REGIMUL DEFORMANT

1. Surse ale regimului deformant

Elementele componente ale unui sistem energetic sunt concepute sa functioneze in regim
armonic sinusoidal, cu frecventa fundamentala nominala, satabilita prin reglementarile tehnice ale tarii
respective.
Regimul deformant este acela care se intalneste mai mult in practica. El se datoreste functionarii
in retele de curent alternativ a aparatelor deformante si care sunt constituite in general din elemente
neliniare din retea.
Semnalele electrice periodice nesinusoidale (deformante) sunt cauzate de:
generatoarele rotative, care nu produc tensiuni de forma perfect sinusoidala;
functionarea in retele de c.a. a aparatelor deformante si care sunt constituite in general de
elementele neliniare din retea (consumatori de putere relativ mare, avand caracteristici neliniare:
transformatoarele cu miezuri saturate, instalatiile de redresare, cuptoarele cu arc electric, etc.)
Chiar daca tensiunile elctromotoare ale generatoarelor din centralele electrice sunt presupuse
sinusoidale, elementele neliniare deformeaza curentii si produc astfel caderi de tensiune periodice
nesinusoidale, de aceea se numesc elemente deformate de circuit. Ca urmare a acestui fapt, in retelele cu
elemente neliniare tensiunile de alimentare ale consumatorului (elemente liniare sau neliniare) sunt
periodice nesinusoidale.
Prezenta surselor poluante in sitemul electric determina aparitia si propagarea in retelele electrice
a unor semnale periodice sau neperiodice de curent sau tensiune.
In functie de rangul armonicii curbele de tensiune sau de curent produse de sursele poluante pot
fi:
armonice, daca rangul lor este un numar intreg;
subarmonice, daca rangul lor este subunitar;
interarmonice, daca rangul lor este diferit de un multiplu intreg al frecventei fundamentale.
In practica, domeniul de frecventa al surselor poluante armonic este de la cativa herti la aproape
10kHz.
Prin frecventa lor de aparitie si amplitudinea lor in raport cu amplitudinea fundamentala, curbele
de tensiune sau de curent armonice prezinta cea mai mare importanta in sistemul electric.
Deformarea regimului sinusoidal in retelele electrice de curent alternativ se produce datorita
urmatoarelor cauze:
tensiunea surselor de energie electrica din SEN este periodic nesinusoidala, nefiind perfect
sinusoidala; considerand reteaua liniara atunci apar si curentii armonici;
caracteristicile neliniare ale elementelor din retea;
natura consumatorilor racordati la retea, etc.
Deci, pentru a exista regim deformant este necesar ca un semnal aplicat retelei sa fie periodic
nesinusoidal sau ca cel putin unul din parametrii retelei sa fie neliniar.
Desi se poate admite ca generatoarele furnizeaza energie elctrica sub tensiuni electromotoare de
forma sinusoidala, existenta in sistem a consumatorilor neliniari produce deformarea puternica a
curentilor care circula prin retelele de alimentare.Datorita circulatiei curentilor deformanti, tensiunile
electrice in diferite puncte ale retelelor vor fi deformate (periodice nesinusoidale) ca urmare a caderilor
de tensiune produse de curentii periodici nesinusoidali pe impedantele corespunzatoare ale retelelor.
Pe de alta parte, consumatorii cu caracteristici liniare de functionare, cum ar fi condensatorii,
functiondand intr-o retea cu tensiune periodic nesinusoidala, contribuie la amplificarea acestui regim.

O serie de consumatori a caror pondere este in continua crestere au o caracteristica neliniara de

