Citeste p.s.

ul de la sfarsit
Homer

Homer a fost un poet i rapsod grec legendar, cruia i se atribuie

scrierea faimoaselor opere Iliada i Odiseea. n antichitate, lui i-a
fost atribuit ntregul Ciclu Epic, care includea si alte poeme despre
rzboiul troian, poeme tebane despre Oedipus i fiii si, corpul
Cntecelor religioase homerice, mini-epopeea comic Rzboiul
dintre broasc i oarece i epopeea Margites.
n limba greac numele su este Homros, care se traduce prin
"ostatec". Exist o teorie cum c numele su ar fi provenit dintr-o
societate poetic numit Homeridae, care tradus literal nseamn
"fiii ostaticilor", respectiv descendenii prizonierilor de rzboi.
Cum aceti oameni nu erau trimii la rzboi din pricina
incertitudinii n privina loialitii lor pe cmpul de lupt, ei nu
puteau fi ucii n btlie. Astfel, erau nsrcinai s memoreze
stocul de poezie epic a regiunii i evenimentele trecute, pn la
timpul sosirii unui nvat ce le putea scrie.
Tradiia ne spune c Homer ar fi fost orb, diferite orae ioniene
revendicandu-si locul de natere al poetului, ns mai departe
biografia sa este aproape necunoscut. In aceasta privinta exist
o dezbatere intelectual daca Homer a existat sau nu ca persoan
real, fiind considerart c acesta ar fi fost un nume dat unuia sau
mai multor poei orali ce cntau materiale de epopee tradiionale.
n mod repetat s-a dezbtut dac acelai poet era autorul att al
Iliadei, ct i al Odiseei, insa aproximativ toi istoricii au czut de
acord n privina datrii operei ce cuprinde cntecele homerice
religioase i a epopeelor ciclice ca acestea au fost scrise dup
marile capodopere.

Iliada
Vastul poem al "Iliadei", atribuit lui Homer, este una dintre cele
mai vechi opere literare ale civilizatiei grecesti care ne-au ramas
in totalitate din mostenirea Antichitatii. In jurul ei s-au iscat multe
discutii aprinse, ce implica atat data cand acest poem a fost scris,
cat si autorul ei ( conform unor surse acesta a fost un aed din
Ionia, din a doua jumtate a secolului VIII .Hr., i care a preluat n
epopeele sale, Iliada i Odiseea, tradiii, fragmente i motive din
mituri vechi i cntece populare). Un lucru sigur il putem spune in
privinta acestei opere, acela ca are radacinile implantate adanc in
marea civilizatie mediteraneana. Atacata mereu de civilizatiile
care o inconjoara, lumea greaca se formeaza secole de-a randul
prin traditie orala si scrisa, concretizandu-se artistic in "Iliada" si
"Odiseea". Iliada este o epopee atribuit lui Homer,
Iliada dateaza din epoca elenistica si este divizat n 24 de
cnturi. Textul a fost probabil compus ntre 850 i 750 I.C.
conform datelor deja menionate de ctre parintele istoriei,
Herodot, deci cu patru secole dup perioada n care istoricii
nscriu rzboiul mitic pe care acesta l relateaz.
Subiectul acesteia, ne este dezvluit de poet odat cu obinuita
invocare a Muzelor -, chiar din primul su cnt i din primele sale
versuri:
Cnt zei, mnia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul,
Patima crud ce-aheilor mii de amaruri aduse...
Iliada rmne ca epopee doar prin extensia sa (16.000 de
versuri); temporal ns, ea zugrvind numai o mic parte a celor
zece ani , att ct se pare c au durat, n realitate, luptele
aheilor de sub zidurile ale Troiei.

