Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2006
MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII
CURRICULUM
ANUL AL II LEA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
2006
Denumirea modulului
Nr. De
credite
2C
1C
Detaliere ore
(T + P)
48 +72 pe tot anul scolar
24+36
UNITATEA DE COMPETENTA
1.
2C
2.
1C
48+72
pe tot anul scolar
(24+36/semestru)
24+36
3.
2C
60+60
4.
2C
60+60
5.
1C
24+36
6.
O. R. L. si nursing O. R. L.
1C
24+36
7.
Oftalmologie si nursing in
oftalmologie
Ortopedie, traumatologie si nursing
specific
1C
24+36
1C
24+36
Reumatologie si nursing in
reumatologie
Boli metabolice, de nutritie si nursing
specific
Nutritie si dietetica
1C
24+36
1C
24+36
1C
24+36
14 C
24+36
312+408
8.
9.
10.
11
TOTAL
NR.
CREDITE
NR. TOTAL
ORE TEORIE /
PRACTICA
TEORIE
12 SAPTAMANI
NR. ORE
TOTAL ORE /
TEORIE
SAPTAMANA
+PRACTICA
x 12
SAPTAMANI
2 h teorie+
5
3h lab.
tehnologic
2h teorie+
5
3h lab. tehnologic
3h teorie m.instr.
5
2h teorie medic
3h teorie m.nstr.
5
2h teorie medic
1h teorie m.instr.
2
1h teorie medic
PRACTICA
9 SAPTAMANI
NR. ORE
TOTAL ORE /
INSTRUIRE PRACTICA
SAPTAMANA
OBSERVATII
60
60
36
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
36
36
36
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
28 h teorie +
6h lab.tehnologic
36
36
36
34
372
Se va efectua
1 garda de 12h
UNITATEA DE COMPETENTA
1.
2.
1C
24+36
3.
4.
1C
2C
24+36
60+60
2C
60+60
2C
60+60
1C
24+36
8.
Dermatologie, B T S si nursing
specific
1C
24+36
9.
1C
24+36
1C
24+36
12 C
324+396
5.
6.
7.
10.
NR.
CREDITE
NR. TOTAL
ORE TEORIE /
PRACTICA
TEORIE
12 SAPTAMANI
NR. ORE
TOTAL ORE /
TEORIE
SAPTAMANA
+PRACTICA
x 12
SAPTAMANI
PRACTICA
9 SAPTAMANI
NR. ORE
TOTAL ORE /
INSTRUIRE PRACTICA
SAPTAMANA
OBSERVATII
Vezi semestrul I
2h teorie+
3h lab. tehnologic
2h teorie
3h teorie m.nstr.
2h teorie medic
3h teorie m.instr.
2h teorie medic
2
5
36
60
60
3h teorie m.instr.
2h teorie medic
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
60
36
36
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
1h teorie m.instr.
1h teorie medic
27 h teorie +
3h lab.tehnologic
36
36
30
360
Not introductiv
Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN face parte din pregtirea
anului II, coala postliceal, pentru calificarea asistent medical generalist.
n modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN se regsesc abilitile din
unitatea de competen COMUNICARE N LIMBA MODERN. Modulul are
alocate 120 de ore din care 48 de ore teorie si 72 de ore de laborator tehnologic . Prin
parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu
standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta
corespunzatoare modulului:
1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de
indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale
semnificative
2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate,
legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte
profesionale
3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de
sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
Tabel de corelare a competenelor si coninuturilor
Unitatea de competenta: COMUNICARE IN LIMBA MODERNA ( 120 de ore
din care 72 de ore laborator tehnologic)
Nr Unitatea de Competene
crt competen
Coninuturi
1.
C.2. Obine
informaii prin
receptarea de
mesaje scrise
specializate,
legate de
ndeplinirea de
sarcini de
serviciu, n
contexte
profesionale
semnificative
1. Tipuri de informaii:
- informaii, inclusiv numerice, pe teme
profesionale: instruciuni, solicitri,
ntrebri, explicaii;
- informaii factuale, inclusiv numerice,
privind specificaii de procese, produse i
servicii;
-opinii, puncte de vedere, atitudini (pro,
contra, neutr), prioriti.
2. Surse i tipuri de mesaje orale:
-mesaje, formale i informale directe,
emise clieni, colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv
video-conferine);
-prezentri (formale / informale) de
produse / servicii;
-transmisiuni radio i TV, anunuri
publice;
-conversaii telefonice, inclusiv mesaje
telefonice nregistrate.
1. Tipuri de texte:
- documente profesionale specifice
specializrii: manuale, rapoarte, reclame,
oferte, fie tehnice;
- texte de popularizare pe teme
profesionale: articole de pres, prezentri,
reclame, anunuri;
- texte cu coninut operaional
profesional: coresponden, faxuri,
circulare, formulare, instruciuni cereri,
reclamaii, procese verbale.
2. Tipuri de informaii scrise:
- elemente cheie din documente relevante;
- informaii factuale, inclusiv numerice,
relativ complexe, pe teme de interes
comun;
- informaii profesionale: instruciuni,
explicaii, date tehnice ale unor produse i
servicii, evaluri;
- date privind: materii prime, materiale i
produse finite, operaii i procese
tehnologice.
C.3. Exprim
mesaje orale n
limbaj complex,
n contexte
profesionale
semnificative, n
scopul ndeplinirii
de sarcini de
serviciu
C.4. Elaboreaz
mesaje scrise
specializate, n
contexte
profesionale
semnificative, n
scopul ndeplinirii
de sarcini de
serviciu
1. Tipuri de informaii:
- informaii factuale , idei, opinii;
- instruciuni, explicaii, detalii de operare,
sfaturi;
descrieri i specificaii de obiecte,
procese, operaii.
2. Tipuri de discurs:
- discuii profesionale formale i
informale.
- prezentri.
- scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- fa n fa, individual sau n grup;
- la telefon, robot telefonic.
1. Tipuri i formate de documente i texte
funcionale:
- formulare i alte documente specifice
specializrii (facturi, facturi pro-forma,
oferte, fie tehnice, fie de eviden, fie
de producie, documente de eviden,
specificaii, evaluri);
- coresponden profesional: scrisori,
note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv email);
- dri de seam, procese verbale, minute,
referate, rapoarte.
- formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaii:
- informaii factuale de specialitate
(inclusiv descrieri i date tehnice), despre
produse i servicii;
- aranjamente i instruciuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportri privind desfurarea unor
evenimente, edine, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de munc;
- operaii, activiti i procese de
producie;
- calitatea serviciilor / produselor.
C.5. Particip la
interaciuni orale
i n scris legate
de ndeplinirea de
sarcini de
serviciu, n
contexte
profesionale
semnificative
1. Discuii profesionale:
- situaii sociale si profesionale formale
i informale;
- interviuri individuale sau n grup;
- ntlniri formale / informale
profesionale de rutin, activiti
profesionale zilnice.
2. Comunicare telefonic:
- contacte de rutin cu colegi, subalterni,
superiori, n activiti profesionale
zilnice;
- comunicri formale / informale cu
parteneri i clieni;
- interviuri telefonice individuale.
3. Coresponden profesional:
- formal i informal, legat de sarcini
de serviciu;
- n interiorul organizaiei: cu
subalterni, cu colegi, cu superiori;
- n afara organizaiei: cu clieni, cu
parteneri, cu poteniali clieni / parteneri.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare
Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleai
coninuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei uniti
de competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea
prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea
acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire.
Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv
informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespunde
domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica.
n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE N LIMBA
MODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare
- elevii au stiluri diferite de nvare
- elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi
cu cele noi i pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, jocul
de rol, simularea, proiectul.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor
de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.
Not introductiv
Nr. Unitate de
Cr competen
t.
1
MANAGEMENT I
LEGISLAI
E
SANITAR
Competene
C.1.
Precizeaz
principiile
managemen
-tului
general.
Coninuturi
1. Management general:
1.1. Definiie, motivarea existenei
managementului, funciile
managementului (dup Henri Fayol planificare, organizare, conducere i
control), principii generale ale
conducerii.
1.2. Abiliti necesare managerului, rolurile
managerului (interpersonale,
informaionale, decizionale).
1.3. Factori implicai direct n desfurarea
activitii: competena, autoritatea
(surse ale autoritii, tipuri de autoritate
n management), responsabilitatea,
delegarea autoritii (principii, variabile
care influieneaz gradul de delegare),
tipuri i mecanisme de luare a deciziei.
1.4. Sistemul de informaii: (structuri
formale i informale).
1.5. Comunicarea managerial.
1.6. Management organizaional (definiie
i obiectiv, activiti, organizaii
formale i informale, parametri de
caracterizare a organizaiei,
componentele principale ale
organizaiei, cultura organizaional,
managementul echipei, stresul
organizaional), managementul
timpului de lucru (folosirea eficient a
timpului, stabilirea obiectivelor i
prioritilor, instrumente utilizate,
metode de raionalizare a timpului),
managementul schimbrii (tipuri de
schimbare, metode/abordri dup
Mintzberg, strategii clasice ale
procesului schimbrii).
2. Etapele procesului de management:
2.1. Planificarea: definiie, noiuni de baz
n utilizarea planificrii, tipuri de
planificare (strategic, tactic,
operaional).
2.2. Organizarea: mprirea sarcinilor i
aplicarea mecanismelor de coordonare.
2.3. Dirijarea: coordonarea personalului.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Nr.
Cr
t.
Unitate de
competen
Competene
C.2.
Identific
politicile i
sistemele de
sntate.
Coninuturi
1.
Nr.
Cr
t.
Unitate de
competen
Competene
C.3.
Analizeaz
caracteristicile
managemen
-tului
sanitar.
Coninuturi
1.
Nr.
Cr
t.
Unitate de
competen
Competene
C.4. Aplic
legislaia
sanitar.
Coninuturi
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de
nvare;
Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmn de instruire teoretic/semestru I i 3 ore/sptmn
de laborator tehnologic/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i
nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.
2.
3.
4.
5.
Not introductiv
Nr.
Unitate de
Competene
Coninuturi
Crt.
competen
1
EPIDEMIOLOGIE C.1. Descrie
3. Noiuni de baz ale
I SNTATE
conceptele de
epidemiologiei:
PUBLIC
baz ale
3.1. Definire, obiectul preocuprilor
epidemiologiei.
(grupurile populaionale populaie int de referin, grup
particular de bolnavi).
3.2. Obiective: descrierea distribuiei
bolilor/factorilor de risc n
populaiile umane, explicarea
etiologiei bolilor/modului de
transmitere a acestora, predicia n
legtur cu numrul probabil al
bolilor, fundamentarea
programelor de prevenire i
combatere a bolilor/ameliorare a
serviciilor de sntate.
3.3. Domenii de aplicare: n sntatea
public, n medicina clinic.
3.4. Nivelele cercetrii
epidemiologice: nivelul
cunoaterii (cercetarea
fundamental) i nivelul
interveniei (cercetarea
aplicativ).
4. Caracterul cauzal al unor
asociaii.
4.1. Termenul de inferene
(generalizri) de tip cauzal
elemente luate n consideraie n
cazul asocierii epidemiologice,
relaia de cauzalitate dintre un
factor i boal (argumente: fora
asociaiei, consistena asociaiei,
specificitatea, relaia temporal,
relaia tip doz-efect,
plauzibilitatea, coerena,
insuficiena altor explicaii,
dovada experimental).
4.2. Strategia bazat pe factori de risc
comuni mai multor boli, strategia
ecologic.
5. Epidemiologia bolilor infecioase:
5.1. Procesul epidemic, clasificarea
epidemiologic a bolilor
infecioase, activitatea i asistena
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Nr.
Crt.
Unitate de
competen
Competene
C.2. Explic
starea de
sntate i
caracteristicile
sntii
publice.
Coninuturi
1.
Nr.
Crt.
Unitate de
competen
Competene
C.3.
Monitorizeaz
starea de
sntate.
Coninuturi
1.
Indicatori utilizai n
monitorizarea strii de sntate a
comunitii:
1.1. Propui de U.E. (indicatori ai
strii de sntate, indicatori ai
stilului de via, indicatori de
caracterizare a condiiilor de via
i munc, protecia sntii,
caracteristici demografice i
sociale);
1.2. Propui de O.M.S. - strategia
"Sntatea pentru toi n secolul
XXI", ngrijirile de sntate
(nursingul) n contextul strategiei
"Sntate XXI".
1.3. Strategia naional de sntate
public: starea de sntate a
populaiei, politica de sntate a
guvernului, principii directoare,
scopul i obiectivele strategiei
naionale de sntate public,
domenii prioritare de intervenie
(boli netransmisibile, boli
transmisibile, sntatea mintal,
sntatea familiei, servicii
preventive, implementare,
monitorizare, evaluare, statistica
populaiei, dinamica populaiei,
(concepte, msurarea natalitii i
fertilitii, ani poteniali de via
pierdui, anii de via ajustai cu
incapacitatea, msurarea
mortalitii infantile).
2. Metode de monitorizare a strii de
sntate bazate pe rate
demografice:
2.1. Statistica populaiei (numrul,
repartiia teritorial, ponderea n
mediul urban/rural, densitatea,
structura pe sexe, structura pe
grupe de vrst).
