- a

N. VILENSKY

INTERVENTIA

ROMANIEI
. -
Note le unui ziarist rus

. '.

I. BRAMTEANU
AGENTIE DE PUBLICITATE SI TIPOGRAFIE
BUCURETI. PASAGIUL IMOBILIARA
www.dacoromanica.ro
-
 ,11

PREF ATA
11'

Nu este tined momentul de a scrie istoria com-

ylectd a interventiei romane i a tratativelor
diplomatice ce au precedat-o. 6.

Ca fi In atcitea imprejurdri ale vielei noastre

actuate, ne vom muyumi i aci sd pronunfdm
acele cuvinte magice i pline de sperantd: dupd
reizboi, rand va revend pacea.

- Am crezut toturi interesant sd debit publicului

romeinesc o parte din notele noastre, earl, au fost
1"
scrise mai cu seamd In timpul celor 2 ani de 1

neutralitate a Romaniei fi cari ne propunem de i

a le reproduce acum in mod fidel, fard comentarii .11

iardive fi inutile. .
-; AUTORUL PI
. ,

I
S 1

www.dacoromanica.ro li
0!I
 Ultima fazd a negocierilor ruso-
,
- romne
I
Cu cateva sitptgmani inainte de intrarea in ac-
tiune a Romniei, sosise la Bucuresti baronuI
'Schelking, trimis special al unui mare eotidian
rus. Din punct de vedere al inaltei politici ex-
terne personaj mai mult modest si eveniment
putin considerabil; dar primirea ce-i fu rezer-
Tata d-lui Schelking in cercurile politice romine,
fu totusi exbraordinar de calduroas a. i bine-voitoare.
efii opozitiei legal% cu el o prietenie foarte in-
tima", il puneau in eurent cu toate combinatiunile
politicei interne si externe romne, i istoriseau in
mod fidel, mersul tratativelor lor cu cabinetul Bra-
tianu; ba chiar mai multi membrii marcanti ai
partidului liberal cari trebuiau totusi sa fie bine
informati asupra ziaristului rus, nu pierdcau nici
odatti ocazia de a-si arta respectul i simpatia bor.
.

www.dacoromanica.ro
 6

Se spunea c d. Schelking avea o misiune spe-

cialk ea era intru catva controlorul direct i per-
manent al d-lui Poklewsky, c avea puteri excep-
tionale i ea de cuvantul su puternic atarna toat
politica ruseasca ulterioara fall de Romania.
Or, cateva zile dupa sosirea sa, d. Schelking-
vorbea intr'un cerc intim de prieteni rusi :
Momentul culminant al politicei interne si ex-
terne rusesti se apropie i odata cu el se apropie
de asemenea punctul culminant al razboiului mon-
dial. Inaltele sfere stint hotarite s extermine orice ,

slbiciune, sa inaugureze o politica forte si dura-

bilk% Ceeace ne trebue este un guvern tare, o mana
de fier, un dictator, un om care sa poat vindeca
toate ranile noastre si care sa poata restabili pres-
tigiul nostru atat in tara, cat si in staingtate. In
ceeace priveste Romania, ele sunt ferm hotarite
sa inlocuiasca politica de targueli si de echivocuri
printr'o alta mai activa, mai independenta, mai in
armonie cu tot noul sistem guvernamental. Sun-
tern satui de negocieri cari nu se mai sfarsesc,
suntem satui de santagiul roman, vrem sa stim
insfarsit eine este cu noi, i cine e impotriva noa-
stra. Sazonoff care e incapabil de o asemenea po-
litica energica, trebue sit plece i s cedeze locul
sau altuia care va face pe Romania s'a inte1eag5,.
cA o tara de 180 de milioane de locuitori poate
zdrobi in demi sgptamani o tara care are abia 8,
.

milioane. .

www.dacoromanica.ro
LIN
 7

0 saptamana dup aceea telegraful aduse Oirea

despre demisia d-lui Sazonoff. L

II
Ideea unui dictator nu era poate prea rea. Ru-
sia suferea de o dezorganizare cemplecta ; caile fe-
, rate erau mai prejos de orice critica, serviciul de
aprovizionare nu mai functiona, foametea fu con-
statata oficial in toate marile crap. Dar ideia de
a cauta pe acest dictator, pe acest salvator al Ru-
siei in cercurile biurocratice, adica in cercurile cele
mai incapabile, cele mai ignorante, cele mai com-
promise aceasta ideie nenorocita a fost fatala
vechiului regim rusesc. D. Stuermer fu chemat in
capul guvernului i el aduse cu dansul un pro-
gram care fu aprobat in intregime de catre facto-
rii neresponsabili, dar Atot-puternici ai Curtei Im-
periale. Politica forte i intransigenta in interior
0 in strainatate, asa de bine expusa in discursul
baronului Schelking a Bucure0i iata care fa
baza acestui program, acestei ultime incercari a
Tarismului in agonie de a-0 mentine situatia sa
preponderenta. Se tie cum fu inteleasa i aplicata
aceasta politica in chestiunile interne. Nici odata
o reactiune mai neagra, mai insolenta, mai formi-
dabila nu s'a deslantuit asupra Rusiei liberale.
Mai multe ziare fura suspendate, cenzura primi

www.dacoromanica.ro
 k-

ordinul de a proceda fr mill, intreg aparatuf

administrativ complicat fu mobilizat spre a trig-
busi pentru totdeauna miscarea liberaI, pentru a
extermina posibilitatea i pint i veleitAtile unei
critici antiguvernamentale. 0 intreagi armatA de
jandarmi si de agenti secreti misunau in imperiu
exercitau dreptul suveran al controlului admi-
nistrativ i j udiciar.
Aceasta fu politica internit In afacerile externe
si mai ales in chestiunea pe atunci arzatoare a
interventiei romine, atitudinea adoptat de cAtre
neul cabinet, nu fu mai putin transant. Indatk ce
ajunse la putere d. Stuermer, telegrafiaza d-lui
Poklewsky: Opinia publicA ruseasck este revoltata
impotriva d-lui Bratianu, care ar voi s prelun-
gedsck negocierile la infinit. Faceti-1 s inteleaga
c suntem sltui de discutii zadarnice i intermi-
nabile.
Rspunsul d-lui Poklewsky n'a satisfacut probabil
pe d. Stuermer, clei a doua zi primul ministru rus
telegrafiazi din nou: Dack Bratianu vrea rzboiul,
atunci s semneze imediat tratatul de aliant; clack
doreste neutralitatea s'o declare in mod categoric si
definitiv.
Intr'o altk depes-1 adresata d-lui Poklewsky, d.
Stuermor scrie: Afirmati c negocierile cu Bra-
tianu sant pe cale bunk. Sunt fericit s constat
ca' prerea d-voastr nu s'a schimbat de aproape
doi ani. Dar ceeace ne importk pe noi este inter-

www.dacoromanica.ro
 9

wentia Romaniei e nu cuvintele vane, fie ele chiar

-sincere ale d-lui BrAtianu.
D. Poklewsky fu stupefiat de acest ton atAt de
putin conform cu uzantele diplomatice. Dar el fu
cu totul zApAcit dad d. Stuermer incepe sA-1 pre-
1 seze de aproape e sa cearA data irevocabilA a
intrdrei in rdzboi a Romaniei. InteadevIr primul-
rainistrurustelegrafiaza,' : Am avut azi o convorbire
cu eful statului-major. Vrem s tim dacA putem
-conta cu sigurantA pe interventia romAnd in cursul
lunei August.
D. Poklewsky incepe sd tie un limbagiu mai
,energic i rezultatele par a fi foarte favorabile,
,cdci intr'o altA depe0. d. Stuermer scrie: Aflu
-cu satisfactie el d. Bratianu e dispus sd discute
imediat e in mod decisiv clauzele unui tratat de
aliantA cu Rusia. Continuati s dati a intelege cd
dacd negocierile Actuale nu ajung la un rezultat
pozitiv in scurt timp, nu vom mai fi niciodatd
Aispgi a reincepe acest joc plicticos.
Politica romAneascA a d-lui Stuermer fu salutatA
1-
eu bucurie in cercurile diriguitoare din Petersburg.
Inteo scrisoare adresatd- baronului Sehelking la
Bucure0i, un functionar superior al Ministerului
Afacerilor strAine scrie: Atitudinea energicd a lui
Stuermer provoacA o satisfactie general& Sazonoff
cu dAnsul Poklewsky au tolerat prea multi
vreme insolenta romAneascA. Bratianu a uitat cu
totul c pentru a cApdta compensatiile imense pe

www.dacoromanica.ro
 10

cari le revendicA, consimtAmAntul Rusiei e absolut

indispensabil. Acum totul s'a schimbat. Am pArlsit
calea <'zzier1ich-manierlich i ateptam dela BrAtianu
un cuvant scurt i limpede: da ori nu, acum ori nici-
. odata. Se incearcA de asemenea a se impresiona pe
ministrul Romaniei la Petrograd. D. Stuermer te-
legrafiaz1 d-lui Poklewsky : Am vorbit astazi cu
14

ministrul Romaniei. I-am spus ca revendicArile

Romaniei sunt imense, mai imense cleat toate re--
vendicarile tuturor tArilor Intelegerei. I-am declarat
ca Intelegerea ,accepta totusi pretentiile Romaniei
ou singura conditie a intrarei in actiune imediatA.
Inteo altA telegramA d. Stuermer scrie : Seful
sectiei Orientului apropiat a avut o convorbire de
doua ore cu ministrul Romaniei. Nu pot preciza
nimic, dar am impresia CA, cu toatii informatia
d-v. cA Bratianu e dispus sa semneze acum tratatul
de alianta, primul-ministru roman ar vrea sA continue'
politica sa de echivocuri i amanari. Declarati d-lui
BrAtianu in numele Rusiei cA clack, Romania nu
declare' rAzboi Austriei in eel mai scurt timp, vom
fi nevoiti sA rupem negocierile actuale cari nu vor
mai fi niciodata reluate. Mai declarati d-lui BrAtianu
gi in chip energic cA aceasta e ultimul nostru cuvAnt.
0 asemenea solemnitate de expresiuni a produs,
efectul dorit, cad a doua zi d. Poklewsky e fericit
s telegrafieze : BrAtianu consimte la intrarea in
, actiune imediata. Astazi chiar am Inceput sa redac-
tam textul tratatului de aliantA. Am fost totdeuna,