Tema epopeii o reprezint rzboiul Troiei, n care se confrunt

aheii venii din Grecia cu troienii i aliaii acestora, fiecare tabr
fiind susinut de diverse diviniti, cum ar fi Atena, Poseidon sau
Apollo. Dup zece ani de rzboi, soarta acestuia nu continu prin
numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca
Ajax, Hector sau Patrocle. n final, aheii nving graie victoriei lui
Ahile care l ucide pe conductorul troian n lupt direct.
n cele 24 de cnturi, nsumnd circa 15 000 de versuri, Iliada
relateaz fapte de vitejie excepional fcute de eroi nenfricai,
dintre care se detaeaz Ahile. Acesta nu cunoate teama i
prefer o moarte glorioas unei viei tihnite, ns este
nendurtor, refuznd familiei dumanului su pn i consolarea
de a-i preda corpul acestuia. l umanizeaz ns prietenia pentru
Patrocle.
Ahile ntruchipeaz virtuile eroului rzboinic. Spre deosebire de
el, Hector detest rzboiul i nu lupt pentru glorie, ci pentru a-i
apra cetatea; este iubitor de pace i de raiune. Figurile celor doi
eroi reies i din cuvintele pe care i le adreseaz nainte de lupt procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea
personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mnioase i jignitoare, n
timp ce Hector vorbete calm i msurat. Poetul i caracterizeaz
eroii i din cte un epitet frecvent legat de numele personajului
respectiv, de exemplu "oimanul Ahile".
Personajele sunt prezentate n micare, dinamismul fiind
amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul btliei sau
la zornitul nfricotor al armelor unui erou, ca n cazul lui
Diomede. La prezentarea sugestiv a unei situaii contribuie i
comparaia, care la Homer este dezvoltat pe mai multe versuri.
Alturi de eroi intervin i zeii, conferind operei un caracter
miraculos. Astfel, Atena l apr pe Ahile de sulia lui Hector, iar
Apolo l ascunde pe fiul lui Priam ntr-o cea deas spre a-l feri de
mnia Peleianului.

Cantul 1
Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. In al 10-lea an soseste in
tabara grecilor Chryses, preot al lui Apollosagetatorul si ii roaga
pe greci sa i-o inapoieze pe fiica lui,Chryseis care era sclava lui
Agamemnon in scimbul a unei mari sume de bani.
Insa Agamemnon nu este de acord iar preotul ii cere ajutorul lui
Apollo. Acesta ii asculta rugamintea si arunca o molima asupra
soldatilor, multi greci murind de ciuma.
Eroul Ahile afla ca Apollo s-a razbunat pentru jignirea adusa
preotului sau si ca va putea fi imblanzit doar daca o vor inapoia
pe Chryses tatalui ei si vor jertfi o 100 de boi.
Ahile se cearta cu Agamemnon si cel din urma cere in schimbul
sclavei sale pe Briseis, sclava lui Ahile. Agamemnon o inapoiaza
pe Chryseis tatalui ei, asa ca Apollo alunga molima din tabara
grecilor,dar cand Agamemnon trimite dupa sclava Briseis, Ahile ii
cere ajutorul lui Zeus sa-l pedepseasca pe Agamemnon pentru
jignirile aduse.Dar acesta pleaca la un ospat unde Hera ii cere
socoteala pentru ajutorul ce-l va da troienilor si incepura sa se
certe dar zeuul Hefaistos le spune ca nu are rost sa se certe
pentru niste muritori si petrecerea tinu pana la asfintit cand tot
Olimpul se cufunda intr-un somn linistit.
Cantul 2
Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toti zeii si i se infatiseaza in
vis lui Agamemnon si ii spune sa porneasca cu grecii o lupta
impotriva troienilor.Cand Agamemnon se trezeste porneste
lupta,dar Hera, temandu-se o trimite pe Atena pentru a o
opri.Ajunsa in tabara grecilor se duce la Ulise si ii porunci sa-i
impiedice pe greci sa paraseasca lupta.
Ulise ii indeamna pe greci sa nu ridice asediul cetatii,caci daca se
vor intoarce in patrie fara sa cucereasca Troia vor fi considerati

lasi,dar batranul Nestor le vorbeste si ii indeamna sa lupte,asa ca

ostenii, condusi de comandantul lor pornira spre campul de lupta.
Cantul 3
Iris,vestitoarea zeilor,vesteste troienilor apropierea grecilor.
Cand ostile erau fata in fata Paris iese din randul troienilor si
intreaba pe greci daca vreunul indrazneste sa se lupte cu el.
Menelaos iese din randul grecilor pt. a se lupta cu el si cere ca
indiferent cine va castiga dupa lupta sa se faca pace.Insa pentru
ca nu avea incedere in Paris el ceru sa vina tatal lui,Priam, sa jure
ca va duce la indeplinire intelegerea.Dupa ce Priam a facut
juramintele a inceput lupta.Menelaos il loveste cu sulita,dar Paris
scapa si apoi il lovesteputernic cu spada.Ramas fara sabie
Menelaos il apuca de coif si il tara spre greci.Dar Afodita ii vine in
ajutor lui Paris si acesta scapa.Menelaos este numit invingator de
catre Agamemnon.
Cantul 4
In timp ce Paris si Menelaos se luptau,zeii erau la un ospat in
palatul lui Zeus.Luand-o in deras pe Hera, Zeus spune ca va pune
capat luptei dintre troieni si greci deoarece Menelaos iesise
biruitor,dar Hera il roaga pe Zeus sa o trimita pe Atena in tabara
troienilor.Luand infatisarea unui soldat Atena se duce la
Pandaros,un arcas renumit si-l indupleca sa-l doboare pe
Menelaos,dar cand sageata trimisa de el se indrepta catre
Menelaos Atena intervine si astfel, menelaos este doar ranit.In
acest timp Agamemnon porunceste armatei sale sa pornesca
lupta.Armata grecilor era condusa de Atena iar cea a grecilor de
Ares.In lupta au cazut multi soldati.
Cantul 5
Atena i-a dat o mare putere regelui Diomedes care il omoara il
ranesta pe Eneas,fiul Afroditei.Aceasta,incercand sa-l ajuteeste si

