Curs 8' - Bateria Stanford-Binet - Subteste PDF

BATERIA STANFORD-BINET
PROCEDURI DE APLICARE A TESTELOR
Testul 1: VOCABULARUL
Acest test ncepe pe pagina 3 a foii de rspuns. Itemii 1-14 sunt Itemii Vocabularului
Imagine. S fii siguri c Itemii Vocabularului Oral (15-46) sunt pronunai distinct. Dac
rspunsul examinatului sugereaz c un cuvnt a fost neles greit, punei la ndoial
rspunsul i pronunai itemul din nou. De exemplu, dac examinatul d o definiie pentru
itemul a permite de tipul Ei te pot trimite (a trimite), pronunai cuvntul a permite din
nou. Ghidul scorrii extinse pentru acest test ncepe la pagina 41 n Anexa A.
Testul 2: MEMORAREA MRGELELOR
Acest test ncepe la pagina 6 a foii de rspuns. n partea de sus a paginii apare un
dreptunghi ce cuprinde litera pentru nivelul de intrare i numrul sau litera exemplului
corespunztor. Itemii pretest exemplu sunt oferii examinailor cu nivelele de intrare A-G.
Itemii exemplu 1, 2 i 3 sunt oferii examinailor cu nivelele de intrare H-K, L-N i O-Q.
Pentru examinaii crora li se ofer nivelele cele mai sczute (A-G), folosii imaginea
n care sunt expuse mrgelele i care este ntr-un plic din Cartea de Itemi 2. Pentru itemii de
nivel superior (H-Y) utilizai imaginile mrgelelor, mrgelele, vergeaua i baza. Pentru
subiecii mai n vrst se folosete o vergea mai lung dect cea care se folosete pentru
subiecii cu vrste mici. FII SIGURI C EXAMINAII NU SE JOAC CU
MRGELELE: EXIST UN PERICOL CA EXAMINAII DE VRSTE FOARTE MICI
S NCERCE S PUN MRGELELE N GUR.
Testul 3: CANTITATIV
Testul ncepe la pagina 7 a foii de rspuns. Nu exist itemi exemplu pentru acest
test. Literele mari din foaia de rspuns indic rspunsurile corecte pentru itemii cu rspuns la
alegere 15, 18, 21 i 27. Itemii 22, 30, 32 i 33 au, fiecare n parte, mai mult de un rspuns
acceptabil. Exemple de rspunsuri corecte sunt oferite n Cartea de itemi 1.
Testul 4: MEMORAREA PROPOZIIILOR
Acest test ncepe la pagina 9 a foii de rspuns. Pentru rspunsuri incorecte, natura
erorii poate fi indicat. Si aceasta se poate face n mai multe moduri. Cnd numai unul sau
cteva cuvinte sunt greite, putei scrie cuvntul sau cuvintele greite deasupra celor corecte.
n alte cazuri, rspunsul greit poate fi scris n ntregime deasupra propoziiei n cadrul foii de
rspuns.
Testul 5: ANALIZA STRUCTURII
Testul ncepe la pagina 11 a foii de rspuns. Itemii exemplu sunt oferii pentru toate
nivelele de intrare, cu excepia Nivelelor A-C. Pentru itemii 7-42 este necesar un cronometru
2
sau un ceas cu secundar. Itemii exemplu i Itemii 1-6 nu sunt cronometrai. Limitele de
timp apar n foaia de rspuns, n Cartea de itemi nr. 1 i n Figura 8 de mai jos.
nregistrai P sau F n foaia de rspuns pentru Itemii 1-6. Aceti itemi solicita
utilizarea unui suport de lemn neted. Numai piese ntregi sunt utilizate pentru Itemii 1 i 2 i
numai piese tiate sunt utilizate pentru Itemii 5 i 6. Att piese ntregi, ct i piese tiate sunt
utilizate pentru Itemii 3 i 4.
Itemii 7-24 solicit examinatul s utilizeze cuburi pentru a duplica modelul
examinatorului. Examinatorul construiete modelele pentru Itemii 7-18 n interiorul cutiei dar
n faa examinatului. Itemii 19-24 sunt construii pe mas, n timp ce examinatul privete.
Pentru fiecare item, oferii examinatului numrul exact de cuburi necesare pentru structur
(desen). Celelalte cuburi trebuie nlturate de fiecare dat i, de asemenea, ele trebuie s fie
amestecate bine nainte de a trece la urmtorul item.
Itemii 25-42 cer examinatului s utilizeze cuburi pentru a copia imaginea unei
structuri formate din cuburi. Pentru fiecare item, dai examinatului numrul exact de cuburi
necesare pentru a realiza structura. Amestecai bine cuburile de fiecare dat nainte de a trece
la urmtorul item.
Pentru itemii 7-42, scorai n felul urmtor:
P (Reuit) Examinatul realizeaz duplicatul modelului n timpul limit.
F (Eec) - Examinatul nu reuete s realizeze duplicatul n timpul limit
RF (Eec inversat) Examinatul completeaz structura corect i n timpul limit, dar
desenul este ntors la 900 sau mai mult
TF (Eec privind timpul) Examinatul completeaz structura corect, dar dup ce limita
de timp a expirat
Itemii Exemplu (Pag.pt. Numr Metoda Limita de

Itemii din carte de cuburi timp
1-6 - - Utilizai un suport de lemn -
7-10 Exemplul 1 (p.175) 1 Construit n interiorul cutiei 30 s. fiecare
11-16 Exemplul 2 (p. 181) 2 Construit n interiorul cutiei 30 s. fiecare
17-18 Exemplul 2 (p. 181) 3 Construit n interiorul cutiei 30 s. fiecare
19-24 Exemplul 3 (p. 189) 4 Construit pe mas 45 s. fiecare
25-30 Exemplul 4 (p. 203) 3 Folosii imaginea din carte 30 s. fiecare
31-34 Exemplul 5 (p. 221) 4 Folosii imaginea din carte 45 s. fiecare
35-36 - 4 Folosii imaginea din carte 45 s. fiecare
Figura 8. Administrarea testului ANALIZA STRUCTURII
Un item aparine doar uneia din cele 4 categorii descrise mai sus. Un exemplu de eec
apare cnd examinatul aranjeaz 3 cuburi corect ntr-o structur de 4 cuburi dar ntoarce al
patrulea cub cu 900 fa de structura stimul. n acest caz examinatul eueaz n a realiza
duplicatul structurii. Se ncercuieteRF numai cnd feele tuturor cuburilor sunt corecte
puse n structur, ns structura n ntregime este ntoars 900 sau mai mult. TF este
ncercuit numai pentru realizrile corecte n totalitate, dar dup expirarea timpului limit.
Spaiul oferit n foaia de rspuns poate fi utilizat pentru diagramarea structurilor
incorecte ale examinatului pentru Itemii 7-42. Aceast informaie poate fi folositoare cnd
ncercai s verificai eecurile examinatului.
3
Trebuie s demonstrai eecul invers dac examinatul aliniaz greit un item exemplu.
Artai c desenul este corect dar rotit i artai-i cum s fac corect. Examinatorii nu trebuie
s realinieze nici un eec inversat pentru Itemii 7-42.
Testul 6: NELEGEREA
ncepe la pagina 13 a foii de rspuns. Primii 6 itemi solicit examinatul s arate

variate pri ale corpului dintr-o imagine a unui copil. Dac examinatul nu arat clar, nlocuii
cuvntul atinge cu Arat.
Itemii 7-42 solicit un rspuns verbal. Itemii 7-20 sunt citii examinatului, n timp ce
itemii 21-42 sunt artai examinatului pentru a fi citii. Itemii 24, 31, 32, 36, 41 i 42 necesit
dou rspunsuri corecte pentru a primi credit. Un asterisc atrage atenia asupra acestei reguli
de scorare. Ghidul de scorare extins pentru Itemii 7-42 este n Anexa B.
Testul 7: ABSURDITI
Acest test ncepe la pagina 17 din foaia de rspuns. Un item exemplu este oferit numai
pentru Nivelele A i B. Itemul exemplu i Itemii 1-4 sunt cu rspunsuri multiple la alegere.
Alegerea corect pentru fiecare item este desemnat cu o liter mare n foaia de rspuns.
Itemii 5-32 solicit rspunsuri verbale. Pentru aceti itemi, nregistrai rspunsurile
examinatului cuvnt cu cuvnt. Fiecare item este listat n foaia de rspuns. Ghidul extins de
scorare l gsim n Anexa C.
Testul 8: MEMORAREA CIFRELOR
Testul ncepe la pagina 19 a foii de rspuns. Acest test are dou pri, Cifre n ordine
direct i Cifre n ordine invers. Scorul brut pentru acest test este calculat prin adunarea
scorurilor individuale la cele dou pri.
Testul 9: COPIEREA
Acest test ncepe la pagina 20 a foii de rspuns. Nu exist itemi exemplu pentru
acest test.Itemii pentru Nivelele A-F solicit examinatului s realizeze duplicatul modelului
examinatorului realizat din cuburi. Ghidul de scorare pentru itemii Nivelelor A-F apare
numai n cartea de itemi. Desenele pentru itemii 1-3 sunt construii vertical, n timp ce Itemii
4-12 sunt realizai orizontal pe mas. Itemii pentru Nivelele G-N solicit examinatului s
copieze desenele din foaia de rspuns de la paginile 29-36, marcat drept Itemii Copierii.
Examinatul trebuie s primeasc un creion ascuit i o radier. Fii sigur ca numrul itemului
s fie scris n locul corespunztor (alturi de cuvintele Numrul itemului) n foaia de
rspuns. Ghidul de scorare pentru Itemii Nivelelor G-N sunt n Anexa D.
Testul 10. MEMORAREA OBIECTELOR
Testul ncepe la pagina 21 a foii de rspuns. Imaginile stimul trebuie s fie artate
examinatului cu o frecven de o imagine pe secund. Totui, timpul necesar pentru
ntoarcerea paginii este suficient pentru a echivala cu o secund. Nu este necesar cronometrul.
Examinatul trebuie s identifice corect imaginile n ordinea corect a prezentrii
lor. In foaia de rspuns, rspunsurile corecte sunt cu litere bold i sunt date n ordinea corect
a apariiei lor. Rspunsurile incorecte sunt scrise normal. nregistrai rspunsurile
4
examinatului n ordinea n care else sunt oferite, marcnd numrul corespunztor n spaiul
oferit dup fiecare alegere.
De exemplu, la Itemul exemplu nr. 1, dac examinatul arat nti spre lingur i apoi
spre fluture, nregistrai 1 dup lingur i 2 dup fluture. Sau dac examinatul arat nti
spre fluture i apoi spre lingur, nregistrai 1 dup fluture i 2 dup lingur. Dac
examinatul a artat obiectele corect i n ordine corect, nregistrai P n foaia de rspuns.
Cu F se nregistreaz dac examinatul a artat corect obiectele dar n ordine greit ori nici
ordinea i nici alegerea nu sunt corecte.
Testul 11. MATRICILE
Testul ncepe la pag. 22 a foii de rspuns. Patru itemi exemplu, precum i Itemii 1-22
sunt itemi cu raspunsuri multiple la alegere. Itemii 23-26 solicit examinatul s completeze
matricile prezentate n foaia de rspuns la pag. 37 i 38. Pentru fiecare din aceti 4 itemi
examinatul i scrie direct rspunsul n foaia de rspuns.
Testul 12. SERII DE NUMERE
Testul ncepe la pagina 23 din foaia de rspuns. nregistrai rspunsurile examinatului

n liniile corespunztoare. Ambele pri ale rspunsului trebuie s fie date n ordinea corect
pentru a trece itemul. Nu exist credite pariale.
Cei mai muli examinai care pot rezolva corect itemii din acest test pot face asta n 2
minute sau chiar mai puin. De aceea, dac un examinat a lucrat dou minute la un item fr a
oferi vreun rspuns, se sugereaz ca examinatorul s opreasc examinatul i s treac la
urmtorul item.
Testul 13: INDOITUL I TIATUL HRTIEI
Acest test ncepe la pagina 25 a foii de rspuns. Toi itemii sunt aranjai n format de
alegere multipl. Alegerea corect pentru fiecare item este capitalizat. ncercuii rspunsul
examinatului, precum i literele P sau F.
Testul 14: RELAII VERBALE
Testul ncepe la pagina 26 a foii de rspuns. Un cuvnt cheie pentru fiecare item a fost
oferit pentru a ajuta examinatorii s nregistreze rspunsurile n liniile corespunztoare.
nregistrai rspunsurile cuvnt cu cuvnt. Un ghid de scorare extins apare n Anexa E.
Testul 15: CONSTRUIREA ECUAIEI
Testul ncepe la pagina 28 a foii de rspuns.nregistrai rspunsurile examinatului

cuvnt cu cuvnt n liniile corespunztoare. Cei mai muli examinai care pot rezolva corect
itemii acestui test pot s-o fac n dou minute sau mai puin. De aceea, dac examinatul a
lucrat 2 minute la un item fr a produce vreun rspuns, se sugereaz ca examinatorul s
opreasc examinatul i s treac la itemul urmtor
Deoarece itemii acestui test au o varietate de rspunsuri corecte, examinatorii trebuie
s fie familiarizai cu cheile de scorare oferite n cartea de itemi i cu anumite reguli
5
matematice. Cheia de scorare listeaz multe ecuaii corecte, dar exist alte aranjamente care
fac adevrate ecuaiile i care trebuie scorate ca reuite.
Urmtoarele sunt cteva indicaii generale ce trebuie urmate cnd scorm ecuaiile
verbale sau scrise pentru acest test:
1. Ambele pri ale ecuaiei pot fi inversate fa de modelele oferite de cheia de scorare, dac
ordinea numerelor i a semnelor nu este deranjat. De exemplu, dac a + b = c x d, c x d
= a + b.
2. n ecuaiile n care lipsesc simbolurile de grupare cum ar fi parantezele, ordinea operaiilor
aplicate este urmtoarea: (1) operaiile de nmulire i de mprire vor fi efectuate nti, de
la stnga la dreapta i (2) operaiile de adunare i scdere sunt fcute apoi, n ordine de la
stnga la dreapta. De exemplu, 6 + 12 : 3 = 10 (Nu 6); 20 5 x 2 = 10 (Nu 30)
Trei ecuaii corecte care au fost omise din prima printare a Crii 4 este reprodus aici:
Item 4: 1 + 5 - 2 = 4
5+1 - 2 = 4
Item 15: 13 - 3 = 1 + 4 + 5
6
ANEXA A
TEST DE VOCABULAR
Instruciuni generale pentru scorarea testului de vocabular
Acest test cuprinde dou pri: vocabularul n imagini si vocabularul oral. Itemii
de la 1 la 14 sunt itemi de vocabular n imagini i itemii de la 15 la 46 sunt itemi de
vocabular oral.
Scopul probei de vocabular n imagini este s determine dac vederea unui
obiect familiar provoac recunoaterea i denumirea lui printr-un cuvnt potrivit.
Pentru a trece de un item, trebuie obinut cuvntul precis care definete imaginea.
Cnd este dat un rspuns care descrie obiectul sau i definete utilizarea, rspuns de
genul O conduci pentru main, vom clarifica rspunsul ntrebndu-l pe subiectul
examinat Da, dar cum se numete?.
n ceea ce privete itemii probei de vocabular oral subiectului examinat i se
cere s dea echivalentul unei definiii de dicionar sau un sinonim al cuvntului pentru
a trece itemul. Rspunsul subiectului examinat va fi considerat eronat atunci cnd
definiia este n mod evident incorect sau atunci cnd sunt precizate anumite
atribute nesemnificative ale definiiei cerute, ca, de exemplu, Hrtie pentru definiia
plicului. Instruciunile de scorare includ definiii tip dicionar, precum i exemple de
rspunsuri ale subiecilor examinai.
Rspunsurile sunt cu semnul ntrebrii atunci cnd sunt ambigue sau descriu
doar atribute pariale ale cuvntului (subiectul urmnd a fi chestionat suplimentar).
De exemplu, rspunsul Ceva dintr-o carte pentru definiia cuvntului prolog este
ambiguu, pentru c rspunsul poate descrie un capitol, un titlu sau o alt parte a unei
cri. n acest caz subiectul va fi chestionat Spune-mi la ce te referi?, Explic-mi
ce vrei s spui sau Spune-mi mai multe despre asta. Dac dup ce punem o
ntrebare suplimentar (ajuttoare) rspunsul obinut este tot neclar, vom ntreba din
nou. Oricum, o dat ce a fost obinut un rspuns clar, fie el corect sau greit, acesta
este nregistrat i se trece la itemul urmtor.
Asigurai-v c toi itemii probei de vocabular oral sunt pronunai cu claritate.
Dac rspunsul subiectului examinat indic faptul c acel cuvnt a fost neles greit
punei ntrebri suplimentare i pronunai cuvntul din nou.
n cazul n care un item din proba de vocabular oral a cptat un neles
regional sau curent, iar subiectul examinat rspunde n acord cu acest nou sens,
ntrebai-l Da, dar poi s-mi spui i ce altceva mai nseamn (cuvntul)?.
Subiectul examinat trece itemul doar dac este obinut un rspuns acceptabil.
7
Vocabular n imagini
1. maina
Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Maina. Condus. Autobuz.
Tati conduce o main. O conduci. Ambulan.
Maini de curse. Merge, gonete. Main de pompieri.
Auto. Mergi, goneti cu ea. Merge repede.
Automobil. Merge pe strad. Face zgomot.
(Numele oricrei mrci, al Folosete benzina.
oricrui fabricant de maini.) Tu-tuul.
Avem una.
E n garaj.
(Subiectul examinat simuleaz
condusul)
2. carte

Carte. Citit. Poz (imagine).
Caiet (maculator). Are cuvinte. Ziar.
Carte cu poze. Are poze. Jucrie.
Carte de poveti. Pagini. Drgu, frumoas.
Carte de colorat. Poveste. Ora de culcare.
Abecedar. Ca s te uii la ea. Cutie.
ABC.
Deschis.
(Numele oricrei poveti.)
Biblia.
3. Floare

Floare. Drgu, frumoas. Copac.
(Numele oricrei flori.) Plant. Fluture.
Buruian. Poz.
n grdin.
O cultivi (o creti).
O miroi.
O culegi.
Smulge-o.
Are semine.
Albinele se duc acolo (i arat
spre centrul florii).
4. ceas

Ceas. Spune ora. A privi.
Ceas cu cuc. Tic-tac. Televizor.
Ceas detepttor. Trezete. Radio.
Timpul. Numere.
Ore.
Minute.
Secunde.
7:20 sau 8:20.
8
5. iepure

Iepure. Animal. Pisoi.
Iepura. mblnit. Hamster.
Jack iepuraul. Mnnc morcovi. Celu.
Peter iepuraul. Mic din nas. Urs.
up-up. (Arat spre imagine cu
Pufos. degetul i numete pri ale
Are urechi lungi. corpului).
Sare.
6. foarfece

Foarfece. Tietor. Cuit.
Pereche de foarfece. Taie. Ciocan.
Tai cu ea. Hrtie.
Tai, tunzi prul. Lipici.
Tai hrtie.
Ascuit.
7. ciocan

Ciocan. Unealt. Lemn.
Zdrobete. l construieti.
Lovete. Cui.
Ceva cu care loveti.
Ceva greu.
Ceva cu care zdrobeti.
Poc Poc.
Cnd construieti ceva.
Loveti cuie.
8. steag

Steag. B de steag. B.
Steagul american. Se umfl n vnt. Cer.
Stele i dungi. Pentru vnt. l miti.
Stindard. Spui jurmntul de credin. Linii.
Drapel. Rou, alb i albastru. Material.
Flutur-l. Stele.
l in. Zboar.
Salut.
9
9. bufni

Bufni. Pasre. Papagal.
Psric. Vultur.
O pasre care zboar noaptea i Pui.
face buhu-hu.
Zboar.
Buhu-hu.
Face zgomot noaptea.
Prinde oareci.
10. bt

Bt. Obiect din baseball. Baseball.
Bt de baseball. Loveti cu ea. Jocul de baseball.
Bta pentru minge. Lovete mingea. Joc cu mingea.
Lovete mingea cu bta Juctorul de baseball lovete Juctor de baseball.
mingea cu ea. Pentru biei.
B, baston.
Rachet (de tenis).
11. lopat

Lopat. Pentru nisip. Lingur.
Cazma. Jucrie. Grebl.
Unealt. Mop (pmtuf de ters pe
O unealt folosit la spat. jos).
Sptor. Aspirator.
Iei murdria cu ea. Ciocan.
Sapi gropi.
Iei zpada cu ea.
O gseti la ferm.
12. drum

Drum. Pentru maini. Alee.
Strad. Mergi, cltoreti pe ea. Munte.
Uli. Conduci maina pe ea. Cai.
osea. La ar. Ferm.
Autostrad. Copaci.
Cas.
Praf.
Pavaj.
Gard.
Dac subiectul examinat denumete altceva din imagine n afar de drum, artai-i drumul i ntrebai-l Da,
dar ce este sta?.
10
13. pod

Pod Ap Pentru vapoare
Pod pentru trenuri Ru Gard
Pod rabatabil Drum Urc-te
Pod peste un drum Pentru autovehicule Pentru Baraj
trenuri
Tuu-tuu
Traverseaz rul
Traverseaz-l
14. miel

Miel Animal A ndura
Oaie Ln Vaca
Pui de oaie Face: Beee ! Pisica
La o ferm Capra
Mnnc iarb Copil
Liana are unul Porc
Bunicul la ar are unul Cine
S-a pierdut de mama lui (Artnd i numind pri ale
corpului)
Dac examinatul numete ceva n poz, diferit de pod, artai ctre pod i ntrebai: Da, dar ce este
aceasta ?
11
Vocabular oral
15. dolar : 1.Unitatea monetara de baza a multor tari , echivalentul a 100 de centi
2. Bancnota, chitanta, sau monezi valorand un dolar.
Rspuns acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Bani George Washington Verde
Moneda Pune un dolar intr-un bancomat si Un sfert
ia restul.
Bancnote Du-te la banca 10 penny
Bani verzi pe care ii dai Cheltu-ie-i Are numere pentru a spune
atunci cand cumperi ceva cat de mult
Bani pe care ii dai oamenilor Atunci cand platesti pentru ceva
100 de centi Atunci cand cumperi ceva
100 de pennii Ceva pentru a cumpara mancare
Bani gheata
Chitante in dolari
Dolar de argint
Chitanta (factura)
16. plic : 1. invelitoare de hartie folosita pentru a pastra scrisorile.

2. ceva ce se infasoara ca o invelitoare
Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

Ceva in care pui scrisoarea Ca o scrisoare Deschizi
Pui vederile in el Un mic colet Hartie
Primesti posta in el Ce iti aduce postasul Timbre
Hartie in care pui chestii si Pui adresa pe el Cutie postala
apoi o trimiti prin posta
Pui timbre pe el pentru a-l Are o forma rectangulara
expedia
Il pui in cutia postala
Trimite-l prin posta
Tu il deschizi
Ceva ce citesti
Pui lucruri in el si-l lingi
Tu pui lucruri in el
17. papagal: 1. oricare dintre pasarile multicolore tropicale, care poseda un cioc
scurt, curbat si incovoiat si care in unele cazuri sunt capabile sa imite sunete si
cuvinte umane.
2. o persoana care imita ceva fara a intelege ce imita Mimica fara
sens.

O pasare Un animal de casa Poate musca pe cineva
O pasare draguta Are aripi Ceva ce il gasesti in
magazine
O pasare care vorbeste Zboara si traieste intr-o cusca Il poti prinde
O pasare pe care o inveti sa Are pene Ceva pe care il poti hrani si
vorbeasca avea grija de el.
O pasare tropicala sau Animal care zboara si vorbeste
semitropicala
O pasare cu penajul in culori Ceva care vorbeste
diferite
Papagal Are diferite culori
Vorbeste ca oricine Ceva care zboara
Imitatie La gradina zoologica
12
18. Rget : a produce un sunet puternic ca urmare a supararii, frustrarii sau

excitarii.- 1.Sunetul produs de un animal sau un om in durere sau la manie. 2. un
sunet puternic si adanc asemantor sunetului produs de valurile care se sparg.

Zgomot puternic Te sperie Monstru
Facand un zgomot puternic Tipat Muscatura
Animal care produce un Cineva este nebun Dinte
zgomot puternic
Asemenea leului care Tu esti nebun O minge.
cheama pe cineva
Ragetul leului Masinile fac zgomot
Sunetul tunetului
(examinatorul produce un zgomot
(raget) puternic)
19. Soldat : 1. o persoana care se afla in cadrul fortelor armate. 2. un recrut

barbat sau femeie sau un ofiter..
1. a servi ca soldat
2. a se purta ca un soldat

Munceste in cadrul armatei Jucarie Saluta
O persoana care lupta in Barbat in uniforma Impuscaturi
razboi
Un barbat care merge la Barbat care isi ucide dusmanii Baieti imbracati in verde
razboi
Un barbat care lupta pentru Barbat care are o arma Are o palarie mare si arma
libertate
Lupta pentru tara lui Defileaza la parada Merg pe cai
Soldat Proteaja tara Cowboy
Luptator Mrluiete Ei fac arme
Pazeste ceva Ca cineva imbracat
Ceva asemeni unui politist
Ucide oameni
20. fals: adj. imitatie v. a pretinde- 1. o persoana sau un lucru care nu este
original (veritabil); o frauda. 2. o copie fara valoare care se pretinde a fi reala. 3. o
schimbare brusca intr-o anumita directie pentru a-si insela un oponent.

Artificial Un gen de minciuna Exact la fel dar fals
Prefacut Imitatie Avnd o curs
Nu este real Ceva care inseala oamenii Facand figuri
Nu este adevarat Oamenii nu te cred spui Lovindu-l
minciuni
Se pretinde altcineva Costum sau masca Spunand glume
Incerci sa imiti ceva ce nu Daca strugurii sunt falsi tu nu-i Cineva a palit
esti poti manca
Te prefaci ca faci ceva Te prefaci ca faci ceva. Las-l
care nu este asa in realitate
Spui ceva si nu crezi in ce Pacaleste pe cineva.
spui
Inventezi Pacaleste-l
Nu prea faci aceasta Pacalesti pe oameni
Ai o aparenta inselatoare
13
21. fabric : o cladire sau uzina in care bunurile sunt produse

Uzina O cladire Un magazin
Loc unde oamenii fac lucruri Ceva in care lucrezi Ca un mic magazin
O cladire mare cu utilaje mari Ceva cu masini mari. Unde te duci ca sa iei bunuri
unde multi oameni muncesc si
produc bunuri sau alimente
Acolo unde ei fac lucruri Locuri unde oamenii muncesc Unde sunt prajituri
Acolo unde produc Pentru fabricarea bunurilor Au lucruri de mancat
autovehicole (sau alte produse
specifice)
Fabricile de ciocolata produc Fabrica de autovehicole Ei obtin lapte de la vaci
ciocolata
Locuri unde se produc Tu cumperi lucruri Iti poti spala hainele cu el.
alimentele
22. a da voie : a permite; a da. 2. a admite. 3. a autoriza ceva.

A lsa Esti bine venit Alocatie
A permite Ti s-a permis sa faci ceva Ca o regula la care trebuie
sa te supui
Poti face ceva Cineva ii permite cuiva de a face Imprumuta ceva
ceva
Spune-le ca pot sa o faca Intreaba pe cineva daca poate Nu respecta legile
face ceva
Cineva te lasa sa faci ceva Atunci cand iti este interzis sa
intri intr-un restaurant pentru ca
nu esti imbracat corespunzator
Tu poti face ceva Asa cum nimeni nu poate intra
Permisiunea de a face ceva Presupanand ca mergem intr-un
loc
Este in regula Permis
Ai capacitatea de a face ceva. Ei te pot auzi
23. a pli: 1. a-si pierde incet culoarea sau volumul. A-si pierde elementul de
noutate; a-si pierde prospetimea 3. a disparea. 4. a pierde din intensitate o
usoara schimbare a unei imagini sau a unui sunet.

Dispare Un fel de lumina colorata Fara putere
Dispare gradat Pantalonii se decoloreaza A improviza
Ceva care pleaca Hainele isi pierd culoarea in Teama
masina de spalat
Culoarea stralucitoare nu mai Culorile stralucitoare incep sa Asemeni albului care se
este stralucitoare paleasca transforma in roz
Culorile devin mai strerse Lasati un material in bataia Imaginatie
soarelui si acesta se va
decolora
Asemeni florilor care se usuca Se schimba intr-o culoare Trist
diferita
Sfarsitul cantecului la radio; Ceva care este purtat Murdar
muzica se aude din ce in ce
mai incet
Sunetul se aude mai incet Se micsoreaza
Iese din vedere
Dispare
Tu esti somnoros (ametit)
14
24. a imprumuta(a da cu imprumut) : 1. a permite uzul a ceva pentru o perioada

temporara care va fi returnat in aceasi cantitate. 2. a imprumuta bani de cele mai
multe ori cu dobanda.3. A contribui sau adauga ceva. 4. a da de la sine

Imprumut Lasi pe cineva sa pastreze Atunci cand cheltuiesti prea
ceva ce este al tau mult
A lasa pe cineva sa imprumute Cineva are ceva ce ii este de Tu cumperei
folos altcuiva
A da ceva cuiva sa-l Cineva iti permite sa pastrezi Dai ceva de tot
foloseasca ceva
Cineva foloseste ceva si l d A lua cu imprumut Iei ceva
napoi
Cineva iti da ceva sa A da
imprumuti
Ai ceva si lasi pe altcineva sa-l Ar putea da bani cu imprumut
foloseasca
Dai ceva cuiva pentru putin Imprumuta bani (sau alte
timp articole)
Dai cuiva ceva dar nu de tot
Ajuti pe cineva (dai o mana de
ajutor
25. incapabil : 1. nu este in stare; fara putere 2. incompetent 3. neeligibil

Ii lipseste abilitatea Nu este capabil de unele Greu
lucruri
Incapabil Un este capabil de a atinge un Incredibil
scop
Nu poate face foarte mult Foarte greu de facut ceva Poate face un lucru
Nu o mai poti face Ceva este gresit cu tine Foarte bun la ceva
Incapabil de a face ceva Nu poti depinde de cineva Nu vrea sa faca ceva
Nu poti face un lucru dar altii Nu-ti poti pastra o promisiune De necrezut
pot
Iti lipseste puterea Capabil sa faca ceva
26. promovare: 1. o avansare in responsabilitate 2. un act de incurajare a

dezvoltarii unui lucru prin intermediul unor canale publicitare 3. situatia de a
avansa in grad.

Avansare Promovat Intrecere
Promovare la o alta categorie Promovat intr-un grad mai Argumente
mare
Urcare in grad Schimba slujbele Ocupat
Pus intr-o pozitie superioara Absolvit Poti face ceva singur
sau in alta slujba
Obtinerea unui post mai bun Marire salariala Oferit
Inaintat in grad Trimis in alt loc Recompensa
Mutat la o activitate mai A se acomoda Pleci de la munca
important si mai plina de
responsabilitati
A fgace reclama unei campanii A merge nainte Uralele multimii pentru tine
Inainte Obtii o promovare sau altceva
Premiu
15
27. ndemn ; 1. a presa pentru o aprobare. 2. a inghionti. 3. a pleda in mod

repetat 4. a determina pe cineva sa fac ceva; sprijin verbal pe timpul aciunii

Persuasiune Oamenii flamanzi au o Te doare stomacul
trebuinta pentru mancare
A cere unei persoane sa faca Sentimente puternice Dai cuiva ceva
ceva ce vrei tu.
Cineva vrea ca tu sa faci ceva Ai un impuls pentru a face Te faci rau
ceva
Simti ca trebuie sa faci ceva Ai un impuls pentru a te duce Incerci sa-ti croiesti drum
undeva intr-un teatru
A continua sa tachinezi pe Fortat sa faci ceva Faci ceva
cineva
Presezi pe cineva sa faca ceva A forta O faci repede
Cineva incurajeaza pe cineva A avea chef sa faci ceva Incerci sa faci ceva dar nu
sa faca ceva poti
Char vrei sa faci ceva Faci
Vrei sa faci ceva chiar acum Faci pe cineva sa se simta
mai bine
Vrei ceva cu disperare
Nerabdator sa faci ceva
O dorinta puternica pentru ceva
28. mortal : 1. legat de moarte. 2. fiind cauza a mortii; fatal; 3 stranic,

nemaipomenit; 5 persistent o fiinta umana

Mortal Nu este vrajitoare Potiune sau ceva de acest
gen
Cauzeaza moartea Vrajitoarele ii numesc pe Din alta lume
oameni muritori
Pe moarte Barbat muritor Te porti frumos
O fiinta umana Noi suntem muritori Un lucru vechi
O fiinta vie Nemuritorul nu este omenesc Un animal
Un om Normal Doctor
O persoana nu o vrajitoare Face ceva rau Puternic
O persoana normala Ceva ce exista
Copil Tu vei trai vesnic
Femeie
Barbat
29. nepreuit: 1. Nepreuit, foarte valoros; 2. Preios pentru caracterul rar sau
pentru valoare n sine;

Valoreaz mai mult dect banii. Ceva ca un premiu/ctig real/ Liber.
Ceva foarte valoros. adevrat. Nu este bun.
Att de bun, c nu poate fi Care nu valoreaz bani. Nu este preuit corect.
cumprat cu bani. Nu este de vnzare. Preul a ceva.
Valoreaz att de mult nct nu Nu se pune pre pe el. Nu valoreaz nimic.
are pre. Ceva vechi, ca un vas antic. Nu const/nu face mult.
Avnd mare valoare. Cost o grmad. Pltit mai mult dect
Prea scump de cumprat. valoreaz.
Nu se pune pre pe el.
Ct de mult cost ceva.
Ieftin.
16
30. falsitate: 1. Minciun; 2. Actul de a spune o propoziie/declaraie/afirmaie

neadevrat; 3. Ceva care este contrar adevrului sau faptelor.

Declaraie care nu este Fals / imitaie. Greeal / confuzie.
adevrat/corect/ sincer Greit / greeal. Nu foarte detept / abil.
Minciun. Nereal. Adevrat.
Ceva care nu este adevrat / Bluf / cacialma. Trai nu prea bun.
corect. Spune poveti.
Ceva inventat / contrafcut. Persoan care niciodat nu
Fr corespondent n realitate, spune adevrul.
neveridic. Unde nu merge/nu se
Minciun/falsitate/ potrivete.
Neadevrat. Ceva fals.
Cineva nu spune adevrul. Basm.
Greeti / nu ai dreptate.
31. prompt : Adj. 1. La timp; 2. A face repede; 3. Imediat; 4. Fr ntrziere; 5.

Reacie rapid.

La timp. Gata, pregtit, dispus, rapid, Corespunztor, propriu,
Fr ntrziere. prompt. corect, decent.
Nentrziat, nu trziu. Exact, corect, precis. Eficient.
A fi rapid. Exact, precis, corect, Nu nelege bine.
A face repede. scrupulos, punctual. Satisfcut, convins.
F-o repede. Curnd. Mndru, orgolios, trufa;
A aminti cuiva. Pe subiect. splendid.
Cnd profesorul i citete Cineva te ajut. Abrupt, brusc.
replica ta dintr-o pies. Ceilali te conving de ceva. A ridica ceva.
A reaciona rapid. Cocoat pe un scaun.
32. incizie : 1. Aciunea de tiere a unei suprafee cu o unealt ascuit. 2. O

tietur (manevr) de natur chirurgical fcut ntr-un esut. 3. Tietur fcut la
suprafa, ca ntr-o frunz.
Acceptat Parial acceptat Respins

Tiere. Operaie, funcionare. Boal.
Tiere ntr-o operaie. Chirurgie. A lua o lovitur / un ut / o
Tiere ca cea fcut de Cicatrice, urm. mpuctur.
doctor. Ran. Nu te-ai hotrt.
A tia pe cineva. Deschidere larg. Nu iei o decizie.
Tiere cu un bisturiu. A deschide pentru operaie. Alegi ceea ce nu trebuie.
A tia/a despica cu un cuit A introduce ceva. Ceva nuntru.
(deschiztur, despictur). A te coase. Speriat.
Doctori fcnd o incizie.
17
33. a strni: v. 1. A trezi din somn ori dintr-o stare de inactivitate. 2. A incita. 3. A
deranja animalele din culcuurile/adposturile lor; 4. A provoca cuiva trezirea. 5.
Un semnal pentru a trece la aciune.

Trezete, deranjeaz Activ. Grab.
Deranjeaz. A duce cu maina de colo A crete, a educa.
Excit, provoac. pn colo. A fi suspicios.
Agitare, micare, strnete. A deveni glgios. Sare, tresalt tot timpul.
Trezete. Trezete, strnete. Mergere, plimbare de jur
A face pe cineva s se Trezete, strnete mprejur, hoinreal.
trezeasc. sentimentele cuiva. A promova.
A face pe cineva s se mite. A mboldi, a stimula pe cineva. A tia frunz la cini.
A cpta atenia cuiva. A ajuta pe cineva. Corupt.
A face s se ntmple ceva. A supra pe cineva.
Ieire.
A fi zgomotos, iptor.
34. a distrage atenia: 1. A schimba direcia; 2. A trage pe linie moart, a abate

de la elul propus; 3. A arta ceva, pentru a ascunde altceva.

Schimbare. A abate o persoan (sau un n afara subiectului.
Distragere, tulburare, ru). Diferit, separat.
zpcire. A scpa, a reui s scape. Care nu seamn cu ceva.
A provoca o schimbare de A da atenie cuiva. ncearc s spun ceva diferit.
direcie. A face zgomot pentru a atrage A despri, a dezbina, a
A atrage atenia cuiva, atenia. mpri, a repartiza.
A fi atent la altceva. A duce pe o cale greit, a O parte, un fragment din ceva.
A ndrepta gndurile cuiva nela, a induce n eroare. Neacceptare.
spre altceva. Direct, drept, imediat, apropiat;
A duce n alt parte. sincer.
A ndruma pe alt traseu. A face ceva.
A schimba subiectul.
Schimbare de direcie.
35. profeie : 1. Prezicere sau prevestire/prevedere; 2. Cuvintele inspirate ale unui

profet, vzute ca proclamarea voinei divine; 3. Declaraia unui profet dat oral sau
n scris.

Predicie. Spune despre ceva. Credina.
Prezicere, prorocire. Vorbe de nelepciune. Lege, autoritate, justiie, drept.
Spus de un profet. Ceva religios. Legend.
Ce se presupune a se Ceva din Biblie. Strvechi mod de gndire.
ntmpla. n legtur cu profeii. Mesagerul domnului.
Spunerea viitorului. Scriptura. Sfnt, pios, evlavios.
Spus nainte de a se ntmpla. Soart, moarte, distrugere. Face o promisiune.
Ceva ce se va adeveri oricum. nvtur.
A avea profit.
Bancnote.
18
36. demn de ncredere : 1. Credibil, sigur; 2. Demn de ncredere.

Credibil. Real. Uluitor, uimitor.
Posibil, previzibil, normal. Adevr. Incredibil, necredibil.
Demn de ncredere, de Credin. Fantastic.
ndejde, te poi bizui. Bun de ceva. Mare, important.
Sincer, corect, adevrat. Opusul lui incredibil. Credit, crezare, incredere,
Nu uluitor/uimitor. reputaie, renume.
Ceva ce poate face. A da crezare cuiva.
Ceva demn de ncredere / de Aa le trebuie, o merit.
ndejde. Capabil s fac ceva. Normal.
Reputabil.
A fi (capabil) de ncredere.
Poi conta pe cineva.
37. prolog : 1. Introducere la o oper literar; 2. Un discurs inut n faa

spectatorilor la nceputul unei piese; 3. nceputul unui eveniment sau act.

Introducere. Explicaie. Dialog.
nceputul a ceva. naintea. Discuie ntre mai muli
La nceputul crii. Ceva n/din carte. oameni.
nainte de povestire. Scurt sumar al povetii. Poveste.
Paragraf naintea povetii Citit i spune despre el. Sfritul povetii.
principale. Cuvntare. La sfritul crii.
Spune despre ce va fi vorba. A amna ceva.
Discurs, cuvntare nainte de
ceva.
Afirmaie nainte ca ceva s se
ntmple.
38. docil : 1. Pasibil de a fi influenat, de a fi nvat, de a fi educat; 2. Bun de

turnat ntr-o form sau modelat; 3. Supus conducerii; 4; Maleabil.

Calm. Drgu. Arogant.
Influenabil Uor. ncpnat, dificil, persistent,
Linite, tcere, nemicare, Politicos. ferm, hotrt.
tihn, odihn, pasivitate. Timid, fricos, ovielnic. ntunecos, trist, disperat.
Blnd, mblnzit, cuminte, Timid. Trndav,lene.
inofensiv, supus. Greoi, nu se mic repede.
Pasiv. Speriat.
Nesuprcios, care nu e iute
la mnie.
Blnd, dulce, prietenos,
amabil, tandru.
Panic, linitit, tihnit.
Supus, blnd, cuminte.
Se nelege cu toat lumea.
Maleabil.
Educabil.
19
39. incandescent : 1. Care produce lumin vizibil la nclzire; 2. Strlucitor,

luminos; 3. Cunoscut pentru calitatea exprimrii.

Strlucitor, vesel, iste. Lumin. A lumina, a face lumin.
Strlucitor, entuziast, Lumin incandescent. Neluminat / neluminos /
mbujorat. Bec electric. nestrlucitor.
Luciu, strlucire, lumin. Ceva n legtur cu lumina. Nu se vede prin el.
Strlucitor, vesel, iste, licrire. Ca o lumnare. Neclar.
Strlucitor. Vizibil. Cu tiin, cu ndemnare.
Produce lumin. nclzete ceva. Opusul candescenei.
Licriri n ntuneric. Candid, cinstit, sincer, naiv.
40. filantropie: 1. Dorina de a spori bunstarea societii; 2. Ajutor acordat sub

form de donaii n bani sau obiecte; 3. Grija pentru umanitate; 4. Organizaie
avnd ca scop sporirea bunstrii umanitii.

Generozitate. Cineva care este drgu, tiin, cunotine,
Dragoste pentru oameni. amabil. ndemnare.
A da / a drui cu generozitate. Serviciu, amabilitate. Studiu a ceva.
Serviciu pentru oameni, n Suport / sprijin artelor. Studiul oamenilor.
serviciul oamenilor. Organizaie ca sponsori. Studiu al vieii umane timpurii.
A face bine celorlali. Ceea ce face filantropul. Un fel de psihologie.
A drui o mulime de bani Cineva care are o mulime de
pentru ajutorarea oamenilor. bani.
Proiect social. Cu amabilitate.
41. arlatan : 1. Persoan care i induce pe alii n eroare, pretinznd, n mod fals,
c are cunotine n anumite domenii sau ndemnarea unui expert; 2. Impostor,
arlatan, escroc.

Fals. Persoan rea. Glume.
arlatan, impostor, vraci. Punga, escroc. Ho.
Impostor. Cu dou fee. Romantic.
Artist al argumentelor. Acioneaz cu viclenie. Cavaleresc, nobil.
Trior. Cineva care crede ceva i Persoan credul.
neltorie, nelciune, spune altceva. Imaginar sau pretins.
impostor, arlatan. Prezentare fals. mpotriva principiilor.
Cineva care pretinde a fi ceea Nereal. Persoan care vinde diverse
ce nu e. obiecte.
20
42. retroactiv: al crui efect se manifest nainte de momentul producerii.

A pune o dat din urm, a napoi. Contracarare.
reactualiza ceva. Se ntoarce la tine. Foarte activ.
A se ntoarce la ceva. n legtur cu trecutul. Neactiv.
Se ntoarce pentru a include. Care are efect dup Dup perioada de odihn
Ca o lege care are efect producerea faptului / redevine activ.
nainte de a fi votat. evenimentului. Activ mpotriva a ceva.
n legtur cu ceva ce s-a Acioneaz dup ceva. Impotriva a ceva a merge pe
ntmplat deja. Acioneaz mpreun cu alt cale.
altceva.
Ceva s-a ntmplat din cauza
a ceva.
Ceva ce s-a ntmplat n trecut
va avea efect acum.
Ceva legat de problemele
guvernamentale.
43. repaus: 1. Starea de repaus, de odihn; 2. Absena activitii, relaxare; 3.

Absena grijilor; 4. Calmitate, senintate, tihnire; 5. A sta ntins, culcat n repaus;

Odihn, pauz. Nu st drept, n picioare. A pune nc o dat.
A sta ntins jos. A mpiedica, a reine. A mpodobi din nou.
A lua-o uor. A se aduna. A regndi.
Relaxare. Loc retras, unde mergi s te A lua napoi.
Somn, dormit. relaxezi. A pune din nou ntr-o situaie
A nu face nimic. similar.
Solitudine. A schimba poziia.
Pace, linite.
44. tentativ : 1. Incomplet dezvoltat / manifestat / realizat / crescut; 2. Nu sigur /

nesigur; 3. A vrea s faci ceva fr s reueti; 4. Aciune care, dac nu ar fi
mpiedecat de ceva, s-a

Temporar Nelinitit Periodic
Nedefinit N-a putea spune Final
Nu-i gata Nu se poate decide Alert
Se poate schimba Nervos A ine partea
Poate Rmas n aer De acord
Nu-i sigur Fii ateni
Nesigur Ascultai
Ezitant Sfios
Experimental
Preliminar
21
45. Testator: s. O persoan care-i face testamentul nainte de moarte.

Persoan care-i face testament Ceva cu un testament. Executorul unui testament
Moare cu un testament O voin Cineva care testeaz.
fcut exprim voina nainte de O persoan care d i da teste
moarte privind bunurile sale O persoan care moare. Cineva care depune mrturii
pentru ceva
O persoan care las lucruri.
Cineva care este testator.
46. dificil: adj. 1. Care prezint dificulti; greu (de fcut), anevoios, complicat,
greu de rezolvat; greu de lucrat sau de controlat. 2. (Despre persoane i despre
caracterul lor) Care se mpac greu cu alii, greu de mulumit; exigent, mofturos,
capricios; susceptibil.

Anevoios Nu e uor Nu nainte
Complicat Incorect Aparte de
Greu de rezolvat Nu e bun pentru tine Ceva care nu merge
Greu de lucrat Nu pare n regul Vine nainte
Care prezint dificulti Face probleme Duce n alt parte
Greu de mulumit Grosolan Ii face ru
Exigent
Capricios
Susceptibil
22
Anexa B.
Test de nelegere (comprehensiune)
Reguli generale pentru scorarea testului de comprehensiune.
Regulile de scorare a testului de comprehensiune (Nivelele D-U) includ

motivele care includ rspunsuri acceptabile i exemple de reuit, incertitudine
i eec pentru fiecare item. Scorarea este fie pentru reuit, fie pentru eec
pentru toi itemi de comprehensiune, nu exist credit parial. Fiecare item
precedat de un asterisc i cere examinatorului s ofere dou rspunsuri corecte
pentru a putea promova ntrebarea. Toate celelalte ntrebri solicit un singur
rspuns corect.
Pentru itemii cu asterisc, uneori examinatul se va opri dup ce va da un singur

rspuns la un item care solicit dou rspunsuri. Dac acest lucru se ntmpl,
spune-i: Spune-mi un alt motiv sau D-mi un alt avantaj. Dac examinatul
ntreab dac mai este necesar nc un rspuns, citete rspunsurile acestuia
cu voce tare i las s hotrasc dac mai este nevoie.
Dac un examinat d un rspuns corect i un altul incorect, rspunsul nu va fi

validat. Dac cele dou motive oferite sunt n esen aceleai, rspunsul nu va
fi acceptat. De exemplu, dac examinatul spune c automobilele sunt mai bune
dect bicicletele, fiindc primele prind vitez mai mare i sunt mai rapide,
rspunsul va fi respins. Ceea ce este necesar pentru promovarea unui ntrebri
cu asterisc sunt dou motive distincte, oferite n orice ordine.
23
Test de nelegere
7. De ce folosesc oamenii umbrele?

Accept orice rspuns care indic (1) folosit pentru umbr sau (2) protecie mpotriva ploii.
Ca s nu fie udai de ploaie Au nevoie de ele. Ca s nu mai plou
S nu fie plouai. Pentru ploaie. Pentru c ntotdeauna plou
Pentru a se feri de ploaie Pentru atunci cnd plou. Nu o s mai plou
Pentru a se apra de soare. Pentru c se duc n ploaie
Pentru a asigura umbra Afar n ploaie
Pentru a menine capul cald n
ploaie.
Pentru c merg prin ap
Este ud.
Pentru soare.
Pentru a se simi
confortabil
8. Ce fac oamenii cnd le e foame?

Accept orice rspuns care indic (1) a mnca sau a mnca ceva specific, (2) a cere
pentru a mnca ceva, (3) a pregti mncare pentru a fi consumat.

Spal-te i mnnc Merg la un restaurant Au prea mult mncare
Mnnc Iau o butur. Mama mea lucreaz
Mnnc (mncare specific). A o striga pe mama.
Bea lapte. Ei spun te rog.
Spune :Vreau ceva de Ei spun o rugminte.
mncare. Folosesc o lingur.
A lua de mncare Se aeaz la mas.
A gti ceva.
Mama pregtete mncare.
A pregti cina.
9. De ce au oamenii sobe?
Accept orice rspuns care indic (1) a gti mncare (2) a se nclzi

A gti. A mnca. Le e foame.
A gti (ceva specific). Pentru a face lucruri. Pentru c este fierbinte
Pentru ca mncarea s fie A pune lucruri pe sob Nu o atinge.
cald. Pentru c fac foc. Te arzi.
Pentru a lua cina. Te rneti.
Pentru a se nclzi. Deschide-o.
n buctrie.
24
10. Ce fac oamenii cnd le e sete?

Accept orice rspuns care indic (1) a bea ceva sau (2) a cere ceva de but.
A bea ceva. Lapte A-i fi foame.
A bea. Ca ceaiul. Mnnc.
A lua o butur (sau altceva ntreab pe mama. A lua o gustare.
de but). Aduce pahare. A pune un pa-har pe ceva.
Mama aduce lapte. Mnnci floricele.
11. De ce ar trebui ca oamenii s fie ateni cnd traverseaz strada?

Accept orice rspuns care indic pericolul n trafic.
Sunt maini i te fereti de ele. Maini Este o regul.
Maini n strad Pentru c sunt maini. Pentru c merg pe jos.
Pentru c trebuie s te uii n Trebuie s te ii de mini.
Vin maini.
ambele direcii
Mainile te-ar putea lovi. Se lovesc Pentru c cad n genunchi.
Ei ar putea fi rnii Nu pot s fiu clcat. Alearg.
Dac nu s-ar feri, ar fi clcai Fii atent n strad.
Ar fi strivii Pentru c ai nevoie de mama.
12. De ce oamenii nu trebuie s alerge n timp ce au foarfec n mn?

Accept orice rspuns care indic pericolul de a cade i de a se rni pe ei sau pe
alii.

Pentru c s-ar putea nepa. Cltoresc. Ar putea cdea i plnge.
Pentru c ar cdea i s-ar rni. Trebuie s fii atent. i taie hainele.
S-ar putea rni. Taie. Pentru c atunci vor cdea.
Ai putea-o scpa pe degete i
mergi la spital.
A tia accidental pe cineva.
13. La ce i folosesc urechile?

Accept orice rspuns care indic (1) a auzi sau (2) a asculta. Rspunsurile incerte
ca a da din urechi sau a purta cercei sunt chestionate cu La ce altceva n plus
folosete?
Auzi. A da din ele. Le curei cu bucele de hrtie.
Asculi. Le foloseti pentru a purta cercei. Te uii n ele.
Auzit. Zgomote Vorbeti la telefon.
(Examinatul i atinge urechea). Pentru o costumaie.
25
14. De ce trebuie oamenii s fac baie sau du?

Accept orice rspuns care indic (1) a se cura, (2) a scpa de mizerie, (3) a
cspa de miros neplcut sau (4) a te relaxa.

A se cura. Trebuie s te speli. Ca s nu se murdreasc din nou.
Au nevoie s fie curai. Se freac i se spal. Cu spun.
Ca s miroas bine. i dau cu spun. Oamenii fac baie.
Nu vor s fie murdari. Sunt murdari. n baie.
Pentru c vor s arate drgu. Le place. Se bag n cad.
Se spal pe ei nii. Mama face asta. Pun o brcu acolo.
Se spal. Acas.
Se relaxeaz
15. De ce i piaptn oamenii prul?

Accept orice rspuns care indic (1) a arta drgu, (2) a-i ine prul descurcat
sau (3) a scpa de nclcituri.

Pentru a-i face prul sntos. Cnd se trezesc dimineaa au Nu este pieptnat.
nevoie s-i pieptene prul.
Pentru c arat drgu aa. Pentru c au nevoie s fie periat. Pentru a fi gata.
Pentru c este ncurcat. Pentru c arat urt. Cnd merg undeva.
Pentru c l ndreapt. Se simt mai bine. Pentru c e murdar.
Pentru c nu vor s fie nclcit. Cu un pieptene.
16. De unde cumpr oamenii mncare?
Accept orice rspuns care indic (1) un magazin alimentar sau numele unui magazin specific
sau (2) un restaurant sau numele unui restaurant specific.

La magazinul alimentar (sau un nume n magazin. Ca s mnnce.
specific)
De la un magazin cu alimente. La pia. Ca s fie sntoi.
La un restaurant (sau un nume specific) n centrul de cumprturi. Pentru cas.
La un fast-food (sau nune specific) Dac nu ai mncare trebuie
s cumperi.
Mcelrie Mergi la cumprturi.
Piaa de pete.
26
17. De ce doctorii i asistentele medicale dau oamenilor medicamente?
Accept orice rspuns care indic (1) imunizarea mpotriva unei boli, (2) controlul unei boli,
(3) vindecarea unei boli sau (4) asigurarea unei stri de sntate generale.

Pentru a ine bolile la distan. Pentru c pot avea o boal. Pentru c poi mprtia germeni.
Ca s nu se mbolnveasc. Pentru a omor orice bacterie care Pentru a fi curat.
poate cauza o boal.
Ca s nu contacteze (boal specific). Corpurile au nevoie s fie protjate. Nu-i permit.
Pentru a fi sntoi. Ar putea fi purttorii unei boli. Sufer.
Ca , atunci cnd o persoan se Pentru a scpa de infecii. (Examinatul mimeaz nghiirea
mbolnvete, s nu o rspndeasc. de medicamente)
Pentru ca alii s nu ia o boal pe Pentru a mpiedica s transmit
care tu o ai. germenii.
Pentru a preveni bolile. Pentru binele lor.
Pentru a te face bine. Pentru a merge la coal.
Pentru a te simi mai bine. Pentru c sunt bolnavi.
18. De ce citesc oamenii ziarele?
Accept orice rspuns care indic (1) a lua informaie n mod general sau specific, (2)
pentru plcere sau (3) a nva despre ceva.

Acoper lucrurile pe care tirile TV nu le Pentru c vor s afle ce este n Pentru a vedea dac e ceva
dau. ziar. bun acolo.
Pentru c sunt o groaz de povestiri Ca s aud despre tiri. Pentru a vedea ce fac.
interesante.
Pentru a afla care sunt noutile. Pentru c vor s citeasc Pentru fotografii.
Pentru a vedea ce e la televizor. Dac nu ai televizor, poi s Pentru c TV-ul e stricat.
citeti.
Pentru a nva lucruri. Pentru c nu vor s se uite la TV. Nu au timp s citeasc cri.
Pentru c e distractiv. Este o form rapid de Cineva este rnit.
comunicare.
Pentru a ti mai mult despre ali oameni Cheam biatul cu ziarele.
Comici sau alt domeniu.
Pentru a gsi de lucru.
27
19. De ce exist semne de circulaie?

Se accept orice rspuns care indic (1) controlul sau dirijarea vehiculelor sau a
pietonilor, (2) reducerea numrului de accidente ale vehiculelor sau pietonilor, (3) pentru
atenionarea conductorilor auto asupra condiiilor periculoase, sau (4) pentru a informa
oferii asupra rutelor.
Pentru sigurana oamenilor Pentru maini i pietoni Pentru ca s nu mearg pe
Pentru a semnaliza momentul n care se Aduc la cunostint c exist trafic rosu
permite traversarea Pentru a ti direcia Pentru c galben nseamn
i spun cnd s porneti/opreti Pentru ca mainile s poat opri ncetinire, rosu nseamn
Pentru ca pietonii i vehiculele s tie sau ntoarce stop, verde nseamn
care este direcia de mers/ruta Pentru ca mainile s pornire
Pentru ca mainile s nu se ciocneasc observe/respecte semnele
Preveni blocajele n trafic
20. De ce este nevoie de fermieri?

Se accepta orice rspuns care indic (1) producia vreunui tip de hran, sau (2) creterea
vitelor.
Pentru creterea animalelor pentru Hran Pentru echiparea fermelor
hran Cereale, lanuri, recolte Pentru ca s aib caii fn
Creterea cerealelor pentru hran Animale Pentru a cura hambarele
Pentru creterea cerealelor Pentru a avea animale Pentru fn
Pentru ca noi s avem ce cumpra de la Pentru a hrni animale Pentru a ne da animale de
bcnie Pentru a pstra animale cas
Pentru c ne furnizeaz lapte Pentru a ngriji animale
Cresc animale pentru hran E nevoie de fermieri pentru vite
Pentru a crete diverse
21. De ce exist gunoieri la ora? (De ce exist la ora persoane care ridic gunoiul?)
Se accept orice rspuns care indic (1) motive sanitare, (2) motive estetice, (3) motive
practice. Atunci cnd examinatul nu se refer la necesitatea de aranjare, strngere a
gunoiului i se concentreaz la ntrebarea de ce sunt angajai oameni pentru a strnge
gunoiul, se continu cu Da, dar de ce este nevoie ca gunoiul s fie ridicat?*
Pentru ca oraele s nu arate urt Motive de sntate Pentru reciclare
Gunoiul lsat n locuri publice Pentru a nu se strnge Pentru a obine bani
este att periculos pentru grmad Pentru a oferi locuri de munc
sntate ct i inestetic Pentru c nu ar ti unde s Pentru c au maini destul de
Pentru a mpiedica mprtierea pun gunoiul ncptoare
mirosului i poluarea aerului Pentru a scpa de el Pentru a depozita tot gunoiul ntr-un
Previne nmulirea bolilor Pentru a nu ne ngropa n singur loc
Din motive sanitare i nu poate fi gunoi Oraele sunt murdare
lsat obolanilor *E mai bine dect s-l strngi Pentru c oamenii fac gunoi
Pentru ca oraele s fie curate singur Pentru c nu poi s-l arunci pe
Pentru a nu mirosi pmnt
Pentru c nu poate fi ars Pentru a nu clca pe obiecte
Pentru c e mizerabil Pentru c ar putea intra n el cinii i
Pentru c e factor poluant pisicile
Pentru c l pot mprtia cinii
28
22. De ce este o idee bun ca oamenii s poarte haine de culoare deschis atunci
cnd merg pe timp de noapte?
Se accept orice rspuns care indic (1) ans mai mic de a fi lovit de vehicule, sau
(2) culorile deschise sunt mai vizibile pe timp de noapte.

Pentru c sunt mai vizibile-mai mici E o regul Pentru c se poate s existe
anse de a fi lovit de maini Pentru ca s nu sperie pe maini care nu au faruri i nu pot
Pentru c se pot distinge mai bine cineva fi vzui
din autovehicule aflate n mers Datorit refleciei farurilor E mai frumos s te mbraci n
Culorile deschise se vd mai bine mainilor culori deschise
Pentru ca oferii s nu-i loveasc Pentru a nu fi rnii Pentru a nu fi mucai de nari
23. De ce se fac la coal antrenamente/exerciii pentru situaiile n care izbucnesc

incendii?
Se accept orice rspuns care indic (1)pentru a nva ce trebuie fcut n caz de
incendiu, (2)reducerea pagubelor n caz de incendiu.

Pentru ca elevii/copiii s fie pregtii n Pentru a ti unde s i spune cnd este incendiu
caz de urgen mearg Dac izbucnete focul ,l poi stinge
n caz de incendiu s tie ce s fac n caz de urgen Cnd izbucnete focul n coal ai
Antrenament pentru situaiile reale Pentru ca nimeni s nu fie un exerciiu de stingerea incendiilor
Pentru a proteja copiii astfel nct s ars Oamenii ies afar
nu fie rnii n incendii Nu mai faci coal
24. Dai dou motive pentru care unii oameni prefer s aib main n loc de
biciclet.
Se accept orice rspuns care indic: (1) confort ridicat, (2) consum de energie, efort mai
mic pentru a conduce, (3) mai mult spaiu, (4) rapiditate, (5) protecie mai mare n caz de
accident, (6) eti protejat n caz de intemperii, (7) parcurgi distane mai mari, (8) statut mai
nalt, (9) mai uor de folosit, condus pentru un btrn sau o persoan cu handicap.

E mai sigur Cltoreti mai bine Ajungi n mai multe locuri
Parcurge distane mai mari Oamenii te vd mai bine Faci mai multe lucruri
Mai rapid Mai comod/convenabil Cu bicicleta e mai distractiv
Mai confortabil Cu bicicleta trebuie s Bicicleta face pan mai uor
Poi transporta mai multe obiecte / pedalezi Folosete combustibil / benzin
persoane Poate fi folosit pe orice
Nu te uzi dac plou vreme
Nu te bate vntul
Are aer condiionat
Are cldur
Nu depui efort pentru a o conduce
Economiseti timp
29
25. De ce trebuie ca medicii s aib autorizaie / permis / drept de practic?
Se accept orice rspuns care indic faptul c autorizaia ajut la prevenirea practicii medicale
lipsit de etic sau profesionalism.

Pentru a ne asigura c tie ce face Pentru sigurana pacienilor Pentru a nu rni
Pentru ca oamenii s tie c este Pacienii se vor simi n siguran Ar fi procese
calificat Pentru c au de-a face cu o fiin Pentru a fi medici
Pentru a mpiedica medicii necalificai uman Pentru a conduce maina
s practice medicina Medicii nepregtii pot face mult
Pentru a controla practicarea medicinei ru
Pentru a pstra evidena medicilor Pentru a nu face ru oamenilor
Pentru a nu prescrie incorect
medicamente
26. De ce o persoan care nu poate rosti pe litere un cuvnt are dificulti n

gsirea acelui cuvnt n dicionar?
Se accept orice rspuns care indic necesitatea de a spune pe litere un cuvnt pentru a folosi
dicionarul.
Nu ar ti ce liter vine prima Nu tiu cum s spun cuvntul pe Unele consoane seamn
Dicionarul conine cuvinte n ordine litere S-ar putea s nu tie cum
alfabetic-nu tie ordinea literelor, nu Nu spun pe litere - nu tiu cuvntul (se) aude / sun
gsete cuvntul Nu pot gsi cuvntul Cuvintele pot fi prea mici
Trebuie s tii cum se scrie, liter cu Nu tiu ce s caute Persoana nu poate citi
liter, pentru a-l cuta Nu pot folosi dicionarul cum trebuie Nu tiu s foloseasc
Pentru c altfel s-ar uita la o liter dicionarul
greit
27. De ce are un ora de ctigat dac are mai mult de un ziar?
Se accept orice rspuns care indic: (1) ofer puncte de vedere diferite, (2) competiia crete
calitatea, (3) tiri mai complete, (4) semnturi, articole competitive i tarife de publicitate.
* Cnd un rspuns indic faptul c examinatul a neles cuvntul ,,ziar ca nsemnnd o bucat de
hrtie tiprit, se reformuleaz ntrebarea: ,,Care sunt beneficiile unui ora atunci cnd exist mai
multe companii / edituri care public ziare?

Exist mai multe puncte de vedere Afli mai multe despre ora Ai ziar fie dimineaa, fie
Competiia crete calitatea Poate acoperi toate ntmplrile seara, cum i este mai
Pstreaz preurile sczute Nu exist opinii prtinitoare comod
tirile acoper o arie mai larg Unul poate avea reporteri mai buni Sunt mai multe locuri de
Poi afla mai multe despre ceea ce dect cellalt munc
se ntmpl Pentru ca oamenii s aib de unde Cresc vnzrile de ziare
Un ziar poate conine informaii pe s aleag Poi citi despre diferite orae
care cellalt nu le conine *Pentru a avea suficiente ziare Exist mai muli oameni la
ora dect la ar
30
28. De ce este hrtia reciclat?
Se accept orice rspuns care indic (1) conservarea resurselor naturale, (2) protecia mediului,
(3) eficientizarea produciei de hrtie.

Pentru a salva pdurea/ copacii Pentru a scpa de hrtia din Pentru a o cura
Pentru conservarea resurselor preajm Pentru a o face mai bun
naturale Pentru a se refolosi Pentru a aduna / economisi
Pentru a economisi bani Pentru a obine maximum din ea bani
Pentru a folosi hrtia care nu mai Pentru a nu se pierde Pentru a obine bani
trebuie, n scopuri utile Pentru a face alte lucruri E lips de hrtie, aa c o
Pentru a economisi timp reciclm
29. Oferii un motiv pentru care coala de stat ar trebui s fie gratuit.
Se accept orice rspuns care indic drepturi egale pentru toi indiferent de ras, sex, vrst,
naionalitate, origine, venit.

Oamenii sraci nu-i pot permite Toi obin aceeai educaie Poi fi educat gratuit n
nvmntul privat / coli particulare Egalitate coala pe care o doreti
D tuturor drepturi egale pentru Pentru sraci E mai ieftin
educaie Nu exist costuri pentru Ai libertatea de a alege
Pentru ca oricine s poat fi educat, nu nvtur Poi ntlni ali oameni
doar oamenii bogai
Pentru ca toi copiii s poat merge la
coal
Pentru ca sracii s poat nva fr
a fi obligai s plteasc
30. De ce la ora, casele sunt construite mai aproape una de alta dect la ar?
Se accept orice rspuns care indic: (1) cantitatea de pmnt disponibil de la ora este mai mic,
(2) cererea de locuine este mai mare la ora, (3) pmntul la ora este de obicei mai scump.

Pentru ca s locuiasc mai muli Mai muli oameni la ora Oamenii de la ora nu au nevoie
oameni n aceeai zon Din motive de spaiu de foarte mult pmnt
Mai muli oameni, mai puin spaiu Nu-i pot permite s renune la Oraul nu este aa de mare ca
Nu exist spaiu suficient la ora pmntul de la ora satul
Mai puin spaiu neconstruit la ora Oraul are mai multe cldiri
Pmntul la ora cost mai mult E nevoie de spaiu pentru a
crete vite la ar
Aa nu trebuie s mergi prea
mult pentru a vedea pe cineva
31
*31. Dai dou motive pentru care o persoan ar folosi telefonul mai degrab dect
ar scrie o scrisoare.
Se accept oricare dou rspunsuri distincte care indic (1) o form mai rapid de comunicare,
(2) clarificare i un feedback imediat posibil, (3) mai puin munc n a suna, (4) unii oameni
sunt mai buni vorbitori dect scriitori, (5) unii oameni nu pot scrie scrisori din cauza unui
handicap sau a analfabetismului, sau (6) scrisorile se pot pierde la pot.

Mai rapid. Mai eficient. Se pot spune mai multe la
Mai puin munc. Mai clar. telefon.
Se poate explica mai uor (ceea ce Convenient. Dispui de intimitate.
vrei s spui). Se poate purta o conversaie. Nu e nevoie s te deranjezi
Se vorbete cu o persoan direct. Se poate vorbi cu ei. scriind.
Scrisorile se pot pierde. Se poate asculta cu adevrat Nu e nevoie s plteti (pentru
Se obine un rspuns imediat. ceea ce persoana spune. timbru).
Poate o persoan nu poate scrie. Poate fi vorba de o urgen. A scrie o scrisoare consum
Persoana nu tie s scrie nc. Mai economic. hrtie.
Bucuria de a asculta vocea unei
persoane.
*32. Dai dou avantaje pe care lmpile electrice le au n comparaie cu lumnrile.
Se accept oricare dou rspunsuri distincte care indic (1) mai mult lumin, (2) mai
sigure, (3)mai durabile, (4) mai conveniente.

Mai luminoase. Funcioneaz mai bine. Sunt mai scumpe.
Nu se termin att de repede. Fac mai mult lumin. Sunt mai frumoase.
Nu provoac incendii. Sunt mai mari. Se introduc n priz.
Nu necesit chibrituri. Lmpile nu se pot pune n mai
Nu pot fi stinse de vnt. multe locuri.
Dureaz mai mult.
Lumnrile fac mai mult mizerie.
33. De ce are nevoie sistemul colar de un consiliu profesoral?
Se accept oricare rspuns care indic c acest consiliu ofer orientare i reevaluare a deciziilor
administrative.

Pentru a decide politica colii. Se asigur c elevii au parte de Face bani pentru coal.
Ia decizii n interesul ntregului sistem. o bun educaie. Substituie profesorii bolnavi.
Stabilete regulile i reglementrile. Menine contactul cu dorinele Se ocup de note.
Se ocup de afacerile colii. comunitii. Planific activitile astfel nct
Discut problemele colii. copiii s se distreze.
Decide lucrurile importante. Instruiete profesorii.
Evit ca o singur peroan s ia
decizii.
Sftuiete profesorii.
Disciplina elevilor.
32
34. De ce li se cere oamenilor s aib carnet de conducere pentru a merge cu

maina?
Se accept oricare rspuns care indic (1) astfel nct oamenii s aib deprinderi de a conduce
adecvate i cunotine despre regulile i sigurana traficului, sau (2) pentru a ine evidena
conductorilor.

Pentru a se asigura c au calitile Pentru c dac nu li s-ar cere Pentru c este nevoie de ceva
pentru a conduce. oricine ar putea s conduc. responsabilitate pentru a
Pentru a demonstra c tiu s Pentru ca s nu fie oricine pe conduce.
conduc. strad. Pentru c aa este legal.
Pentru a exista o eviden a fiecrui Pentru a se asigura c sunt Pentru c un poliist are nevoie
conductor. oferi ateni, siguri. de identificare cnd te oprete.
Pentru ca departamentul de poliie s Pentru a ti cum s conduc. Pentru a putea ncasa cecuri.
tie cine poate conduce i cine nu. Pentru a demonstra c avem Dac se ncalc legea , exist o
vrsta adecvat conducerii. dovad.
Pentru a ti cui aparine maina.
35. De ce ar trebui ca inventatorii s-i patenteze inveniile?
Se accept oricare rspuns care indic protecia drepturilor inventatorului de a determina ce se

ntmpl cu invenia lor.

Pentru a avea dreptul de a fabrica Pentru a arta cine a realizat Pentru a demonstra c sunt
produsul i de a-l vinde. invenia. capabili.
Pentru ca nimeni altcineva s nu Pentru a avea drepturi aupra ei. Pentru a vedea dac este ceva
pretind drepturi i profituri. Pentru a ctiga banii. n neregul cu invenia.
Pentru ca nimeni altcineva s nu-i Pentru ca oamenii s tie care
asume invenia. sunt precauiunile inveniei.
Pentru ca nimeni altcineva s nu Pentru a plti taxe (impozite).
copieze invenia.
Pentru ca nimeni s nu o fure.
*36. Care sunt dou avantaje ale mainilor mici fa de mainile mari?
Se accept oricare dou rspunsuri care indic (1) mai uor de parcat / manevrat, (2) se
economisete benzin, (3) preul iniial este de obicei mai sczut, sau (4) de obicei mai uor de
ntreinut i reparaii mai ieftine.

Mai bun kilometraj la benzin. Parcarea. Merg mai repede.
Nu cost aa de mult pentru a o Se economisesc bani. Merg mai uor.
repara. Este mai rapid. Pare mai sigur.
Se economisesc bani cnd o cumperi. Mai uor de splat. Mai puine accidente.
Ocup mai puin spaiu (mai uor de Mai uor de condus. Mai agile.
parcat). Mai ieftine la benzin pentru c
Folosete mai puin benzin. rezervoarele lor sunt mai mici.
Se potrivete mai bine n garaj.
Mai ieftin.
33
37. De ce trebuie returnate mprumuturile?
Se accept oricare rspuns care indic (1) pentru a ndeplini o obligaie legal, (2) pentru a
returna ceva care nu era un dar, sau (3) pentru a nu crete creditul.

Dac l-ai mprumutat trebuie s-l Sunt banii altcuiva cei pe care i Pentru a-i imprumuta altcuiva.
returnezi. foloseti. Nu mai ai nevoie de mprumut.
mprumutul s-a fcut cu condiia de a-l Trebuie s fii responsabil. Poi s pierzi mprumutul.
da napoi. Pentru a putea s faci un
Pentru c eti dator. mprumut viitor.
Pentru c se mrete creditul. Nu este drept, corect dac nu-i
Pentru a nu-i distruge creditul. returnezi.
Persoana care i-a mprumutat banii, s- Ai spus c i vei returna.
ar putea s aib nevoie de ei. Cel care ti-a mprumutat va
Pentru a nu fi dat n judecat (a face pierde bani.
nchisoare). Vei rni persoana care ti-a
mprumutat.
38. Care este avantajul unui cetean de a avea o list a drepturilor cetenilor
ntr-o lege a drepturilor?
Se accept oricare rspuns care indic (1) ofer dovada i garania drepturilor omului, sau
(2)ofer contiina necesitii de a pstra aceste drepturi.

Ceteanul tie ce are dreptul s fac. i pot folosi drepturile. Cnd ai dreptul de a face orice
Va fi contient cnd drepturile sale Se pstreaz ordinea. doreti.
sunt violate. Poate evidenia drepturile tale. tii ce este corect.
i protejeaz drepturile. Pentru a ti care sunt drepturile Pentru a nu nclca drepturile.
tale. Pentru a nu risca s fii neneles.
Pentru ca s nu se profite de pe Stii ce poate face cineva i ce
urma oamenilor. nu.
Dac drepturile sunt violate se
poate aciona.
39. Care este avantajul cuiva care poate face un amendament constituiei?
Se accept oricare rspuns care indic (1) schimb sau elimin legile nvechite, sau (2) adaug
noi legi n funcie de nevoi.

Dac legea este nvechit, este Pentru a o schimba. Poate lua cuvntul i nu este
necesar schimbarea ei. Libertatea de a schimba. pedepsit pentru asta.
Pentru a menine legile moderne. Pentru a face schimbri n mai Pot schimba oamenii.
Unele legi nu mai sunt valabile. bine. Toi trebuie s se supun unor
Poate schimba sau nlocui o lege Pentru a o face mai bun. legi.
proast / nedreapt. Pentru a o menine modern. Poate susine deschis ceea ce
Noi legi sunt uneori necesare. Pentru a satisface oamenii. crede.
34
40. Care este avantajul de a alege oameni n birouri politice pentru perioade
limitate de timp?
Se accept oricare rspuns care indic (1) oportunitatea pentru o nou conducere i idei noi, (2)
previne posibilitatea unei persoane de a deveni prea puternic, (3) limiteaz rul pe care un
responsabil de birou l-ar putea crea, sau (4) oportunitatea de a elimina un responsabil de birou
ineficient sau corupt.

Pentru a nu deveni prea puternici. Pentru c unii oameni pot s nu Pentru ca majoritatea rii s fie
O persoan din birou, care nu face o fie de acord cu modul n care este reprezentat.
treab bun, poate fi eliminat. condus biroul. Pentru a preveni frauda n
Oamenii noi aduc idei noi. O persoan incapabil poate face guvern.
mai mult ru dect bine.
Ofer ansa altcuiva de a fi n
birou.
Pentru c pot fi btrni i uituci.
*41. Dai un avantaj i un dezavantaj al faptului de a aparine unui sindicat al

muncii.
Se accept oricare avantaj care indic (1) condiii de munc mbuntite, (2) drepturi mai bune
ale angajatului, sau (3) securitatea muncii. Se accept oricare dezavantaj care indic (1)
supunerea, uneori fr voie, la politica sindicatului, (2) plata datoriilor, sau (3) repercusiuni
posibile ale companiei.

Avantaj Avantaj Avantaj
Mai muli bani i beneficii. A avea susinere. ntrerupe munca.
Protecia drepturilor. A face lucrurile n favoarea ta. Angajatorul nu poate concedia
A avea un cuvnt de spus n companie. A face grev. oamenii.
Dezavantaj Dezavantaj Dezavantaj
Trebuie s adere la sindicat. Poate avea probleme pentru c Nu poi gndi pentru tine nsui.
Trebuie s plteascc datoriile. a mers prea departe. Sindicate prea rentabile.
Poate e nevoit s fac grev. Ofer prea mult putere Poi cumpra produse n ara ta
muncitorului. nu poi avea produse strine.
*42. Dai dou motive pentru care exist produse comerciale la televiziune.
Se accept oricare dou rspunsuri care indic (1) pltesc pentru showurile T.V. sau postul
T.V., (2) fac publicitate evenimentelor viitoare sau sponsorilor programelor T.V., sau (3) fac
publicitate produselor.

Informeaz publicul. Fac bani. Posturile T.V. trebuie s le aib.
Arat cine sponsorizeaz showul. Te conving. Pentru a umple spaiile dintre
Pltete pentru programe. Pentru a ti ce s cumperi. showurile T:V.
Vinde produse. i spun diverse lucruri. Pentru a atrage atenia oamenilor.
Introduce noi produse. Pentru a putea s-i iei ceva de
Face publicitate atraciilor viitoare. mncat sau de but.
Pentru a putea merge la baie.
Pentru a da actorilor o puaz.
35
ANEXA C
TESTUL ABSURDITILOR
Linii directoare generale pentru scorarea

Testului Absurditilor
Examinatul trebuie s relateze

ce este absurd n legtur cu imaginea
sau de ce imaginea sau unele pri ale acesteia
sunt absurde,
n scopul de a trece itemii de nivel C P
36
5. Adult bnd dintr-o sticl pentru copii

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Eec
Adulii nu folosesc sticla. Sticl. Lapte.
Adultul nu bea din sticl. Tata. l bea.
Omul (tata) bea din sticl. Om cu sticl. Copilul bea lapte.
Tata nu trebuie s bea din sticl. Tata i sticla pentru copii. Copilul bea toat apa.
Sticla este pentru copii. Biatul bea din sticl. Sticl de mncare.
Sticl pentru copii. E mama.
Bea.
El bea lapte din sticl.
Bea laptele copilului.
Bea din sticla copilului.
Bea din sticl ca un copil.
El se joac.
6. Roile ptrate ale bicicletei
Roi ptrate. Bicicleta. Are roi mari.
Sunt ptrate (arat roile). Ptrat. Lucrurile din spate.
Nu exist roi ptrate. Biciclet ptrat. Bicicleta fratele are una.
Bicicleta nu are roi ptrate. Roi ciudate. Bicicleta nu poi merge. (Q).
Roile ptrate nu merg. Cauciucuri caraghioase. Nu sunt destul de mare.
Roi dreptunghiulare. Bicicleta nu are roi. E stricat.
Bicicleta se blocheaz aici. Bicicleta nu te poi plimba cu ea.
Roile nu sunt rotunde. (Subiectul arat spre roi).
Roile trebuie s fie rotunde.
O biciclet ciudat nu poate
merge cu aceste roi.
(Subiectul arat spre roi). (Q). Nu
pot merge
7. Scriind cu furculia
Fata. Mnnc cu furculia.
Furculia. Privete un desen despre furculi.
Nu poi scrie cu furculia.
Fata folosete furculia. Deseneaz ceva.
Se scrie cu furculia.
Scrie. Picteaz scrisori.
i scrie numele cu furculia.
Oamenii scriu. O s mnnce hrtia.
Furculia este pentru mncare.
Pune furculia pe hrtie. Fata nchide ochii.
Trebuie s scrii cu un stilou.
Coloreaz desenul cu furculia.
Nu are creion.
8. Pisica n colivie
Pisica n colivie. Pisica. Pisica se ascunde de pasre.
Pisica n colivia psrii. Pisicua. Pisicua n colivie va zbura afar.
Pisica n cas. Pasrea. Pasrea a pus pisica n colivie.
Pisica aici (arat). Pasrea i pisicua. Cum zboar pasrea.
Pisica nu trebuie s stea aici. Pisica este prins n colivie. Pasrea vneaz pisica.
Pisicua n colivie vrea afar. Psrii nu-i este fric de pisic.
Pisica este nchis nu pasrea. Cineva a nchis pisica ca s nu
Pasrea trebuie s stea n colivie. poat vna pasrea.
Nu e pasrea n colivie.
Pasrea e liber.
37
9. Citind legat la ochi

Legat la ochi citete. Citete. Poate vedea.
Citete fr s vad. Citete cartea. Privete o imagine drgu.
Citete hrtia nu vede. Legat la ochi. Legat strns.
Citete cartea i ascunde ochii. Nu vede. Ochii nchii.
Citete cartea nu o vede. Orbit. Nu vrea s vad hrtia. (cartea).
Ochii acoperii citete. Masc. Se joac.
Nu poate citi cu ochii acoperii. Are ceva pe ochi. Om rnit.
Citete hrtia dar nu poate nu Ochii acoperii. (arat).
poate vedea.
10. Mncnd supa cu cuitul

Mnnc supa (cereale) cu un cuit. Mnnc. Fata mnnc micul dejun.
Folosete cuitul la sup. Nu se poate mnca aa. Fata mnnc ceva fierbinte.
Nu se mnnc cereale cu cuitul. Cuit. Mnnc i mprtie.
Nu se folosete cuitul n sup. Cuit n sup. Vars supa.
Nimeni nu bea supa cu cuitul. Mnnc cu cuitul. Arunc ceva cu cuitul.
Mnnc supa cu cuitul nu are Ceva pe cuit curge n sup.
lingur. Se joac cu cuitul.
Nu e lingur. Taie.
E nevoie de lingur pentru a mnca Se rnete.
supa. Mnnc cu ochii nchii.
11. Mturnd cu coada mturii

Mtur inversat. Mtur. Cur podeaua. (Q). Pune asta pe
Mtur cu susul n jos. A mtura. podea. (arat spre gunoi).
Mtur cu partea greit. Mtur aa. Amestec gunoiul.
Nu folosete partea corect. Nu mtur bine. Danseaz cu mtura.
Mtur cu coada mturii. Nu se mtur aa. i perie prul.
Nu folosete partea din material Mtur greit. Va face praf.
folosete coada. Mtur podeaua invers.
Nu se cur murdria cu coada mturii. Cur podeaua.
Nu se mtur aa. (arat spre coada
mturii).
Trebuie folosit aceast parte. (arat).
12. Plimbnd petele n les (*)

Petele pe trotuar. Pete Petele gura acestuia.
Petele se plimb. Car petele. Pete prins.
A luat petele la plimbare. Fata ine petele. Pete n mn.
Petele nu merge. Pete prins cu sfoar. Petele a fost legat.
Nu se merge cu petele n les. Duce petele acas. Pete cu cordon.
Petele trebuie s fie n ap. Nu e cine. Pete legat cu sfoar. (Q). l duce
Petele n locul cinelui. Nu exist ap. acas.
Petele legat cu sfoar. Plimbare.
Fata trte petele. O parte a ierbii este alb.
(*) Dac subiectul examinat relateaz despre o poriune irelevant a imaginii, cum ar fi iarba alb, este chestionat
spunnd: Da, iarba este alb, dar poi s-mi spui ce altceva este caraghios n imagine ?.
38
13. Pieptnnd un cap chel

Un cap chel. Nu exist pr a fost periat.
Pieptn prul nu are.
Nu exist pr. Cur prul.
Pieptn prul nu exist pr.
Pieptn. Cur capul.
Pieptn capul nu exist pr.
Se pieptn pe cap. Folosete pieptnul trebuie perie.
Pieptn prul nu este nevoie.
Un om hazliu se pieptn. Scarpin capul.
Chel pieptnnd un cap chel.
Pieptn prul dar nu de- Nu exist pr. (Q). l caut.
Nu exist pr. (Q). Nu are nevoie
adevratelea.
de pieptnat.
Perie prul.
14. mbrcnd pantalonii invers

Pune pantalonii invers. Invers. i scoate pantalonii.
Pune pantalonii n mod greit. Nu trebuie s te mbraci aa. i pune pantalonii. (Q). Trebuie s-o
Pantalonii pe dos. Se pun pe picioare. cheme pe mama.
Pune hainele greit. i pune pantalonii. Pantalonii sunt prea lungi.
Nu se poate mbrca aa. (arat). ncearc s-i pun pantalonii. Nu are pantaloni.
Se mbrac.
Are cma.
mbrac pantalonii pe cap.
15. Plimbare cu bicicleta pe ap

Plimbare cu bicicleta pe ap. Bicicleta. Fata se plimb departe de mal.
Se plimb cu bicicleta pe ap. Bicicleta la plimbare. Fata se va rtcii.
Conduce pe ap. Conduce bicicleta. E prea departe.
Bicicleta pe ap. (mare, ocean). Se plimb cu bicicleta n mod Fata face valuri.
Bicicleta nu plutete pe ap. greit. Plimb ghidonul.
Nu te poi plimba cu bicicleta pe Pe ap. Se plimb nclat.
ap nu merge. Nu se plimb pe strad. Conduce bicicleta cu roi curate.
Trebuie s se plimbe pe trotuar. Se va murdrii.
Se va uda.
16. Timbru plasat greit

Timbru plasat greit. Pota. Omul din imagine.
Timbrul nu este n locul corect. Plicul. Omul privete undeva.
Timbrul nu este n col. Timbrul. Nu este persoana care trebuie pe
Timbrul se afl unde trebuie s fie Timbrul greit. ilustrat.
cuvintele. Timbrul nu este corect. Scris caraghios.
Timbrul n mijloc. Timbrul nu trebuie s fie pe plic. Scrisoare prea mare.
Timbrul trebuie s fie aici. (arat Pictura pe ilustrat nu pe perete.
colul dreapta - sus)
39
17. A taia in sus si in jos

Taie in sus si in jos
Taie Taie o parte a mesei de picnic
Taie intr-un mod gresit
Taie gresit Taie un copac
Taie pe partea gresita a tablei
Nu poate taia Taie ceva
Taie gresit in final
Nu poate incepe Se va taia
Incepe intr-un mod gresit
18. Pinguinul zburator

Pinguinul zboara Pinguin Pasarea se afla pe cer-nu zboara
Pinguinul nu poate zbura Pinguin alb sau negru cu aripi
Pinguinul zboarapresupune ca Pasare Pasarile pleaca primavara spre sud
merge sau innoata Pasarea zboara Se presupune ca nu sta intr-un loc
Pinguinul are aripi-ar trebui sa fie in Zboara spre cer cald
apa Se presupune ca nu are aripi Se presupune ca traieste iarna, nu
Pinguinul ar trebui sa stea in apa Se presupune ca este pasare vara
Acest tip de pasare nu poate zbura Zbora prin nori
Norii trec jos si nu la inaltime
Pasarea e prea mare ca sa zboare
Are picioare
Ar trebui sa traiasca la Polul Sud,
nu langa zone insorite
19. A scrie invers *

Litere inversate Inversiuni Litere incurcate
Litere inclinate gresit Unele inversiuni Litere in sus si in jos
Literele de pe pagina intoarse Unele litere nu sunt tocmai bine Cuvintele nu sunt in ordine
Cuvinte inversate Partea aceasta este gresita Aceasta parte este inversata
Cuvinte scrise intr-un sens, altele in Totul este gresit Totul este inversat
alt sens Necitet
Aceasta pagina inversata
Jumatate dintre cuvinte sunt
inversate
* daca cel examinat incearca sa citeasca fiecare cuvant pentru a gasi ceva hazliu in
poveste, spuneti :,,Ce este gresit la intreaga imagine?
40
20. A sari peste casa

Fata sare peste casa Nu poate face asta Se va rani
Nu poate sari peste casa Fata in varful casei Se va cioni de acoperis
Nimeni nu poate sari asa sus Fata zboara Ea sare (Q) Mama ei se va supara
Poate ea sa sara asa sus? Fata se afla pe cer Ea nu poate face aceste linii
Fata a intrat in cer Fata si baiatul se joaca
Ea este Femeia minune Casa albastra arata hazliu
Ea a sarit
A sarit peste casa
A sarit pe acoperis
Nu pot sa cred
Casa e prea inalta
21. Umbre in directii diferite *

Umbrele au directii diferite Umbre Umbra baiatului in fata , a fetei in
Umbre in afara privirii Umbra fetei spate
Umbra baiatului in fata, cea a fetei Umbrele sunt diferite Umbra baiatului ar trebui sa fie in
in spate Sunt un locuri diferite spate
Umbra fetei ar trebui sa fie ca cea a Soarele se afla in partea gresita Umbrele sunt diferite-a ei este bine
baiatului pentru a face umbre pusa
Umbra fetei ar trebui sa fie in fata ei Iarba e alba Umbra ei e mai mica, a lui e mai
Umbra fetei are o directie gresita mare
Unul merge intr-un sens, celalalt in
altul
Umbrele sunt diferite(Q).Fara maini.
Soarele straluceste si apar umbrele
Soarele se afla in pozitia gresita
pentru a face umbre
22. Iepurele alergand spre caine *

Iepurele nu ar alerga spre caine Ei alearga Cainele alearga in directia gresita
Iepurele ar trebui sa fuga de caine Se vor ciocni Unii caini nu urmaresc iepuri
Iepurele ar trebui sa alerge in Iepurelui ar trebui sa-I fie teama Cainele sare ca un iepure
cealalta directie Iepurele si cainele merg in Cainele ar trebui sa fie in lesa
Iepurele alearga in directia gresita aceeasi directie Cainele e speriat
Cainele ar trebui sa fie in spatele Iepurilor nu le plac cainii Picioarele din spate ale cainelui sunt
iepurelui. Iarba e alba prea incete
Norii sunt prea jos
*daca cel examinat ia in considerare o parte nerelevanta a imaginii, cum ar fi iarba alba, poate fi
intrebat: ,,Da, iarba e alba, dar imi poti spune ce altceva este absurd sau hazliu in aceasta
imagine?
41
23. Fara duminici

Lipsesc duminicile Lipseste o zi Lipseste anul
Sunt numai 6 zile in saptamana Incepe cu luni Ar putea fi 31 de zile
Lipseste duminica Sunt prea multe saptamani Lipsesc unele numere
Nu a pus 1 in spatiul de la inceput
Zilele sunt combinate
Fara numere in aceste casute (arata)
Zilele sunt numite gresit.
24. Cocosul stand pe cuib

Cocosul pe cuib E un baiat Puiul sta acolo
Cocosul in cuibul pasarii Pasarea e gresita Puiul cloceste oua
Cocos in loc de gaina Pui pe cuib Gaina sta pe oua
Cocosul nu cloceste oua Cocosii fac asta? De ce sta jos gaina?
Puiul baiat nu sta pe oua El sta pe cuib Sta in cuibul pasarii
Gaina are o coada gresita Nu are coada asa/nu ar trebui sa Cocosii nu au aripi
Gaina seamana cu un cocos aiba coada asa Cuib facut din crengute
Seamana a pui
25. Balonasele zboara

Balonasele zboara Balonase El face balonase
Balonasele zboara in loc sa In sus si in jos Nu ar trebui sa fie balonase
coboare Nu pot face asta Nu ar trebui sa faca balonase
Balonasele nu urca Aerul Gura e gresita
Balonasele ar trebui sa urce Nu innoata in directia corecta
Balonasele urca-nu coboara Nu prea jos in apa
Balonasele merg in directia gresita
26. Balanta inegal impartita

Scalele sunt la fel, dar una are mai Greutatile nu ar trebui sa fie la fel Este prins in ceva
multe greutati Greutatile sunt inegale Carligul il tine
Cea din stanga ar trebui sa Numerele nu sunt egale Sunt grele
cantareasca mai mult Acestea sunt mai grele Le cantareste
Greutatile nu sunt egale, nu ar Doua sunt mai multe decat una Carligul ar trebui sa fie la mijloc
trebui cantarite Nu sunt la fel
Aceasta nu cantareste la fel ca Sunt la fel
cealalta (arata)
42
27. Vantul batand in directii diferite

Vantul este intr-o directie, parul si Copacii Merge intr-o directie iar vantul in alta
tricoul in alta Parul ei Totul sufla prea mult
Rochia se misca intr-o directie, Parul nu sta bine Nu are haina
copacii in alta Vantul bate Fara soare
Parul se misca intr-o directie, Vantul bate in directie gresita
copacii in alta Vantul bate tare si invers
Vantul bate din doua directii Copacii se inclina in directia
gresita
Rochia se misca gresit
Rochia se misca invers
Parul se misca gresit
Parul si rochia se misca gresit
Iarba e alba
28. Valuri in directia gresita

Barca merge invers Valurile merg in directia gresita Barca merge in directia gresita
Barca merge intr-o directie, valurile Apa vine spre barca Barca nu ar merge in valuri mari
in alta Valurile vin invers Barca merge spre uscat
Nu sunt valuri in spate Valurile arata hazliu Barca e singura
Valuri in fata, ar trebui sa fie in Barca e intoarsa gresit Are nevoie de un tovaras
spate Aceasta parte a barcii ar trebui sa Merge prea repede
Valurile vin spre barca, dar barca mearga in fata Steagul e gresit
nu le produce Barca merge invers Conduce prea repede
Valurile vin din partea gresita a Merge gresit
barcii
Valurile tasnesc inainte de a ajunge
barca la ele
Motorul e in spate dar valurile sunt
in fata
Merge invers
29. Degetul pe partea gresita a mainii

Degetul este pe partea gresita a Deget Bratele sunt inversate
mainii Mana ei Ea face semn cu mana
Degetul este intr-o pozitie gresita Mana e caraghioasa/ciudata Fagaduieste credinta cu mana
Are doua maini drepte Ceva e gresit la mana gresita
Ambele sunt aceeasi mana Doua tipuri diferite de maini
Mana e intoarsa invers Mainile in locul gresit
Mainile inversate
Nu-ti poti intoarce mainile asa
Mana ei e inversata
Modul in care isi tine mana
O mana sus, alta jos
Bratele sunt gresite
43
30. America de Nord si America de Sud inversate

America de Nord si Sud inversate Harta e inversata U.S. lipseste
America de Sud este deasupra Harta ar trebui sa fie invers Tarile nu sunt denumite
Americii de Nord Continentele sunt in pozitie Nu sunt oceane pe harta
America de Sud ar trebui sa fie gresita Directiile sunt inversate
dedesubt America de Sud (America de Continentele ar trebui sa fie impreuna
America de Sud e Canada Nord) in pozitie gresita Toate partile ar trebui sa fie la un loc
America de Nord ar trebui sa fie U.S. in pozitie gresita
deasupra Aceasta nu ar trebui sa fie acolo
America de Nord ar trebui sa fie jos
mai sus
U.S. ar trebui sa fie dedesubt in loc
de deasupra
Aceasta ar trebui sa fie aici iar
aceasta acolo (arata)
Acele lucruri sunt schimbate
(trebuie sa arate mai bine)
31. Pivotul in locul gresit

Pivotul este prea departe Pivotul este pus prea in spate Folosirea unor instrumente gresite
Pivotul este spre celalalt capat Incercare gresita Incearca sa ridice stanca cu bete
Pivotul este in locul gresit Nu poate ridica piatra asa Pivotul e prea mic
Acesta (arata) se afla in locul gresit Nu poate ridica acea stanca mare Pivotul se va rupe
E nevoie de mai multi oameni sa
ridice stanca
Incearca sa ridice stanca
Baiatul incearca sa ridice stanca
Ar trebui sa impinga piatra, nu sa o
ridice
Piatra e prea grea
32. Steagul fluturand pe luna

Nu exista vant pe luna Steagul pe luna e gresit Steag pe luna
Steagul flutura si nu exista vant pe Steagul flutura Steagul pe partea gresita
luna Steagul flutura gresit Nava nu arata bine
Nu exista aer pe luna, deci steagul Vantul flutura steagul Omul ar trebui sa pluteasca in aer
nu poate flutura Steagul nu poate flutura Prea multe stele pe steag
Nu exista oxigen, steagul nu flutura Nu exista miscare pe luna
Vant pe luna
Vantul flutura steagul pe luna
44
Apendice D
Testul de copiere
Reguli generale pentru scorarea testului de copiere
Aceast seciune prezint regulile generale de scorare pentru fiecare din cele 16 desene (nivelele G-N). n plus, sunt prezentate
modele de desen corecte i greite.
Fiecare desen este scorat n conformitate cu criterii multiple, care trebuie s fie definite n ansamblu pentru ca desenul s poat fi
punctat. Numerele care figureaz dedesubtul modelelor de desene greite corespund criteriilor pe care repectivele desene nu le
ndeplinesc.
Dei dimensiunea desenului nu este un factor de scorare, proporia este totui adesea luat n considerare. Nu este acceptabil o
nclinaie a desenelor de mai mult de 10 n raport cu marginea orizontal a paginii, iar trstura liniilor trebuie s nu fie n mod
marcat strmb sau deformat. Nu este permis ca liniile s ias din cadrul paginii.
Acolo unde liniile se ntlnesc, nu sunt n mod uzual permise nici golurile i nici prelungirea liniilor cu mai mult de 3 mm dincolo
de punctul de intersecie.
n situaia n care avei dubii, putei folosi un raportor sau un liniar pentru a verifica dac un desen ndeplinete criteriile de
ncadrare n pagin sau restricia cu privire la prelungirea liniilor.
Subiecilor li va permite folosirea radierei.
45
Itemul 13. Linie vertical Itemul 13. Linie vertical
Criterii:
Corect
1. Ideal este ca linia s fie trasat drept (vertical). Totui,
se va acorda punctaj i n situaia c linia desenat
deviaz de la axa vertical, dar nu cu mai mult de 10.
2. Linia trebuie s fie ct mai dreapt, fr deformri sau
curburi.
Greit
46
Itemul 14. Cerc Itemul 14. Cerc
Criterii:
1. Desenul trebuie s creeze impresia de rotunjime. Nu Corect

este corect o form oval, de par sau de ptrat
rotunjit. Lungimea diametrului vertical nu trebuie s
depeasc lungimea diametrului orizontal cu mai mult
de o treime i reciproc.
2. Cercul trebuie s fie nchis.
3. Liniile nu vor trece cu mai mult de 3 mm de punctul
lor de intersecie.
4. Linia care formeaz circumferina cercului trebuie s
fie ferm trasat, fra protuberane, deformri sau pri
aplatizate care s ias n eviden.
Greit
47
Itemul 15. Forma de L 1. Itemul 15. Forma de L
Criterii:
1. Liniile vertical i orizontal trebuie s formeze un Corect

unghi de 90. Pentru a fi acceptabil, unghiul format nu
trebuie s devieze cu mai mult de 10 de la unghiul
drept. Colul trebuie s fie ptrat, nu rotunjit.
2. Liniile verticale i orizontale trebuie s fie aproximativ
egale n lungime. Pentru a fi acceptabil, msura liniei
mai lungi trebuie s nu o depeasc pe cea a liniei mai
scurte cu mai mult de 6 mm.
3. Linia orizontal trebuie s fie trasat spre dreapta.
4. Liniile orizontal i vertical trebuie s se intersecteze,
nelsnd vreun spaiu ntre ele. Punctul de intersecie
Greit
nu va fi depit cu mai mult de 3 mm.
5. Liniile orizontal i vertical trebuie s fie drepte, fr
deformri sau curbri prea mari.
6. Linia de la baza desenului trebuie s fie paralel (10)
cu marginea orizontal a paginii.
48
Itemul 16. Forma de U Itemul 16. Forma de U
Criterii:
2. 1. S aib forma de U, nu de V, de , n form de Corect

oset , ca un vas sau ca un dreptunghi
deschis .
3. Deschis la vrf.
4. Partea inferioar trebuie s fie o curb continu, fr
poriuni plate evidente.
5. Prile laterale trebuie s fie aproximativ drepte, fr
curburi care s ias n eviden. Ele nu trebuie s fie
nguste sau largi n partea superioar sau n apropierea
ei.
6. nlimea trebuie s fie cu puin mai mare dect
limea. Greit
7. Prile laterale trebuie s aib aproximativ aceeai

lungime. Nu e permis ca lungimea lor s difere cu mai
mult de 6 mm.
8. Desenul nu va fi n mod vizibil nclinat n pagin. Este
permis o deviere de cel mult 10 de la vertical.
49
Itemul 17. Forma de X Itemul 17. Forma de X

Criterii:
1. 1. Cele dou linii trebuie s se ncrucieze astfel nct Corect

1
2
unghiurile de pe vertical (4 : unghiurile 1 i 2
sunt cele de pe vertical)3 s fie n mod evident mai
mici dect cele de pe orizontal (3 i 4).

2. Ambele linii trebuie s fie ct mai drepte.
3. Cele dou linii trebuie s se intersecteze la mai puin
de 3 mm de centrul figurii, iar prile superioar i
inferioar ale X-ului trebuie s fie de mrimi ct mai
apropiate.
4. Liniile trebuie s aib lungimi ct mai apropiate, astfel
ca diferena s nu depeasc 6 mm. Greit
5. Desenul nu va fi prea mult nclinat n pagin. Baza X-

ului nu va face un unghi mai mare de 10 cu marginea
orizontal a paginii.
50
Itemul 18. Ptrat Itemul 18. Ptrat
Criterii:
Corect
1. Trei din cele patru coluri trebuie s formeze n mod
riguros unghiuri drepte (90). Liniile nu vor depi cu mai
mult de 3 mm punctul de intersecie, nu vor fi rotunjite i
nu vor forma urechi.
2. Liniile se vor ntlni la coluri, fr a lsa spaii ntre ele i
fr ca trstura lor s treac de punctul de intersecie cu
mai mult de 3 mm.
3. Desenul trebuie s se apropie ct mai mult de aspectul unui
ptrat, iar nu de al unui dreptunghi. Diferena de lungime a
dimensiunilor nu trebuie s fie mai mare de 6 mm.
4. Laturile opuse ale ptratului trebuie s fie paralele, astfel Greit
nct figura s nu devin trapezoid, cu latura superioar
mai mare dect cea inferioar sau viceversa (vezi mai jos).
sau sau
5. Liniile vor fi ct mai drepte, nici prea curbate, nici prea

strmbe. Liniile curbate spre interior tind s formeze
unghiuri inacceptabile.
6. Desenul nu va fi excesiv de nclinat n pagin. Baza
ptratului nu va devia cu mai mult de 10 de la marginea
orizontal a paginii.
51
Itemul 19. Unghi ascuit avnd forma unui V culcat Itemul 19. Unghi ascuit
Criterii
1. aa nu aa .
Punctul unde se ntlnesc cele dou linii trebuie s
Corect
formeze un unghi ascuit (mai puin de 90 grade);
2. Deschiderea unghiului trebuie s fie spre dreapta.
3. Linia de deasupra trebuie s mearg spre dreapta i n
sus. Deci nu trebuiue s fie o linie vertical sau
orizontal.
4. Linia de jos trebuie s mearg spre dreapta i n jos.
Deci nu trebuie s fie o linie vertical sau orizontal.
5. Ambele linii ce formeaz laturile trebuie s fie de Greit
aproximativ aceeai lungime. Dac nu, una dintre ele
nu trebuie s fie mai lung dect de dect cealalt.
6. Cele dou linii trebuie s se ntlneasc la vrf. Nu
sunt permise spaii albe. Liniile pot s se suprapun dar
nu mai mult de 1/8 la vrf.
7. Liniile trebuie s fie aproximativ drepte, nu n mod
evident curbe sau erpuite.
8. Desenul nu trebuie s fie nclinat cu mai mult de 10
grade fa de poziia paginii.
52
Itemul 20. Semicercul Itemul 20. Semicercul
Criterii
Corect
1. Desenul trebuie s conduc la impresia c este un semicerc. El
nu trebuie s aib nici forma literei sau , nici a literei ,

nici .Ideal, arcul ce formeaz semicercul trebuie s sfreasc
la punctul de intersecie al unui diametru vertical. Pot fi
acceptate uoare extensii dincolo de aceste puncte, ns desenul
nu trebuie s includ mai mult de 0-65 cm (1/4") dintr-o jumtate
de cerc (oricare alt cerc).
2. Semicercul trebuie s fie deschis spre dreapta.
3. Linia ce formeaz semicercul trebuie s fie o curb continu, nu
dreapt, i ea nu trebuie s aib umflturi mari, linii erpuite sau Greit
linii exterioare.
4. Punctele terminale de sus i de jos ale semicercului trebuie s
fie distinct unul sub altul, dei o uoar diferen de 0,32 cm sau
mai puin este acceptat.
5. Desenul nu trebuie s fie nclinat n pagin. O linie ipotetic ce
unete cele 2 capete ale semicercului trebuie s formeze un
unghi de 90 (10) cu marginea orizontal a paginii.
53
Itemul 21. Rombul Itemul 21. Rombul
Criterii Corect
1. Desenul trebuie s aib forma unui romb i nu a unui ptrat,
zmeu sau a unui dreptunghi.
2. Dimensiunea vertical trebuie s fie vizibil mai mare dect
dimensiunea orizontal.
3. Unghiurile opuse interiore trebuie s fie ascuite, bine definite i
aproximativ egale. Colurile nu trebuie s fie rotunde i nu
tebuie s aib urechi.
4. Liniile trebuie s se ntlneasc; nu sunt permise spaii albe.
Liniile nu trebuie s se extind dincolo de coluri. Nu trebuie s
existe linii exterioare.
5. Unghiurile verticale trebuie s fie aproximativ opuse unul altuia. Greit
6. Unghiurile orizontale trebuie s fie aproximativ opuse unul
altuia.
7. Cele 4 laturi trebuie s fie aproximativegale n lungime. Nici o
linie nu trebuie s depeasc lungimea altora cu mai mult de
0,32 cm (1/8").
8. Liniile formnd laturile trebuie s fie drepte ntr-un mod
rezonabil, fr curburi.
9. Axa vertical a rombului trebuie s formeze un unghi de 90 cu
marginea orizontal a paginii.
54
Itemul 22. Dou cercuri care se intersecteaz Itemul 22. Dou cercuri care se intersecteaz
Criterii
Corect
1. Ambele cercuri trebuie s fie rotunde, nu ovale sau n form de
par. Lungimea diametrului vertical nu poate exceda lungimea
diametrului orizontal mai mult de 1/3 sau viceversa.
2. Cercurile trebuie s fie complet nchise. Partea de suprapunere
nu trebuie s fie mai mare de 0.32 cm (1/8").
3. Cele dou cercuri trebuie s fie de aproximativ aceeai mrime.
Diametrele celor dou cercuri nu trebuie s difere mai mult de
0.63 cm (1/4").
4. Cercurile trebuie s se intersecteze lateral i nu n partea de sus
sau de jos.
5. Cercurile trebuie s fie unul lng cellalt. Baza unui cerc nu
trebuie s fie mai mare de 0.63 cm (1/4") dect baza celuilalt.
6. Partea de intersecie trebuie s fie mai mic dect o jumtate a Greit
diametrelor cercurilor.
7. Intersecia trebuie s produc un oval care s arate n mod clar
spaiu alb. Nu trebuie s existe linii exterioare acestui oval.
8. Nu trebuie s existe alte linii nuntrul vreunui cerc.
Suprapunerile nu trebuie s fie considerate linii exterioare.
9. Liniile formnd cele dou cercuri trebuie s fie curbe continue
fr umflturi largi, linii erpuite sau poriuni drepte.
10. Bazele celor dou cercuri nu trebuie s devieze mai mult de 10
fa de marginea orizontal a paginii.
55
Itemul 23. Cerc i triunghi cu vrful triunghiului Itemul 23. Cerc i triunghi
atingnd partea dreapt a cercului
Criterii
Corect
1. Cercul trebuie s fie rotund, nu oval sau n form de par i nu
trebuie s aib seciuni drepte. Cercul trebuie s se nchid corect,
fr spaii albe i nu cu suprapuneri mai mari de 0.32 cm (1/8").
2. Baza triunghiului trebuie s aib aproximativ aceeai lungime
cu diametrul cercului. O diferen de 0.63 cm (1/4") este permis.
3. Vrful triunghiului trebuie s ating cercul din partea dreapt.
Nu este permis nici un spaiu alb ntre cerc i vrful triunghiului.
Vrful triunghiului poate intersecta cercul dar nu mai mult de
0.32 cm (1/8").
4. Vrful triunghiului trebuie s ating centrul prii drepte. O
uoar deviaie de 0.32 cm sau mai puin, deasupra sau
Greit
dedesubtul centrului este permis.
5. Vrful triunghiului trebuie s fie punct ascuit i nu unul rotund.
6. Triunghiul trebuie s aib trei unghiuri ascuite (mai mici de 900).
Nu sunt permise unghiuri drepte.
7. Triunghiul trebuie s aib 3 laturi cu aproximativ aceeai
lungime. O diferen de 0.63 cm ntre baz i cele dou laturi
este permis.
8. Liniile formnd laturile triunghiului trebuie s fie drepte, nu
curbe sau n aa fel nct s formeze o latur suplimentar.
9. Desenul nu trebuie s fie nclinat n pagin. O deviaie de 100
sau mai puin fa de marginea orizontal a paginii este permis.
56
Itemul 24. Dreptunghi cu doua diagonale i cate un Itemul 24. Dreptunghi cu dou diagonale i dou triunghiuri
triunghi la fiecare din capetele dreptunghiului
Criterii Corect
Sunt trei prti ale desenului ce trebuie evaluate: A dreptunghiul, B diagonalele si C
triunghiurile.
A. Dreptunghiul
1. Desenul trebuie sa fie dreptunghi si nu patrat. Lungimea laturilor de sus su de jos
trebuoie sa fie o data sau cel putin o data si jumatate mai mari decat liniile din lateral.
2. Dreptunghiul trebiue sa aiba patru unghiuri drepte corect desenate. Liniile celor
4 parti trebiue sa se intalneasca.
3. Liniile de sus si de jos, ca si cele laterale, trebuie sa fie aproximativ egale in
lungime. Dreptunghiul nu trebiue sa fie vizibil mai lat la un capat decat la
celalalt. Diferentele de lungime de o optime sau mai putin sunt acceptate.
4. Liniile ce formeaza partile dreptunghiului nu trebuie sa fie vizibil curbate sau
sinuoase.
B. Diagonalele Greit
5. Diagonalele trebuie sa se intinda de la coltul jos-stanga la coltul sus-dreapta si de
la coltul sus-stanga la coltul jos-dreapta, astfel incat sa se intersecteze in centru.
Este permisa o usoara deviatie de la centru.
6. Liniile diagonale trebuie sa fie drepte fara curburi si sinuozitati.
C. Triunghiurile
7. Varful fiecarui triunghi trebiue sa fie orientat in exterior.
8. Varful fiecarui triunghi trebuie sa fie aproximativ opus punctului de intersectie al
diagonalelor.Este permisa o usoara deviatie, dar varful nu trebuie sa fie coliniar
cu un colt al dreptunghiului.
9. Varful fiecarui triunghi trebuie sa fie situat in asa fel incat sa se formeze un
unghi ascutit. Nu se permite o deviere evidenta. Liniile trebuie sa se intalneasca
fara intreruperi. Suprapunerile de linii nu sunt permise.
10. Cele 2 triunghiuri trebuie sa fie de aproxmativ aceeasi marime.
11. Marimea triunghiurilor trebuie sa fie proportionala cu marimea dreptunghiului.
12. Fiecare latura a triunghiului trebuie sa atinga un colt al dreptunghiului si sa
formeze un unghi ascutit. Nu sunt permise unghiuri drepte. Suprapunrea liniilor
nu este permisa.
13. Laturile triunghiului nu trebuie sa fie vizibil curbate sau sinuoase. Liniile nu
trebuie sa fie in asa fel curbate incat sa formeze o alta latura de triunghi.
D. Altele
14. Baza unui desen complet trebuie sa fie paralela cu marginea de jos a paginii. O
deviatie de 10 grade este permisa
15. Nu trebuie sa existe alte linii in desen.
57
Itemul 25. S invers cu sageata < ce atinge partea Itemul 25. S invers cu sageata
dreapta a lui S invers
Criterii Corect
1. Jumatatea de sus si de jos a lui S invers trebuie sa fie egale ca

dimensiuni. O jumatate din S invers trebuie sa nu fie mai mare
decat o patrime din marimea celeilalte jumatati. De asemenea
orientarea trebuie sa fie corecta.
2. S invers nu trebuie sa fie vizibil inclinat spre stanga sau spre
dreapta. O inclinare de 10 grade sau mai putin este permisa.
3. S invers trebuie sa fie o curba continua fara portiuni ingrosate si
linii intrerupte. Portiunile de sus si de jos trebuie sa fie simetrice
ca forma.
4. Varful sagetii trebuie sa atinga S invers in partea de jos (sau in
apropiere) a jumatatii de sus. Sageata nu trebuie sa intersecteze
S invers sau sa apara spatiu intre varful ei si S invers. Atingerea
lui S invers nu este permisa prin trasarea unei linii intre varful
sagetii si S invers. Greit
5. Linia de sus a sagetii trebuie trasata in partea drepta a lui S
invers spre sus, iar linia de jos a sagetii trebuie trasata in parteea
dreapta a lui S invers spre jos. Nu sunt permise linii orizontale.
Cele 2 linii ale sagetii trebuie sa fie aproximativ egale in
lungime.
6. Axa sagetii trebuie sa fie perpendiculara pe axa lui S invers.
7. Marimea spatiului dintre liniile sagetii trebuie sa fie aproape
egal cu lungimea (capatul de sus si cel de jos) lui S invers. Este
permisa o diferenta de 6mm.
8. Punctul de intersectie a liniilor sagetii trebuie sa fie pe curbura
lui S invers ( din partea dreapta).
9. Liniile ar trebui sa fie drepte fara curbe sa rasuciri vizibile.
10. Sageata si S invers ar trebui sa fie proportionale ca marime.
Sageata nu trebuie sa fie prea mare fata de S invers sau invers.
58
Itemul 26. Linii intersectate

Itemul 26. Orizontala cu sageti inverse la capete
intersectata de sus de o verticala si de o diagonala de
jos cu sageti in capete Corect
Criterii
1. Sagetile inverse orizontale trebuie sa fie orizontale (paralele) la marginea
paginii. Este permisa o deviatie de 10 grade.
2. Orizontala trebuie sa fie mai mare decat verticala si diagonala luate fiecare in
parte.
3. Sagetile inverse (<, >) trebuie sa fie orientate ca in desen. Diferenta nu
trebuie sa fie mai mare decat 3 mm dintre cea mai lunga si cea mai scurta din
cele 4 segmente. Liniile ce formeaza sagetile inverse trebuie sa atinga linia
orizontala si trebuie sa fie mai mare de o optime din lungimea liniei
orizontale. Fiecare linie a sagetilor inverse trebuie trasate una spre jos si alta
spre sus (la fiecare capat al orizontalei).
4. Cele patru linii care formeaz sgeile inverse trebuie s fie aproximativ
egale n lungime. Linia orizontal nu trebuie utilizat ca parte a sgeilor
inverse. Greit
5. Segmentul vertical trebuie s fie mai mic dect orizontala i dect diagonala
(segmentul oblic). Trebuie s fie vertical, nu oblic, formnd un unghi de 90
de grade.
6. Capetele fr sgei ale segmentelor verticale i oblice trebuie s se
intersecteze n mijlocul orizontalei. O deviaie de o optime de secund este
permis de la mijloc, dar ambele sgei trebuie s ntlneasc linia orizontal
n aceleai puncte. Segmentul vertical nu trebuie s apar sub linia
orizontal.
7. Segmentul oblic s fie spre stnga i s formeze un unghi mai mic de 90 de
grade cu orizontala.
8. Cele patru linii ce formeaz sgeile din capetele verticalei i diagonalei
(segmentului oblic) trebuie s fie aproximativ egale ca lungime i
proporionale cu lungimea celorlalte linii.
9. Capetele segmentelor (vertical i oblic) s fie sgeile
10. Toate liniile trebuie s fie aproape drepte, fr curburi, rsuciri i ntreruperi
vizibile.
59
Itemul 27. Cerc cu dou triunghiuri: un vrf Itemul 27. Cerc cu dou triunghiuri
atinge partea stng a cercului, cellalt vrf atinge
partea dreapt a cercului
Corect
Criterii
1. Cercul s fie rotund, nu oval, fr pri ngroate. Lungimea diametrului

vertical nu poate depi lungimea diametrului orizontal mai mult de o treime
din diametru. Cercul trebuie nchis. Este permis o alunecare a unei linii
peste/pe lng n limita 3 mm sau mai puin. Liniile ce formeaz
circumferina cercului s nu apar cu umflturi sau rsuciri vizibile.
2. Vrful unui triunghi trebuie s ating partea stng a cercului i vrful
celuilalt triunghi s ating partea dreapt a cercului undeva la mijlocul
cercului. Este permis o deviaie de 3 mm sau mai mic de la acest punct.
Vrfurile triunghiurilor trebuie s fie opuse. Trebuie s nu apar spaiu ntre Greit
vrfurile celor dou triunghiuri i linia cercului. Vrful unui triunghi nu
trebuie s intersecteze cercul mai mult de 3 mm. Atingerea cercului de ctre
vrful triunghiului nu trebuie realizat prin trasarea unei linii de la vrf la
linia cercului.
3. Lungimea liniilor ce formeaz cele dou baze ale triunghiurilor nu trebuie s
fie mai mare dect diametrul cercului. O diferen de 3 mm este permis.
4. Cele dou triunghiuri trebuie s fie de aproximativ aceeai form i mrime.
Diferena de 3 mm sau mai puin n lungimea bazelor triunghiurilor este
permis.
5. Fiecare triunghi s fie format din segmente de aproape aceeai lungime i din
trei unghiuri mai mici de 90 de grade. Unghiurile drepte nu sunt permise. O
diferen de 3 mm n lungime este permis ntre baze i celelalte dou laturi.
6. Cele dou pri ale triunghiurilor trebuie s se intersecteze, formnd un col
n momentul atingerii cercului.
7. Liniile ce formeaz triunghiurile nu trebuie s fie curbe, rupte, rsucite
pentru a evita apariia unor linii n plus.
8. Desenul final trebuie s fie orizontal n raport cu marginea de jos sau de sus a
paginii. O deviaie de zece grade de la orizontal este permis.
60
Itemul 28. Cubul Itemul 28. Cubul
Criterii
Corect
1. Trasarea liniilor cubului trebuie realizat astfel nct s apar
cele trei fee ale cubului (din fa, de deasupra i din dreapta).
2. Faa din prim-plan trebuie s fie mai mult ptrat dect
dreptunghiular (deci cu patru coluri formnd unghiuri de 90 de
grade). Nu sunt acceptate coluri rotunjite sau ntreruperi la
coluri.
3. Toate unghiurile (colurile) celorlalte fee trebuie s fie nchise.
Nu sunt permise spaii ntre linii, coluri rotunjite sau
ntreruperi.
4. Desenul trebuie s creeze impresia unui cub (tridimensional).
Linia de jos a feei din dreapta urc spre dreapta iar cele dou
linii paralele ale feei de deasupra sunt trasate spre dreapta.
Greit
5. Liniile nu trebuie s fie vizibil curbate sau rsucite.
6. Baza cubului trebuie s fie paralel cu marginea orizontal a
paginii. Este permis o deviaie de zece grade de la orizontal.
61
ANEXA E
TEST DE RELATII VERBALE
Ghid general pentru scorarea testului de relatii verbale
Pentru a obtine scorul la Testul de Relatii Verbale, raspunsul trebuie sa stabileasca ce este
similar pentru primele trei lucruri si nu este adevarat pentru al patrulea. Subiectul trebuie sa se centreze
pe ceea ce este similar la primele 3 lucruri si nu este adevarat pentru al patrulea.
Raspunsurile nesigure ( puse sub semnul indoielii ) sunt cele : a) vagi, b) adevarate dar nu
diferentiaza primele 3 lucruri de al 4-lea, c) care fac afirmatii corecte despre al 4-lea lucru dar esueaza
in a spune prin ce se aseamana primele 3.
De exemplu, pentru itemul menghina, patent, cheie franceza, NU surubelnita , pentru
raspunsul marimi diferite se pot pune intrebari suplimentare, pentru ca este vag. Spui, de exemplu,
Spune-mi mai multe despre ele . La fel, pentru raspunsul Ai nevoie de surub , pui intrebari
ajutatoare, deoarece este o afirmatie corecta despre al 4-lea lucru, dar nu indica prin ce seamana
primele 3. In acest caz, spui : Dar spune-mi prin ce seamana primele 3 . Aceasta intrebare poate fi
folosita de fiecare data cand subiectul face o afirmatie corecta despre al 4-lea item, dar nu spune prin
ce se aseamana primele 3.
62
1. al, cravata, fular, NU camasa

se pun ( poarta ) in jurul gatului sunt mai mici costum / haine
lucruri pe gat cap, gat, urechi ceva pe care il porti
sunt imprejurul gatului nu au maneci toate acopera ceva
se poarta peste camasa o camasa trebuie sa o imbraci toate se spala
accesorii camasa e singurul lucru care haine de iarna
acopera pieptul tin de cald
camasa e peste piept lucruri care se poarta pe
haine afara
2. Macelar, brutar, bacan, NU farmacist1

mancare poti cumpara pentru masa muncitori
asociat cu alimentele se vand fara reteta lucreaza la magazine
mancare pentru oameni nu vand medicamente lucreaza cu carne
vand alimente nu lucreaza la magazin de alimente oameni care vand lucruri
muncesc acolo de unde poti lua farmacistii nu vand alimente proprietari de magazine
alimente farmacistul iti da medicamente tipuri de magazine
oameni
3. Cot, genunchi, sold, NU picior

articulatii indoitura oase
articulate se indoaie corp
unde se unesc oasele se pot rasuci sau misca parti ale corpului
articulatii care se indoaie se leaga toate la mijlocul corpului
ajuta oasele sa se indoaie parti superioare ale corpului le utilizezi pentru a merge
parti ale corpului care se indoaie nu e parte a piciorului tau cotul este la mana
sunt deasupra gleznei
4. Coaja, crusta, pielita, NU miez

partea din afara a unui lucru / partea parte a fructului mancare
care acopera miezul este in mijloc mar
stratul din afara miezul e inauntru portocala
la suprafata manaci miezul parte a marului
a suprafata fructului mananci ceea ce au la fel marul si
acopera fructul portocala
poate fi decojit o arunci
o dai la o parte inainte sa mananci
fructul
fructul este inauntrul lor
1
63
5. Aur, argint, platina, NU fier

culori valori stralucitoare
metale pretioase / rare merita banii metale
pretioase frumoase minerale
scumpe mai grele resurse naturale
valoroase metale decorative elemente naturale
baze necombinate in natura oamenii le poarta metale obisnuite
metale neferoase le folosesti la bijuterii aniversar
nu ruginesc pentru inele se acorda ca premii pentru recorduri
fierul este facut de om
6. Menghina, patent, cheie franceza, NU surubelnita

tin ceva instrumente pentru presat instrumente
tin lucrurile impreuna instrumente din doua piese instrumente de metal
folosite pentru a tine marimi diferite instrumente cu manere
strang si tin nu insurubezi cu ele construiesti cu ele
strang / fixeaza au parti mobile fixeaza ceva
au falci instalator
instrumente care strang si tin lucruri se aplica cu forta
7. A fi de acord, a coincide, a accepta, NU a nu fi de acord

pozitive sinonime decizii
mergi inainte ( cale libera ) lucruri acceptate lucruri pe care le ai de facut
dau aprobare nu este acord compromis
consens dezacord inseamna a nu a vrea
toate sunt PRO / PENTRU accepta sau a nu fi in acord raspuns
inseamna DA verbe
sunt raspunsuri in favoarea a ceva
cuvinte care merg impreuna
8. Sile, Fane, Nae NU Ion

diminutive nume obisnuite nume
nume informale nume comune nume de baieti
nume prescurtate nume de origine nume romneti
nume prescurtate de baieti nu pot avea prescurtari oameni
nu nume propriu-zise Ion este un nume propriu-zis prieteni
nu nume intregi baieti
9. Rndunic, cioar, porumbel, NU ESTE pescru.

Psri de uscat Psri de curte. Nu au ciocuri mari.
Psri de pmnt Stau departe de ap. Psri.
Psri de copac Nu intr n ap. Psri mici.
Cuiburi n copaci. Pescruii triesc lng ap Psri domestice.
Nu sunt psri de mare. (ocean, plaj). Psri cnttoare.
Toate conin litera r. Zboar.
Iarna zboar spre sud.
Psri migratoare.
Mnnc viermi.
64
10. Bas, tenor, bariton, NU ESTE sopran.

Voci joase. Poate fi jos. Cntrei.
Note i tonuri joase. Masculin. Cntat
Sunete joase. Serie melodic. Instrumente la care se poate cnta.
Partea masculin n melodii. Loc n cor. Instrumente de percuie.
Voci brbteti. Soprana este cea mai nalt nlime a sunetului.
(voce). Muzic.
Soprana este femeie. Diferite denumiri n muzic
Moduri de a face muzic.
Saxofoane.
11. Spiridu, zn, pitic, NU ESTE vrcolac.

Poveti frumoase. Mici. Animale mici.
Spirite bune. Foarte mici. Nu sunt reale.
Fiine foarte mici, vesele i Oameni mici. Fantezie.
pitoreti. Lucruri mici. Superstiie.
Drgui. Srbtoarea de Crciun.
Nu sunt nspimmttori. Computere.
Srbtoarea de Halloween.
12. Smarald,mazre, jad, NU ESTE ou de mcleandru.

Verde. Culori. Bijuterii.
Nuane verzi. Aceeai culoare. Lucruri valoroase.
Lucruri verzi. Se pot cumpra. Valoreaz bani.
Mici. Pietre.
Nu sunt albastre. Minerale.
Nu sunt verzi, sunt albastre. Solide.
Obiecte pe care le poi atinge.
Forme bine definite.
De aceleai dimensiuni.
Forme diferite.
Toate sunt mici.
Toate sunt drgue.
13. Privire, miros, auz, NU ESTE pipit.

Simuri de distan. Cap / Minte. Simuri.
Simuri faciale. n cap / n minte. Organe de sim.
Simuri localizate n cap. Exist o parte special a corpului care Organe.
Organe de sim localizate doar n cap. face asta. Simuri voluntare / involuntare.
Simuri care nu necesit contact fizic Nu le poi face cu mna. Gust.
direct.
14. Mtase, in, ln, NU ESTE nylon.

Naturale. Mai scumpe. Material.
Obinute din lucruri vii. Haine fine. Pentru haine.
Materiale reale, nu fcute. Fcute din altceva. Fabrici.
Nu sunt artificiale. Nylonul este sintetic. De la animale.
Nu sunt sintetice. Nylonul este artificial. Uoare.
Mai grele.
Groase.
Nu se poate vedea prin ele.
Pentru ciorapi.
Nylonul este aspru.
65
15. Crez, dogm, credin, NU ESTE teorie.

Convingeri. Are legtur cu religia. Fapte.
Convingeri care nu se bazeaz Sunt n relaie cu religia. Fapte dovedite.
pe fapte. Au legtur cu biserica. Fapte religioase.
Convingeri care pot fi dovedite. ntr-o teorie nu e neaprat Idei.
Convingeri netiinifice. necesar s crezi n ntregime. De necrezut.
Convingeri de necontestat. O teorie e mai mult tiinific. Parte a unei teorii.
Convingeri netestabile. Teoria este un fapt. Bazate pe tradiie.
Convingeri religioase.
16. Noroi, mocirl, mlatin, NU ESTE pajite.

Conine ap. Tip de sol. Nisipuri mictoare.
inut mocirlos. Ap. Cea.
inut umed. Ap sttut. Dens.
Pmnt mltinos. Murdar i urt. Micare uoar.
Ud i noroios. Uor.
Te poi afunda n el. Cleios.
Noroi gros. Animale care triesc pe o pajite.
Pmnt nefolosit.
Noroios.
17. Iap, viic, gin, NU ESTE mnz.

Femel. Sex. Pui de animale.
Femela unui animal. Sex specific. Femele tinere.
Nume feminine. Se refer la sexul unui animal. Pui de animal de gen
Animale de gen feminin. Nu este masculin. feminin.
Mnzul este un cal de sex masculin. n vrst de un an.
Mnzul este mascul. Animale n vrst.
Nu este femel. Vaci.
Cai.
18. Scorbut, beriberi, anemie, NU ESTE pneumonie.

Boli datorate deficienelor de vitamine. Deficiene. Boli grave.
Boli deficitare. Determinate de o lips. Boli.
Lips de vitamine. Au legtur direct cu nutriia. Boli rare.
Rezultat al unei diete De obicei ntlnite n condiii Boli de lung durat.
necorespunztoare. de via reale. Boli mortale.
Lips a unor feluri sntoase Nu sunt molipsitoare. Tropicale/din jungl.
de mncare. Pneumonia nu este determinat de Animale microscopice.
hrana deficitar. Boli cu care te nati.
Pneumonia este molipsitoare. Boli determinate de virui.
66
ANEXA F
TABELE DE ETALONARE
(STANDARD)
Tabelele de la paginile 146-150 arat descrierea statistic a standardizrii naionale; media i

deviaiile standard sunt bazate pe scorurile brute unitare. Este necesar s se in seama de dou precauii
specifice n interpretarea acestor statistici.
n primul rnd, media i abaterea standard pe teste specifice unor vrste specifice se bazeaz pe o
singur parte din totalul ntregului grup testat la acea vrst. De exemplu, doar 200 din 415 copii testai la
vrsta de 7 ani au luat Matricea Test. Acetia erau copii al cror ntreg nivel pe parcursul testului a fost
suficient de ridicat/nalt pentru a-i califica n etapa n care sunt date Matrici i alte teste specifice.
n acele cazuri n care este testat doar o parte a grupului de vrst, fraciunea testat poate s nu fie
reprezentativ pentru ntregul grup. n ilustraia de mai sus i n multe alte cazuri, acetia sunt mai mult
copii capabili. n orice caz, au fost date 2 teste/testri acolo unde contrariul/reversul a fost adevrat. La
vrstele mai mari, doar celor mai puini capabili dintre cei care au fost examinai (definii astfel pe
parcursul testului) le-au fost date/dat teste de Absurditate/(prostie?) i de Copiere.
Aceast selectivitate trebuie s fie fcut atunci cnd se interpreteaz media grupului de vrst i
deviaia standard. n orice caz, n tabelele standard care ncep la pagina 152, pentru acele teste n care cei
testai nu au fost reprezentativi pentru grupul de vrst, scorurile au fost estimate prin procedura descris
n Manualul Tehnic.
n al doilea rnd, trebuie recunoscut faptul c coeficientul de siguran/sigurana lui KR-20 (Kuder-
Richardson Formula 20) estimat n listele de la pagina 151 prezint o mrire cu o cantitate necunoscut.
Aceasta se ntmpl datorit faptului c toi itemii care urmeaz/inferiori nivelului de baz sunt adevrai
i toi itemii care sunt naintea/superiori nivelului limit sunt neadevrai. Aceasta nu este adevrat
ntotdeauna.
n plus, date de siguran/ale coeficienilor de siguran sunt prezentate n Manualul Tehnic
incluznd sigurana test/retest dup un interval de 3 luni. n plus, alte proceduri de estimare a consistenei
interne ntr-un singur test sunt explorate i se pot aduga estimrilor lui KR-20.
Tabelele standard de la paginile 152-181 arat scorul brut al subtestului la transformrile
SAS (Standard Age Score) scorul standard de vrst. Dou puncte de clarificare trebuie nelese.
n primul rnd, pentru subteste specifice vrstelor specifice, valorile SAS sunt artate n tabelele
standard. Ele reflect valorile SAS estimate prin testarea a mai puin de 100 de cazuri. n al doilea
rnd, o valoare SAS nu este fixat pentru un scor brut de zero la nici un subtest, pe cnd cu un
scor de zero este imposibil de estimat ct de sczute sunt abilitile unui examinat. Dac scorul
brut de zero este nregistrat pentru un subtest particular, acel subtest nu trebuie utilizat n
determinarea ariei SAS pentru cel examinat.

Curs 8' - Bateria Stanford-Binet - Subteste PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 8' - Bateria Stanford-Binet - Subteste PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BATERIA STANFORD-BINET

PROCEDURI DE APLICARE A TESTELOR

Testul 2: MEMORAREA MRGELELOR

Testul 4: MEMORAREA PROPOZIIILOR

Testul 5: ANALIZA STRUCTURII

Itemii Exemplu (Pag.pt. Numr Metoda Limita de

ncepe la pagina 13 a foii de rspuns. Primii 6 itemi solicit examinatul s arate

Testul 8: MEMORAREA CIFRELOR

Testul 10. MEMORAREA OBIECTELOR

Testul 11. MATRICILE

Testul 12. SERII DE NUMERE

Testul ncepe la pagina 23 din foaia de rspuns. nregistrai rspunsurile examinatului

Testul 13: INDOITUL I TIATUL HRTIEI

Testul 14: RELAII VERBALE

Testul 15: CONSTRUIREA ECUAIEI

Testul ncepe la pagina 28 a foii de rspuns.nregistrai rspunsurile examinatului

Instruciuni generale pentru scorarea testului de vocabular

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Corect, acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

Rspuns acceptat Cu semnul ntrebrii Incorect, respins

16. plic : 1. invelitoare de hartie folosita pentru a pastra scrisorile.

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

18. Rget : a produce un sunet puternic ca urmare a supararii, frustrarii sau

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

19. Soldat : 1. o persoana care se afla in cadrul fortelor armate. 2. un recrut

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

21. fabric : o cladire sau uzina in care bunurile sunt produse

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

22. a da voie : a permite; a da. 2. a admite. 3. a autoriza ceva.

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

24. a imprumuta(a da cu imprumut) : 1. a permite uzul a ceva pentru o perioada

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

25. incapabil : 1. nu este in stare; fara putere 2. incompetent 3. neeligibil

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

26. promovare: 1. o avansare in responsabilitate 2. un act de incurajare a

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

27. ndemn ; 1. a presa pentru o aprobare. 2. a inghionti. 3. a pleda in mod

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

28. mortal : 1. legat de moarte. 2. fiind cauza a mortii; fatal; 3 stranic,

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

30. falsitate: 1. Minciun; 2. Actul de a spune o propoziie/declaraie/afirmaie

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

31. prompt : Adj. 1. La timp; 2. A face repede; 3. Imediat; 4. Fr ntrziere; 5.

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins

32. incizie : 1. Aciunea de tiere a unei suprafee cu o unealt ascuit. 2. O

Acceptat Parial acceptat Respins

Rspuns acceptat Sub semnul ntrebrii Incorect, respins