Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
8 Turismul PDF
8 Turismul PDF
8. Turismul
Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonelor
montane din judetele Bacau, Neamt si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios
existent, Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone
turistice renumite din tara si din strainatate. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate,
traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din
podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor.
Regiunea Nord-Est este cunoscuta pentru o serie de elemente turistice definitorii, care constituie baza
turistica functionala pe care se bazeaza dezvoltarea ulterioara si diversificarea seviciilor turistice:
Patrimoniul cultural-religios din nordul Regiunii incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO
Centrele vechi si patrimoniul cultural din Iasi si Botosani
Patrimoniul religios din zona Neamtului
Podgoriile Cotnari si Husi
Statiunile de interes national - Vatra Dornei, Gura Humorului, Slanic Moldova, Targu Ocna,
Campulung Moldovenenesc, Piatra Neamt, Targu Neamt
Zonele montane: Ceahlau, Rarau, Calimani
- Gastronomia si ospitalitatea moldoveneasca
8.1 Patrimoniul turistic natural
Rezervatii si monumente ale naturii
In Regiunea Nord Est exista numeroase rezervatii si monumente ale naturii, zone naturale protejate de
interes national, printre care 3 din cele 13 parcuri nationale ale Romaniei, respectiv Parcul National Muntii
Calimani, Parcul National Cheile Bicazului Hasmas si Parcul National Ceahlau, precum si un parc natural
Vanatori-Neamt.
Situatia rezervatiilor si monumentelor naturii din Regiunea Nord-Est
Judet
Nr.rezervatii
Suprafata (ha)
Bacau
26
9.884,7
Botosani
9
3.223,8
Iasi
26
5.036,4
Neamt
28
25.800,2
Suceava
28
4.959,2
Vaslui
9
276,3
Total regiune
126
49.183,6
Sursa: Planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea III si completarile ulterioare (date prelucrate)
Reteaua ecologica "Natura 2000" este o retea europeana de arii naturale protejate, care cuprinde arii de
protectie speciala avifaunistica si arii speciale de conservare. Analizand Ordinul 1964/2007 al Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile privind instituirea regimului de arie protejata a siturilor de importanta
comunitara, precum si Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 si HG. nr. 971 din 5 octombrie 2011, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est exista 100 de
arii naturale care au devenit situri "Natura 2000": 3 in Bacau, 6 in Botosani, 15 in Iasi, 18 in Suceava, 4 in
Neamt, 10 in Vaslui si 44 "transjudetene" (situri ale caror limite se intind peste doua sau chiar trei judete din
regiunea Nord-Est si regiunile invecinate).
Fiecare arie care a fost acceptata ca sit Natura 2000 va beneficia de un plan de management, care va
stabili cum trebuie gestionata acea zona, astfel incat natura sa fie protejata, dar si prezentata publicului
prin amenajari turistice ecologice (trasee de drumetie, amenajari peisagistice, centre de informare asupra
biodiversitatii, etc.). Toate aceste planuri de management vor putea fi integrate in planurile regionale de
dezvoltare, pe baza carora pot fi intocmite proiecte ce pot fi finantate cu fonduri ale Uniunii Europene.
Factori balneari
Regiunea Nord Est are un potential balnear bun, putand constitui o importanta destinatie turistica, dat fiind
fondul de resurse disponibile. Climatul este adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzand arii cu un
bio-climat tonic, sedativ si de salina.
11%
13%
40%
14%
Bacau
Botosani
13%
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Se remarca faptul ca in judetul Iasi se situeaza un numar impresionant de monumente istorice 1630,
ocupand locul 2 la nivel national, dupa Bucuresti (2621 monumente), fiind urmat de judetul Cluj cu 1381 de
monumente si judetul Dambovita, cu 1239 monumente
Numele institutiei
Localitatea
Bacau
Botosani
Iasi
Piatra Neamt
Barlad
Bacau
Botosani
Iasi
Bacau
Botosani
Iasi
Iasi
Pe langa aceste institutii, exista numeroase alte organizatii teatrale, artistice si culturale independente, care
ofera spectacole in locatii precum casele de cultura sau chiar in spatii neconventionale (baruri, parcuri,
spectacole stradale, etc.)
Muzeele reprezinta o componenta semnificativa a punctelor de atractie frecventate de catre vizitatori. In
Regiunea Nord-Est functioneaza cel mai mare numar de muzee si colectii publice, detinand 124 de astfel de
unitati culturale.
