TRSTURILE GENULUI DRAMATIC

1. Cuprinde opere redactate cu scopul punerii n scen.

2. Operele dramatice au caracter ficional
3. Infieaz, cu ajutorul personajelor, o ntmplare, o inlnuire de evenimente, provocate de o cauz
anume, de variate stri conflictuale.
4. Presupune un text literar cruia i se adaug elemente de metatext (didascalii).
5. Presupune o anumit structur compoziional: acte, scene, tablouri.
(O scrisoare pierduta, comedie in 4 acte; )
6. Arta teatral are caracter sincretic, mbinnd mai multe :
a) tipuri de comunicare : - vizual
- auditiv
- paraverbal (vestimentatie, decor, machiaj etc.)
- nonverbal (timbrul vocii, intonaie, ritmul vorbirii,
mimic, gestic)
b) i mai multe arte :beleristic, muzic,designe, coregrafie, picutur, grafic
I Modul de expunere predilect este dialogul dramatic, care presupune o succesiune de replici care
se interaconditioneaza semantic ;
- interogatia marcheaza declansarea dialogului, replicile pot fi scurte,laconice sau ceremonios
ample(realizate prin alternarea timpurilor verbale, exclamatii, pauze in rostire)
II.. Dialogul alterneaza cu monologul dramatic. Acesta este de 2 feluri:
a) solilocviu (se tine in prezenta sau absenta unui personaj de care face abstractie,
scena a II- a din actul I; monologul lui Pristanda) ;
b) monologul propriu-zis ,destinat unui personaj, cu intentia clara de a fi receptat( o
replica mai ampla dintr un dialog.Pristanda ii comunica sefului sau felul in care isi implineste
misia de politai) .
III. Monologului si dialogului i se adauga si celelalte daca doua moduri cunoscute, descrierea si
naratiunea, moduri pe care le gasim in lista de personaje si in indicatiile scenice.
IV Expozitiunea este in afara textului artistic propriu-zis. In O scrisoare pierduta,lista de
personaje contine informatii despre locul desfasurarii actiunii: in capitala unui judet de munte, in
zilele noastre,despre situatia initiala a personajelor.
Descrierile se refera la decor, la jocurile actorilor, la infatisarea fizica a personajelor (scena I,
actul ITipatescu in haine de odaie ;)
V. Esenta unei opere dramatice este data de conflict, care se defineste prin urmatoarele trasaturi:
. opozitia intre forte ostile in planul faptelor, al reactiilor, al atitudinilor;
. prezenta unui obstacol intre fortele opuse
. crearea unei situatii de criza (pierderea succesiva a scrisorii; numirea unui deputat de la centru) ;
. tensiunea interioara sau manifestata face necesara rezolvarea conflictelor ;
. conflictul este sustinut si prin tehnica suspansului, care produce unele evenimente neastepate, duce la
rasturnari de situatie .
VI. * Comunicarea intr-o opera dramatica presupune 3 elemente: . interlocutor-receptor;
. alocutor spectator
. locutor-emitator
Intr-o opera dramatica, limbajul are mai multe functii:
1. una referenial sau denotativ/ cognitiv/ informationala este centrat att pe emitor, ct i pe receptor,
transmind un mesaj fr implicaii afective: falsificarea alegerilor
Exemple la nivel textual:procese-verbale, texte tiinifice, juridice, rezumate, programe etc.
Mijloace lingvistice: persoana a treia, ton impersonal.
2. expresiv-poetica este centrat pe mesaj, cruia i adaug sensuri suplimentare puterea de sensibilizare
a cuvantului; Mijloace lingvistice:figuri de stil, punctuaie, pauze,
3.Conativ sau impresiv este centrat pe receptor i nseamn implicare n comunicare * de la
lat.CONARE: a ntreprinde, a ncerca
Exemple la nivel textual: poezie militant( imn, od),discursuri, texte publicitare, predici, texte
didactice(din manualele colare
Mijloace lingvistice: persoana a II-a, substantive i pronume n vocativ, imperative, interogaii,
propoziii nominale
4. fatica ( de verificare a contactului cu ascultatorul) ;este centrat pe canalul de comunicare, emitorul
fiind preocupat de evitarea perturbrilor; specific dialogurilor i
monologurilor dramatice.
Mijloace lingvistice: interjecii, construcii incidente, invocaii, formule de politee.
5 Metalingvistic este centrat pe cod.( Ne servim de cod pentru a vorbi despre cod)
Exemple la nivel textual:definiii, analize de text, explicaii tehnice i tiinifice, planuri de lecie,
manuale( tehnici didactice).
Mijloace lingvistice:definiii, apoziii,explicaii suplimentare, conectori, adverbe de
probabilitate
. 2.Emotiv sau expresiv este centrat pe emitor i transmite un mesaj subiectiv,
sentimente, judeci.
Exemple la nivel textual: scrisori, jurnale.
Mijloace lingvistice:persoana I, interjecii, exclamaii, adjective sau adverbe care redau judeci de
valoare, insistene
-produc idei general- umane;
-emoioneze cititorul
COMEDIA
Caragiale,un clasic al literaturii romane,un scriitor moralizator,este si un exceptional creator de
oameni si de viata.In acest sens , OSP este o comedie realista ,de moravuri politice,ilustrand dorinta
de parvenire in timpul unei campanii electorale pentru Camera Deputatilor. In comediile
sale,Caragiale ramane fidel propriei conceptii,conform careia cuvantul este cea mai sincera exprimare
a gandirii, riscul cel mai mare prin care se demasca prostia,incultura,demagogia.

Comedia este specie a genului dramatic, in proza sau in versuri, cu o actiune vesela, un conflict
derizoriu, un deznodamant fericit, cu un puternic sens moralizator, deoarece :prin ras se indreapta
moravurile(Moliere). Comedia declanseaza reactii afective variate, de la zambet la rasul in hohote .

TRASATURI:
Categoria estetica fundamentala este comicul ,axat pe contrastul dintre aparenta si esenta, dintre
continut si forma, dintre ceea ce spun, cred sau fac personajele si normele de comportament carora li se
subordoneaza.
1 In OSP exista mai multe categorii de comic:
a) de situatie: - generat de pierderea si gasirea succesiva a unei scrisori compromitatoare ;
b) de caracter:- Zaharia Trahanache este sotul inselat de cel mai bun prieten al sau ;
c) regizoral(de intentie):- care tine de capacitatea inventiva a dramaturgului, care s-a detasat cu
obiectivitate de faptele prezentate ;
d) al absurdului- care rezulta din tratarea starii de anormalitate ca normalitate ;
e) de moravuri:-care este generat de actiunile intreprinse pentru falsificarea alegerilor in
Camera Deputatilor ;
f) comicul onomastic:- vezi Trahanache, Pristanda, Catavencu ;
g) bonom:- intelegator fata de situatia unor personaje ;
h) umoristic ;
i) de limbaj:- detine ponderea, iar teatrul lui Caragiale este plin de ecouri memorabile, ce
tradeaza incultura, ticurile verbale si esenta personajului.

Comicul de limbaj este provocat de:

prezenta numeroaselor greseli de exprimare
pronuntia gresita: renumeratie, famelie, andresant
etimologie populara: capitalisti, scrofulosi
incalcarea regulilor gramaticale si ale logicii
contradictia in termeni: dupa lupte seculare, care au durat aproape 30 de ani
asociatii incompatibile: industria romana e admirabila, e sublima, putem
zice , dar lipseste cu desavarsire .
nonsensul: din doua una dati-mi voie, ori sa se revizuiasca, primesc! Dar sa
nu se schimbe nimica
truismele: un popor care nu merge inainte, sta pe loc
expresii tautologice: intrigi proaste
repetitia aproape obsedanta a unei specificitatide limbaj:
Deplaseaza atentia de la fondul comunicarii, la forma ei. Pentru unele personaje
nu mai e important ce spun, ci cum spun. Ticurile verbale(ai putintica, rabdare, stimabile, curat-
murdar), ideile nave evidentiaza un fenomen de inertie intelectuala.
nepotrivirea rezultata din interferenta stilurilor:
In finalul comediei, Dandanache de adreseaza multimii, care-l aclama, in stilul
lui peltic, familiar, incoerent ; discursul se transforma intr-o bolboroseala de intarziat mintal..
Asa se justifica si afirmatiea marelui dramaturg: Nimic nu arde pe ticalosi mai
multe ca rasul.
Niciodata gandirea nu are alt vrajmas mai cumplit decat vorba, cand aceasta nu-i
vorba supusa si credincioasa.
2 Provoaca rasul prin prezentarea unor tipuri umane sau a unor situatii surprinzatoare,
generatoare de comportament si limbaj comic.
Protagonistul comediei este, de regula , un om mediocru, intruchipand defecte morale
menite sa starneasca rasul. El este contra exemplu uman, Personajul comic este tipic, reprezentativ pentru
o intreaga categorie umana de oricand si oriunde.
Iata cateva tipuri din OSP:
Tipatescu este conducatorul orgolios, inaltul al functionar, demnitarul,
Pristanda este functionarul marunt, omul slugarnic;
Catavencu, ambitiosul demagog;
Farfuridi- prostul fudul;
Dandanache-prostul ticalos(despre acest personaj, autorul spunea ca este mai prost decat
Farfuridi si mai canalie decat Catavencu).