Constructii Hidrotehnice II II ACH Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Definitie

Barajele mobile (stavilarele) sunt baraje de mica

inaltime ce se construiesc pe cursurile de apa in
scopul ridicarii nivelului natural si eventual al
realizarii unei acumulari.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 ALCTUIRE STRUCTURAL GENERAL

Din punct de vedere structural barajele mobile sunt alctuite din dou pri:
partea fix - compus din corpul deversor, pile i culei;
partea mobil - constituit din stavile i batardouri.

Corpul deversor mpreun cu elementele mobile asigur realizarea reteniei i

descrcarea debitelor de ap n aval. Prin manevrarea stavilelor seciunea
barat poate fi deschis n ntregime sau parial.
ALCTUIRE STRUCTURAL GENERAL
 BARAJE MOBILE

Functii
asigurarea captarii sau derivarii debitelor pentru uzine hidroelectrice, pentru
alimentari cu apa potabila sau industriala, pentru irigatii sau mentinerea in
sectorul barat a adncimii necesare pentru navigatie;
asigurarea capacitatii de evacuare a apelor fara ca nivelul maxim admis in
amonte sa fie depasit;
mentinerea unui nivel constant in aductiunile cu nivel liber care sa le
fereasca de variatiile nivelului apei din albia naturala a rului;
evacuarea in aval a aluviunilor depuse la anumite intervale de timp, fara a
se pierde insa cantitati prea mari de apa;
evacuarea cu usurinta a corpurilor plutitoare, aduse mai ales de apele mari
precum si a gheturilor ce apar in perioada de primavara.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva

baraj
principal

dig mal stng CHE

baraj lateral 0 1 2 km

dig mal
drept pereu

baraj baraj principal

lateral
CHE

Amplasamentele acestor lucrari sunt rigola

caracteristice in general zonelor de stavilar
deal si de ses.

0 50 100 m

albie regularizata

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE

Alcatuire constructiva in plan

pereu din b. a. zid de racord

baraj
de pamnt culee
pila
cmp
deversor

STAVILAR

CHE zid de sprijin

bazin disipator
bazin de linistire
albie regularizata

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE

Alcatuire constructiva in sectiune transversala

pod macara portal

stavila clapeta
nisa stavila segment
zid de racord batardou pila
98.00 zid de garda
barbacane pereu
92.00 albie regularizata
umplutura de
balast placi din rost permanent
84.00 beton prag sicanat
79.50 80.00
79.30
umplutura de argila 75.00 77.00
ecran de etansare 71.00
in profunzime
(perete mulat) galerie corp deversor 69.00 filtru invers rigola
de vizitare si drenaj dren blocuri din beton
roca de baza
bazin disipator in doua trepte rizberma
ax put de drenaj

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE
Etanarea i drenarea fundaiilor

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE

Lucrarile de disipare a energiei

Lucrarile de disipare a energiei se compun
din: bazin disipator si rizberma. Bazinul
disipator se poate realiza intr-o singura
treapta sau in doua trepte.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE
Partea mobila - Clasificarea stavilelor

In functie de orificiile pe care le comanda

stavile de suprafata
stavile de adncime (vane)
Dupa destinatie:
stavile principale pentru exploatare;
stavile de reparatii si de avarii, ce dubleaza stavilele principale.
Dupa forma:
stavile plane;
stavile segment;
stavile cilindrice;
stavile sector;
stavile clapete;
stavile ferme hidraulice;
alte tipuri.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Partea mobila - Clasificarea stavilelor

Dup modul de transmitere a mpingerilor ctre partea fix din beton a

barajului stavilele se pot clasifica n:
stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic pilelor i
culeelor, lucrnd ca o grind simplu rezemat;
stavile ce transmit mpingerea din presiunea hidrostatic corpului
deversant (radierului), lucrnd ca o grind n consol.
Pentru fiecare dintre cele dou categorii, stavilele difer i dup modul
lor de micare i anume: cu micare de translaie, cu micare de rotaie, cu
micare de rostogolire, stavile plutitoare sau combinate.
Dup modul de acionare stavilele pot fi:
acionate manual (stavile plane de lemn, sau metalice, de dimensiuni
mici);
acionate mecanic (majoritatea stavilelor);
acionate hidraulic (sector, clapete, ferme hidraulice).
 BARAJE MOBILE
Conditii de exploatare a stavilelor