Distributia la nivel teritorial a numarului si activitatilor muzeelor si colectiilor publice, 2011
Muzee si colectii
Numar total de
Suprafata totala
Regiune
Vizitatori
publice
bunuri culturale
de expunere - mp
Nord Est
125
1332343
3095102
1032865
Bacau
20
58855
265226
17953
Botosani
12
47237
636121
2806
Iasi
26
301531
1172755
845325
Neamt
28
378153
367056
20659
Suceava
30
457712
490882
107793
Vaslui
9
88855
163062
38329
Romania
691
9327642
30398564
53495642
Sursa: Activitatea unitatilor cultural-artistice, INS, 2011
Din informatii cantitative prezentate, se poate concluziona ca exista trei zone clare de turism cultural la
nivel regional - Iasi, Suceava si Neamt. Se observa totusi ca la Iasi, desi prezinta cel mai mare numar de
bunuri culturale (38% din totalul regiunii) si cea mai mare suprafata de expunere (82% din totalul regiunii),
reuseste sa adune doar aproximativ 23% dintre vizitatori. Neconcordantele dintre aceste seturi de date se pot
explica prin prezenta la Iasi a celei mai mari gradini botanice din Romania, avand 831800 mp, 675000 de
1
Colindator
Mascatii
Calusar
Judetul Bacau se remarca printr-un tezaur etnografic si folcloric de mare originalitate, prezentat in cadrul
centrelor etnografice Balcani, Brusturoasa (important centru de tesaturi, cojocarie si prelucrarea lemnului),
Fundu Racaciuni, Berzunti; muzeul etnografic Prajesti cu tesaturi, cusaturi, obiecte din lemn din satele de la
poalele culmii Pietricica; muzeu etnografic Dofteana; Oituz - important centru de olarit si impletituri din
ramuri de alun, arta decorarii Prajesti; manifestari etnoculturale si religioase traditionale; targuri si expozitii
muzeale etnografice in aer liber sau pavilioane etc.
Viata etno-folclorica se reflecta in numeroase manifestari organizate in primul rand de Ansamblul
Busuiocul. Acesta este unul dintre cele mai vechi (infiintat in 1973) si reputate ansambluri folclorice din
Romania, datorita calitatilor interpretative deosebite, originalitatii, bogatiei si mentinerii originalitatii
repertoriului traditional moldovenesc. Prin grija Ansamblului Busuiocul se organizeaza anual, in municipiul
Bacau, ALAIUL DATINILOR Si OBICEIURILOR DE IARNA, ajuns la a 47-a editie in 2012. O replica a acestei
manifestari poate fi intalnita, la sfarsitul lunii decembrie a fiecarui an, in comunele de pe Valea Muntelui:
Darmanesti, Comanesti, Agas, Asau, Brusturoasa.
Olarit
Tesut
Incondeierea oualor
Localizare
Judetul Bacau,
Municipiul Bacau
Judetul Bacau,
Oras Targu Ocna
Facilitati de agrement
Plaja, plimbari cu barca, bazin de inot pentru copii, teren de
tenis si volei, spatiu pentru spectacole, etc.
Judetul Botosani,
Municipiul Botosani
Complexul de
agrement Piatra
Neamt
Judetul Neamt,
Municipiul Piatra Neamt
Telegondola si partia
de schi Piatra Neamt
Lacul de acumulare
"Izvorul Muntelui"
P.O.P.A.S. Gura
Humorului
Parcul balnear Vatra
Dornei
Judetul Neamt,
Municipiul Piatra Neamt
Judetul Neamt,
Oras Bicaz
Judetul Suceava,
Oras Gura Humorului
Judetul Suceava
Municipiul Vatra Dornei
10
Nord Est
Romania
Nord Est
Romania
Nord Est
Romania
Nord Est
Romania
Nord Est
Romania
Nord Est
Romania
Nord Est
Romania
An
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Capacitatea
de cazare In
functiune
(mii locurizile)
5528
56499
5583
57138
5716
59187
6165
61104
6359
63808
6424
68417
7052
73607
Sosiri
(mii)
Din care
turisti
straini
(mii)
678
6216
718
6972
725
7125
656
6141
621
6073
696
7032
735
7653
98
1379
110
1551
91
1465
73
1275
69
1346
87
1517
89
1653
Innoptari
(mii)
Din care
turisti
straini
(mii)
Indice de
utilizare a
capacitatii
in functiune
(%)
Durata medie
de sedere
(nopti/turist)
Durata medie
de sedere
(nopti/turist
strain)
1599
18991
1692
20593
1676
20725
1509
17325
1373
16051
1556
17979
1624
19091
191
3242
213
3586
181
3359
149
2667
145
2767
175
3067
187
3292
28.9
33.6
30.3
36.0
29.3
35.0
24.5
28.4
21.6
25.2
24.2
26.3
23.0
25.9
2.36
3.05
2.36
2.95
2.31
2.91
2.30
2.82
2.21
2.64
2.23
2.55
2.21
2.50
1.95
2.35
1.94
2.31
1.99
2.29
2.04
2.09
2.10
2.05
2.01
2.02
2.10
2.0
Pe baza datelor statistice existente in aplicatia TEMPO INS a fost calculata durata medie de sedere la nivel
de localitate.
