Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema nr. 1
Metode locale de prevenire a cariei dentare din anuri i fosete
BIBLIOGRAFIE:
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din sanuri i fosete, Ed.Cerma, Bucureti, 1997.
S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul
interval de:
A. primele 24 de ore
B. primele 48 de ore
C. primele 72 de ore
D. primele 36 de ore
E. primele12 de ore
(pag. )
S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de:
A. 40 %
B. 50%
C. 47%
D. 37%
E. 20%
(pag. )
S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste:
A. enameloplastie
B. coafaj indirect
C. obturatie preventiva
D. sigilare
E. coafaj direct
(pag. )
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene;
B. bazei santurilor ocluzale;
C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ;
D. peretilor vestibulari ai santurilor;
E. peretilor orali ai santurilor.
(pag. 7-8)
S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:
A. introducerea de bis fenol A;
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart;
C. introducerea de metacrilat;
D. gruparilor epoxidice din structura rasinii;
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.
(pag. 21)
S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:
A. 2-3 ani;
B. 3-4 ani;
C. 4-5 ani;
D. 5-6 ani;
E. 6 ani.
(pag. 64)
S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:
A. 9-10 ani;
B. 10-11 ani;
C. 11-12 ani;
D. 11-13 ani;
E. 12-14 ani.
(pag. 64)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
S2101015. Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevrat:
A. Sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari
B. Au aceeai rezisten de legtur ca i sigilanii granulari
C. Au acelai timp de priz ca sigilanii granulari
D. Au aceeai rat de retenie ca sigilanii granulari
E. Conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar
(pag. 21)
S2101016. La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji Ionomer Type III
E. Visio-Seal
(pag. 28, 30, 31)
S2101018. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi,
coala Scandinav recomand:
A. Sigilare
B. Sigilare lrgit
C. Expectativ
D. Aplicaii de lacuri fluorate
E. Nici una dintre acestea
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
(pag. 45)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari
este de:
A. 60 secunde pentru dintii permanenti
B. 120 secunde pentru dintii permanenti
C. 60 secunde pentru dintii temporari
D. 120 secunde pentru dinii temporari
E. nu necesita demineralizare
(pag. 35)
S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:
A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci
B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul
santurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune
D. existena unor sanuri ocluzale largi in forma de"V"
E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal
(pag. 8)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante:
A. priza rapida in conditiile cavitatii orale
B. proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare
C. biocompatibilitate
D. sa nu perturbe ocluzia
E. sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani
(pag. )
S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti
tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte:
A. indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect
B. respectarea tuturor detaliilor de tehnica
C. prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale
D. nerespectarea indicaiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaiei corecte
E. lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice
(pag. )
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
10
10
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
11
11
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
12
E. igiena alimentatiei.
(pag. 14)
12
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
13
S2101079. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte:
A. Sunt rini schimbtoare de ioni
B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
C. Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare
D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie
E. Nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat
(pag. 22-24)
S2101080. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un
ciment glass ionomer:
A. Izolarea cmpului operator
B. Aplicarea agentului de demineralizare
C. Splarea zonei demineralizate sub izolare
D. Uscarea i aplicarea glass ionomerului
E. Controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz
(pag. 46)
S2101081. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. Curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent
B. Izolarea i uscarea cmpului operator
C. Demineralizarea anurilor i fosetelor
D. Splarea cu jet continuu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolrii cmpului operator
E. Aplicarea materialului de sigilare
(pag. 36-41)
13
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
14
B. Este indicat n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci i nguste care prezint modificri de culoare
i sunt suspectate c ar fi cariate
C. Const n pregtirea unei caviti superficiale
D. Dup schiarea conturului cavitii se face exereza dentinei alterate
E. Obturarea cavitii se face cu amalgam de argint
(pag. 47, 48)
S2101084. n cazul sigilrii cu rini compozite, agentul demineralizant sub form de soluie se aplic:
A. Prin frecarea suprafeei de smal
B. Prin atingerea suprafeei de smal
C. Strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare
D. Pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare
E. Cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor
(pag. 38)
14
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
15
E. aplicarea sigilantului
(pag. 26)
S2301091. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori
A. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune
B. poziiei posterioare a dintelui pe arcada dentar
C. capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor (n fosetele i anurile adnci)
D. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal
E. cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul anurilor
(comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafee)
(pag. 3)
15
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
16
16
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
17
S2601107. Coloraiile care se pot folosi pentru examinarea microscopic a Treponemei pallidum sunt:
A. coloraia Gram
B. coloraia Giemsa
C. coloraia Fontana-Tribondeau
D. impregnarea argentic
E. coloraia simpl cu albastru de metilen
(pag. 178)
17
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
18
S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:
A. fluorizarea generala si locala
B. igiena alimentatiei
C. igiena buco-dentara
D. sigilarea santurilor si fosetelor
E. obturatie preventiva cu rasini
(pag. 14)
18
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
19
19
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
20
(pag. 35-37)
20
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
21
Tema nr. 2
Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar
BIBLIOGRAFIE:
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare i dezvoltare, Ed. medical, Bucureti, 1995.
S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de:
A. 18 ore
B. 12 ore
C. 1 minut
D. 24 ore
E. 30 minute
(pag. 406)
21
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
22
B.
C.
D.
E.
scut vestibular
speculim labial
reeducare prin exercitii
kineziterapie generala
(pag. 366)
S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor
B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei
C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie
consecutive este, desigur, acelasi
D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dini se poate instala o ocluzie adanca
E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii
(pag. 407)
22
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
23
C. inocluzie sagitala;
D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala;
E. toate aceste variante.
(pag. 439)
S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
mnlte conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios;
B. bilantul fortelor oro-faciale;
C. parafunctiile;
D. hipertonia sau hipotonia musculara;
E. rezultanta generala a fortelor.
(pag. 444)
23
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
24
(pag. 381)
S2102021. Alimentarea artificial prezint unele avantaje fa de alimentarea la sn, care constau n:
A. copilul evit s fac micri de propulsie;
B. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer, deci aerofagie;
C. se reduce secreia salivar;
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
E. toate rspunsurile sunt greite.
(pag. 332)
S2102025. Fora muscular poate fi utilizat de ctre aparatele funcionale n urmtoarele situaii, cu
24
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
25
excepia:
A.
B.
C.
D.
E.
S2102028. n timpul deglutiiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercit:
A. n regiunea anterioar i pe pereii laterali ai bolii;
B. sublingual i pe pereii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
C. n regiunea anterioar i pe feele palatinale ale dinilor laterali;
D. n regiunea central a bolii;
E. la nivelul coroanelor dinilor frontali.
(pag. 357)
25
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
26
S2102034. Numrul de deglutiii efectuate n 24 de ore poate varia, dup diveri autori, ntre:
A. 600-1600;
B. 200-600;
C. 200-400;
D. 1200-1600;
E. 600-2000.
(pag. 357)
S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraia oral depind de urmtorii factori, cu excepia:
A. momentul instalrii;
B. durat;
C. dac pasajul nazal este exclus n totalitate;
D. dac pasajul nazal este exclus parial;
E. dac respiraia este sau nu independent de alimentarea nou-nscutului.
(pag. 321)
26
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
27
S2102038. Sistemul de notare matematic folosit n patologia neuro-muscular utilizeaz cifre de la:
A. 0-3;
B. 0-4;
C. 0-5;
D. 0-6;
E. 1-6.
(pag. 415)
27
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
28
S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR):
A. reprezinta cea mai sensibila metoda
B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite
C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange
D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot
E. detecteaza ARN-HIV din plasma
(pag. 208)
S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul
serodiagnosticului infectiei HIV:
A. nu se repeta examinarile serologice
B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni
C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani
D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile
E. se instituie tratamentul antiretroviral
(pag. 206)
S2902049. Muschii aparatului dento maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin
jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati:
A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
C. prin intermediul insertiilor pieloase
D. prin intermediul insertiilor osoase
E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM
(pag. 377)
S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa
de energie sunt:
A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara
B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare
C. aparatul descompune fortele orizontale
28
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
29
S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca:
A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara
B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare
C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala
D. respiraia orala a favorizat anomalia dento-maxilara
E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar
(pag. 329)
29
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
30
30
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
31
A.
B.
C.
D.
E.
mezializarea mandibulei
aerofagia
evitarea miscarilor de propulsie
reducerea secretiei salivare
absenta stimulilor functionali
(pag. 332)
S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce:
A. oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
B. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
C. prognatia mandibulara functionala
D. laterodeviatia mandibulara
E. respiratia orala
(pag. 443)
S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe
conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul
B. durata fiecarei sedinte
C. frecventa obiceiului
D. eruptia intirziata a dintilor
E. inhibarea dezvoltarii mandibulei
(pag. 444)
31
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
32
D. rinolalia
E. rotacismul
(pag. 384)
S1402070. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate:
A. este mult mai evidenta la maxilar
B. este mai putin evidenta la mandibula
C. mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice
D. subiecii care fac miscari masticatorii susinute au o dezvoltare robusta a mandibulei
E. sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
a mandibulei
(pag. 405)
S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele
aspecte:
A. generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de
contractia muschilor ridicatori
B. in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula
C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor
faciale si chiar craniene
D. forele de masticaie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os
E. se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"a
muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare
(pag. 408)
S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele:
A. se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei
B. succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale
C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare
D. absena sanurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale
E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte
(pag. 437)
S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar
intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara
B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara
C. interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhp, caracterizat
prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala
D. interpoziia parilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica
E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei
(pag. 443)
32
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
33
S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem
afirma urmatoarele:
A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat
B. se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si
planseu ) si grupa muschilor externi
C. se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in
care fortele izvorate din actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza
D. exercitarea pariala a funciilor se face cu apariia unor fore rezultante spre vestibular sau oral faa de
aceasta linie a arcadelor
E. ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore
(pag. 406)
S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt:
A. prognatismul maxilar
B. ingustarea maxilarului superior
C. prognatismul mandibular
D. retropoziia mandibulei
E. ocluzia deschisa
(pag. 326)
33
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
34
S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia
orala sunt:
A. ingustarea maxilarului superior;
34
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
35
B.
C.
D.
E.
retropozitia mandibulei;
ocluzia deschisa;
angrenajul invers;
ocluzia inversa incrucisata.
(pag. 326)
S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul in zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul in zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 436)
35
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
36
(pag. 332)
S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt:
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii,
C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare in perioada dureroasa.
(pag. 345)
S2102098. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru:
A. efectuarea unor micri masticatorii susinute;
B. creterea secreiei salivare;
C. creterea secreiei gastrice;
D. scderea secreiei salivare;
E. efectuarea unor micri masticatorii lente.
(pag. 343)
S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odat instalate, pot micora eficiena masticatorie prin mai multe
mecanisme:
A. mrirea suprafeei de contact ocluzal;
B. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
C. absena sau dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii;
D. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
E. exacerbarea micrilor masticatorii.
(pag. 345-347)
36
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
37
A.
B.
C.
D.
E.
tonicitatea muscular;
masticaia;
fonaia;
deglutiia;
respiraia.
(pag. 406)
S2102106. Efectul aplicrii directe a presiunilor musculare pe suprafeele osoase este rezultatul:
A. forei muchiului;
B. comportamentului muscular n desfurarea diferitelor funcii;
37
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
38
S2102107. Electromiografia:
A. este o metod care apreciaz funcia muscular dup potenialele de aciune;
B. este o metod care apreciaz funcia muscular dup pragul de sensibilitate muscular;
C. se realizeaz n perioadele de repaus muscular;
D. se realizeaz n perioadele de aciune a muchiului;
E. potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric.
(pag. 412)
38
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
39
S2102113. Influena muchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz prin
urmtoarele modaliti:
A. prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
B. prin intermediul inseriilor osoase;
C. prin aplicarea direct a forelor musculare;
D. prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar;
E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirect a forelor musculare).
(pag. 405)
39
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
40
S2102119. Susintorii teoriilor care admit influena negativ a anomaliilor dento-maxilare asupra
respiraiei aduc n sprijin urmtoarele argumente i observaii:
A. legtura strns ntre scheletul nazal i facial i participarea scheletului nazal n deformaiile maxilarelor;
B. predispoziie la inflamaii n mod frecvent, favorizat de ngustimea pasajului nazal;
C. fenomene de staz limfatic i circulatorie, datorate ngustimii pasajului nazal;
D. variaiile de poziie ale limbii n unele anomalii dento-maxilare;
E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 326)
S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita
A. arhitectonicii speciale
40
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
41
B.
C.
D.
E.
S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste
A. reglarea cantitatii de aer
B. umectarea si sterilizarea aerului
C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar
D. structura osului alveolar
E. tulburari de eruptie dentara
(pag. 321)
S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai
A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin
B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa
C. aparitia ocluziei adanci acoperite
D. aparitia hipersecretiei salivare
E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei
(pag. 341)
S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal
B. absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii
C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje
D. dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist
E. prezenta ocluziei echilibrate
(pag. 345)
S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt
A. coborarea limbii in planseul bucal
B. deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian
C. deschiderea epiglotei
D. unda peristaltica a limbii
41
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
42
42
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
43
S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina
A. proalveolodentie superioara
B. oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
C. retrognatie mandibulare functionala
D. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
E. ocluzie inversa laterala
(pag. 443)
S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii
A. intensitatea si durata cu care este practicat
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare
C. pozitia de echilibru a mandibulei
D. bilantul fortelor oro-faciale
E. modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 444)
43
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
44
C. pol
D. env
E. vif
(pag. 193)
S2602149. Metodele care identifica si cuantifica direct produsele virale in infectia HIV sunt:
A. izolarea virusului prin cocultivarea limfocitelor pacientului cu culturi celulare
B. dozarea antigenemiei p24 prin tehnici imunoenzimatice cu sisteme de amplificare
C. determinarea anticorpilor anti p24 prin metode imunoenzimatice
D. detectarea ADN proviral in limfocite prin PCR
E. detectarea ARN viral plasmatic prin PCR
(pag. 206)
44
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
45
S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei:
A. actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus
B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior
C. limba apasa pe peretii laterali ai boltii
D. apar modificari in comportamentul complexului hioidian
E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe
(pag. 322-325)
S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de
pasajul aerian nazo-faringian prin:
A. reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian
B. purificarea aerului
C. umectarea aerului
D. racirea aerului
E. activitatea reflexa si senzoriala
(pag. 318-319)
S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm
sunt:
A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare
B. abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta
C. se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere
D. apar migrari verticale si orizontale ale dintilor
E. cresterea secretiei salivare
(pag. 344)
45
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
46
B.
C.
D.
E.
S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt:
A. ocluzie cap la cap
B. supraocluzie incisiva accentuata
C. ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala
D. modificari ale mucoasei jugale
E. modificari ale mucoasei linguale
(pag. 443)
S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la
impartirea lor in:
A. labiale
B. labio palatale
C. labio dentale
46
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
47
D. linguo dentale
E. linguo palatale
(pag. 376)
47
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
48
Tema nr. 3
Semiologie dentar
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.
S1403002. in ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina
decat la suprafata smaltului?
A. caria radiculara
B. caria suprafetelor netede
C. caria in santuri
D. caria pe varful cuspizilor
E. caria de cement
(pag. 140)
48
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
49
A.
B.
C.
D.
E.
49
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
50
D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalului,
rezultand un smal deficitar
E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu
aspect de fagure de miere
(pag. 151)
S2303015. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
(pag. 148)
50
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
51
(pag. 145)
51
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
52
B.
C.
D.
E.
S2603026. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin:
A. hemadsorbie
B. hemaglutinare
C. hemaglutinare pasiva inversa
D. reactia de seroneutralizare
E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)
S2603028. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin:
A. hemadsorbtie
B. hemaglutinare
C. hemaglutinare pasiva inversa
D. reactia de seroneutralizare
E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)
S2803029. Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona
coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt
B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel
C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel
D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare
E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
(pag. 139)
S2903031. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective
si obiective
A. durere pulsatila calmata la rece
B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici
C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici
52
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
53
53
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
54
54
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
55
S1303048. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru
diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei
B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda
C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura
D. Prezena unei opacitai ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda
(pag. 148)
55
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
56
S1303051. in cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii si continutului cavitatii
D. Extinderii in suprafaa a cariei
E. Zonelor retentive
(pag. 145)
S1303054. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte
morfoclinice ce sunt in functie numai de:
A. Localizarea cariei
B. Extinderea cariei
C. Contactul strans intre dinti
D. Rata si viteza de evolutie a cariei
E. Marimea cariei
(pag. 139)
56
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
57
(pag. 139)
S1403059. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie in stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspectie
D. radiografie
E. testari bacteriologice
(pag. 152)
57
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
58
B.
C.
D.
E.
Carie in croset
Carie senila
Atritie
Caria de biberon
(pag. 141)
58
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
59
(pag. 140)
59
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
60
(pag. 151)
60
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
61
B.
C.
D.
E.
carie de colet
carie senila
carie n croset
carie de cement
(pag. 140)
S2303085. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei n agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale
(pag. 143)
61
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
62
(pag. 145)
62
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
63
B.
C.
D.
E.
S2603100. Imunofluorescenta:
A. este metoda indicata in diagnosticul virozelor monospecifice (variola, rabie, rujeola, oreion, etc.)
B. este frecvent folosita in diagnosticul virozelor respiratorii
C. este o metoda microscopica de diagnostic virusologic rapid
D. detecteaza antigenul specific viral, anticorpii
E. nu este o metoda accesibila pentru diagnosticul virusologic, necesita echipament sofisticat
(pag. 95)
63
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
64
(pag. 95)
64
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
65
B.
C.
D.
E.
65
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
66
Tema nr. 4
Instrumente necesare preparrii cavitilor i obturaiei coronare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.
S1204002. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de
A. 5-6 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 1,5 cm
E. 2,8 cm
(pag. 202)
66
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
67
B.
C.
D.
E.
5,2 mm
5,6 mm
5,8 mm
6,1 mm
(pag. 190)
S1404009. Care este numarul minim de lame taietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
(pag. 188)
S1404010. Cum se previne exfolierea mucoasei la indepartarea rulourilor de vata care adera?
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselina
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc
E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
(pag. 202)
67
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
68
(pag. 201)
S1504016. Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de
pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
(pag. 193)
68
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
69
B.
C.
D.
E.
0.70 mm
1.00 mm
1.20 mm
3 mm
(pag. 189)
69
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
70
A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza
sanatatea
D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator
(pag. 196)
S2104027. Care este numrul minim de lame tietoare al unei freze sferice :
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
(pag. 189)
70
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
71
C. 3 mm
D. 1 mm
E. 4 mm
(pag. 189)
71
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
72
72
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
73
(pag. 192)
S1204047. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
(pag. 204)
S1304050. Bratele clamelor cu care se fixeaz piesa de cauciuc a digi au urmtoarele forme:
A. clame circumferentiale
73
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
74
B.
C.
D.
E.
clame cu aripioare
clame fr aripioare
clame de fixare si retracie
clame cu 5 puncte de fixare
(pag. 203-204)
S1304053. Cauciucul din componenta digi are grosimi diferite in functie de manopera unde se
utilizeaz:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
(pag. 203)
74
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
75
S1304057. Reactia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este in functie de:
A. mecanismele de protectie ale pulpei
B. varsta pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare
E. sisteme de racire
(pag. 192)
75
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
76
A.
B.
C.
D.
E.
nr. 56
nr. 256
nr. 57
nr. 257
nr. 258
(pag. 189)
S1404064. Dalta:
A. se foloseste pentru planarea smaltului si a dentinei
B. se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei
C. marginea taietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. actioneaza printr-o miscare de apasare
E. actioneaza printr-o miscare de raclare
(pag. 191)
76
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
77
77
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
78
S1604077. Diga
A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente
B. asigura o buna vizibilitate
C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici
D. asigura retracia parilor moi
E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
(pag. 203)
78
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
79
B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase
C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire
iar clasa reprezinta forma partii active
D. sunt compuse din doua pari eseniale: manerul si gatul activ
E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati
(pag. 190)
79
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
80
B.
C.
D.
E.
Nr. 257
Nr. 258
Nr. 259
Nr. 256
(pag. 189)
80
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
81
(pag. 192)
S2304099. Cele mai mari cresteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea:
A. frezelor din otel
B. frezelor diamantate active
C. frezelor diamantate inactive
D. frezelor din carbid
E. frezelor cu cutite helicoidale
(pag. 193)
81
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
82
B.
C.
D.
E.
instrumente cilindrice
instrumente cilindro-conice
instrumente taietoare
instrumente abrazive
(pag. 188)
S2604106. Eratismul
A. nseamn migrarea larvelor de Ascaris lumbricoides n afara intestinelor,
B. nseamn migrarea formelor adulte de Ascaris lumbricoides din intestin,
C. poate fi provocat de unele medicamente si de febr,
D. poate determina ileus acut cu necroza peretelui intestinal,
E. nu se asociaz cu abces hepatic.
(pag. 304)
82
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
83
(pag. 308-311)
S2604108. n trichuriaz:
A. modificrile cuprind toat grosimea peretelui intestinal
B. helmintii adulti lezeaz enterocitele,
C. este posibil autoinfestarea,
D. cel mai des modificrile se limiteaz la zona cecal,
E. prolapsul rectal este patognomonic.
(pag. 340)
S2604110. n toxocaroz:
A. agentul infectios este Toxocara canis,
B. agentul infectios este Toxocara cati,
C. agentul infectios este Ascaris lumbricoides,
D. agentul infectios este forma larvar a parazitului Ascaris suum,
E. exist o predilectie pentru sistemul nervos central.
(pag. 330-332)
S2604111. Strongiloidoza:
A. se observ n zonele temperate,
B. este frecvent n nord- vestul Transilvaniei,
C. se trateaz cu ivermectin,
D. este urmarea ingerrii ptrunderii larvelor
E. forma grav se poate asocia cu icter, com.
(pag. 323-328)
83
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
84
B.
C.
D.
E.
dalta
bizotatorul de prag gingival
fuloarul de ciment
toporisca
(pag. 191)
84
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
85
Tema nr. 5
Tratamentul cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.
85
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
86
B.
C.
D.
E.
15 secunde
20 secunde
30 secunde
60 secunde
(pag. 328)
S1505010. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de ednttina care asigura protectia
pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
(pag. 301)
S1505012. Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
86
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
87
S2105017. Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti :
A. Indeprtarea complet a smalului subminat
B. Indeprtarea complet a dentinei ramolite
C. Indeprtarea complet a smalului cariat
D. Respectarea regulilor de rezisten
E. Respectarea regulilor de retenie
(pag. 175)
S2105018. Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un
A. Patrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coad de rndunic
E. Romb
87
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
88
(pag. 175)
S2305020. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cnd adeziunea se
compromite:
A. Intre detritusul remanent hibridizat i dentina sntoas subiacent
B. Intre baza stratului hibrid i dentina sntoas subiacent
C. In masa stratului hibrid
D. Intre adeziv i poriunea superficial a stratului hibrid
E. Intre compozit i adeziv
(pag. 339)
S2505024. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
A. Proximale ale premolarilor
B. Proximale ale caninilor
C. Proximale ale incisivilor laterali
D. Proximale ale incisivilor centrali
E. Vestibulare ale molarilor
(pag. 173)
S2605025. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conine hemul ca i grupare prostetic:
A. Clorofila
88
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
89
B.
C.
D.
E.
Mioglobina
Imunoglobulinele
Superoxid dismutaza
Ceruloplasmina
(pag. 519)
S2605026. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400
nm, pe baza creia pot fi dozate:
A. Substratele chimice
B. Enzimele serice
C. Ionii
D. Diverse porfirine
E. Proteinele plasmatice
(pag. 520)
89
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
90
D. Urobilinogen
E. Fenobarbital
(pag. 533)
S1205035. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate
A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali
B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali
C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp
D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic
E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1m in 30"
(pag. 328)
S1205037. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
A. Opti Bond
90
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
91
B.
C.
D.
E.
S1205039. Factorul C:
A. are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in
straturi succesive cat mai mici
B. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
C. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
D. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si forta adeziunii de un
perete dentar
E. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete
libere ale obturatiei
(pag. 323)
91
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
92
S1305045. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare
D. Obturaia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare
E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa
scade sub 1mm
(pag. 301)
S1305046. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
(pag. 300)
92
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
93
plaga dentinara
D. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe
plaga dentinara si pe pereii de smal ai cavitaii
E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
(pag. 295)
S1405054. Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
A. in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
B. in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
C. suprafata palatinala a frontalilor maxilari
D. suprafeele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
E. in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
(pag. 173-174)
S1405055. Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata,
daca:
A. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
B. dinti ce au si alte restaurari corecte
C. accesibilitate directa
93
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
94
S1405056. in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
A. in cavitati profunde
B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
C. cand se doreste realizarea controlului cariei
D. la dini cu leziune carioasa minima
E. in cavitati punctiforme
(pag. 178-179)
S1505057. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidentala
D. Umiditatea exogena
E. Tipul rasinii adezive
(pag. 327)
S1505059. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a
putea fi pastrata:
A. 0.5 mm
B. Mai mare de 0.5 mm
C. Mai mica de 0.5 mm
D. 1 mm
E. 1-2 mm
(pag. 175)
S1505060. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
(pag. 174)
S1505061. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa:
A. Demineralizare insuficienta a dentinei
B. Demineralizare excesiva a dentinei
C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului
D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare
E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator
(pag. 328)
94
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
95
S1505063. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza
in functie de urmatorii factori:
A. Extinderea cariei
B. Materialul de restaurare folosit
C. Pozitia dintelui antagonist
D. Forma dintilor
E. Tipul dietei
(pag. 171)
S1605067. Compomerii
A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba
E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala
prealabila aplicarii primerului
(pag. 346)
95
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
96
B.
C.
D.
E.
S1605070. Linerii
A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
B. nu realizeaza o buna izolare termica
C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
(pag. 296)
96
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
97
B.
C.
D.
E.
gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta
lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut
elimina consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare
cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
(pag. 345)
97
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
98
C. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului uor iritant asupra pulpei
D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra pulpei
E. Alcalinitate crescut care se pstreaz i dup priz prin eliberarea ionilor de hidrogen
(pag. 297)
S2305082. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene
vscoase omogene
B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
(pag. 300)
98
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
99
99
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
100
(pag. 340-345)
S2305093. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltratii marginale extinse
E. niciunul din raspunsurile de mai sus
(pag. 339)
S2505094. Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
A. Marginilor incizale
B. Vrfului cuspizilor
C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale
D. Suprafeelor vestibulare
E. Suprafeelor orale
(pag. 174)
S2605095. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conin hemul ca i grupare prostetic:
A. Hemoglobina
B. Clorofila
C. Mioglobina
D. ATP-aza
E. Citocromul aa3
(pag. 519)
S2605096. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400
nm, pe baza creia pot fi dozate:
A. Toate proteinele plasmatice
B. Hemproteinele
C. Porfirinele
D. Enzimele plasmatice
E. Parametrii echilibrului acido-bazic
(pag. 520)
100
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
101
B.
C.
D.
E.
Tulburri de vedere
Tulburri abdominale
Tulburri renale
Tulburri neurologice
(pag. 527)
S2605100. Legarea bilirubinei la albumin poate fi inhibat de o serie de medicamente, cum ar fi:
A. Barbiturice
B. Sulfamide
C. Acidul acetilsalicilic
D. Unele antiinflamatoare
E. Substane de contrast
(pag. 532)
S2605101. Compuii colorai rezultai n urma degradrii finale / intestinale a hemului, sunt:
A. Urobilinogenul
B. Urobilina
C. Stercobilinogenul
D. Stercobilina
E. Biliverdina
(pag. 534)
101
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
102
(pag. 295)
102
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
103
Tema nr. 6
Tehnica preparrii cavitilor
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.
S1306002. Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este
reprezentata de
A. fosele palatinale ale incisivilor laterali
B. fetele distale ale incisivilor laterali
C. fetele meziale ale caninilor superiori
D. fetele meziale ale caninilor inferiori
E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
(pag. 229)
S1406004. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea
minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
(pag. 209)
S1406005. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este
latimea ideala a istmului?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
103
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
104
(pag. 209)
S1406006. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime
va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 209)
S1406007. In cazul prepararii cavitatii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind se
indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului
B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului
C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului
D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului
E. toate cele de mai sus
(pag. 210)
S1506010. Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este
de:
A. 1 mm
B. 1,5-2 mm
C. 0,5-0,75 mm
D. 2 mm
E. peste 2 mm
(pag. 211)
S1506011. Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de
minim:
A. 1,6mm
B. 2mm
C. 2,5mm
D. 1,5mm
104
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
105
E. 3mm
(pag. 209)
S1506012. Pentru premolari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala trebuie sa fie mai
mica de:
A. 2 mm
B. 1,6 mm
C. 2,5 mm
D. 0,5 mm
E. 1,5 mm
(pag. 209)
S1606015. Ameloplastia
A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur
B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului
D. nu este indicata daca implica un contact centric
E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
(pag. 210)
105
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
106
S2106019. In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori, care este
limea ideal a istmului :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 210)
S2106020. In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaa ocluzal a molarilor
inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245 :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 217)
S2306022. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor:
A. 0,6mm
B. 1mm
C. 2mm
D. 0,8mm
E. 3mm
(pag. 219)
106
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
107
S2306024. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de
minim:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 3 mm
(pag. 228)
S2506027. Pregtirea cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesit o intrare cu freza, n
leziunea carioas, la o adncime de :
A. 0,25 mm
B. 0,50 mm
C. 0,75 mm
D. 1 mm
E. 1,5 mm
(pag. 233)
S2606029. Transportul glucozei n celulele intestinale se face cu participarea unui transportor (carrier)
dependent de prezena ;
A. K
B. Na
C. insulin
D. oubain
E. glucagon
107
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
108
(pag. 314)
S2606032. Subunitatea
A. calcitonin
B. carbamil fosfat
C. calmodulin
D. carnitin
E. Ca ionic
(pag. 368)
108
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
109
B.
C.
D.
E.
S1206039. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi
A. indepartarea dentinei cariate restante
B. degresarea cavitatii
C. aplicarea bazei
D. finisarea marginilor de smalt
E. asigurarea formei de retentie
(pag. 226)
S1206040. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi;
A. aplicarea digai
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. izolarea smaltului proximal bilateral
D. tratamentul plagii dentinare
E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
(pag. 226)
S1206041. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam
poate fi:
A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival
B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina
C. gropita in unghiul axio-incizal
D. coada de randunica orala in cavitatile medii
E. coada de randunica orala in cavitatile extinse
(pag. 231)
109
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
110
A.
B.
C.
D.
E.
S1206043. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul
cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:
A. cavitatea este corect preparata
B. este folosita diga
C. toaleta cavitatii este specifica
D. matricea este aplicata adecvat
E. materialul este manipulat corespunzator
(pag. 217)
S1206045. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii
factori:
A. provenienta pacientului
B. varsta pacientului
C. psihicul pacientului
D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei
E. factorul economic
(pag. 218)
S1206047. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si
extinse va avea grosimea de;
A. 0,2 mm
B. 0,4 mm
C. maxim 0,5 mm
D. peste 0,5 mm
E. maxim 0,75 mm
(pag. 211)
S1206048. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:
110
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
111
A.
B.
C.
D.
E.
90
100
de maxim 110
de minim 90
de minim 80
(pag. 210)
S1306051. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza
cu
A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
C. toporisti de smalt
D. dalti de smalt
E. sapite
(pag. 234)
S1306052. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate
apela la
A. pivoti radiculari
B. unghiuri ascutite interne
C. sant gingival
D. pivoti dentinari
E. puturi gingivale
(pag. 222)
S1306054. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi
obturate cu amalgam se face cu
A. frezele trepan
B. frezele 245
111
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
112
C. frezele 10
D. frezele 329
E. frezele 169L
(pag. 214)
S1306056. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei
cu amalgam este indicata
A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
E. din motive de rezistenta
(pag. 212)
S1306058. Santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axio-vestubular ale cavitatilor de clasa a IIa
cind se utilizeaza amalgamul ca material de restaurare se realizeaza cu
A. frezele 169L
B. frezele 330
C. frezele 331/2
D. frezele 245
E. frezele 1/4
(pag. 222)
S1406059. Care este adincimea puturilor de retentie di peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 222)
S1406060. Care este lungimea santurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al
cavitatii de clasa a II-a?
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
112
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
113
D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 222)
S1406061. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin fara retentie in
coada de rindunica in vederea obturarii cu amalgam?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza sferica nr. 1/2
C. freza sferica nr. 1
D. freza sferica nr.2
E. freza sferica nr.4
(pag. 230)
S1406062. Ce freze se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin pentru realizarea
retentiei in coada de rindunica,in vederea obturarii cu amalgam?
A. freza sferica nr. 1/4
B. freza sferica nr. 1/2
C. freza nr.245
D. freza nr.33 1/2
E. freza nr 169L
(pag. 231)
S1406063. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a VI-a pe dintii
laterali?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza nr.1169
C. freza nr. 245
D. freza nr. 169L
E. freza nr. 33 1/2
(pag. 234)
S1406064. Cu ce freze se realizeaza puturile de retentie in peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a
A. freza sferica nr.1/4
B. freza nr. 169L
C. freza sferica nr.1/2
D. freza nr. 245
E. freza sferica nr. 1
(pag. 222)
S1406065. Cu ce freze se realizeaza santurile de retentie pentru peretele gingival al cavitatii de clasa a
II-a ?
A. freza sferica 1/4
B. freza nr 169L
C. freza nr. 245
D. freza nr.1169
E. feza nr 1/2
(pag. 222)
S1406066. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul
mandibular?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza sferica nr.1/2
C. freza nr.245
113
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
114
S1406069. La prepararea cavitatii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cind se indica
ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului
B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului
C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului
D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului
E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smaltului
(pag. 210)
S1506071. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt
urmatoarele:
A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori
B. Fata proximala a incisivilor
C. Fata meziala a caninilor
D. Carii care nu au subminat unghiul incizal
E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
(pag. 229)
S1506072. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate
urmatoarele reguli:
A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central
B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual
114
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
115
S1606076. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse
A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie
B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezistena se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe
E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu
diga
(pag. 211)
S1606077. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal
A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt
B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuarea
celuilalt
C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm
D. in cazul dinilor mici se va ine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal
E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei
(pag. 212)
S1606078. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal
A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si
115
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
116
B.
C.
D.
E.
disto-axiale
palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm
se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite
la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime
este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal
(pag. 212)
116
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
117
(pag. 217)
S2106084. Care este adncimea puurilor de retenie din peretele gingival al cavitii de clasa II-a :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 222)
S2106085. Care este lungimea anurilor de retenie vestibulo-orale create n peretele gingival al
cavitii de clasa II-a :
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 222)
S2306087. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de:
A. necesitatile fizionomice
B. virsta pacientului
C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare
D. incidenta cariei pe suprafetele proximale
E. extinderea cariei in fose si fisuri
(pag. 217-218)
S2306089. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei
cu amalgam este indicata:
A. din motive de rezistenta
B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
(pag. 212)
117
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
118
S2306090. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce
vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
(pag. 214)
S2306092. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:
A. frezele 1/4
B. frezele 245
C. frezele 331/2
D. frezele 330
E. frezele 169L
(pag. 219)
S2306093. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele
caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. este rezervata cavitatilor extinse
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
(pag. 231)
S2306094. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate
apela la:
A. sant gingival
B. puturi gingivale
C. pivoti dentinari
D. pivoti radiculari
E. unghiuri ascutite interne
(pag. 231)
118
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
119
S2306096. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza:
A. 245
B. 330
C. 331/2
D. 329
E. 1/4
(pag. 234)
119
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
120
C. hipoglicemie marcat
D. mobilizarea excesiv a lipidelor i proteinelor din esuturile extrahepatice
E. depuneri masive de glicigen n muchi
(pag. 376)
dehidrogenaza
D. succinat dehidrogenaza
E. fumaraza
(pag. 338)
120
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
121
S2906109. Restaurarea din amalgam intr-o cavitate de clasa II are urmatoarele indicatii
A. la pacientii cu incidenta mare a cariei
B. leziuni mici proximale
C. la pacientii cu incidenta redusa a cariei
D. in leziuni proximale insotite de carii atat vestivular cat si oral
E. nici un raspuns corect
(pag. 217)
S2906111. Forma de retentie intr-o cavitate clasa V pentru restauratie cu amalgam se asigura prin
A. cavitatea de clasa V nu necesita retentie deoarece fortele masticatorii nu actioneaza direct asupra
obturatiei
B. sunt necesare doua santuri de retentie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal si altul in unghiul axiogingival
C. retentia incizala este pozitionata mai mult spre incizal
D. retentia incizala va fi pozitionata inspre pulpar
E. raspunsuri corecte a si c
(pag. 233)
121
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
122
Tema nr. 7
Etiopatogenia cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.
S1507003. Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
A. Fosfati si bicarbonati
B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
C. Legat de proteinele bogate in prolina
D. Legat de amilaza salivara
E. Toate de mai sus
(pag. 37)
122
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
123
A.
B.
C.
D.
E.
S1607008. Saliva
A. vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
B. contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
C. contine lipide: mucina, staterina
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
E. contine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)
123
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
124
C. teoria neurodistrofica
D. teoria proteolizei-chelatiunii
E. teoria enzimatic-reflexa
(pag. 73)
S2307013. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar
B. fosfati de calciu
C. hidroxilapatita
D. vitamina B1
E. vitamina B6
(pag. 74)
S2307014. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari
biochimice in:
A. compozitia limfei dentinare
B. gradul de mineralizare dentinara
C. gradul de permeabilitate dentinara
D. stratul odontoblastic
E. compozitia fluidului gingival
(pag. 73)
S2507015. Perturbarea formrii matricei organice a smalului are printre cauze i carena n vitamina:
A. C
B. B1
C. E
D. D
E. PP
(pag. 33)
S2607016. Boala Tay-Sachs (gangliozidoza GM2 idioia amaurotic infantil) este determinat de
deficitul de:
A. Sfingomielinaz
B. Hexozaminidaz A
C. Galactocerebrozidaz
D. Hidrolaza lizozomal care detaeaz glucoza din glucocerebrozide
E. Sulfatidaz
(pag. 448)
124
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
125
E. ATP-ul
(pag. 450)
S2607021. Care dintre apoproteinele de mai jos este activatorul lipoproteinlipazei (LPL):
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III
D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 461-462)
S2607022. Care dintre izoenzimele lipoproteinlipazei (LPL) are cea mai mare afinitate pentru substrat:
A. LPL din esutul adipos
B. LPL din muchii scheletici
C. LPL din miocard
D. LPL din glanda mamar
E. LPL plmn
(pag. 462)
S2807024. Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in
urmatoarele proportii:
A. 10-20%
B. 20-30%
C. 25-35%
D. 30-40%
E. peste 50%
(pag. 37)
125
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
126
S1207029. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt
adevarate:
A. calciul neionizat are rolul functional cel mai important
B. concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
C. calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara
D. calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
E. calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana
(pag. 37)
126
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
127
127
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
128
A.
B.
C.
D.
E.
variatiile ph-ului
ritmul secretiei salivare
valoarea initiala a pH-ului bucal
consumul de alimente acide
vascozitatea salivei
(pag. 40)
128
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
129
D. carenta in vitamina D
E. dereglari hormonale.
(pag. 34)
129
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
130
S1507050. in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale
cavitatii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolaza
C. Fosfataza alcalina
D. Hialuronidaza
E. Fosfataza acida
(pag. 40)
S1507053. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii
bucale de catre microorganisme din care fac parte:
A. Lactoferina
B. Mucinele
C. 2 - microglobulina
D. Opsoninele
E. Staterina
(pag. 41)
130
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
131
131
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
132
(pag. 44)
S1607063. Saliva
A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei
C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor
E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care
ajunge in acea zona
(pag. 36)
132
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
133
A.
B.
C.
D.
E.
133
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
134
E. branzeturi
(pag. 50)
134
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
135
A.
B.
C.
D.
E.
S2607087. Care dintre apoproteinele de mai jos sunt recunoscute de domeniul N-terminal al
receptorului LDL:
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III
135
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
136
D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 465)
S2607089. Care dintre celulele de mai jos sunt incapabile s foloseasc acizii grai ca i substrat
energetic:
A. Fibra muscular striat
B. Fibra miocardic
C. Hematia
D. Neuronul
E. Hepatocitul
(pag. 467)
S2607090. Care dintre tipurile de dislipidemie Fredrickson prezint risc de aterosleroz accelerat:
A. Tipul I (sindromul chilomicronilor)
B. Tipul IIa (hiperbetalipoproteinemia)
C. Tipul III (hiperlipoproteinemia cu banda beta larg)
D. Tipul IV (hipertrigliceridemia endogen)
E. Tipul V (hipertrigliceridemia endogen i exogen)
(pag. 468-470)
S2807092. Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
E. Aport sporit de fosfati salivari
(pag. 36)
136
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
137
(pag. 36-37)
S2807094. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
(pag. 37)
S2807097. Zaharoza este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
C. Este utilizata preferential de catre micro organisme
D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
(pag. 47)
137
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
138
B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia
acestora
C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelor
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 33)
138
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
139
Tema nr. 8
Inflamaia pulpei dentare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
S1208002. Prima reactie care apare la nivelul pulpei dentare dupa contactul cu un agent agresor este:
A. vasodilatatie pasiva
B. staza
C. spasm vascular
D. vasodilatatie activa
E. necroza
(pag. 64)
S1308004. Cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea sa normala nu poate fi compensata prin
cresterea volumului pulpei datorita
A. foramenului apical
B. inextensibilitatii peretilor camerei pulpare
C. structurii conjunctive a tesutului pulpar
D. lipsei fibrelor elastice din parenchimul pulpar
E. lipsei de fibre nervoase motorii din tunica vaselor de sange
(pag. 52)
S1308005. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor si tesutul pulpar si pana la
aparitia primelor semne clinice, in functie de virulenta microbiana si reactivitatea locala pulpara trece o
perioada de timp de:
A. 1 ora
B. 3-4 ore
C. 12-14 ore
D. 20-24 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)
139
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
140
S1408008. Cum sunt peretii, duri integrii care acopera pulpa, fata de agentii patogeni:
A. permeabili
B. penetrabili
C. lacunari
D. disociati
E. impermeabili
(pag. 51)
140
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
141
D. 15 mm Hg
E. 20 mm Hg
(pag. 52)
S1508012. Agentii agresori termici care actioneaza cu brutalitate in producerea inflamatiei pulpare sunt:
A. Slefuirile de bonturi cu masuri de protejare a pulpei
B. Prepararile de cavitati cu protejarea pulpei
C. Diatermia
D. Obturatii metalice realizate fara mijloace de protejare a pulpei dentare
E. Trecerea, in cursul aceleiasi mese, de la alimentatia cu temperaturi ridicate, la alta cu temperaturi coborate
(pag. 59)
S1508013. Agentii patogeni interni ce pot determina inflamatii ale pulpei dentare sunt:
A. Agenti termici
B. Bacteriile
C. Avitaminozele
D. Virusii
E. Agenti traumatici
(pag. 54)
141
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
142
S1608018. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta urmatoarele avantaje:
A. stimulii receptati de receptorii intradentinari la limita smalt-dentina se transmit la nivelul pulpei ca stimuli
functionali
B. peretii duri care acopera pulpa nu sunt impermeabili la agenti patogeni cand sunt integri
C. peretii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin slefuire in oricare conditii fara ca pulpa sa sufere
D. inextensibilitatea peretilor face ca presiunea intratisulara pulpara crescuta sa se exercite pe toate structurile
E. peretii duri impiedica verificarea starii pulpare prin mijloace directe de investigatie
(pag. 51-52)
142
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
143
S2308025. In pulpitelre seroase acute presiunea intrapulpara creste fata de normal de:
A. 2 3 ori
B. 5 6 ori
C. 3- 4 ori
D. 6 7 ori
E. 4 5 ori
(pag. 67)
S2508026. Una din funciile de mai jos nu este caracteristic organului pulpar:
A. Funcia senzitiv
B. Funcia formativ
C. Funcia nutritiv
D. Funcia bactericid
E. Funcia regresiv
(pag. 55)
143
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
144
S2608030. Dup infarctul miocardic acut cel mai rapid crete activitatea seric a:
A. LDH
B. GOT
C. CPK
D. GPT
E. LCAT
(pag. 111)
S2608031. Creterea ctivitii serice a creia dintre enzimele de mai jos, este specific pentru
carcinomul de prostat:
A. LDH
B. Fosfataza acid
C. CPK
D. Transaminazele
E. Fosfataza alcalin
(pag. 111)
S2608033. Care dintre cile metabolice de mai jos au sistemul enzimatic localizat strict
intracitoplasmatic:
A. Ciclul ureei
B. Biosinteza hemului
C. Degradarea acizilor grai (beta-oxidarea)
D. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs)
E. Glicoliza (anaerob)
(pag. 109)
144
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
145
B.
C.
D.
E.
Agentilor fizici
Agentilor microbieni
Agentilor traumatici
Agentilor interni
(pag. 64)
S2908037. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor i tesutul pulpar la apariia
primelor daune chimice in funie de virulena i reactivitatea local trece o perioad de timp de:
A. O or
B. 3-4 ore
C. 20-24 ore
D. 12-14 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)
S1208040. Fenomenele care determina inflamatia pulpara in cazul traumatismelor de intensitate mica
dar repetata sunt:
A. compresiunea vaselor sanguine de la nivelul foramenului apical
B. ruperea vaselor si eliberarea unor substante chimice plasmatice
C. strangularea vaselor sanguine la nivelul foramenului apical
D. accelerarea metabolismului prin hiperemie
E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi
(pag. 61-62)
S1208041. Pulpita seroasa se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale excitabilitatii pulpare:
A. cresterea excitabilitatii
B. scaderea excitabilitatii
C. excitabilitatea mai evidenta pentru presiune
D. excitabilitate mai evidenta pentru tractiune
E. excitabilitate mai evidenta pentru rece
(pag. 67)
145
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
146
S1208042. Agentii agresivi termici care actioneaza cu brutalitate putand determina inflamatii pulare
sunt:
A. testari de vitalitate cu freon
B. diatermia
C. obturatiile metalice fara mijloace de protejare a pulpei dentare
D. slefuiri ale dintilor fara protectie pulpara
E. testari de vitalitate cu pulpotestul
(pag. 59)
S1208043. Inflamatia cronica per primam de origine traumatica poate fi gasita in:
A. pulpa dintilor cu grad mare de abrazie
B. pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a camerei pulpare
C. dinti care prezinta o carie cu evolutie lenta
D. dinti care prezinta o carie cu evolutie rapida
E. dinti integri
(pag. 62)
S1308047. Comunicarea intre pulpa dentara cu exteriorul se poate face prin intermediul:
A. smaltului
B. cementului
C. substantei interprismatica
D. foramenului apical
E. canaliculelor dentinare
(pag. 52)
146
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
147
B.
C.
D.
E.
dentina secundara
dentina tertiara
dentina remineralizata
dentina sclerotica
(pag. 54)
147
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
148
S1408056. Inflamatia pulpara apare sub actiunea agentilor microbieni.Modul de actiune al agentilor
microbieni poate fi:
A. indirect prin exotoxinele microbiene
B. direct prin patrunderea agentului microbian in pulpa dentara
C. reducerea functiilor celulare
D. distrofii neregulate
E. distributie de tip reticular
(pag. 64)
S1408058. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare
favorizand:
A. procesele de liza celulara
B. franarea proceselor formatoare de dentina de reactie
C. creste permeabilitatea peretilor vasculari
D. creste diapedeza leucocitara
E. cresc procesele formatoare de dentina
(pag. 57)
S1508059. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje:
A. Peretii duri sunt impermeabili la agentii patogeni, atunci cand sunt integri
B. in anumite conditii, peretii devin penetrabili favorizand actiunea unor noxe externe
C. Peretii duri permit slefuirea in vederea aplicarii unor lucrari protetice
D. Peretii rigizi fac ca orice crestere a presiunii intrapulpare sa nu poata fi compensata printr-o crestere a
volumului pulpei
E. Peretii duri permit investigarea prin mijloace directe a starii pulpare
(pag. 51)
148
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
149
S1508063. in urma actiunii unui factor bacterian, in pulpa dentara apar o serie de substante cu rol de
mediatori chimici:
A. Kinaze
B. Exudina
C. Leucotaxina
D. Histamina
E. Mucopolizaharide
(pag. 64)
S1508064. Inflamatia cronica per primam, de origine traumatica, poate fi gasita in:
A. Pulpa dintilor cu un grad mare de abraziune
B. Pulpa dintilor cu obturatiii mari de amalgam cu o buna izolare a pulpei dentare
C. Pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a pulpei dentare
D. Dintii care prezinta o carie cu evolutie foarte lenta
E. Dinti care prezinta o acrie cu o evolutie foarte rapida
(pag. 62)
S1508065. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare
favorizand:
A. Scaderea permeabilitatii peretilor vasculari si diapedeza leucocitara
B. impiedicarea activitatilor metabolice normale ale celulelor pulpare
C. Franarea proceselor formatoare de dentina de reactie
D. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
E. Actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala si
asupra fibrelor de colagen
(pag. 57)
149
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
150
(pag. 56)
S1608069. in cazul in care agenti agresori chimici foarte toxici actioneaza asupra dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmatoarele modificari:
A. substanta fundamentala se depolimerizeaza
B. protoplasma celulara se precipita
C. fibrele de colagen raman intacte
D. tulburari ale hemodinamicii vasculare
E. nu apar modificari la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)
S1608070. in pulpita seroasa provocata de factori bacterieni se produc urmatoarele modificari pulpare:
A. degenerarea elementelor morfologice pulpare
B. se percepe mai utor alcalinitatea decat aciditatea
C. acumularea de apa in pulpa duce la cresterea presiunii intratisulare
D. apare hipersensibilitate mai evidenta la cald decat la rece
E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)
S1608071. in traumatisme repetate si de mica intensitate se poate instala direct inflamatia cronica ce
se caracterizeaza prin:
A. reducerea partiala a fluxului sangvin
B. scaderea proceselor metabolice
C. lipsa multiplicarii celulelor mezenchimale
D. aparitia unor muguri vasculari proveniti din burjonarea capilarelor
E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)
150
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
151
S1608074. Mentinerea aciditatii pulpare in fazele mai avansate ale inflamatiei favorizeaza
A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reactie
B. procesele de liza celulara si formarea puroiului
C. actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala
D. cresterea permeabilitatii peretilor vasculari
E. activitatea normala metabolica a celulelor pulpare.
(pag. 57)
151
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
152
S2308085. Comunicarea ntre pulpa dentar i exterior nu se poate face, in mod obinuit, prin:
A. smal
B. cement
C. substana interprismatic
D. foramen apical
E. canalicule dentinare
(pag. 52)
152
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
153
153
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
154
B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapid a potenialului celular i alterarea ulterioar a funciilor
celulei
C. precipitarea proteinelor din substana fundamental i din corpul celular
D. absorbia nucleilor i a plasmei odontoblatilor n canaliculele dentinare
E. sustragerea unor elemente minerale din legturile lor organice tisulare, dnd natere unor sruri instabile
i spoliind pulpa de ionii minerali necesari funciei sale
(pag. 59)
S2308094. In traumatismele brutale cu fracturi coronare dar fara deschiderea camerei pulpare
declaseaza in pulpa:
A. Hiperemie
B. Vasodilatatie
C. Ischemie
D. staza
E. Stimularea dentinogenezei
(pag. 60)
S2308095. Din categoria agentilor tramatici de mixta intensitate si repetate fac parte
A. Obiceiuri profesionale
B. Lucrari protetice in supraocluzie
C. Manevre ortodontice necontrolate
D. Luxatia dintilor
E. Lucrari protetice in subocluzie
(pag. 60)
S2508096. Fenomenele vasculare pulpare cauzate de un agent de intensitate mare sau care acioneaz
direct apar:
A. n 2 minute
B. n 3 minute
C. n 10 minute
D. ntr-o or
E. n 2 ore
(pag. 64)
154
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
155
C. M2H2
D. H3M
E. H4
(pag. 78)
S2608100. Elementele comune modelelor concertat (simetric) i secvenial de aciune ale enzimelor
alosterice, sunt:
A. Fiecare monomer al oligomerului are centrul su activ
B. Monomerii coopereaz n fixarea substratului i desfurarea procesului catalitic
C. Oligomerii trebuie s ndeplineasc permanent condiia de simetrie
D. Interaciunile ntre monomeri nu implic modificri profunde (formare sau rupere de legturi covalente), ci
doar modificri conformaionale
E. Efectul modulatorilor se suprapune peste acela al substratului
(pag. 99)
S2608101. Care din urmtoarele enzime face parte din categoria enzimelor plasmatice funcionale:
A. Lactatdehidrogenaza
B. LCAT
C. Aspartat aminotransferaza
D. Lipoproteinlipaza
E. Trombina
(pag. 110)
S2608103. Care dintre enzimele de mai jos au localizare celular dubl (citoplasmatic i
mitocondrial):
A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT)
B. Alanin aminotransferaza (ALAT=GPT)
C. Creatinkinaza (CK)
D. Lactat dehidrogenaza (LDH)
E. Izocitratdehidrogenaza (ICDH)
(pag. 110)
155
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
156
E. Amilaza
(pag. 111)
S2808105. Adapostirea pulpei dentare intr-un spatiu cu pereti rigizi are ca avantaje:
A. Presiunile masticatorii nu ajung la pulpa dentara
B. Peretii duri sunt impermeabili cand sunt integri
C. Slefuirea corecta a bonturilor dentare nu afecteaza pulpa
D. In inflamatie cresterea volumului pulpei nu poate fi compensata de inextensibilitatea peretilor
E. Peretii duri impiedica verificarea starii pulpei prin mijloace directe de investigare
(pag. 51-52)
S2808109. In fazele avansate ale inflamatiei pulpare scaderea ph-ului sub 6 favorizeaza
A. Depolimerizarea mucopolizaharidelor din substanta fundamentala
B. Scaderea permeabilitatii vasculare si a diapedezei leucocitare
C. Franarea activitatilor metabolice normale
D. Stimularea proceselor de neodentinogeneza
E. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
(pag. 57)
156
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
157
(pag. 61)
S2808111. Tacerea fiziopatologica sau timpul mut ca perioada de 12-14 ore de la contactul pulpei
dentare cu agentul microbian agresor este o perioada:
A. Foarte inactiva pe plan biochimic infracelular
B. De recunoastere a caracteristicilor agresorului
C. De dezinformare a centrilor nervosi superiori
D. De sintetizare a mediatorilor chimici
E. De pregatire a mecanismelor defensive ale pulpei
(pag. 64)
S2908113. Inflamatia cronic, per primam, de origine traumatic poate fi gsit in:
A. Pulpa dintilor cu grad mare de abraziune
B. Pulpa dintilor cu obturaii mari de amalgam cu bun izolare a pulpei dentare
C. Pulpa dintilor cu obturaii mari de amalgam fr o bun izolare a pulpei dentare
D. Dintii care prezint o carie cu evoluie lent
E. Dintii care prezint o carie cu evoluie foarte rapid
(pag. 62)
157
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
158
Tema nr. 9
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
S1309003. Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul
pulpar sunt in numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat
(pag. 83)
158
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
159
S1509008. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele:
A. Dinte de coloratie normala cu o carie superficiala
B. O carie profunda cu un depozit bogat de dentina alterata
C. Percutia dintelui in ax este dureroasa
D. Percutia transversala a dintelui este dureroasa
E. Teste de vitalitate negative
(pag. 73)
159
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
160
S1609012. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica ulceroasa se face pe baza urmatoarelor semne:
A. existenta unui proces carios cu camera pulpara inchisa
B. raspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensitate scazuta
C. raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
D. durere violenta spontana
E. sensibilitate la inteparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)
S2109015. Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
A. Fosfataza alcalina
B. Lacticdehidrogenaza
C. Fosfataza acida
D. Succindehidrogenaza
E. Hialuronidaza
(pag. 73)
160
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
161
S2609024. Care dintre clasele de imunoglobuline sunt cei mai eficieni precipitani:
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 165)
161
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
162
S2609029. Reacia de aglutinare presupune cuplarea unui anticorp cu antigenul omolog aflat n
suspensie:
A. Suspensii de bacterii
B. Proteine serice
C. Imunoglobuline
D. Virusuri
E. Carbohidrai
(pag. 171)
S2609030. Care este cea mai sensibil metod pentru cuantificarea antigenelor i haptenelor:
A. ELISA
B. Imunofluorescena
C. RIA
D. Reacia de fixare a complementului
E. Contraimunelectroforeza
(pag. 177)
162
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
163
S2909032. Morfopatologic in pulpita cronic deschis ulceroas pe lng un bogat inflamator celular
apare si fibra nervoas din parenchimul pulpar mai slab reprezentate in stratul:
A. Primul strat
B. Al doilea strat
C. Al treilea strat
D. Al patrulea strat
E. Al cincelea strat
(pag. 83)
163
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
164
S1209041. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
A. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
B. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
C. excitatii termice transmise prin obturatii metalice
D. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
E. exotoxinele bacteriilor
(pag. 70)
164
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
165
S1209045. Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de:
A. crize dureroase violente, insuportabile
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund
(pag. 75)
165
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
166
S1309051. in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre:
A. dintii vecini
B. dintii antagonisti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporala
E. zona orbitala
(pag. 75)
S1309054. Sensibilitatea dureroasa in cazul unei pulpite cronice deschise poate aparea:
A. in masticatie, cand sunt tasate alimente in cavitatea carioasa si se exercita presiuni in spatiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. in cazul unor reacutizari datorate obliterarii cavitatii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testari ale vitalitaii dintelui, dar la intensitai mari ale excitanilor
E. testari ale vitalitatii dintelui, la intensitati obisnuite ale excitantilor
(pag. 85)
S1309055. Testele de vitalitate la rece si electice arata hiposensibilitate pulpara in urmatoarele situatii:
A. caria simpla
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice inchise
(pag. 72-81)
166
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
167
167
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
168
S1509065. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale se pune pe urmatoarele semne:
A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare
B. Exacerbarea durerii la cald
C. Exacerbarea durerii la rece
D. Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mari
E. Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mici ale stimulilor
(pag. 79)
S1509066. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne:
A. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
B. Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. Raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. Raspunsuri negative la testele de vitalitate
(pag. 85)
S1509068. Examenul morfopatologic in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta urmatoarele:
A. Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar
B. Peretii vasculari nepermeabili
C. Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar
D. Vascozitate pulpara redusa, prin depolimerizarea substantei fundamentale
E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare
(pag. 75)
168
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
169
169
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
170
170
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
171
(pag. 73)
171
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
172
B.
C.
D.
E.
S2309093. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. Durere continua
B. Durere pulsatila
C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. Sensibilitate la percutia in ax
E. Durere localizata
(pag. 79)
172
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
173
(pag. 79)
S2609100. Care dintre imunoglobulinele de mai jos au aciune opsonizant i litic (dependent de
complement):
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)
S2609102. Imunodifuziunea radial simpl (tehnica Mancini) este folosit pentru determinarea
concentraiei:
173
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
174
A.
B.
C.
D.
E.
Albuminei
Imunoglobulinelor
Proteine ale sistemului complement
Proteinelor totale
Proteinei C reactive
(pag. 169)
S2609104. Care dintre enzimele de mai jos sunt utilizate pentru marcarea anticorpului secundar n
tehnica ELISA:
A. ATP-aza
B. Hexokinaza
C. Fosfataza alcalin
D. CPK
E. Peroxidaza din hrean
(pag. 177)
S2809107. Hiperemia preinflamatorie este incadrata ca entitate clinica separata pentru ca:
A. Este apreciata ca faza incipienta a inflamatiei pulpei dentare
B. Are o simptomatologie proprie
C. Leziunile sunt minime
D. Leziunile sunt ireversibile
E. Necesita metode particulare de tratament
(pag. 68)
174
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
175
175
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
176
S2909118. Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise poate apare:
A. n masticatie, cnd alimentele sunt tasate in cavitatea carioas i se exercit presiune in spaiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. n cazul unor reacutizri datorit obliterrii cavittii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare
D. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti obinuite ale excitanilor
E. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti mari ale excitanilor
(pag. 85)
176
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
177
Tema nr. 10
Necroza i gangrena pulpar
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
177
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
178
B.
C.
D.
E.
Fibrele conjunctive
Peretii vasculari
Fibrele nervoase
Substanta fundamentala
(pag. 97)
178
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
179
(pag. 98)
179
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
180
B.
C.
D.
E.
Luxaii, intruzii
Diabet, hipertensiune arterial
Temperaturi mai mari de 75C
Temperaturi sub 0C
(pag. 94)
180
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
181
(pag. 36)
S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necroza pulpara
A. Hidroxidul de calciu
B. Formolul
C. Serul fiziologic
D. Neofalina
E. Apa distilata
(pag. 96)
181
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
182
B.
C.
D.
E.
Avitaminoze
Microorganisme ajunse in spatiul endodontic
Luxatii, intruzii
Intoxicatii exogene cu diferite metale grele
(pag. 100)
S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara
A. formolul
B. fenolul
C. trioximetilenul
D. clorhexidina
E. arsenul
(pag. 96)
182
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
183
183
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
184
184
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
185
C. Gangrena pulpara
D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica
E. Pulpita cronica inchisa propriu
(pag. )
185
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
186
S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda compusa
din:
A. Materii grase
B. Polipeptide alterate
C. Hidrogen sulfurat
D. Apa
E. Monoxid de carbon
(pag. 101)
S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand:
A. Glomerulonefrite
B. Endocardite
C. Afectiuni reumatismale
D. Diabet zaharat
E. Diabet insipid
(pag. 102)
S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:
A. Enzime lizozomale
B. Acizi nucleici
C. Histidina
D. Heparina
E. Enzime proteolitice
(pag. 100)
186
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
187
B.
C.
D.
E.
187
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
188
(pag. 98)
188
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
189
B.
C.
D.
E.
189
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
190
(pag. 98)
S2310089. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte
A. Examen bacteriologic pozitiv
B. Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator
C. Fetiditate (nu este caracteristic)
D. Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei)
E. Examen bacteriologic negativ
(pag. 101)
190
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
191
B. Infectarea pulpei
C. Parodontita apical acut
D. Parodontita apical cronic
E. Pulpita cronic nchis
(pag. 99)
191
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
192
(pag. 65)
S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentati de:
A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius
B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius
C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius
D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius
E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar
(pag. 96)
192
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
193
B.
C.
D.
E.
S2910109. Gangrena dentar constituie un focar de infectie pentru restul organismului determinnd:
A. Diabet zaharat
B. Glomerulonefrite
C. Endocardite
D. Afectiuni reumatismale
E. Migrene
193
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
194
(pag. 102)
S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera:
A. Formolul
B. Arsenul
C. Clorhexidina
D. Fenolul
E. Toate rspunsurile de mai sus
(pag. 96-97)
194
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
195
Tema nr. 11
Parodontite apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
195
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
196
B.
C.
D.
E.
S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu
exceptia:
A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apicala cronica condensata
(pag. 114)
S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in
care modificarile sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
(pag. 106)
S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
(pag. 108)
196
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
197
D. zona de necroza
E. zona de vindecare
(pag. 119)
197
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
198
S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentara pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei si tegumentelor
D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui
E. nu apar modificari in starea generala a organismului.
(pag. 109)
S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in:
A. gangrena pulpara simpla
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acuta purulenta totala
D. pulpita cronica
E. pulpita acuta seroasa totala.
(pag. 125)
S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaza prin:
A. vasoconstrictie
B. lipsa exudatului
C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)
198
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
199
B.
C.
D.
E.
Adenopatiile supurate
Granulomul epitelial
Osteomielita
TOATE cele de mai sus
(pag. 122)
S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu
excepia:
A. Parodontita apical cronic fibroas
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apical cronic condensat
(pag. 114)
199
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
200
S2511034. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se pune pe baza urmtoarelor
semne:
A. Absena durerii
B. Durere moderat
C. Tumefierea mucoasei i a tegumentelor
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Lipsa durerii la percuia n axa dintelui
(pag. 109)
200
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
201
S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe baza
urmatoarelor semne
A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat
B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala
C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios
D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat
E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum
(pag. 124)
201
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
202
S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt
A. pansamente endodontice iritante
B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal
C. substante devitalizante
D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala
E. agenti microbieni
(pag. 104)
S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate intalnim
A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare
B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale
C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri
D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte
E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum
(pag. 114)
S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta purulenta in
stadiul endoosos si subperiostul sunt
A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa
B. durere spontana cu caracter pulsatil
C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui
D. senzatie de egresiune a dintelui respectiv
E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase
(pag. 111)
S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt
A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui
B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
C. durerea cedeaza la calmante obisnuite
D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura
(pag. 108)
S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice este reprezentata
de
A. durere de mica intensitate intermitenta
202
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
203
B.
C.
D.
E.
203
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
204
(pag. 113)
S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase:
A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezenta la percutia in ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitai foarte mari ale stimulului
E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor
(pag. 108)
S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
(pag. 120)
S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente
si urmatoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secretii seroase pe canal
C. raspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percutia in ax
E. sangerare in camera pulpara
(pag. 109)
204
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
205
A.
B.
C.
D.
E.
pulpitele acute
nevralgiile de trigemen
foliculita acuta a dintilor inclusi
pulpitele cronice
caria simpla
(pag. 109)
S1411065. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor
semne:
A. durere cu caracter acut
B. durere la percutia in ax a dintelui
C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor
D. teste de vitalitate pozitive
E. stare generala nemodificata
(pag. 109)
S1411068. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistula
E. stadiul de granulom periapical
(pag. 110)
205
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
206
S1411071. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate evolua spre:
A. resorbtie si vindecare temporara
B. fistulizare si vindecare temporara
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)
E. parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 112)
S1411072. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
A. stadiul de evolutie a inflamatiei
B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
C. tipul de reactivitate individuala
D. numarul de radacini ale dintelui
E. varsta pacientului
(pag. 111)
S1511073. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
B. Sensibilitate la percutia in ax
C. Simptomatologie de pulpita totala
D. Congestia mucoasa in dreptul apexului
E. Prezenta fistulei in dreptul apexului
(pag. 107)
S1511075. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care
au patruns in parodontiul apical:
A. Ace rupte
B. Obturatii de canal cu depasire
C. Resturi de mese de vata
D. Conuri de hartie
206
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
207
E. Freze rupte
(pag. 106)
S1511076. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti
infectiosi sau chimici, prezinta:
A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui
B. Senzatia de egresiune a dintelui
C. Senzatia de agresiune a dintelui
D. Durere la agenti fizici
E. Durere la sondarea canalelor radiculare
(pag. 106)
S1511077. Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la
parodontita apicala acuta hiperemica sunt:
A. Arsenic
B. Formol
C. Tricrezol
D. Acid tricloracetic
E. Acidul cromic
(pag. 105)
S1511078. Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la
parodontite apicale acute hiperemice sunt:
A. Compusi fenolici
B. Azotatul de argint
C. Acidul cromic
D. Arsenicul
E. Apa oxigenata
(pag. 105)
S1511080. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului
apical prin:
A. Sustragerea ionilor de calciu
B. Sustragerea radicalilor fosfat
C. Blocarea ionilor de sodiu
D. Blocarea ionilor de fluor
E. Sustragerea ionilor de potasiu
(pag. 105)
207
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
208
(pag. 107)
S1611084. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apicala cronica fibroasa
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)
S1611085. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baz urmatoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
B. mucoasa in dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpita totala
D. pe radiografie se evidentiaza un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percutie in ax.
(pag. 107)
208
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
209
S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute hiperemice:
A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Nevralgia de trigemen
C. Pulpita acuta purulenta totala
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 107)
S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
A. Parodontita apical acuta seroasa
B. Foliculita dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Abcesul parodontal marginal
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 113)
S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute seroase:
A. Parodontita apicala cronica recidivanta
B. Foliculita acuta a dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 109)
209
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
210
210
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
211
S2311101. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase
A. Pe canal este prezent o secreie seroas
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezent la percuia n ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului
E. Este prezent tumefierea mucoasei i tegumentelor
(pag. 108)
S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la:
A. Incisivi superiori
B. Canini superiori
C. Primii premolari superiori
D. Premolarii secunzii superiori
E. molari superiori
(pag. 111)
211
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
212
C. Nevralgia de trigemeni
D. Foliculita dinilor inclui
E. Gangrena pulpar simpl
(pag. 109)
S2611108. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul n zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul n zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 433-445)
S2611109. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul n zona central;
B. zonele laterale ale prii superioare a feei;
C. zonele laterale ale prii inferioare a feei;
D. mentonul n zona inferioara;
E. regiunea bilabial.
(pag. 436)
S2611112. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorit:
A. arhitectonicii speciale;
B. funciilor specifice ale epiteliului;
C. inervaiei;
D. funciilor glandulare;
E. esut venos erectil.
(pag. 318)
212
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
213
S2611115. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influeneaz masticaia sunt:
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
B. dificultatea efecturii unor micri masticatorii,
C. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea micrilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare n perioada dureroas.
(pag. 345)
S2611117. Ciclul, micarea complet a corzilor vocale, se compune din urmtoarele faze:
A. faza de deprtare a corzilor vocale;
B. faza de contracie a corzilor vocale;
C. faza de elongaie minim a corzilor vocale;
D. faza de apropiere a corzilor vocale;
E. faza de acolare.
(pag. 373)
S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontit apical acut hiperemic sunt:
A. Agentii microbieni
B. Pansamentele endodontice iritante
C. Scderi brute, repetate de temperatur in consumul alimentelor reci
D. Substante devitalizante
E. Traumatisme determinate de supranclzire ocluzal
(pag. 104-105)
S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raport cu:
A. Numrul de rdcini al dintelui
B. Topografia dintelui i structurii osoase din zona respectiv
213
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
214
214
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
215
Tema nr. 12
Tratamentul inflamaiilor pulpare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
S1312002. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa
dentara, dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza:
A. intr-o sedinta
B. in doua sedinte
C. in trei sedinte
D. in patru sedine
E. in cinci sedinte
(pag. 155)
S1312003. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii,
cu o exceptie:
A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal
B. evitarea lezarii pulpei
C. evitarea substantelor chimice nocive
D. pe suprafaa pulpei descoperite nu se aplica substane hostofile
E. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biastimulatoare
(pag. 132)
215
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
216
S1512008. Cauzele locale ale persistentei hemoragiei in canal, in cursul unei extirpari vitale, sunt:
A. Stari fiziologice congestive
B. Hemofilie
C. Perforarea podelei camerei pulpare
D. Diateze hemoragice
E. Afectiuni hepatice
(pag. 153)
S1512009. Factorii generali de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui coafaj direct sunt:
A. Varsta pacientului
B. Volumul coroanei dintilor
C. Volumul cavitatii
D. Starea anterioara a dintelui
E. Marimea deschiderii camerei pulpare
(pag. 139)
S1512012. Substantele folosite pentru coafajul direct trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
A. Insolubile in apa si umori tisulare
B. pH acid
C. Eficacitate mare in concentratie mare
216
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
217
S2112017. In cazul unui coafaj direct intr-o inflamatie incipienta a pulpei dentare pentru cat timp se
poate repeta pansamentul cu antibiotice daca primul pansament nu a fost eficient:
A. 1 zi
B. 2 zile
C. 3 zile
D. 4 zile
E. 5 zile
(pag. 141)
S2312018. Toate metodele de conservare total sau parial a pulpei vii respect urmtoarele principii,
cu o excepie
A. evitarea suprainfectrii din mediul bucal
B. evitarea lezrii pulpei
C. evitarea substanelor chimice nocive
D. pe suprafaa pulpei descoperite nu se aplic substane histofile
E. pe suprafaa pulpei descoperite se aplic substane biostimulatoare
217
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
218
(pag. 132)
S2312020. Extirparea devital este o metod chirurgical prin care se ndeprteaz n totalitate pulpa
dentar, dup insensibilizare prin mijloace chimice i se realizeaz
A. ntr-o edin
B. n dou edine
C. n trei edine
D. n patru edine
E. n cinci edine
(pag. 155)
218
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
219
B.
C.
D.
E.
dac este colorat n brun sau negru nsemneaz c este oprit n evoluie
poate fi detectat cu sonda deoarece suprafaa nu este intact
se prezint ca o pat cu transparena crescut datorit reprecipitrii srurilor minerale
poate fi evideniat mai uor dac umezim smalul
(pag. 146)
S2812028. Dupa obturatia coronara definitiva la un dinte la care s-a facut coafaj direct dispensarizarea
se face
A. Din trei in trei luni timp de un an
B. Din sase in sase luni timp de doi ani
C. La un an de zile
D. La doi ani de zile
E. La trei luni
(pag. 140)
S2812029. In cadrul coafajului indirect in doi timpi pasta cu antibiotice se mentine o perioada de timp
de
A. 48 ore
B. 72 ore
C. 5 zile
D. 7-10 zile
E. 30-45 zile
(pag. 136)
219
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
220
S1212034. Coafajul direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare se considera reusit cand
A. testele de vitalitate evidentiaza hiposensibilitate
B. testele de vitalitate evidentiaza usoara hipersensibilitate
C. teste de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala
D. pansamentul a ramas integru
E. pacientul a prezentat dureri provocate
(pag. 140)
S1212037. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali si laterali inferiori se face cu ace extractoare
220
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
221
A.
B.
C.
D.
E.
medii
groase
extrafine
fine
extra-extrafine
(pag. 150)
S1212041. Intre substantele protectoare cu adaos de antiseptice folosite in coafajul direct se numara:
A. timozin
B. cianoacrilati
C. citronellol
D. eugenat de zinc
E. calxilul
(pag. 138)
221
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
222
S1312049. In cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului
arsenical, in diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totala coronara si radiculara
B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare
C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala
D. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraie rosie, vie
E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila
(pag. 155)
222
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
223
S1312051. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vitala
C. amputatia vitala
D. coafajul direct
E. extirparea devitala
(pag. 132)
S1312053. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate
folosi:
A. trioxid de arsen
B. tricrezol formalina
C. triopasta Gysi
D. paraformaldehida
E. trioximetilenul
(pag. 145,147)
S1312056. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se
pot prezenta sub forma
223
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
224
A.
B.
C.
D.
E.
pulbere
pasta
solutie
fibre
granule predozate
(pag. 143)
S1412058. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dupa
anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie.Este indicata in urmatoarele conditii:
A. la copii si adolescenti pe molari si premolari
B. la dintii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dinti mobili parodontotici
D. dinti cu canale foarte curbe
E. molarii persoanelor in varsta
(pag. 142)
224
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
225
D. Reogan
E. extract total de ochi
(pag. 139)
S1412063. Substantele folosite pentru coafajul direct trbuie sa indeplineasca mai multe calitati pentru
reusita tratamentului si anume:
A. solubilitate in apa si umorile tisulare
B. toxicitate tisulara minima
C. sa nu coloreze dintele
D. stabilitate chimica la pastrarea in solutie
E. selectivitate de perceptie
(pag. 137)
S1512067. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt:
A. Eliminarea tesuturilor alterate
B. Tratarea plagii dentare
C. Protejarea pulpei prin obturatii de baza
D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc
E. Extirpare vitala
(pag. 132)
225
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
226
S1512069. Materialele si substantele inactive, cu rol protector, utilizate in coafajul direct sunt:
A. Folie de aur
B. Cianoacrilati
C. Fire de azbest
D. Eugenat de zinc
E. Timol
(pag. 138)
S1512070. Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului aresenical in diferite grade de
insensibilizare:
A. Insensibilitate totala coronara
B. Insensibilitate totala radiculara
C. Insensibilitate totala radiculara si coronara
D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare
E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar pulpa are o culoare rosie, vie
(pag. 155)
226
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
227
S2112080. Atitudinea terapeutica corecta ntr-o pulpita acuta purulenta partiala este:
A. Coafajul indirect
B. Amputatia vitala
C. Extirparea vitala
D. Amputatia devitala
E. Extirparea devitala
(pag. 134)
227
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
228
S2312082. Metodele de conservare parial sau total a pulpei vii sunt urmtoarele cu excepia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vital
C. amputaia vital
D. coafajul direct
E. extirparea devital
(pag. 132)
228
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
229
B.
C.
D.
E.
S2312089. Substanele pe baz de trioxid de arsen folosite n scopul insensibilizrii chimice pulpare se
pot prezenta sub form de
A. pulbere
B. past
C. soluie
D. fibre
E. granule predozate
(pag. 143)
S2312091. Pentru mumificarea pulpei radiculare n cadrul metodei de pulpotomie devital,se poate
folosi:
A. trioxid de arsenic
B. tricrezol formalin
C. triopasta Gysi
D. paraformaldehid
E. trioximetilenul
(pag. 145,147)
S2312093. In cadrul extirprii devitale, pulpa dentar se gsete dup aplicarea pansamentului
arsenical, n diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate total coronar i radicular
B. pulp coronar insensibil i sensibilitatea marcat a pulpei radiculare
C. pulp coronar insensibil i sensibilitate a pulpei radiculare n regiunea apical
D. att pulpa coronar ct i pulpa radicular sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraie roie, vie
E. pulpa coronar foarte sensibil, iar pulpa radicular cu total insensibil
(pag. 155)
229
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
230
S2512099. Obturaia de durat dup un coafaj indirect ntr-un timp se face dup un numr de:
A. 3 zile
B. 7 zile
C. 10 zile
D. 14 zile
E. 20 zile
(pag. 137)
230
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
231
231
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
232
E. testri bacteriologice
(pag. 152)
S2812108. Din metodele de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate fac parte
A. Amputatia vitala
B. Pulpectomia vitala
C. Pulpotomia devitala
D. Coafajul direct
E. Pulpectomia devitala
(pag. 136)
S2812109. Factorii locali de care trebuie sa se tina cont in coafajul direct sunt
A. Varsta pacientului
B. Starea generala a pacientului
C. Volumul coroanei si al cavitatii
D. Marimea deschiderii camerei pulpare
E. Factori de ordin social
(pag. 139)
232
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
233
A.
B.
C.
D.
E.
233
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
234
D. Pulpotomie devitala
E. Amputatie devitala
(pag. 136)
234
www.rezidentiat2004.ro