Sunteți pe pagina 1din 11

Tipuri constitutionale

Factorul morfologic (fizic constitutional) reprezinta o latura a personalitatii fiecaruia dintre noi,
alaturandu-se si corelandu-se cel putin in parte, cu componentele psihice ale individului. Morfotipul,
tipul morfologic sau biomorfotipul, reprezinta deci, o structura individuala somatica, de o anumita
tipologie.
Desi nu se pot face legaturi constante si certe intre somatic si psihic sau intre somatic si
fiziologic, totusi orientativ, tipul morfologic poate sugera sau completa starea unui individ si
predispozitiile acestuia. De aceea, cunoasterea morfotipurilor, prezinta valoare in psihologie,
sociologie si mai ales in practica terapeutica. A da un verdict (psihologic, medical, etc.) asupra unui
om, luand drept criteriu doar tipul constitutional este o grava eroare. Insa, in sens invers, a ignora cu
desavarsire morfotipul, inseamna a trata un individ ca pe o masina, recunoscandu-i performantele sau
lipsa lor exclusiv din teste.
Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor
Antichitatii, Hipocrate (400 I.e.n.) si Galenus (150 e.n.).
In concordanta cu filosofia epocii, care considera ca intreaga natura este compusa din patru
elemente fundamentale - aer, pamant, foc si apa - acestia au socotit ca predominanta in organism a
uneia dintre cele patru 'umori' (hormones): sange, flegma, bila neagra si bila galbena, determina
temperamentul. Clasificarea celor doi autori contine niste intuitii de geniu:
-intuirea naturii afective si biochimice a temperamentului,
-intuirea cauzelor unor tulburari comportamentale (umorile sunt radacina unor boli).
Pe aceasta baza se stabilesc cele patru tipuri clasice de temperament: sangvinic, flegmatic,
melancolic si coleric.
Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El
este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Oscileaza intre entuziasm si deceptie,
are tendinta de exagerare in tot ceea ce face. Este o persoana foarte expresiva, usor 'de citit', gandurile
si emotiile i se succed cu repeziciune. Are tendinta de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei
idei sau cauze.
Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se
adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte
permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si
instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte
persoane.

Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a dispune de o
rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita, poate obtine performante deosebite mai ales in
muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, greu
adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul, dar ii lipseste forta si vigoarea
acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate exigente fata de sine si
a unei neincrederi in fortele proprii. Este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ,
inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut.

Clasificari ale tipurilor constitutionale


Exista multe clasificari ale tipurilor morfologice care au fost elaborate pe diferite criterii, toate
avand un grad mai mare sau mai mic de subiectivitate, motiv pentru care, medicina moderna, ca stiinta
obiectiva, are tendinta de a le ignora. Insa apare riscul, ca preocuparea obiectiva pentru o boala, sa
atraga cu sine ignorarea bolnavului, care, in esenta, reprezinta o personalitate subiectiva. Acest lucru
este valabil si pentru psihologie. Insa, desi clasificarile sunt utile, ele nu pot depasi bariera relativului.
Din multitudinea de clasificari (peste 60), prezenta mai jos cateva dintre cele mai cunoscute.
Clasificarea lui Sigaud
Dupa Claude Sigaud (1862-1921) cu completarile lui Luis Corman (1901-1965), exista 4 tipuri
morfologice pregnate, asa cum se poate vedea in imaginea 1 si in tabelul de mai jos.

(imaginea 1)

TIPUL PREGNANT

Tipul
1. respirator (bronhopulmonar)

CARACTERISTICI
- etajul mediu al fetei (etajul respirator si afectiv), precum si gatul sunt
mai dezvoltate, dand un aspect poligonal (hexagonal) fetei, chipul aparand
alungit vertical

- pometii apar proeminenti


- nasul este lung si narile sunt largi
- toracele este lung si lat in partea superioara iar abdomenul, dar si
bazinul, sunt mai reduse, trunchiul luand un aspect trapezoidal
- distanta dintre torace si creasta iliaca este mica, iar coastele sunt foarte
oblice
- musculatura fesiera mai putin dezvoltata
- predispozitie spre afectiuni respiratorii (bronsite, pneumonii, astm,
emfizem, etc.)

Tipul digestiv (gastro2. intestinal)

- etajul inferior al fetei, cel bucomasticator (etajul digestiv si instinctiv)


este mai dezvoltat, cu evidentierea mandibulei
- gura este mare
- fruntea este mica si relativ stramta
- fata are forma de para sau de triunghi cu baza in jos
- gatul e gros si scurt
- trunchiul este scurt, larg si indesat, membrele scurte, masele fesiere
pronuntate
- coastele prezinta oblicitate redusa, iar baza toracelui este mai indepartata
de creasta ilica
- predomina abdomenul care este voluminos
- predispozitie spre ingrasare si dobandire de boli digestive, metabolice si
de nutritie (guta, diabet, obezitate, boli hepatice si biliare, afectiuni gastrointestinale, ateroscleroza)

Tipul muscular
3. (musculo-articular)

- fata placuta, armonioasa si serioasa, cu barbie patrata, avand cele 3 etaje


(cerebral, respirator si digestiv) de dimensiuni aproape egale
- figura dreptunghiulara, autoritara, voluntara
- musculatura bine dezvoltata, uniform repartizata,
- conformatie atletica, cu membrele - indeosebi cele inferioare mai bine
dezvoltate decat trunchiul
- articulatiile, mai ales cele ale membrelor inferioare, sunt bine dezvoltate
- predispozitie spre boli articulare, musculare si ale vaselor de sange

- capul este mare, mai ales pe seama etajului superior (etajul cerebral), cu
evidentierea fruntii, chipul luand o forma invers piriforma (para
rasturnata).
- talie mai modesta
- calvitie timpurie
- privirea este patrunzatoare, vie, expresiva
Tipul cerebral (musculo- corpul este gracil, trunchiul subtire si alungit
4. articular)
- membrele sunt lungi si subtiri
- musculatura e redusa, lipsita de forta
- rapid, adaptat la a indeplinii mai multe sarcini, foarte inteligent, dar care
are o rezistenta limitata (tip mercurian)
- predispozitie spre boli mintale, cerebrale, nervoase sau viscerale pe fond
nervos

Deoarece tipurile pure sunt rare, ca si in cazul temperamentelor, majoritatea oamenilor prezinta
amestecuri tipologice, in care predomina un tip sau alatul. De altfel notiunile de "temperament", dar si
de "teren" - in sensul predispozitiei spre o anumita gama de afectiuni, au introduse in literatura de
specialitate, in secolul al XIX, odata cu aceste clasificari, de catre Sigaud si Corman.
Dupa aceasta conceptie tipologica se considera ca 30% din indivizi sunt preponderent de tip
respirator, 47% de tip muscular, 14% de tip de tip digestiv si 9% de tip cerebral.
Clasificarea lui Corman
Desi clasificarea lui Luis Corman (vezi Wikipedia in franceza) este mai mult fizionomica decat
morfologica, prin faptul ca aduce completari clasificarii lui Sigaud, prezinta interes in ceea ce priveste
definirea tipurilor somatice.
Corman, dupa fizionomie gaseste doua tipuri extreme cu numeroase subtipuri intermediare
(vezi imaginea 2). Cele 2 tipurile extreme sunt redate in tabelul de mai jos.

(imaginea 2)

1.

TIPUL
PREGNANT
Tipul dilatat

CARACTERISTICI
- are fata rotunda cu ochi largi, rotunzi
- narile sunt deschise
- este spontan si duce o viata debordanta, cu multa implicare
sentimentala

- are fata prelunga, ferma osoasa, aproape triunghiulara cu un nas drept


cu narile stranse
Tipul contractat
2.
- ochii sunt scufundati in orbite
- este inteligent, lipsit de simt practic, inadaptabil, nesociabil

Corman considera ca exista doua ovale concentrice ale fetei; ovalul mare, care cuprinde toata
fata si reprezinta eliptica fortelor energetice disponibile, respectiv ovalul mic, delimitat de buze, nas si
ochi reprezinta, care reprezinta eliptica fortelor senzoriale.
Tot Corman, completeaza teoria lui Sigaut, dand semnificatie etajelor fetei (vezi imaginea 3).

(imaginea 3)
Clasificarea lui Pende
Clasificarea lui Nicola Pende (1880-1970) (vezi Wikipeia in italiana) foloseste drept criterii
tonusul indivizilor si lungimea lor in raport cu latimea.
Astfel, din punctul de vedere al tonicitatii, apar doua categorii constitutionale; stenic si astenic
(vezi imaginea 4), iar dupa raportul longitudinal/transversal, se intalnesc doua conformatii; longilin si
brevilin.
Din combinatia celor doua criterii rezulta 4 tipuri principale, redate in imaginea 5 si in tabelul
de mai jos.

(imaginea 5)

r.

TIPUL
PREGNANT

CARACTERISTICI

- inalt (se ia in considerare raportul dintre inaltime si latime corpului, nu inaltimea


absoluta), drept, musculos, cu scheletul dezvoltat, oarecum asemanator tipului
muscular din clasificarea lui Sigaud
Tipul longilin
- buna functionare endocrina (chiar hiper) a glandelor tiroide, gonadale si hipofizei
1. stenic
- metabolism remarcabil cu o usoara dominare a anbolismului
- inclinat spre boli ale apartului locomotor, hipertensiune, tulburari neurovegetative.
- inalt (se ia in considerare raportul dintre inaltime si latime corpului, nu inaltimea
absoluta), incurbat, aton, cu capul usor inclinat inainte, cu umerii cazuti
- hiperparatiroidie, hiperfunctie limfatica (celelalte functii hormonale normale sau
Tipul longilin
hipo)
2. astenic
- rezistenta scazuta, integrare sociala greoaie
- predispus spre boli infectioase - mai ales ale aparatului respirator, reumatism, boli
de sange.
- scund (se ia in considerare raportul dintre inaltime si latime corpului, nu inaltimea
absoluta), drept, musculos dar indesat, gat gros, umeri carnosi, membre mici, falci
mari, schelet solid, cap oval sau dreptunghiular
Tipul brevilin
- hiperfunctie genitala (uneori si a pancreasului endocrin ori a hipofizei),
3. stenic
predispozitie spre hipotiroidie, functie suprarenala normala sau usor deficitara
- metabolism in care predomina catabolismul
- inclinat spre ateroscleroza, afectiuni, coronariene, hiperuricemie, litiaze, obezitate
- scund (se ia in considerare raportul dintre inaltime si latime corpului, nu inaltimea
absoluta), aton, cu o slaba dezvoltare musculara (ligamente slabe),cu tendinta de a
forma depozite adipoase mai ales pe abdomen, cu capul rotund, gatul scurt,
Tipul brevilin membrele relativ mici, uneori deformate (tip asemanator celui digestiv
4. astenic
din clasificarea lui Sigaud)
- functia tiroidei este deficitara iar glandele corticosuprarenale produc cortizol in
plus.
- predispus spre diabet, varice, artroze, guta, boli hepato-biliare.

Alte clasificari
Exista si alte clasificari tipologice, dintre care mai cunoscute sunt acelea lui Kretshmer,
Sheldon si Martiny. Corelatia dintre aceste morfotipuri si cele prezentate mai sus, sunt redate in
tabelul de mai jos.

AUTORI
Sigaud

TIPURI CONSTITUTIONALE
Muscular

Respirator

Digestiv

Cerebral

908
Pende
Kretschmer
Sheldon
Martiny

934
921
940
948

Longilin stenic

Bervilin stenic

Bervilin astenic

Longilin astenic

Atletic

Leptsom

Picnic

Astenic

Mezomorf

Mezomorf

Endomorf

Ectomorf

Cordoblastic

Mezoblastic

Endoblastic

Ectoblastic

Tipologia lui E. Kretschmer-W. Sheldon


a) clasifica temperamentul dupa constitutia corporala a individului; considera ca o anumita
constitutie predispune la un anumit comportament.
Erst Kretschner realizeaza patru tipuri constitutionale:
-picnic: grasut, inaltime medie, fata moale, extremitati scurte,
-astenic: dezvoltat mai mult in lungime in toate segmentele corpului
-atletic: mare dezvoltare a scheletului osos si a musculaturii,
-displastic: malformatii congenitale.
W. Sheldon clasifica temperamentul dupa gradul de dezvoltare a celor trei foite embrionare:
-endoderm constitutie endomorfa temperament visceroton,
-mezoderm constitutie mezomorfa temperament somatoton,
-ectoderm constitutie ectomorfa temperament cerebroton.
b) cuprinde trei tipuri principale:
- tipul picnic-ciclotim (constitutie orizontala, abdomen voluminos, obezitate, piele
intinsa, fata moale, sistem osos fragil), predispune la tulburari maniaco-depresive;
- tipul leptosom (astenic-schizotin) constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie toracica
plata (turtita), umeri apropiati si ingusti, cap mic si rotund, muschi si oase subtiri (aspect
scheletic), nas lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi feminine la barbati si masculine la femei),
predispune la tulburari de natura schizoida (schizofrenica)

- tipul atletic-vascos (constitutie fizica proportionata, dezvoltare robusta a sistemului


osos si muscular, umeri lati si bazin ingust), predispune la epilepsie.
Pe baza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologice picnic si astenic, Kretschmer a obtinut
6 tipuri temperamentale: 3 ciclotimice si 3 schizotimice.
a) Temperamente ciclotimice:
1. hipomania (dispozitie euforica, mobilitate, sociabilitate, comunicativitate exagerata)
2. sintonic (spirit realist, pragmatism, simtul umorului, toleranta)
3. greoi (lentoare, inertie, praguri senzoriale ridicate, timpi de reactie mari)
b) Temperamente schizotimice:
1. hiperestezic (nervozitate, iritabilitate, idealism, interiorizare, delicatete,
circumspectie)
2. schizotimic (intermediar, rece, calm, energic)
3. anestezic (rece, nervos, logic, sistematic, obtuz, lenes, inaccesibil pasiunilor,
indolent).
Clasificarile cu privire la morfotipologia feminina, ca si in cazul tipurilor morfologice generale,
sunt destul de numeroase.
Descrierea tipurilor feminine
Mai jos, se poate urmari (sub forma de tabel) o clasificare a biotipurilor feminine, alcatuita
dupa tipologia descrisa de Nicola Pende (vezi Wikipeia in italiana) citata si completata de PaunescuPodeanu, la care am adaugat 2 tipuri aparte (tipul mini matroana descris de Ionescu si Dumitrache si
tipul tiroid descris de Dr. Sandra Cabot). De asemenea, ne-am adus si noi contributia la identificarea si
descrierea subtipurilor (hipoandru, hipogin, venusian, ginoid).
Tipurile descrise mai jos, apartin formelor constitutionale normale (obisnuite), ci nu
morfotipurior displazice, care au habitusul viciat de vreo boala (hipo sau hiperfunctiile sunt relative, nu
absolute).

TIPUL
MORFOLOGIC
FEMININ

CARACTERISTICI

- corp de adolescenta cu o constitutie juvenila (sani


mici, corp gracil, comportament tineresc).
- dezvoltare, in ceea ce priveste raporturile
corporale, este armonioasa [vezi imaginea 1].
Tipul prepuberal
- se descrie un subtip hipoandru, cu umerii usor mai
largi decat bazinul si un subtip hipogin cu diametrul
bazinului cu ceva mai mare decat cel al zonei
umerilor, cu toate ca bazinul este ingust.