In continuare sunt prezentate localitatile care au un numar mai mare de turisti sositi (peste 5.000 sosiri),
respectiv o durata medie de sedere superioara mediei regionale anul de referinta 2012.
Judetul Bacau: Targu Ocna (6.574 turisti/8,66 durata medie de sedere), Slanic Moldova (21.601/3,55), Onesti
(11.133/2,19). De remarcat ca desi in municipiul Bacau au sosit 40.508 turisti, durata medie de sedere este
de doar 1,72 nopti/turist.
Judetul Botosani: In municipiul Botosani au fost 28.865 turisti cu o durata medie de sedere de 1,77
nopti/turist.
Judetul Iasi: Municipiul Iasi a fost vizitat de cel mai mare numar de turisti - 164.297 reprezentand 23% din
totalul regional, durata medie de sedere fiind de 1,99 nopti/turist.
Judetul Neamt: Baltatesti (5.820/11,2). In municipiul Piatra Neamt au fost inregistrati 40.959 turisti, durata
medie de sedere fiind de 1,62 nopti/turist, comunele Alexandru cel Bun (17.781/1,34), Ceahlau
(15.790/1,57), Agapia (10.731/1,5), municipiul Roman (13.958/1,66) si orasele Bicaz (9.054/1,28) si Tg.
Neamt (6.446/1,44).
Judetul Suceava: Vatra Dornei (36.154/5,4), Sucevita (10.466/2,97), Vama (6.301/2,85), Radauti
(11.722/2,6), Dorna Candrenilor (5.497/2,5), Campulung Moldovenesc (15.005/2,03), Gura Humorului
(36.897/1,9). Municipiul Suceava a fost vizitat de 76.556 turisti, durata medie de sedere fiind de doar 1,39
nopti/turist.
11
In graficul urmator este reprezentata evolutia capacitatii de cazare existente (nr. locuri) in Regiunea NordEst, structurata pe judete, in anul 2012 comparativ cu 2006.
12
Botosani
Iasi
Neamt
Anul 2006
Suceava
Vaslui
Anul 2012
Se poate observa ca judetul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situatie normala daca avem
in vedere conditiile geografice existente, favorabile pentru dezvoltarea turismului, precum si spiritul
antreprenorial deosebit de dezvoltat al locuitorilor din acest judet - la polul opus se situaza judetele
Botosani si Vaslui.
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare 2006-2012, numar unitati
An
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Unitate
teritoriala
RO
Nord-Est
RO
Nord-Est
RO
Nord-Est
RO
Nord-Est
RO
Nord-Est
RO
Nord-Est
RO
Nord-Est
Total
4710
435
4694
459
4840
463
5095
548
5222
554
5003
604
5821
690
Hoteluri
1220
88
1231
86
1264
89
1159
88
1233
89
1308
97
1384
104
Hanuri
9
6
5
5
4
4
3
-
Cabane
116
10
108
11
116
11
123
11
134
16
147
24
146
23
Camping
121
11
111
11
109
8
55
6
51
5
44
5
48
6
Vile
1.040
35
974
36
982
33
747
27
768
28
548
27
621
27
Tabere
de
elevi
128
16
115
14
111
14
111
14
92
9
69
8
70
7
Pensiuni
turistice
702
76
736
83
783
86
878
111
949
126
1050
157
1247
187
Pensiuni
agroturistice
1259
177
1292
196
1348
200
1412
241
1354
229
1210
223
1569
265
13
14
Turismul activ
Activitatile specifice turismului activ prezinta premise foarte bune de practicare in Regiunea Nord-Est,
constituind o alternativa extrem de viabila pentru dezvoltarea turismului in zonele montane, suplinind astfel
diminuarea importantei sporturilor de iarna datorita conditiilor climaterice neadecvate si insuficientei dotarii
cu echipamente specifice a statiunilor montane:
Alpinism si escalada - turismul pentru alpinism si escalada este practicat, empiric, in cele mai
importante arii montane. Exista 5 arii de escalada marcate, amenajate si incluse pe lista Federatiei
Romane de Alpinism si Escalada Masivul Rarau, Cheile Bicazului, Cheile Sugaului, Sihla si Oituz.
Turismul pentru echitatie - in Regiunea Nord-Est exista un centru de echitatie situat in Parcul
National Calimani Vatra Dornei, fiind membru al Comitetului National pentru Turism Ecvestru.