functionare, cu nesimterii de incarcare, cu variatii de sarcina in socuri, ceea ce ii transforma in adevarati
poluanti pentru retelele electrice generand armonici de curent si tensiune.
Din aceasta categorie fac parte cuptoarele electrice cu arc, instalatiile de sudare, actionarile cu
tiristoare, redresoarele comandate, mutatoarele monofazate sau trifazate, transformatoarele electrice,
liniile de transport supratensionate prin efectul corona etc., care introduc in retea un regim deformant.
S-a constatat ca functionarea retelelor in regim deformant are drept cauza principala, pe langa
transformarea energiei electromagnetice in alta forma de energie, prezenta acestor receptori neliniari de
mare putere, circulatia armonicelor in retele fiind analoga unei poluari a retelelor prin armonice.
Prezenta regimului deformant este legata de particularitatile constructive si functionale ale
elementelor sistemulul electroenergetic si se manifesta prin deformarea tensiunii si/sau curentului.
Ca urmare a deformarii curentilor si tensiunilor din reteaua electrica, puterile electrice globale
active si reactive, rezulta din suprapunerea unor componente armonice de diverse ranguri,
corespunzatoare armonicilor de curent si tensiune. Este cunoscut faptul ca intr-o retea electrica liniara,
activa, care alimenteaza receptori lineari si nelineari, puterile active si reactive se conserva atat pe
armonici cat si global.
Instalatiile in care se realizeaza convertirea energiei electrice de 50Hz in energie electrica de alti
parametrii sau in alta forma de energie au in general un caracter neliniar. Aceasta neliniaritate se
manifesta prin modificarea legii de variatie in timp a curentului fata de legea de variatie in timp a
alimentarii cu tensiune.
Astfel de instalatii sunt:
convertoarele statice de putere (mutatoarele), care pot functiona in regim de redresor sau
invertor;
convertoarele electrotermice, care convertesc energia electrica in energie termica.
Aceste instalatii sunt astfel realizate in prezent incat furnizeaza consumatorului deformant nu
numai tipul nou de energie, ci si energia electrica cu diversi parametrii de care acesta nu are nevoie si in
consecinta o refuleaza spre reteaua de alimentare, comportandu-se fata de aceasta ca un generator de
curenti si de diverse frecvente.
In raport de frecventa a tensiunii electrice, acesti curenti pot fi armonici si/sau nearmonici.
Cercetarile au aratat ca ponderea o detin curentii armonici.
Prezenta energiei electrice armonice in retea duce la alterarea energiei electrice de 50Hz, fapt
evidentiat prin deformarea formei sinusoidale a tensiunii electrice si in consecinta trecerea sistemului
electroenergetic de la functionarea in regim sinusoidal la functionarea in regim deformant.
Energia electrica armonica se propaga in retea, fiind aplicata la bornele tuturor echipamentelor
electrice de la producator, transportor-distribuitor, deci ea va reprezenta o perturbatie.
Prin structura sa, calea ferata electrificata, produce in reteaua de alimentare nesimetrii de
tensiune si curent, iar mutatoarele de pe locomotive conduc la aparitia in sistemul de alimentare a
armonicelor de tensiune si de curent, introducand astfel regimuri deformante, atat in retelele de transport
si distributie a energie electrice, precum si in instalatiile serviciilor interne ale locomotivelor, forma
curentului consumat de montajele redresoare (armonicele) depinzand de montajul redresoarelor. In acest
fel, in raport cu sistemul electroenergetic, calea ferata electrificata reprezinta un important consumator
nesimetric si deformant.
Reactia retelei electrice, in punctul de racord al redresoarelor se caracterizeaza prin: variatia
tensiunii, dezechilibru de curenti, deformarea tensiunii, variatia frecventei, disparitia instantanee partiala
sau totala a fazelor (intrerupere si restabilire), propagarea perturbatiilor de inalta frecventa.

Comutatia cauzeaza asupra tensiunii retelei de alimentare, ciupituri si socuri (datorate

scurtcircuitelor temporare) si produce variatia defazajului si puterii reactive. Intr-un punct oarecare,
amplitudinea unei ciupituri depinde de raportul (inductanta totala pe faza)/(inductanta in amonte pe
faza). Oscilatiile de inalta frecventa provocate de comutatii, sunt salturi bruste de tensiune care intervin
la inceputul si mai ales la sfarsitul comutatiei. Pentru unele moduri de cuplaj aparent simetrice, asimetria
comutatiei poate conduce la aparitia unor armonice a caror valoare teoretica ar trebui sa fie nula.
De asemenea, sa stie ca functionarea cu un grad mare de compensare amplifica fenomenele
deformante cauzate de consumatorii deformanti.
In concluzie, sursele poluante din cadrul sistemului energetic apar la functionarea urmatoarelor
categorii principale de instalatii:
instalatii electrice si electronice cu caracteristici neliniare (mutatoare, instalatiii de electroliza,
cupatoare cu arc electric etc.);
generatoare si elemente de transfer care, prin constructia lor, nu realizeaza semnale de iesire de
forma perfect sinusoidala (masini sincrone, transformatoare de putere etc.);
componente ale circuitului electric care functioneaza iun regimuri anormale (masini electrice si
transformatoare in suprasarcina, descarcarea corona pe liniile electrice aeriene etc.)
In ceea ce priveste gradul de deformare a tensiunii si curentului se poate releva in influenta
elementelor reactive de circuit (bobine, condensatori) asupra semnalelor ce intervin (tensiuni,
curenti) intr-un regim deformant. Elementele reactive de circuit se comporta in mod diferit ,
producand deformarea mai pronuntata a unora dintre semnale inraport cu celelalte. Tinand seama
de acest fapt, dupa o clasificare facuta de prof. C. Budeanu (1886-1959), elementele de circuit
care produc regimul deformant se clasifica in:
elemente deformante de categoria I (elemente cu caracteristici neliniare), care sunt cauza initiala
si singura de altfel a producerii regimului deformant; fiind alimentate cu tensiuni sau curenti
riguros sinusoidali, produc fenomene deformante. In aceasta categorie se claseaza mutatoarele
(supape mecanice, cu vapori de mercur etc.), reactante cu miez de fier (transformatoare, bobine
de soc), alternatoare industriale a caror curba de tensiune nu este sinusoidala, cuptoare cu arc,
linii electrice de inalta tensiune;
elemente deformante de categoria II (elemente reactive liniare), care nu dau nastere regimului
deformant dar care, fiind alimentate cu curenti deformanti, amplifica aceasta deformatie:
elemente reactive liniare care produc distorsiuni mai pronuntate a unor semnale in raport cu
celelalte (baterii de condensatori, linii electrice de transmitere a energiei electrice, aeriene sau
subterane etc).
Retelele electrice moderne comporta in constructia lor un numar destul de mare de elemente
deformante de clasa I sau II. Intradevar, nu se poate concepe o retea moderna fara transformatoare, al
caror fier este adesea saturat; de asemenea, alimentarea tramvaielor si cailor ferate electrice, functionand
in curent continuu, se face azi, din ce in ce mai mult, cu ajutorul mutatoarelor; in sfarsit retelele, care in
majoritatea cazurilor sunt constituite din cabluri subterane, formeaza de asemenea un aparat deformant.
Rezulta ca in acestea retele vor aparea intotdeauna fenomene deformante.
In tabelul 1 sunt prezentate cateva dintre cele mai importante surse poluante din sistemul
energetic, rangul si amplitudinea armonicilor generate.

Sursa poluanta
Redresoare monofazate comandate sau
semicomandate, dubla alternanta cu
sarcina rezistiva sau curent practic
cintinuu la iesirea din redresor precum
si in cazul montajelor cu tiristori in
antiparalel cu sarcina rezistiva.
Redresoare
monofazate,
simpla
alternanta, cu sarcina rezistiva sau
curent practic continuu la iesire
Redresoare hexafazate, dodecafazate,
cu p faze

Instalatii cu redresoare disimetrice,

punti de redresare mixte, echipate cu
diode si tiristori

Masini de spalat cu program

Televizoare color

Rangul armonicilor si
amplitudinile acestora
armonici de rang impar;
amplitudinea armonicilor descreste odata cu cresterea
rangului armonicilor;
pentru unele valori ale unghiului de intarziere la comanda
tiristorilor in cazul redresoarelor comandate sau
semicomandate, dispar unele dintre armonicele impare.
armonici de rang par si impar;
amplitudinea armonicilor scade odata cu cresterea rangului
lor.
armonici de rang n k p 1 (k 1,2,3....);
amplitudinea armonicilor scade odata cu rangul armonicii
I
dupa relatia aproximativa I n 11, 2 , unde I 1 este
n
amplitudinea fundamentalei, iar n este rangul armonicii.
armonici de rang par si impar;
amplitudinea armonicii 3 sub 15% din amplitudinea
fundamentalei;
descresterea rapida a amplitudinii armonicilor la cresterea
rangului acestora;
aparitia armonicilor pare in cazul tuburilor cu descarcari in
vapori metalici, pe durata incalzirii.
armonici impare;
amplitudine descrescatoare cu cresterea rangului acestora;
Sisteme utilizand redresarea ambelor alternante:
armonici impare;
amplitudinea armonicii 3 de curent poate atinge 80% din
amplitudinea curentului electric fundamental;
amplitudinea armonicilor scade cu cresterea rangului
acestora;
Sisteme utilizand redresarea unei singure alternante:
armonici de rang par si impar;
amplitudinea armonicii 2 de curent sub 45% din
amplitudinea curentului electric pe fundamentala
amplitudinea armonicilor scade cu cresterea rangului
acestora.