Stavilele trebuie sa asigure functiile barajului mobil

att in conditii normale de exploatare ct si in
conditii speciale.
Reglarea nivelului apei, ca si descarcarea apelor
mari, se efectueaza prin deschideri de diferite
grade ale stavilelor. La stavilele de tip ridicator
scurgera apei se face pe sub corpul lor, iar la cele
de tip cobortor, prin deversare.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE

Alcatuire constructiva pentru sistemele de evacuare

1) 2)

1. Cu profil deversant + stavile de dimensiuni mici 3)

sau cel mult mijlocii
2. Cu prag deversant lat + stavile de deschidere si
inaltimi mari
3. profil deversant care adaposteste vane de fund
si stavile de coronament

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Stavile segment

Stavila segment este alctuit dintr-un panou metalic de form circular (segment de cilindru) rigidizat, susinut la extremiti
de brae metalice ce rotesc n jurul unui ax orizontal prin intermediul unor articulaii nglobate n corpul pilelor. Rezultanta din
presiunea exercitat de ap asupra suprafeelor amonte i aval este orientat ctre centrul cercului, manevrarea stavilei
depinznd doar de greutatea ei. Poziia articulaiei trebuie astfel aleas nct s se afle mereu deasupra nivelului maxim al
apei.
n funcie de poziia pe care o are fa de bieful amonte stavila segment poate fi normal sau invers. Stavilele segment
inverse pot fi ntlnite n special la baraje din Europa. Principalul avantaj este acela c sub aciunea presiunii hidrostatice
braele sunt supuse la ntindere, inducnd astfel o solicitare de compresiune n pile. Principalele dezavantaje constau n
lungimea mare a pilei, poziia necat a articulaiei i dificultile legate de evacuarea gheii i plutitorilor
 Stavila plana dubla carlig
Stavilele plane sunt alctuite din panouri metalice
rigidizate ce se deplaseaz vertical n niele
prevzute n corpul pilelor. Panourile sunt
montate pe role ce permit deplasare sub ap.
Aciunea apei este transmis pilelor. Acionare
stavilei se face cu echipamente mecanice prin
intermediul lanurilor sau cablurilor, prinse la
ambele capete. Principalul dezavantaj al acestui
tip de stavil l constitue nlimea mare a pilei, ce
rezult din condiia de asigurare a ridicrii
complete a stavilei deasupra nivelului apei.
Pentru a permite evacuarea plutitorilor fr
pierderi mari de ap, se folosesc stavile duble
alctuite din dou stavile independente. Exist
diferite tipuri de stavile plane duble. Stavila dubl
crlig (figura 4.13) la care stavila superioar are
forma unui crlig, este utilizat pentru nlimi de
retenie mari. Acest tip de stavil este avantajos
att din punct de vedere static prin mbuntirea
condiiilor de rezemare a stavilei superioare pe
cea inferioar, ct i hidraulic datorit profilrii
hidraulice pentru deversare a elementului crlig.
Stavila dubl crlig a fost folosit la noi n ar la
echiparea barajului Porile de Fier I.
 Stavila cilindrica
Stavila cilindric este alctuit
dintr-un corp cilindric confecionat
dintr-o tol metalic rigidizat la
interior prin cadre transversale i
rezemat la cele dou extremiti
(figura 4.14). Micarea stavilei se
face prin rostogolire pe
cremaliere montate n niele din
pile.
Datorit rezistenei mari la
torsiune acionarea se poate face
de la un singur capt pentru
stavile cu o deschidere pn n
20 m. Peste aceast dimensiune
acionarea se face de la ambele
extremiti.
Stavilele cilindrice
au avantajul unei rigiditi mult
mai mari dect a celorlalte tipuri
de stavile i de aceea pot fi
folosite la deschideri mari, de
ordinul a 50 m. Greutatea mare,
montajul dificil i imposibilitatea
automatizrii sunt principalele
dezavantaje ale acestui tip de
stavil.
Stavile clapeta
Stavila clapet este constituit dintr-un panou metalic drept sau Stavile clapeta
curb articulat la partea inferioar n radier. n poziie cobort
creeaz un profil deversant. Acest tip de stavil poate fi folosit n
echiparea deschiderilor navigabile. n funcie de modul de
transmitere a ncrcrilor exterioare prin corpul stavilei exist:
clapete plane;
clapete cu tub de rigidizare, rezistent la torsiune;
clapete dublu bordate cu manta amonte i aval, rigidizate sub
form de burt de pete.
Manevrarea stavilelor se poate face cu echipamente mecanice
sau hidraulice. Clapetele pot fi echilibrate sau neechilibrate dup
cum momentul dat de greutatea i presiunea apei este sau nu
echilibrat.
Acionarea mecanic a stavilelor clapet se poate face mecanic
prin lanuri Gall, prin tije cu boluri, sau hidraulic cu cilindru
servomotor. Prinderea stavilei se poate face la un sigur capt sau
la ambele capete.
1-3 m lungime, ce bareaz cursul de ap pe toat
Stavile ridicatoare
nlimea lor. Panourile sunt articulate la partea
inferioar de radier (figura 4.18). Acest tip de
stavil poate fi utilizat i pentru echiparea
deschiderile nenavigabile.
Coborrea stavilei se face cu ajutorul unei prese
hidraulice sau cric, prin aplicarea unei fore la faa
amonte, sau prin alte mijloace mecanice. Stavila
poate fi meninut n poziia ridicat prin
intermediul unui arc de susinere, ce permite
astfel retragerea cilindrului i acionarea lui doar
n timpul manevrelor.
La acest tip de stavil se remarc absena pilelor.
Principalul dezavantaj l constitue dificultile de
ntreinere a echipamentelor.
 Stavile ferme hidraulice
Stavilele de tip ferme hidraulice sunt
alctuite din dou panouri articulate
n radier. n poziie ridicat cele
dou elemente alctuiesc un
acoperi iar n poziie cobort sunt
adpostite ntr-o camer de echilibru
special realizat n corpul radierului .
Manevrarea stavilei se face
hidraulic, prin reglarea nivelului apei
n camera de echilibru. Alimentarea
cu ap i evacuarea apei din
camer se realizez prin intermediul
a dou galerii ce comunic cu
amontele i respectiv avalul i care
sunt echipate cu vane.

Exist dou tipuri principale de stavile ferm hidraulic:

ferme tip capcan de urs sau americane;
ferme tip acoperi sau europene.
n cazul fermei de tip capcan de urs unghiul dintre cele dou panouri este n general de 110. Micarea se face prin alunecarea
clapetei aval pe clapeta amonte prin intermediul unei role.
La ferma tip acoperi unghiul dintre cele dou panouri este de 90 datorit prelungirii clapetei amonte. Avantajul acestui tip de stavil
n raport cu cel de tip capcan de urs este dat de sensibilitatea hidraulic mai mare.
Principalul dezavantaj l reprezint necesitatea unei camere de echilibru mult mai adnci n radier. Un alt dezavantaj al stavilelor de
tip ferm hidraulic este dat de ptrunderea aluviunilor sub cele dou stavile, care impiedic coborrea sau ridicrea complet.
 Stavile sector
Stavila sector are forma unui
sector de cerc i este
adpostit n poziie cobort
ntr-o camer de echilibru
prevzut n radierul
barajului. Manevrarea stavilei
se face hidraulic prin
presiunea apei ce ptrunde n
camer. Fora de ridicare
poate fi suplimentat prin
ataarea unor flotori sau
utilizarea unor cilindri
hidraulici.
Stavila poate fi nchis doar
pe dou dintre cele trei fee
(stavil necat), sau pe toate
cele trei fee (stavil
plutitoare). Exist i stavile
seminecate la care faa aval
este parial etan, apa
putnd ptrunde n interiorul
stavilei n timpul deversrii.
Stavilele sector sunt stavile
de tip cobortor cu axa de
rotaie amplasat n amonte
sau n aval.
Stavile in arc
Conditii de exploatare
 BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile

Aceasta solutie tehnica se incadreaza in

categoria "barajelor mobile" care se
caracterizeaza prin aceea ca, atunci cand
echipamentele lor sunt in pozitia de lucru,
realizeaza retentia pentru care au fost
concepute, iar atunci cand echipamentele se
afla fara sarcina lasa apa sa curga liber
aproape de talvegul cursului de apa.
Termenul de "stavila gonflabila" se refera la o
structura elastica inchisa sub forma unui sac
orizontal fixat etans pe o fundatie din beton.
Structura elastica este realizata din cauciuc
armat cu tesatura textila capabila sa preia
eforturile provenite atat de la presiunea
realizata artificial in interior, cat si de la
presiunea exercitata pe exterior de apa raului,
presiuni pe care le transmite la fundatie. Prin
introducerea aerului in interiorul sacului acesta
isi mareste volumul si determina obturarea
unei sectiuni de curgere a apei astfel ca se
creaza posibilitatea de realizare a unei
acumulari de apa pe raul respectiv.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

Stavile gonflabile
Stavile gonflabile
Stavile gonflabile
 BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile exemplu

Amplasamentul barajului mobil se afla la

intrarea in canalul de aductiune ce face racordul
dintre canalul de derivatie Dunare Marea
Neagra si bazinul de distributie al pompelor SECTIUNE TRANSVERSALA BARAJ GONFLABIL
principale de racire a reactoarelor de la CNE BIEF CENTRALA
+ 4.60 BIEF CANAL DERIVATIE

Cernavoda. NNR + 3.00

+ 3.50
+ 3.20

Scop: asigurarea alimentarii cu apa de racire a +1.50

reactorului Unitatii nr. 1 a CNE Cerna Voda - 1.00

Radier betonat
pe pat de balast
Radier betonat
- 3.50

Umplutura din argila

compactata
Perna balast Umplutura compactata
din materiale locale
- 5.50

2.00 2.00

12.00

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 PROFILLONGITUDINALPRINBARAJULGONFLABIL
4unitati x6pompex5m.c./s
MALSTANG SC. 1: 500
Spatiutehnologic

BARAJGONFLABIL Pilacentrala
DeschidereL=72m L=12m 4unitati x6pompex5m.c./s
Platformabetonata 3.002.50 65.00 2.50 12.00 22.00 22.00 22.00 22.00 Platformabetonata

+7.10 1.5 2 3 3 3 3 3 2 1.51.5

+4.60 +4.60
+3.20
2:1

2:1
-1.00
Umplutura
-3.50
-3.30
-5.50 Pernabalast Pernabalast -5.50
Ziddesprijindinbeton

ColoanetipBENOTTO1080mm;L=24m

- 25.50

- 28.50
 BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile - functionare
Fig. 2.11 Sistemul de control-comanda a
F ig . 2 . 9 S e c t iu n e t ip p r in s ta v ila g o n fla b ila
ridicarii si coborarii stavilei gonflabile
Stavila gonflabila este Scara 1:1

reprezentata de o
camera elastica

H maxim
(fig.2.9) realizata din

H nom.
aer

cauciuc armat cu
tesatura din fibra textila
de inalta rezistenta.
Camera elastica se
prinde cu buloane (fig.
2.10) de un pat de
beton amplasat la cota
F ig . 2 . 1 0 S is t e m u l d e f ix a r e c u b o lt u r i
radierului raului. In
a s t a v ile i g o n f la b ile S U M I T O M O
S c a r a 1 :5 radierul de beton se aer
amplaseaza tevi care
permit introducerea
aerului sub presiune in
interiorul camerei
elastice de la suflantele
amplasate intr-o
camera situata pe malul
apei. Prin umflare,
camera asigura retentia
apei intre radierul raului
si cota superioara
realizata de camera in
stare umflata.
Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu
 Barajul Molino de Suso (Spania)

