1. Microbiologia. Disciplinele microbiologice.

Obiectul de studiu si sarcinile microbiologiei

medicale. Etapele istorice de dezvoltare a microbiologiei. Rolul savantilor A. Leeuwenhoek, L. Pasteur, R.
Koch, I. Mecinicov in dezvoltarea microbiologiei.

2. Tipurile de laboratoare microbiologice si sarcinile lor. Regimul si regulile de lucru in laboratorul

microbiologic. Clasificarea laboratoarelor in functie de exigenta sigurantei antiinfectioase.

3. Notiune de microorganisme. Categoriile taxonomice, tipuri acelulare si celulare. Deosebirile

dintre microorganismele procariote si eucariote.

4. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in diagnosticul

bolilor infectioase. Tipurile de microscoape, utilizarea practica, particularitatile si rolul uleiului de
imersie.

5. Morfologia bacteriilor. Grupurile morfologice de bacterii. De desenat. Caracterele tinctoriale ale

bacteriilor. Colorantii de baza utilizati in microbiologie. Metodele de colorare. Aplicarea practica.

6. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii lichide.
Tehnica de pregatire a frotiurilor din biosubstrate: sputa si frotiuri amprente. Metodele de fixare.

7. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii solide.
Tehnica de pregatire a frotiurilor din biosubstrate: singe, puroi. Metodele de fixare.

8. Structura celulei bacteriene. Enumerati elementele permanente (obligatorii) si nepermanente

(neobligatorii) de structura. Membrana citoplasmatica si citoplasma. Structura, compozitia chimica si
functiile biologice. Metodele de evidentiere.

9. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al

bacteriilor gram pozitive. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica.
Exemple de bacterii gram pozitive.

10. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al
bacteriilor gram negative. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica.
Exemple de bacterii gram negative.

11. Particularitatile de structura si compozitia chimica a peretelui celular al bacteriilor

acidorezistente. Coloratia Ziehl-Neelsen. Componentele, tehnica si mecanismul de colorare. Exemple de
bacterii acidorezistente.

12. Aparatul nuclear al bacteriilor. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de

evidentiere. Plasmidele bacteriene, tipurile si functiile lor.

13. Sporul bacterian. Compozitia chimica si functiile biologice. Etapele sporogenezei. Amplasarea
sporului in celula. Exemple de specii patogene sporulate, de desenat. Metodele de evidentiere a
sporilor.

14. Capsula bacteriilor. Compozitita chimica si functiile biologice. Metodele pozitive si negative de
colorare a capsulei. Exemple de bacterii capsulate, de desenat.

15. Flagelii. Structura si compozitia chimica. Clasificarea bacteriilor dupa amplasarea si numarul
flagelilor. Metodele directe de studiere si evidentiere a flagelilor. Coloratia Loeffler. Pilii bacterieni,
tipurile.
1
16. Metodele indirecte de evidentiere a flagelilor bacterieni. Pregatirea preparatelor native.
Metodele de examinare. Principiul microscopiei cu fond negru si contrast de faza.

17. Granulatiile de volutina. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de evidentiere.

Coloratia Loeffler si Neisser. Mecanismul si tehnica de colorare. Exemple de bacterii cu granulatii de
volutina. Importanta practica.

18. Morfologia si ultrastructura spirochetelor. Metodele de studiere. Clasificarea. Speciile patogene.

De desenat.

19. Morfologia si ultrastructura micoplasmelor si chlamidiilor. Metodele de studiere. Speciile

patogene.

20. Notiuni de sterilizare, obiect steril si nesteril. Sterilizarea cu vapori fluizi si sub presiune.
Obiectele si regimurile sterilizarii. Controlul eficienei sterilizrii.

21. Notiuni de sterilizare, obiect steril si nesteril. Sterilizarea cu aer fierbinte. Obiectele si regimurile
sterilizarii. Controlul eficienei sterilizrii.

22. Notiuni de sterilizare, aseptica si antiseptica. Metoda mecanic de sterilizare. Tipurile de filtre.
Aplicarea practica. Conservantii.

23. Metabolismul microbian. Particularitile. Enzimele bacteriene. Clasificarea, rolul in fiziologia

microbian. Aplicarea practic in microbiologie.

24. Nutriia bacteriilor. Tipul nutriiei si mecanismele transportului nutrienilor in celula bacterian.
Clasificarea m/o dupa sursele de carbon. Notiune de m/o saprofite si parazite.

25. Clasificarea m/o dupa sursele de energie. Mecanismele de obtinere a energiei la bacteriile
chemoorganotrofe. Clasificarea m/o dupa tipul de respiratie. Exemple.

26. Cresterea si multiplicarea bacteriilor. Fazele multiplicarii bacteriilor in culturi periodice

(discontinue) de bacterii. Cultivarea bacteriilor si conditiile (principiile) necesare pentru cultivare.

27. Mediile de cultura. Principiile de clasificare. Mediile uzuale. Componenta. Destinatia lor.
Manifestarea cresterii bacteriilor in medii lichide si solide.

28. Metoda bacteriologic in diagnosticul bolilor infecioase. Scopul. Prelevate de la pacieni si din
obiectele mediului ambiant. Principiile de recoltare, ambalare si transportare in laborator. Pregatirea
probelor pentru investigatiile de laborator.

29. Examenul bacteriologic. Etapele de izolare a culturilor pure de bacterii aerobe. Volumul de lucru
la fiecare etapa. Principiile de identificare a culturii pure.

30. Metodele de creare a condiiilor de anaerobioz pentru cultivarea anaerobilor. Izolarea

culturilor pure prin metoda Zeissler. Volumul de lucru la fiecare etapa. Particularitatile de identificare a
culturilor pure de anaerobi.

31. Antagonismul microbian. Tipurile. Mecanismele. Metodele de studiere. Aplicarea practica.

Eubioticele. Exemple. Utilizarea.

2
32. Antibioticele. Notiune. Clasificarea dupa producent, spectrul si efectul de actiune asupra celulei
bacteriene. Mecanismele de actiune a antibioticelor. Exemple.

33. Rezistena microbilor la antibiotice, tipurile. Mecanismele rezistenei dobindite si manifestatea

ei. Combaterea rezistenei. Notiuni de tulpini bacteriene sensibile, intermediare si rezistente la
antibiotice.

34. Metodele de determinare a sensibilittii microbilor la antibiotice: difuzimetrica (rondelelor),

diluiilor succesive. Noiune de concentraie minim de inhibiie (CMI) si concentraie minim
bactericid (CMB).

35. Bacreriofagul. Natura. Caracterele morfobiologice. Profagul. Lizogenia. Aplicarea practica a

bacteriofagului.

36. Virusurile. Natura. Particularitile biologice. Principiile de clasificare. Forma si dimensiunile

virusurilor. Metodele de studiu.

37. Virusurile simple si complexe. Structura virionului. Etapele de interactiune a virionului cu celula
gazda.

38. Culturile celulare. Tipurile. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Metodele de indicare si
identificare a virusului izolat.

39. Izolarea virusurilor in ou embrionat de gaina. Metodele de infectare. Indicarea si identificarea

virusului izolat.

40. Metoda virusologica in diagnosticul virozelor. Materiale de examinat (prelevate) de la bolnav.

Regulile de recoltare, ambalare si conditiile de transportare in laborator. Pregatirea pobelor pentru
examinare in metoda virusologica. Etapele si esenta lor.

41. Rolul microorganismului in procesul infectios. Notiune de mi/o patogene. Patogenitatea si

virulenta mi/o. Unitatile de virulenta. Utilizarea practica a atenuarii dirijate a virulentei.

42. Caracteristica mi/o patogene. Factorii de patogenitate. Clasificarea. Rolul factorilor de

patogenitate de structura si al enzimelor de patogenitate in evolutia infectiei.

43. Toxinele microbiene. Tipurile de toxine si caracteristica lor. Rolul in patogeneza infectiei.

44. Rezistenta nespecifica a macroorganismului. Notiune. Factorii care asigura rezistenta

nespecifica. Rolul factorilor tisulari (de bariera) si umorali in prevenirea infectiei.

45. Rezistenta nespecifica a macroorganismului. Notiune. Factorii celulari de rezistenta nespecifica.

Fagocitoza: celulele fagocitare, etapele fagocitozei. Notiune de opsonine si opsonizare. Rolul fagocitozei
in initierea raspunsului imun.

46. Notiune de antigen. Proprietatile de baza ale antigenelor (imunogenitatea si antigenitatea).

Antigenele complete si incomplete (haptenele), caracteristica lor. Antigenele T-dependente si T-
independente. Determinantele antigenice (epitopii), tipurile. Valenta antigenului.

3
47. Sistemul imun, functiile. Organele sistemului imun. Rolul organelor centrale si periferice ale
sistemului imun. Celulele sistemului imun si functiile lor.

48. Celulele imunocompetente. Dezvoltarea limfocitelor T si B, receptorii de suprafata. Diferentierea

limfocitelor T si B naive la un stimul antigenic. Functiile celulelor efectoare.

49. Recunoasterea antigenului de catre T si B limfocite. Celulele prezentatoare de antigen, functiile

lor. Complexul major de histocompatibilitate. Clasele moleculelor CMH si implicarea lor in raspunsul
imun umoral si celular.

50. Imunoglobulinele (Ig) si anticorpii. Structura monomerului de Ig. Valenta Ig, anticorpii completi
si necompleti. Clasele de Ig si proprietatile lor.

51. Raspunsul imun, consecintele. Etapele raspunsului imun. Notiuni de imunitate umorala si
celulara. Functiile si efectorii.

52. Raspunsul imun umoral (RIU). Destinatia. Factorii implicati in declansarea si dezvoltarea RIU.
Fazele RIU. RIU primar si secundar.

53. Raspunsul imun celular (RIC). Destinatia. Factorii implicati in declansarea si dezvoltarea RIC.
Fazele RIC.

54. Reactiile de hipersensibilitate (RHS). Definitie. Particularitatile RHS. Clasificarea RHS in functie de
mecanismele imunologice efectuate.

55. Reactiile de hipersensibilitate de tip I (imediate, anafilactice). Factorii implicati, alergenii.

Anafilaxia locala si generala, mecanismul reactiilor. Depistarea RHS de tipul I. Combaterea reactiilor
anafilactice.

56. Reactiile de hipersensibilitate de tip II (citolitic-citotoxice). Factorii implicati, consecintele.

Diagnosticul si combaterea RHS de tipul II.

57. Reactiile de hipersensibilitate de tip III (mediate de complexe imune solubile). Factorii implicati.
Mecanismul, manifestarile patologice. Depistarea RHS de tipul III.

58. Reactiile de hipersensibilitate de tip IV (mediate celular, tardive). Tipurile. Factorii implicati,
alergenii. Depistarea RHS de tipul IV.

59. Imunizarea artificiala activa. Vaccinurile. Caracteristica imunitatii postvaccinale. Vaccinarea

primara si de rapel. Cerintele fata de vaccinuri. Notiuni de vaccinoterapie si vaccinoprofilaxie.

60. Vaccinurile vii atenuate. Obtinerea, avantajele si dezavantajele vaccinurilor vii. Exemple.

61. Vaccinurile inactivate (omorate). Obtinerea, avantajele si dezavantajele vaccinurilor inactivate.

Exemple. Autovaccinul, utilizarea practica.

4
62. Vaccinurile subunitare (fragmentate, chimice) si anatoxinele. Obtinerea, avantajele si
dezavantajele vaccinurilor subunitare. Notiune de adjuvant. Vaccinurile adsorbite.

63. Imunizarea artificiala pasiva, caracteristica. Preparatele biologice cu anticorpi, tipurile, cerintele
fata de ele.

64. Clasificarea serurilor imune curative dupa provenienta si modul de actiune. Caracteristica lor,
avantajele si dezavantajele serurilor omoloage si heteroloage.

65. Utilizarea practica a preparatelor biologice cu anticorpi. Modul de administrare, reactiile adverse
si prevenirea lor.

66. Reactiile antigen (Ag) anticorp (Ac) in vitro. Caracteristica legaturii Ag-Ac. Fazele interactiunii
Ag-Ac. Aplicarea practica a reactiilor serologice. Serurile imune diagnostice, diagnosticurile: obtinerea,
aplicarea practica.

67. Reactia de aglutinare (RA). Componentele, mecanismul. Reactiile de aglutinare directa (pe lama,
in tuburi). Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

68. Reactia de hemaglutinare indirecta (RHAI) cu scop de seroidentificare. Componentele,

mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor RHAI. Aplicarea practica.

69. Reactia de hemaglutinare indirecta (RHAI) cu scop de seroidiagnostic. Componentele,

mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor RHAI. Aplicarea practica.

70. Reactiile de aglutinare pasiva (indirecta). Reactiile de latexaglutinare si de co-aglutinare.

Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

71. Reactia Coombs. Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor.

Aplicarea practica.

72. Reactiile de precipitare. Mecanismul. Conditiile formarii retelei de precipitare. Reactia de

precipitere inelara. Componentele. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

73. Reactiile de precipitare in gel. Clasificarea. Reactia de imunodifuzie dubla (tehnicile Elek,
Ouchterlony). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea
practica.

74. Reactia de fixare a complementului (RFC) cu scop de sero+diagnostic. Componentele,

mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

75. Reactia de fixare a complementului (RFC) cu scop de seroidentificare. Componentele,

mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

76. Reactia de imunofluorescenta (RIF, reactia Coons) directa. Componentele, mecanismul. Lectura
si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

5
77. Reactia de imunofluorescenta (RIF, reactia Coons) indirecta. Componentele, mecanismul.
Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

78. Reactia imunoenzimatica (RIE, ELISA) directa (tehnica sandwich). Componentele, mecanismul.
Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

79. Reactia imunoenzimatica (RIE, ELISA) indirecta. Componentele, mecanismul. Lectura si

aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

80. Reactiile de hemaglutinare (RHA) si de inhibare a hemaglutinarii (RIHA). Componentele,

mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

81. Infectiile stafilococice. Clasificarea stafilococilor (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.
Habitatul, infectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Metoda microscopica, izolarea si
identificarea culturii pure. Markerii epidemiologici. Profilaxia si tratamentul specific al infectiilor
stafilococice.

82. Infectiile streptococice. Clasificarea streptococilor (familie, gen, sp.). Clasificarea dupa aspectul
hemolizei si structurii antigenice. Factorii de patogenitate (structurali, exotoxinele, enzimele de
patogenitate). Infectiile cauzate de S.pyogenes. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele patologice.
Metoda microscopica, izolarea culturii pure, identificarea. Serodiagnosticul scarlatinei si reumatismului.

83. Infectiile pneumococice. Clasificarea agentului (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.
Infectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Microscopia directa, izolarea si identificarea
culturii pure, diferentierea de S.pyogenes. Profilaxia specifica a infectiilor pneumococice.

84. Infectiile meningococice. Clasificarea meningococilor (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.
Infectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Metoda microscopica. Izolarea si identificarea
culturii pure. Depistarea antigenelor meningococice in LCR. Profilaxia specifica.

85. Infectia gonococic. Clasificarea gonococilor (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.
Infectiile gonococice acute si cronice. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Microscopia directa,
izolarea si identificarea culturii pure. Particularitatile de recoltare a prelevatelor si de diagnostic a
gonoreei cronice.

86. Bruceloza. Clasificarea agentilor (familie, gen, sp.). Patogeneza brucelozei. Diagnosticul
microbiologic. Prelevatele. Metoda microscopica, izolarea si identificarea speciilor de brucele.
Diagnosticul imunologic (reactiile Huddelson, Wright), intradermoreactia Burnet. Profilaxia specifica a
brucelozei.

87. Tularemia. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Patogeneza, formele clinice ale
infectiei. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Metoda microscopica, metoda biologica, izolarea si
identificarea agentului. Metodele alergica si serologica. Profilaxia specifica a tularemiei.

88. Antraxul. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate. Formele
clinice de antrax. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Metoda microscopica. Izolarea si diferentierea
de antracoizi. Metoda biologica, metodele rapide (reactia Ascoli), proba alergica. Profilaxia si
tratamentul specific al antraxului.

6
89. Pesta. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate. Formele clinice
de pesta. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Regulile de recoltare, transportare si examinare a
prelevatelor. Metodele microscopica, bacteriologica si serologica. Profilaxia specifica a pestei.

90. Gangrena gazoasa. Clasificarea agentilor etiologici (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate
(exotoxine, enzime). Manifestarile clinice in dependenta de specia microbiana. Diagnosticul
microbiologic. Prelevatele. Metoda microscopica, izolarea si identificarea culturii pure. Diagnosticul
rapid. Profilaxia si tratamentul specific al gangrenei gazoase.

91. Tetanosul. Clasificarea agentului (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate. Patogeneza
tetanosului, evolutia simptomelor clinice. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Metoda microscopica,
izolarea si identificarea culturii pure. Profilaxia si tratamentul specific al tetanosului.

92. Botulismul. Clasificarea agentului cauzal (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate. Patogeneza
botulismului, principalele simptome clinice ale intoxicatiei botulinice. Diagnosticul microbiologic.
Materiale de examinat. Depistarea toxinelor botulinice. Izolarea si identificarea C. botulinum. Profilaxia
si tratamentul specific al botulismului.

93. Difteria. Clasificarea agentului patogen (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate. Patogeneza
difteriei si formele clinice. Diagnosticul microbiologic. Prelevate patologice. Microscopia directa, izolarea
si identificarea culturii pure (proba Pizu, Zacs, determinarea toxigenezei, diferentierea biovariantelor).
Profilaxia si tratamentul specific al difteriei.

94. Tusea convulsiva. Clasificarea agentului cauzal (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.
Patogeneza tusei convulsive, stadiile bolii. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Izolarea (metode de
insamintare) si identificarea culturii pure, metoda serologica. Profilaxia si tratamentul specific al tusei
convulsive.

95. Tuberculoza. Clasificarea agentilor cauzali (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate.
Primoinfectia tuberculoasa - granulomul tuberculos, complexul primar. Evolutia procesului infectios la
indivizii cu rezistenta necompromisa. Diagnosticul microbiologic. Metoda alergica (proprietatile
tuberculinei), metodele rapide. Profilaxia specifica a tuberculozei.

96. Tuberculoza. Clasificarea agentilor patogeni, factorii de patogenitate. Evolutia procesului

infectios in tuberculoza pulmonara la gazda inalt receptiva. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele:
recoltarea, omogenizarea, decontaminarea, concentrarea micobacteriilor din sputa. Microscopia
directa, izolarea si identificarea micobacteriilor. Determinarea spectrului de sensibilitate la antibiotice si
chimioterapice. Tratamentul specific al tuberculozei. Strategia DOTS.

97. Sifilisul. Clasificarea agentului cauzal (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate. Patogeneza si
stadiile infectiei. Sifilisul congenital. Diagnosticul microbiologic al sifilisului. Prelevatele in dependenta de
stadiile bolii. Metoda microscopica. Metoda serologica.

98. Borreliozele. Clasificarea agentilor cauzali ai febrei (tifosului) recurente epidemice si endemice
(familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate. Patogeneza febrei recurente, manifestarile clinice.
Diagnosticul microbiologic al febrei recurente. Prelevatele. Examenul microscopic. Metoda biologica.

99. Borreliozele. Clasificarea agentului cauzal al bolii Lyme (familie, gen, sp.). Patogeneza bolii Lyme,
manifestarile clinice. Diagnosticul microbiologic al bolii Lyme. Prelevatele. Examenul microscopic.
Izolarea si identificarea B.burgdorferi. Diagnosticul serologic.

7
100. Leptospirozele. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, sp., s/v). Factorii de patogenitate ai
leptospirelor. Patogeneza infectiei. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele, examenul microscopic,
izolarea si identificarea culturii pure. Metoda biologica, diagnosticul serologic ( RHAI, RFC, RAL).
Profilaxia si tratamentul specific al leptospirozelor.

101. Escherichiozele. Clasificarea E.coli dupa structura antigenica. Habitatul, rolul in fiziologia omului.
Factorii de patogenitate. Fenotipurile diareigene, bacteriemice, uropatogene. Infectiile intestinale
cauzate de categoriile fenotipurilor diareigene. Infectiile extraintestinale cauzate de E.coli. Diagnosticul
microbiologic al colienteritelor la copii. Prelevate. Izolarea, acumularea, identificarea culturii pure
(biochimica, serologica), diagnosticul serologic.

102. Dizenteria. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, spp.). Factorii de patogenitate ai
shigelelor. Patogeneza dizenteriei, simptomele clinice. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele.
Microscopia (RIF), izolarea, acumularea, identificarea culturii pure (biochimica, serologica),
serodiagnosticul. Profilaxia si tratamentul specific al dizenteriei.

103. Salmonelozele. Clasificarea salmonelelor (familie, gen, specii, subspecii). Clasificarea Kauffmann-
White dupa structura antigenica. Samonelele tifoparatifoidice. Dinamica titrului de anticorpi in febrele
tifoparatifoidice, la purtatori sanatosi si ai anticorpilor anamnestici. Diagnosticul serologic. Reactia de
aglutinare Widal. Tehnica efectuarii, citirea si interpretarea rezultatelor. Aplicarea practica a reactiilor
RHAI, Vi-RHAI.

104. Salmonelozele. Salmonelele tifoparatifoide, clasificarea (familie, gen, specie, subspecii),

structura antigenica, factorii de patogenitate. Patogeneza febrelor tifoparatifoide. Prelevatele si
metodele de diagnostic in dependenta de perioada de boala. Izolarea, identificarea (biochimica,
serologica, fagoidentificarea) a hemoculturii si coproculturii. Profilaxia si tratamentul specific.

105. Samonelozele. Salmonelele nontifoidice (bipatogene). Clasificarea (familie, gen, specii,

subspecii). Structura antigenica, clasificarea Kauffmann-White. Serovariante mai frecvent izolate.
Factorii de patogenitate. Patogeneza salmonelozelor, formele clinice. Diagnosticul microbiologic.
Prelevatele, izolarea, acumularea, identificarea culturii pure (biochimica, serologica). Diagnosticul
serologic.

106. Holera. Clasificarea vibrionilor (familie, gen, sp.). Criteriile de clasificare a V.cholerae n
serogrupe, biovariante, serovariante. Factorii de patogenitate ai V.cholerae. Patogeneza holerei.
Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Principiile metodelor rapide, citirea, interpretarea rezultatelor.
Importanta metodei serologice de diagnostic al holerei.

107. Holera. Criteriile de clasificare a V.cholerae (serogrupe, biovariante, serovariante), factorii de

patogenitate. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele, recoltarea, conservarea. Metoda microscopica.
Metoda bacteriologica: mbogairea, izolarea, acumularea, identificarea culturii pure (teste biochimice,
biologice, serologice). Etapele, durata examenului bacteriologic. Profilaxia specifica a holerei.

108. Rickettsiozele. Tifosul exantematic. Agentii cauzali (familie, gen, sp.). Patogeneza infectiei.
Diagnosticul microbiologic. Prelevatele. Metodele microscopica, biologica. Diagnosticul serologic si
diferentierea tifosului exantematic epidemic, endemic, bolii Brill-Zinsser. Profilaxia specifica.

109. Caracterele morfobiologice ale virusurilor gripale, clasificarea, structura antigenica, variabilitatea
genetica. Diagnosticul de laborator al gripei. Prelevatele, metodele de diagnostic (virusoscopica,
virusologica, serologica). Profilaxia si terapia specifica a gripei.
8
110. Familia Picornaviridae. Genul Enterovirus. Caracterele morfobiologice ale virusurilor
poliomielitice (morfologia, structura virionului, structura antigenica). Patogeneza poliomielitei.
Diagnosticul de laborator. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabila), metodele de diagnostic
(virusologica, serologica). Profilaxia specifica a poliomielitei.

111. Familia Picornaviridae. Genul Enterovirus. Caracterele morfobiologice ale virusurilor Coxsackie
(morfologia, structura virionului). Clasificarea dupa structura antigenica. Rolul in patologia umana.
Diagnosticul de laborator al infectiilor cauzate de virusurile Coxsackie. Prelevatele (recoltarea,
prelucrarea prealabila), metodele de diagnostic.

112. Familia Picornaviridae. Genul Enterovirus. Caracterele morfobiologice ale virusurilor ECHO
(morfologia, structura virionului, structura antigenica). Rolul in patologia umana. Diagnosticul de
laborator al infectiilor cauzate de virusurile ECHO. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabila),
metodele de diagnostic.

113. Virusurile hepatitice. Virusurile hepatitelor A si E. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele
morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitelor A si E. Diagnosticul de laborator al
hepatitelor A si E. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia specifica.

114. Virusurile hepatitice. Virusul hepatitei B. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele
morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitei B, consecintele. Diagnosticul de laborator al
hepatitei B. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia specifica.

115. Virusurile hepatitice. Virusul hepatitei C. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele
morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitei C, consecintele. Diagnosticul de laborator al
hepatitei C. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia specifica.

116. Virusurile hepatitice. Virusul hepatitei D. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele
morfobiologice. Markerii serologici. Patogeneza hepatitei D, suprainfectie si coinfectie. Diagnosticul de
laborator al hepatitei D. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia specifica.

117. Infectia HIV-SIDA. Virusul HIV. Clasificarea (familie, gen, variante). Structura virionului. Markerii
serologici. Celulele tinta si rezervorul celular. Patogeneza infectiei HIV. SIDA. Diagnosticul de laborator al
infectiei HIV-SIDA (reste directe si indirecte de depistare, teste de confirmare). Terapia specifica.

118. Familia Herpesviridae. Clasificarea (subfamilii, genuri, spp.). Caracterele morfobiologice ale
virusurilor herpetice. Virusurile HSV 1 si HSV 2. Patogeneza infectiilor cauzate (infectia primara, latenta,
reactivarile). Particularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de laborator al
infectiilor cauzate de HSV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica.

119. Familia Herpesviridae. Genul Varicellovirus. Caracterele morfobiologice ale VZV. Patogeneza
varicelei si zonei-zoster. Particularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de
laborator al infectiilor cauzate de VZV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia specifica.

120. Familia Herpesviridae. Genul Cytomegalovirus. Caracterele morfobiologice ale virusului

citomegalic. Patogeneza infectiilor cauzate de CMV , manifestarile clinice (infectie primare, reactivarile).
Diagnosticul de laborator al infectiilor cauzate de CMV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia
specifica.