Teste grila la Chirurgie

Chirurgie 1
1. CS Care din urmatoarele caractere se gasesc n hernia inghinala directa:
A. Nu coboara niciodata n scrot
B. Este congenitala
C. Este mai fregvent unilaterala
D. Se stranguleaza foarte frecvent
E. Este o hernie de efort
2. CS Strangularea diverticulului Meckel poarta denumirea de hernie:
A. Rihter
B. Maydl
C. Littre
D. Gheselbah
E. Brok
3. CS Peretele posterior al canalului inghinal este reprezentat de:
A. Fascia transversalis
B. Oblicul intern
C. Tendonul conjunct
D. Arcada crurala
E. Oblicul extern
4. CS Locul II dupa frecventa strangularii l ocupa hernia:
A. Femurala
B. Ombilicala
C. Inghinala directa
D. Inghinala oblica la barbati
E. A liniei albe la copii
5. CS Strangularea parietala antimezocolica poarta denumirea de hernie:
A. Brok
B. Gheselbah
C. Maydl
D. Rihter
E. Littre
6. CS Gtul herniei femurale tipice se gaseste:
A. Anterior de arcada crurala
B. Medial de vasele femurale
C. Lateral de vasele femurale
D. Posterior de vasele femurale
E. Medial de ligamentul Cooper
7. CM n stadiul de ischemie a unei hernii strangulate gasim urmatoarele semne:
A. Ansa destinsa, pronuntat cianotica
B. Tromboza venelor mezoului
C. Perete ngrosat cu false membrane pe suprafata
D. Lichid peritoneal purulent, fecaloid
E. Ansa eferenta palida, colabata
8. Tranzitul intestinal este pastrat n urmatoarele forme ale herniilor strangulate:
A. Hernia Littre
B. Hernia Maydl
C. Hernia Brok
D. Hernia Gheselbah
E. Hernia Rihter
9. CS n care dintre urmatoarele situatii sacul herniar lipseste:
A. Hernie inghinala congenitala
B. Hernie ombilicala
C. Hernie inghinala prin clivaj
D. Hernie perineala
E. Hernie diafragmala posttraumatica
10. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea la un purtator de hernie poate avea loc n urmatoarele situatii:
A. Colecistita acuta
B. Pancreatita pseudotumorala
 C. Ulcerul gastroduodenal perforat
D. Apendicita acuta perforativa
E. Perforatia atipica a ulcerului gastric
11. CM Tratamentul conservator (bandajul) al unei hernii este indicat:
A. n caz de refuz categoric al pacientului
B. n orice tip de hernie
C. La batrni cnd starea generala contraindica interventia chirurgicala
D. n herniile ireductibile
E. n herniile inghinale congenitale
12. CM Selectati afirmat 919b17j iile corecte cu privire la herniile inghinale oblice:
A. Sacul herniar consta din procesul vaginalis
B. Sacul se extinde anterio-medial de cordonul spermatic
C. Sacul se afla medial de vasele epigastrice inferioare
D. Sacul se extinde lateral de cordonul spermatic
E. Este mai rar bilaterala dect cea directa
13. Daca la deschiderea sacului herniar vom depista o ansa de culoare rosie nchisa, destinsa, cu seroasa fara luciu si
cu sufuziuni n regiunea santului de strangulare vom constata:
A. Stadiul de congestie
B. Stadiul de ischemie
C. Stadiul de gangrena
D. Stadiul de perforatie
E. Ansa viabila
14. Selectati afirmat 919b17j iile corecte privind hernia strangulata:
A. Toate sunt asociate cu stoparea tranzitului intestinal
B. Hernia femurala are o rata de strangulare mai mare dect cea inghinala
C. Strangularea este rara la copii mai mici de 2 ani
D. Hernia Brock nu se caracterizeaza prin ischemie
E. n strangularea Mayde sufera cel mai mult ansa intermediara
15. CM Selectati afirmatiile corecte referitor la hernia inghinala prin alunecare pe stnga:
A. Partile herniare sunt mari
B. Contine ntotdeauna numai intestin subtire
C. Colonul sigmoid face parte din sacul herniar
D. Nu se ncarcereaza niciodata
E. Uneori ajunge la dimensiuni mari
16. CS n herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cel mai frecvent este
indicata metoda:
A. Bassini
B. Girard-Spasokukotki cu sutura Kimbarovski
C. Postempski
D. Kukudjanov
E. Martnov
17. CS Cel mai frecvent utilizat procedeu de plastie n herniile femurale este:
A. Rudji
B. Zatepin
C. Rudji-Parlavecio
D. Lexer
E. Bassini
18. CS n herniile ombilicale cu inelul herniar pna la 3 cm mai preferabila este metoda:
A. Mayo
B. Bassini
C. Sapejko
D. Nici una dintre cele indicate
E. Lexer
19. CM Care din urmatoarele reprezinta complicatii ale herniilor?
A. Hernia Brock
B. prostatita
C. strangularea
D. flegmonul herniar
E. ireductibilitatea
20. CM Semnele clinice constante intr-o hernie strangulata cu strangularea parietala a intestinului (Richter) sunt:
A. este pastrat tranzitul intestinal
B. varsaturile
C. tumora ireductibila la nivelul zonei herniare respective
D. oprirea tranzitului intestinal
E. febra
21. CM Indicati trei semne ale herniei inghinale congenitale:
A. lipseste debutul dureros
B. se intilteste numai la copii
C. portile herniare sunt mari
D. evolueaza intr-o hernie inghino-scrotala
E. sacul herniar contine testicul
22. CM Cel mai frecvent herniaza:
A. vezica urinara
B. epiploonul
C. colonul ascendent
D. intestinul subtire
E. prostata
23. CM Durerea intr-o hernie necomplicata poate fi:
A. sub forma de greutate sau jena dureroasa
B. violenta
C. colicativa
D. se accentueaza la efort fizic
E. poate fi absenta
24. CM Diagnosticul diferential al herniei inghinoscrotale se face cu:
A. hidrocel
B. varicocel
C. hernie perineala
D. tumora testiculara
E. hernie obturatorie
25. CM Alegeti trei semne clinice a herniei inghinale directe:
A. coboara in scrot
B. forma sferica
C. nu coboara in scrot
D. mai frecvent apare la tineri
E. frecvent este bilaterala
26. CM Examenul clinic al unui bolnav cu hernie inghinala oblica poate arata:
A. coboara in scrot
B. pulsatia arterei epigastrice se afla lateral de sac
C. pulsatia arterei epigastrice e situata medial de sac
D. expansiune la tuse
E. traiectul herniar este perpendicular pe peretele abdominal
27. CM Care dintre variantele de hernii enumerate sunt hernii externe?
A. hernia femurala
B. hernia ombilicala
C. hernia diafragmala
D. hernia lombara
E. hernia inghino-scrotala
28. CM Care sunt semnele unei hernii strangulate ombilecali cu interesarea unei anse intestinale?
A. tumoarea herniara este tensionata si dureroasa
B. oprirea tranzitului pentru materii si gaze
C. ireductibilitate aparute brusc
D. durere la nivelul cordonului spermatic
E. varsaturi
29. CM Care situatii nu se incadreaza in hernia Maydl?
A. strangularea retrograda in "W"
B. cind sacul herniar contine doua anse intestinale strangulate
C. hernierea diverticului Meckel
D. hernia obturatorie
 E. strangularea parietala a intestinului
30. CM Care din urmatoarele tipuri de hernii intereseaza mai multe anse intestinale?
A. hernia Littre
B. hernia Richter
C. hernia Brock
D. hernia Maydl
E. hernia obtiratorie
31. CM Care din urmatoarele gesturi pot deveni riscuri si erori intr-o hernie strangulata?
A. palparea tumorii herniare
B. interventia chirurgicala programata
C. reducerea prin taxis
D. tactul rectal sau vaginal
E. eliberarea la domiciliu din secia de primire a unui bolnav dupa rediucerea spontana a herniei
32. CM Care din urmatoarele gesturi pot fi riscuri in hernia ireponibila?
A. palparea tumorii herniare
B. interventia chirurgicala de urgenta
C. reducerea prin taxis
D. bandajul compresiv al portii herniare
E. radiografia abdominala de ansamblu
33. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal in hernii cuprind:
A. rezectia organelor din sacul herniar
B. rezectia sacului herniar
C. sutura colului sacului herniar
D. autodermoplastia
E. aloplastia
34. CM Sarcinile tratamentului chirurgical in hernii simple reponibile cuprind:
A. eliminarea sacului
B. repunerea continutului sacului herniar
C. rezectia partiala a epiploonului
D. rezectia segmentara de intestin
E. hernioplastia
35. S Celulele Brunner elimina un secret bogat n mucus cu un pH ntre 8,2 - 9,3 si sunt situate n preponderenta n:
A. Cardie
B. Duoden (regiunea bulbului si portiunea descendenta)
C. Partea fundica a stomacului
D. Duoden (portiunea orizontala inferioara si ascendenta)
E. Partea antrala a stomacului
36. CS n etiopatogenia ulcerului gastric rolul determinant l joaca factorul:
A. Hiperaciditatea
B. Factorul alimentar
C. Factorul psihic
D. Factorul de aparare
E. Factorul ereditar
37. CS Semnele ce urmeaza: voma repetata, puls accelerat, respiratie superficiala, accelerata, semne de soc hipovolemic,
temperatura crescuta, abdomen sensibil si destins, lipsa eliminarilor de gaze - corespund perioadei dupa
perforatie:
A. De pseudoameliorare
B. De soc
C. Peritonitei difuze
D. Perioadei care precedeaza perforatia
E. Perioadei de debut al bolii
38. Diagnosticul diferential al ulcerului perforat trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni:
A. Pancreatita acuta
B. Apendicita acuta
C. Pleuropneumonia din dreapta
D. Trombembolia a. pulmonare
E. Sarcina extrauterina (ectopica) ntrerupta
39. CS Care este manevra indicata n perforatia unui ulcer gastric la un bolnav de 40-60 ani, daca dupa momentul
perforatiei nu a trecut mai mult de 6 ore?
 A. Sutura simpla a ulcerului
B. Rezectia primara a stomacului
C. Biopsia si suturarea ulcerului procedeu Oppel
D. Rezectia cuneiforma a stomacului + vagotomie
E. Vagotomie tronculara bilaterala + sutura simpla
40. CS Reactia Gregersen-Adler indica:
A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
B. Hemoragie microscopica superioara
C. Prezenta adenomului ulcerogen n pancreas
D. Hemoragie n rect
E. Hemoragie din varicele esofagiene
41. CS Semnul Bergman indica:
A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei
B. Hemoragie microscopica superioara
C. Prezenta adenomului ulcerogen n pancreas
D. Hemoragie n rect
E. Hemoragie din varicele esofagiene
42. CS Situatia descrisa mai jos: distensie epigastrica, varsaturi cu caracter epizodic si tendinta spre cresterea volumului
lor si cu o usurare dupa ele, corespunde:
A. Stenozei subcompensate
B. Stenozei compensate
C. Stenozei decompensate
D. Penetrarii ulcerului gastric n pancreas
E. Penetrarii ulcerului duodenal n pancreas
43. CS Cel mai des malignizeaza ulcerul cu sediul:
A. n treimea distala a stomacului
B. n duoden
C. n cardie
D. n fundul stomacului
E. Pe curbura mica a stomacului
44. CM Complicatiile acute ale bolii ulceroase sunt:
A. Perforatia
B. Stenoza
C. Malignizarea
D. Penetratia
E. Hemoragia
45. CM n ce situatie este obligatorie biopsia ulcerului perforat:
A. Ulcerul gastric acut
B. Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm
C. Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani
D. Ulcerul gastric Johnson II cu perforatie n stomac
E. Ulcerul duodenal calos penetrant n pancreas si asociat cu hemoragie
46. CS Ulcerul mediogastric conform clasificarii Johnson este:
A. Nu se ncadreaza n aceasta clasificare
B. Se ncadreaza n clasificare n caz de malignizare
C. Tipul I
D. Tipul II
E. Tipul III
47. S Semnul Kussmaul reprezinta:
A. Flebita membrului inferior stng n cancerul gastric
B. Tulburarile metabolice din stenoza pilorica decompensata
C. Contractura muschilor n ulcerul duodenal perforat
D. Prezenta undelor peristaltice a stomacului n stenoza pilorica ulceroasa
E. Adenopatia supraclaviculara pe stnga
48. CS Care din interventiile chirurgicale pe stomac n boala ulceroasa se complica cel mai putin cu diaree?
A. Vagotomia selectiva
B. Vagotomia tronculara
C. Rezectia stomacului cu anastomoza tip Balfour
D. Rezectia stomacului cu anastomoza tip Billroth-I
 E. Vagotomia tronculara cu operatie de drenaj tip Heineke-Miculicz
49. CM Perforatia atipica nseamna perforatie:
A. Acoperita (protejata)
B. Oarba
C. A peretelui posterior al duodenului
D. n portiunea cardiala a stomacului
E. n abdomenul liber
50. CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe piciorus la suturarea ulcerului perforat?
A. Oppel
B. Judd
C. Braun
D. Heineke-Miculitz
E. Holle
51. Rezectia primara nu este indicata n perforatia ulcerului:
A. Duodenal la bolnavii peste 60 ani
B. Duodenal "mut" (fara anamneza)
C. n asociere cu hemoragie
D. n caz de suspectie la malignizare
E. La tinerii pna la 30 de ani
52. n caz de ineficacitate a tamponamentului esofagogastric cu sonda Blakmore la ce metoda nechirurgicala de
hemostaza apelati?
