ROMULUS VULCNESCU

MITOLOGIE

ROMN

EDITURA

ACADEMIEI

REPUBLICII

SOCIALISTE

ROMNIA

KOMULUS VULCNESCU

DE ACELAI AUTOK
IX

im

ii

1;

ACADEMIEI]

Ktnuhgie juridic (1970).

Coloana cerului (1970).
Atlasul complex Porile de Fier" (coordonator tiinific i coautor, cd. romna i enkttft, 1972).
Etnologia. Istoria etnologiei romne (1975).

Introducere in etnologic (coordonator tiinific

coautor, 1980)

MITOLOGIE

ROMN

X A.TE EDITIHI:
Fenomenul horal (Hamuri. Craiova, 1944).
i7o^-a/ia- ? fii/rtr.////rM>opu/rtre(tiiiUific:..l960).

Boimanii (Albatros. 196S).

/rayii (Albatros, 1970).

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOOIALISTE ROMNIA

H37

PREFA

n perioada in care au nceput

ne intereseze problemele mitologiei
romne, in literatura noastr i disputau ntietatea trei direcii de investigaie

La mythologie ronmafae

1) prima direcfie susinea, nici mai mult, nici mai puin, dedt
poate ji vorba de o mitologie in sensul clasic al termenului, ci numai
de un substrat mitologic, care reflecta ndelungul proces de increstinare a
daco-romanilor
romnilor. Zelul a mers ptn acolo inct s-a susinut
romnii au fost precretini, cu s-au nscut ca popor cu o mentalitate cretin
inainte chiar de recunoaterea istoric a cretinismului n lumea mediteranean. Protagonitii acestei direcii de investigaie mitologic considerau
implicit
mitologia romn nu este altceva dedt un alterum nomen al unei
mitologii cretine arhaice elaco-romane. Implicit, s a dedus
aceast
mitologie cretin arhaic daco-roman reflect un cretinism
primitiv t
dublat mai apoi de un cretinism bogomilic. In spiritul acestei direcii de
cercetare
concepii ideologice s-a cules folclorul mitic religios socotit precretin, apoi ortodox, fi s-au alctuit antologii, mitografii
chiar mitologii
c<t iz patriarhal cretin, aa cum se va putea constata din capitolul consacrat istoriografiei mitologiei romne. Acesta este caul lucrrilor lui Sim.
rtoreu Marian , Tudor Pamfite, Ovidiu Papadima, Aurel Cosma, Th. Fecioru, Marcel Olinescu
altora ;
2) a doua direcie susinui
mitologia romn nu poate fi
dect
necretimi (n termeni consacrai in literatura timpului
pagin") si
in consecin reflect substratul daco-roman al unei mitnhgii clasicizante.
Primele tMMM in aceast direcfie de investigaie le-a dat Dimitrie Cantemir
n Descrierea Moldovei, apoi corifeii colii latiniste, B. P. Uasdeu (ntr-o
serie de articole
studii), elevii lui Uasdeu
cei aparinnd colii tracologice. A
se fai e
a doua direcie de investigaie s-a scindat n dou subdirecii : a) una latinist, care afirma
mitologia popular romn e
eminamente latin si
trebuie redeteptat la via versiunea romn a
mitologiei latine, n vesmntul ei artistic neolatin;
b) una tracist, care
afirma
mitologia romn aparine numai substratului anterior dacoromn, adic spiritualitii mitice autohtone trace twrd-dunrene. n aceste
condiii s-a considerai
mitologia romn e o versiune neotrac a mitologiei trace nord-dunrene. Direcia tracist, la rndul ei, s-a scindat
ea
in dou subtlirecfii de investigaie : a) una integral neotracista, dup modelul stabilit de Xicolae Densusianu n opera lui Dacia preistorica ( Bucureti,
1913)
b) alta moderat tracist, dup modelul stabilit de V asile Pr van
n opera lui Getica (Bucureti, 1925). La aceste dou subdi reefii traciste,
cu curentele de investigaie corespunztoare, au nceput
participe
specialiti din alte domenii ale tiinelor social-istoricc yi muli amatori n filologic
arhtologie, n istoria culturii
etnologie;
Partizanii acestor dou direcii principale de investigaie luai in
parte socotesc, pe bun dreptate,
mitologia romn a suferit influene
tiu

Ppiuiicuan

Mii(|)aiorHH

The E oman ian Mythology

Euinnische Mythologie
Mitologia

rumana

KDITIMtA ACAPKMIK1 H E P l> BI,1 CI SOC1AMSTF. HOMAkIA

1

B 79

7J7, Bucorfll. Calfa VkLrifi 125

la populaiile migratoare celtice, germanice t slave, exagernd

uneori caracterul, natura fi raloarea documentelor istorice, a datelor
fapliterar;
tclor cunoscute arheologic, istoric
tri n direcie de in n stigafir, pe care o susinem in prezenta lucrare,
mitologia romna este o sintez integratoare a celor dou straturi
altst
influenele mitice alogene,
roman - ,cu zestrea tor
mitologice dac
ponderea czind ns pe structura, viziuni a i tematica r* mod* lat in perioada
medii rul. Opiunea noastr se datorete studiului intcrdisdplinar al izvoainfluenelor, contaminrilor, calchierilor (exercitate in substratul
relor,
al materialelor de
daco-roiiian. adstratul medieval i straiul contemporan )
teren, arhir i muzee referitoare la cugetarea mitic a ramurilor poporului
istroromn ), dar
rumn (dacoromn, maculoromn, meglenoromn

Utorit d,

.',

<i

studiului materialelor comporativ-istorice referitoare la cugetarea mitic a

apropiate din Europa.
popoarelor revine
Conform perspectivei abordate in sinteza noastr integratoare, am
trecut de la studiul teoretic ta cel evi-nimcnial al mitologiei romne, care so

Ntfi
n

P un material

analitic

citeva cuvinte se

imens oe poate alctui un corpus

impune

romn

in mitologia
3
tare ce aducem
prezent fn acest
,

astfel concepi/ti ce
nou in expunerea noastr

ce

fa de ceea ce s a scris pn

in

domeniul
nu vom putea rspunde complet la toate aceste ntrebri
propunem, dintre care unele sint de-a dreptul insinuante i

Xe temem
pe care ni

mitologie.

am urmrit s redm
greuti am intimpinat in redac-

punctm

le

inoperante, chit

le-am formulat chiar noi.

umplem
se va putea constata, am urmrit
mitologiei romne, gol care s-a resimit tot mai mult.

Cum

un

dup

gol n domeniul
tentativele ratate

Marian. Tudor Pamfile. Elena Xiculi{-\'oronca. Aurel Cosma. Marcel Olinescu ). Parc un destin ingrat a
in arest

domeniu

fale lui .Sim.

FI-

in trecut, orice ineercare de redactare a unei mitologii romne.

entuziati au fost. au euat in antologii
naintaii, orict de pregtii
de folclor mitic sau n mitografii. Unele din lucrrile lor au rmas n faz
altele in faz avansat,
de gestai*. altele elaborate doar cu primele capitole
datorit dificultilor progresiv crescinde ale materialului imens, care trebuie
confruntat, selecionat i. bineneles, interpretat Sn perspectiva mondial a
unii asemenea intri prinderi, dificulti care au stopat pe undeva, ntre shnfertotehnii de redacelaborri incomplete, intre prefee"'
ple iniiative
tri. S-a n mpotmolit n docunimte pline de contradicii aparente, in tehnici
/>
i'clionare i decodificai-/ rninind /" litru posteriti simple open <!'
arhiv, de preocupri de epoc
curiozitate tiinific. Autorii lor nu s-au
sucombe in
ncumetat
continue o munc inoperant, lstnd-o astfel

prezidat,

Toi

<>

hiurile renunrilor fr scuze. Dou excepii prima, a lui Oridiu Papadima, O viziune romneasc a lumii, care este o mitologie complet cretin-

rariantelor mitice la selecionarea materialilor mitice de baz care se integrau

perfect ntr-o viziune unitar- popular, ta deco<larea tematicii, fabulaiei si
anecdoticii mitice ntr-un sistem de referine implicite
explicite, la perio-

dizarea relativ a materialelor care sfidau cronologia. Totul trebuia rcrzut,

restructurat, adus Ia unitate de concepie, de coninut mitic
ele stil literar;
nu la o unitate fortuit, aleatorie, artificial, ci la una organic, intrinsec,
tmergent elin Jolclorul mitic
care n supravieuirile ei litera r-poputare a
germinat capodopere i pice n activitatea unora din marii scriitori romni.

fr

credem
In aceast privin vrem
am ajuns pin la capt,
putem spune, sus
totul este perfect,
tare, cu certitudine,
am reuit
dezgropm toate materialele i
spunem tot despre ceea ce

ca totui

tim

trebuie
tim spune.
Odat descoperite unitatea organic, originalitatea intrinsec
istoricitatea materialului mitic romnesc, am trecut la restructurarea sistemului
reconstituirea mitologiei romne tn ansamblul ei.
de mituri autohtone
cum am afirmat in alte lucrri, reconstituirea mitologiei romne
am eonceput-o n trei faze de elaborare ( 1937 - 1945, 19o6
1970 si 1970
19S2 ), in care am redactat trei variante pe aceeai
: prima, o mitologie
populara tle tip cretin ortodox, a doua o mitologic relictuala i r emiri is-

Aa

tem

tenial a

arhetipurilor mitice autohtone

a treia o mitologie popular
steasca, vie nc din evul mediu, care mpac intr-o viziune istoric inedit
aspectele convergente ale celorlalte dou variante mitologice anterioare. Pentru elucidarea efortului depus, ar fi fost extrem de instrucie
sugestir
putem publica in paralel cele trei variante deja redactate. Cititorii
exegeii
mitologiei romne ar fi avut atunci posibilitatea
se conving de valoarea
fiecrei variante luat n parte,
ca prin aceast revenire la acelai laitr
motie s-i piard irtteresul elocumentar
literar-tiinific.
In cele trei variante de aelndre a mitologiei romne, care se deosebesc
suficient intre ele pentru a alctui fiecare o lucrare de sine stttoare, de fiece
dat am sesizat alte valene mitice
am intimjnnat alte greuti, care s-au
ivit treptat n recuperarea de materiale mai vechi ti implicit fn reilactare.

fr

Trecem

in

revist

numai greutile majore, pe

cele

minore

le

vom

sesiza pe parcurs, atunci cinei va fi cazul

lipsa
ga iile i

de periodizare aproximativ a materialului mitic n invesHlucrrile de istorie social-cultural ntreprinse pin in jrrezent;

inres'gare n ansamblu i n parte a materialului mitic

ramuri ale toporului romn (macedoromni, meglenoromni
istroromni), jtentnt a umple astfel unele goluri c informare sau a anula

la

hpsa de

celelalte

unele contradicii n termeni, constatate n materialele referitoare

la

ramura

dacoromn ;

lipsa

ele

afiordare a

influenelor, contaminrilor

calchierilor reci-

primitiv de cert valoare literar, i a doua, Mitologia romaneasca a tui

Marcel Olinescu. o antologie togografic de popularizare cultural.
La rndul nostru, i noi tie-am simit de multe ori copleii de culegerea,
trierea, sistematizarea i decodificarea folclorului mitic: n fapt, un sa
fund. care pe msur ce-1 deeri pe masa dc lucru se umple, ca prin
farmec, din nou. A m luptat 'mpotriva ineriei, a comoditii, a lipsei de operativitate, a timpilor mori, a revenirilor mereu de la capt. Iar dup nde-

proce la anumit nivele istorice ntre materialul mitic romn

cel al izolatelor etnice sau al izolatelor culturale eterogene enclavate n corpul etnocultural romn, sau invers, al izolatelor etnice romne enclavate in corpul
cultural al unor popoare recine sau apropiate;
lipsa de interpretare a etnogenezei romne
din perspectiva mitohgt'ei. Aceasta pentru
etnogeneza nu este numai un proces antreipolingvistic, ci
unul culturogenezic, din care face parte integrant mitopeneza
roman*, fn procesul culturogenezei, mitologia deine o pondere care nu e

frngem barie.
si autoimbolduri, am hotrit, cu orice risc,
morale pe care o ridica o cercetare att de ampl, complicata
trecut de la studiat
compamUr-istnrie a folclorului mitic romnesc.

parte Lucian Plaga i Mircea El iade ) nu a analizat capacitatea de

creaie mitopeicS a poporului romu i nu a abordat mitogeneza ea o com-

fr

lungi

renunri

rele reziti

nd

Am

deloc neglijabil.

Xici un

cerceteitor al

in

fenomenului mitic romnesc

fdecii

fr

etnogenezei romane,
pon.-nta
de care nu putem
spiritualitii fi culturii romne;
lipsa de actualizare sistematic a documentelor mitologice oa arumente 'Ir istorie cultural in lupta de afirmare a contiinei spirituale proprii
unitii naionale a romnilor.
le remeO parte din aceste lipsuri cu implicaiile lor am ncercat
diem aprlind fi la investigaiile unor cercettori actuali ai culturii romne,
fie aduse la cunotina public
ale cror rezultate pariale au nceput

sub form de studii

toate acestea nu putem afirma n deplin

v la o eventual ediie viitoare analitic nu vom mai

Cu

materiale-

cunotin de cauz
ana cern de spus dat fiind

externe
aportul continuu de materiale interne
f
(sud- est europene) la studiul mitologiei romne.
de
umbrele de ritun
Reconstituirea unei mitologii din cioburile
influenele reminisrelicte arhaice ale substratului mitic, din contaminrile
din bogatul material nc viu in stratul
ceniale ale ads traiului mitic
suporte returi formale,
e o oper care va mai trebui
miiic modern,
dac nu chiar interpolri de alte documente relevate de alte recuperan

precizri de

amnunt.

De altfel, orice reconstrucie, la rndul ei, poate fi ea reconstruia,

evenimcniale. de la aceleai
pornind chiar de la aceleai baze teoretice
izvoare documentare concrete, pentru a ajunge la noi modele de elaborare.
Operaie pentru care, cum am spus, noi nine am pltit un ntreit tribut
ideatio, care
al reconsiderrii, redartind trei variante deosebite structural
ne-au solicitat n fond alte
ne-au deschis. Jiecare n parte, alte perspective
redactarea unei mitologii nu poate fi nchesoluii globale. Aceasta pentru
gat o data pentru totdeauna, ci este un proces dialectic dinamic, viu, n perce devine mai
manent elmlifie creatoare, care se dezvolt mereu pe
intim, renscind mereu din propria sa substan epic.
Ins multe din aceste tipuri i-au gsit soluiile n nsi substana
problematica rtlevate de fabulaia i anecideatir a mitologiei : tematica
a
n logica intrinsec a mtogenezei
dotica materialului mitic romn, ca
se explic cum
de ce mitologia
sistemului de mituri ale. romnilor.
romnfi sintetizeaz la modul cultural major aspiraiile creatoare si interesele vitale ale eulturii unitare a tuturor ramurilor poporului romn
intr-n oper complex de tip interdisciplinar, n care se reflect partea cea,
mai peren a fanteziei creatoare
a memoriei culturale a poporului romn.
Prin prezentarea mitologiei romne concepute ca o sinteza integracredem
toare a unui aspect al spiritualitii poporului romn vrem
aceast ultim versiune stadial-istoric va contribui la cunoaterea adecvat
prin aceast
civilizaiei autohtone
mai real a istoriei culturii
cunoatere ca combate tezele eronate sau tendenioase referitoare la lipsa de
creativitate elevat
de eluri culturale corespunztoare, teze colportate de
ctnacultural a poporudetractorii dreptului ta existena unitar teritorial

msur

Aa

lui romn.

Susinem

aceasta pentru

noi

nu

am urmrit numai

s umplem

un

demonstrm totodat o latur

de specialitate, ci
neglijat a rapacitii de creaie a romnilor fn domeniul mitologiei, una
din faetele cele mai expresive ale spiritualitii romne.
tu subliniat tonte aceste idei pentru
mitologia romn, cum se va
constata din sinteza noastr integratoare, este prin nsi dinuirea et, in
originatimp i spaiu, un certificat autentic de autohtonitate, continuitate
a ramurilor J ,;
litatt emanat din mediul fi viaa ntregului popor romn
expresivitate creatoare.
istorice, un atestat istoric de ereatin'tate cultural
gol !n literatura

romn

Un

crturar francez, Anatole de Monzie, afirma cu trie, aprn

cultural a Franei, que Vhistoire est la mtmoire des souvenirs
d'une nation, et fu'un pciiple ipii n'aurait pas le mythes serait un peuple
mort, ou que, comme le croi/ait le grand poete Patrice de la Tour du Pin,
Ies pays sans legendes sont eomlamnes
mourir de froid". Bi un crturar
romn, Altcu Itusso, ajtrmu in u doua jumtate a secolului al XlX-lea
istoria

romn

despre mitologia

i
si

i-ar face cinste

ic

dac

a? fi poet

mai

edita intii mitologia roman, care-i frumoas ca

poet mitologic-,
aceea latin sau greac i care nu-i btrin i purtat ca o ruf lepdat,
ar fi neleas de tot omul ce tie numai romnete" (Studie moldovanft,

ales

JS6I).

In redactarea mitologiei nu am dat frlu liber literaturizrii cu orice

chip. dimpotriv, uneori chiar i-am pus surdin.
avut n vedere
considerente, pentru
adesea teme, motive
elemente mitice snt atU de
bine formulate in limba poporului, nct ar fi fost o impietate
le parafrazm, sczndu-le astfel dubla lor valoare de piese autentice, documente mitice

dou

Am

pentru
ncadrarea unei expuneri tiinifice solicit un
de limb, dar
limbaj sobru
cit mai precis.
se face
am evitat cu bun tiin
pendulm ntre o antoeseuri mitologice si o fresc miniat de articole enciclopedice
logie de schie
de mitologie. Pe cit s-a putut, am cutat
tiinei frgezimea
aroma
unei opere literare
operei literare valoarea unui document tiinific
In concluzie, prin redactarea mitologiei romne am urmrit :

lrgim orizontul cunoaterii spiritualitii istorice a poporului

romn spre iniltgerea tiinific a miturilor lui, ca documente social-culturale a cror valoare nu poate fi contestat mituri care reprezint esena
permanent a culturii istorice eapresiv-majore a romanitii
relevam cit de gi neroase pot fi sursele de inspiraie nemijlocit
ale mitologiei populare romne, pentru a conferi perspeclire
dimensiuni
noi creaiei culturale pe linia spt cificului naional, cu un bogat coninut
epic
mesaj umanist;
demonstrm
mitologia romn poatefi reconstituit m\ integru
din membnle ei disjuttctt
prezentat ca o rticerire interdisciplinar a tiin-

Aa

s dm

ei romneti;

fi
noastr

astfel

in cei

mai

romn ceea ce a nnobilat activitatea

mai fecunzi i maijrumoi ani din via.

restituim poporului

grei, dar

i ai

NIHODUGERE

Expunerea miei

etnoraitologii

presupune o luare de poziie teore-

tiinifice
care se eoni razie, dara nu se

avuta

in

vedere

in

anuleaz reciproc. Aceeai situaie trebuie

legtura cu terminologia popular fi tiinific a

raportul coninutului, etnomitologiilc se prezint ca variante

cugetri mitice implicite, gene ral-u mane, iar sub
aspectul tiinific i al valenelor estetice i artistice etnomitologide snt
capodopere de sintez cultural i surse de inspiraie literar-artistic.
Pentru determinarea coninutului si solisticii etnomitologiei romne
ne propunem iutii
stabilim citeva puncte de reper epistemologicece nelegem prin cugetare mitic i categoriile ei, prin mit, sistem de mituri
i mitologie ca tiin T i apoi cum nelegem
abordm mitologia
roman din aceast mptrit perspectiv, determinindu-i aspectele
locale explicite ale unei

eseniale i coninutul.
Conceptele de mit

i mitologie au aprut naintea eroi noastre, din

antichitate greco-roman, cel de categorie a cugetrii mitice i sistem
4e mituri abia iu epoca modern, iar terminologia adecvat tiinei miturilor este ine iu proces de precizare in secolul nostru. Definiiile date i
implicaiile lor comparat iv-istorice in tiinele umaniste ale secolului al
XX-lua, luate in consideraie, slnt de multe ori contradictorii, anulante
sau inoperante. Ceea ce nu iuseamn c, in substana lor, termenii care le
explic siut improprii studiilor teoretice i documentar-istorice. Dimpotriv,
-a constatat
termenii de baz : categorie mitic, mit, sistem mitic
i mitologie, ca noiuni ale tiinei miturilor, luate separat sau in diferite
contexte, au un coninut spiritual bogat, ce nu poate fi confundat cu al
altor noiuaJ tiinifice. ns cercetarea lor monodiscipliuar a inut n
loc explicaia lor particular-tiinific. n condiiile tiinei actuale a
miturilor, investigaia de tip interdiscipliuar (fie ntreprins individual,
fie colectiv) le atribuie un rost i o valoare tiinific crescind. Coninuadinc

tul lor tot

-mitic

mai complex relev pe ling poliglotia, polisemia

valori estetice uneori remarcabile.

i polivalena

CATEGORIILE CUGETA IUI MITICE

Considera! ii nenerale. Dimie categoriile ontologice care au

mitologia romana un rol prioritar, pentru
-Ie nu pot fi cxpliconinutul, extensiunea .i valoarea altor categorii, fac parte : Spaiul.
Timpul. Cauzaliiatea i Finalitatea, intre aceste patru categorii de ontologie mitiea exist diferene le adnotaic. conotaie i semnificaie
gnoseologica, logica, epistemologic i axiologica, diferene care se menin
la nivele
diferite, paralele -au comunicante, de interpretare tiinific.
1.

cp-

c fr

tat in
-

'mcepia

1111

iziunea mitologiei ion Be, Ufcdc BtU lei B mai

OfcUOf
categoriile ontologice de spaiu, timp, cauzalitate i
finalitate se impun o dat cu eosmizarea Haosului i se
menin istoricete
utila timp cil oamenii continu
cugete mitic. Prin cosmizarea
i

cinomitologiilor.

vom

a Haosului

treptat

nelege, din perspectiva materialului mitic romnesc,

intioilucerea ordiuii divine iu Haos, proprie activitii panurgice
a
sau mai multe diviniti gemelare. Ordinea aceasta incepe cu alctuirea

dou

unui uucUu vn'stcnfial, o oecumen cosmic in permanent extindere.

Spaiul m timpul, cauza i finalitatea -im imprimate tuturor stihiilor
lumii. Cu aceast ordine incepe orice mitoistorie.
A vi ml drept obiect studiul categoriilor cugetrii existenial- mitice,

ontologia mitic nu combate si nici nu anuleaz ontologia tiinific, adic

Mudiul categoriilor mitice nu contravine categoriilor tiinifice, prin coninu;, ci prin modul cum exprim acest coninut in diferite condiii
istorice. Cugetarea mitic numai le surprinde
in esena lor i le sistematizeaz
ca prefigurri i metacategorii.

Analiza categoriilor cugetrii mitice descinde un orizont nebnuit

in interpretri i semnificaii referitoare la studiul mitogoniQor,

de bogat
luate in

ansamblu sau

iu parte.

Categoriile cugetrii mitice sint

nelegem

s.ncadrm

noiuni fundamentale care ne lac

logic entitile mitice, miturile i celelalte creaii

x\v fanteziei mitopeice intr-o realitate subiectiv, care nu
se opune realitii
obiective, ci o completeaz pe anumite laturi concrete ale ei.

In structura lor tematic, categoriile cugetrii mitice au un coninut

ideoplastic formalizat sau nonformalizat de logica mitului i de epistemologia mitologiei etnice ca
noologic. Ele au aprut o dat cu

tiin

primele licriri de gindire mitic despre transformarea Haosului Sn Cosmos

i continu cu procesul de cosmicizarc continu a Haosului.
n acest sens. Cosmosul devine spaiu mitic sacralizat prin opera
demiurgilor, timp mitic sacralizat prin imprimarea unui ritm de dezvoltare,
cauzalitate

mitic (vausa causarum) a tot ce se petrece

Utate mitic, exprimare a direciei

formri.
15

in

Cosmos i

sensului oricrei dezvoltri

miUe.- ReHrl.Kind ci.,,.,, tul de spaiu mitic de la CosTerra i de Ia Terra la teritoriul Romniei, desprindem ctteva
caractere eseniale K
Spaiul mitic este oecumena arhetipal, cosmieizat pe Terra, conceput si figurat de folclorul mitic al oricrei mitologii ntr-o form
rest rin sa la cosmici za rea pmintului autohton 3 Dimensiunile spaiului
2. Spiiiul

mos

la

mitic

penduleaz deci intre infinit, indefinit si finit.

Kl se creeaz i recreeaz mereu in contiina mitologic a romanului

activitatea diferitelor fpturi sacre sau consacrate, prin teotanii

pariale, mitizri, ritualizri i ceremonii. Spaiul mitic este descoperit
prin

ca sacru

dup anumite semne caracteristice lui, ca loc

marcat de eveniment*

considerate mitice. Dar spaiul mitic poate fi i consacrat, In sensul

este conceput ca loc de purificare in vederea unui contact cu divinitatea.

Locuiunea romneasc omul sfinete

locul" nu rstoarn onhuea

sacralizrii arhetipice a spaiului, prin instaurarea unei sacralizri neotipice. In realitate, sacralizarea,
concepia mitologic a romnilor,
este tot oper divin. Omul fiind creaia suprem, dotat cu nelegere
panurgic a lumii i vieii, in el divinitile geme la re au pus cite ceva
Xefrtatul, pmintul din care 1-a plmdit, iar Prutul, spiritul care l-a
implantat in pmint, schimbindu-i astfel destinul.
tn imaginaia mitopeic a romnului, centrul spaiului cosmic este
Pmintul, iar pentru romni centrul interesului mitic de pe acest pmint

dup

il

reprezint pmintul romnesc

3.

n studiile consacrate interpretrilor mitopeice ale pmintului romnesc se disting trei categorii dc interpretri 1) una geografic, Reprezentat clar in opera lui Ion Couea,
care pmintul romnesc se nfica o cetate orografie", cu ziduri masive
Munii Carpai ,n
mijlocul creia se afl Podiul Transilvaniei cetate nconjurat cu anuri externe de ape naturale, ce-i hotrnicesc teritoriul extra-muros 2)
alta de filozofie a culturii a lui Lucian Blaga, care consider pmintul
romnesc un spaiu ondulat la infinit cu aspect dc dcal-cale, numit Sp&ftl
mioritic"; spaiu care intr ca factor determinant iu matricea stilistic a
culturii romne; 3) i alta de sociologie a culturii, prin care noi am considerat
pmintul romnesc se nfieaz ca o incint circular - Podiul Transilvaniei
nconjurat de o structur circular excentric, de
uu peisaj de tipul mandalei, numit de noi fenomenul hor.U", care se
reflect in unele forme, genuri i specii de manifestri etnoculturale.
Sacralizarea i consacrarea mitic a pmintului romnesc constituie
un proces continuu, de re-sacralizare i de re-consacrare mitic a intregului
sau prilor componente ale acestui pmint.
:

dup

eaz

Opus procesului

sacralizrii i re-saeralizrii este procesul dc-sacrahsrii, prin secularizarea naturii" in general i secularizarea pmintului
romnesc" in special.

ntre re-sacralizare i de-sacralizare exist o succesiune ritmic a

fenomenelor mitice, o ordine ciclic a unei palingtnezii dialectice.
Prin cosmizarea Terrei

implicit

a pmintului rofnnesc, ultimul se

reduce 1) sau Ia sacralizarea lui general (tot pmintul romnesc o sacru

pentru romni) 2) sau la sacralizarea lui parial de tip reticutar (munte
sacru, pdure sacr, lunc sacr, izvoare sacre,
ci sacre, aezri sacre,
eaM- sacre ete.). Toate aceste spaii mitice de tip
agt ral IM Ml* au cp:

tat in mitoistoria

romn un

caracter polisemie
14

polivalent.

EamitduriU

sacre snt cele n care imaginaia autohtonilor se relev

hierofanii bogate, locurile unde au descins
i c&lfttorit pe pmint Frtatul i Nefrtatul, pentru a crea In continuare,
pentru a controla pe oameni, unde s-au artat In plin zi umbrele disparate ale unor diviniti principale in subordinea celor genuine sau unde
au descins mai apoi in evul mediu sfinii populari (sf. Ilie, sf. Gheorghe
sau sfinii i sfintele meteorologice etc.).

nenumrate

din preistorie in

Spaii sacre sint considerate i locurile unde se afl arborele cosmic

sau derivatele lui arborele cerului i arborele vieii, cu substitutele lor:
arborele de natere, de nunt, fertilizator, de judecat, funerar etc., sau
unde se nal coloana cerului cu succedaneele ei, stlpi ciclului vieii, de
:

judecat, profilactici, ca
drum, de mormint etc.

Comun

Ia

al doilea rind

simulacrele coloanei cerului

troiele de sat, de

*.

toate ramurile poporului romn, spaiul sacru este, in

satului i tatra satului-, moia strbun i satul

moia

matei de pe moie.

Moia satului, care face uneori corp comun cu vatra satului, reprezint o categorie a spaiului sacru pe eare o omologm mitic cu vatra
satului. n structura ei particular moia satului, dei adesea nconjoar
vatra satului-matc, prezint o individualitate mitic distinct. Are un

centru vital
tatra satului i limite naturale
marginile satului. u
structura ei strveche i veche, moia satului trebuia
cuprind toate
elementele necesare traiului comunitar (de tip fratrocratic sau in devlmie) pdure, pune, ogoare, grdini, stfne, conace sau cringuri (in
sens de aezri temporare), ape i hotare. Pri considerate sacre, pe

ling centrul satului (cu incinta sacr in mijlocul creia se afla arborele
cerului sau coloana cerului), mai erau mormintele strmoilor, hotarele
i rscrucile. La hotare aveau loc rituri magico-mitologice extrem de diverse. Dintre acestea menionm citeva mai caracteristice, i anume rituri
de alungare a demonilor unor boli (cmaa ciumii) de aprare mpotriva
strigoilor care bintuiau nopile intre cinttori ; de legmint solemn in
jocurile de Rusalii ale cluarilor de mpiedicare a lykantropiei de blestemare a solomonarilor de plimbare a cai ului funerar cu trupul moilor
din sfatul satului nainte de nmormntare de invocare a intemperiilor
favorabile ogoarelor. La hotare aveau loc rituri juridice de alungare din
sat sau lapidare a celor ce clcau legea rii" ; de legare punitiv de arborele justiiar pentru ndeplinirea unei ordalii de marcare a hotarelor
unei moii familiale prin jurmintul cu braxla in cap sau prin btaia
copiilor pentru memorarea locurilor; de nfrire, la naterea copilului,
cu un arbore viu de ncuscrire intre stenii do pe moii vecine de srutare a pmintului la plecarea do pe moia satului sau din
i la ntoarcerea pe moia satului sau in ar. Pietrele de hotare, stilpii do hotare,
arborii nfierai sau mbourai in Moldova ndeplineau in datinile i tradiiile poporului roman atribute de consacrare. Deci hotarele reprezentau in mitologia roman locurile preferate n care se petreceau cele mai
multe, mai complicate i mai semnificative rituri de trecere, ce constituiau
o parte important din sistemul de rituri de trecere al poporului romn.
Puncte sacre pe moia satului erau fintinile deschise (puurile) sau
cele acoperite, ca i troiele edicuiare ridicate la locuri de primejdie, n
pduri, la vaduri de ape sau n pustieti. Un rol apo tropie jucau pe ling
Horii sacri i arborii come moratici, in legtur cu evenimentele mirifice
;

ar

17

unor croi legendari, lupttori pentru aprarea moiei i libertatea comunitii etnice.
Pentru romani, ca i pentru alte popoare, un punct geografic oare-

alo

care putea

fie loc

bintuit

de

spirite,

curat sau necurat (impur).

Un

loc

necurat putea

sil

malefice. Dar un loc neo fapt impur.

fie i spurcat, in sensul degradrii lui
curat putea
locurile de vase, locurile de sate i locurile de ceti, ca i
Asa se face
se alegeau
mai tir/iu locurile de schituri, mnstiri, biserici sau cimitire,
precise in daunilo
criterii magu^.-mitologice sau magico-reugioase
fie

semidiviuiti

i diviniti

dup

dup

de aezri i

instituii.
Prin vatra satului rumnul nelege trei tipuri de spaii saeie : ratra
satului consatului conceput extensiv ea perimetru al satului; 2) vatra
ceput intensiv drept centrul satului sau locul unde se aflau : stilpul ceru-

ctitorilor

lui,

i bttura hrei

buturugile sfatului dt btrini

s-a' ridicat

prima

cas cu prima
:

vatr din

sacru.
Iniial,

salului

sat, in

3)

bopj undo

care a ars primul foc

.

vatra de aetare s-a confundat cu moia satului, deoarece

culmi de deacele mai vechi sate dei erau risipite si rsfirate pe plaiuri
incursiunile de prad
luri nalte sau de muni (in locuri ferite natural de
moie a satului,
ale invadatorilor sau migratorilor) cuprindeau ntreaga
moie erau considerate sacre
sat sau satul
n cazul acesta moia
indiferent do structura lor social-istoric (satul dac, daco romn, proto-

romn

sau romn, medieval sau modern).

vatra satului, centru al aezrii steti i vatr a primei case
cu care s-a nceput construcia unui nou sat, vino imediat iu importan
vatra casei, locul unde se gtete, se nclzete, se descinta, se vrjea, undo
80 colind in srbtorile solstiiului de iarn.
Pe vatr nu se puneau spurcciuni, in vatr nu se scuipa, n faa
vetrei, cind iuia focul i urla viforul in hornuri, babele tlmceau sau
fceau piromancie.
preziceau vremurile
Vatra casei a reprezentat Ia toate popoarele indo-europone spaiul
sacru din cas in care se inea focul mereu aprins {mcar cu tciuni ascuni
sub cenu), unde se gteau pomenile de simbetele morilor, unde in trecutul ndeprtat se puneau urnele cu cenua membrilor familiei. Vatra

Dup

casei reprezenta altarul pe care femeile oficiau intii riturile domestice,

legate de ciclul vieii (natere, nunt i moarte) i do ceremoniile festive

corespunztoare.
Po vatra casei nteau uor femeile care nu puteau nate pc pmint.
Pe vatr st- jurau sau blestemau gospodarii intre ei. Pe vatr de Anul
Nou so invocau strmoii i moii pentru aprarea moiei, gospodriei,
casei, de nprasne, potop, cutremure, trsnete. Pe vatr se imbiau in
copi cu ierburi tmduitoare sau ntritoare copiii slbnogi. Din sfiriitul i sritul bobilor zvirlii pe vatra ncins i interpretau ursita de
se cstoreasc. Tot la vatr doftoroaiele
Anul Nou fetele care urmreau
i vracii satelor isi preparau noaptea, in tain, clixirurile, licorile i leacurile.
Spaiul mitic se reflect i in literatura mitologic, ca i in mitologia
literar sau literatura mitologhatd, in dou moduri convergente, in aparent
contradicie l) ca spaiu deschis, cu forme difereniate, cu semnificaii
substan la cosmos i de la acesta
variate (de la neantul
limite i
la spaiul terestru) i 2) ca spaiu inchis, de asemenea in diferite formo i
variate semnificaii (de la spaiul pmintului ntreg la spaiul unei ri",
al unui munte, al pdurii, al caii, al satului, al casei i raormntului).

fr

fr

in care imaginaia omului se avint ntr-o cutare indenchis, in care imaginaia e stingherit in elanurile ei, avind
iluzia unei cltorii pline de obstacole, de cele mai multe ori infrinte.
Valeriu Oitea, ntr-o lucrare dens *, surprinde nenumratele
faete ale spaiului mitic n literatura universal, cu aplicaii pertinente la
literatura romn. Se refer la spaiul deschis la Eminescu, la Vasile Prvan, la Xicolac Iorga la spaiul iucliis al mormntului la G. Cobuc, Lucian
llaga, Mircea Eliade, Liviu Kebreanu, G. Bacovia, Marin Preda etc.

Spaiul deschis,

finit
totui

i spaiul

&

Timpul

mitic.

Timpul mitic este coroiat spaiului

mitic, oecu-

menei arhetipale cosmice sau terestre. Ca i in cazul spaiului mitic, timpul mitic ncepe o dat cu creaia lumii si se sfirete o dat cu sfiritul
lumii. El nu se oprete la facerea lumii, numai la experiena primar a
spiritului, ci se prelungete pin in prezent si chiar vizeaz prefacerea
viitorului

Dup

exegeii istoriei mitului, timpul mitic este un timp al repetabilitii, orientat ritual spre izvoarele creaiei spirituale, care face pe om
retriasc aievea cuceririle trecutului cultural n puritatea lui genui7.
exegeii istoriei social -ecou o mice, timpul istoric este un timp
al devenirii cu sensul do la trecut spre prezent i cu deschidere spre viitor" . Timpul istoric prezint caliti modelatoare ale formelor de afir-

Dup

uman,

mare

strict
factori determinani ai evenimentelor i formaiunilor
Miciale m ai destinului uman. dinamism ;i spontaneitate creatoare de insti-

forme de cultur 9
Pentru istoricii profesioniti, timpul mitic este nchis, zvorit cu
apte lacte grele, nc de la primele lui licriri in contiin, in opoziie
cu timpul istoric, care este deschis tuturor formelor de cunoatere i pretuii

facerilor lente sau revoluionare.

n interpretarea noastr, timpul mitic nu e nchegat odat pentru

totdeauna, nu reprezint numai o ntoarcere la izvoare i o retrire ritual
a trecutului, pentru
nu este totdeauna retroactiv, ci uneori i prospectiv,
fiind o categorie a cugetrii mitice, un cadru spiritual care acioneaz
uneori independent, alteori paralel i alteori in contextul timpului istoric.
Ceea ce nseamn c, pentru mitologie, timpul mitic poate fi istoriat sau
istorizat, precum timpul istoric, la rindul Iui, poate fi mitizat. Aceasta
pentru
intre aceste dou forme ale timpului exist o complementaritate de fond. In substana lui, el nu e anistoric, in sensul
se sustrage
oricrei determinri spaiale. Nu e nici aniiistoric, in sensul
scap oricrei msurri umane. Este infinit in spaiu i indefinit in raport cu el
insui. E ireversibil i reversibil, ciclic i aciclic, cronic i palincronic totodat. Poate fi adus napoi, la originile lui, i retrit ritual, ca in geneza
lui
ab illo tempore.
el nu poate fi conceput nici o genez mitic,
nici un proces de performare, formare sau transformare n cosmos i pe
pmint, indiferent dac este vorba de fpturile divine gemelare, de divinitile subordonate lor, de fiinele umane, de animale sau plante, de a$tri,
de stihiile lumii i intemperii, cunoscute sau necunoscute de lumea divinitilor, lumea de dincolo, de pe Cellalt trim etc. Dar timpul mitic poate
fi proiectat i in viitor .i trit cu anticipaie ritual
ad finem temporis.
se face
mitologia uneori anticipeaz evoluia i transformarea lucrurilor celor mai bizare i mai incredibile deci timpul mitic poate fi i anticipativ i creator (mitologia anticipativ in tiin).
.Mitologia interpreteaz obiectiv timpul subiectiv i invers. Timpul
obiectiv e unidimensional, cu dou sensuri
spre trecut i spre viitor.

c
c

Fr

li

Aa

Timpul subiectiv

e pluridimensional, schimbtor i evanescent. Fpturile

omnitemporale In acelai prezent Bau pot fi omniprezente
in mai multe ipostaze ale timpului. Timpul mitic nu e omogen in scurgerea
lui
poate li comprimat sau dilatat, tntr-o secunda se poate scurge o asa*
zis eternitate. Dar poate fi mereu reactualizat ca atare prin rit i dilatat
pn la extravagantele forme ale eternitii ideativc.
Timpul obiectiv cronologic posed alte determinante calitative dee.it
11
timpul mitologic subiectiv. Ultimul poate fi indefinit repetabil p infinit neropetabil, parial sau general recuperabil i permnucut reversibil.

mitice pot

fi

Mitologia relev pseudotcmpuralitatea, parate mporalitatea i metaca aspecte eseniale ale timpului mitic. De asemenea starea
de intemporalitaU.
n esena lui ontologic, timpul mitic rmlne permanent repetabil,
recuperabil i reversibil.
n toate mitologiile, timpul mitic este intii al personajelor mitice, al
demonilor, semidivinitilor, divinitilor i erorilor, al fpturilor terestre
te mporalitatea

al

evenimentelor mitice.

Interpretarea timpului mitic in sensul vrstelor lumii relev categorii

etnice. Absolutul trans-istcric sau absolutul divin emerge din intemporalitatc. Cronocraii, indiferent cum ae mai numesc (iu cazul rumnilor,
Frtaii), triesc ntr-un perpetuu extra tempus, ale crui dimensiuni nu
sint

bnuite sau cunoscute.

Ideea de perfeciune se realizeaz la romni in MDI progresiv, in

actul grandios al repetabilitii creaiei i prin aceasta al perfectibilitii
fiecrei creaii repetate.
Timpul poate fi favorabil sau defavorabil pentru
modific cursul
istoriei individuale sau colective. Favorabili tatea sau defavorabilitatea
timpului e prevzut in destinul individual sau colectiv, ca o trstur

spiritual a

comunitii

etnice.

lucruri i oameni cu puterea lui supranatural. Se scurge ca fulgerul in nouri, ca gindul in creieri i, totui, st
pe loc.
In mitologia romn poporul opune timpul diurn celui nocturn
cel diurn simbolizeaz rt actualizarea nvierii naturii, cel nocturn, reactualizarea morii naturii. Atit timpul diurn, cit i cel nocturn se opun, la rindul
lor, timpului revolut i celui al devenirii.
Timpul revolut poate fi surprins in formula oricrui mit, preluat
i literaturizat de basmele mitico a fost odat ca niciodat
precum
i in ideaia vSrstei de aur a omenirii in general, i a viratei de aur a fiecrui popor luat in parte l0
Timpul nocturn pe plan mitic ente opus celui diurn. Timpul nocturn
reitereaz acronismul ntunericului etern, anterior oricrei creaii, iar timpul diurn reitereaz ziua luminii cosmice, a nceputului oricrei afirmri.
De aceea, timpul nocturn a fost i este considerat pentru om nejast i cel
diurn considerat fast. Noaptea pe pmint foiesc majoritatea fpturilor
teriomorfe, a ziiiclor rele, iar ziua majoritatea semidivinitilor, divinitilor i eroilor, care particip la marile prefaceri i constantele deveniri.

Timpul mitic trece peste

. .

Timpul mitic la romani este in general un timp sacru sau un timp

Timpul sacru marcheaz nceputurile oricrei mitogonii, cosmogonii, antropogonii, etnogonii. erotogonii, nomogonii; de asemenea
consacrat.

cel al sfiritului

oricrei mitogouii

in

meniona.
20

ciclurile

antropogonice ce

le

vom

Timpul consacrat de practica magico-mitiefi deine

in spiritualitatea
sacrali tate, care uneori
aceeai pondere cultural cu timpul sacru.
Komuul mparte timpul sacru in veacuri. Capul veacului
coada
vsacului sint marcate de evenimente excepionale in viaa popoarelor.
Tot sacri sint i unii ani, de obicei al 7-lea, al 70-lea au al 77-lea
dintr-un veac. Intr-un an sacru sint rstimpurile aotsti iilor si echino surilor.
n care se concentreaz evenimentele mitice cele mai importante. De obicei
acest*' rstimpuri marcheaz rituri de trecere de la un anotimp la altul
solniiile, rituri de trecere la stri de dezechilibru mitic i echnoxurile,
stri do trecere La echilibru mitic. Riturile de trecere Ia stri de dezechilibru
(iarna i vara) sint cele mai complexe, mai semnificative i mai spectaculoase. Ele marcheaz nceputul i sGritul unor activiti mitice pentru

mitic a romnului un grad mai redus de

capt

c au pstrat

bun

in ele o
parte din structura generativ a substratului
mitologiei romne. Invers, riturile do trecere la echilibrul echinoxial
(primvara i toamna) sint mai simple, mai puin semnificative i bineneles
mai reduse ca aciune. Intre solstiii i echinoxuri sub raport mitic exist

relaiUnterdependente de compensaie i convergen tematic i problematic. Aa se faco

timpul mitic consacrat acestor rstimpuri astronomice si calendaristice cs+o extrem de bogat in literatura romn. Anotimpurile care snt axate pe aceste coordonate calendaristice i astronomice
mpart iu cte patru luni, dintre care unele sint bune, altele relo,
cu schimbri mai mult sau mai puin profunde de la an la an in funcie
de oscilaiile zodiacului, lunile se mpart n sptmni faste sau nefaste
(sptmina mare sau mic, de leac sau do npast, spt&mlna neagr sau
alb etc.) iar sptminile in zile faste sau nefaste i zilele in ceasuri bune
sau rele, norocoase sau nenorocoase.
Sub raport mitologic, cum vom constau n partea a treia a mitologiei, anii, lunile, zilele i ceasurile sint personificate n general de femei.
Dei majoritatea personificrilor posed denumiri latine, sub acest vomiut ascund semnificaii dace l daco-romane. Calendarul babelor demonstreaz, pentru trecutul apropiat ca succesor al trecutului ndeprtat,
cite luni, sptmini, zile i ceasuri din an sint consacrate unor evenimente
imtice importante sau mai puin importante. Amintim de calendarul
babelor numai pentru a sublinia valenele magico-mitice atribuite n trecut acestui instrument de msurat timpul mitic la romni, ca si spiritelor

divinitilor cronologice.
Toi marii poei ai lumii au exaltat sentimentul timpului emanat
din mitologia lor poporan i l-au traussimbolizat epic sau liric in poezia
lor cult, sau au polarizat in penumbra sentimentului timpului emanat
st

lin mitologia lor subiectiv o poezie de profunde valene intimiste.

O
sintez a acestor dou aspecte ale sentimentului timpului au fost surprinse
de Ioan Guia in poezia lui M. Eminoscu i expuse intr-un eseu de mitolo-

gie literar

Cauzalitatea mitic. - Cauzalitatea mitic exprim relaia dintre

ejecte, in funcie de condiiile de desfurare a unei aciuni, de
necesitile cugetrii mitice, de legitile fanteziei creatoare i de structura
etuomitologici.
Intre cauzalitatea mitologic i aceea tiinific exist asemnri
?i deosebiri.
n concepia mecanicist! i Cauzalitii tiinifice, procesul
de .ii. cesiune intre cauz i efect este unilateral, direct i linear Aceleai
cauze concrete, in aceleai condiii obiective produc aceleai efecte mate4.

IMN i

21

In concepia contemporana lectura intre cauze ifi efecte nu mai o

mecanica, ci statiBtic, iar kuU raport dialectic, cauzalitatea aste
relativ n funcie de contradiciile ecapar intre condiiile m efectele unor

riale.

stabila,

ireversibile.

cauze, In sintezele conexiunilor inverse, asimetrice

n cauzalitatea mitic, intre cauze i efecte exist un proces de tranzien: multilateral, indirect, arborescent. Aceleai cauze spirituale 111
aceleai condiii psihice nu produc aceleai efecte mitice. O sincop e>to
ce poate avea in acelai timp, pentru acelai iersonaj uman,
si

cauz mitic

binefctoare. O divinitate poate, fi omniprezenta in acelai timp

[*>ate
prin prezena ei in toate timpurile. Cu personaj divin
Aprea in trei ipostaze deodat: de copil, matur sau btrin. O ziu so
ca
poate transforma in plant, animal sau monstru, care se comport
efecte

m absent

Deci, aceleai cauze produe o indefinitate de efecte. Niciodat nu tii

cu precizie cc efecte pot sconta din relatarea unui mit.
ntre cauze i efecte in tiin exist relaii precise: continuitate,

interdependen, corelaie calitativ, autoreglare. ntre cauzele i efectele

calitativ,
mitice exist aparent discontinuitate, autonomie, sinulitudine
roreglare.
he te
Tabel .1 relaiilor dlnlre cauzele

efectele mlllre

Cam,
secundare
Indirecte

pKU donai ura lc

contingente
miraculoase

ESSf

directe
particulare

rtticularc

comune

particulare
arborescente

ciclice

n mitologie, relaia cauz-efect nu este repetabil, in condiii idenunic, inedit de fiece dat. Toate cauzele snt subiectiv
sau obiectiv - subiectivizatc. Acelai efect poate avea o
obiectivizate
indefinitate de cauze, ntre cauze i efecte nu exist un lan determinist,
obiectiv. Cauzalitatea se transform do cele mai multe ori in cazualitate.
Prima este un principiu i o lege, a dona o aplicaie a principiului i legii
trebuie
la realitatea concret sau abstract. Cazualitatea, Ia rindul ei, nu
confundat cu cazuistica. Ultima este o succesiune de evenimente dtieind
inevitabil la o constatare factologic a multiplelor faete ale eazualitii
mitice. Raporturile snt totdeauna reversibile. Trecerea de la aceeai cauz
tice,

ci

invers,
un alt efect decit cel scontat este valabila in logica mitului.
ntoarcerea de la efect la cauz poate descoperi alte rdcini ale cauzei
primogenice. De aceea pentru mitologie toate cauzele sint principale,
directe, necesare, subiective, eseniale, imanente. Interaciunea cauz-efect
legile fanteziei creatoare.
se cluzete n mitologie
Intre cauz i efect in tiin exist i un raport invers, de necesitate.
Efectele realizate in aceleai condiii nu sint produse cu necesitate de
aceleai cauze. Efectele, la rindul lor, se pot transforma in cauze. ntr-un
lan de mai multe cauze transformate in efecte i efecte transformate in
cauze
se stabilete un raport de continuitate aliniar i indirect, o
la

dup

evoluie parafenomeiuil complex. n tiin, cauzalitatea e ireversibil,

in sensul
de la un efect marcat nu se poate regresa la aceeai cauz
consumat. Din acest punct de vedere, cauzalitatea mitic se aseamn
cu cauzalitatea tiinific.
Cind romnul spune f-m, mam, cu noroc i m-azvirle-n foc",
conceptul de noroc sfideaz cauzautatea obiectiv ; iar cind spune despre
lykantropi se
de trei ori peste cap i se transform in lup'* i invers
lupul se
de trei ori peste cap i iar se face om", conceptul lycantrop
contravine celui cauzal, de carnasier.

Dimensiunile cauzalitii pot fi reduse

pin la producerea extracauzalitii.

la cazualitate

In perspectiva mitologici cauzalitatea so

aceasta cu contingena.
5. Finalitatea

mitica.

sau amplificate

confund cu

contiguitatea

Finalitatea mitic se deosebete de finalitatea

un plan definit al evoluiei indefinite a cosmosului in perspectiva reaiei divine, a doua la procesul de autodeterminare i autoorientare a fenomenelor materiale i spirituale in planul
organizrii lor interne i al interaciunilor ambietale. Finalitatea mitic
revendic un scop precis, fixat de la nceputul cosmogonie! de divinitile
supreme: finalitatea tiinific se lmurete treptat i parial, din modul
cum omul intuiete structura, dinamica i evoluia cosmosului real, deoarece omul nc nu tie piu unde poate duce lanul cauzalitii in natura,
care este planul i scopul desfurrii sistemice a cosmosului

tiinific

prima se refer

la

Etnomitologiile au elaborat modele de finalitate i sisteme de finaliti.

Fiecare mitologie etnic i preconizeaz un model de finalitate, pe care
l hrnete cu iluziile unui destin propriu. Modelul de finalitate al mitologiei germanice e deosebit de cel al mitologiei indice; modelul de finalitate
al mitologiei slave de cel al mitologiei romano etc.
Sistemele de finalitate nglobeaz mai multe modele convergente
de finalitate cronic, sincronic, diacronic, scalar, transcendent etc.
conforme cu nivelul cultural al popoarelor care au cugetat in aceast
direcie.
De aceea dintre categoriile cugetrii mitice finalitatea prezint
aspectele cele mai controversate In mitologie. Prin ea mitologul nelege
tendina general a faptelor, aciunilor, evenimentelor i evoluiei cosmice
de a atinge un scop precis, aproximativ sau imprevizibil, i anume adaptarea ntregului la parte, a scopurilor la mijloace.
Orice finalitate cosmogonic, antropogonic etc. este deci un aspect
particular al finalitii mitice, ce se realizeaz prin aciunea unor fpturi
conr derate mirifice asupra altor fpturi considerate obinuite sau chiar
asupra unor elemente i aspecte insignifiante. Selecia mitic anticipeaz
din acest punct du vedere selecia natural. De aceea finalitatea mitic
consider orice proces cosmic, terestru, biologic sau psiho-social ca depinzind de raiunea suficient a unor diviniti. Din acest punct de vedere
finalitatea mitic introduce In cugetarea deliberat a oamenilor, In perspectiva lor teomorfic, inteligena divin", demiurgic i cosmocratic.
n ali termeni, reflect destinul cosmic i mesajul uman in raport
cu cosmosul ca proces mitic do creaie complex i perfectibil. Calitile
cosmomorfe ale esenei i coninutului vieii materiale i spirituale se impun ca atare. Ontologia spiritual atribuie finalitii mitice mai multe
ncrcturi axiologice: una ludic, Upsit imediat de un scop, care ins
23

exercitrii ei gratuite un scop In sine, alta soteriologxc r

de salvare a cosmosului prin fpturile create datorit cunoaterii de ctre
acestea n destinului lor cosmic. >' una r.icat6U$U ;i OttOMilor BnalC Ufl
existenei cosmosului, a sfritului pmlntului care, dup mitologia roman, este una cu sfritul ntregii creaiuni cosmice : sfiritul p:\mmseamn, cutremurele vor zdrobi coloatului va ncepe cu cataclisme
nfiornele cerului i stilpii de susinere de sub pmtnt intr-un zgomot
pmintul rupt n mai multe
tor ; din cerurile sparte se vor revrsa diluvii ;
nnial
buci se va scufunda in Apele primordiale din care a fost extras diluvii
smina lui de Nefrtat i modelat ca atare de Fartat; dup
incendiu uniastrele se vor risipi i vor aprinde restul cosmosului intr-un

MITUL

cap&t pe msura

fr

va distruge ceea ce a mai rmas in imaginaia mitopeie

al Haosului,
a oamenilor; apoi se va aterne iar ntunericul compact
primordiale, nghiind toate
n care vor rtci ca nite nori vagi Apele
versal care

lumii ncremenite n magma sfritului tuturor nceputurilor.

Pn la epuizarea cosmosului, finalitatea mitic e repetabil pe plan
antropogonic. Ou fiecare experiment antropogonic (cum vom constata in
mai
capitolul Antropogoniei), cu fiecare re-ereare a altei spee umane
antroperfecte, finalitatea mitic revine la izvoarele ei. Fiecare experiment
pogonic declaneaz un nou ciclu palingenezie al finalitii mitice. Cind
se va dezintegra in fgaul ei cosmic, prestabilit
ultima
,s
do diviniti panurgice, atunci se vor ncheia rosturile lumii
Deoarece finalitatea cosmosului ncepe cu finalitatea speei umane
propriu-zis
i aceasta a devenit contient* de rostul ei, spea
antropomorf) va ncerca prin mijloacele magiei (constrin(nu ultima
mpiedice tragicul ei destin.
gere, ameninri, blasfemii etc.)
stihiile

spe uman

uman

spe

Conceptul-chcie al oricrei
1. Mitul, eoneept-eheie :il mitoloyiei.
i rmine mitul.
mitologii generale i al oricrei etnomitologii a fost
contribuie la lmurimurirea lui n perspectiva ftiinfei teoretice a miturilor
i mitologie.
rea conceptelor derivate din el : sistem de mituri

L-

Nu ne propunem s trecem n revist toate definiiUo date mitului

prea inude pe poziii teoretice diferite. Ar fi prea mult de spus i poate
cele circa 50 de definiii dato
til pentru scopul pe care l urmrim. Din
punctm expunerea
mitului pn n prezent, socotim necesar numai
elaborm propria noastr
ne ajute
noastr cu cteva enunuri care

teorie.

mprim

definiiile date mitului in trei grupe relativ distincte

mitul

definiii heteronomiste ce in de tiinele umaniste care au

enunurile independene
In scopuri auxiliare ; definiii autonomiste ce in de
interdxscxplinanste cein
definiii
i
mitologiei;
mitului
i
a
<tiinci
a!.
de tiine social-istorice asupra
<\e focalizarea interdependent a sistemului
mitologiei,
mitului, Sntm lmurirea tiinei mitului i sistematizarea
mitului nu
ntre definiiile heteronomiste i cele intordiscipUnariste date
Situaia aceasta va
trebuie fcute confuzii de coninut i interpretare.
folosit

fi

elucidat n cele ce urmeaz.

Primele definiii sint pariale, prefereniale

subordonate altor

terele
definiii; secundele sint gencralizante, psihologice i morfologice;
sint: genetice, complexe, evenimenfiale i dialectice.
grupe de definiii care se sprijin reciproc intre
Dintre primele
confiecare aduce n parte elemente inedite in compoziia
ele. pentru
ambele sint convergente, dintre poziiile i
ceptului de mit i pentru
mitului i mitodefiniiile autonomiste alo mitului i implicit ale .tiinei

dou

din
cea elaborat de cercettorii ncadrai in coala
espressione profonda e J^mbile
: TI mito (...) e una
- quale struttura
di uel WeUbild, di quella immagine del mondo che regge
senso U
interiore
una intera cultura e il suo diverttre stonco. In tal
aU^tre
mito e autonomo, comme autonoma e la scicnza dei raiU nspetto
piu letteralc e
scienze deU'uomo. Autonomo e il mito nel significato
cui lo spirite
con
originar
forma
mito
e
Ia
vocabolo
...
II
semplice del
unica
e l'espressione direlta anche se non
logiei

domin

furt.

Iat cum

di

uia cultura

definisce se stesso,

di quello visione del

mondo e

dell'esistenza
1

che caratterizza umtarmente

e inconfondibilimente una cultura'

sistemul de tiine
Focalizarea tuturor tiinelor social-istorice din
nou de
contemporane asupra conceptului de mit ne deschide un orizont
studiul
pentru
bogat
nebnuit
de
cercetare interdisciplinar a mitului,
epistemologii i unui
unei
enunarea
faciliteaz
i
ne
mituri,
eistemului de
realitii etnoculturale prin mit.
statut tiinific de cunoatere i explicare a
.

38

parte teoretic a mitologiei romane ne intereseaz deci

prefigurrilor, avatarurilor sau aventurilor teoretice ale*
conceptului de mit (i ale terminologiei adiacente derivate din el), cit
mai ales antinomiile i contradiciile mitului, dialectica fondului lui rcalist- fantastic sau realist-istoric, care relev aspecte eseniale ale cugetrii
mitice a omenirii in general i a poporului romn in special.
Pentru noi conceptul de mit poate fi lmurit pe mai multe ci analitice
a) prin elementele lui constitutive; b) prin motivele fabulaiei i

In

nu

atit

aceastii

numrul

anecdoticii ; c) prin tipologia lui stadial-istorie ; d) prin logieilate i veridicitate; e> prin polivalena, poh>emia i poliglosia mitului.
inc ilin antichitatea
2. Elementele constitutive ale milului.
greac i ci-a roman mitul a constituit o tem de discuie filozofic i
istoric, totui elementele mitului au fost studiate in esena lor abia in
perioada modern a erei noastre. Nu ne propunem in acest excurs teorepunctm citeva contribuii eseniale pentru analiza conceptic decit

-Dei

tului.

este greu sa se dea mitului o definii

Mircea Eliade susine
fie in acelai timp accesibil nespecaacceptat de toi savanii i care
este imposibil ca o singur definiie [s fiel susceplitilor", pentru
tibil sa mbrieze toate tipurile i toate funciunile mitului, in toate
societile arhaice i tradiionale. Mitul este o realitate cultural extrem
de complex care poate fi abordat i interceptat in perspective multiple
i complementare" 2 In accepia lui mitul este povestea unei faceri",
a unei geneze", a unui nceput", care relateaz istoria sacr a unor
fiine supranaturale care au creat totul; de acrea exprim un model
exemplar al tuturor activitilor omeneti" s El dezvluie deci i>toria
sacr a nceputurilor gindirii omeneti, tot ceea ce s-a petrecut ab origine". B un act de cunoatere de ordin ezoteric (...) nsoit do o putere
magico-religioas" *. Experiena mitului duce la reiterarea evenimentelor
in civimitice trite in trecut. i, in concluzie, Mircea Eliade susine
lizaiile primitive mitul (...) exprim, scoate iu relief i codific credinele; salvgardeaz i impune principiile morale; garanteaz eficacitatea

ceremoniilor rituale

i ofer

reguli practice ce

urmeaz

fio folosite

do

om" K

dup

Mircea Eliade un mister genetic f

aprioric (exprimat apodictic), o tehnic a povestirii orale caro
reitereaz evenimentele: ocnltaia, hierofania, sacralitatea.
Pentru Claude Lcvi-Strauss mitul este produsul imaginaiei crean

compoziia unui mit intr,

un adevr

crui gindire slbatic" ii construiete model

de cunoatere i de integrare prin cunoatere in viaa naturii. In
aceast perspectiv mitul poate fi interpretat ca 1) revelator al sentimentelor fundamentale ale unei societi; 2) tentativ de explicare a
toare a omului primitiv, a
logice

fenomenelor misterioase (astronomice, meteorologice ctc.) ; 3) reflectare

a structurilor sociale, raporturilor sociale; 4) emanind sentimentele refulate sau arhetipurile primitive" 4
In toato aceste interpretri miturile siut produse directe ale unui
mod de gtndire logic dc tip totemic.
Analiza structural descompune mitul in elementele lui constitutiva
numite miteme. Dintr-un lot de mi teme, printr-un joc de domino se poate
constitui sau reconstitui un mit i variantele lui. In substana lui mitul
devine un instrument de discernere a gindirii magice. Adevrul mitului
.

26

nu e*te In coninutul
de coninut".

lui privilegiat, (...) ei in

raporturile lui logice lipsite

- Cind ne referim
Motivele fabulaiei i aneedotfafi mitului.
n consideraie dou
la motivele fabulaiei i anecdoticii mitului
ale cror
lucrri teoretice diferite prin metoda i procedeele de lucru,
prima ea lui Stith Thomprezultate ins converg intr-un punct nodal
Honko . Aceste
son \ publicat in ediie revzut, i a doua a lui Lauri
dou lucrri nu se exclud, ci creeaz ambiana unei abordri convergente,
despre m%t s\
pentru ( - ambele eman din cercurile apropiate scolii Jimce
.

3.

lum

W"'"''

Thompson, care a lucrat anterior cu Anti Aarne, mitul

proz narativ (tradiional) care, iu societatea in caro este spus,
ntimplat intr-o
e considerat a fi o relatare veridic despre ceva care s-a
vreme ndeprtat". In ali termeni, mitul este o povestire etiologica, cum
Krappe
a fot definit cam in acelai timp de Alexandro
motivelor literaturii
Stith Thompson, in lucrarea lui capital, Indexul
jjupft Stith

este o

mitului, care in
populare, trece in revist toate motivele posibile alo
iar restul dispersate in
majoritatesi lor sint concentrate In capitolul A,
cuprinsul ntregii lucrri. Capitolul A conine treisprezece categoru geneeroilor;
.;, rnolivt mitologia (despre creator, zei, semizei i cultura
cosmogonic si cosmologie: trsturile topografice ale pmintului calamitile lumii: instituirea ordinii naturale: creaia i rinduiala vieii
originea arumane: creaia vieii animale; caracteristicile animalelor;
explicri, misccborilor si plantelor ; originea caracteristicilor plantelor ;
motive mitice
|. |U ...
Ut rimlul lor aci-sle treisprezece eategoi ii generale de
un sistem zecimal in alte numeroase categorii specisint subdivizate
zecimal e astfel alctuit incit onciud
fice si nespecifice. Numerotarea
noi. extinzind clasificarea in evantai
subdiviziuni
de
adaosuri
put
face
mcomplex. E deci un
arbore tematologic indefinit de marc
.

dup

pin

la

un

necunoscute
ndes deschis, supus eventualelor adaosuri de motive mitice,
i invariante ce
anterior, cu variante tematice, fabulatorii. anecdotice
alctuiesc scheletul motivaiei mitice general-umane.
hth lliompson,
Clasificarea sistematica a motivelor mitului, dup
anecdoticii, nu la Urnele
si
fabulaiei
dramatice
ale
pretextele
refer
la
se
naraiunii
mitului, la rolurile pe care le joac anumii factori ai
ideatice ale

mitului, mesajului mitic, valenelor eswtice

artistice alo mitului.

intereseaz mitul ca motiv formal ale celei

Pe
naraiunea. Miturile si legendele alctuiesc
folclorului
mai Largi ramuri a
capul de seric al Indexului de motive astfel sistematizate.
istoria
Unii interprei ai operei lui Stith Thompson consider
o cunoatere
duce
la
contrariet
i
similariti
mitice
dup
motivelor
consiueia
mai ..biectiv a structurii motivelor mitului. Motivele mitului le
etnice.
prihwpale si secundare, univoal-umanc si partu-iilar-umane sau
difuziune, sau pouAstfel explic geneza miturilor (mouogeneza urmat de
geneza urmat de convergen).
jlasi^area, cejjftoe
Pentru Stith Thompson i toi cei ce i-au urmat
tipologic deiba*
caracterizeaz mitul ca proz narativ rmine moUvul
elementele constiDeci motivul sau motivele naraiunii ar fi elementul sau
Stith

Thompson

il

tutive cu ajutorul crora se cintrete gradul de

n.,
a lui Stttn I nompclasificarea miturilor propriu-zise. Clasificarea pozitivist
in cadrul
etnotome-vital
expresie
lui
dc
8on priveaz mitul de capacitAtea

"''^^L^K^h

unei culturi arhaice sau popular-tradiionale.

Dupl Lauri Honko, mital este un concept n evoluia cruia se

afli

complex, dc tatonri i definiii, una mai relativa declt alta, mai

inoperant logic, dar mai seductoare artistic. EI mparte definiiile miturilor dup interpretrile coninutului lor in dou mari crupe
interpretrile antichitii i teoriile moderne".
Interpretrile antice" se datoresc cn precdere filozofilor, care postuleaz zece explicri ale mitului". Postulrile slnt restructurate mereu,
unele ajungind
fie folosite in formele lor accesibile pin n vreme
noastr
Conform opiniei lui Lauri Honko, toate aceste interpretri antice
au fost stabilite pentru a servi elitei. Religia oficial i culturile oficiale
nu au fost afectate puternic de ele", deoarece, n general, definiiile nu le
o

ts torte

defavorizau.

Lauri Honko nu are ultimul cuvnt n privina rolului mitului n

ouUura antic greceasc. O interpretare valid in aceast privin revine
lui Anton Dumitriu, care extinde rolul mitului din mitologie n filozofia
i tiina greac antic.
ntr-o ncercare asupra ideii de adevr in Grecia antic" intitulat
AUtheia, Anton Dumitriu consacr un capitol substanial rolului ce-I
joac mitul in procesul facilitrii exprimrii adevrului u Conform analizei unor texte din filozofia i tiina greac antic, mitul capt dou
semnificaii 1) de metod de prezentare a unei probleme i soluii in comunicarea unui adevr i 2) de modalitate obinuit de argumentare filozofic
pi tiinific 13. In aceast accepiune mythos-ul nu mai poate fi privit
ca o simpl fabul. El acoper ntotdeauna o modalitate de a gndi realitatea
(...) El semnific in planul existenei sensibile realitile inteligibile" U.
Pentru filozofia greac antic mythos-ul devine astfel un element
fundamental care caracterizeaz epoca n care gindirea a ncercat prin
mijloace cantitative (...)
releveze o lume a calitii. Logos-ul caracterizeaz a doua epoc a raiunii [antice]"".
Sofitii se serveau n pledoariile lor filozofice pe ling expunerea
discursiv i comentariu i de mythos. Platon in celebra oper Frotagoras
pune pe acesta s ntrebe pe Socrato n ce fel vrea B-i prezinte rspunsul, sub forma unui mythos sau sub forma unui discurs explicativ". Pentru
Platon, mythos-urile snt mijloace pedagogice" de transmitere a cunotinelor, de a argumenta ideile cele mai dificile, enigmatice i misterioase.
Forma poetic [a mythos-ului] face ca transparena adevrului
fie
mai atrgtoare sau (...) penumbra mythos-ului face adevrul mai frumos". Iar Aristotel, cu tot raionamentul lui, nu desconsidera miturile, ci
le considera venerabile pentru vechimea lor u
Interpretrile moderne (denumite teoriile moderne ale mitului")
se datoresc oamenilor de tiin si se refer la continua revizuire a mitului
n lumina activitii tiinifice moderne". Lauri Honko susine
a
compilat o list de 12 asemenea teorii, pe care le mparte n patru subgrupe istoric, psihologic, sociologic i structural". Din toate acestea
reiese
mitul este multidimensional' 11 *.
.

Constatind considerabila varietate istoric a definiiei conceptului,

Lauri Honko sfirete prin a enuna propria Iui definiie descriptiv a
mitului. In termenii lui mitul este o poveste a zeilor, un bilan
al nceputului lumii, creaiei, evenimentelor fundamentale, a faptelor exemplare
ale zeilor, un rezultat al [nelegerii] lumii, naturii i culturii
create, mpreun cu toate prile din ea, al stabilirii ordinii (...). Mitul exprim

i confirm
lele

valorile

normele religioase ale societii,

de comportament

el

prevede ca mode-

obiectivele lui practice i

al mitului este cel care fundeaz riturile i ceremonialul religios. (...).
Pe aceast cale, ordinea lumii care a fost creat in era primitiv se reflecta
n mituri, prezervindu-i valoarea exemplar, do model pentru lumea de
astzi. Evenimentele povestite n mituri au o validitate constant pentru

persoanele religioase. Pentru aceast raiune folosirea termenului de mit

in limbajul cotidian este inexact (n limbajul comun mitul este adesea
folosit n mod expres drept ceva neadevrat, utopic, eronat)" 17
Pentru definiia descriptiv a mitului. Lauri Honko propune patru
criterii gnoseologice do luat in consideraie. Propunerea lui marcheaz
studiul
o precizare binevenit in tiina mitului. Iat aceste criterii
formei, coninutului, funciunii i contextului mitic. n fond, forma mitului
este povestirea insi, rugciunea, imaginea sacr, drama ritual (recitare
liturgic, imnul, dansul religios, icoana, semnul simbolic) povestirea e
codificat i transmis prin moduri de comportament sonor. Coninutul
mitului cuprinde informaii despre deciziile i evenimentele create la
nceputul lumii, din care descrierile cosmogonice ocup un loc central,
dup caro vin riturile cosmogonice", riturile calendaristice", rituri de
trecere" i rituri de criz". Funciunea mitului se refer la posibilitatea
de a obine mai multe sau mai puine explicaii asupra lumii i a bazelor
pe care aceasta a fost creat activitile formative ale zeilor, cultura
eroilor (...). n realitate mitul are numeroase funciuni specifice (...)
care se reduc la un substrat cognitiv pentru formarea modelelor pra
ale comportamentului. Din acest punct de vedere miturile pot fi considerate
produse etnologice, care sint incorporate i integrate ntr-o privire de ansamblu coherent, asupra lumii i a vieii. Iar contextul mitului include, in
mod normal, ritualul sau modelul comportamental care a fost sancionat
prin uzaj. Prin context mitul dezvluie un coninut ideologic, legat de o
form sacr a comportamentului" M.
Urmrind
depeasc definiia descriptiv a mitului printr-o defiultima este aproape imposiniie operativ pe plan cultural, conchide
bil din cauza treptei de flexibilitate" a surselor literare ce in de materialul oral, ct i stabilirii unui tip ideal de mit". Lauri Honko nu trece in
i-vist citeva direcii de interpretare teoretic a mitului axate pe ideea de
coninut i elemente eseniale ale mitului, dei uneori se refer indirect la
.

<

aceasta.

Tipolojia stadinl-istoric.
Relevat nti de istoricu culturii,
tipologiei stadial-istorice a fost reluat de cercetarea marxist a
mitului
mitologiei.
A.

tema

dou

curente
Curentul
proletcultist consider mitul o explicaie fals, aberant, alienat, nociv,
promovat de condiiile economice, politice i ideologice ale luptei de clas
intre agresori i oprimai, exploatatori i exploatai. Concepia tiinific

Direcia de cercetare marxist a mitului prezint

unul

proletcultist

altul tiinific materialist-dialectic

istoric.

materialist-dialectic i istoric consider mitul un document istorie de via

social-economic care explic la modul subiectiv, particular i incomplet,
unele fapte i aciuni din viaa comunitilor sociale de tip etnic. Karl
Marx i Fr. Engels, n citeva lucruri despre religie, art i literatura n,
susin
orice mitologic nvie, domin i modeleaz forele naturii in

ce

ateste eficacitatea ritualului cu

stabilete sanctitatea cultului. Mediul adevrat
fie iniiate,

29

dispare in momentul iu caro acestea siut dominato. Do aceea

trebuie sa fac distincie intre real i fictiv, intre realitatea
fanteziei mitice i realitatea fenomenal concreta.
Mi-rgiud pe urmele lui Karl Marx i Pr. Engcls, S. A. Tokarev consacr o ampla lucrare Religiei in istoria popoarelor lumii *>, In care,
renunind la distincia dintre mitologie i religie, socotete mitologia ca
religia propriu-zis ca o oper a socie0 religie a comunitii primitive
talii mprit in clase. Descriind esena i originile religiei, consider ca
este o activitate care se desfoar ca o form denaturat a contiinei
sociale". Religia, i prin ea i izvoarele ei oglindesc fantastic forele exterioare care domin viaa, in care forele pminteti iau forma unor fore

imaginaie

omul do tiina

suprapminteti. Ca reflectare denaturat a naturii i istoriei societii

omeneti, religia dovedete o mare neputin de a cunoate, de a nelege

lupta mpotriva forelor naturii materiale i spirituale.

ntr-o interpretare nou marxist C. I. Gulian consider mitul
o specie folcloric care a satisfcut diverse nevoi explicarea a ceva,
codificarea normelor de via n scopuri educative, reflectarea polivalent a
structurii fenomenelor culturale, existena valorilor, care asigur o ordine
spiritual, deci o modalitate care asigur trirea axiologic"*1 Toate
mitul e o form organic de cultur, nicidecum un
acestea denot
model de gindire sau de trire".
susine
noiunea de adevr a mirului
nseamn pentru primitiv altceva decit noiunea abstract, pur gnoseolo:

gicii

de adevr a

filozofilor

Adevr nseamn,

pentru primitiv, eficien

succes".

Alexandru Tuase, n mai multe lucrri de filozofie a culturii romne

ndeosebi in Cultur si religie, se ocup direct de religie i indirect de
mitologie. Pentru dinsul mitologia, ca i religia, este un fenomen socialuman condiionat istoric care reflect stadii i modaliti ale existenei,
ale cunoaterii i ale activitii umane". In aceste condiii mitologia, ca

religia, msoar gradul de detaare a omului de natur, gradul de

Instpinire i umanizare". Referindu-se la elementul de baz al mitologiei.
Midiile
mitul in esena lui cuprinde dou aspecte sau dou dimensiuni,
una realist laic, deoarece nu vorbete decit despre ceea ce s-a Sntiniplat realmente, ceea ce se refer la realiti (...) i cealalt religioas, cci
este vorba de o istoric sacr (...) ntii ca o credin vag, difuz, iar mai
tirziu ca un concept teologic, ca o dogm" n E de acord cu interpretarea
Iui Henri Wald
mitul este mai mult o explicaie operativ decit interpretativ (...), o form arhaic a explicaiei raionale" 23 Referitor la
mitologie adaog
mitologia unui popor primitiv [de ce nu i modern ]
conine tot ceea ce se separ mai trziu n religie (dogmatizat), in tiinele
particulare, poezie, muzic i artele plastice. Dar mitologia continu
fie o coordonat, uneori esenial a unei culturi, chiar i dup depirea
studiului de primitivitate" * i, spunem noi, chiar i in celelalte stadii
social-istoricc din ce in ce superioare. Ceea ce nseamn
miturile
nglobeaz o experien cultural mai complex, pretiinific, dar nu
in ntregime religioas"

Dei Alexandru Tnase consider rrsta mitologic istoricete posibil, constat

unele aspecte ale vieii mitologice continu i dup aceast
virst i
pot i trebuie
fie surprinse n tradiiile laice ale popoarelor

evoluate.

In aceast

n istorie i

privin

emancipeaz

face referine speciale Ia poporul

spiritul etnic

31

romn.

caro

de structurile dogmatice, pentru

80 ridica la mituri cu structuri umaniste, ce

ei

relev maturizarea contiin-

mitologice n istorie.
Ti.

l.ttuieitatea

veridicitatea

prezentare a mitului, iu care

am

Dup

mitului.

aceast succint

punctat numai temele

problemele

fixm i opinia noastr in legreprezentatrv-semnificative, se impune

tur cu conceptul-cheie mit i implicit cu conceptele care genereaz din el
sistem mitic i mitologie (ca tiin teoretic si evenimenfial a mitului).
o definiie epistemic monodiscipliuar, care
2u urmrim
propunem o definiie genetic
anuleze seria definiiilor anterioare, ci
satisfac exigenele crespromoveze i
de tip interdisciplinar, care
cnde ale tiinei contemporane a mitului.
Pentru noi mitul este un elaborat al logicitii gindirii mitice permanent acttve n cultur, indiferent de nivelul social-istoric al acestei gindiii
mitice 1*. Dar ce este gindirea mitic si in ce const logicitatca cit Gindirea mitic nu este o form simpl de gindire caro sc opune unei forme
complexe de gindire, mai precis gindirii tiinifice, ci o component permanent a gindirii globale. Definind astfel gindirea mitici nu am deplasat

s dm

explicaia noastr in contextul gindirii globale. Componenta permanenta

e totodat indisolubil i inalienabil gindirii globale. n acest neles,
gindirea mitic funcioneaz la nivelul celor trei stri do contiin a
contiinei propriu-zise, sur^con tiinei i incontiinoi. Cum aceste trei
stri de contiin sint congenerice, sinergice i reciproc compensatorii sub
raportul logicitii lor, i gindirea mitic beneficiaz de aceast calitate,
n ali termeni, fiecare stare dc contiin intervine in activitatea gindirii
mitice, nu prin reducerea la absurd a celorlalte stri, nici prin abolirea parial a celorlalte stri, ci prin pondere i prioritate, in anumite condiii
biotonice vitale ale organismului spiritual. Contiina propriu-zis preia
si prelucreaz datele i elementele gindirii mitice n baza raiunii suficiente,
subcontiina prin efect simpatetic sau empatetic i incontiina prin cod
:

genetic.

Logicitatca gindirii mitice deriv deci n mod normal din logicitatca gindirii globale i din reglarea i autoreglarea logicitii globale n
contextul gindirii umane.

Ceea ce nseamn c, ntocmai ca i celelalte componente ale gindirii

globale, gindirea mitic posed anumite grade de loicitate adecvate rosturilor ei. Prin alwrdarea structurii i funciunii logicitii la toate nivelele
si
componentele gindirii globale, implicit deci i Ia gindirea mitic,
mitul ca produs spiritual i justific existena ontologic i statutul epistemologic.
n interpretarea noastr mitul este mbibat de logicitate la toate

dup

al osmozei
principiul vaselor comunicante
intre strile de contiin, n condiii normale de activitate spiritual.
poliglosic al
mitul este un elaborat polivalent, polisemie
so face
logicitii mitice. Privit din perspectiva fiecrei stri de contiin ne
apare difereniat : pentru contiina propriu-zis mitul devine un elaborat obiectivizant al raiunii, pentru subcontiin o transgresare ideoplastic a afectivitii simpatetice sau empatetice, pentru incontiin o explozie

nivelele contiinei,

Aa

genetic. Cunoaterea raional prin mit nu e aberant

transfigurat realist-fantastlc. Cunoaterea subcontient prin
mit nu e hibrid, abscons, ci dezaxat, emotiv; iar cunoaterea incontient prin mit nu e absurd, patologic, ci prin acomodare i asimilare
psihogenetic.

paradoxal a codului

fals,

ci

31

toate aceste delimitri reiese c, mitul nu poate fi un dmium,

un factum, ci un eatraetum al fiecreia din aceste trei stri de consimi
se explic de ce uneori mitul are Taloare
sau un infeiieum al tuturor.
de concept (pentru contiina propriu-zis), de subcept (pentru subconel exprim
rtlina) i de incept (pentru incontiin). Ceea ce nseamn
un coninut complex al realitii spirituale i de cele mai multe ori complexat limbajului convenional Inadecvat In procesul de ooBHUitew. Tu Cinate de concept, mitul explic structura ideativ a mitemclor, elementele
categorial-formalizat. In calitate de
lui constitutive pc aceeai
subcept mitul reflect structuri figurative categorial-ideoplasticizate.
Iar in calitate de incept mitul degaj structuri de cod genetic categonal]>it.

Aa

tem

psihotonice

n aceast perspectiv logic considerm mitul un rspuns episodic

sau complexat ta o ntrebare incitant, referitoare la mitogonia {universului,
fpturilor, lucrurilor, ideilor, sentimentelor si comportamentelor), la condiiile vieii extraterestre i terestre, cosmice i acosmice, la destinul univeraspectele catesal sau parial-etnic al umanitii. Mitul red deci toate
goriale ale gindirii mitice (contiente, subcontiente i incontiente), caro
ieiri, impasurile
implic i explic frmintrile metafizice, drumurile
autocunoasterii i punctele de reper etico-juridice in viaa omului. In aceasinterpretare, psihologia fanteziei creatoare descoper sau genereaz
formele i mobilul gindirii mitice, mitul. Sociologia i etnologia (dou
tiine gemelare, dup Jeau Poirier) infieaz mitul ca un fenomen
bipolar, comunitar i socialitar totodat.
Ca elaborat polivalent, polisemie i poliglosic mitul trebuie studiat
din perspectiva a trei forme de geneze psihogenezei, sodogenezei i etnogenerealitate trei
zei. De fapt. aceste trei forme de genez alctuiesc in
aspecte ale unuia i aceluiai proces genetic al spiritualitii etnice bine
determinate in timp i spaiu mitogeneza.
Un fenomen propriu vremii noastre este resurecia general-uman
a mitificrii n toate compartimentele de activitate material i spiritual
(in literatur, art i tiin). Niciodat, n istoria omenirii, capacitatea
mitopeica popoarelor nu s-a dezlnuit mai impresionant ca n secolele
al XtX-lea i al XX-lca. Prolificitatea mitizrii a luat uneori forme de
mas, iar mitogeneza un caracter poluant. Mitul freamt, exalt,
spiritele terorizate de ritmul trepidant al vieii moderne. Este un palianu o spunem, uneori o abatere de la
tiv, o supap, o refulare i, de ce
matca spiritualitii propriu-zise. Dei miturile contemporane i-au pierdut
caracterul lor sacral, cultul lor a devenit ns mai obsedant i mai tiranic
decit cel al miturilor sacrale, din ovul mediu i antichitate. O singur
supap pentru contemporaneitate efemeri ta tea lor. Apar ca nite comete,
care inund cerul fanteziei umane i, cind pun stpnire pe spirite, se sting
in neantul regretelor colective, ca l cum n-ar fi existat ca atare niciodat.
cuhnea, cel mai maro procent de mituri contemporane ii furnizeaz oamenii de litere, de art i tiin, cu experimentele lor creatoare,
cu ipotezele de lucru, cu teoriile extravagante, cu paradigmele incredi-

fr

nbu

s
:

bile,

care la cel mai mic

eec

se sting in deridere, satiri

i glum.

Diego Mareoni, intr-o lucrare relativ recent a combate neopozitivismul mitologic, demonstrnd prin opera lui Ludwig Wittgenstoin n ce
,

mitul limbajului tiinific introdus n cercetarea contemporan :

o, in generale, una proposizione, che 6 l'espressionc
sensibile del pensiero ; questa e Vimagine logica dei fatti. La verit o

const

Cid che e vero o falso

concortumza
dt'irimatrine fdclla proposizione) consiste nclla
1
consacrat deterdel silo seiiso con la realt" *. n partea
minrii sensului : lunca o obiect", afini* cu convingere : La logica deve
adaug: propozininile logicei (...). nu
curarsi di se stessa" *>
ele nu suit tmapentru
slnt verificate de confruntare-a cu realitatea ;
Adevrul exclusiv al tiinei este cel al totagini ale strii de lucruri"
restul este din punct de vedere tiinific
litii tiinelor naturale"
1\
i

filsit-'i

<liKfiir<l'iit7'i

pseudoadevr.
exist creator
n domeniul ftrtei literare, plastice sau muzicale, nu
mit istorie (clasic
care s nu mizeze pe coordonatele sau valenele unui
artist, cu mal
sau autohton), ale unui mit intentat, chiar de literat sau
memoria culturala cu
mult sau mai puin fantezie, caic s nu ncarce
naraiuni inoperante, ce colporteaz mesaje inadecvate.
in contemporaAm relatat despre aceste interpretri ale mitului
mitopeismul, mitofobia i mitolaneitate, pentru a completa ideea
exist o
umanitii,
tria sint permanente n activitatea spiritual a

puin adecvai.
In fond, calitile logice

sau mai

msur

ale mitului se adreseaz in egal

tuturor tipurilor de individualitate i personalitate etnic, tuturor formeeiiltural-islorice.
lor de imaginaie creatoare, tuturor stadiilor

mitogeneza nu e legat de o perioad istorica, de obi\>a > face

proiectat intr-un timp ndeprtat, in virtutea unei interpretri paseiste.
dezi iteraMitogeneza e un proces permanent de cunoatere empatetiea.
miturilor spirifurirea
prin
pentru
spontan
timpului,
adecvat
tivii,
inventeaz date i fapte
tul uman relev faete nebnuite ale hunii reale,
spaiul, cauzalitatea
inedite ale unei lumi fantastici', evadeaz din timpul,
cauzaintr-o lume spirit ual-ideal. Timpul, spaiul,
cei

finalitatea concret
si finalitatea

dimensiuni i perspective mitice de resptro

nseamn anistometafizic pentru omul modern. De aceea evadare-a nu
Nu nseamn
finalitate.
sau
de
cauzalitate
de
aspatialitate,
lips
rism,
modifianularea, tergerea cu buretele a realitii spirituale, ci numai
mitogeneza
carea dateior existente pentru o reinterpretare a lor. Astfel,
ci metapoate fi indetenuinat temporal, spaial, cauzal i Analist,
litatea

capt

nu

determinat.
prin
Mitogeneza modern opereaz prin tranziena mitului, adic
forma de logitrecerea mitului dintr-o stare de contiin in alta, dintr-o
in activitatea
citate in alta. Tranziena este un fenomen reali consecvent
personala
M.iiitual si se datnresie pe de-o parte indicelui de refracie
comunide
capacitii
albi,
i
pe
de
permanente
mitogenezei
in procesul
etnocultural al mituim in
care, individual sau colectiv, a coninutului
re-incrcare
via. Numai astfel se explic necontenita lui re-elaborare imesajului ui
cu valene, semnificaii i rezonane logice noi, re-adaptarea
/e-adaptarea mulu
la spiritul vremii. Re-elaborarea, re-incrcarea i
marcheaz de fiece dat alte secvene oportune ale istoricitii lui. entru
nici refuUta de
noi istoricitatea mitidui nu este nici depit de tiin i
prin
contiin in trecutul ndeprtat, ci este permanent vie i actual,
cunoaterea
meninerea unei echidistane intre cunoaterea empatetic i
33

3:;

stadiu de riafa soctal-istocondiie

decit absolut tricdsica nu putem vorbi de o etap mitologic a omenirii
ar fi, posed
zind istoria culturii. Orice etap istoric, oricit de realist
pe care o promoveaz
in structura ei concret o doz de fantezie mitic,
in termeni mai mult
direct sau indirect, o combate implicit sau explicit,
nrcesitate stringent de a mitiza in orice

asupra
raionat, intre proiectarea sentimentelor particular-subiective
in
obiectului cunoaterii i analiza rece formala a cunoaterii raionale,
pentru
ceea ce numim prezentul continuu. Numai astfel ne explicam de ce
reminisacelai mit actual gsim rrlicte mitice din substratul lui evolutiv,
din stratul evolucene mitice din adstrat ul lui evolutiv i specii neomitice
basme ^povestiri 37 .
balade
tiv : colinde**. legende
teoretici
relaia dintre mit i adevr a properspectiv
aceast
n
i istorice. Cunoasocioetnologico
filozofice,
dispute
vocat nenumrate
tiinifice, intr-o interpretare
terea mitici a fost mereu opus cunoaterii
parte integranta,
dialectic rsturnata. n fond, cunoaterea mitica face
cunoaterii globale. Amalturi de cunoaterea tiinific, din contextul
logic, sint congenerree ri sinerbele forme de cunoatere, dei difereniate
opoziia i contradicia lor 0 MWMH aparent, iar logicitatea
gice

totodat,
substituent

i complementara.
M din
n cSteva lucrri ale lui Stephau Lupasco (tefan Lupacu) ,
texte selectate,
antologie
de
romn
o
in
limba
alctuit
crora
s-a
extrasele
gindescoperim o latur a dialecticii cunoaterii, dup care ntre formele
i antipslnism, logicul
dirii normale i anormale, intre psihismul uman
lor,

cu
c este in permanent contradicie
absurdul nu
nsusii Stephau Lupasco susine c iraionalul nu e
cunotinelor noasse

nfieaz

el

ca instabil, pentru

ilogic,

ilogic,

paradoxalul nu

mia subiectului

Esena viziunii logice a

permanent i dinamica dintre

0 ilogic.

tre rezid in contradicia

el.

ea

antino-

pentru a ne
GiUo Dorflcs, parafrazindu-1 pe Schelling, susine
fi considerat inventat
fi considerat adevrat i ce poate
nici un moment al mitului considerat
acceptm faptul
in mit trebuie
i din acelai
separat nu este adevrat, ci doar mitul in ntregimea lui",

da seama ce poate

fiecare religie politeist luat m parte este fals,

motiv se poate spune
dar politeismul considerat in totalitatea momentelor lui succesive este
*
calea spre adevr i ca atare adevrul insui"
precizm corelaia
In legtur cu relaia mit i adevr se impune
dintre mitizare i demitisare. Teoretic, demitizarea nu e posibil dac mtttsarea e permanent. Ceea ce numim demitizaro esle In realitate o re-m iriistorice i
tare efectuat pe alt plan al gindirii mitice, in alte condiii
cu alte scopuri. n istoria miturilor constatm un proces continuu de flux
revenire
si reflux mitic, de demitizare $i re-mitizare permanent. Aceast
cu fore noi la coninutul ideativ i extensiunea unui mit pe alt plan al
afirmrii istorice este un fel de palingenezie mitic. Sint mituri care, dup
ce s-au nscut, au crescut, s-au diseminat i au disprut pentru un timp
nedefinit, o iau de la capt intr-un ciclu renscut i aa mai departe.
De altfel, procesul aa-zisei demitizri face parte din ciclul palingeneziei
mitice, din fluxul si refluxul trecerii de la sacru la profan, din procesul

discontinuitate-coniinuitate, ca

din procesul invers al sacralizrii pro-

fanul ui.

Toate aceste trei

6. Polivalenii, polisemia i polirjlosia mitului.
caractere eseniale ale mitului relev pentru noi gradul de complexitate
crescind-istoric a modalitilor de cugetare mitic i de transgresare a
elementelor expresive ale mitului : alegoria, metafora i simbolul.
Gradul de complexitate crescind a modalitilor de cugetare mitica
le-am sesizat suficient pentru a nu mai insista asupra lor, ne rmine ns
sesizam gradul de expiimare adecvat a polivalentei, polisemiei i poliglosiei artistice a mitului, relevat de relaia mit poetic i mit estetic.

34

Poetica include pe ling principiile, legile i limitele poeziei in genepe eele referitoare la poezia mitic iu special. S-ar prea absurd
subliniem deca 1 poetica modern abordeaz cu mai mult cdere
poezia mitic dec poetici antic. Justificarea acestei preferine se datoclasice, i conreste eliberrii poeziei moderne de toate canoanele poeticii
clasic.
comitent se mai datorete i liberalizrii poeziei mitice de viziunea
exploreze strfundurile mitopeicealo
Utfettll modern simte nevoia
o foloseasc
inventeze o mitologie proprie, pe caro
spiritului lui,
substituie mimesis-ului si katharsis-ului
se face
dup voie in arta lui.
prin poosis,
poeticii antice alte finaliti creatoare. nlocuiete miinesis-ul
prin ceea ce constituie creaia permanent a unei noi realiti poetice,
realitii cunoscuta
care nu mai e realitate cunoscut, nici transfigurarea
prin poezie, ci inventarea unei alte realiti poetice, de tipul i forma
deci katharrealitii mitice personale, subiective i obsedante. nlocuiete
finalitate artistic impus de mitologia personal,
sis-ul printr-o nou
de eliberare a unor obsesii creatoare, de transmitere a unui mesaj propria,
mitizeaz universul subiecie instigare la empatie abisal etc. Poezia nou
ral

Aa

s
c

fiecrui poet, cultiv delirul poetic. Din aceste puncte de vedere

elanul el crete in valoare artistic cu fiece mitologie
iH-rsonal, cu ncrctura axiologic a fiecrei mitologii personale.
Poezia mitic ii exprim valenele prin stileme proprii l prin restructurarea unor figuri de stil ca figuri de stil mHopoetic. Printre stileme
proprii ne giudim la acele elemente genuine care intr in compoziia unui
cultur, vocabularului
stil artistic, datorit viziunii initopeiee, gradului de
stil
ales, sensibilitii personale, genului artistic etc; iar prin figuri de
mitic ponderea |h care o dein hi exprimarea artistic alegoria, metafora
tiv al

putem spune

simbolul mitic.
a lucrurilor ') ca procedeu stilistic
Alegoria (AXXwofm, alt
vehiculeaz cunoaterea necunoscutului prin cunoscut, a unei idei aboriginea alestracte printr-o figurare concret. Un lexicograf susine
gorici este religioas. Mai ales mitul estt form d* alegorie, 0 meercare
pentru a sublinia definiia,
de a explica faptele i forele universale".
un exemplu clasic mitul lui Orfeu (...) este alegoria nvierii i salvrii".
convingerea lui este c, de fapt, cele mai mult mituri clasice sint
alegorii" *. Alegoria ins persoufic nsuirile i defectele fpturilor divine,
vizibilul prin invizibil, convingerea prin sugerare.
n alegorie intervine totdeauna o comparaie intrinsec intre termenii
fabulaiei mitice, nu extrinsec intre datele anecdoticii mitice; intre cyemmentele-cheic ale unui mit i concretizarea unor aspecte polivalente

fa

ale mitului.

Metafora (ueraop, nlocuirea unui termen prin altul ) este o

particular a cunoaterii entitilor figurative. Lucian Blaga
susine
metafora capt un caracter reificator al adevrului mitic,
ca procedeu al uuei gindiri abisale" , iar Tudor Vuuiu afirm metafo2
rele sint mici mituri" , in care lucrurilor strine li se atribuie o via
i pasiuni deopotriv cu alo omului". Iar Morris R. Cohcn pledeaz pentru
veridicitatea figurativ a metaforei, ntl in tiin, cit i in religie i art.
Deoarece metafora descrie un termen prin altul, ea poate fi simpl,
adic totodat subiect mitic i exfresie mitic a subiectului; i complex,
cind schimb un subiect prin altul, denumirea unei diviniti prin autoritatea ei divin.
In fine, simbolul tovufloXov, emblema, iu*ciuul sau dovada a ceva )
red ceva nsufleit sau nensufleit, deci o existen real, printr-unsemu,

form

ncrinsemn o graf io, un numr etc, adic prin tr- un clement arbitrar, dar
comparaie intre
cat de neles. n substana lui simbolul este un fel de
.

este numai
ronerct si abstract, in oare imul din termenii comparai.;;
eviden
.
scos
in
implicit,
dat
piezi?,
nu
Astfel
el
est*
sugerat.
este, cum ar
Simbolul transfigureaz criptic realitatea concret,
aceea uneori pare grotesc
nune Jaspers, o scriere cifrat" a realitii. De
scnmifican structura lui mitic i schimb forma pstrind
ST
Transcede propria Un
semnificaia.
sehimbnd
forma
isi
conserv
ia sau
subeonticut si incontient
semnificaie devenind transsimbol. Emanind din
opereaz camuflat prin tranzien.
comport ca modalitii generice
\Iegoria, metafora si simbolul
mitice
i totodat ca sttleme sau figuri
cugetru
coninutului
dc relevare a
centripete i complemenconvergente,
aceea,
snt
De
de stil ale mitului.
se
transfer valene si semnificaii
tare n condiii normale, prin ele
infuzeaz mituim
mitice produselor artei, care, la rndul lor,
simpatetic si suflu creator. Interpresugestie plastic, comunicabilitate
coninutului i expresiei mitului descotarea si lectura interdependent a
creaiei artistice. Mitul transgreseaz realitatea
,;, nMiril0 ad i n ci ale
estetice: infimul, echilibrul,
pe planul contiinei prin categoriile lui
estetic al
dramaticul, tragicul, sublimul. Comicul nu se face ecoul
difuziune a contradicmitului, deeit excepional, in perioadele de extrem
groteti i burleti.
iilor i ambiguitilor, in opere eroi-comicc sau
opune,
pe de-o parte : pseupopular-istoric,
i
se
Mitului propriu-zis,
oper poetic sau
o-mitul, rezultat din prelucrarea primului intr-o
savant
proz epic. Pe de alt parte, i se opune -i super-mitul, un produs in fanmitologumcnului
modern
a
o
form
cuvintului.
accepia
toat

aSSS

putmdc

tezia scientist.

ncheiem capitolul nostru cu cieva

n cele ce urmeaz, nelegem
schiam
precizri referitoare Li relaia mit-estetic. Nu ne propunem
Gillo Dor fIes, de
schiat-o
bine
a
foarte
relaii,
cum
acestei
istoriografia
SchcUing, Xietzsche, Croce,
la Vico Ui Wittgenstein, axindu-se pe licrder.
mitul transfer realiCassircr si muli alii, pentru a ajunge la concluzia
a omului in
tatea prin figuri de stil pe planul contiinei creatoare,
special. Muthos-ul este deci
general, si a artistului dc talent sau geniu in
valorifice din realitatea conun mod de existen i de gindire capabil
cret in art ceea ce ine de viziunea acestei realiti.
viziunea mitic a
n aceast perspectiv teoretic considerm
dintre care face parte
cosmice,
fpturilor
i
cosmosului
i
vieii,
a
lumii
estetice, procedee gnoseologice,
si omiil. sint consemnate dc categoriile

esteaxiologice, care releveaz esena realitii. Categoriile

pentru ca mitul
tice fixeaz cadrele receptrii artistice prin mit. Aceasta
celor doua
transfigureaz realitatea prin modul cum fabuleaz asupra
cauzal si fmainfinituri : infinitul mic si infinitul mare (spaial, temporal,

ontologice

dramaticul, tragicul si sublimul s:xucujnanecdotizeaz

frumosul
doi poli ai eehUibrului instabil graiosul i dizgraiosul,
burlescul (sau grotescul) i comicul.
list),

i untul,

teoria i
Dialectica mitului implic dialectica categoriilor estetice;
metoda cunoaterii esenei mitului implic cunoaterea capacitii de
exprimare a indefiuiaabilului mitologic prin art.
- Se pune ntrebarea,
7. Corpus mvthorum dneo-romanoriim.
unei mitoin ce msur romnii posed un corpus de documente necesare

se
alctuit din mai multe seciuni m care
documentele de teren, muzeu i arhiv, dup
universal valabile in acest domeniu in lumea tiinific?

logii proprii ; un corpus

clasific- i Matematizeze
criterii

Pin

in prezent

romnii nu posed un

corpus

transcris

integral,

modelul celor puine deja tiprite in Occident. ns posed ceva

fie
echivalent o bun parte din materialele de baz ce pot ine i trebuie
documente manuincluse intr-un asemenea corpus, i anume : 1) colecii de
depozitate in arhtvele
scrise de ordin mitologic sau contingente mitologiei,

dup

ar

materiale
; ii)
de stat si in seciile de manuscrise ale marilor biblioteci din
magico-mitologice fiate si publicate ca atare sau incluse in monografii
steti si n reviste dc cultur poporan 3) micro- si macrosudti tematice
materiale
de mitologie 4) bibliografii pariale de materiale mitologice, ca i dc
ah* unor discipline auxiliare sau contingente mitologiei.
;

'"cepiit a fi
De altfel citeva seciuni ale acestui con 1118 i(lt,al ftU
acoperite din tot ce s-a publicat piu in prezent, cum ar Ii antologii temaproverbele romnilor (ale
tice i colecii de materiale de teren. Ne relerim la
Ainzulescu), colindele
lui Iuliu A. Zne), baladele romnilor (ale lui Alcx.
de nunt fi
(lui Petm Caraman), descntecele (mi Artur Gorovei), riturile
funerare (S. FI. Marian), dc medicin magico- mitic (ale Asociaiei de istoria
s-ar ridica cu
medicinii), fiecare in parte puind umple multe volume, ceea ce
totul la o cifr impresionant- n acest caz Corpus-ul de ntocmit ar include cea mai mare parte din materialele publicate pin in prezent i du

cele strinse in arhive.

publicare au i nceput
altfel, din acest Corpus alctuit pcntiu
tiprite volumele consaciaie liteiatuiii populare.
ce se
Ceea ce a rmas in situ din acest Corpus sint puine elemente
refer la aspecte deja vizate ale spiritualitii romane.

De

fie

adic cel de teren i

ntre Corpus-ul in situ i cel ear scripto
Corpus-ului oi situ.
defavoarea
in
decalaj
publicat
exist
un
cel in parte
oferi cercetrile
mai
pot
aspecte
inedite
elemente
si
puine
Presupunem
din secolul al XYIlI-lea .i pinu intr-ai
de teren, muzeu si arhiv, peutm

culege. 1 entiTi
cules cu rvn deosebit cam tot ce se poate
culege astzi,
noi. ceea ce s-a cules la vremea respectiv nu se mar poate
revoluii, timificoeum pretind unii cercettori de teren". Cele
aie
tehnic si social-politic, au diminuat sursele de cunoatere la teren
supravieuiesc
spirituale
mai
manifestri
trecutului. Iar
din puine

XX-lea s-a tot

dou

dac

m-

fr

a le ncadra
acestea nu pot li valorificate
operaii
cronic si compara n structura lor sistemic cu cele din trecut,
in ceea
care trebuie
se bizuie pe ipoteze do lucru cu puncte de sprijin
cam
ce s-a cules bine-ru de naintai. La vremea lor, naintaii au fcut
coresetnoculturai
stadiul
europene
la
popoare
tot ceea ce au fcut i alte
snt mai
punztor celui al romanilor. Ceva mal mult, culegerile lomneti

fragmentar unele

popoare
numeroase, mai diverse i mai bogate in materiale deeit ale multor
s-au aplecat
apoi
lor
i
coloniile
cercetat
etniile
din
eunipene, care Sntii au
asupra propriei lor culturi naionale.
intre intr-un Corpus ideal dc documente
Deci, tot ceea ce trebuie
Ceea ced unitate
istoricearoniniloresteapraipecules.
asupra spiritualitii
de seleci integralitate acestei culegeri rezult pin la uim din opera
lor PP'-ionare, sistematizare si asamblare a documentelor in fonna

tradiional, ciud, nefasonalfi, nestilizat, neinterpretat, ins

37

coi

toato

datele referitoare la ursele de identificare In timp si spaiu ale provenienei lor ctnoculturalc, i bineneles cu indicele de iuterrelaii i de raportri
comparotiv-i8torfoe<

8. Tehnica eulegerii miturilor.

n antichitate miturile au fost
culese .i redactate de ctre logograji l milografi. Culegerea era libera,
accidentala i nu comporta nici o rigoare de ordin tehnic. I*>gograful nu
mitorndil nregistra subiectul i 11 reda, de cele mai multe ori, cu pro-

cuvinte; do multe ori aUorind formv transvalund sensul sau

chiar criptind inclciul lui. Aja se face
in transcrierea mitului se ntrezrea gradul de cultura i stilul propriu de exprimare al logografului sau
priile-!

mitografului.

data cu ntemeierea tiinei miturilor i descoperirea fondului

nu mitologic al popoarelor, n perioada modern, s-a simit nevoia unor
culegeri sistem uice. care sil garantezi- nregistrarea corecta a legendelor,
baladelor, basmelor i datinilor etnomitice. Pentru aceasta operaie s-au
ei

alctuit

de punctaj'' de ancheta in baza crora

se poarte discuia cu informatorii de teren. Intrucit punctajul de ancheta pe aceeai
ternii mitic oscila le la investigator Li informator, in cercetarea sistematic;*!
n-:m introdus chrslionnrrb
UMv d> ntrebri nlnuite logic,
referitoare Ia o tema. o problem, un subiect, 0 categorie de fapte cu substrat mitic. Inovaia chestionarelor a fost preluat de raitologiti de la
iutii list*

tiinele sociale nrudite, de la istorici, etuopsihologi, sociologi. 'etnologi

(etnografi, folcloriti, cercettori ai artei populare) etc. De fapt tiinele
sociale menionate au furnizat mitologilor un material mitic cules din
perspective diferite i care scotea n eviden laturi proprii acestor perspective; s-;i trecut deci de la ancheta orala, deschis, atipic, susceptibil
extind i includ noi introbir, la ancheta scris, inclus i tipic,
care aplic ac<vi*i unitate de utiteur in anchetarea tuturor ntrebrilor
pentru a Ie putea astfel clasifica, sistem itiza i compara intre ele.
dat
cu schimbarea structurii chestionarului s-a schimbat i tehnica dc aplicat
pe teren a investigaiei mitice.

ntrebri referitoare la materialele mitice au fost incluse iutii in

tretr de htorie. apoi iu cele de sociologie, etnologie,
folclor i in cele
dm urmi de mitologie.
In prezent, cercetrile de teren se efectueaz cu metode tehnice ultra
idcrae. Magnetofonul a'.it de apreciat in ultimii douzeci de ani a cedat
Io. ul videomagnei >fonuui, care
ndeplinete toate condiiile do nregistrare
vizual (<kr), auditiv (stereo) l do control imediat al rezultatelor obinute, ceea ce nseamn
miterialul cules intr direct in arhiv cu toate
Utcle necesare surprinderii feiirm-mului sau faptului cultural nregistrat.
Cura noi pojedrn un mtferial inedit, in bunpirte disprut, cules i
vhethon

nregistrat prin nr-Moda

cinstim ireW (im-luse ^ ui deschise) sintetn nevoii

ne referim la ceea ce ne-au adus ele la vremea lor, nu
le anulm.'
Oiutre chestionarele cu care s-au cules si materiale mitice sub nu,lh '" iW datini i tradiii
istorice, ne gindim numai la cele care puncteaz
istoriografie te:ni
din perspestiva unor discipline social- Istorice,
care utinVeii K ^iViast calc s-i fuu Utopii teze propriul lor domeniu.
j

maur

Printre pnnute a'u'.tititn: CeiUMfius iu- Izcoi d: ntrebrile in

m-hihr a?"} -minte ce te afl in dfjsebiteie eman* ale IZ uniatei,

de guvern

71,

dup

ndemnul

lui

pridna

de ase ntrebri cu privire la locurile iMorice, tradiiunile istorice i antichitile care s'ar gsi prin comunele iuralc, acesta cu scop dea pregti
ntocmirea unei istorii lmurite a Romniei" (rspunsurile au fost adunate
in 8 tomuri, 3 816 foi). In ordine cronologic s-a impus amplul chestionar
istoric
Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romn
(Bucureti, 1884) al lui B. P. Hasdeu, in care se pune accentul pe culegerea elementelor limbistico-mitologice'*. Acestuia ii succed
Epistol
deschis (I, Albina", V, 8, 1870 ; II, Albina", VII, 12, 1870) in care Aihanasic Marian Marienescu solicit culegerea literaturii mitice originale caro
fie apoi prelucrat i netezit". Concomitent folosind Ancheta prin coresponden in chestionare tematice de datini i obiceiuri Simcon FI. Marian
strins un material imens. Se pare c, folosind un chestionar deschis do
punctaj, KEcna X. Voronca a cules i ca un imens matei ial expus in antologia ei delegende i povestiri, basme i anecdote de tip mitic. Un amplu
:

valoros Chestionariu despre tradifiunile fi antichitile terilor locuite de

romni (Bucureti, I, 1893 i Iai, II, 1895) redactat de Xicolae Densusianu a urmrit descoperirea tradiiilor istorice consemnate in legende,
balade, basme, jocuri de copii ele., cu precdere cele referitoare la fondul
mitologic autohton. Ia lindul lui Gr. G. Tocilcscu a intocmit un Chestionar folkloristic in 1890 (dup chestionai ul publicat n Melusine" de
Itoland, avindu-se n vedere i lucrrile similare ale lui B. P. Hasdeu i
Nic. Densuianu), reprodus intii in revista eztoarea" a lui A. Gorovei,
ii apoi iu Materialuri folkhristice culese i publicate sub auspiciile Ministerului Cultelor i nv mint ului Public (voi. I, Bucureti, 1900, pp.
IX XV), in care mitologiei poporane ii este consacrat un capitol. Iniiativa lui Gr. G. Tocilcscu este continuat dc Minisleiul Cultelor si nvniintului, care a mai publicat citeva Chestionare de folclor, de cultur
popular. In cadrul Catedrei de etnografie i folclor de la Universitatea din
Cluj, Bomulus Vuia a publicat un Chestionar de obiceiuri de iarn
(V.V2G) referitor Ia datinile ardeleneti. In cadiul Catedrei de folclor a
Universitii din Iai, IVtiu Caruman a ntreprins cercetri dc teren
prin chestionare, despic [caic ne-a relatat oial dc citeva ori. ns
un 8pecial][C/jfSfioHflr mitologic (Mnstirea Dealu. 1939) a fost redacdactat i publicat de lomulus Vulcflnescu, cai c a uimiit
cerceteze
sistematic ntregul folclor mitic lomar.cre (mlmic i medieval) nc existent
atunci pe teren. n cadiul colii roeiologice de la Bucureti de sub condu-

cerea lui Dimitrie

de teren

Guti

s-au ntocmit in setul unui

ndnimtor metodologic

dou

chestionare intitulate planuri de cercetare: Planul de

cercetare a mitologiei populare
a tiinei populare de tefania Cristescu-

Golopenia i Planul de

cercetare

a cretlinfelor si riturilor domestice

de

Constantin Briloiu i H. Stahl (1940).

in fostul Institut dc etnografie
si folclor, actualmente de etnologic si dialectologie, s-a intocmit un chestionar general al Atlasului rtncgrafic al Romniei publicat in 19 68, in
cure g-au introdus citeva ntrebri de mitologie in contextul ntrebrilor
etnografice referitoare la unele datini i tindiiif calendaristice.

Alte citeva chestionare cu

referiri la datini

tiadiii mitice

au

fost

M pornit

publicate n revistele de specialitate din tar.

Materialele culese plin tonte aceste mijloi.ee (proiecte, programe,

A. Oiobescu. care alctuise un ir

chestionare) au fost iu parte depozitate in seciile de rnana-ciisealernarilor

in
39

ar,

rmas

biblioteci din
altele au
cauza distrugerilor suferite iu

materialele culese constituie

jMijtulare

la

culegtori

altele s-au

rtcit

doua rzboaie mondiale. n

arhiv impresionant de bogaii a

cele

din

prezent,
eulturii

romne.

iu ultimii ani au fost extrapolate unele diu aceste materiale scpate

vicisitudinilor vremii noastre, rtUDMO depozitate in seciile de manuBCHM ale marilor biblioteci din arii i uu nceput gfl fie publicate, fie sub

form bnit.

fie

mimai rspunsurile selecionate,

iu ordinea

sistematic

a redactorilor. Selecionarea a urmrit, cum era l firesc, de a aduce la

cunotina marelui public bogata varietate a coninutului de date, fapte
si interpretri |xpulare. nu restituirea unui sistem de mituri nchegat si
unitar din aceste ntrebri sistematice.

Definiia sistemului de mituri. Cel de-al treilea concept de

claboiiirii unei etnomilologii este sintnnul tir mituri. Printr-un
sistem de mituri nelegem un numr definit de mituri sau de specii
etnohgivc purttoare de mituri, de reminiscene mitice i relicte mitice, care
|mN in corelaie i interdependena tematic i stilistic 1
Intre miturile unei comuniti etnice sau naionale exista o unitate
organica de ordin spiritual care acoper tonte necesitile giudirii mitice
in plin exerciiu al activitilor culturale.
Sistemul de mituri n dialectica lui include astfel toate rspunsurile
date ntrebrilor incitante, nedumeririlor, curiozitilor spiritului uman
in varianta lui etnic. ntr-un sistem mitic numrul miturilor corespunde
numrului de fenomene pe care ncearc
le explice. Cum acest numr
este infinit, este natural ca numrul miturilor s fie i el infinit. Orice
experien avind (...) punctul ei de plecare in ceea ce este cunoscut,
este logic ca toate miturile s-t aib rdcinile in experiena uman"*.
Bineneles, sistematizarea miturilor se ncheag n spiritul concepiei
etnice sau naionale despre via i lume. Dar coordonarea miturilor intr-un
sistem trebuie
corespund sistematizrii tuturor celorlalte cuniMjtine
stadial istorice dobindite de om.
2. Asprele eseniale ale sistemului de mituri. - n accM neles
feteam) de mituri relev din plin trei aspecte eseniale ale coninutului
1.

baza

al

Yfet

antropomorf. Cultur.. TU*.

lui

capacitatea de creaie mitic a unui popor

creatoare, mitopeismul ereditar;

aptitudinile

si

vocaia

fondul de mituri, alctuit din arhemituri (mituri genuine, primare,

arhaice netipizatc), mituri (tipizate in prototipuri, tipuri, variante i eventual invariante), neomituri, mitologumene i mitoide. Scorniturile rezult
din contaminri, influene i calchieri mitice survenite in evoluie. n cadrul
fondului gtuuin, mitul transgreseaz dintr-un domeniu de activitate intr-altul (din mitologie in religie, din literatur in arte), din

Sntr-a profanului,

sarcini

nu prin dtmitizare,

ci

lumea

sacrului

prin re-mitizare, prin reincrcarc

de

valene mitice;

sursele

energetice ale unei mitologii etnice.

Capacitatea de creaie mitic este difereniat de la un popor la

altul. Sint popoare care au aptitudini i vocaie mifopeic debordanta
cazul popoarelor asiatice -,care recreeaz prin excelen vechile mituri,

prolifereaz mereu, i alte popoare predominant consumatoare ale strvechiului lor fond mitic, in formele Iui arhaice, sau ale miturilor altor po-

le

poare. Pentru aceste popoare miturile sint osificate, pietrificate i superstiiile i tradiiile dominate de o mentalitate rigid, conformist, anacronic.
-i

polivalent,

3. Autoreulnreii

polutmie i

poliqlosicft.

Sistemul

de mituri cate in permanent stare do autoreglare polivalent, polisemiei

i poliglosic. Prin autoreglare Re restabilete mereu echilibrul dinamic
dintre valenele spirituale ale miturilor ce intru In sistem. Autoreglarea
reechilibreaz sistemul in raport eu descoperirea de noi fenomene i explicare;! lor, care angajeaz parial, dac nu total, sistemul. Reechilibrarea marcheaz, de fapt, caracterul de elaborat istoric al spiritualitii,
continuitatea efectiv a unui sistem de mituri In discontinuitatea lui apareuta. Altfel sistemul de mituri s-ar pulveriza iu tot atitea pseudosisteme
sau infrasisteme de mituri.
Fiind un elaborat istoric, sistemul de mituri trece prin tot atitea
epoci, perioade i stadii istorice prin cile trec economia, cultura st spiritualitatea comunitii etnice care t-a generat. Istoricitatea unui sistem de
mituri se remarc:! in adaptrile continue la viaa, iu felul cum creativitatea mitic:! activeaz pe o latura sau alta a vieii, cum este influenat
sau cum influeneaz la rindul ei.

In urina unor mari evenimente social-storice in viaa popoarelor

(rzboaie, cataclisme, xehimbri de regim politic i religios etc), sistemul
de mituri se adapteaz la noile cerine concrete de existena.
Un exemplu in procesul de formare a naiunii americane din grupuri etnice atit dc diverse ntre ele, in ultima suta de ani 8-a reuit sil
mituri propriu care nu mai pstreaz rezid uri din
BO <rc6 un $i$ltm
mitologiile etnice aborigene sau ale migratorilor, ci este un parasistem
de neomituri ea tind
se cristalizeze intr-o mitologic conti mporan nou,
sofisticata. l'atrick Gerster si Xicholas Coiids 3 dup ce fac o .curii
incursiune in miturile vechii Americi", expun eu lux de amnunte miturile noii Americi"; miturile dezvoltrii coloniei, miturile perioadei
revoluionare, ale rzboiului de independen, miturile virstei omului
comun"; miturile retrograde al? sudului miturile progresiste ale nordului
mitul individualismului 3 mitul superstiiei tiinifice etc. ete.
Transmiterea sistemului de mituri etnice arc loc n mod obinuit
prin cutume, datini i tradiii, in parte incorporate in fondul genuin i
conservate in documente de oralitate, referitoare hi rituri i ceremonii, la
srbtori calendaristice sau ocazionale, la mituri istoriate i istorii mitizate.

de lucru sau teorii ncsusinutc de documente, pe extravagane

aparent tiinifice.
Unitatea, coerena, orpanicitatca i valabilitatea unui sistem de
mituri ies in evidena in procesul de trecere de la structura lui aparent
nedefiniii mitologic la structura lui ttnomitologic complet.
Tt. Caracterul sistemie
al ctnomilolouiei. Fundamentind o mitol'ifjii itnie, miturile capt un earaclir sisteviic*. Vrem sa spunem cil abia
prin incorporarea Iui intr-o mitolegie itnic ii releva oportunitatea i apli-

ipoteze

cabilitatea n istoria cunotinelor i valorilor comunitar-etnice. Caracterul ftJttemiO uureaz comprehensiunea i faciliteaz dialogul intre mitologiile unor culturi diferite, stabilete echilibrul durabil al sistemului de
viiluri prin reglementri de tip homeostatic.
Sistemul de etnomiluri face parte integrant din sistemul de cutume,
datini
tradiii istorice al unii ttni. Pentru a nelege in ce const coninutul, structura, originalitatea i funciunea culturala a unui sistem de
etnomiluri se impune cu necesitate cunoaterea cutumelor, datinilor i
tradiiilor istorice globale ale etniei luate In consideraie, ca i a nivelului
general de spiritualitate in raport cu celelalte activiti social-culturale.

\. lmnjiinea etiioeeiitrieu i imiiuiuen proteica.

Orice sistem de
mituri etnice red, direct sau indirect, public sau oculta l, o imagine relativ etnneentric a concepiei mitice dosnra viaii i lume, dublata de o
imagine proteic despre activitatea social-culturalil a unui popor.

Oind sistemul de mituri este invadat de reziduri mitice provenite

din substrat sau din mituri eterogene strecurate pe nesimite din adstrat,
se creeaz perturbri in activitatea sistemului, din cauza diversitilor
contradictorii, a mixturii si uneori chiar a confuziei mitice care se ivete.
PertnrbSrj O0re pot duce pn
pulverizarea sistemului mitic (nainte
dc a fi fundamentat o mitologie) in pseudosisteme sau infrasisteme dc mituri

analoage

competitive intre

ele.

Selecia miturilor intr-un sistem unitar este natural si colectiv.

Spontaneitatea i reiterai vitatea lui se dntoresc contiinei etnice, in deplintatea exerciiului funciunilor ei culturale. Selecia UforOoT ponte li
insa i artificiala, individual i deliberat in opera oamenilor de tiina,

n acest caz se datorete investigaiilor i elaborrilor teoretice sau tematice alo omului de tiin, care pune de cele mai multe ori accentul
pe

Va cu mollvul clreului

Irac.

dur* l llonlu Crt*.n.

putut

religia mi *-a
forma deczut a religiei. Oi dimpotriv,
sau a
debarasa cu totul de reziduurile mitologiei, cu care convieuiete
mitologiei pe care o recreeaz, dei o combate formal.

MITOLOGIA

logia e o

Tabel

cumpnit v

Inirr mitologic

religie

rol laie
ambiguitatea 0: absena

caracterele

prezenta

MITOLOGIE

tiina a miturilor i sistem etnie de mituri. - Cel de

pa tni Im concept de baza in elaborarea unei etnoraitologii este cei de
I.

al

Termenului mitologie

ii

acordm dou

nelesuri

1) de

tiin

miturilor n general, caro reflecii capacitatea diversificrilor etnice do

creaie, difuzare i folosire a miturilor in viaa spirituala ; si 2) de
a unui sistem de mituri etnice sau naionale, care reflecta o anumita concep-

tiin

ie mitic, un panteon i o literatur mitic oral distinct

Mitologia se deosebete de religie, pentru

c pregtete pe Ung apariia

c istoricete o anticipeaz
i

apariia altor forme do

rmine o creaie
anonim nu e declt parial roglcmentat normativ instituionalizarea ei
e opera unor experiene mitice seculare; promoveaz politeismul i este
o activitate plural uneori contradictorie in sine. Pentru intuirea deosebirilor, am alctuit un tabel comparativ de trsturi eseniale (vezi tabe(filozofia, etica, arta,

tiina).

lul

+
+
+
+

0
0

Monoteism

religiei

Fa de

religie ea
,

alturat).

Unii istorici ai religiozitii au considerat mitologia ca un preambul

al religiei, ca o pre-religie, iar prescripiile mitologice (rituale, ceremoniale,

ca o pre-dogmatic. Deci mitologia preced i pregtete apariia

religiei, care o opera unor reformatori, cu principii teoretice i
metodologice de credin formulate in dogme.

festive)

istoric a

Ali istorici au considerat mitologia ca o proto-religie, iar mitul ca o

norma de conduit etico-juridic. Aceasta este situaia mitologiilor de tip
henoteist care fac trecerea de La pob'tcism la monoteism.
i, in fine, alii au considerat mitologia ca o form alienat, deczut
a religiei, supravieuind in popor alturi do religie. Au interpretat-o ca o
explicaie aberant, deoarece rstoarn ordinea fireasc a logicii lucrurilor.
Faptul
in corpul unei religii supraviouiesc urma de mitologie
uneori netransfigurate nu nseamn
termenii se confund sau
mito-

44

Conform Indicilor definitorii care redau pondeintre mitologie

rea difereniala a caracterelor eseniale
punctele 4,
si religie, se remarca caractere comune la
la
8 (I 10 sl diferene statistice pe puncte

altor tiine social-istorice : esteticii, axiologiei, eticii

etc.
miturilor a devenit o disciplin tiinific nou, care studiaz
structura, funciunea i semnificaia istorico-cultural a sistemede mituri la toate popoarele lumii. Prin valoarea pe care o acord
mitului, tiina miturilor deosebete mitologia de religie i implicit de celelalte forme de activitate spiritual contingente preocuprilor ei.

cultur

10 Magie

miturilor in general a fost

c se considera c

pentru

3 Dogma ti tare
4 Inslltulonalliarc
miilea
:> Experiena

9 Reformator

tiina
reza,

7 PollIeUm
8 Henotelsm

combtut, infirmat, negat,

despre mit se poate spune orice", se poate
plvrgi" necontenit, pentru
nu exist un adevr ai mitului i
sensul mitului nu reflect nimic veridic etc, etc. Aceste obiecii pot fi
tiina

pentru

IstoricUalo

2 Spontaneitate

ti

priu caracterele

eseniale.

fcute

RELIGIE

Mitologia,

m itologie.

ei

mitologia are 2/+ ;

religia are 1/+ ; 3/+

4/+ : ?/+ : W/+

;/+.
; 41+ ;5/+ ;/+ ;/+

nfieze in cteva pagini

ii este greu
Mircea Eliade afirm
deoarece raporturile pun
raporturile dintre cretinism si gindirea mitic,
legat de folosirea
cteva probleme, dintre care menioneaz : echirocul
mrturiilor literare,
valoarea
mitului,
de
nonistoricitatea
de
cutintului mit,
primitiv, de mitul mu sacralizat,
de procesul de pgnizare a cretinismului
teologice, de adevrul tone
de excrescenele mitologice din vechile texte
eshatologta
adevrul spiritual, de modelul transhuman ce-l indic mitul, de

in Kuropa, mitologiile populare supravieuire

fragmente de mitun, prin nturi
mitoiduri
prin
remodelate,
prin mituri
jesitceremonii, carnavaluri
prosopoforii,
in
cutume mitice conservate
tradiiilor steti.
. .
ritti incluse n calendarul datinilor i
,
in loiciorui
Calendarul datinilor si tradiiilor mitice s-a conservat
depeticare
mitic ca parte constitutiv a calendarului global,
Stith Thompson, folcclasificarea formal a indexului dc motive al lui
mitic
folclor
\n
compartimentat
fi
lorul mitic poate
Diferenierea intre folclorul mitic i lolcfolclor mitic si in folclor religios.
diferen.ieru ntre mitologie
lorul religios anticipeaz unele aspecte ale
cum reiese din analiza materialului romane.
si religie,
*
stabilit rela
mit si folclor, mitologie i folcloristic s-au

mniMr JUfWL

tem

WP'*>

aa

ntre

^^^^J^SSS^

reciproce nc de la punerea in discuie a

reconsiderarea mitologiei i
tiinifice i, mai ales,
folclor a fost
discipline etnologice. Studiul relaiei mit
in aceast^P^ S
funcie de tendinele lor autonomiste. Se nelege
devenit o tiin auxiliar a mitologiei . mitologia.

dup

folcloristica

ei,

tiin

auxiliar a

folcloristicii.

43

ffW^S
P^

Situaie ndrgit de

^"
autonomiti,
ntlul

asupra creia nu nc propunem

nu abordam aceasta poziie teoretica

i -

in cele ce urmeaz
pentru
deoarece pentru noi ambele disci-

'im.

pline sint etnologice i deci sinergice.

Studiul relaiei mitologie
folcloristicii, in al doilea rina, trebuie
privit din perspectiva interdependenei lor etnologice. Aceste discipline,
sofisticat de discipline
pe ling altele, fac parte din sistemul comphx
etnologic<\ Va reconsiderarea lor teoretica , mitologia i folcloristica sint
interdependente sub incidena confinatului lor interdisciplinar.

folcloristicii se disemineaz in tot atiConcret, relaia mitologie

tca Mibrelaii eite le implica tematica mitologic consemnata de genurile
folclorice. In toate aceste cazuri nu poate fi vorba de un folclor mitic global,
cum de altfel exista iu realitate, ci convenional, de un folclor mitic compartimentat pe discipline i consemnat profesional (astronomic, pastoral,
agricol, alimentar, medical, juridic ctc.).

2. Folclorul religios. n ansamblul lui folclorul romnesc a fost

studiat de pe poziia religiei le Theodor Fee ioni *, in comparaie cu religiozitatea antecretin a poporului romn. Din aceasta perspectiv, consider
3
folclorul religios oglinda sincer a credinei religioase" . n aceast accepie, foleloml romnesc reflect un bogat material cu cuprins religios",
dar mai reflect paralel si un alt material diferit, care cuprinde n el numai filoane cretine"; acesta este folclorul contaminat de religie" 4 .
Theodor Fecioru infirma teza conform creia temele folclorului religios
sint dogmele propriu-zise (misterul dogmelor" cretine) si susine
asimilarea prin creaii artistice de ordin etiologic a unor aspecte ale religiozitii, a unor procese de sublimare a trsturilor ettio-rcligioase este
esenial. n substana Iui folclorul religios se difereniaz etnic de psihologia naional, du|> afectivitate i temperament 6 I'arafrazind un citat
fiecare naiune colodin Nicolae lorga 6 , Theodor Fecioru deduce
are un sens al logicii
reaz in mod diferit" folclorul su religios, pentru
[lui] care lipsete celorlalte" T.

n aceast perspectiv folclorul religios a reinut din ceea ce a circulat sub egida vechiului cretinism primitiv, apoi a cretinismului oficial al bisericii neetatizate si mai tirziu a ereziei bogomilice", ceea ce

impus prin convergen.

Mergnd pe urmele lui X. Cartojan \ Th. Fecioru combate bogomiUsmul de pe poziia teoretic i de istorie a ortodoximului, invocind
In spirijinul argumentrii Iui literatura apocrif, ncccumenic i canonic.
In aceast privin afirm multe credine, pe care un necunosctor
(...)le poate socoti bogomilice (...), sint na-numitele theologumene,
s-a

adic credine neprimite oficial de biseric, dar admise ca necontrarenind

dogmei exprese' *. Combate apoi teza originii folclorului religios cretin
ca purttor de mitologie pgin", conform creia folclorul religios ar fi
un sincretism sau quasi-sineretism" intre credinele anticretine si cele
cretine 10 Critica imixtiunea i explicaia mitica anlccretin in corpul
1

folclorului religios.

Remarc ind

este vorba numai de o explicaie mitico-crestin

specific poponilui romn", deci in ultim instan
folclorul religios
romn reflect cunoatere mitic cretina proprie unei mitologii cretine",

Th. Fecioru interpreteaz cunoaterea mitic din perspectiva teoriei

cunoaterii formulate de Lucian Blaga
Rostul cunoaterii mitice nu e
redat prin idei, ci prin imagini (icoane), adic prin nchipuiri si ntmplri
AR

transsemnificau- i, in cele din urm, consimbolice, prin semnificaii si

gindit mitic cretinete' , iar
istoricete, de la sine, poporul a
vine
cunoaterea mitica mprumutat , ci
folclorul mitic nu a izvorit din
In
^mitologie cretina u, i ncheie: explicaia mitic o
planul culturii minore .

mTn^dimS

ultim instan o creaie pe

'o^

pus >i rezolvata problema

luacestui gen de folclor, considerat pina la
al
clasic
nelesul
cios schimb
pnntlmci
dc
a
popular
modabtate
ca
o
mniionatn
interpretrile
religioas Folclorul religios este in
religiei, indiferent do sursa lor
care eman dmtr-o concepie religioas
fond tot no fel dc folclor mitic
viziuni mitice, a unor
distinct despre structura i dezvoltarea unei
i instituii etuoculturale, i codificarea mesajului dramei umane
Termenii in care a fost

diviniti

eXPn

din sternul ei de mituri

XaeJ conc^puta? mitologia romn degaj
Din panteon fac
spiritual.
experien
i
o
un panteon, o dram mitic
narte dou categorii de diviniti
fizionomie, caracterologic

-diviniti nominalizate

, funcional^

anQnime

si

determinate

nedeterminats fizionomie, caracterologic

fr

fUI1C

personaliUmrelo soiuri de diviniti : 1) s-au nscut hibride,

mitic; 3) au fost
mitic; 2) i-au pierdut intre timp personalitatea
(din motive de conservare);
ocutate de' comunitatea care le-a generat
mitic
pe care au exercitat-o asuteroarea
pentni
tabuizate
fost
au
sau 4)
adoptat.
care
lc-a
comunitii
pra
nedifereniate provin
Majoritatea acestor diviniti anonime i
i calchieri mitice (ndeosebi de ordin domonoiotatea

din impacturi, contaminri

popoarelor asiatice n Europa i implicit in
te), in timpul migraiei
multe din aceste divimt, prezint, sub
se
face
far ie romne,
mitice
ce contrariaz pe cercettori,
raport cultural, paralelisme
etnocultural ca i In comuvieuiesc nestingherite n aceeai comunitate
niti culturalo mixte. Cu toata expreselor anonim i
alctuiesc mrul discordiei intre mitologji, caro atest

Aa

^coni

tenena

lor la

o comunitate etnic

^J^^
alt comumtate

rolul lor cultural la

etnic.
Mitologia

etnoromn presupune, nainte de toate, cunoaterea

imprima raion epice
care
u
istoric,
ei
vitalitatea
mitopeic,
tonusului ei
universale.
unice i o fac reprezentativ in concernul culturii
mitologia romn, trwepnn
Orice mitologie etnic, deci inclusiv i
faz mxtografic (de
dou faze istorice de cunoatere i redactare, printr-osistem
de
unui
materialelor
descriere
a
i
or^niz^e tematic
(do nchegare intr-o oper documennitar etnice ) si printr-o faz mitologic

^SSSS^^SS^

dorit dintr-un sistem de

prezentat analogic i comparativ-istoric cu alte
* UD r
Faza a doua se ncheie in baza
tiinifice.
elaborri
oricrei
proprii
i
tezice,
uri teoretico
in antichitate de Utgograft
Mitografiile au fost ntreprinse in general
in evul mediu, per oada
i Menii, iar mitologiile de oamenii de tiinsistemele
trade aat.m
contemporan. Mitografii descriu

^M^^

^^^StS^A
*^*^

LS V

supravieuiesc In Pe
diii etnico aa cum acestea vieuiesc sau
i lor popu are,
activ.
credinele, cutumele i tradiiile incluse.in calendarul
literatura oral i artele populare.
[

n onomastica comunitar-etnic, n

47

Mitologii urmresc i explicai epistemic tematica i problemul i a -Meniului de mituri care emerg intr-o mitologie, fciud analogii i ipoteze
referitoare la descoperiri, comparaii, paralelisme i semnificaii, inerpretind la scara istorici rolul etnoetic, etnoestetic i etnoartistic in spiritul
etosului mitic al unui popor.

n aceasta amplu perspectiva epistemologic mitologul abordeaz

implicit i explicit relaiile dintre mitologie si metafizica, etic, estetic

axiologie.

fr

o cronologie
3. Cronologia milieu. O mitologie tiinific
mitic nu e de conceput. Se poate pleda pentru o cronologie mitic
a divaga
se exagereze iu limitele fanteziei creatoare?
a risca
sub pretextul periodizrii alegoriilor, metaforelor i simbolurilor t
Cronologia mitic reclam o singur condiie pentru a fi relativ
i mitice, persovalabil, ca materialele la care ne referim mituri.
naje mitice, instituii mitice etc. s posede puncte de reper istorice in fabulaia i anecdotica lor. n acest caz, cronologia mitica n-ar exprima decit
o aproximare a interpretrilor de tip cvhcmeric, o transpoziie, dac nu
o transfigurare mitic a unei istorii diacronice posibile sau probabile T
Cronologia mitic s-ar confunda atunci cu o cronologie probabil i, de ce
nu, probabilistic a unei realiti trecute, incerte sau fantasmagorice.
Aspecte ale cronologiei mitice ni le ofer studiul stadial- istoric al
fazelor mitologiei romno, prin fondul de superstiii i credine mitice,
prin relictele i reminiscenele mitice.
O cronologie mitic sub raport tematic 1) a ciclului vieii (natere,
nunt, munc, moarte); 2) a calendarului srbtorilor de peste an (srbtorile consacrate eirnelcgilor, presimilor i cincizecimei) 3) a datinilor (botanice, ornitologice, descinteee); I) a tradiiilor populare ntreprinde Si m eon FI. Marian, pe care nu o poate ignora nici o cercetare
fie
mitologic, cu o singur condiie, ca aceast cronologie tematic
racordat la cercetrile care au adugat noi aspecte i elemente la coninutul ei.
Alt cronologie mitic a nchipuit-o I. A. Candrea *. Pornind de la
srstatistica aproximativ a Iui <1. 1. Scraba referitoare la cele 53 de
btori superstiioase", I.-A. Candrea ajunge s treac n revist 757
e srbtori superstiioase, clasificindu-le in U6 de categorii tematice, la
care nu a adugat simbetele morilor de peste an i simbetele moilor (care
uneori se confund cu simbetele morilor).
O cronologizare mai precis de ordin calendaristic a intreprina-o
Petru Caraman ,e in legtur cu ciclul srbtorilor de iarn Crciunul,
Anul Nou i Kpifania, care ne relev citeva puncte do reper temporale,
cind srbtorile cretine au preluat, unificat i continuat calendarul srbtorilor ciclului pgin greco-roman, dominant in Dacia roman prin
intermediul legiunilor, colonilor i veteranilor. .Srbtorile de iarn alo
ciclului cretin reflect fondul mitic autohton al popoarelor din Europa
oriental, cu contaminrile i paralelismele tradiiilor i superstiiilor
mediteraneene ce au precedat cretinismul.
Totui Petru Caraman, baordind cercetrile cronologiei mitice
susine
nu poate fi vorba do o cronologizare precis (...) a produsei
folclorice, dar de cele mai multe ori nici chiar de una aproximativ" 1 '.
Treco in revist consideraiile asupra ftmifei maxime de pstrare in memoria unei colectiviti primitive (5 pin la 6 generaii, intre 150 - 200 ani)

Fr

fr

MmW

a unor fapte

dup

si date n produse folclorice,

care timp ncep degradadispariia. Degradarea const in adaptarea
readaptarea lor la alte
intimplri i eroi, la alt spaiu i timp . Asa c, iu fond, cronologizarea
evenimentelor proaspete (intre uoo si i:,n ,|e ani) nu mai ofer
un interes
deosebit, pentru
sint databilc pe alte ci. Dintre creaiile populare
Bnt
unele care trebuiesc excluse cu totul de la orice prob de cronologizare
a
lor sau a evenimentelor despre care ele trateaz. ntre
acestea intr
)
produciile genului liric (...), cele din genul epic, basmele, snoavele (
( .V.j,
legendele cu fond miraculos - in special cele etiologice
(...), proverbele
guicitorile (...), cinteccle (recitativele) datinilor,
cum sint colindele" *

rea

Timpul

in balada popular este cu totul secundar, anul nu

apare
textul epic la romni. Poporul roman (i cele slave)
manifesta uneori tendina de a actualiza faptele petrecute intr-un
trecut ndePi'Hal. >ar pe de alt parte, alteori, tendina d, a arhnha tntimpln
relativ

niciodat

M In aceast privin Petru Caraman

merge pe urmele lui Van
Genepp, care afirmase
legendele istorice mbtrfnesc sau ntineresc faptele
pe care le relateaz poetic. Tendina de actualizare i tendina de arhaizare, ca produse antitetice ale adaptrii, oonstituiesc
[pentru Petru
araman] izvorul cel mai important a tot felul de anacronisme' .
Remarc importana baladelor disprute pentru cronologia baladei populare.
recente

<

Combate

coloarea documentar-istoric a baladei populare, plodind

oentru
H
valoarea ei psihologic
estetic.

Motivele i evenimentele neistorice ngreuiaz ins cronologizarea

baladei populare. Relev in opera lui N. Iorga modul
cum a interpretat
cronologia baladei populare i susine
singura cronologizare relativ

pe cicluri epice.
Petru Caraman face o demonstraie excelent in privina cronologizrii, exemplificind cu cntecul lui Marcos Paa. Se sprijin
pe cronicile
e cea

si romne, pentru a lsa la o parte elementele fantasatmosfera do miraculos" i stabili prin eroii de balad (oastea
turceasc i comandamentul expediiei) autenticitatea istoric a evenimentului si determinarea timpului i locului expediiei turceti.
Problema cronologizrii aproximative a unor mituri sau personaje
mitice ne va preocupa ins in partea a doua, consacrat genezei elementului fantastic i miraculos in mitul istoric" s>
In expunerea sa Petru Caraman consider balada lui Marcos Paa
mult mai veche decit secolul al XV-lea, cind se intensific invazia turc.
Turcii invadatori i pasa se substituie altor personaje mai vechi ale baladei,
de aceea balada pare a se referi la un timp foarte ndeprtat i la un
spaiu de la captul lumii. Elementele folclorice care alctuiesc atmosfera
baladei sint deci anterioare, cind probabil balada avea form de legend.
De ce fel de legend este vorba! Se nelege
nu de una istoric, ci
de una care avea multe contingene cu basmul mitic i poate chiar cu

polone, ucrainene
tice"

mitul.

Noi propunem o cronologie relativ, bazat pe structura i funciunea

miturilor n stratificarea lor ecenimenial
pe stadiile lor de dezvoltare f
cadrul stratificrilor mitice.

i stratul milolouiei. In evoluia mitolomari straturi mitologice, cu substraturile lor

corespunztoare, care marcheaz relativ cronologic trei etape do organi\,

Substratul, adstratul

giei

romne distingem

zare

i reorganizare tematic

trei

mitologiei
49

substratul, adstratul

i stratul

Prin substratul mitologic nelegem, Iu cazul romanilor, perioada de

i romnit,
formare a mitologiei celor dou popoare indo-europene, tocii
marcind astfel etapa cu
care au participat la mitogeneza daco-romanaor,
care incepe mitologia noului popor de origine daco-roman.
rePrin adstratul mitologic nelegem perioada de evoluie intern
o parte contazultat* in evul mediu timpuriu, in care constatm pe de
pariala cu unele
minri, influente i calchieri, provocate do convieuirea
popoarelor euro-asiatice si asimi<rrupuri alogene provenite din migraia
migratoare n aceleai condiii, pe de alt parte,
larea unor grupe etnico
a cretinismului
adaosuri si returi mitice rezultate din influena paralel
mitologic s-a lat o
adstratul
In
bizantin.
clerical
celui
i
a
popular, ca
mitologia daco-roman i mitolobfltlfe, cind surd, cind violenta, intre
cu mitologia cretin poporan m
giile popoarelor migratoare i paralel

...

idin expansiune.

restnngere a sferei
Iar prin stratul mitologic nelegem perioada de
in avantajul religiei cretine, concomiromane
mitologiei
influen
a
de
bterar-cult a patrimoniului mitic
tent cu nflorirea literar-popular i
daco-roman.
,_ , ,
_ antropogeneza
Substratul mitologic cuprinde ntreaga perioad de la
daco-romana,
la
etnogemeza
aceasta
pin
pin la etnoqeneza dac i de la
perioada de la
care prefigureaz mitogeneza romn. Adstratul cuprinde
romna pin la naterea culturii medievale romftne 41 stratul
,

etnnaeneza

pin la renacuprinde perioada de Ia naterea medieval a culturii romne

terea culturii moderne romne.
sistemului
In cadrul acestei cronologii relative bazate pe stratificarea
daco-romana
de mituri autohtone n trei mitologii mitologia dac, mitologia
precise,
i mitologia romn, se pot face unele determinri istorice mai aceasta.
bineneles acolo unde materialele documentar-mitico permit
propriu-zise, legenIn materiale documentar-mitice introducem miturile
riturile i ceremoniile care i-au
dele mitice, baladele mitice, basmele mitice,
un
pierdut eficiena ntre timp, dar care trdeaz prin simbolismul lor
substrat mitic uneori destul de evident.
Sub raportul stadiilor de evoluie dialectic a miturilor, propunem
:

o adincire a cronologiei relative.

dialectic

Ne

referim

la

cinci stadii

de evoluie

stadiul evolutiv lent de acumulare treptat a mitoidclor i

lor

de nchegare a

lor in

sacralizare
stadiul revolutiv

cu

la

mi teme-

corespunztoare de

de cretere rapid a nucleelor mitice i a

alctuirea de sisteme de mituri

corespunztoare pin

nuclee mitice

rituri

riturilor

-,

ocultarc a
stadiul transevolutiv de camuflare, disimulare sau
in direcii
miturilor prin rituri sau a riturilor prin mituri, pentru a pstra
i sensuri aparent diferite sacralitatea tematic sau expresia stilistic a
acestei sacraliti ;
.

stadiul

macedoromn, meglenoromn i istroromn, fiecare cu forma

ei relativ
difereniata de restul corpului mitologiei dacoromne.
Ins pin in prezent mitologiile posibile dialectale i cosubstaniale
nu au fost cercetate
i consemnate in studii speciale. Puinele date aleatorii
pe care le avem
* t * ,( c Io
culegeri i studii neprogramate,
le-am
folosit cmd a fost czu ; ?
la locul oportun si in expunerea
comparativadecvat temei tratate. E o premergere pe drumul creia
urmaii w^umesu
trebuie
persevereze in vutor.

fn!^^ &
1

'

Tcmntir mitol. Mf ici.

Pentru a rspunde tuturor cerinelor
gj
unei concepii
si viziuni despre
i lume, o mitologie trebuie
cuprind
general patru seciuni interdependente, in care
intre materialele ntregului sistem de mituri etnice,
reduse Ia limita expresiei lor tematice
daimonologta, semideologia, deologia i eroologia **.

via

Prima seciune
cea mai veche a mitologiei o
nologia, care cuprinde studiul tuturor divinitilor
de

alctuiete daimorang inferior care

imaginaia arhaic populeaz spaiul cosmo-terestru.
Daimonii pot fi
malefici sau benefici dup rolul atribuit de credina
popular Dai
benefici sint cu precdere celeti i
mezotereti (ce aparin biosferei)
A , oua sec iune este alctuit din deologie, care descrie
i interpreteaz
toate divinitile de ordin superior, ce in de politeism.
Familii
Mipenon este uneori constituit dup modelul familiei arhaice, de jS
patria?'
ha o, cu un zeu pater deorum, alteori lup un model
primogenic - de
autarhie sexuala. In mai toate mitologiile lumii,
n sinul familiei de zei
exist disensiuni tabere adverse i rivaliti, care uneori
iau forme dramc eP
0 lu P te d supremaie sau teomahii. Cind
aceste
h^tTJTfVT
T
lupte

Li

se

rsfrmg i

m taberele umane ale adoratorilor acestora,

.

teomahiiie
divina are nvinge, schimba
ei. Acesta e stadiul henoteist al mitologiei Tot dea doua seciunea mitologiei ine i
semideologia, care cuprinde
descrierea i interpretarea semizeitUor. diviniti
auxiliare ce fac parte
din familia cosmic sau terestr a marilor diviniti.
A treia seciune a
mitologiei descrie i interpreteaz eroologia,
caro se refer la eroii civilizatori
eroiarzi"". Mitologia ca tiin urmrete,
pe ling explicarea
de ansamblu a miturilor in st met ura lor intim,
semnificaiile si mesajul
or is or.co-cultural i modul de gindire mitic
ca parte constitutiv a
modului general de gindire popular. In substana ei, orice
exprim marile probleme gnoseologice pe care lc-a ridicat spiritulmitologic
omenesc
in experienele lui milenare de via social-cultural
problema teogonic
(a cream divinitilor), problema cosmogonic
(a crerii divine a cosmosului), problema antropogonic (a crerii
omului dc ctre diviniti), problema etnogonic (a crerii unei comuniti etnice), problema erotogonic
(a crerii crosului), problema nomogonic
(a crerii legitii miiire in
cosmos i n societatea uman).
se

transform

Tabra

in teoantropomahii.
structura familiei de zei in favoarea

de descretere treptata a coninutului i destrmitologumene i a ritului iu ceremonial

stadiul disolutiv de destrmare a mitologumenelor in pretexte
mitice populare sau culte do ordin literar.
n baza acestei cronologii relative, studiul mitologiei romno treale
buie
se sprijine, pe ling prefigurrile mitologiei predace, pe acelea
mitologiei dace i daco-romane, ca i pe studiul paralel al mitologiei dacoromne cu celelalte mitologii posibile dialectale i cosubstaniale mitologia

n istoria mitologiilor constatm asemenea lipsuri, care denot concret mai mult denivelri sistematice sau aproximri
sistemice. Intilnim
mitologii incomplete care nu depesc stadiul demonologie
eroologic, la

DU

51

inrolufir

mare fireasc a mitului

in

6. Tipurile de mitologii.
Lipsa uneia din seciuni denot ori un
sistem de mituri etnice care i-a pierdut o parte din contextul lui,
ori
cecitatea tiinific a mitologistului care consider
drept complet o
mitologie incomplet, nevtrstat, tirbit in structura i
reflectarea realitii

i umwi 1
anistorice
populat rctardate (numite incorect popoare
a
modern
din
perioada
primitive"
.popoarele [zise]
compartimentele acUvitu m.Uce,
mitologii complete cure cuprin.l toate
popoare istorice
pleonastic
popoare evoluate numite
forma
de manifestare gcneral-umaeste
o
mitologia
condi
ii
aceste
In
istorici reale sau fantasii ce^
a
e.iuUialc,
contiinei
ni a
uneori i mai bogai anecdotici
fiine, ilustraii de o bogat fabulaie i

"^fiSi^^S

8Qb raportul consistenei

lor

distingem

trei categorii
[

culturi populare . religii "P OD?j?'|f >

mitologi consercate in ritu (in
documentare ce
materiale
(din
reconstituit*
istorice) ?i mtlo/oj mren ? te (de Peudoi
ir relicte si reminiscene
Mitologiile inventate nu
artiti, literai si oameni de tiin).
,.lois
ale fantezie,
subsidiar, ca produse paramitolog.ee

Si
m
Sttffl?

*%g***

creatoare a crturarilor.
7 RaaonstltairM Ituntffl*-

JwTWjSS&V Sffi

otnomitologie pornete uneori de

implicit firi anecdotic, fri iconografic

-O

sc_cuar.u
alteori dc la riUm /W *iln. ttrt
LS/te ff proprii dramatice.
m.tur. arl.edor
de
baza
mode
Pe
tensiuni
Sine dl intt Kr
reconstituite sutcmul de m.tur,

la

trebuie
a riturilor corespunztoare
in contextul etnom.tolog.c. aferente
si dinamica acestui sistem
mitcmele (sau elementele
Mitoidele (sau nucleele unor viitoare mituri),
reminiscenele mitice, cu
si
mitice
relictele
miturilor),
constiTut ve ale
*
s.
M <lfc*. feab*f
tipTce

rituri

si

^corespunztoare,

MM
"jg^^SS^toS

k*<*

alctuiesc ceea ee in mod obinuit numim folclor

specule, funciunea i
folclor miUc anticipeaz prin coninutul,
parial
Este
rdi
.<.
/oMor
numim
i ca ce
S
pin la omologare, alteori pini la
tUnboliut de folclorul religios, uneori
Uc, in subparalel cu folclorul
evolueaz
milarc Folclorul religios
.popule
mitolog,
doar
mituri paralele, ce alctui**

^"j"''^
m

STd.
loffiV

traditional-populari

si

MM

pgine,

si

^, S SKJSL2^2E5

Pe

decanteaz,.decodific '
care uneori se contracareaz,
se reconstituie mituri cretine

folclorului mitic se extrag,

in etnomitologia aceluiai popor.

sistemul dc mituri particulare pe care ta
prin
etnic
mitologia
Dar
'
a unei concep! *
mitologice
de
gradul
conine reflect si
este mai autentic
ce
ceea
exprimi
care
panteon
de mituri etnice intr-un
ntr-o culturi tradiional-popular.i.
general a mitului, HnomitoSpre deosebire de mitologie ca tiin
este
iu fond un erttwt "
etnice
mituri
logia ca tiin a sistemului dc
de arhetipuri i
din fondul global de mituri etnice; o sintez integratoare
popor, bine definit In timp
tipuri, de variante i invariant* mitice ale unu.
integrat a tuturor activist dor m.t.ce ln
si spaiu, i totodat o sintez
Dar o ctnom.tolog.e, in ali terme .,
general.
care
le-a
cultura globali
despre mafi ?> lume, i o anumiU
concepie
anumit
reflecta, pc ling o
lor m.tico-eveniviziune de-spre fenomenele i faptele reale in structura
artistice i
menial. Totodat o etnomitologie degaja din reprezentrile^ deosebit
mitologic,
din modelele de gindire i creaie mitic o stilistic

alteori se

completeaz reciproc

do

stilistica literari propriu-zisi.

nfim

ctnomitologia ca o
n interpretarea noastr tiinifici
In mitologic un
includem
parte
de-o
structur plural, in sensul ci pe

reminiscene mitice proprii stadiilor culturale anterioare,

pe de alt parte, includem un sistem de creaii
mitice derivate din primele sau rezultate din mitogeneza permanent a
gindirii etnice. Aa se face ol fundamentarea istorico-Boeial a etnomitologiei trebuie s se bazeze, pe ling studiul paralelismelor mitice interne,
i pe sudiul conex comparativ-istoric extern al mitologiilor popoarelor cu
care romanii au venit in contact direct sau indirect, in condiii materialo
i spirituale cunoscute. Numai printr-o asemenea structur plural se
poate ajunge la reconstituirea ctt mai real a unei mitologii etnice, in ansamblul ei, in care sa se ntrevad caracterele particulare ale spiritualitii
proprii, n comparaie cu cele ale popoarelor vecine sau apropiate
din
aceeai zon cultural-istoric.
In aceast perspectiv teoretic i metodologic recuperarea i
sistem de n-liote

depite

si

istoricete, i,

reconstituirea mitologiei romne reclam in prealabil i investigaia

paralel a celorlalte etnomitologii din sud-estul Europei, ntre care au existat
un contact istoric reciproc, schimburi de idei i valori mitice, i ceva mai
mult, un destin istoric comun, chiar dac uneori a fost ingrat. Similitudi-

omologrile i convergenele mitice ne fac

constatm ce am dat
i ce am primit de la alii, ce ara asimilat creator i ce au asimilat
aijderea vecinii de Ia romni * 7
Pentru ncadrarea sau detaarea cultural-istoric a mitologiei romne, fn sau din contextul mitologic al sud-estului i estului Europei nu
posedm, pin in prezent, studii de sintez, ci doar citeva micromonografii
tematice pariale pe caro nu le putem folosi comparativ istoric dect sub
rezerv, ca puncte aproximative de reper. n schimb posedm studii
analitice pe teme i probleme etnomitice, Ia care vom recurge ori de
cite
ori vom avea nevoie, pentru indicaiile lor preioase, pentru sublinierea
substratului indo-european comun, sau a elementelor de adstrat. In ultima
vreme atlasele etnografice, folclorice, etnologice i sociologice, ca i coleciile muzeale de materialo etnografice i folclorice, au scos in eviden
multe idei i fapte mitice demne do luat in consideraie, care reflect
mitologizarea ca o form de mentalitate istoric, nu ca o stare do contiin permanent creatoare de mituri.
sub raportul comparativismului istoric extraromnesc rmin nc deschise porile studiilor
nile,

altora

Aa c

viitoare.

ISTOMOGItAFIA MITOLOGIEI HOMAXK

pe do-o parte, popoarele dominante i, po de altA parte, cretinismul

ortodox. Acum ptrund sporadic elemente de mitologie
germanic si
slavii in corpul mitologiei romne,
pentru a Ingroa sau dilua substana
ideativ i pondera expresia plastic a strvechilor mituri
autohtone,
uiumul nivel de cugetare mitic, cel mai scurt i mai elaborat
sub
raport artistic i estetic, este stratul mitologiei romne,
precipitat in ultimele trei secole in procesul renaterii culturale, cind
logii

Pentru eluci1. Criterii de studiu : nivele i izvoare mitnluyiee.

darea aspectelor eseniale ale istoriografiei mitologici romane ne proputrecem in revUt izvoarele antice i medievale ale problemei
nem Intii
acestei mitologii.
?i apoi sil -schiam structura de ansamblu a nii
Mitologia romana prezintA trei nivele de cugetare mitic concretizate
in trei straturi de creaie istoric (a mitologiei autohtone)

nivelul substratului mitic ce ine,

in general, de comuna primitivii

ine de evul mediu i
ce ine de perioada modernii i contem-

nivelul

adstratului mitic ce

-nivelul

stratului mitic

poran.
aceast perspectiva* istoric, mprim izvoarele istorice ale
mitologiei romne in trei grupe distincte, ns interdependente prin coninutul lor tematic i problematic, lu
izvoare referitoare la substratul mitologiei romne (secolul X i.e.n.
n

pn

in secolul al IlI-lca al e.n.);

izvoare referitoare la adstratul mitologiei

romne (secolele IV -XIV

ale e.n.);

izvoare referitoare la stratul mitologiei romne (secolele

XV XX

Nu urmrim s

definim aceti termeni, deoarece semantic ei explic

le precizm trsturile caracne propunem
teristice cind ii vom prezenta in succesiunea lor cronologic.
Primul nivel de cugetare mitic il constituie substratul mitologiei
romane, care prezint perioada cea mai lung de elaborare tematic i
problematic in esena lui, substratul mitologiei strvechi autohtone
posed la rindul lui sedimentri proprii, peste care s-au adugat aluviuni
preindo-europene i indo-europenc, aluviuni sarmatice, celtice, scitice,

coninutul

iliro-trace

anterior

Ai^

Mp

paralele

lor.

las

greco-latine.

Din motive de economic a redactrii, vom expune partea introductiv a substratului mitologiei romne numai n sinteza lui, trecnd deocamdat peste infiltraiile, adaosurile i returile ce au avut loc in lungul
proces de elaborare mitologic preistoric.
Tematica i problematica strvechii mitologii preistorice carpatobalcanice se refer la unele complexe mitologice, nu totdeauna lmurite,
lsind porile deschise pentru interpolri i ipoteze.
Al doilea nivel de cugetare mitic l constituie adstratul mitologiei,
care prezintA perioada medieval do elaborare. In adstratul mitologiei
romne intr SnUi toate contaminrile i calchierile mitice rezultate din
migraii i convieuiri cu unele popoare alogene, apoi intr toate acculturaiile unilaterale sau reciproce, in care

54

un

rol

important

l-au jucat,

altul ulterior etnogenezei

f tul

islor
iS

romne.

autrior etnogenezei

romne

etn S eneza Propriu-zis

Vperioada dintre
otnogeneza romn

Tu^S^S

r Trtt
referitor

so refer la perioada
cel istoric ulterior

la
i renaterea culturii
romane.
A P?Stul
este relevat parial de izvoare arheologico
i totA*' de
f izvoarele literaturii
odat
clasico greco-latine.
ani
)
referitoare la materiale de ordin mitologic
ffigffiS'
descoperite pe tteritoriul
Romniei actuale scot in eviden straturi de
apartmnd c Pcilor P ri 'are paleolitic, neolitic, a bronzului
i

A^Jr

fietSnd
Nivelurile

straigrafice

orizonturile

^rice atest existena

^^^nST^^
m formaie, totodat
i
tone

contradictorie

Izvoarele arheologice scot in

culturale corespunztoare
unei gtndiH mitice autoh-

polivalent, cu crize de cretere

tulburri de expresie plastic.

eviden

elemente

aspecte

ale activitii magico-mitologice, a scenariilor rituale i cultice

ale mitologiilor
locale pre-dace. Spturile efectuate, ndeosebi
n secolul al XX-lea, au
relevat
resturi

de civilizaie paleolitic, neolitic, a bronzului

i a fierului
populaiile etnice indigene. Printre descoperirile arheologice menionm vetxo de aezri i locuine,
necropole, incinte sacre,
obiecte (unelte si artifacte), nsemne rituale etc.
Studiul comparativ al
cronologiei (straigrafice, tematice i problematice),
al morfologiei (reale
sau presupuse) i al semnificaiei (intrinseci sau extrinseci)
ne destinuie
structuri de sisteme emblema tico-magic o i
horaldico-mitologico de tip
totemic, create i utilizate de autohtoni.
Reconstituirea unei mitologii autohtone incipiente din
aceste puine
date i clemente arheologice ar deveni temerar dac
s-ar bizui numai pe
ele. Cercetarea noastr ins i propune
integreze aceast reconstituire
in contextul general al complexului mitologic
istorico-geografic din sudestul huropei, folosind, cum am preconizat in
prima parte a lucrrii,
metoda comparativ-istonc, apoi a analogiei recurente i a ipotezelor do
pentru grupele

ale e.n.).
lexic

dou

constatm trei mitouna popular steasc, una cretin i una literar.

2. Substratul mitologici romne. - Mitologia
autohton prezint
aspecte istorice, relativ distincte, ins independente:
unul istoric

romne

lucru.

n ansamblul lor, materialele arheologice precizeaz locul, aria

zonele de prezen i distribuie, rolul simplu sau complex, obiectele
sacro
sau profane, eventualele totemuri i tabuuri. n funcie deci
de descoperirile arheologice ale ntunecatei mitologii pre-dace
se las surprinse
citeva elemente i aspecte caro alctuiesc pentru noi puncte
do reper
in studiul substratului mitologiei romne.

Cel mai arhaic nivel mitologic so refer, n ultima analiz, la forme

xmnpxente de cult, imprecise in semantica lor, discutabile in
simbolistica
lor, ca i la figurrile ambigue ale unor fpturi sacre.
Acesta
nivelul
este

50

vegetaiei
care include cultul forei brutale a intemperiilor, cataclismelor,
nvoite, a pustietilor.
epoci ndeprtate ni
(VI.* mai vechi indicaii mitologice din aceste
culturi arheologice , rcstrinso
le prezint cercetrile asupra aa-ziselor
arheologice menprofiluri stratigrafice. Dintre aceste culturi
la citeva

Groflcfi rupestra,

Runcu pe Sohodol. dup*

referine i indicaii i asupra superstiiilor si cutumelor mult anterioare,

referine i indicaii relativ la pre-mituri i pre-rituri indigene , care uneori
au supravieuit pin In plin civilizaie si cultur dac, alteori au disprut
in marile prefaceri rapide ale epocilor preistorice.
n citeva din naraiunile antice, greceti i latine, despre timpii
imemorabili i activitile mitice proprii acestor timpi, ntrezrim expli-

G. N. Plopsor.

Cultura OHfi in care s-a constatat prezena de jigunne femxmne

care simbolizau fecunditatea. De asemenea cultura ceramicii liniare,
cultura Vinca-Turda, cultura Ydastia. I.a Ydastra s-au descoperit
mituri criptice folosite
si figurine mascate, care au sugerat prezena unor
de magicieni i credincioi. n cultura Gumelnia s-au descoperit piese
de inventar funerar, iar in complexul cultural Oucuteni (A, AB i B),
figufigurine antropomorfe alturi de figurine zoomorfe. Unele capete de
rine in forma de cie au fost fcute astfel pentru a servi de recipiente
pentru ardere de rini sau fumigaii cu plante aromate. In cultura
Cernavod s-au remarcat f igurine tatuate pe piept cu semne ce reprezentau
cuite rituale sau toporiti de rzboi, ca si figurine reprezentind cai.
Iar n cultura Girla Mare s-au descoperit urme de foc.
b) Izvoare narative referitoare la aspecte, teme i probleme de mitologie preistoric in Dacia, incluse in operele logografilor i mitografilor

ionm

Gratlci nipMtri, Polo vraci,

dupA C. N. Plopor.

cal H subsecvente sau incidentale, mai mult sau mai puin clare, la presupusele origini ale unor superstiii, credine, cutume .i tradiii dace.
aeeste referine i informaii (in parte obiective) este posibil ca mitologia
pre-dac
fi constituit miezul mitologiei proto-dace; iar aceasta, la rimiul
ei, expresia transsimbolizat a mitologiei dace.
Cercetrile izvoarelor narative le-am supus unei analize semantico
i axiologice a textelor i contextelor lor, precum i unui control comparativ -istoric al coninutului integrat in micarea de idei culturale ale epocilor respective.

Dup

i romani. Lucrrile literare i prototiinifiee in greaca antic

despre superstiiile, credinele, cutumele i tradiiile populaiilor i grupelor etnice din epocile preistorice in Dacia, ne scot in eviden
alte teme, elemente i aspecte ale mitologiei locale, n variantele lor pe
epoci preistorice. Logografii i mitografii ne-au transmis tiri, cu coninut
mai larg sau mai restrins. intimpltor sau precis, fantastic sau veridic,
referitoare la gradul de dezvoltare sociomitologic a vieii in Dacia
preistoric. Dei aceste izvoare narative bc refer mai mult la perioada
premergtoare formrii civilizaiei i culturii dace, ncepind cam din
team de eroare de calcul
secolele
VIII .e.n., ele pot fi proiectate
cu un mileniu i jumtate mai adine in trecutul vieii pe pmintul
unele texte narative conin
Daciei. Susinem aceast ipotez pentru

c) Izvoare paleoetttologice. Studiul de teren al relictelor etnografice

al reminiscenelor folclorice i de art popular, al cutumelor i tradiiilor paleojn ridice, paleomedicale. pa Irttastron ornice etc. coboar cunoaterea noastr pin in comuna primitiv. E drept
iu aceast retrospecie putem avea vortigii de aduicimc, percepe i interpreta uneori eronat.
Dar metodele complexe de verificare a materialelor astfel receptate ne
pot readuce la simul proporiilor i al realitilor posibile i probabile.
De aceea cercetarea diacronic am efectuat-o pe etape i studii de cristalizare a rezultatelor obinute de la contemporan la feudal, de la feudal
la antic, de la antic la primitiv. Ipoteza relevrii trecutului ndeprtat
prin unele supravieuiri in trecutul apropiat, in baza ideii
trecutul i
prelungete antenele in timp, poate duce la regretabile erori de inter-

SA

KT

antici greci

latina,

fr

pretare, ce justific, in fond, exploatrile de adincime pe caro le faciliteaz

pa lenei nologla, nu attt ilustraia documentarii si n-construcia tezista,
cit mai ales descoperirea i valorificarea unor puncte de reper si referine,
prin intermediul cercetrilor complexe de lip interdisciplinar, axate de
asta data pe analize i sinteze fenomenologice, structuralist-semiotice,
evitat studiul sofisticat al relictelor i
morfologice i hermeneutice.
reminiscenelor mitologice, pentru a nu baza comparaiile istorice i
transferul de analogii pe erori de interpretare i ecuaii de calcul presta-

Am

Cercetarea pnleoetnologie este, in esena ei, circumstanial-adeccat

noastre moderne despre mediul ambiant i economicola cunotinele
tehnic al Daciei strvechi cu toate acestea, nu nc-a dus totdeauna la
concluzii valabile pentru premisele puse de noi. Ins, ceea ce e mai important, ne-a dus la o interpretare mai apropiat de adevrul istoric.

bilit.

Din strvechea mitologie autohton a persistat in mitologia roman

structura elementar a jitoanetor mitice strurechi, de esen preistorica,
peste care s-a suprapus nc de ta nceputul erei noastre suprastructura
*
unei mitologii cretine.

Elemente de mitologie germanic i slav ptrund sj>oradic in corpul

mitologiei autohtone, se topesc n substana ei, ngroa sau dilueaz
coninutul ideativ al strvechilor mituri.
In feudalism se produce in corpul mitologiei autohtone o sciziune
istoric : partea de mitologie daeo-roman inabordabil dogmaticii
religiei cretine ortodoxe cade intr-o profund ilegalitate cultural,
in care
sv menine mai apoi tot timpul piua la renaterea culturii romane,
sub
forma de mi'nlogie pagin sau mitologie diavoleasc ; iar partea abordabil
religiei oficiale de stat se transform intr-o rariant mitologic
popular
a confesiunii cretine -ortodoxe,
diviniti principale, care reproduce
la modul folcloric hagiografia local
incrotinat i tolerat de teologumenele medievale.

fr

In aceast perioad, mitologia zis pagin supravieuiete fragmen-

tar iu popor sub form de superstiii si credine de ordin

demonologie
i eroologic.
se explica de ce, iu ultima instan,
mitologia rom.tn
neasiinilat i netolerat de religie se reduce, pentru necunosctori, la
prima i ultima ei treapt mitic, la demonologie sietoologie literar si
plastic. Treapta teologic a acestei mitologii este' o transpoziie literur-popular a teologumenelor i dogmaticii.

Aa

Arheologii! a adus puine mrturii medievale referitoare la materialo

mitologice in Dobrogea, pentru primele secole in coloniile greceti i
unele aezri fortificate ale cetilor romane au fost descoperite tnciafe
sacre, altare onorifice, statuete, resturi de statut i stele cu figurarea ospului f uium r si eroul clre, monumente votive cu Cavalerii danubieni,
monede Utrioto gravate cu delfini sacri, apoi tezaurul de Ja Tomis cu zeia
Fortuna i zeul Pojttos i arpele fantastic Oh/hon, monumentul triumfal
Tropaeum Traiani de la AdamKlissi
cu unele embleme i simboluri
sacre efc. In rostul provinciilor daoo-romane, numite mai tirziu Moldova,
Transilvania, Muntenia, au fost descoperite unele incinte in ceti probabil sacre, sau urme de incinte pe dealuri i muni, unde stinci modelate
de natur sau de mina indigen, locuri de pelerinaj la izvoare considerate
sacre, i construcii de cult, ca i cahle de interior de palate, cu silfide,
cerbi eu stele in frunte, foi-frumoi etc.
:

cu

brae

SUturlA

nccfnlfl.

la lomiii

de coarne, dup*

VI.

Dumltmcu.

Folosind toate aceste trei categorii de izvoare arheologice, narative

i istorice) i paleoelnologice, vom putea expune in linii mari
imaginea mai veridic a strvechii mitologii autohtone (in capitolul Mito:

(literare

logii ancestrale).

Adstratul mitologiei romane s-a

3. Adstratul mitologiei romne.
renaterea
format in perioada dintre procesul etnogenezei romne
1. ...
avind ca centru de
culturii romane, aproximativ din secolul al 11

In Dobrogea romana s-au conservat pin in secolele III IV e.n.

srbtorile mixte eliiio-romane (]Jirmana,Targeliilc, Ta uriilo, Dionysiacelc),
ea

si cele daco-roiuane (cultul bradului, al sacrificiilor de animale, "al iconografiei ecvestre etc).

Iu aceasta perioada ncepe organizarea cretinismului pe baze pro-

prii locale.

gravitate cultural evul mediu, adic perioada propriu-zis de iniiere

a culturogenczei romane, pin iu secolul al XVIII-Iea.
Al doilea nivel de gindire mitic al mitologiei autohtone 1-a constituit adstratul mitic, adic ndelungul proces feudal de influene, contaminri i de calchieri culturale i implicit mitice alogene in corpul omogen
al mitologiei romftne.
n aceast perioad de migraii si convieuiri cu unele popoare alogene a avut loc un vast proces de uceuUmaie, in care un rol important
l-au jucat ini ii popoarele dominante i apoi cretinismul ortodox.

n urina invaziilor popoarelor migratoare in Dacia romana, mpiatul Aurelian (sec. III e.n.) ordon retragerea unitilor militare i a
administraiei romane, lsiud numii i capete de poduri pentru contactul
cu Provine Li aprut acum de ceteni daco-roinani, de daci l dacii
liberi. Din secolul al IlI-lea al e.n. se scurg piu in secolul al X-lea valuri
nesflrite de triburi clri in migiaie continu. Fiecare val este mpins
de cel cc-i succed i
pin la ultimul val. S-au scurs astfel sarma ii,

58

59

aa

populaie de origine vest-iranian, apoi goii (vizigoii

ostrogoii)

dou valuri) populaii

de origine indo-eurohunii de origine mongol, avarii do origine mongol, bulgarii
de origine turciei (apoi slavizai), slavii de origine indo -european, maghiarii de origine fino-ugric. Fiecare din aceste popoare, care se aflau
pe diferite trepte de creaie mitologic, unele pe treapta demonologic,
i altele, puine, pe treapta semidivinitilor i divinitilor, au exercitat
influene asupra anecdoticii mitologiei duco-romane in plin proces de
perfectare ca mitologie romn.
gepizilor in Dacia post roman
Despre un aspect mitologic al goilor
1
3
au scris Iordane* K B. P. Hasdeu , apoi Constantin Diculescu , Alexandru
gepizii (ultimii In

pean

mnttlM

Husuioceanu * i Virgiliu tefncscu-Drgneti* i alii, justificnd astfel

o influen reciproc daco-roman asupra goilor, gepizilor i invers.
La sfiritul evului mediu se exercit o alt influen reciproc romno
german in Transilvania intre romani si sai, iar in Bucovina intre romani
i austrieci. Aceast dubl influen reciproc este consemnat in lucrri
care amintesc de credine, datini i tradiii populare romneti i germanice intrate in impact mitologic.
n ceea ce privete impactul etnic intre romni i slavi (tot un popor
indo-europeau), migrai pe teritoriul Daciei post romane, s-a soldat i
el prin influene mitologice reciproce In perioada convieuirii i prin
incorporarea unor credine in perioada asimilrii slavilor de romni.
Att influenele, cit i incorporrile mitice rezultate din asimilarea slavilor
nu au alterat fondul autohton al mitologiei romne, pentru motivul

rat dac

daco-romanii cretini n-ar fi dus mai departe inima nsi a

spiritualitii geto-dacice, care era credina n nemurire" 10 .
nainte de etnogeneza romnilor, mitologia autohton isi restructureaz problematica, instituiile i ritologia In conformitate cu stadiul
de civilizaie i gradul de cultur ale primei verige etnice a poporului
romn : daco-romanii. Dar etnogeneza romnilor, nceput n secolul II
al e.n-, se continu i se cristalizeaz in sec. IV VI e.n. Primele izvoare
feudale care consemneaz aspectele eseniale ale acestei mitologii autohtone din perioada etnogenezei sint documentele de limb, referitoare la
viaa spiritual l la obiceiuri, superstiii i credine, urmtoarele sint
documentele de tradiie (etnografice, folclorice i de art popular) referitoare la procesul complex al civilizaiei i culturii protoromne. Ambele

documente s-au pstrat pin tirziu in epoca feudal in descompunere, sub form de relicte etnografice i reminiscene folclorice
i de art popular.
categorii de

Izvoarele literare feudale Urzii referitoare la cultura poporului

iu ri romneti separate provizoriu ne elucideaz
procesul ereditii culturale in domeniul mitologiei romne.
Dintre lucrrile manuscrise din evul mediu care ar putea prezenta
interes pentru mitologia romn este i Codexul criptic numit
Rohonczi 11
redactat
Ariton Vraeiu in Valahia in secolele XII-XIII, in latina
popular i realizat cu caracterele scrierii dacice" lS .

roman, fragmentat

dup

Cum Codexul nu a fost nc descifrat nici mcar fragmentar, pentru

a putea sesiza dac ilustraii documentar, care pare n ansamblul ei
a fi impregnat de alegorii, metafore i simboluri mitice, corespunde
coninutului ideativ al manuscrisului, ncercm
aplicm metoda invers,
eventuala decodificare tematic a textului prin decodificarea ilustraiei
iconografice. Pentru a putea ptrunde ins in inteniile criptice ale ilustratorului Codexului, am ntreprins o cercetare microstatistic a coninutului tematic al ilustraiilor miniate. Au reieit astfel trei grupe de ilustraii miniate: sacre mixte
profane ; cele sacre le-am grupat in:
mitologice, milico-religioase, religioase, rar cele profane
in
ornamentale.
Am extras din fiecare subgrup tema ideoplastic identificat aproximativ
dup subiectul ilustraiei miniate, dup punerea in scen, personajele princi-

erau de aceeai factur ind o -european.

Influenele, contaminrile i calchierile mitice reciproce romnoslave au fost studiate in ceea ce privete terminologia mitic de B. P.
Hasdcu, M. Gaster, X. Cartojaii, P. Olteanu, Dan Simionescu, L Iordan,
Gcorge Mihil >i alii, iar studiul propriu-zis mitologic de B. P. Hasdeu,
I.-A. Candrca. I.nzr ineanu, Anca Iriua Ionescu i alii. In cteva,
din aceste lucrri se constat fie o dubl terminologie, pentru
aceeai fptur mitic, fie o dubl interpretare semautie pentru aceiai
influena slav asupra mitologiei romne s-a
termeni. Cert este ns
exercitat in domeniul demonologie! mitice, in care slavii excelau. Iar din
partea romnilor s-au exercitat influene lingvistice i influene mitice
la slavii din sudul Dunrii, n domeniul semidivinitilor agrare i pastorale.
Faptul
ne-am oprit mai ales asupra migraiei germanilor i slavilor nu nseamn
nu s-au exercitat influene reciproce intre romni
i maghiari, ins acestea beneficiind de dou fonduri mitice, diferite, indoeuropean i fino-ugric, nu au fost atit de elaborate i complexe ca in
celelalte cazuri menionate. Totui romnii din Transilvania au dn mai
mult alogenilor sub raportul obiceiurilor i datinilor mitice dect au
menionm obiprimit de la acetia. n aceast privin e de ajuns
ceiurile mitice de peste un an legate de solstiii i echinoxuri, de agricultura,
de deal si pstorit ul ovin.
Ioan G. Coman, intr-o lucrare recent 7 susine cu argumente de
istorie a literaturii patristice la Dunrea de Jos, pe de-o parte
populaia daco-roman invirstat din secolele III i IV cu goii, iar din secolele IV si V i cu hunii ... [care] vorbeau limbi diferite (gotica, hnnica,
avara etc.) erau inmnunchiatc l apropiate prin limb de cultura i administraia Komei. limba latin'" i pe de alta c. in aceast vreme, credina
cretin a fost un factor de promovare a romanizrii" in timpul
migra iilor. Continuitatea nu putea fi atit de puternic i de lung du-

i ntre acestea cele referitoare la soare, lun, stele, comete, ceea ce

nseamn substratul unei mitologii astrale avind n central ei cultul soarelui. De altfel numrul mare de simboluri ale soarelui, circa 15, denot

00

01

pale

dup
dup

secundare,
alte elemente de ncadrare fn scen (peisaj, arbori,
incinte ete.) i
reprezentarea ideoplastic prin alegorii, metafore si
simboluri, i am alctuit un tabel ipotetic de situaie tematic
care se poate intui in parte tematica de ansamblu i pe categorii, genuri
spee de ilustraii miniate.

dup

Comparind ilustraiile miniate de tip sacral cu cele de tip profan,

constatam dominanta sacrali. n cadrul don inautei sacrale de tip mitologic, soarele se intilnete aproximativ in 7 ilustraii
luna n 2 ilustraii
arpele (sub cele trei ipostaze, arpe propriu-zis, dragon i balaur) in 5
ilustraii; muntele n 3; copacul sacru in 1. Ilustraiile sacrale de
tip
religios le intiluim in urmtoarele teme
trinitatea 1, ngerul L crucea 2,
cina (probabil de tain) 1, Curist purtiud crucea 1, rstignirea 3.
;

Ilustraiile profane sint atit

de puine

incit le

lum

global in consi-

deraie.
Intre ilustraiile iconografice sacrale
gice

predomin

deci

cele

mitolo-

interpretare: proliscmic a cultului solar. Ceea ce lipsete din Iconografie

sint ins animalele domestice : oaia, capra, calul, boul, ciinete, iar din
cele slbatice : lupul, ursul, cerbul ; apoi psurile : cocoul, coibnl, vulturul

Fapt care trebuie s dea de glndlt interpretului despre o iconografie

multe elemente de bestiar cretin.
bestiar mitic redus i
Dat fiind situaia microstatistlc din tabel intre mitologie l relieste vorba de un material ideoplastic care
gie, putem presupune
reflect;** perioada de tranziie de Ia mitologia astrala nc dominanta la
redactorul Codexului la aceea religioasa cretinii nc nedefinit ritual
(catolica sau ortodox).
Sub raportul mitologici astral-solare, iconografia Codexului pare
a justifica astfel preeminena unui fond solar ancestral, care se resimte i

etc.

fr

miniat eu un

calcule,
ilustraiile luiniate de tip cretin. Dar cte contaminri i
influene i acculturaii nu se pot ivi intre temele iconografice ce aparin
unei perioade de tranziie de la concepia i viziunea solar despre
in

via

la ce-a cretin primar.

Imine de constatat in

i lume

msur

descifrarea textului de ctre o

ce
comisie special de paleograficieni poate confirma sau infirma supoziiile
noastre iconografice despre ilustraiile miniate care tipologic aparin
Europei sud-estice i centrale.

In secolul al XVII-lea Martin Opitz, un istoric considerat printe

germane i un poet de vaz in vremea lui, in peregrinrile
lui europene a poposit un an ca profesor la Universitatea din Alba Iulia,
n lf>22 1623. Cu acest prilej a cutreierat mprejurrile i 1-a interesat
centrul romnesc de aurari de la Zlatna, din Munii Apuseni. Impresionat
dc ruinele de castre romane, inscripiile, ceramica, portul si limba, a scris
un poem tu versuri. Zlatna oder con der tvhe des (iamuthes. Martin Opitz
a strns material pentru o istorie intitulat Dacia Antiqua, care s-a pierdut
13
probabil dup moartea lui (de cium) la Dauzig, in 1G39

al literaturii

in notele explicaIn poemul Zlatna, Martin Opitz evoc iu text

tive
1) pmimul Daciei presrat de urme de ceti i monumente rounor
mane.; 2) limba romn ca Umb4 romanic: 3) supravieuirea
5)
datini i tradiii romane n portul popular ; 4) extragerea aurului
e
modul de
al locuitorilor .Munilor Apuseni. Putem susine
primul document strin despre neolatin itatea romnilor, evocat in versuri,
iutr-o
de circulaie european (german), despre nobleea spirituali a romnilor, despre care alte docuini-nte tceau ostentativ.
n citeva cuvinte, iat cum evoc t cukU mitologic romano -dac al
sonet Zlatna cetatea Sarmis, Muntele Vulcan (al zeului cu acelai nume),
numit i zeul chiop, i povestea despre munte, care sun astfel Povestea
despre munte j ce vine de demult / ne spune c-i acolo /o stnc-n care
de erei s-o ai, pe
sint / spa te -aceste vorbe
/ sub mine-i o comoar; j
mine ! cat de
oamenii puterea / i-o puser
rstoarn {...). j
ndat / ca piatra s-o ntoarc / pe partea cealalt ; / dar i pe nona
a stincii au citit / in sacra tor latin / n mine n-au lovit /nici
bucur cd la soare I
fulgerul, nici ploaia, / am stat cu fruntea-n jos; /
cu fruntea m-ai ntors'' *. n subsolul poemului. Mihai Gavrl noteaz
Ttrgvl de fete din Munii Apuseni amintete cele povestite de Homer.
:

via

Hmb

fa/

Ediia

este

Gavril

adus

Trtria

la zi

fost descoperite trei

relicte mitice de Mihai

unde ] printre altele au
ars care conin pictografia unor texte

cu note, date, fapte

de Alba Iulia

in apropiere

plcue de

lut

i
[

strvechi i care prezint analogii cu cele scoase la iveal la Uruk Warka

Mesopotamia inferioar" l& o inscripie dedicat zeilor subpmnteni'',
referitoare la M. TJlpius Augustus, libertul Iui Hermias, administratorul
minei do aur" w n text descrie pe migratori din deprtate Asii / venind
pe cai gonaci", goii si hunii. Face aluzii la Iordane* care confund pe
goi cu geii. Amintete de naiade, satiri, nimfe i Pan pe malurile Ampoiului. Martin Opitz ncadreaz viaa din zona Zlatna intr-un cadru mitic
antic, evocind astfel trecutul latin al locuitorilor Munilor Apuseni.
Primele consemnri romneti de mitologie comparat in general
si mitologie romn n particular aparin ins lui Dimitrie Cantemir prin
operele lui
importante pentru istoriografie
Descriptio
Moldatiae
(1717) i Hronicul vechimei a romano-moldo-clahilor (1720). D. Cantemir
atinge unele aspecte inedite ale mitologiei autohtone. n Descriptio Moldattiae, referindu-se la geneza divinitilor, semidivinitilor i demonilor
mitologiei greceti, Dimitrie Cantemir susine
acestea sint de origine
uman; n privina motivaiei miturilor subliniaz teza lui Evhemer
ele oglindesc cinstirea unor oameni divinizai prin rituri i ceremonii.
;

Dei in perspectiva istoriei antice acord mitologiei greco-latine

credit intelectual deosebii. Dimitrie Cantemir, in jKTspectiva istoriei
contemporane lui, discrediteaz cu termenii de superstiii i do ruinoase
credine vechi" unde diviniti i aciuni relatate de mitologia popular
romit. Dar aceste consideraii de ordin religios, referitoare la lupta cretinismului mpotriva ereziilor din vremea lui, nu-1 mpiedic
emit.
judeci de valoare relativ la originea eind dacic, cind roman, a coninutului acestei mitologii. Paralel cu luare/a de atitudine istorist, trece
in revist numele a circa 20 de personaje mitologice pe care le creioneaz
vag i crora le atribuie somantisme n general acceptabile. Dintre aceste
personaje mitologice unele prezint lin caracttr teologal de mari diviniti
in disput intre elo sau in teomahie, altele un caracter general demonic,
de spirite i duhuri minore: Striga; Avestia, aripa Satanei; tricoUci;
Fete de mare (sirenele) ; Fete peti ; Faraoni ; Dracul din vale (din tu)
Stahia; tima banilor; Frumoasele (sirene); Joimric; Zburtorul;
Miaznoapte ; Ursitoarele : Zina (Diatia) ; Drgaica (Ceres) ; Doina (Marto
sau Bellona); Sado (Veiius); Mano (Cupidon); Ppluga i altele; i,
in fine, altele un caracter eroic, de fpturi legeudare care promoveaz
civilizaia i cultura etnic n aspectele ei curente.
un

Din aceast expunere reiese

mitologia popular romn a fost
sesizat de Dimitrie Cantemir mai mult pe latura ei demonologie. Sesizarea marcheaz nu atit stadiul real al mitologiei romne ca rezultat al
luptei cu religia oficial de stat, cit gradul de investigaie tiinific iu
secolul al XVIII-lea a problemei etnomitologice.
Observaii indirecte de mitologie popular la romni mai fac in
secolul al XVUI-lea J. J. Ehrler i, dup el,
Fianz Joscph Sulzer.
Ehrler, revizor austriac imperial in Banat, scrie un referatin care descrie unele aspecte particulare alo obiceiurilor
,
si datinilor mitice la romni : o statistic demografic in care constat
prezena n marea majoritate a romnilor 18 i consideraii Despre reliJ.

T.

monografie

17

educaia copiilor, datinile i prejudecile romnilor i sirbilor" I#

Trebuie reinut ideea
Religia este practicat mai mult acas, deelt la
biseric";
religia domestic e plin de prejudeci, superstiii i credine
(de minuni i vrji, de alungarea diavolului i strigoi). l preocup riturile
de naxterc, nunt i moarte. Descrie copilul repudiat la natere, numit
gia,

BS

judecata
nunta jocul n cerc al noroi
biseric i Izgonire: lor ; fereastra sufletuhn 1 sicriile morilor
alte obiceiuri puin
jur/tmintul sacru al romnilor pe ap, pline fi sare, .

I.pdat

raptul fecioarelor 1

lotrilor in

romn

** creasc din nou.

Acum mitologia populara

intra in orbita
intereselor literaturii culte, creia i devine sursa de inspiraie
de prelucrare pentru marii scriitori romni. Aceasta vrea
spun
in stratul
propriu-zls constatm trei nivele de Creaie paralel : un nivel mitologic
natural, de ordin popular si tradiional,
un niel mitologic cretin-ortodox
9 un nivel mitologic artificial, de ordin literar cult.

De la nceputul secolului al XlX-lea s-a pstrat in manuscris Condica limbii romneti de vornicul Iordachi Golescu, Condica fiind de fapt
un dicionar ce cuprinde o
parte din paremiologia romn (pilde,
povuiri, cuvinte cu cheie i poveti) si un cutumiar popular (brezaia,

bun

cluarii, colindele. dnVgaicajgemalaua, paparuda, urrile etc.). Din Condica

Iordachi Golescu au fost publicat* unele articole in revistele secoXlX-lea i al XX-lea. Lucrarea ntreag a fost interpretat de
exegei ca un document etnologic de epoc.
lui

lelor al

n intregul secol al XlX-lea se repun bazele culegerii datinilor

mitice i redactrii unor mitograjii mai mult sau mai puin
consistent.
Gh. A.Miehi preconizeaz o mitologie poetic, din care public
n limba
francez Uoquie et Triam, Ugende populaire (1840), Moii, legend popular
<f.a.t. In legt ui.
u iiaba Dochia din Ceahlu, execut citeva desene
mitice n excursiile lui documentare de teren. Ca i Gh. Asachi,
Ion II.luule Kdulescu militeaz pentru o mitologie poetic
din care scrie
citeva poeme in versuri : Zburtorul
(1843), Cgclopele tristei figure, Tantahda sau Tindal
(1854) si epopeea Mihaiada (18441869).
Studiile de mitologie romn incep .i fi elaborate acum
punct
i

Franz Josenii Sulzer publiCftpitanul imperial i juristul austriac

* ... care rece in
Daciens
transalpini**,
in l&l (ieschicU des
it.Cc
elob.c.m
c.tcva
r. ,.
privesc
in.li.vc.
,evi>. informaii .are
lusul , di
romni. Se referit ndeosebi h colinde i. jocul ,.ca
Dumc.t i indirect din opera lu.
luat cunotin aii. direct in Valal.ia,
jocu cluul ca o .1 n
prezint
Sulzcr
4.
II,
K.
In
voi.
fante
..ir'
iri,,
aj Ji
o paralela
a colisnliilor la rm..i . IScind totodat
c.pelui
pn
cxecu.n. cluul... ... fa
galii. Interesanta este o relatare a
osteni a.
Transilvaniei, la are particip ca juctor. 12

... rWjl
fiecare |.c eite o .blie de
Ostenii au jurul
mtase ca ^* * ^roba
incii, inindu-se lejrai in aer de 12 sfori de
pcm... a simboliza astfel jocul lor aerian, conform
leouor
dor
lui V."
lueraieaT,
unnar.ta
ale romanilor. Descrierea iuteglal poate f.

MK*Mfc
MW

T. Burada
/,.

**.

l'arl.a cea
reflcci din plin pe

Strul.ll miloloipei rom.lne.

giei roma...- cslc a.

a'

care

paralel la creaia
de la creaia poporan pin la creaia eul. si
stratul
asupra mitologiei romne. Aceast pane a... n...mt-o
C"'f

mai elaborai. a n.Uoiooale planurile jU

t^llic
modem ?

bineine.cs
de asemenea arheologice
oarele
autohtonilor,. eUiologu
descoperiri privitoare la trecutul mitologic al
sudului
(cerccWi de teren, arhive i muzei*, comparativ istorice
i mnstireasca,
Europei) i literare (de cancelarie domneasc, boiereasc
.
de cronicari, cltori st iii ini in rile romaneti etc).
<#
mitologii auto 1Se pune intreharea : ce filoane de aur ale strvechii
feuda
din >ultn.tul primitiv prin substratul

SSSSRS

tone au strbtui
stratul prezent? Ce teme

cristalizai
si motive mitice
coregrafic, ,1 prin
in arlele plnslice decorative, in muzic i
pe latura
proces de creaie s-a ini regii corpul mitologiei romane

popular
acest

MU

\\}
toUU

si

evidena valonie
investigaiilor teoretice si metodologice i au ieit in
universal l
ei perene in cultura romn i prin aceasta In cultura
bucata
consemnrile tal Dimitrie Oantemir a trecut o
mitologiei romne mcept
interesul
cind
X-lca,
secolul
al
XI
de timp pin in

Dup

bun

i Pcal

din
istoric i lingvistic. B. P. Hasdcu deschide calea analizelor filoa sintezelor lexicografice. Exegezele ntreprinse recent asupra
operei lui B. P. Hasdeu no relev in ce constau preocuprile lui mitologice.
Intre 18501854 redacteaz in rusete citeva studii rmase n manuscris :
Mitologia dacilor, care s-a pierdut, i despre Zeia mum. Zeia Dochia si
Babele de piatr; Stahia. Intre 1854-1857 concepe un studiu amplu,
redactat parial in rus i rmas in manuscris Reminiscene ale credinelor mitologice la romni (din care s-a pstrai partea I, intitulat Reminiscene ale credinelor dacice L Credine in nemurirea sufletului; 2. Adoraia soarelui 3. Dochia). Din aceste materiale au fost publicate i comentate citeva studii de I. Oprisan ,3 Altele au rmas inedite Sftntul Qheorghe btruttorut la moldo-valahi i inelul
nframa, istorioar daco-roman.
Iar intre 1857 1895 incepe
publice noi studii cu implicaii mitologice,
mai ales in revista Columna lui Traian". Interesante pentru istoria impactului mitic ntre autohtoni i populaiile germanice n raigraie sint
Zina Filma, goii i gepizii (n Dacia (1878). Continu cu microanalize
istoriografico-lexiealc de evident caracter mitologic. n al su Ethymologicum Magnum Romaniae (3 volume, 1886
1898) expune aspecte inedite
pentru istoria mitologiei romno In referine asupra citorva personaje
fabuloase Agerul pmintului, Al, Andilandi,
Ape, Aripa timpului,
liaha Sovac, Babele, (tiatu Palm) Barb Cot, frumoasele, Murgit,
S'til. Sfarm Piatr etc. In toate Micromonografiile consacrate acestor
personaje fabnloaeOi B. P. Hasdeu pune accentul pe coninutul
expresia
lor tracic in mitologia romn. Din acest punct de vedere se poate susine
el devine iniiatorul cercetrilor tracologice n tiina romn n plin
secol al XlX-lea.
Mergind pe urmele lui B.P. Hasdcu se remarc At. M. Mnrieucscu.
care ntocmete un chestionar sau o Epistol deschis (1870) pentru cule-

de vedere
logice

Mo

gcrea datinilor i clementelor de mitologie popularii. Public IntH Elde

(1873) i Fa-Bica (1873), apoi fragmente dintr-o Mitologie daco-roman
(1881), intitulata mai apoi Mitologi* romneasc (1883), precum i o serie
de Descoperiri mari (18711873), legate de coninutul mitologic al unor
superstiii i credine populare, precum i despre Srbtorile mitologice
romane vechi (1870). ncheie cu Cultul jAgUt fi cretin (1884), In care rovine
la prezentarea unor probleme de mitologie dacic si roman;! in Dacia.
Este preocupat de Mitologia tlin Testamentul rechi (1873), in care
intuiete unele date i elemente valoroase, aniicipind astfel cercetrii
ntreprinse in secolul al XX-lca de celebrul James Frazer.
nceput
In dorina lui fierbinte de a crea o mitologie daco-roman
contrafac unele teme de folclor mitic pentru a demonstra strvechimea, autenticitatea si valoarea creatoare a acestei mitologii. Oamenii
tic tiina ai vremii l-au combtut pcuiru exagerrile lui. Vasile Alccsaudri

a luat poziie net mpotriva tendinei de a mitotogisa folclorul obinuit

i mai ales mpotriva semantismelor lui mitologice, mergind pinii la impiedicarea de a
se publica unele concluzii.
Din categoria culegerilor de datini mitice i redactri de mitogntfii
Mitologia dacoromn, a lui Sim.
tematice menionm iu primul rind
FI. Marian, publicat sub form de articole in revista Albina Carpailor"
din Sibiu n anul 1878, in caro se refer 1) la balauri, 2) la spiridui,
3) la solomonari i 4) la moroi. Aceste patru studii micromonografie? de
materiale mitice referitoare tot la demonologia popular roman sint departe de a satisface exigenele unei cercetri modeme.
Printre alte tentative de prezentare a mitologiei poporane se remaic
ndeosebi Lazr ineanu. Acesta public nti Ielele, studiu de mitologic
comparat (1886), apoi Basmele romne (1895), ultima o lucrare ampl,
premiat de Academia Komn, in care se acord o importan deosebit
basmelor fantastice de factur mitologic sau cu implicaii mitologice.
I.azr ineanu, trecind in revist importana antropologic a basmelor (pentru caracterul lor documentar referitor la prezentarea tipurilor
umane, a credinelor in farmece i vrji etc), importana etnologic a ba.imelor (pentru fiinele supranaturale, mitice, miraculoase, credinele in
semne prevestitoare, urme de ordalii sau judeci divine), conchide oft
basmele n limba lor metaforic i in idiotismele lor relev un coninut
mitologic general sau particular uman. Iu partea consacrat tipurilor de
basme cu ciclurile corespunztoare scoate in eviden i caracterul mitic
al unor eroi de basm. Ceea ce merit
fie remarcat in aceast ampl monografie tematic consacrat basmelor este analiza mitologic a unor eroiarzi
populari, pe care-i consider oameni infernali" (Pcal, Tindal etc.).
i

La

sfiritnl secolului al

XlX-lea

studiile

de mitologie comparat

prind avint. Printre comparatitii romni ai folclorului mitic menionm

pe Aron Densuianu i G. Dom. Teodorescu.
n cercetarea mitologiei romne Aron Densuianu manifest trei
tendine creatoare 1) de teoretizare asupra mitului i mitologici, 2) de
reconstituire a mitologiei romne prin cercetri tiinifice de ordin tematic
sau prin creaii literare de tipul epopeii mitice i 3) de fundamentare tracolatin (mai precis daco-roman) a mitologiei romneti.
:

YiM, dup Aron Densuianu,

este o poveste etiologic ce se refer

strvechi, iar mitologia este un sistem de poveMiri
etiologice extrase din epica popular, uneori povestiri incomplete sau
rudimentare, care pentru a fi nelese trebuie reconstituite de mitologist.
la

un eveniment

istoric

In proeesul de reconstituire a mitologie) populare apar goluri care trebuie

umplute de mitologist. Interpolrile devin in condiiile enunate
construite in funcie de viziunea i necesitile sistemului sau ale reconstmctorului. Iar lipsurile dinir-o mitologie popular pot fi suplinite prin
creaii literare epice de ordin cult.
Aron Densuianu a ntreprins mai multe investigaii tematice de
mitologie
Studie asupra poriei populare romne. I. Elementul
mitologic (1866) Originea doinei (1869) De unde vine mitul Ileana Cozinzeana (1872); Semo Sanctus
Simbele. Studii de mitologie comparat
il *->'_'): Colindele *i Uimitele redice (18113); Bej renul Colindelor (1893);
Terfarii (studiu de mitologie comparat) (1893) Persecuia religioas a
rrchilor datini (1893) Din mitologia romn. I, Gana. II, Casmete (1893)
Tradiiuni locale (1893) Din mitologia romn. III, Duii. IV, Beda. V,
Alintri (1894); Arghir ca mit
tendin (1895); Din mitologia romn,
17. liriul preacuratei. VII, Gorgoane (1895); Epopeea noastr pstoreasc
(1895); Arghir si Traian (1896); Sot (la urare cu plugul) (1896). Din
analiza acestor cercetri tematice de mitologie romn se poate constata
nnele au un simplu caracter descriptiv, altele un complex caracter
coraparativ-istoric, ns nu totdeauna susinut, i, in fine, alteleau caracter
integrator intr-un context mai mare, de tip monografic, denumit, in general, Din mitologia romn, rmas ins neterminat.
Aron Densuianu a tins la ceva mai mult.
dnsul reconstituirea mitologiei romno nu trebuie
fie o oper seac de erudiie* ci una
literar de proporiile si valoarea unei epopei naionale, care
satisfac
exigenele unui fragment de mitologie romneasc literaturizat, ale unei
mitologii poetice. La aceast idee au aderat tacit sau pe
intii Gh.
A-achi, apoi Ion Heliade Radulescu i chiar Alecu Kusso.
Poemul lui epic intitulat Xt grinda, redactat in dou rate: prima
parte in 1879, iar partea a Il-a in 1881, relev iu tirade patetice destinul
lui yegru Vod, care trece din Transilvania in Muntenia pentru a funda
un principat. Lupta lui cu elementele naturii i oamenii este ajutat sau
mpiedicat de diviniti aliate sau dumnoase, care emerg din panteonul (mai mult fantezist decit istoric) al Daciei strvechi.
Paralel cu studiul literaturii populare M. Gaster ine prelegeri de
mitologie comparat intre 1881 1885 la Universitatea din Bucureti
(V. Florea, Jf. Gaster, Coresponden, Bucureti, 1985, p. 1).
In acelai rstimp, G. Dem. Teodorescu public Zeii locali, Genii,
erpii de cas (1870) i Mituri lunare, Vtrcolacii. Studiu de etnologie pi

pri

romn

Dup

mitologie

comparat

Gcorge
<fc

(1889).

Cobuc (18971908)

tip solar, abia in ultim;*

s
fa

mitografie

romneasc

descrie o mitologie popular romneasvreme valorificat.

dezvoltat este aceea a Elenei Niculi-

Yoronea publicat sub

titlul Datinile si credinele poporului romn, adunate

*i aezate in ordine mitologic (la 1003, voi. I, din cele patru volume proiectate, alctuit din patru
asupra facerii lumii, voi. II despre om,
volumul III despre natur i volumul IV povestii. n fond, aceast vast
lucrare monografic este o antologie de folclor mitic romn, cu referine
speciale la cel din Bucovina.

pri

n prefa". Elena Niculi-Voronea susine

i-a propus s
sensul i
fac din bucile risipite un intreg", pstrind pe cit
posibil nelesul mitologic al credinei sau al mitului". ncheie cu o mrturisire de-a dreptul impresionant,
i-a croit singur drumul iu pmintul inelenit al mitologiei romne", drum care e foarte greu i plin de

ptrund

67

vor veni Ins mai trziu alii caro lo vor semna".

sper
susine, do asemenea, oft nu i-a lucrat cartea dupi nici un model,
ci a fost povuit mimai de ceea ce singur i s-a artat. Au trebuit
o reedifice i iar
drme lucrarea gata si iar
ani do zile
edifice fi
drime, pin ce a dat de caUa ce i s-a prut mai nimerit i n
greaua ncercare nu a avut ajutor dect slabele ei puteri" *.
la Elena Nicub-Voronca, ca si la Sim. VI. Marian, ca ?i la Dihirtoape, dar

Ea

predomin consemnrile si indicaiile mitice referitoare

mai rudimentar treapta a mitologiei romne, la demonologie popular,
demoni, semidiviniti, eroi, Crciun si Crciuin care include laolalt
neasa. Pdureul, Sfintele sptmini, Rohmanii, Cpcunii, Striyoaicele.
n monografia Klenei Xiculi-Voronca sclipesc, idei referitoare i
Pmintul Mum,
la unele personaje mitice de rang superior, cum ar ii
Cerul Tatl, Sfinii mai importani ca: Ilie (Jupiter Tonans), Toader
(Centaurii i Qheorghe (ApoUon).
Elen: Niculi-Yoronea trece de Li expunerii mitogralic la teoretizarea problemelor mitice, cum este aceea a paralelelor intre credinele
poporale la romftni i intre alte popoare alo cror mitologii le-a studiat".
in care primul volum se refer
Este vorba de lucrarea Studii in folklor
Rola: Crciunul, Boboteaz, Trifoi Stretania, Laurul latin, Romanii si
mnii, Eroii neamului; voi. II la: Zeus si curirile, Chronos-MoM,
sacrificiile in Italia, Slii, mbUnzirea sacrificiilor, Lumina si Inteligena,
Despre bogomitism, unele texte bogomilice, Paralele de folclor mitic. Toate
acestea au ajutat-o, dup propriile ei cuvinte, s ridice un mic col al
voalului" co acoperea viaa etnic a poporului roman relativ la culturogeneza autohton.
n ansamblul lor, studiile pe care le-a ntreprins Elena Niculidezgroape do sub ruinele timpului mitologia
Voronca au urmrit
poporului romn'' in ntreaga ei romanitate. nsufleit de dinamica latia
nist i de resursele ei creatoare. Elena Niculi-Voronca susine
fcut citeva descoperiri semantice, socotite de lingviti drept erori generate

mitrie Cantemir,
la cea

de ecourile

suprasolicitrile curentului latinist.

fie elaConcomitent cu aceste lucrri antologice de mituri ineep

borate paralel i studii de istoriografie mito-lingvistic. B. P. Hasdeu este
acela care deschide drumul analizei filolocicc i sintezei lexicografice de
mitologie. In Kthymologicum Magnum Romaniae expune chiar unele
aspecte, ale mitologiei romne.
DbB alt perspectiv i cu alte resurse reia lucrurile de la capt
Tudor Pamfile in studiile intitulate Mitologie romneasc, trei opuscule
publicate Intre 1916 1924
Dumanii i prietenii omului, Comorile si
Pmintul. n fond, mitologia lui Tudor Pamfile este tot o mitografie antologic, in care accentul cade pe dcmonologia popular. n substana ei,
de elaborrile anteaceast luerare antologic nu aduci' nimic nou
rioare ale lui Sim. FI. Marian i Elenei Niculi-Voronca in materie de
mitografie popular, decit o nou scriitur.
Nicolae Densuianu in Dacia preistoric (1910) i propune s re:

fa

constituie substratul mitologiei dacice prin mitologia pelasgic, extras

din literatura antic greco-roman. n fond, aceast lucrare de vaste proporii stabilete in Carpai i in valea Dunrii de Jos una din oceumenele mitologici universale, de unde so difuzeaz n Europa i Eurasia
vechea cultur carpato-danubian. n spiritul operei lui N. Densuianu
s-a dezvoltat un vast curent de idei care a dus la publicarea unor studii

68

continu opera. E vorba do lucrarea lui Nicolae Miulcscu, Da-Ksa

Oods Country (Milano, 1976), In caro descrie geneza euroindianxMmului dac.
Dacia preistoric este deci prima tentativ de elaborare a unei mitologii
pelasge i totodat cea mai ampl ncercare comparativ-istoric de stabilire a unor puni de legtur ntre mitologia pelasg i cea romn.
n prima jumtate a secolului al XX-Iea civa folcloriti de catedr
universitar se ocup cu studiul mitologiei romne. Acetia prsesc
poziia mitografic, depesc stadiul demonologiei domestice, pentru a se
avinta in lumea fanteziei mitice controlate de metodele <i tehnicile tiinelor social-istorice contemporane secolului al XX-len.
n aceast epoc Petru Caraman public un studiu analitic despre
mitologia cretin a Europei orientale intitulat
Substratul mitologic al
srbtorilor de iarn la romni i slati (Iai, 1931). In fond, lucrarea lui
prezint o paralel comparativ-istoric, de-o parte, a ciclului srbtorilor
do iarn la romni Crciunul, Anul Nou, Epifania si Carnavalul i, do
alt parte, a ciclului acelorai srbtori greco-roiuaiie Brumalia, Dio~
ngsiucele, Satumalele, Larentalele, Compitalele, Calendele lui Ianuarie i
ce-i

dup

datele folclorului mitic special

Carnavalul. Astfel, pune in eviden,
al romnilor, sursele, contaminrile, analogiile frapante i influenele sufeimportana lor pentru studiul mitologiei
rite do srbtorile studiate

romne.

Dup

Petru

Caraman, Crciunul relev numeroase reminiscene

folclorice de ordin mitologic, deoarece este sinteza tuturor solemnitilor,

riturilor ciclului pgin al srbtorilor de iarn,
cutumelor, superstiiilor
consacrate cultului soarelui i, totodat, cultului morilor. La ritului
Carnavalul relev numeroase reminiscene folclorice de ordin greco-trac
consacrate lui Dionysos
celebrrilor lui nsoite de acolii mascai.

su

Influenele, contaminrile si reminiscenele Ia care so refer Petru

atribuim originea acestor srbtori de
Caraman nu trebuie
ne fac
iarn exlusiv numai unei moteniri comune, cci tradiiile specifice fiecrui popor au contribuit din plin la formarea i Ia transformarea coninu talul 5j formelor acestor >rbatori. In acest caz, motenirea mitologic
a romnilor se amestec cu tradiiile mitologice mediteraneene grecoumane si traco-grecetl pentru a supravieui presiunii cretinismului

oriental.

Aurel Cosmoiu public un studiu teoretic despre mit n general,

Geneza mitului (Bucureti, 1942), marcind astfel o etap nou in literatura romn de specialitate, iu perioada rzboiului, cind nimeni nu se
mai gindea la mitologie.
Primul studiu de folclor mitic al Iui Ovidiu Papadima este 0 viziune
romneasc axiipra lumii (Bucureti, 1!U1). Cum de altfel precizeaz in
prefaa intitulat Lmuriri cartea nu e o oper de elaborare, cit de
cutare i gsire a unor adevruri dintr-o lume care astzi e lestul de departe de sufletul nostru modern'' M i, continu, eo carte de nfiri
7
decit de demonstraii (...), de nfiri a lumii noastre folclorice"* ,
o antologie de folclor romnesc" filtrat prin problematica filozofic a
.

autorului.
se

Ovidiu Papadima
mai pstreaz ea nc

nfieaz
n spiritul

viziunea romaneasc a lumii aa cum

noastre (...), viziunea aceas-

rnimii

aseamn

in unele din liniile ei cu

ta nu o exclusiv a noastr, fiindc se
ale altora (...) dintre popoarele care ne nconjoar (...) Aceste asemnri

88

se dator esc
folcloric

niei

i universul de mituri sau giratului

sau influenelor de vecinti directe"
diferenieze folclorul romanesc deoel sud-est-curopean,
fac folclor comparat, dei urmrete notele specific

substratului strvechi

comun

tracic

Nu ncearc
nu ncearc

s
s

grandioas si amnunit In acelai timp, a ntregii viei cosmice, c

totodat e i o ordine desvrit a vieii pminteti (...). Nu e numai un
fel do a gindi al ranului nostru, ci i un fel de a tri" *. Ordinea
etnic a vieii cate ins o ordine cretin (...) puternic orientat spre

gine,

transcendent".

Trece n revist cosmosul folcloric", raiul i iadul, alte i-hipuri

de cosmos",
ale lumii noastre", sfinenia dinii a muncii", respectul
destinul", umbra grea a pcatului", faa omeneasc a firii".
n esena ei, O viziune romneasc a lumii este un studiu mitologumenic cretin
antecedente in literatura romn, o interpretare
diferit de mitologia retiu a lui sim. PI. Marian, Tu doi Pamfle, Blena
Niculi-Voronca, A. Cosma i Marcel Oliuescu.

fa

fr

Lucian Blaga in Geneza metaforei si sensul culturii (Bucureti, 1937),

n Orizont si stil (Bucureti, 1936) i in Arid si valoare (Bucureti, 1939)
gineste mitologic nu n spiritul unei mitologii cemunitar-etnice romneti,
ci in spiritul sistemului Iui de filozofie abisal, adic al unei mitologii personale.

Vorbete despre sitflul cosmic oare planeaz Sn tot ce face romnul,

mergnd pe linia unui spirit cosmotic, despre satul mitic, muntele magic,
despre numele fenomenelor. Cosmosul lui cinta nemsurat" frumuseile
lumii. Oosmoticul l opune haoticului. Lucian Blaga penduleaz, cum bine
Tnase, intre filozoful poet i poetul filozof, chiar cind
vorbete despre mit i mitologic, i mat ales cind expliciteaz mitologia
a afirmat Alex.
lui personalii.

Singura lucrare n care L. Blaga ar

ale mitologiei

romne

ca

o mitologie

fi putut prezenta unele aspecte

pastoral a fost Spaiul mio-

(Bucureti, 1936). In prefa" menioneaz

face o aplicaie a
asupra fenomenului romnesc [i c] trece de la teoria
isupra
ah-tract dc>pre -fii [din Orizont i
la consideraii speeialc
unui anume stil [... cu] determinantele [lui] stilistice (...) Alt anticipaii nu crede
fie necesare pentru nelegerea lucrrii. A cutat pe
11
cit a putut
dezvolte prerile asupra fenomenului cultural romnesc
exemple de mituri,
n cadrul fenomenului cultural romnesc, dei
nu *c refer la sistemul de mituri i la o mitologie romneasc decit Sn
ritic

teoriei stilistice

<

subsidiar.

romn

ca o sintez a filozofiei culturii populare,

noastr popular, fragmentar risisatelor, enumer urmtoarele viziuni susceptibile de a
fi interpretate
nici o greutate n sens sofianic". Care siut exemplele
date de L. Blaga pmintul transparent, griul cristoforiv, cerul megie i
Despre mitologia

menioneaz dou
pit in imaginaia

pagini. Mitologia

fr
:

slujba vntului

Cea mai profund si complexa contribuie la studiul mitologiei romadus de Mire ea Eliade. Aceast contribuie este difuz in ntreaga lui oper consacrat filozofiei i istoriei religiilor, licferinele asupra
folclorului mitic- romn le concentreaz Sn citeva studii nucleare care polarizeaz, in jurul lor, probleme majore ale mitologiei romne.

ne a

Tatuaj cultura Gumchila. Slatina

tatuaj cultura Coofenl, Planul

Renun

ci*

Jos.dupil VI. Duraitrescu

3 *.

fast

etnice ale acestui folclor.

la amnunte, dei le folosete pentru'
viziunea romneasc a lumii a prea sublinia o idee sau alta. Susine
zentat-o In schi inc din 1936 ntr-o serie de opt eseuri care reprezint
de fapt nucleul acestei cri .
se face
a constatat inc din aceste
eseuri
viziunea romneasc a lumii e organic, el
numai o ima-

In studiile lui relative la mituri. In particular, i la mitologie, in

general Le, mythe et IVternel retour (1949), Images ei symbolcs (1952). J/ythes, rices et mysthes (1967), Aspects du mythe (1963), Le sacre" et le profane (1965) etc, Mircea Eliade se ocup de bazele teoretice ale concepiei
sale generale in acest domeniu i implicit de folclorul mitic i mitologia

70

71

Aa

aceste studii se gsc-sc schiate sintetic l programate in

Trite" d^histoire des retigions (1970).
In analiza consacrat structurii
morfologiei sacrului. Mire t-a Kliade
pornete de la hierofaniile elementare la hierofaniile superioare de tip
monoteist, pentru a explica evoluia fenomenului magic o-religios, cit i
modalitile integrabili' >i integrante ale sacrului eu simbolurile, riturile,
miturile i ideogramele pe care le hipostaziaz. Cu propriile Iui cuvinte,
susine ca la dialcctique de 1'hierophanie supposc (...) un sentiment
ambivalent que provo(|Ue consteminent le sacri" *. In cazul acesta, concepia sa asupra mitologiei populare romane eman organic din concepia mitologica expusa in Tratatul su de istorie a religiilor i, totodat,
se resoarbe in contextnl ideativ al tratatului su.
Una din aceste ultime cri consacrate studiilor comparative asupra folclorului Daciei i al Europei Orientale", intitulat De Zalmoxis A
Gengis Khan (1970), urmrete l'essentiel de la religion des Gelo-Daces
et Ies plus importantes traditious mythologiques et creation* folkloriques
des Roumains". In realitate, aceast prezentare n'implique pas necessairement eten chaqucpoint precis hieoutinuitc entre PCnivers religieux
des ( ieto-Daces et celui qui se laisse dcchiffrer dans Ies tradilions populaires
rouraaines. Si Ton veut p:irler de continuii, elle doit ctre eherchec un
niveau plus profond que celui eirconscrit par i'histoirc des Geto- Dac es,
11
des Daco-Romains et de leurs descendants, Ies Roumains M . Cu toate
astfel constat o srcie de documente arheologice i folclorice relative
la datele i scenariile raitico-riluale pe care le urmrete, analizeaz, atit
cit este posibil, fragmentele mitologice i rituale conservate in tradiiile
populare romneti, care snt uneori mai arhaice drcSt cultul daco-roman,
asupra cruia nu posedm pin in prezent decit informaiuni indirecte
i ipoteze de
elaborate mai ales de arheologi.

romn. Toate

munc

De Zalmoxis Gengis Khan un numr

redus de studii relative la originea religioas a ascendenilor romnilor
asupra numelui etnic al dacilor (Les Daces et Ies Loupx), asupra cultului
lui Zalmoxis (Zalmoxis), mitului cosmogonie popular conservat in tradiiile romnilor (Le Diable et le Bon Dieti: la prihistoire de la cosmogonie
pu/ntlairi roumaine ), semnificaiei mitico-rilualea unei legende referitoare
1:* fundarea statului romn al Moldovei
(Le prince Drago et la chasse
riturile" ), construciei unei mnstiri de un erou legendar (Matre Manole
tt le Monasterr d'Arges), asupra credinelor populare relative la magie i
culegerii plantelor magice
extaz (Chamanisme" chez Ies Roumains
(Le culte de Mandragore en Roumanie ) i capodoperei poeziei epice romne
Mircca Kliade reunete in

(L'agnelle roi/ante).

Cu

studiile reunite in acest ultim volum au fost scrise la

.-alpin;, in prezent a-upia
o documentare
surselor i structurii mitologiei populare romne, care nu pot fi ignorate
de istoricul ce urmrete elucidarea coninutului mitologic al culturii
preistorice, protoistorice i istorice ale romnilor.

dale

toate

diferite, ele ne relev

fr

In cadrul colii sociologice de la Bucureti a lui Dimitrie Guti,

studiul folclorului mitic romnesc a fost efectuat ndeosebi de Ion I.

Ionic

prin ..Planul decercetarea mitologiei populare i a tiinei populare",

do tefania Cristcscu-Golopenia prin ..Planul de cercetare acredinelor
i riturilor domestice" i de Constantin Briioiu prin Planul pentru cer-

cetarea obiceiurilor

Cercetrile intreprinse au avut un caracter soeio-mitologic,

urmrind reprezentrile mitice .strvechi care au supravieuit
pin la data
investigaiilor de teren antebelice M
Materialele striiiM. au fost concentrai' iu citeva monografii
sociomitologice de extensiuni variate. Ion I. Ionic a publicat
rezultatele oar
alC
Iurn i,
"'
Ceremonie
agrar
a cununii in
V.
iar Oltului (Bucureti, 1940) i Reprezentarea Cerului (Bucureti,
1944)
> efania ( ristocn-Golopenia a publicat Credinfe si rituri magice- in satul
Dragu din hgra (Bucureti, 1940) i Uments magiques dans la
a !' s ^umains de dietnes rtgions du pays
',a
(Bucureti
V2 tIar
1940).
( onstantm Brdoiu.
Despre bocetul de la Drgus (Arhiv V*
1
1 *8
Slahl 1***pl*r* <*' 'o'roi in
'
Soc'
!!
4 Bu Cure tI 193ti) ' Eroul
< iurcv "Soc- om.", Bucur.-,,
i; \
J n-o;
1943), heologie popular (Bucureti, 1940).
.

'

/W

T^^S^^J
,

'

'

'

'

Din directivele imprimate planurilor de cercetare a

folclorului mititea i din rezultatele acestor cercetri incluse in monografii
tematice reiese
mitologia populara este o disciplin sociologic care face
parte ini,,
grantft din tiina naiunii. Ceea ce nseamn:
cercetarea folclorului
mitic din perspectiva tiinei naiunii urmrete
caracterizarea spiritu-iM
a poporului romn si printr-o mitologie sociologic.
Lucrrile reali/', ucadrul colii sociologice de la Bucureti ne dau o imagine clar
a modului cum s-ar fi putut redacta mitologia
romna, dac cercetrile n-or ti
fost ntrerupte din cauza celui de-al doilea rzboi
mondial.
O poziie teoretic in acest domeniu am luat in citeva studii Scurt
privire asupra mitologiei romneti (1938), Chestionar
mitologic

c
m

Doutipun

de mitologie

(1039)

romneasc

(1939),

Fenomenul horal 7l943).

in toate aceste lucrri porneam de la studiul sociologic al fenoinc-u-W

i faptelor mitice, pentru a ajunge la problematica etnologic
a mitologiei
romne. Poziia noastr teoretic se definea in studiul
Dou
tipuri <l,
mitologie romneasc, n care opuneam mitologia popular
de factur antecretin mitologiei populare de factur creUn-ortodox,
plednd pentru

Unele aspecte ale acestei mitologii romne le-am surprins i

in tactil
juridic (1970), referitoare la dreptul magico-mitic, altele
studiul Mtile populare (1970), privite ea instrumente
de trans-

rile Etnologie

figurare mitica ui riturile

ceremoniile legate de ciclul obiceiurilor de peste
an, i, in cele din urm. in studiul Coloana cerului
(1972), cind am descris
registrele stratigrafice ale mitologiei poporului romn.

ndeosebi n Coloana cerului (1972), o mitologie botanic,

reconstinimi forma iniial si totodat fondul simbolic ale
unuia dintre motivele
mitice cele mai vechi t, In consecin, cele mai semnificative
ale culturii
populare romane, mitul coloanei cerului. Acesta se refer la
concepia
realizarea i valorile artistice pe care le simbolizeaz
pentru
se impune
U
>r
,flC
aU,ohloU
PW
in conlexlul mitologic al creaiei culturale
gen era\ uman'e

'

Reconstituirea coloanei cerului ncepe de Ia cercetarea sincronic

a
prezentului, pentru a descinde in trecut i a emergedin trecut spre prezent.
Descinzind diacronie dmtr-o etap ntr-alta. stabilim procesul ipoUtic
al involuiei culturale a monumentului. In substratul ideativ
al comunei
primitive surprindem geneza monumentului in contextul mitic al arborelui cosmic i traiissimbolizarea mitologic a arborelui
cosmic in coloana
cerului, cu succedauecle i simulacrele ei.

ceremoniilor".

73

Odat stabilit involuia monumentului spre sursele lui mitolog"-*'*

reconstrucia lace o ntoarcere cronologic spre formele artistice contemlui istorice. In aceasta
porane, pentru a controla procesul real al evoluiei
opera lui C. Braneu Coloana
ntoarcere spre prezent se demonstreaz
teme, forma culminant
infinit reprezint* faza final a evoluiei acestei
cultura comunei primitive.
a coloanei cerului, aa cum ea a fost ideal in
publicase 8 tudiide folclor
A Cosma, dui* ee in prealabil mai
Cosmogonia poporului roman (1942), ii promitologic romnesc (1940) i
breviar
dea o sintez mitologica cupaloare de
pune ias din comun i
(voi- > Bucureti, 1942)^ In
roumame
Mythologie
dintr-o
volum
primul
prile originale

s
t

ultim

lucrare

urmrete

.s.m.^ae mitolog,

scoat n ev.dein

ronune.fia pr,t e.iia de a fa,, opera

.1,

<p ega-

mitologii, lsmd
ins cu dorina expres de a reda valorde acestei
mitologica veritabila.
altora sarcina de a crea o oper
numai de cosmogonia
n prima parte (publicat), A. Cosma se ocup
litate,

se ocupe
ii propune
poporului roman. u partea a doua (nepublicat)
ei, lucrare incomplet
esena
In
popular.
astrologia
de mitologi* celest i
de pe poziii
a lui A. Cosma discut mitologia romn
pin la el abordat de nainiuti oducnd ordine in viziunea dc ansamblu
aceste} mito logu. DiipS d nsui,
tai si prezentind structura cretin-ortodox a
bibliei s.
credinele
din
sursele
tras
romn
i-a
.poporul
J*?****?
imaginaia
cu
completat
a
lipsit
acestea
unde
i-au
acolo
bisericii, iar
publica o ruitoOlinescu
Marcel
resurse.
alte
perspectiv
i
cu
In alt
in
romneasc, pentru
grafie romaneasc, intitulat ns Mitologie
,.manu ul
cuvint lmuritor
ei, cum afirma nsui autorul in Un
scop de a da pnttna
acesta de mitologie romneasc are, aadar, singurul
tradiie
?i de credin romaneasca.
linia
de
incopcia
pe
se
noastre
de
a
artei

W'*

Lna

concepiile mic-fitosofice
(...) Arta romneasc trebuie (...) cutat in
fapt. Mitul este o
oricrui
prin
mit
a
r
cal interpretare filosofic
ncerma. dttttta
iuigarizL a concepiei fi Jofice l lumii ( . )" .

car
(...)

adevrate de via
mea este de a repune arta romneasc pe bazele
cursiv si logica
Pentru aceasta, pe ling o (nsirare pr cit s-a putut de

a miturilor,

- in

mituri

nirat paralel creaiile mele plastice - inspira o

gravuri in lemn, deoarece consider gravura

am

apropiat de esena nsi a

ale autorului de a face din acest

artei miturilor

du

aceste

romneti-. Bunele

manual de mitologie" un ndreptar

caro nsoesc textul, este numai o explicaie.
FI. Marian, Tudor
Marcel Olinescu, caro folosete lucrrile lui Sim.
totui o antoloPamfilc, EL Nicub-Voronca, Artur Gorovei, realizeaz
gie mitografic romn de popularizare.
romneasc o aduce
O contribuie recent la studiile de mitologielucrri
intr-o serie de articole integrato n trei
Oh.
(Bucureti, 19.4) i
sonaje (1970), Din istoria formelor dc cultur arhaic
artistic al xilogravurilor lui,

Muu

Din

mitologia

^."^P**'

trac (1981).

ntreprinde o tentativ de reconstituire

substrat tematic elinoaspecte particulare ale mitologiei autohtone cu
clasice, analiza
Uiro-lrac. Tentativa lui se sprijin pe metodele lingvisticu
miUce.
semantic a nume/or genuine ale zeilor, eroilor sau personajelor
aici
i
de
numelui
corelat
reliefului
la
analiza
De la analiza semantic trece
lingvistic
la analiza mitului literaturizat. Oele trei trepte de reconsUtuire

u prima lucrare Gh.

Muu

a unor

Munca
de

lumea izvoarelor

la stratul

rmn

mitologiei autohton, carpato-balcanfco se face

daco-roman i de aici la cel indo-curopean,

la -stratul

pentru a ancora Sn stratul preheleniv. Traiectoria semantic, ritulogic i

mitografic prezentat de Gh. Muu prefigureaz un dublu proces mitopeic intii unul dc democratizare a mitologiei luate n discuie, prin coborirca figurilor ei dominant, de la stadiul divin la cel eroi, si apoi ln
rlr
de basm, i al doilea, referitor la ritmul cosmic de dezvoltare a fenomenelor
naturii de la ipostaza infirmitii, a claudieaiei i turgescenei la ipostaza
vigoarei i plenitudinii. Ceea ce face ca tema caracterului bipolar-antagoui,
al unor diviniti, eroi i personaje
revin ea un laitmotiv mitic Ia Gh.
:

<

Muu.

In studiul Din istoria formelor de cultur autohton reia ideea ritmului naturii in cretere i descretere, aa cum acesta se reflect in mitologia trac. Analizeaz conceptele mitice: pe Asclepios ca fiind arpele
pareia sau ntruchiparea Ini tiabazios; pe Cotys, zeia vegetaiei, pe JSendis, zeia vintoarei, pe Pleistoros, zeul rzboiului ele., urmrind de fii
,ar, dal ipostaza vlnudicnrii dicinr. n fine. tic
la -uuliul lingvistic al
conceptului mitic de Crciun, mergnd pe urmele cercettorului albanez
Cabei, care susine
termenul vine de Ia Kro-cul, adic butuc. In sprijinul acestei etimologii adaug pe aceea referitoare la */. Ignat, derivat
din ignis foc.
.

Printre alte studii recente despre mitologia romn, Octavian Buhociu public in 1974 la Wiesbaden un volum intitulat Die Bumnisck*
Volkskultur und ihre Mytologie **. n prefaa acestui volum susin, c
n etnografia i folclorul european Romnia este o terra incognita si <-
i propune
umple aceast lacun prezentind cultura popular romn
cu mitologia ei corespunztoare. Pentru el cultura romn reflect trd
grupe de probleme mitologice importante: I) bocetele, zorile, cinte.nl
bradului II) cultura pastoral cu implicaiile ei spirituale i III) poezia
pastoral cu nedeile, baladele, Mioria. Octavian Buhociu consider;',
:

aceste trei grupe de probleme nfiate de el

autohtone, cu magia lor implicit.

promoveaz

mituri arhaice

C. Eretcscu ntreprinde inventarul reprezentrilor mitice din anapopulare romne, clasificarea lor in baza a 7 trsturi
distinctive pentru stabilirea unui model de comparaie propriu n studiul
Fiinele supranaturale n legendele populare romneti (Bucureti, 1974).
liza legendelor

nainte de a disprea prematur, Pompiliu Caraion a imprimat o brosacrului (Bucureti, 1967), n caro precizeaz in prefa
obiectiv n expunarea lui", pentru
este ateu i sper
a reuit sa
adevrul militeaz mai eficient pentru ateism declt
este convins
oricare denaturare teist, voit sau nu". Pentru a ajunge la izvoarele

ur, Geneza

rmin

temei enunate se ocup de destinul istoric al religiei (ce este, cum a apcum a evoluat i cum va disprea). Urmrete destinul istoric al religiei in ireligiozitaUa originar, primordiile" religiei, sacru i sacralizare,
imaginea mitic a lumii, religiilo tribale, religiile etnice (politeiste"),
religiile universale, destinul tipic al cretinismului i (religiozitatea viitorului.
dinsul principalul element al religiei este procesul de formare
rut,

Dup

consideraie, care
se bazeaz pe stratigrafia cultural a temelor luate in
Imerdescind in timp dincolo de era noastr, in plin comun primitiv.

este mana, sistemul de hierofanii (opus sis.

de fanocriptii"), sacralizarea aciunii umane prin magie, imanentizarea sacrului prin reprezentri primitive, sacralizarea morilor i a
lumei de dincolo".

74

73

a sacrului, iar esena sacrului

ternului

nu poato desprinde o conIu postfa, Pompiliu Caraion susine

fie nsoit de alte dou lucrri, ci
cluzie dintr-o lucrare care trebuie
numai cttera constatri, i anume religia apare ca o fals soluie a unor
cerine ale practicii sociale i ale cunoaterii sacrul, i prin el nsi religia, este contradictoriu n propria lui esen ; hrana religiei este iraioabordeze o tratare sociologic a
nalul" etc. Dei autorul ncearc
acestea
sacrului, interpreteaz mitologia ca religie i invers, tiut fiind
sint dou trepte ale religiozitii, in evoluia ei istoric.
ntr-o lucrare consacrat Wcltanschaung-nlui specific spaiului
cultural romanesc, intitulat Cartea tnWnirilor admirabile (1981), Anton
Dumitrul consacr un capitol Terrei Mirabilis sau (ntHnirii cu pmintul
natal. Este In acest capitol o trecere stereoscopic in revist a destinului
si istoriei rii dacilor; a istoriei duble daco-romane care penduleaz
Sntre ab urbe deleta a dacilor si ab urbe vmdita a romanilor. Se ocup de
paideuma daco-roman, de sufletul local" saturnian al spaiului i timpului daco-roman. Relev importana lui Apollo Hyperboreanul >i a
locurilor de peregrinare a miturilor lui in ara hiperborecnilor i, mutatis
mutandis, a imaginii lui receptate de mitologia popular romn. Se
preocup de coefi rnanus si epoca miiSaturn, de omul ceresc, de zeul Daciei,
de Zalmoxis. Discut importana lor n istoria religioas a daco-romanilor.
surprind tehnica sihastrilor, doctrina i practica ce aparin
Caut
unei tradiii locale anterioare cretinismului, preluate mai apoi de aoesta.
E vorba de tradiia Insulei Albe descris de mitografii antici clini, care
apoi a fost transformat de mitologia cretin intr-o biseric minunat,
Anton Dumitriu, arhivele spiritualitii [romne]
cu nou altare.
se afl, pin la un anumit timp, numai in tradiii". Hesychasma a fost

i aveau tendina s polarizeze in jurul lor orice efort mitologie

Misinut
Din aceste mituri fundamental? >< inspir, In acest secol inc romantic
Gheorghe Asachi, Di mi trie Bolintineanu, Vasile Alecsandri i Mihai
Eminescu. pentru a schia o mitologie literar autohton. Se nelege
fi*- are -viitor i-a pus in valoare capacitate
de creaie i rivna de a da
maximum de randament. Fiecare scriitor a conceput i redactat o temati <... fabulaie i anecdotic mitic proprie predileciilor
proprii. n concepia arriMie a viitorilor animai de acest ideal literar naional, mitologia pierdut a dacilor trebuia
fie reconstituit, innd cont de corespondenele i similitudinile tematice cu marile mitologii antice ale Europei
pentru ajunge la miturile atribuite culturii trace nord -dunrene
si la
stadiul lor maxim de expresie artistic.
Prima tentativ unei mitologii literare reduse la unele produse ale
genului aparine Iul Gh. Asachi. In cteva poeme (Dochia i Traian,
1810
Jialade si legende, 1841) Gh. Asachi folosete folclorul si toponimia
mitic
lat.-"

fr

scriitor la altul, patru mituri naionale (mitul lui Traian i al Dochiei,

mitul Mioriei, mitul Meterului Manole i mitul Zburtorului) care, Sn
esena lor, dup George Clinescu, marele critic i istoric literar romn,
reprezentau cele patru probleme fundamentale
naterea poporului
romn, situaia cosmic a omului, problema creaiei (culturale) i sexuali-

nfia personaje divine,

vigoarea imaginaiei
necesare unei transpuneri poetice a mitologiei.
De elaborarea unei mitologii literare romne e preocupat i D. Bolintineanu, care compune cteva poveti mitice Legende si basme originale
fl858)i Legende noi (1862). Trece apoi la o mitologie dac complicat:
Ihuia, zrii Darii i (lMiS) i
poem epic naional, Traianiada (1870)
n care
noi aspecte particulare ale demonologiei i eroologici autohtone, unele eu totul extravagante.
La rindul lui, Vasile Alecsandri chlead cteva teme asupra unor
aciuni miraculoase ale citorva personaje fantastice in Legende (1875),
farft a avea nici pasiunea intelectual de a urmri cu perseveren subiectele demne de pana lui nici ambiia de reconstituire parial a unor aspecte
ale mitologiei romne din punct de vedere literar.
ns cel care manifest dorina vie de a elabora o mitologie literar
autohton, cu un elan romantic european original i cu o tehnic poetic
superioar, rmiiie inegalabilul poet roman Mihai Eminescu. El a conceput o mitologie literar dac,
egal la antecesori i a redactat cteva
poeme mirifice din aceast mitologie asupra panteonului dac. Ne referim
mai ales la
Rugciunea unui dac, in care prezint divinizarea Daciei,
nconjurat de diviniti zoomorfe bizonii carpatici pur tind atrii
in coarnele lor; tritonii albi, ieind din apele Pontului Euxln pentru a
lupta mpotriva dumanilor i demonilor antidaci cu sufletele lor pline
de miasme; Genaia, un poem care povestete miturile creaiei pmintnlui
romnec cosmogonia strvechilor Mume ale pmintului, ploii, rintului
etc, originea astral a omului i originea divin a sufletului; Memento
mori, care nfieaz tmmahia traco-elenic la care Zalmoxis particip
direct, ieind de asemenea din Pontul Euxln CU cortegiul lui de diviniti
trace pentru a nfrunta pe Zeus cu acoliii lui divini; Sarmis sau yunta
lui Brig-Helu cu principesa Tomirh, logodnica fratelui lui Sarmis, care
blestem aceast infamie, i alaiul zeilor daci care au participat la nunt ;
Iloriadele, o epopee naional axat pe
sacrificiului tuturor celor
care au luptat pentru libertatea rii sub protecia scmidivinitilor zoomorfe, bourii carpatici Planul lui Deccbal, o legend mitologic in .care
este nfiat din nou teomahia intre zeii traci; Strigoii, care resuscit
mitul demonului primitiv al morii accidentale, i Qrui Snger, o poveste

7fl

77

Dup

prezent

in

mnstirea Tismana

nord-moldovcne

in

vremea

in unele aluzii din

lui

iu

vrenva

nvturile

lui

Xicodim,

amblac. Considera

Gr.
lui

in

mnstirile
regsete

se

Neagoe liasarab.

Paul Tutungiu in Le rites d'incintration dans quelques balades rowmaines (Etimologica", 1981/1) i The Thracian mythical Substratum of
Mioria (AcUs du Congres Intern. Thracohgie, Bucarcst, 1980) abordeaz
teme inedite in literatura mitologic romneasc.

Paralel
literaturizat la mitolouia literar.
cu cercetrile folclorice de teren i cu tentativele do redactare a unei
mitologii abstracte-, seac, tiinific, se dezvolt o mitologie literaturizat.
ni
Prin mitologie literaturizat nelegem eforturile unor crturari
de a nviora literatura cult prelucrnd fragmentele de mituri, legndu-le
5.

De

la

mitologia

rom

ntre ele intr-o lucrare mai mult sau mai puin unitar i accesibil marelui public. Iar printr-o mitologie literar nelegem o mitologie creat, inventat de un literat, in spiritul perenitii mitice de care am vorbit in Introducere. In secolul al XlX-lea scriitorii romni, in patriotismul lor entuziast, i-au propus
elaboreze o mitologie literar romn, complex si
grandioas, care in context universal
rivalizeze, in coninut i form,
cu poemele mitologici antice greco-romane.
la nceputul
se face
secolului al XlX-lea se dezvolt pe plan literar, fclnd abstracie de la

Aa

un

tradiional') pentru a

enun

fr

mim

eroic, care scoate in evidena trecerea de la un erou mitic la un erou

legendar roman.
Apetena pentru o mitologie literarii autohton se dezvolta iu iroiul al XlX-lea de asemeni si la ali scriitori romni, cure insa nu au avut
profunzimea viziunii i suflul poetic al unei vaste creaiuui viguroase.
cum a coneeput-o Mihai Kminescu.
Din curentul literar iniiat in secolul al XlX-lea, care milita pentru
o mitologie literarii roman de factur tracii nord-danubian, face parte
in secolul al XX-lea i poetul Ion Gheorghe. Acesta sondeaz panteonul
dac prin citeva poeme sacre" Cavalerul trac (Bucureti, 1969), in care se
Megaliticele (Bucureti, 1972),
refer la cultul clreului psihopomp
exegez mitopeic a unor pictrc-sculpturi arhetipale; Noimele (Bucureti,
1976), interpretare a entitilor cosmosului spiritual dac.
ntr-un eseu mitologic de o amploare impresionant, intitulat
Cultul Zburtorului (opiniile poetului asupra lumii miturilor autohtone)
(Bucureti, 1971). Ion Gheorghe prezint ipotezele lui asupra mitologiei
originare a romanilor, folosind unele opere de arta magica, de o vechime
fabuloas, de o realitate insolit i uneori incredibil, ca -surse si obiecte
totodat ale aceleiai mitologii"*0 Aceste opere de art magic, in jurul
a 500 de statuete unice n lume", de figurine de betoane arhaice", sint
descoperite de el in trei necropole (cu monumente de un tip necunoscut)
i locuine fortificate cu parapete gigantice de piatr", iu chipul cetilor de teras". Eseul mitologic al lui Ion Gheorghe ia in consideraie
arhetipurile de pietre magice generatoare de diferite mituri: oul cosmic,
lumea lui liarb-Cot, centaurii traci, mumele, moaele, parcele, astrii-frafi,
jocul de oine, ciobanii minunai in panteonul mitic nord-danubian.
Tehnica de prezentare i interpretare a acestor statuete i figurine
este aceea inventat i utilizat de etnologul peruvian Daniel Kuzo (ia
io culture Masma, Paris, 1959). indispensabil in cercetrile de paleontologie modern.
Daniel Kuzo, lucrrile preistorice ale omului au
fost executate n roca natural (...), pentru a exprima cea mai nalt
concepie" de via primitiv. Ceea ce conteaz in metoda lui Daniel Kuzo
este latura precis n care cercettorul se plaseaz pentru ca punctul de
vedere s-i permit
aprecieze operele (astfel executate) in formele lor
:

Dup

perfecte; faptul

c aceast plasare este semnalat pe teren printr-o oper

executat cu aceeai tehnic i aceeai factur" relev maniere prin care

profite de jocul luminilor si umbrelor dup orele
a tiut
zilei si sezoanelor pentru a pune in eviden imaginile tiate". I. Gheorghe
procedeaz dup metoda lui Daniel Kuzo, adoptud aceeai tehnic, pentru
a privi pietrele, considerate de el magice sau real magice, in unele momente
ale zilei, sub diferite unghiuri de inciden a luminii solare, la distane apreciabile ochioractrice, favorizind astfel o iluzie optic perfect i o viziune
inedit asupra imaginilor mitice bnuite ca atare. n aceste condiii fiecare persoan poate descoperi ceea ce caut sau ceea ce nu a visat

l'ltima lurrare dc acest gen a lui Ion Gheorghe, Dacia Ft,iiks,

<Bucureti. 197K), duce mai departe ncercrile anterioare, in spiritul una

noi mitologii literare de tip poematic.

In

noua

lui

mitologie poetic reabordeaz

tat din onomastica divin

ti, semidivinitai si croi,

trac o- greac sau geto-dac) a marilor divinia marilor pontifi (asociai sau neasociai la
domnie), a regilor daci i tarnbosilor eponimi ; o magie i o mancie de
asemenea decriptate, care scot in eviden inepuizabila inventivitate creatoare a poetului.
Un rol tot mai evident in studiul mitologiei romne a nceput
joace imagologia mitic, disciplin care abordeaz intr-o sintez paralel

modul cum un popor consider propria lui mitologie i cum o consider

popoarele strine, vecine sau apropiate. n aceast privin imagologia
mitic romn beneficiaz de o impresionant autocontribuie i heterocontribuie: aportul istoricilor, filologilor, psihologilor, sociologilor, etnologilor i literailor (B. P. Hasdeu, A. D. Xenopol, N. Iorga, Constantin
Giurescu, tefan Pascu, Emil Condurachc etc.), precum i aportul antologiilor de materiale i studii (X. Iorga, L F. Buricescu, Mria Holbau, Adolf
Armbruster etc).
Nu trebuie uitat

nici contribuia impresionant a studiilor despre

naional (Constantin Rdulescu-Motru, Lucian Blaga, Mihai
Kalea, Ovidiu Papadima, Mircea Vulcncscu, Ai Joja etc).
n expresia ei popular mitologia romn se sprijin i pe valorificarea imagologiei mitice comparate, ca i pe specificitatea naional a personalitii creatoare de cultur a poporului romn.
In aceste condiii istoriografia mitologiei romne ne relev, in general, etapele de dezvoltare ale culturogcnezei autohtone permanente i,
in particular, aspectele mitogenezei autohtone in evoluia spiritualitii
romne, dimensiunile axiologice ale gndirii mitice romne, aa cum acestea
cmerg din existena istoric a poporului romn.

specificul

acest sculptor

Hylbon dr Pomina.

caute.

Descoper

simboluri, alegorii, mituri

si

atribuie fiecrei pietre con-

siderate magice mai multe imagini mitice care nu au nici o

legtur

idea-

opuse i insubordonate. Astfel, o singur

piatr considerat magic poate sugera atitea mituri analitico-descriptivo cite au contingen intre ele numai prin cel ce Ic imagineaz i prin

tiv

intre ele,

subiectul care

dimpotriv

il

temele fundamentale

ale mitologiei dace la modul hermetic i meta-hermeneutic : cosmogonia,

teogonia, antropogonia, etnogonia, gnoseogonia (cunoaterea legilor criptice
ale misterelor cosmice i ale vieii terestre), ca i axiologia (sistemul
de
valori culturale ale concepiei i viziunii sale despre lume).
Conceput ca o mitologie dac utopic, noua interpretare a lui Ion
Gheorghe implica o onomastic presupusj decriptat (extras sau inven-

fiind

urmrete.
79

MITOLOGIILE ANCESTR ALE

Mitologia romni succed unor mitologii ancestrale elaborate de

autohtoni pe pmintul Dariei arhaice i al Daciei romane, tu esena lor aceste/
mitologii ancestrale deriv una din alta cu necesitate, pentru
sint expresia continuitii spirituale a aceluiai popor in iii ferite stadii evolutive

*ocial-isloricc.

schim sursele de informaie

tu cele ce urmeaz ne propunem
preliminar, de receptare i sugestii pentnt mitologia romn, in ce const
.substratul lor ancestral, sedimentat in ordine istoric in mitologiile predoed,
pmtodav, dac i ilaco-roman. Ceea ce ne intereseaz in acest capitol etro<pii.ti\ este nainte <1- toate <\ surprindem, n Unii mari, rtfmfafafli gtndirii mitice, dircefia evoluiei i a sensului acestei gindiri mitice, in succesiunea i continuitatea mitologiilor ancestrale, pin chiar in miezul mitologici
romane.
Liniile directoare i sensul lor vor putea fi recunoscute si neleseiu dialectica lor istoric, oricit de simple sau sofisticate ar putea a par
la prima luare de contact cu realitatea lor spiritual.
Bibliografia mitologiilor ancestrale e alctuit n majoritatea ei din
nenumrate

referate antropologice, arheologice

si

etnologice de materiale

de teren, nu totdeauna valorificate, ca i din studii pariale i monografii

problematice de istoria i filozofia culturii. Expuneri uneori prea siutelefi se gsesc In marile lucrri de istorie naional (A. D. Xenopol, Nicolae
Iorga, Constantin C. Giurescu, tratatul de Istoria Romniei din 1960),
ea i in albume i aflase arheologice i istorice I>ar se mai gsesc i in
unele lucrri de istorie literaturizat care fac oper concomitenta de difuzare i culturalizare tiinific a rezultatelor arheologiei i istoriei vechi
autohtone.
i

TO..OGIA I'BEDACA

susin
In esena ei cultura de prund"
Arheologii nclin
se datorete reprezentrilor speciei homo : Homo sapiens care alctuiesc
primele comuniti primitive, de tipul aproximativ al cetelor de neam
^are triau din culesul n natur si vintoarea prin hituire si capcane.
n aceast vreme este domesticit focul, ncep munca organizat n comun
limbajul rudimentar.
Pentru paleoliticul mijlociu au fost descoperite peteri neamenajate,
aezri de tip musterian, peteri parial amenajate
< u urme de oase de urs
si rsamenajate, care au coninut urme de oase umane aparinind tipului
Homo neanderthalensis. Din petera Ohaba-Ponor s-au degajat o vatr nalt,
dltife. n petera Baia de Fier s-au descoperit urme de
unelte de silex
locuire stabil. Locuirea in peteri este secondat de locuirea sub stnci
oblice, ce pot apra natural de intemperii. n limbajul medieval, n Oltenia
asemenea relicte adposturi sub stitiei oblice, care mai supravieuiau in
si-colul al XlX-lea se numeau pietre colibate. iar in Banat (zona Porile
<!< Fier) potcapine K Dar sint folosite i terasele mpdurite pentru locuire.
Locuirea In ftdftposturfle naturale presupune o stabilitate aproximativ
a grupelor umane legat de pescuitul in apele de munte i vintoarea in
pdurile montane. Pescuitul si vintoarea au germinat superstiii
credine n forele ce ajuta la obinerea mai lesnicioas a hranei.

nainte de a
Ipoteze i interpolri antropologice i arheologice.
1) primelo
studiul mitologici predace se impun doua precizri
njghebri magico-mi tologicc apar in perioada pietrei cioplite, cu precdere in neolitic, ceea ce ne faco sa coborim cercetarea noastr mult in
preistoria Daciei ; 2) aceste njghebri magico-mi tologice nu sint unitare
1.

trece

la'

sub raportul concepiei i viziunii lor despre via si lume, ceea ce nseamn
in realitate est vorba de mai multe mitologii predace (cam attca cto
se constituie in aceast perioad iu gini,
grupuri umane rzlee ncep
gsim numitorul comun al tuturor
clanuri i triburi). Noi ne-am propus
acestor mitologii predace, din dou motivo intii pentru a constata ce le
poate uni sub raportul concepiei i viziunii premagieo-mitice i apoi
pentru a urmri ce preia, dezvolt i supravieuiete in mitologia dac n
faza ei de organizare plenar.
n aceste condiii am mers pe urmele arheologilor, pin in zorile
antropogenezei pe teritoriul Daciei preistorice, extinrind cercetarea noas-

tr

pin

ntunecata perioad paleolitic.

imersiunea noastr in preistoria Dacici urmrete
descopere sursele primare ale mitologiei dace fi prin aceasta ale mitologici
seama
romne. Ne
nu ne putem bizui pe prea multe documente,
le coroborm
i acelea incerte, probabile i obscure, pe care va trebui
cu ipoteze de lucru i interpolri reclamate de logica intrinsec a lucrurilor.
mitologici

So nelege

la

cil

dm

Deci prin mitologia pretlac nelegem citeva sistrme de prerxturx

premiluri care s-au dezvoltat pe teritoriul Dacici preistorice (incepind
aproximativ cu zece milenii i.e.n. pin in mileniul al doilea i.e.n.) in viaa

umane nedefinite etnic, ins identificate prin orizoni culturile lor arheologice".
n aceast lung perioad preistoric, de la apariia omului pe

spiritual a grupelor

turile lor antropologice"

pin la cristalizarea comunitilor tribale de tip etnic,

formeaz o comuniune de gtndire mitic relativ unitar, n care se ntrevd

teritoriul Daciei

se

Aa

se
nceputurile mitologiei predace in structura ei dialectic.
explic faptul
le-am dat acestor mitologii un nume global datorit

clar

fondului lor ecologic cultural i tendinelor interne

intr-o viitoare mitologie dac.

externe de a se contopi

Pentru paleoliticul inferior cunoatem urmelcunei culturi deprund",

pe valea Dirjovului i a Dimbovnicului tehnica rudimentar a uneltelor
descoperite (toporae de min). Paleofauna i paleoflora mediului ambiant
al acestor descoperiri nu ne fac
cunoatem prea mult din viaa spiritual a lui Homo sapiens ci numai
o presupunem, prin comparaie
cu alte culturi de prund.
:

31

Pebtm paleoliticul superior se descoper aezri temporare de tip

uurSfenaclan, de asemeni in peteri i chiar n aer liber. In petera de la
Tirguor (Dobrogea)
Cioclovina (Transilvania i in pr>v:\< La Adnm
86 pare a fi locuit Homo sapiens fossilis. Spturile arheologice relev
pentru aceast perioad preistoric prezena marc a unor animale feroce :
ursul, leul i hiena (de peter), cu care omul a avut mult de luptat.
Alturi de cervidee (bourul, zimbrul, cerbul, capra) apar cabalinele (calul
i asinul), pe care oamenii le vinau pentru hran, piei i oase (de confecionat instrumente de esut, spugi de os, pentru scos tuberculii sau
riVlcinile unor plante comestibile, ferstraie de os din flci do animale
cu dentiie puternic i ascuita). Uneltele de silex se menin i se per-

>

fecioneaz datorit

tehnicii cioplirii lor bifaciale.

Tot acum

se

produce

disociaie intre unelte unele rmin unelte propriu-zise, altele sint modificate in arme.
Paralel s-au descoperit i aezri gravettiane in rsritul teritoriului Daciei. n aceast perioad se creeaz locuine mici de tipul bordeiului
i locuine mari de tipul urei, c rfllra n mijloc. Locuinele mari au
fost construite probabil pentru numeroase familii matriarhale sau pa-

triarhale.

Tot pentru paleoliticul superior arheologii au identificat arii largi

de locuire umane, urme de aezri in aer liber, de ateliere (de cuite l
rzuitoare. produs* lup tehnica cioplirii lamelarc), ceea ce denot apariia ndeletnicirilor specializate. Acum se ivesc practici magice i de
art parietal n unele caverne, probabil amenajate in incinte sacre.
Sporadice manifestri de art magico-mitologica se ntrevd n
petera Lopos o figurin de piatra", pictur rupestr, i mulaj aproximativ
de un cal, in petera Cciulafi; semne soare, brad, min in petera Gura
:

Chindiei
in

i o gravur rupestr Li Cioclovina.

n aceast perioad se formeaz comportamente magico-mitologice

cu culesul in natur, vintoarea, domesticirea i creterea ani-

legtur

malelor.
85

S-au descoperit

periile

caverne care au fost folosite ca lacuri de refugiu

51 a marilor slbticiuni sauricne. Intemsaurienii mini mai apoi iu paleofolclorul mitic
dac si supravic-

faa mtemperillor

m-se

violente

prin acesta pin in .-n noastr

nngfl acestor montri teriomorfi au
dc balaurt.

folclorul mitic

cptat

la

roman. Ifcpiezcnromni numele generic

NicolueK-u-lMopor trece in revist- primele nsilri ale nuci

ne/t spirduaU in paleoliticul suprrior. n aceasta perioada gindirea
ncepe
a M- mbogi cu noiuni abstracte. .Se ,Ie/volt o via
spiritual o"lii
111 pruncie manifestri de art
desene, gravuri si picturi fruneMie
-

precum i

sculpturi in o*, corn i filde i figurine nimlelaic

in lut ncar.se
sau arse. Unele din aecste manifestri stau in legturii cu magia
eintoreasc; figurinele reprezentind femei documenteaz si
ele inceput urile
gintci materne. O figurin, primitiv, cioplit in piatr,
cunoatem

do

I-apo. Apar astfel primele manifestri primitive ale credinelor religioase,

care, datorit nivelului nc rudimentar al forelor de
producie
la

al relaiilor sociale, att

lumea extern,

cit

i nsi

societatea

omeneasca

se reflectau ntr-un ehip fantastic, in gindirea oamenilor,

sub forma unor
reprezentri magice i a convingerii
intre diferite gini si anumite ani-

male sau rdante ar exista legturi de rudenie i o anumit solidarii.it.(totemxsmul). O practica magic in legtur cu procesul
produciei vintor.-sti

i la noi, in ase/arca de la Buda ; acolo, pe o nlime care

valea Bistriei pin la orizont, viutorii depuneau picioarele
de
bour retezate i oase de ren. Intrai proporie redus [punctul
arheologic],
Jiuda reprezint un lor de cult (...) poate in credina
prin aceasta vinatul nu se va impuina sau animalul se va lsa prins" .
n epoca epipaleolitic sau mezolitic pe teritoriul I>aciei preistorice
noi orizonturi culturale relev noi forim- de
economic mai evoluat.
Lneltele de
se perfecioneaz. Arcul si sgeile iau locul
s-a ntilnit

domin

lor.

via

Apar instrumente

risnxclede

min.

agricole,

probabd

bul

mciuci-

de semnat, sigur secerile

Tescuitul folosete unelte noi. Se domesticete ciinele

prin hituiala. Viata de ceat dep-

i se practic in conlinuare vintoarea

ete faza de promiscuitate sexual.

ncep legturi stabile intre femei i

UarUii, cai* alctuiesc perechi de via. Se creeaz necropole
iu care se
nhumeaz numai craniile, dup rituri ce in de un animism inc
imprecis. Acest tip de nhumare continu
mult timp in epoca neolitic. O intilnim i in necropola de la Cernavod, cultura Hamangia.
Pe
h
,i" "ie dc ^v"1 ''" descoperit la Cuina Turcului, in defileul
rorUc
w -, tic
Fier. se ntrezrete incizat o reprezentare
1
antropomorf aeomr.

^4ffiSSMf"*
Nu tim

unoi filpturi ml,ic

"

pri, " nre

i in ce fel a inceput perioada neolitic. In

predominant a fost creterea animalelor i culti-

precis cind

once caz modul de

via

varea pamintului. Arheologii i istoricii au ajuns la consensul unanim

neoliticul ncepe in Dacia preistoric
din mileniul al
i.e.n. i culmineaz cu r.cdizatia gentilico-matriarhal. Neoliticul IV-lea
a fost desprit in
patru tape. ultima duriud pin in mileniul
II i.c.n.
S ub r l ,or material neoliticul continu epipaleoliticul sau mezoliti*i
cui cu secularizarea aezrilor,
apariia construciUor stabile, ocupaiile
i nceputurile de meserii legate de metalurgia
local, a aramei i a aurului.
"uni.-;, airr.ua ... dezw.lt, aj,are
un itUMlest inventar agricol, iucepc ceea.
ce se va numi de etnologi zootehnia
transhumant".
.

'l

.t

militare.

fie

Acum

amulete, talismane, altare, zei de lut, ideii feminini, steatopigiti,

tatuai (acefali, microcefali sau bicefali), cu corpuri ngemnate, urne antropomorfe. Arheologii menioneaz mereu cultul fecunditii i fertilitii
Cri, al ceramicii liniare, Yinca-Turda etc).
.in legtur cu complexele
nhumrile se fac cm ocru, iu poziie chircit, cu palmele ridicate in dreptul
feei, nhumri cu un inventar funerar simplu. Unele cranii au urme de
'iri>an>ifir, ocotit ritual, liitul funerar la triburile indigenilor din zona
Cucuteni este nhumarea magic". Nu tim concret uici pin in prezent
Tot in neolitic incep
se practice
iu ce consta acest soi de nhumare
sacrificii pentru vintoare, creterea animalelor i creterea plantelor;
chiar umane.
intii sacrificii vegetale, apoi animale i n cele din
Obiectele de podoab sint impresionant de frumoase (piepteni, coliere de
etc.). Ceramica pictat dc Cucuteni atinge
mrgele <! lut pictate,
morfologic i cromatic maximum de perfeciune posibil in acea vreme.
Motivele decorative promoveaz un simlxriism inspirat din mediul ambiant
(plante locale, iar dintre arbori: bradul); animale bipede i c vadra pede
<lei, tigri, antilope etc.) i motive cereti (soarele, luna i steaua).

creeaz

urm

brri

munc

de cpetenii

du

organizat ierarhic condus do btrinl

se organizeaz eferia. nsemnele ei sint
nctptrele de piatra terminate cu un cap de cal. Sub raport spiritual, culturile neolitice de pe teritoriul Daciei preistorice se deosebesc suficient pentru
;i ntrezri in ele nou- deosebite, simboluri magico -mitologice difereniate.
As reiese din analiza culturilor Rast, Vdastra, Ii o ian, Hamangia,
Slcua, Gumeluia i mai ales Cucuteni (cu cele patru faze ale ei). 60

Societatea incepe

am

2.

Premituri

al,

ci

jnist (n

una

prerituri

tnbuUtfce.

Mitnloyii

tribale.

numai una materiCultura neolitic culmineaz intr-o mitologie ani-

att

spirituala.

plin

totemice

..Revoluia neolitic",

de comentat,

nu a

fost

evoluie preritual.

fr

spiritual ndreptesc
reticene preconimitologii predace, difuz in tot attea variante
probabile cite clanuri, fratrii sau triburi indigene s-au format pe teritoriul
relativ difereniat, dc Iii trib Ia trib.
au dus o
Daciei preistorice

Toate acestea pe plan

zarea unei extrem de variate

via

Din sinteza critic a docuincutelor preistorice pe care le-am menionat mai sus reiese
t riburile predace care au intrat mai trziu in etnogeneza dac posedau un sistem de premituri totemice i prerituri tabuistice
discutm despre o mitologie predac.
care ne ndreptesc
n ultima vreme conceptele de totem i totemism au fost combtute
vehement i repudiate ca inoperante iu istoria culturii. OL Levi-Strauss
exprim varieti imprele consider speculaii tiinifice", pentru
sionante de fapte, do relaii i instituii care duc uneori la confuzii de ordin
semantic, logic i etnologic. Cu toat aceast repudiere, CI. Levi-Strauss
nu s-a sfiit s recurg la serviciile totcmismului pentru a descoperi o clacunotinelor oamenilor si bat ici. clasificare care
ificare totemic"
echivaleaz in precizie i logici ta te cu o clasificare tiinific" *.
Ideile de totem si totemism, de tabu i tabuism sint concepte corcii re care deocamdat definesc si explic aproximativ unele activiti spiri-

ii

nu pot fi cugetate altfel.

Conceptele de totem i totemism, tabu i tabuism nu sint insolubile
n esena lor logic i epistemologic. Pentru a le nelege i valorifica
mitologic trebuie luate in consideraie particularitile lor dialectice:
tuale ce

polimorfismul, potiglotia

i polivalena istorico-cultural.
a7

Materialele Deferitoare la aceste concepte au fost culese accidental,

slnt aberante nici privite clin perspectiva logicii formale
aristotelice i epistemologiei baconiene
dect, poate, raportate la prejudecile
profi-Moiia!.' a!e unor etnologi care le-au
folosii ea elemente auxiliar, in
lemele lor de gindirc tiinific: n realitate
stat produsele unei logici
disimulate de imaginaia diftuent si ale unor maii epistemologice particulare, cu mal multe necunoscut*-, situaie care
nu poate fi rezolvat simplist,
unilateral i accideiital.indiferi'iit de natura sistemului
de cugetare .tiinifica rare n-curge la ele. oale judecii., intransigente emise in
legtura,
cu totemul i totemismul nu au pornit de la premise la concluzii, ci invers.
S-a definit ntii totemismul i apoi s-a cutat
se introduc n structura
logic a definiiei lui tocmai ceea ce trebuia definit. Astfel totemul
a devenit cind o tautologie logic, cind o emblem simbolic, cind
o icoan
formal, cind o imagerie primara, cind un vid ideatic etc. Conceptul de
totem e ceva mai mult dcclt fiecare definiie luat in parte sau deett
toate luate in ansamblu. Noi nu ne gindim la o definiie conjectural, ci
Ia una genetie-evenimenial caic nu trebuie
sc; ( ] H semnificaia dialectic a coninutului. Totemul eo form de cunoatere intuitic-itaiv a realitii concrete; o cunoatere pseudo-obiectiv de tipul fabulaiei, din car
face parte integrant chiar i subiectul cunosctor. Pentru noi, totemul
i totemismul explic interrelaia om -na tur i om-comunitate material,
comunitate spiritual gentilico-tribal. El este o paraexplicaie, dubLit
de o implicaie, in sine i pentru sine. Expresia simbolic posed un su prolyie

nu

nume (epitet sacru, apelativ tabuistic) dat unui obiect, fpturi, familii,
comuniti sociale i chiar populaii. Cnd supranumele se transform in
nume atunci totemul devine o entitate sacr, pe tema creia se brodiun mit i se constituie un rit.

In aspectele lui stadial-istorice, totemul se relev deci drept o categorie gnoseologic, magico-mi tic, de tipul premitului
si
al prerituhii.
Faptul
totemul este indisolubil legat de cosmogeografia locului,
de specule vegetale i animale (considerate utile sau inutile), nu infirm
protosacrahtatea lui, ipoteza esenei lui gnoseologice i axiologice. I .r
totemismul nu este o simpl teorie funcional a unui sistem de totemuri,
ci ceva mai mult, o cunoatere antropologic globali,
proprie gintei, la-

nului, fratriei,

tribului.

otom i loU mism

* ^
H lume
viaa
t

numim:

'

strvd

deci concepia

viziunea despre

proprii mitologiei animiste, pe care din aceste

motive
mitologie totemic. Materialele
interpretrile multiple

despre

totemismul predac ne dezvluie, direct sau indirect, unele totemuri

incipiente.
altele excipiente; unele incomplete,
altele dezagregate; unele estompate
i altele bine conturate. In aceste condiii, mitologia totemic predac se
bizuie atit pe referine generale sau pariale, cit
i pe interpolri rezultate
din efectul ipotezelor de lucru, care la rindul lor avanseaz
rezultatele
mior analize semiotic-contextuale ale materialelor de teren,
muzeu i arhiv.
In structura societii promovate de populaiile indigene
din Dacia
preistoric proprii epocilor neolitic, a bronzului i fierului,
socotim
intra, conform analizei comparativ-istorice,
unitile sociale cunoscute
<ic altfel i in Europa sud-estic.
in cazul populaiilor de pe teritoriul
carpatic al Daciei, ginta, clanul, fratria, tribul,

in msur mai mic sau

mai mare, smt purttoarele unei premitologii indigene.
Ctre aceast,
constatare ne duce prezena in inventarul arheologic local
a descoperirii
unor obiecte, embleme i figurri, presupuse a fi totemice.
i, in funcie de

descoperirea unor
toate aceste presupuneri, ca un coronament al lor,
prerituri totemic, in parte discutabile.
premituri
ar fi putut
Pentru a sesiza in ansamblul lui sistemul de totemuri ce
propunem
predace,
ne
1)
magico-mitologice
:
concepiei
baza
sta la
al celor
ncercm nlocuim inventarul pieselor totemice deja cunoscute
surprindem
in aceste piese de inventar
socotite probabile; 2)
corelaia virtual sau real ce eventual ar alctui o familie de totemuri;
analizm aceast familie de totemuri pentru a descoperi astfel struc3)
schim ce s-a pstrat din
tura unui sistem de totemuri predace; i 4)
etnografice t reminiscene
aeesl sbtemde totemuri sub form de relicte
i d*co-roinani i evendac
mitologie
popular
intr-o
art
i
de
folclorice
tual in mitologia romn.
Printre totemurile atestate direct sau indirect de sursele de documentare tiinific menionate, apoi de cele sugerate de ecologia cultural
ntrevd
carpatic, ca i de reprezentrile mitici* ale acestei ecologii, se
unele totemuri susinute de figurri megalitice, de obiecte sacre, de figuriue i nsemne rituale, de amulete i talismaue.

s cutm

la

n ordine istoric aceste atestri se refer ntii

:(. Fitototenmri.
sistemul totemurilor, apoi la sistemul soototemurilor i in cele din

urm

la astrototemuri.
Coloana cerulntr-o sintez parial de mitologie romn intitulat
mitologiei botanice" pe terilui am prezentai aspectele particulare ale
5 Cu aceast ocazie
toriul Daciei pivromane. romane i romne feudale" .
arboam analizat in ce const totemismul botanic, in general, i totemismulaspect
totemismul arboricol este un
susinut atunci
ricol. in special.
de tip
general
inedit al complexului animologic relativ la cultura

Am

gentilic, proprie

uman

comunei primitive".

au urmrit

localnicii

n procesul domesticirii unor arbori slbatici,

prendeosebi calitile arboricole reale, la care au adugat alte caliti
vegetali
a unor
reprezentare
fanteziste
de
sau
zumtive, deziderative
vegetal
fore supranaturale, de creaie mitopcic. de rudenie de rang
calitilor
cu omul. de simplism magico -vegetal etc. Din transgresarea
de arbore
prezumtive, deziderative sau fanteziste se elaboreaz conceptele
totem parial se refer la
totem {integral i parial). n esena lui, arborele
pariale (trunelemcntele constitutive ale arborelui CU valene totemice
:

chiuri,

rdcini,

frunze, flori, fructe etc.).

pentru a trece in
Pin in prezent nu posedm suficiente documente
integrale sau pariale de pe
arboricole
totemurilor
majoritatea
revist
descoperirilor arheologice bogate,
teritoriul Daciei primitive, ins datorit
din fondul
provenite din spturi efectuate recent, putem presupune
generat totemuri
arboricol carpatic o bun parte din speciile locale au
arboricole predaco.
Daciei preistorice avem in
ntre fitototemurile ce reflect flora

(mtrguna,

pMHj

vedere plantele slbatice, domestice i fantastice

domestice ^ integreaz in mediul
tului etc). Fitototemurile slbatice i
sau fantastice smt indeziderative
prezumtive,
carpatic,
cele
ambiant
superstiiile i credinele
cu
impacturi
din
rezultate
mediului,
adecvate
analoage unor popoare migratoare din preistorie.
provenii
Din seria arborilor totemici recrutai din flora carpatic,
bradul,
considerai
fi
putea
ar
preistoric
din arlx>rl sacri de origine
au pstrat in superstiiile,
stejarul, plopul, salcia, alunul deoarece acetia
rodul

datinile

tradiiile

poporului

roman urme

care

!e

atesta un trecut

memo-

rabil.

No oprim eu precdere

la brad* deoarece acesta prilejuiete cel mal

semnificativ totem arboricol, integral sau parial, in epoca
neolitica, a bronzului i chiar a fierului.
Totemul arborlcol integral al bradului a fost redat sub variate forme
artistice in materialele arheologice, in inciziile sau picturile parietale ale
unor peteri din Crpa i i Dobrogea, pe figurine, in amulete sau talismane i In unele tampilri descoperite pe fragmente sau cioburi de vase
sau piese nedefinite funcional.
Imaginea brailutui ca totem la unele triburi primitive autohtone se
ntilnete in neolitic i tatuat pe corpul uman reprezentat de unele figurine. Ctre aceasta constatare no duc descoperirile relativ recente ale unor
ideograme premitice pc figurine ce aparin mai multor culturi arheologice" : cultura Hamangia, cultura Boian, cultura Gumelnia, cultura Cucuteni ctc. Pentru cultura Ilamangia intilnim ideograma bradului n chip
de lamda pe o cupa de lut ars; pentru culturile Boian i Gumelnia intilnim imaginea incizat sau desenat a bradului pe resturi ceramice, vag;
definite funcional; pentru cultura Cucuteni A, intilnim o figurina de lut
ars, descoperit la Ruginoasa, cu figurarea geometrizat a bradului ntreg,
pe pntece si piept etc.
Dar totemul bradului poate fi descoperit i reprezentat, sub form

frecvent

i mai

parial, de o rmuric de brad", frunza de brad" ete. Ceramica daco-getic rituala preia aceasta reprezentare, fitototemic i o tninssimlmli/r za
in produsele ei funerare cu motivul rmuricii de brad incizate in interiorul

cui de lut descoperita la Ceteni

Arge).
de brad in min este reprezentat, ceva mai tirziu,
in mitologia trac, zeia Bendis, care corespunde n mitologia greac antic
raselor de cult sau n exterior (al unei

Cu rmuric

zeiei Artemis.
n imaginaia niitopeic a predacilor bradul capt mai multe
valene simbolice de reprezentat al lumii vegetale carpatice, de expivsie
plastic a puterii mirifice a vegetaiei i mai apoi a daimonologiei vegetale ;
de simbol al relaiilor i comuniunii omului cu lumea vegetal de blazon
al economiei domestice de grup social (gint i trib) de transsiiubol al
exogamiei comunitare.
Totemismul arboricol al bradului la predaei pune premisele mituiii
arborilor sacri si al dcndrolatriti, care vor lua mai apoi, in perioada dac,
forme plenare in concepia i viziunea dacilor propriu-zii. Conceptul,
structura i analiza semiotic a totemismului arboricol al bradului trebuie
considerate ea reflex teoretic al stadiului complexului animologic " din
trzie

sacrate mtilor populare. ntr-o asemenea lucrare, noi aualiznd structura

travestiistoric a mtilor primitive pe teritoriul Daciei am susinut
simboluri (totemice) sau de reprezentri
credine
.i
i
.
.) inea de vechi
plastice ale unei soolatrii locale. [i c] unele jocuri sau ceremonii cu
forme dintr-un eventual
presupuse arhaice au putut prefigura aspecte

mti

totemism local"*.
zoototemurile, ca i fitototemurilc, pot reflecta animale slbatice,
domestice i fantastice. Zoototemurile slbatice i domestice sint tipice
reprezint modaliti biotopice din fauna
in perioada preistoric, pentru
nu
carpatic. In schimb, zoototemurile fantastice sint nftpicr, pentru
sint comune ntregului ev primitiv, ci se intilnesc ici i colo, in timpul
unele provenind din fantasarea asupra zoototemurilor
si spaiul carpatic
slbatice i domestice i altele provenind din influenele, contaminrile
i calculele rezultate din impactul cu unele popoare migratoare pe teritoriul Daciei preistorice.
n ultima sintez asupra istoriei comunei primitive pe teritoriul
Romanici, realizat de trecerea de la consemnarea eu pruden la atestarea prezenei unor totemuri de animale slbatice, prioritatea este acordat

bovideelor.

sacru, daco-geii aveau bourul sau zimbrul, pe care-1

ca punct central pe nveliul de fier al unui scut aflat la Piatra
Roie. Hourul era un animal rspindit in pdurile Daciei i Tracici i se
bucura, ca i taurul, iu general, de o special cinstire religioas la daco-gei
tire pstrat iu Anthologia Palatina
(dintr-un vechi simbol totemic f).
un corn de bour, mbrcat tn aur, luat
ne informeaz
VI, p. 332
din tezaurele dacice, a fost nchinat de Triau lui Zeu Cassios de ling

Ca animal

..-ui,

care face parte arborcle-totem.

capt

In structura ei primarii, figurarea bradului

in concepia
viziunea mitopeic a dacilor fantasma arborelui cosmogonic in Carpai
(asupra acestui aspect genuin preistoric al mitologiei romne vom insista
in capitolul consacrat cosmogonici mitice la romni), care strbate cerurile
cu coroana lui plin de atri i fpturi miraculoase; sub coroana lui
protejeaz ginta sau tribul, cu eroii lor civilizatori sau salvatori i sub
rdcinile lui adpostete o Iunie subteran, a demonilor, nedefinit ca
atare. Arborele cosmic, bradul, este inc din neolitic suportul ideali v al
unei mitologii fitozoologicc particulare in regiunea noastr istorico-cui tu-

nd,

& Zoo totemuri. Cea de-* doua categorie de totemuri care releva
elemente i aspecte <!< mitologie totemic este de ordin zoomorf. n general
zoo totemurile i totemurile particulare animaliere au fost sesizate, direct
sau Indirect, de istorici (Istoria romnilor. Istoria civilizaiei autohtone.
Istoria culturii), in lucrri de arheologie preistoric i in lucrrile noastre
de etnologic mitologic parial (Figurarea numii in ornamentica popular
romn; Mtile populare; Caii fantastici tn medicina popular etc.).
Dosi studiul elementelor i aspectelor zoototemismului se bucuri
de o Literaturi mai bogata, unii din istoricii mitologiei acestei perioade
combat, alii consemneaz cu pruden si alii atest prezena totemurilor
zoomorfe la predaei. Din prima categorie face parte, printre alii, i Al.
auimalcle-totem nu au existat nicise pare
Nour, care susine
odat in credinele religioase ale btinailor notri, iotrucit ei, ca popor
de concepie uranian, au adorat de foarte timpuriu forele naturale care
puteau sta in direct legtur cu viaa lor simpl de muncitori ai pmintului". Aceast atitudine ipotetic este infirmat de acelai autor intr-o
fie considealt lucrare, in care susine posibilitatea ca unele animale
le sacrifice cu scopul de a se mprtrate totemuri pe care credincioii
i din divinitatea lor**.
ticgori.i
lucrriloi care consemneaz prezena totemurilor
Din
zoomorfe l a supravieuirilor lor ca relicte etnologice fac parte cele con-

sud-estul Europei.
Ofl

Antiocliia" T.

Cercetrile de arheologie i paleontologie zoomitologic pe teritoDaciei preistorice ne confirm prezena unor Iwgate seturi de ftaurine
amulete de bocidee, ale cror explicaii converg spre interpretarea lor
ea totemuri i folosirea lor in prerituri, de cult domestic, do cult funerar
riul

sau de cult al naturii. Iar cercetrile comparativ -istorice de paleontologie

ne releva folosirea figurrilor de bovidee in efigii integrale Bau pariale,
Sn mti-costume sau mascoide, in protoane i anse cu motive de coarner
in scopuri evident inagico-mitologieo, ale cror sensuri s-au pierdut. Unele

.!
nr* a fost. zvirlitfi pe Zalmoxe". i im
(Khode. Deubner, Kazarow ete.) au dodii-* din aceast
etimologie
Zalmoxc era la origine un zeu-urs 10 (Brengott. vezi Clemen.
Zalmoxis). Ipoteza a fost reluat de Reys Carpenter, caro asaz pe zeul
get printre ali *sleeping bcars\ Pentru aceasta Reys Carpenter fundeaz
cultul mitologic al lui Zalmoxis pe cultul ursului totemic la geto-daci. Zalmo
i pentru Reys Carpenter nseamn piele, iar otxis nseamn urs11 In
aceast interpretare, zeul dac transsimboliza un vechi simbol totemic

dup care, la naterea lui, o piele

oameni de

tiin

trac al ursului carpatic.

Printre zoototemurile locale trebuie menionat i arpele, in forma

in aceea fantastic de balaur. arpele n form natural
a fost sesizat ca simbol tribal pe scuturi si rase. Iar arpele fantastic, ca
imagine exacerbat serpontimorfil, a fost considerat de arheologi, nc din
Hallstatt, un animal simbolic al localnicilor din Carpai".
lui

natural sau

Primul dintre arheologii care a luat in consideraie problema animai a tabuurilor corespunztoare a fost Vasile Prvan. In
Idei fi forme istorice ,2 Vasile PArvan prezint totemismul i tabuismul ca
fenomene complementare ale religiozitii primitive, iar in Oetica ncearc
explice stindardul cu chip de balaur dacic ca signum de ordin totemic,
motenit de daci de la antecesori l3
Totemul arpelui supravieuiete in faza etnogenezei dacilor, n dou
variante tina de arpe celest, aerian, ca metamorfoz a unei diviniti
ce reprezint fulgerul, i alta de arpe terestru, mai precis
meteorologice
se explic,
subpdmntean, ca figurare teriomorf a fori chtonice.
stindardul dac
cum vom vedea in partea consacrat mitologiei dace,
motenete unele trsturi imprimate de totemtil arpelui celest in
contiina mitologic a btinailor. Iar figurarea iconografic a Cavalerului trac motenete in reprezentarea arborelui sacru ncolcit de un
chiar dsmonut
arpe trsturile imprimate de totemul arpelui terestru.
pontic xerpentiform ilustrat plastic la Tomis motenete aceleai trsturi
totemice ale arpelui fantastic predac.
n seria presupuselor zoo totemuri slbatice trebuie s menionm
i pc cel al cerbului. S-au descoperit pe teritoriul Romniei figurine zoomorfe care nchipuie imaginea cerbului. Dintre legendele consemnate de
scriitori greci antici, poeii Pisandru i Pindar, istoricul Pherechidis,
toi se refer Li o cerboaic de aur care apra gurie Dunrii. Dup aceast
legend, socotit geto-seitiefi nimfa Taigeta, iubita lui Zeus, nchinase
vi Ortaisa (un fel de Artemid), in oraul Istria de la gurile Dumirii,
Cerboaic cu coarnele
apere Delta
o cerboaic cu coarnele de aur ca
de aur avea caliti excepionale, fapt care determin pe regele Teseu
al Atenei s porneasc la vintoarc. Cerboaic aceasta din descrierile
raitografilor antici era probabil reprezentarea totemic a regelui Deltei
strvechi.
Peste totemul cerbului carpatic s-a suprapus mai tirziu, in epoca
dac, totemul cerbului celtic, care a ntrit imagologia totemic a primului.
Totemul calului nu trebuie uitat. l iutilnm ca emblem a cpeteniei,
a efului de trib, in sceptrul de piatr cu efigie de cap de cal i, probabil,
1
in sacrificiile animale, aduse nceputurilor cultului solar
Astrototemuri. Dintre astrototernurile indigene preistorice menionam cu rezerve pe cel al soarelui i huni. Dac aceste astrototemuri
au fost iueluse in mitologia totemic predaca /atunci se explic transsimlelor

totemice

Statueta dc Turdaf.

transfigurri

tirzii

au promovat tramsimbolizri mitice ce au supravieuit

i reminiscene folclorice piu iu pragul secol 1 lui

In relictc etnografice

nostru.

Consemnat i atestat ulterior este i totemul lupului. Intcrpretind

meniunile lui Strabon asupra numelui etnic al dacilor, Mircea Eliade
susine
acesta este numele unui trib troc din Carpafi, datorit credinei
ca membrii lui se aseamn lupilor, pentru ci acioneaz violent ca si o
hait de lupi si pentru
aveau i capacitatea miraculoas de a se transforma ritual iu lupi. Numele tribului a fost ntrit de constituirea lui intr-o confrerie secre t de lupttori" (un fel de Mnnerbuude), care se comporta
n lupt ca o hoard de carnasieri, posedai de ceea ce s-a numit mai apoi

Nenumrate triburi cu jiume dc lupi sHt atestate i in

regiuni mai ndeprtate (de Dacia), -ca in Spania (Loukcntioi i Lucen^es),
in Galaecia celtibcrie, in Irlanda i Anglia. De altfel acest fenomen nu
este limitat numai la indo-europeni"
Insignele sau emblemele totemice ale acestei confrerii erau mciuca
i stindardul n form de balaur cu cap de lup. Se nelege
la daci
lupul juca un rol important" in ritualurile sacerdotale, ca i n cele rzIxjinice. Premitul totemului de hip poate fi omologat cu mitul zeilor rzboiului la traci : Kaudon, I humus ete., adic cu strmoii mitici devenii

furor heroicus.

mai apoi

zei de factur Igkomorf.

Totemul ursului este i el consemnat i atestat ca atare pentru rolul
lui semnificativ in viaa unor triburi trace. Din relatrile Urzii ale lui
Porphyrus reiese
Zalmnxe se trgea dintr-un trib care folosea totemul
ursului. Porphyrus susine chiar
numele Ini Zalmoxc vine de la cuvintul
trac Zalmos, care nseamn piele, remint de pute. nebrid in temii-uil
greceti, cojoc in termenii actuali8 Comentariile cele mai recente la aceste
relatri sint in
justifice premitul totemic al ursului la daci.
Aceast denumire consemnat de Porphyrus se acord cu o anecdot,

msur s

c
.

92

Aa

'.

.".

bolzarea in mitologia duc a imaginii lor antropomorfioe i a cultului lor

in tarpah Daciei preistorice.
Xu toate atestrile emblemelor totemice asupra fito-, zoo- i astxototcmurilor pred ace se refera la embleme totemice care ar putea sa le

fr

Aceasta pentru
sint totemuri
embleme i embleme comune
mai multor totemuri diferite.
Dintre emblemele totemice considerate ca atare redm dou specii
unele figurative, care reproduc la modul nair-realist imaginea plantei,
animalului *au astrului lotemizat, i niele simbolice, care reproduc la imului
eidetic semnificaia plantei, animalului i astrului de baz. Emblemele
iMffespundft.

totemice simbolice sint in general geometrice, cele alegorice sint iconice.

Din categoria emblemelor totemice figurative, cele arboricole sint
mai rspindite. Acestora lc urmeaz, In ordine descrescind, emblemele
totemice zoomorfe. Iar din categoria emblemelor totemice astrale, mai
rspindite sint cele geometrice.
U. Tatuajul lolemie.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul
Romniei, pentru epocile neolitic, a bronzului i a fierului ne confirm
existena unui tatuaj complex, in care predomin emblemele totemice.
Toate aceste soiuri de tatuaj au fost interpretate de istorici, de geografi
i literai ai Greciei antice i scriitori latini, pentru populaiile prtdace sau
migratoare din Dacia preistoric.
Din analiza compara tiv-isroric i structural-funcional a acestui
tatuaj comunitar gentilic sau tribal se desprind clteva forme incipiente alo
unui sistem de totemuri de clan trib, devenite mai apoi, pentru autohtoni,
bunuri premitologice.
In studiul Mtile populare am schiat Sn linii mari caracterul tote-

mic

al tatuajului folosit in travestirile prosopoforice, militare

civile.
Omul primitiv se tatua, integral sau parial, pentru ca se deghizeze magic,
ca -i nsemne corpul cu embleme gentilico- tribale ca
se mpodobeasc
din orgoliu sexual. Deghizarea lui prin tatuare se fcea in special din perioa-

da iniierii

pin

Spre deosebire de brbai, carcii tatuau

ntregul corp, femeile ii tatuau numai prile ce Ie scoteau n evidena
mciltteteft: pieptul, sinii, pubisul, fesele, coapsele i pulpele. Brbaii
i tatuau ntregul corp, mai des faa. Tatuajul feminin era in esena lui
dc ordin sexual ; in substana lui interveneau i elemente de ordin artistic.
Brbaii se tatuau mai ales pentru practicarea magiei medicale i rzboinice, in aceste ultime cazuri, tatuajul era
atit de ncrcat, nct fcea
dispar sub arabescurile lui trsturile fizionomice. Uneori tatuajul se
realiza prin inciziuni adinei n pielea feii i a corpului,
incepnd din copilrie i durind pin la maturitate. Aceast repetare an de an a taturii
se termina printr-un fel de sculptur n piele.
Fiecare nsemn tatuat purta
vn nume i ndeplinea in economia ornamental a tatuajului un anume
rol ideogramic. Tine cunotea semnificaia
deosebit a motivelor astfel
tatuate putea eiti titlurile gentilico-tribalc ale posesorilor, geneologia lor
totemica i preferinele personale. Tatuajul
ca procedeu de deghizare
integral a corpului sau numai facial a fost transmis mai apoi in alctuila maturitate.

rea matilor-costume, a

fa

mtilor de cap i a mtilor de

prin deealchierea striaturii, searificrilor i inciziunilor pielii" 18 Din cultura
dac
se pot urmri resturi de tatuaj facial gravate pe cnemide de argint aurite,
descoperite la Hagighiol, Constana.
Deci, in perioada primitiv tatuajul a fost un semn distinctiv Intre
clanuri i in cadrul triburilor, intre straturile sociale incipiente din stirpelo
.

timpul ceremoniilor
al stirpei de neam era efectuat in
protecia totede iniiere (sexual, marital, rzboinic) pentru a indica
proton
mic. Tatuajul reprezenta, in majoritatea cazurilor, semnul

de neam. Ca semn

cazuri. nimboUstotemului i unitul totemului sacralizat. n aceste dou

identificare cu
mul tatuajului desemna un mod de integrare n i de
transcriere
unitatea social in care se crease, printr-o scriere criptic sau o
sacr, o invosau
profan
comunicare
de
instrument
un
ideogramic. Era
tropeic. In toate aceste cazuri grafia tatuajului

caie apotropaic sau

consacrare potenreda, la modul plastic, un coninut magico-mitologic de
ial a unui rang, a unei fore, a unui privilegiu.

tatuajul masculin era heraldic i hierain privina tehnicii tatum erau

punctur i
Tatuajul
femeilor.
brbailor
i
tatuajul
intre
deosebiri
custur, in curele i sculptat,
in bumburi era preferat de femei, cel in
brbai tatuajul ncadra simbolul totemic, la femei mbrac

Sub raportul coninutului,

tic,

cel feminin era sexual

artistic.

de brbai- La

unele

pri

ale corpului care erau tabu, care trebuiau

vzului brbailor.

oarecum ascunse

figurare mai
Sistemul motivelor geometrice n tatuaj permitea o
sacru
de tip totetatuajului
ale
unor
aspecte
elucidarea
stilizat. Pentru
ndeosebi la formele documentate
mic in Dacia preistoric, ne vom opri
subliniem elementele lor eseniale, care degaj
arheologic, cutind

structuri mitologice.

un tatuaj
n esena lui acest tatuaj totemic predac a fost formal
abundente i umplute
simplu, pictat sau incizat, Bi complex, cu incizuni
ele
caracter criptic, cifrau
eu culoare. Inciziunile abundente aveau un
din motive
embleme totemice. n acest sens ne referim la tatuajul realizat
(cercuri concentrice), pe corp (linii
ircometrice aezate simetric pe umeri
pe coapse i pulpe <l'a*" r "
(spirale),
abdomen
pe
in zig-zag neregulat),
silueta sau ramura^
imita
pentru
a
isoscelc
nchis in triunghiuri
ust
antropomorfe dc Iut
folosit in compoziia figurinelor
_^
de
iVminin) ce in de cultura Vinca, de cultura \uca-Turda,

^ad

"";

Btatuetf

cultura Cucuteni A, de cultura

Eueu Comsa
culturii

si

Vinca descoperite

la

Gumelnia

etc.

prezint citeva figurine aparmind

Zorlenu Mare (judeul Caras- Severin), pe

Octavian

Rut

liniar, caro ,dupa toate

frunile crora se ntrevede un tatuaj geometric
din perioada (neouuca>
oamenilor
obiceiul
ogundete
probabiutile (...)
11

(fim pe frunte"
ornamente incizate pe statuetele
Vladimir Dumitrescu socotete
mai degrab r^rezentorea
considerate
fi
pot
(faza
A
Cucuteni
B)
culturii

dc a ho

detatuat

i printre emblemele.
tatuajului decit indicarea costumului"
ars. numite P ^o>re
consideri i pe cele lsate de pecetele de lut
este subbnieUn aspect al tatuajului totemic nesesizat de arheologi
de lip Gumelnia.
rea gurii cu gurele n sculpturile miniaturale

rii

tatuajul a durat destul de mult pe teritoriul

Se nare ins
le la Hagighiol (l*>w-ogea),
noastte, deoarece ntr-un mormint tumular
-lea .e.n . ion
aparinind unui principe trac Cotys, datat in secolul al l\ cnemide (jamcoif i doua
un
podoabe,
alte
printre
gsit,
Vndricsescu a

partea
Una din cnemide figurea^
t^uat. In
lupttor
Unr
unui
chipul
genunchiul,
superioar ce acoper
sau date cu bronz,
esena lui, tatuajul geometric realizat din dungi aurite
ma^splendu da ucontrastnd cu tenta fierului oxidat in negru, este cel
Figura tinfirului lupttor
ment [arheologic] ce il posedm in prezent.

mexe

metalice de argint (...)-

tatuat dispare sub liniatura regulaii a nsemnelor rituale ale tribului

local"

pe statuetele de la Gumelnia i cel de

pe encmida de la Hagighiol exista
similitudini de structur si funciune. n ambele cazuri snt incizinni orizontale ce pornesc de pe nas pe obraji. Aceast tehnici a tatuajului denot
o continuitate de ordin ritual n evoluia unor triburi carpatice nrudite
n tatuajul facial descoperit

pe chipul tinruui lupttor

figurat

prin simbolismul lor totemic.

7. Tatuajul heraldic. Aceast form de tatuaj este menionata
pentru aceleai epoci de opere literaro i istorice greceti antice referitoare
la populaiile de po teritoriul Daciei, care completeaz astfel imaginea
celor relatate de arheologi. Ne referim in primul rind la tatuajul agair-

ilor, geilor, tracilor si locuitorilor Istriei

n al doilea rind la tatuajul

ilirilor.

pompeius Mela sus ine

agatirii i tatueaz faa i mdularele,
mai mult sau mai puin, dup consideraia de care se bucur fiecare de pe
urma strmoilor si de altfel toi au aceleai semne i ele sint de asa natur
incit nu pot fi terse prin splare" *. Artemidor din Daldis precizeaz
lu traci sint tatuai copiii nobili, iar Ia gei sclavii" u Herodot consider
tatuajul semnul neamului ales, cel netatuat fiind om de rind"
Dup
;

Clearch din Solnoi nevestele sciilor au tatuat [punitiv] femeile trace

Femeile trace care fuseser [astfel] batjocorite au ters [urma]
nenorocirii lor ntr-un fel special, gravnd desene i pe restul pielii, pentru
ca semnul insultei si ruinii (...)
tearg ocara prin (...) podoab" M
Strabon relateaz
toate neamurile se tatueaz *; Dion Chrysostomos
scrie
n Tracia femeile libero [sint] pline de semne fcute cu fierul rou
i care cu cit au mai multe semne i mai variate, cu atita se arat a fi
mai nobile" K Plutarch
tracii (...) pin astzi i tatueaz femeile,
ca s-1 rzbune pe Orfeu" M Porphyrios folosete o meniune a lui Dionysophanes,
Zalmoxis a czut in miinile hoilor i a fost tatuat, cind
s-a fcut rscoala mpotriva lui Pitagora, care a fugit, i i-a legat faa
din pricina tatuajului"
S-ar putea ias ca Zalmoxis
fi suferit, mai
ales. un tatuaj sacerdotal n perioada iniierii sau consacrrii Iui pitagoreice
in Sroala tcerii, tehnic ritual folosit in Egipt, India pentru consacrare:! iu sacerdoiu. Aristofan, la rindul lui, relateaz
locuitorii de ling
(...)

tatueaz i se mbrac in veminte colorate""; i

atunci cind cineva mai mare la istrieni este numit *cel alb', aceasta
i se spune in mod ironic, ca i cum ar avea fruntea curat i alb,
ceea
co trebuie dimpotriv
se neleag
este tatuat".
n privina tatuajului punitiv la iliri, el era similar celui folosit la
traci ; iar la scii tatuajul era aplicat la sclavi i numai punitiv la oamenii

Istm [Dunre]

se

liberi.

fa

Din toate aceste indicaii antice reiese

tatuajul se aplica pe
corp, Soii ca srmn de neam (gint sau trib), apoi ca semn de ales (categorie social, cpetenie etc.) i numai rar ca podoab. Trecerea de la tatua-

jul emblematic de tip totemic la tatuajul genealogic (de cast sau categorie
social) i de la acesta la tatuajul ornamentat se face treptat.

n corelaie cu familia de totemuri se gsesc totemurile presupuse

ca atare, consemnate parial sau atestate direct sau indirect de materialele documentare de care dispunem pin n prezent Se poate susine
alctuiesc familii de totemuri, unitare i nchegate pentru fiecare trib?

Se dpj din analiza unei familii de totemuriio concepie magi o-mitologie comun, '-are le
rabat! spiritual, unitate de viziune cultural,
expreie plastic i aciune coordonat ?
Totemurile inventariate de noi posed infrastructur ecologic
bine determinat in timp i fpaiu de condiiile pedoclimatice locale.

simbolul lor ecvltH

Kle aparin, prin coninutul lor idea tiv, morfologia
giri ruliu rah vnrpativ. Hradul i stejarul, plopul i salcia caracterizeaz
fitugvnia teritoriului Itn-iri preistorice, precum bourul, zimbrul, lupul
si ursul, cerbul i calul, arpele i uliul caracterizeaz zangonia aceluiai
teritoriu,

ntre fihKtmctura. zoostructura i astrostmetura teritoriului Daciei

primitive exist a coresponden biogenetic perfect. Speciile respective
se Kprijiu unele pe altele i se completeaz reciproc. De aceea totemurile
biruim corespunztoare, nu se contrazic, nu se exclud i nici nu se anuleaz reciproc. Dimpotriv, se completeaz unele pe altele i alctuiesc
0 unitate organic bine nchegat, pe care o numim familia totemurilor
predare. Ins aceast familie de totemuri nu a fost ncremenit in formele
ei genuine, ci a evoluat, s-a dezvoltat In timp dup legile evoluiei oricrei
forme de cultur. Dinamismul familiei de totemuri ni se dezvluie astzi
in analiza paleontologiei a etapelor si stadiilor ei de dezvoltare ca embleme
si nsemne heraldice de ordin sacerdotal, militar, etnic.
Modul cum indigenii au conceput i reprezentat plastic pretotecuget in la concepia magicomurilesi din acestea arhetol cinurile ne face
initologic unitar care le-a promovat. Totemurile inventariate de noi
converg ideativ, pentru
in preistorie sint subsumate acelorai categorii
dialectice ale gindirii mitice,
ceea ce este mai semnificativ, pentru
se menin, in interd M>cinlen stringent, chiar i in formele lor heraldice
sau in cele ulterior Mifisticate n contactul cu cultura unor popoare migratoare ce au strlritut teritoriul Daciei preistorice. Totemurile btinasihr
au eliminat sau au polarizai iu jurul lor totemurile migratorilor, a cror
imagine a devenit astfel lOinpozit. dar schiat pe aceleai elemente de
ordin magieo-etiologic local. Simbolismul totemurilor indigene a evoluat
In parte in heraldic i in parte iu traiissimbolism mitic la protodaci i
chiar la daci. Kvoluia a suferii perturU'iri i crize de dezvoltare ce privesc
mai puin coninutul lor spiritual i mai mult reprezentarea lor formal,
tretnaft in aceast evoluie au rmas suficiente puncte de reper pentru
cerea de la forme incipiente la arhetipurile de totemuri locale, care au
intrat apoi iu mitologii dar drept- personificri mitice.

Paralel cu totemisiuul se dezvolt tot mai multe elemente de mitoApar noi rituri si reprezentri despre moarte.

logie a morii.

Reprezentrile despre lume i via ale omului neolitic corespund

de dezvoltare a forelor si relaiilor de producie. In legtur cu cultivarea plantelor i creicna animalelor domestice, al cror
rspindesc
rol iu asigurarea hranei i a rezervelor de hran era esenial, se
anumite practici legate de mitul fecunilitii i fertilitii. Se cristalizeaz
moarte.
din ce in ce mai clar anumite reprezentri cu pririre la via i
nc din perioadele anterioare se formase reprezentare-a primitiv despre
presupusa existeni dubl a fiinei umane: corp material si umbr. Aa
iu epoca nmlitic apar i pe teritoriul Komnici,
se explic faptul
alturi de aezrile comunitilor omeneti, adevrate cimitire, leae
ani la
ale celor mori. Un asemenea cimitir a fost descoperit in ultimii
Cernavod. Unde au fast spate aproximativ :iuu morminte de nhumare
si

ele nivelului

97

altul intr-un ostro\ din lacul Boian (Vrti). IV alocuri ins se mnf
iuc
morminte izolate, do obicei In preajma locuinelor, sau
chiar sub ele, in apropierea vetrelor sau sub porii no. Cultul fecunditii
nau al femeii-mniuc i-a gsii expresia in numeroasele figurine antropomorfe feminine descoperite in toate culturile neolitice, unele avind
turi relative destul de pronunate" **.
1111

Iutii ncsc

trs-

B. Seriereii pictnnrafic ile la Trlriit.

Nu putem ncheia conspectul mitologici pretlacr
a meniona o descoperire excepional in
acest domeniu, care aparine arheologiei romane
scrierea pictografica.

fr

In IiGl N. Vlassa a descoperit in spaturile arheologice ntreprinse

fn satul Trtria (judeul Alba) trei tblie tic lut ars (teracota) care dup
dinsul fac parte integrant din strvechea ..culturii Turda*", crceii tot
atit de strvechea culturi VlnCft alctuiete un complex cultural neolitic
propriu sud-estului Europei 3I Printr-nn consens arheologic unanim s-a
ajuns la concluzia c tbliele aparin mileniului VII VI .e.n.
.

plcuele de la Trtaria
Toi comentatorii au acceptat concluzia
fac parte dintr-un complex cultural ce ine atit de cultura Vinca. cit i,
nai ales, dc cultura Turda*Ut nceputul secolului al XX-lca au fost descoperite in judeul Hunedoara clteVfl vaM i u nsemne pictogi alii ;e arc
cu scrierea pictoprafie iradiat de cultura babiloniana si caldeau 3.
Concluziile trase de X. Vlnnsa in studiile lui de cronologie strat igrafie i de analiz a tblielor de lut au fost comentate de sumerologul
V. Titov, care constat similitudini de structur pictogTafic.
constatrile lui V. Titov,
Pentru coninutul lor inedit
consemnrile lui Boris Pcrlov : 1) Tbliele de la Trtaria sint un fragment dintr-un sistem de scriere larg rspindil. de origine local ; 2) textul unei tblie
ase totemuri antice, care coincid cu manuscrisul

seamn

dup

redm

cmimr

i de asemene-a cu imprimrile ce
semnele de pe aceast tbli trebuie citite in
erre, in sensul contrar micrii acelor de ceasornic -1) coninutul inscripiei (daca e citit in sumerian) este ntrit de descoperirea n aceeai
Trtrie u unui -chelet dezmembrat al unui falrbat, ceea ce implic existena, hv anticii tartarieui, a unui ritual antropofaaic; 5) numele zeului
h.-al anc este identic cu numele zeului sumerian Usmu. Aceast tbli
din oraul sumerian I>jemdet-Xara

apariia

Wlttfril

Kere;

,l)

Tbliele dc

Trtftrta.

Talitmi compoMllv dc Mmnr pIctgnH

llc*: TArlAria. l>]cmdct-Na*r;i.
Crcla
lupa Hori* Pcrlov.

a font tradus astfel: In (cea Ie-a) patrusprezecea domnie pentru buzele

(gura) zeului >ane cel mai virstnic
ritual (este sau a fost) ars. Acea-

dup

Atunci ce tinuiesc lotui tbliele de

rspuns precis nu exist deocamdat. Dar cate limpede

Tirtrig

Djemdet-

Creta

zecii ea.

al

la-i

la

Trtria

In

c numai studierea

ntregului complex al monumentelor culturale Turda-Yinca (de care e

legat i Trtria) poate
ne apropie de dezlegarea tainei celor trei tblie

Nasr

de lut".
Din descifrarra textelor de pe tblie rezult urmtoarele:
Pe prima tblia dreptunghiular e nsemnat ntruchiparea simbolic a doi api, intre diusii e aezat un spic. Poate
ntruchiparea
unor api i a unui spic a reprezentat simbolul bunstrii obtii, la baza
creia e afli ocupaia lor cu agricultura si creterea animalelor. Dar s-ar
pute-a s reprezinte i o scen de vintoare, dup cum crede X. Vlassa.
K interesant
un subiect de acelai fel se intUneste i pe tbliele

-*m* > o

* *

Mimeriene.

*)

dSMM

tbli

nu prea mari. n

mprit

fie -are

prin linii orizontale i verticale in sectoare

BeCtor sint zgiriatc diferite imagini simbolice.

Accstra nu

Au

fost excavate intr-o groap cu cenua alturi de citeva sfattlete-idoli si oase tic om matur, dezmembrate i calcinate.
thlio
sint rectangulare (din care una
cu un orificiu media-n) i o tblia

Dou

prevzut

circular (cu orificiu lateral). Sint din lut ars de dimensiuni mici plcua
circular cu diametrul de fi.ii cm i ceh* rectangulare, cea mai mic iicpcrforatt, de 5,70X4,15 cm, iar cea mai mare perforat, de 11,8x3,7 cm.
Prezint o structura protoliterat, un nceput de scriere picUtgrafic, anterioar sau cel mult paralel, nu identic cu structura protolitciat a plcuelor sumeriene.
:

Rezultatele investigaiei lui >". Via sa au fost comentate de ouuneni

de tiin strini, care au ajuns cam la aceleai concluzii. K vorba dc ciiva
cercettori maghiari: Ianos Makkav, Kvzeii Nustupny, iugoslavi: Jovan
Todorovic. americani S. Ilood. David Whipp, sovietici : T. S. Pa**ek.
V. Titov, Baris Perlov etc.
:

sint totemuri f
Cercul totemurilor sumeriene e cunoscut.
dac se compar dc.senele de pe tblia noastr eu imaginea de pe vaml ritual, gsit in
turile de ta Djciudet-Xusru. vom remarca din nou o coinciden izbitoare.
Primul semn de pe tblia sumerian e un animal, mai mult ca sigur un
ied, al doilea reprezint un scorpion, al treilea, dupa toate probabilitile,
un np de om sau de zeu, al patrulea simbolizeaz un peste, al cincilea o
pe tbli
construcie, al aselea o pasre. Astfel se poate presupune
sint nsemnate totemurile: led, scorpion, demon, pete, adine-moartc",

sp-

<

o pasre.
Pe a treia tbli rotund sint scrise urmtoarele XIX. KA. SA,
rjQTJLA, PI. roiM, RARA I. (Dc ctre cele) patru conductoarei,)
pentru chipul zeului
no (,) cel mai in virst (eonductorul-patriarhul:

nacerdetul-preotul
sirs{,)

supremi.)

in

virtutea

unul".

99

adincei

nelepciunii,)

fost

Ce neles ponto avea aceastA inscripie S-o comparm cu documentul Djemdct-Nasra pomenit nainte. n acela se afl lista celor mai
nsemnate rarorl-pceoteae, care erau In fruntea n patm grape Irible.
Poate ea tot astfel de prcotese-conductoare mm aflat i la Triria.
Dar mai exist i o alt coinciden, n inscripia de la Tr tria este pomenit sen] am-; ba mai mult, no melc /.oului o reprezentat ntocmai ca Ia
sumerieni. Judecind dup toate areKt.cn, tblia trtrian conine informaii scurte asupra ritualului uciderii si arderii unui sacerdot, care i-a
svirit slujba intr-un anumit termen al conducerii sale.
Nc ntrebam atunci cine au fost locuitorii strvechi ai Tr triei,
care scriau in sumerian, in mileniul V i.c.n., cind despre Sun icni indui
nu se pomenete inc ?
Se impune de la sine o concluzie inventatorii scrierii sumeriene au
ci
locuitorii Balcanilor,
foflti oriei t ar fi de paradoxal, nu sumerienii,
cea mai veche scriere
ntr-adevr, cum poate fi explicat altfel faptul
din Sumer, datat din mileniul IV i.c.n., a aprut cu totul pe neateptate
i intr-o form dezvoltat! Sumerienii (ca i babilonienii au fost doar
elevi buni, preluind scrierea pietografie de la popoarele balcanice si apoi
'.