2.2. Dinamica populaiei (concepte,
msurarea natalitii i fertilitii,
ani poteniali de via pierdui,
anii de via ajustai cu
Nr.
Crt.
Unitate de
competen
Competene
C.4. Msoar
i analizeaz
morbiditatea.
Coninuturi
1.
Morbiditatea i tipurile de
morbiditate: supravegherea
bolilor acute i cronice
(caracteristici comune i
difereniate), definiia
morbiditii, co-morbiditatea,
utilizarea morbiditii n studiile
epidemiologice descriptive.
2. Msurarea morbiditii observate:
2.1. Determinarea factoriilor de
risc ca precursori ai bolilor,
calcularea relaiei dintre factorii
de risc i boal, abordarea
transversal i abordarea
longitudinal, populaia la risc.
2.2. Abordarea morbiditii observate:
unitatea de observare =
evenimentul (cazul de
mbolnvire, persoana bolnav) i
aspectul morbiditii = fenomenul
(incidena, prevalena,
morbiditatea cu ITM,
morbiditatea cu invaliditate,
morbiditatea spitalizat,
mortalitatea specific,
morbiditatea individual - pe
contingent, morbiditatea
succesiv - n dinamic), sursa
datelor i informaiilor (date de
rutin i date obinute prin studii
speciale - cercetri, screening,
anchete medicale).
3. Indicatorii de morbiditate:
3.1. Incidena, prevalena,
morbiditatea spitalizat,
morbiditatea cu incapacitate de
munc, indici de structur pentru
inciden/prevalen - obiective,
formule de calcul, reprezentri
grafice.
3.2. Conceptul de vizualizare a
informaiilor referitoare la
sntate (aplicabil la nivelul
individului, familiei, comunitii,
cu evaluri la nivel regional i
Nr.
Crt.
Unitate de
competen
Competene
C.5. Aplic
programe de
sntate
public.
Coninuturi
1. Iniierea:
1.1. Prezentarea situaiei existente,
(elemente de biostatistic, analiza
statistic, reprezentarea grafic a
informaiilor, utilizarea softwareului specializat).
1.2. Identificarea problemelor,
descrierea prioritilor i
formularea problemei de sntate.
1.3. Specificarea participanilor i
colaboratorilor, stabilirea
populaiei int i a beneficiarilor,
durata programului.
1.4. Oportuniti i constrngeri
2. Planificarea:
2.1. Scop, obiective (generale,
intermediare, specifice,
operaionale), rezultate ateptate.
3. Implementarea:
3.1. Instrumente urmrite, organizarea
implementrii (resurse umane,
materiale, financiare,
informaionale).
3.2. Structura organizaional,
responsabiliti, planul
activitilor.
3.3. Estimarea bugetului,
monitorizare.
4. Evaluarea: indicatori de
monitorizare, criterii i norme
utile n control i evaluare,
evaluri pariale, evaluare final,
concluzii i propuneri.
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de
nvare;
Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmn de teorie/semestru II i 3 ore/sptmn de laborator
tehnologic /semestrul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului
de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de
cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se
recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti".
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i
activitilor privind EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca
independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care
stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai
mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete
video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer
plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice, etc.
Bibliografie recomandat:
6.
7.
8.
9.
10.
Modulul 22:
Nota introductiva
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din
pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc
abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE
CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de
pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista
competentelor
specifice
corespunzatoare modulului:
unitatii
de
competenta
Competente
C.1.
Argumenteaza
importanta
cercetarii
stiintifice
C.2. Explica
notiunile de
metodologie si
metoda, tehnica,
procedee si
instrumente de
investigare
stiintifica.
C.3. Utilizeaza
etapele unei
cercetari stiintifice
Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii
comune:
caracterul iluzoriu, caracterul
pasional, caracterul
contradictoriu,
caracterul limitat.
2. Postulatele cunoasterii
stiintifice:
principiul realismului,
principiul
determinismului, principiul
cognoscibilitatii, principiul
regularitatii.
3. Concepte si termeni: teorie,
ipoteza,
variabile, date cantitative si
calitative.
1. Principii metodologice:
unitatea
dintre teoretic si empiric,
unitatea
dintre intelegere si explicativ,
unitatea dintre cantitativ si
calitativ,
unitatea dintre judecatile
constatative si cele evaluative.
1. Etape: definirea problemei,
selectarea bibliografiei,
formularea
ipotezei, alegerea planului de
cercetare, efectuarea cercetarii,
interpretarea rezultatelor,
redactarea
raportului final, comunicarea
concluziilor cercetarii.
Sugestii metodologice
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in
mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si
activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII.
Continutul modulului este proiectat pentru 60 ore pe an si se va desfasura
astfel: 2 ore /saptamana teorie / semestrul II si 36 ore / semestrul II de pregatire
practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea
stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne de educatie:
-
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de
invatare
Modulul 23:
Nota introductiva
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din
pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc
abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de
pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista
competentelor
specifice
corespunzatoare modulului:
unitatii
de
competenta
Competente
C.1. Analizeaza
semnele si
simptomele
specifice
Continuturi
1. Semnele si simptomele
afectiunilor
aparatului respirator: tuse,
expectoratie, dispnee, ortopnee,
afectiunilor
aparatului
respirator.
C.2. Identifica
problemele de
dependenta si
stabileste
diagnosticele de
ingrijire (nursing)
la pacientii cu
afectiuni ale
aparatului
respirator.
C.3. Elaboreaza
planul de ingrijire
(planul nursing)
3. Interventii:
3.1. Interventii proprii: comunicare,
hidratare, alimentare,
mobilizare,
igiena, profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate: pregatirea
pentru investigatii si analize si
ingrijirea dupa efectuarea
acestora,
administrarea tratamentului
general
si local.
C.4. Aplica
1. Resurse materiale:
interventiile
1.1. Instrumente: aparatura pentru
proprii si delegate.
oxigenoterapie, seringi, ace,
stetoscop, tensiometru,
termometru.
1.2. Materiale : placute Petrii,
scuipatori, solutii antiseptice,
trusa
perfuzie, solutii perfuzabile,
inhalante, aerosoli,
medicamente,
etc.
2. Metode si mijloace de
pregatirea
pacientului :
2.1. Pregatirea psihica : explicatii,
informare, asigurarea
confortului
psihic.
2.2. Pregatirea fizica : pozitie
adecvata,
igiena, etc.
3. Interventii specifice :
dezobstruarea
cailor aeriene, aspirarea
secretiilor
oso-faringiene, oxigenoterapie,
tapotaj, tuse asistata, inhalatii,
instilatii, gargarisme, drenaj
postural, recoltari sputa, punctie
pluerala, etc.
C.5. Evalueaza
1. Obiective stabilite :
rezultatele
1.1 Realizate : manifestari de
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
ingrijirilor
aplicate
Sugestii metodologice
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFICpoate fi parcurs in
mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si
activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.
Continutul modulului este proiectat pentru 120 ore pe an si se va desfasura
astfel: 5 ore /saptamana de teorie din care 2 ore medic si 3 ore maistru
instructor/semestrul I si 60 ore /semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea
stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
-
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de
invatare;
Unitate de
comp.
Cardiologie
Competente
C 1
Analizeaz
semnele i
simptomele
specifice
afeciunilor
cardi-vasculare
C.2. Identifica
problemele de
dependenta si
stabileste
diagnosticele de
ingrijire
(nursing) la
pacientii cu
afectiuni
cardiovasculare
C.3. Elaboreaza
planul de
ingrijire
(nursing)
C. 4.
Aplica
interventiile
proprii si
delegate
C. 5.
Evalueaza
rezultatele
ingrijirilor
aplicate
Sugestii metodologice
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 ore si se va desfasura
astfel: 5 ore/ saptamana de instruie teoretica/ semestrul I si 60 de ore / semestrul I de
instruire practica.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme
in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu
material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala .
Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea
corespunzatoare a competentelor pentru viitorii ,, asistenti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind
CARDIOLOGIA SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE.
Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual
critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor
la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete
vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare
diverse.
MODULUL 25:
GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
Not introductiv
Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN
GASTROENTEROLOGIE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru
calificarea: asistent medical generalist.
In
modulul
GASTROENTEROLOGIE
SI
NURSING
IN
GASTROENTEROLOGIE
SI
NURSING
IN
UNITATEA DE
COMPETENTA
COMPETENTE
C 1.
25. GASTROENTEROLOGIE
Analizeaz
SI NURSING IN
semnele i
GASTROENTEROLOGIE
simptomele
specifice
afeciunilor
aparatului
digestiv
CONTINUTURI
1. Semne i simptome prezente
in afeciunile aparatului
digestiv:
1.1. Semne locale: durerea
(caracteristici), hemoragia
(clasificare, gravitate), pirozis,
eructaie, regurgitaie,
inapeten, anorexie, odinofagie,
disfagie, vrsturile (clasificare,
caracteristici), tulburri de
tranzit (diaree, constipaie sau
alternana intre cele dou,
caracteristicile scaunului),
edeme, icter (localizare,
caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea
C 2.
Identific
problemele de
dependen i
stabilete
diagnosticele
de ngrijire
(nursing) la
pacienii cu
afeciuni ale
aparatului
digestiv.
C 3.
Elaboreaz
planul de
ngrijire
(nursing)
C 4.
Aplic
interveniile
proprii i
delegate.
medicale si cu aparintorii,
examen fizic (inspecie, palpare,
percuie, auscultaie).
Analizarea si organizarea
datelor: informaii
semnificative.
2.2. Independen/Dependen
2.2.1. Manifestri de
independen: pacient contient,
mobilitate pstrat, tegumente
intacte si normal colorate,
semne vitale (R, P , T.A., T0) in
limite normale, absena durerii,
somn odihnitor, alimentaie
adecvat, apetit normal, stare de
constituie normal
corespunztoare vrstei si
nlimii corporale, absena
eliminrilor patologice.
2.2.2. Probleme de dependenta:
alterarea nutriiei, durere
acuta/cronica, postura
inadecvata, disconfort
abdominal, alterarea eliminrii
digestive, exces de volum
lichidian, risc nalt de sngerare,
modificarea tegumentelor si
mucoaselor, risc nalt de alterare
a conceptului de sine.
Manifestri de dependen:
durere, hematemeza, melena,
rectoragii, vrsturi, inapeten,
edeme, icter, somnolen,
hipotensiune arterial, dispnee,
etc.
2.2.3. Surse de dificultate de
ordin fizic (leziuni ale aparatului
digestiv), de ordin psihologic
(anxietate, stres), de ordin social
(izolare, srcie), lipsa de
cunotine.
3.1.Obiectivul nursing:
specificitate, performan,
implicare, realism,
observabilitate (cine? ce? ce se
C 5.
Evalueaz
rezultatele
ngrijirilor
aplicate.
SUGESTII METODOLOGICE
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se
va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni
predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12
sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea
stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea
competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter
practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii
practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane,
scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate.
Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si
rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de
patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,
ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul
probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe
parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz
evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care
asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,
numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in
uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri
individualizate pacienilor cu afeciuni ale aparatului digestiv.
MODULUL 26:
NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
Not introductiv
Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE
RENALE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent
medical generalist.
In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE
RENALE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul
are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de teorie pe semestrul II i 60 de ore de
pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de ore de teorie, 36 vor fi predate de
instructor i 24 vor fi predate de medicul specialist. Prin parcurgerea programei
colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire
profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:
26.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor nefrologice i
urologice;
26.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire
(nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice;
26.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing);
26.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate;
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
NEFROLOGIE,
UROLOGIE SI
NURSING IN
AFECTIUNILE
RENALE
COMPETENTE
C1
Analizeaz
semnele i
simptomele
specifice
afeciunilor
nefrologice i
urologice
C 2.
Identific
problemele de
dependen i
CONTINUTURI
1. Semne i simptome prezente in
afeciunile nefrologice i urologice:
1.1. Semne locale: durerea lombar uni
sau bilaterala (caracteristici), tulburri
calitative ale urinei (culoare, aspect,
miros), tulburri de miciune (polakiuria,
disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de
urina caracteristici), tulburri cantitative
(poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria,
hematuria, piuria caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea aparent
nejustificat a strii generale; astenie
fizic progresiv, tulburri digestive cu
inapeten, grea, halen amoniacal,
vrsturi, alternana diaree-constipaie,
hematemeza, melena; accese febrile,
transpiraii profuze, epistaxis, somnolen
sau chiar tulburri psihice.
2. Principalele afeciuni nefrologice si
urologice:
2.1. Afeciuni nefrologice:
glomerulonefrita acuta si cronic,
sindromul nefrotic, insuficiena renal
acut si cronic (definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaii, principii de
tratament).
2.2. Infecii: infecia urinar, pielonefrita
acut si cronica, tuberculoza renal
(definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament).
2.3. Afeciuni urologice: litiaza renal,
bolile aparatului genital masculin
adenomul de prostat, cancerul de
prostat, varicocelul, hidrocelul, tumorile
renale (definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaii, principii de
tratament).
stabilete
diagnosticele
de ngrijire
(nursing) la
pacienii cu
afeciuni
nefrologice i
urologice
C 3.
Elaboreaz
planul de
ngrijire
(nursing)
C 4.
Aplic
interveniile
proprii i
delegate.
C 5.
Evalueaz
rezultatele
ngrijirilor
aplicate.
SUGESTII METODOLOGICE
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se
va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni
predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12
sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea
stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea
competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter
practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii
practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane,
scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate.
Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si
rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de
patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,
ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul
probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz
numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe
parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz
evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care
asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,
numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Nota introductiva
Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore teorie si 60 de ore pregatire
practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor
descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza
impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare
modulului:
1.
chirurgicale.
2.
Identifica problemele de dependenta si stabileste
diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni
chirurgicale.
3.
4.
5.
Unitate de
Competenta
Chirurgie
generala si
nursing in
chirurgie
generala.
Competenta
C.1.
Analizeaza
semnele si
simptomele
specifice
afectiunilor
chirurgicale.
Continuturi
1. Semne si simptomele prezente in
chirurgia generala: anorexie, greata,
varsatura, regurgitatie, eructatie, pirozis,
meteorism, diaree, constipatie, hematemeza,
melena, rectoragii, durere, febra, frison,
hiperemie, tumefiere, cefalee, tahicardie,
dispnee, adenopatie, contractura, etc.
2. Principalele afectiuni chirurgicale:
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii principii de tratament):
2.1. Patologia esofagului
2.2. Patologia stomacului si intestinului
subtire: ulcerul gastric, neoplasmul gastric,
ulcerul duodenal, tumorile intestinului
subtire, enteritele regionale (boala Crohn)
2.3. Patologia intestinului gros: rectocolita
ulcero-hemoragica, cancerul de colon,
diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinala,
cancerul rectal, patologia ano-rectala.
2.4. Patologia chirurgicala a ficatului si
cailor biliare (ciroza, tumorile ficatului,
abcesele ficatului, chistul hidactic hepatic,
litiaza biliara, colecistita acuta).
2.5. Patologia chirurgicala a pancreasului
(pancreatita acuta, cronica, neoplasmul de
pancreas),
2.6. Patologia chirurgicala a splinei
2.7. Peritonita
2.8. Herniile
2.9. Eventratia, evisceratia
2.10. Contuziile si plagile abdomenului, etc.
2.11. Infectii chirurgicale acute si cronice:
2.11.1. Furunculul
2.11.2. Hidrosadenita
2.11.3. Abcesul cald
2.11.4. Flegmonul
2.11.5. Erizipelul
2.11.6. Gangrena gazoasa
2.11.7. Antraxul
2.11.8. Tetanosul
C.2. Identifica
problemele de
dependenta si
stabileste
diagnosticele
de ingrijire
(nursing) la
pacientii cu
afectiuni
chirurgicale.
2.11.9. Septicemia
2.11.10 Pioemia, etc.
2.12. Tuberculoza ganglionara, abcesul rece.
1. Culegere de date (date subiective /
obiective) prin diverse metode: interviu,
observatie clinica, cercetare documente
medicale, discutii cu echipa de ingrijire,
familia si apartinatorii.
2. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute
din culegerile de date:
2.1. Manifestari de independenta
2.2. Manifestari de dependenta
2.3. Surse de dificultate.
3. Interventii:
3,1. Interventii proprii (autonome):
comunicare, hidratare, alimentare, igiena,
mobilizare, profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, pregatirea
C.5. Evalueaza
rezultatele
ingrijirilor
aplicate
evolutia pacientului.
Sugestii metodologice
privind
CHIRURGIA
GENERALA
SI
NURSING
IN
CHIRURGIE GENERALA .
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 de ore pe an si se
va desfasura astfel: 5 ore/saptamana de teorie 2 ore medic + 3 ore maistru
instructor / semestrul II si 60 ore / semestrul II de pregatire practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei
teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi
si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei :
-
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de
invatare;
-
invatare;
-
C.2.Identifica
problemele de
dependenta si stabileste
diagnosticele de
ingrijire(nursing) la
pacientii cu afectiuni
chirurgicale toracice si
cardiovasculare.
Continuturi
1.Semnele si simptomele prezente in chirurgia
toracica si cardiovasculara :
Semne clinice :junghi toracic, dispnee expiratorie,
tuse uscata sau cu expectoratie, febra, transpiratii,
hemoptizie, durere anginoasa, dispnee de efort si
repaus, hipoxie, hipercapnie, palpitatii, edem,
cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope,
claudicatie intermitenta ;
Manifestari digestive : balonare, greturi,
varsaturi ;
Manifestari nervoase :cefalee, insomnii, astenie
fizica si psihica, confuzii, anxietate, etc.
2.Principalele afectiuni chirurgicale toracice si
cardiovasculare :
Chistul hidatic pulmonar, pleurezia purulenta
netuberculoasa, abcesul pulmonar, tromboembolism
pulmonar, pericardita constrictiva sau supurata,
tetralogia Fallot, stenoza aortica, stenoza
mitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic,
traumatismele toracice, anevrismele arteriale,
varicele membrelor inferioare, trombozele,
limfangita, adenita si elefantiazisul.
1.Culegerea de date prin diverse metode :
Interviu, observatie clinica, cercetare documente
medicale, discutii cu echipa de ingrijire , familie si
apartinatori.
2 Analiza si sinteza datelor:
2.1 Manifestari de independenta : pacient
constient, mobilitate pastrata, tegumente
intacte, culoarea tegumentelor normala,
semne vitale( R, P, TA, T ) in limite normale,
lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare,
comunicare ineficienta senzo-motorie.
2.2
Manifestari de dependenta : dificultate de
deplasare, diminuarea sau absenta miscarii,
alterarea starii de confort, risc de complicatii, risc
de infectii, escare de decubit, cianoza, tegumente
C.5C5. Evalueaza
rezultatele ingrijirilor
aplicate.
1.Obiective stabilite :
1.1 obiective realizate - manifestari de
dependenta absente sau ameliorate.
1.2. obiective nerealizate manifestari de
dependenta care se mentin.
2. Restructurarea planului de ingrijire :
2.1 reformularea obiectivelor : adaptate la
capacitatiile fizice ale pacientului.
2.2 planificarea interventiilor : adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in evolutia
pacientului.
Sugestii Metodologice
Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificu l notiunilor si
activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC.
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de
invatare ;
Not introductiv:
Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE
modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire
(nursing) la pacienii cu afeciuni ORL.
3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
4. Aplic interveniile proprii i delegate.
5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN
OTORINOLARINGOLOGIE
(60 de ore din care 36 de ore de pregtire
practic).
Nr.
Unitate de
crt.
competen
29. Otorinolaringologie
si nursing in
otorinolaringologie
Competene
Coninuturi
C.1.
Analizeaz
semnele i
simptomele
specifice
afeciunilor
ORL.
C.2.
Identific
problemele
de
dependen
i stabilete
diagnosticele
de ngrijire
(nursing) la
pacienii cu
afeciuni
ORL.
C.3.
Elaboreaz
planul de
ngrijire
(planul
nursing).
1.
Obiectivul nursing:
specificitate,
performan, implicare, realism, observabilitate
2. Prioriti de ngrijire: meninerea funciilor
vitale, a strii de contien, supraveghere funcii
vegetative, profilaxie infecii , prevenire
complicaii
3. Intervenii:
3.1. Intervenii proprii: comunicare, hidratare,
alimentare, igien, mobilizare, profilaxie,
educaie
3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru
investigaii,
i
analize,
administrarea
tratamentului general i local, pregtirea
preoperatorie i ngrijiri postoperatorii
1. Resurse materiale
1.1. Instrumente: canul traheal, sond
laringian, pens Politzer, lingual, laringian,
stilet butonat, sering Guyon, specul nazal,
C.4.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogicaauricular, surs aspiraie, surs de oxigen, sonde
Aplic
Calificarea: Asistent medical
generalist aspiraie, seringi puncie, trus chirurgical, de
interveniile
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel
3 avansatpansat, oglind Clar, seringi, trocare,
proprii i
amigdalotom, pipete etc.
delegate.
1.2. Materiale: comprese, mee, tampoane
nazale, auriculare, soluii antiseptice, soluii
splturi auriculare, anestezice, trus perfuzie,
soluii
perfuzabile,
inhalante,
aerosoli,
medicamente etc.
Sugestii metodologice
Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE
va fi parcurs independent.
Pe
Unitatea de
competen
Competene
Coninuturi
30.
Oftalmologie i
nursing n
oftalmologie
C1
Analizeaz
semnele i
simptomele
specifice afeciunii
oftalmologice.
C2
Identific
problemele de
dependen i
stabilete
diagnosticele
(nursing) la
pacieni cu
afeciuni
oftalmologice.
C3.
Elaboreaz planul
de ngrijire (planul
nursing).
C4.
Aplic
interveniile
proprii i delegate.
1. Resurse materiale:
1.1. Instrumente: tonometru, oftalmoscop,
optotip, perimetru Forstek, instrumentar
chirurgical specific, seringi, trus chirurgical de
pansat.
1.2. Materiale: comprese, tampoane, soluii
antiseptice, soluii oftalmice, trus perfuzii,
soluii perfuzabile, medicamente, camer
semiobscur, soluii anestezice.
2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului:
2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii,
asigurarea confortului psihic;
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului
ambiental, poziie adecvat, igien, cmp
operator, etc;
3. Interveniile specifice:
3.1. Tratament ortoptic;
3.2. Instilaii i unguente oftalmice;
1. Obiectivele stabilite:
1.1. Realizate- manifestri de dependen absente
sau ameliorate;
1.2. Nerealizate- manifestri de dependen care
se menin.
2. Restructurarea planului de ngrijire:
2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului;
2.2. Planificarea interveniilor: adecvate
manifestrilor de dependen prezente n evoluia
pacientului.
Sugestii metodologice
Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod
independent. Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an,
din care 24 de ore teorie (1 or medic + 1 or maistru instructor) i 36 de ore/sem.I
pregtire practic (stagiu clinic). Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu
specificul noiunilor i activitilor privind Oftalmologia i nursingul n oftalmologie.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de
urmtoarele principii moderne ale educaiei:
MODULUL 31:
HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
Not introductiv
Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din
pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regsesc
abiliti din unitatea de competen tehnic specializat HEMATOLOGIE SI
NURSING IN HEMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care 24 de ore de
teorie in semestrul II i 36 de ore de pregtire practic in semestrul II. Din cele 24 de
ore de teorie 12 vor fi predate de instructor i 12 ore vor fi predate de medicul
specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza
mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:
31.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologice;
31.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire
(nursing) la pacienii cu afeciuni hematologice;
31.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing);
31.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate;
31.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
UNITATEA DE
COMPETENTA
COMPETENTE
CONTINUTURI
C 1.
1. Semne i simptome prezente in
31. HEMATOLOGIE
SI NURSING IN
HEMATOLOGIE
Analizeaz
semnele i
simptomele
specifice
afeciunilor
hematologice
C 2.
Identific
problemele de
dependen i
stabilete
diagnosticele
de ngrijire
(nursing) la
pacienii cu
afeciuni
hematologice.
afeciunile hematologice:
1.1. Semne locale: durerea
(caracteristici), hemoragia tegumentelor
si mucoaselor (caracteristici), adenopatii
(caracteristici), inapetena, disfagie,
modificri ale fanerelor, paloare sau icter
(localizare, caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea funciilor
vitale si vegetative (dispnee, tahicardie,
hipotensiune arterial, extremiti reci,
acrocianoz, tulburri de echilibru,
astenie fizic, scdere in greutate,
lipotimie, febr.
2. Principalele afeciuni hematologice:
2.1. Anemiile: definiie, clasificare,
etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament.
2.2. Leucemia acuta si cronica: definiie,
etiologie, simptomatologie, investigaii,
principii de tratament.
2.3. Hemofilia: definiie, clasificare,
etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament.
2.4. Hemopatii maligne: boala Hodgkin,
mielomul multiplu (definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii, principii de
tratament).
2.1. Culegere de date (subiective si
obiective) prin diverse metode:
observaia, interviul formal sau informal,
cercetarea documentelor medicale (F.O.
clinic, bilete de ieire din spital, bilete
de trimitere, scrisori medicale, carnet de
sntate, reete, etc.), discuii cu membrii
echipei medicale si cu aparintorii,
examen fizic (inspecie, palpare, percuie,
auscultaie). Analizarea si organizarea
datelor: informaii semnificative.
2.2. Independen/Dependen
2.2.1. Manifestri de independen:
pacient contient, mobilitate pstrat,
tegumente si mucoase normal colorate,
semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite
normale, absena durerii, somn odihnitor,
C 3.
Elaboreaz
planul de
ngrijire
(nursing).
C 4.
Aplic
interveniile
proprii i
delegate.
C 5.
Evalueaz
rezultatele
ngrijirilor
aplicate.
SUGESTII METODOLOGICE
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se
va desfura astfel: 1 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12
sptmni, predate de instructor, 1 ora de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de
12 sptmni, predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea
stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea
competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter
practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii
practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane,
scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate.
Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si
rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de
patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,
ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul
probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz
numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Nota introductiva
Unitate de
competenta
1.