Dimensiuni stavila gonflabila: 1.6 x 189.96, g = 12.5 mm, timp desumflare = 16 min
 Stavile gonflabile - avantaje

costul global mic al lucrrii;

durata de execuie redus;
securitatea sistemului din punct de vedere al manevrrii n condiii de
viitur este superioar sistemului cu elemente metalice;
timpul de manevr scurt;
uor de pus n oper i adaptabil la lucrri existente;
anvelopa nu este sensibil la coroziune sau poluare;
se adapteaz uor la deformaiile din fundaie sau la eforturile datorate
gheii.
 Stavile gonflabile - dezavantaje

fragilitatea anvelopei la abraziune i contact cu betonul;

vulnerabilitatea la actele de vandalism;
durata de via limitat, ntre 20 i 40 de ani;
instabilitatea lamei de ap n timpul deversrii, fenomen cu att mai
accentuat cu ct nlimea lamei este mai mare.
 Stavile Obermayer

Acest tip stavil este alctuit din panouri metalice articulate n radier, acionate
pneumatic prin intermediul unor saci sau anvelope gonflabile amplasate sub ele.
Umflarea anvelopelor se face cu aer. Nivelul amonte este meninut cu precizie
prin controlul presiunii aerului din anvelope.
 Stavile Obermayer

Limile uzuale ale panourilor metalice i anvelopelor aferente sunt cuprinse

ntre 1,5 3 m pentru nlimi pn la 2 m. Pentru nlimi mai mari care pot
ajunge pn la maximum 10 m, dimensiunile variaz n limita unui raport
subunitar ntre nlime i lime. Spaiul ntre panourile nvecinate este
acoperit prin intermediul unor garnituri de etanare armate, fixate pe marginile
panourilor.
 Stavile Obermayer

Panourile metalice sunt realizate din

oel de nal rezisten, protejat
mpotriva coroziunii. Anvelopele
gonflabile sunt realizate din cauciuc
protejat cu straturi rezistente la
mbtrnire i agenii atmosferici.
Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu
 Stavile Obermayer - avantaje

Concepia modular simplific att instalarea ct i ntreinerea stavilelor

nlturnd totodat necesitatea pilelor intermediare.
n cazul unei avarii trebuie nlocuit doar modulul avariat i nu ntreg
cmpul de stavile.
Spre deosebire de stavilele cu tub de torsiune stavilele Obermayer
reazem pe ntreaga deschidere pe anvelopele gonflabile ceea ce
conduce la o simplificare a fundaiei i o eficientizare a ntregii structuri.
Profilul zvelt permite evacurea cu uurin a plutitorilor. Spre deosebire de
stavilele gonflabile clasice, n cazul stavilelor Obermayer panourile
metalice constituie un mijloc de protecie suplimentar al anvelopelor
mpotriva aciunii distructive a gheii sau a altor plutitori.
Stavilele pot fi adaptate la orice form de deversor, oferind o soluie
eficient n reabilitarea vechilor baraje.
 BARAJE MOBILE
Conceptii moderne de alcatuire a partii mobile stavile Obermayer

Pregatire Instalare Final

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Stavile Obermayer
n figura este ilustrat un exemplu
de aplicare a acestui tip de
stavil la barajul Sinnissippi,
situat pe Rock River n Illinois
Statele Unite, construit ntre anii
2000-2002. Barajul Sinnissippi
nlocuiete un vechi baraj realizat
la nceputul secolului XIX n
amonte de actualul
amplasament. Principalele
folosine deservite sunt: navigaia
prin asigurarea unei adncimi
corespunztoare n amonte,
derivarea apelor n canalul
Illinois-Mississippi i cea
energetic.

Barajul este prevzut cu un deversor convenional cu o lungime de 168 m, i 7 deschideri echipate cu

stavile de tip Obermayer cu o lungime total de 176 m. nlimea maxim a coloanei de ap creat n
amonte, msurat la cota crestei stavilei n poziie ridicat, este de 3,2 m.
Fiecare stavil este compus din trei arce cilindrice articulate ce alctuiesc un sistem static determinat
care nu este vulnerabil la eventuale tasri difereniate ale fundaiei. Forma asigur de asemenea o
bun preluare a presiunii hidrostatice fr momente ncovoietoare.
 Criterii pentru alegerea tipului de stavila

1. Criterii functionale:
evacuarea plutitorilor si a ghetii;
evacuarea aluviunilor;
evacuarea debitelor de viitura;
reglarea nivelului amonte;
automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.

