controlate si au vrut si ei s-si
aduc mcar dup sfrsit aportul. S se fi gndit
s-1 pndeasc pe Antonescu, nu mi se pare de
crezut pentru c nu circula pe acolo.
127
n urma rebeliunii si nu fr legtur cu
avertismentul
generalilor,
din
propria
lor
initiativ sau sugerat de general, s-a trecut la
sanctiuni, n afar de cazuri exemplare de
pedeaps capital (Zvoianu etc.) acestea au fost
energice dar nu prea ntinse. Iar n minister, neam aprat legionarii care n fond chiar nu
fcuser altceva dect s mbrace niste uniforme.
Si eventual s-mi transmit s-mi tin gura pentru
c srisem la unul, n public, ca s-i strig
indignarea mea c vine cu diagonal si revolver ca
s ne intimideze, dar c nu reuseste dect s fie
ridicol, n fond ne-am sustinut toti, fie si prin
indiferent.
Generalul nsusi a dat dovad de asemenea spirit,
desi chestiunea este mult mai complicat, pentru
c am citit copia unei scrisori ctre Hitler sau
Ribbentrop, prin care el ruga pe unul dintre ei s
accepte primirea n Germania a mai multor fruntasi
legionari si fosti membri ai guvernului su, pe
care i repugna s-i bage la nchisoare ca fosti
colaboratori. Cu unele garantii de supraveghere,
nu am vzut pe acea list de depozitare n
Germania numele lui Horia Sima. Cred c am scris
pe un text precedent c Antonescu nu ar fi dat
161

lista nominal a fostilor si colaboratori. M

ntreb dac nu am gresit ntrebuintnd un termen
n locul altuia. Am neglijat si atunci ca si n
attea alte cazuri, socotind c voi avea tot
timpul s lmuresc problema dac cererea lui
Antonescu i apartinea n totul sau dac nu jucase
si vreo influent german pe care n-a putut-o
mpiedica. Este drept, c generalul Antonescu s-a
gndit, fugar, la o actiune de renfiintare a
Grzii de Fier, iar limitarea represiunii oarecum
evita fisurile n tar. O captare a resturilor
necom-promise a ceea ce mai rmsese din Legiune,
fenomen caracteristic si tulburtor n viata
public si n constiinta individual a attora! n
minister au dat curs acestei invitatii sau
sugestii consilierul cultural de la Lisabona si
ministrul de la Roma, Mircea Eliade si LV. Vojen.
Dar desolidarizrile nu au cuprins n mas pe
legionari. Iar noul ministru care era chiar
generalul
a
hotrt
epurarea
legionarilor
compromisi efectiv. Datorit unui spirit de
ponderatiune latent ntre functionarii externelor,
n afar de niste centiroane si revolvere aprute
n entuziasmul respectivilor dup 6 septembrie,
poate la unii entuziasm de parad, toti au fost
leali si s-au desolidarizat evident, venind la
serviciu n clipele de cumpn. Iar secretarul
general i-a acoperit pe toti de la nceput
cu ponderatiune si ntelegere omeneasc, folosind
tocmai acest argument mciuc. De altfel, nici
legionarii nostri nu au mpins pe vremea lui
Sturdza la grbirea msurilor de politizare prin
numiri din afar si s-a putut crede c a jucat si
spiritul de legalitate si cel de camaraderie.
Totul s-a limitat la o relativ supraveghere. Iar
Ai. Cretzianu a fost ntrit pe pozitia despre
care vorbesc de gestul frumos al unui coleg de
serie al meu, care n diverse sedinte de cuib si
162

altele, 1-a aprat cnd a fost atacat de cei ce

voiau s nnoiasc totul, lundu-i locul. Cu un
punct de vedere asemntor, generalul Sntescu203
a sustinut cu mai mult energie aplicarea
blndetii. S-a motivat aceasta de ctre terti cu
argumentul c avea un frate printre rebeli. L-am
cunoscut foarte bine pe acest om din vechi relatii
de prietenie de familie si stiu c nu ar fi avut
nevoie de acest imbold particular. Eram de fat
cnd Buzesti, ca s-1 scoat de sub orice risc de
urmriri nedrepte, i-a comunicat c l va mentine
pe Davidescu nc un timp, ca secretar general
demonstrativ, si Sntescu 1-a aprobat ferm,
hotrnd si el aceeasi msur pentru cel de la
Presedintie, Basarabescu, si sugernd-o si pentru
ceilalti. Dac nu toti ministrii au adoptat chiar
aceeasi hotrre pentru toti fostii secretari
generali,
Sntescu
a
subliniat
caracterul
apolitic al functiunii. La noi n cas, tot el nea povestit cum s-a ferit ct mai mult s dea
ordine de judecare care atrgeau condamnarea la
moarte pentru automutilri. Povestea despre cazul
unui cpitan care se mpuscase n mn. Un prost
care a procedat ca un leat si care m-a obligat si
pe mine s fiu si mai prost. I-a fost fric si n-a
mai stiut ce face. I-am artat c nu-1 dau la
Curtea Martial, dar c-1 oblig moralmente s-si
fac datoria n viitor!" Faptul c a fost
desrcinat imediat dup nfrngerea rebeliunii, cu
o alt misiune, a alimentat struitoare zvonuri
despre
o
nentelegere
grav
cu
generalul
Antonescu, iar fratele su a fost condamnat la
ocn.
nainte de sfrsitul urt al experientei legionare
de guvernmnt, sfrsit n el nsusi un certificat
de incapacitate, liberat dintr-o perspectiv
relativ cinic dar realist esecul unei miscri
aflate n guvern cu posturile cheie n mn , nu
163

pot trece cu vederea alte dou greseli grave fat

de opinia public: a) bucuria de a fi venit la
putere, explica129
bil poate fat de attea cte nduraser, a fost
nemsurat de mare fat de zilele dureroase pentru
opinia public a unei tri ciuntite tocmai de
aliatii Legiunii; horele din pietele publice si
serbrile au socat si au dus printr-o vizibil
lips de tact la rezultatul contrar celui
asteptat; b) tot la acelasi rezultat contrar au
dus si ceremoniile mortuare prea numeroase,
concentrate ntr-un obsedant cult al mortii
poate n sine interesant fat de specificul fel de
a vedea moartea a acelei miscri, dar si el
profund socant si suprtor pentru larga opinie
public, din care fceam parte, interesat mai
mult de cele ale vietii. Era si prea mult si prea
erau alte probleme pe primul plan al vietii
noastre nationale.
(Discutnd, de altfel enervat, cu ani n urm, n
celul la Galati, cu un fost sergent de strad din
cazarma Gardienilor Publici, acela, foarte repede,
pe ioc chiar, mi-a nchis gura: Ei, dar cine a
fost lorga?! Un profesor de istorie". Ce puteam s
mai spun?! M-am ntlnit, pe viu, si eu cu Jan Hus
si cu btrna). La un nivel nalt sau mai nalt ca
formatie intelectual, se rspundea la nvinuirile
aduse de toat lumea care avea curaj A fost un
act de anarhie pornit s compromit chiar
Legiunea!" Multi mi-au rspuns asa si chiar un
fruntas. Printre ei un bun prieten, de a crui
bun credint nu m-am ndoit, ca de a altora, nici
o clip, cruia i reprosam a doua zi dup
asasinate, revoltat, c mai figura nc n Legiune
si c n consecint, n ochii mei devenise
complice la acele asasinate.

