Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina Legala 2015 PDF
Medicina Legala 2015 PDF
In 1685 cronicarul Nicolae Costin descrie autopsia lui Duca Vod, Domn al
Moldovei.
Primul certificat, n form de act medico-legal a fost ntocmit n anul 1812
n 1856, la cererea lui Carol In 1892 se inaugureaza Morga
Davila, Domnitorul Barbu tirbei a orasului Bucuresti cu sustinuta
contributie a lui Mina Minovici,
aprobat nfiinarea colii de medic legist al capitalei in acea
Chirurgie de la Mihai Vod care in vreme care va fi numit director al
Morgii.
1857, devine coala Naional de n 1897, catedra de medicin legal i
Medicin i Farmacie cu o durata clinica boalelor mintale (psihiatrie),
de 8 ani. deinut de profesorul Al. uu, se
scindeaz.
In curicula anului VI este Doctorul Mina Minovici, va fi numit
prevazuta medicina legala care ii profesor de medicin legal si va
prelua in 1897 catedra de medicina
este incredintata lui Gheorghe legala pana in 1932 (moare in 1933).
Athanasovici 1861-1867 care Catedra si IML este preluat de N.
Minovici din 1932 pana in 1938 cand
devine profesor de medicina legala se imbolnaveste (moare in 1941).
i toxicologie in 1861 si medic
legist al Capitalei in 1862-1865. Intre 1938-1956 IML Mina Minovici a fost condus de
Theodor Vasiliu, cu un scurt interimat asigurat de
In 1867 succede lui Gh. profesorul Mihail Kernbach de la Cluj in 1940, apoi de
Atanasovici dr. Nicolae Negura. prof. Emil Craciun 1957, academician Ion Moraru 1958-
In 1879 este numit profesor de 1973, prof. Moise Terbancea 1973-1989, prof. V. Belis
medicina legala si psihiatrie 1989-2001, prof. D. Dermengiu din 2001.
Alexandru Sutzu. Dupa 1945 sistemul medico-legal national se
centralizeaza in jurul IML Mina Minovici Bucuresti.
In 1860 la Iasi se infiinteaza catedra de medicina In 1919 se infiinteaza UMF Cluj, catedra de medicina
legala condusa de L.A. Ciurea. legala revenindu-i lui N. Minovici (1868-1941)
3. Organizarea sistemului de medicina legala,
prezentarea principalelor institute si a INML
a) Institutul Naional de Medicin Legal Mina Minovici" " - unitate cu
personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Sntii
(www.legmed.ro)
b) 5 Institutele regionale de medicin legal din centrele medicale
universitare: Timioara, Trgu-Mure, Cluj-Napoca, Iai i Craiova care au in
subordine Serviciile medico-legale judetene. n cadrul institutelor de
medicin legal funcioneaz cte o comisie de control i avizare a
documentelor medico-legale.
c) 36 Servicii de medicin legal judeene cu sediul n oraul reedin de
jude; nu au personalitate juridic i se afl n subordirea direciilor
judeele de sntate public; sunt conduse de ctre un medic legist ef
numit de directorul direciei judeene de sntate public i sunt
coordonate de institutele de medicin legal n a crui competen
teritorial se afl
d) 11 Cabinetele de medicin legal, aflate n structura
organizatoric a serviciilor de medicin legal judeene i nfiinate n
judeele mari, i au sediul n alte localiti dect cele reedin de judet:
Lugoj, Cimpulung-Arges, Comanesti, Fagaras, Petrosani, Sighetul Marmatiei,
Medias, Cimpulung Moldovenesc, Radauti, Barlad, Onesti.
Activitatea de medicina legala este coordonata la nivel national stiintific si metodologic de catre
Ministerul Sanatatii si de Consiliul Superior de Medicina Legala, cu sediul in Institutul de
Medicina legala "Prof. Dr. Mina Minovici" Bucuresti. Ministerul Sanatatii si Ministerul Justitiei
asigura controlul si evaluarea activitatii de medicina legala.
Consiliul superior de medicina legala are in componenta: directorii institutelor, profesorii de
medicina legala, seful comisiei de specialitate al Colegiului Medicilor din Romania, presedintele
comisiei de specilitate a MS, reprezentanti ai MS, M. Just., Min. Public, Min. Interne numiti prin
ordin de ministru.
Verificarea documentelor medico-legale se face la nivelul local al institutelor de medicina legala
de catre Comisiile de Avizare si Control de pe langa acea institutie. Comisiile sunt formate din
directorul institutiei si 2-4 medici primari legisti cu experienta. Aceste Comisii fata de
documentele medico-legale ale caror concluzii pot fi avizate le avizeaza (aproba) cu/fara
precizari ori completari iar fata de documentele medico-legale ce nu pot fi avizate recomand a
fie refacerea partiala sau totala a acestora, fie efectuarea unei noi expertize.
Verificarea documentelor medico-legale se face la nivelul national prin Comisia superioara
medico-legala. Comisia se intruneste in INML Mina Minovici si este compusa din directorii
institutelor de medicina legala, sefii disciplinelor de profil din facultatile acreditate din cadrul
centrelor medicale universitare; seful disciplinei de morfopatologie a Universitatii de Medicina
Carol Davila Bucuresti; 4 medici primari legisti, cu experienta n specialitate. Comisia superioara
medico-legala verifica si avizeaza, din punct de vedere stiintific, la cererea organelor n drept,
concluziile diverselor acte medico-legale si se pronunta asupra eventualelor concluzii
contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-
legale. . n cazul n care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioara
medico- legala recomanda refacerea totala sau partiala a lucrarilor la care se refera actele
primite pentru verificare si avizare, formulnd propuneri n acest sens sau concluzii proprii.
INML Mina Minovici
Bucuresti
IML Iasi
IML Craiova
IML Timisoara
Un sistem este compus din procese de a caror buna functionare depinde activitatea
organizatiei ori calitatea produselor sale.
A fost unul dintre cele mai complicate cazuri din justitia americana.
A durat 34 saptamani judecata si a continuat multi ani dupa
sentinta.
Cazul a recunoscut un caz similar din 1967 al dr. Copollino acuzat si
condamanat de uciderea sotiei cu clorura de succinilcolina.
Cu ocazia acestui caz s-au ridicat intrebarile care au ramas valabile
si pentru cazul Jascalevich si chiar si dupa aceea:
1. Care este soarta ramasitelor umane dupa inhumare la peste 10 ani?
2. Admitiand ca substanta in doza letala a fost prezenta in cadavru, care
este soarta ei dupa 10 ani?
3. Admitand ca substanta a fost injectata, cum poate fi ea evidentiata
imediat dupa injectare; dar dupa 10 ani?
4. Lichidele de imbalsamare ori bacteriile pot interactiona chimic cu
substanta in disputa astfel incat sa produca un rezultat fals pozitivin
cadrul procedurilor chimice de detectie?
Criminalistics, an introduction to forensic science, 7th
ed. R. Saferstein, Prentice Hall, 2001, p.25-30
Jascalevitch este un medic argentinian in practica in SUA ce a fost
suspectat de uciderea unui numar de pacienti cu curara (D-tubocurarina)
intrucat s-au gasit 18 fiole goale in dulapul sau iar in spital au decedat pe
rand, in serie, 5 pacienti in care s-a identificat toxicologic prezenta
curarei.
Curare: substante vegetale si animale f. toxice ce pot bloca placa neuromotorie care leaga
muschiul de nerv, astfel incat produc paralizie: paralizia este lent reversibila daca intre timp in
lipsa respiratiei persoana nu decedeaza.
In apararea sa Jascalevitch sustine ca fiolele provin de la experimente pe
animale pe care le-a desfasurat: pe fiole s-a probat sange si par de
animal.
S-a ordonat exhumarea corpurilor a 5 pacienti care au murit suspect
aparent altfel decat era precizat in certificatul medical constatator al
decesului, adica prin insuficienta respirtorie (curara fiind reputata pentru
insuficienta respiratorie datorata paraliziei muschilor respiratori).
In anii urmatori au fost dezvoltate tehnici noi precum RIA
(radioimunanaliza) si HPLC (cromatografie lichida sub presiune inalta)
care permit identificarea unor cantitati foarte mici din orice substanta.
Curara a fost identificata in toate cadavrele.
Procurorul sustine:noutatea unui test sau lipsa certitudinii unui test
nu face testul inadmisibil. Faptul ca un test este nou nu presupune ca
este si gresit. Societatea nu trebuie sa tolereze omuciderea in asteptarea
necesarei cunoasteri a corpului medical.
Cat timp echipamentul si metodologia au un grad ridicat de valabilitate stiintifica si
testul sau examinarea efectuata de catre persoane calificate, rezultatele sunt
admisibile (procurorul).
In cauza este prezenta D-tubocurarinei in cadavre. Pana acum nu au fost efectuate
testari pe cadavre ci doar determinari sporadice la persoanele vii si astfel testele
nou folosite cu aceasta ocazie (RIA, HPLC, spectrofotometria in ultraviolet si
cromatografia in strat subtire, TLC) nu pot avea admisibilitate in acest caz
(apararea).
Sensibilitatea este cantitatea minima a unei substante necunoscute sub care un
test (aparat) da o valoare negativa.
Specificitatea este abilitatea unui test (aparat) de a identifica o substanta anume
diferentiind-o de alta. Testele folosite nu ofera specificitate suficienta pentru a
sustine in afara oricarei indoieli ca D-tubocurarina identificata in cadavrele
descompuse si imbalsamate aflate in pamant de 10 ani este D-tubocurarina si
provine din timpul vietii persoanei/persoanelor (unii experti).
Cu toate acestea unii experti au spus ca aceste tehnici sunt f. noi si nu au inca
recunoastere stiintifica si accept al comunitatii stiintifice iar metoda de lucru este
nestandardizata si fara a proba reproductibilitatea rezultatelor si calitatea lor
(problematica managementului calitatii).
In continuare s-au succedat experti care au sustinut posibilitatea detectiei de
certitudine, altii din contra lipsa acestei posibilitati, unii care au identificat
substanta in toate organele celor decedati, altii doar in unele, etc.
Faptul acesta este important s-a spus dat fiind ca daca substanta se afla intr-un
tesut trebuie sa se afle in toate tesuturile.
Mai mult, dupa 10 ani, fluctuatiile temperaturii corpului si bacteriile altereaza
structura substantei astfel incat ea nu mai poate fi evidentiata cu certitudine.
Finalmente cazul este solutionat prin retragerea acuzatiilor si lipsa vinovatiei, dupa
7 luni si jumatate de proces si 2 ani si jumatate de retinere iar medicul a fost
eliberat ceea ce apare ca o victorie pentru aparare. Dar,
In ciuda acestei solutii, in 1980 (la 4 ani) Colegiul medicilor din SUA ii ridica dreptul
de libera practica pentru rele tratamente adresate unuia dintre pacientii decedati
(dg. gresit) iar el nu contesta.
Spitalul in care lucra si-a redus internarile la 1/3 dupa ce acest caz a tinut audienta
generala timp de peste 6 luni si a creat conditiile pentru ca numele spitalului sa se
cunoasca public. In incercarea disperata de reabilitare a imaginii si de rentabilizare i
se schimba numele spitalului in 1979, la 3 ani dupa proces. Cei mai multi medici
pleaca iar altii noi nu se angajeaza. Cum strategia de rentabilizare nu da rezultat
spitalul se inchide in 1981 (la 5 ani de la proces). Renumele cladirii continua sa fie
lugubru si astfel in 1984 (la 8 ani de la proces) comunitatea locala il demoleaza.
Nici astazi nu se stie exact daca Jascalevitch a ucis acei pacienti sau nu dar cei mai
multi medici considera mai ales prin prisma examinarii rezultatelor din perspectiva
cunoasterii actuale ca rezultatele erau valabile inca de atunci intrucat metodele
folosite atunci sunt si astazi in uz (ele au fost descoperite tocmai pentru a proba in
acest caz: HPLC) iar astfel medicul apare a fi in opinia unora ca un cert vinovat.
Jascalevitch decedeaza prin hemoragie cerebrala in 1984 la 4 ani de la ridicarea
licentei si la 8 ani de la proces, avand 57 de ani si fara sa se fi bucurat de
recunoasterea nevinovatiei.
[http://en.wikipedia.org/wiki/Dr._X_killings]
CURSUL 2
Medicul : Metode de rationament medical. Dualismul
umanism-competenta in practica medicinii. Luarea
deciziilor in practica medicala. Evaluarea riscurilor. Eroare
si greseala. Alea terapeutica.
Cazuri
Cunoastere
Fenomenele (faptele)
deductiv
abductiv inductiv
MEDICUL
Dubla natura a medicului: dualism umanism-empatie si dualims competenta-profesionalism
Umanism: benevolenta, beneficenta, iubirea de oameni (filantropia), interesul celui in nevoie se
afla deasupra oricarui alt interes inclusiv a celui financiar (altruism) Sanatatea pacientului meu
este principala mea indatorire, Declaratia de la Geneva, 1948
Empatie: dorinta de a impartasi suferinta celui in nevoie si de a-i oferi suport si rezolvare
Competenta: capacitatea de a se achita corespunzator de sarcina care ii revine in baza
cunostiintelor, pregatirii si abilitatilor detinute. Competent: o persoana care are pregatire si
abilitati intr-un anumit domeniu in care dovedeste autoperfectionare
Profesionalism:
Etimologic: : o persoana care lucreaza intr-un anumit domeniu, pe baza unei pregatiri pentru
care este remunerat si care este membru al unei profesiuni (organizatii profesionale)
Conceptual: are la baza dreptul de libera practica > practica asupra altora > obligatii,
responsabilitate mrala si legala > cod de etica, norme legale (drepturi)
manifesta respect fata de cel asupra caruia exercita practica (respectul dreptului la
autodeterminare, respectul dorintei celui deservit, valorii sale)
manifesta competenta
manifesta integritate
valorizarea serviciului profesional prima facie-(calitatea serviciului prestat prevaleaza
asupra prestigiul propriu ori a castigului personal -datorie si diligenta datorie extinsa-)
Profesionalismul presupune:
-expertiza (competenta , cunoastere, abilitati si judecata de specialitate)
-calitatea comportamentului si caracterului care insoteste expertiza
Expertiza: cunoastere si abilitati intr-un domeniu particular, ingust, in care putini au nivel
de competenta, experienta si auto-perfectionare care le permite sa fie mereu la zi cu
cunoasterea domeniului. Experienta unui expert este esentiala: de experienta proprie se
leaga cunoasterea procedurilor si cazuistica. Pot exista multe persoane competente dar mai
putini experti (ex. un ablsovent imediat dupa ce dobandeste dreptul de practica are
competenta dar nu si suficienta experienta) .
Sistem medical
Pacient Medic
Drepturi, Drepturi,
respect respect
ELEMENTE ALE MORALITATII RELATIEI MEDIC-PACIENT
Empatia - umanismul
Datoria, diligenta
Loialitatea-Fidelitatea
Competenta -profesionalism
fidelitate
Protejarea
unui tert
Dubla Conflictul
loialitate de interese
Loialitatea (DEX, care isi indeplineste cu cinste obligatiile, devotat, sincer, fidel)
Decurge din onorabilitate (DEX, demn de cinste, respectat, onorat, integritate) (a
profesiunii si individuala)
Fidelitatea (DEX, statornic, devotat, credincios) din respect si loialitate dar si ca o
nevoia de securizare a relatiei medic-pacient (confidentialitate)
Modele ale relatiei medic-pacient
Model informativ: bazat Model interpretativ
Model paternalist: Modelul deliberativ: bazat
pe autonomia pacientului bazat pe autonomia
Bazat pe atitudinea pe dezvoltarea unei relaii
in relatie cu medicul (de pacientului in relatie cu
paternalista a medicului terapeutice (alianta
inspiraie american) medicul
(de inspiraie european) terapeutica)
Principiul etic Beneficiena prevaleaz Autonomia prevaleaz Autonomia prevaleaz Beneficena se mpletete
care prevaleaz asupra autonomiei. asupra beneficenei asupra beneficenei. cu autonomia
Denumit i model tiinific,Amndou coexist,
tehnic/tehnicist autonomia este atenuata
fa de modelul informativ
dar mai exprimata ca in
modelul paternalist
Cine este in Medicul Pacientul (medicul ofera Pacientul (medicul se Pacientul (medicul ridica
decizie variante pacientului coboara la nivelul de pacientul la nivelul sau de
lasandu-l pe acesta sa intelegere al pacientului de cunoastere prin auto-
aleaga in exprimarea unde incearca cu valorile dezvoltare oferindu-i
drepturilor sale civile acestuia sa ii recomande o training, cunoastere pentru
(medicul ca si consultant) decizie acestuia medicul a-si cunoaste boala)
ca interpret)
Riscuri, limitari Autonomie minimizata, Beneficenta minimizata, Interpretativ, bazat pe Consum de timp pacienti
medicul este malpraxis (minus pe psihologia si mai putini-, neadaptat
reprezentantul pacientului, datoria de ingrijire: alege intuitionismul mmalpraxis sistemelor de urgenta,
malpraxis (minus pe sa nu faca decat daca i se redus (pacientul are pacientul devine al unui
datorie de ingrijire: alege cere) constiinta ca alegerile desi medic, asteptari maxime
sa faca ce nu era potrivit sugerate de medic i-au (in caz de esec exista risc
pacientului sau) apartinut) de abandon al ingrijirii)
Dilemele medicale sunt
dileme complexe
MEDIC
profesionale si etice
Binele pacientului vs. binele
in general
Etica medicala, bioetica
medicala
Tip
dilema
PACIENT
Principalele calitati pe care le asteapta societatea
(pacientul) de la un medic sunt:
Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale)
Independenta profesionala (dar in slujba celui mai bun
interes al pacientului dorinta pacientului-)
Competenta (capacitatea de a se achita corespunzator
de sarcina care ii revine in baza cunostiintelor,
pregatirii si abilitatilor detinute)
Disponibilitate (de a raspunde la chemarea
pacientului, de a acorda asistenta de urgenta, etc.)
Justitie: exercitiul profesional echitabil, fara
discriminare (Decl. Geneva, 1948)
Definitii care stau la baza notiunii de autonomie
Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice (legea
487/2002 republicata in 2012)
Art. 5
h) prin capacitate psihica se intelege atributul starii psihice de a fi compatibila, la un
moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitati specifice (poate fi
stabilita de catre medic);
Autonomie Discernamant
Competenta
unei fapte
continutul si consecintele
respective de a aprecia
posibilitatea persoanei
Capacitatea de a fi voluntar
legala (psihica)
de a exercita Capacitatea de intelegere
Capacitatea de decizie
drepturile civile
Drepturi civile
c. Prin obisnuinta:
a. Regula: dupa cum facem de obicei (regula locului sau regula scolii); sinteza celor anterioare
b. Unde: sectiile medicale din spitale mai mici (mai frecvent), etc. sau spitale mai mari dar cu rulaj mare de pacienti
c. Util: prin stereotipare ajuta medicul sa poata face fata unui numar mare de cazuri
d. Neutil: obisnuintele rationamentului se schimba greu; stereotiparea determina pierderea interesului, induce plafonarea
profesionala,
e. Riscuri: cazurile atipice, particulare, devin o problema; singura care salveaza rationamentul acestui medic este auto-
perfectionarea altminteri el nu se evolua (nu va depasi nivelul mediu plus)
2. RATIONAMENT FARMACOLOGIC (prin cunoasterea principiilor terapeutice si a
biologiei organismului uman sub actiunea medicatiei)
Riscuri:
dovezi medicale inexacte > rationament gresit
dovezi medicale incomplete > cunoastere incompleta > rationament incomplete, dg.
incomplet
temeritate profesionala
riscuri deontologice privind dreptul de libera practica- prin evitarea sugestiilor/opiniilor de
cofraternitate apare riscul de a se gasi singur in fata bolnavului (fara ajutorul corpului
profesional)
RISCURI
Intentiile unui medic sau actiunile sale insuficiente ori nepotrivite nevoii de
ingrijire medicala constituie o eroare atata timp cat se face dovada ca in
acelasi imprejurari acel medic a actionat dupa cum ar fi actionat orice alt
medic inzestrat cu acelasi nivel de pregatire si de pricepere precum a sa.
Greseala tine de domeniul constiintei profesionale si individuale: medicul are reprezentarea riscului
(usurinta, temeritate) ori nu o are (neglijenta).
Implica preluarea unor riscuri (in numele pacientului cu incalcarea autonomiei, dreptului la libertate,
sanatate, viata, etc.) care se pot materializa asupra pacientului si care nu s-ar fi materializat daca pacientul
ar fi fost pacientul altor colegi pentru ca acestia nu ar fi preluat/asumat riscurile respective (practica
medicala inferioara unui standard de competenta si pricepere acceptat)
Greselile pot fi comisive/omisive.
Intentiile unui medic sau actiunile sale insuficiente ori nepotrivite nevoii de ingrijire medicala
constituie o greseala atata timp cat se face dovada ca prin modul de actiune acest medic ar fi actionat
diferit fata de un alt medic inzestrat cu acelasi nivel de pregatire si pricepere care in aceleasi
imprejurari date ar fi avut o alta actiune medicala, mai favorabila, respectiv decurgand din
respectarea normelor profesionale pe care medicul in cauza le-a incalcat.
Medicul care face o greseala dar care nu produce prejudicii sau cel care produce o greseala recunoscuta
dar a caror prejudicii le corecteaza, este exonerat juridic de responsabilitate. De asemenea este fara
responsabilitate cel ce comite o eroare de fapt (spre deosebire de eroarea de norma care este
imputabila).
Alea terapeutica
Alea (lat.= risc, incertitudine; vine din latina: Alea iacta est: Zarurile au fost aruncate
(Gaius Iulius Cezar, citat de Suetoniu, pornind in traversarea raului Rubincon in campania
din Italia impotriva lui Pompei, anul 49 i.H, campanie ce va deveni un lung razboi civil)
Alea terapeutica este un accident imprevizibil lipsit de vinovatie (in domeniul penal de ex.
cazul fortuit) si consta in (1) agravarea subita a starii de sanatate a unui pacient urmare a
unui tratament ori a unei actiuni medicale din motive care tin de pacientul insusi sau boli
ale acestuia ce au fost ascunse sau nu au putut fi cunoscute in timpul util, (2) de medicatia
ori tratamentul care manifesta interactiuni cu organismul ce nu sunt si nu au putut fi
cunoscute ori anticipate (iatrogenie) sau (3) de cauze externe ce nu se afla in controlul
medicului si se regasesc in afara controlului actului medical. In alea terapeutica nu se poate
identifica greseala (de norma) a medicului.
Exprima faptul ca o data de pacientul a autorizat actul medical prin consimtamantul
informat (informat fiind asupra riscurilor actului medical pe care il considera conform
recomandarii profesionale ca fiind necesar si acceptat) zarurile ingrijirii medicale sunt
aruncate.
Ce este moartea?
Def. conceptuala: Moartea ca incetare a vietii. (o definire prin negatie a vietii o definitie
incompleta care exprima ca moartea nu are aspecte caracteristice decat numai prin incetarea
vietii-). Din situatia pierderii vietii rezulta semnele cadaverice (lividitati, rigiditate, racire,
deshidratare, autoliza, putrefactie), semne ca viata a incetat.
Ce este viata? O calitate ce separa viata de moarte, un principiu (vital) care anima, o stare a
organismului caracterizata prin proprietati biologice:
1.Structura celulara si organizare
2.Metabolism
3.Homeostazie
4.Adaptare, schimburi
5.Reactie la stimuli
6.Crestere
7.Reproducere
Def. organismica: Moartea ca incetare a functionarii organismului (prin functiile organismului biologic-
concept organismic): incetarea ireversibila, iresuscitabila a functiilor cardio-respiratorii si/sau
cerebrale.
1) Incetarea functionarii organismului ca intreg (moartea biologica) sau doar a unor parti
ale sale? De ex. in moartea cerenbrala creierul este mort si o data cu el viata rde relatie
este incetata dar la acel moment restul tesuturilor poate prezenta inca metabolism activ
si transplantate pot continua sa activeze in noul organism gazda (deci nu sunt moarte).
2) Incetarea functionarii unei parti a organismului. Care parte? Care parte este mai
importanta? Notiunea de functii vitale: cardio-circulatorie, respiratorie, cerebrala
criticata medical (toate functiile sunt vitale, oricare dintre functiile organismuliu daca ar
fi definitiv incetate ar altera functionalitatea intregului.
3) Incetare definitiva (permanenta) sau ireversibila? Oprire ori incetare? Este vorba de
incetare: oprirea este de moment, incetarea este definitiva. Reversibila ori ireversibila?
Este vorba de ireversibilitate: o data functiile cardio-circulatorie ori cerebrale oprite si
constatarea opririi lor, masura imediata este de resuscitare a functiilor orpite, (resucitare
cardio-circulatorie) iar numai dupa constatarea ireversibilitatii opririi ceea ce o face a
deveni definitiva, ireversibila, se constata decesul.
4) Incetarea ca un moment sau ca un proces?
4. Conceptualizare disjunctiva:
1) Oricare standard primul dintre primele doua
2) Fiecare cu aceeasi valoare
3) Fiecare are valoare separat de celelalt
1. STANDARDUL SEMNELOR CADAVERICE sunt expresia absentei vietii
Avantaje: accesibile obervatiei, sunt semne de certitudine
Dezavantaje: apar tardiv (se instaleaza dupa o perioadade timp), pot sa lipseasca (unele imprejurari de boala, etc.),
necesita cunostiinte pentru a fi evaluate
3. STANDARDUL MOARTII CEREBRALE (definitia mortii cerebrale: incetarea ireversibila a tuturor functiilor
cerebrale): absenta constientei, absenta miscarilor voluntare, absenta miscarilor reflexe, absenta
respiratiei, absenta activitatii nervoase superioare (atentie: toate sunt absente ceea ce demonstreaza
inca o data ca stanrdele se bazeaza pe cercetarea vietii si in lipsa acesteia ca moartea este absenta vietii)
Avantaje: permite un dg. de deces cat timp restul organelor sunt inca vii si astfel transplantologia
Dezavantaje; concept neunitar, functiile creierului nu sunt in mod real in totalitate pierdute (ex. termoreglarea,
functiile endocrine, excretia, metabolismul sunt pastrate); daca respiratia este suplinita extern, artificial iar restul
tesuturilor si organelor sunt vii atunci conceptual corpul in ansamblul lui este viu (moartea creierului nu mai este
necesara definitiei vietii).
Testul de apnee pentru a defini moartea cerebrala. EEG obligatoriu.
4. STANDARDUL TRUNCHIULUI CEREBRAL. Intrucat ceea ce este definitoriu pentru starea de deces este absenta
respiratiei (fara respiratie nu are oxigen, fara oxigen nu va mai avea activitate cardiaca, fara activitate cardiaca nu
va mai avea circulatie in tesuturi si organe iar fara circulatie nu va mai avea viata), cat timp respira spontan este
viu, cat timp nu respira spontan este mort. In trunchiul cerebral (bulbul rahidian) se afla centrul respirator. Daca
acesta este viu si omul respira fara aparate (chiar deficient) este viu si se va institui de urgenta respiratia asistata ca
mijloc de tratament.
Stari terminale
Sunt stari care preced instalarea mortii: preagonia, agonia (vita minima, lat. viata redusa):
cu constienta pastrata, absenta, alternanta, fara insa a constituie moarte.
Moarte somatica oprirea unei functii vitale: cardiovasculara/respiratorie
Moarte clinica perioada ce succede opririi functiei cardio-circulatoriie si/sau
respiratorie pana la moartea creierului
Moarte vegetativa:
Moarte aparenta: organismul este viu, scoarta cerebrala
organismul este viu este moarta dar restul creierului este viu
dar cu aparenta mortii inclusiv centrii cardio-respiratori:
(semne clinice nedetectabile) respira spontan
Semnele cadaverice
(numite ale mortii reale spre a se deosebi de moartea aparenta in care
lipsesc)
Lividitati declive pe fata dorsala a Lividitate sectionata: curge sange Lividitate sectionata: nu curge sange din
corpului de culoare violacee din capilarele pline cu sange capilare pentru ca inca nu s-a acumulat
pasiv sangele
Sangele se afla continuu sub
actiunea gravitatiei. O data cu
oprirea cordului, sangele care
stagneaza in vase este atras
gravitational spre zone declive
(situate inferior) fenomen ce se
instaleaza lent dupa circa 1-2 ore de la
Lividitati declive pe fata dorsala a oprirea cordului si apare complet instalat
Echimoza sectionata: nu curge dupa circa 10-12 ore: tegumentele apar
corpului de culoare ciresie: culoarea
sange pt. ca sangerarea nu este in de culoare violacee (culoarea sangelui
anormala e data de culoarea anormala a
capilare ci in tesuturi lipsit de O2).
sangelui (intox. cu CO)
Rigiditatea cadaverica (rigor mortis)
Rigiditate la nivelul genunchiului
Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x 9/5 +32 = 77 F ) IPM este
(98,6-77) / 1,5 =21,6 /1,5 = 14,4 ore.
Deshidratarea
Excoriatie (zgarietura) cu
dehidratare
livor rigor algor livid. mobile livor palesc la pres. livor fixe flaccid
corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ora 1 ora.
corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de ( ora 1 ora)-2 ore.
corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore
corp rece cu lividitati si rigid : mort de 8-36 ore
corp rece cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar si rigid: < 10 ore
corp rece, cu lividitati ce palesc la digitopresiune si rigid: 12-18 ore (dupa unii 10-12
ore)
corp rece, cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe) si rigid:
18ore-36 ore (dupa unii >12 ore)
corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.
Def. : Totalitatea modificarilor ce au loc in corpul uman dupa
producerea unui traumatism cat timp corpul uman este inca viu. Reactia vitala
Existenta reactiei vitale atesta viata la momentul traumatismului
(agresiunii) si a producerii leziunii traumatice (vatamarii)
Leziunea cauzatoare de moarte (intentia depasita): este cu precadere o incadrare juridica iar nu una medicala Medical
sunt leziuni traumatice letale (legatura de cauzalitate este directa)-vezi 1, 2 sau 3)
Mecanismul mortii
Este determinat:
Cu ocazia autopsiei medico-legale de catre expertul medic
legist (pentru decesele care au loc sub incidenta art. 185
CPP privind AML)
Cu ocazia autopsiei anatomo-patologice de catre anatomo-
patolog (pentru decesele care au loc sub incidenta legii
104, privind manipularea cadavrelor art. 10. al. 1)
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-
ncpp/art-186
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 187
Autopsia medico-legal a fetusului sau a nou-nscutului
(1) Autopsia medico-legal a unui fetus se dispune pentru a se
stabili vrsta intrauterin, capacitatea de supravieuire
extrauterin, felul i cauza morii, precum i pentru stabilirea
filiaiei, cnd este cazul.
(2) Autopsia medico-legal a unui nou-nscut se dispune
pentru a se stabili dac copilul a fost nscut viu, viabilitatea,
durata supravieuirii extrauterine, felul i cauza medical a
morii, data morii, dac i s-au acordat ngrijiri medicale dup
natere, precum i pentru stabilirea filiaiei, cnd este cazul.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-
187
CAPITOLUL VIII
Cercetarea locului faptei i reconstituirea
Art. 192
Cercetarea la faa locului
(1) Cercetarea la faa locului se dispune de ctre organul de
urmrire penal, iar n cursul judecii de ctre instana de
judecat, atunci cnd este necesar constatarea direct n
scopul determinrii sau clarificrii unor mprejurri de fapt ce
prezint importan pentru stabilirea adevrului, precum i ori
de cte ori exist suspiciuni cu privire la decesul unei
persoane.
(2) Organul de urmrire penal sau instana de judecat poate
interzice persoanelor care se afl ori care vin la locul unde se
efectueaz cercetarea s comunice ntre ele sau cu alte
persoane.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-
192
LEGEA 104/2002 (AUTOPSIE ANATOMO-PATOLOGICA FARA ORDONANTARE: IN AFARA
CERCETARII JUDICIARE)
Art. 10
(1) Autopsia anatomopatologic se efectueaz obligatoriu n toate decesele
survenite n spital care nu sunt cazuri medico-legale i unde este necesar
confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv decesul
copiilor sub un an, indiferent de locul decesului, precum i decesele materne
care nu sunt cazuri medico-legale.
(3) Pentru pacienii cu afeciuni cronice cunoscute, bine investigate, n
condiiile n care aparintorii nu au nici o rezerv asupra bolii i tratamentului
aplicat i i asum n scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune
neefectuarea autopsiei, sub semntur, de ctre directorul spitalului, cu avizul
efului de secie unde a fost internat decedatul, al medicului curant i efului
serviciului de anatomie patologic.
Art. 11. -
n toate cazurile n care exist suspiciunea unor implicaii medico-legale
prevzute de lege, eful serviciului de anatomie patologic din cadrul spitalului
anun n scris, n termen de 24 de ore, organele de urmrire penal
competente, pentru ndrumarea cazului ctre instituia de medicin legal,
potrivit competenei teritoriale prevzute n Ordonana Guvernului nr. 1/2000
privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal,
aprobat cu modificri prin Legea nr. 459/2001, cu modificrile ulterioare.
Aceeai procedur se realizeaz i pentru decedaii neidentificai i pentru
cetenii strini decedai n spital.
Procedura penala prevede AML in:
1. Moartea violenta: decesul care survine ca urmare a actiunii unor factori traumatici
(mecanici, fizici, chimici, biologici) si imprejurari traumatice
a) Exista si imprejurari si leziuni traumatice care deopotriva pot explica decesul
2. Moartea suspecta de a fi violenta:
1.Nu sunt prezente leziuni traumatice dar exista imprejurari traumatice cunoscute
a) Imprejurari traumatice ce pot explica decesul (agresiune, accident rutier, etc.)
b) Imprejurari traumatice ce nu pot explica decesul (ex. lovituri in zone
reflexogene, in timpul unor activitati sportive, cadere in casa, etc.)
2.Sunt prezente leziuni traumatice dar nu exista imprejurari traumatice cunoscute
a) Leziuni traumatice ce pot explica decesul (traumatism craniocerebral,
contuzie toracica, etc.)
b) Leziuni traumatice ce nu pot explica decesul: echimoze, hematoame,
excoriatii, etc.
3. Cauza mortii necunoscuta: medicul curant nu cunoaste cauzele medicale ale decesului.
a) Pot fi atat cauze non-violenta cat si cauze violente precum intoxicatia, etc.
Moartea poate fi:
-violenta (traumatica)
-cu boli preexistente
-legatura de cauzalitate directa neconditionata (atunci cand vatamarea a fost grava
si a determinat prin ea insasi decesul)
-legatura de cauzalitate directa conditionata (atunci cand vatamarea desi grava nu a
putut determina prin ea insasi decesul care a survenit ca urmare a
interconditionarii cu bolile preexistente)
-fara boli preexistente
-legatura de cauzalitate directa neconditionata
-neviolenta (de boala)
-cu leziuni traumatice
-legatura de cauzalitate medical-biologica (cauze medicale) cu leziuni traumatice dar
fara legatura de cauzalitate cu decesul
-mecanisme lezional-traumatice active (heteroagresiune): se acorda
numar de zile de ingrijire medicala (boala si vatamare corporala)
-mecanisme lezional-traumatice pasive (cadere): se acorda numar de zile
de ingrijire medicala (boala si vatamare corporala)
-fara leziuni traumatice
-legatura de cauzalitate medical-biologica (cauze medicale)
MOARTEA SUBITA. Felul mortii in moarte subita:
moarte neviolenta
Decesul survine brusc, rapid si neasteptat in plina sanatate aparenta fara a cunoaste
cauze de boala sau cunoscand o cauza de boala dar care nu lasa sa se intrevada
decesul apropiat. Este vorba despre un deces care survine ca urmare a unei bolli
chiar daca ea este necunoscuta ori negllijata de bolnav si/sau de apartinatorii lui.
Totusi decesul brusc si aparent neexplicat ridica suspiciuni care conduc spre a
considera aceasta imprejurare de deces ca fiind suspecta de a fi violenta.
Imprejurarea brusca de deces ridica suspiciuni judiciare adeseori si de aceea uneori
se considera la fata locului ca o moarte suspecta.
Moartea subita este o moarte neviolenta.
In 90% moartea subita are o cauza de moarte ce poate fi determinata.
Circa 75% din cauze sunt cardiace.
In moartea subita se realizeaza o cercetare necroptica largita pentru a putea
determina cauza/cauzele mortii.
In 10% cauza mortii ramane necunoscuta (nedeterminata).
Cauze ale mortii neviolente (moartea subita)
[x] Y. Drory i al., Am J Cardiol. 1991, efectueaz un studiu ntre anii 1976 -1985 pe 162 subieci sub 40 ani (cu vrste
cuprinse ntre 9-39 ani)
ASPECTE NECROPTICE (MORFOPATOLOGICE) ALE MORTII SUBITE
Plagi intepate
(administrare droguri)
Plagi taiat autoproduse: se
obaserva leziunile de
tatonare/ezitare specifice
autoproducerii (instinct de
Plaga taiata (injughiata conservare)
deschide cavitati)
cu caracter vital in care
cutitul a fost rasucit in
plaga
Impuscarea (plagi impuscate)
1.Diagnosticul leziunii/leziunilor prin arma de foc (impuscare sau nu)
2.Evaluarea caracterului vital (in timpul vietii sau postmortem)
3.Precizarea orificiului de intrare si a celui de iesire
4.Precizarea directiei de tragere
5.Precizarea distantei de la care s-a tras
5.Precizarea caracterului autoprodus/heteroprodus al leziunilor
6.Stabilirea numarului de impuscari, a ordinii lor, a numarului si tipului
de proiectile
7.Stabilirea leziunii tanatogeneratoare si a proiectilului letal
8.Legatura de cauzalitate intre plaga impuscata (vatamare) si deces
9.Daca victima supravietuieste - precizarea gravitatii leziunii, numarul
de zile de ingrijire medicala
10.Date utile in identificarea armei (calibru, etc.)
Factorul primar
15-18 cm la 45-105 cm
impuscare de la distanta medie
(intermediara)
Asociere
Precipitarea
La orice nivel, mai ales cap si membre inferioare
Multipolare
Grave
Autoproducerea/heteroproducerea
Autoproducerea
Leziuni de tatonare
Zone accesibile mainii dominante
In general corespund scopului
Heteroproducerea
Prin lovire activa sau pasiva (cadere)
TRAUMATISMELE DE TRAFIC. ACCIDENTUL
RUTIER
Mecanisme
-simple:
-directe: lovire
-indirecte: Leziuni vitale?
accelerare/decelerare, flexie extensie Sunt cauza mortii?
-complexe: lovire-cadere, lovire-basculare- In ce imprejurari?
cadere, lovire-proiectare-calcare-tarare Identificarea victimelor
Cine este soferul?
Traiectorii cinematice
Asfixia mecanica
Sugrumare: la gat cu mainile si degetele
Echimoze si excoriatii
Spanzurare: cu lat actionat de propria greutate
Strangulare: cu lat actionat de o forta externa
Caracteristicile santului cervical: Sunt leziuni vitale?
Circular (continuu)/intrerupt Sunt cauza mortii?
Oblic/transversal In ce imprejurari?
Adancime inegala/egala
Sufocare: la fata (cu mana, obiecte moi perna-)
Inecare
Actiunea apei asupra corpului
Cine e decedatul?
IPM?
Accident/omucidere/sinucidere? Posibilitati: A putut cadea in apa accidental de
pe mal, din barca; a putu fi omorat pe mal si aruncat in apa. A putut sa se
arunce in apa ca sa se omoare.
Leziuni vitale?
Sunt cauza mortii?
Ag. fizici
Agenti traumatici fizici (curent electric, rpesiunea atmosferica, presiunea
apei, radiatii ionizante, zgomot, caldura, frigul)
Marci electrice
Omorul organizat: tulburari de personalitate antisociala (DSM-IV, 1994) de tip psihopatic (sadic sau impulsiv) sau
sociopat; are QI peste medie este o persoana sociala (familist adesea), compentent sexual, adesea cu carnet de
conducere, isi desfasoara activitatea mai ales in alte zone decit domiciliul sau, dovedeste o buna organizare, victime
care prezinta trasaturi commune, premeditare atent gindita, manifesta cruzime, fantezie, pastreaza trofeee de la
nivelul cadavrului (urechi, sni, etc.), alcatuieste aranjamente ce au o idee centrala pe care doreste ca echipa de
anchetatori sa o descopere, organizeaza omorul ca pe un joc si o intrecere cu anchetatorii de care este mindru. Se
excita prin suferinta victimei si astfel o tortureaza. Transporta cadavrul la distanta si sterge urmele sau lasa numai
acele urme pe care le doreste.
Omorul dezorganizat: criminalul manifesta tulburare de personalitate de tip psihotic (fara motivatie aparenta sau cu
motivatie bizara) ce se poate intilni de exemplu in schizofrenii ca scurt episod psihotic (DSM-IV, 1994) declasate de
stress sau alte conditii; are QI sub medie, este singuratic , necasatorit, inhibat sexual, incompetent sexual, fara carnet
de conducere, isi desfasoara activitatea in apropierea domiciliului sau pentru a se simti in siguranta , organizarea este
minima sau lipseste, nu premediteaza omorul desfasurindu-se fulgerator sub actiunea unui impuls de moment si
adesea sub actiunea stress-ului, manifesta cruzime efectund leziuni mutilante cu depersonalizarea cadavrului
(distrugerea fizionomiei atit pentru a nu fi recunoscut ct si pentru a nu "fi privit" de acesta; actiunea de desfigurare
are si ca scop s exprime furia sa care se adreseaza fata de toate femeile si nu fa de una in mod particular); adesea
exercita actiuni sadice adresate impotriva organelor genitale ale victimei pe care le distruge in moduri cit mai
impresionante. Cu toate acestea actiunile sadice se desfasoara postmortem. In mod esential diferenta fata de tipul
organizat este nelinistea, teama, anxietatea de care da dovada.
Uneori diferentele nu sunt foarte mari: oricare dintre tipurile psihologice descrise pot genera crime serial murder
D. PROBAREA INFRACTIUNILOR IN DOMENIUL VIETII
SEXUALE: VIOLUL
3
41-50 ani
31-40 ani 23 2
21-30 ani 57 8
<14 ani 30 15
40%
35%
30%
Numar cazuri
25%
20% 42%
15%
10% 21%
13%
5% 10%
5% 4% 4.70%
0%
<24 ore 24-48 ore 48-72 ore 3-4 zile 5-6 zile 7-14 zile >15 zile (21
zile-2 ani)
Protocol de examinare:
kit pentru viol
documentarea datelor
colposcopie, fotografiere a leziunilor (vatamarilor) de pe cors si a organelor genitale externe
CML documentat cu traumatograma,schite, fotografii. Examinarea in spital este importanta!
Etapele probatiunii medico-legale:
examenul psihologic (probarea lipsei de discernamint, capacitate psihica)
abuzul emotional
abuzul psihologic
examenul fizic (probarea lipsei de consimtamint)
leziuni nespecifice (in context agresional, in contextul actului sexual normal). Marca muscata
(!) devine specifica la copil (dg. dif. cu maxilarul de copil).
leziuni specifice (la persoana majora sunt mai putin genitale si mai mult corporale)
absenta leziunilor: la varste mici, persoane labile psihic, deficiente psihologice, complexe, etc.
examenul genital si prelevarea probelor biologice (+ corpuri delicte) in vederea examinarilor
complementare de laborator medico-legal (chiar daca este virgina)
Probe directe ca este sperma: grup, ADN, evidentierea spermatozoidului
Probe indirecte ca este sperma: reactiile microcristalografice Florence si Barberio, dozarea Zn
(cea mai mare concentratie in spermatozoid), fosfatazele acide comune si prostatice
(concentratie mai mare de minim 4 ori in lichidul prostatic fata de orice alt fluid sau tesut si
persista circa 4 zile de la ejaculare), proteina p30 (specifica prostatei), cercetarea contaminarii
victimei cu o boala infectioasa cu transmitere sexuala (sifilis, gonoree, herpes genital,
trichomoniaza, condiloma acuminata - papilomavirus, sancroid - Hemophilus Ducreyi,
limfogranulomul veneric chlamidia, SIDA HIV) sau sarcina (testele de sarcina se
pozitiveaza la aproximativ 2 saptamini dupa fertilizare).
PROBAREA REALITATII ACTULUI SEXUAL:
1. leziuni genitale leziunile himenului (deflorarea) se vindeca in 5-7 zile, max. 14 zile-
2. urme biologice pe corp/vaginal/rectal se recolteaza in max. 24 ore. Din acestea se pot face
urmatoarele analize pentru a determina ca este vorba de sperma:
Determinarea prezentei fosfatazei acide de origine prostatica
Determinarea prezentei glicoproteinei P30 (specifica pentru sperma umana, poate persista
in vagin 13-47 ore dupa actul sexual
Determinarea prezentei LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gaseste in
testicule, spermatozoizi si lichid seminal), apare la pubertate (si in pete vechi de 4
saptamani).
Determinarea prezentei human prostate specific antigen = proteina prostatica umana
(PSA) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se
detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva,
urina, secretia vaginala sau singele menstrual.
Lumina ultraviolet (fluorescenta spermei)
3. Sarcina (prezenta sarcinii este o dovada a actului sexual cu ejaculare: atentie paternitatea)
4. Boli sexuale: - victima trebuie examinata in mod repetat, deoarece examinarea imediata poate
sa fie neconcludenta dat fiind faptul ca in majoritatea bolilor transmise sexual primele semne
apar la distanta in timp, uneori la saptamani sau luni (gonoree : 2-21 zile ; sifilis 1-4 saptamani)
Probarea LIPSEI DE CONSIMTAMANT (constrangerea):
Produce leziuni traumatice (vatamari) adresate scopului
Probarea actului sexual se realizeaza prin examen
genital: acesta va putea constata:
o penetrare in vagin cu ruptura himenului
Recenta (deflorare recenta -sub 10-14 zile)
Veche (deflorare veche peste 10-14 zile)
starea de virginitate (se cauta alte acte sexuale)
snge
pete de snge
sperm sau pete de sperm
saliv - conine celule epiteliale bucale care prin detaare pot fi depuse pe
mucuri de igar, periue de dini, pahare, gum de mestecat, n interiorul
mtilor, etc.
celule epiteliale tegumentare - se regsesc frecvent pe mbrcminte, obiecte
sau sub unghiile victimelor (detaate prin abraziunea tegumentelor
agresorului)
tesuturi proaspete, putrefiate, carbonizate sau mumifiate
preparate anatomo-patologice arhivate (esuturi incluse n parafin sau
etalate pe lam n diferite coloraii)
fire de pr
unghii
fecale Testarea ADN poate fi aplicata tuturor probelor
urin biologice enumerate deoarece contin celule
oase
nucleate, deci implicit material genetic nuclear.
(PRUNCUCIDEREA)
ART. 200 Uciderea ori vtmarea nou-nscutului svrit de ctre mam
(1) Uciderea copilului nou-nscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24
de ore, svrit de ctre mama aflat n stare de tulburare psihic se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dac faptele prevzute n art. 193 - 195 sunt svrite asupra copilului nou-
nscut imediat dup natere, dar nu mai trziu de 24 de ore, de ctre mama aflat n
stare de tulburare psihic, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lun i, respectiv,
3 ani.
Violenta intima asupra partenerului Intimate partner violence" (IPV) , M.P. Johnson, 1990 este
in general considerata sinonima cu abuzul domestic sau violenta domestica desi in fapt termenul de
VD este mai larg intrucat include si abuzul asupra copilului sau asupra varstnicului membri ai familiei,
etc.
Include:
1. Violenta comuna de cuplu (fata tulburare de comportament)
2. Terorism intim
a) Psihopatii (general violent)
b) Disforic borderline (dependenta afectiva de relatie)
3. Rezistenta violenta (impotriva abuzului) [3]
4. Control violent mutual
Definitiile mai vechi considerau ca abuzul, manifestata
in relatiile de convietuire casnica, devine violenta
domestica atunci cand se refera la producerea violentei
fizice, ca un pas ulterior. Exemplu este definitia
Violena domestic este o ameninare sau provocare,
petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul
relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal
sau de domiciliu (Stark si Flitcraft, Inst. Melissa pt.
preventia violentei si tratarea victimelor violentei, 1991)
- elucidarea cauzelor unor accidente rutiere si - stabilirea unor relatii de descendenta biologica in
aviatice pornind de la urmele biologice scopul aflarii adevarului istoric sau din interese
politice
- probabrea unor rapiri si sechestrari de persoane, - stabilirea unor relatii de inrudire la solicitarea
a traficului ilegal de persoane si de organe umane societatilor de asigurare
- probarea unor agresiuni fizice - incheierea unor polite de asigurare cu clauze de
moarte violenta
ASPECTE MEDICO-LEGALE ALE
VATAMARII CORPORALE
1.aspecte procedurale (CML, raport/expertiza);
2.numarul de zile de ingrijire medicala;
3.criterii care stau la baza evaluarii med-leg. a nr. de ZIM
4.examinari de specialitate;
5.concluziile examinarii medico-legale
6.consecinte ale vatamarii corporale
7. limite ale evaluarii vatamarii corporale (particularitati ale
evolutiei la unii pacienti -intarzieri in vindecare, absenta
vindecarii-, complicatii, prezentare tardiva la medic ori
neurmarea recomandarilor, documentare incompleta).
Definitia procedurala:
Expertiza medico-legala este procedural necesara in orice speta juridica in
care sanatatea ori vietii este vatamata precum si in orice caz medical in
care exista implicatii juridice (valoare probatorie a med. legale)
Definitie expertala:
Stiinta medicala care in cadru expertal obiectiveaza si evalueaza in
interesul justitiei aspecte medicale ce privesc omul viu ori decedat (valoare
expertala a med. legale, contradictorialitate)
Definitia etimologica
Aplicarea cunostiintelor medicale la necesitatile implinirii actului de
justitie Medicina dux, auxiliumqvae justitie
(valoare utila a med. legale)
Medicina legala este chemata sa identifice i s separe probele biologice directe, materiale, de
probele biologice indirecte, probele biologice cu valoare certa de cele incerte, posibile,
[1
IMPOSIBIL>>POSIBIL>>IMPROBABIL>>PROBABIL>>CERTITUDINE
DEX: POSIBIL = se poate intampla, e cu putinta, e permis; PROBABIL = se poate intampla, poate fi adevarat, poate fi
probat
verificare , obiectivitate
Evaluarea prognosticului = se bazeaza pe opinia unui medic specialist clinician, etc. (nevoie de
obiectivitate, grad de subiectivism al specialistului)
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-176
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 175
Drepturile i obligaiile expertului
(1) Expertul are dreptul de a refuza efectuarea expertizei pentru aceleai motive pentru
care martorul poate refuza depunerea mrturiei.
(2) Expertul are dreptul s ia cunotin de materialul dosarului necesar pentru efectuarea
expertizei.
(3) Expertul poate cere lmuriri organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei cu
privire la anumite fapte ori mprejurri ale cauzei ce trebuie evaluate.
(4) Expertul poate cere lmuriri prilor i subiecilor procesuali principali, cu ncuviinarea
i n condiiile stabilite de organele judiciare.
(5) Expertul are dreptul la un onorariu pentru activitatea depus n vederea efecturii
expertizei, pentru cheltuielile pe care ar trebui s le suporte sau le-a suportat pentru
efectuarea expertizei. Cuantumul onorariului este stabilit de ctre organele judiciare n
funcie de natura i complexitatea cauzei i de cheltuielile suportate sau care urmeaz a fi
suportate de ctre expert. Dac expertiza este efectuat de instituia medico-legal ori
institutul sau laboratorul de specialitate, costul expertizei este stabilit n condiiile
prevzute de legea special.
(6) Expertul poate beneficia i de msuri de protecie, n condiiile prevzute la art. 125.
(7) Expertul are obligaia de a se prezenta n faa organelor de urmrire penal sau a
instanei de judecat ori de cte ori este chemat i de a-i ntocmi raportul de expertiz cu
respectarea termenului-limit stabilit n ordonana organului de urmrire penal sau n
ncheierea instanei. Termenul-limit din ordonan sau ncheiere poate fi prelungit, la
cererea expertului, pentru motive ntemeiate, fr ca prelungirea total acordat s fie mai
mare de 6 luni.
(8) ntrzierea sau refuzul nejustificat de efectuare a expertizei atrage aplicarea unei
amenzi judiciare, precum i rspunderea civil a expertului sau a instituiei desemnate s
o efectueze pentru prejudiciile cauzate.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 177
Procedura efecturii expertizei
(1) Organul de urmrire penal sau instana de judecat, cnd dispune efectuarea unei
expertize, fixeaz un termen la care sunt chemate prile, subiecii procesuali principali,
precum i expertul, dac acesta a fost desemnat.
(2) La termenul fixat se aduce la cunotina procurorului, a prilor, a subiecilor
procesuali principali i a expertului obiectul expertizei i ntrebrile la care expertul
trebuie s rspund i li se pune n vedere c au dreptul s fac observaii cu privire la
aceste ntrebri i c pot cere modificarea sau completarea lor. De asemenea, dup
caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmeaz s le analizeze.
(3) Expertul este ntiinat cu privire la faptul c are obligaia de a analiza obiectul
expertizei, de a indica cu exactitate orice observaie sau constatare i de a expune o
opinie imparial cu privire la faptele sau mprejurrile evaluate, n conformitate cu
regulile tiinei i expertizei profesionale.
(4) Prile i subiecii procesuali principali sunt ncunotinai c au dreptul s cear
numirea cte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care s participe la
efectuarea expertizei.
(5) Dup examinarea obieciilor i cererilor fcute de pri, de subiecii procesuali
principali i expert, organul de urmrire penal sau instana de judecat pune n vedere
expertului termenul n care urmeaz a fi efectuat expertiza, ncunotinndu-l totodat
dac la efectuarea acesteia urmeaz s participe prile sau subiecii procesuali
principali.
(6) Atunci cnd expertiza urmeaz s fie efectuat de o instituie medico-legal, de un
laborator de expertiz criminalistic sau de orice institut de specialitate, sunt aplicabile
dispoziiile art. 173 alin. (3), nefiind necesar prezena expertului n faa organului
judiciar.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-177
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 178
Raportul de expertiz
(1) Dup efectuarea expertizei, constatrile, clarificrile, evalurile i opinia
expertului sunt consemnate ntr-un raport.
(2) Cnd sunt mai muli experi se ntocmete un singur raport de expertiz.
Opiniile separate se motiveaz n acelai raport.
(3) Raportul de expertiz se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea
expertizei.
(4) Raportul de expertiz cuprinde:
a) partea introductiv, n care se arat organul judiciar care a dispus efectuarea
expertizei, data cnd s-a dispus efectuarea acesteia, numele i prenumele
expertului, obiectivele la care expertul urmeaz s rspund, data la care a fost
efectuat, materialul pe baza cruia expertiza a fost efectuat, dovada
ncunotinrii prilor, dac au participat la aceasta i au dat explicaii n cursul
expertizei, data ntocmirii raportului de expertiz;
b) partea expozitiv prin care sunt descrise operaiile de efectuare a expertizei,
metodele, programele i echipamentele utilizate;
c) concluziile, prin care se rspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare,
precum i orice alte precizri i constatri rezultate din efectuarea expertizei, n
legtur cu obiectivele expertizei.
(5) n situaia n care expertiza a fost efectuat n lipsa prilor ori a subiecilor
procesuali principali, acetia sau avocatul lor sunt ncunotinai cu privire la
ntocmirea raportului de expertiz i cu privire la dreptul la studierea raportului.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 179
Audierea expertului
(1) n cursul urmririi penale sau al judecii, expertul
poate fi audiat de organul de urmrire penal sau de
instan, la cererea procurorului, a prilor, a subiecilor
procesuali principali sau din oficiu, dac organul judiciar
apreciaz c audierea este necesar pentru lmurirea
constatrilor sau concluziilor expertului.
(2) Dac expertiza a fost efectuat de o instituie medico-
legal, institut sau laborator de specialitate, instituia va
desemna un expert, dintre persoanele care au participat
la efectuarea expertizei, ce urmeaz a fi audiat de ctre
organul de urmrire penal sau de instan.
(3) Audierea expertului se efectueaz potrivit dispoziiilor
privitoare la audierea martorilor.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 180
Suplimentul de expertiz
(1) Cnd organul de urmrire penal sau instana
constat, la cerere sau din oficiu, c expertiza nu este
complet, iar aceast deficien nu poate fi suplinit prin
audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment
de expertiz de ctre acelai expert. Cnd nu este
posibil desemnarea aceluiai expert, se dispune
efectuarea unei alte expertize de ctre un alt expert.
(2) Cnd expertiza a fost efectuat n cadrul instituiei
medico-legale, unui institut sau laborator de specialitate,
organul de urmrire penal sau instana se adreseaz
instituiei respective n vederea efecturii suplimentului
de expertiz.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 181
Efectuarea unei noi expertize
(1) Organul de urmrire penal sau instana dispune efectuarea unei noi expertize atunci cnd
concluziile raportului de expertiz sunt neclare sau contradictorii ori ntre coninutul i
concluziile raportului de expertiz exist contradicii, iar aceste deficiene nu pot fi nlturate prin
audierea expertului.
(2) Cnd organul de urmrire penal sau instana de judecat dispune efectuarea unei noi
expertize de ctre o instituie medico-legal, aceasta este efectuat de o comisie, n condiiile
legii.
Art. 1811.
Obiectul constatrii i raportul de constatare
(1) Organul de urmrire penal stabilete prin ordonan obiectul constatrii, ntrebrile la care
trebuie s rspund specialistul i termenul n care urmeaz a fi efectuat lucrarea.
(2) Raportul de constatare cuprinde descrierea operaiilor efectuate de specialist, a metodelor,
programelor i echipamentelor utilizate i concluziile constatrii.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 182
Lmuririle cerute la institutul de emisiune
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 183
Prezentarea scriptelor de comparaie
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 184
Expertiza medico-legal psihiatric
(1) n cazul infraciunilor comise de minorii cu vrsta ntre 14 i 16 ani, n cazul uciderii sau vtmrii copilului
nou-nscut ori a ftului de ctre mam, precum i atunci cnd organul de urmrire penal sau instana are o
ndoial asupra discernmntului suspectului ori inculpatului n momentul svririi infraciunii ce face obiectul
acuzaiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodat termenul de
prezentare n vederea examinrii.
(2) Expertiza se efectueaz n cadrul instituiei medico-legale de ctre o comisie, constituit potrivit legii.
(3) Expertiza medico-legal psihiatric se efectueaz dup obinerea consimmntului scris al persoanei ce
urmeaz a fi supus expertizei, exprimat, n prezena unui avocat ales sau din oficiu, n faa organului judiciar,
iar n cazul minorului, i n prezena ocrotitorului legal.
(4) n cazul n care suspectul sau inculpatul refuz n cursul urmririi penale efectuarea expertizei ori nu se
prezint n vederea examinrii la comisia medico-legal psihiatric, organul de cercetare penal sesizeaz
procurorul sau judectorul de drepturi i liberti n vederea emiterii unui mandat de aducere n scopul
prezentrii la comisia medico-legal psihiatric. Dispoziiile art. 265 alin. (4)-(9) se aplic n mod corespunztor.
(5) n cazul n care consider c este necesar o examinare complex, ce necesit internarea medical a
suspectului sau a inculpatului ntr-o instituie sanitar de specialitate, iar acesta refuz internarea, comisia
medico-legal sesizeaz organul de urmrire penal sau instana cu privire la necesitatea lurii msurii internrii
nevoluntare.
(6) n cursul urmririi penale, procurorul, dac apreciaz c solicitarea comisiei medico-legale este ntemeiat,
poate cere judectorului de drepturi i liberti de la instana creia i-ar reveni competena s judece cauza n
prim instan sau de la instana corespunztoare n grad acesteia n a crei circumscripie se afl locul de
internare ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a ntocmit propunerea luarea msurii internrii
nevoluntare, pentru maximum 30 de zile, n vederea efecturii expertizei psihiatrice.
(7) Propunerea procurorului de luare a msurii internrii nevoluntare trebuie s cuprind, dup caz, meniuni cu
privire la: fapta pentru care se efectueaz cercetarea penal, ncadrarea juridic, denumirea infraciunii; faptele
i mprejurrile din care rezult ndoiala asupra discernmntului suspectului sau inculpatului, sesizarea
comisiei medico-legale psihiatrice cu privire la refuzul suspectului sau inculpatului de a se interna, motivarea
necesitii lurii msurii internrii i a proporionalitii acesteia cu scopul urmrit. Propunerea mpreun cu
dosarul cauzei se prezint judectorului de drepturi i liberti.
(8) Judectorul de drepturi i liberti fixeaz ziua i ora de soluionare a propunerii de luare a msurii internrii
nevoluntare, n cel mult 3 zile de la data sesizrii, avnd obligaia de a-l cita pe suspect sau inculpat pentru
termenul fixat. Termenul se comunic procurorului, precum i avocatului suspectului sau inculpatului, cruia i se
acord, la cerere, dreptul de a studia dosarul cauzei i propunerea formulat de procuror.
(9) Soluionarea propunerii de luare a msurii internrii nevoluntare se face numai n prezena
suspectului sau inculpatului, n afar de cazul cnd acesta este disprut, se sustrage sau cnd
din cauza strii sntii sau din cauz de for major ori stare de necesitate nu se poate
prezenta.
(10) Participarea procurorului i a avocatului ales sau numit din oficiu al suspectului ori
inculpatului este obligatorie.
(11) n cazul admiterii propunerii de internare nevoluntar, ncheierea judectorului trebuie s
cuprind:
a) datele de identitate ale suspectului sau inculpatului;
b) descrierea faptei de care este acuzat suspectul sau inculpatul, ncadrarea juridic i
denumirea infraciunii;
c) faptele i mprejurrile din care rezult ndoial asupra strii psihice a suspectului sau
inculpatului;
d) motivarea necesitii lurii msurii internrii nevoluntare n vederea efecturii expertizei
medico-legale psihiatrice i a proporionalitii acesteia cu scopul urmrit;
e) durata msurii internrii.
(12) Dup luarea msurii, suspectului sau inculpatului i se aduc la cunotin, de ndat, n limba
pe care o nelege, motivele internrii, ncheindu-se n acest sens un proces-verbal.
(13) Dup dispunerea internrii, dac suspectul sau inculpatul se afl n stare de deinere,
judectorul de drepturi i liberti informeaz administraia locului de deinere despre msura
internrii i dispune transferul arestatului ntr-o secie de psihiatrie a unui penitenciar-spital.
(14) mpotriva ncheierii judectorului de drepturi i liberti se poate face contestaie la
judectorul de drepturi i liberti de la instana ierarhic superioar de ctre suspect, inculpat sau
de procuror n termen de 24 de ore de la pronunare. Contestaia mpotriva ncheierii prin care se
dispune internarea nevoluntar nu suspend executarea.
(15) Contestaia formulat de suspect sau inculpat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus
internarea nevoluntar se soluioneaz n termen de 3 zile de la data nregistrrii acesteia i nu
este suspensiv de executare.
(16) n vederea soluionrii contestaiei formulate de procuror, judectorul de la instana ierarhic
superioar dispune citarea suspectului sau inculpatului. Participarea avocatului ales sau numit
din oficiu al suspectului ori inculpatului este obligatorie.
(17) n vederea soluionrii contestaiei formulate de suspect sau de inculpat, judectorul
de la instana ierarhic superioar comunic acestuia i procurorului data stabilit pentru
judecarea contestaiei i le acord posibilitatea de a depune observaii scrise pn la
acea dat, n afar de cazul cnd apreciaz c prezena suspectului sau inculpatului,
participarea procurorului i formularea de concluzii orale de ctre acetia sunt necesare
pentru justa soluionare a contestaiei.
(18) n cazul admiterii contestaiei formulate de suspect sau inculpat, judectorul de la
instana ierarhic superioar dispune respingerea propunerii de internare i externarea,
dac este cazul, de ndat, a suspectului sau inculpatului, dac acesta nu este deinut
sau arestat chiar i n alt cauz.
(19) Dosarul cauzei se restituie procurorului n termen de 24 de ore de la soluionarea
contestaiei. Dac ncheierea judectorului de drepturi i liberti nu este atacat cu
contestaie, acesta restituie dosarul procurorului n termen de 24 de ore de la expirarea
termenului de contestaie.
(20) n cursul judecii, dac inculpatul refuz efectuarea expertizei ori nu se prezint n
vederea examinrii la comisia medico-legal psihiatric, instana, din oficiu sau la cererea
procurorului, dispune emiterea unui mandat de aducere n condiiile art. 265.
(21) Msura internrii nevoluntare poate fi luat de instan n cursul judecii la
propunerea comisiei medico-legale psihiatrice. Dispoziiile alin. (6)-(19) se aplic n mod
corespunztor.
(22) Imediat dup luarea msurii internrii nevoluntare sau n cazul schimbrii ulterioare a
locului de internare, judectorul de drepturi i liberti sau, dup caz, preedintele
completului de judecat care a dispus msura ncunotineaz despre aceasta i despre
locul internrii un membru al familiei suspectului sau inculpatului ori o alt persoan
desemnat de acesta, precum i instituia medico-legal care efectueaz expertiza,
ncheindu-se n acest sens un proces-verbal. Instituia de specialitate are obligaia de a
informa organele judiciare despre schimbarea locului internrii.
(23) Hotrrea prin care dispune internarea nevoluntar se pune n executare de procuror
prin intermediul organelor de poliie.
(24) n cazul n care suspectul sau inculpatul se afl n stare de deinere,
judectorul de drepturi i liberti sau instana ce a dispus msura internrii ntr-o
instituie de specialitate n vederea efecturii expertizei medico-legale psihiatrice
informeaz, de ndat, administraia locului de deinere sau arestare despre
msura dispus.
(25) Msura internrii medicale n vederea efecturii expertizei medico-legale
psihiatrice poate fi prelungit o singur dat, pe o durat de cel mult 30 de zile.
Comisia de expertiz medico-legal psihiatric sesizeaz procurorul sau, dup
caz, instana asupra necesitii prelungirii msurii internrii cu cel puin 7 zile
nainte de expirarea acesteia. Sesizarea trebuie s conin descrierea activitilor
efectuate, motivele pentru care examinarea nu a fost finalizat pe parcursul
internrii, examinrile ce urmeaz a fi efectuate, precizarea perioadei pentru care
este necesar prelungirea. Dispoziiile alin. (6)-(24) se aplic n mod
corespunztor.
(26) n cazul n care nainte de expirarea duratei internrii nevoluntare se constat
c aceasta nu mai este necesar, comisia de expertiz medico-legal psihiatric
sau persoana internat sesizeaz de ndat organul care a dispus msura, n
vederea revocrii acesteia. Sesizarea se soluioneaz de urgen, n camera de
consiliu, cu participarea procurorului, dup audierea avocatului ales sau din oficiu
al persoanei internate. ncheierea pronunat de judectorul de drepturi i liberti
sau de instan nu este supus niciunei ci de atac.
(27) Dac n cursul efecturii expertizei medico-legale psihiatrice se constat c
sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 247, comisia de expertiz medico-
legal psihiatric sesizeaz organele judiciare n vederea lurii msurii de
siguran a internrii medicale provizorii.
(28) Perioada n care suspectul sau inculpatul a fost internat ntr-o instituie de
specialitate n vederea efecturii expertizei psihiatrice se deduce din durata
pedepsei, n condiiile art. 72 din Codul penal.
ART. 172
Dispunerea efecturii expertizei sau a constatrii
(1) Efectuarea unei expertize se dispune cnd pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori
mprejurri ce prezint importan pentru aflarea adevrului n cauz este necesar i opinia unui expert.
(2) Expertiza se dispune, n condiiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de ctre organul de urmrire penal,
prin ordonan motivat, iar n cursul judecii se dispune de ctre instan, prin ncheiere motivat.
(3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulat n scris, cu indicarea faptelor i mprejurrilor supuse
evalurii i a obiectivelor care trebuie lmurite de expert.
(4) Expertiza poate fi efectuat de experi oficiali din laboratoare sau instituii de specialitate ori de experi
independeni autorizai din ar sau din strintate, n condiiile legii.
(5) Expertiza i examinarea medico-legal se efectueaz n cadrul instituiilor medico-legale.
(7) n domeniile strict specializate, dac pentru nelegerea probelor sunt necesare anumite cunotine
specifice sau alte asemenea cunotine, instana ori organul de urmrire penal poate solicita opinia unor
specialiti care funcioneaz n cadrul organelor judiciare sau n afara acestora. Dispoziiile relative la
audierea martorului sunt aplicabile n mod corespunztor.
(8) La efectuarea expertizei pot participa experi independeni autorizai, numii la solicitarea prilor sau
subiecilor procesuali principali.
(9) Cnd exist pericol de dispariie a unor mijloace de prob sau de schimbare a unor situaii de fapt ori este necesar
lmurirea urgent a unor fapte sau mprejurri ale cauzei, organul de urmrire penal poate dispune prin ordonan
efectuarea unei constatri.
(10) Constatarea este efectuat de ctre un specialist care funcioneaz n cadrul organelor judiciare sau din afara
acestora.
(11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
(12) Dup finalizarea raportului de constatare, cnd organul judiciar apreciaz c este necesar opinia unui expert
sau cnd concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 189
Examinarea medico-legal a persoanei
(1) Examinarea medico-legal a persoanei n vederea
constatrii urmelor i a consecinelor unei infraciuni se
efectueaz conform legii speciale.
(2) Medicul legist care a efectuat examinarea medico-legal
ntocmete un certificat medico-legal sau, dup caz, un raport
de expertiz.
(3) Constatarea leziunilor traumatice este efectuat, de regul,
printr-o examinare fizic. n cazul n care nu este posibil sau
necesar examinarea fizic, expertiza este efectuat n baza
documentaiei medicale puse la dispoziia expertului.
(4) Raportul de expertiz sau certificatul medico-legal trebuie s
cuprind: descrierea leziunilor traumatice, precum i opinia
expertului cu privire la natura i gravitatea leziunilor,
mecanismul i data producerii acestora, urmrile pe care
acestea le-au produs.
CAPITOLUL VII
Expertiza i constatarea
Art. 190
Examinarea fizic
(1) Examinarea fizic a unei persoane presupune examinarea extern i intern a corpului
acesteia, precum i prelevarea de probe biologice. Organul de urmrire penal trebuie s solicite,
n prealabil, consimmntul scris al persoanei care urmeaz a fi examinat. n cazul persoanelor
lipsite de capacitate de exerciiu, consimmntul la examinarea fizic este solicitat
reprezentantului legal, iar n cazul celor cu capacitate restrns de exerciiu, consimmntul scris
al acestora trebuie exprimat n prezena ocrotitorilor legali.
(2) n lipsa consimmntului scris al persoanei care urmeaz a fi examinat, al reprezentantului
legal ori a ncuviinrii din partea ocrotitorului legal, judectorul de drepturi i liberti dispune, prin
ncheiere, la cererea motivat a procurorului, examinarea fizic a persoanei, dac aceast msur
este necesar pentru stabilirea unor fapte sau mprejurri care s asigure buna desfurare a
urmririi penale ori pentru a se determina dac o anumit urm sau consecin a infraciunii poate
fi gsit pe corpul sau n interiorul corpului acesteia.
(3) Cererea organului de urmrire penal trebuie s cuprind: numele persoanei a crei
examinare fizic este cerut, motivarea ndeplinirii condiiilor prevzute la alin. (2), modalitatea n
care examinarea fizic urmeaz a fi efectuat, infraciunea de care este acuzat suspectul sau
inculpatul.
(4) Judectorul de drepturi i liberti soluioneaz cererea de efectuare a examinrii fizice n
camera de consiliu, prin ncheiere ce nu este supus niciunei ci de atac.
(5) n cazul n care persoana examinat i exprim n scris consimmntul sau n cazul n care
exist urgen, iar obinerea autorizrii judectorului n condiiile alin. (4) ar conduce la o ntrziere
substanial a cercetrilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor, organul de urmrire
penal poate dispune, prin ordonan, efectuarea examinrii fizice. Ordonana organului de
urmrire penal, precum i procesul-verbal n care sunt consemnate activitile desfurate cu
ocazia examinrii fizice sunt naintate de ndat judectorului de drepturi i liberti. n cazul n
care judectorul constat c au fost respectate condiiile prevzute la alin. (2), dispune, prin
ncheiere motivat, validarea examinrii fizice efectuate de organele de urmrire penal.
nclcarea de ctre organele de urmrire penal a condiiilor prevzute la alin. (2) atrage
excluderea probelor obinute prin examinarea fizic.
(6) Validarea examinrii fizice efectuate de organele de urmrire penal se
efectueaz potrivit alin. (4).
(7) Examinarea fizic intern a corpului unei persoane sau recoltarea de probe
biologice trebuie efectuat de un medic, asistent medical sau de o persoan cu
pregtire medical de specialitate, cu respectarea vieii private i a demnitii
umane. Examinarea fizic intern a minorului care nu a mplinit 14 ani se poate
face n prezena unuia dintre prini, la solicitarea printelui. Recoltarea prin
metode noninvazive de probe biologice n vederea efecturii expertizei genetice
judiciare se poate efectua i de ctre personalul de specialitate al Poliiei
Romne.
(8) n cazul conducerii unui vehicul de ctre o persoan aflat sub influena
buturilor alcoolice sau a altor substane, recoltarea de probe biologice se
efectueaz din dispoziia organelor de constatare i cu consimmntul celui
supus examinrii, de ctre un medic, asistent medical sau de o persoan cu
pregtire medical de specialitate, n cel mai scurt timp, ntr-o instituie
medical, n condiiile stabilite de legile speciale.
(9) Activitile efectuate cu ocazia examinrii fizice sunt consemnate de
organele de urmrire penal ntr-un proces-verbal ce trebuie s cuprind:
numele i prenumele organului de urmrire penal care l ncheie, ordonana
sau ncheierea prin care s-a dispus msura, locul unde a fost ncheiat, data, ora
la care a nceput i ora la care s-a terminat activitatea, numele i prenumele
persoanei examinate, natura examinrii fizice, descrierea activitilor
desfurate, lista probelor recoltate n urma examinrii fizice.
(10) Rezultatele obinute din analiza probelor biologice pot fi folosite i n alt
cauz penal, dac servesc la aflarea adevrului.
Optiuni terapeutice
depind de tipul si severitatea vatamarii pacientului, de patologie asociata,
particularitati biologice
de competenta si experienta medicului profesionalism, valori morale si legale
de consimtamantul pacientului, complianta -increderea in actul medical si medic
ZIM
Tratament
Variabilitate, adaptabilitate, specificitate
Evolutie Prognostic 3 (dupa tratament)
Prognostic 3a Prognostic 3c
Prognostic 3b
PACIENT
CONDITIONALITATI
-conditii care tin de pacient
Comportament (in) adecvat al victimei (ex. intarzierea prezentarii la consult)
(lipsa de) complianta terapeutica (nu raspunde recomandarilor)
Particularitati ale biologiei pacientului, ale specificitatii si severitatii bolii
caz fortuit
-conditii care tin de asistenta medicala, medic, sistemul medical
Profesionalism
Deficiente in asistenta medicala
Alea terapeutica
-conditii care tin de mijloacele actului medical, sistem medical
ex. lipsa de mijloace tehnice, echipamente, medicamamente, personal
caz de forta majora
CONDITIONALITATI
art. 1351 alin. (2) prevede: FORA MAJOR este orice eveniment extern, imprevizibil,
absolut invincibil i inevitabil.
alin. (3) CAZ FORTUIT un eveniment care nu poate fi prevzut i nici mpiedicat de ctre
cel care ar fi fost chemat s rspund dac evenimentul nu s-ar fi produs.
Evenimentele care pot fi calificate cazuri fortuite sunt de dou feluri:
a) mprejurri interne, care i au originea n cmpul de activitate a celui care este sau
ar fi chemat s rspund, fiind intrinseci lucrurilor i animalelor acestuia, cum sunt:
viciile ascunse ale lucrului, defectele de fabricaie, sperietura unui animal, etc.,
mprejurri care nu sunt imputabile persoanei respective;
b) mprejurri de origine extern, neimputabile persoanei chemat s rspund, care
nu au caracter extraordinar i nu puteau fi prevzute de ctre un tip uman mediu i nici
prevenite ori evitate dect de omul cel mai capabil de o diligen i pruden maxim.
Fac parte din aceast categorie: ploile toreniale, cutremurele de mic intensitate care
se produc frecvent n anumite zone teritoriale, inundaiile care se produc n mod
obinuit n unele locuri n fiecare primvar etc.
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/caz-fortuit
A. Exterioritatea. Fora major a fost i continu s fie o mprejurare care i are
originea sau etiologia n afara celui care n aparen ar fi chemat s rspund,
precum i cmpului su de activitate.
Un eveniment constituie for major numai dac este absolut invincibil sau
irezistibil i inevitabil adic pentru orice persoan. Aprecierea lor se face in
abstracto, avndu-se ca etalon condiia i posibilitatea persoanei care este capabil
s depun diligena i prudena maxim de care este n stare omul cel mai dotat i
informat.
Dimpotriv, dac imposibilitatea de a prentmpina, nvinge i evita evenimentul
respectiv i consecinele sale prejudiciabile este doar relativ, n sensul c putea fi
nvins sau evitat de ctre un om cu capacitate, pruden i diligen maxime, dar cel
chemat s rspund nu a depus ori nu a fost capabil s depun asemenea
strduine n acest scop, nu suntem n prezena forei majore; rspunderea se va
putea angaja i prtul va fi obligat s repare prejudiciul.
O simpl mprejurare extern, invincibil numai relativ, adic numai pentru cel n
cauz, nu constituie fort major,
Infractor Obiectul infractiunii (val. sociala ocrotita) Victima
Elementul
Urmarea/rezultatul
material
mobil scop vinovatie vatamator:
(conduita ilicita
Cauzalitate vatamare/pericol
comisiva/omisiva, Traumatism Cauzalitate
juridica
ex. agresiune) juridica
Infractiuni de Infractiuni de
rezultat pericol
Cauzalitate juridica
(constituirea (stare de
Cauzalitate juridica
vatamarii : lez. pericol,PPV):
vatamatoare, 1. Stare de pericol
(traumatice) 2. Pericolul este
indepartat
Cauzalitate juridica
Cauzalitate medico-legala Evaluarea
medico-
legala
1) Severitate, gravitate (Tip leziune,Topografie, complicatii, etc.) 1. Realitatea
2) Ingrijire medicala (ca datorie de ingrijire) leziunii
1) Conditionalitati traumatice
1) Care tin de victima: 2. Mecanism de
1) atitudinea victimei (ex. sustine/nu sustine demersul producere
3. Natura agent
terapeutic) traumatic
2) Terenul biologic: complicatii, reactii necunoscute (ex. 4. Vechimea
anafilaxie), lipsa de reactivitate biologica leziunii
2) Care tin de medic 5. Severitatea
1) Calitatea asistentei medicale, profesionalism, competenta, (gravitatea):
a) ZIM
experienta b) conse
3) Care tin de mijloace, sistem medical, etc. cinte
1) lipsa mijloacelor optime, etc.
In sensul prevederilor legale zilele de ingrijire medicala, ZIM, se folosesc
pentru a evalua severitatea/gravitatea vatamarii corporale, in scopul
incadrarii penale a faptei.
Sechela organica, reprezinta o stare reziduala (de boala) ce apare pe parcursul vindecarii unei boli.
Aprecierea cu privire la infirmitate se face NUMAI DUPA epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice (si
atunci scopul este tocmai acela de a constata caracterul definitiv, permanent al vatamarii)
Medico-legal se discuta de constituirea unei sechele definitive (si NU este un pleonasm) numai dupa
epuizarea mijloacelor de vindecare.
Totusi medico-legal se evita termenul de sechela definitiva pt. a nu crea confuzii in intelesul juridic si
se foloseste termenul de sechela numai atunci vatamarile si urmarile lor sunt implicit definitive
n situaia n care infirmitatea este numai morfologica (leziune exclusiv anatomic) fara a fi afectata
functia, I. nu se asimileaz cu o invaliditate (ex. pierderea splinei).
Exista infirmitate fara invaliditate daca vatamarea care determina infirmitatea este doar morfologica, fara
afectare functionala. In acest caz capacitatea de munca nu este afectata (ex. pierderea splinei).
Totusi poate exista si invaliditate fara infirmitate (dat fiind ca infirmitatea este doar de domeniu penal) si
in aceste cazuri reducerea cu peste 50% a capacitati de munca este revizuibila pentru ca recuperearea
poate aduce imbunatarirea capacitatii de munca si astfel reducerea gradului de invaliditate sau chiar
remisia lui.
n situaia n care infirmitatea este atat morfologica cat si functionala constituie invaliditate atunci cand
reducerea capacitatii muncii este de peste 50% (sub 50% constituie un prejudiciu).
Deficitul funcional pe care il determina uneori vatamarea si repercusiunea asupra vietii persoanei prin
limitarea posibilitatii de a desfasura o anumita profesiune impun recalificare, etc. si se reflect n
capacitatea de munca a acelei persoane.
Handicapul se apreciaza de catre comisia de handicap pe criterii proprii (evaluare a limitarii calitatii vietii
si a nevoii sociale)
Avortul posttraumatic
2. in iminenta starii iar nu in potentialitatea ei (hic et hunc) prognostic imediat, asteptat ori cunoscut
prin gravitate initiala si/sau complicatii-
PPV este o notiune medico-legala care substantiaza datele medicale cu privire la gravitatea vatamarii
iar nu tentativa
ART. 193
Lovirea sau alte violene
(1) Lovirea sau orice acte de violen cauzatoare de
suferine fizice se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amend.
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este
afectat sntatea unei persoane, a crei gravitate este
evaluat prin zile de ngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amend.
(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea
prealabil a persoanei vtmate.
ART. 194
Vtmarea corporal
(1) Fapta prevzut n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmtoarele
consecine:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sntii unei persoane, care au necesitat,
pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav i permanent;
d) avortul;
e) punerea n primejdie a vieii persoanei, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la
7 ani.
(2) Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii uneia dintre consecinele
prevzute n alin. (1) lit. a), lit. b) i lit. c), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10
ani.
(3) Tentativa la infraciunea prevzut n alin. (2) se pedepsete.
ART. 195
Lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte
Dac vreuna dintre faptele prevzute n art. 193 i art. 194 a avut ca
urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 6 la 12 ani.
Lovirile cauzatoare de moarte LCM rezulta ca decurgand din intentia depasita: s-a
intentionat (in vatamare) mai putin decat s-a implinit.
Leg de cauzalitate poate fi:
1) directa (ex. se loveste cu ceafa de muchia bordurii)
2) directa conditionata (ex. a fost lovit in ficat iar ficatul avea in el o tumora care s-a
rupt ex. chist hidatic hepatic- urmand decesul
3) indirecta (mai rar); ex. se impinge o persoana care cade si se loveste de bordura
cu capul: victima se ridica aparent fara urmari si 3-4 zile nu are consecinte apoi
brusc intra in coma si moare cu hemoragie intracraniana in doi-timpi: de fapt se
produce o ruptura vasculara inca de la inceput dar timpul mort este legat de
acumularea progresiva a sangelui in cutia craniana)
ART. 196
Vtmarea corporal din culp
(1) Fapta prevzut n art. 193 alin. (2) svrit din culp de ctre o persoan
aflat sub influena buturilor alcoolice ori a unei substane psihoactive sau n
desfurarea unei activiti ce constituie prin ea nsi infraciune se pedepsete
cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
(2) Fapta prevzut n art. 194 alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend.
(3) Cnd fapta prevzut n alin. (2) a fost svrit ca urmare a nerespectrii
dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau
meserii ori pentru efectuarea unei anumite activiti, pedeapsa este nchisoarea
de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(4) Dac urmrile prevzute n alin. (1) - (3) s-au produs fa de dou sau mai
multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu o treime.
(5) Dac nerespectarea dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere sau
desfurarea activitii care a condus la comiterea faptelor prevzute n alin. (1) i
alin. (3) constituie prin ea nsi o infraciune se aplic regulile privind concursul
de infraciuni.
(6) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei
vtmate.
LIMITE ALE EML IN
VATAMAREA CORPORALA
Medicii care practica in clinica considera ca recuperarea unei functii socialmente necesare
primeaza fata de calitatea vindecarii
Evaluarea ZIM folosind strict durata cronologica (aritmetica) duce la aprecieri ale ZIM mai
reduse decat in realitate (se pierde severitatea/gravitatea vatamarii) ceea ce defavorizeaza
victima in favoarea agresorului (justitia aduce dreptate atat pentru agresor ca pedepasa
decurgand din vinovatie- cat si pentru victima ca reparatie justa-)
Tratamentul secvential (ex. in slutire, etc.) creaza probleme de justa apreciere (este dificil sa
obtii opinii de specialisti carora li se cere exprimarea unei opinii in potentialitatea cazului
codurile de deontologie medicala cer medicului ca sa nu certifice decat ceea ce personal a
verificat-); mai mult evolutia clinica poate fi grevata de complicatii (inclusiv deces) sau
conditionalitati precum cea in care pacientul nu autorizeaza unele actiuni medicale, operatii,
etc. si nu consimte la tratament)
O limita a obiectivitatii este suferinta neobiectivabila (nedocumentata)
si care nu beneficiaza de ZIM: nevoia de obiectivitate face ca in cazurile
in care in prezent vindecarea s-a produs sau este cvasicompleta, lipsa
de documentare sa se constituie ca o lipsa pentru probarea leziunilor
traumatice.
Fara leziuni traumatice obiective NU se probeaza traumatismul, iar fara
traumatism nu se substantiaza latura materiala concreta a vatamarii iar
fara vatamare nu se constituie dovada laturii materiale a infractiunii.