ea ranita si pana la urma sunt ajutati de catre Apollo care ii duce

in templul sau din Troia.Vazand-o pe Afrodita ranita, Hera si Atena
au inceput sa rada si se hotarasc sa lupote impotriva lui
Ares.Atena se urca cu Diomedes in carul acestuia.Cu ajutorul
Atenei Diomedes reusete sa-l raneasca pe Ares.Acesta fuge la
Zeus pentru a se plange,dar Zeus, care il ura pentru placerea lui
de a varsa sange,il ameninta ca-l va arnca in bezna Tartarului.
In acest timp grecii inaintau,ucigand multi troieni de baza.
Atunci,prorocul Helenus,fiul regelui Priam,vazand ca infrangerea
troienilor este aoroape ii roaga pe Eneas si Hector sa vina in Troia
pentru a o imblanzi pe Atena.Hector asculta ruga fratelui sau si ii
imbarbatesta pa troieni,acestia respingand atacul grecilor.
Cantul 6
Hector se intoarce in Troia si ii cere mamei sale,Hecuba,sa aduca
jertfe
zeitei
Atena,rugand-o
sa-l
imblanzeasca
pe
Diomedes.Hector porneste spre palatul fratelui sau,Paris.
Hector il cearta pe Paris ca sta acasa in timp ce se lupta,riscand
sa moara,iar acesta ii raspunde ca atunci se prgatea de lupta.Apoi
Hector pleaca la casa lui unde Andromaca,sotia sa,si fiul sau,
Astyanax il roaga plangand sa nu mai plece la lupta fiindca se
tem de pierirea sa.Insa Hector nu asculta de rugile acestora
si,inainte de a pleca la lupta ii roaga pe zei sa aiba grija de sotia si
fiul sau.La portile cetatii Hector il intalneste pe Paris care era gata
de lupta.
Cantul 7
Troienii s-au bucurat cand i-au vazut pe cei 2 pornind la lupta si
astfel,grecii au inceput sa dea inapoi.Atena si Apollo hotatasc sa
puna capat macelului.Zeii i-au hotararea sa-l
faca sa cheme la lupta pe cel mai viteaz dintre greci.Profetul

Helenus afla de hotararea zeilor si il sfatuieste pe Hector ce

faca.Hector lupta cu Aiax.Arunca sulita si-l raneste
acesta,iarAiax,de aemenea il rani pe el.Cei 2 se omoara intr ei
grecii si troienii hotarasc sa intrerupa lupta pentru o zi in semn
pretuire.In ziua de pauza cele 2 tabere isi ingrapa mortii si fac
ospat in semn de multumire lui Zeus.

sa
pe
iar
de
un

Cantul 8
Zeus chiama pe toti zei si le spune ca acela ce se va amsteca in
lupta dintre greci si troieni va fi aruncat in Tartar.Apoi se duce pe
muntele Ida, unde pune un cantar si afla ca victoria va apartine
troienilor,asa ca arunca fulgere spre tabara grecilor,iar Hector
intelege ceea ce prevestea si ii indeamna pe troieni sa-i atace pe
greci.Ulise ii cere ajutor lui Zeus,iar acesta,indurandu-se arunca
asupra altarului un semn ce-i incuraja pe greci si ii respinsera pe
troieni.Zeus le spune troienilor ca vor fi biruitori pana cand
Agamemnon se va impaca cu Ahile si ii va trimite daruri pentru
jignirea pe care i-a adus-o.Noaptea s-a lasat si lupta s-a
oprit.Sfatuiti de Hector troienii nu s-au intors in cetate si au ramas
peste noapte pe campul de bataie.
Cantul 9
Ingrijorat de victoria troienilor Agamemnon ii chiama pe
conducatorii armatei si le spune ca trebuie sa se intoarca acasa
dar Diomedes se infurie si spune ca el si ceilalti conducatori
Nestor il convinge pe Agamemnon sa se impace cu Ahile,dar Ahile
n-a vrut sa se impace cu el.El spune ca va lupta impotriva
troienilor doar cand focul va ajunge la corabiile sale si la cortul
sau.Toti se hotatasc sa se odihneasca pentru lupta de a 2-a zi.
Cantul 10
Agamemnon se intalneste cu fratele sau,Menelaos, in drum spre
Nestor,unde se ducea sa-i ceara un sfat si merg impreuna la

acesta.Acesta spune ca ar trebui sa trimita oameni in

recunoastere in tabara troienilor ca sa afle ce au hotarat acestia,
asa ca au fost alesi Diomedes si Ulise.In acest timp si troienii
trimisesera o iscoada in tabara grecilor.acesta era Dolon,dar a
fost vazut de catre Diomedes si Ulise si fu nevoit sa le spuna
acestora tot ce stia.Ajunsi la tabara troienilor Diomedes si Ulise se
furiseaza printre traci si dupa ce ii omoara pe acestia il omoara si
pe regele Rhesos,dupa care s-au intors la tabara lor.
Cantul 11
In zori Zeuz o trimite pe Eris,zeita discordiei in tabara grecilor.Ea
le-a insuflat soldatilor o mare dorinta de a lupta.
Troienii piereau din ce in ce mai multi,asa ca s-au retras spre
portile cetatii.Vazand aceasta Zeus ii porunceste zeitei Iris sa-i
spuna lui Hector sa intre in lupta cand va vedea ca Agamemnon e
ranit.Deci,cand Agamemnon a fost ranit Hector a intrat in
lupta,dar Diomedes si Ulise au respins atacul,dar apoi,Paris il
raneste pa Diomedes,astfel ca cei doi au fost nevoiti sa
paraseasca lupta.Patroche,ii cere lui Ahile,
care urmarea lupta de pe puntea corabiei sale,sa-i dea voie sa
intre in lupta.
Cantul 12
Lupta era tot mai apriga.Zidul si santul nu-i mai puteau apara pe
greci.In toiul bataliei Zeus trimite un semn:un vultur
si un sarpe.Sarpele musca din vultur si acesta arunca sarpele in
mijlocul troienilor,dupa care dispare.Acesta era un semn ca
troienii sa inceteze lupta,dar Hector n-a luat in seama semnul si a
inaintat cu armata cucerind zidul, in timp ce grecii fugeau
spre corabiile lor.
Cantul 13

Zeus nu credea ca vreun zeu va indrazni sa-i ajute pe greci, dar

Poseidon luand infatisarea profetului Calhas le da acestora o mare
putere.Astfel,grecii au raspuns cu mult curaj atacului troienilor.
Cantul 14
Nestor se duce la Agamemnon,pe care il intalneste impreuna cu
Diomedes si Ulise,toti raniti.Agamemnon este gata sa lanseze
corabiile la apa,dar Ulise il opreste temandu-se ca grecii vor
inceta lupta.In acest timp Hera il convinge pe Hypnos,zeul
somnului sa-l adoarma pe Zeus.Profitand,
Poseidon ii ajuta pe greci cu si mai multa putere.Astfel,grecii
inaintau iar troienii se retrageau.
Cantul 15
Cand Zeus se trezeste din somn si ii vede pe troini fugariti de
greci se infurie si-l trimite pe Apollo sa-i redea puterile lui
Hector.Cu Hector in frunte troienii au repornit atacul.
Cantul 16
Sperand sa scimbe soarta luptei Patrocle se duce in cortul lui
Ahile si se imbraca cu armura acestuia.Troienii,crezand ca este
chiar Ahile ,au inceput sa se retraga.Patrocle i-a fugarit pana la
zidurile cetatii,dupa care Apollo il opreste spunandu-i ca nu el
este sortit sa-i nimiceasca pe troieni, ci Ahile. Hector se hotaraste
sa se lupte cu Patrocle.Lupta a durat mult,dar cu ajutorul lui
Apollo Hector il invinge pe Patrocle.Inainte sa moara Patrocle ii
spune ca soarta lui este sa fie ucis de Ahile, dar Hector n-a crezut.
Cantul 17
Vazand trupul neinsufletit al lui Patrocle,regele Menelaos se
repazi sa-l aduca in tabara,dar Hector luase deja armura lui Ahile
si pentru a recupera trupul s-a dat o adevarata batalie.
Cantul 18

Ahile plange moartea prietenului sau,in timp ce Hector tot incerca

sa-i recupereze trupul.Ahile,desi nu mai avea armura se hotaraste
sa intre in lupta,dar cand a aparut Atena l-a invaluit intr-o lumina
stralucitoare de care troienii au prins frica si au fugit.In timp ce
troienii se adunasera la sfat Ahile si ceilalti prieteni pregateu
trupul lui Patrocle pentru
inmormantare.
Cantul 19
Zeita Thetis ii daruieste fiului sau,Ahile alte arme facute de
Hefaistos si astfel,acesta putea sa-si razbune prietenul.
Cantul 20
Primindu-si armele Ahile chiama la o adunare pe toti grecii ,apoi
se impaca cu Agamemnon,care ii dadu numeroase darurei
imoreuna cu sclava Briseis.In timp ce grecii tineau un ospat in
cinstea zeilor Ahile il plangea pe Patrocle.
Cantul 21
Grecii pornira apoi la lupta.Zeus porunci adunarea tuturor zeilor
carora le spune ca el nu se va amesteca in lupta,ci doar o va
urmari de pe Olimp,dar ei vor putea sa fie de partea oricarei
tabere vor dori.Hera,Atena,Poseidon,Hermes si Hefaistos erau de
partea grecilor,iar Afrodita,Artemis,Leto,
Ares,Apollo si zeii unor rauri erau de partea troienilor.
Cand Ahile l-a gasit,in sfarsit,pe Hector au inceput lupta,si pentru
ca Ahile era mai puternic decat Hector Apollo l-a salvat pe acesta
de 3 ori de la moarte.Furios,Ahile se napusti si ucise alti troieni.In
acest timp pe Olimp zeii impartiti in cele doua tabere s-au luat la
cearta,apoi la lupta.In Troia.Priam vazand ce se intampla cu
ostenii sai a poruncit sa se deschida portile pentru a se refugia

cat mai multi in cetate,insa pe campul de lupta a ramas doar

Hector.
Cantul 22
Priam il roaga pe Hector sa intre in cetatepentru ca-l vedea pe
Ahile venind,insa,desi era cuprins de teama Hector hotaraste sa
lupte cu Ahile dar ii cere acestuia sa faca o intelegere si anume ca
cel ce ce va invinge sa nu pangareasca trupul celui ucis,dar orbit
de dorinta de a-l razbuna pe Patrocle Ahile nu a vrut sa cada la
nici o invoiala.Fiind parasit de zeul Apollo Hector a murit ucis de
Ahile.Pe zidurile Toiei Priam,Hecuba si Andromaca,alatuiri de alti
troieni plangeau pangarirea lui Hector.
Cantul 23
Grecii duc trupul lui Hector langa cel al lui Patrocle pentru a se sti
ca a fost razbunat.Adormind,Ahile il viseaza pe Patrocle care ii
spune sa-i faca ritualurile de inmormantare pentru a putea sa
ajunga in imparatia lui Hades.Cand se trezeste Ahile pune sa se
faca toate cele ce i le spuse Patrocle.Spre seara toti s-au retras
pentru a se odihni,inclusiv Ahile,dar nu inainte de a inhaima caii la
car, de care a legat trupul lui Hector si a inconjurat de 3 ori
mormantul lui Patrocle.
Cantul 24
Dupa ce Priam a cazut in genunchi in fata lui Ahile si l-a implorat
sa-i dea trupul lui Hector,acesta s-a indurat.ahile l-a intrebat pe
Priam
de
cate
zile
are
nevoie
pentru
a-l
inmormanta.Acesta,raspuzandu-i ca ii trebuiesc 10 zile si
multumindu-i pleaca spre Troia unde ii organizeaza lui Hector o
inmormantare si un ospat cum nu s-a mai vazut.
Multi troieni au plans si au fost indurerati din cauza mortii lui.