www.dacoromanica.ro
7
 11

de parere c singurul om care doreste ritzboiul e

Bratianu i c ceilalti, chiar efii opozitiei, sunt nite
flecari can n'au nici o parere solidad>
Cu toate acestea, inainte de a face pasul bot-
rator, d. Bratianu, turburat putin de intorsatura gra--
bita a evenimentelor, vrea sa aiba parerea efilor
militari. Conferinta cu generalii de la statul major
ei cu comandantii de corpuri de armata a avut be
in cursul ultimei saptamani a lunei Julie. Un ra-
port foarte interesant cu privire la aceasta confe-
rinta a fost trimis de catre d. Poklewsky la Petro-
grad: Aflu din sursa absolut sigura amanuntele 9

conferintei militare de ieri. D. Bratianu a declarat

generalilor c momentul nu e prea departe, poater
and Romania va trebui s intre in actiune pen-
tru a-si realiza aspiratiile sale nationale. El ar vrea
s cunoasca parerea generalilor asupra oportunitatii
unei declaratii de razboiu imediate contra Austriei-
El invita deci pe generali sa se exprime cu toata
franchetea i eh in raspunsurile lor s nu tina sea-
ma cleat de interesele supreme ale Patriei.
Mai toti generalii s'au declarat in favoarea unei
actiuni imediate, cati-va au pastrat tacere. Numai
generalul Averescu a cerut, inainte de-a discuta che-
stie razboiului, planul unei colaborari a armatelor
russo-romane. Sant pentru intrarea in actiune a
declarat el dar insist in chip deosebit asupra
necesitatii unei clauze in tratat care sa stabileasca,
in mod precis concursul armatelor ruseti.

www.dacoromanica.ro
 12
. ,
BrAtianu fu foarte contrariat de cuvantarea lui
Averescu. El nu i-a putut ascunde supArarea vi 7-4

iu rAmas bun de la generali, vAdit nemultumitd>

Pentru a explica cuvantarea lui Averescu care a
.contrariat in ap, grad pe d. BrAtianu, trebuie sa
amintim divergenta de vederi asupra concursului
rusesc ce existA intre guvernul rus i roman i care
,s'a manifestat imediat ce s'a inceput redactarea de-
, finitivA a tratatului de aliantk. Statul major rus
,credea cA pentru a inlesni ofensiva rOmanl in Tran-
eilvania, e necesar ca o armatA rus formidabill sa
treacl prin Dobrogea in Bulgaria i s inceap e
actiune viguroasa combinatA cu o ofensivA a ar-
matei de la Salonic. Se poate constata cu sigurant
:aproape absoluta cA nimeni in Rusia nu'i fAcea iluzii
asupra atitudinei Bulgariei in cazul interventiei Ro-
maniei. Afard de cativa slavofili sentimentali O. in-
-corigibili Rusia intreagA era sigurA cA Bulgaria nu
va ovi o singurA cip s combatA armata rusA in
inar spre frontiera bulgarA. Toata presa rasa' re-
cunNtea acest adevAr i cerea in consecintA o ar-
.;
matA formidabilA spre a se evita ori-ce surprizA
4i a scurta durata acestui rilzboiu interminabil. I

D. Bratianu oH-cat de ciudat ar putea sA parA

aceasta era in chestia bulgara mai sentimental
.ea d. Miljukoff, amic incercat al poporului bulgar.
Primul ministru roman credea c Bulgarii nu vor
indrAzni nici odata sa se impotriveascA trupelor
iruse0i, crt era de ajuns ca doua-trei regimente ru-

www.dacoromanica.ro
 1

13

sesti sa se arate la frontiera bulgara pentru ca

toata armata bulgara sa depuie armele li sa im-
plore pacea.
Pricepem acum nemultumirea d-lui Brtiana
provocata de cuvintarea generalului Averescu care ..,

dela inceput se dadu hotarit de partea Rusiei. Ne-

gocierile cu privire la numarul armatei ruse din
Dobrogea fura abundente i foarte animate. Intr'o
depesa adresata d-lui Poklewsky, d. Stuermer scrie:
Aflu cu parere de rail c ultimul obstacol n'a
disparut Inca. Am conferit astazi cu seful statului
major si lamuririle sale mi s'au parut irefutabile.
El a declarat ca e de-o importanta exceptionala
ea o armata rush'. de 400.000 oameni sa poata
trece prin Dobrogea, ea datrfiind vremea frumoasa
vom putea transporta aceasta armata chiar inainte
de data inteitrei in actiune a RomAniei i ea daca
aceasta conditiune nu e respectatil, el decling ori-ce
respundere pentru desfasurerea ulterioara a opera-
tiilor militare comune.
Iata raspunsul d-lui Poklewsky:
Am expus cuprinsul telegramei d-v. d-lui Bra--
tianu. Spre marea mea uimire, primul ministru
continua a ne opune o rezistenta inexplicabila. El
mi-a declarat di Austria e slabitd, in asa grad,
inch e aproape scoasa din lupta, ch. armata romina
proasprita si bine echipata poate lesne lupta pe
cloud fronturi, dar ea, daca vrem, putem trimite
contra Bulgariei un corp expeditionar pentru a-.
www.dacoromanica.ro
r
 14

-provoca mai ales o contra lovitura moral ineVi;--

tabilt..
D. Stuermer incearcrt din nou s convingi pe
d. Bratianu. El telegrafiaza d-lui Poklewsky : <Ro-
mania vrea sa joace un rol care e prea greu chiar
pentru o putere militara de primul ordin. Din ra-
poartele lui Brusioff nu rezulta nicidecum ca ar-
mata austriaca e definitiv zdrobita. Explicati de
asemenea d-lui Bratianu, ca odata sosita epoca plo-
ilor ne va fi absolut cu neputinta s efectuam in
,caz de nevoe mari transporturi de trupe spre fron-
tul romanese.
Raspunsul d-lui Poklewski e foarte caracteristic:
Am expus punctul d-v de vedere d-lui Bratianu
telegrafiaza ministrul Rusiei i trebue s recu-
nose ea argumentele d-v. au produs o foarte mare
impresie. Totusi d. Bratianu rImane mereu neho-
neat; pe deoparte el pricepe toata raspunderea
ee asuma primind lupta pe dour', fronturi, pe
dealta e foarte gelos de gloria sa i nu vrea s im-
parta succesul viitor cu nimenea, mai ales cu Rusia.
In fine punctul de vedere al lui Bratianu a
triumfat. Rusia, cautand cu oHce pret interventia
romana, a cedat. In tratatul de alianta care deve-
nise atunci o chestie de 2-3 zile, numarul maxi-
mal al trupelor rusesti in Dobrogea e fixat la
60.000. Indata dupa ce ultimul obstacol disparu d.
Stuermer telegrafiaza: In conformitate cu tratatul
nostru de alianta cu Romnia, eful statului ma-

www.dacoromanica.ro
 no

15

jor a ordonat transportarea corpului 47 de armati

spre frontiera. Comandantul su, generalul Zaion-
chikowski impreanii cu statul siu, major, a sosit
azi la Reni. In ziva declargrei rzboiului corpul
expeditionar va trece Dun Area.
Astfel toate dificultatile furl aplanate, terenul fu
pregAtit i tratatul care fu semnat la 2 August,
fu urmat de declaratia de razboi contra Austriei
in ziva de 14 August st. v.

III
a ,
_

0 dupfi amiaz 5. de toamnl. D-na Brgtianu

d. Poklewsky tocmai vizitaserd chub sositi de
curind depe cAmpul de lupt de la Turtucaia.
Automobilul merge incet. E vreme frumoasi,
, and razboiul ne apare mai absurd ca niciodata,
.

and viata ti reclam5, imperios drepturile sale,

and natura ne pare mai stralucitoare, mai exu-
beranti de voiosie i de farmec. D-na &Adana
suspina; contrastul intre aceastl naturA incantaloare
de Orient si rnitii groaznic mutilati, era prea crud
pentru a nu impresiona. Ea spuse: Ce neno-
rocire i acest razboi. In ce aventurI ingrozitoare ,

ne-ati drat..
D. Poklewsky raspunse : Ce vreti, doamng,
Providenta e uneori mai tare ca toate -combinatiu-
nile omenesti, chiar ca cele mai ingenioase.

www.dacoromanica.ro
 15

Amiralul Wesselkine i Romnia

Inthipuiti-vA un bArbat de statura maul, cu cap,

de uria, pe un git de taur, cu umerii de Hercule,.
cu picioare de elefant, cu ochii vii i inteligenti,
i veti avea infatisarea exterioara formidabila a
amiralului Wesselkine, agbiotant al M. S. Im-
paratului tuturor Rusiilor. Inchipuiti-va acum un
suflet bizar, plin de contradictii, de prejudecati O.
de gfindiri generoase, de rautate cruda i de bu-
natate real i neasemuita, i veti avea caracterul
amiralului care multa vreme a fost factorul,
iresponsabil poate, eel mai puternic al vechiului
regim rusesc.
Fiu al lui Alexandru al III-lea bastard im-
- perial Wesselkine Inca din copilaria sa era obiec-.
tul acelei atentinni exceptionale, de care se bucura
in Rusia toti bastarzii imperiali .de la Caterina II
incoace. Ceea-ce pentru ceilalti simpli muritori e
pricina unor regrete i torturi continue era pentru
Wesselkine baza insAsi a influentei i a puterei sale.
Cdci influenta sa asupra Tarului era imensA si
indiscutabila. Tarim insAsi se temea de acest bar-
bar ruse, cum 11 numia ea pe Wesselkine, de ae-
,

www.dacoromanica.ro
,

rt..
 17

I rele lui libere, de opiniile lui sincere si indepen-

dente, de vorbele lui ,spirituale i transante cari
rAsunau atfit de straniu in tristele saloane ale pa-
latului. Nicolae al II-lea, slab si fricos, suportA in
totul farmecul special al acestui om franc si ener-
I gic, al acestui urias bray i generos i dAnsul care
I nu iubea pe nimeni, spunea adesea: Am multi
servitori si multi lachei, dar nu am decAt un sin-
, gur prieten: pe Miqa Wesselkine. ..

