Limbaj arhitectural an II sem I Ciocan Sergiu Cristian

Curs 1

Limbaj-scris
-vorbit

Cuvintele sunt cele ce realizeaza vocabularul,regulile sintaxei formand din ele sintagme si
propozitii,acestea urmand sa formeze la randul lor fraze si texte cu aceleasi reguli.

Elemente simple de - liniare=dezvoltate pe o singura directie (stalpi,coloane,grinzi arce)

arhitectura - de suprafata (pereti,plansee,bolti,cupole,paraboloizi)
- goluri (usi,ferestre)

Elemente complexe de - spatii (inclusiv tipuri spatiale precum spatiul central longitudinal
compozitie galeria,labirintul,porticul,logia,terasa)
- volume (inclusiv tipuri/arhetipuri/modele precum Pantheonul,
forme geometrice primare)

Obiectele de arhitectura(ansamblurile) reprezinta repertoriul limbajului arhitectural.

Elemente fundamentale ale limbajului arhitectural:

A. Plan de baza
B. Suprafata de acoperire
C. Peretii (suprafete laterale)

Semnificatii primare:
-efecte senzoriale sau spatiale - senzoriale :tactil si vizual
- spatiale -gravitationale (verticale)
-in camp orizontal -de delimitare
-de directionare

A. Planul de baza -suport al spatiului

-suprafete inclinate cu plan de baza(uneori) ->rampe,Sali de spectacol
-efecte de delimitare cel mai eficient: -prin intermediul peretilor
-diferentieri de suprafata sau
volum

1.Delimitari -
2.Directionari prin forma planului de baza in plan sau sectiune

- prin tratarea diferita a suprafetelor

- prin imprimarea unor trasee: tratarea pavimentului cu texturi si materiale
diferite(ex: Louis Kahn,California,Institutul Salk)

Curs 2

3.Efecte de suport - planseu atasat(de solul natural) solidar cu solul

(gravitationale) - planseu detasat -suprapus (tip covor) ex:ceramica,marmura,dusumea
-suspendat
-planseu deschis -fie in mod real fie in mod virtual se face o legatura
vizuala cu un alt spatiu aflat dedesupt

Planseu deschis:
a) planseu transparent: -se realizeaza din materiale transparente(sticla) sau din retele(tabla
perforata,etc) -sugereaza fragilitate
-ideea de transparenta nu este cea mai buna senzatie
-nu este folosit pe suprafete mari,doar pe mici deschideri sau zone
de trecere
b)planseu tip-oglinda: -amplifica spatiul
(folosit rar) -oglinda ca material este unul fragil
-a fost utilizat prima data in epoca baroca de catre Leibnitz,prima
data la palatul Belvedere din Viena de catre Versailles
-este utilizat din nou de catre Corbusier la Tribunalul suprem de la
Sandigar?
c)planseu reflectant:-amplifica spatiul
-imagini difuze
-reda ideea unei realitati plutitoare,o realitate unde totul pare maiusor
-ex: Interiorul de la San Pietro
d)planseu stratificat(suprapus):-da impresia ca ar exista mai multe straturi suprapuse de sol sau
paviment,desi,in realitate,acestea sunt coplanare(doar o singura suprafata)
-se intalneste la pardoselile intarsiate
-ex:la pardoselile cu figuri funerare,etc sau la Michelangelo-capela Medici
e)Planseu denivelat:-ridicat
-coborat
Coborarea -reda ideea de ,degradare,umilinta
-poate insemnasiinitiere,accesspre cunoastere,origini
-totodata semnifica adapost,protectie,introvertire,intimitate
Ridicarea-monumentalizare,exaltare,valorizare,cresterea importantei
-expunere
-orice obiect amplasat pe un podium/soclu/scena primeste o importanta crescuta

B. Suprafete de acoperire : -lasa loc unor multitudini de solutii,o infinitate

-> sistem trilitic(forme rectangulare) chiar,dar pe de alta parte planul de baza este
-> in arc si bolta(forme curbe) limitat la un nr restrans de solutii
- functia principala-protectia spatiului
-figura cu caracter pragmatic
- functia ideala-locul de proiectare al idealului plan
al semnificatiilor sacre
-acoperirea-intangibilitate
In camp vertical

Suprafete Suprafete Suprafete

Concave Convexe Plane
-amplifica spatiul -efect descendent -egalitate de presiuni]
-efecent ascendent -genereaza un efect echilibrat sau neutru

In camp orizontal

-inchidere in mod -spatiul se deschide -efect similar cu acoperisul convex dar mai redus
protector -deschidere si extrovertire -efect de deschidere si extrovertire diminuat
- inchidere si -efect centrifug -efect centrifug
Introvertire
-efect centriped(atractia a centrului)
Suprafete de acoperire-clasificare:

a)Cupola-prima forma de acoperire realizata de om in istorie(primele colibe,iglu)

-colibe cu poliforme-prima constructie
-a fost asociata inca de la inceput cu cosmosul
- clasificare:sferica,fatetata,suprainalta,
eliptica,cu un plan ondulat din intersectii de elipse;
3 modalitati de racordare: 1)trompa de colt-cea mai simpla
-suprafata conica
-con in negativ
-dispus in colturile incaperii
2)pandantivul-triunghiuri sferice ce se formeaza intre arcadele
peretilor laterali
-se sprijina cupola
-face parte dintr-o sfera ipotetica circumscrisa
3)tamburul-un cilindru-o simpla verticala ce sta pe pandantiv
Caracteristicile unei cupole:-o suprafata de rotatie
-efect gravitational-efect ascendent
-efect de delimitare-inchidere pe tot conturul
-efect de directionare-efort centripet

h>r h=r h<r

cupola eliptica cupola semisferica cupola plata/segmentata
efect ascendent efect ascendent echilibrat efect ascendent diminuat(posibila doar in spatii mici)

Curs 3

b)Bolta-este o suprafata semicilindrica

-acest tip de acoperire se formeaza prin translatia unui ax,in jurul unei directii,de
regula orizontala

Caracteristicile unei bolti:-efect gravitational-efect ascendent

-efect de delimitare-inchidere doar pe lateral si deschis la capete
-efect de directionare-longitudinala(dupa directia de translatie)

h>r h=r h<r

efect ascendent amplificat bolta cilindrica bolta plata(segmentata)
ex:boltile cu arc frant efect ascendent echilibrat efect ascendent diminuat
boltile eliptice ex:biserica Madeleine-Vezelaje
boltile parabolice cu o dar si in arh renasterii si barocului
intindere mare

