Sunteți pe pagina 1din 7

Caracteristici commune

Elementele sist complement

-sunt alcatuite din unitati proteice liber circulante in plasma (forma inactive-
proenzime)

-atunci cand primul component al sistemului este activat, se declanseaza un


sir de reactii in cascada care nu se opeste pana cand ultimul component al
sistemului nu a fost activat.

-in urma activarii unei proenzime, de cele mai multe ori => 2 sau mai multe
subcomp:

1. O subcomp cu o greut molec mare (enz. activa


propriu-zisa)

2. una , 2 sau m multe subcomponente cu greut molec mica


de obicei cu rol modulator al reactiei inflamatorii

DESEN 1

Hans Buchner 1850-1902-primul care a obs prot plasmatice cu rol


antimicrobian
Jules Bondet 1870-1961
Paul Ehrich 1854-19125 le denumeste complement

Sist complement: 30 glicoprot. in ser (inactive), sintet in ficat, reprez 10% din
tot prot plasm circulante. Activarea sist compl. se face pe mai multe cai:
Calea Clasica, Calea Alternativa

DESEN 2
Calea clasica este activata de Ag-AC (Ig M sau Ig G) : complexe immune.

-deschisa de activitatea primei compomente C1

-numerotata: in ordinea descoperirii

-o serie de component descoperite anterior si care nu erau considerate ca


facand parte din sistemul complementului au fost introduce cu numele initial

C1= macromolecula cmplexa alcatuita din 3 tipuri de subcomponente: C1q


( 6 molec), C1r(2molec), C1s (2 molec).

Ag-Ac se leaga de C1q prin fragm Fc, se activeaza subcomp C1q sau
active C1r si apoi C1s. Activarea C1 duce la formarea enzime1 active C1 care
va active concomitant C2 si C4. In urma activarii C2 si C4 (prin split

1
enzimatic) =>C4b (enzima activa a lui C4) si C2a enzima activa a lui C2. In
subsidiary, => si C4a si C2b ( cu greutate molec mica , fara activitate
enzimatica)

In urma acestor fenomene se creeaza un complex macromolecular


realizat de enzimele C4b si C2a care va lua ca substrat component inactive
C3. Complexul C4b si C2a se numeste C3 convertaza.Complexul va action
ape C3, o va rupe enzymatic intr-o molec cu greutate molec mai mare decat
C3b care se va lipi de C3 convertaza si intr-o molec cu greut molec mai mare
decat C3 a liber eliberata in plasma.

Complexul enzymatic C4b C2a C3b va lua ca substrat C5 => se


numeste C5 convertaza; actioneaza pe C5 si il rupe enzymatic in 2
subcomponente : C5b activa si C5a libera in plasma.C5b se lipeste de C5
convertaza si ia ca substrat pe C6 , il activeaza s.a.m.d.

C9, prin aditia fiecarei enzime la grupul enzymatic activator se formeaza un


complex macromolecular alcatuit din enzima C5 convertaza C9. Acest
complex macromolecular se numeste complex membranar de atac (MAC). El
are un rol asemanator perforinelor.

Calea clasica:
- e activata de AG-AC (complexe imune)

-in final se form un complex macromolec format din activarea complexelor


C5-C9 numit complex membranar de atac(MAC care are rol asemanator
perforinelor)

Calea alternativa
-declansata in general de subst biologice active de tipul polizaharidelor din
peretii bact sau fungici sau de endotoxinele bacteriene

-se activeaza datorita proprietatii lui C3 (enzima liber circ in plasma cu prop
slab autocatalitice, mici fragm se desprind permanent din ea)

-C3 ia ca substrat fact B activat de fact D si form impreuna cu propertina (?)


un complex macromolex =C3 con care ia ca substrat din nou pe C3 pe care
il rupe enzimatic in 2 subunitati:- 1 greut molec mare C3b care devine
enzima activa si se alatura complex 3 con

-1 greut molec mai mica C3a liber circ in plasma

2
-complexul nou format ia ca substrat pe C4 , apoi C5 => C5 con , de aici ia
calea comuna pana la form. MAC

Complementul e alc din proenzime liber circ in plasma


Calea clasica se active prin C1 in prezenta Ag-Ac , calea alternative se
activeaza prin prop autocatalitica a C3
In urma activarii successive a unit compl si subunit cu greut molec
mica care joaca rol de modulatori ai reactiei inflamatorii.
In final indifferent de calea de activare se ajunge la un complex
macromolec C5-C9 numit MAC

MAC are aceleasi proprietati cu perforinele (secr. de limf. Tc). Produce in


peretele agentului patogen efractii ( tuneluri) da astfel posibilitatea ca in
peretele ag pat sa patrunda liber continutul fagolizozomului: elastaze,
peroxizi, halogenuri sa realiz mediu f acid=> distrugerea ag pat

MAC e cel mai important produs al system compl, prin el sist compl are
rol bactericid

Subunitatile inactive cu rol de a modula procesul


inflam:
- cresc permeab capilara rpin efectul asupra cel endoteliala

-cresc fluxul sang in capilar prin contractia musc peretilor arterelor mici

-au activ anafilatoxinica au capac de a induce degranularea mastocit+bazofileor


si de a elib histamine si serotonina

-activ neutrofilele

-rol chemotactic asupra neutrofilelor

-inactiveaza transf fosfolipid mb sub act fosfolipazei A2 in ac arahidonic de


unde pe calea ciclooxinegazei si/sau lipooxigenazei => prostaglandine,
leucotriene

-liza ag pathogen

-rol de opsonine faciliteaza endocitarea ag pat de catre fagocit (C3b,C4b).


Fagocitul are pe supraf sa receptori pt compl. Subunitatile se fix pe ag pat sip
e receptor=> fic ag pat de fagocit. Ig G au rol identic- FAb se fix de ag pat si
de fagocit

3
Sistemul factorilor de coagulare
-alc dintr-o serie de prot plasm , liber circ in plasma, inactive, sintet in ficat

-rol:mentine un echilibru fluido-coagulant la nivelul masei sang circ iar cand


e activat form un thrombus care opreste orice sangerare

-se active pe 2 cai: calea cu punct de plecare factor 12 Hageman si calea cu


punct de plecare factor 7

-ca si in sist compl cele 2 cai s eunesc la un mom dat la activ fact 10
urmeaza cale comuna cu form in final a unei retele de fibrina; => si din activ
sist factorilor de coag subunitatile liber circ in plasma, inactive anzimatic
numite fibrinopeptidele B

-rol: form retea de fibrin dispusa in jurul focarului inflam astfel limiteaza
propagarea proceselor distructive tisulare la elem sanatoase din jur; reteaua
de fibrin mentine intrun spatiu limitat ag pathogen + fact chemotactici +
amine vasoactive+ prot plasm+ cellule fagocitare si astfel face mai eficienta
lupta aceslor elem impotriva ag pathogen

- in subsidiar daca reactia inflamatorie e insotita de efractie vasc, cheagul de


fibrin format va opri sangerearea

-subunit rezultate in ruma active cascade de coagulare ce nu au activ. enzim:


fibrinopept B au rol de fact chemotactic pt neurofile , au effect asupra cel
endoteliale-o retracta si cresc permeab vasc si potenteaza efectele
bradikininei

-bradkinina :cea mai imp enzima cu capac vasoactiva: in urma cascade


kininelor plasmatice

Rol chemotactica pt neutrofile si macrophage


Effect direct asupra cel endoteliala pe care o retracta si astfel creste
permeab capilara
Vesodilatatie
Creste flux sang in capilare periinflamator
+ prostaglandine induc durerea
Controleaza astfel semnele celsiene: C D T R

-Activ sist kininelor pleaca de la fact 12 Hageman si printrun sir de reactii se


aj la bradikinina

-cele 3 sis de prot plasm sunt activate concomitant, efectele lor se sumeaza,
produsii=> in subsidiar au rolul de a prelungi efectele induse de fact elib prin
degran mastocit sau elib prin sinteza