Odiseea

Odiseea mpreun cu Iliada sunt doua epopei grecesti create

sau atribuite rapsodului popular orb Homer. Rescrisa in sec al 8
lea Odiseea este una dintre cele mai vechi i renumite opere
literare din mitologia antic. n multe limbi cuvantul de odisee
este folosit pentru a descrie o actiune plin de peripeii. Aceasta
este alctuit din 12.200 de versuri mprite n 24 de cntece.
Ca orice mare capodoper creat ntr-un trecut ndeprtat, i
Odiseea rmne venic " modern ", adic, poate rspunde
perfect sensibilitii noastre literare, nelegerii i gustului nostru
de azi, ns numai cu condiia s tim cum trebuie citite
asemenea capodopere. Este epopeea unei epoci mai noi,
caracterizat prin perfecionarea navigaiei i intensificarea
comerului maritim al grecilor, al fundrii de numeroase colonii
greceti n punctele cele mai ndeprtate din bazinul
mediteranian; un moment istoric aflat n plin desfurare n
secolul al VIII-lea .e.n., cnd a trit i i-a "compus" operele
Homer. Intr-un anumit sens, Odiseea este un fel de "istorie
poetic" a cuceririi mrilor de ctre greci. i s-ar mai putea spune
c este o continuare i o completare a Iliadei, pe care ns
Odiseea nu o egaleaz nici ca nalt semnificaie moral, nici ca
for epic sau dramatic, i nici ca demnitate, ca elevaie,ca
solemnitate a tonului, a expresiei, a stilului. Interesul,
semnificaia, valorile literare pe care le prezint Odiseea sunt de
cu totul alt natur. Subiectul este bine cunoscut: rtcirea pe
mare a unui erou din rzboiul troian Ulise-Odiseu persecutat de
zei i numeroasele lui aventuri - povestite de poet ntr-un stil
extrem de viu, de colorat, de captivant - pentru ca n cele din
urm s ajung acas, n Ithaca, unde l ateptau soia Penelope
i fiul lor Telemac.

La fel ca Iliada, i Odiseea este construit pe motivul unei situaii

morale i anume; dorul de cas al pribeagului urgisit de zei.
Structura Odiseei ns, natura personajelor, a aciunii, a
conflictelor, a stilului, - totul deosebete cele dou epopei. n locul
unei nvolburate ncletri rzboinise a unui neam ntreg, de ahei,
din Iliada, n Odiseea ne ntmpina drama familial a navigatorului
rtcitor, care trebuie s nfrunte la fiecare pas tot felul de piedici.
n Iliada vedem ampla desfurare a unei imense fore eroice, cu
numeroase personaje puternice n primul plan, n timp ce n
Odiseea atenia cititorului este reinut aproape exclusiv de figura
lui Ulise-Odiseu - i este sedus de ncnttoare naraiuni
fantastice plasate ntr-un cadru de basm. Elementele exotice i
cele miraculoase abund la tot pasul. Cu excepia descrierii
furtunii (cntul V) i al masacrului peitorilor Penelopei (cntul
XXII), nu gsim n Odiseea nici gravitatea subiectului, nici mreia
epic a faptelor, nici dramatismul ncordat al situaiilor, nici
solemnitatea
tonului
din
Iliada.
Precum Si in Illiada, opera incepe cu invocarea muzelor:
Spune-mi mie muz faptele acelui om iscusit
Care dup distrugerea Troiei timp ndelungat
a
pribegit
Care a vzut i cunoscut multe obiceiuri i
orae
i pe mare nenchipuite chinuri ndurase
Insa preocupare struitoare i subtila de analiz psihologic a
personajelor i situaiilor din Odiseea nu o gsim n Iliada . Nu
gsim nici gradaia perfect a ritmului povestirii unor episoade, cci n Odiseea Homer vrea s strneasc curiozitatea, iar nu
admiraia cititorilor sau asculttorilor si. Nu gsim n Iliada
decorul de fundal al mrii nesfrite din Odiseea, efectele surpriz,
pitorescul locurilor exotice descrise, farmecul fascinant al
necunoscutului, viziunile fantastice - cu ciclopi, sirene, nimfe,

montri marini, ri cu oameni fericii, ceti rsunnd de cntecele

i muzica ospeelor. Este o lume care te ncnt n Odiseea i este
redat ntr-un stil lipsit de energie, severitate i pomp; un stil
familiar; s-ar putea spune mai modern - pentru c este ales de
preferin din registrul vorbirii curente, fireti, al vieii de toate
zilele.
Cci ceea ce aduce mai ales nou Odiseea este fineea
povestirii,naturaleea redrii scenelor de via obinuit, a
descrierii moravurilor, obiceiurilor, oamenilor i lucrurilor prin
aspecte i trsturi de detaliu exact notate. Iat, de pild, n ce
culori de realism familiar este descris gospodria porcarului
Eumeu:
Cu gard de spini, cu steiuri mari de piatr
El staulu-ifcu, btunjuru-i
Pari muli i dei, tiai frumos din miezul
Stejarului, i-nchipui cotee
Dousprezece-n staul lng-olalt,
Culcuuri pentru porci, i-n tot coteul
S-adposteau cte cincizeci de scroafe
Cu godcei /.../
Pe Ung turm Vegheau mereu ca nite fiare,
patru Zvozi care-i crescuse Eumeu, porcarul
Mai mare-ntre pstori.
Acuma dnsul Se ncla croind frumoas piele De bou.
Ceilali ai lui trei oameni

Plecaser care-ncotro cu turma.