Problema in cazul boltei plate ,dar si la arcadele de acest tip este data de catre impingerile care sunt foarte puternice,motiv pentru
care aceste bolti plante structurale se intind pe deschideri mici iar boltile nestructurale pe deschideri ai mari
Cazuri particulare de bolta- bolta TUDOR(arc eliptic frant)

-bolta de intersectie
-poate acoperi un spatiu patra
-in ceea ce priveste efectele seamana foarte mult cu o cupola
-este formata din doi cilindri intersectati-fiecare cu propia directionare,astfel cele doua directii
perpendiculare se anuleaza reciproc si apare un efect static ca cel al cupolei
Ex:Santa Maria deglie Angeli(Roma):-se citeste cilindrul longitudinal realizat de catre fiecare (interior
amenajat de Michelangelo) bolta de intersectie,dand astfel directionare spatiului
-apar deschideri transversale,ce induc fiecare o directie transversala,
directionarea in longitudinal fiind incetinita
-deschiderile transversale aduc si un plus de lumina
-privind dinspre interior,bolta este nedecorata,decizie luata de catre
Michelangelo,astfel intreaga forta a acestei bolti este exprimata prin
aceasta tratare austera.
Daca boltile cilindrice sunt vitrate,efectul ascendent generat este mult mai puternic

c)Acoperisul in doua ape-din punct de vedere al caracteristicilor,este foarte similar cu bolta

-ca modalitate de generare,el este realizat nu de catre un arc,ci de
un unghi prin translatie
-dispune de o suplimentare a spatiului,oferit de catre diferenta
intre inaltimea dintre coama si baza,creandu-se astfel un efect
gravitational ascendent

Caracteristicile acoperisului in doua ape:-efect gravitational-efect ascendent

-efect de delimitare-inchidere pe lateral,pe cele
doua directii de translatie
-efect de directionare-longitudinala

In general,la acest tip de acoperire,exteriorul poate fi vazut aproape intotdeauna iar intradosul nu poate
fi perceput mereu:-interiorul la sarpanta in scaune poate fi perceput
-interiorul la sarpanta in pop si pane nu poate fi
observat de obicei,fiind obturat de un planseu in
general

Din punct de vedere al structurii,aceste ferme triunghiulareau fost folosite in special in Europa
Centrala si de Vest:
-pot acoperi o deschidere foarte mare
 -acest tip de acoperire a fost folosit inca din perioada antichitatii,mai ales in
arhitectura preromana,boltile nefiind inca folosite(au apelat la bolti mai mult de nevoie,datorita rezistentei slabe la foc a
acestei structuri,chiar daca din punct de vedere al rezistentei erau mai bune)

In secolul XIX,acoperisul in doua ape,pe langa structura din lemn folosita,au inceput sa se fabrice si din
metal,pe langa rezistenta sporita oferita impotriva focului este posibila si vederea intradosului.Totodata
,in aceasi perioada au aparut foarte multe hale,de diferite forme,construite fie din lemn sau metal care
au fost cel mai des intalnite in Europa de N si America.

Acest tip de acoperire,reprezinta inca din antichitate,ideea primordiala de adapost.In renastere este
nuita coliba lui Adamiar pentru arhitectura greco-romana este vazuta ca prototipul pentru sistemul
trilitic.

Acoperisul in doua ape poate fi de mai multe tipuri:

h>r h=r h<r

h>r panta mare si unghi ascutit in varf
-efect ascendent accentuat
-este intalnit in zonele foarte ploioase unde apa trebuie evacuata mai rapid
In zonele unde invelitorile nu sunt rezistente la apa
-a fost utilizat in arhitectura gotica religioasa (arhitectura ce a inflorit in tarile nordice) fiind preluata in cele din urma si in arhitectura civila
-caracteristicile acestor acoperisuri in arhitectura gotica sunt unghiuri le ascutite ale acoperisurilor si timpanele triunghiulare
h<r-panta mica si unghi deschis la varf
-efect ascendent diminuat,de multe ori fiind insesizabil
-este intalnit-in zonele cu ploi reduse(zona mediteraneana)
-in zonele montane,pentru ca zapada sa fie pastrata cat mai mult timp,pentru o termoizolatie crescuta
-la acoperisurile din olane(ceramica),care sunt destul de grele,iar o panta mica impiedica alunecarea lor,ele sprijinindu-se pe niste sipci
Un bun exemplu pentru acest tip de acoperis in doua ape il reprezinta casele din preeria americana,cum ar fi casele arhitectului Frank Lloyd Wright
h=r-la un unghi de 90*aprox
-efectul ascendent este oarecum insesizabil
-echilibrul apare la unghiurile optuze de 180*-la frontonul clasic

Un caz particular de acoperire in doua ape este acoperisul cu rupere de panta, ruperea realizandu-se in doua moduri:

1)Rupere de panta ce genereaza o suprafata convexa spre exterior-avantajul acestui tip de acoperire este ca aduce un plus de zona locuibila(sau spatiu util) in
zona ce serveste ca pod
-ex:acoperisul in mansarda:initial s-a crezut ca Francois Mansart a inventat acest tip de
acoperire,de unde si denumirea data,dar adevaratul inventator a fost Louis Vau
-la fel ca acoperisul in doua ape simplu, efectul dat este tot un efect ascendent,dar mai greoi
privind dinspre exterior
-acest tip de acoperire putem spune ca este realizat prin frangerea prismei simple
triunghiulare,o frangere ce aduce un plus de materie dand si o senzatie de lestare(stabilizare)

2)Rupere de panta ce genereaza o suprafata concava spre exterior-forma mai usoara

-acest tip de acoperire este specific oriental,el aparand prima data in China,inspirandu-se din
forma originala a cortului mongol,ce era realizat din panze,ideea de material usor
incercandu-se a se reda prin forma acestui acoperis;
-acest gest a fost preluat fiind construit din lemn,la suprafe pagode
-in intalnim totodata in arhitectura-Barocului Tarziu(Rococoului)
-Populara(Dobrogea/Delta Dunarii)

d)Acoperisul intr-o singura apa:-este cel mai simplu adapost

 (simplu inclinat/shedul) -in sudul Africii,locuintele sunt realizate doar dintr-o apa
sprijininduse de piloni
-initial,acest tip de acoperire a fost folosit mai des la anexele
gospodaresti sau constructiile de serviciu
-dintre toate formele de acoperire studiate pana acum, este
primul tip de acoperire asimetric
-abia la jumatatea sec XX, dupa sfarsitul celui de-al doilea
razboi mondial,acest tip de acoperire a fost folosit mai des