4
Produsii celulari ai inflamatiei
-o serie de leucocite in inlamatie secreta unele subst biologic active cu roluri
esentiale in R inflam ac : 1. Interleukine 2. Limfoleukine 3.fact de necrozare a
tumorilor 4. Interferon

Interleukinele

-subs secretate de leucocit cu rol de trimit mesaj de la un leucocit la altul

-limfocitele T helper =cele mai implicate in secretia Interleukinelor impreuna


cu macrofagele

-subclase de Interleuk: 1->14

-diferitele interleuk au effect care moduleaza procesul inflamator si imun

-unele sunt implicate in producerea reactantilor de faza acuta (IL1-stim la niv


hepatocit sinteza si secretia prot anormale: amiloid,PCR) care modifica
raportul albumin, globuline care se modif. Si pt ca in cursul procesului
inflame apar in exces o serie de produsiproteici, sunt activ fact de coag, sunt
activ compl, creste sinteza de fibrinogen. Acesti factori sunt responsabili de
disproteinemie (scade incarcarea elecronegativa a hematiilor care
sedimenteaza, modificarea incarcarii negative e det de odif raport albumin
globuline)

-induc neutrofilia pt ca la niv precursoilor medulari ai neutrofilelor ILE


accentueaza diferentierea si profliferarea acestora si faciliteaza diapedeza
asa se explica leucoliza cu neutrofilie si devierea la stanga a formulei arneth

-creste chemotactismul neutrofilelor

-unele implicate in reactia imuna sub inluienta lor limf b ->plamoblast-


>plasmocit

-in functie de ILE secretate de T helper 1 sau T helper 2 , limf B transformat


in plasmocit va secreta unul din lanturile poliglobulinice alfa , beta,

-ILE-urile reprez un fact pirogen endogen cu rol in initierea febrei ca manifest


sistematica a react inflamatorii acute

Limfokinele
=produsi secretati de limfocite T

-rol: modularea rasp imun si R inflamatorie

-clase : cele mai imp in R inflamat MIF migration inhibiting factor si MAF-
macrofage active factor
5
-MIF ajunge in focarul periinflamator, se conc acolo si va pastra in acest
spatiu limitat macrofagele

-MAF screste metab cellular al macrof si favoriz contopirea a 2 macrofage


intr-o cel giganta cu posib fagocitare mult crescute

-sub infl. MAF in react inflamat prelungite , cele cornice mai aleas vom gasi
cellule gigant cu diamentru 30-40-60-90 microni in interstitiu (macrofage
normal 17-18 microni)

Factorii de necroza a tumorilor

-produs cel cu rol multiplu


-3 roluri imp in inflamatie: -raspunzator de aparitia reactantilor de faza
acuta(disport)

-activ alaturi de alt produs macrofagele

-sub influienta lui cel endoteliala a capilarului


periinflam secreta molec de adeziune ICAM-intercelular adhesion molecule,
VCAM-vascular

-factor pirogen endogen

Interferonul
-descoperit Alick Issacs si Jean Limdenmann

=mechanism specific de apararestructural important in R inflamatorii


generate de virusi

-o prot cu greut molec mica secretata de leucocitul invadat de virus care va fi


distrus pt ca virusul copiaza AND-ul gazdei si se replica neincetat si distruge
cel gazda

In acest timp cel invadata initiaza sinteza de interferon pe care o


elib in mediu unde Interf se fix pe celulele invecinate pe un
receptor specific.

6
Dupa fix pe recept prin interm unor mesageri vor fi initiate
semnale intracel care vor stim sisit de sinteza prot riozomal sa
sintetizeze sis a elib intracitopl o prot antivirala .
Cand virusul patrunde in prot protejata de interf, prot antivirale
inpiedica virusul sa copieze AND cellular si a se replice.Celula
poate astfel sa distruga virusul

-e specio-specific, nu specific pt. virus

-nu distruge virusul dar poate preveni distrugerea celulei gazda sanatoase,
celula bolnava nemaiputand fi salvata