2. Criterii economice:
greutatea stavilei si a mecanismelor;
influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.
Economicitatea stavilei este direct influentata de catre raportul intre
dimensiuni sale: Hstavila/Lstavila
Stavile segment: Hstavila/Lstavila = 1
Stavile clapeta: Hstavila/Lstavila = 1/41/6
 Calcule de optimizare

Ipotezele de calcul

1. pastrarea constanta a inaltimii stavilei si a corpului deversor, in timp ce

numarul de deschideri variaza pentru o lungime totala a frontului deversant
constanta;

2. pastrarea constanta a numarului de deschideri si a debitului total deversat

in timp ce lungimea acestora, inaltimea stavilei si a corpului deversor
variaza.
 BARAJE MOBILE
Calcule de optimizare

a-variatia costului cu numarul deschiderilor; b- variatia costului cu

inaltimea stavilei; c-sectiune tip Olt-aval.
Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu
 Problema colmatarii lacurilor

Lacul Bascov

Ritmul de colmatare a unor lacuri

 Problema colmatarii lacurilor

Procesul rapid de colmatare se explica prin actiunea energica de

erodare a albiei favorizata de urmatorii factori:
natura geologica a formatiunilor din bazinul hidrografic;
caracterul torential al scurgerii debitelor;
caracterul pulsatoriu al debitelor evacuate pe ru prin functiunarea
centralei din amonte cu valori mai mari ca in regim natural.
Problema colmatrii lacurilor

n regim natural cursul de ap se

caracterizeaz printr-o stabilitate
morfologic;
Etapa iniial de colmatarea ncepe de la
coada lacului, unde se depun aluviunile
de fund mai grele, formnd aa numitul
banc ntrit;
Prismul aluviunilor de fund avanseaz peste
prismul format din aluviunile aflate n
suspensie, extinzandu-se n acelai timp
i n zona de remuu, unde apar
supranlri ale nivelului suprafeei
libere;
Procesul de colmatare continu, pn cnd
dup un anumit numr de cicluri
hidrologice, prismul aluviunilor n
suspensie ajunge la baraj;
Volumul iniial al acumulrii pn la NNR
este practic colmatat, aluviunile
depunndu-se parial n zona de remuu,
iar alt parte fiind descrcat n aval;
n etapa final teoretic a procesului,
depunerile au evoluat pn la anularea
funciilor lacului i reapariia pantei
iniiale (I0).
 Problema colmatrii lacurilor
1. Diminuarea capacitii de stocare prin reducerea volumului util ca urmare a
depunerii de sedimente n acumulare, cu consecine asupra gospodririi
apelor.
2. Afecteaz sigurana barajului deoarece este afectat capacitatea de preluare
a viiturilor. Prin creterea volumului de depuneri n acumulare se poate
ajunge n situaia deversrii barajului, care poate fi urmat de crearea unor
bree sau chiar de ruperea barajului. Sigurana barajului este pus n pericol
totodat i prin obstrucionarea organelor de golire.
3. Alt efect important const n blocarea intrrilor n prize cu materiale depuse n
apropierea barajelor. Aceste blocri pot avea consecinte foarte grave prin
scoaterea din funciune a unor consumatori.
4. Colmatarea la coada lacurilor are efecte asupra ntinderii i configuraiei
zonelor inundate de viituri. Acest tip de colmatare poate pune n pericol
aezri omeneti i alte obiective situate in amonte de acumualre (obiective
industriale, ci ferate, drumuri, etc.).
 Masurile generale de reducere a fenomenului de colmatare

Exploatare corecta a barajului deversor in timpul viiturii, prin coborrea

nivelului in lac, diminundu-se depunerile, debitul solid fiind tranzitat in aval.
In cazul rurilor cu transport mare de aluviuni se impune ca amenajarea in
trepte a acestora sa inceapa din amonte, prevazndu-se in capatul cascadei
o acumulare tampon cu volume pentru depuneri de material aluvionar.
O alta masura consta in evitarea unor regimuri de scurgere pulsatorie printr-
o exploatare rationala a acumularilor.
Adoptarea unor solutii de baraje deversoare cu praguri coborte si un numar
suficient de deschideri conduce de asemenea la reducerea colmatarii
lacurilor.
La aceste masuri se adauga cele ce vizeaza stabilitatea versantilor prin
exploatarea rationala a padurilor, stingerea torentilor si realizarea de lucrari
antierozionale in bazinul rului ce se amenajeaza.
 Masurile specifice de reducere a fenomenului de colmatare