A. Betablocante
B. Refrigerare gastrica
C. Hepatoprotectoare
D. Sclerozarea varicelor esofagiene
E. Hemotransfuzii
53. CS Adenomul ulcerogen produce cantitati mari de:
A. Histamina
B. Tripsina
C. Kalicreina
D. Gastrina
E. Chinine
54. S Cea mai frecventa operatie de drenaj gastric asociata vagotomiei tronculare n chirurgia de urgenta a bolii
ulceroase este:
A. Piloroplastia Judd
B. Piloroplastia Finney
C. Gastroduodenostomia Jaboulay
D. Gastrojejunostomia
E. Piloroplastia Heineke-Miculicz
55. CS n ulcerul duodenal se ntlnesc urmatoarele complicatii, exceptnd:
A. Malignizarea
B. Stenoza
C. Hemoragia
D. Penetratia
E. Perforatia
56. CS Cel mai caracteristic semn de laborator pentru ulcerul perforat este:
A. Leucopenie cu deviere n stnga
B. Hipocloremie
C. Anemie moderata
D. Leucocitoza moderata (12.000 - 14.000) cu crestere n dinamica
E. Cresterea hematocritului
57. CS Durerea n ulcerul duodenal este:
A. Permanenta
B. Are caracter colicativ
C. Dependenta de alimentatie
D. Calmata de spalaturi gastrice
E. Cedeaza n cursul noptii
58. Tratamentul conservativ n sindromul Mallory-Weiss consta n aplicarea urmatoarelor procedee:
 A. Dieta, antacide, hemocoagulanti
B. Terapie hormonala (corticosteroizi)
C. Pituitrina i/v
D. Sonda Blackmore
E. Coagularea endoscopica
59. n dependenta de situarea procesului ulceros deosebim urmatoarele tipuri de stenoze, exceptnd:
A. Stenoza cardiei
B. Stenoza bulbului duodenal
C. Stenoza pilorica
D. Stenoza postbulbara
E. Stenoza fundica
60. CS Cel mai precoce semn al malignizarii ulcerului este:
A. Vome cu miros fetid
B. Hematemeza
C. Disparitia periodicitatii si violentei durerilor
D. Pierdere ponderala
E. Melena
61. Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversa consistenta, care n 50%
cazuri malignizeaza, da metastaze si poate fi situat n urmatoarele organe:
A. Pancreas
B. Duoden
C. Splina
D. Colecist
E. Stomac
62. n ulcerul duodenal mai frecvent se ntlnesc urmatoarele complicatii:
A. Malignizarea
B. Stenoza
C. Hemoragia
D. Penetratia
E. Perforatia
63. CS Cea mai informativa investigatie a secretiei gastrice este:
A. Testul Hollender
B. pH-metria
C. Testul Kay
D. Examenul radioscopic
E. Esofagogastroduodenoscopia
64. CS Care situatii ncadreaza ulcerul gastric n tipul Johnson I:
A. Ulcerele prepilorice
B. Ulcerele corporeale pe marea curbura
C. Ulcerele micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv
D. Ulcerele micii curburi cu antru si pilor normale, avnd aciditate subnormala
E. Ulcerele micii curburi asociate cu ulcere prepilorice si nivel secretor mare
65. Care afirmatii referitoare la hemoragia digestiva superioara ulceroasa sunt adevarate:
A. La vrstnici hemoragia digestiva superioara se opreste mai usor dect la tineri
B. Cel mai important este de a diferentia hemoragia ulceroasa de hemoragia n urma rupturii varicelor
esofagogastrice
C. Se asteapta 48 ore pentru reduce hemostaza medicala
D. Se opereaza dupa 48 ore pentru a reduce mortalitatea
E. Sursa hemoragiei este situata pna la jonctiunea duodeno-jejunala
66. Aparitia sindromului Mallory-Weiss este favorizata de urmatorii factori:
A. Abuz de alcool si alimente
B. Cresterea neasteptata a presiunii intraabdominale
C. Voma repetata violenta
D. Tuse insistente
E. Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulantilor
67. CS Vomele sunt mai frecvente n:
A. Stenoza compensata
 B. Stenoza decompensata
C. Ulcer duodenal penetrant n pancreas
D. Ulcer perforant duodenal asociat cu hemoragie
E. Stenoza subcompensata
68. CS Cea mai eficace metoda de depistare a ulcerului malignizat este:
A. Radioscopia stomacului cu contrastare dubla
B. Anamneza si starea clinica
C. Fibrogastroscopia
D. Reactia Gregersen-Adler
E. Tomografia computerizata
69. CS n cazul unui bolnav de 45 ani cu o anamneza ndelungata de ulcer duodenal refractar la terapia medicamentoasa
cu prevalarea testului Kay cea mai indicata operatie este:
A. Vagotomie supraselectiva
B. Vagotomie tronculara cu excizia ulcerului si operatie de drenaj gastric
C. Vagotomie selectiva cu gastroduodenostomie Jaboulay
D. Vagotomie tronculara cu anastomoza gastrojejunala
E. Rezectia gastrica 2/3
70. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice nu pot fi folosite n hemoragia superioara n ciroza hepatica cu varice
esofagiene rupte?
A. Vagotomia supraselectiva
B. Hemostaza endoscopica
C. Ligatura de trunchi celiac
D. Sonda Sengstaken-Blackmore
E. Administrarea de pituitrina i/v
71. CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominala intensa n epigastru, nfatisare anxioasa, pupile dilatate,
transpiratii reci, respiratie superficiala, simptomul Eleker, pozitie antalgica fortata - corespund perioadei dupa
perforatie:
A. Peste 12 ore de la asocierea perforatiei cu hemoragie
B. Primelor 6 ore de la perforatia retroperitoneala a ulcerului duodenal
C. Prima (primele 4-6 ore)
D. A doua (urmatoarele 4-6 ore)
E. A treia (peste 12 ore dupa debut)
72. CS Metoda conservativa de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiratia nazogastrica, aplicarea antibioticelor
cu spectru larg, corectia dereglarilor hidroelectrolitice si se impune n cazurile cnd lipsesc conditiile pentru
interventie chirurgicala sau cnd bolnavul si rudele refuza categoric operatia. Acest procedeu a fost propus de
catre:
A. Billroth (1881)
B. Pierandozzi (1960)
C. Dragstedt (1960)
D. Taylor (1946)
E. Braun (1892)
73. CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determina tactica chirurgicala si este apreciata n rezultatul
examenului:
A. Clinic
B. De laborator
C. Radiologic
D. Endoscopic
E. Laparoscopic
74. CS Fibroesofagogastroscopia evidentiaza varice esofagiene gr. III care sngereaza, mucoasa gastrica fara ulceratii.
La ce metoda de hemostaza apelati mai nti?
A. Ligatura varicelor esofagiene
B. Rezectia esofagului inferior cu anastomoza esogastrica (operatia Tanner)
C. Tamponament cu sonda Blackmore + pituitrina i/v
D. Deconexiune azigoportala
E. Anastomoza splenorenala
75. CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de urmatoarele semne:
A. Cresterea secretiei bazale nocturne
B. Constipatia
C. Varsaturi abundente, frecvente si cu caracter acid
 D. Hemoragii digestive superioare frecvente
E. Durere epigastrica intensa, continua, cu crize nocturne
76. CS Montajul Pean-Billroth-I n rezectia gastrica consta n:
A. Anastomoza gastroduodenala termino-terminala cu ngustarea transei de sustinere din partea curburii mici
B. Anastomoza gastrojejunala termino-laterala
C. Anastomoza gastrojejunala n "Y"
D. Anastomoza gastroduodenala latero-laterala
E. Anastomoza gastroduodenala termino-laterala
77. CS Marcati cel mai important semn al dehiscentei anastomozei gastroduodenale si a transei suturate:
A. Dureri pronuntate n epigastru
B. Voma si greturi
C. Febra si frison
D. Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen ntrodus n stomac
E. Contractura musculara n epigastru
78. Hemoragiile postoperatorii pot avea loc att n tractul digestiv (2% din lotul rezectiilor gastrice), ct si n
cavitatea abdominala. Terapia conservativa (acid aminocapronic 5% + adrenalina 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl
10%; decinon; plasma congelata; crioprecipitat; transfuzii de snge) este mai frecvent indicata n:
A. Nici una din ele
B. n ambele cazuri
C. n cele din tractul digestiv
D. n cele intraabdominale
E. n hemoragiilie din ulcerele acute
79. CS Cea mai frecventa cauza a tulburarilor mecanice de evacuare dupa rezectia gastrica este:
A. Pozitia necorespunzatoare a ansei anastomozate
B. O hernie transmezocolica datorita unei fixari incorecte a bresei mezocolice
C. Cicatrizarea anastomozei
D. Anastomozita
E. Gastroplegia
80. CS Anastomozita mai frecvent apare n perioada postoperatorie precoce dupa rezectia gastrica Billroth-I, avnd ca
cauza factorul microbian, trauma tesuturilor, materialul de suturare (catgutul), procesul alergic etc. Semnele
majore - dureri epigastrice si varsaturi abundente apar n zilele:
A. 1-2 zi
B. 2-3 zi
C. 4 - 5 zi
D. 6 - 7 zi
E. 7 - 10 zi
81. Faza cefalica a secretiei gastrice este stimulata de urmatorii factori:
A. Distensia gastrica fundica si antrala
B. Vederea, mirosul si palparea alimentelor
C. Masticatia si salivatia
D. Deglutitia
E. Insulina
82. CS Disparitia matitatii hepatice se depisteaza n majoritatea cazurilor de ulcer perforat si poate fi confundata cu unul
din urmatoarele semne:
A. Mandel-Razdolskii
B. Celoditi
C. Kulencampf
D. Vighiato
E. Iudin
83. CS Cel mai informativ procedeu n depistarea ulcerului perforat este:
A. Gastrografia cu contrast n ortostatism
B. Pneumogastrografia
C. Radiografia de ansamblu
D. Laparoscopia
E. Gastrografia cu contrast n decubit lateral
84. n tratamentul ulcerului gastric perforat n functie de situatia morfopatologica reala se utilizeaza urmatoarele
procedee:
A. Rezectie gastrica primara
B. Suturarea ulcerului
 C. Vagotomie tronculara si suturarea ulcerului
D. Vagotomie selectiva proximala si suturarea ulcerului
E. Rezectie cuneiforma a stomacului
85. Tratamentul chirurgical n sindromul Mallory-Weiss se aplica cnd epuizeaza cel conservativ si se reduce la
urmatoarele procedee:
A. Suturarea mucoasei si submucoasei
B. Ligaturarea a.coronare (g.sinistra)
C. Rezectia gastrica distala
D. Suturarea mucoasei si submucoasei + ligaturarea a.coronare
E. Rezectia gastrica proximala
86. CS Ulcerul gastric se opereaza:
A. Imediat dupa ce a fost depistat
B. Dupa prima hemoragie
C. La primele semne de malignizare
D. Dupa esecul terapiei medicamentoase timp de 1-2 luni
E. Numai n caz de perforatie
87. CS Proba (testul) Hollender presupune administrarea a 2 un. insulina la 10 kg masa a corpului i/m cu preluarea a 8
esantioane (peste fiecare 15 min.) de suc gastric, apreciindu-se ulterior faza secretiei:
A. Nocturne
B. Bazale
C. Intestinale
D. Cefalice
E. Hormonale (gastrice)
88. CS Semnele ce urmeaza: parestezii, halucinatii, uneori tetanie, n snge - alcaloza metabolica, asociata cu
hipocloremie, hiponatriemie, hipocaliemie, azotemie extrarenala, la un bolnav care prezinta casexie, vome rare,
abundente, marturisesc de:
A. Ocluzie intestinala tardiva
B. Sindromul Zollinger-Ellison
C. soc hemoragic
D. Insuficienta renala cronica
E. Stenoza pilorica decompensata
89. CS Cea mai frecventa complicatie, care poate aparea dupa rezectia gastrica cu montaj n Billroth-II este:
A. Tromboflebita
B. Fistula de bont duodenal
C. Sepsisul
D. Hernia retroanastomotica
E. Hemoragia
90. CS Simptomul Kulencampf este caracteristic perioadei a II dupa perforatie si nseamna:
A. Durere acuta pe toata aria abdomenului
B. Matitate deplasabila n fosa iliaca dreapta
C. "Abdomen de lemn"
D. Bombarea dureroasa a fundului de sac Douglas
E. Durere simtita ca "lovitura de pumnal"
91. CS Pierderea a 1000-1500 ml snge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:
A. Hemoragia digestiva oculta
B. Hemoragia digestiva superioara mica
C. Hemoragia digestiva superioara medie
D. Hemoragia digestiva superioara masiva
E. Hemoragia digestiva cataclizmica
92. CM Factorii patogeni primordiali n ulcerul gastro-duodenal sunt:
A. hiperaciditatea
B. diminuarea rezistentei mucoasei gastro-duodenale
C. factorul psihic (stres)
D. hipemotilitatea gastro-duodenala
E. prezenta Helicobacter pylori
93. CM Penumoperitoneul radiologic se ntlneste n:
A. perforatia apendiculara
B. perforatia gastroduodenala
C. perforatia colonului
 D. perforatia colecistului
E. perforatiile vezicii urinare
94. CM Examenul obiectiv n ulcerul gastroduodenal necomplicat releva:
A. clapotaj epigastric
B. tumora epigastrica
C. durere epigastrica la palpare
D. defans muscular
E. n fazele de acalmie examenul obiectiv este negativ
95. CM Perforatia ulcerului se poate produce:
A. n peritoneul liber
B. n cavitatile peritoneale nchise de aderente
C. ntr-un organ vecin
D. la tegumente
E. n spatiul retroperitoneal
96. CM Tabloul clinic al ulcerului duodenal perforat n faza a III-ea de evolutie este dominat de:
A. abdomen "de lemn"
B. distensie abdominala
C. hemoragie digestiva superioara
D. soc septic
E. dureri n hipocondrul drept
97. CM Sutura simpla a ulcerului perforat este indicata n:
A. ulcerul gastric calos perforat
B. ulcerul acut medicamentos perforat
C. ulcerul duodenal perforat cu peritonita severa si soc toxico-septic
D. ulcerul de stres perforat
E. sindromul de concomitenta hemoragie-perforatie
98. CM Efectul vagal asupra secretiei gastrice este:
A. creste debitul de HCl si pepsina
B. stimuleaza eliminarea gastrinei antrale
C. sensibilizeaza celulele oxintice n sistemul gastrinic
D. scade secretia de HCl
E. nu influenteaza secretia de HCl
99. CM n tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se poate practica:
A. sutura ulcerului hemoragic
B. vagotomia tronculara cu excizia ulcerului si piloroplastie
C. vagotomia supraselectiva cu excizia ulcerului si duodenoplastie
D. rezectia gastrica "la excludere"
E. antrumrezectia Rechel-Polya
100. CM n tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate utmatoarele remedii:
A. sngele proaspat
B. masa trombocitara
C. sngele conservat
D. albumina
E. plasma proaspata congelata
101. CM Aplicarea sondei Bleckmore se efectueaza n caz de:
A. ulcer gastric subcardial hemoragic
B. hemoragie din varicele esofagiene
C. sindromul Mallory-Weiss
D. esofagita peptica
E. reflux gastro-esofagian
102. CM Care dintre afectiunile de mai jos se pot complica cu ulcer de stres?
A. arsurile grave
B. fibroza pulmonara
C. politraumatismele severe
D. ingestia cronica de aspirina
E. sepsisul
103. CM Ulcerul gastric Johnson I cuprinde urmatoarele dintre localizari, cu exeptia:
A. ulcerelor prepilorice
B. ulcerelor acute
 C. ulcerelor micii curburi, avnd aciditate subnormala
D. ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv
E. ulcerelor micii curburi n unghiul gastric
104. CM Care dintre procedeele chirurgicale pot fi variante adecvate de corectie chirurgicala n ulcerul gastric Johnsn
I?
A. rezectia gastrica 2/3
B. rezectia mediogastrala
C. vagotomia tronculara asociata cu excizia ulcerului
D. vagotomia selectiva si piloroplastia
E. antrumectomia si vagotomia tronculara
105. CM Indicati semnele radiologice ale ulcerului gastric:
A. prezenta nisei
B. dimensiuni marite ale stomacului pna n bazin
C. rigiditatea pliurilor
D. convergenta pliurilor catre leziune
E. retinerea masei baritate n stomac peste 6 ore
106. CM Care dintre urmatoarele semne radiologice pledeaza pentru stenoza piloroduodenala?
A. prezenta nisei n unghiul gastric
B. dimensiuni marite ale stomacului pna la intrarea n bazin
C. retinerea masei de contrast n stomac peste 12 ore
D. retinerea masei de contrast n stomac peste 24 ore
E. refluxul duodeno-gastric
107. CM Sindromul Mallory-Weiss este prezentat de:
A. leziune unica hemoragica gastrica
B. leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului
C. erozii gastrice hemoragice
D. leziuni hemoragice liniare ale jonctiunii esofagogastrice
E. erozii duodenale hemoragice
108. CM Vagotomia gastrica selectiva presupune:
A. sectionarea nervilor vagi pe cale toracica
B. pastrarea ramurilor vagale pentru ficat
C. asocierea unei metode de drenaj gastric
D. pastrarea ramurilor Latarjet
E. pastrarea ramurilor criminale Grassi
109. CM Indicatiile catre tratamentul chirurgical n ulcerul duodenal sunt:
A. perforatia
B. stenoza
C. ulcerul evolutiv n acutizare
D. hemoragia ulceroasa Forrest IIB
E. hemoragia ulceroasa Forrest IA cu hemostaza endoscopica nereusita
110. CM Sindromul Darrow din stenoza pilorica ulceroasa decompensata se caracterizeaza prin:
A. acidoza metabolica
B. hipokaliemie, hipocloremie
C. hiperpotasemie
D. hiperazotemie
E. alcaloza metabolica
111. CM Triada Mondor din ulcerul duodenal perforat include:
A. durere epigastrica violenta
B. ontractura musculara abdominala
C. hiperestezie cutanata
D. pneumoperitoneul
E. antecedente ulceroase
112. CM n tratamentul ulcerului duodenal perforat se pot practica:
A. sutura simpla
B. rezectia cuneiforma a stomacului
C. excizia ulcerului, vagotomie si piloroplastie
D. vagotomie selectiva proximala si sutura ulcerului perforat
E. rezectie "la excludere"
113. CM Sutura simpla a ulcerului este indicata n:
 A. ulcerul gastric calos
B. ulcerele perforate acute medicamentoase
C. ulcerul duodenal perforat cu peritonita toxica
D. asocierea hemoragie-perforatie
E. ulcerul perforat de stres
114. CM Un pacient de 24 de ani cu anamneza ulceroasa, care prezinta durere epigastrica violenta, este examinat peste
o ora de la debutul bolii. Ce alte semne clinice pledeaza pentru o perforatie n peritoneul liber?
A. aparare musculara n epigastru si fosa ilaca dreapta, care se generalizeaza
B. febra
C. tahicardie
D. respiratie superficiala
E. vome multiple
115. CS Durerea n ocluzia intestinala strangulata poate fi:
A. Continua, puternica, dramatica
B. Continua si ntrerupta
C. Doar o senzatie de vaga durere difuza
D. Intermitenta sub forma de "colici de lupta"
E. O durere violenta la debut, urmata de acalmie
116. CS Semnul Schlange se caracterizeaza prin:
A. Prezenta clapotajului de asupra ansei balonate
B. Zgomotul picaturii n cadere
C. Timpanism pronuntat de asupra asimetriei
D. Prezenta ampulei rectale largite si goale
E. Prezenta hiperperistaltismului prin zgomote vii, frecvente care se aud la distanta
117. CS n ocluzia intestinala o distensie generalizata a anselor intestinale la examenul radiologic marturiseste despre:
A. Ocluzie dinamica
B. Volvulusul sigmoidian
C. Hernia inghinala strangulata
D. Sindromul Bouveret
E. Ocluzie provocata de cancerul de cec
118. Despre eficacitatea tratamentului complex al ileusului dinamic ne marturiseste, n primul rnd:
A. Lipsa febrei
B. Starea tegumentelor
C. Diureza
D. Restabilirea peristaltismului
E. Normalizarea leucocitozei
119. CS Ocluzia pe intestinul subtire este prezentata radiologic prin:
A. Haustratii
B. Multiple imagini hidroaerice
C. Imagini n forma de "cuib de rndunica" localizate periferic
D. Aspect de "anvelopa de bicicleta"
E. Pneumoperitoneum
120. CS Simptomul major de diferentiere ntre deshidratarea intracelulara si cea extracelulara este:
A. Hipotonia arteriala
B. Setea chinuitoare
C. Tahicardia
D. Meteorismul pronuntat
E. Oliguria
121. CS Semnul Sklearov se caracterizeaza prin:
A. Timpanism pronuntat de asupra locului asimetric
B. Rezistenta elastica a peretelui abdominal
C. Balonare asimetrica a abdomenului
D. Prezenta clapotajului de asupra ansei balonate
E. Zgomotul picaturii n cadere
122. CM Sarcinile principale n tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt urmatoarele:
A. nlaturarea cauzei ocluziei
B. Antibioterapia
C. Restabilirea peristaltismului intestinului
D. Reducerea distensiei intestinale
 E. Reechilibrarea hidroelectrolitica
123. CS Durerea abdominala paroxistica nsotita de varsaturi, formatiune tumorala alungita paraombilicala si eliminari
sangvinolente din rect, ntlnite la un copil, sugereaza diagnosticul de:
A. Apendicita acuta pelviana
B. Enterocolita acuta
C. Dezinterie
D. Invaginatie intestinala
E. Volvulus de intestin subtire
124. CS Cea mai frecventa cauza a ileusului la un bolnav laparotomizat este:
A. Invaginatia
B. Ileusul biliar
C. Bridele, aderentele
D. Corpii straini postoperatorii
E. Stenoza intestinala postoperatorie
125. CS Pentru ileusul mecanic al colonului ascendent cel mai caracteristic semn este:
A. Semnul Bayer
B. Varsaturile abundente
C. Oprirea completa a tranzitului de materii si gaze
D. Semnul Konig
E. Semnul Bouveret
126. CS Imagini hidroaerice "cuib de rndunica" mari, putine la numar si localizate lateral n asociere cu leucocitoza
pna la 15.000 sunt caracteristice mai mult pentru:
A. Volvulusul sigmoidian
B. Ocluzia prin obstructie a intestinului gros
C. Oclizia intestinului subtire
D. Hernia inghinala strangulata
E. Infarctul intestinomezenteric
127. CS Durerea n ocluzia intestinala mecanica prin obstructie este:
A. Vaga
B. Continua
C. Colicativa (paroxistica)
D. Tranzitorie
E. Arzatoare
128. Semnele clinice ale dehidratarii extracelulare sunt urmatoarele:
A. Uscaciunea si paliditatea tegumentelor
B. Limba uscata si saburata
C. Sete chinuitoare
D. Greturi si voma
E. Hipotonie arteriala, tahicardie
129. CS n pleurizii, fracturi vertebrale, hematom retroperitoneal se ntlneste ileusul dinamic:
A. Toxic
B. Reflexogen
C. Metabolic
D. Neurogen
E. Spastic
130. CS n caz de necesitate limita rezectiei ansei necrotizate distal (caudal) n ocluzia intestinului subtire va trece la
urmatoarea distanta de la marginea vizibila a necrozei:
A. 30 - 40 cm
B. 10 - 15 cm
C. 15 - 20 cm
D. 5 - 10 cm
E. 40 -50 cm
131. CS Ileusul biliar este o ocluzie prin:
A. Invaginatie
B. Volvulus
C. Compresiune
D. Obstructie
E. Spazmare musculara a intestinului
132. La constituirea sectorului III (parazitar) n ocluzia intestinala contribuie urmatoarele fenomene:
 A. Transudarea lichidului n lumenul intestinului supraiacent
B. Staza gastrica
C. Transudarea lichidului n peretele intestinului
D. Absorbtia excesiva n intestinul subiacent
E. Transudarea lichidului n cavitatea peritoneala
133. CS La devolvularea intestinului subtire s-a constatat necroza unui segment al ileonului. Limita rezectiei ansei
necrotizate n directia craniala (ansa aferenta) va trece la departarea ... de la marginea vizibila a necrozei:
A. 10 - 15 cm
B. 20 - 30 cm
C. 5 - 10 cm
D. 30 - 40 cm
E. 15 - 20 cm
134. CS Semnul Konig este caracteristic pentru perioada precoce a ocluziei intestinale si se manifesta prin:
A. Zgomotul picaturii n cadere
B. Balonare asimetrica
C. Peristaltismul vizibil la inspectie
D. Distensia marita a cecului
E. Meteorism pronuntat de asupra locului asimetric
135. CS Imaginile hidroaerice "cuib de rndunica" de dimensiuni mici cu sediu central sunt caracteristice pentru:
A. Sindromul Bouveret
B. Ocluzia prin cancer al sigmoidului
C. Ocluzia intestinului subtire
D. Pancreatita acuta
E. Stenoza pilorica
136. Cele mai informative metode n diagnosticul ocluziei intestinului subtire sunt:
A. Proba Schwartz
B. Ultrasonografia abdominala
C. Irigoscopia
D. Laparoscopia
E. Radiografia abdominala de ansamblu
137. CS Cresterea azotului ureic n ocluzia intestinala se datoreaza:
A. Pierderii proteinei extracelulare
B. Pierderii proteinei intracelulare
C. Pierderii lichidului sectorului extracelular
D. Pierderii ionilor de potasiu
E. Hipocloremiei
138. CS n ocluzia intestinului gros cea mai eficace metoda de diagnostic este:
A. Proba Schwartz
B. Irigografia
C. Radiografia de ansamblu al abdomenului
D. Tomografia computerizata
E. Laparoscopia
139. CS Semnul Bayer se manifesta prin:
A. Balonarea simetrica a abdomenului
B. Balonarea asimetrica pe flancul lateral drept
C. Zgomote hidroaerice pe flancul stng
D. Balonarea asimetrica cu axa orientata dinspre fosa iliaca stnga spre hipocondrul drept
E. Eliminari sangvinolente din rect
140. CS Sindromul Bouveret se caracterizeaza prin varsaturi insistente, alterarea starii generale, decesul rapid al
bolnavului si se ntlneste n:
A. Infarctul mezenteric
B. Cancerul cecului
C. Ileusul biliar
D. Ileusul postoperator
E. Hernia strangulata
141. Tratamentul ocluziei intestinale mecanice este alcatuit din mai multe componente. Indicati cele 2
compartimente ce se efectueaza pre-, intra- si postoperator:
A. Suprimarea cauzei
B. Restabilirea functiei intestinului
 C. Reducerea distensiei intestinale
D. Reechilibrarea hidroelectrolitica
E. Profilaxia complicatiilor supurative
142. In care ocluzii intestinale, de la debut, se afecteaza vascularizarea segmentului implicat in proces?
A. volvulus
B. invaginatia
C. corpi straini intralumenali
D. strangularea
E. leziuni parietale inflamatorii specifice
143. CM n ocluziile intestinale prin strangulare se ncadreaza:
A. ocluziile prin corpi straini intraperitoneali
B. ocluziile prin volvulus
C. ileusul biliar
D. hernia strangulata
E. ocluziile prin trihobezoari
144. CM Fiind o ocluzie intestinala joasa, volvulusul sigmoidian:
A. este precedat frecvent de colici sau crize subocluzive
B. debuteaza brusc cu dureri n fosa iliaca stnga si distensie abdominala asimetrica
C. tranzitul intestinal este ntrerupt de la debutul bolii
D. examenul radiologic al abdomenului arata o imagine aerica cu aspect de "anvelopa de bicicleta"
E. provoaca vome frecvente
145. CM Care dintre urmatoarele cauze pot determina un ileus paralitic?
A. fitobezoarii
B. colica nefretica
C. peritonita
D. volvulusul sigmoidian
E. abcesul retroperitoneal
146. CM Principalele ingrijiri postoperatorii ale bolnavului cu ocluzie intestinala sunt:
A. reechilibrarea hidroelectrolitica si sustinuta la valori normale a constantelor biologice
B. antibioticoterapia
C. interzicerea mobilizarii bolnavului
D. interzicerea alimentarii enterale timp de o saptamna
E. stimularea peristaltismului intestinal
147. CM In ocluzia intestinala inalta gazele in lumenul intestinal se acumuleaza:
A. 70% din aerul inghitit
B. 100% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive
C. 70% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene
D. 30% in urma reactiilor biochimice ale sucurilor digestive
E. 30% in urma proceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive
148. CM Decompresia intestinului distens in ocluzia intestinala mecanica este utila pentru ca:
A. reduce ischemia intestinului
B. indeparteaza toxinele luminale
C. previne sindromul Mendelson
D. altereaza pierderile ionilor de clor
E. reduce pierderile de apa
149. CM Ce semne radiologice sunt caracterizate pentru o ocluzie intestinala precoce inalta mecanica:
A. nivele hidroaerice Kloiber
B. pneumoperitoneum
C. prezenta arcadelor si tuburilor de orga
D. prezenta plicelor semilunare
E. prezenta plicelor Chercring
150. CM Ce semne caracterizeaza torsiunea de colon sigmoid:
A. oprirea completa a tranzitului pentru materii si gaze
B. febra
C. singe la tuseu rectal
D. prezenta semnului Hocvag-Grecov
E. asimetria abdomenului
151. CM Ce metode de diagnostic se vor folosi pentru a diagnostica ocluzia intestinala joasa?
A. radiografia pe gol
 B. proba Svart
C. rectoromanoscopia
D. tuseul rectal
E. irigografia
152. CM Ileusul biliar:
A. este o complicatie a litiazei biliare
B. se caracterizeaza prin semnele unei ocluzii intestinale prin obstructie
C. se poate manifesta prin aerobilie
D. se confirma prin irigografie
E. este o atonie a veyicii biliare
153. CM Ocluzia intestinala mecanica joasa se caracterizeaza prin:
A. intreruperea de la inceput a tranzitului de materii si gaze
B. febra
C. varsaturi precoce
D. stare generala se mentine buna timp indelungat
E. pneumoperitoneum
154. CM Care ocluzie intestinala se poate trata conservativ?
A. ocluzie intestinala stercorala
B. ocluzie prin strangulare
C. ileusul biliar
D. ocluzia aderentiala
E. ileusul postoperator
155. CS Indicati presiunea intraintestinala in norma:
A. 2-4 cm H2O
B. 6-8 cm H2O
C. 10-12 cm H2O
D. 14-16 cm H2O
E. 18-20 H2O
156. CS Care este cea mai frecventa cauza de ocluzie intestinala la batrini:
A. fecaloamele
B. neoplasmul de colon sting
C. invaginatia
D. neoplasmul de colon drept
E. volvulusul de intestin subtire
157. CS La ce presiune intraluminala peretele intestinal devine permebil pentru microbi si toxinele lor care pot provoca
socul endotoxic:
A. 10-15 cm H2O
B. 20-25 cm H2O
C. 30-40 cm H2O
D. 50-60 cm H2O
E. 65-70 cm H2O
158. CS E cunoscut faptul ca in ocluzia intestinala balonarea abdomenului poate absenta. La ce nivel va fi sediul
obstacolului in acest caz:
A. in apropierea ligamentului Treit
B. in zona de trecere a jejunului in ileon
C. in zona ileocecala
D. in zona unghiului lienal a colonului
E. n zona rectosigmoidian la nivelul diafragmei pelviene
159. CS Ce metoda de examinare paraclinica ne va preciza nu numai nivelul ocluziei intestinale, dar si cauza ei:
A. radiografia simpla de ansamblu a abdomenului
B. proba Schwartz
C. laparoscopia
D. irigografia
E. ultrasonografia
160. Triada Chauffard-Villard-Charcot se ntlneste n litiaza caii biliare principale cu sindrom coledocian major si
se compune din:
A. Durere colicativa n hipocondrul drept
B. Vezicula biliara destinsa
C. Febra
 D. Icter
E. Scadere ponderala importanta
161. CS Cea mai frecventa cauza a icterului mecanic este:
A. Tumorile capului pancreasului
B. Coledocolitiaza
C. Strictura cailor biliare
D. Tumorile cailor biliare
E. Papilita stenozanta
162. CS La scanarea ficatului cu izotopi de aur s-a constatat o absorbtie aproape de cea normala, dar cu lipsa izotopilor
n colecist, caile biliare si n intestin. Aceasta corespunde:
A. Icterului parenchimatos
B. Icterului mecanic
C. Icterului hemolitic
D. Cirozei ficatului
E. Nu corespunde nici unei dintre situatii
163. CS Un tub simplu cu multe orificii parietale coboara din coledoc n duoden prin papila, pe cnd celalalt capat se
exteriorizeaza prin incizia coledocului, este procedeul:
A. Calmers
B. Dogliotti
C. Duval
D. Cattele-Champeau
E. Voelker
164. CM Calculul din calea biliara principala depistat pna la operatie se nlatura prin:
A. Incizia coledocului supraduodenal
B. Papilosfincterotomie intraoperatorie transduodenala
C. Papilosfincterotomie endoscopica postoperatorie
D. Papilosfincterotomie endoscopica preoperatorie
E. Se dizolva cu preparate medicamentoase
165. CS Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra formei morfopatologice
a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:
A. Ultrasonografia
B. Tomografia computerizata
C. Colecistocolangiografia transparietala
D. Laparoscopia
E. Colangiopancreatografia retrograda
166. CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai optimala si mai putin agresiva metoda de investigare n stabilirea
originii icterului este:
A. Colecistografia perorala
B. Colecistografia intravenoasa
C. Ultrasonografia
D. Colangiopancreatografia retrograda
E. Colangiografia tranparietohepatica
167. CS Evidentierea radiologica a aerului n caile biliare orienteaza diagnosticul spre:
A. Coledocolitiaza
B. Colecistita acuta
C. Fistula bilio-digestiva
D. Fistula bilio-biliara
E. Infectie cu salmonella a veziculei biliare
168. CS Un bolnav care prezinta urmatoarele semne: durere moderata n rebordul costal drept, febra moderata, icter
pronuntat cu nuanta rosietica, dimensiunile ficatului crescute moderat, o splenomegalie moderata, fara anemie,
sufera de:
A. Colecistita acuta
B. Colangita
C. Coledocolitiaza
D. Icter parenchimatos (hepatic)
E. Cancer al pancreasului cefalic
169. CS Care din fractiile bilei se formeaza n celulele hepatice si contine colesterina, acizi biliari si fosfolipizi?
A. Bila primara
B. Bila secundara
 C. Bila finala
D. Nici una
E. Toate trei
170. La un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile si, deci nu sunt indicate, urmatoarele investigatii:
A. Ultrasonografia
B. Colecistografia intravenoasa prin perfuzie
C. Colangiofrafia transparietohepatica
D. Colangiopancreatografia retrograda
E. Colecistografia perorala
171. Drenajele transpapilare sunt urmatoarele:
A. Cattele-Champeau
B. Voelker
C. Praderi-Smith
D. Calmers
E. Duval
172. CS n colecistita acuta litiazica ocluziva obstructia se afla la nivelul:
A. Cailor biliare intrahepatice
B. Corpului veziculei biliare
C. La nivelul coledocului
D. La nivelul ductului hepatic
E. Infundibulului sau cisticului
173. CS La un bolnav cu icter mecanic cea mai informativa metoda de investigare n stabilirea originii icterului este:
A. Colecistografia perorala
B. Colecistografia intravenoasa
C. Ultrasonografia
D. Colangiopancreatografia retrograda
E. Laparoscopia
174. CS Drenarea coledocului cu un dren n forma de "T" ramura scurta a caruia este situata n coledoc, iar cea lunga se
exteriorizeaza este procedeul:
A. Lane
B. Kehr
C. Cattele-Champeau
D. Voelker
E. Duval
175. S Drenarea coledocului cu un dren trecut cu capatul distal prin papila Water n duoden, iar cel proximal situat n
ductul hepatic este procedeul:
A. Holstedt
B. Voelker
C. Baylis-Smirnov-Eristavi
D. Lane
E. Duval
176. S Semnul major de diferentiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasa este:
A. Icterul pronuntat pe fonul durerilor
B. Scaun aholic si urina ntunecata
C. Aparitia icterului precedat de colica
D. Prurit pe fonul icterului
E. Febra intermitenta
177. CS Cel mai informativ si miniinvaziv procedeu n diferentierea icterului mecanic de cel parenchimatos este:
A. Colangiografia retrograda
B. Scanarea cu izotopi de aur
C. Colecistografia perorala
D. Colecistocolangiografia intravenoasa
E. Colecistografia transparietohepatica
178. Pentru colecistita acuta asociata cu peritonita locala sunt caracteristice urmatoarele semne clinice:
A. Murphy
B. Korte
C. Mandel-Razdolschi
D. Blumberg
E. Ortner
179. S Cea de a treia cauza dupa frecventa a icterului mecanic este:
A. Coledocolitiaza
B. Strictura cailor biliare
C. Cancerul primar al cailor biliare
D. Compresia extrinseca a cailor biliare
E. Stenoza papilei Water
180. S Drenarea coledocului cu un tub de diametru de 2 mm introdus prin ductul cistic spre duoden este procedeul:
A. Robson-Visnevski
B. Lane
C. Holstedt
D. Praderi-Smith
E. Kehr
181. S Coledocotomia ideala presupune:
A. Deschiderea transversala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura coledocului fara drenare
B. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura primara a coledocului fara
drenare
C. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea externa a coledocului
D. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura primara a coledocului asupra
unui dren trecut prin papila n duoden
E. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea coledocului dupa sutura
primara prin d.cysticus
182. S Drenul n forma de "T" unul din capetele tubului din interiorul coledocului coboara prin papila n duoden, pe
cnd celalalt tub se exteriorizeaza prin incizia coledocului, este procedeul:
A. Dogliotti
B. Cattele-Champeau
C. Voelker
D. Calmers
E. Duval
183. CM Care dintre parametrii enumerati se ncadreaza n colecistectomia laparoscopica?
A. dureri postoperatorii minime
B. spitalizare postoperatorie de 9-10 zile
C. aspect cosmetic al cicatricilor
D. rencadrare n munca dupa 6 saptamni
E. rencadrare n munca dupa 3 saptamni
184. CM Icterul n litiaza coledociana:
A. este precedat de prurit
B. poate sa dispara rapid sau lent odata cu ncetarea durerii
C. se nsoteste de scaune acolice
D. este precedat de durere
E. se asociaza cu febra
185. CM n colecistita acuta litiazica durerea este nsotita de:
A. disparitia matitatii prehepatice
B. stare de soc alergic
C. sindrom inflamator
D. limitatrea miscarilor respiratorii
E. subicter al sclerelor
186. CM n colecistita acuta litiazica durerea:
A. are caracterul colicii biliare
B. iradiaza n "centura"
C. debuteaza ca o colica biliara
D. se cupeaza cu tratament antispastic
E. este precedata de icter
187. CM Triada de semne clinice (icter, febra, dureri n hipocondrul drept) caracterizeaza:
A. ulcerul perforat
B. ciroza hepatica
C. colangita
D. litiaza coledociana
E. pancreatita acuta
188. CM O vezicula biliara mare, palpabila n prezenta icterului prezinta:
 A. litiaza coledociana
B. ampulonul vaterian
C. neoplasmul hepatic
D. neoplasmul colecistului
E. neoplasmul de pancreas cefalic
189. CM Ce Va sugereaza asocierea semnelor clinice: icter+frison-febra+dureri n hipocondrul drept+urini
hipercrome+scaune acolice?
A. litiaza veziculara
B. colecistita calculoasa acuta
C. cancer de cap de pancreas
D. coledocolitiaza
E. ulcer duodenal penetrant n lig.hepatoduodenal
190. CM Marcati semnele clinice care alcatuiesc sindromul coledocian:
A. icterul
B. durerea n rebordul costal drept
C. frison-febra
D. diareea
E. ontractura musculara abdominala
191. CM Care dintre semnele enumerate vor fi prezente ntr-un icter de etiologie benigna?
A. icterul progresiv
B. icterul tranzitor
C. icterul se instaleaza fara a fi precedat de colica
D. colica precede icterul
E. este prezenta distensia colecistului
192. CM Care dintre semnele enumerate pot fi comune litiazei coledociene si colecistitei acute gangrenoase?
A. icterul hepatocelular
B. frisonul-febra
C. colecist palpabil
D. dureri n hipocondrul drept
E. aparare musculara n hipocondrul drept
193. Pancreasul produce urmatorii fermenti:
A. Alfa-amilaza
B. Lipaza, fosfolipaza A si B
C. Pepsina
D. Tripsina, chimotripsina
E. Elastaza, colagenaza
194. CS Forma supurativ-necrotica a pancreonecrozei corespunde fazei de evolutie a procesului patologic n pancreas:
A. De edem
B. De necroza grasoasa
C. De necroza hemoragica
D. De liza si sechestrare
E. De formare a chistului pancreatic
195. CS Din substantele nocive, aparute n evolutia pancreatitei acute una se formeaza n pancreasul ischemic si
determina socul pancreatic:
A. Chininele
B. Heparina
C. Serotonina
D. Kalicreina
E. Histamina
196. CS Cel mai important compartiment n complexul terapeutic n pancreatita acuta precoce este:
A. Combaterea durerii, lichidarea spasmului, ameliorarea microcirculatiei
B. Tratamentul socului si restabilirea homeostaziei
C. Suprimarea secretiei pancreatice si inactivarea fermentilor proteolitici
D. Diminuarea toxemiei
E. Prevenirea complicatiilor
197. CS Scopul principal n tratamentul pancreatitei acute hemoragice severe pna la operatie este:
A. Combaterea durerii
B. Dezintoxicarea organismului
C. Lichidarea spasmului si ameliorarea microcirculatiei
 D. Substituirea volumului plasmei circulante
E. Suprimarea secretiei pancreatice
198. Metodele non-agresive de diagnosticare a pancreatitei acute sunt urmatoarele:
A. Radiografia de ansamblu
B. Tomografia computerizata
C. Ultrasonografia
D. Colangiopancreatografia retrograda
E. Termografia
199. CS Cel mai optimal volum de operatii n pancreatita supurativ-necrotica este:
A. Blocajul peripancreatic cu novocaina si antifermenti
B. Necrsechestrectomia cu drenarea bursei omentale
C. Rezectia pancreasului
D. Abdominizarea pancreasului
E. Decapsularea pancreasului cu drenarea bursei omentale
200. CS Semnul Courvoisier-Terrier poate apare n:
A. Litiaza coledocului
B. Cancerul corpului pancreasului
C. Colangiocarcinomul de hil hepatic
D. Cancerul de pancreas cefalic
E. Neoplasmul vezicular
201. CM Care este amploarea operatiei n chistul pancreatic?
A. Drenarea externa a pseudochistului
B. Pancreatectomie
C. Gastrochistostomie
D. Jejunochistostomie
E. Colecistochistostomie
202. CS Care semn indica un prognostic grav n pancreatita acuta:
A. Hiperamilazemia
B. Hipocalcemia
C. Hiperglicemia
D. Hiperamilazuria
E. Leucocitoza
203. CS Semnul Korte n pancreatita acuta nseamna:
A. Absenta pulsatiei aortei abdominale
B. Silentium abdominal
C. Durere n regiunea scapulo-umerala stnga
D. Sonoritate situata transversal n abdomenul superior
E. Rezistenta musculara si durere n proiectia pancreasului
204. Tratamentul optimal indicat n chistul pancreatic supurat este:
A. Chistogastrostomia
B. Pancreatectomia
C. Chistojejunostomia
D. Antibiotice
E. Drenajul extern al chistului
205. CM Ce semne radiologice sunt caracteristice pentru pancreatita acuta?
A. Pneumoperitoneum
B. Ansa "santinela"
C. Aerocolie pronuntata a colonului transvers
D. Distensie gazoasa abdominala difuza
E. Imagini hidroaerice multiple centrale
206. CS Elementele endocrine ale pancreasului se prezinta sub forma unor insule, situate n:
A. esutul parenchimatos
B. Intestitiul conjunctiv din spatiile interlobulare
C. esutul adipos pancreatic
D. Septurile fibroase ale glandei
E. Spatiul retroperitoneal la nivelul cozii pancreasului
207. CS Cea mai raspndita si sustinuta de majoritatea cercetatorilor teorie n originea pancreatitei acute este:
A. Teoria canalara
B. Teoria alergica (autoalergie)
 C. Teoria fermentativa
D. Teoria vasculara
E. Teoria infectioasa
208. CS Semnul Gobiet n pancreatita acuta nseamna:
A. Rezistenta musculara n proiectia pancreasului
B. Cianoza n regiunea periombilicala
C. Absenta pulsatiei aortei abdominale
D. Sonoritate elevata situata transversal n abdomenul superior
E. Dureri la percutie sub rebordul costal din stnga
209. Care din elementele de mai jos sunt cele mai frecvente si valoroase n diagnosticul pancreatitei cronice?
A. Hiperamilazemia si/sau hiperamilazuria
B. Scaderea ponderala
C. Varsaturile
D. Durerea
E. Tumora epigastrica dura, fixa, boselata
210. CS Cea mai exacta metoda de diagnostic n pancreatita acuta complicata de peritonita fermentativa este:
A. Radiografia baritata a tractului digestiv
B. Ultrasonografia
C. Scintigrafia
D. Laparoscopia
E. Pancreatocolangiografia retrograda
211. CS Cea mai eficace metoda de inactivare a fermentilor proteolitici n caz de pancreatita acuta este:
A. Diureza fortata
B. Administrarea antienzimelor n doze mari si pe cale diversa
C. Lavajul laparoscopic al cavitatii abdominale
D. Limfosorbtia, limfostoma
E. Transfuziile directe de snge
212. n cazul unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate urmatoarele procedee operatorii:
A. Chistogastrostomia
B. Chistoduodenostomia
C. Chistojejunostomia
D. Chistectomia
E. Duodenopancreatectomia cefalica
213. CS Cnd pancreatita cronica este determinata de stenoza papilei Water, cea mai indicata operatie este:
A. Rezectia cefalica a pancreasului (Duval)
B. Pancreatojejunostomia longitudinala (Puestow)
C. Pancreatojejunostomia caudala (Duval)
D. Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopica
E. Papilectomia
214. Care dintre semnele de mai jos au valoare n diagnosticul precoce al pancreatitei acute?
A. Zonele de cianoza periombilicale
B. Cresterea tranzitorie a tensiunii arteriale
C. Dispnee cu polipnee
D. Febra de tip hectic
E. Discordanta dintre gravitatea semnelor generale si starea obiectiva a pacientului
215. CS Semnul Grey-Turner n pancreatita acuta semnifica:
A. Tegumente abdominale marmorate
B. Echimoza si cianoza a partilor laterale a abdomenului
C. Durere n unghiul costovertebral stng
D. Ansa "santinela" pe o radiografie abdominala simpla
E. Durere la palpare n punctul subcostal stng
216. CS Pentru suprimarea secretiei pancreatice se ntreprind un sir de masuri curative. Cel mai putin indicat, din cauza
efectelor secundare este:
A. Aspiratia nazogastrala
B. Hipotermia locala extra- si intragastrica
C. Masa 0
D. Atropina 0,1% - 1,0 x 3 ori n zi
E. 5-Fluoruracil
217. CS Semnul Cullen n pancreatita acuta semnifica:
 A. Tegumente abdominale marmorate
B. Echimoza si cianoza periombilicala
C. Durere n punctul costovertebral stng
D. Ansa santinela pe o radiografie abdominala simpla
E. Durere la palpare n punctul subcostal stng
218. n pancreatita acuta radiografia abdominala de ansamblu care cuprinde si lojile pulmonare ne poate arata
urmatoarele:
A. Meteorism cu distensie gazoasa a colonului transvers
B. Exudat pleural n sinusul costo-diafragmal stng
C. atelectazii n plamnul stng
D. Pneumoperitoneu
E. Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stngi
219. CS n faza I (de edem) tratamentul pancreatitei acute cel mai optim este:
A. Tratament conservativ complex si n cazuri necesare laparoscopie cu evacuarea exudatului si drenarea
abdomenului si bursei omentale
B. Laparatomie cu asanarea cailor biliare si drenare
C. Laparatomie, decapsularea pancreasului
D. Laparatomie, blocaj peripancreatic
E. Laparatomie, "abdominizarea" pancreasului
220. CS Un pancreas sanatos secreta suc pancreatic n 24 ore n mediu (ml):
A. 1500 - 2500
B. 600 - 700
C. 300 - 400
D. 1000 - 1500
E. 400 - 500
221. CM Pancreatita acuta se deosebeste de ulcer duodenal perforat prin:
A. Prezenta durerii
B. Prezenta pneumoperitoneului
C. Prezenta starii de soc
D. Iradierea durerii
E. Prezenta oliguriei
222. Pancreasul produce urmatorii hormoni:
A. Gastrina
B. Insulina
C. Somatostatina
D. Glucagonul
E. Polipeptida pancreatica
223. CS n 85-90% cazuri pancreatita acuta cuprinde forma:
A. Interstitiala (edematoasa)
B. Necrotica
C. Hemoragica
D. Infiltrativ necrotica
E. Supurativ necrotica
224. Pentru pancreatita acuta sunt caracteristice urmatoarele modificari ale sngelui:
A. Leucocitoza (15-20.000)
B. Monocitoza
C. Deviere spre stnga
D. Anemie
E. Limfopenie
225. CS Pentru combaterea durerii, lichidarea spasmului oddian si ameliorarea microcirculatiei se administreaza
urmatoarele proceduri si medicamente, cu exceptia:
A. Blocajul epidural n segmentul T7 - T8 cu lidocaina 3%
B. Morfina 1% i/m fiecare 4 ore
C. Novocaina 1% - 10 ml i/v
D. Baralgina 2,0 i/m fiecare 6-8 ore
E. Reopoliglucina + heparina + eufilina i/v
226. Complicatiile precoce n pancreatita acuta sunt urmatoarele:
A. Peritonita fermentativa
B. socul pancreatic
 C. Fistula digestiva
D. Atelectazia n segmentele bazale a plamnului stng
E. Encefalopatia
227. n pancreatita acuta prognosticul este mai grav cnd varsaturile sunt:
A. Cu caracter de "zat de cafea"
B. Bilioase repetate
C. Chinuitoare, fara usurinta
D. Hemoragice
E. Repetate, voluminoase
228. CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale n pancreatita acuta sunt:
A. accesibilitatea n urgenta
B. confirmarea suspiciuniii clinice n toate cazurile
C. monitorizarea evolutiei procesului din pancreas
D. diagnosticul rapid al litiazei veziculare
E. caraterul non-invaziv
229. CM Care dintre elementele de mai jos pot fi atribuite pancreatitei acute?
A. proces inflamator acut al pancreasului exocrin
B. tulburarile psihice pot domina tabloul clinic
C. revarsat pleural stng
D. ansa "santinela"
E. pneumoperitoneu
230. CM socul precoce n pancreatitele acute severe este declansat de:
A. sechestrarea lichidiana n sectorul III Randall
B. Hiperhistaminemia
C. hiperlipazemia
D. contaminarea microbiana
E. eliberarea de chinine vazoactive
231. CM n cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul plagilor pancreasului caudal cunoaste urmatoarea
gama de procedee:
A. sutura
B. hemostaza
C. duodenopancreatectomia
D. rezectia pancreasului
E. drenarea bursei omentale
232. CM Care explorare imagistica ofera date esentiale n diagnosticul de urgenta al pancreatitei acute?
A. examenul radiologic simplu
B. colangio-wirsungografia endoscopica
C. ecografia abdominala
D. tomografia computerizata
E. scintigrafia
233. CM Complicatiile unui pseudochist pancreatic pot fi:
A. ruptura n cavitatea peritoneala
B. hemoragie intrachistica
C. eroziunea aortei
D. stenoza digestiva
E. abcedarea
234. CM Care dintre afirmatiile privind tratamentul medical al pancreatitei acute sunt adevarate?
A. morfina este utilizata pentru combaterea durerii
B. novocaina are efect hiposecretor
C. efectul antisecretor al medicatiei este potentiat de suprimarea alimentatiei enterale
D. antibioticoterapia este indicata de la debutul afectiunii
E. refrigerarea gastrica scade secretia enzimelor prin cresterea tonusului vagal
235. CM Laparoscopia de urgenta este indicata n pancreatita acuta biliara pentru:
A. diagnostic si evitarea laparotomiei
B. colecistectomie
C. drenarea cavitatii peritoneale n peritonita fermentativa
D. recoltarea exudatului peritoneal
E. drenarea coledocului
236. CS Plaga parietala simpla, care are un orificiu de intrare si unul de iesire poarta numele de:
 A. Plaga penetranta
B. Plaga penetranta, dar neperforata
C. Plaga perforanta
D. Plaga n seton
E. Plaga oarba
237. CS n leziunile multiple ale jejunului n perioada pna la 6 ore dupa trauma cea mai optimala operatie este:
A. Suturarea defectelor
B. Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-terminala"
C. Rezectia segmentului lezat cu anastomoza "termino-laterala"
D. Jejunostomia terminala
E. Jejunostomia tip Maydl
238. CS Majoritatea absoluta (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple, cauza principala fiind:
A. Plagile prin arma de foc
B. Plagile prin arma alba
C. Catatraumatismele
D. Accidentele de circulatie
E. Traumatismele sportive
239. CS Cota traumatismelor abdominale pure (neasociate) este minima (10%), deoarece cauza principala a
traumatismelor n zilele noastre o constituie:
A. Accidentele rutiere
B. Plagile prin arma de foc
C. Plagile primn arma alba
D. Catatraumatismele
E. Traumatismele sportive
240. CM Diagnosticul tardiv al leziunilor extraperitoneale ale duodenului este determinat de urmatorii factori:
A. Raspndirea continutului duodenal n spatiul retroperitoneal
B. Agresivitatea redusa a continutului duodenal
C. Evolutia initiala a procesului ntr-un flegmon retroperitoneal
D. Lipsa peritonitei difuze n primele ore de la traumatism
E. Virulenta scazuta a infectiei din duoden
241. CS La un pacient cu plaga prin arma de foc s-a constatat lezarea ficatului, leziuni ale intestinului subtire si ale
mezoului acestuia. Denumirea corecta a traumatismului dat este:
A. Traumatism complex multiplu (multivisceral)
B. Traumatism simplu
C. Plaga n seton
D. Traumatism asociat
E. Plaga transfixianta
242. S Pacientul a suferit un accident rutier. n sectia de internare s-au constatat urmatoarele leziuni: fractura oaselor
bazinului, ruptura uretrei, ruptura splinei. Aceasta trauma poarta denumirea de:
A. Trauma nchisa nepenetranta
B. Politraumatism
C. Traumatism asociat
D. Traumatism simplu
E. Traumatism combinat
243. CS Diagnosticul rupturii portiunii retroperitoneale a duodenului este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai
important este:
A. Blumberg
B. Mandel-Razdolski
C. Grassman-Kulenkampf
D. Bernstein
E. Vighiato
244. Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului este:
A. USG
B. Laparocenteza
C. Radioscopia de ansamblu
D. Laparoscopia
E. Tomografia computerizata
245. CS In traumatismele transversale ale pancreasului cu leziunea Wirsungului n regiunea corpului organului, cea mai
indicata operatie este:
 A. Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului
B. Rezectia portiunii distale a organului
C. Drenarea ambelor segmente a Wirsungului cu drenarea bursei omentale
D. Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului
E. Pancreatectomia
246. CS Semnul Kehr n leziunile splinei nseamna:
A. Durere provocata si aparare musculara n hipocondrul stng
B. Durere spontana n hipocondrul stng cu iradiere n umarul stng
C. Matitate fixa n hipocondrul stng
D. Matitate deplasabila pe flancuri
E. Hipotensiune arteriala cu tendinta la scadere n ortostatism
247. Semnele intraoperatorii precoce ale leziunilor retroperitoneale ale duodenului sunt :
A. Pete de stearina pe peritoneu si mezouri
B. Colorarea foitei peritoneale posterioare cu bila
C. Semne de peritonita fibrinoasa-purulenta difuza
D. Emfizem al tesutului adipos retroperitoneal
E. Hematom retroperitoneal
248. CM Care dintre urmatoarele indica lavaj peritoneal pozitiv?
A. 250 leucocite/mm3
B. 600 leucocite/mm3
C. 2 ml de bila la aspiratia initiala
D. 150.000 eritrocite/mm3
E. Lipsa amilazei n lichidul peritoneal
249. Leziunea stomacului mai frecvent are loc n traumatismele deschise (6-12%) dect n cele nchise (2-3%).
Cele mai utile procedee diagnostice sunt:
A. Laparoscopia
B. Radiografia abdominala de ansamblu
C. USG
D. Laparocenteza
E. Tomografia computerizata
250. CM n trauma nchisa a abdomenului predomina leziunea organelor parenchimatoase, care n 40% cazuri sunt
multiple. ele mai frecvente sunt leziunile:
A. Pancreasului
B. Splinei
C. Ficatului
D. Rinichilor
E. Suprarenalelor
251. CS n diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar si foarte informativ este procedeul:
A. USG
B. Laparoscopia
C. Radiografia abdominala de ansamblu
D. Laparocenteza
E. Tomografia computerizata
252. n leziunile coledocului, inclusiv cele iatrogene, plastia cu viza fiziologica se efectueaza pe dren:
A. Kehr
B. Dogliotti
C. Duval
D. Cattele-Champeau
E. Baylys-Smirnov-Eristavi
253. CS Cele mai frecvente leziuni ale pancreasului sunt cele:
A. Deschise univiscerale
B. Deschise asociate
C. nchise univiscerale
D. nchise complexe multiviscerale
E. Combinate
254. CM Sindromul Reily semnifica un abdomen acut fals si este ntlnit n:
A. Traumatismele vertebro-medulare
B. Fracturile coastelor cu revarsat intrapleural
C. Hematoame retroperitoneale
 D. Rupturile spontane incomplete a muschilor abdominali cu hematom preperitoneal sau supraaponevrotic
E. Hematomul peretelui abdominal anterior
255. CS Leziunile organelor cavitare n trauma nchisa a abdomenului constituie 20-30%, printre acestea pe locul I (50-
60%) se situeaza:
A. Duodenul
B. Intestinul subtire
C. Colonul
D. Vezica urinara
E. Stomacul
256. CM Indicatiile absolute catre laparotomia de urgenta sunt:
A. plagile penetrante cu evisceratia epiploonului
B. plagile nepenetrante abdominale
C. plagile abdominale parietale
D. plagile penetrante abdominale asociate cu hemodinamica instabila
E. plagile penetrante abdominale cu eliminari de continut bilios
257. CM In ce situatii in cazul plagii penetrante a toracelui este indicata toracotomia?
A. la evacuarea initiala a 1000 ml de singe pe drenul din cavitatea pleurala
B. la evacuarea initiala a 1500 ml singe pe drenul din cavitatea pleurala
C. hemoragie continue > 100 ml/ora
D. hemoragie continue > 250 ml/ora
E. toracotomia nu este indicata
258. CM Reluarea hemoragiei in leziunile splinei in 2 timpi este determinata de tuse, vome, efort fizic si survine:
A. in primele 2-3 zile de la traumatism
B. in primele 2 saptamini de la traumatism
C. peste 24 ore de la traumatism
D. concomitent cu momentul traumei
E. in primele 24 ore de la traumatism
259. CM Care investigatii paraclinice sunt informative in diagnosticul leziunii ficatului:
A. examenul radiologic de ansamblu al abdomenului
B. laparocenteza
C. laparoscopia
D. tomografia computerizata
E. USG
260. M Pentru faza toxica a peritonitei este caracteristica urmatoarea gama simptomatica:
A. Tahicardie
B. Leucocitoza elevata cu deviere n stnga
C. Abdomen balonat, dureros
D. Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale
E. Varsaturi frecvente bilioase
261. n diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizeaza diverse procedee. Numerotati 2 dintre cele ce
nlesnesc diagnosticul n oricare localizare:
A. Tuseul vaginal si rectal
B. Ultrasonografia abdominala
C. Laparoscopia
D. Punctia abdominala
E. Radiografia abdominala n ortostatism
262. CS Manevra Blumberg n apendicita acuta consta n:
A. Durere vie la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte
B. Durere provocata la palparea fosei iliace drepte
C. Durere n fosa iliaca dreapta la extensia trunchiului
D. Durere la palpare n fosa iliaca dreapta cu iradiere n epigastru
E. Durere n fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului n rect
263. Durerea n peritonita are urmatoarele caracteristice:
A. Poate fi mascata de administrarea de opiacee
B. ntotdeauna se instaleaza brusc
C. Se poate asocia cu senzatia de sete
D. Se poate generaliza pe ntreg abdomenul
E. ntotdeauna corespunde organului afectat
264. CS La un bolnav cu apendicita acuta dupa debutul caruia a trecut 24 ore se depisteaza semne de peritonita n fosa
 iliaca dreapta si n bazinul mic (regiunea suprapubiana). Este cazul de peritonita:
A. Localizata limitata
B. Localizata nelimitata
C. Generalizata difuza
D. Generalizata totala
E. Abces al Douglasului
265. Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ urmatoarele:
A. Dureri abdominale
B. Contractura musculara
C. Imobilitatea peretelui abdominal
D. Varsaturi fecaloide
E. Subfebrilitate
266. CS Pierderile de proteine si lichide n peritonita difuza ating cifrele de 300 g si respectiv 9-10 l. La baza acestor
pierderi se afla n primul rnd:
A. Schimbarile microcirculatiei
B. Pareza intestinala
C. Dereglarile macrocirculatiei
D. Alcaloza respiratorie
E. Dereglarile functiei renale
267. Dupa spalarea abdomenului n peritonita difuza purulenta cavitatea peritoneala se dreneaza, respectnd
urmatoarele principii:
A. Drenul se va exterioriza prin calea de acces
B. Drenurile se exteriorizeaza la distanta de plaga operatorie
C. n perioada postoperatorie se va petrece lavajul fractionat al spatiilor drenate
D. Se introduc antibiotice (monomicina - 250 mg) 0,5-1,0g
E. Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore
268. CS Deschiderea abcesului periapendicular se efectueaza:
A. Extraperitoneal conform manevrei Pirogov
B. Prin accesul McBurney
C. Prin laparotomie medie inferioara
D. Prin laparotomie medie mediana
E. Prin lumbotomie
269. CS ntr-o peritonita difuza la debut examenul clinic releva:
A. Meteorism abdominal
B. Echimoza periombilicala
C. Desenul muschilor drepti abdominali vizibili
D. Abdomenul imobil cu miscarile respiratorii
E. Semnul Kussmaul
270. Printre masurile terapeutice generale n peritonita un rol de prima importanta i revine combaterii ileusului
paralitic. n acest scop sunt indicate urmatoarele proceduri:
A. Blocajul novocainic, blocaj epidural
B. Perfuzii de potasiu cu glucoza si insulina
C. Decompresia tubului digestiv
D. Stimularea inervatiei simpatice
E. Stimularea peristaltismului intestinal
271. Dereglarile microcirculatiei sunt mai simtitoare n faza a II si a III a peritonitei purulente si sunt determinate
de urmatorii factori:
A. Hipokaliemie
B. Diminuarea hematocritului
C. Acidoza metabolica intracelulara
D. Dereglari proteinice
E. Dereglari hidrosaline
272. CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore dupa mbolnavire constatam: limba de umeditate scazuta si
saburata, Ps - 96 b/min., TA - 120/70, dispnee, durere violenta n abdomen, la palpare "abdomenul de lemn",
leucocitoza - 16.000. Indicati faza peritonitei:
A. Faza reactiva
B. Faza toxica
C. Faza terminala
D. Faza complicatiilor septice
 E. Faza initiala a insuficientei poliorganice
273. n ulcerul duodenal perforat cu peritonita purulenta de 48 ore si stare toxicoseptica se indica:
A. Rezectia gastrica 2/3
B. Suturarea solitara a ulcerului
C. Suturarea ulcerului dupa Oppel-Policarpov
D. Exizia ulcerului, piloroplastie
E. Rezectia economa de stomac
274. CS Cea mai frecventa cauza de infectare a cavitatii abdominale este:
A. Perforatia organelor cavitare
B. Calea hematogena
C. Ruptura n peritoneu a unei hidronefroze
D. Calea limfogena
E. Nici una din cele indicate
275. Pentru peritonita difuza generalizata prin perforatie sunt caracteristice urmatoarele semne:
A. Blumberg
B. Mendel-Razdolskii
C. Pastrarea matitatii hepatice
D. "Semnul tusei"
E. Grassman-Kulencampf
276. CS Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore dupa perforatie avnd urmatoarele semne: limba
uscata, saburata, Ps - 120 b/min., TA - 90/40 mm Hg, respiratii - superficiale, 32 pe minut, facies hipocraticus,
abdomen balonat, dureros pe toata aria, silentium abdominal, Le - 25.000. Peritonita se afla n faza:
A. Faza reactiva
B. Faza toxica
C. Faza terminala
D. Faza de formare a abcesului
E. Faza initiala a bolii
277. Pledeaza pentru diagnosticul de peritonita difuza prin perforatie gastroduodenala:
A. Prezenta antecedentelor biliare
B. Amilazuria scazuta
C. Pneumoperitoneul
D. "Semnul tusei"
E. Varsaturile fecaloide
278. Contractura musculara este un semn major al peritonitei, nsa poate lipsi n urmatoarele cazuri:
A. La batrni
B. La copii
C. Daca au fost administrate antibiotice
D. La casectici
E. Daca au fost administrate opiacee
279. CS Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe compartimente, rolul principal revenind:
A. Interventiei chirurgicale
B. Terapiei cu antibiotice
C. Corectiei modificarilor grave metabolice
D. Restabilirii functiei tractului digestiv
E. Profilaxiei complicatiilor
280. CM Avnd o suprafata de circa 2 m2, peritoneul are urmatoarele functii:
A. De raspndire a infectiei
B. De fixare a organelor intraabdominale
C. De protectie antiinfectioasa
D. De rezorbtie
E. De secretie
281. Peritonitele pot fi acute si cronice. Cele cronice pot fi de urmatoarea origine:
A. Tuberculoasa
B. Canceroasa
C. Parazitara
D. Bilioasa
E. Urinara
282. n ulcerul duodenal perforat cu peritonita acuta generalizata se ntlnesc urmatoarele semne:
A. Durere epigastrica
 B. Contractura musculara
C. Cresterea matitatii hepatice
D. Pneumoperitoneum
E. Durere la tuseul rectal la nivelul fundului de sac Douglas
283. CM Interventia chirurgicala n peritonita difuza purulenta include urmatoarele etape consecutive:
A. Suprimarea sursei peritonitei
B. Profilaxia insuficientei poliorganice
C. Sanarea cavitatii peritoneale
D. Drenarea cavitatii peritoneale
E. Profilaxia complicatiilor postoperatorii precoce
284. CM Durerea la debut ntr-o peritonita difuza prin perforatie digestiva are urmatoarele caracteristici:
A. debut lent, insidios
B. debut ca "lovitura de pumnal"
C. intensitate medie
D. provoaca dispnee
E. socogena
285. CM Examenul obiectiv local al abdomenului costata semne foarte importante pentru diagnosticul de peritonita.
Sugestive n acest sens sunt:
A. durerea provocata, localizata sau difuza
B. apararea sau contractira musculara difuza
C. timpanism abdominal difuz
D. matitate abdominala deplasabila in fazele tardive
E. mobilitate activa a peretelui abdominal
286. CM Tratamentul chirurgical n peritonitele difuze este obligator. Scopul interventiei chirurgicale este:
A. laparotomia larga
B. suprimarea sursei de contaminare
C. activarea medicamentoasa preoperatorie a intestinului
D. toaleta cavitatii peritoneale
E. drenarea cavitatii peritoneale
287. CM Dupa extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:
A. difuze
B. primare
C. localizate
D. secundare
E. riptogene
288. CM Dintre explorarile imagistice n peritonita:
A. radiografia abdominala simpla releva pneumoperitoneul n orice perforatie a tubului digestiv
B. radiografia abdominala simpla arata distensie gazoasa pronuntata a intestinului
C. ecografia abdominala pune n evidenta revarsatul lichidian
D. tomografia computerizata este o investigatie de prima intentie
E. scintigrafia este absolut necesara preoperator pentru localizarea cauzei
289. CM Reechilibrarea electrolitica eficienta n peritonite are ca efecte:
A. normalizarea caracteristicilor pulsului
B. tahicardia
C. scaderea n continuare a presiunii venoase centrale
D. cresterea debitului urinar la ora
E. ameliorarea starii generale a bolnavului
290. CM Spalatura cavitatii peritoneale n cazul peritonitelor acute difuze:
A. nu este ntotdeauna necesara
B. se efectueaza cu lichide la temperatura camerei
C. se pot folosi antiseptice
D. se efectueaza de mai multe ori nainte de a nchide abdomenul
E. este urmata de drenajul larg al cavitatii peritoneale
291. CS Triada Virhov n patogenia tromboflebitei acute consta n:
A. Tulburari de coagulare, leziuni endoteliale si staza circulatiei venoase
B. Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasa si varicele venelor
C. Deficienta tesutului conjunctiv, tulburari de coagulare si staza venoasa
D. Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia si staza circulatiei venoase
E. Staza venoasa, tulburari de coagulare si insuficienta vaselor comunicante
292. CS Alegeti proba clinica ce permite de a explora concomitent sistemul venos superficial si profund:
A. Proba Pratt-I
B. Proba celor 3 garouri
C. Proba Pertes
D. Proba Brodie-Troianov-Trendelenburg
E. Proba Sheinis
293. CS Alegeti proba clinica ce permite depistarea localizarii comunicantelor incontinente:
A. Proba Delbet
B. Proba Pratt-I
C. Proba Sicard
D. Proba Pratt-II
E. Nici una din cele enumerate
294. CS Procedeul Delbe-Pertes evidentiaza:
A. Functia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna
B. Functia valvulelor venelor profunde
C. Permebialitatea venelor profunde
D. Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale
E. Functia venelor comunicante
295. CS n baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:
A. Insuficienta cardiaca, dilatarea venelor si cresterea presiunii venoase
B. Obezitatea, insuficienta cardiaca si dilatarea venelor
C. Insuficienta valvulara, dilatarea venelor si cresterea presiunii venoase
D. Boala hipertonica, insuficienta valvulara si cresterea presiunii venoase
E. Limfostaza, insuficienta valvulara si cresterea presiunii venoase
296. CS Pileflebita este:
A. Inflamatia a.mezenteriale inferioare
B. Tromboflebita v.lienale
C. Tromboflebita a.apendiculare
D. Tromboflebita vv.hepatice
E. Tromboflebita v.porte
297. CM Care sunt factorii patogenetici principali n etilogia bolii varicoase?
A. Obezitatea
B. Insuficienta valvulara
C. Insuficienta cardiaca
D. Dilatarea venelor
E. Cresterea presiunii venoase
298. CS Actiunea anticoagulantilor n tratamentul tromboflebitelor e bazata pe:
A. Liza fibrinei
B. Stoparea cresterii trombului (chiagului)
C. Fragmentarea chiagului
D. Schimbarea Z - potentialului peretelui vascular
E. Diminuarea activitatii dezoxiribonucleazei
299. Profilaxia complicatiilor trombembolice n perioada postoperatorie se reduce la:
A. Administrarea heparinei
B. Masaj la extremitatile inferioare
C. Exercitii fizice curative
D. Aplicarea fibrinolizinei
E. Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare
300. Principalele simptome n varicele venelor membrelor inferioare sunt:
A. Claudicatia intermitenta
B. Edemul periferic spre sfrsitul zilei
C. Convulsii nocturne a muschilor gambei
D. Schimbari trofice n regiunea supramaleolara
E. Simptomul "ischemiei plantare"
301. n tromboflebita acuta a venelor superficiale local se aplica unguent de:
A. Sintomicina
B. Levosina
C. Solcoseril
D. Troxevazina
 E. Wisnevski
302. CS Tromboflebita acuta a venelor superficiale mai des se complica cu:
A. Pileflebita
B. Infarct miocardic
C. Tromboza mezenteriala acuta
D. Tromboflebita a venelor profunde
E. Trombembolia a.pulmonare
303. CM n boala trombembolica factorii determinanti sunt reprezentati de:
A. ateroscleroza
B. poliglobulie
C. neoplasmele viscerale
D. leziunea venoasa parietala
E. staza venoasa
304. CM Tratamentul tromboflebitei venelor profunde ale membrelor inferioare consta n administrarea:
A. vitaminei K
B. trombovarului
C. heparinei
D. antispasticelor
E. aspirinei
305. n tratamentul mastitei infiltrative se utilizeaza urmatoarele procedee:
A. Antibiotice
B. Anticoagulanti
C. Scurgerea snului
D. Incizia radiala n regiunea plastronului
E. Blocaj retromamar
306. Adenofibromul mamelei se deosebeste de cancerul acesteia prin urmatoarele semne:
A. Formatiunea tumorala este bine delimitata
B. Histologic elementele componente pastreaza totdeauna o structura tipica
C. Formatiunea tumorala este imobila
D. Derma deasupra tumorii nu este schimbata
E. Lipseste adenopatia axilara
307. Care din functiile enumerate mai jos orespund glandei mamare?
A. Erotica
B. De protectie
C. Alimentara
D. Estetica
E. Hormonala
308. Mastita acuta infiltrativa se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:
A. Febra nalta cu frisoane
B. Dureri insuportabile
C. Turgestenta snului
D. Fluctuenta
E. Insomnia
309. Adenofibromul mamelei este caracterizat de urmatoarele semne:
A. Marimea unei alune (mici)
B. Suprafata regulata si rotunda
C. Durere la palpare si mobilitatea limitata
D. Vrsta pacientei 20-30 ani
E. Creste n volum n perioada de lactatie
310. CS Termenul politelia nseamna:
A. Hipertrofia tesutului glandular
B. Aparitia glandelor mamare auxiliare
C. Lipsa mameloanelor
D. Dezvoltarea incompleta a mamelei
E. Surplusul de mameloane
311. S Adenofibromul se deosebeste de mastopatia nodulara prin urmatoarele semne:
A. Se ntlneste la femei la vrsta de 20-30 ani
B. Durerile se acutizeaza pna la si n timpul ciclului menstrual
C. Are suprafata regulata, rotunda bine delimitata
 D. durerile iradiaza n umar si n gt
E. Tumoarea poate creste n volum n timpul lactatiei sau sarcina
312. CS Aparitia glandelor mamare auxiliare poarta denumirea:
A. Micromastia
B. Amastia
C. Politelia
D. Polimastia
E. Hipertelia
313. CS n tratamentul mastitei acute abcedante cel mai important procedeu este:
A. Antibioterapia
B. Blocajul retromamar cu antibiotice si novocaina
C. Anticoagulantii
D. Terapia infuzionala pentru sustinerea homeostaziei
E. Incizia radiala deasupra abcesului
314. Care din cauzele indicate mai jos nu joaca un rol primordial n etiopatogenia afectiunilor mamelei?
A. Modul de trai
B. Alimentarea
C. Viata sexuala
D. Dereglarile hormonale
E. Conditiile habituale
315. CS Cea mai frecventa forma a tuberculozei mamare este:
A. Pseudoneoplazica
B. Superficiala
C. Desiminata
D. Galactoforita tuberculoasa
E. Confluenta
316. CS n cazurile dificile de diagnostic al mastitei cronice cel mai important este:
A. Durerea
B. Fluctuenta
C. Turgescenta
D. Dereglari digestive sau infectioase la sugar
E. Transpiratiile reci
317. CS Cea mai frecventa forma a sifilisului mamar este:
A. sancrul snului
B. Sifilisul primar
C. Sifilisul secundar
D. Mastitele sifilitice acute
E. Mastitele sifilitice tertiare
318. CS Care este semnul major in mastita acuta abcedanta:
A. Febra cu frisoane
B. Dureri insuportabile
C. Insomnia
D. Fluctuenta
E. Imposibilitatea alaptarii copilului
319. In mastita lactogena, din punct de vedere etiologic, sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. este favorizata de microtraumatismele produse de sugar
B. golirea incompleta a snului favorizeaza staza si infectia
C. calea de intrare a microbilor este regiunea pericanalara
D. adenopatia axilara satelita este constanta
E. infectarea este provocata mai frecvent de stafilococi si streptococi, mai rar de colibacil, gonococi, anaerobi
320. CM Care este tratamentul formei difuze a mastopatiilor pina la 40 ani:
A. electroforeza cu novocaina
B. metiltestosteron 20-30 mg in zi in perioada intermenstruala
C. microiodit de kaliu in solutie de 0,25% cite 10 ml in zi timp de 1 an de zile
D. analgetice
E. testosteron propionat n solutie de 5% - 25 mg i/m
321. CM Insemnati corect volumul tratamentului conservativ in primele 2 faze a mastitei lactogene acute:
A. antibioticoterapia si blocada retromamara
B. terapia cu anticoagulanti
 C. punga cu gheata
D. ultrasunet cu frecventa inalta
E. punctia yonei afectate cu administrarea locala a antibioticilor
322. CM Care sunt semnele de baza a mastopatiilor:
A. durerea cu iradiere in umar si git
B. fluctuatia
C. eliminari din mamelon
D. induratia sinului
E. temperatura subfebrila
323. CM Ce eliminari se observa din mamelon in mastopatii:
A. colostrale
B. seroase
C. purulente
D. sangvinolente
E. nu sunt eliminari
324. CS Care din urmatoarele functii nu corespund glandei mamare?
A. erotica
B. alimentara
C. hormonala
D. de productie
E. estetica
325. CS Cel mai important simptom n diagnosticul apendicitei acute este:
A. Triada Dieulafoy
B. Semnul Kocher
C. Semnul Bartomie-Mihelson
D. Semnul Sitcowschi
E. Semnul Blumberg
326. Care dintre urmatoarele afirmatii privind apendicita acuta este adevarata:
A. Durerea n fosa iliaca dreapta este un semn caracteristic
B. Febra este un semn caracteristic la batrni
C. Leucocitoza este ntotdeauna prezenta
D. Pulsul este accelerat
E. Poate evolua sub forma gangrenoasa
327. Plastronul apendicular n faza infiltrativa prezinta urmatoarele semne clinice:
A. Leucocitoza n crestere treptata
B. Tumoare de dimensiuni diferite, dureroasa, cu contururi difuze, care apare la a 3-5 zi dupa debutul bolii
C. Dureri surde n fosa iliaca dreapta care se ntetesc n timpul mersului
D. Fenomenul de fluctuenta n fosa iliaca dreapta
E. Febra moderata cu predilectie serala
328. CS Manevra Blumberg n apendicita acuta consta n:
A. Durere vie la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte
B. Durere provocata la palparea fosei iliace drepte
C. Durere n fosa iliaca dreapta la extensia trunchiului
D. Durere la palpare n fosa iliaca dreapta cu iradiere n epigastru
E. Durere n fosa iliaca dreapta la insuflarea aerului n rect
329. CS Durerea periombilicala si simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai frecvente n apendicita acuta:
A. Subhepatica
B. La batrni
C. Retrocecala
D. Mezoceliaca
E. Pelviana
330. n cazuri de apendicita acuta tardiva cu peritonita extinsa se cere diferentierea cu urmatoarele afectiuni:
A. Ocluzie intestinala
B. Calculul renal
C. Tromboza vaselor mezenterice
D. Pancreatita acuta
E. Peritonita pneumococica
331. CS Cea mai sigura metoda de tratament a bontului apendicular dupa apendicectomie este:
A. Ligatura cu catgut
 B. nfundarea bontului apendicular n cec cu sutur "n bursa" si "Z"cu fire nerezorbabile
C. nfundarea n bursa fara ligatura
D. Ligatura cu catgut si nfundarea n bursa cu catgut atraumatic
E. Ligatura cu catgut si nfundarea bontului n peretele cecului cu fire izolate
332. CS Alegeti varianta corecta a ordinii de aparitie a simptomelor n apendicita acuta:
A. Febra, anorexie, greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, leucocitoza,
durere, de obicei epigastrica sau ombilicala
B. Anorexie, greata sau varsaturi, febra, leucocitoza, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, sensibilitate
dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta
C. Durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, anorexie, greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la
palpare n fosa iliaca dreapta, febra, leucocitoza
D. Greata sau varsaturi, sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, febra, anorexie, leucocitoza,
durere, de obicei epigastrica sau ombilicala
E. Sensibilitate dureroasa la palpare n fosa iliaca dreapta, durere, de obicei epigastrica sau ombilicala, febra,
leucocitoza, anorexie
333. Apendicita subhepatica se manifesta prin urmatoarele simptome clinice:
A. Febra elevata nsotita de frison
B. Mai frecventa e la copii
C. Poate fi nsotita de subicter
D. Apararea musculara si durerea maxima sunt localizate n regiunea subhepatica
E. Evolueaza ca o colecistita acuta
334. Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni:
A. Ulcerul gastroduodenal perforat
B. Sindromul Mallory-Weiss
C. Toxicoinfectia alimentara
D. Pancreatita acuta
E. Colica nefretica
335. CS Prima apendicectomie a fost efectuata de catre:
A. Pirogov (1856)
B. R. Fitz (1886)
C. Cornelius Celsius
D. Berangario de Carpi (sec. XVI)
E. T. Morton (1887)
336. Apendicita acuta la batrni prezinta urmatoarele semne:
A. Debutul zgomotos si evoluare rapida
B. Contractura musculara slaba
C. Durere provocata de palpare n fosa iliaca dreapta
D. Tendinta spre distructie pe fonul unui tablou clinic sarac
E. Leucocitoza moderata, temperatura putin elevata si meteorism pronuntat
337. Pot simula apendicita acuta ascendenta (retrocecala) urmatoarele afectiuni:
A. Colecistita acuta
B. Abcesul perinefretic
C. Inflamatia diverticulului Meckel
D. Hidronefroza pe dreapta
E. Pielita
338. CS n plastronul apendicular:
A. Se aplica un tratament conservativ (punga cu gheata, dieta, antibiotice, fizioterapie)
B. Se opereaza cnd apare la tineri
C. Se opereaza cnd apare la vrstnici
D. Se opereaza cnd este situat n pelvis
E. Se opereaza cnd clinic nu se exclude un cancer al cecului
339. Numerotati 2 factori mai importanti si mai constanti n declansarea apendicitei acute:
A. Nervos
B. Vascular
C. Infectios
D. Chimic
E. Obstructiv
340. CS Semnul major precoce al apendicitei acute este:
A. Anorexia
 B. Varsaturile
C. Febra
D. Diareea
E. Dureri n fosa iliaca dreapta
341. CS La copii cere diferentierea cu apendicita acuta n primul rnd urmatoarea afectiune:
A. Ulcerul perforativ
B. Colecistita acuta
C. Toxicoinfectia alimentara
D. Colica nefretica
E. Pancreatita acuta
342. Numerotati afirmat 919b17j iile incorecte referitor la plastronul apendicular abcedat:
A. Apendicectomia este obligatorie
B. Se practica apendicectomia de urgenta
C. Se scoate apendicele numai daca este amputat
D. Nu se practica interventie chirurgicala
E. Se face numai tratament cu antibiotice inclusiv antibioterapie endolimfatica + fizioterapie
343. CS Cea mai frecvent ntlnita pozitie a apendicelui este:
A. Laterala
B. Descedenta
C. Retrocecala
D. Ascendenta
E. Mediala
344. Particularitatile apendicitei acute la gravide sunt urmatoarele:
A. Durerea este localizata atipic
B. Mai frecvent e n jumatatea a doua a sarcinii
C. Sunt frecvente formele distructive
D. Durerea si voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii
E. Sunt pozitive semnele Sitkovschi, Bartomie-Mihelson, Cope
345. Pot simula apendicita acuta pelviana urmatoarele afectiuni:
A. Pionefroza
B. Inflamatia diverticulului Meckel
C. Boala Crohn
D. Prostatita acuta
E. Abcesul muschiului psoas
346. CS Care este calea de acces preferabila n caz ca diagnosticul de apendicita acuta trezeste dubii?
A. Lenander
B. McBurney
C. sprengel
D. Laparotomie medie-mediana
E. Laparotomie medie inferioara
347. CS Apendicita acuta la batrni impune tactica:
A. Expectativa pentru ca frecvent se formeaza un plastron
B. Interventia chirurgicala de urgenta
C. Irigorgafie pentru a descoperi un cancer, frecvent la aceasta vrsta
D. Tratamentul initial al tarelor asociate
E. Tratamentul numai cu antibiotice
348. CS Drenarea optimala dupa apendicectomie n apendicita distructiva, complicata cu peritonita locala este:
A. Scoaterea drenului tubular prin contrapertura aparte
B. Scoaterea drenului tubular prin plaga
C. Aplicarea drenului de tifon
D. Drenarea ambelor spatii iliace cu 2 drenuri tubulare
E. Drenarea nu se cere
349. CS Triada Dieulafoy n apendicita acuta presupune:
A. Durere n epigastru cu deplasare peste 4-6 ore n fosa iliaca dreapta, hiperestezie cutanata si aparare
musculara n triunghiul Iacubovici
B. Durere provocata la palpare, aparare musculara si hiperestezie cutanata n triunghiul Iacubovici
C. Anorexie, durere provocata si aparare musculara n triunghiul Iacubovici
D. Durere provocata, hiperestezie cutanata n triunghiul Iacobovici, febra moderata
E. Rigiditatea musculara locala, hiperestezie superficiala, simptome testiculare
350. CS Tactica medicala optimala n plastronul apendicular abcedat este:
A. Terapie conservativa, inclusiv antibioterapie endolimfatica + fizioterapie
B. Drenarea extraperitoneala a abcesului (manevra Pirogov)
C. Drenarea abcesului sub controlul ecografiei
D. Drenarea abcesului prin laparotomie mediana inferioara
E. Drenarea abcesului prin incizie oblica tip McBurney
351. CS Cea mai argumentata teorie a originii apendicitei acute este:
A. Infectioasa
B. Polietiologica
C. Mecanica
D. Cortico-viscerala
E. Chimica
352. La diferentierea apendicitei acute la femei si afectiunile genitale acute sunt utile urmatoarele simptoame:
A. Semnul Promptov
B. Metroragii
C. Jendrinschi
D. Kulencampf
E. Bartomie-Mihelson
353. Apendicita cronica trebuie diferentiata cu urmatoarele afectiuni:
A. Nefrolitiaza, pielonefrita
B. Boala Crohn
C. Sindromul Zollinger-Ellison
D. Cancerul de colon drept
E. Anexite, ovare sclerochistice
354. CS Durerea la palpare n apendicita acuta cel mai frecvent se localizeaza n:
A. Punctul Sonnenburg
B. Triunghiul Wenglovschi
C. Punctul MBurney
D. Triunghiul Iacubovici
E. Punctul Lanz
355. CS Cea mai frecventa forma a apendicitei acute este:
A. Catarala
B. Colica apendiculara
C. Gangrenoasa
D. Perforativa
E. Flegmonoasa
356. Urmarirea evolutiei plastronului apendicular se face prin examene clinice si paraclinice. Selectati-le.
A. termometria
B. leucocitoza n dinamica
C. determinarea n dinamica a fosfatazei alcaline
D. ultrasonografia abdominala n dinamica
E. dimensiunile tumorii inflamatorii locale
357. CM Evolutia unui plastron apendicular se poate face spre:
A. rezorbtie
B. abcedare
C. peritonita generalizata fara a mai trece prin faza de abcedare
D. peritonita n doi timpi
E. abcedare si perforatie n cec
358. CM Care dintre examenele paraclinice mentionate sunt recomandate n sustinerea diagnosticului de apendicita
acuta?
A. leucograma
B. glicemia
C. examenul sumar al urinei
D. probele hepatice
E. examenul radiologic abdominal
Chirurgie 1
1. A
2. C
3. A
4. D
5. D
6. B
7. ABCE
8. ACE
9. E
10. ACD
11. AC
12. ACDE
13. AE
14. BDE
15. ACE
16. B
17. E
18. E
19. CDE
20. AC
21. CDE
22. BD
23. ADE
24. ABD
25. BCE
26. ABD
27. ABDE
28. ABCE
29. CDE
30. CD
31. BCE
32. CD
33. DE
34. ABE
35. B
36. D
37. C
38. ABCE
39. B
40. B
41. A
42. B
43. A
44. AE
45. CD
46. C
47. D
48. D
49. CD
50. A
51. BE
52. DE
53. D
54. A
55. A
56. D
57. C
58. ADE
59. AE
60. C
61. ABDE
62. BCDE
63. B
64. D
65. BE
66. ABCD
67. E
68. C
69. E
70. AC
71. C
72. D
73. D
74. C
75. ACDE
76. A
77. D
78. CE
79. D
80. E
81. BCDE
82. B
83. D
84. ABE
85. ABD
86. D
87. D
88. E
89. B
90. D
91. C
92. AB
93. BC
94. CE
95. ABE
96. BD
97. BCD
98. ABC
99. ABCE
100. ABDE
101. BC
102. ACE
103. ABD
104. AB
105. AD
106. BCD
107. BD
108. BC
109. ABE
110. BDE
111. ABE
112. ACD
113. BCE
114. ACD
115. A
116. E
117. A
118. CD
119. B
120. B
121. D
122. ACDE
123. D
124. C
125. E
126. B
127. C
128. ABDE
129. B
130. C
131. D
132. ABCE
133. D
134. C
135. C
136. AE
137. B
138. B
139. D
140. C
141. CD
142. ABD
143. BD
144. BCD
145. BCE
146. ABE
147. AE
148. ABCE
149. ACE
150. ADE
151. ACDE
152. ABC
153. AD
154. ADE
155. A
156. B
157. D
158. A
159. D
160. ACD
161. B
162. B
163. B
164. CD
165. D
166. C
167. C
168. D
169. A
170. BE
171. ABDE
172. E
173. D
174. B
175. E
176. C
177. B
178. ACDE
179. D
180. C
181. B
182. B
183. ACE
184. DE
185. CDE
186. ACD
187. CD
188. ABE
189. CD
190. ABC
191. BD
192. BD
193. ABDE
194. D
195. D
196. B
197. D
198. ABCE
199. B
200. D
201. ACD
202. B
203. E
204. DE
205. BCD
206. B
207. C
208. D
209. BD
210. D
211. B
212. ABCD
213. D
214. BCE
215. B
216. D
217. B
218. ABCE
219. A
220. D
221. BD
222. BCDE
223. A
224. ACDE
225. B
226. ABDE
227. AD
228. ACE
229. ABCD
230. ABCE
231. ABDE
232. CDE
233. ABDE
234. CE
235. AC
236. D
237. B
238. D
239. A
240. ABDE
241. A
242. C
243. E
244. DE
245. C
246. B
247. BDE
248. BCD
249. ABE
250. BC
251. C
252. AE
253. D
254. DE
255. B
256. ADE
257. BD
258. ABCE
259. CDE
260. ABC
261. BE
262. A
263. ACD
264. B
265. ABCE
266. B
267. BCDE
268. A
269. D
270. ABCE
271. ACDE
272. A
273. BC
274. A
275. ABDE
276. B
277. CD
278. ACDE
279. A
280. BCDE
281. ABC
282. ABDE
283. ACD
284. BDE
285. ABD
286. ABDE
287. AC
288. BC
289. DE
290. CDE
291. A
292. E
293. D
294. C
295. C
296. E
297. BDE
298. B
299. ACE
300. BD
301. BD
302. D
303. BCDE
304. CDE
305. ABCE
306. ABDE
307. ACDE
308. ABCE
309. ABDE
310. E
311. ACE
312. D
313. E
314. ABE
315. C
316. D
317. A
318. D
319. BE
320. ACD
321. ABC
322. ACD
323. AD
324. D
325. A
326. AE
327. ABCE
328. A
329. D
330. ACDE
331. B
332. C
333. ACDE
334. ACDE
335. E
336. BCDE
337. ABDE
338. A
339. CE
340. E
341. C
342. ABDE
343. B
344. ACDE
345. BCDE
346. D
347. B
348. A
349. B
350. B
351. B
352. ABCE
353. ABDE
354. D
355. E
356. ABDE
357. ABDE
358. AC