Caracteristicile acoperisului simplu inclinat:-efect gravitational-este un prim binom al

contradictiilor ,avand un efect atat ascendent cat si descendent
-efect de delimitare-inchidere spre zona ce Coboara
-deschidere spre zona care se deschide
-efect de directionare-transversala longitudinala

Ca modalitate de generare,el este realizat prin translatia unei drepte inclinate

Prin folosirea acestui tip de acoperire se incearca:
-iesirea de sub tirania regularitatii impuse de modernismul interbelic
-reinventarealimbajului arhitectural de catre arhitectii care vroiau sa tradezeclasicismul perioadei
respective,ei vazand in acest tip de acoperire o arhitectura complexa
Ex: Marcel reuer-M.O.M.A.(museum of modern art)-New York
Cand postmodernismul apare in ani 70,o serie de arhitecti americani incep sa foloseasca iar aceasta
metoda,revenind astfel la traditia vernaculara,incercand sa se opuna modernismului.Astfel apare
neovernacularul postmodernism propus de Charles Moore,Michael Grave si Robert Venturi.
ex:Vanna Venturi House-Philadelphia-doua prisme acoperite in panta simpla
-este folosit jocul de corpuri acoperite cu panta
simpla,orientate unul spre celalalt

Apar si alte variante,prismele precedent identice acum sunt de nivele diferite(tracturi),avand de obicei
intre ele fie un corp vertical mai inalt fie sunt articulate cu un element mai scurt,aceste forme fiind mult
mai dinamice.Totodata apar niste tensiuni unificatorii pe cele doua tracturi ce tind sa le apropie.Acest
tip de acoperire este prezent si in arhitectura deconstructivista,unde se apeleaza la unghiuri ascutite si
forme frante
Ex: Statia de pompieri Vitra(Vitra Firestation)-planul inclinat este folosit ca o copertina de intrare,cu un
rol mai mult plastic decat tehnic(contra ploii,soarelui,etc).

Dubla expresie-inchidere si deschidere-atrage spre interior(introvertire)

-deschiderea cladiri spre spatiul urban(extrovertire)
Ex:Gara Termili din centrul Romei-constructia este realizata dintr-o suprafata ondulata ce cuprinde holul
si este continuata cu o panta inclinata

e)Acoperisul plat(plafonul)-este cel maibland/neutru dintre toate tipurile de acoperire,din

acest motiv el este si evitat de catre arhitecti pentru spatii
importante,reprezentative
-din punct de vedere al efectului gravitational ,nu este nici
ascendent ,nici descendent,depinzand in totalitate de efectele
create(de material,de culoare,etc)
-nu inchide spatiul,nu atrage spre centru si nici nu coaguleaza
miscarea spatiala,directionand spre margini
-acest tip i-a tentat doar pe modernisti folosindu-l la constructiile
de prestigiu ex:Pavilionul de la Barcelona-tencuiala perfecta alba
subliniaza bogatia data de texturi diferite:perete din onix,perete
de marmura,stalpi de inox;
Arhitectii au incercat sa gaseasca diferite modalitati de agrementare ,de personalizare al acestui tip de
acoperire.
Modalitati de inducere al acestor efecte:
1)Tratarea suprafetei-picturi in trompe loeil(picturi iluzioniste),creatii ce dau un efect
ascendent spatiului
-decor abstract-uniform(asemenea unei tesaturi decorative)
-cu accentuarea -chenarului -centrului,acest efect este prezent in
lucrarile din sf sec XIX,incep sec XX unde chenarul este accentuat prin marcare,creandu-se un efect de
inchidere iar zona de centru era de obicei accentuata ptrintr-o rozeta,ajutand astfel spatiul sa se
coaguleze
-grinzi aparente-pe o singura directie-efectul creat este acela de
directionare in linia grinzilor
-ofera un efect ascendent minim
deoarece apare o diferenta de
nivel ce suplimenteaza spatiul,un
efect de sprainaltare a spatiului
-pe doua directii-caz particular-plafonul casetat
Plafonul casetat-grinzile principale si secundare se afla la acelasi nivel
-nu exista un efect de directionare(efect static)
-efect ascendent dat de casetele masive(patrate),daca casetele sunt
dreptunghiulare,directionarea va fi dupa latura lunga care este mai evidenta
-neavand efecte puternice,conteaza enorm tratarea sa
-practicare trasee-denivelari,corpuri de iluminat,luminatoare
-suprafata luminata(plafon luminos)-plafonul este inlocuit cu o
 suprafata luminata,fie cu un plafon vitrat fie cu multe corpuri de iluminat
-plafonul vitrat va da un efect
ascendent marit,spatiul parand mai aerat

Curs 4

2)Tratarea articulatiei peretelui-este folosit pentru a induce un efect ascendent dar si

pentru a crea un spatiu mult mai aerat
-de-a lungul tipului au aparut dierse solutii de tratare a
articulatiei peretelui:
2.a.Planseu deschis-este o deschidere a plafonului spre partea superioara a constructiei
-senzatia de inaltime data de acest tip este mai mare
-in interior apare ef. de planseu deschis sau un efect de curte interioara
-nu intotdeauna apare deasupra un spatiu vitrat spre exterior,uneori
este vorba doar de o retragere a tavanului,o scobiturain el;
-la palfon,cand un panou decorativ este incadrat intr-un ecran,el poarta
numele de oglinda;
-scobitura de obicei este un spatiu in tavan ce face legatura intre
camera inferioara si cea superioara ca nivel;
2.b.Planseu ridicat-reprezinta o inlocuire a muchiei cu una aparenta,ce va da impresia ca
acoperisul leviteaza
-totodata acest plan se obtine cu o fanta perimetrala de obicei
-ex: Le Corbusier:Villa La Roche
2.c.Planseu exins este construit dincolo de limitele spatiului constructiei si da senzatia de
plutire deasupra sa;
-pentru ca acest tip de planseu sa para mai aerat,el se lasa alb la
interior(ori alta culoare deschisa)iar peretii alaturati sunt de o culoare mai
inchisa,accentuandu-se ideea de plutire;
-este intalnit la foarte multe spatii interioare ale cladirilor din sec XVIII,XIX
chiar si inceputul sec XX;
-de obicei finisajul din jurul sau este din piatra sau marmura,plafonul fiind
perimetrat cu o scafa,existand la inaltimea peretelui totodata o cornisa;
ex:-anumite plafoane casetate din Vatican
-Arnhem-Alda Van Eyck-sticla translucida pe o retea metalica,ce este sustinuta de niste
montanti verticali;
-Teatrul Olimpic de la Vicentza-este primul teatru modern
-face aluzie la teatrul roman
Toate aceste exemple dar si multe altele induc un efect de tipul ascendent.
Exista solutii totodata,in care un arhitect vrea sa intimideze un spatiu:
2.d.Planseu coborat-el este vazut ca un piston ce se lasa pe spatiul din interior(o fanta
-se produce un efect de micsorare a inaltimii spatiale; perimetrala);
-ex:Koshino house

3)Modelarea formei plafonului-este folosit in principiu pentru diverse corecturi optice(ca

cele cunoscute ale Greciei Antice-Pantheonul)
-pentru incaperile de mari dimensiuni acoperite cu un
plafon,se aplica o curbura asupra sa pentru a pastra ideea
de orizontalitate;
ex: Mausoleul Foselor Ardeatine-un monument inchinat celor aprox 400 de victime ce au decedat in
Roma la atentatul realizat de trupele germane naziste,ei fiind ucisi pe locul unde se afla azi mausoleul;
-cripta da o senzatie de aparare,ce este contracarata de
fanta perimetrala ce realizeaza un efect de boltire dar si de plafonul cu un finisaj mai neted;

C. Peretii(suprafete laterale) functia reprezentativa ale acestor elemente este

inchiderea si compartimentarea spatiului
-la aceasta functie primordiala se mai adauga inca o
functie suplimentara- aceea de suport al acoperirii
Peretii sunt poate cel mai complex dintre toate suprafetele ce delimiteaza un spatiu.
Acest tip de delimitare a spatiului are anumite efecte:
1)Pe directia inaltimii
2)Pe directia lungimii
3)Pe directia adancimii

1)Efectul pe directia inaltimii pertelui-acest efect depinde de impactul fortei gravitationale;

-el mai depinde si de:materialul si sistemul constructiv-
efectul putand sa varieze de la un efect gravitational
greu(piatra)la unul usor(sticla);
-forma generala a peretelui-efect ascendent sau efect
Ef.asc ef.asc ef.desc ef.desc descendent,depinzand de configuratia generala
-efect de echilibru sau dezechilibru;

Echilib. Dezechil. Pare un echilibru dinamic dar si o forma supusa unor tensiuni

Dimensiunea nu este un factor important,efectele fie ele gravitationale ,de echilibru sau
ascendent/descendent fiind de obicei evidente.
In functie de cum sunt dispuse pe directia inaltimii,din punct de vedere al efectului gravitational
avem:
1-efect neutru,registrele fiind aprox egale
2-in aceasta situatie unde un plan este mai mare,el
apasa pe un registru foarte subtire,efectul rezultat fiind
unul descendent; 1 2 3
3-peretele este din ce in ce mai usor,efortul fiind unul ascendent ce se datoreaza unei cresteri
gradate sau descresteri a greutatii registrelor.

Aceste efecte redau totodata si ideea de stabilitate si instabilitate.

Tipuri de efecte:
a)Efect ascendent:-apare atunci cand registrul interior pare foarte amplu si ofera stabilitate
-registrul median care este totodata perforat este mai mic
-ex:Palatul Medici-din cauza gradarii parametrilor,pare din ce in ce mai usor astfel:
-la parter-finisajul este realizat din resturi mari de pietre
-la etajul 1-rosturile sunt din ce in ce mai mici
-la etajul 2-toata suprafata este slefuita
-culoarea inchisa la parter sugereaza o greutate mai mare,astfel
efectul este ascendent,peretele fiind astfel foarte stabil la acest
tip de efect;
Nu intotdeauna,degradarea este continua si uniforma:
Ex:Palatele baroce si clasice-au un efect ascendent iar ele ofera o conotatie de vestigiu si autoritate
-se foloseste ordinul colosal
Ordiul colosal-nu a fost numit dupa dimensiunile care ar trebui sa le aiba o astfel de constructie ci
pentru crearea a doua sau mai multe niveluri ce ofera ideea de succesiune;
-parterul formeaza un soclu monumental
-etajul ofera registrul colosal unde golul predomina asupra plinului,sugerand de altfel
ideea de perete usor
-coronamentul este un registru de amplasament
Efectul ascendent poate rezulta si din distribuirea golurilor,suprafata lor fiind din ce in ce mai
mare,registrele fiind astfel din ce in ce mai usoare.
Ex:turn romanic-de la ferestrele cele mai simple la cele terifore
-Ferestrele in timpul zilei par de o culoare inchisa ce induc un efect
descendent care contracareaza efectul ascendent al masei registrelor.
b)Efect descendent-apare cand greutatea peretelui creste in inaltime si da senzatia de tasare(un
registru superior greu)
-ex: in cazul cladirilor cu portic-efect ascendent de goluri
-efect descendent al materiei
 -la baza golurile sunt mai mari,el descrescand in
inaltime,totodata si aici apare fresca ce nu poate fi perceputa de toti(golurile cele grele sunt la baza
iar cele mici sus->efect piramidal ascendent)

Jocul dintre ascendent si descendent poate devenii interesant:

Ex: Piata Capitoliului?din Roma:
Palatul Senatorilor-foloseste un ordin colosal(ordin ce se presupune a fi creat de Michelangelo)
-cladirea se sprijina pe un soclu masiv iar la superior se inchide cu un atic inalt
de unde rezulta un efect ascendent ce confera autoritate si prestigiu cladirii;
-are un statut ierarhic superior fata de cladirile laterale prin deschiderile
aproape inexistente;
-dispunerea sa pe axul principal al pietii subliniaza ideea de prestigiu;
Cladirile laterale-sunt la polul opus cu deschiderile de la parter,care sunt mult mai multe,oferind
astfel un aer mai domestic,efectul generat fiind unul descendent
c)Efect de fanta-pentru ca un efect fie el ascendent sau descendent sa fie indentificat,conteaza
foarte mult situarea fantei,mai sus sau mai jos de linia mediana;
-totodata indiferent de situarea fantei,peretele pare masiv si greoi,impenetrabil dar
lasand o usoara deschidere;
-apare si un efect de inchidere,ca si cum cele doua registre masive se inchid,pentru a
proteja interiorul;
Dincolo de aceste inchideri si greutate,conteaza pentru efectul gravitational,unde este situata fanta:

Efect ascendent Efect descendent

Cu reducerea la 0 a registrului soclului,fanta poate devenii un parter simplu vitrat ce da un caracter
puternic descendent.Ex: Muzeul al lui Rafal Moreo-Welski
d)Efect de deschidere majora-sugereaza un registru spart,medianul impingand registrele 1 si 3 ,
1 acestea ramanand foarte mici;
2 -este specific cladirilor poporului grec,ce dau un aer triumfal
3
Datorita acestor monumentalitati de deschidere majora,acest perete este folosit pentru cladirile
reprezentative,dand prestanta unui edificu.Ex:Biblioteca de la Roma,Marele Vicenziu?

e)Deschidere totala f)Inchidere totala

Aceste ultime doua efecte,au o tratare uniforma,si in afara de efectul limitei,inchiderea totala este oferita de un perete greoi iar la
efectul de deschidere totala,el este oferit fie de un spatiu deschis fie de o suprafata vitrata
 Curs 5

2)Efectul pe directia lungimii peretelui

Daca la efectul pe directia inaltimii am vorbit despre o tripartitie orizontala,in cazul de fata avem de-a
face cu o tripartitie verticala.Aceasta tripartitie este impartita in zona de centru a peretelui unde sunt
plasate majoritatea golurilor,si din doua zone laterale,ce corespund colturilor unui spatiu sau unui
volum.
Pentru ca un spatiu sa fie umplut cat mai eficient sunt folosite forme poligonale,de obicei
ortogonale,colturile sustinand stabilitatea formei,ele definind forma,un poligon fiind definit de varfurile
sale.
Daca avem un spatiu de forma triunghiulara, atunci cand peretii exista in integritatea lor, a)
Forma este definita perfect.Dar exista cazuri cand sunt doar amorse,cu cat amorsele b)
sunt mai mari cu atat forma este mai definita,dar atata timp cat varfurile se citesc atunci c) d)
si forma se citeste.Forma se poate citi cand sunt doar si muchiile,dar daca gasim o forma
de tipul e) mijloacele laturilor triunghiului in postura de perete,forma nu este una definita,
putand fii astfel orice. e)
! Varfurile si colturile sunt cele care dau stabilitate si definesc o forma.Cand nu exista colt,exteriorul
invadeaza in interior iar interiorul se dizolva in exterior.
Acest efect pe directia lungimii peretelui nu trebuiesa fie prezent pe fiecare nivel in parte,este posibila
varianta ca fiecare etaj in parte sa aiba o varianta diferita de deschidere.

Tipuri:
a) Deschidere centrala-este situatia cea mai frecvent intalnita,cu colturile pline si centrul mai
deschis;
-colturile pline redau ideea de stabilitate,mai ales pentru structurile de tip
zidarie portantan,astfel atat din punct de vedere estetic dar si din pucnt
de vedere static se asigura stabilitatea formei;
ex:sediile institutiilor statului din clasicism:-colturile pline inspira siguranta,iar zona centrala
asigura dialogul cu cetatenii;
-este formula cea mai avantajoasa din punct de
vedere al comfortului psihologic fata de public;
SantAndreea din Montova?:-zona centrala este o deschidere majora sub forma unei nise
retrase ca un arc de triumf;
-lateralele sunt de mici dimensiuni;
Opera din Paris-Charles Garnier?-efectul de deschidere centrala este marcat prin traveile
laterale ce se profileaza pe piatra de zidarie lateralele
parand raforsate,ridigizate;
 b)Fanta Verticala-poate fi dispusa simetric central sau poate fi dispusa asimetric lateral
-exact ca si la fanta orizontala va aparea efectul de inchidere,de
introvertire,datorita plinurilor mari,posibilitatile fiind restranse cu privire la
comunicarea cu exteriorul;
ex: Banca lui Mario Bola-Brauc del Rolardi?-forma fatadei sugereaza inchidere etansa
Curtea Suprema din Sandigard-Le Corbusier-este redata ideea de modernitate prin
renuntarea la simetria axiala;
-intrarea este dispusa asimetric
c)Inchidere centrala-este situatia opusa deschiderii centrale,astfel aici centrul este plin iar
colturile libere;
-stabilitatea formei este compromisa,forma parand ca se dizolva
-ex: Palatul Chiericati-Vicenza-pentru un palat al sf sec XVI,aceastra
constructie este indrazneata,traditia clasica fiindtradata,astfel in loc ca coltul sa fie plin si
centrul gol,Paladio are curajul sa inverseze acest gest,el folosindu-l intr-o perioada destul de
tulbure a sf sec XVI;
Pentru ideea de descatusare a formei,descatusare realizata de modernisti,o functie importanta
reprezinta spargerea cutiei ce incepe cu F.R.Wright ce foloseste ferestrele pe colt.F.R.W il are
ca premergator pe Paladio ,care este considerat primul modernist.
Un alt exemplu ar fi Uzinele Fagus de Walter Gropius-colturi vitrate,citindu-se circulatiile;
-un adevarat manifest al arhitecturii
moderne ce vrea sa redea libertatea
formei;
d)Inchidere totala-arata imposibilitatea traversarii limitei peretelui
-este o separare intre exterior si interior totala

e)Deschidere totala-introvertire,permeabilitate,penetrabilitate

3)Efectul pe directia adancimii peretelui

Factorii ce intervin asupra acestui efect sunt:-materialul-ce reda comunicarea intre interior si ext
-forma generala a peretelui-raportul dimensiunilor,curbura sau inclinarea
-sistemul constructiv-figurat-de multe ori structura nu este sincer exprimata
intr-o fatada,fiind ascunsa deseori de un invelis;
-raportul plin-gol-foarte multe goluri inseamna permeabilitate iar peretele este
vazut ca un obstacol cand este plin;
 -plastica arhitecturala+decorul-modelatura,impartirea in registre orizontale
sau verticale,decoratia,paternul suprafetei.
Vom detalia doar forma generala a peretelui si sistemul constructiv figurat.
I)Forma generala(configuratia geometrica generala)
a)Raportul dimensiunilor-pot avea o importanta majora asupra perceptiei;
-ex:-un perete dezvoltat pe orizontala:va parea mereu un perete stabil,bine
asezat,reprezentand un obstsacol si va imprima o miscare tangentiala omului
ce va cauta o trecere pentru a vedea ce este dincolo de obstacol;
-un perete dezvoltat vertical:va parea usor,svelt,deoarece indiferent de
situatie el va trebui sa reziste gravitatiei.Este usor de depasit,usor,penetrabil.

b)Curbura-exista trei situatii-curbura 0(perete plan)

-curbura convexa
-curbura concava

Peretele plan-impresia de echilibru intre spatii,echilibrul fiind emblema rationalitatii umane(Hugo

Hang),fiind o forma ce nu se intalneste in natura decat la nivel molecular;

Forma Convexa-sugestia unui interior puternic

-o forta ce deformeaza catre observator peretele respectiv
-poate fi tratata fie cao membrana fie ca o coaja rigida(o putem percepe ca o membrana
plastica deformata de o forta interioara ,creend un fel de ofensiva asupra exteriorului ,
omul fiind chiar respins;dar o putem percepe ca o coaja rigida ce protejeaza
interiorul,nedialogand cu exteriorul);
-dirijeaza miscarea spatiala,obligandu-te sa ocolesti;
-forma activa;
Ex: Mausoleul Cecilia Metella din Roma-coaja masiva compacta protejeaza un spatiu funerar
Absidele si absidiolele bisericii romanice-protejeaza spatiul interior

Forma Concava-forma pasiva

-sta bine ca font
-si in cazul concavitatii putem avea de-a face cu o membrana sau cu o coaja
rigida(membrana este definita de un spatiu mai puternic in care se afla obstacolul;coaja
rigida pare un adapost,grota,forma primitoare si protectoare);

Ex: absidele bisericilor-amintesc de adapostul oferit de o grota,pestera;

Formele curbe sugereaza miscare,o energie vitala,descatusare,fiind prezente de obicei in perioadele
post-clasice,perioadele baroce,aceste forme curbe si in perioada elenistica sunt intalnite,iar in barocul
propriu-zis,forma curba este linia vietii,sugerand libertatea.
In perioada baroca,foarte multe biserici adopta forma concava,o forma ce reda ideea de
intampinare,protectie.Biserica catolica isi propune prmovarea acestui tip,prin fatadele concave
redandu-se protectia ce le este oferita credinciosilor
Ex:Sfanta treime din Zalzburg;lateralele pietei San Pietro(sugereaza imbratisarea bisericii);sec XX-sediul
UNESCO din Paris(forma de y cu trei fete concave,cladire publica ce sugereaza deschiderea catre
cetateni)

Combinatia intre convex si concav-sugereaza o vibratie constanta a formei

-senzatie pulsatorie
-prezenta in perioadele baroce,perioadele finale ale fiecarei civilizatii
Ex: San Carlos alle Quatro Fontane-Francesco Borromiri-are patru frontoane
-poarta acest nume deoarece se afla pe coltul
unei intersectii unde se afla patru fantani;
-este poreclita de cetatenii Romei- San Carlino,
datorita dimensiunilor reduse,ea incapand in
unul din pilonii de la San Pientro;
-este un joc perpetu intre curb si contracurb;
c)Inclinarea-exista trei situatii-inclinarea 0(perete orizontal)
-perete inclinat inspre observator
-perete inclinat dinspre observator

Echilibru instabilitate hiperstabilitate

Static
Hiperstabilitate-este efectul pe care il au formele piramidale.Au centrul de greutatte situat foarte jos si
sugereaza totodata protectia constructiei
Ex:ziduri din Roma(fortificatiile statului Vatican);Fatada camerei de comert din Paris;

II)Sistemul constructiv figurat-simplu-masiv(planar)

-schelet(liniar,cadru)
-compus(rezulta din combinatia a doua sisteme simple)
-cu umplutura
-stratificat
a)Sistemul simplu masiv(planar)-suprafata continua,prin care se scurg eforturile,ca o perdea
-ex:o diagrama de beton,din caramida,din zidarie de piatra,etc
-acest perete sugereaza o inchidere,un obstacol ce nu poate fi depasit
 -in functie de materialul sau tratare el poate fi mai puternic sau mai slab
b)Sistemul schelet-format din sisteme liniare(stalp si grinzi) sau (stalpi si arce)
-este un sistem deschis,penetrabil
-din punct de vedere al directionarii,atrage
-din punct de vedere al efortului gravitational este stabil
c)Compus cu umplutura-un perete masiv peste care se aplica un sistem schelet
-chiar daca nu dispune de deschideri,pare mai penetrabil,sugerand o oarecare
Deschidere
c.1.sistem cadru cu umplutura-situatie cel mai des intalnita la toate cladirile
-ordonanta de pilastrii cu coloane angajate
-iluzia unei structuri masive
-ex:Hotelul din Fuknoka
c.2.sistem cadru minor in cadru major-sugereaza o anume deschidere
-forma mult mai vibranta
-ex:Bazilica din Vicenza
Aceste sisteme umplutura sunt alcatuite din doua sisteme simple complanare
d)Sistem stratificat-cele doua sisteme care il compun sunt necoplanare
-patru situatii:-plan plan
-plan cadru
-cadru cadru
-cadru plan-cea mai frecvent intalnita
-vedem ce se intampla in spate
-ex:situatia logiilor si porticelor
Curs 6-recapitulare partial
Curs 7

Sintaxa

Domeniile sintaxei se clasifica-a)dupa scopul comunicarii

b)dupa gradul de complexitate al formei

a)Dupa scopul comunicarii avem:-Sintaxa utilitara(primara)

