FORUM CRIMINALISTIC

REVIST DE INFORMARE I OPINII DE SPECIALITATE

REALIZAT DE CATEDRA DE CRIMINALISTIC
DIN CADRUL
ACADEMIEI DE POLIIE ALEXANDRU IOAN CUZA

ISSN : 1844-2641

NUMRUL 3/2008

Editura ESTFALIA, Bucureti

 Rspunderea pentru coninuturile articolelor publicate aparine exclusiv
autorilor acestora.

2
 Directorul publicaiei:
Prof.univ.dr. Luca Iamandi
Rectorul Academiei de Poliie Al.I.Cuza

CONSILIUL STIINIFIC

Preedintele consiliului tiinific

dr.Constantin Blceanu-Stolnici
Membru de onoare al Academiei Romne

MEMBRI

Prof.univ.dr. Mihai Bdescu Prof.univ.dr.Vlad Barbu

Prof.univ.dr.Georgeta Ungureanu
Prof.univ.dr. Florin Coman
Prof.univ.dr. Vasile Berchean
Col.(r) Valeriu Manea
Cms.ef Alexandru Petruan
Ing. Dan Lungu
Prof.univ.dr.uu Pileag
Conf.univ.dr. Verginel Lozneanu
Conf.univ.dr.Costic Pun
Cms.sef Viorel Coroiu
Lect.univ.drd. Marin Ruiu
Conf.univ.dr. Gabriel Olteanu

COMITETUL DE REDACIE:

Senior editor:
Cms.sef Horaiu Mndescu

Redactor-ef:
Prep.univ.Georgic Panfil

Redactori:
Asist.univ.drd. Horia Ra
Prep.univ.drd. Cezar Cioac
Asist.univ.Ctlin Toader
A.s.p. Florin Firic
Roxana Barbu

3
4
 CUPRINS/TABLE OF CONTENTS

1. Cuprins 5

2. Cuvnt nainte 7

SPALAREA BANILOR - FENOMEN ECONOMICO -

3. FINANCIAR SI VALUTAR 9
drd. Preda Costel

TENDINE PRIVIND CRIMINALITATEA VIOLENT

4. 21
drd.FLORIN BOBIN

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FOTOGRAFIA

5. 27
Stud.IONIC LIVIU

CONSIDERAII PRIVIND ADMINISTRAIA PUBLIC

6. 32
Drd. UNGA COSTEL

EXPERTIZA MEDICO-LEGAL IN CAZ DE MPUCARE

7. 35
Drd.RA HORIA

5
 UNELE CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND
8. FENOMENUL TURISMULUI PEDOSEXUAL 53
dr.BARBU NICU-DAMIAN

NECESITATEA CUNOATERII DISPOZIIILOR LEGALE

PRIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA
9. SISTEMULUI NAIONAL DE DATE GENETICE 59
JUDICIARE
Comisar FLORIN TLPU

6
 CUVNT NAINTE

Revista Forum Criminalistic este o publicaie periodic realizat de

cadrele Catedrei de Criminalistic i i propune s constituie o tribun a
ideilor de valoare stiinific n materie criminalistic a tuturor celor interesai
de studiul acestei discipline.
Pe parcursul activitilor de cercetare tiinific se va urmri ca etalon
de baz performana, calitatea articolelor i a subiectelor abordate pe
parcursul publicaiei.
Forum Criminalistic nu se dorete a face concuren altor publicaii
de specialitate, ci, din contr, intenioneaz a completa bogata bibliografie i
cazuistic judiciar, util celor care sunt aplecai asupra prevenirii i
combaterii criminalitii. Din aceste considerente revista noastr se vrea a
avea un pronunat caracter aplicativ, mbinnd informaia teoretic cu
practica, servind omului legii la exercitarea profesiunii sale n spiritul
adevrului i justiiei.
Revista noastr a ajuns la cel de-al doilea numr care trateaz
elemente de noutate din aria curricular a muncii de poliie i care sperm c
a cunoscut o evoluie benefic comparativ cu debutul nostru. Ne dorim n
continuare s ridicm n mod constant standardele calitii publicaiei noastre.

Redacia

7
8
 SPALAREA BANILOR - FENOMEN ECONOMICO - FINANCIAR SI VALUTAR

drd. Preda Costel

Inspectoratul General al Poliiei Romne

Keywords: money laundering, organized crime, insider trading, bribery,

illegal profits.
Illegal arms sales, smuggling, and the activities of organised crime,
including for example drug trafficking and prostitution rings, can generate huge
amounts of proceeds. Embezzlement, insider trading, bribery and computer fraud
schemes can also produce large profits and create the incentive to legitimise the
ill-gotten gains through money laundering.

Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si

o adancire fara precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale.
Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei
organizate transnationale si terorismului. Cresterea neincetata a volumului
capitalurilor obtinute in urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o
crestere a necesitatii reciclarii acestor fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia
ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati in spalare de bani sa
poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare importante din economie,
finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale
afecteaza in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale,
desfacerea, consumul dar si productia propriu-zisa.
Problema splrii banilor a fost abordat,n mod organizat,n coninutul
Conveniei Naiunilor Unite mpotriva traficului ilicit de stupefiante i substane
psihotrope,care a fost adoptat la data de 20 decembrie 1988, la Viena,n contextul
sensibilizrii comunitii internaionale pentru combaterea traficului de droguri .
Prile semnatare acestei convenii,fiind contiente c traficul ilicit reprezint o surs
de ctiguri financiare considerabile,care permit organizaiilor criminale
transnaionale s penetreze i s corup structurile de stat,activitile comerciale i
financiare legitime,ct i societatea la toate nivelurile sale,au adoptat primele msuri
de mpiedicare a aciunilor de reciclare a fondurilor provenite din comerul cu
droguri.
n foarte scurt timp,sursele de bani murdari,la fel i posibilitile de reciclare a
acestora,s-au extins i astfel importante venituri provenind n principal din activiti
componente ale economiei subterane sunt infiltrate prin diverse metode n economia
real.
Desigur ,,splarea banilor nu este o activitate nou,tendina de ascunde
originea ilicit a unor sume i de a conferi acestora o aparent legalitate i implicit
onestitate i respectabilitate posesorilor acestor sume,are origini vechi. Pot fi amintii
9
n acest context negustorii i cmtarii din Evul Mediu care,pentru a ascunde
dobnzile primite pentru mprumuturile ce le atribuiau,n condiiile n care biserica
catolic interzisese cmtria,apelau la o gam variat de trucuri financiare,care
corespund n mare parte i azi tehnicilor de reciclare a fondurilor.
Termenul de splare a banilor a nceput s fie folosit n anii 1920 cnd n SUA unele
grupuri infracionale (foarte cunoscui ar fi Al Capone i Bugsy Moran ) au deschis
spltorii,fie auto,fie de rufe, care aveau rolul de a spla banii murdari,n fapt s i
justifice banii provenii din diverse activiti criminale. Probabil c tocmai de la
aceste activiti a rmas i denumirea de money laundering(splarea banilor) care
n timp a cptat i o consacrare juridic.n zilele noastre, acestui scop i folosesc
restaurantele fast-food, cazinourile i societile comerciale ce au la baz
numerarul.
Transparena i starea de sntate a pieelor financiare sunt elemente cheie
n funcionarea eficient a economiilor dar ele pot fi periclitate prin fenomenul
splrii banilor. Obinerea ,,banilor negri,n principal din economia subteran i
corupie,este n general o activitate unanim condamnat,n toate statele lumii,dar
procesul de reciclare a fondurilor,prin aspectul inofensiv pe care l mbrac,poate
scpa ateniei mai ales pe fondul concurenei dure existente pe piaa internaional
a capitalurilor.
Splarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape i
implic multe persoane i instituii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin
care veniturile provenite dintr-o activitate infracional sunt transportate, transferate,
transformate sau amestecate cu fonduri legitime, n scopul de a ascunde
proveniena sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective . Necesitatea de
a recicla banii decurge din dorina de a ascunde o activitate infracional. Este cea
mai periculoas component a economiei subterane i cuprinde: activitile de
producie,distribuie i consum de droguri, traficul de arme, traficul de materiale
nucleare,furtul de automobile, prostituia, traficul de carne vie, corupia, antajul,
falsificarea de monede sau alte valori,contrabanda,etc.
Faptele n sine presupun o ncadrare strict juridic,dar analizndu-se la
nivel de fenomen, se constat c pericolul social recunoscut de societate este
dublat de un pericol economic, la fel de grav, chiar dac este mai puin evident i
studiat.
Activitile criminale, precum traficul de droguri, de armament, de material
nuclear, sunt o realitate pe care o sesizm destul de des prin intermediul unor tiri
de senzaie dar n spatele acestor activiti circul sume uriae, generatoare de
adevrate fluxuri economice financiare.
O caracteristic de asemenea important, a activitii criminale este
caracterul organizat transfrontalier , putndu-se astfel concluziona c principalele
legturi n plan internaional ale economiei subterane sunt cele generate de
criminalitatea organizat. Scopul tuturor acestor aciuni este, n mod evident,
10
obinerea unor venituri importante i plasarea lor n economia oficial. Motivele care
stau la baza criminalitii organizate pot fi uneori de natura politic, religioas, dar,
chiar i n aceste cazuri, este vorba de o interfa, crima organizat avnd n mod
evident tendine de suprapunere cu economia subteran dndu-i acesteia un
caracter organizat, prelund disponibilitile financiare i oportunitile create de alte
activiti componente.
n analiza celorlalte componente ale economiei subterane s-au ntlnit
situaii a cror ncadrare n aceast structur este fcut ntructva la limit funcie
de o anumit conjunctur, disfunciile pe care respectivele activiti le pot genera
economiei sunt minime iar posibilitile de integrare n economia oficial sunt reale.
Spre deosebire de aceste situaii, activitile incluse n sfera criminalitii sunt n
mod evident distructive.
Este suficient contactul cu formele de manifestare a economiei oficiale
pentru a amplifica dezechilibre economice i pentru a genera cheltuieli uriae n
scopul combaterii fenomenului n sine sau a efectelor sale. n mod particular, se
impune a fi menionat operaiunea de transfer a sumelor obinute ca urmare a
activitilor criminale n economia oficial, activitate cunoscut sub denumirea de
splare a banilor. Istoria scurt a acestui concept are ca origine creterea
fenomenului de trafic de droguri la nivel internaional i, n consecin, splarea
banilor este operaiunea ce urmrete plasarea sumelor astfel obinute n activiti
economice licite.
n prezent, nevoia de splare a produselor rezultate din infraciuni, pentru a
ascunde originea lor criminal, este legat de o gam larg de activiti criminale.
Acest fenomen de plasare n economia oficial a banilor provenii din
activitatea criminal a cuprins n jocul su importante segmente ale sistemului
financiar bancar internaional.
Pericolul generat de aceast situaie este unul major, chiar dac datorit
unor interese imediate se ncearc minimalizarea sa.
Ptrunderea masiv a banilor negri n circuitele financiare oficiale poate
permite reprezentanilor criminalitii organizate accesul la deciziile importante ce
vizeaz funcionarea economiei mondiale. Consecinele ptrunderii capitalului
obinut din activiti criminale n economia real sunt similare efectelor devastatoare
ale polurii pentru natur i pot avea efect ireversibil.
n cadrul activitilor infracionale, numerarul este principalul mijloc de
schimb. Strategiile de splare a banilor includ tranzacii care, prin volum, sunt foarte
profitabile i atractive pentru instituiile financiare legale. Splarea banilor orienteaz
banii dintr-o economie ilegal i i plaseaz n investiii binevenite n economia
legal.
Cele dou elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt:
ascunderea veniturilor ilicite i convertirea lor n bani, n scopul de a le ascunde
proveniena.
11
 Definirea acestui fenomen s-a reuit prin explicarea n cteva cuvinte a
modului de aciune i a scopului operaiunilor de splare a banilor,care n timp,prin
semnarea i ratificarea ,,Conveniei Naiunilor Unite mpotriva traficului ilicit de
stupefiante i substane psihotrope" de la Viena din anul 1988 a dobndit caracter
de lege n cele mai multe din statele lumii : splarea banilor presupune conversia
sau transferul de bunuri n scopul de a disimula sau deghiza originea ilicit a
acestora.
Detaliind aceast definiie, prin analiza fenomenului din punct de vedere
economic, splarea banilor presupune ansamblul de tehnici i metode economice i
financiare prin care banii sau alte bunuri obinute din activiti
ilicite,frauduloase,precum economia subteran sau corupia,sunt desprinse de
originea lor, pentru ca apoi s li se dea o aparent provenien justificat legal i
economic,n scopul investirii lor n economia real.
Astfel, n art. 23 din Legea 656/2002 modificat se dispune:
Constituie infraciune de splare a banilor i se pedepsete cu nchisoare
de la 3 la 12 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscnd c provin din svrirea
de infraciuni, n scopul ascunderii sau al disimulrii originii ilicite a acestor bunuri
sau n scopul de a ajuta persoana care a svrit infraciunea din care provin
bunurile s se sustrag de la urmrire, judecat sau executarea pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a
dispoziiei, a circulaiei sau a proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora,
cunoscnd c bunurile provin din svrirea de infraciuni;
c) dobndirea, deinerea sau folosirea de bunuri, cunoscnd c acestea
provin din svrirea de infraciuni.
Tentativa se pedepsete.
Corobornd dispoziiile art.23 din Legea nr.656/2002 precum i ale art.268
din noul Cod Penal cu cele ale art. 6-7 din Convenia Naiunilor Unite mpotriva
criminalitii transnaionale organizate se poate afirma cu privire la sensul dat de
legiuitor termenilor folosii n cadrul acestor legi :
-potrivit art.2 lit. d din Convenie, termenul de bunuri nseamn orice fel de
bunuri, corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile,
precum i actele juridice ori documentele care atest proprietatea asupra acestor
bunuri sau alte drepturi referitoare la ele; este evident c n conceptul de bunuri sunt
incluse i banii;
-ca urmare n art. 2 lit. h din Convenie se definete expresia infraciunea
principal ca fiind orice infraciune n urma creia rezult un produs susceptibil de a
deveni obiectul unei infraciuni de splare a produsului infraciunii, reglementate de
art. 6 din Convenie.
Cum nici Legea nr. 656/2002 i nici noul Cod penal nu precizeaz sfera
infraciunilor din care provin bunurile ce fac obiectul splrii, n modalitile
12
prevzute de art. 23 din Legea 656/2002 i respectiv art.268 din noul Cod penal,
credem c am putea apela la dispoziiile Conveniei. Este de observat c dei noul
Cod penal mparte infraciunile n crime i delicte, n art.268 nu face nici o distincie
referitor la infraciunea primar (principal) respectiv dac aceasta poate s fie att
crim ct i delict denumind-o numai infraciune.
Potrivit art. 2 lit. b i art. 6 pct. 2 lit. a i b din Convenie sfera infraciunilor
principale este definit astfel:
-fiecare stat parte se strduiete s instituie infraciunile de splarea produsului
infraciunii pentru bunurile ce provin din cea mai larg sfer de infraciuni principale;
- fiecare stat parte include n infraciunile principale toate infraciunile grave, definite
ca un act care constituie o infraciune pasibil de o pedeaps privativ de libertate al
crei maxim nu trebuie s fie mai mic de 4 ani sau de o pedeaps mai grea;
- fiecare stat parte va include n infraciunile principale o categorie complet de
infraciuni legate de grupurile infracionale organizate.
Potrivit art. 2 lit. a din Convenie, expresia grup infracional organizat
desemneaz orice grup structurat alctuit din trei sau mai multe persoane, care
exist de o anumit perioad i acioneaz n nelegere, n scopul svririi uneia
sau mai multor infraciuni grave sau infraciuni prevzute de prezenta Convenie,
pentru a obine direct sau indirect un avantaj.
Elementele constitutive ale infraciunii de splare a banilor
Obiectul juridic generic al infraciunilor prevzute la art. 23 din Legea nr.
656/2002 i respectiv al art.268 din noul Cod penal l constituie relaiile sociale prin
care Statul apr circuitul legal (financiar, bancar, economic, comercial i civil),
prevenind i combtnd circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infraciuni grave
prevzute de lege, prin instituirea unor obligaii ale anumitor persoane fizice i
juridice de a sesiza operaiunile cu astfel de bunuri, de a se abine de la efectuarea
unor acte i fapte juridice legate de produsul infracional sau de a favoriza autorii ori
participanii la infraciunile principale.
Obiectul juridic generic al infraciunilor prevzute n art.23 din Legea nr.
656/2002 i respectiv art.268 din noul cod penal este subsecvent obiectului juridic
generic al infraciunilor principale adic al acelor infraciuni grave prin care s-a
obinut produsul ce urmeaz a fi splat. Ca urmare, constatarea infraciunilor de
splare a produsului infraciunii se poate face numai concomitent sau ulterior
constatrii infraciunilor principale al cror produs se spal.
Infraciunile prevzute n art. 23 din Legea nr. 656/2002 i respectiv art.268
din noul cod penal au obiect material sau imaterial care este constituit aa cum am
artat din orice bun produs direct sau indirect al infraciunii principale. Putem spune
c atunci cnd cu tiin se schimb, se transfer, se cumpr ori se revinde
obiectul concret al infraciunii principale, n mod repetat, pentru a-i ascunde
originea, infraciunea de splare de bani subzist, iar bunurile, la oricte
transformri ar fi fost supuse, vor avea acelai regim juridic penal.
13
Elementul material al laturii obiective a infraciunii prevzute de art. 23 lit. a din
Legea nr. 656/2002 i respectiv al infraciunii prevzute de art.268 din noul Cod
penal l constituie schimbarea sau transferul de bunuri, separat sau mpreun, n
scopul ascunderii sau al disimulrii originii ilicite a acestuia.
Un prim sens al schimbrii bunului ar fi acela de transformare fizic, de a
schimba prima nfiare, pstrnd de regul valoarea intrinsec a obiectului; cu alte
cuvinte nlturarea acelor trsturi reale ale obiectului care in de modul ilegal de
obinere a acestuia i nlocuirea cu alte trsturi care s creeze aparena de origine
i/sau dobndire licit. De pild, schimbarea culorii, seriei, numrului de
nmatriculare al autoturismelor noi furate cu culorile, seriile i numerele de
nmatriculare legale ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumprate legal.
Un alt sens al schimbrii bunuluiar fi acela de a nlocui lucrul produs al
infraciunii, cu un lucru deinut legal de o alt persoan. Schimbul bunului poate fi la
valoare echivalent sau la valori diferite dup cum infractorul are interesul s
justifice, sau s ascund. De pild, schimbarea aciunilor anonime, a obligaiilor, a
titlurilor de plat, a certificatelor la purttor, etc., furate, care pot fi urmrite dup
serie, numr, cu altele asemntoare aflate n circuitul legal.
Schimbarea bunului poate s mbrace i forma unor acte juridice sub semntur
privat sau chiar autentificat fr a se nltura caracterul ilegal al operaiunii.
Transferul de bunuri n scopul ascunderii sau al disimulrii originii ilicite a
acestora este o alt modalitate a elementului material al laturii obiective a infraciunii
prevzute de art.23 pct. 1 lit. a din noua lege ct i a art.268 din noul Cod penal.
Potrivit art.1909 din codul civil simpla posesie a bunurilor mobile prezum
proprietatea posesorului asupra acestora. Ca urmare transferul bunurilor mobile
poate produce efecte juridice n aa zisa splare.
Cea mai simpl form a transferului de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un
loc unde s-ar deduce uor proveniena ilicit, ntr-un alt loc unde bunul ar avea o
aparen de provenien legal, urmrindu-se aceasta.
De asemenea prin transferul de bunuri se mai poate nelege:
-operaiunea de deplasare a capitalului sub diferite forme de la o ar la alta sau de
la un agent economic la altul, cu sau fr aparena legal (deplasare efectiv sau
scriptic ori electronic). De pild, pentru scoaterea din ar a unor sume obinute
prin nelciune n sistemul bancar se efectueaz o plat n avans de marf sau o
plat pentru o marf supraevaluat vndut de un agent economic aflat sub
controlul celui care transfer (agent care ulterior intr n faliment i nu mai
expediaz marfa). O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere,
fuziune, cu o firm falimentat intenionat, aflat tot sub controlul celui care
transfer; cumprare -vnzare de bunuri supra sau subevaluate, transfernd
diferena de pre de la un agent economic la altul; pli pentru consultan,
asisten de specialitate, etc., pentru care nu mai exist obligaia formal a
raportrii transferului respective.
14
-deplasri de valut prin cumprarea de obligaii, titluri de credit, cesiune de crean,
cu pre subevaluat.
-deplasri de valut prin cumprri i revnzri speculative de aciuni la burs.
-deplasri de valut prin creditare, mprumut fr garanii i care evident nu se mai
restituie agentului care este tot sub controlul celui care transfer.
-unele transferuri de fonduri interbancare prin sistemul Western Union.
-transferabilitate a creditului documentar (transferabil) concretizat n dreptul
beneficiarului de a cere ca acesta s fie deschis la o alt banc dect cea stabilit
de pri.
-folosirea ilegal a diferitelor forme de decontri interne sau internaionale inclusiv
de societi fantom prin: cecuri, acreditive, dispoziii de plat, dispoziii de ncasare.
-transfer de fonduri prin intermediul biletului de ordin sau cambiei, instrumente care
nu au la baz raporturi juridice fundamentale
-transfer cu pli fictive fcut prin carduri.
Scopul schimbrii sau transferului de bunuri, produs al infraciunii principale
trebuie s fie ascunderea sau disimularea originii ilicite. Acest scop trebuie s poat
fi dedus din circumstanele de fapt obiective, att ale producerii bunului ct i ale
schimbrii sau transferului efectiv al acestuia (art. 6 pct.2 lit. f din Convenia
Naiunilor Unite). Aceasta nseamn c numai acele operaii de schimb sau transfer
care conin elemente de fapt obiective din care rezult scopul ascunderii sau
disimulrii originii ilicite, constituie elementul material al laturii obiective a infraciunii
prevzut de art. 23 pct.1 lit. a din noua lege i respectiv de art.268 din noul Cod
penal.Latura subiectiv a acestei infraciuni o constituie intenia direct calificat prin
scop care presupune ntrunirea cumulativ a urmtoarelor elemente:
-cunoaterea c obiectul splrii, corporal sau necorporal este produs al infraciunii
principale;
-motivul, imboldul rezultat din dorina de a folosi bunul produs al infraciunii, direct
sau indirect, fr riscul de a fi descoperit;
-scopul, s fie ascunderea sau disimularea originii sau naturii ilicite a produsului
infraciunii principale, precum i de a ajuta persoana care a svrit infraciunea
principal s se sustrag de la urmrirea penal, judecata sau executarea pedepsei.
Credem c i latura subiectiv a infraciunii de splarea produsului
infraciunii, aa cum este definit de legiuitor, deosebete aceast infraciune, de
infraciunile de tinuire i favorizarea infractorului prevzute de art. 221 i art. 264
din Codul penal i art. 267, art.340 din noul Cod penal.
Putem spune c persoana care cu intenie direct ajut n orice mod la
svrirea infraciunii de splare a produsului infraciunii este complice , indiferent
dac este interesat material sau dezinteresat, deoarece el ncalc o obligaie
prevzut de legiuitor pentru prevenirea i combaterea a astfel de fapte, nclcare
care presupune c complicele a urmrit mpreun cu autorul scopul ilegal.

15
 n ceea ce privete subiectul infraciunii de splarea produsului infracional,
acesta poate fi orice persoan avnd capacitate de rspundere penal.
Latura obiectiv a modalitii prevzute de art. 23 pct. 1 lit. b i respectiv de
art.268 lit.b are dou forme:
-ascunderea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau
a proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscnd c bunurile
provin din svrirea de infraciuni.
-disimularea adevratei naturi a provenienei, a siturii, a dispoziiei, a circulaiei sau
a proprietii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscnd c bunurile
provin din svrirea de infraciuni.
Elementul material l constituie activitatea de ascundere sau de disimulare a
adevratei naturi a bunurilor incorporale. Astfel ascunderea sau disimularea n
accepiunea dat de art. 23 pct. 1 lit. b din noua lege credem c nu se refer la
bunul corporal, bun cu existen material, ci la:
a)drepturile asupra bunului material produs al infraciunii principale;
b)alte drepturi (bunuri incorporale) produs nemijlocit al infraciunii principale.
Etapele procesului de splare a banilor
Nu exist o singur metod de splare a banilor. Metodele pot varia de la
cumprarea i vinderea unui obiect de lux (de ex. o main sau o bijuterie) pn la
trecerea banilor printr-o reea complex, internaional, de afaceri legale i companii
scoic" (companii care exist n primul rnd numai ca entiti legale fr s
desfoare activiti de afaceri sau comerciale). Iniial, n cazul traficului de droguri
sau altor infraciuni cum ar fi contrabanda, furtul, antajul etc., fondurile rezultate iau
n mod curent forma banilor lichizi care trebuie s intre printr-o metod oarecare n
sistemul financiar.
Procesul de splare a banilor are trei faze: plasare, stratificare i integrare
sau, altfel spus, presplare (convertirea banilor murdari n bani curai); splarea
principal (conversia banilor n intrri contabile); uscarea sau reciclarea (folosirea
banilor pentru a obine profit).
n cadrul procesului de splare a banilor s-au identificat anumite puncte
vulnerabile, puncte dificil de evitat de ctre cel care spal banii i n consecin uor
de recunoscut, respectiv:
intrarea numerarului n sistemul financiar;
trecerea numerarului peste frontiere;
transferurile n cadrul i dinspre sistemul financiar.
Intrarea numerarului n sistemul financiar se realizeaz prin:
fragmentarea operaiunilor n numerar n scopul evitrii raportrii tranzaciei
prin divizarea operaiunilor sub nivelul minim de raportare;
folosirea inadecvat a listelor de excepii prin care unele categorii de
operaii cu numerar sunt exceptate de la raportare (presupune uneori complicitatea
unitilor financiare respective);
16
 executarea de false documente de raportare pentru a legitima numerarul
general;
depunerile de profituri ilegale n bnci corespondente pot fi prezentate ca
transferuri de la banc la banc;
a) Plasarea fondurilor in circuitul financiar : presupune deplasarea fizic a profiturilor
n numerar , necesar pentru evitarea controlului de ctre organele legii; reprezint
scparea", la propriu, de numerar i ndeprtarea fizic a veniturilor iniiale derivate
din activitatea ilegal. Este cea mai vulnerabil etap a splrii banilor deoarece
implic colectarea i manevrarea unei mari cantiti de numerar.
Folosirea instituiilor financiare netradiionale n procesul de plasare a fondurilor .
Aceste instituii pot fi: casele de schimb valutar, societile de valori mobiliare,
bursele de mrfuri, cazinourile, serviciile de ncasare a cecurilor, serviciile de
transmitere de fonduri. Metodele folosite de reciclatori n acest caz sunt aproximativ
aceleai cu cele folosite n instituiile financiare tradiionale .
Casele de schimb valutar: n alte ri, ele ofer i alte servicii financiare
(vnzare de mandate de plat i cecuri de cas, transferuri electronice de fonduri,
schimb de devize pentru cecuri etc.), care pot oferi un paravan pentru tranzacii
ilicite; n Romnia, casele de schimb au un singur obiect de activitate, schimbul
valutar. Metoda prin care se plaseaz fonduri ilicite n acest caz este efectuarea
schimbului valutar fr ntocmire de documente ori violarea memoriei computerului
pentru a nu se mai putea reconstitui irul de tranzacii ncheiate ;
ambele pri au ctiguri ilicite: reciclatorul scap de o sum mare de lei i primete
o cantitate mai mic de bancnote strine, iar casa de schimb comite evaziune
fiscal prin nedeclararea veniturilor din operaiunile efectuate.
Ageniile de transmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea
fondurilor pe plan intern sau internaional, prin mijloace electronice, cecuri, curiei,
fax sau reele de computere. Faptul c valoarea banilor poate fi deplasat dintr-un
loc n altul, deseori fr deplasarea fizic a monedelor constituie principala
caracteristic a acestui sistem.
Cazinourile: amalgamarea fondurilor ilegale cu cele legale sunt favorizate
de faptul c jocurile de noroc sunt activiti desfurate cu numerar, oferind
participanilor anonimat .
Comercianii de bunuri de folosin ndelungat de mare valoare
(automobile, iahturi, bunuri de lux, bunuri imobiliare) sunt folosii de reciclatori pentru
a schimba numerarul n bunuri care, eventual, sunt revndute pentru a obine
numerar cu origine licit. Agenii de burs pot fi manipulai de reciclatori prin oferirea
de avantaje n schimbul utilizrii numerarului pentru achiziionarea de aciuni sau
mrfuri, prin evitarea raportrilor tranzaciilor cu numerar.Companii de faad, care
de fapt nu au ncasri din activiti reale, ci numai din depunerile reciclatorilor.
Exportul ilegal de valut; transportul fizic se realizeaz cu diferite mijloace
de transport, fr a se respecta legislaia cu privire la raportarea sumelor ce ies din
17
ar i au ca destinaie ri n care nu se pune problema justificrii sumelor n
numerar; dup depunerea n bnci, aceste sume fac cale ntoars, utilizndu-se
transferul electronic.
b)Stratificarea fondurilor : este procesul de micare a fondurilor ntre diferite conturi
pentru a le ascunde originea ; separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea
unor straturi complexe de tranzacii financiare proiectate pentru a nela organele de
control i pentru a asigura anonimatul.
Moduri de stratificare:
-Dup ce numerarul a fost depus n instituii financiare fr a fi detectat, contra
acestui numerar reciclatorii procur instrumente financiare (cecuri de cltorie,
scrisori de credit, mandate de plat etc.), pe care le reconvertesc apoi n numerar;
- Transferurile electronice. O dat ce numerarul a fost depus n conturi bancare,
acesta poate fi transferat n orice col al lumii n timp record.
Multe entiti se servesc n ultimul timp de Internet pentru a propune servicii de
splare de bani, dnd uneori aparena de servicii financiare extrateritoriale sau de
posibiliti de plasament legale. Dat fiind caracterul din ce n ce mai mobil de acces
la Internet, un client are posibilitatea de a accesa virtual contul su din orice loc din
lume. n aceast situaie reciclatorii pot controla orice cont, chiar dac acestea au
fost deschise pe numele unor interpui; soldurile persoanelor interpuse se transfer
ulterior n contul administratorului titular, iar acesta poate dispune de banii
transferai.
c)Integrarea fondurilor n economia real : reprezint micarea fondurilor astfel
splate prin intermediul organizaiilor legale; furnizarea unei legaliti aparente
bogiei acumulate n mod criminal .
Dac procesul de stratificare are succes , schemele de integrare vor aeza
rezultatele splrii la loc n economie n aa fel nct ele vor reintra n sistemul
financiar aprnd ca fonduri normale i curate" de afaceri.
Prin intermediul ei profiturile reciclate sunt plasate n economia real
legitim iar rezultatele obinute din activiti ilegale sunt legale. Profiturile au o
acoperire legal iar reciclatorul le poate folosi achiziionnd bunuri la vedere.
Metodele de integrare sunt:
-Achiziionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri n pierderi, dup
care, utiliznd fondurile ilicite, aceste bunuri sau afaceri sunt revndute la valoarea
lor real;
-Posibilitatea creditrii de ctre asociai a propriei societi comerciale, care
merge mereu n pierdere. Se scot din firm sume, ncrcnd costurile, n final
realizndu-se pierderi; cu sumele care s-au scos din firm dar neimpozitate,
asociaii crediteaz firma proprie, ncasnd chiar i dobnzi pentru sumele cu care
au mprumutat societatea;

18
 Bunurile achiziionate cu fonduri ilicite sunt vndute unor societi de tip
captiv (care aparin de fapt proprietarului bunurilor), dup care sunt revndute
realiznd un profit substanial tot proprietarului iniial;
mprumuturi fictive acordate de o companie de faad; o astfel de companie
nregistrat ntr-un paradis fiscal este controlat de o companie din ar, iar fondurile
companiei de faad sunt de fapt, fonduri reciclate ale companiei din ar;
Folosirea de facturi false pentru import sau export (se utilizeaz facturi de
import supraevaluate, pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri, iar n
cazul reciclrii fondurilor strine n ar, facturile de export sunt supraevaluate
pentru a justifica ncasrile).

19
BIBLIOGRAFIE :

1. Drept bancar i valutar - Dr.Florescu Viorel, Bucureti 2006

2. Dreptul comerului internaional -Drago A Sitaru,Bucureti 1996
3. Tratat de drept al comerului internaional- Octavian Cpn,Bucureti 1995
4. Pli i garanii internaionale -Marian Negru,Bucureti 1999
5. Relaii financiare i monetare internaionale -Paul Bran, Bucureti 1995
6. Practica judiciara penala- Antoniu Gh,vol 5,editura Academiei
Romane,Bucuresti,1998
7. Dreptul comerului internaional - Tudor R Popescu,Bucureti 1983
8. Metode de analiz a activitii de comer exterior- Constantin Enescu,Bucureti
1993
9. Tranzitia economica in Romania - trecut, prezent si viitor - Cristof Rhl, Daniel
Daianu, Bucuresti 1999
10. Romania si Uniunea Europeana - Daniel Daianu, Radu Vranceanu, editura
Polirom 2002
11. Cartea alba 2002 Ministerul finantelor publice
12. Tratat de drept financiar si fiscal - Dan Drosu- Saguna, ed. All Beck SA 2001
13. Evaziunea fiscala Nicolae Hoanta, ed. Tribuna Economica Bucuresti 1997
14. Evaziunea fiscala ,Theodor Mrejeru, Dumitru Andreiu, Petre Florescu, Dan
Safta, Marieta Safta, ed. Tribuna Economica 2000
15. Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscale - Claude Dauphin, Grupul de
edituri Tribuna 1999
16. Revista Finane publice si contabilitate nr.3/ 2003, nr.1/2002, editata de
Ministerul Finanelor Publice
17. Codul de procedura fiscala- M. Mirela,comentarii i explicaii
18. Evaziunea fiscal i splarea banilor- Nicolae Cristis,editura Hamangiu,2006
19. Legea 241 /2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscal
20.Codul de procedur fiscal,O.G.92/2003
21. Legea 656/07.12.2002 modificat prin Legea 39/21.01.2003 publicat n M.O.
nr. 50/29.01.2003,privind prevenirea i sancionarea splrii banilor

20
 TENDINE PRIVIND CRIMINALITATEA VIOLENT

Drd.FLORIN BOBIN
Ministerul Public

Violence is the exertion of force so as to injure or abuse. The word is used

broadly to describe the destructive action of natural phenomena like storms and
earthquakes. More frequently the word describes forceful and intentional injury to
people, and verbal and emotional abuse towards others. Warfare is large-scale
organized violence carried out by one state against another, and states legitimately
authorize the use of force through the police power to maintain public order and
uphold the rule of law. The causes of violent attitudes and behavior are important
topics of study in psychology and sociology.

Din cercetarile efectuate pe baza fiselor criminologice si a statisticilor din

evidentele operative, a rezultat ca savarsirea omorurilor1 in tara noastra este
marcata de particularitati care se refera la:
a) Mediile, locurile si timpul in care se comit infractiunile cu violenta:
infractorii savarsesc omorurile de regula la locul de domiciliu, ponderea
detinand-o cei nascuti si domiciliati in mediul rural;
marea majoritate se aflau sub influenta alcoolului in momentul comiterii faptelor;
in ceea ce priveste locul savarsirii infractiunilor cu violenta s-a constatat ca
majoritatea au fost comise in locuri ce ofera conditii prielnice de actionare si
executare a actului infractional. Astfel cele mai multe omoruri au fost comise in
locuinte (60%) unde persoanele cu conditie fizica precara ori, in inferioritate
numerica sau imprudente au fost atacate, talharite si ucise;
infractiunile de viol au fost comise in locuri izolate (terenuri virane, parcari,
paduri, lacuri izolate si intunecoase) si in proportie destul de ridicata in locuintele
victimelor sau autorilor (circa 55%) dupa o prealabila pregatire si indeosebi pe timp
de noapte si vizibilitate scazuta;
in ceea ce priveste timpul comiterii infractiunilor cu violenta se constata o
crestere vertiginoasa a numaraului infractiunilor comise pe timp de zi (indeosebi
talharii si violuri) ceea ce denota o crestere a curajului si a sigurantei pe care o simt
infractorii in momentul comiterii acestor fapte.
b) Modul de aparare

1Sorin M. Radulescu, Dan Banciu, Sociologia crimei si criminalitatii, Bucuresti, Ed. Sansa SRL,
1996.