Tipul matern

Tipul mini
matroana

- caracterele sexuale primare si secundare de tip


feminin sunt accentuate (bazin larg, solduri late si
carnoase, sani bine dezvoltati, tendinta de ingrasare
mai ales la membrele inferioare si la nivelul
soldurilor (constitutie de tip para), psihologie
materna, preocupari tipic feminine, talente artistice)
[vezi imaginea 1]
- se descrie un subtip matern venusian (hipotiroid),
cu gat scurt si gros, cu adipozitate dezvoltata si in
zona scapulara si abdominala, precum si un subtip
matern ginoid (ovarian), la care are loc dezvoltarea
pronuntata doar a formelor feminine de la nivelul
soldurilor, feselor si coapselor.
- la tipul matern se constata un raport dezechilibrat
intre estrogen si progesteron (balanta inclina spre
progesteron la tipul venusian, respectiv spre estrogeni
la tipul ginoid), fiind nelipsita celulita. De asemenea
apare o predispozitie spre hipotiroidie la subtipul
venusian si tendinta spre hiperfoliculinemie la tipul
ginoid.
- metabolismul este mai lent, existand tendinta de a
dezvolta boli metabolice (litiaze, dislipidemii) sau
hormonale.
- cele doua subtipuri materne, pot fi urmarite
in imaginea 2.
- dezvoltare feminina normala, dar usor
dizarmonica, prin faptul ca membrele, indeosebi cele
inferioare, sunt scurte in raport cu trunchiul (vezi
pubertatea precocesi imaginea 3).
- inaltime se situeaza la limita inferioara a
normalului (vezi imaginea 4).

Tipul tiroid

- acest tip se caracterizeaza prin dezvoltarea


pronuntata a membrelor, mai ales al celor inferioare,
in comparatie cu trunchiul, corpul avand un aspect
longilin. Din acest punct de vedere tipul tiroid apare
opus celui mini matronist (vezi imaginea 3). Din
punct de vedere functional, tipul tiroid se opune celui
matern, caracterizandu-se printr-o functie tiroida
tonica, metabolism rapid, lipsa tendintei de ingrasare,
aparitia sporadica a celulitei - cu localizare limitata,
in zona fesiera sau subfesiera.
- predispozitie spre hipertiroidie, boli ale aparatului
locomotor, hipertensiune, tulburari neuro-vegetative
sau nervos centrale, boli cardiace.
- dupa Dr. Sandra Cabot, femeile acestui tip fiind
mereu incordate nervos, recurg la orice forma de
deconectare, unele vicioase (cafea, tigari, alcool,
droguri, sex in exces, etc.).
- majoritatea sportivelor si modelelor apartin tipului
tiroid.

Tipul viriloid

- caracterele feminine sunt prezente, dar se asociaza


cu unele trasaturi de tip masculin (formele sunt mai
putin rotunde, structura osoasa mai pronuntata,
caracterul mai hotarat, functia corticosuprarenala mai
vie)

Tipul android

- corpul are accente masculine, fara ca organele


genitale si sanii sa prezinte intotdeauna modificari
(diametrul pelvian este mai mic egal cu cel scapular,
baza toracelui larga, musculatura mai dezvoltata,
adipozitate mai accentuata pe trunchi decat pe
membre (constitutie de tip mar), pilozitate excesiva,
seboree, comportament mai voluntar cu tendintei
dominatoare) [vezi imaginea 5]
- aceste femei sunt predispuse la hipercorticism,
hiperinsulinism, diabet, obezitate, ateoroscleroza si
hipertensiune arteriala

Concluzii
Prima concluzie care se desprinde, este faptul ca nu exista un biotip feminin perfect, un"stas"al
constitutiei ideale. Modelele impuse de reclame si de societatea de consum, nu reprezinta etalonul
feminitatii, ci eventual doar o fateta a acesteia.
Din punct de vedere medical fiecare tip sau subtip prezinta sensibilitatile si riscuri, care
trebuiesc identificate si tinute sub control.