Cursurile de echitatie furnizate includ instructiuni de comportament si supravetuire in cadrul unui
masiv montan si efectuarea unui traseu calare de sase zile prin muntii Calimani, cu popasuri si
innoptat in corturi. Tabara se desfasoara sub supravegherea si indrumarea unor instructori de
echitatie si ghizi montani ecvestri calificati, angajati ai Parcului National Calimani. Mai exista centre
de echitatie in:
- comuna Varfu Campului, judetul Botosani Mosia Cai de Vis,
- comuna Moldova-Sulita, judetul Suceava - herghelia Lucina
- Municipiul Radauti, judetul Suceava herghelia Radauti
- Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt baza hipica Col. Virgil Barbuceanu
- comuna Hemeius, judetul Bacau baza hipica a clubului sportiv ecvestru Decebal
- comuna Timisesti, judetul Neamt Depozitul de Armasari Dumbrava
Turismul balnear
Desi Regiunea Nord-Est ofera posibilitati largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar o mica parte din
potentialul curativ natural este valorificat la un nivel satisfacator. Astfel, conform HG 1016/2011 privind
acordarea statutului de statiune balneara si balneoclimatica pentru unele localitati si areale care dispun de
factori naturali de cura, niciuneia dintre localitatile regiunii Nord-Est nu i-a fost acordat statutul de statiune
balneoclimatica sau balneara.
Pe de alta parte, conform Ghidului Statiunilor Balneare din Romania, publicat de Minsterul Dezvoltarii
Regionale si Turismului in octombrie 2011, in regiunea Nord-Est sunt identificate doua statiuni balneare si
anume Slanic Moldova si Vatra Dornei. Acestea se numara printre cele mai importante statiuni, fiind incluse
in circuitul international si avand cu un numar total de locuri cuprins intre 2500 si 8500.
Din punct de vedere balnear, cele doua statiuni dispun de proceduri si tratamente specifice unei game
variate de afectiuni.
15
Reumatism
Nevroze
Nutritie si metabolism
Endocrine
Hepato-biliare
Boli profesionale
Cardiovasculare
Proceduri si tratamente
Slanic
X
X
X
X
X
X
Moldova
Vatra
X X
X
X
X
X
X
Dornei
Sursa: Ghidul Statiunilor Balneare din Romania, 2011
Electroterapie
Kinetoterapie
Inhalatii si aerosoli
Impachetari cu namol
Mofete
Masaj
Fitness
Cura antistres
Recomandari terapeutice
X
X
X
X
Acestor doua statiuni li se adauga o serie de alte localitati in care componenta balneara sau climaterica este
activa, unele fiind incluse pe lista statiunilor turistice, conform HG 852/2008. Aceasta lista include 7 statiuni
turistice de interes national si 2 statiuni turisice de interes local care se afla in regiunea Nord-Est. Astfel,
statiunile turistice de interes national din regiune sunt: Slanic Moldova si Targu Ocna judetul Bacau, Piatra
Neamt si Targu Neamt (care include si baile Oglinzi) judetul Neamt si Campulung Moldovenesc, Gura
Humorului si Vatra Dornei judetul Suceava, iar cele de interes local sunt Baltatesti si Durau, ambele din
judetul Neamt.
Analizand evolutia numarului de structuri de primire turistica din statiunile turistice in perioada 2006-2012,
se pot observa urmatoarele trenduri:
16
Stagnare si apoi crestere in ultima perioada: Targu Ocna (crestere din 2011), Baltatesti, Slanic
Moldova (crestere din 2010), Campulung Moldovenesc (crestere din 2009)
Crestere, scadere si iar crestere: Ceahlau (crestere 2006-2009, scadere 2009-2011, crestere din
2011), Piatra Neamt si Targu Neamt (crestere pana in 2010, scadere in 2011, redresare in 2012)
Crestere continua (uneori stagnare): Vatra Dornei, Baltatesti.
Targu Oc na
Baltatesti
23
11
Total 2012
Vile turistice
Popasuri turistice
Moteluri
Hoteluri apartament
Pensiuni turistice
Slanic Moldova
Hoteluri
Hosteluri
Casute turistice
Campinguri
Cabane turistice
Statiuni turistic e
Bungalouri
primire turistic a
Pensiuni agroturistice
Din punct de vedere al tipurilor de structuri de primire turistica, se poate observa o preponderenta a
pensiunilor turistice in toate statiunile turistice de interes national, iar in comuna Ceahlau, un numar crescut
de pensiuni agroturistice. Hotelurile ocupa locul secund ca numar in toate aceste statiuni, existand insa si
numeroase alte tipuri de structuri de primire turistica.