-Sintaxa de compozitie(compozitia)

a.1.Sintaxa utilitara-este cea neutra,banala

-rezervata vorbirii curente
-nu are o expresivitate aparte
-utilizata pentru texte stiintifice/administrative
-conduce la un numar finit de combinatii
Sin in literatura si in arhitectura exista artisti ce folosesc acest limbaj banal,neutr,pentru a isi exprima
expresivitatea dorita.
In literatura,de exemplu Alecsandri foloseste un text foarte plat,fara figuri de stil.Insa Kafka obtine
expresivitatea artistica din alte surse,din narativ,din figuri de gandire,folosind un anumit
ton,cateodata unui ironic,sarcastic,etc.
In arhitectura vorbim de fapt despre sintaxa inginerului,mesterului sau chiar sintaxa calculatorului.Totusi
exista si cazuri de arhitecti,ca Adolf Loess,la s secolului 20,care in loc de limbajul traditional ce este bazat
pe anumite conventii,propune la casa Stailer o arhitectura nuda,fara pretentii,o casa ce a starnit multe
discutii.Acest model a devenit unul ce a influentat stilul international.

a.2.Sintaxa de compozitie-consta in procedee elaborate de comunicare ce cauta o expresivitate

aparte,care cauta sa impresioneze/persuadeze
-aceste procedee elaborate de comunicare sunt libere,nu sunt obligatorii si
conduc la o infinitate de combinatii posibile;
-vorbim de folosirea figurilor de stil(tropi) ce nu sunt rezervate strict artei(pot fi
utilizate si in literatura/arhitectura,etc).Poate exista si in comunicarea
curenta,anumiti indivizi folosind diferite metafore/procedee retorice,etc,pt a se
exprima;
-este o sintaxa retorica
-in arhitectura intalnim corespondentul acesto figuri de stil si regui de
compozitie arhitecturala care au fost folosite intotdeauna,cum ar fi observarea
simetriei,ritmului,contrastului(procedeu stilistic)
-il intalnim in arhitectura moderna mai ales cand este vorba de arhitectura
internationala:Tribunalul de la Sandigard-Corbusier

b)Dupa gradul de complexitate al formei:-sintaxa simpla

-sintaxa complexa

b.1.Sintaxa simpla-este echivalentul sintaxei prepozitiei si sintaxei frazei in literatura

-se refere la combinatii de elemente liniare,planare si goluricare se pot combina intre
ele,elem. Liniare si planare fiind intalnite mai ales in arhitectura miscarii de stil;
ex:pavilionul de la Barcelona
b.2.Sitanxa complexa-reprezinta asamblarea elementelor de compozitie,elemente complexe de
arhitectura,spatii si volume;

Exemple de reguli ale sintaxei simple:

-cele mai simple sunt articulatiile dintre verticale si orizontale(dintre stalp si coloana/stalp si grinzi)
Ex:grinda simplu rezemata pe stalp/grinda simplu rezemata pe stalp cu ajutorul unui capitel
-articulatia negativa(in arh moderna)-nu este vizibila transmiterea eforturilor
-este vorba de un nut ,o retragere in zona articulatiei care va fi in
umbra,orizontala parand ca pluteste;
-este o constrangere a logicii tectonice;

-articulatia intre plin si gol-metoda simpla-prin decuparea golului din perete

-metoda elaborata-introducerea in plus,a unei rame,al unui ancadrament,
legatura dintre plin si gol facandu-se cu ajutorul sau;
-articularea suprafetelor-articularea peretilor intre ei
-articularea peretilor cu acoperisul
-articularea peretilor cu solul
Aceste articulari se realizeaza cu ajutorul unor muchii de diferite feluri ,precum:
a)Muchia simpla-volumul este citit foarte clar
-relatia sa cu mediul urban este de obicei una indiferenta
-exista situatii speciale cum ar fi un colt masiv ca la Ransilla Building

b)Muchia negativa-reprezinta explodarea suprafetelor cu ajutorul unor fante,etc

-este ca un nut/fanta fie pe verticala peretilor,sau prin retragerea soclului;
-ex:procedeu utlilizat in restaurare,aparand un nivel de calcare nou
Louis Kahn-Biblioteca Philips,Excter(toate fatadele dobandesc o oarecare
individualitate una fata de cealalalta prin niste racorduri intermitente);
Blocul din zona senatului ,piata Victoriei-muchie concava ce da impresia ca
intreaga cladire se lasa modelata de spatiul urban;

c)Muchie pozitiva(reliefata)-sub forma unui pilastru de bolta in relief,soclu unit sau astereala in consola
-ex:Pietra Serena-subliniaza articulatia dintre plin si gol

d)Muchia rotunjita-reprezinta continuitatea anvelopantei

-trimite la formele organice,ale materie vii
-ex:turnul din Aisther/Arhitectura lui Gaudi

In anii 30 ,fascinati de forma automobilului,au aparut nu pe toate directiile ale unei cladiri,ci pe muchiile
verticale forme aerodinamice,hidrodinamice ,specific perioadeo.
Totodata orizontalele sunt puternic marcate prin diverse striuri.Aceasta reprezentare aerodinamica
poarte numele de streamlining(ex:cladiri ce folosesc hublouri,balustrade simple metalice)
O modalitate de a rezolva articulatii intre suprafete este retragerea in trepte sau motivul telescopic.
In arhitectura Ar deco este intalnit ziguratul sau la plafoane in loc de o muchie simpla apare o retragere
in trepte ce permite ascunderea unor ferestre fanta sau scafe de lumina artificiala.

Exemple de reguli ale sintaxei complexe:

Manierismul-reprezinta incordare si tensiune fata de clasicism unde intalnim echilibru,regulile fiind