21
 Victimele sunt desigurvictime, dar nu arareori conceptiile, mentalitatile,
prejudecatile si atitudinile inapoiate chiar ale acestora, comportamentul unor victime,
cu deosebire in cazul unor indivizi marginalizati psiho-moral, creeaza situatii, stari
sau circumstante susceptibile a deveni criminogene, intr-un grad ridicat de
probabilitate. Comportamentul unor victime, manifestat spre pilda, in initierea unor
certuri, scandaluri, intretinerea unor relatii sexuale extraconjugale etc.
comportament capabil sa creeze situatii criminogene se integreaza, in concret, in
procesul socio-uman cauzal la capatul caruia se comit si infractiuni intentionate de
violenta.
Relevant este faptul ca in marea majoritate a cazurilor, faptuitorii actioneaza
individual, grupurile organizate fiind relativ rare, dar in crestere in ultimii ani. In cele
mai multe cazuri autorii au folosit arme albe sau obiecte contondente, aflate asupra
lor din alte motive decat in vedrea savarsirii infractiunii, sau obiecte contondente si
arme albe gasite la fata locului. In cazul infractiunilor de viol s-a practicat in mod
deosebit imobilizarea victimei prin forta fizica.

Caracteristicile actuale

Caracteristic acestei perioade este faptul ca marea majoritate a faptuitorilor

fac parte din categoria infractorilor primari, cei mai multi autori de fapte comise cu
violenta aflandu-se in momentul savarsirii faptei sub influenta alcoolului.
La savarsirea infractiunilor cu violenta ponderea o detin faptuitorii fara
ocupatie si care in general nu au o sursa de venituri sigure.
O alta trasatura specifica a acestui grup de infractiuni o constituie faptul ca
daca in marea majoritate a cazurilor infractorii au actionat individual, la nivelul
ultimilor ani s-a observat o evidenta crestere a procentului celor care se organizeaza
in grup pentru a savarsi infractiuni de talharie si viol. Lucrul care ingrijoreaza in mod
deosebit este procentul ridicat al adolscentilor si minorilor in aceste bande. 2 Nu mai
surprinde pe nimeni sa constate ca minorii intre 12-16 ani organizati in grupuri,
inarmati cu cutite, sabii ninja si alte arme albe, sprayuri iritant lacrimogene sau
paralizante, talharesc ziua in amiaza-mare colegi de scoala, femei, persoane mai in
varsta, lucru care vine sa confirme statisticile care arata ca marea majoritate a
persoanelor care savarsesc fapte violente sunt tinere. De asemenea, creste simtitor
ponderea infractiunilor cu violenta savarsite prin cruzimi cu totul deosebite.
Prin cruzimi se inteleg procedee brutale, feroce, actele de violenta care,
prelungite in timp, produc chinuri sau suferinte fizice deosebit de mari, care denota
sadism, un mod barbar de comitere a infractiunii, ca de exemplu: zdrobirea oaselor,

2Ortansa Brezeanu, Particularitati ale criminalitatii in perioada de tranzitie. Aspecte juridice si

criminologice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1999.

22
jupuirea pielii, bataia cu biciul, lipsirea de hrana sau bautura, provocarea de arsuri
prelungite, sectionarea totala sau partiala a unor zone vitale ale corpului.
Un exemplu concret si elocvent din practica judiciara este acela in care
inculpatul, manifestand o ferocitate iesita din comun, a aplicat sotiei sale, vinovata
de adulter, 52 de lovituri de cutit in diferite parti ale corpului si constatand ca inca
mai traieste, a stropit-o cu benzina si i-a dat foc.
Studii si statistici recente, referitoare la victime reflecta ingrozitoarele
suferinte fizice si psihice la care sunt supuse.
Astfel de fapte au un impact deosebit asupra societatii, dand nastere unui
sentiment din ce in ce mai mare de nesiguranta si o mare neliniste in randul
oamenilor de buna credinta.
Un aspect ingrijorator care a urmat Revolutiei din Decembrie 1989 atat la
nivel national dar si la nivel judetean, este acela ca s-a infiripat idea violentei ca
solutie pentru problemele social-economice si chiar politice cu care se confrunta
segmente socio-profesionale, grupuri de indivizi izolati. Am fost in aceasta perioada
martorii mineriadelor minerilor din Valea Jiului condusi de Miron Cosma, care au
calcat in picioare orice notiune de stat si de drept si au legalizat forta batei
colective3.
De asemenea, am fost de nenumarate ori martorii ocuparii drumurilor
nationale si a magistralelor de cai ferate de catre grupuri de sute sau chiar mii de
personae din diferite localitati ale tarii pentru rezolvarea unor probleme sociale,
economice sau profesionale prin fortarea mainii guvernantilor pentru rezolvarea in
mod favorabil al cererilor acestora.
Solutia pentru rezolvarea problemelor social-economice a fost considerata si
atacarea unor instituii ale statului, sedii de prefecturi, primarii, de catre protestatarii
nemultumuti (exemplu: salariatii de la Tepro Iasi) soldate cu ciocniri violente cu
fortele de ordine, morti si raniti si alte victime de ambele parti implicate.
O amploare deosebita au luat si actele de violenta impotriva celor care au
datoria de a aplica legea. Avem in vedere aici recentul caz Ciocnari, cand politistii
care au intervenit pentru arestarea unor infractori, au fost atacati cu violenta de
intreg satul.
De aici se desprinde si concluzia ca in aceasta perioada de transfer social,
economic, politic etc., in societatea noastra grupuri sociale nemultumite dar
organizate de asa-zisii lideri si-au format gresita impresie ca isi pot face dreptate si
singuri.
O alta problema deosebita care priveste violenta colectiva a fost cea a
conflictelor dintre clanurile de rromi care numai la interventia prompta si hotarata a

3Ortansa Brezeanu, Particularitati ale criminalitatii in perioada de tranzitie. Aspecte juridice si

criminologice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1999.

23
autoritatilor nu au capatat amploarea deosebita si nu s-au soldat cu victime si
pagube materiale.
Interventia autoritatilor ar trebui facuta in primul rand in plan legislativ prin
pedepsirea mult mai aspra a acestor acte de violenta.

Tendinte

Societatea romaneasca plateste un tribut greu infractionalitatii de violenta: an

de an pe altarul nesabuintei unor indivizi sunt jertfite viata, integritatea corporala,
sanatatea, libertatea sexuala, etc, a sute si sute de personae, consecintele social-
economice si psiho-morale ale acestui fragment extrem de nociv al criminalitatii,
care este subsistemul infractiunilor de violenta, sunt de-a dreptul dramatice.
Evaluate la rece, daca putem spune asa, numai consecintele economice ale
infractionalitatii de violenta se ridica anual la sute de mii de euro, ca sa nu mai
vorbim de urmarile unor atare infractiuni asupra calitatii vietii sociale in ansamblu, de
traumele care dainuie in constiinta morala a victimelor cand in cazurile tentativelor
de omor, de talharie, etc ele raman in viata, a familiilor acestora
Cu atat mai grave ne apar consecintele infractionalitatii de violenta daca
avem in vedere ca victimele multora dintre faptele penale de violenta sunt femei (de
regula la omorurile pasionale, la unele violuri sau vatamari cauzatoare de moarte, la
unele talharii), minori sau persoane tinere ori in varsta inaintata, precum si
victime, uneori din randul persoanelor detinatoare de functii ce implica exercitiul
autoritatii publice.
Tranzitia pe care o parcurge tara noastra repercuteaza si in problematica
criminalitatii in general si a infractiunilor savarsite cu violenta in special, dandu-le un
continut criminogen nou.
Apar noi mobiluri in savarsirea infractiunilor cu violenta. Ponderea celor
comise din razbunare, gelozie, etc., scade in favoarea celor cu mobil economic (furt
cu violenta, jaf, talharie, etc).
Un nou flagel este cel nascut in legatura cu Legea Funciara. Problematica
pamantului, a mostenirii si a impartirii acestuia apare tot mai mult in prim-planul
criminalitatii cu violenta. Se ucid tot mai frecvent rudele intre ele (frati, parinti-copii,
unchi, nepoti), se comit multe infractiuni cu violenta in cercurile familiale avand drept
mobil problema pamantului.
Crima organizata de tip mafiot, executata cu sange rece si profesionalim
incepe sa cucereasca teren si in Romania. Desi procentul acesteia nu reprezinta
prea mult, in schimb, sub aspectul impactului social, al rezonantelor in mass-media,
ele retin in mod deosebit interesul populatiei. Este cazul crimei comise impotriva
omului de afaceri roman Mihai Ionescu din Bucuresti, bomba care a explodat intr-o
masina din Timisoara ucigand doi si ranind alti doi din ocupantii masinii si care era

24
destinata reglarii unor conturi in lumea hotilor autovehiculelor de lux din zona de
vest a tarii.
S-au facut primii pasi spre internationalizarea crimei in tara noastra. Au fost
gasiti cetateni chinezi morti, ucisi in cel mai pur stil Asiatic specific faimoaselor
triade chinezesti. De asemenea numerosi cetateni arabi, turci si de alte nationalitati
au fost ucisi sau grav raniti in diferite reglari de conturi, multe din aceste fapte
ramase din pacate in categoria faptelor cu A.N. (autori necunoscuti) si care este
putin probabil ca vor fi solutionate in viitor.
In acelasi timp infractorii romani apar tot mai frecvent implicati in fapte
penale savarsite in alte state in combinatie cu cetatenii acestora.
Tot mai frecvent tehnica occidentala in materie de infractiuni cu violenta se
face resimtita si in tara noastra. Armamentul si munitia introduse clandestin in tara,
sprayurile si substantele iritant lacrimogene si paralizante insotesc tot mai mult
infractiunile savarsite cu violenta.
Posibilitatea aparitiei unui proces de violenta programata este tot mai mare
ca urmare a organizarii crimei in lumea interlopa, a modelului oferit de acestea.
In numeroase tari occidentale problema criminalitatii a devenit una din grijile
principale, ale guvernelor, specialistilor si ale cetatenilor4. Speranta de a vedea ca
imbunatatirea nivelului de trai si a serviciilor sociale antreneaza in mod automat o
scadere a criminalitatii nu s-a realizat. In unele tari, chiar dezvoltate, criminalitatea
este una dintre cele mai grave probleme sociale si programele de prevenire a
criminalitatii, desi foarte bine studiate nu au avut nici un efect sensibil asupra ratei
medii a criminalitatii.
Imbracand forme diverse de la agresiune de drept comun la violenta
colectiva si violenta politica (terorismul), infractiunile savarsite cu violenta au
cunoscut o crestere accelerata in ultimul timp tinzand sa se accentueze din ce in ce
mai mult.
In doctrina criminologica occidentala descrierea exacta a organizarii
criminalitatii a format obiectul unor ample preocupari care au relevant ca,
criminalitatea organizata implica un lant de comanda comparabil cu al unei armate,
o intensa planificare, amenintarea cu folosirea fortei, izolarea conducerii la varf si o
relativa imunitate la ocupantii de la nivelurile inalte.
Criminalitatea organizata capata si o dimensiune transnationala, de regula a
corporatiilor, existand in aceasta structura numeroase forme si dimensiuni ale
criminalitatii ca: traficul de droguri si stupefiante, traficul de personae, falsificarea de
moneda si traficul de moneda falsificata, contrabanda, traficul de armament si
substante radioactive.
Criminalitatea cauzata de violenta a devenit extrem de ingrijoratoare pentru
autoritatile din intreaga lume deoarece asistam la o intensificare a actelor de

4 Constantin Paunescu, Agresivitatea si conditia umana, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1994.

25
violenta, mai ales a omorurilor, a loviturilor sau vatamarilor cauzatoare de moarte,
jafurilor in special a cazurilor de violenta exercitata de grupuri organizate si
armate5.
Recrudescenta si escaladarea criminalitatii de violenta, in ultimii ani, se
manifesta intr-un mod deosebit de acut si in tarile dezvoltate astfel incat, spre
exemplu, procentul de omucideri in marea majoritate a tarilor dezvoltate s-a dublat.
Mai mult, in masura in care cifrele privind procentele de omucideri
prevestesc procentul global al infractiunilor de violenta, rata medie a actelor de
violenta a crescut in ultimele decenii in majoritatea tarilor occidentale in proportii
mult mai ridicate decat a crescut rata medie privind populatia.
Astfel in S.U.A. dupa anul 1990 au fost ucisi peste 100.000 de oameni, cifra
care depaseste pierderile americane in toate razboaiele la care a luat parte. In
Statele Unite ale Americii un om este impuscat, in medie, la fiecare 25 minute.
O expresie simtomatica a violentei organizate o reprezinta Mafia raspandita
in Italia si S.U.A., extinzandu-si controlul in industrie, comert, trafic de droguri, rapiri
de personae, asasinate, jocuri de noroc, prostitutie, etc.
Astfel, se aproximeaza ca in ultimii 10 ani peste 18.000 de persoane au fost
asasinate de oameni platiti sa ucida. Ucigasii de profesie accepta sa execute pe
oricine; dupa destainuirile unor asemenea ucigasi, unii dintre ei au devenit salariati
permanenti ai organizatiilor mafiote.
In prezent are loc o recrudescenta fara precedent a terorismului in tarile din
Vest si Statele Unite ale Americii, Orientul Apropiat si Orientul Mijlociu,
fundamentalismul Islamic dovedindu-se una dintre cele mai nefaste plagi ale vietii
contemporane care pe langa ca jertfeste viata unor persoane nevinovate, cauzeaza
distrugeri de valori ale umanitatii, raspandind teama si teroare.
Vulnerabilitatea crescanda a societatii fata de criminalitatea de violenta, cu
deosebire fata de terorism, pune intr-o lumina noua problema furturilor si santajelor
la scara internationala savarsite de catre teroristi, referitoare la armele atomice.
Criminalitatea de violenta alimenteaza fenomenul instrainarii si, totodata, implica
eventualitatea unor efecte distrugatoare pentru pacea si securitatea pe planeta
noastra.

5Sorin M. Radulescu, Dan Banciu, Sociologia crimei si criminalitatii, Bucuresti, Ed. Sansa SRL,
1996.

26
 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FOTOGRAFIA

Stud.IONIC LIVIU
Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza

Photography is the process, activity and art of creating still or moving

pictures by recording radiation on a sensitive medium, such as a film, or an
electronic sensor. Light patterns reflected or emitted from objects activate a
sensitive chemical or electronic sensor during a timed exposure, usually through a
photographic lens in a device known as a camera that also stores the resulting
information chemically or electronically. Photography has many uses for business,
science, art and pleasure.

Fotografia nu povestete lucruri care nu mai sunt, ci lucruri care sigur au

existat cndva. Fiecare dintre noi are un idol, un exemplu cu o putere, talent sau
nfiare supraomeneasc, care ne inspir pe drumul ales i care ne marcheaz
din primele clipe ale vieii. Cteodat aceti oameni datoreaz imaginea format
despre ei doar privitorului, fiindc fiecare dintre noi percepem altfel i construim
imaginea de care avem nevoie n momente de inspiraie!
Fotografia se bazeaza pe o tehnologie demult consacrata. Camera
analogica a avut o existenta de mai mult de 150 de ani inainte de aparitia camerei
digitale. De aceea, camera analogica (cea care foloseste filmul si elementele
chimice) este extrem de bine dezvoltata.
Indiferent daca folosesti o camera digitala sau un aparat cu film, cel mai
important lucru cand fotografiezi este sa realizezi o expunere corecta. Pentru a
obtine o astfel de expunere, setarile aparatului trebuie sa fie reglate in concordanta
cu cantitatea de lumina existenta in momentul in care se realizeaza fotografia.
O expunere buna (alta decat gasirea subiectului adecvat) consta in
captarea catitatii corecte de lumina in camera. Stai in fata unei scene sau a unui
subiect si faci fotografia. Subiectul este vizualizat ca imagine luminoasa, iar camera
trebuie sa-l expuna prin captarea si stocarea acestei imagini. La un nivel mai ridicat
nu exista diferente mari in fotografia cu camera digitala sau analogica. Expunerea,
in ambele cazuri inseamna captarea si stocarea imaginilor luminoase. Numai ca se
realizeaza pe diferite medii de stocare:
-film, care poate fi alb-negru sau color, pozitiv (diapozitiv) sau negativ;
-senzor de imagine (CCD sau CMOS) si memorie de tip RAM (mai multe tipuri).
Toate camerele capteaza lumina printr-un tub mic, numit obiectiv (sau grup
de lentile in limbajul uzual). Mediul sensibil la lumina (senzorul) se afla in spatele
obiectivului.

27
 Intr-un aparat foto traditional, imaginea este captata si stocata pe un film.
Poti vedea rezultatul cand filmul este developat. Developarea este un process pur
chimic.
Cu o camera digitala, lumina este captata de un senzor de imagine (un
element CCD sau CMOS), care este de asemenea o unitate analogica. Dar camera
digitala transforma imediat imaginea captata de senzor in date digitale (0 si 1).
Datele sunt stocate intr-o memorie de tip RAM (card).
Cardul de memorie este baza viitoarelor procese la care este supusa o
fotografie (ca de exemplu transferul pe computer sau imprimarea). In timp ce un film
obisnuit contine 24 sau 36 de expuneri, cardurile pot avea diferite tipuri de
dimensiuni si o capacitate aproape nelimitata. Iar daca un film nu poate fi utilizat
decat o singura data, un card de memorie se foloseste in repetate randuri. Poate fi
pastrat ani la rand si poate fi folosit pentru sute de mii de expuneri.
Tehnica fotografica traditionala
Camera ideala trebuie sa fie capabila sa realizeze fotografii bune in orice
conditii de iluminare. Insa doar daca este multa lumina este usor sa faci o fotografie
buna. Dar cu cat subiectul emite (reflecta) mai putina lumina, cu atat este nevoie de
timp de expunere mai mare si abilitati de fotograf. Daca este prea putina lumina,
poate fi extrem de dificil sa realizezi o expunere. Exista intotdeauna doi factori care
trebuie adaptati unul la celalalt, daca vrei sa realizezi o expunere buna:
-cantitatea de lumina;
-sensibilitatea la lumina a camerei
Fiecare camera are o sensibilitate particulara, determinata de captorul sau
de lumina (film sau dispozitiv electronic fotosensibil). Sensibilitatea se masoara in
unitati ISO si indica rapiditatea cu care captorul este saturat cu lumina. Cu o
sensibilitate mare poti, de exemplu, sa fotografiezi in conditii slabe de iluminare.
Masurarea luminii
Masurarea luminii trebuie sa aiba loc inainte de realizarea unei fotografii.
Trebuie doar sa ai control asupra luminii din fata camerei Rezultatul masuratorii de
lumina este adunat cu sensibilitatea camerei si in urma acestor informatii poti seta
diafragma camerei si expunerea.
Diafragma este o deshidere prin care lumina patrunde in camera si, care
poate fi marita sau micsorata. Declansatorul se deschide ca sa intre lumina, iar apoi
se inchide. Cu cat declansatorul este deschis mai mult timp, cu atat mai multa
lumina intra in zona filmului sau a senzorului.
Asa se intampla la fiecare fotografie- indiferent daca este realizata cu o
camera foto analogica sau digitala, cu un aparat de fotografiat sau cu o camera
video. Diafragma si viteza de declansare sunt folosite pentru reglarea cantitatii de
lumina care este trimisa spre film sau senzor.
In trecut se foloseau aparate de masura a iluminarii (exponometre), care
de obicei erau dispozitive separate. Cand se cunoastea atat cantitatea luminii cat si
28
sensibiliattea filmului, puteai calcula diafragma si viteza de declansare. De fapt,
trebuiau doar cautate informatiile intr-un tabel si selectata expunerea corecta pentru
camera.
Astazi, atat masurarea iluminarii cat si reglajele necesare sunt calculate
automat in interiorul camerei. Toate aparatele moderne au programe automate, iar
micul computer incorporat calculeaza expunerea optima prin setarea diafragmei si a
vitezei de declansare.
Parametrii de baza care fac parte din procesul de realizare a fotografiilor:
1. Diafragma
De obicei o camera ieftina are o diafragma fixa; obiectivul nu poate fi reglat.
Aparatele mai sofisticate au totusi o diafragma variabila. Asta inseamna ca
deschiderea obiectivului isi poate modifica dimensiunea, la fel cum pupila noastra se
mareste sau se micsoreaza in functie de conditiile de lumina. In partea de jos a
obiectivului exista un dispozitiv mecanic (adesea niste lame de metal) care poate
obtura o parte mai mare sau mai mica a dispozitivului. In cazul camerelor mai vechi,
diafragma se modifica prin rotirea unui disc. In cazul camerelor digitale, aceasta se
regleaza electronic.
Astfel, modificand dimensiunea diafragmei, poti regal cantitatea de lumina
care trece prin obiectiv. Cu cat este mai mare diafragma, cu atat va intra mai multa
lumina in zona sensibila (film/ senzor).
O diafragma este masurata in valori f (numite si f-stops). Aceste valori sunt
determinate prin impartirea diametrului deschiderii diafragmei la distanta focala a
lentilelor, care este numita lungimea obiectivului.
2. Viteza de declansare (timpul de expunere)
O camera este construita astfel incat sa putem modifica timpul de expunere.
Acest lucru nu se realizeaza la fel in cazul tuturor camerelor, dar principiul este
acelasi. Deschiderea declansatorului pentru o perioada mai lunga de timp permite
intrarea unei cantitati mai mari de lumina.
In trecut, timpul de expunere era de cateva minute (timp in care, de
exemplu, o familie trebuia sa stea nemiscata in timp ce era fotografiata).
Mai tarziu, in secolul XX au aparut filmele mai rapide (cu o sensibilitate
mai mare), facand posibila reducerea timpului de expunere. Este necesar sa se
acorde atentie timpului de declansare, care are o importanta capitala in cazul calitatii
fotografiei. Este usor sa realizezi fotografiicare nu sunt miscate cu o viteza de
declansare de 1/250, 1/500 secunde- cel putin cu un obiectiv obisnuit. Dar cu o
viteza de declansare de 1/30, 1/15 secunde sau mai putin, o fotografie poate fi
miscata. Se recomanda folosirea unui trepied. Este acelasi lucru cu utilizarea unui
zoom mare, caz in care fotografia se poate misca.
3. Sensibilitatea la lumina
Atat camerele digitale cat si cele analogice lucreaza cu numere ISO cand
seteaza sensibilitatea. Un exemplu din lumea filmului analogic:
29
 Un film color standard poate avea o viteza de 100 ISO. Un film mai rapid
poate avea o viteza de 200 ISO. Cel de-al doilea film este de doua ori mai rapid
decat primul. Asta inseamna ca filmul are nevoid oar de jumatate din cantitatea de
lumina ca sa obtina aceeasi expunere. Deci se poate face o fotografie cu o viteza de
declansare de doua ori mai rapida pentru a se obtine aceeasi expunere. Filmele
rapide (ISO 400 si peste) sunt potrivite pentru realizarea fotografiilor in care
conditiile de lumina sunt critice, ca de exemplu, cand se fac fotografii sportive in
care subiectul se afla in miscare.
Si camerele digitale au sensibilitatea masurata in unitati ISO. Dar sunt
implicate niste mecansime complet diferite. In cazul camerelor digitale mai ieftine,
exista ori o singura sensibilitate fixate, ori o sensibilitate care variaza automat, astfel
incat sa fie adecvata expunerii. In cazul camerelor mai bune, trebuie sa selectezi
singur sensibilitatea din meniul camerei. Daca se forteaza o marire in sensibilitatea
unei camere, rezultatul este, de obicei, o reducere evidenta a calitatii fotografiei. Se
forteaza electronic imaginea. Rezultatul este o crestere a sensibilitatii dar si a unui
zgomot intern. Senzorul de imagine creeaza pur si simplu mult zgomot electric, care
apare in fotografie ca element nenatural de exemplu sub forma unor pixeli care nu
trebuiau sa fie gri.
In concluzie, sensibilitatea este un parametru important de fiecare data
cand se realizeaza o fotografie. Este la fel de importanta ca diafragma sau timpul de
declansare cand se calculeaza expunerea. Daca se lucreaza cu fotografii digitale,
trebuie luate in calcul toate optiunile de reglare a sensibilitatii camerei. In acelasi
timp, trebuie tinut cont de zgomotul care apare odata cu cresterea sensibilitatii.
4. Obiectivul
Obiectivul este o parte foarte importanta a aparatului foto. Este un tub care
conduce lumina in interiorul camerei. Obiectivul este format din lentile (din sticla sau
masa plastica) si poate fi fix sau interschimbabil. Un obiectiv este caracterizat de doi
parametri:
-luminozitatea (o valoare a diafragmei f/stop);
-lungimea (distanta focala- de focalizare- masurata in milimetri)
Luminozitatea este data de cea mai mare deschidere de diafragma pe care
o poate obtine un obiectiv. Cu cat este mai puternic obiectivul (f/stop mai mic ca
cifra), cu atat este mai bun (si, de obicei, mai scump). Distanta focala a obiectivului
se masoara in milimetri si este importanta pentru marirea data de sistemul de lentile.
Ambele informatii pot fi gasite in mod normal in partea din fata a obiectivului, sau pe
corpul camerei. Distanta focala a unui obiectiv se masoara astfel: obiectivul trebuie
focalizat la pozitia infinit, in timp ce se masoara lungimea de la centrul opric pana la
film/senzor. Aceasta distanta este distanta focala sau lungimea obiectivului.
Unghiul camerei de vizare poate varia extrem de mult in functie de distanta
focala a obiectivului si de dimensiunea elementului imagine/senzor. Obiectiv normal
poate fi numit acela al carui unghi este de aproximativ 46 de grade, aceeasi valoare
30
cu care vedem si noi. Daca unghiul este mai mare de 46 de grade, atunci este vorba
de un obiectiv wide-angle (superangular). Arata ca un fel de telescop intors invers,
parka tea-ai indeparta de subiect. Daca unghiul este mai mic, atunci ne apropiem de
subiect (efect telescopic), iar obiectivul este numit teleobiectiv.
Obiective cu zoom.
Cele mai multe camere sunt dotate cu obiective zoom; acest lucru este
valabil atat in cazul camerelor traditionale cat si in cazul celor digitale. Zoom-ul
functioneza cu o distanta focala reglabila. Un obiectiv zoom nu are numai o singura
distanta focala. Prin rotirea unui disc sau prin apasarea unui buton, poti mari sau
micsora pana la un punct, zoom-ul unui obiectiv. Forma standard a unui zoom este
cea optica, unde lentilele camerei maresc imaginea. Zoom-ul digital nu are nimic in
comun cu zoom-ul optic. Acesta functioneaza cu ajutorul unui software (interpolare),
in care o mica parte din fotografie este marita artificial. Arata de parka te-ai fi
apropiat foarte tare de subiect, dar de fapt este o senzatie falsa. Zoom-ul digital nu
confera detalii extra in fotografie. Poti realiza aceeasi interpolare in orice program de
procesare al imaginilor.
Imaginea nu este neaparat o sursa de informatie obiectiva, deoarece
aparatul foto este constrans de cultura din care face parte persoana din spatele
aparatului - Emese Benko.

31
 CONSIDERAII PRIVIND ADMINISTRAIA PUBLIC

Drd. UNGA COSTEL

Primria Municipiului Bucureti

Public administration can be broadly described as the development,

implementation and study of branches of government policy. The pursuit of the
public good by enhancing civil society and social justice is the ultimate goal of the
field. Though public administration has historically referred to as government
management, it increasingly encompasses non-governmental organizations (NGOs)
that also operate with a similar, primary dedication to the betterment of humanity.

Administraia public se deosebete, n primul rnd, de administraia

particular tocmai prin caracterul su public, fiind prin aceasta pus n folosul i
interesul general al societii sau al unei colectiviti anume. Administraia public nu
se confund, nu se identific nici cu administraia de stat, ntruct ea are o sfer mai
larg de cuprindere i se realizeaz nu numai prin activitatea organelor statului ci i
prin activitatea altor subiecii, inclusiv a autoritilor administraiei publice locale, a
regiilor autonome i a instituiilor publice.
Administraia public are ca obiect realizarea valorilor care exprim
interesele statului sau a unei colectiviti distincte, recunoscut ca atare de stat,
valori care sunt exprimate n acte elaborate de puterea legiuitoare. Prin nsi
obiectul su organizarea executrii i executarea legii administraia public e
strns legat de puterea legiuitoare i de puterea judectoreasc ale crei hotrri
sunt aplicate i executate n cadrul administraiei publice, la nevoie putndu-se
recurge la mijloace de constrngere statal.
Administraia public e strns legat i de puterea executiv dar nu se
identific ntocmai cu puterea executiv artnd o sfer mai larg de cuprindere.
Aa cum am menionat mai nainte administraia public se realizeaz att de
organele puterii executiv (guvernul i ministerele) ct i de autoritile administraiei
publice locale, care nu sunt organe ale puterii executive precum i de regii
autonome i instituii social-culturale care, de asemenea, nu sunt organe ale puterii
executive. Coninutul administraiei publice este dat de dou categorii de activiti :
activiti cu caracter dispozitiv i activiti prestatoare.
Prin activitile executive cu caracter de dispoziie se stabilete ce trebuie
s fac sau s nu fac, ce le este permis sau interzis subiecilor de drept,
persoanelor fizice sau juridice, administraia public putnd interveni n anumite
cazuri cu aplicarea de sanciuni pentru nerespectarea conduitei prescrise. Aceast
activitate executiv cu caracter de dispoziie se realizeaz prin acte juridice i fapte
materiale de ctre organele administraiei publice i funcionrii acestora ca activiti
specifice principale.
32
 Acesta este un proces complex i laborios care parcurge mai multe etape :
documentare, studii, avize, variante, opiuni, deliberri. Activitile executive cu
caracter de prestaie se realizeaz tot pe baza i n executarea legii, din oficiu sau la
cererea persoanelor fizice sau juridice. Prestaiile sunt realizate de organele
administraiei publice i funcionarii acestora n cele mai diverse domenii din
activitate .
Si aceast categorie de activiti se realizeaz tot prin acte juridice i mai
ales prin fapte materiale, pe baza i n condiiile prevzute de lege. Uneori prestaiile
se execut n baza unor contracte ncheiate ntre subiecii administraiei publice i
beneficiarii prestaiilor. Activitile de organizare a executrii legii i de executare n
concret a legii, de natura celor dou categorii menionate mai sus, se desfoar nu
numai de organele administraiei publice ci i de cele legiuitoare i judectoreti.
Aceste activiti apar ca activiti subsidiare celor care sunt specifice
acestor organe, iar organele care le realizeaz par nu ca subieci ai puterii
legiuitoare sau ai celei judectoreti, ci ca autoriti administrative, ca organe de
conducere administrativ ale instituiilor respective. Activitile de organizare a
executrii legii i de executare a acesteia se realizeaz i de ctre organizaii
particulare, activitatea lor fiind i de interes public, prevzut de lege n conformitate
cu prevederile acesteia.
Aceti subieci e drept nu fac parte din sistemul de organizare a
administraiei publice. Administraia publica poate fi definit ca activitatea de
organizare i de executare n concret a legii, cu caracter dispozitiv i prestator, care
se realizeaz n principal de organele administraiei publice i n subsidiar i de
celelalte organe ale statului, precum i de organizaii particulare i de interes public.
Noiunea de administraie public, fa de precizrile de mai sus, n accepiunea
formal organic, evoc urmtoarele autoriti publice : Preedintele Romniei,
Guvernul, ministerele i alte organe subordonate direct Guvernului, organe centrale
de specialitate autonome, instituii subordonate ministerelor: organe locale de
specialitate subordonate ministerelor conduse de prefect; organe autonome locale i
instituii subordonate acestora.
n sens material funcional noiunea de administraie public evoc acte
juridice i operaiuni materiale prin care se execut legea, fie prin emiterea de
norme subsecvente, fie prin organizarea sau, dup caz, prestarea directa de servicii
publice. ntr-o formulare concentrat, administraia public poate fi definit ca
ansamblul activitilor Preedintelui Romniei, Guvernului, autoritilor
administrative autonome centrale, autoritilor administrative autonome locale i,
dup caz, structurilor subordonate acestora prin care, n regim de putere publica se
aduc la ndeplinire legile sau, n limitele legii se presteaz servicii publice.
Din definiie desprindem urmtoarele note dominante :
a) Activitate realizat numai de autoriti executive i administrative pe
care le intitulm autoritile administraiei publice.
33
b) Activitatea de aducere la ndeplinire a legii sau, dup caz de
organizare sau realizare efectiv a serviciilor publice.
c) Activitate ce se realizeaz n regim de putere public, adic prin
intermediul prerogativelor, acordate de Constituie i legi, ce fac s prevaleze
interesul public atunci cnd este n conflict cu interesul particular.
Avnd n vedere exigenele logicii formale i varietatea terminologiei din
doctrina de drept public, apreciem c pentru o mai bun nelegere a concepiei
asupra administraiei publice sunt necesare explicaii mai ample. Se tie c orice
definiie trebuie s arate genul proxim i diferena specific. Chiar dac nu este
exprimat expres prin definiie rezult ca administraia public este o specie a
activitii publice, o form a vieii politice.
Fa de cele subliniate anterior nu se mai poate spune c administraia
public este clasicul executiv sau form fundamental de activitate a statului,
cum se susinea pe baza Constituiei din 1965.
Administraia public de azi nu mai poate fi clasicul executiv pentru simplu
motiv c fenomenul executiv a devenit altul. La ora actual inndu-se seama de
noile realiti constituionale, doctrina opereaz cu noiunea de executiv pentru a
evoca activitatea public, ce nu este nici legiferare i nici justiie, realizat de
autoriti cu caracter constituional i cu origine politic, care impulsioneaz
administraia public formnd de fapt conducerea acesteia.
Administraia public nu mai este nici form de realizare a puterii de stat
pentru c n sistemul democratic al Constituiei Romniei din 1991, ca de altfel n
sistemul tuturor constituiilor democratice, nu numai statul este persoana moral de
drept public. Fa de reglementrile din ara noastr, aceast calitate n mod
nendoielnic aparine i unitilor administrativ teritoriale. Administraia local, n
baza principiului autonomiei locale, este ca esen, administraie public i nu
administraie de stat.
Faptul c unele autoriti administrative prin care se realizeaz autonomia
local au i atribuii de administraie de stat, nu nseamn c toat activitatea lor
este statal. Astfel, instituia autonomiei locale ar fi o pur ficiune, cum a fost n
Romnia socialist. Nu mai puin, autonomia local nu poate nsemna stat n stat,
motiv pentru care n toate sistemele democratice din lume ntlnim tutela
administrativ.

34
 EXPERTIZA MEDICO-LEGAL IN CAZ DE MPUCARE

Drd.RA HORIA
Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza

Wounds produced by fire weapons are very important in the domain of

forensic medicine with impact on resolving the case itself.

Leziunile produse prin arme de foc prezinta o deosebita importanta in

medicina legala; de rezolvarea corecta a acestor probleme in cadrul expertizei
medico-legale depinde in buna masura rezolvarea juridica a cazului.
Medicul legist trebuie s desfoare o activitate complex. Dei victima, vie
sau de obicei decedat, reprezint principalul obiect de preocupri al expertului,
cmpul de investigaii se extinde n mod necesar la absolut toi factorii implicai n
mpucare. Fr a depi limitele impuse de specificul specialitii, medicina legal,
n mpucare, mai mult dect n alte categorii de mori violente, se apropie
fundamental de criminalistic i mai ales de balistica judiciar. Este vorba deci, de
studierea din punct de vedere medico-legal, a tuturor armelor ce apar n mpucare,
nu numai a cadavrului. Participarea expertului devine deci util n multe etape ale
urmririi penale, de la cercetarea locului faptei pn la reconstituire.
Sfera de activiti a medicului legist include urmtoarele obiecte de
cercetare.
- locul faptei;
- victima (cadavrul);
- mbrcmintea acesteia;
- arma de foc i muniia;
- agresorul;
- experimentele medico-legale;
- experimentele de anchet;
- reconstituirea.
In cadrul primelor capitole ale acestei lucrri am prezentat clasificarea
legal (Legea 459/2001) privind regimul armelor i muniiilor in Romania) a
principalelor tipuri de arme.
Din prezentare rezult c au fost propuse numeroase clasificari ale armelor
de foc, dupa lungimea evii, dup utilizarea acestora in armat sau ca arme civile,
dup calibru, dup caracterul profesional de producere a armei, dup structura evii,
dup modul de functionare (cu incrcare simpl, cu repetiie, cu incrcare simpl,
semiautomate, automate.
Traiectoria, precizia i viteza glonului vor fi direct proportionale cu lungimea
evii. Ghinturile (in numar de 4-7) imprim glonului o miscare de rotaie (helicoidal)
contribuind la creterea preciziei de lovire.
35
 Cu toate ca exista modele extrem de diferite de arme de foc, elementul
important il reprezint glonul care de fapt este constituit din urmatoarele prti
componente:
- glonul propriu zis care are forma cilindrica terminindu-se in forma de ogiva
i care este constituit din plumb i imbracat intr-o camasa din metal rezistent;
- un cartus in care este fixata baza glonului i care este incarcat cu praful
de pusca;
- o caps situata la fundul cartusului care contine fuliminat de mercur,
substanta chimica care se aprinde la percuie. In privina prafului de pusc,
mentionm c in cazul armelor de model vechi, acesta este constituit in proporie de
70% salpetru i 30% sulf i crbune, astfel inct in momentul aprinderii, arderea
acestui amestec se insoteste de flacare fum, mult zgomot, aceasta ardere
facndu-se incomplet. Armele moderne folosesc ca incarcatura in cartus, pulberea
fr fum care este un amestec din piroxilina i nitroglicerina.
In afara gloantelor obinuite exista arme care folosesc gloante de tip special
cum ar fi gloante blindate, incendiare, deformabile cu penetrare crescuta sau
explozive i arme care folosesc alice.
Linia de zbor a proectilului in forma de arc se numeste traiectorie.
Atunci cnd glonul intilneste in cale un obiect, in funcie de natura acestuia
i de unghiul sub care il loveste, glonul il poate traversa, rmine in obiect sau poate
s ricoseze.
Capacitatea deestructiv a glonului a fost mult timp considerat ca fiind
determinata in primul rnd de asa numita "forta vie" a acestuia. In realitate ins
capacitatea de penetrare este determinat de fora vie si se calculeaz dupa
formula E = mv2/2 adica energia este egala cu jumatatea produsului dintre masa i
patratul vitezei (masa este raportul dintre greutate i acceleratia gravitatii - 9,81).
Iesind din teava, glonul isi mrete viteza datorita forei de distensie a
gazelor pe o distanta de 1 -10 metri, in funcie in primul rnd de lungimea tevei; apoi
viteza scade treptat datorit rezistenei opuse de aer i de aciunea gravitaiei. Dac
mediul este mai dens, (ap, corp uman, etc.), viteza va scdea mai repede. Trecnd
prin corp glonul isi pierde o parte insemnata de energie, dupa esuturile prin care
trece, astfel inct el poate rmne in corp.
Creterea penetrabilitii proiectilelor a fost realizat prin utilizarea ca miez
al proiectilului a Uraniului srcit (izotopul 238), izotop natural cu timp de
injumtire foarte lung, cu radioactivitate sczut. Izotopul 238 are masa de doua
ori mai mare dect a plumbului deci proiectilul va avea penetrabilitatea de doua ori
mai mare decat a celor normale pentru aceeasi greutate.

Aspecte generale ale leziunilor produse prin arme de foc

In general, asupra corpului uman proiectilul are 4 actiuni:

36
 - de penetrare, formnd un orificiu de intrare rotund sau ovalar cu pierdere
de substan; substana in minus este antrenat in canal;
- de infundare : atunci cnd fora vie este mic (la sfritul traiectoriei,
glonul despic numai esuturile ca o pan, formnd un orificiu in forma de fant,
corespunzator direciei fibrelor elastice din piele;
- contuziv : cnd fora vie este foarte mica glonul poate actiona ca un
obiect dur, bont, neproducnd orificiul de intrare, ci doar echimoza sau excoriaie;
- de rupere : aceasta actiune are loc atunci cnd tragerea se face de
aproape, glonul avnd o for vie foarte mare. In acest caz datorit aciunii gazelor,
pot lua nastere orificii de intrare largi, rupte i fisuri radiare.
Cnd tragerea de aproape s-a facut intr-un organ ce conine o materie
bogat in ap (stomac plin sau creier) poate apare aciunea zis hidrodinamica,
care, datorit unei legi fizice conform careia presiunea exercitat pe o suprafa
lichid se raspndete in mod legal pe intreaga suprafa lichid, determin explozia
organului respectiv. Aciunea de rupere mai poate avea loc atunci cnd invelisul
glonului actioneaz separat, sau glonul este neregulat, sau este animat de miscari
neregulate, fenomen care se petrece atunci cnd glonul traversnd un obstacol mai
consistent se deformeaz, sau cnd el ricoseaz.
Tinnd cont de caracteristicile metalului din care este facut arma, acesta
va putea suporta o presiune maxim a pulberii care poate fi evaluata prin calcul. Va
fi deci mai usor sa cresti energia cinetica a proiectilului prin cresterea masei
acestuia, desi din formula (1) reiese ca energia cinetica va creste foarte mult prin
cresterea vitezei de deplasare. In realitate insa este foarte dificil sa cresti viteza de
deplasare (limitata de fapt de cantitatea de pulbere arsa). Din aceasta cauza la
vanatoarea de animale mari se utilizeaza prioectile grele.
Proiectilul ideal va avea o forma alungita si va avea o greutate mare. Acest
proiectil insa nu va elibera suficienta energie cinetica la contactul cu tinta. O sfera va
reine mai multa energie cinetica dar va avea o viteza mica si o frecare accentuata.
Un vrf parabolic si o structura dreptunghiulara dorsala (pe sectiune) vor reprezenta
un compromis acceptabil. Proiectilul va fi alctuit din plumb sau din metale si mai
grele dect plumbul (uraniu srcit).
Dezavantajul plumbului este ca are tendinta de a-si modifica forma de
agregare in functie de temperatura ( si deci in functie de frecare care este de fapt
depinde in mare masura de viteza de inaintare. La o viteza de inaintare de circa 300
m/s proiectilul de plumb are tendinta de inmuiere. La o viteza de peste 600 m/s
proiectilul se poate topii complet. Prin alierea plumbului cu staniu sau prin
acoperirea plumbului cu o camasa dintr-un material suficient de moale (cupru) sa
poata permite mularea proiectilului pe canelurile tevii se poate realiza un compromis
acceptabil intre greutatea proiectilului si carateristicile geometrice ale acestuia.
Dezavantajele uraniului srcit se traduc prin cresterea pericolului de
iradiere (neconfirmat medical ci doar o supozitie).
37
 In practic am observat c se pot descrie leziunile tisulare in trei feluri in
cazul actiunii proiectilelor:
1/ Prin zdrobire si lovire direct actiune evidentiat in cazul armelor de
mn care emit un proiectil cu viteza mica - toate leziunile tisulare sunt produse prin
zdrobire si lovire de corp dur
2/ Prin cavitaie apare in mod semnificativ in momentul in care proiectilul
trece cu o viteza mai mare de 300 m/s. Se descriu cavitatii permanente (canalul)
realizate prin patrunderea propriu-zisa a proiectil in tesuturi precum si cavitatii
temporare realizate prin accelerarea diferita a unor medii cu densitati diferite si care
duc la caracterul conic al leziunii produse de proiectil.
3/ Prin efectul realizat de unda de soc. Aceasta acioneaz pentru timp scurt
asupra mediului si nu da modificari semnificative pentru arme cu viteza mica. pentru
arme cu viteza mare, unda de soc poate genera presiuni de peste 200 de
atmosfere, suficient pentru a produce fracturi si rupturi tisulare la distanta (confirmat
si de DiMaio si Zumwalt - 1995).
Iniial s-a crezut c att viteza proiectilului ct si si masa acestuia vor
modifica felul leziunii. Actualmente, toti autorii consultati sunt de acord in a
considera viteza proiectilului ca fiind primordial (144), Viteza a fost iniial clasificata
drept mica (sub 300 m/s), medie (intre 300 si 600 m/s) si mare peste 600 m/s. O
arma de asalt (de rzboi) de 7,65mm de tip M16 este proiectata pentru a produce
leziuni mari la viteze mari. Proiectilul are masa mic, balanseaza rapid in tesuturi,
caviteaza rapid si elibereaza toata energia cinetica la impact. Un proiectil tras de o
carabina de vanatoare (7,65 mm) va avea o masa mai mare fapt ce va permite
acestuia sa penetreze mai adanc si va elibera energia la distanta.
Proiectilul, la o vitez normal, va produce o plaga transfixianta, astfel inct
vom constata un orificiu de intrare, un canal i un orificiu de iesire. Bineinteles ca in
cazul plgilor oarbe, vom avea numai un orificiu de intrare i un canal in fundul
caruia vom gasi glonul.

Studiul orificiului de intrare.

Orificiul de intrare este mai mic decit calibrul proiectilului datorita faptului ca
pielea are un grad de elasticitate determinat de fibrele de elastin. In plus
tegumentul se retract in momentul in care este agresionat. Orificiu poate fi egal ca
dimensiune cu calibrul glonului cnd pielea este situata aproape de os, cum se
intimpla la craniu, unde capacitatea elastic a tegumentului este micsorat. Orificiul
de intrare este mai mare decit calibrul glonului in tragerile de aproape sau cu teava
lipit, cnd aciunea destructiv a proiectilului este asociat cu aciunea gazelor.
In mod obisnuit in tragerile de departe orificiul de intrare este rotund; el
poate fi oval atunci cnd glonul nu patrunde perpendicular ci sub un unghi
oarecare, sau dataorita elasticitatii pielii. Orificiul de intrare mai poate fi neregulat in

38
tragerile de aproape cnd intervine fora gazelor, sau atunci cnd virful glonului este
bont sau rotund.
Cu ct fora vie a glonului este mai mare, in tragerile de departe, cu att
marginile orificiului vor fi mai netede. La nivelul orificiului de intrare a proiectilului se
observ o serie de modificri care au mare importanta medico-legal. Aceste
modificri apar in mod constant indiferent de distanta dela care s-a tras i se
datoresc aciunii factrorilor primari ai impuscrii (proiectil).
1.Guleraul de excoriaie este o mica lips de substanta la nivelul buzei
orificiului de intrare. Explicatia producerii acestei excoriaii este urmatoarea :
epidermul este mai puin elastic decit corionul, acesta se rupe primul in contact cu
proiectilul i se detaseaz in jurul plgii, pe o distanta de 1-2 mm de marginile
orificiului. La omul viu gulerasul de excoriaie sau de eroziune are o culoare rosie; la
cadavru, fiind vorba de o lipsa de substant se pergamenteaz.
2.Guleraul de tergere (mnjire) se datorete stergerii glonului de
marginile orificiului, determinind incrcarea acestor margini cu particule de pulbere
nearse, unsoare, fum, (elemente ce se gasesc pe camasa glonului).
3) Inelul de metalizare se datorete i el stergerii glonului de marginile
orificiului de intrare, aci depunindu-se mici particule metalice antrenate pe glon in
urma frecarii acestuia de teava.
Atunci cnd distanta de la care s-a tras este mai mic de 60 cm - 1 m (dupa
tipul de arma) in jurul orificiului de intrare apar pe lng modificarile amintite mai
sus, o serie de modificari noi, datorita factorilor suplimentari sau secundari. Acestea
sunt :
1. Tatuajul care se datoreste depunerii pe piele in jurul orificiului de intrare,
a pulberilor nearse ce determina o serie de incrustatii negricioase dispuse pe o
suprafata cu att mai mare cu ct gura tevii este mai departe de corp.
2. Mansonul de fum se datoreste funinginei.
3. Arsurile datorita actiunii flacarii.
4. Aspectul neregulat al marginilor orificiului de intrare, care este urmarea
aciunii gazelor.
Aceste 4 modificari apar asa cum am aratat numai in tragerile de aproape i
ele variaz ca intensitate dupa tipul de arma : astfel la armele vechi aciunea lor se
manifesta pn la o distanta de 1,5 m., aciunea flcrii, a fumului i a pulberilor
nearse fiind mai intens. In schimb la armele moderne aciunea acestor factori
suplimentari se manifest de la o distanta mai mica (cca.60 cm) iar aciunea gazelor
este mai puternic.
Prezena factorilor suplimentari (pulbere nears sau fum) se pune in
eviden pe piele (in jurul orificiilor de intrare sau in spaiul dintre police i index la
sinucideri) prin prelevri din aceste zone i folosirea in laboratoarele criminalistice a
reaciilor chimice specificecu brucin si difenilamin. Se pot face prelevri i de pe
haine.
39
 In medicina legal in raport cu aceste modificari se vorbeste de trageri in
limita de actiune a factorilor suplimentari sau in afara limitei acestor factori. In acest
fel se poate vorbi despre trageri cu teava lipita sau semilipita, de trageri de foarte
aproape, de trageri in limita factorilor suplimentari i de trageri in afara factorilor
suplimentari.

Orificiul de intrare in trageri cu eava lipita (imagini reproduse dup webpath

Tragerea cu teava lipita prezint doua situaii:

a) - cind gura tevii este aplicata ermetic pe piele. In acest caz, orificiul de
intrare este inconjurat de inelul de imprimare al gurii tevii, iar proiectilul si factorii
suplimentari se afla pe canalul produs de gaze si de proiectil;
b) - cind gura tevii nu este aplicata ermetic, gazele patrund sub piele si o
rup sub forma de cruce sau stea.
In tragerile efectuate cu arma de vinatoare sau cu teava lunga, leziunile fiind
extrem de extinse, este foarte greu de identificat orificiul de intrare si iesire.

Orificiul de intrare in tragerea cu teava apropiata

- Are loc in limitele actiunii factorilor suplimentari (flacara, gaze, fum,

pulbere nearsa) pe care-i vom analiza in mod separat pe zone;

40
 a)- zona actiunii flacarii - pentru pulberea neagra aceasta zona se
caracterizeaza printr-o pirlire a epidermei si parului. Urme se observa si pe
imbracaminte.
b)- zona actiunii gazelor - gazele au o actiune mecanica, termica si
chimica.
- mecanic, la o distanta de 1-5 cm, poate rupe imbracamintea, avind un
aspect cruciform. In tragerile de la 10 cm, orificiul de intrare in imbracaminte este
rotund si neregulat;
- termic, se manifesta prin prlirea tesuturilor;
- chimic, se constata aparitia carboxihemoglobinei in rana produsa (coloratie
rosu-carmin a tesutului si muschilor din jurul ranii).
c)- zona actiunii fumului - difera de culoare, de originea pulberii: neagra
(pulberea neagra), gri, galbena, verde etc. pentru pulberile fara fum. In tragerile pina
la 5 cm, se formeaza un cerc negricios cu diametrul de 3-8 cm, lezeaza epiderma; in
tragerile de la 7-15 cm, un cerc mai putin vizibil cu marginile periferice neclare.
d)- zona actiunii pulberii nearse (zona de tatuaj)
Incrustarea granulelor acestei pulberi in jurul orificiului de intrare, formeaza
o figura concentrica si circulara in tragerile perpendiculare si una ovoida in tragerile
oblice. Marimea acestor figuri creste cu distanta iar numarul lor este invers
proportional cu cresterea distantei.

Orificiul de intrare in tragerea de departe

Se caracterizeaz prin absenta factorilor suplimentari la nivelul orificiului de
intrare; de aici problema dificila pentru expertiza medico-legala. Se impune de
aceea un examen minuios al poziiei victimei si a celui care a tras si gasirea urmelor
elementelor accesorii proiectilului (tuburi arse, bure, capace etc.).
Se fac aprecieri asupra energiei cinetice atribuite de proiectil precum si o
examinare minutioasa a proiectilului.
In cazul armelor de vinatoare, conul de imprastiere a alicelor da indicii
pretioase anchetei. Pina la 0,5 cm alicele sunt grupate formind un singur orificiu de
intrare mare, rotund cu margini oarecum neregulate. Peste aceasta distanta alicele
incep sa se imprastie in jurul unui orificiu central.

Studiul Canalului
Studiul canalului are importan in primul rnd in aprecierea direciei de
tragere. Canalul este in general drept, ins el poate prezenta devieri in raport cu
esutul prin care trece.
El poate prezenta aspectul unei linii frinte sau in zig-zag, dac proiectilul
intilneste in cale rezistena osoas: deasemeni canalul poate fi frnt in cazul cnd
traseul trece la nivelul unor organe ce ulterior se pot deplasa (anse intestinale). O
41
alta varietate de canal este cel in seton : aceasta se intimpla cnd glonul animat de
o fora vie mica, loveste pielea la nivelul unui plan dur osos imediat subjacent, cum
este spre exemplu la craniu; in acest caz dupa patrunderea prin piele, proiectilul isi
creeaz un drum intre aceasta i os ocolind craniul in semicerc i iesind de partea
opusa. Exist i posibilitatea unor plgi tangeniale.
In canal (care la autopsie nu este recomandabil a fi sondat spre a nu se
creea cai false, ci trebuie disecat strat cu strat) vom putea gasi in afar de snge,
fragmente de organe distruse, eschile osoase cnd sunt lezate oasele, diferite
particule antrenate de la nivelul orificiului de intrare, corpi straini, in special
imbracaminte. In cazul unor plgi oarbe, la fundul canalului vom intilni proiectilul.
Traiectul proiectilului poate avea uneori in corp un mers curios, fiind deviat
sau alunecnd peste unele structuri tisulare mai dure (oase, tendoane) sau cnd
imprumut chiar traseul unor vase.

Studiul orificiului de iesire.

Trecnd prin corp glonul isi pierde o parte insemnata din energie, astfel ca
la iesire el actioneaz ca o pan asupra pielii, desfacnd-o sub forma de fanta. De
aceea la nivelul orificiului de iesire nu intilnim pierdere de substanta, asa inct
acesta va avea un aspect caracteristic, fr pergamentarea marginilor. Dimensiunile
orificiului de iesire pot fi mai mici decit ale glonului sau pot fi egale sau mai mari
dect proiectilul.
In studiul comparativ dimensional dintre orificiul de intrare i cel de iesire
trebuiesc cunoscute urmatoarele:
1. Pentru ca orificiul de intrare s fie egal cu cel de iesire, proiectilul trebuie
s treac prin corp cu mare viteza, s fie animat de o miscare helicoidala
accentuat, s strbat esuturi avnd aceeasi densitate i s nu se deformeze pe
traiectorie dupa ptrundere.
2. Pentru ca orificiul de intrare s fie mai mare decit cel de iesire, trebuie ca
proiectilul s intre oblic i s iasa perpendicular, s antreneze la intrare un corp
strin pe care apoi sa-l abandoneze in canal i asupra orificiului de intrare s
actioneze i gazele.
3. Pentru ca orificiul de intrare s fie mai mic decit orificiul de iesire, trebuie
ca proiectilul odata intrat s se deformeze pe traiectorie mrindu-si volumul, sau el
s intre perpendicular i s iasa oblic ; in sfirsit acest aspect mai apare atunci cnd
proiectilul antreneaz la iesire eschile osoase.

Leziunile produse cu arme de foc speciale.

In afara leziunilor descrise, produse cu armele de foc obisnuite, trebuiesc

artate cteva aspecte lezionale intlnite in cazul utilizarii unor arme speciale cum

42
ar fi armele de vinatoare sau armele de construcie personala (cu teava retezata,
etc.) sau a pistoalelor cu emisie de gaze i proiectile de plastic.
Aspectul orificiului de intrare in cazul armelor de vnatoare prezint
deosebiri de aspect in raport cu distana de la care s-a fcut tragerea. Traiectul
alicelor in spatiu dela gura tevii la piele formeaz un trunchi de con cu baza mare
situata pe piele i cu varful la gura tevii. Alicele folosite in cazul armelor de vinatoare
(indiferent de dimensiunea acestora) vor intra in corpul victimei inmnuncheat,
formnd un singur orificiu de intrare in cazul tragerilor de foarte aproape (pn la 50
cm). Intre 50 cm-2 m incepe dispersia alicelor (se constata un orificiu mare central i
citeva orificii mici satelit). Dupa 2 m dispersia e totala. La 50 m distan de tragere,
alicele se disperseaz pe o suprafata de 1m ptrat. La 300 m (limita maxim de
bataie a armelor de vntoare cu alice) dispersia e maxim.
Marginile orificiului de intrare in tragerile cu arme de vntoare de la
distan mic vor fi neregulate, anfractuoase, cu pierderi de substan. In cazul
tragerilor de foarte aproape cu arme de vinatoare, la nivelul orificiului de intrare se
poate intilni pe lang aspectul mentionat i bura cartuului de vantoare. In cazul in
care distana dela care s-a tras se mreste, putem intlni un orificiu de intrare mare,
anfractuos i in jurul acestuia cteva mici orificii satelite fapt ce arat locul de intrare
al unui snop compact dar i a unor alice separate. In sfrit pe msura ce distana
dela care s-a tras crete, vom constata orificii separate, reprezentnd orificii de
intrare dispuse pe o suprafaa cu att mai mare cu ct distanta dela care s-a tras
este mai mare.
In ceea ce priveste armele cu teav retezat, acestea se caracterizeaz din
punct de vedere medico-legal prin producerea unui orificiu de intrare cu aspect rupt,
dilacerat, datorit pe de o parte actiunii gazelor, precum i faptului ca foarte adesea
in aceste cazuri proiectilul (proiectilele) nu ptrunde perpendicular ci oblic. Armele
cu teava retezata nu au o btaie mare, de multe ori pe suprafaa tegumentului
evideniindi-se un tatuaj sau leziuni de arsur de gradul doi sau trei.
Armele de foc cu emisie de gaze pot determina la nivelul tegumentului
tatuaje specifice produse prin aciunea flacarii sau a gazelor. Aciunea acestor arme
de descurajare se desfasoara pana la 5 metri i in aceste condiii se pot constat
arsuri de grad doi sau trei inclusiv la nivelul mucoaselor oculare i ulceratii
corneene.
Aciunea specifica a gazului paralizant (neurotoxic) poate determina
intoxicatii grave. Pe lng aciunea specific a gazului se pot decela leziuni
contuzive produse prin cderea victimei.
Substantele toxice care sunt utilizate ca muniie de descurajare sunt :
cloracetofenona i cloropicrina. Aciunea iritant se constat la concentratii de
0.002-0.005mg/l. Simptomatologia general este de tip lacrimogen asociat cu
fotofobie. La concentratii mari aciunea lacrimogen poate deveni secundar,
aciunea primar fiind iritativ .
43
 Proiectilele de plastic sau de cauciuc pot genera leziuni traumatice cu
aspect contuziv (asemeni lovirii cu sau de corp dur) sau plgi contuze clasice care
pot ridica diagnosticul medico-legal de punere in primejdie a vietii, in condiiile in
care se pot constata acest gen de leziuni in zone anatomice specifice.
Proiectile cu uraniu srcit (US) au pe lng aciunea penetrant direct i
o aciune de durat, cu caracter radioactiv considerat minim (US are timp de
injumtire de 4.5 milioane de ani).
Proiectilele de aviaie conin ca miez 298 de grame de US, fapt ce le permit
s strbat orice fel de blindaj i apoi, dup impactul primar, s se fragmenteze in
mii de proiectile secundare cu efect letal variabil. Proiectilele pentru armele de
infanterie au o greutate mai mic (cca 100 gr).
Prin fragmentare, proiectilul primar elibereaz o cantitate variabil de oxid
de uraniu in aer i in praf.
Inhalarea particulelor de aerosoli bogate in US duce la depozitarea
particulelor radioactive in plmni de unde pot trece n snge si apoi ctre alte
organe int (creier, rinichi, ganglioni limfatici, testicule sau ovare). In plus aerosolii
pot fi ingerai cu apa sau cu alimentele.
Aciunea de durat a US const in producerea cancerului sub diferite forme
(inclusiv leucemie) sau infertilitate, mutaii genetice i malformatii la copii nscui in
zonele de conflict. Praful radioactiv va fi decelat la distane de peste 40 de km de
zona de conflict, in funcie de fenomenele meteorologice. In rzboiul din Golf,
particule radioactive au fost descoperite in aer la doi ani de la terminarea conflictului
Expertiza medico-legal a leziunilor produse prin arme de foc.
Medicul legist are de adus un rspuns la urmtoarele intrebri:
1. Dac este sau nu vorba de o leziune produs prin arme de foc,
2. Numrul impucturilor,
3. Care este orificiul (orificiile) de intrare i cel de iesire,
4. Care este direcia din care s-a tras,
5. Care este distana de la care s-a tras,
6. Tipul de arm folosit in impucare,
7. Daca poate fi vorba de autoimpuscare,
Pentru rezolvarea acestor probleme expertiza medico-legal trebuie
inceput printr-un examen metodic al locului faptei. Aici vor fi cercetate toate urmele
balistice ale impuscrii : proiectile i cartue gsite, urme de ricosaj, etc. Pentru
aprecierea direciei din care s-a tras, este de o deosebit importan poziia in care
a fost gsit victima. Vor fi efectuate fotografii ale locului faptei, fixnd in imagine
poziia in care a fost gsit victima, locul unde se gseste arma (posibil in mna
victimei).
Examinarea armei, ridicarea i transportul ei, examinarea proiectilului, sunt
preocupari pentru laboratorul criminalistic, ca i examinarea amprentelor digitale
descoperite pe arm i mai ales pe incrctor i pe cartue.
44
 Pentru diagnosticul unei plgi produse prin arme de foc pledeaz in mod
cert prezena factorilor suplimentari ai orificiului de intrare, prezena in corpul
victimei a proiectilelor sau alicelor, gsirea unui canal frnt sau multiplu.
Orificiul de intrare al proiectilului trebuie diferentiat de o plaga produs prin
instrumente inteptoare. Trebuie inut cont c exist posibilitatea unui singur orificiu
de intrare i a mai multor orificii de ieire in cazul cnd glonul, intlnind planuri dure
osoase se fragmenteaz, sau cnd acesta antreneaz i imprim spre iesire eschile
osoase.
Determinarea directie si distantei de tragere
n literatura de specialitate, ca i n vocabularul folosit n mod curent, prin
distana de tragere sau distana mpucturii, se nelege distana n linie dreapt,
msurat n centimetri sau metri, de la reteztura dinainte a evii armei cu care s-a
tras pn la suprafaa obiectului lovit de glon.
Aceast suprafa de tragere nu corespunde totdeauna cu traiectoria
glonului, care este o linie curb. Prin traiectorie se nelege drumul real parcurs de
glon, de la punctul de origine (plecarea din arm) pn la obstacolul n care se
oprete sau punctul de cdere.
Exist urmtoarele trei categorii de distane:
a) distana nul;
b) distan mic;
c) distan mare.
Se impun cteva explicaii despre fiecare dintre aceste distane urmnd ca
n continuare s se analizeze modul n care ajut urmele rmase la locul infraciunii
la determinarea lor.
a. Tragerea se consider cu distan nul atunci cnd n momentul
mpucturii, arma avea reteztura dinainte a evii lipit de obiectul n care s-a tras.
Aceast situaie se poate petrece att n cazul sinuciderilor, ct i n cazul cnd
criminalul s-a putut apropia mult de victim, lipindu-i eava armei de corp. n acest
caz, rmn o serie de urme specifice, pe obiectul asupra cruia s-a tras (corp
omenesc, mbrcminte etc.) care duc rapid la determinarea distanei de tragere (a
se vedea urmele lsate de gaze i flacr).
b. Tragerea se consider de la distan mic n situaia cnd ntre corpul
lovit i reteztura dinainte a evii armei, n momentul mpucturii, se afl o
deprtare ncepnd de la 1-2 cm pn la 1,5 m.
Printre urmele lsate n aceste situaii, cele mai importante sunt urmele
secundare ale mpucturii; cu ajutorul acestora , la nevoie completnd cu trageri
experimentale, se poate stabili distana de la care s-a tras (C Suciu 1972).
c. Tragerea se consider de al distan mare atunci cnd ntre reteztura
dinainte a evii armei i corpul lovit de glon, este o distan nai mare de 1,5 m i
lipsesc urmele secundare ale mpucturii, asupra intei acionnd numai glonul.

45
 n aceast categorie intr tragerea de la distana de 5 m ca i cele efectuate
de la distana de 15 m, .. 50 m cteva sute de metri .
De asemenea, urmele suplimentare ale mpucturii pot indica n cazurile
de trageri cu eava lipit de la distan mic, persoana care a efectuat tragerea.
Astfel, pe baza trgtorului care a efectuat chiar numai o singur tragere cu
un pistol de cal. 9 mm, 7,65 mm sau 7,62 mm cu eava lipit sau de la mic distan,
5-30 cm, se pot gsi urme de funingine i granule de pulbere nears care sunt
depuse pe mna trgtorului de aciunea presiunii gazelor refulat la atingerea
suprafeei corpului n care s-a tras.
La pistoalele de calibru mai mic, cum ar fi, cele de 6,35 mm urmele rmn
numai la distana de 20 cm.
De asemenea, pe mna trgtorului care a efectuat trageri repetate la
distanele mai sus indicate, urmele sunt mai accentuate.
Acest fenomen se explic prin faptul c funinginea i particulele de pulbere
nears, angrenate de presiunea gazelor, lovesc puternic n corpul n care s-a tras, n
urma cruia o parte din ele se fixeaz pe corp, o alt parte, este mpins de
presiunea gazelor n cercuri concentrice n jurul orificiului, iar o mic parte este
aruncat napoi ctre din care s-a tras i respectiv ctre mna trgtorului.
Recoltarea acestor urme de pe mna trgtorului, analizarea lor i stabilirea
faptului c ele provin din arderea unei pulberi duc la identificarea persoanei care a
tras.
Experienele au stabilit c tergerea superficial a minii nu ndeprteaz
aceste urme, ci este necesar o splare cu spun a suprafeei corpului pentru a
ndeprta complet impuritile.
n asemenea cazuri, la identificarea persoanei vor concura i alte categorii
de urme, printre care, stropiturile de snge, atunci cnd s-a tras recent, iar
infractorul a fost prins imediat dup svrirea faptei.
O alt cauz concur la existena urmelor de funingine i a particulelor de
pulbere nears, este i faptul c prin reculul nchiztorului, o parte din gaze i
granule sunt mpinse napoi i se depun pe mna trgtorului. Tot din aceast
cauz, se pot descoperi asemenea urme pe obrazul i umrul hainei trgtorului,
atunci cnd tragerea s-a efectuat cu o arm cu eav foarte lung, care a fost
nurubat n umr.
Particulele de pulbere nears vor fi cutate pe suprafaa obiectelor ce se
presupune c se aflau n faa armei pn la distan de circa un metru. Ele apar ca
nite puncte, de obicei de culoare nchis, fiind arse la suprafa, lipite de partea
exterioar a obiectelor asupra crora s-a tras. De asemenea, se vor cuta pe
hainele i pielea victimei, firele de pr, etc. contribuind att la determinarea felului
pulberii ce a fost utilizat la arma de foc, ct i la stabilirea distanei de la care s-a
tras.

46
 Recoltarea particulelor de pulbere de pe corpul sau mbrcmintea victimei
sau infractorului se poate face prin cele trei metode:
- simpla scurtare a mbrcmintei sau aplicarea unui strat cald de parafin
pe locul unde a rmas aceste particule de pulbere;
- prin metoda chimic, care const n tratarea cu reactivul alfa-naftilamina,
la locul unde au rmas aceste particule de pulbere sau prin reacia de brucin sau
difenilamin;
- prin metoda fizic care se bazeaz pe folosirea izotopilor radioactivi sau
pe fotografia cu raze infraroii a obiectelor de culoare nchis.
Urmele suplimentare ale mpucturii pot indica cazurile de trageri cu eava
lipit sau de la distan mic, lucru de mare importan atunci cnd se va invoca
sinuciderea sau accidentul.
La sinucideri au mare valoare urmele suplimentare ce se descoper pe
mna sinucigaului, constituind o prob puternic c nu este o nscenare a unei
sinucideri.
Fenomenul a fost explicat anterior de urmele lsate n cazul tragerilor cu
eava lipit sau de la mic distan.
Urmele suplimentare pot fi cutate i pe mna bnuitului atunci cnd s-a
svrit un omor cu arm de foc, la care s-a tras de la distan foarte mic.
Recoltarea acestor urme de pe mna trgtorului, analiza lor i stabilirea
faptului c ele provin din arderea unei pulberi duc n unele cazuri la identificarea
persoanei care a tras. Experienele au stabilit c tergerea superficial a minii nu
ndeprteaz aceste urme, ci este necesar o splare cu spun pentru a ndeprta
impuritile.
Factorii secundari ai impuscturii trebuie studiai n amnunime, ntruct
repartiia acestora n jurul orificiului de intrare sunt fenomene cu variaii, ce apar n
cazul folosirii cartuelor de fabricaie diferit, a celor provenite din aceeai fabricaie
dar din locuri diferite, ca i n cazul tragerilor cu arme de aceeai fabricaie, tip i
model (90,95). De asemenea, trebuie avut n vedere faptul c prin trageri succesive,
urmele se ncarc cu funingine i granule de pulbere, mpiedicnd determinarea
exact a distanei.
Pentru stabilirea distanei de la care s-a tras se va folosi aceeai arm i
cartue din acelai lot de fabricaie. Erorile posibile sunt cuprinse ntre limitele +/- 5
cm.
n vederea evidenierii urmelor factorilor suplimentari i stabilirea distanei
de tragere cu ajutorul alfa-naftilaminei se folosesc hrtie fotografic alb-negru, fixat
cu tisulfat, splat i uscat, tratat timp de 10 min. cu o soluie de 1% acid sulfuric.
Dup o nou uscare, hrtia se mbib cu o soluie alcoolic de 0,5 % alfa-
naftilamin, devenind sensibil pentru nitrii i nitrai.
Hrtia sensibilizat se aeaz pe o suprafa plan, iar mbrcmintea de
cercetat se aplic n contact direct cu aceasta, iar deasupra materialului se pune o
47
estur textil mbibat ntr-o soluie de 25% acid acetic, clcndu-se cu fierul
ncins cca. 2 minute. Hrtia foto se scoate i se spal cu alcool metilic i ap
distilat. Prezena nitrailor este evideniat prin apariia unor puncte sau pete roii.
Dac se schimb ordinea de aezare (materialul cercetat cu faa n sus,
hrtia sensibilizat i apoi pnza mbibat cu acid acetic 25%) la trecerea cu fierul
de clcat ncins, versoul hrtiei va fi roz, iar nitraii i vor trda locul prin diferite
forme de pete albe.
Pe baza acestor examinri se pot trage urmtoarele concluzii:
- odat cu creterea distanei de la care s-a tras crete i suprafaa
impregnat cu factorii suplimentari ai mpucturii din jurul orificiului de intrare;
- intensitatea urmelor lsate pe hrtie de factorii suplimentari ai mpucturii
se reduce pe msur ce se mrete distana de la care se efectueaz tragerea. n
timp ce la distane mici aceast intensitate este maxim, din cauza concentrrii
acestor factori pe o suprafa mic formnd pete, odat cu mrirea distanei de
tragere i deci a suprafeei impregnate, concentraie scade i urma evideniat
apare sub forma unor puncte colorate din ce n ce mai distanate.
Urmele factorilor suplimentari pot fi puse n eviden chiar dac s-au
efectuat trageri de la o distan mai mare dect lungimea evii armei cu acre s-a
tras.
Mrimea suprafeei din jurul orificiului de intrare de unde se pot evidenia
factorii suplimentari, variaz n funcie de tipul i calibrul armei.
n cazul tragerilor de la distan cuprinse ntre distana mic i cea mare
adic de la o distan egal cu d 3-4 ori lungimea evii armei, cnd cu ajutorul
metodelor chimice clasice nu se poate dovedi existena urmelor suplimentare ale
mpucturii, se folosete o metod fizic modern prin aplicarea izotopilor
radioactivi. Prin aceast metod se poate stabilit tragerea s-a efectuat de la o
distan de 50-250 cm.
Distana de la care s-a tras are influen i asupra leziunii de impact cu
glonul. Leziunea de impact conine orificiul, inelul de tergere i inelul de contuzie.
Marea majoritate a autorilor descriu un orificu de ptrundere rotund in cazul
ptrunderii perpendiculare a glonului i un orificiu oval n contactul sub un anumit
unghi (Kernbach, Prokop 88, 128). Unii sesizeaz paralelismul dintre alungirea
ovalului i micorarea unghiului de impact (Derobert, 48) care sugereaz si o
aprecierea cantitativ susinnd c orificiul devine oval sub un unghi de 70.
Cercetrile din ultimele decenii au ajuns la o serie de remarci deosebit de
interesante privind modificarea aspectului i a dimensiunilor orificiului n funcie de
unghiul de impact. Stabilirea unui raport ntre aceste modificri morfologice i unghi
este considerat ca fiind posibil teoretic dar reliabilitatea acestor msurtori nu a
fost stabilit indubitabil.
Idea de plecare este c in momentul cnd atinge pielea, glonul lovete
epidermul care, nefiind elastic se rupe net; dermul, din contr (avnd n constituia
48
sa esut conjunctiv, deci fibre elastice) cedeaz cu dificultate la aciunea penetrant
a glonului, ele destinzndu-se n deget de mnu i fiind perforat n ultim
instan apoi totul revine la loc. Evident minus-esutul (orificiul propriu-zis) din derm
este mai mic dect cel al epidermului, ultimul avnd n general tendine s se
apropie ca dimensiuni de cele ale (seciunii) glonului. Tocmai aceast diferen
ntre minus-esutul dermic i de cel epidermic este de fapt inelul sau guleraul de
contuzie. Deci, detaliul orificiului de intrare care se apropie ca dimensiuni de cele ale
glonului, pentru c nu sufer modificri datorit elasticitii este marginea
exterioar a guleraului de contuzie rebordul epidermic.
Cnd glonul lovete n unghi drept, marginea extern a guleraului de
contuzie este rotund sau aproape rotund, datorit elasticitii diferite a dermului
subiacent, iar guleraul de contuzie, circular i egal ca lime pe toat ntinderea sa.
Cnd, ns, glonul ptrunde sub un unghi oarecare, el vine n contact cu pielea nu
numai cu vrful su ci i printr-o parte din feele sale laterale, parte cu ct mai
ntins cu ct nclinarea contactului este mai mare. Este deci normal ca forma
marginii exterioare a guleraului de contuzie s devin rotund, oval, iar guleraul
de contuzie s fie n loc de circular cu lime egal, ovular inelar, ctre semilunar;
deci cnd glonul ptrunde n unghi ascuit, epidermul se rupe mai mult acolo unde
se realizeaz contactul forte. Acest aspect are o importan deosebit pentru c
permite stabilirea sensului n cadrul unghiului de contact.
Msurnd cele dou axe ale leziunii i raportndu-l ntr-o anumit relaie
matematic, se poate stabili, dup unii autori, unghiul de impact:
b
sin E
a
n care aceast relaie trigonometric, foarte uor de calculat se face n baza
raportului dintre diametrul calibrul glonului, reflectat n leziune prin axul mic al
ovalului trigonometric (b = cateta opus unghiului E) i diametrul mare, al seciunii
maxime a glonului la unghiul dat sub care cade, reflectat n leziune prin axul mare
al ovalului trigonometric (a = ipotenuza ). Cu alte cuvinte:
axul mic al leziunii
sin E =
axul mare al leziunii
Cutndu-se apoi n tabelele de logaritmi se gsete direct unghiul care
corespunde raportului respectiv.
n unghiuri de impact de 1- 5 glonul ricoeaz sub un unghi mai mare
dect cel de inciden, cu care ocazie d natere unor leziuni superficiale
(echimoze, escoriaii).
Se consider ca fiind deosebit de interesante aceste corespondene
matematice sub rezerva verificrii lor n condiii biologice, pa cale experimental. Ar
fi o eroare, s se identifice rezultatele obinute pe inte de diferite materiale i chiar

49
cadavre, cu ceea ce se ntmpl pe viu pentru c: nici o parte a corpului nu este
plat; exist o capacitate de extensie a esuturilor, i mai mult, ea variaz n funcie
de diversele regiuni ale corpului; pielea este mobil pe straturile subiacente.
Aciunea glonului asupra pielii este deci deosebit de complex, trebuind s se aibe
n vedere: elasticitatea neegal a stratului a straturilor sale, suportul pe care st
(grsimea, muchi, oase), grosimea diferit, extensibilitatea difer n diferitele
regiuni, liniile de extensie.
La variabilele enumerate mai sus, aparin victimei, se adaug i cele din
partea glonului i micrilor pe care acesta le realizeaz pe distana eav-int.
n tragerile de la distan apropiat se adaug, cu valoare orientative ns,
aciunea unor factori secundari (suplimentari) ai mpucturii despre care s-a artat
i anume, aciunea flcrii i a particulelor de pulbere. Dac traiectoria glonului este
oblic fa de piele, urmele lsate vor fi intense i dispuse ntr-o zon mai ngust
pe partea unde glonul lovete mai nti; i invers, difuze i mprtiate pe un cmp
mai mare, uneori chiar absente, pe zona apus .
Stabilirea unghiului de impact ntre glon i victim, este menit s contribuie
la elucidarea unor aspecte de o deosebit importan pentru organele de urmrire
penal.
Pe baza urmelor principale ale mpucturii se pot determina direcia i
unghiul de tragere.
n general, pentru stabilirea direciei din care glonul a venit n momentul
lovirii intei, se procedeaz astfel: la nceput este necesar s se constate din ce
parte a venit glonul, iar apoi sub ce unghi a venit inta.
n cazul canalelor oarbe, direcia din care a venit glonul se determin uor
dac se cunoate precis poziia pe care a avut-o obiectul n momentul cnd a fost
lovit. Partea obiectului unde se gsete orificiul de intrare a glonului, indic direcia
din care s-a tras.
Dac glonul strpunge complet un corp, obiect etc. se formeaz un orificiu
de intrare, un canal i un orificiu de ieire. Orificiul de intrare se deosebete, n
general, de cel de ieire pentru c n majoritatea cazurilor este mai mic, are
marginile regulate i uneori circulare n timp ce orificiul de ieire este mai mare
prezentnd rupturi de material, o zdrenuire foarte pronunat i de cele mai multe
ori o form neregulat. n plus, n cazul cnd s-a tras de la mic distan, se vor mai
descoperi n jurul orificiului de intrare, urmele secundare ale mpucturii. La nivelul
orificiului de intrare se formeaz urma caracteristic, denumit inelul de metalizare.
Descoperirea inelului de metalizare, dovedete c deteriorarea de pe int a fost
creat de un glon tras cu arm de foc, chiar i atunci cnd tragerea a fost efectuat
de la distan mare.
Dac un glonte a perforat sticla unui geam sau o oglind, sprtura va
prezenta o anumit dimensiune, avnd n jurul ei o serie de crpturi radiale (ce

50
pleac dinspre centru ca nite raze), precum i crpturi concentrice care
nconjoar sprtura la diverse distane, unind ntre ele crpturile radiale.
Din examinarea sprturii, mai ales cnd geamul este mai gros i sprtura nu
este mare, se observ c ntr-o parte a geamului orificiul este mai mic, iar n cealalt
parte orificiul este mult mai mare canalul fiind n form conic .
Dup plasamentul conului, se stabilete direcia din care a venit glonul i
anume din partea mai ngust a acestuia. n cazul cnd zona din jurul orificiului de
intrare nu mai exist, se poate determina direcia de tragere dup orientarea i
profilul crpturilor radiale i a celor concentrice la care exist tendina formrii unei
sprturi conice. n plus, n astfel de cazuri, prezena cioburilor de sticl ntr-o
anumit parte a geamului indic direcia n care se deplasa glonul ce a spart
geamul, unghiul sub care lovete glonul i mrimea glonului.
n lemn, orificiul de intrare se prezint sub form aproape circular, avnd
uneori, inelul de metalizare foarte pronunat, pe partea de nceput a canalului, n
timp ce orificiul de ieire prezint un aspect zdrenuit, cu achii ndreptate i
aruncate n sensul de deplasare a glonului.
n tabl, orificiul de intrare are form mai rotund dect cel de ieire, este n
general ceva mai mic, dac tabla este dintr-un metal mai moale, cum este fierul,
cuprul, alama, etc. iar marginile orificiului vor fi ndoite i ntoarse ctre partea n
care se deplasa glonul.
Determinarea direciei de tragere se poate face astfel:
- n cazul cnd glonul n drumul su, lovete dou obiecte diferite,
perforndu-le, direcia de tragere va putea fi determinat destul de precis,
considernd o linie dreapt ce unete urmele lsate de el, linie prelungit n partea
din care a venit. Aceast linie imaginar corespunde cu traiectoria glonului, cnd s-
a tras de la o distan prea mare. Linia poate fi materializat cu ajutorul unei sfori ce
se ntinde ntre cele dou urme (orificiul de intrare i de cel de ieire) sau al unui tub
confecionat din hrtie i fixat astfel nct s uneasc urmele loviturii glonului.
Privind prin el se observ traiectoria i locul de unde a putut veni glonul.
- n cazul cnd glonul i unele corpuri prezint urme de ricoare, se ine
cont de aceasta la stabilirea direciei glonului. Se vor examina cu mult atenie
urmele de ricoare dup obiecte, uneori acestea indicnd prin forma lor, direcia din
care a venit glonul.
Dac glonul a strbtut un singur obiect, se poate stabili direcia din care s-
a tras, prelungind canalul creat de el n acel obiect. n situaia obiectelor ce prezint
o grosime nu prea mare, cum ar fi placajul sau sticla ferestrelor, se va forma din
hrtie un cornet care va fi introdus n plnia creat de glon vizndu-se locul din care
s-a tras.
Criminalitii din Ministerului Justiiei, au realizat un dispozitiv ingenios pentru
stabilirea direciei de tragere. Aplicarea metodei se realizeaz cu un aparat format
dintr-o carcas paralelipipedic avnd n interiorul su o surs de lumin, iar pe
51
peretele superior o bul de nivel, o rigl orizontal, gradat, o rulet care se poate
desfura pe o direcie vertical i o lunet n al crui corp se introduce o tij
metalic cu captul exterior filetat, articulat la carcas n aa fel, nct s poat fi
nclinat cu un anumit unghi corespunztor unghiului format de traiectoria glonului
tras cu orizontala. Acest unghi poate fi msurat cu ajutorul unui raport montat pe
corpul lunetei.
n vederea stabilirii traiectoriei parcurse de un glon tras, se introduce n
urma lsat de acesta ntr-un corp solid un glon de acelai calibru, nurubat ntr-o
tij care se introduce la rndul su ntr-un orificiu special amenajat n corpul unei
lunete, coaxial cu axa acestuia, dup care privindu-se prin vizorul lunetei, se
repereaz un punct situat pe un obstacol natural din partea opus urmei lsat de
glonul tras. Traiectoria urmat de glon rezult din unirea punctului reperat cu urma
lsat de glonul tras. Coordonatele punctului reperat se stabilesc prin msurarea pe
orizontal a distanei pn la obstacolul reperat i prin determinarea nlimii
punctului reperat dedus prin calcul pe baza unghiului de nclinare a corpului
lunetei i a catetelor unui triunghi dreptunghic format pe axa lunetei cu dou rigle
gradate, reciproc perpendiculare, fixate de asemenea la lunet.
Odat stabilit direcia de tragere i traiectoria glonului, unghiul de tragere
poate fi msurat cu ajutorul raportului nregistrnd valoarea unghiului format ntre
unul din cele dou elemente (direcia de tragere i traiectorie i suprafaa obiectului
sau corpului lovit sau fa de orizontal).

Stabilirea posibilitii autoimpuscrii

In ceea ce priveste cazurile de autoimpuscare, au fost descrise in mod
clasic, prezena unor ciupituri la nivelul spaiului dintre police i index la mna
dreapt (in cazul cnd individul este dreptaci) i care sunt datorate reculului
percutorului. Totui trebuie s inem cont c acestea pot lipsi la armele moderne cu
recul minim.
In caz de autoimpuscare trebuie evideniate elementele caracteristice la
nivelul orificiului de intrare pentru tragerile de foarte aproape, cu teav lipit sau
semilipit care vor fundamenta in final diagnosticul medico-legal.
Deasemeni trebuie inteles faptul c numai anumite regiuni ale corpului pot
fi abordate in cazul autoimpuscarii (de exemplu regiunile hemicorpului drept in cazul
dreptacilor). Uneori orificiul de intrare este mai greu de gsit atunci cnd el este
mascat de anumite plici naturale ale pielii, cum ar fi cazul impuscrii sub sn la
femei, sau atunci cnd tragerea s-a facut in orificiile naturale ale corpului.
Expertiza medico-legal va trebui s aiba in vedere i un examen minutios
al hainelor victimei.

52
 UNELE CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND
FENOMENUL TURISMULUI PEDOSEXUAL

dr.BARBU NICU-DAMIAN
Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza

Most generally, the prostitution of children means that a party other than the
child benefits from a commercial transaction in which the child is made available for
sexual purposes - either an exploiter intermediary (pimp) who controls or oversees
the childs activities for profit, or a child abuser who negotiates an exchange directly
with a child in order to receive sexual gratification. The provision of children for
sexual purposes may also be a medium of exchange between adults.

Un subiect de preocupare i un domeniu de aciune la scar internaional l

reprezint prostituia cu copii i turismul pedosexual. n acelai timp, se constat i
mondializarea problemei legate de fenomenul ngrijortor al permeabilitii crescute
a frontierelor naionale, ntr-un cuvnt turismul sexual.
S-a convenit s se recunoasc faptul c iniiativele luate de serviciile
judiciare pentru a lupta mpotriva acestei forme de exploatare a copiilor trebuie s
aib posibilitatea de a trece frontierele naionale i jurisdicionale, deoarece cadrul i
circumstanele n care se practic aceast exploatare se schimb o dat cu libera
circulaie a persoanelor i cu noile tehnologii ale informaiei.
Turismul pedosexual este un fenomen recent cauzat n parte de dezvoltarea
spectaculoas a transportului aerian i de creterea numrului de turiti. Or, de
mult vreme plcerea sexual reprezint unul dintre motivele efecturii unei cltorii
n strintate. Acest flagel a atins cote alarmante n rile Europei Occidentale, iar
autoritile de acolo nu au stat cu minile n sn i au nsprit la snge pedepsele
pentru coruperea i abuzul sexual asupra minorilor. Ca atare, s-a declanat o
adevrat vntoare a dezaxailor care ntreineau raporturi sexuale cu minori.
Hituii peste tot n Europa, pedofilii s-au ndreptat ctre fostele ri comuniste, cu
precdere ctre cele din Sud-Est, acolo unde legislaia n domeniu are mari lacune,
victimele sunt racolate mai uor, iar autoritile arat o oarecare sfial atunci cnd
au de cercetat persoane strine.
Romnia a devenit una dintre destinaiile preferate ale dezaxailor sexuali
deoarece legislaia n domeniu este extrem de permisiv. Aadar, bazndu-se pe
somnolena autoritilor i pe faptul c puteau s-i racoleze din belug victime din
rndul copiilor strzii, ara noastr a devenit un adevrat rai pentru refugiaii
perveri. Promind lucruri de nimic, cum ar fi o simpl baie i o mas cald, sau
ademenindu-i cu sume de bani modice, uneori chiar cu dulciuri, pedofilii reueau
ngrijortor de simplu s-i atrag pe micii vagabonzi n diferite case, unde abuzau
de ei.
53
 Pe lng Romnia i alte state est-europene, proaspt evadate din lagrul
comunist, au intrat n for pe harta turistic a pedofililor occidentali, alturi de
obiective exotice consacrate, precum Thailanda, Sri Lanka sau rile africane.
Permisivitatea legislativ din aceste ri i lipsa de interes a autoritilor au
transformat aceste regiuni ntr-un adevrat paradis pentru amatorii de carne
fraged. Toii amatorii de amoruri exotice i tarifate sunt avizi de trufandale. Atunci
cnd mizeria domnete, prostituia adult i cea infantil sau adolescentin merg
aproape mn n mn.
n ceea ce-i privete pe aceti turiti care, odat ce au trecut grania, nu in
cont de interdiciile aflate n vigoare n statul lor i consider c n anonimat se afl
la adpost de legii, numrul lor a crescut ngrijortor.
Destinaia ideal trebuie s reuneasc urmtoarele elemente de baz:
frumuseea peisajelor i a plajelor, soare, cldur i exotism, interesul pentru
obiective arheologice. cursul de schimb favorabil, naivitatea tinerelor fete i biei
care viseaz s scape de srcie, mizeria care permite cumprarea oricror forme
de sexualitate, absena unei legislaii ferme care s-i protejeze pe minori etc.
Pedofilii i hebefilii (din grecescul hebe - adolescent, filie - iubire,
hebefilie - iubire pentru adolesceni) nu au nevoie de ghizi.6 Trebuie doar s
deschid ziarele pentru a-i alege viitoarea destinaie. Ei tiu c sunt ateptai
peste tot, unde brbai, femei sau copii sunt dispui s fac orice pentru bani.
Fenomenul poate fi neles doar prin prisma riscurilor enorme pe care le
suport aceti pedofili n rile lor de origine, unde o serie de crime odioase, avnd
drept victime copii abuzai sexual, a fcut ca legea, presa i autoritile statului s
includ aceast infraciune pe lista lor de prioriti absolute.
Dup definiia dat de Consiliul Economic i Social al Naiunilor Unite, 1996,
activitatea de prostituare a copiilor const n: fapta de a obine, procura sau oferi
serviciile unui copil pentru a ntreine - a instiga un copil s ntrein - raporturi
sexuale, n schimbul unei forme oarecare de despgubire sau de retribuie, sau
orice alte acte legate de aceast infraciune, chiar i cu consimmntul copilului. n
legtur cu consimmntul, trebuie precizat c pentru a-i putea da consimmntul
n cunotin de cauz la o activitate sexual, copilul trebuie s neleag ceea ce
consimte, s cunoasc normele acceptate de societate n materie de sexualitate i
s tie s aprecieze consecinele posibile ale hotrrii sale. Trebuie luat n calcul
dac copilul i adultul au aceeai putere pentru ca hotrrea minorului s nu fie
influenat de nici o constrngere.
nelegem prin turism pedosexual fapta cetenilor din rile dezvoltate
economic de a se duce n rile subdezvoltate pentru a obine servicii sexuale;
expresia turist sexual cuprinde, de asemenea, persoanele care, n deplasrile lor
n scop profesional, caut ntreinerea de relaii sexuale cu copii sub o form mai

6 Curs Poliie Judiciar, vol. II, Bucureti, 2002, p. 208.

54
mult sau mai puin mascat (se face chiar propagand turismului sexual spre
anumite destinaii, ex. Thailanda). O alt definiie dat turismului pedosexual o
reprezint exploatarea sexual i comercial a copiilor de ctre persoane care
cltoresc din propria ar n alta - de obicei mai puin dezvoltat - pentru a se
angaja n activiti sexuale cu minori.7
n aceste definiii, dup prerea noastr, punctul esenial este acela c
prostituia juvenil nu este comis de copii, ci de persoana care i nchiriaz sau
ofer serviciile lor. Rezult de aici c aceti copii nu se prostitueaz ei nii, ci sunt
prostituai de altcineva.
Dinamica turismului pedosexual poate fi descris ca o form de abuz
organizat, favorizat de un joc combinat al mai multor elemente care rezult din
necesitate, dintr-o implicare, dintr-o intervenie sau din orice alt cauz: delincventul,
turistul, criminalitatea organizat i, cteodat, guvernele dornice s dezvolte
turismul.
Prin abuz sexual organizat se nelege fapta comis de diferii delincveni,
dintre care o parte sau toi sunt strini de anturajul victimei sau al victimelor, care
acioneaz concertat pentru a agresa sexual un copil sau mai muli copii, ori
aciunea unui adult de a utiliza un cadrul instituional sau o poziie de autoritate
pentru a recruta copii n scopul de a-i supune unor abuzuri sexuale.8
P. Bibby extinde definiia pentru a include abuzarea sistematic a copiilor
de ctre mai muli brbai, n mod obinuit caracterizat prin intirea bine gndit i
disimulat, prin aciunile de apropiere i adaptare, de seducere, prin crearea unei
situaii de dependen i de obligarea subiectului la pstrarea tcerii asupra celor
petrecute.9
Principala dificultate care trebuie depit pentru a putea aciona contra
prostituiei cu copii i turismului pedosexual, este lipsa informaiilor fiabile privind
natura, amploarea i caracteristicile fenomenului. Datele de care se dispune privind
turismul pedosexual se afl n principal n descrierile de caz individuale prezentate
de mass-media. Nu exist, ca s spunem aa, studii empirice asupra turitilor nchii
pentru ntreinerea de relaii sexuale cu copiii. Aceasta se explic prin numrul mic
de delincveni i prin mprtierea lor n lume, lucru care pune probleme de ordin
metodologic pentru cercettori.
Profilul psihologic al acestor turiti pedosexuali este att de eterogen, iar
motivaiile lor sunt att de transparente! Exist pedofilul occidental care cltorete
cu un singur scop, acela de a ntreine relaii sexuale cu copii care nu au atins nc
vrsta pubertii, susine Agnes Fournier de Saint-Maur eful Serviciului trafic de
7 Questions and Answers About Commercial Sexual Exploitation of Children, An Information Booklet
by ECPAT International, 2001, p. 6.
8 P.J.Mc Lachlan-inspector al Metropolitan Police Service - Londra, articolul Crim organizat, pag.

115.
9 P.J.Mc Lachlan-op. cit., pag.115.

55
carne vie din Interpol. Apoi, sunt pedofilii locali, ntlnii n special n Asia de sud-est
unde relaiile cu copiii au o enorm conotaie viril. n fine, ajungem la turiti
obinuii care, confruntai cu fenomenul prostituiei juvenile vor s triasc noi
experiene sexuale i contribuie astfel la dezvoltarea pieei prostituiei locale. Turitii
pedosexuali par a fi mai puin motivai de sexualitatea n sine dect de sentimentul
de putere i de control pe care li-l ofer o relaie, evident inegal din punct de
vedere fizic, psihologic, social, cu un minor. A-i impune sexualitatea nseamn i a-
i impune puterea, iar unii dintre ei asta caut, de fapt.
Turitii care practic sex cu copii pot fi: cstorii sau necstorii, brbai
sau femei, cu situaie material bun sau modest, pot fi pedofili care cltoresc cu
scopul de a exploata copii sau turiti care nu au intenionat s abuzeze copii. Aceti
turiti justific atitudinea lor prin faptul c, n cultura rii respective, acest lucru este
acceptat, sau c i-au ajutat pe copii oferindu-le bani. Mass-media a evideniat
constant cazuri de copii supui abuzului sexual i exploatrii sexuale, iar
descoperirea i reinerea persoanelor implicate n reele de trafic cu fiine umane a
determinat instituiile abilitate s prevad msuri de intervenie i de stopare a
fenomenului.
Potrivit opiniei unui ofier englez, P.J.Mc Lachlan-inspector al Metropolitan
Police Service din Londra, n articolul Crim organizat, susinut n cadrul colii de
poliie a New Scotland Yard Police, turitii pedosexuali se pot clasa n dou marii
categorii, i anume:
aduli care se dedau accidental la activitii sexuale cu copii;
aduli care caut cu prioritate ntlniri cu copiii, pentru a ntreine relaii
sexuale cu acetia.
Cele dou categorii nu au, poate, aceleai intenii, dar i un caz i cellalt
sunt la originea exploatrii sexuale a copiilor. Categoriile menionate mai sus sunt
utile deoarece permit considerarea turistului sexual accidental, mai degrab ca un
client ocazional al prostituatelor, spre deosebire de turistul pedosexual care este
de fapt un delincvent cu practici pedofile exclusive. Aceasta prezint interes pentru
elaborarea unor msuri preventive destinate s protejeze copii prostituai, deoarece
strategiile care mizeaz pe educaie pot avea efect asupra delincvenilor ocazionali,
dar nu au nici o ans s frneze delincventul cu practici pedofile exclusive.
Considerm c, motivele de ordin psihologic, cultural i social care-i
mping pe turitii sexului s abuzeze de copii, n rile n curs de dezvoltare, sunt
urmtoarele:
cutarea de experiene noi;
oferta abundent de copii, lucru care mrete atracia;
costul mic;
un anumit dispre rasial;
pretextul neltor al exotismului, care const n a pretinde c aceti copii
din rile de destinaie ating maturitatea sexual la o vrst precoce;
56
 superioritatea economic;
imunitatea;
anonimatul delincventului.
Deoarece invariabil copilul intr n contact cu agresorul sexual n locuri
cunoscute pentru acest tip de prostituie, delincvenilor li se ofer ocazia de a comite
o infraciune mpotriva copilului fr a mai trebui s recurg la procesul de
grooming10 i de a arunca vina tot asupra victimei. Schimbul desfurndu-se
ntr-o manier politicoas, ntr-un climat aparent tolerant, este interpretat greit ca
fiind rezultatul unei atracii mutuale iar suma oferit copilului este eronat perceput
ca un ajutor adus defavorizailor.
OConnell Davidson i Sanchez Taylor definesc turiti pedosexuali
(ocazionali) ca fr discernmnt moral precum nite machos. Aceti delicveni
ocazionali au o viziune deformat asupra culturii rii vizitate, considerat din punct de
vedere sexual ca fiind mai deschis, natural i liber dect societatea occidental,
ceea ce i determin s se nele asupra sensului acordat comportamentului sexual n
ara gazd. Ei se amgesc cu iluzia c nefiind primii care provoac rana reprezentat de
contactul sexual adult-copil nu comit nici un abuz.11
Se constat adesea c delincvenii construiesc un scenariu n care copiii de
care abuzeaz consimt la contactul sexual, n urma cruia au i un profit. Aceeai
convingere poate veni n sprijinul tezei delicvenilor intelectuali cu practici pedofile
exclusive care militeaz n favoarea contactului sexual ntre adult i copil ntr-un cadru
familial dintre cele mai obinuite. Se tie c exist grupuri de militani care consider
c faptul de a avea relaii sexuale cu aduli poate fi benefic pentru copii.
Argumentele folosite pentru a prezenta delincvenii ca pe nite oameni
cumsecade sunt acelea c activitile lor constituie experiene normele, umane i
preioase i c aceti copii nu sunt ntotdeauna traumatizai de relaiile sexuale
adult-copil. Convingerile acestor pedofili este c ar fi mai corect s se vad n
pedofilie o simpl manifestare diferit, dar acceptabil, a dorinelor sexuale.
De Young, Campagna i Poffenberg au identificat organizaiile pedofile care
preconizeaz acceptarea relaiilor sexuale cu adult-copil i care, de asemenea, au militat
pentru difuzarea acestei idei. Prin existena lor, astfel de grupuri de presiune, care se
bazeaz pe filme erotice produse de ele nsele i pe schimbul de informaii, justific,
motiveaz i valideaz deformaiile predicate de delincveni.12

10 Termenul de grooming conform cu P.J.Mc Lachlan op. cit p. 110, desemneaz procedeele i strategiile
utilizate de delincveni pentru a seleciona copiii, a avea ocazia de a-i ntlni i de a avea contacte sexuale
cu ei, pentru a-i ncuraja s pstreze secretul asupra acestor fapte, pentru a menine victimele n aceast
stare i pentru a continua abuzurile, precum i pentru a ampiedica orice dezvluire despre aceste
infraciuni ct mai mult timp dup svrirea lor.
11 P.J.Mc Lachlan-inspector al Metropolitan Police Service - Londra, articolul Crim organizat,

susinut n cadrul colii de poliie a New Sotland Yard Police, p. 118;

12 Idem 119.

57
 Dup opinia lui Collins, pentru amatorii de copii este important, din punct
de vedere psihologic, s fie asimilai unei minoriti persecutate. Argumentul lui
Sandfort const n a spune c dac, n anumite cazuri, contactul sexual ntre aduli
i copii pare s fie nociv nu semnific totui c orice contact sexual ntre adult-copil
este un abuz. Finkelhor contest aceast opinie afirmnd c, ntr-o societate bazat
pe ideea liberului arbitru i a capacitii de a-i da consimmntul, copiii nu au nici
puterea de a cunoate, nici autoritatea, indispensabile, i una i alta, pentru a
exercita aceast capacitate13.
Dup cum se tie, copiii au mai puin putere i autocontrol dect adulii i,
n consecin, nu au autoritate nici n sens juridic, nici n sens psihologic. n plus,
copiii nu tiu ce semnific sexualitatea, nu au informaii care s le permit s
prevad turnura pe care o va lua relaia sexual i nu au nici o idee despre modul n
care alii vor reaciona fa de participarea lor la schimburile sexuale.
n urma investigaiilor efectuate asupra turitilor pedosexuali din Asia de
Sud-Est, n Caraibe i n America Latin au scos n eviden similitudini frecvente
ntre turitii clieni ai prostituatelor i cei ai care abuzeaz de copii prostituai. Cnd
copii sunt abuzai de ctre delicvenii ocazionali, ideea comod a unui schimb
prelungit ntre copilul prostituat i delincvent, n ambiana deconectant a vacanei,
permite o distorsionare cognitiv a procesului delictual. Pentru delincvent nu este
vorba de a recurge la prostituie, ci de o activitate normal pentru victim, fr
caracter de exploatare, de un schimb de ordin sexual i afectiv.

13 Ibidem.

58
 NECESITATEA CUNOATERII DISPOZIIILOR LEGALE PRIVIND
ORGANIZAREA I FUNCIONAREA SISTEMULUI NAIONAL DE DATE
GENETICE JUDICIARE

Comisar FLORIN TLPU

Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza

Keywords: genetics, national system, biological tracks, DNA profile, legal

DNA procedures.

This article reffers to the necessity of well knowing the legal procedures
concearning organising and managing the national system of judiciary genetics.

Cadrul legal care stabilete condiiile n care pot fi prelevate probe

biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rmase la faa locului l
constituie Legea nr. 76/2008 publicat n Monitorul Oficial nr. 289/14.04.2008.
Probele biologice se prelev n vederea determinrii profilului genetic n
vederea prelucrrii acestora n sistemul naional de date genetice judiciare.
Scopul acestor determinri l constituie identificarea persoanelor,
excluderea unor persoane din cercul de suspeci, identificarea fptuitorilor, stabilirea
identitii persoanelor victime ale catastrofelor, accidentelor, terorismului i altor
situaii ce impun identificarea de persoane. De asemenea, rolul determinrilor i
identificrilor l reprezint schimbul de informaii pe plan internaional i combaterea
criminalitii transfrontaliere.
n cuprinsul legii menionate sunt explicai unii termeni de specialitate
precum : profil genetic, analiz genetic judiciar, sistemul naional de date genetice
judiciare, baz de date cu caracter personal, baz de date despre caz, urme
biologice i altele.
n conformitate cu dispoziiile legale artate, faptele pentru care pot fi
prelevate probe biologice n vederea introducerii profilelor genetice n sistemul
naional de date genetice judiciare sunt : omor; pruncucicere; vtmare corporal;
loviri cauzatoare de moarte; lipsire ilegal de libertate; viol; act sexual cu minori;
perversiuni sexuale; tlhrie; tortur; infraciuni la regimul armelor, explozivilor i
materiilor nucleare; genocid; terorism; trafic i consum ilicit de droguri.
n aceste situaii, lucrtorii nsrcinai cu efectuarea cercetrii la faa
locului trebuie s aib n vedere identificarea, ridicarea i manipularea acestor
categorii de urme biologice precum i prelevarea lor de la persoane, dup
procedurile i standardele elaborate de instituiile abilitate (Institutul de Criminalistic
al I.G.P.R. i Institutul Naional de Medicin Legal).

59
 Autoritatea responsabil de prelucrarea datelor cuprinse n sistemul
naional de date genetice judiciare este Inspectoratul General al Poliiei Romne
prin Institutul de Criminalistic ce are i calitatea de administrator, n beneficiul
organelor judiciare i altor instituii expres prevzute de lege, cu atribuii n
prevenirea i combaterea criminalitii inclusiv a terorismului. De asemenea, pot
beneficia de datele i informaiile aferente i autoritile internaionale la care
Romnia este parte (art. 9 din lege).
Prelucrarea datelor se face numai n baza unei solicitri oficiale a
organelor judiciare (organe de urmrire penal, instana de judecat) i cu
respectarea legii privind protecia persoanelor i libera circulaie a acestor date
(Legea nr. 677/2001 cu completrile i modificrile la zi).
Cu prilejul cercetrilor la faa locului i investigaiilor criminalistice, pot fi
prelevate probe biologice ce conin profile genetice de la urmtoarele categorii :
suspeci de svrirea unor infraciuni grave, persoane condamnate pentru
svrirea unor infraciuni de felul celor mai sus menionate, cadavre cu identitate
necunoscut, persoane disprute, persoane decedate n urma catastrofelor,
accidentelor colective, victime ale terorismului sau altor infraciuni contra vieii.
De precizat c utilizarea probelor genetice este permis numai n cazurile
prevzute expres de legea n discuie i nu se admite sub nici o form introducerea
n bazele de date a informaiilor genetice n alte scopuri dect cele legale, pentru
care de altfel s-a efectuat recoltarea. Spre exemplu, nu este permis introducerea n
sistemul naional de date genetice judiciare a profilelor genetice ale unor persoane
care au fost recoltate n vederea excluderii (au avut contact cu locul faptei justificat
sau accidental).
n cazul catastrofelor naturale (cutremure, inundaii etc.) pentru
identificarea victimelor, profilele genetice provenind de la acestea se compar numai
cu profilele genetice provenite cu cele provenind de la rudele de gradul I i II, cu
respectarea metodologiilor agreate, asupra crora nu detaliem.
Profilele genetice introduse n sistemul naional de date genetice judiciare,
respectiv cele prelevate de la suspeci se pstreaz pn cnd organele de urmrire
penal sau instanele judectoreti dispun tergerea lor din baza de date.
n cazul n care n cauz s-a dispus nenceperea urmririi penale,
scoaterea de sub urmrire penal, ncetarea urmririi penale, achitarea sau
ncetarea procesului penal, tergerea datelor din sistemul naional de date genetice
judiciare se efectueaz pe baza ordonanei sau rezoluiei emise de procuror ori pe
baza hotrrii judectoreti, dac n cuprinsul acestora exist meniuni exprese
privitoare la msura tergerii.
Dispoziiile legale la care am fcut referire n acord cu legislaia european
vin s completeze normele anterioare n materie s dea un cadru juridic clar, fr
echivoc, manipulrii i valorificrii probelor biologice ce conin profile genetice,
exclusiv n slujba justiiei i respectrii drepturilor omului.
60