Efectele colmatarii pot fi diminuate prin masuri specifice precum:

Indepartarea din acumulare a depunerilor cu mijloace mecanice si
hidromecanice
Spalarea hidraulica prin golirile de fund si refacerea capacitatii lacului prin
suprainaltarea lucrarilor.
Pucioasa
 Criteriile de alegere a tipului de stavila

1. criterii functionale:
evacuarea plutitorilor si a ghetii;
evacuarea aluviunilor;
evacuarea debitelor de viitura;
reglarea nivelului amonte;
automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.
2. criterii economice:
greutatea stavilei si a mecanismelor;
influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.
Aspecte privind tehnologia de execuie a barajelor
Devierea apelor
Devierea apelor
 Baraje din elemente prefabricate

Principalii parametri de care depinde adoptarea soluie cu prefabricate

sunt:
dimensiunile cursului de ap;
configuraia amplasamentului;
condiiile hidraulice;
spaiul disponibil n amplasament;
posibilitile de acces;
prezena unei uzine de prefabricare n zon;
condiiile de navigaie: ecluze, poduri, adncime de navigaie.
Baraje din elemente prefabricate
Baraje din elemente prefabricate
Baraje din elemente prefabricate
 BARAJE MOBILE
Exemple

Barajul Tismana (Tismana) compensare regularizare debite CHE

Tismana
Barajul Bulz (Iad)

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE
Exemple

Barajul Cerbureni (Arges)

Barajul Girde (Aries)
Alimentare cu apa
Combinat Minier al
Cuprului Rosia
Poieni

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE
Exemple

Strejesti

Frunzaru

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE

Sisteme constructive de alcatuire a partii fixe a stavilarelor

a a

b
b

Sistemul cu radier Sistemul cu pile Sistemul cu cuve. In acest

general. Radierul general
este alcatuit dintr-o placa
de fundatie, continua de-a
lungul intregului front de
retentie, in care sunt
incastrare pilele
independente. In acest
sistem constructiv pilele sunt
separate de radier prin
rosturi permanente.
Deoarece in acest sistem,
pilele preiau sarcini
importante, fundatiile lor se
largesc si se adancesc fata
de restul barajului.
sistem pilele sunt sectionate
de rosturi in lungul lor. In
acest mod, fiecare deschidere
lucreaza independent, placa
radierului (sau pragul
deversor) si doua semipile
adiacente formand un sistem
monolit

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE
Aspecte de calcul Incarcarile ce actioneaza asupra unui stavilar

N amonte H g

W Pv Cg
Ca G N aval
Ph Pv av.
Pal

E am Ph av.
E am

Ss

Incarcarile ce actioneaza asupra stavilarelor sunt

in mare masura cele care actioneaza asupra unui
baraj de greutate:
greutatea proprie G ce include creutatea pilelor,
radierului, stavilelor, podului si a celorlalte Sd
echipamente mecanice; presiunea valurilor W;
presiunea hidrostatica orizontala Ph si verticala incarcarile din cutremur - componenta
Pv; inertiala Cg si cea hidrodinamica Ca;
subpresiunea statica Ss si dinamica Sd; incarcari datorate variatiilor de
presiunea ghetii Hg; temperatura;
presiunea aluviunilor Pal si impingerea actiunea vntului;
pamntului amonte Eam si aval Eav; fortele provocate de tractiune sau frnare
pe caile de rulare.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Ipoteze de calcul

ipoteza de constructie in care se considera incarcarile verticale

provenite din greutatea proprie;
ipoteza de exploatare normala: toate cmpurile sunt inchise de
stavile; in bieful amonte nivel normal de retentie in bieful aval nivel
minim; trebuie facute verificari si pentru nivelul critic cuprins intre cel
maxim si cel minim, pentru care coeficientul de stabilitate la
alunecare este minim;
ipoteza de reparatie: un cmp este inchis cu batardourile de
interventie in timp ce cmpul vecin deverseaza;
ipoteza de regim catastrofal sau evacuarea unei viituri maxime care
inseamna ca toate cmpurile sunt deschise, nivelurile amonte si
aval corespunznd celor necesare evacuarii viiturii de calcul; se
obisnuieste sa se considere de asemenea si functionarea partiala a
sistemului de drenaj, ceea ce conduce la subpresiuni mari.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Etapele premergatoare calculelor statice constau in

adoptarea celui mai adecvat sistem constructiv, compatibil cu

conditiile geotehnice ale amplasamentului;
evaluarea incarcarilor in cadrul schemei de calcul considerate;
stabilirea simultaneitatii incarcarilor, cu coeficientii de siguranta
corespunzatori.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Calculul sistemelor cu pile independente

=
N Mx

My
A wx wy

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Calculul pilelor prevazute cu nise

In cazul pilelor prevazute cu nise pentru

batardouri sau stavile plane, se verifica eforturile
de intindere si forfecare ce apar in sectiunea
verticala ce trece prin muchiile aval ale niselor.
Pentru aceasta se determina mai inti
distributiile de eforturi normale si tangentiale
din fundatia pilei. Se considera un plan vertical
ce trece prin muchia aval a nisei impartind pila
in doua portiuni I si II. Din ecuatiile de echilibru
aplicate pentru una din cele doua portiuni se
determina fortele sectionale M, N, si T ce
actioneaza in centrul de greutate al planului.

N M
t =
A w

T
mediu =
A

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Calculul radierului

La sistemele cu pile independente

radierul se verifica in special la
alunecare si plutire. Deoarece radierul
preia incarcari verticale mici in raport
cu cele orizontale conditia de stabilitate
la alunecare este dificil de realizat.
Ipotezele de calcul cele mai
dezavantajoase sunt:

ipoteza regimului normal de exploatare H f

si ipoteza de reparatii, care conduc la
impingeri orizontale mari;
V
ipoteza de regim catastrofal, care
pericliteaza in special stabilitatea la
plutire.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Calculul radierului

In cazul in care roca de baza

se gaseste la adncimi mari
se verifica stabilitatea la
alunecare pe suprafete
cilindrice si in masa terenului
de fundatie precum si pe
suprafetele de contact intre
straturi in situatia unor
stratificatii pronuntate cu
inclinare spre aval.

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 BARAJE MOBILE

Criteriile de alegere a tipului de stavila

1. criterii functionale:
evacuarea plutitorilor si a ghetii;
evacuarea aluviunilor;
evacuarea debitelor de viitura;
reglarea nivelului amonte;
automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.

2. criterii economice:
greutatea stavilei si a mecanismelor;

influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.

H stavila
Lstavila

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve

Calculul pilelor si semipilelor

Ft + Ft
-

Pg Pg

Ph Ph

Pv

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve

Ipoteza deformatiilor plane nu este

indeplinita in realitate, mai ales
spre capete, datorita schimbarilor
bruste de sectiune ale pilelor. Se
considera de aceea in calculele
curente o zona delimitata de linii
inclinate la 4560 ce pornesc din
muchia fundatiei, in care este
satisfacuta in mod aproximativ
ipoteza deformatiilor plane

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

 Calculul radierului

Radierul se considera in calcul ca o placa sau ca un sistem de grinzi pe mediu

elastic. In functie de grosimea radierului rezulta o rigiditate finita sau infinita in raport
cu terenul de fundare.
Etapele de calcul sunt:
determinarea diagramei de presiune pe terenul de fundare, presiunea reactiva ce
trebuie sa satisfaca conditia de echilibru pe verticala;
determinarea eforturilor sectionale, moment incovoietor M si forta taietoare T;
armarea radierului, determinarea coeficientului de armare %.
Ipotezele admise in mod uzual in calculul constructiilor pe mediu elastic sunt:
ipoteza lui Winkler, care considera proportionalitatea intre deformatie si presiune pe
mediu elastic

p = ky

Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu