Presentation III

POLENIZAREA
POLENIZAREA PLANTELOR
BIOLOGIA FLORII
TIPURI DE POLENIZARE
POLENIZAREA PLANTELOR CULTIVATE
ASPECTE INTERNATIONALE PRIVIND
SERVICIUL DE POLENIZARE
Polenizarea
Definitie
Fenomen ce consta n transportul (natural sau artificial) al
polenului din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul
pistilului.
IMPORTANTA POLENIZARII
Reproducere i producere de suficiente semine pentru
dispersare i nmulire
Dezvoltarea corespunzatoare a fructelor pentru a asigura
diseminarea seminelor
Reproducere sexuala este importanta pentru evolutie,
rezultand urmasi variabili, creand diversitate si variatie in
randul populatiei (amestec de gene)
Mentinerea diversitatii genetice in cadrul unei populatii este
principalul factor ce determina aparitia selectiei naturale
Reproducerea sexuala este avantajoasa pentru un
organism numai daca zigotul rezultat este produsul
fecundarii gametului propriu cu un gamet ce provine de la
alt individ din cadrul populatiei respective.
REPRODUCERE SEXUALA
In cazul plantelor cu flori reproducerea
sexuala intre indivizi diferiti din cadrul aceleiasi
specii nu este usor de realizat, deoarece
majoritatea florilor incorporeaza ambele pari
mascule si femele, acest tip de floare fiind numita
flore perfecta.
Plantele cu flori au evoluat in moduri
speciale pentru a asigura incrucisari intre indivizii
aceleiasi
specii
si
pentru
a
preveni
consangvinizarea.
Functiile de baza ale florii

Ofera o platforma pentru sistemul de reproducere
sexuala a plantei
Prevede mecanisme (vizuale si olfactive) de atragere
a polenizatorilor pentru a facilita polenizarea
Ofera o platforma pentru ca ovulele fecundate sa se

dezvolte
Structura florii
Organele reproductive ale florii

GINECEUL
Reprezinta in structura florii partea
reproductiva femela si este constituit din:
stigmat - partea superioara a pistilului, pe care se
prinde si germineaza polenul
stil - poriunea subire i cilindric a pistilului, care
pornete de la ovar i se termin cu stigmatul
ovar - partea inferioar a pistilului, care conine
ovulele i care, dup ce are loc fecundarea ovulelor,
se transform n fruct
ovul - element sexual femel al plantelor, care, in
urma fecundarii, genereaz smna
ANDROCEUL
Stamina
Reprezinta partea reproductiva
mascula a florii, si este format din:
antera - Sac cu polen, situat la partea
superioar a staminelor unei flori
filament - Formaiune n form de fir lung i
subire cu rol de susinere a anterei
polen - Materialul fin, pulverulent, compus din
granule (graunciori) de polen, ce este produs de
anterele plantelor cu seminte.
POLENIZAREA si FECUNDAREA
Dei polenizarea este o condiie

prealabil pentru fertilizare, mai multe procese
trebuie s se desfasoare nainte de a se
produce fertilizarea.
Polenizarea este atunci cand polenul
ajunge la planta purtat de vnt sau de insecte,
iar fertilizarea are loc n momentul n care
grunciorul de polen ajuns pe sigmatul pistilului
formeaz un tub polinic, ce strbate stilul i
ajunge n ovar, unde, celula sexual mascula,
ce migreaza prin acest tub, se unete cu celula
sexual femela din ovul, formand zigotul.
n urma fecundaiei, sepalele i
petalele de obicei cad, staminele, stilul i
stigmatul se usuc, ovarul se ingroa si devine
fruct iar ovulele fecundate se trasform n
seminte.
Mecanisme de evitare a
autopolenizarii
Dei majoritatea angiospermelor au florile hermafrodite
polenizarea lor este n cele mai multe cazuri tot indirect, ele prezentnd
variate adaptri care mpiedic autopolenizarea.
Dicogamia - lipsa unei sincronizari temporare in ceea ce priveste
maturarea polenului si gineceului din aceiasi floare.

Florile dicogame sunt de 2 feluri: - protandrice (androceu-gineceu)
- protogine (gineceu-androceu)
Dioicia - existenta, in cadrul aceleiai specii, a doua tipuri de indivizi,
masculi sau femeli cu flori unisexuate
Heterostilia - prezenta la unele plante a florilor bisexuate care difera prin
lungimea stilelor, a filamentelor staminale, ce asigura indepartarea

anterelor de stigmat
Autosterilitatea (autoincompatibilitatea) - caz in care nu se formeaza
seminte cand se produce autopolenizarea
Structura speciala a corolei si a staminelor - prezinta un impediment
mecanic in efectuarea autopolenizarii, fiind impiedicata de anumite

dispozitive morfoanatomice, aceasta se numeste hercogamie si plantele
hercogame.
POLENUL
Structura polenului este adesea legata de metoda de polenizare
La speciile polenizate de insecte, polenul este
adesea lipicios sau prezinta excrescente
La speciile polenizate cu ajutorul vantului,

polenul este de obicei, uor, de dimensiuni
mici, si cu suprafata neteda, la unele specii
intalnindu-se si saci aeriferi.
In functie de specie, polenul poate fi viabil doar pentru cateva ore sau
pana la cateva saptamani dupa eliberarea sa din antera.
PALINOLOGIA
Este ramura botanicii, ce se ocup cu studierea palinomorfelor,
in care sunt incluse urmatoarele categorii vegetale sau cu
afinitati vegetale: spori, polen, prepolen.
Este folosita in urmatoarele domenii:
Biostratigrafie i geocronologie-Geologii folosesc studii palinologice
pentru a corela si determina varsta relativa a unui anumit strat, orizont
geologic.
Arheologie - palinologia examineaza utilizarea plantelor de catre omul
din trecut. Acest lucru poate ajuta la determinarea caracterului sezonier
al ocupatiei, prezenta sau absenta practicilor agricole sau folosirea
plantelor in diferite activitati
Prospectiuni petroliere - polenul fosil poate determina daca un

camp petrolier va avea depozite bogate
Antropologie studiul folosirii polenului in anumite ritualuri
Criminalistica studiul polenului si a particulelor palinomorfe ca si
dovezi de la locul crimei sau pentru a indica locul crimei
Alergologie - studii de distribuie geografic i producia de polen in
anumite sezoane, poate ajuta persoanelor care sufera de alergii, mai
ales cele alergice la polen.
Melissopalinologia - studiul polenului i sporilor gasiti in miere, pot
indica sortul de miere identificand planta de la care provine sau zona
geografica unde aceasta a fost recoltata de catre albina.
Deasemenea prezenta sau absenta graunciorilor de polen si numarul
acestora in miere poate departaja mierea artificiala (falsificata) de cea
naturala.
TIPURI DE POLENIZARE
Polenizarea prin intermediul vntului
(flori anemofile)
Polenizarea prin intermediul animalelor
Polenizarea prin intermediul vntului

(flori anemofile)
Polenizarea prin vant se intalneste la aporximativ 10 %
dintre plantele cu flori.
Ea implica existenta unor adaptari pentru raspandirea
polenului:
Florile sunt grupate in inflorescente;
Florile mascule sunt in numar mai mare decat florile
femele;
Scuturarea polenului este usurata fie prin mobilitatea
filamentelor staminale a pedunculilor florali sau a axelor
inflorescentei;
Sacii polinici explodeaza datorita filamentelor lor
elastice;
Granulele de polen sunt mici, suprafata lor este neteda, sunt

uscate si au o mare capacitate de plutire in aer;
Stigmatul are o suprafata mai mare usurand captarea
polenului;
Stigmatul este divizat, lobat, plumos cu suprafata acoperita
de substante lipicioase;
Inflorirea lor are loc inainte de infrunzire, evitandu-se
oprirea polenului pe alte parti ale plantei;
Prezenta celor doi saci aeriferi ce permite deplasarea
polenului pana la 300 de metri de la planta mama;
Producerea unei cantitati foarte mari de polen, circa 2,5
milioane granule de polen raportat la un singur ovul (alun).
Avantajele polenizarii anemofile:

- florile nu mai au nevoie de invelis floral de tip special menit sa
atraga polenizatorii si nici nu mai trebuie sa produca nectarul
necesar polenizatorilor astfel economisindu-se o mare cantitate de
energie;
- este modaliatatea eficienta de polenizare pentru speciile care
traiesc in zone in care insectele polenizatoare sunt rare sau
lipsesc.
Dezavantajele polenizarii anemofile:

- O mare cantitate de polen se pierde nu numai datorita dispersiei
sale la intamplare dar si datorita efectului factorilor defavorabili;
- Dependenta plantelor anemofile de anumite conditii de mediu
este evidenta, acestea traiesc in masa in zone de savane si stepe
expuse vantului si temperaturilor vitrege.
Polenizarea prin intermediul animalelor

Polenizarea este realizata de vertebrate de dimensiuni
mici, cum ar fi pasari si lilieci, dar mai ales de catre insecte
(entomophila)
Mamifere mici
Pasari colibri
Lilieci
Sunbirds
Spiderhunters
INSECTE POLENIZATOARE
Lepidoptere
Coleoptere
Formicidae
Himenoptere
Lepidoptere
Diptere
PRINCIPALII POLENIZATORI
Aportul diferitelor specii de insecte

in polenizarea entomofila
Bondari 7.50%
Diptere 3.50%
Furnici 3.50%
Coleoptere 3.50%
Albine solitare 2.50%
Alte himenoptere 2.50%
Albina melifera 77%
POLENIZAREA ENTOMOFILA
Modul de polenizare la care se intalnesc cele mai interesante adaptari.
Atractia se face pe cale vizuala sau olfactiva.
Florile entomofile au dimensiuni foarte mari, iar cand florile sunt mici,
se grupeaza in inflorescente mari
La compositae, florile marginale au pierdut rolul principal reproductiv si

indeplinesc rolul atragerii insectelor catre florile mici fertile din centrul
inflorescentei
La apiacee florile sunt grupate in inflorescente de tip umbela simpla

sau compusa de dimensiune mare
Umbela simpla Hedera helix
Umbela compusa Daucus carota
Coloritul elementelor florale viu aprins este o caracteristica a petalelor,

dar uneori sepalele sunt colorate (ranunculaceae), alteori staminele
(mirtaceae, mimosaceae), sau stigmatele sunt colorate ( Ricinus) ori
bracteele (euforbiaceae, araceae)
O trasatura specifica plantelor entomofile este producearea

nectarului, un lichid bogat in zaharide ce serveste ca sursa de energie
pentru polenizatori. Nectarul este produs de glande nectarifere cu
localizare diferita pe elementele florale (glande nectarifere) sau glande
extraflorale.
O alta atractie pentru polenizatori o constituie polenul, acesta

reprezentand hrana proteica a polenizatorilor.
Independent de felul polenizarii, plantele, in conditii naturale
produc mult mai mult polen decat necesarul lor.
Graunciorii de polen la plantele entomofile sunt mari, lipiciosi,
cu diferite asperitati ale exinei, ce faciliteaza fixarea lor pe corpul
insectelor.
Dei albinele vad intr-o gama de culori destul de larg, ele nu vd rou i pot
diferenia numai ntre ase categorii majore de culori, galben, albastru-verde,
albastru, violet, i ultraviolete. Disting de asemenea, o culoare cunoscuta sub
numele de " violet albina ", un amestec de galben i ultraviolet.
In cursul evolutiei relatiei dintre plante si polenizator s-a creat o inalta

specializare, florile unei specii sunt polenizate doar de cateva sau doar
de o singura specie de insecta.
Genul Ophrys mimeaza ca forma sau miros femelele unor viespi,
masculii acestor specii de viespi ies din pupe in momentul infloririi
plantei, confundand floarea cu femela, in urma unei pseudocopulatii
floarea este polenizata.
Argogorytes mystaceus polenizand Ophrys insectifera
Florilele vizitate de lepidoptere nocturne se numesc flori svignofile.

Sunt flori tubuloase, pendule, de culoare alba cu miros de parfum si
nectar adanc ascuns. Angraecum sesquipedale creste in Madagascar
si are ca si polenizator un fluture nocturn a carui trompa atinge 25 30
cm lungime
Xanthopan
morganii
praedicta
Angraecum
sesquipedale
Relatia floare-albina
Florile au nevoie de albine ca s rodeasca,

iar albinele au nevoie de flori ca s traiasca"
Albinele prezinta o serie de adaptari, n vederea

participarii cat mai eficiente la polenizarea ncrucisata
prezenta perisorilor pe
corpul albinei
transformarile morfologice suferite

de cele trei perechi de picioare
adaptarile speciale ale aparatului digestiv;

albinele au o mare capacitate de orientare;
tendinta albinelor de a cerceta continuu florile;
aptitudinea albinelor de a vizita diverse specii de flori, dar, rmn, in cadrul
unui zbor de cules fidela aceleiasi specii de plante
Influenta conditiilor atmosferice asupra

comportamentului albinelor
Este foarte activa la tamperaturi intre 15,6-41,5C
Peste 33C, buna parte din lucratoare aduc in stup apa, pentru a
scadea temperatura din interior
Vanturile puternice slabesc activitatea de zbor si o fac total
imposibila, daca viteza lor depaseste 40 km pe ora
Vanturile calde reduc secretia de necar si in mod indirect zborul
albinelor
In zilele noroase intensitatea zborului albinelor este scazuta
Reactiile familiei de albine fata de conditiile atmosferice nefavorabile
sunt influentate si de populatia acesteia.
Polenizarea culturilor
In agricultura moderna se pot aplica cele mai bune metode
agrotehnice fara a obtine totusi o recolta bogata daca se neglijeaza
asigurarea polenizarii culturilor entomofile
Desi la polenizarea acestor culturi contribute diferite specii de insecte,
80-90% din acest proces este desavarsit de catre albinele melifere.
Familiile de albine pot fi usor concentrate in momentul si locul unde
este nevoie a se efectua polenizarea culturilor, iar prin folosirea
metodelor tehnice puse la punct pentru producerea de miere, numarul
lor poate fi sporit intr-o perioad de timp relativ scurta.
Albina melifera este adaptata la clime variate, astfel se poate asigura
polenizarea culturilor ce se afla pozitionate in zone unde polenizatorii
salbatici lipsesc sau sunt in numar foarte redus.
Privita sub aspect economic, cu dubla eficienta (agricola si apicola),

polenizarea cu ajutorul albinelor, necesita o serie de masuri tehnice si
organizatorice pentru a obtine rezultate maxime.
Starea Familiilor de Albine

Familii puternice, sanatoase cu o populatie numeroasa (cel putin
30.000 indivizi)
6 -12 rame cu albina in functie de tipul de stup, cu puiet in toate
fazele de dezvoltare
Familiile de albine folosite la polenizare dupa 15 iunie, vor fi
mentinute in stare activa
Trebuie impiedicat roitul prin tehnologii specifice de intretinere si
exploatare
Momentul Optim pentru Deplasarea Familiilor de

Albine
In general, momentul optim de deplasare a familiilor de albine la
culturile entomofile este la inceputul infloririi acestora
Daca deplasarea se face devreme, albinele sunt atrase de plantele
melifere concurente din zona si pot apoi neglija cultura avizata
polenizarii
Daca deplasarea se face prea tarziu, procentul de flori inflorite scade
si adesea ultimele flori au nectar si polen mai putin, deci nu mai
prezinta interes pentru albine
Momentul optim de deplasare la polenizare a familiilor de albine are
particularitati pentru fiecare grupa de plante entomofile in parte
Amplasarea Stupilor
Se face n functie de specia cultivata, marimea parcelei, densitatea
culturii si norma de polenizare
Stupii trebuie sa fie amplasati cat mai aproape de cultura si unde este
posibil, chiar in interiorul acesteia, aezati in grupuri mici
La culturile de camp numarul stupilor asezati pe o vatra nu va depasi
50 familii de albine
Distanta intre vetre va fi de cel putin 100 m, cand stupii apartin
aceleiasi stupine si de cel putin 300 m cand fac parte din stupine
diferite
Este interzisa amplasarea unei stupine pe directia de zbor a albinelor
apartinand altor stupini, intre acestea si cultura de polenizat
Dresajul Albinelor
Este necesar la culturile entomofile slab cercetate de albine, si are la
baza crearea reflexelor conditionate
Se realizeaza prin aplicarea hranirilor cu sirop de zahar aromatizat cu
florile speciei avizate polenizarii
Hranirea se face zilnic sau la doua zile, pe toata perioada infloririi

plantei respective
Protectia Familiilor de Albine

Este de mare importanta pentru atingerea obiectivelor propuse prin
actiunea de polenizare
Trebuie sa existe o colaborare permanenta intre detinatorii de
culturi entomofile, primariile pe a caror raza sunt cultivate acestea
si proprietarii familiilor de albine
Astfel, se va evita aplicarea tratamentelor chimice in perioada
infloririi plantelor sau se vor avertiza apicultorii, pentru ca acestia
sa ia masuri de evitare a intoxicarii albinelor in timpul aplicarii
pesticidelor
Helianthus Annuus
Floarea Soarelui
Necasarul de familii de albine pe hectar: 2 - 4
Amplasarea familiilor de albine: 100 500 de metri de cultura
Aportul familiilor de albine la productia totala: 10% 50 %
Productia potentiala de miere: 8 59 kg/ha
Brassica napus
Rapita
Aportul familiilor de albine la productia totala: 25% - 65 %
Sinapis Alba
Mutar Alb
Necasarul de familii de albine pe hectar: 2,5 - 5
Medicago sativa
lucerna - semincieri
Necasarul de familii de albine pe hectar: 3 8 maxim 12
Se impune dresajul albinelor pentru o polenizare eficienta
Carthamus tinctorius
Sofran
Lupinus spp.
Lupin
Trifolium pratense
trifoi rosu- semincieri
Malus domestica
Mar
Amplasarea familiilor de albine: in livada
Caracterele albinelor sunt de asa natura incat comportamentul

acestora este previzibil, putandu-se foloisi anumite metode practice
pentru ca zborul lor s fie eficace.
Albinele care culeg polen fecundeaza un procent mai mare de flori

decat cele care culeg nectar. Colectarea de polen este foarte
intensa la inceputul zilei, ceea ce este in contrast cu eliberarea
polenului de catre antere - fenomen care se intampla pe masur ce
ziua inainteaza.
O albina care poarta polen de la un alt soi polenizeaza numai

primele cateva flori pe care le cerceteaza ; asadar, este important ca
albinele s se deplaseze mereu de la un soi la altul.
O particularitate a albinelor este aceea de a zbura mai mult de la un

pom la altul pe acelasi rand decat de la un rand la altul si astfel pe
masura ce distanta dintre randuri se mareste in raport de distanta
dintre pomii de pe acelasi rand, asa cum se intampla in cazul
plantatiilor intensive, polenizarea isi pierde eficacitatea daca in
randuri sunt plantati pomi de un singur soi.
Incrucisarea este de doua ori mai intensa intre rinduri dispuse la

interval de 3,30 m decat intre cele cu interval de 5 m. Acest aspect
tipic al zborului de cules se explica prin preferinta pe care o are
albina pentru o specie de flori, de fapt pentru un soi, si aceasta
datarit secretei de nectar. Culoarea si mirosul florii sunt factori
secundari cand vorbim despre plante apartinand aceleiasi specii.
Aceasta caracteristica a zborului albinei scoate in evidenta
necesitatea de a avea arbori polenizatori in randurile plantaliilor
intinse.
Pe masura ce dimensiunile pomului sporesc, albinele tind sa

culeaga numai pe o parte a coroanei. Asadar, plantarea compacta a
pomilor ar putea duce la polenizarea numai a anumitor portiuni ale
pomului, mai ales cand dou sau mai multe randuri sunt plantate cu
acelasi soi de pomi. Partea polenizata a randului de pomi este de
obicei aceea expusa soarelui, partea preferata de albine.
Vizitarea florilor unor soiuri triploide are loc mai rar - datorita
secretiei de nectar scazute - iar pentru hranirea puietului pare a fi
preferat polenul celor diploide, datorita secretiei de nectar mai mari.
Uneori coloniile hranite cu sirop de zahar manifesta o tendinta

sporita de a colecta mai mult polen, ceea ce indica fie sporirea
numarului de vizite pe flori fie a numarului de culegatoare de polen.
Albinele pot sa paraseasc la un moment dat florile de mar preferind

altele ; aceasta schimbare poate avea loc brusc, intr-o singura zi.
Schimbarea se refera de obicei, la orientarea albinelor spre florile ce
cresc in jurul pomilor.
Atat mustarul salbatic cat si papadia produc un nectar cu

concentratii superioare de zahar si pot fi concurenti puternici pentru
activitatea de polenizare a soiurilor de mar.
Pentru a preveni acest inconvenient trebuie cosit covorul de plante

din livada, sau semanata iarba in livada eliminand in acest fel
posibilitatea concurentei. Daca concurenta florilor nu poate fi evitata,
este necesar sa sporim numarul de stupi pe unitatea de suprafata.
Se intelege de la sine ca in timpul perioadei de inflorire si cand

albinele zboara, in livada nu trebuie s se foloseasca insecticide.
Chiar daca insecticidele nu se aplica pe pomi, pericolul de intoxicare
pentru albine exista totusi in aceasta perioada, daca pe iarba si
buruienile din livada sunt picaturi de insecticide. Acest fapt ar fi fatal
pentru albinele care culeg in aceasta zona.
Folosirea insecticidelor inainte de inflorire este un motiv in plus

pentru aducerea stupilor in livada numai dupa ce pomii sunt in
floare.
Este interesant de notat ca sunt in curs de realizare noi insecticide

care isi ating scopul urmarit, avand totadata un grad mai scazut de
toxicitate fata de albine.
Cel mai bun timp pentru aplicarea fungicidelor destinate perioadelor

de inflorire este noaptea - cand albinele nu zboara.
Pyrus communis
Par
Prunus armeniaca
Cais
Prunus domestica
Prun
Prunus persica
Piersic
Necasarul de familii de albine pe hectar: 1 2,5
Cerasus avium
Cires
Allium cepa
Ceapa - seminceri
Amplasarea familiilor de albine: in interiorul culturii
Cucumis sativus
Castravete
Aportul familiilor de albine la productia totala: 35% 45%
Cucurbita sp.
Bostanoase
Solanum melongena
Patlagea vanata
Productia potentiala de miere: fara importanta apicola
Raphanus sativus
Ridichie - seminceri
Cynara scolymus
Anghinare

Asparagus officinalis
Sparanghel
Aportul familiilor de albine la productia totala: 90%
Productia potentiala de miere: fara importanta apicola
Serviciul de polenizare
Serviciul de polenizare s-a dezvoltat ca o necesitate in obtinerea de
productii mari la culturile entomofile care infloresc in perioade cand
polenizatorii salbatici sunt inactivi sau sunt aflate in zone unde acestia
lipsesc.
Cu timpul, datorita aportului semnificativ pe care il aduce la cresterea
productiei marfa, acest serviciu sa generalizat incluzand toate culturile
entomofile si devenind o veriga nelipsita in practicile de cultura.
Productia culturilor in Europa este extrem de dependenta de polenizarea
de catre insecte. Cel putin 264 de culturi din 60 de familii de plante sunt
cultivate n UE. Dintre acestea 84% depind, sau beneficiaza de pe urma
insectelor polenizatoare. Valoarea economic direct a polenizarii
culturilor de ctre insecte in UE este de peste 14 miliarde de euro anual
U.S.A.
Pentru agricultura Statelor Unite, valoarea adaugata de serviciul de polenizare
productiei agricole a fost de 9,3 miliarde dolari in 1989, 14,6 miliarde dolari in
2000 si este estimata a fi de 15 - 20 miliarde dolari in prezent. Intre 20 i 25 la
suta din aceasta crestere se datoreaz inflatiei, restul este rezultatul cresterii
cererii pentru produse agricole ce necesita polenizare.
Taxele percepute pentru polenizarea culturilor care produc miere comerciala sunt
mai mici decat pentru culturile care nu aduc nici un venit din miere.
Taxele de polenizare variaza in timp, ca raspuns la schimbarile de preturi suferite de
produsele agricole, dar si in functie de valoarea de piata a mierii.
Taxe de polenizare percepute in USA
Migdal:
155 -200 dolari / familia de albine
Cires:
40 - 150 dolari / familia de albine
Caise
40 dolari / familia de albine
Mere :
Pere :
Culturi organice : 40 dolari / familia de albine
Legumele:
Bostanoase:
http://www.glorybeecompany.com/section.asp/csasp/DepartmentID.1463/cs/SectionID.2911/csasp.html
GLORY BEE CO. LLC

2014 Pollination Prices
Almond Pollination:
(Our prices for the 2014 almond
pollination season will be up slightly
from 2013)
Premium
8-frame minimum average
$182.50
Premium-Plus
8-frame minimum average (base price)
$182.50
$187.50
$192.50
$197.50
Cherry Pollination: (Our prices for

the 2014 cherry pollination season
will be up slightly from 2013)
Standard
5-7 frame minimum average
$170.00
Premium
8- frame minimum average
$182.50
Evolutia preturilor medii de inchiriere a familiilor de albine

pentru polenizare la Migdal - California
137 143
149
145 145
155
72
43
45
45
50
52
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Australia
Contributia albinelor melifere la valoarea produciei agricole din
Australia, pe un an agricol, este estimata intre 100 milioane si 1,7
miliarde dolari (Gordon i Davis, 2003). Aceasta estimare se refera la
beneficiul polenizarii a 35 de culturi dependente de polenizarea cu
ajutorul albinelor. Daca ar fi inclusa toata agricultura din Australia atunci
valoarea adaugata de serviciul de polenizare productiei agricole ar fi
cuprinsa intre 4 si 6 miliarde dolari (Thomson, 2007).
Taxe de polenizare percepute in Australia
Floarea soarelui:
2 dolari/ familia de albine/zi
Migdal:
Sofran:
Mar:
Morcov seminceri: 27 dolari / familia de albine
Pepene verde:
Mur :
Cires :
Ceapa:
Beetubes
Albine la tub
Densitatea curenta a livezilor
actuale, impreuna cu structurile de
spalieri si plase de protectie impotriva
pasarilor, fac ca serviciul de polenizare
traditional sa fie mult ingreunat.
Sistemul de albine la tub a devenit

cunoscut in august 1996 si este format
dintr-un tub de carton usor, de
dimensiuni precise, cu o capacitate de
10 litri i conine aproximativ 1,1 Kg
albina.

Presentation III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Presentation III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POLENIZAREA

Functiile de baza ale florii

Ofera o platforma pentru ca ovulele fecundate sa se

Organele reproductive ale florii

Dei polenizarea este o condiie

maturarea polenului si gineceului din aceiasi floare.

Dioicia - existenta, in cadrul aceleiai specii, a doua tipuri de indivizi,

masculi sau femeli cu flori unisexuate

Heterostilia - prezenta la unele plante a florilor bisexuate care difera prin

lungimea stilelor, a filamentelor staminale, ce asigura indepartarea

Autosterilitatea (autoincompatibilitatea) - caz in care nu se formeaza

seminte cand se produce autopolenizarea

Structura speciala a corolei si a staminelor - prezinta un impediment

mecanic in efectuarea autopolenizarii, fiind impiedicata de anumite

La speciile polenizate cu ajutorul vantului,

Prospectiuni petroliere - polenul fosil poate determina daca un

Polenizarea prin intermediul animalelor

Polenizarea prin intermediul vntului

Granulele de polen sunt mici, suprafata lor este neteda, sunt

Avantajele polenizarii anemofile:

Dezavantajele polenizarii anemofile:

Polenizarea prin intermediul animalelor

Aportul diferitelor specii de insecte

Albina melifera 77%

La compositae, florile marginale au pierdut rolul principal reproductiv si

La apiacee florile sunt grupate in inflorescente de tip umbela simpla

Umbela compusa Daucus carota

Coloritul elementelor florale viu aprins este o caracteristica a petalelor,

O trasatura specifica plantelor entomofile este producearea

O alta atractie pentru polenizatori o constituie polenul, acesta

In cursul evolutiei relatiei dintre plante si polenizator s-a creat o inalta

Argogorytes mystaceus polenizand Ophrys insectifera

Florilele vizitate de lepidoptere nocturne se numesc flori svignofile.

Florile au nevoie de albine ca s rodeasca,

Albinele prezinta o serie de adaptari, n vederea

transformarile morfologice suferite

adaptarile speciale ale aparatului digestiv;

Influenta conditiilor atmosferice asupra

Privita sub aspect economic, cu dubla eficienta (agricola si apicola),

Starea Familiilor de Albine

Momentul Optim pentru Deplasarea Familiilor de

Hranirea se face zilnic sau la doua zile, pe toata perioada infloririi

Protectia Familiilor de Albine

Caracterele albinelor sunt de asa natura incat comportamentul

Albinele care culeg polen fecundeaza un procent mai mare de flori

O albina care poarta polen de la un alt soi polenizeaza numai

O particularitate a albinelor este aceea de a zbura mai mult de la un

Incrucisarea este de doua ori mai intensa intre rinduri dispuse la

Pe masura ce dimensiunile pomului sporesc, albinele tind sa

Uneori coloniile hranite cu sirop de zahar manifesta o tendinta

Albinele pot sa paraseasc la un moment dat florile de mar preferind

Atat mustarul salbatic cat si papadia produc un nectar cu

Pentru a preveni acest inconvenient trebuie cosit covorul de plante

Se intelege de la sine ca in timpul perioadei de inflorire si cand

Folosirea insecticidelor inainte de inflorire este un motiv in plus

Este interesant de notat ca sunt in curs de realizare noi insecticide

Cel mai bun timp pentru aplicarea fungicidelor destinate perioadelor

Amplasarea familiilor de albine: 0 500 de metri de cultura

Productia potentiala de miere: 150 400 kg/ha

GLORY BEE CO. LLC

8-frame minimum average

8-frame minimum average (base price)

10-frame minimum average

11-frame minimum average