Neoli ti zarea mitologiei predacc impune sinteza datelor extrase

din analiza culturilor proprii epocii referitoare la figurinele animaliere sau
defineasc anumite
umane ca amulete, talismanc sau idoli care ncep
Btri de credin mi:ic
iu riturile magie., mitologice legate, de cultul

PROTOINOO- EUROPENII

mm

dezvoltind-o iu scriere

cuneiform

Janos Harmatta, reputat arheolog, a ncercat si el s descifreze textul

tblielor respective. * Pe baz comparativ, fiind vorba de semne pic lugrafice similare, el ajunge s descifreze textul de pe tblia rectangular,
care in traducere romneasc ar nsemna A dat din fgduin zeului
vase cu unguent, 10 (msuri) de orz, 10 cai, oraul Unu", iar textul d
pe cea de-a doua plcu ar fi Fin 60 + 10 (msuri) zeului Palii
20 (msuri) regelui pontif; griu 60 -j- 2 (msuri/zeului Usmu/zeului/
.Samoa", Textele traduse dac vor fi confirmate cuprind date impresionante si anume: un nume de aezare, nume de zei, existena unui
pontif. Este de pus un semn de ntrebare iu legtur cu primul lexi,
deoarece in perioada dat spturile arheologice de la noi au scos la
iveal numeroase oase de animale, din diverse staiuni, dar pe ansamblu
oasele de cai sint extrem de puine inc nu se tie dac sini de la cai
domestici sau de la cai slbatici) i de aceea este greu de admis ca ililr-un
astfel de text dac este hcal s se vorbeasc despre o ofrand de
10 cai
Pentru mitologia predae tbliele de la Trtria relev trei aspecte
mitice: 1) tbliele perforate pol fi aniuhtr (instrumente magico-mitice
de tip apotropak ce se purtau aliniate la git neutru a apra de boli
i pericole) sau talismanr (instrumente magico-mitice tropie e ce reprezint veneraia purttorilor si faciliteaz comunicarea cu forele supranaturale), iar tblia neperforat o scen ironica; 2) locul iu care au fast
descoperite groapa cu cenu, cu idolii i oasele calcinate remarc
legtura lor cu ritul funerar Iveai, cec ce nseamn
au fosl piese
inrmtar funerar; .**) scrierea pietografic folosit pe ele prezint dou
tehnici grafice diferite: pe tblia rectangular perforal o grafic figuratir-imagistu (idem pe tableta rectangular neperforot) si pe tblia
circular perforat o grafie liniar~alfahttic, ceea ce vrea s nsemne ilou
etape ale scrierii locale, care relateaz dou fapte de credina mitic deosebite cronologic si implicit i de coninut 4) ceea ce provoac unele nedumeriri iu privina structurii grafice este lipsa in grafia figiirntiv-imagtstic si in aceea liniar-alfabetic a geomctrismiilui mcnadrospiralic, pe
fondul pe care sint proiectate aceste scrieri.
.*

IVotoimln-curopcnii. OupA M.

WrbMrr.

pmntului-mum (sacrificiile aduse pminlului copii, brbai, capete

de cornute, ngropate fie in incinta unei locuine, a unei aezri sau in
afara aezrii de lipul unui sat); in ctrfJtff morii (prin inhumaie, in pozi:

ii diferite, cu miinilc nclinate diferit, in necropole organizate pe categorii

de nhumai sau de incincrai-inhumai) ; sau in formele incipiente

cultului solar (orientarea mormintelor spre rsrit).
La

sjirsitui neoliticului, in

ale

perioada de tranziie spre epoca bronzului,

intervine ptrunderea indo-europenior pe teritoriul Daciei preistorice,

in dou valuri, care sub raport mitologie aduc cu ele o zestre cultural

re va intra iu patrimoniul protodne

i
101

al

etnogenezei dace.

MITO!, OU A

IMIOTODACA

Ceramica
In general

lin

epoca fierului este uneori eauelat. alteori imprimat,

mai puin realizat decit

in epoca bronzului. Paralel se iutilnesc

produse ceramice artistice in care domin inciziuni cu decor geometric.
Plastica zoomorf do asta dat figureaz sub form de amulete sau talismane. purttoare <!< noroc. Intre temele zoomorfe predominante se recunosc ursul, lupul, cerbul, calul, oaia i porcul (mistreul). n aceast
plastic zoomorf intervin i elemente alogene rezultate din migrai
unor popoare europene.
n epoca bronzului apar morminto tumulare cu inventar care denot
fu ne iu nf ierarhice superioare in comunitatea tribal. n inventarul mormintelor, pe ling piese dc aram se gsesc i de aur unele de uz magico-mitologic, altele de parad si altele eminamente funerare.
Cultul soarelui se dezvolt pin la dominarea celorlalte forme de
cult, a elementelor naturii. Soarele este iutii alegorizat, apoi eroizat. Se
creeaz o incipient literatur oral in jurul puterii divine a soaxeluj care,
cum vom vedea, se va amplifica in etapa de separare a dacifor, ca traci
nord-dunreni, de tracii sud-dunreni, cam in secuiul VI .e.n.

Miuraia indn-curnpcan i popoare |p prednce. - CV ne ndreptnu trecem direc t do la schia mitologiei predaee Ia aceea r mitolo.
gin dacei Un amnunt esenial apariia, dezvoltarea i influena migramigraie reprezint o turnanta mitologic
i*! indo-europene. Aceast
n viaa popoarelor indigene iu Dacia preistoric, intrate iu impact cu
triburile indo-europenc in migraie. In relaiile reciproce social -ist orice,
lingvistice i mitologice intervine o sintez cultural original.
(arc sint cuceririle in domeniul vieii materiale in epoca bronzului,
ce antreneaz, in parte, pe cele spirituale? Culturile tribale veehi s-au
extins pe teritorii ce corespund, in viziune istoric retrospectiv, provinciilor principale ale Daciei, hotrnicind iu ansamblul lor viitorul teritoriu
I.

ite s

Daciei preistorice, al tracilor nord-dunreni

daco-geto-carpii. Kpoca
bronzului a fost dominat de metalurgia bronzului, de unde de altfel ii
vine si numele. Minereul de aram, ca i cel de aur se extrgeau din abuniu Carpai. Prelucrarea lor se fcea iu mici ateliere Mabile sau do
meseriai ambulani. Prelucrare-a lironzului nu exclude prelucrrile anterioare ale pietrei, lutului i lemnului. n epoca bronzului incepe a doua
diviziune a muncii: intre meseriai i populaia agro- pastoral
al

den

Economia

epocii,

ansamblul

ei,

se

bazeaz ins pe producia

ptrund

unei Ic de bronz (seceri, topoare

de lunt de tip tracic), spade late (Bpureni). sbii nguste (Mateeti. Clineti). clopoei (Cioclovina), aplici (Mica-Hihor), pandantive (Clmi-

ugro-pa-toral. In agricultur

I.utenil ele.

Dar epoca bronzului este totodat i epoca aurului ndeosebi pumnale de halebarde (Persani),
i inele (Turnu Mgurele, SrataMonteoru), cercei i coliere (Curtea de Arge, Srata-Montcoru), faler
cu spirale efectuat prin ciocniro au repousse" (Ostrovul Mare), vas de
aur cu minere desprinse, efectuat tot prin ciocnire au repousse"' (Baia),
cu pandativ (Cornel).
cu volute spira lice (Sacou Mare),
diadem (Culesul, pectoral (Balaciu). n creterea animalelor ptrund
tehnici noi de valorificare a produselor pastorale. Circulaia bunurilor
un avint deosebit, datorit domesticirii si folosirii calului i inventrii carului, sniei si plutei. De la primele licriri ale epocii bronzului,
:

brri

brri

brri

capt

societatea se organizeaz pe citeva principii

cum

din

este iu epoca neolitic, devine stratificat

militare

religioase ncep

s dein

uniform i egalitar,

ierarhic. Cpeteniile
puterea in comun, Sntr-o organizare

pfestatal. Se ridic tot mai des aezri fortificate de valuri de pmint

i palisade. un fel de ceti primitive pentru adpostiroa cpeteniilor militare i religioase ale autohtonilor. Armele curente sint acum de fier
securile plate i duble, sbiile de tip dac, pumnale cotite, virfuri de sulie,
i

scuturi

armate cu

fier, coifuri etc.

in?

Paralel mitului eroizrii soarelui se formeaz mitul Marii Treceri,

uman, mitul ospului nemuririi, care in mitologia dac
vor deveni mituri eseniale ale condiiei umane in cosmos i ale destinului
di cin al omului, prin zeii, profeii .si reformatorii daci : prin Zalmoxs,
Deccncu, marii pontifi i regii asociai la domnie cu marii pontifi.
al sacrificiului

Migrai indo-curopcan care a nceput in perioada dc tranziie de

epoca neolitic la aceea a bronzului ptrunde pe teritoriul Daciei preistorice la >firitul mileniului IV, i nceputul mileniului III i.e.n. pe teritoriul Europei in citeva valuri pastorale succesive (valul luvit, valul dorian,
tracic i cimerinn i valul creatorilor de amfore sferice), majoritatea venind
din Asia Mica prin strimtoarea Marmara, prin nordul Mrii Negre i prin
nord-vcstul teritoriului Daciei carpatice. Amestecul demografic i cultural
intre btinai i triburile pastorale indo-europenc a fost iniial inevitabil
violent. A urmat apoi o etap de convieuire i acculturaie reciproc i
alta de restructurare etnic lent i ndelungat, care in epoca fierului s-a
ncheiat, prin celi, cu etnogtueza dac, cu Jur marea culturii daco-geilar
i, implicit, cu mitogmeza daci.
2.
Animismul m politciMiiul iurio-europenilor. Indo-em 'Opcnfi
aduc cu ei un fond comun magico-mitologic relativ unitar care, in parte,
a fu**! asimilat i in fondul mitologic autohton dacic
Noi inc crem s
explicm prin unele aspecte ale mitologiei indo-europeue, intrate in impact
cu mitologiile triburilor autohtone, citeva aspecte semantice, altfel inexplicabile, ale mitologiei dace si prin acestea i ale mitologiei daco-romane
i deci implicit ale mitologiei romne.
Mitologia triburilor indo-europenc a pendulat intre un- animism
psihologic i umil mitologic. Ponderea ins a czut pe animismul mitologic,
de care ineau unele cristalizri politeiste.
Parafrazindu-1 pe David Hume, putem spune
politeismul a fost
prima tentativ mitopeic, iar idolatria, cu personajele ei mitice, prima
form de cult mitologic. n centrul acestei mitologii indo-europeue se aflau
citeva personaje mitice demonii i zeii. Atit demonii, cit i zeii se refereau
la cele dou categorii de fenomene care obsedau pe omul preistoric
emil
i pmintul. Zeul Cerului sau Cerul Tat figura cenil ncrcat CU toate
atributele lui ; Zeia Pmintului sau Pmintul
figura pmiutul cu
toate atributelelui. Zeul Cerului ntruchipa principiul masculin i al pula

Mum

103

principiul feminin". Acest cuplu domin ntregul panteon indoeuropean. Din mpreunarea secreta a Cerului si Pmintulni, adic din ai>tooamia lor (tcpi yauoO, conform mitului primar, s-au creat cele mai

mimului

multe diviniti

demoni. Cerul

i IMmintul

devin prinii zeilor

fl

ai

oamenilor.
Acestor dou diviniti primordiale si generative le urmeaz, in
ordinea Importanei, alte diviniti un Zeu al Soarelui, care uneori se
confunda cu Zeul Cerului o Zei a Lunii, rare uneori se confund cu
Zeia Muma a Pmintului un Zeu al Tunetului un Zeu ithi/phalic al
fertilitii vegetale i animale; un Zeu al zooculturii, al turmelor, pstorilor
a Aurorei.
ti drumurilor si o
Intre mitologia predaca i mitologia triburilor imlo europene in
migraio eurasia tic& se realizeaz o sinteza mMogioi local, ale crei triIo expunem in mod succint, numai ca
aturi particulare ncercm
preistorice ale mitologiei romne.
:

Zei

mm

Cultul

soarelui.

Cultul

blrinilor

inelep|i.

teniile asociat e la coiiduccrra l uluirilor. Mitogogii i fcturii dr mituri

dein un rol din ce n ce mai important iu comunitatea tribal.
sint
privii ea impostori, nici ca barzi, ci drept profei, taumaturgi i zei. Din ei

Nu

se recruteaz pontifii tribali, care devin mai apoi cpetenii mitologice in

statul dac.
Peste sinteza fondului mitologic autohton cu fondul mitologic indoeuropcau se suprapun un 1 infuene scitice rezultate din contacte de
vecinti i impacte de convieuiri. Influenele se remarc uneori in cultul
Soarelui (care de altfel era comun tuturor popoarelor in preistorie), iu cultul J/arii Zeie (grupul statuar de bronz de la Noni), iu Iau robotii (ce
iradiau din TauriJa), in cultul celor doi acolii divini (care acompaniau
pe Marca Zei), iu cultul J.eului (simbol astral), al arpelui (spirala), in
sacrficii de
in

i sacrificii umane (prizonierii

scitice asupra unor superstiii

animale (mai ales cai)

Cu toate aceste iiillucnc

mitologia protodac, iu familia de zei geto daci nu a

zeu

scitic*.

<;rnmlofralrocra|ia.

Murea Zei. -Cultul morilor se mai menine ca iu neolitic, ritul funerar

ins
schimba radical, tn epoca bronzului morii nu se mai minuneaz,
ci sc incinereaz. Ritul incinerrii cate adus de indo-europeni si prezentat
ca n consecina direct a cultului soarelui. Prin incinerare, sufletul trebuia
> se curee de toate impuritile corpului adunate intr-o viata. Ritul
de incinerare marca ritul Marii Treceri in Lumea cealalt" prin purificarea cu focul sacru asemeni focului solar. Cultul soarelui era deci dublat
in epoca" bronzului de cultul focului. Plastic, cultul solar se exprima prin
cele ale: carului solar, roii solare, prin
solare etc. n epoca bronzusil
fie nlocuit de a viiturilor
artistice. Pe primul plan trece mitul iconografic al soarelui i al unor prefigurri dr diviniti autohtone, revificate i transsimbolizate de divinitile aduse si sugerate de valurile migraici indo- europene.
In mitologia protodac. paralel cu cultul soarelui se dezvolta in
alegorii

'

simboluri,

cum

ar

fi

psri

diac, cerei spiral solar, figurine de

lui, structura miturilor naturiste ncepe

directa legtura cu acesta un cult patriarhal, al printelui unei familii

muri sau al ht rin Hor nelepi oare prezideaz moral destinul comunitii
iconotribale (un fel de gerontolatrie solarizata). Ceea ce nu nseamn
grafia si cultul femeii, prin Zeia Pmintului, cu atributele fecunditii
i fertilitii au disprut aparent. Holul mitologic al femeii a faM numai
estompat de cel al brbatului. Acum mitul femeii se asociaz cu noi atribute, marcate de acelai cult indo-european. Xuditatra steatopigist
tatuat a statuetelor i idolilor feminini este nlocuita prin figurarea corpului acoperit cu vesminte bogat ornamentate si podoabe auxiliare. Exemplu : figurinele feminine de La Cir na i Ostrovul Mare cu rochii iu form
de clopot, cu detalii ornamentale i nsemne simbolice de tipul sigmei,
spiralei, cercurilor concentrice, rozetei solare etc. Aceste figurine au fost
interpretate de unii istorici ai artei arhaice locale ca anticipind elementele
costumului
la romni prin costumaie inedita i podoabe asemeni.
Iconografia brbatului rmine aceeai ca 10 epoca anterioar ; impune
o imagine genealogic patriliniar i patrilocal, care se va menine i n
epoca fierului. Cpeteniile militare i religioase sint fraterne, iar regimul
lor este tipie gerontofratrocratic. recrutat fiind din sfatul de btrini nelepi oi tribului *.

rnesc

de

Mitologia protodac este susinut probabil

consemneaz marile fapte de arme

tip epic, care

104

i de o literatur oral
i de credin in cipe-

Idolt-colonnc

Cueulcni, dup M- Pctiracu-

Mabttvlla.

de rzboi).

i credine

ptruns

nici

un

MITOLOGIA DACA

Zalmoris, coiisidcrind ntreaga via

geto-dacilor dominat de reli deci de regimul do stat teocratic. Nicolae Densusianu in Daria
preistoric a urmrit eu tenacitate studiul mitologiei pelasge considerate
Ini

ii

gie

via

a si- li cristalizat in Oarpai si do aici difuzat iu vetrele de

spiritual;",
ale Kuropei, cu unele incluziuni piu in Asia. Reconsiderind statul pelasg
i-ii un >iai teocratic i mitologia
pelasg ca o mitologie uranian, a susinut
pelatgii au fo-1 continuai Ic traci .i tracii mai ales
de ramura lor
geto-dacii. Astfel mitologia preistoric pelasg pune bazele spirituale
ale
mitologiei dace. Criticat global de Vasile l'rvau, Daria preistoric si-a
c;i

religie? opinii, ipoteze* teorii, nnnsiilozc probabile.

mitologiilor ancestrale, mitologia daci
reprezint stadiul final al evoluiei normale, inainte de restructurarea ei
total ntr-o sintez mitologica daco romn. In forma ei plenara, mitolo1. Mitl(Mjii" s:ui

n Inului proces

de elaborare a

gia dac se nfieaz ca o oper epic original, unitar

pentru intren sud-estul trac al Europei, n epoca fierului.

reprezentativ

cu mitologia daca s-au purtat din secolnl al XlX-Iea

i uneori polemici: daca c vorba de mitologie sau
religie; daca e politeist sau monoteist (pur sau du tip heroteist ) ; dac e
naturiti} sau supranaturist; dac e iconic sau anionic; daci o complet
(pe toate laturile ei) sau incomplet (rmasa intr-o faza nedesoirsit ;
dac poate fi reconstituit (cu succes) in ntregime sau numai in unele
n

lr.

;r

discuii contradictorii

aspecte particulare ale ei?

Scepticismul pe care l-au manifestat nnii crturari romni, printre

care cel mai surprinztor este al lui Lucian Blaga, care in 11)43 susinea
nu se pot reconstitui ca atare religiozitatea si mitologia getica din
lip?a de informaii ce nc stau la dispoziie, nu mai constituie iu prezent
un argument peremptoriu. De atunci au aprut atitea studii ample
pin in 198*1 despre religiozitatea dac, incit nu mai lipsete decit o sintez global a lor, pontru a ne da seama ce a nsemnat in antichitate reforma mitologic produs in coatiina greoilor antici de opera lui Zalmoxi*,
care mai tirziu va fi reeditat in alte condiii i alte forme in nord-vestul
Imperiului roman de reforma mitologic a druizilor.
Discuiile purtate in legtur cu mitologia dac pot constitui obiectul unei lucrri impresionant de voluminoase,
a se putea spune
ar epuiza tema astfel abordat. In cele ce urmeaz, noi nu urmrim
reeditm tot ce au spus naintaii notri despre mitologia dac, n ansamblul ei. No gindim la Gr. G. Tosilencu care in Dacia nainte de romani
a consacrat o bun parte din lucrare mitologiei geto-dace i statului teocratic geto-dacj lucrare care in unele aspecte ale ei merit
fie reconsiderat. Do asemenea ne gindim la At. M. Mirieuessu care in Cultul pgin
si cretin, conceput in patru volume (I. srbtorile i 'datinile romane
vechi ; II. srbtorile cretine vechi si de azi eu cnltul i datinile lor

fr

srbtorile romne pgne de azi cu cultul i datinile lor i IV. elemente de mitologic daco-roman, din caro nu a publicat decit primul
volum, in care a incius un adaos, Noiuni despre mitologia dacic i romin
veche n Dacia, plclind pentru un sta! aristocratic sacerdotal i un substrat
mitologic celto-greco-latin. trece in revist tot ce s-a scris n a n,e*t domeniu pn la data publicrii lucrrii. A. D. Xcnopol in Istoria romnilor
din Dacia Traian a consacrat un capitol Religiei si moravurilor. Religia

ITI.

regsit ecou
_

istoricii

de

istoriei-

Ia

elem.nte^

la trac ologi i ceea ce este mai semnificativ

profesie, care sint de acord
..din cauza
acea dat [eind a fost redactat lucrarea] nu

de fanUzie". Vasile

Prvan,

i audien'

puintii

la

izvoarelor

lipsesc

uncii

o protoistorie a Dorii.
consacr istoriei religioase a geto-daeilor un subcapitol, iu capitolul III.
Cutam getica". n concepia istoric a lui Vasile Prvan, religia dac
..nu are nimic din nebunia dionysiac thraco-phn/yic". Zeul suprim
luiete in cer. Puterile iu statul geto-dae .sint separate, cea politico
-militar de cea religioas. Descrie panteonul dac. credina in nemurirea sufletului. Idealizarea religiei geto-dacice nu c forat, ci reiese ca atare din
ntregul Iui sistem de gindire istoric. Alexandru Nour ntreprinde
un
studiu amplu despre Cultul lui Zolmo.ee. mergind pe urmele lui Vasile
l'rvan. Ia care adaug unele datini i credine atribuite geto-dacilor.
Xicolac lorga in Uistoire des Roumains ,t de la Romnite: orienta},
schieaz o sintez inedit a zeilor, profeilor, erodor si spiritelor rele,
fi :
iutei -i mitologiei geto-dacilor.
in Getica,

sl-

'

;i

ampl

Cea mai
luer.ire dc tipul monografiei istorice consacrat
Religiei geto-dacilor o redacteaz Ion I. RasttU, in care susinec geto-dacii
fac parte din marea familie a popoarelor geto-ariene. ntreprind- >. critic
filologic a textelor clasice despre religia geto-dacilor, ca
o critic a

exagerrilor idealizare ale lui Vasile Prvan, care a uitat

gcio-dacii
erau un popor de rani i pstori trind in form apropiat de narar,
art religioas".

fr

Mircea Kliade a republicat studiile incluse mai inainic in diferite

reviste dc istoria religiilor, in De Zalmoxis
Genghis Khan, in care a
tcut analiza termenului dac ea entonim, apoi a numelui i cultului lui

Zalmoxis din perspectiva universal a religiozitii i istoriei religiilor.

A revenit asupra religiei dace in Istoria credinelor i ideilor religioase,
pstrind proporiile in expunerea cultului lui Xalmoxis in raport cu religiozitatea contemporan epocii in context universal.
Ceilali autori romni care au abordat unele aspecte ale mitologici
dace ii vom meniona eind vom considera
este cazul. In ansamblul
ei, de la Getica lui Vasile Prvan piu la Istoria Romniei (voi. I, din 19G0
sidelal. I. Russu pn la Mircea Kliade, am urmfirit pur i simplu numai
subliniem ceea ce se poate spune
este mitologia dac i ceea ce detaeaz mitologia dac de celelalte mitologii contemporane ei, sub raport indoeuropean, in sud-estul Europei, adic
subliniem temele principale si
secundare, caracterele eseniale si accidentale, n linii mari panteonul mitologic, instituiile mitologice, viiturile, si riturile care o reflect ca atare.
Exegeii mitologiei dace au recurs mereu la metoda paleontologici
mitologice i la ipoteze de lucru conexe acestei metode pentru a face s enuarg
din documentele arheologice, reduse uneori la citeva cioburi (dintr-uu
ntreg distrus) sau la anastiloze probabile, ca i la alegorii i simboluri

107

ambigue sau obscure, unele

sau dezacord cu concepia

spontane, altele preconcepute, iu acord

viziunea mitologitilor avizai Hau impro-

idei
.

stituit

teocratic propriu

mal

ftoJ

societii

istoricete asmiafia

Matului dac, prin ceea ce a condomnie intre marele preot i

ta

regele dac.

vizai.
si,

t<>cratic si

n toate aceste documente arheologice, literare antice, lingvistice

mai ales, etnologice, conservate sub form de informaii preioase, noi

Ponderea in acest dualUm gemclar. friiirocratic i cosmocratic cdea

cind pe una, ind pe cealalt dintre componente (ea si in dualiamul sociopulitic dac). Kxplieit, ponderea cdea cind pe cultul lui Gebeleizis. cind
pe cel ;il lui Zalinoxi* cind pe marele preot ei ml pe rege. intre cele dou
componente ponderea nu era automat, ei compensatoare, intr-un ritm
dialectic in care accentul se punea pe treburile vieii spirituale sau pe cele
materiale, pe supratitnan sau pe uman, pe aacral sau pe profan. Aceast
vorbeasc despre un henoteism
|H>ndcre a fcut intii pe Vasle Prvan
idealiat
si apoi pe exegeii lui Prvan despre un henoteiam de tip monoteist, n fond. e vorba de un henoteiam mitologic autentic iu acea vreme
un henoteism emanat din dualism.
acest henoteism emanat din dualism
Ceea ce trebuie reinut e faptul
prezint trei aspecte contradictorii intre ele, dar care pot concura, i anume
antropomorf ic. aniwnic .i tabuistie. Antropomorfismul divinitilor a fost
ce mitologia
relativ conturat in faza primar a mitologiei dace. Pe
dac s-a nchegat ca atare, antropomorfismul a depit faza metaforic
prezinte forme umanr. vare ns
i simbolic. Zeii principali au nceput
fiind oculUite au rmas n fizionomia hr necunoscute. De hierofaniile zeilor
*e bucurau numai marii preoi, car- erau totodat profei i reformatori
iDeceiieti. Cosingas. Vezina. Duras etc.)=.
n asemenea condiii se explic anieonismul mitologiei dace. iu forma
lui culminant. Iconografia imprecis a zeilor e invocat prin comparaie
ea prin aceast comcu a zeilor greci, a cror iconografie e precis,
t

msur

StMg dc lupt dac

Balaurul dac. dupfl

Incirat pe

un

vas de lut.

V. Pirvan.

ne oprim numai asupra acelora care ne releva unele aspecte despre

sup.fr-

atifii, credine, datini ai tradiii, deapre inatituii mitice, permajiene relative

in mituri ai rituri, forme de cult, a&rbtori si manifeatri ludice.

Dualism fralrocratic sau henoteism. Aniconism. n stadiul

cercetrilor de mitologie daca, sintein in posesia cltorva monografii arheologice, istorice, lingvistice i etnologice care au abordat monodisciplinar sau intcrdisciplinar materialele descoperite pe teren, in muzee,

actual

al

arhive .i materiale comparativ-istorice despre mitologia

antice cu care s-au aflat pe aceeai treapt social-politic.

popoarelor

n lumina acestor materiale, mitologia dac nu trebuie conaiderat

mitologia este a doua treapt a religiozitii,
drept o religie. Faptul
poato
magie, nu nscamnc trebuie interpretat strict careligie.
prefigura unele intenii religioase (henotcismul), aceasta e altceva. Mitologia se afl la jumtatea drumului intre magie i religie. Mitologia performeaz religia, pentru
religia este o potenare individual a mitologiei.
se facoc orice mitologie preistoric, inclusiv cea dac, e politeiat.
Se pune ntrebarea : despre cefei de politeiam cate vorbal De un politeiam
complex aau complexai Noi opinm pentm interpretarea politeismului
dac ca fiind complex. Prin reducere la absurd, acest politeism complex
este dominat de un dualiam mitic sui generis. S-a discutat indirect despre
dualiamul dac. Ceva mai mult, a fost combtut, uneori in necunotin

dup

Aa

de cauz, alteori din spirit de contradicie sau contxa-opiniune tiinific.

Date fiind antecedentele proto- i predace ale dualismului dac, aa cum am
constatat, acesta este de tip general uman. Acest dualiam gcneral-uman in
varianta dac prezint cteva nsuiri ce nu pot fi estompate. Este in esena
Iui totodat gemelor, fratrocratic i coamocratio. Trei atribute care i trag
rdcinile din, sau i proiecteaz ramurile n regimul fratrocratio, gtron103

fr

Gebeleizis e un fel
paraie
se clarifice ceva in plus. Grecii spuneau
de Zeus Tonans, zeia vetrei i a focului un fel dc Hestia, zeul rzboiului
un fel de Marte hiperborean etc. Dacii nu comparau invers pe zeii eleni
cu ai lor.
vorbim de o iconografie mitologic in faza de
Dac vrem totui
culminarc a mitologiei dace. ne putem referi numai la iconografia semiotini (de semne. nsemne i simboluri geometrice). Mai precis spus. ne putem
referi la geometrismul ritual care a transsimbolizat astfel iconografia vag
antropomorfic. Acest eometrism mitic a fost la ritului lui i el abstract,

i magic.
Cele dou monumente triumfale referitoare la cucerirea Daciei de
romani, i anume Columna lui Traian" a i Monumentul de la Adam
Klissi" 4 redau figurate cteva diviniti, nsemne sacre, motive ornamentale ee in de mitologia dac. Dar i in unele monede emise la Roma
cucerirea Daciei sau emise in Dacia 8-a introdus iconografia roman in
anieonismul dac, lsind posteritii cteva imagini receptate de romani
ni lo nchiprin mentalitatea lor concret, pe care altfel n-am fi putut
puim In panteonul dac.
Pe Columna lui Traian snt nfiai, pe ling iviniU Traian cu
sacerdoii lui i stindardele sacre i probabil alUs personaje ce in de

criptic

dup

sacerdoiul roman, i diviniti dace seul Danubiua, cruia i se aduc jertfe

5
pentru a proteja trecerea peste apele lui a t: apelor romane n Dacia ;
stindardul sacru balaurul dac cu cap de lup nfipt intr-o prjini i emblema
mitic dac 0 succedaneele coloanei cerului redate prin dou colonete, cu
:

capiteluri simple i efigii sculptate in cercuri, plasate in afara palisadci

7
cetii, extra muros, ca nsemne protectoare dace . Iar in basoreliefurile

109

la alte concluzii dorit cele la care au ajun* antecesorii lui. Coiionn analizei
piele", in limba
M-irrantice. conceptul Zalmoxis vine de la Zntmv
tracA, Olxin
urs" (dui>a 1). Lagarde) ; iar conceptul {Oe)Belcizis cu
varianta Mrleizis
mineator de miere", deci tot tir*".

Uoc dr triz* de la

minumcnlul de

A-'jm

KH.

cu rpele

rfc

lup.

totemice dace probabil ftltodonfi stindatdr tlgct difereniate stilistic sau

parial distruge, induce in iriza cu nune u scuturi cu eh minte mitice de ordin
heraldic tribal (uncie identice cu CI le de pe Columna lui Traian) 10 un combatant antiroman, ptubabil un dr.c. 00 Kfl coi] cu toarne de bocideu 11 doi
birturi ajrontafi rcpiezmtind cele doua fore antagonice ale luptei fraterne ,s etc.
Citeva monede romane figureaz pe zeul Danuhius pe un dinar
consular i alte doua imagini mitice ale Dacii , una Dacia capta i alta
ia Felix ezind (probabil) pe un tron in faa unei coloane sau a unui
:

Dm

trofeu.

Dar in aceleai condiii se explic.', si tahuismui mitologiei dace prinlr-<>

tradiie spiritual strveche infuisarea i pronunarea numelui adevrat
al zeilor era interzisa, nf. tiarea zeilur putea fi polimorfa, deci nedejinit
jizionomic. Numele zeilor nu putea fi pronunat ca atare pentru c atrgea moartea descoperitorilor lor intim putori sau a cuteztorilor. Numele
Gebeleizis, ca i Zalmoxis sint probabil, conform unei logici mitice si unei
exegeze lingvistice relativ recente, apvlatice sau rpikteis-uri.
:

Onomastica divina. Mitonime duce. Exegezele scot in eviden

aspecte ale onomasticii dirine la daci pe de-o parte, istoria lor mitizatu (aceea a marilor preoi, profei i regi devenii
zei) i, pe de alta,
mitologia lor istoriat (a cuceririlor indiscutabile ale panteonului dac in
opinia culturalii a grcco-romanilor, cele mai elevate popoare ale antichitii europene).
3.

dou

Nu

ne propunem sa trecem in revista toate etimologiile mitonimelor

atribuite lui Zalmoxis si lui Gebeleizis, care
in plurisemantismul lor abia
0
lucrnri e - A 80 vedeea in aceasta privina exegeza lui Mireca
!
pV'h Noi ne oprim la ipoteza
x.Iiade.
semantica a lui Reys Carpenter care ajunge

"^-

110

Datiubius (dinar roman), Dacia rupta

nume

|i

Dacia

l'clix.

in semantismul lor pentru a dezvlui

un cult ancestral al ursului totemic la daci, eu rituri incematc ale morii,
urmate de rituri primarerale ale resureciei.

Aceste douA

converg

Cum vom constata n partea consacrau! structurii integrative a

mitologiei romane, cultul ursului s-a bucurat i hicA se mai bucur de o
.;
in zonele peri- i Intramont&ne ftfl Crpa', ilor.
tiic deosebit
Deci Gebeleizis ar fi zeul minctnr >L m'r>. dup.t numele tabuistic
al unei diviuitii in formi de urs, i Zalmoxis zeul purttor de nebrid din
piele de urs. Corect, doua diviniti geme la re onomastice. Bineneles,
aceste etimologii sint departe de a fi singurele i de a fi unanim acceptate.
KIe sugeri-az numai o omologie sau o analogie divin.
Teza onomastica este stnjenit de caracterul atribuit de majoritatea exegeilor chtonismului lui Zalmoxis care devine astfel zeu uranic
i uranismului lui Gebeleizis care se menine astfel pin la cucerirea Daciei
t

<le

romani.

doua diviniti, aparent antagonice,

sint compensatorii prin

Gebeleizis ca zeu al cerului, al soarelui i al intemperiilor i Zalmoxis ca zeu al pamintului, al morii i al nemuririi.
tim nici pina in prezent daca aceste doua diviniti fratrocrate
cosmocrato alctuiesc ipostazele uneia si aceleiai diviniti sau daci
una e divinitate i cealalt mare preot al celeilalte diviniti.

Astfel,

calitile

lor intrinseci

Nu

111

In noua perspectiv, panteonul dac se reduce deci Ia doua diviniti

dominante, du tip gemelar i fratroeratic, oare ideativ, temperament tl
i caracterologic sint difereniate, dar care, ostentativ, conlucreaz intre
organicii i
ele (Zalmoxis pentru Gebeleizis i invers). Conlucrarea cate
ine de rostul mitic al activitii lor fraterne. O
inevitabil, pentru
aceea oWiam uf mitologiei dace nu e, cum -a spus, eminamente de Up

irano-europcan, sau, mai recent, scitic. Asemnrile in general vin .im

perspectiva,
perspectiva psiho- mitologic a oricrui dualism, mai precis, din
psiho-mitologic a dualismului mitologic gcneral-uman, iar In ipecial din
reverberaii culturale irano-europene, provenite din migraii preistorice
migraii istorice, care nu au afectat fondul mitologic autohton

sau din

ancestral.

Nu tim inc dac aceste dou diviniti gemelare sini personaje

divinizate
postpreistorice reale, Rtrf moi ei petenii ai unor triburi
sint fi rine antropomorfizate ale unor totemuri dc asemene*
;
divinizate. Toate ipotezele sint acceptabile pin la proba contrarie.
n jurul acestor doua divinitii gemelare au gravitat treptat alto
diviniti preluate din arsenalul mitologiei protodace : un zeu al rzbota"
antici Marte.ozei a focului, nului, numit convenional de mitografii
citeva spirite
a vintoaiei. Itendis,
tot convenional Vesta, o

mortem dac

zei

mit

inferioare meteorologice, terestre i subterestre lr nume.

Odor dotai dlv nit i gemelare ale mitologiei dace li s-au consacrat
forme de cult speciale, din care ni s au pstrat drar citeva indicaii, si.liciente pentru a putea extrapola restul. Din cultul lui Gebeleizis, tragerea
0. Daicoviciu nu pare un act de impotrivuo
cu sgei iu nori, care
contra zeului uranic, ei de intrajutorare, pentru mprtiat norii, genii
care acopereau strlucirea soarelui. Era deci un act de cult

dup

dumnoase

sgetarca norilor nu eia obinuit, permanent ori do

eite oti se nnoura eeiul, ci o activitate ritual practicata rar, numai la
rarele
nceputul i in timpul eclipselor de soare, conform credinei
este mim ai de Spiritele rufctoare meteorologice. Desigur, 0 anticipaie
mitic a credinei In vircolaci care muinc soarele, cnd stenii trgeau
goneasc vircolacii. Sgetarea ritual in timpul
clopotele ca s sperie si
eclipselor de soare c mai plauzibil pentru noi decit sgetai ea in timpul
oricrei innourri. caic dc altfel in zonele peri- si intracarpi.t iee -int perfceau part- si sacrimanente. Tot din cultul lui Gebeleizis considerm
JioiUe umane, iniial pe ruguri, aduse concomitent cu practica incinerrilor
funerare, probabil de aceeai surs ancestral indo-european.
uranic.

Dup

noi,

umane. Mesagerii cerului, t u timpul, sacrificiile

umane au cptat un mesaj metafizic in legturi* cu aa-zisa doctrin a
nemuririi sufletului. Sacrificiul nu a mai fost impus, ci rotuntar. Iu regat,
jie mesager al lui Zalmoxis. zeu ncrcat de asemenea,
un tinr era ales
ca i Gebeleizis, cu atribute uranice, pe ling cele ehtoniec. Sacrificiul devine periodic din 5 in fl ani. Se desfura n incinta sacr circular, din
hieropola dac Sarmisegetuza, in faa marelui pontif i rege cu suit
alctuit din prelai i militari venii din largul irii. Mesajul ctre Zalmoxe era transpus de marele preot in tain. Zvirlirea in sulie se fcea de
jos in sus, de la pmint spre cer, prin aruncarea mesagerului astfel de ctre
patrn ostai puternici, care-1 prindeau de miini i picioare. Mesagerul
trebuia
ating pmintul. Dac ins cdea
moart prms in sulie,
zdrobit de moarte pe pmint, mesajul lui nu era considerat ndeplinit
i se repeta cu un alt mesager al cerului, pregtit anume s-i ia locul.
4. Sacrificii

fr s

112

.
Pare * ritul aecata primitiv a dinuit pini aproape iu timpul
boaielor lui Decenal cu mpratul Traian.

rz-

Marii pontifi. PreofffrrilHtarf

Marii pontifi asociai la domnie
eu regii daci nu para fi fost nite preoi simpli sau improvizaiei uneori dimpotriv. Astfel se menioneaz despre Zalmoxls
a fost reformator mitic,
.

profet,

mare

pontif, taumaturg, rege. daimoii i zeu, f- a frecventat marile

Centra religioas. ale lumii antice. Deci,
ar fi urcat ntreaga >ean a consacrrii
apoi a sacralizrii Se relateaz
ar fi nvat medicina psihnempinc i a pro|Miv duit nemurirea sufletului, starea de beatitudine
moarte, fericirea egalitar in imp'rin cereasc. Pentru a iniia pe discipolii Iui, s-ar fi retras intr-o subteran din hieropola daci Sarmisegetuza

dup

ar fi reaprut dup 4 ani. De asemenea

ar fi iniiat, dup! aceti patru
am, ciiva disciploli prin asa-zisele osptfr ale nemuririi, un fel dc simpozioane in %cop inii oloaie asemenea celor descrise mai tirziu
de Platou.
Tem ce inseamii
Zalmoxis ar fi precursor pe continentul europenii al
instituiei simpotire chiar nainte de Platou, care
folosete simpozionul

'

in

scop

filozofic.

Cu

o precizare, c'

aceste ospee iniiatice alturi de Zalmoxis asis-

la

numai cpeteniile militare i saeerdoii prineipatelorconf*Mlcratc iu regat.

Apoi s-ar fi retras intr-o peter, unde ar fi nvat pe ucenicii lui.
tau

Dintre ceilali mari pontul, Decrneu pare a fi fost alt crturar,

de
ii atribuie calitii excepionale,
punindu-lo ins posi justificind astfel un trecut dc civilizaie
i cultur
rivnit pentru acea vreme de goi si multe alte popoare
europene. >T u mai
prejos sint marii |K>litifi Cos ingas si Vczina.
Printre instituiile mitologice despre care avem indicii sigure siut
congregaiile de preoi-mi) tari, dintre care una este cea descris de Mircea.
Kliade, a lupttor ilor-lupi^ care acionau sub impulsul Imitai
al unei firi
Carnasiere, ce poate fi numit si/urm- tycaiitropicus. Alt congregaie
militar pare a fi., dup noi, cea a lupttorilor-uri
purttori de
de tipul
tacei galea, masc mobil de urs -.care insoea atacul cu mormituri poroase in amintirea ursului-totem divinizat.
Mai erau i ordinele clugreti ale ctitilor, capnobanilor etc. care
luceau o via de pustnici, in creierii munilor,
de unde coborau, din ciud.
In emd, pentru a propovdui in spiritul doctrinei lui Zalmoxis.
O remiQlflCeata a ordinului ctitilor in mitologia
sint, dup Traian Her-

vreme ce lonlaiies
seama gotismului

mti

romn

>cni, solomonarii.

Marii pontifi

Bolsf Iii

cpeteniile militare,

m frUnu^uri, procesiuni in

in frunte

cu regele,

fceau anual,

mas pe culmUc domoale ale munilor,

l.rau ceea ce s-a

numit mai apoi urcrile pe munte, care aveau loc intre

rsritul i apusul soarelui. Peminiscenele acestor urcri pentru rugciunepe munte, cit mai aproape de cer, n linite i reculegere, au supravieuit
la romani pin in epoca modern, fiind
preluate de cretinism inc din
perioada

migraiilor

euroasiatice

ale

erei

noastre

transsimbolizate

magico-religios.
<;.

Muni

sacri

si

peteii snere. Vetre solare.

Pe munii

conside-

rai sacn la daci s-an construit hieropole. Probabil trei

la numr
i cea mai important, care s-a conservat destul de bine, pentru a prima
fi corectat amnunit, este cea de la Grditea
Muncelului ; a doua de pe
< ennlu, acolo unde s-a zrit pin in vremea lui
Dimitrie Cantemir simulacrul de monument megalitic al Dochiei cu oiele ei, i
a treia in Munii
Apuseni, in preajma Muntelui Gina.
:

statat

\iu Mwutit acest num'ir aproximativ de hiempolr deoarece ;un conc't muntele sacru in caro se afla petera lui Zalraoxis. Coff/unoii-ul,

a fost plasat de cercettorii lui in aceste trei zone din Carpai. Cum petera
fi fost foarte aproape de hieropola primii pal a regalui Zalmoxis trebuia
tului i de Sarmisegetuza Regia, la aceasta concluzie ue-au dus inevitabil
14
,
-ercettilc de toponimic istoricii efectuate recent de Mi roca Homorodean
toponimele majore si minore din zona .Sarmi.-cgetuza
care analizeaz
pen ni a surprinde originea i semnificaia lor istoricii primordial. B
vorba de un material bogat de teren care demonstreaz o viai* sociala
ntrerupere pe teritoriul auticei Sarmisegetuza, capitala Daciei in
Eftrft
timpul lui Decebal" i, indirect, excepionala importan a unor mitonime. In care ne vom referi In parte i in capitolul consacrat toponimiei

Ceea ce intereseaz In alctuirea tuturor acestor incinte circulare

simple, complexe i complexate sint : orientarea lor in spaiu i amenajarea
tor special pentru un vuit n aer liber, indeosebi solar. Incintele circulared tipul sanctuarului sint orientate pe linia XV, adic audt-.-chiderea priu-

mitice".

Aceste toponime
icnienos. peri bol. nlmton.
dacii i desfurau activitatea maicomitic in peteri, schituri construite in scorburi de copaci, incinte subterane
i sanctuare circulate, indefwcbi jh culmi. Dintre multele peteri presu7.

Saitttxmrt V

lip

ne atest direct sau indirect

puse a fi fost folosite de cpeteniile religioase, cea mai celebr a fost aceea
descopere peterile (le cult
de pe Muntele ('ogainon. Cei ce au ncercat
dac au fcut mai multe ipoteze de lucru deeit cercetri de teren. Pustnicii
daci triau in scorburile copacilor seculari, in strfunduri de codri sau in
colibe amenajate in pustiuri. Incintele subterane de tipul camerri meunse
in care s-ar fi retras patru ani Zalmoxis pentru meditaie religioas e posibil
mai fi fost folosite i do marii pontifi ce i-au succedat lupii reforma lui
mitologic, dei nu posedam informaii despre aceast succesiune, nici
mcar pentru camera ascuns n subsolul palatului regal dac. Cele mai
refera in- la incinmulte descoperiri arheologice i interpretri istorice
tele circulare de tipul sanctuarelor. n ansamblul lor aceste incinte alctuiesc
trei categorii do construcii : simple, complexe i complexat'.
Dintre incintele simple menionm pe cea care reprezint mimai
delimitarea ei ca atare, de la Grditea Muncelului, i dou cu vatr in
mijloc, una la Feele Albe in Munii Cibinului i alta ia Pecica in judeul
Arad. Dintre incintele circulare complexe menionam doua construite
pe dealuri, la Pustiosu i Rudele, i una pe munte, la Meleia. iar dintre
incintele circulare complexate, deocamdat numai una, aceea ce ine de
iiieropola de la Grditea Muncelului, Ung Sarmisegetuza Regia.
Incintele circulare simple au diametrul redus (intre 0 i 10 m),
cea mai mare este aceea de la Grditea Muncelului (cu circa 15 tu diametrul). Au in centru o absid in care se afli uneori o rar, ceea ce ne
determina
le considerm un fel de sauctuarc specializate iu sacrificii
animaliere i vegetale ctre o divinitate celest, probabU solara. Incintele
circulare complicate au un diametru mai mare (de circa 15 m) i sint
alctuite din dou circumferine concentrice, in centru cu o absid de
tipul cella (la greci i Ia romani). Absida are in mijlocul ei o vatr sau
dou vetre, una in absid i alta intre absidv i circumferina mediani,
sau numai una intre absida i circumferina mediana.

Numai incinta circular de tipul sanctuarului complexat, cum este

i e9e
aceea de la Grditea Muncelului. are uu diametru de circa 30
cea mai semnificativ pentru arhitectura raagico-mitic* dac, atit prin

structura, cit
.ce

i prin

integrarea ntr-un ansamblu de alte incinte ale hieropoloi

ine de Sarmisegetuza Regia.

LU

cipal a absidei spre SE,

iar partea curb a absidei spre XV. Deschiderea

spre o A servete la solarizarea fundului curb al absidei
; tehnica construciei, general pentru incintele in aer liber de tipul tcmenos-\x\ui
sau senii
nchise de tipul prri6o/-ului sau abaton-ului. Amenajarea
incintei circulare
complexate se deosebete de a celorlalte incinte simple construite in tehnica temenos-ului i do incintele complexe construite
n tehnica peribol-ului.
In incinta complexat sint folosite toate cele trei tehnici : In cercul exterior
tehnica temenos-ului, in cercul median - tehnica peribol-ului si in
cercul interior sau absid
tehnica abaton-ului. n aceast tripl tehnic
const polijuncjiunea marii incinte.

tiri literare bogate dar contradictorii, suine Ligia Birzu, ne dau

detalii referitoare la natura credinelor(...) lcuitele uranieue
(...) cu absena

imaginilor antropomorfe ale divinitilor supreme masculine i rolul decisiv

pe care d are marele preot (...) Cultele uranienc se oficializeaz
i devin
religie de stat (...) In Dacia se dezvolt paralel cu
cultele uraniene i culte
chtoniene, cu divinitfi feminine caro treptat sint mpinse
pe plan secundar i prohibite cu tot ansamblul lor de practici mai mult sau
mai puin
orgiastice
Aceast presupunere i-o ntemeiaz Ligia Birzn pe data la
care pot fi plasate cele mai vechi sanctuare circulare dacice
care nu par s&
fie anterioare secolului 7 .e.n. Oricum, sanctuarul
cu soarele de andezit (...)
.

1X3

4e

Ja

Urditoa,

vetrele solare

de

Minai

Vod

sau Ueleia aparin unei

de lmurit daca
faze mai recente (poate chiar sec. I e.n.)- Kminc
i
doua tipuri de sanctuare dacice (patrulater eu aliniamente de coloane
doua ipostaze ale aceleiai
circular) sint asociate aceluiai cult, eventual la
locaudiviniti, fiind destinate unor ceremonii deosebite sau reprezint
conchide : este greu de stabilit ponderea
diferite".
diviniti
unor
ri
religioase daeue. dup;, cum
cultelor chtoniene in ansamblul credinelor
unor informaii antice, sincretismul
ciuda
demonstrat,
in
dificil
de
este
chtoniene. l'are mai verosimilii ideea conserdintre cultele uraniene i cele
unor culte populare. Aceasta
vrii acestor credine chtoniene sub forma
din explicaiile importanei de care se bucura cultul Ihanei
..r ti si una
l>wPriia structurii politice dacice a antrenat
'liegina fn l>acia
fcut
ndoial i dispariia ideologiei religioase care o susinea i a
cele

fr

posibilii reactivarea vechilor culte

chtoniene" w .
in mitologia

dac se poate vorbi de un

Din cele relatate reiese
Daciei, cu accent
dualism urnniano-vhtonian, in faza de independen a
stat.
iar
in faza romana a
al
religiei
de
uranian
caracterul
hcm.teist pe
dacii romnind, ca mitoDaciei de un chtonism care se menine clandestin la
logie

popular.

Reconstrucia propusa de arhitectul Dinu Antonescu pentru incinta

exigentele unei con.complexata de la Grditea Muncclului nu satisface
aer liber. Ultimul i cel mai radical
strucii magico-miticc de cult solar in
incinta cu o construcie Cirproiect propus de arhitect acoper integral
lemn, in plan conscrvind trei ncperi,
culara cu acoperi conic, totul din
cruce, axate
doua iu culoare circulare i una in absida, intrrile fiind in
absidei.
pe linia intrrii
soarelui, ca i un templu
O incinta circulari sacr consacrata cultuluiMuncclului
nu Mate fi
Grditea
celui
de
la
tipul
complexat
de
solar
btonelicnge,
cea
de
la
incint
sacr
e
exemplu
do
clasic
mai
acoperit. Cel
pentru determinarea umbrei lor la
in care stupii de piatr erau folosii
zi. Iu cazul
soUtiiuri si echinoxuri, ca i pentru msurarea ceasurilor din
Grditea Muncclului se poate susine
incintei circulare complexate de la
de sanctuar, observani nuntai deschis putea ndeplini mai multe funciuni
calendar
i de ojrande
eventual
meteorologic,
instalaie
de
tor astronomic,
constata, se refer la
dariu. Sanctuarul fiind un concept care, cum vom
observator
multe funciuni, vom ncheia cu cl consideraiile noastre. Ca
determin dup
astronomic, stilpii primei i celei de-a doua circumferine
prim,
umbrele lor solstiiile i echinoxurile, iar cei do pe circumferina
cum
s-a max spus, este
Calendarul,
aa
din
zi.
ceasurile
lor,
umbrele
prin
o singura
marcat prin stilpii exteriori i interiori i intervalele dintre ei. Cu
meniune calendarul nu a fost cercetat dup criterii magico-miticc antice,
strict matematic, pentru patru
ci dup criterii contemporane de calcul
din
anotimpuri simetrice. Ceea co se uit In legtur cu datele stabilite
podiului Trancalcule sofisticate este realitatea meteorologic proprie
dc patru
silvaniei si intrcgului teritoriu al Romniei, care nu se bucur
anotimpuri simetrice, certe, bine delimitate matematic, ci do trei
puri tara, toamna si iarna. Trecerea de la iarn la var se face uneori
se
iu trei, patru zile. ntre anotimpuri exist un echilibru instabil, toamna
prelungete in iarn i iama are uneori adevrate zile de var. Ceea ce
dou
in esena lui calendarul dac a rezultat din colaborarea a
nseamn
si meteorologia) cu echiE rnpe de disciphne magico-miticc (astronomia
valentul lor empiric.
:

tn ultima vreme studiile referitoare la incinta sacr au pus accentul

mai mult pe analiza comparativ- istoric a cercurilor ei concentrice. Un
studiu a urmrit
descopere un calendar solar nscris" in ele i felul cum

altul a urmrit
descopere efectele do umbre i lumini
cercuri concentrice, i anume cercul exterior (...) imaginea
planetelor Saturn, Jupiter, Marto, Venus i Mercur; cercul interior (...)
imaginea pozi iilor Lunii, iar potcoava imaginea Soarelui" . Ambele studii
interpreteaz datele astronomiei actuale prin prisma unei matematici
sofisticate a elementelor construciei bimilenare, negii jind caracterul
niagico-miiic de epoc al acestei incinte sacre i al calendarului la care
Be referii. Ipotezele de lucru se sprijin pe unele calcule matematice, ins
se uit elementele >pirituale caro jucau un rol precumpnitor In tiina
unui stat teocratic cum era cel dac.
Pragul exterior al incintei circulare mari era cptuit In interior do
stilpi pe caic atirnau.
redactorii Istoriei Romniei: bucarne,
jertfe vegetale, ofrande votive, arme" ; cercul de stilpi prevzui anume

fost utilizai

ale celor

,7

dou

dup

ea inele alctuia un ofrandariu expus tuturor punctelor cardinale. Nu ar

ti singurul caz in istoria construciilor in aer liber.
Marea incint sacr complexat reprezenta proiecia ta sol a soarelui
Iranssimbolisat, cum era i normal intr-un templu solar in aer liber. In
incinta-tcmplu iu aer liber se oficiau cele mai importante datini cultuale
legate de activitile statului centralizat dac
proclamarea solemn a
sacrificrii In lnci a mesagerului ceresc (care ar fi putut avea loc i alturi n incinta circular
absid i vatr, cu diametrul de 15 m) nscunarea marelui pontif, a regelui i marilor taraboi; asocierea la domnie
B regelui cu marele preot; cstoria regelui i a taraboilor motenitori
la tron
ridicrile in rang i degradrile marilor dregtori ai statului;
primirea ambasadelor strine proclamarea rzboiului sfint i a pcii
ncheierea alianelor, activitile profetice i complicatele forme de mancie
(astronomancia, nefelomancia, chaomancia, ornitomancia, piromancia,
theomancia etc. fc ) calcularea timpului in raport cu calendarul circular
.i cadranul solar i nraportcu cunotinele magico-miticc i cele empirice,
coroborate cu cunotinele despre regimul climatic al Daciei.
Spturile care s-au ntreprins n incinta circular mare de la Grditea Muncclului au descoperit o vatr de foc cu pmint calcinat, urme de
piloni de lemn dispui n potcoav (care ar marca absida sau cella) 21
i undeva, lateral, urmele unei presupuse scri care ar duce undeva sub
pmint. In ce
urmele acestea de scar subteran tiat in calcare
sini reale, nc nu tim. Dar dac ar duce cumva la o ncpere subteran,
atunci s-ar ridica vlul do peste legenda chiliei subterane de meditaie a
lui Zalmoxis.
:

fr

msur

Ml

116

8. Ilieropola

statului

teocratic.

Complexarca

incintei

circulare

sacrosancte de la Grditea Muncclului nu ine deci numai de descoperirea integral a incintei, ci i de ansamblul hieropolci, n care incinta mare
circular polarizeaz in jurul ei celelalte dou incinte circulare mai mici,
uua caro nu este prevzut cu altar i alta considerat un cadran solar,
care este totui un altar, i alte patru incinte rectangulare, considerate aliniamente de tamburi (dou mici i do cte 18 tambururi i dou mari,
unul de 40 i altul do 52 de tambururi). Aa-zisele aliniamente snt in fond
socluri de construcii ajerente marelui sanctuar, nu temple deschise, cum au
fost considerate de Dinu Antonescu, tn genul celor greceti din cetile
Pontului Euxin. Reconstituirea ca temple deschise, numai din colonete

117

Marea hioropol al crei nume real nu-ltim^e afla aproape dc cottile capitale ale regatului dac. Urmele acestor ceti-contraforturi ale hieropolei sint aezrile fortificate in Munii Cibinului care nconjur
stratogio

fr abnid i nllar,

acoperite complet, nu justific rostut unor asemenea

arhitecturi la clima rece de munte, nici incinta circulara ca templu solar
acoperit integral >i nici templele rectangulare alctuite numai din colonete Ic lemn libere, acoperite. Trebuie avuta in vedere ncoeal unitate

lueropola

Albe

dc

Munccl

pe

(oteti,

Blidarii,

l'iatra

l.xir,

Fedc

ctc.

Din cpo?a bronzului dateaz urmele unei incinte rectangulare,

ale W^arort-ului descoperit la Slcca (iu judeul Bihor). Aceast incint
sacra roctiu/ular include in ea un pronaos cu doua colonete ce flancheaz
intrarea i uu naos cu dou vetro in interior opuse pereilor laterali.
Ins con ce denot esena cultului practicat in megaron .sint motivele
decorative ce impodobo>c pereii laterali in exterior (i probabil
in
interior) ce in de 90 (raid, ca tripla semnificaie cosmic, solar si
terestr,
dar i ferestrele Liiato iu triunghi, probabil tot cu aceeai intrcit semnificaio.

tu privina miturilor

complex. Cunoatem pin

o -instituite prin riturile

specific al hipcrpolei construciile rectangulare pot i nchise, acoperite

cu mai multe ncperi i Bii, cu cella si altar. Construcia mare ar fi putut
una din
fi un grup tle chitii pentru clerici, clugri, servani, oficiani, iar
construciile mai mici, locuina marelui potUif, cu o sala do consiliu, cu
una din construciile mari
un atriu-capel ctc. Iar dac am presupune
ar i fo*t templu, era dc-ajuns peutm a ingloba intr-insul simbolurile aniconice ale modestului panteon henoteist dac.
Astfel nu putem concepe o hieropol care din cauza intempcrulor
sa fie lipsita do personalul aferent i sa nu funcioneze iarna, pentru uu
popor de munte obinuit cu intemperiile i care era viguros i mai ales
nu l cltina nimic in faa credinei lui fanatice. S-ar putea obiecta cil
personalul aferent, clerici, oficiani i marele pontif puteau locui in colibe
do birne, in aa-ztsa Cetate (pe terasele IV la vest, sau la est n ansamc
blul de construcii nemarcate arheologic pe terasele X-A'II), ceea ce nu
verosimil. In aceasta aa-zis cetate nu putea locui declt o garnizoan
de pas a hieropolti, alctuita din chigari-militari, in miei construc ii
:

dc lemn, plasate direct pe solul de pietri i piatra si lipite de palisadfl.

Pstrind proporiile de timp i spaiu, putem susine ca hieropol
dac delaOrtditeuMnnceluluiera o aezare religioas de tipul lamaseriri
o cetate teocratic ineoujnrat de muri ridicai pe cote de nivel inaccesibile
escaladrii i, nc ceva, flancata de o centur de ceti pe munii din
jur, care aprau totodat hieropol si cetatea dc scaun regal din valea
;

Sarmisegetuza Regia.
reculegere pentru rege
Dar hieropol mai era si un loc de refugiu
i cpeteniile din cetile regatului, refugiu in caz de primejdii iminente
reculegere in caz de oboseala fizica sau de autopeniten moralii. Deoarece
marea hicropol era centrul rital al statului teocratic centralizat dac, aici
regele oficia sacerdoiul alturi de marele preot i elenii aferent.
capete in ochii arheoloFaptul acesta a filcut ca marea hieropol
gilor si ai istoricilor valoarea unui sanctuar regnl i s-i atribuie i numele
cetii din vale, al Sarmisegetuzei Kegia.

118

fi

puin

fr

de principii i tehnici arhitectonice in materie de adaptare a acestora la

mediul montan cosinogeojjrafic. Dup noi, schema incintelor rectangulare
se preteaz mai mult la nite construcii auxiliare ce in de ausamblul

corespunztoare

de

din mitul lui (iobcleizu

mitul lui Zalmoxis. dar au rmas in suspensio alte mituri nominale
nttrt, cum ar fi mitul lui
i al zeiei Bcntfis sau resturi de rituri
miliri, .-um ar fi riturilo focului terestru i solar sau al mprtirii
cu'
dm Dunre nainte de pornirea la lupta, ritul taturii punitive, al puterii
ierarhice in comunitate.
Ia mitologia dac nu cunoatem aspecte sintetice de mituri si rituri
-n mape dosit in Dacia Pontic, in contact cu cetile greceti,
prin
mitologi* mixhel enic a hinterlandului acestor ceti. Do asemenea uit
t uuoatem aspecte sincretice in restul miturilor
i riturilor dace decit in
perioada de infiltrare a formolor do civilizaie i cultur roman nainte
le cucerirea Daciei i transformarea Dacici in provincie
roman. Sineetitmiil mitologic apare abia
sinteza mitologiei dace ou cea roman
ii ie menine sub influena cretinismului primitiv. n
ultima faz a mitologiei daco-romano se produce acest eveniment care
natere noii mitologii daco-romane cretine, incepind
acioneze paralel cu mitologia
i

Ceramici piciul* dacici (GrAdlftea Muncrlulul).

riturilor dace, situaia se prezint La fel

in prezent citeva mituri care au putut

Mim

fr
ap

'

dup

daco-roman tradiional.
Aceast situaie 1-a fcut pe

Vasilo Prran
susin
dacii ca
traci nord-dunreni se prezint mai unitari sub raportul concepiei
mitologice
dc lume
via, uni elevai de?it congenericii lor. tracii

fa

sudse explic accentul pe caro 1-a pus PArvan pe spiriIn ntreaga lui oper tiinific. Interpretarea lui nu era
calculata, oportunist, n funcie de momentul istoric, cum se spune,
ci din pur convingere tiinifici. Tja a?east constataro ne
duce afirmaia

annreni Numai aa

'uilitnten

dac

po caro V. PArvan a fcut-o

e posibil

si o

m inurisire.

iu

legtur cu opera

lui

capital

Getica,

retai in 'ntregime ir. lumina viitoarelor cercetri. Prin aceast

Vanlo PArvan a indicat posteritii care trebuie s fie obiea-

tivole oric\rei cercetri serioiso si limitele oricroi perfectibiliti increair. tiinific

Unele cercetri arheologice din 1984 do Ia Buneti-Avoreti, pe

pealnl Bobului, au descoperit urmele unei ceti i ale unui tezaur dacic
impresionant de bogat, caro pe ling monede conine podoabe princiare
(o diadem) i obiecte de cult statuete, colier cu
antropomorfe (confecionate din past de sticl albastr i neagr), vase rituale etc. Dintre
toate piesolo, o importan magico-ritual o prezint mtile de sticl,
prin morfologia, stilul i cromatica lor, crora li se gsesc analogii in

mti

119

l'icol)
unele descoperiri din Transilvanul (Kinlinclc. Brate,

*l

DotoW

lmuriri i cugetri nici nu OM* cazul * ne referim la modalitile de a fi fericii ale celor ce intr in paradisul lui Zalmoxis. de vreme
ce fericirea din cer calrhiaz maximum de fericire posibila pe pmint.
Anta pentru
zeii gimlcsc despre fericire pe nelesul oamenilor si pentni
c in cele din urm zeii nu pot e\ist;i
oameni.
In spirilul acestor principii fundamentale \o mitologiei dace putem
concepe in ce msura ritmul mitologic al ilarilor ** a pulut prezenta perspective spirituale pentru ereditatea concepiei si viziunii mitologice dace
iu Viitorul apropiat al provinciei romane I lac ia i prin mitologia dacoromn pentru poporul romn.
Mitologia dac. din dominant in stalul dai* a devenit clandestin
si neuitat iu provincia roman Dacia; dintr-o milologie politeist care
profesii dualismul urttiiorhtonir, intr-o mitologie ambigu care
tolera
un politeisui desuet ele ordin chtoiiiaii dintr-o mitologie de cetate nrpmizat ierarhic. IntT-d mitologie steasc dispersat dintr-o mitologie a
unor rzboinici congenitali i coreligionari, intr-o mitologic a unor lupttori de profesie care se plimbau cu legiunile dintr-o colonie sau provincie
la prc;i liniile

MMbI

Ir llrlA

roluiwti.

netl.

judeul

MM.

IJu-

du|)A

Viokia Vctnria HwwtMv.

fr

reprezint str-

de impuri *au locale, riluale sau ornamentale re

ineeputulni unei
oficiani, care rspund nnci necesiti reale sau
sau
i*i

mti

daci pare
^Ipoteza r<ef eritoare la caracterul ritual i ceremonial la
masti
aceste
in
inaterinl
documentat
de
sprijin
punct
a-si fi gsit aMfel un
.... .
atl de curioase.
Din analiza aspectelor materiale ale organizrii religioziti opee
nu insa Haite implicaiile spiriani putut sesiza unele trasaturi mitologice,
dace se nun impune sa
mitologiei
etosul
surprinde
Pentru
a
tmlitii ei.
spirtuale alo
perspectivele
i
concepiei
mitologice
sesizm principiile

^S^f^t^

oiUtf* .la. e pot

(i

r.u>c

.a

cileva

^^T.'imortdZaarfti MtffefttM. Se pune ntrebarea <le ce fel de

susinem c era vorba do
este vorba de suflet corporal sau spiritual. Noi
corpul ca o nchisoare a
dacii
dispreuiau
vreme
ce
sufletul spiritual, de
eliberare a sunesufletului si considerau moartea cea mai convingtoare
suflet

sufletul spiritual era

tului din aceast nchisoare. Probabil c pentru ei
greaca antica :
o entitate metafizica de tipul celei elaborate de metafizica
pe doua cai :
2. comuniunea intre zeul suprem i popor se realiza
de*cintecc;
individual si publica individuala prin abstinena, rugciuni,
munte
publica, prin rituri, ceremonii i praznice periodice, urcan pe
pdurilor seculare, la izincintele sacre circulare sau sub bolta inalt a

voare sacre;
a) in lupta cu inamicul rii, al
3. sacrificiul uman care pute-a fi
clerului da.
regelui si zeului lui suprem; b) ca mesager le ncredere al
proprie
ctre zeul suprem din cer; c) prin sinucidere magico-mitic din
iniiativ, pentru a salva situaia imparabl
:

triva

btaie impn
4. numai cei care se sa-rificau in lupta , pe cimpul de
dumanilor rii sau ca mesageri ai regatului iu cer. nu cei care mureau

primii in
lD pat de boal sau pe picioare de neputinele birineii. erau
drept de apel.
paradisul lui Zalmoxis. Pe ultimii, zeul ii putea refuza
era
c in ansamblu dacii ii cunoteau bine interesele. Paradisul dac
cerul era nemrginit. Analiza,
pretutindeni si nicieri in cer. pentru
componentelor mitogenezice i ale iconografiei paradisului dac nu] au dus

fr

Aa

1J0

romnfl

imr-alta.

MI'NH.OIUA n\<0-HOM\\\

satisfceau nevoile cpeteniilor militare, religioaso, administrativo, meteugreti, comerciale, culturale i reprezentau noduri de circulaie In
procesul do
nonhil provinciei romane Dacia. Xicolae Hrang descrie
urbauiziii'o se extinde rapid in ceti
in t'lpia Traian, care devine capit.* provinciei Dacia. In Napoca. Drobeta, Apulum, Jtomula, Potaissa,
l'oroli^um. Tibisciim i Ampelum'.
ntemeierea urbelor, ca i a cetilor (Tipia Traian), se ft-o prinir-un act ritual, cu semnificaie cosmologic si acut funcie ideologica,
n acest context, cunditor colonia-, executorul voinei lui Marius UI piu*
Traianus in Dacia, fundeaz capitala provinciei (i muuicipiilo sau coloniile), consult im
inainte de toate voina lui Jupiter in alegerea locului
litorioi. Aciune numit inaugural io const iu delimitarea unui spaiu
rectangular sui circular fictiv (Templum) necesar consultrii zeilor iu
general, a lui Jupiter in special (...) i i>eniru aruspicii'' 5 n aceste temple de stat se oficia cultul marilor zeiti latine i cultul mpiatului roman.
Toate celelalte culte strine, importate in imperiu do cohortele de legionari, i*i consiriiiau incinte sacro sau temple proprii in aezrile de tipul
municipiilor i coloniilor, do colo mai multe ori chiar i In cctile-castrc.

conviruire Ia sintez eliiieu. n perspectiva istoriei,

1. De
mitologi daco-roman prez ini i aspectele celo mai complexe i mai controversate ale substratului mitologiei romane, totodat insa ; cele nud
bogate in sugestii de viitor i prospeciuni pentru mitologia roman.
I

si

avem in vedere*
Cind ne referim la mitologia daco-roman trebuie
perioa<la colonizrii Daciei i transformrii ei in provincie roman (secolele II III e. u., de convieuire i sintez etnic) i totodat pcrioail
V e. n.), do supravieuire :
posterioaru (adic perioada secolelor III
populaiei dacoromne, in obtii familiale, concomitent iu obstiile steti
i mici formaii poststatide de factui autonom, care se inoh*gnu i desehegau iu federaii de obti i de mici formaii poststataie.
uitm di* mglon perioada daco-roman propriu-zis nu trebuie
barea iu imperiu a provinciei Dacia i a teritoriului Daciei Pontice, cum
uitm nici teritoriile din rsritul, nordul i apusul fostei
nu trebuie
provincii Dacia, locuite de dacii liberi, car; legal sau ilegal menineau
legturi cu dacii romanizai. n aceast trisecular perioad dacii liberi
au suferit indirect influene romano prin fraii lor romanizai. ncadrai
in Imperiul roman; iar dup prsirea anual i administrativ a Dacici
romane au alctuit o mas compact de daci romanizai i neromanizai,
revenind astfel la unitatea oomuniiar-etnio anterioar rzboaielor lui
Decelul, unitate care va da examenul capital i va duia in faa migrafei
lente si nvlirilor violente ale populaiilor euro-asiatice, dind natere
mai apoi poporului romn.
n aceste condiii istorice mitologia daco-roman prezint aspecte
i elemente care abia in vremea noastr, prin efortul susinut al urheolofie lmurite.
giilor, istoricilor i etnologilor ineep

mitologia daco-roman posedm piu in

prezent citeva studii dispersate i micro- sau mnerosintezo tematice, dei
mitologia daco-roman prefigureaz in linii mari structura, direcia i
sensul in oare se va dezvolta mitologia roman. Unii istorici ai temei,
mai timizi, ar putea afirma
fiind o mitologie de tranziie, de la aceea
daco-roman la romn, prezint a-specie dificile de surprins in esena lor.
Ali istorici, nud ndrznei, ar pute-a afirma
in prima ei faz este o
mitologie lomano-dae abscons, njghebat numai in mediul rural,
stesc, ostil sincronismului citadin al mitologiei compozite romane,
iar iu
a doua, dup unificare Iacilor romanizai cu dacii liberi,
devine o mitologic purgat c unde rrzuivuri coloniale, rminind, n ansam-

Despre religiozitatea

2.

Pluralism mloloflie

monoteism de stat

pciliteism liber.

vum constata din referinele unor istorici romni i

roman iu Dacia prezint dou aspecte: unul oficial i

Cum

strini, mitologi
altul liber, pentru

Statul imperial roman proteja jthi.nlixmtil mitologic, care nu jena interesele culturale romane: cultul imperial al cezarilor i cultul sacerdotal oficial. I'rin aceast dubl atitudine,
mitologia roman devenise in primele secole ale erei noastre " mitohtgie
uniccrxal. pentru intregul bazin inedit era nean euro-afro-asiatic.
\>pecto ale pluralismului mitologic au fost interpretate cind ca
yiticrrtixiii mitologic european si extraciiropeaii. cind ca ti xintez original
a mitologiilor, oare participau la viaa spiritual a provinciilor romanizate
ale imperiului i. iu fino, prin reducerea la o divinitate oficial do stat, im-

toi cetenii devotai

ai imperiului.

wratorul. ca un monoteism do stal.

n condiiile infringorii poporului dac. mitologia

dac

sufer

iu pri-

partea mitologiei romano, iraralel

CU o eclipsare a marilor instituii mitice si diviniti dace i in al doilea
nnd, prin convieuire panic, trisecular. o accnlturalie reciproc dac

nul riud 0 aer nit u fatic

i roman,
are

<

in

numim

ii

uitate fa hi din

urma creia se ajunge la o sintez mitologic global, pe

faz romano-daot :i m Imn al l.i/'i il<u mmau,

ut primii

<!

s artm

o adevrat nou mitologie daco romn.

Habitatul roman in Dacia, 8-a grefat pe drele dace, care erau centre
fribalo ale taralwilor sau principilor daci. ca i pe unele cil tu Ml dace, ins,
s a dezvoltat in noile aezri de tipul municipiului, coloniei i urbei, caro

accentul cart se
vrind prin aceast denumire stadial-istoric
pune cind pe aspectul roman al mitologiei dace, cind pe aspectul dac al
mitologiei romanizate in provincie.
n cele ce urmeaz trecem in revist tentativele do a scoate in eviaspectele eseniale ale mitologiei daco romne, in concepia istoricilor etnogenezei Dacoromaniei.
A.D. Xenopol se ocup ndeosebi de mitologia dac 3 , iar in ceea ce
privete mitologia daco roman nu spune nimic despre clementele strine,
coloniti (elini, traco-iliri, sirieni i palmirioni), care, in calitate de militari,
negustori i meseriai, aduceau cu ei zeitile i cultul particular al acestor
/citi. Despre toi aceti zei i cultul lor, oare au lsat urme de temple,
altare, inscripii, amulete cte.. A. D. Xenopol nu cunoate ine situaia
lor mitologic in raport cu mitologia roman. Descrie aspectele eseniale
a face referiri speciale
alo cretinismului primitiv al daco romnilor,
!a mitologia daco-roman, rare lupta mpotriva noii credine*. Documen-

123

tai

ba

blul

ei,

den

fr

it-.i /.;
cretinarea lent, misionar individual, de la om la om i terminologia latini a cretinismului primitiv la daco-romani.
Nieohie Iorga, In vasta Lui latorie a romnilor*, aduce un piu- de
dinsul, ..pentru soldai* rwligia
cunoatere a mitologiei daco romne.
suprema era aceea a drapelului i, natural, aceea a mpratului *. n legtura cu cultul mpratului adaug ca exista un preot al cultului lui
Traian: sacerdotes deaignatus rfin Troian V**. Printre divinitile noii

Dup

J'mintnl
Dacia roman este menionat un gt-niu/t lori
comerului nenominalizat. L*u alt genius Iod este Tempu.t lionum, asimilat cu geniul riului Tyras, apoi un zeu al Dunrii, Danubius. Paralel cu acest* genii i zei erau onorai i diihoni imperii. Unii
dintre acetia, susine N. Iorga, puteau fi asimilai amintirii erouut trac,
se
care mai tirziu a fost asimilat sfinilor cretini. N'u tie in
poate vorbi de geniul celor trei Ducii, inii amintete de zeii i zeiele
mitologii din

Dacia

si

un

7,eu al

w msur

Daciei si ale pmintului [dac\"

ntregul panteon roman ptrunde
:

in

Dacia roman. Unele din

divi-

nitile romane in secolele II i III e. n. au fost incnatedeatrihuteiiutice

strine, aduse de legionari, de negustori i ceteni romani de alt origine
iu mitologia daco romn la nceput
etinic din imperiu. Aa se face
au avut pondere divinitile romane proprlu-zise, ca i dicinitilc romane,
corupte de dedicani strini. Apoi au avut pondere dirinitite romane

contaminate de cric strine omologe (razul lui Jupiter Ammon, al lui Isis
Myxionvma, al Soarelui invincibil, Mithras, Jupiter Delichenus sau Dcus
Comuiaceuus etc). Se introduce in toate aceste interpretri forme difereniate de cult, rituri obscure, se construiesc altare i temple, dup preferinele dedica uilor alogeni.
Cetile si oraele romane din Dacia consacr forme de cult difereniate zeilor nemuritori, apoi eilor mrii huni", zeilor taumaturgi, zeilor
bilor, apelor, pdurilor, nimfelor salvatoare, zeiei clrefr, unor zei
extracuropeui (sirieni, palmirieni, inicroasiatici).
Concluziile lui X. Iorga la capitolul consacrat zeilor menionai
Arunc o lumin clar asupra situaiei mitologice In Dacia roman i a
premiselor in care se formeaz mitologia daco-roman.
Invaziunca zeilor din Orient i a cultelor alexandrine nainteaz
In aceast epoc piu in Hali:, aducind pe Isis la Marsilia. Nimes i Ario,
ca i cultul lui Sempis egipteanul, a lui Anubis. zeul-ciine din aceeai
ar, a lui Mithras, in cimpiile Rinului. ;i Magnei Mater la I-yon si Narbonne. chiar pin in ultimele coluri, aceea a lui Jupiter Sabazius^al
Jupiter Olbius. din OIIhs, a
t nurilor, a lui Jupiter Dolichecanul, a lui
lui Jupiter din Heliopolis, a lui Jupiter Aminou nsui. Nimic nu o de
mirare pentru
se gsete la I.yon un fidel al lui Dinnysos purtind numele
lui Agthyrsus. Trebuie observat
iu (iul ia de nord, numele vechilor zei
(Hcrculc) se conserva intr-o regiuni' in care trupele nu s au amestecat cu
populaia, ins departe de Khin {...). Exist o religie cu mai muli zei
locali In (alia i Uritania). atunci eind la daci se trecea Ia un monoteism
de stat. cu tui fel de preot patriarh".
..Am prezenN. Iorga adaug
tat toate aceste exemple, al ii de numeroase si variate, pentru a face
nceteze opinia, atit de nVspindit,
acest amestec, care este inform nvmoi
in aparen, pentru
fiecare naiune vine cu scria ci de zei. s-ar gsi
numai in aceast provincie diversificat care este Dacia. Culturile nu reprezint deci nici o inovaie religioas, nici o credin adus de soldai,
adesea eomplet romanizai, cci inscripiile (...) sint latine, i de coloni

12.*

(...) din regiunile orientale, ei religii admise de imperiu, rspindite pcMcatittot, i caic la inceputul secolului al III-Ieu dominau chiar o
de profund oricutalizat. Oiele din aceste [religii] i-au pierdut Caracterul
lor originar (...) Trecute in folclor, aceste diviniti au dat mitologiei
populare a romnilor pe sfintui Soare i pe sfinta l.un"*.

Kom

Sincretism.
milohii|icu.

..mixtum cuiiipo-iluni

Xicolae Iorga combate

Homa",

al vechilor culte la

mytholofpcmn"

sini

shilrz

sincretismul oriental nvingtor

argument iml
zeii locali au disprut Ban

au asruns sub alte nume'*9

l oman ii au lsat ua deschis tuturor zeilor, de pretutindeni,,
intr-o lume in general romana, care este ea insi, pentru rest, o sintez
atit de complicat" 10 Iia aceast sintez in provinciile romane s-au adugats

elemente mitologice ale fiecrei prorinci.

Mitologia daco romn >e prezint deci ca o sintez a mitologiei
dace cu aceea roman, in care au intrat i elemente de mistic sacr i
noul cult al mprailor divinizai. Tendina spre tiu zeu unic salarizat
(sub care se va profila apoi lisus) si o zei unic lunizat. Dea rrx (mai
apoi, in cretinism. Fecioare Mria) se manifest tot mai mult, in dorina
de purificare a cultelor care nu aveau nici senintatea hclcnic, nici logica,

roman"

11
.

n Istoria romnilor de Constantin C. (iurescu si Dinu C. GlUrCftca

sint relevate alte aspecte ale vieii spirituale a daco- romanilor i implicit
ale mitologiei daco -romane -, se descriu, printre cele trei categorii ile colegii
(profesionale, etnice i religioase), grupul colegiilor care cuprindeau pe
adotatorii aceleiai diviniti: colegiul Udei, al celor ce se inchinau zeiei
egiptene Isis, Ia Potaissa; colegiul lui Jupiter Cernenus (...) la Alburnua
Maior; colegiul Augustalilor (...) pentru cultul mpratului, de la Troesmis in Dacia Pontic" 13 Dar sint descrise i templele din Dacia roman.
Peste tot iu ceti i urbe erau dedicate temple oficiale templul lui Jupiter Optimus Maximus i templul mpratului (care se referea la impnitul in exerciiul puterilor lui imperiale la data fundrii sau consemnrilor
iu scripte). Alturi do acestea se ridicau in uncie localiti din Dacia i
temple neofirialr ale zeilor popoarelor supuse de romani i adui de legioHarologiarum Trmplnm la Apuluiu, dedicai in sntatea mpranari
tului Antoninus Pius de un soldat roman; templul zeiei Isis la Potaissa,
templul lui Jupiter Cernenus la Alburaus Maior etc. Se ridicau i altare
i pietre votive ele Numele lui /almoxis, reprezentarea lui simbolic HUI
vreo form de cult nu sint menionate iu mitologia daco romn. In schimb
imaginea zeului carater abund in localitile din valea Dunrii de Je.
1

4. Mitologiile afro-nsiatiee i cretinismul

primiii. Ia anal Hm
religiozitii in Dacia roman in secolele II si III al e. n. au contribuit
i O. Floca 11 , Constantin Daicoviciu 15 , M. Macrea 1 *. Kmil Coudurachi 17 ,
D. M. Pippidi in citeva studii de istoria religiozitii antice, mai ale* in
Dacia pontic'*. Recent, Silviu Sanie reia din noi perspective tema sincretismului mitologic in dou lucrri
prima despre civilizaia roman
pe teritoriul Moldovei 1 * i a doua despre cultele orientale iu Dacia ro:

man

10
.

n volumul (Ucilizafiu roman la est de Crpa fi

Silviu Sanie
refenl despre elemente de
matematic si spiritual roman in estul
Carpailor. care se reflect iu istoriografia primelor trei secole [alo erei
noastre]", ndeosebi in Moldova de sud.
.

via

128

Viaa ->pirit ual e surprins diO plin iu necropole, morminte de inhunaie i gropi de crcuuiune prin inscripii onorare, votive i funerare,
inscripii
vase de ceramici
tip graffit* i IIm/*
pe ele
;

.71

&

Sarrofftflul

mii

Calai'

BMn

cu
Inlir Imbolurl

Om

<liipA

Din prim;, u^om- fac parte unele diviniti orientale

iu interpreromana, ca i unei.- au zise dublete orientale alr teilor romani
n
tnterpretaUo onentalm
Iuppitor Doliclicnus, Iuppiter Heliopolitanus,
tat 10

ijtarrl

molare

dr

Ij

Sonic

ru rap 4c tnawr. ItirSihla Sanie.

ImI. ihip

lcconstituic caracterele eseniale ale mitologiei dacoromne din

in baza reminiscenelor grafice, a figurinelor reprezentind
mertalioaiiclor cu zei, simboliMiiului obiectelor de cult. Sim menioa) zei romani i greci-helenistici ; b) zei aborigeni ale cror cult

Moldova de sud
v.eii.

nai

timpul prezenei romane pe teritoriul danue) zei orientali (MiUira,

bian (Clreul trac, zeii Clreii ilanubieni
Bol); d) modeste semne ale prezenei primilor cretini".
Monedele, ceramica i piesele de construcii intrite descoperite
restul Moldovei semnifica schimburi culturale dacoromne cu dacii

plasticii R-au recristalizat in

in

liberi.

u a doua lucrare reia studiul cultelor orientale in Dacia romani

dc nndfl l-au
naintaii, adic de la A. I). Xenopol, Vasile IVirvan,
N. lorgn. Constantin Daicoviciu i alii, cxplorind noi materiale epigrafice i reliefuri culturale, altare, statuete ele. descoperite intre timp.

HM

Silviu Sanie ntreprinde inventarierea inscripiilor latine cu coninut

cultural oriental (siriene si pabuirice) si trece la explicarea bir personala
prin sincretismul acest 01 reprezentri mitice cu cele romanice. Stabilete originea a 1 diviniti siriene i palmiricnc atribuite unor dedicani
militari si civili: 120 inscripii sigure si prObabQc: citeva temple si reprezentri culturale siriene i palmiricnc, mai puine decit cele consacrate,
cultnlui mitlirian. Despre divinitile siriene posed;! materiale i date
referitoare la caracterul lor de rfii militare* ai legiunilor din urln-le garnizoane recrutate din Imperiul roman, cit si la unele diviniti, eroi si ab-

straciuni tlicinhatc sub genericul dii tlraeque.

126

Tll* InclMl* cu rap Ir

laur m urpr. JiarboM.Uupa

fM

cva drlcfl.
sllvll|

Silviu Sanie.

g^le.

HarboiJ.

du pi

Iuppiter Turmasagadcs, Iuppiter Balmarcodes, Iuppiter Exsuperantissimus, Dea Syria, Baltis, Azizos, Sol Invictus, Deus Aetenius,
Theo Uypsiotos, Malachbelus, Jarhibolus, Bclhammon, Tcuebal. alanavat
etc.
Dar Silviu Sanie menioneaz i atracia exercitat asupra populaieidaeiee de zeu nvingtorilor i a divinitilor celorlalte etnii txUAonrhe
Itomann [car'] nu este nc bine atestat epigrafic.
Aderarea la noile

culte n-a contribuit implicit Ia abandonan-a zeilor strmoeti. Evoluia

in secolele II - III e. n. a zeilor autohtoni datorit
sim-retismului religios,,
a r&spindirn lor iu tnterpretaUo romana, cunoate momente
in care desco-

127

perina divinitilor originare

piese epigraf ire

in

,,st <"

foarte

dfi-ilA.

Ve-

dogmele i transpunerile plastice.

mai larg, ilin spaiul
diviniti Toarte probabil locale sau, n

chile diviniti i-au

Astfel,

mbogit

inull

MM

raco-dacic, ruin sint Cavalerul Irac sau Cavalerii danubicni, cuiiwc U>
locale pol
secolele II si III ale. n. o iconografie in care alturi de elementele
microasiatice, siriene i irafi semnalate si influente ale cultelor orientale
niene. Inscripiile culturale - i o treimi- din inscripiile
refera la cult
au fost scrise iu proporii coviritoare in limba latin
comuna tuturor etniilor caro
(95,65 %), liturghiile rostite in aceeai limti
COraptUeMJ populaia Dacici romane au contribuit la rspmdire i adop\

Sartmzegrlusae, Genius Daciarum, Genius (foci) ele. Unele din ncesto

diviniti dacice sint numai o interpreiatio romana proprie fazei mitologice
numite de noi rouinuo-dacc. n faza mitologic numit daco-romnn
asistm la o inter prrtntio dacica in care unele diviniti latino ., i-au

pWWeMN

tarea limbii latine la opera de romanizare"".

Dacia
Cea nai recenta contribuie la inleifercnelc mitologice in
14
revista rr%i cotidiana. In
Brhulescu
treCfl
Ui

li
lOmani
culcare este vorba de mai midie a-pecte ale acestui soi de reUfie : 1) de
reprezentrile plastice,
tele -i crefli&tele In Dacia imiian. " Inatrlptiile i
otientule care
anele oficiale, altele subterane, todeoseh de divinitile
atrgeau plin fastul procesiunilor si cciemoniile lor mislelioasc de iniicie": 3] de teligia individului". :wlie de felul num individul i forma

M Grwpd nacp*l 4*
lui

UW

intimpltor sau chibzuit grupul Rin de diviiiit^i, nn adevrat panteon

*all
personal" al dcdieauilor. de circa zece diviniti, cu IM altar comun
amalgamat sau selecionat.
flttare itparatf. inli-uu fel de sincretism
aspiraHeligia individual ei in funcie de originea etnic, ocupaiile,
iile" dedieaniuiui al de anele motivai) adeeea transparente U inamj
demnitari civili, militaii i Nac.rdoi; ;*) sentimentul reliffios m Impeiml
considere divinitile iradiioroman tinde iu secolul al [Mea al e.n.
DalenoUtefeteca iposlzeal<Mmui monoteism sobru de stai. Cceace <l"imna
unei invoieli
iu cultele romane era un contradualism mitologic, ncheierea
prin stabilirea
Intre om si divinitate. Si Mihai Hibulescu precizeaz
relaiilor de genul do ut drs, intre om i divinitate, pietatea oamenilor
nu arte gratuit, d miannrti, s-ar puie spune - chiar drmuit. Acent
.) Sterwyen da tirg cu diriniUitea se surprinde in epigrafele din Dacia {
solvit)
tipia inscripiilor votive (...) mereu aceea*! ncheieri* v(oium)
l(ibens) m(erito), adic piomisium-a fcut (zeilor) h indeplinit-o bucuros
dup merii " . i mai departe zeul e primii dintre pri caic acioneaz

credinciosului
.
iar acesta (cealalt parte) se achit
j?riiiireobkH tiveleconin iulii*mului mitologic,
vindecare de o ltoal. ajutonil divin in
Mihai Brbulcscu menioneaz
mprejurri deosebite, obinerea unor onoruri, indicaiile divine, ocupai
la

rugmintea

ulterior Se nromfatame*1

dcdirantului. raiuni politice, religia loialitii", antroponimia [numele

troforiee i rram'mr), obligai.1 sacerdotale, srbtori religioase.
..Helgi roman in Dacia", cu cultele ei universale, cultele populaiei
de statul
i cele ale loialismului politic
autohtone, cultele la
roman i imprat sini rezumitc iutr-uu tabel de situaie pe care il repro-

fa

mod

ducem

pentru claritatea

Iu

concziuuea

religia provinciei

Dacia"

lui.

urmrete

clasificarea

divinitilor

in gm-o-romane,
lor seu proveniena teritoriali
ceh o- germanice, nw -o- dac ic e si 2) in funcie di- gradul de
universalizare a credinelor lot. < oiifoim clasificrii dup origine se Impun
i.a-ziM/u gelrcti; dintre acetia fac parie i cil ev diviniti fi genii dace:
Fortuna Daciarum, Ihv-ia. Terra Haciae, Cavalerul trav. Cavalerii danubicni, IHana Mcllijica (epitet intilnit numai iu Dacia), Genius Colonia*
1

iu

funcie de originea

afio-asiatice,

12*

ivl.t

wf f mtissui Om*

fiMmrt/ifasampml
Situaia

..rcllftirl

colldlrnc" In provincia
M. H4rbulc5cu.

Dacia,

.lupa

suprapus atribuiile peste vechi diviniti locale". Mihai Brbnl<cu presupune

divinitile romane Liber i Libera. Diana, Silvanus, Hercules

ctc.

reprezentau

preiatio

divcica

nlocuiau, pentru dacii din provincie intr-o interdivinitile lor strmoeti in general, neindividuali-

Din aceste diviniti supravietuie.se avatariile lor

romneti
din Terra Mater Pmintut
din Senectuta Gaea Baba Gaia,
din Diana apelativul zina. din Sancta Diana mitonimnl romn Sinaia na,
din Diana Mellifica hcmidivinitatea Ziua albinelor, din Silvanus semidivinitatea Pduruiuh din Nimfe geniile romneti Ielele etc.
jiato".

Mum,

Din cele expuse reiese

in prim ei form mitologi romano-dnc
un mixtum compositum mijthvlogicum.
In aceast situaie particular, cu toat larg toleran mitologic
a romanilor in alte colonii sau provincii extraitalice, mitologia dac este
eliminat din cetile i aezrile mari ale dacilor, redus la clandestinitate
in satele i ctunele din depresiunile intra- si extracarpatice. Marile diviniti dace (Gebeleizis, Zahuoxis, Berulis etc.) sint abolite; ordinele religiOMe (clitii, capnobanii etc.) sint desfiinate incintele sacre i locurile consacrate sint pzite cu strnicie de legionari romani ca s nu redevin centre religioase de revolt social-politic. J*rudena romaal a reclamnt weste msuri drastice. Tote acestea pentru
mitologia dac
i oficianii ciau fost purttorii idealului de unitate statali a dacilor,
de lupt :ieerb mpotriva oricrei dominaii strine pe teritoriul carpatic,
pentru
asociere marilor pontifi la domnie cu regii daci era prima rspunztoare de tenacitatea in lupt i rezistena armat a populaiei. In
clandestinitate, clericii daci cercau poporului dac
moar in continuare
fericit pentru eliberarea Daciei, In numele zeului suprem i al doctrinei
nemuririi -nlfetului, decit
fie sclavi poporului roman.
Ai %t explic cum din mitologi dac s-au meninut in Daci roman
acele aspecte comunei mitologiei romane, care s-au sprijinit i completat
reciproc in religiozitatea celor dou popoare de stirpe indo-european.
K vorba de elemente de mitologie, botanic (de cultul pdurilor sacre, de
mitologia bradului
de elemente de mitologie zoologic^ de credine, datini
i tradiii htkanlropice, arkantropice, de mitologia sorii, de mitologia
morii, de mitologia strmoilor i morilor, de mitologia munilor, apelorf
se prezint ea

ostroarelor fi insulelor.

Prin transgresarea mitologiei romano-dace n mitologia daeo-rornana s-a continuat procesul d> restructurare a personajelor mitice i a
aciunilor mitologice n spiritul unei sinteze globale i inedite.
Asupra mitologici autohtone in provincia Dacia au acionat din plin
principiul i tehnica secular a ceea ee s-a numit interpretat io romana,
care a redus la unitatea eiderufisur miticcMdeologic, imagologk, cultural si valoric. 0 huna parte din mitologia dacii.
Iu opera lui Straboii se reiat caza despre un Aioc Axy.tV% pe care U
pieiau romanii ca Deus Dac iac, pentru a-1 include in mitaluain neoficial
a provinciei37 Legtura pe care Anton Dumitriu o face. mergind pe urmele
lui Nieolae Densuianu. intre Zeul Daciei *i apelativul lui Om ca f iu al
Cerului, poate fi" toi ulit <le bine atribui silui /.nhnoxis, mai degrab
Zalmoxis a fost iutii mare pontif,
decit lui Saturn, daca ne gindim
apoi Om divinizat i apoi Om proiectat in cerca zeu al strmoilor. Zalmoxis este astfel identificat cu unOmbtrinccpre* ed istoria omenirii. Provinia Dacia este divinizat i personificata, un fel de Terra Mau-r, prin
Dea Daria. Imaginea mjlica a Zeiei Dacia este transsimbolizat mai apoi

depcrir ara, poporul, cirilizaia i cultura geilor rustici in

general i a geilor citadini in particular". Totui nu neglijeaz mitizarea
forelor naturii fizice"
crivul Borea*. zeul Pontos, altarele scunde,
Istrul, ea fluviu sacru, cele apte hirrostome ale lui, personajele mitice
mesageri ai pcii Kumpolo, Orfeu. Pan etc. 31

dorina de a

in mitologii

romn

prin Dochia.

In privina unor animale totemice ale dacilor (lupii, urii, cerbii,

i ei profesau aceleai supererpii), romanii nu au avut rezerve, pentru

stiii,

credine

tradiii mitice.

Imp"<ri;Vorea dacilor din apa Dunrii nainte de a porni iu lupta

piu in secolul al XX-lca un procedeu terapeutic de medicin ma-

a ajuns

gic

in

anumite

boli 20.

intermediul mitologiei romano-dace s-a fixat in contiina

succesorilor reprezentarea cultural a divinului mprat Traian. intr-o
mitologie persoiial, care s-a transmis transfigurata prin paleofoldorul
daco-romau hi romui.
In contextul noii mitologii romano-dace trebuie indus i miUdogia
mish'h nici de pe teritoriul Daciei Pontice, a reiailor i compt ilarelor,
in care au convieuit geii cu elinii, inc de la crearea lor i a hinterlandului
elen. Aceast mitologie mxhelcnic.'i avea izvoare omoloage cu mitologia
daco-romau. un Mibstrat omun dac si structura milogeueiieu comuna
greco-romau. Cultul soarelui care domin: La gei i proce.-ul de Polarizare
ptrund in foi ine locale i iu cetile pona divinitilor la gei ncep
tice Histria. Torni*, Callatis. Dionysopolis. Simbolurile cultului solar
getic au ptruns iu simbolistica mitologic mixhetemc, in reprezentri
antropomorfe, in mrci de olar i chiar pe monede do bronz. Bucur .Mitrea
tl insul, aceste monede
se ocup de simbolul solar pc monedele hixtrieue.
cu luata solar tint o mrturie a conlucrrii intre cele dou elemente,
cel getic, autohton, i cel grecesc, heieroeion. Prin ilustrarea pe monede a
acestui simbol, grecii fac un prim pas de recunoatere i preuire a tradiiilor populaiilor locale, in
traco-gcliee, cu care aveau tot interesul
gseasc un limbaj comun i
ntrein puni de legtur, in convieuirea comun pe acelai teritoriu. n timp
.), fenomenul poate fi aezat
n prfanft jumtate a secolului al V-lca i.c.n." 30.
Intr-un studiu consacrat culturii getice in opera lui Ovidiu am analizat unele fragmente de mitologie getic subliniate in elegiile din Tomis,
care se refer atit la geii liberi din hinterlandul aparinind Toinisului,
cit i la geii citadini tomitani. Aceasta pentru faptul
in literatura
lui de exil Ovidiu a fost interesat de ambientul mitic al geilor, ceea ee
rezult din notaiile lui poetice, nu atit din tendina de mitizare, cit din
l*rin

Dup

spe

Zeia Fortuna

icul Poatat, Tomls. rcolul II r.n

In

alt

studiu

referitor la Ec*$Utemul citadin

antic

in

Pontul

Kuxin Getic i particularitii? lui >tnb>gice am trecut in revista pe

ling divinitile greceti din aceste ceti si divinitile tracice [petice]
grecizate si, ceea ce este mai interesant, divinitile unei mitologii inventate in condiiile izolrii etnice. Plecare cctatc-colonic ii avea in cadrul
panteonului gcuer.il zeii prrferaji, care erau de obicei recrutai din zeii
tutelari
Ia Histria si Callatis. Apollo si Artemis, pe care ii srbtoreau
:

L3i

>l

la Tornis, Poseaioii care ora srbtorit la llcrmania i l>ionjsoslaDionvsiaee. De asemenea fiecare cetate- colonie cinstea pe rroul-eponim cp a fonilat-o un navigator mirific, an negustor ndrzne, un rege
protector". Tradiiile mitice nle cetilor din Pont se refereau i la unele
diviniti trace ijrecizate Glykon,. zeul-sarpc fantastic cu plete, care avea
dou fcftare in secolul IIc.n.,unul la Tomis i altul la Apulum; Pontos,
zeul Mrii Negre, nsoit dc Tyche (Fortuna), zeia norocului i belugului
adus pc mare. Ca i ceilali zei ai mrilor greceti, Pontos era imaginat
Mrind un delfin sau un taur de mare, deasupra valurile nspumate.
Mihai Kmincscu in Jtugcivnea unui dac i Memento mori prezint tcomahia dintre zeii greci fi cei autohtoni in care intervin zeii marii in chip
de ntrupri tauronwrfe. Iar Ion Marin Sadovcanu. in romanul Taurul
mrii, red cteva scene din cultul marii, al lui Poseidon la Histria, cruia
se xacrifica un cal alb pe sol, iar a doua zi tauri negri in
in prima zi
L
mare.
..Pentru divinitile trace precizate (...) sint menionate: zeitilede la Sumotlirace, care anticipeaz i reduplic cultul Dio-scurilor MareU
Zeu identificat cu Dcrzelos, un fel de Pluto trac; Cavalerul trac. zeul al
rzboiului i al morii. Ca zeu psihopomp, Cavalerul trac se imilneo
pe stel- funerare mai ttriU in necropolele pontice si apoi in iconografia
la T/hargclisa

*f.

Gheorgbc"".

aceste privesc tic iimplc\;ire a mitologiei daeo-romanc au condoua- elemente; mitologiile afro-aHatice care au invadat
Dacia roman, despre cure am relatat iu prima parte a acestui capitol,,
i rspindirea printre nvini, prin propaganda de Ia om la om, a cretinismului primitiv.
Imediat dup prtinirea Daciei de circ administraia i legiunile
romane, deci la ftftrital secolului al IlI-lca. mitologia romano-dac s-a
restiins de la sine la coninutul ideativ-reprezentativ i axiologic al unei
noi mitologii. Prin aeeaslA restringerc se prezint ca o sintez Puternic
reuit i fericit, a celei mai elevate mitologii tracice, aceea a dacilor, cu
cea mai sofisticat mitologie europeana, aceea a romanilor. Degajai de
obligaiile mitologice oficiale dc stat, daeo-romanii revin treptat la fondul lor mitic ancestral, ins in noi forme de. exprimare idea tivii si plastic,
acum daco-romanii
mai precis, in noua transfigurare mitic, pentru
1

11

Inc

tribuit

fac corp

comun cu

dacii liberi mpotriva mieraiilor tot

mai apstoare.

Mitologia romano-dac a nbuit mitologia dac, ce s-a refugiat

in depresiunile intramoutiinc i in muni, dup ce i-au fost distreze altarele, mprtiai oficianii i substituiii toat familia de zeiti locale.
Situaia a durat pinii In retragerea administraiei i armatei, care raeincati
cultul oficial si cel liber al divinitilor imperiului. Atunci resturile mitolo-

dace si-nu recptat libertatea de aciune, ins ntr-o form nou,

compoziia creia s-au grefat i indtinri mitologice, romane, care au
prins cheag in viaa dacilor romanizai. Aceast renatere mitica nu este
alta decit mitologia daco-roman, in care dominanta de fond e daca fi cea
deforma t roman. iMitologia daco-roman;*. restituita in valorile ci eseniale
nu mai este intolerant cum era aceea daca, ci a motenit tolerana de la
latini
nu mai e compozit, ci unitar. Vnitatea ei ii vine dc la fondul
mitic comun dacilor i latinilor, care e indo-europcan. Dar unitatea li
mai vine i de la aprarea restului din patrimoniul mitologic comun in
gici

in

faa 6arAan'cum-ului i a expansiunii cretine, rare combtea politeismul

cu argumente peremptorii la acea vreme i in acele condiii social-istorice.
132

Schimbarea

rectoral

de

la

romano -daca

mitologia

la

mitologia

daco-roman s-a realizat deci in perioada do vivificare a Iacilor romanizai prin aportul dacilor liberi i constituie numai o restitulio in partem
A ceea ee a fost mitologia daca nainte de cucerirea romana.
Mitologia daco-roman in faza ei avansaii de elaborare a avut deci
de intimpinat asalturile cretinismului primitiv, care venea cu o alt
formul a mirrii i cu alte resurse Kociale ale propagandei, mai subtile
si mai adecvate timpului: d cezarului ee este al cezarului (...>", iubete pe aproapele tu ea pe tine nsuti" ele. Cretinismul primitiv s-a
grefat peste credine i tradiii mitice dace i dac o- romane, care nu contraveneau in esena i forma lor ritual doctrinei cretine. Aa se face
in aceasta faz a mitologici daco-romane putem vorbi de o interprrtalio
krMena chiar a unor aspecte i elemente ale vieii in Dacia romana.
Printre izvoarele narative referitoare la cretinismul primitiv menionm opera istoric a lui Tertullian. Din aceasta reiese in secolul al
II-lea al c. D., in mai toate provinciile romane (dintre care unele inaccesibile pentru romani ea (iallia, Britania) ..i cele ale sarmailor. dacilor,
germanilor, sciilor, stpiuete uumelc lui Chrislos care a venit" 53

tarea spiritualitii meilictaU a poporului romn au mos-o in eviden

toi bizantinologii romni de la Kicolae Iorga. N. Hnescu. B. Cimpma.
I. Miu.-a,
K.igeu Stnescu, Valentin Al. Goorgcscu, <Sh. Cron, Yirgfl
Cndea, Al. Duu, Izvan Theodorescu i alii, cu argumente tot mai

elaborate sub raport istoric-cultural.

Pectoral de aur
n
colul V, SoincKnl - Chdi
L. Blrru.
-

Orijreue, iu secolul al Tll-lea al e. n., in Comentariile lui infirma relatarea

barbarii daci, sarmai
scii (...), cei mai
lui Tertullian afirmind
muli nc n-au auzit cuvintul Evangheliei . .)' ,Z4 n Istoria Iimnniei
nceputurile cretinismului primitiv silit consemnate in Dacia Pontic la
nceputul secolului al IV-lea e. n. in urma prigoanei cretine declanate
de Diocleian. se remarc martiri cretini in sase ceti, iar in Dacia
montan si subuioiitan s-au descoperit obiecte de cult cretin (geme

paleocretine la Porolissum, Potaissa-Turda

cretin la
la Apulum

inscripia

ie-

lupa

Apulum; monumente

l<

Pentru studiul mitologiei romne

ca succesoare a mitologici daco , ne oprim mai ales Ia ultimele rezultate arheologice, epigrafiee

romne

de

art bizantin

efectuate recent.

i monograma

Napoca,
Cretinismul introdus n secolul al IV-lea Ia dueo-romani (...) era do factur popular, propagat nu de misionari oficiali, ci
(...) din om in om, prin contact direct cu populaia cretin diu imperiu
(...). Nu avea o organizare ecleziastic superioar (...). se reducea la
nsuirea elementelor de baz ale noii credine i la practica simpl a
cultului, in mijlocul unor comuniti mici, probabil
legtur intre
ele si nesupuse vreunei anumite jurisdicii bisericeti. In Dacia, ca peste
tot, cretinismul s-a altoit la daco-rotnani pe credine mai vechi, pstrate
Biertau-;

opaie

la

funerari- la

etc.J.

fr

mai departe"**.
n aceast situaie s-au meninut in Dacia, din recuzita

vechii mitoa rfaco-romanilor, crediue, datini i tradiii filtrate priu

concepia mitologic a cretinismului primitiv. Bradul funerar, stilpii
sacri (mai tirziu troiele) au marcat altarele itinerante ale credincioilor
pe drumurile lor de bejenie, cum susinea Nicolae Iorga, iu perioada migraiei popoarelor: cultul arhaic al riturilor de inmormintarc-ineinorare
pomenile, doliul alb, srbtorile romanizate : ICosaliilc, Floraliile, Lupcrcaliilo ete. n muni, iucintele sacre
modelul dac se transform acum
in frfarfoj alctuite din arcuri de brazi; urcrile dacilor la munte la date
fixe diu an pentru rugciune i prznuirca srbtorilor strvechi legate do
cultul soarelui ncrrtinnt devin in cele din urnui prilejuri de elevaie spirituala de tip religios. n feudalismul timpuriu, peste aceast mitologie
daco romn parial cretinat pun pecetea hieratismul, transcendena
poezia etic a cretinismului bizantin.
log ii montan'

1'i.ilra

dup

Influena Uixaii ului. Importanta Bizanului pentru diferenierea cretinismului rsritean de apusean, in ortodox i catolic, i perfec5.

funerara cu simboluri
tranziie.

Donariu dc

Ic

Mierlim, ocolul IV c.n.

Dan (h. Teodor trece in revist materialele arheologice care privesc

istoria relaiilor autohtonilor din nordul Dunrii de Jos eu Bizanul 3*;
influenele civilizaiei bizantine in evoluia si coninutul celei larpato-dunrciie : rolul pe care Bizanul 1-a avut in prefigurarea trsturilor care
au

caracterizai viaa material

spiritual romaneasc
evul mediu,
definitivarea formrii limbii romno i poporului romn n strins i direct,
legtur cu existenta Imperiului bizantin, a culturii i civilizaiei lui.
ii-.

n aeeastfi perioad, pe teritoriul fostei Dacii romane 8-a dus o dubhl

propagand religioas: una cretin, ins nedefinit ea
atare, i alta
cretina de lip apusean.
separarea cretinismului in doua biserici
(apuseana i rsritean), a luat avaiiKu! iu propagai
>' influena cre-

Dup

'

rsritean.

biserica

tinii

Aa

se face
relatrile Iui Dau Oh. Teodor referitoare la rspind irea
cretinismului inii cu scam pentru secolele V
XI c. n. marcheaz rspiudirca timpurie i iu mis ;i cretinismului bizantin, latin i ortodox" 37
n nordul Dumirii do Jos, Imperiul bizantin, care ora teocratic, duco
e.u. o susinut activitate in acest
n perioidi din'.re Bocetele \
domeniu (...) prin milionari transfugi sau prizonieri, a noii religii si
m
apoi a romoli'ttirii ci n fornv 6imh/ih^ ", priu limb, literatur, arte,
social,
juridicii
(romano-bizantiue
in sec. V XI e. n. i grecoorganizare
hizantinc din MO. XI XV-lea).
.

al VIMea, sub influena culturii i civilizaiei

bizantine, exercitate constant, su cristalizeaz paralel cu structura religiei
cretine i o tui folosii cretina, care reduplic mitologia dacoromn pe

ncepiud din secolul

plan popular.
l'arafraziud unele relatri ale studiului lui Dan Oh. Teodor, Roman
ni ta (ea carpulo-d urnirea
XI e.u., la care
fi Jihanul iu rcaenrile V
ne am referit, putem susine c iu structura ei complexa problema a trecerii ite la mitologia fuiflfl fftmflMil la mitologia romn, in cele
variante
ale ei, in enrianta mitoto'jis popular steasc i iu varianta mitologie^
cretin popular, nu pitite fi studiata i pe deplin neleas docil iu strinsa
i direct legtur eu existena Imperiului bizantin, a culturii si civiliza-

dou

iei

lui.

acestor consideraii putem vorbi despre o mitologi? cretin

in dou forme, una care reflect cretinismul primitiv
care continu in spiritualitatea roman pin iu perioada contemporan,
una care reflect dogmatica cretin orlwlor.
_

bft&ft

romn, claborarat
i

Noi ne

vom preocupa

urmeaz numai

de netele aspecte
ale paralcli-mului intre mitologia daco romn in transfigurarea ei ruinneasc i relietele etnografice i reminiscenele folclorice si de art popular
ale mitologiei cretine primitive. Nu vom neglija nici unele incursiuni in
mitologia cretin ortodox care a preluat din mitologia daco romn i
din a-cea cretin primitiv unele elemente mitic mai vechi, pe caro
le-a transfigurat 'cum ar fi cultul soarelui, cultul Terrei Mater, cultul
unor arbori sacri, a! unor animale sacre cte.).
t.

Iftiete iulhicputp

in cele

ee

Te/.:iurul

dr

la

Pietroasa.

I'rintre

cultele

strine din Dacia i*oman trebuie

fie menionat si cel relevat in parte
de Tezaurul de la Pietroasa numit Olooa eu pun ti* aur, denumire semnificativa meninut B de Alex. Odobeseu, care amintete do legendele mitice alo
Clotei cu puii de aur referitoare la citeva locuri consacrate din Romnia 3 *.

Tezaurul

<le la Pietroasa a fo-.t descoperit in 1837 de doi steni

intre in posesti statului
s fie depozitat la Muzeul de !a Sf. Sa va
a tre-ut printr-o Nerie de aventuri. Descoperirea lui a suscitat interesul
deosebit al lui Alexandru Odobeseu, care a fcut cercetri la Pietroasa
pentru a obine date suplimentare asupra locului excavrii si a condiiilor
rostului lui cultural. Cercetrile efectuate de Alex. Odobeseu

pin s

consemnate de

Tezaurul de la Pietroasa sint expuse in ediia

Il-a a lucrrii, publicat in 1)76. ngrijit, cu introducere, comentarii
lucrare:

note de Mircea Babc i studii arheologice de Kudii Horhoiu i (ih. Diacoiiu*

care readuc in actualitate inonumentahi monografic, subliniind contribuia excepional a lui Alex. Odobeseu i desc operirile arheologice surveniteintre timp in lumina ultimilor cercetri.
nc de la comunicarea despre descoperire inut;": la Paris in 1H65,.
Alex. Odobeseu i-a propus trei obiective de investigare a tezaurului
1)
stabileasc poporul i personajul cruia i-a aparinut, locul si epoca
eind a fost folosit i mprejurrile in care a fost ngropat 2) proveniena
pieselor, unde nu fost fabricate i stilul lor si 3) destinaia pieselor tezaurului. Rspunsurile Ia aceste ntrebri ne cunosc din cele publicate de
Alex. Odobeseu i din cercetrile ulterioare asupra acestuia. E un tezaur
germanic, si uniune gotic, care a fost alctuit din '2'2 de pie.no descoperite,
din care s-au pierdut 10 pice, numai de aur, fabricate in stiluri artistice
diferite. Apartenena lui atribuit goilor s-a dovedii mai tirziu a fi vizigotic. Tezaurul aparinea unui prin, Atanaric,
pin peste Oaucalanda o enclav vizigot ic in Dacia roman, care acoperea o bun
parte din actualul jude Buzu. Rostul acestui Ic/uitr princiar sau de Inapt x vizigot era dea fi un instrument magieo-mitologic de aprare, de consacrare i derfthpcct sacrosanct pentru credincioi. Era folosit de principe
sau de marele sacerdot la recepii sau in actele de cult oficiate in templul
princiar. Tezaurul reprezenta, probabil, o parte din panteonul vizigot
in vigoare in secolul al II 1-lea al c.n. Alcxaiuiiu OdobcM-u descrie analitic
cele 12 piese rmase din tezaur, fcind mereu comparaii cu alte piese
similare, confecionate in stil barbar" Departe de noi de a urmri fiecare pies in parte. Ne intereseaz numai acele picur care eaprim un
confinat clar magieo-mitologic rizigotic in t'aicalanda i care ar fi putut
lsa urme sau influena pe autohtonii care au convieuit cu vizigoii
In propria lor
si, poate, spunem poate, influena asupra unor elemente
in Dacia, in teride cult mitic ale autohtonilor. Spunem aceasta pentru
toriul denumit Caucalanda. vizigoii UU s-au aezat ntr-un spaiu vid,
mu aservit i, la nevoie, pe care i-au
el unde existau btinai pe care
aliat in lupta mpotriva hunilor cure presau dinspre rsrit. n timpul
luptei vizigoilor mpotriva buniloi i retragerii lor forate, ei i-au ngropat in Dacia mai multe tezaure, in zona perimontan a Buzului".
Alex. Odobeseu intocmcMe pentru fiecare pies din tezaur o monografie tematic aparte, care alctuiete o parte din ntreaga monografie.
Interesant este capitolul consacrat colanului cu inscripie gutani hailog,
are a fost interpretat cind ea obiect rcni gotic", ciud ea tribut consacrat goilor", citul ca proprietatea lui Odin" etc. Apoi interesante sint
de but, care pe miner posed capete de psri
vasele de aur pentru
cu cioc curbat, prcbabil mituri. Patera iu relief clar constituie ins obiectul principal sub raportul figuraiei nacrece o conine o statuet feminin
zeea Jordh (Cyhrlc,
intui J, mpodobit CU motivul viei do vie cu
:

ar

<

ap

Pm

strugur:,

inind

la piept, in

ambele

mlini, o

picit>arcle statuetei, intre cercul central

cup

nanii

conic, un ealathus. La
sint aezate o serie de

un cioban culcat. Ia picioare cu un ciine, un mgar ghemuit, un

mers, doi mgari afrontai i un leopard in mers. Iu coreul exterior,
16 personaje, tratate in stil greco-roinaii i anume zeul Atgir iN'cptun),
un copil cu un co pe cap, zeul Fetite, zeul Tur (Mai te i, zeia Urda. prima
gotic, zeia Verdandri, a doua norn. zeia Akuldra, a treia norn,
zeul Soeter (Saturn), zeia Frc^a (Vcnus), zeul Odin (Mercur), zeul Thor
(Vulcan), zeia Uda (zeia morii), zeul Atei. primul dioscur (Castor),
fisuri
leu in

nom

137

zeul Atei, al doilm dioscur (Polux). zeul Freyr (nl Paeii i Abundenei),
zeia Oftar a primverii), zoul Ilatder (Apolln) i Corbul profetic ni
revelator care nsoete trei diviniti din cele de pe patent corbul stinil
pe umrul drept al zeului Tyr. pe umArul drept al zeiei Verdaudri
pe biciul din mina dreapta a celui dc-al doilea Alei (Polux) 41 .
iu ce mJmr corbul Bacru otic se aseamn in funciunea Iui magico-mitic cn corbul dacic trebuie apelat la fondul comun indo-european
al celor doua popoare ce au convieuit, n condiiile menionai, in zona
Buz^u. Ceea ce domini in >uita acestor personaje sini. frunze}* de
de vie i strugurii aliniai la nivelul umerilor
frunze de vie, i struguri,
5 frunze nedefinite, o planta incerta eu 4 fructe. Divinitile figurate astfel

M1TOGEXE/A HOMAvV

ri

alctuiau panteonul gotic (Walhalla),

mitic gotic [do tip vizigot) este redat
apreciat in epoca.

in

."

secolul al III-lca. ranteouul

gustul grec, nc destul de

dup

menionm

importanei magico-initologice trebuie sa

fibul bombata pbalerae pectorales, care reprezint un vultur
regal vi\ aripile lipite de corp. Tua din fibulelo mici c prevzut cu un cap
de vultur pleuv.
eantharos (couri), unul octogona!
altul dodecaIn ordinea

marca

Dou

posed mnerele

flancate de tigri sau pantere, simbolul forei virile.

Ceea ce subliniaz Alex. Oiobescu in lucrarea lui este faptul menionat dc altfel de Xeuofon in
nabasis,
vasele somptuare, rvthonurile i cupele de metal preio* pe rare le lucrau orfevricrii daci nu au
fost cu mult mai prejos de colo ale vizigoilor care apelau la orfevrierii
strini. Aceast impresie anticipat de Alex. Odobescu a dat arheologilor
romni convingerea
multe tezaure dace descoperite in Romnia alctuiesc replicile orfevriei magico-mi tologice autohtone
de acela de la

gonal,

fa

Rmne

totui deschis problema influenelor mngico-milice

reciproce, intre dacii din depresiunea subcarpatic a Buzului i vizigoii care s-au refugiat pe teritoriul dac circa dou sule. de ani, pentru a
Pietroasa.

disprea apoi

definitiv.

I- Influene i interferene. Ipoteze divergente >i convergente.

Ktnogeneza roman e un proces ndelung de formare a poporului romn;
un pnx'cs complex etnic, lingvistic, cultural si mitologic. In etnogenez
toate afectele generice menionate se ngemneaz i per formeaz in
ansamblul lor, cu unele mici decalaje ce in de condiiile i cauzele intern
i externe ale dezvoltrii lor. Ktnogeneza nu -epoateconsidera relativ ncheiat o dat;" cu ffiritul aparent al liugvogcnezei, culturogenezei si mitogenezei K n realitate, etnngrneza tste pnmancnt, pentru
in ansamblul
lui corpul etnic i activitile lui sint iu continu perfectare etnotonic,
ca spi i limb, cultur i mitologie.
Caracterul permanent al mitogenezei romne ne face s lflsm deschise toate porile evoluiei mitologice in timpul i spaiul romnesc, ale
cror direcii i sensuri nu le putem intui decit parial in stadiul actual dc
cercetare istoric a mitologiei romne. Ceea ce numim in prezent stratul
mitologiei romne, cu trecerea timpului va cdea in viilor in adstratul
mitologiei romne. Astfel stratul in plin desfurare se va prezenta in
viitor ca o nebuloas care se deprteaz mai ncet sau mai rapid de prezentul continuu ol viitorului, pentru a i lsa iu urm drumul in adstrat.
Iu procesai mitogenezei romne se impun contribuiile unor componente mitogenezice ce in de substratul mitologiei romne, i ale unor clemente mitice suprapuse ulterior, provenite din interferene i influene culturale, mai mult sau mai puin precise i directe, care alctuiesc adstratul

mitologiei romne.

Componentele mitogenezice fac parte integrant din mitologia romn.

ele intr organic In structura mitologiei romne. -c mbin
intre ele in proporii de echilibru stabil. Pr echilibrul lor stabil nu se
pot concepe autohtonitatca, omogenitatea, unitatea, identitatea i particularitile mitologici romne. Componentele mitogenezice aletuiesc deci
scheletul ideal iv-axiologic al oricrei etnomitologii.
Iar elementele mitice provenite din interferene i influene culturale
ulterioare, de obicei tardive, sint adaosuri care de cele mai multe ori subliniaz sau estompeaz trsturi i aspecte secundare ale fondului mitologic
romn. Ele nu elimin, ci reduplic, sini florilegii si marginalii, care intervin In fabulaia si mai ales in anecdotica mitico.
n aceast situaie aparte, elementele mitice provenite din inter*
fercnfe i influeni accidentate, impuse de cuceritor sau adoptate din inte-

Cu toate

rese de grup sau categoric zonal, reduplic aspectele minore ale mitologici; cele ce rin de demonologie, de miturile <rui-comicc i, rar, do unele

semidivinitfi imprecise.
139

Mitologia romn se ntemeiaz pe dou componente mitogenezico

component* dnc (jiu tracit-nnnl-dunrean, numit :uleseu componenta
ambele componente
tracii) i comnonrnta roman. Nu trebuie uitat
mitogcncxicc la rindul lor sint, fiecare in paric, sinteza mitogenezic a
:

altor componente antet unire: cea rfaetl e sinteza unei componente pelasgice (a Ho 3 a celor pminirni, a nativilor sau indigenilor primitivii eu componenta i.i lo-puropean (a valurilor dc populaii indo-curopene), cure au
alctuit Imprcunu cu autohtonii etnogeneza Hani. Iar componenta roman
e o sintez foarte complex greco-Iatin cu a popoarelor diverge incluse
in structura Imperiului roman prin asimilare biologicii, cultural i mitologica .
H-S discutat mult despre p>n'U-rca i prioritatea unei componente
fa. de cealalt, in i-toria mitologici romane. I'artiznnii uneia din componente ( traci? t ii -au latinitii) s-au sprijinit pe argumente lingvistice,
etnologice, imagougice si tio tematici mitica iu discuiile lor, invocind de fice dfttf prozoua i absena unor trasaturi, numrul, valoarea
ponderea lor In structura mitologiei romane, capacitatea de asimilare
circulaie a motivelor mitice pe teritoriul Daciei, in baza argumentelor
de teren, muzeu, arhiva i comparat iv-istorice. Partizanii fiecrei compoireconnente mitOenezice au enunat iutii teorii antagoniste, irratistr
ciliabile prin ejdusirismut lor, pentru a ajunge apoi la ipoteze convergente^
realiste si cr/nriliabile prin aportul lor reciproc.

i
i

Lsm

la o parte teoriile antagoniste care iu stadiul actual al cercetrilor de mitologie sint depite. N'e oprim i insistam asupra ipotezelor
convergente caro rezolv obiectiv i corect tematica i problematica substratului mitogenezei romne.
Intre aceste dou ipoteze (trac i latina) a existat un dialog do
principii, o disputa de metode de investiie, demersuri i contra-opinii,
care in exagerrile lor nu au ncetat decit parial in vremea noastr.
Pentru a putea sesiza temeiurile ambelor ipoteze asupra mitologiei
romne sin tem nevoii
schim, in linii mari, intii ipoteza latini i
apoi ipoteza trac a mitologiei rom."i?ie, deoarece in prima ei faza de enunare ipoteza traca se prezint ca o reacie teoretic;!, metodologica si ilustrai v-documentar
dc partizauatul i exagerrile ipotezei latine i
numai in a doua fazii se nfieaz ca o cxplica.ie sistematic, care se
bazeaz' pe argumente peremptorii, ce urmarc.se adevrul tiinific dintr-un
unghi de vedere propriu. S-ar putea spune
protagonitii ipotezei trace
au im iijit -un
.bortleze istoric problema din experiena metodologic
a ipotezei latine i a protagonitilor acesteia.

fa

Ipoteza latin a mitologi ti romne este o consecin logic a concepiei latiniste a culturii romane. n un ele d in enunurile ci a fost elaboraii de Dimitrie Cantcmir in secolul al XYlII-lea. Sul
raportul consecinelor ei, Dimitrie Cantemir nu a tras concluzii consecvent logice, i^itn vom constata in cele ce urmeaz, mitologia romnii,
Dimitrie Cantemir, dei era impregnata de diviniti greco-lntinc,
era considerau dacicii In Ktruetura ei globala. Inconsecvena teoretica a
lui Dimitrie Cantcmir referitoare la geneza i coninutul mitologiei romane
ne fa> e
susinem
ipoteza latin a mitologici romne a fost enunI

pi) te/ a

latina.

dup

at, m

plenitudinoa ei, abia mai tirziu, de crturarii transilvneni,

n nctft itate:i lor ideologic, politica i cnltnral de tip luminist, la sfiritul etolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XTX-lca, acetia
au creat intii coala ardelean i apoi curentul latinist, numite astfel dup
toat."

140

aractcrul coninutului lor. n cadrul acestor activiti complexe au pus

i problema mitologiei romne.
-Uit reprezentanii colii ardelene, cit i cei ai curentului latinist
au urmrit, paralel cu problema limbii i istoriei poporului romu, i studiul originii i structurii culturii, a unitii acestei culturi la toate
ramurile

poporului romn, a continuitii ei istorice pe aceste meleaguri i a specificitii ei etnice i naionale. Cercetarea tematicii i problematicii
culturii
romne a stat la baza demonstrrii latinitii romnilor, pus in slujba
nobil a revendicrii drepturilor sociale, politice i culturale ale romnilor
dc sub regimuri strine i asupritoare.
n sprijinul latinitii romnilor, atit crturarii transilvneni,
cit
i cei moldoveni i munteni au invocat, pe ling argumente dc ordin istoric, filologic i etnografic, si argumente de ordin mitologic
sistemul de
superstiii i credine, familia de diviniti, formele de cult, sanctuarele
acestora, relicte etnografice si reminiscene folclorice caro perpetueaz
in contiina poporului romn motenirea spiritual latin.
Corifeii Samuel Micu-KIein, Gheorghc incai, Petru Maior
Ion
Uudai-Dolcanu i alii au susinut, pe ling puritatea latin a ctuiei si
a
limbii romne, i puritatea latin a mitologiei romne, icoan fidel
a superstiiilor, credinelor, datinilor i tradiiilor latine. Dei majoritatea
ideilor
enunate referitor la mitologia romn de corifeii .colii ardelene au fost
judicioase i fecunde, unele au fost exagerate i In consecin sterile.
Ideile colii ardelene privind mitologia romnii au fast
preluate,
in secolul al XlX-lea, de curentul latinist. n cadrul acestui curent de idei.
preoeupru> de mitologic ii gsesc tot mai mult ecou. Se traduce mult
mitologie grec o- latin, se urmresc i se descoper paralelisme, similitudini,
identiti tot mai izbitoare. Purttorii de cuvint ai curentului latinist
idopt fr rezerve ipoteza latinist" a mitologiei romne Aron Pumnul
(Leplurariul romnesc, 6 voi., 1862), August Treboniu Laur ian i t C.
Massi (Dicionarul limbii romne, 1873), A ta nas ie M. Maricnescu (Poezia poporal. Balade alese si corese, 2 voi., 1859 i 18G7
Poesia po:

poral. Colinde, 1859 Mari descoperiri, 1872 Cultul pgin si cretin, 1884),
Elenii Xiculi-Voronca (Datinile si credinele poporului romn, adunate
i aezate in ordine mitologic, 3 voi., 1903 .Studii infolktor, 1908, 1912
1913) ctc. Atanasie M. Maricnescu crede
poezia popular i mai ales
colindele romne conin ,.(
.) suveniruri mree (...) din datinelc strbunilor notri, inc din Italia" i
acestea sint certificate de naionalitate latin a poporului care le-a creat. l>a rindul ei. Elena Niculia-Voronca men ioneaz (in Precuvintarea" Ia Studii in foliilor)
.) mate(
rialul (mitologic) adunat (...) mi-a deschis un elmp larg pentru tragerea
unor paralele intre credinele poporale la romni i alto popoare ale cror
mitologii le-am studiat". Aceste alte popoare sini cu precdere grecii si
;

latinii.

Mitologitii romni ncadrai in curentul latinist au ncercat

eli-

mine din contextul literaturii populare mitice i in spe din cel al mitologiei populare romneti ceea ce nu ora considerat latin i totodat s&
demonstreze c. in esena ci mitologia roitu'in. golit de influene, conta-

minri

dul

ci

tul ci
<le

decalcuri mitice nrlatine, r&mtne totui eminamtnnte latin In fonei simbolice i transsiuibolice
in contex-

mitopeic, in semnificaiile
ilustrativ-dociimentar.

Ipoteza latin a folosit in enunurile ei mitologice dou categorii

unele reale, obiective, concludente i care prin fora de-

argumente

141

monstruiei

lor logico
funcionale descoper fondul mitopeic local do
altele ideale, subiective, ncconcludcntc
do nesusinut.

origine latina,

Lsind la o parte argumentele subiective, ncplauzibile pc plan mitologic,

so ponte conchide
Ipoteza latina a mitologici romnea degajat, selectat

din fondul mitopeic romnce datele, elcineutelo, aspectele

i complexele mitice do esen latin care alctuiesc o parte inalienabila
a patrimoniului mitologic al poporului roman. A. Armbruster aduce unele
lmuriri in aceast privin (in UmaniUitta rom{tnitr, 19* ii).
si valorificat

3, Ipitir/n trnefl.

Ipoteza trac a

fost

enunat

paralel cu ipoteza

latin de crturarii din cele trei ri romneti si apoi din Komnin, !n

secolul al XlX-lea i mai ales in secolul al XX-loa, luind atitudine fa de
unele exagerri alo colii ardelene i ale curentului latinist, justificate
psihologic i politic in perioada do afirmare a drepturilor la unitate, independen i suveranitate naional ale poporului roman, rupt in trei pri
completeze lacunele devenite astfel inevitabile alo
totodat a urmrit
ipotezei latine. Nu a avut la baza ei o literatur de specialitate tracologica
(cum are n>tzi). are s fi croat o scoal tracist, i nici o avalan de
opinii tiinifico militante care su fi generat un curent tracixt in cultura
rum.:'
A emanat din ambiana unor reviste i cercuri literare care urmreau numai la modul ideal extrapolarea i valorificarea unui dacism mai
mult romantic decit tiinific, promovat de cercetri pscudoetnografiee,
pseudofoU'ioricc i pscuditartistioc populare do presupus Hau incert,
sorginte dac. (.'do mai multe asemenea reviste i cercuri literare gravitau
n jurul unor personaliti literare marcante in aceea vreme.
Dei Dimitrie Cantemir a fu*t un precursor al colii ardelene i
prin aceasta al curentului latinist, si a pledat pentru purismul limbii
i originii poporului roman, sub raportul mitologic so poate spune c a
fost i un precursor, sui generis, al ipotezei trace a mitologiei romne.
El a susinut
dei mitologia romn, conine multe diviniti grec o- ladacismul ei este do origine scitic, sciii
tine e, iu esena ci. darir i
incepind
fie considerai de atunci precursorii, dac nu genitorii slavilor.
Teza scitismului mitologiei romne este o eroare tiinific. In enunarea
ei Dimitrie Cantemir nu folosete argumente scoase din folclorul romn,
ci numai argumente de ordin politic, deoarece in acea vreme principele
moldovean conta po ajutorul arului Petru cel Mare pentru lupta de eliberare a Moldovei de sub suzeranitatea otomana. Afirmaiile lui eronate
au fost infirmate de cercetrile ulterioare de mitologie scitic, pe baza
documentelor istorice, arheologico, lingvistice i etnologice.
Fundamentarea tracist a mitologiei romne pe plan literar se datorete lui Gh. Asachi, D. Bolintineanu, Mihai Eminescu i alii ; po plan
paleontologic B. P. Hasdeu, Nioolao Densuianu, Vasilo Prvan, Kadu
Vulpe, I. C. Drgan; pe plan mitologie Lucian Blaga, Mircea Eliade

alii.

fi articole de revista (Columna lui Triau") sau do dicionar (Ethymvlogirum Magnum 7fom/inW, 3 voi., 1880 - 1898), scoate in eviden, cu
lux do argumente, uneori cu fantezie, i subliniaz cu promptitudine clemente i aspecte mitice autohtone traco-Uirico. In susinerea ipotezei
trace a mitologiei romne, B. P. TIasdcu folosete documente convergente

ar

lingvistice, istorice

etnografice.

Al doilea investigator In domcuiul tracologiei mitologice romne

este Nicolac Densuianu. Acesta, intr-o lucrare masiv (Dacia preistoric,
1913)* atit de discutat in literatura romn de specialitate, se strduiete
demonstreze
mitologia pelag de tip uranic, confirmat de literatura antic grcco-romati, este un produs carpatic. Dup dansul, mitologia
pelasg strbate prin mitologia trac nord-iluurcnn pinfl iu mitologia
succesoare romn. .Simulacrele i incintele sacro ale multor diviniti
uranice *e gsesc sub form de stinci antropomorfe i locuri de cult in CarpaU meridionali. Meritul lui Nicolac Den>uianu const nu atit in istoricitatea mitologici pelasgr, pe caro drept vorbind nimeni nu o cunoate
precis, cit In grandoarea concepiei acest'i mitologii, P c caro o consider
primogenic i generatoare de alte mitologii istorice, ce o succed in Europa,
le gsete in folclorul mitic al popoarelor
< it i in corespondenele pe care
succesoare pelasgdor i neamurilor trace i anume popoarelor neotrace,
CU referine speciale la poporul romn.
Ins fondatorul tracologiei romne. Vasilo Pr van, este totodat i
reformatorul ipotezei trace, devenite intre timp tracist. Preconiznct investigaii do traeologit arheologic i in mod inevitabil investigaii asupra civi-

lizaiei i culturii trace propriu-zise, traco-getice, traco-seitice, Iraco-grecesti

traco-rotnane, Vasilo Prvan atinge prin fora lucrurilor i problema
Cercetrilor sistematice, obiective si istoriste ale strvechii mitologii auin termeni noi ipoteza trac a mitolotohtone. In aceste condiii
prin aceasta a mitologiei romne, pornind de la descogiei autohtone
periri arheologice traco-getice. pc . are le consemneaz iutii intr-o lucrare
masiv, in Getica, o protoistorie a Daciei (1920), i apoi iu alto lucrri do
sintez (Dacia. Civilizaiile strvechi din regiunile carpato-danubiene,
1937). Civilizaia i cultura dac, dei iufluenate dc coli i greci, ii
iji

onun

pstreaz

autenticitatea

i sub dominaia roman. DU

numele

indigetes, zoii

autoh-

au relevat atribute toponimice", iar dedicaiile trace ctre zeii regionali" au corespuns
credinelor traco". O dat cu aezarea romnismului in Dacia, caracdi-.par",
terul trac se estompeaz in creaiile mitice, fr ca totui
spune Vasile Prvan. Icouografia dac a mitologici autohtone face loc
acum iconografiei daco-romune, mai complicate si mai semnificative pe
toni,

au

fost

adorai po

vrfuri singuratice",

lor

plan politic.
Cercetrile dc tracologie in Romnia, dup consideraiile luiliadu
Vulpe, consemnate ntr-un amplu studiu intitulat Rittoin dea r.cherches
thrncologiques rn Roumanir, au rdcini profunde. Idoea latinist, nu a
ters amintirea istoric a traco-carpato-danubienilor, dei sursele istorice
secolele obscure" alo feudalismului timpuriu au ignorat prezena
,*,in
i numele romanilor (a protoromnilor si stnlromnilor), con>idcrndu-i
valahi. Primele preocupri referitoare la originea romnilor se datoresc
umanitilor italieni. ns afirmarea elementului dac in contiina " ;i V io
nal a romnilor s a cristalizat incepind din secolele XITT - XIV, o dat.
cu consolidarea statelor romneti, Transilvania, Moldova i Muntenia,
:

n cele ce urmeaz ne propunem

marcm etapele principale de
dezvoltare tiinific i personalitile culturale care au mbriat i
promovat ipoteza trac a mitologiei romne, pentru a conchide asupra
contribuiei reale, obiective i concludente a acestei ipoteze la o cunoatere

mai deplin a mitologiei romno.

Primul enun laborios al ipotezei tra^o a mitologiei romne
se datorete lui B. P. Hasdeu. Acosta, in unele lucnlri pstrate in
manuscris (cum ar fi Zalntoxe) i In alte lucruri do amnunt, cum
142

nceputul cercetrilor moderne referitoare

143

la

daci

i goi

il

marcheaz

secolul al XlX-lea eiiva nvai europeni B. ('.. Xiebuhr, G. Matmert,

C. Mtilonhoff. W. A. Mncicjowski, A. I). Cortkov, T. Brun, iar printre
romni Nicolac Stoica din Haeg. Timotei Cipariu, D. Bojine, Mihail
Koglniccunu. Cezar Bolliac, B. P. Hasdeu, Alex. Odobcscu, Gr. ToefloflCtl.
In secolul al
Ir-.
\ a-ilo l'rvan deschide un drum nou tracologiei tiinifice prin cercetrile lui de teren, metoda riguroasa de investigaie i rezultatele consemnate in vasta lui monografic arheologica Getica. Opera Iui
Vasile Prvan o continua o scrie de oameni de tiina, care au constituit
:

XX

o adevraii coal arheologic Radu Vulpe, Constantin Daieoviciu,

Emil Comlurachi, Dumitru Tudor, Dorin Popcscu, V Iad im ir Dumitrescu,
Gabricla Bordenache i alii. Prin toi aceti oameni de tiina trac olog ia
romana ia un avint deosebit, mai ales dup al doilea rzboi mondial,
incepind cu regimul dc democraie populara, La activitatea lor s-a adugat
\

aceea a arheologilor Ton Nestor. D. Berciu, Mirt -ea Petrescu-Dimbovia,

C. Nicoloscu-Plopor, Eugenia Zaharia, Mria si Eugen ('om a. Alexandru
Vulpe, Radu Florescu, X. G os tar. C. Preda, VI. Zirra. Gh. Bichir,
Gh. Diaconii, Petre Diaconii, Ion Horaiu Crian, M. Babe i alii. Noua
coal dc arheologir dezvolt o ntreaga reea de antiere arheologice, efectueaz cercetri dc teren pentru toate epocile istorice i publica o colecie de
monografii, in ultima perioada" dedezvoltarea tracologiei tiinifice oamenii
de tiina romani particip la cele dou congrese internaionale de tracologic (primul la Sofia in 1972 i al doilea la Bncureti n 1976).
Ca o consecina a dezvoltrii tot mai sistematice a tracologiei s-a
nfiinat un Institut naional romn dc tracologie sub conducerea lui D.
Berciu, care desfoar o activitate de ndrumare tiinific pe
ndeosebi in rindul arheologilor re lucreaz iu muzee de arheologie i
cologilor

de formaie uou.

Obiectivele cercetrilor tracologice romaneti s-au focalizat asupra

deosebirilor i asemnrilor de culturi i civilizaiea tracilor nord- i suddunreni, a contactului cu lumea antic greeo-roman, a ceea ce au luat
au dat celor cu care au venit In contact, a caracterului lor indo-curopcan,
a aportului lor la istoria popoarelor din sud-estul Europei
n alte spaii
europene, a succesiunii lor culturale la aceste popoare, in compoziia lor
etnogenezic sau etnocultural.

la

Cu prilejul celui de-al doilea congres internaional dc tracologie de

Bucureti s-au dezbtut multe teme de mitologie traco-dac, care au

fost incluse in actele congresului i unele in ctcva lucrri aprute anume

pentru congres: I. I. Russu, Elemente traco-gelice n Imperivl roman
in Bizantium (Bucureti, 1976); 0. Preda, Alcx. Vulpe (editori), ThraooDacica, recueil d'itudes (Bucureti. 1976). Tot acum Radu Vulpe public
Studia Thracologica (Bucureti, 1976), in care se refer atit la tracii norddunreni, cit i la cei Rud-dunreni, in baza rezultatelor cercetrilor asupra

unor ceti, forme de civilizaie, diviniti i instituii trace.

n ultima vreme tracologia roman i-a extins cimpul cercetrilor
la toate domeniile de abordare tiinific, inclusiv cele
de filozofic a culturii, de sociologie a culturii, de etnologie (etnografie, folclor i arta
popular), de mitologic. In expunerea temelor i problemelor de mitologie
roman nu putem renuna la folosirea rezultatelor tracologicei mitologice,
cind ne referim

la

substratul

ereditatea mitologic.

Paralel cu activitatea tracologic menionai in ar, a desfurat

o activitate tracologic in strintate Iosif Constantin D rcan. Iniiator,
organizator, editor i susintor al tracologilor, I. C. Drgan a publicat

144

ctcva lucrri in care so ocup i do mitologia trac We the Thrarint* and

our muHimillenari/ Ilistorg (voi. I, Milano, 1976, rup. Mitologie si i-torio"),
apoi Idealuri
destine. Eseu asupra evoluiei contiinei europene (Bucureti, 1977, cap. Confluene mitologice"). In aceste lucrri continu,
intr-o form nou adaptat cerinelor vremii noastre i o interpretare
personal, opera lui X. Deasuianu.
I. C. Drgan, mitologia trac
:

Dup

a Europei", pentru
exprim in esena ci o istorie
pelasgic,
oamenilor nscui din pmint in vremi imemorabile, o
istorie rezultat din incipiena pmiutului locuit de pop>arclc trace, care
premerg in timp celelalte popoare europene, nchegate ca atare mai tirziu.
O istorie veridic, dup I. C. Drgan, nu este numai o sintez abstract
a unor documente de arhiv sau de muzeu, ci i o sintez concret a vieii
de toate zilele, a suferinelor i bucuriilor, a dorinelor i visurilor, cu proprii termeni: intr-un fel, istoria trebuie privit i prin prizma poetic
la maniere d'Aristote], iar destinul i evoluia unor popoare, vzute
i in cuprinsul uuor metafore [ la maniere du mythe]" (Idealuri
este

prima

istorie
istorie a

destine, 37).
I. 0.
public un buletin
in doi ani simpozioane internaionale

Drgan

dc tracologie i organizeaz din doi

dc tracologie pe contul su (primai

simpozion internaional a avut loc la Borna in 1978, al doilea tot Ia Roma
in 1980, al treilea la Palma de Mallorea, n Spania, 19S2 i al patrulea Ia
Boston, in S.U.A., 1984).
E interesant poziia Iui Lucian Blaga
dc ipoteza trac in raport
cu mitologia romn. Dei scrie cu patos despre revolta fondului ancestral
dac in cultura romn, nu face o profesiune de credin tiinifica din
ipoteza trac, in felul cum ntrezrete el mitologia romn. Lucian Blaga
consider mitologia implicat in opera lui de filozofia culturii in funcie
dc determinarea fenomenului cultural romnesc. Tn lucrarea Spaiul mioritic (1936), din vasta Trilogie a culturii, Lucian Blaga ntreprinde o aplicaie practic a teoriei stilului ca orizont spaial i temporal al subcontientului colectiv la viaa spiritual a poporului romn. Orizontul spaial i
temporal al culturii romane, i deci implicit i al mitologiei romne, este
spaiul ondulat, care urc i coboar plaiurile carpatice, denumit, n termeni autohtonizani, ..spaiul mioritic", si este timpul ondulat, in valuri
de retragere i intrare in istorie, de stagnare i propulsie n viaa sociaJpolitic. Iu acest spaiu i timp mitic a trit populaia preromneasc
din Dacia i apoi aceea romneasc din rile romne, populaie de origine dac i daco-roman. Trgnd consecinele acestei teze de filozofie
a culturii pe plan mitologic, deducem logic
mitologia autohton, dup
Lucian Blaga, ar trebui
reflecte un proces mitopeic continuu, adaptat
la concepia despre via i lume a autohtonilor dup coordonatele stilistice
alo spaiului i timpului mioritic, determinate do categoriile abisale ale
psihologiei indigene, in conformitate cu destinul creator pastoral-agricol
al poporului romn.
Gbcorghc Muu consacr ipotezei trace cercetri de lingvistic
mitologic. Tehnica de abordare a tematicii mitologiei romne pornete
de la analiza semantic a numelor genuine ale divinitilor (demoni, semi-

fa

zei, zei
eroi) la analiza riturilor corelate
de la acestea la miturile lor
literaturizate. Aceste trei trepte de argumentare lingvistic a ipotezei trace

dezvluie o

stratigrafie mitic, care coboar din era noastr pin in coprimitiv. In lucrrile lui de mitologie Zei, croi, personaje (1971),
Din istoria formelor de cultur arhaic (1974), Din mitologia trac (1980)
trece n revist caracterul antagonic i bipolar al unor zei traci ca Diony-

muna

145

sos
Zbolturdus, Zulmoxis
Gcbolcizis otc, socotite diviniti nucleare alo mitologiei autohtone,' co an lsat supravieuiri i reminiscene
mitico in folclorul romanesc pinu" in vremea noastr.
Cel mai profund interpret nl mitologici romane din perspectiva istorici culturii universale este Mircea El iade. Consecvent in cercetirilc lui
teoretice i in cele aplicative la analiza fenomenului mitic ca un fenomen
originar care evolueaz in timp si spaiu pinii la sacralizarea general a
profanului, investigheaz i folclorul mitic romnesc, cu reminiscenele
i supravieuirile lui, pentru a descoperi fragmentele unor mituri, resturile
unor imagerii i simbolist ici herraonoutice autohtone dace. Descoperii
astfel scenariile mitice eseniale, tehnicile rituale de sacralizare
celo
ceremoniale do dosacralizare, aspectele itloative alo creaiei mitopeice
autohtone, structura sistemului mitic i funciunea Iui istoric. Scrie
studii comparativ-istorico asupra paleofolclorului dac. dintre care ultimul
De Zalmoii* a Gengis Khnn (1070) eonccutreazil intr-lusul esena concepiei lui asupra unor probleme ale mitologici preromne si romane.
afieze cu ostentaie ipoteza trac a mitologiei romne, o susine in
subsidiar cu argumente de ordinul istoriei religiei i a culturii. In fond,
pornete de la tradiiile mitologice alo poporului romn privit in perspectiv;! istoriei universale, pentru .i ajunge ta esena ace tel mioogll reverberate in contiina atitor creatori populari. Sesizeaz cele trei nivele do
concretizare mitic autohton, nivelul geto-dac, col daeo-roman i cel
romanesc. In baza fragmentelor mitice trace nord-dunrene stabilete o
parte din sistemul divinitilor daco-romane, ritualul corespunztor, tradiiile mitologice populare autohtone. Reconstituie apoi unele aspecte
ale mitologiei romne referitoare la cosmogonie, teogonic, antropogonie
etnogonio. Ultima fiind do altfel i cea mai solicitat de materialele do
teren. Dar e vorba i de structura parial a mitologiei romne i de instrumentarul ei sacru.
Studiile referitoare la etnologia dacilor, Ia cultul unor diviniti
daco. al unor eroi civilizatori sau legendari i la uncie protluse literaro caro
glorific toate aceste motive aduc o contribuie substanial Li cunoaterea
structurii i promovarea unor teme ale mitologiei romne, ca i consacrarea

In concluzie, ipoteza trac a mitologiei romne nu poate anula

contribuia real, obiectiv i concludent a ipotezei latine, precum ipoteza
latin nu a putut impiedica contribuia ipotezei trace, pentru c/i ambele
ipoteze reprezint o parte din explicaia ntregii mitologii romno. Aceste
dou ipoteze nu sint antagonice, ci complementare, se complinesc i completeaz reciproc. Golurile uneia sint umplute de rezultatele cercetrii
celeilalte. De aceea, socotim
numai o sintez integratoare a acestor
dou ipoteze tiinifice referitoare la geneza, compoziia, structura, viziunea i specificitatea mitologici romne, prin eliminarea exclusivismelor
i exagerrilor reciproce, poate duce la o explicaie nou si valid a mitologiei romne, care in esena ei este daco-latin.

Fr

lor in literatura

In condiiile do exagerare a rolului ei, valoarea tiinific a ipotezei

traco a mitologiei romne poate fi pus In discuie. Ca i in cazul ipotezei latino a mitologiei romno, exagerrile trebuie combtute i erorile amendate
prin control reciproc.

do

specialitate.

Dac ncercm acum o privire retrospectiv asupra rezultatelor do

etap datorate ipotezei traco a mitologiei romne, constatm unele paralelisme i similitudini cu rezultatele do etap ale ipotezei latino.
Cu toat contribuia reali, obiectiv i concludent, Ipoteca trac
a ajuns prin unii din protagonitii ei la exagerri trac iste care au repetat,
in alte condiii i din alte perspective, exagerrile latiniste ale ipotezei latine
i prin aceasta au ajuns la argumente neconcludente i sterile.
Astfel. O. Buhociu a consider
mitologia romn se reduce la o
creaie eminamente pastoral i aceasta la o expresie exclusiv transhumant, care continu i vehiculeaz miturile arhaice traco cu magia lor
implicit. Iar poetul Ion Gheorghe 3 analizind arhetipurile unor pietre
magice socotite statuete si figurine, dup metoda lui Daniel Kuzo, le
consider magice, generatoare do mituri autohtone de tip trac. Prin ele
se explic mtogeneza trac in perspectiva prezent crearea oului cosmic,
a lumii genuine, a lumii lui Barb-Cot, a centaurilor traci, a babelor
i mumelor, oinclor, a pstorilor miraculos! otc. Opera lui Ion Gheorghe,
o mitologic autohton de tip trao, reprezint o creaie mitopcic de ordin
literar, care vine i completeaz pe anumite laturi
po aceea a unor poei,
dar rtmine totui o creaie rracizanta, nu trac ist.

146

4. Ipoteza daco-latin.

dou

Din expozeul nostru in legtur cu cele

ipoteze anterioare am Lisat

ipoteza daco-latin. In acest sens

se neleag
noi opinm pentru
publicat cu ani in
un studiu
referitor la mtogeneza romn, in care am remarcat proporia aproximativ a celor dou componente mitologice (dac i latin) in structura
mitologici romne.
susinut atunci
mitogeneza este un aspect al
cuUurogenezei romne i culturogeneza la rindul ei un aspect al etnogenezei
romne. Mitogeneza a fost i a rmas latura dinamic, nercus rerum-ul

am

urm

Am

cultural al etnogenezei".

Ca parte constitutiv i dinamic a etnogenezei, mitogeneza este un

proces cultural complex, nelimitat in timp, ins limitat in spaiu Ia poporul generator, care relev relaii concrete intre istorie i spiritualitatea
lui etnic. Uneori analiza tiinific a mitogenezei pune accentul pe istorioitatea mitului (ce nu trebuie confundat cu istorizarea mitului) i alte
ori po mitologitatea istoriei (caro nu trebuie confundat cu mitologizarea
sau chiar mitijicarea istoriei ).
La cele spuse in acest studiu sintetic sintem nevoii
consideraii analitice

s adugmeiteva
i

1. in substratul mitogenezei romne au intrat implieit

elemente
mitice preistorice paleoctone, pe ling cele indo- europene, din care fac parte

integrant cele trace nord-dunrene sau geto-dace i cele etnice romane

sau latinofone din Imperiul roman;
2. In mitogeneza romn predomin ns elementele daco-latine eare
au promovat mitologia daco-roman,
dc care nu poate fi conceput

fr

nici

documentat

mitologia

romn

3. structura generativ a acestei mitologii daco-latine (i implicit

a celei romne) prezint ponderi diferite sub aportul fondului i formei,
al coninutulni
expresiilor oi mentale mitice. Astfel, uneori coninutul

daco-gotie i expresia mental mitic latin, i alteori coninutul

fi latin i expresia mental mitic daco-getic. 8o nelege
nu ne
referim la exagerrile colii tracologice i nici ale colii latiniste, ci numai
la ceea ce a fost i a rmas nc viu, concret, din datinile i tradiiile dacolatine in mitologia roman.

poate
poate

fi

Pentru a sesiza complexitatea i complementaritatea acestei probleme, vom cita citova exemple concludente do on inuturi i expresii mentale ale unor mituri dominante in mitologia romn.
147

Coninutul unor mituri daco-getice resemnificate de xprc<i menmitul arborelui cosmic ca arbore eacru. mitul strmoilor si
moilor ca Un i penai, mitul sortii, ca Fatum si Parce, mitul spiritelor
rtcitoare ca strigoi
fantome, mitul corului total ca Uranus, al pmintului muini ca Mater TeiTa sau Gaea ete. Inrers, coninutul
unor mituri

pe ceri ca

i
de
migraic, cu care s-a convieuit i au fost asimilate, elemente
care in prezent pot fi depistate i analizate la justa lor valoare.
Ne referim
pentru perioada dinainte orei noastre Li celi (a cror
contribuie intra
intn iu adstratul mitologiei protodace i mai apoi, prin
asimilare completa,
in raitogencza daci) i pentru primele secole ale e.n.
La clementele mitico
provenite de la pypulafii germanice i slave (a c-lror coutriouio
intra in
ui stratul mitologiei romane).
n ordine istoricii, cjii au lsat citeva* vagi urme culturale
in sub stratul mitologiei romane, dintre care pe
noi ne intereseaz ndeosebi
ce o mitico, care au ptruus in mitologia daca,
apoi daco-roraan si, in
cele din urmi, prin crelitate cultural,
in mitologia roman*.
Triburile celtice intra din vest i nord-ve.it pe
teritoriul Dacici preistorice in sosolol III i.o.n. i convieuiesc
cu protoiacii i dacii pini in
secolul l o l, cu unele prelungiri pini la
cucerirea Daciei de ctre romani,
in perioada migrrii colilor iu Da?ia au intrat citeva
elemente de viata
materiali celtica in sfera do interes a dacilor.
Dar i elemente de via spirituala celtic se includ
cultura i
chiar mitolog* daca. Vasilo PArvnn (Getica, o protoistorie
a Daciei, ed. a
U-a, de Radu Florescu, Bucureti, Editura Meridiane,
1982) prezint

locuitori ai Daciei, ca element cultural In Dacia, studiaz oeltizarea Daciei celtismul in arta daca. Mcrgind peurmelelui Vasile Prvan,
AI. Nour* descrie totemismul cavalin celtic*'. Tribul celtic al palat ilor
se considera fiii unei iep sacre. Mit care s-a transformat in ba- mul mitic
al lui Ion Creang, in ..RU- Frumos fiul iepii''. Celii posedau o bogat
zoomitologie, in care excelau arpele, cocoul, vulturul ete. Celii figurau
soarele prin roata i cruce .-implii sau (ramat. Divinitile erau invizibile, anonime,
altare i temple". Tirizu. in faza de maro consolidare
social-politic in occidentul Europei ii perfecteaz o imagerio mitologic
aparte.
In lucrrile de istorie a romanilor pentru epoca dac sint incluse
viaa, civilizaia i cultura celilor care au intrat intii in impact i apoi
in convieuire cu dacii*. Invers, unele elemente de cultura daci care au
intrat in preocuprile celilor*.
Elementele de viaa spirituala ale celilor din Dacia au fost prezentate indirect de studii generale de tipul monografiilor tematice. Mitologia
celtica a avut Intii o demonologie i o croologie dezvoltata. Unele grupe
etnice de celi au fost confundate cu populaiile hiperboreene, pentru
au Lisat urme de monumonte megalitice i un simbolism complicat al
nordului ntunecat, o cast sacerdotalii
druizii .sanctuare depiutr,
gropi rituale, civa arbori sacri stejarul (pe care cretea vscul simbolul vieii) i alunul. S-a descoperit la ci nrltul capetelor tiate prin vintoarea de capete, ca i cultul sacrificiilor umane 7 Rcferitidu-se la motenirea celtic in sud -estul Europei, D. Berciu scrie puterea hoienilor (o
populaie celtica din Dacia) a fost desfiinat de regele Burebista, iar
restul unor cete celtice de la periferia Daciei au fast eliminate de cucerirea
romana. n Dacia, celii contribuie Ia finalizarea culturii Latene. Las
motenire stilul celtic" in art, care s-a meninut mult timp. la unele
popoare europene, pinii in plin ev mediu .
Unele elemcntedecultur celtic s-au transmis in viaa spiritual a
dacilor i prin daco-romani la romni, chiar pinii in epoca modern. Citeva
din aceste supravieuiri culturale i ndeosebi mitologice au fast surprinso
i expuse ntr-o lucrare de sinteza de Virginia Cartianu, referitoare la
urme celtice in cultura romaneasca, in care i propune sil contureze
celtismul romanesc prin analiza concordanelor dintre mituri i legende
din literatura romna i sursele celtice" *. Autoarea considera celtismul
,.o component in spiritualitatea i cultura romaneasca" 10
Studiul Virginioi Cartianu abordeaz celtismul de pe poziiile etnologiei romane. .Scoate in evidena, din aceast perspectiva, corespondenele celtice in ornamontica romaneasc" crucea nscrisa in orc
i spirala nlnuit. Motivul roatei soLare" cu patru spie, descoperit
in arta popoarelor succesoire celilor, n soeolul al V-lea al e.n., cu inscripii tn alfabetul ogam. se intilncte, bineneles
inscripii, in arta
popular romneasc, in crucile funerare din Maramure i din ara
Haegului. Cercetarea paralel do arheologie celtic i art populari romneasc e revelatoare. Asimilrile de motive celtice n literatura popular
romneasc se refer la unele animale totemice devenite mai apoi embleme
pentru mitologia celtic
mistreul (uneori porcul) i corbul. Aceste animale apar frecvent in basmele i superstiiile poporului romn" i autoasuficiento exemple concrete, similare celor din literaturile popuLire
rea
occidentale. In privina atitudinii celtice in faa unor mistere cosmice"
se refer ta sentimentul naturii in opera literar popular, dar i cult

148

149

tala latina

latine resemnificate

dup

expresia mental daco-getie

mitul ciclopilor
gigantomahioi, mitul lui ApoIIo si al Dianei, mitul izvoarelor sacre,
uncie mituri meteorologice i calendaristice, citeva mituri animaliere
de
bcst:.ir. mitul lui Ilen-ule. istoria initi.-.i
mpratului Traian i<-;iro nu
trebuie confundat sub raport tematic cu mitul Utoriat al impilratului
Traian i al principesei Dochia).
cum ara constatat in alt capitol al mitologiei romne, ponderea
miturilor prin coninutul i expresia lor mentala nu face sa se
ncline
balana de o parte sau alta a componenei mitogenezice, pentru oft nu
predominarea conteaz, ci restructurarea generativ a acestor doua corn*
ponente ntr-o a treia, conform unei noi concepii de viaa i unei noi
viziuni mitologice degajate din aceasta concepie. Ia aceast
restructurare
compononial daco-latin sau latino-dac ceea ce ne intereseaz este matricea genetic, caresearat a fi de tip ino-ouropean, in care
matrice, cum
vom constata, intervin in evul mediu elemente componenele heterochtone, in fond neo-indo-curopene slave i germanice.

al

:>

Aa

fr

5.

Interferene

romne

si

iuflueue

mitice

feudale.

Studiul

ipotezelor

nu epuizeaz problema coninutului, structurii i valorii

tzwmrelor mitologiei romne deeit sub aspectul substratului. In ceea
ce
riV
atlstratul mitologici romne, adic stratul mprumuturilor din
epoca
f
J*!* (timpurie
feudal
i parial in dezvoltare), trebuie cu parcimonie sil luam
in considera ie i mprumuturile survenite de la unele
populaii migratoare
aezat* temporar pe teritoriul Daciei postromane i care au convieuit
cu localnicii un timp limitat, fiind fio asimilate, fie migrind mai departe
mitologici

In vestul sau

sudul Daciei.
nurse secunixre de mitologie romn toate
.vele elemente
mitice provenite din intsrfercnf*
influene culturale exercitate
unele

Numim

popoare

In

fr

(Mihai Kmincscu, Calistrai IIga i Mihail Sadovcanu), cu si la oncepiu poezia populara romanii, fcind unele aluzii la Marea Trecere
din lumea celor vii in lumea umbrelor. (Mutarea idealului i nlturarea
c

ia morii

obstacolelor prezint similitmlini celtice la romni. Pune accentul pe tema

uman, la celi. pentru realizarea unui .-op nalt. Face apro-

sacrificiului

cu sacrificiul din legenda Meterul Manole. Cu propriile-i cuvinte,

prin aportul celtic poporul roman ..isi descoper uua din dimensiunile
lut i>toriec", in fond ind o- europene.
pieri

noi, Intr-o lucrare consacrat A mtilor populare, nepreocupat

etnol>gicc celtice in prosopojoria mitic la romni n .
Referitor La mtile de ctrb,
prezentat ..du i. il pantomiuiic al coarnelor
de cerb in Romnia meniouind cA sc ascamnA in unele din elementele
Iui coregrafice cu dansul coarnelor de verb lin Anglia, in Abbats-Bromlcy,
districtul Stratford-Shire, amc-tecat cu elemente de manii*". Manea de

am

de uncie reminiscene

am

de taur sau bou amintete la daci pe de o parte de taurolatria si

tauromahiile din Taunda i oraele Mcditerunci i, pc de alta, de cultul
taurului ia r-//i, de mascoida de cier care substituie mascoida de mistre
ce se folosea in colinda din Muntenia pin iu plin secolul XX, in noaptea
de sf. Vasile, do unde ii vine de altfel i numele: colindul cu .Sica 13
..In secolul al XV-lca sc colinda in Anglia, la banchetele invernale, cu un
cap dc vier pus pe o tipsie i impodobit cu flori i panglici. Colindul care
s a Dftstrat in mnu seri > in biblioteca Bodleiana din Oxford
a fost copiat
si publicat iu romna dc Xicolac lorga" 13 Textul englez al colindului
e
asemAntor cu textul romn. Acest cap de mistre in minA il aduc,/
cu panglici vesele si flori dc eimp, pe toi v rog cintai bucuros./ Cei
ce sintei la mas,; capul dc mistre il aduc / slav diud Domnului./
(...)/
Slvii-1 cu cintee.; fii veseli, o domni, mai mult, mai puin, aa poruncete al iKMru spiu/ea veseli cu toi sa fii deCrciun" li privina
mtilor de cai (extrem de variate la romni, de Ia bastoanele-cai la na*
coide capete de vai, la masvuidc corpuri de vai, la caii funerari si caii
de
fin ToaderJ para aminti de caii totemici sau le vaii fantastici
imaginai
de celi n Dacia.
In legAturA cu populaiile germanice i slave constatm de asemeni
urme culturale in adstratul mitologiei romne, adic in straiul de mprumuturi pariale, de dublete terminologice, imagologice i rituale.
bour.

Gofii (vizigoii

au migrat pe

teritoriul

ostrogoii), apoi gepitii

Daeoromanici

in secolul al

alte populaii

IMca

al e.n.

germanice
au lsat

urma lor citeva element spirituale, contingente preocupriW noastre,

care au intrat in mitologia romn. Primele relatri referitoare ia goi
(confundai cu sciii) uc viu le la Dexip, caic scrie Sciticele, in care povestete despre invazia gotic in Dacia in anul 248 eu. u Celelalte relatri
vin de Ia Xordanes, un istoric got romanizat, care scrie
o Getic 1 * in
secolul al Vl-lca al e.n., afirmiiid
geii sint goi" i prezint unele
duinitai getice drept gotice. Zalmoxe este un nvat care deviue
rege
i apoi zeu. El urmeaz lup Zenta i Deceneu. Tot Iordanes susine
la gei s-a nscut Marte, pe care nelciunea poeilor l-au
fcut zeu [ . .3
Pe acest Marte, goii totdeauna l-au nduplecat printr-un cult slbatio
(victimele lui fiind prizonierii ucii)". Despre preoii
goilor adaug: cd
care se numesc cei cucernici, deschiziud in grab poiile [cetii],
mbrcai in haine albe au ieit nainte [lui Filip al Macedoniei] cu ghitare i
au invocat prin cinteeo i prin lugcium pe zeii l>r strmoeti
le fie
avorab iii i
alunge pe macedoneni'' 1T Descrie pe Burebisla i Deceneu,
in

150

lup

goii au nceput kA pus iasc pminturile germanilor,

stpinesc francii". Dezvluie nalta coal de jitozojie
gotic, tr{ttre goilor dupfi legile naturii, pstrate sub numele de beUujines.
StudiazA zodiacul, mersul planetelor, stelele i influena lor . Amintete
de vizigoi, ostrogoi i gepizi ea neamuri gotice care au ridicat altare
sfatul crula

pe care acum

le

.i

s-au nchinat la

idoli.

Bogdan

Masdcu a

preocupat le mitul vechi germacare a urmrit eventualele reminismitologia loiunA. Constantin Diculescu w esto
preocupat de influenele goti'o in cultura protoromnilor. Vn amplu
volum referitor la relaiile dintre jtopulaia autohton i populaiile
migratoare pe teritoriul Kouinici"* 1 consacr
studii goilor iu Dacia
(paralel de (Jh. Diacnu i le Ion lonij i unul gepizilor (de Kurth Hore ud t ) referitoare la ultimele cercetri arheologice i le economic istoric
ale suprastructurii spirituale a migratorilor. Recent, Virgiliu iefAncseuDrgnett a publicat despre Itiblia lui Vljilas, care in traducerea lui
gotic le factur ariano-crestin. efect uat probabil pe teritoriul Daciei,
n folosit i termeni populari daco-romani M
Petriceicu
nic al zeiei Filma din
cene palcofolclori. e in

Dacia 19

fist

in

dou

Migraia

slavilor im-epe in s-cIul al Vl-lca e.n. i se ncheie aptoximativ iu secolul al VII 1-lea. tu procesul convieuirii intre protoromni
slavi, ultimii sint asimilai. Prin asimilare au ptruns in cultura

romn

ndeosebi elemente de viaa material i spiritual (lexicale i mitice).

Cum slavii in migrat ie aveau o limb i o cultur arhaic, spiritualitatea
lor era axat pe o cunoatere mitic i pe comjMirtamcnt magico-mitologic.
s- face
influenele lor asupra populaiilor autohtone fu sudestul Europei s-au exercitat mai ales in domeniul mitologiei demonologice,
care este extrem de UigatH in pcrioaila inigraiei, prin U-rmin-hujia
fi
imagologia mitic a unor spirite minore. De fapt, iu perioada migraici slavo
despre o mitologie slav in sensul corect al termenului nu se poate vorbi
direct. Abia lupa terminarea inigraiei lor i alctuirea statelor slavo incep
redactrile unor cronici slave interne (ucraineau, polonez, rus,
ceh etc.) i folosirea documentelor externe din care reiese lupta slavilor
inerestinai mpotriva idolatriei vechi .

Aa

In

slavistica romneasc s-au

P. P. Panaitescu. Gheorghe

impus citeva contribuii

L Bogdan,

ale

Ui

MihiiA, P. Olteanu pentru domeniul

Ioan Bogdan a studiat literatura medieval romlimba slavon i instituiile medievale romneti (ndeosebi
nezatele i voievodatele). Pentru contribuiile Iui referitoare la studiul
slavilor a fost considerat ntemeietorul slavisticii romneti. A publicat
izvoare narative i documentare", mediobulgarc i bizautino-slavc,
literatur slavo-romn in secolele XV i XVI. A surprins multe aspecte
<le via spiritual autohton menionate n cronici sub termeni slavi.
La rindul lui, P. P. Panaitescu a devenit al doilea mare slavist
romn. A publicai ediii de izvoare, studii asupra cronicilor romne,
monografii referitoare la uncie personaliti cui tu ral- istorice alo ixtporului
romn. Lucrrile lui s>cciale dc cultura veche romn i istoriografia
romn in limb slavon au scos iu eviden multe aspecte ale spiritualitii
romneti vechi, cu referine -i implicaii mitologice la credinele si latinilo
poporului romn.
mitologiei romne.

neasc

in

la
n Introduce,
istoria culturii romnefti u se refer la ..originile
alavouismului cultural la romni", subliniind aspectul lui extern t intern.
Limba slavon, susine P. P. Panaitescu, a fost o limb de cultur nu >

151

limbii matern", iar pro bl tina slavonismului arc un caineter cultural

i in acelai timp unul social, dar nu un caracter etnic" i ..nu se poate

vorbi de un bilingvism; vechea slava bisericeasc se menine graie unei

tradiii culturali* pstiaie de clasa stpinitoaic feudal romneasc" **.
Iar in volumul Contribuii tu istoria culturii romaniti analizeaz literatura
slavo- romana i caracterele ei specifice, ea i legturile culturale ale romnilor cu rile slave .
In ultima vreme, Gheorghe Alihil, piofesor de lingvistic i istoriografie sluv-romn, a publicat mai multe luctri de specialitate, dintre
care dou de lingvistic tMorlcA i una de lexicologie lomneaso veche* 7 .

de ordin mitologic.
n prima lucrare consacrat contribuiilor la istoria culturii si literaturii romane vechi scoate in eviden nsemntatea manuscriselor vechi,
care in ..anumite impicjuiri cult unde, politice i religioase au fcut ca
aceast cultur [veche romaneasc]
se exprime, la ncepui, cu precdere in slavon, [pentru c] ndeplinea in rsritul Europei, alturi de
greaca bizantin, acelai rol \n- care-1 avea latina iu apusul i centrul Continent ului** n pefftpeottya abordai se ocup de scrierea slav, inscrip-

iile slave vechi, istoriografia bizantino-slav i textele bilingve slavoromnc. Iar in a doua lucrare consacrat Culturii fi literaturii romne
vechi Sn context ruropian intreprinde investigaii inedite asupra izvoarelor
medievale, in limbile latin, greac i slavon, pentru cunoaterea limbii
romane, ca entitate de sine stttoare si, prin limb, cunoaterea literaturii i culturii vechi omne.

Cercetri de slavistic mitologic la romni au fost abordate in

ultima vreme in i din perspectiva etnologiei si a lingristicii mitice.
Sub raport etnologic, intr-un studiu mai vechi, ne-ain ocupat de
citeva ..elemente slave in mitologia romn"-'0 care au fcut parte din
adstratul de mprumuturi ale mitologiei romne. In secolul al Vl-lea, cultura romn era deja format i implicit mitologia romn. Aceste elemente mitice slave s-au remarcat iu onomastica si imagologia dcmonologicd.
Ke-ani referit atunci la numele i reprezentarea unor fpturi mitice,
la unele contaminri de superstiii, credine si rituri slave cu cele romne,
ca i la unele corespondene tirzii medievale intre eposul popular slav
i cel romn, in lupta pentru libertatea social.
,

Contribuii inedite la literatura popular medieval din perspectiva

unei mitologii dc adstrat a adus, pe ling N. Cartojan, i lian Simonescu
in studiile : Sibilele n literatur (1928), Literatura romneasc dc ceremonial
(1939), Oraiile domneti in srbtori
la nuni (1941), Contribuii (1984).

De

asemeni Pndele Olteanu despre viaa legendar a lui Vlad epe$.

O contribuie deosebit in domeniul lingvisticii mitologice de. factur
slav la romni o aduce Anca Irina lonescu w Aceste contribuii la studierea tenninologiei credinelor populare ale slavilor ne ocup direct de
mitogeneza slav i, indirect, de o parte a onomasticii i imagotogin mitice
slave intrate in mitologia romn i, invers, de mprumuturile lexicale mitice
.

tlin

limba

romn

n limbile slave.

Din terminologia credinelor populare ale slavilor care ptrund in

lexicul mitologic romn menionm, dup Anca Irina lonescu, termenii
de duh ru, satana, samodiva, moroi, cobe, moco, samca, hala, vampir,
vircolac, vila, baba iaga etc. Interesante pentru studiul mitologici romno
:

152

irint

ins

si

mprumuturile din limba

termenu:
referii

cele specificate In subcapitolul

la
in mitologia slav. Anca Irina lonescu se
strig, strigoi, drac, balaur, cluari, vtaf, brezai*.
stratul
In partea a treia a lucrrii noastre, in cate este vorba de
necesitilor stringente reclamate
mitologiei romne, vom folosi, in
de economia intern a expunerii, unele referine i date enunate in acest

romn"

msura

capitol.

Orice m'Alogie rtnic poait amprenta

G. Caractere cM-iiialc.
milogi mm ei, care reprezint un lung proces de restructurare mitic a
etnocomponentelor ei etnogeiiezice. Din acest punct de vedere orice
31
genez poate li studiat i prin intermediul mitologiei ei etnice . Mitogeneza ne dezvluie numrul componentelor etuogenezice, ponderea i
lunciunea lor mitic iu structura culturii populare, ca i polivalena domi-

nantelor mitice.
subliniem caracterele esenuile
n cele ce urmeaz ne propunem
ale mitogenezei romne. Printre aceste caractere menionm ndeosebi:
gradul ilt complexiti tematic prahh matic ;
reprezentrilor d,v,ne care
structura catigoriilor, Juncfiunitor
alctuiesc panteonul mitologic
etco-estctic a viztunu mitice;
semuijicafia social-tconomic

ecoul mitogenezei

n ansamblul

ei.

in istoria culturii romne.

este complet
mitogeneza

romne

romn

neutru

acoper loate sectoarele gindirii mitice autohtone, in evoluia ei istoric,

m rspunde la toate problemele ridicate de spiritualitatea romu. Ea
demonologia, semidcologia,
o proporie aritmetic,
util gmdirea mitic, cit i transpoziun echilibru prestabilit, pentru
metaforice,
iile ei (in mituri, rituri i ceremonii, iu reprezentri alegorice,
permanent. t?ecoarelo
si simbolice, de ordin etic i artistic) evolueaz
menionate sint labile, dinamice, iu plin progres de autoreglare reciproc,
dup cum au evoluat iu contiina mitic, stimulate de condiiile socialluxw
ii orice si dup cum au reflectai aceasta cw.lui.e pmftUatt.
lial.-.uea
sectoare' intervine un echilibru dinamic promovai .ir evoluia
cind a altuia,
a gindirii mitice se stabilete o pondere cind a unui sector,

cuprinde toate sectoarele de creaie mitic

deologia

i eroologia. ntre aceste sectoare nu exist

MCM

istoevoluie, diversificind astfel structura de ansamblu

cptat
o
demonologie
a
sectorul
exemplu,
Spre
romne.
a migraiei
pondere apreciabil in perioada comunei primitive i apoi
monopopoarelor euroasiatice, datorita impactului cu mitologiile lor de
pondere apreciabila,
logice. Sectorul eroologic a cptat la rindul lui o
opresiunii i exploatm
in perioada feudal, de lupt eroic mpotriva
sud-estul
Europei.
popoarelor
in
externe
a
interne i
pluralism min morfologia ei. mitologia romn este plural. Prin
inelegeiu o divergen i o lips de consisten a gindirii
tologic nu vrem
exprim.
mitice autohtone, ci dimpotriv, o trstur de caracter care
oosub^.existenta mai multor sisteme de mituri, in raport relativ de
Maniahtate. de interdependen sau de sintez ideativ. Pluralismul
comunitate
mitologic se referii la sincronia stratificrilor mitice in aceeai
si straturi
etnic, popor sau naiune, care relev mitificarea pe pturi
soeial-unitar din caro
sociale, coexistente i interdependente, in sistemul
fac parte integrant.
mitoPrin pluralismul mitologic inelcgem trei nivele de activitate
steasc ;
logica, care fac corp comun in cultnra romn: 1) mitologi*

in procesul de
ria milologiei

153

-)

mtolngmconfaumt

creshne

3)

mitologi* reconXiiuitlea

atare de oa-

tMHdejtttnfgauhteralitiartifli care- au preluat i adaptat, transliterat

i tranwimlmtaut materiali- din celelalte douft
mitologii pndele!
Mitologi steasc c sursa pn'mard de alimentare a mitologici
romane,

ur mifo/cNTia com/<ikii creii* #n raa ^MMdML Momentele

oare cmergt
din aceste surse smt uneori contradictorii,
contrare sau opuse intre ele
irwft reconsiderate dialectic stau
la baza mitologiei
reconstituite de oamermcietunt.Incazul poporuluiromn.primclcdou sistemede mituri
*/,.,/ stesc (dac, daoo-romnn i roman)
i .W.!*,,,,,/ confesional ermUn
toaco-romnn

strromn i romAn

cretin,

cretin). s-au dezvoltat intr-o

i de organizare culturala.

permanenta interaciune de forme, de credina

In mitologia

steasc reflect, pe de-o parte, duratul mitic provenit

parial a autohtonilor cu migratorii pe teritoriul rilor

dm convieuirea

romne i, pe de alt parte, *upra*tratul ,itic tolerat sau incorporat

in
ercMtmtsmul de Mp ortodox. .Suprastratnl mitic cretin a nlocuit
treptat

mitologia folclorica, arhaici, prinfr-n paramifobffie folcloric

cretin
prin ecoul foldortc al unei mitologii cretine ortodoxe. Ceea
ce a fcut ca
pluralismul ontologic sa nu fie anihilat, oi supersolieitat pentru
omul de
tiina. De aeea studiul pluralismului mitologic ne
releva
crizele de
cretere ale mitologiei romne 9) gradul dc complexitate
crescind ce re-

m*

i problematic.
ta structura ei. mitologia romn include ntregul panUon mitoelaborat de gindirea mitici autohtona.
E un sistem dc mituri, rituri

flecii vitalitatea ci tematic:*

2.

hygxc

icercraonucarerciirtfunctiiinile.i reprezentrile divine la toate nivelele

de creaie mitologic (demonologie, semidcologic, deologie
si eroologie).

*
SSS^S^Jt^^^
Vutcm recunoate

reprezentrile divine

'

xU *

ptur

organic*
ponderea organic in funciunile <i
importanta odal-istoricfl acordat si duna

mdcHtriic ib,L.

dup

reflectarea cultural in viaa comunitii

etnice.
in Coate etapele si formele evolutive ale
(

Dcmonologia persisS

omunit ii romne, ca stratul cel

0
nu P ri miiv). .semidoologia l dedogia in etapele si foi mele
stabilizare ale comunitii romne,
iar ercologia iu etapele si formele
instabilitate soewl-Utorica. de trecere
dc la un mod dc
Ia altul.

W*
WgSS
de
de

via

S(X

"

i:,I -'-; tori

a coninutului mitologici romne este

yl^xiJISS^S^
l0 ^portul dintre ^//r-/r^* ^/ojy.W
l

,l

il

^u// ra/. si

W
u loitoA .? > ; ^
autohtone.
Romtoii sini un popor de munte. Hi trie c intr-uu ccmontan
un ctuotonus vital dc profund istoricitate, care a
.
f'
CtfPl
atrib" 10
-cea in mitologia romn
domini concepia
.
!
domuui
despre via i lume a celui deprins cu viziunea

&SSt
log.ci

<

<^*P**.

cos-

W^oS^^^ T
*
hir ff

rrt/

an exponent

al

****** romn este,

? ^
W^nwatoadl
if totodat pastoral-agricol sau l^UtO*uL

ei *.7v.
ei,

rt

^mS!^

"'"" tr'

rco^.W

in

esena

!nunt< ,p ru I'^l'i'ca lui i celelalte aspecte

i elemente
efnmfe' I^lom.iui
mitologia romn nu nseamn
lipsesc alte
SSLwSfa rt 0 0 ,0, ( - i,r a
.
P .'^. in consecin ale ecologiei culturale roresnu Auir.. :M ' tlo,
p
Pe H; n> wte totodat i 0 mf/o^V hinterlandului
rorn1,,n r
r"{" n or ** wpiilor. a acelor radiate
care taie munii sau
!
rinullrZ'^ ho
?
n *? V?' l,,/ ra*wwmMj.. In ca se reflect, pe ling,
drinitoiil'r i
i
1

m
:

egal dealurile, cim piilo si apele au jucat un rol concret In viaa

spiritual a poporului romn.
scoa4. Prin reprezentrile i personajele ei de baz. mitologia romn
Mitologia
te- in eviden camcterele rticesi estetice ale Mafiei mitice autohtone.
romn nu promoveaz o viziune indiferent din punct dc vedere etic
i estetic. Majoritatea personajelor ei sint decente, nsufleite de ideea de
bine, dreptate, dar i de ideea de gingie, frumusee i sublimitate. Klo
si imprim mentalitii autohtone i reprezentrii lumii
cluzesc,
o stare de echilibru moral, dc atiraxie spiritual, de integrare n natur,
recunoatem,
dc expresie a unui calocagaton romnesc. Ceea ce, trebuie
reprezint un caracter umanist al acestei mitologii.
Deci. mitologia romn promoveaz o viziune despre via i lume care
nsumeaz citeva trsturi deosebite: cosmismut, solarismul i vitalismul.
Despre fiecare din aceste trsturi discutm in capitolele care Ic reclam
in

msur

apr

ea

prioritate.

5. Mitologia romni a avut i are un ecou deosebit in istoria culturii

romno. Dc la primele ei reconstituiri si piu in vremea noastr, a fascinat
pc toi crturarii de vaz ai poporului romn oameni de tiin, poei,
:

dramaturgi, romancieri, muzicieni, coregrafi, artiti plastici (sculptori

>i pictori), graficieni i decoratori. Aceast fascina io sc datoreto mai multor factori a) contactului nemijlocit cu substana mitic autohtou, cu
arhetipurile i tematica giiulirii mitice, cu izvoarele de exaltare epic, de
buptnifl i creaie MDcraUmltural h) le/turii organice cu trecutul
ndeprtat, care relev originea spiritualitii autohtone iu ceea ce are ea
mai autentic i c) dorinei dea valorifica reliclele etnografice i reminiscenele folclorice ale miturilor i sistemului dc mituri care atest continuitatea milenar a spiritualitii autohtone in trsturile ci eseniale.
In aceast oper de valorificare, unii oameni de cultur improvizai
iu mitologisti nu s-au ciprit la reconstituire mitologiei romne din materialele documentare ce au supravieuit piu hi uni, ci au trecut mai departe,
nelegere
la recrearea unei mitologii romne, pe msura capacitii lor dc
a ceea ce ar putea s fie reprezentativ pentru gi ml irea mitic autohtou.
Acetia. DO dO-0 parte, OM mtlotogomi literata ra\\\ sensul promovrii miturilor n literatur, i pc de alt parte au literaturizat mitologia iu sensul
valorificrii fabulaiei si anecdoticii mitice, de cele mai multe ori inven:

tate din exces de fantezie creatoare.

B si acesta un document istoric de alt natur care ar putea rea testa

dictonul' ..romanul s-a nscut poet", dar nu poet liric, ci mai ales poet
mitic, creator dc mituri poetice.
Mitologia romn reconstituit tiinific prezint in ansamblul ci
raloarea unui document rtii'storic. de proporii naionale i de im.lic-tfii
internaionale care atest capacitatea de creaie mitic a poporului roman,
a
originalitatea lui iu acc^t domeniu, ecoul creaiei lui in viaa cultural
poporul
omenirii si prin toate acestea continuitatea creatorului ei colectiv,
romn, pe teritoriul lui carpatic, 0 oecumma mitologic a lumii.

<jllulc de Iul dacA. cu mollvul cren-

guei de bnd. dup*

154

l>-

V. Ito*cill.

155

PARTEA

III-A

Prin structura mitologiei romne nelegem calitatea intrinseci de

fond i inuu'i oare exprim viabilitatea i continuitatea acestei mitologii
in contextul culturii romne. Ceea co caracterizeaz structura generala
a mitologici romne ca atare sim citova note specifice deosebite gradual
do ale altor mitologii naionale organicitatea global, intertie prudena
prilor, finalitatea inter'}, dinamismul cultural, adic tot ceea ee da
etntH-ulturalu unei
unitate, autenticitate, originalitate i valoare specific
;

mitologii.

prezentm structura
n aceasta intcrj)retarc teoretici iuelegcm
romne dintr-o dubla perspectiv creatoare: una generativ

mitologici
si

alta integratir.

nfim

n partea consacraii structurii gensratice ne propunem sil

procesul iniial de germinare a ideilor fundamentale, a temelor i motiprin acesta nceputul filiaiunii navelor eseniale in mitologia romanii
turale a ideilor mitice fundamentale. Structura generativa reflect prunul
stadiu istoric, substratul ideaiei niitopcico autohtone a oricrei cugetri

mitice.

n ali termeni, structura generativa a mitologiei romne puue premisele tematicii

motiv ia tic ii mitice, care va fi preluata i dezvoltata
integral de structura integrativfl.

nfiam

Iar |a partea consacrau structuxii iidigralite nelegem sil

nflorire a idea;
in continuare, procesul nentrerupt de cretere, altoire
ioi initopeice, a tematicii stadial-Lstoriee, mai precis, a coninutului 8>

formei adstratului i stratului mitologiei romne.

n perioada anticii, medievala i moderna, datorita ndeosebi condiiilor si dinamicii interne de dezvoltare, cit i unor influene, contaminri i calcuri reciproce intre cultura autohton:! romneasca in plina formare 'i cultura popoarelor in migraie, convieuire i vecintate se produce
nn proces de integrare evolutiva si reintegrare evolutiv a temelor generative In filiaiunea lor naturala i a adaosurilor survenite intre timp.
In perioada contemporana strat ificarea mitica relev integralitatea
mitologiei romne in alctuirea, contenena i strlucirea ei particular.
Nu e\ist discontinuitate istoricii i nici discrepane tematice, i

chiar fabulatorii, intre structura generativa

structura integratoare,

ambele exprima doua stadii istorice alo aceluiai fenomen spiritual. Structura mitologiei romane, oricit de complicata ar prea, este
una i aceeai, identica cu ea nsi iu evoluia ei, constanta i unitara
in varietatea ei aparent. >'oi am fracionat-o in dou segmente, pentru
a-i putea expune teoretic i analiza metodic complexitatea crescind i a
pentru

o face mai accesibil

iu toate articulaiile ei genealogice.

159

a. sTRuCTiniA

</.>NM cure isi au puiiieauiof-e lente in etnomitologiile popoarelor europeni*

co'.tompuranc. BxcoptO fac popoarele europene antice grecii i ronuinii.
In ace. te condiii, structura germinativa a sistemului de arhemitur
proprii romanilor prnpuUcuza prin coninutul ei citeva mitologii arhaice
emergente (mitologia morii, gcrontomitologia, mitologia destinului si
sistemul milogoniilor) care constituie infrastructura mitologiei generale

Generativa

roma ne.
In stadiul analitic al contextului acestei
rt/-Wccurmftriin

cmergene

mitologiei

Procesai apariiei .i formrii arhetipurilor mitic din care gctiercazA

sau deriv genealogie eu necesitato toate eeolalie forme de mituri Istorice
(mituri tipice, eu varianUle i ehiar invariant -Ir lor) constituie pentru orie
cercetare de aee<t gen
nceputul !nv pul urilor oricrei mitologii autohtone.
In aceasta uvertura tematic a mitologiei romane vom im estiga
primele forme de >j hulire mit ud arhaica la antecesori i apoi la poporul
romn- In trecerea de Li arhetipuri la tipurile mitice, de Li giudirca iu
mituri i vorbirea in poezie", cum spune M. Emincscu, vom ntrevedea
laitmotivvle mitologiei romne, mitogeneza generala i mitogouiile pariale,
mitopcismut viu i n mitijicarea continu.
Mitologia roman, in prefigurrile ei dace, daco-romane i, binetndOL romane, reflect A ecosistemul cultural carpatic, n tont amploarea lui
sisl

cinica

1) s

formate

surprindem, ilefiuim
sistematizam, pecii po<ibil. etapele
Structurii generative a cugetrii mitice autohtone;

reconstituim coninutul temeinic al emergenei mitice nun ales

2)
prin metoda paleontologiei mitice, din resturi de mituri, legende mitice,
tradiii mitice, ca i din expresiile acestora : alegorii, metafore si simboluri
mitice;
;
descoperim iu aceste
emergente, aparent disjuncte, elementele dinamice ale structurii integrat ive ale mitologiei romne unitare

&

pri

si veridic-istorice.

Studiul structurii generative dezvluie problemele permanente majore

romne ca pri integrante ale spiritualitii romne si prin
miracolul mitologia romne.

ale mitologiei
Ie

in toata dialectica lui istoricii. Mitogcncratorii, ndeosebi din

munte, alctuiesc nucleul vitala] ecosistemul ui cultural carpatic.

zonele de
La nceputul comunei primitive s-au format anumite arhetipuri si arheritnri care mi format substratul aluviunilor mitopeice indigene i de migraic indo-curoponc. ffnmo carpathicus, conceput ca factor de cultura i
civilizaie. n %te creator de mitologie autohtona, difereniata dea popoarelor
vecine din hinterlandul t'arpailor. Acest lip de om a fost i nc e.ste
un erou polivalent care i-a pus pecetea pe mediul lui ambiant i noosfera
local. Cosmo-geo.rafie, llomo carpathicus gindete in acest spaiu istoric
concret, de micare internii a pastor it ulii romnesc, pe care Lucian Blaga
1-a numit simbolic spaiul mioritic. Dar triete i ntr-un timp istoric,
concret, pe oare noi l-am numit cintlva, lot simbolic, timpul horal. vrind
sa nelegem prin aceasta coordonaii noolngic istoria mitic ile Li substrat Ia adstrat i la strat, in care se desfoar credinele, datinile i tradiiile autohtone ale romanilor cu palingenezia ritmurilor lor ctuoi- lorice,
prin revenirile lor solstiiale i cchinoxialc de la un anotimp la altul in
funcie de micarea anual aparenta a soarelui pc cer si de rolul ace "tuia
in viaa mitic a plantelor, animalelor i omului.
i

A:

Aplic?, le/aur Craiova. dup*

11:

Motivul tclrj<|urtiim In broderii liucovlnenr.

Hmiu HnrcM-u.

Structura generativ, prin coninutul

rolul Carpatlor, ca

spaiu montan

i stilul ei particular, exprima

concret dispus in amfiteatru enorm*

xreiicrla lir interna i externa, cu clima, vegetaia i animalele, cu Hm*

pul horal, cu palingenezia ritmurilor etnoistorice, ipostazele ideale ale incitrii imaginaiei creatoare ale unor mitogonii lente, ale unui tnitopeism

cu

ponderat

ale unei mitificari permanente, ciml desacralizatc, cind rc-

sacralUate.

Omul
ciliabil

al

din Carpai a elaborat de milenii un cult al destinului ireconcu etnotonusul lui vital, un cult al morilor cosubstanial unui cult

strmoilor

moilor,

unei gerontomitologii,

i un

sistem de mito-

101

160

de

Dac

predcstinirca ne este cunoscut direct din opera demiurgilor

destinarea din opera semidivinitilor ce in iutii de S-url si apoi de
divinitile ee fac parte din panteonul mitologiei romne, postdesti narea
ni

plutete

in vaguitatei misterului implacabil nemrlurisit al destinului

global al cosmosului i implicit al umanitii. n ace-ast privin Soarta
urmrete cu perseveren drumul integrrii omului pe pmint i al reinintttjrrii tui in cosmos, pe ci previzibile in imprevizibili tale.

1. Preexistent, existen i postexistenj; predeterminism, deterSmrta fac o parte integralii:! din credinele
minism i posldclermiiiisiu.
pretleter mi nite imln- europene i reflecta cultul corespunztor acestor credine. Evoluia cultului etno-mitologic al sorii ne relev viziunea pariieular a credinelor predeterminate ale concepiei despre viaa la fiecare
popor luat iu parte. Iu ce consta coninutul cultural al Mri ilc soart
Cum este nfiat mitic! Ce valoare- prezint pentru cunoaterea unei
spiritualiti etnice bine definite in timp i spaiu
!n interpretarea strveche romneasca, Soarta mai este denumit,
Menire. Xoroc, Scris. Dat, termeni caic exprima un alter-nju imlo- european
al destinului, intcrprelat ca Moira la grecii antici si Fatum la latini.
Reglementarea continuii si amnunii;! a rosturilor lumii a fost
prestabilit iniial de l-'.u \ii i decantat apoi in opera lor cosmic.
Jinduiala cosmosului, ca priN'es dinamic continuu, e incrcdinat unei
diviniti primogeniee. Soarta, i respectat de aceasta fr compromisuri,
fr ci de ntoarcere, uneori chiar itupotriva demiurgilor gemelari ce au
-

.*

predeierminat-o.

Soarta i exercit puterea asupra preexistenei, existenei (fiinrii)

implicit uman'- (a comunitilor etnice sau familiale
a individului luat
in parte) si postexistenei cosmice (ceruri, pmint i subpmint) cu o ri-

gurozitate constant si implacabil. Conform unor credine mitologice

la romni, ordinea cosmic si
este supravegheat de Soart. Ea
are puteri de,*reitoare pentru meninerea echilibrului prestabilit in
cosmos, capacitate-a de a interveui direct iu rosturile acestui echilibru
sau indirect, j)rin interpreii i acoliii ei. Eji ine cumpna dreptei rinduieli a celor divine, ceea ce ins canin
prez i< loaz, alturi de demiurgi,
spiritual a
la intreaga
material a cosmosului i la intreaga
omului. Datorit acestei activiti polivalente, mitologia romn multiplici! la (ndoi ei reprezentrile mitice ale Sorii iu citeva pseudodiriniti

uman

via

similare,

ias subordonate

via

acioneaz numai in
sau eare acioneaz pe cont propriu,
ei.

care

spiritul

unor

atri-

bute divine alo ei

iu limitele acestor
atribute. Pscudodivinitile similare si subordonate la rindul lor transfigureaz citeva atribute rezultate din contaminri, influene si calcuri culturale reciproce cu popoarele din sud-cstul Europei. Dintre aceste pseudo-

diviniti ne referim la cele care prefigureaz direct MM indirect evenimentele principale i desfurarea lor iu viaa omului (natere, nunt,
moarte), va fptur cosmie i fptur etnoistoric.
Soarta ins ni mi ne principial i dinamic una i aceeai, totdeauna
identic cu ea inssi sub raport mitic, pentru
guverneaz predestinarea

riuduiclilor

cosmice i umane.

Uneori soarta este confundat cu fatalitatea. Nu trebuie uitat

aciunea denumit;! Dualitate iutrodueco not negativ iu aprecierea vieii,
o alkkiidoiiaie fn! reacii iu faa greutilor i ne previziuni lor vieii,
neansa provocat de inlimplri socotite defavorabile omului. Fatalitatea

neag

rosturile vieii i ale oricrui efort spiritual. Soarta afirma rosanlropociMmicr ale spiritualitii, in oare amnuntele nu demobilipe om, cind acesta ii cunoate linia vieii.

turile

zeaz

Icociisinir i Soarta, I rsilori i ursitoare: cioliaiii i

Soarta ;icioiieaz
in
numele demiurgilor gemelari, al
dualismului t cocos mie i al deplinei liberti de aciune in cadrul si limitele
bunei ncadrri cosmice si antn>]K)Cosmicc. Autoritatea ci c plenar,
decizia ei. dei
apel sau
recurs, romnii o accept uneori cu resemnate alte>ri cu eroism moral, ltomnul ubuiuuiclc
spun: aa
i-a fo^t seri*", cum e omul i soarta Iui", dac ai noroc poi
fii azvirin foc", sorii il plaee omul curajos** etc. Biueinelcs. Xcfrtatul
lit
uneltete mereu i incear<;!
saboteze hotririle nestrmutate ale acestei
diviniti, numai cu anse reduse de icanare. de deviere de moment,
rost. In aceast privin cei careurCU ntrzieri aproximative i
mfiresc
pr cin timp ine ursita nefericit pentru descendenii lor apeleav la .-erviciile magiei negre, la cele ale magici albe si chiar Ia serviciile

2.

Dualismul

eiohni|e.

fr

fr

religiei.

n perioada de culminarc a ugro- pastorii ului si apoi de separare a

de p-storit, a inceput
creasc toiul femeii iu gospodrie ji,
activitatea magico-mitic a comunitii ctno-culturale. n
lu-east perioad se impune la tracii nord-duureni i sud-dunreni zeia
Beadis, care corespunde zeiei Artemis li* greci i Hecate la romani. Printre alte atribute, zeia Jicndis deine i pe cele ale destinului etnic al dacilor. f \sa >e face
urmele ca acolii ai zeiei Itendis sufer in Dacia romanii
influena mitic a Pan clor latine; de asemenea
acoliii zeiei Bendis
c
atribute tot mai pre; ise sub raportul rolului lor in determinarea
ursitei. Acum ursele nu mai apar ca ijmstaze ale Sorii, ci drept zinc dife-

agriculturii
paralel, ui

apt

reniale de Soart.
In ansamblul ei. Soarta acioneaz si prin
dou categorii de
fpturi mitice: mputerniciii si acoliii ci dirini.
Din prima categorie de fpturi mitice cu caracter de ipostaze divine
fac parte ursitorii sau ursitoarele1 Termenul ursitoare vine de la a ursi,
care are o origine latin de la orilior i nseamn a predetermina, a urzi 5.
Seintilneteiu neogreac
orteo, in bulgar - urisram. Mitologia romn
iu prefigurrile ei germinative se infiseaz ca o mitologie pastoral (pas.

toral-agricol sau agro-pnstoral:! ). care menioneaz ca ipostaze divine:

trH ursitori ciobani sui trei ursitoare ciobnife*. Nu tim inc in ce mpreistorice ipostazele pastorale ale Sorii, ciohatiii-ursitori i ciobuicle-ursitoare au cedai locul unor fpturi semidiviue specializa ic in ursire.

jurri

Ursele traseaz, in
162

fr

linii

mari. momentele biografice ale vieii noilor

163

nscui,

Obiectul acela prevestea viitoarea stare socialii, civilii sau

a copilului (fluierul - cioban ia spicul de griu - plugritul
bogia; ceaca cu vin beia ete.).
Ursele la romni nu aveau nume individuale precise ca la greci moirele- (Clolho, Lachcsis i Atropos) sau Ia romani (Xotia. Dccuma i Morta),
ci numi' tabuinticr, deoarece nu trebuia
fie numite pe numele lor

lor iicliv Ulual. Kle nu Be amestec in anecdotica vieii

Determinrile urnelor nu pot fi cumva siltitutc *nu anulate,
pentru
acioneaz in numele Sorii. mpotriva lor se poate interveni.
Du mai parial, pe ci ocolite i atunci CU anse reduse de izbiml oporlnu.
prin
vrji, deseintecc, rugciuni, contracte CU diavolul, spiiidusi cte.

Ini.

trei Ia
Ursele
Imaginea iriniinr a Sorii. Mitul urnelor.
numr fpturi feminine siut infiale uneori ea tinere, frumoa-e eft
nite /.ine, de unde numele lor de Fete sau Fecioare (Felele care urnesc )i
alteori ca /*/r/r-Fecioare. urte ca nite vrjitoare, de unde numele do

sfint.

fabulaia destinului

celui ursit.

3.

urnesc)*. Fecioria sinelor tinere sau btrine nseamn

spiritual strirt necesar ritului ursirii i imparpuritate fizic
ialiti in ursire. ntre iele trei urse figurate prin trei Fete- Fecioare,
sau trei Btrinc-Fceioare, care reprezentau, de fapt. cele irei ipostaze ale
Sorii, exist un paralelism funcional perfect, numai procedeele sini rela-

Babe (Halele care

starea

tir

tiv diferite. Triada de Fetc-Fecioare sau de Babe-Fecioarc corespunde

ntreitei itostaze feminine a zeiei Urcate (identificat uneori eu Arttmis),

conceputa ca zeia a tuturor fpturilor pmintului i subpmintului, cind

bun. cind rea, cind binevoitoare, cind ruvoitoare, cind protectoare, cind
pedepsitoare. Imaijinea trinitar a Sorii in mitologia romanii, ca i imaginea probabil trinitar a zeiei Bondis la traci, i sigur trinitar a zeiei
Hecatc la romani i ArtemU la greci, simbolizeaz acelai substrat mitic

cumpn

i alegere.
iudi>-european al rscrucii destinului uman, de
Mitul ursrhr prezint doua variante rituale ale ursirii: 1) Una i
care activitatea lor se desfoar succesiv in primele trei nopi de Ia natere,
n prima noapte lucreaz toretuarea asistat de celelalte dou. Ton ind
finii
firul vieii noului nscut, in noaptea a doua drptintoarra
tors pc ghemul vieii i iu noaptea a treia curmiitoana taie cu o secer
firul vieii. Din cauza secerii, a treia ursitoare e confundat adeseori cit
Ztna Morii. Ursjtoarea a treia numai fixeaz In timp limita vieii; moartea ca acolit apare la momentul oportun i curm propriu-zi* viaa ; 8
si alta iu care toatccclc trei urse indeplinesc ntreaga lor activitate numai
iu noaptea a treia de la natere. Ie fapt. ursirea e o prosptcir riutttic
a ntregii viei a copilului abia nscut, care se petrece in ci leva secunde din
noaptea a treia de la naterea lui; o prospecic sintetic in economia de
ansamblu a vieii umane ncadrate in cosmos. Torctoarea toane, depntoarea deapn, si in cele din
intervine curm toarc, care taie
firul vieii la momentul predestinat de Soart. Chemul firului vieii e
luat de a treia ursa, (-urmtoarea, care il ascunde intr-o peter in muni.
Li care are acces numai Soarta.
Din aeete dou variante rituale ale mitului ursirii, nclinm pentru
ultima, deoarece este cea mai apropiat de memoria cultural a componentelor etnogentice ale poporului romn.
Cele trei mputernicite divine ale S nari oi - ursele
apar in a

deapn

urm

noapte de

natere, in camera copilului, pentru a-i fixa soarta.

Cu aceast ocazie se punea in camera in care se afla copilul o mas cu
mincruri alese si butur pentru primirea urbelor, spre a -o o>pl*
pe indelete, a fi mbunate i a fi mai induratoare astfel cu soarta noului
nscut, 'fot in aceast camer se punea un talrr cu obiecte ale>e, fiecare
avind o semnificaie anume (un fluier, un >pi- do griu, un ban. o ceac
cu vin etc), pentru constatarea unor aspecie ale ursirii. n dimineaa
care succed ursirii. prinii copilului sau moaa ntindeau talerul cu obiectreia

Ia

tele semnificative,

urmrind

ce 'obiect atinea
164

iutii

copilul cu

minuele

Houitiii le numeau eufemistic

torctouna ijie aceea care toarce
firul vieii), epntoarra (care depna firul pe ghemul vieii) i cumitoarea (pe aceea care secer firul vieii). Din trecutul ndeprtat s-a pstrat n memoria cultural a strmoilor i moilor imaginea aproximativ
lor ea btrlne fecioare avind priviri ntunecate, fiind tcute
ne:

toare.

n perioada formrii credinei despre Soart i urse, prinii copinou-nscut credeau

puteau s vad cum vin acestea noaptea i
puteau auzi cum menesc fiinarea ftului lor. Xu trebuiau s fac nici
o micare sau s scape un accent de mirare pentru a nu tulbura ursita
si nici apoi s divulge altora ce au vzut i auzit. Trebuiau numai
se
roage in tain, toat noaptea, cit stteau ursele in camera copilului, ca
vizita lor s fie cu noroc. Datorit ins indiscreiilor comise de prini,
ursitoarele s-au fcut invizibile. Rolul prinilor l-au luat moaele; se
credea
acestea, fiind mai prudente, puteau s vad i s aud ursita
celor ce i-au moit. Cind moaele vedeau
intr tiptil ursele, spuneau
in gind o rugciune: Cr>clor. zinelor, frumoaselor, fecioarelor, cu
binevenii, bine ne gsii. Cum
primim / cu pusa mas, / bucate direse,
vinauri alese, aa
o.-ptai pin*
dumirii noroc sm citii / ftu-

lului

lui

'

nost' (...)"*..

n mitul autohton

urilor au intervenit uneori influene strine,

efemere si elemente secundare
iu structura ursirii si anume la numrul lor impar (7 sau 0 urse)
tehnica
urxirii in etape; citire; ursitei dintr-o Qarte a ririi i a morii sau citirea
in oapt a -cri-ei" dintr-o Cart* a urs.telor. Iar referitor la conservarea
documentului uratei ascunderea ghemului cu firul vieii sau a crilor
de ur-it in anumite locuri ferite de profanare o prnterA, un turn in rizibil,
in ritmurile wnmasului'* etc.
al

alteori livreti, referitoare la citeva aspecte

:

n legtur cu l.oltiiile msiioaielor xist dou teoifi care sint

opuse: 1 impotiiva BCCfttOr. lotiiii nu m jonte face nimic pcntiu a le
abate cursul geneial (fabulaia) si iar cel parial (anecdotica); i 2) mpotriva acestor hotriri sc poate face ceva, i uneori mai mult chiar decit
s-ar crede, Prima teorie pledeaz pentru implacabilitate:!, a doua pentru
relativitate-a deciziei urselor. ntmeit prima teorie nu ridic probleme
de ordin aplicativ in legtur cu credinele <i datinile referitoare la soart,
ne vom opri la a doua teorie i aplicaiile ei rituale sub raport mitologic.
)

Folclorul medical
desfacere m hiihlnzire.
tlescintne contra ursitor*. n fond, acestea mi
boal. Clasjfkind bolile in cinci categorii (boale de la
la snta Mria, ile la Sintetr zilr grele, de la Ale sfinte

. nesi lnlcec de fi
ne relev unele practici

deseintecc de

Pumni zeu, de

dumani) o lesei nttoarc btrin susine

de ultimele patru categorii de fpturi mitice
<iamcuii predestinai a face ru) pot fi combtute prin

d* la oameni care-i sint

numai
(in

re.

bolile provenite

care intr

descintece.

si

De

fapt, aceste descintece ana-zine

tle

ursit sint referitoare

numai la anumite aspecte ale ursirii, nu pentru intreaga ursit.

numai pentru anecdotica ursirii.
165

Ci

anume,

Dintre desctntecele oare

urmresc desfacerea

ursitei numai in raz do

Ursit rwa poroas, nlha*tr
proalbastr, / galben progalbcn, / ou chicioarclc na frmintai, / trupu
mi-i mimai. / in grea boal nu l barai, /del-opocito *'M, orap-i iole,/
de-o pocit-o codru, cad-i frunza ( .)"'. Invocaia se rcforcsi la cele trei
urse (poroasa, proalbastr. progalbcn), ea s nu-i frmlntc trupul ou grea
boaft, provocat do-o Fat (probabil nu mole eufemistic al unoi; din '/.inele
care provoac bolile atit do numeroase la romni).
Dcscintccul de ursit o deci mai umil' do
ml/Urnire, de ameliorare

boal

roa.

redm coninutul unuia

II

'

a efectelor bolii, a unei nenorociri, care intra in reperloriul fixat pentru

cel in cauza numai ca o component a Sorii. In categoria acestor descinteee. de ursitA menionm
deseintecele de ceas ru. le deochi, de bub
nratjr. do apucat, de sgetturi, de potc. Toate aeetc desoiutoeo antreneaz nenumilrate rituri de aprare, rituri de vindecare, rituri de lupt
mpotriva Xenoroculni i provocare a Norocului.
Ovidiu Papadima acord un rol deosebit ursitoarelor in structura
concepiei i viziunii romneti a lumii. ..Hotririle ursitoarelor nu pot fi
clintite (
.) dar pot fi fnriurite nainte de a se da
nu pot fi abtute

De fapt, in concepia mitologic a poporului roman toate fpturile

mitice inferioare din ultimele dou categorii menionate (de finul urselor
ca intermediari divini sau le tipul acoliilor divini) sint subordonate Sorii,
Fpturile mitice inferioare amelioreaz sau agraveaz rigorile Sorii,
chiar atunci cind sint contracarate par ial de fore magice manevrate de om.
Credinele in intermediarii i acoliii Sorii sufer de-a lungul istorici
lor culturale influene, contaminri i calchieri, care au fost uneori analo
gate sau asimilate ou cele le provenien indo-curopean. alteori identificate sau neiudentificate cu diferite semidivinit do provenien european (zine care particip activ sau pasiv, care patroneaz sau combat
moartea la popoarele din Kuropa do mijljc, est sud-ost).

nelciune chiar dup ce s-au dat'**.

mbunarea inecarc a fi obinut prin ospul ursitoarelor" care
trebuie tf *fe meninut abundent trei zile dup natere. * cuprind din
(...) prin

belug piine. sare. miere. ap. vin. copturi, plcinte, fructe, toate mprosptate in fiecare zi si in^o ite de rugmintea ca ursele s fie atit do bune
cu destinul copilului pe cit de bune sint alimentele ,.1'rsa s fie bun
ca o lipie. plcut ca sarea. / dulce ca mierea, curat ca apa., vesel
/

1tf

ca vinul .
.
Ursele vin
.

capul noului nscut, SC asaz fu cerc in jurul lui. Prezena lor e remarcat ca o adiere de zefir iu camer, prii dispariia sau
impuinarea unor bucate i buturi, ca i priiitr-un^frcamt ile oapte.
Dup osptare ncep ncet meneasc. Limba lor abia poate fi perceput
la

s includ iu ele secretul ursirii,

prima destinuire, mor.
Ursit; poate fi abtut printr-o nelciune naiv, efectuat numai
le moaele oare au auzit ursita i nu au spus-o nimnui, nici celui pe care
astfel urmresc s -l apere le locul fi momentul fatal cel ateapt. Se
ponte abate formal soarta prin munc i buntate, cinste i omenie, adic
printr-o captai benevol, ntiae i neutralizare inteligent a Xenorocului.
Dar Nenorocul poate fi abtut formal i parial i prin activitate demonic a unor spirt dui, care acioneaz in numele Nefrtatului prin ..magia
neagr"' pentru a apra pe posesorii lor oa menii.
le

Moaele

Iniiai.

altfel,

indiscrete trebuie

dup

5,

\coliiii

divini.

Iar a doua categorie

In

fpturi mitice

rfnt

acoliii dirini ai Sor ii, in sarcina crora cade anecdotica vieii individuale,
Printre aoe>ti acolii divini, denumii uneori i micile zinc,

'Anule bune

Oaul

si '/Anele rele. (.'alea

buna

Calea rea. Piaza

menionm:
bun i Piaza rea,

bun i Ceasul ru etc. x0

Credinele despre anecdotica destinului prezint uncaracter antagonio
i contradictoriu. Ele reflect structura imprevizibil a amnuntelor vieii
umane in raport cu viaa cosmic, dialectica lestin cosmic destin uman.
Acoliii divini ai Sorii se contracareaz reciproc in orice moment,
astfel incit anecdotica destinului .se nfieaz formal ca o lupt permanent intre acoliii pozitivi i cei negativi, intre Noroc li Nenoroc, intre
binele vieii i ale morii.
.

166

Fapt cert este ins

in forma lui arhaic mitul urselor transgreseaz in basmele de factur mitic 11 Ursele menin in basme aceeai structur tematicn, joac acelai rol, hotririle lor sint de asemenea irevocabile.
Chiar cind pe i lturalnice eroul de basm sau prinii lui afl
i s-a
.

ursit Nenorocul, nu pot interveni cu nimic, pentru

in ziua
la ora
hotr
cel ce va trebui
va muri (un exemplu : eroul de basm
care e menit
necai n Dunre,
evit Dunrea, moare lot
le ine*-, ins intru n fol miraculos, cu capul ntr-un riu care se vars
in Dunre, dintr-un gitdo vin sorbit dintr-o but cic, respirind un strop

de ploaie

moar

moar

dac

cte.).

Ursele concepute ca torctoare se intilnosc la popoarele indo-europene. in structura lor mitic formal difereniate. Intervenia lor stabilete
pe planul uman fiinare: sau coordonatele vieii personale a noului nscut
predestinrile Sorii, adaptiudu-lc, le la un caz la altul, i raportindu-le in timp Ia zodii i in spaiu la axele locale alo lumii. Numai aa
prevestirile pot schia caliti i enuna vocaii, pot anticipa rostuirea
unor ocupaii, starea civil i social, ca i finalitatea acceptabil a vieii.

dup

(.
Soarta individual i n comunitii etnico. - Conceptul de Soart
trebuie extins de la indivizi i la comuniti sociale de tip etnic. Ideea nu

oi este enunat le Istorici i filozofi ai culturii. In acest caz,

ideea Io Soart
alte valene. Nu se nuli poate vorbi de interpreii
i acoliii Sorii. Soarta pop>arelor nu reprezint statistic, pentru mitologie,

ne aparine,

capt

suma Sorii indivizilor care compun popoarele. Dar Soarta popoarelor nu

se confund nici cu aceea a conductorilor lor istorici. Exist ceva mai
presus de Soarta imlividual, Soarta colectiv, dinamica dinuirii cu tensiunea afirmrii ou neam, misionarismul colectiv pe care popoarele :
fixeaz in memori;< lor cultural i il transmit din generaie in generaie
prin tradiie literar, art. filozofie i tiin.
Soarta colectiv a unei comuniti etnice se ntrevede astfel in etnotonusul vital cultural, in fluxul si refluxul creaiei mitice i rolul etic pe
caro mitologia il joac in via i cultur. Dar se ntrevede i in modul
cum in mitologia popular se stratific stadiile de dezvoltare istoric ale
spiritualitii unui popor, suflul patetic, trama evenimentelor majore,
pecetea unei etuobiografii care devine excepional.
i

In afar de ritul primirii si cinstirii urselor in cele trei zile do Ia

naterea ftului, romnii mai ndeplineau si ritul srbtoririi urselor i
acoliilor lor n ajunul Anului Xou, care era un fel de ludx fatal es. Cu
aceast ocazie se puneau mSneruri alese si vinauri intr-o oameni retras

in alia tineretul ncerca prin

anume

fabulaia sau anecdotica destinului

lor

167

descifreze ceva din

ceremonii
(jocuri de ursit).

Aceste

MITOMHilA MORII

trei

de reprezentri ah spiritului uman vzut

feluri

poM

morteiii (1. detaat de lumea terestr ; 'J. in legtur magico-mitic cu lumea

ttrestr i :t. integrat n lumea cosmic, t tind totui o viaii concret! realist
fantastic) ne preocupi, in primul tind, ea probleme de mitologie a morii
i in ;il doilea rind ea probleme ale cubului morilor, instituiilor funerare fi
categoriilor de fpturi mitice care jrarticip la moarte i ia postcxistetia
celor decedai (daimoni, semizei, zei i eroi funciari).
i'onstrini de zgitceiiia referinelor unei cronologii relative, pe epoci,
perioade i secole, vom utiliza, acolo unde bineneles exiti, atcstli interne
i externe, continuate de matei ia le panJde sau C4impar.it iv- istorico (iudeiisebi sud-estul Kuropei). iar acolo unde nu exiti atestri si paralele, vom
recurge inevitabil la ipoteze de lucru si interpolri de ctpnoloie logic.
Din expunerea de ansamblu a mitologiei morii la romni se vor deprinde, in linii mari, concepia i viziunea mitologica despic moarte a
poporului roman. Ti in aceast expunere vom anticipa unele din problemele
generale ale mitologiei romne, fli de cate nu pot fi nelese problemele
particulare ale acestei mitologii iu semnificaii lor Istorici.
i

I. Hi ml di* Im-pro din cimos pe pumiui i invrrs. Mitologia morii

este in foml rr mi/ii arhaic jormA de mitologie posibil i primul capitol,
eoplcsit de semnificaii profund umane, al orie.irei mitologii generative
autohtone.

Dac. naterea omului constituie nceputul unui nou sish-m de viaii

cosmicii iu i|K>staz terestr, nunta constituie integrarea acestui sistem
in ritmul alert al vieii |>Amintcti. iar moartea revenirea peregrinului
terestru in cosmos. I'rimclc dou evenimente principale ale ciclului ipostazei terestre (naterea si nunta)
a re h raza. tulburri in biotonusul vital
al corpului uman. al mediului uman (comunitate sociala, rude. prieteni,

cunoscui). Ultimul eveniment, moartea, marcheaz ruperea brutalii a

.lipului uman t\v mediul lui i calapuliarea spiritului fa cosmos. Prin
cruzimea ei aparenl. moartea frustreaz uneori ncrederea omului in destinul lui.

Iu ali termeni, viaa terestr este considerat a fi un ril de trecere din

cosmos pe pmnt si ile pr pmnt n cosmos ; un rit le trecere care respecta
cele tret trepte, ale trecerii, conform teoriei lui Van (einep tnflft fu'eare
trecere nu e un simplu rit de trecere, ci un vom pier de rituri de trecere. n
Care trecerea sc exprimi prin rituri de integrare n comunitatea viilor,
rituri dr desprire de familie si comun Ha tea riilnr i rituri de integrare in
ctununitutca morilor, egal cu reintegrarea in cosmos. Poate cel mai Complicat i mai dificil rit de trecere din cele pe care le-a intuit omul in ntreaga
lui existena materiala i spirituali este cel al morii.
n legtur cu moartea, oamenii, din timpii cei mai ndeprtai,
i-au pus necontenit nenumrate ntrebri unele ramase
rspunsuri,
altele cu rspunsuri ocazionale. ins flr nelesuri, i altele cu rspunsuri
de consolare. Aceasta pentru ca moartea rmi ne singurul eveniment spiritual fr replic ontologica, indiferent de stadiul de dezvoltare istorici a
Contiinei, de cultura, virata i sex. Cum spune Mircea KliaUc, moartea
< primul mister" care tulbura adine
contiina umini.

nelegem > desprindem concepia si viziunea potirului romn

despre mitologia morii din materialele arheologice descoperite pe teritoriul Homlniei, din riturile si ceremoniile funerare stabilite iu baza acotor
materiale de inventar funerar i multe alte obligaii
de moarte si
mori. De asemeni nelegem
desprindem din rezultatele istoricilor
mitologiilor, dup aceleai criterii selective, date i elemente, sa folosim
rezultatele cercetai Dor pulcoetiiologice si etnologice cu ajutorul tiinelor
etnologice cot espunzt oare (ialeoetnogr.ifia i etnografia, palcofolelorul

2. Trei reprezentri ale spiritului

ntrebrile care solicita
uman.
chiar rilspunsuri ocazionale sau de consolare se refera in esena lor la :

1)

reprezentarea fa nlaslic a mrfii i a spiritelor morilor privite ca ipostaze ale unei lumi a spiritelor, lume de factura daimonic, detaat de

aceea terestra a oamenilor

tipuri de

mizei

strmoi

si zei),

i moi

meninind eu

-2)

ei

o lcgltur indisolubila cu lumea terestra prin- 3) reprezentarea real ist -fantastic a spiri-

Ir-o genealogie niagicn-mitic

telor tuturor celor tr

au fost

reprezentarea mirif ic a spiritelor diferitelor

(de strbuni mitici, de eroi civilizatori sau se-

definii ca indivizi si care fac parte integrandin comunitate: gentilica. elanic sau tribali.
vii,

ir,8

paleoaila

Numai ai putem

fr

arta somptuar).
ntreprinde cu folos o lectur mitologic interdiscia materialelor arheologice, de istoric a mitologiei i a tiinelor ttno-

folclorul,

fa

pfinar
Ivgice,

Arheidouia funerar. - Arheologii

nu s-au preocupat de mitologia emergent a
mintare

si

palcoctnologii

riturilor

antebelici

de incinerare, nmor-

duble (de incinerare cu inmonnintarc), iar

dac

s-au ocup;!,

au prezentat o viziune ftaginentai i, in fond, mutilat" a realitii

thanatologice, din cauza opacitii documentare'*, cum ar spune .Mircea
Kliude.
In fond. arheologia

funerar romn s-a axat numai pi* riturile

funerare finmormintare incinerare, sau rit dublu) si inventarul fiecrui
tip de rit funciar. Iu ba/a acestor materiale, arheologii au cutat sl stabileasc structura (alogen sau licterogen) a comunitilor cinice Care au
creat sau practicat anumite rituri funerare, pentru a constata ptrunderile
unor populaii migratoare, convieuirea lor ncordat sau panicii, asimilare;! aee-tei populaii de cli o autohtoni.

Cu

totul alta este situaia arheologiei funciare in a

dona jumtate

a secolului a XX -lca. S-au fcut in acest lstimp descoperiri de materiale

funerare pentru toate perioadele si epocile istorice. S-a lrgit orizontul
cercetrii, s-au adincit sursele de infntmae i s-au stabilit conexiuni tematice care inainte vreme nu erau posibile pentru lmurirea aproximativveridic a temei moarte paste xisti n. Acum s-au descoperit pe teritoriul It orna nici mnii depozite do oase i cranii de uri de peteri (Petera
muierilor, lilile Hcrculane) de tip totemic, asupra croia nu s-au fcut
speculaii referitoare la o intenionalitate mitologic n unui cult magicomitic al ursului, elaborat cumva de vintorii palcolitici din regiune: car169

patic. I paleomitologia incipient ducii

pace oft ursul a fost, alturi
sa. ru Ir tip toremie 1 deoarece iutrunul din
textele
mitografilor elini referitoare La Zalmoxis s-a susinut
zeul trac nord -dunrean purta pe umeri o nebridd alctui Ui din piele de urs. l'orphyros din
Tir u Viaa lui Pitagora susine ci lui Zalmoxis la natere i s-a' aruncat
deasupra o piele de urs. Tracii numesc aceasta piele zalmos"*.
astfel
mitul Im Zalmoxis a fost explicat semantic ca fiind al unui purttor de
piele de urs. De altfel, sacralitatca ursului la romani c atestat la autohtoni dinaintea erei noastre pin in era noastr de citeva superstiii, cutume si datini consemnate in calendarul srbtorilor tradiionale ale
poporului romn*.

de lup un animal

Sacrificiul ritual al ursului.

5.

Acc<l sacrificiu

prea

fi

constituit

pe teritoriul Dacici preistorice un eventmeut ncrcat de protorituri si

piotor.'remomi magico-mitologiec legate dl moarie. al Oiul M-.-nariu il
ntrevedem deocamdat n relicte etnografice si reminiscene folclorice
in srbtorile de iarn*. Unele descoperiri arheologice consemneaz pentru
perioada pttoolfM prezena oaselor de urs gravate cu nsemne geometrice
(la Porile de Pier), i pentru neolitic figurine n lut reprezenind uri (idoli
sau tahsmanei, ca i pentru perioada fierului siluete do uri gravate pe
obiecte dace. Noi am analizat intr-o lucrare consacrat mtilor mitice
citeva mrt?/i-costume de urs, dintre care unele avind capul asemntor
mtilor romane numite tecta galea care se purtau de pont ifi sau rzboinici
pe easta capului nainte de joc sau lupt i se lsau pe
in timpul
jocului sau luptei. Mtile de urs de tipul mtilor-costume integrale
se
foloseau de romani n solstiiul de iarn, in ceremoniile augurale de Anul

fa

Nou 7

vin toa rea de capete" a conductorilor dumani, prini cu laul in lupt

i decapitai din fug, pentru aceeai nsuire a virtuilor intrinseci ale
creierului

De la

trans simbolizarea morii rituale a ursului in jocurile augurale

de Anul Nou, s-a trecut la lapidarea a doua zi a celui travestit in ursanc,
pentru
cel travestit i-a permis, n afara datinii, deci in viaa profan,
fac aluzii sau
repete unele obsceniti din joc".

5. Decapitarea rituala si Iranssimbolizurea antropofagiei rituale.

Tot din perioadele paleolitic i de trecere la ueolitic s-au descoperit
po
teritoriul Romniei actuale cranii umane detaate de schelet,
nhumate
izolat, al cror rost magico-mitologic nu a fost nc determinat
cu precizie.
Cum craniul a fost considerat sediul forei fizico i spirituale creatoare
de via pe pmint, s-a conservat o dat cu el i credina iu imaginea
cranian a pmntului
a cosmosului. n memoria cultural din sud-estul
capului decapitat al lui Or/eu cintind pe o
mirific a
mciei il intilmm sugerat i intr-o balad romn in legtur cu apele
Dunrii Dar s-a conservat concomitent cu mitul lui Orfeu i imaginea
capului decapitat al unuia dintre zeii Cabiri, reprezentat
intr-o
de lut, redat
procesiunea funerar spre muntele mitic in care capul
trebuia nhumat. Din acelai context mitic s-ar
putea
fac parte i
craniile descoperite perforate sau trepanate
pentru a li se scoate creierul
tiesunat
fie consumat pentru insuirea forei generatoare
a eroului ucis
in lupt. Unele cranii de acest fel au
putut proveni din ceea ce s-a numit

OML mm

ap

tbli

170

hrpre

fa

Cierului ca sediu

al sufletului

atest o form de antropofagie selectiv,

inagico-mitie, care se deosebete de antropofagia ritual a but rin Hor,

descris de James Kruzer in Ramura de aur13
Trepaiiaia cranian s-a extins din sfera magieo-ritual a vintoarei
ile capete la aceea magico-me dical in lerapeutii'a uman i n cea veterinar. ndeosebi la cresctorii de animale cornute; practic medical care
a durat pin in vremea noastr in toi Curpaii Romniei.
.

Unele

n aceste jocuri de bun augur, ursul murea i apoi nvia, simbolizind

moartea i nvierea, interpretat i ca moartea naturii i nvierea naturii.
Acelai ritual al morii i nvierii avea loc i in alte ocazii cu animale considerate sacre capra, turca i bresaia
de asemeni in solstiiul de iarn
la antecesorii romanilor i la romni.

lor.

Ovidiu. iu Tristrlc, descrie n versuri cum fceau sciii vintoare de

capete in jurul Tomisului ntocmai cum lupul
ia i Urte/
peste semnturi i prin pduri o oaie neadpostit-n arc, / aa face Ierbarul duman, daca prinde pe cineva pe imp, care nu s-a refugiat nc
in dosul porilor; aceluia
-e arunc laiul de ^it si e dus rob.
sau piere
de Milia inveninal" 10 Straboli, Ia ritului lui, relateaz despre cruzidc strini. |m* care-i jertfeau i-i miucau. iar estele lor le
mea scifihir
foloseau la but**". Uefodul menioneaz obiceiul sciilor de a decapita
Capetele celor mai nverunai dumani, din care fceau i pocale (...)
nvelite de sraci cu piei neargsite de luni (...) iar bogaii le polciau cu
aur pe dinuntru, ca
pea din ele" *. Dar ar mai fi putut proveni i
lin ritul decapitrii propriilor cpetenii gentil io- Ajunse la l>trincc. pentru
e\ proprii nelepciunea si experiena vieii prin aceleai procedee.
a li
Toate acotc forme de decapitare urmate de trepa naie i scoaterea ritual

la >ate,

relicte transsimbolice ale antropofagiei rituale s-au nstral

in perioada moderna, legate de destrigoire. Cei considerai

pin

dup

moarte aularre rii, care provocau teroare, daune, boli i chiar moarte
un timp fix dup inimioare, etau exhumai ritual noaptea de
membrii familiei. Kruu apoi decapitai sau li se scote-a inima din piept
pentru a fi strpuns cu un fier rou sau pentru a fi fiart i conMimat
de membrii familiei, in credina
astfel scap definitiv de puterea nefast
a strigoiului.
Iu Vraneea s-a conseivat o foim tiansfigurat de antropofagie
ritual. E vorba de prima poman a mortului servit mendiritnr familiei
in cosciug. Era relictul ritual al ospului funciar inainte de a se pune
mortul iu cosciug si duce la gropa. Ospul luat din cosciug transsimbolizeaz un aspect al ritului antiopofagiei primitive in familie a cadavrului
iu familie,

(Vraucea).
Toi un relict antropofagie este si musca rea de ctre membrii familiei
a colurilor cociugului, cind eia scos din cas pe umeri de iude i oprit
pe prag pentru ndeplinirea ritului de trecere dinuntru in afara casei.
Cei re purtau cosciugul pe umeri smulgeau cu dinii citeva achii din colurile cosciugului de brad pentru a le >cuipa apoi iu cosciug. Muca rea din
cosciug cu mortul nuntru transsimboliza de asemeni un aspect ritual al
antropofagiei primitive u familie. Itclictul ritual funerar al crui neles
profund a fost uitat este un fapt incontestabil legat de trecutul indeprtat al mitologici morii.
De la antropofagia ritual s-a trecut cu timpul la uciderea prin lapi-

dare a btrinitor conform unei datini comuni tar- economice similare celei
James Fraier. E cazul laputului (din lat. lapida), al uciderii

descrise de

rituale dejipul lapidrii,

svirit

in

adunrile satelor prin

171

cetele

de btrtni.

pentru externii naiva btrhiihr neputincicsi iu numele familiei sau al

.satului de ct re btrnii zdraveni sau de ntreaga obte a satului".
U. Gravura i pictura rupestr. - Arheologi funerar n Investigat
pentru paleolitic i neolitic citeva grote cu urme de desene, gravura sau
pictura parietal in care se remarci intenii de cult magieo-mitic local la

antecesorii

romnilor.

Primele descoperiri, mult discutate la vremea lor, aparin lui

1
In 1!'JI, am descojicrit citeva
O. Nicolaescu l'lopor' din care extragem
desene parictalo iu unele grote din judeul (orj. Din cinci desene descope:

1C

publicat numai trei ( . . .)" .

Toate aceste desene au fost supuse omologrii in copii exacte abatelui
le confirme autenticitatea preistoric, serhnBreitil care nu a ezitat
du-mi referitor la subiectul lor c ele in foarte bine de stilul general al
Asemnarea lor cu picturile a it
:irtei schematice neoliticoencolilice.
spaniole, cil i scandinave referitoare la aceste epoci este foarte mare",
rnnind cercetrile in aceasta direcie, .un giV-.it un DOgl iiia.-nal, Jmcare l-am fcut cunoscut prin scurte articole. Primele desene le-am descoperit la intrarea grotelor de la Baia de Fier, grotele Muierilor" si a ,.Pirclabului", situate toate pe malul drept al pinului (ialbeiud", la nord
de ora. A doua zon a descoperirilor scoase la lumina este Vaidei", iu
micile grote de pe malul sting al Susivi. A treia zon este Kuncu*', la
nord de sat, pe malul sting al Sohodolului", unde pe un perete al unei
roci de mari dimensiuni am descopisrit pe ling desene i primele gracuri
-cu pereii stinrupestre. A patra [zon] este Polovraci" in defileul
coi formai pe malul sting al puiului. [Pentru determinarea] materiei
se fac anacolorante cu care aceste desene au fost executate, am cerut
sint executate cu crbune,
liza microchimlc. l)r. Al. Sorapol a constatai
a crui origiue nu se cunoate. S-au emis diferite opiniuni asupra rolului
desenelor in grotele [cercetate]. Independent de opiniile emise, am pas
rite,

am

OUe

schematismului ei criptic, ambiguu. Soi propunem o descifrare care ar

in partea de sus a gravurii iuc ar fi doi stilpi
putea
fie verosimil

diferii,
cilindrici asemntori, iar in partea dreapt doi stilpi rectangulari
cal ]* faa discului,
cel inie cu o rozet in virf, i cel mare cu efigia unui
schiat liniar, ridic braiu faa stilpilor rectangulari, o siluet
ne par stilpi cilindrici ar putea
ele in semn de adorare. Ceea ce
e.itra-mim>* locuri de nhumare,
ti stilpi funerari ce marcheaz in spaiul
disc cu efigia
iar Ceea ce ne par ceilali doi stilpi rectangulari cu rozet i

uman

nou

marcheaz un spaiu intra-mun,* ar putea fi icihi sacr

a unui eventual cult solar. Stilpii funerari si cei care marcheaz \h- drum
calului ce

nceputul
iMipasurile la izvoare sau la rscruci, la romni corespund piu la
Mcoiului al XX-lea stilului piopriu-zis funerar al simulacrelor stili-

morfe ale coloanei cerului 11

Arheologul Vasile Joroiiean, la ritului lui, a descoperit o grot

peterea Gaura
fefoM vu <-ru rou, in Defileul Dunrii. B vorba de
Chindiei", numit si (aura Mic, situat in raza comunei Pescari Alibeg,
Porilor de Fier de la locul
lin judeul Cams-Scverin. Crota din defileul
Strimt ura'* e ridicat la circa 80 m deasupra apelor Dunrii, imr-un
povirnis abrupt de calcar jurasic >i cretacic. Petera conine o galerie de
ptrunde normal
circa 0 metri ptrai i citeva cotloane laterale. Lumina
vine i numele. La chindii
in peter bia la chindii, de unde de altfel ii
gsesc de altfel
lumina cade direct pe jH-rctcle dinspre nord- est, pe care se
\asilc Boronea
cele mai multe picturi rupestre, portrete cu ocru rou",
a identificat printre motirele pictate

siluete

umane i de p-ri,

brazt,

amprente palmare si digitale.

Horotiean
n relatrile si articolele publicate despre grot, ^aslle
Misine
dup stilul picturii aceasta aparine epocii mezolxtxce. Iar

soarele,

dup

Dou

unele reprezentri a figurilor cu cultul soarelui.

pag. 181, fig. 1,2,3) sint in poziie de adorare, in picioare,
nu este [corba de]
naintea soarelui, i figura 2 nu las nici o indoial
soarele umanizat. Toata aceste desene aparin grotei Pirclabu". [Ceea
cred c] in aceste reprezentri [e vorba de] un cult al soace
face
relui practicat n aceast grota este insi grota (...) improprie pentru
locuit, cu deschiderea larg, puin adinei (...) puin accesibil, fiind situadeasupra unei prpstii (...) Avind o dubl intrare de-o frumusee
grandioas, grota Pirclabu este un loc [parca anume] ales pentru cultul
soarelui practicat de strmoii ndeprtai. Mrimea desenelor (...) [corespundea gustului i nevoilor] oamenilor preistorici obinuii cu idoli mici
in

legtur direct

figuri

umane (vezi

i os. De altfel [i] pereii ondulai prezint suprafee prea

mici pentru a permite reprezontri plastice mai mari (...) Se intilnesc
figuri de animale, ca cvatrupede de la ( . .) Vaidei i calul cu huri de
la Buncu". Aceste desene nu sint (...) paleolitice (...) [ci in de]
Mousterian (...) Au supravieuit pin (...) n zilele noastre, alajoritatea
stilul lor in
reprezentrilor umane i zoomorfe puteau sa fie situate
epoca] neo-encoutic. (...) Gravurile de la Kuncu au fost executate cu
echivoc un personaj cenace metalice. [In alctuirea lor] reprezint
citeva
tral de mari proporii, in jurul cruia, i protejat de el, se
personaje insignifiante i [alturi] probabil citeva colibe17
Gravura din petera de la ituncu, atribuit virstei do fier, red o
scen a crei semnificaie nu a fost descifrat pin in prezent, din cauza
de pmint

llr-iilul \\

dup

fr

mic
.

172

wnn-le

ptctiit In

petera Gaura Chindiei, <lueA Yn*Uc IMimncant.

grota a servit pstorilor mult vreme

oameni
i animale'*. Arheologul proupune
.^Upost
vremelnic
pentru
ca
semne ce
in feudalismul timpuriu au fost adaose sau suprapuse unele
aduc a rune, care stilistic par a se apropia de vechiul alfaet slavon.
Datorit ocrulul rou'* cu care sint pictate desenele materialului prorelatrile unor localnici btrini,

173

vonit dintr-o roca aproape de hm- zarou Alibcg i Ia 1"0

di* Cama Chindiei, Vasile Boroncnn emit*' ipoteza pictrii peierii Clara chindiei in
mileniul VI i. e. n. ntruna din etapele de rfcpindire a culturii Schela Cla-

dotei. Dar constat i unele asemnri tehnice cu picturile realizate In

aceeai vreme iu peterile frauco-oantabrav. lin paleoliticul superior si
mai tirziu, cn cele din epoca metalelor din Bulgar
de la peiera Mgurii.

Deocamdat'

act.te descoperiri arheologice ne procuri pentru p*loo~

epoca bronzului i a fierului un surplus de injoi maii mitolo-

UtiCi DCOlitiO,
gic- in legtur

eu cultul morilor pentru ciupa du trecere de la 'civilizaia

vintorilor i pastorilor la aceea a metalelor, Credinele i ideile magicomitologice care le au roI]>oriat nu nc-au parveni) ea .fosile pfrituale",
Iar funciunen grotelor ornamentate de eventuale sanctuare mai mult
criptice al unor mici comuniti geotilice nu o cunoatem deplin. De
Ie descifram, fragmentar i relativ, cu ajutorul
aceea sintem nevoii
ipotezelor de luciu i al interj>olrilor ntemeiate i>e calculul probabilitilor >i al paralelism lor sugerate do etnologia funerar.
,

7.

Fondul

prei>lnrie

is'.orii

hisrr;iuni

iuiio-eurapene.

Intr-o

retroNpecie sintetic, cultul morilor la daci prezint dou aspecte eseniale

unul care ine de Jondul prristurie al mitoloaiei thwilur, de ejH>ca
paleolitic. i altul de Jondul istoric ni mitologiei dacilor, epocile neolitic,
a bronzului si a fierului. In ali termeni, un aspect care releva* substratul
prcimlu- taro/nou propriu populaiilor din regiunea Crunilor si altul care
relev stratul inia/alici indi*-europcne a trac.Ior nurd-dunrcui cu riturile
i ceremoniile aduse de ei.
:

Din substiatul pnindo-ouropcan, deci al populaiilor Indigene prireinem in legtur eu cultul morilor cileva fapte, asjiecte i date
in eaie intr o dal cu fotmaica ideii despre moarte i idem separrii
vieii de moarte, cu consecinele lor etice. Imediat dupa moarte, btinaii, de team. prxtau radarrul (dup ce sau fcut eforturi de a-1
readuce la via, dar piseau t locul in care a sucombat nu membru al
familiei sau in care a fost gsit cadavrul unui membru al comunitii
gcntilicc. Intr-o etap mai evoluat, ascundeau cadavrul in afara aezrii
gcntilicc, iu locuri ferite de animale i cile de circulaie, din teama de
umbra sau fantoma decedatului. i, in faza cea mai evoluat, nhumau
cadavrul cu un rit nu prea complicat, propriu vint orilor si pstorilor
mitive,

itinerani.

Abia

dup

migraia indo-europcan iu Kuropn de sud-ost, in procecu stdeniarizarea i dezvoltarea agriculformeaz o nou coneepie despic moarte
i un nou cult. al morilor. Predacii abia dac ngropa u

sul etnogenezei dacilor - o dat

turii noilor comuniti etnice, se

fi pote rite
morii la .sfiritul

paleoliticului. Iar dacii (rezultai din etnogeneza bti*

indo-europenii) ajung dupa multe i laborri la un cult al morilor
mai rafinat, in care remarcm o sintez organicii intre motenirea autohtona* i aportul indo-european. De data aceasta sinteza are in vedere
starea
m funciunea sociali, srcia si bogia, credina sau necredina in moarte',
ncepe nhumarea propriu-zisa la daci. Se menine ca atare o vreme.
Apoi trece prin citeva faze caro nu totdeauna sint succesive. "Ritul iuhumrii se fixeaz
zona dc aezare, gradul do impact sau influene ale
credinelor, locul nhumrii : in caverne (peteri), sub dolmene, in eiste
dc piatr, in tumuli ctc. Toate aceste tipuri de nhumare prezint o gama
ampla de variante tipice, atribuite dc arheologi uneori i popoarelor caro

nador cu

dup

17-1

lsind
Iaci. care s-au aezat iu Dacia si au fost asimilate,
tuinc Binale i ceremoniale funerare in eutlul mttrfdor la daci. Ne giudim
la ejmerieni, soii, coli ele.
O datA eu introducerea la daci a credinei iu nemurirea sufletului

au migrat printre

de tip indo-european si reglementarea unui cult corespunztor

incinerarea ia locul nhumrii. Cenua rezultat din incinerare

al
se

morilor,

pstreaz,

lor in cimitire de urne.

in vase de lut, iar acestea se nhumeaz la ritului
dacii nu au renunat la nhumare, ei o practicau sub
Ceea ce nseamn
alt form, ca nhumare a urnelor cu rosturhV incinerate.

Monoritnalismul este nlocuit

funerar.
tranziie eu biritualismut. K vorba de dou tipuri de
iiritu;ilisin
1) de concomitena celor dou rituri funerare chiar iu aceeai
comunitate etnic; 2) de dou variante ale mbinrii celor dou rituri
funerare a) incinerarea pe rug cu nhumarea resturilor i b) incinerarea
chiar iu groapa de nhumat. Cum constatm, iu al doilea biritllalism
accentul cade fot pe nhumare. Argumentul incinerrii const, dup unii
istorici ai temei, iu credina ntr-o via viitoare, descrnat de materie,
Arderea truin care trupul se nfia ca o nctuare a spiritului (...).
pului apari* ea o total cliU-rare a spiritului si ca o perpetuare a lui prin
btinaii
pstrarea ceauii trupului'", ldeea e justificat le faptul
Dacici n-au avut un cult al trupului mort (...); ei n-au adorat trupul,
i pstreze pentru o viitoare
nu s-au temut de el si nu si-au lat osteneala
rentoarcere a sufletului [in trup] [...). Au socotit trupul [o nchisoare]
Moartea fund o susi au dorit o cit mai grabnic sfrimare a [lui] (...).
prem eliberare a sufletului spre a se nla la Zeul luminii i al jocului
era dorit si cutata (...). Trupul era considerat un lucru inutil, chiar
dispreuit, fiind ncrcat de pcate, si de aceea se ncredina focului spre
piu ificare". )eci dacii credeau c dincolo de moarte ncepe viaa venica
Moartea nu era altceva pentru ei decit o lecitofie a sufletului in cer, o
mergere la zeul lor /.aImoxis" :W dar locul unde se aflu Zalmoxis era acela
3 Sufletele
..unde vor [trebui s] triasc venic, avind toate buntile"
ridicare
celor mori ridici ndus*. la Zalmoxis deveneau prin nsi aceast
itlntico zeului i triau in cospiritualitate divin eu el.
incinerare, cenua pus intr-o urn era nsoiii de o ceac
(ceaca dac j si de o strachin (strachina dac / pentru a fi nhumate mpreun iiur-un monnint individual sau intr-o necropol de urne. Ceaca
care decedatul
si strachina simbolizau in ritul nhumrii obiectele sacre cu
participe in cer Ia ospul nemuririi".
trebuia
in

8. Monoaceast faz

"i

bWtuausmuJ

ile

Dup

exista

- Paralel cu moartea prin incinerare

9. Moiirtea voluntarii.
ce trebuia t*amesager al zeului.
si o moarte prin sacrificare a unui
tras la sori
mtsigcr
rfinn
era
de
investit
cu
titlul
crificat pentru a fi
in riturile sacnf teiului
dintr un grup de candidai la nemurire, apoi iniiat
de preoi,
sulie spre cer in faa ini regului
si in cele din urmii zvirlit in

Ol

cm

a publicului din lneropola.

regale, a reprezentanilor armatei
ani pe muntele sacru unde
din
4
in
4
avea
loc
spre
cer
sulii
'Zvirlirea in
Trimisului i se ncredina
deosebit.
ceremonial
un
hieropola dac, cu
rostit cifrat de marele preot. Cel
in leoretun mesaj pontifical ctre zeu,
a atinge pmintul
prins in sulie
cer trebuie
A.

silitei

cm

fr

moar
spre
Daea trimisul cdea
fapt care insemna ca zeul ceresc i a primit mesajul.
murea, nsemna ca nu a
din sulie ne pmint, unde rminea schilod sau
preoilor i disprofwt vrednic de misiunea lui i era blestemat de cinul
zvirlit.

175

semnul

lui. Recompensate* celui trimi- in crr ca mc*ager ctre zeul

prin sacriiiciu era cinstea do a dobiiuli ncmuiiict. egalitatea eu
xcul, in poienile ntrite ale e mlui, i de a ii pomeni din jmiru
in pairii
ani la ceremoniile mesagerilor citului, in lisia remizeilur uari.

(uit

cl*-

suprem

In basmele mit ie- moartea v, luntar

caractettil de sacrificiu personal (declanM de legtura de Ninge. if ci ivitnl e. gial il udine ele),
in oare printele se Mierifie pentru coplul Iui *i inv w, pari en< iii do vi.ii.
unul pentru cellalt, aproapWe penuu nuncntl lui.

capt

Kroizurre inertul)

Clreul funerar. - h.i

ecen ee s-a numit in j reajmn.
erei noastre (seeolele IV i. e. n. pin in secolul IV e. n.) eroi zarea mortului.
Din materialele arheologice referitoare la croizarea mortului in Daci
reies*- c un rol deosebit il dein i cele referitoare la Ca ini/o m/ trac.
De
fjipt, ambele tipuri de reprezentri mitice funerare : cioizaiea uiorlului i
Cavalerul trac se leag intre ele prin atribute i funciuni mitologice comune. Daca. croizarea mortului prezint indeosebi un caracter domestic,
local restrins, Cavalerul trac prezint un caracter geneml comuuitar-etiiic
do divinitate katachtonic, de stpn al morilor unei anumite etnii. In reprezentarea lui, dini noi, capt o ntreit ilustrare i conic : de 1) mort
eroizat de comunitatea gentilie; 2) de stpn al morilor, adic de semidivinitatc funerar, i 3) de divinitate chtonic, cu unele implicite >au explicite atribute auxiliare solare. Iconografia fiecrei reprezentri mitice din
aceste trei ipostaze divine scoate in eviden prin elementele lor intrinseci
(alegorii, metafore, simboluri) funciunea care st Iii baza
reprezentrii:
Cavalerul trac simplu,
iiirMogomitii, reprezint mortul trofeul de comunitatea gentilic ; iconografic, aezat in faa unui arbore (cosmic sau al vieii
fi morii) ncolcit deun arpe. J)ar reprezint i divinitatea katachtonic.
nul leonogiaf ie eetft reprezentat in faa unui altar aezat ling
arbore
i cind e inconjuiat de acolii i animale chtonice
Cotitiibuii de amnunt la studiul Cavalerului tiae au adus C. Kazarow J =, K. Will", rmase valabile i pentiu descoperirile din Pontul
luixhelcnic si Dacia roman, cu retuurile i adaosurile descoperirilor i
interpretrilor arheologice intervenite in a doua jumtate a iroiului al
XX-lea. La acestea trebuie adugate i consideraiile despre Cavalerul
trac ale lui Vnsilc IVirvan* 4 . Apoi ale lui Dumitru 'Im!<n- S a lui
llamparuniau Xubar, ale Iui Radu Vulpe 27 si recent ale Mriei AlexandrcscuAianu ete.
pentru a precizii unele aspecte mitologice contingente
Cavalerului trac ne oprim la cea mai recent lucrare, aceea a Mriei
10.

din mitologia morilor

la

i.

dud

Iltmelirtut funerar.
f:.ee

paitc

vmi

Alexandrescu-Vianu.

ht *Mtft rncjraytoaxc* distinge dou tipuri de srofrars tohuuk

unul in reprezentrile banchetului funerar si altul in reprezentrile

clreului funerar. In ambele tipuri de reprezentate e vorba de o erohare
mitic a unui strmo comunitar deoarece atit scena banchetului cit i
aceea a cavalerului funerar sint atestate ..de inscripii de origine greceasc
micro-a-jatie". nelesurile schemelor iconografice se intilncse in cele
tutui

dou

regiuni vecine, Tracin si tireeia". Kroizarca defunctului iese ins mai

bine
eviden iu textul stelelor" care reprezint imaginea clreului
funerar.
Mria Alexaiidrescu-Viami. ..noiunea de hrros pe mormintele funerare nu apare ntotdeauna asociat

Dup

cu imaginea clreului,

ci

uneori nsoete scena banchetului funerar. [Se afl deci]

in cele
scene
a banchetului i a clreului fuuerar
cele dou ilustrri ale

dou

176

ideii eroizrji crlui decedat.

A>ocierea dintre iconografia clreului (...>

HlepH eioizrii exprimate prin noiunea de hrros apare in lumea
groac
a A ei Mei. Pentru
exist o unitate conceptual exprimat prin
termen i iconografie de ci re grecii din Kgeea i cei din l'ontos"*.
Mria
Alexandrescu-Vianu eomuler
..Krnest Will a ineeieat
demonstreze
tninsmitere-a acestei icpiczentri iconografice [pontic*] iu regiunile
trace
epoca elenistic timpurie ine din secolul al
i.
e. n. Dovezile pe
caiy Ic aduce Krnest Will nu atest o atare vechime"-"'. Prezena
sche-

miea

me, iavahrului trac iu teritoriul trac, .lui.;. Mria Alexandrescu-Vianu

pan- a fi anterioar, iar lspindirea acesteia in teritoriul trac nord
dunrean
trece de >fua de iradiere a cetilor pontice. Reprezentarea iconografic

( avaleiului trac prestat inlr-o analiz atent stileme

(elemente de Btfl)
uneml nebnull de sugestive pentru cronologia folosit de arheologii

funerari.

Om

vom

constata iu pul ca a doua a mitologiei

istorici al folclorului mitic au stabilit o filiaiune intre
divinitate funerara
a

ii

otn, ca i

morii, mai muli

Cavaleiul trac ci

sfiniul (iheorghe la romani, ca divinitate

crestinisnt
popoare din sud-estiil Kuiopei, dalorit in parte

la celelalle

iconografiei similare |i cutumelor, datinilor si tradiiilor

comune. Kiliauil-ea Cavalerului trac mai apare transfigurat i in teatrul
funerar, in
Cate se schieaz croizarea mortului la romni 21 .
Contribuia istoriei mitologiilor i religiilor la mitologia morii
asa
cum reiese dtii opera lui Mirreu Kliadc 35 . referitoare la perioada preistorica, este redus din cauza opacitii
documentelor arheologice" care
preiint-o viziune fragmentarii i iu fond mutilat a vieii si a gindirii
religie
Intenionalitatea religioas a rinfttorilor paleantiopi nu
poate fi descifrat din vagile resturi de oseminte sau de unelte * :
arme.
In schimb, religiozitatea vintorului paleolitic ncepe s-i schieze inteniile religioase
tipurile de morminte, unelte i arme care au suscitat
"'
Jtj 9* afabulafii para -mitologice i (...) ntemeiat comportamente
rituale
Dimensiunile mitologice ale omului cresc in civilizaiile agricole [care au ] elaborat (...) i rWiair cosmic (...) in
termeni mprumutai
din viaa vegetali" 35 Cultul fertilitii Zeiei Mame devine solidar acum
36
cu ..cultul morii" . Cifrul mitologic via -moarte-pote xisten se im-

dup

pune tot mai mult in structura i viziunea mitologic a popoarelor ajunse

pe aceast treapt istoric a dezvoltrii lor social-econoinice. Coutexiul
religios al ocupaiilor, iutii anexe si apoi autonome, ale
agriculturii, metalurgici epocii, bronzului i a fierului, relev alturi
de sacralitatea celest
(...) i prezena sacrahtfii telurice, la care particip minele i mineralele
(...) demonii, semidivimtile i divinitile lui homo faber" 37
Pentn perioada istoric, Mircea Eliade las s se neleag
acest
capitol nou al oricrei istorii a mitologiei romane face parte integrant
dintr o interpretare mai cuprinztoare a aa-zisci religii populare (folk re.

ligion)

comunitnr-etnicc.

Moartea si jertfii uman, animal, veuetal.

in problema concepiei asupra mori, , logografii si initografii antici se referi indeosebi la traci in
general. Se fac adesea confuzii trarfi nord-dunreni si tracii suddunreni. Confuziile sporesc ins din cauza migruiei pe'
teritoriul
Daciei
antice a unor popoare care au convieuit i au fost asimilate de traci.
Apollo din
Khodos specific pe sciii amestecai cu tracii" 3*. n
I atona Jtomniei se specific, pe ling daco-acii si geto-mixhelenici,
geto-lKistarnii, daco-sarmaii, ire au convieuit in Dacia
pin cc dacii
II.

:a

c.

177

dm

Dup

omogen indo-curopcan i un

terirelatrile lui Herodot, o parte

alungat sau asimilat.
apoi lot dupa Herodot
toriul estic al Daciei a fost Bt&pwlt de cimerieni,
n secolul " > * ">, de unde nu
.si gtrabon, celii au ptruns n Dac
.i in era noaMr. lordul-*
fosl izgonii de Burebista in secolul 1 i. e. n.
goi, iar unu cerceta.la lista confuziilor una in plus. intre gei -fi
sau
fiind de influent
este
romnesc
ca
ce
mediu
ceea
ai
evului
toii
i-sui

Dacia. IV noi nu m* intereseaz fenomenul general de suprastructur

iu ntregul Imperiu roman, ci numai situaia care s-a
CTCftl acestui fenomen iu special in provincia roman Dacii noulni
popor
daco-totnaL
iu

a cultului morilor

adaug

mprumut slav sud-dunrean.

Xe putem nchipui, n acest amestec de relatri,

ce dificil este

Au

ptruns in Dacia o dat cu administraia si legiunile romane

diferite credine i rituri legate de moarte i poslexisten provenite din
iiccideulul european, din sudul mediteranean, din orientul asiatic, din

de nedacic in mitologia morii.

menioneaz IA
n lctunl cu naterea i moartea. Herodot
restul tracilor, in afara celor legate de
Mfltl ffsiin aceleai datini ca i la
i plmg nenorocirile
n^tere si moarte. Rodite stau in jurul noului-nscut
dat
ce a venit pe lume. Sfot
noul-nscut.
o
le
ndure
trebui
ne care va
cineva, trausii
pomenite atunci tmte suferinele omeneti. Cind moare
i bucurindu-se. Cu acest prilej ei amintesc nciioro.
1 ngrop* glumind
-.
de fericit in toate privinele
firile de care scap omul si arat cit este
un
crob.z,,
obicei
pentru
Pwufoxograful lui Boa* relaU-az acelai
inuturile muntoase, dintre nurlie Ax tos
trib tracic care era poligam din
mur.-... se isc mire femeile
m Strvmon cind unul din [nwmhrii tribului)
i
dau
toat osteneala i amtau
prietenii
iar
nenelegeri,
[mortului] mari
mult acel
afle pe care dintre neveste a mbit-o mai

decelm

OM

ce este dacic

nordul

pentru oare moartea era cind o binefacere, cind o pnhnps.

metamorfoza, cind " metr m pxilmzil. Pentru romani moartea a fosi
considerat numai o trecere diutr-o fonn de
intr-alta, din viaa
pmintean in aceea siibjiminteaii. Viaa pamUltean era carnal, ace-a
subpmintcnn a umbrelor, a sufletelor de mori.
se explic de ce
romanii iutii i ngropa u morii in interiorul cotei, apoi foloseau altarul
po
tare ardea foeul sacru al cminului pentru urnele cenuii morilor. Conform
credinei romanilor, dup moarte Sufletele celor decedai erau socotite
divine, iar mormintele lor nite temple familiale. Cind ne vom referi
la
mitologia strmoilor >i moilor vom reveni asupra rolului larilor,
manilor
sj penailor in trecerea de la cultul domestic la cel comunitara!
romanilor.
In aceast faz istoric, ritualul si ceremonialul morilor ca diviniti
comunitare steli i de spie de neam ncep
fie reglementate de stat.

via

Aa

primeasc cinstirea era ludat do

decedat. Femeia socotit vrednica
apropiata.
brbai si de femei; apoi era njunghiat de mda ei cea mai
mpreuna cu cel al brbatului ei.
Si duna iieeca trupul ei emfiimorinfiita*
nenorocire aceasta, cci
Celelalte femei jale decedatului] socoteau o mare

Umbrele rtcitoare. Srbtori funerare.

Reglementarea admiuistrativ-juridic la romani avea iu vedere ngrijirea mormintelor, a
oframlelor
sacrificiilor ce trebuiau aduse periodic morilor, pentru ca
sufletele lor
nu devin umbn rtcitoare, n credina romanilor, ca si a.
oierilor, umbrele rtcitoare proveneau din dou cauze in legtur
cu
12.

,,4

aducea astfel o foarte marc ocar .

Mcla ..femeile (...)
O informaie similar este redat de Pomponius
brbailor mori
cadavrelor
deasupra
omnrite
fie
afar
s
din
cale
doresc
mai multe soii,
avea
brbat
Deoarece
un
mpreun.
si s fie ngropate
faa clor rare
pentru a dobindi aceast cinste ele ddeau o mare lupt in
moravurile
trebuiau s hotrasc aceasta. Se acorda aceleia care avea
nvingea in aceasta ntrecere era
si conduita cea mai bun, iar cea care
dezndejdea
culmea bucuriei. Celelalte jeleau cu glas tare si i artau
un aspect
ntrezrim
indo-european
prorenien
de
acest
obicei
n
{
fmormiMri/r
despre
relateaz
Herodot
indieni.
Tot
din cultul soiilor la
apoi jertfesc tot felul
tracilor bogai. Expun timp de trei zile cadavrul
mort], *t
de animale, i dup un nuire osp, nainte de care il jelesc [pe
'lic apoi o movil
h,mormntea=A (...)/*
NPVfcjf*
rsplilc cele mai nsemnate se
si statornicesc felurite ntreceri, la care
si
firesc
lucru" -. Aceeai informaie o
este
doi
cum
luptelor
in
dau
[i]
furnizeaz I'omponius Mela si despre deplmgerea naterilor (...)
i
dimpotriv prilej de srbtoare i cinste ca de lucruri sfinte, prin cint
Pont scrie ca geii pictoi
joc, la inmormintri". Ovidiu in Scrisori din
moarto a
.
si cruzi" din Pont socotesc viaa un fel de
aduse zeiei
Tot Herodot menioneaz paiele de gru ca ofrande
Herodot
Bendis, care printre alte atribute avea si unele funerare. Probabil
i meiul constis-a referit la spicele de gru si cele de mei, deoarece griul
Pont*.
tuiau bogia cerealier in Tracia nord-dunrean (Dacia) i in
Morilor li se aduceau ofrande animale vii : oi, capre, viei, date pe mormint sau animale sacrificate.
cucerita
Cultul morilor la romani, in perioada in care Dacia a fost
substrat relativ
.i transformata in provincie roman, era compus dmtr-un
li

se

178

Africii,

ind a

o nespus rivn ca

adstrat alogen alctuit din unele incluziuni

calchieri provenite din influene mitologice diverse aduse de corpurile

legionare romane Stabilite si unii din membrii lor integrai ca veterani

1 o via iiitietupt nainte de a se fi terminat iu condiii normale presupune a fi fost stabilit de Parce (ursitoare) Ia natere; sj
2)
cinstirea postscpulcral a mortului ntrerupta de urmai, din neglijena,

decesul

ucimplinirca ofrandelor si sacrificiilor funerare ta timp. in aceste dou

:i/.uii umbrele rtcitoare deveneau genii rufctoare,
care n-aveau alt
scop decit
se rzbune pe membrii societii din care genealogic au fcut
parte. Datorit molimelor, s-a interzis la sate ca morii
se mai ngroape
in ca.se i in ciui, iar la ceti s-a bot uri t s se ngroape extra-muros. Deci
<

in

ambele cazuri

cet

in zone relativ igienice pentru comunitatea familial i a

morilor trebuiau ins
participe mai departe la aprarea
mitic a patrimoniului public i a puterii romane. Reglementare dintre
morii i vii a ajuns treptat la fixarea ciclului de srbtori consacrate moiilor, a obligaiilor >i constringcriloi riturilor *i ceremoniilor aceMor
srbtori. Conform acestor reglementri administrat ivo-juridice, srbtorih
Jiimran cele mai importante iu .-.latul roman, Teralia si Parentalia, au
Cptat o dat comun (13 25 februarie), semnificaii rituale i ceremoniale analoage ofrande i sacrificii pentru zeii publici ai cetii, ea i ofrande i -acrilicii pentru zeii familiali, conform datinilor strvechi i prescripiilor etico-juridice dc gint. Rosalia. numit astfel pentru
se aduceau
roze la mormintele familiale i se fceau ospee pentru mori, ca srbtoare estival prezint unele aspecte ceremoniale inedite
de Teraliaii.

Spiritele

fa

Parentalia.

O dat
s-au introdus

cu

i jurisdiciei romane in Dacia,

srbtori romane ale cultului morilor. Dintre

instituirea administraiei

aceste

trei

179

cult al morilor, Kosalia *-a irapoa OMl mult al ii in

ipreheusibil pentru dacii
mediul stesc, rit m in i-t-1 *Mt;ulhu fiind mal
Kosalia (la daeo-rose face
devenii ceteni ai Imperiului roman.
mani Rusaliile), cu ntreaga lor trena de obiceiuri si tradiii mitice, dacosupravieuiasc in forme populare si dup nlspiudirea
romne, a reuit
noastr.
oficializarea cretinismului ca, religie de stat. pin iu vremea
7
Toi isorieii' culturii latine din provincia romana Dacia rw unose
Mtpiupunen-a cultului morii nvingtorilor peste ..1 al invm>dor. Ingcmanarea recuzitei funerare, a riturilor i ceremoniilor, a valenelor mitico
tot
in Diicoro mania,
si a semnificaiilor se resimte abia mai lirsiu poate
ea atare,
g vorba de l'aree (urse), semnele de moarte, moartea constatatnsemnele
inmonnintate, de
toaleta mortului, cintezele de priveghi, de
monmntului, tfMtfllft, brad funerar, de pomeni periodic.-, de ospul
ftuirfar, de vomindari; de danii etc.
La fondul daco-rouum al cultului morilor din perioada lian>fornoi de cult
mrii Daciei in provincie romanii se adaug elemente t forme
cele patru
al morilor aduse in Dacia de cohortele ie legionari recrutate din
puncte cardinale ale imperiului. Li aportul cultului funerar adus de Into-

rcete forme do

Aa

existenei,

de

legea

exprimat

in datini

rii daco- romane,

consemnate de datina pmin-

dup chipul

legii

romane.

nrii romani trebuie adugata liberalizarea rit urilor i ceremoniilor funeevidente

rare in faza de destrmare a Imperiului roman, cu repercusiuni
apariia cretinismului
si in provincia Dacia, iu procesul creia intr si
isiona
primitiv. D. M. Pippidi. in mai multe lucrri este preocupai de
din
coloniilor greceti iepe litoralul dobrogean al Mrii Negre. Intr-una
acesie lucrri so refer indirect la aspecte ale cultului morilor, iu legturii
cu ofensiva cultelor personale ale mprailor romani Caesar, AuguMiis,

anatolian i iranian. Se refer

-i a cultelor orientale: egiptean, sirian,
simbolul
direct la cultul morilor in studiile despre mormintul cu papirus,
palmelor inlate, cretinismul primitiv.

ca

lntr-un studiu consacrat figmrii motiUimi simbol funerar,

vului miinii w , in parte-a privind arheologia funerar din Dacia preroman
se
.i din Dacia roman, am trecut in revist tot ceea ce pin in 19G4
cunotea in literatura romn in acest domeniu : mina figurat in gravurile
materialele descoperite de
parietale (C X. Plopor, la care
Vasile Horoncan), scheletul cu inimile ridicate n mormintele CU ocru
miini din perioada bronzului, vase cu miinl
(VI. Zirrn), statuetele
ornamentale incizatc pentru perioada bronzului, tampilele de olari cu
rniinile ridicate in sus (D. V. Rosetti si V. Zirra), mina votiv a lui Sabazos (M. Macre), sigiliile de amfore (G. Caut aciuii), stelele elenistice
(Gr. Tocilescu, T. Sauciue-Sveanu), mina dreapt cu dou degete ridicate
Fr. Benoit), acroterclo cu miini ale unui sarin sus (Cavalerul trae.
cofag din Apulum etc.. ca simboluri funerare mixte: solare, medicale,
rziwinice. care circulau ca atare in cultura predac, dac, dac-mixthelenic iu l'ont i daco-roman in general.

adugm

fr

dup

Din structura mitologiei morii

la

romani (anticipat

si.

implicit, la

la daco-romani. De
romanilor beneficiaz i daeo-romanii devenii ceteni i imperiului. Cultul morilor, reglementat riguros
dc romani, atit cutumiarcit i statal, cedeaz treptat adminUtrativo-juridic, ins nu integral, cultului morilor populaiei dace romanizate.
so explic un teza (nu sincretismul) la caro ajunge mitologia morilor la
daco-romani, in care domin concepia veche indo-european asupra

grecii antici) uncie

elemente

liberalitile mitologice

.i

si

aspecte se transmit

religioase ale

Aa

180

Mina volIvA a Iul Sabnxlot

M. Macrta.

mipA

\. Etnotliiiiiiitolnjtu populara.
La contribuia arheologici funerare i a istoriei mitologiilor nelegem
i contribuia etnologiei
funerare (aa cum aceasta este relevat do etnografi:* funerar, folclorul
funerar i arta soraptuar) la studiul mitologiei morii. Etnologia funerar
cerceteaz inti relictele etnografice i de art popular i concomitent

s adugm

reminiscenele folclorice, ca documente rtnoistorice pro- i proto-romne,

tKiralel cu documentele etnografice, folclorice si de art popular vii care,
in ansamblul lor, exprim concepia i viziunea particular romneasc
inc in vigoare despre moarte si postexistenf. Deci, etnologia funerar
reconsider cercetrile mai vechi in comparaie cu cele mai noi, unele
chiar recente, de thanatologie, iutr-o sintez global
mitologia morii.

unitar care este

In expunerea mitologiei morii, conceput i elaborat ca substral prin aceasta a oricrei mitologii etnice.
nelegem
recurgem, pe cit posibil, la schema tematic a categoriilor
tul ideatic al oricrei mitogeneze

181

morii (daimoni. semidivimt i. diviniti

corespunztoare, enunate ea atre>
expunere
n capitolul introductiv al mitologici romne. Se nelege c In
nu im' iiitriivM-a/. aplieaica mecanic a uiu'i scheme derivate din schema,
a.
mitologici generale, ci numai a unei scheme orientative si selective
mai. rialului de caro dispunem in stadiul aetiud al investigaiei tiinifice.
mitico, a Ierarhiei divinii rt

ni

eroii si

li>r

riturilor si ceremoniilor

e.-temai mult dCCt

!).> arcea, mitologia morii in riziuw rommeatc
folclorului funerar i
o sinte/ einothanatologie etnografici funeiaie.
iu structura ei (*ti- i exprim un
artei somptuaie. S-ar putea spune
strcuhi inventar Juncrar. De aceea nu putem pune sonm debilitat.'
care studiaz moar
intre mitologia morii si cele trei discipline etnologice

sompiuar). Mitologia
tea (etnografia timorar, fololmul funerar si arta
aceste trei tiine etnolojnortii folosete selectiv materialei.' furnizate de
elementele dm care
reias
gice, pentru'a descifra din roninutul lor
concepia si viziunea despic moarte in spiritualitatea lomufl, pehitu n
viziuni
surprinde esen i semnificaiile iMoiice ale acestei concepii i
iu autenticitati-a si in continuitatea ci.
Despre unele asperte etnolhanatologice lomne s-au ocupat Dimilrie
i muli
CaiitciiuA B. P. Brfea", Simenii Kl. Mariani Th. liuiadu
obiceiurilor si
alii. Toi au aUmlat in studiile lor metoda descriptiv a
morii,
miturilor funerare, trecind in revista: seninele de moarte, cauzele
momentul morii, toaleta moliilor. piegtirca sibiului, a inscnmelor fune-

de inhumnre, cortegiul funerar. nhumase reduce numai la descrierea

sMematica a morii; ea ptesupune si o interpretare escatologica a funeaici ncolo ncepe.
raliilor. Numai ci mitologia morii de abia de
depeascNici unul din specialitii menionai nu i-a propus
propria disciplin pentru a desprinde temele si problemele nulologioi
morii la romani. Dttpi piopriile-i mnurisiri, .Mireea Eliade" afirma ea
Chicago
inut ..citeva cursuri i seminalii recente la Universitate-a dm
despre mitologia morii i riturile funerare" i cil [in volumul al doilea al
aceleiai opere] se va ocupa i despre colinde, cluari i alte t*medo mitopermitem
logic a morii. Cum nu cunoatem toate aceste materiale, un ne
anticipam in ce consta aceast tem enunaii de marele nostru com-

rare,
rea,

a pomenilor. doliul,

succesiunea.

riturile

Dar etuothanatologia nu

;i.

patriot.

s sesizam
n interpretarea noastr a mitologiei morii ne propunem
cele pat ni trepte de v<;\*'icrarf sau de sacralizare a morilor, reprezcnlind.
Divinitile proiu fond. cele patru transfornuiri .stadiale ale divinizrii.
priu-zise pot trece prin toate stadiile sacralizrii, pot involua in scmidiviniti. penii si -mi) i revolua de la acestea spre fomufc lor dominant

diviniti.
eroii pot involua spre daimoni i revolua spre senudivinitai i
Teoria lui .f. Campbell, dup care eroii pot avea 1001 de fee divine nu

explic natura tninsfoinirilor stadiale, adic a ipostazierilor divine la

care ne referim, ci numai a metamorfozrilor divinitilor in funcie do
unele preocupri ale lor. Asupra acestor aspecte teoretice alo transformrilor divine am insistat in Introducere in partea intitulat ipostaze i
metamorfoze divine", in care am precizat in ce const natura ipostazelor
ca ncrcturii gradual-divin i natura metamorfozelor ca -schimbri

via

formal-sacrale de
n elaborarea

fr

unele forme ale realitii

teoria lui

182

ix>sibilo

(c\\ mitul lui Icar, lui I*romcteu ctc.).

Intrueit unele aspecte ale thanatologioi
analitic de menionaU specialiti romni, nu

romne au fost prezentate

nelegem s revenim asupra
lor, decit acolo unde cercetrile noastre
aduc dale i interpretri noi ca
i asupra acelor aspecte care an fast piu acum studiate iu prip,
sau
arora noi le acordm o valoare inedit de resturi mitice, fn.s
cum aceste
aspecte ale mitologiei morii pot alctui teme generative
desine stttoare
in mitologia romn (exemplu ursele, strmoii
i moii), nc-am hotrit
le
sa
prezentam separat in capitole anume. Prezentarea noastrii
urmrete,
numai adincirca problematic a temei abordate, pentru o cuprindere
mai
ampli a laturilor
<

mitologiei romne.
Acolo unde va fi cazul, ne propunem s urmrim i tran*
figurrile
"' ''"'""< ercfwa primitiv ale unor
OSpeOte ah- mitologiei mOJ 1 li pori ni
putea astfel mtui mai departe capacitatea poporului
romn de a miti/a
i ui domeniul confesiunii lui oficiale, in spiritul strvechii
lui
"

concentii

mitologice.

Cu toat unitatea de ideaie i imagologie mitic,

in sistemul de credatini i tradiii mitice funerare se intilnesc

uneori elemente si
aspecte thanatologicc care contrariaz bunul sim, frustreaz
imaginaia
perplex* orice capacitate dc recepie a
omului de

dine

tiin'"

Xoi nu Q c propunem
trecem in revist toate eontraricttile, abe,
i absurditile
pe care le include orice cercetare analitic a mitolomor ii ci numai s redm caracterele ci eseniale, temele i problemele
u
dcr<si pc carc
in

....

raiile
giei

ssK ss ^Lr

i de^dniim.niziirea. - Romnii considerau oin

mediu pe unii mori ca daimoni {ca genii), protectori sau distrugtori a familiei, spiei de neam, obtii steti, ai comunitii
de ginta,
ai cetii i chiar ai t.rgului i oraului. Daimonologia
morii, ca parte a
mitologiei moru, e cea mai complex in istoria
mitologiei romneti,
r.xpiieaia -o datorete mai ales impactului poporului romn
cu popoarele
migratoare, a cror mitologie general se afla ndeosebi
pe treapta demo15.

Daimnnizarea

in plin ev
i

nologiei. Popoarele migratoare

reduceau relaiile lor social-economice cu

protecia divin a daimouologici lor funerare, in primul rind,
< are indirect a contaminat i influenat datele
generale ale daimonolo^iei
autohtone.
Orice daimonologie funerar este de fapt sau poate fi prima treapta
de elaborare a unei mitologii a moru i prin aceasta a unei mitologii etnice.
rara daimonologie funerar nu poate fi conceput nici
o mitologic a moru.
>tudinl daimomlor buni sau ri, celeti sau terioraorfi, aerieni
sau subterani,
al daimomlor care impun omului un echilibru
spiritual sau caro ii dezechilibreaz spiritul pentru a-1 subjuga i il subjug pentru a-1 pierde,
alctuiete
un capitol ce ine de viaa domestic, steasc, citadin, de condiia umn
'

romauu

la

destinul uman.

ocazional profan.

Campbell e numai un aspect al ipostazelor si metamorfozelor divine care seaplic nu numai la eroi, ci pe ntreaga
scar a divinitilor, in daimonologie, scmidcologie i dcologic. Campbell
ei.

interpreteaz cvhomerUt eroologia, renunind cu totul la substratul biopsUiic al fanteziei creatoare de mituri referitoare la
demoni si zei,
a
porni de la realitate, dar care anticipeaz

Daimonologia morii la romni relev primele reacii ale omului in

cu misterul morii".
ntocmai ca i mitologia antic groco-roman, care menioneaz
categorii do daimoni (sau genii)
superiori (celeti) sau inferiori

legtur

dou

183

roman cente dou categorii t\c fpturi daimtmiciy

prezint o ipostaz umana i una traimuinan (de spirite). Fpturile daimonce proviu din mori, rare ca oameni s-au nscut nsemnai i au din
sau rea. In timpul vieii i lupii moarte spiritul
via\5 predestinat,
lor a acionat conform caracterului lor daimonic genuin.
Daimonii benefici si cei malefici ii contracareaz reciproc activitatea,
daimonii benefici au nfiare plcut, sim firi
n ipostaza lor
tandre, an privire senin, se comport hlind si fac acte tle binefacere, sprijin pe srmani, alin suferinele bolnavilor i handicapailor, fapt pentru
(tnfa*Dali)< i" mitologia

hun

uman

dup

considerai genii

protectoare ale gintei.

care
pecap. au prul
Daimonii malefici in ipostaza lor uman se nasc cu
rocat i ira spierii prelungit CU o codia, uneori picioarele sint cu copite,
n* ipostaza lor uman, daimonii malefici se comport ca oameni sadici
rufctori, hoi, criminali (cu prinii si rudele, cu vecinii si prietenii lor),
iar prin moarte daimonismul lor malefic crete iu grad i putere.
Geniilor bune li se consacr un cult periodic de abordare n comunitile gcntilice, tribale sau etnice. De ta adorare spiritelor bune se trece
sau consacrare. Spiritele bune,
Ia eroizarea lor prin rituri de sacralizare
in noua lor calitate, devin eroi protectori sau eroi sal ra lori.
Oamenii ri. din care provin daimonii ri. puteau fi mpiedicai s.
fac ru prin rituri de Smblinzire sau chiar de tlestlaimonizare pariala iar
dup moarte, prin rituri antc-ftepulcrale (cind erau considerai, din via,
scpulcratc
strigoi, moroi, pricolici si iritm -au inutile in cazul lapidarii)
(in timpul inhu mrii, normate sau anormale iu cazul cluarilor ucii in joc de?
7 zile, la trei -sau
adversarii lor. ali cluari) sau post-sepulcrale (la 3
apte ani), prin rituri de desdaimonizare radical 1*.

moarte

sini

faste,

ci

n cazul unui demonism acut cu efecte imprevizibile, intervin

cele

pare

mai multe

la un'

ori in

via

rituri tle mutilare

i dup moarte

de

extir-

inimii), i uneori rituri tle decapitare post-sepulcraltl

fatidic (3 sau 7) de zile sau ani.

incinerare

numr

Prin mistere teurgiee" incercau grecii

1
tul spiritual'

rituri

romanii s purifice sufle-

B, ,, 'distruge fiz ' 1>

1
ntoarcerii sufletului la zeu" (E. Bl
,. pentru realizarea

::vt\uomxl, t^u-/^),

dai dc daimoni ri

si

cu

riscul

dea

'

Dodds. Dialectica spiritului, p. 321 - 322).

n concepia popular a romanilor, daimonii ri nu puteau fi conjurai
se mbuneze numai prin cuvinte, corpurile lor nu puteau fi purificate i nici pedepsii s renune la activitatea lor. ol distrui pe calea,
magiei distructive, prin rituri riolente de dcsdaimonizare.
Pentru romani, mitologia morii se refer la tematica morii i jostuistenei. la ntruchiprile mitice care intervin in procesul mrfii sau poslexistenei i la ritologia funerar.
Moartea i postexistena au fost considerate, in istoria credinelor

mitologice ale poporului roinftn. cind rezultatul verdictului inexorabil al uneia dintre urse, cind drept efectul luptei dintre zeii potrivnici
Purtatul
Xefrtatul, care ii disput mereu rostul creaiunilor lor:
si ideilor

omul, animalul, planta. n aceast disput, accentul cade pe om, fptura

eea mai apropiat de divinitate. Cum vom constata in capitolul consacrat
autropogoniei pieirea sau moartea ciclurilor de oameni este justificai
mitic diferit.

Prin moarte, dup mitologie, sufletul omului se rentoarce in lumea,

sau cealalt lume, unde duce o post- existen conform vieii

spiritelor

184

lui

buie

pentru ca ntoarcerea
s fie respectate toate

fie o

integrare cu comunitatea morilor, tre-

riturile funerare.

Moarte este. conform concepiei thanatologice romneti, inerent

oricrei fiine pmiuteti, pentru
orice fiin incepe s peasc pe
drumul morii chiar de la natere. Semnele morii accidentale sint diferite
de cele ale morii naturale. Moartea ceidentl este anunat de vise zise
profetice", strile de nelinite, graba dc a ncheia anumite socoteli din
via cu nulele, prietenii, vecinii.

Dup

decesul succesiv al citorva copii din aceeai familie (intre 3

se recurgea la rituri speciale fV mpiedicare a acestui soi de moarte
-e
ntrea ultimul copil pe pragul casei. luindu-SO cumpna lui cu un
bolovan, are era apoi ngropat ca un mort in curte gospodriei; sau fl
vindea ultimul copil pe fereastr sau prin gard primului trector iu zori
de zi
natere i i se schimba numele predestinat cu altul lat de
trector,
care se rscumpra copilul: sau moaa sftuia pe femeie
nasc p> puntfnt, pe pair n cmp sau pe eatru casei pentru ca pminInl-mum, paiele sau focul casri
apere progenitura mpotriva duhurilor
necurate, care provoac moartea timpurie. De pe pftmlnj ftul era ridicat
in sus la grind, nchinat la soare si apoi scldat ritual (prima scald).
-i 7).

dup
dup

I. moartea natural, le boal sau de btrinee, erau alte semne

psihosomatice personale i semne provenite de la animalele domestice
de curte sau de la psrile nocturne are veUosc astfel dispariia. Nu
este cazul s le inirm pe toate acestea in sinteza noastr integratoare.
Odat moarte declanat, rudele, vecinii -au prietenii procedau la toaleta
mortului, aa cum e descris analitic de Simeon FI. Marian*8
Pentru a nelege iu ce const concepia >i viziunea morii la romani,
M impune in prealabil o precizare. ntre om si plant romnul a conceput
ci 'substanialitate mitic prezent in toate etapele ciclului vieii lui. do
Ia natere piu la nunt. La moarte i dup moarte".
,

Moartea pe pmul sau pe puie.

Dup o datin strveche, cind
s moar, era pus pe pmint, pe paie. numai in
altfel suporta mai uor moartea, ltitul morii
ISr perna, iu creliua
pe pmut MUI pe paie era indeplinit CC precdere de agricultori si pstori
in zonele de finea. a depresiunilor intra- si cxtracarpalicc. Copilul era
ritual nchinat de mic Ia brad. Cretea avtnd grij le dublul lui. bradul.
Destinul lor se mpletea In tot timpul vieii. Cind tinrul se mbolnvea,
lrinii mergeau la brad s-i cear ajutor. Cind se nsura, mergea la brad
anune ritual de nunti, bradul participa la nunt alturi de miri, era
purtat in hor nunii de brdar. Dup nunt, bradul era suit pe cas pentru protecia vetrei mirilor. I-i moarto se folosea bradul funerar.
Mi.

inova

trgea

cma,

Aa se face
bradul deinea un
17. Itr.idul iu milohi<|ia morii.
important in mitologia vieii i continu i i cea a morii.
In Itucnvina, piu la inooputu! sccofallul al XX-lea. pentru moartea
survenit n aa-zisc ..locuri neumblate", cind lup imlelungi cutri
rinlielo celui considerat mort nu au putut fi gsite i recuperate, se
tcea un cenotaf. in care se ngropa, dup toate regulile, un trunchi de
brad. Iu acest caz bradul trebuie
Aib statura aproximativ si flo>enia" cuvenii celui cmsiderat mort.
Iu virful bradului -are substitui mortul se punea o cciul alb
(Simbol al puritii) cu prim" negru (maneta de blan, simbol al doliului).
Pe dou ramuri opuse ale bradului SC introduceau mluecile unei
nil

cmi

1B5

cusute cu flori si apoi ale unei bundic. Trunchiul bradului era petrecut pe
eraoul unui iar alb. Trupul improvizau lin brad ora incins cu un bru
rou. Bradul astfel invemintat ora aezat in sicriu i pe presupusul piopt
al moriului se punea o icoana".

Un Unr

In aceast

masc-cmas

ora introdus cadavrul

nud i apoi aezat

in sicriu pentru inmormintare.

n m*tile-cn>i de inmormintare erau imbrcai numai cei ce ooniu via

i Io confecioneze. Kitualul confec-

fanenn pocind erau inc

nu a fost nsurat) presupus a fi mort era,

nlocuit cu un trunchi do brad tinr in cosciug, ltitul ii avoa explicai:*
lui tlmnatologic. mrc omul din Carpai si bradul carpatin cosubstanialitatea magico-mitic i o comunitate de destin se manifestau in tisite
mprejurrile vieii i ale morii, iu baza credinei gencralizaio
ricean
om ii are un duhlii reijetal in viaii.
n cirful bradului c scris soarta copilului. Copilul cretea o dat cu
bradul. Iar destinul lor se ngemna in tot timpul vieii lor. Ciut] ii mirul
voia sa se logodeasc, lua drept martor al inteniilor lui faa de fat un
brad. O form de prenunt fceau tinerii pastori din Poiana Sibiului u>
pdure, naintea unui brad, tinde tnra pereche ii jura reciproc credin
si cstorie. Pentru nunta. flcii din ceata tinmlui alegeau un brad di
pdure, ii cereau iertare ca il taie, dar fac aceasta sil irul loc de mire/
[pinii la nuntire 1/ cil este de virsta/ mpratului nost"'. Era mpodobit
cu panglici, beteala .i flori de cumnatele de brad i cumnaii de brad i purtat
de brila r, un fel de stentor in colocrie la casa miresii, unde juca hon*
bradulni"spunind bradule,brduule, te jucm drguule /la casa miresii/
i-a imprtesii / ca
ii tu parte / mirelui do departe (. .)"**.
Ln moarto so tia un brad din munte. Flcii din ceat se rugau de
asemeni s-i ierte c-1 taie, dar a murit fratele lui i trebuie s-1 duc la
imuormintarc. Si in procesiune funerar era purtat in alai la casa celui
decedat, de unde apoi era inclus in convoiul funerar la cimitir i implautat
pe monnint.
Celui nelumit mort in strintate'' se ridica un cenotaf in cimitir
i in sat, in faa gardului o troia si se dedica un brad spre pomenire.
tul urnit (care

18. Mustite funerare.

In legtura cu toaleta

s menionm unele aspecte care au

fost neglijate,

tar

morilor se impune
dei prezint o impor-

deosebit pentru mitologia morii. Nc referim la nuVtile funerare

multiplele lor semnificai' magic-miticc ce le colport prin alegorii, metafore si simboluri. I'ncle prezerv imaginea mortului mpotriva,
unor demoni malefici, altele substituie ni una mitica a strmoilor ancestrali, si altoie nsoesc funeraliile tu valenele lor mitico de imagini alt- unor

la

fpturi divine.
Din categoria mtilor care prezerv imaginea mortului, no referim
la masca-emay de inmormintare (din judeul (orj) si la pinza de fal

jude )"'.
Prin masca-cma de inmormintare trebuie > se neleag o uutsc,intcgral sau o masc-oostum" realizat dintr-o
lung, esut
din einep sau in netopit, astfel incit s nu aib nici un orificiu pentru cap
i minooi; s fio deschis numai la poale pentru a puloa fi nfundat cu
un nur petrecut in tivul poalelor ca s le string i s le lege ea o gur
de sac. Aceast cmaa complet nfundat ora confecionat in cas chiar
de ctre femeia pentru caro era destituit, sau pentru printele sau soul
ei. Era uor ornamentat in dreptul capului cu patru gurele brodato
in rou, dispuse simetrie fa de o a oiueca din mijlocul lor. So ncheiai
tbliile do pinz cu ..eheie" i rar cu ciucuri" roii, ca si minecilo si
(din acelai

cma

poalele.

186

ionrii disprut odat cu credina in utilizarea tor. Era un dublu instrument de prezervare magico-mitic pe dc o parte a cadavrului mpotriva
:

daimonologiei nefaste a murmintului,

mpotriva unei eventuale strigoizri
l"n substitut al

mst ii-omi

pcdcult partea membrilor

familiei

dup

moarte a purttorului ei.

de inmormintare este pinza de fa",

un fel de masc reductiv de tipul obrzarului, utilizat in toat perioada

feudal la inmormintrile celor care aveau dc ascuns un rictus de boal,

li
o mutilare accidental a feii sau care au lsat cu limb do moarte
acopere astfel faa. Pinza de
putea fi un tergar ngust, caro se
pune orizontal pe faa.
Din toaleta mortului (frate, logodnic, so, printe, bunic) fcea parte
in trecut i ritul tierii podoabelor capilare, cosiele, uneia dintre femeile
din familie (fetei, surorii, nevestei, mamei naintea mortului si depunerii
lor ea ofrande n sicriu si pe mormint. Tierea cosielor ora col mai pios
gest pe care il acorda mai ales nevasta mortului, in lips, fata mortului,

.-e

fa

187

Rora sau mama lui. In comunitatea Ieasc mutilarea capilara in semn

do ofrand funerarii om privita cu maro cinste.
Se cunoteau dou variante alo acestui rit funerar una conform
creia cosiele tiate se aezau in sicriu linjzA cap t pe umeri, la dreapta
i sting mortului i alta conform creia femeia care-i tia prul punea
o cosiii in sting mortului in sicriu si alta o atima la stilpul funerar care
:

iiiinormintarc la capul morinintului. In unele pri alo

pinii n preajma vremii noastre, din varianta
po moi mint.
a tloua a ritului funerar, numai punerea cosiei intr-un
Informaiile referitoare la ritul ofrandei funerare a cosielor nevestei
mortului au fost prezentate de T. Fnmfileea o simpla curiozitate t liana tologie, fnl mi se comenteze formele, rostul i simbolismul lui in comunitate-a steasca feudala.
se nfigea

dup

Moldovei a supravieuit

Pentru a sesiza importana acestui rit funerar i semnificaia lut

mitologic, simeni nevoii sa aruncam o privire retrospectiva asupra altui
rit strvechi similar, referitor la sacrificiul funerar la traci. Ne gindim
llerodot. despre a crui referina am mai menionat in acest capitol.
l:i
Este vorba de sacrificiul uneia din soii sau concubine naintea iumorminlrii i dup aceea a ngroprii ei alturi de brbatul mort.
ntre acest rit strvechi de sacrificare a unei femei iubite in numele
tuturor celorlalte femei din familie i ritul sacrificrii cosielor unei temei
iubite din familie (fiica, sorii, soie sau mama), exista o legtura ancestrala

magioo-mitio. Fondul ritului este sacrificiul uman (iutii integral i apoi

parial disimulat ), care era fileu in ambele cazuri inainte de actul iuinnrmintrii: ID primul caz prin njunghiere - deci un fel de Miere; tu al
doilea caz prin tiorca proprin-zisu a podoabei feminine - deci mutilarea
t

prin

taiere.

Ipoteza noastr, care are ansa ile a fi veridicii, explica tierca si

aezarea cosielor in sicriu ca reeditarea in alt,- comlifii otnomitologico a
sacrificiului funerar global la traci prin r-un .-acrificiu funerar parial
disimulat la romani, un simbol al rentregirii audroginismului spiritual
printr-uu tratissimbol nl aceluiai audrogiiiism. IM ionii i aezarea rituali
a codielor (fel ei. surorii, mamei wn nevestei) iu cosciugul brbatului mort
din familie (frate, tat. so) sau a unui brbat intrat iu familie (ca logodnic
sau so) attQ MM relict funerar dublat do rcminiscenfA mitica nceea< OK-a
transgresat do la sini vechii indieni prin indo-europeiii. K vorba de mitul
naiilor iu forma integrala, motenit de traci ca popor iudo-europe-.iii si
transmis in formo transvaluate la romani, in compoziia etnici a crora,
intra o doz de siuge trac, asimilat de singele latin (deasemenea indoouropoam. Drept vorbind, cultul sat iilor a Mipravieuit la indieni pi iul
n plin ev mediu asiatic.

De

10.

Kerea>!ra

-iiflcluliii.

De

recuzita

mortului mai ine-

toaletei

Mierea unor orificii, CU anumite rosturi rituale, in hala iticriului. Siuicon

FI. Marian menioneaz pentru Transilvani: i Bucovina platina de-a
ne infamia .ticriul cu totul la picioare*', cu ceea ce bocciu spune
trebuie
lsate n csua de brad (...) usi la picioare*
numai in Bucovina
cil se face do-o parte i de alta in dreptul capului mortului citeo ferestruica, pentru ca sil so nl sufle, ml vad gloata ce s-a adunat ca s-1 petreac,
i sa -i ia ziua bun de la ea", sau in Muntenia o mic fenlstniic in dreptul capului, ca s aiUl jm* undo vedea i auzi sfaturile ce
se dau (...) i
intra bruisca s ciupeasc de nasul mortului ca (...) s inceap a pu-

trezi"

Ca dement de continuitate iu mitologia nunii, prin ritul ferestrei

sufletului nelegem, ine din neolitic, o sprturii in pintecul rasului funerar
in care -o pune; cenua cu oasele calcinate lup incinerarea mortului**.
Din neolitic s-au transmis piiul in evul media credina
obiceiul perforrii
unui orificiu in cutia cu oseminte (cosciugul), pentm ca acesta
pOttCft
comunica in timpul consacrat bo-irii i
aceea cu comunitatea lui
familial sau steasc.
din evul mediu si pi iul in prezent s-a continuat perforarea unui orificiu in sicriu pentm a ndeplini aceeai funciune-

dup

Aa c

ritual nchipuita din neolitic. Sub influena cretinismului s-a susinut

orificiul este o fereastril care servete sufletului mortului in Marea Trecere pe Lume: cealalt,
mai nuda i
revad prin Vmile vzduhului
(influena medievalii) pecei dragi lucrind i vorbind in junii casei in gospodria lui de pe pmitit.
Ritul ferestrei sufletului" 80 s-a meninut de-a lungul versantului
exterior al tai palilor Rsriteni si Meriilioiuili pi iul in secolul al XX-loa.
Lfl fere i>tni sufletului", in timpul priveghiului nocturn pil pi in 0 luminare
i se bocea. Bocetul Ia fcreastnV* (se nelege la femistra sufletului",
nu zorile care se bixeau la ferea sirii >. iu versuri, era de o sensibilitate poet ic
inegala t in alte produse ale genului funerar. Bocetul la fereastra sufhlului
semnifica totodat i o traiissimbolizurc poetic a strigrii la urechea mor-

tului,

lent,

buit

in oapta, de trei ori, de irei ori normal i de tn-i ori vioa l readuce la
din eventuala letargie in care ar fi fost prde daimotiii malefici ai morii. !n acest caz fereastra raflctoluf"

pe nume,

via

pentm

acest rit funerar tratissimbolizat al sacrificrii cosielor >oiei

pe mormiiitul soului decedat sintem nevoii s legm i

menionai de Simooti FI. Marian. In Raliat [in 1M2J,
ajunge cu mortul in iutirim. o femeie din neamurile acestuia,

in sicriul sau
alt

rit

cum 10
mu m.

funerar,

soie, soni sau o alta nemoienie. alerga naintea procesiunii, se

arunca n uroup *'\ cu umaram in mina dreapt atingea pereii gropii de
trei ori dup olalt. ea i cum ar voi *-i mture, i apoi iase afalil". Atit.
despre acest aparent ciudat obicei funerar. In realitate e tot un relicl Wr
rit jum rar care vine s confirme strvechiul simbol al cultului -uliilor

KTJjslri

vjfl-iulul.

M.'licdlnl.

n-prozini mai departe transfigurarea plastic, in corpul sicriului, tot oda tA

a urechii i a whiului mortului.
I'entni mitologia morii fereastra sufleiului prezint o importan,
deosebit prin formele pe caro Io ia. prin numrul lor, prin funciunea
lor >i prin geneza i semnificai iii strilvechepecare o promoveaz. In sicriu
:

printr-uu iratissimbol funerar feudal.

18b

Ilohllu-Scvrrln.

189

dona* ferestre ale sufletului" po care stenii le denumeau, ea

fost 11 n singur orificiu, fereastra sufletului". FerettreU nu fiefului
ora de fapt,
orificii laterale, in Iada Mieriului, fcute in dreptul capuiu anumite
lui, in foruri de triunghi (pentru brbat A ; pentru femei v
/oue iu forma de cerc
sau de ptrat
uneori paralele i iu forma de
inclucruce. Orificiile acestea rmincau deschise tot timpul priveghiului

tiau

se

cum ar

fi

dou

siv la ntrupare, cind se

acoperea

Li ferestrele sufletului
d ard continuu piu Iu

sicriul cu pAintut.

Cind

aeza mortul

se

se aprindeau luminri in sfenice. care

trebuiau
ieirea mortalul din cas. Tot la ferestrele .tiflei ului se bocea iu versuri sau liber, in nopile de priveghi. In versuri bOCCau bt rinele salului: boceau n renuri bocitoarele profesioniste; boceau liber rudele apropiate.
Plnfi la nceputul secolului al XX-le-.i inmormintarea in sicriu cu
ferestre ale sufletului a fost rspiudit in Introafli depresiune intra- si
i.vtracarpatin\ din nordul rii plnfi la sud-vest la Du iu. re. la Drobeta
Tiirnu Severin. Confecionarea ferestrei sufletului coboar in timp de la
sict e Li vanele funerare de pe teritoriul Daciei anteromane, care aveau pe
pentru a se alctui un orificiu
partea superioara a pintccelui o ciobii
celui din vasul funerar tfi poat intra i iei
prin rare xuflrtul
voie
minunare. Deci fereastra sufletului e o practic i un rit
preistoric, la populaia autohton din Dacia preroman. care a fost transmis priuir-o continu tradiie ritual i ceremonial funerar, lat un
ciul funerar cu accente de bocet cules de noi din nordul Mehedinilor: Cat (...) Catii./eat ce-am fcut, lad cum ai vrut; ce i-am
rinduit. ineteri am tocmit, nou meteri suri, cu nou securi, lad ea
zreti, ce sc-ntimpl-n sat. de
s-i fac. cu nou feretri. s-auzi
si ce ne lipsete'
cind ai plecat, ce se-ntimpl acas, ce avem pe
Pe-o fereastr vezi,
vezi
mi crezi ; pe alta s-auzi,'
.i nu priso-eie.
s-auzi
n-auzi
pe alta sa- i vie miros de tmiie; pe alta in soare lieliet,
de mioare, pe alta tu lun ce-abia neimbun cumde-atita sil ne zbaiu sicriu

ur

rmielor

dup

dup

mas

tem de mil.

cum

unii ne

fur

alii ne-ujur

...)".

20. Vi tificarea mortului n sjirctacolul funerar. GoQtul i 1 BWlIB^I

In primele
nopi de priveghi, iu camera funerar sau ititr-o
alturata se petrec ilou Categorii de jocuri : unele de presupus vivificare

camer

dou

a mortului, complexe, ile rorarler rrotii ialtele.Mmplexc, de rrremon iul funerar. Primele urmresc paralizarea influenei nefasea morii si demonilor
morii. n literatura etnografic ucrainean vivificare-a mortului prin jocuri
ce au un caiacter erotic este descris cu lux de amnunte 41
Printre jocurile de ceremonial funerar, unul studiat iu .semnificaia,
.

de cele mai multe ori mascai, intrau tiri pe un scaun lunguie de lemn.
numit ral. Cel din fa ora Vornicul, cel din spatele Vornicului, Gogiul,
aezat in poziie normal. Vornicul ddea bunii seara celor ce privegheai
mortul, i anuna innurtoarea Gogiului, Gogiul mut. zimbea trist tuturor.

Dup

ce Vornicul eu Gogiul pe cal ddea ocol mortului (aezat in mijlocul

camerei), ieea. n ocolul dat mortului. Vornicul spunea sil-i fie de bine,
Gogiule". Iu o.-olirea camerei, care era totodat i ocolul mortului, Vornicul fce-a glume i ironii decente la adresa nsurtorii mortului
alias
Gogiul.
o pauz, cit era nccc>ar
se trag pe git dou igri, striljerul anuna din nou intrarea Gogiului. De ast dat Vornicul stiltca normal pe cal. iar Gogiul mut dc-a -ndratelea, adic cu spatele la Vornic,
n mersul tirit al scaunuliii-cal, Vornicul horea pe Gogii, mprind pietricele (nchipuind pomana) si beioarc (inclipuiud luminrile). Vornicul
se jele-a in faa fiecrei femei ce veghea mortul, iu forme corespunztoarevirstei, gradului de rudenie i simpatiei ce i-o nutreu. nconjurind camera
funerar i deqi i pe mort. ieea Ursind scaunul-cal cu Gogiul mut n
spate.
o alt pauz, intr Vornicul cu Gogiul clare in poziie normul pe ap a u un I rol. Vornicul ddea binei, spuuind fiecreia in parte cil
a nviat Gogiul, totodat" ceri ml
i
se restituie colciea" (pietricica)
i ..luuiinricu** (beiorul) primite. Cine nu le pute-a restitui era lovit
cu miyca (o biciuca), ironizat t chior satirizat aspru. Apoi Vornicul cu
Gogiul clare pe scaunul-cal ieeau in hrmlaia general a celor de apii veghi.

Dup

Dup

Analiza lexical a numelui de Gogiu ne-a dus Ia constatarea oft deriva

din gogii sau goge, cure iniial ave-a mai multe incle.suri corelate, din care
ne intereseaz cel care exprim
o fiin fantastic, ani tare. fantom,
sperietoare. De unde i nelesul Iui a gogi ( = a f trist). Analiza folcloricii
a lsat
scincleag
Gogiu ca fiin fantastic est e o alegorie funerar
a mortului. La inircbarea anchetei de teren cine este Gogiu 1 s-a rspuns :
..Gogiu ar li cam mor tu
mor tu care s-a-nsural mortu care a murit;
mortu care a-nviat ". n ali termeni, nu este vorba de moartea concepu t.
ca o nunt, ca in Mioria, ci de nunta mortului, ca in datina cunoscuii cu
acelai nume. Dar ne-a dus si la constatarea
scaunul-cal nu ine de recuzita pCCtaoolttltti, ci de mitologia morii calul a fost considerat din vremi
strvechi un animal pxihopomp, care purta i proteja pe mort si post-moriem. Fernard Benoit. intr-o lucrare consacrat eroizrii ecvestre* 2 descrie
..valoarea psihopomp* a calului" la traci, scii etc, precum i rolul lui
dublu de animal solar, intr-un cult uranian, i de animal funerar. ntr-un
uit chtoniau.
:

mitic este Catul. .Iu'iil ceremonial al calului funerar a cptat, iu

ultima vreme, caracterul unui joc de societate.
Intr-un studiu consacrat uimi Sprrtaml funerar, am ntreprins o
siMcmaiizare ciontir a jocurilor de priveghi dupfi criteriile reflectrii
coninutului lor mugicn-mitic in art. Cu aceast ocazie am amintit citeva
spectacole funerare pe tema ralului, pentru a ne Opri la cel mai reprezeulatlv spectacol funerar
Gogiu] In care supravieuiesc KUpQfsUil
si credine strvechi al cror coninut s-a alterat, dar care printr-o analiza
comparat iv-is|oric a pulul fi reconstituit in semnificaia lui arhaic,
spectacolul funerar al Gogiului din sudul Moldovei, zona Ailjud. comuna
de deal G aicea na. consta din trei pri, ce se jucau iu intervalul aceleiai
nopi de priveghi la ca-a indoliat. chiar iu camera mortuar, l'n strjer
anuna jocul, gazda primea jo;ul. strajerul chema (iogiul. Doi tineri,

funerare la romani i ndeosebi spectacolul (ingiu.

Calul psihopomp se menine la romni i in bocete. ntr-un bocet
din Circu. judeul Mehedini, se spune: Scoal. Ioane, scoal,/ vei
cine-a venit iu bttura ta. A tbr
un cal mohorit. negru i urit,/
cu coama cnit, cu cinga cernit. S iei sama bine. iebinca sub sa,/
pinzioara ta
sil iei sama bine,, el cin' o pleca
pe cine-o lua., IV tini te

190

191

n reprezentrile dace, calul este redat pe

lui

epoc, uneori singur* 3

monumente funerare de

alteori cdlrit de sufletul mortului sau de vn zeu

funerar. Acesta este cazul Cavalerului trac
al Cavalerilor danubieni nfmai ales pe stelele funerare din regiune-a carpato-balcanicil
De
aceast reprezentare plastic a calului psihopomp. figurat aproximativ
n secolele II i III al e.n., legm imagine-a folclorica a calului din spectaco,

iai

lele

'

ia /
flori

t* va mai duc I imp eu joc, / c-acolo mai sint / locuri art oare,/
smntoarc.. floare de busuioc / cu dor i cu foc"*.
<

Analiz teatral a acestui spectacol transpune ritul funerar al cuiula ccrinclcumii anumit public
coi ce privegheaza
mortul. Drama rituala e actualizat de la un mori la altul.
lui

ptihopnmp adaptat

voi ceilali,/ oamemlor-po/ in vis linitit. / Bucurai i-v bucurai / iji

milor,/ femei si brbai,/ boi i mimai.' cintai ij jucai /cil (.)
M Unchiaii
rpus,/ e numai dus./ e numai ntors / In lumea ce-o fos* ( .
casei, in mesele cu bucate din
bteau apoi eu tuiegcle in poart, in

venit

ua

Pom

Il-cllojn-

.Ic

Mllm Vulrnr*cu.

nopQo de

priveghi, unele farul fteOMN aurrafe. pentru a >e apra

malefici ai morii, care ddeau noaptea tircoalc cailavrului
espui la el acas in camera funerara. Acestea erau mascate in mnmuife
(inarn" liAlrine pe valea <iuri;hiului. liocciul mumuiclor amintete cintecul bradului ailu> din miinie peniru a
le subndeplini un rol complex
Miuent al mortului i de arbore sin stilp pxihupomp piu la cimitir i
UI

de demonii

/**i/io/or iu cimitir.

Toi

priveghiul din ultima noapte, pe vale-a Gurghiului, feciorii

alegorie a morii, care figureaz imaginea scheletului morii cu o secere in min; iar dup un
dans macabru in jurul
la

satului ntocmesc

mam

cadavrului se opreie i simuleaz deasupra moriului sc:crarca vieii.

In ultima noapte de priveghi, inainie de Inmormlntftre, ceata

impar de flci deghizai

iu

unehiaxi.

alctuit

in afara siitnlui. intr-o

porneau spre sat iu convoi hieratic, intrau iu ml pe ulia

principala i ^e indrepiau spreeas iucare seafla
mortal Mersul lor tcut,
in pasdeioia-era insoit de suneie cadenate
de flaute si buciume. Intrau
mcei iu ...urieji de priveghi", iu mijlocul creia seafla
un rug aprins,
in pirul cruia se aezau roai, inindu-se
de min ca inir-o hor impietrita. [ un semn al vtafului celei,
nnehinyii ncepeau Nt se misie iucei,
monoton, de la ating spre dreapta, cind cu puj apsai, ci mi aerieni,
moi in und ceva infuudat sau Mrigind violeni un fel de
incanla ie-b. K -et
O.nule-pomule, nu ie iiiilu I. nu te jelui. bncur-tc bucur
rdcina
ta / murind in pminl a prin. n cer i lutul lu
s-a neural
deunde-a
<iel|

1!U

dl pom.inA. comuna lUnuu.

alta Bistriei

MoMovcnritl

turte, in sicriul cu pomana moriului in el, aezat pe prisp, mormind sau

zbieri ud euviute nenelese.
n scuar iul funerar al horei unchiafihr in jurul rugului se remarci
doua secvene semnificative: una solemn i gravii care corespunda i
simbolizeaz coborirea unehtasitor ilin muni, din lumea cealalt, din lumea

moilor i strmoilor obtii steti, i o secven vesel i bizar care

<-orispunde si simbolizeaz primirea sufletului mortului ntre umbrele
strmbilor gentilici ai satului In secvena a doua intervine o
moilor
alta ceata de flci deghizai in babe", are se amestec cu unchiaii
i joac un numr impar de jocuri funerare, bocind in stilul gefrismelor

rituale.

uncliiai in jurul rugului reprezint un rii de tranmortului la itihiiiuirea lui. Ipoteza aceasta am sushora unchiailor in jurul
imit-o inir-uu studiu* 7 in catv demonstrez
rugului aprins era rclictul unui rit de pregtire al incinerrii concrete,
si pentru motivul
dup ac -st rit roiniui-oenial urm i a doua zi dimineaa
iuhuinirea. hi ajun, la priveghi, iu hora uuchiailor se pregtea spiritual
in jurul rugului drama pdhopompa care avea sil se consume a doua zi la
reflectare a ritului de incinerare in balada Marcn 1 ifcainmormiuiaiv.
se rotari la c reminiscen epic concludent comentat din perspec-

Hora jucit

ziie de

dfl

la incinerare

tiva folclorului funerar de Paul Tutungiu.

arhaice ale dramei funerare. Trena, ruipil i hora

n curtea de priveghi" se desfoar festinul funerar" ndoi
sacri, primul nocturn, in ultima noapte de priveghi, la care luau

21.

funebra.

n m pi
parte

l>mcntc

numai

ce

mascai

in

unchiai aezai
193

la o

mas

lunguia, unde

so

ospteaz

ntr-o linite solemn ; si al doilea diurn, a doua zi diminea

nainte de nmormintare, la care luau parte numai rudele
apropiate ale
mortului, aezate pe prisp in jurul sicriului, in care se afla
tului.

Din pomana

pus

prinii noului- nscut, pentru a preveni un destin presupun

nenorocit, druiau sau njrfean copilul cu un brad. Din acea clip soarta
copilului era scris in virful bradului. Prinii ingenuncheau naintea
bra<lului.

mincarea mor-

in sicriu se

osptau numai

rudele apropiate ale

mortului. Ospul funer.tr nocturn semnifica iiiiimi luat de mort cu strmoii i moii lui divinizai, iar ospul diurn p.- prisp, cu pomana n
mctiu, era un rcliot care transsimbolizu antropofagia ritual prinir-un miuulacni de praznic ritual nainte de nmormintare. Resturile acestui
al doilea
funerar erau lsate in sicriu i mortul aezat i>esto ele pentru a fi

osp

inmormintat astfel.
Tot o transsimbolizarc funerar a antropofagiei rituale se iulilnea
pin nu de mult in Gorj, la scoaterea mortului in sicriu din casa. Cind
sicriul ajungea <r.-a>npra pragului.cci ce l purtau pe brae il trgeau
nuntru
in cas, cei de pe prisp il trgeau n afar.

dou

n acest rit Junernr de trecere peste pragul canei, care desparte

cele
lumi, cea familial de cea comunitar, iniiluim un alt aspect
sofis-

transsimbolizrii antropofagiei rituale. n ritul desprinderii de

cei din cas, purttorii sicriului dinuntrul
pragului mucau uor din colurile scindurilor de brad ale sieriului, smulgind citeva achii pe cnre
trecerea pragului le scuipau in sicriu.
Smulgerea cu dinii a achiilor din sicriu i scuiparca lor apoi
in sicriu erau
o alt form disimulat a primitivei antropofagii rituale, care in exemplul anterior marca mincatul pomenii din sicriu numai
de ci re rude
Se mai ddea de poman un pom ntreg fie cu obiect*, fie pentru uzufruct
Cortegiul funerar se nchega n curtea casei celui decedat.
Ceata unchiailor constituii in tren funerar nsoea pe
mort pin&
la desprinderea lui total de familie, la nmormintare.
in sunete de flaute
i buciume, unde tropoteau \n- loc o hor sttut, in bocetele familiei.
ticat al
familie,

reprezentat prin

dup

nsemne funerare
Nunta mortului. Tasurea sufletului.
Pe
se implanteaz treptat ase nsemne funerare,
care ndeplinesc
in economia ritual ase funciuni distincte: ruul
(care marcheaz
prezena lui apotropaic), sulia sau sgeata bradului, bradul
(care
marcheaz cosubstanialitatca brad-om i comunitatea de
destin, uneori
22.

morimm

arborele psihoporap), stilpul (simplu neornat, brbtesc

*au femeiesc,
mpodobit cu pasrea sufletului), crucea (nsemn solar al
mortului)
l troifa (nsemn mitologic al credinei mortului)*.
Ce semnificaie magico-mitic preziut fiecare insemn funerar, luat
in parte, i oale in ansamblu, cind se implint
pe acelai mormint
Toate nsemnele stilimorfe funerare sint succedanee si
simulacre ale
coloanei cerului, care Ia rndul ei este rm
substitut al arborelui cosmic (care
este totodat
arbor.- cercei. Coninutul mitologic al acestor
monumente
M.limorf.. de tipul succedaneelor i simulacrelor
l-am relevat ntr-un studiu
ele mitologie botanic.
ori

9*

mormintului, ne vom ocupa ndeosebi

,
5^*2
de brad
(-ulia?2?S
bradului sau sgeata bradului), d.- stilp simplu sau cu pasrea sufletulux, de stilpul cerului
sau coloana cerului
de troi.
'/ bradului, sgeata bradului sint trei variante ale
P'*" 1
trei foIW
radul sin, PJ
pwitti la oamd
mor nu idui la toi tinerU .indiferent dac"
erau au nu lumii (adic insuaZi a cuItului funerar al bradului conta numai druirea
,fcStt
sau
intrirea de la natere a tinrului sau tinerei
cu bradul, in baza concepiei cosubstanialitii arbore-om, alias
brad-om. ntr-o mitologie a
.

Z^lJSVLh^S**.

si rosteau
Urade mrii Brad, / nu to mnia, / nu te infoia, /
brad ie / s-1 primeti pe (...)/ ffit-iubtt / rupt din tine / i cit
trieti/ s-l ocrotet pe (...)". n cazul injririi, prinii rsteau Brade,

bradului

rogu-m

194

ion

mrite

brade,

i-am adus un

frate,

/ frate bun, nscut, / frate Bfcmeot.

/
.)'Ideea cosubstauialittii intre arbore
prin relaia pom-om, se int revede in cinteeul r<**iaVraticen
Omule- pomuIc,/nu te milui,/ nu te Jelui;/

Trate bun, iubit ,/fratede-ocrotit

exprimat

brad,

jitor la priveghi in
bucura- le bucur/
lutul Ou/ s a incumt/

rdcina

murind

ta/

in

pmint'

a prins in cer/ ii

de unde a venit/ in vi linitit" 71

Blleriimrfl, bradul simboliza peiitru tinrul sau tinra
nebunit nnreasa (bradul nevast) sau mirele (bradul so). Numai astfel,
prin nuntirea mortului, acesta putea s reintre iu
ordinea fireasc a rinduieInti-o

faz

lu cosmice.

Obinerea bradului din pdure recurgea

Jrate al omului, >au bradul- */ (-iei

in

ambele cazuri

la bnulul-

mort ului -ei), dup acela i ritual

Ceata ile feciori mbrcai de srbtoare, cu topoare pe
umr, urcau iii
pci ui. -.unde alegeau. m brad linr. nalt, nvoit, care
corespund mortului. Fi cereau iertare e-l laie si
orice lovitul fl de topor cea si cum ar
izbi in carnea lor. II ridicau pe umeri si
ii duce-aii ca pe un mort
in sat
Pe drum cuta de feciori, nsoit de prietenii mortului sau
de prietenii
moarie. bocea pe-un ton calm i grav cinteeul bradului,
cintec pentru
luir cu esdm Haeg ..Hradulc, brduule,/ cin* i-a poruncii/
de ai eoborit,/ din brdet de muni,/ de muni nali,
cruniT/ - Cine-a
de m-au coboni'din brdet afar nnde-i apji-amart' Cinem poruncit/
a minit/
de m-a colmrit ca
tot ducu la cap de voinicii,! vinturi
bat./
soare -a
ard?/ - Bradule. frial.' ru le-au ncercat' cind mi te-au
tiai cu vorbe frumoase/ i securi tioase". Oh.
Vrabie prezint cinteeul
bradului mir-o versiune culeas de dinsul
Voinice, voinice,
nu-mi
.ii

V Vi

nu-mi place/ ce nevasta i,/ nalt i subire/ crescut

pdure,/
tiat-n semne / - Cu ce i mbrcat t/ - Cu coaje tucarfi./ Cu
nvelit! Cu frunz-ncreit" T *.
place,

,n s im cul bradului pentru o tinr recurge la

F
?
aceleai argumenUradule bradule,/ ce boare-a btut.' de tc-ai
>coborii,/ de la loc pietros/
UaS? ~
0
>borit/ dac
lUau/ i
*
n?inr
nu nel imneau/
pin m-or tiat/ i m au tot, plimbat/ ca
mbuna/
zicind ca
pun, la un cap de fat/ so pe lumea-alalt
.)'*. Ajuns
hi
casa mortului, bradul era scrijelat, mpodobit
cu panglici, cu flori albe
mimi
s
ml
**V P?J'
*'
Apoi purtai in alai inain.ea mmn
n ".la groap, unde
pina
M implinta la capul mormintului ling tnt*
i stilp. ca nsemn funerar ptrihojor.
1

?2
mm
i

are'

"

mo

le^

Wa

/a

^i'/

'
Lfff
n
haml
{

MuirLT ?

W-

'

"

ale

"o!^
,l

^P001

iuedit 1 ceremonia-

mai mult prin

d " bnu,ul sim P Ul ca

nume i form

a,w

f ' ,;

,n>i rinduri dp ram ri incelinatc

iu v irf
( ,r"
" mi
-nmificaia suliei >au
Uilc mitologice :
ar fi sulia sau spata cu care
Z!' Ul '""''"^'"^r, care era i al morii;
ar fi
1 "1
mi N:Uisfnc Cerln ^'U' l,m,i 'Po Plauzibile,
*:
^r.'

Si,

ffiltn
itmiXi "
Xo

un

mm

WmimI numni

vhKr
'"r ff
%>l%iu?V,'*Sp^"
ea

^^

" kmM3 est0

'J"
r man '-

A^SSlSH

lnlni

C<* lu

"

i'-

*^

C0I Knrii
,

^'.
ler,.i,| coloanei
;
lacrele
cerului"

*MW
sttpii

br: " luhli

-'""-re

icinc

care alctuiesc succedaneele

juneraH constituie categoria

19S

Wl fice

simu-

'cea

mai

Stllpl-roln.me

murmtnt
wmiilalr

(cu
t

pfnlni
rontarraic
UiMiimblr), dap
tir

camic

Irmn

ilr

Tu Jur ftmflW.

"""" ,raeuto

nr^!!' '?-

''V

InXnr

'

mu

r'ule (columbcii, porumbrii) sau pfiaftrilo funturitiin* (Pwftrva mtiM

piVsilri fantasPajura). Din categoria a doua reprezentri Ir urhairc nan
n-ale (pasri alrponcr).
tice (psri Kimbolice) iar tradiionale, de pasri
mortului
,J?WWlo-nflet" exprima figuram nmbolic " tufletulu,
moarte, iar sufletul-pasre"' fi-uran-a formal aleorioft a
imediat
sunetului mortului in pragul transmigraiei.
PiriU funerare n general deliu trei funciuni mayico inislice in
una cosmica,
raport eu simbolul arborelui mitic in mitologia romna

"C

(promovaii dO arborele cosmic), una etleat (promovata de arln>rele ceresc)

i una mitic (promovata de arborele vieii i al morii). n speriat, pasrea
sufletului amintefte de arborele cosmic, ceresc, al vieii fi ni morii.

mitici- folosite

P VM,V rkn>l>

do poporul romftn. Bl fac nu* te

"->"^kri,, care ...
p,

1,10

'

,7
"* "*? 6 8UbUI 8tor* clrUa "ului
vh"rt Mtna
iJ'V'
'r''# profesionala
" 1 familiala,
si iU, oi si
gradul de
S.il.r
afeciune eu care au edifici! s.ilpul.

ex

'

9! SSS

'

l;"" rari P l

nominal

:,"P.
bSrUUfH
.
Jcmpe.H,, pentru prarftei
n
rfr m*,,,. 4ej, u<I/ d
,
^ ornamentai cu o. rg
|,L'" trU
imnormintarii. /pui , ,,,/ , ''. Tne
?,/ i
.mediat
dupa iru .,. marchea**
imnormintarii.
cu
,Vie ,Ie
*. m /. suit cei sculptai cu
motivai arpelui incoUci. pe i
, ,
smuns spiv virf si in^Hiind soarele. SlUpii
bArbi^li
,Ur ,
? nd,f';r,U '* ,
"f" ri,c Sl ''P brbteti seamn* cu sST,
'f 1
0
, , fi
,,
P superioara disimula.-c.ue,, :,
? ; , :". '"'<!'
S
,,^
,
f
i
Sfatt ..s* uni. stupi brb*te.i
(prevAzuti cu un cep de nod in lemn, s,

CmJrt

Tmonin

$ MpTjeSffl

Srn^
m

-T

ZU

'

rifiCiU

edor

-'"Pi

:"rl.V

Im|, rUn,i
eu^rr Urdsufletului.
:;nT-.
Intr-un

nl o < u psiln
Ulp.
i o completare

P>C serveau

nod f4r

pentru transmiterea celor

nu
care?,!A
re
-r'
V "?
xologxct

,'

'

h, p
demonice
,

ornamentai cu pairi

aie suflet
" iu. aees.

""" tru

r'

,le

puterii

vii a

studiu asupra plrii sufle, uluiin urma s,. S est or si informa?

dor
suplmientare pr.milc din par,,.;, cititorilor
(AAK)f Oh. I'aiv
\
iar pas*rea sufletului
acest studiu

la

fcut*

~u

"intui",

*8(!

'", *' i ",-""^f '"'"'

iti

moi H^'t w"h"p

h
''"
.?
pa
c ace^ '',nT 'T.'
niitolosie, ,,,,, ara
/
/'
,
U
,V

1"^

reprofflK
SirneOD

de

Kl.

Marian,

IW.,.'

noi.

scris

studiu comparativ""""
aW "
c - constatat
S3*25
"' Vel,,le ^^logiri (daimoiiologic.
semideoIo'' ic
.hCe "
i
T
\
""'"'".S.'C)
In toate. sectoarele tematice privind
cr.dinll|e ,,wn totoUee (cosmogonice,
termice, an ro2SS
"-ce s, elnoKomc-),
S
am
.recul
la
studiul
Pf
fondului pa leoil, anal Ionic
"
ml mo,,.,,,, ,1 pp,l, din
......a ponto- l.al.ie. car' f

52 SSSftift!

mU
S

^P

'

Emta&2

A
.

un
P*s*ru 8 u f

w^ti?,

'

Sur

mru a

"

rosti "

feme complementare de rpr1 " 11" lnortullli

P**'> "fiului si ,/W, r
o,
"r f""?
^''.fer,
' mitologia morii. itfrr * M
DU
es
o
r,
p
a Wrtul
""*
u
/)' ;'/'

!,i!:::;
;:;.V';vvr
2
*r
rf
,."/'r" -P* csu- imaginea roii, ni,-* a
sufle,ului
,;,s
aceste
tot in l.umea aceasta,
iu moartea auareiil* si u
-i,.^
n
lup*
moartea reali pin b trecerea in r.umea
c-alalt*

M^'f

-/ari

;'

'"'T

,lo,,J

'"11

/u3S

iV

'

de^cceaa

^mBm

SLT^tT'^!^ ^P'M

"'

//(/

vechdor irupii

-' '

ii,!,!

S l " a|1
'

'V

-i

Ne a preocupat ideca pasrii-sunet ca ..imagine a vehiculului care

tu ali termeni, pasrea Miflelului es|e pa*fire
transmignazil sufletul"
piihopomp. nelegem printr-o pa-sflrc ptUlOpompa Imaginea unei pasri
vutisitUratr sacre (iniial Pasrea miastr, prin crcstiniMn rorumbelul),
care avea misiunea de-a purta sufletul (celui decedat) spie o Alt Lume
raport, pasrca-suflet
(in varianta cretin spre Rai sau Iad). Sub acest
este similar calului psihopomp din einteccle funerare la romni. Pasrea
Hufletului in forma ei arhaic, care era asociat cu arborele funerar (substituit al arborelui cosmic), considerat
de pe arbore pe stlpul funerar, un

" '"

do
'

,
-

un monument dciidioumrf. migreaz

monument

stilimorf (succedaneu al

coloanei cereti). Din suport mitic, arborele cosmic rmiue un insemn funerar izolat, care se adaug mormintelor numai in anumite zone arhaice
ale

rii.

una cu aripile
n dou foottaxe morfologice
poziia linitit, de receptacul psihologic al dubletului sufletului
sub form de pasre a sufletului, si alta cu aripile deschise, gata s dMMM
sau simulind zlmrul ca imagine ech-st a sufletului pasre.
Pasrea-suflet deine o funciune polivalent in mitologia morii de
3) trofeu asupra
1) dublet al sufletului; 2) apotropeu al monnintnlui
slrUse

'r/ii

dito-

Priveze P n,r-, ,ujle i

"" f "' ii 11
r.,.,.lelar ea
l

iu

morii;
jit

ui

4) stivcche
suflet (ce se

emblem

funerar;

5)

ornament somptuar;

6)

pr-

pretext de cintec
mortului) i
d de pomanmiticepomul
au
psrii
arhaice
7)

in

sufletului
fost
ale
funciar. Trate aceste funciuni
tia nsfiguiate in evul mediu de influena noiunii sufletului -pasre, care a
devenit astfel un mobil de interpretatio religiosa i prin arcasta de confuzie
intle rele doUl concepte mitologice.

Asa

se face

< pasrea sufletului, care fipnra solitar pe stupul fune-

rar in Transilvania, in Oltenia (judeul Mehedini), figureaz in trei exemplare pe biaele enuii de moimint ca simbol npotropaic al trinitii cre-

',:

rit

Panrea funerar apare

*W
i
un

"

dup

tine,

nu

al sufletului

moi tutui. Pasrea

sufletului a fost deci tianssiml>oli-

zat de cretinism.
Din trofeu mitic asupra morii, al eliberrii spiritului prin moarte de
ca ptivitatra corpului, devine un trofeu cretin al victoriei sufletului incre ti nat asupm demonilor infernali ai nunii i moimintului. Vn fragment
de 'bocet letale Rzft motivul punerii porumbelului pe stilp : i-am pus
ne
po tumbei pe stilp, / nu se fac (...) hilp,/ nu se fac moi t -strigoi
eh inuie pe noi(...)".

punea pe >tiljiii ce
Oriiamrnte rituale.
Pasrea sufletului
lenutajwile sau mormintele goale, reremonialul paiafunciar al
punerii stilpului cu poiumbel pe cenotaf uimrca prin magie simpatetic
atrag sufletul pribeag al celui mort pe alte
a ornam nt ului semptuar
meleaguri, in locul predestinat de rude a fi fost inmormintat, in partea
j:t.

marcau

198

199

d rituala, pai .m -a-suflt prezint doua direcii de dezmitic, una ascendenta l alta descendenta. Direcia ascendent
semnific urcarea ei ritual lin unirrrnul cktomc al mrfii pe arborele
mirific al cosmosului i.icaiea se face in trepte, pasarea suflet ului astfel
n evoluia

voltare

veri

emu

Hnjo,..

mi

<hlm.io./ Cat*

<

).

eal,y

la

.int^/

Pasarea Miriclulut dc coca In pomul mori ului

Valea tUfttrllrl MolcJo\cue*H.

nchipuit, este iniial pus pe pieptul mortului i iumonnintat ou el,

este apoi ridicat |m- creasta mormintuliii. de \h- mormiiit pe stilp, de pe
stilp pe arborele vieii i al morii i in cele din
pe arborele cosmic.
Prin urmare, pasrea suflet ului cajit tot mai mult aspectul psrii cu
aripile deschise. Direcia descendent din cosmosul cretin semnific coborirea din coroana ;irborclui cosmic pe coloana cerului, apoi pe crucea de
mormint. Cu fiece treapta ;i oboi ini. pasrea sufletului
aspectul
de pasre cu aripile nchise, in triplu exemplar apostat pe cruce.
n secolul al XX-lca, Constantin lir.Vucui sculpteaz diferite motive
ale psrii mitice la romni, referitoare la pasrea sufletului, pasrea
somn i pasrea de aur. Paralel cu acestea sculpteaz Cocosul solar. Pasrea
miastr si Pajura. n procesul proiectrii mai multor variante ale Coloanei nesfrite a conceput o variant eu o pasre imens eu aripile deschise,
care trebuia aezat in virful coloanei j>ont ru a simboliza pasrea sufletului
luindu-i zborul in infinit. ns a renunat la idee rminiiid la varianta
pe care a construit-o la Tirgu Jiu. Dintre exegeii operei lui C. Brncusi,
Athcna T. Spear M trece in revist 'JH de interpretri ale motivului psrii,
paralel cu nregistrrile jie. aceeai tem in studii mai reduse semnate de
Petru Corn ani eseu, Petru Pandroa, V. (. Paleolo^ i alii.

urm

capt

In arborele funerar (rocoiutllulr.).

fr

atlrnu^

^"

gajiturf* ufM ! eblp do iK.rumb.-l,

"

mnA

ff

dC

u
??
VI*tul

IW* N nOWWI
S?i

n ,:" ,:l
,

(iitir

,M '" lru

rina

pasrea

*"**> *au

dup

*e

sufletului se folosea

"

fi

""

inmormntarc. chiar do

mirele
gorie

200

II Ne roat solar. n line, ultima catede monumente funerare de factur mitici sint troiele, eu variantele

24. Coarne de consacrare.

sau tinr).

lor rug$U i Urnitele. Iniial troiele au fost trei coloane ale

cerului ngemnate intr-un monument stilimorf. .-are despreau un triplex
confinium
montan intre tivi :ln romnii rare se nrudeau prin populaia si sistemul
lor de credina datini i tradiii mitice ; sau sttlpi triviumiati oare
se puneau
in locul unde se ntttneau trei drumuri reale sau trei drumuri fantastice
care la nceputul evului mediu au incorcat ii prefigureze trinitate* cretin.
De la importana lor mitogeodezic (care s-a transmis iu evul mediu si in

trjate de
i luna.

IM baldachin de piatr. Majoritatea aveau gravate pe brae soarele*

|

Komnul folosete

patru feluri de morminte

mormint ui gol sau
(notatul, pentru cei ce au murit printre strini i li s-au pierdut urmele
:

hotrniciile domneti, boiereti i mnstireti) s-a trecut la importanta

lor mitologica (de nsemne aputropaiee ide rscrucilor) i apoi la
importante
lor religioas, de nsemne care marcheaz prezenta si protecia
religiei
cretine asupra demonologie! pgino. n aceasta perioada troia se confunda
cu crucea, pentru ca numele slav de ntreit cruce nu semnifica pentru
cretini dorit somnul a trei cruci mpletite iutr-una. Termenul de troi
se extinde iu perioada influenei slave prin biserica cretin suddunreaua i la crucea simpl, dar si la crucea in grtar, rezultaii lin mpletitura a circa 40 de cruci simetrice sau asimetrice
Formele cele mai im preaionanto de troie de tip cretin sint cele realizate in mari panouri iconow
grafice in ptcin air sau iu edicule . n Oltenia troiele d,- monulnt
sint
pictate in mijloc cu sfintul Gheorghe clare ucigind balaurul. S ar
putea
cii aceastl reprezentare mitica si fi intrat in iconografia
ortodoxa prin
iconografia Clreului tr<ic atit de frecvent n valea Dunrii, n perimetrul
s-au
ama
_ oit multe asemenea mici baftoretiafarl iculptata Ln
marmor*,
Ins ele iu
semnificative monumente funerare de tip stilimorf,
numite improprii, troie", erau sub form simpl de coloana cerului,
de
coloana fasonat tip irminutl, de coloan n Y cu coarne de comacrare.
cu
disc solar, cu roat solar M .
Fiocare din aceste tipuri de monumente funerare stilimjrfe reflecta
uu a>pert luiicmiial iu mitologia morii legat cind de cultul cerului
al
stilpilor cereti, eind de cultul soarelui i razelor lui. Toate
aceste elemente
ale cosmosului au legturi indisolubile cu concepia eosmist
vieii i
a
morii, cu viziunea terestr a acestui cosmisra. Elementele firii
particip
activ la drama evoluiei cosmosului, din care fac parte integrant
naterea, vi.^a
moartea omului, pentru
existena spirituala a omului e,U*
In permanent interdependen cu existena material
a cosmosului.
Spre deosebire dc lri> si rugi sint crucile
de lemn (de unde

i numele lor de lemne sau stVpi) i de

rneti

piatr. Crucile de lomu cele mai vechi

sint aa-zisele crud brbteti sau stVpi brbteti. Da
fapt. acestea sint
vechile nsemne stilimorfe de mormint daoo-rorakne.
z?iriate dUore t ia
cap cu o cruce.
crucile brbteti vin in irnportancrusi/a femei
eti,
rare sini i ele stilpi d iionnint cu brae scurte laterale.
Oruoile
teti se puneau numii la capul morilor, i cele fe.mieti num-^i
la capul
moartelor, indiferent de virst. Pe ling rolul de UfflIU funerare
si do
'se.nnr ipotmpaiee. ern-ile brbteti mai indepline.iu
uneari p. "plan
ma-rico-mitin i rolul de m-truraonte erotice. Bru prevzute
la mijlocul
lor ou un orificiu iu caro se afla un cep. Babele
satului furau cepul stlpului -l f;V-eau vrji tir ill-ago^e eu el.
Tot atit de interesante sub raport morfologic, ornamental
i simbolic
smt miale di piatr. Sn ne referim la
marile cruci de piatr boiereti i
voiev.Klale care strjuiau incintele
unor foste drumuri de diligent alo
arii, ei la crucile modeste
ar. Adesea pentru un mormint dublu erau
cruci de piatr ngemnate. Dar i pentru un mormint
de prini i copii
erau ngemnate cruci mari cu cruci mici. Unele cruci de piatr
erau pro-

Dup

brb-

>

202

Mcl

fnnrrnrt cu Aflam
C.h. Aldca.

fi

Ev, dupi

Cruce dubli dc pialri, rona ftizii*

dupA Ol. Mit.

morii. Moiuiiitlele goale se cunoteau dup stilpul do la cap care uneori

puita o jjai-ie a sufletului; mormntul tu simulacru de mort coninea im
uad fasonai in chip de uni, mbrcat, aezat in sicriu i ngropat dup
regul. iiiMnmut cu un stilp special; moimnlul proptiu-zie, ca rezultat
al nhiviiii in pn.tnt (care este dc dou feluri, cum vom constata ndat),
i cripta, moinrintul zidit ca o ncpere in care se punea sicriul.
Mnimintul propriu-zis prezint doua variante funcionale un mormint
cutat (de eicu eponim, de om bun i ht rin. do strmo sau mo, considerat
mormnt sjnl. i un motmnt de om de i.mtnie in sat i opuse acestora,
moi minte tpurcate (de om demonic, de vijitor ctc.l. Pentiu strmoul i
moul divinizat, moimintul aezat in anume paite de moie era nsemnat
printr-WM pom fiuttifrr (in zona dealuiiloi si i/n brad (la munte). nconjurat
eu ii prag de piatr, in cerc, ceea ce simboliza un fel de herocn arhaic.
Acest tip de moimint sacrosanct mai era imaginat i ca un temenos local.
Pentru oamenii de omenie mormlntul nu avea nimic neobinuit, cm puin
ridicat de la pmint, nconjurat cu un cere de pietre sau cu o cunun din
cetin de brad (anual mprosptat) cercul i cununa semnificau protecia
ritual mpotriva eventualilor profanatori.
Mormntul spurcat al omului demonic nu se deosebea morfologic
se cunotea dup borta din dreptul capului,
de cel obinuit, numai
numit i t&suflatoarea strigoiului", si dup numcul marc de obiecte
:

203

tioase, cuite, tcctrt, coaoare ?i vrfuri de topoare nfipte n

mormnt de
rudele sau prietenii celui mori. care -mu chinuii mereu iu somn. naltei
Incit au pa numrul acestor obiecte ascuite se putea socoti cam
cite persoane erau obsedau- de demonismul mortului. Fiecare obloct ascuit
se

erate lor. care in prezent sint destule, pentru a satisface toate cerinele
unei cunoateri complexe.
25. llalatirle

morii.

- n
balade

legtur cu

mitologia morii

trebuie

Meterul Manole, care au ca

motiv dramatic o moarte violent, cu profunde repercusiuni spirituale
Ins pentru cauze diferite i rituri dift-rite. Mioria ins prezint, sub raportul mitologiei morii, mai multe perspective de iuvcM igai<\ deoarece
motivul morii are reverberaii in patru genuri literare balad, colind,
bocet i etntec liric. Acceptarea morii violente apare clar tn cele patru
episoade ale baladei: dialogul ciobanului cu mioara, testamentul ciobanului, micua btrin i inmormintarca ca nuut, este transfigurat n
colind, accentuat in bocet i traiissimbolizat in cntecul liric.
Meterul Manole, sub raportul mitologiei morii, prezint o singur
perspectiv de investigaie, deoarece balada nu are reverberaii epice In
alte genuri literare. Acceptarea morii violente prezint o dubl dram
uman din cauza participrii active a dou persoane la moarte (soul
si soia nsrcinat).
Din expunerea motivului morii n aceste dou balade nu reiese complet concepia despre moarte a eroilor i prin aceasta concepia despre
s-au ncercat nenumrate speculaii
se face
moarte a romanului.
filozofice, psihologice, sociologic, etnologie si mitologice despre concepia
despre moarte a romnului care se reflect iu aceste dou balade. O succint
trecere in revist a ipotezelor i teoriilor referitoare la concepia romnului
asupra morii, aa cum se reflecta in aceste dou balade, ne va clarifica

amintim ndeosebi

dou

Mioria

iji

Aa

eroa discuiei.

Concepia despre moarte face parte integrant din concepia despre

via i lume

a unei

comuniti

etnice.

Pentru a putea sesiza

i

OMI
credea

In teu cu baldachin d* piatra (IHItt)

dup

(ih.

Aldca.

irupiediea ieirea in

lume noaptea a strigoiului sau moroiului ca

sa fac ru semenilor i rudelor Iui.
Tot om demoniac era considerat iu
trecut si cel ce i-a luat viaa.
Mormintul acestuia nu se fcea in sat, in

jurul bisericii sau

cimitir, ci iu afara satului, la hotare, intr-un loc pustiu,

* lm'' |,lin auUwu C9tUe itiva,
altor consteni,
*

,iUP*

Simenii FI. Marian dcM-ric eu lux de amnunte

acest mi de mormnt
demoniac, numit xniamen. Trectorii pe ling
un sniameu erau datori
Irm ""' Vlva* uri !""" <a
mpiedice ieirea din
monniJT
'"T "!'
uor nini a omului
dcmou.ac. spre a nu face ru noaptea semenilor lui.

'

Ud

mormanul

.le vreascuri lua proporiile unei

movile, i se ddea foc
Ur U>il " ,orn,intul
face lo - illor lenei vreascuri zvirlite
de tn".\ion
In
"'" 'n-*"t^ de a inelieia partea referitoare
la concepia despre
mmrt
fc

''

T. ZiZ

UimV

,M " a,Ul Ulm '' *" i,n ,um rt n

* 0
a yi 'vU 80 n,fli,,,,:*1
"' h - di
ct,le

M^u

"

'

puin

m m

populare romneti. Trebuie ins

ra,
ln '" lni rft
Vom ^Prinde o analii exhaustiv
a t>r<Hl'..s7 r
V can n<,
cft ri,n <'* nu
vom extrage i sublinia
..
hanntolo
e
justific o roiyj/i7 mitologic a moriiV ca parte
m 11 cocep,ei dopre
via si lume la ,mporul romn .Vestul
aspectelor produselor epice pot fi urmrite
in lucrrile monografice consaI,,u

"
zen atixe produse
epice

'

al.-

vliteraturii

*Elk

'

'

204

'

iu

ce const

concepia despre moarte posedm dou c 1) s analizam toate obiceiurile

linduitc cu ocazia morii i s le raportam apoi la concepia despre via
lume ideile
si lume, sau 2) s desprindem din concepia despre viaa i
i sentimentele care reflecta moartea sau care se refer la moarte.
Preopinenii concepiei despre moarte la romni au pornit de cele
mai multe ori de la ipoteze de lucru, dac nu chiar dc la teorii jrd suport
moarte.
cultural comunitar-etnic cutumele, datinile i tradiiile legate de
in
Mioria
ale
temei
de
texte
la
antologii
In partea introductiv
:

romn, Adrian Focui a prezentat tipologia, circulaia i geneza

capitolul
baladei M . Pentru mitologia morii, de un interes deosebit este
autorustadiul actual al problemei", din care se detaeaz interpretarea
funciugeneza
i
despre
ipotezele
teoriile
revist
i
trece
In
lui deoarece
ciobanea baladei, in care semnificative snt concepia despre moarte a
roman
nului din balad, care se identific sau nu cu concepia poporului
pesimist,
despre moarte; atitudinea ciobanului in faa morii (fatalist,
stpioptimist, mistic ete.); atitudinea oiei nzdrvane iu faa morii
gsit
nului ci atitudinea ciobanilor care il condamn la moarte pe cel
moartea
vinovat pentru o vin real sau fictiv; participarea naturii la

literatura

ciobanului.
interpretaA. Foehi combate interpretarea ritualist i mitologic,
mai
rea istoric, interpretare; estetizant, interpretarea psendofilozofica,
marinterpretrii
importana
subliniaz
etnografic,
puin interpretarea
su
tot ce s-n fcut pin la data publicrii studiului
xiste, cousiderind
lucru referitoare la Mioria si pre.(in 1964) reprezint numai o etap de

conizeaza, teoretic

i metodologie, drept el suprem

pentru prezent studiul

oralitii variantelor Mioriei.
Ceea ce ins trebuie luat in consideraie la Mioria este faptul
balada-colind face parte integranti clin mitologia morii i
aceast realitate spiritual a morii nu poate fi desconsideraii. Coninutul
baladei
Mioria-colind ca tem mitologic a morii este problema numrul unu
a
analizei care rmSiic permanent deschisa cercetrii modul cum este poematizat acest coninut in cultura romn este alt aspect al cercetrii
problema numrul doi. O cercetare integral nu trebuie
pedaleze
numai pe un as|>ect m dauna celuilalt. In msura in care exegeza tipologic, statistic, lingvistic etc. aduce lmuriri asupra coninutului baladei-colind. se poate vorbi de un progres formal, nu de fond, in cercetarea
problemei Mioria".
lai in ceea ce privete interpretarea mitologic a Mioriei, considerm
problema nu poate fi abandonat, Oi reconsiderat in perspectiva mitologiei morii, ca problem esenial a mitologiei romne.
Octavian Buhociu remarc* in aceast privin cinei diiecii principale de interpretare" a coninutului baladei
iorija i, implicit. a Concepiei despre moarte a ciobanului
I. direcia pstoreasc. Ovid Densusianu
i I). C'aracosteu refuz, dup dinsul, resemnarea i fatalitatea eroului
principal, ca nefireasc vieii pstoreti". Gh. Vrabie, L.
faun i chiar
Octavian Buhociu considera Mioria ca fiind bazat pe un substrat legenpastoral
dar
H. direcia comparatist, tracic i getodaeie. Al. Odobescu
deriv Mioria din cntecul lui Linos din mitologia greac. George Coton*
consider Mioria a fi fost un bocet de origine indo- european care s-a
tran*format mai apoi in cintec solar Th. Sperania leag Mioria
de cultul
Cabirilor; H. Sanieleviei asimileaz pe eroul-cioban cu Zalmoxis Dan
Botta Misine
fatalismul ciobanului erou exprim sentimentul solidaritii universale, cosmice, a unei strvechi credine tracice despre .moartea
nupial" III. direcia ritualistic, care pune accentul pe ritul de inmormtntare, iniiat de Ion Mulea, continuat de Constantin Briloiu si alii
Aceast direcie prezint sec riturile de inmormintare, ins nu jmuta la
desprinderea concepiei despre moarte, dei ar fi fost cea mal indicat
ca
pornind de la materiale sociologice
ajung la o concluzie filozofic
dac:, nu mitologic
l\ direcia filozofic- estetic, reprezentat de
Duiliu
/a.nfirrscd. Lucian Blaga, Gcorge K linescu. l.oSpitzcr.
Lorcnzo lc.zi
Lugcn Lovinescu. Constantin Noica, Li viu Kusu V. direcia istoricoreligioas a lui Mircea Kliade, in care se precizeaz
..uciderea \ iolent
(
)
este un act sacru, (...) in care victima mdepUnete un rol
de demiurg
la crearea {
a ceva. Mircea Kliade susine
eroul Mioriei reuete
mutaia unui eveniment nefericit intr-unul sacru (. .) prin care
triumfa
depropria-i soart". O. Buhociu susine ca, dup M. El iade.
emul mioritic
a reuit sa dea un sens nefericirii sale, nu ca eveniment personal,
istoric
cl sacru impunind un sens absurdului, rspunzind
primi -o feerie nupial
neuoroeiru i morii ,,w)
tipologie, statistic, etnologie

ifi

al

>

c
c

. .

Octavian Buhociu, in concluziile la studiul su despre

poezia pastoral", las
se neleag
Mioria vine in legturi cu fapte de viai
In acelai timp sociale i religioase, cu
credine magieomitologtcc, dintre
care [amintete] mituri animaliere, rituri de calendar,
de iniiere, de nunt,
de moarte, elemente de ordinul parentrii, caro in ansamblul
lor nu se'

explic

decit prin predecesorii daco-gei

206

prin continua vieuire,

.>

preistorie pini in
lupta permanent, po acelai teritoriu din

zilele

noan-

MioriaReprezint, in
Pentru noi, ciobanul charismatic din balada
mortului, care
lanul mitologiei morii, transsimbolizarea epic a erodm
lui mori, in urma unei judeci pastorale
apropiatei
etic
un
sens
dat
a
anodin. Tot pe plan mitologic
intre frai, pentru un eveniment aparent
baladei, prin
trebuie privit i oaia nzdrvan, care este eroul secundar al
destinului eroului pnncxpal.
rolul ei protector i divinatoriu asupra
este
A doua balad reprezentativ pentru tema morii violenteziduri
ale crei
Meterul Manole. K vorba de construcia Mnstirii Arge,
noapte. Pentru ea zidurile s nu se mai prbue prbueau noapte de
easc, zidarii recurg la o superstiie strveche sacrificarea soiei unuia
dis-dc-dimiiieaa. Sacrifidintre ei care va veni prima cu bucate a doua zi
meterul lor Manole face parte
ciul la care se refer zidarii, in cap cu
desfura in trecut iu
dintr-un rit de consolidare a construciilor, care se
forme rituale : 1) sacrificarea (unui copil sau om matur) prin ngrosubstituire (a umu
arca lui de viu in construcie sau sacrificarea prin
umbrei unui om i mgronirnal domestic) i 2) msurarea intr-ascuns a
pi|r ci in zidurile ce trebuiau consolidate. n cel.- doua variante ale prilent.
mului caz, moartea era violent, in al doilea unic caz, moartea era
\mbele feluri de moarte aveau ins, sub raport magic, aceeai semnifinu pun nimic <oiiloi loi despre hotril ic nun.' Zidttll " leag
ceilali zidari i
rea pe care au luat-o. Singur Meterul Manole e corect ;
vin cu merindele. Singur soia
previn soiile, care intirzie dimineaa
sin copilului, pornete repede cu merindele spre
lui Manole, dup ce
mnstire. Manole o vede de pe schel, roag zinele bune s-1 ajute
etc.
medici nenumrate in calea soiei lui : furtuna, fiare slbatice, scorpia
:

dou

s pun

ajunge Ia
Totul e zadarnic, soia lui Manole infringe oale greutile i
distrus de protimp cu merindele la construcie. Se urc pe schel. Manole,
ncepc a o zidi. La,
pria lui soart crud, pune soia in dreptul zidului si
glumeasc pentru
nu
mai
roag
apoi
se
ride
glum,
c o
rezind intii
copilau-i plinge...) Manole,
zidul ru o strnge,/ iioara-ofringo,/
zidurile
inindu-i legmintul, sfirete prin a o ngropa in zid i, minune,
din care parc
nu s-au mai prbuit in noaptea in care a vegheat ling zidul
lui afost
.) \ Opera
auzea mereu glasul stins al .soiei Manole, Manole (
solie i
iubit,
femeia
lui
suprem:
sacrificiul
consolidat prin
fac alt mnstire
ntrebat de principele Negru Vod dac e in stare
fac una si mai
e in stare
tot atit de frumoas, Manole rspunde
se coboare scrile pentru ca
ordin
frumoas. Atunci Negru Vod
de armmoar pe acoperi, s nu mai poat crea alt oper zbor
zidarii
d cad
care
se fring in
indril,
aripi
de
fac
Zidarii
ii
tr-alt parte.
izvor
un
imt
Manole
a
Meterul
czut
unde
a
locul
mori la pmint. n
CU
de dou ori miraculosul intii cind soia est*
ajung la soul ei de stihiile lumii dezlnuite de J***
mpiedicat
soarta copilului femeii sacrificate.
si a doua oar cind inele bune au grij de
creatorului de art
Balada Meterul Manole simbolizeaz drama
via pentru ca opera lui
care-i sacrific inse,, ,oia. copilul si propria -i

"T ffito^lw
s

se

desvtreasc.

valoare
legtur cu balada MesUrul Manole, care rivalizeaz in
comentarii
cu balada Mioria, ne vom opri la citeva
temei sacrificiului, prin
jnentariul lui, Mircea Eliade subliniaz arhaismul
n

^^B^xMl

207

configurai prcindo-european, paleoindoeuropean

i trac. Jmolarea
unei femei pentru consolidarea unei construcii sacre,
deveniii o -upom:i " l0tiVUl drnma,ie aI unrt
'Wenio, cu seVi-

S uwpta?*
?

ntr-un eseu consacrat relaiei dintre moarte

iubire in cultura

romaneasca, Alex. lnasc susine

mitul i viziunea morii dein o
pondere cultural apreciabila i
ponderea cea mai mare nu o au atit

creaiile d.n ea re se degaj un sens pesimist, fatalist, depresiv,

sfisictor,
tracic, care devalizeaz, cit mai ales cele cu un
tonifiant
spiritualizat, plenar etico-estetic, care plaseaz pe
roman la un nivel superior de viaa cultural, dominata de dorul nemuririi

morii

eroice este

Miori

baladele

secundat de aplicaia
si Meterul Matiolc**.

26. Marea Trecere.

se refer la ceea ce

spirituale

ei Ia

mitul

Trona

viziunea morii in

Un

aspect important al mitologiei morii Ia

numit Marea Trecere, dar nu precumpnitor
la procesul mitic m mim- al Marii Trec eri, cit la condiiile,
scenria si fptunle care participa la acoi unic eveiiiuient. care nu e re vergini
Dou
atiene dintr-ur, i)ocel ilefinoc lapidar Marea Treme
./l e-ai dus, omule
dus,/ pe un drum nesupus,/ un drum
suflare/ ce-ntoarceri n-are
/
d
cu apul spre apU8,/ pe " Dn drum bleRt<,,,,lU

'/

romani

-a

fr

)'

pustta

Marea Trecere particip una din fpturile psihopompe

l.a

Am

psuirea

sunetului, calul, bradul etc.

urmrit cum pasarea sufletului in ipostaza dc fptur mirific poart sufletul celui decedat
pe drumul
ntoarcere predestinat dc urse. De asemenea rolul calului psihopomp
calul alb
sau so ar care urc sufletul spre n,i ; calul negru, infernal
il coboar spre
Iad ; ajutai de vin tun prielnice sau neprielnice, de
cntece serafice sau de
urlete i jale.

fr
:

m Art .S- din

r
mortului

un

altele

morii

caracter tropie (de

depire

tricolire).

In intruchii)are-a lor fantastic, strigoii i moroii sint sexuai. Cel

aa ii intilnim in superstiii, credine, descintece si basme mitice.
Pricolicii i tricolicii sint asexuai, ceea ce ar putea sa nsemne, sub raport
mitologic,
demonismul lor poate fi de concepie mitic mai veche. S-ar
putea
fie rodul unui demonism strvechi, iar demonismul strigoilor,
moroilor, pricolicilor i tricolicilor al unui demonisn mai nou, provenit
din pierderea audioginismului lor prin sexuare.

puin

ce sene in

a"
se
S!>?
m un
mn se afl
brad

nu n 9te *-- Sorbul Patului. n ripa

numit bradul ztnelor. Ajungind suflet ul
a acest brad, il roag
i intind virfurileca
poat trece pe ele de cealalt parte de mare. Bradul u rspunde intiia oar
s-a ncuibat ntr-insul
un votmulcf, a doua oar (...) o Hdr i a treia oar
(...) 0 serpoan, si
pnn unnare nu poate s-i ntind virfurile, cci cum
le-ar' intfude
lln

'

colosal,

aCeSlOR1 trol VicUli ' :ir P rindp a

nnri t
lnrt
';

du

neirn,inH^?l!TJ
,|iViUU
p,.mf,;
acum
m
fl

ta

im

pe Calea

,"

."T?

* * tra,

bradul

8 <'

9 i el

speriin

>

mili
* fa P lun mitologice care au intervenit piu
procesul? morii, normale sau accidentale,
spie a imWinzi van inru-

.1

!!h!

fr

32 S^ a,te,e

ntoarcere,

ca

'"r *P*trop*ic (apr cadavrul

<

pe Apa Sirabelei sau prin Vmile vzduhului)

iu

27. Demonii arhetipalii ai morii. Conform concepie] mitologice

a poporului romn, demonii arhetipali ai morii au fost : strigoii, moroii,
pricolicii, tricolicii i spiriduii. Aceste cinci soiuri de demoni ai morii,
adesea confundai structural i funcional de folcloriti, ins permanent
difereniai de steni, reprezentau in fond cinci stadii de evoluie a daimontanuloj mitic funciar. Cum vom constata. n cele ce urmeaz. Mrigoii
reprezint stadiul primar, genuin, primitiv, cu rezonane magico-mitice
profunde in mentalitatea comunitar piu in pragul secolului al XX-lea.
Moioii, pricolicii, tiieolicii si spiriduii reprezint stadii ulterioare, diu ce
in ce mai complexate, ins. paradoxal, mai involuate sub raportul relevrii gradului lor de demonism funerar. Procesului lor de involuie demonologie (de la strigoi la moroi, i de la acetia la pricolici i tricolici) ii
coiespunde un pioees artificial de 6U$demonkan noUnt\ plnfi la anularea,
total a funciunii lor funerare (desstrigoirc, desmoroire. dcsprieolire, des-

l<iUl P rfh
un rol i Marca Trecere a sufletului
Pm P
7
Lumea aceasta Sn Lumea cealalt. B rolul de altfel relevat

acestei

a pr*

Daimonologia morii la romni relev primele reacii ale omului

legtur- cu misterul morii" i ncercrile de a-1 descifra **.

coexisten biocosmic i comuniune spiritual a bradului

eu
aceast privina Simeon Florea Marian ..un lxicet
d.n Banat susine ca sufletul celui rposat, in
cltoria lui din Lumea
aceasta in cea a t, trebuie s treac pe*te o maie
foarte adnc, care inntreaga

in

omul Iat

a morii, de triumf al vieii

).

(icm

RiKrtticJ

Ortcu crucificai,

Andr* Roulang*r.

dup

MITOLOGIA

STBAMOaOB

*1

MOILOB

2. Frairo-ni|iu milita. - .Strmoii i moii la daci continua, pe

planul mitologici romne, fratrocraia gerontolatrc a oamenilor ht mii
i buni ai comunitilor pre- i protoromneti (sau strromneti). Jac q nes
Kuma Lambert s consider
exist vestigii ale unei primitive comuniti
fratriarhale la unele populaii arhaice extraeuropene i in Europa la eelii
din Irlanda medieval. Extinzi n<l cercetrile lui Jacques N. latmbert,
noi am ajuns la constatarea oft, in varianta romaneasc, comunitatea
fratriarhal la predecesorii poporului romn era supus unei conduceri
colective intii de tip gentilic i apoi de tip gerontic sau seniorial. Toate
cpeteniile spielor de neam, care erau oameni btrini i buni, alctuiau
un fel do organism gerontocratic. Puterea normativ, judectoreasca,

1. Eroizarea, gemfiearea i divinizarea morilor.

Tot atit de importante sub raportul structurii generative a mitologiei romane sint,
in
ansamblul lor, i credinele, datinile, tradiiile referitoare la cultul str-

moilor i moilor.
La drept vorbind, mitologia strmoilor i molilor este o tr.
rare i hiperbolizare a unor aspecte ale mitologiei
morii. Un istoric al
folclorului juridic. Kmil Jobbo-Duval, mergind pe urmele
Fastelor lui
Ovidiu, sene despre relaia dintre cultul morilor si cultul strmoilor
La romani, m particular, cultul strmoilor se sprijinea nainte de toate
pe teama de mori, i, numii eu titlu subsidiar, pe dorina de a concilia
lor * de a le oviu dincolo de mormint o viai umil
i dure-

HSy

De altfel,
intre care

prin

strmoi i moi nelegem

trei soiuri

de fpturi mitice,

exist o deosebire gradual- progresiv de consacrare

eroizarea morilor la autohtoni, incepind din perioada

primitiv

epoca bronzului # a fierului. Ca prim treapt de consacrare,

eroizarea
mortului trece prin dou faze istorico i anume prin
l) eroizarea ecvestr,
iconografia creia imaginea simbolici a mortului
este ilustrat de un
cavaler - simbolul mortului - purtat do un
cal psihopomp in lumea
umbrelor i 2) eroizarea iconic a mortului ca strmo
si
geiitilicotnbal. Acest al doilea fel de eroizare este redat
de trei categorii de eroi

mo

mitic.,
tori.

! anume de

Dar

dere

in capitolul

eroi eponimi, eroi culturali

civilizatori i eroi salvadespre aceste trei categorii de eroi mitici D0 vo n o.upa cu prec-

consacrat eroologiei

strmoilor

genificarca

ca genii apotropaice

ale vetrei, casei

moilor ca fpturi mitice protectoarei gospodriei uuei familii, ca

spiei

ia
00 neam t a;moiei un:ii n-am. n acest stadiu strmoii i
moiU dein
un ro! important in viaa spiritual ac> nunitii lor
de familie i de neam.
Sint invocai ori de cite ori f i uilia
SM noAmul o in primejdie acut i

tot de atitea ori cind fanilia

OM
- divinizarea strmoilor i

ne imul se clete de fericire ?i bucurie;

moilor este ultima treapt de consjicrare

la care aceste fpturi mitice

ajung , tn acest stadiu final al mitologiei straraosUor i modor se alctuiete primul nucleu
sistemic de personaje divine,
care anticipeaz mitologia dac nchegat*
lele

noul

i a

al e.n.

in mitologia

in secolele VI-l i.e.n. i in secoi continu prin mitologia daco roman intr-o form
romani Deci cam de la nceputul mileniului I i.e.n.

se Poate vorbi de o mitologie

a
de ordin gentilico tribal, din

panteon mitologic dac

poporului roman, aa

strmoilor

moilor ca diviniti

tutelare

care va germina mai apoi treptat ntregul

mai apoi daoo-roman. ca substrat al mitologiei

l
cum

il

cunoatem pin
9in

i i

r szent.

mitologic era comunitar fratriarhal.

alte aspecte ale fratrocraiei gentilice Ia pre-

administrativ

deocamdat

Nu cunoatem

proturomni,

dar presupunem Oft membrii ntregii comuniti gent ilice-tribale (indiferent

de sex, vrst i rang) sau ai comunitii de neam extins se considerau
frai intre ei. Presupunerea noastr se ntemeiaz pe emergena acestor
instituii fratriarhale din mentalitatea primar care domina comunitatea
primitiv, apoi arhaic a daco-romanilor i, in fine, a protoromnilor.
Mitificarea gradat i progresiv a strmoilor i moilor autohtoni
nu este un proces mito peic excepional, ci unul obinuit la aproape toate
popoarele lumii. Kste suficient un exemplu de surs indo-european, deci
apropiat nou, spre a ne edifica suficient asupra acestui proces istoric
mitologia manilor, larilor
penailor la romani.
Prin strmoi i moi nelegem i noi romnii cam ceea ce nelegeau
romanii n mod general prin mani i mai apoi prin lari i penai. Din relatrilc istoricilor culturii antice romano raiflBO
manii nu Eosl considerai
umbrele morilor", mai precis, strvechi spirite ale morilor" i
erau
venerai printr-un autentic cult al morilor". Unele umbre ;ile morilor" erau consacrate ca genii binefctoare", numite lares, iar altele ca
..genii rufctoare", numite larvar. Dei aveau caractere de genii, manii
au fost asimilai ca zei domestici (pe stelele funerare, romanii ii men ionau
in inscripii DU manes ) i totodat ca zei ai subpmintului, ai imperiului
morilor". Dup datina roman, manii reveneau de trei ori pe pmint,
la srbtori funerare, ca s-i revad in tain rudele. Deundei locuiunea
veneau din lumea manilor", adic din imperiul subteran al umbrelor.
n istoria mitologiei universale, cultul manilor in general a fost explicat prin teoria aa-zis manist. La originea mitificrii i cultului dup
teoria manist se aflau zeificrile strmoilor i moilor etnici. Ideea n
cermene a fost enunat de Evhemer din Messina, dup care manii ar
i mori divinizai. Divinizarea morilor la romani a fost reluat din perspectiva pozitivismului modern de Fustei de Coulanges , de E. B. Taylor *,
de Herbcrt Spencer . Monismul iu concepia filozofilor culturii i a istoricilor religiei actuale este o explicaie parial care nu
ine socoteal de
toate componentele care au contribuit la ideea unor fpturi ce transcend
lumea".
n accepia noastr manii reediteaz, la nivel etnic, din puterea cosinocrailor acele trsturi Ic caracter arc fac din ei fpturi mitice etnocratice. Cu fiece generaie adaos, manii rennoiesc i perfecteaz modul
de via al comunitii din care provin. n ali termeni, manii reduplica
pe plan comunitar pe ling hierofania cosmocrailor i nomofania lor.
Cultul pe care comunitile etnice 11 atribuie manilor nu este
lipsit deci de semnificaie mitic. Descifrarea acestei semnificaii depinde
de gradul lor de venerare i condiiile in care se desfoar aceast vene:

2U

rare. Ki

simbolizeaz sacralizarea imanentului care anticipeaz transcendentul divinizat.

In accepia Iui M. Elindc, moartea transcende condiia uman. Aceast
transcondero nu se refer numai Ia mori i numai la lumea de dincolo (indi-

ferent unde se afla aceasta), ci si la moralitatea imanent a morii

n general
a strmoilor
moilor n special, reconfirmat
potenat prin cultul
do rang divin al ultimilor. Din strmoi si moi consacrai de comunitato
80 recruteaz mai apoi o
parte, dac nu chiar ntregul panteon mitic
al p- poarelor.
Larii au fost considerai iniial genii tutelare ale cminului, recrutate
din acele suflete ale morilor care au animat oamenii buni
care au exercitat in niiua lor ipostaza o influen protectoare" asupra cminului
concepu! ca vatr pe rare arde focul sacru (focus f. Do la cmin
vatr
cu focul sacru, cultul lor a nceput
fie ntreinut pe un altar specia!, n
atrium. Peste focul sacru de pe altar, fiecare membru al familiei punea
miresme, solicitind prin fumigaii protecia larilor. Uneori influena lor
protectoare se extinde
asupra spiei do neam din care fceau parte,

bun

ca i asupra prilor de moie cu toate acareturile i instalaiile ce aparineau familiei sau spiei de neam. In aceasta ultim situaie tares familiare*
i lrgeau atribuiile de spirite protectoare ca: lares compitales, riale*,
ruralrs (protecia referitoare la cimpii. rscruci, drumuri i sate). Iniial,
larii au fost nfiai ca l>trni. Apoi reprezentai in arta funerar
ca
tineri, spre a desemna nemurirea lor. Indiferent
de nfiarea lor, ei figurau pe stele bind licori divine dintr-un corn de borideu (cornua
rvthon).
Pe ling lari, ca genii protectoare ale cminului, existau Ia romani
i larvae, ca gonii destructoare ale cminului, Larvae h> se recrutau dintre
sufletele fotilor oameni ri. hoi i criminali.
Ca genii rufctoare, larvac-le erau sortite
rtceasc mereu pe
pmint si s-i exercite puterea nefast numai asupra celor de-o teap cu
ele, asupra rilor, hoilor i criminalilor.
rindul lor, penaii u fost i ei considerai de romani ca ..zei ai
casei
Legendele mitice iclatau
penaii au creat casele cu toate bunurue mobile i imobile.
:

Conform
penaii au stat
romne.

Ca

teoriei lui
la originea

zei ai casei

Kvhemer din Mcssina s-ar putea susine

unor diviniti perechi din panteonul mitologiei

penaii erau toi strmoii (deci

care participaser la ntrirea

extindere; casei

astfel

in

ansamblul

zei foarte

btrini)

i moiei

familiare. Din
acest punct de vedere se poate vorbi de
o rudenie divin intre penaii
aceleiai comuniti etnice care are la baz o rudenie
continuat

uman

;i

post-mortem. Penaii

erau figurai prin btrini

cu capetele acoperite cu MM ri, ceea ce ilenota saoralitatea lor. Cultul
lor.
similar celui al larilor.
supravieuit in Oltenia la bocitorii a operii
lor

cu nframe pe cap.
Dup aceast precizare a pro.e>uiui initopeic al divinizrii strmoilor i moilor la autohtoni prin comparaie cu divinizarea manilor,
urilor i penailor la romani, deci intre
dou popoare cu substrat indo-ouropean. se impune s ne oprim asupra documentelor
otnoistorice care justinc aseriunea DOMtn
strmoii i moii Ia romni sini intii dirinitfi
aomesltce

i apoi

coraunitar-etnice de ordin preprotoromnesc.

Studiile de iconografie arheologic ntreprinse comparat ivistoric cu
cele sistematice de etuologic mitologic i de istorie
a mitologici pe terito-

i in era noastr) ne duc inevitabil

constatarea existenei cultural-istoricc a unei instituii gerontocratice
riul Da<*iei (naintea erei noastre

totodat

la

geronlolstrice.

Strmoii i moii au fcut parte in preistorie i istorie din ceata

oamenilor btrini i huni (denumii de latini homines veteres et boni), care
au condus intii comunitile gentilico-tribale i apoi cele etnice de tipul
obtilor steti i au cu-a credine, datini i tradiii de conduit ctico-juridic i magico-mitolo^-e
expresia plastic a lui Mihail Emincscu,
ceata btrinilor era dUt.tire de legi i datini" in comunitile etnice

Dup

romaneti.

i moii care erau cpetenii ale spielor

o*ranUtoraie gentilico-tribal de tip fratriarhal, pentru
in ultim instan oi erau rude apropiate printr-o
genealogie strveche. Aceast geroniocraie nu a fost, in structura ei,
capricioas, rigid, dictatoriali, opresiv, ci blajin, de omenie, dreapt,
In timpul vieii

lor,

de neam au exercitat o

strsnnii

adevrat

termeni moderni, un fel de pre-demoeraio genuin-comunitar.

Xoi nu exagerm i nici nu fetiizm qerontiteraia autohton, ci
numai ii subliniem importana mitologic n condiiile social-istorice in
care a aprut i s-a dezvoltat in viaa poporului dac, daco-roman i la
protoroinni. Gcrontocraia gentilico-tribal nu s-a substituit autoritii
de stat n Dacia, ci autoritatea de stat a receptat unele sarcini i atribuii
ale gerontocraiei, care i-au convenit, ca atare, i pe altele care nu o stinghereau le-a lsat
dinuiasc in spiritul jurisdiciei naturale a aa-zisclor
belagines dace 7
in

Do

gerontocraia gentilico-tribal s-a trecut inevitabil, in condiiile

corespunztoare, la gerontodevoiune in via iar dup moarta oameuilor btrini i buni" la gerontolatrie postum i apoi Ia gerontomitologie propriu-zU.
se face
geroutomitologia s-a reflectat iu
mitologia oficial de stat in Dacia, in religia statului daco-roman i in
cele din urmi in cretinismul primitiv al formaiunilor statale romneti.
Intre receptarea fondului gerontomitologiei de ctre formaiunile sta 'ale
romneti i reflectarea coninutului gerotitomitologic ancestral de ctre
cretinismul primitiv constatm modificri
transsimbolizri forma'-.
Ce a rmas din aceast gerontomitologie dac i daco-roraan
la

social-istorice

Aa

romni

mo

X Conceptele de
i strmo i echivalentele lor feminine.
o terminologie poliscmic-mitic acuvintului mo. Cuviutul mo face
parte din termenii care marcheaz ..rudenia dc siuge in linie dreapt" .
n esena Iui, cuvinlul
este polisemie i de circulaie general n limba
romn i in dialectele romneti sud-dunrene, cu sens primitiv i. de
Intii

mo

baz, de om btrin. dc moneag

unchie" 9 Deuumete

(la plural) seria

ascendenilor mai indoprtai, generaiilo vechi, btrinii, strmoii, acoperind aproape n ntregime sensurile latino avu*, proacus. abavus, atavus,
tritavu*". Din acus deriv in rom. fi arom. au*, iar din proacus: strmo,
'naintaul din cele mai ndeprtate timpuri al unei familii, al unui neam',
strbunic, strbun
arhaic str()u. Din moi strmoi din timpurile
cele mai vechi, deriv strmotean, strmoie. Strmo nseamn tatl bunicului sau al bunicii, ritrmo i rs-rsstrmo.
:

mo

moa

Intre termenul
i
exist, conform unor lingviti, o dubl
derivare din termenul masculin
a tonnonilor feminini moa i moa,
sau avors, de la termenul feminin moaa la cel masculin mo, de so al

mo

moaei.

212
213

VMile Sucm conMat c, In esena Iui, eiiviiitul m<* fiice part.- din
Imului principal lexicul al limhii romane, in limba albanezii fund motsh
fmosh) mot
'timp, an (...), virefcV. La macedoromni, euvintul moy
...riva din moae, iar la dacoromni i meglenoromni
8-a refcut un nou
masculin mop, cci in aceste dialecte dispruser aus i papu.
Formarea
Oiano.
s-ar fi intimplar dup desprirea dialectului aromn, de celelalte
dialecte" w.

mo

Din perspectiva lingvistic mitologic romna nclinm spre derivarea termenilor moa. moaa din mo?.
argumente justific preferina
noastr 11 argumentul lui Vasile Suciu,
din limba romnii termenul
[mo] a ptruns i in limba unor popoare vecine sau naionaliti conlocuitoare" sub forma moul i moo iu bulgar; in Iugoslavia (in Craina
i
Timoc) moia, in Bosnia moiuli, in ucraineana, moul, cu sensul de bunic"
in maghiarii mosnj, la sai Mosch, moneag, bunic"
; 2) argumentul implicaiilor etimonului de moi in terminologia etno-familial i social
-istoric
a comunitii steti care desemneaz in regiunea carpatic o
puternic
via agricol sau agropastoral in Muntenia marcat in evul mediu prin
monenie, in .Moldova prin rzeie i in Transilvania prin nemei a valah
forme dc proprietate agricol liber). Ion Donat a ntocmit in 1956
o
hart a rupindirii monenilor i implicit a instituiei moneneti, din care
se poate constata importana acestei instituii pentru istoria social
cult ural a poporului romn; 3) si argumentul etnologic, conform cruia in*U~

Dou

strmoilor

moilor se menine in istoria romnilor piu la treapta

conducerii spirituale a comunitilor steti (forme medievale dc tipul
obtilor steti dace) ca dttoare ndeobte de legi i latini,
considerate inansamblul lor sfinte pentru
emanau de Li ceata de oameni btrni i buni
(sanctificai dc comunitatea gentilic).
tuf ia

Rmie culturale

(relicte Instituionale si reminiscene ctico-juride ordin mitic ale gerontocraiei, uneori dublate i de aspecte
de
geronioIatrie.au supravieuit pin la sfirjitul M-colului al XIX-lcu
iu viaa
piciorului romn.

dicc)

. (ierontm raia. Ia j|. a piniulului. Legea Jrii. Judecata

btriiiilor.
Dintre relutele instituionale i reminiscenele etico-juridice
ale gerontocraiei autohtone trebuie
menionm organizarea social-istoric a saturn feudal i liber romnesc, cu mici
variante regionale. Satul romnesc
liber era organizat in piramid social, in straturi
suprapuse, in ordine
ierarhic, de la mulime Ia cete de virat, sex, interese
profesionale i
reprezentan comunitarii. La baza piramidei sociale se afla stratul opiniei
uteti, alctuit din mulime, din ..natul satului",
urma apoi stratul cetei
de feciori (i fecioare), stratul cetei de oameni vrednici
(mprit in subceto
profesionale) i culmina cu stratul cetei d, btrini, din
care emu alei Ijv[etnia- satului. Fiecare strat conumitar-stesc
indeplinea u funciune sorialstoric bine precizat iu ierarhia de drepturi i datorii steti.
interpictam invers funciunile social-istoricc ale ierarhiei
in sat. Ceata de bnui, prin cpeteniile ei,
exercita gerontofratrocraia, ddea i indrepa legea, care era legea pmintului (numit
restrictiv i ..obiceiul

pmin-

lumi

J; stabilea aplicaiile practice ale legii, reglementrile, comportamentele etico-juridice sau'jurisprudcna ieasc
aie au c ptat numele
popular dc dafini. Declarau starea de alarm, de rzboi i
de pace in jurisdicia lor teritorial. Profesau, in anumite ocazii,
un fel de saecrdoiu mit io
bmocuvntind^cstoria, oficiind La moarte, stabilind penitene pentru,
.

214

judenclcrile credinei strmoeti. Mai mult, alctuiau instrumente do

apel (in perioada de 1. -compunere feudal, cu apel la domuie),
cat,
excomunicarea din sat i Li pedeapsa capital, prin
c xyc mergea piu la
lapidare, decapitare, spinzuraro sau tragere* in eapi.
social-ecouomice i
Ceata. oamenilor vrednici executa dispoziiile
mei mu multo
etico-juridice ale cutei le bUrini. Ceata feciorilor mi ml
colului
funciuni paramilitar, de straj in sat; do executare a ditinilor
de btrini
familial i ale srbtorilor calendaristice; do mesigeri ai cetei
steti.
ni de judectori stentori ai opiniei
Ceata de oameni bitrtni i buni ai satului cugeta i aciona pe linia
otico-juridic i magico-mi tologic a strmoilor i moilor satului. Ei nu
abouiu i nu distrugeau tradiia mitic, ci o interpretau i o mbogeau

fr

mereu
verxau

exagerrile

le

atenuau.

Xu

luau hotrin pripite

lucrurile.

nici

nu

tergi-

....

11
am descris caracterul
ntr-o lucrare a noastr de etnologie juridic
cetelor de btrini. Sub
coninutului
judecii
i
mitice
al
al
tehnicii
sacral
judecat
raport tehnic cunoatem pin in prezent urmtoarele forme de
aerontocratic : judecata la hotarele moiei, judecata in scaunul de judecat
coloana cerului) i jude<in pridvorul bisericii sau in bttura satului, sub
ca/a n lumini de pdure de brad (ndeosebi a ciobanilor).
se desfoare ntr-un spaiu consacrat in care
Judecata trebuia
rituri de
o ntretaie domeniul sacrului cu al profanului, in -are se petrec
aib un caracter
trecere dintr-o stare de fiinare intr-alta. $i trebuia
fie pregtit prin adunarea cetei de btrni-judectori,
magico- mii n\ adic
pentru a oficia in starea de puritate spiritual a tradiiei juridice. A doua
se constituie la locul consazi dimineaa completul de judecat trebuia
nceap activitatea chiar Li rsritul
crat nainte do rsritul soarelui,
se ncheie activitatea la asfinKoareiui printr-o rugciune ctre soare i

itul soarelui, cu pronunarea sentinei i a rugciunii de mulumire ctre

se dea
nu se judece cu prtinire, ci
s-a fcut totul ca
oaia, cum
dreptate dup datina strbun

i
5. Geroiitolatria. Zeii-moi. Srbtorile Moilor. Alte relicte
reminiscene culturale ale gerontocraiei traussimbolizate mitic in gerontomitologia
latrio alctuiesc motenirea cultului strmoilor i moilor in
romn.

dou

ntr-un atOdUl mii \v,h cambrat calior

romAn 13 : o mitologie popular de tip cretin i
i
am nclinat spre cel de al doilea tip, cutind

tpuri de mitologie

una do

tip antecretin,

determinm

caracterul

pastoral-agricol. precum i cel gerontolatric, ca o mitologie

rangul de ^midiviu strmoilor i moilor ridicai prin cultul morilor la
niti i diviniti. Iar ntr-un compendiu al mitologiei roinne destinat
trecut in revist structura geronpentru Enciclopedia Romniei (li36)
a cultului lor. Ajn retoUitric a mitologiei rointie, a fpturilor mitico
prezena zeilor-mofi <a Prtailor concepui ca strmoi divini

agropastor.il

am

marcat atuuci
ai umanitii) i a

Mo

Mo

Crciunului, a
Ajunului, a
: a
meteorologici populare i a Tailor, pentru a
sublinia caracterul patern al strmoilor i moilor mitici (Cerul Tat,
semizeilor -moi

Moului Pdurii, a Moilor

soarelui, Tatl vintului. Greul pmintului etc.), i comparativ a

i moaeBabelor, prin sublinierea caracterului meteorologic al strmoaelor
Baba
lor mitice (Baba Dochia i celelalte Babe), precum i a altor babe tea
Mume, prin subliuierea caracterului matern
Oaia, Baba Iaga), numite

Tatl

al strmoaelor

i moaelor mitice (Pmlntul Mum, Muma

91

Pdurii,

Muma

gripuroOor, Mumii

ploii,

Muma

Muma

vintului,

lor etc).

florilor,

Muma

zmei-

Am

prezentat jm- zcii-moi, aa cum vom constata in capitolul consacrat tcogonici romne, eu doi W gnnelari, btrim uitai de
creme, care-

i continu demiurgi,

in spiritul unei gerontofrii eetmoavtftw.

Zrii.nwfi, numii i .Vr#i cri mu .Vt^ii. isi aveau iu evul mediu
echivalentul cretin in w/i Dumnezei. Primul ;ni
s cel nuii
Frtatul, apa In iconografia popular romn c un :ru cioban
care
cuin-ier in ceruri mbrcat iu cojoc, cu cciul si opinci cioliticsii, ni
fluier la briu i bil in min. Cellalt zeu-mos. Xcfrtalul, al doilea
iii rang
divin, apare in iconografia popular ca un zru erjitor cure cutreier p-

mo

mintul i subpmintul.
duhurilor rele.
Zi ui

mo

Ia

in strai-

origine

de cresctor

al fiarelor slliatice si

un litrin cioban

mirific

muc

cluz.

ii avea reedina,
la 0 Min cocoat pe crestele nnegurate ale Ca rpa i lor cereti (eind in
Ceahlu, eind pe t'.t ni iinuti, eiud jh Paring, eind in Apuseni), liae activitate:! lui pastoral in ceruri stagna de oboseal sau somn, intreaga
fire

dormea, cci viaa ntregului cosmos era o consecin inexorabil si totodat simfonic a strii lui divine. nsemnele puterii .i domniei lui paatoralc in Carpafii creti -in! lumina, soarele si luna, astrelc. n descinderile
lui metamorfozate n teofaniile lui terestre apare ncrcat t/e atribute
solare.
Fiind conductorul suprem al conclavului .i cortegiului de Mosi divini
(sau de sfini popular, el deine toate elementele si puterile conducerii
universale.
In perioada de trecere de la cultul strmoilor si moilor mitici
ai
cminului si gospodriei Ia patronul cretin primii? ai casei sau incintei
sacre a comunitii steti, cultul zeului -mo trece de pe planul general
sacral pe planul consacrrii particulare a

MO

Moului-zeu, ea divinitate secunde Ia care

darii
chiar seinidivinitate. Adic revine la caracterul iniial,
s-u urcat treptat in ierarhia divin.

Cultul Zeului-mo (Partalul) s-a redus in perioada feudal la cultul

ninilnr-zei, care iu vreme-a noastr au involuat pe plan mitic
ca semidivinili ale timpului sacru, ale meteorologii- i populare i ale cultului morilor.

tn capitolul consacrat meteorologiei mitice in partea a treia

a.
mitologiei romne
vom prezenta Moii si Bande ca midi tinitai meteorologice. Le menionm deocamdat numai ca fpturi mitice
care prefigureaz timpul sacru In calendarul popular romnesc timpul srbtorescin care se desfoar anumite rituri si ceremonii comunitare.
E vorba deaa-zisele srbtori pginc", dintre care unele se numesc chiar
Mosi,
eind se ineau trguri anuale (cure sau transformat uneori in
b Ici uri
iarmaroace si nedei). La acest soi de Moi se ntindeau tarabe, se
ridicau
leagne, dulapuri t lanuri, ursarii ii jucau ursii, tinerii
sltau hora.
ppuarii purtau teatrul de ppui, i:ir saltimbancii fceau mscri.
1* Amil Nou
timpul sacru al solstiiului de iarn
era consacrat
colindatul cu cete de mascai, printre care i
de moi, uneori nsoite
de
de babe. Mtile de moi se ineau numai de glume decente
pe teme
superstiioase. Mtile de moi erau antrenate in joc si de mtile
de babe.
Ambele
se ineau de solii indecente, cnre vizau sau schiau
posesie
sexual,. In fel de reviviscen a cultului fecunditii
agrare transsimbolizai de-o afeciune senil.
n celelalte srbtori populare de peste an excelau jocurile legale deocupaiile de baz, agricultura si agro-pstoritul sau pstoritul agricol.

N
:

mti

mti

mti

Vn

asemene joc mitic consacru timpului sacru al ItiiNaliilor era cluarii.

Rusalii cluarii jucau trei zile. Ins pe cluari ii vom prezenta in
vapitolul consacrat cultului soarelui. Im jocul cluarilor participa i un
nm denumit mutul. .locul mutului era pantomimic. Mutul oficia cultul
fecunditii agrare |>riu dansul lui cu un falus de lemn cu care simula
danseze. Iu
ar o brazd circular iu curtea gazdelor care-i primeau
jOOul caprei moldoveneti sau al turci transilvnene cm inclus de asemeni un mo* glume, care se inea numai de ghiduii, uumit in Transil-

La

vani

bloj.

l. Geninlomiirfismul.
Printre seuiidivinitilc gerontomorfiee ale
meteorologiei menionm deocamdat t'.rirul. In vestita balad Jiarcos
Crieul
in care un
litrin cu o armat turc cin fruuz,
/nia
Crivul, pe
cit iarb v , ca s-i arate vitejia provoac la lupt pe
Ctfe in plin var il gsete in puul lui" ,.cu picioarele, in ap/ pe un
scunel de ghia,/ musti si spriticene de brum., i cu barba tot de
ehid (...) Crivul sfidat de alt l>t rin roag pe Domnul se ndure de el
s-i ilea trei zile din t'ndrca. trei zile din Clindar, i cu trei din Furar/
cartCa.- i poart vremuri tari ( . . .)". Iu trei zile a dat ploaie cald, in alte
trei zile ger uscat i in alte trei o furtun care a mturat focurile de pe
pa mint. Ie-a ridicat in slav si le-a zvirlit in mare. Ie.-aul utenilor ingheai
impreun cu Mareos pasa se duc la Criv, cad iu genunchi i-i cer iertare. Crivul, cu buntatea lui, tl un soare cald i-i dezgliea.

pa

mo
s

In acest conflict intre o seinidivinitate gerontocratie i un bitrin

comandant de oaste care in orgoliul lui sfideaz totul, nu vedem o
lupt de hachie intre doi btrini. ci iutrevedem transsimbolul revoltei
umane imputrira forelor dirine, care-i Mau in cale naintea dorinei dc-a
cuceri lumea si de-a o subordona intereselor proprii. Un exemplu cu morala
omul nu poate infriuge legile naturii decit supunindu-li-se.
cu veni U
Cea mai activ atribuie a moilor ca semidiviniti a fost i aceea
legat de cultul morilor. Sini eon Klorea Marian amintete, pe ling aazisele simbeteale morilor" dinan, i de multe altezileconsacrate pentru
pomenire i jertf" ce se aduc ..sufletelor morilor", caro so numesc in
:

locuite de romni Mo"

Trece in revist patru categorii
grupate pe anotimpuri in l) zile, numite moi (si anume dc
Crciun, iarn, iire.simi, Florii, Joi-Mari. Pati, sin (corge. Ispas. Rusalii,

toate

de

rile

moi

Bocitori, Sinzienc. sin Petru. Sintilie,

crucii, sin

Mcdru, de

Mrior,

Schimbarea

la

fa.

sima Mria,

de corastr) *. Numrul lor impresionant i desfurarea lor uneori wtreni de complicat dovedesc piu
in secolul al XIX-lca rolul pe care l-au jucat in economia mitologiei strmoilor i moilor. In aceast ipostaz m*ii reprezint relicie i rem.nUcene de mitologic daco-fomaiiu conservate intr-o hagiografie popular
cu incluziuni cretine.
Ziua

7. Toponimia mitic a Moilor i Itahelor. - In cele din urm. la

consideraia sacr.ditii strmoilor i moilor, care se ntrevede in credinele, datinile i tradiiile populare ale diico-romnilor i parial la cclolalte ramuri ale poporului romn: macedoromnii, meglenoromnii l

istroromnii,

adugm

eiteva consideraii dc ordinul

onomasticii mitice

toponimiti mitici.

X. A. CoiLstantineM'u i' iu dicionarul su onomastic nu discuta

despre onomastica mitii- decit indirect, eind
menioneaz uumclo
217

hagiografice (...) aa cum se gsesc !n vechile ceasloave sau in Rinaxarclo

mineelor ce au servit ea izvor direct. In descursul secolelor, Ia alegerea unui nume do botez (prenume)" . Noi ne gindim h nume mitoarafice,

A HT

i:

a 0 N

aa rum

acestea se intilucsc in povestirile fantastice de tipul miturilor,

legendelor mitico i basmelor mitice, care au servit in alegerea
numelor
de familie sau prenumelor. Numim mitoninu- acele nume *tc*ti care
ndeosebi se gsesc induse la ..mi mc laice", ex. tfaba'Suvw,
ftaaSttfctf
/farflnff/i (lup btrin. cap
de haitii). iZtofew, Jiasaraba, Jrad, Cium.
Drac (Dracul. Draeulea, Drficultfti etc). Jforoi, PtoU, Ttndal, Tricohei etc. Printre acestea termenul de mo deine un loc reprezentativ n

HAOSUL

onomastica de: Moeti,

Mou. Moule. Moa,

Mooi, Mooaia, Moea, Mocior, Mosescu

Mosc, Moseni,

Monmi,

etc.

n privina toponomasticei mitice,

I.- Aurel Candrea a trectit in

numele orografice referitoare la MM i bab, att pe teritoriul
Romniei, cit i in sudul Dunrii, la popoarele vecine . n capitolul Toponimie mitic" expunem sintetic toate aspectele eseniale ale toponomastieii consacrate moilor i babelor.

revistfl

1.

Haos. m-aut. nimicul alooliil. Premuterin.

Stihiile.

Stare ima-

ginat precedindoricarecrea ie (de Ia iile. nainte i gonos, oricine, nceput

i explicaiile acestei stri prin naraiuni mitice i poetice. n termeni)
populari, antegonia este Haosul (hul).

Haosul nu posedil

nici

o explicaie mitologicii. Totui

mitologia

consider Haosul un cadm mitologic natural, in care apare i din care se

dezvolt Cosmosul, in care se petrec toate na>terdc" posibi'lealc oricrei
activiti cosmice.
n esena bat Haosul nu trebuie confundat cu neantul. Ultimul est
o categorie mitologic care denota lipsa oricrei relaii concrete. a oricrei

substane palpabile, a oricrei stri hipostaziate. n latin, neant semnific,

ceea ce nu exist (nc(c) ens), ceea ce nu arc n'af, ceea ce nu poate fi
conceput ca atare. Iar dac totui ncercam s-i atribuim un coninut logic,
atunci acesta poate fi definit metafizic nimicul absolut*'.
n calitate de cadru mitologic natural, Haosul corespunde unei rftiliti tiinifice de ordin cosmologic. n accepia lui mitologic, Haosul se
refer la massa confuxa, la amestecul dezordonat i etern al elementelor
universale din care se ob ine materia prima de construit Cosmosul.
Ca etap premergtoare cosmogoniei, I Li osul a fost caracterizat
de majoritatea etnomitologiilor drept o ipostaz bizar-atipic a Apelor
primordiale.

fr

Motivul Apelor primordiale caro configureaz Haosul i rtcesc

iu Haos ine de strvechi tradiii culturale la mai toate popoarele
europene i extracuropene. E menionat in secolul al X-lea i.e.n. iu imnu-

noim

indiene din Itig Veda in crile morilor" la egipteni (Haosul

numit Nun i econceput ca apa originar din care se nasc toate elementele
i fpturile). n mitologia chine/ ntreaga via cosmic iucepedin Apele
primordiale. Iar in tradiia iudeo-cretin Dumnezeu plutete in Haos
pe-te apele nnegurate, (Au ti iul un loc unde s creeze lumea, i o creeaz
gindind-o i pronunindu-i numele.
Deci moticul A pilor primordiale sau haotice e general-uman.
Apele primordiale, in starea lor de disoluie nedifereuiat sau do
emulsie haotic, conin iu ele toate elementele i forele ordonrii lor exemplare sub impulsul unor demiurgi care au aprut deasupra lor si au creat
apoi Cosmosul
n aceast accepiune gcneral-etnomitologie Apele primordiale preced crearea Cosmosului, care Ia rindul lui preced orice form material
rile veilice

21 fi

1MH

spirituala de via. Sint. In ultim analiza, condiia

preformativ i
prcsuhstanial a Cosmosului, simbolul germ.
al cosinogenczci din ele.
Haosul conine deci premateria din care genereaz protomateria
cosmica, Prin creaia Cosmosului o parte din pre- sau protomateria Haosului s a transformat in materie propriu-zs sau, in termeni
populari. n
stihiile lumii.

Aceasta pro- sau

protoinatcric denumit;"! stihiile lumii exista in
sa fie nsufleit,
via i moarte,
nceput i sfirsit.
De aceea Haosul nu poate fi definit i identificat ca atare prin spaialitate.
tomporalitate. cauzalitate i finalitate. Toate aceste atribute aparin
materiei propriu-zise, care a fost preformat. transfigurat si incorporaii
prin creaie in OotmOft. De aceea nainte de creaia Cosmosului, in Haos
totul a fost infinit de indefinit, in forme informe, nostihiat in stihii, ncschematizat in arhetipuri si tipuri.
sine,

fr

far ea

fr

Trei aspecte eseniale ale Haosului.

Folclorul mitic romnesc,
fi conservat piua in pragul secolului
al XX-lca, in semnificaiile lui mito-istorice, consemneaz laconic trei aspecte eseniale ale

atieit a putut

Haosului
1.

haosul ca matrice precosmngonicA, in care Apele primordiale plu-

tesc nnegurate
2.

aceste

Ape

asemeni onor nori si penumbre;

preexistena seminelor tuturor performerilor ontologice din

lumii nconjurat de Apele primordiale ale Haosului, el se afla deci la nesfrit n suspensie in aceste ape ..Pamintul e inonjvrat de ap. i deasupra
noastr i sub noi, e tot ap".
Apele primordiale, pmintul i tenebrele sint deci primele elemente
ante- i extraeasmice care intr in compoziia cosmosului i se menin ca
atare, iu toate etapele istorice ale cosmogonici.
:

Mitul Haosului, al
Haosului, o propoziie apofaiilic.
. Hitu]
tenebrelor, al pmiutului i Apelor primordiale ca premateriei apoi protomaterie cu care se va cldi Cosmosul este formulat de logica mitului ca o

propoziie apofantic.
Din analiza compoziiei elementelor ideoplasiicc ale mitului reiese
c apele innegnrate. pmintul si ntunericul consemneaz stri atipice
ale materiei extracosmice, care vor intra mai apoi in compozi ia arhetipica
a Cosmosului.

Cu Haosul coexist iiiaccepiunea

Fpturile ee trai isc cil Haosul.
autegonic dou fpturi extracosmice. Dotate cu puteri creatoare, aceste
fpturi transced Haosul prin natura lor deosebit, cum vor transeede i
propria lor creaie. Cosmosul. Ele introduc prima ordine in Haos, caro se
reflect n etnomiturilc tuturor popoarelor lumii.

primordiale;

coexistena cu Haosul i Apele primordiale a unor fpturi

supranaturale, care alctuiesc fora demiurgica a tuturor zidirilor pasibile,
3.

cum

le

vor releva mitogoniile.

Ceea ce inseamn c, si ntr-un caz i in cellalt. Haosul preced niaterial Cosmosul i. ceeji ce este mai important, c magma primogeuica
a.
Haosului intra in compoziia eseniala a Cosmosului.
Primul aspect al Haosului menionat in folclorul mitic romuesc
Mina astfel :..(..
ca acum,

dintru nceput nu era pmint. soare, luna si stele, nici

ncotro te-ai fi ntors si te-ai fi uitat era numai otulbure, mr, plutea va un nor, ncolo
ncoace n H Metafora apei plutitoare ca o innejmrare o gsim Ia Sini. FI. Marian 3 De asemeni revine
Ia
.i

lumin

ap

ci

hiena Xiculi-Yoronca 3 i la (iii. Ciausanu . Ultimul susine:

(...)
cnd nu era pmintul fcut, era numai stei de
si nu se
redea pmini nicieri, dojir numai ap i apa i incolo nimic".

ap

intii i-ntii,

Din aceste consemnri folclorice reiese ca Apele primordiale erau

asociate cu negurile menionate numai ca ntuneric nemsurat
Dintru-ntn si mii era numai apa i ntuneric".
:

Alto consemnri de folclor mitic

adaog ol in Haos existau, pe Qngfi

ntunericul nemsurat, i seminele pmintului (uneori
ascunse In ape, alteori plutind in spuma apelor).
Apele primordiale, pmintul i ntunericul acoper n
parte incert

Apele primordiale

si

de astronomia tiinific.
:i. Cosmosul, o incluziuniIu Haos.
O data cu creai ia -moului
care ne vom referi ndat) Haosul n dispare. Cosmosul
sau Xum*
citftM se menin ca o incluziune sau mclaeaiu ne
permanenta in Haos.

(ia

Folclorul romnesc consemneaz tot la modul alegoric,

metaforic si
simbolic aceasta idee mitologic. Pamintul a fost i a rmas de Ia
nceputul

In Haos, Incepulul Covno^ilul.

MITOGONIILE

gu,.,,

'""-ele mitice)

fi
MMbirc
una

-I..KIdubi;.

,lnl

ur ,i

e,/

ff

?/,i,,/,Y, C(, exist

.lo
,i ra lu a

/ ,^ lcd ;i U A

permanentul pro.es de intuiie

fi

explice

SbwS&^iSaS

r: ' 0!t lilil

.
P
l" ^inifieo ale unui
r.'U, 2 ."^
, rC
b,eCt il
" nivers 1 i 'I, ?
acesta
.
*
,^i^,
.hne
i-'
line treptat cercetrilor realist-tiinificc
ale oamenilor

nr.Vc

In

M.togonule ca povestiri snbiwuvc ale imagiLici

crtaZrl

,<-.

.,l,, :l

.Ic

esena

lBdi*U*
sedezv*

de tiin.

lor mitogoniile se

nfieaz

ea

n / f **W0? ,V,

ale unei
de ordin stadial-etnocultural,
?-"""/""<"''"
'o
cunoaterii
"
arhaice iar genezele
tu?,'
timlif*I
ce privitoare la unele aspecte ale naturii se
nfieaz ca sinteze
Parfal-obieot.ve. .le ordin stadial-tiinific. .are exprim

o
r
rctuabita , integrabila in contextul sistemului do
cunotine contemporane.

0*MMty

Pariale, pos.bUe, nerctuabile,

'

W
V

a anticiDat *
la vremea ei. conform unei
necesitai subiective (proprii concepiei
i viziunii etnomitologice), o genez
< a c ?*ului. omului, a comunit ii etnice
etc.)
f^JSt U
*' mI " r;iTA in '<^< ^;,m,/-
n,i. ntregul
*S,n! '
r lt de wtoWte anistorice uneori
anticipeaz
* ..sternul
iS
; f
alteori ro luphra
de geneze naturale (care satisfac cerinele rele
Ur a<0 mvft<li
ii HiiiUificc
moderne.,. Aceasta pentru c mito-

iiw^tt^S^^S

22

'

nJ5a
Mnr

n'"'7

trcX

,T

fn

^ \1

F?!f tBt

din

f?

,nc

Jf
C
F

iu

>r

.^

Istorie

fWuS c,,^V
pentru

u cucerii umane i
^lP!***
rJo Ior r *>*t-kntastiee s-au

riM^>rm "w

Slf

<

<<*,

deprins
care a marcat primele licriri de togi-

M i 1 1
erespund pe planul axiologiei
gno.eolog.ee Sfi*
ntrebrilor mat a!?
nt- metafizice care au ingindurat
viaa si
exaltat ps.hi.smul arheilor ce este
:

mmJ$$*

^a

lumea

gonia)

si

care sint stihiile ei! (oosmo-

cine sint ziditorii lumi? (teogonia)

; rum a aparul
omul (antropogoma); c.nd i de ee s-au difereniat
popoarele lumii? (etnogonia)
ar ** x *
;'
^"^iiAii (erotogonui); i ce rotaii se afl ordinea si
legitatea f.rcasc a naturii faa
de ordinea i legitatea spiritului uraanf
;

(nomogonia)

etc.

(loniile mitice integrate intr-o

mitologie

etnic au alctuit primele

rspunsuri Mtcmice care
dat stadiului iniial de cunoatere istoricii
^lon pe pamint in fapt, primele cunotine, ins nu
ultimele, pentru
ci sena rspunsurilor continu
* se dea in istoria filozofici

MM

Mitologii

istoricii

li a culturilor.
mitogoniile drept primele trepte
coninut se mbogete mereu prin

mitoiogiUor cunsider

ate oricrei filozofii etnice,

al

cror

2-

creaia permanent a miturilor i autoreglarea sistemic a mitologiilor.

Rspunsurile miturilor la ntrebrile puse de via nu au fost seci, abstracte,
lipsite de aderen afectiv, ei plastice, concrete, simpatetice, ncadrate
intr-o sintez etiologic global, intr-o oper sincretic (totodat oral,
muzical, pantomimic, coregrafic i gestic), care redil coninutul
de date i elemente privitoare la viaa material si spiritual a omului.
Explicaia mitogoniilor este eminamente realist-fautastic, deoarece
pe de-o parte Ii intenteaz obiectul (realitatea subiectiv-fantastic) i,
pe de alt parte, o interpreteaz la modul obiectir. Prin interpretarea obiectiv a unei surse subiective, mitologia ii creeaz astfel obirctul propriei ei
cunoateri. Realitatea subiectiv dependent de imaginaie devine forma
cea mai accesibil a cunoaterii imediate. De aceea realitatea mitic a
fost considerat cind produs", nu reprodus'', cind cert veridica, nu
prezumtiv fals; dependent de actualitatea cunoaterii subiective, nu
independent de aceasta; instrumentat de imaginaie, nu de tehnici
metodologice; des- sau re-stabilind mecanismele i legile relative" ale
funcionrii ei imediate.
Imprim mitogoniile n principale si st rum/an: ('oiiMder&m principale sau arhemitogonii ne acelea care fundamenteaz miturile arhetipale,
pentru a explica la modul sistematic complexele de activiti mitice legate
de temele eseniale ale etnomitologiilor. Astfel concepute, mitogoniile
principale alctuiesc substana oricrei mitologii,
scheletul primogenic
al gindirii mitice, structura germinativ a oricrei logici a mitului. u constelaia mitogoniilor principale intr teogonia. cosmogonia, antropogonia y
erotagonia, etnogonia i nomogonia. Considerm mitogonii secundare pe cele
derivate sau implicaiile gnoseologice ale primelor n procesul complex
ale explicrii lumii si vieii. n constelaia mitogoniilor secundare includem

i znogonia (derivate sau implicate ale cosmogonici), teknogynia

sau creaia instrumentelor, obiectelor i articolelor (ca derivat i implicat
a teogoniei i cosmogonici) etc.
n expunerea noastr vom insista cu precdere asupra mitogoniilor
principale, lsind pe planul al doilea mitogoniile secundare, care de altfel
se deduc din primele. Expunerea in capitole separate a fiecrei mitogonii
Ir rupem ideatir din contextul lor
general ctnomitologic,
nu nseamn
numai
le prezentm analitic, in ordinea derivrii lor comprehensiv-ontologieo si a explicrii lor discursiv-gnoseologice.
Precizm
unele mitogonii secundare detaliaz aspecte de adstrat
{ti strat ctnomitologic, ceea ce poate insemna i faptul
mitogoniile secundare se suprapun i uneori ngroa corpul mitologiilor principale cind cu
se face
mituri parazitare, cind cu mituri irelerante.
in unele cazuri
ele mai mult
decit expliciteaz aspectele hi rare se refer. Pentru
istoria mitologiei romne ele totui relev laturi puin cunoscute ale influenelor, contaminrilor i calchierilor mitice.

fitogonia

imun

Aa

I.

TEOG0N1

care e un derivat din frate, cu sufixul ai de

il duc formaia cuvntului,
0nKin
reluat
petru Caraman. revznd integral teza lui B. P. Hasdeu
la tneso
.) comrairemeut
(
lexicografic de Sextil l>ueariu, susine
roumams du typ c archaique do
,lc Hasdeu (...) Ies termes folkloriques
qui ont donneau roumam une
surat
rituelle,
frtat
et
fraternisaUon
la
purement romane*, appar
formaiunii
den
sont
familie
derives
riclie
latin
dialectal de Dacicei ctaM
nommement
au
populaire,
lenant au latin
langue latine . Iu
dos creations dans le plus authentique esprit de la
Caraman completeaz
cea ce privete fraternizarea ritual, tot Petru
terminologia e^tc pur latin, i denumete un obicei autohton ce
ideca
pas un seu terme
precizeaz
trebuie cutat in substratul iliro-trac
terminologie folklonque
slave ou d'unoautrc langue n'cst impliqne dans la
hum exprim deci
roumain* de la fratemisation" (p. 221). Terminologia
de frtat K
caracterul autohton daco-roman al coninutului lexic
aceeai
ceea ce este mai important, Petru Caraman constata
poporului
situaie lexicografic i semantic i la celelalte dou ramuri ale
romn La macedoromni i la meglenoromni. La aromam cuvinUil/Jrfn
prezint apte variante, dup Tacho Papahagi'. iar la meglenoromni
Capidan ' i P. Papabagi . n aceste
Ile a-emeni apte variante, dup Th.
i la ce-a mai redusa ramur a poporului
condiii se poate presupune
pasibil
se fi meninut
romn, la istroromni, piu in secolul al VUI-lea e
fi
termenul Frtat in forme hipocoristice, structuri sintagmatice care
disprut aproape o dat cu dialectul.
,
in toate dialectele poporului roman termenul
Ceea ce nseamn
rituale
fraternizrii
obiceiul
aplicat
la
latin,
in
se
intilnete
form
Frtat

Fratmraia* - T colonia mun iicaz

I. Aatofeoerwea preenemlei.
irump
iuccpuiul si culminaia oricrei mitologii. Divinitile gcmclare
din Haos inaintea creaiei Cosmosului. Divinitile gcmclare caro tuteleaz
auiogeiiereaz deasupra Apelor primordiale. Autogeiicrare
teogonia
Prin
lor corespunde Iu cwa ce in tiina modern se numete autogonie.
autonome se inolege crearea rapturilor vii din materia non-vie
raia spontanee din substane anorganice, ca i din

(plasmogonia).
Odat autogencrato, divinitile gemclare geuercaz la rindul lor
din Apele primordiale stihiile ntregului Cosmos, lup capacitatea lor de

inveniune creatoare.

Aa

cum am constatat iu capitolul despre ante^onie ciml iic-;un

referit la Haos, drept cadru natural mitic in care se creeaz Cosmosul,
folclorul mitic romnesc consemneaz prezena activa a dou fpturi
non-ct*smice.vu puteri domiurgice. care ii caut loc pentru creaie
Ml*
pe>to apele nnegurate. Aceste dou fpturi coexistente Haosului si Apelor
primordiala >int totodat transcendente acestora. Calificate simplu de

creatorul popular de mituri, cu dou nume aparte Frtatut si Xefrlatul,

ntunecatul, curatul i necuratul, vor
generosul i invidiosul. luminatul
s iii-emiie primul stadiu al unei fratroeraii divine, care se va transforma
Ncfrntelut. Prin
eu timpul intr-o fratrocra ie antagonic, a Fratelui
Pariatul sau Fratele trebuie sa se neleag caracterul celui care ii iubete
semenul ; prin Nefrlat sau Nefrate, caracterul pizma si opozant al colul
:

pecaregindurilesi faptele il fac opus semenului

In transpoziia medieval a folclorului mitic cretin, aceste dou
fripturi divine gemolaro devin Dumnezeu i Antidumuezeu. Denumirea
t\f Satana, care s-a dat lui Antidumuezeu, nu corespunde substratului
Satana este numele unei fpturi
arhaic al mitologici romane pentru
lui.

bulgari

de Souil Pucariu

si

la

...

autohjonc^^

termenul Frtat
oonstatftri fiC
p U nc o prim concluzie
si c o traducero
cu semnificaia lui de fraternitate ine de substratul dac
care semnific frate.
iu latina provinciala din Dacia a termenului autohton
echivalentul .lac al termenului
iincxistem pin in prezent care este
\*u
prelatme in limba roman,
cuvintelor
ipoteza
putea,
frate, dar s-ar
i ae
enunat de T. I. Kussu, ca termenul frtat fie un curmi prelatm
Ivnescu.
tip indo-europeau, probabil, brther". dup Oh.
aceea
J"'
A doua concluzie care se impune cu necesitate este
aspecte distincte faa de
nizarrn ritual in ipostaz dac prezint unele
adesea
ritual cretin, care deriv dm prima i care este
j

dup

fraternizarea

sirbi" K Teza lui B. P. Hasdeu a

prezentat sintetic *, susinind

s-au atribuit origini

si

recte de

culturilor mileniului iutii i.c.n. convieuiesc in suil-estul

alteori intercu mitologii similare, care uneori acioneaz independent,
istoriei
dependent. Prezena acestui cult general alctuiete o dominant a
mitologii
aceste
Dintre
nostru.
continentului
sud-estului
mitice i rituale a
ca denominasimilare ne referim la cele caro au promovat in contextul lor
rol mai mult sau mai
tori o pereche sacr do tipul frailor gemelari, cu un
puin important in cultul Cabirilor, al Dioscurilor Cavalerilor danubiem.

lui

Dumnezeu.

Xrfrtntul, lipsii de iconografie

semnificaii ce au putut stirni controverse
mitologice. n abordarea semantic a termenilor, B. P. Hasdon menioneaz
firtat i surat tui sini arhaisme romane la romani pentru c,
sud,
atit lexical cit i semantic au fost calchiate de romani de la slavii din
li

WrMti/i

subordonate

Denomiiiatorilor pereche,

mitic,

interpretat ca o anticipaie precretina la daci.

#
reprezentri iconografice rartaiDubletul onomastic divin
tiptil
de
sacru
grupul
Xefrtat ne amintete pe plan mitologic autohton
i la nceputul erei
frailor gemelari care in sud-e,tul Kuropei, nainte de
Dacia.
general
in
un
cult
bucurau
de
noastre se
contextul
Dciiominatorii pereche. Ipoteze etimmiloloHce. -

divine inegale

ficaii pentru ilenominatonil

Krtal

fost

1) frate <te cruce

preluat parial

c exist dou semnii

2) prieten, so,

termenul de Frtat .,sO

torar, aliat, ortac Scxtil Pucariu adaug
datorete comunitii romno-slavc" sic -ub raport semantic desemneaz
obiceiul infririi ce parc a fi luat de la slavii de sud". La aceste coi
224

fr

2,

Europei popoare

Hanubieni.
Tipul frailor gemMuri : Gibirii, Diov.urii, Cavalerii
Cabiri s-an
setie dospre diviuitUo gemelare numite Cabirif Despre
II.

Ce

225

BCUt

referiri 10 discuiile despre sincretismul cultelor antice din sud-cstul

Europei. Teolmri Antonescu a redactat un studiu arheologic si mitologie'*
de>preCabirP<>.
'

Pornind <le la analiza a 23 piese arheologice (sigile, geme, iconie,

statuete de calcar obinuit, mntuirii, bronz, plumb) gsite ndeosebi in
Dacia anteroman i conservate in muzee (din Romnia, Bulgaria, Iugoslavia ele), constat:!
in aceste ..monumente" mitoplnsticc de arheologie
figureaz trei rfirinitfi, din care doua* ucid pe a treia. Cabirii, cci despre
ei c-tc vorba, au un cult criptic i reprezenti'irile lor au fost create, amplificate i difuzate in imperiu de ctre legiunile romane din Dacia.

Dup

Teohari Antonescu, Cabirii aparin poporului dneo-roman, dei au o oricine

friga-tracic. n ceea ce privete pe frigicni, crede cil provin din Tracia,
in care au transplantat unele rituri orgiastice locale, Din sud-cstul Europei,
cultul Cabirilor s-a rspindit pe diferite cai in Grecia, Italia, Germania.
Irlanda.

fn sprijinul autohtonitii snd-est europene a cultului Cabirilor in

Dacia. Teohari Antonescu a Invocat patru categorii de argumente
1)
analogia Cabirilor cu cortbunii, curenii, dactylii i telchinii" 2) au la
:

baza

lor

mnrile

mrturia

culturalii a

monumentelor rmase de

(...) eu cultul divinitilor trace":

4)

la

traci; 3) ase-

referinele unor scriitori

antici.

Zeii Cabiri, in

nescu,

trei

apogeul

categorii

lor cultural, semnificau,

de focuri sacre: focul

dup

ceresc

Teohai Antosau cosmic, focul

i

Zcia-mum i

tirziu in divinitili telurice legate de

lor ca

ajuns la apoteoza simbolismului

Samothrace,

in cele din urmii au

diviniti ale mi>terelor din insula

Sub dominaie roman, iniierile in cultul Cabirilor au devenit semai mult caracterul de
crete, ezoterice. Misterele Cabirilor au cptat tot
dram ritual-sacril, de spectacol thanotologic iu rare se inscenau moartea
inviere:i zeului ucis. Misterele cabirice alturi de alte mistere antice
si

au partea lor de contribuie in elaborarea misterelor cretine. In aceast

perioad cultul Cabirilor s-a siiurctizat, prin contaminri i incluziuni do
practici si rituri analoagc sau similare, devenind tot mai complexate i

si

iilurifuncionale.
Mitul cabirie dei se refera in cele din urma Iii existena a trei frai
ucis de ceilali doi, relev
divini, dintre care cel mai tinilr este totdeauna
un dualism gemelar al frailor ucigai. Corpul neinsuflcit renvie in anu-

mite condiii rituale, tn coninutul

lui

mitul transpare din figurile

sim-

bolurile folosite in plastica iconografica descoperit ndeosebi pe teritoriul

Daciei anteromane.
Teohari Antonescu subliniaz mereu caracterul uranxan al Cabirilor
din nordul Istrului.
<]in sudul Istrului, in paralel cu caracterul ehtonian
Dogma cabirbmnlui Invod obinerea nemuririi sufletului i prennoirca
imro-ii natun prin sacrificiu. Plastica descoperit referitoare la Cabiri

iK

pe de alta parte
coninutul ei, salvarea prin
numai cine ajunge Ia
sacrificiu, afirma Teohari Antonescu. semnifica
jertfirea de sine se mintuiete.
Aceasta interpretare .sotcriologic n eabirisraului reprezint nunmi
unul din aspectele mitogouiei nud-ost-europene. Ins pentru romani reprezentrile ideoplaslicc ale Cabirilor (alegorii, metafore, simboluri) mai
exprima si alte aspecte teogonice. care pe msura creterii sincretismului
Om
cultului trec pe planul al doilea al cosmogonici i antropogoniei.
Iconografia scenelor sacre ale zeilor Cabiri constatam cil ei joaca paralel
m mite in evidena ..pe de-o parte m<hil
modul ideograma! ic'" al acestui sacrifu-iu.

mit-, plastic si

Fn

cosmogonic. Duc 0 lupta fraterna pentru a apar fralrocrafia

mpotriva unei fapt uri care ar pute: simboliza i un gigant care
gemelari lupt cu giganii
le-a uzurpat privilegiile. Fratrocraia zeilor
(gigantomahia). Zeii gemelari sini protejai de soare si luna, de luceferii
ntregul
de dimineaa *i seara, de oamenii i fpturile pa mint ului. adic de
>\

un

rol

lor tliein

Cuxmos. n acest caz, figurarea Cabirilor in registrul central (din cele

trei

crora graviregistre obinuite ale monumentelor menionate), in jurul

repreteaz bolta 'cereasca, astrele principale i toate fpturUe terestre,
nlocuit anicoiconic
care
a
modelului
sincretica
a
transfigurare
zint o
ai
strvechi al Krtatului i Nefrtatului ca zei gemelari. creatori
nismul

Coblr

cliirr. di.p4

Teluri

Culmi Cnblrllnr,

dupfl Tfoharl

Antonruu

Antonescu

chtonir xu tthtriv

si /w/ marin .mi <tcratic. adorate separat sau in triad

localitile unde a ptruns si s-a dezvoltat cultul cabirie.
Iniial, ei au simbolizat, ca ?i zeii gemelari vechi indieni Asririi din
Vedele, manifestrile cereti. Apoi au evoluat i s-au transformat mai

dup

Cosmosului i apoi protagonitii teocrat iei primare.

In elementele ei mitologice, tema sacrificiului Cabirilor ar putea m
care,
in-piro tema sacrificului ciobanului din Mioria, in
pie-ead sau
motiv
din trei frai, doi il condamn Li moarte pe al treilea pentru un
aproximativ similar.
Mai apropiat de era noastr. ins neidentificat precis, a fost sun
gemclare
raport mitologic cultul Dioscuritar sau al Timlari^ihr. Diviniti
.

preluate
de sirii veche provenien indo-eurupeati in sud-c-tul Kuropei,
de romani, Dioscurii (Castor i Pollux) s-au bucurat dcuncult greco-rornan
soia lut
i in cetile Pontului Euxin. Frai uterini nscui de Leda,
soul ei),
i
cu
noapte
cu
Zeus
aceeai
in
impreunat
(care
s-a
Tvndareus
nemucalitatea
Pollux,
cei
doi
lai
motenite
dc
la
fizice
posedau caliti
:

226

227

ririi

de

la Zeus, iar

Castor po aceea do muritor de

Li

Tyndareus. Mitul

lor

nfieaz participind Ia lupte i expediii miraculoase. Ins intimplarea

face ca sa moar Castor in lupta, iar Pollux s cad numai rnit. Fiind

ii

Zour transform pe cei doi fra Kcmclari in atri, care alctu iese constelai
i

numit

Gemenii.

Dioscurii sint nfiai iconografic ca doi tineri voinici, in poziii

afrontate. purtind po umeri nebride.
tn Romnia arheologii au descoperit citeva relictc iconografice dCopro
Dioscuri : ostelUi Callatis (conservat in Muzeul de Istorie din Bucureti),
Constana) te.
un grup statuar la Torni* (Muzeul de Arheologie din
exist o relaie sincrctistic ntre Utoscun i
Radu Florescu susine
Cavalerii danubieni" 13.
In ceea ce privete aspectul autohton al grupului divin de lipul
frailor gcmclari, o atenie deosebit trebuie acordat i Cavalerilor danubivni, din perspectiva substratului mitologiei romane.
11
Ce reprezint Cavalerii danubieni sau mai corect spus Clreii
divipentru
in
consecin,
dace
i,
substratul
mitologiei
danniiahi pentru
nitile genielarc participante la tcogonia autohton
D. Tudor si al i arheologi, Clreii danubieni au fost semidivinigemelarc
de ordin funerar, ce au ndeplinit in mitologia dac iapoi dacotfi
romn un rol apotropaic. Radu Florescu, acordind o atenie deosebita iconografici plastice a Clreilor danubieni, adaug c, In ansamblul
reprezentai in cadrul unor
lor, Clreii danubieni gemtlari de obicei sint
compoziii mult mai complexe decit Clreii danubieni singulari; [compoziii] organizate pe mai multe registre, pline de elemente de iconografie
i simbolistic cu caracter evident sincretic. Formele dezvoltate ale acestor
compoziii comport cel puin trei registre. In cel superior, intre efigiile
stele, esto reprezentat varul solar in
Soarelui i Lunii, nsoite de

Dup

dou

care apare Helios. ncununat cu nimb de raze. In registrul median, mai

sau
important, cei doi clrei afronta'.i, uneori imberbi, alteori brboi,
unul cu barb i altul fr. cu mantaua in vint, calc in picioarele calului
un duman doborit, gol" I3 In alte variante cei doi clrei se deosebesc
intre ei prin faptul c, in timp Ce unul idrobeete du munul, altul calc
cabiei,
picioarele calului un arpe HUI eMe nsoit de acesta. Intre cei doi
mincaro
o divinitate feminin, care uneori ine caii de friu sau le ofer de
o trapez
din poala vcmintului ei - ca Bpona - are de obicei in
pe care este etalat cina mistic u
razul
registrul inferior apar aceleai clemente ca Bl in
In
.

fa

UoisZatatt

Chaleedvn

sfirit, in

relativ
reprezentrilor cdMrc/ufui singular. In ansamblu, iconografia ae.-a*ta
complex i bogat se dovedete dificil de interpretat datorit faptului ci

CW

monumentele, totdcaunadH.p^ra/f.dauprea puine indicaii, iar ^}9 ta

este practic necunoscut. Este chiar posibil ca intre
existe legturi certe, iar varianta clreului
trac i Cavalerii danubieni
w
fie
numai
o ipostaz a Clreului trac
singular s-ar putea

clreului

rpit de Zeus, metamorfozat intr-o volbur si

urcat In cer. La rup minile lui Pollux. devenit nemuritor, Zeus ngduie
ca i Castor s imparul in cer nemurirea lui Pollux. n cele din urm

Din celcrelatate
si eonlnicararcii zeilor gemeterL
oemelariU care ne referim dein o ndelungat tradiie ui tuDacia anteroman. n structura lor genuin ei reflect o strveche
i dubl ipostaz divin: 1) urni n care ambele diviniti conlucreaz
conluin deplin acord fratern, ca doi frai buni, i 2) alta in caresimulhul
crarea se contracareaz reciproc, ca doi frai ri, datorit temperamenpentru a crea
telor lor opuse i incapacitii lor de a se nelege reciproc
In
pruna
chip
fratern.
in
iniiativ
comun
i
durabil
din
ceva
indisolubil
se remarca un dualism mitologic de tip demiurgic i o unitate
i armonic, avind drept rezultat perfeciunea complementar in creaia
o ttolor ; trsturi temperamentale i do caracter care scot in evideni

228

229

j. Conlucrarea

reiese
in

nd

CuHul Cablrtlor

ins de

In

Dada, dupa Tcotwrl Anloncwu.

origine divin, este

zeii

>

WM

gontefr

teomtkte. Oridhi Papadima rolo

In transpoziia miticii cretini
a S'ftirtatulni in Diavol rolul de fiecare clipa acordat Diavolului, in
creaie, ca i in rinduirea de azi a firii n w . n a doua ipostaza se remarc
uu dualism antagonic intre fraii derouirgi, o discordie i ostentaie care

se manifesta constant in imperfeciunea creaiei lor; trsturi temperamentale i de caracter care scot in evidena o teogonie axata pe tcomahie
fratricid, numita uneori eronat si gigantomahic, situaie mitic care

depete tcogonia.

n folclorul mitic romnesc ;m strbtut sub forma de imagini subpin in zilele noastre cei doi demiurgi extracosmici, Frtatul i
Nefrtatul, nfiai ca doi zoi gcmelari ce se gsesc in relaii tcogonice,
conluerind de voie de nevoie iu procesul creaiei. Aceasta este ipostaza
n-structurat de cretinismul primitiv a dualismului antagonic dintre
Frtat i dublul sau ultcr-egowX su, Nefartatul.
Se pare insa e n ipostaza ilar aceste dou diviniti geme la re,
Frtaii, au conlucrat armonic i au at ins perfeciunea in creaia lor.
Oi ne ndreptete
emitem aceast ipotez? Iu primul rind rit c va
iacent**

paralelisme mitologice tn xud-cstul Europei, care scot In

eviden prezena

mai multor diviniti gomelaro de tipul Frtailor, ce au conlucrat

armonic intre ele (Cabirii, Dioscurii, Clreii danubieni). n al doilea rind,
transpoziia din planul mitologici preistorice dace in planul mitologiei
istorice dacoromne t apoi al mitologiei romne i
transsimbolizarea
fraternitii tfirim- in fratrocraie instituionalizat intre cpeteniile religioase i cele civile ale statului dac: regalitatea asociat la domnie ntre
frai de itinge fi marii sacenlofi. Fraternitatea divin a transmis fratrocraiei instituionale dace principiile i structura teirrafiei mitice autohtone.
Zeii frtai ca zei gcmelari au fost asimilai de reforma mitologiei
dace incepind cu regii anteriori Iui Burebista, i continuind cu ceilali
regi daci, dup Burebista, pin inclusiv la Decebal. n aceast perspectiva
pare
la baza acestei reforme a dominat dualismul mitic Gchelchis
ZahnoxU, transpus pe plan instituional de stat in dualismul regalitii
i al sacerdoiului, al regelui taraboilor i marelui preot.
cucerirea statului dac al Iui Decebal de mpratul Traian i
transformarea Daciei in provincie roman, majoritatea zeilor instituional izai ai Daciei au fost asimilai tacit de mitologia compozit roman
din Dacia, iar zeii gcmelari care dinuiau inc in popor au fost asimilai
de cretinismul primar din Dacoromania in spiritul dualismului antagonic iml.Mi cretin dintre Dumnezeu i Sutana (Diavolul). Aa se face
in folclorul mitic romn, eu substrat arhaic se spune
,.Dumnezeu fi cu
Ditvolnh adic Frtatul i yefrtatnt. <e plimbau peste apele nnegurate"
i apoi ei an creat lumea.
In aceste condiii mitologia dualist a zeilor frtai care conlucrau
armonic intre ei a fost substituit ou o mitologie dualist antagonica a
zeilor gcmelari ad veri care se dumneau intre oi din cauza
incapacitii
lor complementare in procesul creaiei Cosmosului.
Cind Dumnezeu avea
iniiativa. Diavolul o realiza imperfect. Cind Diavolul avea iniiativa,
Dumuezeu o perfecta. Dupi fiec ire creiie. Dumnezeu vedea
ceea ce
a creat el cu ajutorul Diavolului e in i> bine
realizat.

Dup

Cretinismul orimitiv i dualismul an a junie. Zeii frtai de

dar, cel C iro e?nlucrui ar n talc intre ei, sint sobvlai,
influena
cretin, in zei nefrUi Frtatul i Xofrtatul. Intre zeii nefrtai in
3.

origine

cretinism se

desfoar

o lupt teo-raticl pentru

230

prioritate, intre prin-

i al rului, al opoziiei dintre entitile ontologice dofactoift

clitonic, dintre instaurarea ordinii complete inerente tcogolupt dialectic de
ni zrii i ordinii pariale aparente a demonologhrii.
tipul unei teomihii surde, indefinite i intimitate n timp fi spaiu cu opinteli, greeli, ncercri nereuite, corectri reciproce intre parteneri. A se
consulta variantele legendelor mitice sau ale miturilor despre colalmruri
interpretare cretin,
iu
la zidirea lumii, dintre Frtat si Nefrtat,
dintre Dumnezeu i Diavol, precum i ajutoarele acordate Frtalnlui de
unii acolii divini ai acestuia. Din aceste materiale mitologice reiese incupncitate-a creatoare atit a Frtatului. eit i a Nefrtatului. Kntitile tcogonieo
sufer astfelos;'indare,in favorabile i defavorabile divinitilor gomelaro
si implicit creaiei.
Frtatul se relev n folclorul mitic rornne-se trnnssimlKiliz.it do
cretinism ca un demiurg al sacrului, iar Nefrtatul cu un demiurg al profanului. Ce sacralizeaz unul din Frtai profanb.onz cellalt i invers.
Kalofilia Frtatului este secundat in materialul mitic romnesc do a*kiejpbd binelui

uranic

mofot/ia

Nefi

tatului.

n aceste condiii teogona Frtatului si Xefrlatului antreneaz

inevitabil prezena altor diviniti i semidivinittiauxiliare,croiicroiar/.i
mitici cu rol de acolii divini.
dualismul nrhaie la col complementar i dialectic. - Dualisconcepie bazata pe doz principii, dou idei dominante
care alctuiesc o opoziie originar i ireductibil in psihologia popular,
iu moral, in metafizic, iu mitologic i iu religie. Termenul ncrcat do
sens dcTbomas Hyde, un istoricianal religiei
a fost folosit pentru enunarea cottemitfii principiilor care exprim esena zoroastrismului binele
dualismul introduce o deosebire tranant
i rul, ceea ce nseamn
ntre elementele ce alctuiesc ansamblul ireductibil prin substana i
6. I)r la

mul arhaic

este o

legile lui.

In psihologia primitiv i mai apoi popular, ea i in religiozitatea

corespunztoare, in spe in mitologie i religie, dualismul a constituit
bipolaritatea oricrei cugetri mitice referitoare la via-moartc, lumin -intnneric, bun-ru, plcut-neplcut. sntatc-boal, adevr-minciun. spirit-matorie.

ntr-un articol consacrat dualismului, -T. Ooetz 11 precizeaz: dualismul pune la obiria lumii lupta nempcat dintre un principiu al binelui
i un principiu al rului, care exist prin ele insele. Pa urmare. ntreaga
existen se scindeaz i se sulwrdoneaz unuia sau celuilalt dintre cele
dou principii". Aceasta pentru c. in germene sau in substana Iui, dualismul este o idoaic. o optic, o unitate de msur mitologic a concepiei

via i lume.
ridic problema dualismului in cultura
n dou lucrri, CI. Ouliau
primitiv. Distinge dou tipuri de dualism mm dualism complcvientar,
care leag opoziiile (...) i un dualism dialectic, oare sesizeaz structura
contradictorie a fenomenelor. n gindirea primitiv se intilnese ambele
tipuri. Dualismul dialectic se manifest cu precdere in viziunea lucid
despre relaiile umane, despre condiia uman, despre via in general,
n gindirea primitiv se constat rudimentele unei viziuni axiologice diaso
lectice in care valoarea se ntreptrunde cu non-valoarea"
Se pune intrebarea dac dualismul de tip antitetic, nu complementar-' este un simptom al unei anumite trepte evolutive sau este o trstur
despre

231

dominant a

spiritului
uman! Ijogioionii consider dicotomia o metoda perfect logici c*ro divido conceptele prin reducerea la absurd
la doua situaii contrastante, capabile sa i anuleze semnificaiile reciproce
iu procesul gindtrii normale.
Kaportul dintre term'nii dualitmului corespund dialectic intre ci,
pentru Oft fiecare este rcrertul celuilalt. Forma cea mai redus do dualism
este cel psihologic, iar cea mai evoluat ost cel logic.
Andrc Goblot n,
o vorba de o opoziie radical' 1 care se remarca in toate compartimentele
gindirii logice
dnnlhmul psiho logic exprim raiunea i experiena,
idealul i realul, posibilul i fiinarea, dreptul i fapta, spiritul i materia" n
i dualismul logic, opoziia radical" in clasificarea tiinelor (tiinele
do observaie i tiinele do raionament). ntilnim dualismul, dup I. P.
Culianu, in raionalismul lui Dcscartes, la Darwin, in existenialism, biologie i chiar in genetic.
Antidialcctic este numai monismul, care reduce concepia dualist
a elementelor, substanelor i legilor lumii la unul din termenii duali,

Dup

fio
la materie (monism materialist), fie la spirit (monism spiritualist).
Conform monismului, multiplicitatea fenomenelor i lumii este aparent
:

reflect discontinuitatea i improvizibilitatea.

religiilor monoteiste, iar monismul materialist, la baza religiei pozitiviste,
in genul acelei enunate de Auguste
Oomte. Dar aspectul acesta al discuiei depete obiectivul investigaiei
noastre mitologice.
Din aceast succint punere in tem reiese intii
dualismul teogoniei romne i are rdcinile adine infipto intr-o concepie strveche
general -uman, care s-a impus ca atare i po meleagurile Dacici preistorice
i nu a trebuit
fie importat de la alte popoare vecine sau adus de po
si

superficial sensibil

Monismul spirituaUststla baza

alte continente.

Curentele do cultur i civilizaie se influeneaz reciproc prin difuziune, contaminri i calchieri, caro ntresc sau slbesc unele aspecte ale dualismului indigen la p->prvrele intrata in impact istoric cu alte popoare cu
concepii similare sau opuse.

Parssm. mnih?ism. p lulii-i iuhiii. I><;| imlUm. Istoricii, roferindu-se la dualismul religios, au ilustrat form* lui ideal prin 1) parsism
sau m wfaiim, religia lui Ahura M y/a\-\ (Ormuz sau Domnul Alb"), croata
de Zarathustra. MazdeLsmal a preconizat teomahia intre cele dou princip. antagonice sau dou pateri divine Ormuz c i putere bun, luminoas
i adevrat i AUriraan ci patere rea, ntunecoas i mincinoas; 2) prin
m nihrixm, religie creat iu ambiana cretinismului de reformatorul
religios Mani, caro i-a propus
realizeze o sintez Intre mazdeism, cretinism i budism. La
ridul lui maniheismul preconizeaz de asemenea
teomahia intre Domnul luminii i Domnul ntunericului, caro i-a invadat
reedina pentru a fura elementele i nsemnele puterii 3) prin paulicianism. o sect cretin care apare in Armenia i Siria n secolul IX i care
cap f numele do Ia Sfintul Paul i 4) prin hogomih'sm, un ecou intrziai al maniheismului i paulicianismului, care apare in Bulgaria
ca o erezie
cretin in sec >lul al XMea, datorit clugrului Kremia Bogomil. Acesta
ao extinde intii in sud estul Knropei. Bjgorailismul, dup datele
nfiate
in PrHica presciterului Cosma
a fost o sect dualist care a combtut
orgauizarei material a bisericii cretine i a contestat importana clerului,
a liturghiei, semnului cru fii, proorocirea, divinitatea lui Isu-s, a Fecioarei
Mana i a sfinilor. In a?,evit sect cu ample i profunde implicaii dog7.

939

matice pentru cretinism Iii pt iu ral ni ml ne central ideca dualismului

cretin fraternitatea dintre Dumnezeu i Diavol.
Bogomili>mul >< riUpindete d.n Bulpui n>to rile romno in
estul i vestul Europei, fui
exercite o influen global fi profund,
aa cum au acordat-o unii exegei.
Problema nrfuririi bogomil vinului in lumea rumflneasc este important. [I. D. tefnescu susine c] este necesar t& cunoatem datele
ei eseniale, pentru a fi ferii de interpntri greite i mai ales de atribuii
de acelai gen. La oblric aftam rugiiarea, scrierile si actiritutra lui Mani,
in Aria* Acesta a luat din mazdeism ideca antagonismului dintre bine i
ru i aceea a coexistenei mpriei luminii i ntunericului. Sever din
Antiohia ne spune eu Mani asemuia binele i lul cu doi copaci, urltoielG
vieii i arborele morii. Lumea, dup socoteala lui, se sprijinea in spaiu
pe umerii a dou genii, typleudens, care inea cerurile de lumin, iOmophorul, care susinea pmntul. Din teologia chaldeean i de la gnosticii
cretini Mani a luat ideca trimi i, a crainicului ceresc i teoria, mult apropiat de cea budist, a renunrii i a nimicirii dorului de riaf.
Iu Orient s-a plmdit erezia paulician i cathari\mul. Acesta din
urm socotea pe Cristos, asemenea gnosticilor din Alexandria, drept un
eon" spirit pur care nu s-a ntrupat niciodat. Catharii negau biserica
i aveau alte taine in locul color cretine. Aceti ncomanicheeni" au ptruns piu departe in apusul Kuropei i s-au ntrit In sudul Franei.
Purtau numele de albigenzi. n secolul al Xll-lea au inut la Saint -Felixdc-Caraman primul lor sinod. Leagnul bogomil Hor pare. a fi fost Traeia,
populat in marc parte de paulicicni adui din Armenia i din ara Chaby Iilor, dup spusele Anei Comnena, de ctre impratul bizantin Ioan
Tzimiskcs. In secolul al Xll-lea, bogomilii se concentreaz f Macedonia
bulgreasc si in Iiosnia. La 1220 au aci un pap al lor, Belimansa, care
:

se socotea

urmaul

Sfntului Petru. Sfintul Sava, cel dinii arhiepiscop

pornit lupta contra lor. Aceasta a culminat
in sinodul do la Ziea, care s-a inut n 1221.
al bisericii sirbe

autom mc, a

Bogomilii din Bosnia s-au desprit de biserica cretin. i-au ales

drept sfint patron pe Sfintul Grigore fctorul dc minuni, episcop al Neocezareei, mort in anul 270. i-au construit, pe ncetul, o biseric, o cosmogonie i rituri liturgice care constau in citirea unor cri anume i in iniieri gradate. Credeau in metempsihoz, iar botezul (spiritual) le conferea
salluirea permanent a duhului sfint.
nii canoneau pe aleii"
lor i adoraia pe care o aveau pentru acetia se rsfringea asupra suveranului (...).

Ptam

n principiu, bogtmilii nu admiteau canele i nici semnul crucii,

pcr>< itif i< are a nsi a lui Cristei-. n Bosnia
i llcregovina aflim aproape 60 000 de sarcofage i lespezi funerare, colo
mai multe neimpodobite. Bogomilii socoteau
numai cel desvirii",
cei alei de grad suprem, aveau drept ul la monumente funciare mpodobite.
Acestea din urmfi U intilnc-c in Bosnia, Heregovina, Muntenegru, Dalmaia, Serbia apusean i Slovenia. Snt de marmur i pcart numele
generic de stecak. Le afirmi, pe unele din cele mai francase, prin mprejurimile localitii Duvno, din Bosnia, la Ladjevica, Donja Stup, pe malurile lacului Bljdinj. n evul mediu purtau diferite nume
Kami, bilig,
znamanie, lieto (kuea). Stecak-urile s-au dezvoltai in secolele XIII, XIV

dei considerau crucea drept

i XV. Mai vechi nu se cunosc. Au

fost, probabil,

233

de lemn

i au disprut

Intre aspectele infiltraiei bogomilismului in Komnia i In Iugoslavi exista o deosebire evident. Din toata vinturarea bogomilismului pe
meleagurile romncei sa alinii. pe i.ht-a fraternitii divine a Frtatului-Xefrtatului, dualismul medieval al mitologiei poporane cretine,
produeind confuzii in legtur cu strvechiul dualism protodac, dac i
chiar daco roman, n Iugoslavia, ndeosebi in BoMiia, au ptruns adine
In arhitectura funerara, in structura i motivele ornamentale ale sarcofagelor i pietrelor do mormint, superstiiile, credinele i tradiiile funerare
bosniace. Marian Wenzel, o etnologa engleza a publicai o monografie
ampli despre rflect'-urita in care se rsfringe ntreaga mitologie poporan

cretin bosniac axata pe tema morii, a comunitii etnnculturale, a

rangului defunctului st a respectului faa de mormint. n aceste motive
ornamentale predomina aspectul de cosmogonie, fitogonie, zoogonie, antropogonio, sacrificii umane, scene de lupta, de petrecere ctc. 21 Wenzel
subliniaz contribuia valahilor din Bosnia si Herzegoviua la decorarea
pietrelor de mormint
It is not implied that the Valachs exclusively
dncorated steeci, but that iu their hamls the ornamentat ion was considera bl y eoriched" **.
Idoea dualisUl a fraternitii divine, Fartat Xofrtat, a gsit deci un
teren fertil la acea dat in mitologia poporan cretin romn, in forma
arhaica a fraternitii gemolare dintre cosraocrai.
Infiltraiile bogomilice ', in cazul mitologici romane nu au adus
modificri de coninut iu ideea arhaic a dualismului fratrocrat FrtatNefrtat. Probabil bogomitilor li se datorete resemnificarca numelor cu:

plului fratern, in

Dumnezeu i

Diavol.

dup

dou

uman

mitic analoa Nofrtatului. Spuneam sub un anumit raport analoag,

Xefrtatul In forma lui iniial era un ogal al Frtatului, cu caro
colabora. Iniial el nu dorea s-1 nele pe Frtat, ci s-i fie egal. Era
pentru

la fol de iscusit i capabil ca i Frtatul. Oind unul greea, cellalt ndrepta.

Oind unul avea iniiativa, cellalt crea. Aproape toate creaiile fiecruia

dintre

ci

au

fost imperfecte, fje-a corectat cellalt. Iar

234

urm

umane.
Keferitor la dualismul in legendele cosmogonice romaneti"* 7 ,
Gulian stabilete schema mitic biblic a colaborrii lui Dumnezeu
in ansamblul ci coexistena
cu Diavolul la crearea pmintului i constat
acestor dou diviniti este mai complicat sub aspectul ci dualist, decit
e aceea atribuit de bogomflism. Dumnezeu i Dracul nu s-au ntovrit
dc voie sau ntimpltor. Ambii erau frai egali i puternici, Sflmina
gilcevei a ncolit intre dinii numai (...) pentru stpinirea pmintului'
Noi raportm ndeosebi teogonia la o concepie dualist despre via
-i lume
a divinitilor tutelare, ale crei izvoare sint ^eneml-umane, Bl
considerm influena bogomilismulni minor, deoarece vine tirziu, peste
un fond dualist arhaic, care i-a decantat elementele eseniale in mitologia
autohton cu mult naintea ereziei lui Bogomil.
dualismul mitologic autohton e anterior
Din cele relatate reiese
dualismului bogomilic, pe care il subliniaz unii folcloriti romni. n
substana lui dualismul arhaic autohton s a. dovedit a fi conservator, iar
in folclorul mitic romanesc, se reflect ea un sistem strvechi de cugetare
mitic. El relev, cum am spus, dou fpturi mu pro naturale interdependente
care acioneaz n virtutea a dou principii mitice concordante sau antagonice, oricum complementare. Acest tip dc dualism arhaic ramine arheFrtatul
tipic pentru ntreaga gindire mitic romaneasc. Uneori pare
impune Nefrtatului principiile lui demiurgice i regimul Iui cosmocratic
i atunci totul se rezolv iu lumina aparent a unui monism mitologic : \
Ovidiu Papadima remarc just rul este vzut dc romani ca un dor
ntre ru si bine exist un echilibru prestanecesar al existenei"** i
bilit" M Ceea ce nseamn
in realitate conlucrarea celor doi cosraocrai
se reflect in limitele dualismului primar. Antagonismul dintre demiurgi
i cosmocrai este in firea creaiei. Dualismul arhaic penduleaz intre
dou soluii, teza i antiteza, din care Frtaii aleg pe cea mai bun pentru
a realiza opera lor sau aleg din fiecare soluie luat n parte ideea cea mai
convenabil i o redau Intr-o sintez global himeosmic. ns antagonismul dintre cele dou fpturi supranaturale ramine constant pe planul
cosmocraiei, n procesul dominaiei asupra operei create mpreun, iutii
Cosmosul i apoi fpturile supranaturale congeneriec. care domnesc separat
in Cosmos, apoi dominaia asupra oamenilor, animalelor si plantelor.
se face
pe planul cosmocraiei apare teomahia. ns nu e vorba dc o teo-

C.

I.

Frtajii.
dualismul folcloric" poate
\ duduii drep\ un fenomen specific sau o interpretare particular a lumiitn
termenii antagonismului ntre dou principii eoeterne sau in termenii devnlupVi lanului fiinelor". Se poate vorbi de existena a dou forme de
dualism o form intelectual i o form etnologic. Supravieuirile dualist
In folclor sint in genere etichetate cind folk-dnalism, cind dualism popular.
Ijimitclo intre dualismul etnologic i
dualismul popular sint arbitrare,
n schimb folk-dualismul cuprinde totodat dualismul etnologic i dualismul popular. Singurul criteriu de clasificare a miturilor dualiste,
I. 1\ Oulianu, se bizuie po caracterul cu care acioneaz contra sau
alturi
de Suprema Fiina. Situaiile dualiste siut in mod obinuit reprezentate
de
feluri de caractere: 1) do mitul iretului, arlatanului, neltorului (al rickstcr-ului) i 2) de mitul caracterului femeiesc". Tricksterul
sub infiarc
sau animal
ia parte activ Ia creaia
lumii i
instituiile umane (...). El nu poate fi definit ca un antagonist (...) ci,
poate, unul mai informat sau mai nelept decit Creatorul (...). Este posesorul unei impulsive i nouontrolate ruti, caro se ntoarce de cele mai
multe ori chiar mpotriva propriilor lui interese i prin aceasta mpotriva
intereselor omenirii (...). n Folk-dualism, Trickster joac un rol important (
) In plonjonul cosmogonic (...) a descoperirii pmintului
(...)".
In ali termeni, Trickster-ul e, sub un anumit raport, o fptur

Dualismul folcloric

8.

drept) mitul Frtatului scoate in evideni aceeai iretenie ca i aceea

atribuita Nefrtatului.
n ceea ce privete mitul dualistic, se refer la caracterul femeiesc
ori al entitii personale".
Din punct dc vedere psihologic, moral i metafizic, dualismul reduce
pluralismul <\>n\\roisimi\) tuturor mitologiilor i religiilor la bipolaritatea,
antagonismul i complementaritatea unora dintre divinitile care sint
componente si dominante n spiritualitatea gencral-uman. Indiferent de
latitudine i longitudine, omul cuget i simte natura i viaa prin bipolaritatea elementelor i aspectelor ei antagonice, cont rare sau contradictorii,
prin contradiciile reale ale constituenilor sau lucrurilor, prin descoperirea
prin complementariopoziiilor reciproce si divergente i in cele din
tatea lor. n termeni actuali, dualismul exprim un aspect al dialecticii
dintre natura naturans i spiritul uman. De aceea dualismul nu se nva,
ci se triete, pentru
este in firea proprie de a cugeta astfel. El nu este
o formul metafizic care se import i export oricum i oricnd, pentru
dezvoltat .i speciei
il intilnim pretutindeni n cugetarea incipient sau

dac este s judecam

c
c

Aa

mahic violenii, catastrofic, caro duce

din

Frtai,

ci

a unuia
teomahie lent, de lung durat, cu reineri i compromiIa nimicirea inevitabila

cu echilibrri i rezultate ontogonico reciproce, caro

ordonarea unuia dintre cosraocrai do cellalt.
suri,

urmrete sub-

). Trei etape .succesive ale tcouonici.

n mitologia romn teogonia so realizeaz In trei etape succesive
etapa primar a autoteogonici in Haos a celor dou diviniti tuteFrtatul i
lare, totodat gemelare, cosmocratice, asexuate i btrine
:

Nefrtatul
etapa secundar a teogoniei genealogice a divinitilor principale
provenite din cele tutelare i nrudite intre ele, caro sint constituite intr-o
familie divin, alctuit din fpturi androgine in plin maturitate, dar
care pot lua uneori forme sexuatc
etapa teriar a teogoniei divergente a divinitilor minore, tinere,
semiputemice i sexuale, care provin din mpreunarea divinitilor secundare cu celelalte creaturi cosmice: oameni (de diferite grade antropolo-

cpcuni, uri i otc), animale i chiar plante.

n exerciiul activitii lor divinitile tutelare ale Cosmosului i
creeaz ajutoare divine, asa-ziselo diviniti principale (ale astrelor i fenomenelor cosmice i terestre); divinitile principale, la riadul lor,
eroi (prin ncruciarea sexuat cu oamenii). Iczmclc i demonii sau duh
sini creaii singulare ale Nefrtatului.
Oum constatm, teogonia nu se in^hoic la nceputul cosmogonici, ei
continu paralel cu perfectarea procesului cosmogonici. C'va mai mult,
continu i sub alto forme i in alto condiii mitice
genereze cosmogonia.
gice

teogonia este ciclic. Nu reiese din analizele ntregitii germani susin

prinse pln in prezent cito cicluri mitice stau Ia baza teogoniei germane.
Ou toate impreciziunile, mitologitii germani descriu cu precdere teogonia
actual, al crei ciclu o in plin desfurare. In aceste condiii extratemporale, fiecare teogonie german, la rindul ei, creeaz o familie de demoni,
ce ii ndeplinesc misiunea
semidiviniti, diviniti i eroi, care
lor trausistoric sau raitoistoric treeprintr-o perioad de declin sau amurg
al zeilor. Declinul este echivalent cu sfiritul unui ciclu teogonie i implicit

dup

unei famUii divine, cu o generaie sau cel mult dou do diviniti, semidiviniti i de eroi mitici.
se poate emtte
Din interpretarea folclorului mitic romn se pare
al

ipoteza unei teogonii repetate la antecesorii romanilor la romani. Prin

teogonie repetat nelegem regenerarea frailor cosmocrai in fiecare er
experimental nou in ordinea creaiei
mitologic care promoveaz o

via

mitice.

teogonic la alta, paralel cu era antropogome

(vezi Antropogonia), reamintete de timpul
necesar unui ciclu teogonie din mitologia arhaic indo-curopcan.
un calcul mitic, dac o clip din viaa unui zeu este egal cu tocirea muntelui Himalaia pn la nivelul solului de ctre un vl subire susinut de
o ceat de ngeri, care cu el ar atinge uor muntele in fiece zi o dat, ar
se repete operaia aceasta de milioane de ori pentru a se confi trebuit
suma viaa unui zeu.
Trecerea de la o

er

promovat de aceeai concepie

Dup

ultimi precizare. ntre teogonie i antropogonie exist concori interdependen deplin, ca de altfel in toate sectoarele etnoruitotoogonia
logiUor istorice. Aceasta pentru
antropogonie nu posed
o infrastructur ontomitic. iar antropogonia
toogonie nu posed o
suprastructur gnoseomitic.
Dar intre teogonie i antropogonie exist i relaii de interrefleetarc.
Teogonia so reflect in antropogonie ca intr-o oglind i invers, in aa fel
incit cunoscind bine structura intim a uneia putem deduce lesne pe a
celeilalte. Iar cind exist contradicii, mai mult sau mai puin ovidonto,
acest*** nu tfhtt inerente de ontogenie, ci numai aparente de filogonio.

dan

fr
fr

n contextul mitologiei romno teogonii ocup locul dominant. Demonii, semidivinitilo, divinitile i eroii mitici alctuiesc un panteon
autohton bine nchegat i totodat sistemic. n evoluia ei, de la o faz
istoric la alta, de la faza da?o-roman la acea roman, teogonia i-a remodelat aspectele filogonotico social -culturale, ale profilului oi mitic.
se face
dintre clementele de amnunt ale miturilor teogonice au
fost reformulate unele nume divine, restructurate unolo rituri
ca prin
acestea s-si piard\ semantismul i simbolismul, anitatea de ansamblu,
originalitatea concepiei, viziunea sposific i implicit identitatea de fond

Aa

cu elo

fr

insele.

Tpnuonin repetat.

Din perspectiva teogoniei, mitologia

deosebete esouialmente do celelalte tcogonii etnomitologice din Europa. Dac ntreprindem o comparaie cu cea
mai original otnomitologie european, ou mitologia gorman, constatm
deosebiri i asemnri indo-europene care nu trebuie Ins absolutizate,
n mitologia german teogonia este repetabil la infinit, pentru
raitolo10.

atrromn i protoronUn

so

237

236

H. COSMOGONIA

expansiune a Cosmosului pe msura capacitii creatoare a demiurgilor

devenii cosmocrai.
Cosmogonia romn pentru a fi neleas trebuie urmrit din
perspectiva celor patru ramuri ale poporului romn (a dacoromnilor, macedoromnilor, meglenoromnilor i istroromnilor). Ceea ce, trebuie
recunoatem, e destul de dificil, pentru
nu posedm nc suficiente materiale de teren culese i sistematizate, ci numai fragmente ne interpreta te i

ele.
refer ndeosebi la meglenoromni i la istroromni.
Ceea ce nseamn
vom pune accentul in prezentarea cosmogonie
romne pe materiale dacoromne i maeedoromue, complet ind unde avem
paralele i cu materiale ce in de celclate ramuri ale poporului romn.
Dac ne referim la cosmogonia dacoromn constatm aceasta vehiculeaz trei mituri cosmogonice relativ corespunztoare celor trei provincii
istorice
Muntenia (cu Oltenia), Transilvania (cu ara Maramureului,
ara Moilor, ara Oltului etc.) i Moldova (cu Bucovina).
Documentele palcofolclorice i folclorice ale cosmogonici romne
prez in t& de cele mai multe ori un caracter integral i rar fragmentar pentru aceasta se impune o cercetare a lor comparai v-istoric cu documentele cosmogonice similare din sud-estul Europei. Cercetarea lor compara
tiv istoric intern i extern ne va duce inevitabil la stabilire-a tentelor
primare i la cronologia relatic a verdicitaii lor mitice.
Iu referinele noastre am avut in vedere integralitatea sau tragmentaritatea mitului; fuziunea sau colaionarea unor pri; extensiunea
textelor, periodizarea aproximativ; tema principalcreaia
monist sau dualista) scufundarea in Apele primordiale elementele Cosmosului
(in ordinea descris
pmint, cer, atri, om etc).
Palcofolclorul cosmogonic dacoromn este cel mai reprezentativ
pentru ramurile poporului romn, deoarece este cel mai bogat, mai vechi

nelegate intre

l. Astronomia populara.
Kt apele eomiiofoiitee. Cu cosmogonia
ncep intuiiile intelectuale i ideoplastice ale oricrei cugetri mitice, acordurile grave ale simfoniei etnomitologice, elaborarea concepiei despre
via i lume.

In acest neles complex cosmogonia anticipeaz cosmologia si face

parte integrant din ceea ce s-a numit mai apoi astronomie popular.

Abordeaz la figurat invest igarea unei realiti globale, din caro

l'niintul face parte integrant. Pornete de la teroarea naturii i explicaiile supraiaturale ale originii i structurii vieii in general.
Cosmogonia, iu nelesul ei originar, st la baza tuturor celorlalte
forme de mitogonii, adic Ia baza descifrrii rostului omului in cosmos i a
destinului

Iui terestru

e\iratercstru

Din acest punct de vedere

cauz,
matic

'.

poate susine,

in

iat

deplin

cunotin

acest complicat capitol este de fapt cel mai dinamic,

mai spectaculos din istoria oricrei etnomitologii.

oft

n ansamblul
istor

se

ei,

cosmogonia presupune

trei

de

mai dra-

etape de desfurare

etapa precosmogonic sau Haosul, in care se afl iu stare inert,

amalgamat i indeterminat toate elementele din care va fi ., zidit"
Cosmosul si programele divine ale acestei zidiri

etapa cosmogonic propriu-zisft, in care se creeaz o bre organizat in Haos. ce devine nucleul viu i activ al Cosmosului: brea si
nucleu care. prin extindere, tind
cuprind iutregul Haos;

etapa postcosmognnic, uneori entropie*, care in unele etnomitologii se refer la restructurarea lent sau catastrofic a Cosmosului:
la
re-coMitizarea Cosmosului, intre timp extins si imbtrinit sau
in descom-

punere

i mai

semnificativ.

moldovean, trantrei mituri cosmogonice dacoromne

muntean, cele mai semnificative sint miturile: moldovean
(eu varianta bucovinean) i mitul transilvnean (cu variantele din ara
Dintre cele

silvnean

Maramureului i din

ara

Oltului).

Aspectele pariale ale cosmogonici romne au fost prezente antologio sau interpretativ de Tudor Parafile, Elena Niculi-Voronca,Ovidiu
Papadima, Aurel Cosrna, Mircea Eliade, Alex. Dima, Gh. Vlduescu i
alii. ntrucit schema nceputului cosmogouiei romne elaborat de Mircea
Kliadc este cea mai sistematic i convenabil lucrrii noastre, nelegem
in ea am introdus i elemente schemat ice noi,
o folosim, cu meniunea
cu fabulaia i anecdotica corespunztoare, i anume creaia bradului ca
arbore cosmic naintea pmintului, arpele cosmic, cosmogonia fratrocrat ic, rdcinile arhaice ale dualismului general uman iu transfigurare au-

la o geografie mirific a pmintului i la tot ceea ce nconjoar

i ine
direct de Iubim pmintului. Acest tip de cosmogonie geoeentric
relev
pentru preistorie incapacitatea omului primitiv de a depi cercul ngust

cunotinelor lui empirice, cu produsele imaginaiei difluente.

In alte situaii, cosmogonia se refer la crearea treptat
a ntregului
Cosmos i la tot ceea ce ine de ubicuitatea unor fpturi supranaturale
devenite intii demiurgi si apoi cosmwrafi. Acesta este Cosmosul cu nivele
ontice diferite, cu lumi paratele, cu mpliniri i destine
abia intuite inteleetual. O putem numi cosmogonie centrifug^deoarece
relev tendina de
al

tohoton.
In structurarea aspectelor eseniale ale cosmogonici romano avem in
vedere citeva puncte de reper scenariul cosmogonic, personajele care participi la creaie, episoadele creaiei, reprezentrile intelectuale sau ideoplastice aU creaiei, aria de rspindire,valoarea etnoistoric pentru cultura rom n.
:

2. Scenariul cosmogonic nainte do a se fi creat Cosmosul a fost

un hu pustiu i ntunecat, in care plutea un orcan do ape nnegurate, numite n majoritatea miturilor Apele primordiale". Hul acesta pustiu
:

238

239

alctuia Haosul. El nu avea nici un capt, nu era ulei nalt, nici

nul, nu
se sprijinea pc nimic i nici nu sprijinea ceva, pentru ci nu era nici spaiu,
nici nespaiu, nici timp, nici netimp, nici micare, nici nemicare.
In vgunile Haosului rtceau nori neluminai. n Orcanul dc ape
se aflau topite toate stihiile lumii, care nu se distingeau ana de alta i nu
se opuneau una alteia. Focul, acrul i lumina slluiai! laolalt in ape.
Stihiile lumii liucczeau in magma
via i
moarte;
trecut
viitor; intr-o stare ce nu avea ni mie real i nimic ireal in ca.
i

fr

fr

X PcffMHiaMfl

fr

fr

Deasupra Orcanului

ape cosmogonice
nemintuito se plimbau,
s-i gseasc locul, dou/opftin' supranaturale
gemet a re t'rtatul si Scfrtatul, sau doua ipostaze spirituale ale uneia i
aceleiai personaliti divine, sau dubla personalitate aaceleiai diviniti
primare. Krtatul si Nefrtatul erau de fapt expresii ale tendinelor connrfthwii

fr

de

tradictorii proprii Haosului.

nervoi de atita rtcire peste ape, cei doi Frtai s-au
Plictisii
hotrit
fac ceva. Ce anume, nici ei nu tiau. Nil tiau cu co de uudo
nceap. Din Haos nu puteau folosi negurile lui imense, iar Orcanul de

s
ape prea c nu conine nimic. i
s descopere secretele Haosului.

cum

se chinuiau ei, ntimplarea

ii

face

Blcirea deasupra Orcanului de

ape.

Peisajul Haosului nainte

de creaia Cosmosului prezint aspecte triste, de teroare a singurtii, de

lips dc interes vital. Starea primar era o stare magmat icii, in caro toate
stihiile Haosului se gseau amalgamate, ntr-o dezordine total,
via,
nchis in orizonturi ntunecate, in care se ntrezreau uneori vagi sclipiri

fr

nnegurate ale Orcanului de ape.

Dacoromnii

posed dou

mituri ale genezei Cosmosului

unul in

numai o divinitate i altul in care sint dou diviniti.

Ce relateaz primul mit cosmogonic?
Pe deasupra Apelor primordiale,
nceput i
sfirit, fr laturi
i afunduri, rtcea o fptur supranatural Friatul frmintindu-se
ce i cum
fac, i pentru ce
fac ceva. Mitul susine
Frtatul se
plictisea in rtcirile Iui nsingurate pe deasupra Orcanului de ape. Voia cu
orice chip
scoat Haosul din impasul imobilitii, s-i ncerce puterile
devin demiurg i cosmocrat. Dar cum anume do unul singur nu o va
putea duce la capt i tot chinuit do ntrebri i tot schimbindu-i locul
in Haos, 11 cuprinse recolta dicin i din revolta lui iei Cosmosul.
care creator este

fr

s
s

ap

ap

ap

Episoadele mitului cosmogonie.

Secretele Haosului s-au l&aat
descoperii' treptat, intii accidental, prin evenimente provocate de prezena fpturilor divine gemelareiapoi prin voina i experimentarea creatoare a celor dou fpturi divine, care colaborau tacit, chiar cind se contracarau reciproc.
Fpturile divine gem clare au invats creeze Cosmosul, ca orice fptur uman care vrea
creeze ceva prin cugetare, tatonri, experimente repetate care duc uneori la perfectarea, alteori la abandonarea creaiei, la imprirea domeniilor do creat i Ia renunarea mpririi.
5.

5.

n meniunea publicat n 1889 do Tribuna" din Sibiu crearea

Cosmosului, dup ciobanii sibieni care triau intr-un fel de comunitate
mare
post-gentilie, incepe astfel Pin nu a fost lume ?i era numai
s a gindit Dumnezeu
fac lumea cit mai degratrt. Dar nu stia ce fel
de lume si cum
se mai supra Dumnezeu
nu avea niei/ra/i,
o fac.
vezi,
nici prieteni. De mSnie i-a aruncat battaaul in apa cea mare.
ce
Bun
din baltag crescu un arbore mare, iar sub arbore edea Dracul.
fac
ziua, frate drag. Tu frai n-ai, tu prieteni n-ai dar eu vreau
frate cu tine i prieten cu tine. Dumnezeu k-u bucurat i a zis : Nu-mi
nimeni nu-mi poate fi frate. Xou zile
fi frate, ci-mi fi numai prieten ;
nu s-au desprit unul de altul i au tot umblat prin apa cea mare, i Dumnezeu a bgat de seam
Dracul nu-1 iubete. Odat zise Diavolul
Frate drag, noi nu vom tri bine, de nu ne vom nmuli
dori
plsmuiesc pe cineva. Dumnezeu zise: Plsmuiete tu.
si mai
rspunse Diavolul Ei, da cu nn
pricep ;e
face eu o lume mare,
mare, de
ti, frate drag.
Bine-i gri Dumnezeu lume voi
face; bag-te in
i adu-mi nsip
fac pmintul . Dracul ii zise:
Ba cum vrei faci pmint din nsip? Nu neleg.
i-a rspuns
Dumnezeu: Voi osti numele meu i pmintul va fi gata. Du-te i
si gindea s-i fac o lume
adu-mi nsip. Diavolul s-a cufundat in
i dac a gsit nsip, si-a rostit numele. Dar pmint ul 1-a ars i el 1-a
aruncat din mini. Iar dac s-a ntors la Dumnezeu, i-a spus
nu gsete
Du-te numai i adu nsip . Diavolul a cutat
nisip. Dumnezeu zise
nou zile nsip si totdeauna ii spunea numele; dar nsipul l aidea si el
il arunca. Nsipul aa se aprindea, de tot il ardea pe Diavol i in a noua
Te-ai nnegrit tu eti
zi el se nnegrise. Venind ii zise Dumnezeu
altfel o
prieten ru. Du-te i
nsip; dar nu-i spune numele tu,
te faci scium. Dracul se duse iat i aduse nisip. Dumnezeu fcu lumea
Ici sub pom voi edea eu, i
si Dracul se bucur tare de ea i zicea
tu, frate drag, caut-i alt lca . Dumnezeu s-a suprat pentru aceasta
Nu-mi mai trebuieti, du-te de aici .
i a zis Tu eti prieten ru
Atunci v.eni un taur mare i lu pe Dracul. Iar de pe pomul cel mare a
czut carne pc pmint si din frunzele aiborelui .s-au fcut oamenii.
a fcut Dumnezeu Lumea i oamenii".
Cu trei ani mai tiiziu, in 1892. aceeai legend mitic, cu unele modificri nensemnate, o public H. V. Wlislocki , atribuind-o iganilor din
Transilvania. Legenda mitic a fost culeas tot de la romni, dintr-un
mediu asercit pe o moie feudal maghiar, in care se aflau i igani aservii, i n aceast condiie, cu bun tiin sau netiin, presupusul culegtor a asimilat pe romani cu iganii. Reproducem textul din opera lui
fi. Eliade:
fac
La nceput nu existau decit apele. Dumnezeu se gindea
nu avea nici
Lumea, dar nu tia cum s-o fac, nici pentru ce. Era iritat
Toiagul] pe
frate, nici prieten. Furios t$i arunc bastonul [mai corect
[tn] ape. El se transform intr-un copac mare i sub copac Dumnezeu il
Bun ziua, ftate Tu n-ai nici frate,
zilri pe Diavol, care-i zise rznd
nici prieten, eu ii voi fi frate i prieten Dumnezeu s-a bucurat i zise

fr

Kmersiunea arhorclui [cosmic din Apele primordiale. Cea mai

reche meniune pin in prezent a emersiunii arborelui cosmic din Apele primordiale este publicat in 1889% cu trei ani nainte de versiunea H. V.
Wlislocki, publicat n 189^3 i apoi reprodus do Oskar Dhnhardt tale
quale in 1907* i din nou reprodus n 1955 i 1961 de Mircea Eliade*.
C.

240

ad

Aa

trebuie
am frate. Cltorir
nou tile pe ape, i Dumnezeu nelese ei Diavolul nu l iubea. Diavolul
ii zise : < Bunul meu frate, aa singuri o ducem destul de greu, trebuie

Nu-mi

vei

fi

frate, ci prieten.

Eu nu

mai facem i alte fpturi

tiu cum , fcu Diavolul.

iFft

replic Dumnezeu. Dar nu

fac o lume mare, dar nu tiu cum,

dar

A vrea s
241

scumpe frate - * Bine *, rspunse Dumnezeu, am s fac I.umcn. Scufund-te in marile Ape si adu-mi du acolo nisip; eu acest nisip voi face
lumea. Uimit, Diavolul ntreb: Vrei s faci Lumea din nisip ? Nu
UlalCg Dumnezeu ii explic a Voi pronuna numele meu deasupra
!

se va nate l'mintul. Du-te i ad-ml nisip ! Diavolul se

scufund, ilar
el ruin
fac o Urne* i pentru
acum avea nisip, el
pronun propriul lui nume. dar nisipul il fripse i el trebui s-l arunce;
i-a zis lui Dumnezeu
n-a gsit nimic, Dumnezeu il trimise din nou.
zile pstr Diavolul nisipul, pronunind numele lui, i nisipul il
ardea din ce in ce mai mult, pin eiud el se nnegri de tot. i n cele
din
fu obligat s-l arunce. Cind il vzu. Dumnezeu strig :
Te-ai
nnegrit,
prieten eti ; du-te l adu-mi nisip, dar nu mai pronuna
numele tu, cci altfel o
arzi de tot . Diavolul se scufund din nou i
de data asta aduse nisip. Dumnezeu fcu Lume, i Diavolul se bucur
locuiesc aici sub copacul acesta mare , zise el. t Iar
mult. Eu vreau
tu. scumpe frate, caut-i alt loc . Dumnezeu se supr, t Eti un prieten
foarte
am de a face cu tine. Pleac ! fi atunci apru
! Nu mai vreau
N " taur uria* care-1 lu i>e Diavol. Din copacul cel mare, carne czu pe
pmint si din frunzele copacului se ivir oamenii'* 7
Ou episodul emersiunii arl>orelui cosmic i a Nefrtatului din Orcanele de Ape primordiale incepe de fapt cosmogonia romn. Dei creaia
arborelui cosmic l a Nefrtatului au fost neintenionate i concomitente,

acestui nisip

si

s
c

Nou

urm

ru

ru

in necunotin de cauz. Abia dup creaia arborelui

cosmic i a Nefrtatului a nceput s-i dea seama de fora lui demiurg.
Mitul crerii arborelui cosmic din Apele primordiale este mai important pentru poporul romn decit mitul crerii Nefrtatului de ctre Frtat.
Mitul arborelui cosmic este un document extrem de valoros in paleofolclorul cosmogonic romn.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul
mitul arborelui cosmic
emergent din Apele primordiale publicat in Tribuna" din Sibiu in lSSf*
nu face nici o referina la colportarea lui de ctre igani, de care pomenete

Frtatul a svirl-o

trei ani

mai

tirziu

H.

V. Wlislocki.

Dac

studiem comparativ- istoric mitul arborelui cosmic, in legtur

cu cosmogonia, constatm existena lui i iu sud-cstul Europei la turci,
care nu au contingene etnogenetice cu iganii.
Iu mitologia turc , in prima legend referitoare la creaia lumii"
se

susine

c la nceput exista numai

Kara Han. In faa

lui

nu

se afla

ap. Kara Han a creat primul ora. dar acesta era

viclean >i trdtor. A ncepui s zboare peste ape. Apoi Kara Han, pentru
el (omul) s triasc, a scos din strfundul apelor o stea, i a pus-o peste
ap. Omul a luat un pumn de pmint lin stea i 1-a pus de-o parte, Intr-aseuns, pentru suie, i un alt pumn de pmint 1-a ascuns in gura. La
porunca lui Kara Han, Omul (Kii) a r&s pi tulii peste ape pmintul. Acest
pmint cresciud, a devenit insul. IV de alt parte i pmiutul din gura
omului a incepm. s creasc, i s nu mai ncap in gur. Era s i se
rup gura. Kara Han r observat i i a spus . Scuip . i el a scuipat.
nimic altceva decit

i din scuipat au aprut

munii".

a *dit pe insula acrea nu brad. Itrudul acesta avea

nou ramuri. Apoi Kara Han le a lsat pe acestea iu voia lor (insula si
bradul). El a creat in sus cerul cu 17 caturi. n al 17-lea cat s-a aezat
ol nsui, n cel de-al 10-Iea fiul s&u Ulgen. Iar in lumea
pe care a creat-o
el

sub

pmint

1-a

fa

logia

romn.

Kara Ha

aezat pe cellalt

fiu al

su,

Erlik".

legend turceaxcd constatm

primul arbore cosmic
demiurgic i cosmocratoare este brathd.
Probabil cu mitul arborelui cosmic al bradului la antecesorii romnilor i la romni, care este indo-curopcun. i mitul arborelui cosmic al bradului la bord
aib o origine comun, un SuDfitrat mal vechi decit cel
imloeurnpcau i turanic, comun popoarelor strvechi din Eurasia.
ArlMirele cosmic este deci prima creaie major din procesul cosmogonici romne. Ins in mitul emergenei arborelui cosmic din Apele primordiale nu se amintete despre ce fel de arbore este vorba. Noi nclinm
s considerm acest arbore nu poate fi decit bradul. Fiind vorba de
mitul arborelui cosmic propriu poporului carpatic (iutii dac, apoi dacoromn i loinu), popor de munteni, este de presupus ca acest arbore mare
- fie mw conijer, intrucit coniferele domin ecosistemul arboricol din
OarpaL i ceva mai mult, dintre toate specule de conifere (cu numele
generic; de brazi) cel mai mare i mai falnic este molidul. n contiina
folcloric i in ritologia mitic a poporului romn, specia molid i specia
brad sint omologate i considerate sfinte.
Un set de concluzii se impune. n primul rind,
arborele de munte,
molidul iu general i bradul prupi iu zis in special nu pot constitui un model
si un simbol mitic pentru cosmogonia
unui popor migrator, cum au fost
iganii. IJei iganii sint tic origine indian, in migra ia lor repetat., i
iu fixrile lor geografice temporare, sau mai ndelungi, au asimilat obiceiurile popoarelor cu care au intrat in contact. Fiind in Transilvania
dominat de regimul feudal austro-ungar, trebuiau s-i asimile/e datini
i tradlU de la austro ungari. Ceea ce nu este in.- cazul, ci de la poporul
majoritar, de la romni.
Apoi popoarele migratoare ii furesc cu precdere. modele si simboluri cosmogonice alctuite din elemente dinamice, nu static*-, animale
acvatice, terestre sau cereti. Numai jk. poarele sedentare i furesc cu
precdere modele i simboluri vegetale legate de peisajul geografic stabil.
\a se explica marea varietate jilomorj a arborelui cosmic, dup comuniti etnice sedentare. Fiecare comunitate etnic exemplific prin excelena
in cosmogonia ei calitile generice ale arborelui ce preveleaz in ecosistemul vegetal local la celi i germani stejarul, la indieni Hdi-Paya, la norda frica ni bananierul, la romani brailul |ca nume generic pentru molid) etc.
Cum vom constata, in partea consacrat asociaiei ntre arbori i diviniti, bradul prezint o frecven impresionant la romni
de ceilali
arbori din setul de arltori proprii teritoriului romnesc.
In al doilea rind, este important pentru cu arborele cosmic a
devenii asa cosmic in jurul creia s-a construit mai apoi Cosmosul ntreg.
i pentru
bradul ca arbore cosmic a devenit astfel axa cosmogonici
in concepia i viziunea mitologic romneasc. Din aceste atribute cmergo
polivalena funciunilor si atributelor mitice ale bradului, a derivatelor,
Mibstitutelor i simulacrelor lui arboricole sau arborigene in magia i mitoIn aceast

creat de divinitatea

In

al treilcariud, pentru
Frtatul ca divinitate primordial i-a
dat seama de minunea pe care a realizat-o in Haos, sco iml
voie arborele cosmic din Apele primordiale, i prin aceast minune, pentru
a des-

fr

Apele primordiale exist stihiile lumii, pe care le va putea

astfel folosi iu construcia Cosmosului, nc nedefinit ca atare iu imaginaia lui divin.
coperit

in

243

7. Furtaf ii i imersiunea tn Orvanul de npe.

Frtatul s-a folosit
ca ajutor in creaia Cosmosului do Xefrtat, trimiindu-1 in fundul Orcanului de ape
scoat diu stihiile Haosului smna Pmntului. Ce bine

ar

fi

am

daci

avea

zise l-ai-iaiul

De

apelor.

din

acolo

el pinint,
in palm,

in

s stm
i

picioare", zise Xefrtatul. Vom avea

pttmtnl brebnio rif oobori In rondai
mii i s-1 aduci in palm pentru a face
umiudoi pc el".
ii explic cum
ia mii, cum
i
se ridice la suprafaa apei, in numele lui
el cum

pmint sub

hmI |MMitm a
alegi puin

cu

obine

divin, al Frtatului.

Cu

plonjonul in Apele cosmice ncepe seria necazurilor cosmogonice", care, cuin vom vcdea,se in lan. Aproape fiecare creaie are necazurile

ei

proprii.

iu ape, a gsit la fund puin mii, 1-a strins

l-a luat iu numele lui de
s-a urcat la suprafa, spunind
Xefrtat. Piua la suprafaa apei mlul ins s-a risipit printre degete. Ajuns
sas, s-a plins l'\i rialului ce a pit. Atunci Frtatul l-a mustrat
uu a

Xefrtatul s-a scufundat

in

palm i

Xefrtatul s-a scufundat a doua oar, ridicindu-se

lot in numele lui, considerat divin de Xefrtat, i iar
milul s-a risipit printre degete in ap.
iar s-a plins Frtatului ce-a pit.
Arunci Frtatul a ofta: Xu ai fcut cum i-am spus. Ai luat mU n numetrebuie s-1 iei in numele meu. Du-te
le tu de Xefrtat. Xu ai neles
a treia oar i nu mai grei". S-a scufundat Xefrtatul a treia oar,
a luat ce mii a mai rmas pc fundul apelor i s-a urcat cu el la suprafa.
Iu uumelc Frtatului.
aa a ajuns cu bine.
i ndat Frtatul a nceput alctuiasc din mii o turti. Xefrtatul privea i nu nelegea ce face. Apoi a aezat turtia sub brad i
creasc n aa fel incit
Frtatul a menit-o
cuprind jur-mprejur
se
lihneasc. i-ua
trunchiul bradului ca
aib amindoi loc destul,
s-a fcut pmintul de se minuua mereu in sine Xefrtatul. Atunci ncepu
zvicnea.sc n Xefrtat invidia freasc.

fcut ce trebuia.
cu mU iu palm,

s
s

Experimentele cosmogonice. De la crearea pmiutului ncep

necazurile cosmogonice", care se datoresc iu mare parte nepriceperii
demiurgilor de a face ceva perfect, experimentrilor lor mereu repetate,
colaborrii lor antagonice.
crearea pmiutului sau geogonie ncepe scria necazurilor i
experimentelor cosmogonice.
Frtatul i Xefrtatul pentru
erau obosii i lumiua nc nu fusese
crcatA, iar ntunericul ii imlcmua la somn, s-au culcat dc-o parte i de
alta a bradului cosmic.
cum a adormit Frtatul, s-a sculat Xefrtatul
8.

Dup

Frtat spre marginea pmintului ca s i prvleasc

in Apele turburi. i pmintul cretea pesto ap. pe partea pe care era tras
Frtatul. L-a mii tras o dat in alt parte i a crescut pmintul peste ape
i in partea aoea&. tot aa I a tras pe Frtat de mai multe ori, doar l-o
prvli iu ap i s-o neca n somn. ns pmintul cretea mereu pe msur
ce Xefrtatul schimba direcia, pin a devenit atit de mare incit a acoperit
tot Orcanul de ap\ i cind s-a trezit Frtatul s-a fcut a minunare de

l-a tras

uor

pe.

ap

isprava Xcfrtatulut. Xurnai

atunci nu mai rmsese
in jurul pmintului i s-a sftuit cu Nefrtatul cum
scape de acest necaz i
reduc

spusese Xefrtatul.
Xefrtatul, oare so dduse cu prerea i uu
fac Increirea, se minun du puterea divin a Frtatului.
(Unele variante ale mitului cosmogonic susin
Frtatul i Xefrtatul
au apelat la inteligena unor animale mirifice
ariciul, albina etc.
care nu au fost fcute de ei, ci au aprut o dat cu pmintul. Sfatul l-a
dat ariciul :
se urablo pe sub praint i astfel
se ridice scoara in sus).

cum

tia cum

n cele din urma Frtaii s-au glndit

acopere pmintul cu oer

in cer
slluiasc lumin. s-au chinuit i an cldit cerul i au fcut
atrii : soarele i luna i stelele toate din (lori de foc.
au proptit cerul
cu toate ale lui pa arborele counte i p* mirginile pmintului. Dar pmintul nu mai plutea n voie pe Orcinul de ap?. Carul era prea greu i a nceclatine i
scufundo pmintul in ape.
put
Xefrtatul a nchipuit

atunci un pete uria care

sprijine pmintul de sub ape.
petele
sprijin pmintul de atunci ncoace. Au fost create apoi treptat i cu returi necontenite plantele (fitogonia) i animalele (zoogonia), culminind
cu specia uman (antropogouia). Cale mai multo experimente le-au fcut
cu oamenii, care au fost re creai de mai multe ori.

Pentru a ntregi studiul cosmogonici romane, pe ling cercetarea

materialelor paleofolclorice i folclorice romaneti, so impune
ntreprindem i cercetri comparativ-istorice despre cosmogoniile similare din
sud-estul i estul Europei. Xumai cunoscind contextul cosmogoniilor similare din aceeai zon istorico cultural vom putea nelege in co constau
esena i valoarea concepiei i viziunii cosmogonice romneti.

Mitul cosmogonic romanesc ne relev forma cosmosului : lenticular

sau ovoidal. Forma lenticular este aceea alctuit ca turti de Frtat,
iar forma ovoidal este perfectarea in timp i spaiu a formei lenticulare.
De altfel ambele forme, cu predominarea celei ovoidale, sint moteniri
mitologice strvechi la majoritatea popoarelor in al cror substrat intr
elemente indo-europene.
se explic intuia plastic a oului cosmic iu opera lui 0. Brncui.
Oul esenializeaz in sculptura lui C. Brncui forma primari a cosmosului, care la rindul ei reflect structura genuin a oricrei creaii. tefan
Georgescu-Gorjan susine
numele dat de Brnoui ocoidului perfect*
nceputul lumii, nu las nici o ndoial (
Brncui a cunoscutmitu.)
rile cosmogonice sau de nceput, in caro apare oul"

Aa

dou

legende abia
9. arpele preeosmic, cosmic i spirala.
nc
descoperite dospro iuceputurilo creaiei complic problema cosmogoniei.
Din prima reiese
arpele a preexistat cosmosului i a emers o dat cu
arborele cosmio i din a doua
a fost creat chiar la zidirea cosmosului de

Xefrtat.

le

trecem In revist

hu

nceputul nceputului, diu

la de ape, arpele a ieit o
la mare diu ape, ncletat in rdcinile lui. tntrebat do
Frtat cine este, a cscat gura mire i a lpidat po Xefrtat, caro a rspuns in locul arpelui :
Cino
fie, ia Frtatu tu ! Iar Frtatu i-a
1.

dat

La

ou copaciu

aia:

- Tu eti
2. Dup

Xefrtatu !"
ce Xefrtatu a

de folos.
Xefrtatul, dup ce s-a rzgindit, a spus uurat : Sd-i ncreim
fi
facem muni i dealuri, cimpii i pustieti, lacuri i mlatini". Ai
dreptate", zise Frtatul i scuip pmintul i pmintul se ncrei ntocmai

scos pmint din fundu apei i Frtatu a

fcui turtia de pmint pa caro s-au odihnit, Xefrtatu s-a jucat noaptea
cu pmint i a fcut pe arpe, care l-a sftuit po Xefrtat s-1 nece In somn
Frtatu tia glndu arpelui. Cum arpele
pe Frtat. Da nu a putut,
iscodea i urzea mereu impotrva Frtatului, atunci Frtatu l-a prins

244

245

pmintul ca

poat

fi

locuit

d eo;ul,

bu.
aperi

a invirtit de

zis

Bfi

prpdul

de

dou

trei ori

ncolceti
apelor"".

te

cum

iu jnni

inviri un bici

pm iot ului

ori

i *->

Prima legeildi ntrete idcea mitic a arborelui cosmic aparul din

apele cfismice, i a arpelui cosmic care a preexistat alturi de arborele
arpele cm.- .>
cosmic in aceste ape primordiale. A doua legend, ideea
arjele
creaie malefic a Xefrtatului. Din a doua legend mai reiese
zvirlit nu s-a ncolcit in cerc ca un oroboros, ci in spiral de nou uri j orospirala, devenire permanenta. De atunci
boroH nseamn ncremenire,
corpul arpelui s-a meninut pe cer ca o nebuloas iti spirala, cu nou.
volute, in centrul creia se afl nucleul vital al cosmosului, pmintul.
De la nceputurile lumii arpele se vede pe cer ncolcim! ca un briu alb,
in care strlucesc noaptea solzii lui de argint. Aceasta este 6 alt explicaie

a Cii lactee.

Preemineni

mitivA a

i'leii

ile

spiinl figurata prin surjielc cosmic

ca un la it motiv din preromn ca o dominant dina-

se menine in contiina cultural a autohtonilor

istorie piu in era noastr, iar in mitologia

mic

In mitologia

1-azviilit In

de noua

polisemantismul ei simbolic.
o imagine schematica a 009 musul ui care se intitule in
ce se desface, pierzndu-i un capt in haos,
spaiu si crete pe
spirala a generat i la rumni semnificaii pe cit de complexe tot pe atit
de sofisticate. Nu exist comirliincnt al structurii integrat ive a mitologiei romne in care
nu intilnim spirala ca o tehnic magicomitic do
exprimare a unei aciuni. Centrul spiralei a devenit centrul potenial al
cosinusului, al delimitrii dezordinii de ordine, al micrii progresive a
lumii spre periferia haosului, cate simbolizeaz mitic puterea creatoare a
cosmocratului principal, Frtatul, i a extinderii treptate a puterii lui

Aa

in baOft.

Aa

spir.ila

posed un numr de apte

dou

Cosmlsmul.

nou

Viziunea arhaic despre cosmos a lsat urme senatit prin implicaiile ei mitologice, cit
i prin reverberaiile sentimentului apartenenei materiale i spirituale la
cosmos, prin contiina
romnul este o fptur cosmic, ce mplinete
un destin terestru in economia ntregii lumi i viei universale.
Sentimentul apartenenei materiale i spirituale la cosmos s-a cristalizat cu timpul intr-o concepie drag poporului romn, dublat de o
etic i un modus cioendi numite uneori cosmism, alteori cosmieism, ale
crei rdcini adinei coboar sub era noastr i care a supravieuit in
feudalismul timpuriu printr-o mutaie religioas numit mai apoi cre10.

romneasc

Viziunea cosmist a lumii s-a elaborat treptat in filozofia

gia

msur

sibile in spiritualitatea

prin

Conceput ca

cretin medieval

volute.
se face
in simbolismul spiralei la romani intilnim
faze
de elaborare : o faz arhaic trac, cu
volute, i o faz medieval
timpurie cretin, cu apte volute, conform concepiilor mitico ce au stat
la baza acestor interpretri.

lele

mitolo-

autohton nc dinaintea erei noastre. Unii crturari romni din secoal XlX-lea i al XX-loa i-au nsuit elementele eseniale ale viziunii

i au interpretat-o fiecare pe cont propriu. Merit

schiat efortul de interpretare a cosmismului tradiional stesc prin
prisma cosmismului mitologic transsimbolizat de filozofia culturii, istoria
culturii i etnologiei in contemporaneitate. Vasile Prvan, in nnele din
lucrrile lui
lanseaz tema concepiei daco despre integrarea omului in
cosmos i rezonauele cosmosului in viai daoului. Bl afirm
devenirea
istoric nu e parial, ci totali, nu e fantezist, ;ci realist.
ceva mai
mult, ' toite categoriile fantesiei creitotre supraaccidentalul, supratemporalul, supraspaialul, supraumanul sint modalitile de existen cosmic.
Gindirea omeneasc se identific, dup dinsul, cu viaa cosmosului. Fenomenul istoric este sinonim cu cosmioul din om". Aceast poziie teoretic face ca, ia ansamblul ei, cugetarea lui Vasile Prvan
fie in consoJcu viziunea romneasc a cosmismului tradiional, in care omul
triete sentimentul destinului lui cosmic. Istoricul, etnologul i mitologul
nu se afl in faa unor fapte terestre detaate, singulare i autonome ale
cosmiste autohtone

fie

se face

spirala stiins in jurul centrului ei a dat mai apoi

labirint ului ea diagram a cerului i astrelor.

natere Meii 'ie labirint, schemei

Gelos pe rostul pozitiv pe care Frtatul 1-a dat arpelui in cosmos,

in spiral, Nefrtatul a adoptat i el spirala, ins iti sens disdistrug in vzduh
tructiv si pe pmint. A creat rrtejul sau uraganul ca
siiu pe pmint forele potrivnice lui, a creat bulboana sau sorbul apelor pense ascund iu ea
tru aceleai motive, i a creat cochilia melcului ca
lup moartea melcului. Arm-demonii i -piritele rele horesc in spirale
ieind din iad, in jurul pmintului i in vzduh.
Simbolismul mitic al arpelui cosmic legat de Apele primordiale
revine i iu mitologia mixhelenic din Pontul Enxin getic. n cetatea

desfurat

maritima Tomis a foni descoperit statueta unui arpe fantastic cu plete,

iucolcil in spiral, numit de tomilani GlyUnn. Conceput in apele Mrii
Negre ea un geniu protector al corbierilor i ]M*soarilor, Glykon reediteaz
un mit getic mai vechi, mitul arpelui A/clor primordiale, car*- a fost
preluat din paleofolclorul local pontic si adaptai nevoilor spirituale ale
locuitorilor, pe jumtate gei. ai cetilor maritime greceti.
Preeminent*
Uifapfo alturi de aceea a cercului iu mitologia
romn se ntrevede i iu mitul Apei Simbctei un fel de Styx care
nconjoar pmintul de nou ori, sepurindu-l atit de ostroavele ntunecate
ale apelor cosmice, in negurile crora filfiie umbrele rtcitoare ale morilor
Ce nu-i steme linitea, cit i in ostroavele luminoase sau albe in grdinile
crora fpturi pioase triesc In posturi si rugciuni pentru viitorul omenirii, cit si in mitul Apei Duminicii.
246

nan

spiritului uman, ci n faa unor fapte cosmice. ntr-un studiu In manuscris al lui B*du Paul 15 se remarc printre trsturile filozofiei lui V. Pr-

van integrarea armonic a omului n cosmos. Ou propriile cuvinte ale

comentatorului
ntimplaroa, soarta, intervenia divin sint expresii
ale unui antropomorfism care nu ine seama
istoria face parte din
ritmica lumilor i
pretutindeni domnete o perfect obiectivitate cosmic. Ideile noastre se integreaz in cosmos ca energii cosmice. Spiritul
este o modalitate de manifestare a acestei energii co*mice". tn ali termen i,
0 nou modalitate de exprimare a personalismului energetic enunat In
:

aceeai vremsdeC. RHulescuMotru.

n concepia lui Vasile Prvan cosmismul romnului exprim armonia dintre om i cosmos, pentru
viaa uman este o not deosebit In
simfonia sferelor, in infinitatea variaiilor de ritm cosmic" M 0a o dominant a cosmismului la Prvan este nu scderea tensiunii intelectuale a
contiinei, nu indolena, ci dimpotriv, trirea fiecrei clipe in frumuseea
i eternitatea oi cosmic. Oum constatm, sentimentul tragio al vieii

al nestatorniciei

ntruchipeaz

tuturor lucrurilor se

ntregete prin

om

spulber

imaginea

24T

iu

faa seutimentului care

matern

a tot ceea ce este

omciU'M'. Rrsuscitarta cosmosului din om prin itcnio spiritual st Ia

baza viziunii i concepiei lui Vasile l'rvan despre cosmismul autohton,
potenat in universalitate.

Lucian Hlaga acorda flftfBlrinmUlUl un ml tot alit de pregnant in

viaa poporului romn. Ideea cosmismului romnesc este avansat de
Ludan Hlaga in mai mulle luci firi, bufi aceea caic pune accentul pe ternii,
din peispectlva specificii ii etnoculturale, este Spaiul mioritic *. n
1

acest pocni filozofic despic valenele spiritualitii romne, Lucian Blaga

discut indirect despre (o-niiMiml romanesc. Pornete de la elementele
lui conceptuale : t ra nsce n dentul cure coboar, plin care cerul coboar CU

pmint. de la perspectiva sofianic pentru a ajunge

cosmogonia biblicii i la sfetnicii cosmogonici in mitologia populari
romna. t>c refer apoi la concepia pitorescului ca revelaie Divinitatea nici nu se poate manifesta altfel deci! plin lucruri, prin forme, prin
detalii concrete, prin pitoresc"
Cultul pitorescului este un aspect concret
ai integrrii cosmismului in viaa uman;
Pe ling preferinele enumerate de Lucian Mnga iu Spaiul mioritic
de categoriile organicului" ale lumii i de transmutare
i anume
sofianic" a realitii, el manifest, in surdin, preferina pentru cosmismul cretin".
Sub pretextul analizei opeici lui Lucian Blaga cu ajutonil metodei
toate farmecele lui pe
la

fa

autognosice (a cercetrii unui autor prin propriile lui idei"'), Vasile Bncil isi expune de fapt propria lui concepie despre cosmismul romnesc,
cu referine speciale la ranul romn, tn expunerea lui se refer Ia trei
aspecte eseniale ale acestui ro.-mism considerat generat firii romneti
i strrechi. nelege prin cosmism trei aspecte fundamentale ale spiritului
romnesc : neroia de spaiu liber, intuiia armoniei cosmice i sentimentul participrii la cosmos 11 . Romnul nu se izoleaz de cosmos, ci se consider cetean al cosmosului. lvnetc Ia un spaiu liber dar nu haotic",
nu dezorganizat i prbuit intr-un infinit afonii!'*. Ceva mai mult, piu
i infinitul isi are forma lui finit.

Intuiia armoniei cotmice

(...),

il

face (...)

d romnului incirdtrc

se lusc frecvent in

seama

odat

in ordinea naturii
natuiii (...),
se mite

>

cu natura pe linii structural cosmice".

Iar sentimentul participrii la comics este componenta cea mai
expresiv a cosmismului romnesc. In esena lui ucest sentiment ] iczint
dou subaspecte 1) participarea romnului Ia cosmos, i 2) participarea
uiMimMilui la xiaa romnului, Dup Va.-ilc Bncil, romnul aie ideea
nemuririi impersonale care e mai piofund decit nemurirea personal".
Fapt care il face
DU fie dominat de sentimtntul tragic al morii i nici de
sentimentul tragic al singurtii. Pentru el moartea e o mireas cosmic,
iar (...) singurtatea (...) vn dor". Fcind aplicaii la spiritualitatea
:

Pledoaria pentru cosmismul romnului expun astfel creeaz un

cadru teoretic pentru costnisinul cretin" al Iui Lucian Blaga, explic
trsturile psihice anticipate po care le-ar fi avut dacii i daco-romanii.
nici dacii i nici daco-rommii nu au avut
Subliniem aceast idee pentru

sentimentul tragic al morii i nici sentimentul tragic al singurtii in

lume; ei erau nfrii cu pmintul i cerul patriei lor i cousiderau moartea o reintegrare in cosmos, iar singurtatea un fel de dezintegrare a cosmosului din ei.
Viziunea cosmosului", dup Ovidiu Papadima, reflect o alt latur
simpitetic a tririi cosmice a romnului, pe care orice mitolog trebuie
surprind structura mitopeismului coso aib in vedere cnd caut
mogonic i a reflexelor lui in contextul unei mitologii romne.
susin
Viziunea particular a cosmosului l face pe romn
realitatea este in acord armonios cu sufletul lui. Covmosul folcloric nu c
il preocup
o certitudine geografic, ci una metafizic (. .)" pentru
pe om, adincul i naltul, viziunea mai mult a cerului i a subpmintului,

Reversul primului subaspect participai ea cotmosului la viaa romnului const dinlr-o inanimate, eaie nu e totuna cu ceea ce se nelege
prin animism (...). Omul pin la un anumit punct st sub juristlicia
cosmosului (...); iar omenescul nu e ceva exclusiv uman. Kl circula
oarecum i in Cosmos". Referindu-se la capacitatea de cieaie mftfci
a romanului", Vasile Bncil remarc totui
nu are idei teologice" *.

msur

egal nlimile cerului [cu] lumea

decit a terrei" 11 ; adic in
Ceea ce este
sfinilor i adincul subpmintului, [cu] lumea morilor"
omul are contiina
ins specific in aceast viziune cosmic e faptul
mpovrtoare a singularitii lui cosmice", de aceea el caut sprijin
pe Terra, clar gsete sprijin in cosmos". Ceva mai mult, constant, ranul [romn] consider cosmosul intreg ca prta nu numai Ia viaa lui
social, ci i la viaa lui interioar" *, la eeeace-iofer comun ia tatea etnic
i viaa uman, nu e un ecou al vieii umane. n cele mai grele mprejurri
din viaa Iui, romnul recurge Ia sprijinul necontenit al cosmosului,
contemplind cerul cu as t re le, pmintul cu vegetaia i apele linitite sau
nvalnice, gsind echilibrul acestora in propriul lui echilibru i invers.

c
in

mai departe [n cosmos] omul se recunoate pe sine i e sigur

rmmotul, cu toate minunile sale grandioase, se recunoate
singur omul a animat intreg
fptura omeneasc" Sl Aceasta pentru
:

Ia rindul lui

cosmosul intr-un grandios i sever spectacol" care este o imens dram

(...) cnd cu m estoase tonaliti liturgice, eind cu arhaice inflexiuni
ceremouioase de viaa, cnd in culorile fantastice ale povestei, ciud in cele
sumbre ale descintccului, nflorit intr-un suris de snoav, gravat in linii
adinei i simple de credin"".
in fapt viziunea cosmic a lumii este generaCeea ce nseamn
toare a cosmismului romnesc i, invers, cosmismul romnesc regenereaz

mereu viziunea cosmic

traco-geilor i vecinilor lor sciii adaug mureau uor, oii i din cauza
aceasta. Rumnii, din cauza participrii cosmice, au si trirea unei urnii
rtn in sine, impersonale, adinei (...). De la nivelul co.mic romnul face
impresia
domin iMoiia".

De

a lumii.

necea se poate conchide

c,

in

esena

Iui,

cosmismul primar

al

mitologiei dace, daco-romme i romne reprezint istoricete o concepie

filozofic, o atitudine etic i un mod comportamental etnocultural faa
de tradiia istoric motenite de romni i pstrate ou sfinenie pe calo
oral. K'imnul, ca i daco-rominul i dacul, are sentimentul intim
trviaa lui e eosubstanial cu aceea a firii,
este un fiu al naturii,

c
iete in acord intim cu natura (s nu o murdreasc, s nu o insulte, s nu
o mutileze, s nu o distrug), iar prin moarte c se ntoarce napoi n sinul

(adic in viaa cosmic). Trecere*, pentru dac. din lumea aceasta

lume i cealalt era simpl \ natural si bucuroas, nu o ilare Trecere,
au
trista, ncrcat de regretele vieii, cum o consider unii folcloriti care
transpoziie
cosmismului
mitologic
prin
sensul
tradiional
al
rstlmcit

naturii
in

cretin.
249

Constantin Noica consideri!

neti un

loc

pute

il

in perspectivii filozofici culte

deine cosmismul^Xu

e al Iui Vasilc Bneil (...)

descrie ea o intuiie armoniei cosmico

[rotmixm

propriile-i cuvinte

rom-

..termenul

ne plnees-l regsim. Bncila

i un

sentimentul participrii
la cosmos .Aa l-am regsit in filosof ia noastr cult. Armonie i participare
v
este in filozofia Ini Conta, ea in orice materialism, <Iar izbitor e faptul ci
tot armonie i participare se intUnestei in filosofiile originale, ueinfluenate, neimpmmutatc, ale lui l'rvan i C.Rduleseu-Motm. Iar dac Blaa.
ncape si nu ncape iu a<-cuiu interpretare (dei vosmolog istm/l pare a ju a
i la el un mar rol) e numai pentru c intervine iu gin di rea lui un factor
inedit
a crui nsemntate o vom sublinia intuita.
Cosmismitl acesta duce la un anumit determinam, Inel nedetenuinat
complet. La Conta era un determinam ( fatalism ) materialist la Prvan
e un determinam de energie i ritm; la Mutra totul sfireste, mrturisit,
intr-un determinism psihologic. Ce se intimpl Ia Blaga f Maica stilistic
da i ea un anumit determinism (de stil), pecetluind toate creaiile unui
grup cultural omenesc, pin i creaia tiinifica.
Trasaturile acestea fac ca viziunea filosofica a ginditorilor romni
fie, ca i cea a culturii noastre populare, mai degrab a lumii dect a
spiritului. Nu se poate vorbi iu cultura romneasca de o probii mat r a
spiritului ca atare, a spiritului ca expresie autonom. Etica (...) lipsete
din perspectiva filosofic romneasc, populara sau culta .(...). Eticianul
Apusului nu o pe msura noastr. Acel mult ludat se cade - nu se
cade al romnului nu ine in nici un caz de o concepie etic (...) Cind
soluia c de armonie, nu poate exista etic, adic o stare de ruptur, de
(mpotririre, imperativ si refuz.
Dar duhul acesta de lumtsc i iusetat de armonic nu poate
nu aduc
un suflu t\v pginism in atmosfera romneasc. Trebuie
o spunem deschis: exist o dimensiune pgUi in sufletul romnesc. Cind subliniem cu
atita apsare
romnii au fost, intr-un fel. totdeauna cretini, cretinismul venind peste ei ca o intimplarc i nu ca purttorul de mesaj al unei
crize de tip nou. recunoatem
vrem c. dup ce ne nm cretinat,
am pstrat moduri ale lumii pgnc. O rcdtm bi> in mitologia noastr popular, iar credinele noastre sint pline de eresmi, care ne incint pe plan
de
cultur i care, in definitiv, nu De supr nici in perspectira bisericii. Dimensiunea noastr pginu a fost tolerat de biseric si chiar asimilat intr-un
sens. Cretinismul nostru a arul prin aceasta un coninut mai rin,
o istorici-

fr s

late

mai adrerat. Dar acum cind

ies la

lumin

lucrurile in filosofia cult,

ele
accente de mpotrivire care pot ngrijora uneori".
Blaga nu e intimi ginditor romn indiferent
de ortttloxie ea
izvor de inspiraie. L'n suflu dr pginism, firete
n stilul secolului al
XlX-lea, strbate,
cum e limpede, opera lui Conta. Iar dac Motru

capt

rnme

dup

fr s

fa

Confruntarea intre religia

cosmic"

(a

marilor

pginismul i primitivismul) i religia istoric"

erestine, islamice etc.) este problema major" a

tradiii orientale,
(a tradiiilor ebraicoculturii,
Mircea

dup

Kliade.

Care sint categoriile in baza crora se opereaz aceast confruntare T

cislificat i orizontul categorial (evoluionism i tiina in genere).
Dup aceste preliminarii, Mircea Kliade trece la analiza cretinismului cosmic". Dup dinsul, in folclorul religios romnesc cretinismul
nu este cel al bisericii. Una din caracteristic do cretinismului rnesc
al romnilor si al Europei orientale este prezena a numeroase elemente religioase, pgne, nrUaiet rittodot al/ea rretinizate. Este TOtba de ' Huil
creaie religioas, proprie sud-estului european, pe care noi am numit-o
cretinism cosmic, pentru c, pe de o parte, ea proiecteaz misterul cristotogic -.isupr naturii ntregi, iar pe de alt parte, neglijeaz elemente istorice
ale cretinismului, insistind, dimpotriv, asupra dimensiunii liturgice a
existenei omului n lume. Acest cretinism cosmic nu este atit do evident
iu Mioria, cit iu alte piese ale folclorului religios romnose. Dur aici. <-a i
iu alt parte, este vorba de un cosmos transfigurat. Moartea nu este consideraii o simpl nunt, ci o nunt de proporii i de structur cosmic. Balada
releveaz o solidaritate mistic intre om i natur, care nu mai este accesibil contiinei moderne. Nu este vorba de un panteism *, pentru c
este sacru prin el nsui, prut propriul lui mod dr a fi, ci
Heest cosmos
tot ca o nunt au fost
este sanctificat prin participarea la misterul nunii.
moartea lui Ilristos.
interpretate de mistici i teologii cretini agonia
Este suficient
amintim un text de sfintul Augustin in care Ilristos
* ca un nou mire (. .) vine in patul nupial :d crucii, i urcind in el, svirlimbajul

et*

nunta "

fa

Aceast atitudine spiritual

de cosmos a cptat in ochii dacului
valoarea unei concepii mitologice precise, care se poate numi cosmism
arhaic.

Ce reprezint

in

esena

lui

cosmismul in mitologia

roman O
f

concep-

i om; o

atitudine etic provocat de aceast concepie? Un comportament etnocultual f

noi, cos mi sinul in mitologia romn este totodat : o concepie
filozofic, o atitudine etic i un comportament ctnocullural.
Uomnul consider cosmosul ca o realitate sacr (Cerul sfint, sfintul
Soare, sfinta Lun. Pmintul
etc). Cosmosul in prile lui componente e reprezentat ideoplastic prin alegorii, metafore i simboluri sacra-

ie

filozofic despre raportul dintre cosmos

Dup

Mum

Uzane.
elementelor Im i'-ir i expresia cunoacosmosului i
a creaiei concomitente cosmosom, i a cosubstanialitii tririi cosmice (a creatorilor i a creaturilor).
\cc.fcst form de cosmism relev din plin sentimentul destinului
Sarralitate;i

terii

:i

mitice arhetipale

strin de ortodoxie,
fac din pginitatea lui un act de
afirmaie, atest splendid tip de pgiu care este Prvan st ca o evidena
mpotriva oricrui ar voi
fac din fiina spiritual a neamului nostru
o toni exclusiv cretin. Nu. 0 i acetia n au filosofat pe dimensiuni
cretine. Dar sint romni sint profund i hotritor
romni".
Ceea ce trebuie luat in consideraie este deci opoziia, provizorie,
i poate impropriu calificat, dintre pginitate si cretintate".
La rindullniMinca Kliade - care opune" religiei cosmice religia istoric - nu neglijeaz ideea rosmismului. Cum vom constata, asociaz cosmismul cu istoricitatea religiei, discut ind in cazul romnilor despre cretinismul cosmic.

printre celelalte creaturi, dar o fptur care in ordine ontologic are drepturi i datorii cosmice egale cu celelalte fpturi. Ifiomnul se consider frate
cu codrul, cu apele, cu animalele domestice, chiar dac e mai inteligent i
mai indeminatic decit ele, chiar dac se socotete uns de divinitate ca
rege al naturii".

250

251

uman

ca un destin cosmic.
Conform eo^mismului mitologic, omul este o

11.

logic

fptur

superioar

Acosmituiul. - Opus co*mismului in viziunea i concepia mitofilozofic a poporului romn i a crturarilor romni poate fi

i reversul lui, acosmi^mul. Spunem ar putea fi, iutruprezent nu dispunem decit de o sesizare a temei. I. P. Culianu
se refera la un acosmisni filozofic de natura romantica in poemele Mureanu ?i .Sarmis de Mihai Eminescu.
Tema presupune trecerea in revist a rdcinilor dualismului gnostic i trasaturilor principale ale acosnrismului filozofic, pentru a
putea
analiza cele doua poeme ale lui Mihai Eminescu clin perspectiva acosmisluat in consideraie

piua

cit

in

mului romantic"

t ".

Rdcinile dualismului gnostic se afla in gnosticismul siro-egiptoan,

/niurgixmul veterotrxtame ntar, in dimonharea si infernilarea cosmosului.
Iar caracterul i esena acosmismului filozofic iu urmtoarele trasaturi generale
1) acosmismul anlrojj oloaie cura reprezint;! un fine qua
HM al oricrui sistem gnostic. Omul a vzut deja
se situeaz iu afara
lumii in care el a fost creat ; 2) demiurgul ru al acestei lumi. Acesta credo
a fi unicul i atotputernicul, ins demonstraiile lui do
nu sint decit
derizorii. In fond, el este un descendent neputincios al adevratei"
lumi divine, de care este complet separat. Adevrul" divinitii se menine, in raport cu lumea, intr-o inaccesibil transcenden: 3) omul,
coxubstanfial eu divinitatea transcendent, este prin aceasta chiar superior demiurgului |l poate
se libereze, prin gnoz, do influena sa; 4)
in gnoza antic sau in sectele dualiste medievale exist tendina a se erija
in divinitate transcendenta sau reprezentind din acestea toate personajele
pe rare Vechiul Testament le prezint in posturi negative, ca arpele paradisului terestru. Caiu sau Lucitor. Procesul gindirii caro ajunge la aceast&
rsturnare de valori este, do altfel, destul de simplu : pentru
demiurgul
a fost identificat cu Dumnezeul Vechiului Testament, toi opozanii
si trebuie iu mod necesar
aparin lumii adevratei" diviniti.
Biblia apare ca o apologie a demiurgului ignorant i orgolios, al crei destin este
falsifice realitatea cu orice pre ; 5) sistemele gnostice sint etitare, deoarece clo nu asigur salvarea decit in cadrul foarte strimt al fiecrei secte ; 6) gnosticismul admite, de altfel, in unele cazuri, ca platonicismul, reincarnarea sufletului in noile corpuri (metenosomatoza ).
In poemul Andrei Mureanu de Mihai Eminescu,
conchide exegetul,
in

<l>

for

fr

a
Nu putem ncheia consideraiile despre cosmogonia romn
nu reaminti despre modelele cosmologice performate in opera poetic a
lui Mihai Ktninoscu". Ioana Km. Petrescu serie un opus de filozofie a culturii. Distinge in fond dou tipuri de modele cosmologice In opera lui
M. Eminescu 1) modelele cosmologice adopie*' (dup Pitagora, Platon
:

uneori numai sint succedate i 2) modele

cosmologice inventive sau.'i compensatorii. Modelele adoptive sint axate
pe cosmologii istorico sau istoriate, cele inventive sau/i compensatorii
sint numai cosmogonice.
Abordind structura concepiei plurale a cosmosului la Mihai Eminescu
traduc prin viziunea cosmologic mitic (...) neliautoarea ncearc
nitea existenial (..-), sentimentul dezrdcinrii absolute, caro ii
cultiv nostalgia unei patrii cosmice sau aspiraia ctre o patrie cosmic

Kant Laplace), caresc mbin sau

ce

i-a fost

sau

ii

va

fi

cuvenit"

ru

rul" i ura" apar ca dou entiti creatoare. Produsul lor este istoria
universal (...) [ntre ele se afl] o legtur existeniai, nu cauzal.
Istoria uman este istoria unei rase blestemate", a crei evoluie so datorete rutii ci nsi. Secretul biologic al naterii omului este: a ucide
pentru a tri, ceea ce echivaleaz ipostazei generice numite rutate:

Iat

deci secretul in sufletul acestei creaturi.

Eroul poemului, Andrei Mureanu, enun o filozofie a istoriei bazat pe rCutate i agresivitate. E vorba, dup Eminescu, de o agresivitate
lutraspeeific" si do o rutate dobindit datorit, spuneam noi, Neier-

Emcnlunca arborOui cosmic

bradul

tatului.
!

Demonharea sau infernharea cosmosului

reprezint extensiunea

categoriei infern in tot cosmosul vizibil (pflmiiitul si sferele

planetare).
se face
acosmismul lui Mureanu ajunge Ia ultimele consecine ale

Aa

dualWmului gnostic"
n

28
,

la entropia cosmosului.

concluzie,

studiul legendelor cosmogonice romneti deschide

o vast perspectiv investigaiilor de filozofica culturii poporului romn.
Asupra acestei perspective s-a aplecat AI. Dini" i in ultima vreme
(iheorgho Vlduescu M , ultimul sondiud dincolo de izvoarele cugetrii
cosmogonice romneti prin izvoarele cosmogonici greco-romane.

252

253

din Apele primordiale.

111

umane. Sau. eine tie, au aprat la aectia din necesiti atavice

motenite Indirect in procesul creaie! cpcunilor.
Spia cpcunilor a fost distrus de uriai. Exemplare rzlee au
Mipravicuit pin in era omului datorit unor conjuncturi care au scpat
.-piei

WTItOPOGOXIA

Muma

paleofolclorulni mitic autohton. Acestea stat

Pdurii. Fetele pdurii,
Pduroiul. Tatl Pdurii i zmeii. Toponimice mitice : Pduroiul din Deal,
-au din Vale, Dealul Pduroiului, zona Vedea. Toate acesie fpturi mitice
similare omului ins monstruoase au cptat aceast nfiare in imaginaia creatorului de mituri din era noastr. Kosturilc de cpcuni au fost

mult antropomorfizai
Antroponimic divina. - Autropogonia c\
plicii creaia omului ca fptura cosmic pe pmint - iu func ie dc sistemele
de mituri i credine ale fiecrui popor l
I.

riduri iuilrupo(|oni(-r.

Dup

palcofolclorul mitic general uman i particular uman, autropogonia prezint

ipostaze : una dicind i una extradicin. fiecare realizindu-se in riduri antropogonice care urmresc perfectarea unor *pife

dou

v tun ne.
Antropogonia dirin este ipostaza cea mai speculat de fantezia
mitopeic a popoarelor.
datele folclorului mitic, aceasta s-a desfurat in trei cicluri antropogonice. Al patrulea este in curs de desfurare.
Primele fpturi de tip uman apar din exerciiul Indic al celor dou
fpturi supranaturale, zeii grmclari sau seiifrtai. Frtaii, plictisindu-se
dup crearea stihiilor cosmosului i netiind ce
mai fac, au nceput
fin ire
modeleze in lut o fptur asemntoare dup chipul celuilalt.
Au creat astfel dou moiiele umane pe aceeai tem modelul Xefrtat ului
creat de Frtat. in Toat urenia Iui spiritual, i modelul Frtatului. vzul le Xefrtat. ins neneles in toat splendoarea lui spiritual. Xefrtat u| nu a avut capacitatea de a intui perfeciunea i frumuseea divin
a Frtatului, el a incereat
imite bine imaginea partenerului Iui, in care
vedea chiar imaginea lui. Aa se face
din exerciiul ludic al celor doi
frtai demiurgi au ieit dou fpturi umane urni inform, uril, imperfect,
slbatic, care seamn cu Nefrtatul, pe care Frtatul a insufloit-0 i
a dat drumul pe pmint.
alta invizibil. pecarcXefrtatula creat-o
i el, o caricatur a figurii Frtatului, atit cit 1-a tiat capul. Din fpturile
create de Frtat i corupte dc Xefrtat a ieit tpia cpcunilor. Cu ci
s-a mplinit primul ciclu antropogonic.

Dup

Primele

fpturi mitico menionate dc mitologia

romn hi nceputul erei antropogonice au fost cpcunii, care reprezint
prima ncercare a divinitilor gemelare do a crea o spi asemntoare
lor. ncercare nereuit, cpcunii aveau o nfiare monstruoas
o
caricatur a trsturilor fizice i morale ale divinitilor gemelare -,orau
atitropoftigi. Spectacolul lor umilea orgoliul Frtatului. De voie, de nevoie
cpcunii au populat o parte din pmint nainte de apariia uriailor. Nu
cunoatem pin in prezent elemente de toponimie mitic referitoare la
-.

(.ftcimiiii.

cpcuni.
Unele urme de antropofagie u.*n-.simbolizate s-m meninut in ritufunerare, la iuiaormintarca intre rudele apropiate mortului pin in
secolul al XX-lca (in nordul Olteniei in jud. Gorj i in sudul Moldovei in
rile

Vraacaa), c\r^ par

ins a aparine mai degrab unor

254

tare antropofage ale

in

imaginaia poporului, dar au

vurile lor antropoiagiee. eare. prin legende

fost transmise oamenilor.

rmas

cu nra-

descinteeo imj>otriva lor, au

Motivul mitului arhetipal al cpcunilor a preocupat pe Lazr

de dou ori. Intii intr-o micromonografie* i in al doilea rind
intr-o macromonografic \ in care a descris pe cpcuni ca fiine mitice
ce supravieuiesc in poceftilc populare cu substrat mitic.
Ca fiine mitice, cpcunii sau catcunii [aint] montri antropofagi
cu cap de ciino, care se intllnesc deopotriv in povetile rutenilor (pesigoloci )j bn]f&ri\nr(pfsogla rci ) i grecilor moderai (x^oxi9aXoO ,,V Cpcunii sint chinocrfali, latr in loc s vorbeasc, vd cit zece oameni numai
cu un singur ochi. so mnine intre ei (iar cei puini care au supravieuit,
pin in era uman, conform relatrilor basmelor mitice, au mincai i
oameni). Cpcunii au locuit in peteri, in vguni, in pduri oarbe. Se
ocupau cu culesul roadelor slbatice ale pmintului i cu vntoarea prin
hituiala slbticiunilor. Ei au fost stirpii printr-un potop.

meanu

Dup

distrugerea cpcunilor, Frtaii au convenit, de voie,

de
nevoie,
creeze in comun, experiment ind creaia pin la obinerea unei
noi spie umane, mai perfecte.

'I.
Uriaii. Aceste fpturi mitice au aparinut celei de-a doua ere
antropogonice. Ei au populat pmintul nainte de crearea oamenilor propriu -zii. Toponimia mitic romaneasc atest prezena lor in citeva zone
arhaice ale rii, undo s-au gsit oane de oameni mari considerate de uriai.
S-au ntreprins cercetri arheologice, etnologice, sociologice : n peteri :

Petera Uriaului, Pivnia Uriailor; f/i denivelri de teren Movila Uriaului, Movila Uriaei, Mormintul Uriaului, Monnintul Uriaei; In
nume de presupuse ceti ciclopeice Cetatea Uriailor etc*.
;

Uriaii etrau fpturi de proporii colosale

:
capul cit o butie mare,
lung, ochii iusingerai. trupul planturos, miinilc i picioarele lungi, mersul leampt. Se certau intre ci. se uneau in grupuri i se
bteau pin la lichidare reciproc. n toate mitologiile, luptele intre uriai
exprimau caracterul lor gigantomahic, care cu timpul s-a transformat in

prul

inclcit

adic lupta mpotriva divinitilor supreme.

Cind mergeau, clcau de pe un deal pe altul, prvleau in urm copacii, in nici
fcea pirtii largi in pdure,
plntidftirilUrfk <>'"'
era seU, revrsau lacurile cind se scldau, cu o lovitur de ciocan prvleau
stincile, cu paloul retezau crestele munilor. In legendele mitice despre
uriai se povestesc multe intimplri ciudate cu ei.
Femeile i fetele uriailor erau voinice, muncitoare, guralive i mult
L'inu-aiitoteomahie,

MM

mai blinde decit uriaii.

Dc felul lor erau panici, ins foarte periculoi cind

Aveau o minte nestatornic ca i firea lor.
255

se infuriau.

substrat mitic menioneaz uriai antropoE posibil ca aceti uriai antropofagi sa

legende, rosturile unor cpcuni ncruciai cu uriai, care au mo-

Dei undo poveti cu

nu minoau carne de om.

fagi, ei
fie,

dup

tenit obiceiurile cpcuuilor.

Cind se certau intre ei, se prindeau cu miinilo do torilc cerului, seuturind bolta, provocind ploi si inundaii. Tradiia legendar doscrie ca,
rzvrtindu-se odat, au prins toate toriU cerului, sculurindule doar-doar
cdea pe pmint cerul cu divinitile cereti, pentru a le zdrobi in lupt

la corp. Au dezlnuit atunci potopul, care i-a necat pe cei mai muli.
s-au prvlit
Iar cei care au scpat in peteri nalte, fulgerele i trsnetele
s-a stirpit spia uriailor
atunci pote intrri, cetluindu-i acolo pe veci.
din propria lor prostie. Pe ling relicte etnografice despre uriai s-au pstrat
i remiuiseene folclorice. ndeosebi basrnele romnilor amintesc apariia
oaim-nilor inaintede dispariia uriailor i de comportamentul nestatornic,
de primii oameni.
cind blhldf cind rutcios al uriailor

corp

Aa

fa

4.

Oamenii propriu-zii.

Cea de a treia experien antropologic

cu oamenii propriu-zii. Aceast experien o

aceea pe caro o cunoatem mai bine i pe care am relatat-o in diferite chipuri in matcmlele mitologice prezentate pin la acest capitol. Paleofolelorul referitor la antropogonia spiei umane propriu-zise a fost In parte
contaminat de legendele biblice, transfigurate de imaginaia creatoare a

a Pruilor a

fost

fcut

poporului romn.
Procesul antropogoniei divine culmineaz in faza a treia cu ncununarea spiei umane i a activitii ei tot mat inteligente i elaborate. Spre
deosebire de celelalte dou spie umano, oamenii propriu-zii au ajuns
concureze divinitatea Frtailor, rcalizind cind opero incenioase asemeni
Frtatului, cind opore infernale asemeni Nefr latului, n lupta geniului
bun cu geniul ru din om, a predominat de cele mai multe ori geniul ru.
Influena geniului ru a bucurat la nceput pe Nefrtat. Cu timpul ins
acesta i-a dat scama de ingeniozitatea uman in ru, care o ntrece po a
lui ca Nefrtat, i atunci 1-a cuprins teama eliminrii lui de ctre ora din
i-a hotrt pierzania omului, peste capul
activitatea divin in cosmos.
Frtatului, cruia ii plac ndrzneala, avintul i capacitatea creatoare a
omului, motenitor al unora dintre calitile lui divine.
n legtur cu originea oamenilor din regiunea carpatic s-au emis
mai multe ipoteze mitice, dintre care mai semnificative pentru coninutul

lor sint trei

Ipoteza
ipoteza

ipoteza

Ilomo

Homo

artijex,
pelatrgensix,

Ilomo nigroidensit.
de art de la Cucuteni, Vdastra, Hamaugia etc. a
cat prima mare revoluie cultural in viaa autohtonilor, fiind primul creator de cultur i civilizaie a lemnului i lutului, primul organizator social,
economic, militar i de sistem de credine relativ unitare. Arheologii i
istoricii palcoculturii consider omul acestei perioade ca o fptur cu orizont larg, cu un sim artistic deosebit, sub raportul originalitii un unicat
pe glob 6 n aceast privin consideraiile mitologice despre dinsul fcDfif
nu snt destul de lmurite. Homo artifex pune ins bazele unei mitologii
predace, care intr in compoziia mitologici protodace i dace. Numai
fcind calo ntoars spre izvoare, privind diacronic unele teme i aspecte
proprii motenirii dace in mitologia romn putem ntrezri prefigurrile
mitice iscodite de el.

Omul creator

256

omis de Nicolae Donsuianu

leagnul civilizaiei i culturii omenirii" se datorete
pelasgilor, un popor numeros, viguros i genial, caro a nfiinat primul mare
stat mondial. Susine
polasgii au fost cei dinii caro au adunat In societate familiile i triburile rspindite prin caverne, prin muni i pduri, au
ntemeiat sate i orae, au format celo dinii state, au dat supuilor lor
legi i au introdus modul lor de via mai blind" :
Poporul polasg a lsat urme pe cele trei continente ale lumii vechi
Ipoteza omului peteftg sau a uriaului

preconizeaz

Asia, Africa

Dato asupra

lui

Europa. Istoria lui coboar in ucisurile nceputurilor vieii.

aurmas din ultima perioad a istorici salo. Grecii acordau
pelasgilor atributul de divini (3w), adic oameni asemeni zeilor. Credeau
locuiesc in prile Greciei nainte de celo dou diluvii legendare (...
din timpul regelui Ogygos i altul din timpul lui Deucalion, care domniser
(. .) nainte de timpurile lui Noe" *.
Primul dintre oameni s-ar fi numit Polasg, nscut din Pmiutul
cel negru", pe culmile celo mai inalte ale munilor atunci existeni. El
a ntemeiat neamul paleclonilor. Proinctcu ar fi fost un alt polasg, care a
nvat po oaineni construcia caselor, facerea focului, uneltele i armele.
Dactylii i coribanii i-au nvat creterea animalelor, lupta cu lancea i
traiul comunitar. Primul cult al zeilor il introduc polasgii. Numele do
Pelasgia a fast dat Thesaliei, Peloponezului. Arcadiei i altor provincii
din Peninsula Balcanic, ins ei au fast rspindii i iu insulele Mrii Egee i
Asia Mic, Siria, Mcsopotamia i Arabia, Egipt i Libia, Italia, Galia do
sud i Spania. Polasgii din nordul Dunrii i al Mrii Negrese numeau liipcr-

borconi.
Cel dinii rege al pelasgilor de ling Muntele Atlas s-a numit Uran
(= Munteanul) (Lira fost numit i Pelasga-i. ara ca neagr (rotxuiXa-.va)
a nscut pe Polasg, cel asemenea zeilor, pe munii cei eu culmile nalte,
ca
fie nceptorul genului omenesc" l0 . Uran a domnit peste regiunile

rsrit i nord ale Europei, dar a domnit i peste Egipt. Uran a fast
detronat de fiul su cel mai mic. Satura; iar Saturn a fost detronat, la
rindul Iui, de primul lui fiu Typhon, care a mprit imperiul pelasg in
trei pri, cu ceilali doi frai ai lui 0*iH* i Joc. Partea nordic a revenit
lui Typhon, cu reedina in masiva] Carpai, partea sudic a revenit lui
Osiris, cu reedina in Egipt i partea vestic lui Joe, cu reedina in Peninsula Italic. Rivalitatea dintre frai a dus la un rzboi fratricid universal
la o antropomahie. Osiris nvinge pe Typhon i instaureaz in regiunea carpatic ordinea lui initico-roligioas, caro va fi mai apoi transmis tracilor,
succesorii direci ai pelasgilor. La rindul lui, Osiris este infrint in rile
lui de la Dunrea de Jos, murind tiat in buci. n cintcccle tradiionale
alo urmailor pelasgilor Osiris este nfiat ca un negru african, fanat io
din

i ambiios" u

>.
Interesul pentru cultura polasg a crescut cind s-a constatat
Donsuianu a considerat civilizaia i cultura polasg drept substratul
culturii traco, care continu opera unui mare popor. n istoria lui mitici,
care ni orice istoric mitic vehiculeaz fabulozitatea, N. Donsuianu descrie
marile monumente preistorice ale mitologici pelasge : tumulii eroilor,
mormintul lui Achile din Insula Alb (Lcuce), templul hiperboreilor din
Insula Ub si tradiia romn despre templu), morild* oummurutivo
ale Iui Osiris. brazda cea uria do plug a lui Osiris (sub numele lui Novac),
simulacrele megalitice ale divinitilor primitive pelasge, altarele ciclopice de pe Muntele Cnraiman. columna cerului din Carpai, columna boreal ling Istrul de Jos, columnele lui Hercule, obeliscul de la Polovraci,
257

na do aur. uu pandemoniu
ile de Fier etc.

Toi

al triburilor

pelasgc pastoralo

combtut

agricole, Por-

opera lui \ Deusuianu din perspectiva

eei care au
istoriei propriu-zise
a arheologici moderne uit trei trsturi eseniale
ale operei lui : 1) ca s-a sprijinit ndeosebi pe istoriografi mitica, pe mitologografi, de proveniena greac
latina ; istorie destul de contrografii
.

Hoim-r etc.
caro o coroboreaz cu mrturisirile clasicilor greci (Hesiod,
despre aceeai migrare i aezare a etiopienilor in Europa meridional, inpelasgilor
clusiv In inuturile carpatice. Totodat emite ideea suprapunerii
spun;*
peste substratul etiopiau, naintea venirii arienilor, ceea ce vrea
punct
peste rata neagr se asaz rasa alba. S>i ncheie constatrile lui, din

clementele constitutive, chiar in datele eseniale, In terminodecodificind termenii simbolici

logia i onomastica ei greac i latin 2)
a cutat legturi subterane care au nelesurile lor, de multe ori rilscripticizate i 3) a alctuit o mitologie paleochtou a Daciei preistorice,
antecedente literare, reconstituit din fragmente disparate
oper
preluate din atiia scriitori antici, crora le-a dat un sens coherent i o destinaie precis pentru cultura roman. Orice reconstituire este o oper de
recreare din perspectiva reconstituitorului. Orice reconstituire este o operde revalorificare a materialului reconstituit, de eliminri i adaosuri, do
interpolri i potent ializri.
Apelul lui la datele arheologice a fost redus la puinele descoperiri
ce le avea la dispoziie in 1910 pentru a puncta unele idei i a anula pe
altele. n ceea co privete datele istoriei eline i latine care fabuhu asupra
fabulaiei (ca do altfel orice mitologie care reconsider uu trecut ndeprfim sinceri, in studiile
tat) nu i-au ngrdit imaginaia mitopeic. i,
contemporane, cu toat tehnica modern do investigaie, aplecat asuprai
mitologiei preistorice, cito exagerri, aberaii, sofisticri i presupuneri
nu se fac in prezent sub egida unei obiectiviti tiinifice depline.
ceea.
ce este mai important, ostentaia criticilor a trecut cu mult
peste cutumele, datinile i tradiiile mitologice ale poporului romn, pe
caro le-a dezgropat i folosit ca material de comparaie, interpolare i
demonstrare a unei continuiti preistorice.
In fond, o mitologie oricit de obiectiv tratat rmno totui un document al imaginaiei creatoare a unui popor in domeniul sacrali ii i religiozitii, conform concepiei enunate, supus permanent remodelrii i
rsmodelrii. deci apt permanent interpretrilor stadial-istorice ale unei
critici in plin evoluie. Exegeza mitologic a lui N. Densuianu relev numai
unul din aspectele posibile sau probabile de valoare universal ale mitologiei paleochtono pre- i protodaec. Atit i nimic mai mult. Opera lui poate
fi contestat de istoricii care pun la baza cercetrilor lor factologia, evenimentele posibile deduse do logica discursiv, dar nu poate fi neglijabil de
dialectica mitologiei isloriatc i prin aceasta de istoria mitologici romane.
Tradus i publicat intr-o limb de factur universal, altul ar fi fost ecoul
lui in posteritate. Revine posteritii datoria de a revizui si aduce la zi,
In msura necesitilor i posibilitilor, prile perene ale ipotezei polasge

versata

in

fr

Stema olribuUa Volnhicl de

1

I.evinu*

HuWuOn

159fl.

itcmn ntrihultu Moldovei do t'lhrlch v. lUrhnilhnl.

In 1483. dup& Dan Cemovodeaiiu.

uurin

lui

N. Densuianu.

Ipoteza oiuuiui negroid de tip etiopiau a fost susinut de G. M*

Ioncscu, care dup ce a afirmat cu temeritate
B. I\ Hasdeu i N. Densuianu nu au tiut nimic despre etiopienii din Dacia preistoric i pre-

zint

dezvolt argumentele antropologice, arheologice

El susine,

lingvistice

lt .

in 1925,
toate statuetele steatopigiste descoperite pin la
data publicrii lucrrii lui relev o structur antropologic negroid a
scheletelor i morfologiei corporale tipic etiopiana, idee ce a fost exprimat,
in occidentul Europei tot pe baza analizei statuetelor steatopigiste. Iar
din punct do vedere istoric ii nsuete ipotezele atunci la
ale savanilor occidentali", care colportau teza aezrii etiopienilor in Europa, pe

mod

258

Monede lnnl!v4nm cu cupul de nr^ru mUderat valah,

dupft B. P.

IUku.

lingvistic
..Dacia preistoric a fost numit de strini Arabia,
Neagr, Vlah ia Neagr, Cumania Neagr etc.". In sprijinul
Tartaria,
termenul arab deriv
acestei nrgritudini onomastice fi etnonimice susine
negrea" atribuit
din Saiab (numele unei caste nobilitare la daci) i
de strini romnilor este atestat de cele trei capete negre din stema Basaarabi, cind ar
rabilor (care uume la rindul lui e un nume compus : bas
trebui,
teoria lui,
fio compus din bas ~r Sarabi) etc. G. M. Ionescu
descrie Dacia Pontic drept Arabia Pontic de la Istrul de Jos (Dunrea

do vcd.To

ara

dup

259

de Jos)

n ovul mediu, in poemul yibelungii, romnii sini menionai

ea arabi, pentru ca germanii numesc pe romani in general vlahi i vlahi
negri.
slavii numesc Valahii Kara Vlasca, iarturcii Kara Iflac i Moldova Kara Iiogdania grecii, Macre Vlahia. t, in fine, cea mai bizara
etimologie, aceea
caro numele Marea Neagra vine de la poporul
rmnrean, care trebuia sil fie negru.
Din cele troi ipoteze antropologice asupra lumii vechi in general i
implicit a autohtonilor din Dacii preistorica, am insistat ndeosebi asupra
ultimelor doua ipoteze (cea pelasg i cea etiopiana) pentru
acestea
au dat lu secolul nostru prilejul multor exagerri, diletantice si eronate,
cu repercusiuni in structura generativa i, implicit, integrai
a mito-

dup

c
v

romane.

logici

I ricii.

T*.

fttnt uricii

fire

umana conform antropogoniei romne

i blajini), opui ca dimensiune i ca
mici cit o chioap, buni. cinstii i drepi, ducind o via
de pustnici i sfini. Dei in parte coexista cu oamenii, ei sint
Ultima specie

(numii uneori rohmani

uriailor

de privaiuni,

nlocuiasc pe pmint spia actual a oamenilor.

n folclorul mitic romanesc uricii sint nfiai uneori ca primii
oameni creai de Frtai, dar lsai in tain undeva ca rezerv a creaiei.
Ideea primogenitfii antropogoniee a liricilor contrazice ins ntreaga structur germinativ a antropogoniei romne. Cum am constatat, pin in prezent, creaia mitic a oamenilor a fost experimentat in patru timpi mitici,
prin patru spie umane cpcunii, uriaii, oamenii propriu-zii i uricii.
Prima
antropologic a cpcunilor a fost distrus prin r-o antro-

menii

spe

intre cpcuni i uriai; ultimii au fost creai anume pentru a-i

distruge pe primii.
se explic cum cpcunii, fpturi aproape antropomorfe, monstruoase, bestiale, antropofage
im boci Io. au fost distrui -

pomahie

Aa

Frtai cu ajutorul noilor fpturi create de ei uriaii. Dup ce audis.

trus pe cpcuni, uriaii, care erau mai blinzi, au trit linitii po pmint,
Spea lor nu era prea numeroas, din cauza spaiului redus po care triau
do

i din care ii puteau procura hrana. Ei au umplut lumea i au nceput

s-i construiasc ceti de pmint. Devenind contieni do puterea lor,
s-au nrit treptat i in cele din urm s-au rzvrtit mpotriva Frtailor.
creatiorii lor, socotind

ar

fi

c astfel vor putea deveni Li rindul lor cosmocrai

Frtaii au dus de data aceasta o lupt grea cu uriaii; lupt care

putut
fie fatal dac nu s-ar fi unit intre ei
nu ar fi creat pe oa-

i pe uric i, ca
ajute.
Uriaii au prins cerul de torile lui si l-au cltinat nmarnic ca s-1
rstoarne cu astrelc i locuina Frtatului pe pmint. Cerul a fost numai
zgiliit, pentru
se sprijinea in centrul lui pe arborele cosmic, in coroana
cruia ii avea slaul Frtatul i in rdcinile cruia sliuia Nefrvirnii propriu-zii

tatul.

De

zgiliit,

numai

laturile cerului

au

n ijigautomnhie, adic lupta Frtailor cu uriaii, oamenii i uricii

in ajutorul Frtailor. Oamenii luptind efectiv cu uriaii, i uricii
reparind stricciunile fcute de uriai in cer i pe pmint. n timp ce
uriaii ncepuser
drime cerul, uricii reconstituiau in grab ut itp ii cernit", proptind cerul de jur-imprcjurul pmntului. Atunci uriaii au prins
zgiliiestilpii cerului, doari-or rupe i face
cad marginile cerului pe
pmint. Frtatul a dezlnuit fulgere i trsnete si un potop care a necat
aproape pe toi uriaii. Uriaii care au scpat de potop s-au zbtut de

au srit

260

min

Aa

spi

lmurete i de ce antonimelor rohmani i blade urici, dei dup rspindiroa Iui folcloristic termenul de rohman e primul i cel de blajin secundul. SA ne justificm preferina prin rdcin ur- si prin sufix -ic, mitoHtmul ur-ic se opune celui
de ur-ias i, in consecin, subliniaz contrastul dintre cele doufi mrimi
uriaii intr prin gigantismul lor in
astfel exprimate. Aceasta pentru
peisajul nc neumanizat al macrooosmosului i Invers, uricii prin micimea
lor (echivalent KciMor) intr iu peisajul umanizat al cosmosului redus
In aceste condiii se

jini

am

preferat

pe

cel

la Terra.

De altfel paralelismele folclorului mitic din surt-e-iul Kuropei ne

relev astfel un aspec t inedit al relaiei uric uria. n folclorul bulgresc
se afirm
uricii succed uriailor, dei au fost creai naintea oamenilor.

Fapt mitic cate datorit toi folclorului hulgur face - tic tratai uricii ca
i cum ar fi succesorii oamenilor. Iar in folclorul mitic din estul Kuropei,
la ruteni,

uricii

Dac
i

blajini

teritoriul

succed oamenilor.

itmgistrm toate

variantele onomastice ale liricilor prin

i le cartografii m, ne dm seama de rspindiroa

in afara teritoriului Romniei.

rohmani

mitonimnlui pe

Mitonimul btajia nu are nici o variant onomastic. In schimb metonimul uric aro o singur variant, uricrl (menionat in basmele munteneti, termen care in accepiunea lui onomastic nseamn un erou do
basm de dou ori mic, deci o fptur foarte mica). La rindul lui metonimul rohman prezint in schimb o gam divers de variante .i anume
rocmani sau rogmani in Bucovina i Moldova, ragmani In Maramure,
rugmani n Bistria-Xsud i rahmani n Bucovina, la huuli.
:

fost zgiliito din toato nchei,

turile.

moarte producind cutremure groaznice, Incit punului .-a cltinat po

se scufunde. Din nou uricii, acum ajutai de Ncfrapele cosmice, gata
construiasc repede ali st ilpi pentru sprijinirea pmintutat, au nceput
uriaii au
lui, pe care l-au fixat pospinillea patru peti ui iai. Asu se face
pierit n aceast lupt provocata de ei. Dintre uriai au rmas ins de sici i colo pe pmint citeva exemplare, care an disprut i ele cu
timpul in lupta cu oamenii.
oamenii au pus etpniic pe pmint, iar uricii s-au
ce face
retras la marginea pmintului, dup -lilpii iului, iu ostioa\ ele Apei
Simbetei. Aici folclorul mitic le menioneaz tac prezena In ateptarea
sorocului lor, cind dup dipariia spiei oamenilor propriu-zii vor putea
lua ei in stpinire ntregul pmint.
uman, propriu-zis. a czut treptat -ub
Ins cum i a treia
puterea NVfartatului, va fi nlocuit, dup indicat iii.- folclorului mitic,
cu uricii, pe care Frtatul ii ine iu rezerv ca fpturi blajine, drepte i
cinstite, cu care va putea ncheia seria experienelor antropogoniee.
Toate aceste evenimente mitice in succesiunea lor istoriat i in
uricii dei creai o dat cu uriaii, in
metalogic lor intrinsec atest
ordinea intrrii lor in scena vieii pe pmint, vor fi ultimele fpturi

Ce nseamn

la

origine fiecare

Ipotezele etimologice stabilite

pin

metonim

n prezent

uric,

rohman i

nu lmuresc toate

hh.jini
aspectele

mitice ale termenelor.

Etimologia mitonimului uric pare a fi mai puin controversat.

Mitonimul blajin prezint mimai dou ipoteze: una slov >i alta
trac. Ipoteza slav se refer la termenul blajin care nseamn evlavios,
este un epitet care are un caracter cu totul
hazr flineanu susine

201

P'"cral.
de?i slav este

xolude orice aluziune mitic"". Termenul do hlajm

adopUt numai do romani in Moldova, slavii il folosesc pe cel

do rohmati. Ipoteza trac a lui Constantin Daniel 11 prezint pe blajini
ca pe nite homines religioi sau aMou rum ii descrie Homer in lliada.
Aceti abioi nu Btnt scii, cum afirm Strabon, deoarece Homer nu pomenete in nici un fel do BOll in Hiaihi. Abioii sint de origine traco-getic.
Numele lor dat de greci, abioi, nseamn ..cei ce duc via panica/ civili-

= fur for",
violen"'), deci oarnoni blajini.
considerau pe abioi drept hipcrboreciii, dar Homer In
lliada nu-i pomenete ca liipcrboreeni. n aceste condiii, susine C. Daniel,
abioii slsl
Iraco-gei. adic nord-flunroni, carpatici. Cum ngatirii an
fost considerai de amici homines religioi. 0. Daniel asimileaz pe agutiri
cu abioii. Ceea ce nseamn ci numele de blajin e un termen slav acordat
unui mii tr.ico--.vt despre o Met* religioas din l'arpai. Ipoteza fondului
latin al termenului blajin, a Ini Adrian utea
susine
blajinii
fo mai tinmeRO i n/W. metafor care exprim naltul lor prad de puritate
t spiritualitate". In sprijinul tezei aduce drept argument Rspunsurile
In Chestionarul lui X. Dtnsusianu. lliada lui Homer, Geografia
lui Strabon
i coincidena obiceiului mtcldtil, care se fine luni dup Pati, sub numele
de Pastile mic.
In schimb, mitonimul rohmati e eoufruutat de mai multe ipoteze, pe care le prezentm n succesiunea lor logicii, nu cronologic i
ipoteza latin, enunat *c Rlcna Xieuli-Voronca ,7 dup care numele
rohman o o form alterat diu apelativul roman. Ipoteza a fost preluat
de Th. Sperania
care il deriv din apelativul roman; ipoteza indian
emi^ dc I. J. Hanus. dup caro termenul rohman o un fol de metatez
a termenului brahman, adic om sfint". Xicolae Cartojan n consideri
de asemenea termenul rohman o form corupt a prototipului brahman.
La fol Vacile Bogrea *, cind e vorba de o anumit categorie de brahmani.
Tot aa Andrei Oitoanu
caro ti consider uu neam do nagomudres,
echivaleni gymno<ophistai-Ior; ipoteza arab a lui H. Pr. KaindI S
conform creia cnvinlul rohman inseamn blajin", bliud".
eat"

Istoricii

fr

-f bioi

ffreci

-*'.

Iui

rus.

ma

sugestiv i mai inedita ipotez este ins a

-\ caro poate fi numit ipoteza literar apocrif

m:,i veridica

S?
Gabriel trempcl

'j
>*ud i

>

unei legende romneti care circula iu Maramure, HistriaBucovina, ce >-a prut curioas prin coninutul ei. dei avea
cotit mgene cu logenda din
Romanul lui Alexandru Maccdon, Gabriel
ytre'npe! isi propune
stabileasc originea acestei legeude i cine ar fi
fost blajinii?
un excurs teoretic in care trece in revist cinci legende
cu variantele lor caro circulau in Romnia i cn interpretrile crturarilor
romni, reiese din aceste legende
rohmanii erau un popor migrator
nodoterrainat etnic romni caro au fugit de popoarele migratoare romni
colonizai peste mare nainta de a fi cretini; fpturi ce
in de cultul
morilor; fpturi mirifice croate de huuli i. in fino. urmaii lui Sitb care
t!ai.-_>e
preajma ..raiului pmintese". Nemulumit de toate aceste interpretri. Gabnol .trempcl descoper un text necunoscut specialitilor
in
literatura aporrif. niei do B. )\
Hasrteu, X. Dragau, Moses Gas te r. X.
Cartojan i nu-i chiar de Simeon FI. Marian, din eoleer
ia cruia manuscrisul
a fost achiziionat do Veademia Romn. B vorba de Cetania lui $reti
BOMmi. tradus din limba rus, n .secolul al XUI-lea, de uu tlmaci necunoscut, text. a crui circulaie a fost redus i probabil oprit din con sil

Dup

9110

aoesi text in
derente de inoportunitate pentru biserica oficial, Redm
rezum atul alctuit de Gabriel trempcl
Dn oarecare Clugr Zosima s-ar fi retras in pustie, dornic s tie
cum tiiesc rohmnuii. Dorina i-a fost ndeplinit i. Intr-o bun zi. ieind
multe
din peter, a plecat Ia drum, fr > tie ncotro se ndreapt Dup
re, Ba
e aripile untului,
zile istovitoare, cltorind fio pe <] alele unei
ajutorul unor
ar fi ajuns la marginea Ermilisului. pe caro 1-a trecui cu
malul cellalt
arbori, ce s-au plecat in faa lui ca nite puni tern. Pe
o/.tori In noul venit. Zosima, tiind
a vzut un om gl $i apoi alii, iioin.
ca Erniilisul nu putea fi trecut de nimeni, i-a dat teama c are In faa .sa
rohmanii. Do altfel acetia, linilii de un nger, l-au luai In grija lor i
ce curgea ea o ap.
l-au hrnit cu sucul dulce al rdcinilor arborilor,
rohmani i-a dezvluit originea i
I^i rugciunea lui Zosima, unul dintre
:

proroeul lere:
80 trag din cetatea Ierusalimului. Tind
*e pociasc. printele lor,
risipa cetii, cerind tuturor
ascultat
care era lege In Ierusalim i se numea Rohman. fiul lui A>af. 1-a
Re abat de la faptele role.
pe proroc si a poruncit calei sale
mprat in Ierusalim, din alt
lui' Rohman s-a ridicat ins un alt

de

felul lor

via

mia a pol uncii

Dup

moartea
neam, ai cnii oameni nu respectau poruncile lui Icremia. i pentru Oft
urmaii Iui Rohman nu voiau s se amestece eu ci. noul mprat i-a ciubea i s mninec cu noii Mpini. Credinmat la sine i Ie-a poruncit
cioi dovezilor de pocin ale lui Bohmau i refuzind invitaia noului

mprat,

acesta

i-a

aruncat

in

nchisoare.

Ins.

chiar aceeai noapte,

si un nger i-a

temni

se spune in text, s-a ivit o lumin puternic in

luat de pr, i-a scos afar si. aezindu-i pe un nor. i-a

dus in

ara unde

hrnesc, cum
se sesc. Textul explic mai departe cum triesc, cum se
femeile lor.
cum in cele din urii a mor -i cum acelai Wger
InruieM- cu
o carte cu Viaa
I a dus
din nou pe Zosima in petera lui. I-a aezat pe
In locul
blajinilor si mincare adus de pe trimul lor, apoi a disprut
teribile la adresa lui Zosima,
in gerului fr* ivit diavolul, CU ameninri
ar citi
a umblat Ia rohmani, i la adresa luturor acelora care
pentru
cartea adus de acolo. Zosima ar fi trit inc 38 de ani si a trimis in lume

nuw

:n

cast povestire"

**.

Textul romnesc al Cttaniei tui soi Zosima, dup Gabriel trempel,

osto o traducere eu puine modificri a legendei rohmamlor, J^lfi***
dup un text mai vechi, din MColul XIV. sau mai nou, din secolul X\ III.
nu
Semantismele onomastice ale termenilor: uric, blajin, rohman,
"
relev totdeauna aspectele particulare i funciunile ocninte a,c P c
.consideram
najelor mirifice din folclorul milic romnesc. Numai dac
IU Intcic*
aceste personaje care depun o activitate mitic drept ..sfinte
romane.
popular, desprindem rostul lor intim in economia mitologiei
Ia
oameni,
de
locuit
perimetrului
terestru
triesc
in
afara
Cricii
lnrn.
marginilepminlului, in Ostroavele albe ale Apei Sinibetci. pe uu Alt
la
sjiut
Ia crc se poate trece cu ajutorul unui arbore mirific {bradul
ideal,
romnii. Oriunde ar tri. linului lor este cxtrulnmofic, o insul
au
un trim utopic, in care duc o via permanent iericit. deoarece nu
.

.Singura
de nimic omenesc, nici haine, nici cas, nici distracii.
se roage. E, in ali teir. ni.
tin posiuri i
preocupare este
contradicii, fascinant i totui
un model utopic de viat, al unei lumi
senin, caro parc transpune in plan popular ceva din utopiile antice
despre o insul izolat de lume, eu o via patriarhal, gerontociatie
dominat de o mitologie apocrif.

m voie
lor

s
fr

Ca personaje

unanim

mirifice, uri.ii ndeplinesc tivi funciuni mitice

accei>tate de cercettori

de

aproape

participani indireci

la co<mogonie. i anume Ia ntrirea

piatr scumpa furnizai de ei i cu stilpi tot din piatra
scump pentru susinerea p mimului pe apele cosmice. StStpii cereti
i-au aezat ia marginea cerului, unde Apa Simbetci nconjoar pinintul de trei ori ca un arpe ncolcit, iar stilpii pmiuului i-au fixat pe patru
peti mari care noat lin in apele cosmice. Uricii au tfrij.i de ntreinerea
acestor dou perechi de ntflpl pin la coada veacului" si sint socotii
participani continui la soteriologia mitic, la salvarea speciei umane,

cerului cu stupi de

prin posturi i rugciuni. De aceea sint uneori considerai semidirinitfi,

alteori hoiuincs religioi. Ajut sufletele morilor in Marea Trecere de pe
Lumea aceasta pe Lumea cealalt, zdrnicind toate piedicile pe care le
ridic in calea lor Vmilc e:duhului i Apa Simbriei (care se mai numete

i A pa

morilor ).

Pentru acc-tte unicii aduse Mifletelor morilor, romnii le-au consacrat un cult decret intr-o srbtoare modestii
Pastele blajinilor >au
Pastele rohmanilor, srbtoare care alctuia n trecut un complex de rituri
i practici din care s-au pstrat numai relicte etnografice i reminiscene
folclorice si anume prima luni dup Duminica Tomei, care era, de fapt,
Lunea morilor, consacrat pomenilor pascale (la romni numai simbetelo
emu nchinate pomenilor morilor) a cptat cu timpul numele de Potele
morilor. La acest pstudo- Pate femeile se duceau la cimitir, Ixiceau la
morminte, impreau pomeni peste morminte, ou roii i colcei. Nu
mprea u vin, ins ddeau drumul pe ape curg toare la coji de oua
roii i frimituri de colcei, ca
se poat nfrupta cit de puin si blajinii
Sn lumea lor de Patele lor. Blajinii ajut constant pe oameni
fie buni
i drepi, combtnd esvatologia lumii sau dispariia lumii provocata de
rutatea devenit intre timp lot mai activ a N'efrtatului pe pmint.
Lupt mpotriva marilor distrugeri, a cataclismelor universale, cutremure, diluvii, scufundarea pmint ului n apele cosmice, cderea cerului
i a astrelor pe pmint. iutuncenrea soarelui i a lunii, incendiu cosmic
sau nghearea lumii". n mrinimia i graia lor spiritual ii ofer ajutorul pentru a preintimpina dispariia universal a omenirii prin rugciuni
i posturi ndelungi iu genunchi. Nu vor
ncheie antropogonia cu ci,
chiar dac dup ei ar veni o nou primvar cosmic".
:

Autnmoi|oiiin |*emlnuiviun.

Aceast autropogonte, consideo altfel de explicaie mitic a apariiei omului pe

pmint. In procesul cugetrii asupra destinului spetei umane au aprut
unele idei mitice i credine care au cptat o fundamentare ideologica fu
totemisin. l n esena lui totemismul susine
omul descinde din plante
i animali-, c intre toate aceste fpturi cxistil o cosubstan ialitate stihial
care le
unitate i via in lume. Totemismul e dublat de tabuism, care
(i.

ra l

de gradul

doi. e*te

fundamenteaz

prc-rilualul fiecrui pre-mit totemic.

Folclorul mitic al tuturor popoarelor se face ecoul i al acestei coucepn piv-mitologicc despre originea vegetal, animali, obiectual a

Aa

cum

degaj din

acest capitol, teoria noastr a aulropogouiei

succesiva- u cel puin patru pie umane
an t icipcaz pe plan mitic teoria atttivpogenezci multiple
a rictizrii civilizaiilor, care ne sprijli pe date astronomice, clinintologicc i antropologice. In ce consta antiopogeneza multipl i ciclizarea civilizaiilor? I. C.
Drgan consfdci niitiopogem?n multipl i ciclizarea civilizaiilor drept,
efectul vtictii precetiunii axei pmiitului care determin un calendar
i

se

pelote in cicluri

de pcifectare

Cu pn priile-i cuvinte: le troisieme mouvement,

moins connu ou complet ment iguorc, le mouvemrnt de precession, effcctue par l'a?.e de la Turc, ncline de
degres et quclques minutes ; ce
mouvement ret-scmUe & cplui de l axe de la toupie, qtuind elle a perdu
le sa vitesse iniiale qui la tiuit la veitieale. U\ Teire effictue ce mouvement en 20 000 ans cnviron, . une vitesse d'avancemenL d'uu degre
chaque 72 ans. LM i'onsequences qui rivenl de la position de la Terro
ct de ses surfaces cxpo.'<-es au Soleil sont bien evideiites dans Ies changements du climat et dans l'alternnnee des conditions favorables et defavorables a la vie. A la suite de cclte inclinaivon prngrcssive de Taxe de la
heliotermic preeesiotial.

i'.'

Terrc, Ies bandes annulaiics oii se produisent Ies conditions favorables

vie humainc se Kplaccnt elles aussi ; ce sont des bandes qui entourent
le Globe, mais ne sont pns painlleles l'Kquateur.
Sur une telle bande
c'est-a.dire en plusicurs points de la Terro
simullanc'ment
est ne" Thoiimie : voil rhypoihese de ranthropogencse
multiple ou de la polygeiiese humainc. Le devrloppemcnt des cultures ct
des civilisations a lieu dans des periedes de 13 000 ans, suivies par dautres periedes de 13 000 ans, moins fav<rablis, et on obticnt ains des
cycles de 26 000 ans chacun. Je suppotc done quc l'histoire de l'humanite
pouirait etre mieux expliquee ri Pon tenait compte de ce processus de
cyclisatiou" des civilisations, superposci * l'une
l'autrc el formant des
couchcs quc la cicncc* sama decumenter un jour.
En partant de ces donnces qui relient Ies tonps hiMoriques > Tastronomie et & la geologie, je crois que l'idec dc la polygeiiese humainc se
trouve renfoicee et qu'il n'*>t pas ir p risqutf de soutenir qu'en Euiope
aussi, a un certafn moment, il se prcduisit une anthioj ogenesc en plusii urs
points simultaia'nient" rt .
Pentru a complita tcciia auiirpcgtmzcj multiple i a ciclizrii
civilizaiilor, trebuie ^& menionam f, fiind voi ba de un numr indefinit
de cicluri helioUimice n istoria planetei Pmintul", antropogeneza
devine inttitabil indefinit tffttalilo, ie la o clara htliotermica la alta.
Dar c'etine ptrjutibilu i, in cadrul iipetnbilitaii ei, n.ulupl intr-un ciclu
h elioteimic. In aeett caz tiditoua tiiilizaiti tt\o o npttare a civilizaiei
in r.ol condiii btlicti unice ie iran&fcimare. Drcl icieie cft in cadrul fiecrui ciclu calecdaristic hln nimic antK pepenoa re diplatcaz in timp
asironcmic n apicxin.aiiv 0 loo ani i in Kpaiu u rctttru dinti-o emLsferft
in alia.
In ccr-cluzie, intuiia mitici a anlt oyogotiiei repetate, dup poporul
lomfin, rekv Indliict rlzontul lui lar dc cvteiore preftiinific.
la

oamenilor.

7. Calendarul heliutormie procesional.

Intre antropogonia mitic
antn>pogeneza tiinificii exist legturi gnoseologice i epistemologice
enrc relev pe ling continuitatea d* gindirc mitic in diferite stadii culturale
i unitatea dialectic a soluiilor contradictorii in mitologie.

265

IV.

KTVOUOMA

n fond etnogmeso este un proc* s relativ indefiniteareare un nceput,

0 culminaie i un slirsit, cchivaler.l cu u omtca cinic) i. implicit, culturogenea t mitogenern, ca pri constitutive ale etnogenezei, sint tot indefinite. Pentiu CB etnogonia ledu/lic rttogtitza, putem spune
i etnogonia
1 permanent in contiina popoareler. TJn popor se nate, renafU i re-revate etc. Etnogonia Re mbogete mereu <u mituri noi, care se adaug
palmari >ul initoleei al popoiului necptacul.
la etic vechi, mrind nMfe
In cele ce urmeaz ne refuim la abordarea unei etnogonii tiini'!''"',
a unei intei pretai complexe, confoim unii li etnii interdi^ciplinare
a materialelor de l< ren in comparaie cu etnogonia literar" corespunztoare, creat de crturarii popoarelor in prccoul renaterii lor culturale
hau al re valori ficr ii contiine a atrinioniului Ier eultural.
Pentru a ajunge la intt rprttarea stiiuijic o etnogoniei populare,
parcurg*
in cazul romnilor tnbuie
ntregul proces istoric de restructuiare a istoriei mwrinf, a etnoistoriei, a rt'.rognczelor istorice, a ucreniei.
Herodot nu descrie etnogonia dacilor. Abia Mir cea Eliade se ocup de ea
t a Moldovei,
i de unele aspecte ale etatogoniei unor ri romneti, in

I.

Milomnez i

etiioijcncxH.

El ueit omisul mite.

Etnogonia poate

considerata un a^pi-et pirticular al amropogoniei. K oh tul ei este

preziutei
descrie mitologia subiaventsi evenimentelor care relateaz despre
naterea unei comuniti etnice sau despre istoria prilor constitutive
ale unor comuniti etnic. '. Iu ali termeni, etnogoniei nu-i incumb
degaje realitile istorice camuflate sau transfigurate in mituri, legende
mit ice i tradiii mit iee despre et nogenez. Ova mai mult, nici aspectele care
li

leag spiritual etnicul de ehtotiic, de pa ni tul natal, autohtonia spiritual de entouia etnic, aboriginitatea, indigenatul, nativul sau btinaul de milogenez. n aceste condiii mitogonoza este un aspect partit

cular al culturogenezei, care la rindul

ei

este sufletul etnogenezei.

Unele explicaii etnogonice se confund cu sau repet in esena

lor pe cele antropogonce. Explicaiile acestea snt proprii marilor popoare
creatoare de cultur si civilizaii. Ele confund originile speciei umane cu
originile apariiei marilor lor etnii. In ceea ce privete popoarele mijlocii
i mici se ivesc diversiti de expliciii etnogonice in ansamblul lor contradictorii

discutabile.

In ambele cazuri ins etnogonia incepe indeosebi cu istoria strmoilor croizai sau divinizai, care au organizat i propulsat viaa mitic
a popoarelor lor.
Intre pToeesa] etnogenezei istorice reale, consemnate de istoriografia

de stat, intern t externii i intre et nogenez mitic nu exist o

evoluie paralel si explicit. Totul se reduce, In cele din urm, la convergena lecturii i nterdisciplinare a documentelor istorice concomitent cu cele
mitolog-. Mtf.'l nu
p,ut.- lmuri strucrura mitologiei subiacente,
a miturilor, legendelor i tradiiilor la caro no referim. Etnogeneza urmrete factorii nat orali ai et uotonmului vital, componentele etnogenezice de
ordin biologic (comunitile etnice caro se intram
fonnnd o supracomunitate etnic) i cele de ordin cultural (limba, credinele, datinile i
oficiala

...

tradiiile;,

precum i

locul geografic, timpul istoric, cauzele

formele

modul cum se reflect istoriografie iu contiina comunitii etnice motivaia etnogenezei. Adjudecarea unei etnogeneze in Istorie nu st ani in divergena surselor, a documentelor istorice,
reale ale etnogenezei

cit

mii

ni,

in fine,

sistem

mi

et

uri, legene!

dinele, datinile

dup

<

medievale. E important pi'iitru noi

etnogonia poporului romn iu ansamblul lui i a unor
romaneti luate
in parte: Ardtalul, MMota i Muntenia. i, ca o implicaie de istoriografie mitic, i ciuogonia unor ceti, orae sau rate, ca si a ctitoriilor de
izvoarele milogi alice antice

si

ri

aezminte

spirituale.
KtiHieioniu ducilor.

Ktnogouia dacilor poate fi receptat din

in acest interval de timp
epoca bronzului si mai ales a fierului, dat fiind
sc face trecerea do la protedaci la daci, iar in ceea ce ne plivete pe noi,
trecerea de la prot ornitologia dac ta mitologia dac.
Mireea Eliade abordeaz etnogonia dacilor din perspectiva unui
semantism mitologic 2 Intr-un studiu consacrat semnificaiei religioase
a numelor etnice, Mircca Eliade discut semnijkajia etnogonied a numelui dac (in cap. Dacii i lupii'', din Do la Zalmoxis la Genghis Han).
ce trece in revist ipotezele emise in legtur eu numele dacilor
( asemnarea cu lupii, numele unui grup dejugitiri care se comport ca lupii,
numele >e dator est c
rapacitatea de a st comporta ea lupii), presupune
unui seu sau strmo mitic lykomorj sau unei confrerii dc lupttori, cu epitet
ritual de lupi, pentru
purtau blni de lupi i mti de lupi l erau posedai in lupt de juror lyhanthrcpus, asimilat psihomologic cu Juror heraicus.
se explic transformarea unui epitet inifiatic de lupttor in eponim
Mima Eliade constat in Europa lupul a jucat un rol imporetnic'*
deosetant ca eponim ttnic la lomani, Ia daci i la gi imani, precum i
birile intre semnificaiile mitologice ale eponimului la cele trei popoare

Dup

<

Aa

in de modelele mitice elaborate in parte de ii cate dintre ele.

x Mitul etnoffonle al lupului. Eponimul etnic releva pentru

daci

266

267

apariia

tradiiile substratului lor mitic,

aii apoi in adstratul

stratul mitic.

nogotiia, deci

dezvoltarea unui sub-

-au tradiii istorice ale unui popor

recunoscut,

mai ap ii, ca Uare, im ine de factorii naturali descrii, ci de factori supranaturali, de 'tnolonusul mitic al popoarelor intrate in etnogenez, de creOito

mitul etnogonic dac. Lupul apare figurat n tttindaielul dac ca emblem a

strmoului lykantrop ai conjrcriei rzbuii.iee dace. In riturile i ceremoniile
rzboinice sezonii te. dacii ii puneau ttfiii ele lupi, v. \> le .-tii mau instincte
de carnasieri ; dc asemenea in dansurfli e.\ecutate nainte el< ple oare-a la
nelegem dc ce strmoul mitic
tzlci". In scote dntini, e lesne
hkanlrop (...) a fundam i tat misterul iuifitrii (...}, aciune ce a devenit
mi! liniaz ieli ea : este
mai tiiiu un moutl j at automatic dc muiat" semnificativ
:inpviul pe per < are a reuit fi-i nving cftnitfV pe daci,
car li a e eujat i colcnznt ara i le -a impui liml a a fost poporul roman :
un poporal baiul mit gt -niafogir s-acouMitiui in jur ui lui 1 lomul u- i i.emos,
copiii zeului Ivp Marte, alptai si cre.-cui do lupoaica de pe Capite)liu.

ales in interpretarea lor gcneral-obiectiv.

fu ceea ce privete-

re.se mnijicate

i consem-

Rezultatul acestei cuceriri i acestei asimilri :i fo*l naterea poporului

romn. In perspeciiva mitologic a istorici, s-ar putea spune
acest
popor sa nscut sub semnul Lupului, adic predestinat rzboaielor, invaziilor si migrrilor, jiipnl a aprut pentru a treia oar in orizontul mitic
al istoriei daco- romanilor i al descendenilor lor. ntr-adevr, principatele
romane au fo-t ntemeiate in urma marilor invazii ale Iui Oenghi* Han
l a succesorilor si. Or, mii ui genealogic al genghishanizilor proclami
strmoul lor era hh lup cenuiu care a cobnril din Cer i s-a unit cu o

cprioar

...)"*.
La cele spuse de Mircea Eliade se cuvine
mastiea i onom utica romn termenul do hip so
i

s adugm ci in toponogsete

bine reprezentat,

in forma lui latina, cir i dav vtlc. Ede do ajuns

pircurgem un
dicionar toponoma^tic i altul onomastic pentru ca
ne convingem de
frecvena lui real. Dar lupul persist i in alte forme ale culturii populare :
iu medicina popular, in meteorologia populari, iu faldurul juridic in folcatir,

lorul coregrafic, in folclorul ludic i in calemlarul superstiiilor populare.

Aresta masiva prezena in supersiiii, credina*, datini i tradiii pledeaz
pentru erclitatea temei lyk antropice in mitologia romn, se nelege intr-o

tonn involuat

fa

de mo.lelul mitologic dac.

4. Kluo(|auia claen-roman. - Etapa a doua a etnogoniei autohtone

fundamenteaz pe simbioza poporidui dac cu populaia roman, legionari i veterani, oameni din administraia provinciei Dacia. Mitul simbiozei intre ilaci si romani se sprijin pe alte dou mituri statale romane
pe mitul tunciliatio romanorum i po mitul Daciei Felir. Ne-au rmas
despre miUA Daciei Felix cteva metafore i o efigie jubiliar de epoc.

se

Etnogonia daco

mai complicat,

romn

romne.

Dup

Traian i ai Dochiei'. care reflect i simbolizeaz constituirea nsi a

poporului romn". n literatura romn ac<st mit etnogonic literaturizat

a fcut carier Mralucit mii ales in secolul al XX-lea. Dar

urmrim
teza lui G.-org.* Clinescu : mitul lui Traian i al Dochiei a incintat pe
frunte
romanticii notri in
cu <ih. Aiaelii.caro a primul getizant. Propriu-zis
circul iu colinde numele d Traian, de Dochia, de D?chia. Gh. Asachi a
rspindit povestea Dochiei, fata lui Dec-bal, urmrit de Traian i prefcut
Xilmoxe li rugriiiuea el in stinc mro a scpi de urmritor.
MUut pan apocrif, dar se pretindea
iu 1877
1.S73 in [jud.J

btrln tia do Dochin

prefcui

lui

Dochol, fugit de

Neam

Ceahlu ca pstori

ctre Miici Preoista. Pe nlimea

Ceahlului aproap- de virf W afla i a;tzi o stinc ieit in mijlocul unei
mici pajiti i aviud in jurul ei cimva bulbucturi pietroase, po acea stinc
o nchipui este tradiia pe Dodii;:, iar prin bulbucturi inchipuiete oiele.
De n-ar Q ac Stfi form a li imnului decit un rsunet al legendei lui Asachi
i lotu Oltul a luat C .n^t-u i stpineto contiinele"
?i

6.

u oiele

ei in

ctfnoS da

Legende etnogoniee deaprea Doehiu, Transilvania (Ardeal). Mol-

ara HumueaM-a.
in
nscrierea Sfotdorri, Dimitrie Cantemir
prezint dou informaii care infirm aparena apocrif a mitului lui Traian
dova.

al

rmas

In aceast lucrare Dimitrie Ountcmir se refer iutii la o construcie

nugalitic de ordin strategic a mpratului Traian in Dacia.
brazda care-i

208

dup

Dar Dimitrie Cantemir

se

mai refer i

la

legenda mitic a Ceahlului.

twov care nseamn

Dup dinsul, numele de Ceahlu vine de hi termenul elinmai
inalt munte al

coloan a cerului sau axis mundi. Ceahlul, cel

form de turn naU. (...) In virful acestui turn
reprezentind o femeie
sc vede o statuie toarte veche, nalt de cinci stinjeni.
insei, de 20 de oi, iar in partea natura
btrin, nconjurat, dac nu
ntr-adevr, cate
n acestei tiguri femeieti curgo un izvor nesecat de ap.
natura jocurile
grea de a decid'* dac in acest monument i-a artat cumca
abil
a rreunui maestru. Statuia
cea
de
mina
astfel
este
format
sau
dacii
sale
mas
aceasta nu est- nfipt in nici o baz, ci formeaz una i aceeai
compact cu restul stincii, ins de la piulece in sus este libera. 1 robabil
aceast statuie a servil odat de idol pentru cultul pginesc
este, dup
Statuia incoujurat de pietrele circ semnific oile ei
mpietrit cu ce e
legenda m;'ici inildov^n*, nchipuirea Babei Dochia,
declanau' de
20 tle oi'r ale sile, p?nlru ci a sfidat puterea intemperiilor
tradiia sirvechc a
seul mteoro'ojiei populare. L^end* e nsoit de
In aupersttfiosrbtoririi primverii prin aa-ziselc zile, ale babelor
este prevestitoare de vreme
batolor
7
zile
ale
diu
ele
vre
ponuUi'
nQ
lotiul
bun si noroc pentru ci ce si le-au ales ca soroc cu o sptinina nainte.
Numai in
In ce consta substratul mitic al acestor dou legendot
ale celor
personajul dn legend Dochia t Sau i in ;Ute elemente comune

stilp,

Moldovei, are un virf in

dou

legenda!
In aceste

dou legende cu principesa Dochia se iutimpl dou meprima, provocat de rugmintea ei ctre Zalmoxe de a se t ransTraian,
Jonna intr-o btrin pstorii pentru a scpa de mpratul
oielor el
piatr
i
a
stei
de
intr-uu
Dochiei
transformarea
j?i a doua,
tamorfoze

Dochiei.

constituie nceputul unui proces etnogonic

cel al etnoijoniei

6. Etaoflonla romn.
George Olinescu, etnogonia poporului roiw'in *
reduce pe plan l'?endar mitic i cult literar
mitul lui

emre

lui Traian", muValul ui Traian (Fossa Xra.anl

s-au emis
Imp-ratoris) sau Troianul". n legtur cu Valul lui Traian
urmtoarele ipoteze primii mitografic (a lui D. Cantemir), a doua isto.
ric (a istoricilor actuali i ultima, sociologic (a lui Ion Donat)
Legenda Babei Dochia prezint dou sectene eptee care s-au pstrat
abia rt ntregite ii
tepaiatef dar oare se completeaz reciproc, i care
relev caracterul lor etnogonic.
Dochia, fiica regelui Deccbal, a naintat in
Prima legend susine
fruntea unei otiri, spre Sarmisegotuza, in ajutorul tatlui ei asediat ncetadespresoare cetatea, a fost i ea infrint de
te. A ajuns prea tirziu, ca
armata lui Traian si a fugit cu resturile oastei in muni, spre rsrit. mpi frumuseea ei, a
ratul Traian, care vzut-o luptnd i i a plcut curajul
o prind, oastea dac
urmrit- o cu o parte din oaste i cind a fost aproape
muni cu prinesa
s-a rupt in dou, o parte a inut piept i alta s-a retras in
Dochia. Infringiud pe ostaii principesei, mpratul a naintat In muni
prius. ordon ostailor ce o
in cutarea Dochiei, care, vzindu-se ca i
urce culmile, derutind pe urmritori. Dochia
nsoeau
o lase siugur
o stinc, a czut dezndjduit in genunchi
singur s-a ascuns
nu o lase
fie pingrit
o apere,
si a rugat pi* Zalmoxe, zeul zeilor,
de mprat. t?i atunci Dochia a fost pretcut intr-o btrin ciobnii, cu
eiteva oi ling ea. Oastea roman cu mprat id in frunte s-au oprit in
faa Dochiei transformate in btrin i Traian a intrebat-o dac a vzut
a artat cu toiagul spre
ncotro a fugit prinesa dac. Baba Dochia
a rmas Baba Dochia
mpratul Traian a purces inlr-acolo.
miazzi.
stoin pi- inutul acela, i dc-atuuci poale mai triete nc in muni
A doua legend este aceea relatat de Dimitrie Cantemir.

poart numele: Brazda

urma sfidrii zeului Gebelcizis, stpin ai intemperiilor la duci.

Iar ca o consecin a primei metamorfoze, prinesa Doehia a oprii in
Carnalii Orientali naintarea oaste i imperiale, salviud resturile armatei
ei dace
de rzboi i ca o consecin a celei de a doua metamorfoze Baba Dochia, conform datinii strbune, a fost zeificat de urmai
i i s-a adus, cum spune Cantemir, un cult pginesc".
Ktnogonia romnilor devine astfel o replic mUic a etnogenezei romnilor. Etnogeueza romnilor, ca proces complex i ndelung, se desfoar
in prima ei faza in reea rcticular de micro- i macrouniti romneti.
fffnct, in

rvite

Prin

ara romaneasc" nelegem

tivi

forme relativ difereniate

lor statali- roiu;"mtvti,al p^irticul;uitilorecononiicoal integrrii lor ntr-o unitate istorica atotcuprinztoare a

sub niponul structurii

geografice
poporului

romn

viai etnoisto ic local, numii o

1 ) prima forma e a unitilor mici de
pur i simplu ri", formate imediat dup retragerea administraiei i
armatei romane, in depresiunile intra- i extracarpatice. Printre unitile
deci liber, aceste ri"
social politice semistotale cu regim autonom
slnt mai intii de tipul judiciilor, mai apoi cnezatelor, voievodatelor i republicilor", de care mai tirziu pomenete Dimitrie Cantemir.
Numele acestor uniti semistatale romneti ce cptuesc Cm pii
pe dinuntru i pe din afar, in depresiuni intra- i extracarpatice, reflecta
de cele mai multe ori numele individuale sau colective ale celor care le au
ntemeiat, civilizat sau salvat de la mari primejdii.
Fiecare asemenea microunitatc semistatal a fost opera uuui erou
eponim sau socionim, care rx* plan mitologic a cptat caractere carismatice. Nu cunoatem pin in prezent dect citeva legende mitice i tradiii
istorice referitoare la ntemeietorii acestor sttulee autonome. Puinele
mitonime pstrate despre ele, conservate de tradiii romne, le vom
nelegem
sublinierii
relata cu titlul de referine pariale, pentru
importana istorat sau istoric a eroilor eponimi sau socionimi, civilizatori sau salvatori al microcomunitilor etnice romneti. Citeva exemple
numele ara Birsei vine de la numele Birsan al uuui cioban ntemeietor
al primei aezri pastorale ; ara Yrancvi vine do la numele de familie al
Vrincioaiei (o
rin cu apte feciori care au ajutat in lupt pe tefan cel
Mare) ara Pdurenilor vine de la numele profesiunii celor care lucrau
la pdure in muni ; ara Lotrului, de la o comunitate de lotri din Cheile
Oltului etc. Eroismul eponim sau socionim poate fi demonstrat nu numai
legendar, aa cum a fost conservat iu memoria steasc a btrnilor buni
i nelepi (caro au ajuns piu aproape de vremea noastr), dar i in scriptele de cancelarie domneasc, boiereasc i mnstireasc, i in informaiilo
de teren ide cercettorilor culturii populare romne.
In fond, microunitile semistatale social- politice nu erau rczulLatul
unei descompuneri etnice, ci al unei recompuneri din fragmentele teritorialo
lsate de prsirea administrativ i militar a Daciei de Aurelia n ; al unei
restructurri etnice prin ceea ce avea mai statornic, mai reprezentativ
poporul daco-romau in procesul lui de romanizare. Microunitile semistatale romneti nu erau eminamente rurale, ci in majoritatea lor urba-

cu

dac

un
nu chiar militar,
social-culturale, cu organizare paramilitar
gerontolu<^Ut al eroismtUui conductorilor militari si justiiari grefat pe
la glie;
prin veterani
trio ndtinat chiar din perioada
de^-la *' !n 2) a doua form e a arilor romaneti, uniti mari
istoric, echivalente a ceea ce mai apoi s-au numit provinciile istorice :

rmai

roman

Muntenia, Transilvania, Moldova;

accepia ei global de
3) i a treia form este ara Romaneasc, in
mare, atotcuprinztoare a provinciilor istorice romneti ins cel mai

ar

interesant si semnificativ aspect etnonimio in literatura romn ii constituie

miturile rilor romne : al Transilvaniei sau Ardealului, al Moldovei i
al Valahiei.
....
categorii do ipoteze etiMitonimul Ardeal este explicat prin
la
aceste Ipoteze
Ne
referim
populare.
savante
i
altele
mologice : unele
etimologice pentru a desprinde din confruntarea lor explicaia unei istorii
sau a unui mit istoriat al prii centrale a Terrei Yalachomm.

dou

jjliffatfti

B. P. Hasdeu ntreprinde o analiz etimologic a etnonimului Trance descrie ce este Ardealu^

silvania in legtur cu etnonimul Ardeal.
Birsei, ara Oltului,
din ce pri este compus (nuntru : din
ft
Haegului etc.) i cu ce se mrginete : pre la marginile Ardealului alt e
ascultare
a
ei
ta"
Critic^
dinsa
i
sub
;
mai mici, carele toate se in de
unele etimologii latine i cel ta ale cuvintului Ardeal susinnd propria lUj
Omologie, lat cum lsind la o parte derivaiunilf cele latine i celtice

Dup

ar

ara

ri

ale cuvintului [Ardeal] (Lexicum Hudanum, Mockcscn, Dr. Marienescu,

Taillant etc). Ele snt serioase. Ardeal este din punct de vedere etimolosilva".
cum a
gic maghiarul Krdily, care vine la rindul su din erd
Munteneasc sau Muntenia, Alpina", se zice iu actele latine
noastr
in loc de Sdvaungureti din veacul de mijloc Trans- Alpin", tot
nia" s a zis atunci Trans-Silvania". Numele curat romnesc, nainte de
fi fost Codrul", pe care ungurii,
primirea termenului maghiar, cat
asezindu-se in Pannonia, l tlmcir prin Krdely, iar romnii apoi, uitmd

Dup

ar

aa

au mulmit a mprumuta
odrulx Moldova
avusese i ea un inut Codrul, in ara Romneasca Codru este judeul Teleormau ; Codrul este o parte din Banat, ai crui locuitori se
etnonim romzic c o d r e n i etc. 13 Toponimul codru devine astfel un
rilor romne
nesc, care de altfel cores pnnde extremei mpduriri a
numele

originalul lor propriu,

traducerea.

cel

de batin,

parte din Transilvania se va

fi

numit C

implicit reflectrii lui intr-o mitologic botanic atit de

aceea romneasca.
Nicolae Deusuianu susine

complex cum

este

c Ardealul are o origine mai veche decit

i anume o origine pelasg, care a supravieuit

al Im
limba greac i latin. Cu propriile-i cuvinte Un fiu
pin
greceti sub
Vulcan (Hephaistoa n greac) era cunoscut in vechile tradiii
vom
numele de Ardalos Ardalus). Este aici o numire etnica, ce, dup cum
cele stabilite
tirziu in

pin

la el

iervedea (...), corespunde la eponimul de ardelean sau din Ardeal

Pausanuws
menul Ardalus l a folosit N. Donsuianu in accepia latin a lui
.

<care a scris o Desoriere a Greciei in zece

Cri,

in caro Cartea

U.J1.4.

pe Fgra, ara.
Dorm. lor pp Vatra Dornci etc.) i in minoritatea lor ruralo-urbancj axate pe sate ce tindeau
devin urbe. (Prin
urban trebuie
nelegem pentru perinda respectiv citadin.] Ele reprezint in prima lor faz uniuni <le obti steti i, imediat in fain a doua,
jonnaiuni semistatale, cu statut autonom, cu straturi sociale, instituii

amintete de termenul Ardalos)"

termen ultima vreme s au formulat noi ipoteze despre etimologia
care reiau
nului Ardeal, unele care combat explicaii anterioare, altele
r! >?>c_
explicaia de undo au lsat-o celtitii romni i, in fine, altele care P

270

271

no- rurale

(ara

Birsei

Haegului pp Haeg,

axat pe- Braov, ara Fgruulni

ara

Drft-

ti-faiie>cude li explicaii de ordin eomparatU-europcaii. Astfel \

deriva
atribuie termenului Ardeal valoarea unui toponim dac care
.

.gneti

din daco-celtivul Ardal. eo nseamn munte mpdurit cu brazi"

ipoteza Iui, toponimul i gsete echivalentele " toponimia udande,
gaelic i
(din ara Galilor)
Adrian Riza emite o ipoteza similara,
lcgiud numele Ardeal do rrchi nume indo europene : baltice,
lituaniene si

Dup

vol

slavo, folosind in aceasta,

privin i explicaiile unui filolog rus, V. N.

Toporov, caro susine
toponimul Ardenl e vechi tracic. A. Riza referindu-se la termenul Erdely il consider o traducere maghiar
a toponimului roman Ardal sau Ardei. Ipoteza astfel formulata se sprijin pe argumentul
rdcina termenului Erdely, adic crdo nu e*te consemnat
iu dicionarele etimologice maghiaro i deci este o calchiere
a toponimului romnesc Ardeal"".

n realitate noi nu cunoatem cum numeau dacii podiul Transilvaniei i, ceva mai mult, nici cum numeau romanii acelai inut in provincia Dacia.
Din aceste citeva ipoteze axate pe etimologii diferite constatm o
convergena de coninut tematic in toate etimologiile, i anume Ardeal
semnific teren nalt mpdurit sau podi* acoperit cu un codru imens, coninut certificat de toate ipotezele, inclusiv cea maghiar, ins mai reiese
i un amnunt al acestui coninut : mpdurirea cu brad sau un codru
de brati.
Care este contribuia direct sau induect a arheologiei in sprijinul
unora din aceste etimologii! Rspunsul este dat de cercetrile
Eugeniei
Zaharia referitoare la I'opxdaia romneasc n Transilvania n seoAelo
17
PX* ~~ J /// , in care prin st udiul riturilor funerare revelate de unele cimitire protoromneti i romaneti constat
procesul do romanizare a
continuat in evul mediu in comunitile teritoriale, atialoage
comunei
rurale a Imperiului roman.
Sub raport etimologic coninutul acesta cu detaliul lui este suficient
pentru a tnitisa istoria sau a istorici mitul Ardealului.
Mitul legendar al Ardealxdui in structura lui epic prezint o viziune
inedit a topomiturilor celor trei
romane.

ri

Era pe vremuri, de mult de tot, un imprat btrin, pe carc-1 chema

Alb mprat, mpovrat de ani, rmas vduv cu trei copii: un biat
i
dou fete. Alb mprat a fost viteaz i puternic incit impraii din jurul
lui nu au ndrznit
s-i cotropeasc ara niciodat. Vzind ca ii
scad puterile, a adunat in jurul lui copiii ca re crescuser
mari si le-a
spus - Copiii mei, eu nu voi mai tri mult. lat,
las motenire 'mprai;, mea
ie, fiul meu Ardeal, ii las muntele cu brazii, ie, fiica mea
Moldova, ii las dealurile cu vii i fructe, iar ie, Muntenia,
ii las cimpiile
cu inuigrm.
stpinii fiecare partea voastr, dar
domnii perind in
mipraia mtroag. Nu dezbinai, nu rivuii unii luai d" Ia alii. usurai-ya i iuei nnduiala bun a mpriei. i mpratul
a murit mpcat
cu gindul
a rinduit treburile mpriei. Un timp, toate au mers aa
cum a prevzut mpratul, dar ciud Rou mprat a cerut muia
Moldovei
i vejfle mprat mina Munteniei i fetele au respins pe pretendeni
i
ciud imarul Ardeal a cerut mina fiicei lui Negru
imprat i a fost respins,
atunci cei trei mprai au pornit cu oaste,
ncolind mpria lui Alb
ln pftr , ^P" lui - Uh topfca u fost infrtnJ unul dup
11
ii!
'J
anul, dei au luptat fiecare ta parte la hotare
cu dumanii lor. Toi
trei au fost luai ostateci. Fetele s-au
cstorit Moldova
lui Eosu
taprat do la rsrit. Muntenia cu fiul lu Verde imprrteudofiul
la miaz-ri
i Ardeal a rmas holtei i sclav. Moldova i Muntenia, devenite
impr.

272

ese, s-au unit i au ]>ornit cu soii lor rzboi mpotriva Iui Negru imprat
au eliberat din sclavie pe fratele lor Ardeal, refciud mpria lui Alb
imprat, pe care au lsat-o in primirea iui Arde:*!''
Mitul istoriat al Ardealului eto relevat i de legenda mitic a dinastiei Corvinilor, care, vom constata, concord cu legenda mitic a dinastiei
lui Negru Vod, fondatorul statului muntenii. Corelaia acesior dou legende mitice relev legturi intime i istoria te intre cck dou dinastii
domnitoare de origine romn, intre dou ri romaneti.
Legenda ardelean a fondrii dinastiei domnitoare a Corvinilor a
fost redat de Victor Lazr dup surse poporane
In jumtatea a doua a secolului al XlV-lea triau in judeul Hunedoara trei frai: Radu, Mogo i Voicu, care erau cneji romni, luntri'
acetia, Voicu a plecat la curtea regelui unguresc din Buda, unde a intrat
iu pilda regeasc, La plecare lsase pe soia sa cu un copil mie in fase
i ii dote un inel, care s-1 arate cind va veni cu Ionii, cci aa il chema,
la Buda.
Dup co se fcuse biatul mai mare, plecar la Buda, ca s-l caute
pe Voicu. Cu mamiti cu Ioan, era i fratele ei. Mergind pe drum i fiind
cald, hotrir
se odihneasc sub umbra unui copac. Mama i unchiul
adormir, iar biatul rmase jucindu-.se cu inelul. "n corb care era pe copac
se repezi la Ioan i-i smulse inelul sclipicios din min. Biatul ncepu

su

detept, lu iute arcul i o sgeat i

Corbul czu strpuns la pmint, cu al impreun i inelul.
ipe, unchiul

se

trase in corb.

Cltorii isi continurii drumul si ajunser la Buda, unde aflar pe

tatl lor. Regelui ii plcu de Ioan i-1 dote la coal, ca
nvee carto.
Cind a fost mai maro, se fcu i el soldat i ajunse i general.
In rzboaiele cu turcii, Ioan s a artat foarte viteaz, aa
regele
i-a dat, drept rsplat, mai multe moii i castelul Hunedoara.
La nceput ii ziceau i lui, ca i tatlui su, Ioan IomnuX\ dup
castelul Hunedoara li ziceau Ioan Hunedorranu (ungurete Huniadi);
fiindc btuse ntr-un rind pe tnrei ling Sibiu, ii mai ziceau i Iancu

Stbiancu.

Regele

mai dat

dreptul ca stema sau semnul Jamiliei lui s Ji

de aceea ii mai ziceau i Ioan Coreinul adic
Oorbeanul. Monnintul lui IoanCorvinul o in Alba-Iulia" M Alte legende
istorico, una despre ntemeierea statului Moldovei si alta a statului Munteniei, caro con vergin explicit rea mitului etnogonic al scindrii vremelnice
a poporului roman, slnt descrise iu polon de Miron Costin in cronica
i-a

un corb cu un

inel n cioc,

moldoveneasc i munteneasc.
Legenda istoric a ntemeierii statului moldovenesc sun astfel
In ara Maramureului se afla un sat numit Cuha. Acolo locuia Drago,
fiul lui Bogdan, impreun cu ai lui. Bogdan se mindrea
se trage din
domnii cei vechi, iar fiul su ardea de dorina
arate ce poate. Multa

vreme

mama

lui 1-a

mpiedicat

plece, ca

s nu-1 piard

aa de primejdioase. Pin ce un zimbru se art Ung sat

in acele locuri
tineretul so repede

pe urmele Iui. Dragos l socoate ca un semn prevestitor de bine f-i alege

trei sute de tineri narmai, obinuii
sufere cu brbie orice trud.
Pornesc pe urmele zimbrului in adincimile munilor l urmele lui ii duo
Ia un piriu necunoscut pin atunci. Sporind sa gseasc un semn, ei merg
de a lungul riului, oriunde- duce albia lui. Iar ceaua Molda ii ajut
cu mirosul oi, cci, oriuude s-ar uscundc zimbrul, fie in locuri strimt*! intre
stinci, ca
scape, lsind pe gonai
treac nainte, ea, gidilat in nri

18

- C

4fM

273

de mirosul animalului, latr, adunind cu glasul ei, ca la un clopot, po

soldaii risipii, pin ce i trimbla ddea dc tire despre animalul ascuns,
ndat tinerii se reped intr-acolo, dar zimbrul, vzindu-se descoperit do
neobosiii lui urmritori, ii face loc cu putere printre gonaci i ei ncep
iari goana dup dinsul. De abia au trecut Munii Car pa- i, i de pe coama
munilor inali privesc spre pa mint ul Moldovei viitoare (...)- Privesc
locurile i apoi pornesc mai departe de-a lungul riului i acum, ieind
din ceaa munilor, dau de cimpiile curate. Aici, deodat, ceaua latr cu
glasul ei obinuit i toi mpreuna se reped la sunetul cunoscut. Pe sting
riului se afl o pdurice foarte deasa, incunjurat do jur mprejur do anputeri dup atitea trude se odihnea linitit,
uri, acolo zimbrul obosit i
dar narile celei agere nu l pierdur nici aici. Acolo tinerimea dornica do
prada il nconjur, ca i cum tunurile dese ar fi fost ndreptate asupra lui.
i-a venit ultima clip a vieii i nu iese din
Animalul simte din instinct
desi in cimp. Atunci tineretul nvlete asupra lui cu unelte de fier. unii cu
topoare ungureti, alii cu lncii (...) i acolo ucid zimbrul. O tineri
no sftuim, ou
strig Drago aici e pat ria noastr, nu mai e nevoie
nu ui mai intorc inapoi de aici. Voi restabili locuinele strmoilor notri.
Chiar acum jur
o voi face i trimit de veste acas. Iar caro diutre voi
gindete altfel U trimit ndat inapoi. Toi strigar Ii jurm
i noi
vom locui aci cu tine pc veci Capul zimbrului il aezar pe un stilp ca
uh semn aductor de bine i Boureni a fost tntiiul sat dup aceast isprava,
cci zimbrul se numete pe moldovencte bour. Da aici i ara are drept
pecotie un cap de zimbru ( ...). Ceaua, obosit sau rnit in desi de
ctre fiara slbit do puteri, dup atita munc alearg nclzit la ap,
dar, dup ce bu,
acolo istovit. Dindu-se acestui riu pe vecie numele
.)" *.
de Moldova, de la Molda (
Dintre miturile etnogonice pariale alo poporului romn, cel mai
conservat i mai discutat in elementele lui este cel al Moldovei.
Romulus Vuia consideri ci intre tradiiile istorice [ale romnilor J
cea mai important este aceea a desclecatului lui Drago* Vod (...) in legturii eu ntemeierea principatului moldovenesc i originea capului de bour
din stema acestei ri".
Dei face distincia intre aazisa colonizare a Moldovei de coloniti romni venii din Maramure, care [dup dinsul] este un fapt istoric
i trgrnda desclecatului lui Drgu Vod" **. nu caut corespondene
intre adevrul istoric i legend. Discut variantele cunoscute ale legendei.
Consider
uu este vorba numai dc o legend heraldic, ci de un arbore
dc legende ale crui rdcini ne duc departe in pmintul diferitelor popoare
europene i orientale. Ideea fundamental a tuturor acestor legende este
eroul unnrind un animal misterios (de obicei cerb) este condus pe locuri
necunoscute"
Enumera- citeva legende cu cerbul la indieni, germani,
tirolezi, japonez etc. Sub figura cerbului se ascunde, dup dinsul, un demon, fa difuziunea legendei intervine uu fenomen de sincretism".
n concluzie, afirm
leaguul legendei lui Drago Vod" pare a
fi Cost in India. $i 1 se pare firesc ea legenda romneasc a intemeierii
Moldovei
fie de provenien inilo -european. Ias caracterul naional
al legendei romneti este relevat de vinatul de bouri" ,s
legendei mitice, a ntemeierii principatului Moldovei
se
o alt
interpretri* de ctre Mrcca El iade M Principatul Moldovei este legat,
Sn contiina istoriografiei a cronicarilor i a cititorilor lor, de uu eveniment legendar: vntoarea zimbrului (bourului ) de ctre un romn din

fr

crp

274

Maramure, Drago*, devenit apoi prin.nl voevod al Moldovei". Mi reea

BUade susine c DU-i incumba sarcina s degaje realitile istorice camuflate sau transfigurate in acea>t legenda. Originile i nceputurile statului
Moldovei constituie o problem de istorie medieval a romnilor i nu am
competena, nici intenia s-o abordez. Cercetarea (...) [lui] se situeape un plan eu totul diferit
nu eventuala i.-torieilate a unei vintori
de zimbri intereseaz, ei exact contrariul mituit aia subiacent in legenda
elaborat in jurul unui asemenea eveniment" * fii ali termeni, c vorba
de uu mit etnvgonic referitor la principatul ronulncsc al Moldav* i.
nici

Legenda lui Drago i a vintorii de boi slbatici face parte dinlr-un

univers dc structur simbolic'*, pe care ii propune s-l exploreze si s-i
descifreze semnificaiile (...), Rentei nd sistemul de valori spirituale na
de mituri si legende asemntoare"

Dup

prezentarea a

ase

surse etnografice ale legendei lui

Drago,

M. Elinde constat un proces, contient sau incontient, de dc-mitizarr a

legendei la cronicarul Grigore Ureche, prin r un efort de a raionaliza
o tradiie legendar l de-a o face totodat mal 'Istoric* -i mai natural* "** urmat mai apoidcaeela al lui E. Vuia. Vntoarea ritual in urmrirea unui 1>our a dus la fundamentarea statului moldovenesc.
In vntoarea ritual intereseaz t Juncfiunea de cluz asnuwt
de un animal, intilnit la vintoare sau -are-i face apariia in alte circumstane" " o cprioar, un urs, un Iun etc.
Trece in revist miturile de origine ale poporului italic constituit
n trti grupe etnice in dependente, urmind [fiecare] un animal care lea
BerVit de ghid {
), hm animal consacrat unui zeu
L^ti] (...) reprezentantul su, sau epifania sa. n dou cazuri poporul care s-a constituit in
urma unei asemenea migraiuni a luat numele -mimai ului ghid (...)
Pieeniinii (de la pasrea picus), II irpinii (de la lap), J talii (de la Vi talia,
derivat din viel)" etc. Dar i uciderea unui animal slbatic sau domestic
poate fi pus iu raport cu naterea unui popor" M nceputul unei noi
realiti istorice cetate, naiune, att, imperiu" z .
Tombale explicaia lui I;. Vi; a, ihip care legenda romna este o
variant a unei teme internaionale de origine indian ajuns prin influena
maghiar, susinind
mitul fundrii Moldovei i deci al originii romneti
a moldovenilor se apropie mai mult de miturile italice i ale lumii hele:

nistiee

**.

Tema

vntnrii rituale a Imului slfattic este eu

siguran autohton.

La daci acest animal se bucura de prestigiu religios. Figura pe un scut

g-it la I'iatra Koic i o inscripie conservat in Antohgia Palatina, relatind
Tria n a consacrat zeului Casios, aproape de Antiohia. un corn
dc bour mbrcat n aur. luat din tezaurele dace" etc.
Diseut cele dou tradiii culturale europene tradiia celtic a cerbului de origine nortl-eurasiatxc i traeliia mediteranean a taurului.
Aceste dou tradiii culturale se influeneaz nciproc in Europa. n
Irlanda i Liguiia zeul este reprezentat intre un cerb i un taur (...). n
Irlanda
(...) cerbul este numit bou slbatic i cprioara tac slbatic
(...)"".
Mtile de corvidtc i taurine sini atestate in Europa, susine
Mircea Eliade, dup Iaupold Schinidt, din cea mai nalt antichitate i
piu in vremurile moderne''. Mtii.- de o ividee au un caracter funerar,
solar, de ghid la europeni. Tradiia lor este indo-europcan.

275

Pentru Mirean Kliudc imaginea folclorica a divinitii I'amintului

ncarneaz autohtonin'\ legenda lui Drngo a fost croat n Romnia
oriental" i iu paralelele ci italice, oeUice/mediteraneeno i orientale se
relev arhaitnul ei
Acest mit etnogonic al unui animal-ghd (nu al unei veritabile vintori) in formarea unui popor scoate in eviden substratul traco-cimerian al faciesului cultural specific" al tracilor nord-dunreiii
de tracii
sud-dunreni.
I-a milurile etnogonic-' consemnate de folclorul roman li se adaug,
indco%ebi iu secolul al XlX-lea, citeva mituri etnoganice literaturiza le,
n fond ecourile unei literaturi de ev mediu intimat". Acestea au urmpolarizeze energiile creatoare ale poporului romn pentru a sprijini
rit
literatura modern pe folclor, in lipsa unei lungi tradiii culte". S-au
constituit astfel citeva noi mituri caro au ntrit tradfia autohton a el nopunici romne. Printre acestea sint i miturile celor trei mari provincii istorice Transilvania, Muntenia i Moldova, tustrele surori. Miturile inuturilor istorice se sprijin po substratul folcloric de superstiii i datini etnoistoriee; au fost literaturizate i transpuse grafic si plastic n secolele al
XlX-lea i al XX-lea.
Referitor la Muntenia, Miron Cost in relateaz dou legende, una

fa

mitic

istorial,

alta istoric mitizat.

Dup prima legend, partea de nud a Dacaromanici dup prsirea

de ctre administraia i armar roman a cptat treptat numele de
Valahia. Legenda mitic comentat de cronicarul Miron Costin atribuia
rii Romneti tntU numele Ftahia (ulterior Vlahia), dup numele
comandantului roman Flaccun sint unii care trag acest nume vlah do la
hatmanul roman Flaccus (...), din aceste versuri ale lui Ovidius ctre
unul dintre prietenii si, anume Graecinus, scrise de la Cetatea Alb la
Roma Prefuit his, Graecine, locis modo Flaccus ; et illo'Ripa feros Istri
sub duce tuta fuit (...) Dar acestea sint poveti, cci Flaccus acela a
aprat numai provincia roman Mysia si malurile Dunrii de ttari, ins
nu a ntemeiat nici o colonie, cum a fcut mpratul Traian" M
A doua legend, referitoare la ntemeierea statului muntenesc, uu
este atit de complicata- in semnificaii i nici atit de discutat ca aceea a
Moldovei.S-i urmrim depnarca povestirii ei tot dup Miron Costin, in caro
tema principal este explicaia prezenei corbului pe pecetea munteneasc M
ei

voivod peste acel inut, l cind s-a fcut maro, el cei dinii a ieit ou acel
popor din muni la domnie (...).
ca stem indat a nceput
foloseasc
corbul, i 1 au urmat i ceilali domni ai lor pin astzi. Lucru de mirare
acel popor, dei /te trage din aceeai vi ca moldocrnii, este ins un popor
negru. De aceea i turcii vzind aceasta ii numesc caravlahi, adic vlahi
negri, cci i acel domn dinii (...) [care] a pornit din principatul Traitsilvanici se numea Negrul Vod (cci pe limba noastr se zice negru, iar
pe latinete nigrumj. Ar fi ins o concluzie greit dac am spune
acel
domn dinii al lor l-au numii negru din aoust pricin, dei ponto si el
la fire a fost negru, ilar ce legtur este cu faptul
tot poporul su ar fi
negrut".
continu oi snt negricios! pentru
prul lor este foarte
negru". Miron Costin ftOOoato
pricina este aceasta, c toat ara, do la
un capt La altul, toata c^to aez;it spre miazzi, intre muni i Dunre ( .)
munii i nsui pmintul rii privesc spre miazzi i oriunde se ndreapt
omul, U lovete soarele iu
i cldura este cu mult mai mare decit
aici in ara noastr".
In privina acestui mit istoriat Miron Costin adopt, Ia vremea lui,
o explicaie antropologic referitoare la denumirea lui Negru Vod i a
vlahilor negri, prul negru (cum zice poezia popular, mustcioara

pana corbului, / ochiorii lui, / mura cmpului, / feioara lui, / spuma

laptelui"), ochii negri, im carnaia neagr.
In capitolul ntropagonia am urmrit, printre alte ipoteze antropogonico referitoare la poporul roman, i po aceea a mitului omului negru i
al aa-zi&ci negritudiu a lui. care este aparent
interpretat hiperbolic.
lui, /

Ia

aceste mituri otnogonice consemnate de legendele Istorice ncep

se adauge n secolul al XlX-lea citeva mituri etiiogonice literaturizate,
in fond, ecourile unei literaturi de ev mediu revificat de scriitori romni.

Un principe al Transilvaniei (...)

trecind odat prin pminturile principatului

iu ara Oltului, acolo unde bieii roinaui se rcirscacr in faa
ttarilor, a vzut o femeie frumoas i a luat o la dinsul. Iar cind femeia
i a spus
e.ste ngreunat de dinsul, i n dat inelul lui, spuuindu-i :
se va uate un biat,
vie cu cjpilul la dinsul i
aduci inelul in scinude
credin. Nscind deci femeia un biat, a povestit lucrul fratelui i j luind
deci fratele po sora Iui i p; cjpil, au pornit ctre principe
fgduial
i odihnindu-se de oboseala drumului intr-o dumbrav, mama a dat inelul
copilului care pling?a, ca s-i astirapere plinsul. Jucindu-se copilul di
uielul, un orb flmnd, prindu-i c^ e*ea c strluc-le iu mina copilului
de raincue, a zburat i smulgindu-i inelul l a nghiit.
deoarece inelul mare i se oprise in git, stotea
pe capic cu burta umflat. Vzind fratele
acelei femei ci piordme semnul de credina al surorii sale,
se strecur cu

su

dac

<

dup

MM

indominare sub corb i-1

lovi cu o sgeat.
czut corbul rnit, iar el
inelul iu gitul Iui.
i corbul cu inel i po copil cu sora
lui la principe. Mult s a mirat principale i spintecind corbul a recunoscut

pipind simi

propriul

su

inel

A dm

i ndat

a dat privilegiu acelui

276

biat

fio

vaida,

fa

adic
277

v. \<>m<x;<>\i

viaa se sprijin pe legea

comunitii etnice am afirmat
a credinei strbune i a muncii cclectivc", care alctuiau, u
limbajul colorat al oamenilor de la ar, pravilele strmoeti in Ratele
agro- pastorale".

despre

legile

sngetai,

1.

I.e|ilalra milieu.

Prin nomogonie nelegem un proces complcn

de generare u legiuiii mitice. Iar prin legitate milieu - justificarea unei

ordini universale, care se reflect iu or ier citaie cosmicii, iu orie*' activitate supranatural a unor fpturi divine, iu orice explicaie mitologic
Iu nomogonie voina divini primar i seouimai este aceea care
statueaz orice legitate mitici, indiferent dc obiectul, natura i justificarea
1

La baza noniogoniei se afl principiile noniotetiee divine inclu.se in

.substana mitului i in modelele practicii ritului. Mitul stabilete norme de
comportate mitic, iar ritul stabilete cadrele si tehnica aplicabilitii
acestor norme ullt pentru actul ritual, cit i pentiu aeiaui: excmpln
contractul lui Aflam".
Revenind asupra noniogoniei, putem susine
ea reglementeaz
viaa cosmic i viaa uman. Aceast reglementare poate fi divin i
uman. Eoglemeniarea divin eman din nsui netul creaiei, iar aceea
uman din exerciiul descoperirii cosinusului a rinduielilor lui do ci ie om.
ei.

Semntura

lui

Adatn. dup* Val. (KorRcscti.

Iordane* ne relateaz despre Deceneu. mare pontif al dacilor sub

propovduia lenea rii poporului dac, trind conform
legilor naturiV\ far legile naturii, iu vremea lui, se gseau incluse in codul
numit belagines", cod rmas necunoscut piu in vremea noastr.
BurebistJi,

2. Generatorii de mituri i rituri. Gcronloiiomoleiii. Legea suprafireasc este voina zeilor concretizat in mituri i rituri. Zeii snt deci
generatorii do mituri i rituri. Reprezentanii lor o.- pmint sint btrinii
nelepi i buni, care sint dttori de legi si datini. ntr-o etimologie dacoromn neverificat, termenul de moy vino de la cel de mos (mos/raoris),
caro vrea
insemne lege i legiuitor din popor. ntre legea divin i legea
strmoilor i moilor ca reprezentani pe pamint ai divinitii nu exist
discrepanii sau antagonisme, ci consonane i convergene. Btrinii nelepi i bunf, care au alctuit in trecut prima nomoteie a lumii, ca geron-

tonomotefi exprimau legitatea mitic de ordine divin printr-o legitate mitic

de ordine uman. Ei rinduiau fuma*
rinduiala dinii a cosmosului.
Rinduiala mitic a lumii a fast surprins in unele din trsturile ei
de Ovidiu Papadima *. Noi no referim numai la acele trsturi care in
enunurile lor anticipeaz viziunea arhaic a acestei rlnduleli.
Pentru Ovidiu Papadima rinduiala nu o o ordine aezat i pzit
do oameni. la este o lege a firii, o ordine a ei, nesilit. Rinduiala are
< . . .) un neles cosmic. Omul ( . . .1 nici n o creeaz, nici n-o pzete, ci i
s$ integreaz firesc. RI se simte de la sine in aceast ordine universal,
fiindc simte
ia pute in fiecare clip la viaa ntregii firi (...) prin
ascultarea acelorai legi (...)"*. In ideea de rinduiala sint cuprinse:
ierarhia, munca i eohilibrul. Ierarhia e ntemeiat pe ncredinare {.. .).
Toate soiuriln de fpturi al" lumii -int. date in veghea cile unui sfint" 6 :
petii, reptiMc, psrile, vitele, plantele etc. Fiecare soi i are drept

dup

Contractul

dupft

VHL

Al. OoorRrvti.

In concepia popoiului roinn despre natur, lume, cosmos intilniro

pei-manent i ideea de lege suprafireasca, adic legi divin, i abin in al
doilea rind ideea de lege a Jirii, firea conceput ca lege
a pmtntvlni, dar
ca lege a Hefii umane. In lucrarea noastr do Etnologie juridic , tratind

278

exemplu do munc i ca judector imanent cite un sfint, care in

basmele mitice este numit mprat mpratul petilor, mpratul erpilor,
impratul psrilor etc. Toate fpturile lumii muncesc pentru ele nsele,

cluz,

97Q

numai omul pentru ntreaga

fin,

ceea

a.

imcamn c

toate fpturile

folosesc de pe urma [omu]lui"V Iar echilibrul nseamn a ine scama de

rosturile firii", a le cere voie
le infptuieti eiudelciseimpotrive-e".
Pl in aceasta noi |b(fflcgcni integrarea omenit ii in ntrnctura cosmosului,
paralel ou integrarea cosmi mul ui iu structura omului.

ale

iu aceste Madii de enunare a problemei am ajuns Ia izvoarele umane

nomogoniei mitice, la ceea CC am numit ceva mal inninte legitaUa mitic

a ordinii umane.
Din interpretarea rintluielii firii univer.-ale sau :i we moului putem
justiie imanent de ordin cosmic la romni i implideci IA muri conceptul
caiile ei mitologumenice. nelegerea rosturilor nomogonice se schimb
0 data cu intcrpn'taren feei omeneti a firii". Ovidiu Papadfmu se refer
Li familiaritatea plin de dragoste a ranului (roman)
de vilele
sale"
do plante, tic stihii (viului, apa i focul), de pmuit, de aulre
ndeosebi soarele i luna), clar i dojenirea, indemnarea i rugminile

fa

fa

fa

de elementele naturii.

n mitologie omul ins poate con>tringe uuele activiti cosmice i

prin magie, fie printr-o magie simpatetic, fie prfntr-una apulropaic .-au
fie

prim r- una

etico-juridic.

Constringeiva

lume intr-un scenariu

lui etico- juridic

implic

in-

drama co nutri ngeiH

coboar idee de drept i dreptate din cosmos pe pmi m, n viaa de toate
zilele a familiei si comunitii etnice.
Dac aceasta Ctte ituaic general pc plan antropologic, pe plan
etnologic nomogonia capt alte valene ideatic- mitice.
treaga

rii i

matjica-juridic.

Iar

vtdarhienin f *.
fti
cazul romnilor, legea
sau legea rii devine Miporiul mitologic
al relaiilor dintre membrii aceleiai comuniti e nice, promovate de *istemul de cutume, datini
tnutiii juridice, cu riturile juridice corespunztoare, stabilite de btrinii satelor, numit iu
i obiceiul prnntului,
n enclavele romaneti din statele vecine sau apropiate legea valah
a fost, cu unele excepii, luat iu consideraie ca o lege Jtjnt a romnilor nstrinai in grupe etnice. Aeeeii aituaie etico- juridic o constatm
i la celelalte ramuri ale poporului romn, ndeosebi Ia macedoromni.
Istoricul vechiului drept romnesc, Valentin Al. Georgeseu iu citeva
din lucrrile iui abordeaz tema jurisdiciei medievale a poporului romn,
dintre care menionm tn-i . In aceste trei lucrri este preocupat
de
cutumele preexistente formrii statului feudal, aa cum reies acestea din
practica popular'* a comunitilor agrare i pastorale. Ce condiii economice reflectau ele?
dac reflectau stratificri sociale f Cum s-a fcut
trecerea de la cutumele gcntilice la cutumele teritorialei Studiind sistemul
de drept romn presta tal (ius valuchicum) constat
acest sistem prezint un Caracter general pentru imroign comunitate romn i un caracter u strins pentru comunitatea romn din Transilvania i cxtnttcritoriilo
in caie SC gsesc cnclavate grupe etnice romne.
Statui feudal recepteaz cutuma pentru a o adapta intereselor lui.
Dar tatu! feudal cretaz dup modilul arhaic preexistent alte cutume,,
cu raiuni evident de ordin cultural si ideologic.
acest mialei arhaic,
MfltMM este dreptul pe oaTO societatea l secret in mod normal, diepiul
principal, avind prin el imtii i originurmcutc hua obligatorie.
uceasta
in virtutea unei mistici a ceea ce r*te vechi si totdtodal actual, u tradiiei
i a legturii cu cultul morilor, al strmoilor. Un drept opus noutii,
care raiune, in general, suspect i chiar sacrilegiu" w.
3.

jirii.

I.ryra

mai precis

legea

..itts

pmi ritului

ar

Dup

280

Tncerea de

la

cutuma arhaic

la

cutuma subordonntA dreptului de

control selectiv cn ajutorul censtat ,.^e face prin substituire, conjiscare

turii" u . Voiovodul-domn substituie ( . .j cutuma dreptului lui princiar
autocrat
dreptului divin. Boierii cu ajutorul domnului confisc iu favoals
rea lor funciunea de jur tor, conjuitor i hotnrnic" . Iar controlul
cutumei (arhaice) se fcea prin cenzur iu conformitate cu reda Jides
(enunat de Tertullianl si reda ratio (de Constantin) (...) puuind sub
tutel cutuma originar ti independent de legea scris''. Dar si biserica, la
.

avantajul ei dreptul de cenzur \1 comunitii fu

virtutea propriilor ei cutume. Imaturitaica dreptului scris i avantajele
cenzurate si aprnb.it* de stat. ir a recurge la Cntumiaunei cutume
ritului el confisca in

ru

o lung perioad do mistic a cutumei

vechi" 13 Ceva nun mul:. ,,Culumiarele transformau peste tot cutuma supl
in text legi>lativ,
u profund im! altfel lichidarea cutumei" 14
fii mobil
Aa se explic cum pravila romano bizantina codific cutuma Intr-uu
spirit de sintez a sistemelor de pluralism juridic in rigoare" in perioada feudal.
Pentru noi sistemul de cutume juridice arhaice alctuiete ceea ce
s-a numit incA de la inceputul erei noastre legea rii i mai tirziu obiceiul prnntului.
Pe bun dreptate istoricii vechiului drept romnesc susin
terel atest originea latin a
menul lege e mai vechi decit cel dc obicei.
limbii roraue i confirm continuitatea dreptului autohtonilor" in
iM'iioada migraiei popoarelor, legea lii anticipeaz Cu formula juridic
de dn>pt stesc obiceiul pmintului, i ceva mai mult, e mai plin de semnificaie juridic chiar in concepia steasc.
Legea iii este un sistem juridic comunitar stesc care include rnduielile juridice ale tuturor activitilor principale legale dc proprietatea
i dreptate social. In ca sint
funciarii, de munc, de ideea de drept
incluse legea prnntului (ogoarelor, plaiurilor, punilor, drumurilor de
acces, a satului, a prilor de moii' liber [moneneasc, riczeeasc i
nemeeasc de sorginte roinaujt; legea muncii (agrare, pastorale, la
pdure, pe ape); muncii libere si aservite (rar a robilor), legea ierarhiei
rele sigure

obligatorii,

au dus

ta

'

prin

munc;

legea Jamititi, legea ospitalitii; legea drepturilor fi a ndatomembru al comunitii steti (libere sau aservite); legea

fiecrui
omeniei etc.
ririlor

rii

iu comunitransform iu legea romnilor, denumii in perioada

numai pe teritoriul principatelor romne
feudal valahi. K de menionat
libere, Valahia i Moldova, legea rii este reduplicut nominal ca obiceiul
pmntutui, o expresie hibrid lingvistic Ins intrat prin cancelariile
(domneti, boiereti i mnstireti) in limbajul curent. Nicieri, in statele vecine slave, eu iniei enclave romne, nu se spune obiceiul pmituului
pentru sistemul de obiceiuri juridice, ci numai ius valachicuv*, conceput
ca un drept al celor tolerai intr-o comunitate etnic strin.
considerm legea rii ca un sistem de drept
Faptul acesta ne face

Legea

ti

pentru grapele etnice romneti cnclavate

etnice strine se

anterior cuceririi Daciei i transformrii ei In provincie

roman, sistem de drept stesc care dinuia paralel cu sistemul de drept
prdreu militar i a organelor administrativi- romane
roman. Iar,
din Dacia, supravieuiete in perioada migraiei popoarelor, conMituind
baza juridic in procesul de fortune a statelor romne. Transilvania,
Valahia i Moldova, depind in perioada influenei dreptului bizantin
teritorializat,

dup

chiar receptarea pariala n Iui In pravile, codice i ndreptri alo legilor.

fji ceea ce este mai semnificai iv, se menine Sn contiina steasc
a romanilor i in perioada moderna, iar nnele rinduicli uli- legii rii s-au respoclal piu in pragul secolului al XX-len.
tn aceasta perspectiv istorist, legea rii la romnia emanat din
atmosfera miticii degajata de activitatea piotojuridic a strmoilor fii 0Miitor spielor de neam ai primelor comuniti etnice. In fond, legea rii est
legea strmoilor
moilor sanctificai de comunitate. In mentalitatea,
tradiia i opinia protoi-tui :< ;i :t nuiohlonilnr, -inimoii i moii erau
toH de legi i datini. Miliai Emincscu a intuit substana m-magoniei vntice
in intreaga ei semnificaie, cind a exprimat plastic aceasta idee. Accnstft
idee for domina n prezent cercetrile de istorie a dreptului, di* ct noistori
i etnologie juridica.

dt-

totemic t luliuiMic.
In amumbhdei pa leuci no
in evidena activitile etico juridice de ordin
mitic i ritual proprii comunitilor sociali de gtup restrtas, cate ncep s&
se profileze etnic, iar etnografia juridicii muichcazu activitile juridic*
t.

grafia

Jusli| labilitatea

juridic

statuate in

-scoate

comunitile

etnice constituite ca atare. In primul caz este/

vorba de justifiabililatea totemicii fi tabuistic a glntei, clanului i tribului, iar in al doilea caz de juxtiiabilitaka regUim ntat obinuiolnie de comunitatea etnica liber. n aceste reglementri Intri amenajrile locurilor
pentru desfurarea judecaii de ctre grupe suiale nedefinite etnic;

desfurarea judecilor eomunitar-steti

vatra silului, pragul incintel :icre (al arborelui <::cru, tilpului cerului, templului daco-romuli si in
cele din urm al bazilicii) sau la hotarele teritoriului comunitar, la moia
satului. De asemenea, intr Jormele judecii comunitare de tip etnic
(pe cete de obte, de virsl, sex i vrednicie ceata de bfttiini, ceata de/
oameni maturi, ceata de ficiori tehnica juridicii judecata ca rit de trecere >
:

in

ca

rit

apotropaic, ca

rit

expiatoiin.

Toate aceste forme de judecat*! trebuiau

se desfoare intr-un
timp consacrat, indiferent de num'irt! prilor implicate in proces, incepmi
la rsritul soarelui t termimnd la apusul soarelui. Ritualul judecii
reclama stan* de puritate corporal (sexual) si spiritual 'prin ajunare).
Paleoctnografiii i etnografia juridic se refer si la instrumentarul
judecii rituale rbojuri, senine de judecat (tutngnua jh> cel judecat,
pe locuina lui), ea i metodele i practicile de pedeaps gradat eomunitar etnice, dup virst. nex, funciune si ci rcunt stane agravante
sari
atenuante: musimre. expunere In st lipul infamiei sau sttlpul justiiar,
pcrindclele, btaia, bipidaren >i ordalia. Majoritatea le am descris iu lucmrea noastr de etnologic jui- die.
;

5. Ordalia.

Aa cum am

menionat mai

sus, ordalia era conside-

rat o judecat divin. Bxttttfi dou feluri de judetai divin, unu executat direct de divinitate i alia indirect, prin intermediul oamenilor. Ultima,
te ordalia propriu -zis. Cel

scpa priutro minune",

condamnat

fiind

la

ordalie,

dac

Mipu* unei singure probe.

era nevinovat
proba focului, a

apei, a fiarelor slbatice, a pmimuiui ete<

I.-. romani ordalia nu u :oM
un produs de import medieval, ei o creaie juridic} BftteascS autohton, cu rdcini in dreptul roman
implicit
cel iiiflo-vunipean.