Caracteriznd cele dou poeme homerice autorul anonim al
Tratatului despre sublim (secolul I e.n.) remarca:
"n Odiseea am putea s-l comparm pe Homer cu soarele la
asfinit care i pstreaz mreia, dar e fr putere. ntr- adevr,
el nu mai pstreaz un ton la fel cu cel din poemul despre Ilion,
nici nlimea de stil mereu susinut i fr cderi, nici aceeai
mulime de pasiuni, nici vioiciunea i vigoarea ca n discursurile
care ndeamn la fapte, nici bogia de imagini luate din lumea
lucrurilor adevrate; n Odiseea, totul reducndu-se la basm i la
povestirea unor lucruri de necrezut, vedem c mreia scade,
ntocmai cum oceanul se retrage n sine i i las rmurile goale.
In Odiseea sunt povestite peregrinrile pe mare ale iscusitului
Odiseu (Ulise), de la cucerirea Troiei i pn cnd eroul izbutete
s nving mnia zeului Poseidon i s se ntoarc n patria sa,
Itaca.
Aciunea primelor patru cnturi se petrece n Itaca, insul situat
n partea de vest a Greciei, din care odinioar pornise spre Troia
Odiseu,
fiul
lui
Laertes.
Dup o scurt introducere, care conine binecunoscuta invocaie
ctre muze, poetul schieaz principala tem a epopeii. Dup 20
de ani de absen, dintre care zece i-a petrecut n Troia, Odiseu
se afl n insula Ogigia, a crei stpn, nimfa Calipso, dorete s1 rein lng ea, fcndu-1 nemuritor, ntr-un consiliu al zeilor se
decide ns eliberarea lui Odiseu. n tot acest timp, Penelo-pa,
soia lui Odiseu, rmas n Itaca, trebuie s-i nfrunte pe peitorii
si,
care
nu-i
dau
deloc
pace.
Un rol de seam n primele cnturi i revine tnrului Telemac, fiul
lui Odiseu, prevenit de zeia Atena asupra posi-biliei rentoarceri a
tatlui
su.

Epopeea debuteaz, deci, ntr-o tensiune dramatic neobinuit.

Telemac, ncurajat de Atena, ia anumite msuri mpotriva
peitorilor mamei sale i pleac ntr-o lung cltorie, spre a afla
despre soarta celor plecai din Troia, mai ales despre soarta
tatlui su. Viaa lui Telemac este ameninat de uneltirile
peitorilor, dar Atena vegheaz nencetat asupra lui i o asigur
pe
Penelopa
c
fiul
ei
nu
va
pi
nimic.
Cnturile V-VI prezint plecarea lui Odiseu din Ogigia n lungul
drum spre patrie. Poseidon nu-i d pace lui Odiseu, provocnd
nenumrate furtuni pe mare pentru a-1 mpiedica s i continue
drumul spre cas. Dei cltoria este foarte anevoioas, eroul
reuete s scape de furia valurilor dezlnuite i ajunge, istovit
de puteri, pe rmurile insulei feaci-lor, unde este gsit de
Nausicaa, fiica stpni-torului insulei, regele Alkinous. ederea lui
Odiseu n mijlocul locuitorilor insulei, pescari i vntori care nu
cunosc arta rzboiului, este de scurt durat. n cinstea
oaspetelui se organizeaz o mare serbare popular la care este
invitat s cnte aedul Demodocos; cu acelai prilej au loc ntreceri
atletice i programe artistice cu dansuri i cntece.
Odiseu se trdeaz prin puternica emoie ce-1 cuprinde la auzul
cntrilor despre propriile sale isprvi din noaptea n care Troia a
fost cucerit. Festivitatea devine un bun prilej pentru autor de a
intercala grupul de cnturi IX-XII, care nfieaz ncercrile prin
care a trebuit s treac stpnul insulei llaca, dup prsirea
Troiei, pn la decizia zeilor de a-1 lsa s plece din insula Ogigia,
unde
sttuse
pre
de
apte
ani.
Cnturile XIII-XX prezint ntoarcerea lui Odiseu n Itaca i
aciunile iscusite pe care le ntreprinde pentru a-i ndeprta pe
peitorii Pene-lopei, avizi s pun stpnire pe drepturile i
bunurile
sale.
Atacul lui Odiseu mpotriva peitorilor ne este dezvluit n finalul

cntului XXI i se mplinete n cntul XXII, prin uciderea tuturor

peitorilor.
Cntul XXIII prezint rentlnirea dintre cei doi soi, Odiseu i
Pene-lopa.

Daca mai vrei sa mai adaugi din astea:

Homer ni-i niruie, printre lupttori, pe tracii care participau la
confruntare:
-Din partea aheilor, traci sunt mirmidonii -, apoi, mai greu de
identificat, alte seminii:
Din Eubeea suflnd a mnie abanii, din Halchis
i din Eretria, din Histiea cea darnic-n struguri,
i din Cherint de la rm, din nalta cetate Dionul,
i din oraul Carist i locuitori din Stire
Fur condui de-a lui Ares ortac Elefenor, feciorul
Lui Halcodonte, mai marele abanilor tari de virtute.
Iui i cu pletele-n spate dau zor dup dnsul abanii
Plini de rzboinic avnt i cu sulii de frasin ntinse,
Gata s dea n dumani i platoa s le sfie
(C. II / v. 530-539; C. II / v. 770)
-Din partea troienilor, traci sunt lupttorii lui Rhesos amintii
deja , dar i ceilali:
Oaste mai mare, mai vajnic n-am pomenit eu ca asta...
Peste troieni era Domn al lui Priam fecior, ncoifatul

Hector, oteanul mre. Sub el otir brbaii

Cei mai viteji i mai muli i gata la lupt din sulii.
Iar pe dardani i ducea cpitanul rzboinic Eneas,
Al lui Anhise fecior i al dalbei zeie Afrodita
(C. II / v. 791; C. II / v. 808-812)
Iliada e, dincolo de poezie, o fresc unitar, ntocmai ca un
tablou veridic al unei lungi epoci. Acest tablou-poem ne apare ca
o mbinare miestrit ticluit, un veritabil testament, n care se
poate ntrezri permanenta grij de a lsa posteritii nvmintele i experianele de veacuri ale unei civilizaii care a preluat de
la alii, dar a i adugat de la sine un sumum de lucruri i fapte ce
merit consemnate peste veacuri.
b) Contiina jertfei i imanena morii. Ahile Peleianul, ntocmai
celorlali eroi traci, consimte foarte uor la pierderea
bunului suprem - care este Viaa -, pentru ndeplinirea
marilor eluri ideale cum ar fi Gloria i Onoarea:
(C. XXI / v. 106-113) ... Dar acuma
Nu va scpa cu via nici unul din cei care zeul
O s mi-i puie n mn-naintea cetii, nici unul,
Oricare-o fi din ai votri, necum feciorii lui Priam,
Mori i tu, frate, i taci. De ce te mai vaei zadarnic?
Doar a murit i Patrocle, i ce eti tu fa de dnsul?
Cat la mine i vezi ce mndru sunt eu i ce mare;
Tata mi-i Domn i viteaz, iar mama zei, i totui,
Vai, i pe mine m-adulmec moartea i soarta

Nebiruit pe veci. Dimineaa, namiaza ori seara

Are s vie o vreme, cnd unul i mie-o s-mi curme
Firul vieii, cu lancea lovindu-m-aci ori cu arcul...
Acel mori i tu prietene vine de la o subliniere a unei simple
stri conflictuale, de rzboi. Nici nu se punea n discuie problema
unei prietenii ntre Ahile i Hector.
Cteva sublinieri privind amplasarea cetii Troia
Subiectul Iliadei. Subiectul primei epopei a lui Homer, Iliada, este
dezvluit odat cu obinuita invocaie a Muzelor, chiar n primul
cnt i n primele sale versuri:
Cnt zei, mnia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul,
Patima crud ce-aheilor mii de amaruri aduse...
(Cntul I / versurile 1 i 2 din ediia definitiv a lui George Murnu)

P.S. oti ce am pus eu la adaugati sa incerci sa mai

pui la iliada I sa mai rezumezi cantecele alea de la
1 la 24. Daca vrei sa mai vorbim imi dai un mesaj
sau ma suni. Tiam pus si pozele. Incearca sa
pastrze ce am scris suna logic pt mine dar mai
citestele si tu.