Ortopedietraumatologie
si
nursing
specific
Competente
C. 1.
Analizeaza
semnele si
simptomele
specifice
afectiunilor
ortopedicotraumatice
Continuturi
1. Semnele si simptomele prezente in ortopedie
si traumatologie:
1.1.Semne locale: durerea (localizare, intensitate,
caracter) hemoragia (clasificare, gravitate) plaga
(aseptica, septica, superficiala, profunda),
hematomul, edemul, tumefactia, deformarea
regiunii, scurtarea aparenta sau reala a
segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor
osoase), mobilitatea anormala sau reducerea
mobilitatii / imobilitate, crepitatii osoase,
impotenta functionala.
1.2. Semne generale: alterarea functiilor vitale si
vegetative (prabusirea tensiunii arteriale,
dispnee, tahicardie, puls filiform, paloare,
cianoza, hipertermie, transpiratii profuze,
intreruperea diurezei).
2. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice:
2.1.
Afectiuni congenitale: coxartroza
congenitala, piciorul equin, genu varum, genu
valgum,
torticolis,
deformarile
coloanei
vertebrale (cifoza, lordoza, scolioza
congenitale):
definitie,
simptomatologie,
principii de tratament.
2.2. Infectii: osteita si osteomielita (definitie,
etiopatogenie, investigatii, simptomatologie,
evolutie, tratament, profilaxie).
2.3. Afectiuni degenerative si inflamatorii:
osteoporoza (definitie, etiopatogenie, complicatii
fractura patologica, tratament, prevenire),
tumori
osoase
(definitie,,
etiologie,
simptomatologie, investigatii, tratament).
2.4. Traumatisme:
2.4.1. Traumatisme ale capului: comotia si
contuzia cerebrala (definitie, etiopaogenie,
investigatii, principii de tratament).
C. 2.
Identifica
problemele
de
dependenta si
stabileste
diagnosticele
de ingrijire
(nursing) la
pacientii cu
afectiuni
ortopedicotraumatice
C. 3.
Elaboreaza
planul de
ingrijire
(nursing)
C. 4. Aplica
interventiile
proprii si
delegate
operator, etc.
3. Interventii specifice:
3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta plagii,
pansamente si bandaje, profilaxia tetanosului).
3.2. Transportul pacientilor: metode de transport
(brancarda, carucior, pat, metode improvizate).
3.3. Imobilizarea (provizorie prim ajutor si
definitiva aparatul gipsat), schimbarile de
pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si
imobilizati,
3.4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia,
intubatia orotraheala.
3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii:
prevenirea
escarelor,
a
complicatiilor
tromboembolice (administrarea tratamentului
anticoagulant),
prevenirea
pneumoniei
hipostatice, prevenirea atrofiilor musculare si a
anchilozelor.
C. 5.
Evalueaza
rezultatele
ingrijirilor
aplicate
Sugestii metodologice
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de
invatare;
-
invatare;
-
Nota introductiva
Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face
parte din pregatirea de specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical
generalist.
In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se
regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE
SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 24
de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei
scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
profesionala specific calificarii.
semnele
si
simptomele
specifice
afectiunilor
reumatismale
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de
ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale
3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
4. Aplica interventiile proprii si delegate
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
de
competenta:
REUMATOLOGIE
SI
NURSING
IN
REUMATOLOGIE
(60 de ore din care 24 de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica)
Nr.
crt.
33.
Unitate de
competenta
Reumatologie si
nursing in
reumatologie
Competente
Continuturi
C.2. Identifica
problemele de
dependenta si stabileste
diagnosticele de ingrijire
(nursing) la pacientii cu
afectiuni reumatismale
1. Resurse
1.1 Instrumente: seringi si ace sterile
1.2 Materiale: pat tare, rulouri, perne,
corsete, mese de elongatie, chingi, scripeti,
bicicleta ergonomica, planseta cu rotile,
inele pentru maini, parafina, namol,
substante medicamentoase, platou steril,
tavita renala, manusi sterile, comprese
sterile, substante antiseptice, etc.
2. Metode si mijloace de pregatire a
pacientului
1. Obiective stabilite
1.1 realizat: manifestari de dependenta
absente sau ameliorate
1.2 nerealizat: manifestari de dependenta
care se mentin
2. Restructurarea planului de ingrijire
2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitatile fizice ale pacientului
2.2 planificarea interventiilor: adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in
evolutia pacientului
Sugestii metodologice
Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi
parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si
activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE.
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se
va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie: 1 ora teorie medic si 1 ora teorie
maistru instructor in semestrul I si 36 de ore de pregatire practica in semestrul I.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei
teme in functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si
abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea
temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei.
elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
elevii au stiluri diferite de invatare
elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Unitatea de
Crt. competen
1
Dermato
Coninuturi tematice
Competene
C.1.
venerologia
Analizeaz
semnele i
particulariti
simptomele
de ngrijire
specifice
hiv
1. Culegere de date prin diverse metode: interviuri cu
Identific
stabilete
diagnostice
de ngrijire la
pacienii cu
semnificative
afeciuni
2. Independena si dependena.
dependen.
1. Obiectivul nursing: performan, specificitate,
Elaboreaz
planul de
ngrijire -
nursing
etc.
1. Resurse materiale:
Aplic
interveniile
proprii i
delegate
rezultatele
ngrijirilor
aplicate
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de
nvare
Unitatea de
Competene
Coninuturi tematice
competen
Boli infecto-
C.1.
contagioase
Analizez
semnele i
particulariti
simptomele
de ngrijire
specifice
afeciunilor
ulceraia eritemul
infecto
contagioase
1.2.
tegumentar i variat.
Identific
problemele de
dependen i
stabilete
diagnosticele
de ngrijire
(nursing) la
pacienii cu
afeciuni
epidemiologic
infecto
2. Independena/ Dependena:
contagioase
Elaboreaz
planul de
ngrijire
(nursing)
C.4.
1. Resurse materiale:
Aplic
interveniile
proprii i
delegate
seruri i vaccinuri
2. Pregtirea pacientului:
2.1.Pregtirea psihic: informare, explicaii,
asigurarea confortului psihic
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului
ambiental, poziia adecvat, izoalare i
diet, igien
3.Intervenii specifice
3.1 Dezobstrucia cilor respiratorii,
aspirarea secreilor instilaii gargarisme,
intubaie orotraheal, oxigenoterapie, drenaj
postural
C.5.
1. Obiective stabilite:
Evalueaz
rezultatele
ngrijirilor
pacientului.
aplicate
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de
nvare
2.
Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de
ngrijire (nursing) la pacienii cu boli endocrine.
3.
4.
5.
Unitate de
competen
Endocrinologie
si
particularitile
de ngrijire
Competene
C.1.
Analizeaz
semnele i
simptomele
specifice
bolilor
endocrine
Coninuturi
1. Semne i simptome prezente n bolile
endocrine.
1.1. Manifestri subiective
1.1.1.Cefaleea cauze localizare, durat,
intensitate, tulburri asociate;
1.1.2. Oboseala fizic si intelectual.
1.1.3.tulburarile somnului insomnie,
comaruri, hipersomnie.
1.1.4. Transpiraie localizare;
C.2.
1.1.5. Sughiul
1.1.6. Setea
1.1.7.Tulburari gastrointestinale: inapetena,
vrsturi, diaree, constipaie, dureri
abdominale.
1.1.Tulburari cardio-respiratorii: palpitaii,
ameeli, dispnee.
1.1.Tulburri ale aparatului genital: de
instalare a pubertii, tulburri menstruale
1.1.Modificri ale vocii, tulburri de vedere.
1.2. Manifestri obiective:
1.2.1. Poziia, micri i contracii
involuntare
1.2.2. Faciesul: hipertiroidian, hipotiroidian,
cushingoid, acromegalic, addisonian,
hipopituitar;
1.2.3.Statura gigantismul, nanismul;
1.2.4. Starea de nutriie: obezitatea-tipuri,
slbirea
1.2.5. Starea mental
1.2.6. Aspectul tegumentelor, prul i
unghiile;
1.2.7. Edemul
1.2.8. Aspectul ochilor
1.2.9. Modificri ale oaselor i muchilor
1.2.10. Modificri ale semnelor vitale:
temperatur, tensiune arterial, respiraie
2. Principalele boli endocrine.
2.1. Bolile hipofizei: adenomul
cromofob.,acromegalia si gigantismul
,nanismul hipofizar, sindromul adipozogenital insuficiena hipofizara, diabetul
insipid-definiie, etiopatogonie,
simptomatologie, investigaii, evoluie,
tratament.
2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala
Cushing, sindromul adreno-genital,
hiperaldosteronismul, boala Addison,
feocromocitomul-definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii, evoluie,
tratament.
2.3.Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala
lui Basedow, hipotiroidismul si mixedemul,
gua i cretinismul, cancerul tiroidian
definiie, etiologie, simptomatologie,
investigaie, tratament
Identific
probleme de
dependen i
stabilete
diagnosticul
de ngrijire
(nursing) la
pacientul cu
boli
endocrine.
C.3.
Elaboreaz
planul de
ngrijire
(nursing).
C.4.
Aplic
interveniile
proprii i
delegate.
C.5.
Evalueaz
rezultatele
ngrijirilor
aplicate.
Unitate de
competen
Boli
metabolice i
de nutriie i
nursingul
specific
Competene
Coninuturi
C.1.
Analizeaz
semnele i
simptomele
bolilor
metabolice i
de nutriie.
C.2.
Identifica
probleme de
dependen
i stabilete
diagnosticul
de ngrijire
(nursing) la
pacienii cu
boli
metabolice i
de nutriie.
C.3.
Elaboreaz
planul de
ngrijire
(nursing).
C.4.
Aplic
interveniile
proprii i
delegate.
2. Pregtirea pacientului.
2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii,
obinerea consimmntului, asigurarea
confortului psihic.
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului
ambiental, respectarea restriciilor alimentare,
asigurarea poziiei.
3. Intervenii specifice.
3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie, HLG,
Hb glicozilat, colesterol total, LDL, HDL,
trigliceride, proteine serice, ionogram, acid
uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi anti
muchi neted.
3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie,
ionogram, corpi cetonici, proteinurie/24 h
examenul sedimentului, urocultura.
3.3. Alte examene.
3.3.1. Teste de evideniere a malabsorpiei:
testul cu xiloz, cu lactoz, testul de ncrcare
lipidic, testul excreie urinare de FIGLU (acid
forminoglutamic).
Examenul coprologic simplu sau cu izotopi
radioactivi.
3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral
(TTGO).
3.3.3. Examene radiologice: radiografia
articular (guta), examenul gastrointestinal
(enteropatia glutenic) rolul asistentei n
pregtirea pacientului.
3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen
dermatologic.
3.4. Educaia pacientului/familiei.
3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru
autoobservare i autongrijire, evaluarea
efectelor i beneficiilor aplicrii planului
terapeutic, efectuarea injeciei cu insulin,
determinarea glicemiei cu glucometru i
evidena rezultatelor, a dozelor de insulin,
ntocmirea meniului cu respectarea cantitii
de carbohidrai, cntrirea sau aprecierea
folosind alte echivalene pentru o porie,
repartizarea pe mese, respectarea orarului
meselor i a ritmului de administrare a
insulinei i antidiabeticelor orale (ADO).
Recunoaterea semnelor comelor i
hipoglicemiei, msuri de prevenire a infeciilor
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
intercurente.
3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea
stilului de via i creterea complianei
(aderenei) la tratament.
3.5.Prevenirea complicaiilor: supravegherea
strii de contien, supravegherea i
msurarea R, P, TA, T0 la intervale stabilite de
medic, curba diurezei, observarea semnelor de
deshidratare, supravegherea sondei urinare,
combaterea vrsturilor, ngrijirea n cazul
convulsiilor.
C.5.
Evalueaz
rezultatele
ngrijirilor
aplicate.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l
demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru
a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene
nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se
realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe
parcursul parcurgerii modulului.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n
grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite
evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n
clas, investigaia, proiectul.
Coninuturi
1. Macronutrienti - definitie
1.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie,clasificare,rolul in organism.
Notiuni despre digstie si
metabolism.Surse alimentare.
1.2. Lipidele-definitie,clasificare,rolul
in organism.Notiuni despre digestie si
metabolism.Surse alimentare.
1.3.Proteinele-definitie, clasificare,rolul
in organism.Notiuni despre digestie si
metabolism.Surse alimentare.
2. Vitaminele, apa si sarurile minerale
2.1.Vtamine solubile si hidrosolubile si
liposolubile- definitie, rol,surse.
Substante cu efecte vitaminice.
2.2Apa-rolul apei si distributia apei in
organism.Bilantul hidric-aportul si
eliminarea.Necesar hidric.Electroliti si
tulburari electrolitice,tulburari ale
echilibrului acidobazic-notiuni generale.
2.3Sarurile minerale-caracteristici.
2.3.1Macrominerale:Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S
2.3.2Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu
alimentelor
3.2. Exemple de diet raportat la vrst
i greutate
3.3. Factorii care influeneaz aportul
alimentar : clima, mediul familial
( obiceiuri), tendine sociale,
mediatizarea unor produse prin massmedia, boala
C.3. Promoveaz
educaia nutriional a
individului i familiei
C.4. Identific
tulburri de nutriie i
alimentaie
C.5. Asigur
respectarea dietei n
diferite afeciuni
Sugestii metodologice