Periudelele sini un fel de nie exterioare iu sting altarului, la biser:ede vechi in lemn. din zona i ri.urilor, in care cei gsii vinovai erau

282

in buluci l expui oprobriului public. Ordalia am descris-o iu studiul

consacrat coloanei ec rului. lu ordalia pastoral sau pedeapsa pdurii
cel \ inovat era Icsat de un copac in inima pdurii si Iflsat acolo "J-l sau
4S de ore, in care timp dac nu era vtin;! de inieniperii sau ctoo fiani
slbatic eni considerat nevinovat. Keccnt Petru Cnmmnn susine c,
purtatul brazdei iu cap pentru determinarea hotrniciilor de moii
steti sau de proprieti steti iniial nu era nsoit de jurmint, deci
era o ordalie. Cei ce purtau brazda iu cap se temeau de pedeapsa
B
Pfimintulni
In feudalism rolul nomogonte in culturii romn il preia confesiunea
oficial de stat. Ka instituie scaune d* judecat itinerant n unele zone ale
rii i cruci dr jurnnnl public ale cpeteniilor cetii.
In ara U o numeasc, pe ling unele ai>e de munte erau stins stttoare i sttH* schimbtoare, si >ate ce se ascundeau in vile pzite ee nu sc
vedeU (...) care aveau o bisericu de lemn (...) i un scaun
judecat (...). Pedeapsa hoului tia
o dea pgubaul; pedeapsa ucigaului

pui

Mum

o svireau

rudele mortului"
cruce de jurmtnt public a fost ridicat in centrul oraului Cimpulung-Museel in anul 17W (datina juridic era ins mai veche), pe care erau
scrise drepturile orenilor. Judeul nou ales al oraului repeta iu public,
u faa orenilor, jurmint ui depus in biseric.
el jurau i cei 12 pirgari,
reprezentanii alei ai categoriilor de oreni,
le vor apra
interesele 1 *.
Xomogonia este relevat i de pnleofnlelorul i folclorul juridic care
studiaz sistemul de cutume, datini, uzane i tradiii juridice ce alctuiesc
substana dreptului stesc. Aceste forme de folclor juridic sint partea
nescris, oral a dreptului
doctrin i a jurisprndenei
legislaie,
care ie refera la inovaiile, inveniile i -tatutnlc principiilor de cugetare,
juriaic i a regulilor de ritualizart a judecii.
Iconogra fia juridic este un concept creat de Anthony Mclnika* 1 *,
prin care nelege studiul dreptului civil medieval ai cum acesta se retlect in iconografia canonic a corpusurilor de miniaturi in manuscrisele
italiene, dintre care unele ilustreaz compilrile dreptului civil al Iui .lustinian. Pentru noi, conceptul i iconografia juridic pot fi extinse i in
domeniul iiotnografiei artistice, iu sensul ilustrrii plastice sau literare a
mitoyenezei juridico Ia popoarele eu o bogat experien juridic. In cuzul
nostru, in icosul ilustrrii plastice sau literare a milogi nezei etico-juridice
a cetelor de strnui fi moi dttori de legi i datini, reprezint o ineercare

Dup

fr

fr

de semiotic mitic.
In aceast parte a noinogoulci intr variatele interpretri iconografice ale relaiilor juridice intre cosmos i om, intre creaie i creaturi,
sub forma datinilor i tradiiilor juridice care se gsesc incluse in mituri,

legende mitice, basme t paremiologie juridic precum i variatele interale ace-tor relaii n-prezentate artistic Sn plastica
,

pretri iiomografice

popular i literatura DOpubffc

De altfel, mitogene/.i et ieo-juridic

s-a reflectat piu in evul mediu

timpuriu in genmtocraia i gerontolatria comunitilor etnice steti.
Aceasta, pentru
starea juridic a gerantocrafiri s-a desfurat, o vreme
ndelungat, in respectul
de nelepciunea hlrinitor (cine nu are
btrini
i-i cumpere", spune un proverb) i
de tanctitatea prezumtiv a btrtnilor (strmoii i moii sint sfinii spielor de neam ale satelor).
Ambele stri mitice genereaz gerontonomia, al doilea aspect primar i
faet a nomogonisi.

fa

fa

n concepia mitologicii a romanilor, ceea ce numim lege natural

este rezultatul creaiei cosmosului, iar eeea ce numim legea arii este
rezultatul gerontonomiei. Legea naturala e sacr prin rinduiala ei conform
ntregului cosmos i:ir legea rii este sacrii prin rinduiala ntregii viei
etnice pe pmnt.
Oamenii nu se nae sfini, ci devin sfini prinir-o riaf creatoarei pi
(oameni btrini i buni). Trind in acord eu legile naturii", ci introduc in aceste legi ale naturii nsei .,legile pmintului'' locuit de ei, create
pentru spia
de-a lungul nenumratelor generaii de oameni.
Conform gerontonomiei, exist
stri de sanctitate : una in
ria, inerent btrneii si alta.
moarte, aferent memoriei strmo-

bun

uman

dou

dup

i moilor demni

ai spiei de neam.
n ria, ceata oamenilor btrini H buni (homines veteres ct boni)
este dttoare de norme i moravuri. In ali termeni, oamenii btrini,
cpetenii ale comunitii sint nomoUi mitici.
Pentru a executa dreptul lor de a da legi i datini, ceata oamenilor
btrini i buni se aduna iutii iu centrul Matului, sub coroana unui brad con-

ilor

siderat

arbore

cosmic

sau

in

jurul

coloanei cerului (un substitut al

arborelui cosmic).

Se aezau Sn

hor

(in cerc),

sub trunchiul bradului sau

menionm
ti munc

punztoare

feminine).
Fiecare ceat aciona in comunitatea etnic conform statutului
juridic atribuit prin delegaie de btrinii nelepi ai satului liber. Organizarea comunitii steti era in piramid jos opinia steasc, apoi ceata
feciorilor i a fecioarelor, ceata oamenilor in virst i a femeilor in virat
i, In virfil piramidei, ceata htrinilur si ht rinelor, avind drept cpetenii
eiiva btrini nelepi care conduceau dup principiul jratrocraiei gerontice. Hotririle, normele, legile i datinile le stabileau in comun i cel mai
in virat le proclama ca atare ,0
Activitatea btrinUor satului sub raportul legislaiei i al jurispnidenei
a fost receptat in evul mediu in rile romane in pravile, codice i ndreptri ale legilor, iar in strintate pentru grupele etnice de romni (numii
adesea valahi), iu decrete, rescripte, edicte, ordonane i canoane.
se face
pin in plin epoc modern activitii nomoteilor btrini
ai satelor romneti a fost respectat (de principi, boieri si cler), ca una
care nu stinjenea puterea lor domenial. fie ea material sau spiritual.
Citeva aspecte ale sacralitii legilor btrineti au supravieuit carelicte
etnografice i reminiscene folclorice de ordin juridic pin n pragul
:

Aa

al

coroanei

rsritul i apusul

soarelui, in drept ou datina snu dictau legea, in

genul strvechilor nomotel indo-europeni. clahorind astfel noi forme de
comportament solicitate de situaiile juridice neprevzute sau de judecarea
lui. intre

ncau i erau cinstii cam in spiritul tarifai *i penailor la majoritatea popoarelor neolatine.
Printre instituiile juridice de ordin magico- mitologic trebuie
cetele de viral, sex i afiniin prima lor faz de rinduial
(cetele de btrini, cetele de oameni maturi, cetele de feciori
de
si cetele de copii fiecare din aceste cete fiind dublate i de cetele cores-

secolului al XX-lea.

rillBfcWl de Jwlffjta

in i-orpitl

Cartofr.mU- Tipurile de JmJccjitd tAtcatrX

abaterilor de la datini

cutumiar

Dup

i/

>i legi,

creind ceea ce

am

putea numi o jurixprudenf

tip mitic.

moarte, oamenii bfttttfu* i buni. dttori de legi

iu riudul sfinilor spirituali ai neamului cruia

mirau automat

ni

si

datini,

ii

apari285

hMDJd)

<ionn Criurllor).

VI.

KltOTlHiOMA

Vftzlnd HUircesele coruperii in duelurile oamenilor, Nefrtatul a ncersi in rindul divinitilor si eroilor. A nceput cu
incestul. Lazr incami se ocup de ridul ncetului in miturile antice i
in basmele mitice ale unor jHtpoure succesoare K
se explic mitul incestului Soarelui
de Lun, sora lui, la care ne vom referi mai pe larg
iu alt parte a mitologiei. De a>emcni aa e explic mitul incestului
lui Iorgovan cu sora lui Fata slbatic in balada cu acelai nume.
ce descoper pe Fata slbatic in sus pe Ccrna, fata i strig : Iane Iorgovane, / frate frioare, / faci un pcat mare, /
eii au nu eii/ c-mi
eti mie frate / i eu i-s sor? 11 s

cat

s extind erotismul

Aa

fa

Dup

I,

Mitul ereajici neeralicc.

Creaia cosmosului

fr

a realizat
o licrire de erotism. l-Virtuii au plmdit non-erotic cosmosul din plictis,
din joaca -au din dorina expresa de-a face eeva. Erotismul apare mai
ales in antropngonie, ca o activitate demiurgic suplimentar a cosmogonici deci drept o creaie experimentala. ,.< leoarece primele ercaturi -- care
erau androgine nu tiau ce este sexualitatea si bineneles erotismul".
Separarea androginilor a fost ideea Nefrtatului, are urmrea pe aceast
eale s/i corup pe sexuai. ndeosebi fpturile feminine, de altfel cele
mai
slabe de fire. Prutul nu i-a dat seama dect tirziu de iretenia Nefrtatului, dup re a acceptat <cxuarca androginilor si, ee\a mi mult. intr-un
act de bravur Bau de generozitate divin, a extins -o la toate fpturile
create mai nainte, la speciile de animale i chiar la plante.
Erotismul ca activitate complementar a sexualitii nu a aprut
imediat dup separarea sexelor. Iniierea erotic aparine tot Nefrtatului,
care i-a perfectat astn-1 opera corupiei. Numai el a ncrcat sexualitatea
de plceri urmate de neplceri, copulaia, urmat de fecundaie si natere.
Iar Frtatul a ponderat sexualitatea si implicit erotismul cu' chinurile
naterii, eu maternitatea si desprinderea copilului
de grija mamei. In
timpul sarcinii femeii. Nefrlatul a fcut pe brbat
caute plcerile
sexuale in alt parte.
au aprut corupia, perversiunea, sadismul.
Pentru a
feri complet pe om de retuurile necontenite ale
Prtatului. n lupta surd mpotriva acestuia Nefrlatul a creat
de unul singur fpturi demonici' care
ntrein vie sexualitatea, mai ales uman.
Printre demonii erotici creai de Nefrtatul nu putem desconsidera
pe
incubi si succubi. Primii, incubii, sint demonii masculini al cror
rost a
fost
corup pe fete. neveste i vduve i
le las,. nsrcinate, pentru a
crea montri antropodemonici. Secunzii, succubii, sint demoni feminini
care urmreau
corup pe brbaii tineri i insurai peutru a procrea
cu diiisii al serie de montri antropodemonici. In demotiologia
romn
sprulHfii sint acoliii demonici ai ineubilor si sumibilor, care pregtesc
cile ntortocheate ale corupiei. Aceste doua categorii de fpturi antropodemonice se recruteaz adesea dintre rrjilori i crjitoare. Ei foloseau
s

Aa

magia neagr i activau noaptea intre prima i ultima cintare a cocoilor

(la vmhUor, /.
Intilmnd pe drum de noapte victimele, le atrgeau in tufiuri, sub pnluri sau in pustieti, unde i mplineau poftele.
Intrau in
casele persoanelor vizate, tiptil,
pe ua sau fereastra deschis sau pe horn,
se strecurau in patul lor. le chinuiau
psihoerotic i apoi se retrgeau la
ultimele cintii ale eoeofUl&L A doua zi
cei chinuii de incubi si succubi
se cunoteau dup cearcne, oboseal i langurozitate.
mpotriva ineubilor
i suceubilor prinii, M .ii i rudele victimelor recurgeau la descinteee sau
slujbe de dezlegare sau de desdemouire286

Extinderea treptat a erotismului de la majoritatea creaiilor la

s-a transformat intr-un proces citai complex, care a antrenat
forele latente ale creaiei cosmice. Apariia erotismului i dezvoltarea
lui pe scara creaiei cosmice au constituit o nou mitogonie
erotogonia.
Astfel, erotogonia devine o re creare a lumii ntregi pe baza dualismului
antagonic sexual, a luptei contrariilor psiho-fiziec dintre sexe.
Mitul ireaiei neerotiee a fost dublat in mitologia popular de tip
cretin de mitul biblic al creaiei sexuate. Aa se face c, sub influena
cretinismului primitiv i mai ales evoluat, mitul biblic al creaiei a eliminat treptat mitul creaiei neerotiee.

diviniti

i erotic.
Sexuarea androginilor a dus deci
plcerilor trupeti, ci i la aceea a plcerilor spirituale
ale sexualitii, adic a senzualismului. Erotogonia prezint deci dou
faete mitice: mitul sesogonic i mitul erotogonic. Conform mitului sexogonic, androginii au fost separai de Nefrtat, cu acceptarea tacit a
Partalului. Separarea a urmrit dominarea prilor separate, a uuuia prin
cellalt, si a ambelor prin interveniile meteugite, poveclesi intrigUe
Nefrtatului, sau ale fptuiilor lui antropodemonice. Tirziu in noaptea
timpului Pruitul i-a dat seama de uneltirile Nefrtatului. Conform mitului erotogonic, Priatul a ponderat, pe cit a fost posibil, plcerile trupeti lot mai exagerate ale creaturilor dominate de Nefrtat, introducind
ntre parteneri simpatia i afeciunea reciproc, devotamentul i abnegaia. Pentru a-.i ntri opera, Partalul a dat drumul n lume Jtragostetor,
fpturi mitice
feminine mai ales create anume in acest scop.
sexi|onie

2. Mitei

nu numai

la crearea

Dragostele ponderau dorinele trupeii prin cele spirituale, pentru

a lega pe oameni prin lirism i contiina respectului sexual reciproc.
ies in calea
3. Dragostele Conform liricii populare, Dragostele
mindmilor / cu mndniele, drgostiilor cu drgostieU "'. i-i fac

se plae, din priviri caline, din vorbe dulci, din gusturi potrivite. Dragostele lac pe parteneri
calitile
se
nfiare,
lor presupuse sau reale : dar ii fac
se i ntrebe mereu : .,dragostea de
unde-ncepe I de la ochi, de la sprincene, / do la buze subirele, (>..)"
sau ..dragostea de un' se nate? / de la gitul cu mrgele, y de la sini cu
drgnele (...)" sau de la ochii
muri, I de la boi i de la nuri (...)";
de la mersul legnat, / de la
oftat" ; de la du-to-n colo, vino-n-

dup

cumpneasc dup

dou
oapt i

coace,

las -m i nu-mi da pace {...)".

tiue delicate sau ca semizine blajine, Dragostele nfrumuseeaz

>i intunec i uriesc pe cei ce se ursc. Ele introduc
in starea spiritual a celor ndrgostii respectul, buncuviina i omenia.

Ca

pe

cei ce se iube?c

Dintre Dragostele create de Prtat i acceptate vriiid-iievrind de

au fost mai importante pentru
i-au meninut carae-

Nefflrtat, unele

>ft7

vreme; noastr l>rij<iu^le. Kle uu un singur echivalent,

Dragobetde. La aceste fpturi mitice
o alta i mai
semnificativ;, creat do Nefrtat, caro a promovat famonismul mxuoI
torul

hun

masculin

pinii n

adugm

Zburtorul.

"Poeziile erotico" dein un loc imIc draijoste.

poeziilor populare romne ale lui O. Dera. Toodoreseu. n lapidaritatea lor surprind toate etapele i formele erotismului
populai uY la nceputul pn la sfirilul dragostei : dragostea adolescent.

portam

poezia popular
in

clamoarea

maturitii i a btriucii. tu expresia ei ;ulopt o rama

grave, solemne, calme, satirice, ironice, galnice, de la
dulcegrii si rsfuri la ahturi i ura ; de la vrji i farmece la blesteme
i urgii. Citeva exemple : DaoVl ti, dae-i pricepe / dragostea de unde-ncepe !/ De la ochi, de la sprinoene, / de la buze subirele, / mucar-ar
neic din ele ca dintr u fagur de miere / i)ac-ai ti, dae-a cunoate /
dragostea de inul' se nate ! / 1 )e la gitul cu mrgele. \ de la sin cu drgnele,/
pe acelai ton de n-ar
juoa-s-ar neic cu ele / ca cu doua floricele".
fi ochi st sprincene, / n-ar mai fi pcate grele, / nici dragoste tinerele".
Tinrul se lamenteaz in sine de dragostea fomeiast m-ain uscat,
m-am fcut iasca" sau m-a fcut din om neom / si m-am uscat ca un
pom". Krmintat de patima, tinrul nu mai are linite, nici in somn :
tina, a tinerei^ a

brgfl de tonuri

'

nite visuri grele. Pe deasupra casei mele /

trecea sloi de rinduuele
nu era de riiidunclc. ci erau ahturil* inele".
Amgit ul in dragoste ii blestema partenerul: lelea cu coadele lungi/
i cu sirungreaa-n dini le face pe drum de plingi, de nu tii pe
ra-a bgat in pcate; /
unde-ajungi./ Batc-o, Doamne, l-o mai bate, /
bate-o, Doamne, n-o rabd, /c mi-a secat inima ; / bate-o, Doamne,
)". ( el fermecat cere
desf,
fie dezlegat de farmece
urde u n loc (.
o vreme

la

visai

puica, ce-ai
soz pe loc

fcut

i-mi

d drumul s m due

c-am ajuns ca

uti

nuc

Disperarea
fetei reiese i ea din tinguial
cu nimica nu m-mpac, cine-mi place,
eu nu-i plac (...)
nimic nu m iningiie, cui plac eu, nu-mi place mie".
Defi sint femeie frag i la toat lumea drag, / numai el uu m-ndraV
gete, numn fete-n pirg iubete". Cite lacrimi am vrgat fceam o
bea
fintin-n sat / fintin cu cinci izvoare, dou dulci i trei amare,
plesneasc fierca-n ea".
dumanii
moar
bea i dumanca mea.
dea, /
Rugciunea dublat de blestem sun greu dare-ar Domnul
Necurat u-asemenea,
fac iu zburtor,
aprind in fete dor, /
dac nu in pricolici,
le-adun pc loate-aici, i de nu chiar in strigoi, /

ar/, in foc,

n-am

nici minte, nici

noroc

)*'.

s
s
s

s
s

le prefac toate-n sloi".

Heliole de cult erotic.

Un obicei urban, din Dacia roman, consemnat arheologic Ia Apulum,

introduce pentru puin vreme iu crotogonia autohton o practic strin
de mentalitatea purist a dac ului. n puine cuvinte, iat despre ce este
vorba

dup

unele informaii de teren, in Bucovina

In secolul a\ XlX-lca,
punea iu sicriu o iconi a
(de nord) femeilor de moravuri uoare li
Mriei Magdaleua spre alwlvirea de pcate.

De o reminiscen ee inea de procesiunile phalophorice antice, transplantate iu parle iu coloniile greceti i in centrele urbane, amintete i
Artur Gororel intr-un stuiliu din 1937. Iat cum prezint o persisteni
pgtn in (latinele noastre"
:

O reminiscen vag

despre existena cultului phallic in datinile

{toporului romanesc o avem in comuna Bogdncti. pe apa Moldovei, in
judeul Baia. fost judeul Suceava din Moldova.

La srbtorile Crciunului

Pe Dealul Viilor din preajma Albei Iulia a fost descoperit de un

o plachet rotund de teracot (diametrul dc 81 mm i grosimea

localnic

819 mm) care dup stingcia execuiei parc de fabricaie provincial

daco romn) i prezint pc avers dou basoreliefuri, unul in jumtatea do sus i altul iu jumtatea de jos, infiind dou scene erotice.

dc

(posibil

umbl

se

prin satul acesta, cu

pretu-

tindeni, cu irozii.

Intre {M-rsonajcle care compun convoiul irozilor este i un flcu

ce poart iu brae uu phallus enorm, compus din cirpe invluite in jurul
unui
CQ acest phallus in brae colind irozii tot salul, intr iu casele
ca nimeni
tuturor cretinilor, in vzul femeilor, al fetelor, al copiilor,
a se manifesta nici un fel de ostilitate contra acestei
fie scandalizat,
eiihiii iu care codul penal ar gsi elementele delictului de atentat la bunele
datina aceasta este veche, i
moravuri, ceea ce constituie o dovad
nicidecum tarsa vreunui glume" 4

b.

fr

fr

Tot in Moldova de Anul Xou, in jocul Moului i al Babei interveneau scene Indice dc simulare a posesiei ratate cu glume grele referitoare
la

erotismul senectuii

n sudul Munteniei, piu la nceputul secolului al XX-lea, mutul

din jiHul Cluarilor purta ascuns sub un sor un falus de lemn, cu care
numai in timpul Jocului si numai iu curile gospodriilor mai ngduitoare
simula aratul ritual cu falusul. zgiriind pmintul in cerc. Dei gospodarii

nu mai credeau

In cultura rumni au ptruns prin cetile maritime greceti din Pont i prin colonii romani i unele obiceiuri
erotice care au dinuit la orae i sate, in unele zone ale rii.
.".

asear pe

..Sub ace-tra
mai afl ine figurate o serie de obiecte privind acelai
Mlbfeet, un flagel, vas turifer i vase purttoare de afrodisiaee". Al. Borza,
asemene-a plachete
Consultat; asupra provenienei plachetei, susine
:it oirenUl ca amulete ru mici decoruri de camer in lumea interlop de
[Apulum] -au a bonvivanilor romani (...)".
Iu periferiile oraului
ceva mai mult, oft ,, ademenea obiecte se puneau in sicriul femeilor
profesioniste ale dragostei comercializat*". ..Prezena plachetei la Alba
Iulia intre secolele I I! ale e.n. se datoreto rafinatei civilizaii romane,
5
oare a implantat si in Dacia jm- adepii cultului erotic al lui Bacchus" .

in

acest ritual, gospodinele

zgirietnr, menind noroc

la

aruncau semine de griu

in

grinc*.

Aceste datini arhaice nu par a fi inut de ceea ce iu Balcani, in antigreac mai ales, se petrecea la srbtorile dionisiace, cu proso-

chitatea
{Mifovii

ci mai degrab de cultul fecunditii i fertilitii

refer mereu arheologii in cercetrile lor de teren.

phalogogice.

tnhli, la care se

pmin-

i tradiiile romneti crotogonia se reflect mai ales

exemplu
concludent era dreptul fetei apte de a se mrita'
i
le a refuza pretendentul preferat de prinii ei. supuuindu-1 la o prob
de voinele. Aceasta consta in urcarea pe un aa-zis stilp de nunt"
(un brad inalt dc circa 10 metri, curat de coaj i descepuit, uns eu grn datinile

discret

etic. l'n

289
288

II

r.

Ui

Rime), n virful cruia erau aliniate nsemnele miivlui un smoc de husuim;

(nsemnul dragostei Odele), nframa de dar i plosca cu vin. Ginerele trebuia
dea examenul de voinicic in curtea casei miresei, in faa eelor
elanuri familiale, al fotei i al lui. Dacii ginerele nu putea sa se caere pe sUlpul
ia nsemnele, fata avea dreptul s-1 refuze, cu toate
de nunt" i
preparativele de nuntit. Iar dac ginerele neputincios solicita ajutorul
unui flcu prieten cu el, s-i uduc nsemnele, bineneles cu aprobarea
joace mireasa in locul mirelui in
fotei, atunci flcul avea dreptul
timpul nunii. In acest caz mireasa putea
accepte mina substituciitului,
:

15.

STIH cri

l\\

INTEGRATIV

dou

dac

acceptau .i prinii ei \
ntr-o monografie dezvoltat de etnocoregrafie sint descrise de
Maurico Magre si Hcnry Lyonnet srbtorite erotice i cele mitologice la
greci i la romani, cu influenele lor asupra popoarelor europene, cu unele
implicaii nord-dunrene (in horele rituale de nunta, in cele magicoil

erotice etc.)

Procesul de dezvoltare fireasc a sistemului de mituri i de nchegare

il desvlretc din pliu structura
integrativft.
Din evul mediu timpuriu i pin in evul modern, de la formarea
poporului romn i pin la renaterea lui cultural, mitologia romn ajunge
la nflorirea maxim a dezvoltrii ei. la complexitatea tuturor
sectoarelor
ei de creaie spiritual, astfel incit putem susine
ntregul fond mitologic
anterior se revific, ii precizeaz direcia i sensul imprimat de structura
generativ, la care ne-am referit in partea a treia a lucrrii noastre.
n
asemenea condiii eultural-isiorice *e poate susine far reticene
intre ruct ura generativ i structura integrativ a mitologiei romane
exist o Mrins interdependen si continuitate, interdependen intre
prile constitutive i continuitatea de concepie i viziune tematic si

a mitologici romane

problematic.

Dar continuitatea privit istorie nu nseamn in cultur numai tradiie prin conservare a credinelor, eresurilor, datinilor i ideilor mitice,
ci totodat si inovaia creatoare in spiritul tradiiei si al mitogenezei
permanente, t) mitologie mpietrit in formele i secvenele ei mitogonice este

o oper cultural lichidat, moart. Caracterul peren al oricrei mitologii,

i. in spe, al mitologiei romane, relev permanenta
ei adaptare la condiiile <oeial-istoriee de via dinamic alo comunitii etnice care
a generat- o.
In acest proces de adaptare si readaptare, de modelare i remodelare
a
coninutului i formei, st viabilitatea unei mitologii populare. ns modelarea i rcmodelarea nu sint lipsite de contradicii inerente i conflicte
aparente. Dificultatea oricrei adaptri i readaptri, a oricrei modelri

si n-modelri ine de dialectica logicii

mitologice i a evoluiei mitologiei in
condiii social-ecoiioimce tot mai diferite.

Pentru noi. structura integrativ a mitologici romiine este parte

cea uiiii r'olh.rat, mai e.rpresir, mai concret i mai raloroas. Ea transtigureaza teu<iutiea dramatic a structurii generative intr-o oper epic
vaste Implicaii umane, det se pet rece pe o scen redus la scar naional.
In ansamblul ei, structura integrativ reflect reverberaiile mitice
ale adstratului medieval al mitologiei strvechi autohtone pentru a marca,

<Io

cele din urm, sinteza globul a tuturor aspectelor eseniale ale stratului
ctunl al mitologiei romtie. No referim la cele mai controversate probleme

ale adstratului, provenite din impacturile culturale violente sau lente

intre popoarele din sud-estul ICuropei. cum ar fi influenele, contaminrile
*ji

Colier magic de aur (tip balcrul itrigolulul) din TrjmJIvanlu.

calchierile mitice, pr ivoc.it e

nti

de migraii, c mvieuiri i

m-vUm al mitologiei rotn'ino ne

secven stadia' sistemiHd propriu zis.

Aspectele culturale ale stratului

nfieaz,
290

interese de veci-

secuii: re.

in

esena

lor, tt'tirni

KM

in sensul introducerii unei ordini interne in tematica si problema! ici mitosistumic, in sensul fundamentrii acestei onlini jk* funciunea
logic,
intrinsec, rostuit, n elementelor constitutivi- ale mttofegtet n ali
termeni, prin sistcinic mai nelegem i capacitatea de autoreglai* funcionat a sistemului de mituri in condiiile soeal-culturalc prospere sau vitregi
ale vieii poporulu : roman in istorie.
se fp.ee
in aceast parte consacrat structurii integrative
urmrim, pe cit posibil,
redm, iiitr-o sintez unitar ttrt antecedente
tiinifice i literaturizate, rezultatele investigaiilor stadial-istorice ntreprinse do naintaii notri i de noi inine, atit pentru poporul romn cit

I'WTP.OX!

I.

HOMAX

Aa

pentru ramurile Iui, in msura in care materialele tde teren, arhiv,

muzeu si monografice) rspund suficient solicitrilor cercetrii noastre.
n aceast parte final a lucrrii subliniem ceea ce caracterizeaz
o etnomitologie sincronia, sinergia i sinestezia fenomenelor, faptelor i
elementelor mitice, rolul i valoarea personajelor caracteristice i aciunilor mitice corespunztoare, precum i polivalenta mesajelor succesive ale
mitologiei poporului romn in istoria universal a mitologiilor.
Cele patru mari ncrengturi ale unei mitologii etnice ieite din orice
mitogenez. in fond cele patru faete ale aceleiai abordri mitice (duimo-

erooiogia), reflect, iu convergena lor

anecdotica initopeismului autohton.
Aplicind investigaiei noastre metodologia ititerdiscipliuar a tiinelor social- istorice, din sistemul creia face parte i mitologia, vrem
credem
am desprins din credinele, eresurile, datinile i tradiiile mitice
ale poporala! romn filonul de aur al cugetrii lui mitice, coordonatei- :
permanenele mitologiei lui. toi ceea ce ii
dreptul la uu plus de consi-

nologia, semideologia, deologia

tematic i problematic, fabulaia

deraie cultural din perspectiva spiritualitii

lui istorice.

de activiti

n panteonul roman*' includem pete patru categorii

genuine ale poporum romn :
mitice care emerg din sistemul de mituri
daimonologia, semideologia, deologia i erooiogia.
radical unele de
In realitate, aeeste activiti mitice nu se deosebesc
stracUirn inteconsacrat
partea
din
greit
nelege
putea
altele, cum s-ar
fpturi mitice care au atribuii
grative. Unele activiti sint provocate de
semizei cu atribuii i de
contradictorii : daimoni cu atribuii i de semizei j
invers. Sub un anumit aspect s-ar prea c.
zei ; zeii au atribuii i de eroi, i
universalitatea eroului cu o mie de
teoria lui Josef Campbell referitor la
aceasta la
..s ar prea" deoarece aplicmd teoria
spuveridi-.
Am
este
fete"
ajungem
la acelai
de
noi
enunate
mitice
activiti
de
una din eategoriUe
atribuii i do
lum un exemplu contrar. Unii semizei i zei autheodatmonn
rezultat.
la
daimoni, aceste dou categorii alctuiesc cam ceea ce erau
aceast categorie alctuind
si unii eroi au atribuii de daimoni,

greci

dar

greci.
ceea ce erau herodaimonii i anthropodaimoMi la
fpturile
Cu cit o mitologie coboar mai adine In teorie, cu atu
atribuii. Numai
ncrcate
de
mai
ei
suit
panteonul
mitice care constituie
mate au ajuns la o supermitologiile mai evoluate i. in consecin, mai raf
de fpturi
diviziun* a acticitilor ditine pe categorii i subcategoru

cam

^tt

ajunse Su
noi convine oricrei mitologii etnice
satisfacem
incercm
vedere
punct
de
acest
plenar.
Din
evoluie
faza de
>u
J
extan* mei mitologii romne cit. mai clare i complete.
intervenit discontinuiti i
in plin evoluie iu mitologia romn au
asimide
procesul
paralel
cu
reculuri sub presiunea laicizrii statului,
arhaic local, de srbtori
lare ortodox a unor rituri i ceremonii de cult
pgine" si de personaje mitice reprezentative.

intr m schema noastr,

In expunerea analii ie a materialelor mitice ce
piu in
cunoscute
evoluiei
al
nivel
pin
la
ce
demonstram
dorim
t ce anaun
prezent s a dezvoltat mitologia romn pe drumul ei firesc
din altoiri au mbogit sau srcit coninutul.
...
fpturile m .<<
In panteonul mitologiei romne intr deci toate
cornepi.
rang de daimoni, semidiviniti, diviniti i eroi, care reflect
mitologiei
lume, ea i viziunea realist-fantastic a

J^2npropai| de

Cap* te a? erpi adorate (litiRur. riclallu). Mu/rul .Ic artA populara HA<IAul.

....

rt

popular despre via i

romne ajunse la maturitatea de creaie cultural.

st niet ura
panteonul dac atit de sintetic i unitar m
pnmiti\ oeai. cu
lui mitic a fost nsuit n bun parte de cretinismul
lui in umio
mai mult ontologic decit logic sesizm valoarea supravieuirilor
populare.
culturii
aspecte eseniale ale

Aa

se face

293

DAIMOXOI.OGIA

credinele romnilor, n-a putut s-i fac loc laolalt cu attca spirite, parte
cretine, iar cele mai multe pgineti, pentru o pricin lesne de neles. De
asemenea lipsete i icoana diaeolului, care, prin mrimea ei, ar fi fost o
piedic pentru sintetizarea lesnicioas a celor mai multe din capitolele
acestei cercetri.
diavol, dumanii omului vor rsri mai distinci, ceva
mai luminai, lucru care nu s-ar fi intiraplat dac punea alturi de nnasul lor" *.
precizeze caracterul daimonilor mitici, prezint o sistematizare a fiinelor suprafireti, din care reiese urmtoarea situaie statistic :
4 sint net binefctoare; 4 snt cind binefctoare, cind rufctoare;
34 >int net rufctoare i 4 neutre. Din totalul de 46 de tipuri de fiine
supranaturale, 34 sint rufctoare, plus 4 uneori rufctoare, ceea ce
iii>eamu un procent de 84% pentru fiine rufctoare, $% pentru fiine
binefctoare i 8% pentru fiine suprafireti neutre.
Al doilea studiu al lui Tudor Pamfile * de demonologie literar este
axat pe opera de zavistie general a omului de ctre diarol ajutat de babe.
care sint chiar mai dibace. Zavistia care duce pin Ia crim e urmrit in

Fr

Fr s

1. Istoria
dainumolouiri mitice. Daimonologia pentru noi este
partea mitologiei caro studiaz prefigurrile unor fore supranaturale alo
naturii i reprezentrile lor mitice ca dumani si prieteni ai omului, protomitunlc i miturile lor aproximative, structura lor ideoplastie, caracterele
lor funcionale si semnificaiile lor axiologice.
Pentru lmurirea tuturor acestor aspecte ale <laimonolo<;iei ne propunem sa trecem sintetic in revista iitoricul temei la romni, primele insiiln teoretice, daimonii reprezentaiei pentru mitologia romana, extensiunea
i restringerea daimonologiei mitice sub raport teoretic i raloarea ei cm/:

turul -\*tonc.

n aceast interpretare generat-mitologic daimonologia reprezint,

ordine fireasca, prima treapt in arhitecturii globala a mici mitologii
tnice, temelia ei preistoric, peste care se edific celelalte irepte istorie*
I
semideologia, dcologia i eroologia.
in

riei

Astfel conceputa, daimonologia mitica coboar in retrospectiva

istoin paleolitic, pini Ia superstiiile i credinele difuze stirnite de

pin

floarea forelor calme sau dezlnuite ale naturii fizice, minerale, vegetale i animale. In imaginaia crud, ins infierbintat
a omului preistoric
viata capt proporiile luptei iui ncletate eu forele necunoscute, uriae
i nefaste, considerate permanent potrivnice.
Istoria daimonologiei mitice la romni an- o tradiie scris
care
coboar pin la Dimitrie Cantemir. Acesta trece in revist printre nume
necunoscute ce amintesc de cultul strvechi al Daciei" unele fpturi
daimonice: Stahia. Dracul din vale. Frumoasele, Joimria. Zburtorul,
Mnga. Tricoliciul. Iar In notele referitoare la fiecare nume necunoscut"
lreci/.ez uneori caracterul lor de daimoni, nluci, nimfe,
fpturi ce
pcdi-psesc oamenii, puteri

drceti

etc.

pup Dimitrie Cantemir s-au fcut consemnri disparate despre

fpturi daimonice in manuscrise laice i ecleziastice rmase
in biblioteci.
i" secolul al XfX-lea publicate in pres, in almanahuri si
lucrri de
cuItui

general.

familie, intre

so i

soie, intre

prini i

copii, intro frai, ntre prieteni.

contribuie inedit n domeniul dcmonologiei o aduce Artur Gorovei * din perspectiva deseintecclor. In introducerea consacrat unui vast
studiu comparativ istoric despre credina in existena diavolului. Artur
Gorovei trece in revist lupta dintre politeism i monoteism, transformarea
politeismului in material de studiu demonologie pentru cretinism i
asimilarea de ctre cretinism a credinei in existena i puterea daimonilor
ri numele i rosturile vechilor zei sint nlocuite prin nume de sfini i
martiri, profei i ingeri".
n aceast vast introducere la demonologin mitic popular cretin
relevat de deseinteee inedite, Artur Gorovei nu consacr un capitol special prezentrii genealogice, structurale i funcionale a fpturilor demonice care sint invocate, solicitate, conjurate, blestemate sau ameninate cu
distrugerea in deseinteee pentru rutile, necazurile, bolile i chiar moartea
ce le provoac omenirii. Din analiza special a deseintecclor am desprins
22 de fpturi dtmonice sau duhuri necurate, dup nume, trsturi fizionomice i activiti nocive Avestia, Dinscle, Ielele, solomonari. Joimria,
moroi, moroaiee. Muma Pdurii. Nluca, Potca, Rusaliile, Samca, sfinte,
C)

sfini. strig(ii,strigoaice..^imanele,Ursita,zine,Zburtonil,znieuiznieoaic.
ii chilie
i pe cel al bolilor care alctuiesc prefiLa acest
gurri mitice de tip dtmonic. destul de numeroase de altfel. Cifra lor impre-

s adugm

numr

nociv marcheaz importana pe care I acordat -o

varianta demonologic popular ortodox.
mitic este cea
O alt lucrare care an- contingene eu daimonologia
T
Pentru depistare
a lui V. Eretescu consacrat unor fiine supranaturale
acestora propune o metod unitar de cercetare a legendelor populare
romaneti cu coninut mitologic". Autorul se refer la urmtoarele probleme metodologice: 1) identificarea unor univeisalii" sau trsturi
distinctire" ale fiinelor supranaturale din legende (anume apte tisturi
benefic, antropomorf, gigantic, suprauman, iudiridual, invariabil, ierarhizat
prezena trsturilor o nseamn cu -f-, absena cu ) 2) i stabilirea unor
sionant
poporul

funciunea

lor

daimonologiei

in

rntegrarea problemelor de diiimonologie in unele monografii tematice

folclor sau etnologie incepe cu Simeon Florea Marian
\ care
consacr citeva pagini daimonologiei funerare (strigoilor, pricolicilor,
nntoaselor, ielelor i ierarhiilor iacoUsti).
Tudor Pamfile redac loaz primul studiu pe care U putem califica un
nceput de demonologie mitic 3. Aceast lucrare,
mrturisirile

de etnografie,

dup

din

,.prefa'\ este o parte din mitologia romaneasc". Dumanii

i prietenii omului sunt zmislii in lupta
dintre om si fire"* i alctuiesc

tagma
lipsete

0n lucrrile Iui,

precizeaz c, dintre prietenii omului,

un studiu despre] Dumnezeu, zugrvirii cruia, dup

..fiinelor suprafireti".

,.modele logice"

in

care

se

ncadreze fiinele supranaturale conside-

rate actani.
Stabilind raportul dintre numrul fiinelor supranaturale benefica
raportul] este iu mod hotiit in favoarea fiinelor
malefice [constat
de 10
supranaturale malefice 21 reprezentri mitologice malefice

fa

nn*:

DAIMOXOMMSIA

credinele romnilor, n-a putut sa fac loc laolalt eu atitea spirite, parte
cretine, iar cele mai multe pgineti, pentru o pricin lesne de neles. De
asemenea lipsete i icoana diavolului, care, prin mrimea ei, ar fi fost o
piedic pentru sintetizarea lesnicioas a celor mai multe din capitolele
acestei cercetri.
diavol, dumanii omului vor rsri mai distinci, ceva
mai luminai, lucru care nu s-ar fi intiraplat dac-i punea alturi de nnasul lor" *.
precizeze caracterul daimonilor mitici, prezint o sistematizare a fiinelor suprafireti, din care reiese urmtoarea situaie statistic :
4 sint net binefctoare; 4 sint cind binefctoare, cind rufctoare 9
34 sint net rufctoare i 4 neutre. Din totalul de 46 de tipuri de fiine
supranaturale, 34 sint rufctoare, plus 4 uneori rufctoare, ceea ce
iiiseamn un procent de 84% pentru fiine rufctoare, 8% pentru fiine
binefctoare i 8% pentru fiine suprafireti neutre.
Al doilea studiu al lui Tudor Pamfilc 1 de demonologie literar este
axat pe opera de zavistie general a omului de ctre diavol ajutat de babe,
care sint chiar mai dibace. Zavistia care duce piu Ia crim c urmrit iu
familie, intre so i soie, intre prini i copii, intre frai, intre prieteni.
O contribuie inedit in domeniul demonologiei o aduce Artur Gorovei 4 din perspectiva desentecclor. In introducerea consacrat unui vast
studiu comparativ istoric despre credina n existena diavolului. Artur
Gorovei trece in revist lupta dintre politeism i monoteism, transformarea
politeisrnului iu material de studiu demonologie pentru cretinism i
asimilarea de ctre cretinism a credinei in existena i puterea daimonilor
i

Fr

Fr s

ialmonologiel mitice. Daimonologia pentru noi este

mitologiei care studiaz prefigurrile unor fore supranaturale ale
naturii i reprezentrile lor mitice ca dumani si prieteni ai
omului, protomiturile t miturile lor aproximative, structura lor ideoplastic.
caracterele
lor funcionale i semnificaiile lor axiologice.
Pentru lmurirea tuturor acestor aspecte ale daimonologiei ne propunem
trecem sintetic in revista ittoricul temei ta romni, primele nsiiteoretice, daimonii reprezentaiei pentru
mitologia romn, er tensiunea
*i restringerea daimonologiei mitice sul raport teoretic
l raloarea ei cuiIstoria

I.

ln

tund istoric.

In aceast interpretare general -mitologic daimonologia reprezint,

prima treapt iu arhitect uni globala a unei miiologii
etniei', temelia ei preistorica, peste eue se
edific celelalte repte istorice:
semideologia, dcologia i eroologia.
in ordine fireasca,

Astfel conceputa, daimonologia mitica

riei pinii

paleolitic,

pin

coboar

la superstiiile si

in retrospectiva isto-

credinele difuze stirnite de

teroarea forelor calme sau dezlnuite ale naturii fizice, minerale, vegetale i animale. In imaginaia cruda, insa
infierhintat a omului preistoric
viaa
proporiile luptei lui ncletate cu forele necunoscute, uria.se
i nefaste, considerate permanent potrivnice.

capt

Istoria

coboar

pm

daimonologiei mitice Ia romani are o tradiie scris care

Ia Dimitrie Cantemir. Acesta trece in revista printre ..nume

necunoscute ce amintesc de cultul sirveehi a! Daciei"

unele fpturi
-Stnhia. Dracul din vale. Frumoasele. Joimaria, Zburtorul,
fctnga, Tricoliciul. Tar in notele referitoare
la fiecare nume necunoscut"
precizeaz uneori caracterul lor de daimoni, nluci,
nimfe, fpturi ce
pedepsesc oamenii, puteri drceti etc.
ilaimonice

Dup Dimitrie Cantemir s-au fftc.it consemnri disparate despre

iaplun daimomce iu manuscrise laice i ecleziastice rmase
in biblioteci,
iar in secolul al XlX-lea publicate
in pro*, in almanahuri si lucrri de

cultuia generala.

Integrarea problemelor de daimonologie

ie

<

lutoaselor, ielelor

pagini

daimonologiei

numele i

martiri, profei

nume de

rosturile vechilor zei sint nlocuite prin

i ingeri".

sfini

n aceast vast introducere la demonologin mitic popular cretin

relevat de dtMStntece inedite, Artur Gorovei nu consacr un capitol special prezentrii genealogice, structurale i funcionale a fpturilor demonice care sint invocate, solicitate, conjurate, blestemate sau ameninate cu
distrugerea in descintece pentru rutile, necazurile, bolile i chiar moartea
ce le provoac omenirii. Din analiza special a descintecelor am desprins
22 de fpturi dtmonire sau duhuri necurate, dup nume, trsturi fizionomice i activiti nocive: Avestia. Dinsele. Ielele, solomonari. Joimria,
moroi, moroaice. Muma Pdurii, Nluca. Potca, Rusaliile, Samca, sfinte,

rigoaiee.oimanele, rrsita,ziiie.Zburtonil,zmeuizmeoaicft.
tiebuie
i pe cel al bolilor care alctuiesc prefigurri jnitiee de tip demonic, destul de numeroase de nil fol. Cifra lor impresionant si funciunea lor nociv marcheaz importana pe care a acordat-o
poporul daimonologiei in varianta demonologic popular ortodoxa.
O alt lucrare care arc contingene cu daimonologia mit Irit este cea
a lui C. Eretescu consacrat unor fiine supranaturale 7 Pentru depistarea
acestora propune o ..metod unitar de cercetare a legendelor populare
romneti cu coninut mitologic". Autorul se refet la urmtoarele probleme metodologice: 1) identificarea unor univeisalii" sau trsturi
distinctire" ale fiinelor supianatnrale din legende (anume apte trsturi
benefic, antropomorf, gigantic, suprauman, individual, invariabil, ierarhizat
prezena trsturilor o nseamn cu -f t absena cu
2) i stabilirea unor
)
,.modele logice" in care
sc ncadreze fiinele supranaturale considesfini, st rigoi,
Lfl acest

st

s adugm

numr

unele monografii tematice

Simcon Florea Marian l . care
funerare [strigoilor, pricolicilor,
in

etnografie, folclor sau etnologie ncepe cu

consacri cieva

ri

ierarhiilor diavoleti).

Tudor BjHnfOt red.icteaz& primul studiu pe care

nceput de daimonologie mitici*. Acea-st
lucrare,

dup

putem

califica

un

mrturisirile din

..prefa". e>te ,.o parte din mitologia romneasc".

Dumanii si prietenii omului sunt zmislii
in lupta dintre om i fire" 8 i alctuiesc

rate actani.

taft fiinelor suprafireti". i precizeaz c, dintre prietenii omului,

lipsete [In lucrrile lui, un studiu despre] Dumnezeu, zugrvirii
cruia, dup

Stabilind raportul dintre numrul fiinelor supranaturale benefice

malefice [constat
raportul] este n mod hotiit In favoarea fiinelor
de 10
supranaturale malefice: 21 reprezentri mitologice malefice

294

295

fa

reprezentri mitologice benefice (...), la care se

adaug

8 reprezentri
ontologice deopotriv benefice i malefice i i> justiiare". Ceea ce ndeamn
Oft numrul fiinelor supranaturale malefice se ridica astfel de la UI la 29,
din totalii! de 44 fiine supranaturale studiate. I)e unde se poate susin*
in studiul fiinelor suprafireti predomina cele c ire au caractere de monologice
Tentativa de clasificare a fiinelor supranaturale", dup ('. Eretescu,
re litre mitologia romn numai Ia o daimonotogie parial, extrasa di
legende. In aceast daimonoiogie pariali introduce ..fiine supmnaturalo"
de ordin local, nu general romnesc (htolina Bucovina; -nmuiat, OM
Moldova Netoii in Muscel Maivare Transilvania dana TranClugrul muntelui Transilvania; ntoarea Ignatul - Molsilvania
dova), fapt care denota o reatringere n daimon olog iei mitice la unele fiine
supranaturale nereprezentative .i nesemnificative. Toate aceste fiine
supranaturale nu sint reprezentative i semtdficative pentru daimonologia mitic romneasc deoarece uneori sint numai dublete nominallocale ale altor fpturi d-timonice, mai generale, alteori sint omonimii xau
xinonimii nominat-daimonice rezultate din asimilarea unor superstiii i
credine strine enclavate in corpul folclorului mitic romnesc, in perioada
feudal. n esena lor, daimouii menionai nu au nimic de a face cu concep1

ia i

viziunea daimonic a lumii la romni.

Tn aceste condiii de interpretare a oUimonilor la romni i a riaimonologiei mitice romaneti sc jwnc Intrcliarca: de ce noi vorbim de diimani

i nude demoni, de diimonologic mitic i nu de (^monologic mitic? Ce

acordm termenilor pe carc-i folosim i de ce aceasta distincie?

sensuri

Conceptele de daimon i demon. Primul deriv din cel de

in greaca antic itwemna geniu sau spirit (vizibil sau invizibil,
protector sau distructiv). Termenul daimon in sine este imprecis; polivalena lui il face fluent, ambiguu i disimulant.
se explic de ce in mitologia greac antic daimouii coust it uiau o categorie cuprinztoare de fpt uri
impersonale, asexuate, neutre, care, in anumite condiii, din bune puteau
deveni activ bune sau rele. Daimouii ea fore supranaturale anticipeaz
zeitile si se menin in continuare ca atare, apoi acioneaz ca intermediari intre zei i oameni. Cel posedat de un daimon (geniu sau spirit) era
considerat protejat de zei, pentru
ave: ingeniu. Iar ingeniul eru echivalent cu inspiraia divin. Ingeniul era totodat un bun tckni, uu artist,
care aciona ca un interpus de zei.
Cu timpul, iu mitologia greac termenul de daimon ii precizeaz
valenele magico-mitice pe categorii de fpturi. Daimouii incep
se diferenieze intre ei
dane de fpturi mitice.
se stabilete
se face
intre ei o ierarhie pe grade de reprezentare daimonic. Hangul lor superior
<-ra cel al theodaimoni -lor
OeoSottiiovet;. Imediat sub theodaimoni
se pot
insei ie daimouii de rang uman sau a nthropoda imunii i,
acetia, dnimonii dc rang animal .sau zoodamanii. Theodaimonii erau considerai uu
s P' r u proprii divinitilor, care nu trebuiau confundai cu acoliii
dicini sau mexagerii lor di ei ui anthropodaimonii, un fel de dublu sufletexc al oamenilor.
-ondaimonii*, uu alt tVl de dublu HlfletetO al airfmaWoi
:
Uncie mitologii, printre care t cea romn, consemneaz existena i a unor
daimoni ai plantelor sau phitmlaimoni. Dar aceste concepte mai semnific
i capacitatea zeilor de a se transforma in anthropodaimoni, zoodnimoni i
2.

daimo n, care

Aa

dup

Aa

dup

'

'

Cele patru concepte fundamentale ale daimoiiologiei ani ier greceti

In esena lor, disimulate sau transfigurate drept concepte de baz
in toate mitologiile etnice sud-est emopene i implicit i in concepia i viziunea romaneasca referitoare la spiritele ancestrale". Faptul nu trebuie
fttit grecii antici, cit i daco romnii, in daimone surprind i pentru
nologia lor erau purttorii aceleiai moteniri cult unde iialo europene.
tu mitologia romn spiritele de tip dalmonlc itu o dubl geneza
Ii unele xint crtate de Sefrtat si acceptate dc Frtat pentru a ntrevedea astfel unele ciori ale cieaiei. ntie demiurgii fraterni, dei antagonici, exist totui colaborare in privina petfecttii creaiilor reciproce.
Spiiitelc ancestrale devin astfel instrumente divine cu care se poate
experimentarea clapelor creaiei (cosmogonic, antiopogonic, etnogonie.
erotogonic) i a unor obiective ide cie-.'.ici (antropomorf, soeiomoif.
etnomorf, materiale sau spirituale)
2) altele xint rtznttaiut unti creaii incontiente sau contiente, nevoite
sau intenionate, ale fiicelor oamenilor cu NefftrtatUl sau cu acoliii
le

regsim.

msua

Xefi talului.
Theodaimoni: acioneaz iu virtutea unei preconcepii diri ne a Frtailor, autbropodaimonii, in virtutea unei nclinaii rele insuflate numai
de Nefrtat prin gen it orii lui. De aceea theodaimonii au un rost genei al
prestabilit, iar antliiopodaimonii un ros! particular instabil. Zoodaimonii
si phitoduimonii intr-un fel calchiaz anthropodaimoninmvl.
Phltoduimoiiologincstc ins un caz aparte al daimonologiei. Ne referim
ndeosebi la fptui ile mitice menionate in balade i basme mitice i mai ales
Pdurii. Fetele pdurii, Pdutoiul el-.
iu deacmtece. B vorba dc
Din anthropodaimoni fac parte ua -zisele fpturi necurate, xtrigoii%
moroii si npiridttxii, iar din daimonii zooantropomorfi sau antropomorfi,

Muma

pricolicii

tricolirii.

Daimonologia mitic include studiul a trei categorii de fpturi

daimonico
daimonii creai dc Ncfrtat i tolerai de Frtat. Acetia alctuiesc pletora dc fpturi maligne care populeaz cosmosul, ale cror ruti
:

combtute sau anntate;

daimonii care se ntrupeaz ca oamenii la natere sau in timpul
vieii i care acioneaz si post mortem ca atare i
daimonii rezultai din mpreunarea unor fpturi daimonice (incubii i succubii) cu fpturi umane (femei sau brbai).
La aceste trei categorii de daimoni, in perioada di- cretinare a jx>pomlui roman s-au adtigut daimonii biblici, preluai de cretini, care reprezint ingerii rzvrtii, czui din ceruri pe pmnt si sub pmint. Daimoni
biblici au fost asimilai de cretinismul primitiv dacoromn cu demonii
creai anticipat de Nefrtat n procesul teogenezei.
Reedina celor trei categorii de daimoni. dup concepia arhaic
a romnilor, era ntregul cosmos. n viziunea mitologiei crctinizalc. ingerii
care s-au rzvrtit au rnias suspendai la nivelul dintre cer i pmint, in
vzduh, pc pmint i sub pmint. la care au ajuns in momentul cind s-a
pot

prevenite,

fi

oprit

phitoduitnoiii. Daimouii oameni pot lua, la rindul lor, nfiarea de daimoui-aninialc

invers. Ins niciodat daimonii de oameni, animale sau
plante nu se pot nfia ca theodaimoni.

tm

cderea

Dac

lor.

la cele trei categorii genetice de daimoni. constaDin puzderia de daimoni arhaici, ne propunem
cei care prezint nume proprii, fizionomie precis,

ne ntoarcem

o mare varietate a

lor.

s nfim numai pe
structur tipic i funciune mitic general-romneasc. Pentru a putea
da o imagine global a lor, ne referim la daimonii corespunztori aspectelor
elementelor vieii cosmice i social -umane.
297

n istoria mitologic a autohtonilor, prin contact direct

i uneori prin
convieuiri* CU unele popoare migratoare pe teritoriul Daciei
preistorice
i al Daciei istorice, precum i prin vecinti ndelungi cu altele,
dacoromnii au inclus, de voie de nevoie, in daimonologia autohtona
unii daimoni care exprimau sarcini i valene mitice strine.
se face ci treptat
in substratul dairaonologiei mitice la structura omogen
a daco romnilor
s au adugat elemente i aspecte daimonologice alogene sau
eterogene.
Aceste adaosuri treptate au ncrcat, au reduplicat si triplat cu nume,
reprezentri, structuri, funciuni si caicnfc noi daimonii locali, ingrosind
aatfel fondul dnimonologici autohtone. In situaia data, iu loc ea sub-

Aa

stratul daimonologie
rmin relativ constant sau sa* dispar nbuit
de aluviuni strine, a crescut peste msur, ajungind la o form exorbitant in era noastr, cind se poate vorbi, in deplin cunotin, de un
enorm adstrat dai monologic- medieval. Creterea iu faza de maxim incorporare si asimilare a sufocat daimonologia U*al. antreniud totodat si eres-

ferea

numrului de

eroi salvatori si prin ei stratul eroologic al mitologiei

romne.
Aportul elementelor dai monologici mitice eterogene a avut si un alt
efect, a cobori! in parte nivelul mitologiei romne Ia demonologie,
furmii
depftfH J istoricete de mult de mitologia autohton, imediat dup
perioada
etoogeneiei daco-rotuanc, i mai ales dup otnogeneza romn, iu
seco-

IV V

lele

e.n.

Ceea ce nseamn
nia, peste poporul

c migrnla popoarelor curoasiatice

romn

in

Dacoroma-

deja format, a restrins procesul de organizare

sooial-slatal i prin aceasta implii it proc -ui spiritual
do
viaa cultural. .Mitologia daco-romau s-a transformat iu aceast; perioad,
in mitologie romn, Mitologia daco-roraan restructurata
materiali.

Ie

ia

a dus pe de-o

lupa paralel pentru vieuire i supravieuire cu mitoIoia daimonologic euroasiatic i pe de alta cu angelologia si hagiologia
cretin,
parte o

in plina

Dar i cretinismul arhaic In Daconmiania s-a luptat cu mitolo-ia

oaimonologic euroasiatic a popoarelor inignitoare. Sub raport daimonologie, ciutinismul a suferit deci i el influene puternice
de structur i
funciune popular. Superstiiile steti (pgiuc") le tolereaz partiai,
apoi le combate violent i cu persoveroni, iar in cele din
urm le asimiaUrc- In P erl *"l* d maxim expansiune, secolele
v SS

ajunge

la

alctuirea unei mitologii cretine nedefinite ritual, insa

romn, iu care un rol important il deine daimono'

paralela cu mitologia
logia

mitic.
Pentru a surprinde

in

esena

ei

daimouologia autohton trebuie

consideraie riluri'e de apropriai ne sau apotropaice prin

caro de-a
lungul timpului romanul a crezut necesar
stimuleze activitatea fast
Pe
HffaSt* a ,,airaoni,or **** PMtt? de mitologia

Tu*hl2\
.

ntrucit un

daimon poate

deci

binefctor sau

viaa

oamenilor.

clarificm daimonii dup domeniul de activitate si

ce-1 exercit in cosmos, pe Terra i in

rufctor

In expunerea noastr considerm

daimonii mitici trebuie abordai
semantic, prin structura lor (ideativ-constitutiv sau morfologic), funcional, prin mitologia lor (magico-religioas i mitiec-etica), axiologic (prin
reverberaii :irtisticc). Conform acestor criterii, daimouologia mitic romn
nu poale fi studiat numai in baza unui gen folcloric, cu coninui mitologie,
ci din perspectiva celor opt
genuri folclorice contingente mitului i
anume 1) a superstiiilor; ^) a credinelor; 3 a riturilor; -i) a colindelor
;>) a legendelor; ti) a baladelor; 7) a povestirilor i 8) a paremiilor.
Informaiile obinute din aceste opt surse de folclor mitic trebuie Confruntate
omologate si coroborate in labele sinteiice paralele.
:

i. in cele din urina, nu trebuie s desconsiderm faptul c posedm

dubl daimonologie mitic, una arhaic i una popular cretina. A doua
form de daimonologie preia din prima cu nume. structuri i funciuni

culturale reprezentri mitice, pe care le valorific in sensul concepiei religioase proprii despre via i lume, la nivelul culturii populare. Ceea ce
reprezint desigur un impediment in plus pentru schiarea unei daiiuouologii mitice de tip arhaic si apoi tradiional Ia romni. Acest raport al
dai monologici mitice cietine il vom numi convenional demonologie, pentru
a mana astfel diferenele paralele de concepie la care ne referim.
Prin
daimonologie nelegem deci tratarea daimonilor din perspectiva mitologiei
arhaice sau tradiionale, iar prin demonologie tratarea numai a demonilor
din perspectiva religiei cretine predominante de rit ortodox. In partea
final a daimonologiei mitice vom insera si unele referine i consideraii
despre demonologia mitic cretin, care totui face parte integrant din
cultura romna ca mitologic paralel celei populare.

'

ascensiune social-istoric.

v-vui,

ncercm
rolul

devin

ru

alte mprejurri bun, chiar excesiv

de bun,
trara intre daimonii ri
buni.
vom

in

anumite mprejurri

in

nu vom

face o distincie arbii

i
nfia in ipostazele care le caracterizeaz activitatea, nu care sint accidentale.
.i ntrucit daimonologia
cons ituie un capitol extrem de bogat, nu vom
cuteza sa
cu toptanul puzderia de daimoni, cu nume, fizionomii
multiple, structuri i func-

nfim

iuni extrem de variate. ncrctura nu no-ar

convinge mai mult de "importana tor mitic, ci ar ngreuna lucrarea noastr cu
un balast
inutil.

daimouolouiei. - Daimonologia
3. Obiectivele
se refer la dou
nivele ontologice 1) al omului de rind i al magicianului care Ie concepe si
crede in ele i 2) al omului de tiin caro Ie consider teme de cercetare,
de analiz, clasificare i interpretare tiinific.
:

Oamenii de rind

magicienii din paleoliticul superior au atribuit

faptelor filo- i zoosociale caracterul unor fore
supranaturale, imperscnale, imprevizibile i invizibile, care prin teroarea
lor au dominat viaa piua Ia nceputul erei noastre. Aceste fenomene i
fapte mitice nu pol fi nelese, interpretate, dominate sau anulate decit
de cei iniiai sau supradotai, care la rndul lor sint considerai supranaturali. Cercetrile de paleontologie mitic general au dus la constatarea
o asemenea fora supranatural universal valabil este mana.

fenomenelor naturii

si

Ca entitate mitica, primar, mana a fost considerat prezent, dup

mitologitii paleontologi, in toate elementele naturii cosmogeografice i
in toate regnurile naturii, raleomitologii au calificat-o drept entitate mitic.
un fel de nsufleire impersonal a elementelor naturii fizice, biofizice fi
sociale i au integrat-o teoretic intr-o explicaie numit mai apoi animatism. Prima reprezentare animatist, mana anticipeaz personificarea
antropomorf a elementelor naturii i calificarea lor drept fiine spirituale,
cu o via proprie i un destin istoric diferit de al oamenilor, ins legat
indisolubil de destinul uman. Peutiu animism, sufletul era un dublu al
corpului, care avea un caracter antropomorf (fantoma, stafia, nluca),
dar i un caracter zoomorf, uneori de tip metensomatozic (pasarea sufletului).
1

299

In privina manei, consideraii iniial un panaceu manie animatist,

am fost ntreprinse, incidental sau programul, studii de pateoetnologic, do
oameni de tiin strini *, care au considerat-o prima intuiie mitic a
sacrului.
in paleofolclorul romanesc au fost cerUnele credine despre
1

man

10
cetate si teoretizate de Gh. Pavelescu
Gh. Pavelescu considera mana o idee obscura i vag, abstract i general, care la romni desemneaz o for ce intervine in viaa pasiorai i
agricol. Este LideeaJ cea mai generala ca extensiune geografic [la ronini]
i iu acelai timp mai caracteristic pentru gindirca magici [a romanilor]"",
elan ali termeni, este entitatea mitic cea mai veche i totodat cea mai
borat in ritologia mitic primar la romni.
Definiia manei ineepe cu descrierea valenelor" ei o valen negativ (distructiv) i alta pozitiv (constructiv, adic fertilizatoare i
conservatoare). Exemplific uceastA dubl valen prin citeva soiuri do
A griului, a holdei, a bucatelor (cimpului), a laptelui, a albinelor.
Importante sint riturile de obinere i conservare ale manei pozitive,
n ean- intr credinele i practicile ocazionale contra vrjitoarelor, precum
si srbtorile consacrate manei faste sau nefaste. O asemenea srbtoare
este Singeorzul. Analizeaz practicile referitoare! prezena sacrului"
in man. Semnificative ii par practicile magice peutru imbelugarea manei
<furtul i transferul de man).
care ne fac
o
Din cele relatate reies citeva constatri despre
aceste conconsiderm un preconcept daimonologic de tip animalist.
ttat&ri, ne referim la caracterele manei, din expunerea Iui Gh. Pavelescu
cit i de
1) mana ca agent spiritual (folosit sau combtut atit de profani,
iniiai prin neprihnire i sacrali tate) poate fi furat sau distrus de vrjitori. Cunoaterea calitilor ei i a riturilor de conservare implic ins descifrarea legilor ci de producere (legea contingenei, a analogiei, a contrastului)
2) mana ca substan actir infrit cu orice form de micare in
natur i .i, mana ea personificri mitica a unei fore considerate supraGh. Pavelescu, mana posed adesea si nsuiri omeneti;
uman.
se I&tacctc in pdure, adoarme n cimp de flori, se sperie de ameninrile
magicianului". Referitor la acest caracter, Gh. Pavelescu ii nsuete
expresia lip I. Ksscrtier ,3 dup rare mana este o matierc dame' caro
capt un corp, un subiect, un suport" 13
Prin ultimele dou caractere ale ei, cel dc substanf activ i de personificare mitic, mana capt valene animiste predaimonice, anticipind
astfel reprezentrile personale in daimonologia mitic a romnilor.
n ipostaza antropomorf, mana depete ideea de entitate spiritual,
devenind o anima corporal a unui fenomen sau fapt natural. n animism,
sufletul" ca substan primordial i esenial a vieii capt independen
de aciune in tot ceea ce il leag de corp.
Animismul antropomorfizeaz fenomenele i faptele naturale, atribuindu-le micare, simire i, ceea ce e mai important, chiar gindire. De
aici piu la spiritele morilor (umbre, fantome, stafii, strigoi i moroi), ca
i pin la ineubi yi succub (daimoni propriu-zii) nu mai e deeit un pas.
Prin raportare la spirite ancestrale i reprezentrile lor antropomorfe
intrm in domeniul fpturilor mitice de ordin daimonic.
.

man

man
Dup

Dup

Mana i

daimonolouia.
Trecerea de la forele supranaturale de
tipul manei la forele supranaturale de tipul daimonului propriu-zis marcheaz trecerea de la aniraatism Ia animism, ceea ce semnifica o evoluie
t.

in concepia i viziunea daimonologic a poporului roman. Aceasta trecere

treptat are loc, cum am constatat in capitolul consacrat ..mitologiei
sau
morii", prin reprezentarea daimonic a unor mori, care au fost in
foarte buni sau foarte ri, ale cror suflete poat-mort cm au cptat un caracau protejat familia, neamul, comunitatea
ter sacral puternic pentru
au persecutat i inspimntat
steasc, ca uniti et nosociale, sau pentru
aceleai uniti el nosociale.
schiam atita cit
Dintre daimonii antropomorfi ne propunem
este necesar sub ra|>ort mitologic : strigoii, moroii i spiridusii.
n romn termenul strigoi provine din latin, de la striga, caro
nseamn bufni, fermectoare, duh necurat. Striga ii striga noaptea
Dimitrie
numele sau chema pe nume pe cei ce vroia s-i piard.
Cantemir". striga provine de la cuvintul grecesc orpiv^r, care inseamn
azi [1714?] in Moldova acelai lucru ca i la romni striga, adic o vrjitoare btrin rare prin puterea ei drceasc omoar, nu se tie cum, pe
copiii uou-nseui. .Superstiia este foarte rspindit mai ales la transila suferi de vreo
vneni, cci ci zic c, atit cit umbl striga, copiii,
Uial mai iiiaiiite, sint gsii in leagn Tia suflare" 11. Mitonimul striga

via

Dup

fr

este probabil indo-european.

consemnare-a lui Dimitrie Cantemir, intilnim iu secolul al
XtX-lea iu presa zilnic i revistele gencral-culturule din Transilvania.
Moldova si Muntenia, nenumrate relatri despre strigoi si strigoism,
metode magice de prezervare impotriva lor si chiar metode iulministr.it ive
1
sint urmfrite de strigoi *.
de aprare a persoanelor ce credeau
Referine tiinifice despre strigoi la romni intilnim i in opera lui

Dup

Theodor Hurada 17

de strigoi e general Ia ramura dacoromn

macedoromni, iar cel de vampir la meglenoromni.
Strigoii sint fpturi mitice sexuale de ordin inferior, care joac un rol
important in daimonologia romn, Cui unitarul romnesc menioneaz
lon soiuri de strigoi asa-zisul strigoi viu" si strigoi mort", mai precis,
<>m-xtrigoi i mort-strigoi. Deosebirea intre aceste dou soiuri de strigoi ine
dc proveniena lot, de structura malign i capacitatea de a face ru omului.

Dup

:i

dinsul. termenul

la

provine strigoi din natere sau diutr-o via convertit la daiAnufi progenitura unui strigoi sau strigoaice.
mite indicaii i semne eoi |H>rale i fiziopsihice marcheaz ftul- strigoi :
.dac. la natere e al aptelea prunc de acelai sex, dac se nate cu
pe cap pe care ftul o mninc indat, dac un picior e cu copit, dac prul
fr pe ea. In timpul
v rocovan i ira spinrii e terminat printr-o coad cu
vieii copilul se dezvolt repede, e puternic, ru, chinuie i omoar animastrimb. Matur,
lele, simte plcere s fie maliios minte, inal, furii, jur

Omul

monism. Din natere poate

ci

dup

dup

dup

via i

Strigoii mai provin in

pereche-a. dac Ia moartea acestora
cu ali lunatici Sn via.

din fraii lunatici crora le-a murit

fost desfrii de mori i "nfrii

nu au

oamenii-strigoi in via duceau o existen nocturn. La

Se credea
miezul nopii, dup primul cintec al cocoilor iu ceruri", in timpul somnului, le ieea sufletul pe gur i sub nfiarea unei umbre umane cutreierau

301

300

dup
dup rut-

den
coad,
aspectul general de spin.
cunoate
ochii insingerai i
liie (dinii canini sint proemineni),
ile pe care le face. Strigoaicele se nasc la fel ca strigoii, se cunosc dup.
aceleai semne, ins sint mult mai rele. Unele strigoaice se transform in
vrjitoare.

strigoiul se

pustietile tatlui au K o*pod.-:rii!e rudelor,

vreinflof I egmY.teniI,.r i
faeean cterelo 1,.
prin minte
pometmUe, luau taaSXeloV
s.
laptelui spurcau finti nil-, strigau pe
nu.',.,., speriau si
pbeSrtnSuSu
l,*un. ^turnau lucrurile a curii? ,i
car
..e.ntare a COOOflor ... ceruri" (la eintatori)
sufletul oamenilor-., ri-.i
ntorcea
trupul caro dormea butean. In timpul /Mei
..inul-Mri

bmwi

atu

r.

"fM^uT
'

dueea anune de

0C

,.(

',.i

ce a CUI in timpul ,'.

,i
au"

dae-i

ainuser cleai ii nsemnaser chipul prin vreun

semn
*W<INtoOl-iyU la ...icul n..p,ii,in dusul easei lor sau
raspmi.. se ddeau de t re. ori peste cap i se
transformau

.ndn,zr.r.

,.

....^

M "7 H
WWW,

pdure,

la'

in 0 ,f.ftr"'

oamtm-lup,. oamem-nutrefi. Atfd ntruchipai

drumurilor dintre sate. mgurilor i prundisului
'"''

ddeau

UrcoaJo

apelor, lizierelor

se ineau de rele. l'neori tacalecau

pe toiego vrjite, pe mturi
iau ch.ar pd, m,nlrr, pentru a cutreiera in Iun,;
si-n lai lumm ,
pentru a poci pe dumanii lor sau pe cri bJnuii a
dumni
Anual oamemi-strigoi se ntruneau trei nopi llt f-un
fel de fwlr.
ijrtpnrgice: in noaptea dc ,/ Tondrr, dc ,/
dc
/,,,
0
De
sin Toadcr oamcnu-atngoi se transformau
in ci, rf, *f 2W/,r (un fel ,1,centaur. cuc cutrc.erau seztorile pentru a
pedepsi pe fetele si femei c
care nu c respectau sArbatoarea. Atunci femeile
ascundeau furcile, twSS.
furculiele razboiulu. de esut, greblele si grapele
ca
nu lc strpung,
s,

'

GZ

0mtm

ele caii .S.ntouderulul. De (fa

oam. nii-strigoi ncingeau
n jurul turlelor rimate dc biserici i sarabande
in cimitire
nupmt.de pustii !)< sin Ceorge pe Xumlele Beteat strigoii

eu

hol

arri,

i^suT

si

moroii

,,

cra

tu.au conclavun. Impotnva sarabandelor

trectorii zgiriau pe irtriim
cercur, mag, ( e. in care intrau ca
se apere .Ic puterea I.Tr malc
1
S,.,.audrc, oan.eni,-s,ri,,,i cutreierau
capriciu casele oamc o r
r
s
<"
ungind toate intn.riU"
,u i'^r7T.". !','r H.
'" '"^"i"'!"*"
'
' """ ri i " (1 """ vasele cu cura in jos.
sar
k r ' l
Kpre
,
ajutor strigoilor <-..
intre i case si s-i poevvei ...
S(, "inificativ categorie
do strif"'T' -'y."
.l
',"<"" Kra u '" ll 'P 1 ti - a demoni malefici, indiferent

Ma

Pmu

TV

c'*
l

dup

'

de

n'ov
,lm ." nm "" dJ"<""
nioniei

Zic de\em. Ittigol prin moarte.

"^-"'.i -irigoi

sau din ,,

"n

<II"1 ">arte se transform*

automa, inrr
mr-" nr"<l<>
S
fffl de cazul
la
nu IT.,,",,*
l
/'nffeiMf. n concepia mitic mortnl-strigoi deine
o
r
putere
demon.c mai mare declt a avut-o in via ca om-strigoi
S ,nBO
rons, rva " fizionomia uman nedescompus
*
i mor.
mi.,. ie"^!;
" "! ,e3! ,l n P " pn " RS " ,i '"'P'"'''*' <e de ci si
transfor. :., f,
!
1 ""
>??.'. >u slbatice, igabondan noapt.,,
pin la
c?n
" V'"
"npmi-tnBoi morii-strigni erau extrem de
' ;' '
ral. Ab.n.u
..."

'

'

,-

'

>

'':

"u

ch a alo
cnmr
de unor
,m;

spaim

poceau. -In!..,!,, n

Prietenilor

'-

si

vecinilor,

porso:uu' necunoscute.

30
cainU'loi-

'"monii dc

Kr"'?Cil " *" s P <lllriU

nn^wii

lli?0i

c " n ?-? t , u
.

"l tf'.rile

pe care

Ie

-i

aveau la

terestre. n aceste DOpl

rtiMiri de |^dur>, si fceau hore arrirm- s;cu aarabmuU
noaptea sf. Ani dwfJ} urau nireaK-.i lor mfttestzfa daimonk-. ndeosebi in
mpotriva strigoilor. Povesdrei oam i nii luau maHuri preventive de agrare
folclodoi di Dtidll0(li
,irU- despre ... <mM:\ mtupte ;tii c<itistitllil <> tuA

literaturii popuhire. ca i

literaturii culte,

cutreierau satele i
n timpul anului strigoii i strigoaicele, iluj ce
mAturi i furci, se alctuiau
hI riii- .iu unelte de meUat, dc spat jji grpat.
drumurilor sau la hotarele satelor,
in "rupe rivale care mergeau in crucile
unde se tx'itcau intre ele sau cu alte Tapturi daimonice care bintiuan aceste

....

locuri cousaicrate.

0
?i sUi SO aicel<
precdere in anumite zile din an:
Am.l'v !!
n {1 n0nvU X Sf: Vnsile) de sf hfotffhc i
de 8f. Andrei. n
L
t
nopi se stringeau in locuri pustii, la biserici ruinate, n lumi-

tnntn
n
i
toate aceste

"'

'

302

...

""^in iiidmonoiogia morii la romni, moroii sint fpturi infernale ce

provin din pruncii care, dupA credina stniveche, au murit iu wndiii anormale (naterea de-a-ndaratdea, mimarea ciei, inbvsma in scutece. necarea
ereilina ortodoxii, pruncii c;ire nu au
n .v,jinV lu scldat ere.) sau, dup
de gradul doi, care i$i cliintdesc
Joat iMtezafi. Moroii sint un Jrt de sUigoi
comaruri.
"parimti in timpul somnului. ndeosebi mamele, cu
De aceea tac parte din categoria demonilor numii dc latini tncui*. Ca
chlnuie in somn,
inenbi se abat noaptea la casele iu care. s-au nscut i
lor, le in-\bui risuiinVosebi, pe fostele lor imune. Se ay.za pe pieptul
prin-ipid sint chuir ei,
si le fac su aiba comarc, in care subiectul
il
.\
,

iute de a

muri ca prunci.

Din aceast
zoonntropnmnrfi.
5. Daiiionii nntropnz.ooraorfi i
Prioolicinl. dupft Diinltri
ca'egorie fac parte pricolicii (fc.u priculicii).
loup-garou: ei cred c;l oamenii
Cftntemir, ..are ncebi neles ca la francezi
oft isi nsuesc intr-atit
se pol schimba in lupi i in ftlte fia-re dc prndii
atit oamenii, cit i dobitoacele .
fircii aecstoi-a, incit bc reped i sfilc
Canteinir. s-au scris despre pricolici citeva studii de lip

Dupft D.
aspecte in
micromonografie, care din punct de ve:lere mitologic uduo noi
r
e " noa
altft infft^iare a strigoilor",
.|!
m 1 pamfiie considera pricolicii ,.o a.lic
sirigoi zoomorfi, nite
i ii arept .strigoii intrupai m animale",
oameni-lupi
fantome dc animale. Dc obicei pricolicii sint nfiri de
moroiul, emu cu
citul
cu
strigoiul,
eind
cu
confundat
deci
Pricoliciul cuc
tricoliciul. cind cu alte animale divine, ins malefice.
Artur Gurovei, care considera
O dubla definiie a pricoliciului o
monuint, in chip dc animal
pricoliciul iutii un mort care iese adesea din
ru oamenilor. In acest caz
malefic (lup. ciine slbatic, hien), pentru a face

muinc

iiiariuieaoireoelui, caro
trebuie confundat cu un roztor de
(Myoxus avellananus), alunar
alune in pduri, numit chiar priculici"
grup de
*an pis". Dar il considera i po al noulea frate dintr-un
confundat cu circolacul
frai lunatici; in acest caz pricoliciul nu trebuie
jum41a bulgari vurkolaku J, care este o fptur daiinonic

nu

,i-

......

Intre strigoi i alte fpluri daimonice (pricolici, tncohci t vircolaci)

>-au fAcut i se fac a>nfu:ii de structura fi fu nefiine mitic. Asupra acestor
contuzii vom reveni la locul cuvenit.
Tot un fel dc strigoi erau considerai i mon-u. termen indo-europe.m
tot vis oribil" ; rui
vi* oribil" ; slavi mura
(comun ia albanezi tnora
kikimora; francezi cauchemar ; iu vechea engleza marnt : in germana modicmaras; iu cehi'i murama;
vil v mithr; la genuiini mara, mahr; in lituaniana
moroiul *e ncadreaz in familia
in latina mor*: in rus mora). Ca demon,
cvhiv spirite cari- iu Grecia antic se numeau Ephialtcs si Satrrt*. la celi

nou

jumuteom -

303

consideraia strveche, vircolaeul

urc in cer, pcntni a
clin soare, provocind astfel eclipse. Pricoliciul nu trebuie
confundat nici eu tricoHciul. care, cum vom constata ndat, este uneori
omologat, nu identificat, cu o alta fptur dalmonic din aceeai famiuV.
nfiarea pricoliciului, ca i temperamentul si caracterul lui aint
zooant ropomorfc. Uneori poart cap de om pe trup de lup, alteori cap de
lup pr trup de om. n prima ipostaza reprezint figurarea inonstruoasA a unei
pscudometanioifoze, in a doua ipostaza figureaz carnasierul n starea lui
demonic. E un daimoti care acioneaz numai noaptea, iu pustieti, pduri
neumblate i rscruci de drumuii intre sate. Din oau*M firii lui murdar.i a lirAnirii lui cu animale bolnave sau cadavre este considerat purt t->r
dc boli. iMiletiie si epidemii. Viua lui este limitatA irAiete tn mede
puin, cit un lup. Dac pricoliciul este desdaimonizat. atunci poate trai
normal o via de om. S- credea c mpotriva puterii daimonice a pric>liciulni se putea folosi o iarb rozacre caie crete in pduri in locurile unde
un r,m malefic sau un lup. dindu-se noaptea de trei ori peste cap. se translat** lup- Dttpfi

mugea

din luna sau

form

in pricolici.

Numele

acestei ierbi este ..coada pricoliciului' 1 (Aninctis

silvestris).

Tot din categoria daimonilor antropoznomorfi sau zoinintropomorfi far

parte si tricolicii (sau tticulicii), al eror nume e de origine greac (Opi;.

Tpix^ pAr i M/az = lup), cure inseamn om cm

i provine d intr-un lunatic. In credina iiopulur tricolicii

pr

de lup pe ti
progeniturile unor lupi fantastici sau lupi infernali care se incrucisaserA cu femei ce
aveau comare senzuale, n pduri, sau lupoaice fantastice sau ivferna'e
care se incrueiascrA cu >rbai in aceleai condiii nocturne i silvestre.
Tricolicii umblau nAuci in nopile cu lunA pun, carnasieri posedai de
oen.onismui distrugerii a tot ceea ce cmc viu. S firii i.cau indoMbi ou
minjii din hergheliile <. ie ltecau pe dealuri cu finee, insa cmd mineau
minji re transfcnr.au in minji-!vpi
pentru a uev. ra hergheliile din
care proveneau.
Din cauza triplei lor naturi carnasiere (uman-cainasieic. canin-carnasiere i catalin-cainnsuie) tricolicii au fost considerai instrumente
daimonice ale unei dirinitfi chtonice de lip lykantropic, a cArei transsimbolizare aparine romanilor.

emu

Tudor Tamfile compara

rifei,

infiusirile" tricoliciului

cu nsuirile

Joim-

fAcind confuzii intre categoriile lorJ mitice.

l^intre fpturile daimonologice de lip antropomorf i uneori zoomorf

face parte spiriduul. Bl este un dainmn domestic, in general benefic, cairo
Iu anumite mprejurri poate fi malefic. Echivalent la polonezi eu tpirjftuek sau shsatj la slovaci cu skriatok, la cehi cu skrietek. Anca Irina lonescii1 *

consider
termenii slavi ai spiriduului sut de influena german, venind
de la teutonul vechi Serat (in germana modern Schrat, Schratc), car
nseamn duh al vilor i pdurilor" i se obine la fel ca si spiriduul
la romAni. Spiriduul se numete IMilit la maghiari, cT&txeio la 'grecii
moderni.

Spiriduul omologat cu un daimon mic, un drcuor. este da fel de

homunculus *>. intre daimonologia mitica romn i alchimia medievali,
in privina spiriduului, nu exist deeit vagi analogii. IIomunculus-\\\ eale
un omule artificial", pe eind spiriduul este un omule miniatural. El atu
o via limitat. Omologarea cu un drcuor se face iK'ntru puterea daimonic. Spiriduul convcitctc rul in bine i invers. In superstiiologiul
popular spiriduul putea fi obinut printr-un procedeu magic, de vrjitorii
304

i de oamenii de rittd, care credeau in rostul i puterea lui.

oamenii de rnd il obim-au prin acelai procedeu, dar l foloseau pentru scopuri diferite. Luau un ou prsit de la o puic neagr care
a ouat nainte de l'ale cu 9 zile i il cloecuu la subioar. Yn noaptea I*aprofesioniti, dar

Vrjitorii

si

eind >e einta nvierea, cel ce il clocea trebuia

spun : .,i al meu a
%
\ \ Spiriduul lua atunci fonna unui omule de-o chtoapfl, sau a unui
arpe mic, MU a unei gini mici. Iar i o form nevzut, iu care eaa prezena i se simea prin alingeiea acestuia de obiecte, prin risul lui chicit
i dese oapte n utechea stpinului lui. Numai Ia solicitarea stpinului se
f**a vzut. Al im t'mp cit era hrnit bine cu miere, muz de nucA si alte
zburde prin
finee alese, eulcat intr-uu vas de lut curat si lsat uneori
cas, stpinul lui ii putea cere aft-l ndeplineasc orice dorin. Vrjitorii le
cereau
le ndeplineasc aciuni pe care ei nu le puteau indeplini.iar oamenii de lind FA* le pitieure bani, bijuterii, animale, proprieti i alte satisfacii.
Daturile spiriduului erau fcimccatc odat folosite, consumate, instriuate,
se ntorceau napoi, ca prin minune, la cel care lc*a solicitat. Viaa i
putem spiriduului nu erau nelimitate a Se curmau eind stApinul abuza de
puterea lor sau eind nu-i mai ngrijea cum trebuie. Atunci din daimon benefic spiriduul devenea malefic
putea atrage asupra stpinului i a casei lui
toate nenorocirile posibile. In acest caz stpinul lui (vrjitorul sau omul
de rtnd) recuigea la un rn* apotmpaic combinat cu un fii de distrugere, l
lega intr-o basma, il ucidea i il vindea astfel pe dou pnde, sau il ngropa
intr-un loc spurcat. Altfel sufletul stpinului lui dup moarte Intra iu
posesia spiriduului, care il chinuia ndoit de cil a fost el chinuit in via.
Aceste dou tipuri de daimoni antropomorfi si daimoui antropozoomorfi (sau zcoaniropomorfi) puteau fi desdaimonizate prin rituri spwtale.
Desdaimonizana strigoilor se nmiete desutrigoin, a moroilor desu.otoire,
a pricolicilor dtspiicalire si a triCoHcfloT destrieolire.
Distrugerea dairnonismului malefic a urmrit
prentimpine i prezeive iu via sau dup moarte chinurile i dramele pe care aceti daimoui le
telui,

nviat

provocau

sau

in familiile lor

iu

comunitatea

lor

steasc.

Dcsstrigoirea prezint dou faze: una preventir i una curativa. In

legtuiA cu disstrigoirta preventiv, rrjitoarele satelor aplicau femeilor
tttfptt pentru a le reda fecunditatea, sau celor care erau nsrcinatei pentru
!
u-t 1 1~. talixmane-coii&i numite popular
brii- alt
copiii !;i
t

<

Irigrilor.

Tnlismaue aniidrmnmce.
Nicolaescu-Plopor a descoperit
ascminea baiere ale strigoiului". Alctuirea unui asemenea baier
i ritul foVsirii mpotriva strigoiului este o operaie m3gico-mttic Femeile care don au f aihe copii se sftuiau cu vrjitoarea [satului] (
.) Femeia
internat trebuia s aduc nou obiecte diferite de fier, complet uzate,
ins obligat
fier de plug, lan, cheie etc.
le gseasc la intimplaie
ti.

j.utiu

Ateste obiecte erau ncredinate unui meter fierar in virst, care lua
din fiecare o bucat, din care furea brelocuri ce imitau obiectele gsite
(lopeic, secer, urubelni, secure, cheie, rztoare etc). Confecionarea
trebuia
tie pentru **e lucreaz.
se fac noaptea, pe tcute, i nici
le confecioneze [brelocurile] dezbrcat, gol.
Uneori fierarul trebuia
In loc de plat primea un pui negru, care era numit cap negru. Amuleta
[astfel confecionat] era vrjit. Vrjitoarea introducea amuleta intr-un
vas nou de lut, cu un fluture de noapte numit striga. Vrjitoarea rostea
incantaia Fiare, de eind v-arn alctuit/ nu ai fcut nici o munc / acum
cutai / de a spa lot pmintul/
dau o munc anume, / de-a merge

305

ca <i aducei pentru (...) [numele femeii] / copilul dorii / cu Rene lungi, /
cu gura" plina de miere . Femeia purta briul amulet in jurul taliei pinii la
(rimele simptome de ns&rcinarc i (uneori) chiar pin la naterea copilu1
Mine brelocurile pentru a ndeprta piritele rele" *.
ui (
.) Atunci fcea
imlut
colierul
descoperit
la
susine
intre
Nieolaescu-Plopor
ca
C.
24 i haierele.
Silvaniei \n 1787 In Transilvania i studiat de Artur Haberlandt
strigoiului descoperite de d inimi in trei localiti (din Oltenia i Muntenia)
tipologic, de origine magieo-ritual i de arie
exiti o tripl legtura
.

de difuziune geografic.

imlaul Silvaniei descoperit in 1787, ca si cele descope1939, provenind in*a din 1010, au antecedente care istoricete
coboar pina In epoca La Time. Ceea ce inseamna o continuitate remarcabil. Dei Iraierele-amulete descoperite aparin la trei epoci istorice diferite,
ele |>ot constitui verigile aceluiai lan de credine, datini i tradiii culturalIstorice. Diferena de materiale i de tehnica a Bgurarii intre cuierul de la
Simlid Silvaniei i colierele olteneti se datoresc : 1) olanei sociale creia
Colierul de la

rite

in

dparn amuletele i 2) figurinelor antropomorfe ale viitorilor copii", cu

cap farl pir. fra. indicaia sexului si rarii alte detalii morfologice ceea
ce nseamn CS posesoarea ..fcea apel la venirea pe lume a copilului filra
a preciza

sexul*'.

mam

de a na<jte
strA veche C;1 brhil strigoiului prezerva pe
im ..<-opil-strigoi" ine deci do ritul prerentiv al desstrigoirii. Simeon Florea
Marian se referea la un rit criptic similar, insa curativ, practicat in cerc
dezgropare, decarestrins de iniiai, prin de*strigoirea unui cadavru
pitare i punerea capului in sicriu [cu faa In jos], pentru a nu se mai scula

Credina

din

mori i

face

ru celor vii *.

Charles

iMOfet

descrie

un

nit rit criptio

unor animale domestice moarte, considerate moroi.

Desmoroirea animalelor moarte se mcea tot prin decapitare, incinerarea
-capetelor i ngroparea oaselor calcinate i a cenusoi in locuri ascunse
curativ, insa al desmoroirii

Baicrcle ttrtgoiulul,

7.

Decapitarea poslsepulcral.

du P 4

N.

l'lop*or.

Contrariu,

daimonii buni erau invo-

prin rituri de solicitare sau de mulumire. Cu toate ci daimonii buni au

ale comunitii steti,
fost considerai genii protectoare ale spiei de neam

cai

306

se aplica i lor uneori ritul decapitrii post-sopulcr.de, ins ou alt rost

inagico-mitie. n acest caz decapitarea avea loc la apte ani. prin exhumri
ritual? mai ales toamna (intre postul sintei Marii i lsatul de sec (ie Crciun) -.i numai simbta,
prinz, inaiule de apusul soarelui. Kxhumarea
era public, la ea participau rudele mortului i preoii satului i rar curioii
satului. Exhumarea putea fi i.
mplct, cind se cxlmma separat numai
craniul, sau complet, cind se exhuma scheletul ntreg.
craniul nu
era dezarticulat de schelet prin procesul normal de descompunere cadaveric a articulaiilor), atunci se smulgea sau se tiau eartilagiile cu o
secure. Craniul desprins de schelet sau cu scheletul inireg se
de
pamint
se spla cu rin ro^n, simbolul vieii eterne, analog pudrrii cu
ocru rofu la scheletele descarnate din preistorie pentru a fi apoi inhumate.
li

dup

Dac

cura

Se nvelea intr-un tergar de podoab i se aeza iu biseric sub icoana

Maicii Domnului sau sub un lumnrar inform de coroan. Aici, in noaptea
de simbta spre duminic dimineaa era privegheat i l>ocit de rude.
liturghia de duminic se fcea slujba celei de-a doua inmormintri
acelai ritual ca al primei inmormintri. Dacii craniul era al unui om considerat a fi fost ru in via, se ngropa cu faa in jos, dac era al unul om
considerat a fi fost bun in via, se ingropa cu faa in sus. n cazul al doilea
se fceau pomenile cuvenite peste mormint : un coco viu. un miel vin etc.

Dup
dup

pe mormint un blid cu fructe, un pom de poman cu psri ale sufletului

(un fel de prjituri atirnate n ramuri), un colac, fructe si vin.
.Veast " doua inmormintare a unui OU care
fnst bun awa HM
la 7 ani i reprezenta un rit de consacrare a spiritului decedatului ca geniu
protector al gintei, al spiei de neam sau al comunitii steti. Sub rajnirt
mitologic, ritul celei de-a doua inmormintri la romani era formal asemntor cu ritul protoslav descris de Evel Gas pari ni =*, insa cu un rost mitic
deosebit, de consacrare a celui decedat ca geniu protector.
Decapitarea post-sepulcral, urmat de a doua inmormintare a resturilor corpului celor considerai demoni ri .sau demoni buni, ine de habi;t

tatul trac

nord-dunrean i coboar probabil pin

in

neolitic.

n aceste

condiii se poate afirma

decapitarea post-sepulcral este un substitut
daimonologic al cultului craniului decapitat, oare, la rindul lui, face parte
din cultul general al craniului. In iconografia referitoare la cultul Cabirilor 27 se menioneaz grija deosebit a celor doi frai Cabiri pentru capul
decapitat al celui de-al treilea frate. Capul celui de-al treilea frate. nfurat
intr-un tergar, era transportat la poalele Muntelui Sacru
acolo inhuraat
in secret, cu un ceremonial funerar atribuit semizeilor sau eroilor mitici.

8. Xumele popular al demonului. Cind discutm despre daimoni

ne gndim la acele fpturi mitice inferioare care se intilnesc in mai toatedomeniile de activitate ale cosmosului, ale Terrei i ale vieii umane. Activitatea dual a daimonilor, benefic sau malefic, e prezent n ceea ce

numim

Dac

realitatea mitic.
ar fi
prezentm in acest capitol toate
fpturile daimonice cunoscute, ar nsemna
reducem mitologia la prima
parte din tematica ei esenial. Se poate pune ntrebarea de ce nu operm
aceast reducere. Din motive de ontologie mitic. Kxistena daimonilor este
legatA inevitabil de opera divin a Frtailor, a ilivinitUor n subordine
acestora, a eroilor i a oamenilor. Nu no permitem
rsturnm ordinea
mitologici a justificrii existenei i aciunii daimonUor fcindu-i factori
principali i rspunztori de tot ce se petrece in cosmos, de care depinde
activitatea senudivinitilor, divinitilor i eroilor mitici. Daimonii sint
semidiriniti mitice ce depind de destinul cosmosului i, ceea ce este mal

308

Aa

important, de destinul omului.

se face
prezena lor In mai toate
sectoarele de activitate uman, chiar cind acetia urmresc
mpiedice
sau
degradeze pe om, 11 remodeleaz ontologie i-1 face s-i domine
slbiciunile.

n capitolele consacrate fiecrui compartiment de activitate divin

y.m uman vom latILoJ puzderii de daimoni, unii mai sofisticai deeit alii,
care ins repet la puterea n rostul dai monism ului n mitogoniile menionate
se face
descoperim prezena lor activ n toate coclaurile
de noi.
cosmosului i vgunile pmintului, i chiar subpmintului. Dar daimonii
se intilnesc i in activitile omului: agricultur, pstorit, pescuit,
apicultur, vintoaro, minerit, gospodrie, cas. biseric, cimitir, mormint,
rscruci etc.

Aa

Integrat n marile retigii universaliste,

cptat un sens peiorativ de demon,

iionul a

ndeosebi in cretinism,

fptur mitic

ai-

inferioar, iar

/laimonismul de demonism, o concepie magico-religioas referitoare la

-j>ii irele-inMrumente ale corupiei, perdiici, huzurului, promiscuitii, in
lupta mpotriva religiei i riturile acesteia.
Dup noi, deosebirea intre daimoni i demoni const in primul rind
in structura i caracterul acestor fpturi mitice
daimonii sint fpturi bivalente, care exprim un dualism convertibil intre cei doi poli ai lui, o dedublare ontologic, specific fratrocraiei deminrgice a Frtatului i Nefrtatulni. Caracterul daimonului reflect antinomiile prin polisemii i totodat
conciliaii. De areon ei H >1 fi cind buni cind ri,
ca prin aceasta
ajung la un monism irezolut. n ambele cazuri, buntatea sau rutatea
lor e cluzit de principii morale opuse, nu exclusive. Dc aceea ei mai mult
inspir, protejeaz i dinamizeaz viaa omului, rar provoac indiferen,
dezechilibru. In schimb, demonii sint fpturi monovalcnte care exprim*
o singur structur ontologic, specific naturii lor maligne, ce promoveaz
rul infirmitatea, lx>ala, suferina i chiar moartea. Demonul nu are
scrupule in aciunea lui. Singura divinitate in caro crede e Ncfrtatul
combate monoteismul religios cretin. In alt sens, monoteismului >"cfrtatului se opune dualismul Fn aiului. Din unele activiti ale lui poate
rezulta binele nu ins contient, ci din incapacitatea de a sesiza rostul adine
al vieii in cosmos. Criteriile lui sint antimorale cultiv viciile mpotriva
:

fr

virtuilor.

Dar deosebirea esenial const mai ales in libertatea de aciune

daimonii acioneaz in cadrul unei liberti concepute in spiritul ordinii
i creaiei demiurgilor cosmici, pe cind demonii in spiritul anarhiei, dezordinii, distrugerii a tot ceea ce a fost creat do Frtat.
Demonologia i-a extins sfera de la studiul daimonilor conciliani
la demonii antitetici, indiferent de confesiunea cretin, mahomedan etc.
In contextul demonologiei au fost inclui deci, pe ling vechii daimoni
mitici, crora li s-au atribuit alto caliti i metamorfoze mitice, si demonii
creai de confesiunea religioas dominant in stat. Demonii devin fpturi
suprafireti, exclusiviste, naturi eminamente negative, distructive, impu-

dice, maligne.
astfel in competiie cu mitologia arhaic
cu angelologla i hagiografia religiei cretine ortodoxe.
n demonologia mitic ortodox, Sefrtatul este preluat, transfigurat
i adaptat teomahiei cretine, devenind astfel reprezentantul unicei puteri
a rului in lume, mpotriva cruia cretinismul duce o lupt de exterminare.
Ceea ce nseamn
monoteismul cretin i impune principiile cu argumen-

Demonologia mitic intr

autohton

309

tele dualismului gencral-uman.

Aa

se face
Nefrtatul este proclamat
implicat de mitologia cretina in conformitate cu religia de stat drept
cpetenia demonismului in lume. Omologat cu Iidzebut, Cpetenia diavolilor din Noul Testament, cu Lucifer, cpetenia ngerilor czui in pac.it, i
cu Satana (acuzatorul) din Vechiul Testament, Nefrtatul devine zeiil
ntunericului". Diavolul (prin excelena diabolos, adic calomniatorul").
Noi vom folosi in prezentarea demonologiei mitice ortodoxe pentru Nefrtatul rernodelat mitic numele de Satana.

Nefilrtatul in metamorfoza Satanei este imaterial, invizibil, omniprezent. In antropomorfozele lui rare se nfieaz ca un brbat in toat
firea, nalt, voinic, cu privire scinteietoare, eu rul rocovan, cu lobii
frontali nmugurii de cornie, cu aripi care filfiie ntuneric in jurul lor.
In mitologia cretin reprezint ipostaza Sefrtatului frmintat de nostalgia paradisului pierdut, de orcanele cerului i nurorile cosmice, fremtincl
de trdarea lui fratern, de negurile spirituale i zavistia ce o treneaz
blestemat, fiind totodat exponentul unei noi mitologii in
intr-o

via

versiune confesional ortodox.

Numai gindind la instpinirea pierdut a cerurilor

i pminlului,

la

nlocuirea Frtatului, Nefrtatul s-a prbuit in hu, cu cetele lui ngereti, n cderea lui vijelioas, care i-a strfulgerat o clipit mintea, s-au

umplut vzduhurile, pmintul. apele i subpmintul de ngeri czui, nnegrii de dud i spaim, de smoala topit i fumul ei negrit. Frtatul, in
buntatea lui fratern, a oprit cderea cind Nefrtatul a ajuns in inima,
fierbinte a pmintului. n ipostaza Iui de cpetenie a demonilor, Nefrtatul
eompleit de ur s-a prefcut in Satana, i ngerii lui in diavoli. Odat
oprit cderea ngerilor, acetia au rmas suspendai la nivelele cosmicii terestre la care au ajuns. La aceste nivele au continuat s-i duc de
imperiul lui Satana e pretutindeni
atunci existena. Ceea ce nseamn
i nicieri n cosmos i ie pmnt. -Aa se face
demonii activeaz pe cont
propriu in opera lor de dezagregare i distrugere n creaiei rmase in stcombat cu arme
p ini rea Frtatului. Jar Satana (Acuzatorul) continu
noi ceea ce el gindete
este impostura creatoare a Frtatului.
n inima pmintului, n grab Satana a nceput s-i zideasc Iadul,
o cetate dorit inexpugnabil pentru teomahie, care a ieit numai o hrubft

strbtut

n toate ascensiunile lui in ceruri i pe pmint. Satana s-a strecurat

prin Grliciul pmintului (care se afl undeva in Carpaii vulcanici) ca un
virlej de Vintoase, nsoit de escorta Iui de arhedemoni i diavoli.
Unii oameni invocau sprijinul Satanei in liturghii diavoleti", susinute do uu fel de preitene numite crjrtnifc, la altare p'igiue", ascunse
in vguni i in peteri. Hronografele vechi pomenesc de crjetnife care,
dupft Tudor Pamfile, rint motenitoarele nelepciunii magice a sibilelor.

ntr-un studiu m sacra t numelui dracului In rumneto, G. Pascu *

trece in revist SJ de nume (apelative, metaforice, eufemistica) menionate
de poporul roman In demon >logia lui mitici, de ordin arhaic i de ordin
cretin. G. P.iscu consider aceste nume date
diferitele nsuiri pe
cere li le atribuie poporul", dar si
diferitele reprezentri teratoraorfe
pe eaM le iau in activitatea lor.

dup

dup

Dup

originea lexic a numelor am ajuns la urmtoarea mteroftatistic. Din analiza celor 82 de nume, la care s-ar mai putea aduga
nc circa 8 nume, deci in total 90 reiese urmtoarea situaie :

MM

Ir

'rlilnrn niiiurlor

(micrmtntUtlcd)

DACE LATINE SLAVE DIVERSE TOTAL

infect, ntunecoas,

dup

Gatartail,
altele, Sarsail. Acesta a devenit arhedemon (similar lui
arheaugclos), cpetenia demonilor ntrupai in ceata zmeilor. De aici ii
vine l numele: Craiul zmeilor".

numflr

35

30

prownte

.<%

38,8%

33.3%

S:ib raportul structurii

00
23,3% =99.80%
21

i al

caracterelor mitice, la cale 82 -*> 3 fpturi

ce denot perraiuena
caractere mitice in demonologia mitici romn;

demotriee, situaia i schimb proporia, ceea

unor structuri

magm incandescent i neguri pesticare miun toate fpturile teratologice

de

leniale, de urlete i vaiete, in

create de Nefrtat, prin care acesta infirm n cosmogonie opera divin
a fratelui lui, Frtatul. Iadul devine astfel centrul infernisrii Cosmosului.

Tbl

Conform mitologiei populare cretine, Satana nu a ieit din cetatea

Iadul, decit n citeva mprejurri excepionale. De
ori s-a urcat
in ceruri, iutii in Gradina Raiului, travestit in balaur, pentru a ademeni pe
primii oameni care stteau acolo linitii i fericii.
doua oar pentru a
fura podoabele Raiului, veritabile nsemne ale puterii divine a lui Dumnezeu.
treia oar s-a urcat numai pe pmnt pentru a ncheia un contract
de cumprare a sufletului Iui Adam si al urmailor acestuia, in schimbul
instpinirii pmintului arid pentru cultivarea bucatelor de care oamenii
aveau nevoie
patra oar s-a urcat iar pe pmint, pentru a Seduce pe

DACE

ilr

tiriicturl

jl

rar jc! ere mitic*

(ralcrostatlsUc)

LATINE SLAVE DIVERSE

TOTAL

dou

lui,

num&r

35

30

15

procente

38.83;

33,3%

10.6%

10

=90
=99.80%

copil infernal, cu apte capete", copil pe care Adam

ndat /lup natere. Iar a cincea oar s-a urcat tot pe pmint,
pentru a so mpreuna cu Muma Pdurii metamorfozat in fecioar extrem
de frumoas, cu care a avut un copil pe care 1-a numit, dup_ unele legende,

Eva, cu care a avut un

1-a decapitat

310

Cum constatm

din nou din niicroatatistloa noastr, predomin

caracterele mitice dace i in al doilea riud structurile
i caracterele latine, in ambele cazuri numele slave trec pe plinul al doilea,
iar structurile l caracterele diverse trec pe planul al treilea. Ceea ce
nseamn
fondul dac (sau daco-latin) deine intiletatea. Alicrostatistica
noastr s-ar putea
nu fie edificatoare. Numele slave reprezint, in
parte, unele infiltraii mitologice in perioada do convieuire romno-slav
si, in parte, efectul nlocuirii de nume autohtone cu nume slave in perioada
intii structurile

311

dominrii

limbii slavone in bisericii

a luptei bisericeti ini|>otrivu supra..diavoleti" in limba romana.

Din aceste numiri se poate desprinde funciunea ierarhic a diavolilor, fiine spirituale, invizibile, sexuale i muritoare. Numai pmlifieit.K ea
lor uimitoare scap demonii de la pieire, cci pier cu nemiluita n participarea lor In teomahie. Dogma religioasa referitoare la .-piritele rele menioneaz ca diavolii sini ngerii lui Satana". Tradiia mitic cretin
susine
moartea a intrat in lume prin pizma i cderea diavolilor ro
Satana a organizat ngerii negri iu cete. si ierarhii diavoleti
iu
vzduh pe vameii vzduhului", pe pmint duhurile teriomorje t in ape
\

jefuirilor mitice

/.ist-

si

pginc" sau

diavolii acvatici.

Din analiza lexical a numelor populare date diavolilor, cons.atit:

muli termeni slavi care au intrat in liml>a romn pe trei ci 1) prin
influene lingvistice reciproce in perionda convieuirii romno-slave
:

prin intermediul limbii slavone in care se oficia slujba rcligioa.* >i

prin miele secte religioase. n lupta ci, biserica cretin de rit ortodox ft
folosit mpotriva rmielor pginc" de mentalitate : anatema, blasfi mia,
dar i apelative, eufemisme sau metafore care calificau pe diavoli drept
instrumente ale Satanei.
2)

:j)

Numirile slavone nu au slavizat ins caracterul mitic autohton al

acestor fpturi demonice, in primul rind pentru
atit daimouologia
autohton, cit i aceea slavon antecrestin aveau un fond mitologic
comun, cel indo- european, i. in al doilea rind. pentru
fpturile athonice de factur indo-eiiropcan s-au detaat, nainte de contactul cu
slavii, de masa indo-european, au cptat individual ilate i personalitate
mitic proprie ecosistemului carpatic, deci o amprent aparinind poporului romn. Cum limba slavon din biseric nu a slavizat poporul roman,
nici denumii ile slave sau unele altoiuri metamorflce slave Imprimate
vechilor daimoni nu au slavizat daimouologia mitic romn. E, in ali
termeni, o situaie similan'i cu daimonologia slav, care, cu toate influenele
asiatice survenite in timpul marilor migraii mongoloide, a rmas slav,
in structura i expresia ei mitologic.
Iconografia sacr a diavolului reprezentat in frescele interioare din
naos i pronaos, sau exterioare din pridvor sau murii expui intemperiilor
la bisericile de
si mnstirile (ndeosebi moldoveneti), ca i Iconografia Inic a crilor apocrife, a ceasloavelor i pravilelor mimate, ca i a
litografiilor populare, reprezint pe diavol ca chiop (claudicat) i diform
;
negru, acoperit cu pr, cu ochii roif-scinteictori, cu coarne l cu copite" n .
Profilul spiritual general al diavolului aduce cu al unui om mic la
suflet, prost, viclean i ptima. Utzr ineunu descrie astfel profilul
spiritual al diavolului dup basmele romane : in ciuda puterilor sal
magice, necuratul trece [in popor] drept tipul prostului i tirapitului" .
Numai aa se poate explica cum femeile metere", moaele si vrjitoarele
dein puteri nelimitate asupra diavolului, intrebuinindu-I in activitilci incursiunile lor ca animal de povar. De altfel, dup o expresiune popular, dracul e calul babelor". Plin puterea lui magic
diavolul se poate
preface in orice artare sau fptur, afar de oaie, albin i arici. Necuratul
nu sc poate preface in oni>, pentru
oaia e blagoslovit i cind se oolefl
i face cruce cu piciorul", in arici pentru
ariciul e sfetnicul lui
Dumnezeu" i nici in albin pentru
albina e sluga Iui Dumnezeu".
G. Pascu, paralel cu semautismelc luate iu consideraie, descrie,
nfirile lui. Pentru
diavolul este mic este numit Micuftd, Michiduf^

Ctnu.

ntunecatul.
Sichiduf. ChidufA; pentru
e negru e numit
Xegril, Murgit; pentru
are coad e numii Codea. Codil, ncuiatul,
C'Mtu/rra; pentru
are coarne: Cornca, Cor noroiul, 1 nronwratul ; pentru
e chiop Chiopul, Cel cu un picior. Tirtie piciorul : pentru
are ochii
roii
Siugeriul. Rocatul; pentru
poart tichie: Tichiui, Aghiu;
llidache. Frumosul din umbr etc. locaurile lor
pentru
e mit
nun-

teti siut tainiele, vgunile, pustietile, mlatinile.

Cele S'2 de nume romneti nlc dracului n-levate de (. Pateu plus
:ilte , deci in total !M), aduc preioase indicaii in privina ierarhiei demo-

concepia mitic cretin imputar. Cum vom constata, ierarhia

demonilor mitici ne va face s nelegem >e dc-o parte unele aspecte acum
depite ale concepiei steti despre viaa i moarte, in trecutul poporului
rom&&, i pe de alt parte rolul copleitor al credinei in diavol, in viaa
siU-.ise iu aceast perioad.
nilor iu

nivelul cosmic de aciune. Demonii

9. Categoriile de dembn
nivelul cosmic la care au rmas
m- mpart iniial in trei mari categorii
.-UFpendai iu cderea lor din cer, caic constituie de fapt mediul lor propice de activitate: rzduhul. pminlul (cu munii, pdurile, apele) i 8U h-

dup

dup

ar

c
c

Spaimele demonic*-, de Mlhu Yulenncu.

'

Categoria cea mai important pentru demonologia mitic

poputarfl cretin este aceea a demonilor subpmtntcni, in care sc afl
cetatea Satanei sau Iadul si cetile unor fpturi psou do demoni ce zmei
/almititul.

312

11 1

de pe asa-xlsul Cellalt trtm. n Iad locuiesc: Satana, Aripile Satanri,

Ttpilr Iadului i Tartorii dracilvr, Mamoarca sau Marna dracilor, Arhedemonii (un fel de arhangheli infernali) si demonii mruni, care alctuiesc
oastea infernala. I>up oaste vin rindaH Iadului, apoi fpturile care sint
curierii ntre Iad i demonii de la celelalte nivele i medii de activitate
demonic. Peutru a nelege pin unde s-a ajun* cu clasificarea ierarhica
a unei singure specii de demoni vom da un exemplu. Dintre Aripile Satanei

mai vestite prin activitatea lor sint Avestia i Irodiadcle. Simeon Florea
.Marian susine
Avestia sau Samca sau Spurcata este in fond un nger
ntunecos, cel mai viclean i mai periculos dintre toate spiritele necurat.-,
care dup unii are 19, iar
alii 24 de numiri i tot atitea
ia
sine"". nfiarea frecvent a Avestiei e dc bat rin in ..pielea goal,
cu ochii sticloi, cu iele pin la genunchi, cu prul capului pin la clciie,
ea unghiile ca secerile" M , cu patru picioare, cu
de urs mbrcate" *.
n aceast nfiare grotesc, antitetic, persist elemente din legenda
minunilor sfintului Sisoe" descoperit dc B. P. Hasdeu i comentat de
Moscs Gaster :e , in care se spune despre Avestia
e un duh necurat
cu ochii ca stelele, cu miinile de foc. cu unghiile ca secerile i cu prul pinv
3?
la clci"
Ca duh necurat, Avestia se arat femeilor ngreunate, mai
ales cind acestea se afl pe patul naterii, i nu numai
le inspimint,

dup

ruti

arhanghelul Mihail, dup o lupt

pentru nelegiuirile ei naintea
tronului lui Satana, care o privete neputincios. La vremea de apoi va fi
eliberata dc Searaoschi i va nate pe Antihrist, participtnd la distrugerea
pmiitului i a speei umane.
Dintre arhedemoni mai cunoscui sint Vniit. printele indr-iilor,
nscut de Muma Pdurii metasi Sarsail. ..eel asemenea lui Satana"
morfozat imr-o fecioani frumoas care s-a mpreunat cu Satana. VniilS
patnmul vrjitorilor si al solomonarilor. Ca androgin provoac dublu
.-nzualism. Incit la incest, la depravare i la sodomii. Sarsail e cpetenia
demonilor care stirnesc la paroxism trtifia i nelciunea. n aceast ca11
litate e numit ..craiul zmeilor" i ..cpetenia pricolicilor

O legend apocrif relateaz

cosmic eu Mamarca. a ininuit-o

in iad

pr

frmiut, le tortureaz i le smintete, aa c ceie mai

multe dintre dinsele sau mor mai nainte de a fi apucat s nasc sau rnim
schimonosite i neputincioase". Avestia sau Samca personific totodat

ci

totodat

le si

frigurile

si fierbinelile de care sint cuprinse mai ales femeile cele

slftlinoage in timpul naterii" 3. In aceast postur. Avestia sau Samca se
mai numete si Jtul, Rutatea copiilor. Spasm. Se arat noaptea femeilor
si copiilor metamorfozat iu insecte i animale, numai
ca oaie, HfH i
porumbel nu se poate arta" 39 pentru
acestea sint animale sfinte.

nou

Itodiailele (fiicele coiupte ale Iui Iiod),

la numr, apar de
asemenea ea duhuri diabolice, opuse scinfimilor, cu care Satana se ridica
in lume ca un virtej nprasnic.

Dintre drcoaice, cea mai vestit este Mamarca. Numele pare ci

deriv din termenul semit Mamona, zeul belugului si luxuriei Ia sirienii
atitici. al crui sens primordial persist i n termenul Mamornita.
un.
alt

nume

al

Mamarcii.

Ovid Densusianu

scrie

Mamora

sau Marmorocul (...) e desigur

schimbat din Mamona, din care s-a putut deriva Mamonoi, ambele forme
aprind ling altele designind duhuri necurate care mluc pocitura (pentru
care exista i un duh ru numit Potca. care pocete). Tot ea un derivat
din Mamona. alterat iari, trebuie privit Mamul'oaica. alturi de Mani",
lanu, cldn reiese si mai clar din context de diavoli, de
diavoloaiee, de
mamulani. de momuloaice . Cit despre Mamornifoi, ce apare alturi de
Mamornif (...), i el ar putea fi explicat din Mamona cum amindou.
formele le gsim in deseintccele din Teleorman, putem presupune
Mamorma a rezultat din contopirea lui Mamona cu bulg. Magjosinca
vrjitoare. K greu de presupus
ar avea vreo legtur cu numele insectei
Mamornic"". Ca deintoare a unei pri din atributele mamonice,
analoage celor proserpinice. Mamarca este totodat mama tuturor dru:

eilor", ..nevasta lui Scaraoschi"

Iadului, se

me

afirm

i stpina

Iadului". Iar ea

c -

stpin a

c Mamarca deine atribute similare Persefonei i

liliacul de noapte, trandafirul

slbatic

314

rou" i

anuspata dracului"'.

roase
\u1cnc*cu.

Nii arc ntltca rnllnl sa

dc spQlmo, d* Mllm

se poate vorbi de cultitl diavolului in evul mediu la

celor relatate in occident. Totui anumite indicii
n n tiebuie desconsiderate. Intii. paremiologia roman consemneaz unele
nclinaii care relev oviala in faa puterii demonice. Komnul spune:
eu
..f-te frate cu dracul pin treci puntea", cu Dumnezeu nainte >
<hacu! napoi", din cind in cind o nchinare la diavol nu stric etc.

n ce

msur

rom ui I Nu

In

msura

315

O foi mu de cult al diavolului o profesau vrjitoarele, in descinteeelf

considerate de O. Sulescu inmuri idolatre", in care se evoca puterea
lor nefast. Evocrile i invocrile diavolilor se fceau in locuri consacrat'
i/< mani* mului : rscruci prsite, hotare tic moi? steasc, biserici ruinate
si in timp consacrat, pe lun, cu unelte magice si de cele mai multe ori in
pielea goal. Vrjitoarele fceau din 7 in 7 ani pelerinaje secrete ii
anumite coclauri ale munilor Itetezatul, (odeanul si Ceahlul peiitni

eegetal e rezultatul unei vrji, urgii, blestem, ce nceteaz de ndat ce

basmul
trece termenul final". Acesta este cazul ciclului femeii -planta din
mitic Fata din dafin descris de Lax* ineanu
Iu aceast situaie tipic plantele sint posedate de demoni si semidiviniti rele. E vorba indeosebi de aa-zisclc zne rele (Ielele, lusaliile.
Pdurii, Fetele pdurii) si de sinii ri (Tatl Pdurii, Pduroiut

Muma

Nil nit uri

Srbtorile diavoleti"
nopi

se

ineau

iu zile nelegiuite

i mai

erau cele in cure aciunea

ales

ii

demonic

se
desfoar pentru oameni nelegiuii. Iar nopile nelegiuite, prin piziiuirea oamenilor nelegiuii cu demoni de ranguri inferioare. Tot diavoleti
erau considerate i unele srbtori calendaristice, care se desfurau
ziua dup ritualul ortodox i noaptea dup ritualul demonic. Acesta este
cazul nopii de sin Toadcr" 42 si nopii de sint Andrei**".
Cultul demonic avea loc noaptea in aceste dou srbtori diavoleti,
cind se dezlnuiau dansuri walpurgice si orgii, iar cultul autidemoiiie
in zilele acestor dou .srlxtori. Dar cultul demonic avea loc i de Anul
2*foQ i de Rusalii. Era menionat in aa -zisele pravile de fcut"', iar
cultul antidemonie in pravilele de desfcut" (farmecele, vrjile, pocirile,
ndrcirile). Cultul demonic era reluat in sptmina neagr", care de
fapt inna dup Duminica Tomei, considerat propice pentru asemenea,
pine t iei. Cine se ntea in Nptmilia neagr era neiiorocos, putea deveni
in via un om ru, rufctor sau posedat de demoni, iar cine murea,
in aceast sptinin era ..ntunecat pe lumea cealalt", ndie devenea
nelegiuite. Zilele nelegiuite

diavol.
10. I'pturi iatromitiec.
(
u itudiul bolilor la roiuui in perspeccategorii de oameni de ftttnfi :
tiva supcr.sliiologiului s-au ocupat
folcloritii i medicii. Folcloritii au studiat bolile din perspectiva medicinii
magice, iar medicii bolile din perspectiva folclorului medical. Dei punctele
de vedere sint diferite, materialul e unul >i acelai pentiu ambele disci-

dou

pline.

lYntruuputca surprinde aspectul i caracterele mitologice ale Idolilor

i, prin aceste, pentru a determina specificul i valoarea fpturilor tatromiticecare reprezint bolile iu mitologia roman, se impune si constatam
cum era considerat boala iu trecut, de medicina magic si iu consecin
de folclorul medical? Cile feluri de boli erau nchipuite de fiecare din
aceste intcrdisciplinc etnologice?
criteriile medicinii magice, lxiala era considerat o tulburare
parial sau total a corpului unei fpturi pmiiiteti, datorit unor fore?
supranaturale, unui demon sau semidiviniti. dac nu chiar divinitate
rea, dar si bun, n anumite scopuri, cmc riuuiii de vzut in cele ce urmeaz. Cum fpturi pmiiiteti pot fi tot ceea ee -e nate. trie?' i
moare, medeftta magic si folclorul medical elasific boUlc
structura
biopatog.-nic a acestor fpturi, in general, in boli de plante, de animale

Dup

dup

i de

oameni.

Vraciul,

ilc

UUttl VulcAncscu.

care
care reacioneaz numai cind li se descoper planta secret in
o dezdemonizeze
si pe care oamenii ncearc
o dezdemonizeze, atunci
cu rituri de purificare, iar dac nu au apucat
o mbolnvesc si o prsesc. Planta se chinuiete, linjete. ii cad frunzele
i mugurii, se usuc rdcinile i moare. Plantele se pot mbolnvi i
pirjodin cauza unor blesteme divine sau umane, prin moi ni re, mnare.
ale unor fplire, fulgerare. De asemenea plantele care sint metamorfoze
de o divinitate si ispesc un timp
turi umane care au greit in via
cu atit
definit greeala lor, se pot imbolnei de o boal omeneasc, care e
mai grav cu cit e mai complicat. Atunci sufer fptura metamorfozat

ele.),

s-au

ncuibat de nevoie,

dup

Holile de plante,
criterii magice, se datoresc unor spirite rele
oare intr in plante, sub coaja sau in corpul crora se ascund, fiind ui
rite de spiritele bune care vor
le pedepseasc pentru relele pe care le-au

m-

produs oamenilor saji chiar lor. Spiritele rele care se ncuibeaz in plante,
m vagi condiii Icomahice. nu trebuie confundate cu unele ,jtt*t [bune
care] rezid temporar iu plante (arbori, fructe)", a cror metamorfoz
316

fa

planteUoam'nt se comport
se face
in plant i planta-\emint.
uneori ca oameni, alteori ca plante; ca oameni vorbesc i sufer; ca.

Aa

317

plante act ionicii altfel. Sub cerul deschis

,1c Anul Nou, de p ilS ii si.ii .1..
rlc * <MI,m ' nl vor tw iMlr( - le
P li>ajul oamenilor. In aceste
!!
JSii im-
1
nH'le limbajul plantelor. In con,,IlllU'' |, ,M,m,ni
prin trosnind crcilor, freamtul
fr. u r L r
'nic d r R ,jmm,i "prtierca
1
parfumului propriu
>
li
in anul din
jur Unele plante, cum e mtrguna, cltoresc
in vie.
i'^''''r;'ib>idcdc^
in seimul), bolile animalelor i oamenilor
pot fi transmise plantelor. Tehnica
mrtf/i.rt
transmitere a bolilor de la oameni la
plante e mai dezvoltat
dceit aceea Ir transmitere dc la animale la
plante. In cazul oamenilor:
pentru friguri ..se atirn Ic o plant sensibila straiele
bolnavului'" ; pentru
hernie se btea un cui intr-un copac, la
nlimea staturii msurate pe
copac cu cel bolnav ; pentru epilepsie se trecea
bolnavul priu tulpina
1
despicata 111 dou a unui arbu*t"
f ctc.

!^

"

<!e

!' l

mai complicate

'eva

*'"i

decit cele

do plante
si medicii veterinari au studiat
bolile animalelor domestice
eo.nutc (miei , mari), cabaline, porcine i psri
de curte. Dintre folclo-'
ritJ, AMr Gorovei grupeaz bolile de animale
domestice i slbatice ('>
amm.run 16 boli de animale domestice i .i de animale
slbatice*'
ii- (-oculta aceasta clasificare co.Mat
lipsesc alte multe boli ale
animalelor domestice i slbatice. Noi r.u ne propunem
sa epuizam clasificarea, c. numai s-i sesizm ba/cle
teoretice i documentare.
Din categoria Imlilor de animale de ordin magico
mitic fac parte
.

i!!'
folcloritii

cele ale strigoilor, moroilor, pricolicilor,

tricolicilor si vircolacilor. caro
in trecutul istorici medicinii magice deinem
o pondere deloc neglijabil;-.
UHU dintre medici romni U-au studiat din curiozitate tiinific
alii
e-au cercetat pe teren. Medicul Charles I.augier
s-a ocupat ndeosebi le

RPtouUd^gtrl^ i -moroi

Oltenia". Aceste fpturi mitice, mixte,

pentru zoocultur
1>entru vSi sinl "lonstruoase n raporturile
lor
in

zooantropomorfe. personific
oimiI,,i
'

CU i'ume"

tot atitea boii periculoase

A r; '".,h V n M ( ' U|,ri ,U' ""' s ''terca bolilor de la om Ia animale

-V - de vmdccare
mijloc
magic. Acest procedeu de vindecare magica so
-urnea anu.cana MAj
se proceda ii. deochi si gilcL
P0*U un animai.
CATC erau aiuncate peste un ciil.e >au pj,ic
iu cazul buhelor, peste
IMs4.il; ciuma, peste un coco negru
glbinuren, peste o tiuc ctc.
;
HoUU il, om. ni alctuiau preocuparea principal a
medicinii
*

Aa

Ue

erau cele mai numeroase

magice.

i mai

sofisticate posibil. Simptomatologia,

,(,n n< uUca Ior
la grea ncercare pe
?
u iw In,
;
'' i,U
hlU,,
tU
l,Mv to*0* 0
'
-''Prind in amalgamul de
V:
?
}
s,
Mipc
contrad.cton. firul dialectic al explicaiilor lor mitice,
al iatromitologismului care le genereaz i le nsufleete.

"?

\
suu

!> in re

Trt SlS %
c
,

.'

folcloritii care se OCUpi de bolile

tB
r Vei *' l ' - ( " n
G;,mmu
X oir,,u ^" '

S^

V,

1'

:i

'

tl,,m,i,

*-""'1"
T"'"

Jlotiirjwwca,

7hn
"ulii, /
impeasca.
l

'l"
T-""
- ar " as,
'

'

!'

ne-.

'

, ani

'

r """""-" ,V'-

boiereasc,

umane din perspectiva

Au adus contribuii
Arar GotoVS
H

"-

H*

<l u l>*

*tf***HtaU (boala
romaneasc ctc); dup catraorie
:

neasc

etc.);

dup

profesiune

rudreasc, vintoreasc etc.) dup r/rrf (boal eopila btrmea.scKdiip *r (boal fenician, brbteasc)

,H
iii._Aer.i-ta
clasiricare nu satisface complet cerinele medicinii
magice
nici ale concepiei mitologice a bolilor.
JHvcrsificarra bolilor magice ale

3KI

oamenilor tfi poate distinge dupa numele lor propriu (apelativ, epitet
i metafora) extras din desciutece, formule, reete, care trebuie sil recunoatem este extrem de bogat in vocabularul popular romnesc (toate
numele explic particularitile patologice magice) 50 dup. xtructur
magic a bolii si dupil personificrile bolilor prin demoni sau alte fpturi
mitice. Redm' cteva nume de demoni ai bolilor dupA Artur Ciorovei :
Avestia. Ceasul ru. Dinsele, Ielele, Joimrele, Mestrclc. Moroii, Muma
l'durii. .Muta Pmintului, Piaza Rea, Potca, Rusaliile, Zburtorul, Zraeoaica. O bun parte din aceti ih mvni imbolneenc indirect, din intimplare,
din reverberaia prezenei lor in anumite locuri i momeute, ea o consecin nefast a activitii lor; deci din motive imprevizibile, nu din rutate. Rezultatul intilniritor intimplfltoare, in condiii de suspiciune, iritare,
surpriza, spaim, atit pentru fptura mitic, cit i pentru om, produce
omului unele boli ca cuitarea. damblaua, duc-se pe pustii, fulgertura,
poceala etc. In alte mprejurri fpturile mitice provoac numai simptome
boala este uneori
de fals boal (spaima i ncletarea), ceea ce nseamn
numai un reflex al incidenei dintre daimon i om -.inciden tensionat,
de ciedina in Ceasul ru, de Menoroc, de clipa de spaim a omului.
n cele din urm I.-A. (.'andrea trece la clasificarea fiinelor demonice
bolile slnt opera democare piovoac bolile. Legendele populare atest
nilor. Facerea omului, dup legendele antropogonice, este atribuit Nefrnatului. De unde deriv dreptul Nefrtatulul, iar nsufleirea omului.
acestei stpiniri, Ncfrtatul
I atolul uMiprn corpului omenesc. In numele
i acoliii lui pot chinui trupul omenesc prin boli, ca s-1 subjuge spiritual
ptin suferin. Clasificarea demonilor care provoac bolile este ins aproeste extrem de dificil. I.-A. Candiea remarc trei
ximativ, pentru
Categorii do demoni care piovoac bolile: a) demoni speciali ai bolilor ;
b) d. moni >au duhuri necurate, in care s-au ncuibat sufletele unor mori,
chinuiasc
care >ub denumiica de moroi, strigoi, zburtori etc. vin
oamenii, pricinntodW-le tot felul de boale si de suferine; i c) fiinele
di moiiicf. mai adesea cu nfiare de femeie, cari sub numele de Iele,
Kusalii. Samca. Muma Pdurii etc. se manifest intr-un chip sau altul,
Icgindtl-te de corpii] omului, dohorindu-1 la pmint, imbolnvindu-i uneori de moaitc"". ,. Demonii cu numele bolilor sunt cei mai numeroi; ei
nu u alte nume, sunt omonimi. Poart in general numele cauzelor care
o pricinuiesc (...) Brinc, Bub, Njit, Junghtu. Izdat, Deochi. Spcrictui ctc."". Numele demonului este menionat in descintece, de seni
a poi tu tele i caiacteiizflrile lui, care in ansamblul lor sintmon^truoakc ..ca nite viziuni apocaliptice". Demonii ncuibai in oameni puteau fi
sint proti,
alungai prin ameninri, descintece, nduplecri (pentru
fricoi, sperioi, compatibili)". Iar fiinele demonice ale bolilor, personificrilor bolilor sint. in accepia termenilor, fpturi mitice care au compoitamente si funciuni distincte. Intre aceste fpturi mitice sint incluse,
Ciuma,
in primul rind./ii/fWfiowiCT pestileniale, eaieprin boal ucid
Holera. Vrsatul, Frigurile. Anghina i. implicit. Moartea. De aceea pot
demofi numite ;inc patogene. Bolile pe care Ic provoac toate aceste fiine
nice eiau asemntoare intre ele chinuiau in stare de somn sau de veghe,
la munc sau la petrecere; tulburau oamenilor vederile, auzul, minile,
spumege,
se zvircoleasc,
mersul, ii doltorau la pmint, ii fceau
moar. Toate aceste
cad n trans,
fie zdrobii i uneori
ipe.
fiine demonice puteau fi drese prin anumite rituri de potolire a forei lor
nocive, de alungare din corpul bolnavului, prin rugciuni, blesteme etc.,
care indicau si locul de refugiu (pustiu, prpstii, Apa Simbetei i chiar
:

319

ludul). Ctnd Intunesu oaintbl iu drumul lor, nocturn au iliuni, jucau

hore aeriene in jurul lor si meneau xau blestemau ce
li se intimple :
zgircirea miinilor si picioarelor, spuzirea trupului cu bube. ologirea, asurzireu,

inuirca

unor fpturi divine le-au preluat iu mitologia cretina

jKipular arhanghelul Minai! i Maica U.nnnului. Ultima izgonete demonii
bolilor i lecuiete do bolUfl uoare i grele, nrin descintocele caro
se
adreseaz de ctre magiciencle satului.
U'le iatromitice ale

ctc.

Iezmelr.~ Toate rapturile iatromitice, prin bolile ce le pro voac,

prevestesc moartea, dar nu au putere
o provoace. Nu cunoatem pina
iu prezent in ce const depanarea jirului vieii unei plante sau unui animal. i. implicit, nu cunoatem in ce constau comantlamcHtite mitice ale
morii plantelor .i animalelor, pentru ca asupra lor nu planeaz destinul
nici unei vini
de creatorii lor. TTnor plante i auimale le prevedem
sorocul dispariiei numai in funcie de interesele noastre omeneti i ale unor fpturi mitice care le protejeaz i folosesc. Dar aceste prevederi sint
si ele aproximative i probabile.
Iezmele sint fpturi thanatomitite prin excelen,
rival in mitologia morii, a crei putere este limitat dc zna morii.
Moartea este o ziu rea, cea mai mic in virst din cortegiul ursincheie ursita omului* 7 . La nceput
toarelor, Ba a aprut pe lume ca
moartea a fost vizibil, ins, pentru
apariia ei la soroc producea panic
printre oameni, Krtatul a fcut -o nevzut. Ca ziu vizibil, nchipuia

fa

fr

IU\a

dc leac ppiilm Inlor*

In

Mm,

*crit

tpImM

In ordinea palogeniei magice, RuttUtlc purtau boli psihonevrotico,

cpflcptiworflce. Erau vindecate, in credina poporului, de cluari. Acetia jucau kru cluului iu jurul bolnavului aezat pe pmiut, sreau peste
bolnav, cxorcizind /.inele bolii 44 . Samca i Muma Pdurii provocau, conform credinei strvechi, boli la sugari i la copilandri.
mpotriva <'iumei. care in ultimele trei secole a fcut ravagii n rilo
romne, existau mai multe practici magice: a) confecionarea unei asazise
a Ciumei i atirnarea ei ntr-un par. la rscruci i la drumurile
ci- duceau iu sal m
in trunchiul unui
; b) cioplirea unui chip ilr om narmat,
cojiac rmas eu rdcinile nfipte in pmiut la hotarele satelor care ar fi
putut fi contaminate, in anumile condiii, de expansiunea bolii ; c) tragerea unei brazde circulare n jur.,', mitului, noaptea, de femei in pielea goal
i despletite, minate de un flcu de asemenea dezbrcat ; d) folosirea unor

cmi

rrtifr ilr leac

e) jertfe

de animale negre, ca simbol

al

denumirii

..moartea

neagra"' date Ciumei (cocoi negri jertfii in afara satului, oi negrr. pe munte
la intrrile de pe plai. la stine) ; f) praznic anual colectiv pe sate dat in
numele Ciumei, numita Ciumarc
pentru a o ine departe de satul in
rare a bintuit boala odat; la praznic particip toat suflarea utului;
g) srbtorirea nfinlnlui llaralambie ca patron al Ciumei, nlnuit sub
picioarele lui (imagine sacr intrat iu iconografia bisericii ortodoxe).

Cum constatm,

fpturile iatromitice, dei numeroase, sint rar indipersonificate de dcmotiologia propriu-zis. Multe dintre

vidualizat- i
ele intr iu alte

compartimente ale structurii iutegrative a mitologiei

romne, anume in semideologie i chiar dcologie.
liniile prorwate de divinitile xuprrme. Frtatul i Xcfrlatul, in
exerciiul cosmocraiei lor fraterne, difer de bolile provocate in exerciiul antagonismului r teomahic. Primele sint hnli-pedeptc morale, oare nu
distrug fpturile create, ci numai le dau avertismente de comportare;
celelalte sint boH grele, uneori urmate de moarte, dac nu chiar lichidate
eu moartea din capul locului (cazul cpcunilor si al uriailor). Dar i
celelalte diviniti din panteonul romn pot pedepsi, la rindul lor. din
diferita motive, pe care legendele le s]>ecific de fiecare dat. (Vrui Tatl,
rmintul Afum, sfiutul Soare, Iama sfint pot pedepsi cu blindee sau
cu asprime. Pot mpiedica o lx>al sau o pot declana. O parte din atribu1

390

bab ciolnoas" i

cu rsuflarea de

sfrijit,

ghea i

rinjet sinistru.

zin invizibil, moartea nu a mai fost sesizat dc oameni decit indirect,

prin simptomele btrineii i vestitorii ei patogeni sau superstiioi.
nainte vreme, pe cind moartea era vizibil, oamenii tiau cind le
..vine ceasul morii", cci o vedeau apropiindn-sc i invitindu-i s-o urmeze.

Ca

cind cu mersul nevzut al morii ', iutii Frtatul i apoi Xefrtatul

au pus la indemin o mulime de vestitori, dintre care cei mai importani

De
1

nut

cei domestici,

urmai de

cei

iezmalicl.

Printre solii morii" de origine domestic, din anturajul imediat

al omului, sint animalele de cas. Spectrul morii care se apropie il vede
dinele cind url a pustiu sau la luna. Iar cind scormonete gropi in ograd
sap de
fie spune
unuia din stpinii lui care nu-i prevede sfiritul.
<) vede calul cind necheaz din senin i se-nfioar mai ales pe drumurile

ru

de noapte; gina cind ciut cocoete ctc. M

Printre .tolii iernatici ai morii se prenumr Iwlilc, care in credina
popular erau un fel de semidiviniti patogene": ciuma", holera",
.

strechea", boala ciineasc", brinca". Tot soli iezmatici sint nlucirile

w
si artrile, vampirii i ngerii intunecoi ; piaza rea i cucuveaua
Iar ca semne" din cas, spartul oglinzii, alunei candele, cderea
icoanei din cui, chemarea pe nume noaptea la fereastr.
In timpul expierii, omul lupt cumplit cu zina morii. Dac a fost
contra bun, ii sare in ajutor arhanghelul Mihail, care decapiteaz sufleutl", ajutindu-l astfel
porneasc spre Vmile vzduse elibereze i
hului Dac a fost ru, il las pe mina ucenicilor morii, care il tortureaz
zmulgindu-l incot din trup. Atunci oamenii se zbat in agonie i
viaa pe care o pierd.
.

ip dup

Moartea e extrem de iute

pmintului i

ia.

in clipa aceea,

cauza aceasta nu se poate spune

fi evitat.

de apte

ori cite

umbl

ocol de apte ori

apte viei omeneti. Din

la picior. Cit ai clipi

pe un drurn

precis,

<*

poat

In alegerile ei, ea nu are nici o preferin, nu face nici o excepie,

i pentru scurt vreme i atunci din porunc divin, ia de-a valma
pe oameni, sfini, fpturi mitice inferioare, duhuri rele (strigoi, moroi,

decit rar

321

rplridu] etcO ' chiar |w IraK'ii trsnii de sfintul Ilie sau ali sfini ir
lupi a (or eu Lngerfi. Eroii din basme, care triesc pin la adinei btnmrr
si despre cure se spune
au o tineree
btrinee i via
de
moarte", nbln aceast viaii pe ci lturalnice, prin minuni i scimie.
n- sorocul morii lor mi poate fi strmutat.
lmr-o anume legenda* bo *pune cil. moartea oprindu-se trei ceasuri
din mersul ei necontenit, omenire-a a imbtrinit atunci cu trei sute de ani.
dup aceste trei ceasuri nu mai prididea cu serviciul ei. Se pare efl
vremea aceea a fost inainte de potop, f-n sfiritul lumii va aciona i mai
cumplit, pentru
e ursita
secere vraite oamenii spre a gt.V astfel
misiunea ei.
n transpoziie mitologic cretin, moartea este nfiat i prin
arhanghelul -Mihnil, considerat geniul tutelar al morii. El intervine in
dou cazuri in semn de pedeaps cumplit si In semn de gratie divin.
In tradiia folcloric se menioneaz caracterul psiliopomp al arhanghelulni pentru oameni, buni (crora Ie ia sufletul) i ri (pe care ii las pe
mina zinei morii).

SBMTOEOMHilA

fr

fr

ic

Din aceast perspectiv referitoare la daimonologia mitic popular*

se poate conchide
aceast parte a mitologiei romne a fost destul de
viabil in viaa spiritual a poporului romn iu evul media, pentru
a
meninut i valorificat in contiin unele superstiii i credine generate

bun

parlc naintea clei noastre, fum vom constata la sfiritnl lucrrii

noastre, daimonologia mitic autohton a constituit pentru creatorii de
art literar, plastic i ritmic o surs de inspiraie tematic major,
asemenea celei din culturile europene ajun<c la a|togcul dezvoltrii lor
n

istorice.

figur izolat

cadrul sfintelor ienne face '/Ana Filma fl, perftonificarea delirului si a spaimei maladive. -Mitul ei nu l gsim rspindit >lccit
in vestul rii. Dintre multele iezme
. . .) este una cu numele
Kilnra. mai
mic, dar mai rea, care mai tare chinuie sufletul celor morboi cci sufletul il poart ea cu sine, iar trupul sta ca si amorit acas iii pal) i celelalte zine nu stric voia ei. Despre aceast zin cei morl>osi, vcnndu-si
dud i dnd ceva in fire, se zice
murmur din buze: - Kilmo dar nu
chinui aa tare, ci iart-m".
in

Studiul ctimologico-mitologic al lui II. IVtriceicu Hasdeu asupra

Filma" ajunge la concluzia originii i facturii strvechi gotice a
mitului Kilmci in mitologia german.
consideraiunilc sale, romnii
au ( . . .) imprumutat jie zina Kilma cxclusivamentc din limb
gotic, nu ins de la goii propriu-zii. cu care n-au fost niciodat in culaci, ei de la acei gepizi de ling Tisa. cu care s-au invecina;.
la marginea occidental a Temisanci, in curs de vreo citeva secole. Deja la gepizi,
poate i la goii propriu-zii, vorba ii,,*
afar de sensul su ulfilian de
,,zinci

Dup

bneni

spaim cat
fi nsemnat o ziu, o norn sau vulkyri
cci
romnii din Banat imprumutaser de Ia dinii nu un cuvint comun, ci
anume personificat iunea cei mitic, ba inc' in legturii cu o legend
ntreag de un caracter vechi germanic foarte pronunat cfm/r cltoresc. pvrtmd sufletele oamenilor mori, iar era mai rea
din ele, dei r mai
Wl t*** poruncete zinrlor clor bune".

I. KfOtl >aii semizeu. In accepiunea ei antic elin, mai puiu

semideolatin, semizeul era un alter eijo 1 eroului, ceea ce nsemna
logia si- confunda cu ceea ce noi numim astzi croologie.
Substituirea termenilor semizeu prin erou si invers se datorete unei
confuzii regretabile ce se poate face intre doi termeni asemntori nu alit
iu sericre i pronunie, cit in semantismul lor genuin. 15 vorba de f( pw; si
termeni comport trei nelesuri paralele.
et<S. Fleeare din aceti
ineerciu o explicaie succint : r,po> nseamn in primul rind ceea
ce denot un xtpin, ef sau nobil, in al doilea rind un semizeu i in al
treilea rind orice om ridicai la rangul de semizeu, iar Upo; nseamn n
primul rhld auiju.il, admirabil, forte, puternic, iu cel de al doilea rind de
tigint dirin, tiut, sacru i in al treilea rind cmsacral zeilor, lucru sacru.
Termenul Up6; intra in alctuirea unor termeni compui Up6-o?oXo;
pzitor al templului, Uppreot; bpo&yctc ierofaut; Upo-?w.x
nupti - cununie sacru, adic in compoziia unor termeni ce denota
1
Un
aparte, pe care iu genere il iiuleplincsc oamenii in cirsUi. btrtnii .
O situaie similar prezint termenul latin heros. care nseamn
emu fiu de zeu cu o femeie, sau de zei cu un lrbat ; om vestit ; iar
herous nseamn eroic, epic. ce ine de epopee" *.
n realitate, intre semdeologie si croologie exist, cel puin de la
latini ncoace piu in vremea noastr, deosebiri de grad nu de natura,
de funciune nu de structur. Semidcologia consider \n- emu ca produsul
unei mezaliane dirine. ale crui merite tiu in parte de eretlilale i in parte
de faptele Iui divine. Iar en>ologia consider pe emu ca o fptur umana,
npradotat. ridicat la rangul divin prin efectul activitii lui salvatoare

mi
;

sau civilizatoare pentru semenii lui. oamenii.

n istoria mitologiei antice eline- termenul ros ii pierde treptat
caracterul s;irn, pe de-o parte din cauza involuiei lui semantice i, pe
le alt parte, din cauza invaziei de termeni sinonimi strini despre eroi
profani care au inundai cultura greac, tn aceste condiii semidirinitate
ncepe
semnifice numai o fptur umuu, real sau fantastica, caro

realizeaz fapte ce par incredibile oamenilor. Mitificarea eroului se mplinea la sliritul antichitii clasice in alt spirit istoric si alte condiii rituale.
Condiiile de semidivinizare ale eroului mitic dispar o dat cu reconsidese
rarea lui divin. Kroul istoric ridicat Ia rangul de semizeu ncepe

deosebea-c de semizeul coborit la rangul de erou istoric.

n ambele [postau ale eroismului, care ii au fiecare

rostul si valoa-

trecutul ndeprtat, semidiviacordm.

nit.'iii iu mitologia romn, alt neles decit eroului n trecutul apropiat.
-Semidiviiiitatca reflect pentru noi o diminuare a trans"eudentului i

rea istoric in mitologie, noi

|K'iitru

323

divine, (un- coboar prin mezaliane intre categorii divine,

eroismul reflecii o potenare a Imanenei i saeralitii umane,
(in.- urca prin autodivinificare. De aceea consideram
semideologia, In
accepiunea ce i-o acord
iu mitologia romn, socotete ca semizei
acele fpturi mitice care iu esena lor sint di- rangul al doilea sau, mai
simplu, diviniti inedit, pe care foarte bine le ratific poporul rom
sfinii
mici si nfinUle le micit spre deosebire de sfinii
mari i jr/tteh le mari (pe care le abordeaz dcologfa). Dar sfinii
mici si sfintei*
l< mici i au la rindul lor cadeii, care tot ta termeni jnipiilari se numesc

tacraliifiu

pe

Din prima categorie fac parte sfinii i sfintele mici, care provin
i moii divinizai de ctre comunitatea Bteasc sau etnic,
adic moii i moaele, cu acoliii lor sfinisorii i sfintulefele. Din a doua
categorie fac parte sfinii i sfintele provenite dintr-o mezalian divin
cu caracter de hierogamie parial de mosi i unele fpturi feminine con-

eiiul

sfinisori

din stimoii

siderate zine htrine (sau babe) i tinere. Iar din a treia categorie fac parte
toate semidieinitile rrfe, care alctuiesc divinitile deczute din rangul
lor prin nclcarea ordinii cosmice stabilite la facerea lumii i rmase numai
Nefflrtatul.
in slujba unuia dintre cosmocrai

sfintulefe.

tor

2.

cultul

uman

fa

moii

mare, prin influente, contaminri, altoiri i calchieri mitice, acceptabile i

iicaeccptabile.ine n parte de adstratul mitologiei romne, pmpriu perioadei feudale. Adstratul mitologiei romane marcheaz creterea volumului
semidcologiei

romane prin aluviuni necontenite,

cele mai
in alte sectoare
-

Capitolul cel mai complex i totodat cel mai dificil in structura lui
e acesta al st nudivinitilor. Pe de o parte pentru
natura semidivinitilor e neltoare, ciml mai accentuat, cind mai lax divin i pentru

funciunea

lor

mitic

proporional cu natura lor. Pe de alt

imens ne face s ne gindim K evoluia unor

e invers

parte, pentru
numrul lor
dainioni in semizei sau la involuia unor semizei in croiarzi. De altfel,
intre semizei
zei unii mitologi fac de cele mai multe ori confuzie de inter-

pretare semantic, referitoare la atribuiile i rosturile lor mitice.

In cele ce mineaz ncercm
recuperm, pe cit posibil, fpturile
mitice cu caracter de semizei din mituri, legende
mitice balade mitice,
colinde, dcscintecc i paremiologie, in
ordinea relor trei modaliti de
11
CarC DC~ am refcril in
n nceJiU''
1
V

^b

P*" mo

foSp*

x
"'
,^ P l,I rf,a noastr ntreprinde prima ncercare de sistematizare
ierarhizare a semidivinitailor
structura, funciunea i valoarea lor
In economia mitologiei romane.

dup

324

uncliasi,

numai moii i-au pstrat numele;

numele n strmoase si moae.

Dintre aceti strmoi i moi (ca i stnlmoae

mitizai parial s-a recrutat prima categorie de semidieiniti
gentilicc. Acestea sint strmoii si moii eponimi, civilizatori sau salvatori ai comunitii lor steti sau etnice. In ansamblul lor aceste trei categorii de eroi se desprind diu cultul funerar acordat stnlmoilor i moilor
printr-un necontenit proces de mi ti/are a reprezentrilor lor mitice. Reprezentrile mitice feminine devin din ce in ce mai estompate in timp
i spaiu; cele masculine, din ce in ce mai vii in memoria colectiv a
steanului romn. Decantarea reprezentrilor mitice ale moaelor nu este
totui uniform si paralel. Aceea a moilor este mai precis i mai constant. Aceea a moaelor (adic a babelor) este iu esena ei mai superflu
si mai insignifiant. Moii i babele alctuiesc deci un lot de semidieiniti
sau sfini si sfinte populare care i-au pierdut individualitatea mitic,
pstrind in schimb personalitatea lor colectiv mitic. Dintre moii care
i menin o brum de identitate sacr sint cei care au imprimat comunitilor steti numele lor cu accente mitice, care au incitat legendele epoce cobonime sau socionime ale satelor cu o fabulaie proteic pe
rim in timp pin la orinduieli considerate supraumane ale mitului lor.
Ne gindim la ceea ce a rmas din gerontocraia preistoric in istoria poPentru istoria
porului romn si la derivatele ei fireti gerontolatriee*
temei noastre reise din documentele paleofolclorice conservate de (literatura
gerontoantic greac si latin referitoare la predecesorii romnilor
craia e concomitent sau urmat de cele mai multe ori de gerontolatrie
(la daci, la daco romni i la protoromni). De aceea sub raport mitic nn
putem trece cu vederea aceste aspecte. Cum vom constata, strmoii i
moii au cptat o aureol de semizei i uneori chiar de zei, precum multe
fpturi mitice an cptat in mitologia romftn nfiarea de btrini,
uneori de btrini uitai de timp i oameni.
Din gerontocraia satelor romneti au rmas unele relicte etnografice i reminiscene folclorice in organizarea intern a satului (obtea
steasc si moia steasc pe strmoi i moi, pe btrini si spie de neam),
l.

msur

i importana

denumii monegi i

Gtnmtoeraia.

i moae)

la un sernimotwteism al protoromnilor a fost dublat de crearea unei amplehagiolugii si angehtgii general cretine 3. Aceast lung etapa de transfor-

multe aduse de migrat ia popoarelor, care au lsat urme

de via spiritual a poporului roman.

sint

echivalentele lor feminine i-nu calchiat

pri

strmoilor i moilor arn susinut

din decderea unei diviniti superioare in urma pierderii puterii

divine i a prestigiului mitic
de oameni, datorit nclcrii ordinii cosmice Mabilite in prealabil de cosniocrai, Frtaii, i a incapacitii lor
dc a mai satisface doleanele cele mai acute ale oamenilor.
n faza de trecere treptat la confesiunea cretin a poporului dacoromn i apoi roman, i implicit a unei
din mitologia daco- roman,
i roman la o mitologie popular erestinizant, ca un dublet al mitolosiei
romne, asistm la un proces de asimilare si transfigurare teologumcnicfr
a rechihr diviniti st*?ti (inimile pginc") in sfini i martiri cretini,
de rit iniial nedefinit i, mai tirziu, de rit ortodox. Trecerea de la potir
ttismul dr tip hrimtcist al dacilor i intr-o oarecare
al daco-romanilor

i sfintele-strmoae.

Sfinlii-strmoi

din ncruciarea unei diviniti superioare cu o fptur uman,

deci dintr-o mezalian divin cu caracter de hirmgamie parial, din
care a rezultat o fptur mitic cu dubl personalitate, divin i

totodat

Cind ne- am referit la

acesta a trecut de la gerontitcru ii la gerontolatrie. W.H.R. Kivers socotete organizarea social a comuniar corespunde unei etape istotii patriarhale cu ajutorul btrinilor
4
in cultul
Iar 8. A. Tokarev consider
rice a patriarhatului gentilic
strmoilor i moilor mai importani pentru societatea patriarhal gen1
tilie sint strmoul -totem i strmoul ejionim
In tradiia mitologic a poporului romn au supravieuit relicte i
reminiscene de gerontolatrie sau unele forme involuate, dac nu degradate, incit cu greu putem reconstitui aspectele lor gcrontolatrice. Str-

Din materialele autografice romaneti reiese

semizeii provin
lin divinizarea parial a unui strmof sau mo eponim, civiliza-:
sau salvator de ctre comunitatea lui steasc sau etnic:

msur
-

325

care i-au meninut caracterul sacral pinii Ia nceputul secolului al XX-lca

n economia domestic familial i aceea comunitar sfiieasciL
Acestor strmoi i moi. numii oameni htri ni i buni", dttori de legi l datini'* 7 , li s-a pfatnM un cult complex, totodat domestic,
funerar, comunitar, srbtorise si Indic, deosebit la poporul romn.
\. Cultul domestic ;il strmoilor i moilor.
Aeexl coli s-u meninut prin transmiterea din generaie in generaie a ceea ce au fcut buo
pentru familie, prin pstrarea vie n memorie a amintirii strbunilor si a
solicitrii ajutorului lor in orice mprejurare din viaii. Noi ne amintim de
din partea mamei, o figura de plie inalt voinic i grav, care spunea
un
nc|H>ilor lui: ., Mai copii, ce
rugai la icoane, rugaila strmoii
notri mori sa
ajute,
sintei din spia lor omeneasc".

mo

la

de sinia Mria. Urcrile pe munte sint probabil supra vieuiri

cocoate pe
ale pelerinajelor iu Cnrpai. la schimniciilc btrinilor ktili,

Moii

la

menionam dou. cu titlu indicativ: pe

Moii de Stntilie, alta pe Muntele Ceahlu 1

urcrile srbtoreti pe munte

Muntele Gina*, iniial

5. Muii c;denuari>lici. Din cultul domestic deriva cultul funerar

morilor, extrem de bogftl la roiniii. Intre comunitatea viilor i aceea
a morilor s-a pstrat o jH-rmanent legtur iu viaa pojarului' romn,
ndeosebi prin pomelnice, pumnii, praznice, Miiibctc ale morilor i srbo-

al

tori funerare. Literatura referitoare Ia cultul funerar al strmoilor 9I moilor .sie extrem de bogai. Pentru elucidarea unor aspect? ale cultului
la cercetrile etnografului i folcloristului
romn Sini.
Acest crturar roman consacra temei noastre un capitol intr-un
studiu deosebit. K vorba de cultul moilor din perspectiva mitologica,
unde se amintete despre pomeni si jertfe aduse acelor mori care -au
identificat cu destinele comunitilor lor domestice, de neam i steti.
Aceste pomeni i jertfe se numesc la romni, dup numele celor crora

moilor recurgem
FI. .Marian.

le sint destinate,

de

moi. Simeon

FI.

Marian trece

in

revist

moi una

trei categorii

rare nglobeaz prin nume i structur funcional un caracter arhaic; alta care nglobeaz fpturile mitice cu o tent puleocrctiml
si alta mixta care prezint caractere incerte, ambigue. ntocmind o microstatistic dup numrul srbtorilor laice numite mosi si consacrate de
:

romni moilor, identificate de Sim.

situaie numeric* i procentual

Fi.

eonMatm urmtoarea

Marian.

ANUL TEORETIC

mnMMH
Artald

m^it..r

Palrnrrrtiiil

Mictl

MlMtwtoUH

ilc

pomnnfl.

culmile considerate sfinle de tradiia dac. IV Muntele Gina urcarea pe

culme s-a axat eu timpul pe un aspect al ei secundar, logodna sau
toria fetelor aduse la tirg. iar pe Muntele Ceahlu s-a axat pe cultul hagioinut
grafi*' al sintei Marii din secolul al X-lea - al Xl-lca, care a

Toiul

9.M%

Calendarul Mollnr

cs-

19

pm

31.93%

fac parii-: Mafii de Crciun, Moii de Florii,

Moii de liusalii. Moii d< Hulitori, Moii de Xin?ten>. Moii di tiintilic, Moii de si nta Mria Mor,, Moii
/.-/-/.
di tf
'fr flori dc mrior, Moii de curnxtr. In aceast categorie am incltU
-[y^i
Moii de nn George, Moii de SiHtilie. Moii de sitda Mria i Moii de

prima jumtate a secolului al XX-lea.

Paralel cu transfigurarea cretinizant a srbtorilor consacrate
moilor s-a dezvoltat si un curent de laicizare a unor tirguri Maniere
enumerate moilor, exemplul tirguliti Moilor de toamna la Bucureti
AmetC din cultul cutumiar stesc al moilor s-n meninut in
toponimia local a tuturor derivatelor lexice din mo, cum se va putea

tf*

constata

Din categoria

Moi,

,h

v<

rhaic

ti.orye.

Medru, care prin structura, funciunea i .semnificaia lor mitic fae

parte din categorii! arhaic, dei li s-au dat
nume cretine. Din categoria
mitic cretinizant fae parte Moii de iarn. Moii de Joi- mare. Moii
de P,,ii, Mii de sin Petru. Moii de Schimbarea
la Jaf, Moii de Ziua
< rucix,
iar dintr-o categorie mixt fac parte Moii de Presimi i Moii
dc Ispas.
:

Unele din datinile funerare consacrate moilor au

urcri pe munte, cptind un

caracter

326

srbtoresc

fost

dublate de
Dintre

ej-trafunerar.

consacrat geografici milice si toponimici mitice.

aspect tot pe atit de semnificativ, consacrat cultului moilor,
Aspectul
este cel ludic. care uneori a alunecat in divertismentul satiric.
Itidic marcheaz o secven a ritologiei in cultul gerontolatric.
Amintirea moilor si babelor ca semizei ai mitologiei romne a fost
de peste
si este nc perpetuar prin transfigurarea lor festiv la srbtorile
an (solstiiale si cchinoxiale) in rituri, ceremonii i cortegii viale, iar in

Un

in capitolul
alt

ultimul secol

si

in

mascarade steti.
327

Rgurfri ritual dt momeui >i unchiai.

Din eroin..iatrM !.,<.rmas doua categorii do figurri mitice, unele oare pstreaz
nc un caracter ritual magico-mitologie i altele caro s-au rezumat la na
caracter ceremonial do li] Indic |>i primu categorie f:><- pane mantile de

6.

ne-uu

monegi

*i

unchiai,

mtile

dc bloji

i mtile

de *finfi

fi sfinte imputare.

doua categorie mftiU de moi pi babe l=

Mtile dr monegi fi uuchiai nchipuie strmoi sau

iar din a

moi

care participau la funeraliile unui membru al familiei lor. Erau

caractere individuale, fibr personalitate miticii particulara 13 .

eonnnita

ri

mti fr
chipul

Pfl

btrn se ntrezreau trsturi hieratice, strluminate de austeriti

solemne. Se purtau nainte in ceremonia inmormiutrii. in satele de munte
din A raneca. nceputul purtrii lor avea loc iu afara salului, apoi iu sat l
in curile de priveghi, i se sfirea tot iu afara satului. Mascarea iu unchiai
se fcea in afara satului, pe o culme sau intr-o pdure care simboliza
spaiul Pe dincolo de lume, de unde, pe inserate, veneau ea artri in
monom, in sat. Defilau pe uliele satului in faa celor ce-i ateptau s-i
vad; clcau ncet, nuzindu-se numai pasul felin pe pmint. Se opreau iu
faa porii casei ndoliat. Bteau ritmic cu bastoanele in poart i
atepte rspunsul intrau tot in monom pin in faa rugului. Aici se prindeau de min i |>orrieau o hor deschis in junii rugului, care intr-un ritm
din ce in ce mai at>sat i mai rapid culmina intr-o hor in care preau
ca zboar iu semintunericul brzdat d<- lumina limbilor de foc. tu freamtul horei rapide, cind teluric, cind aerian, de/.lnuiau o
incantaie bocet,
Sn care evocau destinul uman
Omule - j>omule,/ nu te milui,/ nu te
jelui;' bucur-te. bucur/
rdcina ta/ murind in i>mint/ a prins in
cer,/ si lutul tu/ s-a ineurat' de imde-a venit iu vis linitit. 'Bucurai-v,
bucurai' i voi ceilali,/ oamenilor - pomilor./ femei i brbai;/ bei si
uimeai, i-mtai i jucai c
.1 nu e rpus.
< numai tius. e numai ntors/
Iu lumea ce-o fos (...)". Uuchiaii bat apoi cu toiagele in poart,
in ua
prispei si u casei, iu mesele cu poman aezate afar,
in sicriul cu cina
funerar, chemiudu-1 pe mort ntr-o limb bolborosit, cu cuvinte nenelese.
Scenariul ritual-fimerar marcheaz perioada dc tranziie intre incinerare (simbolizat prin rugul aprins din curtea de priveghi, caro trebuia
sa ard toat noaptea pin la apariia zorilor) i
nhumare (simbolizat
prm sicriul cu cina funerar aezat pe prisp si mortul privegheat inca*
sau uneori scos afar i aezat ling sicriu).
lor

fr s

c
<

In

momente

mo

niul, o pan tonii m, de

cele mai multe ori tragicomic. Astfel, in masca de

bnzaic moul jicrsonific pe soul tinerei Brezi, in ali tenneni, ..simbolizeaz vitalitatea masculin conceput sub forma senectuii virile,

sub sorul zdrenuit moul purta o mascoid de falus, cu caro

pentru
[| permitea obsceniti in joc". Blojul nsoete mtile de cerb, de furc i
d'e clu (sau cluari). n colindul cerbului, blojul deine de asemeni un
nil de hi tm. In strigturile ce succeda colindului, cerbul spune: Las,
nu-mi pas./
tiu lucrul giocului/ si puterea coamelor./ Lsai
las,/
se-nvlrte cocoete/ i cu fetele
prija cerbului/ si-o inei pe-a blojnlui,/
.)" r\ Numit uneori i moul turcii" face glume tragicomice.
Ke-ochiete(
cu panglici numit puh, cu care bate tactul jocului i pe
Folosete un
fetele si femeile tinere, far blajul de ciu apare in jocul cluarilor din Trnnftilvania, jucnd rolul mutului din cluul muntenesc i oltenesc.
n Bucovina i Moldova, jocul Masului, asociat de cel al Babei, a
cptat semnificaii erotice, legate de satira revivificrii.
Cnele din infirile i atributele sfinilor moi (i implicit ale sfintelor moae) au fost transferate unor personaje mitice btxne, numite
sfini fi sfinte, uneori nenominalizate, alteori nominalizate. n recuzita
spectacolelor ceremoniale ce in de datinile de iarn apar personaje mascate
numite sfini i sfinte, care preiau rolul moilor i babelor in planul confesiunii oficiate. E vorba de colindtorii mascai in Maramure, in teatrul
religios de lipul Vicleimului in Transilvania. Irozilor in Moldova i Muntenia i chiar de
Begul din teatrul de ppui din Mehedini 10.

intervenia unchiailor
csenial-semnificative

in
:

scenariul

un

funerar se

moment

soletnu

remarc
i gr.tv,

dou
care

'

328

Mo

HATKNUL CRACIUX

corespunde pe plan mitic coboririi unchiailor din afara satului, diutr-un

spaiu sacru i, pe inserate, diutr-un timp sacru, iu ritmul btilor de lobe,
ai (lutului i buciumului; i un
moment vesel- bizar, care corespunde simbolic vivificrii i primirii sufletului
mortului intre umbrele semidivine
ah' Mrmosilor i moilor satului.
Primul moment corespunde dramei
morii cel de-al doilea bucuriei orgiastice a triumfului vieii prin moarte,
in ambele situaii senectutea unchiailor
alctuiete o tren funebr de
ww-tfi psihopompe, care redau diferite ipostazenlomorii boala, decrepitudinea, descompunere:, spaima, ncurilcde priveghi apar i mti psih pompe
iiejrniri. care particip
in partea a doua a scenariului funerar, cel vesel-bizar.
Din cultul moilor au supravieuit i unele aspecte, de mitologie udieft,
care iniial fceau parte din riturile
culturale ale gerontolatriei. Este vorba
dC
BUmJtl bU^'h ""^ vtofl dupA caracteruI lor
* U dC

hu\t

Hlojul este termenul popular in Transilvania pentru mo. n fiecare

care desfoar o aciune
joc la care particip e nfiat printr-un

Arhei sau semizei. Imaginea mitic de semiznt a Btrinului

intre aceea a unei semidiriniti arhaice i semdivinitfi
cretinizate. Ca semidivinitate arhaic este nfiat printr-un strmo de
o virst nedeterminat, pe chipul cruia timpul a ncremenit
o fizionomie dc masc milenara. Imaginea lui simbolic face parte iniial din
galeria arheilor dirini ce an instaurat a doua gerontocraie fratriarhal
|.

Crciun oscileaz

dup modelul primei, a Krtailor. Ca semidivinitate arhaic, deczut

din rangul i funciunea iniial de zeu gerontocraie, n perioada dacoromn a fost rrceptat i transfigurat in galeria de pseudosfinfi tolerai de
cretinismul primitiv, pentru
prin structura si funciunea lui nu tulbura,
ei mai degrab facilita nelegerea noii religii in plin ascensiune social-

istoric.

Caractere eseniale <\ eiinielonii contradictorii.

Structura de
arhaic de tip gerontocraie ne-o relev anali. a discriminatorie a
caracterelor lui eseniale
de cele neescniale, ca i funciunea Iui pre2.

divinitate

fa

dominant mitic.
este o fptur sacr care simbolizeaz prin excelen tipul
ceea ce romanii numeau tempus factum, in care toate se fceau i
desfceau. In mitologia geto-dac e posibil
fi fost reprezentat printr-un
strmo care simboliza echilibnil elementelor in stadiul facerii lor, alinceutului procesului celor necreate i nedate n vileag. Pe pmint marcheaz
ierofanfa timpului sacru In solstiiul dc iarn, a capului dc an sau rstimpul dintre doi ani.

Crciun

crtator,

Asja 80 Cuce cu majoritatea celor caru au cutat s& explice structura

personajului mitic i a caracterului divin al lui Crciun au ajuns la etimologii rar.- converg in semnificaii temporal -creatoare.
Ovul Densusiuapelativul Crciun deriv din
nu ,7, Alex. Graur 1 " i Alex. Koaetti
creativ, care in latin nseamn natere
naterea naturii, transfigurata
mai apoi iu naterea lui Crciun, sau din incarnai ni* incarnare deci
renatere: renaterea naturii prin incarnarea tui Crciun.
n orice caz, ipoteza denumirii latine a lui Crciun nu justifica orifie anterioara i care, in limba daca, putea sa fi
ginea lui, Oare potea
nsemnat tot creatio sau ceva asemntor.
Petru Curuman, urmrind rspindirea geografic a cuvintului Crciun in afara granielor etnice romneti, [declara cil) nu se gsete decit
ta slavii din imediata vecintate cu romnii". Combate teza lui Fr. Miklosich *\ care ii socotete cin dunkles Wort", de origine slav, iar de la

Dup

slavi s-l fi mprumutat romanii

Petru Caraman susine ca [numele
Crciun] nu este nicidecum un termen general slav. La puinele popoare
slave, unde se a fiii atestat, a pure cu totul *|>oradic. fiind un termen regional.
Nu poate fi nici cea mat mica ndoial ea locul lui de batin este domeniul
etnic romanesc care il cunoate ca termen comun pentru toate dialectele si singurul existent pentru a designa naterea lut ChHst. Afirmaia
attMtfi ne-o KnftM8te i felul cum se prezint rspindirea geografic a
1

'.

i.

Mo

Crciun .ntr-uu
Ini
MMii.tin) pomi ea si copil. De aici transfigurarea
se sunaterii
lui Iisus daruri copiilor, obicei cale
ziua
r
care
aduce
de
tH
t
H
evanghelica, le aduprapune cu amintirea dai orilor \w eare, dup legenda
Crciun, persoan mitic anteL,ii regii-maci iu staul noului Mesia.
transsimbohzeaz in versiune
rioar cretinismului primitiv in Dacia,
mitologic cretin pe cei trei magi.
.,
,
minunii
Cinterde de bucurie adresate de slugile lui < rciun cu prilejul
colinde
transformat
in
s-au
Crciuncasa
lipirii miinilor bunei lor stpine
cretin naterea lui Iisus.
rt -dorific iu mitologia
conmuturiCercetri comparaliv-istorice au fost ntreprinse asupra
vedice. Cercettorul
imnurile
Crciun
i
de
colindele
intre
expresiei
1. si
in colindele strvechi dacoromne s-au introdus
lr a ajuns la concluzia
noastre. Dupft dinsul, CU;
..Icmente cretine in ultimele trei secole ale erei
El se refer la
dezvluie str vechimea lor
vintele de substrat din colind
colinde de Crciun : nC-asa-i
Cuvintele din introducere sau din refrenrlr unor
se dea la ttint Crciun!
din htrni. dinbtrini, din oameni buni,/
i

Mo

hg,a
un colac si-un rinaf bun (...)"
Colindul romucM- seamn,

aceast privina,

in

ansamblul, Im.

in

recitat in public =
cu dharma indian (adic cil legea nescris indian),
iarn al lui Crn epoca daco-roman. peste cultul solstiiului de
mitic dac, s-au suprapus i latini latine referitoare la Sole*
.

cuvintului.
in afara granielor etnice romneti nu se gsete decit la
imediata vecintate eu romnii
la o parte din bulgari Kracnn
(cu sensul romnesc) la ucrainenii carpatici Keretun), atestat iu expresia
Kcrecunj veiery (ajunul Crciunului) la cehi KrmK un. dat (le Miklosicn
(care nu tie de unde a fost cules,
la cehi nu exist, desigur de prin
prile Slovaciei); la slovaci tot Krafun, rar i numai la cei din est, la
unguri Karcson (forma cu n final palatalizat Karcsoni/), cu acelai sens
ca i la romni. (O. Asboth susine
e mprumutat de la slavi si il pune.
in legtur cu vechiul Koroitn.) Deci reiese
pretutindeni euvintul o
mprumutat de la romni. La slavii toi, numele autohton al acestei srbtori [a Crciunului] face evident parte din terminologia cretin rus
Rozdjestto
ucrainean
Rizdrb
polon
Boe yarodzenie sirb, croat,
sloven BoSio;
bulgar
IioUk;
ceh
Vanoce;
slovac
Yianoce.
Faptul
slavii nu au un nume comun la srbtoarea Crciunului, dei
terminologia cretin este in general comun la ei,
loc Ia presupunerea c,
mai nainte de a-l fi croat fiecare popor slav un termen special, va fi existat
un altul comun, ins
rspindire general in masele slave, pe care-l
vor fi imprumutt dc la un popor ce era cretin cu mult na in te, dar
care cu vremea va fi czut in uitare. Acest termen a putut fi chiar romnul
Crciun, rmas azi numai la slavii nvecinai, fiindc acolo se meninea
nc legtura cu centrul lui de rspindire

Crciun

slavii din

fr

R. (Jabej atrage atenia

la albanezi numele de Crciun vine de
la o huturuq numit crencia care se aprinde de srbtoarea Crciunului ca
srbtoare a natalitii Iui Iisus .

Mitul arhaic al unui cioban seu-moft este transfigurat in mitul unui

cioban demonic care refuz
nasc in
primeasc pe Fecioara Mria
staulul lui. Soia lui Crciun o primete intr-ascuns i moete pe Iisus,
fapt, pentru care Crciun ii taie minilc. iar Fecioara Mria ii lipete

mlinile la Ioc.
definit la acea

nevasta sa a scpat de pedeapsa lui necugetat, rciun

l)e bucurie
hora cu toate slugile
aprinde an rug din cioate de brad iu curtea lui i joac
Dun joc im parte Fecioarei Mria daruri pstoreti (lapte, ca, urda.

Minunea

dat

II

convertete pe Crciun

in istoria religiilor).

330

la

cretinism (inc ne-

ciun, personaj
primordial, ca la romani.
inrictussi Saturnalii, in care coniferele jucau un rol
domestice ale cminuInire cultul strmoilor i moilor ca diviniti
soarelui exist o corelaie mitic strveche,
lui si spielor de neam i cultul
forme evoluate s-a meninut piu In pragul secolului al MX-lea.

oare

ii!

3.

Crciunul

*i uliul

solar.

Cultul

strmoilor

si

moilor

s-a nge-

incit mitologia grmntotatrto a

ireptal CU cultul soarelui, astfel
]
solar.
mitologia
cosukstanial
cu
devenit
de cult solar
IVtru Caraman subliniaz unde motive probabile
anterioare. Petru Caraman revine la
la Metan"*. Dup* relatrile lui
Crciunul pare a cuprinde in el i elemente dm cultu
ideea dominant
<lics
soanlut\ ce amintesc de srbtoarea lui Mithra, pe care a nlocuit"
aceasta, ar n
pentru
probe
nsemnate
mai
>.
Cele
Solis
invicti
natale*
rspindita Ia sirlweroati
1 arderea bulucului in noaptea de Crciun, foarte
Kuropei, cu deosebinsi bulgari si cunoscut aproape la toate ]>oponrele

mnat

'

acestei tradiii nu
in Occident. ]* romni c de asemenea atestata. Totui
ardent butucului
. .). Dei interpretarea
i s-n dat numalo singurt explicare(
.

parc cea mai

datina din cultul soarelui e nesigur, cu toate acestea
aceast datin la origine era legata
probabil. Este greu ins de susinut
a;om dovezi
de srbtoarea lui Mit hm. fiindc in cazU acesta ar nsemna
ceea
de existena datinei i in Asia, de unde a fost. importat m.traismul.
mai
ce nu s,. cunonste pin acum. Datina arderii butucului ar putea fi
se fi ataat la srbtoarea de or.gii.conrlnd enrovTaV i numai ulterior
II se dau
asiatic; 2) mai sigur e alt datin, a roatelor de foc crora
despre roata
pomenete
romni
La
Crciun.
noaptea
de
drumul pe costi iii
grsolar .. Mangiuca , pentru Banat. Foarte rspmdit e acest obicei la
i
mani : 3) focurile care se fac in dimineaa de Crciun atit la slavi, CUnul J
romni ; si 4 ( . . .) rolaeii de Crciun care imit forma soanlut, amin. miele
cam e sculptat in chip rudimentar in
capul nimbat al lui Mithra,

dnp

aa

331

slin basoreliefurile

in Moesfa,ca

numeroaselor

lui

aiurea in rsritul

temple, aflate po

pmintul

Daciei

si

apusul Europei"
Din cele menionate, cultul lui Crciun ca strmo* si mo* pare a fi
uu cult Rolar mult mai vechi docit cultul lui Mithra, care a "ptruns ulterior
i in Dacia, i decit cultul cretin i explicaia care i s-a dat apoi. Xu putem
deocamdat preciza vechimea, in orice caz coboar sul era uoastr, anticipind astfel cele doua forme de religiozitate solara caro l-au contaminat
in era noastr.
si

',. Crciun i cultul bradului. Intre btrinul cioban mirific Crciun

i bradul sacru relaia este mult mai veche decit aceea pe care a stabilit-o

in secolul al XlX-lea sfiutul Honifaciu de .Strasburg pentru in treaza

tintaUi occidentala, de unde s-a extins .i in orientul iuropei.

cro-

Consacrarea ritual a bradului in srbtorile solstiiului de iarn

e anterioar erei noastre si numai datorit substratului anto-cretin la
germanici a fost asociat cu nataliia ia cretini.

BABA DOCHIA
1. Originea numelui. - Aceast semidiviuitate meteorologic feminina a stirnit controverse etimologice. S-au emis dou ipoteze plauzibile
i
prima, dup care numele vine de la sfinta mucenic Evdochia, caro cade
la 1 martie, ce a fost enunat de B. P. Hasdcu * i pre.-i/.r
,\,.
|[,ri,.a,
deoarece numele Dochia
foarte rar Chirdosia sau Marta
al eroinei
a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaz la 1 martie pe mart ira
Kvdochia, iu urma interferenei dintre legenda popular strveche
si cea
cretin, localizat de asemenea la nceputul lui martie" 27 si a doua, dup
care numele Dochia vine de la Dachioj fiica Iui Decebal urmrit
piu iu
Muntele Ceahlu de mpratul Traian, ndrgostit de ca, enunat mtr-un
poem hrico-epic de Gh. Asachi i in Legenda... de G. Vegezzi Ruscalla 2.
*

2.

Lcyoiidu toponimie.
care-i ptea

pstori btrn

Legenda Babei Dochia se refer

la

turmia de oi sub munte, alturi de alte

pstorie. tiind
vremea la munte o schimbtoare, si-a pus pe ea nou
cojoace. Celelalte pstorie au sftuit-o
nu urce la pune pin nu trece
luna martie, care este, aa cum se tie, nbdioas. Baba
Dochia a spus
urc la pune ea nu se sperie de luna martie". Atunci luna martie, ca

pedepseasc, a schimbat vremea nclzind tot mai mult cele

nou zile,
Baba Doclna se urca la pune, lepdind de cldur iu fiecare zi
ci te un cojoc, iar in zioa a noua, luna martie
a ntors vremea rea, imprumutind de la februarie trei zile de iarn. Astfel Baba Dochia a fost
pedepa cirtit mpotriva puterii lunii martie. i a mpietrit-o po
sit pentru
JBUO, rmas astfel in veac, ntr-o stnc nalt i pe oie in
bolovani
Stmc aceasta cu bolovanii in juru-i a fost menionat do Dimitne Canteiinr i
, descoperit, desenat, litografiat i cintat intr-un
poem epic de Gh. Asachi *.
s-o

in care

SiS^
*
pe

e la mitica a Babei Dochia, ca i toponimia

i2?, "
ntregul
teritoriu al Romniei i are contingene

ci, este rspndit

iu sud-estul Europei

cu legende smnlare

fr

la bulgari, sirbi, albanezi i greci, ns

corespondente
toponimice in geografia mitic a rilor popoarelor menionate.

Complexul

megalitic,

..Baba DochhT de pe
de Gh. Awchl. 1851-

Ceahlu.

Schia

Aa

:i. I.ejjeudn colind.

cum se poate constata din culegerile de
teren, iiitilniui legenda Babei Dochia literaturizat la nivelul tuturor
trenurilor literare populare. Ne vom opri, cu titlu do exemplificare, la un
rolind vintoresc intitulat A na Dochiana, care reprezint o transsirabolizare
a legendei Babei Dochia. E vorba de o ciut numit Ana Dochiana, cpetenia unei ciurde do ciute, care de tristee nu mai pate, nu mai bea ap,
pentru
Traian voinicul e pe urmele ciurdei de ciute, caro va fi vinat,
numai ea o
scape singur sub stan do piatr" : Toate ciutemi pasc/
i mi se adap,/ numai Ana Dochiana,/ numai ea nu pate,/ nici nu se
adap./ Alelalte ciute/ din gur zicear :/
Tu de ce nu pati,/ nici nu
te adapl,/ numai straj stai,/ straj de trei pri/ i de trei laturii/ Ana
Dochiana din gur grir ij
Dar voi ciute multe/ i nepricepute,/ da'

Traian Voinicul' bun cal hruete,/ bun cal i-un

ogar/ i-un vint oimel,/ joi de diminea/ la viuat s-mi ias,/ lacul s-l
vneze! !/ Peste noi c-o da,/ i-n goan ne-o hm./ i de ne-o goni/ pinMa

tii,

6V nu tii/

Zacu RofUyl rou n-a mai

fost/ l-acum s-o face,/ de singe do ciut ;/ce-or

mai rminea,/ In goan ne-o lua/ i ne-o d-a goni/ pin' la pod de os,/ de
os n-a mai fost/ i-acnm s-o face,/ tot de os de ciut./ Co-or mai rmnea,/
in goan ne-o lua/ i ne va goni/pin' la muni cruni,/ cruni n-a mai fost/
t i acum s-o face,/ tot de pr de ciut./ Ana Dochiana/ din gur grir:/

332
f

11

"

'

"ta " dr

P ia,r^l > ml Iwm

ofmel picat" 3I
Dochian cinat numai

"V' ogar
eaia,/ue
picata, de
Aluzia Wutei .4 mi

Pflleam,/

de Mei

nrzi-

FWK"

l^.r/^
de
ctre mpratul Traian.

J2; tUC *

ir

lr" 1"'

nu uitm

Sil

Paralel eu legenda Habei I >oehla, supersti\. |.e(|emla ini-lrornluuicu.

datinile caro se referii Ia silele babelor (de hi 1 la i martie)
iile, credinele
Haba Doehia ca ttemidirinitate meteorologica,
ii,, releva alte aspecte mitice
u cortegiul ci tic habr (pstoriele rmase la poalele muntelui, ale cror
* reflect nestatornicia timpului In
n mne le-a precizat Triau Cherman)
lui de la iama la primvara i |>osibilitatea de a prevesti aceasta

tf
7Y,m b Pefofeul
K'-mla urmririi Dochiei
legenda culeaaQ Uc Gh. Aanchi

trecerea
nestatornicie pentru restul anului. Deci zilele babelor sini i oraculare
pentru mersul timpului.
In categoria scmldiviniluilor meteorologiei populare ?i a prezicerilor
roadelor muncilor de peste an. a destinului uman i a caracterului uman.
babe
si o anume categoric de MOffc -Moii reduplic cele
fac parte .i ei din cortegiul
Im cortegiul divin al Babei Doehia, in sensul

H numr

nou

divin al unui zeu-nu**, care este confundat cu sfintul Cer. alteori eu Dumneii ngduitori
zeii sau Siniilie. Sub raport meteorologie ei sint mai hlinzi,
aduc vreme bun. Deepre ei nu ue-a rmas un mit
d mai nclinai
anume, ci numai credina cil ei succeda iu timp babelor, ca sint cinstii
tu acelai datini si c prognoza lor e mai KuportabOS,

ZlNI" i ZlSK

E\ist o categoric de semitliviniti repreI. Sciuanlisme inedite.

zentate de fpturi mitice tineri- sau bAtriue caro nu sint provenite din divinizarea strbunilor gentilici, ei diutr-un alt strat al credinelor, datinilor i
tradiiilor mitice, creat de alte nevoi spirituale. StMiiidivinitile la ca.ro
ne referim jniHed o biografie sofisticat i o putere mit iei relativ cunoic'Jtl.
Uneori sint omologate i semitliviniti cu alte nume, eminate din surse
mitice diferite. Din categoria lor fac parte integranta ceea ee se numesc
:inii i zncle. tutrcbuinni supranumele :n pentru fpturile mitice in wculine, echivalent al zi uri ca fApt ura mitica feminin. Termenul :a ni 1-a
Migcrat Tudor I'amfile cuc l-:i mprumutat din dialectul miccdoromn,
M
refeHtor la zeul marin, prezentat ca zinut mirii . '/Anii i zinfle le considerm in sensul in oare sint concepute in popor cjV fpturi ciudate, ciud
malefice, ciud Indiferente, ciud benefice. Uneori sint semidivinitAi perechi
masculine i feminine), alteori sint diviniti care se < meureaz aparent
o
intre ele (numai masculine sau numii feminine), fapt circ mircheazA
supralicitare a activitii lor. Dintre semidivinitAilc pe caro le considerm
sistemaperechi, unele sint incidental mperecheate de nevoia noastr de
:

i Ierarhizare a lor in panteonul mitic.

Fata *iJ/tuic
Aceasta e situaia semidiviuitilor Omul ttbutic
Mofid Codrului sau Pduroiul si .Vmwo Pdurii, FoM pdurii S trbttl apelor
i tima apelor; Spiritul oomorilor i VUva bUor. Alta c Bltuiia semldiviniiAilor care sc concureaz aparent ntre ele: Dragobelrl" >i Zburtorul.
Ihthjaicclc, Ielele, Rusaliile, Simienrlr et(\, i alta situaia semidivinitA
ilor unicate: arpele awi, Celul pmintului.

ttxarc

bnntHM

depe renutnl
(Oftwde p*
l

h.**i*S. !

,i

v,.rs;

IKU

OMpaQor

ra

-.

M rrE?^? M

no

Jiu

u-

'

;.l

Orii-nuli

eotcmude

Crpailor Ori.mali.

'

<;'.;' '
1,f,,zl un '' 1 '
:

'"

eolindalnl rin*.

"cos. ..,.,,,, in.fir,,,- conving

lno,ivului
* Prii' l.:.s.. ui Se*

rofK' i

Asupra

cport.

twn^i'"'-"^!* mitica n kgendd Baboi

Dooha

J ",n
i

nl

imu mtfc

ri
""' | "

DMftM. HuMmlIc dr
Iul XIX.

sprijinului

,,,iKi " a

endo1

Omul slbatic. - Dup cum il arat i numele, Omul sAlbatic e o

mitic antropomorf, aparent uria, pros, eu puteri supraumane,
care bintuie zonele dc munte si atac noaptea pe ciobanii co cltoresc
mtie stinl si ctune, ca si pe vintorii rtcii iu cutarea prirodurilor,
vguni t
mistreilor, cerbilor i c:*prelor negre sau urilor a^cuui in
intimplator,
peteri. Numai veileri^a lui ncremenete pe cei ce il intiluesc
eu caut s-1 vad i s-1 infrunte cu privirea, mcar o clipA, pentru
2.

fptur

335
334

ru

cu ochiul lui
lo ia vederile i i pocete, iar inel est ar, -a eu .-l ponte
fatala colul ce cuteaz s-1 provoace la lupt.
Simeon Ki. .Marian prezint un descintec in care nu poate fi vorba
decit despre un
slbatic : A venit Ontu mare! le la pftdtUa marc'
le la pdurea mare,,'
pros/ i sperios, cu miinil*:*<>' i cu picioarele proase,/ cu ochii nholbai,/ cu dinii mari colui.' cu obrazu marc'
altfel
li

Om

pn

om

OH cuttura nfiortoare.../
a venit asupia nopii (...) pc .,.) m-I
inspimlnte,/ zilele s-i scurte,/ viaa s-i ciunte" 37. Nicolae OeiiMisianu
considera
aceti oameni proi alctuiau strmoii pelasgilor, ui Minunilor faunici de pdure**.
pentru a justifica fricen
a-nst ras loameni slbatici aparine perioadei pietrei, recurge la sugestiile unor
practici palcofolclorice * mpotriva Omului slbatic, imtind
..in
jt nulul
acestor descintece se ntrebuineaz do regul instrumente le piatr. Probi
evident ci acest
pros aparine epocei ante-mctalice"* 0
Cu Omul slbatic, ca om al pdurilor nestrbtute de picior omenesc,
|

Om

ne vom

intilni in alte ipostaze mitice, lin

ce

in

ce mai bine conturate sub

aspect particular.
CI.

ete

Fata slbatica.

fptur mitic care depOmului slbatic. Kste mcnionai ca atare

Fata slbatic e o

stadiul de primitivitate al

numai iu unele legende i balade

Iovnn Iorgovan 41 Acesta pleac

mitice, dintre care unele referitoare la

la vintoare ca
se nsoare pe valea
snb stpinirea Fetei slbatice. n unele balade e

czut

Cernei,
ca o fecioar monstruoas, iar iu altele ca o fecioar frumoas. In cele in care
arat ea un monstru reiese
in tineree a fost 1 fat frumoas care a slujit,

nfiat

alturi de Iorgovan (la un domn de ar) i c, fiind s*lus si cziml

a fugit in pustietile Cernei de teama i ruinea prinilor
tn baladele
in care e nfiat ca fecioar frumoas, ins slbticit reiese
e sora
buna a lut lorgoran, care a fost desprit de el cinci era mic si
a rtcit
'-i.

pe meleagurile Cernei, in sperana

fratele ei. Ambele soiuri le balade

odat i odat

>e deosebesc

mai

se v revetlea eu
ales prin anecdotica

In ambele soiuri de balaIe Fata slbatic a ajuns la aceasta <tarc si

putere mitic numai datorit vieii ei pure, de pustnicie si sfinenie,
iii
sinul naturii slbatice a vii Cernei. In primul lot
de balade. Fata >lbatie
e figurat ea un monstru Iorgovan n muni c-mi intra. Cu armile
la.
frunza scutura,/ ogarii chefnco,' oimii zrea/ sub stinc
de piatr si
zrea o fat./edea acioat,/ sub stinc dc piatr,/ [un fel de piatr
coliboii]/
tata slbahc,! mare, npraznic,/ urit, groaznic". In
varianta a doua,
Iorgovan gsete sub stinci de chiatri/fati slbatici,/ mare si
groaznici -J
< bsftele ei bat clciile,/ icle ei bat genunchile,/ sprincenile
ei bal obrazele".
In balada publicat de G. Dem. Teodorescu" pleac drumul
s-si aleag/
pentru vintoare./ pentru nsurtoare", care ar putea fi reminiscena
fn*urtoaret prin rapt. mai ales
Fata slbatic/ mindr si voinic" este un
fel de sciuulivmitate a vii Cernei.
Cu ajutorul riului Cerna i a celei lui
nzdrvane. Iorgovan o gsete pitit sub o stan de piatr/ cu muchiul
de-o chioap '. Ceaua Vija o miroase, riciie sub
piatr i sare s scoat
Nlta aUbatic, care ncepu
pling Iane Iorgovane,/ frate, fri)are,/
elieama- ceaua,/ ine-i i>e Vija,/
s-a-nfuriat/ si mi-a zgiriat,/ zginiat faa/ si rupt cosia". Iorgovan fecior
dc mocan, calare pe cal./ dac-o
auzea/ i dac-o vedea/ (...)/ ochii c-i lua,/
minUe-i fura./ Nimic n-auzea,/
im-o sruta/ i mi-o apuca./ frumos c-o lega,/
<
pe cal o punea' si cu ea
pleca; pe jos de Cerna". Iar Fata
slbatic simind drama c- o ateapt,
incestul, mereu 11 zicea
Iane Iorgovane,/ frate frfioare t //aci un pcat
lor.

336

mn.

au nu

eti mic

ie or'?/ Ceasu eiml

dragi friiiori,/ rude i
suinii. Iar noi am slujit/ pin ni-ani mrit./ Nu ii minte, frate/ (...) Iane
Iorgovan-.' eu-a lui sorioiira. cin' >c mai nsoar,
e pcat mare./fr.ite
frafoare". Uar Iorgovan Iac pleca,/ clare eu ca/, nici
mai vorbea,/
mai gindea,/ ei Ia ea privea./ Nainte mergea,/ de Cerna-i uita,/
nici
stii

s-a-mplinit

'

nou

fttif cft-nri

ne-n inurit//i

talcfl/ si

frai

e/i eu

maic/ i

gr\-a si se rtcea ;/ iar cind * uiia,' iu

srea.' calu-nuot
...)/Ia-not se-ncerca iini se-neca,
Domnul nu vrea/ frate ca
a
ii- ne pe sor'sa"
Purtat <1<- cal, p care eiii Icgatft, Fata lUbticfl

drumul
isi
ia,

da/

ap

mal, o dezleag ciiva oameni i o recunosc rudele ei. care in

o mrit cu un fecior le crai. n alt varianta,
publicat de G. Dem. Teodorescu, Fata slbatic sub nfiare urit ascund.un chip frumos de ziu a vii Cema. Iorgovan care <i plecat la vintoare
pentru nsurtoare afl din gura ei --i este sor i
a mai fost peit odat
de el : Tu
m-ai peit,/ io
u-am primit/ i, de focul meu,/ de untul
tu,/ eu m-am pedepsit; i am pribegit /pe potec strimt, /prin vale adinc,/
in singurtate/ sub lespezi Ic piatr, levint nebtut.' de nimeni vzut.'

ajungea

la

cele lin

unn o logodesc i

m-am pitit,/ m-am slbticit/ si m-am jM-lepsit". In loe s-1 nduioeze,

Iorgovan o ia in brae i o snit - Amar pe pumint/tum -ai pedepsit,'
io te-am ctat/ lumen-n lung i-n bit,/ i nici c-am aflat/ s-i semene
ie/ ca sj! iau soie./ (...)/ Ba nu m-i lua cit o fi lumea,/ c-mi eti
frior/ i io-isint suror. /Traree-tc-napoi,/ c-o fi n'm de noi :/ soarele- ini
rsare; si iese din mare. genele- mi pirlete. trupu-mi ngrozete !" Punind-o
clare i mergind pe Cerna in jos, srmana de ea de pe cal srea,/ in Cernu
<- da, puin nota/ i mise-neea. <
ea se fcea/ mindr floricea,/
aici

mhulr ea zina( .)" 41

Tema vintoiii de
.

fete pentru insurtiiarc, numit i raptul miresei.

a trecut in literatura popular romn de la raptul unei fete striiine de
spia de neam a mirelui, intii la spia de neam si apoi chiar la fraii buni.
Opr'listca incestului, despre care am mai discutat, reflect i in nceste
balade aceeai concepie despre estric i viziune lespre drama unei
cstorii intre frai ca i in balada Soarele
Luna".
I>in relatarea ultimei variante, care poate fi numai metaforic.
Fata slbatic las
se neleag
soarele *are iese lin mare ii va pirli
genele i o va nnegri pentni grc*aln -i filial* 4.

I>ruf|i>|>t'tr|r. In credinele poporului romn flecare soi de animale slbatice sau domestice i avea perioada rutului primvara. Ziua
de 3 martie a fost inut mult timp do poporul romn Irept srbtoarea
tradiionala" a copului de primvar. La aceast dat se credea
se logodesc psrii, cerului i cele domestice, adic ncepe perioada rutului.
Srbtoarea nchinat psrilor eerului relev de fapt perioada rutului la
toate animalele. De la srbtoarea simbolic a logodnei
psrilor cerului
't.

R-a extins tot simbolic i la oameni, devenind astfel

i o srbtoare a
erotismului, a nsurtirii fetelor i nfririi bieilor, a logodnelor.
Fpt ura mitic care personific logoiina animatelor i prin extensiune
n fetelor si bieilor este zinul" Dragobcte. Chiar numele
Dragobcte

semnific ntruchiparea unei fpturi dragi, miticoerotice. Dup o legend

miti. Dragobcte lova) era fiul Babei Dochia"'. ceea cc nseamn o
presupus ftliaiune mitic anterioar denumirii lui ca atare.
nfiat adesea ca tirr, voinic, frumos i bnn, inspira fetelor i
f"ineilor ncredere i dragoste curat. El patrona srbtoarea petrecerilor. La 24 februarie, ziua dc Dragobcte, go^odinele ddeau o
Arnd ero337

ini psrilor domestice, iar pentru psrile arului zvirle.m pe tcoperiurilc oaselor boabe de mol, gnu, orz. secar. I>e Dragobete nu se sacrificau pasrile domestice i nici nu se viuau sau blestemau cele "iHutice.
/-.;,.

AccMe

tcsiriciuiii

Tinerii

urmreau

nu turbure rostul

irn|>creclieHlor.
Bc stringcau pe dealurile
nex. Fetei.- laolalt culegeau flori

liuerele mbrcai de
satului, in cete de rir/tt

--rbtoare

din preajma
i
de primvar, ghiocei, iar bieii, individual, culegeau vreascuri pentru
aprinderea unor focuri, in jurul crora se aezau jos, tot pe cete i glu-

Glumele se n-fereau mai ales la simpatiile i antipatiile

dintre biei i fete. La priuz coborau iu goana ^pre sat, fiecare biat
fugrindu-i partenera preferata. Daca o prindea din fuga, conform datinii, putea sa o srute iu vzul tuturor. Cind doi tineri fugeau dup aceeai
fat, ea se las prius de cel pe eare-1 prefera. l'ata care era prins i srutat se considera oarecum Imjndit cu partenerul ei de fug, pe un an,

meau

intre ei.

urmri cit de constante sini sentimentele lor reciproce.

aflau de la tineri cele intimplate i erau satisfcui sau ne.satisfrui,
preteniile ce le aveau pentru e tpiii lor. Aceast coborirc in
goan a bieilor iu urmrirea fetelor se numea iu podiul Mehedini
zhurtorire. Declararea public a dragostei sincer consimite intre urmritor i urmrit, iu ziua de zbartortre, a fost pin iu secolul al XlX-lea
o form retuiuesccnial-ritual de cutt erntogen.
pentru a puica

Prinii

dup

Tot do Dragobete se fceau nnuririle ntre felr si nfririle intre

mai rar intre biei i fete. ntr-un studiu e:n.i:rat frate rniz'U
rituale, Petru C arama D * ! susine c\ term mii se refer l-v in-l\f>r*a' ei fel
de fraternitate realizata prin btd plinirea uatr ritu - m ti c tohi 0 in di un
substrat magic prin excelen, sau a unor rituri mii n^i ce in de substratul religios. Riturile mai vechi se intreptrundeau adesea cu cele mai
noi. Petru t 'araman se referea totui la uu anumit tip de fraternitate rituala,
cel al friei e crace i al nurorii de crane. nfrirea sau inutrirea, in
unele regiuni culturale din Hoinnia. erau in trecut destul de riguroase,
dup Petru Caraman. Hitul se desfura in cetele de virst i sex. pe afiniti select ive. n faa cetei, partenerii i zgiriiau braul sting eu semnul
crucii (semnul crucii notare, nu cretine), pin la sin^erare, se amesteca
singele suprapunindu-se zgiriet urile singerinde una peste alta i reciproc
i sugeau singele cei nfriise declarau bieii firtafi i fetele
.surate. Urmau mbriarea i jurutia reciproc de sinceritate i ntrajutorare pin La moarte. Cind unul din cei nfrii murea, cellalt trebuia
dezlegat, adic desfrfil sau desnurit la raormintul fratelui decedat i nfrit cu un alt partener, in alt loc, cit mai departe de mormit.
Cei ce se infreu sau se iusureau ddeau un
pentru prietenii lor, caro se legau Infera ei
ro nfreasc i ei la riadul lor cit. mai
curind posibil.
Fraternitatea ritual d* tipul nfririi i insurairii a fost un rit
Rtrvechi la tracii m>rd-duu.'uvrii (duci) cit i la tracii sud-dunreni (moosi
i odrisi), ca i la iliri.
5. Zburtorul.
- Cum
am constatat, zburtoarea (din Mehedini)
narcheaz trecerea de la simpatie la dragostea tinereasc, printr-o fug
ritual caro se termini cu mbriarea i srutarea simbolurile unei
protoliigoduo. S-ar putea ca tonn nul
nu aib legturi direct cu zburtorul, ins etimologia popular il apropie.
Zburtorul la care ne referim dc
dat osto o semidivinttate
erotic de tipul incubilor, un da iman arhaic de factur ra*lofic:V SirabolihiUri,

Aa

osp

aU

zear
ric

toate formele de sexualitate, de la aeei a puberal pin

a femeilor care triesc mimai pentru plcerile trupeti.

la

aceea

islc

Mitul Zburtorului a fost sesizat iu aspectul lui cultural de Gcorge

ca reflect im! problema fundam/ ntat a xtjuntitaii In romni.
Zburtorul (...) este un demon frumos, un Eror
G. Cfllinescu afirm
adult ser nt, eare
fetelor pubere tulburrile i tinjirile ml Hei iubiri. In
cepind cu X. Heliade Kdulcscu, nu este liric romn eare
nu fi reluat
mitul in diferite chipuri, l'nii au crezut efi trebuie > duc aceste producii >pre o surs romantic, ceea ce este fals, fiindc unii din poei nici mcar
nu aveau noiunea temei occidentale. Singura not romantic este ntemeierea pe tradiii populare. Ncnviml o literatura de analiz a dragoMci.
se coboare la momentul primii iv, la mitul
a fost firesc ea poeii romni
inraziunii inntinrtului erotic Ia fete. Caracteristic in toate aceste compuneri e totala {raionalitate a crizei"". In realitate. Zburtorul desfoar
o dubl activitate erotogenic: de iniiere sexual si de provocare si ini reinere a apetitului sau patosului sexual. In.- Zburtorul arc i un dublet
jr miiiiu cunoscut sub numele de Zburtor oaie A, w\\ dainion uri! i extrem
di* ru.
tot ceea ce relatam despre activitatea Zburtorului e valabil i pentru dubletul feminin, cu meniunea
Zhurftloroaioa se ocup
de tineri puberi i de brbai hiperse.xuali.

Clinescu

Aa c

ntisana lui trebuie s corespund capacitii tale de seducie,

n exerciiul luiu ivnii lui rrotogenice se poate un lamorfoza in farpe,
z mim >au sui dt fui. De a<<*a a putut fi confundat de
necunoscatori cu
arpele naripat cu Znn ul aitimpofag puii cu Demonul \ /duhului, toi n,

crcai

de electricitate, l.nr aci st e confuzii nu sini singurele. n fond. toate

metamorfozele Zliurturului urmresc acelai scop
ptrunderea oculta t in casa victimelor Iui pubre -au pasionale, pentru a se transforma
in tinr voinic >i inllfurat de dragoste. Metamorfozarea sub forma de
animale (arpe, POJC, ciiiic) sau cu >ul de loc, menionat de unii folcloriti, se refera pe de o parte la tehnica ptrunderii in viaa victimelor i
pi- de alt parte Ia simbolismul scMial.
:

Odat ptruns
firea. Victimele
-ul obsesia unei

in

cas,

se strecura iu palul victimelor, le tulbura

nu erau posedate, ci numai tulburate pMhnfizic, czute

hipersexualiii patologice, a unui freamt iieast impara

a] siuuriU

r, a unui oiftanu Quzoriu. n nfiarea lui de >cmizeu, Zburtorul era uneori aci.pt rit de solzi argintii, purta pe umeri aripi albe. mari
i nvoite. Alteori ptrundea nevzut ca o adiere si tulbura firea celot

ce-1

ateptau n somn.
Zburtorul rtcea noaptea,

intre miezul nopii i cinttori, dind

tircoale ulielor, grdinilor, livezilor i caselor pentru a tulbura fetele de

mritat, nevestele prsite i vduvele ptimae dup aventuri sentimentale. Subtil se metamorfoza destori chiar iu Iubitul celor astfel ademenite si petrecea cu ele pin Ia cinttori. Pasiunea lui se dezlnuia orgasmic, noapte de noapte, pin la neurastenizan a victimei, care chiar
putea
moar de freamt oniric. n timpul zilei fetele chinuite erotic
noaptea se cunoteau
au fost vizitate de Zburtor dup semnele de
oboseal, paloarea feei i alte indicii psihice.

Nu

Zburtorul nu era un vampir. El r.u era nici un demon al moriinu le ucidea ca sft le transforme in
numai oniric -erotic. Urmele fiziololsate de presupusa lui vizit inteau Ia autoflagelarea simurilor,

Ie sugea singele victimelor fale,

strigoi. Activitatea Zburtoiului irn

gice

338

339

do tip neurastenic i uneori opUeptoidic. tipice

Miulroinului hipersoxualitii.
Acest sindrom $i-l aUlQ -ntau cu vinle prematur sexuale, cu farmece,
vrji i deseiuiece do dragoste, pe caro lc repetau mereu, schiinbin l * ibieotul pasiunii lor.
Kannecele, vrjile i desciutecelo de dragoste alctuiesc,
ciutccele lirice, un capitol bogat al folclorului erotic. Ele urmresc
provoace,
sa dezlnuie i sa ntrein erotismul normal i de cele mai multe ori pe
cel patologic, eonstriugiud altfel pe semizeii erotismului, pe Zburtor i
Zburtoroaic. Toate procedeele de magie erotica solicita Zburtorului
BAU Zbur toroaicei apariia celui ndrcit, in realitate sau mcar in vis,
Ia dereglau* piihotie,

dup

adus cu blindee sau violen, nuc sau fremtind de patim. Fermecaib fapt de femeie,/ soarele iu piept,/
toarea cerea pentru solicitanta ei
luna in spate,/ doi luceferi' in cei umori,,' intre sprinconc/ chit de mieunele,/ pe buze (.
)/ doi faguri de miere,/ pe poale jur-prejur/ stele mrun)", ca soarele
rsar pe trupul ei, pe hainele ei/ (...)/ P bratele (.
)", astfel ca iubitul ei pin o veni s se bat a crpa,/ ca capul
ele oi (.
de om tiat,' ca petele pe uscat,/ ca untul in putinei,/ ea unda do mare,/
do cuvintul meu, de chipul meu,/ de sprincenele mele, de vorbele mele".
i, bineneles, ,,s nu poat rbda (...)
vie clare/ pe nuia de alun,/
fug ca un nebun ;/ vie clare pe nuia de singer,'
fug ca uu nger ;/
vie pe nuia de nuc,/
fug ca un haiduc;/ pe nuia de arar,/ fug
ca un armsar;
nu-i fie a bea,/
nu-i fie a minca,/
nu-i fie
a sta,' pin* la mine n o veni/ i cu mine n o vorbi,/
se bat a plez-

'

s
s

s
s

ni" .

Vrjitoarea urzea vraj de scris" pentru dragoste, vrjitoarea trimitea cuitul fetei s-l aduc po cel care ii este drag s vio n sat/
de sfat;/
vie prin cini,'
vie pe drum lu pete,/
do ciomag;/
intre iu cas porcete/ (...)/
eu ii bat i-1 strpung/ i il bat intre
picioare/ s-i dau in ghid dc-nsurtoare (...)/
vie descuiat,/cu singele intirtat.'la noapte sa
visez,/ miine aievea s-l vz/ cu calul f urnind, /din bice pleznind,/ la mine venind./ Nici
nn mai az,/ nici
nu mai mince./ Inima
sar,/ ochii s-i plezneasc,/
nu-i dea a
sta,/ cci, dac-o mai sta,/ l-oi intimpina,/ singele {...)-o pica"".
Vraja conjur pe semizeii erotismului s-i aduc iubitul
de-o
fi in haia ar,/
vin pin miine sear,/ de-o fi in ast ar,/
vin
disear,/ de-o fi peste munte,' ii pun punte,/
treac prin fete frumoase,/ prin vduve grase (...)"".
stelele logostele" erau conjurate
de desclntecc i astfel antrenate in magia erotic, pentru
descinttoarea le cerea ca steaua celui vizat s nu stea,/
umble-n lung i-n
lat/ (...)/ In
turceasc,/ bulgreasc/ (...)/s aduc scrisa/ lui/
de-o fi cizmar,/ de-o fi zidar,/ de-o fi timplar,/ de-o fi dulgher,/ de-o fi
moier,/ de-o fi crciumar. de o fi funcionar,/ de-o fi cojocar,/
vie
in vis s-l visez,' aievea s-l vz,/ s-l cunosc bine ales"".
Aceleai farmece, vrji i dcscntcce de dragoste se fceau i pentru
flcu neputincioi, sttui, pentru vduvi i btrini, prin invocarea

fr

s
s
s

fr

se

mute

/(.

.)/

sub

pmlnt

s se duc,/ unde

cocoul uu

bolnavilor.
Printre primele

msuri de eezburtorit

era desclnteoul. Un desclntec

buruieni magice de leac (leurd, avrraeas, leutean, odolean, singer, mtrgun, iarba ciut, muma pdurii i iarba
zburtorului) din care se face o fiertur pentru a spla bolnavul de dragoste
trei zile succesive, de ctre descinttoare, spunitid
aa
se sparg'
faptul, lipitura' $\ Zburtorul,! cum se rspndesc rspintille/ (...)/
se rspiudeasc vrjilc/ i lipitura/ i Zburtorul (...)".
CInd psihocrotogotiia lua proporii ngrijortoare, prinii sau rudele
bolnavilor recurgeau la rituri d-s medicin magic antierotogonic se ungeau uile, ferestrele i ghizdurile hornului cu usturoi; se nfigea un cuit
in bttura uii sau in pereii hornului Ia acoperi patru cuite In cruci
se fceau baiere asemntoare fraierilor fie strigoi, care erau de fapt centuri
antidemonice. Vtk baiereU de zburtori atiruau, ea i la baiercle de strigoi,
unelte apotropaice (cuitae, toporao etc.) plus un sculee cu buruienile
descintate. De altfel i baierul Zburtorului se punea tot cu descintec.
Se trgea eu puca pe hornul casei. Se da foc noaptea unor vreascuri
mirositoare pe vatr. Se da foc scorburilor din pdure sau balt n care
se credea
se adpostete ziua Zburtorul.
Mitul erotogonic al Luceafrului" de Mihai Hraiucseu. fptur
nemuritoare care iubete astral o fptur muritoare, printr-o mezalian
ordinii divine, repeta la modul transsirabolio mitul nexogonio
tipic

menioneaz nou

ar

aa

ygiflqW

Zbur toroaicei.

bupU

Intrt calul solar

l cel

Infernal (fragraant dej fresca).

De obicei Zburtorul era invocat singur in aciuni de magie orotic,

dar era invocat i concomitent cu Zburtoroaica, ca semizei In magia
medical pentru vindecarea unor boli cit o sta Zburturoiu cu Zburturoaica in Rai/atit
stea udatul la (...)"". Ca provocatori ai unor
boli patogene, Zburtorul i Zburtoroaica snt uneori exorcizai si ias,

340

unde

. .

Aa

cint.

securea nu taie/(. ..)/ in pduri/ pa sub buturi", unde de fapt locuiesc

ziua. Iar noaptea intre cinttori s nu poat veni Zburtorul cu Zbur)" ca
turoaica,/ moroiul cu moroaica (.
fac ru celor ce-l ateapt.
se face
in arabele cazuri de isterie erotic, in cazul orgasmului psihic iu atare de ceglte cu ntruchiparea uman a Zburtorului, sau
in tiare de somn, cu umbra fantasmagoric a Zburtorului visat, se luau
oonlram&iun de medicin magic pentru dszburtorilul boluavelor i

a&

341

MUTATUL l

m:ni.<n;iA

Capitolul cel mai dificil, mai discutat i mai discutabil, negat in

parte, n-dus sau anulat de detractorii oricrei mitologii romne
a fost i est** deologia. In privina fringerii coloanei vcrcbrale a mitologiei
romne s-au coalizat toi cei ce au abzis orice form istorica de creaie
spiritual* a poporului roman sau care au considerat o eminamente un
derivat secundar al cretinismului arhaic local. Deologia refleci transgresri istorice de ghidi re mitica depit, care ne lmuresc asupra modurilor de a concepe viaa i lumea, a viziunilor artistice ale acestor moduri
i a stilului propriu de exprimare populara nimiicasc.

bun

surprind atit biografia divinii a

Pentru noi deologia trebuie
fpturilor mitice suprem?* a Frtailor nfiai in dinamismul lor demiurgic si cosmneratic, cit si idtologia mitologic:! extras din viaa si faptele
divinitilor supreme principale i secundare. Frtaii, numii uneori
.s'M/HHr^f.rcduplic ipostazele lui Sauctus dominusdcus(sau deomm). Unii
oameni de tiin au in cercat si revifice divinitile panteonului dac
sau daco-roman. Inteniile bune n-au acoperit eforturile si n-au dat roadele ateptate.
Sistemul divinitilor supreme, principale si secundare e constituit
intr-o familie divin, care a supravieuit tuturor vitregiilor istoriei noastre
silenioase, nu zgomotoase. In termeni impulnri deologia se ocupa cu sfinii
nutri, numii scurt simi sau siui. Cum se va putea constata, ne
referim la doti;"i categorii de sni muri la sinii strmoi ni mosi din
calendarul tradiional al credinelor, datinilor i tradiiilor strbune,
i la staii superstiiilor din calendarul babelor. Sfinilor din prima categorie, a strmoilor i moilor, U s-au pierdut numele strvechi personale
sau au fost ocultatc sub eufemisme i apelative sau pur i simplu tabuizate. Sfinii din a doua categoric posedau nume noi, uneori recrutate din
martirologiul, hagiografia i angelolagia popular do tip arhaic cretin.
Dintre acetia fac parte sin Martin, -in Toader, Sintilic, sin IVilie. sin
Foca, Sintandrci, sin Georgc, sin Petru, sinta Ileana, Sin( ta i/.iana,

sinta

Mria,

sin

Medru

etc.

n familia divin a sfinilor, membrii ei sint organizai ierarhic pe

grade de sanctitate i funciuni mitice. In capul familiei divine se afla
Frtaii. care guverneaz destinele mitice ale universului, pmintului i
omenirii. Dintre membrii familiei Frtailor. mai importani sint
Cerut
Tut si Pumintal
Soarele si Luna, Stelele i Luceferii; sfintele
:

Mum,

ope: J i.ro,, fl si Xarta y<agr. Siutvl, Oltul Mvrifvl, Someul. Unii

dintre membrii familiei divine sint ipostaziai in fpturi antropomorf ice.
alii in zooamropomorfe i fitoantropomorfe. Din prima categorie fac
parte

Ft-Frumos ca ipostaz

ipostaz a

sfintei I.une.

a sfintului Soare

Ileana

osinzeana ca

VKF Mtrvn

i.

- Deologia roinI. Dualism cosmoeratie : convergent i iivergeut.

>.
In fond,
ii graviteaz in jurul a doi poli divini Frtatul i NVfrtatul
doi frai care fizionomie, temperamental i caracterologic nu seamn
mite ci, dar care se completeaz reciproc prin activitatea lor cosmic i
trrotr. Amindoi sint btrini, de cind lumea. Unul cu infiare sever,
patriarhal, cellalt crispat, slbatic; unul linitit, domul, nelegtor
:

i nclinat spre buntate, celalalt nervos, agitat, nenelegtor i inelinat

Bnre rutate. Ambii cu iniiativ, inventivi, dornici de a se intrece intre
experimenteaz mereu fpturi
ei in creaie: Frtatul, un creator care
convenabile firii lui domiurgice, Nefrtatul. un eoutracreator care imit
pi-ntru a opune creaiile lui c-lor ale fratelui lui. n structura, esena,
funciunea si valoarea lor, activitatea :icestor doi demiurgi este complereueasc, cellalt copiaz
creeze unul,
mentar. Ceea ce ncepe
sau perfecteaz. Perfectarea nu se realizeaz ins dintr-o dat, ci prin
rvi-ciimentri repetate, in etape succesive, prin suceese pariale, iar cind
amindoi nu gsesc soluia cea mai potrivit recurg la ajutorul unor anipreexistenta
mal.- mitice, care nu sint create de ei, dar care reduplic
parte de FArI*rt;tilor. Deci un fel de dualism unte res promovat de o
nevoie,
Iui. de alta de animale, sacre, cu care au conlucrat de voie, de

fr s

prin consultaii sau prin viclenie, la creaia lumii.

La inceput creaia Frtailor a fost in doi. in spiritul unul dualism
alctuita
OMMrffMf 1. De la creaia omului, fptura cea mai minunata

fie separat, in spiritul unui dualism

d K.Utati, creaia lor a inceput
fure de la cellalt o idee creatoare, un model
dirrrqent. Fiecare a cutat
considerat
substituie creaia lui imperfect cu a celuilalt,
de creaie:
mpiedice creai celuilalt oe prea inedit. Zoogonia si
perfecta, sau
creeaz nun
litogonia capt astfel treptat caractere paralele. Ceea ce
pe plan ant ro pogon c >eiarse face
Frtatul, imit ru Xefrtatul.
blajinilor, prm
tatul a imitat creaia omului prin cea a cpcunilor; a
prin mgar.
eea a uriailor; pe plan zoogonic, a imitat creaia calului
pisicii prin
a
mistre,
prin
a
porcoiul
prin
capr,
oalei
ciinelul prin lup, a
a pnucoofan,
prin
porumbelului
bufni,
a
oarece, a vulturului prin

Aa

.'hetorii

prin vrabie, a rindunicii prin

liliac,

a albinei prin viespe

i mu<c

slciei prin
pe plan fitogonic a imitat oroiia bradului prin plop, a
prm scai,
verzei
a
nucului
prin
ghind,
agri,
a
lchit, a viei de vie prin
a griului prin neghin, a trandafirului prin rsur otc
aceast creaie repetat a unor animale
S-a susinut pe nedrept
unui dualhm strin, care a ptruns
datorete
rele
se
i plante in bune sau
ereziei bogomilice.
in cultura rorau de La sud i de la rsrit, din oficinile
in creapermanent
reflect
cue
se
dualist,
Nu era nevoie ca paralelismul
mai mwifie importat din afar, aa cum am
ia mitic romaneasc,
iar

343

iornit. <l^r* dualismul populam fost

n mentalitii m. lire la autohtoni in

arhaic

tradiional). (Veri

si

<* 1 '-

lH

,i

in

to o comandit

,i

spiritu

etape ,, mai evoluate (priinifiS!

cap. f^Monfa.)
1

,Rn,fi "

^W "

Wdwse
un sineur mit
gur
n it' sau Ia o singura! ;legenda mitic, in
care Fnaii sint omologai
OT10IW
reciproc do credine.-, datinii.- i tradiiile
mitice ronrinesti.

Ia

In activitatea lor mitica Faitnii >e comporta

permanent
,Iuah*mulm fratrocreaiei, conform legilor imitaiei J
stimulrii
care sini de fapt imboldurile oricrei creaii. Ontologic,

iu limitei.'

m-

gnoseologie ij H u*
prin calitile lor opuse. Demiurgi* lor
fratern',
se transforma treptat ntr-o fraternitate
cosmoeratic. iar dualismul lor
intr-un AmIm tro fl Mr. Antagonismul
r ar taii he

completeaz

subsecvent oricrei
cosmogonici, pentru a deveni
antagomsm t reconciliaii, angajat intr-o lupt de exterminare

declanat

.?
ineMtaoii

un

in procesul lent al

1 omnhia antreneaz si implic

, r
?i anima,e ?f

^cat^^M

^utSl3?%r^Sff

i mTfort.^
Cum
cn/e

>a

to:1,

ce <s,e

cosmos,

cu toate
cati^

cosmosului

ale

unde vieuiete capodopera creaF:mnii

*

"^S^SS

mitoloid autohtone. -S-a cutat

in mitul primar
se descopere stirpe dace si daco-minanc
descoperi sursele a ceea ce esto nsi
o surs a surselor mitul

or demiurgi

fia.

"- 1

lledupliearea

2.
.

oxlinde in

*
P flm,ntul
? mmCmi
t0!am

JSS

E*

'

ntregul

i cosmocrai

a stat la

baza mitologiei dace i daco-romane ca o idee

exis tenii acestor mitologii i, ceva mai
mult,
a fost pr.-luat si prt
t
ttcdiu timpuriu de cretinismul primitiv al
daco-ro,naniW
vh
0*J . m centrul de gravitaie al unei mitologii popular*
erestinizatk care
de atunci

bumd

rS

mitologia arhaic autohton- Frtatul

n'tic nou, Domnul zeilor sau Dumnezeu,
iar NeXS
totd Domnul demonilor. Satana, Mitul lui Dumnezeu
i al Satanei a c .n P arti " lar 31 Um,i
Popular, in care au supr^eiut. estompa . e sau ngroate, unele
trsturi mitologice, fizionomii
'
temperamentale i caracterologice ale modelelor
arhaice autohtone
n le mi,ice ale
Nattrtatnhil
fS**>l
s-au
*
modelai in
rnn
!
reduplicft

JT^

ant
nul
ev
SSJffJfe*^
emergent spui
De aceea ea reflect modurile de via istoric
in

?i

uni

antrenat raentabil

fonni;

mo
mod

ci

natural,

modurile de gindire corc.spnnzatoare

iu iv si

'

f.car. tn

statutul mitologic al cosmocrailor,

mai ale nr
1
separarea puterilor eosmocraUee

j^?^

dup

R'

a transformat intr-un
apro-pastoral,

ntocmai? ca

r Nn
*****

nsingurat iu cer

bunc'Adusmut

desi
-

i creaturile Iui. Ara pptea urmia lui de oi vara i toTmna,

mruni au fost totdeauna considerai de

mintii
nrn n
in ultimul cer. sau
1
tot in ultimul cer. Norii
albi.

novar

*mw*

trenat

344

fa

s
s

romanului in special.
Cretinismul primitiv, in revoluia lui spiritual, nu a degradat
structura formala a imaginii mitice a Frtatului. A intervenit numai in
legtura cu numele, unele atribuii i in anecdotica mai mult decit in fabulaia legendelor mitice. Preluiud de la latini apelativul lui Jupter. de
Dominus Deus (sau Deorum). daeo-romami i prolororaftnii l-au tfftn*
liurat in Dumnezeu, atribuit noii diviniti considerate tot mitice a iudeocretinismului care pat ninsese iu Dacia roman. ns termenul crturresc de Dumnezeu a cptat in limba comun forma de Zeul-Dumruzeii,
suu de tijintiil DMMiMMif, WU"e in limbaj stesc a devenit Stnmnezcu i
prescurtat Mnrzu i Zu" \ Cele dou forme Smmnezeu i Muezu se
menin Inc vii in vorbirea curent Ia sate. Aceti termeni nu sint agramatism.-, ei prescurtri lexic** normale si reflect in formulare germenul
iileativ al coninutului lor primar, intr-un aparent coninut secundar.
Conceptul stesc de Zeul- Dumnezeu exprim Idcca
Dumnezeu este un
zeu mai mare peste toi ceilali zei. iar omologul lui de Sfinlul Dumnezeu
atribuie Domnului zeilor caracterul de sanctitate pe care altfeiar fi putut

nu

aib

iu

mentalitatea vremii.

Frtatul conceput in travesti mitic- cretin, ca Dumnezeu, a rmas

tot atit do prezent in intreaga fire pe cit era nainte Imaginea mito-jioetie a Dumnezeului mitologiei cretinizate. care doarme cu capul pe o
mnstire uitind de lume. se potrivete mai ales Frtatului. Ba face parte
din recuzita autohton a esteticii mitului, din sensibilitatea mito- poetic
a romanului. Nu e o figur de stil imprccisi si gratuit, ci o metatoia
mitic precis si eu ineles profund mitologic. Ideea
Dumnezeu dormind
.,e punctul ultim
00 capul pe o mnstire se dezintereseaz de cosmos,
Iq care ajunge gindirea populat eutind s-1 diferenieze in esen pe
humnezeii de creaia sa", poate H interpretat i ca o odihn divin a
Miorului lumii, obosit de atitea experiene creatoare, care are l el dreptul
se refac dormind. Iar dormitul eu capul |>e mnstire isi are tib ul
lui. Tocmai cu capul pe locul consacrat de credina oamenilor in rostul
(ui divin, nu cum domne ciobanul lin biladA cu c.tpul pe muuroi, cu
ochii zgiii la oi". Dumnezeu doarme cu capul pe mnstire ImbStnt de
zumzetul aumiitor al clugrilor care ard tftmlle i-i cint gloria in

e ,re

~ A?a se fnco
F*rtatii au suferit schimbri
*^I*&3b
nUmP 1D^t?ri i atribuii. *
Toate schimbrile relev

rea teoniahiei,

rom.Vni oile I-Virtatului sau oile Domnului. Prin transfigurarea lui mitic
agro-pastoral. in istoria activitii lui geocosmice Frtatul isi dovedete
lOaamentnl
de aceast categorie de oameni ai pmintului, ai comunitilor steti. S comport totodat ca un plugar i pstor, pentru ci
aceste dou ocupaii primare ale omului nu pot fi separate decit in dauua
omului. Cind colKianA din ultimul cer ]te pmlnt, coboanl mbrcat <.nin
stean, ca plugar *au ca cioban. Cutreierind pe piuint. nva pe oameni
cum Sil an-,
semene,
culeag si
foloseasc roadele pmintului;
iar pe ciobani nudul animalelor, ndeosebi al oilor, cura
le duc la jwlscut,
construiasc stini,
mulg i
foloseasc laptele, Una i pieile.
Din acest stadiu de transfigurare a Frtatului dinuiesc cele mai naive
si mai splendide povestiri etiologice in legtur cu muncile oamenilor i ale

slujbe duioase.

Dar imaginea somnului lui Dumnezeu ne amintete i de odihna

Frtatului, dup crearea arborelui cosmic, pe un ..pat de pftmnt" sub
ne mai aminarbore, 'nconjurat de Apele primordiale i negurile eterne.
tete de alte popasuri de odihu in cltoriile lui pe pmiut, unele pline

<le

haz

1
.

Ceea ce iuseaniu

motivul dormitului,
345

oa.

motiv

al odihnei.

nu

al nepsrii divine, este un tnotir patingmi zic, care revine de fiere daii
in biografia mitic a travestiurilor Krlatului. n mitologia popular ererinizat n fost preluat i valorificat la maximum.

\. De Iu toos?J In antiteiis".
Paralel eu transfigurarea mitica a
Iertatului se produce m transfigurarea mitic a Nefrtatului. n procesul
trecerii de la activitatea fraterna contradictorie la antagonism in-coneiliabil

i de

nici la tcomahia eosmoeratic, Ncfrtatul se transform in

Ceea cc nseamn c Antifrtatul este un Antitctt,
Literatura eshntologic romaneasc a atribuit acestui aspect nl

Antifrtat.

mitologiei romne o xorginte eterocton, indeosebi

trinar dualist manihco-lMijromilic.

roman, i un
.

rrtistice ecleziastice sint coiu-cpute in spiritul

:

mit doc-

n versiunea mitologiei jopulare cretine medievale Nefflrtatttl

trece prin trei fa/e de transformare mitic ; 1) Antifrtat; 2) Antiteu i
3) Anticii*!. Primele dou faze de transformare corespund teomahici strvechi, a treia faz. a Iui Anticrist, corespunde ..concepiei mitieca dualismului cretin reprezentat prin opoziia <'ristos-Anticrist'\
In legtur cu mitid lui Anticrist, pan Smntncseu intreve<le i
varianta la care ne referim a lui Antecri*t.
ins a o atribui unei concepii mitice strvechi, in care este vorba de Ncfriatnl i care ine de
dualismul cosmoeratic primar iu Icogonia autohton.
n studiul lui. Dan Smntue<cu analizeaz : semnele venirii lui
Aulicrist, evoluia mitului iu procesul dc claliorarc i inlerfereue intre
Occident i Orient, perimetrul circulaiei nulului si cile de ptrundere
iu rile romne prin filier bulgar de texte lx>goinilire aj>ocri!'c. apocaliptice B*U omilctiee. i filier rus. prin texte de atitudine i eombativitate critic i polemic traduse in trei versiuni
Cartea lui tefan

fr

dup

Tavorski
levenind

la mitologia |Hipular cretin medieval, constatm cil

Antifrtaiul capt numele dc Zucifrr (arhanghelul lumii spirituale^
care prin eAdereji din ceruri devine arhrilrmonul ntunericului material.
Treptat, numele si atributele lui Lucifer sint preluate de Satana
i apoi de Scaraoschi (aliteraie a numelui lui Iuda Iscarioteanul). n
izolarea lui in Iad. Nef Hatul nu mai pute-a crea nimic, inventivitatea
lui creatoare s-a redus la opusul ei, descoperirea si promovarea rului in
lume pe plan divin numai puterea de a se metamorfoza dup voie i de a
M etamorfoza teriomorfic fpturile care ii mpiedicau activitatea distructiv. i, ceea ce este mai important, nimbul mito-poetic al luptei mpotriva suferinei eterne pe care i-o provoac siei i ntregului cosmos.
:

.".

Modelele

artistice

ale

FrlafUor. -

Iii

prezentarea

plastica

Krtatului sau a lui Mnezu o intiluim ncremenit in modele artiti, e,

ncorsetat de neputin in canoane formale, intr-un hieratism care vizeaz,
sublimitatea frumosului, n schimb, reprezentarea plastic a Nefrtatului sul chipul Satanei e liber, variat i indefinit, pentru
red o gama
variat a corupiei, culpabilitii, damnrii. Ea vizeaz sublimizarea uri-

nlui, a faetelor lui multiple.

Transpoziia iconografic din frescele interioare

exterioare ale
bisericilor i mnstirilor nu reflect fabulaia i anecdotica modelelor
artistice steti populare ale Krtailor. care promoveaz alte categorii
estetice in literatura popular decit cele ecleziastice. Modelele artistice
steti sint concepute in literatura popular iu spiritul unor categorii
estetice concretizate graiosul (calinul), frumosul (subiectiv). mreul

grandiosul pe

msura capacitii

de recepie
346

uman, pe

unor categorii estetice obiec-

sublimitatea austeri (omnipotena, cripticitatea transsimbolizat la Kriat) sau sublimitatea trajric (dac nu tragi-comic la Xefrtat). Ceea ce inseamn ca intre modelele artistice steti i cele ecleziastice s-a produs o ruptur estetic, n dezavantajul ultimelor.
situaie
le tranziie o prezint modelele artistice colportate de icoanele pe sticl
lin Transilvania, in care Frlaii apar transfigurai iu romanitatea lor de
alegorii, metafore si simboluri strvechi autohtone.
tivizate

eind modelele
347

CERUL TATA

a complexului de elemente ce se opun prin structura tor mitontogenctic,

fiind socotit de esen masculin i pminlul de esen feminin.
Separarea cerului de pmint s-a realizat iu condiii excepionale
de via cosmic, atunci cind intre corpurile cereti si pminteni au nceput
apar conflicte de ordin antropocosmic, i anume atunci cind corpuri/* cereti nchipuite ca oameni triau pe pmint''. O legend mitic
bucovinean consemnat de Flcna Niculifl-Voronca spune mai intii
i intii Soarele i I.una mergeau pe sus, prin aer, nu prin ceriu cum merg
acum, i le era tare greu. De aceea s-au rugat lui Dumnezeu
puie ceriul
deasupra, pentru ca
poat umbla" Tudor Painfile transcrie la modul
se povestite
personal aceeai legend ca i Elena Nicnli-Yoronca
dup ce lumea s-a nmulit chiar Luna i Soarele, neavind cer, umblau
fie i din pricina drumurilor grele, fie
pe pmint" 7 Odat ins
ardeau pe oameni prea tare, fiind aproape fie Soarele i I.una, fie oameIr fac cer dc umblat"
nii s-au rugat lui Dumnezeu ea
cerul

I, Zidirr crruliii. Uncie credine, datini i tradiii despre cer au>

prezentate analitic de: I. Otcscu
Tudor Famfilc *, Apostol D.
Culea s Ion Ionic * si altele menionate numai incidental.
J. Otcseu a alctuit nu studiu cemptrttit- istoric despre cer, axat
mai alea pe mitologia greco-roman Tudor Famfile, un studiu de sintez
a materialelor de teren publicate de naintai i majoritatea culese chiar
de el Apostol I>. Culca, un eseu in care a conceput cerul ca un acoperi
mrginii al pmintului. a crui hart cereasc cuprinde Uimea satului n
ohsttseul ei hotar, prelungit n nlimi (...) cu numiri familiale si gospodreti^, ce reflect l ocupaiile lui pastoral-agricole animalei', uneltele i
rostorfle lor; iar Ion Ionic, un capitol dintr-o monografie sociologica
referitoare la satul
din ara Oltului, in care cerul e un ecran pe
rare se proiecteaz in dtsfuymia t.mpului concepia cosmic a locuitorilor
unui singur sat.

fost

Drgu

Din toate aceste lucrri reiese

in istoria lui cerul prefigureaz
splendoarea
mreia cosmosului, aa cum a fost nchipuit la nceputul
creaiei fi cum s a perfectai mai apoi.

Peni IU mitoitg;a iernar, aiul iste una din citaiile majore ale celor
doi dtmiuigi demniti, Frtatul i Nelirlatul, realizat abia
treaJia hdului va atUtr vuumu- si dup CTffila pflmlntului si i mului : in timp
ii uimtaz citeva crtaii minore
uneltele de munc, obiectele casnice etc.

dup

Considera* de dou ori afini In credinele popmului, cern] eatc intii /<<sul dirin al panteonului romnise al apoi, cum v<
nistat a. ti diul antit]-ocosmic al tuturor corpurilor cereti.

2.

limpede

<

rnperfeellbnilatea cerului. Din legendele mitice romne reiese

cuul nu a f**t etffit dtnhtf pirfict de titre Frtai. De aceea
:

nu putini VOlW de xrfecimt* lui iniial, origii ai. ci numai de pirfecUbthtalta lui crolutit, multat din tatonri creatoare de lunga durat,
din experimentri repetate, din eecuri i hhcifc treptate.
3. Aiin rele cosmic >i arborele eerrae. Din iclatri legendare, cosnvogonia a fretpul cu creaia symian a aihoidui cosmic - bradul Ia
romfini i implicit <u eoUana .nului i <u pi mimul, primele nuclee
yi tale fito-gc< morli< e arc au adpostii re Frtai in haosul ce-i nconjura.
I nele legende mitice susin cum
OeiW a fost nhtuit in a treia zi de la
crearea pmintului. K foarte posibil ca
fi fcut parte din ailuelc cosmic. <\ anume din coroana lui. Din alte legende mitice reiese
cerul cunstiiuic partea imediat de deasupra pmintului. ins lipit de
pmint.
Tot legendele mitice in discuie atest c, atunci cind oamenii au fost
creai, umblau pe pmint, la fundul cerului. De aceea ei nu fceau distinc

ia neta

intre cer

si

pflmint. Aceasta e faza hierogamiei cerului cu

343

pmntuK

Atunci demiurgii fratrocrai au ridiA, Kidiearen cerului in einpe.

cat cerul n coroana bradului i reedina lor divin din muni (care pentru
romni nu puteau fi dceit OarpaiO in virful bradului. Deci cerul, in forma
celor doi airi-oam&ni soarele i luna
oameni. In socotina lor, lipsit de experien, Frtaii
au fcut drept cer un pod de lemn prin care trecea trunchiul arborelui
cosmic (devenit astfel totodat i suport ceresc, care a fost numit coloana
cerului). Acest jpod era prevzut la margini cu ui intruse prin care se putea
Kntra bl cer. Cerul se mai sprijinea, pe ling trunchiul arborelui cosmic, i
pe poalele ce cdeau pe marginile pmintului. Podul astfel conceput era
nepotrivit pentru scopul urmrit, deoarece cei doi atri-oameni nu put- :m
lumina pAinintul de sub ei dceit prin crpturile podului, i pe deasupra
podul era i ubred la orice micare a pmintului se puteau rupe ..poalele"
lui

primar, nu corespundea nevoilor

nici primilor

lui

iu

buci.
A doua

ncercri', de fapt ui doilea experiment, a urmrit perfectarea cei ului ca pod. prin tierea lui la mijloc in
egale, care s
se poatfi trage in laturi, ca un canat dublu de girlici. astfel incit cerul
s se deschid i soarele si luna
poat lumina lumea. Dar si acest alt
soi de cer-pod care se desfcea la mijloc nu corespundea preteniilor divine
ale Brbatului- soare i Femeii-lun i niei nevoilor omeneti.

dou pri

Din nou Virtuii au purces la un alt experiment, al treilea. Au fcut

o bolt din pirtr* scumpe de cletar, preparate de blajini, care au ajutat
i la ddiiea bolii cerului. Si cerul a fost astfel zidit ca o splendid cupol
de cletar, tot aproape de pmint. Iar JSrbatul-soare i Femeia-lun se
plimbau pe el, luminau i nclzeau pmmtul. Dar lumina lor inc orbea
i cldura lor inc frigea pe oameni. In curind Frtaii au constatat iari
si de data aceasta cerul e prea aproape de pmint. Orice om putea
-l
atingri cu mina Iac se urca pe o movil, intr-un copac sau pe
un bordei. Dac ar fi fost numai atita nu ar fi fost pricin de mihnire
pentru Frtai. Dar oamenii au nceput
ntineze bolta cerului de cletar
in fel i chipuri, la care nu au gindit Friaii o femeie scuturi nd scutecele
scirnave ale copilului ei a murdrit cerul o btrin aruncind cu sciru
in soare ca
no mai dogoare; un cioban nebun zvirlind din glum cu

c
s

baleg

in

lun

si

inc probabil multe

alte

asemenea

nelegiuiri.

Atunci Frtaii au hotrit

ridice cerul cit mai sus pentru a-1
feri de neebibzuina oamenilor, care nu-si ddeau seama de valoarea lui.
f?i s-au fcut, dup unele legende miiice, patru stilpi, dup altele, apte
349

tu nou

stilpi,

iot

n ToM rklical atu

cit

cletar, tot cu ajutorul blajinilor, pe care cerul

crindu-se pe muni
nu-l poat vedea

oamenii

aproape.
ns construcia cerului nu s-a oprit 1 experimentele ridicrii primului cer, Ol a Continuul .i dup acestea cu construcia altor ceruri suprapuse. In fond, a subdivizal erul in apte slraluri rrrrsti. cin trepte teogonice s au realizat intre timp de Krtai. In total au fost construite apte
ceruri, dup unele legende mitice nou ceruri. Fiecare din aceste apte
sau noua ceruri au fost menite
ndeplineasc un anumit rol in economia
bine

di*

i intr

pe porile di- safir ale cerului, iar al

cade vertiginos in hul plin de larm.
Halele vameilor vzduhului, care cad numai noaptea pe pmint, sint pricinuitoare de rele. Ziua puterea soarelui le distruge ele infesteaz apele,
din care cei care beau, oameni sau animale, se mbolnvesc de friguri
sufletul celui drept prinde aripi
celui
ii pielile

cumpna i

pctos

diavoleti'' cte.
I>ei de origine recent, concepia despre vameii vzduhului a prins
adinei rdcini in mentalitatea credincioilor. Romnul spune : f- te frate

ico ironiei.

Vzduhul

5.

protector.

Prin ridicarea cerului de la

pmint

altfel

DU mai poat fi atins de oameni, nici duca M cocoau jm- virfurile

cele mai inalte ale Munilor ( arpai. s-a creat czihihul. In realitatea cosmica v A/du hui devine pentru romni un protwcr. lat ce scrie iu aceast
privina Tudor Pnmfilc ,, vzduhul, dup iuehipuirea poporului rumn,
este golul dintre pmint i cer, pe unde umbl i bat vinturile, unde
plutesc norii ce aduc ploaia i ninsoarea dup crearea primului cer, iar
cit codat cu amestecul duhurilor necurate, cm' uneori au o putere coviritoare*' i mai departe, vzduhul ,,de cele mai multe ori se leuca de partea
ineil

de deasupra acestui gol, fiind sinonim cu naltul cerului, seninul, seninul

cerului sau cerut" l0
Vzduhul c mriliul mitic integrat iu cer, iu care vieuiesc o puzderie
de fpturi supranaturale", cure ii fac concuren, care se suprapun
structural i funcional i care lupt
sau ascuns intre ele. Aici este
i impui de disputa
violent intre fpturile mitice maligne i cele benigne,
aici este scena magico- mitica in care se desfoar tcoinahia, atit iu concepia mitologic propriu -zisa, cit i in aceea religioas a mitologiei
.

fi

populare cretine.

Vameii

ii.

Vameii vzduhului

v/.Iiiliiilui.

sini -pirite

czute

luminoase

Dup

din cer o dala cu Neirlatnl i rmase iu suspensie

vzduh.
cdere, ei s-au intum-oat. devenind diavoli. Ncfrtalul i-a organizat intr-o
ceata diavoleasc, numit ceata vameilor vzduhului. Li s-a dat numele
de vamei ai vzduhului pentru
pzesc nite
mitice prin care sufle-

morilor urc spre cer. nsoite de ngerii lor pzitori 11 nfiarea

vamefUor diferii de la o vama la alta. Se prenumri in total %i de vmi.
IV alocuri se vorbete de 99 de
ini. Fiecare vam ine socoteal de un
.

nfiarea iconografic a vmilor redat in pictura

unor mnstiri aduce a pori de nori ce strjuiesc capete de puni
aeriene. l'ltima vam constituie Puntea Raiului, care trece peste Gura
Iadului. Aceast ultim vam c nconjurat de un ntuneric fantastic. n
faa fiecrei vmi, sufletul muritorului, nsoit de ingerul pzitor, trebuie
dea socoteal de pcatul afectat vmii respective. Vameii - iegricioi i
ri, in posturi ce amintesc pcatul pe care-1 vmuiesc descifreaz, de
pe- u n sul negru scris cu alb. pcatul vmii lor. Sufletele pctoilor scap
pltind vam din gologanii pui iu miiuilc lor la moarie. Pentru sufletul
capital al vieii.

mural

muritorului acuzat pe nedrept intervine ingerul pzitor. Izbind iu vamei i

.'cpindu-1 de pacostea acuzainnilor gratuite ce i se aduc necaiitenit. t'ltima
ceea mai grea. pentru
sufletul e lsat
o treac ftlugur, Puntea
Balului" e ingust ca o lam de palo si lung cit un curcubeu, tu ntunericul ult imei vmi brzdate de Viutul turbat i de vaiete care se ridic nprasnici- lin Gura Iadului, sufletul are ca singur
luminarea ce i s-a
DUS la moarie iu min. Obinuit, aceasta se stinge de la primii paji. Atunci

vam

vnliiliultii.

cluz

350

Vnlrn

Moldovltcl.

vmi

tele

pcat

Vmile

CU dracul

piu

treci

puntea", puntea

prin aceasta nevoia de a

scpa

in sensul

de

cu orice chip de

vam,

vrind

s neleag

cdea victim

uneltirilor

diavoleti.
Iconografia vameilor vzduhului a fost redat iu pridvoarcle .-au
pe pereii mnstirilor si bisericilor din Hucovna. Paul Ilcnry. un Inval
francez, Nicolac fora, Gcorge Oprcscu i alii au ajuns la concluzia originalitii temei pictuiale care are ca motiv reprezentarea nimnca-c a vameilor vzduhului, independent de izvoarele mitului elen. scornit de sfintul
Grigorie n Viaa sjintului Ytiaile cel Xou.
onsiderind eztluhul un proh*tr putem
7. rcmrilr suprapuse.s-1 includem in numrul impur de ceruri pentru c. aa cum am constatat,
vzduhul este popula! 3c fpturi udtice intermediare intre cer i pmiut.
n nceast situaie emil pnipriu-zis. areal ca * serveast- plimbrii
soarelui si lunii pentru luminat si fertilizat pmintul, devine al doilra cer,
locuit de Sinlilie la marginile lui sudice. Sint iile coboar adesea in vzduh
pentru a mina sau mpiedica norii capabili s verse potopuri pe pftmmfiAl treilea cer era cel consacrat micilor lumintori ai cerului, stelele,
sint pitiri in cer prin care -tiun legtur eu stelele, in poior se spunea
batc lumina Raiului pe pmint ;sau sint candele pe care le aprind ingei ii in
(

351

cer
ror

sau siut

nenumraii

fu pitirilor,

mndu-se

fiare

vzduh

in

copii ui soarelui

se aprind !u

natere

deasupra locului

MU sini spiritele astrale nU* tutui se prbuesc la moarte, stin-

caro se moare.
.1/ patrulai vr era considerat reedina
tuturor fpturilor mitice
cereti care i re
lu ia ti in toate coclaurile cerului. Al cincilea era populat de
seniidiviniti benigne, acceptate de Frtnt s-1 nsoeasc in de<ecn<iunile lui cereti pe puinint, nsoit de marile diviniti. Dar mai era consacrat
murilor sfinte i sfini populari.
Cerul ni aselea era o grdin mirifica |h* care o ngrijeau sfinii, l'rin
ea strbtea din ceru! al cincilea spre cerul al iptelea coroana bradului
cosiuic. n grdina cerului bradul fcea fructe si ch mirosul lui si al florilor
i ierburilor parfuma inti-cgid cer. n grdina cerului, pe sub bradul ncrcat
de fructe sc plimbau Frtaii i ii schimbau cugetrile cosmogonice. n
limbajul mitologici populare cretine ac- ista grdin cereasc
numele Raiul.
n ultimul cer, a! aptelea, s-an refugiat demiurgii cosmocrai. de
unde coborau rar pe pmint i sc nfiau oamenilor prin tr ofanii.
Cele apte centri din cele noua au fost astfel construite incit nu se
putea tre-e dintr-un cer in altul dceit in anumite condiii i rstimpuri
favorabile l numai de fpturi nzestrate cu puteri divine. Legendele mitice
consemneaz ins i uucle excepii, iu care unii oameni au ptnms pin in
ccnil al treilea, i unii dnimoni maligni, devenii mii apoi demoni anticretini, au ptnms pin in cerul al aselea, de unde au furat inscmnele grdinii cereti, zise si ale Raiului.
Aceste excepii sint consemnate in legendele mitice ca uimiri la cer.
Iu comparaie cu urcrile la cer *nu
ipiv>nhmeU- dace, urcrile la cer
consemnate de mitologia romn sfat dosobite prin structura i funciune.
in

capt

B.

rea rea In eer.

in unele

roman amintete
de iniiere i de lansare a

Urcarea la cer din mitologia

privine tehnica urcrii

p,

mumie

iu faza

mecetului

ceresc sute paradisul lui ZftJmoxfc n legendele mitice si apoi

basmele mitice unii oameni s-au urcat pin in cerul al doilea sau al treilea
spre a se plinge Friatului (in varianta mitic cretin, lui Dumnezeu)
de unele necazuri pminteti. alii cerbul
fie pedepsii cei ce le-au furat
sau le-au necinstit casa, fairjocoriudu-le fiicele. O legend relateaz
c5 un
lat btrin s a urcat pe virful unui munte din Carpai. unde s-n agat de
un nor. care 1-a purtat piu la o poart a cerului. S-a prins de clana porii,
a deschis-o i a intrat in primul cer. Hiueinelcs
iu primul cer era
fie
ars ,],. razele soarelui, dac nu aprea Sin petru
i afliud despre ce este vorba
sa-I exiHtlieze repede pe pmint, asigurindu-1
va fi pedepsit fptaul,
chiar pin va ajunge el acas. Si i-a dat o cluz. Clhd a ajuns pe pmint,
cel ce i-a necinstit fUefl, un cioban, fusese
deja mlncat de lupi la stin,

c
c

imprcun

cu

ApoMoI
al unei

i au

///,

oile lui.

D. Cule-a |mvestete trei cazuri de urcare la eer. din care imul

C rai i altul al unei fete fermecate care s-au ndrgostii, de soare

fost

transformate de .Vama Soarelui una in Cieirlie, de unde numele

J'j>nda Ici Ciachiiri. i cealalt iu Floarea Soarelui 11
alt legenda
mitic descrie urcarea la cer a unui om inciudat
Dumnezeu a poruncit
cerului
se inale sus din cauza femeii care a spurcat cerul cu scutecel e
murdare ale copilului si c. prin ridicarea cerului deasupra pmintului,
..iM-niaiaviuil sfatul lui Inelepesc. s a hotrit
se duc singur la A-totpuicrnicul.
i *>e
pling.
fiindc drumul era da tot lung, ca
tiu i fie
rit si ca
poat agonisi de-ale gurii prin locurile pe unde avea
treac.

352

lua cu

el

ciobanul cu cobilia

si

gleile, vcarul,

^^SS^SA
P^;"^

un car mare i un car mic, crucea, coasa, secera,

cum e <^^*'
plec. Pe drum (...) ntilni pe Ucig-1 crucea. Argos
Diavolul, ca s bage
omul i mai si, nici una nici dou, sc luar la har.
scorpionului, ba^urulm, ureuim
in rcori pe om, dete drumul din traista lui
mai iste, mi-1 trinti la pamint_pe
si calului fioros. Omul, mai vinjos i
Jymel^Dar
ijeipVl crucea. Dracul, vzindu-se rpus, i chem ntr-ajutor
in balaur, se
dea
cobUia
ca
intii
ciobanul
apuc
ctod
a mers, de la
glei, intirmndu-se (...) ca o pat pe tot drumul pe unde

clinele,

si ara pe cer *
un capt la altul al cerului. Dira aceasta de lapte se vede
poart numele de Calea laptelui. Iar balaurul a
cer. Cind scot gtolUjrttou
trivit. zvircolindu-se de durere. Tot aa e i pe
ii ntinde ghiarele cerind ajutor plezm
dedesubt
cum
>ipinul
[lui]
e
P
locului. Ursul, care se apropie i
fierea in el de ciud i rmase nemicat
Boii de la care se
pe
loc.
ncremenit
i
el
,1 ,1c drac, ramase
ceal, au frmt oitea
cind au sucit proapurile, lx>ul din his cU-nind spre
toiul i nvlmeala
canto. Celelalte unelte s-au risipit prin prejur in
cer toate dimprejurul omului
dintre om i Xecuratul. De atunci au rmas pe
abia se mai
stilcit i zgnbulit,
rmas
a
iar
diavolul
diavolului,
al
si
biruitor ce este. -a
un
mndru,
ca
falnic
i
vede
ins
se
cer.
Omul
/ieste pe
va ajunge
ajuns pin la Dumnezeu, e tot pe drum, dar are ndejdea
Dumnezeu, care e bun i drept, nu-1
odat i odat; i
cerul de pmint"". I-egendu.
ci-si va intoarce iar mila apropiind iari
unui

^.^J^.^.^P"
*P<^

'

la cer a
relteaz dou fapte mitice importante, in primul rind urcarea
al doilea
um simplu pentru a mpca divinitatea suprat pe oameni i,
in harta
consemnate
constelaiilor
formarea
modufnaiv,
rind. explic, la
larg.
pe
mai
discuta
ndat
care
vom
tradiional a cerului, despre
Lazr ineanu" prezint ciclul ascensiunilor aeriene" cu ajutorul
care
de Petre
arborelui cosmic. Descrie dou basme tipice, dintre
hpir^cu merit s fie menionai succint. K vorba de un pom nalt,
se
virful i nimeni nu cuteza
Io mijlocul unei grdini, de nu i se vedea
de tire
avea trunchiul neted i lunecos. mpratul
urce in el pentru
urca in virful
va da jumtate de mprie i pe fiica lui celui ce va
ceru 9 coluri de
Picxu
numit
ciobna
zi,
un
noua
acestui pom. A
prescur, & pahare de vin i 9 barde i securi Cind
un pabar
prescur,
scoase o bard, o nfipse in copac, minc un col de
nfipse pe rind cele
de vin, se urc mai departe i aa mai departe
pahare cu vm pin
9 barde, minc cele 9 coluri de prescur i bftu cele 9
lesne pe crci
apoi
urc
coroan,
ajuns
la
Odat
turbat.
de Vintul
G
slat
i
rele
unei
ane
trm,
al
alt
era
un
pin ajunse la virf, unde
*f
pewrc
munci,
grele
la
l
puse
trimul,
P <ra, care, pentru c-i iuclcase
unor
al
i
le ndeplini cu ajutorul unei fete frumoase
i dup
zina reaJ^**;
In cele din urm fugi eu fata care-1 ajutase, urmrii de
cununarmulte peripeii miraculoase ajunser pe praint se
menionat de Lazr ineanu descrie o ascensiune

omm

V^J*^*^*
Mu

scp

Basmul mitic
nu se remarc ntreaga lume celest care triete

in care

In cele

7 sau 9

ceruri vegetale ale arborelui cosmic.

trece in
lucrare consacrat amanismului, Mircea Eliade
ritual pe
ascensiunea
cer
in
:
extatic
rituri
ascensiune
cteva
de
revist
ascensiunea
un^aruore-stUp ceresc pentru a atinge cerul si lcaul zeilor;
sau o scar
pod
ascensiunea
pe
un
curcubeului
l
intermediul
n cer prin
ntr-o

303

n morilor. Fiecare din aceste ascensiuni urmarea alt scop mitic iniierea,
zborul magic, vindecarea magic, rentoarcerea unui suflet rtcitor
w
:

etc.

Tntr-un articol tot despre amanism, Mircea Eliade 17 combate ideea

lansat de liandinus (secolul al XVH-lca) i speculat de alii, cum
priaposul confecionat dintr-un trunchi de copac de care vorbete Bandinus nu este atestat la romani"
ci constituie un element magico-religioa

fundamental

al

culturii originare
in teritoriul

maghiarilor. Ungurii au adus cu ei

pe care il ocup astzi" *, i combate
teoria amanismului la romani, susinlnd numai existena i rolul solomonarului Ia romni, care i el se urc la cer, ns numai pentru a provoca sau

amanismul din Asia

mpiedica intemperiile .
Pe ling fpturile umane i cele nzestrate cu puteri suprafireti, dup
credina strveche a romanilor se urc la cer i unele fpturi teriomorfe
i maligne numite vrcolaci pentru a miilea din trupul soarelui i
lunii

i a produce

astfel eclipsele.

n perspectiva tuturor acestor credine, datini

tradiii, urcrile

la cer se

ndeplineau in majoritatea lor prin intermediul arborelui eosrota

a crui coroan cuprindea cerul i restul cosmosului.
cercetrile
noastre consemnate ntr-o mitologie a bradului ca arbore cosmic reiese
bradul ca arbore cosmic prin excelen are coroana nfipt n cele 7 sau
9 ceruri, care umplu cosmosul ntreg, trunchiul intre cer si pmnt i
cinile nfipte adine n subpfimim. Arborele cosmic reprezint
conceptul
mitologic care nchide n coninutul lui ntregul cosmos figurat sub emblema
unui arbore" . In ali termeni, bradul ca arbore cosmic ndeplinete in
mitologia romn trei funciuni mitice : este o
a lumii romneti (axis
munx a dacoromnilor), care leag inacrocosmosul (sediul creaiei! de
nucrocosmos (sediul creaturilor); este alegoria, metafora sau simbolul
arhetipal al ascensiunii in cer i descenaiunii in Infern. Prima, reflectat
in mitologia popular cretin prin ascensiunea arhedemonului
Satanail ia
Rai i furarea nsemnelor puterii Raiului i a doua, reflectat prin descensiunea arhanghelului Alihail in Iad si recuperarea nsemnelor furate de
Satanail
Intr-un colind in care este invocat bradul ca arbore cosmic se spune :
bus
yirfu' muntelui, /crete bradu' brazilor./ De mare i infoiat., lot
ceru I- a imbrdat :/ soarele in cetini,/ luna intre ramuri./ mii
i mii de
stele/ intre rmurele ( . . .)" .
n arborele cosmic i iu jurul lui, iii cerurile

Dup

rd-

ax

impare i In subpmiuturile corespunztoare acioneaz teogonia, iar

pe
panimt antropogonia. (...) Bradul a ndeplinit [la romni] paralel cu
funciunea de arbore cosmic i pe aceea de arbore ceresc
(...): La cel brad
mare i 'nalt,/ Domnului Doamne !/ Ziua alb-a revrsat"; La rdcina
bradului/

in mijlocul Iadului,/ Ia virfu' bradului/ in mijlocul Baiului" *K

Partea cea mai grea din aceast ascensiune este escaladarea
trunchiului
pentru a ajunge la coroana bradului. Odat ajum la primele
ramuri ale
coroanei, drumul dei greu e abordabil, pentru
fiecare nivel de ramuri
reprezint un cer sau un mediu intermediar intre ceruri,
in care triesc
i lucreaz fpturile celeste de diferite grade divine. Reprezentarea figurativ a arborelui cosmic (bradul) cu coroana in ceruri "
ne relev structura
celor apte ceruri. ns noi am fcut
distincie intre arborele cosmic si
arl>orele ceresc, subUniind
exist deosebiri de structura ideativ i de
lunci june mitic [i am precizat]
arborele ceresc nchipuie o form
reauctiva, terestr, microdimensional local
a arborelui cosmic" .

9.

ne

Divinizarea cerului.

fntr-o

form evoluat

Imaginea cerului s-a meninut din Mofete

in spiritualitatea protoromnilor.
354

Unele aspecte ale divinizrii cerului la romni sint scoase

de paremiologie, de legende mitice, altele de colinde mitice l
a nu mai vorbi, de basmele mitice.
n toate materialele culese do etnografi,

folcloriti,

In

eviden
spre

altele,

sociologi

al

antropologi culturali, cerul este calificat sfnt i este privit n

antitez cu pmintul sfnt. Cerul sfnt este considerat ins de natur masculin, iar pmintul de natur feminina. Cerului sfint i se mai spune i
Ca divinitate celesCerut Tat, iar Pmintului sfint i Pmintul
ca diviniCerul Tat particip la hierogamia lui cu Pmniul
tate terestr.
Conceput ca o divinitate masculin. Cerul a fost i este reprezentat
priutr-o fptur mitic antropomorf, invizibil, ale crei membre i
organe umplu bolta vizibil.
Un colind publicat de Sabin Drgoi descrie cum Cerul Tat coboarfi pe pmnt (transsimbolizat de mitologia popular cretin in Dumnencrcat cu toate atributele lui cosmice, redate la scar
zeu
..Ia n ieii voi, mari boieri,/ de vedei pe Dumnezeu [Cerul sfint]/ cum
coboar de frumos,/ de frumos, de cuvios,/ tot pe scri de luminri,/ cu-n
veinint pin-n pmnt/ i de larg in jur pmnt./ Dar in spate i n piept/
scris- i luna cu lumina/ i soarele cu razele./ Iar diu tiraple-n umerci/
Bcrid snt doi luceferei,/ iar in jos de mnecele,/ -scrise-s stele mrunele

culturii

si

Mam.

Mam

uman

Paralel cu personificarea mitico-cretn

Cerului sfint, literatura

Dup

amintirea celest a uriaului Caraiman.

n interpretare semantic, pe care o menionm sub rezerv, numele Caraiman deriv din strvechiul Cerus manus 1 '. Acest uria Caraiman
apare intr-o legend popular literaturizat de Carmen Sylva. Caraiman
este un Domn al trznctului i fulgerelor, judector mare i puternic
al lumii" M n dorina lui de a descoperi elementele religiei cosmogonice a Cerului i Pmintului", Nicolae Densuianu se refer la unele presupuse simulacre megalitice ale lui Cerus manus n Carpal, care poart
nume arhaice ale unor zeiti dace. Keferitor la ipoteza acestor simulri.
diferii muni i dealuri de pe teritoriul vechii Dacii, care
nuine
odat au fost consacrai acestei supreme diviniti a lui Cerus manus,
mai poart [nc] numirile de Caraiman i Climan" *. Numiri care,
dac pentru ipoteza enunat pot spune ceva, pentru romnii diu Carpai
nu mai pstreaz decit o vag amintire sau semnificaie mitic In legen-

popular mai pstreaz

dele

lor.

Cerul Tat este conceput de mitologia popular cretin ca o metonimie a lui Dumnezeu, iar ntreaga natur, in deplintatea ei spectacular, ca raportai acestei metonimii, neleas prin codificarea alegoriei i
simbolul cerului.
nelegem numai respectarea lui
Brio cultul cerului nu trebuie
ca entitate sacr, ci i venerarea lui ca personalitate mitic.
fie proferate: insult, blasfemii, indeDespre cer nu trebuie
cene. Cerul nu trebuie invocat n sprijinul unei nelegiuiri. Xu trebuie
dacii trgeau sgei sau zvirleau sulie
ameninat, aa cum se afirma

spre nori pentru a pedepsi cerul.

Venerarea cerului ncepea cu nchinarea la cer,
carea proteciei, a mrturiei in sprijinul unei judeci
tnintul

pe

cer.

355

continu cu

invo-

jur-

sfirea cu

Aceste act de credin in sfinenia cerului nu ar fi fost posibile

duci cerul ar fi fost conceput, pur i simplu, numai ca entitate sacra
de
ordin mitic. A trebuit ca cerul
fie personificat ca divinitate de ordin
eosmocratic, cu atribute i funciuni precise Sn panteonul mitic al roma-

nului.

Dintre formele de cult ale cerului care au supravieuit pin in pragul secolului nostru menionm oiteva mai semnificative. In Oltenia fie
nord unii colindtori umblau, de Anul Nou, cu o
cu apa nenceput, stropind gazdele in numele tirului, fnvocind expres protecia sfintfi
a cerului asupra casei, gospodriei i ogoarelor ei.
Pamffle menioneaz deschiderea cerului Sn anumite zile din an

cldru

considerate sfinte, la solstiii i echinoxurf. Minunea avea loc uneori noaptea, alteori ziua : noaptea de Anul Nou, Pati, sin George i ajunul Crciunului i ziua de Boboteaz. Deschiderea cerului era insoit de unele
intimplari miraculoase. De Anul Nou vorbe *n'miiMfi
efeunestfoa <!<pre viaa lor cu oamenii i mai ales cu stpnii lor. Animalele epiind
darul de a vorbi pe nelesul oamenilor, divulgau uuele aspecte alo <I< alinului celui ce ascult, stabilit de altfel la natere de urse. Deschiderea

George da putere pomilor tineri sau firavi

nfloreasc
mai devreme primvara. Atunci, copacii se nchinau", pleclndu-i cres3ri pD la P** 11 *- Cine ^""prindea acest moment
se putea aga
j
2f
de
\irful unui copac i putea fi zvirlit in naltul cerului, unde ajungea
in
primul cer. Se putea plimba in cer pn la marginile lui si cobori
de pe
poalele lui pentru a reveni pe pmint.
n credina popular cerul nu putea fi vzut deschizindu-se decit
de oamenu care credeau n aceasta, cinstii i rnilostivi. Acestora, dac
stteau la pindfi, Sn noaptea sau ziua sfnt. Ii se artau semne care prevesteau evenimentul o dung roie" sau un punct rou" pe cer,
o razi
de soare cznd oblic pe pmint. Imediat, se deschidea cerul, uneori rit
112 d(* foroa slrn
alteori cit o balt do lumin, in care se zrea
""ir? cosmic n splendoarea
arborele
lui
priraogenic, sub care forfoteau divinitile metamorfozate Sn sfini, sau diferite alte
scene
mitico in care sfinii trebluiau sau cinau
in cer cu Dumnezeu.
Cei ce asistau la deschiderea cerurilor, care dura uneori o clipit,
trebuiau
cad in genunchi, s-i exprime o dorin caro
se ndeplineasc imediat. Tudor Pamfile inventariaz o parte din povestirile despre deschiderea cerului, scond Sn eviden aspectele anecdotice ale evenimentului mitic. De obicei solicitanii, de emoie i din grab, ca
nu scape
ocazia unic ce li se ofer, dar poate tot att de mult i din cauza infl uenei nefaste a ngerilor negri" care miunau pe pmnt in preajma acestui moment, formulau pe dos ceea ce gndiser bine i se
nelege ci i
ndeplinirea dorinei lor era anapoda.
Avarii, cuttorii de comori, hoii, estropiaii i nefericiii ncercau
astfel s-i schimbe destinul,
imprime norocului lor un alt sens.
Aa se face
minunea deschiderii cerului s-a dovedit de cele mai multe
ori a f o pedeaps pentru lacomii, hrpreii,
ipocriii, necinstiii
care vor
v
cerului do sin
T

'

s obin
i

totul

fr

munc.

Urcarea la cer nu se referi numai la o anumit atitudine Jaf de

steti,
care intr un obicei din strmoii i moii comunitilor
ascensiunea ca atare in raport cu existenCi i un anumit mod de a cugeta
ali termeni, urcerului ca ideal de afirmare a libertii spirituale. In
ntrevedea depspirituale,
care
unei
ontologii
corespunde-a
la
cer
carea
cer. In

irea limitelor exiierienei umane, a nevoilor ei infuze i difuze i rspunIa autodepdea chemrilor intime ale firii omeneti. Cerul mbie pe om
terestre.
ire in raport cu mediul ambiant, la escaladarea condiiei

spiritualiReferitor la atitudinea mitologici jaf de cer. In ontologia

moduri de a cugeta mine
roman au existat
ferestrele cosmoli imanentul care urca biospiritual spre ceruri
hului
urmrind astfel si cucereasc transcendentul, prin divinizare,
ferestrele cerului pe pmint,
2) transcendentul care coboar prin
urmrind astfel cucerirea spiritului uman, relevnd o metafizic latent

tii

dou

poporului

fcind palpabil un cer revelat".

de cer, aceea a imanentului care
Prima atitudine mitologic
urc, ilustreaz concepia i viziunea mitologici autohtone dinaintea, erei
noastre, care a supravieuit sub unele aspecte ide ei pin n pragul secolului al XX-leaal erei noastre. Aceast atitudine ontologici am prezeni revenim de data aceasta cu ilustraii docutata in Fenomenul horal
mentare descoperite ntre timp. Este deci atitudinea unor strvechi credine, datini si tradiii autohtone, care au fost o justificare strveche in
istoria culturii poporului roman.
.
de cer, aceea a transcendentului
A doua atitudine mitologic

si

fa

fa

concepia i
ilustre../;,
eare co>m:.r;V\ MisinUt de Lucian Magii
era
viziunea unei mitologii cretine in variant romneasc, aprui
teologale
DOastrft, rob influena cretinismului bizantin i a subtilitilor
ale bizantinismului i neobizantinismului iu sud-estul Kuropei.

11. Imanentul eare ore*. n mitologia romn imanentul deine

de transcendentul care coboar" (pe pmint, in
o dubl prioritate
preceda
viziunea filozofic a culturii la Lucian Blaga) nti pentru
este efectiv o dominant a spiistoric atitudinea cretin i apoi pentru
ritualitii autohtone' Atitudinea transcendentului care coboar succed
teologii neocretme
n timp celeilalte i este un produs al exegezei unei

fa

culte.

urc spre ceruri ferestrele cosmosupentru noi, o atitudine esenial mitologic. Antecedentele acescit i in
ld atitudini mitologice pot i urmrite att Sn mitologia dac,
mitologia protoromn i romn.
am enunat o
n Fenomenul horal, o lucrare de sociologie a culturii,
ipotez nou asupia studiului spiritualitii romne, axat pe un fenomen
polisemie i polivalent, pe tema horei. Ipoteza noastr amdenumit-o
proatunci lumtscvl care asande spre divinitate, ca o dominant spiritual
exemple concludou
noastre,
sprijinul
ipotezei
In
rie
culturii
autohtone.
p
era prins
dente sacrificiul uman spre cer i incintele circulare. Cel sacrificat
mpiedicat
de patru ostai de min i picioare si azvirlit in sus, spre cer. <t

lui

Imanentul biospiritual care

este,

in

cdere

s mai ating pmint

ul, fiind

prins in lncii. Sacrificatul era

un

Ontologia spiritual a cerului. - n legtur cu urcarea pe

munte ca trstur mitic strveche in Carpaii romni se impune
subliniem semnificaia acestei activiti spirituale
si consecinele ei etnofilozofice la romani.

de compatrioi ta ntiineze pe Marele Zeu e

preluat le
ceea ce se petrece pe pmint i de doleanele supuilor lui. Idee
romni de la daci, care se urcau pe culmile munilor pentru a se ruga, pentru
slluiesc zeii lor. Iar In
a fi astfel mai aproape de cer, in care credeau
majoritatea cocoate
arheologi,
descoperite
de
circulare
incintele
legtur cu

356

357

10.

mesager

al cerului, trimis

<

c crestele munilor, ele nu jucat acelai rol, de locuri sacre de contact cu

divinitatea. Iu negurile caro se lsau peste aceste incinte sacre, muntenii
aveau viziuni mitice, ateptau hierofanii i minuni. Hieropnla de la Grditea Muncelului este in aceast privin un model dac de incint sacr
j

Bradul mirific ca arbore comunicaional intre cer i pmnt in concepia dacilor se aseamn cu ifggdrasil-\d in concepia vechilor germani;
ambele reprezentri arboricole-roiticc in de substiatul indo-european i

pe o creast de munte.
Crerile solstiialc i cehinoxiale pe muni marcau simbolic ascensiunea periodic, ritmic spre cer a credincioilor, iu frunte cu pontifii i
cpeteniile lor militare. Am numit atunci kagaionism imanentul care urc
spre sau in cer.
Acest contact al imanentului biospiritual in zonele mai apoi numite
puri de rai'' capt o expresie major in ritul periodic al trimiterii unui
mesager de pe pinint in cer la marele zeu Zulmoxes peniru a-1 ntiina de
ceea ee se petrece jos iu ar.
Herodot. care scrie Istoria sa din secolul
al V-lea i.e.n., un tinr curat la trup i suflet, iniiat anume in
misiunea
ce i se ncredina de marele preot, i care era fericit
o ndeplineasc perfect, se lsa zvrlit in sulii, pentru a duce mesajul n cer. Era, in ali termeni, 11 asalt al cerului printr-un drepterediticios, in numele comunitii

Dup

lui etnice.

alt mrturie impresionant

referitoare la asaltul cerului pentru

acelai

scop o prezint Polyainos in secolul al doilea al e.n. In lucrarea

Stratagrmata. ..n Trncia se aflau triburile cebrenilor i sicaboilor. La acestea era obiceiul
fie comandani de oti preoii zeiei Hera. Se
la ei
un preot i comandant numit Cosingas. Tracii nu-1 ascultau. Cosingas adun
o mulime de scri mari de lemn, le puse cap la cap i se pregtea
se urce
la cer. pentru a invinui pe traci, in faa Hcrei,
nu se supun. Cum sint
ei
minte i prostnaci, tracii se temeau ca nu cumva comandantul lor
se urce la cer. Ki il rugar i ii jurar ascultare in toate cite le va
porunci"
Din aceast relatare, nu procedeul naiv al lui Cosinpas de a-t
ooustringe supuii
-l asculte ne intereseaz, ci creilina Sn ascensiunea
la seu i discuia marelui preot cu zeul despre supuii lui, care in fond este
substituire a sacrificiului mesagerului
cerului printr-un simulacru de
oascensiune.
Nu mai puin concludent, pentru imanentul biospiritual oare urc
la cer, este o alt uaraiuue a Iui Herodot Aceti traci care cred in Zamolcind lan .i fulger, trag ca sgeile in sus. spre oer.
amenin dirinitatra care provoac aceste fenomene, deoarece ci cred
nu exist un alt
**.
zeu in afar de al lor"
Sgetarea cerului nnourat si a fulgerelor zeului Gebelevris a fost interpretat ca o ameninare (Uerodot), sub forma unui act de cult *. Ceea ce
trebuie subliniat este faptul oft ameninarea geilor nu se putea ietrece
decit numai ritual sgetarea norilor e un rit magico- mitoUtgic conform cu
tradiia cultural getic, nu o explozie necontrolat a unor credincioi revoltai pe zeul lor, ci un rit de constringere a zeului tunetelor si fulgerelor.
Sgetarea, dup noi. e numai una din formele rituale de constringere, din
multe altele, pe care nu le cunoatem (si probabil nu le vom mai putea
cunoate), despre constHngcrea zeilor de ctre oameni, luind forme adesea
brutale
spargerea idolilor, drmarea templelor, profanarea sacramen-

pea

fr

xK

CartogramA. Tlpologln coloanei nilul, icccrfawlor

*l malaci* lor tf.

telor etc.

<

Imanentul biospiritual care urc spre cer trece dincolo de ferestrele

cosmosului i se confund cu cosmosul, mai este relevat i de credina in
funciunea sacr a bradului mirific ca agent ul comunicrii i cu derivatul
lui,

simbolizeaz micarea ascendent a imanentului biospiritual in cosmos,

liadul mirific leag pmintul de cosmos.
u rdcinile nfipte in ptimit,
trunchiul nfipt in ceruri, iar coroana t recin d dincolo de ceruri, Sn cosmos,
bradul devine o ideogram mitologic a doctrinei exoterice europene, care
exprim simbolul cosmologic al micrii ascendente a deii de pe pmnt
in cosmos" 38 Iar coloana cerului ca derivat ideativ al bradului comic
reprezint trunchiul dcsrmurat, ncrcat cu puteri magicomitice. Aceast
ideaie s-a transmis romnilor in perioada feudal prin unele monumente

coloana cerului.

358

adnce (stilpii ciclului calendaristic, ai

stilimorfe considerate de noi
ciclului vieii, stilpii justiiari, profilactici i funerari) i prin simulacrele
acestora (crucile, rugile, troiele).
359

,m

V.

lr

'/f

^.P

,'.

'"a

"

nescu

"""t'nca cn in idea)

pi/or defflorm.nt, a conceput

,lu P

,.

^
T
25

ia oi

mitic coloana mtftr-

o tianupunei la scar mom.m,tal\

ar mrturisirea

:^

lui

SmS

Brncusi,
crea

r <ar datori.- tio de ,

Ulf'Ura" ? cn,,rtmai oinaU
l'|

incel
" " Iar Mircea EUade " remard
' '?
coloane, cerului concepia autohtonului
de ascensiune spre
njlm..l.,r arhaic ,i primitive", fixat* in
..cretliua rarJ
rtjUc culturilor megalitice (mileniul
IV - III i.e-n.)", idee ce o rejrts
r.,,,-,n:.-,l,za, ,
pretext al
ca
'""""> (
"
li"
e vorba] de o ascensiune exUtic",
0
lipsita de orice caracter mistic"".
Hac ne referim la simulacrul coloanei cerului,
ttilmil df nwrmlnt
opon,lui romAn
?
b ' os
Ual
urc P
ne lmurim. Sufletul
?
> nu
'.

ar..

bot
?

s?n

n,!

TSTn^^^
m
2?
ulm

m.

E
odihnete

"

form

.n

trS"

SS^S
S

pwdrr cereasc (sub

<Ie

a^iuni

om

filril

cretin

influent:,

n forni de porumbel) in virful stilpului

de mormint. pin ce iii iaVbor
s .re h m
cealalt, care dup unele credine se afl undeva
n cer Asa
r, ' >n,z,, " u
ii in
>""> w/Wu/Ni cu aripile nchise (sim-

B
.

^di/inr^H h

'I

? anpile de6chi8e WmboIWnd zborul).

a)

n reprezenta22
lo \ ,f Ieiu
m iu. mort
reasuf
ulm ca pasre cereasc surprindem rei etape
" morh,Iui in f
de
sbiue,
?
confecionate din coci atlria?c in 1rin
,
, ,Inana la ,nm nnintare (in Moldova)
; aezarea pe seilpul
n, ^.r a unei scuip
r
funerar
un imitind o pasre cereasc eu aripile nchise, simbo/ ...I od.hua psari. nainte de a-i lua borul:
i aezarea unei pksri cu
i

din

SUll

T'
h nea
n ."idui,
sufle,
d

lm

'ortului

f"
lui con,un ^.

d.-

mor,. apoi de monnnt

si

iu cele

piritunl-steasc. Pasrea cereasc,

Sm .olV al
in
se ina^ in cer cu elanul dinamic a) uneia
din reprezen^
a Iui C Brncu^- "in mte rdatri ale coL-:,tnrt
"T*i
o .lorr operei-\lui
C. Brancui reiese
nu-i fusese departe gindul de-a aeza
o pasare iu plin ascensiune vertical:!,
viiful
.

iu

coloanei nesfirsite.

urcrii pe munte. - Din acest fond ancestral al

ascensiunii
spre cer au supravieuit la rom ni ia primul rind
urcrile pe munte, despre
CATeposedain consemnn n tot lanul Carpailor
Romniei Una din aLte
urcri pe in.mte. la care noi am participat n tineree,
pe Ceahlu, ne-a
mipresionat profund, cmd nici nu visam s redactm
o mitologie romn.
Pe Mun e e C ah ttu a avut Ioc in a j unul ziloi ^chinate sntei
12. Kilul
:

MT?ir
Mana
(1.,

august). n dimineaa ajunului srbtorii s-au urcat

pe Ceahlu
patru buciumai cu buciume de alun. Pin dup
amiaz au strins vreascuri
oe jnepem i brad i au ntocmit patru ruguri
mari in cele patru puncte
cardinale ale muntelui.
mas, la nceputul asfinitului, pentru

Dup

rcar a Pe mun t0 au :, rins rugurile simultan

P
i au nceput
T
T
buciume mdelung.
La p.lputul nigurilor pe cer ca nite luceferi i la chema-

WhM

'

rt.

,)uciumelor s a nceput urcarea muntelui de pelerini,

in convoaie
Jiomoalc, din cele patru
ale poalelor muntelui. Convoaiele c/are urcau
monom muntele erau cluzite de btrini. I* wnvoaieparticipau
maturi,

pri

uniri i copu, toi mbrcai in haine

de srbtoare- Brbaii i tinerii purtau desagi, cu vinauri, iar femeile,
pe cap, merinde, copiii in miini plosti
?i \a>e de iui cu ap.
Nu vor>eau, mergeau Holeaan in

impunea

tt se

ajung

oM

sus,

patlnoet
ritual'nl
pe tcute, nainte de miezul nopu. Cum drumu360

rile erau prin pdurea HUbmonlanfl, are abia sub culme Insa locul jnepeniului, i noaptea czuse, pelerinii urcau orbete. Din 5 n 5 pelerini, unul
purta o fclie. Cind in pdun* intunerieul nopii a luat proporii de bezn,
fcliile au fost aprinse. Convoiul urca solemn, ntr-o tcere turburat numai
de filfiitul flcrilor fumeginde, de trosnetul \Teascurilor clcate n picioare
kiu de vreo pal de vint care fremta bolta nalt a frunziului des.

Odat

unde

ajuni

sus,

pelerinii

dup

s-au strins in cerc, in jurul rugurilor,

pin la rsritul soarelui, mincind,

i fetele se retrgeau in jnepi i se

tradiie trebuiau
vegheze
glumind, cintind i jucind hore. Flcii

Cum tnjirea soarele, toi se ridicau n picioare, cu faa spre rsrit,

ridicau miinilr >pir Mare. apoi ingenuneheau i mulumeau cerului
li s-a
dat prilejul
mai urce un an pe munte i
triasc aceste clipe fericite

de nlare sufleteasc. Dup un rstimp de contemplare se aezau la maii.

chefuind si horind de se cutremura muntele. Petrecerea pe munte ine
toat dimineaa de sinta Mria.
ce luau masa de prinz pe culme,
trebuiau
coboare ndat ca
nu-i prind asfinitul pe culme. Coboritul
era liber, fiecare cum dorea, singur sau in grup. Tineretul cobora hrjomndu-se. n fug.
datin, muntele trebuia
rmin gol la asfinitul soarelui. Se credea
apusul soarelui trebuia s-i prind pe oameni n
sat sau la casele lor, ca
le mearg bine tot anul.

Dup

Dup

Aceast urcare colectiv pc munte a

srbtorirea

fost asimilat de biseric iu

de pelerini urcau i preoi cu dascli,
cdelnie. Pe cidme fceau o slujb dimineaa la rs-

sntei Marii. In convoiul

purtnd prapuri

ritul soarelui, la locul numit Altarul. Astfel ritualul urcrii pe munte

al
nchinrii la soare a fost inclus n srbtoarea unei zile de praznic cretin.

Printre alte urcri pe munte trebuie amintite i asa-ziselc trguri de

mai studiat dintre aceste trguri
fete din Munii Apuseni. Mai cunoscut
de fete este cel de pe Muntele Qina**. Cu
secole naintea secolului

dou

nostru, ceremonialul urcrii pe Muntele Gina era asemntor celui descris

de noi pe Muntele Ceahlu. Ceea ce l deosebea ins era numai aspectul
exotic al urcrii pe munte pentru participarea Ia un tirg Sn care, pe lng
mrfurile care se desfceau i tocmelile de vnzri, se obinuia
se logodeasc i chiar cstoreasc fetele frumoase
zestre i cele urte cu
zestre : pe cit erau mai urte, pe atit mai mare trebuia
le fie zestrea.
Ceea ce trebuie reinut este aspectul magico-mitic al logodnei sau nunii,
oficiat laic pe o culme de munte, acolo unde pmntul asalt cerul, unde
prin peisajul montan autohtonul simea di face parte din cosmos i
deci
nunta e un rit antropocosmic.

fr

Xedcile, la rindul lor, care erau urcri duminicale pe munte, i-au

pierdut in ultimele 45 secole semnificaia magico-mitic de ascensiuni
spre cer, pentru faptul
Munii Carpai, coloana vertebral a Dacieiantice,
au dovedit n perioada feudal hotare nefireti n corpul biospiritual al
poporului roman.
se face c, din urcri pe munte pentru contact dini i <-u
cerul
rugciuni lipsite de intermediari investii cu asemenea ocupaii,
nedeile au devenit un fel de ntruniri cu scopuri practice, de schimburi de
bunuri economice, de legturi profesionale, de obicei pastorale i de incus-

Aa

criri.

Mitul Meterului Manole, cu balada cu acelai nume, semnific, nrini efortul susinut de nlare a unei mnstiri cit mai falnice
spre cer, n care rugile credincioilor i mirosul tu mi iei
incinte urechile
i nrile divinitii. Cum pe
ce mnstirea se zidea se i prbuea
tre altele,

msur

361

noaptea, .Meterul Manole a trebuit

bo autodepoasc, cu fiece efort,
dc u reface ceea ce se chiri mase cu o noapte nainte. Pentru a dura
tirea i-a amintit de datina strveche a sacrificrii unui om, prin zidire n
perete.
cum legenda se cunoate, destinul face si zideasc pe propria lui
solie In peretele de nord-est al altarului. Cu fiece
i ngropa n zid
soia, ca sa dureze construcia, care urca astfel, pas cu pas, spre cer. Parafraziud zicala populara cii pai faci nlr-o mnstire, biseric sau schit,
atilea pcate i iart Dumnezeu", putem spune cu cte crmizi a ngropat Manole, cu propria-i min, pe soia lui, in zidul mnstirii, cu atii
pai s-a nlat ca muritor in nemurire". Imanentul biospiritual care
urc spre cer se transcende pe sine nsui prin ceea ce implic sacrificiul

mns-

crmid

suprem

al ascensiunii.

Trauscendentul eare coboar.

n viaa spiritual a romanului,
transcendentul este de fapt o concepie cultural relativ recent, proprie
evului mediu antecedentele ei descind din Bizanul cretin i din concepia
i viziunea neobizantin despre
i lume. Interpretarea deci a provenit
din teologia ortodox bizantin i s-:i extins in ntregul sud-est al Europei
tot prin teologie (iu consideraiile despre arhitectura religioas, pictura
religioas i artele ceremoniale). De aici a ptruns, parial, in mediul clerical stesc i a constituit cu timpul o determinant care aciona fa sens
contrar imanentului biospiritual care urc spre cer.
Lucian Blaga consacr dou capitole temei
unul transcendentului care coboar" i altul perspectivei sofiauice" 1 *. El considera transcendentul care coboar" o determinant (...) metafizic latent a spiritualitii cretine in cultura popular roman". Pentru a demonstra In ce
const transcendentul care coboar, analizeaz trei stiluri arhitectonice
cretine cel al bazilicii romane, al catedralelor gotice i cel bizantin al
Sfintei Sofia din Constantinopole. Interpretarea acestor trei stiluri relev
trei aspecte ale transcendentului care coboar (sau al metafizicii latente)
primul aspect relev rolul altarului i al preotului in marginea transcendenei; al doilea relev participarea la transcendena de jos in sus [deci
transcendentul nu mai coboar, ci inete ctre cer", avnd frenezia
verticalei pierdute iu infinit"]; i al treilea aspect relev cum Agia Sofia
atirn in spaiu, de sus iu jos, legat de un fir invizibil de cer"* 7 zidurile
bazilicii nchid i conserv intre ele un cer relevat". Deci,
din trei forme
de transecudent care coboar nici una nu reprezint o coborire propriu-zis
bazilica roman e in marginea transcendentului, catedrala gotic urc spre
transcendent, iar bazilica bizantina atirn n cer suspendat ntre transcendent si imanent. In esen, ceea ce domin,
noi, in spiritualitatea
romn este imanentul biospiritual care urc dincolo de jumtatea drumului
dintre transcendent i imanent, care urc dincolo de marginea transcendentului chiar n transcendent.
n interpretarea lui Lucian Blaga, ceea ce caracterizeaz transcendentul care coboar este perspectiva sofianic i orientarea ei in ortodoxie.
Spfianicttl, in esena Iui, se refera la un sentiment difuz, dar fundamental
al omului ortodox,
transcendentul coboar relovndu-se din proprie iniiativ i
omul i spaiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelei
transcendene. Pornind do aici vom numi sofianic orice creaie spiritual,
fie artistica, fie din natura filozofic, ce
expresie unui asemenea sentiment, sau orice preocupare etic ce e condus de un asemenea sentiment".
Sofianicul transfigureaz totul
figurile terestre, cadrul natural, problemele
salvrii, ale extazului, corurile antifonice, moartea ciobnaului din
balada
13.

via

dup

Mioria

etc.

362

ncheie eu eiteva consideraii asupra mitologiei populare

..mito-

noastr popular, fragmentar risipit n imaginaia satelor, enumera,

unele viziuni susceptibile de a fi interpretate fr nici o greutate in sens

logia

pofianlc" i exemplifica prin jKlmintul transparent, griul eristoforic, cerul

megie, slujba vintului etc. Conchide : citate concludente din mitologia popular pot continua
plac"*1.
K\emplul cerului megie" convine mai ales imanentului biospiritual
oare urc spre cerul care s-a nlat in mai multe rinduri, pentru
fiecare
specie umana (vezi cap. Antropugonia) 1-a pingarit de tot atitoa ori. In
concepia mitologic populara, cerul se ridic tot mai sus, iar in elanul mitic,
romanul in ascensiunea Iui urmrete cerul la care mereu rlvnete. E vorba
deci de un cer care se inal spre transcendent, nu coboar spre imanent,
de nostalgia atsmotie a romanului.
i, pentru a ncheia aceste consideraii asupra imanentului biospiritual
care urc constant in cer prin fereastra cosmosului , reamintim de cosmismul sau cosmicismul arhaic de provenien dac i de cosmosul cretinizat primitiv,
care omul tinde
se integreze in lume" prin tot oeea ce
face n viaa lui terestr i tot ce ntrevede in viziunea Iui mitologic.

dup

dup

14. Haini, leijciidc. -- n mitologia romna, ca

in mitologia antecesorilor, in special a dacilor, exist o noiune similar celei de Bai, de Paradis ceresc, de grdinile albastre alo corului in care slluiau adopii
lui

Zalmoxis intr-o post-existen f ricii i eterna. Cu toate acestea, despre

imaginea Raiului la daci nu avem decit vagi consemnri in opera unor scriitori antici. Herodot susine
geii se cred nemuritori, c nu mor i
aceia care dispar din lumea noastr se duc la zeul Zalmoxis""; in cazul
dispariiei lor, nainte de dispariie ne spun rmas bun i devin nemuritori", adaug Lucian din Samosata". Asupra felului cum arata Raiul
lin Zalmoxis nu ne ni mine decit
enunm ipoteze explicative. S-ar
fie sobru i modest ca i viaa pe care o reclama nvputea ca Baiul dac
tura lui Zalmoxis, dar s-ar putea fie i o recompens pe msura imaginaiei unui popor auster, credincios i rzboinic.
n Dacia in perioada daco-roraan Raiul ar fi putut fi imaginea unui
compromis intre empireu i Cmpiile Elizee, adic un fel de grdini cereti.
Dat fiind aceast situaie, presupunem
Baiul, in concepia strveche a pw.toromnilor, prezint alt aspect decit acela transfigurat de
viziunea biblic, redat mai apoi de Sim. FL Marian conform folclorului
mitic ortodox :I ,, Imaginea romneasc a Baiului", dup Ovidiu Papadima,
corespunde spiritului linitit, echilibrat i realist al concepiei romnului
despre via i lume. Bai nseamn rsplat, dar nseamn si Lumea cealalt, care e pe alt trm (...), un trfm apropiat pmintului' 15 .
In concepia mitologic a romnului, conceptul de Bai e ceva mai
complicat decit pare la prima intuiie,
un suport spiritual arhaic.
Raiul este primul loc de popas al Frtailor cnd au nceput creaia
lumii. E primul centru vital in cosmos al celor doi demiurgi, bucata de
pumint inclus intre rdcinile arborelui cosmic care s-a ridicat din Apole
primordiale i care a fost ndat prelucrat de Frtat ca loc dc odihn. Cu
creterea pmintului i increirea lui cu muni i dealuri, Raiul s-a meninut
izolat sub bradul ca arbore cosmic, pe o min de pmint ridicat n vfrf de
munte, din Carpa. ntr-un colind de Anul Nou se las
se neleag
Baiul e aezat in muni DesnVasile-am venit,/am venit scolindm/ din
Baiu nosti din cer/ cocoat n vir* de munte/ ntre nori,/ n vir do munte,/
i-am trecut pe dalb punte,/ prin prejur cu stinci colate,/ripi adinei

fr

363

ntunecate" M Cum Ralul ora aezat p o culme de munte, in cerul rare

pe dinafar munii l dealurile, oamenilor le venea uor
urce
pe munte la Frtai i si le cear sfaturi.
Legendele urcrii pe munte a oamenilor ca sa ajung la Frtai in Rai
spre a le cere sfaturi reediteaz, pe planul mitologiei romne, urcarea pe
munte la daci pentru a trimite un mesager lui Zalmoxis ca
transmit
zeului doleanele dreptcredinciosilor i totodat s-i cear ajutor. B intr-o
nou versiune aceeai credin ancestral. ns, in era noastr urcrile pe
munte dup solstiiul de var transfigureaz aceeai credin ancestral in
vemint cretin. (Vezi iu aceast privina urcrile pe Ceahlu din capitolul
Cerul)
De sus, din Raiul aezat iu virful muntelui se vedea roata praintul.
Intrarea in Rai presupunea numai
cunoti drumurile de acces mai mici
i tinuite sau mai mari orruicile Raiului i cile Raiului care duceau
la porile numite i Gurile Raiului. Gurile Raiului se aflau in plaiuri, de
unde vine i metafora de cintec btrinese, pe-un picior de plai, /pe-o gur
de rai". Un eseu mitologic despre gura de rai a scris Paul Tutungiu.
Legenda ridicrii cerului de pe pmint, in mai multe etape, i alctuirea mai multor ceruri suprapuse, datorit neateniei, greelilor i dispreului oamenilor, explic si ridicarea Raiului de pe pmint n penultimul cer,
in cerul din culmea arborelui cosmic. Aceast ridicare a Baiului in penultimul cer s-a fcut pe linia ascendent a trunchiului arborelui cosmic, adic
al bradului.
se face
din accesibil oamenilor Raiul a devenit tot mai
inaccesibil. Frtaii s-au izolat de creaiunea lor
ce i-au fixat
legile mitice de existen, dup ce au creat ursele care
le stabileasc
destinul uman, sfinii ca
supravegheze viaa pe pmint, plantele l
animalele ca s-1 ajute pe om, atrii ca
lumineze zilele i nopile, intemperiile ca
fertilizeze pmintul.
Cu urcarea Raiului in cerul cel mai ndeprtat de la pmint, i drumurile la cer s-au ingreunat i redus. n Rai puteau urca numai oamenii huni,
cinstii i drepi, i de ast dat pe trei ci, una mai grea decit cealalt. Pe
calea ourcubadui, care c cea mai fragil si mai dificil, pentru
se arat
numai dup ploaie i nu ine mult,
i dispare. Or, prea puini sint aceia
care cunosc ritul ascensiunii pe curcubeu, ca s-1 poat folosi cu sori de
izbnd. Cuteztorii risc s-i piard viaa. Oamenii se mai puteau urca
Boi i pe Calea laptelui, un drum in spiral, larg, pe Apa Duminicii, cu
multe piedici nebnuite hirtoape, prpstii, pustietate, dar i cu muli
montri care ineau calea cuteztorilor pentru a-i descuraja sau goni
napoi pe pmint.
menionat in capitolul despre cer legenda omului
necjit care a pornit la drum ca
se urce la cor cu tot calabalicul lui pe
Calea laptelui i s-a luptat cu Necuratul, pe care 1-a nvins.
se mai putea
urca la Rai crindu-se pe trunchiul arborelui cosmic. Ascensiune de tip
amanic, grea, epuizant i de cele mai multe ori ratat. Tot in capitolul
despre cer am menionat alt legend despre ascensiunea la cer pe arborele
cosmic.
Atita timp cit intre Frtai a existat o colaborare, oriclt de precar,
cu roade mai mult sau mai puin bune, Raiul a fost accesibil pentru toate
fpturile create i s-a meninut ca modei de via cosmic. Iar Frtaii i-au
primit pe toi cei ce veneau cu ginduri bune, chiar dac nu-i spuneau toate
psurile i nu-i rezolvau toate doleanele.
n aceast ipostaz Raiul se nfia ca o mare grdin, in mijlocul
creia domina arborele counic plin de po met uri bogate i gustoase, cci,
cum am spus, arboret, cosmir.
* pe
bradul, fcea fructe in Rai. n Rai
.

cptuea

Aa

dup

Am

364

mieunau animalele fantastice ce peau pe pajiti smluite cu flori, In

susurul izvoarelor limpezi i ciripitul sau cin ta tul psrelelor miestre ale
ultimului cer. Frtaii se plimbau meditind la ce mai au de fcut in Cosmos,
f"' toate bune, iar cind le era foame se osptau la mese modeste, care
ca
se ntindeau i se stringeau singure, i cind oboseau se odihneau pe jos
In umbra arborelui cosmic.
intre Frtai
Viaa aceasta idilic in Rai nu a durat mult, pentru
ncoleasc temerile de dominare reciproc, antagonismul conan inceput
ciliant a devenit opoziie ireconciliant. Ncfrtatul a pus la cale rsturnarea
Krtatului, cu ajutorul fpturilor mitice imperfecte create de el din spirit
de imitaie i concuren a creaiei Frtatului. Inteniile Nefrtatului au
tost bnuite i mpiedicate de Frtat de-a se realiza. n clipa declanrii
revotti din Rai, cu urmri in toate celelalte cazuri, mpotriva Nefrtatului
Nelegiuitule,

si g oliilor lui, Frtatul a ridicat miinile blestemind

zaci In strfundurile lui ntemniat, pin la
ic nghit negrul pmint.
atunci din miinile deschise ale Frtatului au nceput
captul lumii".
ineasc fulgere, care izbindu-i pe rsculai i-a prvlit din cele nou
ceruri, pin in inima fierbinte a pmintului. Cderea din Rai i ceruri a
Nefrtatului i acoliilor lui a fost interpretat de mitologia popular cretinizat ca rzvrtirea arhanghelului Lucifer cu oastea lui strlucitoare de
ngeri mpotriva lui Dumnezeu. Cit a inut blestemul i fulgerarea ngerilor,
ci te va clipite, au czut toi ngerii rzvrtii o dat cu Lucifer, unii peste
alin. Iar cind a ncetat blestemul, ngerii rzvrtii au rmas suspendai
Un vzduh, care pin unde a ajuns in cdere au rmas pe pmint sau subpAmtat, unde i-a gsit sfiritul blestemului. Cei pe caro t-a prins blestemul
atunci in cerurile de sub Rai s-au mistuit ca umbrele nopii n lumina
orbitoare a soarelui. ngerii suspendai in vzduh sau czui pe pmint
s;m mb pmint s-au nnegrit de inciudore, devenind ngeri negri. Din fundul
pmintului, unde a czut, Nefrtatul a nceput s-i organizeze oastea pe
demoni numii vameii vzduhului, iezmele
ierarhii opuse celor ngereti
">

s
s

jmmintului i diavolii subpmintului.

Raiul a fost nchis, porile lui ferecate i strjuite de fpturi mitice
fidele Krtatului, iar accesul oamenilor interzis.
n Rai nu mai puteau ptrunde decit, prin moarte, sufletele fpturilor bune, cinstite i drepte, care nu au cirtit mpotriva Frtatului. Ptrunderea dificil, dup interpretarea mitic crestinizat, nu se putea mplini
decit prin Marea Trecere a sufletului prin Vmile vzduhului, in prezena
ngerului pzitor al fiecrui suflet. Frtatul a lsat libertate Nefrtatului
o-i continue opera rzvrtirii pin la captul lumii.

- Imaginea Raiului primordialora mai naiv i totmai sobr decit imaginea Raiului mitologiei cretinizate. In interpretarea sofisticat a Raiului mitic crestinizat porile lui sint strjuite de
sin Petru (care poart la brlu atimate cheile Raiului) el le deschide pentru sufletele drepte ale celor mori, atunci cind e nevoie ; iar pentru ceilali
se deschid numai o dat sau de trei ori pe an, ca i porile
oameni le las
Iadului
Atunci norii de aram care acoper cerurile se dau n lturi, zicndu-se
** sparg cerurile si se ntrevede n ultimul cer deschis, scldat intr-o
baie de lumin, stnd la mas. Dumnezeu, cu sfinii i ngerii lui, toi
privind ateni i serioi spre pmint.
Aa cum e nfiat in ipostaza transsimbolizat mitic de cretini,
JRaiul este casa lui Dumnezeu. n mijlocul casei e jeul de aur Bcris" pe
15. Iconografie.

odat

366

care sta Domnul, jet care la sfritul lumii va fi scunel de jude". Jefui de
aur scris face parte din podoabele Raixdui, dup care Lucifer sau Scaraoschi
(travestiurile Nefrtatului) rivnesc atit de mult. Dintre celelalte podoabe
ale Raiului fac parte ..cldrua de botez" i toiagul de argint ".
Toate aceste podoabe se afl sub arborele cosmic, devenit arborele
vieii i al morii, mrul cu mere de aur. ntr-un colind cules de Sabin
Drgoi se spune referitor la mrul din Rai un boier btrin (...)/ ce-mi
are locu bun n Rai,/ unde-* mese-ntinse/ i fclii aprinse./ Jur-prejur de
mese,/ scaune girese ;/ din mijloc de mese,/ mru-i mrgrit,/ inru-i nflorit,/
florile-s de-argint,/ merele-s de aur''*". Cei care n-au fost
buni pe pmint
nu au locuri asigurate dup moarte in Rai. n alt colind, opus primului
se precizeaz
-Loc in Rai, ticu, nu ai/
pin-ai fost pe pmint/ nici
un bine n-ai fcut./ Biru mare fost u-i-ai,/ legile strimbatu-le-ai'. Hle
drepte le-ai strimbat,/ hle strimbe le-ai dreptat" 6*.
Necuraii nu pot ptrunde in Rai. Singur Scaraoschi a intrat in Rai
preschimbat ntr-o rindunic neagr, pentru a fura soarele i luna iar n
alt variant a aceluiai colind, pentru a fura podoabele raiului, date In
paza lui sin Petru. Sintilie alearg dup Scaraoschi i-I prinde in muni,
unde il mpuc cu fulgerele i-i ia podoabele Raiului.
Din iconografia folcloric a Raiului descris in legende, colinde i
basme s-au inspirat zugravii de subire in pictura i fresca mural a
tirilor i bisericilor din Bucovina, Maramure i Oltenia,
cit i iconarii n
pictura pe lemn i sticl din Transilvania i Oltenia". Unele din acest
reprezentri iconografice ale Raiului sint adevrate capodopere do creaie
popular, care, pstrind proporiile dintre artizanal i profesional, rivalizeaz prin fabulaie i anecdotic imagologic cu multe creaii profesionale

SOARELE SFXT

mns-

pe aceeai tem.

Din comuna primitiv oamenii au

I. Repere in mitologia solar.
acordat soarelui o atenie deosebit. Cel mai mare astru ceresc le ddea
lumin, cldur i fertiliza pmintul. Din aceast lung epoc istoric
se dezvolte superstiii, credine, datini i tradiii la toate popoarele
inn-p
lumii despre soare. Dependent de cutumiarul consacrat soarelui se dezvolt o mitologie solar, tot mai complex i din ce in ce mai sofisticat.
Din relatrile mitografilur antici, greci i latini, despre daci i dacoacest cult al
romni, ca i din descoperirile arheologilor romni reiese
soarelui s-a format pe teritoriul Daciei preistorice, nainte de etnogeneza
dac, i s-a dezvoltat dup aceast etnogenez la daci i mai apoi la daco-

l
romni, pentru a se menine la protoromni
la autohtoni s-a amplificai
Unii oameni de tiin au susinut
culiul soarelui sub Impulsul migraici iudo-europone, indeosebi prin ccli
(druizii iui Dagda) i in cele din urm prin infiltraii de colt iranian (sacerdot ii lui Mithra). Nu putem accepta aceste ipoteze, caro fac ca un popor
stabil cum era cel protodac i dac, care ii construia aezri i tria din agropreuiasc soarele i
pstorit,
fi nvat de la popoare migratoare cum
s-i consacre un cult agro-pastoral strin de al lui. Acceptm c, la cultul
autohton, arhaic, al soarelui, elaborat din necesiti economico-culturale
locale,
se adauge unele elemente de cult solar ;iduse i.cn. de migratori,
clemente care ins nu au alterat fondul arhaic prcindo-european, unitar in
structura lui, contravenind astfel concepiei sacrale i viziunii mitice despre

soare

la

autohtoni.

solar 5 am trecut in revista

contribuia cercetrilor arheologice, mitografice i de istoric a artei populare despre Soarele sfint" i cultul solar", n care am pus accentul pe
rdcinile ancestrale ale cultului solar la autohtoni, pe riturile i formele
fel
locale de manifestare preartistic. Cultul soarelui continu intr-un
cosmocultul morilor, al strmoilor i moilor, ca i pe cel al fratrocraiei
i-au nsucratice. Popoarele oare au migrat pe teritoriul Daciei preistorice
In

dou

studii referitoare la mitologia

it mai multe elemente de cult solar ele la

autohtoni, decit autohtonii delaei.

autohtonii, popor sedentar, se aflau pe o treapt supeAceasta pentru

de popoarele migratoare. Autohrioar de elaborare a cultului solar,
unele
tonii au ajuns la forme evoluate i sofisticate de cult solar, care in
soarelui.
Acest
metafizic
a
interpretarea
la
aspecte ale lui s-a ridicat pn

fa

fapt a dus la nceputul erei noastre la un proces de solarizare a cretinisfie asimilat cu

mului primitiv, local, in care Dumnezeu Fiul a trebuit

SoareU

sftnt*.

n prima parte a lucrrii noastre, dintre caracterele eseniale ale

solarismul este o dominant mitic, proniitoloirici roinnc am susinut

367

pric spiritualitii pre-, proto- i romne. Poporul roman interpret <az

soarele i rosturile lui cosmice, terestro i lumeti, ca fiind eseniale pentru
concepia i viziunea lui terestra despre viaii i lume.

2. Povestiri etiologice.
n legtura eu geneza
soarelui, poporul roman a iscodit multe povestiri etiolomituri, hgmih. balade i basme mitice. Din acest
gice
patru categorii de povestiri etiologice noi ne oprim la cele
mai explicite : la legendele mitice, n< ivind o sistematizare
a genului, reducem legendele mitice despre creaia soarelui la trei arhetipuri: 1) un arhetip
care soarele a
fost creat din capul locului ca astru, apoi personificat
ca divinitate cereasca ; 2) alt arhetip
care soarele a
fost creat dintr-un ou
a preciza din ce soi de pasare mitic) i zvirlit in cer, unde glbenuul lui s-a metamorfozat In astru, i 3) alt arhetip
care soarele a
fost creat din cremene i aur In chip de om, pe care 1-a f:

din ce in ce mai tare se tergea i sina aJMacopcrea pmintul ntreg. Oamenii

se uitau plini de bucurie unii la alii, dar erau aa de zgiriai si lovii. Iat
Sntr-un loc pe ceriu, o strlucire mai mare se arta, iar de sub pmint
se ridica pe-ncetul ceva rotund strlucitor din cale afar, nct le lua vederile privindu-1 ; era sfintul soare ; rsrea De spaim i de bucurie mare

c
au

czui

toi cu faa

la

pmint" 4

'

dup

II

dup

(fr

dup

cut lumintor
a

fost creat
tele ca

mic

arhetipale, soarele

dat cu luna, luceferii, stelele i comeconcrete intri?i seci si integrate in arborele cos-

pri

e-

al cerului.

Conform primei legende mitice

ndemne sobre pe funduri dc vase de

*ccrul

luceferi

a doua legend mitic, consemnat numai

parial de Elena Niculi-Yoronca, soarele s-a fcut dintr-un ou
A fost un om i avea un ou. El a fost ncuiat oul ntr-o lad $i altul ce tia, cind s-a dus omul de
Cotoand
Moacas, i-a dat drumul i din acela s-a fcut mai apoi soart. Valea Oltului.
rele
pe cer" 4 Din relatrile de teren ntreprinse de noi
Vltea de
Jos.
intre 19371939, referitoare la acest ou din
Fgra.
Bucovina
In
oul s-a spart de bolta
care s-a fcut soarele, a reieit
de cletar a cerului ; din glbenuul lui s-a fcut soarele i, din albu,
nourii care alunec sub cer.
legenda mitic despre soarele creat din
Noi nclinm
credem
oul zvirlit in cer este mai degrab o reeditare a oului cosmic pe care 1-a
sculptat in diferite ipostaze C. Brncui i despre care istoricii artei au

Mueai

de

lut

Istorie,

Proiecii! soarelui invocata pe o firlndaIntcrloara de cas, dupa !. Volneacu.

treia legend mitic arhetipal prolifereaz citeva tipuri, mriante

invariante mitice referitoare la originea antropomorf a soarelui.
Sub raport tipologic soarele prezint : 1) o structur antropomorf

androgin

stele.

Dup

e.n., din

Braov.

totodat ca podoabe divine ale arborelui cosmic. Din

apele primordiale s-au ridicat arborele cosmic, bradul, ncrcat de strlucire, strlumiund adncurile din juru-i cu
lumina lui orbitoare, care s-a concentrat in soare, lun,

Xll-XIV

totodat brbat i femeie, iarna nfiat ca brbat i vara ca

structur antropomorf sexuat, sau brbat, sau femeie 7

2) o

ii

fcut

atitea speculaii.

in

s precizez c i cel care scrie aceasta lucrare

a fost antrenat de aceasta tem a oului cosmic, la care am fcut referine

mitologice (cum se va putea constata in capitolul final Mitologia romn
si

artele).

Dup

a treia legend mitic arhetipal, soarele a fost conceput intli

de Frtat pentru a lumina lumea care orbecia n
Frtatul s-a
ntuneric. Incit trupurile erau pline de rni i murdare.
apucat
fac soarele. A scprat o dat cu cremenea in piatra cea scump,
dar n-a putut face; a ieit o sabie. A scprat a doua oar i-a ieit <>
grmjoar ca o jemn nuc, rotund (...) a suflat duh sfint i s-a fcut
soarele, marc i luminos, mai mare decit pmintul nostru, i 1-a dat degrab.
sub pmint. Cind (...) s-au sculat oamenii acum era mai mult lumin.
Se uitau toi cu mirare in toate prile; zorile roeau cerul, ntunericul
ca o

fptur divin creat

368

Poarta de curte cu nsemne sobre, din RoiM-ha-Maromurc. din Muicul satului m de

popularii Bucureti.

art

Soarele conceput do sex feminin prezint o varianta androgin.

variant bisexuat cind femeie, cnd brbat (vara femeie, iarna brbat) i
o variant feminin (ca fat a Frtatului, n ipostaz mitologic popularii
cretin ca fat a lui Dumnezeu).
soarele a fost creat in parte de fiecare
Din legendele mitice reiese
cosmocrat de FrtaU cosmoercatorul benign (creat din cremene si aur in
chip de om) si de Nefrtat, cosmocrat ul malign (din ochiul sting al Drcoaicei. mama a doi demoni gemeni, zvirlit apoi in cer. Din acest ochi demonic
incesturi
de familia lui diviu
1i vin soarelui unele nebunii, rutate *l
\.
i faa de oameni).

fa

'

variante arhaice ale crerii soarelui deFrtau cosmocrai au fost preluate si transmise oral in dou variante mitologice populare cretine : una in spiritul Vechiului Testament i alta a Noului Testament (n stil neobizantin), fiecare scoind in eviden cite ceva din caracterul uneori malign al soarelui.
nfiarea Soarelui este in general aceea a unui tinr frumos, voinic,
parte din nficu capul de aur, care strlucete aa cum se vede pe cer.
area lui este alegorizat i transsimbolizat in mitul lui Ft-Frumos, aa
cum vom constata ndat. ntr-un fragment de legend mitic, care pare
apocrif, Soarele trece prin cele trei ipostaze ale vieii (copilrie, maturitate
i btrnee) : cit umbl toat ziua i vede rutile ce se fac pe lume, piu
sa il scald n lapte dulce i iar
sar capt o barb alb pin-n briu.

Aceste

dou

M-

kc

face copil"

Activitatea Soarelui.

Dup

Dup

<5.
De frumuseea strlucitoare a Soarelui
Aventurile Soarelui.
ce acesta s-a ridicat in ceruri. n
s-au ndrgostit fiicele oamenilor,
mama Soarelui ora o bab rea,
legtur cu descrierea cerului, reamintim
un fel de vrjitoare divin, care a pedepsit pe fetele oamenilor ndrgostite
ajung la casa Soade Soare,
ce unele din ele s-au urcat la cer, ca
relui i s-i mrturiseasc fiecare dragostea ei. E vorba de legenda cio-

dup

dup

fi

sau consimlegenda florii soarelui". Pedeaps aprobat

do Soare, care era ncreztor in puterea lui fascinant de seducie
a fiicelor oamenilor. Dar Soarele pedepsete i pe oamenii de rind care nu-1
cinstesc cum se cuvine: mneaz ploile, ncinge vinturile, sectuiete
pmintul, usuc pe lujere bucatele.
Se ndrgostete de una din surorile lui divine, pe care vrea s-o
ia de soie. E vorba de legenda incestului fratern al Soarelui i Lunei", al
ciriiei"

it

tacit

Soarelui i Ilenei Sinziene" (sora Soarelui).

n fine, Soarele, dezndjduit de refuzul surorii
incest, se

cstorete

in cele din

U iubete, cu timpul ii

lui

de a comite un

urm cu o prantean. Dei aceasta iniial

d seama c nu
370

se

potrivete

la fire

cu Soarele si

urm

.".

:i

sntii

la

.)".
de la surori,/ de la fete i feciori,/ de la jocuri, de la hori (
n oraii, nuntaii spuneau
mpratul lor. mirele, i-a ales drept
coleari ..i i-a trimis nainte/
cltoreasc fierbinte' pe numrul stelelor,/ pe razele soarelui,/ pe aburul vintului,/ pe faa pmintului" u s-
aduc zn* care a lsat urmele ei pe cimpul unde a vinat mirele.
Moii satului, constituii in ceata oamenilor buni, judecau pricinile
mai grave la hotarele satului, iutr-un loc ferit la vedere. Judecata o
incepeau la rsritul soarelui invocind astrul
le lumineze mintea i
judece pe dreptate.
se
oricit de complicat ar fi fost judecata, trebuia
u-rraine la asfinit prin mulumirea adus soarelui pentru
s-a fcut
lumin in cazul judecat i au dat o pedeaps dreapt.
. Hora i cultul solar. Cellalt aspect alcultului solar se refer la
alegorii, metafore i simboluri solare. Din aceste trei categorii de nsemne
ale soarelui, cele mai importante pentru mitologia romn sint simbolurile
soarelui. Iar din multele simboluri ale soarelui, cele din ca re deriv o multitudine de nsemne sint cercul, roata si spirala. Cercul simplu a fost i a
rmas figurat plastic prin hor, iar cercul complexat a fost i a rmas figurat plastic prin roat i spiral (centrifug sau centripet).
Aceste dou figuri geometrico ale soarelui, cercul solar cu derivatele
lui si roata solar cu derivatele ei, alctuiesc substratul generativ al tuturor
celorlalte simboluri i transsimboluri solare. In Coloana cerului am
ntocmit un tabel al motivelor solare folosite de ranul romn in arta lui.
Figurarea soarelui prin cerc am analizat-o ntr-o lucrare intitulat
Fenomenul horal, din care redm sintetic numai aspectele cultului solar

de

Din

activitatea Soarelui
legende reiese
8-a desfurat la nceput pe pmnt, apoi o dat cu ridicarea cerului in
slvi a nceput
se desfoare in cer, aa cum am menionat ceva mai
nainte. Pe pmint a mers pe jos nsoit do Lun, in cer merge singur de la
rsrit spre apus, intr-un fel de rdvan tras de bouri (in unei versiuni
de boi sau de bivoli), de cai albi sau clrind un leu, fiecare din aceste
animale simboliznd o etap diurn a mersului pe cer al Soarelui i un rost
relatrile lui I. Otescu, Soarele clrete
mitic al Soarelui n zodiac.
mimai pe un leu 9 iar naintea lui alearg caii albi, caro simbolizeaz razele
unele legende mitice, sfintul
solare ce strbat ca gindul cerurile.
Soare are 12 cai albi, care ii duc rd vanul pe traseul care poate lumina
uniform pmintul.
3.

lume cu un pmiiitcau. Legenda cstoriei Soarelui cu o pmiuanticipeaz tema dragostei lui

care il prsete in cele din
Mvperion pentru Ctlina, care renun de asemeni la o iubire nefireasc
intre o fapt ur astral i o pmintean, nclinat la tot ceea ce este omenesc.
Pentru a nelege cit de vechi i de
Elemente de enlt solar.
complicat
fosi cuinii soarelui la romni, pin chiar n pragul secolului
excerptm documentele orale referial X.\-Iea al eroi noastre, trebuie
toare la superstiiile, credinele, datinile i tradiiile populare, in raport
cu cele scrise despre soare.
Soarele izvor al
era invocat de oameni dimineaa si seara,
ca
le dea sntate i belug. Imediat dii| natere, ftul era scos afar
gol sau in scutece (dup timp) i nchinat la soare (ridicat in miini spre
rsrit) i la pmint (aezat citeva secunde pe pmnt).
Keiele i uneori femeile tinere purtau mrfisoarr de 1 martie pentru
srbtoarea venirii primverii. Dar i pentru caracterul de talisman solar
al mrioarelor. La sfiritul lunii martie, fetele care aveau pistrui pe
indepliueau un rit arhaic ieeau iu grdini sau pe ogor i aruncau
mrioarele in sus, spre soare, spunind n oapt Sfinte Soare, sfinte
Soare,/ druiescu-i mrioare,/ *n locu lor tu
ferete/ do pistrui ce
m-miegrete./ Ia-mi, te rog, negreele/ i d-mi aJbeele,/ f-mi faa ca o
floare,/ sfinte Soare, sfinte Soare" 10 Tinra fat care se mrita trebuia
cear iertciune prinilor ei i s-i ia ziua bun/ dolasoare, de ta lun,/
in

tean

la frai,

promovate de hor.
Cel mai complex i mai semnificativ rit ce ine de cultul solar era hora.
Pentru noi hora reprezint factorul permanen al culturii romn e In
necontenit proces de evoluie, din preistorie pin astzi" 11 deoarece
,

coninutul horei so rsfriugo In toate planurile i direciile de activitate

cultural, de la riturile magico-mi t o logice pin la filozofia popular. Ori871

fost intuita de Nicolao Iorga In dansul kolabrismos- ului, pe

scurt, al fo/o-ului trac 13, a crui arie de rspfndire se ntinde jur-imprejurul Traciei antice. Kolabrismos-u\ era un rit complex (ludir, muzical,
magic), ce fcea parte din cultul soarelui la traci. Era manifestarea comunitar- etnic de adorare a soarelui Ia solstiiuri
echinoxuri. Difuzarea termenului i a semnificaiilor Iui magico- mitico sclntlneste in ntregul sud-ost

ginea horei a

Europei, avlnd centrul de gravitate In Tracia. Menionam eiteva exemple

koro-xd bulgar, kolesca srb, Jiororod-uX rus, colomeica polonezi, choreia greac, hora romana i ralia albaneza. Formele cele mai evoluate i
mai reprezentative pentru sud-estul Europei sint vhoreia, hora i raUa
motenesc direct substratul magico-mitologic al kolo-u\u'\ trac.
pentru
La unele popoare din est i sud-estul Europei colo este un altoi medieval,
un neologism mitic, care a pstrat in denumirea lui rdcina trac kolo.
Pentru romAni hora era un relict heleolatric, ce inea de o veche ceremonie
periodic adus zeului soare. Dar hora mai era i un procedeu iiiagico-mitic
de cunoatere a lumii i vieii in ceea ce acestea au mai reprezentativ. Hora
prezint dou forme arhaice eseniale: o form nchis, numit de altfel
hora inchis de tipul cercului, i o form deschis, cu mai multe variante,
dintre care cea mai important este hora deschis de tipul spiralei. Prima
e tipic la dacoromni, a doua la macedoromni. Hora inchis, cercual,
se joac la toate ocaziile rituale, ceremoniale i festive
hora deschis,
spiralic se joac numai ritual i ceremonial. Ceea ce este caracteristic n
jocid horei deschise de tipul spiralei la macedoromni este similitudinea
cu kolabrismos-nX e pornit in preajma unei nlimi, pentru a urca din
vale pin pe culme, unde se nchidea intr-un cerc mare, cit permitea locul,
sau in mai multe cercuri concentrice, care se nvrteau in sensul rotaiei
soarelui pe cer. De altfel rotaia aceasta era proprie i horei nchise de tipul
cercului. Dintre folcloritii romni, Elena N. Sevastos las
se neleag,
mai mult printre rinduri,
hora este un rit simbolic Hora este un joc
religios prin care se cereau cele trebuitoare, i anume ea acompania la
nceput sacrificiile, ce pentru acest scop se fceau". Ca simbol i joc religios
hora se dovedete pentru Elena Niculi-Voronca produsul unei experiene
mitologice de ordin teluric, deoarece in toate variantele ei domoale sau
vijelioase horitorii bat necontenit pmintul cu piciorul (...). Baterea
pmintului cu piciorul (...) nu e un procedeu euritmic de tehnic coregrafic, ci unul strict magic de contact chtonic cu divinitatea suprem a
pmintului". Hora, ca joc nchinat unei diviniti chtonice nedefinite, in
limbajul perifrastic al Elenei Niculi-Voronca, prin caracterele ei cnd
bahice, cind apolinice, cind salice, pare totui
se refer la marea zei
chtonic Terra Mater i la toate avatarurile ei mitologice ulterioare".
In realitate, hora actual la romni este un relict heliolatric, care ine de
cultul Soarelui sfint ca divinitate uranic.
al

Intr-un capitol special din studiul despre hor ca relict heliolatric

roman, am tratat despre substratul horal al magiei romne,

in mitologia
n care ne-

Am

am

referit

la

funciunea instrumental magico-mitologic a

horei*.
urmrit cit de rspindit este hora pe teritoriul Romniei n
raport cu variantele colo-ului la celelalte popoare din estul i sud-estul
Europei. In aceast cercetare de aport etnomitologic am folosit statistica
ntreprins de G. T. Siculescu-Varone1 *, care a scos n eviden imensul
fond horal al coregrafiei romneti.

Am
rituale

considerat
acest fond horal ar putea
aib corespondene
ceremoniale in mprejurrile in care se joac hora. i am descoperit

372

ritul ceremonial al horei. Am ntreprins cercetri n spiritul

lucrrii Rituri de trecere de Van Gennep i am remarcat ce importan

Kulit-tr.it ui >i

prezint hora pentru ritologia

ccreraonialistica

romn i

cit

de adine

arhaic i in contiina etnic ceea ce am numit

..fenomenul horal". Nu mai era vorba, ca in Spaiul mioritic de Lucian
::.<:
numai de o matrice stilistic, ci de ceva mai mult, ceea ce se ascunde
>ub aceast eventual matrice, de o tematic magico-mitologic proprie
sporului romn, de un mod de a concepe viaa i lumea, de esena unei

coboar
i

in mentalitatea

i.

Am

concretizate in toate planurile reale ale culturii romne.

trecut in revist aproximativ toate riturile de trecere : riturile liminare ale
naterii, iniierii puberale, mintale, funerare; de asemeni, riturile partici-

> pitit ualiti&fi

prii: rugciunile, consacrrile, sacrificiile; i apoi riturile de

agrare, pastorale, lustrale, medicale, juridice etc.

propire:

Odat relevat acest fond ritologic i ceremonial al culturii populare

am afirmat c determinarea coninutului ideatoriu al fenomenului

romne,

nu nseamn identificarea lui cu fenomenul cultural romnesc" 1 ',

numai relaia stadial cu anumite aspecte i forme istorice ale cultului
solar la romni. Aceast relaie se ntrevede nu numai in hora sacr, ci i
in hora profan. Hora sacr se desfura In trecut in sensul micrii soarelui
pe cer, ridicarea mimilor n dans (iniial desprinse i apoi prinse din nou
in joc) semnifica preamrirea soarelui, baterea pmntului cu piciorul
semnifica invocarea fertilizrii ogoarelor, a pomet urilor i grdinilor de
horal
ci

i energia solar. De altfel unele strigri la hor par a

rsar iari
sugera rolul soarelui in joc Bate hora din picioare/
rsar busuioc;/ bate hora cu alean/ s&
oare;/ bate hora tot pe loc/
alta
rsar leutean ;/ batei pe nersuflate,/ pentru belug in bucate".
De n-ar fi horile-n lume/ ai vedea fete nebune,/ i neveste tinerioare/ fugind noaptea dup soare" etc.
Tematica horal din cultura steasc a fost preluat, n parte, de
cultura oreneasc i transpus in opere majore in muzici, dans, literatur (romanul Ciuleandra de Liviu Rebreanu), in arhitectur (perspectiva
horal a casei n arhitectura Mincu) etc
cldura, lumina

De

in i

descintecele de soare sec, adic de dureri de

Boala se manifest de la rsritul
:
piu la apusul soarelui, incetind in timpul nopii. Descintecul se face ocolindu-se capul suferindului cu nou pietricele de girl, de la dreapta la
sting, po cind el se uit
vad soarele ntr-o gleata scoas din pu.
Descintecul cu nou pietricele se rostete i in mod invers"
cultul soarelui

cap provocate de obicei de insolaie

cultul solar. Ca simbol solar complexat, roata prezint

roata realizat dintr-un cerc cu o cruce nscris (crucea
Sn fond este tot un simbol solar) i roata realizat dintr-un cerc cu o cruce
excris (care depete prin braele ei perimetrul cercului).
Cercul cu o cruce nscris, denumit roata solar la toate popoarele
indo-europene (despre care indienii au scris tratate dc metafizic a roii,
bineneles solare), este folosit in unele forme de.cult solar ce in de solstiii
si echinoxuri. In nopile solstiiale, roi de car mbrcate in paie i aprinse
se dau de-a dura de pe nlimi la vale, nsoite de tineret, care alearg
chiuind, ipind i btind tlngi. Roata mprtia sentei pe ogoare, in
credina fertilizrii solului. La ceremonia solstiial participa ntregul sa,
care comenta mersul drept sau sinuos al roii, interpretndu-1 ca o fertilizare constant sau cu intermitene a puterii germinate are a soarelui.
7, Iloata

dou

aspecte

373

n Banat, la echinoxul dc primvar se purta pe o roat tras de mai

plugarii lencifi ai satului, in jurul cruia se fceau
glume referitoare la faptul
nu a profitat de vremea buna, de cerul nsorit, ca s-i are pmintul la timp.
Ku tim in ce
roata solar a celtilor care au convieuit cu
dacii, in citeva zone pe teritoriul vechii Dacii, s-n transmis dacilor, rare ea>
in do- europeni ar fi putut
afli i ei roata ca simbol solar. Dar tim ca,
n mitologia lor, celii aveau un anume zeu al roii, Tarams, cruia druizii
ii consacraser un cult complex, cu rituri de iniiere a]>otropaice i tropaice.
Dar i grecii acordau un cult roii solare, reprezentind prin ea ciud Olimpul,
cind Infernul.
In capitolul consacrat, ..mitologiei daco-roraane" am constatat prezena roii solare n numismat: histrian, ca un element de cult autohton

muli Ocfii unul din

msur

mbinat cu unul eteroliion.

ntr-un studiu recent, Adrian utea bufi sa se neleag
in cazul
solomonarului care este rpit de pe roata pe care sta, in timp ce aceasta se
invirtete, rpirea ar putea fi considerat un sacrificiu adus ou/tu roii
sau celui care invirtete roata", mai precis o reminiscen ritual dc tip
celtic la romni. Ipoteza e veridic pentru
pot fi gsite corespondene

mai adinei n istoria dac.

Pn nu de mult, cercul de fier al urni roi de car era folosit de vraci
ca instrument do lecuit anumite boli. Cel bolnav era trecut prin cerc de
nou ori, la o rscruce de drumuri, in afara satului, la rsritul soarelui.
Roata solar era folosit i ca semn apotropaic n vrji, i ca nsemn funerar.
Cel care pe drumul de noapte credea
era primejduit de duhuri necurate
zgria pe pmtnt nu un cerc simplu, cum se spunea adesea, ci o roat cu
patru spie i se aeza n mijlocul roii, unde se ntilneau spiele. Atit era
suficient, nu mai trebuiau inginate rugciuni.
Dar roata solar se grava ca nsemn de aprare pe porile mari maramureene i se aeza n vrful stilpilor monumentali. Cu timpul aceste roi
solare au fost interpretate drept cruci nscrise in cerc. In Bucovina si
Haeg se mai intilnesc i astzi alturi de stlpi funerari cu sori n tuf i

funerari cu roi solare n rrf*.

Cercul cu cruce excris, figurat prin floarea soarelui, un cap de om
nconjurat cu razele soarelui sau palma deschis cu degetele rschirate (in
chip dc raze), era un simbol solar folosit ca atare in unele rituri sau ceremonii solare. Roile solare cu spiele excrise marcheaz funciunea activ a
soarelui.
nclinaia spielor excrise spre dreapta sau sting, se simboliza mersul soarelui pe cer spre dreapta, de la rsrit Li apus spre stinsa,
de la apus spre rsrit; adic mersul diurn i mersul nocturn al soart ui
Din roata cu spiele nclinate a derivat o scrie dc transnimboluri solare*
prin nlocuirea spielor cu picioare care simulau mersul sau mini care
stilpi

Dup

geometric a transsim bol ului de miini

si

picioare,

do ciocuri de

psri i

capete de cai a ieit tetraqUetum-ui sau ceea ce s-a numit popular zvastica.
sensul micrii braelor zvasticii, au aprut zvastica ascendent,
pozitiv i zvastica descendent, negativ.
se face
in arta geto-dac.
Utraquetum-ul de picioare umane sau de capete de cai solari a fost gravat
pe pandantive, bucle, piese dc barnaamenr, vase de cult etc, ca nsemne

Dup

Aa

solare de aprare.

374

Palma deschis ca simbol al soarelui in plin activitate diurn l

palma htchis a soarelui in repaus nocturn am descris-o Intr-un studiu
asuconsacrat figurrii miinii in oruamentica popular romn*0 Aa

pra acestui motiv solar nu mai insistam.

Simbolul soarelui il gsim apostat pe frontoanele caselor, pe acoperiuri ; cel al cailor solari pe grinzile dc la intrare in bordeiele olteneti,
|h- grinzile de la fiiitinile de munte numite iu Oltenia terfeloage, pe stllpii
]K>rilor

de cas

la

munte, pe crucile de morminte maramureene, uaegane

olteneti. Iu toate aceste cazuri atit simbolul soarelui, cit i al cailor

froLiri, existeni pe multe obiecte de art popular, ndeplineau un rost
apotropaic, de aprare a omului, casei i gospodriei im potriva spiritelor
rufctoare. Ceea ce merit o atenie deosebit in legtur cu cultul
soarelui, lunii i stelelor este emblematica i heraldica acestora la romni.
n studiile le heraldic romneasca aceti atri dein un loc predo-

minant

In perioada

B. P.

feudal.

Hasdeu susine

c soarele i luna fac parte din antica emblem

dovedind prin aceasta strvechea unitate a neamului

romne* Specialitii In heraldic
romnesc, mprit vremelnic in trei
an trecut la investigaia emblemelor cu soarele i luna pentru toate cele
trei ri romneti l au cercetat stemele atribuite de strini sau consacrate
de state rii Romneti, Moldovei i Transilvaniei in armorii, in pecei,
medalii i steme. Soarele i luna apar in stemele rii Romaneti incadrind
corbul inc din secolul al XV-lea i al XVI-lea, iu Moldova apar incadrind
capul de bour cu stea intre coarne tot din secolul al XlV-lea i al XV-lea,
iar in Transilvania din secolul al XVI-lea i se menine pn n secolul al
XlX-lea. De altfel n imaginile ce nsoesc textul nostru se pot urmri unele

Transilvaniei*',

ri

aspecte ale evoluiei figurrii soarelui, lunii

CDDMi adine

stelelor, ale

cror semnificaii

in istoria cultului astrelor Li duci, daco-romaui,

protoromani

romni.

8. Cluarii si eultul solar. - n cercetrile romneti i strine coneste vorba de un spectacol comsacrate cluarilor s-a ajuns la concluzia
abordarea
plex, de origine strveche, probabil din comuna primitiv, i
lui este controversat.
Pentru noi, cum se va constata ndat, nu este vorba numai do un
spectacol complex, ci de o datin mitologic complex, din care face parte
integrant i spectaculosul. Ca datin mitologic complex cluarii reflect
ceva mai mult decit ceea ce no poate oferi un dans ritual cu implicaii
multiple. Cluarii, n tot ce s-a scris i se va mai scrie despre ei, ofer mito-

romne o problematic cu rezonane profunde n istoria culturii

populare a etnoiatriei, a filozofiei etnice, a etnomuzicologici i etnocoregrafiei de asemeni. n esena ei datina, fund axat pe o mitologie arhaic,
polarizeaz i rezum toate celelalte aspecte enumerate, deschiznd perspective inedite asupra concepiei despre via In general i despre viziunea
mitologic a lumii in special.
nelegem in ce const procesul de dezvoltare a datinii, datorit
Ca
citeva precizri. Numele
concepiei mitologice care o ilustreaz,
datinii de clu# (In Transilvania), de cluari (In Muntenia i Oltenia),
de cluceni (in Moldova) intereseaz in mod deosebit deoarece prin el putem
ajunge la esena datinii care st la baza spectacolului coregrafic actual al
cura am susinut in
cluarilor, caro inainte do toate este mitologic.
lucrarea referitoare la mtile populare", cluarii fac parte dintr-un ciclu
logiei

adugm

Aa

375

de datini consacrate srbtorilor solstiiale i echinoxale, avind

ca tem
centrala caii solart, care se gsesc in opoziie cu caii infernali.
I <*.0011814 in.c^e din urm relaia mitologica dintre
cultul solar i

?,
ralufanl Uteya precizri. Datina valutarilor deschide si nchide
silele consacrate Jiusaitttor (lat. Kosalia),

una din

cele

mai vechi i mai respectate

legtur cu

n
teoretice

explicarea originii cluarilor s-au luat trei poziii

si alta trac ; fiecare poziie cu ipotezele

unu latin, alta greac

de lucru sau teoriile ei.

Poziia teoretic care se refer la originea latin a cluarilor, exprimat prin patru teorii, e cea mai popular. Dup primele trei teorii, cluarii sint motenii de romftnl de la daco-romani, care la rndul lor i-au
motenit de la colonitii romani, pe diferite ci, n forme i stadii variate
de expresie dramatica. Prima teorie latin se refer la originea salic dup
care cluarii snt un relict etnografic i o reminiscen folcloric a vechiuQuirinal de 12 sali, preoi ai
lui spectacol de coregrafie ritual executat pe
sau mai. Comzeului Marte i eroului Hercule, in timpul idelor lui aprilie
poziia cetei de cluari, ierarhia ei, structura i dansul ritual, cos tu mele si instrumentarul auxiliar reamintesc de dansul ritual al slilor,
vtaf).
desfurat sub supravegherea cpeteniei lor Vatra (in

romn

recitau versuri sacre. Unii lin31

gviti deriv termenul cluari din supranumele slilor collisali" .
aabinic,
care
cluarii
A doua teorie latin se refer la originea
siut o imitaie parial a jocului alegoric reprezentind rpirea femeilor
sali.

]'].-..ii

exen-itsiu salturi atletice

dup

ctre romani, n cap cu Romulus, fondatorul mitic al Romei,

n amintirea acestui important eveniment legat de vechea Rom, jocul ar
reflecta raptul, in care soldaii romani mbrcai in veminte femeieti au
utac.it pc sabini, i pe aceasta cale le-au rpit femeile". Similitudinile
scoase n relief de susintorii acestei teorii inedite nu justific structura eomplex a performanei datinii motenite de romni, n care tema
raptului este numai un episod insignifiant n unele variante ale jocului.
treia teorie latin stabilete originea cluarilor ntr-o legtur
direct cu srbtoarea Roaalici (devenit la romni Rusaliile), considerind
11
Aceast
dansurile ou arme ale cluarilor ca fcind parte din cultul solar
sabinilor de

C4Iu>arul

srbtori arhaice

mawoidfl dr

col, le

variant care interpreteaz pe cluari ca reprezentani siguri ai ielelor

pun.' accentul de asemeni pe unele episoade tardive, influenate de o demonologie feudal referitoare la srbtoarea Rusaliilor la romni, in unele
privine asemntoare cu a Rusaliei la slavi.
A patra teorie latin stabilete originea cluarilor din numele unei
societi sacre care joac un dublu joc collusium i collosii, un joc de

Mihu Vulcflncscu.

romani, preluaii de cretini i asimilata cu srbtoare

ei daco-romanii consi<lcrau srbtoarea Rusalia
(srbtoarea trandafirilor) ca o zi consacrau cultului morilor, cind se
tceau praznice la morminte. La daco-romani i mai apoi
la romni ziua,
de Rusalii s-a transformat iutr-un ciclu de nou zile numite
Rusalii, care au
cptat i alte conotaii in calendarul mitic romanesc, pe ling ziua festiva
consacrat cultului morilor (prin Moii de Rusalii, zi
de praznic si de
l>.man funerar) i cultului solatifial al soarelui, pentru roade
in
^cultur, pentru protecia vegetaiei, a apelor i a mediciniibogate
magicomnice, pentru tratarea unor boli psihosomatice.
Zilele de Rusalii au fost
personificate la romni ca zine tinere i frumoase,
capricioase si vindica-

WS*

la

Romanii i prin

pdurilor i apelor.
Ije 4tur dinlro cluari si cultul solar,
independent sau dependent
w
ae Jtusalii, a fost enunat si studiat
de mai muli oameni de tiina
Wmitrie Cantemir, Franz Iosef Sulzcr* 3 TudorPamKTgJ lpM
,Iurada * TI Spcranfa* Elena Nicull-Voronca* Romului*

v1 uia",
Romulus Vulenescu* i recent Gail Kligman".
tive ale

'1

grup 34 In unele variante ale jocului.

Concomitent au fost formulate

>-

376

dou

teorii ale originii

cluarilor

dou

dansuri rituale antice greceti.

Prima teorie a originii greceti deriv cluarii din dansul ritual al
corenilor preoi cretani, consacrat cultului orgiastic al marii zeie Rhea,
>o:;i lui t ronos
protectoarea vegetaiei, fa preoi ai cultului chtonian,
curenii erau distinci in clteva grupe prin caracterul lor semirzboinic.
Dansul lor a ptruns din Creta in peninsula greaca, la Sparta i Atena,

in s. rolul al Vl-lea i.e.n., de uude s-a extins in Tracia, pe ambele maluri

ale Dunrii, perpetund amintirea naterii lui Zeua, n
Budie i nordic
forma unui mim alegoric ca scrimeur. Cnii teoreticieni romni afirm
scrimeurul in cluari este tn legtur cu un motiv mitologic tipic antic
A doua teorie a originii greceti deriv din dansul magic al preoilor
cltori numii Mfrtfli, care era dedicat cultului fertilitii seifei Demeier.
Colegiul agyrtai-or desfura o activitate periodic, asemntoare aceleia
a t hiat \\or\ Dansul lor era pregtit dinainte, consemnat prin jurminte
stricte i condus de o cpetenie pentru a se desfura in locurile publice, In
faa templelor, n curile caselor nstrite i organelor de stat.
din

377

Teoriile originii trace a cluarilor Mnt cele mai plauzibile,

pentru c4
scot in evidenii in primul rind cteva aspecte importante ale
mitologiei
acestei teme.
Prima teorie traci se refer Ia originea pi/rrhtc a cluarilor.

aceast

Dup

teorie, cluarii ar fi motenit particularitile dramatice

ale
dansului rzboinic trac stabilit iu noianul vrcmilor de cfttro
Cabiri sau
Dioscuri, dans relatat de altfel destul de obscur de mitografii
antici M .
Pentru acest dans juctorii mbrcau veminte femeieti, ii mascau feele,
i schimbau vocile i acionau complet deghizai. In fond, dansul
trac
pyrrhic ar fi fost iniial influenat si de jocurile dedicate semidirinilii
Pyrrha, care era zina pmntului roiatic, din care Zeus a conceput
uman. Teoretic, dansurile pyrrhicc ar fi putut constitui baza unor ras*
secvene dramatice care
acioneze asupra cluarilor,
ca totui
explice complexitatea lor la poporul roman.

fr

A doua teorie trac referitoare la originea cluarilor deriva aceast,

datxn complei la romni din kolabrismos 3 , un dans solstiial
solar trao
cu implicaii rituale ludice. medicale, rzboinice i cathartice.
Datina so
desfura mai ales in cerc, in hore care n solstiiul de var imit mersul
soarelui pe cer; ncepea la rsritul soarelui i se termina
la apusul lui.
La kolabrismos nu participau decit brbai. In dansul lor ritual brbaii
purtau totege- mascoide care simbolizau razele solare, transformate
mai auoi
in mascoide de cai salari.

Pe

desfura ca un ritual solar complex, se

altoiesc rituri magico-mitice, medicale, apotiopaiee,
tropaice, catharticu
rzboinice etc. Motenirea kolabrhmos-ului se transmite normal
la dacoromni i la romni in datina cluardor, de asemeni complex,
in care pe
alte activiti rituale se desfoar si dansul
ritual cu cai solari,
kolabrismoS'\i\ trac, care se

Ung

transmis atit m dansul ciuiilor la solstiiul de iarn (un rit solar

influenat
si de cultul cailor solari - comuni
in Europa de vest sub form de PkrdKtUers la germani, checul jupon la francezi i hobbu horst
la englezi), cit i
in dansul cluarilor la solstiiul
de var, care perpetueaz astfel rolul
cailor solari- Har in Oltenia se juca, pin nu
demult, i un calus de iarn"
la malul Dunrii, pe ghea, la solstiiul
de iarn* 7
In fond, cercetrile do obicei mitice au scos in eviden
pentru
cu u:m ca datin i alte surse de informaie, care
s au suprapus peste
cu tu solar la daci si transmis prin daco- rom ani
la romni, ca relicte din
'ultul solar celtic. Influena cailor
din altul oarei ui la cel. nu c.xte
deci exclus, cum nu este exclus nici datina
Cavalerului trac. cu dansul
ritual al calului funerar la romni. Se
pare
acculturaia celtic a calului
solar se inunde aproape la ntreaga
Europ, unde celn au ptruns i au
.

BoM

imprimat anumite forme de cultur i civilizaie.

De altfel n jocul cluarilor simulacrele de bastoane-cai sau de efigii
le ca. s-au meninut pin iu secolul
al XlX-lea, ceea ce nseamn
bastoanele cluarilor nu sint sbii,
cum s-a susinut, ci mascoide de cai solari.

Aa

cum am afirmat in studiul

cu mat. i prosopoforiile viale
secundeaz mascarea

(.

.),

consacrat mtilor ]>opulare in jocurile

bastoanele snt instrumente (...) care
simboliznd prin manipularea lor prerogat ive
t

uaice strvechi ale dansatorului. Juctorii

ntrebuineaz nc basloaucie ca
se sprijine pe ele,
s e avinte in salturi inalte (ca la cluari),
sa lupte cu ele ca in sbii (uneori in
cluari),
sar peste ele (ca in unchiemcmpuic prin ele picioare artificiale de animale rituale (cai. capre,
Wa
nrezaie), sa bat cu ele pmintul in ritm
de dans (in capr),
amenine

ele cerul (ca In uriii) etc. Bastoanele ludice (...) mai pstreaz in structura lor artistic reminiscene formale de cult arhaic Unele din ele, prin
caracterul lor special, amintesc de vechea lor funciune ritual. Acesta e
cazul bastoanelur noduroase, contorsionate, strimbe asemenea unor frinturi de schelete vegetale ntrebuinate iu jocul uriilor de pe valea Trotuului. Ceata de urii in unele secvene ale jocului amenin cu ele duhurile
fel de
rele ale pmintului i mai ales ale vzduhului, probabil intr-un
reeditare ludic a tradiiei sgetrii norilor la geto-daci. Prin forma lor
ngrijit, cum sint bttelc* mciuci ale unchieilor sau bastoanele mascoidr de
M
cal ale cluarilor, amintesc de resturi magico-mitice astzi uitate in joc" .
special
in
jocul
clusituaia
lor
cai
i
i, referitor numai la mascoidele de
arilor, ctteva precizri In plus mascoidele de cal din jocul cluarilor
sint elemente auxiliare mtilor de clrei, dependente prin structura lor morfologic i funciunea lor ludic de aceleai simboluri. In jocul
cluarilor, caii au fost substituii, nainte de secolul al XVIU-lea, prin
bastoane, care in fond ndeplinesc aceeai funciune ludic. Datorit acestei
bastoanele cluarilor sint bastoane
substituiri, putem susine ipoteza
li se acorde aceast importan pentru
mascoide de cai i ca atare trebuie
a nelege rostul lor in jocul cluarilor. .a originea lui, jocul cluarilor a
fost, cum reie3e, un dans ritual al unuia sau mai multor mascoide de cal.
1 1- la aceast sau aceste mascoide de cal vine probabil i numele strvechi al
la
jocului cluului, aplicat mai apoi la jocul din calus i in cele din
etftffoK. Mascoida calului in jocul cluarilor reda iniial capul unui
Ml alb. al unui cal solar, in jurul cruia gravita ntregul joc. Cluarii sau
juctorii acestei mascoide oficiau cu ajutorul mutului aciuni ce materializau aspecte principale sau secundare din povestea etiologic a calului
#>-lar astfel transsimbolizat. In fond, mascoida capului de cal era o masc
special modelat 3*.
reducliv extracorporal ce se purta nfipt ntr-un
iepure
i prevzut cu
intr-o
blan
de
Simulacrul de cap de cal era nvluit
huri poleite. Primul cluar sau clucean, cum spunea Dimitrie Cantemir,
purta i juca mascoida in tropotul juctorilor i in salturile lor voiniceti
ce imitau galopul i tropotul calului, l'nelc indicaii folclorice par a susine
i ideea
intr-un trecut ndeprtat aproape toi cluarii jucau cu mascoide de cai. Mascoidele de cai se reduc cu timpul (...) la bite ce stilizeaz
nd usum aceste figurri. In ritualistica mitic, bilete mascoide suplinesc
imiciunea uneltelor ludice corespunztoare. Jocul bastoanelor cluarilor
se explic interpretarea neverosiimit astzi jocul mascoidelor de cai.
inilcbiieleclusarilorivprezintsdfriiwtniWiV. cu ca re iniial juctorii luptau (...). Forme asemntoare intilnim iu bastoanele cu cap de cal utilizate in
lor
jocuri competiionale in Germania. JiiUle mascoide, reduse la suportul
material bfta propriu-zis, au putut apoi fi uor asimilate unor sbii, conadstraturi
siderate simbolic ca atare, deoarece erau provenite din unele
ludice (...) asimilate forat (...) prin contaminarea altor iocuri similare,
in care era simulat uneori atingerea, alteori lupta i btaia cu ciomegele
Tn datina cluarilor, ca i a ciuilor, ntrevedem deci supravieuirea
unor aspecte de ritual dintr-un strvechi cult solar autohton care a suferit

cu

urm

Aa

acculturaii lente
slavii

378

repetate in istoria lui mitic, de la celi, romani

sudici.

9. Focul

ceiurile despre

cene

ins

folclorice

cultul solar.

foc scot in

de cult

Unele din superstiiile, credinele i obi-

eviden

cteva relicte etnografice

al soarelui.

379

reminis-

n mitologia rom A nu focul este conceput

cosmic, ca putere sacr i ea fptur mitic.

in trei

moduri

ca stihie

Caracterul Btihial al focului u fost relevat o dat cu cel al apei, aerupmhitului. K ;i : ;i-/.isul ,.-l iiu'iu " permanent, etern i prezent In
tot ceea ce alctuiete viaa cosmic si terestr. E unul si identic cu sine.
lui

ajutorul focului ceresc i pmintesc, se practica atit magia alb,

neagr* n piromancie se preziceau unele fapte, intlmplri,
evenimente,
observarea arderii, a limbilor de foc, a culorii i direciei
acestora i a fumului declanat. Jertfirea de
do animale (mai ales
capetele i inimile) urmrea, prin vrjitoare, distrugerea minilor sau sentimentelor dumanilor, mpotriva crora se practic tn secret magia

Cu

cit

si

i magia

dup

pri

neagra".

Ca stihie cosmic, focul ceresc era totodat o putere sacr protectoare

sau pedepsitoare pentru fptura uman, i prin (ta pentru toate celelalte
fpturi de pe pmint. Fiind in stpinirea deplin a Frtatului, focul ceresc
era dat in folosin unor sfini sau acolii divini pentru mplinirea rostului
lui

sacru.

Focul pmintesc, obinut de cele mai multe

ori din focul ceresc,

era
uneori ntregul an,
sub form de crbuni aprini nbuii in cenu. n ajunul marilor srbtori ale calendarului popular era stins ritual i reaprins n semn de nnoire
a puterii lui sacre, transsimbolizate astfel festiv. Era aprins festiv la natere, nunt i moarte, de cele mai multe ori in curile din sat, unde se
cldeau ruguri. Aprinderea ritual a rugurilor s-a pstrat pn in vremea
noastr. Se aprindeau ruguri de Crciun, uneori numai buturuga (buturug
numit Crciun), ca simbol al naterii divine. De Anul Nou se da ocol casei
eu tmlie pus pe crbuni ntr-un vtrai. mpotriva spiritelor rele, care
umblau peste tot i pricinuiau numai necazuri oamenilor*4 Luminrile
pstrate din noaptea Patilor se aprindeau peste an pe vreme de furtun,
ca
apere de fulgere i trsnete. La unele nuni in zonele de munte se
aprindeau ruguri la casa miresei, n jurul crora nuntaii ncingeau un
preludiu de hora miresei. Din focul rugurilor de nunt ne-au rmas ca relicte
ni in Arii r de nunta, rare sint aprinse i inute in miini de naii mirilor.
Luminarea de nunt e un transsimbol feudal al focului de nunt, ntreinut prin ruguri aprinse in noaptea nunii. Iar la unele ceremonii funerare,
indiferent de anotimp se cldea un rug in curtea casei ndoliate, care ardea
toat noaptea nainte de nhumare. Rugul aprins ndeplinea o dubl
funciune 1) de simbol al perioadei de tranziie de la incinerare la nhumare
i 2) de simbol al celeilalte lumi, al luminii solare, n care intr sufletul
celui decedat. n jurul rugului jucau hora mortului strmoii i moii comunitii de neam, nchipuii prin
de unchiasi**. La mort se face fouxpd, o luminare lung ct statul celui decedat. ncolcit ca un culbec,
'ii-p cluzete sufletul mortului pn la lumina Lumii celeilalte sau ntunericul venic. La priveghi se fac i jocuri cu focul i cu luminarea",
unele din ele naive, altele cu nelesuri duble.
considerat de asemeni sacru. Era ntreinut pe

vatr

dei

se

prezint sub mai multe forme

importante

focul ceresc

distincte, dintre care

focul pmintesc.

dou

sint

mai

Cum a devenit focul o stihie cosmic i prin aceasta calitate a fost

considerat sacru!
ce Frtaii au creat lumea, Nefarlatul s-a gindit

Dup

cum

pentru el i a creat focul. Frtarul vzindn-1 pilpiind

pe pmint, i-a plcut, a luat o trestie i profii ml de lipsa Nefrtatului
care meteugea ceva pe pmint a furat focul, pe care 1-a ascuns intr-o
piatra. Xefrtatul, care lsase focul neaeoperit, cind a vzut
s-a stins
a fugit indat dup Frtat. - Nu mi l-ai furat, Frtatel - Eu pot
scot foc din piatr.
a izbit dou pietre i a ieit focul.
focul stpinit
de Frtat a devenit sfSnt 41
s-o subjuge

Aa

dou

n ipostaza lui stihial, focul a devenit un bun comun celor

deviniti cosmocratice, care a fost transmis prin iniiere oamenilor, ca
foc ceresc i foc pmintesc.

n aceste

dou

mti

Focul sub

form de

luminare sau candel

se

aprindea pe morminte

regulat in primele 40 de zile de la nhumare i in toate smbetele lunare

(lin primul an, apoi n toate stmbetelc morilor din an sau la moii deprasnic.

Dintre focurile sacre de peste an cele mai impresionante prin semnificaia lor sint cele de Joia mare. n noaptea care preced Joia mare, nainte
de a se termina al treilea cntat de cocoi, deci nainte de apariia zorilor, btrnii se sculau i din gteje strnse in prip ntocmeau focuri in

ipostaze stihiale, focul e o entitate divin atit bineprin aceasta o entitate uman. De aceea
el
ca simbol al sacrificiului
de ntreaga ierarhie divin.
I n cinstea fpturilor mitice binefctoare
se jertfeau in foc plante mirosiare ' care tmbtau nrile >;i induplecau gindurile ..sfinilor populari".
V?
Un exemplu impresionant e cel pe care
l aduce lui Dumnezeu
arzind plante mirositoare, cind acesta era suprat sau adormit . Se
jertfeau i buturi alcoolice, libaiuni de licori in foc.
cum se jertfeau
i unele animale sau unele pri din animalele considerate sacre.

curile sau grdinile lor. Aezau scaunele cu trei picioare i o mas rotund
joas, pe care puneau blide cu ceva de mincare. Toate aceste preparative
ineau de credina
sufletele morilor trec pe la casele lor, se nclzesc
la focurile pregtite pentru ei. gust ceva din bucate i pleac napoi mulumii
nu au fost uitai de urmai".

380

381

fctoare,

ct
este folosit

i rufctoare, i

fa

Pcal

De Pati, In Muntenia i Banat, pin in secolul al XlX-lea, se

prindeau ruguri in curile bisericilor in noaptea nvierii. Rugurile transsimbolizau ritul funerar strvechi de tranziie de la moarte la vuita, de la
ntuneric la lumin, de la iarnil la primvara.
De Simedru se fac pe dealuri focuri mari din paie, g&teje fii lemne.
Nnu.'i upn joaca" in jurul forului, strigind
Hai !a focu' Iu S omedru '."
Tinerii si tinerele care voiau sa se cstoreasc pin la sflritul anului
sreau peste foc de trei ori. Copiii nteeau focul, care avea o pllaie
de un metru jumtate. Numai tinerii curajoi sreau peste foc. Cei care
sreau peste foc aveau dreptul
ia ci te un
arbnu.- aprins.
000 s-1
zvirle in grdinile cu pomet pentru a rodi bine 47
Ins cel mai elocvent spectacol era acela al zvirlirii de pe dealuri,
seara, a unor roi de lemn, nfurate cu paie si mbibate cu pcur, crora
li se ddea foc. Xofile de foc strbteau n vitez dealul, lsnd in
urma lor
0 dir de scintei. Tinerii nsoeau in fug roile de foc, strigind cit ii inea
gura Pzea
vine roata de foc/ cu belug i noroc !/ Pzea
vine soarele i
arde picioarele,/ pzea, pzea!"*.
Un obicei strvechi caro a persistat la romani se refer la oamenii
care au murit
luminare in pduri i li s-a improvizat acolo un mormint. De cite ori treceau cltorii pe ling morraintul din pdure, aruncau otte un beior, o surcic, pentru luminare", pin se fcea o movil.
1 se da foc movilei i peste cenua ei se aruncau iar beioaro i surcele, ce
nchipuiau luminrile, in semn de lumin pe cealalt lume".
Dar focul pmintesc ca putere sacr avea incidene i cu magia
neagr, cu piromagia demonic.
exemple gritoare prin caracterul
lor. Primul
cu luminrile furate de la mort, tilharii ocoleau casele Sn miez
de noapte, ca
adoarm pe proprietari ntr-un somn de moarte, i prdau
fric. Cu aceeai luminare fceau farmece de tlhrie w Al doilea
vrjitoarea alctuia o
de cear relativ asemntoare cu cel pe care
urma s-1 vrjeasc i in ea punea un fir de pr din capul sau zeghea celui
sortit.
era aezat pe vatr, i cu un fier rou scos din jraticul
vetrei ii strpungea pieptul, rotind de trei ori n oapt
(Ioane, Ioane,)/
tc-ntoarna i asculta :/ cum ceara sfiriie/ i la foc se topete,/ tot aa
i ie pieptul s-i sfiie/ inima rnit,/ de dragoste topit./
fugi sfliat./
fugi nencetat/ drept la muma lu' (Mrie)/
o ceri de soie,/
fam nepus mas,/
boi i
)" .
cas,/ numai s-i fie raireas(
Ca putere sacr binefctoare sau rufctoare,
venea imediat
dup puterea Frtatului i. implicit, a Nefrtatului. focul
Din acest motiv el
nu trebuie scuipat, nu trebuie
fie luat iu derdere, nu trebuie jurat pe
el. Pe cei ce ii iuclcau rinduiala ii pedepsea
cu pierzanie. Era folosit in
medicina magic. Se descinta cu crbuni aprini, stingindui
in ap nenceput. Femeile ca
nasc uor mninc in timpul sarcinii crbuni
stini. Iar m timpul epidemiilor de cium, cnd boala
pustia o cas, dintre
vecini ieeau nou persoane in afara satului
i fceau nou vetre de foc
ia care desant au mpotriva ciumei. Crbunii
de la aceste vetre erau stini
in apa nenceput i mineai do cei nou
vecini
Vatrft scormoneau jnnu" cu bastoanele lor pifrii
(colindtorii)
8
r
in
Oltenia, pentru a ura gazdei noroc de Anul Nou.
In medicina magic i apoi in aceea empiric a fost folosit pentru
arderea unor rni infectate si stirpirea molimilor. In sate se
aplica n medicina magic i cea empiric ceea ce s-a numit la
romani lusiratio per
tgnem. Toate popoarele neolatine, ca i strmoii
lor latini, nu pronun1

<

v c

fr

Dou

fr

ppu

Ppua

(an niciodat iyni>, pentru

vatr.
Ia ntoarcerea de

la

c numele eia

sfint,

tabu,

ei

numai /ociw, adic

inmormintarea unui membru

al familiei, n

zonele pastorale, rudele sreau peste un foc in afara curii casei ca

se
purifice de spiritele funerare rufctoare.
mpotriva Mumei Pdurii se fceau baiere cu ierburi do leac pentru
femeile ce aveau visuri care lo zdrobeau trupul*' si ntristau sufletul".
aprins,
Cnd soarele asfinea, se descinta in pragul casei, cu o
eu fata spre pdure, baicrul ce trebuia purtat de femeia ngreunat 3 .
n legtur cu strigoii, in nopile n care cutreierau satele de ?>intandrei t se bteau Ia rscruci de drumuri, se fceau fcuri care ii alungau.
Focul subpmntean in general i cel infernal in special au trecut sub
puterea Nefrtatului i a demonilor i acoliilor lui. Se nfieaz in anumite zile din an ca flcrile comorilor necurate, ca focuri ce pSlpiie in mlatini puturoase ce ard la suprafa (vulcanii mltinoi) sau ca gaze de sulf
care se aprind iu presiunea exploziei lor, mirosind a Iad. Dar i ea dire
loietiee lsate in urma lor de diavoli iu mlsranl ce dep&esc ifera lor de
influen si nivelul lor energetic. De asemeni femeile pricjite (spurcate)
ncheiem aceaspe unde eale arde pmimul sub paii lor". n fine, ca
list, n fond interminabil, relatam un obicei cu luminarea, folosit
do ast dat pentru a pedepsi de moarte ca un demon pe un duman. Se
ard cu lumina in jos,
fcea o luminare mare, care sc punea iu biseric,
curg [cearj pe podele, (...) in duminica ntiia la lun nou (...),
se aleag de capul celuia" pentru care a fost menit.
ca
Focul infernal l-am prezentat (n capitolul HaimonologU) cind
ne am referit la Iad ca instituie divin de punimne a celor ce nclcau

mtur

>

aa s

legile

stabilite

de comooiai.

fpturi mitice ne nfieaz oamenilor sub aspectele firului.

Joimriole ies din muni sub forma de flcri 5*. Zburtorul alunec peste
pduri i intr Sn casele oamenilor sub form de sul de foc. n desentece
tJnele

fr

fr

Masca ca coarna do comacrarr, Basarabl,

Murfatlar, clapa Vlrgil BUclarcscu.

se duc
de dragoste focul e rugat s se fac balaur, cu holzii de aur" i
celui ce apela la viaj u ^tim
Zburtorul se transforma in
balaur naripai cu pene de aur i tolzi de aur pentru a seduce pe tinerele
fete credule in farmecele lui. Unii sfini populari apar oamenilor nconjurai de foc.
la ursitul

382
3fta

Se pare ck focul nsoete metamorfozele i hierofaniile unor fpturi

mitice.
unele interpretri, numele Cabirilor ar fi un apelativ tabuistic
ol forului pentru cei care ardeau" in numele lui pe munte
sau in apele
mrilor, ca semizei ai metalurgici trace.

Dup

Dup unele legende i basme mitice, focnl era considerat i o fptur

mitic antropomorf nfiat cind ca o fptur bun" care ajuta pe
oameni s-i mplineasc rosturile, clnd ca un inger binefctor", cind
ca vr cu Similie", cind ca nsui Dumnezeu". Dar focul poate fi considerat si o fptur mitic zoomorf. Caii soarelui, luminoi si numii uneori caii albi", alteori i cai de foc", erau, de fapt, acolii ai focului solar.
:

in mitologia

de

romn

ci te va

fpturi mitice piroforice

obirsie strveche, nominal ins de obirsie

Foca. Sfmtul Ilie-Plie, considerat vizitiul

sint structural
lie l'lie
sfintului Ilie", se ine in

feudal: sfinii

luua iulie pentru clduri mari, pentru mpiedicarea aprinderii pdurilor

vara de cldur, mpotriva grindinei. Sfintul Foca se ine a doua zi dup
Ilie- Talie, pentru a nu se extinde focul i a deveni catastrofal. De
sfintul
Foci se rredea
arde piatra in ap",
soarele fierbe apa praielor si

riurilor.

Din toate aceste superstiii, credine, datini i tradiii reiese transgresarea unor aspecte ale cultului solar n cultul focului la romani.
10. Heraldica

cultul solar.

tn studiile de heraldic

sigilo-

romneasc sau despre romani, soarele nsoit de lun i uneori de

deine un loc predominant n perioada feudal.

grafic
stele

B. P. Hasdcu susine c soarele i luna fac parte i din antica emblem a Transilvaniei", dovedind prin aceast prezen heraldici Btrftyhea unitate a neamului romnesc mprit vremelnic in trei ri

romne. Specialitii in heraldic si sigilografic romneasc au investigal emblemele cu soarele

luna pentru cele trei ri romne, aa cum
:uMea au emanat din cancelariile domneti (princiare), din Valahi. t.
Moldova
Transilvania, i in emblemele atribuite de strini rilor romneti. Cronicarii au descris soarele i luna n stihuri alese la stemele de stat.
;

n actele rilor romneti soarele i luna apar in embleme, armorii,

pecei i medalii n Valahia incadrind corbul nc din secolul al XV-lea
i al XVI-lea; iu Moldova incadrind capul dc bour ou stea ntre coarne
din secolul al XlV-Iea i al XV-lea; in Transilvania deasupra sau incadrind cele 7 turnuri districtuale, din secoiul al XVI-lea pin in al XlX-lea.
:

De altfel in ilustraiile docutnentare ce nsoesc textul nostru se pot urmri

:<-w -iele eseniale ale evoluiei figurrii heraldic* i
BtgOografioe ale BOftrel ui lunii i stelei, ale cror semnificaii
coboar adine n istoria culturii
autohtona, vrin mitologie, pin la protoromni. apoi la dacoromni si prin
acetia pin la dad.\
11.

Ipostaza antropomorf a soarelui

astral
rit

antropomorf

pin

si

antropomorf. Primele

n prezent, n acest capitol,

In mitologia
astral propriu-zis,

Ft-Frumos.

romn soarele se nfieaz n treiipostaze principale

ultima o

dou

ipostaze le -am

vom urmri acum

in

urmaspec-

tele ei eseniale.

Ipostaza antropomorf a soarelui nu s-a pstrat direct in credine,

i tradiii mitice propriu-zise, ci indirect sub form de alegorii,
metafore i simboluri solare, ncrcate do valene literar-estetice, In reminiscenele unor legende i basme mitice de tipul celor fantastice.
datini

381

fYccrca Iul Ml hal Viteazul (10)

>l

tema rii Homnc>tl a

dup

DanCcraovMfcanu.

lai

ConMantin Brinaivtanu '1700).

i atribute solaro. - Ktimologia numelui Pt-FrUmOI

discutabil. S-au propus mai multe soluii probabile, dintre care
unele se refera la eiteva teorii ee vor
explice originea, structura, fizionomia i funciunea mitica a lui Ft-Frumos.
O prima soluie este aceea strict etimologic, dup care numele
compus de Ft-Frumos ar veni de la termenul ft (din lat. foetus ). care
nseamn plod, copil, fiu. cocon, fecior. Echivalent termenului ft este//d.
n basmele noastre populare, eind este vorba de copii e xtraor dinar de
frumoi, predestinai de a deveni croi, se adaug la ft numele personal,
rangul sau profesiunea cuiva"- nlctuindu-se astfel un apelativ eompus
ca Ft-Vasile, Ft -logoft. Ft-imprtese. Numai
n cazul lui Ft-Frumo. numele exprim o tautologie (copilul extraordinar de frumos mai
frumos). Din interpretarea strict etimologic reiese
,Ft -Frumos e
eroul basmelor rottine populare, ntruparea vitejiei i a frumuseii br7
bteti"* idee anticipat i precizat de Oh. F. Ciauanu, conform creia
Ft-Frumos este un llercule al mitologiei poporului romii" '*,
O alt soluie etimologic se dutorete lui Athanase M. Maricnescn*,
care afirm
numele lui Ft-Frumos deriv din numele lui Phaeton^
fiul zeului flelios, identificat de Athanasc M. Marienescu eu Apollo, i
iu consecin fiind copilul lui Apollo". l'haoton in sens strict ar ti deci
Ft-Frumos cu prul de aur, cci fefi-frumoi se numesc .i alte zeiti de
lumin", ceea ce nseamn
numele lui Ft-Frumos se refer la o zeitate de lumin".
i, in tine, o alt soluie, care face indirect aluzie etimologic, este
:m eea propus de bizar ineami.
aceast etimologie, numele lui
Ft-Frumos, de origine slav, este lipsit de semnificaie zeiasc. Cu propriile-i cuvinte: Ft-Frumos (literar Uehenfant ),
analogie aiurea
(...), corespunde Ini TzM.nkpi, iuvak fi hogt ff, din poesia neogreac,
sirbo-bulgar i rus"".
12. Etimoloj|ii

inc

Dup

fr

afar de expunerea succint a celor trei ipoteze etimologice deonumele Ft-Frumos mai poate implica i alte ipoteze care
cont de coninutul i semnificaia lui mito-poctic.
Noi propunem o explicaie globala care se refer la coninutul mitic
i expresia poetic a numelui Ft-Frumos in conformitate cu materialele
de folclor mitic de care dispunem piu in prezent basme mitice, colinde,
imagologie i iconografie mitic.
Nu urmrim
ne referim la naterea lui miraculoas (care
p'Mtc li comparat cu a unor diviniti sau >cmidiviniti antice), nici la
lipsa lui total de defecte omeneti (care de asemenea poate fi comparat
mitologie) i nici la ajutoarele pe care i le dau toate fpturile mitice bune
in lupta lui pentru dreptate, cinste i omenie81
ci numai la eventualele
n

s in

sebite,

lui

atribute

rosturi in mitologia

romn.

de nur din prile biperboreene ale U roci ci antice, pentru a pute: nelege
cum se prefigureaz unele ipostaze antropomorfe ale soarelui in literat ueuropene, succesoare ale mior credine, cutume i
,-j|c populare sud-esl
tradiii.

Alte materiale folclorice se refer la fizionomia lui Ft-Frumos.

Acesta este in general voinic i plin de omenie, are pr de aur i trei rincmpul cu florile, cerut cu stelele i soarele Sn piept,
dtiri de haine mindre
luna in spate fi doi luceferi pe umeri' ". Ins aceast nfiare am constatat oft i-a fost atribuit atit Cerului, cit i lui Dumnezeu ca metonimie
a corului. De data aceasta se folosete i ca o metonimic solar a lui Ftmergiud mai departe constatm, intr-un cotind publicat de
frumos,
li-^us Christos este prezentat i el ca o metonimie, a tui
Sabin Digoi",
spun implicit i ca o metonimie a soarelui.
Ft- Frumos, ceea ce vrea
Dar s urmrim textul colindului 201, in care Maica Domnului ntreab
pe oite voinici pe care ii inlilnete pe drumul oi dac nu i-au vzut fiul
_ Nu mi-ai voi vzut/ huorul meu?/ de l-am vzut,/ nu l-am cuit
noscut./ Lcsne- a cunoate :/ ochiorii lui/ mura cimpului,/ sprincenele
lui/ peana corbului,/ puculialui, tunul cerului"; iu colindul 223, continu sbioara lui/ tiatn sgeat chiar pe mina dreapt", i iu colindul
264 precizeaz Foarte lesne de-a-1 cunoate/ c pe dosul fiului/ soris-i luna i lumina/ i pe faa fiului/ scris-i raza soarelui".
Dac Ft-Frumos nu ar fi posedat unele atribute solare in ipostaza
antropomorf a soarelui, nu ar fi putut fi ntrebuinat ca termen de comparaie cu Iisus Christos. Dintr-uu sim de pudieita'e i pioenie, ranul
romn ar fi comparat pe Iisus direct cu soarele, nu cu o ptesupu.*;i ipostaz
antropomorf a soarelui, cum pe alt plan nu compar pe sfinii cretini cu
sfinii populari. Aceast paralel solar Intre Iisus Christos i Ft-Frumos
:

scoate indirect iu eviden caracterul solar al lui Ft-Frumos.

Caracterul charismatic al lui Ft-Frumos calchiaz alte [postaxe
ale soarelui, relevate de cultul strvechi al Cavalerului trac i cultul vechi
al sfintului Gheorghe. Victor Brtulescu te derivi iconografia sfintului
Gheorghc din motivul popular al lui Ft-Frumos ucigtorul de balauri.
-Motivul solar ai iconografiei tiutului Gheorghe uu este scos atit din
atmosfera de basm a lui Ft-Frumos ca ucigtor de balauri, cit dintr-un
clement siml>olic iu aparen secundar, din emblema solarii zugrvit
pe scutul sfintului Gheorghe in lupt cu balaurul infernal. Aceast emblem solar marcheaz legtura dintre soarele antropomorf i sfiutul
Gheorghe prin intermediul lui Ft-Frumos.

Dup tradiia popular roman, sfintul Soare

frumusee rpitoare. Idem i Zeul-Dumnezeu. fn

cinc-mi dumbl, dumbl, dumbl

Deci una din cele nou surori ale
Soarelui, din care cea mai mic este Ileana Sinziana (sau Cosinzeana).
Din divinitate celesta, nfiat priutr-un cioban, sfintul Soare devine
iu interpretare cretin un sfint in chip de cavaler medieval, care est*
frumos ca uu Ft-Frumos. Numai unele variante rzlee ale legendei
Soarelui U prezint ca uu autropofag, ca fiu al Uabci Cloana ce locuiete

Dumuzu./ De

turm

turma

lui

sfintul

SoareJ cu soru-sa cea mai mare

c
dm

seama precis, ins presupunem a fi o ipostaz antropomorf a lui

Helios. Legenda originii divine a templului solar, .Mnstirea alb, din
prundul -Mrii Negre, trebuie comentau n paralel cu legenda Templului
lui Apollo din insula Leuce (Alb) i cu rpirea linei de aur i a cerbului

Some*

.Mnstirii

constituirii

albe.

un cioban de-o

subliniaz caracterul arhaic pastoral al sfintului .Soare Colo-n jos, mai in

jos,/ Florile dalbe,/ este-uu rou curcublu,, d-aeela nu-i ourcublu, /c-i

incluse ntr-un colind cules in secolul trecut : Colo-n jos, mai in

joR./llion sj-al nost* Domn/ face-o dalb mnstire cu perete do almiie"".
In ali termeni. Ilion, personificarea soarelui la eleni, urmrea
ia in
cstorie pe sora lui Ileana cu cosiele de aur (Cosinzeana). Simim aici
este vorba de o ipostaz antropomorf a soarelui, de care inc nu ne

ncepem explicaia noastr cu tema mitic a

este

colind din

la

'.

pe Cellalt tarim.

a sfintului Soare nu treFt-Frumos ca ipostaz antropomorfi

buie confundat cu sfintul Soare iusui. n exerciiul puterii lui, sfintul

387

Soare practicii divinaia, l de asemeni previziunea. Este invocat de femeile

care practic farmecele, descntecele i vrjite Itsai, soare,.' frioare,
cu 44 de rare strlucitoare :/ patruzeci inc-i-le, /patru dA-mMe /dou-n
frunte/ mai mrunte,/ dou mai bc n tei et oare/ peste ochi i ioare"17
Cititorii In stele, astrologii i vrjitorii sint totodat .i heliomani sau cititori in soare. Interpretarea petelor i eclipselor solare scoate in relief caracterul profetic al soarelui antropomorfizat.
:

Unele din aceste trsturi mitice le

ipostaza a soarelui antropomorfizat.

posed i Ft-Frumos

ca alta

Poate cel mai important atribut al soarelui este caracterul lui de

musaget, pe care il |H>sod i Ft-Frumos. Calificativul de oiman de mutre,
atribuit sfintului Soare, il
si Ft-Frumos. care este considerat
uneori
a aoimanelar. In tradiia populara oimanele snt nou zne,
numite totodat i rele frumoase, ncvftzute, care umbla, joac si cint
noaptea, din cimpoaie, fliriere .i viole. Cintecul lasciv sau nebunesc, jocul
de boli
lor trepidant in aer si vraja lor de zine mbolnvesc pc cei ce le
numite luai de sfintele oi mane. Iniial, cei luai de oiniane deveneau
znatici din prea mult joc si cintec. Treptat, luatul de oimane a cptat
si nelesul de a pedepsi pe fctorii de rele, de a poci, paraliza i schilodi
pe cei ce le luau in deriderc.

cluz

vd

13.

Ft-Frumos

inusnuet.

Cluul

(despre

care

am menionat

ceva mai nainte

este considerat un joc solar ce se desfoar la solstiiul de var) se juca sub inspiraia oimanclor sau a celor frumoase. Kl totodat are puterea dea vindeca bolile cauzate de oimane si cele frumoase,
.i chiar pe cei luai din clu. Dar i alte jocuri, cum ar fi cel al caprei
i al cerbului, sint tot de provenien divin, puse sub protecia unor
sfinte care sint cluzite de Ft-Frumos. Dintre cele nou .oimane,
patru sint cunoscute de folcloriti Doina, Hora, Arrmeasa si Cretineasa.
Doina [este] o zin melancolic, ce locuiete mai mult prin muni i
vi i are darul
nmoaie pietrele i
mite copacii din loc cu vocea ei
Idu|ce]'" M
Conceput eminamente ca zin a cintecului liric, Doina se
:

transform uneori, prin contrast cu fiica ei, in zin epic, a cintecului

rzboinic de aprare a fiinei neamului. Vezi doina lui Minai Krninescu
scris pe motiv si in stil popular. Indiferent de categorie (de jale, de dragoste sau rzboinic), doina ndeplinete o funciune cathartic**. Cea
de-a doua oman, Hora, este o zin a dansului magieo-mitic al Soarelui.
Ea exprim sentimentul profund de adorare a sfintului Soare, in toate
condiiile domestice, comunitare i istorice de via *. i hora. la rindnl ci,
ndeplinete o funciune cathartic, prin coninutul si interpreii ei.
Avrrmasa .i Cretineasa, dei considerate a fi dou eroine cereti
de lumin", sint de fapt dou zine, cu trsturi magico-mitice si nsuiri
magioo-medicale. Sint totodat nfiate ca zine ale descn tecul ui dnUU
i ale sacrificiilor, lntr-un studiu de botanic popular romneasc"
publicat de Em. Eleftereseu 71
scrie c Avrmeasa si Cretineaz ca zine
sint chemate in
ajutor'* de ctre desointtoato ..crud pun cinstelr. adic
sacrificiile, pe ling cele .apte [sau nou] zine", ca maestre nle artei exor,

Calul nzdrran este poate cel mai nzestrat cu virtui magico mitice
dintre caii solari", folosit de Ft -FrumoH in incursiunile lui in vzduhul
terestru i vzduhul de pe Cellalt trm. Calul nzdrvan nu face parte
din atelajul carului solar, ci este numai KH curier naripat al lui Ft-Frumos,
un animal inteligent, care ii sftuiete stpinul, il poart unde are nevoie
i il scap de la multe primejdii. IV bidiviul lui, cu coama in vint, cu frul
de mtase, Ft-Frumos strbate, cerul i pmintul/ iute ca vin tul" (ntocmai ca i sfintul Soare in cutarea unei soii), trece peste Apa Smbetei
(care nconjoar pmintul de apte sau nou ori) i prin Porile cerului,
fiind urmrit sau urmrind fpturile infernale. Calul nzdrvan al lui
Ft-Frumos nu este o pasti a Pegasului elin, ci o fptur mitic de strveche creaie local. Ceea ce ne face
fi ajuns la aceast consideraie
este o mrturie a lui Pliniu cel Tinr, comentat de Nicolae Densuiauu,
care patria cailor cu aripi era, dup legendele vechi, Scythia, iu
particular inuturile de ling Istm 1 ', mai precis Dacia preistoric. De aici
probabil
vine si Pegasul clin.

dup

tic lumin sau fulgerul ncremenit este o

prin excelen, pe care Ft-Frumos o folosete in lupta lui
cu fpturile terimorfe i infernale. De precizia i iueala lui se tem i sfinii popidari i zinele cele nud rzboinice.
Fluierul vrjit, mai mult decit cornul (de vintoare sau lupt), est
simbolul de musaget cu care Ft-Frumos vrjete ntreaga fre, pe sfini
si /.ine, ntocmai ca altdat Orfeu. In aceast privin croiardul
deine fluierul i iscusina de a ciuta in fluier de la Ft-FruniOK, alturi
de oimane i cele frumoase. Fluierul ca instrument mirific al sfintului
Soare, conceput ca cioban, este ntrebuinat la natere, nunt, munc,
joc si la moarte. Pentru a iuelege importana i valoarea cintecului din
fluier, trebuie
amintim
in postul marc Ia cretini, cind este interzis
orice cntare, doar singur cintecul din fluier este permis. El face parte
integrant din fiina romnului pentru a nu fi socotit ca pcat faptul ci
prin el isi cint bucuriile, dorul, durerea si jalea. n postul mare [credincioii] se abin de la orice petreceri (...) i clntccc, numai a cinta din
fluier nu e pcat"'*.

Paloul de aur sau paloul

arm sobr

Pcal

oimul este mesagerul celest ;il hu Ft-Frumos i al Ilenei

oimanele -i ;ilt c zine sau cu unele fpturi mit icc heiiigne.
Fcnd o analiz oomparatrv-istoric intre personificarea sfintului
Soare prin ipostaza lui antropomorf ie de Ft-Frumos i aceea a Soarelui
sfint antropomorfizat, Apoi lo Ia elini, nelegem mai lesne de ce in colindele lui romnul nu se sfiete
compare Soarele sfint i ipostaza lui antropomorf Ft-Frumos cu lisus Christos. Aprofundind comparaia intre
ipostaza solar Apollo i ipostaza solar Ft-Frumos. constatm
prima
se refer la tipul frumuseii juvenile, graioase si energice, adic al frumuseii nude de orice sentiment pudic, pc cind a doua ipostaz se referi
la tipul frumuseii mature, pudice, care impune respect i admiraie. Numai prin derivaie cathartic se atribuie lui Apollo caracterul de musaget.
Apollo nu inspir frumosul, ci il respir, prin palestrica alctuirea mdulai,

profane.

M. nsemnele puterii lui Ft-Frumos. Dar

Frumos de ipostaz antropomorf a sfintului Soare
emblematica lui solar

calul nzdrdran,

paloul

caracterul

lui

Ft-

este remarcat i de
de aur, fluierul crjit i

in fine,

n inze; na cu

relor lui

cismului.

conductor senzual

Ft-Frumos

al

muzelor, rntruoit e vrjitor

388

dragostei

atribuit Soarelui in balada -Soarelui

se potrivete tot atit do bine lui Ft-Frumos ca si sfintului Soare la romni. Si nu se potrivete lui Apollo. Ft-Frumos e musaget
prin inspiraie, prin grai
gest. Legendele lui Ft-Frumos Ias
se ine-

fvr de pcate" 7 *

oimul,

al

frumusrii sufleu ti. Calificativul

Luna de Soare luminate,/ trupuor

e alegoria clasic a

3RQ

leag n\

\w

lui are dulceaa graiului ngeresc i puritatea Spotului do

izvoare. Sfinii i sfintele panteonului romnesc i pleac urechea la
aconturile duioase sau impetuoase ale verbului lui.

LUXA SFNTA

Miturile apollonic.c

il prezint pe zeul soarelui ntr-o lumin defavoca pe un zeu la curent cu intrigile divine (deoarece el vede tot)
i permanent frecventator al fiicelor omului. Mitul lui Ft-Frumos (aa
cum reiese din basmele mitice i cele fantastice) scoate in evidena demnitatea nemrginita a divinitii ipostazei lui solare i prin ea a sfintului
Soare, l, in ali termeni, o varianta a mitului Soarelui in cutarea idealului Iui de iubire perfecta, aceeai fptura mitic. Ileana Coslnzeana;
pentru Soare, o ipostaz a Lunii, pentru Ft-Frumos, o zin a frumuseii
rupte din soare i a buntii eterne.

rabilii lui t

15. Cultul perifrastic ul lui Ft-Frumos.

n legtur cu datinile
solstiiului de iarn, intr-un colind pentru flci" in cuprinsul recitativului se pomenete numele Ft- Frumos acordat flcului colindat : (...)

Ft- Frumos

imprinjate de micor copil' cu calul la friu

)" 74
pentru cei ce i cheam Vasile"
Cine d-arnete/
de-uu cal i-un oimel,! Vasile, Ft -Frumos "71 Aceste calificative mitice
ale colindtorilor stirnesc orgoliul celor comparai cu Ft-Frumos, pentru
romnul compar pe tinerii frumoi, inteligeni i ntreprinztori drept
feVi-frumoi, inedit procedeu stilistic de exprimare ritual.
n basmele mitice i cele fantastice nu se spune direct
Ft-Frumos
este o ipostaz a soarelui, ci numai
personific o fptur rar, miraculoas, cu puteri supranaturale, iu lupt neindurtoare pentru dreptate,
bine i generozitate, in cutarea idealului feminin de frumusee si dragoste
pur: Ileana Cosinzeana.
Iar

in

sluja^Ie.

alt colind

n jurul acestui cuplu mitic ncadrat in teomahie. prin implicaiile

graviteaz ntreaga dram terestr a romnului. Ft-Frumos

Ileana Cosinzeana nu figureaz rzle tema dragostei in lirica
prin doi eroi mitici de import, transplantai in mitologia
i parfumai cu puin romanitate. Ft-Frumos nu e un Bcl-onfant, iunak
*au bogat ir,
Ileana
osinzeana. orice frumoas a lumii", <i ini dou
personaliti mitice, izvor te din concepia }i viziunea lirica a poporului
roman. Mitul dragostei lor traussimbolizeaz mitul atraciei cosmice a
elementelor desprinse din magma haosului i introduse in ordinea cosmic
a universului, e mitul dramei credinei i tradiiei preromneti a cultului
lumintorilor cereti. l*riu basmele mitice cu Ft-Frumos i Ileana Cosinzeana au ptruns in mitologia popular cretin elemente arhaice (autor
cretine, pginc) de cult al soarelui i lunii, in colindele, in imagologia i
in iconografia religioas cretin. Cuplul mitic Ft-Frumos i Ileana Cosinzeana a fost preluat, adaptat i transsimbolizat religios, pentru
profundul lor caracter autohton, adeziune popular i valoare etic.
Simbolul alegoric al soarelui apare si sub form de rai solari. Astfel
se gsc apostat pe frontoancle caselor,
pe acoperituri, pe qrinzile de la
intrare iu bordeiele olteneti, pe grinzile de la infinite de munte numite
f
n Oltenia tcrfeloage, pe stlpii porilor de cas la munte, pe crucile
de morlui solim-,

romn,

romn

minlr

maramureene, haegano

solari, uneori

c:.rci de o siluet

olteneti.

uman

n toate aceste cazuri caii

(Cavalerul trac, sf. Ghcorghe

sau Ft-Fruu\.s) ndeplineau un rost apotropaic, de aprare a omului,

casei i gospodriei mpotriva spiritelor rufctoare.
390

datini i tradiii magico-mitice care s-au format naintea erei noastre si

care au supravieuit piu in plin epoc modern, si de rcduplicarea mitic
a soarelui, atit ca astru sacru, cit i ca personificare mitic a luminii celeste.
Aceast rcduplicare etiologic se ntrevede in trei cicluri de legende
mitice despre lun un ciclu in care luna se nfieaz ca un corp luminos
(un opai, o luminare ctc.) cu valoare de astru al doilea ciclu in can luna
se nfieaz ca o jptur viitie mattulin care ajut soarele, si al treilea
ciclu in care luna este nfiat ca o fplvr mitic feminin care este
codependent de soare.
:

I. Lima femininii -i mesculiiiii. I.cueiidc.

Luna deine, ca m soaun rol esenial in mitologia romn. Cum vom constata In cele ce
urmeaz, acest rol esenial este relevat, pe ling superstiii, credine,

rele,

Din prima categorie de legende menionam

pentru zugrvirea fizionomiei

firii

dou

mai concludente

lunii ca astru sacru.

ncepem demonstraia cu o legend mitic despre geneza concomitent a soarelui i lunii, pe care o considerm arhetipica; prin coninutul
ei ideativ i prin substana ei epic se refer la apariia arborelui cosmic
din orcanul de ape, cind Frtatul obosit si nciudat de nei mtina Ini de a
face ceva a zvirlit toiagul in ap. Atunci s a intimplat o miuune prima
din seria celor pe care avea s le nfptuiasc mai apoi Frtatul. S a
fcut un vitej in orcanul de ape si din valurile circulare spumeginde a
init falnic in sus fantoma unui arbore nalt i zvelt, fremtnd de lumin
crepuscular. Rdcinile arborelui erau nfipte in milul cu care s-au
:

suprafaa apelor. n coroana lui au ncolit int ii fosforescene,

ap au nceput scinteieze, treptat se transforme in stropi
mari de lumin i, in cele din urm, boabele de ap ce picurau de pe
crengi, in atri mari soarele, luna i atri mici luceferii si stelele1
ridicat la

loabelc de

O
lunii

alt legend mitic

tot

arhetipic se refer

la

creaia soarelui,

stelelor, in

condiiile in care rostul lor fusese deja stabilit. Conform

legende Frtatul (travestit de mitologia populari cretin in
Dumnezeu) mplinete minunea creaiei lumintorilor zilei i nopii astfel
a luat ii hof de aur, a rupt dintr-insul mai multe buci i le-a aruncat
pe cer". Din bucile de aur aruncate pe cer au ieit soan-le, luna, luceferii
acestei

stelele

*.

de legende mitice luna este nfiat ca un brbat.

asemenea legende in care luna
masculin.

al doilea ciclu

Tudor Pamfile

trece in revist mai multe

fptur
Cum am constatat,

este o

cind am prezentat legenda soarelui i lunii ca

care luminau lumea, mergind pe pamint printre oameni,
lumina lor orbea, cldura lor frigea, iar drumul lung pe pmintul nere-

astri-oameiii

391

dealuri i vai. ii obosea din calc afara. Concomitent atriitotoelal oamenii au cerut Atotputernicului
ridico cerul de
pe pmtnt In Blftvi. Ca brbat, luna trebuia
ndeplineasc rolul de luminilor al pmintului in timp de noapte. Furitorul lumii ii stabilete mersul
pe un drumuor de argint, peamindou prile cu poini. Soarele spune
jemrii lui
pregteasc dimineaa, dup ce pleac pe cer, toate cele cuvevine tovarul lui. lumintorul de noapte,
se odihneasc" 3
nite,
n al treilea ciclu de legende mitice luna este nfiat ca o fpturii
feminin. Trei subvariante ale tipului luna-fcmeie scot in eviden trei
aspecte diferite ale feminitii lunii: 1) luna ca nevast a Cerului sfint
1
(in varianta mitic cretin cerul e.ste Dumnezeu)
2) luna ca oafint
lumineze pmintul noaptea, citul acesta sc
care ajut pe sjintul Soare
5
odihnete de umbletul lui ziua
i, in fine, .'$) luna ca sor a Soarelui.
.ui

muni,

cu

oameni

si

- Din
2. Refuzul cstoriei eu Soarele.
varianta luna ca sor a
Soarelui desprindem de asemeni trei subvariante, la care ne vom referi
n parte. Prima este subvarianta in care luna nu mai posed nici un alt
apelattr dicin, deci in care nu este vorba de Ileana Sinziana. tn aceast
balad considerat fanlastico-legcndar" de Xicolae Densuianu 8 : Puternicul Soare, dup mrturisirile lut am umblat,/ pin la scptat/
i, prin lumea toat/ i prin stele roat , potrivioara mea, n-o putui afla,/
fr* numai pre tine/
lamuri* cu mine , s a dus la soru-sa, iar nora Luna
i cere
fac punte, punte peste munte; de lat urca punii,/ tind'
despart munii
sldin;/ mnstire nalt,/
/ o fintin lin/ cu
in slvi spinzurat,,' -un pop de cear/ ca
ne cunune/ si
ue-mpreune .
ce Soarele pleac, cu gindul ginden, pre loc
fcea ce Luna
poftea. Soru-sa Luna ii pune a doua condiie: Atunci mi i/ lua/ de
soia-a ta cind mi-i face iar/ o scar de cear/ de jos pin sus,' i
mi te duci la
Adam,/ la soia sa,' la baba Eva,/ pre ei i-ntreba,/
i
bine
ia/ frate pre o sor\/ ce-o iubete cu dor,/ -or n-o fi pcate/
ia sor' pre frate,/ ce n-am mai vzut/ de cind m-am nscut? !ce
Adam si baba Eva i arat Iadul i apoi Raiul sftuindu-1
aleag el. Soarele coboar din nou piu la soru-sa i spune
Adam
i Eva l-au sftuit
fac nunta cum ii place i
a adunat toate constelaiile, cite stelioare sint pe cer, spre a le ospta, i eite stele slnt mai
mari le-a invitat ca nuntai,
Luceafrul cel mare e cumtra mare i
Luceafrul cel mic e vornic, iar Carul ca ciaus, iar Purcari ca stegari.
pleac cu nunta adunat 'la Mnstirea alb cu popa de cear ca
s-i cunune. Cind ajun la mnstire, I.una-aa striga :/ Puternice
So;:re,f al meu frioare,/ oprete puin s mai odinim,'
tii-i sete tare/
i ml dor picioare *. Luna, care se ferea de incest, invoc tertipul setei i
al oboselii pentru ca
gseasc o soluie, ca s scape de nunt. Kefuz

si

ap

Dup

s
dup
s

mo

mo

i sc aduc ap-n plrie,

sint
e uns i puturoas, In pumni
asudai, mai bine se ducea ca s bea din fintin.
Soarele o Ias singur
singurea, iar ea sare in fintin grind
mai bine s-o mnnce petii,
decit ca ca sor s ia al ci frior. Domnul ins o scoate din fintin i o
pune pe cer pe Soare la rsrit,' pre Lun la sfinit " 7
Din alte subvariante la legenda Soarele i Luna reiese
Soarele avea
mai multe surori. n suhvarianta O. Dem. Teodorescu, Soarele care-i
cuta |M)trivit s-i fie' o dalb soie" nimerete la nou argele, nou
fecioarele, in pruudu de marc. pe unde rsare. A mai mic, ca o flori
cic,/ in mijloc edea,/ la lucru lucra,/ pe toate-n trecea
ca tot teaca,/
esea-n chindicea/ i ea se numea / Ileana 'Sinziana. /doamna florilor/ i-a

*,/

90?

1
Ceea ce nseamn probabil
garoafelor,/ sora Soarelui,/ spuma laptelui"
enumera ! cai pe care a clrit
surori tinere. De altfel cifra
.

nou

s peasc

nou

in ) ani cele l argele, cu fl feciorele,

i-a ciumpvit, ca
care cea mai mic, a 9-n, era chiar Ileana Sinziana, sora lui. Numrul
<i
,-stc sacru in concepia mitic a jopoiului n-mn. Bl voxbetc de ceU

ceruri, de t frai, de ! surori. Necunoscut antichitii, toarte folosit

le popoarele moderne, numrul 9 este multiplul lui 3, frecvent in basmele
fc
romne"*. In varianta lui Gr. G. Toeilescu , Soaiele isi caut sora. Spre
soare rsare/ p'ln cele rfif micele,/ p'in cele argele,! mi-este o argelu,!
mic de nimica,! cu ui de Ripic,/ cu fereti de sticl,/ cu rzboi de fer,/,
cu spate de-oel,/ esca Iana-n el/ pinza de mtase,/ lui Soare cmae ;/
fir de ibriin, lui Soare zbun"". Dei nu se amintete numrul argclclor
decit la modul general (in cele argele"), lana ese iutr-o argelu/
estoare. E de
<lc nimic". Aceeai idee despre cea mai mic dintre
o argea eia o groap ptrat, adinc pin la jumtate
menionat
acoperit ca un bordei, in arc se bteau parii
de metru, n uncie
susir. prile rzboiului. Ktmeilc eseau in argele pentru a
ce aveau

pin
in

mic

c
h

pstra

firele

pri

umede, ca

f nu

rup

re

esut"

la

Soarele venea,/ la gur de-argea,/ cu dinsa vorbea,/ frumos c-o-ntreba :/ - Ilean, Ilean,/ Ilean Sinzian,/ doamna florilor' si-a garoafelor/ (...)/ ei i-r.chindiseti,/ fir vcrde-mpleteti/ i mi te zoreti/

cmi s-mi peti,/ s mi

io mi-am umte logoeleti,/

te gteti/
ai,/ tot
blat/ lumea- n lung i-n lat/ (.-.)/ lungi,/ curmezi,/ mre'
omorit,/
nu mi-am gsit/
cai;/ patru-am ciumpvit,/ cinci
pe
13
Cererea in cstorie a fratelui ei Soapotrivit-n lume/ afar de tine"
abat gindul incotuos al
rele o intristeaz pe Ileana. ntii ea ncearc
Puternice Soare" sau Prcasfuiite Soare,/ ( . . .)/,
fratelui ei Soarele :
1
eti puternic mare,/ dar ia spune'- mi : Oare/ und s-a mai vzut/ i s-a
ia
sor'
pe frate/ i frate po
s-a
pomenit/
s-a
auzit
i
cunoscut,/ und'

nou

am

nou

!"

14 Soarele
mi-i arta,/ atunci te-oi lua,/ atunci, nici atunci
ofteaz, o imbie, o roag, pin ce Ileana, aparent nduplecat, ii pune
dinsa intreceau puterea
imercri, care
condiii, dc fapt
te-oi lua,/ cum zici dumneata,/ viteaz dac a
Io
lui divin. Prima
ped/ pe Marea Neagr,/ de fier/ i oel./
fi/ si t-ei bizui/ de mi ei isprvi
Iar la cap de pod, cam d-o mnstire,/ chip de pomenire, chip de cununie,/
s-mi plac i mie,/ c-o scar de fier pinMa naltul cer *." Puternicul Soare
bate o dat din palme i pcdul se face ; bate a doua oar din palme i
..Maia M-utindea, . scar uoar. Ic fier : oel pin' la naltul cer
Puternicul Soare se suie pe scara de-oel pin la 'naltul cer i se duce la
mo* Adam i la moaa Era, crora le spune despre dorina lui de-a lua ea

sor'T/

Pe

dup

dou

dou

dalb soie

pe sora

lui,

Ileana Sinziana.

Mo Adam i

c unde-a pomenit, unde-a mai vzut snu

ia

sor pe

moaa Eva

irate

ii

spun

frate pe sor.
va intra in Iad.

l va vedea i
Cine ncalc legea strmoeasc, laiul
i prin
Penlru a-1 convinge de ceea ce il ateapt, il plimb prin Rai
de-argea,!
Iad. Inutil. Puternicul Soare nu se nduplec, ci zboar la gur
pe dinsa s-o
tot la sor-sa/ si iar o-ntreba/ i iar o ruga/ i iar o mbia
s-1 mpieia". Vzind insistenele lui, Ileana Sinziana ea tot mai cerca"
bizui,/
dice de la incest. i cere a doua oar viteaz dac-ai fi/ i te
pin n zori de zii mie s-mi croieti/ i s-mi isprveti/ peste Marea Neanu l bagi in seam./ Iar la cap de pod/ cam de-o
gr/ un pod de aiam,/
u
chip de cununie/ s-mi plac i mie" pomenire,/
chip
de
mnstire,/
i

Puternicul Soare realizeaz

i al

doilea

393

pod de aram cu mnstire

in

prun-

marii. O ia po Hrana Sinziana do min i urca cu .-a pe pod. Atunci

Sinziana recurge lu o stratagem, nu ca s-i apere fecioria, ca sa nu
comtt incestul, nfierat nu numai do oameni, de
Adam i moaa
Eva, ei chiar do Frtat. Ileana Sinziana spuuo
nu s-a mai pomenit
ca mirele sa mearg in urma miresei. Alunei puternicul Soare ii las mina
si trece naintea ei. Iar ou, vai de ea, in mare sare si se
ineac. Domnul
0 prefac*' in mrran. Soarele tocmete nvodari, caro scot mreana din apa,
zyirlind-o pe mal. Sfinii din cor vad mreana, coboar i o rpesc,
ducind-o la
Adam i la moaa Eva, caro o sclivisea,/ nume cft-i
ddea,/ Lunii mi-o chema./ Iar ea, vai de ca,/ mre-ngenunchea,/ lacrimi
vrsa,/ po Domnul ruga,/ Domnul c-auzea/ (...)/ i mi-i osndea
- Lumea cit o fi/ i a-o pomeni,' nu v-ai intilni,/ nici noapte, nici zi/:/
(...)/ ca ei se gonesc/ i nu se-ntilnesc/ luna cind lucete.' soarele sfinete;/ Boare end rsare,/ luna intr-n maro".
Iul

mo

mo

3. Incestul iu

tem

datina

solitari de incest

strbun.

menionata

Balada Soarele

in folclorul

si

Luna nu

e o

mitic romnesc. Balada

Iovan Iorgovan repet incestul dintre frate i sor. Iovan Iorgovan

merge clare la nsurtoare, pretextind
merge la vintoare. Urc pe
riul Cerna in sus dup o fat slbatic, pe caro o descoper cu ajutorul
Cernei i al celei lui, Vija. Aceasta se ascunde sub o stan de piatr/
cu muchiul de-o chioap". Iovan Iorgovan descoper stana, ceaua
Vija o miroase, sap sub piatr, doar-doar o scoate fata. Plingind, Fata
slbatic implor pe Iorgovan
potoleasc ceaua
a zgiriat faa,
a rupt cosia i obrjorii. Ins cum Iorgovan o zrete asmute ogarii
sape mai dihai sub stinc. O prinde de min, o trage afar i in zbaterile i ipetele ei Iorgovan cu friul calului o leag. Iar cind
o lega,/ din
gur-i zicea,/ Srmana de ea: /-Iovane, Iovane,/ Iane Iorgovane,
/
frate, frfioare,! faci un pcat mare,/
tii au nu tii/ c-mi esti mie
trate/ i eu ie sor'
dup ce povestete cum au rmas orfani do
prini i
de rude i au dus o via de chin, ca gtind i el slujind la un crai, i se adreseaz Iane Iorgovane,/ cu-a lui surioar/
cin'
se mat nsoar,/
o pcat mare,! frate, frioare" ia Ins tinrul Iovan,/
fecior de mocan,/ unde mi-o vedea,/ und' mi-o auzea,/
ochii
lua,/
miuile-i fura :/ nimic n-auzea,/ nimic nu gindea,/ ci mi-o sruta/
i
mi-o
apuca, / frumos c-o lega,/ pe cal c-o punea/ i ou ea pleca,/
tn jos pe
Cerna,/ cu i ogrei/ i cu i duli,/ cu Vija-nainte/
!e ia aminte".
Iar Iorgovan era atit de vrjit do Fata slbatic incit nici
nu se mai uita
unde merge pe firul apoi. El dac pleca,/ clare cu ea,/ nici
mai vorbea,/ nici
mai gindea,/ ci la ea privea./ Nainte mergea,/ de Corna-si
uita,/ drumul
greea/ i sc rtcea,/ iar cind se uita' in
srea./
calu-iwi ida". Iovan ncepe s-noa?... dar sc neac e I: .numi
nu ya/ frate ca
ia,/ frate po sor-sa". Calul iese la mal; Fata slbatic
e dezleag, inoat cind brotete, cind voinicete,
cind ca un peste i
ajunge la mal de ceallalt parte a Cernei. Lumea care
o vede o ia in brae,
o duce la sat, ii gsete rudele, o ia la curtea lor,
o mbiat i gtete,
u logodete i-o mrit c-un fecior dc crai,/ tot
de peste plai,/
Domnul nu vrea,, Domnul nu ierta/ fratele
ia,' frate pe sor-sa,/ c-s orele
|7
pcate}
ia sor' pe frate"

Vi

fr

ap

mitic romnesc se combate orice form de incest : intre

intre
i fiu, intre frai. Dreptul euturaiar stesc sancincestul, nainte ca acesta
fie reglementat
In pravile
ale legii. Inccstuoii erau de obicei lapidai in afara satului,

rlclorul

*x i-*
tat
fuo,
iona aspru
i mdreptn

mam

pentru
au stricat datina din moi- strmoi. Undo forme de incest
provenind din Orient au fost incluse in mitologia greac i in legislaia
conjugal dintre frai n familiile regale. Leviratul i sororatul au fost legalizate In dreptul cutumiar al unor state mediteraneene eu care autohtonii au ntreinut relaii inc dinaintea erei noastre.

Condamnarea incestului in legendele mitice menionate este un

semn de spiritualitate i civilizaie evoluat, care se reflect In aceste
balade. Lupta mpotriva incestului se manifest in legenda soarelui i a
lunii la toate nivelele cosmice : la nivelul vieii umane, la nivelul <ytrilor-oameni, la nivelul sfinilor- moi i la nivelul Frtailor cosmocrai.
Nefrtatul in ipostaza lui demonic ncurajeaz inS-ar putea obiecta
cestul, pe ling toate celelalte forme de corupie i degradri. Ins Frtatul se opune, zdrnicind)!
aciunile incestuoase, pedepsindu-1 de
fiece dat cind moral, cind i material.
De altfel incestul este un permanent prilej de turburare a ordinii

cosmice intre atrii-oameni, intre daimoni si oameni, nu numai intre oaordinea social sub
meni. Apostol Culea i Ion Ionic au remarcat
toate aspectele ei se proiecteaz si reflect in ordinea cosmic. La fel
Minai ( oman.
Credinele, datinile i tradiiile despre lun nu depesc interesul
nostru mitologic, ins numrul lor mare ne impune selecionarea lor in
luna deine in economia mitolodemonstraia noastr, aceasta pentru
giei romane i alte atribute decit cele astrale. E nfiat ca divinitate
meteorologic, apoi a fecunditii i fertilitii pmintului, plantelor,
animalelor i chiar omului, in farmaeopoea >i medicina magic, in farmece,
desentece i vrji de dragoste.

Dmniiatcn i cultul meteorologie ni lunii. Cind luna c asaltat

semne de vremuire sau intemperii. Cind un corn al ei e
ndreptat n jos, semn de ploaie
ambele coarne n sus, somn de secet.
Cind e crai nou i secera lunii se desface In dou, atunci copiii se roag la
lun
le dea ceva (sntate, bani, pedeapsa dumanilor lor etc).
In nopile cu lun nou (crai nou) nu se fceau semnturi, deoarece boabele nu se legau, nu se fceau nuni, pentru
nu durau csniciile, nu se mpreunau animalele, ca
prind rod. Invers, in nopile cu
lun plin se pornea plugul, se fceau semnturi, copilul conceput sau
nscut pe lun plin se considera norocos. Dar se culegeau plante de
A.

de

vrcolaci,

i se preparau fierturi, licori, hapuri, cataplasme, cu care se ncepea

tratamentul chiar n rstimpul lunii pline.
La lun nou, unele fete fceau faimece de ursit. Ieeau din cas
cu briul descins, l zvirlcau in sus. ctie lun. si apoi bteau stieaina
casei cu el, tostind
Lun, lun,/ doamn bun.; bun cal ai/ i friu n-ai./
te duci la ursita me,/
te duci/ i
mi-1 aduci./ De l-ai gsi dormind in pat/ >-l fei i >-l viii sub pat/ i de sub pat/ s-1 dai pe
sine/ i pin sat
afai/ i la mine s-1 porneti,/ plin pduie

leac

fr

fr

luine"

Din cultul local strvechi selenar s-a meninut

5. Coarnele lunii.
simbolul lunii noi, folosit ndeosebi
la romni pin n secolul al XIX
in rtologia ruial, domestic i funerar (Moldova, Maramure, Muntei

i Oltenia). E vorba de coarnele de consacrare care au decorat troiele de drum de tipul sttlpilor sau coloanei ctrului, grinzile de pori de
curte (Maramure), culmile de acoperi ale caselor (Muntenia) i stlpii
funerari. Pe grinzile de pori i culmile de case coarnele de consacrare
nia

395

au luat forma clasic (coarne de bovidcc, cu virfurilc In sus), iar pe coloana corului i Ktilpii funerari, coarnele de consacrare,
pe ling forma i
poziia <uinic|.,r de bovidcc (Moldova), au lua! si forma
si postit coarnelor de berber (Oltenia). Indiferent de forma
i poziia lor, coarnele de
consacrare au reprezentat strvechi nsemne apotropalcc
ale drumurilor,
caselor i mormintelor mpotriva fpturilor mitice
rele care, dup ere
dinte arhaice, intuiau lumea.
1

Heraldica

6.

i emblematica

lunii.

ntocmai ca

<i

soarele, luna

fcut parte din heraldica si emblematica celor trei ari romane Trntii
vama, .Moldova i Muntenia. Uneori reprezentarea ei emblematic a fost
compusa plin juxtapunerea profilului lunii noi peste luna plina. Imaginea
aceasta compozita ar putea sugera starea de androgini tal o a lunii
mai
mult decit de masculinitate sau feminitate. Aceasta deoarece luna
nou
:

(sau craiul nou) siml>olizea* masculinitatea lunii, iar luna plina

feminitatea ci. iiipoiaritatca sexuala a lunii reflecta un aspect esenial
al cultului lunii : rituri contradictorii de promovare a dragostei pure,
ideale sau a

sexualitii primare

senzualitii morbide.

.i

Ipostaza antropomorfa a lunii : Ileana Cosinzeana.

Perechea
lui
FAt-Krumos, Ileana Cosinzeana, reduplica pe plai it mitic ipostaza
antropomorfa- a lunii. Cum am constatat, mitul lunii face parte
integranta dintr-un mit global al astrelor, alturi de mitul
soarelui. Paralelismul merge atit de departe incit ne vine sft
consideram ca noarele
conceput ca femeie marcheaz o prefigurare androgin, care mai tirziu se
va
constitui intr-o fptur mitic net feminina,
luna, cu Ipostaza ei antropomorf, Ileana Cosinzeana.
7.

8. Etimologii populare i culte. - Numele Ilenei Cosinzene

a fost
schiat de Aron Densuianu In studiul lui succint,
Aron Densuianu
ajunge la concluzia
numele Ilenei Cosinzenei prezint un vdit aspect

cci

pleonastic,

atit Ileana, cit

sinonimi, deoarece

i Cosinzeana, ca termeni patronimici sint

repet i ntresc aceeai idee mitic. Numele Ileana

Wa -

deriv

c in
numele grec
sora soarelui Ilios, care
-tfjw a devenit Ilia-ana. iar prin contragere, Itcana",
cit
lat. ii Iana sau Diana Iana, sora
Soarelui la latini si

primind sutixul
i de la numele

eM

a lunii Iar

partea a doua a numelui, adic Cosinzeana, deriv

din termenul latin
consens
sftuitor, consilier divin), titlu particular ce se ddea
zeilor
de Sfa t a Ohmpuiui (in numr de 12), dintre care fcea
parte si Diana.
nin ep.tetul Iana Consulens sau Iana
Consens deriv numele care primele
Gon *rntiana i:ir urin girarea lui t, Consenzeana, Cosnzeana
dUa ?; imolo tf <*
ordine istoric, de At. M. Maricncscu
***** ,
uern
a numele Ilenei Cosinzenei din numele zinei yrhalennia, zeitate ncdefin.ta fizionomie i funcional,
dar de origine greac i prin rost cel(a. ..Hrana la romani nu nseamn
Ilelena greac, ci cit \ehalcnia,
fe(

<

'

(l

" l,ana

po:ite v, ' ni *' din

articolul celtie, i te frumoas
In poveti s-' IXimeMc si Hrana era frumoas,

T2n r{
d.-r, 'T
fnimnns,,.
\

>>

"tot

m'.v-i"

fc.

in

reP etit iune df

a treia etimologie, stabilit de

n inr ****
?
SSMnT^P?
adic !?5
al fecioarei cu prut de aur.

romwi^,,,,

Wineanu

etimologia

Iui

Ileana

cea

Lazr ineanu

frumoas

, numele

'"itul grec al hriso-

Iat cum formuleaz Lazr

Formele multiple ale numelui din basmele

noastre (Simzlana, Cosinzeana, Cosenzeana etc.) dovedesc originea str*

in a numelui, care pare a nsemna (Ileana) cu cosie de aur; pentru
ntiia parte a vorbei, conform slavonicului kosa = coam. ntr-un basm
ceh figureaz 7>iVra zlatovska la vierge nux cheveux d'or, care corespunde rut ea nulii Zlatoska, cu coama de aur (...). Apelativul cu prul
e un epitet familiar in mitologia greaca. Ut Homer, Kullypso
de aur
i Circe se numesc zinele cu frumoasele cosie, AjHrtlo e xpuooxiar.S. adic
cu coama de aur, ca i Dyonisos /p'jao/wrr,;"
ntocmai ca iu cazul etimologiei lui Ft-Frumos, aceste trei soluii etimologice date numelui Ilenei Cosinzene condiioneaz natura divin
i rostul mitic al lunii in ipostaza antropomorf la care ne referim.
prima Ipostaz etimologic, Ileana Cosinzeana apare ea o
zeitate deplin, nici mai mult, nici mai puin decit ziua lunii", cum
i

Dup

spune Aron Densuianu; dup a doua i a treia, apare ca o ziu favorit din basmele noastre", care corespunde Frumoasei pmintului
(Buknedhent) din povetile albaneze, Frumoasei locului sau Frumoasei
lumii (o>pawc toO xooy.vj) din basmele greceti i macedoromne
inei Ileana (Tumler Illoiia) diu povetile maghiare, Fecioarei cu prul
de aur (Dieva Zlatovlaska) din basmele slavone i Frumoasei cu prul
de aur (hm belle aux cheveux d'or) diu versurile romanice" *
Dac din perspectiva etimologiei numele Ileana Cosinzeana pare a
ftvei < origine mitic, din perspectiva structurii i funciunii fpturii mitice situaia este alta.
cum reiese din balada mitic Soarele si huna,

Aa

una din cele nou surori ale Soarei anume cu cea mai mica. mai frumoas i mai harnic. Deci Ileana
Cosinzeana este o sor a Soarelui care refuzi ml s fie soia Soarelui, pentru
a nu comite astfel un incest ce contravenea atit legilor umane, ct i
celor cereti, se arunc in Marea Xeagr, de pe podul mirific, construit
anume de Soare pentru nunt. n mare se transform in mrean de aur,
de unde e ridicat n cer de ngeri sau Dumnezeu pentru a deveni Lun.
Ileana Cosinzeana este ideutificat cu

lui,

9. Sora Soarelui. ntr-o

balad mitic, sora Soarelui e clar
descris ca o fptur mitic cu atribute relativ precise
.Ileana Siuziana,/
doamna florilor/ -a garoafelor, sora Soarelui J spuma laptelui" *.
Identificarea Ilenei Cosinzene nu e numai alegoric, ci i metaforic, ntr-un descintec de lun nou" se scot direct in eviden atributele divine ale lunii i indirect ale Ilenei Cosinzene
Lun, lun,/
vcrgolun.' vergolun,/
./ tu eti mindr i frumoas,/ tu eti a nopii
crias"
Evocarea aceasta ii are pandantul in Ilean/ Cosinzeana,/
tu eti mindr i frumoas,,' a nopii dalb crias,/ tu luceti i strluceai [uimi.- stele fecioreti" =\
Caracterul complex mitologic al Ilenei Cosinzene este preluat i
stilizat intr-o oper cult de Dimitrie Rolintineanu in epopeea Tria ni'
adn. Cosinzeana i Ft-Frumos sint prezentai drept copiii zeci Kudochia. Cosinzeana aie munii in seam, e a muzicei zei i a dulcei poezii"*.
Cum luna este supranumit in popor ochiul Maicii Domnului",
Ileana Cosinzeana este supranumit frumoasa Pmintului i a Cerului",
considerat, ca i luna, ntruchiparea frumuseii eterice i pudice, a
castitii i puritii, care vrjete prin hieratismul i strlucirea el suprafireasc. Koinnul red frumuseea ei n expresii i imagini impresionant de clare la soare te puteai uita, dar la ditisa ba" frumoas ca
o floare, intr-o iarn
soare" ; din cosi floarea-i cint, nou mprai
:

fr

ascult"

etc.

396
3fl7

Gh. f iauanu susine oft Ilennu Cosinzeana, ca i Artemis Iu greci

la latini
complace in frumuseea slbateca a naturii agrege"
si totodat silvice. Echivalentul sfintei
Luni" este, la Ileana Cosinzeana
cel de dutoeazin". Kolul erotic al lunii *e estompeaz Ia Ileana Cosinzeana intr-uuul sentimental. Din acest punct de vedere credinele despre
lunatici ca amani teretri ai lunii" nu au coutigente cu mitul
Ilenei
si

Duma

Cosiu/.caiia.

Limbajul dragostei
mitice de

romni este acela iniiat in legende

Ileana Cosinzeana.

la

Kt-Frumos i

si

basme

10. Caracterele: musuuetie. npolropaic. cinegetic ale lunii.

ntr-o
nota din josul paginii la balada Soarele si Luna, Va sile Alecsandri 30 schieaz portretul Ilenei Cosinzene in stilul lui Ileana Cosinzeana este
nchipuirea cea mai poetic a geniului romnesc ea personific tinereea
:

frumuseea, nevinovia virginal, suflet ngeresc, intr-un cuvlnt, perfecia omeni rei sub chipul de copil ginga si rpitoare". Iar mai departe
Ea-i att de strlucit
pe soare poi cta, iar pe diurn ba; psrile
cint In calea ei cinticele lor cele mai frumoase, florile se cule in cimpie
ea s-i fac covor, balaurii se imblinzcsc i vin de se ntind cu dragoste
la picioarele ei i toi fiii de mprai umbl s o ia de soie. Averile
ei
sint nesfirite ea are trei mbrcminte una ca ceriul cu tuna
fi cu stele
una ca cmpul cu florile i una ca marea cu spumele auriu de razele soarelui" ai Aceste trei soiuri de vesminte sint trei transsimboluri ale
atributelor ei mitice, care trdeaz cele trei aspecte ale ipostazei ca zni
selenar, ca zn a florei medicinale i ea zn a mni.

11. Tnmsfiyurri literare. - Tot

Vasile Alecsandri susine
la
moldoveni Ileana Cosinzeana se bucuri de o consideraie deosebit.
n
aceeai not la balada .Soarele si Luna scrie Komnii diu Moldova
zic
Ileana Cosinzeana personific Moldora cu podoabele i avuiile pini
nlului sau cu farmecul rpitor care flutur pe cimpiile sale" 3:
Unele atribute ale lunii au fost transmise ipostazei ei antropomorfe
Flora medical se afl sub protecia direct a lunii. Cele mai eficace buruieni de leac, ierburi spurcate, arbori demonici cresc i rodesc sub
lumina
lunii. Efectele miraculoase ale tuturor acestor plante se produc uneori
iu
nopile cu lun. alteori in cele
lun, din care cauz oamenii le culeg
la miezul nopii, cind bate toaca in cer i ciut strident prima dat
cocoii.
Culesul se face cu un ritual special pentru fiecare plant. Nu este cazul
s intrm in amnunte, ci numai
sesizm in ansamblul lor aspectele
magice mitologice ale recoltrii. Consacrate acestor ritualuri si protocoale sint nopile de Sinziene.
Aa se explic de ce se >usine Ileana Cosinzeana locuiete in pajiti
miraculoase, unde cresc, buruieni alese i gritoare", din a cror
fiertur
ea i menine venic tinereea i cu care lecuiete sau readuce la via
pc eroii din basme cspii de montri antropofagi, ntocmai ca sfinta Vineri
Funciunea apotropaic a lunii este transmis si Ilenei Cosinzene.
Uuhurile apelor, mrenele, timele, rusaliile etc. la ieirea din ape se
nchin la lun i apoi fiecare ii vede de treburile ei. Puterea Ilenei Cosinzene asupra apelor care rezult din transformarea ei in mrean,
aruncat
apoi pe cer, 1-a inspirat pe Di mi trie Bolintineanu ca in aceeai
epopee
Traxaniada s scrie: Aa Cosinzeana frumoas apare/ ca roza riziud
ce vezi in pdure,/ ea iese din unde cu mina umid, i unda o stringe
pe
albul ei sin"'. In aceast imagine Ileana Cosinzeana se aseamn zinelor
de ape ale Daciei".

fr

Un

alt atribut mitic al Ilenei Cosinzene este cel al vinatului

s cicdem c coninutul

Ceea ce ne face

lui,, floarea Soarelui.' Cunun de zirn,/ cu

In alt colind consavergi aurite, raze strlncite"
printre molifte,/ 'not
.
.) printre brazi,
crat cerbului se descrie cum
imi-noat,/ coarne poart,/ iar f crfut coarnelor,! leagn cerdej de mtase/
mpletit/ cu vic-n ase./ Dar Sn leagn) cine-mi ade / Ea ( . . .)/fat mare,/
u
OM cosi/ pe spinare,/ strlucind jcasf intui Soare" . n alte colindesint menionate chiar sora Soarelui i personaje cretine ca Sintion, sinta Mria,
lisus 3*. Octavian Buhociu vede in fata dintre coarnele cerbului o imagine,
cu preistoric aureol pierduta, a unei zeie protectoare de animale slbatice",
ntr-un
ale crei reprezentri mitice si neles transformat s-au pierdut"
cerbului
pe bour, bourul poart intre
substituie
colind
caro
coarne leagnul cu fata mare peste valuri : 'noat, 'noat bour negru ;/
el i>i 'noat, coarne poart;/ da 'ntre coarne ce-i mai poart / Leagn
vrnie de mtase/ mpletit cu vi-n ase.. Dar in leagn cine-m sade?/
coas! si din gur -aa optete :
Ileana cea frumoas,! sade la gherghef
Bour, bour, bour negru,/ mai ncet cu coarne-a tale,/ ni-i sminti ozoare-a

un bouor./ n coarnele

eit

miros de smirn,/

St
/

inele

:/

.)" s? . Deci Ileana Cosinzeana, cea mai

i aminti, smintite-or fi ( .
cea mai frumoas dintre cele nou surori ale Soarelui, este totocea mai adorat dintre heliade.

mic i
dat i

12.

Srbtoarea

Slnzienelor.

Dintre srbtorile populare cunos-

cut mal mult este srbtoarea floral i cimpeneasc a Sinzienelor, care reprezint mai

ales o festivitate

general a

znelor bune, ca

zinc

agreste

se nsoare
se mrite cu bieii care vor
silvestre. Fetele caro vor
se -n ing iu unele sate, seara, in ajun de Sinziene. Iticii fac ruguri, aprind
le Jnvirtesc n sensul micrii soarelui la apus, strigind : du-te
facle
le creasc floarea floare,/ galben
soare, vino lun,/ Sinzienele imbun,/
le
la
lc prind in cunune,/
mirositoare,/ fetele
o adune/

rie/

struuri pentru cununie./

s
Boabele s

s pun pl-

le

rsteasc, pin-n

toamn

Fetele fug pe deal sau la munte, culeg >i mpletesc cununi,

vad dac
se ntorc cu ele in fug in sat i zvirl cununile pe cas, ca
de hornuri, felele se vor
- .ni agat de hornuri. Dac cununile se
mrita chiar in anul menit.

nunteasc"

aga

A doua zi dis-dc-dimineaa cetele de feciori strbat satele cu struau czut cununiele de sinziene pe
uri de snziene la plrie, nsemn

hornuri la casele fetelor care-i intereseaz. Huiesc i chiuiesc i strig in

_ Ou-le lun, viuo soare,/ tragem la-nsurtoare./ Cununile ncurcor
site/ zac sub hornuri azvirlite./ Pin-n miezi cu steagu-n frunte/ trec
fie mirese"; sau ..Hai
ficiorii dup slute,/ calde alea nedirese/ nu vor
venim dup peit/ pin
rminei,/
frumoaselor, ce stai,/ zine viei
se mrite/
nu v-ai rzgindit" ; sau Toate slutelc-s grbite,/ toate vor
la nunt tim hori,/
cu-alde unii dintre noi,/ feciori mindri, vai de noi !/

la praznice

tim

prinzi/i la dragoti

i mai i" *

-99

398

i vin-

simbolie al acestui atribut

este figurarea zinei in tovria : cerbului cu stem-n frunte i a ciutemunte". Cerbii i ciutele sint animale se:iii*acic pentru roman,
|oi
rare isi manifest ntreaga lui putere mitic in nopile cu lun. Ileana
Cosinzeana uneori ajut pe vintor, alteori ascunde vinatul in ceuri, in
pdurici, u codri, prin obstacole naturale. Cerbului numit voievod al
brazilor" i s-au consacrat citeva colinde care sugereaz rostul lui mitic.
Intr-un colind, cerbul c descris ca un acolit solar: un cerb sprinteior,/
torilor.

STELELE LOGOSTELE

Stele lo|ostclp. Pentru iomn, stelele logostele dein o impormaejco-tnitic mituii>it de credine si tradiii. Exist animale cu
stele logostele h frunte, purttoare de noroc pentru oameni. Aceasta e
legenda orbului .n piele <le nur i stea in fi mite din Delta Dunrii, despre
care relateaz mitografia antic, dar este >i legenda cerbului tretian de
aur din Carpai, caic era urmrit pcntiu cei ce-i deplingeau norocul:
Cerbul t retinei/ ctin-ctincl/ urca un muncel,/ in frunte c-o stea,/ o
stea logostea/ ochii de-i lua./ n herb licurici/ alte stele mici, /cu dalbe
lipici" 1 ; ele pzesc destinul stabilit deuneficciui om. Ca acolii ai in selor, pot ajuta, interveni in norocul i modifica parial destinul solicitantului. Cu activitatea lor mitic sc ocupau rrjitorii de stele si cititorii n
gradul de solicitare al unei stele logostele vrjitorii iniiau pe
stele.
oameni cum
procedeze sau isi asumau singuri aceast rspundere, ca
i cititorii n stele, care era i grea i periculoas.

tan

1. O noi nea stelelor. In contextul d coloniei

stelele ndeplinesc
multiple roluri mitice, unele mai particulare deeit altele. Legendele originii lor cosmice sint uneori antagonice. alteori anacronice.
8c datoresc
stropilor de lumin cu care arborele cosmic a ieit fosforescent
un Apele
primordiale stropi care se menin pe numiri si cad din cind in cind, neregulat
sint acolii ai Soaielui sfint i sfintei Luni; luminile
palide ale
Baiului ce strbat prin crpturile podului de cer. candele pe care ngerii
de noapte le aprind in amurg si le sting in zori ingeri care vizitind
p;

Dup

s-au indrilgostit de cele

acestea nu-i iertat

Ie tie i cei din cer" prticele din sufletele oamenilor
care la natero se urc la cer, se mbat de lumina cereasc
i dinuiesc
acolo, veghind asupra destinului celor din care s au desprins.
Cind se
ncheie ursita purttorului lor de suflet de pe pmint, cad
din cer, lsind
o dir de lumin, i se sting aproape de locul expierii. Atunci
oamenii
spun : a czut o stea, [in clipa astaj moare cineva". In balada Mioria,
baciul moldovean ruga pe oia
nu spun adevrul oilor
Iui : s le spui curat;
m-am nsurat/ c-o mindr crias,/ a lumii
mireas,/
ta nunta mea! a czut o stea ( .
.): i Micuei btrine de asemeni
nu-i spuie adeviul; Iar la cea
bti in,/
nu-i spui,
driigu,/
Ia nunta mea! a czut o stea (...)"*.
;

c
s
c

nzdrvan
.

Micu

Stelele frapnente de suflet sint indicatorii divini ai destinului

sufletul celui decedat e curat, fragmentul de suflet
peste
l

ni

uman.
si

se-n-

toarce cu el in cer. ins nu pentru a mai striUuci pe bolt, ei

pentru a s
odihni in Rai. Dac sufletul celui decedat e necurat, se
contopete cu
restul sufletului i rtcete in lume sau se
prbuete in Iad. ntoarcerea
sufletului in cer pentru a se intregi cu partea
lui pminteasc poporul o

numete Marea
mai multe

Marea Trecere

sufletul tiebuie

vzduhului, pentru a ajunge

nevtmat

stibat

in cerul ste-

Bai.

2. Tipurile

mrimi,

Trecere. n

Vmi ale

lelor sau in

de

stele.

- Importana mitic

stelelor

difer

dup

culori

stinse,

albaMre)

mrita

cit

strlucire intens, cpeteuiilor. Aceste

relev destinul
teasc. Dintre

categoriilor

trei categorii de stele

de oameni care fac parte din comunitatea s-

stelele ce ndeplinesc unele roluri mitice fac parte

lele logostele, 2) luceferii si
3) cometele.

400

stele logostele se solicita

se fure dragostea
zinei
o
solicitantei pentru a se

mai de grab. Numele

gogostea, stea gnstea sau stea obistea

duc

stelei logostele
3
,

este redus la
stea
pentru a aciona conform tabuis:

mului.

ift*

n interpretarea magico-mltic a stelelor logostele, mai mult decit

in dcscinteccle celorlalte categorii de stele, sc ntrevede dorina omului de
a interveni in cursul destinului su. Intervenia personal i intervenia
printr-un mediator, vrjitor, ho sau cititor n stele, reprezint cele dou
moduri de forare a destinului, avind alt pondere preferenial. Intervenia
prin descintece

citirea in stele

prea mai

eficace celei (n-rsonale*.

Cel dornic s-i imblinzeasc destinul considerat de el aspru se rag

la una din stelele logostele pe care i o ariHasc cu o sear nainte vrjitorul, itugciunea la stea trebuia
fie fcut in genunchi, pe pragul uii
casei, in miez de noapte, cind linitea domina cuprinsul. Era repetat de
trei ori i se ncheia cu mulumiri. O, stea logostea,/ tu, ursita mea,/
iuduri-te de mine, si
s-neleg. drumul meu ntreg,/ de
nal
ii cad,/
murdar ca un vier,/ curat ca raza ta din cer" *. Sau era invocat
de desciuttorul singur, in numele solicitantului, cind cerul era nstelat, tot in pragul casei, in desciutceul optit cu miinile ridicate, care

f-m

suna Tu stea/ logortea,/(

scris ursita lui (...) /la ea

s-o trezeti,/ la

mine

nu-i vie a sta,/

veni"

m-

.)

/s

umbli-n lung i-n

lat/

pe unde

oi

gsi/

plesneti,/ din somn

te duci,/ cu biciul
s-o trimii,, in vis s-o visez,/ aievea s-o vz/ (...)/
nu-i vie a dormi/, nici a odihni/ pin' la mine n-o

Cititorul in stele

caut

s prind lumina stelei logostele ntr-un vas cu

ap i suflind peste ap s interpreteze jocul de lumini din vlurele.

au fost uneori confundate cu luceferii, alte ori cu

cauza strlucirii i mrimii lor, iu anumite conjuncturi atmosferice care le-au deformat imaginea.
Stelele logostele

si striUuciri. -Mici, aproape vizibile,

de culori pale i straparin oamenilor obinuii; cele mijlocii, de culori vii i
strlucire mat, oamenilor de vaz cele mari^de culori
vii (roii, verzui,

luciri

nou

mprteasc, frumuseea

pminteti si Dumnezeu i-a prefcut n

ntele, ca si poat vedea mereu lumea pmintease,
dar s nu poat informa de seduciile omeneti i pe ceilali iugeri, pentru c; lucrurile

Dac

n descintece de

mimul

1) ste-

cometele, din

. Luceferii.
Pentru romni sint acele stele mari care deschid i
nchid porile nopilor. Luceafrul ile sear (planeta Venus), numit i Steaua
ciobanului, este nlocuit spre diminea de Luceafrul de zori, iar
dimineaa cu Luceafrul boilor (numit astfel pentru
la apariia lui se
scoal boii). n afara acestor trei luceferi, care marcheaz trei secven*
ale nopii, etnoastronomia romn mai menioneaz un Luceafr mare
(steaua Vega) i un altul numit Zorit (steaua Sirius).

401

n ordine mitic luceferii au font considerai copiii Soarelui, rezultai din hicrogamia Soarelui cu stelele oameni. Ei reprezint A noaptea
prezena discret a Soarelui alturi de Lun. n aceast condiie mitic,
do fii ai Soarelui, luceferii se pot nfia ca oameni i cobori pe pmint
pentru a supraveghea de aproape felul cum sint respectai lumintorii
de noapte. Capodopera poeziei romne, Luceafrul de Minai Eminescu,
surprinde drama Luceafrului de noapte care ndrgostit de 0 pmintean
coboar pe o raz, in chip de om, pentru a lua cu el, in ceruri, femeia iubit.

superstiiosul stesc, de ru augur

eu road.
cu coada. Unele apar pe cer pentru citeva minute si au o coad
scurt, slab luminoas. Acestea sint insemnele arhedemouilor care au
ptrund in ceruri pentru a perturba
ptruns in vzduh i urmresc,
activitatea fpturilor mitice celeste. Altele strbat cerul mai multe zile,
au o coad lung i luminoas acestea sint stelele cu coad propriu-zise
(sau cometele). n treent ele vesteau numai nenorociri cataclisme, rzboaie, molime. Cu cit prezena lor pe cer era mai ndelung i coada mai
lung, cu atit prevestirile erau mai sumbre. Cronicarii romani au consemnat pndei cu cronicarii satelor legtura intim dintre stelele cu coad
i nenorocirile ce au avut loc in vremea lor
Stelele sint atit de multe incit nu pot fi numrate. Omul nici nu
printre cele numrate ar
incearc
le numere din pricina credinei
putea fi $i steaua lui, ceea ce i ar atrage moartea nainte de vreme.

Dup

5, Stelele

sini >lelele

Ktnoastronomii populari au mprit aglomerrile

de stele in aa-zise grupe de stele (constelaii), dindu-le nume si atribuindu-le legende mitice.
n capitolul referitor la cer am expus legenda mitic a formrii grupelor de stele pe cer. Kra vorba de un om necjit pe Frtat (alias Dumurce la
nezeu)
a ridicat cerul de pe pmiut in slvi, ce s a pregtit
poat sta de
coboare cerul pe pmint, ca
cer s-1 roage respectuos
drumul era lung si nu
vorb si cere direct sfaturi Frtatului. Pentru
tia cite piedici putea intimpina. i-a luat cu el animalele necesare, uneltele de lucrat pmintul i secerat, cele de prelucrat laptele si dou care in
care le-a pus. Pe diurn, in vzduh, unde bate vintul turbat, s-a intUnit
urce mai sus in cer, trecu Necuratul, care a ncercat s-1 mpiedice
cind peste domeniul i voina lui. Din ncierarea intre omul necjit i
Necuratul a ieit o btlie cu ceea ce avea la indemin fiecare. Omul
necjit a zvirlit carele, instrumentele si animalele, iar Necuratul obiectele
si montrii pe care ii avea in desag \
n lupta omului necjit eu Necuratul fiecare a aruncat in imtrivnicul lui cu ceea ce a avut la indeminfi. Legenda consemneaz constelaiile
de stele ieite din lupt in ordinea lor fireasc pe harta cerului, dar mai
consemneaz i proiectarea pe cer a uneltelor de manc ale unui popor
agropustoral, iu ordinea importanei lor practice. Fiecare unealt cade
intr-un punct cardinal al cerului, regrupiud stelele dup modelul obiectului aruncat sau fpturilor care au ajutat in lupt pe om mpotriva Necuratului. In hrile cerului pe caro le prezentm se poate constata cartografic cit de ilustrativ pentru concepia etnoastronomic este suita constelaiilor pe cer. Puine popoare din Europa au consemnat astfel ocupa6. Constelaii.

iile lor tradiionale, cu inventarul corespunztor

402

animalele de

munc.

Unele grupe de stele stabilite de romni au nume duble, triple sau

cvadruple. Aceast situaie se datorete n primul rind twgatci imaginaii
creatoare a romnilor, si in al doilea rind marii atenii acordate stelelor
in legtur cu viaa socinl-cconomic reflectat pe cer. Pentru elucidare
ilustrm a<-i-a>t parte a lucrrii noastre cu dou hri plane ale emisferei
romn i alta astronomic tiinific. n harta
boreale una
cereasc a ranului romn constelaiile sint regrupatalte criterii
decit n harta astronomic
i anume,
criterii magico-mitice care
reflect universul de preoriipri ce in de credine, datini i tradiii etuoastronomiee romne. nsoim harta grupelor de stele pe cer cu un tabel
sinoptic al numelor plur.de ide astrelor i al proporiei lor procentuale
iu raport cu numrul constelaiilor ce au putut fi marcate do poporul
roman pe cer. Nu am inclus in acest tabel sinoptic numele unor constelaii rneti, de care btrinii satelor ii aduceau aminte, dar nu le
mai puteau desemna poziia pe cer. Numele acestor constelaii iu tot de
ocupaiile de baz ale romnului Carul mare cu patru boi, carul mic
cu doi boi, candela de perele, crucea, fintina din rscruci, barda, sfredclul, spielnicul, secera, coasa, plugul, raria, dulul de la tirl, celuul din curte, cloca cu puii, porcarul cu porci si hora din sat". Dintre
constelaii o importan mitic a fost acordat unui briu de stele numit
Calea laptelui, care mai colporteaz alte trei nume Calea lui Traian r
Calea robilor i Calea paielor. Fiecare din aceste patru nume se refer la
alt mit astral.

rneasc

dup

dup

Se numete Calea laptelui pentru

a fost albit cu laptele vrsat
din cobilia ciobanului , cu cnre omul necjit a vrut
loveasc pe balaur
procletul Necuratului; Calea lui
Troian pentru
mersul ei
pe cer s-ar fi cluzit mpratul cnd a intrat in Dacia i a cucerit-o;
Calea robilor pentru
direcia ei pe cer s-au intors acas dacii tirii iu robie la Koma ; i Calea paielor pentru
paiele furate intr-un
car noaptea de un fin de la naul lui s-au scurs pe drum din
marcind astfel urmele hoiei i casa hoului.

dup

dup

cru,

n ali termeni, constelaiile indic i reflect ocupaiile de baz

romnului de a lungul ntregii lui istorii
agricultura, pstoritul,
vutoarea, pescuitul, albnritul. Dar unele constelaii rneti consemneaz probului transfigurarea religioas a unor fpturi mitice: a Frtatului in Dumnezeu, a Sefrtatului n Ucig-1 crucea. Ca termeni de
comparaie ne referim la constelaia Crucea ce-a mic, care se mai numete
si Crucea Frtatului, iar in unele locuri (in Hucovlna) steaua Crmasul
ale

din Carul mare se mai

numea i Steaua Sefrtatului.

Iar steaua Detep-

ttorul, corespunztoare Aldebaranului, aparinea, prin atributele mitice

in

se
i trebuia
seama de ea, deoarece
a cocoilor.
Credina in influena stelelor asupra destinului omenesc a stimulat
cercetarea lor de ctre vrjitori, astrologi sau cititori in stele". Unii

ce

se acordau, duhurilor rele

rsrea

la

treia cintarc

dintre acetia citeau destinul omenesc In stelele ce se reflectau intr-un

blid cu ap, tiat cu patru fire din prul celui care vroia s-i afle o parte

din ursit. Alte forme de citire in stele se fceau in zodiac.

Stele solitare sau in constelaii mai figureaz inc in ncondeierea
oulelor de Pati. Pn-ederc are ins constelaia Calea laptelui, numit
ca motiv decorativ i Calea ntortocheat i Drumul nclcit i Drumul
4A4

Constelat! dup

traum*

,1

lupi

(IrMl

romln. dup*

I.-A.

Cnd*.

,1

Gh. Ad.me.cu.

Ins

In paremiologia popular motivele ornamentale ale stelelor

i
unor constelaii ^i au echivalente literare elocvente. Un
exemplu pentru
Calea ntortocheat Ce noaptoa-nlortocheat/ i ziua de.stortooheat"

roman se ntrevede i in heraldic. Armoriul stemei Moldovei reproduce

un cap do brar cu stea intre coarne l sub nivelul brbiei cu figurarea

altul pentru steaua logoslea

soarelui

nesftrsit.

(V strbate/

,!,-

departe/,

de ea/ unii au

parte" .

Crciun

umblat mult timp cu steaua, a crei

valene de mitologie popular cretinizatfl.
s a

semnificaie insa a cptat

Sint unele fisurri ale stelei ntr-un toiag care n arta
iopular din sudcstul Europei ar putea
sugereze o origine strveche a stelei cu care se
circul de Crciun. Ar putea ca aceast figurare
simbolizeze pentru
magicienii din trecut nsemnul puterii citirii lor in stole,
care ndeosebi

loc la

Steaua In heraldic.

luuii.

srbtorile solstiialo de iarn.

404

menionai

boii

rostul

stelei

in

istoria

poporului

Steaua intre cotrne reproduce, in efigia capului do bour,

imaginea animalului sacru

n colindele de

avea

7.

cu

la

romani, colportai de colinde in care sint

stele-n frunte,

aceste imagini la

ri

udul lor sc leag

orgauic de imaginea capului de booideu cu rozet in frunte, descoperit

de arheologi romni pe

teritoriul

Romniei

la

Craiova (Pelcndava, ase

de argint), i a cadranului solar intre coarne, descoperit la Cumpna

Tomis (Ung Constana). De bovidee este legat taurofilia la autoceaoaplice

rii

romnilor

^Ma

romni.
405

TAHKL SINOPTIC
Orupurlle de *lelc
du pa etnoaitronomia millcA
rt> tu In A
1.

<3

2.

3.

O ""a

10.
II.

12.
11.
14.

15.
IA.

17.
18.
19.
20.

21.
22.
23.

24.
25.
24.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.

36.
37.

O
O
O
"
O
O
+
O

arpele

Coroana

Mereu Ic

Lira

Ciobanul ca oile
Crucea mare
Fota mare cu cobilila
Vuitorul

Huul

>l

O
O
O
O

Barda

O
4O
O

O
O
O

Porcarul
Cloca cu pui

X 11
-f

ii
mm
1 >

14
16
l'egot

16

IVsln
Berbecul

17
18
19

Pcrwu

20

Balena
Taurul
Alde barau Ci

21

22

Secera
Spielnicul
TrUfelltele

*o
27
28

Vizitiul

Gemenii

Chelul
Hacul

Cemenii
Castor

Pollux

>i

va

'i

Io

9
O
+5
-6

37

Tola|

34
36

cazul) ne preocup*
cerului i astrelor.

36
37

scris

al
fi

deocamlat

insistat

in parte,

t vom mai

labirintul ca

merit

insista

unde

imagine polivalent a

Despre iravjimu labirintului descoperit la Basurabi-Murfatlar au

Petre. Toate studiile in caro este
L Barnea, Petre Diaconu i
inclus imaginea labirintului nu se opresc asupra semnificaiei mitice a
:

Petre Diaconu pregtesc un album

mnstiresc de Ia Uasarabi-Murfatlar, care va umple golul imens ce se resimte asupra valorii
inestimabile a acestei descoperiri atit pentru cultura romaneasc, cit i
pentru cultura universal.

masiv i

Nicolae Donsuianu in Dacia prrintoric referindu-po la nomencla-leUlor i onstelailor ln poporul romn constata cu acestea in mare
parte
cu cele menionate iu literatura antica greac i latin.
Ue cele 37 de denumiri roraftne incluse do noi iu tabel el mai menioneaz nc 7, i anume cSteva stele principale Soarele, Luna, Crugul
ceriului, Chitul, Mnstirea, Steaua comat (cometa), Cununa ceriului.
Documentarea lui e sprijinit pe material latin i apoi grec. Conchide
autohtonii dispuneau de o astronomie arhaic destul de bine pus la punct,
care sub aspect pastoral i agricol anticipa astronomia latin si greaca
(pp. 960-963).

seamn

406

fi

acestei iraiini. Virgil Bilciurescu

17

lur.t

Fa

Dintre variatele reprezentri simbolice care, fiecare

"ti

-9
+ 7
-5
:

30

Cancerul
Hidra

auuaic numerica

Total

astrale) 1 .

o atenie deosebit (l asupra crora am

procentuala pe grupuri d lele

si

Descoperirea a produs senzaie printre specialitii romni i strini,

care au cutat puncte de reper istorice i comparaii artistice. S-au -fcut
paralele cu graffiti descoperii la Pliska i Preslav (cele dou capitale
ale statului medieval bulgar), cu care exist unele similitudini, in general
formale, nu de fond. Graffiti din ansamblul arhitectonic mnstiresc de
la Biwarabi-Murfatlar sint ra ii variate i sub raport mitologic mai semnificative decit cele de la Pliska i Preslav, care relev mai mult scene militare de lupt, scene do vintoire, anim.de de vinat, scene erotice i cteva
reprezentri simbolice*.

32

Mereu Ies

animaliere, vegetale

31

Carul mare
Carul mic

Si

In Romnia s-au descoperit la Basarab-Murfatlar, iutr-un deal

de cret, un ansamblu arhitectonic de monumente rupestre, care alctuiau in secolele VII IX c. n. un fel de mnstire paleocretin, cu ase
bisericue (dintre caro uua cu trei altare i un cavou), chilii i morminte,
pe ai cror perei se afl inscripii i insera ac (graffiti cu motive umane,

I.lnxul
Clinele inie

Carul nmrc
Carul mic

Descoperiri

prezint imaginea

Karla

-i-

1(1
iu

si

Berbecul

Vierii

LcbAda

nrhealogiee.
importan mitologic deosebit
labirintului pentru cultul cerului, al astrelor, al incintelor sacre atribuite acestora si al mormintelor.
1.

8
B
u

O l>elllnul
O Orfru
O Cu oprea
O Intre Audrumeda
O O parte din l'cias

Prflil

Vulturul

-t-

+
+

Scorpia

Crucea micii
Coa*a
Scaunul Iul DUMMM
Jbeabul

IMAGINEA POLIVALENTA
I ASTRKLOH: LARIRIXTL'L

CERUI.t'I

m Vcarul

+ Omul
-f

.iii...

Ci Leul

Vcarul
arpele

5.

9.

Fecioara
&>la1

4.
0.
7.
8.

dup

Constelaiile
astronomia generali

2.

uri

stuliu anoxl consacrat ansamblului

Tipuri de labirint.

i construciilor de

construcfiU labirintice nu

raneene,

ci

tn stadiul actual de cercetare a imaginilor

tipul labirintului, s-a ajuns la concluzia

i unor popoare

c planuriU i

aparin numai unor popoare circummeditedin ostul, centrul

nordul Europei, ca

din

de asemenea
labirintul deriv
n unele aspecte ale lui din caverna considerat incint sacr pentru omul
primitiv, ale crei galerii ntortocheate duc in fundul peterii i care prin
atmosfera ei misterioas a terorizat firea i imaginaia celor ce s-au ncule strbat singuri.
s-a mai considerat
metat in trecut
unele figuri

Asia i din cele

trei

Anarici.

a stibilit

4(17

fac parte din

simbolice de timpul mandate*, fintamlui i chiar otronului
aceeai familie de im a pini simbolice cu labirintul*.
Morfologic, schema labirintului a fost redus* la doua tipuri unul
singur ax si simetrie,
eu un coridor unic circular sau cvadruncular, cu o
ntortocheate, cu axa dubla si asimetric. In
si altul cu multiple coridoare
sau ptrat.
general, ambele tipuri ini figurate prin cerc, oroul
:

biaxial, culoarele se ncruciau, se nfuncapcane,

astfel ca ptrunderea spre centru
dau fiind prevzute cu
sil fie fcuta
intimpiue greuti gradate, uneori insurmontabile, iar ieirea
venit in Creta
imi>osibil. Un singur caz cuno;i;te:n, cel al lui Tescu, care a
conpentru a se lupta cu Minotaurul nchis Io fundul labirintului
Anaiscusinei
datorit
din
labirint
putut
iei
Teseu
a
struit de DeiUlnjc.
a dat un gmm
dnei. fiica lui Minos, care s a ndrgostit de el. Aruulna
oculta
Labirintul
ieire.
depanat
In
al crui fir 1-a desfurat in labirint si
un mediu prin
centrul n scop ra*7ic>mit oloaie de aceaa er* considerat
em-U-n propice pentru iniiere la solstiii si echinoxuri in secretele cunoaterii eseniale ale cosm xului i vieii omeneti.
Iu simetria

lui artificial,

manieu-mitice. - Construcia lui a fost interpretamtyer** aparente a

1) diagram a cerului, imagine
soarelui, lumi
dinamiHmului
imagine
a
ca
inclusiv
i
corpurilor astrale, deci
constme ii ca un nsemn
si stelelor 2) iar planul lui aezat la intrarea unei
fpturilor
aprare a no' incinte sacre, a unui centru mitic mpotriva
3. Interpretri

t iu antichitate ca

de
demonice

a intruilor profani

3)

mai

tirziu in

evul mediu a fost inter-

pretat ca un substitut religios al pelerinajului paleocretin

409

in

ara

Sfinta

4) insemnul unei confrerii clugreai magico mitice sau magico- religioase de

oranx; i 6) ca simbol / morii fi resureciei spirituale.

Imaginile lahirimului
In BssataH. - In aceast perspectiv
sA doclfiflm in ce
eelc gau imagini ale
labirintului (dintre care trei fragmentai c) descoperite la Basarabi-Murfatlar corespund unora clin intt iprctAiilc enunate mni >us. PupA stnirtuni
lir morfologic, giadul (Ic complexitate ciesciiul i de neuitate
a emilului lor, dup poziia lor eayflnwlfl pe paci i lostuiicn lor in ncperi,
putem presupune c. luate in :ute,ior n d ii u n it lAiilnr la careneam

mtur

complex no propunem

referit.

5. Stadiul aduni al rcrcclrilor.

Cel puin una din imuginUe
labirintului de la Hasaiahi este diagrama cerului i imaginea dinamica a
soarelui, dup;-, cotit, rtul timbotic astral (atri i fpturi astrali i, in care se
si du pil apariia altui labirint in bisericua cu
trei altare1
ndeosebi aceasta bisericua cu ttei altare poate fi pu* in legtur cu
hg,nda mitic a mnstuii cu aple sau nou altare din prundul Mrii
Xegre, decupata din legendele mitice romaneti, ( ind legenda menioueaza
nou;! altare in corpul unei im'uiAstiii. poate nsemna sau trei bisericue
cu cile trei altare, sau o bisericua cu nouA altaic, sau noua bbcriciic,
fiecare avind un altar. B. P. Hasdeu amintete defptc un ..deseintec de
typtttUft" in care este vorba de o biseric titare cu trti altar,
.)" i
de un basm al lui l>umnez(U"in care este Vorba de un .,(
.) om marej
are a luat un topor marc. i s a dus intt o pAduie mare, >i a tiat un
copac mare, i a fcut biseric mare, cu nou vsi, cu nou altare, cu

imadrcazA. dar

nouftlioarc

(...)".

H. IpOlen mitice.
N. DetUUtanu referindu-se la legendele si tradiia istorica a Mnstirii nil, din prundul Marii Negre o deserie, in
baza materialului cules prin chestionai ui lui, ca pe o mnstire cu nou
altare . Prin prund ilr mare N. DefiSUajami nelege o insul
mic in mare \
Aceasta Mnstire albii e ..o mnstire mare cu nou opre, nou altare,}
cu fereti ctre soarr (...>' NU ..face bisnic
mare,' OH nou altaref
ctre sjintul soare, cu nou zbrelei spre sfintele stele,! in zbreaua mie/
i mai frumuieA/ciiie -mi edea, la ce se gindca .'/
edea Maica Domnului,/ ea tot cetete >i adeverete (...>'*. Textul ultimului citat de
N.
Heiisuianu este repiodu.s din icvista ..Familia" de la Oradea .Mare. I.a
aceast (...) dalb mnstiic nou puui pieiiesc., nouA diaconi
citesc/ iu loca dumnezeiesc, iar popa cel mai mare
/Ari ieind sfinitsoarej se bucur fnaite taie si la el e se uita si din gur-asa gria
.)".
Aceasta mnstire albA din ptundu] Marii Negre a fost construit de
sfiutiil
.Soare pcntiu cstoria lui eu Ileana ( osinzeana (sau
lna Sinziaua,
doamna florilor ele.), la eapul unui pod peste Mare-a Neagra. DupA N. I)enMiMami, legenda iuiium a Mnstirii albe coiiMiuitA de
>fintul Soare
rediteaz l,g.nd,t mai reche a templului hiperborrilor
ridicat de zeul
>"Te|ui. Apollo. <Y|e DouA altare in legendei- mitice romane erau consacrate la nou sfini (conform presupusei tradiii
pelasge). dintre
care sin t menionai cu precAdere
Bunul J)umn,zeu, Jttrnul GrWlMU
t

ore de fApturi demonice sau de intrui. Arhitectura occidentala ne furnizeaz in aceast privinA citeva exemple de labirinturi aputropaice, care
nu |Mt si in cazul nostru nu trebuie sA fie desconsiderate. Kiscrici i cateItalia, Frana, Marca Britanic. Seandinavia si din
drale din Europa
Algeria marcheaz pe pereii exteriori, interiori i pavimente,
-\friea
ebenu de labirinturi extrem de complicate, de asemenea i pe cruci de
in n
ndeplineasc
"l)ar se puneau i pe pereii unor incAperi (chilii), ea
funciune mitico -religioas. Calea ntortochrat. cum era numit
iu-eea|
labirintul in popor, ncurca ochii demonului care s-ar fi strecurat
corup pe neofit sau cAlugAr. Labirintul -tulisinan magic,
ii chilie ca
dup lolcloiul romnea, prezerva chilia. Dar o mai prezerva si coarnele
de consacrare simple sau suprapuse unor mti.
:

Probabil pentru
caluoArii pietrari i eluijArii militari.
labirintul a fost luat drept nsemn ritual sau
emblem heraldic de unele confrerii de clugri pietrari sau de unii clugri militari constructori de mnstiri cu mai multe bisericue, chilii i
7. Intre

calitile

menionate

in cazul complexului mnstiresc de la Basarabi nfpinA in prezent, probabil, numai o parte din incinta mnAstireasc, ce trebuia sA fi fost mai mare i mai complexA. Labirintul ea nsemn
al unei confrerii de clugri pietrari sau clugri militari poate simboliza
chiar i opera insAi a cAlugArilor construcia mnstireasc, care. atit
rupestru
cit ne este dat s' o cunoatem din ansamblul arhitectonic
descoperii pinfi in presant, pare a fi schema incompleta a unei mnstiri
labirintice. Imaginea labirintului o im diurn plasata i deasupra intrrii
ntr-un carou ec eomunicA cu bisericua cu trei altare, ca simbol al morii
i resureciei spirituale. In acest caz imaginea labirintului perpetueaz
simbolul criptic ancestral ntr-un traussimbol paleocretin al morii
fizice i resureciei spirituale prin noua religie.
Dac aa stau lucrurile, atunci semnificaia polivalenta a descoeste
peririi ansamblului arhitectonic rupestru de la Basarabi-Murfatlar
ntr-adevr excepional peutru istoria culturii vechi romaneti.
MiuMirea labirintic de la B*s irabi-Murfatlar ramine in istoria
celor
culturii vechi un mmum-nt d tranziie do la incintei* sacre de tipul
pm mo rute de mivdo'jia dacoromm ta cele promovate de religia crettnd
de rit bizantin, in c.vre procesul de incretin.fcre se strvede in formele sincretice la c irc ne duc imijiuile labirinturilor descoperite.

morminte, care

ieaz,

Iu d *tin:le poporului
B. !\ir.ilpUmp si o;nrio;jii.
InsS dOUa reminiscene prob ibUe ale labirintului, pe ntru
studii labirintul a fost asimilat cu caUm ntortocheat.

BUB

roman

Spunem

Mh/io/i, sin

<|

lasitc

i Matca Sfint

,0
.

puin douA

imagini de labirint de la Basaiabi sint semne apotroI""" |>u*ej la im laica ci.ui hi-eifcuc dii
(-. n Mul iin.m. mentei.,
arhitectonice iuprstre. Imaginile acestoia uimleau sA apere incintele sa

410

Ou4

ncondeiate cu

mol^r

mitice

4U

*plrala,

intii

c in anumite
pro-

arpele, calea ratacU.

METE01tOMM>IE MITICA
* '}e9txn "} Hl " man trantsjmbolul unei
vie
ei nainte
ini n
\
de via, al unei viei n
si al unei viei rinn-1
viaa S-ar putea ca intre .leu ntortochea,*
J labirint ronAnul
icali/at o crwa de tipul eelor
consemnri la oare ne referim
n cele ce urmeaz : 1) o reminiscen a
ide de labirint in lectura cu
moarte s. resurcei;, lui Iisus >e regsete
,i
in

"J^fifrf"!

via

s^

dou

,,,,

i,V

,
ncondeiat pe oule de Pati. Cornel Jrimie
consider
in esw' a rf
eaiea rtcita vrea sfl.redea ideca unui drum
ntortocheat
i nsemnul unor diumun ntretiate w-rljilafe peea-iei iu (<als>
. -)
}
^ ***** CUhlbirimuI *
-entuS, ar pre^rva
,

Z^MZxlui

Begmn] UlitiC al
Keiiimil milie al iiilenipei iilor.
este determinat de unele manifestri miraculoase ale

1.

riilor

intempe-

vzduhului

provocate, iu imaginaia poporului, de fpturi mitice deosebite sau care

vinturile i norii.
alte activiti decit cele meteorologice
Meteorologia mitic face parte integrant din studiul vzduhului,
care este un subcapitol al capitolului consacrat Cerului Tat. Se nelege
i expunerea meteorologiei mitice ne vom referi in primul rind la
fenomenele atmosferice care determin regimul mitic al intemperiilor
(vinturi, ploi, canicule etc), apoi la personificrile mitice ale unor intemperii caracteristice iu viaa romnului, la riturile fi ceremoniile care
urmresc provocarea sau stvilirea acestor intemperii.
In al doilea rind ne vom referi la calendarul mitic al datinilor, srbtorilor fi tradiiilor steti (mprirea timpului iu ani, anotimpuri, luni,
sptmini i zile), precum i la legendele referitoare la calendarul mitic.
Cum rzduhul este partea eea mai agitat a atmosferei, peste care
se stratifice cele apte sau nou ceruri mitice, si cum acesta este
ncep
i mai sensibil pentru
mai aproape de vizibilitate, mai intim pentru
imaginaia creatoare, romanul a acordat un rol magleo-mitic prioritar.

cumuleaz i

Unii.,0 clunilHMfhfdln|l).

via

Aa
MM
torii

se explic reflectarea fenomenelor meteorologice iu fpturi bune

antropomorfice sau teriomorfice, in fpturi anacronice, contradicambigue, care au totui logica lor intim, intrinsec.

rele,

n ntregul vzduh domin vinturile, unele joase,

2. Ytnturile.
eare se tiriie numai pe pmint, altele nalte, care circul numai in preajma
primului cer, i altele care umbl alandala in vzduh, ca nite nebuni
care nu tiu ce vor. De fapt, viaturi hlduiesc tot anul in vzduh, pentru a si ndeplini rosturile iu rstimpurile din an, luni sau zile nchinate

numai

lor.

Itar se abat

de

drumul

la

lor

preconceput,

atunci numai

cind sint minate de niscaiva fore superioare lor.

in cerul care acoper culmile vzduhului
veche legend susine
ii are curile cerefti sinta Duminic, zis i Domnica, eare este cind Muma
vinturilor, cind Doamna vinturilor. n curile cereti zbenguiesc cei

doisprezece copii
luni ale anului.

rile

ai

lunilor din an

cele de

iarn

ei,

corespund celor dousprezece

au virala, temperamentul i nfimenite bat rine, posace i rutcioase,

vinturile, care

De aceea
crora

vinturile
le slnt

(din lunile decembrie, ianuarie

februarie)

tinere, zglobii,

(din lunile martie, aprilie, mei); > floarea

virstei, puternice, pasionale, aventuroase, cele de var (din lunile iunie,
august),
mature, chibzuite, calme, cele de toamn (din lunile sep-

capricioase, cele de

iulie,

primvar

tembrie, octombrie, noiembrie). Sinta

412

413

Domnica

le

da drumul din curile

cereti . prin bnrteje ci Murilor din cit, caro sint 1

pooZtfa cerului, de In

captul pmmtului, bori strjuite do zmei sau de

Dup

ngeri >.
alt legenda, vuiturile sint unele duhuri curat,-, altele necurate. Cele curate
circula slobode. (Vie necurate sint incluse iu risticria rtnturilor,
data in

primire

cmd

unui mo* i unei babe % eiud la doi -mei (unul la rsritul

apusul cerului), cind la doi tmjrri. i, in fine. dup alt legend,
vuiturile provin din peterile rcoroase ale munilor
nzpezii iu ostjrouvele nverzite ale mrilor calde.
se face
unele sint nii si
7 aspre
K
altele
calde
i
si blindc.
si

altul la

Aa

Iruliferent

pmintul

intr-o

de geneza

lor,

odat

slobozite, vinturilc ocolesc ntreg

-im ghidue, altele ursuze i altele rele. Vinturilc ghidue, dac in calea lor sint ademenite de feticane nurlii,
mai
adast in preajma lor, foindu-le viele de pr, srutindu-le obrajii rumeni,
sinucindu le ia de pe mii sau catrinta de la brtU, iar otnd ii dau seama
Re invirtesc pe loc i timpul trece o iau vijelios la drum. hi goan se
zdrelesc de gardurile epoa.se. Dac le-ar putea vedea cineva, ar zri nite
flci chipei, istei i suguliei. zgiriatf pe
si miini. Vinturilc ursuze,
cind se arat oamenilor se travestesc iu monegi dojenitori, rvesc: pe
drumei, ptrund iu casc si smulg uile >i ferestrele. .Serviciile mitice ale
vuiturilor sun imense. Kle gonesc norii de grindin purtai de
solomonari sau min norii de aram ncrcai cu zloate. Duc pe
aripi sufletele
morilor spic cer. slobozite din trupuri, dac sint bune. Aripile lor au
fost ciuntite ilc Krtat
prea vinturau vzduhul im zbor \ Cel mai in
virst dintre vintuii, Oeril, st vara chitit in fundul unei peteri prvlite in cer peste norii de zpada sau in fundul unei fintini adinei intr-o
pdure*. Dintre vintuii. mai de seam sint: Crirul, un mos periculos la fapt >i Abulic la infiare, rare locuiete la rsril. iu lara
urilor al! i a gheurilor venice. Frate cu el e Austrul. un flcu nflcrat, mai rocovan la chip, care locuiete spre miazzi, in ara verilor eterne. Zefirul, cel mai tinr i mai ginga, numit si
vfntnl feticanelor,
e foarte iubit de lelie i marande.
zi.

t'iiele

<

fa

mare i totodat cel mai periculos fiu al sintei Duminici e

\ intui turbat, o fptur nprasnic i iudrcit fr de
margini, care locuiete in partea superioar a Vmilor vzduhului. Hazalui de aciune scap
Cel mai

aa pricinuiete multe rele. Sufletele cartvzduhului sint prinse in virtejul lui, smucite, trintite si sorbii,- ,1,. gura Iadului, unde nu mai exist
scpare. Numai zinele
bune zmeii i oamenii curai la suflet pot strbate hotarele Vintului turbat fam mpotrivire din partea lui 5
Furtunile (la macedoromni rf/-uri), provocate uneori si
de o sor
a Soarelui, alteori de lele i chiar de Xecuratul. sint surorile vintului
: ele se
mai numesc i Vntoaicc, Vifornie i Hale. Vintoaicele nu trebuie confundate cu Vintoaselc.
tntcaaele sint vinturilc produse de horele aeriene ale
diavolilor. \ lutoasele sint mai periculoase decit
Vintoaicele, deoarece pocesc pe oameni. Vindecarea de pocitania
Vintoasclor se obine prin afumare cu iarba vintului". Din aceast hor aerian a Vintoaselor
poate ti
prins 00 diavol i ntrebuinat apoi dup voie,
fr ca prin aceasta s-i

de sub tutela

mi

sintei

trec ultima \

Duminici,

ama

Dup

vindut sufletul Necuratului.

o credin veche, duhul cel ru al
Vintoaselor poate fi prins scuipind de trei ori in virtej
i legind iute un
hrcinar in trei noduri. Cind Vintoasole trec pe ling cel cu brcinarul
nnodat ac-U ri nine cu dracul din ele legat de bot ca un cal
;de cpstru.

fi

4M

controleze Vami e
urc la cer
tichia
se
virful virtejului care se tiriie pe
in urina Vintoaselor, ca
Necuratului : volbura ce se ridic de pe
un sfredelde praf i gteje, formeaz in rtrful ci din colb tichia Xecuratu-

n virtejul Vintoaselor, Nefrrtul se

vzduhului. Iu

lui,

care prins din

fug

pmint
pmint

de cineva are darul

gsete

fac nevzut dac o

pune pe cap"", ns mai rar asemenea dibcie.

Vintoasele nu trebuiesc confundate cu Ielele, care suit zinele vzdu-

se inlnuicsc in hori aeriene i pohului silvanic si campestru, pentru

rese oamenii. n fond. Vintoasele sint nite fpturi aeriene care vestesc
apropierea Ncfrtatului. Dei nefaste omului, sint potolite de slnta Duminic, care le ndeamn noaptea dup pricolici i viicolaci, care
mnilice.
peste
i Soaie
Furtunile mai sint dezlnuite i de Ualc. i ele eousiderate duhuri
de/.a>ne. Duhul unui
ale oamenilor ri, care rtcesc noaptea provocind

tabr

si

Lun

se ia la btaie cu duhul altui tilhar ce

lilhar se preface intr-un balaur
tot ce
tot ca balaur pe aceleai meleaguri, astfel incit
coare",
intimpn in cale-a lor, dezrdcineaz atbori, dau jos ptule
rstoarn carele incrcate i spulber apa din lacuri.

drim

rtcete

datome i nunilor

Vintuiile rele se mai

dintie draci

Xorii. - ns rosturile vinturilor nu se reduc la vintuiarea vzduhului, ci si la purtatul norilor in vzduh. n unele legende mitice norii
care
sint nfiai ca froii Soarelui sau Jiorosii bivoli negri" tocmii

&

ap

din mrile pniintului la curile astrale pitite in cearcnul protuberanelor

adinei. Cu butiilc ncrcate
-..laie. Ki sug apa lin lnii.. lin iezere, din fluvii
de ejeuin spinare urc podul cerului, iar cind nu l zresc pe Soare acas,
din cele butii. Xorii mai sint
tate mai slobozesc, sub form de ploaie,
considerai cind ca o herghelie nprasnica de cai suri care galopeaz in \zduh, cind hm stol negru de psri rpitoare crora le fulger ochii i croncnesc fioros*. n alte legende mitice sint considerai nite butii ciudate ale
rzduhului. pe care solomonarii, cu ajutorul balaurilor, le incarc cu ap,
pentru a le imi a pe cer i a le descrca apoi sub form de ploaie pe panunt
l'utem observa, dup mersul lor, mersul dosita! solomonarilor, care poart
umblind pe ei clare. Norii mai negri i viscosi sint lsai
balaurii cu
la Frtat putere.
in seama solomonarilor de sfintul Die, stpinul norilor, cu de

ap

ap

numii si
Xorii cei mici. mruni si alburii, care sini ..oile Domnului'
Pe spatele
..norii mieilor", sint dai 'n scama ngerilor de straj in cer.
moale al norilor, seara coboar Frtatul pe pmint. n Transilvania se
pomenete ea stpin al norilor un monstru ce locuiete intr-o peter
pornesc norii
pustie, pe care cind o deschide face curent pe cer'' de se
cercetat mai de
oare incotro lee rostul. Mitul rzle al lui Boreu (Boreas),
.

'
dubleaz pe sfintul llie.
aproape, se pare
..'_, pentru
a o
nrudit cu balaurii care sug apa din iezere, fluvii i mari
lr
transporta in vzduh i ncrca norii de ploaie, este Sorbul, o v*
hrneasc
pra fireasc (...) care soarbe apa din mare i din iiuri ca
lui si
in
gura
trage
de
lacom,
aa
soarbe
citeodat
(...)
norii. El
broate, ba chiar i balauri, care apoi cad pe pmint (...) in ploi cu broa18
te si in ploi cu balauri"
Tot mirifice sint ploile cu soare care mneaz bucatele pe cunp.
pentru
Stenii calific aceste ploi un blestem sau o pedeaps a Soarelui,
cutremur pnorii se bat cap in cap intre ei, scapr i bubuie de se
mitomintul. Scpratul si bubuitul norilor, dup versiunea medieval a
acestuia, considerat
logiei romnc, se datoresc biciului de Joc i plesnitului

415

uneori arpele de foc cu care in furia lui divinii Sintilie umrcsle

duhurile
rele ascuns in nuri. Dar se datoresc i tropotului
cailor si iiurducielii
cruei
Ini Sintilic, care ea intr-o rradrigd romanii fugrete
spiritele rele uk-iiiim- in nori. Iiiciuii si izbii, norii se
sparg si revars apa
din ei (impreun cu spiritele rele) pe pmint. sub form de ploaie,
pronioroac, brum, zpad. Norii astfel descotorosii de
i spirite fie prefac
in negur, cea, bur. Fiecare din formele norilor
astfel scuturai de
siM considerate iu medicina magic nclate de virtui terapeutice
sau de
morburi patogene pentru oameni, animale >i plante. Virtuile terapeutice
pot fi declanate de magicieni, iar morburile patogene de strigouiec.
Spiritele rele czute din nori pe pmint se refugiaz de teama
trsnetelor in animale, in afar de oaie, bou i porumbel, i in
majoritatea,
plantelor, in afar .le brad, alun i oi. animale >i pranteeon,idcratc
Mn.te
nc nainte de era noastr i preluate i resanctifiente de mitologia popu-

rneti

:i

litii. n perioada fierului a fost considerat simbolul eroilor mitici, care

foloseau arme de fier, i simbolul fierarilor mitici, care fureau unelte demonice din fier.

ap

N TCCE

l PRKTfCt Of SCCT

ap

lar cretin.
Pentru ca fulgerele sfintului Ilie s nu cad pe suri, case i chiar
biserici, se respect Marea din tremet, se bale toaca
la biseric. Re imn
flori de sinziene in grinda casei, se asaz
loi de care pe case ca nite an-

F*

So6oro 9o

Ploiaul

vfrfc*

tene antidemonice.

\. Zgazurile ploilor. Datini i ipoteze.

n legtur cu zgazurile
ploilor romanii posed citeva credine si datini strvechi,
dintre care menionam ca mai importante pentru meteorologia mitic numai pe cele referitoare la provocarea sau oprirea ploii
:

a.

legtur cu

unor obiecte de

infigerea

fier in

pmint

(un topor,

o barda, secure-a sau un cuit), erau folosite intr-un

fel pentru atragerea
plou si mtr-alt fel pentru izgonirea ei. Pentru atragere-a ploilor se
nfigea
un topor cu tiul in jos in pmint. dcscinlindu-se
astfel: Cum infig
ioporu,barda, securea sau cuitu in pmint, asa
se infig/ apa in pmint./
fc se-nfig apa/ de trei ori,/
de cinci ori/ in pmint;/
mustease,/
bobul
creasc,/ spicul
cad./cioiehini de road
Pentru oprirea ploii
se nfigea un topor cu tiul n sus
in pmint, deseintindu-se astfel
..iopor, tojioraul meu,/ taie norii ca un
zmeu,; si-i mprtie' in vijelie./
Ui muni cruni,/ in vguni/
de cpcuni. Ploaie, ploaie, ie nmoaie,
stai
te-ajung soarele si i taie picioarele., toporu meu de fier,/ de la
painmt pin iu cer". Folosirea obiectelor tioase
de fier mpotriva sau
pentru provocarea ploii are corelaie magico-simpatetie
cu strveche-a
credin ebraic i credina elin in existena unui cer de fier fierul acioueaz direct asupra fierului. Similia similibus curantur. Fierul a avut la
romni, ca i la alte pooare, o valoare sacr, peutru
el a fost considerat
a fi czut din cer, ceea ce insevnn
e do ordine celest, cv meteor, dar
ca limb de foc sau limb de fier a trsnetului. Aceste limbi de fier numite
de superstiioi i sgei de trsuet", descoperite in pmint injevul mediu,
nu sint altceva decit vechi virfuri de sgei, de lnci sau lame de topo-

riti,

crora

vnijitorii satelor Ic-au atribuit

caliti active, benefice sau ma-

Curtourainfl. Cinice*

>1

proctlcl

ite

v^ctfl. <lu|>d

Ch. Vrabie

Colindul ficrrituhti iu Oltenia 11 continua intr-o alt form magia

fier care provoac pornirea ploilor din cerul de
'. 7. !.
numii
fier*. In Mehedini si Dolj, un numai impar le flci
curgtoare i, de aici,
Jitrasi, se ntruneau noaptea la o fintin sau
cut rderan Ui grup mutete" in sat, cu cldri pline de ap, pe care le
vrsau peste cei ce dormeau afar pe prispa, indiferent dac erau brbai,
temei, fete Bau biei, btrini sau btrine. Din cauza udrii celor ce dormeau afar, colindul mut s a numit i udtoare 17 . Ceea ce intereseaz in fierrit este colindatul mut noaptea i udatul in somn al celor ce dorm afar,
adic pe lun. Colindatul mut simbolizeaz ritual nceputul unei aciuni
Oft, iar perfectarea aciunii iu timpul nopii timpul sacru de gestaie a
ploii. Noaptea reflecta tenebrele ploii, agentul prin excelen al fertilizrii
curat este un fel de aspersiune ritual ca surs de
solului, Udatul cu
via, de creaie i recreaie. Asptrsiunea, ca i ablaiunea i imersiunea
regenereaz prin magie simpatetic. Apa terestr, prin virtuile dobiuse reverse pe pmint. Apa
dite in ritul aspersiunii. atrage apa celest
celest fecundeaz pinintul prin atracia el spre pmint de apa terestr.

simpatetic a obiectelor de

ap

ap

metal de origine chtonian, produs de fpturi supranaturale

de factur
infernal, care era folosit pentru a impune fora brutal, domnia
inflexibi-

cerului i zgazurile pmiutului.

Datina paparudelor. O deosebit importan a avut in magia
imitativ ritul de provocare a ploii prin datina numit jocul paparudelor,
care pin in secolul trecut a avut un caracter general romnesc i contingene evidente cu jocuri rituale similare la popoarele din sud estul Europei
si chiar din alte zone mitice europene.

416

417

lefice,
a

de talismane sau obiecte sacre, in

ceea ce se

numea sgrttur H

tmduirea

unor maladii, de tipul

Apa leag i dezleag porile

y.

In concepia protororanilor, probabil

a dacilor, fierul era

i un

Dup

I.-A. Candrea, termenul generic Ia romani, paparud, prezlut mal multe forme dialectale : paparug (Banat), papruie (Transilvania),
(.Moldova),
(Bihor), pipirun (macedoromni). La aceste forme dialectale au font adugato In piua altele

paplug

bbrug

pp-

babatu i babanid, mihul si budu roas -roas

(Transilvania), peperuie (Banat) i dodotoaic, dodolif (Banat, Ciisai!
i prin contaminare cu capra, numele de malanc (Bucovina) 1 ".
rug, papalugaia,

Termenul este atestat i la popoarele din sud-cstul Europei peperuna (albanezi), peperud i peperug (bulgari), pepelug i piporuie
:

(sirbi),

pxpxcruga

perpeira (greci).

dup

ceat

de fete, compus din 3 sau 5 persoane, ntre 12 i 14 ani, cu corpul gol,

acoperit numai cu salc, se mascau in grup sau numai una din fete.
Mascarea se icea po anumite pri ale corpului
partea ventrala i
sinii ; de la briu in jos purtau o fust de verdea (din crengue
de salcboz sau rchit), cu picioarele descule i prul despletit pe spate,
iar pe cap cu o cununi i masc de frunze i flori de cirap. Cind
paparuda era nchipuit de un tinr, atunci peste lenjeria lui sumar era
acoperit cu verdea pin in cretet, do o masc fitomorf, de tip conic.
Fata sau biatul mascai in paparud, ca i ceata de fete mascate in
paparud, in trecut erau numai copii de steni. Paparudele dansau cintmd, finind tactul cu
de palme. Colindau tot satul, din cas in cas,
cerind voie de la gospodari sau gospodine
joace paparuda pentru ploaie
i bucate. Cum fiecare se glndea s-i apere avutul, ngduia colinda. n
timp ce paparudele dansind invocau ploaia, gazdele aduceau glei de
i le stropeau leoarc.
invocarea ploii primeau de la gazd merinde,
rar bani. Unele colinde de invocare a ploii erau nsoite de citeva
strofe
in care paparudele solicitau anumite daruri de la gazd.
Aceste adaosuri
stnt relativ recente i reflect mentalitatea mercantil a unor
juctoare.
:

bti

ap

Dup

fptur mitic

Paparuda,

al

crei nume

fetele

U purtau

Sn perioada colindului pentru ploaie.

urmrim textul unei Invocri
Paparud, rud,/ ogoarele ud,/ ploile
curg/
de msur,/ cu
gleata, leata,/ peste toat gloata ;/ de joi pin joi/
dea
ploi,/
ploi de ale mari/ pentru mari plugari,/ unde-or da cu plugul/
taie ca

untul

;/

fr
s

nou

unde-or da cu sapa/s ineasc apa ;/

creasc spicul/nalt rit
de grin/ cit un fus de lin/ i s-avei parte/ numai de bu-

plopul,/ bobul

cate"

".

motenit chiar i bulgarii prin comprecum i de zona mitic din

(pe care l-au

lor etnogenezic trac i slav),

care aceste popoare fac parte integrant.

ponenta

n privina substratului indo-european, I.-A. Candrca, folosind unele

pasaje din James George Frazer, in care este vorba de controlul magic al
din Poona (India), foarte asemnVremii, se refer la datina Regele ploii
toare cu aceea a paparudei romaneti. Citez textul folosit de I.-A. Candrea
din traducerea recent a Ramurii de aur In limba romn La Poona, in
India cind este nevoie de ploaie, bieii imbrac pe unul din ei numai cu
frunze i ii numesc Hegele ploii. Merg apoi in toate casele satului stpinii
sau nevestele lor il stropesc pe Regele ploii cu ap, mprind tuturor de-ale
dezbrac pe Regele
curii de tot felul dup ce au fost vizitate toate casele, il
adunate" a
ploii de costumul su de frunze i se face o petrecere cu merinde
indieni datina e oficiat de biei, ia
O singur observaie se impune la oficianilor
ii are explicaia ei. Tinerii
romani de fete. Substituirea sexului
care nlocuiesc fetele acioneaz prin r-o dubl magie, una homeopatic
(imbrcarea cu frunze i stropirea cu ap), combinat cu una contagioas
(conservarea costumului de frunze al Regelui ploii tn sat dup desfurarea
fie udat in continuare citeva zile
ritualului, deoarece costumul trebuia
Ia rind pentru provocarea ploii).
Tot in legtur cu paparudele, James George Frazer descrie n continuare un obicei de asta dat similar cu cel romnesc. E vorba de aratul
ploii. n dou triburi de munteni din Georgia, cind o secet ine prea mult,
fetele de mritat se nham dou cite dou, purtind pe umeri un jug; un
preot ine hurile, i ele trec, astfel nhmate, riurile, helesteicle i mlatinile, rugindu-se, strigiud, plingind i rizind. ntr-un inut din Transilvania, cind pmntul se usuc din lips de ap, citeva fete tinere se dezbrac
pin la pielea goal i ndrumate dc o femeie mai iu virst, despuiat i ca,
fur o grap i o trag peste cinp pinii la un piriu, unde i dau drumul
pluteasc. Apoi se
pe grap i aprind in fiecare col cte o mic flacr,
care trebuie
ard timp de o or prsesc grapa, intorcindu-se acas,
ntr-o parte a Indiei se recurge la o vrjitorie similar femei goale trag
noaptea plugul pe cimp, in timp ce brbaii stau ascuni cu grij, cci
prezena lor ar rupe vraja" M
Asemnrile care exist ntre unele procedee rituale de-a invoca
ploaia la indieni i la romni ne fac
depim cercetrile de structur morfologic ale datinii i
abordm izvoarele ei.
Datina strveche a paparudei pare a cobori pin la originile ei indoeuropene, at it prin numele compus, cit i prin ritual. Prima parte a numelui, papa, ar putea
comun indo-european, din
derive dintr-o
care deriv termenul grec T^fcrewx; strmo,
mitic, care uneori e
Interpretat ca divinitate tutelar
ca i termenul latin pappus, moneag,
birin. care capt i el semnificaie mitic de penat (zeu pzitor al
merlndelor i prin extensiune al bucatelor cimpulu) sau Iar (zeu al vetrei
si a tot ce ine de bunurile gintei). n ceea ce privete partea a doua a termenului compus, rud, termenul e slav, deci tot de origine indo-european.
Ruda nseamn la bulgari rud, seminie, iar roSdenie, rudenie la rui
snge, legtur de snge. Ceea ce nseamn
termenul compus paparud
este o tautologie, o repetare n ali termeni a acelorai idei de rudenie.
Reduplicarea ideii dc rudenie ntrete sensul iniial al colindrii.
dezlnuie ploaia. S-ar
Acesta poate fi o invocare tabuistic a cerului ea
putea ca denumirea dc paparud
se adreseze Cerului Tat la care ne-am
:

Descrieri despre paparud ne-au furnizat muli etnografi, folcloriti, sociologi i istorici al culturii populare romane. Jocul paparudelor
se ine la date fixe din an sau in anii secetoi, cind este cazul. Datele
fixe snt a treia joi
Pati, de Singeorge, de Rusalii, la solstiiul de
vara. I-a aceast dat, o persoan tlnr - fat sau biat
sau o

Se invoca o

provenien indo-european

Fptura mitic numit Paparud

se invoca de ctre vestalele acesteia, care sint in fond copile. Unele versuri ntresc ideea colindului
prin
BgQlJ de stil de tipul parauomazei (paparud,
;/ cu gleata, leata").

rud

Ziua cind trebuie

nceap datina era de obicei aceea prestabilit calendaristic sau la orice alt dat necesar, impus do seceta
prelungit.
Colindul dansat era nsoit de aspersiune, care face parte din
recuzita
magiei imitative. Iar btutul palmelor vrea
semnifice tunetele nteite care nsoesc ropotul ploii rare va
vio.
n vasta lui lucrare, James George Frazer consacr circa dou pagini
datinii paparudei la romni si macedoromni, in comparaie cu
paparuda la
bulgari i greci *. Similitudinile frapante in de substratul ciitumiar de

aaz

rdcin

mo

419

ceva mai nainte, deoarece cerul apare i ajut pe oamenii caro

red in divinitatea Iui.
Dimitrie Cantemir descrie datina dind o explicaie global superstiiilor i obiceiurilor din vremea lui, conMderiudu-Ic pe oale drept nume
necunoscute, care amintesc cultul strvechi al Daciei" . Franz Iosef Sulzer
reia descrierea i argumentele lui Dimitrie Cantemir. O. Sulescu consider*
termenul papalug de oricine greco-latin. Descompune termenul rnmpu*
papalug in pap i lug, explicitul prima parte din termenul elin T.orr, (tenebre, obscuritate), iar partea a doua prin verbul 1 ugere (a plinge) M
referit

Deni. Teodorcscu susine ea pentru (!. Sulescu ,,pptuga prezint o divinitate idolic, proteguitoare a grdinilor i legumelor, precum
Cnloiunu a ugrclor"
(i. Dem. Teodorcscu, dup ce descrie paparudele,
considera c sint de origine traca zn I.a i irului lui, Th. Hur.ula ealchiaz,
spusele lui Dimitrie Cantemir i (i. Dem. Teodorcscu.
(i.

Caloianul este o alii datina referitoare

$.

la

invocarea

ploii,

rspin-

dit in sudul Romniei pe linia Dunrii, din Oltenia pin in Dobrogca.

Toart diferite denumiri icgimiale Caloian (.Muntenia i Oltenia). Culia:

nul (.Moldova de sud), Scaloianul (Dobrogca)

-T
.

Prin tradiie cutumiar Caloiauul se inea regulat a treia sptmiu,

dup Pati, marea, joia sau duminica, sau atunci cind seceta venea
mai devreme sau cind inea prea mult. n unele sate lin lunca Dunrii
se inea i in a patra sptmiu dup Pati, inlr-o mari, joi sau duminic.

Pentru desfurarea datinii se constituia o erat impar de fete,

pin la 33, sau o ceat mixt in care predominau felele. (Vata isi alegea
o
i o gazd.
conducea ceata si la gazd se desfurau
preliminariile i finalul activitii rituale. In curtea gazdei, sau in alt

rtif

Vtia

un omule din lut sau din rirpe car

simboliza un brbat si pe care l mbrca in hinue croite pe msura Iui.
Rareori il lsa gol. Apoi il ntindea pe o scinduric sau intr o albioai de
lemn, ce nchipuie un cosciug; il mpodobea cu busuioc, izm crea i
flori de cimp. li punea pe cap o coaj de ou nroit. Toate aceste operaii
simbolizau pregtirea pentru funeraliile Caloianului mort.
ce -e
termina toaleta funerar, se ali-tiila cortegiul inmormintrii. Una din
fete inea loc de pop, alta de dascl, alta de stegar cu prapurelc. dou
purtau scinduric cu Caloiauul i celelalte alctuiau trena funebr cu
luminrile aprinse, jeluind i bocind. Cortegiul funerar jelea Caloiauul
purtat prin sat dup regulile gefrismelor eline pin iu afara satului, unde
intr-un loc tainic erfl ingropat pe ascuns, astfel ca
nu poat fi descoperit
de rufctori, care urmreau
profaneze mormintul. De altfel fetele
pzeau locul ngroprii si chiar simulau
irigroap Caloianul in alt loc
dcclt cel ascuns.
loc din sat, se nchipuia o figurin,

Dup

Odat terminat

ngroparea, ceata de fete se ntorcea in sat. Citeva

feti* cutreierau satul pe la rude i cunotine in scopul de a stringe alimente,
cu care pregteau pentru a doua zi seara mim 2 praznic funerar, numit i
pomana mir. A doua zi dimineaa fetele erau in mari- forfot, se apucau de
gtit minci urile nec esare pentru praznicul de poman, intre care preparatul principal era plcinta mare. La prinz erau invitai tinerii din Bat, care
prznuiau pin noaptea tirziu din pomana mic a Caloianului.

dimineaa, cum se crpa de ziu. ceata de fete se reconpornea din nou iu convoi funerar spre mormintul Caloianului.
dezgropau i boceau Caloirne, lene, / du-te-n cer 51 cerej
deschizA

stituia

treia zi

si

-120

porile,}

sloboad

ploile,;

curg

ea gtrlelei zilele

i nopile/ ca s&

den diurnul roadelor,/ ioadelor noroadelor,/ ca>

!t " sau luni, Iani,' Caloiani,/
sil fie-mbelugat/ ara toat, lumea toat
ia cerului torele/ i deschide jwrile,/ i pornete ploile ;/ cur ca uvoaiele,/
rsar grinele,/
umple- se piraicle/ printre toate vile /umple- se fiminile/
creaacft fineele,/ sa sc-ndape vitele,/ fie multe
florile,/ verdeele,/
pitele" *. G. Dem. Teodorcscu mai piezint nite versuri de jelit subtil
i-am
ironice: lene, Scaloiene,/ tinerel te-ani ngropat./ de poman
dea Domnul ca un sfint ap mult, s ne
dat/ ap mult si vin mult,/
se fac poame multe" 30
ude,/
O variant a Caloianului culeas de Xicnlae Dcnsiisianu pare a
alchia balada Maicii btrne care ii caut fiul ..Caloieiie, Kne,/ te plinge
m-ta,/ prin pdurea rar,/ eu inima-amar./ (...) Te caut m-ta,/ prin
pdurea deas,/ cu marama ntnars,/ cu fata aleas, lialul minii,
biat,/ neudat de rou,/ neplouat de ploaie,/ Kne-al mamii, Kne !" .
Convoiul cu Caloianul dezgropat se ndrepta spre o ap curgtoare,
se aprindeau luminrele, se lipeau de scinduric i astfel ddeau diurnul
figurinii pe ap. Sau ai unea Caloianul intr-o ap stttoare (balt, mocirl sau ntr-un pu prsit).
Dup aceast aa -zi s punere pe ap" a Caloianului, ceata de fete
revenea la gazd, alctuia un nou praznic, pomana mare a Caloianului,

creasc- grinele/ (...)/

care participa i tineret din sat. Cintau lutarii si se ospta i se juca

hora.
n unele sate din Dolj se nchipuiau dou figurine din lut, una masculin i iilta feminin ; cea ma-culili, numit Tatl soarelui, iar cea feminin, Muma ploii. Dei folosite concomitent, aceste dou figurine nu
erau tratate ritual la fel. Tatl xoarelui era ingropat dup ritualul funerar
obinuit, iar Muma ploii, Caloifa sau Calote 11 ia
era atirnat ntr-un
copac sau nfipt intr-un stilp improvizat dintr-un par de gard sau un stilp
de
a fintinii. Muma ploii se stropea cu una sau dou glei de
ap. ncolo toate celelalte secvene ale ritului Caloianului numit Tatl
soarelui nu se deosebeau n desfurarea lor de cele ale
urnei ploii.
In acest caz bocetul papaiudei era nlocuit cu cel al Mumii ploii
Tatl soarelui a murii./ Muma ploii a-nviat,' d-mi, babo, chciele,/sA
descui portiele.'
porneasc ploile,
curg piraicle,/ sa se scalde raele.
4 R-uite cucoiinele,/
umple ptulele" ". Sau l>ocetul
fac bucatele,/
referitor la Tatl soarelui :
a-nviat Tata soarelui,/ soarelui viteazului./
i-a murit Muma ploii""*.
I.a ospul de ncheiere a datinii, fetele strigau in cor de trei ori : a
murit Tatl soarelui i a inviat Muma ploii".
Acesta fiind scenariul datinii, cu variante locale uneori cn <i nl
nuauate, se pune intrebarea ce semnificaie mitologic in legtur cu
cerul ii paten atribui Caloianului l
Ia

cumpn

'

BtpUnsoJ
i pe de

datina,

ni-|

alta.

de-O parte etimologia termenului, care

esena mitic

denot

a datinii.

etimologia termenului Caloian. s-au emis mat multe

menionm pe acelea care par mai semnificative
n) ipoteza lui (. Sulescu, dup care Caloian este un supranume
sau epitet atribuit lui Ioni, fondatorul Imperiului bulgaro-romn,
KaXouiMtwTj, care nseamn bunul //011/d" **
b) ipoteza lui Th. Kurada. dup care ..Caloian este un idol", despre
originea cruia si-a dat seama ..in cltoriile Iui etnografice in Dobrogca"
Ifeferitor la

ipoteze, dintre care

101

numiii
ppu eKostroma
sau

Iarilo,

lut

sau un chip de

om ffteut

dintr-un par, pe earo-1

Kostrubonko
Scaloianul [sau Calod) ipoteza lai O. Birlea care susine ea numele
substituirii lui Adonis prin Ion
ianiill pare de proveniena greaca, iu urina

numesc

bnlgar, sfirslnd prin

loteztorul, srbtorit la Sinziene, prin intermediul
Pdun% psca
se ccneraliza si nlocuind denumirile probabile
bocetului aferent' .
trat pe alocuri numai in versurile invocatoare ale
Cum reiese din datina Caloianului, s-au introdus in scenariul lui ritual
de steag (prapure),
elemente de cult ortodox : popa, dasclul, purttorul
dezgroparea i lancare nu parafrazeaz la modul Batiric inmormintarea.
Paralel cu ritul
ci numai o sebieaz in esena ei ideali v.

Muma

ssrasrsss??

A ".-Ca, ldrea

r ilninn
r,
ton

a ",ia

in'"'

m""

peD,ru etimologia slav a termenului

S***^

pe ap curgtoare s-au continuat pma in secolul al

XlX-lea unele obiceiuri mai vechi de provocare a ploii care in de asemenea
t'i.loianului

ap, ins din perspectiva mitologiei cretine populare. Ne referim la

femei dezbrcate, despletite si
furtul noaptea al unei cruci din cimitir de
stttoare sau curgtoare (unde este
nepieptnate si zvirlirea ei pe o
toace de lemn de la
priponit cu o sfoar) sau la furtul, tot noaptea, a unei
ambele cazuri obiectele
biserica satului si aruncarea ei intr-o fntin. In
strvechi de
imolate trebuiesc lsate 40 de zUe n ap. De la aceste practici
magie imitativ a provocrii ploii, preoii nu recurs pin n secolul al
XlX-lea la rituri magico-religioase de slobozire a ploii, fcind procesiuni
prapuri, in cinip sau po ogoare pentru
cu moatele unui sfint, cu icoane
de

Hloiamilui e o amintire la romani

a

ap,

sarea pe

;,i

lsirii

\*-" u tinsul litul

^lor,

'

5fa ' o, n " sim

'"

practicat odinioar la romani pe

malurile

Urbi-

iKiU'Wutt

ap

KK
m

bnii

,0Ca S" U

'lrihnl.

n hi ta

N mT"
,.,,

*", a cror intemcXll sp

llllmflnl| (ix

ih fi, cart din cele atr tri "

'p,tra!!
-" " r "' Cil "
P "
l,Vne Vi
><* i sapie: DionHu lin Halicarnas
chiar
11 lr''"1 Zi dnpft ,dde
lui M,,r,i 1G
*
niartie)
?'
cole"i

*"

"

ni l. r

<

conjurarea cerului.
Se pune ntrebarea ce valoare prezint Caloianul pentru mitologia
roman l">te o figurin care amintete de o seini di vi ni ta te meteorologiei
sau numai care exprim simbolul morii si nvierii dintr-un cult strvechi
a murit
a Caloianului se spunea
zvirlirea pe
nl vegetaiei !
Tat! soarelui i a inviat Muma ploii", cind in ritualul obinuit so spunea
a murit Muma ploii" i a inviat Muma ploii".
intre Caloian si soare exist o filiafiune mtty
Noi presupunem
nu atit dc ordinul parentalittii, cit mai ales al unor atribute meteorologice
i vegetaionale. Din acest punct de vedere figurina Caloianului ar reproduce
imaginea aulmpoinorf a unui spirit, a unei semulivinitfi sau (lrinUfr
In genul celor descrise de James (ieorge Frazei- n Ramura de aur, care se
las sacrificat 41 sau cere sacrificii umane pentru recolte".
:

ap

Dup

Ace'tc

"'

'

M
;
ct
^

I'

nn.

I,

Mar, ' relmiau aruncate

1111

'

MIU

'

mu..

cK

'

in

Tibru.

vreniuri
1" vestale

mai ^purtate, orau

duse pe i'on* Sublicius

<l,n

de

nu^n,

alia

\~m'L

fe*

"

"a

'

'

* ,m,ur

adun,,,

n,f

mm

Ottttt

'

"''"

R:lu intr '

Pn
f

r " " rllii

"

Kotoi "

iuw

in cYs

egh,ul

2*5

n "P a

toal noa Ptea- A doua

?il

T"
nCCC1

P*

b0CimlU
'

,lin

Arbnne. eu coji

^lH!o

una e mama,

un cociug, aprind luminri

IpUmi 'dit J P*P U *. '

^
7 toat
petrec
ziua .
P('

f'

MMj

Ruii de asemeni

prcg-

fetele se

adun

eu carne,

'> *

fCleIe 16 U,t0rc

422

zi in zori

poman

se

fi

fin, eeap

Nrro.pe in nisip
unde le "5'capta un

la sin

Petru ngroap o

se
Spiritul, semidivinitatca sau divinitatea vegetaiei este rugai
lc deschid,
urce in cer pin la zgazurile apelor cereti, ale cror pori
pentru a le da drumul pe pmint sub forma de ploaie. Invocarea ploii se
face cu ajutorul figurinei reprezentind fptura divin la care se refer.
n ceea ce privete cele dou figurine ale Caloianului, Tatl soarelui
i Muma ploii sut substitute antropomorfe ale fpturilor divine cereti
care exercit prin efectul hierogamiei lor aciuni l>encfice asupra ploii i a
vegetaiei.
ploilor prezint
c. / Htrrvcnfia solomonarilor in declanarea sau oprirea
un aspect mitologic mai complicat. Etimologiceste numele de solomonar
deriv din numele neleptului Solomon, mare vraci i taumaturg,
nseamn motenitor al nelepciunii" magice a acestui legendar nvat
caracal antichitii orientale. Dei numele lui ca fptur miraculoas, cu
mal
ter de semidivinitate meteorologic, este biblic, a nlocuit un nume
vechi, existent naintea erei noastre in mitologia dac.
Din ciclul solomonian" sau ciclul lui Prcmintc Solomon, dup I.-A.
Candrea fac parte motive mitice pe care le gsim in toate produciunile ute-

493

ratrii noastre populare, in: basme, balade, naraiuni,

credine Prin
premintc (prcmudrii ta slavi) se nelege n amindru
,,
si
preaintcient la

proverh.st. naturalist, vrjilor, medic".

Flavius Ioscphin
atinA ca un vrjitor i vraci, rare cunotea
numele lc-moiiior,
i
izgonea din trupurile oamenilor i fcea minuni
cu ei. Din literaturi
Pn,,ni,
l0, " 0n
|Ml,rUI,<U
1,1 literatura
" ,3,i
aiab. SB
literatura araba Soiomon posed multe obiecte
magice, cu care
practica , ;l ,a alb >i magia neagr *
coror m ff ircu care cltorea iu
,pr cj> rv mergea pe mare ca pe uscat,
o cciul magic
care ,1 fcea nevzut chiar cinicului, un bici magic
cu care ein.l trosnea
nnpnVtia pe dumani, lui, o oglind fermecat in care vedea
(ol ce se petrece
Hi lume i un tnel cu anagrama lui
in chip de pecete, cu are ce atingea se
faeia nev/.ut, obiectele sau fpturile
dinaintea lui"
Dmtrc legendele ce fac parte din ciclul Preminte Solomon
ne referim
numai la acelea care au legtur direct cu Holomonarii la romani.
Termenul
solomonar se mlilnete i in Bulgaria. Solomonar
c tradus de Wcigund
prin Aauberproph.i. cav,- descrie i citeva
legende despre legtura dintre
balauri si solomonari, din care reiese demonismul
acestora.
Seiiiulivimtiie meteorologice sint recrutate dintre
oamenii care
ii'Hilist

descrie ui

^^

i%^

U Dup

'

numr

un
impar de am au fost iniiai iu tainele vzduhului,
ale munilor
nali, ale peterilor adinei si ale iezerelor ascunse.
Sint protectori ai drumunlor de munte, sipmi peale
de jos a negurilor, piclelor si promomacci. eintori ai secretelor Vmilor vzduhului i stpni
ai balaurilor

mpria

purttori de vremuin.

Numrul solomonarilor este relativ mic, pentru

pammt cere o iniiere ndelungat i dificil.
lai nfiare solomonarii aduc a uruisi slbatici.
Au

pe

misiunea lor

chica rocovan,
,,/bnh.a si aspra ca de porc", ochii bulbucai si
Mt.gem.i. trupul ,On,,
a uiz de pene la subioara i noada terminal
prinlr-o codi"*. mbrcii
ii ea lor este
trenuroas si murdar. Poart undre albe", peste care
m.rna.iraiste iu care
unelte magice, o toporisc

de fier deseintat,

un
mwU su
un fel de praril de
div
s^ \ W< '^ UlU |H nelepciune,
"" te ******* WOioirt*, nici
\
pe cldura
n T
2 V\de git o Unic mic
lui
uptor,
atini
de lemn, simbol al dedandin toac, toate spiritele elementare ale furtunii.
;<
fintoaselc i Jtopotinrle,
ncep s foiase n vzduh.
iU

'

<* rI

<'

'

'

'

<

>'>;)

Sub aceast nfiare respingtoare solomonarii

descind din muni
vremuri de cumpn, strbat satele, ceresc
i ncearc inima oamenilor.

Hm't.a
'

pioaia

<

at
si

eventual o primesc, o zvirl pe ape. necurailor.

Ki nu mulumesc
cmd sint alungai, se rzbun pe sate, vremuind
grindina deasupra arinilor mbelugate.
c

celor darnic. Iar

*

,1 ,,A, ri
,0> "^ieiie, in vzduh, clresc
pe balaurii care min
;
V legende
(m unele
nourii sint chiar balauri), pentru a declana ploi
nprasnice. I n aceast ipostaz de clrei
ai balaurilor sini invizibili.
Mimai mani craci i contra-solomonnrii ii pol zri si
nimici.
Dei de natur demonic, aceste semidirinilfi meteorologice
provin,
1 ''

,mu,
.

am

>pus. dintre oameni.

1

htn;,

|,red

lt

Devin solomonari copiii nscui cu cit pe

lm din na * !
snl furai de mici de solomonarii
d solom< '^'. <>**<' e afl in crugul pmntului",

!1

n r \\V ! ?i '?
V
""- A,;' V M pml *

de
vilJ,
sta de 30
am de arhedemoiiul
.

Aa

vgun

In intervalul acestor u ani de solomoiiil intre oameni, solomonarii

deineau puteri semidivine, pe care prin statornicie le ntreau si definitivau. ( inii erau nesocotii de oamenii de rind, pedepseau satul inircg.

Atunci ii deschideau suselele" [hambarele pentru bucate] i porneau

ia descintatul unui balaur. Vreau culmile munilor, ajungind la unul din
iezerele tinuite sau la un lac diutr-o gur de vulcan, la marginea cruia
citeau din pravil piu asudau i nghea apa. Apoi peau spre crucile
gheii, cu toporica de fier o sprgeau, ajutai de moroi chemai de ei anume.
Gheaa mrunt* a*vhieao cu friul dc mesteacn in capul balanrulnj oare
ieea prin copc i inclecau pe balaur dindu-i pinteni. Kalauml se smucea
din copc. Solomonarul, cu opincile lui dc oel, continu s mnineasc
gheaa i cu ajutorul moroilor o ncarc in spinarea balaurului. D pinteni
i ine bine friul de mesteacn, ridic toiagul spre cer, se umple vzduhul
de nori negri. Trage di- cpstru balaurul ce scotea fulgere pe nri. Momii
sreau pe balaur alturi de solomonar. Solomonarul smucea frivil i ca
un bolid balaurul intra iu nori, mintndu-l ncotro dorea stpinul lui. Cind
fie pedepsit, la pomina .solomonarului
ajungea a>upra >atului socotit
moroii zvirleau grindina. Dac stenii, vzind furtuna cu nori negri, prindeau de veste dc cumpna cre ateapt si trgeau clopotele bisericilor,
solomonarul cotea balaurul spre pdure i munte, unde descrca nciudat
grindina. Daca stenii nu prindeau de veste, bucalele lor intrau in Miselclc
[hambarele] solomonarilor. Dup ce abteau grindina peste sat. moroii
dispreau, iar solomonarii dticeau balaurul intr-o
cald ndeprtat,
uinleilomorati.il jupuiauiii vindeau pielea m oa*clc. hune cu talismane

s
i

ar

refrigerente

4*.

hi

amnunte coala de solomonie **. Din relatrile lui reiese

iniierea
copiilor predestinai a deveni solomonari era foarte grea. Copiii sint supui
la cele mai aspre chinuri i acte de curaj nchipuite de vreo minte omedevin solomonari e limitat, eind la 7.
neasc. Numrul celor ce trebuie
trierea lor este extrem de riguroas. coala de solomonie
etnd la .
sau peter inaccesibil oamenilor dc rinei.
este instalat ratr-o
Aici copiii alei erau iuiiai slind pe o piatr de moar, legat de un fir de
dc tavanul peterii. Piatra se invirtea vertiginos la lumina unui opai.

lux de

'

421

*'lnioniei Piu la
Cniil. Traian (iherman descrie cu
m:, u *

il

mpotriva operei nefaste a solomonarilor oamenii de rnd se aprau

priu descintece. rugciuni i rituri magice, intermediate de vrjitori i
contra- solomonari.

DcMintecele erau practicate de fotii solomonari, devenii contrattolomoaari sau meteri pietrari". Iat cum descria Traian (iherman un
asemenea desciutec Un astfel de contra-solomonar, eind vedea
se

apropie furtuna >i zrea balauml, se descula, punea jos nclmintea cu

talpa- n sus i st in picioare pe ele apoi i ntoarce plria i aa i-o
;
pune pe cap lua patru furcue, le implinta iu patru pri ale lumii, fcind
semn in aer si zicind Trage-te iiudte pri. Simioane
saufceacruce
eu un fier asupra norilor i rostea: Cu toaca te opresc/ Dac eti nor
necurat,
te duci peste muni,/ Daca eti curat/
vii pest< sat w
Kuguciumle mpotriva solomonarilor se adresau Maicii Domnului
si lui Dumnezeu. Iar ceremoniile magice se desfurau in curile bisericilor,
unde prin ameninarea norilor i tragerea clopotelor se ncerca ndeprtarea solomonarilor.
;

Din

Traian Herseiii si completrile lui I. A. ('andrea

interpretare mitologic a solomonarilor, clnd ca
daimoni, eind ca demoni. Precizarea pe care am fcnt-o intre daimon i
descrierile lui

constatm o confuzie de

demon nu ine de o subtilitate de interpretare teoretica a unor fpturi

mitice, ci de raportul acestor fpturi mitice cu oamenii, de prietenia
sau

dumnia pe care 0 manifesta spontan,

divine,

bune sau

organic, venind din adincul firii lor

mod expres la aceasta distincie,
inevitabil la rezultatele implicate de distincie.

Fr s recurg
ajunge
rele.

in

Traian Herseni
Solomonarii sut motenitorii ktistai-lor sau skistai-lor, clugri abstineni,
care aveau puteri supranaturale i cltoreau prin nori. Solomonarii, sub
forma lor inalterat de cretinism, nu erau considerai
fraternizeaz
cu diavolul, nici
recurgeau la mijloace impuse, nici ca fiind dumani ai
spiei umane. Ei nu urmreau i nu pedepseau pe ri".
Alterarea cretin a mitului solomonarului se exercit pe dou ci
1) pstrarea legendei solomonarilor i alterarea personajului mitic, din
daimon trausforniindu-1 ntr-un demon, instrument al rzbunrii divine a
diavolului in lume, i 2) transfigurarea legendei solomonarilor iu legenda
lui Sintilie ca purttor al norilor i ploilor, aflat iu subordinca bunului

Dumnezeu.
n studiul de mitologie

romn menionat,

Traian Herseni emite o

ipotez pe care, pe bun dreptate, o consider abordind o treapt superioar de probabilitate
de cele emise anterior. Traian Herseni, Intr-un
sludiu consacrat dragonului trac, descrie pe capnobaui drept clugrii
daci cltori prin ion,care provocau sau mpiedecau ploile fertilizatoare
la daci i supravieuiesc transsimbolizai in mitul solomonarilor la
romni 47 Ipoteza se refer la rhiunea evoluionist care se degaj din
reconst ituirea celor trei faze principale ale activitii personajelor mitologice care premerg solomonarilor: 1) o faz arhaic, in care balaurul
[dragonul J era un demon al apelor, al apelor terestre, al lacurilor de munte

fa

fr fund), ca i al apelor atmoitjcrice, mai ales al norilor capade a pluti i de a se deplasa in aer fr aripi, ca aburii,
bruma i ceaa
(considerate
bili

de a

se ridica,

; 2) o faz mai naintat, n care balaurul slbatic a fost subjugat de magician, pentru a i pune friul, a-1 clri i pentru a stpini prin
intermediul lui norii i mai ales furtunile. Acesta era cazul atestat de Strabon, al ktistai-lor sau skistai-\or geto-daci, considerai pentru aceasta
drept cltori in nori ; 3) o faz mai recent, Sn care balaurul [dragonul]
a fost botezat n sensul
el a fost atribuit sf. Ilie, singur sau ca intermediar al bunului Dumnezeu. La un moment dat, probabil in faza a doua,
magicienii sau, in terminologia folcloric romn, solomonarii au abuzat

lor i au folosit balaurii mpotriva oamenilor, de aici apariia

unei noi categorii de magie alb, aceea a anti -solo mo narilor, care au stpiuit
nu numai balaurii, ci do asemenea i pe solomonari, pentru a-i constriuge
la aciuni exclusiv favorabile oamenilor. Solomonarii
i an ti- solomonarii
au persistat, ea si balaurii, ndelung timp Sn spaiul carpato-danubian,
cu

de puterea

toat apariia i invmntele, profund

diferite, ale bisericii

cretine"

5. Potopul. I.njenda IomU i hililie. Contradicii (le fond. - Poporul

in legendele lui de meteorologie mitic a conservat alterat ideea

roman

i imaginea

acel puin dou potopuri, inainte de aa-zisul potop al lui Noe.

Primul potop se datoreste mitologiei arhaice
a Frtailor, in care esto
\orba de lupta lor impotriva primei spie umane a cpcunilor, rzvrtii
mpotriva ordinii divine instaurate la antropogonie pe pmint, pentru
se mmeau intre ei i devastau
din rutate pdurile, cimpiile i animalele,
r-entrn a le stirpi spia, Frtaii
au dezlnuit ploi i ridicat la suprafa
apele subpmtntene. Aceasta a fost un
fel de potop, in timpul i spaiul
mitic al creaiei, la nivelul necesar distrugerii unei spie antropomorfice

uman

a
nereuite. Al doilea potop se datorete luptei Frtailor cu spia
uriailor, care ca i cpcunii erau slbatici i distrugeau opera divin din
prostie. De.i blnzi din fire, cind se certau sau se revoltau impotriva Frtailor uriaii deveneau fioroi. Atunci prindeau cerul de tori, il zguduiau
amarnic i dezlnuiau panic intre diviniti in ceruri i pe pmint intre
vieuitoare. De zgilit se scuturau norii de ploaie, revrsind apele cereti
spiei umane a uriailor mpotriva.
, pmint. tn cea mai indrjit pornire a
Frtailor s-au rupt torele cerului i s-au spart zgazurile apelor cereti
apele au curs necontenit citeva zile, pn au acoperit pmntul cu mult
parte din uriaii care nu s-au necat retrginpeste capetele uriailor.
du-se in peterile inalto i sub steiurile de pe culmi au fost fulgerai
trsnii de Frtai. Atunci peste ei s-au prvlit stinci, ingropindu-i de vii
i cetluindu-i in Carpai, unde zac i astzi. Cind se zbat, provoac cutremure i alunecri de pmint. Acest al doilea potop, de fapt cel mai groaznic, a fost menionat iu legendele mitice romneti despre uriai.
In metcreologia mitic romneasc ideea i imaginea acestor
potopuri preexist potopului lui >'oe", care a fost inclus in folclorul
mitic romnesc in perioada de expansiune a cretinismului primar is-a
substituit in legende locale abia n evul mediu timpuriu.
Cele dou versiuni ale potopului In legendele mitice despre spiele
presupunem un substrat mai
umane ale cpcunilor i uriailor ne fac
vechi european sau indo-european al mitului <are anticipeaz legenda
iudeo-cretin a potopului lui Noe. Nu este deci vorba de o simpl adaptare i localizare romneasc a legendei potopului lui Xoe, ci de o contaminare tlrzie a celor dou legende strvechi carpatice, urmate de o fuziune
a lor i o remodelare iudeo-cretin a mitului local. La aceast Ipotez ne
duce constatarea
pe glob, deci in toate continentele i la toate popoarele
lumii (indiferent de structura morfogeografic a teritoriului lor i de ras),
ideea i imaginea potopului este gen erai- uni
i
nu se poate susine
ideea unui potop general pe pmint, ci numai potopuri locale. i, ceva
mai mult,
ideea i imaginea local a potopului au fost hiperbolizate de
fantezia creatoare a furitorilor de mituri i legende mitice locale.
In mitologia veche indian, nainte de apariia uscatului, Sn apele
primordiale ale Haosului slluia un arpe enorm, un balaur uria, care
a preexistat creaiei i nchipuit esena i simbolul nsui al Haosului.
Pmintul creat de zeii demiurgi care au introdus ordine In Haos a fost
de fapt a doua substan cosmic. Crearea pmintului l face gelos pe
balaurul uria, care SI furi i ncearc s-1 ascund Sn fundul apelor primordiale. Scufundarea parial a pmintului de ctre balaurul uria in
apele primordiale semnific potopul. Zeul Vinu surprinde pe balaur, se

dou

an

11 ucide, scoind pmintul la suprafaa apelor. In alt legenreferitoare la potop, Indra este zeul care omoar cu fulgerul
im-cc pmintul.
p balaurul uria, impiedicind apele primordiale
Ideea luptei dintre zeu si un balaur uria ce a rpit pmintul pentru
a-1 neca in apele primordiale o regsim i in mitologia nsiro-babilonian.
v. luptei dintre zeul soarelui Marduk i zeul Haosului Tiamat, referitoare la
se fi difuzat
potop. E deci posibil ca in primele migraii indo- europene
legendele hinduse i chiar asiriene in Europa ; legende referitoare Ia lupta
dintre
diviniti demiurgice : zeul soarelui i zeul ntunericului ; zeul
pmintului si zeul apelor; zeul Cosmosului i zeul Haosului.
se face
norii negri care ameninau cu ploile erau asimilai do
taie
impotriva lor se trgea cu sgei ca
daci cu balaurii uriai i
puterea distructiv a ploilor inainte de a fi declanate peste sate i peste

lupt cu

el

indian

dou

Aa

A9.7

^TZ'J\f

era asociat* cu balaurii

"

'? mWliU ldwo

<

,,ori,or

<lo

'

unai purttori de aa-zisc potopuri";

ploaie

balauri
nclecai i purtai pentru vremuiri de solomonari, fpturi
denumi*-.' n
imaginaia creatoare a poj>orului roman balaurii uriai au putut
fi substituii dc uriai, care primind torele cerului si
zgilindu-le au revrsat
pe pmint apele cereti in ploi toreniale si distructive, potopuri"
cenu, pietre i broate. Unul diniro aceste potopuri, cel mai mare cu
nrin
dezastrul produs, a stirpit de altfel i spia uriailor.

Mitul iudeo cretin al potopului il intilnim in folclorul mitic

ortodox
pedeaps divin in care spia
i speciile animale (nu si de
plante) smt salvate intr-o arc de lemn care a plutii peste
ape 40 de zile
pin la apariia unui semn de ieire la suprafaa uscatului"
esena
In
lui mitul potopului lui Xoe contravine
mitologiei romne
care a preconizat a treia aiitropogonie, a omului actual, si a patra
aiitropogonie a oamenilor viitorului, uncii, care vor ncheia ciclul
experimentnlordivmealefl-fr^miVi repetau, pin Ia perfectarea unei spie umane
convenabil planului rfm,., lsind astfel deschis tema altor
potopuri.

uman

tot ca o

le pronun, indiferent iu ce condiii, li se ia glasul i uumni

se pot dezlega limbile.
Tflbuismttl nominal merge atit de departe cu preeauiunilc, incit
chiar, cind apelativele devin tiute de toi, trebuie prsite i nlocuite
se face
Ielele
prin altele", pent ni a nu atrage astfel pedeapsa Ielelor.
au nenumrate apelative in istoria lor mitic Vintoasc-lcoiiuanele, Mestrele, Muatele, Frumoasele, Dinsele, Hlea, Milostivele, Sfintele etc.

adevrat i
cu greu

li

Polinomia lor relev o polisemie si polivalen mitic excepional.

Polinomia nu se refer la nsuirile uneia i aceleiai zine a vzdu-

hului in diferite ipostaze mitice, ci la mai multe zine similare, care ndeplinesc funciuni mitice asemntoare.
Ielelor in ansamblul lor i in grupele lor funcionale Ii se atribuie mai
toane,
multe inclesuri mitice. n general, de zne cind rele, cind bune,
interes* imediate i alte motive necunoscute oamenilor. Do aceea polisemia lor trebuie neleas cu rezerve. Pentru a obine o favoare din partea
recurg la eufemismele care le flateaz orgoliul,
lor. invocarea trebuie
care le dezmiard auzul, ca Zne bune, Zine milostire, Zine frumoase, Ztne
se recurg la blasfemii,
stpinc etc. Sau pentru a le constringe trebuie

dup

Poliiiomini polisemia Ielelor.- Ielele sint zinc ale vzduhului

silvie si campestru care personific strile atmosferice ale
aerului in contimicare i schimbare.

n legtur cu originea Ielelor, legendele romane dau mai multe

explicai., ceea ce nseamn
se poate vorbi de o poligonez neconcordant
a ielelor. Despre originea lor s au enunat 4 ipoteze 1) Ielele ..sint
suflete
dc femei care au fost vrjite"; in timpul vieii sufletele lor nu-si
gsesc
linite iu nici o stare, nicieri, nici in vzduh, nici pe pmint""
Iar Pruitul nu mai vrea
tie de ele; 2) Ielele sint fiicele lui Kusalini-mprat
cuie triesc ui pduri i poeiinpii i ursc pe cretini,
pentru
acetia, ca
supui a. tatlui lor, au trecut la cretinism" 3) Ielele au fost trei
fete
ale lui Alexandru Maehedon (C'atrina, Zalina i Marina)-,
are gsind
sticl cu
vie au but-o si au nceput
zboare nuce in aer, cutind
calul nzdrvan al tatlui lor, care buse i el nainte
din apa vie ; 4) Ielele
sint nite fete frumoase transformate in babe urite""
sau nite babe urile
transformate iu fete frumoase, iu urma unor greeli
de Frtat sau
Ncfrtat care le-au blestemat s-i schimbe nfiarea
drept pedeaps,
p.n or ch.bzui e.
le uite. De aici i firea lor extrem de capricioas"
Indiferent de onginea i natura lor celest sau
terestr, ele se adun
nt.leam.a noaptea, pe lun. in poieni, in
luminiuri dc pdure, sub streaarborilor sau incimpiile nflorite ori iu
smreuri. Poposesc la rspintn i iu locurile infestate. Cele ce se nfieaz
ca femei sint mbrcate
sumar. seductor sj adesea cu apucturi rele. Smintesc
flcii prin nluci6.

nu

ap

fa

in

rile lor

senzuale, prin farmecele nurilor tineri, ii atrag in locuri

dosnice
la aventuri. Odat sedui de amgire, acetia
uit de

ndeamn

si-i

fetele"

femeile din sat, alearg nuci

umbra zinelor ziua nmiaza mare prin
poiene. i noaptea in bezne pe la rspintii,
unde de freamtul pasiunii"
ne mbolnvesc
leac. Oamenii spun atunci
s-au imbolneit de Iele.
11 Urmwc'- J^nteee i vrji, rare
bineneles

dup

fr

miT

pute',,"

Wndec'i

Ielele babe urite folosesc aceleai mijloace

de seducie ca i Ielele
jue inimoase. Litind starea in care sint transformate,
din fete frumoase in
oabe.cind smt rnuzatede flci se rzbun poeindu-i
sauchiaromorindu-i
Dup* datin, numele de Iele este un apelativ ritual, un eufemism
de complezen, nn tabu, deoarece celor care Ie descoper
semnificaia

428

Aa

ameninri.

insulte,

Polivalena lor se refer

alungare.
7. Deselntcee de invocare
la trecerea cu
de la o calila substituirea de caliti intre ele, dar
ti- la alta, sau de la o calitate la un defect. Din aceasta polivalen

uurin

decurg confuziile care se fac ntre diferitele categorii dc Iele, atunci cnd
sint iniratc numele lor in farmece, vrji sau descintece cu cit mai multe
apelative ale aceleiai zine, sau apelativele cit mai multor zine, enunate
intr-o insirare do metafore. Aceasta pentru a preintimpina vreo greal
de interpretare, enuiuerind din seria nsuirilor lor contradictorii tocmai
acelea care se potrivesc mai bine. Un exemplu de invocare a Ielelor:
voi /anelor bune,/ Miestre, Frumoaso,/ Puternice, Miloase,/ Vitezelor,/
Iubitelor./
rog fierbinte/ cu dulci cuvinte s-1 ajutai pe (...)/ s fie
nu fie de prisos,/ s-1 lsai
sntos,/ de voi drgstos/ i tot ce face/
curat,/ ca voi luminat/ i binecuvintat"**. i un exemplu do exorcizare a
BtrfneIelelor: ..Nemilostivelor,/ Relelor,/ Apucatelor,,' Znatecelor,
lor,/ Uritelor,/ Rchiratelor,/ ifnoaselor,/ Scirtioaselor,/ ce v a fcut/ de
nu t-a plcut ?/ Do ce l-ai pocit i nenorocit/ pe omul iubit De ce i-ai
luat/ glasul do brbat / i glas de femeie i-ai dat?/ De ce i-ai luat brbia?/ De ce i-ai luat mindria/ De ce l-ai nenorocit/ n cmp nverzit?/
i

'

Dai

i-ai luat., glasul./

napoi/ tot

brbia/ i

mindria,/ c

pdure,/
cimp
v bat/ cu vergeauacede alun nnodurat,
cu securea pin ai
i

in

s v toc

mai

in

cate,/ de

i-am

pieri/ si zinc n-ai

spine,/ de zine spurvoi, Uritelor ( . .) Relelor,/

cu melioiul./ cu toporul,
Firea-i voi
fii/ de fete btrine,/ urite

fi/.

am

nflorit/

babe-nrcate,/ de destrblate./ Auzii

Apucatelor,/ Znatecelor"*.

Ceata Ielelor frumoase este impar, de 7 sau 9, ceata Ielelor urite de

clopo3. Cele frumoase poart in miini flori parfumate, un briu de zale
ei la picioare. Ele zboar prin vzduh nainte de miezul nopii i trec

cintind (...) pe deasupra caselor

vreunui om ru"".
Cind le iese un
lui il

dezmiard

trei ori

om ru

il

trimeat vreo pedeaps

vor s-1 pedepseasc pentru rutatea

adoarme

in visuri

plcute

blestemiudu-1 fiecare limba

nu-i mai dea de leac"".

hora mprejurul

tea s-i sar,

n cale

prin cinteco,

unde au

lui,

4:?;

(...) joac de
i se lege, min-

Pe unde calc Ielele bfttrine iarba se usuc, pilmintul se otrvete,

fintinilc din care beau le infesteaz. Stenii isi
casele punind pe
acoperi in bolduri tigve de cai sau la intrare in pridvor zgiriind in birne

apr

capete de cai.

Din fpturi mitice ce relev unele aspecte strvechi ale credinelor

i valorificate sub

mitice, Ielele au fost preluate de literatura popular

aspectele lor artistice de marii bsmuitori romni.

8. Calendarul mitic. Calendarul stesc- constituie una din temele

eseniale ale oricrei mitologii populare. El trece in revist ciclul anotim-

torilor fixe
tesc).

si

din

Tot

iu

gonice

a celor mobile, ce

viaa terestr
funcie dc

rememoreaz marile evenimente cosmoanul teoretic al calendarului s-

(vezi figura :
ciclurile lunii se

precizeaz riturile magico-mito-

logice de fecunditate i fertilitate, do ascensiune a sufletelor morilor la

cer (pe Calea laptelui), de activitate a unor fpturi infernale care
din trupul lunii (vircolacii), de lykantropie, de lunizare favorabil sau
defavorabil pentru fraii lunatici, pentru activitatea plenar a vrjitorilor,
strigoilor i demonilor nocturni, pentru selenomaucie, pentru evocarea
organelor corpului uman camuflate in semnele zodiacale, pentru efectuarea unor ceremonii de tipul prosopoforiilor (fito-. zoo- i autropomorfice), mascarade i carnavaluri, ca i a unor festiviti nocturne legate de
ciclul familiei (natere, nunt, moarte) sau de uncie petreceri comunitare.

mninc

capt

Kiturile i ceremoniile fixe sau mobile astfel concepute nu

sensuri magico-mitologice, decit in raport cu ciclurile lunare i ciclurile
solare, care se interced cu regularitate fu viaa satului i care reglementeaz superstiiile, credinele, datinile i tradiiile obtii steti.
Dar sint reglementate si n raport cu reprezentrile mitice ale anului, anotimpurilor, lunilor i zilelor din calendar. Corespondena intre ciclurile
lunii i ale soarelui se reflect in regulile i perioadele sacre i profane care
alterneaz intre datele i formele de germinare a plantelor, perioada rutului la animale i copulaiei la oameni. Mitul lunizrii rcduplic Ia fiecare
popor mitul solarizrii ; arabele contribuie la alctuirea mitului activitilor bio-psiho- social umane.
I'. Saintyves, intr-o lucrare consa10. Liturghii rustice i carnavalul.
crat astrologiei populare in doctrinele i tradiiile influenei lumi asupra
vieii umane, discut despre liturghiile sezoniere; iar Cl. Guignebert fi
M. Claude Florentin reiau i adincesc tema liturghiei populare din perspectiva
festivitilor carnavaleti' 1 n retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul

ANUL TEORETIC

e o srbtoare ancestral total, anterioar cretinismului in Europa, care

simbolizeaz sacrul de transgresiuue" (le sacre de transgression), in care
sint conceutrate toate formele de dramatizare a timpului mitio prin : prosopoforii, mascarade, teatru liturgic, rituri de sacrificiu anual, rituri escatologice, rituri demonice, calambururi, humor. n ansamblul lui carnavalul
reprezint un complex ritual i ceremonial care are loc anual (rar bianual),
urmrind rsturnarea complet a ordinii i ierarhiei descrcarea in public
a sentimentelor i resentimentelor refulate relaxarea i purga rea colectiv
i, ceea ce este mai semnificativ, insi renaterea spiritual din haosul
astfel produs i retrirea timpului sacru in care a nceput creaia lumii.
;

Srbtori

;l

carnavaluri iiieU.

purilor in raport cu solstiiile i echinoxurile. cu srbtorile fixe sau mobile

din an, cu figurarea magieo-mitologic a timpului sacru reiterat. Deter-

minarea

ciclului anotimpurilor

nu

se face strict

rologia tiinific, ci aproximativ, probabilistic,

matematic, ca in meteo-

dup

empirici

criteriile

cvasimeteorologice.
0. Ciclurile calendaristice

mitic timpul anului

si

fazele lunii.
n structura lui magicociclic in perioade de 40 de zile, care io

subimprit

fond ah-tuiesc opt cicluri a cror succesiune >i periodicitate

relativ
regulat. Ciclurile de 40 de zile corespund unui fenomen meteorologic,
lunar: schimbarea poziiei lunii pe cer aspectele pe care
le prezint fosele
lumi (lun nou sau crai nou, faza in care apare pe cer ca un corn Bau
secer lun plin sau lun veche, cind tot corpul lunii e luminos)
nsemnele
lumi etc.
n calculele ce intr in structura calendarului popular se ia ciclul
unei luni (noi sau pline) drept unitate dc msur pentru stabilirea srb

i |L Claude

dou

Vrad

431
430

dup

Termenul carnaval,
Cl. Guicarul votiv.
Florentin, comport dou etimologii : una referitoare
la interdicia temporar a crnii {carnat totas, carnes toUendas) i alta referitoare la numele unui car cu roi, ce nchipuie o nav celtic {carrus navales).
Cu timpul, aceste care rituale ce nchipuiau nave s-au transformat
in care alegorice in carnavalurile cretine din Europa Central i de Vest.
n sud-estul Europei i-au pstrat semnificaia ritual a figurrilor
strvechi, cu precdere in Romnia, Iugoslavi;!, Bulgaria i Grecia.
n llomnia s-au descoperit pentru perioada bronzului i a fierului
brci votive i care votite care amintesc de brcile rituale i carele rituale
folosite in cultul preistoric al soarelui la autohtoni.
tipuri, cu subtipurile corespunztoarele
Au fost descoperite
(jud. Arad) i
care votive: 1) oare de lut la Vdastra (jud. OU),
Cciulata (jud. Braov) ; 2) i carf de metal, de bronz, la Satu Mare i in jur
11. Carnavalul

gnebert

Sntu ftod. Maramure), la Oraie (jud. Hunedoara) si Iu

Bujorii (jud.
rclwrruan); (ol la Satu Mare o frumoas 6rrd r/trd d bronz si
fler cu
protome de psri la pror i pupa; la Ortie. un car rotir de bronz
eu
la

Carul vollv bc bronit dr

la

alaiul ('Muilor, alaiul Malancri. alaiul Pluguorului. lYiuicle

trei alaiuri
au avui amploare impresionant in Moldova de nord si Bucovina, ultimul alai, al Pluguorului, este tot atit de impresionant in Moldova si

Oristlr

cldare aezata pe un asiu cu

roi, ou ase bare orizontali- prevzute la
capete cu /L' /Wom< -h psuri aoratia la |i u joiu un rar
vom !. bronz
cu un a*ru de 4 roi, ou un vas ovoiilal aezai pe colo
dou osii,
I

rare la
oapetclo osiilor are 4 psri mici orientale spre spatele
carului, pe patru
pri ale vanului 4
mari, ou aripile de-a lungul eorpului si eozilc in
evantai, i pe capac cu 2 psri mari afrontate,
oare 1imr a ciuguli ceva de
*
pe un mmer vertical.
Ultimele doua care rotire, de Ia Ortie i de la Hujoru, sint
considerate

pMn

capodopere ale artei loroutioe preistorice

locale, crora li s-au atribuit do

specialiti eind semnificaii acraticc (barca
votiva i carul voliv do la
Or-tie cu psri de apa ), eind semnificaii solare (irul
vot iv de la Bu ioni)
ndeosebi in lecturii ou carul votiv de la Bujoru,
Corncliu Boda a"
susinut
imaginea simbolic:! a existat in bronzul de
la Dunre ri e
legat, poate, de mitul celebru al lui ,\|m11o
Him-rboreanur*
Carul de carnaval din era noastr, care succeda
carului ritual solar
dinaintea o n. ji acesta care este figurat prin carele
votivc), marcheaz
climaxul ciclurilor sezoniere in leofonule cretine ale
strrechii Zeie
a lunii
'
i Zeului soarelui.

WUrc

Carnavalul

romni prezint* doua aspecte unul solstiial

de Anul
echinoxial de bisatul sex ului. Carnavalul solstiial in Bucovina se reduce la colind cxx un scenariu
calendaristic 12 persoane oare figureaz oele 12 luni aleanului,
iiicepind eu luii ianuarie, repre-
11 p
n
Anul Nou), i terminind ou luna decembrie,
r^rntiJa,"
icprezcntata pnntr-un unchias (Anul Vechi). Personajele
stau intr-un
car mare, mpodobit frumos i ra* de 4 perechi
de lx>l. !n urma carului,
la

Nou i unul aproximaie

^?
i A
care
plimba
r

l'JZ
arul
se

e8C

se

oprete

n proza

lcatlIIt

curi i

riiu

(du^ mdeminarea

celui ce-1

isnpra activitii viei,

V pm-easc,

nsoesc
do Anul Nou. Alaiul carnavalesc
Vechi improvizeaz in versuri sau
reprezint) un fel de dare do seam

in sat.
noaptea
la unele case ospitaliere. Anul

comunitare a satului: succesele si insuccesele in

MUCII o.mpului, in viaa cultural a Orii i chiar in viaa
internaional.
1

o aro luna

completeaz

analitic, la

modul

ironic sau satiric, lipsurile. Iar

Anul N molie- colindul, promiind pentru viitor

un an
dtorii wnt cinstii cu butura si bucate alese.
i

t i ue
J
tunx

afa ra aI:iiuIu

\Anul
.

-.

Jo
i

*ou, mai au

si

mai bun. Colin-

tipul celui promovat de Carul celor dousprezece

loc nc citeva alaiuri carnavaleti alaiul
:

432

Caprei>

Muntenia. Toate aceste patru alaiuri care fac pane integranta din rarnarolul de iarn se refera la wticitatea agropastoral si
la creterea animalelor
domestict, in general.
12. Alaiul Caprei. - Cel mai vechi si nud spectaculos din carnavalul
de iama este alaiul Caprei. Amintete intrucitva alaiul dionysiao al
fpturilor antro|caprine la traci, la grecii antici i la romani. n'jurul
Caprei
oare domina alaiul se grupeaz mai multe personaje daimonice, de tipul
satirilor, faunilor i panilor, reprezentai prin moi i babe,
ghidui i pcKei, rcornici i priatari eto'., care conlucreaz fiecare iu parte la desfu-

rarea ritului magico-mitic al prolificitii zoologice i fertilitii

telurice.
In alaiul Caprei arhaice au intervenit in evul mediu restructurri in
emponrnf i stilizri prt>sopojorice. ndeosebi in Moldova i Bucovina s-au

alctuit eiopoare de mai multe capre laolalt (9 11 13 capre), care jucau

separat in alai sau jucau in ansamblu. Mai spectaculos esto ins;! convoiul
de capre care desfoar o aciune muzicalo-coreyrajic deosebit. Clanele

c.

<M

433

nu mai clnnesc monoton, In unison, sacadat, pentru

a obseda pe asculttori, ci slnt acordate pe note i ti ml) rari diferite, acompaniate de tobe i fluiere, incit clnnitul lor dublat i de tropoiul picioarelor geamn uneori ou o simfonii- de xilofoane, alteori cu un tropotit
sau step obsedant, la oare din cind In cind se adaug smucitul zurglilor
i scuturatul herbului le panglici i mrgele, ce produc intre spectatori o

(boturile) caprelor

adevrat

dup

euforie psihofiziologic, probabil Ca in trencle dionysiace,

exuberana particialcool, dansurile exaltate, strigtele

consumul de
panilor.

prezint uu fapt
13 \laiul INuuusoruIui. Datina Piusuorului
Traian (Bdia Traian), care extinde
istorie mitizati opera mpratului
cucerit, ce trebuia s devin grinar al
la maximum agricultura in Dacia
Pluguorul reprezint sinteza unui tratat
Imperiului roman. S-a spus
mai degrab el este o legend
de -iTonomie folclorizat. Considerm
mitic transpus in versuri, care exalt meritele agriculturii intensive*
romane a griului, in locul meiului ce domina in culturii cerealier la daci Ia
nceputul erei noastre. Pluguorul relev deci un rit de restructurare i

(ndtinare a culturii griului la daco-romani.

Trecerea de la cultura meiului la cultura griului marcheaz deci un
aceea de
dublu progres economic trecerea de la economia natural la
daco-romam,
schimb si transformarea griului intr-un aliment de baz la
cu noi implicaii culturale de factur magico-mitice.
Un rit agrar strvechi este transfigurat i in alaiul Cucthr.
La Lsatul secului se forma un alai de fpturi mirifice numite Cuci
i Corenlilor
i Cucoaice, alai asemntor celui al Kukkeriilor din Hulgaria
din Iugoslavia, cteitreile avind un fond mitologic strvechi trac. Consemnri despre alaiul Cucilor pe teritoriul Romniei se gsesc In Regatele
Varadicnc, pentru secolul al XlII-lea; in Vieile sfinilor de Mitropolitul
Dosoftei pentru secolul al XYIII-lea, n Sinapsisul (din 1757) pentru secolul
nlXVin-leai in secolul al XX-leain: J. G. Frazer, D. Mannov, Mihad
Arnaudov, Rosita Anghelova. Unii cercettori au pledat pentru originea
lor elin, prosopoforic, ce ar deriva din antesteriile dionysiace, alii pentru
originea *lav. ca deriv inel din alaiul lui Cupalo, i alii pentru originea
trac, ca derivind din rituri agropastorale trace.
Scenariul mitico-ritual al Cucilor se extinde asupra satului ntreg.
Aciunea se desfoar in trei pri prima parte in dimineaa de Lsat ul
secului, cind alaiuri de Cucoaice (flci travestii in femei), cu zurgli la
tradiiopicioare, la briu i cruci pe piept, cutreier satele simulind blaia
nal cu chiuliciui (un bici in virful cruia se afl atirnat o opinc rupt)
partea a doua, in dup-masa aceleiai zile, cind ncepe o pieset n care personajul principal este bunica Cucilor", n jurul creia se string miri i
mirese, plugari i plugrie, ciobani i ciobnie, vintori, jandarmi, preoi,
mascarad zgomovraci si uneori chiar mti de cmile" spre a ntocmi o
toas in mijlocul satului, unde se trag trei brazde simbolice In cerc, udind
cu vin pe unul din ei (de obicei pe mire) ; i partea a treia, n seara aceleiai
un anumit ceremonial,
sile, cind nainte de a se nsera Ii scot mtile cu
rupindu-le de pe cap, trintindu-le de pmint, clcindu-le in picioare, strifiu luminat/ cum am
piar cu tine/ tot ce-i ru in mine / i
gind
Fost intumat (...) !'\ dup care urmeaz hora satului i un fel de retra:

gere cu

tore

,a .

Numele anului i

reprezen-

imului.
14. Reprezentarea mitic
tarea lui alegoric se ntUncsc intr-un basm mitic n care este vorba do

434

legenda lunii februarie. In general anul este pemonificat

printr-un
cu vie ] rod i 12 feciori, care purtau numele celor 12 luni.
Cei doisprezece
feciori au lucrat la vie, au cules-o, au fcut vin
i l-au pus intr-un butoi
mare, dindu-i 12 cepuri la nivelele corespunztoare vinului,
pentru lunile
linului. Cepul de la fundul butoiului era
cepul lunii Furar, deoarece era.
fratele cel mai mic. i el lua ceea ce rmiuea
in butoi. Fiecare frate trebuia
sa bea in luna lui de la cepul lui, care era suprapus lunii
anterioare. Fratele
cel nuc bea mereu de la cepul lui. Fraii mai mari
ateptau
le vin rindnl
dup ce se termina partea celui mic. Dar Furar pax-mi-te
de friir ce
era bea mereu de la cepul lui. Cind au vrut
bea in ordinea virsteL
ceilali nu mai aveau vin in butoi pentru
pe cepul lui Februar feciorul
sorbise tot vinul de deasupra. Fraii ceilali
it fugresc s-l omoare, ins.
pnslea prinsese puteri de atit vin ce buse i
scap nevtmat.

mo

15. Reprezentarea mitic a lunilor.

Numele popular al lunilor
releva uneori un fond mitic exprimat prin alegorii.
Lunile snt personificate
in brini sau tineri rare prin infisaroa lor urinare*redea

un anumit
de antroiwmorfizare, dac nu de divinizare a fenomenului
meteoroanotimpurilor Romniei. Numele lunilor de iarn: Vudrea
(decembrie), Oerar (ianuarie), Furar (februarie)
figureaz ca moi ciufui,
rutcioi i capncioi; numele lunilor de primvar Mrior
(martie)
Prter (aprilie) i Florar (mai) figureaz ca tineri zvpiai,
pilgiosi, furuimii: numele lunilor de var: Cirear (iunie). Cuptor
(iulie) si Gtutar
(august) figureaz ca brbai maluri, vrednici, in plin
vigoare creatoareiar lunile de toamn
Rpciune (septembrie), lintmrel (octombrie) sr
Brumar (noiembrie) figureaz ca fpturi mbitrinite nainte
de vreme.
Legenda mitic a numelor lunilor s-a pierdut, n schimb s-au
pstrat
i-a.-meie mitice in care numele unor luni
sint implicate ntr-o fabulaie
yi..d

loiw proprii

contingen
l"ir-o

rosturilor lor mitice.

legend (alterat) despre

dousprezece

cele

asupra unui episod anecdotic referitor

"

prmtr-uu fecior

la

Iun.:

luni ale anului

februar, figurat

ciudat.

alt legend sint reprezentate lunile martie i aprilie prin doi monegi,
insist ins asupra reprezentrii moneagului Martie, hitru
i
apncios. cruia
place -:>-i bat joc de Bcmenii lui, de celelalte luni r]
de
n

'

ii

oameni. i bate joc de Aprilie, care invitat la mas

de Martie s-a dus in
vizit in ciut- Martie atunci s-a pornit pe nins,
iar Aprilie s-a oprit in
drum i i-a fcut o sanie. Atunci Martie a stimit o ploaie, iar Aprilie si-a
tcut o luntre, ca
ajung la Martie*11
In martie au Ioc tilde Babelor (primele 9 zile) i zilele Moilor (urmtoarele 9 zile), care sint reprezentri mitice ale intemperiilor
ce in atit de
deziernare, ct i de imprim vrare.
n trei legende mitice referitoare la lunile octombrie, Brumrel, i
noiembrie, lirumarul, sint reprezentate de asemeni intemperiile lunilor ce
fac tranziia de la toamn la iarn. Brumrelul
este personificat printr-un
voinicel cu prul blan" care alearg clare peste timpii, mguri
i dealuri
ia parfumul florilor, iar lirumarul printr-un voinic clare
alb ca
fulgul de ninsoare" care vetejete i ucide florile.
In prima legend mitic, cu form contaminat, Hrumrel 45 este
voinicelul blai la fa" care prin farmecele lui seduce florile ca
le ia
mirosurile. Mergind clare prin vi, lunci i poiene ntlnete o
garofif
sub care dormea o copili, cu braele i sinul plin de flori. Ii este mil s-c*
trezeasc din somn. Nechezatul murgului lui ins o scoal, voinicul se

435

apropie de ea
cere sft-l srute, ea rspunde ca nu o fot mare/ sil
dea
pura la oricare/ (...) ci sint floare (sfint) mare,/ cine mii miroase moare
Voinicelul u rspunde si de
.) guria'
nici el nu-i voinicel,/ ci un
mmdru ltrumrrl.l mor florile tot eu el./ Astzi sini Unt mrul mic,/ florilor
mirosu-1 stric./ Miinc sint lintmarul mart.: iau cu mine orice floare'
scara peste ele pic,/ in prinz mare mii ridic, feele Ia toate stric./ Nu mai
plinge i ofta.facum poi s-mi dai pura". Voinicelul coboar de pe murg,
o
srut i ia floarea cu el, Usnd sinpurii grdina si poienia, lrumrelul
merpe cu floarea la mama fetei, la maica -sa Tomniea", personificarea
toamnei tnusfntu Domnica), care ii mbrieaz si ii cununii. Kace o
mindr mint", cum n-a mai fost intre flori; nuiita unde mi-o fcea,/
hora unde mi-o-nvirtea ?/ Tot In grdin criasc" (de zin, de fnt).
In a doua legend lirumrelul zrete intr-o verde grdini/ (...)
o dalb copilii/ pe aternut de calomfir,/ hi umbra de trandafir". Voinicul
Hrumarel o ntreab ce eti fat sau nevast,! ori zin din cer picatA "
Ea-i rspunde
nu e decit o simpla floare, o floare garofif' rsrit-n
grdini". Voinicul ii spune: Eu sint, drag, lirumrelul,! care seara,
pe rcoare/ unde cad stric orice floare;
culcdup scptare,/
scol
soare cind rsare"; i, in fine, n ultima legend, consacraii personificrii
lunii noiembrie, Hrmnarul zrete de asemeni o floare
sub umbra de rosmarin,/ pe- un scaun de ealomfir' scade-o tnr domni' cu flori galbene-n
cosi./ Pinii oarele rttaare/ iat un voinic clare,! alb ca fulgul de ninsoare.]
- I)-alei ttnr domni! cu flori galbene- n cosi,/ fir-ai fat ori nevast'
(

/m

on zna din

cer

JsMt

(...)

snt floarea soarelui,! sed in

ci

poarta

ItautlmJ ca
judec florile/ ce-au fcut miroasele?/ Mi-au rspuns srmanele,/ c-a dat o ploaie cu vint/ i lc-a culcat la pmint;/ a
bfttut un vint
turbat/ i mirosul le-a luat !/ Dar tu cine
fii oare,/ voinicelul* clare.'/
- Brumarul mare :/ de cad ziuu-n prinzul mare/ iau mirosul de la floare./
**
i cind iau miroasele I vestejesc si florile".

16. Heprezeniiirea mitic a zilelor splmiiiii.

Numrul zilelor
este stabilii iac din vechime, ins alegoria, coninutul
i fabulaia lor
muica Mut locale. Fiecare zi din sptminil e personificat printr-o sfinii
latrin : sfinta Luni, sfinta Mari, sfinta Miercuri, sfinta./oi, sfinta Vineri,
sfinta Stmbt i sfinta Duminic. Tx*gendelc mitice ale fiecrei
zile au
supravieuit alterate mai ales in basme i in tiinaxarul (oyvx^ipiou) cretin.

<c au avut loc in satele olteneti: mintiile, zilele ce se in pentru a nu fi

oamenii pocii de Husalii, Iele, Dintele, Vintoase ctc., semidiviniti care
jMtt fi cind faste, cind nefaste
snsienele, zilele proprii farmacopeei medicale
>i erotice, care culmineaz cu noaptea de Sinziene, cind zilele farmacopeei
i erotismului farmacopeic dezleag plantele de tabuismul lor permanent
;

de Pati
de Potele blajinilor, cu ritualul i caracterul lor fast
iMigat in semnificaii ce in de resurecia lui Iisus conconiiteut cu nvierea
naturii, si zilele Babelor si ale Moilor, care sint cind faste, cind nefaste,

zilele

socotete omul
r*pund
elul sau intemperiile bune sau

rum

lc

17.

Ilqire/enlarrn

mitic

dup

dorinele lui de a prevedea

rele din anul in curs.
la

een-urilor din

zi

noapte.

firea,

carne-

- Komnul

mparte celelalte uniti de timp mitic in timp diurn, de ti i Nocturn, de

voapte; ziua in cinci pri dimineaa, prinz, miezul zilei, chindie, sear;
noaptea tot in cinci pri amurg, nnoptare, miezul nopii, cind bate toaca-n
ecr, cnttori i zorii albi. Fiecare parte din zi i noapte era mprit in
croituri, care nu erau echivalente ceasurilor obiectiv cronometrice,
ci ceasurilor subiectiv cronometeorologice, dup sezon i vremuirc. De altfel la
romni msurarea timpului mitic era in slrins legtur cu msurarea
spaiului mitic. Exist, in legtur cu aceast dubl i ambigu msurare, o
zical cu tilc de aici piu acolo, e nimica toat, o zviriitur de
i o fug
de iap pirul crap*', sau timpul se msoar eu paii, i spaiul cu nchipuirea". Ziua se msura dup apaiifia soarelui la orizont i urcarea lui pe cer
((! o suli, dou. trei), dup jumtatea de drum a soarelui
intre orizont i
crucea cerului, adic prinzul (care cdea cam intre orele 10 i 10,30). La
prinz se oprea steanul din lucru i mbuca ceva din merindele aduse de
nevasta. Apoi lucra pin in miezul zilei, cind soarele ajungea sus n crucea
cerului. In miezul zilei (care cdea cam intre orele 12 i 12,30) se minca
ceva mai bine. Urma uneori lucrul pin la chindii (cind se btea toaca cam
pe la orele 4 dup mas). Atunci, dac omul avea ce, mai mbuca ceva i
continua lucrul, pin in amurg, cind lsa totul balt, pornea acas i cina
virtos. Intre chindie i amurg orele se msurau pe cer tot cu sulia, calculind distana invers, de la jumtatea drumului soarelui (dintre crucea
:

Elena Niculi- Voronca susine

unele zile sint figurate de sfinte,
de sfini. Sint feminine: Miercurea, Vinerea, Simbta si Duminica,
i masculine Luni i Mari.
n afara personificrii mitice a zilelor sptminii, poporul romn
acord unor zile din an caractere faste sau nefaste. In calendarul superstiiilor bbeti se menioneaz zilele faste i nefaste,
cu superstiiile si
credinele referitoare la ele i cultul special ce trebuie
li se acorde.
Dup
cuvintul sau desinena adugat la numele unei zile se i>oate distinge
caracterul fast sau nefast al zilei. Marea neagr e nefast,
Joia verde de asemeni,
culoarea denot in acest caz natura zilei. De asemeni numele
Morfolea
t Jyimanfa denot caracterul lor nefast, pentru
sint dedicate unor
seimdiviniti rufctoare. De asemeni nefaste sint i zilele care se
in
pentru gadini (animale slbatice) lupinii, zile ce se 'in
pentru aprarea
de lupi, de Pastorul lupilor, un semizeu ursinii, zilele ce se
in pentru aprarea de uri (in termen popular zilele lui .Mo Martin;
ciumarca, zilele ce se
B&B pentru aprarea de cium M n Oltenia exist im calendar
al ciumercelo.', care se in ealonate pe zile si sptmini,
dup mersul epidemiilor

i orizont), spre orizont.

n privina nopii, orientarea pe ceasuri se fcea dup criterii empirice cronometeorologice, in inserare, noapte nnegurat, noapte
cu stele,
noapte cu fund i noapte cu stele si lun. La inserare steanul se ndruma
umbre i licurici iu noapte dup zgomotul animalelor domestice sau slbatice, zborul liliecilor, fluturilor de noapte, dup
ciripitul sau ginguritul
unor psri zburtoare i dup cintatul cocorilor. Dar se orienta i dup
unele semne reale sau fictive magico- mitice de la miezul nopii: etntatut
ndeprtat al cocoilor, ca un cntat din cer, baterea toacei de la mezonoptic
ca o toac din cer, adierea inelor n hore aeriene, fofilarea Zburtorului dup
dra dr lumin a mersului lui ele. Empiric cronometeorotogic, miezul nopii
se msura in tni ceasuri zise ale cintlorilor, care
corespundeau celor trei
chitn de cocoi desemnind nceputul ceasurilor nefaste, rele, demonice din noapte, oiul activitii lor i ncetarea oricrei activiti demonice. Aceste trei cintri (care uneori erau n coruri de cucuriguri) erau
cel
de la 12 noaptea, cel dintre 1,30 i 2 din noapte i cel de la 3-3,30 din
noapte. Aceste aa-zise trei ceasuri din noapte erau considerate nefaste
pentru
in intervalul lor se credea
circul in voie demonii, semidivinitile rele (iezmele, Ielele, strigoii, moroii, pricolicii, trieolicli, zburtorii,
-Muma Idurii, Fetele pdurii etc), ca i nlucile vrjitoarelor, oamenii ri

436

437

altele

cerului

dup

PMNTlfL MUMA

animalele infernale. Cel surprins in drum de eJe trebuia repede

zgiriie
pe pmint in jurul lui un cerc i
sica neclintit in mijlocul cercului, rugindu-se Ia Frtat s-l apere de ceea ce vede sau aude in juru-i.
Era in fond un rit de aprare magico-mitic, conform cruia practicantul trebuia sa reziste n cerc pn la a treia cintare a cocoilor. nainte
de apariia zorilor, olnd toate fpturile demonice dispreau. riomuu)
numea aceste ceasuri nefaste din noapte ceasuri rele, ceasuri de nenoroc.
Afara de aceste ceasuri rele concepute numai ca rstimpuri empiricocronometeorotogice, mai exista o categorie de ceasuri rele, personificat
mitic ca atare. Aceste ceasuri rele aveau nfiri monstruoase (cu capul
cit bania, ochii cit pumnul, gheboase, chioape, cocirjate, vinete, galben
sau negre, Sn loc de degete cu u'heare, in loc de dini cu cuite etc, etc).
nfirile lor erau asimilate tipurilor de boli uoare sau grele, vindecabile
sau mortale i tipurilor da infirmiti generale oamenilor i animalelor. eapre aceast categorie de personificri mitice pomenesc ndeosebi dese tatecele. Iat dou exemple de descintece intitulate De Ceasul ru
Iei,
Ceas ru,/ iei, tu, ru,/ Ceas ru cu speriat,/ Ceas ru cu duh necurat,/ Ceas
ru cu samca alb,/ Ceas ru cu samca neagr,/ Ceas ru cu moroi,} Ceas ru
cu strigoi,/ Ceas ru cu zburtor (...)" din toate mruntaiele celui Iwlnav i
te duci cum ai venit din rtpi risipite, din mri rscolite, in caro
pieri ca fumul i ceaa*7
sau
te duci, ntorci in munii cruni,
unde clinele nu latr, vaca nu muge, la curile tale etc. **. n alt desc'tntco
se spune
a plecat [cutare] pe calc, pe crare,/ a ajuns sub o rp fir.
ptruj i 1-a intilnit km mare ru,/ lipitur cu Ceas ru (
.)" . n acest*
descintece Ceasul ru este figurat ca o nluc demonic sau ca fptur
monstruoas sau descompus fiziologic de rul care o roade.
In opoziie cu Ceasul ru este Ceaul bun, care de fapt este mai ales
un ceas din zi. Ceasul bun se ivete in orice rstimp din zi. Este reprezentat
printr-o femeie frumoas care nlesnete buna desfurare a unor evenimente ce converg Ia nfptuirea destinului celui in cauz.
Ceasul ru i Ceasul bun au fost denumite in popor i Ceasul nenorocos
i Ceasul norocos sau simplu Xenoroc i Xoroc. Romnul spune adesea
e om
noroc", ce nenoroc a avut, srmana", ..1-a btut norocul",
,.prost
fii, noroc
ai" sau f-m. mam, cu noroc l m-azvirle-n foc".
Paromii cu substrat mitic latin precizeaz
norocul e orb" t nu-te-rnpotrivi norocului". Printre urrile romnului domin
bat-te-ar norocul
te bat" sau noroc bun la ceas ru" 70
Ceasul ru si Ceasul bun cu echivalentele lor Nenoroc i H oroc snt
de fapt executani ai predestinrii Sorii, nu ..ipostaze ale Destinului",
acolii cu titlu de personificri ale unor aspecte, hoiriri do etap sau finale

fr
s

nu transfigurri ale Destinului nsui. Aceast idee e sugerat de

credina popular in incapacitatea Destinului de a face
tuturor cerinelor activitii ce o d epune. De altfel in bulgara veche, in care au intrat
multe elemente comune tracilor nord i sud-dunreni, Crsita sau Menirea*
urselor se numete Xarok, echivalentul Norocului la romni, care nu era
altceva dec.t personificarea sentinei Destinului" sau a Sorii".
ale urselor,

fa

1.

Legende

jcoooitice.

dou

Pmntul Mum, ca i Cerul sfint. prezint

cosmic sacr i altul de fptur

aspecte mitice: unul de creaie

cosmic antropomorf divinizat.

Citeva legende despre geogonic le-am menionat ntr-un capitol

anterior 1 . Nu vom mai reveni analitic asupra lor, ci numai le vom aminti,
pentru a putea fundamenta concepia i viziunea mitic asupra lor din
perspectiva capitolului consacrat Pmintului
Prima legend care a prezentat un interes deosebit pentru noi a
fost aceea in care se relata cura de-asupra noianului de ape primordiale
bradul
avind intre rdcinile lui pmint
s a nlat arborele cosmic
din fundul acestor ape. Ceea ce nseamn, contrar celorlalte legende,
originea pmintului e concomitent cu a simbolului universal al vegetaiei,
arborele QOSmlO. Deci un simbol ascensional al vegetaiei o dal cu pmintul
sau al pmintului vegetafional. Legat direct de aceast legend menioo alta, care marcheaz acelai simbol ascensional, ns, intr-un fel deocuvntul
sebit do primul. Pentru a nelege in ce const acest fel,
Ia
legendei
n apele primordiale era un par. i spune [Fartatul] :
vedem ce e la rdcina parului. S-a dat
du-te tu [Nefrtatule] afund,
Nefrtatul p-alturi cu parul i n-a ajuns la rdcin, i s-a dat a doua
oar i a luat cu ghearele de jos l a ieit la [Frtat, care] era in capul
parului :
Ia uite
n ce ade parul sta. [i] s-au apucat amndoi i
au ntins pmintul pe capul parului si aa s-a fcut pmintul"*.
Aceast a doua legend geogonic (din judeul Dmbovia, corn.

Mum.

nm

s dm

legenda
spunem prin aceasta
Kagu) reprezint reversul primei. Vrem
mitic a genezei pmintului e in asociaie cu legenda mitic a arborelui
cosmic. n prima legend arborele cosmic se ridic cu pmntul intre
rdcinile Iui, deci in poziia ascensional, i in a doua legend pmntul
e ridicat in capul parului, care este de fapt un succedaneu al arborelui

cosmic ntors cu virful in apele primordiale, deci in poziie invers, s-i

eicem descensional. n lucrarea noastr Coloana cerului am menionat
arhaic i figurarea artistic corespunzc, in reprezentarea idea ti
toare, arborele cosmic a fost conceput (...) n dou ipostaze, una aparent anormal, rsturnat, negativ, de tip asiatic, i alta aparent normal, dreapt, pozitiv, de tip european, firete [fiecare] cu semnificaii

ideogramatice diferite. Dintre aceste ideaii mitice primitive i figurri

artistice, mai important [pentru noi] este reprezentarea arborelui cos-

mic in nfiare normal, dreapt, cu rdcinile nfipte in pmint, in care

coroana se confund cu ntregul spaiu extraterestru" *. Aceast dubl
reprezentare a pmintului intre rdcinile bradului ca arbore cosmic sau
439

in virful parului (probului toi de brad) (a sucredaneu al bradului - arbore cosmic ine ele concepia i viziunea indo-europcaii a autohtonului
referitoare la relaia arlxire cosmic-- pAmint.

Dup alte legende pmintul e creat ritul de Frtatul singur (concepia monoteist a creaiei pmintulu') sau ajutat de unele animale:
arici, broasc sau de un sfint, Simundrci (o concepie seniinionoteist a
creaiei pmintului) ; cind de rti tivi Frtai (concepia dualista a creaiei
autohtone) si pe linia mitului biblic al creaiei, cu modificrile impuse de
transfigurarea particular romneasc a legendei. Nu ne propunem sa insistam asupra acestui aspiri al creaiei, ale crui variante sint foarte cunoscute i ar ncrca expunerea noastr uneori cu date si elemente neeseniule i nesemnificativ- pentru aspectele |wrticularc ]>r care le urmrim
in

acest capitol.

2. Pluralitatea pa. maturilor errate.

<t tenul geogoniv care trebuie
relevat ndeosebi este aceea a pluralitii pmnturilor create in procesul
cosmogonici transevolutive e vorba de suprapminturile sau de ceea ce
vor s nsemne pmnturile cereti i Raiul, de pmintul propriu-zis i
Lumea alb i de subpninturile sau ceea ce numim Cellalt trm i Iadul.
Din categoria suprapminturilor fac parte rele apte sau nou ceruri,
care fiecare iu felul lui este un fel de pmint ceresc. Fiecare cer este astfel
alctuit incit partea lui vizibil de pe pmintul propriu-zis apare ca
un alt cer, iar partea invizibila de pe pini hi ca un alt pmint ceresc. In
fiecare cer locuiete i lucreaz o anumit comunitate de fpturi
mitice.
Cind am prezentat Cerul sfint am schiat structura stratificaii a Celor
apte sau nou ceruri. Dup cum cerul pe care lumea pmintului nostru
li vede nu-i altceva decit partea de dedesubt
a altui pmint prin care se
strecoar ploaia, ca laptele printr-o stiie"
din perspectiva cerului
iutii se vede cerul al doilea, care deasupra lui e in realitate alt pmint
ceresc. i aa mai departe. Legenda susine dl, privite
de pe pmintul
propriu-zis, toate cerurile stratificate unul peste altul apar ca
un singur
;

cer, in care se vilii numai nori rinduii

rele sfint, luna sfint;!, luceferii, stelele

unii

peste alii

aslrele

(soa-

i Calea laptelui), pentru

rostul
lumineze toate suprapminturile cereti si pmintul propriu-zis.
I-a tindul lui pminiul propriu-zis, pe care locuiesc
oamenii si multe
fpturi damioiiice i teriomorfice, are faa de dedesubt tot ca un cor",
unde se afla Cellalt trm \ Numai
prin el nu se mai vede in sus lumina astrelor ca pe pmint, ci numai o lumin difuz, crepuscular, ca
pe un err permamnt nnorat. Referitor la culoarea pmint ului au existat
dou credine, fiecare susinind altceva o credin
pmintul a fost
sttar,z\u ca stula" deoarece a fost fcut din
ap" si se vedea prin
el tot ce era intr-insiil, dar nu ce
era sub el. Fapt mitic care jh- de o
parte a fcut
sufeie oamenii si animalele peni iu
vedeau tot ce se
lor e

>

afla in

pmint

(vienni,

mortciuni

ele.)

totodat aceast transparen

a pmintului teroriza pe oameni cu spectrul descompunerii totale.

Tudcr Pamfile descrie din perspectiva mitologiei populare cretine

rum

dup

a fost ntunecat pmintul: fain

ee a ucis pe Abel i
I-a ngropat, ra
nu fie vzut, 1-a aroperit cu tot soiul de crci si frunze, (ucu s-a
trudit, ins. munca i-a fost zadarnic, deoarece trupul
ucisului se vedea de sub orice. Atunci Dumnezeu
a iiitunecat pmintul
si urmele celui dinii omor s-au
pierdut in acest chip
i alt credin,
;
[conform creia] pmintul a fost negru la nceput,
cum
negri nit
V
9
fost st i,,tiii oameni" \

dup

legtur

cu culoarea neagr a pmntului

a primilor oameni,
negru, se impune
subliniem
un aspect particular al acestei legende.
cele mai recente rezultate
ale ntropogeneze primii oameni au fost negri. De undeva din Africa
central s-au difuzat in nord primele exemplare protoumane, rare erau
negroide. n Kuropa rasa negroid s-a transformat in rasa alb datorit
condiiilor pedoclimatice deosebite, devenind ceea ce in zorile istoriei
nu fost oamenii albi". Pe teritoriul Romniei, in spturile arheologice efectuate de <ih. Ca nt acuzi no, au fost descoperii e in necropola neolitic de la Cernir schelete de negroizi*. Cu mult peste timp, in era
noastr, au fost descoperite iu heraldic unele steme atribuite rilor
ne iu armorialele strine, cu reprezentri de rapete de negroizi*.
vorba de un scut simplu sau inrniat, eu ornamente florale sau deasupra
cu o boneta prinriar, ru un rimp de manta argintie, in care se gsesc frei
capete de negroizi (cu faa orientat ndeosebi spre sting), cu panglici
albe ie frunte, considerate a fi cind capete de negri, cind de etiopieni, cind
de arabi. Acest.- animrii apar in stemele atribuite Valahiei i Moldovei:
Valahiei rele din Cronologia lui Levinus Hulsius (Xurnberg, 1596);
li
dintr-o hart anonim (Niimberg, 1688); din tabelul heraldic al lui
Milan Simic (Hcograd. 1"7); i ii) Moldorei cele atribuite in cronica
l'Irich von
lui
Richetithal (Augshurg. 1483); a ducelui de Ascholot
in armorialul lui Virgil Soli* ( Nurnhcrg, I*i55) i in
ronica lui Rirhcnthal
an). Acestor armoriale cu trei capete de negroizi li s-au atribuit mat
multe interpretri : a)
in de o tradiie heraldic autohton, care ar
putea cobori piu la superstiii i credine imemoriale; b)
au fost
Btemc ale principalului valah, care au fost extinse de armorialiti strini
si la Moldova; r)
sint un blazon de familie al dinastiei Basarabilor;
au aprut in timpul cruciadelor, in luptele desfurate intre cred)
tini i musulmani (mauri, sarazini, arabi, turci), fenomen frecvent in
acea vreme, in heraldica central si vest -european. Patru ipoteze caro
las drum deschis i altora. De altfel in mitologiile rilor europene riverane Mediteranei chiar din antichitate miturile despre negri abund
nu este exclus ca unele aspecte imagologice, iconografirc sau hrraldice

deoarece au

alctuii

fost

tlin

pmintul

Dup

rom

(fr

'

s-

fi

Infiltrai

in

rile

vecine din nord.

:i. Kaze tic elnhorure mitic

In concepia si viziunea
pmntului.
mitic a romnului, pmintul trece prin trei faze de elaborare mitic:
o faz de creaie cosmic sacr (faza supernuturist) o faz de nsufleire
a pmntului (faza animist si animatist) i o faz de figurare antropttmurfic a pmintului (faza magico-mitir iolitcist).
Sfl incercm o lmurire a fiecrei faze conform schemei enunate
iu baza documentelor etnologice romne ce le posedm.
Prima faz este de altfel mai mult enunat declarativ in descrieri
ii

prolixe

confuze.

Pentru faptul
pmintul a fost rrrat de Frtat cu ajutorul Xefrtaiului i a unor animale inteligente pentru
pmintul a fost primul loc
iu cosmos pe care Krtaii s-au odihnit dup peregrinarea lor iu ntunericul ce plutea peste apele primordiale; pentru
pmintul a fost binecuvintat
fie sfint i pentru oameni, fpturi alctuite dup chipul Frtatulul, in contiina mitic a romnului pmintul a rmas drept o creaie
cosmic sacr.
n aceast faz pmintul a fost conceput ca o turti, care a crescut pe toate laturile ei pin a depit limitele concepute de Frtai (Fr;

441

talul in bunele lui intenii, Nefrtatul in relele lui intenii). Pentru

se legna astfel nct oricine! putea sa se rstoarne, a fost proptit in ap, pe stllpi, pe peti etc. n experimentele geo-

pmintul plutea pe ape i

Frtaii au adus necontenit retuuri, completri si mbuntiri

ineau lan. Pentru a delimita pmintul de apele primordiale a creat o ap care ocolete de trei ori pmintul ca un arpe
fcut de trei ori colac", aceast apa de margine a fost numit in mitologia
popular cretin. Apa Simbetei, care va cpta treptat i alte rosturi
decit cele stabilite iniial. Amnunte despre Apa Simbetei vor fi expune
ceva mai ncolo. Dup ce a ridicat cerul de pe pmint, 1-a fixat pe patru
stflpi ai cerului, care se sprijineau pe marginile .mintului, aproape de
Apa Simbetei, a creat cu ajutorul ariciului sau al altor animale nelepte
munii, dealurile, vile i clmpiile. De asemenea a orinduit apele dulci pe
pmint (izvoare, praie, riuri, fluvii, bli, lacuri etc.) pentru a putea
ijonice

prnintului, care se

s-?i potoleasc setea animalele i oamenii, chemind la sfat pentru ajutor

toate psrile cerului. Tot astfel a procedat i pentru plante, orinduind
apele cereti. Dar Frtaii prefigureaz i drumurile pe care trebuie
le
urmeze animalele i oamenii animalele pribodul, drumul la adpost sau
vizuin, iar oamenii drumurile la ogoare, la ape, la aezrile lor. Pentru
fiecare creaie i orinduire terestr exist legende cu nenumrate variaute
tipice, pe care n conspectul nostru sintetic nu gsim cu cale
le inirm.
Pentru amnunte pot fi consultate monografiile tematice corespunztoare,
care de altfel sint b*gat ilustrate.
Creaia cosmic a pmintului se subdivide n subpmir.turi o dat,
cu prima revolt a acoliilor Nefrtat ului, eliminai din ceruri si devenii
unii daimoni i alii demoni, i a doua revolt a primilor oameni
cpcunii i uriaii. Acoliii Nefrtatului au fost zvirlii in strfundurile
subpinintului - iu Iad, iar cpcunii i uriaii pe Cellalt trim. alturi
de alte fpturi daimonice sau teriomorfe.
A doua faz, aceea de nsufleire a pmintului, ine de o anumit
evoluie a saeralitii pmintului, de un cult primar, preistoric al

pmintului.

Pmintul, fiind vin, are toate proprietile inerente oricrui biotic

Concepia folcloric despre existena Iui e panbiotic. Cosmologia rambiotic c caracteristic oricrei filozofii populare. Tot ce se %-ede, organic sau anorganic, triete. Pmintul, pietrele, stelele etc. ii au viaa
lor. Fiind viu pmintul vorbete, are i acest dar special pe care poporul
il atribuie piu i pietrelor i animalelor. Toate
lucrurile i toate fiinele Ii
au graiul lor. Panbiotismul e urmat i desvirit de ramfonism. Pmintul
vorbete [chiar i] cu Dumnezeu" w
Ca personalitate mitic, Pmintul
este nsufleit de sentimente proprii i o nalt moralitate. Cind vine un nou locuitor n sinul
pmintului, nu are odihn timp de o sptmin. Trei zile se teme mortul
de pmint i trei zile pmintul de mort" . Pentru cele mai mici nedrepti
care
se fac el snger. Pe pctoi, nemernici i sperjuri, ca i pe unele
animale demonice (arpele, bufnia, hiena etc.) nu le primete n adincu-i. Pmintul e necinstit prin umbletul pctoilor. l
necinstete
femeia care umbli neacoperit. Numai fecioarele au dreptul de a umbla
cu capul descoperit (...). Pmintul e necinstit de vrjitoare, de femeia
lehuz (...). Sub acestea arde pmintul. Nu e bine ca femeia lehuz
fie tnmeas la muma eimpului cci
pe unde calc totul se tulbur i
nu-i spor".
.

Mum

442

Mum", ca zeitate primordial, cu puteri discreionare

moarte asupra oamenilor i duhurilor pmintului, i se presteaz un cult deosebit; nu este o zidire nensufleit, ci vie. El posed un
corp cosmic, cu trup i membre, cu cap, Inim, plmlni, vintre etc., care
triete ntocmai c orice fptur nsufleit. Numai
aceast reprezentare animist-antroponiorfic e difuz, uneori invizibil. Aa se face
pmintul respir, se mic (cutremurele), suport tot ce e pe el (proverbul ..cum l rabd pmintul"), mnnc tot cee pe el (proverbul mnca-l-ar pmintul"). E ca un colos un leviathan de proporii terestre,
care, dei are suflet (duhul i>mintului), duce o via vegetativ.
A treia faz. aceea a figurrii antropomorfe ca o zeitate numit
Pmintul Mum, este cea mai evoluat sub raport raagico-mitie. nti
l>entru
acest cult are o preistorie ndelungat, in care asimileaz elemente de cult al morilor, do cult al maternitii, de cult al fecunditii
Pmintului

via i

de

tji

<

fertilitii generale iu politeiam.

n figurarea antropomorfic a pmintului ca divinitate intervine.
un am constatai Hnd am discutat despre Cerul sfint, hierogamia acestor,
fpturi miticer care a dus la o puzderie de fpturi mitice subordo-

dou
nate

lor.

Zeiei Mume.
Cucerirea Daciei de ctre romani
provincie roman au inclus in mitologia aco-romand
i cultul latin al zeiei Pmintul
care s-a suprapus peste cultul
autohton. Aceste dou forme de cult similare sau mixate au lsat urme in
mitologia succesoare a romftnilor prin Maica sau Mama Oaia.
La romani divinitatea pmintului era considerat suprem.
mintul
era numit cind Terra Mater, cnd Tellus Mater. Pentru romani Terra Mater era considerat zeia fecunditii i fertilitii terestre.
A fost uneori confundat cu zeia Ceres datorit unor atribute mitice
similare. Confuzia i asocierea se resimeau i in ritualul i ceremonialul
srbtoririi lor : Cerealia i Kordicidia, care se ineau laolalt. Terra Mater
avea legturi cu cultul morilor la romani. Era invocat la prestarea
furmintetor (...), in rugciunile medicilor, vrjitorilor l cuttorilor de
comori" " Ceea ce ne intereseaz pe noi este
Dacia roman, devenit
provincie a Imperiului roman, se nscrie intre provinciile pe teritoriul
crora s-au descoperit cele mai multe inscripii atribuite zeiei. Terra Mater
a unoscut o vast iconografie, in parte mprumutat de la Gaea sau
A. Cultul

latin al

transformarea

ei in

Mum,

P-

Mum

de

de imaginea Cybelei, mama zeilor" 1 *. Iar D. M.

|mh
imperial cultul zeiei Terr.i Mater este
imilmt mal mult decit ta Italia i cu deosebire in provinciile dunrene.
In provincia Dacia (mai puin Oltenia), numrul dedicaniior e impula

tipuri apropiate

l'-ppitli

*u*ine c

..in

-.,

or (Denia, Micia, Apulum, Ampelum, Galda de Jos, Salinae, Domneti), e nchinat zeiei singure sau iu tovria altor diviniti nrudite"".
i

Varianta dueo-romau. Imaginea i implicit rostul Pmintuin provincia Dacia a fost treptat substituit ntre secolele IV i VI de imaginea l rostul Maicii Domnului". Tema i fabulaia,
episoadele legendei mitice a Pmintului
sint preluate aidoma de
legendele Maicii Domnului. Elena Niculi-Voronca referindu-se Ia apartenena divin a Pmintului
susine, dup credinele bucovinene,
..pmntul este al Maicii Domnului pentru
ne hrnete". Iar Nicolae Densuianu
in descintecelo romane Pmintul personificat ca divinitate ne apare (...) sub numele Maicii Domnului (...), avind n min
5.

lui

Mum rspindit

Mum

Mum

44;;

un bucium de

aur, care cind

rsuna

in colo patru coluri alo lumii se tul unii

toato

se leagn" w
In aceasta substituire mitico-erestin,

tului

Mimul supravieuiete

zinelo

si

pmintul

in

zeia preistorici a

evul mediu in contiina

si

Pmin-

viziunea miticii

a romnului.

Sfinxul

tic la

Toptc. dupd

>.,
:

IJrAncunu

Legenda Haitii hui rine.

Bbn. Bl Marian, intr-o vast monoconsacrat folclorului Muicii Domnului 1T, trece in revista toate
legendele (...) cite se aflau rspindite in sinul poporului romn de preG.

grafic

i-au venii la cunotin". Dei legendele despre care

biografic sacr cretin a Maicii Domnului, tul ui
in textele lor se strecoar inevitabil i mereu elemente
aspecte din imaginea si atributele Pflmintului
la autohtoni. Metamorfoza este
sesizabila chiar in anecdotica cretin atit de sofisticat. Supravieuiri
itin mitologia autohton;! st- ntrevd in legenda Maicii Domnului si Oreiun*

tutindeni

si

cite

discutm redau 0

Mum

Ca pastor ht rin Crciun avea,/ avea, mre, avea,/ stne si oi multe,/

multe i comute,/ cu lin mioas,/ ca firul de mtase". Tria in ambiana
lui montan si se comporta ca o fptur mitic. De asemeni legtura cu persoana mitic a sf imului Trif cel Nebun, care avea darul facerii de
minuni i al vindecrii diferitelor Ixmlc i (...) putere asupra diavolilor". In legenda referitoare la ..cutarea Domnului Nmis Christos"
se ntrevd influene i abloane din legenda Muicii btrine, iu cutarea fiului ci pierdut, tem exprimat in legend in termenii Mioriei.
Iar in partea final consacrat descintcceJor Invocate in numele
Maicii Domnului, constatm figura i atribuiile arondate Pmintului
in varianta daco-rniiian, care era invocat de medici i vrjitori. Formula final a descintecelor
descintecul de la mine/ i leacul
:

Mum

444

445

Preacurat" prezint un iz arhaic foarte probabil daco- roman,

invocat in procesul de incretinarc in Dacia postroman, cind expansiunea
cretin era in plin avint misionar.
7. Cultul pamlniului la romani. Unele aspecte din cultul pmintului au fost consemnate de Sim. FI. Marian, Tudor Pamfile, de Nicolae
Densuianu, de Elena Nicul-Voronca, O sintez a acestor aspecte culturale o realizeaz la modul personal Iosif S. Naghiu ,B Ultimul i propune
urmreasc (...) cultul pmintului n folclorul romanesc de azi
[1939] si in special in bocetele populare (...) [pentru c] cultul pmintului la romani este o mare realitate mitologic".
Munii mirifici (Godeanul, Retezatul, Muntele Gina, Pietrele
Doamnei, Ceahlul, Bucegii i Paringul) erau adesea considerai reedine
ale unor fpturi mitice (demoni, semidiviniti, diviniti i eroi).
Din strvechiul cult al Fmntului
ni s-au pstrat citeva
rituri. Astfel, dup un manuscris al lui I. Pop Rcteganul 1 , cnd vine
ora naterii, viitoarea
e culcat jos ca pmintul. ca
a tuturor,
primeasc mai intii pe noul-nscut". Acest rit al naterii pe
pmint este o ofrand uman adus Marii zeie telurice.
Cercetrile etnologice in Romnia au constatat ulterior, in a doua
jumtate a secolului nostru,
i riturile de nunt i de moarte au relaii directe cu pmintul. u legtur cu nunta, s-a descoperit in unele
localiti
mirele i poseda mireasa pe pmint (dac era var oriunde
afar noaptea, dac era iarn jos pe lutul ce cptuea camera nupial), pentru ca mirii
fie sntoi ca pmintul i cstoria trainic tot
ca pmintul.
ceea ce este tot att de semnificativ, cind un om se chinuia
moar, pentru a-i uura moartea era pus pe pmint direct sau pe
paie aezate jos pe pmint. Deci naterea pe pmint, cuplarea mirilor
<le Ia .Maica

Mum

mam

mam

pmintului.

Dar riturile ce ineau de cultul pmintului se refereau i Ia unele

evenimente secundare din viaa omului. Iosif S. Naghiu descrie mtaniile care se fac la pmint", ct i obiceiul (...) de a duce pmnt ia
alt
n mod simbolic, sau de a dormi pe pmintul adus din patrie",
obiceiuri care trdeaz comuniunea strveche existent altdat intre
pmint i oameni, rmas amintire numai ca datini mitice.
Dup Gh. Ciauanu M n Vilcea, cind blestem cineva, se nchin,
se apleac apoi i srm pmintul". De altfel ntrirea blestemului nu
uzeaz singur de srutul pmintului. La romani exista obiceiul
i
cei ce se ntorceau din cltorii, cind fceau primul pas n
trebuiau
srut e pmintul Dac intrau n
clri, desclecau, dac erau in
diligene, se coborau i srutau pmintul. De altfel, copiii de mici erau
nvai
srute ]>mintul pe care triesc, la unele srbtori. Tot de
nchinri
la pmnt ine obiceiul ce-1 aveau ranii de-a schia
un
fel de metanie atingnd pmintul cu mtna [dreapt] de cite ori se nchin

ar

ar

ar

s
,:

acas" M
Dar pmintul se ia i ca martor n unele jurminte i hotrnicii. Etnologii susin
pmintului i se acord i rolul de cheza" in unele mrturii ce nu au nimic excepional, mi-e martor pmintul
spun adevrul",
sau (...) aa mrturisim noi cu sufletele noastre pe pmint"
Dar i
nainte, cind se ddea ceva cu mprumut unui mincinos sau om de nencredere, se btea cu piciorul n pmint de trei ori, pentru
pmintid
ine minte, iar la judecata de apoi va fi martor fidel" .
in

n legtur cu cultul pmintului Petru Caraman a scris o frumoas

monografie despre pmint i ap", n legtur cu simbolismul acestor
termeni in opera lui Mihai Enunescu*1 n aceast monografie trece In
revist simbolul pmintului, al apei i al ierbii, ce in de substratul arhaic

biseric sau

446

cultului

pmintului

in sud-estul Europei.

Pornind de la Hcrodot i ali logografi greci i latini, remarc obiceiul antic conform cruia a cere pmint i
nseamn a se lsa robii
de cineva, iar a da pmint i ap a accepta starea de robie. Obicei de altfel
generalizat la unele popoare vechi asiatice i medievale europene. Referindu-se la aceste stiliii, analizeaz riturile despre pmnt, pe care le consider
OU precdere agrare. Ele in de fondul strvechi al cultului Pmintului
Mum. Dintre aceste rituri enumer: 1) ritul purttorului unui bulz de
pmint (n min), al unei brazde (pe cap, pe umeri, n circ sau tolb)
pentru determinarea unei hotrnicii contestate ntre dou pri, n cre-

ap

dina

c Pmintul Mum va pedepsi pe mincinos.

Iniial, ritul purtatului

pminttdui pe cap la hotare nu era nsoit de jurmnt (deoarece ritul n

sine se referea numai la pedeapsa pmintului ). S-a ajuns la jurmnt prin
imitarea jurmintului pe icoane, cruce etc, pentru
n contiina cretinului trebuia anulat credina in puterea divin a pmintului3*. Petru
jurmnt
Caraman consider purtatul brazdei n cap
are aspect de
ordalie* in sensul
acela care mrturisete strinib va fi inevitabil pedepsit de pmint, nu n viitor, ci imediat 3*
Aa se explic refuzul unor martori du a mrturisi cu brazda in cap mergind pe hotare, din teama de a
nu grei dac memoria nu-i mai ajut sau dac mrturisesc strimb
2) ritul investirii cuiva ca proprietar de pmint, cu dreptul de stpinire
perpetu, prin acordarea unei brazde sau ierbi dintr-un teren n litigiu;
3) ritul prezentrii in instana de judecat a unui bulgre de pmint
drept dovad a proprietii asupra pmintului in litigiu; 4) ritul
pui ttarului unui bulgre de pmint (ntr-un sculee attrnat la gtt de cel
voia lui 27 Petru Caraman
ce pleac in strintate sau este nstrinat
consilierii ultimul rit ea simbol nostalgic al pmintului pairiei. Noi considerm acest rit ca simbol al puterii protectoare a pmintului de acas,
care putere se poate extinde si asupra pmintului de oriunde, deoarece Pmintul
r unul si acelai ptnlru toi oamenii i numai mai tlrziu prin transfigurare social-politic devine n plus i un simbol al nostalgiei de pmintul natal; 5) ritul punerii n cosciug a unui bulgre de pmnt sau al
aruncrii unei mini de pmnt tn cosciug peste mort lacoborirea n groap,
de ctre membrii familiei, este o invocare a Pmintului
de a nu
apsa greu pe cel ce a crezut n via in puterea lui divin.
n unele variante ale ritului de nunt se spune tinerei fete s-i ia
ziua bun de la tot trecutul ei cind se mrit Ia-i, copil, ziua bun/
de la soare, de la lun/, de la cer, de ta pmint,! de la tot ce e mai sfint,/
de la mam, de la tat,/ de la viaa ta de fat". Iar intr-un bocet de fat
cear iertciune i de la pmint
tinr (judeul Turda) i se indic
.Ia-i, copil, iertciune! de la tot ce c pe lume,/ de la bunul nosV pmint,!
mai direct, ntr-un cintec funerar transcris
n care vei fi mormnt" **.
de Th. Burada Jloag-te la cel pmintf cind te i duce in inormnt" w.
Dar oamenii aduceau i jertfe pmintului. Reminiscena etnografic
a unei asemenea jertfe, cercetat de Gh. Ciauanu, numit rsuceala,

fr

fr

Mum

Mum

este considerat

un

rit teluric

prezervativ contra mpuinrii (pierderii)

447

laptelui si coiktr celor ce ar vrea prin vrji

ia mana vacii". In clteva
cuvinte, iat in ce consta rsuceala : tn Vilcea (...) cirul fat vaca
imiia dat, noua zile de la facerea vieelului, se rsucete", adici stpina
vacii face nou colaci de fainii, noua feluri de lina, lumii argini, un ciose
ciUeu de corn i o oala nou ; cheam doi copii, un biat i o fat.
ducea cu copiii i lucrurile amintite la locul muV t-o prsit raca, mulg
pe rind, fata si biatul, pin umpleau oala cu lapte i tngrupau Mii cu
lucrurile, de care s-a vorbii, ca
nu mai inrce roca" ao .
In unele descintece de renghi
di' dragoste, se folosete pminful
iu descintat (..cu piuint luat din urma piciorului drept al aceluia dup
care St topea fata'') al . De altfel tot ca UD fel dc jertf adus pmintului
se fura umhrn urnii MM minte
se ingropu ia pmint, disimulind o stradus pmintului in cazul unor cataclisme atribuite
veche jertf

uman

rminnilni

Mum

fu studiul casei i rostuCasa i rostul ei ritual pe pmhtt.

pe pmint se ocup trei discipline: etnoeconoinia, ecologia cul-

8.
lui

ei

tural i mitologia. Kt nocconoinia studiaz structura si rostul ei in

procesa] de adaptare a economici arhaice i tradiionale la mediul natural; ecologia cultural studiaz natul nucleu de creaie si vatr dc culturii
si civilizaie, rasa si gospodria iu structura i rostul lor arhitectonic
tradiional i modern ca modaliti de adaptare a satului la ecosistemul
natural, la nevoile culturale ale omului; iar mitologia studiaz credinele,
datinile si tradiiile care fac din cas centrul spiritual al ntregii viei
a omului, incinta cu care se ntrees.- profanul cu sacrul i in jurul creia
graviteaz o mare parte din universul mirific de fpturi i aciuni descrise
de mit oprii fi sau interpretate de mitologi.
Interpretarea mitologic a casei nu exclude rezultatele etnoccouomiei i nici ale ecologiei culturale, deoarece aceste dou discipline socialistorice furnizeaz elemente i date strict necesare pentru cuprinderea,
adiucirea si incad rrea fenomenelor i faptelor mitice referitoare la cas,
intr-un sistem coerent de cunotine i interpretri mitopeice. Cunotinele fundamentale i aplicative din etnoecoiiomie i ecologie cultural
ii au cores|H>ndeiic iu interpretri mitopeice de tip fundamental i
aplicativ, in mituri eseniale i explicite pentru istoria spiritual a unei
comuniti ctniee si rostul omului. Krtatul nu s-a gindit
creeze omului
un adpost, pentru
cerul era aproape tic pmint i astrcle
(soarele,
luna. stelele, luceferii) umblau printre oameni iuclziudu-i.
dat cu
suprarea Krtatului pc oameni i eu ridicarea in etape a cerului i a
astrelor de pe pmint tot mai sus, iu slvi, oamenii au nceput
resimnevoia de adpost mpotriva intemperiilor. S-au adpostit natural in
pduri, iu vguni, sub steiuri, in peteri, ins treptat eu inmulirea loi
an lutlll nevoia dc a se adposti artificial. Buntatea Krtatului le-a
sugerat amenajri subterane (bordeie) nu supraterestre (case).
I.a romni, ea dc altfel la toate popoarele lumii, casa a devenit in
cadrul pmintului un microsjxt fiu sacru Se iiiclcgc
in vatianta romneasc casa reflecta pe ling particulariti de construcie, care o fceau
aib un profil arhitectonic specific imprimat dc ocupaii, i gradul dc
spiritualitate et uoistoric. Dintre aspectele arhitectonice ale casei, ne
intereseaz acelea care antreneaz activitatea spiritual de tip magicomitic iu structura mitologici romane.
Construcia la geto daci, daco romni si protoroinni parc a fi
aceea scoas la iveal da arheologi: bordeiul obinuit si coliba de brne

au chirpici, mono-, bi- sau tricclulur. n serft caselor arhaice, inserm

i pe cele figurate pe Columna lui Traian", case de munte prevzute cu
etaj, balcon circular

foisoarc,

asemenea celor inc actuale

in satele

vetre

dc cultur si civilizaie din Oltenia Vilcea, Gorj i Mehedini

Informaii despre obiceiurile magico-mitice preistorice referitoare
la colib si cas sint puine, disparate i nu totdeauna concludente pentru rutul spiritual magici)- mitic al casei. In schimb, unele credine, datini
tradiii despre cas din perioada feudal ne-ail fost furnizate dc cltorii strini despre rile roinnc, eiteva informaii plastice de stampil>- din arhivele de stat i picturile murale ale bisericilor de
(de lemn
sau zidite).
:

ar

Bordeiul, ca i ea-a obinuit, se construia dup; ce se desfurau

rituri de construcie. I.a bordeiul strvechi nu
ce rituri de construcie
se practicau. I.a construcia bordeiului medieval, ca i a casei obinuite
aveau loc rituri de consolidare a temeliei prin sacrificarea unui cocoif ; pentru consolidarea iu ansamblu a casei, (in trecutul ndeprtat) se zidea de
rin un om (vezi respectarea datinii transfigurate metafizic in legenda
Mnstirii Arge), tu evul mediu se zidea msura umbrei furate a unui om
in puterea virstei, sau se zideau nscrisuri apotropaice cu valoare de

tim

l:ili<inaiie. fu exterior bordeiul oltenesc aven pc fruntar sculptate mascarone antropomorfe (mutrele stilizate ale strmoilor sau moilor mitici),
ilicizate
palme deschise ridicate, arpele casei alturi de nsemne astrale
:

418

trda, judelui Suceava.

soare, luna, stele),

consemnate i

in cin tec

ridicai bordei n awire,/

OH minute dc-uchiuure, cu cSiui de aprare, cu stele, de luminare,/ cu

'*/(( de-nfiare,
pe fruntarii i piivoare'*. Capetele de cai erau sculptate
i iu eele dou cnsoroabe ale tindei bordeiului, in dreapta i sting intrrii
ii a la bordeiele din Muzeul satului din Bucureti); dar i pc acoperiurile

bordeielor, ca
ale caselor obinuite, erau traforate i aezate n bolduri,
afroHfntc s.iu adosate
semnificaia magico-mitic a direciei i seu-

dup

sului apotropaic al rostului lor.

fmtinile anexe de

ca

poman

de

cas. ca

ap

si

eele

Krau ornamentate cu capete de cai i

de gospodari

ialc (lerfcloagele), ridicate

pentru drumei.

449

n datinile poporului roniftn aceste simulacre de capete

lizau cursierii solari protectori ai casei i gospodriei.

de

cai

simbo-

cindva eu prisp tn

Casa tradiionala era aceea pe care an nutnit-o

pentru cil prispa neon jura construcia pe toate cele patru pr
ale ei. Prispa in horii (deschis
balustrad au nchis cu balustrad)
nu era numai un element arhitectonic de protecie exterioara a pereilor
la intemperii, ci i un spaiu
mitic dr tranziie intre in afar si nuntru.
de trecere din curte in cas (sau invers), unde aveau loc citeva activiti
magico-mitice periodice sau ocazionale. Acest spaiu de tranziie al prispei circulare simboliza pmintul care intra in cas l casa care i ntinde
domeniul in afara incintei zidite. Dintre activitile magico-mitice ce aveau
natere,
loc pe prisp, semnificative sint cele referitoare la ciclul familiei
nunt i moarte, mai ales vara pe prisp; dar i activitile referitoare
la unele date calendaristice
la urrile de srit turi iarna, cind g;izdele
primeau pe prisp pe colindtori, cind aruncau noaptea farmece i vrji
de pe prisp in direcia dorit.
Pragul casei ndeplinea i el un rol complex in riturile de trecere.
atrag prin
La construcia casei sub prag se ngropau bani de metal ca
magie simpatetic in cas cit mai muli bani. Pe prag se cumpnea cu un
pietroi ultimul nscut (dintr-o serie de copii mori la natere). nuntrul casei ftul era aezat pe o scindur cumpnit pe prag i, iu afar,
pe prisp, se pune pe aceeai scindur un pietroi. Dup cumpnirea pietroiului cu ftul, pietroiul era du in fundul curii sau in afara curii, jelit i
inmormintat ca un mort. Se credea astfel
ultimul ft sortit i el morii va scpa astfel teafr M I^i nunt, pe prag erau primii mirii de socri
i nai ; mirele lua in brae pe mireas i trecea astfel cu ea pragul casei,
ca mireasa
fie legat de cas i
nu poat trece pragul in afar
soul el. Tot pe prag se oprea in Oltenia sicriul cind se scotea cu mortul
din cas. Cei care purtau sicriul pe umeri simulau pe prag
trag sicriul
cind inuntm in cas, cind n afar pe prigp. simbolizind astfel lupta
intre cei ce voiau
scoat mortul din cas i cei care vroiau s-1 rein
in cas. n cele din urm cei ce trgeau dinuntrul pragului cedau celor
ce trgeau din afara pragului, i mortul era scos pe prisp, pus pe nslie
sau in carul ce atepta in curte i dus la cimitir M Paralel cu ritul trecerii
pragului prin lupta dintre purttorii sicriului, tot in Oltenia exista i
alt rit
dinii unei achii din
pe prag, mai complicat: ritul ruperii
sicriu, dc ctre un membra al familiei dintre cei ce purtau pe umr sicriul,
i scuiparea discret a achiei in sicriu, ling mort. Ritul acesta efectuat
de o rud apropiata mortului simula strvechea antropofagie funerar 97,
care completa ritul ospului funerar din c*tiu (de care an pomenit in
capitolul Mitologia morii).
Fereastra casei servea i ea in dese rituri de mpiedicare a unei predestinri. B vorba de vinznrea unui copil abia nscut, dup mai multe
nateri anterioare ratate, soldate cu moartea. Pe o fereastr a casei ultimul copil nscut era rindut de
i cumprat de o rud apropiat sau
un strin i dup citeva ore era rscumprat de
cu bani. de la cumprtor. Rscumprarea se fcea pe prispa casei, vinztornl dup ce schimba
prenumele copilului se tocmea cu mama i, cind convenea, copilul era luat
In brae i mama fericit
intra cu el pe ua principala, unde era,
Intimpinat de rude, care-i urau
triasc, numindu-1 dup numele schimbat.
n marile srbtori de peste an, ferestrele se mpodobeau cu luminri sau candele aprinse. Rpitul fetelor care nu erau lsate de prini

hor u

fr

se

mrite eu

casei, In

inimii lor se fcea noaptea. \w o fereastr lateral a

astfel se pierdea urma rpitorului. La ferestrele care
pe prispa din faa casei, se cintau colindele la srbtorile de iaralesul

credina

ddeau
n, b tind

cu beele

in

geamuri sau cerccvele.

Vatra si hornul ndeplineau un rol capital in activiti mugico-mitice domestice, mai ales in zonele de munte. Pe vatr xe ntea prima
dat ea
aduc nome, se bolea pe vatr sau pe cuptorul vetrei, se fceau vrji de dragoste jte prichiciul vetrei ridicate, st blestemau oamenii
ri si numaiailM parte <le binefacerile vetrei. n Oltenia de sud colindtorii numii
cintau colindul in cas scormonind tciunii din vatra
liber cu hastonaele lor inflorate.

piri

fr

mam

mam

450

Homul nu era numai un rsufltor al vetrei, numai orificiul prin

care ieea fumul si se afumau uncile, ei i borta mirific prin care circulau vrjitoarele, zburtorii i demonii iu incursiunile lor nocturne. Tot
prin hornuri se credea
ieeau si sufletele celor cc mureau pe vatr. Pentru a mpiedeca intrarea pe horn a tuturor fpturilor dumnoase omului
si casei lui. se atrnau n horn talismane
uu cap de coco, o piele de arpe,
un rit de mistre 38 etc. Dar capul dc coco se mai ntirna i pe peretele de
deasupra laviei in camera de dormit, pentru acelai scop apotropaie, in
eventualitatea ptrunderii acolo a unor fpturi dumnoase.

n ajunul srlttorilor de sfirsit de un considerate nefaste, piu in

secolul al XfX-lea, se ungeau cu usturoi uile, clanele, ramele ferestrelor
ghizditrilr hornului, dar se mai aprindeau salcia de la Florii sau luminri rmase de la Pati, pentru a se bara intrrile ce ar fi putut
fie
forate n acest interval de duhurile pmintului dezlnuite in lume.

Simbolismul casei se reflect pe ling aceste rituri i in mituri

Irtjmdr care se refer la punctele stahe
tari ale aprrii spaiului domestic, pe care romanul vrea s-1 fac inviolabil contra demonilor.
se
face c, spre a se evita contactul in cas cu morii familiei, bnuii de a fi
ri. s a renunat nc din preistorie la nhumarea lor in pavimentul casei,
ndeosebi copiii mici. De teama demonismului morii au nceput
fie nhumai iu afara casei.
zidul din dos, apoi in fuudul grdinii, sub
un copac. nhumarea aceasta n durai piu In plin ev mediu. -iud B nceput nhumarea f jurul bisericilor, Sn gropnie. In cele din
nhumarea s-a fcut in locuri anume amenajate, in cimitire extrasteti.

Aa

Ung

urm

n concepia tradiional a romnului casa reprezint spaiul sacru

care nu nu tea ptrunde nici un om strin,
consimmiiilul gospodarului. In satele care aveau finee sau teren de artur pe dealuri,
In luminiuri de pdure, cind toi oamenii, cu btrni i copii, plecau la
departe de sat. casele lor rmineau pzite numai de ciini. Porile
i uile nu erau nchise cu zvoare, pentru
intre steni nu existau
furturi. Totui conform datinii nimeni nu avea voie
treac pragul porii sau
intre in casa
deschis. Pentru a atrage atenia strinilor, existau semne care consemnau absena membrilor gospodriei. Un
ciomag, o bit sau un topor era aezat pe pragul casei, sprijinit de zvorul de lemn sau clana de metal. Intrarea forat in cas, prin desconsiderarea acestui semn dr interdicie, era considerat profanarea cminului. Cei care profanau astfel casa, dac erau prini in flagrant delict sau

fr

In

munc

rmas

fr

ieind din curte, puteau fi btui cu ciomagul sau izbii cu toporul,

a fi
rspundere de cineva iu sat. Iar dac cel care a violat legea casei
era grav rnit sau dac din aceast cauz sucomba, nu-1 comptimea
tra^i la

451

nimeni

trag

i nu avea cdere

la

nici

un membru

rspundere pe stpnul

a! familiei celui

sucombat

casei.

n casa lui, gospodarul, un fel de pater familia*, *> consider si a

pin pe spaiul lui sacru, inaccesibil cliiar vecinilor. Casa profanat & era.
de brad. Dar era purificata' i
purificat imediat prin fumigaii cu
periodic dc Anul .Von. Acesta era un rit ancestral de purificare, care in>
evul mediu a fost preluat de ortodoxism i extins la toate lunile din an,
cind preoii au iueeput sa mearg cu zi-ntii'\
Din acest punct de vedere putem susine ca. in ansamblul ei. casa
devenit pentru romn centrul microcosmic al actiritii lui spirituale

tete in flflcifri. Dc Pastele blajinilor, in unele sate. pe malurile apelor

curgtoare se puneau iu blide de lemn coji de ou, fri mituri de cozonac
si luminrile 'mu-a li le ddeau drumul pe ap. ca - ajung pe Apa Sim-

rin

mayico- mitice, in care se reflecii rinduiala macrinos moului intrig; Este.

incinta sacra iu care autohtonul s-a nscut, iutocmai ca i naintaii lui,
in care ii duce traiul cu toate greutile vieii, cu aspiraiile, visele, datinile l tradiiile neamului lui. in care In cele din urma ii ya da sf ritul.
De roslul casei este deci legat cu toate rdcinile lui etnoistorice, etnoloi.v i spirituale magico- mitice. In casa se rsfring tcosixtemul lui cultural,
atmosfera domestic a acestui ecosistem tultural generator dc mituri, legeihde
basme. De aici izvodete cea mai mare parte din riturile si ceremoniile
lui domestice in economia mitologiei romane.
9. Lumea nlhu. - In concepia poporului roman exist mai multelumi suprapuse : lumea cereasc, lumea pini iitf osc, lumea de dincolo*
lumea subpmintean i Cellalt Unim. Lumea pminteair e consideraii
Lumea alb, n contrast cu lumea subpmintean consideraii Lumea
lumea noastr e albii i are explicaia iu dou legende.
nraiji. Ideca
*.
( inii a fost creat pmintul nu a avut nici o culoare, a fost translucid
Pentru
nu se vedea tot ce se petrece in pmint. Frtatul 1-a albii, ins.
oamenii l-au murdrit eu timpul din neglijen, incit a devenit cenuiu.

Totui lumii noastre

i-a

rmas numele

Dup

de Lumea alb.

alt legend,

referitoare la hiirognmia pmiht-<er in care fpturile mitice triau laolalt

cu oamenii si animalele. Lumea alba a fost denumit, pentru strlucirea
0 Termenul de alb s-a meninut paralel cu
ei deosebit! i Lumea dalb*
a intrat alba n sat cind se lumina de
cel dc dalb. Homunul socotea
ziu. cind primele raze luminau orizontul. Strmoii i moii considerai
mai apoi oameni buni sau oameni blajini, in comunitile obteti libere,
.

cei cu prul
la nceputul formrii societilor gerontocratice
blrinii nini sau blrinii albi, blrinii cudalbi. Ultimul termen ii
intilnim i iu expresiunca Jete codalbe. adic avnd cosie de culoarea spicului de griu. Fetele codalbe erau considerate cirace ale Ilenei Cosinzcne.
Caii nzdrvani erau de obicei eodalbi. eu cozile dalbe, semn al nsuirilor
rob manii sau blamiraculoase, dac nu solare. K interesant de reinut
jinii
erau denumii tot alin.
Aceti urici locuiau la marginile lumii ntr-un OWror alb sau in
mai multe Ostroace albe din albia Apei Simbetei. Ostroavele rohmanilor
sau blajinilor s-au ridicat din Apa Simbetei n condiiile cosmogonice ale
ridicrii pmintului din apele primordiale, ( cea ce nseamn
iu concepia
mitic ostruarele simbolizeaz pmnturi nentinate, ieite in stare pur din
Apa Simbriei, arc la rindul ci este
gradul ci de
sacr, numai
o legend
sacralitate ine dc impuritatea ei progresiv iu direcia Iad.
strveche. Apa Simbetei izvorte dintre rdcinile bradului cosmic i
nconjoar pmintul de 7 sau 1 ori i se vars in Iad. La izvoarele ei
este pur i sus pe pmint e un panaceu uuiversal. Pe
ce nconjoar pmintul, gradul ei de puritate scade, iar cind intr in Iad cloco-

se

numeau

alb,

ap

Dup

msur

,1

serbeze >i
betei
iu
(fstroorelr
albe
la
rohmani sau blajini, ca
Pastele.
ei
Ostrovul alb sau Ostroavele albe fceau parte din l.umta alb.
Locuitorii lor, meii albi. ineau multe posturi albe si .se imbrcau u
alb, semn al puritii lor sufleteti. La moartea btrnUar codalki din comunitile obteti libere, rudele re imbrcau iu alb, ceea ce nsemna al
purtau doliu alb 41 . La romani doliul alb pentru btrini - a meninut pin
i Carp aii estici. Termenul
la vremea noastr in unele sate din
dc alb este frecvent in legendele dcKpre unde mnstiri minunate
nstirea alb)* pentru unele ape (Izcorul Alb), pentru o constelaie
popular (( aha laptelui .-au Caha alb), pentru unele zile din an (Joile
albe), pentru unele srbtori (IVtclc blajinilor sau Pafleleotb )> Excentric Ost rarului alb sau Ostroarelar albe erau Ostroavele ntunecate sau negre,
intre in Iad.
iu care rtceau nefericite umbrele celor ce trebuiau
Lumea alb ii merit deci numele pc.uu faptul efi albul este inKcmnul luminii (rine albi ), e luna a in care se desfoar o anin pomnhte
Intre oamenii puri i impuri i in care cult aren albii prezerv i combate
demonismul, c apotn:paicu i tolcdalfi tropit pentru omenire.

Brgan

(M-

Dintre piniuiurilc suprapune, nl cror nuinr

popular la trei. race parte i Cellalt trim. Intre
Trimul lumii acesteia sau Lumea aib. iu care triesc oamenii, i intre
TiUuul lumii negre sau mpria Xelrtutuhii, in care ptimesc morii
ri. se afl Cellalt trim, ara semidivinitt iloi a fpturilor miraculoase
10.

Cellalt larfni.

se ridic in tradiia

de basm mitic.
Cellalt

trim sau Lumea

subterana c un

semidiviniti demonice. Fascinaia

lui

este

pmint

de
imaginaia

mirific, locuit

misteric

in

poporului, lucit ntrece orice descriere: Lumea asta-i cum o vezi,/

cum o crezi,/ lumea asta nu-i aa. ccalalt-i altceva (...) M .
vieii
i ale morii sint aici diferite de cele din Lumea alb i dc cele
Legile
din Lumea neagr, de aceea numai eroii mitici U- pol infringe i-atu uci
numai pentru scurt durat, rareori cu preul vieii lor.
IV Cellalt rrim viaa se desfoar in ali termeni, in alte condiii
i b alte sensuri. Spaiul i tini] ul acolo se pierd in necunoatere. Fpturile Celuilalt trim n au contiina de spaiu i timp, deeit numai atunci cind
se strecoar n Lumea alb. De asemenea grijile si bucuriile vieii nu le
ineleg decit atunci cind la mii de ani sviresc greeli care ating rinduiala

cealalt

eosmic.
Cu toat perspectiva linitit i lot belugul, m midivinitilc i
fpturile miraculoase ale Celuilalt trimerau psiudi.deninnue. Ele evadau
necontenit n Lumea alb, eare le atrage u mirajul cerului ii frumuiell
oamenilor. n Cellalt trim i aveau reedina zmeii, fiii hibrizi ai Nefr*

tatuhii, tinete rtle, unele fpturi fantastice, ca Piticul, regele piticilor. De

In ea se afl vestita coal magic de solomonie. Tot aici
luiesc balaurii clrii de solomonari i pajuiiie clrite de zmeoaic*.
invee
Prin grliciul Celuilalt trim ptrundeau vrjitorii i vrjitoarele
ritologia magiei negre.

sl-

asemenea,

Dou

..mdulare ale pmintului romnesc",

U. Plaiul i peinna. pl aiul i poiana, dein o situaie aparte in peisajul mitologiei romne.
PI aiul este un drum dc coast, eare un sau tohoar pe un picior de munte
453

ii

licori *c -

Iii.lr

intr

o pajite nalt sau un

got de

munte. Poiana eslo

ins un lumini n codru sau o golii' de copaci ntr-o pdure. In plaiuri

i poieue a pulsat o via agropastoral, s a njghebat o reea do ctune

care < au in.-ninui limba. daniile. Eternul <lc mituri, fapt care
a f acut
fie considerate sacre. In cuprinsul sau in
preajma lor s-au dezvoltat
actirxlx mirifici: Plaiul :\ fost considerat un drum apte Rai, o gur
de Itai,
mediu intre cer i pil mint. spaiu hiemgamic prin excelen. Caracterul
sacru al plaiului este relevat indirect A i\c titulatura mitropoliilor
romni,
denumii e.mrbi a\ plaiurilor". Iar poienile au fost considerate oaze
sacre
oare foiesc se midi ei nil '}i,
daimonii, triesc pustnici in
scorburi de copaci.
1 plaiuri ; i poieiic de inutile s-au ncuibat cu timpul nedetie, nite
.
instituii cmnplrxe st ^culturale steti, cu implicaii mitologice.
La nedei
se ntruneau stenii din mprejurimi, pctilru a prznui
n comun o srbtoare popular"', dar si pentru alte treburi obteti incuscriri, ntocruy.n, aplicarea legii strbune in caz de inoleri intereteti,
pentru aprarea tn comun mpotriva inamicilor etc. Unele nedei au
luat cu timpul
aspectul de linuri vicinale intre versanii unui duplex sau triplex confiu i ii iii montan. I. Pop-ttetcgnnul susine
nedeia a fost o srbtoare
strlucit, zi marc de bucurie, mpreun eu jocuri, praznice i prtnzuri".
Ion Conea a consacrat un studiu amplu nedeilor din Oarpai, afirmind
sim probabil (...) de origine ture reche. Se poate
sint zile solemne
de bucurie ale rechilor romani iu onoarea zeilor patroni, cci chiar si acum
[in 19;tH] nedede se fac in fiecare sat la zilele (...) de hram""
(la'.Sintilie
i uneori sinta .Mria).
Ion Conea a alctuit o hart a munilor numii Nedeia, cit i a celor
oare poart alt nume, dar gzduiesc vetre de nedei, din perimetrul
masivului
Retezatul, t'nelc din milei s-au transformat iu tirguri de fete",
dintre
care cel de pe Muntele Gina din Apuseni,
Valeriu otropa, a fost
implantat de illinem colonizai iu mare
in Dacia roman ea munin

miun

dup

numr

citor, iu mine"',

cptind

la

romni o alt structur

ritual.
IU. Oatroavelf de la captul pmliitului.
pamintulm prezint doua aspecte aparent

i alt semnificaie
1

Ostroavele de la captul
pentru
it
economia spiritual a unei mitologii unitare nu exist
contradicii
toate situaiile sint posibile si justificabile sub raport
mitologic. Unele
ostroave sini albe, favorabile omului, altele negre, defavorabile.
Ostroavele albe s-au ridicai deasupra apelor si plutesc In voie,
sub un cer semn i o via linitit, l ele negre par a se ineca mereu intr-o
tulbure,
traunntat de valuri, sub un cer ntunecat i ceuri reci.
Ostroavele albe
aparin m irilor albi (blajini, rohmani). care vor
ajute i
scape umr
rtcitoare de chinurile nelinitilor i suferinelor din Ostroavele
mii Osiroa> ele liegr
afund ca nave naufragiaU- si umbrele
rtcitoare se zbat pe ape, uricii albi se roag pe malurile Ostroavelor
lor s-i ajute cerul
scape tefere. n areepiunea lor mitic aceste dou
somn de ostroave simbolizeaz cele dou aspecte ale destinului
in raport
cu pustexistena, ceea ce vrea
nsemne
destinul unei fpturi nu se
ncheie o dat cu existena ci terestr, ci
continu i in postexisten, a
crei limita e imprevizibil.

contradictorii,

ap

'

'

'

'

Iadul.
Stu'liul laiului iu literatura mitic a preocupat ndeocategorii de scriitori, pe folcloriti : Simeou FI. Marian,
Ovidiu
lapadima i p tf filozofi ai culturii: Doina Graur.
13.

sebi

dou

45-1

In sintetica lor prezentare atit Simcon FI. Marian, eit i Ovidiu Papadiina au pus accentul pe substratul mitologic ireneiat de ortodoxism,
neglijeze unele supravieuiri provenite de la greci >i romani. Doina
Graur a urmrit substratul general urnim al Infernului in emergena lui
din rdcinile rului. n analiza el ampl pune accentul pe filozofarea
asupra consecinelor rului n existen i poetexisten, conform variai moarte
telor credine, datini i tradiii, rit i a concepiilor despre
44
in istoria omenirii , subliniind unele aspecte ale infcinizrii cosmosului.
Pentru noi Iadul e o entitate mitologic a crei concepie i viziune
iu mitologia dac i predac Iadul nu
e poHterioar Raiului, pentru
corespundea unei alte realiti mitice. Primii oameni, cpcunii i apoi
uriaii, au trasformat viaa pe pinint inti-un fel de existen grea,
periculoas, care a euat ntr-o nntropotconialiic. Tracii sud- i nord dunreni socoteau moartea o binefacere, dar nu aveau noiunea de Iad. Ideea
de Iad pare a fi fost conceput de Orfcii >i orfici, nu ins cu inelesiil
noiunea, care denucomplexat de la nceputul erei noastre. Probabil
mea Iadul, apare n contact cu cultura mixhelenic din Pontul Kuxin si
romano-dac din Dacia transformata in provincie roman i eu ptrunderea adinc in contiina daco -romanii or a ideilor grcco-latine despre
Tai tar si Infern.
Ktimologiccte, iad este un derivat al numelui suveranului infernului la elini : Hades i al rii lui. Astfel Hades C'AiSr,;) a ajuns iu limdenumeasc ara
ba roman, ca i in cele mai multe din limbile slave,
lui Hades, pe scurt Adul, care a devenii mai apoi Iadul.
Iadul a intrat in contiina mitologic a roraanilOT prin mitul Infernului transfigurat i truussimliolizal i de cretinismul primitiv dacoromn. Cu acest proces de transfigurare i transsimbolizare ncepe marea
aventur a mitului romAnesc al Iadului, caic in structura lui reediteaz
aspecte i idei din aventura mitului uni vei Sa] al Infernului. Fabulaia i
o coloratur autentic romneasc. Imaginea
anecdotica Iadului
Iadului la romani mbin structura lui sacral cu aceea profan.

fr s

via

capt

Locul Iadului iu concepia cretin ortodox a fost plasat de imaginaia protoromnilor sub Rai, adic tot in Munii Carpai, fi anume inti -un crater fumegiml sau in perimetrul unor fumarolc cu emanaiuni mefitie. Mofetele, fazele naturale i vulcanii noroioi i infiltraiile de iei
la

suprafa

dului prin

bu

treceau pentru
pimntului.

ini

drept r&suflitori

si scursuri ale

Ia-

grlisiile

De altfel, in toponimia mitic a romnilor am constatat citeva

topice cu numele de iad riul Iadul, Valea Iadului, Petera Iadului, Mczind,
Iadului (in Cheile Bicazului) etc.
gur m Iadului, dup legenda vameilor vzduhului, se afla intre
ultima
i Poarta Raiului. Aceasta cGura Iadului, care nghite sufletele morilor ce nu pot trece faimoasa ponte miraculoas dintre ultima
i Poarta Raiului. n imaginaia creatorului popular. Guia Iadului
este o
haotic foind de fpturi infernale, care atrage ca hm sorb
tot ce trece pe deasupnVi, mai ales cind bate V intui turbat deasupra.
Sub aceast Gurd a Iadului, earede fapt este o jereastr spre cer a Iadului, se ntinde o cfmpie stearp ntunecoas i umed, strbtut de Apa
Ximbetei, un fel de Styx, clocotind pietroaie pe care Ic zvirle nroite pe
maluri. Peste Apa Simbetei sint proptite iei i colo puni ubrede de
ncins piu la incandescen, ce nu pot fi trecute de umbrele rtoft os* i nici dc damnaii permaneni din Iad.
:

Omd

vam

vam

vgun

aram

455

Cimpia -tearp nconjurat cu briul de fac :il Apei Simhciei sc strvede iu bezne i piele, nesata* de ciulini i scaiei. Ohlar demonii nu o pot
strbate deet cu opinci de fier. Vzduhul e nesat de -i rigte, vaiete,
mugete i rcnete sinistre. Sc aude schellind ascuit al Celului prninfu/Mi. care cu coarne scunde i coada de viper otrvit alearg de iei-colo.
foncte sufletele celor condamnai la munci in Iad
treac peste Apa
Siinbctei -i s
intre pe wrfih loriului. Celul pmintului nu e numai
paznic al Iadului, ci i psihopomp. De altfel, drumul spre pori emanat
de ..floarea Iadului", macul. n faa porilor Iadului macul crete in Mraturi in voi te. ca o balt de purpur.
In milogul citnpiei, sub rdcinile arborelui cosmic se afla jeul
de fier al NefArtatului (alias I.ucifcr sau Scaraoschi). Je-ul este aezat
invers, in fundul pmintului. pentru a fi aprat de fulgerele Frtatului -d
ale lui Similic. iar deasupra lui silit cerurile Iadului, in aceeai ordine
invers ca i cerurile Frtatului.
n cerurile Iadului trebluie-c ierarhiile diavoleti n sens invers:
cete m ii mici deasupra, aproape di- (Jura Iadului, i cele mai mari tot mai

afund,

pinii la jrhil tir

firr al Nefrtatului.
legende ii disput:! zidirea Iadului ca o cetate invicibil
una care relateaz
a fost construit do Nefrtat in paralel cu Raiul
i cA atunci Iadid era o replicA negativ a Raiului. Construcia. Iadului
s-a fcut din ndemnul Frtatului, care a simit
Nefrtatul era extrem
de nciudat. IV atunci Pil Hat ui nsufleea Luna, ca sa fie
a Soarelui. St zise KArtatul ctre Nefrtat
Ia i te du i tu i zidej'te Iadulzidete 1 bine imprejur i-l acopere cu ui de fier deasupra (...). Diavolul a zidit Une Iadul, b-a fcut mare tic ncpeau sute
i mii de oameni
iu el. A fcut nite ziduri groase, cu nite cldri in
zid. de jur imprejur,
ea ar putea ncpea trei care iulr o cablare, iar pe deasupra a fActii tisi
cu laci de fier (...). Uile sc dc&hid singure i singure seiuchid" **.
Acest prim Iad a suferit Stricciuni in lupta uriailor cu Frtaii,
citai acetia au prins cerul de torit? lui si l-au zgiliit, cutremnrind
intui si feindu-1
crape din temelii.
A doua legend stabilete zidiie:- Iadului lup cderea ngerilor din
cer. Odat opritA cderea ngerilor. Nefrtatul s-a cculcs
t a nceput grAbit
sA construiasc Iadul iu fundul pmintului. unde
nu poat ptrunde
fulgerele cerului si sA nu se aud bubuitul lor. Apoi reorganizeaz oaste*
lui mcinat, in cete de ingeii negii.
O dat eu cderea Nefrtatului din Hai, reconstituirea Iadului i
reorganizarea ierarhiilor ngerilor negri ncepe adevrata teomahic intre
FArtat i Nefrtat. Pin atunci Krtaii au dus o luptA comun, gtirantoinahia, iutii mpotriva vjuunilur si u|K)i a uriailor, iu care au fost favorizai de fora lor divin. De asta dat se aflau
in
douA tabere
opnse - aproape egide
la fel de indii jite una mpotriva celeilalte, n
care lupta trebuie
extermineze pe unul din combatal. Iadul devine
astfel centrul activitii nefaste iu comiios,
in jurul cruia graviteaz
toate divinitile rufcAtoare, spiritele rele si fpturile mitice necurate.
Drumul la Iad e scurt i. contrariu unor cintece, e seductor *i plin
ue surprize plcute, care toate dispar odat intrat, pe porile Iadului
..drumul de hi noi din sat/ piu jos la uf imul iad este CUrt cit un oftat,'

Dou

tovar

pm

>

fa

fa

flfij
fluiernd

P<f* 1 *

illZ "

Sari iU

ca vin tul,

Un JIW**J Uicrg

giiuiui.;

ueci un eiuip rou de maci,, nu vezi nici uriuA de

draci, porile iiczAvorite; sedeschid
deodat mute, itesoarbeoduhoare,/ce
seamn m lume n-are,, bezna .-ufletu-i apas,/ strigteptrundino;use(...)"456

Intr-o colind din Ha nai eind se pronun numele Iadului, se repet

refrenul SA fereasc Domnul Sfint !". Iat cum : ..Ici e Iadul cel spurfereasc Domnul
eat/ pentiu oameni ti ptat./ Da n luntru cine -int f/
,

Sftot"
ntr-o

doin

din Turda-Aiie este

COUtfl iubita iu Iad.

Toat

O caut

iutii la

nfiat drama
i

lai

unui

flcu

ea re

Iad, unde o gsete.

s-o caute, in faa tiupului

apoi

la

i-a minat ca pe UU nebun

bietul om nu tie cum sa cape mai repede de obseam speriat :/ trupuri
sia dorului lui. Iadul fuse descuiat, ce am vzut
mari i putrezite/ de popA ncspovedile : >i vzui pe mindia mea/ chinuind
se duc. diacii o fceau n AlucA./ Ea
doi draci la ea./ Mindia umbla
m-upucc./ eu grbii i-mi fAcui eiuce, .i-minsei o fug lung,/
se ipa
dnicii haida
m-ajung" 3 . Doina paiodiaz coboiiiea lui Orfeu in Infern.
<

dragostea caic

muncit dispare,

si

14. Iconografia Iadului. - Pe fieacclc pereilor exteriori i ai pereilor din pridvoarele mAiistiiilor bucovineni- >e vede nc zugrvit
Scara praielor, in care fiecare tieapt liaiissimbolizeaz cile un pcat
de la cel mai nevinovat piu la cel mai abominabil. In dieptul fiecrei

trepte sint zugrvite siluetele

judecii)

pctoilor

in pielea

goal

(deci goi in

faa

nsrcinai cu uneltele de pedcpsiiea pcatului

in subordine. Scara pcatelor ncepe cu sulimeneala, eirtirca, curvia
minciuna, vijitoiia, furtul i se termin cu sperjuiul, pe care NcfArtatui
sub chipul lui Scaraochi l ia in braele lui ce ies diu flcAiile Iadului
nchipuit printr-o gui mare de balaur. ntr-o colind bAiiAean Dumueale diavolilor

alung pe pcAtoii ce ddeau a>alt Raiului ..Ducei-vA de la mine/ in

focul cel de vecie,/ c-aeolo sint munci gtite/ de tot felul de pcate,/ curvelor le sint gtite/ shiciuiii de foc mpletite,/ curvarflor sint gtite / paturi
de foc nroite, lacomilor sint gtii/ viuinii cel neadormii". f?i iu alt
zeu

tot din Banat,

sin
Petru umbla pe pmint cu Dumnezeu
ea
iuceice credina oamenilor; dup re au fo^t gonii de la casa unui
bogat, Dumnezeu spuse
vd casa zbicitului, din mijlocul satului/ in
mijlocul Iadului:/ balaurii sufln foc,' harapii nu-i afl Ioc" 4 ".
nc
multe alte legende asemntoare, in versuri, care descriu chinurile in Iad
in spiritul celor zugrvite in afara indicaiilor erminiei.
n legtur cu maii damnai din Iad cc-i ispesc acolo pcatele,
legendele mitice cretine menioneaz pe Adam >i Kva. pe OsJn i Iuda.
Iat cum Eva plinge de foame ling cele mai copioase bucate. La sinii
el sug vipere i picioarele i snt incolciie de balauri. Caln noat intr-un
lac de singe aburind, din care ies la suprafa ciopiritmi din corpul lui

colind,

Abel

Iuda

numra mereu

ncetat dintr-uu izvor

cei treizeci

de argini nroii

in

foc

i bea

de oet otrvit.

Ctt de izolat, ascuns

bine construit este Iadul,

totui

in

s-au

fcut incursiuni de pedeaps pentiu unele nelegiuiri nterverite dup

cderea ngerilor. Dup ce Scaraoschi a furat podoabele Raiului, Sintilie
a ptruns n Iad i le-a luat eu fora etnd arhanghelul Mihail a tirit pe
M uimirea, mnma dracilor, a nctuat o si priponit-o tic un ar iu faa
;

jeului lui Scaraoschi.

cind Soaiele cale roia -- *c cs&tereate cu sora
lui a fost plimbat prin Iad ca sA vad cel BteaptA pentru Incestul ce-l

punea

la cale.

n afara Iadului a< icnea; o parte din cetele de fpturi demonice

pe caie le-am nfiat (iu capitolul JJaimonchyia i in mai loa te ncrengturile mitologii acolo unde a fost tasul) la modul implicit sau explicit.
Ne- ani referit Ia demonii vzduhului, ai pmintului (munilor, cimpiilor
i

UT

pustiurilor; al vegetaiei in general

TOPONIMII, MITICA
iji

ai codrilor In special, ai apelor),

precum si :ii -iibp mint ului (ai mormintelor i comorilor). Cei mai importani au fost vameii vzduhului, demonii intemperiilor, iezmelo pmintului i timele apelor. Ne amine numai si no referim la cetele ierarhice
de demoni care slujesc in Iad.
i

In Ini slluiesc alte trei cete de slujitori ai Nofrtatului n travestiul

Scaraosohi ceata demonilor superiori, mijlocii i inferiori. Fiecare
ceata e alctuiii din trei subcete. Ceata demonilor infernali superiori,
care c i rea mai important in ierarhia Iadului, e alctuita din subcetole
Aripile Satanei. Tlpile Iadului i a Tartorilor dracilor. Ceata a doua din
Rulwctele
Marile drcoaice
Mamarca, Arcstifa (care e confundata cu
lui

Mama rea). Samca

(care e confundat cu A vesti a) i Irodiaele (apte

san non la numr). Iar subceata Tartorilor dracilor, din arkedemoni (trei
sau cinci la numr, care sint un fel do arhangheli ai cetelor de demoui
mruni din ceata demonilor inferiori), gealai, care susin pe umerii lor
bolta Iadului i tronul de fier suspendat in interiorul Iadului. i, in fine,
ceata d ta viilor mruni, care executa toate treburile in Iad, de la curenie pini la torturi, de la aerisirea prin vint urarea cu aripile ca mite
albine pini la preparanu hranei pentru superiorii lor. Diavolii mici mai primesc i uneia sarcini du a se urca pe pmint i a face i ei rutile pe care
ii

taie capul.

Numrul

demonilor ca slujesc in Iad este destul do mare, de unde

extrem de complicate, in care nu totdeauna se reflecta atribuiile ca le revin i funciunile demonice ce la mplinesc.
In anumitu zile din an, indeosebi de Si o tandrei i Intre Anul Nett 19

numele

lor

i Boboteaz
pe pmint si

se deschid porile Iadului i unii diavoli sint liberi

se urce
sa i raefl mendrele. Atunci oamenii iau precauiunile necesara, isi un- ou ai uorii uilor i cercevelelo ferestrelor, hornul sobei
borta pisicii din perete ca
nu intre diavolii metamorfozai in vizitatori

nepoftii oameni, eiini, pisici, oareci, ca

poceasc pe cei din cas. Tot
atunci diavolii se nfresc cu fpturile demonice de pe pmint (strigoi,
moroi, pricolici, tricolici, vircolaci) i oamenii necuraii (vrjitori), benchotuiesc pe la rscruci de drumuri, in incinta unor ruine prsite i nciug
hore aeriene in jurul turlelor de biseric, blamnd pe Frtat i legea lui
:

cosmic.
I'icii
'l nu, un scriitor si grafician transilvnean, in manuscrisul lui
miniat, de o valoare documentar excepional pentru arta i literatura
popular romana, a redai unele aspecte inedite ale iconografiei geogonice
i ale celei antropogonur. sacre i profane, pe pmintnl lui strmoesc.
I

Nu exiM mitologie popular

Importana toponimici mitice
nu- fi Incorporat in pmintnl rii in caro a fost generat i in
peisajul particular al mediului ambiant in ca *- dezvoltat clemente de
1.

care

gindire mitic proprii ecologiei culturale, prin aU gurii, metafore fi simboluri

topice ce i aparin cu precdere.

Urmele mitice lsate In denumirea strveche, veche sau feudal,

amenajrile teritoriale reflect adesea particularitile pmintului care
au frapat imaginaia creatoare a autohtonului, capacitatea omului de a
proiecta n spaiu produsele imaginaiei lui mitopeice. fu ambele cazuri
este vorba de teritorializarea unor fenomene sau fapte de mitologie in aspectele lor eseniale sau n procesul lor de elaborare. Tt ritorialharea mitic
ncepe, totdeauna, cu desprirea pmintului halal in sacru >i profan (operaie indefinit In timp i definit in spaiu) i continu cu transfigurarea
artistic a acestui pmint, prin amenajai speciale si remodelri ale unor
forme de relief (virfuri de munte, peteri, chei) ca opri., de arhitectur
sacr, orografic, megalitic ele.
in

n cadrul spaiului sacru se fac necontenite delimitri de toponimie

topografie mitic. Topinimia mitic marcheaz locurile unde \llo temporc au trit personaje mitice, itinerariile pe care acestea le-au strbtut
in vederea Bcopului pe care i l-au propus, incintele in care a fost consacrat drama lor mitic. Transfigurrile imaginative care s-au produs In
acest spaiu sint relevate artistic de structura cratofanic fi hierofanic a
solului. Spaiul sacru sc transform treptat dintr-un cent rit singular de
creaie cuUual intr-un complex de nuclee topografice generatoare dc modele
rulturale de tip mitic.

fi

n determinarea mitologic a spaiului sacru o contribuie teoretic

indeosebi referitor la coordonatele spirituale ale
adus Mircea EUadc
spaiului sacru, tehnica consacrrii lui expres, formele mitice pe care
le ia n imaginaia popoarelor, modelele lui arhaice i riturile de care se
bucur Sn consideraia oamenilor.
Nu ne referim la studiul pmintului romnesc in spiritul spaiului
sacru al lui Lucian Rlaga. Spaiul saein la romani nu este individualizat

personificat mitic, ci generalizat i abstractizat mltosofic In opera lui

Lucian Blaga . Bine determinat stilistic ca matrice creatoare de scheme
sau modele culturale, e puiu delimitat sub raportul coninutului mitic.
Oup analiza morfosuiisiic a iui Lucian lilagn, spaiul romanesc e numai
>< este ceva
pastoral, ideal fi etern pastoral. n realitate spaiul ornam
mai complicat, pe de o parte cind pastoral-agrieol, cind agropastoral,
ic. in primul caz nseamn
pe de alta cind agrosilvic i cinegetic.
spaiul
lumnesc intre un spaconcepiei
despre
aceasta
a
pendularea
in

459
din

sacru p*M/oi-a/-agricol i altul agro pastoral nu exist intcrprcl u

de
ecologie mitic, din caro
reias care snt concretizrile spaiului sacru
la romni. Pentru mitologia romna spaiul sacru e punctiform, in reea
retiCOlarfi, concentrat pe forme de relief precise: muni sacri (Pariului,
Godeanul, Omul, Ceahlul etc.); slnci mirific* (Omul, Babele, .Moul si

iu

localizeze pe pmnt ul romnesc, nu

Carnman etc, eare au vrut
cartografieze, unele aspecte ale cercetaii lor. Aceste nsilri contigente
ale topicelor mitice nu au relevat totdeauna ceea ce intereseaz in mitologia roman : reflectarea pe pmnt a concepiei primare arhaice, tradiionale Sau moderne a unei cugetri mitice nchegate ca atare iu contextul
cultural general -romnesc.
n expunerea noastr asupra tciitorializrii spaiului mitic la romni
urmrim ndeosebi delimitrile toponimice topografice de ordin mitologic,
atit cit ne permit materialele de care dispunem, in stadiul nctnal al
erretrilor de teren*. Intenia noastr nu este epuizarea unuia din
aspectele neglijate referitoare la mitologia romn, ci reflectarea expres
mitopeismului romn in mediul geografic autohton, care corespunde

l'etru

:i

pmintului. subpmintului si Celuilalt tr ut, Sorbului

pmintului, marginilor pmintului, stlpihr cerului, Apei Simbctei etc,
ca si teritoriului concret mitizat al Daciei anteromnne, a Dacoromaniei,
teritoriului mitic al

romneti i

rilor
'J.

Repertoriul

-pot fi investigate

cu aproape

H om unici

actuale.

mitice
romneti. Topicele mitice nu
cartografiate complet pentru
se confund

topicelor
nici

ntregul fond de toponime ale

pmintului romnesc, de ase -

.meni cu pseudotopouimelc subpmintului mitic i cele ale Celuilalt trim. Numai n basmele mitice se gsesc unele vagi indicaii. n aceast prilingvitii au adus un aport indirect la studiul toponimiei mitice romneti, n stratul superior al subpmintului se afl Lumea cealalt, a
morilor, care datorit contactului ei permanent cu lumea celor vii poate
necropolelor i cimitirefi delimitat i cartograf iat. Terenurile sacre ale
lor snt cartograf iabilc mitic. Buricul pmintului e considerat ubicuifar. di mai multe locuri pe teritoriul rii: marginile piuiututui *e confund in mitologic cu marginile teritoriului locuit de romni; stflpii
cerului, patru la numr, se afl in cele patru puncte cardinale ale orizontuniciodat;
lui local; fiind invizibili, nu au putut fi concretizai pe teren
Apa Simbctei care nconjoar de 9 ori pralntul ca un arpe ncolcit i
culinar sub pmnt i Apa Duminicii care coboar in spiral din cer

vin

Curl(iraiii4. Tipurile

de topumlUc*.

Haba, Detunata etej peteri mitice (Meziadul, Topolovul, Ialoinicioar

etc); chei tle munte (Cheile Turzii, Cheile Ricazului otc.); izvoare lacuri
de munte (Lacul Solomonarilor, Lacul Balaurului, Lacul Dracului etc);
iezere, ubucnr, rturi i plraie, flucii. Marea Neagr; cimpiile mnoase
iHrganul, stepa Dobmgei (petera de cret) i Delta Dunirii (Ostrovul Dracului, braul Sfintu Ciheorghe etc.). Mitologia romn refleci
din plin morfogeuvy.u pmintului romanesc in funcie de ocupaiile de
ba/. si cele anexe in to.it splendoarea si grandoarea lui geograficii, printr o toponimie mitica concret (nume de ciobani, vintori, pescari, de
unelte i proilu-'-t intrat in cartografia Istoric a rilor romaneti i
meninut in geografia istoric a Romniei. Chiar dac unele din toponimele mitice referitoare la ocupaiile mitificate au fost iulocuite intre timp
prin altele (indeo-Mii in provinciile iu trecut desprinse din teritoriul vechii
Dacii), in enuiiinu mitic a poporului romn, toponimele lui vechi mitice au perslsfot! fiind surprinse i consemnate treptat de istorici, arheologi,
;

"i

sociologi, enur.'rafi >i folcloriti in cercetrile lor

studii tematice de monografic.

de teren i publicate

in

Meniuni xsupra toponimiei mitice romane au fcut ocazional i

aporadic toi etnografii i folcloritii rorani, de la Dimitrie Canterair
umoare BlmeoD Florea Marian, Aron, Nicolao i Ovid Denauianu, Tudor
Painfilc. Artur Gnrovei, I.- Aurel Caudrea, Tache Papahagi, Ion Diaconu,
i

pe

pmnt.
Mai precise sint toponimele

teritoriului concret mitizat,

fi

localizate

mirea celor mai variate forme de

ele

relief,

de ci de comunicaie i de ae-

zri.

s relevm,

iu baza unei analize hermeneutice a suspersticutumelor legate de anume forme de relef, ci de

comunicaie si aezri, aspecte de toponimie i topografie a locurilor socosimbolice
tite sacre sau consacrate i numelor lor alegorice, metaforice i
hidronime, oronir
populare romne. n expunerea noastr ne referim la
acestea amintesc de strvechea conme, socionime ca mitonimt, pentru
cepie despre via i lume, despre spaiul concret i transfigurarea mirific a acestui spaiu de-a lungul ntregii istorii culturale a autohtonilor.

ncercam

iilor,

credinelor

461

460

pentru

dup

cartograf iale
toate regulile tiinei moderne. Cind
vorbim de toponimele mitice concret izabile pe pmintul romnesc, ne
gindim la nume de persoane fictive de ordin mitic (demoni, semizei i zei),
i
de personaje reale de ordin legendar-istoric mitificate intre timp (eroi
simsau
metaforic
alegoric,
ordin
social-culturale
de
aciuni
eroiarzi), de
d< ordin
bolic (teomahii i hierofanii, rituri i ceremonii), sau de aciuni
denuepic (croi-tragice sau eroi-comice), adic Ia tot ce transpare mitic in

pot

Ajem

<ioci In vedere sesizarea obiectului intaginairt mitice in topoa vtsiunii mitologice <n topografia popular, din care
rezulte situaia microtoponimclor i a macrotoponimclor mitiee autohtone.
Despre toponomiu mitic autohtoni: arhaicii, feudala 31 Contemporana, <: expresii ale culturii dace, daco-romane ;i romne nu
pffflfrfr
pinii in prezent, studii de amnunt sau de ansamblu, care
rspund,
in parte sau in general, cerinelor crcscindc alo explicaiei i iin jf ic-<>. ieclatuate de mitologia populara roman. Posedm pent ru trecutul ndeprtat
citeva toponime mitice sub forma de indicaii literare, clare sau obscure,
rmase In opera unor scriitori ni antichiti* clinice greco-romane si ai
evului mediu, pe care le vom meniona iu ordinea contribuiei lor cronologice. Reamintirea lor urmrete
descopere sirvcchimea unor spaii
sacre locale, nc din perioada lor de gestaie, ca i succesiunea consacrrii lor de-a lungul timpului, datorit anumitor constante geografice sau
imaginai iv-geogmfice, ea i evoluia mono- sau polivalent* a rolului pe
care l-au jucat in contiina cultural a poporului romn.
>'u urmrim o tratare exhaustiv a temei abordate deoarece practic se vor descoperi i redescoperi mereu noi termeni u'ta-i in limb, care
in viitor
simplifice unele concluzii sau
le complice i mai mult. Ne
intereseaz, in primul rind, perspectiva acestei probleme noi iu domeuiul
toponimici, materialele ilustrative pe care le avem la iudemiu pentru a
sesiza alte dimensiuni culturale i ali parametri etnologici ai mitologiei
populare romne.

tnmtc

St

Mc

mai vechi meniuni de topogenez sacr

Unele <un
Dacici anteromanc snt hidronimele mitice.
latin
scruton greci
ciiva
antichitate
de
in
consemnate
fost
y
,.le au
la hidronimele Istrul i
referindu-se
Pindar,
grec
Astfel,
poetul
reputai.
Dunrii), socoiu jurul Ist ruliu (l)anubiulux sau
Euxin, susine
5.

Hidronime mitice.

relative la

pmtntul

rlntul

>

:i.

Structura iniiie a toponimelor.

in prunul rind,

de

relictclc etnografice,

art

n componena ci este relevat,

de reminiscenele folclorice i de

iwpular a trei secvene istorice

de substratul toponimic strvechi autohton al p Anun ului romanesc, In care se int Unesc formele genuine de topogenez mitic;
de adstratul toponimic medieval romnesc, in care intr denumiri
de locuri provenite din impacturi, contaminri, adaptri i caiduri etuo-

culturale;

de stratul toponimic modern romnesc, care se refer la denumide locuri rezultate din decantrile i cristalizrile mitologice literare

populare.
Structura mitic a toponimelor romneti
nlniuU in :il duilea
rind de studiul nucleelor de creaie, de cult Ui
i civilizaie imprimate
piuintului romnesc, in ali termeni, de sin phxe mitice sau de complexe
mitologia cc acoper teritoriul ntregii
t
uneori ii depesc graniele,
in zone vecine sau apropiate, in enclave romneti extrateritoriale statului
romn, de strveche provenien iloric. In acest caz toponimele se disemineaz i se difuzeaz in afara nucleului de formaie i a centrului do
gravitate mitic, exorbitnd spaiul lor sacru primar.
artistice

c*

ri

Topo.oaU

Iticft arhalcft a

Romanei.

fpturi mirifice ale zeiei

fluviu sacru, locuiesc amazoanele, considerate
strlucitoare de la guinsul
intr-o
locuiete
Achile
eroul
Artemis*. i

tit

rile

Cirlograft.

nl

pre'fa^Ule^eitto^'la Dacia preis.oric Ni colac Denuianu

Leuce, amintita < e
lucreaz materialele mitografico referitoare la insula
aceasta a jucat un rol important m mitologia
Pindar, pentru a demoustra
sud-dunarean.
trac nord-dunrean i, concomitent, in mitologia traca
a putut trece totiantic
nu
greac
mitologic
istoriografia
pTstc care

s-a referit la complexul ei mitologic

ferentC pentru
vreme integrarea toponimic a Mrii Negre in
insula Leuce, ca spaiu 'acru dae
european. Se pare ins
nainte
a avut doua epoci de cult antic. Prima epoc a fost

ntt**JS*2

virtual al religiei

Substratul toponimiei mitice autohtone

Studiul oricrui substrat cultural ridic unele greuti dc investigaie a materialelor,
caro
numai in cazuri rare se pstreaz nealt erate; de asemenea, greuti de
iutei pret are semiotic i lipolugizaru integratoare, deoarece
uneori lipsesc
termenii de comparaie. n aceast situaie
simte nevoia se operez
cu iHteze de lucru, interpolri, comparaii i analogii.
n esena lui substratul toponimiei mitice romaneti relev nceput ul procesului cultural al mitogenrzn autohtone, in care se pun prenui.

aele viitoarei mitologii.

Troici, eind a putut fi considerat leagnul

derivi numele ei de
iui ApoUo, !>.n aceast epoo

sens dv Insula

dup

^W^J*

termiarea razboiulu.

tro-

privilegiile e*clu\e
vechea ei organizare insulara, instituia oracolului y
onorate
dreptul La ofrande pioase, la rugciuni
ILfitor
apollinici
'
tnuiiiun.le uei sanctitg
in
de
ce
maten
relateaz
Cotite salutar, navigatorilor pe mare. Pm^ar 7
nra
-). Exist o
Euxin Achile locuine Intr-o strlucitoare insul" (
a fost transportat
Euxin numii Insula Alb, unde se pare

^mT^tl^
:

iu Pontul

462

luminoas .A doua epoc,

^W**
de*

prim Uve a

*^ gB
1

trupul lui Achlle de ctre Thetys"; Euripidc adaug Leuce:

insula
Leuce, unde ii petrece timpul Achile, in mijlocul Pontului Euxin ,>9 ; Antl
..Se j>ovestcte m despre insula Uucc.
gns
nici una dintre pftsrinQ
se poate ridica in zbor deasupra sanctuarului lui Achlle" 10

Relativ la transpoziia literar ce calchiaz transsimbolisarea mitic

a insulei Leuce, iu mitologia romn, succesoare a mit. ilogici trace norddunrene, Nicolac Densuiauu relateaz
mitul acestei insule se reintilneste in legenda Mnstirii Albe, un centru mirific al religiei trace norddunrene, ca i in balada Mnstirii Albe, socotit lca sacru pe
aib loc cstoria zeului Soarelui cu sora lui Luna,
in care trebuia
conform baladei romneti intitulate Soarele
Zuna.

nu,

Dar asupra Dunrii mai exist i o alt explicaie semantic de ordin

c aceasta este

o transliterafie a unui apelativ divin.

topicului Dunre, relativ la limba get o -dac i apoi
latin. relev aceeai idee
aductor de nouri;
DU
IM
purttor de nouri". Explicaia aceasta a fost relevata de A.
PapadopolCnlimach .
Dintre nenumrate insule i ostroave ale Dunrii, insula Ada-Kaleh,
considerat pe numele ci antic Erythea, colporteaz o povestire etiologic
aiirtloag.
mitic, care susine

Schema compoziiei

Strabon
ntreaga

in litografia

Delt a Dunrii

DA

NOU

NUBES =

menioneaz

c gurile Istru

lui snt sfinte,

sacr. Idee toponimic pe care o

vom

adic

reintilni

Schema to|ografic a legendei Mnstirii Albe reiese din urmtoarea descriere: n prundul Mrii Negre/ [sau ntr-un ostrov al mrii"]
K-o dalb miiMiiv, * u nou altare/ Ctre sfintul Soare,!
nou zbiele/
Spre sfintele stele', Cu nou je i De sfini levini (...)""-

mal apoi

Aceasta nu este altceva decit o transpoziie a temei mitice contingente i mitologiei latine sub conceptul Xovcnslles Dii" sau Divi".
In schema topografic a baladei Mnstirii Albe, nchipuite pe
mul Mrii Xegre, constatm apariia unui nou element mitic, podtd
peste MarenXeayr. (Vledoti mitonime
Mnstirea alb i piciorul podului
peste Marea Xeagr fac parte dintr-un complex topomitic care relev un
scenariu mitologic consacrat probelor epice de dragrjste cerute zeului Soare
de BOffl lui zeia Luna- Conform dreptului eutumiar arhaic dacic, Luna nu
vrea
c-.dce lege-a strbun a consanguinitii i
se mrite cu fratele ei

Ovidiu in Tristele lh relateaz

Pontul Euxin care terminologie
semnific
ospitalier" a fost numit astfel mult nainte de exilul
lui la Tomis. Iar Pontul Axenus sau Marea ncospitalier" (termen opus
primului) echivalent apelativului metaforic Marea Seagr. numii astfel
din motive care lin de regimul meteorologii al acestei mri incluse. La
rindul lui topicul Tomis, ce preced numele Constana, se deduce din
etimologia popular elin i nseamn
tiat, tietur dreapt in falez,
mal abrupt. Dup o legend greceasc, Absirt si Medeea, copiii lui Aeetes,
l-au ajutat pe lasou
fure lina de aur chiar pe faleza numit mai apoi
Tomis.

r-

Soarele.

bun

uurificiud

aceast cas.

ap

de multe nelegiuiri ascimde ca". Iar in opera

in Comentariile la aceasta (ale grmticilor Servius
Afidus
Modesta-*), Istrul este din nou prezentat ca fluviu sacru //rin excelen,
pe marginea cruia tracii conspir, se cuminec, se jur si abjur in rreme
lui Virgiliu

de pace

Atit

rzboi. ndeosebi Afidus Modest us in comentariile lui la opera

lui Virgiliu, in secolul L e. n., susine
dacii au obiceiul ca, atunci cind
pornesc la rzboi,
nu se apuce de treab inaiute de a bea din Islru o
gura de ap, ca pe un viu sacru, i inaiute de a jura
nu se vor ntoarce
la lcaurile lor printeti decit dup ce vor ucide toi
dumanii". Acest
obicei transfigurat a fost reiuarcat i iu vremea noastr, in unele practici
rituale de ap, in clisura Dunrii, in cercetrile de teren efectuate
de membri a i Crupului de cercetri complexe Porile de Kier" 1 '.
Tot ctre senmificaii strvechi, mitice ne duce i etimologia stabilit
de acelai istoriograf ani ie. care susine
numele de Dunre este o form
tninslttcrat a termenului Eridan, atribuit fluviului i*0 i totodat zeului
si de

corespunztor, socotit

fluvial

ziiei

sacrul fluviu

ap,

fiul Iui

ERI - DAN =

Q68NVU i

Tcthys.

Schema compo-

metahz lexical
DUN - ARE fluviul sacru", in care particula rri nseamn

termenului relev in fond

rin, fluviu; iar

den sau dun IBlimilj sacru, sfint. Probabil

aceeai
semnificaie de fluviu sacru o are la slavii rsriteni i fluviul DonTl
pentru a completa o nedumerire stirnit de numele Dunrica n Haeg,
trebuie

amintim

el este socotit

464

de tradiia local un rule

sfint.

rm

In Otdip rege Sofocle susine

Istrul este un fluviu purificator.
din Istru purific pe oameni i aezrile lor.
scam cred nici Istrul. nici Phasis-ul nu ar putea spla,
(...) De
Zibafiilr, aspersiunea cu

si la ali scriitori antici, tn Delta Dunrii se practica magia lykanunde topice

tropic a subordonrii lupilor intereselor omeneti. Se pare
amintesc indirect aceasta prin Ostrovul lupilor i numele slav al satului
Vilcov (vile --- lup) etc.

Pliniu cel

Btrin.

in Istoria

natural

denumete braele

Deltei

Dunrii cu nume sacre greceti, dintre care reinem Hieron Stema*?.

actualmente braul Sf. Uheorghe. In transpoziia lui cretin-ortodox
Hieron fStoina i-a pstrat sensul iniial popular de bra sfint in mitonimul braul Sfint ul Uheorghe.
t.

nime

se

Onmime

mitice.

n ordinea elaborrii lor istorice,

impun ateniei noastre oronimelv

dup hidro-

mitice.

Tot Strabon in Geografia 18 susine

printre oronimelt cunoscute
pe vremea lui ca strvechi este i Muntele (unde se afl petera lui Zalmoxis), munte care a fost socotit sfint. I se spunea Cogainon i la fel
se numea rul care curgea din munte. Cercetrile de geografie istoric
ntreprinse de Ion Conca au dus la concluzia
muntele Godeanu, in Carpii Meridionali, poate fi considerat chiar strvechiul Cogainon. Din
punct de vedere folcloric trebuie reinut
Muntele Oodeanu este considerat printre localnici i in vremea noastr un munte sacru, datorit tradiiilor i legendelor atribuite unor aspecte orografice care suscit imaginaia mitopeic popular. Cercetrile de geografie istoric ale lui Iladrian
Daicoviciu au dus la concluzia c, dintre Munii Ortiti, cel pe care se
afla hicropola dac Sarmiscgctuza trebuie
fie adevratul munte sacru
Cogainon. Dar i despre .Muntele Ceahlul se spune
ar fi fost un munte
sacru numit Pion (D. Cantemlr), ca un dublet al Cogainonului M
Sugestiilor lui Pindar le urmeaz in ordinea cionologic relatrile
istoricului Ilcrodot. Printre toponimicele mitice referitoare la Dacia,
Herodot consemnc;izu intii urma lui Hercules, un simulacru de urm de
picior, imprimat in utinc pe valea superioar a Dicrnci (Cerna actual).
Pe o stnc de Ung fluviul Tyras (in preajma Bilor Hcrculanc) oamenii

465

val romn

sul

numele

talpa lui Iorgovan.

de numele lui Iorgovan mai sint legate i alte topice mitice

complex toponimic megalitic in nord-vestul (arpailor Men
n
reflect
ea re
complex toinimte de ordin mitic menionam Steiul
acest
Din
dionali.
Munii Cernei i Drumul Balaurului,
lui Iorgovan sau Piatra Tiat, in
toponimic tic anim mitic trebuie
in Munii Mehedinulul. !.a acest compUx
i reverberaiile toponimice din ara verm Iugoslavia, pe care
s
('andrea le-a trecut parial iu revista.
I -Aurel
Din relietele elnogiafiee >i reminiscenele
7. Valul lui Truimi.
Valul lui Traian a fost
romnesc reiese
pmintul
relative
la
folclorice
cunoscuta
de asemeni 111 transIorgovan,
tui
lirasda
de
substituit mitic
numele de Hratda tui .\ovac.
poziia altui erou legendar, A'ocae, sub
megalitica auteroman,
Aceast brazda mitic, conceputa ca o construcie
Oltenia, trece prin Moldova, peste
ncepe, dup Xicolae Densusianu, din
un fluviu sacru,
\i<tru si se oprete la Don. Pornite deci de la Dunre
ansamblul lui acest uium
sacru.
n
fluviu
Don,
alt
ta
termina
pentru a se
imens, flancat de un parapet
uria se mai prezint, ici i colo, ca un
menionate.
de pmint care strbate marile spaii plane
multe ipotsze,
Keferitor la aceasta brazda mitica s au emis mai
lui Nicolae Densusianu
diirc care menionam trei a) ipoteza
i u omahia sau lupta intre zeii uranici i chtonici. Dup dinul, intre Osins,
r>e altfel,

renunam

deoarece ele nu reflecta decit fantezia mitizanta a unor creai nu au eontigene i girul datinilor populare locale.
A doua categorie de toponimice mitico reflect ins capacitatra comunitar dr creaie si de consemnare topic a culturii jHipulare autohtone prin
mitologia ei strveche. Acestea ne preocup ndeosebi. Chele aspecte ale
acestor toponime mitice antice le-am eartografiat i expus in cartogramele
toponimia mitica arhaic" i toponimia mitic medieval".
nft

urata urma lui Hercules urm cc seamftn cu talpa piciorului unui om,
piciorului
are este ins de doi roi (luugime)" 20 Topicul relativ la urma
in mitologia medieiui Hercules a fost reintegrat literar i transsimbolizat

tori individuali

adugm

8. Adstratul toponimiei mitice romunrli. Adstratul toponimiei

mitice romane relev, la ritului lui. faza de dezvoltare a prwxutui mitogenezei autohtone, in are mitologia romn se ncalc i mbogete cu
idei i sensuri noi i se limpezete i stilizeaz in forme inedite.

an

MlM

Typhon lialuurul), zeul destinezeul egiptean al vegetaiei, si fratele lui

L'rmrit de Osins, Typhon
ftfej
s a dus timp dc milenii o lupta titanica.
inuturile nordice ale Pontului Kuxin,
s-a refugiat in cele din urmi in
coada rnit pe pmint, care a
pe teritoriul Daciei preistorice, trindu-si
Cantemir se referi la
lsat astfel o urma adnc => ; b) ipoteza lui Dimitrie
strategic. Dimitrie Cantemir atribuie
ordin
de
megalitic
construcie
o
pentru aprarea pamntuacestei brazde rolul unei fortificaii miraculoase
mpotriva dacilor liberi i a migraiei
rilor cucerite de mpratul Traian
nordice. De altfel, brazda poarta iu legende i numele munor popoare

Trainui irapepratului. Valul lui Traian. pe scurt Troianul, sau Fossa

dup care valul numit
c) ipoteza socioistoric a lui Ion Donat,
ratoris"
termen slav,
Troianul nu relev o construcie megalitica slava i nici un
post-romana,
ci este o
Dacoromania
palcoslav
iu
preexistent
adic o
<'"rpai. care poarta
construcie militar romana de aprare din nord, din
popular latin, cel al mpratului Traian, de Troian, conform

Cartogramfi. Toponimia nillIcA mcdlevatA a ttomAnltl.

un nume

Kamsstorum dedicat
nuci descoperiri arheologice a unei inscripii Ia
sud-estul
divo Troiano". ..nmne sub rar.- era cunoscut mpratul iu
Dacia
slavilor
coborirea
de
nainte
secole
patru
Europei
din analiza legendelor romane
d) ipoteza noastr etnomitologic, rezultat
enorm prin aciunile supraomeneti
cu fond mitic, care explica acest
si) care au nvat pe
ide unor uriai (in versiune feudal N'ovar cu fiii
se referea
autohtoni agricultura iu .spiritul celor relatate de Herodot, cind
pmtntului cu plugul ae
la sciii din Dacia i la iniierea muncii sacre a

an

aur

g*

Mam^u

wliltorii ftnl i c i transmit doua categorii de topoteritoriul Daciei : unele care n-au mei un substrat
creaii mitopeice simplexe de ordin literar cult i altele
j or

nime mitice relative la

soi-ial

islonc

sint

complexe de ordin
care au IM substrat social- istoric i sint creaii mitopeice
smtem nevoii
cutumiar popular. La prima categorie de toponimice mit.ee

n feudalismul timpuriu, in impactul i convieuirea poporului romn

cu unele grupe etnice ramase i enclavate pc teritoriul rii dup migrai
popoarelor, citeva topice strvechi au cptat veminte noi, rezultate din
traduceri, intii in limba migratorilor i a convieuitorilor, ca i din nelegeri metaforice ale sensurilor lor iniiale sau din denumirile duble atribuite
unor forme de relief sau localiti.
In opera unor scriitori din evul mediu, romni sau strini, referitoare la numele de locuri i aezri din rile romne (Transilvania, Moldova i Muntenia) se remarcii prezena camuflat sau ociUtat, alegoric,
metaforica sau simbolic a unor personaje mitie.-, incinte sacre, locuri
consacrate dc hierofanii, ceremonii, sacrificii ctc. care dobindesc o importan crcsciiid pentru cunoaterea concret a aspectelor caracteristice ale
mitologiei tradiionale romane.
n msura iu care dispunem de materiale toponimice i topografice
inedite vom trece mi toni mele in ordinea lor tematica mitonime ce relev,
demouologia, scmideologia, deologia i eroologia.
:

407

-:!
semnificai v senilor pentru perioada it-ml.il
in
Dimitrie Cantemir. !n Descriptio Moldaciae, ilustrul doraDitor romn ne furnizouA ettev* informaii mitograficc. dini re caro ne
oprim ndeosebi nsupru color referitoare U Muntele Ceahlu, tatii textul
lui
Cel urni nalt munte al Moldovei
Ceahlul (...), care, (...) daca ar
fi fost cunoscut poeilor vechi, ar fi fost tot alita de celebru ca .i Olimpul.
Pindul sau l'clius. Din virful su, care se ridic la o mulime enorma,
foarte limpede. n mijlocul
in forma nuni turn, curge un riuor eu
acestui virf o vede o statuie foarte riche, nalt ele elitei tinjeni, reprozennel, de 20 de oi, iar din
titid o femeie btrn, nconjurat* dac nu
partea naturala a acestei figuri femeieti curge un izvor nesecat de ap.
Tntr-adevr, este greu <tc a decide dac n acist tnonumtnt i a artat cumra
natura jocurile salr, sau dac este format astfel de mina cea abil a crcunni
maistru. Statuia aceasta nu este nfipt in nici o baz i formeaz una i
aceeai mas compact cu iestul sttncii, ins de la pintooo in sus ea este
aceast statuie a ierTft odat de idol pentru cultul
liberii. Probabil

Cel

m;ii

privin ramine

ap

pginesc".

peregrinrile lui in Munii Ceahlului, in 1851, a

desenat complexul megalitic cu statuiamenhir, denumit Baba Dochia
i oile'*, la nodal In care este descris de Dimitrie Cantemir in Descriptio
Moldaciae *.
:
Tot in legtur cu Ceahlul. Dimitrie Cantemir mai menioneaz
de ciini i psri imprimate
(
.) pe dealurile din jur, se Vid urm* de cai,
pe slinci, in numr aa de mare, ca si cind ar fi trocul pe acolo o oaste
imens de clrei"
K ceea ce paleontologul peruvian Daniel Ruzo, car
a vizitat Romnia in 1969, pentru a ntreprinde cercetri de arheologie
stereoscopic m Carpaii Meridionali, a realizat in filmul documentar mitologic al gravurilor pe stnci ce in de neolitic in Homnia. Cu aceast ocazie
Daniel Ruzo a susinut cu a identificat unele structuri mito-orografice ca
fiind produse arhaice ale unor forme de cultur proprio pmint urilor nalte.

Gh. Asachi

in

dup

dinsul, do tehnica
socotite criptice, obscreate in situ. in.
a sculpturii megalitice, nc puin cunoscut. Aceste figurri nu pot
fi sesizate in ansamblul lor doeit in anumite condiii vizuale din zi, deoarece
sint scoase in eviden do luminozitate, poziia lor in spaiu si, ceea ce e mai
important . de iniierea mitic a observatorului. Denumirea pstrat n popor
pentru aceti* urme de animale imprimate in stnci, descrise do Dimitrie

Figurrile

magic

care pot fi interpretate la maniere de Daniel Ruzo ca aparimnd unei culturi arhaice europene de tip Masma, ne confirma substratul
semiotic al toponimului mitic, intitulat La smue", pentru presupusele
urme de cai. ciini i psri din Ceahlu* 7

Cantemir

semnificativ este denumirea de Pion atribuit prii

rsritene a Ceahlului, care in limba elin, t^xjv, nsemna stlp. coloan
actrnlui sau axis mu inii. Dup mitologia trac nord dunrean, a lui
Nicolae Densuianu, n Carpafi a fost localizata una din cele apte coloane
ale cerului, nchipuit de mitografii antichitii eline. Fabulaia acesteiaa
supravieui! pe teritoriul rii noastre, bineincle-, alterat in substana
ei mitic, pn in secolul al XVIIMea.
Tot in Descripia Moldaciae, Dimitrie Cantemir enumera sub raport
mitic Cheile Bicutui. Dup dinsul, aceste clici incep dincolo de Prut i
continu peste Xistru piu la Don, ca o cale triumfal de tipul unui aliniament megalitic, folosit, probabil, de localnici la adunrile lor sacre. Aceasta

Nu mai puin

este probabil

vestita Cale

sacr

a hiperboroilor,

468

denumit de Horodot

ranii in simplitatea lor

E.rampacos. Dimitrie Cantemir susine c .,(
.)
spun
ia fond construcia din pietroaie e fcut de zmei [uriai}, care
inchid Bicul pentru a pedepsi !>c oameni" 29
6- conjurat
In categoria oronimclor mitice trebuie inclus l Muntele Gina din
Carpaii Apuseni (judeul Arad), cu legenda lui etiologic, cu ritualul strvechi al ..urcrii pe munte", contaminat mai apoi do ..tirguP do fete
.

ritualul lui marital.

Studiul oronimclor mitico a preocupat nc din secolul al XIX lea

do exemplu pe ft.P. I landou. Lazr ineaPU 90 ,
lea pe Ioan- Aurel Candrca",
Nicolae Densuianu a , iar iu secolul

pe

unii exegei, ca

M XX

Mlrcea Klinde
Toi aceti oameni de tiin sint de prere c, pe teritoriul locuit de
romani, majoritatea oronimiior mitice so refer la simulacre argolitice, sau
tiuit -duetele lor autropomorfioe si legentitnci sacre numite i-ab,- >i moi
dele lor corespunztoare, ndeosebi formele de relief montan denumite
babe slut icoane megalitice ce rodau diferite variante locale alo legendei
una din legendele liabei Dochia are
Itabei Dochia. B. I'. Hasdeu susine
un fond comun tracic pentru toate popoarele sud-ost europene, de aceea
toponimia mitic u Babei Dochia c imilnit >i in Peninsula Balcanic. Mergind pc urmele lui B. I*. Hasdeu, Lazr inoanu demonstreaz i ol
prototipul toponimicelor axate pe legenda Baboi Dochia este generat de
mitul Nioboi, fiica lui Tantal, oare a avut ase fii i ase fiice, cu caro se
luda, sfidnd-o pe I.oto. mama lui Apollo i a Artcmisei. Din aceast
au fost ucii copiii. Dintre
Ci i/ a fost transformat in stinc, dup ce
simulacrele argolitice sau stincile sacre, oe alctuiesc un tezaur de toponime mitico, menionm pe colo mai cunoscute faba de la Obirsia Lotrului judeul Viloea) J.a Haba, strimtoarope valea l'utnei (judeul Vrancoa)
fiul ei Dragomir, din comuna Balta (judeul Mehedini);
Baba Dochia
Ihalul Babelor, din platforma Gornovia (judeul Gorj) i de ling satul
Segrileti (judeul Vrancea); Haba Dochia, din Valea Crltoaroa (judeul
Buzu; Dochia de pe riul Humorului (judeul Suceava); Baba Dochia
de pe Ceahlu (judeul Neam) Baba Dochia ling Vasou (judeul Bihor).
Ins topicul Baba este atribuit do etnoHngvisti i localitilor socotit o
arhaici-. Astfel, Coriolan Sueiu 34 menioneaz ca localiti arhaice satul
liaba (judeul Maramure) ctunul Baba (judeul Cluj) satul Baba Ilalma
(Judeul Mure, zona Tirnveni); ctunul Baba Huuca tjudeul Hraov);
ctunul Bdbeni (judeul Mure). Citova reliefuri de teren conexe unor sate
>au etu
posed denumiri compuse i din conceptul mo? Moiei (judeul
Hunedoara); Mona sau Mojna (judeul Braov); Mosnia (judeul
Timi); M,:tercut (judeul Cluj. I.a ritului lor, oronimcle relative la mo
trebuie corelate cu cele relative la om, iu oare nu este vorba de om im
rirful Omul i
general, ci de om sacru in special. Dintre acestea reinem
asa zisul Sfinx du Munii Bucegi, Omni de Piatr din Munii Fgra,
Dealul thnt'l ii din Munii Comei. Cuma Ciotianului din Bucegi etc. Toate
aceste milonimo vehiculeaz aceeai semnificaie mitic. Cea mai elaborat
si m:d cuprinztoare in acest domeniu, este, pn in prezent, fie a emidMM/irdivinitii umanizate.
nizat, fie
Inventarul topicelor mitico de tipul babelor i al moilor se extinde
in paralel ?i la unele complexe orografce care marcheaz simulacre argolidenutice. Un asera-nea complex orografio este alctuit din stncile perechi
mite Moul si Baba de la Porile de Fior, sau marcheaz reliefuri paralele
Dealul Mou <i Valea Mou (judeul Arge); Dealul Babei de ling satul
;

;>

4fi9

NMpeti

(Vraneea); Jhdlul Babuin Valra Jiahri (judeul lihor)

Lunnilifa

Uabei, grind pe Valea Zbalei (Vraneea); Mlaiul Itabei, teren deeultura

a meiului, satul Mesteacn (Vraneea); /, JSabeh. dou babe argoase

transformate de Dumnezeu in ttlncfl pe coasta Mgurci (Vraneea).

IVntru perioada feudala, o bl nil part*' din toponimicele mitice romneti sufer o alterare de expresie leric i coninui ideatic, datorit Interveniei active a religiei cretine Acoftltl alterare se reflect iu substituUtc
i mirceiltiHctle tupict consemnate in literatura de specialitate roman.
Dintre toate lucrrile ne oprim, in primul limMu Ciulini lui orgii Iordan *
i

i Aicx. Graur*.
In prima past a acestei opere toponomastice, I orgii Iordan prezint
un capitol intitulat Topicele care vorbesc despre credine, superstiii
obiceiuri'' >7 .t'nele din aceste topice se referii la obiecte religioase, altele la
reprezentani ui bisericii
cretinismului in generat, i altele In locuri
erenimrnle ile credine si au o anumit semnificaie cartografic.
si

Din seria toponimelor inventariate, reinem numai pe acelea care au

baza lor 0 povestire etiologu i prin aceasta pot alctui obiectul estimrii
OOMtrc cartografice. De aceea ne oprim, iudeosebi, la etimologiile populare^
care au jucat un rol important in toponimia mitic romna.
la

In aceast ordine de idei acordm o valoare mitonimic deosebita

topicelor cu numele de balaur (~a), ca
lialaur Mic, colina, Dluunlut,
colina, dura Vii Halaiirutui (judeul Buzu), Halauriit, coasta muntelui
Zboina i deal cu pdure. Paltinul cu Ifalaurut. uu paltin sculptat ca un
balaur ca semn de hotar pe creasta Minei Dealul Cpinelor, pe valea
Zbalei, unde se vars Tipul (jiul. Vraucca), unde se afl Lacul '/.inelor.
In locul acesta se scldau zinele pdurii i in jurul lui jucau hore aeriene,
n I.acul Ziuelor s-a necat o vac genitoare urmrit de 12 tauri.
6
luni au aprut pe lac cpinile albe ale taurilor si vacii. De atunci locul se
numete Lacul Cpinelor i a antrenat alte citeva toponime
Zimbrului, movil uria (jud. Vraneea), care in prezent se numete
ina; Lacul Ifalaurului sau Lacul
fund (judeul Vraneea). Mgura
Balaurului (judeul Olt), Batauer si lileri, ctune (judeul -Mure);
Dealul Cpinelor (de balaur) (judeul Vraiuca).
Contingent, uneori omolog cu toponimul balaur e toponimul >arpe,
apoi .Vmn<i sate ercaia i ereifa, Valea trcairi (judeul Braov).
serie de mitonimr denota comorile blestemate ascunse iu diferite
locuri pustii sau necurate
Comoara, virf de munte ling Xruja (judeul
Vraneea), Vomitar Iui Itticur, deal, ling satul Ncgrileti (judeul Vraneea),
Mgura Comorii, ling Turnu Mgurele (judeul Teleorman). Movila Comorii si Priul Comorii (judeul Neam); apoi topice de sate sau ctune:
:

Dup

fr

Cpina
Cp-

Comoara, ling Kcghin (judeul Mure), Comoritr, ling Oravia (judeul

fr

Caras-Severin), Comorifa (judeul Cluj,

a mai enumera nenumratele
topice cu denumirea La Comoara, care abund in multe judee. n legtur
eu tuiionimele despre comon. se pot alctui numai pe material cules piu iu
prezent, intr-un eventual ..Atlas mitologic al Koinniei", 2 cartogramc speciale, iu care centrul de greutate tojMinimic
cad pe depresiunile extracarpaice i intracarpatice.
ancheta noastr, in Carpaii Meridionali
se iutilnesc circa '20 de uiitonime criptici- care pretind a desemna lcaurile
unor comori importante iu istoria romnilor, pstrate secrete, prin tradiie,
in unele sate de munte. Kstc vorba despre Comorile lui DecebaX i Comorile
taraboilor lui. Iar in Ciupii ii Orient aii circa
uiitonime criptice rare se
refer la Comorile Dochiei. Locurile acestea silit indicate sub stiiuri de

Dup

.*>

470

prpstii, in raduri dosnice deape repezi, in

ieiri duble, la izvoare mutate din
de munte, in peteri cu intrri
ioc, in pduri neclcate de picior de om etc. Toate mitonimelc criptice posed
povestiri etiologice extravagante despre geneza i semnificaia comorilor la
care se refer.
La etimologiile populare inventariate pin iu prezent, mai meni pe cele legate de ilaimonologia propriu-zis. Multe dintre acestea se
refer la termenul de drac (in sens de demon) Cap de Drac, deal (judeul Tuleea), Dealul Dracului (judeul Sibiu). Piscul Dracului (ling Turtea
de Arge, judeul AlgCf), Virful Drcuorului (judeul Teleorman), Valea
tiatana (judeul Diinltovia. n legtur cu locuina permanent a dracului
menionm i mitonimelc compuse cu termenul iad (iura Iadului, Valea
Jadului (judeul Bihor), la care trebuie adugat Petera Meziad (judeul
Hihor).
Din categoria mitonimelor care se refer la daimouologie. se fmpuue
amintim i pe cele ce marcheaz fpturile demonice asemntoare omului,
n primul rnd demonii antropomorfi ai vegetaiei Pduroiul din Dial, din
Vale i Dealul Pduroiului (judeul Teleorman), satul Pduroiu (judeul
munte,

in plaiuri izolate, in

vguni

ionm

Muma Pdurii, Petele pdurii.

demonii antropomorfi ai animalelor, topice referitoare la piticii uriai Pitica, colin, Dealul Piticului (judeul Mehedini),
Piticciu, ctun (judeul Bacu) sate sau ctime, cadeex.'/iVionne (judeul
Vrie? (judeul Mure), a si
Alba). .Jidorta (judeul Histria-Nsud)
unele forme de relief impresionante prin structura lor Valea Uruului.
actualmente se numete Clie in loc de Vrie (judeul Mure), Pivnia Urieilor,
(judeul Vraneea), Mormtntul Urieului, ruorili (judeul
Botoani) tot de toponimia uriailor e legat fi toponimia tumulilor
sau gorganelor i movilelor referitoare Ia zmeu, conceput ca demou
Hediul Zmeului, dumbrav (judeul Vaslui),
teriomorf sau chtonic
Plaiul Zmeului (judeul Dmbovia), Zmeica, movil (judeul Constana),
Zmeieni i Zmeieti, dimburi mpdurite (judeul Ituzu) etc.
Demonologia mitic romn reflect i mitonimelc strigoi Strigoaa,
deal (judeul Mureif), Dealul Strigoaia (judeul Suceava), Curtura Strigoiului (judeul Tuleea). satul Strigoanea (judeul Hunedoara). Din aceeai
Hraov), Tatl Pdurii,
n

al doilea riud

vgun
;

categorie fac parte i spiritele rufctoare metamorfozate in flcri, care

chinuiesc noaptea pe fecioare si neveste in somn : Zburtorul, deal
(judeul Vraneea).
La aceste toponimice mitice pot fi adugate i mitouiinclc geniilor
rele : Vinturoaia, loc iu arie veche (judeul Galai), Zanica, colin, care
ar putea fi o alterare a Samc.ei (judeele Botoani i Suceava), Zboina
Frumoas (munte, judeul Vraneea).
sint consemnate printre topicele mitice
n opera lui Coriolan Suciu

"

i aezrile confesionale Mnstirea (judeul Cluj), Mnstirea Romneasc

i Mnstirea Ungureasc (judeul Cluj), precum si alte circa 20 de locali:

ti

denumite SfSnta (Sancta), dedicate unor patronimice bisericeti.

9.

Stratul toponimiei mitice romneti.

Stratul toponimiei mitice

a mitologiei

romneti ne relev faza modern de transsimbolizare literar

romne.
n acest strat constatm convieuirea elementelor ce einerg din substrat si din adstrat, care s-au cristalizat iu mitonime relativ recente. Stratul
toponimiei mitice romneti include din substrat relicte i reminiscene
471

mitonimicc, iar din Adstrat transpoziiile crcetlmxaie ale unor mitonime

arhaice, cu tr.inssimbolizare popular.
Aceasta o situaia mitonimclor strvechi dc pe Ceahlu, care an
transmltiflcat i trnnsslm bolizii t mitonimul vechi care probabil se numea
Vrftil fiacru, cu numele cretinizat Altar. Urcarea pe munte, care avea
IOC in noapte solstiiului de vani, s a transformat in pelerinaje dr sima
:

Marin etc.
Din cercetrile noastre (le teren am consemnat unele complexe toponim ic- mitice care se refer;! la citeva aspecte concrete ah- sistemului mitologie popular romn. Dintre aceste complexe toponimice mitice menio-

nam pc

cele referitoare hifitonmile mitice, la zoouimele mitice, la swiunimele,

mitice, la etnonimele mitice, la antroponimete mitice i la theonime.

Schim

aspecte speciale asupra localizrii unor filouime

mitice. ntr-o lucrare le mitologic romna " am cartografiat complexele
mitologice referitoare la fii omit lele mitice de pe teritoriul Itoinnici : pduaici citeva

considerate in trecut sacre, arborii sacri, cu exemplarele menionale n

tradiie i ia ns itmbolharca arborelui sacru (bradul t in substitutul lui coloana
cerului, cu succedaneele i simulacrele corespunztoare, reflectai* in toporile

/eoni/*/, plai in

ul Prahova)

muntele Kuru Mic (judeul Vrancea), Urful Icoanei (jude-

etc.

tu privina zoonimelor de tip arhaic si medieval DO referim la grupe

distincte care au primit consacrarea in mitologia popular romn,
paralel eu cele relevate de noi pin acum intr-o alt lucrare de etnologie
zoomorfe
mitologic romn", in care am cartografiat tipurile de
de inspiraie mitic cu funciuni rituale in trecutul ndeprtat. Dintre
aceste topice de mitonime zoologice amintim numele ursului (ber ) : Im

mti

vgun

(judeul Vilcea). itercioaia. colin (judeul Buzu),

aezare ling Kurei (judeul Brila). Itcrzovia. piriu i aezare
(judeul fara-Severin). Tot mitonime zoologice sint i cele consacrate
llrlogi.

Herleasca.

bourului si zimbrului, animale sacre la romni, cu slrvechi funciuni heraldic: Itoura. culme (judeul Suceava). Zimbru, deal (judeul Botoani):
(judeul
sau la numele cerbului : Cerboinele. deal ling Baia de
Mehedini). Poiana Cerbului (judeul Prahova): la aezri : Qrboaia (judelocul unde se
ul Hunedoara). Cerberi (judeul Cluj). Cbiaut de dos
spune t-n trit un cerb cu prul denur, in cetatea lui de brazi (jud. Vrancea).

Aram

nimia locala.
Dintre

tom inele mitice care

reflecta un succedancu al coloanei

vechiul topic Stilp. in sensul de stlp sacru, de stilp al
cerului. Topicul Stilp se ntindea piu la nceputul secolului al XX-lea, in
form simpl, dat la cel puin trei aezri din judeele Brila. Buzu i
Prahova. In forma lexical compus il intilnim dat culmii sdlpiondfi

menionm

cerului

Pcuraru (judeul Arge), lorzii Iordan susine < toponimele derivate

din noiunea stilp sint amintiri despre numeroasele delimitri de proprieti agricole comune, a cror necesitat >e tcea tot mai simit pe msurii
ce contiina de comuuitate rzcasc slbea" to Nu cunoatem deeit
parial povestirile etiologice ce stau la baza unor asemenea topire <\grimefisurate. Din anchetele noastre de teren i din consemnrile unor anchete
efectuate de etnografi i folclorici, putem
ne referim la citeva denumiri
de localiti care
j>li, ai- Ugi ridar" iii ii muli
u mai puin pie. is.
Dintre acestea ne referim la legenda comunei Stilpu (judeul Buzu), care
confirm
numele ei vine de la un presupus stUp miraculos, ce se afla odinioar in vatra satului cu acelai nome; idem, legenda vechii aezri
Stilpu (judeul Vrancea), care atribuie numele generic unui stilp ce st'pnea
crugul cerului pr rremea uriailor, aezat in vatra satului.
Aceeai explicaie ne ofer ancheta de teren pentru simulacrele stUpului
cerului troia i crucea. Toponimicul mitic troia abund mai ales unde
construcia troiei a dinuit pin in secolul al XX-lea. Pretutindeni intilnim topice de tipul acesta
La troi. La troia de lemn. La troia de
piatrii, Im troia din dfil. La troia di rale. La troia de hotar, La troia
din ogoare etc.
Toate aceste toponime ii au povestirea lor etiologic, ceea ce nseamn
a existat un nucleu mitonimie arhaic. Kxist i sate cu nume de Troi
(judeul Mure). Idem, iu privina topicelor cu termeni de cruce Crucea
Ciorii, cimp (judeul Bistria- Nsud), Crucea Corbului, movil (judeul
Brila). Crucea Lupului, gorgan ling Zimniccn (judeul Teleorman),
Movila cu Cruce (judeul Buzu). Pisail Crucii (judeul Prahova) etc. Pe
locurile respective nu mai exist in prezent asemenea semne. Idem. dou
mici ctune Cruceni (judeul Arad), Crucior (judeul Maramure). Cu
numele de icoan menionm topicele Prul cu Icoan in muntele Mua,.
.

<

<

.<

472

Nu mai puin

semnificative sub raport mitonimie sint

topicele

privitoare la ap i capr : Cornut Ca prii, culme, i Poiana apului, localitate (Judeul Prahova l. apa. ctun (judeul Braov), ca si la numele unei
apiine fantastice, cum ar fi brezeia : Ureaz, aezare. Lai Iirezoa\a, cuhne
transsimbolizarea fpturilor
(judeul Prahova) etc t eta ce nseamn
mitice in mitonime zoologice este secondat adeseori i de creaia artistic
steasc de jocuri cu mtile populare.

Printre socionme mitice menionm nume legcmlnrizatc de eroi |

legale de complexul mitologic Iovau Iorgovan (despre care am relatat mai
*u- citeva topice) de complexul mitologic relativ la uriaul Novac, la
satele ciobanului Huctir (Bucureti): Veghiul lui Butur, scobitura in

munte, deasupra Zbalei (jud. Vrancea). unde un haiduc pocit s-a fcut
pustnic si fcea minuni, iar dintre eroiarsi mitici, pe cel referitor la PcalA
("impui lui Pcal, din masivul Bucegi (loc plan plin de muuroaie inierbate), ctunul Pcleti (zona Beiu, judeul Bihor). Aceste topice ridic
iu domeniul tOpOnimld mitice problema unei creaii relativ recente, sub
influena literaturii semipopularc. difuzate oral sau prin pres, alturi de
creaiile mai raftul ui strvechi.
:

Printre etnonimele mitice ne referim ndeosebi la ele care, cum am

in capitolul ftnogoma. marcheaz numele Ardealului. Moldovei,

eomtaM
Yulahiei.

n privina antroponiwlor mitice remarcm nume de persoane reale

lmladci
mitificale dintre eroii eponimi, civilizatori si naionali, cintai in
legende populare : Im gorunul lui Iloria, La rscrucea lui Tudor. La steiul

Avram. Im coline

lui Pintea etc.

extensiune aparte au luat theonimclc mitologice populare ercUnizate. de factur local, care in perioada feudal i-au pus amprenta t
pe teritoriul rii noastre. O consultare a operei lui lorgu Iordan, a lui

lui

i ale altora in aceast privin este edificatoare.

La aceast toponimie mitic cartograf iabil trebuie s adugm toponimia mitic excogilat de mitologiile literare inventate de unii crturari

l'oriolan Suciu

in reconstruciile lui mitologice s-a dovedit

prolific. Kla bureaz in Zawophia topice inspirate din universul
crolui mirific, din scenariile fantaste teritoi ializatc. din teomahlile

romni. Poetul Ion (heorghe

extrem de

473

omahiile ce an loc

in spaii inedite pentru poporul clac i succesorul lui poporul romn. Ins cum acest aspect al toponimiei mitice rom Ane depsesteconinutul acestui capitol, ne mulumim numai s-i sesizm ca atare creaia
pseudoonomastie de ordin paramitologic.
Trecerea in revist a toponimelor mitice romneti pentru cele trei
straturi cultural istorice : substratul arhaic al topogenezei mitice, adstratul
medieval al evoluiei toponimelor mitice i stratul contemporan al toponimelor mitice, toate ncrcate de semnificaii particular romaneti si
transfigurate artistic, ca i trecerea in revist a categoriilor de toponime
(nume de personaje mitice fictive.de personaje legendar istoric- mitizute,
de aciuni social -culturale simbolice, alegorice i metaforice de ordin eroitragic etc.) nc-au dus in mod inevitabil la stabilirea unei tipologii toponimice romneti de ordin mitologic. Tipologizarea mitic a toponimiei substratului, adstratului i stratului cultuml romnesc scoate iu eviden
etnotonusul mitopeic al folclorului carpatic si dialectica reflectrii lui
Intr-o geografie mitic a pmintului romnesc.
n aceast situaie, valoarea mitopcic a toponimelor populare este
descoperit si interpretat de metoda i tehnica jjcolingvistic de reconstrucie a unor aspecte dezintegrate ale mitologiei romne.
Considerarea izolat a topomit urilor numai din perspecti va unui inventar lexicologie parial, numai pe latura lor istorieo-semantie, de semiologie ecologic, rupt de concepia istoric despre
i lume a comunitii care le a creat, ca i detaarea lor didactic de viziunea spaial a
teritoriului romnesc, duce la o cunoatere pseudotiinific, unilaterali iielevant a mitologiei romne. Topomiturile dau
literaturii

via

nescrise, pentru

c descoper

via

in ele filoanele

deaur

ale inspiraiei creatoare,

aspectele persistente ale mitologiei autohtone, mitemele si mitologemele cu

legturile care le includ iu fondul istoric al culturii pnpuinre romne.

ninitoMiTtirtHii

in mitologia
1. Apel*' "Teii si pminieti. Apa a reprezentat
poporului romn, ea de altfel in mitologiile tuturor popoarelor iudo-eurode care viaa
pcue, substana primordialii, esenial i germinativ,
in cosmos i pe pmint nu ar fi putut fi conceput.
Ai* cum am constatat, autohtonul u luat cunotin nb initio do
prezena uuiversal a apelor cosmice i, in timp. de hidrogonia terestr

fr

(crearea apelor

pmint ului

izvoare, piraie, riuri, fluvii,

bli,

lacuri,

mri). 1

nc din vremi imemoriale, mai precis din perioada primitiv apa a

fost considerat element, substan, categorie proteic i generatoare de
via, tu concepia antropocosmic primitiv despre lume i existen,
difereniat pe ere i epoci, aniversai a fost nchipuit ca un orcan de ape
indefinit de infinite, din adineurile crora au emers arborele cosmic i
pmint al
Ilar apa nu este numai substan cosmic primordial, care conform
mitologiei autohtone preceda orice creaie, ea este i elementul primar din
Xefrtat) a extras toate celelalte subcare cuplul deiniurgic (Frtat
ceva
de cart- nu poate exista nici un fel de via.
stane creatoare,
viaa terc-tr. Si tot
nx.ii mult. apa este substana permanent pentru
este n nuce substana care ta nghii
apa va supravieui creaiei, pentru
cosmosul. Sfiritul lumii se va datora, conform acelorai concepii, unui proces invers cme'rgeuei. va fi o imer>iuuc .i pniinlului i cosmosului in apele

fr

linale.

Berbec,

<Uturt

din

Iul.

atohgia mitologic conceput:! de poporul romn ne relev

/:-

uit alt

destin cosmic, diferit de cel prescris de apocalipsul iudeo cretin. I.a sfiritul ei, lume-a ntreag se va scufunda in hurile ax-lor cosmice din care
generat.
a ieit, unde se va descompune iu magma acvatic din care a fost
Prefigurrile imersiunii finale sint potopurile sau dilutiile pe pmint, a cror
cosmosului .
repetabilitate va marca ..nceputul sfirsitului" universal al

In perioada arhaic, pentru autohtoni apa a cptat funciuni mitice

filozofeze
deosebite existeniale i cognitive. Arheul carpatic a nceput
ri
si, datorit contactului cu apa, * o considere -u.-tana
nu mal
iar in medicina magica un panaceu universal. Pentru arheu, apa
era un element solitar, irerersibil. in ordinea fireasc a lucrurilor, ci fcea
parte diutr-un grup de substane genuine (in care intr pmintul, focul,
aerul si lumina), care prin combinaii i dozri diferite a putut da natere

la toate stihiile

ca

en"

fpturile din

Lumea aceasta. Lumea

vizibil.

;1

Lumea alb,

din celelalte lumi. a subpmintului i a Celuilalt trhn.

cosmice
n stadiul premitologic al cugetrii arhaice autohtone, apele

sub forma apelor cereti, pe discul de pmint i

unele,
sub form de ape subpmtntene.
pmintului
adiucurile
din
ineau
i altele separau sau uneau, purificau sau fertilizau, consacrau sau sacra-

se precipitau din ceruri,

lizau fpturile create din

17-1

substana

lor.

17S

pure,

Apele cereti i apele pmtnteti nu fost considerate totd<'aline ape

plin*- de virtui misterioase, dc puteri supranaturale, Invers, apele

subterane.

form dc precipitaie atmosferica sau le concentraie acvaa fost pus sub ocrotirea unei fpturi mitice (dahnoii, semizeu,

tica subteranii

tea sau erou), tu evul mediu fpturile mitice arhaice an fost iu parte preluate i metamorfozate iu sfini populari i uneori chiar in sfini canonizai.
Astfel, apa, dintr-o categorie ontomitofojic general inc din perioada daca i daco-ronwn, a fost eoncenwta i ca o categorie le fpturi
mitice uceunarfe sau acvatice.
Fpturile mitice acvamorfe sau acvatice nu relev, iu aspectele lor
fi/.ionomce. mitul hidrogoniei terestre. Iu acest mit este vorba dc aducerea,
apelor dulci de sub pmint la suprafa i aezarea lor in albiile lor pregtite prin iucreirca pmintului de Cafea Forat i
Nefrlat. Dar ne releva
i alte as|H-cIc ale mitologiei autohtone sistemul divinitilor i spiritelor
acBiimorfe i acvatice antropoirhliomoi'fe loaMicni-peTi, oameni cu partea
inferioar pete), san ichtionntropomorft (pet i-oameni. peti cu cap de om);
i credinele, datinile i tradiiile ce ii: de cultul nprhr.
:

PoatUl Ruin. - Dintre divinitile iu semidivinitile apelor

pontieeale Dacici preistorice >i istorice au fost descoperite recent dou piese
statuare extrem deimportante. una a zeului Pantos al I'outului Euxin (Marea
Neagr) >i alta a scmi/eului fih/fom. arpele rit plete. Ambele piese Mutilare
au fost dosite iu subsolul vechii ccti-colouie Tomis. pentru a fi a prte
de furia unor iconoclati barbari
comuniti cretine primare. Aceste
dou piese statuare au adus un surplus dc cunoatere despre zeitile i
scmizeitiledeape. nfiate de mitografii antici, iu legtur cu mitologia
dac si ttuxheleniofi a Pontului.
2.

DtntfifnL
Pe Columna lui Triau a fost figurat ntr-un basobine conservat, seul Danubius (Dunrea). CA fluviu -acru al daeUoty
despre care ne-au rmas cfinsemnii scrise privitoare la mprtirea iU.-ilor
cu ap iliii Dunre cind porneau la tzbui : probabil m din tfafUa de munte
considerate de asemenea sfinte) i cruia chiar mpratul Tr.iian ii aduce
sacrificii, pentru a
pmteja trecerea peste apele nvolburate ale cataractelor Dunrii de la Porile dc Fier 4 .
tn contiina mitic a sporului romn Dunrea este nfiat atit
ea un fluviu sacru, ca o divinitate acraiic (asemeni celor antice), cit si ea un
hotar mirif ic. Cm fluviu saci ui ca divinitate acvatic poate asculta. ' dialoga
cu cei ce-i solicita ajutorul, dar i poate apra i rzbuna pe daci, dacorelief,

romni si romni mpotriva dumanilor lor seculari sau aecidcntalUaructenu ei sacru de fluviu protector reiese din legendele, baladele al povetile

Dunre.

Dar Dunrea trebuie privit i

ea o parte integrant a paideumei

de ape nconjoar ca un
adine cetatea
*'arpailor. cumpna tuturor apelor rii, i alimenteaz solul bogat al
pmintului romnesc. Dunrea, cu intreag:i
reea de ape ce converg

romaneti, care cu

an

briul ei

<

arpai. face deci purle inietjrant i inalier.abil din coordonatele unittfii

indestructibile, permanent di a integritii teritoriale a lomnlei. n aceast
perspectiv trebuie fel urmrim (#C*1 Dunrii in eposul flota a] poporului
romn.
in

romn s

poporului

concepia despre

in

via

i lume o

Fiecare

despre

tiinei acestei prezene acvatice

Dac

considerm Duniea partea cea mai consolidat din brlul le

teritoriul Komniei. se impune s subliniem ideea con-

ape ce nconjoar

476

dunrean nfieaz dou

4. Eposul eroic tlimurenii. - EpoKul
ispecte complementare: unul istoric-miti=at i altul mitic~i*toriat. Marile
btlii istorice de aprare a fiinei etnice romneti s-au dat in vadurile
Dunrii. Mmcaccl Ittrin. Mihai Viteazul, Ylad Tcpc, tefan cel Mare
pieptul zid dc aprare la hotarele de ape.
si atiti ali principi viteji au inut
Intr-un studiu de sociologic a culturii am descris sentimentul spaial
sentimentul tririi in cetatea de
al peisajului hnral in conformitate cu
pe
muni" enunat dc Ximion Mehedini. Descricica ::::;tstr s a bizuit
Mare:
imelerau*tfti< tstoiice mitizate: unul iu legtur cu tefan cel
Din Moldova cind el sare/ pune pieptul la hotare/ ca un zid de aprare ;
,.Din muni de Ardeal la Dunre
altul in legtur cu Baba Novac
i vedea' i-1 vedea i-l cunotea/ i srea i RC-neca/
mergea./ turcii mre
Oiorul Munilor Iancu
toii ca frunza i iarba" altul in legtur cu
munii aduna/ i in valc-i cobora,/ pin-n Mure, pm-n Cri (...)
Din eposul dunrean fac parte si baladele cu un fond istoric local
mitizat Chira Chtralina, Ilincufa andrului, liudiul. Cintecul lut Pnscormnit. Toate aceste balade transfigureaz lupta antiotoman a poporului
romn plit la expresia ei mitic. Personajele baladelor sint victime ale
raptului (Chira Chirulina si Tlineua andrului) sau haiduci prini i chinuii, pstori romni oprimai de ctre arendaii turci prin odi pasttrale
fu aceste balade dunrene, printre elementele Istorice mitizate
trebuie consemnate i dou care in de ordalie proba apei i proba focului.
Turcii pedepseau pe voinicii sau vitejii antiotomani cu aruncarea tn
moar de git i-i azvirle legau miinile si picioarele, le atirnau pietre de
cei astfel pedepsii ><' puteau >al\;i. ins,-. mia
Icau in valuiile liuurii. I>:<

ap

c sint

ocrotii de soart.
n cele dou variante ale

baladei Stantilav \ tteazul publicate de

eroul este trdat de sluga lui. cind dormea intr-un
care stteau
caic sub o salcie pletoas, legat iu somn i predat turcilor,
socotelile lor uicii nu voiau s-1 prjeascti, nici sa-1 spinde-o paile.
mare i-negrit ; de
tarf, nici s-1 tai* hi sbii, ci s-i lege de git o piatr
mo:n piginii" i s-1 zvirle in Dunie cu faa-n jos, zicmd :
(i.

Dcm. Tcodorescu

Dup

primeasc,/
a hrnit,/ Dunrea l-a-mbogtit,/Dunarea sa 1-1
pentru
s-1 pistoscase". Turcii pedepsesc sluga care a primit bani
nu-i vinde pi- stupim
pgin,
Uim
ru
trilaie spunind
vinzi om. nevinovat
e fapt cu pcat,
Scris in cartea lui a stat/
Ia supraStanislav se trezete din somn in fundul apei, se opintete, salt
pe dinsul,
faa, inoat ea un jH'te fiindc Dunrea-I cunotea,/ ea
glbioar,/ care a iost
el pe ea" i e salvat de .,o fat smedioar,/ cu cosi
de mititic lui Stanislav ibovnic".

..Dinau

Dunrea

i.

..

vananta

Cu arderea de vie este pedepsit mama lui Maren Viteazul

a complotat cu TuntU
I din colecia G. Dem. Teodorescu), pentru
mi-o lega,/ de
sa lua./ frumuel
bulinul ca s-1 ucid : ..Apoi pe
,
mi-o ungea/ i din poale foc li da
mi-o stringea. eu catran
stejar
hrtu mi-o uvyelea,/
iar in alt variant (a Il-a) : pe m-sa mi-o judeca/ cu
i plescu catran mi-o ctrnea,/ foc dc trei pftri el ii da./ Arde m-*a
Maic,
nesteJ Marcu bea si chefuiete/. . ./m-sa astfel se jelete
vieioara ./
Marcule, biete, cum ii arde iioara/ din care-ai supt
(in

mc

Marcu ua-i rspundea

mea,/

ci

:/

arde de vina ta

;/

n-arde de vina
Las
arz. maic, arz/
de nu era sluga mea/ tu mu prpdeai viaa./
477

Ardea,/ se potolea /arse ce mal rftmnea./ El in

ca

suna :/ ^a
ude aspecte

ic

lo pisa/

iu

v!nt

alege, vintule,/ ingr'te,/ pami ntule (.

,D
ale .pusului dunrean dezvlui, tivi categorii
do fplor deosebite : fpturi mitice proprii finetului,
ptr$ontficaUi va divinitate a fluviului nsui si Dunrto
f

tun mitice cu legendele

Dunrea
istortat,

mitic

ntre fpturile mitice care triesc

^^chff^&r^
5. Frmoiie-peti.

i acioneaz

reprezinu un piu$

Dunrii

apele

* Muii<

in

Femeile-peti

sint un fel de nereide (numite

lipitoare, caro stau pe fundul apelor
se apropie de maluri i cint ca

t timele

apelor) de o frumusee
end se las noaptea
i
sirenele antice, vrjind pe pescari i corbieri. caro
tot cutindu-le in
ntuneric Cad
i se neac. timele ies la suprafa apelor si stri-i
pe nume pe pescari sau corbieri
Ie-a venit reasul
se nece Maxim
florki in Legenda valah descrie o nereid pagina"
care tria iu Dunre
si era mereu prins de pescari in mrejele
lor. Un pescar Marcu o prinde

Numai

mari.

m ap

'

iu mreaja lui. o srut, se ndrgostete

de ea i o ine ling el ziua ntreag.
Uiin vine noaptea nereida dispare. Marcu umbl nebun dup
ea ntreab

apa:

t'nde-i rina!".

Apa

rspunde:

Cine tie?". Marcu se

Zinei nu-i pasde moartea pescarului. In urma lui rnune ins cnteeul
de dragoste. Ele
valurile
primejdioase ncotro vor i prbuesc rmurile in ape. Asociate
cu vintul.
zgazurile apelor, iau pe sus podurile de peste ape i
poart viiturile
peste ogoare. Asemeni timelor aptx sint aa-ziii
Ca din balta, fpturi
infernale care-ataca pe nottori noaptea in apele sttute.

arunc

in

ii

ap ca s o caute, dar se neac.

mut

mp

in locurile

apa.
i-i

Acetia

nfundate cu liane

le nchircesc

muchii

trestii, le

miinilor

las hran petilor.

ii

prind picioarele in ierburile de

picioarelor i-i trag Ia fund. ii neac

Sorbul apelor.
Sorbul iezerelor sau Sorbul mrilor este un alteSi Sorbului apelor. La infiare
cu un l>alaur uria
care soarbe in gura lui ai>ele din albiile lor cu tot
ce se
in ele si le
uremcer descrcindu-le in norii de ploaie. De aceea s-argsete
putea susine
V
otyftvl apelor e sacagiul solomonarului.
G.

ram nomen

seamn

~ All fa P tur * mirific care triete

^S&'SEft"*
K~J&
Ncagia esteDulful
de mare. Pentru pescrii corbieri este
yeme

cit

nu-l

provoac

vreun

in

.Marea

inofensiv atita

Noaptea iese din mare, se plimb

]>e rii, i unde gsete un mr
ro?u il fur i-i mani nea fructele. Cei care vor
a-i obin ajutorul cind circul noapte-a pe ape. azvirl
in valuri mere roii
in semn
lor in

en
te

fel.

ca solicit ajutorul Dulfului, care ronind merele

azvirle mielul
valuri naintea brcilor, indicind astfel
drumul cel bun pe

I " ,0
divinitate fluvial antic
^" ai
so ic.t sprijinul. .Menionm cazul

ii
11

ap.
Dunrea ajut pe toi cei

unui haiduc iubitor de libertampilrii otomane. n legenda epic despre

!?
x-h
re
oac un rol Srtlmar Confonn naraiunii, haidul Vilcan
.V.
.
11 lui
,m ff^i P p liml ** urmrit de turci. Sluga
,
l caut
! si ii gsete \
dunnind intr-o luntre in lunca Dunrii. l leag buslean
somn cu apte funii do mtase,/ mpletit aa-n sase".
Turcii,
.pa ce ehib/u.csc etim s-l ucid
Ce s-i fac nu tia/
e dres si fer;
mecat./, nici de paloe tiat,/ de muieri
nn e stricat", il leag de o piatr
lu

topoW

Vm

'

piginit/ i tutore nrfiM" |M dU bnnci i

Vileanul tlra/ cu el bolovanul./ Ur a apa,, urla
cdea/
unde
Dunre.
dou-x despica,} pe haiduc
malul', iar cind Dunrea-l simea,! apa-n
pe statul
mi-l primea! fi frumos il asrza; tocma-n fundul Jundyluil
Vilcan viseaz
morunului! undeJ dulce somnului". n fundul Dunrii
pe m-sa suspmind./
ploaie rece i turbat/ (...)/ pe mindra lcrmind,/

mare/f...)/ do veacuri

piu

se ritai
nu-l
Vilcna se deteapt/ si, cind colo, ce vedea?/ Dunrea voinicete,
u taie
tie ospta" 11 Mindra lui se arunc-n Dunre. noat
funiile i-1 salveaz de la nec.
Dunrea singur sau mpreun cu Man a Neagr este invocat
junghiul este invocat:
purifice pe cei bolnavi. Intr-un descintec in care
nu mai nepe,/ s-l lase pe
nu mai euitize,/
nu mai njunghie./
>c duc in smtrcnrile mrii,; in apele Dunrii,! c-aeolo
curat
.

)/

popa nu toac,/

nu latr/t

-Unele

.)"'*.

Wem

intr-un desentec de

eap,

Marea Neagr ins deine ponderea in desen. icee

ap il arunca in apele Duuru ..de iiiina dreapt il
lele hn. ce nouzeci
-euiuia cV t.ate
lua. mapa mor \\ arunca. i
spuma de mare, i roua dc
si nou de neamuri de deochi/ (...)/ cum piere
intr-umil de mrtrice
Pe cel deocheat de

pierii si voi deocheturilor*] . . .)"". Caracterul purificator al

soare.' asa
Mrii Ne re se iiililiicste si in descintecr dr mri. Din ostrovul lui unde
minea si bea, moroiul' este cu matura mturat,) cu sabia tiat/ i in
Pdurii ote de asemeni alungat in
.)".
i.
Marea Neagr bgal
.

Mu

mrilor'* 17
Aceasta e situaia Vidrelor (nimfe de ape subiri
fxlor (petioameni de ape adine *i eurstoare).
coadele

Uu

rol deosebit

1-a

deinut

zeul fulgerelor

i stttoare), Duh

tunetelor

aductoare

de ploaie, care in perioada feudal, m transpoziie cretin, s-a numit sint

coiwdern.i in legendele i basIlie. Iar c daimoni ai apelor dulci au hr-i
mele mitice balaurii.
Funciunile complexe ale apelor sint descrise ~i ilustrate de miturile
unde mituri antice
acvatice. n prezent nu cunoatem decit fragmentai
i romani,
despre apele Daciei, aa cum ni s-au pstrat de mito-riafn nrrci
acordate
n schimb cunoatem ceva mai mult despre riturile i r***m*HU
unor diviniti acvatice autohtone, aa cum acestea s-au meninut in unele
si trareminiseene folclorice ?i artistice si in relicte etnografice. Datinile
macednr mani,
diiile popoarelor succesoare daco romnilor (dacoromni,
acvatice
meglenoromni si istroromni) se refer la unele rituri si ceremonii
de oonsacrarr, de trecere i de apropriai tine.
eroi) aii fost
Personajele mitice acvatice (daimoni, semizei, zei i
serviciile presupuse a le fi adus oamenilor. In Ciucinstite difereniat,
incinte sacre, sacritul iconografiei mitice acvatice au intrat : edificarea de
ridicau ling ape. Acesta
ficii, ofrande i srbtori acratice. Incintele sacre se
Mlnstim
este cazul Templului alb de pe insula Leuce (8 erpilor) i Bl
cinstea unor
albe din Delta Dunrii ; ca i al altor incinte sacre ridicate in
ape benefice (transformate mai apoi in mnstiri cretine). Sacrificiile
credincioi la marginea apelor i pe ape. 1 nele din

dup

ofrandele se fceau de
De>pro
aceste sacrificii au fost umane, altele animal' si altele rryetatc.
basmele mitice
sacrificiile umane au rmas unele reminiscene foh lorice in
reminisapei sub form de fecioare.
cu balauri, care cereau anual
curgtoare a unei ppui
veche e consemnat dc sacrificiul pe o
a|elor
de lut in chip de om. numit laloianul, nchipuind o divinitate a

VMM

ap

cen

cereti, pentru a imblinzi ploile

si

a rodi semnturile.

479

A. Ap .'xpinlurir.
Tut lin ciclul sacrificiilor aduse apei sint i
ele referitoare 1 apa erpiatorie tlibaiunile cu apa nenceput pe morminte
in simbetelc morilor sau |wtmcnile de ap, pentru a uura cltoria pe ape
spre Hai a sunetelor celor decedai. Pomenile de
sc fceau, cum se
mai fac inc in Hucovina ploti cu ap pentru potolirea setei cltorilor
nsetai sau olMsii erau aezate vara in nite ad|H)sluri sau nie anume
construite iu garduri. Cltmul nsetat se aeza pe -caunul din faa |K>rii
si l>ea din apa de pomana, mulumind in sinea lui cerului i celui ee a druTot expiatoric era considerat si apa ordalic, care pedepsea conit-o

ap

form dreptii iminente.

Srbtorile de
nu

ap sint numai ale j>esearilor, cum s a putut crede

vreme nu prea ndeprtat, ei ale tuturor stenilor. LT na din aceste

ntr-o

srl>Iori. slobozirea apelor, obicei strvechi,

cretinism

in

tiuitul

!>.

a fost transsimbolizat du

tmduirii.

Izrorul

Dn

apelor.

rol

deosebit incultul acvatic

il

poseda apa

Mlina imprtirii cu ap a dacilor riveconsemnat si in secolul nostru 'Mu apa consideraii

nenceput din izvoate i

fintini.

rani Danubiului a fost

sacr" sau consacrat se stropeau locurile, obiectele i fpturile (umane,
animale si plantele), pentru a le reda putere sau pentru a Ic rc\ ifiea. pentru
a le feri deduimoni rufctori al apelor sau de perfidiile apelor rele. inpersiunra cu
nenceput considerat sacr sau cu
consacrat este si un
procedeu de purificare. Acest rit a fost preluat i in gospodrie prin nspersiunea casei, a animalelor domestice, pomilor i grdinilor de legume.
Numai felul cum se fcea iniial aspersiunca (direct cu mina sau cu un
obiect special), perioada de asper>iune (ziua >au noaptea), personale care
asprrsuu >i erau asperse, ca i scopul urmrit priu aspetsiuhc, relev nilul
magic al apei in economia mitologiei romne.
Cu apa considerat sacr sau consacre
se fceau i ablaiunile sau
splat ea ritual : a miiniior, ca i a obiect el o i sacre : tablete vot ive. amulete,
simulacre de .statuete de semizei, zei i eroi mitici. n acest caz. obicelele i-acie c;au .. e -lin case -..ii din in.. .1, 1, sam : spi'fih ritual li
izvoaie. fintihi. linii-:!! fluviu. La lindul loi fidelii erau purificai prin
imersiune integral au numai a capului, cu i prin splarea ritual a feei

ap

ap

ap

e, Tot la apu vie recurgeau i ordaliile de

fjudicium aqua) in faa unei
asistente care trebuia sa fie martor a evenimentului. Amintirea ordaliilor
de
se pstreaz direct sau indirect in legende i basme cu fond mitic.
Hidronimul Some atest o tradiie mitic strveche a apel vii la
daci i implicit la romni. ntre numele dac latinizat Samus al riului Some

ap

numele zeului Samos

de Sanwthraces dii dat

tbli

de lut de la Trtria) i cel

Pontul tracic al Kgcci) exiti o
legtur de substrat, care ne amintete de numele divinitii supreme in
mitologia dac Santolsis sau ZamoktU cu metateza Iui tialmoj il sau ZaX(descifrat

pe o

zeilor Cabiri (din

iimfis*.
n periodfl feudal, alchimitii din rile romne au urmrit realixtrea elixirului care iu basme promova tinereea
btrinee i viaa

fr

fr

de moarte"*1
Ca instrument
.

i mijloc de cunoatere apa a constituit apanajul nelepciunii populare, care susinea puterea ei soteriologie.
acetia,
imersiunea in apa nencepuii, considerat sacr, regenera corpul i spiritul.

Dup

iu apa vie ntinerea pe virstnici.

In legturii cu cultul apelor, nu putem omite
ape mirifice : Apa
Duminicii i Apa Siml>etei. Apa Duminicii izvorte din Bal, dl ocol
eerurilor in >pirali i coboar pe pmint, ca o
fant, benefic. Apa Simbetei
tircol pmintului i coboar in spiral in fundul Iadului ea o
nefasta, malefic. Pe prima oamenii o invoc in rugciunile lor, pe a dona
o ursc i o blestem, ca fiind infernal. Pe firul acestor ape oamenii pot
urca in ceruri sau cobori in subpminturi, bineneles respectnd ritul

Far

^cldarea

dou

ap

cltoriei

ap

in

spiral.

cu

ap

de fintin.

ap

ajutorul apei se practica hui roma mia. Unii vrjitori de

prevesteau viitorul prin diviniti de ap. Vrjitorii de ap foloseau vase de
metal cu ap curat, pentru a luci in oglinda apei; citeau iu apele linitite din fintini, cum si unde vi emulau ploile i zpezile
t'u

t u apa lustrnl se splau copiii la natere (in

se boteze copiii) ; la uunt se splau pi- mii ni i

cretinism au ineeput

fa

tinerii nsurai, se
stropeau cu
nuntaii pentru a se purifica nunta ; tarla moarte se spla
cadavrul, se punea
intr-un vas in camera funerar ca
i spele mii ni le
cei ndoliai cnd sc ntorceau de la mormint. In complicate rituri detreecre
se transformau calitile negative iu |zltive, se neutraliza maledicia,
se perfectau miturile se da 10 de zile
de poman pentru mori.

ap

ap
:

ap

li. Apa vie. - Substan mirifici care ncheia judecata in cetele

de pastori. Apa vie de judecat nu trebuie confundat cu ap vio i apa
moart din poveti. Apa vie de judecat inseamn
luat din zori de la
fintiufi sau izvor. Cel ce trebuia judecat era trimis
adtlC o gleat de
vie de fatror sau de fintin iu care timp era judecat i condamnat la
pedeaps conform obiceiului pmimului. i azul ciobanului moldovean
din
tarifa, judecat de confraii lui pstori conform ritului justifiar al apei

Zeul Dumibiiu.

0 lumwi

Iul

Tralnn (<Mnliu>.

ap

ap

480

FITOMITOl.OGIA

lli'u devenit una din provinciile romane, sub regimul cel mai dur al
Imperiului roman, in nodul orografic din sud -vestul Carpailor sau tripier confiniumnX (Ketezatul. odeanul si Munii Banatului), masiv
montan mpdurit, existau duri liberi, care departe do a fi fost iugenun-

Pdurea

in iMoria romnilor vegetaia in general

sau codrul.
in special au reprezentat priuiiil i cel mai temeinic contact cu
pmintul, relaia indestructibil l intre
i natur, oare de altfel este relaia fundamentala intre animal i na tuni. De aici reiese in toate etnomitoI.

pdurea

om

logiile cunoscute
prima faz mitic vegetaional calchia
prima fazi
economico -cultural culesul in natur.
In ansamblul ei fitomitologia se ocup de trei categorii de plante :
1) plante acre care au legturi cu nceputurile vegetaiei pe pinint. Acestea denumesc metaforic sau simbolic unele fpturi mitice, care relev
hierofania vegetal, dar denumesc i metamorfoza in plante ;i unor diviniti, oameni considerai sfiui i chiar a unor animale sacre ce po>ed&
atribute magico-medicale 2) plante consacrate pentru folosire* lor la anumite srbtori din an (bradul de Crciun salcia de Florii, trandafirii de
Kusalii sinzienele de Sinziene) sau srbtori ale ciclului familial (busuiocul
:

la

nunt) i

3) plante

fr

rost vntic precis.

dou

din aceste trei categorii de plante alctuiesc ecosisteme

regetale mitice, ultima reprezint un ecosistem vegetal care in anumite
mprejurri poate
o funciune mitic in sensul curent (pustiurile,
ripele, deserturile etc).

Primele

cpta

Din cercetrile patcobotaim-e efectuate pe

teritoriul

Gartojram, P&durl *acre, arb-

Romniei,

i din cele de geografie istoric reiese c vegetaia Komniei a fost dominat iu ferecat de plantele mari, grupate in pduri, i c plantele mici au

ri

sacri >i

nmuimrntjH.

ea

deinut o pondere botanic redus. Dar reiese i repartiia plantelor mari

pe cele mai multe ferme de relief. Relieful montan (cu depresiunile intra- i
extramontane) i cel de deal, apoi cimpia, au fost acoperite cu pduri
imense care au dinuit pin in plin cv modern romnesc. Toate hrile
vechi prefeudale i feudale, care se refer la teritoriul Daciei libere i a)
Daciei roman.-, ca si mai tirziu al rilor romne Muntenia, Transilvania <>
iu eviden intre pdure i spaiul despdurit un raport, de
mpdurirea masiv, cu copaci seculari, ce pstreaz aspectul virgin, in
rare foiesc numai fiarele feroce, deci puin accesibil, i atunci numai oamenilor temerari, o numim codru, iar mpdurirea cu copaci mai tineri, rrit,
in care miun mai mult animale slbatice neferoce si e accesibil omului

Moldova, scot
2/3.

numim pdure M odrii in ansamblul lor sint un ecosistem botanic nchis,

ca o cetate inexpugnabil, in care se poate ptrunde cu greu si rtci
uor, in caic imunei icul
teroarea vegetal, fonetul frunzelor, troso

ai

netul vreascurilor, ciocnitul ghionoaiei

strigtul singeros

al

unei fiare

mai slabe ncolite de una mai puternic incit imaginaia infierbintat

de singurtate, dind friu liber fantasmagoriei i lipsei de ncredere iu sine.

Nu

trebuie

teritoriului Daciei

desconsiderm unele informaii despre impdurirei

dup cucerirea roman. Dumitru Tudor susine in

sft

482

cheai de romani au pactizat CU ei, ncheind angajamente mutuale bilalri.de de schimburi in nai ur, deprodltte alimentare de munte si pdurodin
partea dacilor si de unelte agricole de fier pentru cultura de munte din
partea romanilor. Komanii nu s-au aventurat niciodat in munii mpdurii
pentru ai cuceri pe daci, ci numai pentru a stirpi nucleele care cutezau

opun cu fora .
n evul mediu aceeaqJ Minuie domnete. Codrii si pdurile au rmas
mediul constant de viaa material i spirituala a romnilor. Fria rom-

li

se

nilor cu pdurea nu e o simpla' metafor poetic, ci o form de coexisten,

de Civilizaie l culturtfc. Sint ceti inexpugnabile in perioadele do invadare
a rilor romne i de adpost armat la restrite. Codrii i pdurile se nchideau ermetic, cu mai multe rinduri de perdele vegetale artificiale. Intre
perdele erau nchipuite capcane in care erau inchise animalele slbatice,
incit cotropitorii incetincau naintarea prudeni, ins cdeau de cele mai
multe oii chiar in capcanele cu fiare slbatice. ntunericul din codru sau
padurcera ntreinut varade bolta de frunzi des. iar iarna de cerul nnourat

i fantomele desfrunzite

ale copacilor ntortocheai, czui sau gata

se
adiucul codrului sau pdurii, in luminiuri care se ntindeau
atit cit
cuprind citeva curi de artur n jurul a citorva hordee familial
m arcuri de animale domestice, localnicii duceau o
de strjeri, nu
aa cum a fost considerau : cind retragere din istorie", cind anistorism",
ciad Ijoicot al istoriei" a , deci in incapacitate de a si apra nevoile si neapi

vleaM

In

via

433

mul. Nimic mal ncadevrat. Din codri l din pduri, autohtonul a du?*
o lupt pe via si pe moarte CU cotropitorii o lupta cc ponto fi asemnai
cu ceea ce a constituit n ultimele secole ale erei noastre lupta franctirorilor,
a machisarzllor, in ali termeni, un fel de lupi le parlizanai feudaJ. cu
multe si/cccsfjpecare istoria zgomotoas nu le-a surprins, dar pe care istoria
silcnioas le-a nregistrat din plin in folclor, liejenia de care vorbesc unii
istorici ca de im fenomen secular in timpul niiumlfloT nu eni decit o fupi a
celor care mi erau legai dc pmintul rii i numai a tirgoveilor si oamenilor diu ceti pervertii de o viaii axata pr intrigi, iw profituri si luxurie. Stenii care triau in luminiurile codrilor i pdurilor de la .es d
ale celor de dealuri i munte ii vedeau de nevoile lor de aprare .i de trai.
i extindeau spaiul ngropastoral prin sistemul cu rturilor si al agrUulturii itinerante pe terenurile defriate si puni naturale din pdure, iar
limita seeuritilor lor in codri sau pdure opreau
cind ajungeau
expansiunea .i introduceau sistemul rotaiei semnturilor pe tarlale anuale
(una semnat, alta tirlitur i alta pune).
In aceste con
2. Cetate vcuetal In stare de vculie permaneni*
diii exprese de via narmat, codrul i pdurea au ndeplinit pe liiijraroltil de c<tate rnjttal i rolul de .sanctuar natural I ncinaton /. In codri
i pduri, inc din perioada dac, daco-roman i a etnogenezei romne,
incep
miune aiurri rtcitori, pustnici si sfini populai ce propovduiau starea de eeghe permam ni a aprrii fiinei spirituale a pojiorului.
Toponomustica romneasc pstreaz piu in epoca modern numele unor
asemenea sihatri si sfini populari, ce druiesc unei viei solitare, pelirt|
contemplaia naturii, i meditaia asupra destinului istoric de lupt (SQ
dumanii romnului. K perioada de fixare a unor aspecte eseniale ale
mitolopiei prin excerpta rea tipurilor de pduri, a miturilor vegetale >ai
vesetaionale i a demonilor vegetaiei, descrise de trei i>ionieii ai mitologiei botanice
Wilhelm Mannhardt. Angclo de Gubernalis si .lume*
(corfie Krazcr ]rlntr-o serie de lucrri care au avut un ecou deosebit la
sfiritul secolului al XlX-lea iu istoria mitologiilor europene. Studiul spirite;

ce-1 nsoeai, de asemeni obosit i nciudat de neputin.

in coroana, trunchiul i rdcinile Iui tot cosmosul.
cosmic a fost reprezentat cu ..mau;, in ceruri i

De

rdc

Bradul a cuprinsaceea ca arbore

inii.-

in

pmint.

Acestei reprezentri pozitive li corespunde uneori i o reprezentare negativa,

cu rdcinile n ceruri i coroana in pmnt. A doua reprezentare nu este

ins arhetipie pentru romni

5
.

depete

al spiritelor pdurilor
preocuprile fitomitologiei,
cele ale cosmogonici i untroiKuramici. Comuniunea miticintre arlwre si cosmos care merge pin la a confunda cosmosul eu un arbore

lor arborilor

aintind pe

nrtorcle cu omul reflect costilxtanialitatea dintre fpturile

vepetale i cele umane, inclusiv cele animale.

cosmic

3. Arborii sacri. Mitologia arhaic dac i daco romn transmit

mitologiei romne mitul co<lrUor
al pdurilor seculare cu arborii sfini
cc le domin, i rclicte de cult i reminiscene spirituale ce in de trei faze
totemismul
de dezvoltare ale comuniunii mitice dintre plant i om
arboricol, cidtul arborilor i deiidrolatria *. Fiecare din aceste faze corc
punde pe plan soci al -cult ural unui studiu de dezvoltare mitic : prima faz
comuniunii gentilice a vieii primate, a doua
organizrii uniunii d<*
triburi, iar ultima
descompunerii comunei primitive. Aceste trei faze
coexist uneori pe plan istoric si converg pe plan mitologic.

In istoria mitic a popoiului romn, cum am constatat in prima

parte a lucrrii noastre (in capitolul Cosmogonia), creaia cosmosului a fost
concomitent cu a arborelui cosmic, care a fost i a rmas intrueliipai prin
brad. Frtatul obosit i nciudat de incapacitatea lui creatoare a izbit cu
toiagul in Apele primordiale si in locul acela s-au deschis i s-n ridicai falnic
un brad fosforescent picurind stropi deap luminoas si finind in ldcinihlui atta pmint cit putea
stcapeel cel cea fcut minunea eu fratele su.
;

>

484

-. Modelul arborelui eosmie.

Ca arbore cosmic bradul este modearboricol care concentreaz intr-insul o
parte din activitile
spirituale de ordin mitologic ale romnului. Bl prezint in mitologia
romn trei ipostaze ar horicole : 1) tic arbore cosmicpropriu-zin ; 2) de arbore
ceresc i 3) de arbore al deii. In paleofolelonil romn bradul ca arbore
cosmic e consemnat intr-o descriere impresionant Sus in virful muntelui crete bradu brazilor, de mare si infoiaty tot ceru l-a imbrdat,
soarele in cetini, luna intre ramuri,, mii i mii de slele, intre rmurelc" a .
Sub brad foiesc oamenii ce nume esc pe muni i pe dealuri, pe cimpii i in
lum ile apelor, pe ape .i sub pmint. O descriere asemntoare se refer,
la bradul ca arbore ceresc
Sus Iu munte cc-mt vedere / I.em-i Doamne,

bun

lul

imi vedere-ncetinat
brad cu stele ncrcat,/ brad cu neguri mbrcat;/
i in virfu-i ce-mi vedere T/ Cerul hayn de mtase, dar in leagn cine-mi
adeT/ Sade Luna sfint, i cu bradul pn-cuvint" 7 Alt descriere se refer
intr-un colind la un substitut biblie al bradului ca arborele vieii, mrul.
Susinem idee-a unui substitut biblic mrul, deoarece mai justificai ca
arbore al vieii este bradul, a crui cetin se menine necontenit verde,
decit mrul, care se trece o dat cu rodirea. Simbolul permanent a! vieii
este culoarea verde. Junelui bun,/clc-n dalb dc rsrit; rsare un soare
strlucit, Da.nu-i soare strlucit,;
un pom mindru-nflorit" 8
/

OM

465

profilactici si purttori de icoane

cerului, in jurul creia graviteaz

logia

eroologia

si

in fine

bun parte din

ca

monument

stilimorf. eoloan
daimonologia, semideo-

mitic" .

rituale i ceremoniale fac ca

legende,
prezent in toate sectoarele literaturii populare
balade, basme, colinde, proverbe, Btxigturi i in toat* creaiile spirituale
legate de strvechiul fond mitologic al poporului romn.

Toate aceste funcii mugico-niitice,

bradul

fie

U. Biserica de brazi. Sacralitatea bradului a cptat in contiina

pstorilor romani
valene magico-religioase. Un exemplu, biserica
de brazi din munte. E vorba de un pilc de brazi, rzlei, plantai in cerc
sau defriai astfel dintr-o pdurice de brazi, in care pstorii se logodesc
se sustrag voinei
sau se cstoresc cu fetele din sat, cind vin la stin ca
printeti. Cstoria in biserica de brazi de munte era efeetnat sumar fie
de un cioban btrin, fie chiar de un preot 10

Creaia celorlali arbori dup fitoinitologia

romn se datoreste operei comune a Frtailor. Arborilor buni i folositori
creai de Frtat li se opuneau arbori ri i duntori creai de Nef'trtat.
liradului creat de Fnat
s-a opus socul creat de Nefrtat, slciei stejarul, viei de vie agriul, mrului dulce - cornul, griului -- neghina,
7. Arborii consacra]!.

alunului
achita, floarii soarelui
floarea porcului, trandafirului
rsura .a.m.d. Arborii buni sint insufleitori de spirite curate, iar cei
se face
oamenii care i fceau case de lemn
rai de duhuri necurate.
alegeau lemnul i dup calitile lui magico-mitice, pentru a rezista atit
intemperiilor, cit i atacurilor repetate ale duhurilor necurate,
TiM.rdinea importanei culturale, dup arborii sacri vin arborii consacrai unor daimoni, semizei, zei sau eroi (stejarul, paltinii!, plopul etc),
fiecare in nit domeniu de activitate magico -mitic i cu un alt simbolism,
n scorburile stejarilor btrini pustnicii i-au fcut sla. n trunchiul lor
s-au aciuat unele spirite ale pdurii, Muma Pdurii, Pduroiul, Fetele
pdurii i Oamenii slbatici. Sint indicii
in unele dumbrri ih stejar, in
evul mediu timpuriu s-au petrecut adesea intilniri tinuite ale vrjitoarelor i vrjitorilor satelor peutm a cinsti pe stpinul lor >Vfrtatul.
mi- un fel de liturghii demonice.
i

Aa

blestemai.
Arborii ri i duntori omului au fost
arbori blestemai. Se credea
pdurile cu asemenea arbori trebuiesc
evitate de tineri i btrini. Arborii prindeau in braele lor de ramuri pe
ti. . r,tori. ii strangulau i le lsau leurile hran fiarelor slbatice.
opui
acestora existau arbori Mnecurititali, sub umbra crora trectorii simeau
binefacerile unei oaze paradiziace.
In legtui cu alburii blestemai i cei rinecuvintai s-a format un
ciclu de legende religioase care reduplic vechile legende mitologice".
8. Arborii

numii

T.
Derivatele i suhstilutcle Urnduliii rosmir. - Arborele cosmic se
multiplici iu credinele i datinile poporului roman n derivate i substitute
mitice ce in de ciclul vieii, de ciclul activitilor calendaristice i al srbtorilor fixe sau mobile de peste an.
K radul a fost i este prezent in ceremonii i rituri proprii vieii
steanului romn : t-a arlmre de Matere, de nfrire simbolic ntre noul-n&scut
un brdu (pe fruntea brduului, scrisu-i i sorii finuului,/ scrisu-i
pe fruntea finuului"). ca arbore de nunt, care ine loc do mire in prenunt
au in nunta mortului : Simulacrul bradului sau stUpul de nunt e folosit
in ritul public al urcrii pe stllp pentru a lua din virf nsemnele nuntii,
nframa, smocul de busuioc si plosca cu vin, i a le inmina miresii. Ca
arbori- fertilizator implantat intre arborii fructiferi, ca arbore de bun augur
iu coliudele iuvemale. ca arbore de judecat (bradul dc jurmint i bradul
justiiar), ca arbore funerar pus la capul mormntului i care ajut n
Marea Trecere a sufletului peste Apa Simbetei sau Man-a Neagra, ca
arbor.- de poman substituit printr-un pom fructifer ; ca stilpi dearmindeni.

AUR

lui

!>. Mrul, arborele vieii i al nelepciunii.

este nchipuit dominind peisajul paradiziac.

deraia

lui

pentru

("are

Ca

substitut al braduin consi-

Ce contradicie

magico- religioas cretin pe de-o parte a fost arborele fructifer

omenirea a fost pedepsit
a nclcat interdicia divin dea
se nfrupta din el, pe de alta este considerat arborele recomprnsti divine, sub
el e masa ntins cu toate buntile paradiziace.
11 prezint tradiia
popular cind se spnne
se deschid cerurile i se vede Dumnezeu cu sfin ii
:

Aa

stind la
n

de

mas.
legtur cu

arborii recompensei divine exist o ntreag literatur

reduplic folclorul mitic.

folclor religios care

487

10. Alunul. - Dintre arborii buni, binefctori,

oare IndepUnese
unele funciuni inagieo-mitologice. urni important este alunul. Nu fructele,
nu florile sau frunzele de alun. nici rdcinile, trunchiul sau ramurile, ci
numai nuielelr de alun po-ed caliti miraculoase. Cu ele se detecteaz
comorile necurate, ascunse, i tot eu ele, de obicei, se neutralizeaz efectele
nocive ale comorilor furate. Cu nuiaua de alun rostesc magicienii T~
m uleie sacramentale i lo>-c de trei ori obiectele sau fpturile ce trebuie
fermecate sau dcsfermeeaic. Pe nuiele de alun cltoresc uneori vrjitoarele i in in friu pe spiridui i alte duhuri rele. Cu ele amenin i in la
distan magicienii pe dumanii lor. Demonii se tem de puterea atitidemonic a nuielelor de alun. Cind ntlnesc o nuia de alun proptit la ua de
intrare a unei case in care sint tentai
intre i
fac ru cer scuze
nuielei i dispar cit mai repede din calea ei. Cum constatm. nuielele de alun
pot servi ca instrumente magice atit in sens pozitiv, in magia alb. cit i
negativ, in magia neagr
Botanica mitic ne relev o idee fundamental pentru fitomilologie
fiecare pltit, orieit de infim, modest l aparent inutil, ndeplinete un
trecem in revist
rol in economia mitologiei populare. Ceea ce ar insemna
ntregul folclor mitic referitor la plutite, ntocmind ea un inventar exhaustiv al t'iioinitologiei romane. Departe de noi acest gind, care ar sfiri inevitabil ntr-o fariuacopee mitologic.

fi cit
Medicina vegetal: mau iei i empiric. - Pentru
mai
concii, ne propunem
lmurim dou aspecte ale botanicii mitice primul, cel al plantelor care au contingene cu rolul unor fpturi mitice i al
doilea, cel al plantelor folosite de medicina magic i prin aceasta uneori
de medicina empiric IJ
Din prima categorie de plante contingente unor fpturi mitice fac
parte: ciuperca dracului (Boletus satanas I<euz)
coada zmeului (Cal la
palustris L.) stirigoaia (Veratrum album L.J dracila (Berbcris vulgari* L)
muma pdurii (^ithraea squamaria I*.) .sinuenele albe ((aliutn inollugo 1,.) tot din aceast categorie fac puric >i unele plante care marcheaz
intervenia benefic a unor fpturi mitice in viaa omului rodul pmintului (Arutu maculaium 1..); mim-a ursului (Pulinonaria officinalis I,.)
etc. La aceste plante cu nume translitcratc, dur cu fond arhaic, trebuie

11.

;i

adugate i acele plante care au fost reconsiderate de folclorul religios :

crucea pmintui ui (Heraclcuin sphondylium I,.) ; crucea voinicului { Hepatica
tt.ui>silvanica Kuss); cdelnia (Campanula carpatica Jacq.) ; floarea
Palihr (Anemone nemorosa L.); tmiia Muicii Domnului (loswellia
c;irterii

Privite sub raportul folclorului mitic, conslatin

majoritate-a plantelor medicinale au fost desemnate ca atare de pstori agricoli sau de
aginpstori, apoi de babe >i in cele din
de copii.

urm

i Prayuicele. O
datin de strveche provenien autohton, al crei nume dac s a pierdut,
ins B-B pstrat cel daeo-roman de Sinziene. Numele Draga ieft s-a suprapus
12. llcprrzentri

peste cel de Sinziene in feudalismul timpuriu, in perioada influenei slave

iu vocabular.
Sinzicnele sau Drgaiecle sint un fel de rentate care amintesc riturile
proteciei i fecunditii agrare ale zeiei Ctres; de srbtoarea principal
Cerealia (in aprilie) cind aveau loc procesiuni, sacrificii i jocuri populare,
dup care urma o alt srbtoare cerealier, secundar (in august), cind

dup

femeile,
o
spice, mergeau

Din a doua categorie de plante folosite in medicina magic (iu stare

natural sau preparate ca infuzii, deeocturi. urticaii. cataplasme ele.)
fac parte unele plante considerate otrvitoare barba iinufui (Equisetum
arvense I..); cucuta (Coniuiu maculat um
curcubeul Lychnis coronaria <L.) Desr.) colii haini (Tribulus terrestri- I,.); capul arpelui (Kchium
rubrum Jacq.); fierea pmintului (Centaurium umbellatum Gilib.)
iarba surzilor (Suxifraga aizoon Jacq.); holera (Xanihium spinosum h.)
:

vimlnicul (Phyllitis scolopcndriuin #.), laurul sau riumfaia (Dat ura

stramonium I..); mtryuna (Atropa iK-lladonna L.) mseiaria (Hyoscyainus niger L.)
singele voinicului (Xigrittella rubla (Wetlst) K. Richt);
zrna sau umbra nopii (Solanum nigrum Ii.)
zburtoarea sau rscoage
<Chamaeuerion angustifolium L.) .Scop.) etc.
Din categoria plantelor inamice mai fac parte i aiul, Irurda, leuytvanul, maghiranul, busuiocul, cu funciuni apotmpaice, terapeutice, ludicectc.
;

4:u

abstinen de nou

zile,

mbrcate

in alb,

s-i ofere zeiei trufandalele recoltei

Abstinena de 9
ritual,

zile a femeilor

pentru ca astfel

cu o coroan de

11

mritate

reitera starea vestalie p, plan

liste, in alte condiii, reitefetele tinere, virgine, o iniiaz

s fie primit jertfa lor.

rarea cultului srbtorii Cerealia pe care

in cultul agrar la romani. Se nelese off reiterarea este numai scheletul im
nuce ui datinii greceti adoptate de romani si transmise in provincia Dacia

poporului daeo-roman.
Vechiul nume de Sinziana pe care datina il poart este de asemeni
o denumire latin a Sanvtei Viana, care. pe ling atribute selenare, cinegetice i silvanice, avea i atribuie agrare, deoarece ne amintete de riturile
aratului si semnatului noaptea pe lun plin, pentru a rodi din plin. La
romni s-au pstrat pin in pragul secolului al XIX- leu unele rituri agrare
pe lun plin (aratul de un brbat iu plin vigoare i nceputul semnat ului
de o tiur nevast iusreinat). Deci un sincretism intre riturile agrare
ale zeiei cereahlor

ale zeifti lunii.

Personajele cari- particip

imbrcate n ii i fote noi de

la

datina Draguicci sint fele tinere virgine,

capetele acoperite cu

srbtoare i avind

deasupra cu cummie de flori numite sinziene. Erau ncinse

cu sinziene, iar in miini ineau spice de gru i seceri cu dinfi.
Pornea!! din sat dimineaa la rsritul "oarelu, alergnd cu maramele fluturind, rizind i chicotind pin ajungeau la ogorul cu rodul cel

marame

albe.

la brii! tot

mai bogat.

desfoar

in doi timpi : la cmp, pe un ogor,

n
satului, la locul dc hor, uude nainte se afla stilpul cerului.
ce inscamu
scenariul este dublu: unul compettru i altul stesc.

Datina se

bttura

Hird.

mitice ale vrrtniei: Simdniele

in

Ceea

oboare se jucau hore libere i hore nchise, cind tcute, cil d cu

chiuituri iar cu strigturi. n drum Bpre cimp la ogcaic, cind se intilneau
dou cete de Drgaice simulau unt o fi Itiftt tu seciile.
De la ogoare se ntorceau pe diurn lot in fug. flutuiindu-i maramele, pin ajungeau iu sat. l.a intrana in sat le intinpinau flcii cu ulcele
cu ap >i le stiopeau simbolic pentru fcltUitalia solului. Alei iutii se ntindea hora Drgaicflor w, vesel i s-printen. n btut u ta satului, in care
puteau intra in joc numai fete tinere, de aceiai virst i condiie virginal.
nchis, numai Intre dtHora Dragaicelor se disfsoai chei In roi
J.a

form deschis i

intie celelalte fete din cat.

salului, Digaiccle plimbau hoifl lor pe la unele case
Din
din sat, ndeosebi la casele plugarilor vrednici, ale cror roade ii fceau
demni de admiraia ntregii comunitii steti.

gaiee,

rar in

bttum

n jocul Drgaicelor, curo era mimai de fete, s-au inclus cu timpul l

agrare. i tineri nwtscafi
fete mascate Sa biei i, ceea ce contravenea datinii
in asa-zisi Dr&goi, parteneri ai Drgaicelor.
n folclorul mitic romnesc intUuim tot mai rar i unele fpturi fanlunci 51 locuri de
tastice frumoase, insa nemilostive, care triau pe Ogoare,
artura in pduri, numite tot Drtjaice. Numele iniial al acestor genii fe-

pstrindu se prin contaminare cu numele

a solului.
eestatie al Drgaicelor ce srbtoresc fertilitatea cerealier
latul Pdurii, .WV"/ Codrului sau Pdu roiul
IX Tatl Pdurii.
funciune penduleaz intre un
.ste o fptura miticii a crei structur i
];!
im reduplic jM-rsonalitatca minu
pdurii.
semidivinitate
a
si
geniu
o
minine ale

recoltei s-a pierdui,

mprejurri. E constant ht rin. urit, mthlos. nfiarea lui

leriomorf sperie pe oameni. Are capul cu Urna,/ ochii cit sita,/ picioaschit oarele"". Este ru din calc-afar,' P* ola prinde omoar,/
rele cit
pe cei ce merg in pdure la cules de fragi si mure" " ii pocete, dac uu-i
corpului sau o scnntire a
poate omori. Prin pocire se nelege o betejeal a
cpcuiiu i zmeii din basmele
mintii. Ca antropofag ntrece in lcomie |Kcopil sau o copil. Istorioamitice. E naiv si credul. Poate fi nelat de un
Locuina lui e in
rele lui T. Pamfile despre naivitatea lui sint edificatoare.
lumina
fundul unei pduri in care lumina soarelui nu ptrunde ziua i nici
nopii si ultimul cintec de
Urnii noaptea. Se plimb hai-hui intre miezul
victime umane.
cocos, prin hiurile puietului de arbori, in cutare de
Poate fi mpiedicat s nainteze oricit de repede ar merge, dmd foc
intre cel
pinint in care
Ia vreascuri pe crare sau ginind un cerc pe

tic

dup

urmrit de

el.

Ca

poceasc pe

cei ce trec prin

pdure. Tatl Pdurii

11

nume in nou feluri. Cine rspunde li pierde glasul, pe care-1

poate recpta in anumite condiii, descintat de vraeii pdurii, cu o secere
Tu Pduroiule. tu rcoiule. tu holbat uW./ tu colatule. ca un moroi.'
rcorile, las-1
fugi peste vi,, fugi de la < ...),/ cu toate fi orile,/ cu toate
curat./ luminat' ca din cer picat"*.
Tatl Pdurii transsimbolizeaz mitic un aspect arhaic al dcndrolam
unul antic al personificrii semidiviniiii pdurilor, n literatura
n-iei
partener al Mumei Pdurii. Dei
datinilor romne este menionat ca
propnu.
pdurea e domeniul lor de activitate, fiecare acioneaz pe cont
pomenii mpreun mai ales in descintece. pentru tri constriuge si

striga pe

Sint

nu mai duneze oamenilor.

Muma Pdurii, reliei de fptur mitic, poat

Muiiui Pdurii.
cind ca semidlvinitiue a pdurii. Mai posed
fi interpretat Qtnd ca geniu,
dintre
care mai importante: Pdureanca sau
echivalente,
nume
alte
si
partenerul ei mitic. Tatl Pdurii, se
de
deosebire
Spre
Uuciului.
KtMM
nfieaz in dou ipostaze mitice : de femeie tinr si frumoas sau de
Ui.

btrn i urit.
tinr i frumoas inducea in eroare pe oameni ui legtur
cind
inteniile ei dumnoase. Cu copiii se comporta ca o ziu bun,

femeie

Ca femeie

cu
atrage in mreji le
acetia se rtceau in pduri. Pe flei si oameni maturi ii
acest caz se arat victimelor
ei pentru a-i poci, schilodi i chiar omori. In
antropofag, de predilecie mninc
ei si sub nfiarea monstruoas. E

Ga femeie btrin i urit, Muma Pdurii este o nluc mthloas,

dinii ea
cu picioare lungi, cu prul despletit, cu ochii mari i zgiii, cu
codrul ca btut de
Tcbla, cu miinUe noduroase. Cind vorbete freamt
i al munilor cruni, intr-o
vint Locuiete in fundul pdurilor seculare
dQfl

colib ticluit

in scorbura unui

copac btrin. Circul numai noaptea

pin la cintatiil cocoilor ce preced apariia zorilor. Intr In miez de noapte

in easele cu uile sau ferestrele deschise i pocete sau ucide pe oameni.
Majoritatea legendelor mitice o prezint ca antropofag. E confundat

uneori cu Potca pdurii 30 Rostul Potcii pdurii este numai

poceasc
oamenii i animalele ce calc pe urmele ei, pe cind al Mumei Pdurii este
ucid oamenii i animalele caic ii descoper locuina ascuns i o intilnesc pe cale.
.

In unele ,.descintece de Muma Pdurii" 21 i se face un portret infernal

{...) eu miuile cit rchitoarele,/ cu picioarele cit prjinile./ cu ochii cit
stelele,/ cu dinii cit teslele,/ cu unghiile cit secerile" M Alte descintece,
zise de baier", so refer la relele provocate de dinsa Tu, Muma Pdurii,/
lipitur de noapte,! de miezul nopii,, de cin tarea cocoilor,/ de vrsatul
zorilor,/ cu hotar de hotrsc,/ ca marmura de nmnnuresc,/(
)/cn piatr
te mpietresc,/ de la (...) te gonesc,/
te duci unde popa nu toac./
unde fata mare cosita nu mpletete,/ unde de Dumnezeu nu se pomenete /
5
unde diavolul locuiete" .
:

variant a primului desentee nfieaz tovria demonic a

zinele
Miaza Noapte i Mamornifa. precum m u relele
pe care acestea lc pricinuiesc oamenilor mpreun Tu, Muma Pdurii.
Tu, Miaz Noapte,/ i tu, Mamornio./ voi cte trelesv intlnii/ si sfi
plecai,/ pe (...) s-o lsai,/
n-o mai ciupii,/ s n o mai necjii,/ s n-o
mai olecuii. Ci s
ducei la copiii votri
v- adast* cu mesele ntinse,
cu fclii aprinse,/
mincai.. s ...ptai./ pe (...) s-l certai i s lsai

Mumei Pdurii cu

curat, luminat/ (...) /ceu cu desciutecu te

tiat,/ de la (. . .)/ te-am depnat" N .

i,

in fine,

un

ult

im desentee,

am

Sn care se

descintat,/ cu cuitul te-am

indic unde

s se duc Muma

s scape de ea cel pocit Tu, Muma Pdurii,/ tu colato,/ tu

strimbo,/ tu scilcito,/ s fugi,/ s te duci,/ in pduri,/ in adincuri,/ in smrPdurii ca

unde popa nu toac,; unde cocoii nu ciut./ unde ciine negru nu

latr. S-I lai pe (...)./
nul mai necjeti/ (...)/ tus te duci la colaii
ti/( . )/pe ei
i necjeti,/ cu ei
te necjeti,/c eu unde oi afla numele
tu/ cu toporu te-oi tia,/ cu focu te-oi ardea./ cu tmiia te-oi tmiia" n
Cu primul desentee de Muma Pdurii se urmrea alungarea plinsului
din somn al copiilor, crora zina rea li se arta in vis. Baba satului tUcinta cu o secere, pe care
desentee o nfigea cu tiul in pragul casei
ca semn magic de narare a intrrii n cas. Pragul casei joac un rol important in mngia romn, in riturile de trecere, de consacrare, in cele apotropaice i medicinale. Aceeai importan se acord pragului casei Ia naterea unui copil, la nunt, la moarte, la judecat oamenilor buni (in pragul
bisericii), la cuscrii si cumetrii, la vrji de dragoste ete. * Ceea ce nseamn
c, sub raportul magiei pragului, Muma Pdurii nu fcea excepie ca

curi,/

dup

zin

rea.

In ansamblul lor descintecelc de Muma Pdurii fac pai te dintr-un

de rituri de mpiedicare sau de vindecare a aciunii nefaste provocate
do spaima cltorilor in ntunericul codrilor seculari.
ciclu

Puumiiil Codrilor. Punasul Codrilor este un semizeu al codrica un voinic tnr, mindru i misterios; muidru ca punul
i misterios ca Pan, zeul codrilor". X urnele Plmaului Codrilor il considera
vine de la numele zeului Pan i crede
Vasile Alee sandii
este de alt tel
chiar Pan, zeul codrilor"
15.

lor,

nfiat

491

St* pana ntrebarea

Punului Codrilor este numai un succedau cu
I lui Pan, ascuns sub un uuiau romanesc, sau o alt fpturii mitic autohtona care apareut prezint trsturi p imn
Privii compurativ-istorto, Punaul Codrilor nu este iui monstru in
sensul iu eare e calificat Pan prin trasaturile teratologice i stigmatele
Cgftnemcenrt, ei o personificri? mitica local a forei biopsihiee a pdurii.
Prob evidenta c faptul c. iu balada Mihu Cnpilul. |>oporul compara pe
acest erou legeudar eu Plmaul Codrilor ..La dealul Brbat.' pe drumul
spat.' merge huliud,/ merge chiuind/ Mihu Copila, miudru Puua.
Puna de frunte.' Copila de munte (...)" 3fl
:

.'

Ca personificare antropomorf a eodrului. Plmaul Codrilor combate

duhurile n-Ie ale pdurii care chinuic*. pOC*80 MM ucid oamenii. iViitru
el pdure;i e xfint i trebuie meninut m contiina oamenilor sfinenia ei.
ndrgete mitul arborilor i credina iu eosubstanialitatca om-plaut.
Pentru

Punaul

Codrilor,

gic ASUpra oamenilor,

ei

pdurea nu
dimpotriv

trebuie
exercite o teroare panuro destindere ajecticii. contemplare i

vii eare mii! arborii, fraii mui. inrdcinai

ocrotesc din umbr pe oameni.
Oa semidiviuitato silvauic, Plmaul Codrilor are o nfiare
plcut i viguroas. De altfel porecla ..voinicul voinicilor" exprim metaforic acest caracter.
balad Piinaul Codrilor e im ..voinicel tras prin
inel" care ..mult o mmdru tinerel". Pentru ..puiculia bala loara.' cu cosia
glbioar", lupt Puuaul Codrilor cu un alt voinic, uneori ncuumit. alteori
numit Ghif Ctnn*. n lupta cu voinicul ncuumit iese ntotdeauna nvingtor, ins in lupta cu
iese infnnl ?i dna/iHal. Pendulare-a
finalului intre acetisoluii ale luptei se refer la dou caractere
atribuite eroului de balad 1 ) de semizeu ndrgostit de t tt ce e frumofl pe
lume. care simbolizeaz druirea i generozitatea in dragoste, si 1*) de cpeten'- de. lotri
scrupule eare atenteaz la orice femeie, in orice mprejurare favorabil, clcind iu picioare orice drept i sfidind orice moral.
Cele dou variante ale legendei scot in eviden dubla personalitate mitic,
a Plmaului Codrilor.

draijaMle.

tine le-or tia i pe mine ni-nr lua". Auzind PAunaul Codrilor glasul
mindrei ardelence, spune voinicilor lui mehedineni
bat marginile,
mina |e ea. Ajunge i prinde pc
cruia ii cere de trei

pun

ori

vam

nclcat moia (codrul) o

chiar soia.
refuz
iu timpul luptei i ncearc nevasta ca
i

paloui

nu

Dup

Gld

dou

Ctnu

<

fr

anun

care lupt mpotriva Plmaului Codrilor apeleaz la serviciile fetei pi* care o iubea. Aceasta ins.
emtrind din ochi pc lupttori, prefer farmecele Plmaului ..Ei de briio
s-apucau i Ia lupta se luau. ei ud in loc mi sc-nvirteau. citul iu sus se
opinteau.' N'ici unul nu dovedea, gios nici unul nu cdea./ Iar biatul cum
slh.-a./ briul sc descingea
Punul mi-1 stringea,/ trupuorul i-1 frugea.
Mindro. mindrulia mea !/ Vin de-mi stringe briul meu
/
Apra te -ar
Dumnezeu!/ Ou-mi slbesc puterile, mi se dite averile./
Ba. DO, uu.
bdii frate,/
voi lupta pe dreptate,, si, oricare-ar birui.' eu cu
dinsul m-oi iubi (...)"=*.
n finalul care se

fatal, voinicul

'

:,'

In cealalt variant.

mergea cu sofia tui (dalba

miiidrui ..cu l'J cluei" ncrcai de gtU-nei" * fac o vizit socrilor
lui. i roag soia s
ciute pc drum uu cinice frumos. Soia refuz s-i
cinte mot ivind
o. vor auzi Punaul Codrilor i Gruia, Harba Gruia si vor
veni dup
si-l vor tia i pe ca o vor lua: Eu. neic, cind i-oi

Ctnu

ciuta,/ brazi eu

muni

H/iifti

CUlnufii. care

s-ar surpa, f n tini reci s-ar tulbura./ frunza din

pe noi ne-o auzi Punaul Codrilor, bas marghi olul Lotru/ki. 'iubitul nevestelor.' drgstosul fetelor.'
mi-a fost ibovnic mie'
din mici copilrie,' cind pzeam noi Ia viei i ne trinteam ainindoi/ (...)/
Si pc noi ne-o auzi,' d alei..
Itoian / i cu Gruia, Harba Gruia' i pe

codru-o pica

'

la

Pan

si

pentru
a treia

i-a

Ctnu

oar

dat calul, a doua oat

i se iau Ui lupt. Ctvaz credina .. Si,
:

mindro. de-mi leag briueu

rpune lotivu I.ir mindrua inii
gria
poale lungi i minte scurt, femeie nepriceput):
Car' pc car*
vei birui tot uu brbai mini ti '." Atunci
Ciftnuu. tu necjit,
taie ea pul.
il prinde pe Puna. il trinletc le pmiut i
vraite in lotri,
pe earc-i cspete. Scoate o ploscu cu viu.
bea i soiei lui i-i
taie capul, il pune intr-im desag i trupul ii ngroap. Cu capul >e duce' In
soaer.i lui.
in disperarea lui
i-a ucis soia ..la circium mergea, la
lutari poruncea,/ mare hor
fcea, toate mimlrele stringea i-n hor ci
le prindea.' la toate el privea
i din gur -aa gria
Nu-i una ca min!

'

Ghi
ds

ai ra

mea!"*1

n toate legendele, ca

Deoarece fpturile

iu pmiut. iubesc

s
Ghi Ctnu.

in

basmele

iu

care sc dau lupte intre semizei

ajut pe semizei. Kste un procedeu epic

de circulaie general uman. Numai intr-o variant a l'iiunaului Codrilor
In Vidra protagonisU'le uu rspund la apelurile distrate ale iubiilor lor,
:
pentru c accept orice soluie, brbatul mimai bogat s fie i ceva mai
i moiitri.

fetele disputate in lupte

frumos

dooll dracul.
Iu balada Vidra. Stoiau oimul, haiduc provenit din pop. roag
pe iubita Iui Vidra s-i ciute de dragoste. Aceasta se codete de teama seduciei Plmaului finirilor: Oliolio ! miudrua mea. de' cind ou mi te am
luat' nici un cititee n-ai cintat. cint-i. mindro. i- in tecul
mi e drug
ca sufletul!
Alei! frate, dragul meu: Nn mai pofti
ciut cu.' s-i
ciut citilic haiiluecse cu viers dulce, femeiesc. Ku dac i l-oi ciuta, Apflfe
s-or turbura, brazii mi s-or scutura, munii mi s-or cltina.' vile or
rsuna i |h noi iie-o-ntimpina Punaul Codrilor, voinicul voinicilor,/
iubitul nevestelor, drglaul fetelor" ".
Ca semidivinitate silvanic. Punaul Codrilor triete
ciun
chiar numele sugereaz, in codri, huliud in Imperiul frunziului i al ramurilor, aliniat de adierile vintului i murmurul izvoarelor. Codrul e paradisul
iui terestru in care freamt viaa Ini mitic, cu tot ee are mai hun i mai
frumos iu ea. n peregrinrile lui silvanice seduce fetele oamenilor prin
graia privirii i graiului. Dar le mai cucerete si prin voinicia i iscusina
armelor. cu care ii suprim pe concureni. Ca i Dmgnlwtc, semidivinitatea
caii' particip la renaterea naturii oumpestro, tot prin erotism. Punaul
Codrilor particip la mpodobirea i ocrotirea arborilor, la crearea atmos-

'

dup

de tain i melancolic a codrilor, la mirajul luminiurilor si bolilor

prvlite peste alei. El e crainicul i maestrul de ceremonii al srbtorilor
ferei

tradiionale ale pdurii. Toate fpturile i duhurile pdurii la srbtorile

rerciuoniile silvanice ascult de ordinele lui. Din aceast cauz toata
fauna i flora mitic a pdurii il ndrgesc ca pe un xtpin .*kt.
Dei zdrobete inimile fetelor, care il ndrgesc uneori
voia lor.
Punaul Codrilor nu este o semidivinitate eminamente re-a. maliioas,
infernal.
Privit in lumina teomahici. figura mitic a Plmaului Codrilor
apare mai mult paradiziac, decit infernala. Dac baladele poporane o
descriu aparent neutral, lipsit de coloratura- i sens. nu se poate spune ca
nu las A ne nelege climatul moral pc rare respir n atmosfera mito:

fr

logiei romane.

ctft

lb. Plimirlr iu
heraldica mitic,

romne i

urnamentlM ?i heraldica milieu.

In onuimcutic
antic i medieval, i>c teritoriul Daciei ,1 rilor

ulterior al Kouiniei, unele plante au fost folosite

metafore i alegorii ale puterii, unirii i ^substanialitii
cu

zen tarea

cai

simboluri,

..mul

Kcptv

ornamental a plantelor ine de o strveche tradiie mitologic

autohton, de drndromagie i dendrolatrie 32
Dintre arborii pmintului" bradul deine prioritatea.
Reprezentat
.

colporteaz trei semnificaii de simbol sacru al ecosistemului

fitogonic carpatic; de metafor a tinereii perene a munilor
arii acoperii
ntreg

simbolizeze asooierea la domnie

Vlad DracuL S ar putea eu aceast pecete
simbolizeze i descendena tat fiu i
dar
s-ar putea
cu
tatlui
fiul,
<t

mitice in ara Roma.totodat- ereditatea la tron n spiritul terestrocrafiei

atit Vlad Dracul, cit i \ Iad I cpe ,.rau
uitm
neasc M - Nu trebuie
i tradiiilor mitice romneti, eu toat atmosi, Ui purttori ai datinilor
r,. r ,
se degaj iu junii lor ca voievozi trecui prin coli strine. Em. VrMuntenia si Moldova pin In
tosu a descris titulatura i asocierea la domnie iu
necatul, intr-o pecete apucat pe o
M. XVII. ncepind cu Vlad al Vl-lea
mixtur arborescent, un
scrisoare apare ca insemn heraldic central o
Hadu Jlihnea introduce
artere cu cirful de chiparos i trunchiul de brad.
pecete numai un chiparos, susinut la baz de doi lei rampani i

.,

i.,'.

int r-o

Iar pe frontispiciul unui Antohghion aprut la Cimpulung Muscel

rii Romaneti este folosit ca arbore heraldic un palmier*.
De la Vlad al VUea necatul pin la stema rii de pe Antohghion,
eu crucea n cioc.
in virful arborilor este aezat corbul
Ceea ce intereseaz din aceast inventariere a motivului A oca plantaUo
romni, bradul, care intra in primele pecei i sigilii,
<.,t.. arborele sacru la
probabil ca element armorial din stema princiar munteneasc a Drcu..fronturi.

in

\w virful arborelui incert apare clar corbul legendar flancat de soare

in peceile i sigiliile domneti ale lui Mihnea Turcitul, i de la el
se menine ca atare pin la Matei Basarab, |M'ntru cala succesorii acestuia
fie eliminat, in pecei si sigilii rminind numai corbul cu
arborele heraldic
crurea n cioc sau, rar, cu inelul iu cioc flancat de soare i lun, ori stema
corbului cu inel in cioc care se intilnete intr-un sigilai al lui Grigore al
Hi

VM TtpM

Iul Vtad Unic.il >l a wirl

uk din 1444 M pecetea Iui
laiul Maci Dmcul din H76. dupa Iftm Ctmovodcanm.

de podoaba

Itu verde ; i de alegorie a forei telurice

a
in ascensiunea lui spre cer, a imanentului care urc.

numim ului romnesc

K reprezentat parial
pnntr-unul din elementele lui arboricole rmurica de brad
sau ghinda
bradului, pe care romnul le imprim.legniveazpeiK'reiisi
rinzile caselor,
K
le sculpteaz pe lzile de zestre, unelte de munc,
toiege si fluiere, le zugrvete pe vase de lut smluit, le muleaz im- colacii .!. pomana,
decorenz-i
cu ele mesele de srbtori calendaristice etc.
n literatura popular omul voinic i falnic este comparat
cu un brad
unirea arilor romane a fost comparat cu doi sau
trei biazi dintr-o tulpin,
iar consubstanialitatea omului cu bradul
e considerat congeneri ea si
:

totodat metamorfozic

in

via.

Cercettorii heraldicii i sigilografici in rile romne susin

printre
elementele florei naturale Rnt figurai si ciiva arbori
locali, dezrdcinai
nt
m ton, r ri "..l^cntaica acestor arbori a fost fcut la modul
r -H a explica
general,
i sublinia- importana lor mitic.

fr
0

'* 1e

fl

Dup

tfC

constat-

ma

mitic folosit
'
\
in hcraldtcti
f
IrlaMil , si ydografia
,
r ronunuasc. Urmele
acestei consideraii heraldice
teu rdcini adinei in mitologia botanic
lomueasc) le intilnim printre
primele pecei i sigilii romneti. K vorba
de pecei de atrnat i>e acte
oiietale >i sigtln de scrisori de domnitori
romni.
a PUcat P? u '* oficial nl lui Vlad Dracul,

dinainte
da iijj
folosit. ca motlv heral d* central bradul extn
de bine udat.
oiaynda C' yirf o pasie in profil sau o floare de crin. De-o mparte
si de alta
SlD afror,tate rofilul
VWd Dracul i al soiei lui . IntcrprcP

?*m bRl
225
i
dul Contat de domnul i doamna rii ca simbol al
puterii lor
#
f
n te7e
8trocTal
xce a su Pra Trii Komneti. Bradul
ca motiv heraldic

eintrol mail apare t

pecete attrnat din 1476 aparinind lui Vlad cpes.
in caro sducta lui este flancat
de busturile lui Vlad
i al tatlui .i.
J

ZnH

Mvo

epe

494

6 15 cu stema

UXK>

Pecetea

lun.

n-lea Ghica (1734-lW).

.
Acest tip de organizare a unei pecei. sigiliu, steme cu un arbore in
centru constituie o tehnic inedit in heraldica romaneasc neobizantin.
.

rii

Romneti
jVr plantaia reflect in heraldica
hizanti al mprailor Constantin i Elena, care au

mitul iconografia

fcut din liizan

nou Roma, fondind un imperiu roman de rit cretin, cu reverberaii

instituionale imperiale in principatul valah.
Moldovei in
Floarea de crin e folosit pe primele monede ale
st olul al XlV-lea, iar sub Petru I floarea de crin cu lujer e inut in bot
de Imunii heraldic" 3T . Motivul florii de crin dispare din heraldica mitic

rii

ft Moldovei,
in ocolul al XV-lea. Roza apare concomitent pe stema de stat
ca si pe monede, sigilii i alte vestigii armoriate. Este integrata n stemele
Minat inUor, figurind uneori singur, alteori in legtur eu capul de bour.
de mitologia personal a
Se prea poate ca sensul simbolic al rozei

s in

dinastiei Muatnilor.

a deinut un rol mitic ornamental floarea soarelui,

interesant de reinut cum alte flori care au jucat un rol
busuin medicina magii i-mitic (nun sini sinzienele, mtrguna,

Dintre

redat
,1,.

r bii

iocul,

flori,

solitar.

maghiranul

ele.)

nu au intrat

in

ornament ic. Probabil din motive

3 *.

tabuistice sau din raiuni de ordin oficial religios

Floarea soarelui reprezint uneori alegoria sorci soarelui sau a Ilenei
Cosinzenc i alteori simbolul soarelui nsui, a frumuseii lui materializate
pe va?e
intr-o plant total utila omului. Ca motiv ornamental o intilnim

pe pori de curte (rar de cas), pe lzi de zestre,

incadrind motivul bradului sau fiiud ncadrat de brad. In prezent, i-a
pierdut semnificaia arhaic de emblem magico- mitic a strlucirii
pentru Insuirilo
oarelui, rminind numai un motiv ornamental generalizat
M
ui artistice (proporie, simetrie, armonie)
{blide, strchini, chiupuri),

495

/.oomhoi.o<;i\

In aceste condiii, zoomitologiu romn cmerye realist si imaginadin fauna crpa ic. IV bun dreptate ne punte spune
romnul mitijic din fauna carpatic categoriile cele mai reprezentative si mai valoroase de animale slbatice i domesticite, care solicit insistent fantezia lui.
Zoomitologia romn nu trebuie redus la bestiarul mitic arhaic.
Prin bestiar mitic inelcgem un set de animale slbatice (de bestii
tiv

1. Bestiarul nrhnir. popular i cult. Zoomitolugia

latur m-h
u mitologiei romne reflect o parte din sistemul de mit uri. legende
mitice i tnuliii istorico despre fauna autohton. Intre zoomitologic *i
fit ornitologie, 6a i intre fauna si flora strveche
a Komniei exist t>
i .1

ial

legtur

Indisolubil, unitar

i dinamic de

tvohgir culturali*.

Cum am menionat
a

Romniei relev un

n capitolul despre fitomitologie. Istoria

teritoriu pe trei sferturi impdurii.

botanic

piu

tu

Bestiarul aattc dac. detalii dc pc vasal

deb Afiijihlol
dupj

Cartoprninii. Paleofaunu

<

pi

a modenifl, elud

Hcminki,

pdurile au nceput

lupi

AL

cum

exploatat.- m;iMV.
animale slbaticittc.) si

Ceea ce
au fost

de zonele

afe-

pdurii sau de siho&tep. Biotopul carpatin i cel inconjuUor, consub-rat impreun cu biotopul general, formeaz in anKamblul
im o unitate indistructibil de via, care reprezint un echilibru
li/icrei

per-

fect

antropozoologic.

496

vulturi, rlnoctrl, mistrei cerbi. Iepuri

etc,

reiese din descoperirile arheologice

din cele literare antice, este

fond surprinztor de bogat i semnificativ pentru evoluia bcsttarului popular tradiional al poporului romn. Ku putini aborda analitic
acest aspect, are solicit o vast perspectiv
de investiie teoretic si
sistematic. Unele din trsturile acestui soi de bestiar le vom sesiza in
prezentarea bestialului popular tradiional romn.
Bestialul popular se deosebete de bestiarul cult. Bestiarul popular
poate fi surprins i extras din superstiii, credine i datini conservate
In legende, naraiuni animaliere i fabule, ca i din opere plastice: sculpin

fie

rirrrlu.

>au asa-zisele jian iioroasf), crora li se atribuie alegoric, metaforic

sau simbolic caliti mitice >au fantastice i puteri supraumane. In bestia r nu intr dect incidental animale domestice, i anume cele care
reprezint retrospectiv in imaginaia creatorului popular starea lor de
slbticie genuin.
Bestialul autohton prezint trei stadii de dezvoltare: stadiul arhaic geto-dac. stadiul popular tradiional daco-roman i romn i stadiul
oua, reflec tat In iconografie, heraldica i sigilografic. Stadiul arhaic, aa

Kllipacu.

nseamn c in majoritatea Iui ntregul set de

eclr de pdure (de luminiuri, plaiuri, lunci de ape
rente

li.

3?

- c

as

JQ7

(uri in lemn i piatr, prwuni i din grafica i pictura popular. Din BfleSl
punct de ve( Ut', bestiarul popular relev o alt faet a zoomitologiei,
acera valorificaii in literatura popularii moralizatoare sau in plastica
populari decorativa. Dar poate reprezenta si un adaos artistic la zoomitologie, rezultat din contaminri. mprumuturi, influene i calchieri ce
provin din sursele unei religioziti particulare mediului ambiant. Iar
bestiarul cult releva in general elemente de magie propriu-zis religioas.
Bestiarul popular include in inventarul lui un numr redus de animale fantastice, impnimutate direct sau indirect din vechea literatur
populara orientala, ca i din aceea bizantina i neobznutin.
zoomitologia romn nu are un inventar
Aceasta nu nseamn
ai larga i un coninut mai precis, iu care au
mitic propriu, cu o sfera
fost incluse i alte animale reale (slbatice i domestice) ce in de ecosisteme strine. Animalele fantastice derivate din fauna local, ca i cele
create din elemente constitutive ale unei faune de mprumut, sini transfigurate mitic n spiritul zoogoniei romne.
Pentru noi zoomitologia nu este numai un produs al imaginaiei
teriomorfe a autohtonului care reflecta infrastructura zoologica reala,
ca si istoria ei, ci i un produs al suprastructurii unei zoologii fantastice
care o continu pe aceea real, printr-o ideaie mitic complementar. De
cunoaterea foraceea zoomitologia nu poate fi conceput integral
melor ei trecute i a reziduurilor ei spirituale zoolatria sau cultul animalelor. Tema obsesiv a forei lor magico-mitice {cazul animalelor slbatice) sau a foloaselor lor spirituale precumpnete in zoomitologie.
Din rclictele etnografice i reminiscenele folclorice ale zoolatriei desprindem o parte din fondul de superstiii, credine i datini istorice populare,
cu miturile i riturile corespunztoare i totodat motivele alegorice,
metaforice i simbolice care caracterizau in ansamblul lor cultul animalelor
animismul, totemismul, tabuismul, sacralizarea i divinizarea.
Dimitrie Cantemir este creatorul primului hestiar cult Sn literatura
romn \ In Istoria ieroglific, considerat de critica literar i estetici
cind roman alegoric, cind roman-fabul, cind roman fantastic. Dimitrie
Cantemir a preluat clemente din bestiarul popular romn, din cel bizantin i neobizantin, ca i din cel medieval occidental, pe care le-a restructurat i integrat intr-o vhiune social- politic proprie, in spiritul unei
mitologii personale, pentru a nfiera moravurile rpocii in care a trit i
drama vieii lui spirituale. Ca precursor al unui bestiar cult romnesc,
in care Dimitrie Cantemir mititic atmosfera i personajele romanului, el
1

fr

se

prenumr
2.

printre marii creatori ai genului.

Animale mitice derivate din animale

reale.

Animalelor mitice

o gindire anteuman i una suprauman; o forteluric sau celest, care

interesele umane ; un rost sacru care
evolueaz de la respect la adorare, in limitele unui cod etic mereu renli

s a atribuit treptat

depete

timp i o anagram criptic aciunii zoomitopeice in cultura popular, n aceast configuraie tematic animalele reale au fost transfigurate i transvaluato in animale mitice ; animalele mitice transgresate i
literaturizate in animale fantastice i animalele fantastice au fost reduse
la montri eterogeni do tip engramatic, ceea ce sfirete n bestiarul popular4
Din ecosistemul zoomitologiei romne ne vom referi iu primul rlnd
la transfigurarea animalelor reale, din regnul slbatic lupul, ursul, zimnoit in

brul, cerbul, mistreul, arpele, corbul, vulturul; in al doilea rnd, la

figurarea animalelor mitice, derivate din combinarea unor aspecte transfigurate ale animalelor reale : lupii-oamenii, vircolacii, balaurii-zmet,

i in al treilea rlnd, in*

cerbul de aur, pasna miastr, pajura ete.
vom referi la elemente ce in de bestiarul adaos din influene spirituale
reciproci-, proprii regiunii cconomico-culturale din sud-estul Europei
;

fenixu),

filul,

struocmila,

inorogul,

vasiliscul ete.

de res:;. I.upul. Etnonim dae* - Lupul a fost un animal deosebii

pectat in regiunea istorieoeultural din sud-estul Europei. Antecesorii
romnului predacii, dacii i daco-romauii i-au acordat un cult ma-l ea unele relicitgico- mitologic din caro ne-au rmas pin in secolul al
etnografice i reminiscene folclorice. Cele mai vechi i mai constante
consemnri despre lup au fost descoperite de arheologii romni *. Trebuie
reamintim
lupul deine un loc importam in fauna sgraffilaifi
pictat pe ceramica de Cucuteni, redat singulnr in poziie expectat'
de atac, urmrind un alt animal nedefinit sau sfisiindu-si prada. Pi"**
lui ndeplinea un rost ritual sau ceremonial.
Herodot, referindu-se la iteuri, ii prezint ca o populaie care
ia pe teutonul vechii Dacii, nainte de invazia lui Darius. Dup *
sciilor i elinilor stabilii in Dacia Pontica, o dat pe an, fiecare
neuri se schimba in lup, pentru puine zile. si pe urmii isi recapt

XX

[uman]"

i pe Columna lui Traian ca emblem

dac un corp de balaur cu cap de lup. Totul alciuii
din aram, de unde i supranumele lupii de aram ai dacilor. Stegarul
uiere aerul in gura
inea ridicat lupul de aram, care in mers fcea
lui deschis si s freamte solzii mobili de metal izbindu se unii de alii.
lupttorii din jurul stegarului purtau mti de ti
Dac adugm
ircta galea (de lupi si uri), pe care le trgeau pe cap. i mori
fioroi ca nite carnasieri, putem s intuim teroarea pe care o ex
acest corp de elit al armatei dace, temut de altfel pentru vitejia i
Lupul U

intilnim figurat

stat in stindardul

zi

mea sa

Capetele de lup cu gurile deschise prinse n vrejuri in sp

intilnim figurate n briul de frize inferioare pe monumentul tritu
la Adam Klissi din Dobrogea. E simbolul lupului dac. infrint. inc
Sn vrejuri, cu ochii sticloi, gura deschisa i dinii ascuii, privind
prins la un porumbel care st pe vrej, simbolul pcii romane
l.a toate aceste documente arheologice trebuie adugate i cele de
etnologie religioas menionate de Mircea Eliade, in care fiind vorba de
numele dacilor se refer la termenul frigian daos, dat unui zeu sau unui
strmo mitic lykomorf sau care s a manifestat in forma de lup", patronul unei confrerii secrete de lupttori de tipul -1/HncrfcuHrf-ului german,

sau la epitetul ritual al acestei confrerii. Membrii acestei confrerii rzboinice purtau pe ei piei de lup i acionau in genul carnasierelor, de aceea
9
De la
erau considerai feroci si invincibili, posedai de furor heroicus
tpitctul mitic s a ajuns prin extindere la un eponim mitic i mai tirziu
la un etnonim. Trecerea de la epitet mitic la ttnonim mitic scoate in eviden,
dimensiunile epice ale istoriei dacilor i ale substratului zoomitologie
al culturii dace, cunoscut numai prin opera celor ciiva zei menionai
de Herndot i ali istoriografi antici.
Din antichitatea dac superstiiile i credinele despre lup s-au
reduplicat i ntrit in perioada daco-roman.
Romanii au adus cu ei cultul imperial al lupului, ce inea de ntemeietorul Komei i al statului roman. n Dacia a ptruns colegiul preo.

499

ilor l'tprrn

,- ir( .

ar

fi

pulut Qumi lupervii

MW 1^^^^^.

orau

srbtorile iu amilii ii, -a legendei lupoaicei rare a alptat pe coi doi frai
Komulns i loinus, adui intr-uu 609 pi- apele Tibrului. T,uporcalia
treWrbatoreaso m Daria rumnii dup tipicul roman. Mircea
5?
2Sf,- rclCVfi
tn.HH'
naterea poporului romn sub nsemnul zeului-Iup dai al
lupoaicei mitice a

mi Romulus

>i

Kenius, adie

ce-i trag oblrln mitic din lupt.

Aceast motenire

al

fuxiunii a ftouft p .poare

resemnificat anele aspecte ale ralcretinismul primitiv a cptat

K vorba de lykantmpu-, de rfreolan (lupii fantastici care provoac eclipse de luna
-i chiar de soare) i
de Srbtorile populare Filipii.iU- zilele lupilor sau lupinii. Pentru n
contracara puterea magico-iuitie a lupilor, cretinismul primitiv ia dat pe
lupi iu strnirea lui ai /v/rn, care ii ine in iriu, ii
judecii ni pedepsete
a inirit

iului lupului ta lan. .-aiv rombiut de

in rele din urma un caracter
anticretin.

dupa vom

Iui.

Din scurta retrospectiv a rolului magico- mitologic al lupului

motenii de mitologia romu. reiese r pentru poporul romn
imaginea
lupului mitic persist ca u dominanta mitica.
in palm substraturi mitice
sc reia

verific imaginea sacrii a lupului substratul .iWi>m local

(cel
neolitic), substratul indo-ctiropcuu (cel al lupului dar
si
daco eeltic), ncomdo-curopeun (cel al lupului
latin ngemnat cu cel
dac intr o sintez daco romnii) i, in fine. substratul iudeo-erestin
primitiv care preia t rstlmcete aspectele zoomiloloiricc
ale lupului diu
celelalte trei substraturi mitice anterioare
intr-o viziune de bestiar
apoi -alipi ie.

si

lupului

in onomasticii, adic in toponomastica i autropoiiomastica

romneasc, termenul de lup deine o pondere ce
nu poate ii desconsiderata. Mi ine de muni, de culmi, de vguni,
de peteri, de vi. de coline si
pduri, nume de localiti, ca i nume de oameni, consemneaz
importau a lupului 111 viaa romnului. Diu amplul repertoriu
de superstiii si
eredme istorice ale poporului romn redm succint citeva
cu titlu de
:.i-umeniare. Lupul, fiind fcut de
Xrfrhtt dup modelul ciinelui fcut
<ie r flriat, e un auimal dumnos
omului. De aceea a fost mai tirziu conceput
ca un acolit, mesager, reprezentant si
metamorfoz a diavolului. Mult
timp a persistat credina,
unii strigoi se pot preface noaptea iu lupi.
dindu-se peste cap de trei ori.
oameui-lupi sa nhitau eu lupii adevrai cutreierau in hait satele, distrugi nd animalele
domestice sau ataema pe drum de pdure pe trectorii intirziai. La ultima cintare a cocoilor se retrgeau din hait, se ddeau
do trei ori psste cap i se ntorceau aca* n patul lor, ca i cum
nimic uu s-ar fi petrecut. Lykantropia
pare a fi In zoo mitologie ceea ce in psihiatrie
este dubla personalitate.
Dup ttneic povestiri, datorit rnilor cptate pe corpul oaraenilor-lup in timpul nopii, acetia
au putut fi identificai ziua ca Strigoi
de ce. ce au luptat cn ei noaptea
i fi desstrigoii, pentru a nu mai pricinui si altora pagube i boli
leac

tn pirle de lup se imbrcau unii eroi de basm; de obicei mpiaii

are urmreau pe fiii lor ludroi, cu o vitejie de cele mai multe ori npechipuit. Dar iu piele de lup se imbrcau i vrjitoarele care voiau
depseasc pe cei ce le-au jignii in profesia lor.
Un rol deosebit in feudalismul timpuriu il ndeplineau in cultul lupului mtuY-cusiunie si maseoidcle de lup \><- rare le purtau tinerii in
jocurile rituale din perioada solstiiului de iarn. In aceste jocuri inverjoace tineri masnale intervenea, credina ca la easele femeilor sterpe
cai in lupi. pentru a le face fecunde i prolifice. lud cel mascat 111 lup
se apropia iu joc de femeia vizat, aceasta smulgea rileva fire de pr
din musc pentru a lr folosi in dcscintrcc i vrji de tlrzUijul miytereu.
Purtatul mtilor de lup i al mascuidclor de lup m- folosea i iu unele
rituri untUi/kantropire de peste an. pentru a ndeprta cu ajutorul lor spiIransritele rele ale strigoilor metamorfozai iu lupi. Se credea, astfel,
tigurarca oamenilor vii mascai in lupi se opunea oamciiilor-lupi, prin
puterea simbolic a mtilor, care anulau puterea real a celor metamorfozai. Ainilykantropia ndeplinea si uu rol funerar. acalul a fost, mereu
considerat hm lup nevrojaij. care trebuia stirpil practic prin vintoare,
dar >i magic prin rituri contra necrofagiei.

romn lupul a fost folosit iu ceramic, sculpesutul scoarelor. Figura lupului rmlnc ins uneori
alit de transfigurat incit nu totdeauna poate fi recunoscut ca atare.
Motivul ornamental al lupului mai apare in scuipi ura decorativ inspirat
din crile populare care au circulat sub form de manuscrise in plin ev
mediu, in arhitertura elegant a unor biserici din Bucureti (pridvorul
fu arta
tura In lemn

popular

in

Olca

bisericii
n st l brineovenesc s,i timplu Bisericii Albe, ntr-un st il
hibrid), cai in iconografia u nor mnstiri cu pereii pridvorului pictai cu
'juni ntrunii tfr bnluur (Guta Iadului) care nghite pe toi pctoii care
jMit irece Vmile vzduhului. K vorba de mnstirile din Oltenia de
nord (Horezu) si Bucovina (Voronc, Vatra Moldoviei, Succvita. Gura
Humorului), in care apare imaginea pictat a lupului alturi de alte
animale feroce (ursul, mistreul, leul ele.) nghiind uncie pri din corpul
omenesc, ndeosebi miini. insnnnul tuturor pcatelor omeneti (cu mina
omul fur. jur strimb. se leapd de sine. gesticuleaz urit. comite crime),
dar i al tuturor fu ptelor bune.
Mana (Wdescu '-'a acordai o atenie deosebit motivului lupului privit in contextul motivelor animaliere in sculptura decorativa veche biseri'ra-e si iu semnificaia lor simbolic si religioas.

DU

-. I rsul.
Contraria ursiuilor. - Cercetrile palcozoologflcs romni
-ohoaru prezena urilor in l'arpai pin iu vremuri imrmoriale. Tipul
de urs carpatic a fost bine determinat sub raport montan (Cnus mont!)
si silvic montan (Ursus silvi). La riudul lor. arheologii au descoperit pnidiferitelor cullru perioada neolitic printre obiectele caracteristice
turi primare" i figurine de urs. vase care nfieaz corpuri de ursi si

pia ofticii, gttiejn] de

lup pentru descintat

siluete de uri incizatc pe vase de ceramic. Istoriografii antici au schiat

vorba de nebruta
indirect un aspect al prezenei urmului la geto-daci.
din piele de urs pe care o purta Zalinoxis pe umr. Ceea ce a fcut pe
considere
Zali
ai secolelor
unii din oamenii de
era iu legtur cu practicile unui riinoxis arc ceva comun cu ursul,
numele
tual in care se ntrebuina pielea de urs ea animal totemic
1
lui trac ar veni de la Zalmu, cnre nseamn blan, piele . Istoricul reli-

pentru atragerea Necuratului

giei traco I. ti TCuasu

fr

Diferite elemente din corpul lupului

au

de medicina
bolnavi de incontinent urinar,

magic prul de lup pentru afumat >c cei

dinu de lup ca amulete aductoare de noroc,
:

la

fost folosite

ficatul de lup pentru teraspaima, uritul, rpciug si

vrjitorii, cind acesta era strigat prin cl.
<-,n..

tiin

XIX

combate aceast ipotez etimologic' 4

501

XX s

i
.

Ins

ideea

ipotezei legturii dintre mimelr lui Znlmoxw si

urs cute reluaii din alta
perspectiv etimologic do Keys (rpcntcr, care consider
ursul ca un
totomklW ducilor. Xnlmo nscmniud piele, iar Ol jiu urs. Dac
s-ar fi oprit aici, Keys (arpenter cdea sub
incidena criticii lui 1. 1. IC urmi.
bl merge Insa- mai departe. Considera pe Zalmoxis - zeu
chtonian identic cu Gebeleizis ca zeu uranian. Deifaomtreaaa
partea a doua a numelui GebeleiziH, Befefei, este egal eu Melehis, care in limba traca
insearnn nunefitor de miere", adic mm. Ceea ce duce la confruntarea
cultului lui Zalmoxis cu cel al lui (^beleizis, ambele transsimbolizatc
de
credine i superstiii anterioare despre cultul ursului totemic.
Ceea ce
se poate imputa in ipoteza lui Keys Carpenter e cil folosete
in analiza
ui metatezie cnd rdcina /n/m-oxis, cind Znm-olxis,
pentru a aiun-'e
Ia o demonstraie n care este vorba de Zalm-olxis.

Dup

ipoteza noastr enunata recent, numele Iui Zalmoxis ar

un apelativ cu rotoare de tabu ai zeului cerulut fi al soarelui In
ipostaza Iui uman, un purttor de piele de urs, nu atit iu sensul
de nebrida, cit de mase-galce alctuita dintr-un cap de
urs, folosita in rilurUe i ceremoniile ce ineau Ia daci de cultul strvechi al ursului
carpatic.
Mtile-costume de urs folosite de colindtorii de Anul Nou se aseamn
cu galrtle arktonunfc. ( eea ce ar putea nsemna ca Zalmoxis
a fost un mare

putea

fi

pontif a unei congregaii religioase de tipul Mnnerbund-n\n\,

confreria
urstnihr. in cadrul creia a ntreprins reforma
mitologica pe care

cunoatem i du pi

rondele creia a fost proclamat zeu.

Acestea fiind antecedentele cultului ursului la daci, presupunem
cil unele
elemente, aspecte sau relicte i reminiscene ale arktantropici
nu au disprut, in perioada romano-dac, cil s-au meninut in
mediul
rural si. ceva mai mult, chiar i in mediu] urbnn.
Din substratul de superstiii, credine, datini i tradiii geto-dace
despre urs s-au transmis la romani suficiente elemente
pentru a stabili
continuitatea acestui cult adaptaii si tratissimbolizat la condiii
de viai
istorica din ce in ce mai evoluat.

Romanii

considera, ursul

un animal

pentru clteva motive

<e
Rtrftvcc,lca tradiie arktolatric. Iutii, el nu mani nea spurcciuni
!!x
Re hrnete numai cu fructe de pdure.
Kar ataca unele animale, crora
le suge numai singele, stirvurile Io Ias
lupUor si altor animale de prad,
fe om nu-1 atac decit provocat. n iconografia bisericilor
cu fresc in
pridvor, referitoare la judecata din urm,
ursul i cerbul sint reprezentai ca animale feroce participind la ingurgitarea
unor pri din corpurile
celor Pedepsi, pe ntru greelile
lor din via, tem iconografic contrarie tradiiei mitice despre
urs, considerat de romni un animal sacru.
Deshiberaarea lui marcheaz nceputul primverii. In ziua de stretanie iese din birlog i, dac e soare i cald, reintr, iar dac
e frig isi stribirlogul i se retrage in pdure. nseamn
vine primvara.
Cind e prins un urs i dus in sat la c asa viuStorului. nu intr in cas
daca e necurat. Dac e curat, intr, bea si mninc tot cc-i dau
cei din cas.

xfint,

Prul de urs e folosit pentru afumat in medicina magic. Dinii de

urs sint prelucrai n brelocuri, talismnne de noroc. Clcatul
de urs pe
sale a fost folosit de ursari pentru vindecarea
durerilor de ale. Cine viseaurs Si merge bine fata ateapt peitori, iar flcul rang in socie-

tate 15 .

Legendele mitice despre urs scot in eviden rolul lui cosmogonic,

legend veche, pe spinarea unui urs au fost sprijinii stUpii pmmtulni. n altele o vorba de originea uman a ursului. Dintre aceste
legende spicuim numai clteva exemple un morar ursuz instigat de N'cfrtat mpotriva Frtatului e pedepsit de acesta prin transformare in urs,
mezaliana unei femei cu un urs, mpratul eu pielea de urs, ursul fecior de mprat. Alte legende se refer la rolul jucat de urs dup ce pmintul a fost urzit de Frtat i Nefrtut cu ajutorul ariciului ursul I-a
blagoslovit pe arici pentru fapta lui miraculoas. Zietorilc despre urs l
nfieaz nu atit ca pe un animal prost (cum l consider unii folcloriti), ci ca un animal naiv, credul, curat i sincer. Pentru aceste caliti
ale lui a fost inclus pe cer in coustelaia Ursul mare i Ursul mir, care
devin Ursa mare i Ursa mic, denumite mai apoi Carul mare i Carul
mu: Gindul ne duce mai departe la ursonvincic, interpretarea unor semne
lsate de urs In urma lui (pr iu mrcini, urme de labe etc.), ca i de
pri din corpul lui sacrificat (interpretate magic de magicieni) si, la legtura cu astromanoia stelelor din constelaia urselor in raport cu tftelclc
cztoare, dup direcia, mrimea i luminozitatea lor.
ntr-o

i
i

din colindele de Anul Nou cu

Caracterul sacru al ursului reiese
in ursari ureaz un an fericit
ursul, cind colindtori mascai iu ursi
2azileIor,ce-i primesc cu voie-buu. Colindul nu este numai augurul, ci
nvie, ntr-o drapropiatoriu. n colindul cu ursul, animalul -are
a faunei,
matizare simbolic a mitului renaterii naturii, in general,

marcat de ieirea ursului din hibernare. ntre colindul cu uri

i ursari mascai i jocul ursului dresat i jucat de un ursar profesionist
exist o deosebire net. Primul e un colind, deci un act ritual arktantropic de iarn, cellalt un joc profesional rentabil la bilei, tirg i sat.
n Dobrogea s-a meninut pin in vremea noastr jocul ursului
text,
de jiaie, imediat dup treieratul griului. E i avesta un colind
care sfirsete prin incendierea ralstii pe juctor i dezbrcarea rapid
nu apuce
de masca de paie in timpul jocului, astfel incit juctorul
fie fript de masca arzind. B un semn de ofrand adus noii recolte,
pe ling altele despre care am menionat iutr-un capitol anterior. Legfoc pe jutura dintre ursul sacru i masca de urs de paie, creia se
ctor la sfiritul jocului, ne aduce aminte de ursul solar la daci.
Rom\nii au consacrat o srbtoare p ipular ursului numit MarMartin). Se ineau
tinii (termen ce vine de la denumirea ursului ca
Martinii pentru ferirea de pagube, n zonele de muute, pricinuite de uri
in vii, porumbiti, vrzrii i stupine.
n arta popular rora\uea*c, olarii o lufecionoazi vase ritnale de
nunt n form de uri, iar io argintrie furarii din Transilvania confecionau vase decorative in fonn\ da uri.
in special,

fr

Mo

Din aceleai rclatiri ale paieozoolo5. Bourul. Zimbrul. Taurul.

reiese
bourul (Bis taurus primig.-nius L.), un bovideu
slbatic, a fost cunoscut din cjmuna primitiv pa teritoriul Daciei preistogilor

romani

Din punct de vedere zoologi? nu tr.tbuie confundat cu zimbrul (Bison

bonasus L.), un bovideu tot slbatic, i nici cu (auru (din specia taurinelor),
*.
numit i buhai (mascul necastrat din care prin castrare se obine boul)
Daca pe plan zoologic nu e permis confuzia intre aceste specii de bovidee,
pe plan mitologic ele sint confundate. Primele dou sint travestiuri mitice

rice.

ale ultimului

503

503

Arheologii au descoperii figurine do lut

hovidee. ea i capete
de bovidec, unele eu rozele in fnmle. niele eu cadrane solare intre coarne
i altele cu stea Intre coame; Ultima imagine corc*punzind celei a bourului
eu stea iu frunte din tenia veche a Moldovei.

Cap

de

botir

ni

frunte, te/aurul <lc

rozeld
la

In

Cm lux*,

Simbolismul taurului sau al fpturilor mitice tauromorfe (mascate

de taur sau eu con de taur) ine de o niitolope mdo-meditera
neanft de a crei influen nu a fost scutit Dacia preistoric. Din acest
punct de vedere nu trebuie
uitm oi Dacia preistorici sc afl in apropiere de Taurida, in care cultul taurului era de asemeni in plin dezvol.1

,-up

Cap dc bour
frunte,

Incrustat cu roze li In
ohlrct a> pwlonbA, *cc.

iv

Ujl

Ilourul a fost considerat animal >acru la daci. Imaginea lui a tost

gravat pe un scut dac de fier descoperit in cetatea Piatra Roie din

Munii 'ibtnttlui. Coarnele de bour poleite cu aur au fost folosite de daci
(

Un asemenea ruthon alctuit dintr u n eorn de bour luat

de rzboi dintr-un tezaur princiar dae a fost oferit drept ofranda
de impriratul Traian zeului Csalra clin Antiohia ,B
Ilcrodot susine
tracii i sciii preuiau pe lin bovideele domestice i pe cele slbatice. Knvidcele domestice (taurii imblSnfi ) erau
folosite in atelaje tcnmonialr alturi de caii domesticii. Mitul plugului
i jugului de aur czut, din cer, atribuit soiilor plugari din cimpia
ganului (de astzi), nu ponte fi desprit da mitul boilor mizdrvniii, care
puteau
trag asemenea unelte miraculoase ale uriaului Novac.
n sud-cstul Europei si prin extensiune la traci i la coloniile eline
din Pontul Euxin dacic, cultul taurului a luat forme extrem de complicate. Taurolatria a durat mult timp altare inchinate cultului taurului
(ntrit intr-o vreme de mithraism, ale crui plci votive au fost descoperite pe teritoriul sudic al Komniei). S-n meninut prin taur oforii, procesiuni cu tauri cu coarne poleite si acoperii cu pturi colorate; prin
fiwroeoZft, sacrificii dc fauri (ntrite prin aportul latin, a se vedea Columna lui Traian, in care mpratul sacrific tauri pentru imblinzirca zeului Dannbius, ca
treac fluviul cu armatele), ca i prin aportul mtthraiMimlui adus in Dacia dc legiuni si coloni. in cultul cruia intra ritul njunghierii taurului si mprtirii novicilor din singele lui proaspt aburind
iu vasul ritual. Nu trebuie uitate nici sacrificiile de tauri albi aduse zeului
Pontos pentru aprarea cetilor-porturi si a navigaiei pe mare, care
hun uneori proporiile unor aumholii, hecatombe de tauri aduse pe uscafc
Marii zeie a
mimului pentru a apra dc cataclisme naturale (cutremure,
ploi toreniale, trombe marine cte.).
La daci cultul taurului s a cuplat cu cel al calului sub influena
Ceitlefl, mai ales prin taurisei. care. cum tim. au fost lichidai ca popor
dc regele dae Burcbista.
ca

Srnl dur cu

njthi-nur.

Br-

motivai
lupa

prad

Imiru1lll

C-Un

(rerii%llUilrr),

'au .viciu

tare. n Dacia putitic, dar si iu Dacia carpatic taurul inea de un Hmchtoaio. Autohtonii nu au posedat diviniti
holism meteorologie, a*tral
tnnrocqfale, dei mtile tauroeefale pe care le poart unii colindtori do
Anul Nou ne ndeamn la o ipotez pe aceast tem. Tauroccfalia
cultutilor du Anul Nou ine de comoditatea reprezentrii butaforice a
lui taurului ca animal sacru. I.a autohtoni taurul a simbolizat spiritul

m-

spiritul puterii
si combativ", paralel cu spiritul fecunditii,
naturii dezlnuite, al mugetului furtunii, al tropotului tunetului, al ropotului ploilor repezi. Ca animal Kacru astral, taurul este uneori denumit
poart leagnul lumii intre coarne. El simbolizeaz,
deeotauinu pentru
prin coarne, in riturile de consacrare, suportul material al cerului. De aceea
erau numite chiar ..coarne de consacrare". Din r/ibonuri realizate din

masculin

manie

de tauri se

fceau libaiuni pentru mori sau beau cpeteniile dace,

sint reprezentai pe unele coifuri ceremoniale de

aur (conform datelor arheologice, tind regele dac deposeda
de putere militar pe un (arabo*, rupea rythonul Iri dou i-1 zvirlea la
pmint. Ruperea semnifica frtngerea puterii, iar zvirttrea la pnnnt a
resturilor de rvthon condamnarea la moarte.
Ca animal chtonic, taurul susine pe spate Stllpii pinintului (iu
uneJe variante ale geogoniei la romui), prin micrile lui provoac cu-

torab;sii

aa cum

argint" sau

tremurele, iar prin aciunea lui magic fertilizarea pmintului atai.

In citeva balade mitice un bnur alb poart in coarne un leagn
are este plimbat Ileana Cosinzeaiia prin pduri ntunecoase i vaduri
CU ape nspumate, ca altdat Europa furat de Zcus metamorfozat in

taur.

505

In superstiii!*-, credinele, datinile si tradiiile populare ale

romanudespre taur (prin eare, cum am menionat, trebuie
'nelegem
odat pe bour ?i zimbru, ea i uneori pe boul nzdrvan), surprindem intotce
nnsta saeralitatca acestui bov ideii slbatic.
Taurul (sau boul ea substitut mitic) era folosit in timp de epidemii ca instrument de combatere a flagelului. njugat la un
plug (sau b>

lui

taurului

l de

iindul

boi,

Uo\iilrrlt>

nrbalcr,

ilupd

Al

Klllpay-ii

Ou

timpul, colindul turcii

a contaminat cu colindul de Cerb

nu mai prezint o nfiare concret de taur. Copstreaz ins in fabulaia lui ritul morii i al invierii eroului
astfel incit

tauromorf.
Un aspect al tauroforiei antice din sud-estul Europei s-a conservat
intro form transfigurai.* i transsimbolizat in procesiunea Tinjelii ,
o datin legat de un vechi rit ugrur (.-are consacra ntrecerea feciorilor la

:irat

Girtognimi)

20

linr.

i semnat in unele sate transilvane, tntr-o procesiune de Hi 20

gtii cu panglici -i flori, njugai la S 10 tinjeli prinse in lan. de

jugurile boilor, era tras pe patul de plug feciorul frunta la arat. IVoccsiunea cu tlnjala i o tren exultant de admiratori si curioi se ndrepta
la o apa curgtoare din preajma satului, unde fruntaul de pc patul plugului era /.virln in ap. Apoi convoiul se ntorcea cu el in sut i ncepea

muzic i hor.
Capul de bour cu stea in frunte i flancat de soare i lun a conMituit stema Moldovei, a intrat apoi iu compoziia stemei lui Mihai Vi?
lGoo i. in cele din urm,
cazul, a celor trei ri romneti uniie ui
n compoziia stemei I*i incipatelor Unite.
A fost inclus ca semn pe slilpii de hotare ai rii MoldoTci.
praznicul Tiujelii. cu

jugai doi boi gemeni), trgea o brazd in jurul satului, ceea ce avea
rolul unui cerc apotropaic. antiepidemic. mpotriva
demonilor bolilor
cumplite (ciiimfi. holer) sau pentru consacrarea hotarelor
satului.
Coarnele de bovidee au fost folosite in cultul lunii, in rituri
de consacrare a unor acte de cult selenar. In aceast ipostaz
s-au numit coarna
de consacrare. In sculptura magico-mitic i in aceea funerar
se intiinesc
pin in vremea noastr aceste coiirne de consacrare, aezat o pe marile
pori maramureene de intrare in curi, fixate pe acoperiuri de
case si pe
stilpn funerari in Moldova, numii adesea stlpi cu
coame sau troie cu
w ul ,tan a Pilor -au troielor cu coarne a intervenit in
secorriV;-U'
lul al A\ IJI-lea si al XlX-Iea un proces
de modificare skcnmorfic coarnele au fost transformate in cruci, pftstrind
totui poziia lor oblic (cum
M poate constata in imaginea reprodus in text).
Din cultul strvechi al taurului s-au meninut unele relicte etnografii si reminiscene folcloric In clindul
Fecioarei cu un fecior masrai
'

'

"'

m col,ndul prosopooric al

xr^-i'
Mihail Arnaudov

taur.

Turcii

al

Buhaiului.

deriv termenul turca din tur, turon, care nseamCeea ce demonstreaz

la originea lui colindul Turcii era consacrat

506

*.!'.

Dup unele calcule mistreul european

G. Mistreul si porcul.
i.e.n.
(Sul scrofa ferus) fost parial domesticit cu cin-a 10 000 de am
pe valea inferioar a Dunrii, dind natere unei variante porcine aproDunrii
piau- celei actuale. Mistreul .va retras de pe valea inferioar a
si cliin zonele de dealuri i munte, unde s-a adaptat condiiilor silvice
materice.

"

de
In plastica neolitic intilnim imaginea mistreului in figurine
aportul
lut care ar putea semnifica o form local a totemismului. Prin
atribute
ecltic la ctn.igeneza dac mistreul capt in epoca bronzului
lui artistic
mitice. Devine la daci in Latene un animal sacru, ins modelul
tmine nc tributar motivaiei celtice. n ltomauia a fost descoperita
o figurina de bronz, reprezeiitind un mistre (la l.uncaiu. judeul UUJ)
Ki dou care de cult cu psri sacre .
507

^" t VI"! } 0C M al ""preului a suferi! <lm.fi contaminri simbon

una /j
celtic ?. una elin. Cont a mi nan -n celtic a imprimat
mistreului,
un arac !'' r de
*?
Ol/or^ Aruf,//>, al furiei rzboinice,
,9
ffffiwF'
>ro!,f,t
1I:
M'i.
pentru
I
.-are
*
a fost considerat o hrana sacrificmla , consumat.anual la nceputul lui noiembrie,
ceea ce corespunde,
sacrificiului porcului pentru srbtorile solstiiale
de iarn Crciunul si
Anul >ou. Iar contaminarea elin a lsat urme de superstiii despre
mrimea i semmf.caia culorii mistreului. Mistrrul alb, o fantom
hiperhoreaua
pdurilor iama, aduce noroc celui ce vede galopind
in zpad.
un "inuil demonic, e simbol al cruzimii pasionale. aL
WjfWJJV*.
brutalitii dezlnuite. De altfel caracterul demonic al
mistreului negru
a fost sublimat si de cretinism.
Cu toate aceste antecedente temperamentale si caracterologice
mitice, credinele si datinile poporului romn despre
mistre, s-au cristalizat m unele colinde si unele basme mitice,
Caracteristic este. in primul
nnd, conndulcuwmsnii/V mi.Wn /sau de porc. care pin in secolul
al XIX lea.
mai persista in Banat la Usatul secului. In al doilea
rind, colindul
CO mascoida de vier (un substitui al mistreului,. Colindul
eu mascoida
de vier se menine nc
forma lui arhaic in Muntenia
IV o tipsie
,pUl d
sau u " ,av hni*toric de porc mpodobit cu
?"
Tr?
"Ti*
r
<n cun cordelue zurgli i ceva verdeuri. Tava
era purtat de un
;
colindtor
iii virsta. uneori mascat. Mascoida
vierului se numete V.mlca
" <** u " lb,a c u '* "* :'j;m.l lui ,* W,. n loc de mascoida
Merului - colindtorul in Omp.a Dunrii umbl
c o mascoida autro"
6
c " li
numita sirn 111,1,10 " M(r
tU ri
.

lice,

eolindul Sivei,
are coboar.; cu pa*i mruni,/ din munii
o tjuwlii,/
o
slana-n spi, mr ,., eirnai iu pieioare,.' ca
ce dorii. La muli ani".
.

'

Si

mnificaiile obSQQTC ca

in de
anual

transfigurrile mitice ale mistreal s:icrificrii porcului in srb-

ului

se datoresc nimboli^mului

torile

de iarn: Ignat, Crciun, Anul Nou.

7.

Cerbul.

I*rintre

cruni,/ cu
veselii,/ cu

fpturUe ncrcate cu

sarcini

mitice cerbul

Aa cum am constatat pin

loc important in mitologia romn.

In prezent, intre figurinele zoomorfe descoperite
p t ntm neolitic nu lipsete reprezentarea cerbului

deine un

pe teritoriul Homniei
**.

^
SS^Jf^
1

'

Colindul cu capul de vier a suferit o substituire

morfologic prinr-un cap de porc. Din textul eolindului reiese ins
este vorba

,0r '

S?

2?

;-

rit

2S s
ttvan

1femeile
7",r

^ rS
pr

nser

11

" <lin

V"

y\"

<* *

intrebi'

*
* !
ocolind grdinile, toi
,n
fl1 an " I,V

^^

n,

de mw-

y^rV"* trenba judecata Sivei cind ..Zeul Dun.n.-

d'^
/T'"
de
fmmoas ..Doamne,
dac
e am
nni
m ,m
h,i
p

i
at.t

\n
M-njungh.ar.

-'

>aut de-a

devenit

ie-i spun eu dreptul tu -/

os la valeam cobo,., lumini.

brbaii ii strigar cu furce<u ChteieJ S'ajunser,/

mhn*

tiarfl.

trupu-n paie

il

pirlir.

Copiii

Hihlio.eca Bodlciandin Oxford

un
textde
xt de colind
miindfc
din 1521 care se ciuta insoit de capul unui
vier pus
o
tio*, mpodobit cu flori uscate si panglici.

m
1

lYarea pare a fi destul d

veche, deoarece unele versuri in
englez :Uternau cu ver uri
o.imlul se referea la acelai tip de
urare.
dat de
<!<
" US,rrl '" ,nl,,fl
" :uIm
" P">rHoi vesele s.
:\
aSPd'e^n11
0
m.curos.
"'ti
rH
or ce sinteti la u.-.s-v
?
pul de mistreK,*
,1 aduc
..lav diud Domnului,
anul de misir
,p\

m^aU.

--

pu

in

'
Pl,

1
*

nt,1,?t0

t^^tS&S.

ftl

X,X -'^-

al

<u
u*.,puldex,erinf,p,

cm,ec<'' f| l"
nostru *la P ln >/

in tr-un

H"U>'

b,

o domni,/ mai mult. mai

toii sa fii deCrft-

veseli eu

urindu-se

5t8

lunca Dunrii se colinda

..ITin.i.i. P azd bun./

Orbul

mirific, de Miliu

YutrAnnm.

Cultul cerbului in antichitate si trage originea daco-romaii, dintr-uii

carpatic si unul celtic, rezultat din iiccasl compoiicni
etnogeneza dac. In era noastr intervine si o influen oriental prin literatura popular de colportare a unor legende i poveti cu
teme cervideice. Cerbul a deinut in iconografia celtic un loc important,
de vreme ce o divinitate numit Ccrnunnos era cu capul de cerb sau cu
coarne de cerb. I-a celi cerbul era simbolul puritii, al dreptii, al cli al sufletelor morilor in locurile linitite. Kra, in
u/.ii ii eroilor in
ali t'-mciii, un mesager divin i totodat un animal psilinpouip. CelH
cult

local
intrat in

via

509

foloseai,

talismane de tip rrrrifnorf, pe

nite eupolpioaiie

rar.' Ie

purtau atirtmtc pe piept

e F ea
i

pectorale.

l.a irneii

sud-dunreiii cerbul simboliza soarele care se urea pe

ecr
1
r
\"*\ Aric.mdei, ,ar romani Dranei. Iu literatura antic!
'f;;;
mitografi.
clin. l'isandru. I'.ndar si Kemhidcs
relateaz c nimfa Taigeta
a iuchinatxeicipeto-s<.iii,r()rioisa iu cetatea
Istria Ic la gurile Duuaru, o ecrhoiac de aur (zp-^xcpo,; fe*^;
eftut 4n6 'I^paO, caro
era una din minunile lumii antice. n cutarea
cerboaicei rebele Teseu al
Atenei a pleeat eu vintori iscusii, cu un mileniu
i.e.n. Tema orrhului
<lr fli/r pe teritoriul Daciei pontice
amintete de mitul Hodhisattva.
I)m /'aUZa her,,u ui lui inu,t ** ramificat ca o coroan
do arbore,
.
,
l
ecrbu
a fost socotit
ih>art pc cap nrbnrrtr delii. I.a romni,
cerbul
poarta ... coarne un brad. buboiul carpatic al arborelui
cosmic. Un colind
de Anul Nou reflecta imaginea cerbului purtind un brad
intra coarne
imaginea arborelui comuic la romani, inlro forma
inedit*: ..Leru-i Ier
de Domn. eerhuul ptea, in ramuri purta un mie de
brdu,/ cu stea
n cretet./ Cerbul de ptea,.' brduul cretea,/
mare si flos' intr-un
i.rad frumos. In brad ciripea, pe
ramuri sclipea, stol de psrele lieuP<>
lumma w ru -"< '><-./ cerbul
"'"^
''

'

'

imbrdar^;

In uncie colinde cerbul poart intre coarne un

Icasn de mtase in
plimba pe Ileana Cosinzcni.a peste ape, peste
lunci, pro

<-are o

pduri

nuri. prin nor. pin-u cer. Iar in alte colinde, cerbul leagn
in herbul
chiar pe Iisus mititel, mie infseP.
!" UlHl ,le Ami1 Nuu - wbul -unirii Ue vintori
deti,,.,.??
plmge
destinul /hi wosmic. din cauza herbului
pentru care este hrl-Oi

SS?f

de
Colindele de cerb sint uneori nsoite de jocuri cu mti-costume
de rogncerb, atit la dacoromni, cit si la roacedoromni (numite

mti

Dimitrie C'antemr confunda jocul cu mti de cerb cu jocul cu mti

de cerb cu coarne
de turc. n ziua de Crciun se pune vuica,o
mari, de care se leag o masc fcut din fli de p'mz colorat i atit de
'

cpin

a
lungi incit aco]>ei eau i picioarele juctorului pin Ia glezne" . Colindul
tradiional a fost tot timpul iusoit de colindtori mascai in cerbi. In
se colinde paralel cu inaseoido de cerb
au nceput
secolele XIX i
de cerb e mai complicat.
mti. Colindatul cu
i chiar
in
Se desfoar in baza unui scenariu mitic la care particip intr-un alai
maschete. cu
uneori impresionant i alte personaje secundare mascate, cu
masinascoide, sau numai machiate, dintre rate amintim mtile de cai,

XX

fr

min

mti

mo

i bab.
chete de toboari, de fluierai, travestiuri si machiai in
Cerbul este ucis i In vie in bucuria comparsilor din alaiul colindului. Iu
acest scenariu al morii i al invierii. cerbul siml>olizeaz rennoirea elenvegetal.
ei a naturii, renaterea regnului animal o dat cu cel
tradiia legendar, cerbul lupt cu carnasieri, care se tem numai de coarnele lui, dar i cu erpii veninoi. Urmrete arpele caro se
iese
retrage in pmint, urineaz in gaura in care se afl acesta i arpele
n-ce de izvor, ii vomit
aproape otrvit. Cerbul l mninc, apoi bea
din cauza otrvii arp^d.
n iconografia mitic religioas, cerbul este figurat ca ornament
dompe candelabre, pe baptisterii. sculptat n piatr pe zidul bisericii
neti din Ciinpulung-MuM-el sau pe aghiaMiiatarul de la Goleti; pictat
ani'zidurile unor mnstiri moldovene in scene referitoare la geneza

Dup

ap

pe

malelor

i Judecata

de apoi.

Cum constatm,
tic

la

mitologia cerbului a trecut de la magia cinege-

magia apoliopaic i de

la aceasta, la

magia cretin populat.

resturile
istoricii romni afirm
PeJcoSOOtogti
8. ralul.
lomniei Incfi
fosile ale calului ylbatic au fost descoperite pe teritoriul
carnea,
in neolitic caii slbatici au fost vinai pentru
din paleolitic si
epoc a fierului,
pieile si oasde' lor. Domesticirea cailor ncepe in prima
epoca fierului au fost descopeDin neoUtic
pentru traciune Bj
atribuit cind rolul de
rite /iffriiif icpiezentiml cai slbatici, croia li s a
La sflrit 1
(le <ull
obiecte
magice
.
de
cind
pentiu
copfU
olarilor,
jucrii
iar in e]H>ea
tabuistice,
totemice
semnificaii
se
acord
fierului
li
epocii
mopenc, pe de o paile a ceioi

clrie

dup

bronzului,

migraia

triburilor indo

uit. t i. exemplu cerbul care se adap intre trestii vede

vintorul intui
zind arcul. Si- roag >ft nu -l sgeteze ca pe fraii lui
mai mari c-1 va
ajuta sa treac in lume peste toate greutile, ea
ajunpl la iubita lui
N. nu ridice dm oasele lui curi mprejmuite, din
pielea lui case coperite
fu mi te-arunc ntre coarnele mele. ... leagn de mtas.
impletit in
rU ".' Vo1 < lu <'
ape
' rscruce,
puni, peste muni
enin,,. un.le mnulra ta zacc-ntr-o argea, ese
cu suspin pentr-un
n,1 ril
;i
fwmoasi. cu cosia groas., cu ochu lcrimai/
V
d
nr
;

/
:

&

fr

dor incca.

nduioat, vmtorul nu-l sgeta, U lai

510

s-i

continuo

spre sud
pe de alta a celor celtice (caie au trecut in drumul lor
greci. >i
spune
prin Dacia preistoric), si. implicit, un cult aparte. Se
greceti \ f\nucehii ar fi folosit calul iu migraie. Apariia triburilor
clri pe cai ar fi dat natere, in peninsul, mitului centaurilor, iar apania
Europei.
celtilor clri ar fi consolidat acest mit in sud-estul
in epoca
Cultul valului Ui Dacia i-a extins treptat sfera mitologic
aihaic i a adugat un bestiar hipnogen in epoca medieval.
dunreano-pontic s a
In secolele IMII ale erei noastre, in regiunea
trac. Aceasciisalizat o fptm mitic de langsemidivin, numit Clreul
sau m
semidivin.tatr na nfiat prin r- un tinr clrind, m nap
sau o
tnul
dreapta
in
pe
spate,
inind
flutuiind
pelerina
mers normal, cu
care
pe
altar
un
lui
se
afl
binecuvintind.
naintea
-uli, un rhvton sau
care uneori
aide o flacr sau se afl o ofrand; ling altar, un arbore,
nsoit de una sau mai multe
este un pin, ncolcit do un arpe. Clreul e

aceti i

511

persoane

considerate ci ud acolii, cind un cortegiu de zeiti, dintru car

identificate slut: Cybclc. Dionysos i Hermes. Majoritatea plcilor voHve, numite uneori i ..icoane primitive", au fost descoperite pe valea
inferioara a Dunrii
iu Dobrogea.
truc a fost interpretat

Clreul

un erou. din cauza numelui elin Ucros. sul care s-n transmis. Ceea
ce trebuie reinut ate numrul mare do epitete divine atribuite Clreului trac. care la nudul lui este tot un epitet, Trecind in revista epitetele, oricine isi pOOte da scama de caracterul lor tubului ir. dar totodat i
de ceea ce reflect aceste epitete. Clreul trac pare a sincretica atributele mai multor zei. care in aceast perioad au fost eliminai din contiina autohtonilor: Iuvictus. Aeternus. Sanctus. Dominus. dar i de stpiu al celor mori (xxrxzOow;), intemeietor de colonii (XftonM, a nu
se aonfumla cu cliytii daci), protector al casei >i familiei txxroUxSw).
a "tpin al celor mori. Clreul trac indepliuea i funcia de divinitate

pdurilor, drumurile lturalnice, cimitirele, gospodriile

urantan
minele cetilor. A fost creat de Xcfrtat prin opoziie cu catul
malefic. In ipostaza,
creat de Pariat, pentru a ndeplini in lume un rol
vrjitoarelor,
calului infernal, calul chtonian este curenii demonilor, al
rilo

ea

<

p*ih}mm}>, iar

de cal pui lin pa mp.

faza lor de
nflorire cultural
saerificnu rai albi iu cinstea lui Apollo. Iar in hinterlandul acestor ceti
i uneori mai departe
sacrificau cai albi iu mormintele tumulare ale
eSpcMniUor getice 31 i.
Uerodot. se mpiai cai albi |h- morm iniei-. tumuli ale c|R'teiiulor scitice din Dobrogea
Din ]>erspectiva zoomttologiei. calul indepUneM.- tlou funciuni
antagonice una chtunian i alta uranian.
Colul cktnnian este un arhetip al vieii terestre iu permanent activitate. Este de culoare neagr, asemntor tenebrelor. Culoarea il
iudiKcri'iile oameniloi nud aluneca noaptea |h- pfimint. Mediile lui
de aeiuue preferate sint pustietile
pic da vegetaie). rijH'le, coclaueursiertil

In cetile pontice,

lui.

maxim

in

dup

apr

(fr

512

Cui iiirdruvan.

oamenilor-strigoi

si al

Ic

MUiu Yulrincvcu.

pri a fpturilor mitico nefaste Vntjiftcei sort. ti

Ei pedepsesc zdrobind sub copite pe

unei bune

V^

Zburtorul, zmeii etc.

cimitire i ap
pieirii. coufonn ursitei. Noapte intr in
ii*uua
ias.
mormintele strigoilor, pentru a le da poslbdlUtea
r
r
"
Urmele
torile mormintelor au fost nfundate cu usturoi.
JJ
sa
celor ce trebuiau
recunoscute iu noaptea de Sintandrei in jurul canelor
metamorfozeaz tu no. iptea U
fie pedepsii sau care au fost pedepsii. Se
U
frumoi, cu coa*
flci
ca
antropocabaline.
Sintamlrei iu/dp/n
t
pantaloni
scurii
peste
cu coad de ral ascuns sub
d
de cal tras, in cizme. n fa^a fetelor fascinate de
hore
1
Noaptea vin la eztori sau la
ii muleaz riMil lor ca un nechezat.
i
pc cele care nu^au
Slatandrei
ziua
de
respectat
nu
au
fetele
care
i tara
t. Mj
nu se lase ademenite de tinerii "Wmi
ascultat prinii
copi
hore fetele sint tirite pe drum i clcate cu

srte,

^
W"^

^Pg

cma

'fj^

scoase din
tele

eztoare sau

^
W

>.

Demonii

tatirilor, sint

hipoiimrfi.

inclui caii

tn grupa figurrilor medievale ale cenruaaiii infernali care roit la

M sinToader i
513

an

arborele ceresc ntocmai

ca la proci kallikanarii (xaX>.'.xivr-poi),

ies do sub pmlnt i huzuresc in form
antropocabalin. In amintirea acestor demoni hipomorfi romanii
au nchipuit jocuri cu mti alctuite clin capete de cai butaforice, cu
care colind
in noaptea de sin Toader, i jocuri cu mti de
demoni cabalini ocolind
coloanele cereti Hau substitutele lor. troiele de drum, ca si cum ar cuta
care Intre Anul

Nou

Boboteaz

prbueasc.

le

Cum

nfiau

strigoii se
de cei ce se ocupau

uneori in chip de cai negri, erau urmrii

MMPtca
cu desstrigoirea. Caii negri erau prini cu laul, li se tia coada, ii singerau in dreptul inimii si li se punea in ura
usturoi.
cineva din sat protesta
i a chinuit calul,
atunci nsemna
ca acela a fost strigoiul metamorfozat in cal. Omul era prins si
dezbrcat.

Dac

In ipostaza ralului psihopomp, calul chtonian urmrea cluzirea

sufletului mortului n lumea cealalt. Dar i pasrea sufletului
am con-

statat

ndeplinea o funciune psihopompfl, ea de asemenea conduce

lumea cealalt. Atit calul psihopomp, cit si pasrea
psih,i|Mmpj-i nsoeau sufletul mortului peste Apa
Simbetei si
.1prin Por-

sufletul mortului in

ile

ir

Vzduhului.

In folclorul mitic

romnesc

dou

calul funerar este redat lu

ipostaze :
de cal ludic i de cal psihopomp, la priveghi. Primul, calul ludic, alctuit
doi tineri. nvelit cu o cerg, avind drept cap o oal de lut nfipt
Intrtin
i drept coad o
eni pui tat de un telal ca
-l
vnd,
exagerind calitile Iui cabaline in risul asistenei de Ia priveghi. n fond,
jocul reprezenta in credina celor ce privegheau un aspect
al ritului de
revificare a spiritului celui decedat, prin moartea i nvierea
c;dului de

dm

b,

mtur,

vin za re.

Spectacolul funerar numit Gogiul"

cu calul psihoi>omp era ceva
mai compheat i mai ncrcat de semnificaie. Se desfura tot in camera
funerar, la miezul nopii, in jurul mortului aezat pe mas i al persoanelor care privegheau stind pe lavie. Actorii erau numai doi
flci care
clreau in seusid mersulni pe un scaun scund i lung numit cal, tirit sub
ei, in jurul mortului, inginind un colind funebru
(...) a plecat/ la drum
intumat, a plecat la vintoare' de cerbi i de cprioare/ i obosit/ a po:

ap

otrvit fin tin.' i-a sorbit

din min./ A sorbit ce a sorbit,/
setea de i-a potolit./ la pmlnt s-a prbuit./ A strigat ce a strigat.'
ajutor nu i s-a dat,/ nimeni nu i-a d-ascultat./ Trecind jos cnd l-am vzut/
IX- dat am priceput/ cu el ce s-a intimplat./pecall-am nclecat/ i-ntracilea am minat.' Cum vedei vi l-am adus'
cum dlnsul mi-a spus./
Luai-1, iiite-l oblojii/ pin
nu
cii,/
e tinr i-artos' ca un
mire de frumos" 36 .
ee ddeau un ocol mortului, ieeau pe prisp
trag un fum. Intrau din nou aezai pe scaun, spate la spate, tirind
scaunul lung i jelind pe cel mort. care de fapt era personajul ce clrea
dinapoi, cu spatele in sensul mersului. Ciiva copii impreau
beisonrc i
pietricele celor ce vegheau, nchipuind luminrele i colacei.
al doilea
posit/ la

Dup

aa

Dup

fceau iar o pauz senil si reintrau clri pe scaun in sensul mersunormal, cintind veseli, spre incintarca celor cc privegheau.
Prin Gagiu se nelegea umbra mortului purtat de cal care nu era
deet o transfigurare domestic a calului psihopomp. Iar calul
psihopomp
ocol,
lui

exerciiul lui psihopomp. Sicriul, copireul sau tronul in care se aeza

mortul nainte de a fi dus la groap se numea, metaforic, calul sfirdului
Mihail, deoarece la cretini sfintul Mihail patroneaz funeraliile.
alt ipostaz a calului chtonian este aceea a calului -dragon,
un monstru hippo-ofidian care participa la teomahie.

Dar calul chtonian apaie i in ipostaza calului acvatic, care nu trebuie confundat cu valul de mare. Caii acvatici snt cursieri mitici, iar caii
de mare sint fpturi zoomorfe marine. Se cunosc dou categorii de cai
acvatici delfinii si caii mitici de ap. Delfinii iu Marca Neagr cluzeau
corbierii pe furtun i n caz de naufragii se lsau clrii de naufragiai
ati fost prezentai delfinii in Marea Egee i in
pin ii scoteau la mal.
erau acoliii
Marea Neagr de geografii i istoricii elini. Caii mitici de
zeului Pontos, apoi ai divinitii feminine a Mrii Negre. Ei trgeau carul acvatic al lui Pontos i scoica VUtei Mrii Xegre.
:

Aa

Calul uraniau deine un rol opus calului chtoniau. De altfel ambele

categorii de cai mitici particip la teomahia cosmocratic a Frtailor,
i in pespecliva concepiei i viziunii mitologiei romne se menin in limitele simbolismului unei complementariti reciproce. Sint, in ali termeni,
daimoni sau semidhiniti. metamorfoze hi]>omorfe sau hipohierofanii.

La romni calul uraniau se nfieaz in citeva ipostaze : stihial,

astral, celest, pir'tc, nzdrvan. Calul stihial dezlnuie separat sti.1. aerul prin prezena lui, Ins nu
apa, pmntul, lumina, :
hiile lumii
pentru a provoca dezechilibrul lor catastrofal, ci pentru a restabili echilibrul rupt de caii chtonieni In natur. Caii astral- poan astrele miei In
i er. ]X' frunile lor, iar astrele mari, cum sint soarele, luna i luceferii, in
vehicule trase de ei. Dintre caii astrali, cei solari semnific cursierii pe
care clrete Soarele in cltoria lui pe cer sau in incursiunile lui cosmice
sora lui Luna. Caii solari sint de obicei albi sau aurii. Ei au fost
interpretai i ca razele Soarelui, care strbat corul i pmntul cu viteza
ghidului. Simbolul cailor solari s-a meninut n arta romneasc prin
tetraquetum sau tetraskelion hipomorf. alctuit din capete de cai orientai eind de la dreapta spre sting, cnd de la sting la dreapta, mareind
de fiece dat alt sens al mersului lor simbolic, urcind carul solar pe cer sau
coboriiidu-1. Prin caii celeti poporul romn nelege caii lut Sntilie, care
trag crua solar clnd fulger i bubuie ; calul lui sin Ceor/je i stn }Iedru,
cu care acetia ii ndeplinesc rosturile calendaristice, primul Inconjurind
:

dup

nverzi cimpiile i codrii, anunind sosirea prim:i

rodi pmintul si -itringe bucalele m mbujora
frunza, anunind apariia toamnei, ('aii pirici sint caii de foc (caii roibi),
care poart zorile dimineaa i amurgurile scara ; care poart cldurile
plante cu limbi de foc.
n luna lui cuptor i ard pe oameni, animale

pmntul. pentru a
verii;

eellali

pentru

De

care incit spiritul creator in dorina de a se

ntrece cu natura. i. In fine, mii nzdrvani, adic minunai, cu puteri
supranaturale, sint cai obinui de eroul de basm mitic printr-un regim
alimentar special i un ritual deosebit. n scenariile cu cai nzdrvani, eroii
principali nu slut fpturile mitice antropomorfe, ci chiar zoomorfe. Basaltfel caii pirici sint cei

mul mitic al lui Ion Creang Ft-Frumos fiul epii, cu substrat celtic, ne
face
nelegem In ce const valoarea deosebit a unui cal nzdrvan in
comparaie cu eroul nscut dintr-oiap. Nu toi caii nzdrvani posed

nu

este decit

un

relict ritual

o reminiscen mitic a
514

Clreului

trac in

ap

aripi pentru

a zbura

pin

in naltul cerului

trim.
515

a cobori

pin

pe Cellalt

in prosopoforide pojarului romn, ndeosebi cele din ridul

solstiiului de iarn, jocul cluilor, i din cele din solstiiul de var, jocul cluarilor (caii albi, mai bine spus caii solari), dein un rol deosebit. Ciuii
sau catt-jupon, cum se numesc in general in literatura prosopoforie,

mn

sea-

foarte mult OH imaginea antica a mascoidelor de cai pictai,

afrontai, pe un lecynth corintian, a cailor-jupon din Germania si Frana,
si
ca
cniior-jupon sau llobby Tlorses din Marea Hritanle.
Imaginea complex i interdependenta a calului sacro, ca si alte
imagini antice do animale sacre din mitologia roman ne amintesc
de
cultul strvechi al calului la autohtoni. Caii albi. considerai
in general
solari,

pin

dein o permanent funciune apotropaic. estele de

cai,

curate

la albire, se nfigeau in parii gardurilor de curi, in vii,

in boldurile
pe crestele caselor. In cosoroabelc care ieeau peste coama casei,

de
'ca
nsemne apotropaice. Din lemn, se alctuiau mascoide de capete de cai'eare se puneau in grinzile ce susineau acoperiul la bordeie (vezi boidcieleolteneti cu cai), la sriipii de acoperi ai fintinilor olteneti numite
terfeloage, in grinzile rzboaielor de esut i bimele ce susineau
coul morii,
in care se puneau boabele de mcinat. Dar se alctuiau
i capete de c*i

thina, apoi domeaticit. Aceast descoperire relev rolul caprei in economia

primitiv a dacilor i mai apoi In economia de schimb a daco romnilor,
bineneles cu repercusiunile inerente iu mitologia trac nord-dunrcan,
i, cum vom constata, i in ace. a tue stiddunieati, adic
adic

dac

balcanic
n concepia mi tologic a popoarelor din s;id-estul Kuropei. capra
dubletul ei masculin fapvl au fost concepute ca personificri demonice
ale prolificitii zoologice i fertilitii telurice. De aceea Ia popoarele
din sml-estul Europei fntilnim in oruamentic, in proza i poezia popular, simbolurile si alegoriile caprei i apului. La gncii peninsulari, Afrodita Genitrix san Xym phia, zeia frumuseii si a amorului conjugal, era
uneori imritfnai clrind o capr ulh, simbol al proteciei cstoriei,
ut Jleici. zei;- prosperitii cereti i pmintesti. soia lui Zcus i se aducea drept jertf, pe un altar de pe Acropole, o capr veaar, simbol al fertilitii telurice. Dieny sos, zeul belugului i al petrecerilor, se metamorfoza In ap. iar acoliii din trenele lui corcicc in fpturi mixte uutropoi

MjT.-rrnp xoomurfc (capete de cai) pe cu*o.-ubc >c l>orlrl (Mu/enl valului din Uucure>ll) fl
.... looinorft dr capete de cat pe covronl>c dc IcrfcJnajjfl (fin tind de drum) din Mclicdln.

Rntin'i, faunii i panii. Aa se explic de ce in plastica antic

:
Dionysns i acoliii lui au fost reprezentai purtlml < umeri o iiebtirifi,
care nu era altceva decit o piele de caprfi sau <ie ap (rareori de panter).
Mitcgiafii antici susin
toi aceti acolii ni lui Dionysos, rezultai din
mperecherile rituale dintre zeu si femei sau dintre /.cui metamorfozat in
ap si femei, simbolizeaz naterea si renaterea naturii fizice
In Tracia, In cadru! tre&elor lionysiacc s-au dezvoltat citeva manifestri coreice, dintre ei.re mai importante au fost tragedia, dansul ritual
al sacrificrii apului si dansurile acoliilor divini. Primul dans avea loc
n momentul culminant al trend dkmy.-iate i simboliza puterea genninatoana a naturii, procreaia i lubricitatea, n cadrul acestui dans ritual
0 atenie deosebit se acorda cultului falie. Al doile.t d.iti- ori cel \\ citirilor i panilor, care avea Ioc in momentele secundare ale trend dionysiace i simboliza tropotul Unu al al cetelor de fpturi nntropoeapriuo in rcvulsia lor corcieft. Acestea erau aa- numi teii dansuri alesikinniIor(cxtvvi<;)

Capi inc

Ciprc moldoveneti.

triforate, care intrau in broderia

capete de cai se mpodobeau i
lichidele.

de lemn de sub streain pridvorului. Cu

protoande vaselor de lemn de msurat

tuprn. Pe teritoriul Romniei s-au descoperit in ara Birsei

de Capra pittca, ce anticipeaz osteologic i morfologic Capra crpa-

10.
fosile

516

Din o n tecul ce nsoea dansul ritual al sacrificrii apului, numit,

tragedia (TpatY^Sut), ca si dl dansurile Kildnnilor s-au
dezvoltat, mai
apoi, primele spectacole teatrale la greci : tragedia i coregrafia. Urme de
elemente din cultul strvechi al cresctorilor de capre an supravieuit 1
popoarele actuale din sud-cstul Europei in superstiii si credine, In jocuri eu mti, pin* in vremea noastr. Mitologia cretin a preluat si
remodelat profilul daimonologie al caprei i apului. Din fpturi dalmonice" ce promovau fecunditatea i fertilitatea, au devenit ..animale diavoleti" care ntrupeaz desfriul, piaza- rea, nenorocirea. Capra i apul
tu travestiul lor religios devin astfel uneltele diavolului. n iconografia
basmului, capra i apul metamorfozeaz fpturile infernale ale aciunii
epice. Cu
aceasta prelucrare i remodelare demonologic iu spiritul
unor superstiii : credine strvechi despre capr i ap, mai persist
inca in folclorul feudal al unor popoare sud-est europene reminiscene
mitice din strvechiul cult al acestor animale domestice. I.a romani s-a
meninut mult vreme credina in virtuile medicale ale laptelui, crnii
i pielii de capr. De asemenea, credine legate de riturile funerare : capra
nu sc <i de i>mian pentru mori; altele legate de riturile nupiale:
eapra se
In dar miresei; sau altele legate de ceremoniile solstiiale:
eapra <e joaca de hun augur d<> Anul N'ou. Ui bulgari caprele, considerate
simboluri ale prolificitii, sint druite mireselor in noaptea nunii. La
albanezi i iugoslavi, in riturile de ispire a unor vini personale, familiale miu colective, se arunca simbolic pedeapsa pe o capr sau un ap ce
erau apoi izgonite din sat. Credina in capra expiatoric" sau apul
ispitor" a cam disprut astzi din folclorul sud-est european, reminiscene despre rolul lor s-au pstrat ins in descintece, paremiologie, basme
mitice i cutume juridice.

oal

berbecul este legat de cultul fecunditii

al

fertilitii. lieprezcntrile

primitiv i arhaic au fost descoperite de arheologi in mai

toate provinciile istorice romaneti. Astfel pentru epoca bronzului s-au
lui in plastica

descoperit pruttmmc de bcrbtc i capete de berbec in ceramica ars; pentru

fierului, gravuri ce reprezint sacrificarea berbecului in cultul Catarilor, al Cavalerilor danubitni i pe coifuri funerare (obrzarele coifului de
la Coofeucti) ; pentru perioada roman (de mixlum eoni posi turn mytholngicum'*). reprezentarea zeului egiptean Ammon mpodobit cu coame

epoca

de berltec ctc.
fn mitologia

dein un loc important

roman berbecul continu
autohton popular. Este de asemeni animal de sacrificiu (la srpeste uiormlnt unui
btoarea G urbanului. Oltenia), de poman care pe
mirific a
om srac; erou principal ca Aretc in nunta oilor";
turmei in noapte, cu coarnele lui de aur i nestematele ce le poart in
frunte; de musc de colind internai.
in bestiarut

II.
teritoriul

cluz

carpatic Palcozoolcgii au constatat prezena leului pe

cuaternar al Romniei
leul de pestei
(Panthera spclaea i
ppelaeus) alturi de alte feline. Ceea ce indrituiete ipoteza

I.rul

Felis leo
trnnsfigu trii mitice a leului preistoric in literatura

popular romnii. Ins,

AMde

al caprei in cutumiarul magico-mitic romnesc este

vechi colinde. Iat unul din Moldova, de pe valea Bistriei
{devenit intre timp fundul lacului de acumulare al hidrocentralei Iiieaz),
in care urtorii amintesc virtuile excepionale ale caprei : Cnie capra
joac,' pmintul rstoac;/ unic tropotete,/ oarzele-nflorete" u .
Aceeai idee a rostului caprei in joc este promovat i intr-un colind
bielorus, in care capra este asimilat apului. Rostul caprei (alias ap)
este astfel explicat: unde merge apul,/ secara rodete;/ unde alearg
apul.' secara e bogat;/ unde-i
de coame,/ secara crete-n stofuri ;/
unde-i apul cu coad,/ secara e grmad". Urme din jocul ritual al apului se intilncse i iu Polonia. De Marea gras", la Lsatul secului, de

ritual

relevat

si

ap

obiceiul numit l'odkoziolk (ap mic) un tinr

sfmbolizind fertilizarea primverii.

Din

danseaz

travestit in

ap,

prosopoforic a personajelor mitice de tip caprimorf

Cimpia Transilvaniei i defileul Porilor de Fier), hrenordul Munteniei) i parial boria (in sudul Transilvaniei). In
familiii

CnrtcRraniA. 7ona de

fac parte: turca (in

saia (iu

rfiftplndlrv a

Colindului Irului", dupj Oh.

Iza.

Din aceeai categorie mitic cu capra i apul fac parte oaia i berCum berbecul este mai semnificativ in substratul mitologic autohton, vom insista mai mult asupra lui. n mitologia dac i daco- roman

datorit faptului
leul a disprut din fauna local inc nainte de era
noastr, s-nu elaborat ipoteze care au fcut discutabil acest animal mitic.
.S-a susinut c
nu poate fi vorba de leu, ci de alt animal similar, mai vechi,
din fauna local, cureafot substituit tirziu de imaginea leului;
leul ar
fi putut fi sugerat ca animal mitic de zodiac i crile populare do sorginte
oriental i occidentala (traduse i adaptate gustului medieval al romnilor)
prezena le ului in colinde poate veni din simbolismul iconografic al leului
iu cretinism (leul naripat simbolul evanghelistului Marcu. leul reprezentind pe lis us, lupta lui Samron cu leul. prezena leului la Judecata de

518

519

alegoriile

situaturile acestor figurri

rituale, peste care s-au

medievale de
monologic.

tip

mitice transpar vechi

valene

suprapus contaminri i influene social-culturale

cretin, alteriud astfel In parte fondul lor arhaic dai-

becul.

..ic.)
i, in fim-. c Icul este o fptur fantastic tir basm mitizat. zooantropomorf sau antropozoomorf (mai mult caracterologic mitic decit fiziologic teratologic), car,- este prezent numai iu c.lindele laice *.

npoi

Substratul paleozoologie al Icului mitic Se ;ifl:l I<-cf in trecutul

faunei locale carpatice. Trei palcoztmlogicA a fost confirmat i de cercetrile arheologilor din ocolul nostru, n aceast privina Ghcorghc Iza
a ntreprins investigaii intcrdUciplinare care sui dus la concluzia cil ani
de rspndire a motivului Irului in colindele romneti coincid* geografic cu
aria tir rspndirr palcozoologu-a a Irului dr peter in 11, mnia**, dar
noi i cu substratul dinaintea erei noastre al motivului leului. Paul Vcye
deserio ..personificarea Dacici" in insigna legiunii a XIII-a Gemina de "la
Apulum prinir-o femeie cu boneta dac iuind o mina pe capul unui leu.
Alexandru Odobescu, intr-un articol referitor la un medalion repre_
zentind un monstru tmirocrfal descoperit ncastrat in zidul bisericii
Sf. Xicolae din Ooruhoi. compara imaginea lui cu a patrupedelor androeefale asiatice i a centaurilor greceti. mbinarea hibrid intre cal i om,
din anticele tradifiuui redice ale UandhacaxUlor figuri atmosferice ale
Indiei primitive -, le-au transformat grecu in centauri. Ai. Odobescu mai
amintete i de faurii cereti cu capete de oameni ncoronai sau de tei
naripai cu capete d? oameni din Oaldeea i Asiria, precum i patrupedul
ru trup dc leopard *i cap de om, imagini gsite intr-un gorgan de pe malul
Kubauului. Insa cea mai importanta descoperire c**tc,
dinsul, a raselor
din tezaurul de aur excavat iu 1799 ia tirgulcul Sin Miclesul Mare din
inutul Torontalului. in Raliatul Timioarei, cu piese cizelate i gravate
cu imaginea unor fiare andrncrfatr tneleom de cpetenii btri'ne sau zei
ce par a fi de origine turanica primitiva". n Europa, celii au nchipuit
pe monezile lor patrupede, cai cu cap de om, clrei zdrobind sub copile
trupuri omeneti.

dup

dup

Toate aceste reprezentri de montri androcefali la diferite popoare

releva un fond de tradiii i de
istorice ce derivi dintr-o sursA comuna.
Leul, leopardul, taurul, calul, fiecare cu capete de ora, au ptruns
pe ci
etnice \u Europa, spune Ale\. Odobescu. pe cale turanica. Dar au nt

iman

num

pe cite

culturii, prin

influene intrrtnice.

de. pe biserica din Porohoi ar putea deci

fie un
htrb mitic strvechi euroasiutic.
Ptrunderea motivului leului cu precdere n colinde se leag de o
ndelungat tradiie cultural in mitologiile din sud-estul Kuropei, indeosebi greac i roman, transmise prin cultura mixhelenic din Dacia
pontic i prin cultura dnco-roman din Carpai, urmailor fireti, romnii.
Inrf motivul leului a suferit inevitabil inriuene imii^olocice i iconografice prin crile de circulaie medieval n popor i influene bizantine,
ca toate acestea
r.stom|>eze fondul imagologic ancestral.
Probabil motivul leului in faza Iui germinativ a fost mai complicat.

Reprezentare-a

concept, simbol

si

fr

istoric pin
reducerea Ini !a un pretext cinegetic, la o
de demonstrare a Ivrbiei. in faa prinilor i a comunitii
de neam. Deoarece colindul leului se chit mai ales la casele unde slnt
tineri i tinere enra Ic-a venit vremea de cstorie. Din acest punct de

S-a decantat
vinfttoare

vedere colindul poale fi considerat o raie ..avaut Ia leitre*' pentru fat

un certificat de brbie pentru tinrul gata de nsurtoare.
Leul dei este un carnasier fioros, care mprtie spaim in jurul lui,
colindul il prezint blind, dispus
se lupte dac c provocat, cind se vede
aproape infrint cete
i se crue viaa si se las legat i purtat In sat in
triumf de vlnfltor. n cteva cuvinte, lat cum il prezint X. Densuianu
Alelei, micua mea-re,
intr-un colind
la s- m,/ nu m-ntreba-re./
Nu nii-e gind de logodire/ i nici dor de pribegire./ cimducc-am auzitu/
iu tWu munilor,/ la poalele brazilor.
te un eu de ciiue ru./ i
duc, micua mea-re,/ pe-acel leu a-1 sgeta-rc.; Nici vorba nu isprvise/
i la leu el i ajunse./ Gsi leul adormit,/ adormit nepomenit". Dup ce se
iuplft tu leul n sbii i junele il rzbete, leul se adreseaz
Alelei,
jur.elau,/ las-te tn de luptatu,/ pe mine de sgetatu/ i
bag-n curea
neagi,/
coboar jos la ar,/ pe ulia giecilor,/ de fala ]>rinilor' i de

'

cinstea frailor'* *
n alt colind, lupta junelui cu leul" (junele fiind considerat un
ft-fTvmcs) f mai bun cil c-i hrnete,/ mai bun cal, mai bun ogar/ i
doi vinei de oimei./ Fost-a joi d-o srbtoare,/ icit-a la vntoare/ la
vinot/ peste Brlnd ;/ vin ziua,/ toat ziua.,' zi de var pin-n sor,/ cind
fi;>e soarele in disearfl,/ cind ochii negri-i anmear,/subt cel
mare-nficiit/iiri-i leul d-adonnit,/ adormit cu faa-n sus./ s-1 sgete/ nu se-nmde;/ ffi-1 mpute/ i s-o duce,/ murgul de greu strfidnr/ i pe leu
c-1 deteptai./ Prinsc-i leul d-a fugi,/ ogar galben d-a-I goni./Ogar de
vtue-1 picat,/ oimei dasupra-i btea, pin' pe leu-1 doliora./ Dar i ( . . .)
voinicul/ din cluel fzbotea/ pin' cu leu s-altura./ cu mciuca-1 mciutea,/ cn baltagul bllgca,/ pin' pe leu-l dobora./
cal descleca./
scurt, mai scurt
mi-1 legn,/ fa eordia arcului,/ la ciochina calului./ (...)/
cfiifiruia d-apuca,/ ciiuie peste muni/ la ai lui dragi de prini". Vzut
de sora lui mai mic, strig ctre prinii el : Ia iei, taic,/ ia iei, maic,/
de vezi, maieft, ce-ai scldat,/ ce- ai scldat i ce ai biat/ ndra e pe leu legat/
viule nevtmat". Junele ia leul, In grajd dc chiatr-1 bga,/ fin cu flori
-;
c-i
\i
fin cn flori de srbtori,/ cosit de dou surori./ In casa sa innai/ i pe pat
se punea./ Ogar galben minjriia., oimei vinei iieteza" 4'.
Tem leului infrint n folclorul mitic
reediteaz. n stil lacal
i cu eroi de legend, tema univeisal n unui animal feroce, Infrint i umilit
de un vin tor viteaz.

mr

Dup

I.cu (aptlr)

blenul (Urxia*

fvmm

'I

'Ic

Ij

Crai.iv j

Pi inia au scornit Oi in regiuni indopart are.

sub zona torid t. trii un soi dc fhr numit
MartitAorm, avind trup dr Im
i cap de om. Fabula Marticliorei s-a pi-* tr.it la bizantini, cire au r-spludi o
Occident. In icoanele lor inspirate din Bestiarii se intilnesc chipuri dc
patrupede eu captU
om cuc ndeplinesc n>sturi apocaliptice.
Turanicii!, semiii, arienii au ace.-t concept. U\ semii apire mi
(aurul la arieni centaurul i la uranieni an lro-leo-tauru! >=.
latinul

mi

remn

12.

romn,

-anirle. Dintre animalele sacre im hipuite de mitologia

credine, datini i tradiii., arjele di ine uu rol deosebit.

n spiritul vechilor

521

Se

nfieaz

in trei ipostaze mitico

: do arpe propriu-sis, de balaur

i de
ipostaze exist o filiaiune mitici i o transslrabolizarc mitologicii de ordin
ontologic.
Ca animal lipsit de toate organele celorlalte animale
picioare,
aripi i urechi), arpele pare a fi cea mai primitivi fptura, despre care
nu tim cind i cum a fost creata. arpele este prezent de la nceputul lumii
in opera creat. Pare a fi preexistent, ca un element fluent al AjK'lor primordiale. El incarneaz o fptur inferioar, obscur, incomprehensibila
i misterioas". In epoca paleolitica a fost sgraffitat po pereii peterilor sub
forma unei linii ondulate sau in zig zag, numit rnai apoi ,. dini de lup" sau

zmeu. Intre aceste

troi

(fr

fascineze i
erpi incordafi ). Ochii artificiali i sprincenole urmreau
terorizeze po cei ce i priveau. Era o dubl fascinaie, aceea
totodat
real i aceea magic. Cnemidele, care acopereau genunchii i flancurile
pulpelor, aveau chipuri umane tatuate, in dreptul genunchilor, i erpi

dini de ferstru" in ornamentica populara roman.

arpele simbolizeaz dou aspecte mitico unul material i altul spiritual. Aspectul material relev androginitatea lui, trstur distinct a
independenei fiziologice. Aspectul spiritual releva simbolismul lui sacru
:

hierofania invizibilului stihial iu vizibilul primordial. Sub nfiarea

..arpelui cosmic" i-a putut releva Ncfrtatul natura divin. El este simbolul Haosului in complexitatea lui arhetipal. Dar este i principiul
vieii primordiale. arpele vizibil este arpele material, arpele invizibil este cel spiritual. arpele vizibil
sensibilitatea din noi. rscolete
sexualitatea, provoac libidoul; arpele invizibil este cel ce
invidia
i menine orgoliul creator.
arpele terestru postfigureaz arpele cosmic; arpele tenebrelor

esena

muc

anim

genuine prefigureaz arpele luminii cosmice. Arabele figurri spiraliforme ale lumii nconjoar pmintul arpele terestru la crugurile cerului
(nadirul i zenitul), iar arpele cosmic la briul pmntului (ecuator). nconjurrile cruci leag pmintul, ca s-1 menin permanent unitar in faa
atacurilor atitor fpturi mitice care lupt s-1 dezintegreze. Romnul nu
arc un concept mitic corespunztor celui de oroboros sexual al autofecundrii arpelui care i
coada. Ci numai ideea palingenezic a reciclrii vieii prin mucarea propriei cozi
a revenirii ciclice la aceleai etape i
stadii de via; a dialecticii vieii i morii.
Opus arpelui terestru este arpele cosmic, la care ne am referit in
capitolul Cosmogonia.
;

muc

rpl cu ecarne i

Pmintul i apa alctuiesc materia primordial din care e alctuit

arpele, ca i Cosmosul. Aceast structur comun a fcut pe unii mitologi
considere arpele, animtlul cosmic prin excelen. n acest context ideativ
arpele este cosubstanial cu arborele cosmic (bradul la romni), cu
pmintul i cu apa. Dl aceea l gsim in iconografia primar
a lumii ncolcit pe
arborele cosmic, inconjurind pmintul. unduind pe ape.
Itnaginea arpelui este redat iu multiple forme artistice, in podoabe
pectorale sau centuri metalice i in cele de min (brri in spiral,
cu cap i
coad de arpe) de asemeni, sgraff itat sau scos in relief in unele vase rituale
sau domestice primitive. S-ar putea spune
nu exist culturii arheologic care nu foloseasc in olrie motivul arpelui (po pintecul chiupurilor
de gnne sau al celor do pstrat uleiurile i vinurile, po anse i pe blide),
ndeosebi in ceramica de Cucuteui se intilneto arpele ondulat,
iu spiral i
chiar figurat in ghem. Motivul arpelui,
iu spiritul ornamentelor magice,
a fost preluat i dezvoltat i de oeramitii ulteriori.
n aria geto-dac arpele magic a fost folosit eu scopuri apotropaice
pe puJoabele de
ale cpotenulor, pe coifuri, unul de aur do la Aiffhiol i altul do argint do la Ooofoni (ambele
cu maschet frontal ca" o
vizier imaginar cu ochi artificiali privind fix i cu spriucene
nchipuind

pvad

522

trup iogemli-al, BaMirabi-.Vurtallar.

Vlntil HUclurucu.

dup

ncolcii pejflancuri. Atit pe coifuri, ct i pe cnemide. erpii marcau zonele

care trebuiau protejate de puterea nefast a inamicilor, cum mai tiiziu In
acopere sexul i ncheiepro sopoforiile populare maschetele trebuiau
turile principale ale purttorilor (umerii, coatele, genunchii), pentru a fi
aprate de demonii ludici.
Motivul arpelui propriu-zis se intlnete i in ceramica daco-roman,
uneori redat simplu, alteori asociat cu un cap de bour, a crui semnificaie

vizeaz cultul cervideo-ofidian al lunii.

Tot in perioada daco-roman arpele este folosit ca apotropeu in
imaginea Cavalerilor danubieni (care, in anumite privine, preia i continu motivul arpelui din cultul Cabirilor). Pai alei, ai pelc in cultura grecosemnificaii faimacopeicc i medicale, fiind considerat simbolul divinitilor corespunztoare medicaici.

roman capt atribuii i

La nceputurile evului mediu, in complexul hazilical piotocretin din

Dobrogea, spat intr-un deal de cret, s-a descoperit figuiat arpele simplu,
care nu are legtur cu arpele edenic, sau doi erpi tmphtiji neafrontai,
care nu au de a face cu caduceul lui Jlermes**.
Motivul celor doi erpi ncolcii caie se privesc faft n fa icprczint dou fore egale sau opuse care se nfrunt dou fore mitice antagonice una chtonian i alta uranian. Dar despre acest aspect vom
;

discuta in paragrafele consacrate balaurilor

523

zmeilor.

Cind ne referim

In

mitologia arpelui trebuie ga

lum

In

considerai*

cele trei specimene de ofidiene mitic* : erpii mitici propriu zii, balaurii
zmeii, adic acele fpturi mitice complexe care nu-i pierd caracterul ofidian
(erj)ii

i balaurii), $k fpturi mitic* complexe, antropo-ofidiene, care cltig noi

valene mitice ce completeaz i restructureaz pe

Numai

cele vechi ale balaurilor.

investigind fpturile mitice reprezentative pcutru spea ofidienilor

lmuri citeva aspecte teoretice si istorice ale zoomitologiei romane.

putem

n legendele romne arpele mitic este surprins

aparent distincte arpele de cwi, arpele de cmpie i
de ap.
:

arpele de cas,

in

trei

pdure

intisri
si

arpele

tima

casei *au VUva casei este geniul protector iii

triete sub pragul casei sau tu peretele casei. n
trecut se credea
locuina care nu are arpele ei este necurat. n fond,
arpele casei este o fptura mitic benefici, nu face ru nimnui, nu muc,
nu spurc, nu atrage spiritele rele. Numai ticie din cind in cind, ca un
ceasornic, din care cauz i se mai spune i ceasornicul casei. Cind ticitul
arpelui se ntrerupe, sau ceasornicul casei nu mai bate, nseamn
va
muri cineva dintre membrii familiei ce locuiesc In cas. Nu trebuie izgonit,
nu trebuie ucis. ci lsat in pace pentru
este norocul casei", el apr casa
de farmece, de blesteme, de duhurile rele care li dau tlrcoale. B prietenul
i protectorul copiilor din cas. Copii mpart hrana lor cu arpele casei.

casei la romani, care

dup

Izgonirea sau uciderea lui e o nelegiuire, care atrage

sine nenorocirea moartea unuia dintre membrii familiei, pustiirea casei de un cataclism (cutremur, revrsri de ape, un incendiu) sau de lotri. arpele casei
:

alb. semnul puritii, al devoiunii,

\\
bunstrii. Dei culoarea
se susine
se datorete faptului
triete in ntuneric, nu trebuie
neglijat simbolismul menionat de popor, acela al unei fpturi mitice bune.

est.-

alb

npotropaiec.

ntr-un cintec vechi despre arpele de cas, metamorfozat n arpe

antropofag, se descrie pania unui tlnr voinic caro a plecat la nsurtoare.
Pe drum se intilnete cu un arpe mare, ncolcit pe o movil. arpele ii

spune
l ateapt Ia movila aceasta de cind mama voinicului
1-a blestemat de mic copil
1 mnince, pentru
ipa l-1 turbura linitea. Dup*
blestem, arpele a ieit din perete, S-a trit pn la movila pe care se afl
acum i l a ateptat pinii cind amindoi au ajuns la virsta voiniciei. l
roag de trei ori s-l scoat armele i vin Ung el.
i va fi bine. Voinicul
nu-i scoate armele. Balaurul mpiedic calul, care speriat fuge de lturi,
cu ogarii i oimii de viutoare. Volnicul cade de pe cal, arpele sare
i-l
ncolcete, desehide gura i-l nghite ..pn la jumtate/
mai mult nu
poate/ de arrae-ncrcato/ la bru nesate". arpele B mai roag de trei ori
scoat armele,
nu se mai ciiinuie reciproc. Voinicul ,.lpa i striga/ i
se vait/ trei zile de var' din zori pin-n sear". B auzit de un tnr
taian,/ pui de moldovean", care pornete In cutarea lui. Moldoveanul
ajunge la movil, vede arp-l.' cu voinicul nghiit pe jumtate. arpele ii
roag pe moldovean s-1 ajute, c-i druiete toate comorile de sub movil
voinicul nghiit pe jumtate ii promite de asemeni comori i
in plus fria
lui pe via. UMoveanul spintec
arpele, scoate pe voinic i fuge repede
cu el la vadul Nistrului, s-! spele de bale de arpe, uar cu
olt U spla, cu
atit se nnegrea mai ru de otrava
balelor* 7.
n sculptura in lerau. arpele de cas este inchipuit pe unul din stllpii
pridvorului, ai ramei uii sau ai grinzii mari din camera de
oaspei. Uneori

524

casei este sculptat i pe stllpul sau crucea de mormlnt, cind a murit

ultimul stpin al casei, ca nsemn de veneraie funerar. Ceea ce nseamn

arpele

murind arpele casei stpinnl l-a presimit afiritul i a dorit ca

inormfntul
fie aprat tot de arpele casei, sau
a lsat cu limb de
moarte ca dup deces arpele casei
figureze pe stilpul noii lui case
veci
de
ca apotropeu.
arpele de cimp. mai mare decit arpele de cas i mai periculos,
tria n pmint. de unde ieea printr-o gaur fcut anume de el. arpele de
cimp ieea din gaura lui, din vizuina lui, de Alexii (17 martie). n gaura lui
zcea amorit toat iarna. De Alexii era interzis s se pronune numele de
arpe. Se credea
respectarea tabu-ului ferete de muctura de arpe
In timpul anului.
Cin tecul btrlnesc despre arpele de cas transformat ntr-un arpe
gigantic de cmpie elucideaz prin coninutul lui tema arpelui mitic de
ciiupie. Iar tema arpelui mitic gigantic de pdure care pzete comori
ascunse sau izvoare fermecate de
vie i
moart, atit de frecvente
in povetile mitico romneti, ilustreaz cellalt aspect al zoomltologfei

sau

ap

ap

arpele de cimp

este figurat pe stllpii de mormnt i pe cruci, erpuind

vertical cu gura deschis sub simbolul soarelui, pe care vrea s-1
devoreze. Se regsete aici ideca devorrii soarelui de marele arpe original,
Aiurii, existent la egipteni. Nu cunoatem pn in prezent dac arpele
care dorete
devoreze soarele se leapd de forma lui ofidian pentru
a deveni un deus otiosus.
arpele de ap. Cel mai inofensiv din categoria erpilor este cel de ap.
Se nfieaz mitic ca o fptur net ofidians&u ca o fptur antropo-ofidian.
arpele propriu-zis de
se ingin cu apa in mersul lui ondulat atit
ziua, cit i noaptea. Cu uierul lui straniu atrage pescarii la locurile cu
pete. Din aceast cauz este dumnit de Muma petilor i de Tatl
petilor, care Ins uu pot lupta cu el decit intinzndu-i curse cu nade otrvite. arpele de
este o
pentru cei ce rtcesc cu brcile in lacurile mari din Lunca Dunrii sau din Delta Dunrii.
13, Fpturile MitfOft otidtotte. Din categoria acestor fpturi mai
importante sint tima apei i VUva apei (jumtate femeie jumtate
arpe), care locuiesc n ape, se mpodobesc cu liane l scoici, ies la suprafa
Jji
ademenesc brbaii care noat
le prind, ii ncolcesc i ineac.
ntre fpturile antropo-ofidiene i cele anlropo-ihtiomorfe se fac confuzii.
Femelle-peste (numite i faraanoaice i sirene) de la briu in sus slnt femei
i In jos sint peti. Ele sint fpturi voluptoase, simbol al vrajei sexuale.
Unele femei -pete sau sirene. n loc de picioare au dou cozi. n reprezentri
.artistice sirena cu dou cozi este gravat pe calde de sob i discuri smluite (care mpodobesc briiele de sub streini) ale unor palate boiereti.
M. Balaurul. Balaurul este un arpe gigantic; prin structur,
funciune i valenele lui mitice, depete statutul ofidian al arpelui.
jm.*

ap

ap

cluz

Dragon. Relief pe un jil de lemn, secolul XVIII.

525

fapturA terestr, duce o existen mitic in limitele condiiei zoologic.

Insa v,\ ftptur teriomorf duce o viaa supranaturala peste condiiile lui
mitice, h o personificare a forei brutale, crude i contradictorii
a naturii
ofidicuc ce penduleaz intre ohtonian i celest
Dt'agonal.
Transformarea erpilor n balauri se face dup o claustrare inifiatic
(a

Acetia trebuie s zac in vizuina lor intre 7 i ani, in care sft

hrneasc numai cu insectele si stropii de ploaie ce ptrund la ei. In acest
interval erpii cresc iu lungime, se ngra, capt aripi si picioare scunde
i
a erpilor.

!>

se

puternice, cu gheare mart. n fiecare an

le

crete

cite

un cap,

aa fel incit

turbulent al Vntului turbai. Dintr-un rcnet el ponte drima zidurile

unei ceti ?i dintr-o lovitur de coad poate produce un cutremur.
Prin nfiarea lui, balaurul
cu saurienii din era secundar
(diuozauriii brontozaurii i diplodoefi). X-nr fi exclus ca reminiscenele
primelor reptile gigantice, ale cror resturi au fost descoperite i structuri
morfologice reconstituite de paleozoologi,
stea la baza mitologiei balaurilor. La acest fond atavic real. imaginaia a adugat elemente i aspecte
inedite protomitice i mitice, pentru a justifica relicte mereu transsimbolizate in istoria spiritualitii poporului romn. Cu tot caracterul lor suprase metamorfozeze, pentru
nu erau
natural, balaurii nu au putut
fpturi superioare in sensul mitic al daimonismului. Erau fpturi mitice
inferioare, anacronice i antagonice omului, care fceau in mod incontient
ru, din necesitatea de-a vieui i supravieui printre oameni. El devin
instrumentele rului, indirect, numai prin manevrarea lor de ctre, demoni.
Iar balaurii demonici sint ri in adevratul sens al cuvntulul l cu ei lupt
adesea Sntilie, sin George, sin Medru si Ft -Frumos.

seamn

Bulaur

trier Ia)

>>*;

...

Ur pr

jlcfjn

ttcKiit

tk

luplil al Iul

Marc.

pstreaz caracterele mitice ale

totem, strmo mitic, de sincrez a angelicului
monstruosului visceral sau teriomorf, i de apotropeu, de aprtor
mintal
rituri.
al unor rituri de trecere i al unor treceri
n simbolismul

structurii lor ofidiene

lor arhaic balaurii

:

de

fr

nu mor de moarte natural. Fiind fpturi

mitice cu puteri
supranaturale ci nu pot muri decit violent, infrini tot de o putere supranatural, de o divinitate benefic sau malefic, de o seniidivinitate i de
cele mai multe ori de un erou salvator, care poate fi un sfxnt militar cum e
sin George, de Ft-Frumos, un ipostazeu al soarelui, sau de un acolit demonic, solomonarul. Moartea balaurului, indiferent de cine o provoac, nu
poate fi decit ritual, conform statutului lui dc fptur mitic. Prin moartea lui se produc reverberaii de dezechilibru, ce sfiresc prin revenirea la
echilibrul natural. Uciderea balaurului de ia izvoarele Ornei red linitea
vii Cernei, dar capul inslngerat plutind pe valurile Dunrii n sens contrar
cursului apei ajunge la Golub. unde intr-o peter se descompune i
natere mustei columbace, care infesteaz toata zona cu morbul ei. Un
balaur din iezerul Bistrei este purtat de solomonar pinft la Ierusalim, unde
l ucide, U taie in buci, pe care le vinde ca pri refrigerente pentru locuitorii care mor vara de cldur. Alt balaur, din Munii Kctezatului, este
ucis iutr-o lupt dreapt de Ft-Frumos, dup ce acesta ncearc de mai
multe ori s-1 doboare, numai ajutat de Ileana Cosinzeana, care-i terge
sudoarea dc pe frunte l*i umezete buzele cu marama ei fermecat.
Conform credinelor i datinilor relatate de legendele mitice romneti exist trei categorii de balauri balauri de ceti, balauri de ctmp sau
de pdure i balauri de ape (iezere de munte i Marea Neagr).
Balaurii de ceti. Cea mai rspindit categorie de balauri este aceea
indice numai conjunctura
a balaurilor de ceti. Numele impropriu vrea
sociomitic in care acioneaz balaurul cetatea, oraul, satul sau un element
arhitectonic ce ine de habitat drum, pod, instalaie de ap, zgaz, moar.
Balaurii de ceti lsau aezarea iu pace, nu-i spurcau fiutinile, nu-l sorbeau apele, nu mpiedicau circulaia, nu revrsau flcri peste vegetaie,
nu provocau cutremure, dac li se pltea periodic un tribut, o fptur
uman, de obicei o fecloarft, pentru a fi devorat. Balaurul antropofag
amenina cetatea sau dependinele ei uneori lunar, de cele mai multe ori
anual. Imaginea lui a fost redat iconografic in faa cetii, in poarta
fie ingurgitat. n reprezen
creia o fecioar atepta, de voie de nevoie,
Balaurii

Sf.

pinft la

urm

r.hcorKhc omorlntl balaurul, dupd Victor ISrfltuIncn.

ajung

aib

7 sau 9 capete. Se mai transform in balauri

viei de om i au fcut numai ru in tot acest
interval. De obicei, balaurii acetia au dou capete, unul
in poziie normal

dou cozi au S doua I* XG

*" P ln C adA iar daa

erpii care triesc

u^plus

cit trei

'

In ambele cazuri balaurul reprezint o fptur mitic monstruoas,

o ipostaz a terifiantului, a condiiei animale ostile omului, a forei criptice
a tenebrelor care tulbur echilibrul firesc al evoluiei lumii.
Puterea Iui este de ordinul naturii rsluite. Dintr-un salt el poate
atinge cerul i dintr-o batere de aripi poate pluti in curentul de aer
rece

526

527

tarea Imagologic a Iui Rin George, ucigtorul de balaur-dcmonic, se zre

zugrvit intr-un col aceeai fecioara caro asista la lupta dintre sfln
militar i monstrul ofidian iu unele icoane vechi.
Balaurii de cmpie
pdure reprezint o categorie de ofidiene mitice
gigantice, al cror trecut ndeprtat le apropie net de saurlenU epocii
secundare dinaintea e.n.
cum ii caracterizeaz numele, ei vieuiesc
in eimpitle pustii, de lipul Brganului sau Humusului, cu hlrii. scaiei
i ciulini, intr-un fel de tebaide in cure supravieuita- pustnici uitai de
vreme, sfrijii i singurati't, sau vieuiesc in fundul codrilor seculari, in
scorburile unor arbori batriiii. iu peteri sau sub pietre coli bate, n apropierea unui izvor, pzind din vremuri imemoriale secretele pdurii i como-

Aa

ascunse n ea.
silit cei de iezere de munte.
Dintre cei mai reprezentativi balauri de
Pe acetia ii ncalec solomonarii pentru a inciirea norii de ploaie cu
n
gn>a lor i a purta ploile feitilizatoare sau nimicitoare peste ogoare. Balaurii
de iezere slut naripai, cu aripi mari, ins ca de libelul, .i cu picioarele
cu gheare ca de uliu. Imaginea balaurului purttor de nori de ploaie cate
adecvata mitologiei agrare a inuturilor cu fertilitate redus, in zonele de
deal i munte. Balaurul de iezere de munte deine funciunea meteorologic
a erpilor gigantici care poart vremuirile peste sate**.
Pe mare provoac valurile uriae cind bea
i ciud i bate coada.
In Apa Simbciei care nconjoar de nou oii parafatul, notul lui n-vars
reediteaz rolul Styxului
apele sub pmint. ntr-un fel s-ar putea spuue
din Teogonia lui Hesiod. Balaurul din Apa Smbctei prin activitatea lui
psihopomp relev o semnificaie escatologic.
n unele credine despre balauri, ca i in unele legende mitice, balaurii
sau halele purtnd norii albi, opui celor negri, se bat n cer. n lupt, balaurii scot flcri pe nri i cind se izbesc in capete i cozi bubuie cerul.
Aceeai credin se refera i la zmei, care se ncleteaz in cer, ca duble
puteri ale F&rtailor (n ipostaz cretin ortodox): un [zmeul de la
rsrit [care min] ploaia de man" i altul dela asfinit [care min]
seceta". Cnd se tntilnesc in cer ei se bat in capete i cozi, de se face furtun
i vars ploile pe pmint. Care dintre zmei infringe pe cellalt determin starea anotimpului mnos sau secetos.
Motivul unor animale afrontate se intilne-te in art pe teritoriul
Romniei i intre doi api, pe o metod a T:opaenm-ului Traiani. de la
Adam Klissi apoi in draconul bicefal de pe epitrahilul lui Alexandru cel
Bun (iroiul al XV-lea) i in figurarea a doi erpi ..fn guri incie*tai f f
60 pe o
de lemn dintr-o pies dc muzeu din secolul al
in cozi nnodai''
de un arbore, probabil arborele ceresc,
X VTTI-lca in leii afrontai
pe timpanul bisericii din Ocna Sibiului (secolul al XlII-lea) etc.
rile

ap

ap

ap

fa

complex fptur antropo-ofidian este

15. Zmeul. Cea mai
zmeul eu trupul lui de om. cu pielea acoperit eu solzi, cu coad de arpe
i cu aripi ca de liliac, care triete pe Cellalt trm. pe pmint la captul
lumii i chiar in primul cer la marginile lui. Triete pe Cellalt trm,
unde-i are curile i unde este ngrijit de Muma zmeilor, care este capul
unei familii numeroase de trei. apte sau nou zmei i tot pe ntita zmeoaice,
Intr-un fel de matriarhat demonic. Zmeii triesc din vtnat de oameni sau
din prad de animale mari ale oamenilor. Au o sensibilitate olfactiv i
vizual care ntrece toate animalele parafatului. Slnt irei, abili, ceea ce
denot o inteligen practic.
528

Legenda mitic despre arpe se refer de fapt i la un arpe enorm

sau balaur, generator al zmeului.
Transformarea balaurilor n zmei, fpturi mitice superioare, are loc
dup o alt claustrare tniiatic de 7 piu la 0 ani, de ast dat sub supravegherea unui solomonar. n aceti apte sau nou ani de iniiere in plus,
balaurul trebuie
execute toate muncile pe care
le
solomonarul.
Cind iniierea este terminat, balaurul coboar pe Cellalt liim, fl
leapd pielea i rmin numai citeva elemente ofidiene ca semne ale provenienei lui mrimea capului, a trupului, aripile i coada reduse. nfiarea e totui terestr, de fptur uman stranie. Este adoptat ndat de
.}fuma zmeilor (din cele multe de pe Cellalt arini), considerat fiu, i de
fiicele acesteia, zmeoaieclc. care il denumesc frate. Zmeii nu formeaz
i un pmtnt. Mari,
mai multe categorii de fpturi mitice. Toi slnt o
mthloi, puternici, urii, antropofagi, ca i Muma zmeilor i zmeoaicele,
surorile lor vitrege. Ei locuiesc pe Cellalt trim, intr-un palat n care trebluiesc numai membrii familiei, fraii i surorile de cin. Au moia lor,
pe care o ar i o seamn grdinile cu fructe i flori. Fac dese incursiuni
n Lumea alb, adic tn lumea oamenilor, pentru raptul de fete tinere,
pe care, dac nu le mninc, le iau de soii. Sint permanent pornii pe
lupte. Instrumentele lor de munc i armele sint miraculoase. Se bucur de
isteimea minii omeneti i de fora supranatural a balaurilor. Lupta cu
se sfirete cu moartea celor mai slabi. Legendele
ei nu e uoar, pentru
mitice romneti i nfieaz in lupt permanent n istorie eu eroii eponimi, civilizatori sau culturali, i n basme cu eroii de basme. n lupta
zmeilor cu eroii, un ajutor substanial Ie dau Muma zmeilor, zmeoaicele
i instrumentele lor magice de lupt buzduganul, spada (care rspund la
chemare i nimeresc direct la int). Sub acest raport se poate spune
zmeii sint totodat i magicieni reputai, deoarece >ot schimba peisajul
geografic, dezlnuie stihiile i invoc duhurile rele ale pmintului. Dintre
fpturile antropo-ofidiene, sint cei mai stpini pe demonism, taumaturgie

ap

divinaie.

tradiiile poporului

16. Ariciul, erou

n superstiiile, credinele, datinile

in legende mitice i povestiri etiolocosmogonic. Cum se va putea constata, i men-

civilizator.

romn, pstrate

gice, ariciul deine un rol

ine rolul i in unele basme fantastice, animaliere.

Fptura real a ariciului ( st e dublat de una mitic, cu atribute, funciuni i sarcini ce fac din el un personaj etic deosebit : inteligent, inventiv,
muncitor, drept i mai presus de toate admit at de popor. Importana lui
mitic este ntr-un anumit fel universal n (oh iul asiatic i african, In
1

care e considerat erou

sedentarizrii vieii".

inventator al

civilizator,

f<

oului, al agriculturii,

al

Ca fptur mitic in zoomitologia reman. ariciul face concuren

licit celor doi demiurgi : Frtatului i Nefrtatului. Acetia il consult
des ins indirect, prin intermediul unor animale mitice (albin, nplrc,
corb) sau prin sfini anacronici cosmogonici, care la ttodul lor ajung tot
la sfatul ariciului (cazul lui sin Petru), cind demiurgii se mpiedic in procerezolve o etap esenial a creaiei (cum
sul cosmogonie, cind nu tiu cum
ar fi ncputarea pmintului sub cer, ridicarea cerului deasupra pmintului,
creeze
ridicarea i mprirea apelor pe pmint etc.) sau cind las ariciul

gonice

repetate,

creeze

cum

ar

ceea ce se cuvenea

ei,

fi

demiurgii (cazul experimentrilor cosmocrearea munilor, dealurilor, movilolor,

529

viilor

i elmpiilor i, ceea ce este mai

interesant,

s dreag ceea ce

rt-au

con-

ceput bine demiurgii).

n legtura cu cosmogonia n interpretare romaneasca, I.-A. Candrea a cules si publicat aproape toate legendele mitice care relev activitatea
demiurgie a ariciului
ndeosebi cele referitoare la crearea munilor,
dealurilor i vililor. n interpretarea lui I.-A. Candrea, ariciul cate adevratul inginer al creaiei, deoarece acest minuscul animal mitic ndeplinete dou funciuni majore a) sftuiete pe Frtai cum
fac munii
?i vile i !>) el nsui face munii i vile in locul Frtailor.
Acelai caracter demiurgic il acorda i Mircea Eliade ariciului in

procesul complex al cosmogonici.

I)c>i ariciul figureaz in legendele mitice, basme fantastice i paremiologie, lipsete In descintece i strigturi. ns figureaz in medicina
magic i iu meteorologie. epii lui sint folosii In vindecarea frigurilor.
Cel nepai cu epi de arici se vindec de tremurici, pentru
neptura

lor frige, pune singele in micare i mpiedic tremuriciul. epii frig ca

razele de soare sau ca acele nroite In foc, de unde concluzia magic
ariciul este un animal ignic, de obirie solar. Iar sub raport meteorologic

distingeau dup mersul i ascunziul aricilor, vara, schimbarea timpului mersul grbit pre ascunzi sub rdcini de copac nsemna
vremuire, mersul ncet i odihnrea lui Li afara ascunziului, vreme bun.
Uciderea ariciului e considerat pcat.

moii i babele

Pasrea care se bucur de o strveche tradiie in

popoarelor europene (la celi, germanici, greci l daci, spre a nu mai
meniona pe cele asiatice) este corbul. La celi deine i un rol profetic i de
eroii civilizator, la germanici de acolit i tovar al lui Wotan, la greci de
mesager al lui Apollo i totodat un rol profetic, la daci un simbolism contradictoriu de pasare solar i totodat tenebroas, de pasre a vieii i a
morii, de pasre npotropaic i funerar, la romni de fondator de stat i
dinastie o legend atribuie corbului fondarea statului romn, alt legend,
fondarea dinastici romne a Corvinilor".
Simbolismul corbului la romni e ncrcat de contradicii, pentru
forma, culoare, funciunea, atributele i semnificaiile ce i-au fost acordate.
E cind o pasre marc (corbul), cind una mic (cioara). n general e negru,
rar sur i foarte rar alb. Culoarea neagr e asemenea Haosului nainte de
creaia cosmosului, mediului germinativ al lumii culoarea suri e a pmintului ce poate fi fertilizat, iar culoarea alb a creaiei, a naterii i renaterii.
n accepiunea lui veche a fost i a rmas o pasre solar, un mesager
solar al cerului i totodat o pasre divinatorie. Vrjitoarele il in mprejurul
lor ca simbol al divinaiei. Dar corbul mai puin i cioara mai mult prevestesc schimbarea vremii. Dac deasupra cimpului de rzboi dau tireoale
corbii sau ciorile sint de ru augur pentru cei ce atac ultimii, de asemeni
deasupra cimpului pe care zac morii czui in lupte dau semnalul definitiv al necrofagiei. Pojmrul romn acord corbului, i prin extensiune i
ciorii, atribute contradictorii, ca pasre ce anuna nenorociri, dar i fericiri
;
ca pasre a tenebrelor, dar i a luminii ; ca pasre necrofag, dar i ca semn
de civilizaie ca pasre care semnific haosul, dar i ordinea murdria, dar
l curenia demonismul, dar i sfinenia. n legende e vestitorul morii
croncnete pentru a ntiina pe lupi unde exist o prad bun; mninc
primul dintr-un strv in decembrie, cind crap oule de frig, atunci
;
nu bea apa limpede din izvoare.
17. Corbul.

istoria

ou

530

n mitologia biblic, corbul e pasrea blestemat de Xoe pentru

vesteasc retragerea apelor
potop. l*-a
blestemat
nu aib cuib in care
poat tri,
depun oule in cuiburi
strine ca
le 'luceasc alte pasri,
nu mai fie alb. ci negru cum i este
fie de ru augur celor ce-1 vd,
vesteasc vreme rea i
inima,
fie

nu

s-a ntors la corabie

dup

iiecrofag.
Iar in literatura populat e acolit solar i auxiliar al cinului principal
Intervine n aciune, se metamorfozeaz pentru a sustrage atenia de la

intervenia lui sau metamorfozeaz pe erou. pentru a-l scpa de la o

miraculoas din cele trei pe care le are pe corp
nenorocire, druiete o
capete puteri supranaturale. Singele lui e folosit in medicelui ce vrea
e considerat antidot in otrviri i balsam in
cina magic, pentru
unele boli grele.

pan

18.

Corbul

heraldic. Cancelariile rilor romne folosesc ca

aspect de corb sau un corb cu aspect de acvil. Speciatradiia heraldic a rilor romane pasrea aleas prin

tu

pasre heraldic un
susin

litii

in

permanent numit orb corbul valah i corbul corvinitor.

nfiat de la piept n sus, cu aripile deschise i
ciocul orientat spre emblema soarelui. Corbul ncadrat de soare i lun in
x/i Auri heraldice nsoete stema rii Romneti n cronicile i crile de

excelen a

fost

Iu unele steme corbul este

cult in secolele al XVTH-lea i al XLX-lea.

n prima pecete a lui Mircea cel HtrUi din KiW capul corbului este
orientat spre efigia soarelui, care face corp comun cu luna ; idem n pecetea
lui Radu cel Mare pe un hrisov domnesc din 1497. Pe toate celelalte pecei,
sigilii i steme corbul cu capul orientat spre soare ine in cioc o cruce. Din
numrul considerabil de documente, patru fac excepie de la regul, n
sensul ndreptrii capului corbului ctre emblema lunii (pecetea lui Radu
sigiliul mielar al lui Radu vod erban
pe liturghierul slavonesc din 150S i stema.
rii Romneti pe nvturi pentru toate zilele din 1642) M
se datoreasc aceast orientare a capului de corb cu crucea In cioc unui capriciu
al gravorului sau unei transsimbolizri a solarismului prin setenarisml
n stema principatului Transilvania, corbul e reprezentat deasupra
celor apte turnuri, cu aripile deschise intre soare i lun (crai-nou),
deci intre simbolul luminii i cel al ntunericului, cu ciocul ndreptat numai
spre soare, ceea ce iar semnific importana lui solar, rolul de mesager
al luminii. Chiar cind poziia soarelui i a lunii (crai-nou) snt inversate n
stem, capul corbului e orientat tot spre soare (exemple stema Transilvaniei pe reversul unei medalii comemorative a lui Christofor Bathory din
1850 stema Transilvaniei pe un molitvelnic de la Blaj, 1784) u

Mihnea pe un document din 1G23

din 1604

stema

rii Romneti

ambivalena caracterului lui mitic. In istoria zoogociinele deine o pondere mitic ce contrabalanseaz oarecum

19. Clinele,
niei locale,

! aceea a lupului, atit

sub raport material, cil -i spiritual. Printre primele
animale domestice care s-au ataat deplin de om. dinele a devenit prieten
i aprtor consecvent al omului, familiei i clanului familial. Dar aspectul

acesta prietenos este contracarat printr-altul dumnos, asemntor lupului

i atribuit uneori ferocitii de carnasier a ciinelui.
Ambivalena caracterului mitic al ciinelui carpatic a fost ntrit de
migraia indo-european. care a colportat superstiii, cutume vechi
tradiii noi despre cline. Caracterul sacru benefic sau malefic al ciinelui din
strvechea mitologie preindo-european este transsimbolizat de popoarele
de slirp indo-enropean (dacii, grecii, latinii, germanii, slavii etc.). La.

531

r^edaci eiinele a fost figurat ii. lut, probabil ca tofrn,

amulet sau tali*man.
Ui grecii care depiser faza totemic n font figurat ca acolit al zeiei
6*?, Prostrpuia a Infernului. La romani, in
replicile latine ale divinitilor cline i la
germanici clinele capt* atribuii

n^l^?, "V

de mesager divin.
Din inventarul de animale zugrvite pe ceramica do Cucuteni
posedam ci te va imagini probabile de clini fugrind animale slbatice, afrontate
sau ncolonate. Spunem probabile, pentru ca unele figurri au fost
asimilate lupulut si altor animale similare (hiena, acalul
etc.).

Xu

trebuie
uitm ns
protodacii (care au convieuit parial
Transilvania) si apoi dacii, xre au trit din pstorit agricol
san
agropastoril ;i aiixili ir din vi iiuti;i r-. in aci:., -..ndiii
d.- via?;,
:>ri
i<osocial foloseau mult ciinii. ntr-o ar;* dc munte in care fiarele slbatice
miunau tn pduri seculare .i pe pa mint uri nelenitc si pustieti, autohtonul nu se putea dispensa de clini ; avea nenumrai etini brbai,
dini
cxobneett. cum de vintoare. Credina carpaticului in virtuile
apotropaice.
ale dtnelui care lupt cu animalele slbatice pentru
a apra praintul
cultivat i turmele, casa i pe stpinul lui.
ca si mpotriva spiritelor rele
care se ntrupau in aceste animale slbatice si mpotriva fpturilor
mitice
figurate prin montri antropomorfi, s a
meninut

cu celu

in

D m P erioa da

permanent

<

vie.

rmas

dac ne-au

unele figurri aproximative de cini

.
in gUpttco Cavalerului trac, iar din perioada
daco-roman, imaginea, superstiiile ki credinele despre ciinc la romani, asimilate
de daci, si anumeimaginea eafete mrii ( Scilla), a Cerberului, a dinilor zeiei
Hecatcl a ciinetui
ae vintoare al zetet hiana, a clinilor sacri ai lui Jupiter
Custos, in astronomie, a numelui Steaua ciinelui etc. Paralel cu
elemente de raitolo<ne
romana au ptnms in Dacia i miele superstiii i credine
mitice vechi
greceti despre ciini. transfigurate magico-mitic
de romani. Deci elemente
..

de mxtologxv a dtnelui, provenind de la ccli,

nile de proveniena circummcditcranean.

greci, latini

alii din legiu-

In mitologia romana dinele este considerat drept

o creaie a Frta0 8
<Ie a fi :ijutor P^nnanent al omului, iar
". * P
lupul o creaie a
v
^rfartatulut ca duman permanent al omului.
Kleim Xiculi-Voronca.
intr-o poveatioaiA cu fond cretin, relateaz
cum ..diavolul a fcut pe lup.
Tat vine -zeu . Ce faci el ntreab T . Ia fac i eu. numai
nu poate
umbla .. . Mai cioplcte-l puin
L-a cioplit [c era din lemn]. D-rai-1
ZeU C " a x tnh * * * T*' 1 Asm *> D " zeu
V,'
l
r
H blagoslovit si s-a fcut
<*toi V i-a asmuit
" [lpmnului cio P
tnrpra^?a V olXi"
,

w'

'

Tudor

emp

Parafilo relateaz o alt porestire

T
nt
om " hlL
vorba de Hn
f
de flcu, a fost descoperit de un tinr

mT

mrul

a
\n?' p

ciinelui prf-

* nwrrfiid
dup codia

pe aceeai temt a

hori in
Pentru
1-a divulgat altora, i-a fgduit c-i
s
intr- un anumi( IoP c "
*
mai bun prieten
U neva,|a lui
a atlormlt optind strigoiul
la
ee-i atirna.

care 1-a descoperit nu

,!

nU

ial^ni^-i!
2 ?
triR0ful
prefaeut inlr ' im voinic frum
min y lle

ne
S 'i ui. care a ncercat s-i omoare
nevestei
tinru
soul. Ca s-1 scape, strigoiul
1-a ras de u n p.e.ori
1-a deteptat. Astfel strigoiul a domonstraic nevasta
prieten. A doua zi tinrul a venit cu fratele su
i-a
SiS* m U *>n
Stn
l! s - a Pr^cut intr-o fat frumoas,
care i-a sucit
mir tnn fi? J^ a 1
a<1 " 9
'

Z T

^ M

"V

"triomMl-a ?!
Strigoiul
trezit din
-

!
'

a lncercat

S%

*1

adormit.

t
nou pe tinr,
scplndu-l de moarte, demonstrind

532

altfel

mai bun prieten. n fine, a treia zi. nemaiavlnd

mai mearg la intilnire. tinrul s-a dus singur. tr dine s-a luat
dun el. La locul de intilnire tinrul adoarme din nou. Strigoiul ncearc
se apropie de tinr. Clinele l-a iniriit i apoi l a ltrat, s-a repezit la
strigoi, care l-a trezit a treia oar pe tinr zicindu-1
..Acume adevrat.
Ai venit cu al mat bun prieten al tu. Int ii fac si eu un bine, i i-a suflat
in gur UmbiU psrilor si ale tuturor lighioanelor din lume, dar dac va
divulga secretul va muri".
Prietenia ciinelui eu omul este Inifi relevata mai ales in baladele
mitice. lornn Iorgovan merge la vintoare Fetei slbatice cu ogari i
ceaua nzdrvan Vija: in alta varianta, Iovan Iorgovan pleac singur
pentru vintoare,/ pentru-murtoare. i cu el lua' i cu el porta/ boldei'
ji duli,/ oimeif -ogrci,
oimei de Rogaz./ ogari din Proviz./ boldei de la
munte/ i duli de frunte,/ cn Vija-nninte/ s le ia aminte". ntr-o variant
a unei balade de tipul celei consacrate lui Dobrian, sint nfiai ciinii
ciobanului bog-at ciini mocani.' ciini vljgani,/ loi/ i mioi,' tare

00 cine

nici fratele nu-i e cel

'

cind latra/zare fremia,' cind se repezea' sp:iima-n om bga' trei zile i

ceva". In balada Fulga, ciobanul Oitea, printre muli duli avea doi mai
Ix'itrni, pe Togan si pe Mocan, i ..o cea latrin,/ ce tia/ seama la
stin",
pe Pol/a, cu care urmaret. pe Fulg-a.
l>:\trin. cpetenie de haiduci

mo

levini, care i-a prdat stina.

n balada Mioria ciobanul condamnat la moarte de semenii lui i
pune ultima dorina, ea vrea
fie ngropat aproape de strung, in dosul
stinii, s-i aud dinii ltrind, mie behind, fluierul, pus la cap
pe mornnnt, doinind.

In superstiiotogiul romnesc constatm o ambivalen mitic referidinele alb e considerat bun, iar dinele negru e considerat
rftu. Astfel se explic cum norocul se metamorfozeaz intr-un cline alb,
de aceea nu trebuie alungat niciodat un ciine alb care se aciueaz in
curtea sau casa cuiva; piaza rea i strigoiul se metamorfozeaz intr-un
ciine negru, de aceea noaptea trebuie
te fereti de ciinii negri intilnii pe
cale. Ciinele alb latr cind vede sau simte spiritele rele, bolile de moarte
{ciuma, holera) i chiar moartea cu acoliii ei. Ciinele negru fiwtrigoiat,
dupi\ moarte distruge toi ciinii albi din sat.
In locuiuni i ziceri termenul ciine este ntrebuinat iu sens contradictoriu e credincios ca un ciine, brbatului ru
e im porc de dine, femeii
rele do musc
se mai spune i cea sau e neagr la suflet ca o cea
toare la ciine

Sn cerul gurii.
20. diinnntropii.

n trecut se credea
au existat oameni cu cap
sau fpturile jumtate om jumtate dine, chinanmai erau numii i cpcuni, fpturi cu un cap i dou fee.
una uman i alta canin, l peste toate cele mai erau i antropofagi.
Despre acest soi de montri ara discutat n capitolul Antropogonia.
n biserica cretina romAn a fost omologat ca sfint un cpcun numit
JIriJttofor. H inu-resaiU a:vast sfinire a cpcunilor ea fpturi tereomorfe an tec res, tine, care conform mitologiei romnc mai sint considerate
i antropofage. Figura acestui sfint se mai intihiete nc in pictura mural
a bisericilor do sat* 7 I-a Vatra Moldoviei, sfintul Hristofor este zugrvit
purtlndu i capul do ciine pe o tav. Cele mai multe icoane cu chinocefali
slnt In jude(ul Vilcea (la schitul Lainici, Ubeni. Olte i Dozeti), ca i in
judeul Buzu (la biserica Girlasi chiar din capitala judeului).
Paralel cu credina in api ispitori", a existat i una in cSimi isp.itori. Pini n secolul al XlX-lea exista o zi anume din an pentru tfofu/ In
de dine

chinocefalii,

tropii; primii

533

dinilor ca

trbac a

trbac a

eiinilor In

absolve satul

feeau o butur,

nn

pontifi, semizeii, zeii

di- culpe reale unu nchipuite. Datul

obicei venit din sudul Dunrii, rare se practica
in unele enclave eterogene din preajma vii Dunrii. Obiceiul a (ost interzis la nceputul secolului al XX-lca.ea fiind nepotrivit firii blindo i umane

fost

a romnului.
21.

Celul

pmliiluliii.

Animal

mirific

numit

si

fncut

via

pmintului

sau orbetete pmntului, duceo

subteran, in preajma cimitirelor din
afara satelor, a stilpilor, crucilor -i a troielor de hotare. Are nfiarea
unui ciine scund, lung, de culoare alb, eu ochii nu vede, o pur puternic,
un glas strident, lese noaptea din pmint, umbl ltrind in preajma
drumurilor, a pdurilor i in pustieti 5 *. Preexistent sau concomitent
nsmugoniei. e consultat indirect de Frtai ntocmai ca i ariciul. Nu spune
procedeze Frtaii ca
albinei cum trebuie
aduce pmiutul sub cer, in
incputeze pmintul sub cer". Dei nu destinuie
limbaj popular, cum
taina incpu trii, dup plecarea albinei, crezindu-se singur, ii divulg
secretul vorbind tare cu sine, tain pe care albina o transmite Frtailor.
Celul pmintului a fost iniial un sfetnic semidivin al Frtailor,
apoi o semidivinitate funerar i iu cele din
un demon infernal.
Controleaz mormintele si mur de nas sau urechi pe morii care nu au
fost inmormintai
datina strbun, cu un ban f mn
sau bgat
ntre dini, drept obol ca
fie lsai in pace, in mormint. Celul pmntului ca fptur mitic funerar se aseamn cu Cerberul, iar in privina
obolului cu Charon, care pentru acelai obol trece sufletele in barca lui
infernal peste Styx. Celul pmintului nu are legturi cu trecerea sufletelor morilor peste Apa Simhelei, in drum spre Iad, dei deine i atribute
infernale. Caracterul lui funerar apolropaie e deci condiionat, ins caracterul infernal e permanent. S|MTie, terorizeaz i pedepsete pe cei care
nu cred in fora lui chtonic i care il urmresc ca s-1 stirpeasc. Ltratul
lui strident prevestete moaru-a sau alte nenorociri pe capul celui care U
aude la miezul nopii, intre toaca din cer i ciutului cocoilor.
Din folclorul mitic celul pmintului ptrunde in plastica ecleziastic, in care il intilnim sub form de suporturi-picioarc de jiluri iu doua.
biserici bucuretene (Sf. Ilie lahova i Mielari).
<

urm

dup

ara

Albina ca fptur real face parte

mdlfnflHor.
din economia domestic si de stat, din civilizaia si cultura dacilor, a dacoromnilor i a romanilor. Nu se poate concepe o prezentare orict de sintetic a zoomitologici romne
referine la rolul albinei in istoria autohtonilor. Istoriografii antici, greci si romani, menioneaz
Dacia era dedrept ara albinelor", ara minunat a melifagitor Tracii spun
inutul
de dincolo de Istru e ocupat de albine t
din cauza lor nu se poate ptrunde mai departe"". Theosebii, capnobanii i ktiti se hrneau cu miere,
lapte i brlnz i duceau o
de schimnici, pentru caro condiii erau
considerai
au puteri divine i erau numii sfini populari". In schininiciile lor creteau albine, erau mnctori de miere si recomandau mierea
ca aliment divin, miraculos. ndeletnicire ce 8-a meninut n schimnieiile
22. Albina.

fr

via

i mnstirile romneti pin

in vremea noastr.
fceau continuu schimburi comerciale cu grecii, dind miere i
cear, i uneori pete srat, in schimbul uleiurilor fine i vinurilor alese
Dar i grecii consumatori de miere au atribuit un caracter sacru albinei,
aut pentru mierea ei, cit si pentru binefacerile mierci,folosindu-i numele ca

Dacii

epitet divin, acordat

unor semizei i chiar

634

zei. iar

mierei pentru

c din

ea.

miedul, echivalent ainbroziei. pe care o consumau marii

eroii.

Legendele mitice referitoare la insecte ne relateaz clar nainte de

era noastr despre origine-a prezoogonic a albinei, i numai vag, Sn evul
media, despre originea ei religioas, cretin.

Oriuinen ei prc/.oojoiiic.
Aceast omisiune poate fi interprecontestare tacit religioas a unei origini presoogonice, mai precis
spus, precretine, n cuprinsul lor, legendele mitice confirm inteligena,
munca i organizarea perfect a vieii albinei i. ceea ce este mai important,
2.'l.

tat ca o

rolul ei de sfetnic, de mesager i executant fidel al Frtatului pentru perfectarea creaiei pmintului iu procesul cosmogonici : adaptarea dimensiunilor pmintului la cele ale cerului. Frtatul, netiind cum
o scoat
ncpu teze pmintul sub cer,
la capt, consult pe protagonista lui cum
so potriveasc mai bine marginile lor. In legtur cu acest evenitiUm

ment cosmogonic

dou

dup

legende ne dau explicaii diferite : o legend

care albina
Frtatului soluia cum
procedeze sau cum
o lase pe ea
procedeze, prin increirea pmintului i crearea de vi i muni, i alta
legend,
caro albina devine numai mesagerul Frtatului, pentru a
cere sfatul inetrptulni arici. Acesta refuz din orgoliu
fac servicii Frtatului, ins albina, simulind
pleac, i ascunzindu-se intr-o floare,
ascult cum ariciul gindete sau vorbeti? cu sine despre soluia posibil.
Albina ntiineaz pe Frtat i, ceva mai mult, il ajut
increeasc

dup

pmintul cu vi i muni. Pentru dezvluirea

s
s

secretului, ariciul

blestem

albina, iar pentru ajutorul dat, Frtatul o blagoslovete

fie sfintd* 1 .
Ariciul a blestemat-o s- i mnince scirna, iar Frtatul a binecuvntat-o s-i fie scirna aliment sfint, ca i ea. n aceast scurt legend se
explic meligenesa (apariia mierii) i valoareaei dubl, nutritivi tonic

edical.

Dup

legenda religioasa colportat de mitologia popular cretin,

albina ii trage obiria din lacrimile Maicii Domnului citul aceasta se
cina la moartea lui Christos. Textul legendei mitice religioase, tardiv i
<le inspiraie cretin, calchiaz o legend mai veche, circuramediteraueau.dup caro albina s-a nscut din lacrimile lai Ra, zeul soarelui la
egipteni * 3 Ceea ce nseamn
originea solar a albinii din mitologia
egiptean s-a difuzat, probabil indirect, prin filier iudeo-cretin la romani, n perioada de iudtinare a cretinismului.
n citeva legende romnesti, albina a fost substituit de musc 83
Incluziunea mutei iu legend este evident de alt origine decit aceea romaneasc, n legendele vechi autohtone despre albin, frtatul biaecuvinteaz albina
fac miere i cear care
serveasc de hran i lumin
omului iar iu legendele cu musca, Frtatul (substituit uneori prin ZeulDumnozeu) nu biuecuvinteaz cu nimic musca. Din citeva alte legende

despre musc reiese dimpotriv

musca a fosl blestemat de Zoul-Dumnezeu sau de sfini pentru
este o unealt a Nofrtatului i murdrete
iu derdere creaia divin.

*u Animalele fantastice.
Din categoria animalelor
fantastice
intrate in patrimoniul mitologiei pipuhre romno si meninute la periferia acesteia fac parte, cum am menionat la nceputul acestui capitol,
inorogul i rasiliscul. Nu am urmrit
includem alte animale fantastice
(fenixul, filul un fel do elefant struvnmita ete.), care in mai mult de
besttarul literar de factur oriental, intrate in rile romne prin crile

589

populare {Yarlaam si loasaf, Alexandrin. Floarea darurilor. Filologul)

cp fac parte din primele lucrri de literaturii cult (Viaa patriarhului Sifon, nvturile lu\ Xeagoc Jiaxarub ctre fiul
Tcodosie
etc.), n secolul al
XVI -lea. Toate aceste animale fantastice slnt fpturi
mitice hibnde, care penduleaz intre polizoonwrfixm i bizarerie zoomitolooic. S-ar putea susine
polizoomortisniul lor exprim o nou fnz
de creaie mitic medieval, cure depete ta/a zoomorfismului exacerbat prin mrime, caliti, puteri i funciune supranatural. B faza inadvertenelor i absurditilor mitice, dublate de un anacronism ontogenetic
25. Inorogul. Unicornul -au limmul este un cal fantastic de culoare alb, eu un corn lung i ascuit in frunte i cu o piatr strlucitoare la rdcina cornului (carbunculus), cu ochii albatri si nfiarea

i cri

su

'

Cantemir elogiaz antidotul din corn care aduce a ti ta binefacere.

[foloasele lui] viaa ni s-ar fi curmat" *.

fr

Cum

cornul inorogului nu putea

fi

nct

gsit, era substituit de cornul

de rinocer ld" capricorn (coarne ce aveau o structur fibroas

foarte dens). Din presupusul eoru al unicornului se fceau rifthonuri pro-

de

elefant,

filactice *i terapeutice, pe caro magicienii le foloseau iu scopuri

mugico-

medicale.
n interpretare cretin, unicornul este ncrcat de un simbolism
trtnitar. Biserica ii acorda o triplii valen, care acoper cele trei ipostaze
ale lui Dumnezeu : Tatl, Sfintei Duh i Fiul. Puternic, crunt i slbatic,
unicornul ntruchipeaz fora lui Dumnezeu Tatl (...>. ndr^-it de
fecioar este asociat (...) Concepiei imaculate (...) i in cele din
este considerat o ntruchipare a Duhului Sfnt (...). Cornul care exprim
fora i esena unicornului devine! . ) simbolul crucii i esena lui Isus" M .
Imaginea mitic a inorogului a ptruns in heraldic, in rrminii i
in iconografia ecleziastic rmn, in heraldica romneasc, la nnobilarea
lui Nicolaus Olahus, suveranul austriac l'Vrdmuud de Habsburg accepta
annoriul unicornului'" solicitat de nnobilat. n diploma de nnobilare
se menioneaz
:
(...) Toate neamurile care au stpinit eindva pmintal au fost viteze si nobile ca unicornul. Iar printre acestea, romnii
cei de un neam eu tine nu au de fel obiria cea din
(...). Inorogul
Inseamnl noblee, dai totdeauna isteimea spiritului su. Cci ceea ce la
fiar este asprime, la om este trie. nzestrare prin caro neamul tu, care
a dat natere multor cpitani vestii, este bine cunoscut" 00 .

urm

urm

Unicornul sub

blinda. Antecedentele imaginii Ini pot fi ntrevzute in wiorro*-nl

indian, in oryx-ul grec i in calul cu dom} marin laterale cizelat pe
rituale iu Dacia. De la forma fantastica, credibil pentru imaginai
popular, inorogul a fost nfiat i In forme incredibile cu mai multe
picioare, guri i ochi, cu staturi uria, care in mersul lui cutremura pmintul si In notul lui revrsa apele mrilor. Polizoomorfismul lui nu se
reducea la multiplicarea acelorai organe i simuri, ci trecea Ia mbinarea
unor trsturi zoomorfice deosebite corp de cal, cap de cerb, corn de

brri

bovideu, culoarea pielei in curcubeu ctc.

Cu toat aceast nfiare bizar -zoo mitologic, inorogul nu a

un animal demonic. n accepiunea infernal a termenului. Era un
animal blind, calin, nobil i sentimental, considerat pe nedrept un simbol falie, cind mai degrab era un simbol al dragostei caste, nu al vitalitii epuizante". Se ataa rejtcde de fetele inimoase, adormind n braele lor. Cei care voiau s-1 vneze ii ntindeau o curs sentimental, o
fata frumoas care-i ieea in cale, il mingiia si el, calin, sc aeza cu capul
in poalele ei. Atunci vntorii nvleau si l prindeau sau ucideau pe loc,
luindu-i cornul. n stare de veghe, unicornul era imbatabil, i zdrobea
inamicii, pe. eare-i lsa Misiai la pmint. i galopa linitit in codri sau
locuri tinuite in muni. Prezena lui mprtia duhurile rele, combtea
balaurii, ucidea montrii teriomorfi. Diferite pri din corpul lui
cornul,
prul, blana, copitele au fost considerate de farmacopeea magic un fel
de materie prim pentru prepararea unor medicamente cu caracter de
panaecc universale. omului
se acorda un mare pre farmaceutic. Din
corn sc obinea un antidot ai otrvurilor celor mai puternice. Dimitriefost

986

foiina

de apricorn apare

iu

stema

lui

Xeagoe

Itasarab pe piatra funerar de la Cur: ea de Arge.

Paralel cu imaginea inorogului din heraldic o intilmm interpretat
in iconografia religioas. Ceea ce Intereseaz iu iconografie este trnnssimbolul cretin pe care il sugereaz unicornul.
n erminii (ipi^viU) Interpretarea textelor religioase recomand
locurile, scenele, personajele si valoarea care trebuie acordat reprezentrii unicornului in pictura mural religioas.
Cea mai veche reprezentare a unicornului este iu biserica de la
Hrman, in care acesta si cu capul in braele unei fecioare, conform
legendei Iui mitice, care circula iu secolul al XV-lea prin bestiarele occidentale. A mai fost zugrvit iu secolele al XVI -lea i al XVII- lea in pridvoarcle sau pe zidurile exterioare ale unor mnstiri : Tismana, Horezu,
biseric din Maramure).
< o/ta, Slatina. Aninoasa : i Capii Dealului
n Iconografia i sculptura bisericeasc il intmpinm in evul mediu intr-o scen de vtlttOftre n (-are arhanghelul Gaviii il alung pe inorog
(simbolul fiului Iui Dumnezeu) cu trei clini (credina, iubirea, ndejdea)
ori cu patru eini (dreptate:, pacea, justiia, mizericordia) piu la poala
Sfintei F.-ioare (Apostolul : G.2.)" 6T .
i

Alt animal fantasii*- de origine mediteranean

26. VftlJttsen.lt
este vasiliseul, curea ptruns prin literatura popular medieval iu folccum il definete de altfel i numele, un animal
lorul romnesc. Este,
ca un
bazilcie, un mic rege". nfiarea lui o teriomoriicu :
coco ciudat, eu cioc de vultur, eu capul ncornorat, corpul acoperit cu
perechi de picioare (o
solzi, aripi de dragon, coad de opirl, cu

aa

Seamn

dou

pereche de vultur i alta de gisc). Vocea lui ascuit strpunge creierii

$i iuimile oamenilor ca nite cuite ascuite. Privirea lui fioroas ucide
tot. Rsuflarea lui otrvitoare arde ca para focului, carbonizeaz pe oa537

meni i >fnun piatra dur. Pe unde calea usuc pmintul un stlnjen

lr>

adincime. pentru nou ani. Cu toat nfiarea lui monstruoasa si firi

Im demonicii, oamenii l-au cutat pentru serviciile indirecte pe care li leputea aduce, iu medicina magici i n aprarea integritii fizice a celor
ce i-1 procurau.
S-a crezut iu evul mediu
vasiliscul poate fi creat cam dup.
un procedeu asemntor celui al spiriduului. Si anume dintr-un ou
ouat de un cocos nzdrvan de culoare neagra i clocit de o broasc es-

toas timp

ile

nou

nou

zile. in

rstimpul marii strluciri a

tn ba -mele fantastice pajura este lin personaj cu valoare de erou

civilizator :o.

2. Zflripuroini.
In nfiarea lui esle o fptur terimorfic care
uneori cu o
oscileaz intre un monstru mitic si unul fantastic.
pasre hibrid, alteori cu un zmeu si alteori cu un balaur minuscul, insa
vinjos. A fost asimilat eu grifonul l himera.

Seamn

Stelei ciobanului.

broasca estoas trebuia pzit

nu fie speriat sau
nu se ndeprteze de pe ou. Tind aprea vasiliscul, prima grij a stpinului Iui era s-1 controleze dac are coroni pe cap. Dac nu avea,
l ucidea imediat, pentru a se feri de puterea Iui nefast, care s-ar
fi putut
exercita chiar asupra stpinului lui. Dac avea eununi pe cap, era ngrijit, hrnit i plimbat noaptea
ia aer. Iar cind stpinul lui ii cerea s-i
ndeplineasc o dorin, acesta disprea pe Ioc fi in citeva clipite o i
ndeplinea. Cu fiece dorin, stpinul lui se subjuga puterii demonice &
vasiliscului.
sfirsea prin a fi ucis de vasilisc, care astfel devenea liber
pe pulerea lui terimorf i pe aciunile lui demonice.
,.!n biserici, capele si in alte instituii bisericeti [vasiliscul]
se
afl adesea ca ornament ori ca broderie pe covoare, ori esi mozaic pe pavimente, insemnind
diavolul este nvins, este clcat in picioare (...)
de credincioi, crora li s-a dai putere asupra lui" M
Iu aceste

zile

Pajura.

27.

- Pasre

fantastic care face parte dintr-un grup do

fpturi avimorfe (cum ar fi Pasrea dt foc, Pasrea miastr i intr-o

oarecare
Zgripluroiul). n unele literaturi populare pajura a fost
identificat prin dimensiuni, structura formal, funciuni si valene mitico
cu ..vulturul imperial"' *. Insl pe m-drept, pentru
pajura e o fptur distincta, cu trsturi mitice, care o fac si fie considerat supranatural prin
excelen. Posed uneori dou capete care privesc in sensuri diferite, nainte

msur

Po^arcj maijttnt,

illn

Iraiti.

nadir, nuntrul d in afara lucrurilor. Nu este o

a vulturului bicefal imperial, ci o simpla coinciimagologic, ca de altfel multe altele iu mitologie.
S-a susinut
pajura este numai o fptur Jantatttic, deci o creaie
ftptOOl mitic. 0 creaie litcrnnl mitizat mai apoi.

si

napoi, la zenit

transpoziie folcloric

den

Considerm pajura o fpiui mitic rentru

ndeplinete trei
funciuni distincte ncredinate de Nifttat 1) este un mesager divin;
2) un cursier divin si 3)underacn pyevdoavimorf. P< iart mesajele zinelor
:

i arhedcmomlor i

ale acolii!) r jiccMrra in orice parte a pminiului i

un cursier rapid de drum lung, strbate eu un om clare
ntregul vzduh iu citeva clipe. Ca demon p?<udoavimorf fur
fete tinere
pentru zmei. Servete fpturile demonice ale pdurilor i pmintului si

cerului

este

este aliatul

vrjitoarelor iscusite.
isi are curile in Munii cruni.
Are pui ageri care trelmlujcsc in vzduh alturi de muma Im. la
rpit fpturi umane sau animale,
ia rsplhtul binelui pe care li
l-au Btd
ii oameni.
N'u imlKitrincte niciodat, pentm
din 80 in 30 de ani se scald*
la fintmn cu
vie. care-i ntreine tinereea fcr btrinee; in transI>oziie mitologic cretin se scald in riul Iordan. Are puterea
de a se
metamorfoza si a metamorfoza pe cei pe care vrea s-i ajute sau s-i pe-

1*3 Jura.

Pajura

ap

depseasc.

plastice (sculpturale, discuri ceia mice i

re<lau nfiarea aproximativ a zgripuroiului : trup
de ofidian scund (sculptat pe un jil din mnstirea Cotroceni), de patruped nedefinit (disc oriental de la biserica Sf. Nicolae din lai), de
pasre (plac de sob, Sibiu), pasre nedefinit (pictur mural). Capul
este cnd de vultur, cind de pasre de curte, cind de om ; poseda urechi

Cele citeva

reprezentri

pictur mural) ne

ascuite;
538

Bi Mihu Viilciiirtcu.

aripi,

peuaj

efilat

coad lung
oii

ce se

termin cu cap de arpe;

MITOI.IHi!

pmni picioare: gheare puternice i hin^j de animal de praconstatam, z^ripiiroiul e un monstru care do la un plasticiau
altul poate lua nfiri diferite 71 In iconografia populari
nu

douii. trd Ban

dii.

Ia

(M.VPAin.On

(1111.

exista

I n Imbold teoretic In dome1. Ocupaii principale i secundare.

mitologici ocupaiilor 1-a dat Mircca Eliado n unele din lucrrile Iui
in care a considerat metalurgia, magia i alchimia tiine empirice" cu
implicaii ezoterice i exoterice de ordin mitic iu viaa spirituala a popoarelor 1 . Totui la vremea lor aceste lucrri nu au exercitat pentru studiul
se face
stumitologiei ocupaiilor la romani influena cuvenit.
diile de mitologic romanii ntreprinde pSn in prezent au alHirdat cu timiditate reflectarea ocupaiilor de baza i celor auxiliare in viziunea i tematica culturii populare romne. Modesta interpretare teoretica i metodologicii a ocupaiilor se explic prin insuficiena unor analize i rezervele unei consideraii speciale acordate mitologiei romano. .Majoritatea

niul

Aa

Cnfon. dupA U. P. Haidcu

un model canonic

Crifoii, plciurd,

zgripuroiului, pentru
^
, MraI,iuI?

^
5ml ^^!a^^
l

al

P^* *
efl

bherien Yorone

io reprezentarea lui contondvertena, incre-

cercetrilor an socotit fabulaia, anecdotica i structura ocupaiilor ca

teme de la sine nelese i au trecut uor tocmai peste ceea ce era primordial, evcuial i valoros in spiritualitatea romna.

n fond, nu s-au putut aborda

pin acum

caracterele oeupaionale

cercetrile de care dispunem

reflectate de mitologia romu, i pentru
an neglijat tocmai ceea ce era la indemin, iKUideroa materialelor culese
a coninutului lor simbolic, alegoric i metaforic. Puinele sesizri,
surprindem cele
ne fac
enunuri sau referine, abia sint in

mai

msur s

in de mitologia romn.
n aceast privin ne propunem s Investigam caracterele oeupa-

caractoiistiee aspecte ce

la romni prin analiza ocupaiilor principale n

devenite suitndare in pnzent i a ucu paf iilor steundare n trecut
devenite principale in prezint, precum si temele, problemele >i motivele
oeupaionale alo mitologici romane, ce valoare mitologic prezint ocu-

ionale de ordin mitologic

trecut

paiile principale, secundare i cele auxiliare si dac exist o dominant

ocupaionala in viziunea mitologica roman.
ntregul sistem de superstiii, credine, datini i tradiii mitico ale
poporului roman scoate in eviden elemente i fapte mirifice care deno-

lllmcri

IX*c .rnantrnlal d? ceramici

minierii
ta fpturi mitice populare de certa origine pastoral', agrarii,
cinegetic, piscicol, apicol. Dac am ntreprinde un bilan cantitativ
corespondenele lui
al acestor materiale mitico am constata statistic
tematice cu celelalte materiale care fac parte din sistemul de mituri ale

impurului

romn.

trecut
n capitolele consacrate fitomitologiei i zoomitologiei am
vedere
in revist plantele i animalele cele mai importante din punct do
magico-mitologic pentru istoria culturii populare romne. Ou aetastfc
ocazie am prezentat structura, funciunea si valoarea lor mitologic,
ffir
ne referim la culegerea propriu-zis, viniUoaroa, pescuitul, pstorl-

tul,

540

agricultura, viticultura

apicultura ritual.

541

ritual ni plantelor. - Unele d'mtri plantele magico- midin adine antichitate se culegeau in anumite rstimpuri din an,
solstiiul de vnri (snzienele), la cel de iarn (momoanele), la echinoc2.

Calnd

tice tnefi
la

iul de primvara

(urzicile), la cel

de

toamn

(leurda); altele in tohU unor

srba lori calendaristice, care oscilau iu funcie de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din sptmn, de insorirea zilei sau nnegura rea cerului noaptea, de locul culegerii (pe inunie. deal, cimpie, lunca
sau delt)*.
Culegerea se fcea ritual sau ceremonial, cu grade de periculozitate
diferite. La culegere-a ritualii participau cel mult trei persoane, una caic
culegea i doua care pzeau pe colegii tor ca
nu fie tulburat de cnrjoei
sau ini'idental de trectori (cazul mtrgunci). La culegerea ceremonial*
participau colectiv tinere si tineri (uneori pentru sinzieuc}, la plantele
de leac numai bl rine. la ceh' de dragoste fete Bau numai femei, rar brbai.
Culegtorii nu foloseau numele adevrat al plantelor periculoase,
vi < pitele mgulitoare sau incitnnU, coufonn 00 .-.copul culegerii. Importan
lor iatromagic era scoasa in eviden de caracterul lor erotic de ordin
daimonie, semidivin, divin sau eroic.

Caracterul talmislie al culegerii. Unele plante dein in form

primarii semnificaii totemice, care s-au transformat treptat in semnificaii sacrale legale de fpturile mitice menionate in parte In textul mitologiei. In ansamblul lor toate acesle plante se numeau sfinte" atit in
sens benefic, cit i malefic.
Prccauiunile care se luau la culegere erau in funcie de gradul lor
de periculozitate : se culegeau cu cleti, piepteni si frae (de lemn, os sau
metal); cu mnsebete de min (care trebuiau
fie fcute dlntr-o anumiii
piele de animal arpe, sopirl. broasca, de pete cu solzi); cu maschete
de picior (din piele de picior de urs, cu gheare de lup), ca sa nu calce prin
locuri necurate ; sau ca
nu fie vzui, cu mti-cagiilc. iar in min iniud
un ciob cu
aprinsa, un clondira de vin sau un toiag de alun, cerind
voie plantei
fie culeas cn atenie pentru leac, descintec, vraj sau
farmec. Adesea culegerea se fcea la miezul nopii, cind planta cutat
nflorea luminind mprejur ca o stea cztoare cerul noaptea. Dar se culegea i la rsritul i apusul soarelui, cind nocivitatea plantei era anulat,
de razele roii ale astrului zilei. Altfel culegtorul putea
amueasc,
3.

rin
s

orbeasc,

damblagcasc. -.\ nnebuneasc. IVntru

anula efectele
malefice prin magie contagioas, culegtorul nu trebuia s rspund
la unele chemri suspecte, sil se uite in alt parte decit n aceea in care
culege, s poarte ma schela sau masca indicat de superstiie, s siea
aplecat sau in genunchi, s nu clipeasc,
nu se mire, s suporte tat
ce
se pare straniu sau inspiminttor etc. Aceasta cia situaia culegerii
mltrfl gimei, ierbii fiarelor, a mturii vrjitoarelor, a plantelor bune de
leac san a celor de mbolnvire, sminteal ele.

<i. Vintoarea iinimalelor mitice. - Acent tip

de vintoaro se deosebete intrucitva de aceea a animalelor slbatice prinse i domesticite
pentru alimentaie sau munc. Cu studiul vinatului i vintorii in Dacia
s-au ocupat ciiva istorici romani ai temei
Alex. Odobescu, C-tin. C.
Giurescu etc. Noi ne oprim la ultimul studiu, de Ion Xania. care e mai
aproape de exegeza mitic. (insul trece in revist relatrile xriitorilor
antici, greci i romani (Hcrodot, Pindar, Aristotcl, Ilipocrate, Tucidide,
:

542

Strabon

apoi descrie natura vinatului (cerbului, cprioarei, urilor,

mistreilor etc); felul vintorii (cu pratia, sgeata. lancea,
bitui tul cu cini. cu lanul, umapa-cnpcan etc.) si folosirea crnii, blnii,
naelor. De asemenea descrie vin toarc in perioada daco- rom an, tn
aceea feudal (vintoarea domneasc, a boierilor i stenilor liberi), cu
drile si obligaiile corespunztoare'.
In expunerea noastr am acordat vintorii un rol deosebit, in legtur cu miturile, legendele, baladele si basmele mitice. Asupra lor nu
vom reveni, ci ne vom referi numai la cit ev a datini i tradiii cinegetice
din cui umiarul romanesc care se desfoar in pdurile de munte sau es,
(un fel de psmipas carpato-dunubinn), n luncile apelor mici
in
i in Lunca i Delta Dunrii.
Pentru ranul roman, vinatul era un mijloc de subzistent, care a
creat cu timpul rituri i ceremonii vintoreti, referitoare la pregtirea,
efectuarea i imprirea vinatului.
Pregtirea vintorii inea de anotimp, de rstimpul din zi sau din
noapte, de tehnica ritual i scopul vinatului. Se nelege
nu vom analiza toate aceste aspecte, ci ne vom opri la rit ualul unor aspecte. Vin torul
trebuie
evite perioada rutului, care difer dup soi de vinat i dup
anotimp. Vintorul nu trebuie
chinuiasc animalul numai din plcerea
de a-1 vina. Animalul este i el o fptur cosmica, care, dup uuele credine
da ordin magico-mitologic, poate proveni dintr-un om (printr-o metamorfoz, in urma unui blestem printesc sau a unei stri miraculoase). Acesta
este cazul cerbilor inirifici, al cprioarelor vrjite, al urilor si mistreilor
etc.).

bourilor,

Brgan

sacri.

dubl surs la rumftni : una de camagico-mitic, tabuistic. i alta de restricie domenial. Vintoarea
putaa urmri, in general, citeva scopuri
stirpensc fiarele
Prohibirea vinatului a avut o

racter

toare,

serveasc de hran, pentru blnuri,

Serveasc unui ceremonial (hram, praznic,

fie

nunt

date de

rufcpoman i s

etc).

de vintoarc ritual. Excepional sub aspect ritual

este: 1) vintoarea de ntemeiere a unei
(ara Moldovei), a unei
ceti (Cetatea Sucevei, Cetatea Argeului etc), a unui sat eponim; 2)
vintoarea sau raptul simbolic al miresei si vintoarea pentru imbelugarca nunii (carnea servind pentru osp, blnurile pentru mbrcminte i oasele pentru construcia casei), pentru festiviti comunitare
consacrate muncii agricole sau pastorale (pornitul plugului, tinjaua, timbra oilor) sau pentru marile srbtori solstiiale (Crciunul, Anul Nou)
si echinoxiale (Lsatul secului, Sin tandrei etc).
Alt aspect mitologic este cel al ctntorii rituale o> poman 4 Vintorul care dorete
dea de poman vinat trebuie
ajuneze nainte de
a-l vina,
nu profereze insulte Ia adresa vinatului sau a patronului vintorii. Trebuie
vineze de obicei cu trei. patru zile nainte do a face
pomana sorocit. Apoi, vinatul trebuia
fie adus acas pentru a fi eitit
de un preot i mprit, negtit sau gtit, dup cum i-ar fi plcut celui
pentru care se fcea pomana. Indiferent dac era gtit sau uegtit era
nsoit de vinauii, de haine de poman si niscaiva bani. Iutii se mprea
unui om srac, care era cam de virsta decedatului, apoi celoriai sraci
chemai la poman, vecinilor i, in fine, rudelor. Vinatul de poman se
efectua ritual n fiecare an, in acelai timp consacrat pomenii i cu acelai ceremonial.
animalele
Din cele relatate in capitolul Zovmit'4ogia a reieit
Slbatice erau protejate de sfinta Lun i de ipostaza antropomorf a
5. Tipurile

ri

543

lunu, leana (osinzcann.

m;ilele

>lbatice inerp

larinnla cretina' a mitologiei jwipulare, aniprotejate dc sfinta Vineri sau de ali sfini

e gadini".
6. Pescuitul riluul. - Pocnitul este o ocupaie strveche, oare a
descris eu umilii precizie in legende -i b-.dade |e*cret i. Kiveranii
Mrii Negre i Dunrii si riurilor mari ale rii pescuiesc pe ling peti
obinuii si peti miravuloi : eu solzi de aur, cu cumini pe cap, care vorbesc, care ndeplinesc unele dorine ale |>csearilor, care ajut sau primejduiese pe pescari i corbicri. Ci leva aspecte ale epowlui pescresc al
romnilor le-am prezentat iu legendele i ixiladele despre Dunre. Ceea ce
dorim sa subliniem iu aceast parte a mitologici ocupaiilor referitor la
pescuit sint fpturile mitice care protejeaz pescuitul. Iniial aceste fpturi
au fost anlrpitihtiomorfe (barba i- peti si femei-peti), in fruntea crora
se afin u Craiul pitilnr i Criasa pitoaicelor. Acetia rinduiau pescuitul
dup inimii pescarului", ii goleau fom pttnJ sau umpleau plasa goal, ii
rsturnau burca pe vreme bun i-i protejau barca pe furtun.
In evul mediii timjui-iu fpturii, mitice ce protejau pescuitul au fost
nlocuite treptat cu ., simi populari'", ce au avut legtura eu ocupaia i
vilei.- prxnuite jM'iitru ipor in pescuit, fit praznioilc sfinilor de
se
gteau nuinjii pete, raci si scoici si mesenii consumau mult vin ca fi inoate
toate in pintecele lor in vin\

fasi

ap

7. Alhimiritul sacru. Zhia ;dlinclur. -- Albina fiind considerata sfint,

albintitul a fost considerat o ocupaie sacr. Tu creterea albinelor s-au ocupai ptnfl in vremea noattrft nud mult clugrii, preoii i
nvtorii de In sate. Din ceara de albine fceau luminri, cataplasme i
impermeabili/au pinza de in pentru coviltire de
Turtiele de ceara
le ddeau de poman oamenilor sraci pentru iluminat. Mai mare peste
albine era Ztn* albinelor. Aceasta avea corp de albin i cap de femeie,
vorbei omenete. Domnea iu strfundul pdurilor peste roiurile de albine
slbatice, adpostite in scorburi de copaci
Cu mierea albinelor slbatice
se hrneau Fetele pdurii i vietile care nu stricau roiurile.
si

cru.

0. Scena pstoritului mitic. Activitatea pastoral

la romni se
reduce n esena ei la cadrul cosmogeografie al Romanici munii, dealurile. leraKclc i luncile dopduriic sau mpdurite.
In direct legtur cu formele dc relief nalte, sacralizate de pstorii romni. trebuie puse: pjitii>. /'"'""'/'
montant, uni|l
tile bntaviee ale muntelui care au cptat caractere sacre. Pajitile i
poienile au fost terenurile de hicrofanic ale zinclor bune" sau ..rele".
Aici apreau pstorilor si turmelor lor, lsind urmele umbletului lor in
rotocoale de iarb ;irs na in cercuri de ierburi nflorite. Tot pe pajiti
i n poieni se plimbau sfinii i demonii pentru a incerca tria credinei
;

p4Mi

pstorilor.
..lVidurile de brad", uniti geosilvice importante ale solului romau jucat un ml miio!<> K ic esenial in viaa pastoral a autohtonilor.
Ideea pare justificat, dac lum in consideraie toteinismul fitomorf i
dendmhtiin primitiv, care reies clar din analiza folclorului mitic autohton. Asa se face
iu ansamblul ei pdurea de brad a fost i rmas sfint"
pentru romni. Aceast Calitate sacr i-a conferit-o n primul rind pastorul, care a gsit in ca un adpost la vremuiri, o surs
bogat dc hran
pentru turmele lui i pentru ol Ce-i mai bun la pcurar/este bradul
mut i rar,/ pe pcurar l umbrete/ i oile le hrnete" 7.

nesc,

544

Iu procesul de antropomorfizare a mediului gcognific i a ecosistemului zoomorfic incepe

se precizeze structura unor fabulaii etiologice
dc provenien pastoral, in care apar tot mai evidente coordonate mitologice. Universului mitologic in care se petrece drama social-eulturala cu
eroi sacri i profani, cu transformrile subiacente i interpretrile taxonomice ale spafiului sociomitic pastoral i timjndui sndomitic pastoral,
ii corespund alte date elementare. In ambele cazuri nu e vorba de forme
ocazionale ale unui mcwl de existen, ci de categorii mitice ale unei realiti etnoculiur.de strvechi.
Spaiul i timpul mitic de ordin pastoral incep
favorizeze nrzirea
dramei dintre eroii sacri i profani ai pstoritului sedentar sau transhumant, ntii o dram a vinterii i dresrii caprelor i oilor slbatice
apte de a fi exploatate de om. Apoi o dram economic intre vntori i
dresori i, in cele din urm, drama unor profunde conflicte epice intre

pstori.
Cristalizarea feudal- a acestei drame etnoculturale intre pstori
intervine in creaia mitopeic a cretinismului primitiv, de tip dualist,
care adaug i nflorete episoadele anecdotice ale acestei drame, uneori
piu la transfigurare. Ceea ce pin Ia apariia cretinismului se prezenta
drept conflicte normale de tianssimbolizarc mitic, de la o etap la alta
in dezvoltarea pflstoritului autohton, in formele lui sedentare i transhumante medievale, ia proporiile unei noi leomahii camuflate.
Fpturile sacre si profane ale Ptttorituhti |ot fi imi>rite in bune
i rele-, conflictele, dintre ele pot lua proporiile unui cataclism cosmic
si
urmele lor
fie angajate deplin in aceste conflicte, inlocmM e eroii
Jliad'i in disputele dintre zeii Olimpului, pentru intietate, prestigiu i
ambiii divine i umane opuse.

9. Iinayinea ..Pastorului celui bifa", a Ciol>umilui-mo i Zeulu-mo.

Divinitatea principal a pstorilor e Zeul-mo. ntr-un colind, imaginea

grandioas e redat astfel Pe cel cimp vcrde-nflorit,/ holerunda

Doamne,/ pate-mi o turm dc oi,/ dar la oi cine-mi edea,/ edea -mi
Zcnl'lhtmnnen,; i-mi edea pe-un buciuma/ i-mi zicea-intr-un fluiera,/
lui

Ierul

cum

mi

zice, oi inii

n alt colind

vedei, vedei,

,.

fete,/

stringe,/cum imi trage,

Zeul-mo"

..Oioban-mo" De il
de frumos,/ c-un
:

Pcurraul-moj cum coboar

j>e

hojmint/pin-n pmint

oi iuloarec''

este descris drept

da nu e hojmint ales./ este cerul tot dires".

Ciobanul-mo este nfiat iconografic ca Pstorul cel bun (in gr.
Ttpo&rrtypopo;) purttor de berbec pe umeri sau in brae. Imaginea pro:

ratoforic a Cioban ului-

mo

este diferit la

romni

de aceea a

elinilor.

Clobanul-mo ponrt mielul pe umeri sau in brae, un ca ITermcs, patronul pstorilor la elini, ci analog cu un domesticilor i cresctor de oi. O
reminiscen folcloric tirzic a acestui purtat pe umeri poate fi i colindatul unui om in vrsta cu mielul in brae, care ureaz de Anul Nou,
numai la muli ani". Aceast datin ar putea imagina teofania Ciobanului-mo in noaptea de Anul Nou.
n mitologia romanii nu intilnim animale himerice de tipul crtosfinxului egiptean, pentru c berbecul, oaia l mielul nu-i pierd nfiarea normal in nici o transfigurare mitic. Aa se explic de ce In reprezentarea crioforica a Oiobanului-mo s-a putut strecura metafora cretin
a reprezentrii Ini lisus, ea mielul lui Dumnezeu, cu mai mult uurin-ft
decSt Sn alte mitologii populare de tip cretin.

545

dobanul-mo crioforic suferii in colinde modificri morfologice de

purtatul mielului po umori la purtutul In brae, fi de In acesta la purtatul unei
ovinomorfe. El coboar pe pmint eu turma lui de WHore
cereti, acoperind eu cojocul lui plin tU *t>U ntreaga lume.
ec ii
/'' turma in cer in preajma Caii laptelui", trece pe pmint pe uu picior
de plai" sau gur de rar', locuri descrise iu colindele i baladele eu teme
pastorale, unde mparte oamenilor sraci roadele muncii lui. Pedepsete
pe ri, pe care-i considei uneltele diavolului. Zeul Ciobanse comporta* ca un demiurg, iar divinitatea opus lui, ea o fptura mitic distructoarc, demonic. Diavoltd iese din adincurilc p mini ului, minindti-M
copoarele de capre infernale, arde punile, turbura punatul, incaierj
pastorii pentru eiinii brbai, oi nzdrvane, produsele stinii.
In varianta cretin a mitologiei pastorale Jisus Christos este descris in baladele i legendele Maicii Domnului ca 11 cioban tinr, ntocmai celui din Mioria, nu ca hm Hobau btrin. .Maica Domnului cutindu-i fiul in genul Maicii bat rine Trei colindtori,/ n-ai vzut fiul meu I /
la

mti

Dup

mo

Poate
eioare

l-am vzut,/ nu l-am cunoscut

lui/

noma

laptelui,/

puculia

Lesne- i de- a-1 cunoate :/

durdu-i cerului, sbiua lui/

!/

lui/

fulger cerului".

Identitatea aceasta dintre imaginea lui fitus cu aceea a ciubnuului

iinr moUiotran din balada Mioria l-a determinat pe Simenii Kl. Marian
afirme
Mioria ii trage originea din aceasi legend cretin. Afirmaie lipsit de temei. Legendele Maicii Domnului localizate in spaiu
sint mai recente decit Mioria i s-au contaminat de elemente, figuri de
stil i atmosfera colindelor pe tema Mioriei, care sint in substana lor
pstoreti, deci strvechi la romni.
n trena mitic a acestui Ciohan-mo* intr uneori divinitile cosmice
atribuite agriculturii, strvechile diviniti silvanice ale vintorH i le-

cuitului, ale fiarelor slbatice

animalelor domestice, ca

si

cele ale stepei

fertile.

cam

citunpvit/ i-ar trebui potcovit

Colinda

.)"

Sabin

37,

Drgoj)^

de bucate i turme, va nate Maica Domnului

lui, Crciuneasa, a primit pe Maica Domnului
nasc in lips. Crciun ii va tia miinile, pe care apoi Maica Domnului
serie de alte minuni,
le va lipi la loc, ffleind astfel prima minime dintr-o
viaa
ee vor avea legturi, mai mult sau mai puin contingente, cu
,,

li>us.

curile
Pentru

lui", pline

nevasta

s
i

pastorali.

discutat sau discutabil,

pstorilor. Unele locuri
prielnice pstorit ului sedentar au transformat tirlele in ctune de pstori
atesta pe primii pastori trans>i pe acestea in sate. Astfel tradiia local
humani care s-au fixat, devenind sedentari. Acetia sint consemnai ca
eroi eponimi sau xooionimi.
ciobnaul moldovean din Mioria, Iovan Iorgovan,
Kroii de balad
Costea, Miu Copilul, Mogo Voinicul* sint ciobani mirifici, posesori de pu-

Dei

la

baza

teoria eroului

originii

unor

eponim a

ctune i

sate

fost

au

stai

c>tc

trlele

miraculoase, vrjitori

teri

magicieni, care

acioneaz

iu

planul realit-

ii social-culturale steti ca nite semizei.

Situaia e asemntoare i in privina altor pstori. E vorba in acest
caz de acele personaje fantastice legato de o zon pastoral anume, care
au circulaie literar restrins, ale cror naraiuni prezint caracterele
unor invariante mitice, proprii unor subfonne literare.
Excepional ne referim la un cioban- pcliri" din care s- a sub-

mai apoi tema

limat

eroi- comic a lui

Pcal. Pe

acest

Pcal

il

intilnim

toponimia pastoral. n Carpaii Meridionali o pune degradat cu muuroaie de cirtie se numete ..Cimpul lui Pcal" I0 Tema
acestui croiard mitic a ptruns, prin produsele adiacente genului epic,
in literatura cult pentru tineret, de unde s-a ntors napoi iu popor, grosemnifi nd pe scheletul ancestral episoade noi inventate si resemnificind

piu

si in

ficaii uitate.

Divinitile fertilitii pmintului, cu vegetaia Iul, au fost asimilate in faza pastoral-agrieol a mitologiei romane cu divinitile pastorale,
iar divinitile pastorale au fost asimilate in faza agropastoral a mitologici romne cu divinitile agrare.
Personificrile mitice ale fenomenului optic natural numit fata
morgana" au dat loc in imaginaia mitopeic a pstorului i agricultorului unor fpturi mitice deosebite prin nfiarea lor. Toate aceste seraidivinitai atmosferice fac parte din alaiul demonologie al divinitilor
secundare Ciobanului-mo.
i in privina eroologiei mitice constatm prezena vie in folclorul

romn

a tematicii pastorale. Prin aceasta nu vrem

scdem importana
epicii de factura agrar, pentru
iniial pstoritul era agricol i agricultura era agropastoral, ci numai aS subliniem preeminena epicii pastorale,
n substana lor toate persoanele mitice sint sau fpturi reale din viaa
comunitii lor mixte pastoral-agricole sau fpturi fantastice.

10.

oft

Ciobanul

btrti.

erou elurc.

Kroul

clre

devine mai apoi,

printr-o iransvaluare festiv de ordin cretin, Ciobnnul btrin, apoi

Vof

Crciun.
n imagulogia literar tradiional

mine in erou clrt

Vine Crciun
546

cri

stense Btrinul Crciun n'ibtrfn, c el vino cam greu./

Ciiva etnosoeiologi romani an ncercat

11. ..Hcligia pastorilor".
in fond , .religia pstorilor" poart in ea urmele matriarhaintre aceste
tului, iar religia agricultorilor" urmele patriarhatului i
forme de religie nu exist decit deosebiri de form. Exagerri de

Misin

dou
foud

lui
lui pstoritul de munte sau de cmpie, sub aspectele
nocontradietorii (pstoritul edentar m cei transhumant), ca
i agricultura de munte sau de cimp, iu aspectele ei arhetehnice i nocontradietorii (agricultura muttoare i cea stttoare), au fcut corp
sococomun In planul ideaiei i expresiei mitice. .Situaia no determin
tim faza matriarhal i aceea patriarhal a mitologici romne nu atU
dependent de pstorit' sau de agricultur, cit de jionderea atribuit in
activitatea etnooconomic romn cind pstoritului agricol, cind agropstoritului. De altfel, accentul tematic al mitologiei romne este un
accent ionic: La stina cu mutare,/ nu o iarb sittonre,/ iurina in

n esena

bipolari

-i

tircol tirlctc,/ griu

pe stlnc rodete"".

n contextul lui. folclorul pasior.il relev deci o -tructur mitic

complex in care constatm un spaiu si un timp mitic pastoral, uu scenariu mitic pastoral, cu fpturi sacre i profane de factur pastoral, care
intr in aciune, ntrein i potenializeaz drama mitic de tip antro-

pomahic.
547

aceste elemente i aspecte ale mitologiei primitiv*' autohtone

s-au meninut ca atare In evul mecliu in contextul mitologiei
romne, sub forni de relicte etnografice i reminiscene folclorice. Geneza,
structura i contiguitatea lor ne datoresc iu bun parte activitii pstoritului sedentar, extensiune-a i amplitudinea lor pstoritului transhumant.
prezenta lor activa in contiina mitic a poporului roman, multe
trasaturi comune i aspecte gcneral-spirituale nu se pot explica i in consecin nu se poate Uimiri nici vitalitatea creatoare a civilizaiei i cult urii
populare roinAne.
Valorificarea elementelor constitutiv*- pastorale ale mitologiei romne nu trebuie s ne fac s descousiderm elementele constitutive agrare ale mitologiei romne, din dou motive : iutii, pentru cil pstorit ul a
fcut, cum am spus, tot timpul corp comun cit agricultura (pstorit agricol sau agropstorit) i, in al doilea rind. pentru
mitologia romni
reflect n ansamblul ei ntreaga riaf etnoeconoinic tradiional
problemele ti istorice.
i

.:ic

prcromne

Fr

12. Muncile agricole iniiale de Frtai. lrimul Frlat

roadele
bune, cellalt, roadele rele. Meiul, griul, secara i orzul au fost setnnate iutii do Frtat
neghina, de Neflrtat. tn neehibzuina lor, oamenii,
vrind al combine cele dou soiuri de semnturi, an amestecat grinele
cu neghina. Agricultura era la nceput superficiala, de suprafa, pe pielea
pmintului, culesul el se fcea stind pe vine, cit putea smulge culegtorul
cu mina liber. De la semnatul pe pielea pmintului, oamenii au trecut
la semnatul dup artur. Artura au feut-o la nceput cu un fel de
rinioc, un aratru, apoi eu un plug de lemn tras de oameni, tras de Inii i
in cele din urm de cai. Dup un rstimp ndelungat de munca a pmintului, oamenii au constatat
un rodete cum trebuie. Atunci l-au invocat
pe Frtnt s-i ajute. Dar Frtatul dormea linitit pe viiful unul munte,
pe o saltea de nori ...Scoal, Domne, nu dormi./
de cind ai adormit/
cimpu verde n-a-ncolit,' ierbile l-au cotropit,/ de cind dormi n-avem
bucate,' trim nunia' pc-apucate ;/ n-avem griu, n-avem secar,/ numai
;

neagr neghioar

rodul.

Doamnc

-a pierit./ noi

de

tot

am srcit". -

frtatul a cerut Frtatului s-i lase in grij agricultura,

ii va hrni el
mai bine pe oameni cu neghin, care e mai bun decit meiul i griul,

manei pmintului i-i poate ajuta astfel s produc mai mult neghin.
c stpinul
viermilor i al lcustelor i ca le va ine in friu s nu atace ogoarele cu
neghin, ei pe cele ou mei si griu.
Dup ce l a ascultat. Frtatul. mirat, dar calm, i-a spus de ngrijirea pmini ului se ocup latna stim si alte fpturi create de el, si
Pmintul
i sfintul Soare priveghea/ munca pmintului. Artura trebuie fcut eu socoteal. i a hotrit ea pmintul s se cultive n
primvara {artura i semntura) i in var s se culeag roadele (seceratul si mcinatul).
Pentru uurarea muncilor agricole Frtatul a creat uneltele necesare
plugul, grapa, secera, coasa etc. Cele care prezint un caracter sacru la
autohtoni din vremuri preistorice snt ins
aratrul plugul) i secera.
am artat in alt parte a lucrrii noastre, plugul a fost cobortt din cer
pe pmtnt (vezi Hcrodot) i secera ca instrument de asemenea coborit din
cer. In preistoria mitologiei dace secera joac un rol deosebit in agricultura
locali ca unealt cereasc care ndeplinete mai multe funciuni: agrotehnic, monetar, de nsemn tunar al unui zeu tiranie care protejaz agrieulcliinr

decit secara,

el

cunoate

tainele rodului, ale

Mum

OU

548

de tnsemn al puterii regale, de arm da lupt. Ca unealta agrotehnic.

descoperit de predaci (secera din corn de cerb prevzut ou dini
din silex), apoi de protodaci. seceri metalice, dintre care unele de aram
erau folosite ea uniti de schimb de tip monetar. Dar secera a mai fost
folosita de daci i ca nsemn al puterii unu seu uranic al intemperiilor si
!>rtilitfii solului, probabil Gebeleids. Nu tim cum, dar nsemnul divin
al regalitii fi pontifi"al zeului uranic a devenit nsemn lunar i nsemn
catului dac i mai apoi secera-c.rm ca sceptru i unealt de lupt pentru
aprarea pmintuiui i drepturilor la via ale poporului dac, aa cum o
vedem reprezentat pe Colunma lui Triau. Secera arm de lupt la daci,
numita mai apoi ..sica", are o strveche tradiie mitologic euro-afro-asiaiura.

: ,

fost

iutilnim la daci, la cretan, egiptenii vechi, la sumerieui, asirieni,

indieni, ndeosebi la toate popoarele stivrcJii care au practicat
i
agricultura preistoric. Dei .1. Makkay nu menioneaz ira
sceptru in lucrarea lui, mitologia romn o relev oft atare.
Pentru romni, secera cv dinj, care s-a meninut pn in secolul al
XIX -!ea, posed deci o ndelung tradiie local , arpato-pontico-ihuiubian, atestat dc analogiile morfologice i funcionale ale seceri
de lupt la cele mai yech popoare ale lumii care s-a ocupat de ap icultur
Snc din preistorie, cind aceast indelctnicie Be afla la nceputurile ei.
Datinile si tradiiile populare referitoare la secera eu dini ae pstreaz

licfi.

ueism i

arm

arm

<

atii

in

*,c,

ii

agricultur,

viticultur, in careoosoiul continu forma

Secera, mal mult deci* celelalte unelte agricole,

in

cit si

arm de lupt h\ *\:\ci.

s-a meninut ca n<<il/djr<r<r'latcslii!d;st?el prezena ci in instrumentarul

agricol al dacilor, daco romnilor si miunilor pin in vremea noamjft.

o dat cu aceast plant er13. Cultivarea meiului. Se pare

bacee din familia gramintdor ncepe agricultura i>c teritoriul Daciei
piiistorice. In prezent

posedm

etiologice pentru a ne putea

dc.-tule documente "rlwologuc. istorice

da seama despre imi>ortana economic

mitic a meiului
In spturile lor. arheologii au descoperit urme de mei
cinta unor aezri, a unor locuine, cit i mai ales in mai minte

l
si

atii in in(in scopuri

rituale).

Consemnri istorice dtspre mei intilnim la scriitorii antici greci l

romani. Dintre acestea spicuim citeva exemple, care atest marea rspindire a meiului in regiunea noastr istoric, cu precdere 1 tracii sudici,
apoi la cei nordici
daci, carpi i gei.
Cele mai vechi consemnri se datoresc elinilor. Dion Chrysostomos amintete de lupta tracilor pentru cimpiile semnuate cu mei I3 .
Iar PUniu cel Jtrin scrie
meiul crete mai ales in Campania i din
:

o fiertur groas, alb. Se mai face i pline foarte bun la gust.

cu acest terci i
triburile sarmatice se hrnesc in foarte mare
chiar cu
orud, pe care o amestec cu lapte de iap sau cu singe
din vinele de la picioarele cailor". .,Triburile poirfice nu pun nici vn aiiel se face

msur

Jin

mai presus de meV u

meoii si Mimaii mu ni ur nm" 15
Claudius Aelianus noteaz
sciii
consemneaz
dc ling Istru mincau mai mult mei
Priscus Panites
slujitorii scii care nsoeau p* huni aveau mei eu ei i o
decit griu i
slavii foloseau
butur preparat din orz w I*eon cel nelept noteaz
ca hran meiul" l ~.
O contribuie deosebit la cunoaterea rolului alimentar obinuit
i ritual magico-mitic o aduce itnoUgia prin studiul topoi.tmasiicii i
1

vient

549

sinlroponoinastlcil, va

prin cel

al ritologici festice si /intrare,

caro con-

firma continuitatea si valoarea meiului n viaa poporului romn.

IV teritoriul Romniei actuale inliluim topice care confirma locuri
<le cultur a meiului. Printre topicele ce documenteaz prezenta meiului
|K' hart sint cele din depresiunile extra- i intramontanc
Meeni in Vleea, Meilor i Meixuarele in Muscel : Meitele (locurile semnate cu mei),
puni ud in plus numele >emiit<irului sau al conformaiei morfologice:
Afeixtea lui Ion a Vdanei, Meitea de la Valea Rea etc. De asemenea topicele legate de termenul mlai : Mlaia in VHcea, Mlie* in Vilcea *\
Mldeti (opt localiti in Huzu, Dolj, Hunedoara, Iai, Flciu i trei in
Prahova), ea si MWem din Munii Ortlci derivatul mliyle, care vrea sa
nsemne, 00 i mrite, loeul unde s-a cultivat sau se cultiv mlai unei).
Termenii m-i i mlai au intrat i in amroponomastica romn i
:

Mriami

este

un nume curent. Mlaimare (om

Mtcseu

voinic).
(vezi
logoftul Constantin
in
Romneasc, in 1745)" etc.
Cercetrile de agroetnografie istorici confirm rspindirea
folomeiului si iu alimentaia romanilor.

Mlescu

ara

Xenopol susine
meiul pare a fi fost Ia temelia hranei lorile romane pini adine in vechime, cind ppuoiul poinloeuiasc aceast mitic cereal. Aa, un misionar catolic care viziteaz Muntenia pe la 1670 spune
tot poporul Ba hrnete
OU pine
mei" i Mihai Viteazul era poreclit de sai, care mincau pline,
Mlai Vod '. IV ling numele meiit st- afla la romni i acela de mdlaiu.
Ca pare a fi
furmei dare a cuvintului, dup un prototip malana,
JH- cind meiul este format din latinescul mii imn {...). Din mlai sa
format prin duptificare mamnlaiu, care a dat natere mmligii. Meiul
mai numete n romn i psat i paring l *.
Tudor ramfile referindu-se la nceputul agriculturii consider meiul
ea fiind prima plant care nu putea rrete nemijlocit", dup care veneau
in ordinea importanei
griul (ptncaj, secara, orzvl i orsul
Romnul cunoate dou feluri de miaiu mlaiul propriu-zis,
(...) mrunt, meiul, numit de macedoromni meHu n sau mrliu-rpesc,
are este mic i
fructul numit psat (...), i mlaiul mare sau ttdr<Ue, mtura, blurul sau flocoasa, din spicul creia se fac mturile lato
(...). Mlaiul mrunt se seamn ca i cerealele (...). La vremea coacerii
se secer numai spicele, iar resttd se cosete ca nutre la vite (...). Spicele
de mlai se bal eu bul si du| \int urare se capt psatul"**.
Meiul se macini cu rinia de min pentru fcut fina de mei, car
se numea mlai. Din aceast Rin se preparau
1) mmliga, o fiertur
de mei mcinat gros, care se folosea ntocmai cum se folosete astzi mmliga de porumb (care a preluat prepararea mmligii de' la minctorii
mlaiului de rnei) i 2) turfile de /m*af, care se coceau pe vatr tn est sau
A.

I).

cuitorilor din
rumbul) veni

>."i

rmia

Turtifrlc de mei In form de lipic erau folosite in rituri

alturi de terciul de mei ndulcit, similar colivei- Mliasul
de prjitur fcut din mlai ndulcit cu miere.

in cuptor de piatr.

funerare,

c un

fel

14. Meiul iu nlimeninia istoric.

meiului in alimentarea ranului romn

nainte ea porumbul s i:i locul

se pare
romnii tiau
prepare mai multe soiuri de
i de turtife de psat (tehnic alimentar ce a fost transmis preparatelor din mlaiul de porumb) mlai cu
ap. mlai cu lapte, mlai cu fruetc, lipie de psat, pasat eu miere, psat
cu fructe coapte, cu bulz de ca. Importana meiului in alimentaia

mmlig

ra-

550

romn reiese documentar din secolul nl XlX-lea in urma unei senuli

rii Romacete excesive eu recolte slabe, eind vornicia dinluntru a
semene mei de toamn
se ndemne ranii
neti (anul 1834) dispune
meiul rodete mai devreme deeft toate celelalte cereale, adic
(...) ..pentru
toamna, ranii vor avea primvara ce
in luna mai. astfel c. semiiindu-l
9
mine* In anii de lips" *.
i

Terciul de mei nu se folosea

15. Meiul de ofrnuclfl i pomana.
de mei sub
iu scopuri alimentare. Pentru ofrande rituale, pomana
colir de mei fiert, ntreineau in contiina pocrud, de turtif

numai

form

porului venerarea strbunilor. Libaii cu

pe morminte anual de silele morilor**.

seam

de

mei fceau femeile

min

de mei in dreptul umrulni sting sau se

n sicriu se punea o
convoiului
ri-upea in jurul mortului, se zvirlea o mina de mei n urma
funerar pe drum spre locul de nhumare. n Vilcea (Oltenia) se meias
ngroparea, adic se arunc mei amestecat CU rin sau pietricele peste

mort. i, iu fine. se da o min de mei de poman la monnnt unni om de

de virsta rposatului. Se fcea ndeosebi o colit din mei cu mtex de nuc
pisat si ndulcit cu miere, care se mprea celor din convoi, alturi diturlie de mei. Punerea meiului in sicriu si zvirlirea lui in urma convoiului
funerar ndeplineau un rol apotropaic. Meiul fiind considerai flaf,
pe mort de geniile rele ale sepulendui. Aceste dona datini funerare eu
meiul nu supravieuit in Oltenia de sudvest piu la nceputul secolului
al XX-lea. Colira de mei a disprut eu cel puin dou secole nainte, dup
relntrile unor kurni ce auziser i ei despre datin de la moii lor.

apr

Meiul a fost folosit i mpotriva viermritului i lcustelor de I

februarie (rit preluat de cretinism de sf. Trifu). cind se ddea mfno dinei sau o strachin de mei de poman .
.Mlaiul a fost folosit i in medicina popular, magic i empiric.
Conform prescripiilor magice, cind eineva era mucat de helgea scpa

da
numra o bani de psat **. Explicaia : numrtoare
numrat
unei cereale sacre avea efectul ritual al mtniilor de
indefinit in ps ihoterapia elaborat de Emile Coue. Confonn medicinii empiuuc
rice, durerile de pintece se vindecau prin punerea pe locul dureros a
pentru vinIurte proaspete de mei cald. Terci fierbinte de mei se nghiea
decarea, de guturai si amigdalit, tehnic medical empiric prclunl
mai apoi de terciul de porumb in aceleai boli.

s moar

min

La aceste reminiscene de puleofolclor

cereal suerfl.
adugam reminiscenele de folclor mitic memeiului trebuie
dieval al meiului. Din cereal sacr, in sensul mitic benefic, in concepia
autohtonilor (daci, daco- roma ni i protoromni) meiul devine, sub influena religiei erestine in mitologia popular, o cereal sacr maleftea. bl
are pustiul dintre
este creaia diavolului. Pctoii sint pui in Iad
Apa Simbctci i cetatea Iadului, plin de spini i ntunecat de neguri i
16. Meiul,

agrar

al

mincarea dracului e
semene mei". Aceasta pentru
fum, pentru ea
grune fierte de
mninc
la
miezul
nopii,
mlaiul; tocmai noaptea,
din acest punct de vedere mlaiul, plant
Se pare
lai,
sare"
sacr arhaic, a cptat in demonologia cretin valoarea neghinei, consifericeasc agriderat de asemeni griul dracului, cu care acesta a vrut
cultura primilor oameni dup izgonirea lor din Raiul biblic.

fr

m-

551

Legende despre moi.

n npor.i oi capitul Klcna Nu ulii
relateaz eileva legende mitice de Iii cretin despre mlai \
Intr-una istorisete cura un ora a afimnat odat nite md/ai tu toate
;>fim'/r (griul) OTQteftll, numai mlaiul nu. Ho duce oraul odatA, la clrap,
a doua oar, mllaiul sta pe loc. latc-l dracu" zise oraul. Dracul l-a i
luat, i din ceasul acela a nceput mlaiul a crete ca din ap. Cind a fost
dc secerat, ho duce omul s&-1 secere, dar nu se jwatc apropia de el. ,.L*s*i-l
acolo e-i al meu, zice dracul, nu mi l-ai dat tu"? Ce s.\ fac omul? se
duce la o baba i-i Kpune ce s-a intimplat. Bine, zice baba, eu i-1 voi
scoate de nub stpinirca dracului da s-mi dai o pereche de ciulx>tc, o
catrin i-un tergar". i-oi da", zice omul. Se duce baba la mlai i *o
Intilnetc cu dracul. Se sfdete baba, se ciondnete cu dracul, pi iul la
urnul face tocmeala, cu aceluia
fie mlaiul care va ti cit mai multe
cinteee.
bineneles baba, mai meterii dect dracul, a citigat mlaiul pentru om.
17.

V or, mea

18. Paremiologia meiului. - n locurile comune i in paremiologia

romna, meiul deine uu rol etico- social Cit ai zice mi vreji
spun
intr-o clipita; E gol mei c srac lipit pmintului; Meitea rar, srcie
amar
dracu mei cu daraba *i-l culege baba cu roaba ; Vrabia mlai
imn'; risraz; Cine sc teme de rrbxi nu seamn mei. De asemenea intilnim meiul i in cimilituri Pe drumul Iu Scurtat, tot ni vrsat, se refer
la un furnicar; Pe cmpu-ntunccal, numai mei vrsat, se refer la stele;
Cocobina (mlaiul mrunt ) umple mina; A sczut mlaiul in traist,
adic a ritma* omul snie; 0 coaie de mlai face cit o pit cind i-e foame
omului; Cu mtndrufa jucu, minei mlaiul tot cenu; i-a trit traiul,
i-a mincat mlaiul: Cu cracai t nrgraia, faci malaia (Ca pirostriile si
ceaunul faci mmliga)
Pic-o ooaje de mlai, in gura Iu' Xrculai otc.

Samn

-i

IB. Cultivarea urttlui. - Dnpl mti, ce mai important cereala

este griul, sub raport mitic, atit iu ceea oc privete perioada preistoriei,
cit i istoric din viaa autohtonilor.

Cercetrile arheologice referitoare la gru secondeaz pe cele ale

meiului, romarcind ns particulariti paralele. Putem afirma
unor
descoperiri de r u carbonizat In locuine sau morminte, de urme de grnarc

suspendate pe

nobotfimicit/ Ir
roade i cereale libere,' nu
cultive acelai ogor mai mult de un nn, iar
ce au ndeplinit toate muncile,/ alii care ii urmeaz in aceleai condiii le iau loIn Scrisorile din l'ont Ovidiu (lepUnge .-uarta agricultorului get
cui"
abia
rgaz agricultorului
sape pmiutul", femeia nu
. dumanul
Tot Ovidiu in Tristele
lucreaz lin, ci piseaz [darurile] zeiei ( ere"
adaug dumanii clrei pusliesc piu departe (.. .),/ localnicii fug in
toate prile,/ nimeni nu mai pzite ogoarele, (...)/ i nimeni un timp/
nu mai brzdeaz pmintul, cu mina pe plug./ arina prsita i nelucrat ajunge pirloag" **. Hcrcdot relateaz
de la hiptrboreeni la scii,
iar de la scii din luam n neam
in Adriatiea, de aici la miazzi pin
dona, Cnrystow i In Dclos ajung niflt p/rmA tnfawaU iu pui
1
hi
de griu. Aceste ofrande nvelite in paie de griu se duc pin la hotare i
trnmmii din neam in neam mai departe.
apoi roag pe vecini
continu : ftmeile din Tracta i drn Peu-nia, cind jertfesc zeiei ArtemisJitgina (Bendis, ndeplinesc ritualul folosind totdeauna paie de gru" M
nsemne ale miri consideraii etnbmitico Intre popoarele din hiid estul
,

crora pflmintul

aspri,/
le

place

dup

'

<

Europei.

La nceputul erei noastre provineia Dacia, devenit Dacia Felix,

devine grinarul Imperiului roma* situaie care s-a perpetuat in istoria
poporului romn in relaiile de vasalitate cu Imperiul otoman, in evul
mediu.
nil ce ne intereseaz sub raport mitologic sint credinele, datinile
si tradiiile legate de cultura i folosirea griului. 1n aceast privin nu
urmrim
intrm hi tonle detaliile temei, ci numai
sesizm i
puncclementele i aspectele rituale i ceremoniale de ordin magico-mitologic legate de griu la romani.
(

tm

20. Datini despre ,riu.

Introducerea n mitologia griului o fac
toate datinile in care se ureaz un an mnos cu roade mbelugate. Printre
aceste urri trebuie trecute in re vist cele care se refer la perioada do
trecere de Ia anul vechi la anul nou, adic care se refer la nceputul anului calendaristic i iuceputul anului agricol.

Prognoza superstiioas a belugului

nainte i dup Anul Kou

ele

grine se

i se refer

desfoar

n mai
fenomene meteo-

de piatr in ceti, ca i cercetrilor de palcoetnologio

economic i funerar despre grunele de gru merit
li se dea atenia euveuit pentru a nelege i ntregi relaia ntre aceast graminee i
viara spiritual strveche, rare iu coninutul ei tematic i cel stilistic
marcheaz o unitate de concepie mitologic intr-o varietate de forme.
Istoriografia antic greac i latin atest cultura griului pe teri-

muli timpi

toriul

strachin cu puin ap, ca

se vad dac ncolete i ct de crescut va fi firul de gru pin la Anul Kou. Dup crete rea Iui abundent se
prognosticheaz roadele cerealiere. Un alt procedeu este calendarul
agricol de ceap (o ceap exfoliat, din care se iau 12 foi care reprezint
ce-le 12 luni ale anului
in fiecare foaie fc pune un virf de cuit de sare
i care foaie va fi cu sarea necat in zeama cep ii acea lun va fi
mai ploioas).
In ajun de Anul Kou au loc cele mai multe datini agrare elin an
1) uratul eu plugul mpodobit cu un brad. tras de 2 sau 4 boi (in Muntenia) i uratul cu buhaiul in Moldova)
2) uratul eu sHrlireo grunelor
de grtu peste cei crora li se ureaz 3) uratul cu sorcova. Toate aceste soiuri

stilpi

Daciei preistorice iu toate condiiile morfogcograttcc. Pliniu cel

Blrin confirm
exist raVi multe pecii de griu [in Tracta],
locul in caro sint produse
(...). C greutate griul din Tracia ocup looul al
treilea (...). Griul din Traaia este mbrcat in mai multe
din pricina frigurilor mari din a M inut"
Pentru DennsLcne cantitatea de

dup

cmi,

gnu adus

din Pont este mai mare decit ceea ce vine din celelalte porturi

comerciale"

not

referitoare la aceast aseriune se preciDaiia pontic era grinaruX cetilor din Peninsula Greac. Ho raliu descrie agricultura itinerant a geilor, probabil in
curaturi de pdure i in pirloage, in termeni impresionani
geii cei

zeaz

3'.

Iar intr-o

in secolul

IV

.e.n.

552

rologice, ?oologice

In aceast
rologice

la

mantice.

privin

de menionat semnele superstiiilor meteonstelat de Anul Nou, iarna

sint

de iarn (promuroata sau omtul

ometoas ins

fr

viscole) :B.

nainte eu doua- trei sptflmini de Anul

intr-o

Nou

se

pun

boabe de griu

553

de urat

se

succed sau

contiim;\ uneori

o intcrced lntr-un interval ritual

dup

do 2 1 do oro, dar

ajunul Anului Nou.

Prognoza do inetorcologie mitica agrara ncepe de la 1 martie cu
zilele. Ilnhehr si alt Moilor; primele 7 sau 9 zile marcheaz cele
apte sau
nou luni, "m continuare, cu coloana tor agricol, dup cum este timpul
lor hun -au frumos. Dar zilele Habclor i Mo-ilor mai earaclcriz<*:iz. dup
vromuirea lor. temperamentul, cartierul i norocul celor ce i le-au ale
spre 9Hfk cunoate ;vsi(el o parte din viitor, anecdotica destinului lor.
Halta semne do belug agricol se grupeaz In primvar
comportamentul unor animale (ieirea furnicilor si crbuilor mai devreme
0 instruirea cuiburilor do oareci do clrap in buruieni; ouatul unor ou&
Lacfi

(i 7 zile

dup

cu doua glbenuuri; scuturatul

linii

de ctre

oi

in zilele

etc.) 3? .

Semnatul noaptea senin cu tun plin

era pus sub protecia Jai net

sfinte, divinitatea fertilitii solului. a prolificitii

de aciunea nefast a demonilor torieni.

animalelor

aprrii

Seceratul se efectua i el in doi timpi ziua pe soare i noaptea pe

plin. l*rima tehnic de soceraro era cea obinuit pentru nevoile
alimentare a doua tehnic era magioo-mitiea. Seceratorul ziua las intr-im
eol al holdei un petec dc gru nrsectrnt. alo cnii spice cran legate eu un
soarelui wiu paserilor cerufir rou de arnici, drept ofrand pftiniiitului,
ofrand, numita iniial Jiarha Moului
lui care nu au distrus recolta
Cununa
grvtui. Iepure, Barba popii si mai apoi Barba tui Dumnezeu.
:

lun

frumoase

Cea mii impresionanta prognoz Iu legtura cu belugul agricol al

anului iu curs se datorete,
ranul romn, rodului pmntului, o
planta cu o inflorescena bogata, etajat in eon, cu flori diferite ca for-*
mat si culoare, caro apare la nceputul primverii.
dominarea anumitor straturi florale in inflorescena ei se diagnostichoaz tipul de cereale favorizate do clima si roade in timpul anului agricol in cura.
Pornitul plugmui se fcea ritual in ziua de tap do primcar (1
martie), chiar daca vreme-a ora neprielnic.
ce plugul ora dres si
curat, se njugau boii plani se aducea in turtea mar" a gospodriei,
unde aveau loc citeva practici rituale diferite dup zona apicol in Moldova se punea colacul numit crciun in coarnele boilor; in Bucovina la
mijlocul curii se aezau o strachin cu
cu un smoc de busuioc in ea
si o strachin mai mic cu o min de griu
|l un drobulo de sare. Strchinile erau Uu- njurate dr trei ori in ut nu ul mersului soarelui pe cer,
gospodarul umbla cu smocul de busuioc nmuiat in apa din strachiu i
stropea plugul i boii, totodat tmiind cu grune de
puse ntr-un
ciob de oal. Apa ne vrsa pe picioarelo boilor, ciobul cu tmiia se sprgea
de coarnele boilor. Se trgea o brazd circular in curte sau se ocolea cu
plugul casa zgriindu-se uar pmtntul i se pornea la cimp, unde era
loc de artur. n alte pri, la ieirea din curte se zvirlea
un fra de
jratic, peste care boii treceau, ca
fie iui la arat otc. *.
Primul flcu care ie*ea la arat era proclamat orei n Transilvania.
El sttea pe un semn in pragul bisericii satului i judeca pe feciorii care
in timpul aratului a.i lenevit sau in timpul postului maro au fcut vreo
necuviin. Aceasta era ilalina hrinetatului. Judecau dura nuntii o jumtate de zi, do obicei dumiuica .lupa mas, i era patronat spiritual de
" de batrini. OM&OOl buni i drepi ai satului.

dup

Dup

Dup

ap

rin

21. Semnatul i seceratul manie.

Di ntre. muncile agric >!o, r isturi
magieo-mitico prezint ndeosebi semnatul i seceratul. Existau dou
tehnici magice do semnat semnatul pe zi ou soare i semnatul
pe noapte
cu lun plin. Fiecare prezint alto aspecte rituale M
Semnatul pe zi cu soare se ncepea la rsritul soarelui, cu inchiture i ou Doamne ajut. n unele locuri se semna prima brazd cu ochii
tnohtfi iu credina c, precum smntorul nu vede smlna oe o arunc,
tot astfel nici psrile strictoare". Se evitau zilele nefaste
din lun (vinerea seac, joia riermilor etc.). Scmuatul In zi cu soare era pus sub
pro:

IIuzdugniHil griului.

timp i 80 purtau in mare alai in

nu era complet, ci parial, numai
fnfr-tm col al holdei. Seceratul de noapte se fcea sub egida Lunci
pentru
sfinte. Noaptea spice i boabe de griu se luau de proprietar
nelegem mai ales cele de ordin roagieoprin
care
alte folosine,
mitic (vrji, farmece, descintece. legri i dezlegri etc.). Cu ele manipula
o bab din familie sau o vrjitoare a satului, noaptea pe lun. Bestul
griului din hold se secera a doua zi la lumina zilei dup tehnica obigriului i Buzduganul se mpleteau la
sat. Seceratul noaptea pe lun plin

legtur cu

seceratul de

zi

sau de noapte existau multe super-

nerespectarea
stiii referitoare la prevenirea bolilor rezultate din
41
practici rituale strmoeti
.

tecia sfintalui Soare.

555

unor

el i altn in versuri sub for mii de

culeas de un oarecare Petre l'gli*. In prima este vorba
de eoborirea sf. Petru din cer pe pamint ea sil vad ce mai fac oamenii,
despre care Dumnezeu nu mai tie nimic. Sf. Petru se ntoarce In cer si

din

pror.il

comuna epu. culeas de

colind, din Ardeal,

Forma elementara a buzduganului.

Buzduganul

la

Vltea dc Suv

pmUit, oamenii o dtic bine i nu mai cred in divinitate-a

un rstimp sf. Petru coboar din nou pe pamint i constaii
e invers, iadul pe pmnt, .i
oamenii i aduc aminte i i! implor s-i
ajute 4 ', tn colind reiese
Dumnezeu a uitat de lume i pe pamint toate
merg prost, inclusiv cultura jrriului Mindru-i Domnul de -adormit/
sub un mar mndru-nflorit./ Scoal, Doamne, nu dormi,/
de cind ai
adormit/ iarba verde te-a-ndrgit,/ florile te-au cotropit/ i lumea B-a
pginit,/ suduie fecior pe tat, mamele -i fac pcate,/ nu mai e rod in
bucate,/ nici nu-i frtu, nici nu-i secar,/ numai neghinoar goal" 4 '.
spune

Iul.

Buzduganul

buzdugan

Couuna
>1

cununa

griului,

dup. Ion

buzdugan.
I.

" c * u : 7 *u mitologia referitoare la ciclul vieii

moarte) gnul este folo.it ca si meiul. n
anumite nnCA
1 Prei:i
amplific
'^tineaZa datinile meiului.
na?^e se punea puin ,,Tiu in*prima
scalda, apoi pe o lavi
pe care m- m;u afl citeva obiecte simbolice
(un ban, un piepJic, ut c 1 it
oare se urmarea dezvluire
?* \**r
nu
91

^ 5 ?,T

^
m^

2
mm,

n
in

H V ini

P*

'

'

>,um

nunta

Ia

'Ararea

In cana mirilor, tinara pern-he

d<' zviriilul boabei*- de griu peste
deSfii*
belug, .a imnormintare se face din -riu
o/ml (xfijSS

i^-"

'

'
,

S6

'

il,80 t ite

luni

*"

Ia

un an

T>e

asemenea

la

exhumri,

mftnwui in Moldova dc nord

i Bucovina) 4 *.
mw1i "'al acord o importana deosebit griului
n*wi
5S?2t
produselor lut de brutrie. Tudor Pamfilc
Sda dou povestioare? nn

Ionici.

cielul

9l

mfS
mint

e raiul pe

Drigu.

la

Trei forme de

rna*fJf*
najere,

cil

Dup

'S.i.

cit.

Orif|inea <|rtului.

La

va povestioare referitoare

rindul ei Elena >'icutiil-Yoronca

dintre Dumnezeu si Diavol pe

tn conflict i la culoarea neagr a secarei si alb a griului *.
Din aspectele arhaice ale mitologici griului reiese
riturile i ceremoniile acestei cereale sint expresia unui sincretism mitologic intre unele
elemente de cult ale Vmintului Jlfum si ale zeiei culturilor, Ceres, intrat
in mitologia dacoromn iu perioada de romanizare a Daciei. Iar in ceea ce
privete aspectele medieval-cretine ale mitologiei griului sint rezultatul
remodelrii unor elemente i aspecte arhaice ale mitologiei griului.
de factur cretin preconizat din perspectiva
In mitologia rom
filozofiei culturii, Lucian Rlaga se refer la unele viziuni susceptibile
[ale mitologiei populare romne] de a fi interpretate
nici o greutate
patru exemple, dintre care pentru mitologia gruin sens sofianic", i

An

ii
ii!

red

la originea griului si secarei, la conflictul

tema posesiei griului, la intervenia ursului

fr

S56
557

lui

important este

cel

referitor la grtul ,-ri*toforiS\ adk-fl In griul .-arc

do griu est* ntip-

aproape bai do seama c pe fiecare

rit faa lui Crotos"*.
privit tio

boab

griul

Hun

ziua.

saul

casei'.

Iar

ppuoiul

vesel

Muftmim

du-

50
niitalc, cinstea mesii I"

Viticultura s-a dezvoltat pe pmiutul

25. Viticultura i>toriatu.
Homniei iuc din perioada dac i daco-romau. Importante descoperiri
arheologice i documente istoriografiee antice consemneaz cultivarea

viei de vie

folosirea vinului iu
i religioase.

aproape toate imprejurrilc vieii do-

mestice, publice

n Anabasis, Xenofou descrie obiceiurile trace la curtea regelui

pe care regele trac 1-a dat in cinstea lui Xenofon l
Scuthes. La un

osp

a strategilor

ofierilor greci ce-1 nsoeau, descriind

ospul

fastuos,

amintete de paharnicii care foiau in jurul mesei in cerc, aduceau cornuri umplute cu vin". n toiul ospului s-a desfurat un strvechi obicei la traci, un fel de potlach sau de ceremonie a darurilor reciproc* cei
:

avui trebuia

s fac daruri regelui pentru

s druiasc lucruri [daruri]

a-1 cinsti [astfel], iar regele

celor ce nu au" M . Platou

beia propriu-zis a tracilor i sciilor scrio : tracii
beau vin neamestecat [cu ap], att femeile cit i brbaii, i il mprtie
este o deprindere frumoas i aductoare de
pe hainele lor, socotind
imprtierea vinului pe
fericire"**. Vom constata ceva mai departe
veminte este consemnat i in folclorul mitic romanesc, ins intr-un
sint unii
alt sens. Spre deosebire de Platon, Pomponius Mela constat
traci fpentru care] folosirea vinului este necunoscut" ".

la rindul lui
in Legile referindu-se la

ntrucit istorioarafii antici, ncepind cu Herodot, fac confuzii dese

alo sciilor, care au convieuit parial ntr-o
intre obiceiurile dacilor
bune i rele, nu se tie bine nici pin
vreme
au mprumutat reciproc
tracii
astzi de la cine provin. n privina consumului de vin tim precis
fermentat
consumau mai ales vin de struguri i sciii un fel de

butur

foloseasc i
ei au nceput
creia prin influen i spuneau vin i
vinul trac. L'n document autentic la traci, mai precis la daci, consemneaz
nmoaie tria dacilor. Nu
stirpirea viei de vie cnd butura a nceput
cunoatem pn in prezent o asemenea msuri Li scii. Aceast constatare
nu ne oprete de a ne preocupa i de sciii care au convieuit in Dacia
i care au deprins obiceiuri dace.

I>*n% valah Ic MujUU. In Serbia,

(A.B.C. hora tfc%chM neurali pe wcofage ?l

romn

viziunii lumii
sufletul ei
versului 7 .
spice de gnu

il

Wenxrl
grafie

de epoci).

roman. -

2. (irlul In ipirllnmlitatefl

tatea

dup Marian
O, dup o

atest i Ovidiu Papadima

Holul griului in spiritualiin studiul sau de folclor asupra

pe care

are plugarul roman : griul e i el o fiin cnrc isi

clnar contiina
vine cu jertfa ei in n mea de legi a unise face
in Ardeal, dac la seceri nu se las eiteva
netiatc iu mijlocul lanului. ..griul se minie, la anul nu va
mai da roade, ci va zice - Eu ii dau utita sila de rod i tu
nu-mi lai
:ire

Aa

un fir. doua". Comcntind aceast credin, pmizeaz

opinia
antici formulat ..nu e un animism elementar, ci plasticizam credinei
totul in lumea asta se nate, crete i sufer
pentru ca sa si ndeplineasc
nici

datele sfinte ale misiunii sale'"*.

De altfel n toate legendele in legcu muncile agricole, fiinele de seam sint cele dou temelii
ale
hranei griul >i porumbul. Nu apar niciodat plantele
de lux i de ctig.
In schimb, ce frumos se respect ele, cnd se intilnesc n poveste. Zice

tur

558

la sciii din Dacia vinul a

20. Fraternizarea ritual *i vinul.
legende relatate de Herodot scot In eviden
fost in mare cinste.
caracterul sacru al cinului. Prima se refer la vntoarea de capete pe care
ce vinau.
o practicau mpotriva dumanilor, fie acestea i rude.

Dou

Dup

luau capetele, tiau estele cu fierstrul mai jos de sprncene. le curau [nuntru]. Sracii le nveleau numai cu piele de bou neargsit (..-)
Bogaii, pe ling piele de bou neargsit, mal poleiau estele cu aur pe
bea din ele. Tot aa fceau i cu
dinuntru i le foloseau ca pocale, ca
estele rudelor, dac se isca Intre oi vreo ceart i dac i blruiau potriv-

nicii n

faa

regelui"

Periodic,

dat

pe an,

fiecare

conductor de

ap

i.
inut, bineneles in inutul su. amesteca intr-un crater vin cu
din acest amestec, beau acei scii care au ucis vrjmai. Cei ce nu au fptuit asemenea isprav nu gustau vin, ci stau pe jos, deoparte, dispreuii". Tot Herodot menioneaz nfrirea prin imolarea armelor In suliele celor ce acceptau ritul. B ceea oe s-a numit fraternizarea ritual
astfel prin

..Sciii se

leag

vin ntr-o

cup mare

de

jurraint

lut,

il

fa

de

amestec cu
559

cei

ctre care

11

singele c*lor ce fac

fac

vars

jurmintul

mcpndu-ne cu o nulii sau felndu-l ctl un cuit o mic tietur. Apoi

moaie Iu vas o sabie, sgei, o secure i suli. udeplinind toate acestea,
rortesc o lung rugciune i la urm beau din cup, atit cei
caro stau legat prin jurmint, cit i cei mai dc vaz dintre oamenii care ii nsoesc"".

27. Sltrpirea viei ur \ ie.

Strabon prezintii citeva amnunte clnd este
vorba de tracii norddunreni sau de daci. considerind
regele lor Burebista a rzbit in via prin abinerea de la viu i ascultarea
de porunci
divine incit iu ciiva ani a furit un stat puternic i a supus cea mai mare
parte diu jiopuluiilo vecine"*. Tot Strabon consider pe Deeeneu un
arlatan care rtcise mult vreme prin Egipt, invind acolo semne de
prorocire, mulumit crora susinea tlmcete voina zeilor. Ba inc
de un timp fusese socotit i zeu (...). Ca dovad pentru ascultarea ce
o ddeau [geii], este i faptul
ei s-au lsat nduplecai
taie vita
de vie i
triasc
vin"

fa

zute incizate pe ele personaje de rang civil sau sacerdotal, militar sau
princiar, ridiciud rythonuri, probabil pentru a nchina cu vin. Se pare
la daci vinul a ndeplinit in clasa conductoare caractere euharistice.
Mai tirziu daco romnii au organizat festine cu vinuri alese. jH-treceri campestre cu vin i banchete funerare. Ultimele au fost ilustrate pe

utele de mormint ridicate pentru nun ceteni romani de origine dac,

in care preopinenii ineau cupe n min. n opera scriitorilor clasici greci
tonic
si romani vinul, care in opera lui Homcr era considerat o
i higicnic, devine o
ritual in cultul lui Bacchus. mai apoi extins
:
s in comuniunea cretin din Siria, unde se consuma in biserica nchinat
sfntulni Bacchus 1 .

butur

butui

Tema

fr

stirpirii

viei de vie se pare c de

la daci revine palingenezie

la romani intr-o |H>vestc referitoare la tufa dttoare
dfl putne". in
poveHto este vorba de un mprat care constatind cit ru face vinul in
mpria Iui a luat hotr rea
stirpeasc via de vie.
mai multe
generaii de mprai care s-au succedat la tron. in care timp nici nu se mai
tia ce este acea
de vie i vin, ultimul dintre mprai a nceput

Dup

vi

prin mprie i diu cind in cind

mai i vineze. La
din ultimele lui vntori intilnete un urs enorm pe care il fugrete

cltoreasc

una

piu

ajunge la uu schit, unde tria un clugr btrin. Clugrul, auzind zgomot pe aproape, a ieit repede din schit, i-a zvirlit de pe el mantia clugreasc, i-a sumecat miuecile cmii, 1-a prins pe urs i 1-a tras de urechi,
mpratul s a minunat cum un om att de btrin are o putere att de mare.
Clugrul 1-a luat i i a artat mpratului un butuc de
de vie spu-

nmdu-i
in

vi

c sucul

cetatea

lui

tufei este

a ordonat

msur

dttor de

putere.

mpratul cind

s a ntors

s se slolwzease via de vie pentru voinicii

lui ,

Aceast
extrem luat de Burebista ajutat de marele lui
preot Deeeneu relev un aspect din evoluia vieii dacilor, care probabil
i schimbase cursul sui influena convieuirii cu colii i sciii, in cele
din urm lichidai de daci prin lupt i prin asimilare. Probabil
abuzul
de vin s-a dispersat din zonele de convieuire in cele net dace. Nu trebuiesc desconsiderate nici micrile metanastatice intre tracii sud-dunreni
i cei nord-dunureni. rezultate iu urma expansiunii romane in Peninsula
HemuR i a formelor lor de civilizaie i cultur, in care intrau nenumrate ofrande, sacrificii i libaiuni antrenate dc consumul abuziv al
vinu-

mai ales in srbtorile afectate cultului vinului : bacanalele. saturnalcle. robigalelc .a. Toate nceste forme, dar i prilejuri
dfl consum ale

lui,

vinului,

cptind
i

eu timpul o motivaie erotic, contraveneau austeritdevoiunii religioase a dacilor, credinei in ideile-tor

ale religiei lor henotciste nemurirea sufletului, dorina de a muri
In acte
de vitejie care
le asigure intrarea in paradisul ceresc profesat de clerul
dac. Nu trebuie
desconsiderm faptul
i pentru daci. ca i>entru
loate popoarele indo-europene. vinul era considerat un dar al zeilor, care
consumat cu chibzuin ntrete, iar consumat abuziv duneaz. Deci
nu se poate susine
dacii, chiar dup msura lui Burebista i Deeeneu,
nu au continuat
foloseasc vinul, dar mai chibzuit dect nainte.
n unele tezaure dace descoperite in secolul nostru, al XX-lea, care
conin coifuri, cnemide, paftale, cupe, rythonuri, platouri etc. pot fi vii,

sobrietii

5UU

28. Vinul n ml (ol oui u cretin. Expansiunea religiei cretine in

Europa, in evul mediu timpuriu, favorizeaz expansiunea viticulturii,
datorit pe de o parte toiului pe care l joac vinul in religia cretin,
motenit de la religia israelit i, pe dc alt parte, datorit tradiiei viticulturii tradiionale locale daco-romane i consumului generalizat al
vinului. n plus popoarele euroasiatlce care au migrat pe teritoriul Dacoromanici au preferat
includ n tributul pe care l smulgeau in vite

alimente

i cantiti

apreciabile de vin.
ai viticulturii, textele religioase is racii Ic i cretine consider
vinul este muzica care incint inima" (Ecleziastul,
David, sfintul .Matei, sfintul Paul). Ceva mai mult, textele sacre dau
mereu sfaturi cum
fie cultivat i conservat vinul nou in vase noi i
[ie but cu moderaie. n parabole, vinul este conceput ca simbol
cum
al bucuriei divine si umane", iar soarta ofer oamenilor vinul bucuriilor i al amrciunilor". Via devine regatul lui Dumnezeu" i vinul,
singele Mintuitorului". La nunta din Galileca Iisus a transformat apa in
vin. Pentru ca
aib valoare euharistic. vinul trebuie
fie natural
(rinum de pite ). Vinul distilat este proscris, fiind considerat vin artificial.
El nu putea fi nlocuit de buturi fermentate de tipul cidrului, miedului ete. Vinul natural numit rin biblic se prepara din struguri culei bob
cu bob, splai si pui intr-un chiup
musteasc nestori. Mustul lor se
turna ntr-un alt vas, n care se lsa
se vinifice. Asemenea vin se fcea, pn in secolul al XX-lea. intr-unelc din mnstirile romaneti care
aveau vii proprii. n occident inchiziia a urmrit (din secolul al Xll-lea
.-i

Dup

unii

exegei

s
s

pin

XVIII-lca) pe antialcolici ca

in al

eretici.

29. Iccncgriifin viei dc vie.

n iconografia romaneasc via
de vie apare ca motiv sacru. Studiul motivului viei devie este abordat
din perspectiva izvoarelor lui apocrife i folclorice (Nicolae Cartojan.
Aurora Xasta i alii), a reprezentrii lui plastice in icoane pe sticl i
lemn (Ion Mulea, Cornel Irimie, Ion Apostol-Popcscu), a ipostazelor
iconografice (I. D. tcfnescu, Aurora Kasta), a fabulaiei populare (Elena

Niculi-Voronca)".
Aspectul cel mai

interesant al temei iconografice a viei

tru mitologia ocupaiilor este Ins cel al ipostazelor platficc. n

dc vie penaceast pri-

vin

nelegem
recurgem la studiile lui I. D. tcfnescu i cele ale
Aurorei Xasta. Ne referim la patru ipostaze iconografice care fae obiectul
unor cercetri mai atente din partea specialitilor acestei teme cu atltea
implicaii 3 ca arbore genealogic al lui Enisei (reprezentat deseori din
de
ramuri cu frunze de acant sau dc lotus i uneori din coarde de
vie. ca in iconostasul de deasupra uilor mprteti de la mnstirea
Golia i in trapeza mnstirii Horezu) 2) ca o coard de rij de vie cu
:

vi

561

struguri pe ou, care Iese dlntr-o coast din sting corpului lui Iisus, ocolete capul In cerc pe dreapta, I&us stoarce uu strugure atlrnat de captul
corzii, intr-o cupa, simbolizind butura episamic. Tema corzii viei de
vie a fost dezvoltata artistic de pictorii de icoane pc sticla de la Nicula

bea in voie. Nu era

umple ineft o dat cofia cu vin din pivni i
ngduit s-i umple plosca lui i
plece cu vin. deoarece dac era prins
era aspru pedepsit pentru nclcarea legii viei. conform obiceiului locului.
Un clntcc oltenesc brodat pe aceast datin vinicol fericete situaia
..Aa via zic si eu./
.Maiorului cure iudigete vinul de roman
ind eti teafr i flcu./ cind eti inimii u i te ii i nu ;ii un cptii.'

eind te plimbi din deal in deal.' cind pe jos si cind pe cal,/ cind te plimbi
cram-u cram/ i bei vinul de poman,, cind sorbi lene o pivni'
>i oftezi
leli (...)".

din

dup

n Moldova de nord

iu

puneau

proprietarii de vii

Bucovina

In.

construite in gardul de la strad ap, vin i poame de popentru trectorii nsetai si nfometai. Firida era in dreptul bncii
se poat i odihni cind consum
de ling poart, pentru ca trectorii
firide

man

anume

pomana lsat

in voie.

31). Sin Vasilc. patronul viticulturii.

Sin Vaslle a fost considera] patronul viticulturii si implicit al vinului Ia romni in ipostaz mitic cretin. El a fnst sfint inc din p'miecclc mamei lui. A crescut i rmas
holtei. E tare beiv, dar foarte bun. De ziua lui se fac petreceri i chefuri
(...). Iubete i joac i cint (...) i stric fetele" \ De srbtoarea lui.
..in noaptea de Anul Nou [oamenii credeau c] se deschide cerul [lj
lce vin"**.
toate apele se prefac in vin. n ceasul acela dac iei
obin vin cu aceast ocazie rar
gend descrie un om care dorind
in via, ca
aib ce beai
cheltuiala, dei era om cu rost, a crat
cu soia Iui
in mai multe poloboace. Fiind obosii de atita crtur,
el i soia lui au adormit, lsind treji pe copiii lor care se hirjoneau pe
se zgiiasc la cer, i cind s-a deschis
0 lai ling butoaiele cu ap,

fr

ap

ap

Teascul d* laln cu Moorcrrc. nifluveliil.

sc prefac In vin. ne tresrind au czut de pe

lai peste butoaie tocmai cind cerul s-a deschis, butoaiele s-au rsturnat
margini
Astfel a fost pedepsit lcomia
i apa s-a mprtiat pc jos"
a unui beivan nrit.
Credinele in sfinirea viei erau atit de sofisticate in trecut nct iat
re relateaz o legend moldoveneasc.
vei lucra 7 nni un pogon
te zglrie, te tai, dar
sudu niciodat in ea, cum e via,
de vie,
nu zici nimic, atunci Dumnezeu ii iart pcatele, te duci drept n
CCrnl

cear

ca apa

fr

Hraovului 3) ca un strugure mare dus de doi oameni jk* umeri

iu pictura mural a unor biserici de lemn din Maramure ; 4 ca un teasc
de fin, zugrvit de asemenea intr-o biseric de lemn din Maramure **.
ltelicte etnografice i reminiscene folclorice in legaturi cu sditul i ngrijitul viei la romni sint in msurii
ne dezvluie alte aspecte
magico -mitice ale acestei activiti. Sditul se fcea primvara chiar pe
zloat, cu un ritual anume se ncepea cu o slujb, sc nchina vin de ctre

<lin Scheii

Dac

fr s

renii".
..eind e

Dar credinele despre vin sint consemnate i in paremiologie:

omul bolnav de moarte, dac cere vin. moare"; de 40 de sfini

sc fcea aspersiune cu viu pe pmint. Brbaii spau grofoloseau sdila. puneau via In pmint. femeile lor muuroiau
pmintul, lutarii cintau.
sdit se ncingea hora viei printre rsaduri. Curatul lujerilor, coardelor se fcea cu vosorul de tipul scorni arme
la daci. Culesul viei i storsul strugurilor iu teascuri de lemn de tipul
linului de piatr se sfireau cu un ceremonial srbtoresc, cu cntece i
jocuri, cu strigturi de tip bacehic, de tipul celor consemnate de G. Dom.

de poman
se beau 40 de pahare de vin. ea s-i cinsteti" mortului se
vin rou"; la groap mortul se stropete cruci cu vin rou": la mese,
cheflii eind ii aduc aminte de
!a butur, se toarn vin pe
mori vars vin pe jos in cas s bea i morii, nu numai viii"; cine
se
bea n numele unui mort bea pentru el pe lumea cealalt"; norocul

Teodorescu

Petre

cauz i

cei in
pile sau

Dup

si

ali folcloriti.

Un obicei strvechi al viticultorilor era s dea de poman din prima

gleat de must scoas de la teasc. Pomana cinului lua i alte forme".
La cramele de pe dealuri din Oltenia, numite i pivnie de vin. dup
ncrcarea butoaielor eu vin nou, uile erau nchise, int- nezvorite,
poat intm nuntru i
bea cu o stacan, luind
vin do la cep. Sau pivnia era prevzut pe dinafar cu o firid ling
m care se gsea o cofi cu vin i o ceseu, ca trectorul nsetat
poat bea pin ii potolea setea. Dac ins era tare inaetat (dup vin) putea

astfel ca oricine

u,

bttur";

ine de beiv ca

scaiul

de Una oii" etc

cum Dumnezeu i cu simul

mbrcai ca nite oameni sraci au colwrit pe pmint ca s vad
cum se comport oamenii intre ei. Dup prima legend, au intrat ntr-o
erim. Vzindu-i sraci, zdrenurosi, mesenii nu le-au dat nici o atenie,
nu i-au invitat la mesele lor. Suprai. Dumnezeu si eu sfntul Petru
n alte legende despre vin se descrie

au ieit afar, i-au transformat

si

s-au ntors in

crim.

straiele

srace

Mesenii s-au sculat de

la

in straie de oameni l*ogai

i-au invitat ling ei

mas i

cinsteasc un pahar de vin. Dumnezeu a luat paharul cu vin i 1-a

ntrebat
turnat pr straiele lui bogate, chipurile inchinind cu straiele. Fiind
de ce face astfel, rspunse: Voi cinstii straiele, nu pe om. Atunci

563

nistcse

en

mele".

tratele

doua

logcndfi, se

repet situaia

Legendele de voinicie descriu vfimi ca pc un elixir .Ic viaii pentru

erou. nainte de a ncepe o lupta, eroul de legenda Mar ho vinul cu
RtacAna,
eu cofa sau eu vadra, prinde puteri miraculoase, lupt si iese
nvingtor.
Dup;, lupt eroul e relaxeaz dind un chef de pomina si doarme
undapuca trci-patru zile ca mort. cind este descoperit de dumani
(pot ere.
ieniceri,
tilhari,
montri etc.l, care, ou ajutorul unei slugi sau zis
prieten, este legat butean in somn. nctuat, chinuit i uneori
executat. Dac din anumite motive se trezete din somn
nainte dc a fi oxeeutat (cu ajutorul iubitei, al unui prieten, al mumei etc.) se
desctueaz,
lupta i ii biruie dumanii (csplndu-i, punindu-le
capetele in sulie, arzindu-i pe rug si, mai rar, iertindu-i).
Dar eroul de balada mai bea i de plictiseala, i de jale. Acesta este
cazul lui Toma Alimo, haiduc din ara de Jos. TomaA limos
mninc
i bea de unul singur, gindindu-se
nu are cu cine
nchine burduelul
lui cu vin. Inchinare-ai i n-am cui,/ nchinare-asi
murgului,/ murgului
siropului,/ dar mi-e murgul vit mut,/
privete i m-ascult,/ ( . .)/.
Iwhinare-ai armelor,/ armelor drguelor,/ armelor surioarelor,/ dar ele-s
Tiare vechi,/ puse-n teci/ de lemne seci!/ Inchinare-asi
codrilor, /ulmilor
l fagilor,/ brazilor i paltinilor,/ de poteri ascunztori ;/ d-oi muri/ m-or
tot umbri,/ cu frunza m-or nveli,/ cu freamtul m-or jelui
V
cum sta/
de nchina,/ codrul se cutremura,/ ulmi i brazi/ se cltina,/ fagi
i paltini
se pleca' fruntea de i-o rcorea,/ mina
de i-o sruta:' armele din teci
ieea,/ murguleu-i nnchezea,/ pin vorba-i isprvea,/
burduelul ridica/,
vmiorul
gusta/ i-n picioare se scula"
Toma Alimo se uit in zare
i vede venind pe Manea slutul i mitul, argosul, stpnul moiilor, care
D cere socoteal ce caut pe moia Iui. Toma Alimo ii spune
pin
judece ce pagube i-a adus lui Manea : D-i minia la
o parte/ i bea ici
pe jumtate/ ca
ne facem dreptate". Toma ii
plosca haiduceasc,
Manea o ia cu sting i-i nfige cu dreapta un junghier mic
in pintece,
de-i scoate maele afar. ncalec pe cal i fuge
mincind pmintul. Toma
Alimo i tnnge maele in pintece, se leag tare cu briul, incalec pe
cal, se ia dup el s-i dea seama de fapta lui
rnirav. Cere murgului
sS se ntreac la btrinee/ cit
putea Ia tineree". l ajunge pe Manea.
Jl cere
mai stea puin s-i plteasc pagubele fcute, cu tiul faptelor.
Ca P
dirL. meri
Al! Toma descleca, presimind
moarte
,
L!fi ajunge.
iiwiRra-1
Simte
se invirtete capul. Cere calului: sap-mi
groapa din picior/ i-mi aterne finisor,/ iar
la cap i la picioare/ pune-mi,
punc-rm cite-o floare;/ la cap floare de bujor,/
mi-1 ia mindra cu dor,/
la picioare busuioc,/
pling mai cu foc". Iar dup ce-1 va ngropa,
rumul codru,ui ajun la paltinii trsnii i
se lase
LS^f ?
sPrincwu
Pnil Iun? i glbior, care-i este

prin colinde i rituri colinde cu pluguorul. cu griul, cu sorcova ; iarna

prin ntocmirea calendarului de ceap, incolirea griului ntr-o strachin
de Anul Nou primvara prin interpretarea augural a zilelor Itabelor
Moilor. Apoi o deine viticultura prin colinde invernale, tehnica magica
de Bristovul riilvr i alte datini menionate.
Ceremonialul de pornit plugul la arat se fcea lunea, pentru
atunci se ncepeau ritual toate treburile. Plugul se scoate n bttura
rasei, unde gospodina eu mii rns cu ap, un stru dc busuioc, un hirb cu
tmiie, o min dc griu i o bucat de sare nconjoar plugul de trei ori.
cum merge soarele (pe cer), stropete cu ap, (afum) cu tmtie. Cit de
curat/ o tmia/ i apa/ aa de curai/
umblai,/ nicicnd
nu dai/
peste vreun moroi/ sau vreun strigoi/
fac vreun ru" 7l.
Apoi ocoleau cu plugul : casa, gospodria sau pmintul de artur
tk- ling cas. Pentru pornitul plugului se fceau dinainte colaci sau colcei numii crciun, care se puneau in coarnele l>oilor, pentru noroc i
lK'Iug la plugari. Colindatul cu pluguyorul n miniatur sau cu plugul
mare pas pe roile cu sau
buhai amintete de tehnica aratului, pe sile
punile, marile/ frunile,/ mier{rf soiuri de pmtnturi : lunile; am arat
curile/ piscurile,/ joile/ vile,/ vincrile/ stincile,/ simbetelc.' prundisui 11c,
apele"
In ceea ce privete cimpul de arat, colindul menioneaz c-a
auzit c-i bine do arat,/ nu-s cioate de desciotat,/ nici girlo de nturnat,/
nici hrtoape de hrtopat,/ nici clis de inclisat,/ nici nisipuri de Innlalpat" 74 .
La plug a njugat boii dinainte/ cu stea in frunte,/ boii de la roate/ cu
coarnele mpreunate, boi tiuei,/ n coad cudalbei nv . In ceea ce piri
veste artura propriu-zis, a arat in cruci/ i-n curmezi,' n straturi/
i pe haturi"
artur se ngropa un ou Intr-un col al ogorului ca s-1 fertilizeze,
se fac bobul de griu ct oul. Mult timp s-a crezut
roadele
cimpului puteau fi furate dc vrjitori sau de femeile ce tiu solomoni
grinele la legatul lor. Furtul acesta era luatul manei griului".
La seceriul de zise las de poman pentru psrile cerului, ntr-un
col de ogor, griu nesecerat, numit barba plugarului ".
:

sv

fr

'

Dup

viteji"

Dorina

irS^rde

pe mormlnt flori de bujor i do busuioc se aseamn cu discuia ciobanului

cu Mioria nzdrvan,
spuie ciobanului vrinecan i celui ungurean s-1
ngroape pe- aproape, in strunga de oi,
fie tot cu ele, s-aud ltrind clinii
Dintro ocupaiile Istorice, ponderea mitic o deine agropstoritul.

eroului de a nchina cu cineva la

butur contrabalanseaz
vioml oi in CI,ro
ntrevede nfrirea dintre om si
mitic a cosubstanialitii om-arliore anticipeaz
concepia eosubsianialitu om-animal
din Miori/a. Descrierea acestei
sec\ ene a nchinrii vinului
cu codrul este un pandant mitic al vintului
,rei flui * C de
OS i de SOC,
Siring
*
n!fn
i, strung,
oi
e m
i ofle
pling cu lacrimi de singo. Discuia lui Toma
Aumo cu murgul lui s-i sape groapa in codru i s-1 ngroape, s-i pun
1

ZS55
Sf
naiura "2rr?
concepia

'

5fl4

Sccerfi.

illl

ililiplm larRlpteni. oMrlcni $1

dad

ns cel mai impresionant obicei de seceri era cununi gralui, pe

care o mpleteau fotele cu flcii, o jucau in hor i o purtau intr-un fel de
alai agrar. Mai cinstit din tot satul era alaiul celui mai ftfirntc secerter 7 *.
585

Aa nun

uni constatai

cmd neam

referii Iu aMre, agricultuia ne

AccuitS zeitate corespunde zeiei Demeter
(no mitologia greac) si zeiei Cercs (iu mitologia i.ui:
i cmc totodat
|M-iMuifi<;m';i f. cuini u |ii 71 tVrniitii polului. A fosl denumita* -i Muma
.semnturilor >i a roadelor p&miniuhii. simbolul Mumei semnaturilor
este planta numit rodul pmnivlui; cultivatorii pmintului o cutau,
o rupeau i o studiau, dup conformai, Inflorenoena m maturitatea el
iutcrpiviind belugul sau lipsa de roade ale piimintului in anul n curs 7 .
Imtemnela Mumei lemaniuruor erau
au ihnji. iptcul de liriu, mogul i colacul; oftanric In pomrni. de grloe i vinauri.
nflfi

sub protecia Lunri

sfinte.

..

wm

Mitol<H|ia mini'rituliii.
a ocupaii' *trveehe,
mineritul In
Carpaii lomnici reflect iu contiina mitic a jKjpoiului romn superstiii, credine, datini i tradiii miniere, care completeaz o parte din
(

mitologia ocupaiilor.
Concepia i viziunea minerului asupra ocupaiei lui, ca i asupra
rostului mineritului iu lume pot fi surprinse in legende i snoave populare.
Din pcate nu posedm piu in prezent prea multe materiale de teren
referitoare la minerit. A trebuit
ntreprindem jie cont propriu unele
Kondaje i cercetri pentru a completa aspectele pe care le prezentm, sub
rezerva unor eventuale reveniri i adaosuri. Din aceast perspectiv schieteva teme i probleme ale mitologiei mineritului.
Consideraia minerului despre locul lui de
i munca lui este
in general dificil. Una dintre cauze este recrutarea minerilor din alte
zone folclorice i schimbrile dese ale minerilor de la o
la alta. Pentru minerii btrini, mina a fost un loc necurat, un fel de gur a iadului,
dac nu un loc de pedeaps legal (pentru cei condamnai la ocn). In
ambele cazuri, pedeapsa ntrecea puterile minerului (ocna sau profesionist), incit a fost asimilat folcloric unui blestem strmoesc, in transpoziie biblic unui blestem divin. Numai aa se explica de ctre mineri
de ce iu min aveau loc nenumrate nenorociri (prbuiri de plafoane i
perei, izbucniri de gaze otrvitoare, inundri de ape fierbini). Iar in superstiiile i credina lor. ele se datorau spiritelor rele ale Mibpmintului. ale
rocilor si ocnelor, care foiau pe drumurile spre min, la gura minei sau in
galeriile din min, ziua iu nmiaza mare.
Dar pentru minerii btrini mina mai era si un loc linitit de munv.
Numai ntunericul., singurtatea i oboseala ii fceau
aib aitri in
stare de trezie. Iar cind se intimpla vreo nenorocire in min. atunci npdeau din fundul sufletului ndoieli superstiioase, credine strbune,
temeri
nu au fost respec tate datinile strvechi (c nu s-au purtat talismane la piept, nu s-au nchinat la intrarea in min,
nu i-au ales un
sfint patron al minerilor, nu au respectat anumite reguli de magie a muncii
etc). pin relatrile fotilor mineri de la Uaia de Fier din Gorj reiese
majoritatea se temeau de aa -zisele znr nle minei. Se tem cei care spurc
locul, ba eu vorba, ba cu fapta. Cu vorba
de i blestem soarta iu
min; eu fapta
de i fac nevoile in min"

munc

min

32. /Inele minelor. Lejendo.

Dintre personajele mitice pe care

astzi aproape disprute, cele mai
importante sint VUvele Mii, iu Carpaii Occidentali. Znele minei sau timele bii in Carpaii Meridionali i Duhurile minei, in Carpaii Orientali.
Vtlva bii este ut spirit protector al bilor (minele) i uneori al minerilor bieilor)
nfiarea ei general, alb sau neagr, iuchipuie
minerii le-au

consemnat

In datinile lor,

666

femeie cind tinr, cind btriu. care toarce mergiud. Culoarea simbolicaracterul ei, bun sau ru. De Vtlva alb minerilor nu le era fric,
dac nu o criticau pe ea sau mina pe care Vilva o avea n grij, dac erau
omenoi. De Vilva neagr minerii se temeau. Xu umblau la miezul nopii
pe crrile pe unde trecea regulat, ca
nu o turbure din mers i
1

zeaz

si

poceasc.

legend referitoare la Vilva alb a bii scoate In evident caracterul ei bun i drept
Era odat un om srac. Cind a mers suprat in
baie [urin f i-a ieit Vtlva bii mbrcat in alb i i-a zis
nu mai
l duce ntr-un loc bun. L-a dus ntr-un loc necunoscut,
fie suprat,
|

cs

unde era mult aur i

s
s

s duc

i-a zis
ia aur cit poate
la banc. I-a spus
vin
mpart banii. Oinul a luat aur cit a putut
ca s-l vind i apoi
duce, 1-a vindat i a mprit banii in dou. Oricum a fcut, un ban nu-1
pin>a nicicum mpri in dou. Atunci el s-a gindlt
mai bine s-1 duc
Vilvei bii. Vtlva bii 1-a intimpiuat sub form de btrn i 1-a dus in
alt loc, intr-o galerie necunoscut, ce avea la mijloc un virtej peste care
era o punte. La captul punii 1-a pus
numere banii. Cind i-a spus omul
c leul care era in plus 1-a adus cu el, Vilva i-a zis
nu-mi aduceai
leul i nu impreai po dreptate, te aruncam in virtej, dar asa, dac ai

Dac

l banii tia ai ti'*

Alt legend, referitoare la Vha neagr, scoate in eviden caracteopus, infernal i antropocid al acesteia. La o min prsit de pe apa

fost cnstit, fie

rul

Toplei, n Prul cel Mare, oamenii locului au nceput

reamenajezu
mina, ca
relnceap lucrul.
ce au spat vreo 16 metri au
putut
Intre. Da* de acolea nu a mai putut lucra, c-o ieit un mt n
cale, negru, urU i-a zis
Oameni buni, io nu mai las lucrai aicea,
dac nu-mi dai un cap de om (...),
miu zicea
la orice lucru mare
trebuie cap de ora". Oamenii incep lucrul, dar miu nio ca cit. Miu tot
dup ei. Da' numai la ceasuri anumite. La ase fix, la doisprezece fix,
atuncea
arta miu n cale i sttea de vorb cu oamenii i la obraz
arta de om, numa ta trup era m/". L'nul din mineri i-a dat cu prerea
prea vorbete a om i are cap de om, deci o fi Vilva bii. Da un miuer, Iun a lui Topor, s-a gindit
la miul s-l duc la el acas,
e
frumos.
miu n brae. Da' miu din ce merje, din ce se ngreuna.
aa se intrreunase, de arau asudase tot bine. Numa cur apa pe el. Cum
iese el din Prichi
cale,
cind se aproptie de cas, Udete miu o
ir. mei tur, i aa 1-a zvirlit
coul la pin-n valea Sohodolului.
s-odus i-o czut in nesimire. O mrs a lor de -acas, l-o luat de-acolo
de jos, da' zice
el nu tia nimic. El n-o dus nici un mi. Uitase. Da*
nime n-o vrut
lucreze la mina din
cel Mare, so temeau dc Vilva" M
Mina numit La Despicata ii are i ca legenda ei. O
alb, deci
bun, devine rea, pnnnd la ncercare pe un bie cu care s-a legat
in
schimbul unui coc de pine depus zilnic ntr-un anumit loc ling min va
primi un coc de aur*'. Bi&ul, dup un timp, nu s-a mai inut de legmint i a fost aspru pedepsit.
tn concepia bUelor din Munii Apuseni existau atitea VUve cite
bi in funcie sau prsite sc cunoteau. Numai
la unele bi VUvele
erau predominant buuo, la altele predominant rele.
unele i altele cereau
fie ascultate, respectate, cinstite cu ofrande i uneori
cu sacrificii,
dintre care unele chiar umane t*.
Oamenii le neutralizau firea demonic purtind talismane la piept
sau atirnind in min nsemne apotropaice i icoane.

Dup

Lu

pst

Pru

VUv

^A

Z
et
ta

n ",,il in ol, *n'ft

Ic nord fpturile mitic

proiectoare m
P!",01"1" in care minele uiai funcionau c
t..
>"""*
Mii ** Erau/dp/vn terato.norfe /
e ,:,r, -. s,
1
" Metamorfoza iu oameni sau anin ale
in jumtatc-oamem, M""rjumtate-aniinale.
,r

dutru^ai^^

tr'"''

Z T

ji

'

.Jumtile de oameni nu
totdeauna erau vizibile, iar cind totui
erau vzute,
vouUo?
ea
ea,, vzut povcs.can altora cit de
urile ,i
rzbunau, pocindu-i pe indiscrei. Se fceau simite
in min de min -Hi
are ..erau singuratici i abtui in fundul unor
galerii
de m neri
Ul U
,
< ale
" ;i ,U a .I";' l, u "'protejau
a
f prbuu-.,
utremure. de
de inundaie. Iar dac nu puteau
o apere
*"!""'"
dta Stol'
" "V jl0aW "" '"*
IrZ'nfnr!}
, )
T""prin
afarmt fal,e
de sucu,
prin /r.jari pe nume a minerilor
la e ura
minei, prm metamorfozarea lor in
animale spurcat,; prevestitoare le Mu
S " iH,n, " i0i lflS" U
''.^u'pTin:.^

fr
Z
rrfeiint/wAV*
Tu
m
s

^
W

^.^

Sdf
^wV^'T
s

ffi
Inia

1"

,U mlnte'

om

i,,trat tri

7
P.ntenJ fac 'Era tocam"
. ce
vezi! la tri pasi naintea noastr
negru care
uita
la noi si nceput
urle
aia s a rpczit la noi. n grab'
ieit din gura
cu ochi, napoi
nainte lup niscai lemne
dm'in lup^a
'

ntrf
mtratr

Dup

lac

wa.

i
baie

in

int

am

"neni ia

bii

in t

V
.'.te

f
l

.
l

tT? m.

'i^
5*5"'

1
,

dfaK
11

-MW

to

sa u puterea de a mai
t '
,
baio *"' zob <lp bat
' fctIe

iSS

7 *Fai

13 :/
-

trriml

c^m^u at

Catt
' ?' "r nit cutremur. Lup negru a
SrSSffhH
praful
i bolovanii
car' au ipat gura bii" '.
'' a raoau l" ">toi noaptea in tufiuri,

M
riilr?Y''V'',

im

toamna
7
P

cu minc

'/

m Pdu"V

ipm

cind se

timcopul)

cupr u
rug de

1-a

'

bi u !?ti,nele bii cprea o**'""" sau jertfe,

le fie ofe!
H.
nte periodic in min
sau in sat pentru min. In Oltenia
patronul mn ei
era un sfmt. de obicei sfintul zilei
al crui nume coincidea

m " Ci

effot t7-^,

dup

w&SgSt

P"" ,r"

un" n u,,ulf

x P' oatar --

Superstiiile, credinele, datinile

mi,m<mIe Cf, r
13

I?X^

R*

lr,IC

W 5wP

tradiiile de la Baia de Fier sinf

catupn/or'nu

Ur ", "
lo!,i Uil
",
^!'p
- n schimb, Io mi!
<
0nentali '
Moldova i Bucovina, am descoperit date
in legtur cu
in
studiul mitologiei ocupaiilor. Pietrele

n el B
noi

cutmnur

n le. d r cu
de redeschiden a el
sau
i
*a "

W'

'"

, ' l!l

'7
^n^uSl*
""T
s,r,,rtura '"'agolog.c
NT tH f
<

""'-

'

'

.r,

'

CU

iM
1

^Wnl/

--nV: vdit

a pietrelor s^nipifioase.

^l^tt

&

n.^

cTtte^
iuie.n

'

<-

fr

ap

m tradiiile
:i. Cile mirifice ile Diroulujlc Sa ertmo*. Datinele
poporului consemneaz in cosmos i iu unele zone ale lui (cunoscute sau
necunoscute) exist :-na unor ci mirifice de circulaie a zeilor, semizeilor,
demonilor, eroilor i chiar a unor oameni de rind. E vorba de cile tare
nlesnesc comunicaia intre cosmos i pmint. difereniate calitativ prin
categoriile de fpturi ce vieuiesc pe linia lor (in ceruri, vzduh, marginile
pmiutului, ostroavele Apei Simbctcl sau Apei Duminicii. Cellalt trim,
Lumea morilor, Raiul i Iadul).
Circulaia nu se poate face oriciud, oricum i sub orice motiv. Madiviniti circul liber, celelalte cu restricii proprii rangului lor.
Eroii ca i semidlvinitile, iar oamenii de rind iu anumite rstimpuri
rile

sacre pentru atribuirea unor cablai

mul^wS P'^ 6 <n 8iderate
^^ri. a?-^ele
atr fulgeruluiM^v
KfdTffi P atr) tra
"'
7" e
' *"'* (Pietrele gurite), cristalele
e

Drumurile mirifice lut preMratc de-a lungul lor pe pmint cu coloane ale cerului, stilpi solari i troie improvizate din pi tn' de calcar.
Boger Citillois iutrerirete in structura minenilogic a pietrelor
temi preioase peisaje (un virf de munte, o pftdure, castele in ruin, intrarea intr-o grot, uu drum cu plopi) ; animale (o pasre pe un ram, un
monstru dezlnuit, o pasre nscind) elemente fizionomice (o orbit de
ochi, un erou solitar) ctc. m
n discursul inut cu ocazia recepiei la Academia Francez a lui
peuple den
Boger Calllois, Margueritc Yourcenar a spus ,.11 trnuve dans
pierres Ie miroir obscure de Vobsidienne, vitrifiee voici de milliers de siecles,
des U'inperatures quo nous ne eonnaiasons plus; le diamant qui, encore
veuir
ufoui dans la terre, porte en soi toute la virtualii de ses feux
la fugacite du mercure (...). Ies 6pines du fer. Ies mousses de chlorite. Ies
clieveux de rutile (...) le cristal dont Ies prismes. Caillois nous le rappellc
enune formule adinirable, pas plusque lesuues, neprojettentdesombres" *.
Structurile imagologice ale pietrelor semipreioase descoperite in
mine nu prezint interpretri i valori util de sofisticate ca la Jtoger
Caillois, dar suficient de elocvente pentru iiuagologia popular. Pietrele
semipreioase sint opera unor gnomi -furari care triesc in ele, le dau
via, un duh mineral. Natura l culoarea minereului pur exprim duhul
mineral. Astfel duhul pietrei roii era considerat Duhul singeriu, 'loial
pietrei vinei. Duhul veninului. Duhurile minerale aprau minereul i,
prin minereu, mina din care acesta se extrgea: Duhul chietrii-a-nvineit/ pc ia de s-o spetit,/ chiatra
o chinuiasc,/ cu ciocane s-o zdrobeasc,/ n cuptoare s-o topeasc./ De cum au ucis cu sete./ pe tcute
jji-ndelcte/ sufletu din biata piatr,/
riuin
ratr&(...)".
ntr-o colind a pietrei, Mircea Popcscu descrie urmele cultului lui
Jiithra petrogenitus i Sol invictu* in folclorul roman oa o reminiscen
a sincretismului religios" in Dacia dup cucerirea roman, in care e
vorba de natura din piatr a unei fpturi mitice, tem preluat de folclorul religios cretin 9 K
Paralel cu mineritul s-a dezvoltat zllritul, culesul sclipelor de aur
<lln apele repezi ale unor muni auriferi, zltrit care se deosebete caliauriferi la alta (in Munii Apuseni, in Munii Bucovinei
tativ da la o
ctc.). Zllritul era patronat de Znele upelor care erau totodat i ti-

remar-

din an, In condiii bine determinate spiritual, cu pregtiri prealabile i prefie iniiai, altfel
rind trebuiau
respecte riturile dt
declt avanii, in tehnicile cltoriilor miraculoase l
circulaie n spiral pe cursul Apei Duminicii rituri care In fo nd sint (

s
s

caui uni magico-mitlce. Oamenii de

568

569

JS&%%g&r"

"'

,a

u " " ivt"

dc

'*

,B

n iniierea omului de rind intrau mai muli factori tipul

de cltorie,.scopul cltoriei, riturile de cltorie,
starea de purificare trupeasca,
l spiritual, metode de clire fizic i moral, dotarea cu
:

anumite

in-

strumente magice auxiliare (toiag, opinci, desag etc),

alegerea unor tovari de drum (animale nzdr\aue, psri miastre etc),
sorocirea cltoriei (zile faste) i a locului de pornire (vrf de
munte, plai. peteri <;irliciul pmmtului, arborele cosmic sau coloana cerului
etc). Dac nu se
inea socoteal ti.- toi iu:-li factori, omul de rind rata
m mod primejdios pentru dinsul i chiar jicntru ai lui. cltoria, uneori

Pin in prezent nu avem cunotine suficiente despre toate cile

mirifice in cosmos, aa cufn au fost nchipuite do poporul
romn in istoria
mitologiei lui, deci! numai despre unele considerate
mai importante
pentru concepia i viziunea lui mitic.
nainte de a prezenta cteva ci mirifice se impune
trecem
revist sumare consemnri antice (greceti t romane) si comentariile
cuvenite pentru a putea astfel constata ce legturii exist
intre ..imaginarul"'
dromofiliei antecesorilor si aceea a poporului roman
referitor la strucunp t unwi
vamar* acelor ci in transpoziie mitologica rora/

neas<

Dlntre mitografii antichitii Herodot descrie dou ci care

ne intereseaz. In ceea ce ne privete el confund pe hiperhoreeni
si scii cu
dacii, amintind de drumul sacru pe care circulau
ofrand nfurate n
Mf0 th- grhi tnmise de hiperboremi, prin scii, mai departe la neamurile
<te la Adnatica (probabil la iliri) i de aici spre
miaz zi la grecii de lr
Dodona. iar de la acetia la grecii din Kubea. Cnrvstos. Andros
si Tciio*
pin la oracolul din Delos
adaug
femeile din Tracia si din Paortf*au
preferate, rtrmis-Jfegina, ndeplineau acelai
.K
ritualr?
<h- cltorie cu ofrande nvelite
in paie de griu.
Tot Herodot relateaz despre o alt cale mirific de ordin
funerar.
notaiile lui. regele mort, la scii, era plimbat intr-un
car anume
mpodobit, din neam in neam, de supuii lui. uecind pe la
toate popoarele
dominate de el, pn in Tara avilor, unde era inmormintat.
O dat cu
regele erau ngropate mai multe persoane
din mita lui >i una din concubinele Im (cu propriile cuvinte ale lui Herodot)
una din concubinele
lui. dup ce era sugrumaii, alturi
de un paharnic, un buctar, un rindas de
cai, un slujba, un crainic, cai i vase de
aur" . Ceilali mori de rind erau
plimbai n care obinuite, timp de -10 de zile.
pe la prietenii lor, intr-o
Pr St
H,A
Pr
<,ru 'f*<r bfiW trasat de tradiia
ttnmulN

Dup

;S

datin asemntoare, ins nu tot atit de complicat, exista pinft

nceputul secolului nostru .i in riturile funerare la romui.
nainte de
a li nhumat, mortal era plimbat n car.
la Wurile unde a muncit, are rude
:t hldutt in tineree.
Ritul a suferit dou modificri, una prin
reducerea plimbm mortului numai pe la
hotarele satului i alta
prin
plimbarea mortului spiral n sat. avind drept
centru fosta copiste si
mai^ apoi biserica. Sub influena mitologiei
cretine populare datina funerar s a redus i mat mult la ceea ce s-a numit mai apoi plimbatul mortului [# pod KM puntea mortului.
Podul mortului era compus fin citeva
fsii de
alb, care se ntindeau in anumite pflii ale drumului spro
la

Kg!'

570

cimitir, ce

pragul

marcau Murea Trecere, pe pragul

bisericii,

la intrarea n

canei, al porii, la rscruci,

cimitir, peste care trebuia
treac con-

voiul funerar de acas la moriuint M Pentru romani, podul mortului

simboliza o parte din drumul Marii Treceri din lumea pminteau iu aceea
subpminteau, din lumea
in aceea nevzut. Dar mai simboliza
i purificarea treptat pe drum a mortului nainte de a fi coborlt In morsuporte asaltul fpturilor demonice ale sepulcrului.
iuint, unde va trebui
Revenind la consemnrii* mitice, constatm
nu se cunoate nici
pin ast/J ral- a sncr care ducea la petera ia cai c s-a retras Zahnoxis
pe Muntele Cogainon. identificat cind cu Muntele Godcanu, cind cu
Paringul, cind cu ali muni. Xu se cunosc nici cile sacre ale tebaidelor da<t
din Carpai ale ctitilor i capnobauilor, ale clugrilor statornici (uu
cei rtcitori) instalai in chinovii rupestre, in chilii arl>origene, in pduri
i Lii colibe rzlee in pustieti, la care aveau loc peleriwtje i penitene.
Drumurile acestor tebaide dace erau, mai mult ca probabil, ascunse de
lume. ferite de ochii profanilor. K posibil ea iu concepia castei t&QeTfi fost considerate ci criptice ale mtntuirii intru zalinoxism.
dotalc
Mesagerul cerului, care cum am relatat era trimis din 4 in 4 ani la
comunice cele iutiuiplatc intre timp pe pmiut i
Zaluioxis ca
solicite zeului anumite favoruri, era iniiat n tainele soliei pe calea cereasc,
pi' calea sacr
iar inainte de a fi zvirlit in sulie era plimbat cu
an- legii palatul regal din Sarmisegetuza Regia cu hieropolu de pe culmea
.

vzut

pomp

<

Muucelului. n hieropol era condus in marca incint circular, neacoperit, unde se oficia ceremonialul sacrificiului sortit. Pe calea sacr mesagerul cerului era aclamat i nconjurat de fanatici, rugat discret
ndeplineasc i citeva mesaje personale ale unor credincioi, dar era i comptimit de sceptici. Cert este c pe aceast cale nu puteau trece decit
Morii iniiai (pontifii, regii, cpeteniile militare, mesagerii cerului).
Ni colac Dsnsuianu iu investigaiile lui de mitologie pclasg interpreteaz Troianul ca Brazd a tui Osiri*, devenit in legendele romuctl
Brazda lui Novac. Aceast brazd mirific ndeplinea dou funciuni:
1) de model de artur divin executat de un zeu uria pentru oameni,
i 2) de cate comemorativ a expediiei lut Ostris din Kgipt piu in Dacia
preistorica, cu zece mii de ani in urin **.
Tot in Dacia preistoric. N. Deusuianu descrie un aliniament
diswntinuu. pe care in fantezia lui bogat ii considera o cale triumfal.
care strbate Cimpa roman pin in Ucraina. Aceasta era calea sfint
(Sponos Upi;) de la nordul Dunrii de Jos i al Mrii Negre [ce] condu":
i-a. dup cum indic Pindar. la Io ul comun de adunare al hiperboreilor"
n limba scitic aceast cale sacr se numea Exampeus i avea direcia
de la apus la rsrit*'. Hxampcus nu era lipsit de podoabe, se aflau
nirate in vechime diferite sanctuare i temple ale divinitilor, columne
statui, morminte ale eroilor i ale persoanelor distinse i alte monumente'
comemorative"
Aceast cale sfint, ca de altfel toate cile similare
din aceast perioad, era o instituie social -cultural de lipul mitic al
aa-zisului Termini Liberi Patria 10. Asemeni, In evul mediu, la romni

la mnstirile i chiliile pustnicilor mpodobite cu

Simulacre ale coloanei cerului, troie i alte nsemne stilimorfe.
Dimitrie Cante:nir in Descrierea Moldovei amintete i el de un aliniament compus din bolovani de 34 coi de lai, numit in popor Cheile
nchid
Bteului, alctuit da zmei (sau demoni) care se conjuraser
pentru a chinui pe localnici.
cursul riului Bieul""

erau cile ce duceau

571

 ullfl clUt' mirificul ora Troianul arpelui, care n Olteni pornea

ii
<n
coama
Munilor Oslca, trecea pe U pfirfra tfioM si cobora pe valea
<ernw pinu la Dunre. Aceast c/c d*>
a fost consul, rat acr pentru
cft a pus capt unui sacrificiu de fecioare jrcate loc uitorii il aduceau unui
monstru "/fia. J^lauxul decapitat di- Iorgovan s-a
tirit
prin Cheile
teruw las.nd uniM.ma.a rrmu trupului lui rotund
ihtapt, a
ruuora la Dunre, s-a surcuia; ptin ctiawUU Porilor de Fier l
Cazane,
pin. Ia (Matca Golub. unde a sucombat intr-o
peter. Din corpul Iui
intrai in putrefacie sau fuimut n\u*t,l,
calumhact. La locul numi: }>Ufr Micite, Iorgovan i- ncercat tria pulosului intr-o stne uriai inair
inte de
:":i:i
capul balaurului *.
Eroii mitici se puteau urca iu teturi
pe drumuri cunoscute nunul
de
Bl -alutoreau pe ac.Mv drumuri prin propriile lor
mijloace supranatunde >au ajutai de animale mii:icu!ui.*e.
Oamenii de riud se urcau la cer prin iniioe. trie fixic si motal
si dorina de a lua contact cu
fpturile tiaitfccndcutc. Acionau in virtutea imanentului care una. intoemat ca antecesorii
lor: dacii. Urcarea
Ui cer a oamenilor de rind nu se fcea
piin escaladarea cerurilor m- cile
ace.-silnle Wei divine. Cii, mivut-Hur, eoiss
mnuu- de liadiiilc si datinile mit oleice, eiau ndeosebi dou
una tulmricola si alta tertstraceUst.
Cei bravi i drepi jn sens mitic >e puuau w/ca
/rum-Ait*/ a/7x>cw*m
n
din reuiurft iu lamur, piu la ceinl doiit, dar se puteau
ni.:, i pe la mrginit
pumintutui. pe cuie se sprijineau poalele ierului.
w.jata urcai u< la poalele cei ului se pue::u prinde
de torjile cerului i
ta pe i aha laptelut, de la ci ie urcau
a pol lent in spfialfi pin la cerul dorit,
pe Apa Duminicii. Greu de escaladat tia vzduhul,
penliu c, fiind conceput ca uu mediu de tranziie trt pm'nt
fi cer, aici miunau in- ci aeriene cunoscute sau necunos. uic, toate fpturile
mitice Iu nigne >i maligne,
cinele i zum, solomoiinni >\
an^pjonwnsiji, unde aveau loc cele mai
tete aaHPtfat teomahee. Vmuhul lU
\ ara mitic a ni nun, ui si totodat

ap

>L

inciuda/e
iJ

UU

****

* *****

i0

* Ula<

'

to oric *'

"n^na

"
*!
ouda
idi feudal
^V/U de
V mitologia
T25 cretinfi
popman. AeeaMa u,ca

un

sprijinit de nud

un

r< "'^ ;

Ih '

*
tt,^!?
Ambii cnuarean

di nl
dia\ol.

a
de

niai ales in periin cer,

Mie

pin aproape de Poarta Kulului. Nu ra alta deeir.

Se numea astfel pentru c fiecare treapt.

mih rulaMui.
nT.^.l
''-

I)nl,xl

Ul,ul

IngW.

(I

MM/d

sufleu:! moitului in
cumpneau foptok bUDc, sufletul

altul MfTtt-

fUfecAM faptelor
mai urca o inapt.
|
V Ul
,> iliilV01
mM,i ,M,aur C1,I< u
adecva ,leeit " U,J
iura Jadului ;J :i M-r.rc treapt
alia
erau scrise viciile condamnate de nstr si

Dac

sat, rele.

ii.-

cShc
IM.V

si

in

Vfl,ni,n I

diaV ,:

flnh|

1 ;

*B*

'

furtul, stric-ciunea

ctc reduplicflt in mitolosria

tru,Masc^ r

romn

do

7'7' C 'T C1,IV S,< ,,,f,,rt ,io,:,} rf "'"^rc duce la lai

h:l rascru. e.iH- un trunchi st o
matra btrtn si sftuieteB , cn ote
drum Ba* m.mr^ Oi s ajutitr la Kai. Dnt ? U J n P*SUU*ilW
,H lh
"BOCI* pltcut. ci dtero3
'

.
Iad

".

rVAV

,
fl

ri!V nVr
-ariintn^
-

si

VIIIUl1

'

CnlrJ^Z

Ea

"ni "wiio'ire

H^ !V

'

* r,hcr " cr

'

)Uslie -

dn tt*

*' [

^"n

Dup

dciutamfl.
o alt.
Rilui cate rrealrat cu flori frumoaso

572

Imaginea scrii Vmilor rzduh ului a intrat n ivonograjia ecleziastic in evul mediu romnesc, iar imaginea rscrucii ni v\c dou drumuri spre Bai i Iad a rmas numai in imagologia literar ea un produs
insolit al imaginarului
tradiional romnesc Calea mirific eu neara
Vmilor vzduhului a fost ilustrat pe pereii exteriori la intrarea mnstirilor moldoveneti, in fresce imense, echilibrat compuse i bine colorate,
ca J V* pereii pridvoniclor bisericilor munteneti. Toate aceste fresce
au atras atenia istoricilor romani i strini ai picturii neobhantine romneai. Toi au fost de acord
folclorul romn a exercitat o influeni
constant iu tematica acestor fresce 10J .
Cltoria in Ostroavele blajinilor ara prezentat-o In cap. Antropogonia. Cltoria pe Cellalt trira prin (rliciut pmiiitului de asemenea*
eiud a fost vorba de eroii mitici.
Iu ceea ce privete cltoria pe anumite ti ntai puin cunoscuta
menilor, posedm numai indicaii indirecte n citeva consemnri. Prima
si cea mai dramatic este aceea a eroului, poetului i muzicianului trac
OrfUj pane In Rubstana ei anticipeaz un episod al Infernului lui Daute,
in care nefericitul poet nu-i poate salva iubita, pe Euridice, din Imperiul morii", pentru
a nclcat ritul ieirii din lume: stihiilor descompuse.
Literatura popular rmuucascft consemneaz i alte descinderi in
Cad, ale onor oameni de rind care i caut prinii, soii, copiii, iubitele.
Dintre acest*' relatri literare, redm succint uita. povestea unui flcu,
are ii caut iubita moart.
multe peripeii ajunge in Iad, unde
iusfirit o sete. Sftuit
nu se uite la ea eiud ii vorbete i
ias
repede afar din Iad, nu respect
ntilnirii /troscrise. Se uit curios
La ea. Ii vede chipul mlncat de viermi, boiul putrezit i dracii ttgtttd de
ea ca s-o rein locului. De oroare i spaim <i doi pai inapoi. Ka se
a .ra <!<
hainele lui. tnfcrozit, se smucete. Nu jtie ctim
fttgfi
mai
repede din Iad, lecuit de patima care ii tulburase pin atunci minile.
Iubita lui ipa groaznic
el, care fugea de rupea p&mintul 1M .
<

Dup

HM

dup

l'articularit-ile intrinseci i extrinseci ale Cii Iaiului

besc de aceea a Iadului in literatura popular romn.

se deose-

In citeva cntece ceremoniale funerare culese din Valea Almajului

(Banat). Nicolac Ursu prezint Calea Baiului, pe care umbl sufletul
desprit dr carne i de oase, de frai
surori, dt prini i reriori. n
perefninarea lui sufletul e sftuit
mearg tot nainte, pin va ajunge
la o ftntin lin, unde st cu paharul in min <> .Vnird btrn. care adap
pe nsetai i Ie arat drumul drept -pic |{;ii. sftuindu-i
nu cumva
O e abat la stin-p. pe crri amgitoare, ci
.Irrapia.
0 in rminai
acela e un drum plin de flori, pe care
le culeag, ea s le treac
dorul de pmintul lor. Cind sufletul va ajunge Intr-o livad, va da de
mrul lui sin Petru, sub care
se odihneasc. Apoi
meag tot nainte
pin la o *d/er> plecat, la rdcina creia e o
rcoritoare. De acolo,
mearg mai departe pin la-l brad siecinat, la virf virfurat,/la poalempolat./ cu virfu pre ceri,/ cu poale pre mri./ Jos la rdcin,/ i un
scamn de ogin. ii Maica Mrie./ pre iei st i scrie,/ pre tin'
te scrie/
in coala viilor( . )" **.

ap

n aceste clnteee sufletul ndurerat

mearg pe drumul

tant este bradul, arborele

Mria i primete

al mortului este sftuft cum

cu cei trei arbori mirifici, dintre care cel mai impor-

cosmic

la

suflete obosite

romni, sub care st pe un tron Maica

de drum. Ie scrie intr-un catastif i le
573

stabilete locul in Ral, dar nu respectat sfaturile dai* pentru mersul pe

calea mirific, care pare a juca rolul unui fel <Ie purgatoriu ortodox.
Dar drumul spre Kai mai e nfiat n alt einteciin legaturi cu o
scrii de ceara, cules do N. Urau Fire, tntudafire,/ de ce-ai zbovit/ da
ieri diminea/ pin* d-ast-minea?/
u-ai nflorit,/
I-o m-ain zbovit/ la minuni privind/ pin* s-o desprit/ sufle tu
oase./
lumia
frumoas,/
soarie,/
ap-umbltoario./ Toate le-am lsat,/ drumu am
luvat./ Du-te, [Ioane], du-te,/ tot pe drum nainte./ Sama bine s-ai/ la
mina dreapta. Dumnezeu ti-a<teapt. drumul ti-1 urat./ .i la mina ting,/ acolo va fi/ arturi arate,/ cu flori smnate,/ multe s-i culegi,/
doru s-i petreci./ Du-te, [Ioane], du-te./ tot pre drum 'nainte,! sama
bine s iui, l lturi de drum./ Acolo va fi/ rchita-mpupit./ Jos la
rdcin' i-o miiidr fiutin/ i-o sn btrn,f cu paharu-n min./ Cltori atiapt./ Cuap-i adap/ i-atita-i
roie,/ ii
dor
tricifti]./
Du-te, [Ioane], du-te, tot
drum naintc./ Sama binies-ai/ aproprie
Rai./
Aeolo-m' va fi/ o scar de ciar.,
tie sui
iaj{.
)/ la tocu-l frumos.,'
Acolo va fi/ multe me.se-ncinse/$i lumini aprinse i-un
Smpielru.f
Nalt ui minunat,.' virfu-i sus la cieri,/ poalill-s pre mri./ Pre vir* le-nflorit,/ pre poale-i rodit.' Subt iei ie-mi iera/ Mas de mtas' i-un

romn. Kl a nchipuit o Via sacra cart pornete, de la Coloana

nesfrit trece prin mijlocul bisericii Sf. Apostoli, apoi prin Poarta srutu. n fond. biserica era inclus de sculptor,
lui i se oprete la Masa tcerii
redin capul locului, in complexul monumental, astfel incit Via sacra
prezinte o cale mirific n toate aspectele ei simbolice masa ospului funerar ,
porului

RAIUL

mr d

Cine inii edea T/ Maica Precista,/ la mas scria,/ pr-i

pr-i mori la i mori"
Este suirea pe tocir de cear la cer neutru a ajunge la Rai. la arborele
cosmic, iniial bradul (cum am constatat ceva mai nainte), de ast dat
substituit prin
arborele edenic (al cunoaterii i nelepciunii) pentru
a detomri cine intr iu Rai, cei vii pentru credin, si cine nu intr in
Rai, cei mori pentru necredin. Altfel simbolismul trecerii in catastif
de ctre Maica Mrie a celor vii printre vii nu are nici o justificare, cind
se nfieaz naintea ei numai sufletele eliberate de trup, adic cei
mori.

scaun
vii la

d- argint./

vii,/

mr

ceremonial funerar este descris dezndejdea sufleCalea Raiului a lung,/ cit o via
n-ajung.' Calea Raiului e smead,/ tragi la ea ca la obad,/ urci, cobori i
nu sfineti,/ caui si nu nimereti,/ cind
zici
al scpat/ dc la cap o ai
luat ;/ piedici jos i piedici sus. cazi i te ridici rpus,/ nu tii care-i este
scrisa, ce atepi i datu-i-sa" lo7
ntr-un

ciute*-

tului care btjbie pe Calea Raiului

n schimb Calea Iadului e scurt, ademenitoare prin capcanele ce

le ntinde celui dornic de a continua viaa de luxurie i in Iad.
Urcarea i eoborirea din Rai
pmiul. ca i coborirea de pe pmiiit
in Iad i urcarea pe pmiut din Iad, se fcea ritual pe axa Rai-lad, in
spiral. Ritul cltorirn n spiral, intre ceruri i pmnt i pmiut i subpminturi este respectat de cele
ierarhii divine (cereti i subpmintesti) i de eroi i oameni. Excepie fac uneori numai Frtaii. n ambele
cazuri nu este vorba de o spiral logarilmic, ci de una liber si conic, caro
se lungete sau scurteaz, dup condiiile de circulaie sau urgena aciunilor ntreprinse. u coborire sau ascensiune, divinitile cereti nu produc
perturbri atmosferice, numai cele diavoleti, care urcind n vzduh produc
virtejuri in urma lor. uneori destul de duntoare pentru oameni (uragane
sau tornade).

IADUL
Circulaia In tplrali pc caile mirifice

intrr

Kal

>l

Iad.

dou

Un

aspect axat pe substratul cultural autohton al unei ci mirifice

trasate pe pmtntut romnesc in contemporaneitate se datorete sculptorului
originar de la Hobia Oorjului. Constantin Brncul. In complexul monumental de la Ttrgu Jiu consacrat eroilor din rzboiul de ntregire al po-

574

desprire
Marca Trece, biserica, conceput ca o basilic- necropol, i
coloana nesfrit a recunotinei naionale i a legturii dintre cer i
pmiut, dintre spiritele celor mori care slluiesc in ceruri i a celor vii
care trudesc pc pmnt

aleea scaunelor pentru odihna celor ndoliai, poarta srutului la

nainte de

drumurile i popasurile strvechi ale Romniei, ea i coridoarele culturale medievale in Europa Oriental atest pe ling negoul de
bunuri materiale i circulaia de valori spirituale eu unele vdite aspecte

Dar

si

de ordin mitic uo.

573

oamenilor, pe cind eroiardul mitic e intr-o ^niianentii stare de relaxare,

luptind numai cu ndrtnicia, prostia, lenea, destrblarea si apucturile
nevrednice ale camenilor, pc carele satirizeaz in felul comediei dcirarte".
Prin etnotonus mitic, emul triete din plin destinul lui comunitar.
socal-cultural. pentru un
El risc totul, i?i sacrific;! viaa pentru un ideal
mesaj etic, ca exponent al prezentului istoric in viitorul omenirii. Contrariu,
personalitar, pendulind intre grotesc * burlesc,
rroiardu1 triete un destin
tn umor si satir, cu vdite nclinaii moralizatoare.

KHOOLOtilA

Eroul mitic. rem-nemtor permanoiit al culturii. - Pentru el

e un dalum spiritual de bunuri si valori, o stare prin excelen
piir.idisiac, identic cu sine in orice condiii, ci dimpotriv, un jactum spirirst de nur a fiecrui
ritual in permanent ebuliiune creatoare, vizind o
stadiu de riaf al omenirii. n cele ce urmeaz ne referim la dou categorii
da rroi mitici, la eroii mitici istonai i la eroii istorici mitizafi. Intre aceste
dou moduri de ermzare mitic, concepte semantice, e\i>tn o consonan,
definit extrem de plastic prin ..eroul e real in basm i legendar in Istorie".
n exemplaritatea lui. noul mitic istoriat este un revoluionar in
M'nsiil cultural al tcimenului, iar eroiardul mitic istoriat un rutinar al satirizrii eroismului tragicomic. Ambele categorii de eroi mitici posed un
singur statut mitologic, conceput in dou variante difereniate.

&

tiu

cultura

Coneeplul de erou mitic

de eroologie mitic.
$1
Despre eroii
mitologia morii, in mitologia strmoilor l
molilor i in scinideologie. In legtur cu mitologia morii ne am referit
la eroizarea mortului nfiat mai ales ca semizeu clrind un cui psihopomp.
Acest mod de croizure ecvestr (dup expresia lui Fr. Benoit) intra in cutuminrul ntregului sud-est al Europei, ndeosebi in zona Carpaticii i a
Dunrii de Jos. In partea consacrat mitologici strmoilor i moilor
ne am referit la alt aspect al eroizrii mitice, i anume la eroi eponimi, eroi
civilizatori i eroi salvatori. Concepia mitologic romneasc include alturi
de eroii umani i eroi-animale. Categoriile de eroi inclui iu partea consacrat structurii generative a mitologiei romue nu exclud studiul eroilor
din perspectiva structurii integrativ a mitologiei romane. Discuiile
precedente reprezint o intervenie parial ui subiect, care este de altfel
1.

mitici ne

am

ocupat

mai complicat
pentru

jji

In

interdependent

in

tematica ntregii mitologii. Aceasta

structura integrativ a mitologiei romne in compartimentele ei

se refer pe ling analiza intrinsec;! i la aceea extrinsec
a concepiei
noastre, care se vrea mai comprehensiv in complexitatea articulaiilor
i a implicaiilor ei generale.

n aceast perspectiv integratoare

vom adinei

din unghiul epistemomitic, cu puteri supranatui o potenialitate magic, deplin,

deine in comunitatea etnocultural din

fptur

logiei mitologice conceptul de erou ca

rale, care posed o sacratitute virtual

datorit rolului expres pe care

il

care face parte.

primii strmoi mitici au fost califiam constatat

sau tribali. Eroismul acestor strmoi mitici se dntorete
ales personalitii lor respective la descoperiri i inovaii, capacitii
lor de a funda instituii social-culturale, de a crea cutume, datini, tradiii
i confrerii, de a reglementa norme i legi. Unii dintre stritnoii mitici au
fott proclamai ins de contemporanii lor cpetenii, suverani, alii ridicai
de posteritate la rangul de mari exponeni, profei i zei. Iar zeii, la rindul
lor, au putut decdea din rangul lor superior inii -unul inferior de semizei,
eroi i daimoni.
Evhcmer din Mcssina a fost primul crturar al antichitii clasice
divinitile care se bucurau de un mare
mediteraneene care a susinut
1
prestigiu in vremea lui au fost la origine eroi istorici, mitizafi mai apoi
Tliomas Carlvle dimpotriv adaug orice prandoare, in orice domeniu
ar fi (poezie, politic, profeie, reform religioas), sc manifest* l impune
ca expresie a roinfei divine" =, deci prin apariia si aciunea unui erou mitic

Din

cai
mai

preistorie,

eroi grntilici

In amamblul ei. croologia se ocup;" de dou categorii de fpturi

mtticeatit umane, cil i animale), i anume de eroii mitit propriu-zisi hi de
mnarzii mitici. Deosebii vu dintre aceste dou categorii de eroi este mai
mult de grad decit de natur. Eroul mitic uman este un candidat permanent Ia semidivinitate pentru contribuia lui eseniala la promovarea
materialii i spiii;ual a unei comuniti etnice sau naiuni; eroiardul
mthc este numai un candidat la populariti pentru faptele lui iscusite
si ghuluiiU- Iui moralizatoare. ]>c care
le nfptuiete in condiii favorabile
de viata. EI este sortit
rmin o fptur eroic secundar, uneori un
erou deczut din ierarhia spiei lui pentru
se autoflageleaz i Oagelcaz
i pe semenii lui. El nu-i salveaz sau civilizeaz decit indirect, prin satir
i divertisment ludic. Eroul mitic se manifest ca o personalitate dinamic
a forei divine; acioneaz prin
oameni supradotai. api
se ridice pe
j

'

scara sacrnlit ii pfoa la rangul de divinitate, pe cind ermardul mitic este

un fel de m.tacrou, in sensul
persifleaz falsul eroism iu comunitatea

etnic, eondtind defectele si obinind adeziunea compasiv a opiniei

publice. Kt oul miiie a ntr-o permanent
tensiune creatoare de bunuri
i valori cultural-istoricc cale ating sublimitatea i provoac admiraia
576

istoriat.

Dup

uman

aparte,

aceast teorie, eroul mitic propriu-zis alctuiete o specie

un fel de aristocraie spirituala a lumii, devine o fptur
superioar de inspiraie divinii, care ii creeaz o cultur major distinct
Cultura
si distanat de cultura maselor populare, considerat minorii.
eroului mitic este exponenial prin coninutul ei patrimonial, indivi-

Aa

dualist, socialmente nest ratificat i independent " *.

mttSo propriu-zis poate fi definit ..in msura in care

sc face

eroul

reprezint valori

I>m
opnse direct acelora care naintea lui au prins rdcini culturale"
celor
nccsl punct de vedere Thomas Carlvle anticipeaz oarecum teoria
ilon culturi de clas, ins intr-nn sens negativ, al separrii lor ireconcilia4

si al anulrii reciproce
integrant.

bile

C.

in

Rdulescu-Motru nu

cadrul culturii generale din care fac parte

se

ocup

dc vocaia eroului

... a

mtttc. ci

eroului

in general. Prin deducie, din aceast teorie putem ntrezri care ar fi

putut fi (rrflurfle eseniale ale vocaiei eroului mitic in concepia lui
C. KiWlules< u-Motru\ un erou predestinat psihosomatic.
Dopft o definiie mai nou, eroul este un adept al lui Eros, un ndrgiii de lume. SacraUtatca lui antic deriv din superioritatea lui asupra

577

oamenilor in for, frumusee i curaj", iar aceea a eroului modern

din
jertfa prometeic a dragostei de oameni.
Intre aceste dou noi ipoteze etimologiei- cea mai plauzibilii este
aceea a sacrahtii prin rlragotle de oameni. Eroul nu este in acest
caz un
agent anarhie al efuziunilor sentimentale omeneti, ei o for vie,
entuziasta,
dinamic, de concepie exclusiv etica, a marilor prefaceri spirituale. Este
un hi-rro8 numai intru cit este A ter i ret.
epic unic. - Joseph Campbell lanseaz teoria
a eroului epic unic, universal care este prototipul eroi*,
inului cultural al omenirii.
aceast teorie generativ, diferiii eroi
culturali ai lumn nu sint altceva decit aspecte panicular-istoriate
alo unui
arhetip eroic al ntregii umaniti.
se explic de ce eroul unic universal
are o mte de fee etnice. Prin aceast metafora. Joseph Campbell vrea
l.

Teoria eroului

martlut mit

eroic,

Dup

Aa

neleag un

numr

indefinit

de prefigurri polivalciit-etniee pentru emul

epic

sint fragmente, uneori alterate,

7" uleiere
-

rmase

dintr-un rpo* eroic rom-

pin ... prezent norocul unui BUM UntOoi

Constituite inu-oVpopoe unitar a poporului
,n

<-

avu.

>^" -""-

^J^**^

dorul <*i exprota poche

iei se desprind.- si din
oi.
mirajului
doinei i
complex a unor balade
ncercm cu titlu de exemplificare analha
menionate, pentru a descoperi elementele i semnimitice SE categoriile
aproximativ al fabulaiei
tme unei biografii comport-, ca i scenariuleroismului mitic la romani.
c
ce reflee* treptele de dezvoltare ale
insignifiant pentru
Analiza noastr ncepe ou o Iwlau f aparen
care
Mistrieean, publicat de N. Psculescu
l.

miilor mi.
tul i.ot.algio al

mH
^cl^^Xs
....Hui

*i

eu balada

-nci

miiiee:

lialaurul.

9*r$,pM^

^ ^Tlni
m^

ou balada
publicat de G. Dem. Teodorescu. Naterea

lut

nume, s-a petrecut intr-un oc

%l ricZ,
i
sub un dsstin tragxc Nici departe
pminlului
liuricul
omphalo* sau
a mm*p
la mormintul Domnului,
pmintului.
iei aproape.' in liuricul
^'ncean
ere*cutu-mi-a,/ svai,
huluiJ la rurfile :mndui,l nseutu-mi-a.:
imptrit loc mitic. Nn se spune direct,.dar
voinic". Deci in condiiile unui
copilrit in abandon familial in urma MaMistrie,.,,
a
context
reiese din
insignifiant, blestem care i-a dezaccident
pen.ru
un
lui
ternului mamei
In ce a consta accidentul iiiMgi;
inc
din
fa.
vluit secretul destinului,
m-sa s-a lovit la un deget al pUffdd
fiant ! Numai in suprarea
s^mp l.ca,
plingo. ..m-sa-n grab' in cas' intra/ i de pmc
Atulndu-1
supra,/ nuna pe leagn punea,/
In deget se lovea' i aa se
i-ncopea ^lema /
mingiia/ de picior se tot ta' si aa se supra
- ..Nam-mi-io. liuliu-mi-te.' Pui de arpe suge-nu-te !" n zece anii- copiarpele de sub talpa casei, cruia a fost
lul creste miraculos, paralel cu
druit 'prin blestemul mamei. M ist licean devine im
eroul baladei cu acelai

In perspectiv teoretic, marele mit al eroului epic unire/sal nu este

a ceva decit un alterum nomen i totodat
un alter rgo al eroului mitic
niperdifuzat de fiecare etnomitologie. grefat pe dispoziiile, pe
capacitile mitopeice i tiparele modelatoare ale gindirii mitice, care
actioncazA
cam cu aceiai parametri spirituali in toate mediile ctnoculturale din lume.
Teoria generativ a eroului mitic i are ecourile ndeprtate i in teoria
integrativ a eroului in etnomitologiile lumii.
t

Caracterele eroului mitic istoriat.

Revenind
la
avatarurile
eroului mitic, deja menionate de noi, constatm
acestea se deosebe*c
de ale non-eroului mitic prin caliti virtual- cui turale, pe care Ie manifest
<.

tot mai mult in comunitatea etnic. Eroul mitic

se caracterizeaz : printr-o
biografic mirific n care intr naterea miraculoas,
copilria iu abandon
familial, iniierea in afara mediului ambiant
cultund. maturitatea plinrf

de autoconfruntari morale, experimentarea prin rituri de trecere si privaiuni de dcjriire, identitatea de sine, crearea unui mediu cult ural'
propriu
In care se desctueaz de constringerile sociale
nvechite, moartea aparent pnn coborirca in lumea subjmintenn sau urcarea iu lumea Miprapminean, apoteoza reintrrii in nefiin". Astfel eroul mitic triete
din plin aventura propriului su spirit", cutind
mereu semnificaiile

valorile ctnoculturale ale acestei aventuri.

In toate clasificrile baladelor populare romaneti s-a pus accentul
la nceput pe caracttrul mitic al
cntecelor epice (considerate cind

9Upe*

stiioase de Ci. Dem. Teodorescu. clnd de

atmosfer supranatural de D.
< araeostea,
cind legendare de I. C. Chiimia i cind fantastice de Al. I.
Amzulesou). In fond. cintecele epice cu caracter mitic
sau baladele mitice,
structura i semnificaia lor, alctuiesc o specie tematica mult
mai larg
decit cea atribuit pin in prezent
n clasificrile indicate mai sus. deoarece
caracterul mtttc este dominant i se poate extinde
sau poate fi implicat si
in alte tipuri de balade cunoscute,
cum ar fi cele pstoreti, vitejeti si de
curte feudal. Procesul incolirii
earacterului mitic ]>c un nucleu istoric' sau
intonat al unor mituri iu balade
nu e secundar, nici aleatoriu, ci dimpotriv,
relevant i demonstrativ pentru

eroologie.

5.

(Iu toerlr epice lilrlueli.

Ointccele epice sint surse inepuiza-

de date, elemente i referine de psihologie social care contribuie

cunoaterea statutului eroilor mitici de balad i a conjuncturii
bile

ior stonate.

Dei

la

apariiei

in

formele iu care s-au pstrat

578

pin

in

vremea noastr

->

^.^^

*^jJg*

Iialnur ,sp;im,ntator (care se tran*eoeei (de fapt geniul bun al casei), un

zece
al casei)
formase intre timp intr-un geniu
blestemului mamei
casa, pentru a ndeplini rostul
ajuns Balaur,
sub talp nu-mi avea.yt . . .1 / ue
lui Mistrieean. in liuricul pmintului. LbG
unde-mi
El,
mre.
urla./
sub talpa el iese-...' casa trei zile

ru

^J**>

Dup

prsete

^^!ItS&

pminlului. la mijlocul cimpuluU pe cel drum cam

pmintului,/
acoperii ou .roscot verde-nvelit./ n Buricul

^^'.^^m'
mindm-

cui

in

pului./ el aici se-ncolficca.'pf Mistrieean ateptai ca s~%

l-i mutism viafall C-al lui era druit! de cnd era copil mic
Balada las
lui Mistrieean este plin de autooonfnmtri.

ms s

leag

Frmintat de presentimente

(fi cunoate destinul.

la plcerea de a vina.

se ne-

tragice

nu

V******W

Se dichisete dc drum,
renun
..psrele
lupt, se narmeaz pin-n dini, pentru vmtoare do
ce M,.t bune la mineare/ si uoare la purtare. Mistrieean
nzdrvan, pe Xegrul pintonogull a lui ta-sn din tineree

g U*M

*?'*
J^P^
i cu,,ar-

MM

P"^/^*

'

avraV Tot
se-ncingea./ Dar ce arme
nainte de a pleca solicita
Ofttuate, tmrHe ncruciate; i cuite ascuitesfinte.
protecia divin a Frlatului rzeto-mn. Doamne
fapt la n nt de
de
asistm
psrele",
de
vintorii
Sub pretextul
sun.!
prcs.m.n
de
ncolit
eroului
ale
de fore
n;
lup* si
mit
pe
mare
*vai,
Krtatul
lui.
pentru propriul destin. n buntate
bt
inimpun
mama.
blestemului
de
necarc s-i schimbe destinul tragic al
(ntocmai ca di
nainteze spre locul fatal, liuricul pmintului
du-1

mdc

pu

tile

ii

teuiperiilor

pe soia Meterului Manole, unde o atepta

579

sacrifi-

unde Balaurul ii atepta s-l devoreze Dar Domnul,

ca un aflat,/
svai marc pe pAmial,/ las-o ceaa dc-ngrozit/, negui* pinu-n
pmint.;
ri tft ci *
/ Ao,,,,, t ratftoea/ si fir,,, .-l i-., pierdea./ toat noaptea eaumbla., de bulgjm. Iui se lovea, i butenii
c-i btea./ De toii
rugu s-ncurca/ i pe nimeni n-auzea, ni un foc
nu se vedea/, nici un
amnar n-avea/ (...)/ ea s-si fac luminii/ s-i mai vie inima*.
dup ce trece noaptea i zorii se revars. Mistricean i>omcsic mai cuAbia
sirr
,,carn pe jos, cam de la vale./ eam despre soareiii sa re", spre Kuricu
jtfimntulu. unde iJalaurul dormea in cimp. Spre
soare-rsare Mistricean.
..vzu dou scmtei de foc. Alea nu sint seintoi de foc-,
ei sint ochii S-irnclui
ai Balaurului care strlucea in soare. Mistricean
nu preget s mearg
mai departe cu ndoial in suflet El. Doamne, se cuteza/ cu armele
ce
crca),

.l

S^SSw

'

avea,/ mmea-l-ar pirdalnica

Cimi il v.mIc. Balaurul ii striga
(lescaiece: Ihi-te jos,
te mninc,/
eti al meu biruit./ de cind ai fost copii
mic U
nu-mi este vina mea!/
Kfivai, nu-i a vina la., dar a vinamaic-ta,/
ea, eind tc-a legnat,/ din pur tea blestemat/
(...)/ l'ui
de arpe suge-im-te,/ desul, talpa casei noastre/
(...)/ D-tc jos. sa te
mne,/ ca de mine tu nu scapi/ nici in cer, nici pe pmint,/
. ..)/nici in
pmtece de maic/, car pe lume nu se poale!". Mistricean (
da pinteni

m-

calului nzdrvan, cor mpr pmihtul de ffl.

cind ..ocreasc", cind
..lupeasca , cind upurcasc". Balaurul il fugrete
fapte hotare, ajungindu-l din urma de tiei ori: de dou oii cu suflare:,
lui de foc la cliisia,
.i pe ftpata calului, iar a treia oar dintr-un
.-alt, cind il ncolcete pe Mis-

CUM
nntete
margine de drum
? ou
E2H
mgiut pe*2
Mistrfccaii mbuca.' de
tlpi ca mi-1
mbuca jumlot

la

11

la

tate,'

si

lua,/

jumtate nu mai

incei.e s-l

il

poate./ de eureli-iurueiate,/dc sbioare-atirnate./

de cuite ascuite/ nu poala s-l nghit si din drum e
il trgea/ al ineepea-I sugea
Moartea pe jumtate preceda simbolic moartea ntreaga* iiimate din Misinccan e afara din gura Italaurului
i jumtate inpintecul
lui; jumtate moft triete, jumtate incejie
moar. K. in ali termeni,
devorarea parial care anticipeaz apoteoza mrfii reale.
Trei zile *i trei
nopi Mistricean
..cu rcori de moarte". Duj> trei zile apare pe
cffraxa
..un voinic din c.obilcic [ciobnie]' eu sabie de
muchie,/ pistoale de Veneia, (...)/ Aoimcul tot din Ardeal, btea
calul./ inea drumul''. Misiri,
cean l vede i-1 cheam jurindu-i frie, ca s-i scape din
guia arpelui
jmnatale din corpul 'ui. care nu poate fi meniii din cauza armelor cu
care
e ncins. I.a rindul lui Balaurul ii cele voinicului
se fac frate cu el.
siVi culeag minele lui Mistiicean. ca s-i maz
oscioarele". Voinicul din
Ardeal, care dorea
dobindcaae frior/ ca sa aiba-n lume dor!"
oescalec i-si ascute mischia. Balaurul il roag a
doua oar
taie curelelesi sa scoat armele lui Mistricean.
..c de supt el 1-a supt./ Cei in el a.
putrezit,/ tot nu c bun de nimic". Voinicul
ardelean taie curelele, lialaunil se bucur. Voinicul ins ii cele arpelui s-i
umfle guile ca s-i >eoat*
armele Balauiul suspicios a tieia oal il amenina
pe voinicul ardelean,
sa nu-I nele incercir.d s-1 taie cu
paloul lui,
nu va sepa nici el.
-..'pH-le casc gura mare: ..Dar voinicii ce
fcea? unde bine c-i venea,/
patosul ca-1 ndrepta,/ la lucheietuia guiii lui.,
la puterei arpelui.' Tra'

ip

se-o

dat

haiduccste/

pe -Mistricean

il

ij

iortomnete./ pin-n coad-1

lua./ fuga la cal

lega c-o curea,/ ea

cum

si

cu

el

s nu dea

coad

mi-1 arunca in .ea

,...)/

i-I

mai

de belea./ Dar aipclc ce-mi fcea ! Asa tiat,

srea,/ undecu eoada btea.,' toi tufanii drima,/
zvirlea./ branitea e-o prindea.,' el ca pirjolul mergea.'

era,/ in slava cerului

venin, din

da.

despic;.

580

Voinicul ocolete pirjolul, coboar tn rale la o ifrW,

tot in calea-i pustia".
mulge trei turme de oi, cu caprele de-a basca, i pe Mistricean mai mort
punea/ i cu lapte mi-1 sclda/ pin carnea i-o-nlbea,/
in jghebule H
din el curgea I Apoi lapte de capr lua,/ pe undo cu lapte da,/
rminea ;/ oasele i vinele,/ de-i trgea
carnea buci cdea,/ osul alb
vieii lui Mistricean. apoteoza
iscatele". i, in fine, ultima treapt a
suferinelor lui, prin ntoarcerea In Necunoscutul din care a purces. Trage
moar de Ia prinz cu mult plns. po la amiezi cu necaz, iar
trei ori

pcur

ile

chindie moare eu minie. Voinicul ii sap cu paloul o groap, ling o

de ap, spre a fi in amintirea cltorilor; il acoper cu flori de
cimp t-1 ngroap ca pe un frate bun.
Tocilescu, inn ..cintecelc btrineti" culese i publicate de Or. O.
la

cumpn

biografic al eroului. De ast dat

tilnim CAntecul arpelui, cu un alt final
voinicelul trece printr-o moarte aparenii, care nu e altceva decit descensis
care urmeaz salvarea de ctre
in infrrnum, in pintecul Balaurului ;
arpelui i il
un cioban care ucide arpele, il scoate pe voinic din pntccele
duce la o tiri unde il vindec. Re face frate cu salvatorul lui i ambii merg
Voinicelul o judec cu asprime, conform legii
la mama eroului blestemat.

dup

trmoseti, pentru BUoficL i <> pedepsete Aba maic, maica-mea,/ pe mine

m-ai druit/ la procletul veninat./ Ast voinicel m-a scpat,/ de tine este
te mai las in plac./ Tu eti maic tinerea,/ de-o peti mai
pcat/ ca
s-i scurtez eu viaa!/ Palou
Jrreu nu-asa./ Dar mai bine, maic-mea,/
mi-o fcea./ cu frami-i da,/ in doiul
fiate-su liia,/ i unde o dat
:

te-su

c pleca

Si dac am trece in revist celelalte circa 30 de variante enuiiierate

biograjia compozit numai a acestui
de Alex. Amzulescu l0, am constata
impresionant de
tip de balade devine un roman biotjrajic cu o anecdotic

bogat.

Cum
lui

s a

putut preciza, baladele mitice Mistricean i Cntecul arpefiecare luat in parte, decit unei biografii i scenariu

nu corespund,

simplificat,
il.

pennu un anumit

tip

de erou mitic de balada.

Catei|oria de eroi mitici islcriai. - Din antichitate

pin

in

vre-

cjtat

mai multe accepiuni relativ

difereniate: de trpu eponim, de erou salrator, de erou civilizator i do
cazuerou cultural; toi creatori de instituii social-istoricc. In majoritatea
rilor eioii mitici istoriai au fost beatificai chiar din timpul vieii, aa
ei pot fi determinai mitic aproximativ in timp i spaiu.
Conceptul de erou iponim prezint o conotaie bogat, sensuri mai
generale decit pot fi atribuite unui t<rrmn abstract in afara semnificaiei
cel
fie uneori confundat cu eroul saleator, cu
lui proprii, ceea ce il face
eponxm
a
erou
conceptul
de
De
fapt,
cultural.
chiar
cu
eroul
civilizator i
de coninutul
provocat multe luri teoretice de poziie epistemic

mea ncasti aceast

categorie a

fa

si

sfera

lui

lexical.

aspecte
7. Teorii ale emului eponim. - Din verificarea mai multor
asupra eroismului au ezultat ipoteza istoric, juridic, sociologic, etnologic, mitologic. Pe noi ne intereseaz ndeosebi ipoteza mitologic, ins
o ncadrm
pentru ca
o putem enuna mal bine sintem nevoii intti
o detam prin studiul genului
n contextul celorlalte ipoteze, i apoi
profcim si al diferenei roeeSflce, spre a ajunge la interpretarea noastr.
Discuiile in legtur cu eroul eponim s-au purtat mai mult referitor
ntemeietorilor
la originea istoric a satelor romneti i la natura juridic a
:

581

jtoM/'

ausine : Satele noastre e munwc dup* strmbul

i toi care locuire inluntm sini rude. Cind zicem
...tul ^esreti .aceasta nseamn,
toi se coboar din moul Negrea,
ui daca mi strin.. ;,,M,i aceia nu p<,t ** tu- deeii elemenle
adoptate" prin
cstorie (...). Jar
nseamn i descendena de la mo* si nseamn *i
stapinirra de pmtnt in derlmsie . Erou eponimi snt,
iii 'inierprelarea
ui N. Iorga, .lzuitorl *i strmoi n acelai timp.
acei muli btrini"
(veterani) sau moi
care in fond erau oameni liberi.
Coproprietarii moiei ntemeiate astfel deveneau moneni
(in Muntenia) i rdryi ( m Moldova), care alctuiau o formaiune
social-politica
relativ autonomii.
se face
notele mosneneti sau rflritoarfl au fost
Mii genealogice libere, avind contiina genealogiei lor.
Juritii, Ia rindul lor, definesc eroul eponim ca fiind un
creator de
intUtuii juridice, in spe, al dreptului de proprietate indiviz pe
care
uoer

Siftilac Iorga

cttre te-a

intemetat

Aa

acesta 1-a

pentru familiile re coboar din

creat

Georserotmo precizeaz

aceasta idee:

el

ca

strmo comun

Xu este in trecutul nostru decit

in devlmie, dreptul coborUorilor

un singur drept de proprietate, al celor

din acelai mo" 1 *.
Sociologii tind
nlocuiasc n studiul originii satelor |>e ntemeietorul eponim de sate cu eroii aocionimi sau cu eroismul
unui grup s.hjoI
considerat in ansamblul lui ca ntemeietor de sate. Ipoteza eroului
socionim
poate fi dovedita doc umentar ca aiaiv. sprijinii;; pe o logica
interna a
faptelor admisibile, fixat in timp istoric i considerat
a releva un fenoI3

men

parafamilial .
Paralel etnologii interpreteaz pe eroul eponim
ca un erou comunitar de asemenea bine determinat in timp istoric i spaiu
rtnic. E vorba deci
de un erou etnonim care in perspectiva istoriei concrete
e ceva mai mult
decit mu erou abstract (cum poate fi uneori considerat
chiar si eroul socionim). ntemeietorii de sate siut creatorii unei contiine
comunitar-etnice.
Aceast contiina face din eroul etnonim un exponent al comunitii
lui,
dtyareceestc totodat un erou civilizator i totodat un erou creator
do
cultura

i.

in fine, ultimii mitologii

interpreteaz pc creatorul (individual sau

de aezare, instituie, datin, credin, tradiie, ca erou mitonim.
cea ce nseamn
eroul mitonim este o fptur considerat
supranatural
(ind)rerent de sex, specie i gen zoologic) i deferenta
de mitul care colporteaz o anumita explicaie etiologic pe plan etnocultural. Eroul mitonim
poate fi un copil ~a), un tinr (
sau un btrtn (
un om determinat
sau imprecis; un animal real aparinind unui
ecosistem natural sau ecosistem mitic, un animal fantastic creat de imaginaia
colectiv. Eroul mitoPtet rcaU dccil
i istoriau decit

colectiv)

~)

~)

N^San*

elLuhur^lV
n r tiprile de
., '
,

!;;:"

eroi asimilai, eroul eponim (eroul istoric,

eroul
de legi, eroul sociomm i eroul etnoonxm ) este in fond cel

!;
dttor
m P l <l mai

jurt'hc

,mi "

i basme

W^r

Codat.

f* ^P"ncrea .mor legende

Caracterele

lui

balade mitice,

ies

eviden

unor istoria**

mitice.

secundul,

un erou

mitic istoriat de balada

etc.)
.i Grisan, Avram Iancu
cotropitorilor pmintului romnesc, in timpul
Vroir ce lupt mpotriva
eroul de legenda eroic,
turcilor, dar
me-ratici euroasiatice, ndeosebi a
Iancu Jianu
lupt impotriva asupritorilor feudali (Pintea Viteazul,

^re
etc

i
0.

(cpcun, uria, zmeu, demon).

fptura
real mitizai sau mitic 'Storinll
civilizator.
unui inut pe care 1-a amenajat pentru interesele comunitii

a unor fpturi monstruoase

Bmd

-O

^acoperitoare a
lui matea cucerit un teritoriu pentru exploatarea resurselor
l
i etnice, sau
locuitorilor lui da asuprire. Asemenea
eliberarea
pentru
luptat
sau
a
riile
Decenal, mpratul Troian, Basarabii i Musa,
eroi reali mitizai au fost
snt relevai de legendele mitice i basmele
in i Iar eroi mitici istoriai
au domesticii unele plante alimentare si textile, sau unele
mitice neutru
astfel noi resurse de hran vegeanimale vinate cu capcane, au descoperit
unelte care uureaz munca omului (cuitu
inventat
au
animal,
si

tal
barca monoxilic, pratia, paloul,
ciocanul, plugul, roata, carul, pluta,
anuri
i au trasat ci de commncaie,
cu
fortificaii
.eutul).
Si
;

lor in comunitate
an reglementat ocupaiile de baz i rinduit rostul
idei
i valori culturale
creator
de
Tip de
10. Eroul cultural.
de creaie artistic plastic, coregrafic,
si totodat creator de genuri
muzical literar este eroul cultural. Printre primii eroi culturali dm spia
filozofic
trac face parte poetul- mu zi cian Or/cu; creator de nvtur
mirifice dc la
i sliin empiric la daci Deceneu; creatorul mnstirii
Curtea de Arge Meterul Manole etc
ntre aceste forme de croi istorici mitizai nu exist totdeauna o
cel eponim
distincie tranant, explicit, de tip didactic. Eroul propriu-zis
caliti
in fptura Im real sau nchipatru
aceste
fapt
toate
de
ntrunete
]>olaripuit ns ini re aceste caliti, ponderea o deine o calitate care
uuiimi
zeaz in jurul ei pe celelalte trei eponima tul. Distincia am fcut-o
legendar ciule
pentru a se putea sesiza pe ce latur a eroismului real sau
:

pondrrra mitic.
,, ,,,,,
citeva
Eroul de epopee este in general un erou salvator care prezint
caractere biografice i stilistice in plus.
la eroul ne
Din inventarul de materiale de factur epic referitoare
citeva
epopee distingem aspecte i motive care ar putea fi ntregite cu
tradiional
reminiscene epice conservate fragmentar fn vastul epos
romnesc pe specii si genuri: eposul pastoral, eposul agrar, eposul de
Dintre toate aceste
vitejie, eposul danubian, eposul de curte feudal etc.
unei epopei DUttCe
frnturi de epos ne oprim la acelea care convin sintezei
general-roraanesti, in care
vitejie.

intr

inevitabil clemente pastoral-agrare,

a unora din principii

pulseze
Eposul pastoral. - Ideea unui epos pastoral in care
preocupai pe eiiva
a
general-romnca*c
factur
motive
mitice
de
teme i
au avut jterdin naintaii notri. i era normal s-i preocupe pentru
romanii snt un neam de munteni, a cror ocupaie
manent contiina
ale lui sedende baz a fost pstoritul sub cele dou forme tradiionale
(de scurt sau
tar (ca agropstorit sau pstorit agricol) i transhumant
lung pendulare). Pstoritul nu a fost pentru romni numai o proci
blem fundamental de economie politic, de geoistorie i etnoistone,
filozofie,
totodat -i o problem fundamental de cultur (mitologie, religie,
tiin i art). Pstoritul a trecut in istoria poporului romn prin mai multe
11.

Eroul salvator. - Tipul de erou care s-a impus n contiina

mitic*
a poporului prmtr-un act de curaj pentru
a salva cu preul vieii lui comunitatea etnic este eroul salvator,
fn general prin erou salvator se nelege
un martir real sau imaginar primul este un erou istoric
(Vlad
epe, tefan cel Mare, Minai Viteazul. Tudor Vladimirescu, mitizat
Horia. Cloca
8.

ue

i de curte feudal care evoc viaa de legend

i boierii rilor romane.

etico-pa"triotice

583

faze de dezvoltare,

rmlnmd nin

in secolul al

XlX-lea fenomenul comut,*

ba;d nl existentei potirului romn ,T Fapt rare a fcut ca

se poat
vorbi iU- o concepie muic pastoral despre via
si Imn... de o viziune
mitic pasto.al, de o literaturii pastoral etc. ntr-un studiu amplu despre
tfoMO carpathicus am ledat, pc cit a fost posibil, coordonatele culturii si
civilizaiei carpatice proprii strvechilor locuitori
ai acestei regiuni sud-es't
europene, in care pstorilul, alturi de alte ndeletniciri, ocup
un ioc
tir

important iu istoria ]>oporului roman

Eposul pastoral relev mai ale* drama pstorului transhumant care
in pendularea munte-lunc lupt cu intemperiil.-. cu fpturi
demonice, cu
fiarele slbatice, cu dumnia semenilor lui. In aceast
dram istorica
pstorul adopt o atitudine mai mult dirz, decit de resemnare.
Lupta ciobanului impotriva naturii este redata in cintecul Hurta lui
Ion Uerciu (in care acesta piere in cea t in puhoiul apelor de ploaie).
Intre schiarea eposului pastorul i redactarea unei epopei pastorale
e o deosebire remarcabil. Din eposul pastoral carpatic
ne intereseaz sa
M-i/m pentru mitologia romn numai citeva aspecte ale eroismului
mitic pastoral.
anume 1) trst urile mitice ale eroilor- pstori 21 lupta
lor de proporii uriae cu forele
personificate ale naturii, cu fiarele slbatice
fi cu semenii lor demonici;
3) sceneria magico-mitologic in care se desferoismul pastoral in etuoistoiia romn.

oar

12. Pastorii charismaliei din Carpiii.

nu a

tntaie

Aceast categorie de pstori

ci de fpturi excepionale,
cu nsuiri supnifireii. dintre care unele rostuite chiar de
Krtai.

fost

alctuit din oameni de

rinei in

Carpai.

* 'i*tom acetia sint numii cirul sfini- pstori, cind p*torii-demoni.

Prin
sjini- pastor, m\eh>t>em pe aceia care fiind
in DOMUa unei fore magico- mitice
ist conduc i domin turmele
de la distan, prin operaii de clarviziune
si porana teleghidate; care
mpiedic fiarele slbatice s't <e ajiropie de
turmele s. stina lor; care ncleteaz gurile fiarelor
in faa przii, ea si
cum ar f. satule sau indiferente; care abat ploile i mprtie
furtunile
de la paum; care fac ca produsele turmelor lor
fie excelente. Ali pstori
excepionali
numii pstori-demoni pentru c, in concepia ^mular,
I**e<lau caliti infernale dobindite priutr-o ndelungat
iniiere in folosirea duhurilor necurate ale
subpmintidui, pmntutui si vzduhului.
!

sim n-pstori

ntre

pstorii-demoni exist

si

alte soiuri

.le

pstori.

Pstorul-vrjitor, descris amnunit de T. Herseni, folosea

o
mort furat dmtr-un cimitir stesc, pentru
a vrji propria-i turma sa
mearg singur* la pscut,
se fereasc de prpstii i de fiare slbatice

min

*t>

Rpre

w st l>ire

de liCM,c categorii de pstori, literatura populari

pstoni-domni, o specie aparte de fpturi excepionale, cu
pultri ereditar?, de cpetenii mitice, rostuite
din strmoi si moi
apere
desi.nul semenilor lor. Octavinn Huhociu
susine
aceast categorie de
pastori t stimulat de magia domniei.
Dup el, pstond-domn e cel ce
are nanii creterii vieii sociale si animale
pc teritoriul de care e leffat de
enua inimoilor si"*
"
m
menioneaz i?

'

,i

TnVsturilecliarismaticeale cpeteniilor de pstori cu valene de eroi

pc sexe i virate. Dintre cpeteniile
rom\n i femeile brbate. Trebuie menionat
ciobnii care este soie, sori sau fiic
<u cioban, caro muncete la stina alturi
de rudele oi tot ciobani, care isi
pstreaz feminitatea in clanul ciobanilor, ci pe femeia care motenete
mitici trebuie luate in consideraie
>f pa*tort fac parte in tradiia
ca prui femeia barbata nu nelegem

584

prin temperament i inteligen funcia de vtaf de pstori.

brbat e un fel de amazoan, care stupinete pe pstori prin fora
comporta ca un brbat, clrete, lupt cu duei moral si fizic, care se
manii stinci i nu este nfiina in lupt, ei dimpotriv, biruie mereu. Un

ni

depete

femeia

exemplu concludent in aceasta privin este eroina din balada atga,

turme de oi lupt cu hoii ce ii prdaser stina. ntiinin cale stpina unei
noaptea, acas la ea. prin sunetul unui bucium de aur, se narmeaz,
prdind. Urmncalec calul ei favorit, alearg i surprinde pe hoi la stin
ntocmai ca intr-o preistorica rfndrind pe cpetenia hoilor, il decapiteaz
urina meniuind prestoarr de capete. Elibereaz pe pstori i-i recitig l

at

de femeie brbat.
Lupta ciobanului impotma unor fpturi demonice este redata iu
Cioban uf, sora i zmeii, in cintecul Pcurar id si Fata pdurii, in
eintecelc
but turma (iu
cintecul Ciobanii/ care si- a pierdut oile i Ciobanul care fi-a
ambele e vorba de lupi): impotriva semenilor lui, in cintecul Curtea i
Fulga. Si, in fine. ciobanul moldovean din balada Mioria este Condamnat
moarte, intr-un simulacru de judecat, in semicontumacie, pentru
la
fttoare, ciinii lui mai
ci e mai frumos fizic si moral, turma lui mai
brbai si succesele lui mai evidente. Primete moartea nu din resemnare
mistic sau filozofic, ei din respectul legii pmintului, care nu poate si
in aceast lege
nu trebuie nclcat de nimeni, pe aceast lume, pentru
a pmintului st tria neamului lui*.
n alt balad mitic istoriat se impune figura charismatic a ciobanudomnete peste ciobnaii,
lui os de domn, Dobrisan, care retras de lume
turmele de oi i stinele lui, ca un adevrat suveran. Geloi pe averile lui,
pe puterea lui economica i pe faima lui, trei ciobani ( . .) trei monegi
vislele la spibatt ini cu barlM-le pin-n hrini,/ cu cciuli la subioar",/ cu
lui Mihnea Vod./ i din gur
Dobrisan.
naintea
pirsc
pe
/
nare'f
il
.)/
Vod,/
ce-i spunea?/ Pira cum isi ateraea?/ - D-alei, doamne Mihnea
se ie
unde s-a mai cunoscut,/ unde boieri s-a vzut/ i boieri s-a pomenit/
doua
de domniii Ce-ar fi cerut cu doi son,! aa-i ara cu doi domni :!
Bucureti,
palose-ntr-o teac,/ doi domni in ara srac./ Mria ta-n
necum
Dobrisan in Stoenesti./ i ce e la Dobrisan/ c doar numai la sultan,/
lui Dobrisan/ nu-sease ca casele,
la Mria ta.' necum in toat tara. Casele
ta nu spnzun./ Dobnan
ci soresc ca soarele./ Mria ta, de judeci,/ Mria
are Dobrisan/ cum ar avea un
el judic,/ Dobrisan el spinzur/ tot mai
n-are Mria ta,/ cum n-are toat ara :/ cii boien au pnbeigiul

'

sultan,/
rit,/

cum

Dobrisan

i-a oprit/

la el i-a

poposit/

tji-n

ciolmni i-a stravestit

;/

mai
dar nu-i poart ciobnete,/ ci mi-i poart chip domnete/ (...)/ Tot
berbeci,/ vreo cinci sute de pribegi.,
are Dobrisan/(
.)/ vreo cinci sute de
virfuri poleite/ i-i
Tot berbeci cu coade berci,/ cu coarnele rsucite/ ?i la
berbecul de la coad,/ de la coad pin' la coarne/ lung de apte palme./ Ciocaftane
banii lui Dobriani sint boien ca de divanj in toiege rrimai/ si-n
.

mbrcai./ Bacii

lui

poart

pe prnint,/ nici in lume

lor/cte-o piatr

de

ciriige,/ tot clrlige

c mai

sint./

n capul/

argint,/

cum n-nm vzut

(

cirligelor,/ in josul/ belciuge-

Tot mai are Dovara fttoare,/ bu-i cu vin/

nestemnt/ de plete ara toat

/(

.)/

/(...)/ vreo cinci sute de mioare/ ce ies

.
stupi cu miere,/ mult bnet i grea avere"
un cioban ca Dobrisan e bogat i
Insinurile celor tui phasi
Alinnca Vodft,
i umbrete domnia, il mmie pc
puternic ca un sultan,
domneasc cu tont
care ordon marelui aima Ghinca ift-J aduc In cuiten
firman i Ghinea se duce la.
cu ciobnai si tuimele de oi. li

brian

averea

lui

585

tfna lai Dobrian, cure * n-mtiolt nu-i venea,/

nu mearg nu putea,/
c pon/ncfl 0 domneasc,! urgie dumnezeiasc". Atunci Dobrian buciumi
din trf corilor!, il adun ciobnaii. ntocmete turmele, stringe calabalicul, ii puc A drumul marc .i ajunge la Bucureti la curtea domneasca.
Intr noaptea in curte, ciobnaii lui ii rezem cirligele do argint de ziduri
i fte culc pe iarb. Strlucirea pietrelor preioase ile pe cirlige fac. -
ptrund pe ferestrele palatului lumina lor: Mihnea VOdft ce-mi visa,/
Mihnea
se scula,/ mre, pe la miez de noapte,/ mre, cu sudori de
moarte,/ i cind ochii deschidea; zare-n cas c-mi vedea,/ lumina i
zarelc,/ cum rsare soarele". Bate din palme, cheam sluga i-o cert
nu 1-a sculat mai devreme
ntocmeasc divanul. Sluga i spune
ziua
nu s a ivit,
a venit Dobrian cu ciobanii lui. care au in capul cirligelor
tot pietre preioase/ de ptrunde zarea-u case". Mihuea
nu l crede, se
repede Ia geam, se uit la crlige i numra ciobanii, pin seama
le ia,/

Vod

Vod

soare miudru-mi

Vod cheam

rsrea". Mihnea

divan l>oieri pentru

judecat. Iu divan .Mihnea ii osiudete pe Dobrian pe nedrept de complot,
dup insinurile ciobanilor btrini, i-1 injur dc muic. Dobrian, calm.
ii spune sil nu sc-udese la jurat c e lucru cu pcat'* i, dac il ntreab
Domnul lui, el va spune adevrul zicu-i, su, pe legea meaj( .)/ tii tu
frate cin* ou sintt/ Am avut un tata/ (...) IChipercrail i mai ura un frior/ ce mi-1 chiara Mihnea Vod !/ numele domniei tale,/ urgia friei
mele*'. Mihnea Vod sare din tron i-1 suduie de
spunind de
cind maica m-a fcut/cioban frate n-am avut!". Dobrian adaug:
nu se pripeasc, s-i taie capul c e lucru cu pcat ;/ nu grbi pin' mi-o
sosi/ caftanul/ i baltagul", adic nsemnele domniei. Nici nu termin bine
vorba i-i arunc ochii negri nspre lungul drumului, unde venea ..o cocie
furit,/ numa-n verde zugrvit/, iar ntr-insa ce-mi era,/ o dalb clugrit,/ alb, alb la pieli,/ neagr, neagr la cosi,/ sor* cu vod tefni./
Cind boierii mi-o vedea,/ la pmint se ploconea". Clugria U plesnete pe
gcalat care o mpiedic
intre la domn, bag mina in ras: ei i scoate un
firman pe care-1 pune pe mas. i ndeamn pe boieri
I citeasc. Care
din boieri citea, i fcea cruce i fugea. Atunci Mihnea Vod se scoal de
pe tron, ia firmanul i-1 citete, lacrimile-1 podidesc i zice Zu, boieri, pe
legea mea,/ de cind maica m-a fcut / cioban frate n-am avut ;/ dar acum
mi l-am gsit,/
e lucru dovedit/(
.)/ Am gsit pe Dobrian". Mihnea
ia do min pe Dobrian, il duce Ia baie, il dezbrac i pe corpul lui ce vede
II gsea, mre, la briu/ scris prejur un spic de griul i la piept de se uita,/
scris pe dinsul ce gseai/ li gsea domneti odoare
/ sfinta lun, sf intui
Boare.f Iar In cei doi umerei/ gsea doi luceferei (
.)" Toate acestea au fost
nsemnele chariematice ale mitului domniei la romni. Atunci Mihnea il ia
iar de min, il duce in divan, srut mina maicii i domnia-l mprea
adic recurge la strvechea datin a asocierii la domnie intre frai, la mprirea fratern, dual, a puterii, zicindu-i : - Iaca, frate,
domneti,/
slujbe mari
mprteti,/ boierii s-i rinduieti" *,
In aceast splendid balad pastoral se ntrevede cinstea in care se
gsea pstori tul sedentar la romni in perioada feudal i recunoaterea
legal a ciobanului os de domn ca asociat la domnie, dup nsemnele mitice
pe care le purta pe corp spicul de griu sfinta lun, sfntul soare i luceferii,
nsemne care intrau in compoziia herbului stemelor rilor romnc.
la

mum

13. Eroul istoric mitizat

am constatat, este tot aa de

istoriat.

Dintre

Conceptul de erou istoric raitizat, emu

i pandautul lui. conceptul erou mitic
mitzai fac parte cpeteniile popoarelor

vechi ca

eroii istorici

mari

pontifi, principi, regi

si

mprai, precum i
lor istorice

pulele motive istorice mitizate in trei eposuri teatrale : eposul geto dac, eposuT
eitiotorii rituale si eposul feudal. In legtur cu eposul geto -duc se
de A motive: de motivul zeului dac Zalmoris iu vreo i drame, din care
filozofico -litei.ni ;
m- remarci numai cea a lui Lucian Itlaga prin valoarea
motivul regelui regilor hiperiMireeni" Btirebista iu circa 10 drame, din careaurul de llihnea
3 au un profund MOV teatral iu actualitate Fierul
Gheorghiu. Hegetc desci.lf de l'uul Angliei si Regele rslrite de Gh. Muii;
motivul nelepciunii proverbiale a regilor daci printr-un exponent al lor
Dromichctc iu Muntele de 1). K. Popescu, pies cu vdite valene etico
filozofice. Diutre diamcle cu motivul mitic al vintorii rituale, o la numr,
merit o atenie deosebit titema zimbrului de Valeriu Anania ; iar din
cele cu motivul luptei medievale merit o consideraie deosebit i nu.

ocup

Aeram lancu de Lucian

Hlaga.

I.a analiza motivelor mitice in eposul dramatic ntreprins dc Rlisabeta Munteanu subscriem pentru valoarea critic, cit i pentru demonstraia elevat literar de o oper mitografie de referin.
1-.

mpratul Traiun.

Itaportat la legendele, tradiiile

si

datinile

populare romane, mpratul Traian deine un loc aparte in eroologia mitici

romneasc. otiopind in dou rztmaie pniintul dac, pacificind pe da.
prin amestecul de singe, transformind Dacia in provincie roman si promovind pe roiuano-daei in lindul popoarelor antice cu cultur i civilizai
devat, mpratul roman a rmas in scriptele imperiale latine i In contiina etnic a daco-romanilor un erou istoric mitizat. Numele lui a int rai
n toponimic >i in astronomie populat, in legende i colinde augurale
romneti, in eresuri i paremiologie. n ali termeni, daco-romanii i
romnii i-au focalizat o mitologie pe msura valorii lui personale aureolate in
Dacia Felix, care n aspectele eseniale nu umbrete pe acele ale eroului dac
Decenal i ale aUor eroi naionali ai dacilor i nici pe cele ale zeului suprem
Zalmoxis, care abia in zilele noastre ncep
fie decriptai dc istorici,
dac
<

etnologi i filozofi ai culturii, din reminscene mitice

transairabolizate n literatura popular i istoriografie.
15.

Epopeea de

vitejie.

Cea mai

consistent

relictc ritualt-

form de epopee

miturile istoriate ale luptei mpotriva asupritorilor interni i cotropitorilor externi este a vitejiei medievale.
Din aceast epopee ciclul de legende nchinat lui Baba Novac este
jwate cel mai amplu, mai reprezentativ i mai sugestiv sub raport mitic.
Amplitudinea lui a fost relevat de Al. Amzulescu ; raspr.direa lui, de
Gb. Vrabie ; geneza lui mitic i implicaiile istorice, de ali cercettori
tiinifici.
Ciclul Novcetilor ntrunete 90 de cntece tipice i circa 50 de
variante. Al. Amzulescu trece n revist din acest ciclu cteva tipuri de

care relev

viteji

drama

eroismului popular

(Novac; Gruia captiv

axigrad

587
86

reformatorii social-poiiuci

pe comunitatea etnic creia

comunitare oontrovej sate.
au aparinut numele lor s-au impus in fabulaii
In cintecele considerate de curte feudal constatm inseriunea unor
pstori mitici istoriai. Ne referim la balada Mircea ciobnaul, in care eroul,
OCidfl stpinii lacomi, care il chinuiau, pentru ca in judecata
argat La
se justifice i k! fie recunoscut ca frate al domnului,
dom urasc
lutr-un amplu -111(1111 referitor la Motivele mitice in dramatur/iu
Klisabeta Munteanu trece in revista prineiromneasc (Bucureti.
au pus pecetea personalitii

Novac,

Ania

ciiclumaria

Novac. nsurtoarea lui Iovi ou fota Cadiului ; Novac. Gruia la arat;

Novac. Gruia (...), femeia i turcii; Novac. nsurtoarea lui Gruia
cu
fata birtiei din Dodrin Novac vinde pe Gruia Novac, turcul
;
i Novo. -iii
tOVj ,i Balaban; Novac. Gruia scap pe Novac legat de
;

ete.)*1 .

turci

bnene

surs

r>te

scoas

eviden

de unele paralelisme folclorice intre romnl

ciclul Novcetilor e mai lspindit in
Komnia decit ciclul Novakovici in Serbia; ceva mai mult. e mai bogat
in amnunte, mai ncrcat do semnificaii mitice i mai legat do istoria
mitizat a poporului romn.
B. P. Hasdeu a susinut
eroul baladelor de vitejie consacrate
ciclului Novcetilor este un personaj istoric, una din cpeteniile
lui Mi hai
Viteazul, chiar cu numele Baba Novac. n armata lui Mi hai
Viteazul, Novac
lupt la Mirslu, unde este rnit. Un cronicar mighiar scrie
Kaba
Novac, de origine strin, a fost nrolat ca osta de rind in armata lui
Minai
Viteazul,
a fost naintat la gradul de cpitan de oaste,
a fcut multe
incursiuni in sudul Dunrii masacrlnd turcii i
a fost prins in cele din
de turci i ars de viu in preajma Clujului =. E numai o contaminare.
CC no interoseaza in aceste cicluri este ins atmosfera
fantasi^SSf
tica do
basm mitic care se degaj din baladele despre eroi. precum i caracterele mitico ale eroilor, ale acoliilor, instrumentarul
miraculos folosit i
sentimentul nostalgic" al eroilor denumit atit de frumos dor si
expresiuuea
iui poeticii doina,
sirbi.

ins

in

trebuie remarcat

urm

ciclul

epopeic Socceslii desprindem lupta bt rinului boier de

Baba Novac alturi de cei trei fii ai lui tmpotrita cotropirii turceti.
Iar
dintre fiu lui Novac, cel care alimenteaz episoadele
cele mai dinamice alo
ciclului epopeic este Gruia

ar

Novcetii siut nfiai ca fpturi mitice uriae; btrinul Baba

jsorac ca un patriarh nalt, voinic, cu plete
i barb alb, iubitor de viat
i de libertate, care
ospee la care particip ntregul lui neam, toi miucind pantagruelic hlci ntregi de friptur i bind vinul
cu

Sffia^
K
vnat
-

i dtWor de ,,atini pmra

'

vedrele. Cinstit,
turd
c

Sm

0 *?*?* lui Novac est0 impresionant prin descrierea

eliptici si
de laun cintec btrinesc la altul. La
cerdacul lui Novac,/ lui

S^H

mul
muni de
,
le

ar
.

Kspindirea ciclului releva masiva lui frecvena in spaiul bnean,

cu prelungiri ctre cel muntean, ca apoi din ce tti ce
se rreasc spre
Moldova ori nordul Transilvaniei (...) (ceea cel indiei, in buni misur
locui lui de natere. Cari dacii n cele mai multe colecii
(cea a lui
Avram Corcea, Hodo, Catan) cintecele apar in toata vigoarea lor epic
(...), in spaii ndeprtate, cel maramuresan ori moldovean, ele evolueaz
ctre schematism, ori se pulverizeaz sub forma cintecetor liric narative" .
Geneza lui mitic pare a avea dou surse de inspiraie una de ordin
general sud -est european, cu centrul de gravitate in Iugoslavia dom.nl
--a
i Romnia de sud-est i centru i alta de ordin general romnesc, cu centrul de greutate in sudul Transilvaniei, Banat, Oltenia i .Muntenia.
Prima

ap,;' sare Dunrea n ciumag,/ dincoace de Calafat". K mbrcat

cu cojoc fcut pc trup/ din cincizeci de piei de
cind ca un boier de
a, cind ca un domn de far, in oale domneti". Vocea lui e atit do
j u p"
puternic nct tulbur mprejurimile i putere-a ei omoar oamenii
Gruia nu mai venea./
.),' Dar in zadar atepta/
..Novac el se luda/ (
mi-i zicea / CorAtunci el ce mi-i fficea !/ La corb el ii poruncea/ i aa
bule. puiuul meu,/ ine mi te Dumnezeu !/ Tu nu eti bun do lucrat,/ dar
osti bun de zburat,/ du-te-ncungiur ara/ si imi caut pe Gruia,/ doar
afla,/
eu bine te-oi inea,/ carne de turc ii minca/ si singe de
li'-i putea
turc ii bea !". n alt CtDtCC btrinesc n care este vorba de Vorbea fi Gruia
prini de turci, dormind ntr-o aic, Corbea roag astfel Corbc, pasre
btrnj (.-)/ Nu i'ivni la carnea mea/ i vino la minc-nooa/ (...)/ c ie
mninci !/ Binele meu nu l mai uii. / D-al
i-oi fcea/ stirv de trii ani

ca un

Xovac */ <re triete de un veac,/ mare mas nii-este-ntins,/

boieri mi-e cuprins au Colea sus
i mai din sus,/ la cei

stcrideal,/ la cerdacul
postav verde cuprins,/ Mult

Novac,/

lui

fr

mindr mas

esto-ntins,/ cu

strinsj toi beau i se veselesc/

V1U
n
nalt i coco *flt ./ 9* do piept o gvuat de
.
*
,/
nnm.h .
u ? 2
genunche
apropiat./ Barba
era cit grapa" *> iar n alt balad are barba
'

este

"

'

588

s
eap

lui edea,/ da Corbea di colea/ inel de

corb, pasre neagr,/ jos, pe
tulture, [pentru
aur scotea/ i peghlare-1 aeza/ i din gur i zicea :/
te duci pin colea/ {...)/ te casele lui Novac"
a l mguli] Dumneata,/
lai inelul n paharul lui cu vin. Corbul negru cind a slobozit inelul
i
drept in pahar, Novac a neles ce s-a intimplat : Doi copilai c am
foaie domavut,/ Cred, turcii i-a prpdit,/ iac inelu-a venit !,'

Mi

Leapd

.)"netii si-mbrac clugreti (

Corbul negru, cu inelul intr-o ghear, e strvechiul simbol de boierie
i ceva mai mult, corbul negru simbol de domnie in ara Romaneasc i in
se neleag i dup inel
Tara Ardealului. ns cintecul btrinesc las
domn. De altfel, aceasta ipotez e atestat i de versul
Cfl Novac e os de
a lepdat oalele de domn i a mbrcat pe cele clii
arc menionoaz
si poat scpa fiii din mina turcului.
grcti". * prin viclenie
Calul lui Novac este un animal nzdrran, un fel deDucipal. Pe Albul
Ctulalbul, calul lui proferat, l considera ca un frate, nu ca un acolit mitie.
.

e docit o stratagem de lupt cu dumanii lui,

travestete in clugr, o face pe btrinul, pentru
a putea intra in nchisoarea din arigrad. Nu totdeauna pedepsete cu
moartea, prin tierea cu paloul i tragerea in eap, ci do multe ori mai
blnd, dup legea strbun. Novac apoi sabia trgea,/ urechile i tia,! nasul
Omenia lui Baba Novac se reflect
o lir- i cirnea; i-apoi scpat SI fcea'
si iu cintecul Turcul si S'orcestii. Baba Novac, auzind chiote i
ipete
in noapte, ii spune lui Gruia
Ei, tu Gruio, potul noiohii./ian tu
bine imi pornete,/ colo-n vale, -n codru verde,/ ca
vezi
cine
linitea noastr c-o stric./ Dac- o fi vrun rtcit, bine s-fi fie venit.f

Viclenia lui

nsutit

Novac nu

mai numeroi. El

se

bun

ip

ndat;/ dac- o fi vrun bolind.) s-i dai

vrun flmind,' s-l aduci s-l sturam,! ori
dac
aducis-l mbrcm. / Iar dac-o fi vrun viteaz,/ caut,
poart-te cam treaz,/ tu cu el
te loveti,/ la min'
nu te gindeti" "
Cei trei fii ni lui Novac sint de asemeni descrii ca uriai trei voinici inchivrni,/ clri pe trei pui de hai,/ (
.),' oameni de stat nalt,/
umbl cu mirtacii-n cap !/ Unul are rar de lup,! aa cat de-amrit U Unul
nalt i subirel,/ mbrcat
ini-are rdr de urs,f aa-i de posomorit !/ Altu
In ilicel,/ numai cu fir l cu tel,/ cu cciuli de jder !" M Vzul celui de-al
treilea nu o descris, dar nu poate fi decit conform firii eroului.

cate

drumu-n

ti

arat,/ napoi
dac o fi

boli nzie v
o fi crttn gol,!

vini

el

a Novcetilor, dup vitejie este butura. Crblnd ca o porumbi,/ le aduce vin cu vadra,
bea. frate, i iar boa,' fiecare cu vadra/ pin ce se
/rachiul cu ocaua.
ce se mbta, iataganele, paloele/ la scotea/ (...)/
mbta.,

Trstura comun

mria Ia care poposete

<

Dup

589

irc w-m noi \ in din ca, (

/ - Ai, ne araf 5 DUt1
.)
Hutia ei le-mta,, dar i. frate, ce nil lcea
TrH foie - l MOtea,
capu-n bitlegel
pa,/ tot ca boii cA t*> bea. numai diojdii rminea !'
i-nchinu cu strachina./ pcntiu Maica PrcciM.i. Ie-o ajut undev;., -i
pentni Domnul Hristos,/
le fie de folos" *.
Dintre fiii lui Novac, cel care a produs cele mai multe necazuri
a fost Gruia, din cauza beiei
leac, a spiritului lui de aventuri cinic
i ncurcturilor sentimentale cu hangie i boieroaice.
In cteva imagini sugestive cate nfiat portretul lui Gruia lui Xorac,
t/n uria frumos in slbticia lui. Impresia de grandoare, chiar de sublimi-

ctre dima rcnea

fr

degaj din acurateea imaginii, lat cum Ania birtia il deSCrifl

mpratului din aiigrad De trei palme lat in frunte i nu prea vorbete
multe;/ apoi cuttura lui/ reamn cu-a lupului ;/ cind se uit pe sub
gene*/ i Mria ta te-ai teme ;/ mustile-i, ca la rac,/ l le-noad dup c&pJ
face nodul cit pumnul/ si rnje$tc ca ursul,! de bubuie tot locul,/ i i-c
groaza de dinsul;/lat Sn spate, gros n os,/ dar la fa mi-i frumos,/ oare
de hirtie,/ de-ai putea pe ca a scrie,/ -apoi, ochitorii lui/ ca unirile
timpului (
.)"
n privina buturii Cum pune vadra la gur/ vars-n
gur ca-utr-o ur,/ vadra ct este de mare, el o bea dintr-o gustare,/ si pita
3;
cit c de lata,/ el o- m buc dintr-o dat
sau n ara Haegului,/ la
birtu-mpratului,/ unde-i beau ciobanii banii,/ i-arghelarh-i mineau caii,/
Gruia bea cu fetele: /una vinu-i ndulcete,/ aha patu-i-1 cinstete,/ i
cu-a treia se iubete"
tate, se

fa

'

1 *

Interesant este i portretul nepotului, /ort/d,/ feciora de vduvii".

In mai multe cinteee btrineti. Iovi ii povestete lui Novac
s-a plimbat
in oierityj Sn dijmrit,/ pe la Munii Pindului,/ la Mimii Oadiului,/ si ou.
nene, mi-am vzut/ pe fata Cadiului,/ nepoata-mpratului,/ i din ceas'
car' o-ain vzut/ la inim mi-a czut" w Novac ii
calul nzdrvan, pe
Albul CodalbuU cu care zboar spre arigrad. Se intilnete cu
fiica Cadiului, care se plimba cu cincizeci de roabe scumoe dun
De urmrirea Cadiului
pc-o catirc nzdrvan
scapi Novac, aj
de Stanca.

n cintecul btrinesc Turcul i yovcetii Novac trimite iu noapte

pe Iova (numit uneori i Iovi, care este totodat i numele nepotului lui
de frate) dup Gruia, cel co czuse prad vicleniei unui turc ce ipa de
moarte Novac se duce dup cei doi feciori ai Iul, i cade i el prad vicleniei turcului. n ajutorul Noveetilor vine Bdia Codrilor, care i el e
Snfrint de viclenia turcului, cznd mort. Novac Si strig turcului (probabil

Jca ucis Sn

un ienicer luat de copil ca tribut de singe

fratele lui din copilrie, care nu e altul decit

Punaul

B>lia

Codrului pe

Codrilor* 0 .

Cei doi frai buni, Novac i Balaban, stteau Sn cerdacul lui Novac,
o mare mas ntins, la care vesel beau i osptau,/ team de nimeni
n-aveau". Auzind la (
Muntele Sec,! unde voincii ae-ntrec,/ tare
.)
striga d-un voinic,/ striga noaptea tot oimete/ i-nc ziua voinicete./ Cu
oine
se loveasc! inima s-i %zbtndea8cV\ Novac intr Sn celar, alege
un buzdugan de cinci sute de oca i-1 zvirle cu putere de unde vine strigtul. Voinicul care striga prinde buzduganul i-napoi
SI trimite, pe Novac mi
ba lovit,/ 1-a lovit, 1-a mntuit./ la trei zile s-a trezit .". Balaban, fratele
lui Novac/ alege i el un buzdugan de opt sute de ocale i zvirle mai puternic
spre Muntele Sec. Voinicul de la Muntele Sec, care striga ntruna, prinde
buzduganul i-1 zvirle cu trie in Balaban. Pe Balaban 1-a lovit,/ 1-a lovit,
la

690

ceas de moarte l-a gait,/ pulberea l-a coperit,/ la opt zile s-a
trezit ( . . .)".
ce s-au trezit Novac i Balaban, s-au vorbit cine-o fi voinicul care i-a rpus cu propriile lor buzdugane : c-ori ne-o fi vrun verior f /
prea este viteaz el 1". Merg la Muntele Sec,
ori, frate, vreun nepoel!/
l-a mntuit./

Dup

spune
e Iovi fiul unei vduvie, mritate cu un
voinic care era frate cu Novac. Deci vitejia Novacilor se menine in familie.
Athanasie Marian Marienescu a acordat o importan deosebit ciclului de balade despre Novceti intr-o reconstituire mitologic intitulat
yorcetii, fragment de epopee naional. Dup propriilo-i mrturisiri, a folosit 95 de balade, unele cam fragmentare, altele cit de cit complete", incit
elementele ei s-au putut preciza. Astfel, cele 95 exemplare s-au topit
numai in 23 de cinteee corese", de sine stttoare, culese din Banat,
Criana i Ardeal".
Textul fragmentului de epopee naional pe tema aventurilor mirifice a NovcetUor (Novac, Oruia i Iovi) nu este o simpl stilizare a
materialului de teren, ci o reconsiderare mitologizant a baladelor respective,
Novacii nu
Sn spiritul vederilor colii latiniste. n precuvntare" susine
in
siut nici srbi, nici bulgari, ci nite gigani (uriai) romni"**, i

unde voinicul

le

activitatea lor intervin elemente miraculoase, semnificaii i scencrii din

Xovmitologia greeo- roman. Afirmaia net a lui At. M. Marienescu
cetii snt nite uriai pare a fi veridic deoarece astfel ni-i descriu toate
de uriai din
baladele. Se pune Ins ntrebarea ce fel de uriaii
cei are aparin celei de-a doua ere antropogonicel Sau nite oameni gigantici aparinnd erei noastre? n fond. At. M. Marienescu nu i-a pus problema originii antropogonice a uriailor decit poae pe planul epopeii
naivnale concepute de el, ca un basm epic in versuri corese".

Rmie

folcloric, a alctuit o nou

Xocac* 3 , in versuri, pentru tineret, n care popularizeaz figura eroi- mitic a lui Gruia.
Seria eroilor mitici continu cu lovan Iorgovan. Nicolae Densuianu
exprim la modul semantic caracterul
candea numele lui Iorgovan
lurrulean. Hercule sub numele de lovan era cunoscut i antichitii clantrebuineze o simpl form
sice, ins autorii greci i latini au preferat
tradus ta locul unei forme poporale tradiionale (...). n tradiiile poporale Hercule se numea lovan". Apoi
n colindele poporale romane
acest ilustru erou al timpurilor preistorice este celebrat ca junele care se
lupul cu leul (Nemeic) in baladele romne se caut nvingerea i tierea
balaurului celui gigantic al lumii, luptele cu Marte (Marcociu Mavros),
relaiile sale de amor cu Echidna (erpoaica), cltoria sa in prile meridionale ale Dunrii de Jos pentru cutarea hergheliei de cai a regelui Diomede
din Thracia (Dobrisanul), persecutarea cea stranic a cerboaicei cu coarnele de aur (a ciutei glbeioare) prin munii Jiului i ai Oltului. Peste tot

Petre Dulfu, folosind acelai material

epopee literar Gruia

lui

dup

cum tot astfol il

in cintecele poporale romane el este eroul cltoria
nfieaz i tradiiunile greceti. Numele sub care Hercule, acest nemuritor erou al lumii pelasge, figureaz in cintecele i legendele poporului
roman este lovan Iorgovan,! bra de buzdugan,/ mndru falnic cpitau,/
:

lovan

cel tare

i mare" **.

Ipoteza semantic despre Iorgovan a lui N. Densuianu este discutabil, ca i omologiile i identificrile personajelor mitice.
Seria eroilor legendari este continuat cu aceea a eroilor eponimi, dintre
care fac parte voievozi desclectori de neam, cpitani de oaste i, cu unele
591

i cpitanii de haiduci. Tipul eroului eponim roman este Ins

apitanulm dc oaste" fi,,.:. oic ..... de domn",
Sad voievod, Re
simplu om de nud", revoltat de mit.
,U l
P!ld Hf hWr"r-vilrji. - n literatura
popular*
*r.
romm!
aspecte medite ale mttosocwhaict i mitotlnologiri nmine
sini
rezerve,

'

"

r:\ii

S-Vv

pL

<,ml

^f

de contribuie mitic, de cadru

v*P*P*m>

^ewu

pedepsesc

fr

lancea,

buzduganul) ; a animalelor nzdrvane care ii

ntovresc (caluL
oaia *?rl*l),}n mprejurri normale i anormale.
Dar i>ortrotele
:
tPJl
?I d n dwcriw
"toteOcft in anumite condiii epice (la
rfSSS? VIn petrecere,
Mnatonre,
somn, in temni ctc).
Cobiul pleca la vintoare ..pe murg clare./ cu durda-n
spinare/
a T ,nat/Cm r n l
Dujl vinat. obosit, adoarme
V-

BKi

MW

li e

rJfA ;"wd ^-T\

A

IU

**"

?/;/;^

:Kils *- VaUil
I** <* pe drum,
*7nffW r/, care urmrea de mult pe Miu

1?*

r'

l,
dni ^ U,l d *^.etei te pindete/ lanoi
V
bat-l tunetul r?
/ tot cu voinici,,- voinici levini,/ cincizeci
cine//
n \tepann^ jleomU erau miei ;/ voinici rai la falc..'
ce musti
IP
-wclil, tocmai dup ceaf, cu paloe-u Iwlduri/ lsate
i i
C mh mo t aI -/ lsate pe spate". Miu ii rspunde
- Hai,
^ESTcL^ - mCa
1-*"./ k "linie stricat". lanoi
W*"
Lniun.1
Lngurul se trezete noaptea i se rstete la haiducii
lui hoi, c-a auzit

r
Lngurul

fr

L-y?

ZO

*"

692

in

>i te lati purtat de Miu travestit in ciobna,

prin rarite, prin costie,
prin rchite, dc-l ngrozete drumul ntunecat De team
i
limba in gur. Miu il duce iu codrul lui, ii arat fagul mare. spunind
acesta este fagul Miului. Apoi la fag mare, d-ajungea,/ (...)/ Ce vedea
punea,/ din
10 spimnta,/
Miu ce mi-i fcea f/ Mina dreapt/

mil

dup

fantastic propice, in cate eroul de balada

ncurc;! si descurc iele fabulaiei
prmtr-o anecdotica adecvata mitizrii.
Toi haiducii viteji siut nali, bine legai, voinici, buni din fire,

pe

asupritori (n decapiteaz
si ?
le las stirvurile prad fiarelor
slbatice; ii
c.opirese si trimit riturile rudelor lor sau le
.Iau foc
ce i-au uns cu
9> , rar u iarl * * atunci la ndemnul unei eroine (mam,
BON. iubita J. Portretul momi al haiducului-viteaz
reiese indirect din lupta
antifeudal sau antiotoman, din folosirea armelor
miraculoase (durda,

lupte.

ir

lut

liadxu l mcelarul .un haiduc de han de

drum; Vilcan, puior de ortomanl
un haiduc de apA (de Dunre), de asemeni Stanhlav Viteazul.
Mediul ambiant sau rcosistemul natural parial
in care e de^f'so

are partea

lupt dreapt

isi

voiniceasca

"SS g 2H53 S? -

liaidue.a

la

lui Sliu

lanoi arunc paloul si alege lupta. Lupt

pin-n zori. citul lanoi e biruit, trintit cu sete. bgat in pmnt i-i laie
ea pul cu paloul. Voinicii levini cnd vd pe lanoi decapitat cer lui Cobiul
de
s iii cu el. Acesta accept cu condiia s se lase de hoie i se
hiruini, >i dup ee dau o prob le voitiieie s ridice fiecare buzduganul
lui. dttrdottfl lui sau desgeii lui plini de galbenei,
nu sint lucruri grele.
Numai unul singur, ..< iupgel,;' la chip ochesel,/ la cap blegoat,/ la piept
gviiat". mic buzduganul, ridic durda i nu urnete desgeii. Miu il
pune mai mare peste levini ca s-i vteasc/ si s-i haiduceasca" 4 *.
tu alt variant a baladei. tefan Vod
la casa lui domneasca
din Bucureti o mas mare b-jierilor pentru a-i convinge s mearg cu el
la vintoare narmai, pentru ca
prind pe Miu Cobiul. Sora lui Miu,
t'alcn, ce slujea la palat, aude cum se sftuia domnul rii cu boierii lui
ca s-l prind pe Aliu si s-1 spinzure unde-o fi fagul mai mare, chiar in
codrul haiducului. Calea anun pe Miu de hotrirea luat la palat. Miu
se confeseaz D-alei. surioara mea,/ nu tii c-s boal dc dracj i vin
domnilor de hac V 1 Calea se ntoarce la palat, iar Miu mpodobit ca un domn
pomeftfl spre ora. Pe drum intilnete un ciobna cruia ii spune ca-1 fericete dac i schiinlr oalele ciobneti eu cele ale Iui domneti si dac ii
vinde turma de oi. Astfel travestit in chip dc cioban Miu pornete cu oile
i-i iese nainte lui tefan Vod, oue venea nsoit de o liot de boieri t
oaste. Vod ii ntreab pe Miu ciobnit dac a vzut cumva pe Miu haiducul
i dac ., -tic drumul codrului, piu la fagul Miului,/ Miului haiducului". -Viii
ciohnit ii rspunde c-l tie, da nu poate merge cu turma prin hiuri i
nici lsa oile turceti ce le are in seam, tam nisarn, decit dac o pzete
oastea domnului, cu Iniierii lui. Vod Consimte. Naiv, tefan Vod accept

relevate do
legendele haiducilor-viteji prin implicaiile Istoriei* reale
miu numai
/*w*. i*/.,ricir>. Din aci *te legende reiese
rial
haiducii rttell DU dai hoti
CI impritori de dreptate, justiiarii opiniei publice
steti. Ei apar pe cei
aMipri. i exploatau i |-depse*- p,. asupritor, i expiatori,
indiferent
cmc sint acetia, interni : domni de lrd. boieri, r.chili. rataji si ehiar
A<ttVWAo/i; i cj-/-i, ndeosebi fi/rci, iu numele dreptii
imuabiie, enunat ii.
legea neM-ns;. a arii. Haiducia a fost o instituiisoeial medieval care a
anticipat numele ee-1 poart, n partea comuna
in sud-estul Kuropei
a>emanatoare cavalerilM rtcitori" din vestul Kuropei.
prezent ind c.iractere inedite, specifice vieii romneti. Despre haiducie
vezi Tr I Siscov
IVntru a surprinde Tarlalele lor valene istorice
mituate, ii cona im l*"--nei **, caro le-o acorda poi>oruI, i D
domele de haiducie si mai ales in balade antifeudal, i antiumane. I oferit de aceasta distincie ne vom referi
la tipurile de balade care refleci
mediul ambiant al haiduciei haiducia de codru,
haiducia de drum marc
a
tul c
(SWobW sau Copilul) este un haiduc de codru
ir,**
f
H
1
ff
(..fiul codrului
frate cu leul/ si vr cu oimul") Castra
,
;
Voinicul fctfl un
cioban - haiduc de cimpie; Corbea Viteazul este
un haiduc de drum mare;

murg

margine de ering un mituim cintec de voinic, fii

Cobiul Mirnesc cei !"> de voinici levini. Miu ii intilmearg impreunrt la cpetenia lor lanoi Ungurul,
nete i sftuiete
se nfruntetind ajngft in faa Iui lanoi il Intri*nl> ce don-ste. cu paloul

rinchezat de
intimpinarea

Vod

muc

tulpin c-l scotea,/ cu tulpina din pmint/ s-i fie de ezralnt/ (..-)/ cft
silit voinic ai vzut,/
sint Miu n-ai tiut,' da* la min mi-ai czut",
lutr-o alt variant tefan Vod e fcut bucele, bgat in desagi i trimis
pe calul domnesc boierilor care il ateptai in fruntea oastei. Vzind calul
domsete singur, caut n desagi, dau de ciosvrtele lui Vod i o iau la fug.
trec Dunrea i duc vestea-n ringrad. n alt varianta, intervine la
momentul oportun sora lui Miu, Calea, care scap pe tefan Vod de
I>cdeaps. Acesta drept mulumire se ca>torete cu Calea, devenind astfel
cumnat cu Miu haiducul.
Ciobanul-haiduc Conlea se intilnete pe' cale cu haiducul-ho FuJija
tti btrn (..Mo cu barba pin-n briu,/ cu mustaa rsfirat/ i cu ghioaga-mbicrat"), cpetenie peste 45 dc voinici levini,/ strini
dc p~
rinfij cu mustaa-n barbarie/ cum st bine la voinic". Costea l invit n lipsa
lui la stin s conceasc i
se ospteze pentru
le- a lsat un miel de opt
oca, lapte i ca. Fulga il mulumete, se duce la stin, unde prad turma
(adunind oile din perdele jumtate,/ treia parte") i se retrage la ceardacul
lui ca s-si fac un conac pentru oi. Cind se-ntoarce Costea la stin, venind

jr

SS

C.

4M

593

mi/ i opinci/
de la Galai, cu are/ pentru mioare,/ bolovani/ pentru
pentru ciobani' i constata prada mare pe care a fcut-o Fulgii in -i im. lui,
clcind legea ospitalitii, ii cheam ciobanii pe care-i mustra, pe ceaua
1

b rin
t

Dolfa,

un

fel

tia/ seama la stin/(

de
.

cea nzdrvan:

.)/

cu

nprc

,.Pe Dolfa,/

cea

btrin/

ce

unde-mi slnt
D-alelei stpiuul meu,/ nu sint

mi-o btea/(

...)/

mioarele,/ unde-mi sint odoarelef/( ...)/

m-a btut
diusul [Fulga]
am inut, pini
nu, do vin eu,/
stina,
(...)"**.
ce ceaua Dolfa mrturisete cum a fost
Costea o ia cu el, pe Togan i pe Mocan doi ciini btrini,/ fiecare tat la

Dup

dup

'

mre
prdat

treixeci de ciini", ajunge la cerdacul lui Fulga. Acolo ce mi-l gseai/ Unii
Fulga
la oi jupuia,/ alii-n oale le fierbea,/ alii-n frigri le-ntorcea,/ iar

mo

in primirea
la dinii se uita". Costea se repede la Fulga, il
jos edea/
lui Togan care-1 ine de brni, i pleac cu
Dolfei, care-L ine de vin,
Mocan pe urmele celor 45 de haiduci-hoi, pe care cum ii prindea/ pe
ce-i omora,/ cite cinci
sub palo ii trecea/ pin cind ii isprvea;/ iar
fcea./ I.emne-n-juru-!e punea,/ foc de patru
grmezi
mi-i aeza,/
il sgeta cu lancea drept in
le da". Pe Fulga il aducea ling foc

dup

nou

pri

inim; ii tia capul, il punea intr-o suli i-1 trimitea la domnie, ca s-arate
c-a scpat ara de-un hooman, de minctorul oilor,/ frica negustorilor/ i
fie zvirlite in
biciul sracilor". Domnul ordona corpul i capul lui Fulga
Dunre : trapul ca piatra la fund cdea,/ cu nisip s-amesteca, / iar capul
venea,/ cine pe Fulga-1
deasvpra-i sta / i ca fulgul tot plutea, / cine la
vedea/, cruce cu dreapta-i fcea, / ca de naiba se mira / i pomina se
tradiie, aruncarea pe
a celui ucis inea de o datin strducea".
veche danubian, ce amintete de mitul lui Orfeu, care dup pierderea soiei
lui, Euridice, este cspit de femeile trace (a cror dragoste Orfeu o disprecurgtoare ; osemintele
corpului lui sint aruncate pe o
uia) i
pluteasc in voia valucad la fund, iar capul lui Orfeu, zburlit, continu
ointe, potolind vinturile i valurile.
rilor dezlnuite de vinturi i

ap

Dup

ap

ap

rmiele

ntr-o alta variant a baladei, intitulat Cealip [Oelep] Costea, pe

Fulga moul, / Fulga houl, /
cind acesta se ntorcea la stina constata
Fulga fur btrin, / fur btrn i ceapcn, / vtaful haiducilor, / eltorul
din toate oile lipsea mioara rucrea, /
Domnului" * 7 i-a prdat stina i
drag lui Cealip Costea/, c-alta-n turm / nu era / mai istea decit ea. /
Cind simea de vremuri rele / trgea oile-n perdele / cind simea de vremuri
bune / trgea oile-n pune". Oaia rucrean este, in ali termeni, o varianta
a oii brsane sau a oiei nzdrvane din Mioria.

unrrclrlc. / Acum sint erpoaicele, / maic, sint ca grinzile,

/
broatele ca plotile / i npircile / ca buile/(
pe toate le-a rlxla /
.)/
de n-ar fi una mai rea, /c-o drcoaic' de erpoaic,/ bat-o Maica Precista,/
s-a-ncuibat in barba mea. / Ea, maic.
mi-a oat\ / oale i le-a lsat / in
fundul alvarilor, / n fundul pozunarului / in sinul meu c-a clocit / i puii
s-a colacii / in sinul nu-u
i-i crete / i de coaste
ciupete. / Unde,
maic, se zgircete, / inimioara mi-o rcete, / unde, maic, se intinde./ inimioara mi-o cuprinde" * 9 O sftuiete pe maic-sa
ias naintea lui Vod,
care merge la vintoare. > cad in genunchi, s-i srute mina i
implore
iertare pentru el, fiul ei Corbea, care e nevinovat. Vod ii spune
i-a gsit
Ini Corbea o fat mare (...)/ frumoas cum nu e-n lume,/ i-o cheam,
babo, pe nume, / Jupineasa / Carpeua / adus / din Slatina, / numai din topor cioplii:'.. i din bard brduit, / pe la virf cam ascuit, / pe la mijloc
la tulpin vruit,
e -uunjit,
tu gtit". Dup ce
/ pentru Corbe-al
maic-sa incintat ii spune lui Corbea
Vod il nsoar i astfel scap de
osind, conform datinii, ofteaz biiguind Ci taci, maic, la naiba, /
a e femeia, / poale lungi i minte scurt, / judecat mai mrunt, / cap
legat, inim-ncim / i de minte necoprins". Jupineasa Carpena e eap
care vrea s-1 cunune Vod. Atunci Corbea ii
alt sfat,
se duc la
grajdul dr piatr, ascuns pe deal sub gunoi i
dezgroape pe murgul Rou,
-1 scoat la lumin, s-1 hrneasc cu jratic, s-1 adape cu ap de izvor,
s-1 spele cu vinior, s-i pun pernia sub a, cusut cu pietre scumpe, i
cioltarul de argint, s-1 ia de cpstru i s-1 duc Ia ora, s-1 plimbe i s-1
dea n dar celui ce-1 libereaz pe Corbea din nchisoare. Maica lui scoate
calul din grajdul de piatr, il ngrijete ntocmai cum a spus Corbea.
Atunci Rou mi se-nviorea,/ ochii roat c-i fcea, pretutindeni se
/
uita, / toat ara cuprindea j i-n tafturi se umfla, pminturi entremura
/
/
nftpircile ca

<

i ncepea de rincheza,
rasele se rsturna,/ casei- m- drima, num:.. Milpii
rminea. / Rincheza i se nita, cta, mre, pe Corbea". Cu Rou se duce
baba la ora, il plimb i la toi cei ce vroiau s-1 cumpere spunea
nu e
lou de vinzare, / nu e Rou de schimbare, ei numai de druial, / cui
o da pe Corbe-afar". Plimbndu-se prin faa palatului, vede Vod calul de
reastr i rivnete s-1 aib. Cheam baba la palat, aceasta ii spune
roibul celui ce-1 poate ncleca s-i arate umbletul Nimeni nu poate ncleca,
'

'

cd

pentru
Rou azvirlea
Haba-i spune lui

Vod

clreul,

de-i

crpa fierea-ntr- insul i cdea mort.

c singur Corbea

il poate ncleca s-i arate Mriei

umbletul calului nzdrvan. Vod convine. Este adus Corbea pe
ioni roate de plug, / cu lnuul pus la gt / i la piept pecetluit / cu cinci
litre de argint. /(...)/ Corbea-n curte cind intra,
/ cocoane se spaimnta, /
boierii cruce-i fcea, / de urit ce mi-1 vedea / barba-i bate genunchiul,
/
ehica-i bate clciul, / genele, sprincenele/ 'i-nfoar buele". Vod li cere
s-ncalece. Corbea ii spune
nu poate nlnuit in ctue, cu barba cu perii
ncilcii si n zdrare-1 mpiedic, i nici calul nu-1 cunoate astfel.
B desctuat, brbierit, mbrcat domnete. Vod Si azvirle armele :
hainele lui. Oind Corbea e gtit se duce la cal, frumuel c-1 netezea,
liaiducete-1 fluiera. / Iar Rou c-i necheza, picioru-n scar punea, / da'
/

sale

Balada 1. iducului viteaz Corbea relev alte aspecte ale unor fapte
de fantezia mitic a poporului romn. Corbea haiducul viteaz zace
in temnia lui Opri, (
.) in ap/ pin-n sap / i-n noroi / pin-n urloi, /
cu lcate pe la ue, / cu miini dalbe n ctue, / iar la gt pecetluit / cu cinci
litre de argint /(
.)/ pentr-un palo ferecat / numa-n aur mbrcat, / de
nu tiu cino furat, / pentr-un rou bidiviu, / cal nebun, rou zglobiu, / ce-a
fost prins de prin pustiu"
E inclus nevinovat de douzeci i apte de ani.
Muma Corbii, slab / i-n forat. / dar la minte neleapt, / la cuvinte propiat", vine din ara Moldovei, cu trei-patru ouoare, in Duminica mare,
s-i aduc fiului ei de mincare. La terestra nchisorii muma Corbii il strig
i 'ntreab dac e viu Maic, parc tot mai sint viu, / dar numai sufletu-rni iu. / In temni m-am uscat. / c-n ea, de cind am intrat, / din
chica ce mi-a crescut / mi-am fcut / de aternut, / cu barba m-am nvelit, /
cu musti m-am tergrit. / Aicea, cind am intrat. / ce-am vzut cind m-am
uitat? / Bijbiiau / erpoaicele{i erau / ca acele, / broatele / ca nucile, /

BCpa, / zvorete-i / curile/ i inchide-i/

puse strji la pori, cu puci pline, cu sbii in
mlini. Iar cind Corbea ddu friu Roului, acesta revars n curte brazda
neagr, cu copitele scpri ml pietrele.
un ocol curii i, la al doilea ocol,

594

595

filtrate

picioru

ohia

Vod

nu-ncpea / i-atunci semn

pin Corbea-ncleca, / toat

:

porile".

de i-e fric

Vod ordon

c-oi

fcea

Rou, mre,-ngenun-

curtea se rnira". Inclecind, se adresa lui

fie

masa

jms cal i, unde zidul era mai inuli. sari

dincolo de zid sarea / cu Corbea l cu
: / Toat curtea-n mrmurea".
Corbea Ias pe maie-sa, sare napoi
il
1-a pedepsit pe nedrept.
OU calul peste zid i-i spune lui
iart. Corbea se duce la temnia, cheam afar pe vtaful temniei, ii taie
capul, il arunc intr-o celula, iar trupul i-1 zvirle la clini. IntT n casa

fiiinue

pe

zidul:
sa

m-

de mi ml, o zvirle

Kou

ca- mi sforia,

Vod

domneasc, unde

Vod

Numec

minecilc,
pornete in

ara

sttea

Ijoieri

ii

la

Vod

mas i

taie cu

ospta eu

paloul, apoi

Ungureasc, acolo

lioicrit lui.

>.

haiduceasc

Corbea

iDCftleca pfl

isf

ROD

>i

50 .

Balada Badiului, haiducul viteaz iwreelit circiumarul frincilor,/

mcelarul turcilor", mitizeaz un eveniment comun al luptei antiotomane.
Bdiuleasa cu iKirt de clrciumrcas,' cu stat/ ca de jupim-as. cu ochi
mari/ dc puic-aleas" se ncrede in vicleniile ceauului de agale, care-I
se sftuiasc cu el, ca la
cuta pe aa-zisul frior al lui", Badiul.
'

nego

negustoresc

ceauului
greu

I-a

spune

ii

apucat/

i mcelresc,

agonisitul bnet, tncrezindu-sc in vorbele

asear, pe-noptat/ bdisorul s-a-mbtat,' somnul

-aeum ade

rsturnat,/ numai singur ntr-un pat". Turcii

pe trei perne/ rsturnat,/ cu arme pline la cap,/

intr in cmar, il vd
cu pistoale/ la picioare/ i cu palo gol pe piept". Toi se sperie de el.
Ceauul Ins nu-i pierde cumptul, impletete-o funie in ase vie dc ntase; cu funia groas il leag butean; cind Badiul se zmucete o dat
In somn, ii saro sfoara de la git. Atunci ceauul il leag din nou cu un lan
de git. l tiriie i-1 leag/ de piciorul hornului,/ la dogorul foculir,/ unde-i
ps voinicului". De bucurie, turcii intind mas mare i se pun pe chef,
vorbind de moartea Badiului. Cheam pe Bdiuleasa, care, dindu-i
seama dc greeala ei, ncearc de mai multe ori s-i salveze soul inti
s-i corup cu bani (cu galbeni veneieni, mahmudele turceti, rabiele
arbeti, groo lipoveneti, dinari moldoveneti i cu grive munteneti)
apoi se retrage n chilioar, pune fa/ la nlbeal,/ buzemoi/larumeneala,
:

unghiile/ la chileal,/ sprincenele la negreal/f...)/ o

de

coroftie/(

.)" ca
cu papuci de arigrad(
fine, se face
se duce la Dunre

. .

.)/

ie/(

plac

.)/

l}-0 rochie
sa-1

turcilor

aduc ap,

dar sc duce
la Neculce. ce sta-ntr-o cas mititic, c-o pivni cu bui, ca s-1 scape pe
Badiu. Bdiuleasa gsete pe Neculce In pivnia mititic,/ mititic i
pitic,/ inind cada la bute/ de vreo apte palme-n frunte,/ i de dinsa
rzimat,/ rzimat, cam aplecat,/ cu trei-patru brilenoe,/ cu cinci-ase/
glenec/ i cu zece selinence :/ una tace,/ alta-i place y una-l mic,
alta-1 pic;/ una cu vin l stropete,/ alta din buze-i zimbete;/ una bo ft
i chiulete,/ alta sta de mi-i vorbete/ i-i tot spune, i-i tot zice/ . ./
iar Neculce le vorbea,/ c-o min/ le mngiia,/cu alta/ pahar le da,/ ori
guste, ori
bea". Bdiuleasa i fcea palma bici, il pleznete pe Neculcca
intre ochi i-1 trezete din beie i-i spune
sar, el nepotul Badiului,
soului ei se duce viaa. Eu, cumnat,/ o
viu/ cum
vezi aa chefliu.' i din gur chiuind,/ buzdugauul/ azvirlind/ i paloul/ rsucind;/
turcii de s-or spiminta,/ pe tine te-or ntreba :/
Ce e bre, cine-i la!/
dezlege, i, in

s
s

s
c

Tu salaraalic
cumprtor,/

le dai/

le-i zice/<

.)/

Ia,

un grec negutor,/ de vite

cumpr cirezi de boi./ i vine-n gazd la noi/(

.)/

vin can

a fost vinztor,/ a vndut cirezile,/ i-o fi scos capetele/

nu-1 in drumurile^
.)/ Umbl din circium-n
circiumioarcr s-ncerce vinul de-i tare,' cercurile/ la bui groase,/ clrciumriele/ frumoase;/ dac grecul beat o fi,/ rindul mic mi-o veni,/ vai de
veselior/ c-astzi

-acum bea doblnzile/ dc

mine

ce-oi

pi". Bdiuleasa

ia

apa de
598

la

cimeaua dc

la

Dunre i

se-n-

la crima ei. Turcii il chinuiau soul, osptind In voie. Dup ea venea

Nooulcea chiuind i izbind cu buzduganul in
Cere Bdlulcsei s-i
vrea
bea cu Badiul,/
le- a o cup de vin/ e-i
o gri
deplin" si

toarce

u.

lua,/
prietenul turcilor".
duioasa cof maro
< insprezeceoca vin turna,/ lui Nooulcea-i aducea./ [El] mina pe cof punea,/
de toart/ c-o apnen,/ la gur/ mi-o ridica,/ jumtate mi-o bea/ i-n pmint
goal-o trntea,/ ceart turcilor cta/( . .)/ dar tot el se inffina/ i cu turcii
vorbea..' cu binele se lua./ pin' la Badiul se ducea,/ i turcilor le zicea:
Io
plec/ pin' la pmint/ ca s-mi tree/ doar un euvint :/ nu
/(...)/
dau gall>oni i parale/
v-i omul/ dc iertare,/ nu vft-i robul de vinzare./
tat !".
< a ki-) iau cu mine- n sat/ s-mi slujeasc de argat,/ cind oi fi i ioTurcii ii spun
omul rute numai de pierzare, e-i mcelar turcilor, mcelar
i-1 vnd lui. Inutil.
de turci de cei mari. Neculce cade in genunchi i cere
Atunci Neculce le cere mcar un pahar de rin s-i dea, s-i potoleasc chinurile,
la el a fost argat i cu el s-a purtat omenete. Turcul, [care],
milostivit,/ de
mre, c hain,/ turcul, [care], mre, e pgin,/ pe

mcelarul

frincilor/

mb

urm

Dumnezeu

Neculcca s-i dea ah pahar dc vin.

Neculcca se duce eu paharul plin la Badiu, i-1 pune la gur, iar cu vorba-1
imbia, pcatele s-i ierte, cu sting scotea un cuitas de la briu, sforile de
mtase le tia, Badiul in picioare srea, strigind D-alei, frate Noculoea,/
acum-mi scap viaa mea,/ proptete-i spatele uii/ ca
nu mai ias
turcii;/
oricare mi-o scpa,/ spate buci l-oi tia". Badiul bea o cof
ias afar. Clte unul se
de ap, se aaz iu
ndeamn pe turci
ducea,/ iar Badiul de-l ajungea, numai de pr l-apuca,/ n bttur-1
ducea./ pe tietor il punea,/ cu paloul/capul i-I arunca,/ trupul jos
rminea/(
isprvea,/ cu Neculcca se cinstea,/ lui Nece mi
.)/
culcea-i mulumea,/ feciora de sirb bogat", carc-i ia ziua bun. Badiul
j>otolit",

ii

ngduie

lui

u,

'

Dup

urc

foc caselor.
trupurile turceti in poduri, i nghesuie in circium i
foc. stringe oasele din scrum i le arunc n Dunre, iar scrumul
esle purtat de vinturi peste Dunre. Badiul cu Bdiuleasa merg Ia Neculcca,
86 pun pe chefuri i chiuituri ling pita/ voiniceasc,/'n grdina/'mprf casc", de s-a dus vestea n lume de-a lor cruce de Toinici u .
In fine, balada lui Vilcan, puior de ortomau. vestit haiduc, voinic

Dup

ap, relev aceeai lupt antiotoman.

Vilcan e copt la minte, copt la

chipos,/ ortoinan, voinic de frunte,/ nalt ca bradul dc
la munte,/ cu mustaa-n barbarie,/ cum st bine la voinic,/ cu chlca/'m-

de

os,/

om

de treab

Dunrea/
.)/ ce cunoate
pin-n vale/ la Slina/ i malurile/ turceti/ i schelele/ bogdneti./ El
noat ca un pete/ i ca plutele plutete,/ st omul de mi-1 privete,/ st
omul de se crucete". Vilcan e cutat de ieniceri. In vale la o cimea la
Dunre fetele spal pinzcle i le nlbesc. Ienicerii le ntreab undo il pot
gsi pe Vilcan, dac-i dus in pustie sau in haiducie. O singur fat ii trimite la mama lui Vilcan. Ajuni la btrina mam a lui Vilcan, ienicerii o
inal spunind
l-au avut cpitan, caro nu tie ce c frica/ i habar
n-are de nimica",
de cind s-a hinit ei au srcit, dar acum au venit
pletit-n coad,/ cu barba/ ce-n briu o-noad/(

c
c

au un plan cu schela din Galai, ca

se mbogeasc din nou. l-1
vor iar cpitan, cum lc- a fost nainte. Baba dac-i auzea,/ baba bine c-i
prea,/
femeia tot femeie,/ poale lungi i minte scurt;!.' la nimic nepriceput" i le spune c-1 gsesc cu caicul descrcat,/ printre slcii acioat,/
pc malul Dunrii,/ la cotul scripetelui,/ la vadul Pristolului". Turcii il
descoper la locul indicat. Vilcna sttea iu caicul lui do greu somn
cuprins,/ cu baltagul/ la clcii,/ cu hangherul' cptU^cu mustaa rsfi-

597

i cu barba/ destrmat", pzit de

r:u

curuj

sluga

lui

Vedea.

Eenicerii

neavtnd

se apropie de haiduc,/
dea piept cu amudoi,/ Kedea-i rec/
6au
viclean,/ soim vestit/ este Vilcan,/ suflet dres
trup rrdjrt,/ nici dr
paloe/rnit,/ nici de gloane,/ ciuruit,/ nici de cloane/ cirnit/( . . .)
1
de muieri nu e stricat' . Corup pe Xedea, cu multe pungi de innilici. glbcuasi si insluci. apoi l 1 pagii cu funii de mtase, implctite-n vie ase.
Ienicerii dau navala In caic, ridic pe Vilcan, ii atirn de git o piatr
veche de sub deal, probabil o stel de ling izvoare (piatr mare/ si
trimit,/ de ciocane! ispitit.; e veacuri; prginit fi cu slovei rictit").
i-1 xvirle in Dunre; undo cdea/ Vi Iranul,/ lira cu el bolovanul,' urla,
'

om

apa,/ urla malul./ iar cnd Dunrea-1 simea,/ apa-n dou-si despica,
pe haiduc ca mi-1 primea/ si frumos il aeza/ i ocina -n fundul /fundului,
pe stratul/ morunului/ unde-i dulce somnului". n fundul Dunrii, VilcAna se trezete din somn si dud colo ce vedea / Dunrea se vitaj c nu-l
ttic ospta. i Speriat se opintea,/ piatra-n spate ridica/ i deasupra se slta,'
i ca petele-nota ( . .)". .Mindra lui Vilcan se cina pe mal nu 1-a vzut
de-un an. Cind U zrete pe Vilcan inotind i greu suflind arunc furca
din briu, fuge acas i roag pe fratele ei Sandu s-l semit din valuri c.
ee-neac. Sandu merge cu barca, vede bolovanul legat de gitul lui Vilcan.
care-i cere paloul
reteze funia cel trage greu la fund. Dar Sandu nu
poate ajunge cu barca s-i dea paloul. Atunci mndra smulge paloul din
mina lui Sandu, sare in Dunre, noat voinicete, taie funiile i il duce i>o
Vilcan la Sandu acas. Revenindu-i in fire. Vilcan se ia
turci mbrcat in clugr, ii gsete la circiuma cu cerdac, cheam afar crimiria i o roag s-i dea vin cu vadra i pelin cu donia.
ce bea stranic, intr-n circium, i sumec minecile, scoate paloul i cspete po

dup

Dup

toi

ienicerii.

r
i-1 taie in >0
.

Nu uit pe Nedea.
bucele. Vilcan se

Il caut ntr-o vilcea pe Motru,

ntoarce la Sandu, ii mulumete

il

judec

i peeh-

pe sor-sa
In balada Iorgovan i in aceea a lui Stanislav Viteazul se repeta tema
antiotoman, cu fabulaie i anecdotic similare.

Animale

Printre primele fpturi mitice ce pot fi considerate eroi creatori si civilizatori, in concepia mitologiei romne, fac p M t
i unele animale primogenice. Cele mai cunoscute snt ariciul i albina.
Ariciul se nfieaz ca sfetnic al Frtatului, atit la creaia pmintului.
cit i In unele acte de civilizaie. Colaboreaz cu Frtatul la modelarea
pmintului pentru
e priceput, nelept i are intuiii creatoare ca un
demiurg. Frtatul il consult indirect, prin albin, cum
modeleze
17.

eroi.

ptnintul, cit s-l restring ca s-l fac

fie cuprins deasupra de cer.
Mitul colaborrii ariciului cu Frtatul prin intermediul albinei corecteaz
mitul creaiei in doi a Frtatului cu Nefrtatul. Albina e deci i ea un fel
de erou creator, care particip la modelarea pmintului.
Tudor Pamfile trece in revista ase legende mitice despre rolul ariciului n urzirea cerului i a pmintului, dintre care ne oprim la aceea caro
pare arhetipic voind [Frtatul]
fac pmintul, a nceput intii s-l
urzeasc pe sub cer, ca
fie de-o potriv de mari amndou. Pentru asta
i-a luat ajutor pe arici. Dindu-i un ghem de
1-a trimis s-l depene
sau s-l desfoare po sub poalele cerului ariciul ins, socotind in mintea
lui
mai bine ar fi dac ar fi pmint mai mult, a urzit o citime mai mare
dect i se poruncise. n chipul acesta s-a pomenit Frtatul
pmintul era
mai mare decit cerul i de aceea cerul nu-1 putea acoperi in ntregime"
Constat ind greeala pe care a feut-ocu ntinderea pmintului, ariciul s-a
:

a,

598

lulgat sub
astfel ioi

pmint i

a ridicat munii, dealurile

pmintul sub bolta

i mgurile",

stringlnd

cerului.

n rsucirea firului vremii, care trebuie mpletit din alte dou fire,
unul alb (ziua) i altul negru (noaptea), Frtatul a fost ajutat direct de
ariei
legenda mitic descrie astfel rsucirea firului vremii i a stat
ariciul un an, doi ani, trei, o sut, o mie. ba zece mii dc ani i a (...)
Snvinit mereu, mereu cele dou gheme ca
se deire deopotriv cele doua
fire. Iar [Frtatul] sta i rsucea firele i fcea din dou deosebite unul
pestri i-l depna pe ghemul vremii.
era menit ca, dup ce se va isprvi
fac oamenii si apoi
nceap
desfac firul
de depnat. Frtatul
vremii de pe ghem.
acu, se zice
uitindu-se ariciul la cele dou gheme
b\ invirtindu-le mereu, mereu, a aipit de oboseal; iar in vremea asta
S-fl rupt firul cel alb i Frtatul depna nainte pe ghemul vremii un singur
fir. in loc de dou, numai cel negru (...) [ceea ce nsemna c] atita vreme
trebuia
fie pe lume numai noapte ( . .)"**.
Ariciul ns a fost considerat i erou civilizator. n aceast calitate a
descoperit iarba fiarelor i a nvat pe oameni cum
o foloseasc. Interesanta este, n aceast privin, legenda care povestete cum i-a scpat
ariciul puiul. Iarba fiarelor este o plant miraculoas, antropofil. care
<lu|> credina popular are proprietatea de a apra pe om de armele de
fier. de a deschide toate uile i ncuietorile metalice, de a atrage banii
la cel care o posed, de a nelege limba animalelor i plantelor, de a da
posesorului puteri suprafireti. Crete in anumite locuri, se plimb noaptea
i cind nflorete strlucete metalic ca aurul. Ca
scape de cei ce vor tho
c uleag, intr in pmint, se afund in ape. Culesul ei implica un anume
ritual, as
cum iniial a procedai ariciul Xrebnfe Bfl 0 rogi H
lase smuls
nu o vei folosi mpotriva firii ei, ca
faci ru altora.
ii s-i promii
Deci ariciul a nvat pe om
mpleteasc i despleteasc firele,
soare pmintul i cerul,
foloseasc plantele in scopuri utile.
Aceeai consideraie do eroi civilizator trebuie acordat i albinei,
intii pentru
descoper secretul roadelor pmintului, apoi pentru c
prin munca ei in grup nva pe oameni cum sa munceasc, i, in fine,
pentru mierea pe care oamenii o folosesc in medicin i alimentaie i ceara
pe care oamenii o folosesc pentru iluminat i pentru slvirea Frtatului.

s m-

!8. Eroiurdul mitic.

Spre deosebire do eroul mitic propriu-zis,
carejeste un fel de semidivinitate, eroiardul mitic este parial lipsit de
caracterele eseniale ale unei personaliti etnice creatoare dc civilizaie
i cultur
Eroiardul mitic cel mult conserva formele vechi sau promoveaz formele noi de civilizaie i cultur. El nu acioneaz ntr-un singur
mod, cel arhetipal, ca eroul mitic, ci n dou moduri tipice, adecvate situaiei concrete, in mod violent (haiducul) sau nonviolent (pcliciul). Aciunea lui urmrete revolta mpotriva orinduirii social-economice i respectarea vechii lumi a legii rii, iar cind pedepsete (fizic sau moral), o
face nu pentru rstlmcirea, ci pentru respectarea legii vechi, n spiritul
tradiiei ordinii fireti a lumii.

Alex. Amzulcscu distinge dou cicluri de balade haiduceti : ciclul

haiducilor propriu-zii i ciclul hoomanilor. Cu propriile-i cuvinte : n
ciclul haiducii am intenionat o organizare istorico-goografic, cntfnd
mbinm criteriul vechimii i coninutului ideologic cu acela al rspindirii
haiduci am constituit ciclul hoomanilor, ca o variant
teritoriale.
de eroic deczut. Alturarea, suprtoare la prima vedere, a acestor
cicluri i gsete motivarea in numeroasele ntreptrunderi ale materia-

Dup

dou

Rqq

hilui,

in care confuzia

delimitat ce

I<

ma

ico- ideologic

aparine exclusiv haiduciei

si

abund,

fiind adeseori greu d<-

unde ncepe hoomnia. Nu

s<*

poate tgdui, spre pild, caracterul voinicea* al cintccelor despre houl d*

cai, pe care poporul il mbrac in numeroase cazuri cu aureula romantic
a unui eroism ce stirnete admiraie prin curaj, viclenie i indeminarc
In primul ciclu include circa o0 de balade, iar in al doilea 20 de balade. Diu cele JjO de balade haiduceti propriu -zise - considerm cu ele
luente mitice pe cele pe care le-am discutat ceva mai nainte, cnd am
prezentat eroii haiduci- rit* ji. Iar in baladele de hoomani iniilnim ici i
colo palide alegorii, metafore si simboluri mitizante.
Biografia celor dou tipuri de eroiard (cel istoric mitizat i cel wn'me srcit de evenimentele fantastice, incredibile, miraculoase,
semnificative, iar scenariul mitic e redus la citeva secvene biografice.
Ambele categorii de eroiarzi caracterizeaz dou tipuri umane diferite?
comportamental cel ce lupta cu fora fizic si cel ce lupta cu fora spiritual. Eroiardul de tipul haiducilor-viteji propriu-zii urmrete numai
restabilirea oidinii social-istorice intre paturile sau clasele sociale si opresorii reali, prin pedepsirea reprezentanilor acestora, iar eroiardul de tipul
caliciului urmrete numai restabilirea ordinii etico- juridice intre categoriile profesionale sau non-profcsionale ale comunitilor turale sau.
u/*bane.
istoria!)

Din aceast perspectiv

s-ar putea spune

ambele categorii de erocu mitologia, ca sint non-eroi, dac nu chiar tuttt0oL Iar dac este vorba de o mitologie a lor, aceasta nu poate fi dorit una
nereprezentativ, chiar atipic,
de etnomitologia din care trebuie
fac parte integrant. n sprijinul acestei teze se poate invoca schemnbiografiei mitice corespunztoare ambelor categorii de eroiarzi. In biografia mitic a eroiardul intr, prin contrast cu a eroului mitic: natere
normal, copilrie (in sinul familiei), vocaie eroic sau de farse sinistre,
uneori indecente, imaturitatca confruntrii scmieroismului lui cu morala,
public sau individuala plcerea uneori impulsiv, nevinovat, alteori
sadic de a chinui si pedepsi orice fptur terestr (chiar animale i plante).
In forme native sau pline de cruzime, de a pricinui jMigube suportabila
sau distrugeri capitale concurenilor intrai cu el n competiie. Pentru
vitejia genuin sau maliiozitatea lui
sau perfid, pentru inadaptabilitatea lui real sau disimulat, eroiardul a fost considerat uneori o
fptur infernal, care opereaz cu preconeepte. Prin brutalitate sau
viclenie el capteaz ncrederea public, invers decit procedeaz eroul mitic.
prin omenie i druire de sine.
iarzi sint incompatibili

fa

fi

Eroiardul se

hrnete

spiritual din propria lui aventur, pe care o

in societate. n toate aciunile lui pare a se purta.
absurd, ilogic, stupid, grotesc, burlesc, ridicol.

provoac i o inireine

Figura lui devine reprezentativa in panopticul

cultural a comunitii steti.

i panorama

etno-

si

Tindal i

eroiarzi ce fac parte din ejwiKiiri eroi-eomice strine,

in perspectiva istoriei culturii populare

derca lor

ei

iu

Iran Turbinc din eposul rus

etc.

Patrun-

corporal croi-comic romanesc se datoreste, in parte, influen-

crilor populare i, in parte, exotismului lor epic. Exemplul cel

mai convingtor este cel al lui Nastratin Ungea. Acest pop musulman,
litrin si lutru a provocat in istoria literaturii romne o avalan de pastie
literare, urmate de studii savante comparativ-istorice cu eroiarzi! romni
l'epelea. I'cal si Tindal. Procesul de adaptare nceput de Anton Pann
^i continuat de Viorica Dincscu a cptat valene estetice si artistice in
plus peste cele ce Ie a avut in tara de provenien. n aceast privin am
urmrit transpoziia artistic a lui Nastratin Hogea ca eroiard mitic si
culte,

estetic a umorului popular romnesc* 1

fpturi fantastice, de cele mai multe ori istoriate. care
prin trsturile lor psihosomatice ne amintesc atit de demoni antropomorfi,
cit i de tipurile etnomorfice ale falsei prostii umane.
Psihosoinatismul mitic ale eroiarzilor este opus etnotonusului vital
sil eroilor mitici propriu-zii. pentru cu croiarzii rmin prin defectele lor
nnscute prizonierii unui destin minor, ai unui mesaj cind deconectant,
dud stre^anl. Ei se complac iu a simula vruismul, in a persifla calitile
aparent eroice ale imbecilitii, in a pastia eroismul pentru a biciui falsul
eroism, iu a adopta pr.tstia pentru a nfiera excesele de aparent inteliale unor potentai.

simbolismul

lui etic intr-o

BrofarxU

-ini

gen

19. Pepelea.
i Tndalu. Din categoria eroianttor mitici
fac parte Pepelea,
i Tindal. Aventurile lor sint de ordin tragice
mic, frizeaz ridicolul, prostia, iretenia, noutatea si provoac dezgustul

Pcal
Pcal

si

dezaprobarea.

'rimele referine literar-populare despre aceti trei eroiarzi dateaz

al XlX-lea, ins povestioarele despre ei par a fi cu mult anterioare. (Senul folcloric care face din eroiarzi personaje mitice de ordin profan
este adine implicat in sud-estul
estul Europei, datorit pe de-o parte
modului normal dea reaciona in aceast zon mpotriva opresiunii interne
si externe, de a aciona in limbaj popular prin a faee haz de necaz", cit
i modului anormal de a adopta persiflarea ca
de lupt mpotriva
magistraturii prevaricatorilor, prin panii si nzdrvnii incredibile, ins
I

din secolul

arm

plauzibile.

n legtur cu originea eroiarzilor romni s-au fcut confuzii tematice

lansat ipoteze hazardate. 8-n spus
geneza lor mitologic este solar i
lunar. Arthur i Albert Schott. referindu-sc la Pcal. ntrevd in snoavele lui simboluri
itprtz>ntri mitobgice strvechi referitoare la un zeu
solar'**. Sini. Mangiuea remarc : ..Pcal este un erou de caracter moral, cu

o putere de ingeniu

iu

precum pnirc magieo-instmetiv-operaroa^e ,, If

Confuziile tematice intre eroiarzi s-au produs iutii intre Pepelea i

Pcal, si apoi intre
i Tindal. Distincia intre Pepelea i Pcal,
a lotl stabilit de LttBftr Sineanu.
dineul. Pepelea (echivalentul lui
Ccnuotc) este ..o fire simpl si idioat", o fire ..extrem de im1>ccil'\
al crui nume vine de la pepelu. Iar Pcal, care nseamn etimologieete
om infernal'\ vine din cuvintul slav vechi piklu ce semnific infern. n
basme.
|>ersoniffc ..caracterul mai mult sau mai puin rutcios
si perfid" ". Pepelea, ..din simplitate si nevinovie", face toate pe dos. iar
Pcal.i .alin rutate contient", de aceea el trece de multe ori de la rutate

Pcal

ndeosebi eroiardul tragicomic creeaz in jurul lui un cerc cultural

compus din admiratori, gur-casc, naivi, avari, imorali, declasai, lotri,
pe care ii implic n sceneria lui de farse, anecdote piprate i eresuri cu
multe subnelesuri, dezvluindu-i astfel latura reversibil etico-juridic.
Din acest punct de vedere eroiardul ilustreaz mereu temperamentele i
caracterele tipice comunitii lui de batin. Fiecare eroiard luat iu parte
colporteaz, un aspect al umorului etnic pentru poporul su. Cu toate acestea, in eposul eroi- comic al poporului roman au ptruns pe ling Pepelea '

no

Pcal

dar care au fost restructurai

yastratin Hogea din eposul turc

Dup

Peal

la

un

fel

de sadism sau hedonism rafinat.

601

ineanu

tot Lazfir
susine : ca reprezentant popular al imbeciIttfu, Pepelea poart nume diferite ca JJedu-Ivan. Cioac- Zudu eto. Pepelea zice
face toate pe dos, dar quiproquourile [Iui] nu snt perfide
ca

urmri fatale ca la Pcal, pentru ca rezulta din simplitatea-i nnscuta

i numai dinsul sufer consecinele lor" w Pepelea ntruchipeaz deci
.

imbecilitatea

exemplar, urodul din

fire [care]

n-are lecuire", iar

Pcal

rutcioas rul din fire [care de asemeni] n-are lecuire" Pepelea, pe idiotul angelic, Pcal, pe diavolul pocit
Spre deosebire de Pepelea i Pcal, TSndal este un croiard do tipul
Incurc-lume", al zpcitului incorijibil i al iremediabilului pierde- var.
Lazr ineanu las s se neleag, dup descriere i atribute, c numele

iretenia

Tindal

ar putea veni din arhaicul Tandal. E, n aii termeni, un fel de

avnd ins citeva trsturi caracteristice in plus.

alter rgo al lui Pepelea,

ns, pe ling genealogia lor, ceea ce ne ndreptete

vorbim despre
aceti eroiarzi snt personalitatea i funciunea lor etico-mitic. Trsturile
lor de caracter, felul lor de via, atributele lor spirituale, locurile pe care
le biuluie, uneltele lor miraculoase reamintesc direct de rolul lor mitologic.

Pcal i

20. Triksteri.
Pepelea,
eroiarzi de tipul trikstcrului, adic al

Tindal

snt in ultima expresie

tinciei ca unitate a contrariilor, nchise in'conceptul fascinant al istoriei"

In special Pcal, prin fluierul, naiul sau cimpoiul lui fermecat, care face
joace pin i scaunele n cas,
salte pn i pomii cu fructe,
se
reverse pin i apele de pe prund. Deci Pcal se bucur de nsuiri orjice
in mitologia romn.

Dei

Pcal

e de provenien indo-european i se gsete

mitologic in diferite tipuri de eroiarzi naionali
la popoarele succesoare indo-europcnilor, apare in basmele mitice ca o
fptur providenial a satelor. Numai printr-o interpretare greit a
istorici temei s-a spus
la romni e o simpl unealt infernal a Ncfrtatului. Frtatul il tolereaz, deoarece de cele mai multe ori tot rul pe
care-1 provoac e nspre binele i ndreptarea omului.
figura lui

modificat caracterologic

Pcal

nu este un om infernal". Prin neghiobia i prostia lui, care

spune i arc i ea partea ei de vin, in ansamblul manifestrilor
steti pare o fptur diabolic, prin consecinele nefaste ale acestei

orice s-ar

protii cind naturale, cind simulate. Privind faptele lui Pcal din unghiul
eticii comunitare, constatm
in prostia lui, aparent sau real, in nzdrvniile lui reprobabile se afl o sentin moral a divinitii. El pedepsete ndeosebi pe oamenii ri (pe popa dracului", pe femeia stricat, pe
zgircit etc), cit mai ales pe diavoli i duhurile necurate prinse de vi cu
ocaua mic. Toate acestea ne ndrituiesc
susinem
Pcal este mai
mult o fpturi mitic binefctoare decit una infernal, rufctoare. Prin
faptele lui, Pcal aduce servicii directe satului in care poposete, cci el
e gealatul lui Dumnezeu", e executorul pedepsei divine pe pmint,
pentru oamenii ri. ascuni, perveri, hrprei i asupritori. Sub forma
deghizat, a nelegerii i nfptuirii pe dos a gindurilor i faptelor omeneti,
el pricinuiete pagube, srcete i chinuiete pe oamenii necurai i chiar
pe mputerniciii snartei. Fiind ins naiv din fire, nu de multe oii a fost

602

Pcal, de o

parte, i Pepelea i Tindal. de alt parte, exist nu

grad, ci si una de funciune mitic. Pepelea i Tindal
snt mai mult doi nsoitori ai curteaiului lui Pcal, doi nzdrvani,
ntrupri ale puniiunii pe pmiut.
Fiind inferiori in grad i nedispunind de puterea lui Pcal, nu-i
gsesc beia satisfaciei in pedepse sadice ca ..jupuiri de vii", schingiuri"

Intre

numai o diferen de

unor fpturi mitice, totodat divine

i profane. nelepte i nebune, exemplare i odioase, care provoac admiraia i repulsia, care tulbur, incit, fac nelegiuiri, nclcri si sfidri ale
normelor de conduit, care aparent amuz, dar in fond educ. Triksterii
exprim, n ali termeni, dialectica binelui i a rului, a creaiei i dis-

nelat i ndemnat de diavol la greeli, pe care ins nu a scpat prilejul

le repare i
se rzbune cu virfi indesat, chiar pe diavolii care l-au
nelat. Kl intr argat sau sluga, se tocmete tovar sau fr.it*, poposete
< a drume
san eintre la oamenii infernali. Angajat rinda Ia un pop
necurat ", repede il vindec de minciuni. Se bag slug la moara dracilor",
pe care ii chinuie pin ce omoar.
Ca eroiard mitic, e extrem de temut; are puteri relativ nelimitate
asupra naturii fizice si morale: descoper comorile, oprete vintul numit
..Traist goala"; dezrdcineaz ailwrii dintr-o zmneitur, face
salte
prin entecu-i toat fauna i flora pmintului, vindec animalele i oamenii
<Ie ImiI. t'n basm spune
1-a vindecai chiar i pe Dumnezeu de un greu
gutural, afumindu-1 cu un pumn de tmiie pe unul din virfurile Garpailor,
pentru care fapt, drept tsplat. Dumnezeu i-a dat naiul fermecat, cea
mai rafinat unealt orfic pe pmint. care prin cintceu-i face
joace i
diavolii pin cad mori.

omoruri".

Pepelea, reprezentant j>opular al imbecilitii naive", e tipul

rodului vesel, care suport cu zimbetul pe buze consecinele prostiei Iui.
Prostia simulat a lui Pcal bate mai mult in struna tragismului, deoarece

simte i el cu cei din jurul lui.

Pepelea e Cenuote, de fapt un eroiard murdar,
prost", aciuiat la gura sobei, cu nasul mereu in cenu i care e

consecinele

ei le

Omonimul

lui

|eaQ i
reversul maMmlin al CennflUM. Sub aparena neroziei lui ireinediabilo
se MCUItde o inim de aur, un su r let ngeresc, primitor i ndurtor pin
la martiriu, fapt care n opera de pedepsire a lui
produce multe

Pcal

ncurcturi.
cel de-al doilea nsoitor al cortegiului lui Pcal,
i-al gliganului ..marc, dar sec". E reprezentantul
extravagant ;il prostiei ncrezute. Felul lui de-a fi i de-a reaciona este
opoi celui al lui Pepelea, e violent i periculos. Ins fora lui presupus
tantalic nu o poate folosi cind e singur, din cauza prostiei lui.
Pclii, eu nsoitorii lui. Pepelea i Tindal. pe ling misiunea lumeasc pe care o au de a pedepsi pe oamenii ri, mai personific i veselia,
voia bun si hazul stesc. Din acest punct de vedere originea cuvintului
- pe ling termenul ..piklu" este
ndoial si un apelativ,
n genul i de circulaia apelativelor cunoscute din mitologia greco-latin.
n revista eztoarea" se scrie undeva I*a eztori, unui flcu
litor
se spune Pcal: Tcei c-ncepe l*cal !". Iar folcloristul Vasile
Sala intr-o convorbire personal mi-a relatat
in Vaoamenii
cau
cind snt intilnii pe cale i-ntrebai unde se duc rspund: Ma'c

In

fine,

este tipul

Tindal,

ftlului

Pcal

fr

pc-

dup pcli acas".

Tot dup acelai

ugubi

snt numii i Tindal.

rspunde ugubului
Hai bdia, hai tindal,/ ce-al ctat la noi asear,/ c -o spus micua bine/
nu
d dup tine,/ i -o spus a doua oar/ c mai bine omoai . .)".

ntr-o

Ntrigtur din

procedeu flcii hazoi mai

Hrdeul

Bihorului

fata

Mitul lui Pcal, ca voievod al pclitorilor", Pdclici sau Pclet %

scoate in
aceasta latura psihica a fpturii lui nzdrvane. Ceilali
doi nsoitori ai alaiului lui Pcal sint i ei privii ca personificri ale
hazului i voiei-bune, atit prin felul lor de a fi, cit i prin funciunea lor
de acolii netoi. Ca personificri ale veseliei, ei se in de chefuri si spun
minciuni gogonate, din care cauz oamenii ii ndrgesc pretutindeni.
Ca personificri ale hazului i voiei bune, Pcal singur sau cu
iutreaga lui suit eroi-comic colind satele, mai ales de zilele nebunilor"',
adic primele zile din Presiuii. Atunci, travestii in muritori de rind,
intr la eztori sau clci i incep a face fel de fel de nzbitii i glume, care
mai de care mai hitre i mai deoehiate. n toiul petrecerii
i?i scoate
fluierul nzdrvan, iar Tindal si Pepelea incep a juca cu fetele si nevestele tinere, care se afl de fa, felurite jocuri improvizate la starea locului,
prin care produc (...) o mulime de risete i voie bun'"4.
n aceast ipostaz nou, Pcal cu insoitorii lui fac i ei la rindul
lor parte din cortegiul fantasmagoric al lui sint Vasile, care de ziua lui,

MITOLOGIA ROMNA

caden

Pcal

de orice prejudeci hieratice, strbate vzduhul clare pe un poloboc,

nsoit de toi beivanii cu suflet de aur, cari au darul atunci de a-1 vedea in
somn.

1. Etnoartele i etnoesteiiea.
n partea eons:t< -rat Introducerii
mitologie am abordat la modul sugestiv relaia dintre mitologie si
art. Cu aceast ocazie am lsat
se neleag c? ambele discipline spirituale se complinesc reciproc i
intre ele exist o punte de legtur
estetic.

Relaia
in

Printre eroiarzii istorici mitizai menionm pe veleitarit, poreclii de semenii lor. pentru incapacitate, neglijene, pretenii, glume si

artele etnice

iarzi

Ciubr Vod, Popur Ycd, Pazvante Chioru. Despre aceti erimitizai legendele consemneaz ironia i dispreul naional,

istorici

n locuiuni sint persiflate numele lor prin metafore umoristice si calambururi : ..Voinic ca Ciubr Vod. care l-au mincat guzganii"; din vremea
lui Ciubr Vod,/ cind apa-n poloboace/
ipistoace/ curgea slobod";
..piinea din papur a lui Papur
se
fflr dini Ni a iul, pentru
se dumic mai repede si nu st in git"; mbrcat ca un fante/ din
vremea lui Pazvante"; cinstit ca Pazvante Chioru/ care-a terpelit
urcioru/ zieind e-l mprumut/ pentru o slut".
Vasile Alecsandri a schiat portretele lui Ciubr Vod.
Lcust Vod

Vod

i Papur mprat
humorul cnie

fr

11

in piesele

Ihspot

nnme

Vod i

caiactcriztaz in teatiul

lui

in

Sinziana

si

Pepelea cu

de avangard

ARTELE

in

liber

satire

SI

ntre

roman i

mitologia

etnoartele

romnesti reflect

ansamblul ei microcosmosul crrairi tradiionale n raport cu macrocosmosul creaiei contemporane a poixiralui roman.

Prin ctnoartCj spre deosebire de antropologie, nelegem in etnologic

sau artele tradiionale nsufleite de mitologia comuni la r-etnfc
ca fapt de istorie social-cuhural \ n ali termeni, funciunea artei este
proprie contextului social-cultural din care face parte integrant i mitologia. Etnoarta sugereaz in ce const .specificul tradiiei estttice
a unui
popor si tistunle formale cate caracterizeaz creaia lui pe genuri artistice stilul personal i stilul colectiv, stilul cutumiar i stilul de epoc
istoric.
Dar studiaz si elementele constitutive ale mitului in ipostazele ani:

"

pr* ironice,

iconografia i iconoloyice, referitoare la obiecte, -v, nistri psihice. n structuralism stilul este interpretat prin similantifle lui formale i sinteza proprietilor intrinseci, iar in psihanaliz

merite

si

plin deformism sexual

si lefulaie in creaie.
Calitatea experienei artistice tradiionale
romne. Ceea ce intereseaz in cazul etnoartei

BSftttice. Categoriile etnoestetici

hidosul, simetricul

torsionatul, finitul

st

la

baza etnoestetici

romnc

sint resursele el

romne pot fi reduse schematic la

frumosul

i ilariantul, normalul i cUfe

echilibratul i dezechilibratul, luminosul

asimetricul, sobrul

nefinitul,

Etnoarta romn penduleaz intre arhetipurile, categoriile

etnoestetice tradiionale i tipurile prefereniale de la un artist la altul
sinistrul.

ale acestor categorii etnoestetice. Bolid

;ii

tistul,

in limitele

descresc
Stctfl

tuncrart (.Irtaliu. Luno), .lupi

<ih. Aldrn.

conformeaz canoanelor

care se

experienei

insa*

de

lui

dinamic

in

etuoestetic H joac

estetice tradiionale creind totui

sau ale colectivitii. Parametrii mitici ai artei

la artistul

populai propriu

/i- la artizan.

Concepia i viziunea mitologic despre lume i via, degajat din

expunem
1

istoriat a mitologiei sau mitologist a istoriei romne, se

i In structura intim a artelor populare i culte, ca si in etuo-

reflecta deci

estetic

roman Constantele
devin pretexte,
a

spirituali' ale mitologiei

romne

teme mitice

idei i

motive i dominante iu opera de nrt. n

juxtapondere cu mitologia, artele populare i culte i precizeaz coninutul
i potenializeaz valenele atit prin elementele constitutive ale mitului :
alegoria, metafora, simbolul, cit

604

prin fabulaie

605

si

anecdotic.

Miloloyie i urli. - n aceste condiii mitol arta sint cosubstaniale, una devine verso ul sau reverso-ul celeilalte i chiar un alter ego al celeilalte. Fapt care nseamn c implicaiile
mitologiei in arto sau ale artelor in mitologie nu pot fi surprinse i determinate fr o cunoatere analitic a ambelor domenii de creaie spiritual i
fr raportarea lor direct sau indirect Ia estetic. Aa cum am menionat,
2. Cosu1l!iliaUlulea.

logia

este vorba de estetica general, ci de etnocstetic, adic de interdiscipUna etnologic care opereaz cu categorii estetice de ordin comunitaretnic.

nu

Ideile

temele mitico pot

art. Ele pot face

fi

germinatoare sau integratoare pentru

smina unei noi opere de art sau s se

nou unitate dialectic elementele diver-

ncoleasc

consolideze i integreze ntr-o

gente ale unor opere mai vechi de art.
n opera de art ideile i temele mitice pot fi explicite sau implicite,
subnelese. Koind aceast distincie
alese i constitutiv
ostentativ
nu pledm printr-un calambur lingvistic, ci prin inducie logic. Prin idei
nelegem tot ceea ce trdeaz sensibil
i temi mitice explicite vrem
mentalitatea ea stare de contiin i inteniile estetice ale unei opere do
art. Ele sint incluse osteutativ in titlul dat operei, in structura ei particular, in specia ei artistic i in mesajul ei cultural. Dei in ansamblu ideile
i temele mitice explicite sint sesizabile in inteniile lor, rmin ins nchistate in expresia lor artistic. Iar prin idei i teme mitice implicite vrem
nelegem tot ceea ce face corp comun cu opera de art, ce exalt,
codific sau oculteaz mesajul ei istoric.
n ideile i temele mitice explicite ale unei opere de art criticii i
exegeii intrevd limpede ceea ce li se ofer de-a gata. iar in cele implicite
ntrevd de fiecare dat altceva, de cele mai multe ori un coninut inedit,
ar conine sau ceea ce ar vrea neaprat
numai ceea ce se presupune
conin ; in fond, ceea ce faciliteaz analiza discriminatorie de tip henneneutic, capacitatea de comprehensiune i imaginaia creatoare.

:i.

Miioloijii

einiee

si

lor preferat,

limitele mitologiei lor etnice, adesea

trit

Toi marii creatori de

fabuleaz, cu unele excepii, in
in copilrie m tineree si retrii

mitoloflii personale.

art. indiferent de domeniul

in perspectiva i climatul maturitii creatoare. Dar fabuleaz i in limi3

tele unei mitologii personale .
Artistul obsedat de destinul artei lui ajunge la o mitologie proprie,

mrturisit sau nemrturisit, pe care o cultiv cu grij i perseveren,

o alimenteaz cu idei i teme mitice noi, o reflect ntr-o art preferat,
simboluri inedite, o poteneaz in raport cu
prin alegorii, metafore
alte mitologii proprii i o valorific in felul lui. Din mitologia proprie se
extrag germenii unei tematici inedite, in ea ii implic drama destinului lui

l tot in ea ii sleiete valenele stilistice.

Interferena contradiciilor i antitezelor acestei mitologii autohtone,
a copilriei i tinereii, cu mitologia personal, a maturitii creatoare st
la baza ojierei de geniu a marilor deschiztori de drumuri in art.
creator

n clasificarea ideilor i temelor mitice am distins in corpul mitolocategorii una de idei fi teme istorice mithate ?i alta de
idei si teme mitice istoriate*.
giei

romne

dou

PQtni a schia implicaiile mitologiei romne i ale celei personale

trecem in
unor artiti reprezentativi in cultur, ne propunem
revist, in ordinea semnificaiei lor intrinseci din istoria literaturii, a artei
muzicale, a sculpturii i picturii, a coregrafiei i artei cinematografice,
citeva secvene care marcheaz momente importante din cultura romn.

in opera

i;n.;

Menionam
car-

referinele noastre slut numai o Addenda la tema abordat,

vor putea constitui cindva subiectul unei lucrri de sine stttoare.

\. Mitologia i literatura.
ntre mit si literatur Bo Carpctan
stat.ilete patru unghiuri de abordare
1) mitul ea fapt de istorie literar;
J) mitul ca izvor pentru modelele arhetipale
de psihologie abisal 3) viitul
(vi metod literar, n furirea artistului creator
; i 1 J mitul ea model de via.
Turn clar afirm Bo Car pekin, in fiecare psyche omenesc st axcuns un
mitolog", totdeauna i mai ales astzi miturile intr in plmada literaturii,
tocmai pentru a da coni|K>ziiei o anume adiucime i for". Prin art mitul
:

face pe om s redobindeasc atitudinea global, esenial spre a putea

nelege mai bine timpul in care triete", pentru
mitul este un mijloc
de evadare din ncercuirile alienrii" i
sena glndirii noastre creatoare"*.
Literatura este retorta in care la mare temperatur creatoare arhetniturile sint reelaborato in spiritul vremii sau snt topite i din stihiile lor
spirituale se creeaz neomituri. n acest caz neomitul devine un izvor de

istorie literar.

Un exemplu

Gcorge Clinescu,

XlX-lea literatura

in

elocvent.
Istoria

literaturii,

modern romn

constat

Sn

secolul al

spre a nu pluti in vint s-a sprijinit

pe folclor, in lipsa unei lungi tradiii culte (...). Dar atenia n a czut
atona temelor folclorice celor mai vaste, mai adinei, In sens universal, cum
ar fi aceea a Soarelui
Lunii, ci dimpotriv, asupra celor care puteau
constitui o tradiie autohton. S-au creat astfel nite mituri autohtone".
Prin mit, Gcorge Clinescu nelege o ficiune hermetic, un simbol al
unei idei generale" 9 . Dintre aceste mituri patru au fost i sint inc
hrnite cu o frecven crescnd, constituind punctele do plecare mitologice ale oricrui scriitor naional (...). ntiiul mit e Troian i Dochia, simbolizind constituirea nsi a poporului romn (...). Al doilea mit e ecoul
cel mai lung, Mioria, (simbolizind. . .) momentul iniial al oricrei culturi
autohtone (...). AJ treilea e mitul estetic Meterul Manole (...), care
simbolizeaz condiiile creaiei umane, incorporarea suferinei individuale
in ujM'ia de art (...).
al patrulea mit, Zburtorul, (simbolizind) invazia
inaunctulnJ erotic la fete (...). Aceste patru mituri nfieaz patru pro-

bleme fundamentale naterea poporului romn, situaia cosmic a omuproblema creaiei (i am putea zice, in termeni moderni, a culturii) i
:

lui,

sexualitatea".

&

Miturile fundamentale i eriticu lor.

Stabilite de G. Clinescu,
miturile fundamentale sint analizate n perspectiva istoriei literare, dup-

preferinele scriitorilor i ale filozofilor (...) i in funcie de comandamentele sotial-politice i cult ural -economice ale vremii" de I. Oprisan 7
Ceea ce era fundamental iu contextul cultural romn al secolului al XIX
lea i nceputul celui de al XX-lea nu mai este deeit secundar in cea de-a
doua jumtate a secolului al
-lea. Astfel mitul lui Traian i al Dochiei
citate de G. Clinescu intre cele mai reprezentative este practic
dat uitrii in zilele noastre. f:i totui ntreg secolul 1 XIX -lea, in dorina
afirmrii latinitii norme, a apelat masiv la legenda dragostei dintre
mpiatul roman i z ia dac (sau fiica lui Dcctbal). O situaie similm. destinai greu explicabil, cunoate mitul crizei erotice, al Zburtorului, frecvent utilizat iu literatura >i artele iroiului trecut, sporadic
Intllnlt in perioada interbelica, iar astzi din ce in ce mai rar". 1. Oprian
constat, pe bun dreptate,
mitul Mioriei si mitul Meterului Matmle
cunosc mai ales in vremea noastr o continua nflorire (...) [pentru c)
ntruchipeaz esena spiritualitii noastre". In epoca actual acestor
.

XX

607

doua mituri fundamentale u s-au descox'nt semnifu-an hi corespuntoare epocii actuale, fapt care .constituie o dovada elocventa fl viabilitii
lor n limp i garania calitii lor eseniale in cultura roman". Ins demontari acestei caliti este dovedita mai ales cu balada Ifeterului

MHoU,

pentru ca acesta reprezint mitul earacteristie al zilelor noastre".

Epoca de rirf a ralorificrii OUll a mitului Meterului Manole este cea de-a

doua jumtate a

XX

leu. Sugestiile artistice ale mitului se

MObosJtfi a meterului, simtalul druirii sale pin la
jertf pentru realizarea visului artistic
limbo) in care scriitorii actuali
ntrevd una din trasaturile fundamentale ale oamenilor noi". Teza istoricului literar I. Opri an este susinut de lucrrile cele mai reprezentative
1 *
]K- tema sacrificiului prin munc in care rzbate fiorul contemporaneitii
si ..semnalarea direciilor specifice de valorificare a acestui mit in literatura
uit imului sfert de veac''. Sint trecui in revist in primul rind ]>oei. apoi
dramaturgi i romancieri reputai. I. Oprian nu uit ins
alturi de
cele patm mituri fundamentale enunate de (i. Cliuescu mai pot fi incluse
i alte mituri, cum ar fi cel al lui t'l- frumos i al Soarelui si Lunii, care
ins i-au pierdut i ele interesul pe care il stiruiser iu secolul al XlXlea
si nceputul celui de al XX-lea.
Demonstraia istoricului literar pledeaz pentru unirersalitalea unor
mituri etnice, care prin valoarea lor simbolic i etic nu sint cu nimic mai
prejos de miturile fundamentale devenite clasice n cultura contemporangeneral uman.
leveuind la daci si romani constatm
acetia au ptruns in contiina literar a poporului romn prin cronicari. coala ardelean, istoricii
>i scriitorii romantici. Ptrunderea nu a fost aleatorie, ci s-a impus de la
sine prin filiaiunea de m.itive mitice p )pulare, apoi prin necesitatea istoric de a docopert elementele de continuitate spiritual intre trecutul
ndeprtat, trecutul apropiat si prezentul imediat.
Antichitatea geto-dacic si roman i mitologia geto-dacic, getomixhqleniefi |i daco roman devin BUZM de inspiraie, de pretexte i mol i\ e
literare predilecte. Toate operele literare inspirate dintr-o mitologic autohton in plin dezvoltare sprijin, direct sau indirect, tezele majore ale
istoricilor romni referitoare la componentele etnogenezice ale romnilor
si la trsturile temperamentale, caracterologice i culturale motenite de

referi la

secolului al

munca

romni de

daco romani.
epic strbate ca un filon de aur tematica dacist in contra pondere cu aceea latinist. Poeii au pendulat intii intre afirmri daeiste
si renegri latiniste, intre adulaii i blasfemii
apoi intre elogieri i concilieri, intre sincreze hibride si sinteze ingenioase. Dacismul s-a impcat
astzi cu latinismul intr-o apoteoz
antecedente in istoria culturii
romne. Triau i Dccebal devin ctitorii spiritualitii romne, geniile
protectoare ale romnismului si eroii predileci ai epopeii naionale.
In legtur cu reflectare-a mitologiei autohtone intr-o epopee naional s-au emis dou preri contradictorii 1) c. dei Doi posedam o
mitologie foarte dezvoltat, i ceea ce este i mai mult. poporul crede i
la

n poexte

fr

nzi [1876] iu aceste fiine supranaturale'\ miturile romneti conservate

iu diferite genuri literare nu pot forma ele de sine o epopee naional, ci
pol servi numai ca ajutoare i ca nfrumuseri ale unei tradiiuni istorice"
i 2)
miturile romneti fac parte dintr un corpus de folclor mitic suficient de nchegat, din care se pot extrage i puncta episoadele importante
ale unei eventuale epopei naionale bine documentate de epica popular '.

608

naional s-au axat si ele /ir pe o tematic istotematic mitic istoriat. Din prima categorie fac part
Traianiaa de Diroitrie
toate epopeile redactate n secolul al XlX-lea
Itiiliutiueanu, Negriuda de Aron Densuianu, Daciada de Ioan N. oiinescu
mitizate de insi Daciada de G. Baronzi. Paralel cu aceste epopei istorice
spiraie dacoromn, s-au scris i poeme in proz pe teme mitice istoriate.
fu timp* vieii lui Vlad cpc, din 1402 au circulat in manuscrise legendele
mitice despre tirania voievodului. Dup moarte, din 1480, legendele au
tiprite sub form de tibele, in sseasc. In toate aceste libele Vlad
i,,-!
a fost asemnat cu Ivan cel Groaznic. Epopeea mindrului patriot
si viteazului voievod, ce ar fi putut fi numit Draculiada, uu a fost scris
deeit la modul parial in vremea noastr. n schimb, un roman de umbre
m groaz, pe tema vampirismului, scris de Braiu Stoker, a deschis calea
unei pseudo mitologii a lui Dracula. Kxcepic fac cteva povestiri mediencercrile de epopee

ric

mitizat. fie pe o

epe

vale*

biografii publicate recent

|0
.

menionm, nu atit pentru

pentru tentativa lor istoric Aprodul Purice de
Constau tio Negruzzi; Desclecarea lui Drago de V. Bumbac; flvrina de
I. I. Bumbac ; tefaniada de Ion Pop Florentin si, bineneles, epopeea
erof-Comlco-8atiric M iganiadn de I. Hudai-Dcleann.
Asa cum reiese din unele reconstituiri de texte i valorificri de
proiecte' literare ntreprinse de unii istorici ai literaturii romane, Yaslo
alctuiasc o epopee
Alecsandri ar fi urmrit prin Dumbrara Hoie
mitic naional, iar G. Oujduc redactarea altei epopei mitologice romne.
Din episoadele pe teme

valoarea lor literar,

istorice mitizate

cit

n opera
Implicaii milolouiee hi opera lui Mihai Eminescu.
lui M. Eminescu domin implicaii mitologice i basraice, in
dou ipostaze arhaic (dac, egiptean, inesopotaraian, indian) sau
arhaizant personal ori inventat din necesitatea de a interpola cu materiale inedii- unele goluri ivite, dup d insul, in epopeea mitic a poporului
romn. Natura iu general i mediul ambiant in special sint in structura
li.

poetic a

lor sacre, nsufleite de diviniti i spirite bune sau rele. Munii, apele,
codrii, peisajul campestru amintesc de spaiul i timpii imemorabili, de
magnificena lor genuin, de virsta de aur a Daciei antice. In intenia
lui poetic M. Eminescu anticipeaz ideea spaiului ondulat la Vasile Conta,
a spaiului mioritic la Lucian Hlaga i a muntelui sfint din Carpaii ca ajw
mundi (jumtatc-n lume. jumtate-n infinit") la Nicolae Densuianu.
Dar .1/. Eminescu anticipeaz
ideea de spaiu-maiulala n literatura

romn, dup

Silvia l'hiimia (vezi p. 634, schia mandaleila M.Eraineacu).

Poetul ia contact cu folclorul nc din copilrie prin trire, apoi in
u
tineree prin culegere de folclor i inspiraie folcloric in poezia lui , iar

maturitate prin mitologia popular culeas fragmentar i interpretat

se explici de ce Minai Eminescu
i contemporanii lui.
scrie o epopee mitic a poporului roman.
Ideea 1-a preocupat din tineree, ciud a scris cteva episoade intcrealate in unele poeme mai mari. George ('linescu noteaz ca toate temele lui ies din tradiia romaneasc, oricil de scurt, i inriuririlc strine,
pornite i acelea naintea lui, aduc numai nuane i detalii. La el se descoper intenia de a trata. p- urmele lui Asachi i Holintineauu^ in mari
poeme epice i dramatice, mitologia autohton". Planurile lui M. Eminescu
trateze creajiunea
sint ins de durat. Genaia, alt poem, ar fi trebuit
mint ului dup o mitologie proprie romn in 20 de cinluri i rapsodul
ar fi fost orbul poet Horn, uu nou Homer. Cosmogonia s-ar fi ntemeiat

la

romantic de el
a fost tentat

Aa

609

numr

pe un

muma

iernii,

de muvie (muma virilului, muma munilor, muma mrii,

muma florilor), nite persan ijicri dc idei, de idei eterne,

toate

aparenii.', amintind goetheencle Miitter (Mume). Idee

mumelor va n-veni in unele poezii mitice, l'e ling cosmogonia dac numai
schiat, M. Eminescu descrie cosmogonia general
izvoare epice/
indiene in Scrisoarea I.
Viziunea mitic a Daciei antice creste treptat de la o etap de ncerciupii

dup

cri
de

Ia alta, astfel nct s-ar putea urmri evoluia ideii de mitologie

la germinarea ei
la nchegarea unor poeme mitice co trebuiau

dac

pn

fac parte dintr-un ansamblu. Mai precis spus, de la gigantismul si

borealismul mitic iniial pin la dacismul i daco-latinismul ultimei etaj,
care din pcate nu este, de fapt, etapa final a epopeii concepute de cL

Aa se face c exegeii lui,

dintre care unii eminescologi de profesie,

nceputurile mitologizrii arhaizante a poemelor lui
ca hiperromantice, dac nu desuete, pentru
a apelat la

judec cu precdere
M. Eminescu

grandios, teribil, straniu, absurd in expunerea unor idei i

uneori strine de corpul presupus veridic al mitologiei dace.

teme mitice,

Georgc Clinescu, marele exeget al lui Eminescu, referindu-se la

unele perioade poematice din tentativele de mitologizare, in limbaj ncrcat do metafore i comparaii, susine c, in episodul Dacia, grandiosul
devine bombastic i deirat. Zeii daci ies din mare clri pe bouri, Zamolxe
vine nclecat jkj fulger (Toma Nour se spnzur in nchisorile ruseti
de la o raz de lun, imitiud pin la un punct pe Munchausen). Zeii
latini sosesc in procesiuni teatrale comparabile cu Triumfurile petrarchiste.

Zcus

ade

pe o stea tras de

vulturi.

De un romantism funingios
noastr e gurit de atta

incendiul Sarmisegetuzei (...). Mintea

logic a absurdului"".
Ideca epopeii mitice a poporului romn este deci meren reluat i
dezvoltat. In manuscrisele lui s-a gsit un plan al primelor patru ciuturi al epopeii DeecbaV , despre realizarea creia nu avem relatri precise.
*u tim mei pin azi dac acest plan se refer la o epopee epic (pentru
lectur) sau la o epopee dramatic (pentru spectacol teatral). Miba Eminescu a scris ins cinci poeme mitice care pot alctui o parte dintr-un ntreg,
legat organic prin coninut, personaje mitice i stil avintat.
n acest
pentaptic ntrevedem un ciclu mitic cu alte dimensiuni etnice si alt
suflu epic, mai amplu i mai patetic, inspirat din viaa poporului
dac.
Din pentaptu-ul mitic fac parte poemele: Gemenii, Kunta lui Brig-Belu,
Sarmxs, Rugciunea unui dac i Memento mori. In fiecare din aceste poeme
mustete un aspect mitologic inedit, n care ni se dezvluie firea aspr,
dar dreapt, iubitoare de libertate i de pmint, ncreztoare in nemurire
sufletului, netemtoare de moarte a dacilor; mitologia
unei Dacii eterne,
care nu cunoate nici timp. nici moarte, care n concepia poetului
supravieuiete in anamnez poporului romn. Schia lumii mitice evocate de M. Eminescu apeleaz la o cultur i civilizaie echivalent
e

'

spiritual Greciei antice i Romei imperiale. Din aceste

poeme reiese
clar ceea ce dorea Mihai Eminescu : o mitologie pe msura capacitii
de creaie spiritual a poporului romn,
strlucitoare n sublimitatea
ei, care
fac concuren mitologiilor clasice. De altfel, capacitate

de creaie original a poporului romn a constatat-o n perioada culegerilor lui de folclor i de folosire a unor idei i teme mitice
ca motive de inspiraie sau prelucrare poetic la majoritatea scriitorilor romni din vre-

mea

lui.

Dar implicaiile mitologice in poezia lui Mihai Eminescu nu se opresc

la vrsta eroic a evului mediu
virsta
de aur a Daciei antice, ci trec
la
conceput
din
tineree
o epopee mitic, In care erou
Eminescu
a
romnesc.

plan (pin
in lupttori pentru libertate social i naional. Deci, un alt
Jloriadele, in
in prezent pierdut) preconiza o mitologie epic intitulat
a altor lupttori pentru
care s-ar fi inspirat din viaa eroic a lui Jloria
abia numai la vagi
aprarea fiinei etnice a romnilor. Tentativ

Bfi

rmas

nsemnri poematice.
Ins adevratul poem epic cu implicaii i rezonane de mitologie
medieval romn s-a dovedit a fi Scrisoarea III. In prima parte a Sericapt
aorii III se descrie lupta dintre Mircea cel Btrin i Baiazid, care
pc pmint, intre armia
in poem proporiile unei rtnomahii, dezlnuite
eir-tin i armia pagin. Prin implicaiile mitice poemul a sugerat o mitolegi si datini.
logie medieval a ntemeietorilor de ar si dttorilor de
ns implicaiile mitologice in ojiera literar a lui Mihai Eminescu
pot fi urmrite i in poemele n proz cu iz de basme mitice (Ft-Frumos
din lacrim, Clin Xebunul, Fiul lui Dumnezeu, Iiorta vintului) sat; in
poemele iu versuri cu iz de legende mitice (Ft-Frumos din tei, Criasa
din poveste, Clin, file de poveste, Strigoii, Luceafrul ).
tu poemele in proz, ca i in cele Iu versuri, mitologia lui Eminescu
recurge la metoda concretizrii abstraciunilor gindirii mitice in fpturi
mitice i eroi de basm, extrase din folclorul tradiional sau din folclorul
inventat i interpolat in magma celui viu.
..ficiuni
lurmetiee". Dorina lui Mihai
mitiiUif-ic de
7. O
Eminescu de a elabora o mitologie romn cu ^cinile nfipte n mitoIon
logia dac a fost reluat de Ion Gheorghe, un poet hermeizant.
Goeorghe a conceput o vast epopee mitic dac intr-o mitologie istoriat,

antecedente tematice, fabulatorii i anecdotice, In literatura romn,

care unele aspecte sint preluau* din folclorul mitic i altele
inventate la maniere du folklore" w. Ion Gheorghe caut mituri preistoascunse
rice si le gsete in adincul contiinei de sine, in cutele intime i
ale u'nei mitosofii proprii (Zoasofie, Bucureti, 1976). Miturile lui se refer
Bucula obrsiile creaiei cosmice i ale germinaiei universale (Megalitice,
noastre,
reti, 1972). Descoper esenele fpturilor si lucrurilor lumii
ceea ce constituie In fond un fel de paideuma (Noimele, Bucureti, 1970).

fr

Sn

Eroismul presupune sacrificiul total al unor zeiti telurice sau infernale

Bucureti,
p.-i.tni progresul cunoaterii i mplinirii istorice (CavalenU trac.
L96fl

conchide,

pin

in' prezent,

stclele-logostele

relev

destinul

anamnesex

corespund strii de spirit nsclndc a unei

uneori inadvertent, vrea
procesul
mitologii de ficiuni hermetice" predace, dace i romne. In
germinativ al acestei mitologii retrospective dace, Ion Gheorghe procedeaz
i
n genul dirometriei din economia politic. Stabilete retrognoze tematice
reconstituie
lor
baza
absconse)
pentru
ca
in
uneori
lingvistice (ultimele

sUtemul de intelecii mitice, de mituri mpovrate de semnificaii

goale de coninut.
B. Illhafl

Sadoveann

-i

mitologU.

Un

car.

aparte

mituri

lieratura

constituie in ojK-ra lui Mihail Sadoveanu substana mitologic

sau atmosfera mitologizant a unora din capodoperele lui. nc de Ia ncepreputul activitii lui literare Mihail Sadoveauu manifest o

romn

il

vdit

611

610

renvierii istorice a Daciei strvechi, ca un Phoenx din cenua

i palingenezei mitice. Limbajul crud. arhaizant, ieit din comun, bruscat

superstiiile, credinele, datinile i tradiiile

mitice
Sw^iJP!^
i>opoiului
romn, pe care lc-a cules direct de Ia sate in peregrinrile lui ale
In

ar raan!f

]e

< Ire
care

s <*

^le cunoate
f
t

P^nech i pentru mitologii strine extracuropene,

din lectunle

Din acest punct de vedere

Uterar^musteste de idei,
teme sx motive mitologice si oft, daca un cerce ttor tiinific
si ar pune mintea la contribuie
citeasc si reciteasc intreaga lui oper literar prin
ar PUtei*
ditiitt. dar nu cu maxim precizi. -
lui asidue.

ZSTnSV^

"

Sntn?ltn^
^tilDto

viuunra lui personal asupra mitologiei romne, intr-o foim,

care n-ar fi departe de realitatea ei concret in contiina
poporului romn.
succint reUospectiv asupra o] erei lui Mihail Sadoveanu
*n
.
referitoare la idei si teme mitice ne putem opri
asupra substanei si atmosferei

mitologice

literare,

romneti, ca

reale, tradiionale,

personale, care se

concureaz

asupra celei subiective,

snprasolicitcaz reciproc.

Preferm

ins, din motive de sintez,

ne referim la opere care n contiina poporului romn au cptat inr din timpul vieii scriitorului
ainprente -i
aureole de capodopere literare cu iz mitologic romnesc.
Scrierile cu substan mitic sint proiec tate
Intr-un trecut
nu se confund cu nntropogonia, se confund

ndeprtat,
cu etnogonia
poporului roman.
Kcferitor la aceast poziie teoretic ne giudim
a formularea concis a Iui Constantin Ciopraga
despre fascinaia tipai Hor originare
> oj>cra lui Mihail Sadoveanu, in oare
se subliniaz
omul triete o dubl via, pe ling una concreta in
prezent i alta retros,n!r 1,n
M " Mi
dC rol,,,fiU, ". I! cuviinros. pmilina.
care,

dac

'

'

iiierat'u''-'

^
mpria
Fa

in

n? ia

&fS?* originare
apelor, m paradisul

se ntinde fa ara de dincolo de

neguri,
pdurii, in contiina preistoric a ten*

n fn* nitul spaimelor i visurilor ancestrale

de
condiiei umane, in fore proprii hipcrbolizale sau
supranaturale, in o?cumena unui spaiu domestic
rindnit in legi implacabile, in
imersiunea intr-o mitologie care se confund cu
etosul strvechi si per1
manent totodat al poporului romn.

KK?

.wai!!"
b'plre a

Dar

fantezia tiparelor originare

nu este numai un datum creator

ln
,ui Mi,,aiI ^doveanu, ci un organon
al ..seni25*
ni
nelor mentalitilor originare": spaiul mitic"
in Hanul Amutei (192St-

^"P"
mSlPaS ?' C ^rne -
<Iemomi,
1

Raeni al

a,

^PlUor

de Sinziene

(1!>34>

^tit in urs" In Ochi de urs 19J0

iL
? de
ecourile abisale
m drama pastoral
tip mioritic lialtagul (1930) si n
Creanga a*e aur (1933). in care este vorba de un
mag daco-roman Kesario
reb, care va deveni Decheiieu al
XXXinica
'

al

n<

'

,,ri,n P*^* 1 1
?.
ron ,anul

"^rarva

implicaiilor mitologice la romanul

<" " pturii eu romanul-epopco
muIle 'P teze l ,e ace, ai {laitmotiv, substana
m/
i Uic
a romanului, dintre care
ne intereseaz in particular, dei
u. enunurile lor sint contradictorii
una pro-mioritic i alta anti-mioritic.

JW/<iJ

SZ/
T

'

/ VM !/
mal

<**

dou
:

Conform

ipotezei

pro mioritice,

iloi operei lu. Miliail

Cimescu

I.

proz t eil ,a
varii si de pstorit pentru
*

susinut

de

majoritatea

exege-

Sadoveanu (IVrpessicius, Eugen Lovinescu, feSS

Xegoiescu, Constantin Ciopraga etc), Baltagul reediteaz
Mioriei prin ciobanul Nichifor Lipan ucis de
fiaii sau
to-

a-i

prda
612

turma. Apoi tema cutri, de

c-

w
fiul

blrine care ii cutaVitoria. soia ciobanului ucis (tema Maicii

al Inmormlntrii (cretine)
ucis), prin respectarea ritului funerar

respectarea ritului funerar

wntru Nichifor Lipan, in concordan cu
Mioria. Conform acestei ipo.rhaic mitic pe caro U dorea ciobanul din
mitului Mioriei lu mitul Baltagului reiese
teze mioritice, transsimbolizarea
adaptate la cadrul unui roman-eporomanului,
anecdotica
i
fabulaia
din
lopra^a adaug
nostru, al XX-lca. Constantul
secolului
a
/pastorat
vc
din Mxona, desigur cu
deriv
romanul
posibile,
obieciilor
ciuda
S
in
"armtur". n moartea pstorului din balad vede un punct terminus,
<

alt

iar ln

u
romanul-epopee nceputul tramei epice
anti-mioritice,
lialtagul este un

Conform ipotezei
Alexandru Paleologu.

susinut de un singur exeget.

roman mitologic care nu are de-a.

cu mitul uciderii l"i Osiris si cdtttoWd tnipuhn un

,..,.
Mioria.
Isis Vitona
dezmembrat de ctre zeia Jsis (Osiris fiind Nichifor Lipan,
romanul reediteaz mitul lui Osiris
Lipm etc). consecin,
mitul lui
mici amnunte", pentru
in chip desvirsit, pin la cele mai
scrupulos, in detalii eu o premeditare
Otiris este preluat ,.intcgral,
<

programatic'.
Constantin Ciopraga

ia

atitudine mpotriva

acestei

ipoteze

anti-

Alexandru

argumentele din incitantul eseu al lui

mioritice, susinind
genereaz ndoieli". Ii imput exegetului
Paleologu sint neverifieabile

invocarea de simboluri
tonul aiMMlictic, absolutizant", l totodat
ins in impas, cci,
criptice, orieltde seductoare ca perspectiv, intr
ca
dincolo de coincidene i similitudini discutabile, pare improbabil
detalii cu o premedifi fost preluat integrat, strupulos, in
mitul osirian
o echip complet de personaje
tare programatic. Greu de convins
Baltagul ar fi
mitice ar fi total imprumutat (lin Kgiptul strvechi, i
economia
ei artistic exemplar
in
tocmai
pentru
carte
fundamental
o

mitul

lui

Isis

c
c

Osiris apare exhaustiv".

in susinerea sau combaterea tezei ani-mioritice s a

consaeludat numele lui Xicolae Densuianu. care ln Dacia preistoric,
crat mitologiei pelasge, acorda un loc de cinste mitului fi cultului carMihail Sadoveanu i, implicit, Alexandru
patic al lui ttsiri*. Nu credem
Densuianu,
Paleologu nu au cunoscut aceast interpretare a lui Nicolae

Nn

stiin

de ce

b izvor inedtj de
care, oricit de criticat ar fi fost i mai poate fi. rmne
sugestii i ipoteze
sugestii mitologice si ipoteze de lucru in faa atitor altor
discuiei i criticii. Xicolae Densuianu a putut sugera

fel de supusv
drama lui Osiris pentru un roman-epopee de factur mitic. Fiind vorba
deci de o ipotez mitic pro sau contra, fie ca i literar, vnnd-uevnnd
documenromancierul si exegetul pot intra in aciune conform regulilor

la

miturilor in
trii mitice iii interpretarea tiinific, sau conform tiinei
sugestu
analiza fanteziei creatoare a savanilor. Aceste prefigurri de
astfel purtat*
discuiei
perspective
noi
deschid
socotim
i referine
capitolul
n acest sens se pot consulta trei capitole din Vaaa preistoric

Motivele comemorative ale lui Osiris. Expediia

Typhon din
lui Osiris la Istm, Tradiiunile i leg endele despre lupta lui
de plug
uria
Brazda
cea
Tffl:
cap.
330-149);
ara Arminilor" (p.
agria lui Novac (Osiris), un moment comemorativ pentru introducerea

al VTT-lea. intitulat:

150-162); cap. XXXYTIJ. subcapitolele: Rzboiul lui

<p. 1000-3000) i
Osiris"
3006-1009)".
(p.
nfrlngerca i moartea lui
culturii" (p.

Satura cu Osiris ln cintecele tradiionale romane"

613

(VI de-al doilea

roman mitologic

nl lui Mihail Sadoveanu e Creanga

Kesarion Breb, viitorul Dechcneu al
Peeheneu al XXXn-lea in Egipt
pentru a se iniia in misterele marelui pontificat, ale destinului cosmio
m ale condiiei uimiiie. ale credinei in zei si in puterea lor deplin. Romanul
dezbate impactul mitologici autohtone eu mitologia egipteana prin iniierea In Egipt a viitorului mag i este un interludiu misteric In viaa
eroului, care U face contient de puterea i misiunea lui lumeasc. Mitologia daro-roman prefigurat de Mihail Sadoveanu n acest roman este
insa e\pre>i; unei viziuni metafizice personale a cea ce ar fi putut fi in
realiti* mitologia daco romna, privit sintetic, in comparaie cu mitologia egipteana, cea mai hermetic dintre mitologiile mediteraneene iu
perioada desfurrii fabulaiei romanului.

& nur. In care magul daco- roman

XXXrn iea, e trimis de magul

de dezvoll de caracterizare
teoria teosofie oficial nu-i ngduie mrgi-

planul divin, ofer mai mari posibiliti

tare

i de pitoresc

(...).

Dar

devie o religie i
pe care le cere o oper de art. Teosofia tinde
chiar este pentru o mulime de oameni. Romanul ore nevoie de un conflict
atunci, incet-ncet, mi-am fcut eu singur
canalizeze interesul.
care
o teorie potrivit cerinelor romanului inchipuit.
nirile

mai art acum cit trud a reclamat zugrvirea celor

N-am
constituie una singur. Sint apte epoci
snpte viei care totui trebuiau
consult zeci i uneori sute de volume.
diferite i pentru fiecare a trebuit
Ce a rezultat e alt socoteal. Cititorul superficial sau nepregtit va gsi
supte nuvele, variaii pe aceeai tem. Dac se gsete numai otita, desireliefez mai puternic firul
vina o a mea, fiindc n-am reuit
gur
Asta este ins alt poveste (...). n
rou care leag cele apte capitole.
orice caz, mie, din tot ce am scris plnft acum, Adam i Eva mi e canea
intr-lnsa e mai mult speran, dac nu
ea mai drag. Poate pentru
intr-insa viaa omului e deasupra nceputului
chiar mingiiere, pentru
Adam i Eta e cartea Hunilor
i sfiritului pmintesc, in sfirit, pentru

. .

!.
Mitul metempsihozei la l.iviii HcUrcaitu. Nu putem trece cu
vederea romanul Adam i Eva de Liviu Rebreauu, care dezvolt la modul
liric una din temele cardinale ale oricrei mitologii
metempsihoz ou
implicaiile el (un ciclu expiator de mai multe reincarnri). Iu Jurnal,
Kebreanu descrie geneza romanului o viziune liric avut iu adolescen
ntr-o criz de friguri. Iar in Cartele tle creaie descrie evoluia elaborrii
:

romanului piua Ia finisarea lui

Pentru unele amnunte revelatoare care descriu mitul metempsihozei
model arhetipal al rencarnrii eroilor din romanul Adam i
Ev, reproducem mrturisirile din Jurnal referitoare la viziunea liric
ce s-a repetat in adolescen, tntilnirra vii o nevii nourii M de la laii, a crei
privire a adus aminte de viziunea din adolescen. i recurgerea la teoria
rrnrarnrii eroilor romanului, axat pe mitul platonician al despririi
androginului iu dou jumti (brbatul i femeia) oare se caut iutr-un
ciclu de apte viei terestre, toate ratate, pentru vini nemrturisite, cu In
a aptea via cele dou fpturi ce s-au iutilnit fugar, dar nu i-au putut
i

se recun topeasc intr-o

ii recitig starea integral genuin

realiza dragostea,

fplur androgin

care astfel

..Viziunea, de mult uitat, mi-a reaprut iu suflet atunci eind

apucat ti scriu o poveste cu reincarnare.

m-am

Romanul Adam i Eca de-aici a pornit, dei apoi a urmat alte ci.
Vi/.iunca
-.mu doai la nchipuirea teoriei ce mi a trebui pentru moti,

vatea celor apte viei sau a incarnrilor celor dou suflete, care iu planul
divin constituie unul singur, alimentat de o iubire etern (...).
Be zice
omul numai cind imblrinete ncepe s-i pun ntrebri asupra itic-putului i sfiritului. Dac a aa, eu am inceput
imbtrincse foarte de timpuriu, aproape de pe vremea cind am avut viziunea
pe care v-am |H>vestit o. De undi- venim i unde mergem? Ce-a fost nainte
de naatem mea si e va i dltpK ea voi murit Pentru ce sint toate aa cum
mm Iat intrebri pe care mi le-am pus totdeauna, la care am cutat
totdeauna rspunsuri, i in mine insumi. i afar, in cri. Firete, rspunsurile mi lr gseti niciodat, cel puin nu atit de mulumitoare,
tacit s-i serveasc drept merinde pentru viaa de aici i de dincolo.
rol ui, iutilnirea cu necunoscuta de la Iai nu se putea rezolva
pentru mine cu o nuvel romanioas, mai mult sau mai puin Iu genul
barni'inului Oinns. Teoria reincarnrii poate servi ns ca fir rou pentru

via

astfel,

eomplet. adic una trit n mal multe epoci. tT n om. zugrvit

de ta prima lui apariie n planul terestru piu la ntoarcerea in
614

eterne

Mrturisirile dezvluie o poligenez declarat prin

1) viziunea
din adolescen; J) iutilnirea cu necunoscuta de la Iai: 3) drama poeilor t. O. Iosif i I). Anghel (ambii ndrgostii de Na talia Negru); 4)
mitul metempsihozei ca model literar t f>) oscilarea alegerii unui titlu
(intre Poveste de rencarnare, arpele i Adam i Eva) pentru a exprima
simbolic succesiunea celor apte viei predestinate.
:

susin
e un roman teosofic,
Unele critici pripite au nclinat
dei L. Kebreanu pleda pentru o sincrez mitologic personal, n care
intrau androginismul platonician, metempsihoz, rencarnarea de tip
indian i simbolismul numeric al tiaii<gresrilor terestre. n fond, Adam
i Eva este o oper sui generix, in care conceptele mitice au fost rezolvate
la modul personal. Astfel aiuliogiuismul dinu o concepie teoyouic gene:

in mitologia antica asiatic (India. China, l'ersia ctc.), n

(Tracia, Grecia, Imperiul roman), in America Central in Mexiin opera lui L. Kebreanu aspecte noi.
cul precolumbian ctc),
Elaborat in Europa de Orfeu, st la baza teogoniei greceti. Preluat de
>i agora in filozofie, este remodelat de Platou in autropogonie. In 8*/mposion. Platou descrie mitul primului om creat in form de sfer, care
Incorpora laolalt pe brbat i femeie. Deci teratomorf, omul sferic era
androgine au devenit sexusuficient siei. Tiat in dou, cele
se caute reciproc pentru a redoate, s-au rtcit in lume i au inceput

ralizat

Europa

capt

dou pri

bindi unitatea ntregului,

egal cu

fericirea.

alt concept mitic, in Europa creat tot de Orfeu, se

moarte, dintr-un corp uman
la transmigrarea sufletului
ntr-altul. Pytocora explic metempsihoz prin migraiile sufletului lut n
alte viei. Platou o susine in Fedru, iar Plotin o corecteaz socotind-o
metensomatot. De fapt, metempsihoz in accepia indic se refer la o

Metempsihoz,

dup

refer

de reincarnri (nu numai umane, ci i animale i vegetale) intr-un

ciclu nedefinit de existene individualizate (samsra), pin ce sufletul
corporal se transform in suflet spiritual, care se neantizeazft in Nirserie

vana ).
rei

Suma

actelor materiale

reincarnri alctuiete

neaz

voliionale ale vieilor anterioare fiec-

procesul

mitologic

procesul escatologic al ultimei reincarnri.

615

(karma ) care

predesti-

LiyiU Rebreanu a Urnita* metempsihoz la o scrie uman, a unim

la suferine groaznice, lsind femeia
supravieuiasc brbatului,
final femeia se lamenteaz la capul eroului mort. Tar tcosoful
modorn isi contempla satisfcut prietenul care a pltit tributul teoriei
lui.
On toate acest* transfigurri literare ale conceptelor mitice discutate,

brbatul

romanul departe de
fi didactic, monoton
sau prolix, rmine o creaie
inediii a unor variaium pe aceeai tem mitologic, cutarea
frenetic a
partenerului i ntregirea cu acesta intr-o fptur unic, unitar si

suficient siei.

Mitologia >i sculptura: de la sloiuri cizelate de natur li sculprnolo aspecte plastice ale mitologiei autohtone se
renect ta
sculptur in sculptura primitiv i arhaic, in sculptura popular
si chiar
in sculptura cult modern.
10.

turii.

Cele mai vechi dencojN-riri arheologice se datoresc sculpturii

miniaturale a unor figurine in lut. piatr si os considerat*amulete, idoli. Despre
citeva asemenea miniseulpturi de ordin magieo-mitologie
am menionat
in textul lucrrii noastre unde a fost cazul.

Primele
1>.

meniuni

legtur cu sculptura arhaic sint ale lui

Ceahlu care nchipuiau, dup leei i gravura le animale m psri ]
un perete

in

aiiteimr. referitoare la stei urile din

gend, pe

liric

de

Dovhin ni

oile/,

3I

\ Alte meniuni se datoresc lui N'icolae" Dcnsuiauu,

are se
refer la sculptura unor rirfuri de munfi cu chipurile unor
diviniti uranice (virful Omul. Babele si urina unui picior
uria, al lui Hercule
zona Bilor Horculanc) u . Nicolae Densuianu a creat un
curent de prozelii, care din 1920 incoace caut mereu forme
orografioe cu nchipuiri
umane sau animaliere, care ar reprezenta fpturi si simboluri
ce in de o
mitoloaie montan strveche de tip megalitic.
n aceast privin toate ntruchiprile megalitice
de grup ale unor
steiuri din Carnaii Romniei sint : Moul si Jaba. sau
ntruchipri singulare, denumite citul Moul, eind Haba. Ceva mai mult
s-au extins cercetrile
si
sudul Dunrii, in rile balcanice. Interesul lui I.-A.
Candrea a fost
determinat de strmgerea i sistematizarea legendelor despre
aceste monumente ale naturii, crora li se atribuiau surse mitice
i constituiau uneori locun unde s-ar fi oficiat rituri sau s-ar
fi desfurat ceremonii anuale.
Stfurilc de munte cizelate natural de Intemperii sau sculptate
de
om au fost interpretate mitologic in dorina omului de
a consemna evenimente magicoinitologice str vechi. ntr-o lucrare
intitulat Natura
<n!ptea:, roti I.azu. geolog, prezint formele
unor trovanfi. constatnd
cit de ingenioase, sugestive i artistice
pot fi unele capricii morfocenetiee
ale naturii care ar putea oricind
fi interpretate ca ojhtc de sculptur
pnmtttc ale unor civilizaii misterioase.
.

Dar
ra^

imd

ling conformaiile morfologice ee pot prea piese sculptuom. unii oameni de tiin au mers mai departe, oonsidemulte structuri morfogenetice informe conin in
ansamblul lor
]>e

create de

M^aTSZZ?
Ac

ta

" de8coperite

in

est*

tete

cazuI arheologului i>eruan Daniel Iiuzo. specialist n

-i 4
scuptur.le
monohtue pe platourile i pereii munilor nali, care nu pot fi
sesizate decit in ..jocul de lumini
i umbre
orele zilei i anotimpuri,
pentru a pune in eviden imaginile tiate
in [chip de] animale preistorice, [doi rase umane" i simboluri
strvechi. Tehnica
a lui
Damei luzo de a fi** jocul de lumini i umbre, pentruarheologic
a decripta scuip-

dup

tara monolitic, a fost aplicat si in Bucegi, unde a ntreprins o expediie,

descoperind un perele gravat eu figuri umane, care aduc la nfiare CU
rele descoperite de dinsul iu Auzii Cordilieri. Daniel Huzo a executat i
*3
un film documentar arheologie despre descoperirea lui in Bucegi
Monumentele triumfale Columna lui Triau" i Trofeul lui Triau" de la Aduni Klissi cuprind iu basoreliefurile lor suficiente elemente
completeze unele goluri in literatura antic desmitic*' sculptate care
pre mitologia dac, pe care in parte le-am semnalat.
Iu evul mediu romnesc citeva genuri de sculptur in lemn reflecta
unele aspecte ale mitologiei romne: coloaiut ierului, troia (ca substitut
al coloanei cerului), porile mari ale curilor de case do munte, xtilpii antropomorfi do garduri de curte, crucile de mormint (i cele de piatra, simple sau ngemnate, reprezeiitind uneori prin fiecare cruce adaos un
membru al familiei) i stilpii de mormint eu pasrea sufletului u
Dumitru l'aeiuiea i Constantin Itrucu.i, doi sculptori care prin
opera lor au marcat in prima jumtate a secolului al XX-loa dou momente importante iu dezvoltarea sculpturii romane: un moment clasieizat si altul autohtonizat. Ambii singuratici, calmi i ingindurai, rebeli
i inadaptabili in mediul lor cultural. Ambii copleii do lipsuri mai triale,
dup ce au studiat sculptura la coala do Arte i Meserii din Bucureti,
au nceput s execute lueiri ocazionale monumente funerare i portrete
domestice, caro dominau atunci in sculptura statuar romneasc. Ambii
au fcut studii suplimentare de sculptui la Paris, fascinai de un destin
.

ntroneze neoclasicismul, exaltat de

major in art. Cnul cutind
viziunea artistic a jM-rfcciunlI eline, pentru a sfirsi in cele din
iutr-un impresionism incipient; cellalt, un autohtonist incipient obsedat de viziunea unui expresionism sui-generis n cutarea esenei lucrriin suprarealista. I*rimul a lsat o
lor, pentru a ancora in cele din
oper neoromantic neinchegat i de iniiere impresionist; al doilea,
o opera suprarealist nchegat, cu mesaj avangardist in sculptura con-

urm

urm

temporan.
sculptat un Giartificial din Parcul
Libertii, in stilul neoehn. Corpul contorsionat al gigantului red cu
de expresie ncordarea psihofizie a unor modele antice eline sau ale Renaterii italiene, modele gndite grafic; paralel, citeva schie i studii de
proiecte de gigani. Aceeai contorsiune fizic poate fi remarcat analitic
in figurile alegorice ale eroilor poeziei de pe soclul proiectului machetei
pentru monumentul lui Minai Eminescu. Tema altui portret mitic antic
poate fi sesizat in bustul Iui Pan, n care ncruntarea feii i incilcirea
pletelor i a brbii urmresc exprimarea aceleiai tensiuni psihofizice
clasice n sculptur, ins la modul manierist. Reversul acestei sculpturi

Abordind teme din mitologia greac, Paciurea a

gant care

fost

plasat la intrarea din fosta

peter

for

cu teme mitice inspirate din mitologia clasic elin, ins de aparen

romantic, sint portretele i statuetele din ultima faz a vieii artistului,
toate navigiud intr-o mitologie elin de factur impresionist. Dintre
aceste portrete i statuete se remarc prin obsesia ncruntrii figura unui
tinr, care reprezint bustul unui Sfinx. Apoi tragismul halucinant, din
lumea gefrismelor eline, in bustul Zeului rzboiului, cu faa descompus de umbrele morii, purtind pe cap un craniu cu orbitele ntunecate,
simbol al eroismului funerar. Acestor portrete mitice le urmeaz seria
figur aparte ntre
himerelor simbolizind decepia, spaima, durerea.
himere face Himera vzduhului, stranie prin concepie si execuie, im-

617

poiilvindiKsc unor /or/- atmosferice invizihUe, dar nare

ho far prezente
pnu tristeea camuflat cu caro le iutinipin. Toate himerele
lui Paciurea promoveaz o tematic clasic in spiritul
unei mitologii personale.
i^ei in alctuirea lor sint absurdo i stranii, transpun
ca fpturi fantaslu t comarul deziluziilor i al suferinelor morale
care l-au copleit pe
sculptor in ultimii zece ani ai vieii. Himerele lui exalta o
mitologie personala incipienta, care, dacii ar fi fost continuat, ar fi
ajuns poate la creaii plastice fr antecedente iu sculptura mondial.
Paciurea ins a

pr-

sit atelierul

nainte de a fi cucerit stima unanim a umanitii .

In opera lui C. Hraucu.fi se relev citeva trasaturi si dominante mitice care emcrg din mitologia romn, in e\presiaei
local. E vorba de mito-

spe

logi* satului gorjcan, iu

satului natal. 0 mitologie

de mitologia plaiurilor HobiUi din jurul

trit

iu intensitate in anii copilriei, in gos-

podrie i m nu adolescenei, ca simplu minuitor la oi. n fond, o

mitologie botanic a codrilor de molizi, a
luminiurilor
ce icneau
m ochiurile de stejri sau crpini, a arborelui cosmicfantastice
cu substitui lui cooaiu cerului i cu simulacrele lui stilpii funerari si
totodat mitologia zoologica, a lighioanelor mirifice locale,
menionate iu parte in legende, in
parte ui basme cu zimbri, ursi, lupi, cai slbatici (i cai psihopompi),
cu
pasri miestre i pajuri. i, in final, o mitologie antropomorf
cu zinc bune
si rele, cu 1-ei-Prumoi i Ilene
Cosinzeue, cu demoni terieni, cultul foculu, viu i srbtori tradiionale,
cu calendarul credinelor si datinilor
mitice locale. Aceast mitologic local, a copilriei
si adolescenei lui Brncusi, va constitui mai tirziu in viaa artistului
substratul mitologic, rezervorul de inspiraie la caro sculptorul va
recurge permanent in creai
Peste mitologia mirifici a copilriei i adolescenei
lui Brncusi, ca
aceea a lui Lucian Blaga, so adaug mitologia
experienelor artistice din
perioada instruciunii la cola de Arte i
Meserii din Bucureti si,

mai

apoi, a specializrii in atelierele

dl sculptur din Paris ; rezultat al contactului cu capodoperele artei plastice
antice europene i extraeuropene, In
CXp0zltUt * al c011
1 " cu o
vast literatur de specialitate

^^

jTsUc/

la perioada de perfectare a sculpturii la Paris, inclinaUle,

preferinele,
i ideaiile creaiei lui tot mai elevate ii perfecteaz o mitoloqie

aspiraiile

Personal insufeit de o estetic a basmului i o estetic

a mitului, care
iu lond, este un cadru do
intrebiri i rspunsuri, de cutri i gsiri, soli-

M ulpior

UniVmul

m mU

o*Prin*ltor al idealului plastic

urmrit de

ta faza incipient a creaiei lui majore,

trei raonumeute singulare
no dostinuie drumul po care avea
se fixeze mitologia
personala a Im BrAncui. Xe giadim la
Rugciunea, monument funerar
din cimitirul de la Buzu, Cuminenia
pmntului, monument n cimiluul Dumbrava de .a Buzu, i Srutul,
monument funerar din cimitirui uontparnasse de la Paria.
Toate aceste trei monumente nfieaz
nudul remodelat conform noii lui
estetici mitice, in
poziii pudice,
ue tecioar care vrea s-i ascund nuditatea
cu braele spre a acoperi
lategral sau parial sinii, i a treia poziie
in care fecioara nud, ezind, se

nt

ia inisur

dou

contopite imr o mbriare i un srut crei absoarbe

ntreaga fiin.
Aceste trei statui singulare fac parte din
aceeai familie de motive mitice :
femeia nud naintea morii
inevitabile. n Srutul, perechea tinr m613

cuplu generator de via

integreaz.
Nuditatea redat
ostentativ este simlxilul puritii genuine a
oiiiului ncadrat in ordinea cosmica. Ka esic etern, invariabila, pmfund
aiemi>orat si aspa pal. Kufme ins vremelnic, variabil i implintat

briat
ce se

in spiritul sintezei contrariilor latr-un

iinpue eu

intr-un timp

sine

i lumea

i spaiu

fr

iu care se

Bincui

inextricabil etnic.

a redat-o iititudinal,

gestic, in fizionomie hieratic (ins nu inii -un hieratism

bizantin, ci arhaic, ncrcat de misierele dramei vieii), iar Cuminenia
atitudini tipice fecioarelor din
pmintul'ii si bucuriile intime ia posturi
Gorj, care ii ascund boiul iste ca uu proverb. Poziia de rugciune, in
genunchi sau ezind cum stau fetele pe prispa casei sau in pragul porU
ascult iud sporovial femeilor in viiM sau pe un tpan in preajma
unui ciopor de oie, Inspira calm la reflectarea asupra destinului uman, aa
cum in aforismele lui se destui n ui e adesea Brncui. Iar fecioara sui-prins
iu tensiunea mbririi in aceeai poziie ezind vertical simbolizeaz
esena pudici ti in ritualul primei srutri.
Nuditatea nu e un pretext, ci un simbol al naturii spirituale, al ncadrrii in ordinea etern a fpturilor trectoare pe acest pmint; plastic,
exprima naiv esena vieii nepervertite de o moral ipocrit i inadecvat.
Omul nud face corp comun cu mediul ambiant in care vieuiete, este o
parte esenial din natur, o oper indiscutabil a naturii, care nu poate
fi redat altfel decit aa cum este. Bincui a redus corpul nud la simbolul etern al nuditii, la substana lui uuivcrsal-valabil. la frumuseea
simpl care nu poate fi nlocuit de nici un artificiu plastic, de nici o tehnic
sofisticat a reprezentrii lui idcoplasiicc.
n aceast faz majoiu a creaiei lui, sculptorul Brncusi se apleac
mereu asupra temelor mitice inedite ale copilriei i adolescenei lui. E
un fel de etern revenire hi izvoarele creaiei mitice autohtone, un fel de
palingenezie tematic inspirat din estetica mitului i mitologia artistic
fwHnu. ndeosebi operele plastice de tineree se refer la o tematic
mitic explicit.
Revenirea la temele mitice obsesive, secondat de o repetabilitate
artistic pin la saietate, duce pe sculptor la crtaia major a
teniei
genuine. La Brncui tema mitic genuin nu a fost receptat plastic o
singur data, ci prin repetare insistent, regenerat piu la ncrcann el cu
valene i sarcini plastice inedite, cu semnificaii artistice majore noi.
Saturarea artistic a temei mitice este simultan cu cristalizarea categoriilor estetice pe care le implic. Acesta este cazul Oului oosmic, repetat
In
ipostaze, al Psrii miestre, repetat in 33 de ipostaze, al Coloanei
nesfirsite, repetat n 9 ipostaze, etc*.
iu

paiitoinim

si

Repetabilitatea are loc de fiice

un nivel

dat

pe un plan mitic suptiior, i

estetice de exprimare plastic,

substanial diferite prin tehnica i semnificaia
Brncui iiansalegorizeaz, transmet a niorfozea sa-

artistic implicit,

cu noi fore

aparent aceleai, ins

dorit. De fiece dat,
i transsimbolizeaz categoriile idcoplastice ale estilicii lui. Fiicare ipostaz a unei teme mitice repetate red n ultima variant sculptural
obsesia potenat geometric.
comparm simbolul ciclului Psrii
miestre i transsimbolul Psrii tnzbor, simbolul Srutului in complexul
statuar de la Tirgu Jiu i in StSlpul de Hotar, alegoria liroa^Ui estoase nnormal i transalegoria Broatei estoase zburtoare.
De la aceast mitologie personal dominat de teme mitice autohtone, nfiate de o estetic personal a mitului i o mitologie aiii6lic&

fiat

1Q

corespunztoare, Brneui trece la interpretarea personal de teme recreate sau remodelate de el.
Trebuie tul subliniem, referitor la cosmogonie, tema mitic din ciclul plastic al Oului oosmic. Obsesia constanta a oului cosmic"
revine
palingenezie ntr-un ciclu de opere pe aceeai tem. De la o variant sau
ipostaz sculptural la alta, constatm o tensiune plastic cresciud, urmat de o transslmbolizare superioar. De la Oul primordial, denumit
iniial nceputul lumii, Brincui trece la Noul nstut in chip de ou, la Muza
adormit cu cap ovoidal, si ncheie ciclul oului cu proiectul Templului
eliberrii, conceput a fi edificat iu India, in forma unui ou magnific.
Acest
gigantism in concepia si viziunea plastica a lui Itrncusi nu este unic. Are o
replic plastic, aiit de mult ncercat in Coloana nesftrsit.
n capitolul consacrat Cerului in mitologia romn, descriind structura .i mitul oohanei cerului in folclorul romn, ne am referit numai in
treact Ia reverberaiile arhitectonice ale acestui monument siilomorf.
Paliugeneza temei mitice a coloanei cerului ncepe la Brneui cu prefigu-

cos in ase ipostaze, se ncheag n coloana nesfirxit

ipostaze, pentru a fi edificat la Tirgu Jiu ca simbol al
Marii Treceri a eroilor ntregirii neamului din primul rzboi mondial, si

rarea
ia

atil pilor

dou

sau

de

trei

cu dou proieate gigantice, unul de zgtrie-nori in form de coloan

pentru edificarea unei construcii urbane in Komnia i altul, de monument gigantic Coloana nesftrsit, solicitata a fi construit in megalopola
Chicago din Statele Unite ale Americii, care
ntreac in sublimitate
faimosul Tour liffel din Paris, ca o noua axis mumii a lumii moderne 3*.
La cei doi poli ai pmintului, Indora in India i Chicago in Statele
Unite ale Americii, Brneui a nzuit
ridice dou monumente
egal, care sa reprezinte prin grandoarea lor imanentul care urc iu cosmos
al oosmismului popular rom&neso: un templu ovoidal care
sintetizeze in
India viziunea cosmic indo-european i Coloana nesftrsit care
sintetizez*- in Statele Unite viziunea euro -american a
asaltului cerului
prin r-uti nou Turn al lui Babei.
nchei'

fr

II. Mitoloj|io i pictura: teme i motive mitice iu o r nume mic.

Unele idei, teme i motive mitice ptrund iu pictura ornamental, in ceramica popular, in decorarea cahlelor, ncondeierea oulor, esutul covoarelor i pictura pe sticl i lemn*.
Ornamente pictate pe ceramica popular romneasc amintesc de
nsemnele rituale ale ceramicii din epoca dac, altele de nsemnele ceramicii anterioare etnogenezei dace (cercul, spirala, zig zagul, linia
sinuoas, soarele, steaua, arpele). n ceramica romneasc intervin, dup reguini istorice, u-iue i motive de mitologic local (in olriile
de la Vama
Maramure, de la
Bucovina, de la Horezu si Oboga-Oltenia,
cnhlriile din nordul Moldovei) ctc.
in '*' r** s deosebit acordau in trecut olarii vaselor rituale (oala
... ,V"
de
vrjii*' cu cfigin miinii celui cruia ii era destinat), vaselor
ceremoniale
(de nunt plo ; ;i pictate, carafe de uic etc.) care se foloseau
numai o dat
in via i dup aceea intrau in colecia familiei*1
Klemente decorative de ordin mitic de la ceramiti sint preluat' la
ncondeierea oulor. Fondul mitic arhaic de motive in ncondeierea oulor este de ordin cosmogonic: Calea robilor,
constelaii, stele, sori, luceferi,
nora; apoi motive mitice inspirate din viaa pstorului si agricultorului
sun cele din urm motive inspirate din religia cretin. Dar U im Unim si
n esturile colorate, in scoarele i chilimurile olteneti,
In cptiiele,

Rdui

pretarele, covoarele i tergarele munteneti, moldoveneti si maramureene; de asemeni in cele bnene. Printre elementele mitice incluse
cromatice menionm ixul, zig-zagul, steaua com\\\ chenarul esturilor
pus din romburi concentrice sau din romburi in ciorchini, psri miestre
clrei in monom etc.
<in zbor planat), femei juctnd hora, cavalcade de
Scoarele olteneti exceleaz prin umplerea cimpului ornamental
derivat al
cu motive din mitologia romn : in mijloc, arborele vieii, un
zboar lin psri
arborelui cosmic (de obicei bradul), in ramurile cruia
miestre, in virf purtiud o stea sau soarele. Sub brad, scene de dendrolacerbi cu stele in frunte sau cprioare.
irie, uneori scene de vntoare de
IV cele mai multe ori cimpul ornamental care este dominat de arborele
vieii este ncrcat de ramuri cu frunze prelungi i bucheele de flori care
parc plutesc |>e valuri paralele. La poalele arborelui vieii apar animale
exotice sau fantastice care nchipuie fauna paradisiac a nceputurilor
lumii. In ansamblul ei scoara olteneasc de tipul chilimului red imaginea naiv a Jtaiului din legendele mitice arhaice romaneti, cu plante
parte diutrun ansamblu
kI fpturi cxuU'rante. Chilimul oltenesc, care face
de tapiserii similare proprii unei regiuni culturale ce se ntinde ca o fisie
uciist din Scandinavia prin rile baltice iu Romnia i Grecia pentru
artistic universal
a ancora in Etiopia, este de fapt cea mai izbutit creaie
:

populare.
Pictura populari pe troie de lemn de mormint i de drum marcheaz
'dou etape in istoria culturii populare romne: etapa olteneasc-muntencasc si etapa maramureean. Prima etap este aceea a asa -ziilor zugravi dtsubire* 1 , care e comun cu a zugravilor de biserici de lemn din Maramure, 5 i a doua etap este aceea inaugurat la Spina de Ion Stan Rfcum.i iconografii funerare ce ine de > mitMogit </<>m<Wn<i local.
IV troiele de lemn olteneti iuiilnim o pictur fixat in mijlocul braelor
reprezentind ndeosebi hm sf'tnt clre(c\m\ sfintul Gheorghe,
ncruciate
<md stimul Dumitrul iu ipostaza iconografic a Cavalerului trac de pe
plcuele le marmur descoperite pe valea superioar a Dunrii i in Dofie spibrogea.Tot in mijloc mai apare un inger naripat, care ar putea
ca i in
ritul protector al mormint ului sau al mortului. In Mehedini,
Haeg, pe stilpii funerari apar psri ale sufletului sculptate in lemn si
a

tapiseriei

'.,

colorate viu.
mitologie doIon Stan Ptra din Spina introduce in arta lui o
artistic: 1)
mestic subiectiv, de tip satiric, folosind o dubl tehnic
iconografia sculptat in lemn si pictat in culori vii; 2) iconografia combinat cu epitaful epgramatic, cind realist -fantastic, cind xmpresxonxstnaiv 1 rece pe stele
liric. De pe cruci votlvc i funerare de lemn, pictura
funerare ntr-o sculptur policrom in piatr (in judeul Buzu)
mormint
Pictura populara transgreseaz de pe troiele de drum, de
i de pe stilpii de mormint pe icoane de lemn si de sticl.
Zugrvirea pe sticl reprezint genul cel mai complicat al picturii
mirapopulare. nceputul acestei arte medievale (1699) s-ar datora unui
icoan
col care a avut loc la mlustirea de la Nicula din Transilvania. O
li se fac copii dup
a Maicii Precista a lcrimat i pelerinii au cerut
icoana miraculoas".
D3 fap:, tehnic;v zugrvirii icoanelor pe sticl e de origine bizantinplin ev mediu, ndeosebi
si apoi italic, de unde se ntinde iu Kuropa in
in rile germanice.
.

621

Referitor

la

tematic picturii pe

sticlii

a icoanelor populare

intercseaz in primul rind abordarea mitic a tematicii cretine si

iu 1 doilea
nnd atmosfera de basm care face aceast tematic s isi releve
valenele

autohtone. Iconarii-zugravi, dintre care unii celebri, ilustreaz

tundamentalealemifoe^i cretine

temele

primitire, prescrise in Krminii si transfacerea lumii, Raiul, A dam ni Era tn Bat

CU
pomul oprit si arpele, A asterra lui Uhu, Maica Precist. botezul in
apele
Iordanului, Ltna de taina, crucificarea, nvierea, nlarea la
cer. Sfinta
trot ( Treimea ) apoi (iuta Iadului, Judecata de apoi, urcarea lui
Siutilio
la cer intr-o
tras de cui de foc, sinGeorge clare ucigind
balaurul
in faa unei ceti la care atepta fecioara de impiirat
fie sacrificat.
In fine, iul n-aga galerie
populari medici ri* de arginti, mediei
mpotriva epidemiilor groaznice, */ H fi mOfan, */i/i rtcitori etc.

puse

in folclorul relioios:

cru

Wf

Zugravii de icoane pe ttfaU au introdus

in operele lor i.lei
teme st motive de mitologie popular cretin-ortodox i, indirect, atmosfera legendelor, baladelor i basmelor mitice, pendulind
intre o puxer*
in scen popular i un fat cromatic echilibial, propriu
neobizamismului
romnese. Ktosu i patosu stilului jnipular
i transfipireazi

fr

nbu

convenionalismul hieratic bizantin,

a ajunge 1 un hibris sau la un
kttnch in acest domeniu.
Din mitologia romna, uneori filtrat prin pictura jiopular,
ptrund
ui pictura cult" idei, teme i motive mitice
ce in de fr"''"' ancestral
al culturi, romn... motive daco romne, dace si
predace. Pentru elucidarea
acestui aspect selecionm citeva exemple concludente.
Ion uculeseu, o revelaie post-mortem. - Ion uculeseu
esn
antecedente in pictura de evalet romaneasca (fr antecedente tematice ale -urselor rneti de inspiraie si transfigurare).
El
manifesta o -oneepie i viziune mitologic a vieii si lumii,
folosind Rt
lul popular transfigurai de experiene, simplific
complexind si complic*
'
simplificmd temele abordate 3*.
12.

un caz

fr

Inspirat

de relictc

dintrun dublu folclor

i reminiscene de

cel arhaic oltenesc, transmis

sub

fo-

superstiii, credine, datini si tradiii si de cel

necesiti de interpolare in sistemul lai de coordonate
clemente
unor
considerate sensibile i dramatice, conform tempcraincri-

inventat de pictor dlfi

a

Intre aceste dou soiuri de folclor exist o interdependenii stringent, echilibrat i fericit pentru arta lui.
Dup ponderea,
ce a fost acordat unor implicaii metalizice si mitologice
de unii din exegei, creaia lui a fost imprit in trei tare care, cum
vom constata.' se
reduc b o singur faz cu trei etape. K vorba de
tului lui congenital.

zis

faza folcloru- propriu-

(in care se

mbin/ofc/orni arhaic cu cel intentat de pictor), faza totemic (denumit astfel pentru
predomin motivul mitic al totemului>
si faza simbolic (pentru
in toate creaiile lui se ntrevd simboluri si
tninss.mbolun metafizice i mitice). Fiecare faz evolutiv
a creaiei manifest preferine pentru anumite idei,
teme si motive inerente au apa-

rente mitologice.
la

n realitate aceste trei faze cronologice iu creaia pictorului

se reducetape ale aceleiai faze: la etapa folcloric a milosului tradiional

trei

romanesc,
etapa paleofolcloric a experienelor ncoprimitive", care
inlcude remodelarea mitului totemic ancestral, i la
etapa neofolcloric a

unui simbolism metafizic al mitologici lui personale, care evoc limitele

unui univers in care omul penduleaz intre viaa morii l moartea cien.
Temele preferate in opera lui Ion uculeseu suit privite ca subetape
Cozla, iarna in
folclorice: I) interioare de cas rneasc, cimpul de la

pasrea furII) arborele cosmic, arborele vieii, psri miestre,

(ciclul totemurilor) compoziie cu pftutun cltori, legende; III)
pui, puncte de fug (dou coloane de stUpi antropomorfi care se ridic
sinlliu),
de pe praint pentru a se concentra intr-un nor verde pe un cer
apusul soarelui, lumi nenumrate, totem solar, coloana, troie negre; IV)
cu SUpt totemici t
u iclul transsimbolic) printre strmoi (un cimitir
35
De altfel, stiipu totemici
ochi perechi sau ueperechi ce ies din pmint)
voca pe st rmosii gliei romaneti, ochii evoc prezena, cunoaterea, misteav intui icaric al omului
rul exlralumese inserat in lumesc iar psrile,
ochii se intilnesc tot mai insistent in natura vie,
apre cer. Aa se face
penele
pe elmpi in cer, iu frunzele copacilor, in aripile unor fluturi, in
privitor de pretule pun, in testamentul plastic". Ochii urmresc pe
tindeui, cu uitturi obsesive, cind iscoditori, cind fascinai de vraja unor
rituri magieo-iiiiiologicc sau ceremonii oculte, nocturne, sabatice. In etapa
simbolic (care dc fapt e permanent, ins de intensiti tot mai mari, iu
final piu U paroxiMii) pictura se avint intr-un univers de semne si nelesuri, fabulalorii i anecdotice, ineifrutc in mitologia lui subiectiv,
asupra crora nu putem emite decit ipoteze* de lucru.

pdure;
tunii,

vdit

compozite, care penduleaz intre hieratism i himensm, intre

neobizantinism i ontfi>m.
Viziunea diafan a lumii, in puine culori pastelate, a unor fpturi
ti.uisimrente i aeriene, e surprins intr-un peisaj ce servete de cadru
solitare sau

i
niatic. Magdalena Rdulescu transfigureaz totul pin la esenial
nializeaz visurile metafizice ale eroilor ei. Pictura dinamizeaz nosimpregnat
talgiile metafizice ale unor vremuri trecute intr-o atmosfer
de magie a supranaturalului.
_
rituDin lucrrile ce amiutesc do viziunea mitic a unor obiceiuri
ale se impun jelirea mortului, roata destinului, rpirea femevt (m^eftel),
i cluarii .
ia Moi, trgul de fete, hora la sat, femei cu buoiume, ciuu
dintre trup
Iar dintre lucrrile care evoc dialectica dintre cer i pmint
a apucasi suflet, dintre senzualitate i puritate, surprins intr-o estetic
categoriilor
tului, graiosului, decorativului, a elanului patetic, adic a
calm. gingestetice care convin etosului istoric al poporului roman, de
ueiac
ie, lirism i reverie, .le avint reinut, de visare cu ochii deschii,
a Waine gindim la operele consacrate slujbei pgine (uu fel dc noapte
redata in
purgiilor), la Icarus, la Ziumtnatiif i Goana ctre stele. Lluma
cortina
dou variante: Intr-o pictur de evalet destul dc maro i intr-o variante
pentru Teatrul Naional din Bucureti (de 30 x 10 m). In ambele
Goana ctre stele este inchipuit intr-o cavalcad de dou grupe de inorogi,
central. cluzii
,1
utri r; ,re '.mi clrii de zinc converg >prc un punct
mai
doucrdi>MCU stindarde filfiiud iu vint. B una din cele mai inspirate llenei
reuite picturi cu implicaii mitologice din ntreaga oper a Magda
eseniale
laduiescu. tn aceast tem de basm mitic se relev caracterele
.

623
G22

Dimie
himerism.
pentru folclorul mirifolcloric, dt ai
fic, pentru atmosfera fantastic degajat din contextul
pentru mit se impune Magdalenu Kdulescu. Preia elemente de mit din
basme mitice i obiceiuri mitice olteneti, pe care le transpune in scene

hieratism
13. Maqdalona Haduleseti, ntre
pictorii romni care manilest o preferin

oi picturi, atit do bine definite do Petru ComarneACU

tematica fantastic i Iran "figurarea paradisiac" dar si nn-afio tlrvural irului milii'. Acest o caractere sint scoase in relief de echilibrul cromatic, de
tonuri i dcgradcuri, do tentai suflnl epic proprii transfigurrii mitico 1 ".

alo ntregii

14.

Viziunea

folclorica

suprarealista.

Grafician,

pictor

cera-

Mihu Vulciicsou a abordat in toate aceste domenii alo artei teme l

motive din mitologia tradiional romna, cit i dintr-o mitologic proprie,
n grafica do carte a schiat ilustraii documentar artistice, referitoare la
proftopoforii i mascarade do tip magico-mitice. E vorba do mtile populare romno transpuse intr-o viziune folclorica suprarealist Inedit in
grafica romneasc. Graficianul imbin documentarul cu artisticul in spiritul unei sinteze integratoare intre concepia folclorici! i expresia modern.
J>esenele fine. eterate evoca cu mijloace aparent simple substana lor mirimist,

fica

lui

do ordin mitologie.
Iu contraponderi' cu implicaiile mitologice autohtone, in grafica
documentar-artistic Mihu Vulencseu exceleaz in transpunerea te-

melor, motivelor i simbolurilor unei mitologii a psrilor cerului, imaculate,

in penajul lor de
:
i>orumbei. lebede, berzo; obsesivi rmin insa
porumbeii. Revenind la laitmotirul pnrilor serafici Milm Vulcuescu le
modeleaz i romodelcaz, transfigureaz i rotrausfigureaz.
a lsa
impresia de repetare formal in spiritul unei mitologii ornitologice de
implicaii estetice, simboluri alo sacmlitii, ale puriti', libertii, linitii,
gingiei i pcii cosmice**. Mitologia ornitologic privit i tratat suprarealist simbolizeaz colo 1001 do travestiuri grafice, picturale, tio fnw
si mozaic in caro nietorul i-i definete una din dominantele concentiei si
1
Viziunii lui mitice despre ros.uire intr-o lutnc a rosturilor vieii.'

zpad

fr

'

!.",. Milnlmiia i muzica.

( ele mai
vechi consemnri despre muzic,
relaiile ei cu mitologia pe teritoriul Daciei romano au fost descoperite
i valorificate de arheologi. Dintre arheologi, o contribuie deosebit a
adus D. M. I'ippidi la descifrarea i traducerea unor inscripii care relatau

si

detpre organizarea vieii muzicale

ja tracii nonl -dutiAreni.ca i

iu

Dacoromania pontic, la Histria 10

sud-duureni, muzica ndeplinea
.

la cei

mai multe funciuni magico -mitologice si sociat-culturalc era un mijloc

psihoterupoutic, etico-juridic, do ordin diplomatic, de indemn la lupta.
IV ling exaltare-a spiritului, contribuia i la ceea ce s a numit mai apoi
umanizarea naturii". Mitologitii au scos in eviden, pe plan genera?
uman, cil divinitile (indiferent de natura i gradul lor) ii anunau apa*
ritia, se fceau prezente i acionau in acordurile unei muzici discrete sau
fastuoase, sau in dezacordurile stridente ale unor zgomote stranii sau sinistre; ca in Olimp sau Paradis muzica delecta pe zoi sau pe oamenii buni si
n Infern sau Iad vaietele, ipetele i lamentaiile cutremurau pe localnici.
Kcouii si reminiscene mitologice din activitatea muzical strveche
preistorica, i istorica au fast consemnate in opera unor muzicologi romni
nc din secolul al XlX-lea, insa o contribuie inedita i susinut o aduc
muzicologii romani din secolul al XX -l ea41
ntr-o lucrare ampl consacrat exclusiv muzicii daco-romane,
Yasile Tomoscu se refer la realitile muzicale traco-dace. la Tracia,
patria legendar a muzicii antice, i la creat orii traci ai muzicii (Thamyris
.Miiscu, Kmolpe, Philminon si Orfeu), la multiplele virtui ale muzicii n
:

24

viaa omului i

la supravieuirile ei in folclorul muzical romnesc**, sint

trecute in revista srbtorile i ceremoniile i>opiilaro in Dacia i rolul lor
in cultivarea muzicii, rolul zeilor ni aguol Udului in muzici, apoi rolul ttrilinului Augu/itnliuui in Dacia romana la srbtori (Kosalia, Hrumalia.
I.upercalia, Komacalia, Opalfa. Larcntalia), eu echivalentele lor in datinile romneti si muzica oare le nsoete, tu ce const aoeaM muzic :
intr-o sintez de activiti sonore provocate de Instrumente de percuii',
de suflat, de coarde; in modalitile vocale, in pronunare reoitativ si
in larma do zgomote pe caro o ntreine ceata do muzicani; in
, uitare,
atmosfera do euforie sonor pe caro o provoac iubitorii i profesionitii
muzicii (muzic ludic, do glorificare, le ritmicitate a muncii, de sobrietate, ritual i ceremonial, funerar etc). K vorba de colinde, de incantaii, de muzic nupial, de doine, de hore i lamentaii. Vasilo Tomoscu
prezint unele aspecte necunoscute sau nevalorificatc alo muzicii dacoromne, descoperite de arheologi, etnologi, mitologi, istoriei i literai.
ndeosebi activitatea hgmwzilor i a eintreilor. a domnitorilor si prolectorilor vieii muzicaie pe teritoriul Daciei pontico este scoas iu eviden, direct Hm indirect, de texte hiinnografu*c, iimoripii iu ternari i
probabile notaii muzioale de pe monumentele daco-romane.
tn muzica tradiional de ordin popular, aproape in toate formele
de rituri domestice sau publice, de ceremonii familiale sau soci al -comunitare, iu datinile carnavalurilor si festivitilor calendaristice, ca si In alte
ocazii neprevzute, se ntilnese idei. teme, motive si secvene care evoc,
invoc sau conjur ajutatul fpturilor mitice binevoitoare, sau care abjunu
r, sperjur, blestem i constrng fpturile mitice rufctoare
plantelor. Kelictele si reminiscenele
fac ru oamenilor, animalelor
muzicale amintesc de arheologia sonor care in lumea satelor se refer iutii
la unele fpturi mitice din corpul mitologici romne (asupra crora am
fcut precizrile necesare i nu vom mai reveni de ast dat la ele), iu
cintece funebre ceremoniale i bocete improvizate, apoi in cintece dc incantacintece de jocuri solstifiale sau echinorialc. prosopoforii, mascarade
etc), cintece de leagn, desentece, farmece, vrji, colinde i balade.
S-a susinut
vechimea muzicii populare o col puin concomitenta
cu graiul, dac nu chiar il anticipeaz, tn esena lui, limbajul etnomuzical % pe
pasiunile, sentimentele i emoiile oamenilor din popor,
dezvluie cugetrile i credinele magico-mitice si magico- religioaso ale

Ung

poporului.

Limbajul ritmic, accentele melopeice sau lamentative, tremolourepetrile, enumerrile ritmice, insinurile, oaptele fac parte din
repertoriul melodiilor srace" sau al melodiilor contrase". Xicolae Ursii
analizeaz valorile muzicaie ale repertoriului popular dup complexitatea melodic, ambitusul, msurile, accentele, tonalitile i modulaiile
genurilor si categoriilor muzicale, pentru a surprinde relaia dintre coninutul cintecelor populare i tehnica transsimbolizrii lor magico-mitice.
rile,

n studiile lui de etnomuzicologie apli16. Constantin Urloiu.

cate la materialul muzical romnesc Constantin Briloiu pune accentul
pe funciunea magico-mitologic a mitului in rituri i ceremonii steti.
Ideile, temele i motivele mitice se reflect atit In muzica instrumental,
cit l n aceea vocal in primul caz, prin ritmul de tobe, de clopoei, plesnete de bici, iar in al doilea caz, prin murmure, ipete, vorbirea sacadat,
;

gingurit, gutural,
40

C.

4M

oapte

etc. *.

625

Mesele muzicale care dein o pondere in repertoriul magico-mi toloolimicle, fncant iiile, riturile de natere, nunta, moarte, ceremoniile
agrare
pastorale, horele si doinele) au fost preluate i simfonizate In
muzica cult romaneasc. Unele din aceste piese muzicale au fost prelui

crate pe instrumente diferite, grupe de iuMnimentc i orchestre de casau simfonice, ca i pe genuri muzicale (cintec de joc, lied, cantata,
Rimfoniet, oratoriu, simfonie etc.). Astfel trecerea de la o tematica i motivistic popularii a muzicii s-u fcut organic la o muzica culta de tip savant, n cele cu urmeaz vom sublinia ndeosebi temele muzicale care pe
plan cult exprima etosul i vaierele mitologice ale unor teme culturale
din istoria poporului roman.

mer

17. Georue Hrea/.ul. n I'atriura Carmen"", Gcorgo Breazul

studiaz muzica romneasc pe toate faetele ei teoretice i aplicative
ca manifestare cultural de tip obtesc i individuala, caracterele spirituale ale fenomenului muzical, specificul etnic in muzic. Din acest punct
de vedere trebuie
fie prenumrat printre fondatorii et no muzicologiei
romneti. Acord o atenie deosebit structurii melodice i transpoziiei culte de horei, cluarilor, colindelor, doinei, ctntecelor de leagn, de
nunt, de munc, de inmorrantare. Studiaz instrumentele populare i
valoarea lor muzical in repertoriul de piese muzicale culese de cl i
concentrate Intr-o bogat arhiv fonografic". Se ocup de educaia
i instrucia muzical i acord o atenie permanent creaiei muzicale
contemporane, ale crei rezultate le ncadreaz in sistemul lui de gindire
muzical. Succesorii lui in acest domeniu au dus mai departe concepia
i viziunea muzicologici romaneti in perspectiva contemporaneitii.
:

Ghcorghe Dumitrescu remodelenz mitul n muzic. n muzica

toate genurile de creaie evoc, secvenial
sau integral, teme i motive din mitologia roman filtrate de preferxne
.i afiniti spirituale.
Din multele referine pe care le putem invoca ne oprim asupra a
doi creatori ai inclusului autohton, Ia
Gheorghe Dumitrescu i George
Encscu. Dei amindoi abordeaz teme mitice eseniale diu istoria culturii
romnc i universale se deosebesc prin concepie, viziune l stil muzical.
Compozitor i libretist, Gheorghe Dumitrescu nu las s-i scape
nici un amnunt iu remodelarea unor mituri prin muzic. Aa cum vom constata, este preocupat de miturile autohtone care au legturi tangente sau
directe cu moartea consimit ca un eveniment resuscitant al vieii, al
18.

cult de ordin savant aproape

creaiei, idealului etnic, etic

estetic al poporului

roman i

al

strmoilor

Compozitorul oscileaz intre o moarte apolliuic i una pseudo-dionysiac. Din acest punct de vedere putem afirma
o bun parte din opera lui Gheorghe Dumitrescu aduce o ampl contribuie muzical la mitologia morii.
n opera lui muzical, Gheorghe Dumitrescu i-a propus i a acordat
miturilor autohtone un loc primordial in creaia lui. Radu Gheciu, iutr-o
monografie consacrat aspectelor majore ale operei lui Gheorghe Dumitrescu, se refer la dou serii do lucrri ce alctuiesc dou oicluri complementare Ciclul jertfei i Ciclul miturilor*. Ciclul jertfei, dup mrturisde
lui Gheorghe Dumitrescu, are ca idee fundamental lupta poporului roman
pentru libertate i dreptate social, dinadluc istorie piu in contemporaneitate. Teme i motive istorice mitizate predomin i in muzica
acestui ciclu (in tragedia muzical
Decebal; in dramele muzicale Rscoala i Vlad Tepes y iu oratoriul Soarele neatrnrii), care urmresc
lui.

transsiiiilHilizeze prin muzic aspecte eseniale alo specificului naional

muzical al po|>orului romn. Mai complex i cu implicaii multiple este

in* Ciclul miturilor romneti, care coboar in substratul mitologiei

mane pentru a le da tia muzical, o vorba de mituri care nsufleesc
lade, legende

rituri

funerare.

Mitul

baladei

colindului

ro-

baMinrifei

capt

rezonane, valene i semnificaii muzicale pe care nu le avea in

ipostaza literar. De asemeni mitul baladei Meterului Manole, mitul
Ugewlei lui (trfeu, mitul credinei n Zburtor (devenit Luceafrul ) i
mitul credinei in Marea Trecere. Resursele epice ale mitului sint inepuizabile n creaia muzical a lui Gheorghe Dumitrescu. care recurge la ma jnritatca formelor muzicii simfonice : la oratoriu (simplu, dramatic sau 00
balet), la tragedia liric i la oper ; forme muzicale care merg diu drama
muzical i converg in ample simfonii. In acest vast ciclu consacrat eminamente mitologiei rom A ne, Gheorghe Dumitrescu recreeaz mitul tradi-

ional prin muzic. n opera lui mitul nu capt numai o dimensiune

muzical, ci devine substan muzical prin exceleni. n ali termeni,
rcmodeleaz mitul pe plan muzical in spiritul concepiei i viziunii lui estetice. De aceea nu recurge numai la elemente de folclor muzical autohton pentru a fundamenta ideile melodice de baz, ci creeaz propriul lui
folclor muzical.eiirc evoc, subliniaz si prelungete arhemit urile in neomituri. Cintecele funerare, colindele i baladele sint pretexte muzicale de
atmosfer strveche, incluse in canavaua de elemente melodice caic ex-

prim

semnificaii noi prin mitul remo<lelat muzical.

Parafmzind pe Mihai Kminescu, care a susinui c in Mioria se

afla cugetri simple si primitive mbrcate in mantia regal a poeziei",
se poate susine
in baletul-oratoriu Mioria se afl sunete i armonii
arhaice ce sincretizeaz intr-un univers mclopcic condiia uman a eroului de balada, condiie ce amintete in unele aspecte ale ei destinul

istoric al

poporului

romn.

Gheorghe Dumitrescu pedaleaz muzical iutii pe instrumentele de

suflat, apoi pe instrumentele de percuie, pe instrumentele de lemn si
de coarde, ntr-o polifonie vibrant de sumbr. n expunerea mitului
muzical trece de la stilul descriptiv la cel de parlato-rubato,dcla stilul folclorie-simfonizat la stilul bizantin, de Ia stilul passaeaglia la stilul de concert-spectacol. Toate acestea relev impresionanta capacitate de decantare a substanei mitice muzicale din substana literar a mitului de

balad,

dup

Radu Gheciu.

orchestr, Din lumea cu dor, n cea

conflictul magico- mitologic intrf
Soare si Moarte. n structura
a baladei Soarele si Moartea st
ntrevd din nou citeva elemente mitico -melodice din Mioria. Compus
din dou pri, in caro cele dou secvene ale titlului oratoriului corespund celor dou lumi,
vieii i a morii, oratoriul nfieaz lupta
constant mpotriva morii prin creaia peren i triumful vieii, prin apoteoza morii creatoare; laitmotivul binelui i fericirii umane. Obsesia morii
fiului lui de 19 ani, pe care o deplinge in oratoriu, a naripat creaia,
atingind limitele sensibilitii dramatice, in care bocetul se continu prin
Xn oratoriul pentru soliti, cor

fr dor,

o fresc

muzical,

se

schieaz
muzical

colind, liedul prin simfonie.

Mitul Meterului Manole, din balada cu acelai nume, simbol al

uman care consolideaz o creaie peren, este revalorificat
n comparaie cu celelalte rstlmciri literare, teatrale i muzicale, intr-o
oper muzical de tip nou. Spunem de tip nou pentru
prin ea compozisacrificiului

626
1127

exprim o alt faet a condiiei umane nimic bun. temeide valoare nu se realizeaz
sacrificiul suprem al creatorului.
Considerat de Radu Gheciu (in spiritul lui George Clinescu) mitul
eeUtic al creaiei perme, opera scoate in eviden esena i structura unei
noi estetici muzicale grefate pe mit. Mitul este remodelat, in substana lui
artistic, axat pe un laitmotiv care se remarc uneori nuanat, alteori
ters, clnri melismatfc tind strident, adesea povestit sau decupat in secvene intercalate de motive poetice ce dau un ecou patetic greu de exprimat n cuvinte. In fabulaia operei este introdus dubla ptrsunalitate a
Meterului Mnute arhitectul ndrzne Manole care i sacrific soia,
copilul i sufletul lui pentru izbind* construciei, i zidarul timid Ieronim
care se ndoiete de propriile lui puteri creatoare, gata
renune la continuarea unor ziduri care, prbuindu-se mereu, cereau jertf uman. Cum
creatorul ndrzne nvinge propriile lui ndoieli, ideea creaiei perene
triumf intr-un jurmint solemn i apstor, ca un blestem liturgic. Lupta soiei lui Manole cu stihiile dezlnuite revars in partitur tot arsenalul
de instrumente ce intr in compoziia unei orchestre simfonice. Furtuna,
ploaia, fiarele slbatice declanau- de instrumentele de percuie, de suflat
i de coarde care pulseaz, ineac, freamt intr-un delir muzical;
oapte care prefigureaz coruri eterice de iele, voci cure parafrazeaz voina indirjit a Auei de a trece prin toate piedicile alctuiesc fundalul
tematic si episodic al unei pantomime care se strecoar in scen ca o umbr. Monologurile, dialogurile i polilogurile muzicale sint secundate de
cor, in freamtul mocnit al instrumentelor, in explozia sonor a intregH
orchestre, ea nite rezonane liturgice i imnuri de glorie voievodala,
ntreaga oper este un cSmp muzical in care se succed mutaii si transmutaii tonale, latene i dinamisme melodice, acorduri dulci sau stridente car
dau mitului muzical al operei dimensiunile unei euforii cosmice.
torul-Iibretist

nic

Cu

tragedia liric Or/eu, prinul trac Gheorghe Dumitrescu intr

f>0 de lucrri muzicale pe aceeai tem. Ceea co
valoare incontestabila operei lui Gheorghe Dumitrescu nu este tema mitic abordat muzical, ci, cum am constatat i in celelalte lucrri, remodelarea mitului de legend intr-un mit muzical. Tragedia liric e o meditaie
muzical asupra esenei, valorii i destinului artei in general si a artei muzicale in special. In aceast creaie muzical arta este stimulat de iubire,
iubirea nlat prin art. Orfeu recreeaz lumea, gindit prin muzic
omofon, care reverbereaz in muzic polifon.
muzic senin, a imanentului care urc spre ceruri, emanat din harfe, lire i flaute, sau tragic, funerar, stpinit, emanat din strfundurile paleofolclorului
muzical al riturilor i ceremoniilor transgresate de cintece de tipul colindelor i bocetelor.
In

competiie cu circa

dup

In oratoriul- balet Luceafrul

Minai Eminescu, o transsimboa credinei in Zburtor, Gheorghe Dumitrescu abordeaz registrul
liric i cel filozofic, alteruind cu secvenele poemului, in tonuri
cromatice care contrasteaz prin coninutul lor simfonic. Corul, in spirit antic,
jizare

susine

interludiile cu naraiunea lui. Secvenele ating culmile creaiei

oratoriale in Luceafrul, cind se deruleaz cltoria interspaial a lui

Hyperion intr-un imens cer de muzic a astrelor, intr-un halou sonor liuitit, cind btut de vinturi siderale, cind nfiorat de abisuri strluminate.
De asemenea, se refer la filozofia vremelniciei dragostei pmntene in
faa nemuririi spiritului universal al geniului, trauspus iu meditaie muzical, profund,
subterfugii i impas.

fr

G28

fr

si

fine,

oratoriul dramatic

Marea

Trecere ncheie Ciclul mituri-

lor, cu mitul trecerii prin toate rmile creaiei

irn.iteic;i spiritual ;i creatorului. Compozit oi ui

pin

la

moartea fizic

urmrete,

c;i

-i

Li viu lc-

breaiiu in Adam
Era, Marea Trecere (a fiului lui decedat in tineree), prin
ciclurile mitologiei elene, egiptene, vechi germane, indiene, pentru a se
opri la aceea traco-dac. n acest periplu dramatic, umbra lui TudorTudorel peregrineaz ca un Orfeu serafic prin lumea umbrelor marilor
iniiai, pentru a ajunge in cele din
la limanul dorit, in paradisul
ceresc al lui Zamolxis. I'eregrinarea simfonic este marcat do registre
sonore care amintesc de popasurile eroului, in care acesta i enuna din
ce In ce mai plenar mesajul lui artistic : ncrederea iu puterea moral a
muzicii, iu linitea creatoare i pacea universal obinute prin cintecul
senin, meditativ, binefctor, in armonie cu sine i cu ntreaga natur.

urm

19. Georye Boem i mitul Iui Oedip. n istoria muzicii romaneti pe teme mitice George Enescu reprezint un caz aparte. Subliniem
termenul aparte" pentru
George Knescu abordeaz intr-un lung prove de gestaie un mit fundamental in creaia muzical unicersal, mitul
seductor al lui Oedip. Creatorul romn ii acord o importan tematica,
Olt i muzical in opera lui dramatic, care incununeaz ntreaga lui activitate componistic. Oedip nu este numai o tem antic oarecare, ci o
tcin-chcic In dramaturgia muzical, care deschide in literatura
seria lucrrilor muzicale pe teme mitico universale i, ceva mai mult,. una
lin operele dramatice de tip mitic care este considerat pe plan internaional o ca|M>dopcr.
Noi nu urmrim
interpretm din perspectiva strictei critici muzicale opera Oedip, ci numai
surprindem transfigurarea muzical a unui
mit atit de solicitat in tlmcirea unui romn, n contextul creaiei muzicale universale. Pentru a nu fi nelei greit, ne vom adresa Amintirilor
lui George Knescu *. despre cum a conceput si cum a realizat opera dra-

romn

matic

Oedip.

Iui, George Enescu acord o importan vital pentru activitatea lui muzical creaiei operei Oedip. In termeni laconici,
ins bine gindii, susine
a ajuns la drama lui Oedip printr-un concurs
fericit de mprejurri, pentru
un asemenea subiect, nu-1 alegi tu, te
alege el pe tine. Te prinde, te ine i nu-i mai
drumul" 47 . Opera i a
fost sugerat iu 1910 de jocul tulburtor al actorului Mounet Sully in
rolul Oedip din piesa cu acelai nume de Sofocle, intr-un spectacol de la
Comedia Francez. nainte de a se preocupa de muzica operei s-a preocupat de libret. I*e Edmond Fleg, elenist, poet i muzician, l tenteaz
libretul solicitat. George Enescu discut despre mreia moral a temei,
cit i faptul
mitologia pune la adpost de orice critic" o asemenea
tem. ApdL cu propriile lui cuvinte, ii descrie fervoarea i patosul cu care
a nceput
lucreze : .,M-am npustit asupra lucrrii. Eram ca halucinat,
nchipuiiun asemenea subiect.
abordezi antichitatea, in tot ce are ea

n Amintirile

mai minunat, mai legendar i

acelai timp mai omenesc! Nu vroiam

faediu Oedipul meu un zeu, ci o fptur omeneasc, in carne i oase"".
Cele dou aspecte eseniale ale dramei, paricidul i incestul, ii gsesc in
soluia operei lui George Enescu o rezolvare inedit. n dialogul muzical
dintre om i monstru, dintre Oedip i Sfinx, Omul-Oedip lupt mpotriva
destinului implacabil care este Moustrul Sfinx in fond, o lupt cu sine,
nu cu zeii. Hetero pedeapsa se transform in autopedeaps, iar prin auto-

iu

pedeaps

se izbvete de paricid i ,|,. incest. Monstrul-Sfinx

reprezintvocea destinului, a perfidei $i relei Moira, cure aplic aceeai
peutru tonte fpturile din univers, afara de om.

main

rt mi,zienl <lu P propriilu-i mrturisiri. .,a folosit un limbai

m
foarte diferit de cel folosit in simfoniile lui*" . Nu a fcut
concesii mijloacelor artistice BOUlcnle" atvinci la moda, ci
cutat expresia \i Milul
ce se potriveau mai bine eu firea lui si a personajelor operei". Nu
l interesau
surprizele i decepiile ce la va putea procurii criticii
de specialitate, ci
mimai esena temei i structura limbajului adecvat. L'n erouicar muzical
din vremea primelor spectacole nota : Instrumentele au
un grai Craniu
direct, naiv i grav, lipsit de influena polifoniilor tradiionale.
Este un crai
"
ndeobte discret, simplu, optii in mprejurrile cele mai groaznic,
r

Muzica respinge elocvena, UU ine discursuri. Orchestra nu comenteaz

pe larg evenimentele, le suport ins, cu un fel de pasivitate tremurtoare"*
Ceea c* nseamn
(ieorge Enescu a intrat prin muzica in atmosfera
mituim anUc, m sublimitatea lui sobr, exaltind mai mult elementul
uman" decit pe cel suprauman, contiina morala decit fatum-ul.
Cxrnientlnd drama intim a lui Oedip in concepia si
viziunea tui
muzical George Enescu pune n antitez raportul
dintre categoriileontologice: necesitate (Moira) i libertate (voina uman),
subliniind c,
idee de libertate uman e superioar necesitii divine u
George Enescu se refer i la un alt aspect inedit al operei lui
muzicale, pnvit n ansamblul creaiei lui muzicale.
Undeva in amintiri face o
precizare: specialist ii trgeau ndejdea i mboldii
de moftul
al Poemei romne
uni propuneau vechi legende romneti"' " Aceste
vechi legende romneti nu sint altele decit cele
consemnate in schiele
i planurile care s au gsit in manuscrisele lui Oeorge Enescu. referitoare
la legendele mitice
Mioria, Meterul Manole i Strigoii. L'n triptic
care
ar fi dezvluit trei laturi ale mitologiei romne transpuse
in muzic. Schiele i planurile menionate astfel de istoriografii muzicologei
romne,
ca atare, consun cu tentativele unor muzicieni
de a mcr*e mai
departe, realizind opere muzicale uneori chiar dup acest
o schie
1* d pla-

nuri.

La

U care

s-au

naintea examenului pe care i-1 impusese cu crearea

muzicii pentru Oedip
Intre timp au intervenit atitea evenimente care i-au
rsturnat multe planuri, le-au aninat pe altele : primul rzboi mondial,
activitatea lui in spitalele de front, lupta de aprare a marelui vis
de ntregire

romn,

al doilea

rzboi mondial, claustrarea

lui

din timpul

a poporului
vederea

bolii,

revederea unor opere nefinisate. Tria

din bticuriileVreaiei, intre pian
si masa de scris. Nici o ntrerupere
In visul meu interior, lucrez la masa
mea ca s-1 fac mai limpede i s-i netezesc forma. Iar cind
caut culoarea
aez la pian in felul ace<t orchestrez singur, cintind".

Munca

e continu, nentrerupt,
e nceat i in tain, raergind
ascund i celor ce-mi sint mai apropiai schiele
melc,

nimeni nu vrea

mi

ced

Sculptura preistoric descoperit do arheologi pe teritoriul Romiu figurine i statuete solitare sau in scene de grup redat plastic si prin grafic i picturi pe vase de lut sau reliefuri, basoreliefuri,
plci votive l stele, unelo aspecte ludice gregare l atitudini de dans ritual
magico-mitic.
Cultura Cucuteui. cea mai strveche creaie artistic din preistoria
Europei, epoca nco-eneolitic. care exceleaz lu ceramic viu colorat,
polimorf i multifuncional, ofer cele mai concludente documente etnoistoriee despre arta coregrafic a precursorilor romnilor.
motivele
ornamentale ale ceramicii de Cucuteni s-au putut reconstitui fa una i flora
M
contemporan creatorilor acestei ceramici
Iar dup unelo tipuri de vase
de cult se poate face o idee aproximativ despre formele de locuine, mobilier, unelte de lucru i obiecte, ca i despre unele presupuse fore personificate ale naturii, craniene sau chtonieno i, ceea ce ne intereseaz in
mod deosebit in acest capitol, despre arta coregrafic a antecesorilor de
la Cucuteni. Pentru noi, cele inai semnificative descoperiri se refer la
dansurile magico -mitice n cerc, care sint de tip horat.
asemenea vase
considerate suporturi de alte vase rituale, numite de arheologi suporturi
sint printre cele mai valoroase indicii de preexxstena horei la
y hor
autohtoni
de restul popoarelor din sud-cstul Europei, cu trei-patru
milenii naintea erei noastre.
vase cucuteniene atest ceramic existena horei n neo-cncolitic un vas monocrom (crmiziu), descoperit la
Frumuica
Botoani, care nchipuie ase nuduri de femei, vzute din
spate, eu capetele plecate nuntru pentru susinerea unui obiect, cu umerii,
miinile i laturile tlpilor lipite, aezate intr-un cere nchis, i al doilea vas,
bicrom, descoperit la Drguani (actualmente in judeul Suceava), in care
corpurile femeieti sint stilizate in opt colonete aparente, cu soclurile i
niei

relev

Dup

Dou

fa

le

sustrag"* 3

pin

lui

desi

acolo incit

ne care de altfel

Dou

capitelurile

fcut aceste sugestii de a crea opere inspirate

din legende vechi romneti era inc tinr i nestipint
de dorina nedefinit de a compune muzic peutru teatru";
trebuind s-i citige existena prin vioar, devenise extrem do scrupulos cu tot
ceea ce fcea in
muzic si poate pentru
o muzic romneasc ii cerea un efort nzecit
vrsta

20. Mtolouin i coregrafia.

Dansul liber acompaniat de chiuitori,
strigturi, tropotit, tobe i fluiere, care anticipa sau ncheia munca, predansul organizat in cete de sex, virat i afiniti selective, care se
Ififjoar conform anumitor norme rituale sau ceremoniale ce in do calendarul credinelor, datinilor i tradiiilor comunitare. Primul se refer
la ceea ce romnul numete joc i al doilea la joc artistic.

Ingemuate w

n legtur cu figurarea horei pe suporturile (n hor ale altor vase sau

obiecte rituale s-au emis citeva ipoteze, dintre care cea mai frecvent
pare a fi reprezentarea unui dans ritual, in care dansatoarele aduc ofrande
unor diviniti sau fore chtoniene
Iconografia horei in sculptura arhaic local de pe teritoriul Daciei
de un relief votiv, descoperit la Stolna (Cluj -Napoca), in
care sint figurate cinci tinere caro se in de min, in genul juctorilor in
hor din vremea noastr. Asupra semnificaiei rituale a horei figurate in
acest relief votiv nu s-au fcut inc ipoteze do lucru M .

este

marcat i

Dar iconografia horei pe teritoriul Daciei pontice o mai mtilniu

pe oase eline de ceramic pictat i in sculpturi in console, in basoreliefuri do sarcofage, interpretind dansuri dionysiacc. Meniuni despre arta
coregrafic s-au descoperit in inscripii hinnografice referitoare la hiranozi
i cntrei din cetatea Tomis, care fixeaz obligaiile morale, profesionale i publice ale dansatorilor in agora, temple i alte locuri. Din perspectiva glipticii greco-latine, a fost descoperit o statuie a zeiei Hecate
(Hecata triformis) la Ocnele Mari Mure, statuet care posed un cap
trifaciai, un himation i o fust dreapt cu patru registre in basorelief,

630

631

dintre curo registrul inferior figureaz trei vestale ce se prind eu miinile

de umeri lntr-un dans de tipul horei deschise. Interpretata in raport eu
seenele din celelalte registre superioare, se poate susine cil basorelieful
cu vestale nchipuie un dana ritual heleolatric.
Paralel cu descoperirile arheologice din sud-estul Europei, ndeosebi n Romnia, referine despre hora ne dau i relatrile mitografilor
antici,

greci

ai

latini.

ntr-o lucrare a

noastr din 1944 asupra fenomenului

referit la materialul istoriografie antic, grec

si

horal ne

am

latin, si Ia cel etnologic

de teren din sud-estul Europei. Cu aceasta ocazie am constatat jrrezena

horei ine din ncoeiieolitic in regiunea carpato-balcanie nainte
paralel cu unele descoperiri arheologice pin in anul
(lucrarea a fost
tiprita abia in 1944) w Constatrile noastre istoriografice nc-au determisusinem ca pentru cultura preistorica carpatica i in continat atunci
nuare pentru cultura arhaica daca i daco-romuii. ea i pentru cultura,
romn, hora reprezint o dominant cultural.
ceva mai mult,
prin
polimorfismul, polisemantismul i polivalena ei cultural e cea mai
complex l mai evoluat faa de celelalte dansuri in cerc de tip horul din
ntregul sud-est al Europei. Ga activitate cultural, hora romucnse <!la poporul romn formele eseniale de manifestare eorcic, pentru
se desfoar pe toate planurile culturii
metafizic, mitologie, magie,
literatur, plastic, muzic, ludic. In toate aceste domenii hora refleci
o concepie despre via i lume de ordin mitologic, cu antecedente in
solarismul i uranismul geto-dac i implicit in cosmismul la romani,
ntreaga ritologie romn recurge la serviciile horei riturile de trecere (a
limitelor, naterii, a iniierii puberale, ca i in riturile nupiale, funerare);
riturile de participare
riturile de proaperitate, riturile de munc (agrar,
pastoral etc), riturile medicale.
n ceea ce privete polivalena horei in coregrafia popular romn
o contribuie lcxicologic a adus C. .Niculescu-Varone. care trece in revist
5332 de jocuri cu numele de hor, ceea ce trebuie
recunoatem este
o performan a limbii romne, care se reflect in lexicul popular fcp
noi am surprins alte accepiuni ale termenului hora necunoscute iu dicionarele de limb, referitoare la arhitectura civila sau religioas, la
magia alb sau neagr, la terminologia paramilitar, la vrji, fannece,
desentece. O contribuie ludic la coregrafia popular a adus i Andrei
Bucsan, care a studiat hora in contextul ntregului sistem de manifestri
coregrafice i de dialecte coregrafice, ajungind la aceeai constatare
structural hora predomin in coregrafia popular romn".
n legtur cu hora in coregrafia cult romneasc Leria Niki Cueu,
Floria Capsali, Gabriel Ncgry, I. Tugearu au acordat o importani excep-

pete

ional

euritmiei horale n dansurile de expresie si caracter. Muzicienii

scris muzic simfonic de balet pe tema horei, in piese de sine
stttoare 6au integrate in operete, opere, in rapsodii, oratorii i simfonii.

romni au

Unele librete coregrafice s-au axat pe jocuri mitice de ordin popular

.Jocul paparudelor. Jocul cluarilor, .fin ul oiufilor, Cununa griului.
Ielele, Yinloasele; altele, pe jocuri n atit mitic popular, inventate de core:

grafi n elanul lor profesional.

21. Mitolmn'a si arta filmului.

Cea mai nou i mai inedita transpunere artistic a mitului este aceea promovata in vremea noastr de arta
filmului sau arta cinematografic. Miturile antice greceti i romane,
extrem-orientale i extrera-oceidentale s-au desfurat pe milioane de

fiii'

mut

sau sonorii, in negru -alb sau color. Aspecte l

kilometri de pelicula
elemente de mitologie primitivi, arhaic, medieval i modern au inundat aria cinematografic in secolul al XX-lea cu produse de mare valoare
eineastic.
abordeze
tn aceste condiii era firesc ca i cinematografia romn
reticene, cu entuziasm i perseveren, idei, teme
uneori, din plin i
i motive mitice n repertoriul ei ad-hoc sau programat, filme documentar -tiinifice i filme eminamente artistice. Filme doeumentartiinifice au
prelucrat teme i motive mitice reduse la sinteze sau timoreze cinematograsi lume a antecesorilor romjice, tn spiritul viziunii arhaice despre
nilor, populaiile preduce. rare au intrat in etnogeueza dacilor, a|wi a popoarelor dac i daco romn i, in cele din urm, in spiritul concepiei tradiionale a romnilor din perioada medievala. (Vintre aceste filme remarJiilmUri milenare (despre substratul magico- mitologic al horei);

fr

via

cm:

(in
ceramic, ou de Pati, esturi), Sunta
Moldova, cu datinile i tradiiile mitice). nmormnCluarii, Ciufii, Jocul ursului Jocul caprei,
tarea (idem In Moldova)
Obiceiurile de Anul Sou, Mtile, Mascagiii, Trgul fetelor de pe Muntele
Gina i nc multe altele asemenea. n toate aceste filme documentartiintflce s-a pornit de la etnologia mitic pentru a se ajunge i conchide

Ornamentele simbolice
(in

Maramure.

Va interpretarea mitologic obiectiv a temei urmrite in consens cu structura

integral a mitologiei romne. Aceasta |>oziie teoretic s-a meninut
ca atare in mai toate documentarele mitologice intrucit majoritatea scenaii t Hor, regizorilor si operatorilor au fost ei nii specialiti in domeniu
(etnografi, folcloriti, mitologi) sau iniiai in prealabil. Obiectivul mitologic al filmului documentar-tiinific nu a fost diminuat sau umbrit de
o expunere seac, lipsit do aderene intclectual-afeetive. Filmul documentar-tiinific de ordin mitologic a fost totodat i documentar-artistic. Tema sau motivul mitologic a impus cineastului o viziune artistic
proprie, iar prin implicaiile ei o concepie estetic adecvat, pentru c,
,
cura am menionat in ,,introducerea * noastr, mitul e substana
genuin a oricrei arte, e sarea oricrei creaii culturale. Un mit exprimat
sec, gol de orice valene artistice este de neconceput i inaderent la orice

aa

treapt

spirituala in istoria culturii.

Teoria filmului documentar-tiinific i implicit a celui documentarmitologic a fost fcut din perspectiva nor estetici ale cinematografiei
antrenate de direciile i curentele artistice contemporane, asupra crora
insistm deoarece tema depete inteniile noastre.
uu ne propunem

Paralel cu filmul documentar-raitologic s-au conceput i realizat

clteva filme artistice cu scenariu mitologic romnesc a cror tematic i
valoare necesit discuii din perspectiva mitologiei romne.
Filmul artistic cu scenariu mitologic este incomparabil mai pretenios decit cel documentar tiinific de mitologie, pe de o parte pentru
este mai complex, mai complexat i cu implicaii nebnuite de regie i de

camer de luat vederi, care apar i dispar la fiecare secven filmat pe do

peni a c este 3UpU mai defl alunei . iloi OttetiWltC i arii;
alii pui te
;

ii

tizante ale 'scenaristului, exagerrilor profesionale ale regizorului i menasenzaional,

suspense" si digest".
jrii gustului public avid
Filmele artistice romneti cu scenariu mitic au abordat mituri
ialoriate si istorii mitizate. n primul caz ne gindim la filmele care au desLuceafrul, Balchis drumul seriilor corespunztoare miturilor istoriate
tagul, Pdurea spnzurailor, Zodia Fecioarei etc. n al doilea caz ne gin-

dup

dup

lUm.IOGRAFIE SELECTIVA

<Iim la filmele enre au iniiat scria istoriei mitiiato

: Dacii,
Columna, Vla
iepes, Pxnlea, tefan cel Mare. Mihai Viteazul,
Independena etc
In toate aceste filme, indiferent de structura lor mitic
istoriat
sau utaricd mxUzat, n ecrauiiare scenaristul, regizorul
sau operatorul
s-au abtut, in cunotina sau necunotin de
cauz, de la substana
mitica, demitutnd prin remitizare, !n ambele cazuri
deviind de la coninut in spiritul sintezei mitice In ecranizare, adaptind
sau moderniznd
arhaicul, reconsidernd simbolurile arhetipului,
actualiznd n istorie ceea
ce este permanent aetwil i invers.
n
ruerari succesive de filmologie: prima romneasc

dou

doua universal,

si

Gnd

susmind

ideea demitizrii mitizantului cu orice chip pe

de alta pledeaz,
;
cu ardoare pentru remiti zarea miticului autentic romanesc intr-o
< ineinagrafie naional de valoare universal.
a
Ua lu cra e '
care consider o continuare complemen.
T
-x
x?,
te^
"^aseft
apnmei
lucrri, i propune
abordeze, din perspectiva
realitii complexe i contradictorii a lumii moderne,
reflectrile ei multi-

(
V dominante (...), cum snt miturile i puzderia de
V/ ? deformate
f"^*" 81ale realitii".
tefUctu
Urmrete
fac distincia intre va-

lon

non-valori (...), intre miturile autentice i falsele mituri,

intre miturile oraanxce, semnificaUve, pozitwe i cele
distructive, negative (...), ntre
atitudinea mttxzatoare i cea demitizatoare (...)".
Consider o caracteristic a cinematografiei ca arta
fabuleze in
junii motivelor mitice, pentru
civilizaia contemporan simte o nevoie
vitala de mituri care se dezvolt n toate
sectoarele de activitate econo-

mico-social i cultural-istoric. Se ntreab n ce

buie la criza spiritual a omenirii i caut
rspund

msur miturile contri-

n capitolul aplidezinstituionalizarea miturilor angoase si instituionahzarea adevrurilor i permanentelor lumii moderne.

Care adevruri i
pennaiieie sint <i ele <upuse -i->l inului istorie ,;-,. mnizeaz um-ori rJiunea i raionalizeaz alteori fantezia creatoare
de mituri

cativ

al

lucrm;

MITOLOGIE

GENERAL

A. DESPltE MIT

&

Modorcca ntreprinde o ampl analiza a inventarului

tematic al fUmeior i a tendinelor de evoluie a creaiei contemporane*
ue filme in Iomania i pe glob M
n ceea ce privete producia romaneasc de filme constat
dominat de filmele cu teme speciale de evident caracter mitologic; c4emulte mitologizeazceea ce este nemitologic. Prima lucrare
pe de o parte
combate mitizarea cu orice chip, din imitaie industrial cinematografic^

I.

AAJtNB.A., and THOMPSON,

S.. The tgpes of tht folktale.ln F.F.C.nr. IM. MI.

Karl, Dttair.i and mgths: a studg of folk psgehotogg. In CUnical Paptrs and Essags
in Psgchoanalgsis. voi. 2. p. 151209. 1955.
ROAS, F. Toc drpelopment fotklales and mgths. \n Sctentifle Monthlg. voi. 3,p. 33543, 1916.
Literatur fi mitologie, in ..Secolul 20". 257- 258/5- 6. BucuresU, 1982.
CARPELAN.
BO

ABRAH AM.

184-188.
BOL' REA NU, Radu. MllUarea
p. 91-04.
p.

BRL'NEL,

istoriei. In

Viaa romaneasca",

BUCHLER.
OARA ION, Pomplllu. tieneta sacrului, BucuresU, 1967.
COHEN, S.. Theories of mgths. In Man", lom. 4. 1969. nr.
CRETL'I.ESCU, Ioana. Milul
p. 95- 102.

$1 psihanaliza. In

1929

Wem, Rilueh

2 voi.. Paris,

3. p.

XXVI

(1973). nr. 11.

indo-enropiens

Rome,

of

Texas Presa. 1968.

337-53.

Viaa romneasca,

CILIANU, I P It'r In Sllrls. I. Mevdna. 1981.

OVMEZIL, G..U festin de Vlmmortalitt. Paris. 1927:
ri*.

on.

Le mjjthe de la metumorphose. Paris, 1974.

I R., and SEKBY, H. A., A format ttudg of Mgth, Univ.

Plerre,

an.

XXVI

(1973). nr. 11,

idem. Le probleme des Centaure, PaIdem. Mglhe el ipopte,

Pari. 1911
:

1971-1974.

DL'M ITRESCU-BUULENG A Zoe, Istorie i mit, de la roman/fel la Mlreea

20", 205206/2- 3, 1978. p. 45-51.
Bl IADE, Mircea. Le Mgthe de VI'Aernel Retour. Parii, 1949.
EL IA OK, Mircea, Aspeets du Mglhe, Part, 1963. Bucureti. 1979.
,

Etiade, In ..Secolul

Mircea. Mgth and Rcligion, New York. 1963.

Mlrcco, Le sacri ei te prof-me. Pari, 1965.
Mircea, Morfologia si funefia miturilor, din Trit/ d'Hisloirt des Religions. Payol,
Pari*. 1970. trad. rom. In ..Secolul 20". 205-206/2-3. 1978. p. 5-24.
FIRTH. H.. The plasticitg o/ mgth, hi Etnnotugy N.S.". voi. 2. p. 181-86. 1960.
FRAZEI*. James GeorRe. Le folkiore dans IWneien Testament, Part, 1924.
FRAZER, James GeorucCrco/ioa de aur, trad. rum. Octavian Nitor,5 ol., BucuresU, 1980.

ELIADE,
EL IA DE,
ELIADE.

GERSTER. P. - COHDS. N.. Mgth In American Hlslorg, Eurlo. California- London, 1977.
GOIAN, Ion. l)c Io mit la mitologie comparata. In ..Secolul 20". 205-306,23, 1978. p. 116-122.
GOODRICH. Norma Lorre. Medieoai Mgths, New York nnd Toronto. 1961.
GKEORGIIIADE, Constantin. Originile magice olt minciunii ti geneza glndirll. Bucureti. 1938.
GREIMAS, A. I., Elimcnts pour unc IlUorie de l inter pritation du ruit mglhloue. In Commuul'. voi.
8. 1960. p. 28-59.
Fellx. Mgthologie generale, Parts. 1936.

cntlon*

GUIRANli.
Mandata

M. Emlneseu.
Elemente concentrice ale (iula

GULIAN.
C LX IAN,
p.

C.

L, Mit fi cultur,

C L

HALLOWBLLi

muntele,

JACOBS. M

Chilmia.

dup* SUvta

BucuresU, 1966.

o Iestele mitului. In

Viaa romneasca",

an.

XXVI

(1973), nr. II,

5563.

Julul; cercul de puduri, dc ape.

insuln rotnnda : centrul (arborele,
castelul,

Despre

Mgth. eutlure and personalltg. In American Anthrapatoglst, voi. 49. 1947. p. 541.
Ion, Religie, mit, arid. In ..Viata romneasca", an. XXVI (1973), nr. 11, p 71-/..
. The anthropologitt looks al mgtli. In ..Journal ol Folklore". voi. 79. 1966.
JK\SEN . A. E. Mgth and Cullamong Prlmilive People, Unlversity of Chicago Pre*s. 1963.
Victor. Mituri eseniale, BucurojU. 1984.
LEACII . E. L. Tht structural Studg of Mgth and Totemism, In A.S.A. Monograp*", Tavlstock,

1ANOI.

KKRNBACH.
1

967. nr. 5.

LEACH, E. R., Cenesls of Mglh, London. 1969.

LEROI-GOURHAN, Andrt. Le religions de la prthistotrc. Paris, 1964.
LEV Y-S TRAUSS, C Analiza structural a miturilor. In Antropologie structural. Bucure II, 1978.
.

Olndirra slbatic, llucureU, 1970.

V. B., Mgth In Prlmltiot Psgehologg, London, 1926.

I.EVY-STRAL'SS.

AIALINOWSKI.

635

MARANDA,

MABA

Computers

Picrrr.

i the verbal and mimat

Lu "an 9phlque des mgthrs.

S*

MAH ANIM

in the bu,h : fools for the automatic anatgsls

of
arts, t'nlversity of Washington

Cullure, eirlllsation. humaniimr, Rucuretll, 1974.

Vlaga, filosoful-poet i poetul \tlosof, llucurrsll. 1977.
TANASE. Alex., O istorie a culturii tn capodopere, voi. I. Bucureti. 1984.
TOKAREV, S. Alcx.. The Problem of Tolemim a, Secn bg Soviet Seholars, Moscova. 1066.
TOKAREV, S. Alex. Dle Religion tn der Qeschtchte der Volker, 1968. irad. rom.. Bucure*!!. 1974.
TOLSTOV. S. P-. Religia tn Istoria popoarelor lumii. Irad.. Bucuregtl, 1974.
CENNEP. Arnold, Les rites de passage. Pari*. 1909.

l'ANASE, Alexandru,

mulhs. ln Estajo

tNASE. Alexandru, Lutian

Prut, 1967.

In Social seiences Information.

p**l3

voL 6V

Plerrc, L'ordinateur el l'analgse dfM mgthe,. In Rcvue Inlrr.

!c scicnce* socialei"
INESCO, no IpnHI, voi. 38, p. 244-54. 1971.
H. A.. Mgth and Mgthmaklng, In nev. ..Deadam*'*. voi. 88. 1959. Urariller. 1960
lon '
ea,oare - ln "
WWlBMBl", an.
(1973). nr. II, ... 78-83
P1CII0N. Jean-Chorlei. Illstoire de, Mgthes, Pari*. 1971.
i

MLRHAY.

MH "

E*

POUILLON,

Vu0

/.W/y<* du

J.,

ItANK. Otto, Der Mgthus

mgllie, ln

VHomme.

voi. 6. p.

H.

100-105. 1966

von derCeburt des lielden. Lrlpzlff und Vlcnna, 1933

Fatalista Bellef, lit Itfliglon. stockhnlm

R INGGEN, lelmer. The Problem of Fatalism, in

HOBINSON, M. S.. and J01NEH. L. E.. An
I

1967
experiment , tht structural studg ol mgth U
H. Nutlnl and L Buchler. The Anthropologg of CI. Ltvg Strmm, Anplelon,
1073.
ROHDEi Krwln. Psgchi, trad Bucureti, 1985.
SAUVY, Alfred, MUhotogle de nolre temps, Poyol, Pari. 1971.
SE8EOK, T. A.. Mgth a Sgmposium, Indiana Univcrslty Prr*s, 1958.
y\INEANU. I.air, Despre mituri i analogia tor cu legendele, deosebirea lor de basme, originea
lor, ln Uasmelc romane. Bucureti, 1895.
p. 17-61, 841.
DanMtc,ea m " lca a naraiunii. In Secolul 20", 205 - 206/3- 3. 1978,
p. 52-58,
.

5S^gfi!fr
TEODOnESCU.^Ceorge.
VICKERV,

Mitul pe scena.

In

B., Mgth and Literaturc;

Nebraska Press. 1966.
J.

VLXCANESCf,
.

MU l foIctor.Xa

Homulut.

\\ALD. Uniri, Metafora

/AHNESCl N..
an. XXVI

UIMWH i
(1973). p.

B.

B1RDWOOD,

M^

ie

an.

XXVI

(1973). nr.

3j

Contemporan/ Theorg and Practice, tniverslty of

Viaa

romaneasca", an.

XXVI

Viaa romneai". an XXVI

.

DESPRE

TIINA

MITOLOGIEI

The migrallon of Sgmbels. New York,

Georfie,

Viaa romanea*ca'\

(1973). p. 118-121.
(1973). nr. II, p. 84-90.
semiologia, metode de cercetare a mitului. In Viata romineaKo'V
110.

mit. In

l0lC ' r

lrm1

!*
]\
il\rl\Tt^':
CARMICIIAEL.Leonard
(coordona lor). Mondi
-

renrc, 19 3.

M*.

Trite d'Ifislotre de, Rellgloni, Pari, 1970.

Mlrcea. Illstoirt descrogances etdes idee, re!Igieuses I, Paris. 1978, trad.
t
rom., Bucureti, 1980: II, Paris, 1978.
JL'NC. G. G.. KERENY, K.. lntroduclion Iu mgthotogie. Paris. 1951
rad. din Bcrm..
tinfuhrung in das Wcscn der Mgthologie, Zurlch. 1941).

ELIADE.

E. E.. La religion des prtmtlifs

"

traoer, le, theories des anthropologues.

tro<1 din ena,

a Theorie, of Primitive lleliglon. Oxford l'nlv. Press. 1963.
G., The Golden liough, 3rd c<IU.. London, 1022. Irad. rom.. Creanga de aur.
'
*
Bucureti. 1980.
FREUD, Slgmund, Totem el Tabou, Irad. franc . Pavol, Paris, 1013
'

i-..-,
FHAZER.

PUSTEI.

'

J.

DE COfLANGES,

N. !>.. t.n eite antiaue. Paris. 1864. trad. ron... Q. Alexlanu. Cetatea
antir. Bucureti, r.a.
Felix, Mgthotogie gtntrnle. Paris. 1935.
JAMES, E. O., Primitive Ritual and Iteiief, 1917.
John. Mtjth and Truth. An Essag on the Language of Failh, Charlotesvllle.
t a.
LEVY-BRL'HL, Lucicn, La mentalUf primitive. Paris, 1947.
-I.. Larlg S'ear Easler and Southeast
european Cods, In Acta Arheologica"

Gi;iRA\IJ.

KNOX,

MAKKAY.

\V|

1964. Budapesta, p. 364.

MAHANIM. Plnrc, Mgthologg, selcctnl Readlnps, Mlddlesex. 1972.
F. Mi*, Seleetrd Fxsags on Language. Mythology and Religion,, 2 voi..
Irad. en alert,
IM81

MUXEH.

Uni

,our Ouarlers.

I.

Mglhe, of

the

Rogal Father.
1937

",
nn'v
vin/w
nAJU
cu. im, Glacomo. J
La mitologia nella vila dei popoli. Milano
RADIN, Paul. PHmllio Religion. tis Sature and Orlgin. 1938.
HAD1N, Paul, Monotheism among Primitive Peoples. 1954.
HEINACH. Snlomon, Orpheus. Paris, 1931
i

Urd,r nf

l1.

iV" omrt

SCHELUNG^F^W..
,

A !''

Z'^TAXASE,

'

,nd HtUt>inn
'

,w,d **n

'

New York,

voi., Irad.

Alcs;nndn '. Introducere tn filozofia culturii. Bucureti. 1968.

Alexandru, Cultura si religie. Bucureti. 1973.

636

ROMN

Paul, tn cutarea unei mitologii romaneti, ln Viaa rmnanea&ct", XXVI (1973)

nr. 11, p. 133-134.
Teatrul popular de Anul S'ou In Moldova, 1973.
\D VSCALIEl, VaMIc. Jocul ursului In Moldova, ln Anuarul L'nlvenltlli lai. Literatura",
XVI. 1970, p. 31-33.
AGR1GOHOAIEI, Eugen, ara minunatelor eonsttlafll, lai, 1981.
AI.ECSANDRI, Vasllc. Poezii populare - Balade fCtnleee batrtncsti, I-II), lai, 1853-1855.
AMZtlLESCL', Alex., Doine, clnteee t strigaturi. Bucureti, 1955.
AMZUI.ESCU, Alex., Porno epica. Epos eroic (Clntecul batrtnesc\ ln lUoria literaturii romane,
voi. 1, Bucureti, 1964.
AMZULESCU, Alex., Balade populare romaneti. Bucuresll, 1964.
AMZULESCL*. AL L, Ctnteeut epic eroic. Bucureti, 1981.
ARVINTE, Vnslle, Romn romanesc. Romnia, Bucuretl. 1983.
BARBU-BLZNEA. Ovldlu. Dacii tn conflllnfa romanticilor notri. Bucureti. 1979.
BLAN-OS1AC, Hiena, La solitude nostalglauc dans la paisie roumalnc. cspagnolc el portugalst.
Bucureti. 1977.
HAlAKT. Dumitru. Regsirea continua. Bucureti. 1986.
BlHLEA, O-, Poetica folclorica. Bucureti, 1979.
O., Folclorul romanesc. Bucureti, voi. !, 1981. voi. II, 1983.
BlHLEA. O-, Eseu despre dansul popular romanesc. Bucureti. 1983.
BLAGA, Lucian. Spufiul mioritic. Bucureli. 1936.
BLAGA. Lutian, Geneza metaforei i sensul culturii. Bucuresll, 1937.
BLAGA, Lucian, Detpre gliidtrea magica. Bucureti, 1941.
IIKAlLOli:. Constantin. Despre bocetul de Ia Drdouj, ln Soc. Rom., 1933.
BRILOU'. Constantin, Ale mortului din Gorj. 1936.
BRATIANU, Oh. Li Trodifia istorica despre ntemeierea statelor romaneti. Bucureti, 1980.
BHATLLESCL', Monlco, Colinda romaneasca. Bucureti, 1081.
BREAZUL, George. Colinde, Bucureti. 1938.
IlHF.AZL'L, Ccorae. Patrium Carmen, Crai ova. 1944.
HR1I.L. Tonv, Legmile populare romaneti. Bucureti. 1981.
Hl'HOCIL'. Oclavlan. Dle rumn ische Volkskultnr und Ihre Mgthotogie, Wiesb&den, 1974.
C ANDREA, l.-A.. Iarba fiarelor. Studii de folklor. Bucureti, 1938.
('.ANDREA, I.-A-. Privire generala asupra folclorului romanesc In legtura cu alte popoare, lltogr..
Bucureti. 1. 1033-1934; II, 1935.
CANDREA, I.-A., Folclorul medical romn comparat. Bucureti. 1944.
slavi. Iai, 1931.
'.ARAMAN, Petru. Substratul mitologic al srbtorilor de larn la romani

ANGHEI-.

AOASCAl'lTEI, VatUe,

1968,

CAHAMAN,

l la alte popoare. Bucureti, 1983.

romne de Ia origini pini In prezent. Bucureti, 1941.
Vl.lNESC.I
Gcorfie, Estetica basmului. Bucureti, 1907,
CANDBA. Vlrul), Raflunea dominanta. auJ-Napoca, 1979.
t^IAUSANU, Gh. F., Superstiiile poporului romn In asemnare cu ale altor popoare vechi
l noua. Bucureti, 1914.
CARTO JAN, N., Crile populare tn literatura romneasca. 3 voi., cd. Il-a, Bucureti, 1974.
Pclru. Colindatul

r.ALINESC.U, George, Upria

la

romni, slavi

literaturii

<

lon Constantin. Folctortlt t folcloristica romneasca. Bucureti. 1068.

ClirjTMIA. Ion Constantin, Folclorul romnesc In perspectiva comparata. Bucureti, 1971.
IIM IA, Ion Comtantin. Antologie de literatura populara, 3 VoL, Bucureti. 1958-1987.
CH1TIM1A. SUvta. La Mandala dans la ItUtrature. In Cahiers inter, de sumboltsme, Mons, 1083.
CIHODARUC., Amintirea Cavalerului trae In folclorul romanesc. In A-U. Alex. L Cuta",
Istorie, lai, 1979. p 649 s.u.

CHI1MIA,
Cil

'

* ;' "">i 4ei, l-irenre, 1960.

la Philosophie de la Mgthologie.

Introduetion

MITOLOGIE

BHUBA,

f.o.

S0C " IU ' 20 "' 305-2W/2-3.

P- 7-92.
primitivi. Popoli sperdull nel tempo. trad . FI

EL IADE. Mima,

EVANS PH1TCIIARD.

VAN

XXVI

dm

gernian*,

CIUREA-GENUNENI. Nlcolac, De Ia daci la romni, Rtmnlcu! Vllcea. 1981.

COMAN, loan G., Scriitori bisericeti din epoca straromn, Bucurell, 1979.
COMAN. Mlbal, Mltos i epos. Bucureti. 1985.
CONDUHACHI, Emil (coautor), Carte arehtotogioue de la Roumanle, Bucureti,
637

1973,

wowv,

Auru,

Atytnotogie roumaine,

voL

I,

Bucureti. 1842.

LOSMA. Aurel, Cosmogonia poporului romn. Bucureti. 1043.

COSMA. Aurel. Originea omenirii. Legende i mituri. Bucureti.
COSMOIU. A-, Cenu mitului, BucureU. 1948.
COSBUC. George. Opere

MARIAN, Slmeon

1943

alese. IV, ed.

Gavrll Scridon. Bucure,tl. 197: Idem, Elemente!*

literaturii
populare. Antologie, pnluifl t olo de I. Fllipcluc, CluJ-Napoca, 1988.
COTHANU. Ion. SUIlstiea funcional a limbii romane, I. Bucureti. 1973.
cheii:, t. vmiic. Btkmmt
deschis, TrnUww, 1980.
CRI8AN Iun Hornlu, Spiriiualiialea geto-docltor, BucureU, 1986.

(Mrif-iui

DENSUSIANU,

Aron. SemthSanetus fi stmbete. studiu de mitologie comparat. In Columna Iul

Tralan". 9 (1882). urla a ll-a. p. 136-147.
DENSUIANU. Aron. Studii asupra poeslei populare romne. Elementul mitologic, tn Adunarea
gen. a Asoc. Transilvane, Sibiu. 1868. p. 132- 1S3.
DENSUIANU. Aron. Colindele ti himnele vedice. In ..Revista criticii literari". Iai, 1(1893). 1,

1-15.

p.

DENSUIANU. Aron,
(1893). 10, p.

DENSUIANU.
I\

comparat l. In Revista criUci

192-201.

literari", lai.

Familia"

127129.

DENSUSIANU.

Nlcolac, Dacia preistoric. Bucureti, 1913.

DENSI 'MNU, Mcolae. Vfcftl clnteee fi tradiii romnettl, od. I. Minerva, Bucureti, 1975.
DENSUSIANU. Ovld. Tradiii f i legende populare, BucureU. I.a.
URAGAN. losif Constantin. We tht Thracicns, 2 voi.. Milano. 1976 : trad. rom.. Craiova. 1976.
N. I., Strigoii. Din credinele, datinile ti pooeslUile poporului romn. BucureaU,

WMIJLJCU.
DUTU.

Alex., Cartea de nelepciune In cultura

ELIAlHv. Mi re ca. De Zalmoxls Gengi* Ktmn,

EMINESCU,

romn, BucureaU. 1972.

1970; trad. rom Bucureti.

P.irts,

popular romn. BucureaU. 1883.

Moaca, Chrestomatic roman, voi. I II. Lelprlit-BncureU, 1891.
Moiei. Jtiimanian Hallade and Slaoonic Epic Poetru, In ,.Thc Slavonie Hcvlcn",
Londun, XII (1933-1934), nr. 31. p. 167- 180.
Mufccs. Literatur

GA STER,

GHERMAN,

Traian, Meteorologie popular, Blaj, 1928,

Arthur. Credinele a superstiiile poporului romn. BucureaU. 1915.

GRA MATO FOL, Mlhal. Dacia Antlrjua. BucureaU. 1982.

GBA MATO POL, Mlhal. Art t arheologie dacic *t roman. Bucureti. 1982.
GUTI. Dimltrie. Sliinfa naiunii. In Enciclopedia llomniel, BucureaU. 1938. p. 17-30.
HASDEU. B. P-. Elgmologicum Mar/num Pomanlae, III. BucureaU. 1886-1898.
HASDEU, B. P.. Cuvente den htrlni, II, Crfile poporane ale romnilor n secolul XVI
I

'"St
1879,

m"0,ara

ed.

HASDEU.

poporan

cea nescris,
ll-a, BucureaU, 1984.

studiu

de

filologie

In

leg-

comparat, BucureaU,

B. P.. Mitologia dacoromn

mss. reconsiderai de I. Opriaan. publicat lu ,,Manuscriptum" (veri Opriaan. I.).
Tralan. Forme strvechi de cultur poporan. Studiu de paleoclnogml* a cetelor de
fecior! din Torn Oltului. CluJ-Napoca, 1977.
1 Tralan " The Dr"9on dace, in ..Etimologica". 1/1981. BucureU.
IONESLU, Anca Irina. Lingvistic si mitologie, BucureaU, 1978.
C
0n
0ra '"' Mohulul Ceremonie agrar a cunune! tn ara Oltului, BucureaU, 1943.
!rtn'^"v
IORGA,
Mcolae, Balada popular romnease. Originea
ciclurile ei, VAIenli da Munte, 1910.
IORGA, Nlcolac. Ilittoire de t'art roumain ancien. Bucarcst, 1922.
I0R<;a. Nicolae, Frumosul tn concepia poporului, 1940.
IOHGA. Nlcolac. Afirmarea vitaliti! romneti. Vlenii do Munte. 1940.
10NITA. Mria. Corfei, rllvctor. CluJ-Napoca. 1982.

HERSENI.

SHSH?

LIICEANU,

Gabriel, tncereare tn poltlnpla omului si a culturii. Bucureti. 1981.

MANGIUCA,

Simeon. Clindariu Iulian, gregorian H poporul romn (...). Cu un comentariu

pt emul IS82, OravUa. 1881 ; Clindariu Iulian, gregorian i poporul romn. Cu un
comentariu pe anul IBSJ, Biserica Albi, 1882.

MARCUS. Solomoo

(redactor), Semiotica folclorului,

633

BucureU, 1976.

II,

Presimlte,

MARIAN. Simeon Florea. Ornitologia poporan romn, Cernui, 2 voi. 1885.

MARIAN, Simeon Florea, Insectele In limba, credinele 1 obiceiurile romnilor, BucureaU. 1903.
MARIAN. Slmeon Florea. Legendele Maicii Domnului. BucureaU. 1904.
MAR1F.NESCU, AL M Flinte mitologice daco- 1 emane. Pitieu. pilicoiu, staticolu. In Familia".
399-402.
ML. Din srbtorite poporane romne de azi. Baba Doehla si Babele, ta ..Familia". 8(1872), p. 366 - 367.
MARIKNESCU. AL M.. Descoperiri mari. In nona articole poM, In Albina". VI (1871). nr.
18- IX (1876). nr 10-13.
MARIENESCU, AL M.. Cultul pgtn si cretin. I, Bucureti. 1884.
p.

MAR!F:NESCU. AL

MARINO, Adrinn. Hermeneutica lui Mirtca Ellade, Clu}-Napoca. 1980.

MARMELIUC, Dumitru. Figuri istorice romnettt tn elntecul poporal al
seciei literare. XXXVII. BucuresU, 1915.

romnilor. Memoriile

Gcorite. Interpretri i repere, latf. 1982

Gn., Zel, eroi. personaje. Bucureti. 1970.
Gh.. Din istoria formelor de cultur arhaic. Bucureti, 1974.
Gn., Din mitologia Irae, BucureU. 1981.
N1CUI.ESCU-VARONE, G. T.. H VARONE. Elena. Dicftonarut jocurilor populare romneti,
ed. a ll-a. BucureaU, 1979.
NOICA. Canstantln. Pagini despre sufletul romnesc. Bucureti, 1944.
NOICA. Comtnntln. Srnllmenlul romnesc al fiinei. Bucureti. 1978.
NOICA. Constantin. Spiritul romnesc In cumpna premii, BitcurcsU, 1978.
NOUR. A.. Cultul tui Zalmoxls, BucuresU. 1941.
NOUR. A.. Credinfe, rituri l superstiii gelo-daee. BucuresU, 1941.
oi.INESCU. Marcel. Mitologie romneasc. Bucureti, 1944.
OI'RIAN. I.. Inrestigafii asupra mitologiei dailor. In Manuscriptum", BucuresU. VIII (1977),
4, p. 71-77: IX(I978), 2. p. 101-113.
OI'BISAN, 1.. Consideraii asupra tradiiei istorice populare. In Memoriile Seefiet de stilnte filologice, literatur i arte. Seria a lV-a, L I, 19771978. p. 135142.
f'rOnlCU. C-tln., Antologie dialectala- folcloric a Bomniei. 2 sol. Bucureti, 1983.
I'AI.EOLOGU. Alea.. Treptele lumii sau calea ctre sine a lui Mlhait Sadoecanu, Bucureti. 1978.
I'AMFII.E. Tudor. Mitologie romneasc. I, Dumanii i prietenii omului. Academia Romana.
BucureaU. 1916; II. Comorile, BucureU, 1916; III. Pmlnlul dup credinele poporului
romn. Bucureti, 1924.
I'AMFILE. Tudor. Srbtorile de toamn t postul Crciunului. BucuresU. 1010.
I'AMFILE. Tudor. Srbtorite de Par la romni. Bucureti. 1910.
I'AMFILE, Tudor. Sflritul lumii dup eredlnfele poporului romn, Blriad, 1911.
I'AMFILE, Tudor, Odrfunu/, Bucureti, 1914.
I'AMKIIJS, Tudor. Diaoolul tnorjbitor al lumii dup credinfele poporului romn, BucuresU, 1914.
I'AMFILE, Tudor. Povestea lumii de demult dup credinfele poporului romn. Bucureti, 1915.
I'AMFILE, Turtor. Cerul i podoabele sale dup credinele poporului romn, Rucorcftl. 1916.
I'AMFILE, Tudor. Vtduhut dup credinfele poporului romn, BucuresU, 1916.
PA PACOSTEA. Victor, CiPilizafla romnease i civilizaia balcanic. Bucureti. 1983.
l'APADIMA. Ovldlu. O ei:iune romnease a lumii. Bucureti, 1941.
i"\f'\MM\. Ovldlu. \n:>rr Pann, Clnteee de /uni ?< kiriomi BueWttQoT, Bd, AcaoVinki.

MUNTEAN.

MUC,
MUU.

1980.

GASTER.

GOROVEI.

Slmeon, FI., Srbtorile la romnl, I. Clrnileglle, Bucureti, 1898:

Bucureti. 1899; III. Clneizeeimea, Bucureti, 1901.

M M. IAN.

MUSU.

Mlhal, Opere, VI, Literatura popular, edific critica ngrijit* de Pcrpesslclu*.

BucureaU, 1963.
FOCHI. Adrian. Mioria. Tipologie, circulaie, genet, texte, BucureaU, 1964.
KH.IU. Adrian. Coordonate sud-est europene ale baladei populare romne,!!, BucureaU. 1975.
FOTINO. C. Conlribution l'eludc de Vanelen droit eoulumlcr roumain. Paris. 1925.
GA STER, Moscs, Legende vechi fi legende romne, studiu compamllv, | n ..Anuarul izraelit".
Bucureti, 5 (1881 -2). p. 27-35.

GA STER.

7(1871).

Terfarli (studiu de mitologie

N.colae._ Scrutri mitologice la romni. Zeitatea misterelor magice. In

(1868), p,

FI., Datinllel supcrsIttUle pnparulu! roman (snlomonar tu, enntrasotomonariu,

balaurul, smetl ), tn ..Familut", VI (1870), p. 147150, 157158:
(1874), p.101 102.
FI., Mitologia daco-ramn (Balaurii, splriduli, solomonarii, moroii i. Io
Albina Carpnilor". III (1878). p. 9-11. 22- 23: III (11178), p. 39-41; III (1878).
p. 54-58; III (1878). p. 88-89: f Samca, pitlcotul). In ..Amicul lamlllei". IV (1880).
p. 70 -71. 87- 89; IV (1880). p. 24- 25, 33- 34
(Piticul, pitlcotul. stalicotul). In ..Familia". VII (1871). p. 399- 403.

>1\RIAN, Slmeon

Bucureti,

1963.

Literatura popular romn. Bucureti. 1968.

Din literatura poporan a aromnilor, BucureU, 1910.
Bomnli din Meglenia, Bucureti, 1910.
Basme aromne. Bucureti, 1905.
Tache. Antologie aromneasc, BucureU, 1922.
Tache. Graiul i folklorul Maramureului. Bucureti, 1925.
Tache. Etnografic lingvistic romneasc. Bucureti. 1927. litografiat.
Tnche, Foitelor romn comparat, BucureU. 1927, IIloRrallaL
Tache. Atomnii, Grai, Folkior, Etnografie, BucureU. 1932, IltograllaL
Tache. Paratele fotclortce fgreco-remne ), BucureU. 1944.

l'APADIMA. Ovldlu,

PAPAHAOr,
PAPAHAGI,
PAPAlIAGl,

PAPAHAGI,
PAPAHAGI,
PAPAHAGI,
PAPAHAGI.
PAPAHAGI,
PAPAHAGI,

Perlele.
Perlele,
Perlele,

PAP AII AGI. Tacfae, Concordances

1-2.

(1940),

p.

PAPA HA 01.

folktoclquet el ethnographiauts, tn Lafif*M et lltlraturr".

Tachr. .\tic die/ionar folcloric, Bucureti. 1979.

PASCI*. sirian. Voievodatul Transilvaniei, Cluj, 1971.
PAVELBSGU. Gheurgur. Pjo>r suflet. In ..Anuarul Arhivei de Folclor",
p.

UI.

106-201.

Wicn. 1781.

AlNBANU,
voi. VI.

1942. Cluj,

33-41.

PAVELESCU.

Ghrorghe.

Mana

tn folclorul

romnese.

Sibiu. 1946.

PAVELESCt*. Chcorghe,

Cercetri asupra magiei la romnii din Mitnfii Apuseni, fluturaii. 194-*.

Oclnv. Fotelor literar romnesc, Bucureti. 1907.
Oclav.
Eposul
romnrtc
despre Nooceti i paralele europene. In Narodnu stsaralstvo
PAl'N.

PUN,

XIII (1974). nr. 49-52. p. 122-138.

cutarea lui Saoac. Existen real raa mit.
romn. Panccvo. 1975. p. 105-119.

rolelor", nn.
In

PAfN. (Mov,

PARVAX.

Simpozionului tuoslapo-

Rll'EANl

Iarba fiarelor. In Ginta Transilvaniei"

Bucureti. I9tl <
romni. Bucureti. 1920.
romneti. Bucureti, 1975.
Nlcolne. Stereotipia basmului. Bucureti. 1973.
Nicolae. Eposul popular rus ,1 balada popular romneasc. In ..RomanoslaWca".
Ion Pop. Din miturile romanilor.

Valeriu.

Cultur u

florie,

si

PARVL'LESCL'. Pomplllu. Hora

RBTBOANULi

Romn.

In Actele

1. 192(1
ed. Radu Florcscu. Bueurrti. 1982.
din Ca/M/. Bucureti. 1908.
POMPIl.ll'. Mlron. Balade populare romne, Iai. 1870.
POMP1LIL*. Mlron. Ileana Coslnxeana. Cernui. 1886.
POMPII.U'. Mlron, Codrcana Slnztana. Braov. 1895.
POMPILIi;. Mlron. limba, literatura t obiceiurile la romnii din Btltarea. In Viitoarea".
VII (1903), 3. p. 167-176, nr. 12. p. 177-192.
POP. Dumitru. Folclor islica Maramureului. Bucureti, 1971.
POP. Dumitru. Fotelor dm Bihor. Oradea. 1969.
POPHSCr-TELEGA. Al.. Asemnri i analogii in folclorul romn si iberic. Craiova. 1927.
RADILESCL'-CODIN. Constantin. Comorile poporului. Clmpulung. 10O6.
hAdILESCL-CODIN. Constantin. Srbtonle poporului. Bucureti. 1909.
RADLLESCL'-CODLN. Constantin. Cftiru Uiiralina. Clntece blrlnesti. Bucureti. 1916.

Vasile, Gelira. o iiratoiilorie a Daciei, ed.

!.azr. Ielele. Dlnsele, Vlntoasele, Fnanoaute, olmanele, Mieslrele, Milostivele.

comparativ. Bucureti. 1886
Studiu dt mitologie
sAlNEANU. I.azr. Boimtle romne In comparaie cu legendele ontice i In legtur cu basmele
popoarelor nvecinate l ale tuturor popoarelor romanice. Studiu comparativ. Academia
Bucureti. 1895.
S AlNKANL", lji/r. Studii folclorice. Cercetri In domeniul literaturii populare, Bucureti, 1896.
EFANESCU, tefan, tomografia dimensiune a istoriei. Timioara. 1975.
\t.o. ton. Meterul Manolc, Bucureti, 1973.
hODORU. D. Am Mitologic poporan. In Contemporanul", \ 11(1889/90), p. 394 - 408.
I
EODORESCU. G. Dem.. /.ei locali, genii, erpii de cas. In ..Foaia societii pentru literatura
i
'/Anele.

II.

culturii

TKODORESCL',
I

roiiUucaw

Dem

G.

MM

mm

SIMONESCr. Dan. Colinde. Cum rtcooese

(1923). nr.

11-12. Flticeni

p. 5-6.
SIMONESCL-. Dan.

X0957).

nr.

Faptele lui tefan cel

4. p.

de Anul Nou, In eztoarea", un. XXXI

eztoarea", an. XXXII (1924). nr. 1-3.

Iclnll felele

Despre erpi. In

Mare

oglindite In folclor. In

Clu bibliotecarului".

26-28.

Dan. Studiile lui Anton D.

romne. Panccvo, 1974

I.

Balot

referitoare la relafiile

folcloristice slrbo-

1982.

loan. Povesti, Bucureti, 1923.

SMEC. Grigore. Hc f*re estetice tn satal romnesc. Bucureti. 1973.
|-urodr D., Mioria
cluarii, urme de la daci i alte studii de folclor. Bucureti.
1914.
STOICESCU. N.
I.. Continuitatea daeo-romnilor In istoriografia romn
strina. Bucureti. 1984.

HURDUBEIU,

S.

C, la

mitologie compara-

De'pie coridoarele culturale" ale Europei de sud-est. Bucureti,

extras.

Petra, Estetica folclorului. Bucureti. 1980.

Sufletul romnului In credine obiceiuri

L'RSACME.

VASll.ll'. Dumitru. A.. Focul Piu In datinile poporului romn In

reti. 1942

datini.

legtur

1900.

Bucureti, 1942.
cu alte popoare. Bucu-

ui uman i Irudiiile culturii. Bucureti, 1973.

Filosofia legendelor cosmogonice romneli. Bucureti, 1982.
credinele poporului romn adunate l aeiate In ordine
Elrna Nieull Datinile
miMogii. 3. \ol.. Cernui. 1903.
VORONCA. Kleiu XtcuUl -. Studii In folklor. voi. I. Bucureti. 1908; voi. U. Cernui.
1912-1913.
VORONCA, Elena NleullA
Srbtoarea moilor In Bueuretl, Bucureti, 1915.
VRABIE. Gheorglir. Butada populara romn. Bucureti, 1966.
VRABIE. Gheorghe. Basmul cu soarele i fata de mprat. Bucureti. 1974.
VRABIE, Gheontlie. Retorica folclorului. Bucureti. 1978.
VUIA. Romuluv legenda tui Drogo. Contribulunl pentru explicarea originii l formarii legendei
privitoare la Intemi-icrea Moldovei. In Studii, Bucureti. 1975.
VUIA Romulus. Cluaru, dans vindector. In A.A.F.. OuJ. 1924.
VUIA, Romulus. 77* Bomanian llobbu-Hortes. TU Cluari I, Io Studii dt etnografie i folclor.
Bucureti. 1975.
VULCAnESCU. Romulus. Scurt privire asupra mitologiei romne. Craiova. 1968.
VL'LCANESCU. Romulus. Fenomenul botul. Craiova. 1944.
Vri-CANESCL', Romulus. Des elemenls sluoes dans ta mgihologie roumalne. In Ceskoslovenska
Etnogralia". Praga, X. 1962. p. 178-197.
VL'!.CANESCL\ Romulus. Etnologie juridic. Bucureti, 1970.
VLLCAnESCI;. Romulus. Cofoona cerutul. Bucureti. 1972.
VULCANESCU, Romulus, .Mdsfifc populare. Bucureti. 1972.
VULCANESCr. Romulus. la recbercU du fotklore mythque" par fecale socMogique de Bucaiist.
In ..Etimologica". 1/1981, Bucureti, p. 37-49.
XENOPOL. A. D Ceva despre literatura fropular. In Convorbiri literare", VI (1872). 4, p.

\;tvilr.

/'

I.AliL'ESCU. Gh..

VORONCA.

174-176.

Z.VNNE,

SLAVICI,

STROESCU,

426-434, 483-499.

SIMONESCU.

SPERANlA,

p.

vtrcotacIL Studiu de etnografie

TOClI.ESCr. Gr. G.. Malerialuri folklorisiiee. voi. I-II (Addenda). Bucureti.

rscATliSCl*, Georgr, Reluet'anes eullurales hitpano-rumanas. Mndrld, 1951.
I'SCATESCU, George. Fttrueluras de la Imaginaeton. Madrid. 1976.
t'RSACIIE. Petra, eztoarea" In contextul folclor ist leit. Bucureti, 1972.
ritSAClIK. Petru. PoeUtA folcloric. Iai, 1976.

VEI INAM

Rl'SL'. Uvlu. Vitlunea In potiia noastr popular. Bucureti, 1967.

RUSSf, I. !.. Elnogeneza romnilor. Bucureti, 1881.
RUXANDOIU, P. M. POP. Folclor lllerar romnesc. Bucureti. 1978.
SALA. Vasile. Comoara eu poceti frumoase. Bucureti, 1939.
SANDU-TIMOC Crlitea. Poezii populare de la romnii de pe Valea Timocutui. Craiova. 1943.
SANDU-T1MOC. Cristea. Ctnlcec bdlrlrusli i doine. Bucureti, 1967.
SMEREA, ton. C. Povetl populare romrtcli. Cernui. 1886.
SCHULLERUS. AdoU. Vcrzeichnls der rumanischen Mrchen und Mrctxntypen Anii Aarnes.
Zusammcngcstelt oon. Helsinki. F.F.C.. voi. XXVIII, 1928.
SCHULLERUS. Adotf. SiebenbQrgischens Mrchenbuch. ilermannstadl, 1930.
SlMIONESCr. Paul. Reminiscene mitologice. Semnificaii ale unul strvechi cult acvale. In REF.
XVIII. 1973. nr. 6: idem In Rumamcn St ud ies. IV, 1976.
SIMIONESCL'. Paul
CKKNOVODEAXL*. Paul, Cetatea de scaun a Bucurelllor. Consemnri,
tradiii, legende. Bucureti, 1975.
SIMIONESCL'. Paul. Etnoistoria. Bucureti. 1984.
ONE SCL\ Dan. literatura romneasc de ceremonial. Condica lui Gheorgachi. Bucureti.

IIIKDDORESCr. H/van.

RO1ANV.

203- 223.

Bucovina". 1(1970).

1982.

VA SIL IU. Dumllru A

an. IV. 1960. p.

Iu

Miturile Intuire

tiv. In ..Convorbiri literare". 23 (1889). p. 3-25. 110-140.

KODOBESCU. G. Dem . ncercri critice asupra unor eredinle. doline fi moraourl ale poporului
rumn. Bucure>t>. 1871.
l.ttDORKsCH. i. Dem Pocni populare romne. Bucureti, ed. I, 1885 ed. a Il-a. Bucureti,

ROSETTI. Alexandru. Colinde religioase la

ROSErri. Alexandru, limba desclntreelor

ROiAM.

typologie bibliographigue des faeeties roumaincs. 2 voL, Bucureti. 1969.

640

tuliu, A., Proverbele

rommlor,

io volume, Bucureti.

1895-1903

(1912).

CI. Gullan.

NOTE

Oap.

CATEGOHIILE CUGETRII MITICE

IMego Mareonl.

/idrm.
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,

11

11

'

uman

Romului Vulcfinncu, Coloana

ctrului,

In special. CouferlulA

romand
'

,BW

"

inuii

MU

del

Imguagio

identifica. Studii

In

..Problem* de logic*",

Wlllgmslein. Milano, 1970.

p. 23.
p. 33.
41.

p.

p. 23.

Stephan Lupasco, UglCM dinamici a eontraditloriului, Bucumll. ll"2.

Bucureti, 1075, p, 74;
Glllo DorHes KMetlca mitului (De la Vieo la Wittgenttrin >,
Ntcolae
Kstetiea basmului, Bucure>ll, \WV,, Iu care pr.illn st Immiw mlllce ;

MIM

Bucureti, 1988, p 20R.

"

Bucureti, 1972.
Valcriu Crktca. Spafiut nchis tn tileraturd, Bucureti. 1978.

Timp
destin,
Bucureti.
1940 KmeM Bernco, Timpul la ^tporal
lUdulcuu-Molru,
#1
rumn, Bucureti. 1941 ; Ion P. BurlccAcu, Sufletul romanesc, Bucureti, 1944.
1
p. 320343 ; Cristian Tallln, L'analgse du temps it
Mlrcea Elladc, Trailt d'histolre. .
wn mlerprftalion ehei Mireea Eliade, In Dialog", Monlprlller. 1948.
Realitate
lanast
I
Ylcl..r
Nac,
*i cunoatere In Mrie, Bucureti, 1980, p, 95.
Alex.
Ibidem. p. 127
idrstei de aur tn literatura greac, Cralova, 1981.
Uleia Stolonovld-Donat.
" loan (lullo. SeiUimentul timpului In poezia lui Emlnescu. Huma. 1937.
Koinuli VulcAnocu, Cauzalitatea si finolllalea In mitologie in general i In mitologia

eullurd.

'

tl

Monlca HrJUokvcn. Colinde.

N. Densulanii, Dacia preistoric Petru Caraman. Colinde
jonv Brlll. Legende populare romnetl, I. BncureiH, 1981.
Bucure*!!.
1964.
tomnepl.
I
IM.
AltK Amculeacu. Balade populare
Basmele romanilor.... Bucureti, cdltla n !l-n. 1980.
I at&r Sillneanu,
typologie blbliooraphigue des fariiies ronmmne, 111. Bucureti.
Sabina 'strwcu,

Vttlle Pftrvin.Mcf fi forme Istorice, Bucureti. 1920, p. 80.

Mlrcea EUade, Tialli rthlstoire des rellglons, Parlt, 1970. p. 310-323; Hornului Vtf>
cdnescu. L' tip act dans fatuvre de Mireea EUade, In Etimologica", Bucureti. 1/1083.
a Carpa/ltor. Bucureti, 1937 !.. Blaga, Spaiul
1. Con ea. Din geografia istoric fi
miorllle, Uucurr>tl, 1936; Homuhu VuIcohmcii. Fenomenul hor al, Cralova, 1944.

Mit

Alex. Tonaw. Culturi tl religie, Bucureti. 1937.

Ibidem, p. 1314.
* Ibidem, p. 19.
P
omulu Vulcflneu. Preliminarii la o toylea a mitului.
(In
cur*
de publicare).
nr. 2. 1985

(leorgc CltlMIII
B.Qlanu, Stereotipia basmului, Bucurell. 1973.
* JA. Cuddon, .1 dietionary of Ulerarg fermi, New V.rk, 1982. p. 2a. 0/2.
Lucian Blaga. limezn metaforei $1 sensul eullurii. Bnrure>ll. 1937 Minai Badulcu.
hllinnlogica". 1/1983.
Imidimtlons stglIUiques de la pensie magigin ct*z Ies Hounwm*, In
;

BoeantU.
" TuUor Vlanu. Problemele metaforei fi
Kv%-%. Cii/n(simbol mii, T\mly>*r*, 1983.

oile studii

de sltltstie. Bucure|tl, 1057; Ivan

la Cralova, 1938.

NOTE

Ibtdim.

Cap.

SISTEMUL DE NITURI

Pentru termenul sUtem vezi Andrt Lalnnde, Voraftu/uirf teehniaw

NOTE

Cap.

MITUL

859860.
Alexandre Krappe, La gentse des mgthes. Pari, 1938. p. 324.
Patrlck erster I Nlchola* Conds, Mglh In American Uislorg,
Daniel Durnd, La sgstemi^ur, Pari*, 1979

& 0,

Jung - K. Kcrtny, KlnfUhrung

das Wesen drr MylMogit, 1940, Irad. lUUtftij

Megomni idlo audio seitullflco della mitologia, Torlnn. 1972, p. 3.
:
Mlrrcu laiadc. Aspectele mitului. Bucureti, 1977, p. 5. 0; Idem. Traitl d'histolre...,
paria, 1970; ldcn, l.e sacre" etic profane, Parlt, 1971.
M. l-:ila.lc. Af*eMl mitului, p. 15.
I

in

Ibidem.
Ibidem. p. 20.
CI |.vi-SlrauA. Antropologie structurala. Bucureti. 1978, p. 240278; J.-B. Paguc*.
omprendre Uvi- Strauu. Pensers, Touhmtc, 1972, p. 7475.
1
Stlth Thnmpvnn. Motlf Index of Folk Ultralure, Copenhaga B n'l Hlnumlngton, lfej

NOTE
'

(Lauri llonk.
llrliKion". 2, 1972.

Ibidem, p. 23.
Slcolae iorga,
Sorbonne,
19.

1984.

9596.
99101.

Ibidem, p. 107.
Ibidem, p. 109.

>>

Lauri lluuku, op.

'

Ibidem, p. 9.

**

Ibidem. p. 12.

p.

La

ertation religieuse de Sud-Est europien. In Con/frrnrri donner en

'

Tbeodor Feclom.

N. Carlnjan. Crfile populare In literatura

op. elL, p. 22.

Theodur Fccloru, op.

10
II

reti.

elt., p.

romnease,

1.

Bucureli, 1929.

33.

Ibidem, p. 39.

Lucian Blaga. Despre gtndirea magic. Bucureti, 1911 ; Crniuro Iranseendmt, Bucu5758; C. Gheorgblade. Or/j/n/fr magice ale minciunii fi geneza gtndirii.

1934. p.
Uucurell. 1938.

Fedom. op
p 55.

11

Tb.

'*

Ibidem,

eil..

p.

54.

u.
-Aurel Candrea. Iarba fiarelor, cap. Calendarul babelor. Bucureti, 1928, p. 123
Petro Caraman, Substratul mitologic al srbtorilor de iarn la romni fi slact. Contribuie la studiul mitologiei cretine din Orientul Europei, Iai. In Arhiva", voi. XXXVIII. 1931.
Petro Caraman, Contribuii ta cronologia ti geneza baladei />opulare romne. In Anuorof
Arhinei de factor din Ctaj. voi. I. 1932, p. 53105.

d-7.

Fr. KngeU, Driprr religie. Bucureti. 74 Idem. Despre arta fl literatura.

Bucureti, 1953.
S. A. Tukarev. Religia la istoria popoarelor lumii, traducere, Bucureti, 1953

Karl Marx i

MITOLOGIA

cil

Cap.

California. 1977.

Pvb

Problem of Deflnlng Mgth, Stoekholm. 1972; extract din Studie* t

Alexandre Krop|>c. In geniie des muthei, Parlt. 1938. p. 27; Aurel Cmiimlu, Cetwta
nulului. Bucureti, 1912.
>* Lauri llutiko, op. elt., p. 4.
" Afllon Uuinllrlu, Atflhela. tneerearr asupra ideii de adevr In Gteela anttc, Bucureti.
Ibidem. p.
Ibidem, p.

de la phllo-

aulonilui.
Mlrcea Eliade, Oda /.almotis la Genghis Han. Bucureti. 1980. In Prefafa
Tbeodor Peelom. Poporul roman fi fenomenul religios. Buurll. 1939.

"
M

erilique

I
Ibidem, p. 11.
Ibidem, p. 18.

ci

sophle, voi. ll.Parii. 1932. p.

Ibidem,
Ibidem.
Ibidem.
Ibldim,

p. 54.
p. 66.
p. 57.
p. 68.

Ibidem, p. 50.
Ibidem. p. 2338.
Ron.oh VutcAne^cu. Ut aspeets essentielt de ta mtltkotogie roumaine, Bucurwtl.
1976
Homulu* VulcAnescu. Die/ionar de etnologie, Bucureti. 1079.
Ibidcm. p. 184-185.
Nc referim la lucrArilr Ic mitologie etnic* pentru grecB actuali

11
j*

^Wor ^tfomi,

Mf

r.cow Meu.
:

'

Mlrcea Kllade. Trite d'hiUoire des rellglont. Part. 1070, p. 25.

H Mlrcea Kllade, De /.ui num % Gengit

* Komulus VulcAn**cu. La reehnehe du
<t

li han.

BucureU.

tluearest. In ..Kthnolofltea''. 1/1081.

Paria, 1070, p. 0.

..folklore

mulhique", par l'Ecole soriologique de

3749.

p-

Marcel Olineveu, Mitologie romAnraicd, Bucureti. 1944. p. 5

Ibidcm, p. 7.

"
*

Grtafe

Athena. 1963; Martin Nlhson. trt Fotk-Religion. Xew York. 1061 pcnlni
m.ahlari:Arnnld Ipo y
"*"'*<-. Budapesta. 1854 I..Jo* Kalona. . m ,ar
SI
foo<p Jrorfmj, In ..Mhnographla". 1807. VIII. p. 54-73. 266-279 Tekln
IMinoor. Ilungarian holk-Betlfs. Budapesta, 1982 ; pentru albare/I Mitologi e besimt nder Sljjiptarc
(l-vct^or).
Tirane. 1973;
Vd.Mitologjia. folklori. Mania. Tirana 1982 :P. .t ordoni..Ml Moali a'. Mklart
letonia. Tirana. 1983 | pentru bulgari Mlhall An.audov. Kukkcri t Rutotki. Sofia.
IP20 idem.
Ocerki po bulgarskija mior. Sofia. 1953 D. Mnrllnnv, Sarodna vjara i rejigiomi
narodni obieiaL
Sofia. 1014; I. Georgleva, Plganka narodna mitologila. Sofia. 1983 pentru ni*i
I. Zelrnln,
Oeerk stavjanikaj mifologn, Petcnbiirg, 1910; V. J, Manslkka, Ihe Ittligion dn
f/slstaven 1
PVC, XLIII. 1922: K. M. Meyer. I'onln histeriat rcligionis slooiear. Berlin. 1931
N. V. I avrov
Rehghiia i ferkovi, Moskva-Lenlngiad. 1951 A. F. I.osev, Anttcinaia mifologhiia v e/o Mortceikom
rasvitU, Moskva, 1957; Myroxlava T. Ziiaycnko, The Gods
af the A nelent Stat* - Tatinhrhem
and ihe Bcgining of Slavle Mythologv, Goluinbus, 1980; pentru eclil ; A. Bruckner. Mitologia
slava. Bologna, 1923; L. Nlderle. Manuel de l'Antiqitlli slave. Pari-.. t!'2t
pentru polonezi
A. Bntckner. Mitologia Potska. Wanrawa, 1924; S. Urbanc/yk, Religia
SlouHari.
Cracow, 1947 ; pentru sloveni Franjo l-cdlc. Mitologia slovena. Zagreb. 1969 pentru liluanlenl
A. Mlerrlnskl, Mvthotogia IMnartianienc monumenla. Varovia. 1892; W. Mannhnrdt.
I rtlnl
preussische Glterlehre, Rida, 1936: pentru turei: Murat Vra?, Turk mitolojisi,
U Iambul, 10.17.

MM

*'

8.

Oclavian Buhoclu. Folclorul de iorn. Zorite i poeria paHorcated. trad. dupA textul
Herrnan Dit rumnltche Yolktkultur und ihre Mvthotogir. Wleshatlen. 1974. Iiueurell. 1979,
* (ieorge CAIInescu. Istoria literaturii romane.... p. 6| 65.
" Ion C.hcorsbe. tiuitul Zburtorului. Opiniile poetului atupra miturilor autohtone. Bucu-

reti.

1*74.

NOTE

M1TOMM1A PIIKHACA

Cap.

Bomulus VulrAne*cu,

'

tlOCaraftl, 1965. p. 251268.

Cf. Istoria Romniei.
I

ed.

II
J
*

ISTORIOGRAFIA MITOl.WilKl ROMNE

MU fi dtMtin In milologla dar. Madrid. 1943.

tcfAncseu-DrAgAncsII, thtro-Romag Rarrowmgs in iioihir, tn ..lithnologlra",

Akx. Busuloccanu.

/1982. p. 41

59.

He

Influene romneti In limbile slave de sud. |. Ilucurrll. 1983.

loan G. Coman. Scriitori bisericeti din epoca slrromn, llm-.irr>U. 1979.
Ibidcm, p. 7.
* Ibidcm, p. 8.
'

Mfn,

'

" Hohoti cxl, Codex. mm.

A.l. 17311. Arhiva Academiei de SlimU Maghiare.

..Anale de Istorie-, XXIX. 1983. 0, p. 104.
n
pl1 '' 7lalna tau cum
P* aa dorului. Poem tanadil tn romnite ile Mlhai Oavrll.
nueuretl. rJ
1981.
11

" M

Martin OplU, Z/of/ia.... p. 35-36.

11

Ibidcm, p. 37.
Ibidcm, p. 41.

(..

Ehrier. Hanoiul de ta origini ptn acum, 1774. trad., pretai A

Fenean. Thnlv>ara. 1982.
Ibidcm, p. 12.

tind

" Ibidcm, p. 364".

M Front Jo*eph Sulier, Geschichle dei Irantalpinitchcn
Doeient
Beuarabteni. .. Wlen, voi. I II, 1781; voi. 111. 1782.
Ibidcm, p. 405

2
-

n
u
3

JJ

*
1:

Mlrcea Kllade. op.

Mlrcea

"

Rm

Anele. 1956.
II

"
M

...

drr WatacUcg,

IflaO, p. 24.

p.

p.

13.

1724, 46; Mlrcea

cit.,

ViiIcAii*m:u,

3.'MJ.

p 23.
Mafiile populare, p.

106

Ut.

Kllaifc, op. rit., p. 59.

('jiriventer, Fotktute.

Fietion mut Saga in Ihe Homeric F.pics, Berkrley

and l.m

112135.

p.

Vatlle PArvan, Idei ;/ forme Mrire..., p. 35.

Vavlle PArvan. Getica.. . , ed. a Il-n. BacwtU, 1982. p. 350.
N. PnllIlUlUI. Iloeia preMoriea. Bitcurc>tl, 1910, p. 550.
Momulin VuIcrtneMu. Mtllle populare, p. 116-149.
Ibidem, p. 1810. 4445.

" Blpa Onnsa

Octavlau Kut, Figurine antropomorfe aparfinlnd

I

1069. p.

culturii

Vini a des-

314.

Mircea Pctreicu-I>ltnbnvi|a, L'iaotution dc la cimlisatioit de Cuc uitni..., Flrenxe,

Vladindr l>uinllrc.scu. Arh, eullwll Cmtattnl, Bucureti. 1974. p. 8788 ; Boniulus
VulcAnescu. MAUlIe populare, p. 45.
" Boinulus VulcAneMTii. op. cil., p 1445.
|

"

Izvoare.
Isaoare.

"

liPoarc... U p.
luoare. .. 1, p.

note de

Moldaa

I.

ropente In Zorlefut Mare, In SCIV IV, 20.

" Johan Jakob

Romanici,

Istoria

1965. extras

p. 9.

BUHH|U,

solbiilie, p.

Iu /.ut mo tu la GeafftnWfavt, p. 30, 138.

'

"

IJorln Cflmuleicu.

I.

Volumul omagial P. Constantineteu-lasi,

177 221 Itninulu VulcAne^eu. tlatoana retului, p. 7 22.

Homulii* VajieflnaaM, Miitlile pnpulate, Huctirrll, 1072.

Itomiilij

lordancs, Geilea, In Izvoare

II. p. 411431.
BL P. Ilasdeu. Strat tt substrat, in F.lgmalogieum M.tgnum Ramam,,', vai Ml. Iiueiireitl.
...
1976. p. 730.
ConitanUn Dlculescu, Die Gepiden..., Lclpzig. 1923.

* Vlrglllu
1

Cap.

Voi

In

Ibidem, p. 21.

Ct l.evl-Strauw, Gtndirea

'

lillade.

NOTE

Pietrele rotibale,

Izvoare.
/raoore

..

1,

p.

..

I.

p.

..

p.

1.

p.

hvaare.
haoare.

389.
629.
67.
123.
317.
451.

p. 743.

91.

..

|,

p.

Iznoare...,

p. 91.

33-31.
I. p
N. Mnvsa. Probleme ale cr.,notogiei neoliticului Tramitvaniei tn lumina stratigrafie!
aezrii dc ta Trtria. In ..Studia l'nlven.!lalls Babes-Bolyay", seria I listoria. Cluj. fo*c. 2. 1962.
p. 2330; Idem, Trtaria, In Manuel riicyclopcdlmie de piJhlstnlrc et protohlitolre europeenneV. Praga, I (1966). p. 061665.
IJ
Boris Piriov. Jfattf *lova Tartarii, trad. rom. de I-ydia Lftwendal-Papae. In Noi
tracii". III. 27 (1976), p. Ifl.
Istoria Romniei.

400.

Tbeodor T. Burada. Istoria teatrului tn Moldova, lai. 1915. p. 6070.

..Manmerlptum". 4,1977 (29). VIII, p. 78-84 ti 2/1978(31). IX. p. 105113
P
Nicuma-Vnrouca. op. c,,.. p. MII.
BucurcaU. voi. I. 19(Mt. 19121913.
OMdiu Papndima, op. cil., p. V.

mm

Ibldem, p. VI.
Ibidcm, p. VI.
Ibidcm, p.
VI.
Ibidcm. p. XI.
Laclan Blaga, Spaiul mwiiie..., p. 67.
Ibidcm, p. 123126.

ft

"
**

Ibidcm, p.

Ibidem, p. 3.

Eugen Coma.
pesta. XIII. 2.

Seotitieul din

Romnia,

koup-Europobani
1966, p. 235236.

Neolilikon irsbctiseg

(EiOielei

64f,

Buciirr>tt, 1082. p. 84

Kmlenvng),

In

85; Janos

IlarmiUa,

Antlk. Tannlrnanyok". Buda-

NOTK
Rommri.

HomAmei
'

llwrorrll. 1980, p. 305

J

|>

pippfdJ (ronrrt.

,1

Tnelanar de

).

VUdJmir Oumllmcu, Aria

l>alCoviciu.

IWW;
si

Mlclea Hadu

universal

Hou.

Lucian

l-1orr-.cu. Preistoria huriei, |liicurc>ll, IVXIi

Seir.lu

'

bidem,
Ibidem,

11

HomAniu, Hueurc>tl. 1071; Hadu Klnmewi

hiefionar enciclopedic de arid oeehe a HomAmei, ltucurrll,
Al

(.ruror. ArAafc

India In rontiinfa culluralA a romanilor, lltirurvsll. 1091

IMO.

bidem. p. 22fl.
Ibldem, p 237- 238.

de la Wdilrrrantr

el

romane. Tlmlfoar.

20-30.

Ibidrm. p. 230.

417180: c. Ivinm,

preistorleA In

tlseiei

MITOLOGIA DAC.O-BOMANA

Ibidrnt, p. 226.

cap. IX. /|r/,ff/, p. 480-182: partea a ll-a. cap. ||,

p.
lUmmtf* indo-europrenne* empruntfes aur papulations de VA fie Antene
In Studia el urla Orlcnlalla", llucarcM, (0611982,
p. 117-127.

Haml

KmreU.

JWI:
4

(II

p.

r/l.,

Oap.

/ilwla romanilor In Varia Traian. L ed. a Ul-a. Ilucureitl. 1922, p. 04-74.

Op. fi/., \oI. I, 205; voi. I. p. 00-100.
Voi. I. partea a II a. ed franceid. Sigiliul Humei, Hucurr>tl, 1037. p 225, 243.

H-lea

.1

Md

Vnimncllt, Pari. I02O, p. 51

A Nour Credine
1041, p. 3-4 v. iimh-r.impcru. te* tndo-Korapitm.
CSh. IViMWMU, tiramattra comparai,* a limbilor Ind^ruraume llnrti-

SMnemU,

M>

> Oft.
a

K rup pe. M'JiMagi*

Alexandre

Urbanirmul

neehe

istorie

Ilticuretl. I07rt.

>.

398.

,i mipentliii geio-dare.

rwn, IM1
rnll.

NOTE

Itomulin VuleAfiMCu, Problem* of Thracian PaleoHI.notogy. Hapuri General

Im
iraeub.ale de In Hucure>tl, IU76. publicat Iii artele (aiiicrnulul

GoMCI Inlrmallonal .le

niun

3-U

i,

(Palei

UITOI.OUA PHOTOD.U A

fap.

p.

231.

p.

241-242.

"

Voi. 1. llucure>U. 1074.

/*/rfem. p. 105.
O. Klura. Cutii orientali nellu lt.u ia. In Kphemcrl* Oarnrnmanu", Annuurlo della
M.i. Ia K0RMB8 dl Itnma. Itimni. VI. 19, p 2M- 23^
14
.ni ii. C. l)alrivlclu. I.u Trumylmiue dan% I' Anllaullt, llucnretl, 1045.
lobai Maerea. Vtsfa In Itaria Rtmun, Bneufe|U, lOfl'J Miliull Uacrea, l*e la UureblUa
la Ikiet" iwt-mmauA. .. UuJ-Nupura. 1078.
11 luidl Cttndururlil.
t e yynerHIstne dans la rrliyion dr runllquitr, l.e|Un. 1075, p. 180(

- :

notk

Cap.

U1TOL0GU

h.\<;A

IM
M. I'lppidl, Simii de ittitfir a religiilor unliee, Hucure>H. 1060.
Smiie. ClwiUtmla romana la t*t de Carpa/l, ser. II t.e.u.-lll e.n.. Iu>l. I0M
Silviu Sanie. Cultele orientale In Itaria romana. Voi L Udrc(la lUblioIncca t)ri*nlalla,
llururnU. 1081.
31
Silviu Sanie. CW/iw//a romana ... p. 254.
|>.

Vaxlle l'arvan, iirltru, n pr,Jnmtnrir a huriei, ed. a ll-a, MW.',

p.

JyW
rom.

-3M

II

1,3

Istoria

Mnc Ktndrlck. The hartan Stane* Speal. Caruliua Pre**, 1975

(Irad.
Pietrele dacilor norbesr. BlIOH |U, 1078); OfWll Harbu-Hu/rra, Ilarii
In eomliinfa
f
ramatilieilor notri. SrhlfA de Istorie a dueitmulul. Mucnn-Ml.
1P70 Miluit Macre*, he la IhireP-

'

,,,,ul

llaeia poU-romai.A. Pentru o peimuiienfA tsloriru.

CluJ-NapnCa, 1978; St el Inii Mitica.
Etosul daeo-gelilor, IlUCure>ll, 1082.

oiMia la

'

Homulux VulcAiictcit,
Ochortw. n/e

"

31

liuatitmul mitologie, r.mf C.A.K. 1078

Relief* der Trnjmm**ujc Te xl baud I
III und laie baud
11.
IfSOl W. II. Klorcscu. /J.e Teaj<m*$,i1e, (irundfrarn und Tafrln.

Merii..- Ulp/lj.

SIMu

14

Op. ell.. p. 252-3fr3^

Op. eil., p. 21 s.u.
Mlhnl Harbuli-cu. Inlrrferenfe sputiuale In

IWdem.

Itutiu,

Cluj-Xapoca. 1084.

IG0.
Ihidem, p. 170.

p.

Cartea XII, 2. 5, Parts, 1854-1858.

udniirubile. Hucuresli, 10B1. p. 280 |. urm.
[tumulii-. Vulcnescu. MUttf impuratului Troian la romni, cimlrrlnla inuta In Huila.

(ieogrufla.

NOj
..

"''"mrnfi;/ de la Ad.m, Uliul,

ESfS?*
Miliai Mni|M-lru. Tiaptiaim Truium.

.UT"
1WI

Tropnrum Triam,

cd.

Itiirtin->.t|. |0X4
II. Mnrrxu. #ie Trajamsulr
.. Tufei
IV.
f*Me*i, nfrl r. pi. LXXVlIt- 304.
J1
llnmiduv \ ulcanrtcu. Coloana..., p. H|.
F. . Flumru, Monumentul de la Adam Klissi
.. a. IV
' JMton pi i.nxv. ne iw: i.xxvm.
p; ani- fii
>' lb,dem.
p 133
:

FI

"

a lll-a. Ilucu-

Huma.

I0H.'.

M i*Wi y**,l>*'
Spjridnn.
iffope

'*

Aneia
.

[o*te,

commumtu

.^.V
Dorit,

'"' r

,.

y\\

\,,

ffM .

|;2.

:-34.

'/""/l/n/e

fl

pof^ului lomAn l#

teritoriul

..79.

Mfffti /Jomdnre..

S^w~'
"
M m

Hurure"

iSw'T

HomAn,ei, |.
US Vll,Ca,IPfcCU

"|

""""""

p.

3S3-

**

.1X1

!- *'?>-*'.

>'"^...

de
P.

p. :^S.

W'

Vm " f

1981.

Pol<oell,rml*gu. In ..Klhrmlofflra".

Ibidem, p. 77.
Ibldem. p. 78.
Alex. Odobrwu, Tezaurul de la Pietruita, ed. a ll-a cu Introducere, note >. comenlarll
Baboi i studii arheoloIcc de Itadu Hrbul u tl (ib. Ulaconu, flueurcsU. 1076,

Mima

83-150.
**

HomAniii,

41

Alexandru Odubescu, op.

I/IW2,

I,

p.

090.
eil.,

035.

vvvyM
XXXIII

Doeifl,

Mnriirejlt. 1PIH.

"

>' ^'"""Veftr. hucurr>H. IM0; idem. /;m flmefe

Istoria

an.

|.

Ia>i.

"'"'*"**'*

pietrelor
mrfretl de
!"t"
la S"'
Sarmisegetuzo. Ilururr*ll.

frd o Sarmi*eyHu;e, in lumina toponimiei, Clni-Napoca. IQOO

in nnrirni Dario. Im ..Klhnnlftjciru". I/I07W. Iluriire,ll
p. .%i

JMn

'!ZL
Hucuresli. 174.
p

\Ijnr l'opa. Oplde >i llrnrusi conjllienret mg llnques. In Acta Conventu

.", p. 41*5501;
ivo-Uarll Tupel. Oeide tl la Magie, In Acta Convenim.
p. 575- 584.
3;
Itoinulu^ Vulcuneuu, l\ro*i*ttmut citadin m/l/c in Pontul Uuxtn getic ti parlicularitUfile lui elnoiujicr. In ..Protecia ccow*temclor". Ovn^tanta, 1078. p. 280-293.
aa luau
(i. G4flan, Scriitori bisericeti din epoca siraramAni, liucurell. 1079; Nfaloi
VurnioeKU, Scrieri puirislict In Biserica ortodoxA romAiiA pin In secolului XVII, Crulova, 1083.
J
Origenc. ComtntAr, . ., In Izvoare..., p. 717.
Isloriu Homdnlei, voi, L Hucuretl. lOOU. p. 029 - 037
citai p. 6111 -33.
M Dan C.h. leodnr. Honwnilateu eatpalodunAreunA ii HiUrn/ul In procurile V-A'f e.n.,
.

"
II. n*HHU, Ihe Trajan**aule
p
" He> Carpmtar,
ni. p. 112- n

XV, Comlano.

80-07.

p.
11

Ituiuiihis VuIcancMrii, As/tlli dt cti'iliiuztione e di cullura getica nelt ope/a d'Ovidio, In

..Acta Coavtatu mnniiim k^"!'"! OvldianU atudiit fuvendl", Hueurell, 1070. p. 015022;
lUchard M. krill. Mytliology i/i
amalory works ofOvid, Iu ..Acta Convenim . .", p. 305 371

leideni

107*.
llucur Ml Ir, Huita, simbol solo* /* monedele hhlrlene. In ..l'nntlea",

3"

"

Anton DvratUtu, Cartai millnlnhr

'
,

" ^i ^!'' ,/l,^,,U^

. .?H
(I9S4).
nr. 3o. p.
,

SS

bJ^S.*SS'

,",

" p '"

ItWHTttl dacic de la VmIhL In ..Kl-cara-.

In ..Sclnlela". an. LIV. 11*1. 13 o, p. 4; Idem.
/'"""/'' ,n "y ln W*lc".
II. nr. 12.

12- 13: Idem.

Cf 'U,f

*"*

t,0$u,dat^l"ttlor, Hucurexll. 1M2.

"

p. 31. 81.

XVI

82-110; Tudor George.

NOTE

1/1078.

Cap.

M1T0GENEZA WOMAxA

Homulu Vulconeeu, Tht Ethnogenesis in

p. 7-71.
OcUvian Huboclu, op. cU., p. 185-205.

84T

It* ligld of

mythology.Xa .,Elbnologicu.

Iun Gll

/.bartorulai. Opiniile psflului asupra lumii miturilor autohtone,

llul

Bucurai. 1074.

Hiouw
-

AL No<Cm(in/

celtice", p. 2fl 4
Ittnria Hommet,

mituri fi
p.

I,

Bucureti, 1961, cap.

-l/./,,

*if

-j

-;--

151-

Iun

Ibidein.

"

p.

>,

p.

w.

.u. : P. PIn Uvoare de filorofle". U. Bucureti. 1044. p. 53

poporului romnurnelor eulluril, Bncumtl. 1044 : Ath. Joja. Profilul spiritual al
eitJst, BueureMi. 1067, p 275-292.

{ZTcrnfZu

|n logos

NOTE

137-150. 223-236.

Ibidem. p. 130.

N.

Cap. MITOI.OC.IA

MOIIU

<

>-,.
.

:,

lu

HcvUtn UtoricA",

V,

11-1

371-372.

p.

Vmold Van Gennep, l-t* rilct de patsage. Parii. 1000.

trod. rom.. I. Bucure*!!. 19riO. p. io.
Mlrcra Ellndr. irtorio credinelor i ideilor religioase,
the Homeric Hpitu Bcrkclry. Lo* AnfelM.
Rev% Carpenler. l olktate. Pietion and Saga

'

OiViun H

lor*o. Datinile ntrt./'r aV

fM,
Dexlp. /:wirc ....

Homnim

"

Istoria culturii

literuturil

romane

vechi,

Bucureti. 1972;

X-

"
*

llomulu* Viilcnewu. Ilomo carpathlcus. Studiu de

CAE. Bucurnll. IW; Mcolae stolcescu- 1 Uurdubelu.

istoriografa

roman i strin. Bucurai,

romn.
Canitnmlatca daco-romnilor

ItomuIlK

erultatele

lor

^SLSuS
^^J''

descoperiri au ftt pubUcntJ

49-50. 131-134: VI, 1928. p. 37 - 48 \ II I. 1929. P- >-yl

Mnlcx a lor In 90 Sur lari
Mwiifui llegional al Olteniei. I, 1929. p. 3-5. p. 6-8 I Inlr-o
EthnoKruphUchc Kunil . JaUrn>nge
rupere dt l'OIHnie. In Janrbuch fdr rrahi^oriKtac und
l

nler.V. 1926.

p.

f*ra paRinule.
1966/1969, 22. Bond. Berlin. 1069. Sonderdruck au...,

W c Sicolaevu-Plopor, In ..Arhivele Olteniei". 1926. nr. 23-24.

llu*traia.
C Sicnlaewi-Plopwr. Sur Varl rupesi.c de VOIUnie
Homulut Vulranevru. Coloana cirului. Bucurai. 1972. p. 115-132.
VmI1> Moroncan. Arta rupestr din periero Gaura Gfrfmfirt. com'ina Petcaru
.

..

i.
Scria ..Monumentele Morlce J ae ana ,
Severin), In RevKta Muneelor al Monumentelor".
palmare rupestre din leter..., p. J* .
l Irlna ItlwuUa. Impresiile
1977. p 23-34 G.
Marla Goma. Inscripia ciritlcA din Peter, p. 35-36.

HlKUU

Herodnt. IV, 94.

Sol!*5^;%
19M

ecologie culturala

1984.

/riwe...,

1084.
Ptclx In eoiilrit european, Bucureti. 1979 Idem. Milionar al
limbii romne vechi (sftr,iiul secolului
Inctpulul secolului XVI), Bucurai. 1974.
G. MlhAil. Contribuii..., p. 5.
/V iliments stuves dans la mutb.louie roumaine. In ..Ce*ko*lo\ciuka Etnografic", X,
2. 1002. p. 178-197.
* Ancn Irina lonescu. Mitologie
literatura. Bucureti, 1978.

hlnolocif juridic. Bucure>ti. 1970. p, 205.

Poezii.... p. 572/2.

Jama

romn*

p. 293.
/:eoare..., p. 231.
/voare . .. p. 37.

Fraxer. Jfojnuro de aur. voi. IV. Bucureti. 1980. p. 36.

'*
VulcAparii. lilnolonc juridic, p. 203 204.

Contribuii la

Nol

'*

dominanta,

Mucurall, 1972; ItAzvau Tbcoilorrfccii. Itnan, Hidrant. Occident la nceputurile

romneti lierolrlr X- XIV). Riirurnll, 1974; U
Zamfirewu. Accenle i
profituri. Bucureti, 1983. p, II 135.
M Vlrglllu tefanescu-DraKilncstl. mp, cit,. In Ethnologica" ; Adolf Armbrusler.
tiuea-romuno-Saxona, Mucurcli, 1080.
II
Mlroslova T. /noyonka, op. cit., p. 13 45.
14 P. P. Panallescu. Introducere In istoria culturii romneti,
Bucurcti. 1909.
u P. P. Panailacu, Contribuii la istoria culturii romneti, Bucurcll, 1071. p. 1350.
" Ibidrm, p. 04-124; Pndele OHcunu. Itumunika Hultura a slove tu tavo, Bratislava,

Bomului Vulcflnaca.
G. Dem. Tcodorc*cu.

Mm

cullurli medieiHile

.'

XVI

literatur

116.

baze dc paleontologie Bucurai. 1957 ; N Murcovicl.

r.j B o loie 1. 106^.
Evoluia mamiferelor In cuaternar pe teritoriul frii noastre. In M
Slblicunt din vremea strmoilor noiln. Bucurai.
p 30-39; AtaX. FIHpnKU.
106-115.
Hornului VulcAnacu. Mtile populare, p.

115-

loTriinrDu .Vonuoi de geologic cu

MMW,

Inrduiia. 0r/faw, In
... p. 411-431.
Izvoare .... |, p. 45.
Izvoare .... I. p. 417.
n. P. lUUriBO, CAM n/mu. oo/B -i 0*7>f:Jf n /Jorfu, Bucureti. 1878.
Dlculrscu. Oh Wandaien f/ Coten in Viigani tind
Warzburff, 192:1.
Jl Sources nrrMologiqnra de Iu elvilisation rumpirnnr.
Goli. Inter., Bucurrtti. 1070;
Helations btlwten the uulochtaiiou* papulution and U
mujtalotu fiopulutions ou Uit Terrilorg of
Homania, cdltlont N. Gontl.mtincM:u. t. I'ascu. IVI re Diaconii. Bucurai, 1973
Nlcobte
lorga. Formez bizanllnes rt t iniiti* bulkaniqiies. Paris- Bucura ti. 1922 Andrei Pippidl. Tradiia
puliltc In rile Uomne In leroiele
XVIII,
un sil. 1083; Cornelia Bodca und VlrgU
Gndea, Transilvania in tlie llistorg of II* Homaniam, New York. 1082 Virali Gndea. Ha/ iu nea

" C.
Idem. Cultura

112-114

1956. p.

p. 735.
Izvoare. III

I.

"

11

w. mc

Itomulus Vtilcnewii. Mftilr.... p. 129-130.

Bucurai,
>

p.

rr,mnta*c a eiHltntei.

132- 237.

178.

1910.

f^ZlTnZT''.: vi'. 85;

r*B-

lorulu Grian. Ilurebista i folos ta *n. Bucureti. 19 *. cap.

[.Iii pe teritoriul
Dacici", p. li 99; Hadriuii Dulcovlciu. Ptulrrtt daeue. Bucura! 1984. li 30-38.
'
Itomulut Yulrflnarit, op. til.. In KthiinloKlca". 2/1978. .
D. licrclu. Lumea crlitoi. Bucurai. 1970. mp UcIikIu* cel t lor",
p. 101. 212 223.
Virginla Gartianu. Urmr trltir* in ipIrUuolUatm i cultura romneasc. Bucureti,
p

"

,9M

"

E. WII1.

"

Dcnkmlcr

rr/i</-rti//u/f/

des llaakisehcn

Itclttrgoltcs

S rero.roniflin. ConfrMuf/on

Vll. Panan. De^per.ri

nou

ror-^o/fl"L. Bucurau. 1012- 1915

ir.
:

Scylia Minor,

In

Dulgarien.

Buoapat.

u Pari de t'Empirt romain. Paris,

Bucurai.

f.^

^\^f^$Sr

ptoloUlorit a Docta.
1914. 1915. 1916. 1021. 1022 l In Getica, o

NOTE
1

Simcon

"

Ibtdem, p. Ido.

PI.

Marian, Xoslerea

OrccUrr dc

leren.

Bucovina

1923 ; Histria. Inscripii gsMc.

ed. a Il-a. Bucurai. 1928.
i rlden.
,_n
b
1
~
Dumitru l-udor. Corpus monumentorum uligiosus hquilam
"]ia dl
romane nel Mu*to Sazionale de Aninai*
1969. 1976; Gabrlella Bordenacbe. Sculture grexhe e
bUe" re
Inferior aud Dada.
Nubar. Corpus Culius EquilU TnraciU IV, Moala

^ '^-

MITOMHIA SOHII

Cap.

.,

p. 149-lflO.

U Marjmurc.

1938.

Informaie de teren, zoua QrMflM Muncelului. 1938.

Ibiucm, Judeul Mehedini, zona dc iiiunte, 1937.
" Slnieon Kl. Marian, Xasterta...,
p. 155.
7 Gr.
G. Todlescu. Malenaluri
., Addenda voi. II. SUna Bob, Bucureti, 1900.
G. Dem Tcodoracu, Poeii..., p. 329; Arlur Gorovel, tksclntrcele
p. 311.
.,
* Ovidlu Papadima. O oiUune..., p. 133- UH.
*

Woriio

p.

1371

(nferior,

tex* de docloral. Bucureftl, 1983.

tbldcm.

Bomuu. Vulcflnacu. .fiogml"

un

spectacol funerar.

In

R.E.F.. tom.

Informaie de

teren,

judeul

lllov,

**

ft Mlrcva'cilade. Istoria credinelor

Ideilor religioase. I,

1936.

649
B4A

Bucurai.

1981.

10.

19.

"

Ibidem, p. 52
** Ibidem,
p. 35.

Ibidem,

/UaVm,

"
*.[

p. 42.
p. 47.

/a/oVm, p. 54-57.
'

}j|"

"*
"

\
1.'

/.-roore ....

1,

Bucu * u -

P-

M-

'lorta ItomAnM,

Bucurai,

1960. p.

226-227.

p."

63.
p. 380.

la istoria

Hornului VulcaDescu. Figurarea mllrtll In ornamenllea populara romn, partea

I.
Arheologia, In H.RF.. lom. IX. 1964, nr. 3. p. 213-259
i partea b IL-a. Etnografia, ibidem.
tom. I\, nr. 4, p. 418450.
Dlmltrlc Cantcmlr. Dcsenpilo Motdavtac, ed. bllin^. llun.mll. 1973. cap. XVIII:
,nm "nln '<' r' ^mnilor. p. 240-244 t cap. XIX : Detpre Inmormlnlarea
moldovenilor,
p. 330 334.
Hiudcu, Cugetai i In ora mor/ii. In Cuocnte drn btrlnl, II. Bucure*!. 1084.
p. 313;
u*
V
r UUme
>Uf, " U,Ui dapa atlll "tele Piperului roman drn Banat. In Cuvene..^

Ibidem.

"

pUSSS.

Sim. FI. Marian. Inmormlnlarea la romani. DuQMMlI. 1802.

M T>- T. Buradn. Datinile poporului tomn la InmarmlnlOii. loji, 1882
Datinile poporului
romn dm Macedonia la Inmormlntri. Clnteer de miolonghl. Bacele din Maeceonia.
In Ti. T. Burada,
;

Opere, cd. critica Vlorcl CoMim, III, Bucureti, 1978.

p, 01-112:
religioas a t<eehitoc doline. In ..ev. critica literara", I, 1803.

I.

CalomlircKii. Prtstcutmnte,

nr. 10, p.

In

vin Annotatrd Bibhographg.

Zatmoxi*

16 Douglas Allcn. Dcnnli Doclni. Mlrcea Eliade,

l^-ndon. 1080, nntea/fi .jnitotogic.t of Deall, unftnnhed.

.... p.

New Yorli-

]m "' P

455-459.

,0: Paul slmUmp

*u

Ibidem,

p.

125.

157,

160.

Ibidem... pentru coloana lip Innlniul. p. 06, 168, 169; pentru coloann Up Y cu
coarne de consacrare, p. 149, 155. 156; prntru coloana cu disc solar, p. 148, 155 150 ; pentru
coloana cu roaU wdar.1, p. 124. 155. 156, 100.

^25

1970

16.

Informaii do toren. jud. Mehedini. 1064.

Informaii do teren. Jud. Mrbcdlntl. 1064: Hornului Volcoiieicu. Punrrat Treet In
liomanlan Tradiional Cuitun. In ..Inter. Folklore Rcvut", I. London, 1081, p. 7770.
^ Athrna T. Spear. Braneul'i Bird*. New York, 1'nlvenlty Pmt, 1966.
Homulu Vulcnneicu. Coloana....
p. IM. 150, 169, 100.

De

*-

/AioVm, p. 115, 161, 400.

F.lladc.

p.

"

" D. M. Plpptdi. Gefii i grecii ta Dunrea de Jos. Bucureti. 1965 Contribuii

"Romniei. Bucureti. 1067 Studii de istoria religiilor anltte, Bucureti, 1960.

Mlrceo

....

p. 170.
FI. Marian.

Inmormlnlarea .. .. p. 100.
79
Tocbe Papahaul, Imagct d'rlhngraphle roumalne. II. Rucureti. 1034. 10 fotografii.
" Gb. Poveleicu, Pasarea miletului. Contribuii pentru cunoaterea cultului morilor
la romni. BucurcU. 1042, p. 3-0.
" Homulus VulcAne&cu. L'oltcan-me dam la reglon Ponlo- Ballique. In ..Ponto-Baltlca".
In cur* dc publicare.

/ftioVm. p. 67.
/ftidem. p. 31.1.

Drehf

Hornului Vulconeacii, Coloana

/ft/o>m.
n Slmeon

Ch. VrnWe. Folclorul.... p. 312,

A. Fochl. Mioria, tipologie, circulaie, genes,
Octavlun Buhoclu. Folclorul de iama. /.orile

texte, Rucurcsli. 1064. p.

123171.
Bucu-

poezia ptloreatcJ. Irad. rom..

reiM, 1070. p. 436.

* Ibidem, p. 444.
*> Ibidem, p. 440.

Mlrcea F.llade. De ta Zalmocl*

.. cap. V, Mtflenil Munole
io*t. p. ioa-102.
Ales. Tdnaie. Tl.anato* i blrot ln tpafiut culturii tomnttl,
Kteitri dc fltotofte a literaturii l artei, Bticureitl, 1080.
M Ini. de teren. Jud. Argc*. 1038.
" Slmeon FI. Marian. Inmormlnlarea . ., p. 173-174.
.

l Mniltrca Argetulul,

BneorcU.
3

p.

203227.

In

volumul

Posibile paraletttme. In H.K.F., tom.

XIX

NOTE

Hornului Vulcnncvn. Decapitarea posl-sepuUral. comunicare la Simpozionul InternaBucureti. 1057, Buletinul Academiei B.P.H., 1964.

Sini. FI. Marian.

Inmormlnlarea la lomnt, p. 46-318; F-rnest Bcrnca. Poezii
populare In lumina etnografei. Bucureti, 1070,
p. 89125.
;l
Hornului Vulcancicu. Coloana cerului, p. 4975

Cap.

MITOLOGIA

STHMOH.OR I MOILOR

tional romano-sovlctlc.

"
M
"

"

Ibidem, p. 73.
Ibidem, p. 53-56. 56-64, 68-73.
Romnlui Vulcflnescu. Mafiile.,., p. 154.
Slmeon FI. Marian. Inmormlnlarea la romni, p 230- 238
Bcrclu. Drn problemele preistorici Olteniei. In Oltenia. Cralova,
1943.

245-

>

"^

"

'

nomn!' i- X B,,c,,r 11 ,M0 PHorlan GcomeMru. Muzeul de Motle al

oraului Hmureli, In Aria In B.PJt. Bucure?", 1060.
9
" D. Tudor. 7 cavaleri danub.ani. In Ephemcri. dacoromna'*. VII, Borna. 1937.
"* Inlormall de Ieren.
Jud. Mehedini, 1064.
Itomulus VuIcitncAcu, './.
.. p. 155 150.
^t0mUIU, Vu,cftntMru ' Pr *m >''"
Falk Funercrg Matkt. In EUmoloRlca", 1/1078.
p. 2I-^rt
-

Ajicn

Vn'^c
i/ij.^v,

Tut "-^8i "

Us

dam

qudque* bellede raumaina.

In

an.

LUI.

EUinoIo-

'*

(1944), nr. 1. p. 1 (foileton), p. 4.

Gr. G. ToclleKU. Materialuri olklorMie*. voi.

Slmeon

FI.

Ibidem,

p 380-307.

Inrnormlntarea

Marian.

. . ..

p.

II.

Bucureti. 1000,

'

1228-1230.

II

N. A. ConstuntincKU. Dicionar anomaitic romnesc. Bucureti. 1063.

Ibidem. p. IV.
Introducere In ttudiul toponimiei Olteniei i Banatului. Bucureti,
I -Aurel Candrca.
1027- ltoi* Ion Conea. Din geografiu tHoric l uman o C.irpatilor, Bucureti. 1037 Hornului
Vulcancscu. Toponimtr mtlic lamnease. estrav Bucureti. 1975.

*
"

NOTE
1

Itoumaine en Franee, Porta, 1025

p.

38')..

p. i,

" Hornului Vulcaneicii. Coloana .... p. 72.

w IHMhK, p. 3-56.
" Homulus Vulconeicu. Mule.... p. 155-156.
" C.h. Vrabie, Folclorul. Ilucurvatl. 1070, p. 207.
Mu* ,ea U mott mal ^B*- ' MUtit* de Ccolc

3Z

.. Parii. 1024. p. 1.
Fustei de Coulanori. Cetatea antie. Bucnreali. f.o.
Jacques Suma Ijunbcrt. Aspect* de la cMtttnlton l'gc du fratriarelial. Etude d'hllolre jurldlmir el religieiw compacte. Parii. 105S.
Fuitrl dc Coulangea, op. cit., p. 1521.
L
H. Taylor, Primitioe Cutturc. voi. I II. london. 1871.
F.
Merbert Spencvr. Prl/teipie
of toeiotogg. London. 1877
1896.
?
Iordane. Izrxtnre. II. Bucureti. 1070, p. 417.

Vaiile Suclu. Termeni de nrudire in limba romn. Bucurrsli, 1966. p. 12 18 : GriRore

Br.\ncu>l. Vocabularul autohton al Umbli romne. Bucureti. 1083. p. 100-102.
" Vaiile Suciu. op. cit.,
.. II. p. 672.
p. 14 ; pU orif, vetf B. P. (Hsdeu. Flhiimotogteum
19 Ibidem.
p. 14.
" Hornului VulcAncscu, Etnologie jurldle. Bucureti. 1970, p. 188205.
Ibidem. p 188 - 205.
u Homulus Vulcnncu. Dou tipuri de mitologie romn-ase. In ..Universul literar",

rats ^ineinliution

'

p. I

Kmll Jnbbe-Uuval. Les mori* malfaitnnf

p.

1 Vu nn c*cu tulrtulu,. Seminar International romano-sovlctlc de

,
arheologie"T"'.'"
>l etnopratic. Bucureti. 1904. Buletinul Academiei
HJ'.R., 1064.
yn,
S CUX "ar" ln
en
tubcarpotique, In Le Monde
fUIibr
i..-.*
'i'J'' J,
0
r// e/ yoaoncr, en Hmsle subcarpatic.
,d<,m
pK. 1028. p. 112-128;
.
larii.
b. OnatiLv. M/or no ://u morte. Credenze. ml e cottumi dd popolo Ucraino. Borna. 1920. p. 12 *l urm.
" IVmand Henoll. l.'hfroltattun fauettre, Aix-en-l'rovenre. 1954.
K7

Z^TS^

Cup. ANTIXiOXIA

Slmeon FI. Marian. Inmormlnlarea..., p. 49.

Slmeon FL Marian, Imeelcte..., Bucureti. 1003.

651

p. 122.

Elen* Nleulid-Voronc. Datinile porului roma, 1. p. 6.

Gb. Clausanu. Superstiiile t*>l**u!ui romn, Hi.curestl. 1914.

p. 15.

* tefan Georgescu-Gorjan.
MgtH de foc uf codane
Brncul. In ..Kt tui ologi ca", Bucureti, 1981/1, p. 74 85.
> Informaie de teren, judeul Haeg. 1939.

11

KOTE

Cap.

Ibidem. p. 221.

"

aromn. Bucureti. 1963, p. 453-454 (farUL

LV
III t Dicionar meglenoromn), BumrrMI, 1909

dialectului

farlnllc. raruilclan, fdrtalictlc. fdrtatusu. frtdllr.

Tbeodor Cnpidan. Meglenoromnii,

1281 .u.
I

..

judeul Hdddul. 1947.

Vuite Parvan, Idei >i forme.. .,
Ibidem.

B. P. Hasdcu, Frlal.tn ..Columna Iul Trnlan". VII. I8T0.

Dicionarul limbii romane, Bucureti, tom. 11, fasc. I. 1934, p. 67.
Ibidem, p. 7.
Pelru Cnim an. Sur 'origine Ihraeo-illgrienne de la fraternliaUon rliuelle
ehez Ies Hou~
mains el ctxz te* aulres peupte balkaniques. In Aeln du Ihe Concret International de Thracoloaie
II. Bucureti.
1 980.
220.
p.

Tacbe Papabagi. Dicionarul

dc son Inftueneesur /iar< d.

p. 390.
Radu Paul. Coneepfia filosofic a Iul Vasite Proan, ins*. 1983.
Vaslle Pdrvan, Idei si forme.... p. 423.
Lucian Blaga. Spaiul mioritic, Bucureti. 1936. p. 7 t.u.
Ibidem, p. 169.
" Vastle lUncila. Lucian Blaga, energie rcmAneasci. Cluj, 1938. p. 21-27.
" Ovldlu Papadima. op. cU.. p. 41.
u Ibtdem. p. 46.
= Ibidem, p. 47.
Ibidem, p. 46.
* Ibidem. p. 105.
,s Romulu* Vulcne^cu, vezi
nota 1.
Constantin Nolca, Pagini din sufletul romnesc. Rncurell. 1944, p. 103109.
* Vaxlle Bandld, op. cit.

TKOGOMA

et

11

P. Papahapi. Meglenoromnii. Bucureti. 1902. p. 127 s.u.

I. I. Huuu, Limba iraco-docilor. Bucure!!. 1959. p. 124; duna Oh. Ivanewi. bralbar.
> Teohari Antonescu. Cofttl tabinlor In Daeiu. Bucureti.
1889; Marian \Vcnzl.77r
Dloseuri in Iht llalkans. In ..Slavic Rcview", XXVI, 3. 1967.
II Hadu Florescu. Hadrian
Daicovldu si Lucian Rou, Dicionar enciclopedie de arta oceht
a Romniei. Rucuresll, 1980. p. 135.
= Ibtdem. p. 135.
> Tableta de plumb din Transilvania se alld Ia
Muzeul de istoric al

"

Mlrcea

De

la

Zalmoxts.

..

p.

246247.

v 1. P. Culianu. Romantism* acosmiqtic chez Mihat Emintseu, In Itcr In Silvia", II,

Mcsslua, 1981, p. 147157.
Ibidem. p. 160.
* Alex. Dlma. VisiunfofMmKdl/ipoeaoromilncaicd. lanl. 1982, p.
22,2331.
* Gb. Vlduncu, Filozofia legendelor cosmogonire romncfti, bucureti. 1982.
Ioana lini. Petrescu, Eminescu. modrk cosmologice l viziunea pocite*" UucurcsU, I97S

CluJ-Napora.

Tableta de mclat de la Homula. In Muzeul de Istoric al R.S.R.. fragmentul de

de marmor de la Drobct. In ..Muzeul Porilor de Fler", tableta coc ir de metal de I Polo\rad,
In Muzeul Mllllnr Central, Bucurefli.
11 lladu Florescu,
Hadrian Daicovldu si lucian Rou, Dicionar..., p. 87.
" Ovldlu Papadima. O piziune romneasca a lumu. Bucureti, 1941. p. 13.
11
Thomas llyde. Ilttlorta religionts %<eterum Pertarum, London. 1700.
> J. Goclz.
Rellgiotiiwlsseiitchaftltelx* W Merbueh. Frelburg, l.a.
C. L Gulian. Mit st culturi,, BucnreU. 19C8. p. 197-204.
C. I. Gulian. Lumea culturii primitive. ., p. 248.
M Andre Goblol. Lssat surla elosslficalton des teienee*. Paris. p. 42.
=3
Ibidem, p. 42.
:a
Trad. rom. dc Alex. Iordan. Bucurefli. 1638.
|. D. tefancscu. Aria otehe a Maramureului. Bucure!!,
1908. p. 144-145.
!JJ
* Marian Wenzel. Lkrasnl motioi na Stcicima (Ornamentat Molift on Tombsiones {rom
medieval Bosnia and Surrounding /foi om
p. 11-15.
>, Sarajevo, MM, F
Ibidem, p, 15.
" Folk-Duatiun l'roblems and Patierm. In Elbnologica". I, 1986= C. I. Gulian. Mit si cultur, Bucureti.
19o8, p. 198-201.
.

"

Ovldlu Papadima.

viziune

NOTE
p.

i
Romnlus VulcAnescu, Lcs Htments daco-romains. ., In cap. ^i *w.ce. ..
275277.
Lazr dlncanu. Cdprinli.cdprdunft.ln Studii folclorice. Cercetri In domeniul literaturii

populare. Bucureti. 1896.

* I.azar Sjlliiranu. Basmele romne tn eomparafie eu legendele
mitice elatict fi tn legtur
eu basmele popoarelor. Bucureti. e<l. a 11-a. 1978.
/oidrm. p. 32,
* Lnzar dlncanu. Influenta oriental asupra limbii i culturii romne. Bucureti. 1900,

p.

280.

Vladlntlr Dumllrescu, Arta culturii Cueutenl, Bucureti, p. 67.

N. Densusianu, Dacia preistoric, p. 9141017.
Ibidem, p. 660.
Ibidem, p. 670671.
w Ibidem, p. 929.
" Ibidem, p. 1006.
" G. M. lonescu, Etiopienii In Daria preistoric. Bucureti. 1925, p. 83.
,a
Ibidem. p. 33.

p. 13.

Ibidem.

p.

SOTE

Cap.

Ades du

Yulcftnrscu. Ir*

III'C Sgmposlon

du

U metili

COSMOGONIA

T/'rceologir,

d> *o-romclns

p.

272-274.

Tribuna" (Foia Tribunei). Sibiu 1889.

,

* II. V. WUslockl. Mrchen und Seg

* Oskar Dfihnbardl. Satursogcn. Elnt

und legenden.

I.

Berlin, 1892. p.

nr. 131. p. 516.

Tran*llvaniittten Zigeuiur, Berlin. 1892.

Sammlung Sotw deutender

Sagen. Mrelien. Fabetn

34-35.

Mlrcea Elladc, De ta Zalmoxis.... p. 90.

H. V. Vllslocki. op. cil., p. 35-46.
Mlrcea liliade. De ta Zamoxis.... p. 90-91.
Murat L'ran, TUik mitolojisi, Istambul,
1967. p. 715; D. Cantcmlr, ntocmirea reHgtel maliomedane, trad., studiu introductiv si comenlnril de Ylrgll Cdndeo, Bucureti. 1977.
*

652

culturii

romne.

Bucurvsll, 1900.

mtf/Ac des llprxrbortent. In Etimologica".

1/1983.

dans la culture tradilionnrlle roumaine. In

Mano. 1982.

dlncanu, Influcnfa orientata asupra limbii

u Conslanlln Daniel. Origine Ihroro-gHe du

11

Komulus

l.azflr

CCI.\XX.

"
1

Cn>. AOTROPOGOSlr

Adrian uitea, Les Rahmans et ..Pi^urs d<t Rahmans". In Elnologlea", 1983.

Elena Nlculld-Voroncn, Datinile l credinftle poporului romn, voi. I. Cernui. 1903.
Tb. Speranla. Introducere tn literatura
i'taru. Bucure*!!. 1904.

"
* N. Carlojan,
Idem. Crile populare

Alexandria In literatura romaneasc. Soi contribuii. Bucuntl. 1922:

In literatura romn, voi. 1. Bucureti. 1974.
Vasile Bogrca. Pastile Blajinilor. In Pagini istoheo-fotclortee. Cluj, 1971.
a Andrei OitU-anu. Rahmanes- Brahmane s. Lt voijagc d'un molif
travers t'ttpacc ei le
temps. In ..Ethnologlca", I. 1983.
Fr. H. Kalndl. Die lluiuten. Wien, 1894. p. 76.

sl

Gahrlel trempel. Con/riu//unl ta eunoaiiaea legendei Hajinllo'. In RcviMu Uc

Bueurrtl. tom. 19. 1975. nr. 2. p. 263273.

teorie llterart",

Ibidem.

653

lt

tarte

ii

I.

.
dea ellltaatlooe, Omunlcai
U, 1976. In volumul telecUv Le monde Ih

U. Drlfin, .\nthropo9'ntif .

11-lea Contfrct International

Milano. 1082,

da Treeolofi

7178.

p.

NOTE

Cap.

KTVOKOXIA

ip. Ethmfvtlr..., p. 278281.

Koniulu* Vulcanetcu. U* ttlmenta dacoMlrcea El Iade. De la Zatmoxtt.. ., p. I:
Ibidem, p. 35.
Ibidem. p. 36 ; O. Buboclu. La confrerie d :i jeunea hommcs roummins de l'anrlennc Dacie,
1

I
'

La

extras.

Plaln. 1975.
Ellad,-. op. r(/.. p. 37.
istoria literaturii

Mlrcca

George ClUiieacu,

Ikldem p. 66.
Ibidem. p. 67.
r Ibidem. p. 96.
Valentin AL Georitcaeu : I. I.e r6te de la tllorie romniio-byzaiaine de la tuutunxe dana ledlvelopr-emcnt du droit roumain, publlrnt In Mtlcngea 1'hiUt pe Mtylon, Rccucll de travaux
publles par la Facult* de drolt de 1 Uni venite de Lauuinnr. voi. II. Illuoire du droit, Lauianne,
1963, p. 6167 ; II. La place de la eoutume dani Ir dioil dea ttats fiodau* retumaiiu dc Val oriile
1 1 HM*, in Itcvuc Rounmlne d'IIKtoirr". tome VI, 1967,
el de Moldavie jusgu'au milieu du
586; 111. Modliet juridtqucs de la liecplioti romano-buznnnnr el ignlhise modernisotrieep. 553
tn iiou n>um, un. comunicare inut Ia I* Senilnarlo iiilemiulmiuli' 01 Muui Stortcl Da Roma all*
lerra Homa**. (aprlUe 1981), In voi. Boniu. Conataiiinopoli, Moteoi'a. Nupoll, 1938 p. 337 356.
Valentin AL Georgescu, III. op. cit. p. 346.
*

rumne.

.,

Bucureti. 1941,

63

p.

2.

65/2

Ibidem, p. 62/2.
Ibidem, n. 62.
UlroUrlc CauUmlr, Deurlerea Af-Wttowf, BucureU, 1056, p. 68; Ion Donat. Troianul.
Reexaminri toponimice Inlegtur eu continuitatea. In ..Luceafrul", an. XI 1(1979). 11(829). p. 8.
u Ripuiu la CidiUunarul mitologic, jud. Neam. 1939.

p.

" Grorgc I.
1980; Mireeo Martin. li. Clinexu ti amolexde" literaturii
Conofrye/i/l nlerdltciptinard. BucurcaU, 1983; Iile Badeu. .SiriereSlmlunescu, EtrtoMoria
nism european ti cultura critic romaneasca. Bucureti. 1984. p. 15 16 G. Inralleami. Spuilal
tn
critic tn cultura rumncasc. Bucureti, 1984; tefan teineACu, Romanul e populare'
cepia lui .V. larga. In ..Drobcta". I. 1971.
II
B.P. llaidru, Eigmolojtrum Majnum Ro-naniae. voi II. BucurefU, 188.. eJ. a II -a,
romn' tiu Biicuretl,
romne. Bucurau. 1981 ; l'anl

Ibidem, p.

XXXV
11

(1948), 6, CluJ-Napoca. p. 2122.

Adrian Rlta, Ardealul (VIII). In Transilvania", an.

XII (1983),

" Eugenia Z ah aria. Populaia romneate din Trantiloania

restl.

VII

p.

*
*

p.

Slir

Le|p,l K

un

mw

DAIMOXOI.OGIA

eon FI. Marian, h<moimlt.laitu In icitim, Mudlu

ttncyrvflc.

BucurcaU. 1892.

Tudor Pnmnie, Dumanii tt piitltnit omului. In Mitologi* lomtnesc, 1. Bucurrll

Vlena, 1915 ; Gh. lncal. tnuaeiura fir*au spre turparea lu^ntlliel norodului (dupfl

din

18041808), Rucuteatl. 1964.

Tudor Pamflle,

op. cit., p. IV.

Ibidem, p. III.
Tudor Pamtlle, DiaPolul tncrjbilor al lumii. Bucureti
Lelpjlil Vlena, 1914.
Artur Gorovel. Detclnleeele
mritor, Bucureti. 1931. p. 7 208.
1 C. Fjetetcu. Filnlrle aupranaturule In legendele populare romneai, Xtti de doct, 1976.
R. E. Dodth. Dialectica spiritului frrr. Blicuretl. 1983, p. 321.
H. Godrlngton. The Mclanesiani. Oxford. 1981
R. R. Mnrrtt. T/r Conteption of Mana.
1908 ; Idem. TAe Tabu-Mana Formula oi a
DriniHon of Religian. 1909; P. Santyvoa,
La forc* maiaue du mono, 1914 ; A. M. Hnvurf. Mana, In ..Man", XIV. 1919 1W0 Fr. R. Lehmann. .lfono. Dle BegrlffaajeachteMieh* Vntersuelung tind ethnoloiurher Griindtcgc, Lclprlg,
XV. 191 1920: J. Abllt. Tte
1915; J. Rohr. Dat Wesen des Mana. In ^AaUxTop***', XIV
Kega of Power. A Studu of Indian and Relief. Lnndon, 1932.
>
Gh. Pavelescu. Mana tn folclorul lott.i-^. MMu. 1944.
Ibidem, p. 6.
M D. Ewerller, Les formei inflrleum de l'r rfliration. Pnri<. 1927.
1

148.

Ibidem, p. 162.
Ibidem.
Mlron Gwlln, Opere.
Ibidem, p. 210211.

Cap.

136.

Ibidem. p. 140.
Ibidem. p. Ml
141.
Ibidem, p. 140.

Ibidem.

p.

EUOTOfiOM A

KOTE
. ..

Cap.

188192.

Laiar Sllneanu, Basmele romnilor .... p. 676704.

C. LVm Teodorcacu, Pocni .... p. 350380.
AL Bona, O plaeUt erotic aflata la Apulum. In ..Apuhun". II. l'13. Alba lulla. 1946,
372-373.
Artur Gorovel, Literatur popular. Bucureti. R-76, p. 380.
Informaie de leren. Podlul MoWoxel, 11^36. 1958.
Informaie de teren, fost Judeul Vl
a. 1938.

Romulua Vulcneaoi. Coloana.... p. 109111.

Maorice Magre ct Hcnry Ljonnet. Les fltes cti Orient et dana rAntieuile, ParU, 1929.

Ibidem- ed. 1975, p. 101.

Ibidem, p. 108.
ta '/.almaxit.

Cofoano cerului.

la

- ttfOH Ellade. De
* Ibidem, p. 130.
....
M l'dem.

p. 137.
" Ibidem. p. 139.

Idem.

'

Cb^tlonanil mllololc, Bucovina, 1939.

'*
Victor Laxar, legende isto' ier de pe pint nt al Romniei, ed.a II-. Cluj. 1922, p. 38.
Mlron GutUn. Opere, Bucure>ll. 1958, p. 229- 233.
u Romului Voia, Legenda lut Drago*. Contribuii la ntemeierea Moldood. Iu Analele de
..Studii
tiloric nattonal din Cluj. 1921. p. 300310; KqwiIih Vuia. Uganda lai Dragor, tn
de etnografie M folclor". I. Bucureti, 1975. p. 10.

a
w

p 27 37J
VIII. Buc*

1977.

u RJbpun*

1&8 205

1975.
Vulcene*cu. Etnologie jurittttti. p.

NOTE

m.

p.

I 111. Roma.

Romnlns

II. Sibiu,

fa aer.

Etnologic juridico,

N. lorpa. latoria lui tefan cel Mare .... p. 13.

Ion Rfiuescu, Ctmpulung Muscel
mar.esrafie istorleJ, Ompulung. 1943, p. 353.
Antbon> Melnlka. The Corpul of Ihe Minialures in tl,e ManMcriptt of hectetum Gra-

'

1974. p. 289.
H Nleolac DentuMano, Dada preistoric, p.
CX. 596.
u Vlrglllu $tefaneicu-Urigjnc>tl, Sensul tHorle al denumirii Ardeal, In Steaia",

p.

Ibidem. p.

voi.

Uani.

346.
347.
347.
347.
348.
348.

" Ibidem, p.
M Romuri Valcfinescu.
6768; 113113-

p,

6i.
Brtlanu. Traiitta istoric deiptt ntemeierea Hat dor
cil.,

p.

p.

Ibidem,

op.

Ibluem,

Ibidem.

" DUnltrie Canlomir,

XV

<

..

p.

208.

MMmm

-.

NOTE

Cap.

X0M0G0XIA

Hornului Vulcaaescu, Ia Hlmentt dace-romairu. .

CJ
Romulii* VulcAnetcu, Etnologie juridica, p. 231.
OvMIu Papadlmi. O msiune romn'aeed a lumii. Bucureti, 1941.
Ibidem, p. 65.
1

654

p.

2*1

283.

Ibidem,
" Dimllrlc

p.

97.

Con ten ir. Detcriptio Mctdartar.

Ibidem, p. 342343.

ed.

Mfir>v, Bucureti. 1973.

il^ral m etnografiei l feciorului romnes*. voi. I. redactor A. Fochl,

Bucurat iflM?'?^
The odor Buroda, Datinile poporului romn ta tnmormtMrl. Ui. 1882 ; Slmeon FI. Marian. Inmorml ni,ire l n romani, ed. cit., Tudor
Painflle, Dumanii ti prietenii omului, ed cit
Bueuretl
Ulprlfl
Vlena. 1916.
u At. M. Marieiicwcu. Pricolicii. In
..Familia", VIII (1872). !Q, II, 12. 13. i 15 Pesta,
N. L. Kostakl. Pricolicii (Studii de mitologie romana). In Viaa
p. 116 *.u.
romneasca" 19Io!
1
u ") iir*? e "- *"fo"- '
<^W. rfuf/nf/e l westirlle poporalul
romn. Bucureti, \2L
19J0 Jan Louli Perkownkl. The Romanian folklorie Vampire,
ln East
European Quarterly- voi. XVI (1982). nr. 3, Columtmv. 1982; o' Pa
.d.ma. SeBa
McsterM Manole ,1 ..Vlnilorii 4t umbre". In ..Rev. de folclor. VIIP
08-78
(1962). 3-1. p.
'P
> Anca Irlna lonescu. Lingoistie
*
'
mitologie.
.. p.
143.
" Fran0lS Ribadeau 1>unw S''' a,1della
m <* ia ir * d lla :"'- Rom. t*W. P- 138-13.
*

aSSr

B!3

47S_

u Tudor Pamnic. Dumanii

8193.

.... p.

NOTE

* N.
A. BalHy. AbreS t du dlet,onnaire Grre-Frci*al*, buttlfme edilion. Paris, tk, p.
408/1; 431/2.
loan Ndejde si Amrlla Nfldejde-Gesllcrne. Shefionar lotin-runn ecmplet. ed. XIX,
Bururesll. l a, p. 292/1; G. Guu. Diefwnar lotin-nmn. lucuresti. 1983.
ion F. Iturleescu. Sufletul itmnerr. Pucuresli. 1944. p. 345-410.
4
11. It. Hlvrr. Kitot.ip ard tntivl otot-mtunon. 1 r-ndon. 1914.
* S- A. Tolsarev. tieligia Ir. istoria lumii. trnd. In rom. Bucureti. 1974, p. 6779.
* Hornului Yulcnescu. I tnolcgie Juiidir. I'ururrtl. 1970, p. 188.

Ibidim. p. Ih4. Ili8-lt9.

Simenii FI. Marian. Inmoiminirura
p. .'IfO 396. conwcratc moilor.
* FI. Florrscit.
V
de fete bV j* muntele (iina. In ..Sociologic rominesc", an. II
418otropp.
I.a eoulume de ia ..Foire aux Ftlles" pratiqutt
430 VltllI
(1937). nr. 9 10. p.
Ir* Afoni* Afutem. In ..l'.cv.-.ln sur 1'tiKtolrc dr^ Instllnlionv rt du dralt". 111, Bucarest,
'
I

un,

Artln.r Habcrlandt. Ergologitcl** und Muthologiselics zur SrhafJcette

von S-Magy-Schomttn. in Jabrcsurlte de Ostcrrrlctiisclien
Arclieoloifltchen Institute", 11. Wlen. 1954.

Slmeon

Marian. I nmorml Marea

FI.

..

p.

418420; Charles

etnografia medicalA a Olteniei, Cralovo, la., p. 41.

44
Evel Gatparlnl, // ri/o protosla^e delta seconda sepultura.
" Teohorl Aiilonescu. Cultul cabihlor
..
p. 250. pl. 20.
v I "n Al. GeoTBcscu. /.o Ugmde populaire da ..CoMrai
.
_,Jf
jundiques,
..Kthnolooica", 1. 1979. p 712.

l.ntigier.

nma,

CoMributii

1953. p. 25.

T.-

LVI

an.

(1938). nr. 9-10. p.

1940, p. 19 60.

lll,

Larar

11

Ibidem.

**

JJ

J
"

V<

lneanu. Basmele

Slmeon
Ibidem.
Ibidem.

p.
FI.

872.
Marian, op.

p.

30.

p.

34,

"

"

"
J
J

"

Ibidem.

p.

p.
FI.

L Dumltracu.

Ijuar

op.

W *W
cit.,

393 100

In

Grai

suflet". Bucureti.

IV

192 I9*L
B3'
'

75'

p.

.,

-A. Candrea. op.

p.

p. 383385.
209119.

.,

Bucunsli. 1955.
.

Larr ineanu, Im

jourt de vetlle .... p. 53.

.... III, p. 63.

B. P. Hasdeu. Etymologieum

91

Traian Gherman, Meteorologie

94

Tudor Pamlile, Dumanii .... p. 303.

Slmeon FI. Marian, Dnclnteee populare romne. Cernui.
N. pensulanu. Dacia
.,
p. 21.
Ibidim. p. 21, conf., rev. eztoarea", 1892, p. 85.

94

....

p.

150.

1680, p. 242.

Ibidem. p. 21.

N. Densuinnu, VreAi clMeee .... p. 103/1105/2.

49 G. Dern Tcodoreacu, Poeiii .... p. 490/2.
49
Ibidem, p. 490/1.
44 Ibidim. p. 468
490. 490- 492.
44 Ibidem. p. 490.
44 Ibidem. p. 492/1-149/1.
41

do/Is

vindector.

Bucureti. 1921; idem.

Tl,e

Romanian
;

225.

Itomulm Vulcanescu. Ciumorca. conf. Crnlova. 1937.

Slmcnn PL Marian, tnmormlnlarea . .. p. 1 II.
.

44.

O. Berclu. Arlteologia preisiorle a Olteniei. Cralova. 1939.

"ap.

1.

94

Mttile populare, Bucure>tl. I97u Idem.

Studie* Conferenee. AucWand, New Zeeland. 1975; llorla Oi.risan,
Kligman. Clus. Sgmbolic Transformat,** in Rovanian R.tuat,
rtf.. p.

bibliologie", nn.

"

H5I23.

In

91

Romanian
M
^
W
gy^

p.

Jid/m. p. 161-161.
Ibidem. p. 155-156.
Ibidim. p. 116.
Ibidim. p. 269.
17 Ovld Densusianu. Limba ite set Micelor. In Grai si suflet", IV, 1929-1930*1 1931-1932.
" Alrx. Graur. Ltimolngii romneti. Bucurrti. 1963.
' Al. Hotrttl. Limba drtelMeeelvi romnelt. Bucureti. 1975.
r'
Fr. Mlklosirb. Die ilaoisehrn Flimente In RumnlseUn SpracU, Viena, 1961.
91
Petru Caraman. Substiciul . , p. 3536.
" E. CobeJ. Zti einigen KrscLeinungen der albonesirclen Spruchengeienielti und dtren
balkonlscUn -Auammenhanotn, ln Studia Albania". XVI, p. 35- 104.
G. Ponor. Despic colinde, conf. Bucureti. 1974.
" Petru Caraman. op. cil., p. 41. 65- 67.
" S. Mangiura. Clwdanu pe anul 7*4/. Orusio- Braov. 1882.
14
B. P. Hasdru. Etymologieum . , c<L a 11-a. p. 62.
11 O. Blrlca. Mica enciclopedie a povetilor romneti. Bucureti. 1976. p. 15.
N Gfa. Asacbi. Doqmeet Trajan. lassy, 1840: G. VeBorxl Ruscalla, La legenda dsil a Baba
Dochia. tn ..Blvl*ta Cootemporanea", nov., Torim, 1862; Hemu Niculescu. GA. Asaehi i
nceputurile litografiei ln hloldoon. In Studii l cercetri de bibliologie". I. 1955.
** D. Contemlr, Desalpho
blllnin. p. 101.
. , ed
94 Remus Niculescu. GA. Atorhi 91 incepuiuhle litografiei in Moldopo. In SludU l cerec-

N. Iiensuiami, VrcAl elntcte

., p. 6-7/1.
Elena Niculla-Voronco. ZJnrir.Wr .. .. II. p. 739- 401 Slmeon PL Marian. Srbtorile
la romni .... I. p. 94-143; Traian Ghernian. A/rfeoro/ooie popular. Blaj. 1928, p. 150 .u.

": lTA,/'i,,,Mr" :Mun,,ll,w Vulcance U

Ibidem.

(1907).

"

203.

p.

Charles LauRler. op. nr.. p. 41.

I--A. Candrea. l-olklorul medical
Artur Gorovel. DevlMetele ....
I--A. Candrea. op. cit., p. 111.

XLI

1915.

>

173.

I.-A. Candrea. r*oru/ medico/..., p. 380-389.

Artur Gorovel. DesclMeeete
111-112.
. p.
Ibidem. p. II 1-112.

GQmrU,

literare",

19-22: Elena Nicull-Voronca. TUyM Moilor din Bucureti,

Homulu Vulcanicii. Mnute .... p. 159-182.

7. p.

Url de
172

Strigoii .... p. 15.

*L

p.

112113.

p.

lneanu. Cuime/e....

p.

si

ZtJ-

Marian, op. cu., p. 3233.

Hornul u* Vulcnescu. Mslile

N.

der Xatar.ln

391397.

J 0Um, p 123126.
^:- " *<B a' Vnh, Co/usorii.

impli raiona

870.

/WoVm. p. 2627.
Ovld DcnsuUmu, Limba deselMeeelor.

mm,

fhe

sa

.... p. 870.
cil.,

^iTrS
Ovld !
Densulanu.
"

481-564; O. Papadlma. Die Dmonie

Moses Gaster, Literatura popular romn. Bucureti, 1883.

* Slmeon
**

el

-Vwmr/r drar/ U / In romnete. In Viaa romaneasca", nr. 4. 5. 6. 1910.

'/n/^P/.
21: Ion V. Georgescu. De monologia .... In Biserica ortodox

moxls**,

eTAdam"

0*

*
romana

129-132.
Trodor Hadu. UutifHt Cevtlcu. RnrWtftli 1P:M,
C. Fopa IJnranw. t'nnr de sibloii lAginesii. In Convorbiri

>*

"
*

p.
II

p. 28.

/ftfrfrin.

Cap. sKftiu>i:oi.m;i V

Itasdcu. Zlna Filma .... p. 31.

ftfifl

4T Petru Caraman, Sur Vorigine thraco-itliriiM de ta fraterntsation

mains. extras. Bucureti, 1980, p. 215217.
41 Gcorge CAIInescu, Istoria literaturii romdne .... p. 65.
44 iidrm, p. 65.

Gr. G. TocMescu, Malerlaluri

Ibidem, p. 692.

.... I. p. 671.

657

ritueHc ehei Ies

Rou~

*> Ibidem. p.

M
1

"

Ibidem.

p.

693.

Constantin Dalcovlrlu. Ilerodot i pretinsul mouoteum ol geilor. In ..Apuluni". hiMbo

rum incasei , LXXIX.
1948. p. 92; Dumitru llJAet. Ilerodot fi Sieelereo. In .Atta

090.

Informaie de teren. Gorj, 1038 sl Haeg. 1938.

Cr. G. Tocllncu. op. rff., p. 648.

lulla.

1984, 5.

8996.

p.

NOTE

Oap.

FBTATOIi

XEFRTATUr,

dan,
p.

1
In IcgAtur-J cu etimologia sl semantismul termenilor Fdrtat fi Nefrtal a se vedea cap.
Teogonla. p 2! -257
" Ibidem. p 238-255.
1
Informat. c de teren din lona triple* confinlum-ului montan Oltenia. Banat, Transllvania. 1938.
* Ovldlu Paparilma. O niiiune rominrue
. ., p. 9295.
* Dan SmanlJncscu. Miluri i texte cshatologtct
In literatura romneasca, teii de doctoral.
Bucurai. 1974.
.

NOTE

Cap.

Romului Vulcanescu. Coloana tetului, 1972, p. 36.

el dr Hglc populaire
Conflurnee* dam la cr/alion de Brneuti. tllimeni* de fUklote
Paris. 1967.
pioeessus noevHur de la eculpttue mediate. In Tlmolgnofa sur Brneui.

"

CERUL

te

35.
Ibidem.

Nota d

dc^

curt

"JJJ^JJJ^^^

Lucian Blaga. Spaiul

**

/idrjn,

Ibidem, p.
Ibidem. p, 86.

M
M

p.

"

193- 205.
>

198

"

Ibidem. p.
Ibidem. p

81

Kotnulu* VulcaacaeUi Coloana ecului

"

"

*
a

'

at

"
M

Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.

I..

i/gion 1'onlo-BalUaut. In Ponto- BalUca

auotittc.

38.

p.

37.

Izvoare. ..,1,

Hucurctl. 1936.

"

Chldlu Papadlma. O oisiune ...

Informaie de teren, judelui Mehedlnli. 1937.
49-50.
Sabin Drflcol, Colinde
.. p.

*
*
**

Ibidem.

172-173.
tub/tre, ronf. Pucurc>tl. 193*.

Olga Greceanu. Zugrarii de

NOTE

SOARELE

Cap.

>1

IM

Vezi cap. Cosmogonia

romnii. In REF, an.

Bomulua Vulcnescu, Figurarea mUnii in ornemeniiea popular
Concepia mllie i vitiunea arlMU a
p. 213-259. 4-5. p 4t3- 450 : idem,

1\

<i9y>. 3.

Bucureti, 1947.
Petre Caraman. Srbtorile ....
* Elena Nlcultta-Voronca, Datinile

tourelut la rominl, cant..

3

34-94.

p.

420.

.... II. p.

Ibidem, I. p. 23.
* Ibidem. IL
590.
' Ibidem,
1,
p 174.
' Ibidem, II, p- 588.
* |, Olescu. Credinele .... p. 6061.
> Informatic de Itren. Judeul Cor), 1937.
' Ibidem. judeul Teleorman. 1938
" G. Den Teodorescu, Pocrfi .... p. 2t>4.
' Hcmulua \ ulcanetcti. Fenomenul .
P- 53. 115.

Nicm*-\oronca. Studii In f.>lktcr. II. <ern*u|l. 1913.

Hcmulas Vulcaneacu. Fenomenul

....

200-201.

informaii din INdyalnos. Stratagema, VII,

M- 108.

137.

de bore ln ea. a u a.
Dicionarul de jocuri romnell, Bucunstl. 1932, enumeia 1 4-6
Boc mti. iVeO. er-tmci* 1965 hore.
" lumulas XuUflnescu. Fenomenul
. p.
G. lrm. Teodorescu, Poeii .... p 463.
Adrian uslca. Im facerea lumii ctiul "O fierte oprov** dr [-om Ini. In cur de puim
care In ..LthmdoaJai". I/19W.
Fcmulua Toiclawacs, Fenomenul,... p. 424 4Jt*.
> B. P. Ilasdcu. Opere. II. ed. M- Hllfldc. IP37. p 262.
De>mi-ito .... p 316.
l. Coottadr,
!a 1 ranr fowf Suher, op. eil.
* licor FanUlIe. Srbtorile ae per d
p. 5475.
6270.
\>.
ihtsdar I. Buiada, Dtotla Unitului
.

p 49.

Ibidem, p. 123-124.
liwoate
1, p. 49.
Iztoaie ..^ I, p. 615.
Si m con Flore* Marian. Inmormtntarea ...

Spaiul mioritic, p. 7991.

Fenomenul hnral. p. 45 55.
Ibidem.

dotu

Elrna

p. 33.

p 45-46.
p

9-18.

Fmii atix (llles" praltaute dan let MoMm Apuseni

>

Sabin Urigol. Colinde .... p. 67,

N. Dcmuslanu. DkIii prtiHo'ic. But
Pootttfr Pcltialui. Bucureti. 1908.
S. Drnsu>ianu. op. cil., p. 201.
Edltum Ramuri. Cralova, 1944. p. 39.

CI.

.... Paris, 1967, p.

IM.

* Ibtdrm. p. 4.1.

"
"
M
"

Ttmoigncget

dup

In

76-91.
92-129.

(OUluICf dt la

**

*'

mgtMw**
Mawlc

Homulua Vukaneseu. Voimaitrm*

In

el Ies

l.raenda mitic a Misterului

'

TAT

Credinele tiranului romn despre eer t stele. In ..Analele Acad. Romane". XXIX, lit
vxtras. Bucureti. IV07.
* Cerul $1 podoabele tul dup credinele poporului romn. Academia Romani. Bucureti,
Leipzlg. Viena, 1915.
2
Datini fi muncd. voi. II. Bucureti. Cavi coalelor, 1943. p. 588 584.
* Repreuntareu cerului. Bucureti. InUitutul do siline sociale sl politice al Romanici.
Colecia Sociologia Romniei. II. 1944.
* S. A. TDkarev. Religia In istoria popoarelor lumii, Bucureti, Editar tiinifici si
clclopedlcfl. 1976. p. 88.
' Elena Nic ulia- Voronca. t>3tlnt!e
credinele poporului romn, adunale fi at'zate fn
ordine mitologic, voi. 1. Cernui. 1903. p. 23.
' Tu dor Painlilc. Cerul
podoabele tul . .. ed. cit, p.
* Ibidem. p. 2.
* I. Olescu. Credinele ranului romn despre cer fi slele. edL cit,, p. 4 ; Gh. Ciauana,
Superstiiile poporului romn. Academia Romani Bucureti. 1913, p. 58.
Tudor Pamflle, Vzduhul
ccdlnHc poporului romn. Hncureitl. Lelpilg. Vlena,
1916. p,
Gamallil Pavaloiu. Vmile ezdahulnl .... Mnstirea Ncamo, 1936.
Apostol l>. Culca. Datini fi munca, voi. 1. Bucureti. Casa coalelor. 1943. cj pi loial
Cerul talului, p. 568
56.
11
tbidem. p. 569.
14
Ibidem. p 580.
'* Basmele romne
Bucurai, ed. II. 1978, p. 303-311.
Ibidem.
W Mireca Kllade,
.... p. 113. 118. 131; 136.
amanism" tu
la Zalmoxis la Genghit llan. trad. rom., Bucureti. 1980,

la pag. 9.

Mircra Kllade, Brlncui

Iu

Spcruillis Mioria

Ekio

ctui. i.

Nlcullti-Voronca, Siwfn

....

uni*li. 1915.

II.

658
659

p.

02-69.

"
I97S.

Hornului Vuia. Originea

HO

p.

ctuwl.

joextlut dr

In Studii de efrvyrafle

st

folclor,

voi.

41

91

'

34

SB

"Hornului

Mllte

. ..

p.

41

M
"
44

Dicionarul limbii romn*, tom.

44

p.

II.

partea

I.

F-I

. ..

p.

Dem

Teodorescu. Poezii

si

podoabele tui .... p. 67.

"
13

Vezi cap.

un

Gh. Ciausanu, op. *//., p. 92.

Informaie de terea. Argea, 1938.
Th. Vlrgoliei. Epopei nafionale, Bucuroii. 197.

s*

Vaslle Alecaandrl, Opere.

II.

Ibidem, p.

Athanaiie M. Mariaaescu, Poezii populare din Transiloanle, ed. Blajean, Bucureti.

127.

537.
G. Dem. Teodorescu. Poeiii populare
, p. 70.
14
Alex. Viciu, Colinde din Ardeal, Bucureti, 1914
Bud. Poezii populare din
Maramure, Bucureti, 1908.
34
Octavian Buhociu. Folclorul de mm). Zorile fi Poezia pstoreasc. Bucureti. 1979.
p.
34

"
34
34

Apostol D. Culcn. Datini de munc. I, Bucureti, 1943. p.

Informaie de teren. Blitrla-Xasfiud. 1937.

Elena SViilita.Voronca. Datinile

Ibidem.

NOTE

LUXA SFiNT

altor

popoare,

#i

1915,

stele,

Cernui.

Bucureti. 1907,

..

Mioria,

p. 111

idem. Poezii populare

....

Bucureti.

Informaie de teren. jud. Mehedini. 1937.

.... p. 180-186.

Ibidem. p. 157.

Informaie de teren, juileul Mehedini. 1937.

rudor Pamfile, Cerul .... p. 186187; X. lorg.i. Descinlcce, Hcvista Istorica".

p.

1908. p. 63,

p. 63.

Tudor Pamflle. Cerul

credinele poporului romn.

STELELE LOi.OSTELE

Cap.

iMinllie. CtitU >' podoabele lui.... p. 59.

Otetcu. Credinfclc frunutu, romn despre cer

IX

1937.

Candrii. Prloirt gen-rjt miip-a f /'.clorului romn In tegliuri ca al

Bucureti. UBdi-eraHalU Bucureti, curs litografiat, 1931-1935. p. 133.

Ut

P. 121.

Tudor

p. 104.

127.

93

'

III,

33

Izvoraul", an. XVII. nr.

I.-A.

voi.

"
"

184.
Ileana Cos mz*a na, tn

Ibidem. p. 431.
l.azar Slineanu. Basmele .... p. 565-ou6.
Ibidem. p. 336.
Ibidem, p. 3S6.
V. Alecaandrl. Poezii . . (variaata
p. 56- 58).

1
Vaslle Alecsandri. Q/ieie. III
1982. p. 37.

Cap.

481-482.

p.

"

NOTE

....

1971.

-azir >iincjnu. Ila+mele .... p. 970.

Poorllle lui FU-Frumos. baxme fantastice, ed. I. I. erb. Bucureti. 1982.
In Gazeta Transilvaniei". 1889, nr. 281.
43
Lai Ar aincnau. Basmele .... p. 32.
** Sabin Drtgol. Colinde
.... p. 194.
** Victor Bralulncu. Elemente
profane tn pictura religioas, Bucureti.
44 Arhiva Muzeului de etnografie
din Cluj. 1937.
" Simeon FI. Marian. Vrji, farmece, desfaceri. Bucureti. 1893.
In .lavoraul". an. XVI. 1937. 7-8. p. 250.
O. Birlca. Folclorul romanele, II. Bucureti, 1893, p. 174.
T* Hornului Vulcanescu. Fenomenul lw al, p. 110, 121.

Cluj.

Bucure* II. Edil ura Cartea Homaneosca.

Columna lui Tralan".

Bucureti. 1872 ; Ion I. loalc. Dealul Mohului
.. p. 254-274 : L P. Cullanu. Soarelt i luna.
Eseu asupra semnificaiei simbolicei hinoeosmice soarc-tund si a nunfilor mitice. In Lucrri tiinifice. Cercurile studeneti de fotelor. II, Baia Mare. 1973. p. S7-97 Mihai Coman. Sara Soarelui,
Bucureti. 1983.
Athanaaie M. Marienescu. Cu/(u/ pdofn j i aeslln, voi. I, Srbtorite i datinile romne
oechi. BucuresU. 1884. p. 436.

74/2-75/1.

Ilustrat,

3 Ibidem,
p. 127.

41

In

13.

Komulus Vulcanescu. Coloana .... p.

A ren Dcnsuianu. De unde oine mitul

14

74/2.

Km Elcllcrescu. Botanic popular romneasc.

Theodor Fecioru. op. cit., p. 249.

G.

14

unele tradiii

*'

JJ
*'

p.

Ibidem, p. 482.
Ibidem, p. 484.
Ibidem. p 489.
Ibidem. p. 488- 490.
Tudor Pamflle, Cerul

=*

Gh. F. Clausanu. Superstiiile .... p. 107- 103.

Atbanaiic M. Maricncscu. Ft-Ftumos Phaeton. In ..Albina", 1871.

L-A. Candrea. Dicionar enciclopedie

Informaie de teren, VUvca. 1938.

C. Hflduleicu-Codln. Srbtorile poporului eu obiceiurile, credinele
Bucureti. 1909.
Tudor Pamtile. Dumanii .... p. 156.
Artur Gorovel. Deietntete .... p. 125.
Ibidem.

* Ibid'm,

Ibidem.

"

(coate de ele.

p.

214-215.

D. A. Vjilllu. ..Focii/ Wu" In datinile poporului romn In legtur eu alte

Bucureti. 1943
43 Vezi >l Elenn NIculiQ-Voronca. Datinile
.... III. p. 1223-1227.
' Informaie de leren la huulli din llucovlna. 1938; Tudor Pamflle, Milologie '>
neasc. II. Comorile, Bucureti
Ulpxig
Vlena, 1910.
44
Informaie de teren. Jud. Covurlui. 1936.
44
Romului Vulcanescu. Moiile .... p. 155-157.
44
Inrormalle dc terrn. Arge, 1937.
*' Informaii de teren, zona Piteti, 1935.
44 Ibidem. zona
Arge, 1935.
" Elena XlcuIUfl-Voronca. Datinile .... II. p. 1167.
44 Ibidem. p. 1168; Informaii de teren. Vlaca. 1937.

cil.,

1931, p. 75.

41

G. Dem. Teodorescu. Peesli .... cd. a II-o. Bucureti, 1982. p. 481.

Laxir aineanu, Basmele romne, ediie prlnceps. Academia Romna. 1895. p. 40-41.
Gr. G. Tocileacu. Materialuri folkloristUr. voL I. Bucureti, 1900.

*3

Vulcilneicu.

9091.

Op.

Cluul de Iarna, fise de teren. Arhiva I.G.E.D., Bucureti.

Hornului VulcAnescu. Mtii*.... p. 258- 257.
Uuba.
Malrrialuri
folclorice. In Tinerimea roman*". 1898. I. p. 128. 149.
S.

34

89-

iSidem. p. 39.
Al.x. Amrulcscu.

"

romne*!. Bucureti. Editura Mineri.. 1975, p.

91.
.

84

Veelii clntete $1 tradiii populare

I.

141.

Hornului Vulcanescu. TI* Cluari"

p. 2940.
.,
Gali Kliaman. Caiuj . ., Chica |o Ion don. 1981.
G. Dem Teodorescu. ncercri trtllct .... p. 5.
Hornului Vulcanescu. The ..Cluari" .... p. 38.
Ramura* Vnla. Studii .... I. Bucureti. 1975. p. 122. 140.
Romului Vulcanescu, The ..Clufart" .... p. 38.
*Wdrm. p. 39.

17-18.
Mlron CosUn, Letopiseul .... In Opere, ed.
Tudor Pamflle. Cerul .... p. 158-159.

mim,

p.

100.

Informaii de teren, Jud. Buiau. 1038.

661

P. P. Panailescu,

HucureU,

1958. p, 165.

NOTK

Cap. nftftBVEA

POLIVALENTA A CERI

IftiVm,
,.|

ASTHI-I.OH

** Ibldem,

81

I.ABmiXTUL

p. 247.
p. 248.

VerM

N. Den*ulanu.

p. 77.

clnlece ....

31 Ibldem, p. 7.r>.
/'
Irm. p. 75.

"
34

G. Sflulcvru. op.

31

Th. Burada.

3-

I,A. Candrea. Pr/afr

Ibldem. p. 361-384.
Ibidem, p. 366-367.

Sofia.

81.

elt

383.

p.

Istoria teatrului .... p. 84.

r r,erl

arheologice ale Bulgariei medievale,

cotul Vil),

4'

M
*'
41

i'.

'

W2i5ff*5 p ht

"- '-

Ibidem. p. 105.
..Familia". Oradea, 1889. nr. 14,
p. 163.
N. Ociunglami. fAsr/ir ....
p. 109
14 Ibidtm.
.Innet Bord, op.

Ciclul Premlnle Solomon.

Ghennan. Meteorologie popular. Blaj. cap. Solomonarii, p. 141 f.u.
Candrea. PWpire generala
p. 370.
Informaie de teren, Covurlul. 1935.
Tr. Hcrsenl. le Dragon doct. In ..Elhnolojilca", 1/1981. p. 13-22.
Privire ftnrral

Vezi cap. Anlropogania.

"

Lazar aineanu.

41

44

"
w
Tudor

Paiiifilr,

Cap.

Vzduhul

METEOHOLOC.Ii:

"
Paris,

Ibldem, p. 2, 18-19.
1
Ibldem. p. 25.
N. Deimislanu. Vechi clnlccc
.. p. 99.
n'onMlic de teren, valea Bistriei Moldove
,
Tudor Pamfile. Vzduhul
..

p.

28.
1

JJ

Glienniu.. Meteorologie
p. 95-113.
Informatic dc leren. Gorj. 1938.
Ibldem.
Tr. Ghcrraan. Ibldem.
Informatic de teren. Covurlul. 1935.
Tjj**' I'amnic. Vzduhul ....
74-76.

JJ

p.

''"naie de teren.

5
<1984>.

"

Mehedini.

rr ^L*"*'
P* ia

lC'

Informaie de

Im,

tl

ln

;.

Ibidem.

Tudor Pamfile. Dufmanli

Ibldem.

p.

.... p.

281-262.

268.

Informaie de teren, Arge. Vllcea. Gorj. 1937.

CI.

Gulgnebert

Manurl de
sl

olelnre. Paris. 1918.

M. Glande Florentin. Le

"Vtei romaneasca, -n.

Ml.

p.

qSS ^TOSf -Tf M9

Je/tfn

NOTK
'

Cap.

PAMiVriX HI MA

Vezi cap. Cosmogonia.

.. voL 11. p. 132.

l.-A. Candrea. Privire generala
1 Ibidem. p. 35 IVomula* Vulcilnescu, Coloana
p. 35.

"

,,,,C,,rC* U

J51.

I>

Canlemlr. DexrripUo

fi

I>em Teodorcscu.

J*

....

PU/a c
S2552LE2 PMsfJ
'

h. Murada.

//0 a
Teodorcscu,

text paralel, p. 341.

1982. P. 244.
.

Poe:

1982. p. 395.

I.

A.

.... p.

de mgthologle populai re

Cornellu Bed. Teleormanul. Monografie. BacurcsU. 1966. p. 153.

43
Ambrozie Aurel. Credine despre Martie. In ..Frlnurele" <Slrbl). Botoani. 1930. nr.
360.
44
G. Dcm Teodorescu, Poezii
.. p. 450/2452/2.
44 rtidrm.
p. 512/1.
44 Ibidem,
p. 513/1.
" Komulus Vulcanesc4i. Cmmanro. Oclu de conferine. Graiova, - Bucureti. 1937-1938.
4i Artur Gorovel. Deselnteee .... p. 237.
" Ibldem, p. 272.
Ibldem. p. 352-353.
" Gh. F. Ciausano. Superstiiile .... p. 318. 330-381.

"

Kwal

p.lM-170:

LXXIX

Jud. Ialomia. 1937.

C

rarnatxtt.

1974.

P 128-130.

O. fj,
Blrlea .holde, ui romanae,
-A. Candren. Prlotrc generala

J' J

1937.

r , "l>ii

Ws*ta" -

p.

nu,
^ 1WH

p. 41.

elt..

Informaie dr teren. Judeul BuzAu, 1937

Tudor Pamfile, Dumanii
p. 26.
Informaie de tereo. Covurlul. 1936.

43 Ibldem.

..

Ielele. Dlnsele. Vinloaxle. Frumoasele, oimanele, Mles/rete. MiloStudiu de mitologie camparaitea. In ..Revista pentru Istorie, arheologie si filologie".
III. 1880. p. lT>9-2!0 Idem. Ielele
.. Bucureti. 1886.
Ibldem, ed. 1886. p. 38 s.u.

* P. Snlntyves,

MITIC

p 21

Ibldem.

Andrei Oifteanu. op.

4T

NOTE

M
"

I.-A.

Bucureti, an.

88-106

p.

367.

75fd*m. p. 367.

"

43
cit.,

p.

stivele, Ztnele,

"

O. Blrlea. Folclorul romnesc, i, p. 403.

41 J. G. Fraier, op. elt., voi. UI. p. 56.
41 Ibldem, IU. p. 285.
44 Tr.
41

..

*>44

n jtfiiNg .... p. 74.

.,
p 247.

'

IM -

V '

325 -

2M

Tudor Pamfile. Pmtnlul Jupa credinele potirului ram*. H

irurestl.

Cultura

Naio-

nala. 1924. p. 27.

Ibidem, p. 27.
4

ibidem. p. 3.
Ibidem, p. 5.

Gh. Canlacuzlno. Im necropole de Cerniea. Sa place parml Ies eialtisallons neoiithiqaea

l'Europc.
In Archcologie", 3. iul.-aug.. 1970. p. 51
61 : Morminte eu schelete aezate pe
de
tarat* din necropola neoliticii de Iu ".ernlei si semnificaia acettut rit preistorie. In Material*
antropologice, II. 1975. p. 223 - 234.

W3

lnwlm. Ftgmologicum .... I, p. 802 O. M. loaescu. Etiopienii In Duela prtlsto1006: l>. Cernovodeanu. $/i*n/ t mrla heraldic In Rmmnio. Biicureatl. 1977.

-81.

w losif S.
/MoVm.
tbidrm.

Naghlu. CUMll pmlntulul.

p.

p.

"

41-45.

43.

243/2.

p. 43.

Silviu Sanie. articol In Enciclopedia civilizaiei romne, coortl.

*l Enciclopedic*. 1982. p. 751-752.

t t.

D. Tudor. Bucureti.

Editura tllnlilcfl

Dicionar ilt iitorit ocele a Romanici (Polrolliie sec,

Dueurfitl. Editura tiinifica si Enciclopedica. 1070, p 560.
11

"
p.

preistoric, p.

A'),

coord.

205.
1^

"

"

(1938). nr. 11

.... p. 95.

fi

dinmmicm civilizaiei

si culturii

In

aezrile

turale.

Im Lucrrile simpozionului de geografic a talului. Bucureti, 1969. p. 265- 272 idem. L'ivolution des ubris /tastocaux ehez Ies Roumains. In Rcvue d'Hlstorle", an. IV (1965). nr. 4, BucureaU,
Drgus
p. 691 -733 : tefania Cristcscu-Golopenia. Gospodrlm ti riturile maglct mit fontilor din
. discurs de recepie 1b Academia,
Lucian Blaga, Elogiul talului
), Bucureti. 1940
millage comme ptumdls perdu, la Etimologica". 1 /1981.
Bucureti. 1938; Rodlea Hooman,

voi.

Romulus Vulenescu. Fenomenul

14

Informaie de

ai

"
M

"

....

p.

Ilomaiiiae,

Bucureti,

voi.

1- IU. ed.

I.

1868-

II.

voi.

I.

1968.

lorgu Iordan. Toponimie romneasc, BucureaU. 1063.

Graar. Etimologii romneti. Bucuretl. 1963 ; idem, Alte etimologii romneti.

"T
s*

11
*

19.

teren. GorJ, 1938.

Ibidem.
Vezi cap. Mitologia morfii.

lorgu Iordan, op. cit.

Coriolan Suciu. op. cit.
Romulus Vulenescu. Coloana
lorgu Iordan, op. cil.
Romulus Vulcinescu, Mlile

Informaie de teren, Romanai. 1936.

Tudor Pamflle. Pmlntul .... p. 6.

SOTE

B. P. Ilasdeu. Elgmologicum .... 1. p. 495.

Informaie de teren, Ialomia. 1936.
Ion Gonea. Plaiuri Carpatine, Bucureti. 1984. p. 15-31, 32-53; Valeriu oropa.
Lm coutume de tu ..Foire mut filles" pratiauee dans Ies Afonii Apuseni, In .,H. II. I. D."\
reat. 1978. p. 129-132.
** Informaie de teren. Judeul Brila. 1935.

Magmim

Bucureti. 1975.

101.

p.

AL

(Fgra

1967.

Laxr ^aincanu. Zilele babei al legenda Dochiei. Bucuretl. 1888.

N. Densusianu. Dvctu preiftoric, p. 186 481.
l.-A. Candreo. Dicionarul geografie al Judefului Pulna, Bucuretl. 1897.
Mircea Eliade. De Iu Zotmoxis . ., p. 21-22, 43- 45. 117-198.
Coriolan Suclu. Dicfionar istoric al localiifiloe din Transilvania, Bucurcti.

p. 12.

Structura

Ibidem. p. 101.
Ibidem, p. 101.
* Ibidem, p. 79.
" B. P. llasdru, Etymologicum
185; ed. a 11-a. 1972, art. Babele.

Berochet.

77.

Romului Vulenescu.

Herodot. istorii .... FV.

D. Cantemir, Dcscriplio ....

rft

t.
LVI

/alde/n. p. 13.

"

78-7.

112-115.
Informaie de teren, Buru. 1039.
Daltntlc poporului romn la Inmorm In/ort
Gh. P. Clausanu, op. ci/., p. 12.

741-705.

H
M /Mm,

Itomne t

"

"

242/3-

text p.

p. 119,

tradiii. In Analele Acad.

"

Coleclla Academiei Romane. Partea a IH-a, p. 9.

Gh. F. Clausanu. Superstiiile poporului romn .... p. 12.
Ibidem, p. 12.
Ibidem, p. 12.
11
1. S
Xaghlu. op. cil., p. 45.
* Petru Caraman. Pmlni t i ap. Bucureti. 1984, p. 514 ;
Illttir no^ri Ierarhi la Judecata mirenilor. In ..Bl. Ortodox* Romana".

p. 149.

., p. 293.
Tristele. IV, 4, 55- 00. tn Izvoare
., p. 401.
Plinlu cel Btrln, )i/o//a naturala. IV. 12. In Izooaie
ibidem.
5.
In
Izvoare
....
231.
p.
Strabon, Geografia, VII. 3.
D. Cantemir. Dcstriplio .... p. 13-17.
Herodot, Istorii
p. 47.
IV. 82. In izooart
..
*' N. Densusianu. op. ril.. p. 150-162.
Dimltric Cantemir. Dexriptto
., p. 89, 98.
In Luceafrul". XXI.
{829). Uucureli, 1978, p. 8.
Ion Donat, 7>iamif

41-45.

Ibidem, p.
Ibidem. p.
ibidem, p.

si

>

fifilliflfl Mofeti Dom nul ai. Bucureti, Academia Romn. 1004. In Prefaf.
Cu/ni/ pmlnlulut la romni. In Flnllna darurilor", an. XI. nr. 22-25, sept.

literatur

Ovidiu,

'

D. M. Pippidl.

st.

p.

In

I.

/aide/n.

/jnc(o

* A.

Papadopol-Callmach. Dunrea
Seria a 11-a. 1884-1885. p. 324 - 325.

/oidfm, p. 752.

Ibidem, xers 79 a.
Euriplde. Scolii la Andromaca, 1262. In Izvoare .... I, p. 73.
Aotlgones, Culegere de pooesliri uimitoare, 122. In Izvoare ....
N. Densusianu. Docla preistoric p. 111-114 (alte variante).
Atlasul complex Porile de Fier-, Bucure!!. 1972. cartogram

U.

..

Cap.

..

p. 52. 162. 177.

p.

83-84.

HIUHOMITOLOGIA

Vezi cap. Cwmoponia.

Veil cap. Meteorologie mitic (despre potop); Romulus Vulenescu,

si tradiiile

popoarelor. In

Slrtuminrile

apei. Slatina, 1977. p.

Apa

In mitologim

6271.

Tudor Pamfile, Pmlntul . ., p. 1617.

Conrad Clcborlus. Die Relief* der Trajanssule. Texlband 11111 und Tauf rlband I 1 1.
Constanlin
Berlin - Ldpelg. 1896- U-00; Teoharl Antonescu. Cefunna Traian, lai, 1910:
B.
Dalcoviciu m Hadrian DaicovicJu. Columna lut Troian, II. Aufgabe, Bukarest. 1968; FI.
Rndu Vulpe,
I-lorescu, Die Trajanssule, Euharest Ponn, Grundlragen und Tafeln 1. 1069:
Columna lui Ttaton. In rev. Viaa mllitar". clica 25 articole. Bucureti, 19681978.
1 Alex. Amiulescu, Clntctbl loputar tomnuc, \ol. I, Conlrlbufie la folclorul dunrean,
3

*
>
*'

ibidem, p. 467.
ibidem, p. 466-469.
tbidem, a)U varianta
G. Pascu, op. cil.

SOTE

TOPONIMIE II

Cap.

N. Densusianu, Dacia preistorica, p. 57-162; 163- 482.

Mircca Ellade. Trai/r d'hittoirt des reltgions. Paris. 1970, p. 310 s.u.
' Lucian Blaga, Spaiul mioritic .
932.
., p.
4 Romulus Vulenescu, Toponimia milie romneatt. In Lucrrile Simpozionului
toponimie din 1971, Bucureti, 1975, p. 177198.
* Plndar, Scoliile olimpice, 111, 40, 45, In Izmoart .... I, p. 15.
* Pindar. Semtele. IV, 45, 50. in Izvoare .... 1, p. 15.
ibidem.

7-13.
Romulus Vulenescu, iet.cmenul lotci .... p 60.
T
Gh. Vrabie. powf pcpulcr romn. HucureU, 1983.
G. Dem. Tec do meu, Poczn ropulcte .
varianta 1,
628/2- 632/1.

Craiovn. 1973. p.

H A

p.

'o

Ibidem, p. 716.
Ibidem, p. 718.

/6/flVm, p. 606^-614/2,
Ibidem, p. 611.
a Ibidem, p. 812.

'

"
>

605

p.

p.

250257.
617/2628/2 varianta
;

U-a,


"

iDiarm. p. o&l.
toldtm, p. 638.
Gr. G. Tocllescu, Malerlalurl . ... |, p. 331.
Ibidem. p. 553.
Ibidem, p. 505.
Paul Slmloncwu. Rfminttcenees mulhotogiquet eoncernanl

*
11

"

Studies. III. 1976. p.

243/2.

"

101203; Alinat complex Porile de

leni,

le

Dinube. In

Rumsnlan

conf. 0-A.E., Bucureti, 1980.

ll-o.

N. Cartojan. op.

cit.

llerodot, IV. In Izvoare .... p. 53. 55.

Romulus Yulcenescu, Mtile populare, p. 108111.
FI. B. Floreacu, Monumentul de ta Adam Kliul, ed. o II-a. BueurrMl. 1061.
p.

Romulus Vulcanctcu. Coloana

722:

Romulu* Vulcanescu, Coloana

Ibidem, p. 46.
Ibidem. p. 48 ; P. Pctrescu. Motive drcoratioe celebre. Bucureti. 1071.
Ibidem. p. 53- 75.
D. Clurea-Genuncni. De la daci la romni. Rlmnlcu-Vllcca. 1081. p.21
33
Simeon FI. Marian. Legendele Maicii Demnului. Bucureti. 1904.
..
Bucureti. 1014.
Gh. Clausanu. Superstiiile poporului romn
L-A. Candrea. Folclorul medical
.. p. 248-260.
Al. Borza. Dicionar ctnobolanle. Bucureti. 1938: Vaier Butur*. Enciclopedia de

*
*
10
II

11
>*

"

....

p. 6.

184

si

p.

'

Cap.

cullural. C.A.K-. 1984.

a N. Bflldleeanu Antichitile de
la Cueutenl, In ..Revista do Istoric, arheologie sl Molo*e", tai, III. 1933. voi. V ; Tta. T. Ba rada. AnllchittUe de la Cuculeni. In Arhiva Societii
tiinifice m literaro". ta>l. XIX. 1001. nr.
O; Radu Vulpe, Figurine Tbtriomorphe de la
eiotlisatlon O. In IPI2K. XII. 1938. Berlin, nr.
63 ;
Mtase. Frumuica. Pillage prihtstortque d ctramiijue peinte
la Soed de la Moldaole, Bucureti, 19l6;ANio, Decor zoomorf

57

dam

l.-A.

Ibidem,

.,

p. 33. 43, 120. 137.

Antologia Palatin, VI.

Zalmozis

p.

p.

332;

Istoria Romniei.

I,

p.

336;

MIrcra Ellade,

De

la

148.

Romului VulcanMcu, Coloana .. .p. 149, 168169. 184.

Mlhail Aniaudov. Scstinarlie. kuketite walklte. Sofia, 1912.
Tancred Banieanu. Obiceiurile populare tn ara Oaului. Bucureti,
Ion Miclca 1 Radu Florescu. Preistoria Daciei, Bucureti. 1980, Carul
t

disc solar din bronz, descoperii la liujoru

Teleorman,

"

Romulus Vulcanescu, Mslllc

Ibidem, p. 129130.
N. lorga, Dalnlle noaUre de Crciun

*
1112.

.,

p.

flg.

1956.
aotit

cu

psri

504, comenlar, p. 125.

209210.

i originea tor.

In

RevUia

Istorica", V, 1912. nr.

371372.
Informaie de teren, lunca Dunrii. 1936.
Informaie de teren. Judeul Arge, 1937.

p.

Vaslle Alccsajidrl, op.

cil.,

p. 62.

Dlmilrie Cantemlr, Dcscriptio .... p. 29.

Marla Alexandresco-Vianu. Contribuia la istoria eullurit romane. Stele funerare tn
Moesla inferior, tezl de doctorat.
Petre Alcxandrexcu, .Xeeropota de ta Histria, In Dacia". 3, 1959, p. 143 s> In Histria, II. 1065, p. 134293.

"

"
u

llerodot. In Izvoare .... I, p. 41.

Informaie de teren. Mehedini. 1937.

Ibidem, 1938; Romulus VuIcAncscu, Les cbevaux fantastiqucs dans la medieine popuInU de Istoria medicinii, Bulgaria, Plovdlv, 197.

tain, corn. Congres

* Romulus

Vulcanescu. Gagiul, un spectacol funerar, l RIT, X, 65, nr. 4, 1945, 46.

teren, Yrancca, 1964.
" Romulus Vulcncicu. Mtile..., p. 210213.
** Infonnale de teren, valea
Bistriei Moldoveneti. 1963.
Adrian Focbi, Colindul Leului, motenire clasic $1 creai* romncasc. In Limba st
llteratur", XXVI, 1970, p. 104 1 u.
Gh. Iia. Leul tn colindele romnesli. In Samos". II, 1978, D*j. p. 127136.
*

Informaie de

Alex. Odobescu. Opere eomplclc. III, Bucureti. 1912. p. 344

Ibidem, p. 345.

41

N. Densusianu. Vechi

Ibidem. p.

etnlece .... p. 8

s.u.

11.

9.

omului Vulcanescu. Mtile.... p. 48; N. VAUmauu. arpele dc aram (Sumerl,

tn numismatic si In istoria medicinii. In Studii teologice", seria a II-a, an. XXVII
(I075K nr. 34. Bucureti. P 290-298; Alexandra lonescu, arpele, principiu at ntunericului*
In ArU l rhenloglc".
(1028), faic. II. Bucureti.
** Vlrgll Bllciurescu sl Petre Diaconu. op. eAT.

XXI)

*'

666

Hussu. Religia geto-daeilor, p. 2/2.

Ca nil rea. Folclorul medical
., p. 265. 201.
E. Bole/ul. liounil rl zimbrul. Iu Analele Acad. Romflnc".
Secia t., BneuresU. 1913:
Romului Vulcanescu, Mtile . . p. 119.

ZOOMITOLOGIA

Romului Vulcanescu. Ecologie

201

II-

"

NOTE

p.209

" II.

rtfoYm. p. 595.
'* AHur Gorovcl. Desclnleee .... p. 234.
" Gr. C. Tocllcscu. op. cil
p. 598.
Ibidem .... 598.
" Vasllc Aleesandri. Opere. val. I. Preat.
u Ibtdcm.
" N. Densuslanu. Vechi clntecc .. p. 178-181/1.
Ibidem, p. 181.
31
Ibidem. p. 184
a*
Romului Vulcflncscu, Coloana .... p. 1922.
D. Ccrnovodeanu, op. cu., p. 15.
14
Ibidem, p. 316, Pecetea Iul Vlad Dracula st a sllel sale, p. 217. plana V, 2.
3
Ibidem. p. 216, Pecetea lui Vlad epes si Vlad Dracul, p. 217. plana V. 3.
31
Ibidem. p. 216, Anlotnahion, p. 217. planta V. 7.
p,an** vi *
p i *- sumu sieoin |,ji!ra,cu - p
** Ibidem.
p. 110.
3
Ibidem. p. 113-114.

Gl CAIlnescu. op.

112114, 115118.

nn. p. 37.
cap. Mitologia morii >\ cap. Daimonologia.
Golescu, Motioe tic animale tn sculptura deeoralio i semnificaia lor simbolic
religioas. In BCMI, XXXVI. 1043, p. 34
18.
u Re>" Carpen ter, Folktate and Saga in the Homeric Epic, Berklev, l.m Ancclcs. 1956.

sas

cit.

Mria

13

Bucureti, I9S3,

u Vrii

botanic romneasc. Bucureti. 1070.

u U. mior. Enciclopedia eioitlzaliei romne. Bueuresli. 1082, p
" R. Vulcnescu, Fenomenul horal
p. 102.
11
T. Pamflle. Diumanit .... p. 284.
Informaii do teren, GorJ - Vllcea, 1037.
> Ibidem.
" Elena Nteulla-Vornnca. Datinile .... 1. p. 183.
" Gr. G. Tocllescu. Matenaturl .... 11.
M Ibidem. II. p. 505 - 398.

voi. II.

Mlrcea Eliadr. De la Zalmoxis .... p. 25.

G. G. Glurescu,

pMarli romneti din eele mai oechi timpuri pln astzi. Bucureti. 1075: Valeriu Dinu,
Ipostazele pajurii in lirica romneasc. Bucureti. 1084.
' D. Tudor. Ollcnta romana, ed. n II!-a. Bucureti. 1968, p. 40 138.
I Lucian Blaga. Spaiul mioritic ....
p. 2O0237.
* Romulus Vulcanescu. Coloana .... p. 1222.
* Veil cap. Cosmogonia Romului Vulcanescu, Coloana
p. 3537.
Istoria

Marla Golescu, Simbolica animal tn sculptura eeche bisericeasc. In Revii ta Fundaiilor Rcoale", Bucureti, 1939.
Anton
Nlu, Decorul zoomorf pictai pe ceramica Cucuteni-Tripolit, In Arheologia
Moldovei", VIII. lasl. 1975. p. 1511.

cap. Mitolojie botanica, p.

...

B P.T

227.

FITOM ITOLOGIA

Cap.

Vladlmlr l>.imltrr*cu. Aria culturii Cucu-

D. Cantemlr, Istoria ierogtifle. ed. a

NOTE

Rucurestl. 1079.

231.

Pitr", Bucureti. 1972, p. 212/3

Romulus Vulcanescu, Ereditatea semantic a lai Zamolxis.

Laxar alneanu. Basmele .... p. 247. 253.

pictat .... In Arheologia Moldnvel". VIII. 1073, Iai

G.

Dem. Teodorcscu.

Poexll ....

p.

604/1510/2.

-Steagul de

m ^Sa
**

lupU

CU

tefan 1 Mart reprezenitnd p. .fintul ml 11 (ar Gheorghe. Mind

tr"P ul ^'nUul cu tM capete, din care doua

al Iul

CU Pld0Qr, ,e
'

'

Vezi cap. Meteorologie mitica.

i
Ul
-

" "

rf* *"*
r/> l/,; -Wdr/.oi.
^."
Ifffj^miMM nouies",
In blnnologlca
la
|p.^?S^
11183,1. l
Bucureti, p. 101 107
Gulian. op. cit., p. 174.
* I.-A. Candrea, Privire
general .... II. p. 150181.
Lazar. l*g<ndt istorice pe de pmtntul Romniei, ed. a ll-a.
Oui, 1922 p 38.
0enoVo,icMnu' $' iinla 9i **
/fomdnfa. Bucureti, 1977, p. 44. 279/2,
132

pin^

"

"CI.
"

"

w
"
"

Tudor Pamflle. Dumanii .... p.

Heroilol. Izvoare
p. 07.
Pollblu. Izvoare
p. 161.

Oi toaau '

1982/1, Bucureti,
J

367308.

r',e Unicorn /.oomgltiologlcal

Comeliu Albu. SieolausOtahus,

me

eommcrUaries,

Io

Etimologica".
8
'

idem,

"

Xenorou, Anabasts, VII, 28.

89.

p.

Ibidem, p. 91.
In

Etimologica". 11986.

In Izvoare.

..

I,

p. 99.

Platou. Legile..., In Izvoare.... I. p. 103.

Pomponiui Mela. Descrierea pmtntuiut. II. 21. In Izvoare. ., I. p. 391.
M Merodot. Istorii, IV. 65. In Izvoare..., I. p. 37.
Ibidem. p. 37.
* Pelru Caraman. Fraternizarea ritual. In op. cit., p. 217218.
M llerodot. op. cit., I. p. 4041.
Straboii. Geografia. VII, 3. 11, In izvoare. .. I. p. 237.
m Ibidem. p. 239.
Artur Gorovel >i M. Lupescu, Botanic populari romneasc, FlUceol, 1915.
*

p.

352.

"

D. Ccrnovodeanu. op. cit., p. 295, planta

veche romneasca) (antologie). Bucureti, 1985.
0
Lazar aineanu, Basmele .... p. 133. 137.

"

55

D,e 'lonar 'nciclopedic (istone. tradiii, legende, folclor). Timioara. 1935,

<*Z VSS
I55/I.
Ibidem,

M
n

p 6379.

p. 134/2

"

"
M

Ibidem.
Pllnlu cel BJUln. Istoria natural. XVIII. 7 (12). 63. I.' Izvoare. .. I. p 409.
Domo lene. Discurs tmpo'Mva /ui Leptines. 468. 31. In l zooare. ., I, p. II.
Horalu. Ode. III. 24. II. 16, In Izvoare..., I. p. 21.
Ovtdlu, Scrisori din Font. 111. 8, 6 l 11, In Izvoare. .. I. p. 327.
Ovldlu. Tristele. III. 10.
.. I. p. 287.
T6. 68, 70. tn Uooare.
llerodot, Itoril, IV. 33. In Izooare. .. 1. p- 2931
T. PamNIe. Agricultura Ij romni. Bucureti. 1913. I 9-39Ibidem. p.
II.
Ibidem. p. 4719.
Hornului Vulcane%cu. Aspectele mitice ale agriculturii vechi, cont. G.A.E 1968.

T. Pamflle. Agricultura. .. p. 59.

Ibidem, p. 122.
Hornului Vulcaucicu. l/oisrau
dans la rrgton Ponto- Balligue, In Ponta-8altlca".
Milano. In cur de Uparlre.
T. Pamflle. Agricultura. .. p. 1112.
" Ibidem, p. 12.
Ekna NlcuUa-Voronca. Dolinele... . I, p. 178181.
Lucian Blaga. Spaiul mioritic... p. 124.
Ovidlu Papadlma, O viziune.... p. 89.
Ibidem, p. 89.

408. 421.

drel

"

I -A. Oandroa
Ovld Demuianu. Din popor. Bucurau, 1908.
Angelo Solml (coord.). Le grandi rcligloai. voi. I. Milano. 1964.
L-A. Candxea
Ovld Demulanu. Din popor. Bucureti. 1908. p. 175-176.
D. Cantemlr, Istoria ieroglific. Bucureti, voi. II. 1983.
p. 279.

WMi

M Uiir Saincanu. Basmele .... p. 214.

Vasllc Drgu, op. ctf.. p. 3338.
**

XMV,

Trantllvanla

M. Scarlat. Poei

Ibidem, p. 286. 651.

NOTE

Cap.

MITOLOGIA OCUPAIILOR

u Rayraond

Mircea Ellade, Metallurgu. Magic and Atchemy, Cahiers de Zalmoxis, Pari,

1938
Forgcrons et atchimisles. Pari*. 1956.
Vezi cap. Fi/ornitologia.
Ion Nania. Istoria vlndtorli In Romnia. Bucureti. 1977,
p. 11-149.
Inlormalle dc teren. Valea Jiului Superior,
1965.
Informaie de teren. Valea Domel, 1036.
Informaie do teren. Judeul Mehedini. 1937.
1

Idem.

Informaie do teren. Podiul Mehedini. 1937.

Sabin Drigol, Colinde

Colinda 15, 37. p. 1516. p. 43.
Hornului Vulcunescu, Mogos l oinicu/, eouf. I C.E.D ., 1963.
Informaie dc teren, masivul Bucegl, 1938.
" Informaie de teren. Podiul Mehedini. 1937.
u Hornului Vulcinescu, Importan/a cinoeeonomlcd
a meiului tn viata romnilor, comunicare C.A.E., 1967.
" Dion Chryiostomos, Discursuri. XXXVI. 28. In Iz -oare .... !. p. 451.
PUnlu cel Biltrtn. Istoria naturala. XVIII, 10 (24, 100), In Izvoare
L p 40.
|J
Glaudlus Aellanu*. Felurite istorioare. III. 15, tn Isvoare .... I, p. 853.
" Priicus Pani tea. Fragmente din istoria goilor, tn Itooarc .... I, p. 261.
" Lcon cel nelept. Tactica. XVIII. 106. In Izvoare .... II, p. 643.
" Istoria romnilor, 1. Bucureti. 1960, p. 524.
u A. D. Xenopol. Istoria
romnilor, I. ed. a lll-a. Bucureti. 1925.
10
Tudor Pamflle, Agricultura
p. I.
u T. Papahagl, Basme aromne, ,
.... p. 637.

10

Ibidem, p. 195
196.
Iile Gorfus, Agricultura In Transilvania
tn
Bucureti. 1969, p. 211.
*

prima jumtate a

Informaii de teren, VUcea. 1937.

"Tudor Pamnie. Agricultura ...
p. 93.
.... i.i NlcuIU-Vonxica. Datinile .... p. 188,

Ibidem. p.

% lUdem.

176.

al

U vinei la

1926.

religion. Parii,

M Ekna

Niculla-Voronca, Datinile. .. I. p. 3 Mlcolae Cartojan, Mtntultorul *i ai/a de

mie. Iu Buletinul Imprim jriilor de itat, de art l tehnica grafica". C!)a nr. 1. : I. D. tefineacu,
Arfa veche a Maramureului. ., p. 127 Ion Apoitol Popeiou, Icoanele pe sticl de la Sicula,
Bucureti, 1970 Aurora Nas ta. Sources onenlalcs dans l'ieonojraphie sud-est europienne. L'arbre
de Jrssf. extras. In Arfei du premier Congres Intern, des itudes balkaniques et sud-est europiennet.
Sofia. 1970 Idem. Arbre de Jessi dans ta ptlnture sud-eit europienne. K'iai d'une nouvelle Interpretat ion iconographtauc du tgpe des arbret de Jessi" du XVl-e sieetc en Motdavie et des exrm-

XlX-tea.

plalres sud-est curoptens qui > y rattachent. In HESSE. tome XIV/1976, 1, p. 30

I. O. Stefineicu. Arfa veche a Maramureului. Bucureti, 1968.
Inf. da teren. Gorj Vllcea, 1937.
Elena Niculla-Voronca. Datinile... II. p. 906.

Elena Nlculia-Voronca, Datinile...,

Ibidem. p. 900.
Ibidem. p. 900.
Ibidem, p 901. 904. 903.

n
"

"

16.

"

II.

p. 900.

O. Dem. Teodoroscu. Poetd.... p. 638.

Tudor Pamflle, Agricultura. .. p. 4748.
.

Informaii de teren. |ud. Bacu. 1939.

iaidem. Jud. Mohedlnl. 1937.
Ibidem. jud. Suwava. 1939.
Ibidem. Judeul Govurlui. 1936.
Informaie de teren, Lunca Ounirii, JuJeul Ialomia. 1937.
Ion I. Ionica, Dealul Mohului. Ceremonie agrar a cununii tn

1943, p. 25
secolului

Brunet.

Ibidem.

u.

Informai! dc teren, zona Tlrgovi^le. 1937.

Informaie de teren, zona Hala de Aram. 1938.

Marta lonlli. Cartea VItve'.or, Clui-Napoca, 1982. p. 34.
Ibidem. p. 31.

Ibidem, p.

Ibidem. p.

5253.
5354.

ara Oltului.

Bucureti.

*
*

Ibidem. p. 55.

17

Informaii de teren, zonele Hain de

Informaie tic lerrn, ?ona Dala de

a.-, m.i *l

Ba Io

Ie

Arama. 1039.
M Informaie lo teren, Jndoul Neam,
190.
Mlrcca Eliade. TrdU iTMatatre des rrllgion. ., cap.
.

Bogcr

Callloli,
*

Fler,

"

1038.

Le* plerrcs saeries. u.

188207-

de* pierret. Par!*, 1970.

l.'tcrllure

N
Olt n! 7"
**

^Q

\X M

aD

>!ut

^07 "71?

~l^

N. Densuslanu, D

p.

..

C ' Imb !

'n,t,

M
*

150-172.

"

"

crii*

28.

1
I

Neam,

p- 49.

p. 2(1.

238239.

759.

2425.

p.
p.

10

II.

p. 10.

34.

p.

29.

p.
p.

52.

p.

5559.

"

Ibidem. p.

G.

258259.

Dem. Teodorescu,

p. 570.

"

p.

572(X

p.

578/1.

"

1939.

i
TS^

/MaVm.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
iaidem.
Ibidem.
Ibidem.

V. (i.
TlrguIJiu, Cralova. 1907.
,w Ibidem.
"* RDTnu ls yulcanwcu si Paul Simloncscu. Drumuri si popasuri strvechi, Bucure*!!.
- 1
a/
n
,0rC5CU ' AU SuJ'' deS
tulluttls" de l-Europe otienale. In RSSBB.
B?
.7.
1983
1111983.

133-

p.

iMtfem. II. p. 28.

ibidem. p- 43.
Ibidem. p. 59.
Ibidem, p. 26.
/aidem. p. 17.

Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem,
Ibidem,
" IMtfem.
Ibidem.
Ibidem.
** /Hrfem.

la Chrstlnnarul milolofflc. judeul

Paleolocu, tic la Gtnese de ia, .Via socru" de

... II. p.

..

123 .
At. M. MarleiieMiu, Poeni populare tn Transilvania. Bucureti. 1971, p. 247
JMtfem, p. 250. 418423, 261392, 266273. cu meniunea ,.!n paralelism modifiacestei versiuni".

RJbpunt

/HoV/n. p. 239.

128*
.

"

107

AnuulcMU. Balade populare. . ., p.

Gh. Vrabie. Kposuf popular romanesc.

"

ALAmruiescu. Balade.

>

" a ' Uor lui "'ip'oase. In ..Mitropolia

Ibidan, p. 181.
Ibidem, p. 182.
" Ibidtm. p. 183.
lee ibidem,
p. 184185.
D. Cantcmlr. Descrierea..., p. 79.
lw S\ DeiiMislanu,
Dacia..
p. 134. 432. 450.
JM Paul Hcnry, De rorlginoltlt des pelnlares
bueooiniennes dans rappllcalton des prlneh
pesbjuanlins, BsTanllon". 1924. p. 300-301 ; idem. FolUore el iconographle
rcligieuse. Huli.
de 1'lmtlL francai* du liante clude. In Mclangcs 1927". Bucaresl, 1928. p. 111. Au
mal
scris In acr^t sens sl Ilcnry Foclllon. N. lorpo. I D. tcffuicscu. Vlrgll Gndea. Hxvau
Tbeodorescu.
Veri par. Iadul, p. 454.
"* Nleolae Lrsu. Clnteet si jocuri din Valea Mmajului (Hanoi),
Bucureti. 1958: cJiitecul 190, p. 181183 ; dntecul 201. p. 18* 187.
Ibidem. dntecul 199. p. 184185; n. Thcodorrscn, Despre coordonatele
culturale"
ale^huropei de sud-esl. In Memoriile Academiei Romane, lecia Istorica, seria IV,
7, 1982
p.

Ibidem, p. 43.

475/147711,2.

Al.

Mlrcca Popwcu, Saggi di poesfa populat* lomenu. Bnma, 1000. t ;,p.

Le colinda dello
pMra. Tracee del cullo di Milhra petrogenilus e Sol Inoiaus net Mklort romeno,
p 117128
" Herodot. Izooare..., p. 2931.
M Ibidem, p. 41.

iWrf'm. p.

Text de prerentarc a volumului.

nomulut Vuleaneseii. Etnologie Juridic, p. 100.

G. Dem. Te.Hlormcu. Poezii populare. ... p. 473/1474'1.2.

P<xt/i..., p. 559.

p. 577/1.
p.

606/2.

6(16/2.

p.

614/1.

6ft6.

p.

606-614.

etnologie. Bucureti. 1979. p. 99/299/3.

Balade populare romneti, p. 96 97.
Horaulir* Vulcineseu. La fortune de Sasreddin en Roumanle, In Elhaoloulca". 1/1979,

Homulus VulcJnescu, Dicionar de

**

"
7.

AL

Amzulctcu.

7993.

* Arthur si Albsrt Scliott. Walaehisehe Mirchcn,

" Stmeon Msngluca, Peat dc origine din Ralia.
BbAbWU, PcalA si Tndal. Bucuroi. 1973.

Stnltiart. 1845. p. 360.

Cltniariu. p. IU.

H:

\tk

!
'

'

,
0
1V7S.

NOTE

rhemer
S
Thomai Carlyle,

Cap.

EKOOMMIA

<" ier* ostaaraphei, fraRmentc. trad., Parii. f.a.

Cultura eroilor sl eroicul In istorie, trad.. Bucure! I 1925.
Davld Leonlng. Mitologia. Milano. 1978.
Ibidem, p. 95.
C. BflduWcu-Motru. Vocaia, factor lurilor In cultura popoarelor. Bucure*!!,
1B32.
jM*P h Campbell, LeMros aux miile ct un t lnge, trad. din entle/a americana, Pari,
-

$acra

ai

i^uir ^iineanu. Basmele. ...

Ibidem,

Eroii.

I.

p
PI.

p. 6DI.

609.

186197.

eullur. Bucure>ll. 1968. p.

Marian. Srbilorlle. . ., III. p. 15.

Giillan.

Stmeon

Cornolla

Mit

|i

u Ibidem. p. 16; Sabina Cornolla Strocsea. .S

m popular romnease. Bucureti,
4984, cap. Gelul Pdcala", p. 3120.
u liocutlunl populare; VasJlo Alocsandri. Sfnriana si Pepelea. In Teatru, BucuresU.
4953 C. Marinescu. Vasile Alecsandri. Despot Voi. extras. Bucureti. 1979. p. 7475.
:

Literatura populara romaeaMc, Bucureti. 1010.

p. 170174.
Gr. G. TocilcKU, Mnleriolun folkloristice. I, Bucure!!. 1900, p.
Poezii populare, ed. a 11-a. BucuresU. 1910. p. 499.

6-8.

Balade populare romneti, I, Bucureti. 1984. p. 110113.

" N lorRa. la/oria romnilor din Ardeal si Ungaria, 1. p. 25.
j Georcr Fotlno. Pagini din istoria dreptului romnesc (AntoloRle). BucuresU, 1972.
II. H. Stabl, /pofeza sociologic greita a ..eroului
eponim" fondator de sate. In Sociologia romaneasca". V (1043>. extras, p. 6.
Homulua Vulcanescu. fflintf cultural, structura, funciunea fi semnificaia
etnologie,
eoni., uraiova. 193/.

BmtZ^mt
"
u

NOTE
1

Gap.

Ved Introducerea.
Bomuliis Viileanescu.

^oriile etnoestetiee. p. 98,

lOTOLOU
Coloana

....

224-339; Idem.

It'HlWA

cap

VI.

3f4sr//e

Funciunea
....

AUTELE
artistic, p.

191214. Cate-

Categoriile esteticii magice, p

96, p.

223239. 273232
*

Horauluft

Vulcme*cu. Terne miti"

In ooera tui

Brneutt. Ttr<u

Jiu. 1976, p.

151

454.
Itoil

"

"0ldui

mU,c

Vad Introducerea* Ho Carpelan. I.tterotrr fi mitologie.

Bucurvsti. 1982. p. 184188.
*

proffn't "^V*~Xf' rmnnnlcare CA.E.,

Pooestea lumii de demult.... p. 22.

niU
P'rittme de sociologie pastoral*. Bucureti. 1941. p. 318. 172.
l
\ ?Sf*
Momulin
\nlcanecu. Ilomo carpathieus, comunicare C.A Bucureti. 1980.
Tralan Ilerwnl, 0 p. cil.
O. Butaod. f olclorul de iam. Zorile si poezia pstorcase. Bucureti. 1970. p. 228.

6,

unjmuri d' abordare.

In ..Secolul

20". 257258.

Georgo Cilliiincu. istoria literaturii .... p. 6-1.

fundamentale. In voi. colectiv ngrijit ds Ovldlu Papadlma
I. Oprlan. Miturile
Ml folclorice st orizont european 'n tderalura romna. Bucureti. 1971, p. 456^ 466.

671

Teodor Vlrgollcl, E popri nalionote. Bucure*!. 10'. P- XIII.

loa SUviuj. I'ooestlri medlcPale desper Vlad epe-Dracula. Studia erltle si antologie. Bucureti. 1078
Ion Guia, Slona del nome Drotula, Roma, 1078.
m Radu Plornru anii MacNelly, Droeiila. A blography n/ Yiad ihe Impalor (urmaU da
o biografie a lucrrilor de pvudon.itologle referitoare la Vlad cpr), New York. 1073;
N
Stoleescu. Vlad efxt. Bucureti, 1076: t. Andrecscu. Vlad epet iDraeulo}. Irtlre
legend >
adrcdr Istorie, Bucurai I. 1070 Radu tefan Ciolianu. Vr urmele lut Vlad
7>/*. Bucureti, 10701
Pndele Ollranu, Limba povestirilor staoe despre Vlad !>;>. Bucurcll. 1001.
" D. Carocoitra, Creativitate tmintiitanO, Bucureti. 1043: tefan Badea. Mlhal Emlntscu, poeila de truplralie /ofcforfoS, Bucureti, 1082.
>* George Cillncscu, Istoria literaturii
.. p. 400.
" Ion Ghcorghc, Callul zburtorului ... 7-11 Alex. I>uu, Despre mentalitate. Bucureti. 1080: vezi l rev. ..Menlalitles-, Harcilton. Noua ZcclandA. nr. I. p. 1082- 1085.
" ContlunUn Clopraga, Mihail Sadovtonu /aierflo/fo tiparelor origina/t, Bucureti,

*
p.

108|, p, 133.
> /Ardem,
p. 142.
Alex. Paleologu.
reii. 1078.

'

m
"
M

Treptele lumii

na calea

elre sine o lui

MiUil Sodeeeanu. Bu

1074. p. 330-477.

p.

Romului Vulcanescu. Einologte juridic,

Slu,

Gavoty. op.

Ibldem,
Ibldem,
Ibldem,
Ibidem,

cit.,

00.

p. 91.
p. 86.

1076, P- lfl-110.
* VladimlrDumltre.'cu.op.cir.. p. 108.

"
'

Iftidem.
Silvia Marinescu-Blcu.

SCIV, tom.

%%

Uantui iliuil" In reprezentrile neoencolilice dtn Moldova, In

1074.

Pop, Monumente sculpturale din Sapaeo. In Acta Mu%el Napocensl*".

Romulus Vulcanescu. Penomenui. ., Posltaa. p. 206.

Grld Modorcca. Miturile romneti

ti

alta filmului.

cinematograful, Bucureti, 1984.

p. 100.

sculpteaz. Bucureti. 1084.

1058- 105,

Han, Paclurea, Bucureti, 1935.

Hoinulu* Vulcancaeu. 7 eme militt. ,.p. 152.

,T

Ibldem, p. 152.

" Romulus Vurcrlnewu,

" Ibidem, p. 221225.

Coloana..., p. 225.

Ibldem, p. 225.

" Paal H. Stabl, Folclorul si aria popular romnetuc. Bucureti. 1968 Aria popular
romneasc. Bucureti. 1009. p. 530 041.
" Roraulus Vulcanescu, Figurarea mlmU in ornammUea popular romneasca. In REP,
IX, 1904, 3, p. 213-259 l 4-5, p. 413- 450.
R * dU BFd " n ' ' Cn S,cn Pa " 9 un mt^tr populmi din Maramure In SCIA, I, 1958,
P 53 "o
** Gb.
Aldea. Sculptura rneasc In piatr. Bucureti, 1009.
Petru Comamcscu, Ion utuleseu, Bucureti, 1067.
;

'

I*

ibldem, p. 27. 32, 34. 30, 54, 57. 02.

Petru Comarncscu, Magdalena Rduleseu, Bucureti, 1964.
Ibldem, cap.

" Armando

II, p.

011.

Nuocenttlnl, Valeaneseu. Disegni, Plrenre, 1984.

D. M. Plppldi. La oie musicelc el Ihialrale dans fantlquiU tur le lerrllolre de la U.S. Ii.,
reoilte par lei JoulUes atehfotoptquti de la Uobroudjo daco-romatne. In Rc\ur
Roumalne", Bucareit, XIV, 1060, 3; Idem, II
a S000 ans.let muiieien elaienl dtj > iM'honnear dnns Histria,
tn Lt Roumanle d'aujourd'bul", 1060. 3.
41
George Breazul, Palrlnm earmen. Contribuit! la studiul muzicii lomQntttl, Craiova,
1941
Romului Vulcanescu, Penommul horal, Craiova. 1044: Vlorel Coima, DoD milenii de
muue pe pdmlnlul Romniei, Bucureti, 1077; Idem, Mrlwll arheologice asupra Ptcfil mutlfale pe teritoriul romanesc In perioada comunei pnmltire }i
a sclavagismului. In Studii de muxi>l3ie'\ r, Bucureiti, 1065, p. 360 - 380.

41

"

Vailk Tomejcu, MaCjM doco-ioman. Bucureti.

C-tln Brdlloiu. //etnnomuiffo/ojrf. Pai ta,

u Ceorpe Breazul,

%ol.

I.

1078, voi. 11, 1082.

1058.

op. fO.; idem. Pagini din istoria

muiieU

rmnem,

dc \. Tomescu, Bucureti. 1083.

voi.

Prefatfl

* G. Dumezll, Mjjlhe el epopfe. Paris, 2 voi-, 1071 - 1074 (Blblioteque des sdences
bumalne*); Radu Gheclu, MU / epopee. Aspeele din crealta compozitorului Gbeorgbe DumtIreseu. Rucurcftl. 1084.

1908.

Dlclionaiul jotuillor populare romneti. Bucureti, ed. II. 1070.

Andrei Bucan. Specificul damului popular lamncu. In Dialecte ti aspeele slUitliet
mart. AnoiCd
ale dansului romnesc. Bucureti, 1071. p. 50-fi-; Knwnuela Balacl, Hore/e
mortalogit. In REP, lom. XII (1967), nr. 5. p. 558373; Andrei Bucan. Ttsdturl speti*
Tralatde dini etiologic romneasc, cooid. Varonu
fiee aledansulul populai romnesc. In voi.
<

M
n

V.

**

modern

p. 101.

. .,

Daniel Ruro. La tullurt Masma. Pufa, 1050 la l.'clhnographie",

7587.
N Romulus VulcAnucu, UtlMtnt iaait..., In curs de publicare.

1081,

Rusu, Craiova, 1984.

/ftidwn, p. 310
320.
IJItnitrle Canlemlr, Drscrlptio.

'*

Bucureti,

'

Dacia preistorlr,
Vil, p. 130- HO: cap. Vm, p.
cap.
cap. XXXIII, p. 1000-1002. Ifl06-1009.
l.lvluRehreanu.Jiif/iaM.BucuicHI. I984.p.319. noi- Opere, ed. critic*. Bucureti,

Ulm. Satura

Eneseu,

p. 81.
p. 00.
Vladlmlr l>umltretcu. Ario eullurti Cueuieni, Bucureti, 1070. p. 1371: Anton
Decorul :oomo;/ pieiai ne ceramica Coeufenl-r/ipo/fe. In Arheologia Moldovei". VIII,

150-102;

]on

Vetnte Unitul Gtoige

C.

" McoUe Densuiam:,

N
"

* Roger
*

Ibdm! p' nii Georgt Sbrcea.

88-02.

Roger Gavoty, Amintirile

Iul

George Enescu. trad., Bucureti, 1082.

r,?:t

672

Bucureti. 1979; idem. Lumea

INDEX

SINTAGME
A.

an Iru pogon ic 254

anlropofouguute 304 - 310
anlropoioomorf 304, 310

apa:
480
acenllumllo mitica
- reciproci 123

cxplalorle 480
urdalica 480
apelativ
divin 392
mllk 1 10
apocrir (mit) 268
apotropcu 525. 527
apolropclc 398

ic

- unilateral*

acounUm

123

antropologic 252

- Illo/ofk

252

acranUm 20

arbore

adstratul

demonologie medieval 298

mitologiei 49, 58-60

agnotftcl 024
alegorie mitici 25. 005
allcnnre iK7
amuleta 32
an aacru 21
analIzA
discriminatorie 6ufl

anamnez

arhrmll 627
arUcmltologlo 233
arheologie

324

MO
I

derivat din animal ral 498

Inventat 498

atrololeni 93-94
autarhie scsuaJi 51

real 498
animal Uni 300

anlmUm

169170

onor5 625
AtereoKOpica 468
arhetip 16
de balada 368
de basm 368
de legenda 368
de mit 368
arheu 329
arta populara 181. 605
asklmofoble 231

anecdotica mit lefi 27, 48, 605

anima

funerara*

androtfln 1115. 3U0. 614, 615

animal

totem 90

ariunghel 311

criptica 4S8
410. Al 1

ancplgrallc 299
angelologie 298, 309. 024 .
anlconism 108, 109. 605

17

tacru 17. 487

orbedemoa 311

hermeneuticii 406

anagrama

blnccuvlnut 487
blctlrnint 487

comemorativ

autonomie

86, 299, 300

103, 498

a mitului 25
ftllnlei mitului 25
autoreglare mitica 22, 42
antoteogonie 236

- Indo-curopran
- mitologic 103
- pMhologic 103

mlatttta 19. 498

ontllykanlrocrte 5iil
antropoccwmic 361

antropiHlatmon 286, 287. 293. 296. 297

antropofagie
rituala 99. 170. 251. 490. 491
tranulmbollrata 193-194, 490
antropologie

balada mitica 368

baun mitic 368

ritunlft

170

selectivi 171
antropmn a lilo 463

bcttlar
antic 497. 520
or ba ic 490

ntroponomie 615

675

II.

faagioiogie

MM

fptura

henotelsm 108 |09

fenomen

cultural 032
etnoctiltural 183
horal 10. 357, 371.
festivitate nocturna 432

32

hta

2ltfl.

23

297

religios

jgomoloasi 484

Ulorlogralle mitologie* 64

989

Ir olat

hlinrrlsm 023
hhnnod 025, 6.31

47

t-dua -
234
fond dualist arhaic 235
forte supranaturale 3'H)
rratrocratic 108

horo

154.

100

faber 177

jurisdicie s* teasc* 283

jurtspruden* mitici 282, 283

uplcns 84
K.

372, 489
nchis* 372. 4S9
HUr/i 449

321
ialromilnlogie 318
iconografic 495. 605

gcniricare 210

gcogonle 241, 430

geomatrism mitic 100, 078

108 109, 203, 325,

gerontofratrK-rn(ie 104
gcronloLiIrlc 325
gcrotitomltologlc 100
gcroiitocrj,ie

452

glndlrc

20

romuno-daca 120- 127

literaturi

lemlollc 100
tema Ic* 109

"
I

C7S

ni

617

mitologici 18
mltologlzanti 18, 187

demonic* 487

- absurdului

- afectiv*
-

mit lefi 52

rustici 431
logica ;

etnoccnlric 42
proteici 42
Imngologto mitic* 79, 125
imanentul care urc* 357,

liturghie

teme

gnoseomlt 230
120

iman Ine

paralogica 34

gra/Ut

romiuiA HM*

btorlce mltlznte 606

mitice Isloriate 606
ideograma mitologic* 359

logica

mitic* Istorlat* 276

Istoric* mltlrat* 276
legitate mitica 278
lykanirople 266, 431. 5tMi

- metalogic 33
- miilea 20

primar* 211

melatcmporalltate 20
metempsihoz 614

metenosomato/A 252, 299, 615

metoda
- de argumentare 28
- nutognostlci 240
- de prezentare 28
discursiv explicativa* 28
paleontologic* 107
metonim 201

metempsihoz 614. 015

dac* Iti9
daro-romnna 122

idei si

mitic* 344. 345

originar* 012

260

f*r* fabulaie 52
(Ar* rit 52
Istorlat

620

007- 608

600

literaturizat 270.

- preistoric

Iconologlc 605

gerontonymiB 283. 284

eronloiiomolcl 279
gigantism 010

600

Istoric* 53.

- fundamental

277

muzical 020
- pfigln 52

legenda

- funerara 261
- Juridic* 6o5

geoliiigvutic* 474

L.

lo l romi t

1u4

manuscris mlnlat 458

mentalitate
arhaic* 211, 373

katharsis 36
kltcb 022

palrilocalft

manltm 232

- etnic

231

kalefilie

patrilinear* 104

280
310

slmpaiellc* 280

meteorologie mitic* 413

mr/allant* divin* 323
mister genetic 20
mit

katabtonlc 176

neagra 304

kurmon 615

genealogie:

- deschis*

cownocrutlc* 108
gemelar* 108

- atlco-Juridlc*

juridicttalc 281

Carpothku*

alb* 316
upolropalc* 280

metalogic 261
metamorfoza 310

mitic 7
Uorult 401
liorit 461
Ixvor mitologic 54

J.

homo

40 4g, 52. 022

metaforft mitic* 10, 005

cultural 7
etnic 7

hmmojirafic 625

:'

magic 45
mitic 45,
I.

hlcmitsm 023

Juridic 283

hlerofanle 75. 109. 211

hlerogamic 104 . 318. 443, 452
hlcropolA 113

litogener* 32
fitolnlcm 89-90
folclor

complex* 114
sacra 114
timpi* 114
lmlit--uropean 419. 560
indo-europeLvn 104. 419420
Infern Uareu cosmosului 252
Infrastructuri mitologic* 161
Iposlazeu 527

- mltlrat* 110. 609

- sllentloas* 484

470
hidmmancic 480
hidronime mitico 403
hicrocosmlsm 235

diacronic* 23
scalara 23
transcendent* 23

magic

Istoria

hlilrogonle

cronic 23

fllodnlmon

de tip moiiolcbl 109

hcrodilnion 293
heroon 201
heru 178. 177

filozofia culturii 10
finalitate

cosmogonic*

Wonlht 102

- de tlat 494. 497

- mitic* 494, 497
- tribal* no

ficiune
hcrmcllc* 67
himerica 023

mitologic 109. 560

heraldic* :

incint* :
circular* 114

324

hcdutiiwn 001
heliade 399

counlcfl |62
etnoistoric* 102

Innnlmare 248
ncepi mitic 32

hagiografie 309

fabulaie miile* 42, 48. 605

fabula 28
culluml 270
fanocrlpUl 75

mlloUlone
mitologic

84. 610

faptelor 32
mitului 31-34
logicltalcu mitului 31-34
logograf 47. 56, 447
logografic 258
luslratio per Ignora 382, 503

16. 16

-- ;!!-..

32

01

mltogog 104
mltcm 26
mitogenez*
- dac* 181
- permanent* 84, 139
- nun An * 7
mltogonle 222
milografle 47, 05
mltold 41. 43, 45. 62

..

125,

132

ancestral* 83
apocrif* 203

autohton* 606
bogomilic*

233-234

bulgari 53

complet* 52
conservat* In sltu 62
eres lin*

357

dnio-romani 123

Nirvana 615

dacoromAni 123. 298

dialectali 50

noi "Ionic 211

nomogamle 222. 280. 282
nomothet 284. 285

domestici 621
etnici 606, 644
de ficiuni hermctlce OU
evcnlinenlali 25
grcaci 644
bermcllci fii 4
Incomplet 51
Indo-europeani 102105
InvrnlalA 52
btoriatA 110
UtoricA 25
lut Ini

123-125
18. 76-79. 607, 12

literarii

medievali

eosmogeticA a rominulul 303

- paradis ia ei

623

poci ici 05
personali 000

populari 52
primitivi 022
p reduci 256
protndaci 256

O.

479

or runde acvatice

onirism 023
ontologie
mitlei 15
:

spirituali a cerului

ordalie 282.

350-357

447

organon 012
orlitunt cultural

86

ormimentlca mitici 494

oronime mitice 465. 469

I'.

mltoscH*lo|o|{ic

592

inKosofic 611

mlxtum cnmposltum 125

modele cosmologice
adoptive 253

arboricolc 4M5
artietlpale 007. 614

compcnsnlorll 253
Inventive 253
ir.ouogenezS 141. 143

monoteism de ilat 123. 205

monument megalitic 610
mormln* ol (cenolof) 199
musai! 388, 398
mythot 28

t*aldcuma 611
pa Icoclnog rafie JurldicA 282
paleofolclor 622
- Juridic 57. 283
mitic 336
palincronle 1
pnlitigcncza 16, 522. 011
- ciclul 24

necropoli HO
ncgriludlnc
cromatici 25. 277

onomastici 259
ueoblzantlnhm 622. 623
neolltl zarea mitologie! 101

neomlt 007. 027

polltetim

complex 108
complexei 108

retragere din Istorie 483

rctrognozi
- mitici 267
tematici 611
reversibilitate 22
:

rit

pslhocrotogonlc 241
psibofor 193. 197
psihologie abisali 607

- firii
-

paralelism
mitic 47
mitologic 230
paramllologle 474

regalitate

scriere

- arhaici

prlu asociaie la domnie 230

Intre frai! de vlngc 230
eu marii sacerdot! 230

reificare

614-615

106
cresimi 50

ncopozltivitm mitologic 32

personalitate mitici

47

neoprlinitiv 022

personificare mitici

300

populari 616

232

simbol

237

mitic 14

mitici 41

folclorici

numelor 312-313, 428-439

numerelor 615
semnelor 99-100, 305-306

simulacru
al coloanei cerului 17. 354
- argolltlc 467
sincretism mitologic 119. 125

ascensional 439
mitic 35, 605, 608

simbolism 50

etnografic 89

rcminlsceni

megalitici 816
miniaturali 610
monolitici 616. 617
primitivi 616

semiotici mitici 462. 403

sigilografic 494. 497
slgnuiu 93

rellct:

perlbol 114

616
616

culi 016

>ecti dualisti

pAstorlIor 547

- poritlvi
-

100

selenomancle 431

35

reiterare 20, 26
reincarnare 05,

plclngrahei 98

- criptici

mitici 33, 591

tiinifici 52-53

reliffie

performare mitici 19

75-76, 498

sculpturii

reconstrucie 8

233
pater dcomni 51
patrie cosmici 253
paultcianlsm 232
pglnlsm 250
pelerinaj 472

generali 6,

Samsara 615

reconstituire

pamtcmporalltate 20
parentarv 206
parslsm 232

S.

sirbitori superstiioase 176

dac 120
Iul Zalmoxls 120. lSl
paradoxal 34
paradoxoRrol 178

pnranomarA 418

de trecere 479. 632

rlndulali 279-280. 281

particulari de lip reticular 16

sacrificiu ritual 170. 479. 480

442
rumfonlsm 442
consacrare 16

IM

juridic 17

- Justiiar 480
- medical 032
- de munci 632
- de prosperitate 632
- riUboinlc 113 499
- de sacrificiu 431
- al satlilor 178

rambi.it Ism

mit 52

funerar 177-180. 184.

nanblolNm 442
pun demonism 258

422- 431
npotropolc 286, 298
de apropriatlunc 298. 479
de ascensiune 353
augural 432 - 434
de circulaie 569
de construcie 179
al dccaplliril 171
demoniaril 431
escatologic 431
exptralor 286
agoral

va era Uzare

it.

paradisul

liber 123

de stat 123
polivalena mitului 34, 4246, 87
postrxUtcnti 162
pozitivism mitologic 27
preconcept 300
predaimon 300
predestinare 015
preexisteni 162
prelconlc 005
preuit 87. 89. 264
premii totemic 82
prerii 87, 89. 264
prerii tnmiistic 82
prosopoforll 45
falagogicc 289
pseudoadevir 83
pscudomll 86. 611
pseudomltologle 609
pseudolcmporalltatc 20

tematici OII. 02u

panaceu universal 475

680

replici mitici 270

resacrnlirare 16

Indo-europcan 103104

dtalcctlcA 16
mitici 011
ritmurilor Istorice 100

patarienl

K.

123
pimlnturilor create 440
pollgeneri 611. 615
pollgoslc mitici 34 42- 46. 87
polisemie mitici 34 42- 46. 87

reconstituii 52
rellctuuli 7
rcminiscentlalA 7
romano- dnci 123
sistem Ici 4J
%\rM 614
slavi 04 I
aublacciili 260. 275
ml tnlojjuii: cu -l, 280
mltoiilm 261. 355. 471
mltopclsm io. 47. 461
mitoc biologic 5*J2
milos 622

mttqlofitc.

Nova Plantatlo 495

ontomkt 230

rtl 1

nostalgie

IHcraturi/alA 76

(o) morii I8.

ncotraci 644

nomotnetle 279

pluralism

89

remodelarea mitului 45, 626

681

slnereiA miile* 528, 608

slntczA
mitic* 119, 608

- abtemlci

- diurn 20
- fast 20

tupcrmll 80
suprarrallsm 617
supcrslltlologiu popular 269

133

34

mlllcfl

oclologla culturii 10

sodomltoloule 527
solarUm 832
soHUtlu 21, 432

spaiu

amanism 72
icoala mitologica
- tlnlci 27
- de la Fninkfurt 25
latiniti (coala ardeleani)

agora 1 10

--

- aulic 18
- consacrat
-

deschis 18
hora! 100
18, 19
mitic 15, 16-19
nloritlc 16
ondulat 16
profan 17
acru 18
spAIal riluo) 480

- Inclus
-

Iraclsti (tconla

T.

consacrat 10
.pacific

tabu 87. 110

tabulun 87, 110, 284, 429
305-306, 532

- elnoeultural

8-9

- naional 9
- mur leal 627

spectacol funerar

190-191

evoluiei miturilor:
disolut iv 50
Involutlv 50

stadiile

- de

IcntA evoluie 50

- revolutiv
stat:

aristocratic sacerdotal 106

teocratic 107

ttelorl cliclnte

veridicitate mitici 31

totemhm

vtrsta

vlvlflcare

zooanlropomorf (-ban) 304

zoodaunon 298 -297
roolatrie -198

zoomttologle 496, 498

zoosofic 473

zoototemuri 91. 93
zoroe^trlMii 231

taumaturg 105
t au mat urgie 105. 529

38-40

tekne 296
teknogonle 223

- dai monologic
- deologle 342

colectiv 605

culuminr 805
de epoci 805
personal 605

sti Ierni

86

stilistica mitologicii

52
56 64

strat mitologic 49
statuete stcatoplglite
itarl de contiina
,

eroologle 576

emideologie 323

IcmA:

-76

258

istorici mltlzati 606

miilea UtoriatA 606
114

temem

teocratic 109

congcncrice 31
compensatorii 31

leogonle

- divergeni 236
- genealogici 238

ilnerglce 31

Mraloplglc 104
subcept mitic 32

teomahlc 235

sulrttltnt

teorii ale

- nl coloanei
- mitic 359

cerului 359

- topic 470
substrat mitologic 44.

55-58

iuccedancu 17, 359, 470

suflet

- corporal
- spiritual

120
120

294

- magie 94-98
-

leosofie

mitului

25-29

015

teratomorf 615
tereitocrale 490. 494-495
leritorializare mitici 439, 459
thanatomlt 321
theodalmon 293, 296
thcologuineu 46

llmp

aur 20
mitologici 30

Z.

tematica mitologiei 51

de

traclsm 5
tracologle 65, 88-09
tradiie aulohtonA 007
tranwdegurixare 019
transevolutie 50
transformare mltlcA 19
transgreurva sufletului 019
tran^hiiman 45
tran mu r (amorforare 619

totemic
tribal

190

viziune mitici 010. 024

87. 284

tranwlmbollzare 92, 019

tranrientA mitici 33
trenA funerari 328, |20

98-98
9498
94-96

-34

vestalA 4H9

leologumen 324

816

stil:

topografic mitici 459

toponimie mltlcA 459
topos mitic 459
totem 87. 92, 527. 532

tranvnltiftcarc 472

heraldic

teoantropomabie 51
teatru religios 329
tehnica culegerii miturilor

50

transvolutlv 50

uranlsm 111, 110, 032

topogeneza 483

140-142

PArvan) 142-147
tllnU mitului 13, 29
- epistemologic mltlcA 25
- gnoseologie mltlcA 28. 29
logici mitica 31-30
- statut mitic 25

16

tipare originare 012

tipologii mitului 29-31

204

15, 19, 21
nefast 20

nocturn 20
profan 19
sacru 20
subiectiv 19

aoclogcnezA 32

totlrologle mllicA

trov.nt 010
tumul 103

mitic

nlslem de mituri 13

snoavA

trepanalle rltualA 87. 170. 171

- hora) 100
- IngheUt 20

consacrat 20

683

bUcric* de brori 478

Biran 136. 144

ascensiunea

la cer 358
asocierea la domnie 495
aspersiune 417. 418. 464.

as

480

blta

MITONIME

steiul tui

Avram

458
a.\U mundi 609

262

obiol

Achlle 463
acolii 442

ogre 420
agricultura 484

gris 487
Ahrlman 232

alaiul

caprei 433

535
*

primordiale 219. 221,

239-242

mirific 359

domestic 18
onorific 59

sacru 484

Argliir 67
arheii crulie

Andilandl 65
Andrei (stnt) 440
androcefal 52u
andrutilnlsm 209. 287
andro-lcul taurul 520

305- 306

(roman Sadoveanu) 241

Ipolcu antimloritic* 613
Ipoteza mitica 613
:

Bucur

ciobanul

lurbaricum 132
liarba-Cot 65
tarc vollva 432
Ilawrubi-Muriatlar 512
mitic 368
BArJgau 583
satului 18

Beda 67
bejenie 484
belaidncs 213

buzdugan

Bendls 553
berttecul 518

- cldura
-

't

bolii)

318

473

Veghiul (scobitura In
bufnita 442
buhaiul 506. 553
Bujoru 432
Bureblsta, 504. 560
Buricul pflmlntulul 461
buruiana de leac 341
busuioc 290

basm

bttura

208 , 218. 242,

- Iul Dumnezeu 555

- Moului 555
- plugarului 565
- popii 555

fR.1

475

613
armariu 441
Artemlda 93, 532
Artemls Heglna 463. 570
oruncareo
- pe apa (pedeapsa) 594
- pe animale ua plante

con wc rata 460

Duminicii 364, 461. 481
fosta-nctasia 481

baieral
Strigoiului

barba

Arm Ini

Anul nou 69
apa :

bncchnnalele 500
Uacchus 561

erou creator 528

Aripa clmpulul 65
arktantrople 502. 503
arktomorf 502

210

Itall.igul

ariciul 583
Anlccrifcl 346
Anticrist 346

seinidlvinltdi
stlnci 65. 616
ursitoare 164

348, 354

192

193
Io versuri 107

bogomllism 58. 232 234

Boreas 131
boria 509. 518
bou 275. 415
bour 91. 274
coarne de bour 91. 504
heraldica 507
lupta cu balaurul 507
originea 503
sacru 504
brad 87. 90, 185, 186, 194 .
243. 263. 416
brad fosforescent 484
brahman 262
brazda
lui Iorgovan 466
lui Novac 466, 613
Iul Oilrts 613
Iul Trnlan 269
mltlcfl 466
brezala 179
brlcelatul 554
Brig-Belu 610
broasca 440
II ru mal la 69
Brumar 435
Brumarel 435-438

ariciul 312. 440. 529, 599

erou civilizator 628

animale rrol
- albina 583

Inga 152. 215

Novac 65, 218

333 , 468, 459

flalanu (constelaie) 404-405

balaur 424 . 453. 466
ceresc 424
- constelaie 404-406
dac 92. 108. 109
balada mitica 368
Balrirr 138

an \acru 21

Ano Doc h ia na 333334

Gala 129

l>ochla 65. 270. 332.

Zburtorului 341
Balabon 588

monumental 483

320

liber 191.

Bogomil 232

475

totem 90
Ardal 272
Ardeal 268. 271-273, 557
arete 519
argea 392. 393. 422, 510
Argel 422
- Argea loca 422
Argcorum sacraria 422

amazoane 463
amuleta Dl. 100. 616

Danublnl (Dunrea) 476

Pontul Euxln (Marca Neagra) 476

- ceresc 348
- consacrat 487
- cosmic (bradul)

535

babele:

arbore
- blestemat 487

Iun 149, 340, 487. 488

455. 461

arapi 441

aliniament megalitic 468. 571

- 453.

aprodul Purice 609

Alcxandru Macedon 428

Ape (mc4) 264

Apoi Io 463, 530

Insccti acra 534, 544

- origine solarii
AM 137, 138

(!>unarca) 464
264 442. 452

strmoesc 566
324-329

mascat

Baba

- ibpmlnleue

camavaleic 432
cluilor 433
- mal ancei 433
- plugusorulul 433
albina 312
- acolit divin 535
- rapturi prcroomorl 534

nltar

nenceputa 480

divin 666

bocet

II.

apele:
- cereti 475
- cosmice 475
- pamlntritl

agyrtai .177

- legende

- Slmbetel
- Mc 480

Acele* 465
Agerul pAmlntului 65

moart 480
morilor 264

lustruia 480
mirifica 481

- sflnlA

Ada Kalch 465

A dam KIKsi 617

379

blo)
boolft 319,

48:1

A vestita
A.

sabie 379

blestem

Iancu 583

cal

blajini 261

Austral 414
nu* 213

Avram

munte) 473

armA 592
cununi a

griului

555

519
coarne de berbec 519
in cultul Calrilor 518
In (urban 519
de pomana 519
protoame de berbec 519
de sacrificare 519
mirifica

Cabiril 225 - 228. 308. 481

ea duce u 523

calea

biografie mirifica 578

birituallsm 175

68 S

bun A- ren 166

Kxanipco 469, 571
expediiilor lui Oslris 571
htcrnpolci dace 671

Udului 572, 374

laptelui 572
palelor 403. 572
Halului 572, 574
robilor 403

caracterele

caracterele picturii
hieratism 623

- Sacr

- himerutm 623
- neobizantintun
- onirism 623

calendarul mitic 430

anuale 430. 553

credinelor 031
dac na
- de la Grditea Muncelulul llfi
- liturghiilor rmtice 431
al moilor i babelor 327, 436
Calendele 69
Cololanul
funciune 433
ipoteze 421 - 422
ciclurilor

structura

ludlc

plric

sf.

tolor

Mitul! 515

378

tip

514

de adpost 448

file

Emlncscu):

de poveite 611

Nebunul 611
militari

118. 411

cluarii 375-379
cluul 375

cpcun

68, 254. 416, 456

335. 450. 534
cavalerii danublenl 221
Ceahlul 113. 316. 468

lup (stindard) 498

negru 308

cer

449

capr (mo*ca 433

cerb (maic) 50. 510

neattr 516

- colindul

516

caprei 433, 518

nfuria cu apul 518
ritul caprei

365

416-417

- m Iadului 456
- ridicat In fOM 349-350
- spart 365
- de snbpOmtnt 440
- suprapus 364
- m Tata 103, 348. 35 5

acolit disln

- deschis
- de fler

urs (galee) 501. 502

- alb.
-

Cealalt lume 184

ceata de fete 430
Cellalt trlm 435
Cel din balt 478
celll 148
centaur 302, 511

cal

452

450. 451
nhumarea In ca
452
prispa In hor 449
praful casei 450
rituri de construcie a casei 449

Clin (M

- Cern

518

semnificaie 518
capricorn 536

cerb

car alegoric 431

Rftfi

mnut 355

In frunte 510
cerboalca de aur 510

ea brad

- Ipostaz

Zoslma 263

cliinantropll
Iconografie

571

468.

Columna

constelaii 402. 404 405

contra-solomonar 424-426

Novcestllor 587-591
pastoral 684 - 586

ciobanul

copila (Anul Nou) 432

Corbea viteazul 593
corbul 138. 149 . 593:

Pcal 601-604

-lui
:

- acolit solar 531

- dlvinatorlu 520
- In heraldic 511
- negru 589

Bucur 437
mirific

mo

647

545

ursitor

163

-profetic 520

clobnla

ursitoare 163
circulaia In cosmos:

In

cornul 487
Coslngas 109. 113
Coslnzeana 396 - 399

spiral 569
Clresar (lun) 435
Ciubr Vod 604
Ciuleandra (roman) 373
duma 320
Clumarca 320

comar

303
Cotys 75. 95.
Crai Nou 430. 433
Craiul petilor 544
craniu 86

- cupa

brbat 532

caracterul lui
carpatic 531
ciobnesc 532
datul In

sacra

Crciuncasa

614
creaia:

532

xelcl Hecate 532

clntecul cocorilor In cer 437
clnltorl (rstimp din noapte)
Clotho 165
coarne:
de aur 93
de berbec 619
de bour 405
de consacrare 201, 202.
ale lunii 395
548

68

CriUaia pesloaleelur 544

Creanga de aur (interludiu

633
Jupller 532

cocosul

170

perforat 170
170
t re pa nat
Crciun 8, 69, 75, 329, 330, 331, 543

538

trbac 553-564

Iul
solurile de clini
zeiei Ihana 632

ispitor

coaO

simbol a) nccrofaglel 520

Corenl 377. 434

ascendent 574
descendent 574

rllnele

ideogramlca 439
Tralan 65. 109. 476. 499. 549. 617

402
comlndarc 180
comoara 62. 385. 470
comorile 458
- im Dec c bal 470
- Dochlet 470
- tarabosllor 470

baladelor
477
haiducilor 699
hoomanilor 599

Iul

comet

533

Chlper Crai 586

chiparosul 495
Chronos-Molocb 68

aicendenta 439

Ipostaz descendenta 439

nesttrit :t60. 610

- semnificaie

533

cu cap de cline 533

Hristolor

554

colinda 67
coloana cerului 359

dunrene

Cavalerul trac 78, 129. 177. 390

cluii 432. 433. 518
clreul funerar 178
cltor prin nori 426

vin Moare de capete 585

capnobanl 534

450

Iul

ciclul

Celul pmlntulul

totemic 511

capr

casei

fereastra

-numit OOciun

Hlculul

Cheile

solar 201

cogalonism 358
Cogalnon 114. 465
colac:
- de poman 494

443

-si.

afuma rea

Olanul

negru, 318

- cetate vegetala 482, 484

- etimologie 371
- numele Ardealului 271

51

masca de cerb 511

oamenii

- etimologie 431
-In arheologie 431 -432

clugri
191, 192. 214. 512,

umnlan 512

de
de
de
de
de
de

votlv

carul

513, 515

-'de bour (aplic) 504 , 507

Navalei 431
carul de carnaval 432

515

- psihopomp

Carrus

-hornul

5H

- nzdrvan
- negru 370

dendrofor - Ilustraia
de pe coperta
figurin (talhman mu jucrie) 511
Infernal 513

ccli 509

Iconografie

Ceres 443. 488, 553. 557

crrvimorf 510

623

cultul c. Sil

demon hlpomorf 513

codrul

Ce rea Ha

513

la
Magdalenel Rdulcscu

468, 501. 519. 508. 568

Carnalii cereti 216
cartea
unitelor 165
- vieii 185

ebtonlan 512. 515

cu un corn (Inorogul 53G
cu doua coarne 536

colindul du cerb 51t>

la duci 509

Ornai

besliar hlppogca 611

cerc.*:

carnaval 45, 430 43:t

alb 370
de apa (delfinii) 515
trai 515

In carnaval 432
- semnificaie 432
casa 18

512

acolit divin

natura

caravlahi 277
carnasier 269

420-421

420, 421

calul

In

relaia eu soarele 510

toponimic 473
cerber 632. 534
cerc 371
ccrcevele 451

468
teba Idelor dace 403

- Iul Tralan pe cer 403

- Vmilor vzduhului 572
-

culetutul

542
UboJstle 452
ritual

-erotic 286

20

nevrotic

criterii

Crivul
54*5

clnomopicc 318
217

cruce
- de voinic 587
- Ineemn funerar 194, 472
-nsemn wlar 369. 472
toponimic 472
:

280

crin (floare) 495

crlofor 545
545
crtosfloxul

mlslsric)

613,

crugul
cucii

pAmlrituhii
434

|2|

Dealul Mohulul 73

- rituala

culoarea
albA 452453
- neagr 305, 32
cultul:
apelor 480

al

lunii

- lunii 395, 399. 500

-morilor 176-177
- moilor 325
,

450

446 - 448

56. 95
Glrln Mare 56

- Gumclnt*
- Haina la

Muma

56.

95

VAdastra 50
434
Cuptor (lunii) 435

D.
110

Fellx 110. 268

Dariada (epopee) 009
dacian (-cnl) 422

298. 561

darin

317
Dakla 332

dalmon 296-299. 425

dulmonlznre 183
danie 180

Danubius 110. 476. 504

dons valah dr tlutalll 558
592

dat (urslrc) 162

datina 451, 543

- calendaristica
- danubian

- montan

326

594

326

Ecbldna (erpoaica) 591

304
Elele 428

elixir 18

Empolo

dcvo-taurul 505
dbanna 331
Diana Regina 116
Dlerna 465

boni

Iraperi

Indigenei 143
manei 211
milltarci 126
dionytlacclc 69

fpturi mirifice:
- acvatice 476

I>ochla

Dochlana (Ana) 333 -334

doina
- divInlrnU 388
- de Jale 579. 588
- de haiducie 592
doliu alb
453
:

<*f.)

413.

114

drac 471
Dracula 609
Dragobetele 337, 338
Dragostele 287
Draga ica 488. 489

davele

duhul pmtntului 451

Dulful de mare 478. <79

fifiR

literaturizata 65. 76

- naionala 608,
- pastorala 632

607

acviforme 476
antropocabalinc 513
centonri 513

609

609

call Iul stnt

call

515
Toadcr 515
Ilie

sin

Iul

bippo-ofldlene 515

- caii dragonl 515

Frtat 224 , 230. 234- 235, 242, 343
FAt-Frumos 384. 608:
atribute 386. 527

Epona 229
epos

592

antlutoinan 588, 592

477

pastoral 583
Eridaii 464
ermlnle 537, 622
croiard 576. 589
definiie 600
- caractere 600
tipologie 600 602
Istoric mltlzat 600
- mitic istorlat 600. 604

etimologii 386

Iniemnele puterii 388

din Tel 611

musaget 388

fii- frumos

386

Furar (lun

Fecioara (urU) 164

Fecioara cu
de aur
femela
birbata 584

378

fereailra

istoric

mitizat
Istorlat

588
578
586 -

618

lut

Fillpll

500

Filma

322

filme

maglco-mitice

documentar
documentar
ternatlc

633

artistice

633
633

tiinifice

artistlc-mltologica

Pdurea

lllul

267-268

floarea
iadului 456

dac 121
Evdochln 332
Exampeos 469
exarh al plaiurilor 454
etosul

Foca

689

633

Luceafrul 633
plnzuratUor

- Zodia fecioarei 633

533
firman 490. 585

101. 103

romAna 139

etnogonle

372-373

189-190, 450

os 616
mascate 56
fiinare 162. 236
fiine supranaturale 295

folclorica

darfl

16, 73, 357.

.sufletului

figurine

622
- nefokUrica 622
- paleofolclork-a 622
etiopieni
441

585

social-mltle

el

ficiune
- hermetlca 611

- Iransslmbollrare literara
erolzarea mortului 176
ttrytbea 465
etapele ptclurll Iul Tu cui eseu :

etnogenern

rolul

585

alga 585

fenomenul noroi

583
73. 584
mltonlm 582
salvator 582
soclonlm 582

erou

balada

luna 349
peste 478
fcnlxul 535

tipologie

cultural

- erou miile

- amazoana

583

- caractere biografice
- definiie 576-577
- categorii de eroi
- civilizator 583
- comunitar 583

97

animal

435

pr

- eponim

85. 268. 269

Donmlca

Diotcuril 225. 227 diviniti domestice 210

diviniti sAtestl 324
Dlnsele Odele) 428
Dobrlsan (erou de balada) 585

162

I-phlalU-a 303
epopee:
- de vitejie 587
- drnmatlcA 610
- epic 610

de aque 126

morgana 546
pdurii 335
sAlbatlcA 394

faun 433

erou

124

din Dafin 317

Fatum

131

305. 306

Eortan 415

- dunArean

DrAgol 490

dnce 122

B>

Daunus 92
Dea Rin 125

farmec 66
Fata

- antifeudal 591,

dfl:

curmatoarca (ursa) 164

cutremur 427. 456. 524. 527
culumlar 301, 443. IM
Cybcla 443

durd

institutele bradului 358.

Deus DacUe 130

Vlnca-Turdas

Dacoromn ia

sl

Cupa Io

iMru
-Capta

derivatele

desstrigoire 302.
destin 183
df r. :<\ II 338

95

70,

256
130
78

Histria

313
- pmtntean 313
- sllvanic 313
- subpmlntcan 313
- vdiduhulul 313
demiurg ru 252
dcpAnAtnarca (ursfl) 164

338
dcsmorolre 305
devprlcolire 305

56

ii

- aerian

dezlegat

- Cucutem

-acvatic 313

Dcrzelo 132
dewburAtorlt 341
de%dairaouizare 18:1
dcslrit 338

Boian 70

- Oi

523

protector 486

fagul

315-316
379 -384

188
- mu re lui 104
- alelelor 404
cultura arheologici

165
124
,

craniului 308

- pmlulului

Fa-BIca 66

Duitl 303

eclipsa

Delfinul (constelaie) 404 . 406

Delta Dunrii 401 460. 465, 479
demon 294. 425

- diavolului

- ntlllor

Dccuma

btrlnllor 325
bradului 332
capetelor talalc 149

-focului

F.

Durai 109
'

drama muzicala 62

dedicam

-cerului 354-355. 407-409

170

rea* 77 607, 610

Deceneu 109, 113. 385, 560

90. 4d0

- cervldeo-ofldlan

306307

Decenal

- arborilor

465, 466. 476. 543

Dunfireu 464
iMinricn 464

decapitarea :
- posi-sepulcrala

cucuveaua 321
Cuculenl 56, 95, 631

ralului 378
soarelui 495
(sf.)

384

033

fonii:

- carne 380, 381

pamlulese 38U,

Iodul

381

icni :i81
viu
(okl-* religlu 022
Folk-roligton
177
Fordlcldla 44.1
Fortuna Itoclaruni 128
Fosile 137
Fossa Trai-inl Imi.pr.itoi I
466
frate de cruce 224. 338. 559

Hadea 455
haiducii

viteji

- arme
-

miraculoase 592
balade 593-594
caractere firlunomlcc 597

592-597

calatorii

Frumoasele

M,

338

105,

Hali (aut) 416. 528

Haraangla 256
haos 219. 224
Haralamble (rinl)
niu 219

H oca te
- tritoni
:

Caea

129.

- Trtvia

443

118.

Cina

296
CehelcuUs MO, 146

502, 549

(Gc>llelclrU 111
pfrtvmc 420
(U. F,minetcii)

QMBD
<

Hesychasma

129

Dacianim

bieropola

190-191
Golubi 527
Gogiu

403445

vzduhului

ciclul

557-559

cri st of orie

lui

magic 554

550

557 - 558

558

451

172.

173

Grul Slnger (M. Kmlncscu) 77

Gruia 492
Gurbamil 519
Gurile Uuniril 93

Gustar 435

10.

73,

367,

515

321-322.

Insurilorire 330

490
342,

489

liberi 489

372.

032

mortalul 193 194

muncilor 032
naterii 032
In neolitic 631
atttuli 194
suportri ta hri 631

- viei 562
Horla 473. OU
Floriadele 77
hornul casat 461
hotarul 17. 204, 470
Hrltlovul viilor 565
hunii 00
hiperborean 76

umani 177

jetul
jocul

de

390

39*

398

ipostaza antropomorfi
sora soarelui 397
transfigurri literare

398

Incestul
In mitologia antici 287
rom ini 287,
In
mitologia
Incinte circulare 10, 357

talii

tabulstiei 282

totemici 282

kalHkanarii 514
Kandion 92

kikm

303

kogaionlsm 358
kolabrismos 382, 378
kolo 372
Kostroma 423
Kostruboiiko 423

290
.

bat atu rn
pridvorul bisericii 215
scaunul de judecai 215
hotarele moiei 215

455

314

464

salului 215

tub un brud bitrln 214

jugul czut din cer 604
j limitate de om 206
JuiUbibllUalea

Ispasul 296
Istru 463.

In
In
In
la

393395

280

lstolina

687

Inorogul 530
Insula Lcuce 479
Iorgovan 691, 598
lrmlnsul 202
Irod casa 314
Irodladele 314
Irozii

217

judecata domneasci
rituali
j udecala

Indo-europenli 101. 140, 174, 500

Infern 466
Infcnilrare 310.

verde 436

Jolmiritn 430

358

blospiritual

- marc
608;

care urc.t 324, 357. 394. 494, 620, 620

In cub

latelor 023
paparudelor 623
de-a ursita 167
Vlnloaselor 632

Joia:

456

cununii griului 623

384

454
Iluminatul 623
Ilustraii minlatc 01
Imagologla Duhului mineral
pietre roii 509
- pietre vinele 589
imanentul

fier

cluilor 023
cluarilor 023

ilirienl

dacoromni 631
dansuri do tip horal. 372
drigalcelor 489
iconografia borei 631

Jertfa

396-397

304

macedoromna

tnfrilrea 338
nsemnele domniei 580

429

eseniale

etimologie

liie-l'fllie

256
260

cu -* 447
-Iul 447

149

-caractere

160, 584

atingerea cu mina 446

bulgarele de pimlnl 447
milinlllc 446

- sculeul
- srutarea
- U stele 404

nornos 323

- nchii

487,

vieii

- ml toi o ia

617

154.

pimlnl

la

428- 430

lor

Ignatul 75. 290. 50

Ileana Coslnreana 07.

276
Hobby-Horacs 510

brad 486
cer 355
luni 395

llIMllli

hora 193. 303, 331, 367. 021

- aerian 302, 320. 489

seminalul >t
de si 555
de noapte 555

- In

role

M un celui ul

539 540

Homuncului

recoltatul

grop ni

Gridilea

peUsffeasis

- la
- la
- la

nominal

687

- font 323
- lilncos 323

570

de pe

lero-

hlppohierofaate

tabuim

petilor 27
erpilor 27

lnitoarea 296
nchinarea

421. 610
66. 294 317, 336. 428
originea 428

lepele sacre

hirplnl

wpe-lrfl
Cioclovina 85
Gaura Chindiei 85
I'olovracl 172

griul:
- cereala vieri
datini 553
originea 557

Himera

fiarelor

- polisemia

610

76

- artife* 250
- csrpatbicus
- niaroldcnsii

SohodcJ 172
grapa 548
uradlna Ralului 310
Grifon 07. 539

himera

Homo

Gorgan 67. 471

noml furari 568
goii 60

465,

hidrornancia 480
hidronime mitic*

Ccrili 422 . 414

Gigantul (sculptura) 617
Glrllciul pimlntulul 311
Glvkon 59. 132. 133. 246
Goana ca Ut stele (pictura) 623

picior)

11711

12!

Iod 12

gepirl 322

unifici

idol

032

pirilor 279

- Tralan

699
423
learus 023
Ideca spaiului ondulat
- la Lucian Blaga 60
- la Vasllc Conta 6o9
- la N. Densujianu 00
-la M. Emlnestu 009
- In fenomenul boral"

204

hiena 442
hierocoamos

308

296,

protector

Genius:
- Colon tac

B10

466

Iadului

tartlo

Ielele

Mrroon

372-373

101

Hercules (urme de
beroa
170. 512

77

.i-ii.ii..

({uilu

031

115-117.

bellolatrie

legende 450

iarba

596-598

antiotomaoi

Impiratul

457

Iconografie

- prile

lupta antifeudali 592 - 594

-lupta

accepiunea cretini 454455

accepiunea s rea ci 455
cetele Infernului 458

592:

613

672

691

6, 534

ktlslal 337.

- birbat 391
- coarnele 395
- cultul 395
- Incestul 394
- sflntA 391

kukkerl 434

L.

- grafliti 410
- Ipoteze 409-410
- bnagtne 410
- polivaleni 407
- reprezentare 408

tipologie 407
transflguriri
l.acbesis
165

daca

laitiaseric

lunile anului

171

fantastic 304
Infernal 304
substratul mitic

leac 18

U.

firii

strabune 279

278-279

atagelui

27

214
legenda pasrilor
legendi

491
mamornin 491
mana 75. 299. 300
mandata 16, 609. 634, 697

.137

- mitici

305

Manii 211
211
303
Marea Neagra 342. 393. 464. 479. 515, 527
Marea Trecere 103, 104. 208
Marea ZellA 105
Martini 436
Marea neagra 436
Marlolea 436
327
447

478

valaliA

lemuril 212
l.euce 257. 463. 479

519
animal carpi tic 519
aria de risplndire 519
colinda leului 519. 521

cu cap de om 520
om eu cap de leu 520

- naripat
- motivul

520
leului 370.

521

Leviatan 443
Ic viral 395
llc 261

masei

maseoidA de cal 150

mile! re le 319
Mnstirea AlbA 479
mirul

fler

416

UngvogenczA 139
l.uceafArul

- (balet) 626
- cel mare 392
- cel mic 392

arborele vleU
de aur 366
rou 478
mrior
breloc 371

Luccnsr 92

Ludi

157
I-oukentiot 92
" albi 452

Lumea

cmaa 186. 187

de sticli 120
funerari 126

licoaro 18

limbi
de

falalea

luna 435

MAtrAguna 89
medicina vegetali
empirici 488

cea In Iii 104

lumescul care ascede 357

692

112
al Iul Zalmoxis 112
Meterul Manole 76.205 - 206.207. 361 (operi).
627
meteri pietrari 425

485, 487

Moul:
-din

331
mltogeneza romini 139

nltbraluii

cretini primitivi 622

daci 610
daco- romani 122
mlxhelenlc 130

porcul

507

mu rama

romano-daci
traci

132

mina

74

domniei 566
Iul Orfeu 554

Dacia 624
Dacia Pontici 624
In Dacia Homani 624
datini m tradiii 624

In
In

C.

Brillolu

625

G. Encscu 629
V. Tomescu 625

- efigie
-

303

- C. Breazul 626
- V. Urna 672
- G. Dumitrescu 626

132

mitul

113, 327, 446, 469

muzicologi

romani 04
romini

446

Murgii 65
musca columbacu 527
mutul (din cluari) 329
Mure riul) 342
muzica :

pelasglci 68
preda ci 55. 84
pro t oda ci 102

342

mirifici

llucegii

- Gina

508

origine 507
substituit
de
Sinvasile.
Mllhra petrogenitut 569

istorici

77,

ploii

- Grditea Muncelulul 113,

- Godeanul 114. 316, 465, 571
- Parlng 446
- Pion 465. 468
- Retezatul 302, 316. 446
- Vulcan 62

mitologie

pAmlntului

Ceahlul 113, 316 . 327. 446, 468

-Clbinul 114

colinda englezi 508

colinda romini 508

- negru -alb

pdduril 315. 317, 319. 335, 490

594

594
leurgicc 184

mistreul

444

215, 010:
nudului 490

munii

(nzdrvan)

>

CAIiman

421, 423
vinurilor 413
Mumullc 194
muntele sacru 308

448

sacru

mea rea ni

mistere

620

simbol 91, 180-181

votlvi 181

moartea

noapte 433

bit

326

326
326

Moneagul Martie 435

domestici

Muma

Mlhnea Vodi 586

minotaur 520
mioara

calendaristici

moneag 324

reincarnarea 615
viziunea lirici 614

nilcrospaliu

-Codrului 335. 490

metempsihoz 614
- Adam si Eva 614

Miaz

17

- pom ani

cerului

al

Mama rea

tArtl

leul

500

Maica bitrlni 421. 443. 446, 572. 573

Maica Domnului 443
Mal/are 296
Mabnca 418. 432. 433
Mama zeilor 443

ospitalitii 594
piratntulul 214

metaerou 576

431, 500

moie
moii

550
102

menire (ursii)

macul 456
magie 24. 424. 426, 465
Magna Mater 124

nmncll 279

23

moae 213-214

mesager:

coame 399

- caael 451
- credinei
-

Mo

pomana de mei 551

- terminologic

eponim mitic 498

epitet mitic 498
Inonlm dac 498

lykanlropie 17

549-550

cultivarea

lupoalcA 267
lupta cu seccrilc 480
lupul

alimentaia 550
sacri 551

- cereali
-

162

Moldo 267
Moldova 239. 267. 274 - 275. 384
monoceros 535
mora 303
moroi 66, 73
Mort a 165
Mo Uegu 329
Martin 436

- legende 552
- ofranda dc mei 551
- paremiologie 552

435

Larve 212
LAcusti VodA 004
leagin In

392-394.

lupercll 500
luplnli 500

118

lapidare 171, 394

I-apotul bAlrtnilor
Larentalia 69
Larii 211, 212

387,

lunizare 431
Lupercalll 500

411-412

Molrn

inelul

sora Soarelui 370.

lunatccl 301

346. 407
caracterizare 410

plantelor medicinale 488

Meguron-ul 119
MclelrLs 502

labirintul

Mne/iu (Mnereu) 345

- numele

pe

paie

185

- pe pimlnt 185
modelul arborelui cosmic 485

N.

nagomudrea 262
naterea
pe clmp 185,
pe pimlnt 18, 185
pe pale 185

693

114,

116

pe vatri 185
l

nAframA 65, 290

-SSLbf 335-3M
- strigoi 302

nAlucA 321
neant 219

NefArta tul

343

neghlnA 487. 551

Negrtada (epopee) 07, 09
negritudinc 259, 277
negroid HI

152

PAcalA

ororii

ceaiurilor
diavolului

mitici

591-592

437-438
312-313

nunta

488

436

Brig-Belu 610
mortului 194, 197
oilor

mormlnt 200

la

pajite miracutoasl 398

pajura 538
palcocton 257
palma devhisA 440
paltinul 487
Pan 131. 433. 617
PanA HoslanA 492
pani 433
paparuda 418
- denumiri 418419
- Indo-curopclsmul el 419
panul ls pierdui 310
pappo% fpappus) 214, 410
PaptirA VodA 604
Parentalla 179
pa ren tare 206
pareiuli 324 438

592

ofrandl:
- de animale 177
- de apa 479
- de fructe 553.

570

InfAsuralA In pale 570

Ofrandarlu 116
oIArie (ornamente)
Oltul (rlult 342

62

om

piirlng

faun 336
fiu

al

cerului

paiArca

130

munte 444
negru 440

694

550
:

de foc 538
maiastrA 538 (Ilustraie). 539, 619
psibopompA 206

muierilor 109
aacrA 113
Phasls 464
piatra :
colIbatA 85, 336.

- TAlalA

pin /A

473

toponimie
604
PAcAIe 0O4
pAdurca 482-483
Pdureanca 490
pAdurolul 03. 335, 471, 490
PAlIlle 384
pimlntul
ceresc 440
legende 439
feele pAinlnlulul 440
fazele de elaborare
anlmlst-anlmatisti 441
PAcAlIci

upranaturislA

441
politeist-mtllcA 441
Uaclci 124
MumA 103. 129. 185, 355, 557

pluralitatea p. 440
pArtllc nlel l nopii 437-438

pAstorul

domn 584

lupilor

mo 545

Plnd 408
Pion 468
Pitlcot 453
plArAtl 382
plaiul

- semnificaie

ursitor 584
vrijltor 584
pAstorltul mitic 544:
imaginea prova loforicA

caracter sacru 454, 471

funciune 18, 451, 471
planete 117

plante-oamenl 317

544
547
spaiul pastoral 545

timpul

545

54'-

PAunaul

geneza 491-492

-legende 492-403
pecete de atlrnat 404
pelasg 257

211. 212

001-604

personificarea bolilor 310-320

perspectiva soflanlcfl 362
Pescarul Marco 478
pescuitul
eposul pescAresc 544

-legende 544

pnunlce 544
ritual 544

405

plosca 290
plugul dc aur cAzut din cer 466
piu uorul 565
Poarta sAnitulul (sculpturii) 610

de apA 480

mlcA 420
vinului 562
vtnatului 543

mare 420, 421

mortului 200
Ponto 50. 133, 504
Axenlus
465
pontul
Pontul EuxIm 131, 463, 465, 476
porumbel 314
pottcxIstenA 160, 177
potcapuiA 85
PotcA 85

potopul
legendA biblica 420 - 427
legcndA locala 427- 428
prag
banii sub prag 450

257
Prlbu 468
Pepelea

404.

plopul 476

Pelasgla

Penai

318

Pleiadele (constelaii)
Plelstores 75

pomul

In pAdurilc de brad
religia pAstorilor"

pastoral

453454

436

codrilor
caracterul 493

100

Plcentlnll 275
pietrele curcubeului 568

pomanA

rea 160

- bunA

445

528

466

poe/la dc dragoste 288

poiana 453, 454, 544

585- 586
cpetenie 584
chariunoUc 584
Ml bun 545
balade

-CrAdun

- sfinii de ape 544

petera :
- omenaJatA 85
-

caracter 002
corteaju 003
etimologie 601
wikstcr 002

P-

519

oficiant 118

cosciug 171, 450

In curte Ia mese 102
funerar 180

nemuririi 113
prispa 171
oul cosmic 245, 368

Ochi do urs (roman) 012

ocupaii 541
Odln 137
Oedip (opert) 629

502

- pe

O.

522

millcc 465

In

oale 212, 312, 314, 415,

obiceiul pAmtntulul 281

mc

Iul

sigilii

mp A tal

340

nucul

>l

428
-lunilor 433
- plantelor medicinale
filelor

404-495

ort oman

Ielelor

pecel

oryx 536
os de domn 586
Osiris 257. 400. 613
Ostnra 158
Ostroavele
albe 452, 453, 454
de la capAtul lumii 454

numele:

495

Orlalsa 93

589

587

- epopee 588
- neam de voievozi
- portrete 589
- semanlismc 591
-

floarea soarelui

oroborus

494

Onnuz 239

322

ciclul

dendromorfA

nostalgia
paradisului 310
Nu v Acest" 65
acoliii (calul, corbul)

Iul

bradul 498-499
chiparosul 495
crinul 495

427

415,

capul

170
prin trac (oper) 628
organizarea cetelor sAlell 285
orna meniica :

nopile de Slnzlene 612

Noroc 102, 257, 438, 542

noma

Pale 264

109

Nona 165
nopi nelegiuite 310

norii

191. 198. 301, 017

orotle

109

orunt

OrAstla 432
Orbetele pAmlntulul 531
ordalie 282, 447, 477, 480- 481
ordine cAlugArcaU 113
Orfeu 96. 176 . 455. 457, 615, 627, 02

Negru Vdi 07. 277

nematon 184,
Nenoroc 438
netot 290
nourii 499
Niobc 409
nomolet 285

solarii

sufletului

pater fomlllas 452, 54"

patrium Caniien 620
pazvante Obloni 604

omoforul 233
omule 304

nebrldA 92, lll

nedele 361. 454

cumpAnlreo

primirea

oprirea

copilului

mirilor
sicriului

450
450

pramlc 326
predestinare 103

Premlnlc Solomon 423 - 426

prlapos 354
Pricolici 294, 304
Prier (luni) 435
primorrfll 75

prisp 171. 450451

preoi militari 113
profet 113

695

450

Proserplna 532
protoccr (vAiriiihul) 350

roata olari 130. 201, 202.

rodul pAmlntulul 89
rolimanU 08. 261
Hopolinli 424
roia 495

Pyrrlia 378

B.

560

rubljtfle

Boiul 303, 573

pAmlnt
vlrful

IM

de munte (In Corpnl)

ridir.it In cer
rfcbila 487
HApciunc (luna) 435

rApilul felelor
rscrucea 17

cosmic 364

arborelui

vlrfttl

pr

pe

rus 592

In

363- 304

fAtuIul

rAvac dc

320

450

Hcgcste Varadlenc 434

reformator mitic 113

-a
-

sanctuar

184
rituri funerare :
al muscAril sicriului 450
- Mrituallwi 175
- de incinerare 70. 381

Ue

trecere

la

talerii

rituri

podoabei

de cAIAtorie

al

incinerare

la

nhu-

17

- dup* felul morii

- monoritualism 175

440- 447

capilare

In

In

114, 115

573
Iad 573
Ral

dc mpiedicare 450
- a fratelui de cruce 491
- a strigoiului In monnlnt 302
a mori ului 450
- a predcstlnAril 450
rituri ce Un de cultul pAmlntulul:
- cuplarea mirilor pe pikmlnt 446
- descinlecul cu pAmlnt 448
- nchinarea la pAmlnt 440
In di 11 ii o rea pe pAmlnt 434
Jertfirea pentru pAmlnt 447-448
- moartea pe pAmlnt 440
rituri

criere

soare

nsemn

stejarul
stllpul

302

399.

149

220. 243

194, 105. 190

400

strachina daci 175

stxAmo 325
striu 213
Striga 301
strigoi

(oalei) 68, 301-611

muzica cuMA

structuri mitice In
balet 626

canlati 626
- lamentaii 020
- ntelopec 026
Slyx 465, 528, 534
sunpAmlnt 440
surcub 280
sufletul pasire 198
surorat 395

488

426

activitatea

404- 405

ni destinului

stlnel mirifice

480

370

aventuri 370

- iconografic heraldici 384

- mama Soarelui 370
- sec 373
- simbolism 130, 374 380
- surorile Soarelui 392
- tentativa de Incest 394- 395

criptici 010
In plela 94

hara constelaiilor
Iu heraldici 405

stihiile lumii

slobozirea apelor

jude 360
piclognifici 98-100

468

astronom an cie 404

denumiri 400403

401
tabelul sinoptic al stelelor
tipuri 400
steexi 234
Steiul Iul Iorgovan 400

342

scaunul de

uncalli-anna 549

152

sniamen 204

Ueorge 177 , 302 . 527

Haralamble 320
- Iile 415. 479, 527
- Medni (Dumitru) 527. 621
- Petru 457, 557
-Toader 302. 310
- Vasllc 503
skiital

408

Idol

steaua

549

megalitici 018
monolitici 010-617
kccera 06. 490. 491
arm-sceptru 549. 565
- cAzuti din cer 548
- eu dini (zimi) 489. 549

- menhir

- Dumnezeu

montani 351. 360, 454

SArmanul Dionis 014
ara pftcalelor 457

- nsemn al puterii regale 111,

- nsemn al Iul Gebeleizls 549
- lupia cu secerile 489
- semnificaii 548

Slatu-PalmA 65

Sfinx 444, 617

- Andrei

clmpeneasci 399.

aristocratic 107
teocratic 117

sieatopigie 104
slatule

sln(t)

pe pAmlnt 440
ordalia pAmlntulul 447
rlndulala 279
rlndutiica neagra 360

HHArltori 22

sin ii

ScrisA (Unlti) 102

- naterea

itat

slinisorii 324

Slnzienele

Splcndldens 233

022
populari 622

sflntul

spirala 104. 105. 110.245- 240.371. 372.

spiridu 06. 304 - 305

simbolismul casei 451

impotiri (Instituie) 113
Sinapsis 434
Slnaxarul 430
iretul (riu) 342
Siva 509

lemenos 114

sculpturi

militari

sica

Sannlscgetuin Regla 114. 118

SarsallA 315, 311
sat 214
Satana 310, 471
Satanall 311
satir 433
Satu Marc 431
Saturn 76. 13
Saturnale 09. 560
sAgcato 194
AAgetarea cerului 358
siplAmlna neagri 316

mersului In spiral In cosmos

08

324
324
(Ari de argini 320

ibllele

54 1)

521-525
arpe antropofag 524
arpe 427.

socul 487
solarlsm 367
soarta 102

scoal

- frheologlcA 144
ardeleanA 007. 008
- de solomonle 424, 453
-

Soeler 137
solomonarii 113

tima

Ipoteza Iul l.-A. Candrea 423

Ipoteza

Ini

Tr.

425-420

Iorgovan 394
Iul
Soarelui 370. 397
Sorbul:
- apelor 335
- mirilor 478
- pAmlntulul 208
sorcova 553
spaiul mlorlilc 10. 17
spilarca ritualA 480

345
- Soare 392, 554
Slnmnezeu 345

karhAtnare
acvatici 479

187-188

547-575

de zeu 103, 481

- heroon 204
- nemaion 484. 48H
- peribol 114. 115

436

il mari
Al mici

- abaton

lunilor 435

dc nhumare 381
de mutilare 184
dc tranziie de
mare 381

numele dac al Someului 34a

Samolhrace 132, 481
Sanda Olana 129

sfinii

481

- nume

a morii 108
a zilelor sAptAmtnii
retrognoze mitice OU

Sfarmi-PlJlri 65

Samos:

pastorilor" 547
mitica
a anului 434
a ceasurilor

reprerenltirea

sora

Semo Sanctus 67

sfintele sAptimlnil

Ilcrsenl

somnul divin 345

SeUM 05

Samolxfs

547

- Ipoteza Iul Tr.

Someul <rlu) 342

Dulful de mare 478

femeile-pctl 478
Sorbul apelor 478
Vidra
semizeu 323

573
Slii 08
Salmos 48>

- agrlcullorilor'- gcto-tlaricA 107

Sabazlus 75

Salmoxh 481
Samca 314. 458

rege 113

secularizare 10
secure 308. 431
sclenomanck 431
trmidivinltii acvatice

servant 118

S.

salcie

rscumprarea

religia

Ru Ac lunea unul dnc (poemA) 01

Itusalli 180. 317, 335
lython 7, 504 - 505, 537

450

leac

373-374

Chcrman

424

696

697

apel 478
bAilor (ocnelor)

566- 568-

406

574

T.

tBlbmnn 100.

451

:tOS,

Pdurii -ion
soarelui 421

Docula 607
Valul Iul Troian
Volnicul 333

410

Thety* 464

trtndfi

534

tncnlicl

ternele picturale :
folclorul 622

Iertrii 67
terfeloaga cu

Indora 020

capele

ile

cal

449

Dacia 129
Mater 130, 148
MlriablUs 76
tetraquetum 161
Tezaurul de la Pietroasa 136-136
Tbargellsa 132
Thor 137
tichia necuratului 415
Tlndareui 22
Tindarizit 227
TlndaU 65. 601
acolit

uu

caracter

semen

al Iul

Infernal 518

- capul
- coada

straturile

pe munte 113. 357, 358. 300

uriaii 255. 424

698

260- 264

horn viei 562

talerdicia viticulturii
Istoria mltlrata 559
mitul Istoria! 559

424

Z.

Zafan^d. 72, 92. 111, 119. 140

Zamolxls 481
Z*u 345
rgazul ploilor 410-423

560

Iconografic 561
arborele genealogica

rgripurol

al lui

Knlsrl 561

coarda de via de vie tn cerc

strugurele mare 562
teascul de tain* 562
vinul de pomana 502
patronul viticulturii 503
balade 564
vinul In
via de vie 487
viel 314

562

456

471

Cere* (a culturilor) 657

-Dochla 130

Jordb (Oybela) 137

lunii

zeu 113

699

230,

539
.

338
Zburtorul 65. 78 338. 338 - 341. 607
zefirul 414
zeia:
- Aurorii 104
- Dendls 119
/ImrAtorirca

561

uragan 246
Urda 137
uricil

yggdraill 369

- slobozirea vinului 560

- vinul in mitologia cretin*

536
simbol 537
origine

urcarea 537
la cer 352
pe paratul 458

474

y.

furata 449

l'nllld

veacului 21
vracului 21

Vinari (sfiala) 436. 544

viticultura mitica:
fraterni/are rituala prin vin 559

unicornul 537
iconografie 537

473 , 474
elementele 459460
cxcogltat* 473
pa rn mitologic* l necartograriabllA
repertoriul 461
structura 462

Walhalla 138
walkirii 322
Wolpurgle (noaptea) 623

116

vestale 488
vestitori 321
Vezlna lt, 113

rtcitoare. 179. 449. 455

unchlas. 328

473

Tepe:

W.

de cas* 448
de sat 449

- tolar* 113.
veac

413415

vrtjcInlU 311
vultur regal 138

503

Vicleimul 329
Vidra 479
vifornia 414

(dramA muzicala) 626

erou naional 626
valahii negri 277
volbur 415
vraja 66
vrjitor (-oare) 286. 480

Vfldaslra 431

Udrea 435
umbra :

cart ocraf labil*

U.

toponimie mlUcA

471

Valabia 271, 384, 441

Valul Iul Tralan 466

coofuria cu capra 518

454

toaca din cer 437

toaleta funerara 420
T omilii 77
Tomnlca 436
toponimele
babelor 409, 409
balaurului 470
moilor 469
pfistortlor 469. 470,
uriailor 471

Vlad

wdurl de ape

T-

lsp*sltor 518
albinelor 534
Tara mellfagilor 534
arlgrad 596
ruul 194
Tlncul pimlnlulul 534

de fete 113
de pe Muntele Gina 113. 440
Moilor 328. 327
vlcinal

468

Vaslle (sin Vaslle)

Vasilca 535
visiliM: 535. 537

ara

tlrRul

de vhiAtoare
de capete 559
de ntemeiere 543
de pomana 543

tipurile

Vlntoasclc 294, 414

Vlntoaiccle 414
Vlntul turbat 414, 527
Mrcolac 67, 303

vamell vzduhului 350

vampir 321
Vmile vzduhului 351, 572

apul 518

002- 603

tabuistlce 543

vntri 18

tlnjaua 543

V.

tapricorn 537

PacaU 603

cartografierea 407

animal ujeru 502, 557

- confreria un In Hor 501
etimologie 502
- iconografic 92. 502
Mos Martin 503
nebrida dc urs 501
- wicriflciu ritual 170

Tyras 465

^
-

335

vuiturile

Terra

478

bAII

M*ril Negre 515

vlnatoarea
- animalelor mitice 542
- caracterele vlnatorU
magico-mltlce 543

163

--

233
304

interpretri Ue istorie mitizatt

troia 17. 194 . 201. 202. 472
Tropneum Traianl 59. 109, 110
tumulus 103, 471
Turca 217. 506. 518
Typbon 257. 466 472, 613
Tyr 137

Alb 471, 470

1j

Troian 460
Troianul 209

evolua) de
Tcralia 170

Vtlcaii

Vllva

Trif (sflntul) 445

ncofolclonil 622
paleofolc torul 022

460

constelaie 404 - 405

rine 438
ursinl 436
ursitor <~ loare)
ursul 501

trandafir 495
Transilvania 239. 266 - 273, 384
Irickslcril 234. 602
tritonii albi 77
Trivla (Hccate, 104
Triumfurile 810
transcendentul care coboar 357, 362

Tellu* Maler 443

templul

si

taurul UI. 503-507

tcbaldc 528

vlrtunca suprarealista In grafic* si pkturfl

- laitmotivul pflsArilor serafice 624
mitologia ornitologic* 624
- pasrile p*cll cerului 624

urs* 163
ursele:

Tauridu 55
tauroforle 504
laurobolla 504
tauromahla 505
taurolatria 504

li.- ti..

Ursa:
- mare 404- 4o5
- mica 44(4-405

stratul 471

substratul 462
tnrrntoareo 164
Tnilan 67, 76. 77, 109, 124, 130. 146
calea robilor Iul Tralon 572

Tanlnl 469
Totai

toiul

adstratul 473

104

481

7*:ii!

- Camoi

- Cerului

zimbrul 503
VI

zln

103

- Danubhu 109. 110. 481

- Dumnezeu 344. 345. 545
- IthyptuUe 104
- lup Martc 267

- Mute 119
- mo 215-217, 344.
- Ponto 131. 133
- rzboiului
- Vlnu 427

109,

TABLA DE MATKItl!

335

zln

albinelor IM. 535. 544

bunfl 166, 316

de apa 398

rea 166
Zlatna 62

545

zlitirtlul

569

zmeu 313-314, 414

ne oalei 453

17

iig-zag 021

zof-ul

iile:

- legiuite 316
- nelegiuite 316
- oraculare 335

414

PREFA

Zorlli 401
zorile

PA KT EA

200

rugrafl de subire 366. 821

INTRODUCERE

,3

CATEGORIILE CUGETRII MITICE

I.

Consideraii generale.

tea mitici.

S.

Spaiul mitic. -

3.

Timpul

mitic.

4. Cauzalita-

5. Flnalltntea mitici.

MITUL

25

Mitul, conccpt-chele al mitologiei.

2. Klcmentcle constitutive ale mitului.
3. Motivele fabulaiei i anecdoticii mitului.
4. Tipologia stadial- istorici.
5. Logici ta lea si veridicitatea mitului.
t>.
Polivalena, polisemia fi pollglosia
mitului. - 7. Corpus mythorum daco- rom anonim.
8. Tehnica culegerii mituI.

rilor.

SISTEMUL DE MITURI
Definiia sistemului de mituri. - 2. Aspecte eseniale ale sistemului de mituri.
Autoreglarea polivaleni, polisemiei i poligloslci. - 4. Imaginea etnocentrtci l Imaginea proteici. 3. Caracterul slstamlc ui etnomltologlel.

41

1.

3.

MITOLOGIA
I.

44

Mitologia,

3. Cronologia

matica

tllni

mitologiei.

sistem etnic da mituri.

2. Folclorul religios.
4. Substratul, adstratul l stratul mitologiei
B. Te6. Tipurile
de mitologii.
7. Heconslltulrea tiinifici.

a mllurllor

mlUci.

ISTORIOGRAFIA MITOLOGIEI ROMJSE

I. Criterii
de studiu
nivele i Izvoare

64

mitologice.
2. Substratul mitologiei
romne.
3. Adstratul mitologiei romane,
4. Stratul mitologiei romane.
3. De la mitologia literaturizau la mitologia literari.
:

PARTEA AII-A
MITOLOGIILE ASCESTRALE

83

MITOLOGIA PREDACA

84

I.

Ipoteze

Interpolri antropologice

arheologice.

prertturi tobuWtlce. Mitologii tribale.

Astrototetnuri.
8. Tatuajul totemic.
plctograflci de la Tirlirln.

2. Prcmlturi totemice

7.

Tatuajul

l
-

4. Zoolotemuri.
heraldic.
8, Scrierea

3. Fllototemurl.

MITOLOGIA PHOTODACA
I.

Mlgraia indo-europeani

102

lado-europentlor.
3. Cultul
trocrala. Marea Zeli.

popoarele predacc. 2. Animismul l politelsmul

soarelui. Cultul bitrinilor nelepi. Gerontofra-

MITOLOGIA DACA

106

Mitologie sau religie? Opinii, lpotexe, tooril. anastllore probabile.

2. Dualiun
3. Onomastici divina. Mltonlmc dace.
fratrocratic sau honotelsin. Anlconlsm.
4. Sacrificii umane. Mesagerii cerului. - 5. Marii pontifi. Preot ll-mlil tari.
1.

7nn

701

Muntl sacri l paterii

8.

a ha Ion.

8.

7.

Sanctuare de

tip

lemenos.perlbol.

COSMOGONIA

lupele cosmogonice.

i. Astronomia populara,

MITOLOGIA DACOROMNA

mitice. -

122

'

hr Io convieuire la sintez etnica. - 2. Pluralism mitologie monoteism de

Mat. pollleltm liber. 3. Sincretism. ..mlxtuin composllum im thologtcum" sau
sintez mitologici. 4. Mitologiile afro-aslatice i cretinismul primitiv. 5. Influena Bizanului. 6. Aspecte adiacente Tezaurul de la Pietroasa,
I.

238

'
- 2. Scenariul
mitului cosmogonic. 4. Episoadele
3. Personajele
8. Emerslunea arborelui cosmic din Apele primordeasupra Orcanului de ape.
ape. - U. Experimentele cosdiale - 7. Pariaii i imersiunea In Orcanul de
precosmic.
cosmic i spirala. - 10. Cosmlsraul.
mogonice. - 3. arpele

II

Hlcropola

.JJ***^

AcosnUimul.

II.

mfOGB&&ZA BOMAN

13

Oamenii

Antropogonie" cu na. -2.'^unil. -^'uk^

(SS iopc^/
pseudod.vin. Uricll. - 8. Anlropogonla
proprtu-ztl. -

X
Mitul

STHICriTU MITOLOT.IKI BQMAWB

A. llHUUUaM GEXEHATIVA

romn.

15

N0

V.
I

VI.

^^

11

1)

Sk

Conceptele de dalmoa i demoa. - 3. Obiecdalmonologio. - 5. Daimonli antropozoomorf

- 7. Decapitarea postscpulzooantropomorll. - 8. Tallimane ontldcmonlee.
,1
- 8. Categoriile de demoni dup
cral. - 8. Numele popular I demonului.
II. lexmele.
19. Fpturi iatnxnitice.
nivelul cosmic de aciune.

BATR N

mm.
l
mo i strmo i

4.

'_"

Mana

divinizarea morilor
2. Fratrocrala mitica.
3. Conceptele dc
echivalentele lor feminine. 4. Gcrontocrnia.
Legea pmlntului. Legea arii. Judecata btrlnilor.
3. Gcrontolairin. Zeil-moL

t SflntU-strimoi l 'sfmtele-ilrtmoae. - 3. Gcrontodomestic al Hrmotlor i moilor. - . Moii calendaristici.

de monegi t unchloi.

'L Erc^sauwmtzeu. -

crola.

STRMOILOR I MOILOR

8.

OS^

4. Cultul
6. Figurri rituole

293

3.

CU

cilm^'
Arhe i sau' mlirl.- i CaracteW eseniale
Crciunul l cultul wlar. - 4. Crciun l cultul bradului.

contridictVu.

Gerontumorllsmul.

7.

Toponimia

miticii

204
l

Dragostele.

391

dalmonologi ; in i Uce

3.

WMillATlVA

tivele daimonologiei.

pop

sTllircrCRA

2. Mitul sexogonlc l erotic.

necrotlec.
3. Rclicle dc cult erotic
de dragoste.

278

PAVTEOKLX ROMAX

Mitul creai

1.

Hilul de trecere din cosmos pe pmlnl l Invers. Trei reprezentri ale

uman.
3. Arbeologla funerara.
4. Sacrificiul ritual nl ursului.
Decapitarea ritual i transsimbollzarea antropofagiei rituale.
8. Gravura
l pictura rupestra.
7. Fondul preistoric l istoric. Inseriunl Indo-curopcnc.
8. Mono- i birituallsmul funerar.
9. Moartea voluntari.
I*. Eroizarea mortului. Banchetul funerar. Clreul funerar.
II. Moartea l jertfa umana, animala, vegetali.
12. Umbrele
rtcitoare. Srbtori funerare. - 13. Mtna
simbol funerar.
14. Etnotbanatologla populara - 13. Dnlmonlxarea l desdalmonlzarea.
16. Moartea pe pmlnt sau pe paie. - 17. Bradul In mitologia
morii.
18. Mtile
funerare.
19. Fereastra
sufletului.
28. Vivlflcarea
mortului In spectacolul funerar. Goglul l l'ncblail. - 21. Elemente arhaice ale
dramei funerare. Trena, rugul i bora funebra,
22. nsemne funerare. Nunta
mortului. Pasarea sufletului.
23. Ornamente rituale.
24. Coarne de consacrare. Disc l roatfl solara.
25. Baladele morii.
28. Marea Trecere.
27. Demonii arhetipali ni morii.
3.

Generatorii' de mituri" i rituri. Gcrontonomoteil.

'/uic* 1
- 4. Jusliiahllltalca totemica l labuisttc.
3. Legen rii l Iu* valncblcum".
5. Ordalia.

.^

4. Poezia

Srbtorile Moilor. -

EROTOGONIA

MITOLOGIA MORII

Kraluirca,

!0

I.

6.

dova, Tara Romaneasca.

1. Preexistent*, existena l poslexislen : prcdetcrmlnlsm. determinism i postdeterminism. 2. Dualismul tcocosmlc l Soarta. L'nltori l ursitoare ciobani l
clobinie. - 3. Imaginea trinilar a Sorii. Mitul urselor.
4. Descinlece de
facere, desracera i Imbllnzire. - 5. Acoliii divini. - 8. Soarta Individuala l
n comunitii etnice.

I,

ISO

MITOLOGIA SORII

spiritului

'

etnogonic

3. Elnogonla dacilor
elnogciieza. F.tnotonusiil mitic.
5. Etnogunla
4. Elnogonla dacoromn.
al lupului.
(Ardeal). MolTransilvanul
Dochia.
Legende ctnogonlce despre

^^MUogcnez l

III-

3.

MITOLOGIA

vi

5.

7. Calendarul heli..iennlc prcceslool.

'

PAHTKA A

-4.

ltt

l Interferene. Ipoteze divergente i convergente. 2. Ipoteza latina.

- 3. Ipoteza traca - 4. Ipoteza
.latina. - 3. Interferene i Influene
mitice feudale. 8. Caractere eseniale.
Influene

I.

numeiui. - f-Legenda
i*SS&
meteorologic.

Moilor

Babelor.

toporilmlcV

si

Ugend.

coilnd.

4.

genda

ANTKGOXIA

219

HAOSUL

219

Haos, neant, nimicul absolut Prematerla. Stihiile - 2. Trei aspecte eseniale

- 3. Cosmosul, o Incluziune In Haos. - 4. Mitul Haosului, u proporlle apofantle. - 3. Fpturile ce transced laosul.
I.

335

"*

betele.

S.

dn.r aii-iic. -i'piui

UitaW- * iw-

Zburtorul.

342

DEOLOGIA

ale Haosului.

MITOGOMILK

222

nuto^lonT--

TEOGONIA

224

lele artlitiee alo

1.

I.

A alogen era rea precosmic.

Fratrocrala.

2.

Dennminatorii pereche. Ipoteze

elnoinlloloftlce.
3. Tipul fralilor gcmelari : Cnbiril, DIoscurlL Cavalerii donublenl.
4. Conlucrarea
contrarararea zeilor gemelor!.
S. Cretinismul pri-

dualismul antagonic. 6. De Ia dualismul arhak Ia cel complementar l

dialectic. - 7. Pan iun. maniheism, paullclanlsm, bogomilUm. - 8. Dualismul
folcloric l FrtalL - 9. Trei etape succesive ale leogonlcl. - 18. Teogimla
mitiv

repetata.

Zeul-Dumnezeu.

4.

De

la

..teos-

la

suiUteos".

5.

Mode-

Pariailor.

CERU TA

....
arbo-

Imperfectlbllltaie. cerului. - 3. Arborele cosmic ,1

3. Vzduhul protector - 8. fale ceresc. - 4. Ridicarea cerului In etape.
Dlvlnl9.
8. Urcarea la cer
7. Cerurile suprapuse.
milii vzduhului.

L Z

Jre.

cerului.'

-i

-- II. Im^entu.
18. Ontologia spirituala a corului.
ar?. cerului.
munte. - 13. Transcondcnlul care coboar.
12. Ritul urcrii pe

legende.

702

3.

13. Iconografie.

703

. 0^Raiul,
-

14.

348

SOARELE SFlNT
1.

lUperc In mllnloila solar.

Aventurile Sonrriul.

4.
solar.

7.

Honta

cultul solar.
relui

get.

*.

Povestiri etiologice.

Demonii hlpoCerbul. C Calul.

Mistreul
porcul.
C Capra. Leul carpatic. arpele. Fpturile anlropo17. CorBalaurul. 13. Zmeul. IC Ariciul, erou
nlrtonu
ambivalena caracterului
Corbul
heraldica.
mrll 2C Cldnantropll. 21. Celul pamlntulul. S2- AMHnn. Tara Inoro23.
23. Originea prezoogonlca. 24. Animalele fantastice.
2C VasllUcul. 27. Pajura. 2C Zgripurulul.

3o7

Taurul.

3. Activitatea Sonrriul.

sl

MITOLOGIA OCCPATULOR

rransflgurrl

II

Urare.

Originea stelelor.

ti

3- Stelele

Srbtoarea

12.

2.

cu coada

stele.

rilor.

i00

Regimul

I.

4,3

sl

sl

II.

II

ici

12.

/I

vitejie.

si

7. Cultul

9.

Lumea

de

la

11. Plaiul si polna.

12. Ostroavele
14. Iconografia Iadului.

TOPONIMIE MITICA
I.

pamlntulul

alba.

10. Celalalt torlm.

captul pamlntulul.

4b9

Importanta toponimiei mlllc*.

2. Repertoriul topicelor mitice romiliiestl.
3. Structura mitic a toponimelor.
4. Substratul toponimiei mitic* nuloh-

Apel* cereti

4n

F 1TOM ITOLOG IA

Pdurea

S|

Pcal l

TlndaU.

Punaul
ZOOMITOLOGIA
18.

I.

Codrilor.

IC

%
-

plantele In ornamentlca

sl

sl

"I

Index:

Jjg
%*>

mllonlm*

<

704

J5

Bibliografie electiv

Note

JJ
7,2

Autorii Ilustraiilor

arta filmului.

-ln tagme
4g2

Trlkstcrll.

05

beraldlca mitic.

Restlorul arhaic, popular,! cult.. Animale

mitice derivate dln'anlmale reale*.
Lupul. Etnonim doc.
4. L'rsol. Confreria urslnllor.
3. Bourul. Zimbrul.

3.

20.

576
llroul mitic, regenerator

ARTF.LE

sl

sau codrul.
2. Cetatea vegetala In stare de veghe permanenta.
3. Arborii sacri. 4. Modelul arborelui cosmic. 3. IVrlvatele sl
substllutele
bradului cosmic. fi. Biserica de brazi
Arborii consacrai.
. Arborii
blestemai. 9. Mrul, arborele vieii >1 a) nelepciunii.
10. Alunul
II. Medicina vegetal: magic sl empirici.
12. Reprezentri mlllc* al* vegetaiei: Slnilrnelc sl Drgalcclc.
13. Tatl Pdurii.
14. Muma Pdurii.
I.

2.

viteji.

19. Pepelea.

pamlntrsll.
2. Pontul Kuxln.
3. Dunublui.
4. Eposul
eroic dunrean.
3. Femeile -peti.
Sorbul opelor.
fi.
7. Dulful de mare.
8. Apa expiatorii-.
3. Cultul opelor.
19. Apa vie.
I

Mitologia

1.

Etnoartele

rile

13. Iadul.

H IDROM 1T0L0GIA

mitic sl dc croologie mitic.

emu

fundamentale l critica lor.

6. Implicaii mitologic* In opera lui Mlbal
Emlnescu.
7. O mitologie de ..ficiuni hermetle*".
C Mlhall Sadoveanu i
Llvlu Hebreanu.
IC Mltologln 1
9. Mitul metempsihozei U
mitologia.
la
sculptur.
II. Mitologie ! picsculptura : dc lu stelurl dzelaU d* natura
uculeseu.
o revelaie
nmnmentlca.
12.
Ion
l
mntlve
mitice
In
tura
teme
14. Viziu13. Magdalenn Ita iulrsnu, Intre bleratlMii |l hlmerism.
post-inortrm.
13. Mitologia sl muzica. IC Constantin Brlli.lu.
nea folcloric suprarealist.
mitul
In
muzic.
IC Gheorghe Dumitrescu remndeleaz
17. George Breazul
19. Gcorg* Enescu sl mitul Iui Ocdlp. 29. Mitologia sl eoregrafl. 21.

romani.

la

Mitologic sl art.
ctnonstetlca.
2. Cosubslanlalllntea.
S. Mitu3. Mitologii etnic* sl mitologii personale. 4. Mitologia sl literatura.
1.

al

romna.
fi. Ugenda
Maicii
bilrine.
8- Cava | rostul el ritual pe pmlnt.

MITOLOGIA HOUA\A
439

2. Pluralitatea par nlnt urilor create.' X Faze de elabopamlntulul. 4. Cultul latin

ZelUi Mume. 3. Varianta daco-

Conceptul dc

dul mitic.

mlma

rare mitica a

IC Eroul cultural. II. Eposul pastoral. 12. Pastorii cbarlsmaticl din

Curpal. IX Eroul Istoric mlUut. 14. mpratul Tralan. 13. Lpupcea
17. Animale eroi. IC Erolar IC Ugeudcle lulducllorde

Legende geogonice.

I.

4. Caracterele eroului
3. Teoria eroului epic unic.
nl culturii.
Categoria de eroi mitici istomlllc Isloriat.
3. Clntecel* epice btrtnestl.
8. Eroul salvator.
9. Eroul civilizator.
7. Teorii ale eroului eponim.
rlmli.

a
a zilelor sfipla-

a lunilor.

pAm Iotul

permanent

fazele

sl

14.

Ml

EROO LOG i A

lunii.
Uturghli
camavolu!.
Carnavalul
carul vollv.
Alaiul
Caprei. 13. Alaiul
Plugusorulul.
Reprezentarea mitica
anului.
13. Rcpre/entarea mitica
IC Reprezentarea mitica
mlnll. 17. Reprezentarea m
ccavurllnr din
noapte.
rustic*

2.

mlllc al Intemperiilor.
2. Vlnturllc.
3. Norii.
4. Zgazurlle ploilor. Dntlnl sl Ipoteze.
3. Potopul. Legenda locala i biblica. Contradicii
de fond. fi. Pollnomla si polisemia Iclclnr.
7. Dcscintcce dc Invocare sl
alungare.
8. Calendarul mlllc. 9. Ciclurile calendaristic*
10.

407

omologii.

METEOROLOGIE MITICA
I.

secundare.

4. Luceferii*

In heraldica.

sl

ASTRELOR: LABIRINTUL ....

Paralelisme

8.

arheologic.*. Tipuri de labirint.

3. Interpretri maglco4. Imagini* labirintului de la Ba- arabi.
3. Stadiul actual al cercetfi.
Ipoteze mitic*.
7. Intre clugrii pietrari sl clugrii militari.

Descoperiri

mltic*.

3. Stele logostcle.

7.

Ocupaii principale

Slnricnclor.

Tipurile de

C Constelaii.
Steaua

IMAGINEA POLIV.M.I-NTA A CERI 11.11

I.

3. CaracCulesul ritual al plantelor.

3. Tipurile
4. Vlnatoarea animalelor mitice.
terul tabulsllc al culegerii.
7.
Albliiritul
sacru.
Ziua
albinelor.
de vlnatoare rituol.
C Pescuitul ritual.
Scena pa^torilulul mitic. 9. Imaslnen ..Pstorului celui bun", a ClobaII. ..Religia
10. Ciobanul blrin, erou clre.
uului-mos sl Zeulul-mo*.
13. Cultivarea meiului.
pastorilor".
12. Muncile auricule iniiate de Fartal.
13.
Meiul
de
olranda
si
pomana.
Ifi. Me14. Meiul In alimentaia Istorie*.
III. Paremiologia meiului.
17. Legende despre mei.
iul, cereala sacrfl.
19. Cultivarea griului. 29. Datini despre nu. 21. Semnatul sl seceratul
21. Griul In spiri23. Originea griului.
magic.
S2. Griul sl cleiul vieii.
2C Fraternizarea rituala i
tualitatea roman. 25. Viticultura Istoriata.
28. Vinul In mitologia cretin*.
23. Icovinul.
27. Stlrplrea viel de vie.
31. Mitologia
nografia vitei de vie. 39. Sin Vasllc, patronul viticulturii.
33. Structura Imagoljglc a
mineritului.
32. Zinclc minelor, l-egendc.
duhntul mineral. 34. Cile mlririce de circulaie In cosinus.
I.

STELELE LOGOSTEI.E

el

gul.

30,

Iul

19. Clinele,

In

fagilor.

I.unn feminina sl masculina. l-cgcndc.

2. Refuzul cstoriei cu Soarele.*
3. Incestul Iu datina strbuna.
4. Divinitatea l cultul meteorologic al UmU.
5. Coamele lunii.
6. Heraldica l emblematica lunii.
7. Ipostaza antropomorfa a lunii Ileana Coslnzeana.
8. Etimologii populare sl culte.
9. Sora
Soarelui.
19. Caracterele
musagellc, n|hlropnlc. cinegetic
nle
lunii.
I.

II.

t.

18.

mlllc.

Ft-Frumos.

LUXA SFlNTA

13.
civilizator.

12.

11-

Iu.

bul.

Heraldica sl cultul solar.

II.
postau antropomorf a soaFat-Frumov
12. Etimologii ,1 atribute solare.
13. Fl-Frumo* musa14. nsemnele puterii Iul Fat-Pnimov
13. Cultul pcrifrostle nl Iul
10.

9.

7.

sl

murfl.

Elemente Ic cult soUr.

C Hora l cultul
cultul solar.
8. Clusai
*I cultul mlar.
9. Focul i
3.

705

AUTORII

lite

LUSTH AII LOR

1. Ilustraiile artistice au fost executate

dr pictorul Mihu Vuleuneseu.

fecft-

'J.
Ilustraiile documeiitarartistico
nu fost
executate i ueiscalite de pictorul Adriau uslea.
Mriuca Vulcncscu, arliilect Viiril Hilciureseu si
liomuius Voleftuetoa.

Ilustraie co/x;r!'i I: In anuasra grafliti. Husarul

Murfatlar. duj>a arhitect Virgiliu Hilciureseu.
CojhtUi IV: Decorul iv< onstituit al unei farfurii de
la

VI.

Valea Lupului (Cultura lucuteui

l>.

dup

Dumitrocu.

Trlinornbctnr

Bn d<

tipar

I.

SILVIA IMCOCLKIAN
19*7. Format

K. oy mo. Coli

detifvr. ii.!0;C.X.pf ntr,i biblioteci mar,

c |N
Str.

[HS4'

1.
P. Informalli
Brrznianu nr. 2323,

Hucurell