incalcate intalnind astfel erezii
-Michelangelo perfigureaza manierismul
-ex:Giuliu Romano-Palazzo de Mantova-pietrele din bosaj,buciordate,incercand sa se redea
o forma cat mai naturala
-ripostrele si cheia de arc par mai neprelucrate,restul
fatadei fiin faltuite,chie de arc sugerand chiar
prabusirea structurii;
-timpanul este un perete de umplutura,frontonul fiind
bosat ca si cum ar fi un zid greu
-toate acestea sunt privite ca niste atacuri aduse
asupra clasicismului.
Manierismul nordic-invadeaza clasicismul cu o proliferare abuziva
-bosajul rustic este folosit mai ales pt parter sau socluri,sugerandu-se legatura cu
solul natural,totodata peretii nu sunt perfecti,aparand rosturi atanci;
-ex:Palatul Pitti-invadat tot de opera di naturaprocedeu des intalnit in perioada
Manierista;
Barocul-restabileste echilibrul,ordinul clasic fiind intalnit,dar folosit mult mai liber(de ex pe suprafete
Concave)
Goticul-foloseste logica organica,nu logica tectonica,ce pare inspirat din lumea vegetala,si pare totodata
sa anuleze perceptia asupra gravitatiei
-capitelurile sunt foarte reduse,semanand mai mult cu niste noduri de crestere vegetala,ce
rigidizeaza structura si permit ramificarea,chiar daca formele sunt supuse la compresiuni;
Inceputul sec XX-Josef Hoffmann-Palatul Stoclet-prefigurarea stilului international,un pas spre
abstractizarea formei,abstractizare in sens de renuntare la realitatea constructiva,tectonica;
-F.W.R.-o gramatica a formei foarte unitara
-fuzioneaza sintaxa simpla cu cea complexa
-foarte consecvent in articulatia negativa/muchia absenta,ce duce la o
descompunere a formei,a distrugerii creatiei;
-streasina pare sa leviteze
-la interior evita intersectie intre pereti,ei fiind izolati,astfel peretii de tipul
+,L,T,dispar,folosind muchii absente/panouri izolate,aparand astfel peretii de
tipul t explodat,volum descompus in suprafete distincte;
Miscarea de stil-duce la extrem explodarea volumului,accentul pe interior este marit,si cu ajutorul
folosirii unor culori diferite se accentueaza izolarea reciproca a elementelor diferite.

Scheme Sintactice

a)Scheme spatiale:-de baza(primare)-se refera la ansamblarea sau organizarea a doua elemente

Cuprinde:-incluziunea
-intersectia
-jucstapunerea
-articularea printr-un element comun
-de organizare a mai multor elemente
Cuprinde:-centralizata
-liniara
-radiala
-tip ciorchine
-tip retea
b)Scheme Structurale:-dupa natura relatiilor dintre elemente avem:
-coordonarea(egalitatea)-pe care se bazeaza repetitia si ritmul
-subordonarea(ierarhia)-pe care se bazeaza simetria si axialitatea
-complementaritatea(contrastul)-pe care se bazeaza regula compozitionala
numita contrast

Curs 8

b)Scheme structurale:
b.1.Coordonarea(egalitatea)-se stabileste intre elem echivalente care formeaza sisteme repetitive,cu un
posibil numitor comun;
Numitorul comun poate fi:-scara sau dimensiunea elementelor

-forma(nu este o forma neaparat crescatoare/descrescatoare)

-tratarea elementelor sau detaliile(existenta unui detaliu comun)

acelasi contur liniar aceasi deformatie aceasi structura/culoare

Sistemele repetitive pot fi de 2 feluri-omogene-tip retea(asculta de o ordine geometrica de obicei
ortogonala)
 -tip ciorchine(asculta de o logica aparent dezordonata
dar organizata)
-liniare-pe o directie
-pe doua directii

Sisteme liniare se dezvolta- pe o singura directie

-poate fi o dispunere a elementelor dupa un traseu liniar(rectiliniu,curb,frant)
-poate fi o dispunere a elementelor pe o circulatie

Repetitia-este succesiunea regulata aunor elemente identice sau reuluarea succesiva a aceluiasi element
-pentru a fi sesizabila trebuie sa exista o reluare a elementelor de minim trei ori(in literatura
este considerata repetitie daca este luata de doua ori ,insa in arhitectura ea nu reprezinta o repetitie ci
dualitate,dusmanul unitatii)

Ritmul-reprezinta alternanta dintre 2 sau mai multe elemente dupa o anumita regula,numita algoritm.

Putem spune ca repetitia este un ritm iar ritmul o repetitie.

Spatiul dintre obiecte nu este privit neaparat ca un al doilea element pentru ritm
Cand vorbim de ritm,vorbim de ritm uniform,se subintelege.
Daca se specifica ritm gradat ,este o alta regula de compozitie,definit ca o diferentiere treptata intre
elementele unui sistem repetitiv.

Acest ritm poate fi vazut ca

un ritm ascendent/descendent.
Ex:in natura-cochilia
Templele lui Amon Ra din Egipt
In statiul urban-orasul Bath

b.2.Subordonarea(ierarhia)-reprezinta ordonarea ,organizarea unui ansamblu

-subordonarea unor elemente fata de un principiu ordonator
Dominanta poate fi definita ca un element care face exceptie de la regula prin caracteristicile sale(de
obicei mai multe-dupa dimensiune,forma,tratare,pozitionare)
Ex:domul din Florenta-dominanta fata de cupola
-dominata fata de tot ce este in jur
Accentul-exceptie de la regula prin anumite caracteristici,dar printr-o alta se subordoneaza dominantei

Axialitate-este regula elementara de dispunere a elementelor unei compozitii in functie de o axa definita
prin capetele sale

-la axialitate nu este importanta simetria,importante sunt capetele

Capetele unei axe pot fi elemente punctuale(monumente,cladiri inalte in spatiu)

-fronturi de cladiri(fatadele)
-piete inchise regulate de dimensiuni relativ mici sau elem de tip poarta/arc de triumf

Axe deviate -devieri ale axelor

-inflexiuni ale axelor

Simetria-dispunerea echilibrata a elementelor unei compozitii fata de un punct/axa/sau un plan

a)simetria pura
b)disimettria
c)antisimetria
d)asimetria

a)simetria pura-dispunerea inversata in oglinda a unui elem/grup de elemente fata de un punct/un plan
-absoluta-sfera,poliedre
-relativa-axiala
-biaxiala
-radiala
-relativa-globala(de ansamblu)
-locala(partiala)-simetria unui ansamblu in cadrul unui ansambu nesimetric

b)disimetria-perturbarea(accident) intr-o compozitie simetrica,datorata unor ratiuni functionale diferite

sau unei executii indelungate

c)antisimetria-echilibrul fata de un pct/axa/plan in forme egale si opuse

- +
d)asimetria-echilibrul fata de un pct/adxa/plan a unor forme inegale

3.Complementaritate sau contrast-este relatia ce se stabileste intre elemente cu caracteristici contrare

dar cu ponderee egala in perceptie
-se completeaza unele pe altele
-se pot suprapune peste relatiile de egalitate si ierarhie,pe care le
intensifica,la fac mai vizibile

Ciocan Sergiu Cristian