Cuptoare cu arc electric (pe durata armonici de rang par si impar;

topirii)
amplitudinea armonicii 2 de curent este aproximativ 5% din
curentul electric pe fundamentala;
amplitudinea armonicilor scade cu cresterea rangului
acestora.
Compensatoare statice la cuptoarele cu armonici de rang 5,7,11,13..
arc electric
amplitudinea armoncii 5 de curent sub 20% din
amplitudinea curentului electric pe fundamentala;
amplitudinea armonicilor cu cresterea rangului acestora.
Locomotive electrice monofazate cu armonici impare;
redresoare
amplitudinea armonici 3 de curent sub 20% din
amplitudinea curentului electric pe fundamentala;
amplitudinea armonicelor scade cu cresterea acestora;

Fig.1 Curba deformanta determinata de suprapunerea curbelor

corespunzaroare armonicelor peste curba de frecevnta fundamentala
Cresterea nivelului de poluare cu armonici a sistemului electric impune un studiu sistematic in
vederea stabilirii metodelor de depistare, masurare, analiza si adoptare a unor masuri pentru limitarea
influentelor negative asupra functionarii sistemului. In dezvoltarea sistemului energetic urmeaza a se
stabili o strategie de coordonare antipoluanta, pentru a corela interactiunile dintre distorsiunile armonice

si echipamentele din reteaua electrica din punctul de vedere economic si tehnic, tinand seama de
aspectul statistic al poluarii armonice.
De asemenea, pe baza studiilor efectuate este necesar a preciza limitele si tolerantele admise
pentru nivelul de poluare cu armonici, pentru diferite conditii de functionare ale consumatorilor
industriali si in functie de tipul receptorilor din zona.Din acest punct de vedere sunt receptori electrici
sau electronici care manifesta sensibilitate la efectele instantanee sau de scurta durata (electronica de
putere, relee de protectie etc.) Si receptori sensibili la efectele cumulative ale poluarii armonice
(condensatori, masini electrice, conductori izolati etc.).
In ceea ce priveste forma de variatie in timp a semnaleor tensiune si curent pot aparea
urma_toarele situatii tipuri de regim deformant , fiecare dintre acestea corespunzand unui regim
distinct de functionare:
1. Tensiunea generatorului este sinusoidala, receptorul practic liniar, deci curentul electric rezulta
sinusoidal. In acest caz, regimul de functionare este sinusoidal.
2. Tensiunea generatorului este periodica nesinusoidala, receptorul practic liniar inductiv. Curentul
electric rezulta practic sinusoidal. Se considera ca acest regim este de tip UD (regim de tensiune
periodica nesinusoidala). Regimul deformant de tip UD apare, in mod uzual, la alimentarea
receptorilor de la convertizoare de frecventa. Un regim asemanator poate sa apara in laborator, de
exemplu la verificarea contoarelor, cand se alimenteaza circuitele de tensiune si de curent electric
de la surse separate (armonicile de tensiune apar la alimentarea electromagnetului de tensiune de
la un defazor sau de la un transformator supraincarcat).
3. Tensiunea generatorului este sinusoidala, receptorul este neliniar (deformant), iar curentul
electric rezulta periodic nesinusoidal, cu un coeficient de distorsiune determinat de neliniaritatea
receptorului. Rezulta un regim deformant de tip ID (regim de curent electric periodic
nesinusoidal). Desi tensiunea la bornele generatorului este sinusoidala, tensiunea la bornele
receptorului poate fi periodica nesinusoidala, datorita caderii de tensiune pe linia de alimentare.
Regimul deformant de tip ID este cel mai important in practica.
4. Tensiunea generatorului este periodica nesinusoidala, receptorul este neliniar (deformant) si deci
curentul electric este periodic nesinusoidal, cu un coeficient de distorsiune determinat atat de
distorsiunea tensiunii generatorului, cat si de neliniaritatea receptorului. Regimul se considera ca
este de tip UID (regim cu tensiune periodica nesinusoidala si curent electric periodic
nesinusoidal). Pentru fiecare dintre cele patru regimuri, componentele unui circuit prezinta
aspecte specifice, din punctul de vedere al functionarii.