15
9
6
Piatra Neamt
2
10
2
1
34
17
Campulung Moldovenesc
V atra Dornei
Gura Humorului
1
2
10
12
21
16
41
28
39
Numarul de sosiri in aceste statiuni a cunoscut o evolutie mult mai dinamica decat numarul structurilor de
cazare. Se pot astfel observa locatiile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei. La fel ca si in
cazul precedent, exista cateva tipuri de trenduri in aceasta evolutie:
- Crestere, scadere si iar crestere: Piatra Neamt (crestere pana in 2007, scadere pana in 2011, crestere
in 2012), Campulung Moldovenesc (crestere pana in 2007, scadere pana in 2010 si crestere dupa
2010), Gura Humorului (crestere pana in 2007, scadere in 2008, apoi crestere sustinuta dupa 2008),
dar si Targu Ocna, Baltatesti si Targu Neamt
- Crestere si apoi scadere: Ceahlau (crestere pana in 2008, apoi scadere continua)
- Scadere, crestere, scadere, crestere: Vatra Dornei (scadere in 2007, cestere in 2008, apoi scadere
pana in 2011 si apoi o crestere usoara in 2012), Slanic Moldova (scadere pana in 2008, crestere in
2009, scadere drastica in 2010, apoi crestere pana in 2012)
17
Pe langa aceste statiuni turistice, exista si alte locatii care au beneficiat in trecut de statutul de statiune,
precum Sarata Bai si Moinesti din judetul Bacau, baile Strunga si Nicolina din judetul Iasi, Negulesti din
judetul Neamt, Ghermanesti-Dranceni din judetul Vaslui, sau Cacica si Solca din judetul Suceava. Comuna
Cacica din judetul Suceava ar putea avansa la rangul de statiune turistica in viitorul apropiat, avand in
vedere prezenta in zona a salinei, a Basilicii Minor important centru de pelerinaj catolic si a centrului
cultural polonez Dom Polski.
Singura localitate care prezinta o continuitate a numarului de structuri de primire turistica (o pensiune
turistica), precum si un numar de turisti variind de la 64 la 185 de turisti intre 2006 si 2012, este orasul
Solca. Celelalte localitati (Moinesti, Sarata, Piatra Soimului (incluzand statiunea Negulesti) si Cacica), incep
sa puna in functiune structuri de primire turistica incepand cu 2011 (in Cacica chiar din 2012). Astfel, la
nivelul anului 2012, numarul de sosiri turistice inregistreaza valori de 1669 la Sarata, 1482 la Cacica, 824 ls
Moinesti, 480 la Poiana Soimului (Negulesti) si doar 93 la Solca.
Baile Strunga nu mai au structuri de primire turistica din 2009 si nici sosiri de mai mult de 10 ani, Baile
Dranceni nu detin o infrastructura de primire turistica. In cazul bailor Nicolina, acestea fiind incluse in
intravilanul municipiului Iasi, nu se pot afla date exacte cu privire la numarul de turisti veniti doar pentru
componenta balneara.
Avand in vedere aceste resurse balneoclimatice, precum si istoricul acestor localitati, ar trebui depuse
eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii turistice in aceste areale si implicit pentru declararea ulterioara a
acestor localitati ca statiuni turistice, balneare sau balneoclimatice.
18
Turismul cultural
Regiunea Nord-Est beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase
monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si
creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie, importante institutii culturale si de
stiinta, personalitati locale.
Printre avantajele dezvoltarii turismului cultural se numara independenta de un anumit sezon si de calitatea
infrastructurii (intereseaza mai mult importanta culturala a obiectivului). Dezavantajele sunt legate de
faptul ca se adreseaza unui public avizat, cu inalt nivel de instructie si cultura. Turismul cultural reprezinta o
forma moderna de a petrece vacanta, o forma in plina expansiune. Astfel de vacante, cunoscute sub
denumirea generica de circuite, orase si cultura detin in tarile occidentale ponderi importante in structura
destinatiilor de vacanta.
Prin natura sa, turismul cultural interfereaza cu toate celelalte forme de turism, componenta culturala, fie
ea legata de monumente sau de festivaluri si alte evenimente, contribuie la crearea unei atmosfere specifice
zonei Moldovei.
Evenimentele culturale reprezinta o forma moderna de turism, concretizandu-se in festivaluri, stagiuni,
turnee, vernisaje, insuficient valorificata in prezent, dar cu un deosebit potential de dezvoltare. Pentru
promovarea acesteia este necesara crearea unui baze de date cu informatii despre toate evenimentele,
precum si un calendar de desfasurare al acestora.
Evenimente culturale importante se desfasoara in localitatile natale ale marilor compozitori, scriitori sau de
care se leaga cariera artistica a acestora, in centre cu traditie indelungata sau cu obiceiuri stravechi inca
pastrate, sau in orasele mari, unde concentrarea mare de populatie determina crearea unor miscari artistice
diverse.
In acest context, poate fi mentionat Tescani, judetul Bacau, dat fiind faptul ca opera Oedip a fost compusa
la conacul Marucai Cantacuzino Rosetti din Tescani. Conacul de la Tescani a fost donat de Enescu statului
roman cu conditia ca acesta sa construiasca aici un centru de cultura pentru artisti. In conacul din Tescani,
statul roman a deschis in anii `80 un centru de creatie, aici au fost compuse opere literare (Jurnalul de la
Tescani de Andrei Plesu), are loc in fiecare an o tabara de pictura si una de filosofie.
19
20
Turism religios
In zona turistica a Moldovei se afla o adevarata salba de manastiri, biserici si cetati, care sunt mereu in
atentia circuitelor turistice. Sunt remarcabile edificiile religioase din judetele Iasi, Neamt si Suceava, avand
muzee ce adapostesc valori de patrimoniu. In meleagul moldav exista un cult al istoriei, cel mai vestit domn,
Stefan cel Mare, fiind cel mai cunoscut ctitor de biserici si cetati, dintre care nu pot fi uitate manastirile
Putna, Neamt si Voronet, Cetatea fortificata a Sucevei, Biserica domneasca Sf. Nicolae din Iasi, etc.
Bucovina constituie arealul turistic cel mai cunoscut din Regiunea Nord-Est, fiind presarata cu biserici si
manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume. Numarul mare de biserici si
manastiri existente pe intreg teritoriul regiunii, contribuie la dezvoltarea turismului ecumenic, oferind
posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice, care sa puna in valoare aceste
lacase de cult si spiritualitate.
Turismul religios consta in pelerinajele credinciosilor la lacasurile de cult, considerate sfinte de diferite
religii. In aceeasi masura, marile sarbatori de cult, hramurile manastirilor si bisericilor atrag, in perioada
sarbatorilor religioase traditionale, un numar considerabil de pelerini.
Potentialul turistic pentru aceasta forma de turism in Regiunea Nord-Est este reprezentat de:
monumentele de cult care adapostesc ramasite pamantesti ale unor sfinti (moastele Sfintei
Paraschiva la Iasi);
bunuri cultural religioase, cum ar fi manastirile din Nordul Moldovei;
destinatiile religioase unde au loc manifestari religioase, cum ar fi: sarbatorile legate de Craciun,
Paste in Nordul Moldovei, etc.
Cel mai important centru de pelerinaj din tara este Centrul de Pelerinaj Sf.Paraschiva din Iasi, care a
organizat peste 354 de pelerinaje in perioada 2009-2011 dintre care:
31 de pelerinaje in strainatate;
323 de pelerinaje in Romania, in special in regiunea Moldovei.
Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale
si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica) sau intr-un han, pensiune.
Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau
gospodarii.
In zona rurala a Regiunii Nord Est exista numeroase biserici, manastiri (Varatec, Putna, Voronet, Agapia,
Moldovita, Sucevita, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri si curti domnesti. Multe dintre aceste
asezaminte de cult sunt unice in lume prin frumusetea lor.
Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi, unde talentul
si atractia catre frumos se materializeaza in adevarate opere de arta - ceramica, covoare tesute manual,
cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti.
Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentia publicului larg
spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece si dansuri, obiceiuri stravechi festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri. Arta populara, religia si obiceiurile crestine
nealterate, posibilitatea de a se afla in mijlocul evenimentelor specifice locului (serbari, targuri, festivaluri,
etc), chiar si terapia muncii fizice sunt in egala masura puncte de atractie.
Prin valorile sale culturale, istorice, etnografice, naturale si socio-economice, satul moldovenesc poate
deveni un produs turistic de mare originalitate si de marca pentru turismul din Regiunea Nord-Est.
21
Se remarca faptul ca turismul de afaceri ramane cea mai solida ramura a industriei turismului din Romania,
semn ca, deocamdata, cei mai multi dintre straini nu vin atrasi de frumusetile patriei, ci de profiturile pe
care le-ar putea obtine din afacerile derulate aici. Hotelurile, cursele aeriene de linie, agentiile de turism,
toti pionii implicati in acest sector al economiei au simtit o crestere a acestui sector in ultima perioada.
Pe termen lung, calitatea locatiilor, a serviciilor si a resurselor umane ce concura la reusita oricarui
eveniment vor putea genera revenirea participantilor in destinatia respectiva, atat ca turisti, cat si ca
oameni de afaceri si poate chiar ca investitori pe piata locala.
22
Ecoturismul
Ecoturismul este considerat de nisa in cadrul industriei turistice mondiale, insa intr-o crestere sustinuta.
Ecoturismul trebuie sa includa urmatoarele elemente: produsul are la baza natura si elementele
sale, managementul ecologic in vederea unui impact minim, contribuind la conservarea biodiversitatii, la
bunastarea locala a comunitatilor din zonele turistice si educatie ecologica, atat in randul turistilor cat si in
randul populatiei locale. Acestea au stat la baza modului de definire a ecoturismului unanim acceptat, in
anul 2002, la Quebec.
Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sunt: Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Canada,
Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca 3..
Ingredientele unui program turistic de succes sunt: autenticitatea (locuri si oameni unici), diversitatea (un
amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism si atitudine prietenoasa) si
flexibilitatea (rezervari rapide, posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a
le raspunde nevoilor specifice).
Majoritatea turistilor care sosesc in zona stau in medie 2 zile si nu vin prin intermediul unui program
organizat de catre o agentie sau un tour operator. In acest moment zona nu este vanduta in mod organizat
in nici un program turistic coerent si pe nici o piata tinta. Turistii care vin in zona practica activitati de
drumetie (mai ales in zona parcurilor nationale si naturale) sau vizite culturale de scurta durata (manastiri,
cetati, muzee etc).
23
Turismul vini-viticol este o forma de turism care poate fi practicata in Regiunea Nord-Est datorita existentei
unei traditii viticole recunoscute, centre de degustare, vinoteci in renumite podgorii: Cotnari, Bucium - Iasi,
Husi.
Cotnari dispune de o impresionanta si valoroasa vinoteca, cu o vechime a vinurilor cuprinsa intre anii 1956 si
2000. Din productia 1956, vinoteca Cotnari SA se afla 1.793 sticle, din soiul Grasa de Cotnari, iar 343 sticle
vor fi pastrate, in premiera nationala, ca si valori in Tezaurul BNR.
Zona viticola Cotnari reprezinta portdrapelul vinurilor romanesti, ocupand un loc fruntas printre vinurile de
pe piata mondiala. In plus este o confirmare a calitatii vinurilor autohtone - la care Cotnari exceleaza, fiind
singurul producator de vinuri din soiuri romanesti din Romania, fiind premiat cu medalia de aur la concursuri
internationale de vinuri.
Cu un istoric atestat documentar inca din 1469, cand Stefan cel Mare dona Mitropoliei din Suceava o
suprafata de vie din dealul Socola, Podgoria Bucium este una dintre cele mai importante din zona Moldovei.
Oficial, bazele podgoriei s-au pus in anul 1949, societatea avand in exploatare 1050 ha de vita de vie si 400
ha de pomi fructiferi, fiind una dintre cele mai mari din Moldova.
Vinuri alese specifice podgoriei Husi (Busuioaca de Bohotin - Husi, Zghihara, Feteasca Alba, Feteasca Regala,
Aligote, Muscat otonel, Feteasca neagra, etc) pot fi degustate intr-un cadru deosebit, inconjurat de vii, la
vinoteca Grupului Scolar Agricol "Dimitrie Cantemir". Foarte aproape de Husi, in satul Averesti poate fi
vizitata vechea crama boiereasca, unde pot fi degustate vinuri specifice zonei.
Muzeul Vini-viticol din Husi cuprinde peste 500 de obiecte pretioase prin valoarea lor de reprezentare,
remarcandu-se colectia de instrumente si unelte vini-viticole, avand si o zona expoxitionala cu 150 de figuri
zoomorfe si antropomorfe din butuci naturali de vita de vie. Oenologul Avram Tudosie a amenajat si
modernizat vechea crama-pivnita, adaugand o sala-laborator de prezentare si degustare a vinurilor. De
asemenea, a infiintat o vinoteca unica in tara, colectionand vinuri din podgoria Husi si din alte podgorii din
tara.
Muzeul Viei si Vinului din Harlau este structurat pe o serie de coordonate etnologice fundamentale, menite sa
ofere cateva repere din cultura vietii traditionale romanesti, din zona Harlaului. Urmarind astfel ideea de
viata si continuitate, salile muzeului surprind prezenta vinului in cadrul celor trei mari momente de trecere
din existenta omului: nasterea cu botezul, nunta si moartea cu inmormantarea. Astfel sunt prezentate
obiecte originare, alaturi de sugerarea unor obiceiuri si credinte - practici mitico-magice specfice acestor
momente.
Turismul oenologic fructifica oportunitatea de a petrece un sejur in gospodaria unor podgoreni, care ofera
posibilitatea de participare activa la intregul "ritual" (pregatirea butoaielor, cules, zdrobit, tras manual la
teasc etc.) de obtinere a vinurilor in conditii naturale, de degustare a unor vinuri de casa si a mancarurilor
traditionale moldovenesti.
24
Botosani
trim I
Iasi
Neamt
trim II
trim III
Suceava
Vaslui
trim IV
Sursa: Date prelucrate din Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, 2012, INS
Din graficul prezentat se observa ca trimestrul II este sezonul de varf in turism la nivelul regiunii Nord-Est.
Cele mai multe persoane ocupate in structurile de cazare turistica se gasesc in judetul Suceava, in corelare
cu datele privind capacitatea de cazare existenta si numarul de turisti sositi in acest judet.
In ceea ce priveste repartizarea personalului pe tipuri de structuri de cazare, observam ca procentul cel mai
mare a personalului ocupat il intalnim in hoteluri (intre 51% si 56% din totalul personalului), moteluri (intre
7% si 11%), pensiuni turistice (intre 11% si 14%) si pensiuni agroturistice (intre 11% si 16%).
060
050
040
030
020
010
000
Hoteluri
Moteluri
trim I
Cabane
Vile
trim II
trim III
Tabere de
elevi
Pensiuni
turistice
Pensiuni
agroturistice
trim IV
Sursa: Date prelucrate din Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, 2012, INS
25
Potential balnear ridicat - existenta de izvoare minerale importante atat din punct de vedere
cantitativ cat si calitativ si a facilitatilor oferite de unele localitati cu componenta balneoclimaterica: Vatra Dornei, Slanic Moldova, Targu Ocna, Tragu Neamt (cu baile Oglinzi), Baltatesti,
Durau, etc.;
Existenta unui numar mare de arii protejate (parcuri nationale, naturale si rezervatii, situri Natura
2000). Existenta in zona a 3 din cele 13 parcuri nationale ale Romaniei - Parcul National Muntii
Calimani, Parcul National Cheile BicazuluiHasmas, Parcul National Ceahlau. Existenta a 100 de arii
protejate situri Natura 2000;
Prezenta a numeroase monumente istorice de importanta nationala si internationala (8 monumente
UNESCO) - Regiunea Nord Est detine 3996 monumente de interes international, national si local,
conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii si Cultelor din 2010 - situri arheologice, cladiri de
interes istoric si arheologic, case memoriale, monumente de for public si funerare. Sunt incluse in
patrimoniul mondial UNESCO manastirile: Voronet, Humor, Moldovita, Sucevita, Probota, Sfantul Ioan
cel Nou din Suceava, si bisericile Patrauti si Arbore;
Judetul Iasi locul 2 in Romania ca numar de monumente istorice 1630;
In Regiunea Nord-Est functioneaza cel mai mare numar de muzee si colectii publice - 126 muzee si
colectii publice ce insumeaza 14% din numarul total al vizitatorilor din Romania 2011;
Oferta culturala diversificata: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expozitii, concursuri
sportive, obiceiuri si traditii;
Existenta unui tezaur etnografic si folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat de targuri
traditionale si manifestari folclorice pe tot parcursul anului
Infrastructura de agrement bine dezvoltata, diversificata - creata/dezvoltata prin proiecte
(co)finantate din fonduri comunitare si fonduri locale in Piatra Neamt, Bacau, Iasi, Vatra Dornei,
Targu Ocna, Gura Humorului, Botosani etc.;
Nivelul foarte scazut al indicelui de utilizare al capacitatii de cazare in functiune 23% in 2012;
Nivelul duratei medii de sedere in regiune este scazut (raportat la potentialul turistic existent), cu
nivele in gama 2,21-2,36 nopti/turist (valoare inferioara mediei nationale);
Numarul redus de turisti straini care viziteaza regiunea - in anul 2012 au fost inregistrati 89.000
turisti straini, reprezentand 5,3% din totalul la nivel national;
Itinerariile turistice existente sunt in numar redus si le lipseste caracterul integrat.
26
27
baza de tratament din sanatoriul Tg. Ocna are capacitatea necesara cerintelor actuale, inclusiv
pentru turistii cazati in structurile de primire turistica din statiunea balneo-climaterica Slanic Moldova.
Sanatoriul amplasat pe o suprafata de 6.400 mp, dispune de cabinet medical, 10 paturi, sala de gimnastica,
facilitati de agrement.
Salina de la Tg. Ocna reprezinta o valoare turistica din doua puncte de vedere. In primul rand, atrage
vizitatorii care doresc sa primeasca tratament medical in mediul specific minelor de sare. In al doilea rand,
constituie o atractie pentru vizitatorii care doresc sa cunoasca salinele, modul de lucru specific in minele de
sare si pesterile subterane. Ambele forme de turism atrag vizitatori in zona miniera si genereaza cerere
pentru cazare si alte servicii oferite vizitatorilor. Serviciile oferite in interiorul salinei de catre societatea de
28
29
30
31