164

Scurta not aprut n Universul" la Informatii,

arta c cele petrecute la 28 noiembrie se
petrecuser fr stirea conducerii Legiunii. Not
fr blam expressis verbis. Not dat dup
discutii violente. Ovidiu Vldescu mi-a povestit
la Jilava prin 1955 apostrofrile din Consiliul de
Ministri urmtor, n care ministrii antonescieni
se asezaser de o parte ca de obicei, iar
legionarii de cealalt parte. Toti prezenti dar
generalul nu mai venea. A trimis vorb c nu mai
vine si c demisioneaz. Dup un prim mesager, s-a
dus si Sima s-1 conving, n fine cnd a intrat,
negru la fat, s-a adresat acelora cu epitetul
derbedeilor", nici zece mi dintre voi nu l pot
nlocui pe lorga. Mi-ati ptat onoarea!" L-am
ntrebat pe Ovidiu Vldescu De ce derbedeilor si
nu criminalilor?" Mi-a rspuns n notiunea de
derbedeu intr un dispret
130
care poate lipsi din acea de criminal". S-a mai
spus c Antonescu ar fi calificat pe cei masacrati
ca pe criminalii de la Jilava care-si meritau
moartea". Multi au fost de prerea asta, dar nu au
justificat rspunsul prin crim la crime comise pe
rnd de autoritatea de stat, mai exact, de cei
care o perverteau (Codreanu, lorga).
Spre deosebire de armistitiul din 12 septembrie
semnat la Moscova cnd s-a prevzut c toti cei
originari din regiunile ocupate din nou de
U.R.S.S. erau obligati s se rentoarc n
regiunile de origin, chiar dac se aflau n tara
veche lucru ce a dat nastere la tragedii cu
sutele dac nu cu miile, de sinucideri n taberele
de internare de unde acesti nenorociti urmau s
fie preluati de sovietici si transportati n
U.R.S.S., dup cum raportau Savel Rdulescu204,
fostul presedinte al Comisiei Romne de Aplicare a
Armistitiului,
si
Eugen
Filotti205,
fostul
165

secretar general al ministerului, n unele zile

numrul sinucigasilor era de ordinul zecilor, n
iunie 1940 cu prilejul ultimatumului, nu s-a fcut
o asemenea specificare, ci s-a lsat liber
alegerea
ntre
cele
dou
tri
a
tuturor
locuitorilor indiferent de locul de origine. Dar
aceasta numai pe hrtie, n declaratiile oficiale
si numai de partea ruseasc, pentru c de cea
romneasc s-a dat drumul cui a vrut s plece, n
ordine binenteles. Cu toat asigurarea scris a
generalului Kozlov206, a fost mpiedicat, n
fapt, plecarea unui numr ntre saizeci si
saptezeci de mii de persoane desprtite pe
neasteptate prin ultimatum de restul familiilor
lor si oprite acolo prin forta pasiv. Desi se
stabilise patru zone, 1,2,3 si 4 de evacuare
succesiv, au fost lansati parasutisti la Cetatea
Alb din prima zi, care au oprit cu forta orice
tren pregtit de plecare, au lansat parasutisti la
Ungheni, punctul de trecere obligatoriu pe granita
nou si asa mai departe. S-a mpiedicat din prima
zi repatrierea zecilor de mii de nenorociti,
loviti de trsnet din senin. Cei care nu au urmat
asigurrile generalului Kozlov c oricine e liber
s plece, dar c trebuie mai nti s se
nregistreze la militie pentru formalittile de
rigoare si s-au decis s fug pe cont propriu din
prima zi, au mai putut reveni n tar. Pe ceilalti
i-a nghitit Siberia sau pmntul la declararea
rzboiului.
131
De altfel nici primul termen: cel de 24 de ore,
acordat de guvernul sovietic pentru primirea
rspunsului celui romn nu a fost respectat,
pierzndu-se din el cteva ore pn a fost
nregistrat
prin
Berlin,
la
sugestia
telefonistului
nostru,
cele
prin
mijloacele
directe cu U.R.S.S. fiind oprite. Un numr de
166

zile, pn cnd organele administratiei interne au

preluat ntocmirea listelor de persoane pe care a
trebuit pn Ia urm s le cerem, am primit
sarcina s le ntocmesc personal dup ce n prima
zi am fost detasat noaptea la Cifru unde nu se mai
prididea cu lucrul ntr-o stare de tensiune care
atingea
abrutizarea
si
depresiunea.
Membrii
familiilor desprtite, printi de copii, soti de
sotii, frati de frati, veneau toti disperati de
neasteptata desprtire pe care nu puteau s si-o
nchipuie, atunci, asa cum a fost, definitiv! Sau ntocmit liste cerute mai nti de guvernul
sovietic care le-a admis pn la urm, mai bine
zis le-a admis n principiu, pentru c a fcut
remarca c cei care nu veneau, nu mai voiau s
revin (!) pentru c nu aveau altceva de fcut
dect s se ndrepte la autorittile sovietice.
Multi dintre solicitanti, exasperati de ceea ce
lor li se prea a fi rutin si dezinteres
administrativ mi se adresau cu violent de ce nu
interveniti s mi se apere dreptul?!" Stati la
birou si pierdeti timpul si mie mi sngereaz
sufletul!" O dat, exasperat si eu am fcut marea
greseal s rspund fr a m gndi. Cum ar fi
trebuit s fac. Dar, domnule, ce putem noi?
Credeti c dac s-ar fi putut ceva nu am fi cutat
s nu cedm prtile din tara rpit?!" Din felul
cum a tcut, am nteles c niciodat n-ar fi
trebuit s-i spun asa ceva. i luasem speranta
unui om care nu mai sta s se gndeasc. I-am rupt
un resort.
n miezul verii 1940, Franta czuse n dezastru,
de la Capul Nord la Matapan. Axa, adic Germania,
era n cele mai bune raporturi de prietenie cu
U.R.S.S., demonstrnd ambele un cinism politic rar
ntlnit.
(Rusia
terorizat
de
prbusirea
neasteptat a frontului francez nedorit ca
fulgerul, prbusire la care inconstient, dar
167

efectiv, colaborase, ajunsese s pedepseasc n

interior pe cei care ntrebuintau termenul de
fascist" si s predea nazistilor pe comunistii
germani ceruti de acestia). Cinism aplicat Ia
scara cea mai nalt, statal. De dou, singurele
pe atunci care dictau n Europa, imperii care ne
sufocau. Pe lng
132
pilda lui Cesare Borgia207, caz individual ca si
altele
din
epoc,
a
rmas
redus
la
individualitatea
lui.
Un
virgin!
Iar
Machiavelli208 prea cuvios!
Iugoslavia a mobilizat, nu att ca s ne ajute,
nimic nu o obliga ct mai ales s fie prezent
n Banat, cel romnesc n cazul mprtirii
noastre; iar Turcia ne-a artat ntelegere,
neeficient. Nici nu se putea altfel. Cum am fi
putut asigura unificarea familiilor, dreptul lor
la fericire pe care-1 descopereau atunci cnd l
pierduser? Si asta cnd nenorocirea btea Europa
si se pregtea s se ntind nc mai mult. Si mai
ales exista cuvntul reprezentantilor oficiali ai
lui Stalin, exprimat prin generalul Kozlov, cu
care discuta la Odessa, aplicarea ultimatumului,
generalul
Aurel
Mora.
Aveam
de
recuperat
armamentul sechestrat de sovietici. Nu puteam
recupera militarii ucisi (exemplu cpt. Epure) de
drojdia populatiei basarabene, din care nu au
lipsit evrei si ucraineni care sperau s vin asa,
cu zestre, la noua stpnire. Speram nc s
obtinem prin cine stie ce minune pe cei 60-70 de
mii de retinuti, care probabil nu mai doreau s
se rentoarc n tar pentru c altminteri s-ar fi
dus la militie s cear acest lucru". Rspunsul
lui Kozlov este din timpul cnd Stalin i
rspundea cam tot asa generalului Sikorski209
despre ofiterii masacrati la Katin210: Ce stiu
eu? Au plecat probabil prin Siberia spre Statele
168

Unite". Si totusi am cutat s mai ncercm ceva

dup ce am obtinut restituirea armamentului cu
metoda donnent donnant, pentru c rusii cereau
prtile aferente din parcul de locomotive si
vagoane proportional cu teritoriul.
Pornind n sus, ierarhic, pn la conducerea
ministerului, se mai pstra o frm de ndejde n
capacittile si prestigiul lui Gafencu, c vor
putea da roade, rusii fiind destul de mguliti s1 aib acolo.
Erau si unele voci n sensul c Legatia obosise,
c poate nu mai avea prezente toate cazurile
nenorocite, c erau departe si n fine c trebuie
trimis cel care stia mai bine dosarele, le avea
prezente si putea s vin astfel cu un imbold nou!
La interventiile ministerului pe lng Legatia
sovietic, ca s admit detasarea mea la Moscova,
misiunea sovietic si exprima prerea c nu era
nevoie de aceast detasare, pentru c lucrurile
mergeau de la sine sau nu mai rspundea deloc.
133
Atunci ministerul m-a trimis curier cu toate
dosare.'e cu liste ntocmite de Ministerul de
Interne

mpreun
cu
un
functionar
al
Ministerului Industriei, fost deputat sterist sau
iunianist, Gheorghiu, a crui sotie si fetit urma
s le ntlneasc la Moscova, unde le-a si
ntlnit. Dnsul era corpolent si mnca mereu. Nu
gseam spectacolul atrgtor si m fceam c dorm.
Cred c dnsul si-a dat seama si nu m-a trezit"
cnd am strbtut Varsovia distrus de nemti la
btlia Varsoviei, fleac fat de ce a urmat n
anii urmtori cu revolta ghetoului211 si cu cea a
Varsoviei. Tot am mai vzut cte ceva spre
sfrsitul traversrii. Dar am vzut Berlinul n
iunie 1944, si Rostock-ul si Liibeck-ul!
Si ca s traduc un dicton francez, cum rusii au
mai multe sgeti n tolba lor, nu i-a impresionat
169

sosirea specialistului" Ia centrul politiei lor

si au fcut cunoscut, dup ce Legatia a predat
dosarele la Narkomindel, c acesta nu poate lucra
pe alfabetul latin. Atunci am cerut o masin de
scris cu litere chirilice si o dactilograf pentru
ele. Toate acestea luau un timp n chip evident
prelungit de autoritti, dnd astfel dreptate dnei
Gafencu care-mi spunea c nu voi pleca n trei
sptmni si nici n trei luni. Iar mie mi venea
s fug. La rndul lor, cei din Legatie, crora,
binenteles nu le suflasem un cuvnt despre
ipotezele ce se fceau n Central despre lipsa
lor de zel, dar ncercam s-i grbesc totusi, mi
rspundeau (consilierul Popescu Pascani): Drag,
nu zic nimic, esti un element de valoare, lucrezi
la Politic sau la directii importante, dar voi,
acolo sunteti prea departe si nu stiti mare lucru
de felul cum lucrm aici, de greuttile pe care ni
le fac rusii. Nimic, mon cher, nimic! Voil,
n'est-ce pas?" Ultima expresie ajunsese un tic.
Care cpta mult sare cnd i-1 aplica lui
Vsinski sau altuia de acelasi tip ca Novikov!
Omul era ns muncitor, binevoitor, nu uita si
pstra orgoliul de a fi venit biat srac de la
tar, de a fi ndurat frigul si foamea si de a fi
putut ptrunde n cele mai nalte straturi ale
functionrimii romnesti. Invita foarte des la el
la mas, mai cu seam iarna pe un foarte tnr
coleg care, mon cher, mi aduce aminte de
tineretea mea, e nemncat, st n frig si munceste
mult. Voil, n'est-ce pas?" Recunostea cu un fel
de mndrie c nu fcea nimic fr s
134
ntrebe pe nevast-sa, Stii drag, Dana este att
de inteligent" si asa era pe care o adora. As
cuta chiar un termen, dac ar exista, mai tare
dect adoratia. A murit la primul bombardament, la
4 aprilie, prsind adposturile ministerului ca
170

s fug pe strzi pn n Dorobanti colt aproape

cu Roman (azi Eminescu), unde nu se gsea sotia
lui si unde a murit cu nc vreo 77 de persoane.
Dac ar fi stat sus la al cincilea etaj, unde nu
s-a spart nici un portelan dintr-o frumoas
colectie... Nevast-sa a cptat un Parkinson de
durere. Amintirea lor mi strnge fizic inima si
acum dup 40 de ani. Omul era cinstit si n felul
su deschis de a se comporta cnd l supra ceva
sau cineva. Eu, la nceput, pn a nu ne
mprieteni, l supram pentru c veneam trziu la
Legatie, unde pn la repartizarea dactilografei
rusoaice nu aveam nimic de fcut. Puteam s nu m
duc. Deseori nu m duceam. Mon cher, noi toti si
chiar dl. ministru Gafencu venim devreme la ora
programului". Drag dle consilier, dv. cu totii
sunteti n post la Legatie, eu nu sunt dect
detasat temporar cu un lucru anume, care nu merge
acum deloc. De altfel, dl. ministru nu mi-a
repartizat nici un fel de activitate. Este
adevrat c am defectul de a ntrzia dar aici nare nici un fel de important". Drag, tot asa
mi-a rspuns si dl. ministru! Dar totusi parc eu
un om btrn"... Cum un om btrn, cum poti spune
asa ceva, dle consilier, la 40 de ani si la
activitatea si la aparenta dtale! n fine, dac te
supr att de mult, voi cuta s vin mai
devreme". Omul unor altor eforturi de a parveni navea nimic din je-m'en-foutisme-ul meu. Tot asa l
exasperam cnd i auzeam vocea, cteodat am
nceput s vin mai devreme treceam la cancelarie
ca s-mi numr dolarii. Am fcut asta de vreo dou
trei ori, dup ce atunci cnd primisem rambursarea
cheltuielilor pe o lun (cu acte justificative)
transferarea lefii mele pe dou luni precum si
cheltuielile de cltorie ntors sigur, dus mai
putin sigur; totusi o sum n total mricic, am
fost vzut numrnd toti acesti dolari de bietul
171

Popescu Pascani, mi numr sumele primite" Ct

drag?" I-am spus suma n total, fr nici un
gnd ru. Si-a schimbat expresia pe loc si mi-a
turnat, fr s stea s mai ntrebe de ce era att
de mare, cu toat revolta lui de om care a avut
greutti, nu asa ca mine, fecior de bani gata,
chiar acum, consilier fiind, primeam mai putin
dect primea el! Vezi, drag, ce
135
nedreptate!! Eu nu zic nimic, esti un biat foarte
bun, de valoare, esti la Directia Politic, eu nu
am lucrat niciodat la Politic, voi, acolo v
sprijiniti si sunteti binevzuti. Dar nici chiar
asa, mon cher, prea de tot!" Dle consilier, mi
pare si mie ru dar cum s nu primesc deac mi se
apreciaz att de bine serviciile?" Da, drag,
nu-ti reprosez nimic dtale si nu-ti neg valoarea,
dar totusi este un caz de nedreptate strigtoare
la cer!" Desi ar fi putut si chiar ar fi trebuit
s controleze era seful cancelariei si s-ar fi
lmurit usor, a trebuit s repet figura cu
numrtoarea dolarilor si cu sincera lui revolt,
ca s-i art c nu era vorba dect de o sum
provenind din diverse articole bugetare si c nu
aveam ctusi de putin mai mult dect el. Dar ceea
ce mi-a plcut foarte mult omeneste, a fost faptul
c el mi spunea ca unui prieten care trebuia s
se indigneze alturi de el, de o mare nedreptate.
Prezenta lui Gafencu212 la Moscova urma unui act
semnificativ prin el nsusi dar, dup mine si cu o
ndoit semnificatie. Urma dup demisia sa care
trebuia
s
usureze
realinierea
viitoare
a
politicii romnesti la ora Berlinului. Aceast
politic nu o putea face. Nu corespundea cu nimic
n el nsusi. Si nici nu-i acorda vreun viitor n
viitorul mai ndeprtat. A fcut totusi gestul de
a acoperi pe rege, prin ultimul su act de
ministru al Externelor, a vizat nota verbal din
172

28 mai 1940 prin care se comunica guvernului

german hotrrea guvernului romn (Ttrescu) de
a-si alinia politica sa celei germane. Iar
trimiterea sa Ia Moscova nu putea supra formal pe
proaspt noii prieteni si putea avea un tlc mai
brusc n viitor prin gestul gritor destul al
trimiterii
unei
personalitti
n
Rusia.
(Recomandare fcut de Argetoianu ntr-un Consiliu
de Coroan anterior). Gest care prin deosebirea
radical de conceptii nu a dus la nici un
rezultat, n afar de propunerea lui Molotov ctre
Gafencu la ultima ntrevedere, cnd primul 1-a
ndemnat pe cel de al doilea s rmn n
U.R.S.S., lucru respins de acesta din motive
patriotice.
Basarabia si Bucovina de Nord pe care tot
poporul romn le socotea cum erau romnesti si cum
nici un regim romnesc n-a ncetat a le socoti. Cu
acel prilej comisarul externelor i-a rspuns c
tocmai guvernul sovietic ar fi gsit o solutie
care s satisfac cele dou prti.
136
T
Nu i-a mprtsit-o. Dar i-a spus c era mai mare
pcatul ca tocmai n asemenea situatie s se fi
petrecut catastrofa care ne va astepta. Prima
ripost public sovietic la dezlntuirea atacului
german a fost un comunicat de extrem violent la
adresa atacatorilor dintre care unora le fgduia
distrugerea, mi aduc aminte precis aminte de
Finlanda si deduc c si Romnia n-ar fi fcut
exceptie. Pstrez impresia c formula privea mai
mult dect guvernul finlandez si ameninta poporul
respectiv. Am aceeasi nesigurant a memoriei care
nu pstreaz precis dect numele Finlandei si
impresia c si restul era cuprins n ea, cum ar fi
si logic.

173

n cursul raporturilor germano-romne a rmas

permanent
antinomia
ntre
nerecunoasterea
situatiei orientale a Germaniei si politica
hotrt a Romniei de a le mentine. Desigur m
gndesc la frontierele noastre si la Pactul
Oriental, la Weimar, Stresemann213 si Hitler, la
Barthou, Titulescu, Beck si Litvinov si la linia
Maginot,
realitatea
palpabil
a
abandonrii
Europei Orientale. La sfrsitul acestui curs
atunci cnd Germania si Hitler, nteles cu Stalin,
au declansat catastrofa si s-a ajuns la prbusirea
pentru ani de zile a frontului occidental, Hitler
a trimis ntr-o deosebit de confidential misiune
pe lng regele Carol al II-lea care-si pierduse
complet busola si a avut de ce s si-o piard, pe
unul dintre oamenii si de ncredere, pe baronul
Manfred von Killinger214, ministrul (nu sunt
sigur) din Slovacia. Prin acesta, dar nu datorit
lui, Hitler si Carol au pus fiecare punctul pe i.
Unul pozitiv, primul, si al doilea negativ, n
panic
si
cu
subtilitti
de
tip
bizantin
rsuflate, Carol II a trecut printr-un fel de salt
mortal politic care nu mai putea reusi. De la
nici o brazd" n care attia am crezut si cred
si acum c trebuia mcar s tinem acest cuvnt
care desi era dat de cineva fr delegatia
noastr, totusi, cu toat catastrofa, trebuia
respectat, si alinierea la Hitler la nici doi ani
de la executia barbar a mii de devotati ai
acestuia. Discutiile cu Killinger, care nu i-a
suflat un cuvnt despre faptul petrecut deja al
cedrii fat de Rusia a Basarabiei si Bucovinei de
Nord

n
graba
scrierii
acestei
formule
geografice ajuns tip, am gresit nu au cedat
nemtii dect Basarabia a trecut deci Carol II la
noua sa politic de teama Sovietelor. Iar Hitler
n timpul acestui salt i-a dat un brnci prin
schimbul de scrisori215 acum cu174

137
noscut prin care accepta propunerea ralierii, a
noii politice carliste, dar conditionat de
ntelegerile bilaterale cu vecinii, care s
precedeze noua politic de garantie, pe care o
accepta
n
interesul
pcii
si
a
linistii
internationale n regiune. Desi am citit dosarul
Killinger, cred, dar nu sunt sigur c era vorba de
o garantie expressis verbis. Dar cred asa.
Ultimatumul, Obersalzburg, Turnu Severin, Craiova,
Viena s-a succedat ntr-un ritm cu adevrat
ametitor. Si tot att de ametitor, de uluitor si
uneori grotesc s-au succedat la guvern francofilul
Ttrescu ajuns germanofil peste noapte, Ion
Gigurtu de la Industrie s-a trezit dintr-o dat si
a cerut prin scrisoare (pe care am vzut-o),
Externele si care nemaistiind ce s fac amna
audienta de prezentare a lui Lavrentiev noul
trimis al Sovietelor n Romnia de team s nu-i
pun chestiunea Basarabiei, tot la Externe dup
ultimatum pentru patru zile, trece Argetoianu,
asa-zis om al Germaniei, fulgurant la propriu,
trecere, n timpul creia a avut numai timpul s
renunte brutal la garantiile anglo-franceze si s1 trimit n p.m. pe ministrul Fabritius, care-i
impunea s-1 primeasc imediat. Nu i-a comunicat
aceast nsrcinare direct. Exact ntr-acest ritm
se nscrie si episodul intrrii n guvern a lui
Horia Sima, care intra subsecretar la Culte si era
nhtat de primul ministru Gut Ttrescu si mare
si masiv iar el pirpiriu, nhtat cu forta si
mbrtisat n public la minister de fat cu
colaboratorii si altii, printre care m numram,
cu toat tragedia vremii mi-a venit s rd si
atunci si culmea c-mi vine si acum cu un sonor:
S uitm tot ce a fost, tot ce ne-a desprtit!"
Sima ns si-a adus aminte peste trei-patru zile

175

cnd a disprut, potrivit mestesugului su, si nu

1-a mai gsit nimeni.
n noul guvern Gigurtu care era convins c va
putea servi n chip util tara (este un om pentru
a-1 crui caracter pstrez un neclintit respect
pentru c 1-am vzut la Sighetu Marmatiei btut la
peste 70 de ani, dezbrcat la piele si vrt la
neagra" pentru c si ndeplinea n conditii de
izolare personal n celula din fata noastr, deci
neacoperit mcar la vizet, datoria de a
comunica informatiile noi cu care venea de Ia
diferite anchete de la Bucuresti, informatii care
pentru
noi
acolo,
prin
nsusi
faptul
lor
constituiau uneori o salvare asa cum i-a spus
Titel Petrescu mamei c se gndea s se sinucid
cum s-au
138
T
sinucis unii acolo: Rosculet, Costel Ttranu
cnd i-am soptit pentru prima oar ncurajri la
us (au intrat trei legionari disidenti: Radu
Budisteanu216, Noveanu217 si Bideanu218 n locul
lui Sima. n orice caz, Gigurtu219 nu i-a
mbrtisat. Gigurtu, n scrisoarea, pe care am
mentionat-o deja, ctre Urdreanu220 l ruga pe
acesta s nftiseze relatiile sale din Germania
care-1 ndrituiau s cread c va putea fi mai
util dect la Industrie la alt minister mai
important". Fat de comportamentul su, pe care 1am amintit mai sus, nu-mi rmne nici o umbr de
bnuial cum c ar fi procedat asa din arivism
politic. Sunt convins c a fost sincer. Pentru c
la Sighet, dup cele ptite a procedat din nou tot
asa cu R. Niculescu-Buzesti si cu mine, pe care nu
ne cunostea si cu fermectoarea politete a omului
cu adevrat de lume, ne-a spus si formule: l
cunosc pe tatl Dtale"... De Dta am auzit", si
proceda la fel, n continuare, cu adevratul
176

serviciu de informare practicat de admirabilii

preoti greco-catolici.
Am tinut s precizez toate acestea ca s nu rmn
impresia c reproducnd ntr-o not anterioar
citate din scrisoarea lui Gigurtu ctre fostul,
din pcate, maresal si ministru al Palatului, prin
care cerea s aduc la cunostint Majesttii
Sale" c datorit relatiilor sale importante si
numeroase n Germania era n msur s aduc mai
mari servicii trii dect la Industrie. (Am citit
si aceast scrisoare, printre altele, datorit
faptului c am preluat n dou rnduri arhiva cu
documente ultraconfidentiale rmas dup abdicarea
fostului rege, pe care cu delegatie special am
luat-o de la Comisia de preluare, verificare si
anchet (nu sunt sigur de titulatur) numit de
Antonescu la Palatul Regal. A doua oar cu
prilejul loviturii de stat de la 23 august la care
am participat efectiv), nteleg s blamez faptul
c un om de bun credint s-a nselat. Am vrut s
evit ca s rmn de partea sa numai blamul si am
tinut s fac s reias si documentar, nu numai cu
formule impresioniste, cum se lucra n panica
acelor luni, din care nici ideea masacrelor nu
dispruse, ci se rezuma numai la ntrebarea cine
va masacra pe cine? (Vezi ofertele" generalilor
Paul Teodorescu221 si Mihail222 ctre fostul rege
n primele zile din septembrie, precum si tot ce
le-a precedat si tot ce le-a urmat!).
139
ncercri de captare a politicii romnesti de
ctre Hitler au fost fcute de Goring223 la
vntoarea de la ... iar mai multi oameni politici
romni, care socoteau c era necesar o apropiere
de Germania, printre acestia chiar si Titulescu n
anume conditii, au cltorit neoficial n Reichul
al
III-lea.
n
afar
de
Gigurtu,
convins
germanofil, Goga224, Atta Constantinescu225 si
177

altii au cltorit n Germania si au avut

ntrevederi cu conductorii germani si au informat
prin memorii respective c Hitler, ntr-o prim
faz, nu urmrea ca Romnia s renunte la
angajamentele sale internationale deja ncheiate,
ci s nu continue pe aceeasi cale ncolo, din
clipa cnd s-ar ntelege cu Germania. De fapt,
politica fat de nemti dus de col. JozefBeck
cale care atrgea ns de facto golirea de orice
sens a acelor angajamente deja ncheiate si
recunoscute" astfel de Hitler. Toti acestia, ca
si Manoilescu si Argetoianu, socoteau c pot
determina partea german prin garantia oferit de
atitudinea lor nedesmintit, s acorde ncredere
unei noi politici romnesti. Dar cu garantarea
hotarelor. Parte dintre ei, cei care au participat
la guvernul Goga, nici nu au prsit cadrul
traditional
juridic
al
politicii
externe
romnesti, desi respinseser politica recomandat
de Titulescu. Cazul lui Gh. Brtianu. Rmne,
poate, ntrebarea, dac printre attia oameni
deosebit de nzestrati, nu vor fi fost totusi
mcar unii care s-si fi dat mai bine seama c
Hitler nu putea s fac politica lor de aprare a
intereselor Romniei prin el, ci el s fac prin
ei politica sa de specul" ilicit moralmente,
dar recomandat de acea faimoas Real-Politik a
ptrunderii
cu
orice
pret,
ct
de
ilicit
moralmente chiar. Unii au nteles-o mai trziu.
n afar de cei nfeudati doctrinar, nici unul nu
a fost dintre cei enumerati mai sus, cu adevrat
omul lui Hitler" cum sun aceast trivial
categorisire; pn la aparitia vechilizrii" nu
am gsit, dup prerea mea, asemenea soi n
politica romneasc. Am sperat un timp c pn si
Horia Sima s-ar fi putut libera de aceast povar.
Toti acesti oameni politici progermani pierduser
trenul politicii lor nu acord un sens peiorativ
178

acestei expresii, nu-1 prinseser, tot asa ca si

panica regelui care 1-a mnat s asculte de
sfaturile insistente de cedare ale Germaniei, cnd
cu ultimatumul sovietic. Germania era atunci
hotrt s nu aib tulburri nici cu Rusia, care
ne luase parte
140
din Bucovina, fr a nstiinta mcar de acest
lucru pe noul mare prieten. Si nici cu celelalte
tri central-europene si sud-europene. Paradoxal,
sunt indicii c o politic ferm ar fi ndemnat
poate pe Hitler s nu insiste. Vezi rspunsul lui
Killinger.
n orice caz participarea lui Horia Sima la
conducerea trii si mazilirea lui Carol erau
hotrte.
Ca un joc de msti, nu la bal mascat ci n
tragedia elin sau mai trziu n Renastere, cnd
tipurile n Commedia del'Arte aveau si costumele
rolurilor, este interesant instalarea si predarea
Ministerului
de
Externe
de
ctre
Mihail
Manoilescu.
Despre acest om netgduit inteligent si capabil,
dar dus de o cumplit dorint de parvenire si de
mentinere acolo unde parvenea, s-au spus multe.
Schimbarea mstilor a nceput cu aventura Carol si
cu procesul faimos pe vremuri, cnd generalul Paul
Angelescu226, n chip usuratic a convins pe Ionel
Brtianu c proasptul agitator carlist va fi
condamnat de Consiliul de rzboi, care ns, 1-a
achitat. Ce vremuri! Si-a mai schimbat masca, n
dauna propriului su prestigiu, apropri-indu-se de
Codreanu care a cutat s formeze un tip de om nou
virtuos si a rmas cu o himer, cum li se ntmpl
de obicei celor ce caut asa ceva de la Hristos,
Hus227 si Savonarola228 ncoace. Capacitatea
aceasta de a schimba de masc, a fost incisiv
formulat de N. lorga tocmai cu prilejul unei
179

treceri de la unul la altul a lui M. Manoilescu si

loan Petrovici, sub eticheta de aviatori politici,
care sublinia n pilda lor, lipsa de greutate a
unui anume tip de om politic care putea zbura"
dintr-un loc ntr-altul sau putea semna un articol
n Dreptatea" ca director condamnnd pe cei
grupul Armnd Clinescu care trecuser n
guvernul Goga, articol intitulat foarte dramatic
Trdtorii"! Cu astfel de aptitudini n-am fcut
dect s remarcm ironic, discursul de instalare,
cnd Palatul Sturdza a fost denumit si blamat ca
rspunztor de politica gresit a lui Titulescu
(aceasta la nlocuirea lui Argetoianu care cel
putin, boier si om de alt generatie, i spusese
lui Liviu Cicio Pop despre Fabricius venit
neanuntat si cernd s fie primit imediat: Mai
d-1 n p.m." si cnd 1-a primit i-a artat
ostentativ rceal si prestant). La plecare ns
dup ce se fcuse luntre si
141
punte ca s rmn titular si avea unele sperante
a revrsat asupra ministerului, schimbndu-si
din nou masca, numai laude artnd c a nvtat
s-1 cunoasc si s-1 aprecieze..
Totusi usurinta aceasta extrem explic omul si nu
cred c lesinul de la revolta sa sufleteasc de la
Viena nu demonstreaz ct de mult s-a nselat si
el. Dar n bun credint.
Un alt caz, acesta tocmai contrariu, un om serios,
cultivat, msurat si talentat care n limitele
permise unui diplomat bine cunoscut, a artat
ntotdeauna
rezerve
fat
de
politica
lui
Titulescu, ministrul de mai trziu, la Berlin
chiar, Radu Crutzescu, nu a asteptat prea mult ca
s schimbe categoria de atitudine n fata
politicii revolttoare a lui Hitler. Rapoartele
lui merit s fie citite. Era n post acolo la

180

bombardarea Rotterdamului si la invadarea Belgiei

si Olandei.
Asa c fie un om usuratic si adaptabil, strlucit
si capabil i-am admirat conferinte diverse,
economice n spirit corporatist, anticapitalist,
teoretic artnd cum eram exploatati de cel
anglo-francez n petrol de pild, politice ca
cea din '34, cnd credea c vine Al. Averescu229
la putere, fie un aristocrat sigur de el ca
Argetoianu, fie un nalt functionat talentat si
acesta si demn ca Radu Crutzescu230, toti si-au
dat seama la un moment dat c s-au nselat. Si c
mpratul Traian este de vin. Nu ei.
Ei s-au plecat rnd pe rnd cu mai mult, mai putin
sau fr stil, normativelor lui Hitler si ale lui
Stalin. Iar primul care 1-a adus la guvern pe
Horia Sima si pe legionari a fost Carol II, nu
Antonescu. Si s-a nselat si el, fr pudoare,
pentru c nici legionarii nu mai contau n fata
lui Hitler, care nici el nu avea pudoare. El dorea
s aib armata german lng Ploiesti, Brasov,
Moinesti etc. Nu-i psa nici de Ungaria, vechea
prieten, nici de Romnia, noua prieten.
n politica sa ostil revizionist, Ungaria a
sustinut deseori cu schimbul, diverse solutiuni
fat de Romnia: revendicarea total, revendicarea
partial, autonomia Transilvaniei, condominiul
romno-ungar si cea mai serioas propunere care n
conditii normale mi se pare a fi fost cea just,
uniunea personal prima oar sub Ferdinand I231 si
n 1930 (?) sub Carol II. Solutia propus de
guvernul maghiar, de
142
contele Bethlen, care era pe jumtate romn si
vorbea romneste, mama sa fiind o Mocsonyi ar fi
fost, mi se pare struitor, cea mai bun, dar
starea
psihic
a
romnilor
transilvneni
o
excludea. Acestea au fost motivele artate de cei
181

doi regi, ultimul discutnd cu contele Bethlen232

n tren, la Timisoara, ntr-o conferint de vreo
dou-trei zile.
mi revine n minte o greseal pe care am fcut-o
cnd cu relatarea cazului surorii lui Gr.
Filipescu. Bolnava de nervi pentru care de mai
multe ori se intervenise si de mai multe ori se
rspunsese favorabil. Am adugat la numele lui
Grigore Filipescu calificativul de antinazist
cunoscut. Mi-a iesit din minte c tocmai n acel
timp aceasta nu mai era o calitate la Moscova.
Dimpotriv. (Vezi si predarea ctre Germania a
unor comunisti germani refugiati n Rusia). Tot n
acest sens trebuie nteles si actul ministrului de
Externe, generalul Antonescu ctre Gr. Gafencu de
a se conduce n asa fel ca s fie respectate
relatiunile cele mai corecte cu U.R.S.S. ntr-o
situatie dominat de noile raporturi germano-ruse.
Ruta cea mai direct, singura spre Moscova a fost:
Bucuresti-Timisoara-Belgrad-Zagreb-Maribor-GrazViena-Berlin-Breslau-Varsovia-Brest-MinskSmolensk-Moscova!
Consecint a misiunii Killinger si a ntrevederii
de la Obersalz-burg, conferinta de la Turnu
Severin, de la nceputul lui august, dup
acceptarea ultimatumului, arat c conceptia nici
o brazd" primea virtual o nou atingere. (Desi
cred c am mai expus aceste momente politice n
aceste note mi vine greu s mai controlez lucrul
si prefer s-1 repet, eventual mai legat). Regele,
guvernul si sftuitorul zilei o zi ntr-adevr
care a tinut putin transilvneanul Valeriu Pop,
menit n conceptia regelui s-1 acopere fat de
luliu
Maniu
prin
contrabalansarea
greuttii
politice a aceluia ncercare disperat si ea ca
si altele, dar meschin si ea ca si altele, si
necorespunztoare cu o inteligent ludat de
mult lume au acceptat ca baz a discutiilor
182

ideea
nesigur,
neclar,
a
schimbului
de
populatie, cu unele rectificri de teritoriu de
proportii ct mai reduse. Era evident esecul ce
trebuia s urmeze acestui principiu pentru c nu
erau n Ungaria dect vreo sut de mii de romni,
iar ungurii cereau dou treimi din Transilvania,
avnd n
143
Romnia circa l 500 000 de unguri, cifr n care
cuprindeau si vreo 900 000 de secui.
Desi negocierile au fost rupte datorit refuzului
romn, totusi o dat regele atras pe calea lor si
n temeiul dedus, de acceptare si a unei
rectificri de granit, Hitler a folosit oferta de
la Obersalzburg, pe care o respinseser si care
desi czuse conform oricrui principiu de drept
adevrat sau oricrui principiu adevrat de drept,
ca s-si dicteze arbitrajul. Ca si lui Hacha, i se
pregtise si lui Manoilescu un doctor. Iar Hitler
a uitat de dorinta sa de a nu nemultumi nc doi
prieteni, cum i-a nemultumit la Viena pe unguri si
pe slovaci cu doi ani nainte.
nsirarea datelor arat rapiditatea maxim n
succesiunea evenimentelor si, n acei ani, n
orice caz mi-a determinat convingerea c partea de
improvizatie a lipsit n executarea unui plan
politic precis stabilit ca s duc la cedarea
noastr asa cum a si dus, adic pasnic. Discutnd
prin 1943 cu Barbul n sensul acestei convingeri
c am fost manevrati, panica regelui asigurnd
reusita manevrei pentru c Germaniei nu i-ar fi
convenit o rezistent militar a Romniei cu
distrugerea pe lung vreme a petrolului (planul
Wenger alctuit n 1939 (?), el mi-a rspuns c se
gndise la fel si i si exprimase, cu prilejul
unei conversatii libere, lui Killinger aceeasi
argumentare. Nu stiam ct de bine informat putea
fi atunci Killinger n aceast privint
183

Ribbentrop l tinea la distant vizibil si fcea

acest lucru chiar fat de romnii aflati acolo cu
prilejul
diverselor
vizite
oficiale,
spre
deosebire de Hitler care i-arta simpatie, si nici
ct de sincer a fost n reactia lui de moment, dar
el a izbucnit n rs si i-a rspuns lui Barbul:
Asa este, Barbule! V-am tras o cacialma la
Viena!" Rmne totusi de vzut; att ca se poate
vedea n problema lui dac" n istorie. E
adevrat c Hitler nu voia tulburri n plus n
Balcani si nu putea risca nimic prin care s
piard definitiv petrolul romnesc. O arat metoda
ntrebuintat ca s ajung lng el si, n acelasi
timp s-si asigure flancul drept sudic prin
Romnia, plac turnant fat de Anglia si U.R.S.S.
ntrebarea rmne dac parasutistii germani ar fi
putut mpiedica din vreme distrugerea sondelor n
termenul stiut necesar de zece zile. Evenimentele
care au urmat n acelasi ritm fulgertor, n anul
urmtor,
144
n Balcani, dup nenorocitul atac italian despre
care Hitler nu fusese informat ca si parasutrile
din Creta, nu ngduie o asemenea interpretare.
Tensiunea n care regele astepta si n general
toat
lumea

la
Bucuresti,
revendicarea
Basarabiei dup ce tvlugul care se fcea la
granitele vechii Rusii ncepuse cu Polonia,
Finlanda, Trile Baltice si ajunsese la coltul de
Sud al frontierei imperiale, se putea bine percepe
si datorit unei anumite frecvente cu care
telefonau noaptea, cnd surpriza putea fi mai
mare, Constantin Flondor233 si maresalul Curtii
Urdreanu, ministrul Casei Regale si cteodat
regele nsusi, ca s ntrebe dac nu fusese
primit o not ruseasc. Precizez c aceste
telefoane erau primite la Directia Cabinetului si
a Cifrului, unde era serviciu permanent.
184

O dat primit lovitura si necul nceput, am fost

detasat n asemenea grab la Cifru si nu am fost
singurul detasat de la alte servicii, nct abia
am avut timpul s-mi nchid fisetul si s cobor,
n fierberea mocnit de la Cifru, unde se lucra,
binenteles,
intens
nu
lipseau
explozii
de
indignare la adresa pretentiilor politice ale
aliatilor si dusmanilor ca si din pricina...
erorilor de cifrare care ne scoteau din fire n
asemenea clipe numrate si grele. Exploziile erau
rare si subliniau tcerea. Nu mai aveam rgaz
pentru nimic altceva. Cnd dup mai bine de 24 de
ore de nesomn si nemncare, directorul Cabinetului
si Cifrului, a socotit c era necesar o
ntrerupere cu rndul pentru o mas, a comandat-o la Neptun, n Piata Buzesti, unde cnta
sau cntase Mria Tnase234, mas care mi s-a
prut si asa si era, dintre cele mai bune, aceast
impresie a fost mai mult vizual. Desigur c mi
era foame, dar mai mult vedeam luxul mncrurilor,
nu 1-am simtit.
Din aceste amintiri nu pot exclude note de omenie.
Numeroase au fost cazurile cnd unitti militare
care au nvlit din prima zi peste regiuni care
aveau alte termene de evacuare, cum am mai artat,
au cuprins n rndurile lor oameni cumsecade.
Acestia, mai cu seam la tar, si multi mosieri
nu au fost exclusi de la avertismente care le-au
salvat vietile, le spuneau locuitorilor:
145
Fugiti, fugiti acum fr s pierdeti o clip,
pentru c dac nu este cu noi acum N.K.V.D.-ul, el
vine imediat si sunteti pierduti. V lichideaz pe
loc. n cel mai bun caz Siberia v asteapt".
Pentru cei care nu stiau ruseste dialogul era mai
scurt dar nc mai impresionant. Cteva litere
pronuntate N.K.V.D. Pasol." Semn spre Prut".
Semn cu mna de tierea gtului. Sibir".
185

Pe lng zecile de mii capturati fr lege, cum am

artat, au fost si cazuri de oameni avertizati cum
relatez mai sus, care au ntrziat din nestiint,
prostie sau din nevoia de a-si sustine viitoarea
viat de lipsuri cu bani sau amintiri continute n
obiecte. Fenomen omenesc care s-a petrecut si n
Trile Baltice. Multi dintre aceia care ar fi
putut fugi la timp sau ct mai era timp n-au
fcut-o, pentru c aveau de ncasat a doua zi sau
a treia zi cte o sum mare de bani. Este iarsi
adevrat
c
critica
este
usoar
si
chiar
condamnabil cnd priveste oameni nnebuniti nu
numai de frica imediat a clipei, dar si de frica
viitorului iar tu o faci n liniste de la birou.
Cel putin nvinuirea pe care mi-o aduc acum nu
este cu totul dreapt, pentru c am cunoscut si eu
asemenea rscruci.
Date despre organizarea Directiei Cabinetului
Ministrului
si
Ci-frului
(1942-1945)

Am
mentionat deja existenta celor dou clasoare
cuprinznd o parte nsemnat a activittii mele la
Cabinet si Cifru.
Comunicrile telegrafice pentru luliu Maniu si
grupul condus de Gr. Niculescu-Buzesti purtau
mentiunea: A se descifra de Demetrescu". Iar cele
pentru M. Antonescu: A se descifra de dl.
vicepresedinte" sau Pentru dl. vicepresedinte".
La nceput m chema dnsul si mi le ddea personal
s le lucrez, pe urm a dispus s o fac automat.
Secretul a fost pstrat n chip absolut. Trebuia
s fie asa, date fiind riscurile personale ca si
cele
colective.
Si
ce
riscuri!
Urmrirea
serviciilor germane era necontenit, dar si aceea
a celor romnesti. Nu omit nici secretul absolut
pstrat fat de colegi. Abia n ultimele sptmni
au fost pusi n curent partial din cauza avalansei
lucrurilor si a lucrrilor, prietenii Neagu
Djuvara, Emil Ciurea si Emil Lzrescu235. nc si
186

secretarul general, un protestatar conformist, a

fost tinut de o parte,
146
dar tot att de adevrat ar fi s zic c s-a tinut
deoparte. Discret si prudent. La stiinta mea a
fost informat ex abrupto de M. Antonescu, indignat
de depsirea instructiunilor pe care le-am dus lui
Nanu din partea sa. Si imediat Davidescu m-a luat
cu masina ca s-mi spun: Trebuie s te previn c
dl. Vicepresedinte este furios pe Nanu si
socoteste c 1-ai mpins si dta". Dac ar fi
citit memoriul meu sau dac ar fi ascultat
raportul verbal n-ar fi nici o umbr de ndoial
si nu era nici o nevoie de ndemn, ca am fost de
acord cu el si i-am fgduit s-1 sprijin la
Bucuresti" Vezi, fii atent!" O s vedeti c
pn poimine si va nsusi propunerile ce i le-am
adus".
Acelasi absolut secret trebuia pstrat si fat de
Mihai Antonescu, relativ la corespondenta Blocului
National.
Telegrame
redactate
n
marea
lor
majoritate de Buzesti dup respective discutii cu
V. Rdulescu-Pogoneanu si acordul lui Maniu,
regele fiind informat fie prin raportul direct al
lui Buzesti fie prin intermediul lui Ionel
Mocsonyi-Styrcea. Tin s subliniez c pe atunci
viitorul ministru de Externe nu era natio-naltrnist, ci sftuitorul principal al regelui
Mihai. Dar desi asupra unui punct, acela privind
compunerea mai exact formarea viitorului guvern,
si-a mentinut si impus acel punct de vedere ntr-o
nsemnat msur mpotriva punctului de vedere
initial al lui Maniu, Buzesti exercita o adevrat
vraj" asupra marelui om politic.
Toate blanchetele originale asa cum au venit de la
post si purtnd pe ele descifrarea autograf, au
fost trimise la Paris pentru Buzesti si Visoianu
pentru a le feri de o eventual distrugere.
187

Trebuia s le duc mpreun cu alte documente Emil

Oprisan la Paris. Tot el tria arhiva lui
Titulescu, cea care de la minister trecuse la
regele Carol II. De la acesta am ridicat-o cu
proces-verbal al Comisiei de verificare a arhivei
fostului rege si am predat-o arhivei Directiei
Politice, dl. Aldea Georgescu, de aici a trecut la
Conductor si de la Conductor pentru a doua oar
am adus-o la minister. Ideea acestor trimiteri n
strintate de documente a apartinut lui V.
Rdulescu-Pogoneanu. Este o precizare, nu o
desolidarizare, dimpotriv.
Cei care mi aduceau textele de cifrat erau pentru
opozitie, Buzesti personal, iar pentru Antonescu,
cnd nu m chema acesta, Gh. Barbul.
147
Desi
eram
acoperit
de
activitatea
primului
ministru ad-interim, n acest domeniu care nu stia
de ore fixe, totusi prea erau multe A se descifra
de Demetrescu", care subliniau activitatea ce
desfsuram n asemenea conditii. Comentariile s-au
ivit, implicit. Bnuieli si denunt scris sau
verbal al lui Eugen Cristescu236 care att el ct
si serviciul su erau vzuti cu ochi foarte
critici de noi. Si reciproc.
Pn la urm, M. Antonescu, fr nici un repros
sau observatie, a dispus transferarea mea la Bile
Herculane unde lucra esalonul doi al ministerului.
Lucrul s-a petrecut dup 16.IV.1944. Lucru este un
fel de a spune. Gr. Niculescu-Buzesti a intervenit
pe lng sef, solicitndu-i s revin. Dup o
rebifare care deseori avea s se repete cu
formula: cnd veti fi dv. ministrul Afacerilor
Strine v veti constitui cabinetul asa cum veti
dori. Dar acum eu sunt ministrul Afacerilor
Strine si mi-1 constitui eu cum vreau!" Totusi a
revenit si am fcut si haz ntre noi c premierul
interimar si-a reconstituit cabinetul cum a vrut.
188

Antonescu, ca si toti cei care lucrau cu Grigore

Niculescu-Buzesti, avea o deosebit consideratie
pentru
capacitatea,
inteligenta
imediat
a
situatiilor, claritatea judectii si energia
nenfrnt a colaboratorului su. Mai stia si de
excelentele raporturi ale acestuia cu luliu Maniu.
Nimic ns despre raporturile personale cu regele.
Pe atunci Buzesti conducea efectiv pe lng
Directia Cabinetului, Directia Economic cnd nu
avea director, sau director cnd era cteodat
cazul. Era nsrcinat pe deasupra de Mihai
Antonescu personal s-si fac observatiile la
proiectul de lege de organizare al Ministerul
Afacerilor Strine la care M. Antonescu tinea
mult. Tot n legtur cu acesta mai conducea si
Directia Personalului.
ns si astzi m uluieste acea activitate mai
mult dect intens n minister, unit cu cealalt
de care nici nu mai vorbesc. Si toate cu o
sntate ruinat, condamnat cu termen fix 12 ani
pe care mi 1-a spus ntr-o clip de mrturisire
a unei oboseli si de explicare a unor violente
verbale pe care era mai bine s le eviti. Eu sunt
mncat de leucemie, n cazul cel mai bun, dac
apuc 12 ani ncepnd de cnd s-a declarat boala
(n 1937-38). Exist un singur caz n Elvetia care
tine de 20 de ani".
148
n noua situatie am fost obligat s nftisez
sptmnal vicepresedintelui un tabel indicnd
fiecare
telegram
cifrat
expediat
pentru
directii cu numrul ei de ordine si cu cel de
expediere de la Cifru, dup cifrare. A fost un
control n plus periculos dar insuficient. Am
schimbat putin sistemul intercalnd dup textul
mai lung si semntura ministrului, trimis la
Legatia
care
ne
interesa.
Textul
nostru
binenteles scurtat la maximum.
189

2)
Binenteles c pentru desfsurarea actiunii
acoperite de pregtire a iesirii Romniei din
rzboi rmneau convorbirile directe cu ministrii
neutri, ferestre deschise spre lumea liber. Att
M. Antonescu ct si luliu Maniu au avut raporturi
de
ncredere
cu
ministrul
Turciei
Suphi
Tanrioer237, cu cel al Elvetiei Rene de Weck238.
Iar primul, mai cu seam, a tinut s pstreze
continua legtur cu Nuntiul Andrea Cassulo239 si
cele mai bune legturi personale cu ministrul
Italiei Renato Bova Scoppa240 cu care si prin care
a ncercat o foarte tardiv actiune pe lng
Mussolini, cu sprijinul lui Ciano, pentru iesirea
ambelor tri din rzboi la initiativa si sub
conducerea lui Mussolini.
3) Un caz tragic a fost n istoria ncercrilor
vicepresedintelui de a gsi ci de informare ct
mai sigure, acela al unuia dintre cei mai tineri
membri ai Legatiei germane, al crui nume 1-am
uitat, care, convins c Hitler ducea Germania la
dezastru
si-a
oferit
serviciile
lui
M.
Antonescu, iar mai trziu a aderat la complotul
din 20 iulie. Descoperit, se pare c a fost dus n
Germania si executat. Am aflat incidental, lucrul,
gsindu-m o dat cu Gh. Barbul n anticamera
sefului cnd neamtul a fost introdus la premier.
Pe urm, Gh. Barbul mi-a spus de rosturile aceluia
la Ic. i ddea informatiuni utile.
4) Dup Stalingrad, cnd nu se mai putea pune
problema unei pci albe, mai mult sau mai putin
n Europa, dorit aprig de Antonesti mult vreme,
cutarea de a asigura nedeclaratei sale politici
noi mijloace ct de efective, a luat forme cvasiobsesive. M. Antonescu urmrea sau determina sau
usura plecri din tar; cuta s foloseasc orice
prilej n fine n acest scop. Toti i preau c
puteau fi buni exagerarea nu e mare mondeni,
financiari, oameni de stiint, de cultur. Pentru
190

multi aceast propensiune a primului ministru care

era si bun la suflet, a fost o adevrat man
cereasc. De altfel, n cazul unui
149
??
??
??
??

191