2. Efecte ale regimului deformant

Regimul deformant este cauza unor efecte nedorite in electroenergetica. Se cunosc efectele
daunatoare ale regimului deformant indiferent daca este simetric sau nesimetric, produs sau amplificat
de receptor, el fiind cauza supraincalzirilor elementelor traversate de curent, cu tot ceea ce deriva din
acestea.
Cateva efectele perturbatoare ale energiei electrice armonice depinzand de tipul echipamentului
electric sunt prezentate in continuare:
deformarea tensiunii retelei, ca urmare a armonicele ce rezulta din forma curentului, in functie
de impedanta armonica a retelei, care adesea este dificil de determinat;
amplific_ri ale armonicilor de curent: se datoreaza corespondentei dintre frecventa proprie a
unor circuite formate din inductante si capacitati si frecventa uneia dintre armonicile energiei
electrice armonice. Efectul de amplificare este marit din cauza elementelor neliniare de transfer

sau a elementelor cu inductie neliniara, functie de timp. Prin amplificarea armonicilor de curent
- chiar fara a se atinge valori corespunzatoare rezonantei nete se produc incalziri suplimentare
in generatori, ceea ce conduce la necesitatea micsorarii sarcinii directe pe masinile respective;
aparitia unor cupluri parazite la masinile electrice;
amplificari ale armonicilor de tensiune - insotesc amplificarile armonicilor de curent; poate duce
la strapungerea izolatiei electrice si distrugerea utilajelor;
perturbatiile datorate energiei electrice armonice pot aparea in diferite puncte ale unei retele
departe de sursa perturbatoare, acest fenomen fiind susceptibil de a fi accentuat prin aparitia de
rezonante locale producatoare de supratensiuni si/sau de supracurenti, mai ales in urma
modificarilor in configuratia geometrica a retelei;
reducerea efectului de compensare a curentului de scurtcircuit in retelele cu neutrul tratat prin
bobina de stingere;
reducerea factorului de putere la consumatorii deformanti si in sistemul energetic din care sunt
alimentati acestia;
cresterea solicitarii instalatiilor de compensare (prin baterii de condensatori statici) a factorului
de putere;
cresterea pierderilor de putere si energie pe elementele de retea atat datorita prezentei unor
curenti suplimentari (armonici) cat, mai ales, datorita cresterii rezistentei elementelor parcurse,
din cauza efectului pelicular care este mai pronuntat cu cat armonicile sunt de rang mai mare;
pierderile suplimentare de energie activa se traduc prin ridicarea temperaturii liniilor si cablurilor
electrice de transport si distributie, a bateriilor de condensatori instalate pentru compensarea
puterii reactive de la consumatori, din retea sau de la bornele generatoarelor asincrone din
microhidrocentrale, avand drept consecinta reducerea capacitatii de utilizare a aparatelor si
utilajelor la parametri nominali si reducerea capacitatii de transport-distributie a retelei electrice;
functionarea defectuoasa a instalatiilor de telecomanda centralizata cu frecventa muzicala, a
releelor si a instalatiilor de conducere prin calculator de proces;
exercitarea unor influente electromagnetice parazite asupra sistemelor de telecomunicatii,
telegrafice, radio, TV, telefonie prin inalta frecventa situate in vecinatatea retelelor;
avarii in serviciile interne mai importante, datorita armonicilor de tensiune, putand provoca chiar
scoaterea temporara din functiune a unor instalatii;
cresterea erorilor de indicare in aparatele electrice de masurare (cu exceptia instrumentelor
termice a caror functionare nu este influentata de regimul deformant, la celelalte tipuri de
instrumente erorile pot creste sensibil intr-un astfel de regim), etc..
Influenta regimului deformant asupra echipamentelor electrotehnice poate fi determinata precis
princercetari asistate de metode si mijloace de masurare adecvate decelarii calitative si cantitative a
fenomenelor fizice produse de armonicile de tensiune si de curent asupra fiecarui tip de echipament.
Pana in prezent s-a reusit sa se clarifice aspectele calitative ale efectelor regimului deformant asupra
celor mai sensibile tipuri de echipamente, prezentate in continuare.
2.1 FUNCTIONAREA MASINILOR SINCRONE IN REGIM DEFORMANT
De mult timp exista preocupari asupra rolului nefast al armonicilor in masinile sincrone. La
modul general trebuie remarcat faptul ca armonicile sunt asincrone in raport cu frecventa fundamentala.
Curentii armonici, si anume partea ce se injecteaza in masina ion raport cu admitanta sa armonica, se
descompun intr-o serie de perechi, si anume cele de rang 5 si 7, 11 si 13, 17 si 19, 23 si 25 ... (6 k1)
(invers) si (6k+1) (direct), care produc campuri invartitoare armonice directe si inverse, ce se compun
doua cate doua pentru a da campuri eliptice, ale caror axe sunt fixe in raport cu rotorul, dezvoltand

cupluri parazite cu efect pendular sau de vibratii mecanice neplacute, avand amplitudinea relativa
raportata la fundamentala, aproape egala cu amplitudinea relativa a curentului armonic corespunzator.
Calculul si masurarea indica faptul ca un coeficient de distorsiune de 10-20% este practic neglijabil, atat
asupra cuplului permanent de functionare, cat si asupra cuplului de pornire.
Pierderile prin efect Joule si Foucault sunt nesemnificative in stator. Intr-adevar, tensiunile
armonice existente in punctul de racord sunt de ordinul catorva procente, astfel incat ele sunt echilibrate
de fluxurile armonice care se dezvolta in statorul parcurs de curentii armonici, pierderile rezultate fiind
in final mici.
Efectul principal al armonicilor se situeaza in rotor unde induc curenti importanti in infasurarile
de amortizare. Daca infasurarile de amortizare sunt dimensionate suficient, curentii induti care le
parcurg anuleaza campurile armonice fara pierderi apreciabile, in ciuda efectului Kelvin. In caz contrar,
curentii indusi in miezul feromagnetic si in infasurarile rotorice provoaca incalziri suplimentare. Nu
trebuie uitat ca dimensionarea infasurarilor de amortizare rotorice ia in considerare si posibilitatea
aparitiei circulatiei unui curent de nesimetrie datorat unei componente inverse a sistemului trifazat de
tensiuni fundamentale.
2.2 FUNCTIONAREA MASINILOR ASINCRONE IN REGIM DEFORMANT
Influenta armonicilor se manifesta evident destul de asemanator cu modul in care actioneaza
asupra masinii sincrone, cu precizarea ca atunci cand rotorul functioneaza in sens direct (regim de
motor) cu viteze de alunecare (1s), campurile invartitoare armonice directe si inverse se compun dous
cate dous pentru a da campuri eliptice, ale caror axe se rotesc cu viteza s in raport cu rotorul.
Prezenta armonicilor in tensiunea de alimentare inrautateste functionarea masinii (sau o face
imposibila) prin urmatoarele efecte:
- cupluri parazite sincrone, care solicita mecanic masina si cresc zgomotul in functionare;
- cupluri parazite asincrone, ce duc la micsorarea turatiei la acelasi cuplu rezistent si la cresterea
pierderilor (scaderea randamentului)
Trebuie luate in considerare pierderile prin efect Joule, datora-te curentilor armonici care circula
in infasurarile statorice si rotorice. Intr-o prima aproximare, acesti curenti armonici pot fi calculati
pornind de la inductanta masinii in scurtcircuit, multiplicats cu rangul armonicii. Prin aceasta se permite
estimarea incalzirii suplimentare. Daca rezistenta infasurarii rotorice nu creste cu frecventa, cum se
intampla in cazul rotorului in colivie cu bare rotunde, pierderile suplimentare si incalzirea ce le insoteste
sunt inca acceptabile pana la valori ale componentelor armonice de tensiune de ordinul 10-15%.
Dimpotriva, in cazul motoarelor cu rotor bobinat in creststuri adanci, rezistenta rotorica si pierderile
suplimentare cresc intr-atat in-cat incalzirea suplimentara sporeste fata de cazul rotorului in colivie cu
bare rotunde, cu un factor ce poate ajunge pana la 2,5 pentru cele mai mari valori considerate ale
componentelor armonice de tensiune.
2.3 FUNCTIONAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE IN REGIM DEFORMANT
In transformatoarele de forta, componentele armonice de tensiune produc o crestere usoara a
pierderilor (prin efect Foucault si prin histerezis), iar componentele armonice de curent o crestere a
pierderilor prin efect Joule (datorate cresterii impedantei odata cu frecventa), de acelasi ordin de marime
ca si in liniile de transport si distributie, insa fara a manifesta un caracter deosebit si fara a necesita nici
o reglementare. In schimb, se pare ca prezenta componentelor armonice mareste zgomotul in
transformatoare.
O importanta deosebita o au curentii continui generati de diferite aparate electromenajere sau ale
micii industrii racordate la reteaua de distributie de joasa tensiune a transformatoarelor. Acesti curenti
produc o premagnetizare ce mareste curentul de magnetizare, transformandu-l totodata in unul
nesimetric si sporind pierderile prin efect Foucault. Efectele acestor componente de curent continuu sunt

reduse de infasurarile in zig-zag si triunghi inchis, care sunt cele mai raspandite la distributia in joasa
tensiune.
In ceea ce priveste transformatoarele de masurare, deocamdata inca nu se pot face precizari,
cercetarile fiind in plina desfasurare.
2.4. FUNCTIONAREA CONDENSATORILOR IN REGIM DEFORMANT
Printre problemele deosebite care se pun in legatura cu exploatarea bateriilor de condensatori,
privind siguranta lor in functionare, un loc important il ocupa aceea referitoare la efectele regimului
deformant asupra condensatorilor. Intr-adevar, condensatorul constituie un element deformant de speta a
doua, caracterizat prin aceea ca, intr-un regim deformant, inrautateste caracterul deformant al regimului,
in sensul cresterii coeficientului de distorsiune al curentului in raport cu distorsiunea tensiunii de
alimentare.
Amplificarea regimului deformant, precum si posibilitatea aparitiei fenomenului de rezonanta
armonica, in cazul in care bateria de condensatori constituie impreuna cu reactanta echivalenta a retelei
de alimentare un circuit rezonant (serie sau paralel), pentru o frecventa vecina cu cea a anumitor
armonice, duce la supraincarcare si supratensiune in regim de durata a bateriei.
In cazul cand, pentru a compensa local puterea reactiva necesara functionarii unui convertor, se
utilizeaza condensatori, acestia lucreaza in conditii foarte dificile, deoarece armonicile produc majorari
importante ale valorii maxime a tensiunii si deci incalziri suplimentare ale dielectricului condensatorilor.
Rezultatul acestor solicitari termice este scoaterea prematura din uz a condensatorilor.
Ca urmare, atunci cand consumatorii contin redresoare comandate este necesar un studiu
suplimentar care sa stabileasca in ce conditii nu apar suprasolicitari ale condensatorilor de compensare a
factorului de putere.
2.5. FUNCTIONAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE IN REGIM DEFORMANT
In categoria echipamentelor electronice se considera calculatoarele, regulatoarele, electronica de
putere, releele, etc.
Armonicile de tensiune produc deplasarea punctului de comutare fortata a unui redresor.
Dispozitivul de comanda a aprinderii tiristoarelor trebuie sa prevada o marja de securitate suplimentara
pentru a tine cont de un astfel de defazaj, si anume unghiul de aprindere trebuie sa fie mai lung, ceea ce
diminueaza performantele echipamentului prin reducerea tensiunii redresate si a factorului de putere. De
asemenea, armonicile de tensiune produc deplasarea punctului de trecere prin zero, care foarte adesea
este luat ca punct de reper de catre regulatoare si dispozitive de reglaj.