II

IndatA dup izbucnirea rAzboiului, amiralul We-

t' sselkine a fost numit guvernator general al Basa-
rabiei de Sud cu titlul pompos de: sef al expe-
i ditiei cu destinatie special i cu cartierul gene-
:

ral la Reni. Care era scopul acestei expeditii extra-

ordinare ? Foarte simplu i practic la inceput. Inteo
scrisoare adresat ministrului marinei, contra-ami-
ralul Niloff, amiralul de ordonantA al Tarului, il
'hotArAste in chipul urmAtor:
Amiralul Wesselkine a propus un plan apro-
' bat de cAtre M. S. de a forma o comisiune spe-
ciald pentru aprovizionarea armatei sArbe .pe calea
Minaret. M. S. a numit pe Wesselkine sef al aces-
tei comisiuni i i-a ordonat sA plece imediat la
Reni si sA-si inceapA indatA, activitatea sa acolo.
2

www.dacoromanica.ro
L. / AM.`
 18

In acelas timp am onoarea a va informa c.

dup5, vointa M. S., amiralul Wesselkine va avea
o mare libertate de actiune i va avea o pozitie u.

aproape independenta de autoritAtile centrale ale

Marinei.

Foarte simplu i practic, inteadevar. Dar iata

ca' ajuns la Reni, amiralul Wesselkine este repede
deceptionat; in acest or4el de provincie de la fron-
tiera imperiului, ideea sa ii pare foarte neinsem-
natal, foarte plicticoasa. Apoi colaboratorii sal ii
inspir un desgust imens. El simte c toata' ener-
gia sa, toata vointa sa, dispar putin ate putin
inteo lupta interminabil i obositoare cu inten-
dentii cari alcAtuesc i aprobl transporturile pen-
tru Serbia. Toti acesti locotenenti i capitani de
administratie, dezertori i fugari din dosul fron=
tului, cum Ii nmneste Wesselkine, n'au deal un
singur gand, cleat o singufa dorinta arzatoare: sl
se imbogAteasca, i s trimeata sArmanilor sarbi
cisme cu talpi de carton, flint mucegaita,, conserve
pe cari le resping pn i vitele, mantale cari se
rup chiar in timpul transportului, obuze cari nu
explodeaz. Wesselkine care in chestiile financiare
este de o cinste ireprosabila, e revoltat i exas-
perat; el incearea" sA intimideze pe vinovati i re-
curge la masuri extraordinare; aresteaza," pe inten-
dentul ef, un locotenent-colonel, 11 palmue4te, Ii
zmulge epoletii, ii goneste din Reni; un apitan.

www.dacoromanica.ro
 19

e trimis in Siberia ; un locotenent e degradat

incorporat ea simplu soldat.
Dar in curAnd Wesselkine pricepe tooth nepu-
tinta sa, toath inutilitatea maSurilor i sfortarilor
sale. Noul intendent-sef e un talhar inch O. mai
strasnic deck predecesorul sgu, nouii functionari
nscocesc atatea trucuri ingenioase pentru a insela
vigilenta amiralului teribil, incat Wesselkine plic-
tisit de atatea istorii scandaloase, se retrage nu se
mai ocupg deck de orgiile sale, devenite celebre
in Rusia, si nu se mai amesteca in aceast pa-
nama formidabiM numita: Aprovizionarea unei
-tari amice i aliate....
atunci incepe a doua epoch a existentei
Expeditiei cu Destinatie Specialh, epoch strain-
cit i glorioasa.

Ill
Nu cunoastem documentele oficiale cari ar putea
s ne lhmureasch asupra transformarei cam brusee
a scopurilor insesi ale Expeditiei de la Reni.
Dar ceeace e sigur, este ca in Ianuarie 1915,
Wesselldne primeste drepturile de comandant de
armat i e numit comandant sef al unitatilor ur-
m aloare :
1) al Garnizoanei din Reni fixath la patru re-
gimente de infanterie cu artileria necesara;

www.dacoromanica.ro
 20

2) al unei sectii speciale a flotei MArei Negre si

S) a corpului de graniceri din zona Reni-Ungheni..
E deja destul de important; dar, curOnd dupO
aceea sfera de actiune a lui Wesselkine fu lArgith
el e autorizat s construiasca drumuri strategice in
intreaga Basarabie de Sud, sa exercite la Reni
in districtele Belgrad si Ismail controlul autorita-
tilor administrative locale, sit faca toate lucrarile
strategice necesare de a lungul Dunarei si in fine,
ceeace e de o important exceptionall, el are drep-
tul sit intre in negocieri directe cu autoritatile ro-
manesti de la frontiera i pentru toate chestiunile,
caH ar putea sg fie de un oarecare folos cauzei rusesti..
Dar asta 'Inca nu e totul : trei functionari ai
Ministerului Afacerilor Straine sunt pusi la dispo-

zitia amiralului i formeazO in cartierul sau ge-

neral, un cabinet diplomatic si special. In ace14,
.

' timp Wesselkine primeste instructiuni secrete al

caror continut se refera mai ales la chestiunea in-
terventiei romOnesti.
Dar aci trebue sit ne oprim ceva mai mult,
asupra situatiei politice de atunci in Romania si
asupra luptei inversunate dintre d. Poklewsky si
atasatul militar colonelul Semenoff. D. Poklewsky
era de un optimism neclintit; rezumatul mai tu-
turor rapoartelor sale era : cAveti rabdare ; singu-
rul om oare doreste serios razboiul e Bratianu.,
Intentiile sale razboinice cu privire la Austria sunt
mai presus de oHce banuiala ; sA-1 ldsam sit aleaga.

www.dacoromanica.ro
 21

1 _

momentul oportun i s fim siguri c momentul ales

va fi favorabil atat Romaniei cat i Intelegerei.
La care colonelul Semenoff, care vroia cu ori-ce
Fret sa joace si el un rol important in politica I,.
externA, replica : Bratianu este un mincinos i un
las; el nu va intra in actiune impotriva Austriei,
el mediteaza un fazboi impotriva Rusiei. i apoi,
pentru noi ruii, intrarea in actiune a Romaniei
este de un interes mediocru; nu de mizerabila
armatA romana avem noi nevoe, ci de teritoriul
romanesc, care ne va permite s lrgim frontul
nostru, s. atacilm pe dusman in directia Carpa- '

tilor i s stabilim o legAtura cu armata sarbeasca.

Dar pentru aceasta trebue in cel mai scurt timp
s prezintm Romaniei un ultimatum si s nu cre-
:* .clem in minciunile copililreti pe cari le debiteazk
- - Bratianu i impreung cu dansul Poklewsky.
A Aceasta deosebire de vederi intre doi reprezen-
- tanti ai guvernului rus la Bucuresti, pasiona atunci
opinia public i presa se ocupa pe larg de aceasta
in limitele bine-inteles trasate de cenzura militarl.
; Cercurile diriguitoare se interesarA i ele mult
ode cearta PoklewskySemenoff; din toate partile
se cAuta a se influenta pe Tar, in favoarea uneia
:sau a celeilalte pareri.
Tarul gasi cea mai lama solutie, solutia ideala, .

.cum zicea amiralul Niloff ; de oarece are pe ami-

cul su Misa Wesselkine la Reni, langa Romania,
el porunci: amiralul Wesselkine trebue sa se intere-
- -

www.dacoromanica.ro
V4
 F.1

22

_
' seze si de afacerile romanesti, trebue mai ales sA sta-
bileasel cauzele diferendului PoklewskiSemenoff
fid sa raporteze intocmai tarului opiniile i impresiile
sale. Si iata cum Wesselkine a devenit diplomat, iatA
pentruce i-au fost lArgite drepturile i trei functio-
nari ai Ministerului Afacerilor Straine, gravi si
solemni, au venit sA formeze consiliul su diplo-
matic suprem! ,
,

44' IV
,
'I
Extrase din rapoartele amiralului Weselkine, fri
timpul sederei sale la Bucuresti : Regele e
pur ti simplu imbecil. E farA indoial i poltron
cci treste intr'o team perpetu i ridicola pentru
CoroanaI Regala... .

Take Ionescu e poate capabil de. o actiune

personala eroicA dar cu conditia ca toata lumea
' sA-1 admire si sa-i exprime admiratia.... Am vorbit
eri cu d. Take Ionescu. El a vorbit mult si pare
s se imbete de propriile sale cuvinte. Cat despre
afaceri el se exprima cu multi rezervA i gAnd as-
cuns mai ales pe socoteala lui BrAtianu.
I-am spus : dacA credeti Domnule, ca Bratianu
ne inpl yeti aproba atunci d-v. i partidele d-v..
de opozitie un ultimatum din partea Rusiei ?.
La care Take Ionescu, caruia Ii disparu zambe-
tul obisnuit, ingana :

www.dacoromanica.ro
 23

Dar acestea sunt masuri energice cari nu cores-

paid poate necesitatei momentului actual.
Am priceput ca e poltron....
Nicolae Filipescu este prea putin inteligent.
E in adevar ridicol i insuportabil cu pretentiile sale
de om de Stat....
t Romanii din Transilvania refugiati in Ro-
mania alcatuesc o clasa speciala de paraziti pa-
triotici. Ei cer necontenit bani i n schimb Iti
fabrica istorii inspaimantatoare cu privire la per-
secutiile unguresti impotriva populatiei romanesti
din Transilvania. Cand li se inchide robinetul, ei
scot tipete de disperare, ameninta sa se intoarca
in Transilvania i s povesteasca acolo toate mi-
zeriile pe cari le indura taranii din Regat. Ce ca-
nalii, Doamne !....
Eri am primit vizita unui preot transilvanean
un om extrem de antipatic. S'a plans amar ; darul
ce i l'am facut, e de mai mica valoarea de cat
acela dat inginerului B ; iata zise el recu-
nostinta pentru propaganda sa inversunata in fa-
voarea cauzei rusesti in Romania.
I-am fagaduit sa repar gresala. Ce noroiu !....
.... In ce priveste armata romana sunt complect
-, de parerea colonelului Semenoff. ti lipsese artilerie
tsi munitii, generalii sli nu recunosc deck autoritatea
lui Bratianu si in prezenta lui ii pierd toata dem-
nitatea si tot sangele lor rece. .

Cu cat cunosc mai mult aceasta ar cu atat .M.

www.dacoromanica.ro
 24 -
;

sunt mai convins ca nu vom trage mare folos din

interventia sa. M gAndesc adesea dart n'ar fi mai .

preferabil sa concentram toate sfortarile noastre di-

plomatice la Sofia (Wesselkine scria aceste ran-
duri in Mai 1915) si sh" silim guvernul bulgar sd
I

declare rilzboiu Turciei. Caci soldatii bulgari sunt

bravi, curagiosi, plini de ardoare patriotic i ceeace
este foarte important, au dovedit bravura lor adeseori
pe diferite c'ampuri de batae....
.... Eri deputatul A: a adus un jurnalist despre
care zice c e cel mai celebru din Romania. Mi-a
spus cg, situatia jurnalistilor ententisti este foarte
grea, cci jurnalistii germano-fili primesc fonduri
formidabile, cari le ingildue s desfasoare o agita-
r
tie primejdioas, jurnalistii ententisti din potriv1
cAstig tocmai atat ct s5, nu meant de foame.
." Am priceput unde voia s ajung i i-am de-
mostrat ea' situatia financiarg a Rusiei nu e inca.
. atat de sdruncinatil cum o descriu dusmanii nostri...
Rapoartele lui Wisselkine scrise de altfel intr'un
stil frumos, foarte orginal, au avut un succes imens
in sferele inalte i constituiau multd vreme lectura
preferat asupra Romaniei i afacerilor romAnesti.
.
, .

, V

. In diferendul Poklewsky-Semenoff amiralul We-

sselkine se da hotarat de partea atasatului militar.

www.dacoromanica.ro
 c t

25

El scrie amiralului Niloff :

ctii cd in general nu iubesc pe polonezi. Ta-
ranii polonezi sunt niste brute si clasa superioari
e compusA din canalii. Dar un polonez renegat,
eum e cazul lui Poklewsky, imi face oroare; cAci
din momentul ce el 0.-a tradat tara sa, ce garantii
morale avem ea nu va trans, noua sa patrie?3.
Inteo alta scrisoare, el spune: Am convingerea
,c1 in fundul sufletului sAu, Poklewsky detesta 6
dispretueste Rusia i doreste Germaniei o victorie
.complecta. Am i eu impresiunea ea el se intelege
perfect cu BrAtianu i cA ei pregAtesc impreuna o
loviturd ale cArei urmAri vor fi incalculabile.
In fine inteun raport dare a miralul Niloff, pe
care roagA sA-1 transmita Tarului, dAnsul cere de-
misia imediatA a lui Poklewsky. El scrie:
'Primejdia ce ne ameninta e mare si reclami
mAsuri energice. Poklewsky trebue sa fie rechemat
zsi inlocuit printr'un diplomat patriot rus, mai mult
Inca printr'un militar care va prezenta Romi-
niei un ultimatum imediat ce concentrarea de trupe
;suficinte pe frontiera rominA va fi terminatl.
Niloff rAspunde:
M. S. e absolut de parerea d-v. Noi toti suntem
convinsi ea pAnA in citeva zile se vor produce eve-
nimente considerabile, can vor pune capdt anarhiei
liberale anglo-poloneze in tara si in strainAtate".
AceastA scrisoare dovedeste cA in sferele inalte se
wentila deja ideia unei mini energice, unui dictator.,-

www.dacoromanica.ro
LI; '
 26

Intr'o altg scrisoare Nioff scrie:

Situatia lui Poklewsky, gratie rapoartelor d-v.
patriotice, e complect zdruncinatg, el va fi revocat
Inca in cursul acestei luni. ,
Amicii lui Poklewsky de la ministerul afacerilor
straine ii anunta' de asemenea tiri rele.
. Sincer vorbind scrie printul Ouroussoff
situatia d-v. este foarte difidil. Influenta lui We-
sselkine continua a fi foarte mare i rapoartele sale'
produc o impresie dezastruoasa i foarte defavorabilA .
pentru d-v."
Dar nici Nioff, nici Wesselkine nici chiar amicii
d-lui Poklewsky n'au socotit in deajuns influ-
enta lui Georges Buchanan, ambasadorul Angliei Ia
Petrograd. .
/*I
Interventia energica a acestuia a salvat pe d.
Poklewsky OL a zdrobit pentru totdeauna cariera.
diplomatica a lui Wesselkine.
Dar sa lasam cuvAntul amiralului Niloff :

Seumpul meu Mips,

- Suntem pierduti, anarhia engleza triumfa pe

toga linia. Eri Buchanan a cerut o audienta ur-
genta, care i-a fost acordata pentru astazi. Dupa
plecarea sa, Tarul, palid i vizibil furios, binevoi
s m lamureasca asupra caracterului demersului-
ambasadorului englez. Buchanan a declarat ea atilt

www.dacoromanica.ro
 ,

27

din sursa sigurA stiri privitoare la agitatia amira-

lului Wesselkine si la planurile acestuia cari tin&
sa bruscheze evenimentele printr'un ultimatum ca- 4

tre Romania. Toti minitrii Intelegerei la Bucu-

resti ziee el se plang de amirahil Wesselkine,,
care de la Reni gaseste mijloacele de a stingheri
actiunea lor diplomatica. Nu vreau nici decum
urma el sa micsorez inalta inteligenta a lui
Wesselkine i patriotismul sau luminat, dar care
domeniul pur militar nu ajunge pentru a face sa
straluceasca calitatile sale indiscutabile ?
Buchanan n'a tras nici o concluzie din cuvan-
tarea sa, dar Sazonoff care a fost introdus in au-
dienta imediat dupa plecarea ambasadorului en-
glez, a pus punctul pe i. El protesta energic con-
tra actiunei lui Wesselkine i declara ca-si va da
demisia dad, nu se interzice amiralului de a face
vizite la Bucuresti. .

Stiu, scumpul meu amic, cat de mult te iubeste-

M. S., dar stiu iarasi cat de mult se teme de re-
tragerea lui Sazonoff, om de incredere al anarhis-
mului englez. Tarul nu se poate decide, dar cred
ca in cele din urma te va chema la Cartierul Ge-
neral pentru a uita acolo deceptiile tale diplomatice-
Inteadevar cateva zile dupa aceia, Wesselkine
a fost chemat la Cartierul General, uncle ramase
cloud luni, petreciinduii timpul in a bea si a manca.
-- Dupa reintoarcerea sa la Reni, el incearca iari
sa joace un rol important, dar lovitura data de-

www.dacoromanica.ro
 28
N., 4

Buchanan pare a fi decisivA, cici la fiece cerert

"de a merge la Bucuresti, el primeste un refuz foarte
amical, dar foarte clar si categoric.
El avea incA intrevederi la Galati cu anunaiti
,oameni politici romAni mai ales cu d. Take To-
nescu i cu mai multi ofiteri superiori. El mai
I distribue inert daruri, intrigheaza, intemeiazA un
ziar Patria, cunoscut priu atacurile impotriva
printului mostenitoi si a d-lui Poklewsky, dar
influenta sa asupra inaltei politici externe dispAru
,definitiv.>>

Colaborarea armatelor ruso-romne

in Dobrogea .

La 13 August, in ajunul declaratiei rAzboiului

,cAtre Austria, am fost la Galati. MA preumblam
pe cheiul DunArei; munca linititA urma fArA in-
trerupere ; nu se stia incA nimic cu privire la Con-
siliul de CoroanA i marele port dunArean ti 'Astra
aspectul sau obisnuit: negustorii circulau incolo si
Incoace, hamalii incArcau i descArcau, iar glasurile
Aor umpleau aerul linistit de sunete triste i ascutite.

www.dacoromanica.ro
 29

De odatA se auzi muzica militar. Atentiunea.,

generak se indrepth spre Dun Are. Muzica se apro-
pie voioas i zgomotoasI IatA in sarOt un re-
morcher mic, scurt i murdar. El trage mai multe
eepuri pline cu soldati, cai i artilerie. Un alt re-
morcher, apoi un altul i iar altul j iar altul. Un con-
voi interminabil. Soldatii strigA, agitA chipiurile, scot
urale formidabile. Muzica acopeth tot zgomotul acesta
ji v'antul imi aduce sunete nea0eptate, cu totul neas-
teptate, sunetele lui cBoje Tzarja chrani, sunetele
imnului imperial rus. ,
AutoritAtile ruseei din Reni, sosite astki la Ga-
lati saluth milithreste convoiurile cari tree, mari-
narii prezintA armele, muzica rus cAntA imnul ro-
mAnesc.
Si de ambele pArti urale nesfArite, strigAte scoase
din mii de piepturi, strigAte de bucurie i felici-
taxi, fArA sfAqit, filth intrerupere. Asa dar e thz-
boiul! De astdath e fapt indeplinit ! BrAtianu face
pasul decisiv, Romania intrA!
aceasth frAtietate a armatelor ruso-romane,.
aceste felicithri cAlduroase i reciproce, tot entu-
ziasmul acesta exprimat de atAtia soldati cari se ,
due la moarte ce spectacol n*cAtor i grandios,
ce fAgAduintA pentru prezent, ce sperantA pentru
viitor... Vai ! fumul s'a risipit repede, farmecul a .

dispArut iute, realitatea a revenit curand, rece i. ;

implacabil. -

www.dacoromanica.ro
 30
9

II
Armata ruseasca' a trecut Dun Area i imediat
Aificultatile s'au ivit in toate partile. S'a constatat
. mai intaiu cu uimire ca nu exista nici un plan
de campanie in Dobrogea i ea cooperarea arma-
telor ruso-romane n'a fost stabilita nici macar in
liniile sale cele mai generale. Rusii contau pe ro-
mani, romanii asteptau cu nerabdare pe rusi si re-
, zultatul definitiv era ca toata lumea se gasea in
fata vidului, in obscuritatea cea mai complecta.
Generalul Zaiontchikovsky, comandantul corpu-
lui expeditionar rus, i generalul Polowtzeff, seful
statului sau major, au sosit la Bucuresti i, dupa
prezentarile obisnuite, reclama planul de operatiuni
in Dobrogea. Statul major roman pare a fi uimit :
-ee plan doresc generalii rusii ? Oare nu era sigu-
ranta ca Bulgaria nu va indrazni sa se impotri-
veasca regimentelor rusesti, ca in ori-ce caz, ea
na ya indrazni nici odata sa atace cea d'intaiu
aceste regimente ? Oare nu era convenit Ca bul-
garii vor ramane spectatori indiferenti i pasnici
ai actiunei romane ? i atunci la ce bun sa se
ocupe capetele Statului-major cu amanuntele unui
plan care nu va fi nici odata executat ?...
E drept ca se vorbea mult de o defensiva pe
.frontul bulgar, defensiva ce ar permite armatelor

www.dacoromanica.ro
 31

Tomne s deslantue o ofensiva viguroasa in Tran-

silvania. Dar planul acestei defensive n'a fost nici
el stabilit ; se credea c numai ofensivele marl sunt
vrednice de pregdtiri serioase si de stralucite
,
lo-
-vituri strategice.
Pentru Dobrogea se multumeau sl reclame con-
centrarea trupelor romAne si inaintarea lor impreuna
cus regimentele rusesti spre punctele strategice im-
portante. Dar modalitdtile colaborarei aliatilor an
fost uitate i hotarirea lor a fost incredintatd sta-
telor majoare ale corpurilor respective, ceeace pro-
vocd in urma discutiuni violente i interminabile...

-
III
Din partea rusilor afacerile nu se prezentau sub
aspecte mai bune. Mai multi generali romAni pun
si ei intrebdri nelinistitoare: dar d-v., domnilor
adus'ati vre-un plan, studiat-ati problemul a cdrui
solutie in mare parte atarnd de D-v ?
Generalul Polowtzeff declar c abia la Bucu-
I
resti si-a procurat harta Dobrogei; Zaiontchikowsky
afirma c' el era destinat pentru o ofensiva in di-
rectia Rigei i ca" nu poate sg-si explice motivele
can au indemnat comandamentul suprem s-1 tri-
mita' in Dobrogea, al cdrei name aproape cd nici
nu-1 stia ping acum...
Se spune c atasatul militar al Frantei &Eland

www.dacoromanica.ro
 32
s
aeeste lucruri a declarat: Les deux font lax
paire. Nu tiu daca a rostit inteadevar aceste
cuvinte, dar e sigur c in cercurile competente 6
serioase se incepe a se privi viitorul cu cea mai
mare neliniste.

IV
Nelini0ea sporeste mai ales, cand se afla des-
pre certurile i neintelegerile grave cari s'au ivit
in chestia comandamentului.
Dupa conventia de alianta armata rug din Do-
_
brogea trebuia s'a fie pusa sub comandamentul su-
prem roman. Dar Zaiontchikowsky nici nu vrea
sa multi de asa ceva. El declara cu glas tare :
Romanii n'au nici un plan, trebue prin urmare .

sa-1 elaboram noi i ai fi eel din urma dintre

mizerabili daca a ingadui generalilor romani sa-0
vire nasul in acest plan (generalul credea eh' marii
efi trebue neaparat sa intrebuinteze expresii vii
si energice). *i el se sinchise0e foarte putin de
instructiile i sfaturile marelui cartier roman cari
sunt de altfel foarte adesea ciudate i contradic-
torii. 0 anarhie complecta domneste in Dobrogea
Nu mai tii cui sa te adresezi, de cine sa asculti.
nimeni nu indfazne0e sa execute ordinele coman-
damentului rus, dar nu se hotarete nici s recu-
noasca autoritatea decisiva a cartierului roman.

www.dacoromanica.ro
 33

Numai infrangerea de la Turtucaia a pus carat

acestei situatii intolerabile. Comandamentul roman
izbit de aceastA lovitura teribil i neRteptatA,
dAne mai putin independent O. recunoaste, desi
in mod tacit, numai autoritatea lui Zaiontchikowsky.

Se acuza adesea si se acuz i acum Inca ge- ,)

neralul Zaiontchikowsky de toate nenorocirile cari
au lovit armatele ruso-romane in Dobrogea. E acu-
zat de imbecilitate, de lipsa absoluta a celor mai
elementare notiuni strategice, de dezordinea ce dom-
nea pretutindeni, de dezorganizarea complecta care
pustiia armata; e invinuit, in sfarsit, de toate de-
fectele ce se atribue totdeauna generalilor batuti
gi nefericiti.
Departe de noi gandul de a lua apararea a ces-
tui general, elev fidel al Rusiei tariste; istoria sin-
gurA va stabili adevAratele cauze ale dezastrului ei
va gAsi pe marii responsabili. Dar din respect pen-
tru adevar trebue sa declarAm c Zaiontchikowsky
nu era nici de cum , imbecil, inteligenta i pAtrun-
derea sa erau ne-indoioase i studiile sale militare
profunde atrasesera asupra-i atentia speciala a cer-
curilor competente rusesti. Daca a fost bAtut, daca
a dat gre in mod lamentabil in intreprinderea sa,
pricinile trebuesc cAutate in sistemul insusi al co-
3

www.dacoromanica.ro
 34

mandamentului, in nepasarea i neglijenta de ne-

crezut i criminala a statelor majore rus i roman.
aceasta nepasare, aceasta neglijenta care pare
de necrezut, se manifesta pretutindeni, in toate cer-
curile, in chestiile mari ca si n cele mici. -
Timp de doi ani se fac pregatiri pentru razboi
eland de Rusia, timp de doi ani statele majore
rus i roman se trateaza ca prietene i apoi rand
razboiul izbucneste in sfarsit, nu se gasesc inter-
preti, se recurge la gesturi i mimic., pentru a
exprima gandul i dorinta. i cu toate acestea cat
' de lesne era de gasit interpreti Armata rug nu-
mara in rindurile sale zeci de mii de romani din
Basarabia; de ce nu s'a atasat cate-va sute dintre
acestia corpului expeditionar din Dobrogea?
Romania avea multi soldati din Tulcea si Ga-
lati cari vorbeau limba rug, cari erau chiar de
origina rug; de ce au fost trimii aproape toti pe
frontul Transilvaniei?
Rezultatele acestei neglijente vadite n'au filar-
ziat mult; din prima zi a sosirei rusilor a inceput
neintelegerea formidabila' ce se d'adea drept rela-
tiuni normale intre armata rug deoparte i popu-
latia i armata romana de alta. -
Se esplica lesne greseala regimentului de ulani
din Pawlowsk, care in loc s soseascl la Kalabe-
kioi, s'a oprit la Delibekioi. Comandantul a decla-
rat di regimentul nu avea nici un singur interpret,
nici un singur soldat care sa se poata explica hi

www.dacoromanica.ro
 35 V.

omAneste, a a mers prin noroi tooth' noaptea, a

.cAutat in zadar s'a" obtie informatiuni din partea
iaranilor i, in fine, sfArsit de obosea1 'a. s'a vzut
nevoit sa" facg popas la Delibekioi.
0 baterie soseste inteun sat, unde spera s gd-
sease-a regimentul de infanterie cAruia ii fusese ata-
sata. Mare fu mirarea comandantului rind nu gsi
acolo cleat un mic detasament de cavalerie. Lain-
. -du-se informatiuni s'a putut constata c bateria
fusese indusa in eroare de cake tdrani.
Am fi putut cita sute de exemple asemAnAtoare
dar nu vrem s obosim atentia cititorului; de alt
fel ori eine locuia sau trecea prin Dobrogea, a putut
desigur constata toat'd importanta acestei chestiuni
a interpretilor, asa de neinsemnatg la prima vedere.
S adoga'm numai ca. o lung dupg sosirea ru-
silor d. Panaitescu, seful sigurantei generale a pri-
mit ordin s trimeata' pe toti agentii si cari vor-
beau limba rush' in Dobrogea, spre a servi ca inter-
preti ai trupelor ruso-romne i spre a fi deasemenea
atasati in aceastl calitate pe lAngg prefecturile locale.

VI
0 alta nenorocire era lipsa de harti amlnuntite
asupra Dobrogei. Romfinii aveau prea putine, rusii
nu aveau aproape de loc. Un ofiter de spirit ma
asigura in modal eel mai serios din lame el din

www.dacoromanica.ro
 /
36

nebagare de seaml toate hartile au fost luate de

care regimentele cari fusesera mai inainte garnizo-
nate in Dobrogea i cari fusese in urma" trimese ti
Transilvania. El mi mai asigura : Se acuza Rusia
a are scopuri intunecate, ca are planul de a ajunge
, la Constantinopol prin Dobrogea. Ii ajunge sg, arate
lipsa de harti pentru a inchide gura rau voitorllor..
Oricum ar fi, fapt e ca se inota in obscuritate
geografica i c regimente iutregi se certau cu strtts-
nicie pentru o biata hart& a Dobrogei. -
Diferitele parti ale armatei pierdeau mice con-
tact intre ele; trupele se ciocneau mereu ca in vreme
de maxi retrageri; infanterie, cavalerie, artilerie, che-
soane de, munitii, bucatarii de campanii, ambulante
militare, nenumarate capete de vite totul se pier-
dea intr'o dezordine inspAimantiitoare si continua;
gi te mirai numai cum a putut domni o asemenea
dezordine, pe un front atat de ingust.
\ ,

VII
Generalul Zaiontchikowsky vorbind cu un ziarist
rus foarte cunoscut, ii spuse:
Vedeti, armata romana nu valoreaza mare lu-
eru. Soldatii sunt rau instruiti, ra'u echipati, ei n'au
de loc acea infAtisare militara speciala pe care o,
,

au trupele in mars si care va umple inima de man-

: drie si de entuziasm. Ei au aerul abatut i privirea
2
4

www.dacoromanica.ro
 37

piezisd. De altfel numai in Romania exi.stg acest

proverb las Fuga e rusinoasg dar stoasg.
La Bucuresti Inca se indrrtznea sa ni se afirme
.61 armata romang e din belsug prevgzuta cu tot
materialul de razboiu necesar, abstractie Maud de
munitii pentru artilerie pe care sperau sg o obtie
le la Rusia. Ni se lAuda mai ales instructia pro-
funda a artileristilor.
. On ce se intampla?
Doug sau trei regimente posedg bucatarii de cam-
ipanie ultra moderne, in schimb celelalte ar fi fe-
ricite sg aibd bucAtArii ce se intrebuintau pe vremea
lui Petru eel Mare.
Granatele de mang fabricate la Cernavodg fac
mai multe victime printre romani decal printre vraj-
mast. Artileristi nu stiu sa manuiascg tunurile de
calibru mare; pentru a descArca un tun care trage
la opt kilometri, ei sunt nevoiti sg-1 apropie la o
-distanta de patru kilometri de dusman.
, Dar ceea ce e mai ales deplorabil i primejdios
o lipsa de camaraderie ce-am observat-o printre ofi-
terii i soldatii romani. Ei se ceartg, necontenit
primejdia comung nu-i uneste de loc. .

Apoi razand generalul adoaga: cDar toate astea

-sunt pentru d-ta, amicul meu; pentrn ziarul d-tale
vei fabrica ceti va placea i ce'ti va conveni sg fa-
rbrici. i a doua zi scriitorul rus a trimis ziarului sau
un articol strAlueit care exprima admiratia pro-
funda a generalului Zaiontchikowsky pentru glori-

www.dacoromanica.ro
 RS

oasa armata aliatA. Imi mai amintesc Inca labia

fraza a acestui articol: In scurt, declaratile coman
damentului nostru suprem pot fi rezumate astfel :
In primavara viitoare Romania va avea o armata.
frumoasA i formidabilA vrednica de o mare putere.,

VIII
Chestiunea rAnitilor devine de o greutate neli
nistitoare. Se povestesc lucruri ingrozitoare. INn
sunt spitale, nu sunt medici, lipsesc complect me-
dicamentele. Rnitii culcati pe jos Ii asteaptA rtn
dul zile intregi. Ei plang i injura de furie reti-
nutA i neputincioasA; ei se roaga sa fie ucisi, s 0.
sfarseascA cu suferintele lor grozave, sA fie scapati
de aceastA vedenie insuportabila. In jurul fiecarei
ambulante de campanie toata campia e tixit de
soldati; nu poti sa treci fArA s atingi un picior,.
un brat, un cap, fara sa provoci tipete de durere_
Vazduhul e plin de gemete, multi rAniti sunt in
delir; tot campul seamana, unui infrn imens si
teribil. Dar ce face serviciul sanitar roman? Ce a
facut timp de doi ani de neutralitate? De ce n'a .

invatat nimic de la beligeranti?

DacA exista Dumnezeu, daca existA o justitie
imanenta, dacA responsabilitatea moralA n'a dis-
pArut 'Inca complect, atunci vinovatii vor trebui sa
sufere o pedeapsa extraordinara i oribilA pentru,

www.dacoromanica.ro
 R9

toate suferintele i toate nenorocirile pe cari le-a

provocat in Dobrogea.

IX
Un fapt e indiscutabil: nemultumirea reciprocA
se propaga din ce in ce mai mult printre rusi si
romani. De aceastA nemultumire se vorbeste pre-
tutindeni, chiar in public i cercurile diriguitoare
ale celor douA taxi fac toate sfortarile pentru a linisti
opinia publicA.
D. Tache Ionescu publica in La Roumanie un
articol vibrator in care cere concetatenilor sai dragoste
si admiratie pentru soldatii rusi cari vin cu miile
sa moarA pe un plmant strAin, departe de caminele
si de granitele lor.
Ziarul guvernamental rus Noowje Wremja vor-
be0e de jertfele enorme ale Romaniei ,cari i-au
asigurat simpatiile i respectul aliatilor.
Dar sincer vorbind nici un articol din lume, ori-
.
cat de stralucit ar fi, nu poate nici decum s im-
pedice nemultumirea i recriminarile reciproce ale
trupelor cari gasesc un ecou favorabil atat in Ro-
mania cat i in Rusia.
Inteo scrisoare particulara, adresata primului re-
dactor al ziarului militar Russky-Invalide" locot.-
colonel W. incearca sa examineze cauzele animc-
zitatei ruso-romane.

www.dacoromanica.ro
 40

Intrand in actiune, Romanii credeau c vor salva

intelegerea si mai cu deosebire Rusia. Mandria
kr n'avea margini. Noi, aci, la .Bucuresti trebuia
sit inghitim tot felul de prostii, tot atat de ridicole
pe cat de jignitoare pentru demitatea noastra natio-
nala. Ni se afirma pretutindeni, chiar in cercurile
ofiterilor superiori, ca Romania a mai salvat odatA
Rusia in 1878, si 6," acum ea va salva tara noastra
Inca odata trig de o primejdie infinit mai grava
deck primejdia turca. In primele zile ale intrarei
in actiune, ofiterii romani priveau trupele noastre
cu un dispret maret i o condescendenta revoltatoare.
Se ghicea lesne ce gandeau ei despre ofiterii nostri :
Voi amicii mei, ati fost batuti de mai multe ori,
dar asteptati putin, noi va vom salva in curand.
In aceste conditiuni cum voiti ca ofiterii nos-
tH sit nu se bucure de infrangerea dela Turtucaia ?
Evident interesele comune primeaza totul, dar tre-
bue si fii rus i sa traesti in Romania pentru
a intelege toata multumirea secreta cand vedem
pe ofiterii romani trecand cu nasul in jos si cu
aerul ceva mai putin impertinent ca mai inainte.

El

X
D. P., care asista de asemenea la citirea aces-
tei scrisori, ia cuvantul :
Eu cred ca trebue cautate aiurea pricinele ne-

www.dacoromanica.ro
 41

Intelegerilor noastre, pricini profunde i serioase.

Nu vreau nici decum sg ma intorc pang la epoca.
lui Petru cel Mare e a lui Cantemir, pang la epoca
Caterinei a II-a ; vreau numai s vg indic ca de
multa vreme Rusia si Romania pg'strau una fata
de alta o atitudine durnrioas i neincrezgtoare.
Intr'o zi, o zi neuitata, 14 August 916, ghiata
a fost ruptg, cele doug tari s'au declarat gata sa
mite vechile dustarmii i vechile pretentii. Ori, Bra-
tianu fost-a el cu adevarat sincer, intinsu-ne-a el
inteadevar mama cu francheta i amicitie ? Nu, de
o mie de ori nu.
Pe deoparte el semneaza tratatul de alianta, iar
pe de alta cere necontenit sa i se fixeze neconte-
nit maximum trupelor noastre destinate s colabo-
Teze cu armata romana. El se teme de Rusia, nu
.are incredere inteansa, nu vrea sa vadg o armata
lush' prea puternica pe pgmantul romanesc. La doi
pasi. de Rusia el vrea sa joace un rol indepen-
dent i aproape preponderent.
Dar oare e cu putinta in timpul acestui raz-
boiu ? Este posibil ca acum micile state sa nu fie
tarite in sfera de influenta momentang a marilor
puteri aliatele lor ?
Vedeti Bulgaria. Ea a examinat toate combi-
matiile, a chibzuit multa vreme si in mod serios
inainte de a se arunca in valtoare, a sovlit multi
vreme inainte de a face pasul ,decisiv. Dar odatg

www.dacoromanica.ro
 42

calculele sale facute, ea s'a dat Germaniei cu trup

i suflet, sincer i "fard nici un gaud ascuns.
Acum dupa primele infrangeri serioase Br Miami.:
a inteles cat de primejdioase erau iluzfile sale;.
dar el are tot interesul s ascunda adevarul
, pentru a insela opinia publica sureseitata el favo-
rizeaza agitatia contra trupelor noastre cari sunt
invinuite de a fi sosit prea tarziu i in numar ri
dicol de neinsemnat. Eu sunt adanc convins el
dumania ruso-romana este opera exclusiva a d-lui
Bratianu.

VI
Infrangerile romane bucura mai ales pe ofiterii
sarbi. Sunt clout divizii sarbe pe frontul Dobrogei..
Ele au fost formate la Odesa i inspira pretutindeni_
respect pentru bravura si abnegatia kr. Soldatii.
sunt fericiti sa se afle din nou fata in fata cu.
bulgarii: Trebue s zdrobim pe bulgari ori uncle
ii putem gasi.
Dar ofiterii cari stiu tot ce priveste tara lor,
'Ana i cele mai mici amanunte, au aflat curand
ea Romania a cerut i a obtinut recunoasterea drep-
turilor sale sale asupra Banatului. De atunci ma
n ia kr nu mai cunoaste margini. Ei au devenit
t oti furiosi i nici nu incearca macar sa ascund .
nemultumirea kr : Ce zic ei noi trebue sa.

www.dacoromanica.ro
 43

2drobim pe bulgar pentru a avea pe romAni la-

poarta Capita lei noastre? Dar asta nici odatA.
Si de atunci ei sunt fericiti sA constate cA cama--
razii lor romAni nu se mai gandesc la Banat si
cA s'ar multumi mai curAnd cu apArarea eficace a .
Patriei lor invadate.
r
XII
Chestiunea aprovizionarei armatelor aliate se afla
la inceput intr'o situatie disperath, dar ea a fost
repede rezolvatA de cAtre soldatii insisi i intr'im,
chip foarte simplu i practic. Soldatul rus a pierdut
de mult increderea in cinstea intendentilor sAl si in
eficacitatea mAsurilor kr. Se spunea totdeauna : in-
tendentul i foameteamerg impreunA se repeta adesea
proverbul cunoscut : Intendentul este pedeapsa lui
Dumnezeu pentru pAcatele noastre. In timpul rAz
boiului ruso-japonez furturile intendentilor au atins
sume atat de fantastice incAt chiar vechiul regim tarist,
ai cArui cei mai credinciosi partizani ereau inten-
dentii, s'a vAzut nevoit sl numeasca mai multe co-
misiuni de ancheta, prevAzute cu puteri exceptionale,
Multi intendenti au fost trimesi in Siberia, multi .

au fost aruncati in temnite, multi altii s'au vAzut

lipsiti de averea lor. i asa de mare fu pofta in--
tendentilor ; asa de mare fu de asemenea i nepA-
sarea kr incat numai sumele confiscate se urcau lah

www.dacoromanica.ro
 -0

44

;zeei de milioane de ruble. La inceputul rlzboiului

mondial, intendentii, imperturbabili ca totdeauna si
Tlini de gravitate olimpiang, isi incep din nou opera.
Dar soldatul nu mai era acelas, 4 nu mai avea . ,
-aceiasi rlklare, mugetul formidabil al revolutiei se
.auzea deja in rindurile sale.
Armata hotAri : Ne vom scapa de intedentl
si fiecare regiment, fiecare unitate mica sau mare
incepe sl se`aprovizioneze ea inslsi prin toate mij7
loacele ce-i stau la digNzitie. . 7

Era un spectacol foarte interesant s vezi un re-

giment in mars cand trebuia s plrlseascl definitiv
pozitia sa i sl plece spre o noul destinatie; mai
intai Ova-1i soldatii in tinuta de campanie as-
pect modern obisnuit ; apoi, ceva mai departe in
praf teribil se ridica la cer ; se distinge nu flirt
greutate capetele de vite, saci plini de fasole, de
,cartofi, de zahgr, ceai, flinl, socolat. Tot acest convoi
internfinabil era inconjurat de o patrols speciala
Aveai impresia el asisti la un rzboiu din an-
tichitate and in arms luptatorilor veneau carele
nenumarate cu merinde, femei, copii i toate bunu-
rile familiilor. Dar gratie acestei mAsuri, numai sol-
datul rus a putut scapa de protectia plrinteascl a
intendentilor.
0 mare mill cuprinse pe soldatii rusi, buni si
miirinimosi din fire, and sosesc in Dobrogea
lac prima cunostintl cu aliatii lor romlni. Sol-
datii erupt literalmente de foame ; la ora prinzu-

www.dacoromanica.ro
 -
45

rilor ei se gramadesc in jurul soldatilor rui i

ochii kr strAlucesc de invidie i de pofta privind
mancarea imbelugata pe cari ruii o inghit so-
lid si linitit, tarinete.
Lucrul straniu i de neinteles: armata romanA
era lipsita chiar de paine. Am avut prilejul sa.
fiu spectatorul unei scene destul de caracteristice
un soldat rus Ii imparte painea in cloud pArti
egale, ascunde una in saeul salt i d pe cealaltA-
unui soldat roman ai earth ochi exprima o ade-
vrata i adanca recunotinta.
SA-ti lipseasca painea in Romania, nu-ti vine
s'o crezi ! Dar e totui un fapt stabilit i irefuta--
bil. Aceasta situatie intolerabilA n'a durat ins mult.
Soldatii rui incep sa se ocupe de instruirea ne-
norocitilor kr camarazi. Vedeti zic ei la
noi intendentii ii fac afacerile Mr, noi ni le fa-
cem pe ale noastre. Ei fac avere, noi mancam j.
bem in sa'ntitatea kr si cu totii suntem multumiti.
De ce n'ati face i voi la fel ?:b
Taranul roman nu e prost, e de prisos sa-i re-
peti de doua ori asemenea lucruri, el prieepe re-
pede toate foloasele sistemului rusesc.
Mici grupuri se formeaza atunci, grupuri de
prieteni inseparabili, originari din acela sat, mun-
citori din acela atelier 0 toate aceste mid gru-
purl hoinaresc prin sate mirosind cu atentie peste
tot locul. i rezultatele nu par a fi prea rele cad,
toti soldatii romani declara in unanimitate:

www.dacoromanica.ro
 46

Nici odata nu am fost asa de bine nutriti ca

n Dobrogea allturi de marii nostri amid i aliati

XIII

XIV

Colonelul Tatarinoff, atasat militar al Rusiei, a

plecat la Cartierul General Rus, spre a cere aju-
toare urgente. In ajunul plecarei sale el a fost
primit in audientA de Rege. Foarte palid, foarte
abatut Regele Ii spuse: Tara mea si-a indeplinit
toate obligatiile sale cAtre aliati. Suntem mandri
de a fi putut atrage impotriva noastra o formi-
dabilit armatA german. Am dat astfel aliatilor
nostri o mai mare libertate de actiune. Dar pro-
pria noastra situatie a devenit foarte grea si se
inrurateste din zi in zi. Existenta insasi a Ro-
maniei e in joc. Avem ferma speranta c marea
Rusie ne va trimite intariri puternice i imediate
,pentru a impiedica triumful inamicului comun.
.

www.dacoromanica.ro
 47

XV

Totul e pierdut, nu mai e nici o sperantl Co-

Uonelul Tatarinoff s'a intors i raspunsul sau pe care
,e1 nici nu indrazneste sa-1 expue in intregime, a
aruncat consternarea in cercurile romanesti. Statul
major rus recunoaste inutilitatea i imposibilitatea
de a trimete intariri suficiente spre a tine piept
armatelor germane pe tot lungul front roman. El
-,cere in consecinta retragerea armatelor romane pe
linia Siretului...

XVI

. Aveai pe Iliescu i pe Zaiontchikowsky i ai pro-

-vocat pe Mackensen, aveai un armament de parada
ai provocat artileria germana, ai intrat ca sa dai
Ajutoare si a doua zi aproape de intrarea in 02-
bola sa ceri ajutoare.
Sinistra i ireparabila neintelegere.

www.dacoromanica.ro
 48

Dupd lovitura de la Turtucaia

Excelenta Sa d. Marincovici, ministrul Serbia

la Bucuresti, se afla la masa sa obipuitA la CaNa
De staturA mijlocie, larg in umeri, bine zidit,,
cu ochii pAtrunzAtori, Excelenta Sa evoacA mereu. 1
imaginea tAranului sari), aspru, siret i banuitor...
Domnul Marincovici n'a fost nici odata opti-
mist; dar in anii din urma, gratie nenorocirilor-
nesarsite ale tArei sale, el a capatat un humor
mai mult funebru care te infricoa. El spunea a-
desea :
Cred ca razboiul poate nu va dura 30 de ani,,
, dar n'as indrazni nici @data sa sustin serios pA-
rerea mea.
*i and sotia sa, un suflet extrem de frumos,
delicat, cu ochi marl, melancolici, inspAimAntatA,
de aceste frumoase perspective zicea :
Ce nenorocire, Dumnezeule, ce nenorocire,,
domnul Marincovici replica, putin iritat:
De ce nenorocire Doamn? Te deprinzi cu ea-
Te obinueti cu tot felul de boli; te obipuq,ti

www.dacoromanica.ro
 46

cu epidemiile de holerrt, de tifos, de desinterie, te

obisnuesti sA crapi de foame, vom sfArsi prin a.
ne obisnui cu totul i cu ritzboiu]......
Excelenta Sa nu crede de loc in acele frumoase
cuvinte pe cari le reproduce zilnic presa : Lovi-
turd decisivA, victoria finalA, sleirea complecth.
Excelenta sa ti bate joe de toate acestea 1 oa-
menii cari le repea in fata sa ii produc o mill
-nesarsit.
Un ziariSt rus care cunostea perfect caracterul
d-lui Marincovici, spunea :
Ce vreti, el a fost jurnalist, apoi avocat, acum
e diplomat. Trei ramuri ale activitatei omenesti,
in cari iti 1ai putin cate putin din sufletul tAu...
Ori, in ziva intrArei in actiune a Romlniei, se-
And la locul sau obisnuit la Capsa, d. Marinco-
vici exalta de bucurie. Ochii ii strAluceau, tool
figura sa exprima o satisfactie compleca.
M'apropii, 11 felicit. Ii spun : .
Sper, ExcelentA, cA rAzboiul RomAniei va im-
bunAtati mai ales situatia tArei D-voastrA atat de
crud incercath de atatea nenorociri.
D. Marincovici, vesel, imi rAspunde :
Nu v tne1a, scumpul meu domn. In dong
sAptAmAni armata ruseasat ocupA Sofia, armata de
la Salonic tae linia Nis-Constantinopol si la 1
Octombrie Skupcina, dupA atatea luni de ocupa-
tie austro-germand, va tine la Belgrad prima sa
sedintl solemna.
4
www.dacoromanica.ro
 66

cum colonelul Adanovici, atasatul militar al

Serbiei, mai pesimist Inc deck d. Marincovici,
ceeace inseamna mult, sfatuia sa asteptam eve-
nimentele inainte de a ne pronunta, ministrul Ser-
biei replica, mereu voio i zAmbitor :
Drace, lasa-ne in pace cu pesimismul d-tale
negru i nemasurat. Nu otrAvi, cu trista d-tale
figura aerul acestei zile de sperante i de reinviere !

II
Era o zi de sperante si de reinviere 'pentru
toate cercurile entetiste din Bucuresti. Era o fru-
. moasa zi de visuri grandioase i marete, de triumf
si de bucurie exuberanta.
Deceptiile i esecurile din limp de 2 ani de
neutralitate au fost uitate, toate dificultatile au
displrut, toate obstacolele au fost invinse si pro-
blema pacii si a rAzboiului a devenit de o sim-
plicitate -extraordinara.
Se spunea : Acura razboiul este terminat, cu
adevArat terminat, pacea victorioasa nu mai poate
iritarzia. Incercarea Puterilor Centrale este un fapt
indeplinit. Se va iucepe cu Bulgaria si Turcia ; se
va ocupa Sofia si Constantinopol, se vor forta Strain-
torile; apoi toate ansaatele aliate, armata rusk ar-
.
mata romlna, armata de la Salonic se vor indrepta
contra Monarhiei Dualiste, Ii vor da lovitura de
-

www.dacoromanica.ro
 51
r

gratie i atunci ,Germania, cu toata rezistenta sa

minunatd, va fi nevoita sa depuna armele i sa
primeasca conditiunile de pace ale Intelegerii.
Era, intr'adevar, foarte simplu, foarte frumos,
foarte evident in sfarsit, caci chiar pesimistii de
profesie nu mai indrAzneau s ridice glasul....
portarul dela legatiumia Rusiei care caracteriza
totdeauna situatia politica' prin fraze energice i.
laconice exprima aceasta convingere generald :
Acum nemetz-ul estu kaput...
Entuziasmul era mai ales mare in cercurile sr-
beti. &Ali au trecut prin atatea mizerii i sufe-
rinte inat simteau o nevoe aproape fizica de a avea
o sperantd, de a astepta in fiece zi miracolul nepre-
vgzut care sa le redea Patria, ocupatA de dusmani.
Acest minacol era interventia romnd....

III
Am vazut pe d. Marincovici dupa lovitura de
la Turtucaia. El se afla in tovar4ia atasatului mi-
litar si a unui alt ofiter sarb, care a luat parte la
vreo doud-zeci de bdtalii si care pang in ultimul
minut a asistat la retragerea sarba prin Albania.
El ti ldsase acolo piciorul sang i dupa atatea
mizerii i emotii devenise filosof i nu se mai mira
de nimie,

www.dacoromanica.ro
 r,2

D. Marincovici avea aerul foarte abrttut, foarte

obosit. ImbgtrAnise mult i ochii sgi pastrau o ex-
presie dureroagi. .

Ofiterul-filosof, ca o pashre cobitoare, intrerupse

tacerea i spuse aproape voios :
Suntem f , pur i simplu f
lovi odatit podeaua cu piciorul situ de lemn.
D. Victor Ionescu care se apropiase risca :
Ba nu, domnule, vit mnelat.i, nimic nu e inca
pierdut. Se va numi o comisiune de anchet, se vor
gasi vinovatii se va pune ordine i situatia va fi
in curAnd restabilitA in favoarea neastra.>>
Era, vadit lucru, putin inteligent de a servi astfel
de consulatiuni acestor bravi luptAtori.
Atasatul militar raspunse furios :
Aveti domnule un optimism foarte robust. Nici
odata situatia nu va fi restabilita in favoarea d-v.
Initiativa odatit pierduta, totul e pierdut ,si d-strt
ati pierdut definitiv initiative. Sunteti cuprinki
acum de teamit si de nesiguranta si nu stiti mkar
din ce parte va veni lovitura de capetenie. Nici o
comisiune din lume nu va" va reda vreodat ini-
tiativa si nu vit va inga.dui vreodata sit ghiciti
planul de campanie al inamicului.
D. Marincovici zise cu tristete:
Noi, popoarele balcanice, suntem nespus de ne-
fericite i vina e totdeauna a noastr. Suntem juarii
in nalinele marilor puteri, am consimtit. liberi ei
www.dacoromanica.ro
 53

de buna voe si fim instrumentul orb al politicei

straine in Balcani.
Suntem mAndri de a fi independent', de a avea
un parlament, o armata frumoasti, de a duce o
politica national, dar in realitate nu avem inde-
pendenta, parlamentul nostril: este ecoul glasurilor
strAine, armata noastra lupta pentru strain, politica -1
nationala este o himerg inselatoare i ridicula.
Suntem cu totii zdrobiti, invinsi k4i invingatori
si nu cunoastem inca deajuns inutilitatea sfortarilor
noastre. In ziva conferintei pcei va incepe marea
imparteala a tarilor balcanice i cutitul diploma-
tiei europene va thia in carnea noastra inca vie.
Si se va tine asa de mult socoteala de interesele
noastre nationale, inch Sofia va fi cedata roma-
nilor i Bucurestii Bulgarilor. Atunci spectacolul
nu va fi plicticos, de a vedea pe jurnalistii ro-
mAni cerand Sofia care nu a incetat niciodaftt sit
fie um oras romanesc ui jurnalistii bulgari stabi-
lind drepturile istorice i preistorice ale Bulgariei
asupra orasului bulgar Bucuresti.
El se opri si se facu tacere pentru cate-va mo-
mente.
Ofiterul ii ,intrerupse din nou:
and va spun ca suntem f...., credeti-ma, va dan
cuv(intul meu de onoare.
lovi dusumeaua cu picioru-i de lemn.

www.dacoromanica.ro
 54

IV
Excelenta Sa Poklewsky-Koziel s'a imbolnavit,
a crtprttat o ritcealit diplomaticA, cum spune printul
Gagarine, primul secretar al legatiei ruse.
Singur in apartamentele sale, departe de tumul-
tul orasului, d. Poklewsky mediteaz i reflectiile
sale sunt triste i melancolice, pline de amaraciune.
Unuia din amicii srd, jurnalist rus foarte cunoscut.
ii explicit starea sa sufleteasca:
Cunosc foarte bine acel proverb crud 0 las:
Vae victis! Romania e lAtutri, sperantele au lost..
inselate iar BrAtianu e Poklewsky cari eri inca
erau niste eroi, cari erau pretutindeni aclamati,
pretutindeni citati ca eel mai marl oameni de stat
ai istoriei moderne, au devenit astdzi niste imbe-
cili, niste ignoranti, niste mici negutAtori ai unor
tratate irealizabile. E logic, nu-i nimic de obiec-
tat. Ministrul Frantei insistit pretutindeni asupra
sosirei sale tardive la Bucuresti, ministrul Angliei
ii pastreaza tot sangele situ rece, care in impre-
jurarile actuale convine mai mult unui gentleman
englez, baronul Fasciotti Ii spaI minele. Singu-
rul vinovat sunt eu, Poklewsky, ministrul pleni-
potentiar al M. S. Tarului. Vae victis! Vae
victis!.
Dar cu adevarat nostim e printul Gagarine. Cu
www.dacoromanica.ro
I.
 r.
bo

aerul foarte naiv, foarte bland, el e totusi de o

inteligenta i iretenie indiscutabila. E original
primul secretar al Legatiei Rusiei. Na pierde nici-
odata ocazia sa-si exprime dragostea i admiratie
sa pentru Austria si pentru Turcia, mai ales pentru
Austria. El spune adesea: Austria e tara cea mai
civilizata din lume si Viena este orasul cel mai
frumos dintre toate orasele Europei.
Era totusi cant ciudat lucru s auzi aceste cu-
vinte dela un diplomat a carui tara se afla in stare
de razboiu cu Austria.
Printul Gagarine vorbeste intr'un grup de amici
rusi: Eu am sfatuit totdeauna pe romani sa ramae
linistiji, sit nu se miste, sa stea pitulati la granitele
bor. Le spuneam : Dragii mei, la Cazino nu se
castiga niciodata, si and pierzi iti amintesti tot-
deauna cu regret si remusari de casa ta uncle
te simteai atat de bine, atat de linistit, unde iti
citeai jurnalul hand un pahar de vin bun.
Drace! Totul s'a sfarsit. Avem acum aeroplane,
bombe, raniti, griji neplacute. Vedeti, nu trebuia
s va miscati.
Apoi adresandu-se colonelului Tatarinoff, atasatul
militar al Rusiei:
." Dar d-ta, colonele, d-ta ai dormit, d-ta nu ti-ai
dat sarm c Rominia n'are artilerie, ca armata
sa nu e buna cleat pentru defilarea dela 10 Mai.
Colonele, te asigur ea in momentul acesta nu prea

www.dacoromanica.ro
EV.
 1

g6

esti n favoare, in sferele inalte. Te plang sincer,

te afli intr'o situatie foarte urano.
Printul Gagarine Ii putea permite s tachineze
chiar pe Poklewsky.
Apoi continuand :
Esentialul e c nu se mai opera nimic. La Pe-
trograd domneste o zapaceala complect. Londra
cd Parisul par a f uimite. Nimeni nu mai pricepe
nimic i Ii aruncA reciproc prostii cordiale. Aci
ne e rusine, nu indraziiim sA ne aratam nici var-
ful nasului. Romttnii stint furiosi, torturati de re-
_ muscari tardive. Frumoasa situatie ! Noroc Inca
cii plec in concediu la Odesa, uncle voi putea sa
ma odihnesc de toate vicisitudinele vietei diplo-
matice din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro