OCTAVIAN DUMITRU

urruzAREA
T-r
trNERGIEI
T-r
trLECTRICE
ixnnuvrAR DE pRoIECTARE
DISTALATII ELECTRICE DE TonsA TENSIUNE

EDITURA TINIVERSITATII DIN PITE$TI

2002
 Octavian DUMITRU

TJTILIZAREA ENERGIEI ELEC TRI CE

iNunuMAR DE pRoTECTARE
II{STALATII ELECTRICE DB JOASA TENSIUNE

EDITURA LINIVERSITATII DIN PITE$TI

2002
 INTRODUCE,RE

Prezen[a electricitdlii in jurul nostru, deasupra noastrd, sub noi qi

chiar in noi, a determinat omenirea sd procedeze la :utilizarea acestei forme
de energie. Avantajele pe care le prezintd, energia electricd fala de celelalte
forme de energie cum ar fi : ugor de produs, de transportat, de transformat in
alte forme de energie (lumind, energie termicd, energie mecanicd, etc.), cu
randamente gi costuri acceptabile, in condilii de curdlenie qi de siguranfd in
expoatare au frcut ca utrhzarca acestei forme de energie sd ia o mare
amploare.
Dar, pentru a vtiltza energia electricd este necesard cunoagterea qi
realtzarea unor instalalii de producere, transformare a parametrilor acesteia,
de transport, de distribulie c[tre consumatori precum qi de transformare in
alte forme de energie.
Realizarea acestor instalafii necesitd o bund cunoagtere a acestei
forme de energie , precum qi a modului de utllizare. Instalafiile, care
participd de la producere pdnd lautilizarq trebuiesc dimensionate funclie de
sarcina electricd pe care trebuie sd o suporte astfel incdt sd funclioneze in
condilii optime. Dimensionarea acestor instalalii impune o bund cunoagtere
a fenomenelor fizice care insolesc aceastd formd de energie.
Se considerd cd o instalalie funclioneazd in condilii optime atunci
cdnd alimenteazd. cu energie electricd toli consumatorii pe care ii deserveqte
fdrd, a crea probleme legate de intreruperea accidentald, a alimentdrii , fdrd a
fi un pericol iminent datoritd supraincdlzirii, fh.rd a prezenta pericol de
electrocutare, frrd a fi un pericol din punct de vedere ecologic, etc. .
De asemeni trebuie ar,'ut in vedere qi faptul cd instalaliile respective
trebuie sd fie rentabile atdt prin prisma randamentului pe care il prezintd. de
la producere pdnd la consum, dar gi din punct de vedere al costului qi
consumului de materiale necesarelarcahzarea lor .
Pentru ca instalaliile necesare utilizdrii energiei electrice sd se
incadreze in parametrii impugi de normele in vigoare, este necesar ca
proiectarea acestora sd se facd in urma unui studiu amdnunlit qi a unei
cunoagteri amf,nunlite a cerinlelor pe care trebuie sd le indeplineascd
Dimensionarea acestor instalalii trebuie s5 fie ftcutd in urma unor calcule
riguroase in care sd se lind cont de toate condiliile impuse.
 Indrumarul de fald are scopul de a pune in evidenld modur de
proiectare a instalaliilor de joasd tensiune (iluminat, forfd, instalalii de legare
la pdmAnt, alegerea posturilor de transformare ).
Lucrarea se adreseazd in special studenlilor de ra seclia
ELECTROMECANICA a universitalii din Piteqti, dar poate fi folosita qi de
studenlii de la alte facultdli cu profil asemdndtor, precum gi de specialiqtii
care lucreazd in proiectare gi in exploatarea instalaliilor de utilizare a
energiei electrice. in scopul uqurdrii insugirii muncii de proiectare, lucrarea
confine un mod de lucru pentru reahzareaunui proiect de utrlizare a energiei
electrice. Cu aceastd. ocazie s-a ardtat cum se lucreazd in condiliile
proiectdrii unor instalalii de iluminat, instalalii de forfd, instalalii de
impdmantare, cum se alege un post de transformare, precum gi modul de
calcul al costului instalaliei. Tot in acelaqi scop lucrarea con{ine o serie de
tabele preluate din normativele qi standardele in vigoare, necesare in
proiectarea gi exploatarea instalaliilor electrice de utilizare.in cazul in care
se dispune de cataloage de echipament electric modern, urmdrind modul de
lucru ardtat, se pot realizaproiecte executabile.
Avdnd in vedere cd autorul este la prima lucrare de acest fel, nu
exclude posibilitatea strecurdrii unor mici erori fie ?n partea teoreticd fie in
cea practica. Din acest motiv el este recunoscdtor tuturor specialiqtilor care
deprsteazd' qi semnaleazd erorrle respective in scopul corectdrii. Cu speranla
cd vor exista astfel de semnaldri, autorul mullumegte anticipat tuturor
binevoitorilor.

[,,luroi.
 1. DIMEI\SIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE
DE ILUMINAT INTERIOR

I.l Alegerea sistemului de iluminat Si u sursei de lumind.

Pentru ca activitatea care are loc in interiorul imobilelor sd se
desfrqoare in condilii normale, este necesar ca instalaliile electrice de
iluminat sd ofere condilii optime de iluminare. Cum diversele activitdli
necesitd nivele diferite de iluminare, instalaliile electrice trebuiesc proiectate
si executate funcfie de activitatea care se desfrqoard in incdperea respectivd.
Pentru iluminarea locurilor de munca sunt posibile urmdtoarele
sisteme de iluminat:
iluminat general, care se recomanda atunci cdnd se doreqte
iluminarea uniforma pe toata suprafafa de lucru (sAli de montaj, de
asamblare de prelucrare a lemnului, turnatorii, etc.);
- iluminat local, atunci c6nd sunt necesare niveluri ridicate de
iluminare pentru locuri restrdnse (scaune stomatologice, prese, ciocane de
forja, sau in locurile de munca in care o iluminare insuficientd ar pune in
pericol integritatea corporald, sau chiar viala personalului care igi desfbqoard
activitatea in locul respectiv.)
- iluminat combinat, pe fondul unui iluminat general minimal, la
locul de muncd se asigurd o sursd suplimentard de lumind (strungurr, freze,
magini de rectificat, alte magini unelte cu precizie mare de prelucrare, locuri
in care se face controlul de calitate, etc.)
in instalaliile electrice civile (locuinfe, cinematografe, teatre,
restaurante, etc.), pentru realtzarea unui anumit grad de confofi, se poate
reahza o iluminare directd, semidirectd, sau indirectd. Pentru aceasta se
procedeazd.la alegerea corpului de iluminat corespunzdtor scopului propus
sau se apeleazd.la iluminatul in scafe.
Alegerea surselor de lumind depinde de scopul instalaliei qi de
particularitdlile de exploatare.
Ldmpile cu incandescenld se recomandd atunci c6nd sunt necesare
surse luminoase de dimensiuni mici gi luminanle mari, cAnd sunt necesare
ilumindri mari pe suprafefe mici (eventual prin lumina dirijata), c6nd se
urmdreqte reahzarea unei ambianle odihnitoare.
Ldmpile fluorescente se recomandd atunci cAnd este necesard
folosirea unor izvoare de lumind mari cu luminanle mici, cdnd sunt necesare
ilumindri mari pe suprafele mari (prin lumind difizd), cAnd este necesard o
lumind care s[ redea corect culorile.
Ldmpile fluorescente cu vapori de mercur de inaltd presiune se
recomandd atunci cAnd sunt necesare tzvoare de lumind de dimensiuni mici
avand eficacitate luminoasd mare (hale industriale cu indllime mare, locuri
cu degajdri de fum sau praf).
I.2 Alegerea corpului de iluminat.
Metoda coeficienlilor de utilizare pentru determinarea valorilor
medii ale iluminiirilor,
Aceasta metoda se foloseqte pentru calculul instalaliilor electrice de
iluminat interior si permite determinarea ilumin[rii medii orizontale date de
surse luminoase in planul util, linAnd cont de fluxul luminos reflectat de
perefi si tavan. Metoda nu se poate folosi la determinarea iluminatului local,
a iluminatului suprafelelor inclinate, a suprafelelor verticale, sau a
iluminatului cu corpuri de dimensiuni mari.
Coeficientul de utilizare este raportul dintre fluxul luminos util si
fluxul emis de toate ldmpile instalate intr-o ?ncdpere.
@,
U:- (1.1)
@o

Fluxul luminos al corpurilor de iluminat se obline inmullind fluxul

luminos al ldmpilor cu randamentul corpurilor de iluminat.
@, = UrQo (r.2)
JinAnd cont de raporlul dintre fluxul luminos util si fluxul luminos al
corpului de iluminat din aceiagi incdpere (utilanta)
o
n=J
tuo (1.3)

si care ieprezintdun randament al incdperii, se obline:

@. _ @.@
u- " _,L_
=4u4, (1 4)
@o
@, @o
Fluxul ldmpilor nu rdmane constant in timp din cauza faptului cd
fluxul emis de lampi scade in timp, qi din cauza depunerilor de praf pe
corpul de iluminat ; randamentul acestora scade; deci apare o depreciere a
instalaliei de iluminat fatd de momentul punerii in funcgiune a instalaliei.
Din acest motiv fluxul luininos inilial va trebui sa fie mai mare dec6t fluxul
util. In acest caz fluxul inilial emis va fi
Q'u = Q rko - u@'o = 4,Tr@'o (1.5)
dar,
Q'u = EnrroAka =uD'o = 4r4r@'o (1.6)
ln care:
ka - factor de depreciere;
Emed - iluminarea medie;
A - aria planului util;
 De aici rezultd. fluxul total al ldmpilor de instalat pentru a obline in
planul util o iluminare medie Er.6
tr 4k, E,,,1Ak
@o:1*!.u :- d
11.7)
ryury,
Dacd s-a stabilit mai inainte numdrul corpurilor de iluminat, se poate
deduce fluxul luminos al unei lSmpi dintr-un corp de iluminat la punerea in
funcliune a instalaliei .

o,:.io^n (1.8)

in care : n - numdrul surselor de lumini montate intr-un corp de iluminat.

Dacd se line cont de relalia (1.7),relalia (1.8) devine:
F 4k,
e', ="rrJ'
un
(1.9)
. Valoarea coeficientului de utilizare depinde de o serie de parametri
cumar fi:
- randamentul corpurilor de iluminat;
- repartilia intensitdlii luminoase in spaliu a corpului de iluminat;
, - forma si dimensiunile incdperii, prin indicele localului
.ab
i- (1.10)
h(a + b)
in care:
a,b -- lungimea respectiv ldlimea incdperii;
h - indllimea de suspendare deasupra planului util in cazul
iluminatului direct, semidirect si mixt, sau indllimea tavanului deasupra
planului util in cazul iluminatului indirect sau semiindirect;
- factorii de reflexie ai perelilor laterali si tavanului;
Coeficienlii de utilizare sunt tabelafi funclie de acegti parametrii in
tabelele (7.3) si Q.a)
Modul de aplicare a metodei coeficientilor de utilizare.
- se stabilegte destinalia incdperii respective gi tipul acesteia din
punct de vedere al mediului;
- se stabileqte modul de reahzare a instalaliei electrice (PT aparent,
pe tencuiald pe console sau pe dibluri, ori ST ingropat, sub tencuiald)
- se stabilesc materialele qi aparatura utilizatd funcfie de mediu qi de
modul de realizarc a instalafiei
- se stabilegte tipul corpurilor de iluminat folosite qi caracteristicile
acestora (randament, numdr de surse de lumind. etc.),
- se calculeazd.indicele localului cu relalia (1.10) ;
 - se stabilesc factorii de reflexie pentru tavan si pereli funclie de
culorile acestora (tabelele 7.I qi 7 .2)
- se determinf, coeficientul de utilizare din tabelul 7.3 sau 7.4),
funclie de indicele localului, si de factorii de reflexie ai tavanului si
perelilor; (pentru indici ai localului mai mari de cinci, se introduce in
calcule coeficientul de utilizare corespunzdtor indicelui cinci) Dacd., corpul
de iluminat considerat, are un randament ry, diferrt de randamentul r7" aI
corpului din tabel, se face o coreclie a factorului de utilizare dupd relalia
,T,
U =u- (1.11)
4"
in care:
u - coeficient de utilizare citit in tabel
u'- coeficient de utthzare cdutat;
- se alege valoarea ilumindrii medii de rcalizat, funclie de destinalia
lncdperii sau de categoria de lucrdri ce se efectueazdin incdperea respectiva
(tabelul 7 .18,7 .19 sau7.20 );
- se determina valoarea coeficientului de depreciere, (tabelul 7.6 );
- se determina sau se adoptd numdrul corpurilor de iluminat din
incdpere;
- se determind fluxul total al l5.mpilor de instalat cu relalia (1.7)
- cu relalia (1.8) se determina fluxul unei ldmpi dintr-un corp de
iluminat dupd care se alege din cataloagele de ldmpi (vezi anexe) numdrul si
puterea ldmpilor care dau un flux luminos mai mare gi cAt mai apropiat de
valoarea calculatd. Se recalculeazd valoarea medie oblinutb pentru fluxul
ldmpilor alese care trebuie sd fie egal sau pulin mai mare decAt fluxul
calculat.
Din tabelele anexe 7 .9 .. . .. ..7 .Il se alege puterea unei ldmpi dupd
care se determind puterea activd a corpului de iluminat precum gi puterea
activd. totald care trebuie instalatd in incdperea respectivd.
Pentru sistematizarea calculelor rezultatele operaliunilor de mai sus
se trec in tabelul 1.1
1.3 Amplasurea corpurilor de iluminat.
Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sd fie rcaIizatd, in aga fel
incdt sd evite observarea directd a sursei de lumind de cdtre lucrdtori.
Condilia ca lampa sd nu fie observatd direct (evitarea orbirii) este ca unghiul
format de dreapta ce unegte corpul luminos al ldmpii gi marginea inferioard
a abajurului (linia limita) cu orizontala (unghi de proteclie ) sd fie cel pufin
egal cu unghiul privirii
 Tabelul 1.1
Mod de Tipul
Nr. Tipul ilumina Tipul
incdperea realtzare a materialelor
crt. tului general inciperii
instalatiei folosite
1 incandescent PT/ST
2 fluorescent PT/ST
Continuarea tabelului 1. 1
Nr Dimensiune Indicile Culoa Factor de Coefici- Randamen-
crt a' incdperi rea reflexie ent de tul corpului de -Y
incdperii p rrt1hzarc ilum.(in
lml i u tabel)r1
a b -4
1 ReI.1.10 Pereti Tab 7 .1 Tab 7 .3,
Tavan 7.2 7.4
2 Pereti
Tavan
Continuarea tabelului 1. 1
Nr Caracteristicile corpului de Coeficient Factor de Iluminarea
crt iluminat ales deutlhza- dc;- medie
Tip Rand. Nr sur- cosp re cdutat preciere adoptatd
4c sen u k6 E*.6 [1x]
1 !:r : Rel. 1.11 Tab.7.6 Tab 7.14
2
Continuarea tabelului 1. 1
Flux Fluxul Nr. Nr. Puterea Flux Puterea Ilum.
ti total inilial al SUTSC corp unui total totald medie
o
necesar sursei ilum. surse instalat insta- recalc
z de neclad neclad neclad inilial latd. ulatd.
instalat Im]
llml N, N" twl [lm] twl
llxl
Rel 1.7 Tab7.9.. Rel Tab7.9
7 .17 1.8 ..7.17
2

Dacd sursa de lumind poate fi consideratd punctiformd gi plasat[ pe

axa de simetrie a corpului de iluminat deschis la pan1rca inferioard, atunci
unghiul de proteclie este egal cu:
 2h
It/:
' arc ta (r.r2)
"D
-
in care:
h - distanla dintre corpul luminos al ldmpii gi suprafala in care este
conlinutd
deschiderea corpului de ilumina
D - diametrul deschiderii corpului de iluminat

Zono.in rorE nu se
ponte prcduce orbireo
Unghi de
protectie

Fig. 1.1 Amplasarea surselor de lumina pentru evitarea orbirii

Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie s6 mai lind cont de

condilia de uniformitate a ilumindrii gi de luminanla admisibila. Un numdr
mare de corpuri de iluminat duce la o iluminare mai uniformd dar mdreqte
prelul de cost al instalafie, fapt care impune alegerea unei solulii care sd
satisfacd atdt condilia de uniformitate a ilumindrii cAt qi pe cea de
economicitate.
in5.lfimea de amplasare a corpurilor de iluminat depinde de
considerente constructive sau practice. Limita inferioard a inalfimii admise
este determinatd de evitarea fenomenului de orbire iar limita superioard este
determinata de indllimea tavanului.
La instalaliile de iluminat general, reparlilia corpurilor de iluminat
poate fi uniformd sau localizatd,. Dispunerea uniformd se obline prin
a$ezatea corpurilor de iluminat in vdrfurile unor dreptunghiuri sau a unor
triunghiuri orientate in raporl cu dimensiunile incdperii (fig.1.2).
Pentru un anumit factor de uniformitate, solulia optimd din punct de
vedere economic se obline pentru: du : du la aqezarcain dreptunghi;
du : d. sau d6 : "lt dula aqezarea in triunghi;
Distanla de la perete la ultimul rand de corpuri de iluminat se adoptd astfel:
- cdnd existd utilaje in apropierea perelilor do: (0, 25 ...0,3)d,
- cAnd lAngd pereli existd spaliu de trecere dp : (0,4 .. ...0,5)d,

10
 prin d inleleg6nd distanla dintre corpurile de
iluminat.
Pentru rearizarea unui iluminat de caritate,
corpurile de iluminat
trebuiesc amplasate. funclie de tipul 1or, de
felul izvorutui ae lumind qi de
distanfa relativd dintre corpuriie de iluminat.
Distanla relativd dintre
corpurile de iluminat fiind:

ffi
&
a

la
r-l
_Fl
ill
r-l I

C
Fig.I.2 Amplasarea corpurilor de iluminat
a- _
ldmpi incandescente in vdrfurile unui ar.ptungiri;
b lSmpi
incandescente in v6rfurile unui romb; c _ ldmpi
n,ror.r."lrrl

.d
d* =-
h (1.13)
in care :

- h reprezintd distanla de la corpul de iluminat la planul

de lucru.

La iluminatul mixt qi indirect distanla rerativd se calculea

rcIatia:
zd cu

11
 .d
d*:- (1.14)
ho
?n care -hureprezintd distanla de la corpul de iluminatlatavan.
Valorile distanlei relative depind de curba fotometricd a corpului de
iluminat qi sunt cuprinse in limitele:
- 0,5 .....1 itcazul iluminatului direct;
- 1 in cazul iluminatului mixt;
- I,2 ......1,5 in cazul iluminatului indirect.
in cazul iluminatului fluorescent se obignuiegte rcpartizarea corpurilor
de iluminat in aqa fel incAt formeazd,benzi continui sau benzi discontinui; se
recomandd ca distanla relativd dintre centrele a doud corpuri de iluminat sd
fie:
- d* < 0,7 pentru corpurile dispuse pe acelaqi rAnd ;
- d* < 0,6 pentru corpurile dispuse in benzi paralele;
tn urma amplasdrii corpurilor de iluminat se determina numdrul total al
acestora. Dupd alegerea nivelului de iluminare qi a factorului de depreciere
cu ajutorul unei metode de calcul a ilumindrilor se determina fluxul luminos
qi puterea ldmpilor, verificdndu-se prin calcule luminanla.

1.4 Dimensionarea circuitelor de lumind si a circuiteror de prize

monofuzice

1.4.1 stubilirea circuitelor de iluminat si a circuitelor de prizd.

Dupd amplasarea corpurilor de iluminat se stabilesc circuitele care
alimenteazd ldmpile avAndu-se in vedere urmdtoarele criterii :
- se stabileqte schema de distribulie;
- se stabilesc circuitele gi tipul acestora (ttifazat sau monofazat);
- la circuiteletrifazate numdrul ldmpilor alimentate de fiecare fazd,va
fi acelaqi (sistem trifazat echilibrat cu fir neutru);
- corpurile de iluminat amplasate grupat vor fi alimentate pe cdt va fi
posibil de acelagi circuit (se are in vedere economia de materiale);
- intensitatea totald a ldmpilor de iluminat care sunt ac{ionate de
acelaqi aparat de comutafie nu trebuie sa depageascd intensitatea de rupere a
aparatului fabricat in acest scop;
- numdrul corpurilor de iluminat alimentate de un circuit depinde de
mai mulli factori : amplasarea ldmpilor, puterea ldmpilor, spaliul care
trebuie iluminat, etc.

T2
 - circuitele de prizd, nu trebuie sd alimenteze mai mult de 6 prize
monofazate pentru consumatorii casnici gi mai mult de 3 pize pentru
consumatorii industriali.

1.4.2 Alegerea aparutelor de comutatie si u apuratelor de proteclie

a circuitelor de iluminat Si a circuitelor de prize monofazate.
- se face schema monofilard a instalaliei electrice de lumind qi prize ;
- se calculeazd"puterea instalatd pe fiecare circuit in parte;
- se determind intensitatea curentului de calcul pe fiecare circuit (la
circuitele trifazate pe fiecare fazd), cu relalia :
,P, (1.1 s)
' (l cos cp

in care :

I"
- intensitatea curentului de calcul (pe circuit sau pe fazl) (A) ;
- puterea instalatd pe fiecare fazd sau circuit (W);
P1
U - tensiuneape fazd (Y) ;
cosq - factorul de putere al ldmpii.
- se stabilesc materialele utilizate la rcahzarea instalafiei, dimensiunile
acestora precum qi numdrul conductoarelor pe diferitele porfiuni de circuit qi
se trec pe desenul de execulie al instalafiei electrice. Dimensiunile
conductoarelor se stabilesc in conformitate cu &. 1.4.3, numdrul
conductoarelor pe o anumitd porliune a circuitului se stabileqte funcfie de
legdturile conductoarelor in dozele de ramificalie, necesare pentru a realiza
acfiondrile dorite, iar dimensiunile tuburilor de proteclie se stabilesc funcfie
de dimensiunile conductoarelor qi de numdrul acestora conform tabelului
7.36
- se stabilesc aparatele de comutalie gi de proteclie funclie de
intensitatea curentului de calcul (se folosesc cataloagele aparatelor). Pentru
fiecare circuit in parte trebuiesc indeplinite condiliile :
In ) I. - pentru aparatele de comutalie ;
Ir ) I" - pentru aparatele de proteclie
.

Instalaliile electrice de joasd tensiune trebuiesc protejate impotriva

suprasarcinilor gi a scurtcircuitelor prin siguran{e fuzibile, contactoare qi
intrerupdtoare automate prevdzute cu relee termice qi cu relee
electromagnetice (maximale) cu aclionare instantanee sau temporizatd;
intrerupdtoarele automate sunt prevdzute gi cu relee de tensiune minimd sau
nuli, care protejeazd, contra revenirii tensiunii.
Se prevdd aparate de proteclie ?n urmdtoarele situafii:
- la plecdrile din tablourile de distribufie;

13
 - la intrarea in tablourile de distribulie prevdzute cu cel pulin cinci
circuite sau avdnd cel pulin 8 kW putere instalatd;
- ra ramificafiile spre receptoarele individuale; fac exceplie
receptoarele de micd putere (corpuri de iluminat, aparate electrocasnice,
etc.), a cdror coloand comund este asiguratd la plecarea din tabloul de
distribulie cu siguranle fuzibile de 16 A la o tensiune de 3801220 v, sau cu
siguranle de20 A la o tensiune de220lI27 Y;
- in toate punctele in care secliunea coloanei descregte; fac excepfie
cazurtle in care siguranlele prevdzute pe coloana respectivd, asiguri
proteclie celei mai mici secliuni din ramificafie.
- pe nulul de lucru al circuitelor monofazate din instalaliile deservite
de personal necalificat (instalafiile electrice din locuinfe, birouri, etc.)
se interzice cu desivffrgire montarea aparatelor de protectie pe:
- conductorul utilizat ca nul de lucru al circuitel e trifazate cu
patru conductoare;
- conductoarele instalafiei de protectie (conductoarele de legare la
nul sau laprizele de impdm6ntare, etc.);
Se recomandd utilizarea siguranlelor fuzibile rapide pentru
protejarea instalaliilor electrice la care suprasarcinile sunt pulin probabile,
exemplu instalaliile de iluminat. Siguranfele fuzibile lente se recomandd a fi
ulhzate impotriva scurtcircuitelor.
Releele termice protejeazd" coloanele qi receptoarele impotriva
suprasarcinilor de duratd qi se aleg astfel incAt sd poatd fi reglate la un
curent de aclionare egal cu:
I''t : (1.05.... ..1.2)I" (1.1 6)
in care:
16 - intensitatea curentului reglatd pe releul termic,
I. - intensitatea curentului cerut de consumator
Releele electromagnetice, se folosesc la protejarea coloanelor gi a
receptoarelor impotriva scurtcircuitelor, curentul de acfionare al releului
electromagnetic Ir" , care protejeazl. motoare electrice trebuind sd
indeplineascd condilia:
I,e > 1.2 Ip (1 .1 7)
in care:
Io - curentul de pornire;
iar in cazul in care pr otej eazd, colo ane, conditia e ste :

I," (
4.5 Iu (1.19)
unde, - Iu reprezintd curentul maxim admisibil in regim permanent.
De obicei ,coloanele qi circuitele sunt protejate de cel putin doud
aparate de proteclie cu principii de funclionare diferite. imbindnd

T4
proprietalile diferitelor aparate de proteclie, se pot obline caracteristici
deosebit de favorabile (fig. 1.3, c qi d ).
cdnd refelele de distribulie conlin un numdr mare de aparate de
protecfie, se impune asigurarea selectivitdlii protecfiei, adic6., la apari[ia
unui deranjament, apantele de proteclie sd separe numai elementul avariat,
celelalte receptoare sd rdmdnd alimentate.
Funclionarea selectivd a protecliei se obline prin coordonarea
judicioasd a caracteristicilor de proteclie; pentru aceasta se traseazd
caracteristicile de proteclie ale aparatelor respective gi se determind
diferenfa intre timpii de aclionare ar aparatelor de proteclie la anumite
valori ale curentului. Selectivitatea este asiguratd atunci c6nd aceste
diferenle de timp au valori egale sau sunt mai mari decdt cele indicate in
cazurtle car e utmeazd'.

-J +_"l--br-+-+_
-J
Itru'r'
4n rold3;
nts r [,r]el rtt -rl,td5

I --=-+
St

-J

.,t+ r nl]+'s

Fig. 1.3 Selectivitatea protecliei unei relele electrice

a - doua siguranle fuzibile; b doud intrerupdtoare automate c
- -
intrerupdtor automat si siguranld fuzlbild; d - siguranfd fuzibild qi
intrerupdtor automat

Selectivitatea intre doud siguranle fuzibile SFl qi SF2 avdnd

curenlii nominali Infl ) Infl, se obline atunci c6nd:

15
 - caracteristicile lor de proteclie nu se intersecteazS, sau se intersecteaz6
la o valoare a curentului mai mare dec6t curentul de scurtcircuit care apare
in locul instaldrii siguranlei cu cel mai mic curent nominal fuzibrl;
- diferenfele mdsurate pe diagramd au valorile indicate in figura 1.3 a.
Pentru siguranle de acelaqi tip selectivitatea este asiguratd dacd intre
curenfii nominali ai fuzibilelor SF1 qi SF2 existd o diferen{[ de doud trepte
ca in tabelul T .3I.
Selectivitatea intre doud intrerupdtoare automate 11 $i Iz , avdnd
curenfii nominali Inr > Inz (fig. 1.3 b), este asiguratd in general in domeniul
curenlilor de suprasarcind;la curenfii de scurtcircuit, unde aclioneaz1,releele
electromagnetice ale ambelor intrerupdtoare, acestea vor acliona simultan.
Pentru oblinerea selectivitdlii este necesard temportzarea releului 11 (inia
intreruptd), cu treapta de timp At > 0.15 s.
Selectivitatea intre un intrerupdtor automat qi o siguranfd fuzlbild,,
avdnd curenlii nominali Inr ) Inrz, (fig. 1.3 c), este realizatd, atunci cAnd
caracteristicile nu se intersecteazd" qi diferenla de timp la acfionare este At >
0.04 s; dacd siguranla fuzibild este prea mare(linia intreruptd), apare un
triunghi de neselectivitate (haqurat).
Selectivitatea intre o siguranfd fuzlbild, gi un intrerupdtor automat,
avdnd curenlii nominali Int ) Inz (fig. 1.3 d), este asiguratd dacd intersectia
celor doud caracteristici are loc la un curent I' mai riare dec6t curentul de
scurtcircuit Ir, , dupd intrerupdtorul automat; in cazurile limita este necesar
un interval de timp At > 0.05 s.
Selectivitatea intre o siguranfd fuzibild gi un releu termic tip TSA,
este asiguratd, dacd, curenlii respectd condifia:
Inr :3I.t (1.19)
in cazul transformatoarelor de alimentare, proteclia refelei de joasa
tensiune trebuie corelat6 din punct de vedere al selectivitdjii cu proteclia
relelei pe partea de inaltd tensiune. Pentru aceasta, caracteristicile aparatelor
de proteclie de pe partea de inaltd tensiune (siguranfe fuzrbrle, intrerupdtoare
automate), se vor transpune pe partea de joasd tensiune, raportAnd curenlii
corespunzdtori diferililor timpi de aclionare, cu relalia:
rT
I u =3Iu ( 1.20)
Utt
In care:
Ilt -
curentul de inaltd tensiune, raportat la joasd tensiune;
U1- tensiunea nominald primard a transformatorului.
IJ;t - tensiunea nominaid secundara trans formator.rlr'ri;

t6
 Proceddnd in acest fel, se pot analiza caracteristicile de protec{ie ale
aparatelor instalate la tensiuni diferite, ludndu-se ca referintd valoare
curentului de joasd tensiune.
1. 4. 3. Ale g er e a s e cliunii c o n ducto ar elo r cir c uitelor.
Normativele in vigoare prevdd ca secliunea minimd admisd a
circuitelor de iluminat sd fie :
)
- sc: 1,5 mm' pentru conductoarele de cupru ;
- sc :2,5 mm' ')
pentru conductoarele de aluminiu.
(Acestea rezultd. din condilia de rezistenld mecanicd minimd necesard la
rcahzar e a instalaliei).
Condilia pentru alegerea conductorului (din stabilitatea
termicd) este:
Iua) I, (1.2r)

,
^od -
,!a'
t
[.,
(r.22)
m care :

I. - curentul de cerere;
16 - intens itatea nominald a fuzibilului;
k, - coeficient de siguranld la incdrcarea
termicd a circuitului ;
- intensitatea
Iua maximd admisd in conductoare in regim permanent
de funcfionare;
valorile limita ale raportului dintre curentul admisibil in
conductoare gi curentul nominal al siguranlelor fuzibile este prezentat in
tabelu|7.29.
Dupd stabilirea curentului de cerere, a curenlilor nominali ai
siguranfelor fuzibile gi a materialului folosit la reahzarea instalafiei
electrice, se alege dimensiunea conductorului sau a cablului din tabelele
7.22 sau7.24 .
Pentru a avea un consum minim de metale neferoase qi o mare
siguranla in exploatarea refelei, este necesar ca valoarca raportului dintre
curentul admisibil qi curentul nominal al fuzibilelor y sd fie egald cu
valoarea prezentatd,in tabelul 7 .29.
Pentru instalaliile electrice interioare realizate in tuburi de proteclie
se trece ra alegerea dimensiunii tuburilor funclie de dimensiunea
conductoarelor gi de numdrul acestora. Pe desenul instalafiei electrice se va
specifica tipul conductorului, secliunea, numdrul conductoarelor, tipul
tubului de protecfie, precum qi diametrul acestuia (se folosegte tabelul 1.36)

1,7
 Pentru determinarea secliunii barelor din tablourile de distribufie se
folosegte tabelul 7 .2T,
Pentru determinarea secliunii coloanei de alimentare a tabloului de
distribulie a instalaliei de iluminat, se determind intensitatea totald, a
circuitelor care pleacd din tabloul respectiv ca sum6 a tuturor curenfilor
circuitelor, dupd care se determind secfiunea coloanei cain cazulcircuitelor.
Obs. Dacd temperatura de lucru a instalaliei este diferitd d,e 200 C,
atunci se utilizeazd coeficienlii de coreclie datorafi temperaturii mediului
prezentalr in tabelele 7.25 qi7.26.
1.4.4 Plunul instalaliei de iluminat.
Dupd cunoagterea corpurilor de iluminat, a amplasdrii acestora, a
circuitelor de iluminat qi a circuitelor de prizd, se trece la amplasarea
tabloului de lumin[, la alegerea traseului circuitelor gi la reprezentarea
acestora pe planul cladirii in vederea execuliei .
La alegerea traseului se are in vedere urm[toarele :
- sd fie cel mai scurt;
- sd fie departe de surse de cdldurd ;
- sd nu fie expus loviturilor mecanice ;
- sd nu fie expus la umiditate;
- sd evite pe cdt va fi posibil locurile ce prezintd pericol de incendiu
sau de explozie;
Se realizeazd desenul instalaliei electrice, necesar la executarea acesteia.
Pe planul instalaliei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul
materialelor folosite, dimensiunile acestora, tipul corpurilor de iluminat,
puterea qi tipul ldmpilor, precum ;i alte date considerate a fi necesare la
executarea instalaliei electrice

18
 2 DIMENSIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE
DE FORTA

2.1 Alegerea distribuliei pentru instalalia deforld

cunoscdndu-seamplasareautilajelorprecum qi caracteristicile
electrice ale receptoarelor de forla care antreneazd, utllajele respective, se
stabilegte tensiunea de alimentare gi se concepe schema electrica de
distribufie. Se are in vedere cd unele utilaje trebuiesc pornite direct de pe
tabloul de distribufie, iar altele vor fi pornite de pe utilajul respectiv
2.1.1 Alegerea schemei de distribulie pe grupe de utilaje.
In halele industriale in care existd un numdr mare de utilaje,
alimentarea cu energie electricd a acestora se poate face de la mai multe
tablouri de distribufie. in acest caz, utilajele situate in acelagi loc se
ahmenteazd de la acelagi tablou de distribufie. Repartizarea utilajelor care se
ahmenteazd de la un tablou se face pe principiul consumului minim de
material la realizarea instalaliei electrice. Aceastd repartrzare face ca pre,tul
de cost al instalaliei sd fie mai mic qi tot odatd face ca pierderile de energie
in timpul exploatdrii sd fie de asemeni mai mic.
2.1.2 Schemu monoJilard a tabloului de for{d.
- Dupd stabilirea utilajelor care vor fi alimentate de la un tablou de
forld se trece la rcalizarea schemei monofilare a tabloului
respectiv. Pe schemd se vor trece:
TiP, Iro.lufitu"ibil
F
Tub(Oiam )/cond.(tip, sect)
cos(P =
r
.------f------_

Frr cos(D
rn =

Fig.2.1 Schema monofilard de distribufie a unui tablou de for!6.

- aparutele de proteclie;
- aparatele de pornire sau de separare;
- materialele din care se rearizeazd. circuitul (cabluri, tuburi de
protecfie, conductoare gi dimensiunile acestora);
- receptoarelealimentate;
caracteristicile electrice ale fiecdrui receptor (P. cosrp, r).

t9
 2.1.3 Amplusarea tabloului de foryd
Pentru realizarea unor pierderi minime in timpul exploatdrii
instalaliei de forfd, tabloul trebuie amplasat in "centrul de greut ate', al
consumatorilor. Locul respectiv ar putea fi determinat teoretic cu relaliile de
la centrul de greutate al sistemului de puncte materiale in care masa
punctului material se inlocuieqte cu puterea cerutd de receptor, dar de cele
mai multe-ori, situalia reald., nu permite amplasarea tabloului in locul
respectiv. ln aceastd situalie tabloul este amplasat intr-un loc cat mai
apropiat de locul ideal.
La amplasarea tabloului se va line cont de mediu in care urmeazd sd.
lucreze, precum gi condiliile impuse de N.T.S qi p.C.I.
2.1.4 Dimensionareu circuitelor de alimentare a receptourelor
Pentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor
trebuie determinatd intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relatia :

a - pentru receptoare monofazate; t'r-- P,

(2.r)
u *rrp
P,
b - pentru receptoare trifazate; I, = (2.2)
Jl.u ,.cos e
rn care :

I. - intensitatea curentului de calcul (A) ;

P1- puterea instalatd (W);
U - tensiuneape fazd. (Y) ;
U1- tensiunea de linie (V);
cosq - factorul de putere receptorului.
CunoscAnd intensitatea curentului ce trebuie suportatd de fiecare
conductor se trece la alegerea secliunii conductorului pe baza incdlzirli
maxime admisibile din tabelele 7.22 saul.24.
odatd stabilitd secliunea conductorului, cunoscdnd qi numdrul
acestora se trece la alegerea cablului sau a tubului (1evii) de proteclie . Tubul
de proteclie se alege din tabelul 7 .36, I .31, finandu-se cont gi de
caracteristicile locului in care urrneazd, sd fie instalat.
Dimensionarea gi alegerea aparatelor de proteclie, de pornire sau de
separare se face conform paragrafului 1.4.2. Alegerea acestor aparute se face
din cataloagele de specialitate.
Sistematizarea calculelor de dimensionare a circuitelor receptoarelor
este prezentatd, in tabelul 2. 1

20
 Tabelul2.l
Secliunea
Recep Puterea ,-, Ip
-In ). adoptatd Material utrhzat
tor twl tAi' tAl lmml
Mr relatia (2.t\ \r- (anexa nr.) cond.+ tub. cablu
M, rclatra (2.2\ ?r' Sr;;, .{ r: ." .'; r,., (anexa nr.)

Tabelul2.2
Aleserea aparatelor de orotectie si de :omutatre
Receptor Aparate de Aparate de protectie
conectare Sig. tuzibile Releu termic Releu
elmas.
Tip - In Tip - Tip - In, Irrglul Tip - In, Ir.r1u1
soclu/patron
(catalos) (catalog) (catalos) (,t"{g,e-, -'1
"

2.2 Dimensionurea colounelor de alimentare a tablourilor de forld

2.2.1 Alegerea sectiunii conductorului gi a aparutelor de proteclie
a)Din puterea instalatd P1 , S determind curentul cerut al I.
circuitului care alimenteazd,un consumator, sau al coloanei care alimenteazd
un grup de consumatori. in cazul coloanei, trebuie sd se tind seama de
influenta numdrului qi puterii diferitelor receptoare. in acest scop se
introduce un coeficient de cerere corectat

(2.3)

ln care:
, k, - coeficientul de cerere corectat al categoriei de receptoare {
{tub.lrrl o.z;
coeficient de influenta al numSrului de receptoare (tabelul 2.3)
ku -
Tabelul2.3
Numdrul receptoarelor 4 6 10 15 20 30 40 50
ku t.7 2.5 J.J J.t 4.3 8 9.1 10

Pentru coloanele care alimenteazdmai multe categorii de receptoare,

curentul de calcul se obline prin insumarea aritmeticd, a curentilor de cerere
corectafi.
Notd. Calculul curentului se face separat pentru fiecare grupd de receptoare cu
acelaqi coef,rcient de cerere, dupd care se adund aritmetic curen{ii ceru}i.

21
 Pentru a line seama de influenfa numdrului de receptoare qi a puterii
lor asupra puterii simultane absorbite, calculul curentului pe grupe de
receptoare se recomandi sd se facd cu relatia:

r,,
(?=(
(
k".L-4}i:l'
'c
ku
(2.4)
)' ^[lu "org
in care:
P1- putereatotald, instalatd in categoria de receptoare consideratd, in
KW;
U - tensiunea intre faze,inY.
Manuulul inginerului electriciun, volumul WJ, indicd determinarea
curenfilor de calcul pentru alimentarea tablourilor de distribulie cu relaliile
din tabelul 2.4
TabeluI2.4
Relafii pentru determinarea curentului de calcul al fiderilor ce alimen-
teazd, tablouri
ourl oe
de distributie
u sau rIide receptoare trilazate .l I 8
Relalia pentru
Categoria receptoarelor determinarea curentului
de calcul. in A
Motoare electrice cu funclionare continud, bine
incdrcate (pompe, ventilatoare, aeroterme. etc.) I": (1,6.....1,8)Pn
Motoarele electrice ale maqinilor unelte cu
:ggim de lucru normal (uqor) [. : 1,6Pa *0,67 Pn- 1

Motoarele electrice ale maginilor unelte cu

regim de lucru normal (greu) I. : 1,6Pa *0,82 Pn - r

Motoarele electrice ale maqinilor unelte

regim de lucru normal (foarte greu)
cu
I,: 1,6Pa *1,05 Pn - i
+Motoarele electrice ale DA: l5Yo l": l,I4 Pr t0,46 Pn _ r
macaralelor (motoare cu rotor DA:25Yo Ir:1}2 Pl +0,6 Pn -

bobinat gi coscp:0,65) DA:40%o I": 1,32 P1 +0,74 Pn -

Cupto are cu rezi stent d, (trrfazate) I.: (1,05...1,35)P;
Transformatoare se sudurd DA : 75o/o :
I. 1,8 P: * Pn-t
Magini de sudat prin puncte, DA: I25oA Ir:2,6 Pr *0,83 Pn-t
cap la cap qi altele DA : 25 ...40% I":2,6 P1 *1,46 Pn-r
asemdndtoare DA:70% Ir:2,6 P1 *1,95 Pn-1
Motoare electrice ale instalaliilor de preparare a
pdmAnturilor in turndtorii Ir:1,6 P1 *1,05 Pn- 1

Motoare electrice ale maqinilor unelte portative

sau manuale
I.: 1,5 Pa't0,42P1-a

22
Motoare electrice pentru pentru prelucrare la
aclionarea maginilor cald I": 1,85 P5 *0,64 Pn-5

unelte in atelierele cu pentru prelucrare la

oroductie de serie mare : rece
I.: 1,85 P5 *0,49 Pn-5
Motoarele electrice pentru aclionare in atelierele I":0,9 (1,85 P5 +
cu oroductie industriald si de serie micd 0,49 Pn - 5)
NotS: 1* - Pentru motoare cu rotorul in scurt circuit, cos q:0,5, pentru I" se
adargd 30 % peste valorile de mai sus.
2 - Semnificafia simbolurilor: Pr, P+ , Pr - suma puterilor nominale ale
primelor receptoare (respectiv l,4,5) cu puterile cele mai mari, in kW pentru
motoare sau kVA pentru transformatoare gi cuptoare; Pn 1, Pn 4, Pn 5 - SUln&
puterilor nominale ale restului receptoarelor din grupele de mai sus; Pn - suma
puterilor tuturor receptoarelor in kW sau in kVA
3 - Calculul se face pentru fiecare grup de receptoare iar curentul total este
suma aritmeticd a curenfilor grupelor de receptoare.

b) Se determind (sau se ia din catalog) cwentul maxim (vdrf sau

de pornire) al unui motor electric
Io: )"In (2.5)
in care:
In - curentul nominal al motorului;
), - .valoarea relativd a curentului de pornire (este indicatd, in
catalog)
c) Siguranlele fuzlbrle lente sau rapide se aleg pebMa condiliei:
I11 2 Is (2.6)
unde:
16- curentul nominal al fuzibilului
in cazul alegerii siguranlelor fuzibile rapide, pentru ca siguranfele sd
nu se ardd in timpul pornirii motoarelor, relalia (2.6), devine:

Inr 2 rI (2.7)
C

in care c este un coeficient de siguranld gi care poate fi egal cD 2,5 in cazttl

pornirilor u$oare (durata pornirii este de 5......10 s), sau cu 1,5 pentru
porniri grele (durata pomirii este de 10......40 s)
In cazul in care o coloana ahmenteazd mai multe motoare dintre care
k pornesc concomitent relaliile (2.6) qi (2.7), devin:

,,, .f ,,,
i=1
(2.8)

qi

ZJ
 kfn
1">t2+ f
tu /-,/
c-
Ll
r(t (2.e)
j=l i=n_k
termenul al doilea reprezentand suma curenlilor cerufi de motoarele care
sunt in funcliune.
rn cazul in care curenlii de pornire sunt mari, nu se recomandd
folosirea siguranfelor rapide, deoarece aceastd solulie duce la mdrirea
secliunii conductoarelor de alimentare in aceasta situalie se utrlizeazd,
siguranle lente.
d) Curentul admisibil in conductor I" trebuie sd fie egal sau mai
mare dec6t curentul cerut
Iu)I" (2.r0)
Pentru a avea un consum minim de metale neferoase gi o mare
siguranla in exploatarea relelei, este necesar ca valoarea raportului dintre
curentul admisibil qi curentul nominal al fuzibilelor y sd fie egald cu
valoarea prezentatd,in tabelul 7 .29.
e) Se alege secfiunea conductorului corespunzdtoare curentului
admisibil din tabelele7.22 sau 7.24. Secliunea conductorului de nul trebuie
sd fie cel pulin jumdtate din secliunea conductoarelor de fazd, Alegerea
aparatelor de protecfie, de cuplare sau de pornire se face din cataloagele de
specialitate. Materialele din care este realizatd. coloana se aleg ca in
paragraful 2.1.3.
0 La instalaliile electrice de fortd se verificd densitatea curentului
in conductoare la pornirea motoarelor; valoarea maximd a acesteia nu
trebuie" sd depdgeascd 35 Nmm2 pentru conductoarele de cupru gi 20
Almm' pentru conductoarele de aluminiu. in cazul in care sunt depdqite
aceste valori , se va alege o secliune superioara.
obs. Dacd temperatura de lucru a instalaliei este diferita d,e200 c,
atunci se utilizeazd coeficienlii de coreclie datorali temperaturii mediului
prezentali in tabelele 7.25 qi7.26.
Sistematizarea calculelor de dimensionare a coloanelor de alimentare
a tablourilor de forld este prezentatd in tabelul 2.5
Tabeiul2.5
Coloana Puterea Intensitatea Secfiunea Material
inst. lWl cerutd I" lAl
adoptatd imml utthzat
llTG-TF1j relalia (2.8)
(anexa nr.) cond. + tub
a-. t ,.r
relatra 0.9\ cablu
2iTG - TF2 ; (anexa rn.)
Alegerea aparatelor de proteclie qi de comutalie se sistematizeazain
tabelul2.6.

24
 Tabelul2.6
lntens. Aparate de protectie
Aparate de
Coloana cerutd Releu termic
conectare Sig. fuzibile
I" IAI Releu elmas
1 TG-TFl Tip - I" Tip- soclu/oatron Tip - I,, I,"or,,
2TG _TF2 (catalos) , (catalog) (catalos)

2.3. Stabilirea schemei generale monofilare de distribuyie.

Cunosc6ndu-se schema de distribulie a instalaliei de forlb qi a
instalaliei de iluminat, prezerrtatd in capitolul 1 se poate trece la intocmirea
schemei generale de distribulie. in schema generald se prevede pe l6ngd
tablourile de forld qi de iluminat qi tabloul general precum qi postul de
transformare sau stalia de distribulie de la care este alimentat consumatorul
respectiv
Din tabloul general sunt alimentate tablourile de forld precum gi
tablourile de iluminat. La dimensionarea coloanelor care alimenteazd.
tablourile respective a fost calculatd intensitatea curentului pe care o
transportS. Incdrcarea tabloului general se obline (in vederea dimensiondrii
coloanei de alimentare) prin insumarea curenlilor coloanelor care pleacd din
respectivul tablou.
La dimensionarea coloanei de alimentare precum gi la dimensionarea
aparatelor de proteclie qi de separare cate sunt montate pe coloana
respectivd, se procedeazd ca in paragraful 2.2.I.
In frgura 2.2 este prezentat un model de schemd generald
monofilard de distributie

TiP, Iro.lu fffuribil

TL Pii:
C ablu(rip, r,r., con d, s ec!)
TFl Pil=

ffn Pin=

Fig.2.2 Schemd monofilard generald de distribulie

25
 2.4. Planul instalu(iei electrice deforld
Dupd cunoaqterea schemei generale de distribulie, se trece la
amplasarea tablourilor de distribufie, Ia alegerea traseului circuitelor
receptoarelor, a traseului coloanelor qi la reprezentarea acestora pe planul
clSdirii in vederea execuliei .
La aregereatraseului circuitelor se are in vedere urmdtoarele :
- sd fie cel mai scurt;
- sd fie departe de surse de cdldurd ;
- sd nu fie expus loviturilor mecanice ;
- sd nu fie expus la umiditate;
- sd evite pe c6t va fi posibil locurile ce prezintd pericol de incendiu
sau de explozie;
- sd respecte in totalitate condifiile impuse de N.T.S. qi de p.C.L
Se realizeazd desenul instalaliei electrice, necesar la executarea acesteia.
Pe planul instalafiei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul
materialelor folosite ,dimensiunile acestora, precum gi alte date considerate
a fi necesare la executarea instalatiei electrice.

26
 3 ALEGEREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.

3.1 Generalitdyi
Instalafiile electrice la consumator cuprind receptoarele electrice gi
relelele de alimentare aIe acestora, impreund cu aparatele de conectare, de
proteclie qi de mdsurd aferente.
Receptoarele se impart in:
- receptoare de iluminat, cuptinzdnd ldmpile electrice;
- receptoare de forfd, cupinzdnd motoarele electrice, cuptoarele
electrice, agregatele de sudur6, bdile de electrolizd,, aparute electrocasnice,
etc.
3.2 Sarcini electrice de calcul
La proiectarea instalaliilor electrice este necesar sd se cunoascd
puterea electricd absorbitd de la relea de cdtre:
-
fiecare receptor in parte, pentru dimensionarea circuitului de
alimentare al acestuia;
- grupuri de receptoare alimentate de la acelaqi tablou de distribufie,
pentru dimensionarea coloanei de alimentare a tabloului;
- secliile uzinei, pentru dimensionarea fiderilor gi a posturilor de
transformare.
Puterea electricfl absorbitfl care se ia in calcul se numeqte putere
cerutfl sau putere de calcul, se noteazfl cu P. gi reprezintd puterea actld.
convenlionald, de valoare constantd, care produce in elementele instalaliei
electrice (transformatoare, linii, etc.) acelaqi efect termic ca qi putere
variabild reald,.
Puterea cerutd se determind din puterea instalatf, p1 cu ajutorul
coeficientului de cerere, k. cu relalia:
Pr: k. P1 (3.1)
Coeficientul de cerere tine cont de gradul de incdrcare gi de
randamentul receptoarelor, de simultaneitatea funcliondrii acestora qi de
randamentul relelei de distribulie
,_ k,k,
" ,rrr,
(3.2)

in care:
- coeficient de incSrcare
k1
k, - coeficient de simultaneitate
q - randamentul mediu al receptoarelor;
Ir - randamentul relelei intre receptoare qi punctul in care se
calculeazd puterea cerutS.

27
 Puterea cerutd de receptoarele de fofia $i de receptoarele de iluminat
poate fi determinatd prin urmdtoarele metode cum ar fi:
- metoda coeficienlilor de cerere, aplicabild la un numdr mare de
receptoare qi care permite calcularea puterii cerute globale pe posturi de
transformare, sau pe intreaga intreprindere;
- metoda formulei binome, care este mai precisd dec6t metoda
precedentd, in special pentru un numdr redus de receptoare de fortd
- metoda duratei de uttlizare a puterii maxime cerute, care poate fi
utlrizatl,numai infaza de studiu tehnico-economic a proiectului.

3.3 Metoda coeficientului de cerere.

Se stabilesc puterile instalate Pr , pe categorii de receptoare, adicd
puterile nominale raportate la durata relativd de conectare egaldiu unitatea.
Se determind puterea activd cerutd cu relalia (3.1)
Se determind puterea reactivd cerutd cu relalia (3.3)

Q"=P,tgrp=P" (3.3)

ln care : cos
factorul de putere corespunzdtor categoriei de
receptoare (tabelul 7.30)
Se calculeazd, puterca aparentd cerutd totald (pe atelier, seclie, etc.)
cu rela{ia (3.4)
S., = P,', * (3.4)
In care:

Pct: fo,, (3.s)

i=1
n

Q",: FO., (3 6)
i=1

-- (Insumarea puterilor active gi a celor reactive se face independent de

schema electricd adoptatd)
Se calculeazd factorul de putere natural cu relalia (3.7)
P,,
-
"r"r",'))ffi (3.7)

mediu de cerere cu reraria:

1- fDct ^ctorur
\cmed-
- (3 .8)
-P,t
in care: Pn :I P, (3.e)

28
gi reprezintd puterea totalS instalatd
Observa{ie.
In cazul in care se impune imbundtdlirea factorului de putere,
puterea aparentd" totald" se recalculeazd., lindnd cont de reducerea puterii
reactive cu valoarea puterii reactive a sursei de compensare
Sistematizarea calculelor se face in tabelul 3.1
Tabelul3.l
P. Coefici- Factorul Puterea P.
Secliile sau grupele insta- entul de de actld" reactivd
de receptoare latd cerere putere cerutd Q'
Pr I kWl k. coso P" lkwl lkVArl
Maqini unelte. Tab.7.33 Tab.7.33
Rel.3.1 Rel.3.3
Mr'. .Mn si 7 .40 si7.40
Ventilatoare
Transf. de sudurb
Cuptor cu rezisten{e
Baie de cromare
Iluminat
Pit: kcmed: COSpmed: Pct: Qct:
Total .

Rel. 3.9 Rel.3.8 Rel.3.7 Rel. 3.5 Rel.6

3.4 Alegerea numdrului, u locului de amplasare Si u paterii

p osturilor de trunsformare
Pe planul de situalie al intreprinderii sau secliei se trec puterile
aparente cerute, S. ale diferitelor secfii, sau a diferifilor consumatori de
seclie.
Se determina centrul de greutate al grupelor de sarcini
Se marcheazd. provizoriu locurile de amplasare a posturilor de
transformare gi se distribuie sarcinile intre posturi, av0ndu-se in vedere cd
puterea unui post nu trebuie sd depdqeascd 1000 kVA.
Pentru determinarea puterii transformatoarelor din posturile de
transformare este necesard cunoaqterea curbei de sarcind zilnrcd. (fig. 3.1 a)
pentru ziua de lucru cea mai incdrcatd, (iarna), curba de sarcind anuald (fig.
3.1 b) qi puterea totald cerutd pe intreprindere sau secfie la barele de 0.4 kV
ale postului de transformare, reprezettdnd puterea maximd cerutd de
intreprindere in zilele lunilor de iarnd (decembrie, ianuarie).Sct : Smax. i
Curbele de sarcind sunt specifice profilului industrial al
intreprinderii.

29
 Pentru curba de sarcind zilnicd, se definegte coeficientul de utilizare
al curbei

K: S-u*
rr"d
-
S i'!'* A
(3.10)
S-u" ff*u*
txl 100
90

l-n
_ I 'Jv
s 160
-t
Jmnx I 50
l+o
t-- JU
EU
10

EE a4 thl
-----------+ ------'.---+
t luno
n, t-
il,
Fig. 3.1 Curbele de sarcind ale unei intreprinderi
a. curba de sarcind zilnicd, (iarna) ; b. curba de sarcind anuald

in care:
Smed - valoarea medie a puterii aparente cerute de intreprindere
pentru perioada de timp T :24 ore.
Sn,'* - valoarea maximd a puterii aparente cerute
A - saprafala cuprinsd sub curba de sarcind
Puterea aparentd maximd cerutd vara se determind cu relatia:
S,n*. u:ku Sn-,*. i (3. 1 1)
entru evitarea supraincdrc irii transformatoarelor ales e dupd puterea
P
maximd cerutd se va tine cont de:
- suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor pe baza varialiilor
zllntce de sarcind, stabilitd prin regula celor trei procente; pentru fiecare l0
procente de reducere a coeficientului de utilizare Ku fata de 100 o/0, se
admite o suprasarcind de 3 % peste puterea nominald transformatorului, pe
durata supra?ncdrcdrii. Se obline:
r00-K %
(Jl:3-.:--11- l%l (3.12)
l0
- suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor stabilitd prin regula
pe baza varialiilor anuale de sarcind, stabilitd prin regula celor p procente;
pentru fiecare p procente de supra?ncdrcarc vara, raportat ia puterea nominald

30
sn a transformatoarelor, iarna se poate admite o suprasarcind de p procente,
care sd nu depdqeascd 15 Yo. Deci
.s -q
ao:t00!l--j.ll3u l%l . ,* '. (3.I3)
J,
unde:
S-* n - puterea aparentd maximd cerutd de intreprindere vara
conform curbei de sarcind anuald.
Capacitatea de sarcind totald, datoritd neuniformitdlilor curbelor zilnice qi
anuale de sarcind va fi:
,r . ,
cr:0,3*0,0 " (3.14)
qi nu trebuie sd dep5.qeasc6, 20 %o pentru transformatoarele instalate in
interior Si30 % pentru cele instalate in exterior.
La alegerea transformatoarelor se are in vedere faptul cd, {indnd cont
de suprasarcina totald admisd, trebuie sd se asigure puterea maximd cerutd
de intreprindere in lunile de iarnd (S,nu" r)
Sma.xr: Sn * sSn (3.15)
sau

s" >;]t _.
's = S**i (3.16)
1+a l+ar+a,
inlocuind relaliile (3.1 1) qi (3.12 ) in relalia (3.16), rezultd:

S"2 J:u-' +S*" (3.I7)

2+0.3(I- K,)
Observalie:
Relafiile de mai sus au fost stabilitd pentru o temperaturd maximd de
^
0
35 c qi minimd de - 25 o c, fapt care impune ventilarea naturald sau
forlatd a posturilor de transformare.
Determinarea numdrului de transformatoare dintr-un post de
transformare se face pe baza asigurdrii continuitdlii in alimentarea cu
energie electricd a consumatorilor. Astfel:
- dacd. puterea consumatorilor de categoria I-a depdgeqte 50 % din
sarcina totald a postului de transformare, se recomandd utrlizarca a dou6
transformatoare, fiecare avdnd puterea egald cu sarcina totald,;
- dacd puterea consumatorilor de categoria I-a nu depdqegte 50 %
din sarcina totald, a postului de transformare, se recomandd utrlizarca a dou6
transformatoare av6nd suma puterilor egald cu sarcina totald., puterea
fiecdruia fiind egald cel pulin cu puterea consumatorului de categoria I-a.

31
 - pentru consumatorii din categoriile II qi III, suma puterilor
transformatoarelor va fi egald cu sarcina cerut6.
Asigurarea regimului economic optim de funcfionare in paralel amai
multor transformatoare, dintr-un post, se obline pe baza verificdrii puterilor
transformatoarelor la cheltuielile minime de explo atare, corespunzdtoare
pierderilor minime de putere.
Dupd stabilirea puterii transformatorului se consultd cataloagele
diverqilor producdtori qi se alege transformatorul care indeplinegte condiliile
cerute. Se prectzeazd tipul transformatorului, puterea aparentd,, tensiunea de
lucru (primar/secundar), tensiunea de scurl circuit etc.; dacd este cazul se
anahzeazd compatibilrtatea acestuia de a funcliona in paralel cu alte
transformatoare.
odatd ales transformatorul, se precizeazd locul unde urme azd. a fr
instalat, precum qi posibilitdlile de rdcire ale acestuia (se face un desen de
amplasare).
Sistematizarea calculelor se face in tabelul 3.2
Tabelul3.2
Mdrimea Relatia Calculul
Puterea aparentd, cerutd (maximul de
iarnd) : Rel.3.4
Sct Sma* i

Puterea aparentd maximd cerutd vara Rel. 3.11

(maximul de vard) S-u*,
Coeficientul de utrhzare K,, Rel.3.10
Puterea aparentd a calculatd Rel. 3.16
transformatorului Sn adoptatd catalog TRAFO caracteristici
0,3 Rel.3.12
Suprasarcini 0,p Rel. 3.1 3
CI Rel. 3.14

32
 4 INSTALATII DE LEGARE LA PAMANT

4.1 Generulitdli
Prin instalafie de legare la pdmdnt se inlelege ansamblul
format din urmdtoarele elemente principale :
- electozii ingropali in pdmdnt gi legafi conductiv intre ei
- conductoarele de legare ra pdmdnt montate intre echipamentele
electrice
- prrzd (Fig. a.1).

Fig. 4.1 Elementele unei instala{ii de legare la pdm6nt;

1-electrod;
2-conductor de legdturd dintre electrozi;
3-piesa de separalie pentru mdsurdtori;
4-conductor de legSturd la priza de pdmAnt;
5-centura interioard;
6-conductor de legare la pdmdnt

Elementele 1,2 qi3 formeazd"prtza de pdmdnt

Scopul unei astfel de instalalii constd in dirijarea in pdmdnt, in
condilii de siguranfd, a curenlilor provenili din descdrcdri atmosferice
sau a curenlilor de defect (instalafie de legare la pdmdnt de protecfie)
qi in asigurarea unui anumit mod de functionare a instalatiilor de

JJ
curenti sau de telecomunicalii (instalafii de legare Ia pdmAnt de
exploatare ).
Elementul principal al unei instalalii de legare la pdmAnt este
prrza de pdmdnt, alcdtuitd din electrozi Ieg{i conductiv intre ei.
Rezistenla electricd a prizei de pdmAnt_se compune din:
- rezistenfa electrozilor $i a conductoarelor lor de legdturd;
-rezistenla contactului electrod-sol;
- rezistenla pe care o opune solul Ia trecerea curentului
electric.
Rezistenla electrozilor qi a conductoarelor de legdturd se
poate neglija ; la fel gi rezistenla contactului electrod-sol in ipoteza
unei bune bitdtoriri a solului in jurul prizei (sau a udarii lui). Deci
prin rezistenla unei prize de pdmdnt practic se inlelege rezistenfa pe
care o prezintd. solul la trecerea curentului electric prin el.
Ca orice rezistenld electricd, rezistenla solului depinde de
rezistivitatea si de volumul sdu. in apropierea electrozilor, iurentul se
scurge printr-o secliune de suprafald relativ mica qi deci rezistenla
este mare. Pe mdsura depdrtdrii de electrozi, suprafelele de scurgere a
curentului sant tot mai mari , deci rezistenla scade, apropiindu-se de
zero . Dacd dimensiunile qi numdrul electrozilor din care este
construitd priza sant mai mari, suprafala solului din apropierea
electrozilor este mai mare gi deci rezistenla prrzei mai micd. Deci
rezistenla prizei depinde de rezistivitatea solului, numdrul qi
dimensiunile electrozilor.
Prin rezistivitatea solului se infelege rezistenla electricd a unui
cub din solul respectiv , avand latura de lcm. Se mdsoard ?n f)cm , sau
f)m gi variazd, in limite foarte mari in funcfie de natura solului.
Rezistivitatea solului depinde de conlinutul in sdruri qi umiditatea lui.
in fig. 4.2 se indicd tocmai aceastd dependenld. se vede clar cd pentru
micqorarea rezistivitalii solului este suficient de utilizat o solulie cu
4o/o sdruri gi cd este ralional de plasat prizele de pdmdnt in locuri cu
umiditate ridicatd
un alt factor de care depinde rezistivitatea solului este
temperatura lui (fi}.a.D. Se observd cd rezistivitatea scade cu
creqterea temperaturii, dar pand la valoarea cdnd solul incepe sd
piardd din umiditate . Explicalia acestei comporldri este urmdtoarea :
cu cregterea temperaturii creqte solubilitatea sdrurilor in apa din sol.
Insd micqorarea umiditdlii care poate apdrea odatd cu cregterea
temperaturii, duce la creqterea rezistivitdlii solului . pentru a evita

34
inghelurile din timpul lerru1 cdldura prea mare din timpul verii
$1
recomandd ingroparea pnzei Ia addncime mai mare.

p(am) p(om)

5t

{t
II
tt
IT
t{tlttlt -15-lt{trttti
Confinut de s[ruri [%] Temperatura [oC]
p(CIm)

UMTDTTATE [%]
Fig. 4.2 Yaia[ia rezistivitdlii solului.

4.2 Clasijicareu prizelor de pdmfrnt .

Prizele de pdmAnt se impart in doud categorii mari:

- artificiale
- naturale
Normele in vigoare recomandd utllizarea in primul rAnd a prizelor
naturale qi in mdsura in care acestea nu rdspund condifiilor cerute,
se vor folosi prize artificiale. Caprize naturale se pot folosi :

35
 - arm[turile metalice ale construcliilor din beton armat, stdlpilor
,fundafiilor tunelurilor, construcliilor metalice cu caracter permanent ;
- conducte metalice pentru fluide necombustibile gi inveligurile
metalice ale cablurilor montate in pdmdnt, etc.
Prizele de pdm6nt artfficiale se prevbd cAnd valoarea
rezistenlei de dispersie a elementelor naturale nu corespunde valorii
impuse . Avdnd in vedere modul lor de rcalizarc ,se deosebesc:
- prize de pdmdnt verticale, utllizate atunci cAnd straturile din
addncimea solului au o rezistenld mai micd ca cele de suprafa!6.
obiqnuit electrozii sdnt din levi sau profile, ingropate in pdmant la o
adancime de minimum 0,5 m , mdsuratd de la suprafala solului pana la
par1',ea superioard a electrodului. Dacd adAncimea de ingropare a
electrodului este mai micd de 0,5 m. lungimea lui utild se considerd
tot de la addncimea de 0,5 m, pdnd la capdtul sdu inferior. uneori
electrozii sunt din pldci (degi nu sq recomandd) cu condi[ia ca suprafala
unei fele sd fie de minimum lmm 2 iar grosimea ei de 3mm.
- prize de pdmdnt orizontale , utilizate atunci cdnd straturile
dinspre suprafala solului au rezistivitate mai micd ca cele de
addncime. Electrozii sunt din bandd sau profile rotunde cu lungimea
minimd 3m, dispuqi radialqi ingropali la (0,6...1)m.
Din punctul de vedere al complexitdyii, prizele de pdmant se impart
in:
- prize singulare sau simple, constituite dintr-un singur electrod
(qi care s6nt foarte rar intdlnite, deoarece posibilitatea de a realiza cu
un singur electrod rezistenla cerutd de norme este foarte micd;
- prize multiple , constituite din mai multe prize singulare legate
electric intre ele;
-prize complexe,constituite din mai multe prize simplediferite
(de ex. verticale gi orizontale), legate electric intre ele;
La alegerea materialului din care se executd priza trebuie sd se
lind seama de doi factori principali:
- rezistenfa la coroziune;
- rezistenla la solicitdri mecanice.
Durata de funclionate a unei prize depinde in primul rdnd de
rezistenla ei la coroziune. Materialul care corespunde cel mai bine din
acest punct de vedere este cuprul. Dar din considerente economice,
materialul cel mai utllizat este olelul zincat. Se recomandd ca
electrozii, legdturile lor electrice precum gi racordurile la priza de
pdmant sd fie fEcute din acelagi material ,pentru a se evita corodarea
lor prin "efectul de prizd" electricd".

36
 Olelul zincat este recomandat a fi folosit in special in solurile
agresive cu H < 7 sau cu COz in ape subterane, in timp ce cuprul este
recomandat a fi folosit in soluri foarte agresive unde este posibild corodarea
rapidd a electrozllor din ofel zincat. Este admis a fi folosit la reahzarea
prrzelor de pdmAnt qi ofelul nezincat in soluri neagresive pentru instalalii cu
o duratd de funcfionare de maximum 4 ani . in acest caz secliunea qi
grosimea electrozilor va fi aceiagi ca in cazul folosirii olelului zincat.
Prrzele de pdm6nt trebuie sd indeplineascd condiliile de secliune gi
de grosime minimd cerute de STAS 6119 - 68 9i de STAS 7334 - l0
4.3 Dimensionarea prizelor de pdmhil Si verificarea parametrilor de
funclionare.
4.3.1 Dimensionareu prizelor de pdmAnt
Calculul de dimensionare aprizelor de pdmAnt se desfrqoard astfel:
a) - Se determind rezistivrtatea de calcul a solului cu rela{ia:
Pcalcul
: Pmas. .V (4.1)
in care :
pmas - rezistivitatea oblinutd prin mdsurdri, in f)cm;
ry - coeficient de varialie a rezistivitdlii solului, dat in tabeIul7.34
Atunci cAnd nu se dispune de rezultatele mdsurdtorilor rezistivitdtii
solului , se folosesc, pentru calcule prealabile valorile date in tabelul 7.35 -
Se calculeazd. rezisten[a de dispersie a prizelor simple alese (verticale sau
orizontale), folosind relaliile din tabelul 4.1
c) - Se calculeazl rezistenla de dispersie a prizelor multiple & "u
relafia: R, =:!- (4.2)
' n.u
in care:
rezistenla de dispersie aprizei simple, calculatd cu formulele din
ro -
tabelul 4.3,in e);
n - numdrul de electrozi identici legali in paralel;
u - coeficient de utilizare calculat (dat), in tabelul4.2.
d) - Se calculeazdrezistenta de dispersie a prizei complexe R1o cu relalia:
, Ret* Rpz
J\;-
'' -
(4.3)
Ro, + Roz
in care:
-
Rpr rczistenfa de dispersie
-
apizei multiple verticale, calculatd cu
relatra (4.2);
Rpz * rezistenla de dispersie a prizei multiple orizontale sau a
conductoarelor de le gdturl, calculatd cu r elatia (4 .2)

-1 I
 e - Se verificd instalafia de legare la pdmAnt la stabilitate termicd sd
nu apard incdlziri care ar putea produce intreruperea conductoarelor sau
creqteri importante ale rezistenlei de dispersie la trecerea curentului de
punere la pdmAnt.
Tabelul 4.1
ormute de calcul al rezrstenterid
le oe de dispersie a prizelor simnle 11g
Electrodul prizei simple Formule de calcul
Prize simple vefiicale

Jeavd cu partea superioard roo = 0.366i"r* sau

la nivelul suprafelei
solului,condiliad S/ ro" = 0.91 unde I : 1...6 m

Jeav[ ingropatd la
r,, =0 366+(^rI.:,"tH)
addncimea h: ,,*t
r-PU=0.3662rcnY
"b
Bard cu secliune I
dreptunghiulard
+(^r!: . *,"rH)
r
o, = o 366

Placd ingropatd la
adAncimea h mdsuratd de
la centrul placii pAn6la
t,u = -+l'r?u,..,in
l'I
suprafala solului
'#[
(
I
Placd pdtatd, ingropatd la
/pt = 0.222'l t * 0.637 arcsin
at / 1-\
a r+ A r+ 21"
adanclmea h:c +
') - t \ o)

sau r'
'ph *O )52
a

Placd circulard ingropatd

rop =0.252 l+o.637arcsin t 1

la ad6ncimea h: q+2
2
I ( !n\'
1/'*(r/
38
 Electrodul orizei simole Formule de calcul
Prize simple orizontale
Jeavd montatd la nivelul suprafelei roo:0.732i^t#
solului

rPe
-:0.3662nrL
"ds sau
I
Jeavd ingropatd la addncimea g, in cm
PeI-22
r^-

Bard (o!ellat) cu suprafa!6 ro, = 0.7321^t!*

s ecliune dreptun ghiulard

montatd la adAncime r-.

P5=0.3662r)n21
I "bc

Electrod inelar cu suprafa!d ruo = 0.732i^tY

secliune circulard montat
la TPe=LlOg-
o. 412
adAncime
I "dq

Electrod inelar cu suprafa!d rPU=0.7322618!

I "h
secliune dreptunghiulard
montat la adAncime r . =0.3662619,.
P97Q1
IDC

Placd dreptunghiulard, aSezatd pe sol ro, =0.444ft

Placd circulard aSezatdpe sol ." _p
-
'oo 2D
Electrod semisferic ingropat cu D
suprafafa circulard la nivelul 'Po
tD
suprafetei solului

Semnihcalia simbolurilor folosite in formule este :

p - rezistivitatea de calcul a solului, in O;
I - lungimea eiectrodului. in cm;
d - diamehul exterior al electrodului. in cm;
b - ldlimea barei , in cm,
q - distan{a de la partea superioard a eleckodului pdnd la suprafa{a solului, in cm;
- suprafala pldcii, in cm2;
S

- latura pldcii pitrate, in cm,

a
D - diamehul pldcii, in cm;

39
 rpo - rezistenla de dispersie aprizei simple cu parlea superioard la nivelul solului,
in Q;
rph - rezistenta de dispersie aprizei simple cu partea superioard la adAncimea h, in
o'
ro, - rezisten{a de dispersie aprizei simple cu partea superioard la addncimea q, in
o.
h - addncimea de ingropare aprizei verticale, in cm ;
q - addncimea de ingropare aprizei orizontale, in cm;
- Se verificd instalafia de legare la pdmdnt la stabilitate termicd sd
nu apard. incdlzirr care ar putea produce intreruperea conductoarelor sau
cre$teri importante ale rezistenlei de dispersie la trecerea curentului de
punere la pdmdnt.
Tabelul4.2
Coeficientii de utilizare nentru nrizele mul 29

l- P *5
2neru 6
electrozi aqezalrin
linie dreaptd (,* o-l[,-'I o_)-lnI p _]'
T
C)
I' z*r, )l' 3l2ner, ))+lz*,, )
c.)

o I
electrozi aqezalrin U=
r+ P
9
()
vArfurile unui *f(n)
C)
N poligon regulat
l.i 2nDb
+r n
I
electrozi aqeza[ipe U=
perimetrul unui t+ P *-f(r)
dreptunghi zpb
n
l,m J 6 9 I2 18
N.*
- LL9
c)
OE 3 electrozi 0,75 0,77 0,78 0,80 0,81
o ocg u
cd -|r
C)
4 eleclulozi 0,62 0,65 0,68 0,10 0,J7
N
ti L,m 15-30
o
o
N 18 - 60
N
l.r()
ti ocd
o! e:4 m 0,15 0,70
6E u
c{ e:8m 0,95 0,80

40
Notd:
1. - Semnificalia simbolurilor folosite in tabel este:
e - distanla dintre electrozi, in cm;
D - diagonala cea mai mare a poligonului sau diametrul cercului circumscris, cm
;
n - numdrul de electrozi;
p - perimetrul dreptunghiului, in cm;
rp rezisten[a de dispersie a unui singur electrod, il f);
L - lungimea unei prize singulare, m;
n) -functie de numdrul de electrozi a cdrei valoare este: Tabelul 4
n 2 J 4 5 6 7 8 9 10
f(n) 0.5 0'77 0,96 1.1 1.22 1,32 1.42 1.48 1,55
n l5 20 30 40 50 60 70 80 r00
f(n) r,8l 1.98 ))L 2.41 2.s6 2.68 2.78 2.86 3,00

2 - ad6ncimea de ingropare a electrozilor radiali orizontali este de 0,5... I m.

Pentru dimensionarea elementelor prizei de p[m6nt se folosesc
relafiile din tabelul 4.1, precum gi relaliile (4.1),.......(4.5) in care se
introduc elementele constructive. Adoptdnd unele dimensiuni (exemplu,
diametrul levii gi numdrul eiectrozilor), se pot determina alte dimensiuni
(exemplu, lungimea electrodului).
4,3.2 Mdsurarea rezisten{ei de dispersie a prizei de pdmdnt.
Mdsurarea rezistenlei prizei de p[mdnt se desfbgoard astfel:
- Se scot de sub tensiune toate echipamentele regate la pdmdnt la
priza respectivd, sau se verificd dacd eventualii curenli de defect pot trece
prin alte prize de pdmdnt;
- Se separd priza de pdmdnt care se verificd prin demontarea pieselor
de separalie pentru mdsurdtori;
-
Se indepdrteazd, toate piesele metal ice din apropierea prtzei de
pdmAnt, pentru a nu exista legdturi intdmpldtoa re la pdmdnt;

IPU

L}

Fig. 4.3 Schema electricd pentru mdsurarea rezistenlei de dispersie a

prizelor de pdm6nt prin metoda ampermetrului gi voltmetrului.
 In fig. 4.3 s-a notat:
P, A, S -prtze de pdmdnt respectiv de mdsurat, auxiliard, sondd;
Rp, Re ,R, - rezistenfa de dispersie respectiv, a prizei auxiliare,
sondei;
V - voltmetru;
ru - rezistenla internd a voltmetrului;
A - ampermetru;
T - transformator de separalie;
io - curentul care trece prin priza de verificat;
iu - curentul care trece prin voltmetru .

- Se realizeazd. montajul de mdsurare dup6 schema din fig. 4.3

folosind o prrzd de pdmdnt auxiliard (de curent) A qi o prizd sonda (de
potenlial) S; distanla dintre pnza de pdmant care se mdsoard (P) qi priza
auxiliard se determind astfel incdt intre zonele de influenld ale celor doud
prize sd existe o zond, de potenlial nul; conductoarele folosite pentru
realizarea montajului ca gi ?nnddirile lor vor fi izolate.
- Se mdsoard diferenla de potenlial dintre electrozii prizei de pdmAnt
gi ai sondei aflatdinzona de potenlial nul Uo gi curentul electric caie trece
prin prrza verificatd Ip, determinandu-se apoi rezistenla de dispersie cu
ajutorul relaliei:

R =u, =u
(t* o" l (4.4)
r^o,
Ip "(. r")
ln care:
Uo qi Io sunt explicate mai sus;
Uu - indicalia voltmetrului, in V;
ru - rezistenla interioard a voltmetrului, in f);
R, - rezistenla de dispersie a sondei, in O.
- Se calculeazd,rczisten,ta care se va lua in consideralie, lin6nd seama
de coeficientul de vanalre a rezistivitdlii solului cu umiditatea r.y datd in
tabelul 7.34, cu ajutorul relaliei:
Ro: ry Rp.^ (4.s)

42
 5 COSTUL INSTALATIEI ELECTRICE
(Antecalcul)

Dupd proiectarea instalafiei electrice, inainte de realtzarea acesteia,

se face un calcul al costului, pentru a vedea dacd se incadreazd in fondul
alocat.
Costul instalaliei electrice este constituit din costul materialelor,
costul manoperei qi diferite taxe care trebuiesc pldtite in perioada socialS in
care se rcahzeazd instalalia (ex. TVA- taxd pe valoarea addugatd) Cum
taxele vanazd funclie de perioada social6, vom considera costul ca fiind
format numai din costul materialelor gi al manoperei.
Calculul costului materialelor poate fi sistemati zat in tabelul 5. 1 .

Denumirea
materialului

Tub PVC

costul manoperei poate fi determinat fie adunand costul tuturor

operaliilor tehnologice de la execulia instalaliei (aceasta impune un volum
de munc[ foarte mare, qi se realizeazS. de fapt in timpul lucrdrii atunci cdnd
sunt platifi muncitorii , pentru ca ra terminarea lucrdrii s6 se facd un
postcalcul), fie ca o cotd parte din pre{ul materialelor. in antecalcul este
aphcatd. ultima solulie Cota parte folositd la determinarea costului de
montaj s-a stabilit ca urmare a observafiilor fbcute in timp in urma rcalizdrn
altor instalalii.
Costul manoperei va fi :

C.*: k C,ou, (s. 1)

iar costul total va fi:
C: Cn'u, *Cman: (l+k)Cn,u1 (s.2)

43
in care : k - cota parte din costul materialelor.
Coeficientul k are valori aproximative k= 0.3.....0.45
La prelul calculat se aplicd diferite taxe dupd perioada sociald (ex TVA)
Dupd reahzarea, receplia qi darea in exploatare a instalaliei electrice
se determind un nou pre! de cost (postcalcul). Cu aceastd ocazie se observd
dacd investi[iarealizatd se incadreazd,in bugetul aferent, dacd s-au realizat
economii sau depdqiri de fonduri. in cazul in care costul lucrdrii depdqepte
costul determinat prin antecalcul sau chiar fondul alocat reahzdrti lucrdrii
respective se trece la determinarea cauzelor. in cazul in care cauzele sunt
obiective se suplimenteazd, fondurile alocate sau dacd existd vinovali pentru
aceasta , paguba se recupereazd de la vinovafi.

44
 6 EXEMPLUDE CALCUL

TEMA DE PROIECTARE

SE se proiecteze instalalia electricd de lumind gi forld a unei hale

industriale, dotatd cu utilajele de mai jos, avdnd dimensiunile din figura 6.1.

\ rr llF I

I't6 t----
l'F

Fig 6.1 Planul de situalie al unei hale ind

1-Strungparalel 4buc. p:3 kW

2- Magina de frezat 1 buc P : 7,5 kW
3-Strungcarusel 1 buc P: il kW
4 - Presd cu excentric 1 buc p : 5,5 kW
5 - Magina de gdurit 1 buc p:2,2 kW
6 - Magina de filetat 1 buc P : 3,5 kW
7 - Maqind de rectificat 1 buc P: 7,5 kW
8 - Maqind de rabotat 1 buc p: 5,5 kW
9 - Polizor I buc P:3 kW
10 - Magind de asculit 1 buc p: 1,5 kW
11 - Ventilator 2buc P :2,2kW
12 - Transformator sudurd (DA:60 %) 1 buc S : 13 kVAr
13 - Grindd rulantd (DA: 25 %) 1 buc P: 5,5 kW
14 - Cuptor cu rezistenle 1 buc P : 50 kW
15 - Baie de cromare I buc p:25 kW

45
 6.1 -Dimensionarea instalaliei electrice de iluminat.

6.1.1Alegereu sistemului de iluminat.

Sistemul de iluminat se alege in conformitate cu paragrafull.l
Rezultatele acestei alegeri se sistematrzeazd,in tabelul 6.1
6.1.2 Alegereu corpurilor de iluminat.
La alegerea corpului de iluminat se foloseqte metoda coeficienlilor
de utilizare. Pentru determinarea valorilor medii ale ilumindrilor umdrindu-
se intocmai modul de aplicare a metodei., se utilizeazd, relallile de la
paragraful I.2.
Determinarea indicelui incdperii.
4
- pentru birouri: i,.r:-!) - =1
2(4 + a)

- pentru grupul sanitar:

. 8x4
'
h:
2,5(8 + 4)

pentru hol
.
1+:
8*3
2,5(8 + -=l.l
37

- pentru atelierul de acoperiri metalice i, : - 1,6

-=0.9 " =jfq
2,5(8 + 8)
30 * 20
- pentru atelierul de prelucriri mecanice: iu:
" 5(30 + 20) = 2.4
Se alege factorul de reflexie din tabelul 4.7 qi coeficientul de
utllizare din tabelele 4.3 qi 4.4.
Se alege corpul de iluminat uttlizat gi se precizeazd caracteristicile
tehnice in tabel, folosindu-se cataloagele .
Se calculeazd noul coeficient de utllizare utilizdndu-se relafia (4.10).
.-.rf: 'Se ia factorul de depreciere (din tabelul 2=19-uBE:'Daii*oomqa),
, *r,i ''r'f !-
t.
funclie de caracteristicile incdperii qi de periodicitatea de curdlire a
corpurilor de iluminat qi se trece ?n tabel.
Se alege nivelul de iluminare din STAS 6646-66

Se determind fluxul util (necesar) al ldmpilor de instalat cu

E."dAk,l E,"oAka
relalial.7 . @n= -
TuT"
200+16*1,5
1,,2 - pentru birouri @- =11430 [1m]
0,42

46
3 - pentru grupul sanitar t
*-'?^* t''
= 'o 0,43
=2902 [lm]

4 - pentru coridor *:to*!'.!t't :5714 [lm]

0,42
200 16-1 * 1'8
5 - ptr. atelierul de acoperiri metalice o - = +5176 llml
0,51
200 * * 1'8
6 ptr. atelierul de prelucriri mec. o - -60-0 = 360000 Llml
0,6 ..i , ,,. ,) ,"
.
.1.,,,

Se alege din catalogul de ldmpi (sau-.din..anexele ., ),sursele de {rr*

lumind.
L,2 - pentru birouri:
Se adoptd tub fluorescent, culoare 2x,Un: 220 V, P 20 W, (D 750 : :
lm, lungimea tubului, 0,58 m. Numdrul ldmpilor necesare;
1 1430
n= x15.26
750
Se adoptd un numdr de 16 limpi
-
Corpul de iluminat ales este dotat cu 4 surse de lumind; rezultd. cd. in
hecare birou se vor monta 4 corpuri de iluminat.
3 - pentru grupul sanitar
Se adoptd lampd cu incandescenfd, U": 220 V, P : 100 W, O : 10400
lm. Numdrul de lampi necesare:

n:29:2,g
040
1
Se adoptd un numdr de 3 ldmpi.

in grupul sanitar se vor monta 3 corpuri de iluminat tip Batt dotate cu

glob de sticld qi armdturd de proteclie.
4 - pentru culoar:
:
Se adoptd tub fluorescent culoare 2, Un 220 V, P 20 W, O 1 100
: :
lm, lungimea tubului, 0,58 m. Numdrul ldmpilor necesare;
5714
h=-=5r2
1 100
Se adopti un numdr de 6 limpi
Corpul de iluminat ales este dotat cu 2 surse de lumind; rezultd, c[ pe culoar
se vor monta 3 corpuri de iluminat, montate in qir,
5 - pentru atelierul de acoperiri metalice
Se adoptd tub fluorescent culoare 3, Un : 220 V, P : 40 W, @ : 2800
lm, lungimea tubului 1,2 m. Numdrul ldmpilor necesare;

47
 45176
fl = =16,13
2150
Se adopt[ un numdr de 18 limpi Corpul de iluminat ales este dotat
-
cu 3 surse de luminS; rezultd. cd in acest atelier se vor monta 6 corpuri de
iluminat, montate in doud giruri a trei ldmpi pe qir.
6 - pentru atelierul de prelucriri mecanice.
Se adoptd tub fluorescent culoare 3x, Un : 220 Y, P : 65 W, (D : 3000 lm,
lungimea tubului 1,5 m. Numdrul ldmpilor necesare;
360000
n: _ =120
3000
Corpurile de iluminat care se vor monta deasupra utilajelor in zonele
6 1 gi 6 -3, vor fi dotate cu 3 surse de lumind, iar cele care se vor monta
-
deasupra culoarului, zona 6 - 2, vor fi dotate cu 2 surse de lumind. Corpurile
de iluminat se vor monta in cinci qiruri, fiecare qir avdnd nou[ ldmpi.
Num6ru1 surselor necesare va fi:
in zonele 6 - 1 gi 6 - 3 (deasuprautilajelor)
4 qiruri x 9 c.d.i. x 3 sure: 108 ldmpi
inzona 6 -2 (culoarul dintre magini)
1 qir x 9 c.d.i. x 2 surse: 18 ldmpi
Numdrul total adoptat al ldmpilor este :
108+18:126
Numdrul corpurilor de iluminat: 36 cu trei tuburi
9 cu doui tuburi:
total 45
Se calculeazd fluxul luminos total instalat initial. precum qi
puterea totali instalat[ in fiecare incdpere.
1,2 - pentru birouri (D:16 * 750:12000 lm
P: 16 * 20:320 W
3 - pentru grupul sanitar (D:3 * 1040 :3120 lm
P:3 * 100:300 W
4 -pentruculoar O:6*1100:6600lm
P :6 * 20:120 W
5 - pentru atelierul de acoperiri metalice
@: 18 * 2800:50400 lm
P:18 * 40:720W
6 - pentru atelierul de prelucriri mecanice
Q:126 * 3000:37800Im
P: 12 *
:8190 W65
Se recalculeazd iluminarea medie initiall.

48
 Dinrelalia (4.7),rczuItd.: E,*a - @*u
4* 1oo
1,2 - pentru birouri: u..o:!9]W
* = 210 lx
16 1,5
rezultd,: E,n.6 recalculat (210 lx)> E*.6 recomandat.(20O lx)
3 - pentru grupul sanitar E,n,,i :tt??,! !:ot :32.25
+ 1,3
lx
32
rezultd: E*.6 rcalculat (32,25Ix) > Er.6 recomandat(30 lx)
4 - pentru culoarl E,,"d .o+=66.6 lx
=uu::,:
32* t.3
rezultd: E*.6 recalculat (66,61x)> E*.6 recomandat (50 lx)
5 - pentru atelierul de acoperiri metalice
tt :223,12 lx
E^u,r ='0199':9
*64 1,9
rezulld.: E-.6 recalculat(223,121x) > E,',.6 recomandat (200 lx)
6 - pentru atelierul de prelucrlri mecanice:
* 0'6
E-,-, =378ooo
600 * 1,8
=2lo lx
rezultd: E-"6 recalculat (210 lx)> E,n.6 recomandat (200 lx) ^r i '
Toate consideraliile qi rezultatele calculelor rearizate sunt
sistematizate in tabelul 6.1.
Tabelul6.1
Tipul Tipul Mod de Tipul
Nr. Destinalia
luminatului incdperii realtzarc a materialelor
crt. incdperii
general instalaliei folosite

r,2 ST (sub Tub PVC

Birou Fluorescent Uo
tencuiald) cond.AFY
a Tub PVC
J Grup sanitar Incandescent K ST
cond.AFY
4 Culoar Tub PVC
Fluorescent Uo ST
cond.AFY
Atelier acope- PT(pe
5
riri metalice
Fluorescent K ACYY
tencuiald)
Atelier preluc-
6 Fluorescent Uo PT ACYY
rdri mecanice

49
 abelul 6.1 (continuare
Nr. Dimensiunile Indicile Culoa Factor de Coefici- Randamen-
crt. incdoerii lml incdperi tea reflexie ent de tul corpului
Pereli uttltzare de ilum.(in
a b h Tavan
i p u tabel\n o/o

crem 70
r,2 4 4 2 I 0,42 75
alb 75
alb 80
J 8 4 )5 1,1 0,43 75
alb 75
crem 75
4 8
a
-) )5
-)' 0,9 0,42 75
alb 75

?{ alb 80
5 8 8 1,6 0,51 75
alb 15
clem 70
6 30 20 5 2,4 0,6 75
alb 75

Tabelul6. conttnuare
Caracteristicile corpului de
Coeficient Factor lluminarea
iluminat ales
Nr. de utiliza- de de- medie
Nr.
crt. Rand. re cdutat preciere adoptatd,
Tip SUISE cosq
rt"L%l u ko E-"6 [1x]
n
r,2 LFA 75 4 0,6 0.42 1.5 200
a
J BATT 75 I I 0,43 1.3 30
4 LFA 75 2 0.6 0,42 1.5 50
5 LFA 75 2 0,6 0,51 1.8 200
6 LFA 75 3 (2\ 0.6 0,6 1.8 200

Tabelul6
u contrnuare
Flux Fluxul Nr. Nr. Putere Flux Puterea Ilum.
total inilial total corp a unui total totalS medie
tr
necesal al de ilum. SUTSE instalat instalatd recalc.
*..i
1 de sursei SUISC neclad ini!ial
instalat neclad neclad
llml Ilml N" N" twt llml Iwl llxl
1 715 I6 4
2
I 1430
150 t6 4
20 r2000 320 2t0

50
a
J 2902
484
1040
5-6
6
aa
J
100 3t20 300 ?) )5
952 5) J
4 5714
1 i00 -6 ;J 20 6600 120 66,34

16.13 5
5 45176 2800 40 s0400 720 223,I
18 6
3000 r20 45
6 360000 65 378000 8320 210
3000 126 36+9

6.1.3 Amplasareu corpurilor de iluminat.

La amplasarea corpurilor de iluminat se respectd condiliile prevdzute
la punctul 1.3. Corpurile de iluminat se vor monta astfel:
1,2 -in birouri;
- cdte patru corpuri de iluminat a patru surse de lumind in fiecare
birou, montate in doud qiruri a doud corpuri de iluminat pe qir.
3 - in grupul sanitar:
- trei corpuri de iluminat, montate in qir.
4 - pe culoar:
- trei corpuri de iluminat aqezate intr-un singur qir.
5 - in atelierul de acoperiri metalice:
- $ase corpuri de iluminat cu trei surse de lumind, aSezate in doud
qiruri a trei corpuri de iluminat pe qir.
6 - in atelierul de prelucrdri metalice:
- 45 corpuri de iluminatrepartizate astfel: 36 corpuri de iluminat a 3 surse
de lumind montate in patru giruri a 9 l5mpi pe gir deasupra utilajelor, iar
in lungul culoarului dintre maqini se va monta un alt qir de 9 ldmpi a
doud surse de lumind.
Observalie: Se vor monta incd trei corpuri de iluminat,
prevdzute cu o singurd sursd de lumind, avdnd Un:24 V, Pn : 25 W , cos E
:1, pentru iluminatul de sigurantil, aqezate deasupra uqilor de ieqire (vezi
planul instalaliei de iluminat). .r..r'', 11 I
Se vor monta cAte doui prize monofazate cu contact de protectie
in fiecare birou.
6.1.4 Stabilirea circuitelor de lumind Si a circuitelor de prizd.
La stabilirea circuitelor se respectd criteriile de la punctul I.4.1
Schema de distribulie de la tabloul de lumind (TL) va h de tipul
radial (vezi schema monofilard de distribufie) i ,' . .' r1";1
De la tabloul de lumind se va alimenta:
Circuitul nr.L - circuit de prrze , circuit monofazat cu nul de
protecfie, (ahmenteazd" 4 prize montate cdte doud in fiecare birou)

51
 circuitul nr.2 - circuit de lumind, circuit monofazat, (ahmenteazd
ldmpile de iluminat din birouri, grupul sanitar gi de pe culoar)
Circuitul nr. 3 - circuit de lumind, circuit monofazat, (arimenteazd
ldmpile din atelierul de acoperiri metalice)
circuitul nr. 4 - circuit de lumind, circuit trifazat cu nul de lucru
(ahmenteazd lSmpile din atelierul mecanic, zona 6.I)
circuitul nr. 5 - circuit de lumind, circuit trifazat cu nul de rucru
(alimenteazd ldmpile din atelierul mecanic, zona 6.3)
circuitul nr. 6 - circuit de lumind, circuit monofazat, (arimenteazf
ldmpile care lumineazd culoarul dintre maqini, atelierul mecanic, zona 6.2)
Circuitul nr.7 - circuit de lumind, monofazat (alimenteazd cu o
tensiune de24 V ldmpile pentru iluminatul de siguranfd. Sursa de alimentare
- un redresor monofazat in paralel cu o baterie de acumulatori ).

PVf ,/AFY P, =1E00!/

L Fe 5./ l0A
PVf,,/AFY Pr = llll:t\'t
LFES/6A
PVC/AFY
PAf,E63A P, = 7E0V
LFe5./104
AIYY
P, = 3705!1
LFe5./10A
AfYT
P, = 37[5H
L Ft 5,/toA
AfTY
Pt = 91ov
L FE 5,/ 64
AIYY
e4v

Fig 6.2 Schema de distribulie a tabloului de lumind

6.1.5 Alegerea aparatelor de conectare, de comutulie Si a

aparatelor de proteclie pentru circaitele de lumind Si pentru circuitele de
prizd. l,tf
rlf Se determind intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relafia (r.)
qi rezultd:
"i'

52
- pentrucircuitul l; t, ==P!-=5.01 A
220* 0.92
- pentru circuitul 2: t,' = |P-= 3.05 A
220* 0.6
a

- pentru circuitul 3: ' 220* 0.6 = 5.45 A

t, = -?-
- pentru circuitele 4,5. I q.s = A
-#C=9,20
- pentru circuitul 8: l^ = ]91- =7.87
" 220* 0.6 A
Rezultatele calculelor si aparatele utilizate sunt sistemalizate in tabelul 6.2

Tabelul6.2
d Ap, de prot. Aparate de comutalie
O
edE o P Sig. fuzibile sau conectare
)a d 9; (t)
C)P- S v)
;J! Pcar- a c)- Mon-
Ao E.Er U
o .o> E< N
Tip
H!
'u) trr tat pe
1 1200 0,92 220 5.01 LF 25 6 SUCO ST perete
2 tt20 0.6 220 8"48 LF 25 10 Comut.ST perete
a
J 120 0.6 220 5.45 LF 25 6 Comut.ST perete
4 3640 0.6 220 9,20 LF 25 10 PACO III 16 TL
5 3640 0.6 220 9,20 LF 25 10 PACO III 16 TI,
6 1040 0.6 220 7,87 LF 25 10 Intr cap scard perete
7 75 I 124 0,5513 LF 25 6
Pit: 11435 L^,: 45.76

6.1.6 Alegerea secliunii conductoarelor pentra circuitele de lumind

Si a circuitelor de prizd.
Secliunea conductoarelor se alege din condilia de incdrcare maximd
admisibil6.
CunoscAnd intensitatea curentului cerut de fiecare circuit se alege
secliunea conductorului de aluminiu ca fiind 2r5 mm2 (Iu: 19 A).
AvAnd in considerare cd pe circuitul de prtzd, se pot monta prize
multiple fie direct in perete, fie cu prelungitor, astfel incdt sarcina cerutd sd
fie mai mare dec6t cea prevdzutd, circuitul de pizd, va fi realizat din

53
conductoare de aluminiu cu secliunea de 4 mm., ramificafiile avand
secliunep de 2,5 mm2, conductorul de legare la p6m6nt fiind de tipul cyy
1,5 mm2.
Dimensiunea tuburilor de proteclie se alege funcfie^ de numdrul
conductoarelor pe care trebuie sd le protej eze, dinta6elul .*,.b6
6.1.7 Planul instalaliei de iluminat
Planul instalaliei electrice de iluminat este prezentat in desen rtr-.ff
eL/.e_ /"y g{

54
 6.2 Dimensionarea instalaliei electrice de foryd

6.2.1 Alegerea distribuliei pentru instalalia deforld.

utilajele din atelierul de prelucrdri mecanice sunt despdrfite de
culoarul de trecere in doud grupe. Fiecare grupd de utilaje va fi alimentatd
de la c6te un tablou de forfd (TF1 zona 6 - I,TF2 zona6 - 3.).
cablurile vor fi montate in canalul pentru cabluri executat in
pardoseala atelierului de cdtre constructor
utilajele amplasate in atelierul de acoperiri metalice vor fi
alimentate din tabloul general.
Tensiunea de alimentare a utilajelor 2201380 y .
Pornirea motoarelor se face dupd fiecare utilaj in parte.
6.2.9J Schema de distribulie pe grape de utilaje.
Schema de distribulie pentru ambele tablouri va fi de tipul radial.
utilajele montate inzona 6 - 1 se vor alimenta delatabloul de for{d rF 1,
iar cele din zona 6 - 3 se vor alimenta de la tabloul de forld TF 2
6.2.1.2 Schema monoJilard de distribufie u tabloarilor deforld.

Fig. 6.3 Schema monofilard de distributie a tabloului TF1.

55
 Fig.6.4 Schema monofilard de distribulie a tabloului TF2.

2.fuAmplasarea tablourilor de forld.

6.
La amplasarea tablourilor de distribulie se line cont de indicatiile
din capitolul2.I.3.
Tabloul general de distribulie va fi amplasat in locul special rcalizat
de constructor, la intrarea in atelierul de prelucrdri mecanice, ?n zidul
atelierului de acoperiri metalice . Va fi montat in cofretul special amenqat
(vezi planui de situafie) .
Tabloul de distribulie TFi va fi de tipul capsulat gi va fi amplasat in
zona 6 - 1, pe peretele lateral, aproximativ la jum[tatea atefierului (vezi
planul instalafiei electrice de forfd)
Tabloul de distribufie TF2 va fi de tipul capsulat qi va fi amplasat in
zona 6 - 3, pe peretele Iateral aproximativ la jumdtatea ateherului (vezi
planul instalaliei electrice de for{a)

56
b,/.1
6r*4 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor deforld.

Pentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor se

determinati intensitatea nominald a curentului pe fiecare circuit cu relaliile
(2,1) Si (2,2)

Pentru motoarele Mr gi Mql I r., = - .:p = = 5,7 A

J3*380*0,85
Pentru motoarele Mz, Mz. I,, =,I 1190. =13.I2 A
.73 * 380 * 0.87

M3 11000
Pentru motoarele =
' 1.73 * 390 * 0.97 =19.23 A
1,
5500
Pentru motoarele M+, M8, Mrr. 1.-." =r.73* 3go * 0.g65 =12.87 A
4'8'13 -

Pentru motoarele Ms, Mrr. 1.,, = .73, *,???9 =z.o A

1 380 * 0.955

Pentru motoarele M6. 1^ :

35oo :6.12 A
" 1.73 + 390 * 0.97
Pentru motorul Mro. 1,^ =
15oo =2.67 A
ll73*380*0.855
Pentru transformatorul de sudurd TS, 1,.'' = 25000 = 38.02 A
1.73 * 390

Pentru cuptorul cu rezistenfe CR1a. - -19:76

1,0 = A
1.73 * 380

Pentru baia de cromare BC15 1,. :--1499- =19.78 A

'' 1.73 + 390
Pentru priza monofazatd, se considerd o putere de 2,5 kW qi cosp :1.
-- _:l
J
2500
l,rl A
220

Pentru pnzatrifazatd se considerd P : J,5 kW gi cos p : 0,87

Intensitatea curentului va fi egal6 cuI2,7:I3,I2 A

Rezultatele calculelor qi al adoptdrii secliunilor conductoarelor de

alimentare se vor trece in tabelul 6.3
Obs. Dupd alegerea secliunii conductorului se verificd densitatea de
curent in momentul pornirii.
-:'
57
 Tabelul6.3
SecJiunea
Puterea Ini: Material
Receptor 1 Ip adoptatd
Ikw] tAl utilizat
lmm2l
Pentru tabloul de for{d dinzona6
a
-I TFl
M1 J 57 6.5 37,07 4 x2^5 ACYY
M2 75 13,12 l 91,84 4x6 ACYY
M3 11 t9.23 7 44,6* 4x6 ACYY
M7 7,5 13,r2 7 9r.84 4x6 ACYY
M8 5.5 12,87 7 90,09 4x6 ACYY
Prrza3 7.5 13,12 7 91.84 4x6 ACYY
Prrza 7 )5 ll,4 3x4 ACYY
Pentru tabloul .e forld d nzona6-3 TFz
M4 55 12,87 7 90,09 4x6 ACYY
M5 )) 3,9 6,5 25.35 4 x2,5 ACYY
M6 3.5 6,r2 6,5 39.18 4 x2,5 ACYY
1
M9 J 5.7 6,5 37,07 4 x2,5 ACYY
Ml0 1,5 2.67 7 24.6 4 x2,5 ACYY
MI1 )) 3.9 6,5 25"35 4 x2,5 ACYY
TS12 25 37.02 3x16+10 ACYY
Ml3 5< 12,87 7 90,09 4x6 ACYY
CRl4 50 76 3 x35 +25 ACYY
Pr za3 1< 13,12 7 91.84 4x6 ACYY
Pr zal 2.5 rl,4 3x4 ACYY
Pentru consumator i de forla alimenta i direct din fG
BC15 t3 19,79 4x 10 ACYY
M11 )) 3.9 6,5 25.35 4 x2,5 ACYY
/t
6. 2. 5/Alege rea ap
aratelor de proteclie.
De obicei, tablourile de forld care alimenteazd,maqini unelte conlin
numai siguranle fuzibile pentru proteclia la scurt circuit a conductoarelor
sau a cablurilor de alimentare, celelalte aparate de proteclie a motoarelor de
antrenare gi a circuitelor de comandd sunt montate in tabioul eiectric al
maqinii respective.; deoarece prezentul exemplu are rol didactic vom
considera cd aceste aparute sunt montate in tabloul de for{d
Alegerea aparatelor se face conform indicaliilor din cap. 2 folosind
cataloagele de aparate electrice puse la dispozilie de producdtorii de
aparuturd, de ioasd tensiune.
Aparatele de proteclie utilizate vor fi prezentate in tabelul 6.4

58
 Tabelul6.4
Lr
o EC)
()ti
Aparate de protectie
q ! Sig. fuz. Releu termic Releu
C)
C)
JU
6L csO
ga. suclu/fu2 tip. In, I.
(.) elmag.
& tso- d o-r
tAt lAt Lr lAl
Pentru consumatorii alimentati din tabloul TF1
M1 direct TCA1O Ur:220 LF2sl6 TSA10, AI.:6
M2 direct TCA32U6:220 LF2st16 TSA32P, I.:14 A
stea-
M3
triung
CST25 LF25t25 TSA32P, I,:21 A Ier24
M7 direct TCA32Ux:220 LF25n6 TSA32P. I":14 A
M8 direct TCA32Ur220 LF25l16 TSA32P, I.:14 A
Priza3 LF25/T6
PrrzaI LF25n6
Pentru consumatorii alimentati din tabloul TF2
M4 d rect TCA32U6:220 LF25I16 TSA32P, I,:14 A
M5 d rect TCA10 U6:220 LF2st6 TSA10, I'-:4,5A
M6 d rect TCA10 U6:220 LF25IIO TSA32P, I.:6,84
M9 d rect TCA10 Ua:220 LF25t6 TSA10, r,:6,2A
M10 d rect TCA1O Ua:220 LF25t6 TSA10, I.:3 A
Ml1 d rect TCA10 U6:220 LF25t6 TSA10, Ir:4,7A
TS12 d rect TCA32Ur220 LF63l4s
M13 d rect TCA32Ur:220 LF25IT6 TSA32P, I.:14 A
CR14 d rect TCA100 U:220 LF100/80
Priza 3 LF25I16
Priza 7 LF25I16
Pentru consumatorii de fortd alimentati direct din TG
BC15 direct TCA32Ur:220 LFzsl25 TSA32P, I,:21 A
M11 direct TCA10 Ur:220 LF25t6 TSA10, l,:4.7A

6.2.SDimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de distribulie

La dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de
distribulie se foloseqte metoda coeficientului de cerere. Cu aceastd ocazie se
' incdrcarea tablourilor de distributie.
calculeazl. gi
6.2.61 incdrcarea tablourilor deforld
cele doud tablouri de fo4d, TF 1 qi rF 2 se alimerfteaza din tabloul
,qeneral (vezi schema generald de distribulie , fig. 6.5 )
Puterea totald cerutd qi curentul total cerut de TF1, alimentat de
coloana 1(TG-TF1)

59
 Tabelul6.5
P.tot. Coef. P.cerutd COSp111s6 I cerut
Receptor
inst.lkWl cerere [k"l IKW lAt
M1,M2,M7,M8,
42,5 0,22 9,35 0,6 23,7
PIII,PI
M3 11 0,3 0.65 7.73
Totul Pit= 5-t.5 P"r: 12.65 Icl= 31.43
Puterea totald, gi curentul total cerut de TF2, alimentat de
loana 2(G-TF2
coloana 2(G-TF Tabelul6.6
P.tot. Coef. P.cerutd I cerut
Receptor coSpmed
inst.lkWl cerere lk"l lkwt tAt
M4,M5,M6,M9,
3r,2 0,22 6,864 0,6 77,4
M1O,M13,PIII.PI
Ml1 )) 0,75 1.65 0,8 3,74
rsi2 (25kvA) 8,75 0,65 5,67 0,35 24,65
CRl4 50 0,95 A3\ I 42,5
Totul Piz: 92.15 P"o: 56,694 Icz: 87.69
Puterea totald, cerutd gi curentul total cerut de tabloul general
aumentat coloana Il(PI -l G
at de coloana Tabelul6.T
Receptor P.tot. Coef. P.cerutd COSpmed I cerut
inst.lkWl cerere fk"l lkwt tAt
TF1
12.6s 3I,43
TF2 92,r5 56,684 87,69
TL 11.435 I r I,435 45,16
Mll )) 0,75 1,65 0,9 3,r4
BC15 l3 0,5 6,5 0.7 14.12
TotalPin"= 172.28s Pnnr: 89,92 f rnt= 182,14

6.2'Fz Alegerea secyiunii conductorurui si a aparatelor cle proteclie.

Dimensionarea conductoarelor se face conform indicaliilor din
capirolul I.4.3.
Rezultatele calculelor de dimensionare a coloanelor de alimentare a
tablourilor de for!6 sunt prezentate in tabelul 6.g
Tabelul6.8
Puterea Intensitatea Secfiunea Cablu
Coloana
cerutd [kWl cerutd l. fAl adoptatdlmm2l utihzat
1 (TG _ TF1) 12.65 3r.43 3x16+10 ACYY
2 (TG - TF2) s6.684 87.69 3x50+35 ACYY
1 (PT - TG) 89.92 182.14 3x120+95 ACYYBY

60
 I

Aparatele de proteclie gi de comutafie sunt prezettate in tabelul 6.9.

Tabelul 6.9
Intens. Aparate de conectare Si de protectie
Coloana cerutd Intreruptor Sie. tuzibile
I. IAI la sosire la plecare la sosire
1 TG-TFl 31"43 ISOL 1OO LF63t63 LF63t 35
2TG -TF2 87,69 ISOL 1OO MPR/I25 MPR/IOO
1PT-TG T82,I4 AMT 2OO MPR/315 MPR/2OO

6.2.6 Schemu monofilard generald de distribulie.

Schema prezintd. distribulia energiei electrice pentru toli consumatorii

LFE5./64

Cr
C{

r-+r

Uy'!]/

Fig 6.5 Schema generald de distribufie

61
 6.25 Hanul instalaliei electrice de forld .
La realizarea planului instalaliei electrice de for!6 se fine cont de
indicafiile de la cap 2. Acesta a fost realizat qi prezentat in desenul ffi u G"
6.3 Alegerea postului de transformare. /*O 96
La alegerea postului de transformare se utllizeazd, relafiile qi
indicaliile de la cap.3
6.3.1 Determinarea puterii aparente cerute
Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 6.10
Tabelul6.10
P. Coefici Facto- Puterea, P.
insta- entul de rul de activd, reacti
Secliile qi grupele de
latd. cerere putere cerutd vd
receptoare
P1 k. cosq P. o"
kw kw kVAr
Maqini unelte.
M1.M2,M4,M5,M6,M7, 84,7 0,22 0,6 18,64. 24,60
M8,M9,M1 O,M 1 3,PIII,PI
M3 11 0,3 0.65 J.J 3.90
Ventilatoare
4,4 0,75 0,8 3,3 2,45
Ml1
Transf. de sudurd
8,75 0,65 0,35 5,67 15,13
TS12
Cuptor cu rezistenle
50 0,85 1 42,5 0
CRl4
Baie de cromare
l3 0,5 0,J 6,5 6,5
BC15
compen
Iluminat 11,44 1 17,44 0
sat.
L
Pit: Kcmed- COSpms6 Pct: Qct:
Total :0,867
182,I4 0.5 91,35 52,58

Puterea aparentd cerutd

s", =J91 .352 +52.582 :105.4 kvA
Factorul de putere natural

costo,:r
Pn 9r.35 :0.867
'' s., 105.4

62
Coeficientul mediu de cerere
P,, 91.35
,.-_
F
Nc-
P,, 182.14
-_--U.l
6.3.2 Alegerea numhrafui Si a puterii posturilor de transformare
Determinarea puterii transformatorului se face pe baza curbelor de
sarcind (fig. 3.1)
Rezultatele calculelor sunt sistematizate in tabelul 6.11
Tabelul 6.11
Mdrimea Relatia Calculul
Puterea aparentd cerutd
(maximul de iarnd) tabelul 6.1@ 105,4
S"t : S*r" i
Puterea aparentd maximd fig. .1 b
cerutd vara(maximul de o.g5*S**; 0.85* 1005,4:gg,5g
vari) S-u*'
Coeficientul de utilizare
Ku
.e.93 1o 64.2 %
Puterea
>
s**'
aparentd, calculatd sn 682.72 kVA
a
l+a
l"ransl(JrmaLOr
ului S. adoptatd 100 kvA

(.) 03 - _.100-K,yo
u3-r ^r00-64.2 =l}.l4Vo
dt =3
ro *
o _^^r00-89.s9
9 d^=lUO-
cd
U)
Si
0p *:too&* " 100
O.
) :l0.4lYo
CN
0 0:03+0'p 10.74 +10.41:.21.15%
Concluzie:
Se va utiliza unt singur transformator tip TTa - NL avdnd
urmdtoarele caracteristici : S, : 100 kVA. ao/Unz:10/400 [kV/V].
in exemplul de fatd consumatorii sunt de categoriu u Aorru gi a treia,
astfel cd s-a putut alege un singur transformator.
Dacd se considera cuptorul cu rezistenle ca fiind consumator
de categoriaintdia, atunci, erau necesare doud transformatoare de 63 kVA
de acelaqi tip, care sd lucreze in paralel astfel incdt in cazul defectdrii unui
transformator cuptorul sd poatd fi alimentat de transformatorul rdmas in
flrncliune.

63
 !.3.3 Amplasarea postului de transformure.
In urma analizdrii grupelor de sarcini s-a stabilit locul de amplasare a
postului de transformare in capdtul secliei Nr.l (vezi planul de situalie al
intreprinderii ,desenc&&4-.3| dt -(a
/".J 3/
6.4 Instalalia de legare la pdmhil.
La proiectarea instalaliei de legare la pdmdnt se line cont de
indicaliile gi de relaliile din cap.4
Priza se reahzeazd" intr-un pdmAnt argilos, preponderent uscat, care
are rezistivitateamdsuratd ! pmds.:80 em
Prrzava fi cu electrozi verticah, aqeza[i in linie dreaptd, ingropafi la
o adAncime mai mare de 0,8 m.
Addncimea de ingropare a capdtului superior ar electrodului 0,5 m;
Lungimea electrodului : l:3 m;
-
AdAncimea prizei: h = 2 m.
Coeficientul de varialie al rezistivitalii solului; ty : lr4;
Materialele utilizate la realizarea prrzei de pdmAnt:
- electrozii - leavd galvarizatd" d = 2u (d. = 5,5 cm.);
- centura
- racorduri- platbandd galvanizatd OL - Zn 40 x 4 mm;
platbandd, galvanizatd, OL _ Zn 25 x 4 mm;
-
Distanla minimd dintre electrozi 2 m (pentru siguran![ se recomandd
ca aceasta sd fie de 3 m. ):
Rezistivitatea de calcul: p"=lr4*80 = l12 f)m;
Rezistenfa pizei simple se calculeazd. curela[ia :

r = 0.366 P,", ( ,on?!* !!:!\

"d llon"4h-t)
/ \ 2
Folosind datele de mai sus rezultd: r = 30.75 O.
calculand coeficientul de utilizare cu prima relafie din tabelul 4.4
oblinem: u= 0,85
Rezistenla admisd pentru priza de pdm6nt: R< 4 e.
Numdrul electrozilor va fi :

30.75
=10
4 * 0.95
Rezistenla prizei multiple va fi:
_
R- 30.7s
=3.61f)
l0 * 0.95 lt h
lnstalalia de legare la pdmAnt este prezentatd in wfl5P
d.r.n4l

64
 7. ANEXE
7.1 Tabele uzuale
Tabelul 7.1
Factorii de reflexie qi de transmisie ai unor materiale utilizate in tehnica
iluminatului
Factorul de:
Materialul
Reflexie o to/ol Transmisie r l%"1
albastrd intensd 5...10
verde sau cenusiu inchis 15...25
cafenie 25 ...35
galben - cafeniu 30...45
rosie deschis 30...35
Zugrdveald
portocaliu deschis 35...45
de culoare:
cenusiu deschis 35.. .60
albastrd foarte deschisd 45...60
salben foarte deschis 60...75
crem 65...75
albd, 75. . .80
Sticld opalind incolor6 de 3,5...5 mm
grosime 7 ...24 60...90
Sticla clarb de 1...3 mm srosime 8...10 80...92
Sticld ldptoasd 50 40
Lemn de steiar 2s...35
Hdrtie de culoare medie, slab difuzantd 30.. .37 36...42
Nichel slefuit mat 50
Aluminiu polizat 65...75
Otel aliat inoxidabil mat 50...55
Portelan alb lucios 65...77
Ipsos 90...95
Beton (pereti , tavan) 30. . .50

65
 TabeluIT.2
Valorile factorilor de reflexie pentru unele materiale funclie de
modul in care se roduce reflexia.
Factor de reflexie
regulat
dtfuzd.
Oslindd din sticli
int slefuit
Crom slefuit
Tabld albd
Cadmiu slefuit
Nichel slefuit

Sulfat de bariu

Vopsea albd in ulei

de aluminiu matd

Suprafat[ nichelatd matd

Tabelul T.3
Coejicienyi de utilizure pentru iluminutul ca ldmpi incandescente
va abili a m iune a instalatiei
Factori e Tavan 70 50 30
reflexie %o Pereli 50 30 10 50 30 t0 50 30 10

Tipul c.d.i a, Coeficienli de utilizare

%
0.5 0.27 0.22 0.18 0.27 0.22 0.18 0.26 0.22 0.18
0 0.15 0.36 0.2'l
0.31 0.35 0.30 0.27 0.34 0.30 0.21
t 1.0 0.43 0.3 8 0.34 0.42 0.37 0.34 0.41 0.37 0.34
1.5 0.52 0.47 0.44 0.50 0.47 0.44 0.50 0.46 0.44
Direct 75 2.0 0.57 0.53 0.s0 0.56 0.53 0.50 0.56 0.53 0.50
J 2.5 0.61 0.58 0.55 0.60 0.57 0.s5 0.59 0.5'7 0.55
J 0.63 0.61 0.58 0.63 0.60 0.58 0.62 0.60 0.58
4 0.67 0.65 0.63 0.66 0.64 0.63 0.66 0.64 0.63
15
5 0.69 0.68 0.66 0.69 0.61 0.66 0.68 0.67 0.66

66
 0.5 0.24 0.20 0. l6 0.21 0.11 0. l5 0.18 0.15 0. 13
42
0.7s 0.34
t 1.0 0.40
0.29
0.3s
0.32
0.35
0.29
0.34
0.25
0.31
0.22
0.28
0.24
0.29
0.22
0.26
0.19
0.24
1.5 0.47 0.44 0.41 0.42 0.3 8 0,36 0.35 0.33 0.31
Mixt 80 2.0 0.53 0.50 0.43 0.46 0.44 0.41 0.39 0.3 8 0.36
.1. 2.5 0.56 0.54 0.52 0.49 0.47 0.4s 0.42 0.40 0.39
J 0.58 0.56 0.55 0.51 0.49 0.48 0.44 0.43 0.42
38 4 0.61 0.58 0.58 0.54 0.53 0.52 0.46 0.46 0.45
5 0.62 0.60 0.61 0.55 0.55 0,54 0.47 0.47 0.47
0.5 0.19 0.15 0.12 0.13 0.10 0.03 0.07 0.06 0.052
0.75 0.27 0.22 0.19 0.18 0.15 8 8 J 0.080
80

Indirect
t 1.0
1.5
0.31
0.3 8
0.27
0.34
0.24
0.32
0.22
0.27
0.19
0.24
0. 13
0.11
0.1
0.13
1 0.09
J
0.10
0. 13
2.0 0.42 0.39 0.36 0.29 0.27 0.22 0.16 0.1 1 0.15
80 2.5 0.45 0.42 0.40 0.31 0.30 0.26 0.17 0.14 0.11
,1. J 0.46 0.44 0.42 0.32 0.3 i 0.28 0.18 0.16 0.18
4 0.48 0.46 0.45 0.34 0.33 0.30 0.19 0.18 0.19
5 0.50 0.48 0.47 0.35 0.34 0.32 0.20
0 0.18 0.20
0.33 0.21 0. l9
0.20
Semnihcalia cifrelor din coloana 2
- cifra de sus - fracfiunea din fluxul luminos al corpului de iluminat emisa in
emisfera
superioara; - cifra de jos - fracliunea din fluxul luminos a1 corpului de iluminat
emisa in
emisfera inferioara; - cifra de mijloc - randamentul
ry., al corpului de iluminat
Coejicienli de utilizare pentra ilaminqtur cu rdmpifluorescente
. _
in functiune gt in.stnlntieil
(valabili lu punerea IN r- t)
rabeluli.4
Factori de Tavan '70
50 30
reflexie %o Pere 50 30 t0 50 30 10 50 30 10
Tipul c.d.i Coefi cienli de utilizare
T"
o/
/o
0 0.5 0.26 0.21 0.17 0.26 0.21 0.1'7 0.25
t 0.1s
1.0
0.36
0.42
0.30
0.37
0.27
0.33
0.35
0.42
0.30
0.37
0.27
0.33
0.34
0.41
0.20
0.30
0.37
0.1'7
0.2'7
0.33
1.5 0.51 0.46 0.43 0.50 0.46 0.42 0.49 0.4s
75 0.42
Direct 2.0 0.56 0.s2 0.49 0.55 0.52 0.49 0.55 0.s2 0.49
J 2.5 0.60 0.s7 0.54 0.59 0.56 0.54 0.58 0.56 0.53
3 0.62 0.59 0.57 0.61 0.59 0.56 0.61 0.58 0.56
75 4 0.66 0.64 0.62 0.65 0.64 0.62 0.65 0.63 0.62
5 0.68 0.67 0.65 0.68 0.66 0.65 0.67 0.65 0.6s
42 0.5 0.24 0. l9 0. l6 0.20 0.17 0.14 0.17 0.14
t 0.75
1.0
0.33
0.3 8
0.28
0.34
0.24
0.30
0.28
0.33
0.24
0.29
0.21
0.2'7
0.24
0.28
0.21
0.25
0.12
0.18
0.23
1.5 0.46 0.42 0.39 0.39 u.5 / 0.34 0.34
80 0.31 0.29
Mixt 2.0 0.51 0.48 0.45 0.44 0.41 0.39 0.37 0.35 0.34
0 2.5 0.54 0.51 0.49 0.47 0.45 0.43 0.40 0.38 0.37
J 0.56 0.54 0.51 0.49 0.47 0.45 0.41 0.40 0.38
38 4 0.59 0.57 0.55 0.53 0.50 0.48 0.44 0.43 0.42
5 0.61 0.59 0.58 0.53 0.52 0.51 0.46 0.4s 0.4s

67
 80 0.5 0.22 0.18 0.t5 0.18 0. t5 0.t2 0.14 0.12 0.10
t 0.75
.1.0
0.30
0.33
0.23
0.31
0.22
0.28
0.25
0.29
0.21
0.26
0.19
0.23
0.
0.23
l9 0.17
0.21
0.15
0.19
1.5 0.42 0.39 0.36 0.35 0.32 0.30 0.27 0.26 0.24
80
Semi- 2.0 0.46 0.44 0.41 0.38 0.36 0.34 0.30 0.29 0.27
indirect J 2.5 0.49 0.46 0.44 0.40 0.39 0.37 0.32 0.31 0.30
J 0.51 0.48 0.46 0.42 0.40 0.39 0.33 0.32 0.31
0 4 0.53 0.51 0.50 0.44 0.43 0.42 0.35 0.34 0.34
5 0.55 0.53 0.52 0.45 0.45 0.44 0.37 0.36 0.35

Tabelul7.5
Valorile minime admisibile ale factorilor de uniformitate
Categoria construcliilor Factori de uniformitate
E-r"/E-". E^,^lE^.^
Construclii industriale catesoriile I. II. III si IV. 0.3 0.65
Consrmclii industriale categoriile V si VI. 0.2 0.4
Conshuclii civile 0.5
Suprafete de circulatie 0.25

Tabelul T.6
Factorii de depreciere(ka) pentru calculul instalatiilor de
t din clldiri si industriale
iluminat
um
Factorii de depreciere Periodicitate
ldmpi ldmpi a de cur[lire
Caracteristicile incdperii fluores- incandes- a corpurilor
cente cente de iluminat
Incdperi tn care se degaja mult praf, fum
sau funingine (turnatorii, fabrici de ciment, de patru ori
filaturi etc.) 2 1.7 pe an
Inciperi cu degajare mijlocie de praf,
fum sau funingine (incdperi obiqnuite din 1.8 1.5 de doua ori
industrie) pe an
incdperi cu pulin praf, fum sau 1.5 1.3
funingine (birouri, scoli, etc) o data oe an
TabeluIT.T
Valorile te lIIUC raturilor de culoa
uroare
Nr. Sursa de lumind T. inK
crt.
I Bec electric de 40 W 2700
2 Bec electric de 200 W 2800
1
-l Bec electric de 1000 W 3000
4 Soarele dimineata SI seara 4000
5 Luna plind 4000
6 Arc cu cdrbuni puri 4700

68
 7 Lumina de zi 5s00
8 Lampd cu xenon s900
9 Larnpd, cu lum nofori 6000 - 7000
t0 Lumina cerulu albastru 12000 -27000
Tabelul T.8
Socl u rile H m ilor cu lncandescen
Denumirea soclului Simbol Tensiunea nominald
maximd
Soclu miniaturd E 10/13
aturd E 10120 *13 Pdnd la 36 V
mic (mignon) E 14/20
Soclu mic cu suler E t4t25 *11
Soclu mediu (normal) E2l/25
Soclu mediu cu suler E2l/23 " 30 P6nd la 250Y
Soclu mare (Goliat) E 40t45
Soclu mare cu guler E 40165 *47....50

Tabelul T.9
Caracteristicile l[mpilor cu incandescenfd normale, cu tensiunea
nominali de220/120 V, fabricate in Rom6nia
Puterea Fluxul luminos [m] Eficacitatea
nominald[ Tipul
luminoasd [dW]
wt 220V 120V pentu U : 220V
soclului
15 105 7
25 190 217 7.6
40 312 372 7,8
60 517 613 8.6 827
75 690 840 q) Sau
100 1040 tzt0 10.4 B22
150 t770 2080 11,8
200 2540 2880 12.7
300 4270 4680 14.2
500 7350 8000 t4.7 E40
1000 16700 17700 t6.7

69
 Tabelul7.10
Culorile tuburilor fluorescente tru il um nalul
tul senera
Temp.de Simbo
Denumirea culorii culoare lul Observa!ii
[" K] culorii
Produc o lumind foarte apropiatd
Alb lumina zilei de lumina zllei cdnd cerul este
6500 I
acoperit de nori
Alb lumina zilei
6500 1x
corectat
Alb 4300 2
Alb superior (de
3800 2x
lux)
Radialiile luminoase au o
Alb cald compozilie spectrald apropiatd de
3000 -'t
cea a ldmpilor cu incandescentd
Alb cald superior
2900 JX
(de lux)

Tabelul 7.1 1

caracteristicile de functionare ale tuburilor fluorescente pentru

iluminatul nera l, fabricate
cate in Romininra
Flux luminos nomine llml

Cod 9.9
q)i dQ
C')'=
I lx 2 2x J 3x Obs
=o
F<tr \JC

LFAl4 t4 0.39 430 580 360 590 390 Cu starter

LFA 20 20 0.39 900 820 080
I 700 1080 750
LFA 40 40 0,43 2300 2120 2800 1150 2800 I 880
LFA 65 65 0.67 3600 3300 4400 2800 4400 3000
Idem
LFB 40 40 0,44 2200 2000 aprindere la
2650 1680 2650 1780
temp.
scdztrtd,

Fdrd starter,
LFR 40 40 0,44 2200 2000 aprindere Ia
2650 1680 2650 1780
temp.
scdz:utd.

70
 Tabelul 7.12
aracte risticile lI
crte lampu cu rncandescent[
ndescen gi ale limnii lluore scente
L [sb]
Felul Componenla n (stilb) D
ldmpii cos Q
spectrului Urr/Wl lsb:104 thl
cdlm
Cu Predomind
incan- radialiile roqu
r0...25 70...1000 1000 x7
descentd si salben
Culoarea zilei
Fluores- sau culoarea
centd zllei cu cer 40...70 0,8. .. 1 4000...7500 0,45...0,6
acoperit

Tabelul7.13
caracteristicile limpilor cu vapori de mercur de inalt[ presiune
cu balon mat (OSRAM), cu tensiunea nominali 220V
Puterea nominald Fluxul luminos ll"t] Eficacitatea luminoasd
lwt llm/Wl
80 3 000 37
t25 5 400 43
250 11 500 46
400 20 000 51
700 37 000 53
1000 52 000 52
2 000 130 000 65

TabeluIT.l4
Caracteristicile de functionare ale limpilor fluorescente
cu va rlide mercur de inalti
rnalta presrune
presiune la cate ln
fabricate in Romf,n
RomAnia.
Tipul ldmpii Puterea Fluxul luminos Curentul Factorul de
nominald lWl Ilml tAt putere cos rD
LFV 80 80 3 000 0,80 0,50
LFV 125 t25 5 400 1,15 0.50
LFV 250 250 11 s00 2.05 0,55
LFV 4OO 400 20 000 3.15 0,60

7I
 Tabelul7.15
caracteristicile limpilor cu vapori de sodiu (osRAM) cu tensiune
nominali 220V.
Puterea nominald Fluxul luminos Eficacitatea luminoasd
twt llml llm/Wl
45 3 300 IJ
60 5 000 83
85 8 000 94
t40 13 000 93
200 21 000 107
220 26 000 120

Tabelul7.16
caracteristicile l[mpilor cu vapori de mercur de inaltr presiune
uri metalice (O
Puterea Tensiunea de Fluxul luminos Eficacitatea
nominald alimentare [V] Im] luminoasd
twt llm/Wl
100 6 000 60
160 11 500 72
250 220 19 500 78
400 34 000 85
700 63 000 90
1 000 95 000 95
380
2 000 200 000 100

TabefulT.17
Caracteristicile
aracterls lim ilo r cu xenon cu arc lu
Puterea Tensiunea de Fluxul luminos Eficacitatea
nominald [W] alimentare ivl llml luminoasd
llm/Wl
6 000 220 140 000 23
l0 000 220 250 000 25
20 000 380 500 000 25
65 000 380 2 000 000 35

72
 Tabelul7.18
Valori de iluminare recomandate.
Specificul muncii Exemplu Iluminarea. E lxl
FIrd precizie Stocare mbrfuri 30... 1 70
Precizie medie Montai normal 170...350
Precizie bunb Citit desenat 350...700
Mare si foarte mare orecizie Montai orecizie 700... 10000

Tabelul7.l9
Valori minime admisibile ale iluminlrii medii pentru construcfii civile
conform STAS 6646
Denumirea si destinalia incdperilor Valoarea Iumll;rdrii ftxl
Tuburi fluorescente Ldmpi cu incandescenta
ClAdtui de locuit
A Camere de dormit 30
Camere de zi 50
B ClAdiri administrative
Birouri zoo 75
Sdli de desen, proiectare 300 150
Depozite 30
ClAdiri comerciale
C Magazine 2s0 150
Restaurante 300 100
Depozite 100 30
ClAdiri social culturale
Institu{ii medicale 300 150
Institulii de invSldmdnt 300 150
D Biblioteci 250 100
Cantine 200 15
Muzee, expozilii 300 150
Teatre. cinematografe 200 50
E ClAdfui pentru comunica{ii 1s0
(gdri, posta, telefoane, etc) 300
Incdperi auxiliare
Scdri, coridoare t: 20
F Grupuri sanitare 30
Centrale termice 50
Bucdtarii 200 50
G ClAdiri pentru spofi 250 - 500 100

73
 Tabelull.20
valori minime udmisibile ale ilumindrii medii pentru iluminatul generul
c o nstr uctiilo r in d ustr igle conform STAS 6646 -66
Iluminare medie flxl
Categoria de munca Ldmpi Ldmpi Ldmpi Ldmpi Ldmpi Ldmpi
Detaliu de observat fluores- incandes- fluores- incandes- fluores- incandes-
cente cente cente cente cente cente
500 300 150
300 750 300
Minuscul >0,lmm 300 1s0 500
II Foarte fin 200 10 400 150 750 300
(0.1..0.3mm) 75 200 100 400 150
ru Fin (0.3...lmm) 200 15 200 100 300 150
50 15 200 100
IV Mic (1...10mm) 150 50 150 50 150 50
V Mediu (>lOmm) 150 50 150 50 150 50
VI Supraveghere sen 75 20 75 20 15 20
MARE I MEDIU MIC
CONTRASTUL intre fond si detaliu
Obs. Gradul de luminozitate al suprafe{ei detaliului sau al fondului pe care se
distinge detaliul se considera intunecat (p<0.3) pentru limita superioara si luminos
( p >- A3 ) penh-u limita inferioara.

TabehlT.2I
Intensitilile maxime admisibile ale curentilor in regim permanent,
pentru bare montate pe muchie, vopsite,la temperatura mediului
ambiant de +20 oc 9
Dimensiunile Intensitatile curentilor, A
) Cupru Aluminiu
mm. C. alternativ C. continuu C. altemativ I C. continuu
Ldlli- Grosi Numdrul barelor pe pol saufazd
mea mea 1 2 2 1 2 2
20 J 290 500 295 515 225 390 230 400
20 5 385 660 390 670 300 505 310 530
30 5 530 920 540 94s 4r5 720 435 740
40 5 710 1 180 715 t2I5 530 920 555 955
50 5 850 I4t0 870 I 500 645 1115 680 r175
60 5 1000 1685 1025 1770 770 1335 805 I 390
60 t0 t4t5 2475 1475 2s95 1 105 1930 1 150 2005
80 10 1 2950
840 r970 3305 t435 2460 r49s 2645
100 10 22ls 3655 2360 4245 1750 2930 1815 3220
Obs. - Numdrul barelor pe pol qifazd,poate ajunge la 4

74
 - in cazul montdrii barelor pe Iat, intensitdtile maxime admisibile vor
fi reduse cu 5o/o pdnd,Ia ldtimea de 60 mm qi cu \Yo pentru ldtimi mai mari.

Tabelul 7.22
Intensiti{ile maxime admisibile ale curentilor in regim
permanent, pentru cabluri, cu 3 - 4 conductoare, montate in pflmint la
temneratura mediului ambiant de +211 oc. 9
Secliune ntensitAtile curentilor. A
a izolalre :cauciuc, rzola[ie: cauciuc, izol{ie: hdrtie
conduc- PVC, manta: PVC manta: plumb,
oarelor cauciuc, PVC manta'. plumb aluminiu
2
mm Cu AI Cu AI Cu AI
a
I 2 J 4 5 6 7
4 45 36 45 35 45 35
6 60 48 57 43 60 45
1 2 J 4 5 6 7
10 80 64 77 60 80 65
l6 110 88 r02 81 110 90
25 135 110 131 102 135 110
35 165 130 168 131 t6s 130
50 200 160 206 1s6 200 160
70 245 195 250 193 24s 195
95 295 23s 300 230 295 23s
120 340 270 344 269 340 270
150 390 310 39s 306 390 310
185 445 355 4s0 350 445 35s

Tabelul 7.23
turil maxtm
T emDeraturrle admisibile in
im admrstbile ln reslm nent I 19
Temperatura maximd
Materialul
admisibild, o C.
Conductoare neizolate $i bare +10
Conductoare gi cabluri cu izolatie de cauciuc +60
Conductoare si cabluri cu izolatie de PVC +65
Cabluri cu izolatie de hdrtie +65

75
 TabeIuI7.24
Intensitifile maxime admisibile ale curentilor in regim
permanent, pentru conductoare cu izolatie de cauciuc sau PVC' la
tem tura de f20 OC 9
Sectiu- Intensitatile curentilor. A
nea Cupru Alumini u
conduc- Cond. Numdrul Cond. N rmdrul
toarelor montat conductoarelor montat cond nctoarelor
liber in montate intr-un tub liber in montatr : intr-un tub
^2 a
aef 2 J 4 aet 2 J 4
I I7 t6 15 I4
1"5 23 t9 I7 16
2.5 30 27 25 25 24 20 T9 t9
4 41 38 35 30 32 28 28 23
6 50 46 42 40 39 36 32 30
10 80 70 60 50 60 50 47 39
t6 100 85 80 75 75 60 60 55
25 r40 115 100 90 10s 85 80 70
35 t70 135 125 11s 130 100 95 85
50 215 185 170 150 165 r40 130 t20
70 270 225 2t0 185 210 175 165 140
95 330 t75 255 22s 255 2t5 200 t75
t20 38s 315 290 268 295 245 22s 200
150 440 360 330 340 275 255

Tabelul7.25
ficien oe corecue oa ora
C oerrclenu emperaturii mediului ambiant 119
Temperatura oC
+5 +10 +15 +20 +25 +30 +35 +40
Tipul conductei
Conductoare neizolate gi bare
1.20 1.15 1.11 1.05 1.00 0.94 0.88 0.81
montate in aer
Conductoare izolate in cauciuc
sau PVC, montate in aer sau in 1.22 1.11 t.t2 1.06 1,00 0.94 0.87 0.79
tuburi de protectie
Cablu cu izola\ie qi manta din
1.15 1.10 1.05 1.00 0.94 0.88 0.82 0.75
PVC. pozat in pdmdnt sau aer
Cablu cu izolalie qi manta din
cauciuc, pozaL in pdmdnt sau 1.20 l.t3 t.07 1.00 0.93 0.8s 0.16 0.65
aer

76
 Cablu cu izolalie din PVC sau
cauciuc Ai manta de plumb, 1.20 1.13 t.01 1.00 0.93 0.85 0.16 0.6s
pozatin pdmdnt sau aer
Cablu cu izolafie de hdrtie
impregnata gi manta de plumb, 1.15 1. l0 1.05 1.00 0.94 0.88 0.82 0.75
pozalinodmdnt sau aer

Tabelul7.26
coeficienti de corectie in cazul poz5,rii mai multor cabluri in acelaqi
sau a riii lor in aer lI9
Modul de pozare al cablurilor Numdrul de cabluri
I z J 4 5 6
Intr-un singur strat, in acelagi qant, la
I 0.9
intervale de 7 cm. 0.8 0.15 0.7 0.65
Pe pereli sau pe rastele la intervale egale cu
diametrul cablului. 0.80 0.7 5 0.75 0.7 0.7 0.7
Pe pereli sau pe rastele ftrd distantd intre
cabluri 0.8 0.6s 0.65 0.6 0.6 0.6
In canale acoperite, la intervale egale cu
diametrul cablului (informativ) 0.7 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6

Tabelul 7.27
Valorile componentei active a tensiunii de scurtcircuit u, %l
tru translormatoarele
ntru d fortl.
transformatoarele de a
Sr GVA) 100 160 250 400 630 1 000 1600

n.: IQQ
Ze"
l%l 2.3 2 1.8 t.6 1.5 1.3 r.2

Tabelul 7.28
Im anta liniilor electrice de tensiune
Tipul liniei Rezistenta Rr [mOl reactantaXr fmQl
Cabluri l7.g * 103 75 *1
Linii electrice Cu: _l
aeriene
,s
300 *1
29.6 * 10r , 500*1
Bare AI: _t
s

77
 Valorile limiti ale raportului intre curenfii admisibili in
conductoare gi curentii nominali ai siguranlelor fuzibile [19]
Tabel 7.29
Destinafi
Denum tea
incdper i
a Modul de instalare al retelelor y: Iulln1
retelelor
Locuinle,
localuri publice,
Refele de Conductoare in levi sau montate
birouri qi
lumind qi pe suporturi rzolarrte T.25 . ..
incdperi de
fofta Cabluri
t.66
serviciu din 1.00
intreprinderi
Fideri gi linii principale montate 0.66
in fevi
Fideri qi linii principale montate 0.85
pe suportun izolante
Fideri qi linii principale montate 0.66
prin cabluri subterane
Derivafii spre receptoare cu regim
Refele de
Incdperi de fortd prelungit de functionare montate 0.33
productie ale in levi
intreprinderilor
Idem, montate descoperit pe 0.85
suporturi izolante 0.33
industriale
Idem, montate prin cabluri
Derivalii spre receptoare cu regim
de functionare de scurtd duratd, 0.5
montate prii tevi sau prin cabluri
Fideri, linii principale qi derivalii
Re{ele de montate prin conductoare in !evi,
iluminat in aer liber pe suporturi izolwfie
sau prin cabluri 1

Fideri, linii principale gi derivalii

Incdperi in care Relele de pentru receptoare cu orice regim
existd pericol de lumind qi de functionare, conductoarele t.25
explozie fortd fiind montate prin levi 1,00
Idem, dar executate prin cabluri
 Tabelul 7.30
Valorile temperaturii maxtme admisibile gi a coeficientului C la
incfllzirea
m lor. iln
reil cond uctelor. de scurtcircuit 16
Tempe ratuta Coeficie
Tipul qi materialul conductoarelor max imd ntul C
admisib ita Pct
Bare din
cupru 200 t6s
Bare din
aluminiu 200 90
Bare otel (fird legdturd directd cu aparatele )
din 400 66
Bare otel (cu legdturd directd cu aparatele )
din 300 60
Cabluri cu izolatie de hdrtie qi cupru r45
conductoare de 200
aluminiu 98
Cabluri cu izolalie din cauciuc sau cupru 122
150
PVC gi conductoare de aluminiu 83
Cabluri gi conductoare cu izolalre de cupru 104
polietilend gi conductoare de 120
aluminiu 10

Tabelul 7.31
Alegerea dimensiunii fuzibilelor pentru asigurarea selectivitdtii
ln tt e sigurantele de acelasi tin 121
Tip Intensitatea nominald a fuzibilului. A
Cu SFr I6 20 25 35 50 63 80 100
filet SFz 6 t0 16 20 25 35 50 63
MPR SFr 100 200 250 315 400 500 630
SFz 100 t25 160 200 250 315 400

Tabelul7.32
Caracteristicile condensatoarelor folosite la compensarea factorului de
tere 16
Qno- IJnot Cno- Nr.
Tipul condensatoarelor
[kVArl tkvt fuzFl faze
cu 0.38-15-3 15 0.38 330 a
-l
Cu 0.50-15-3 15 0.50 t93 a
J
cu 09116.3 - 1s -1 15 09U6.3 57.8 1

cs 0.38-15-3 15 0.3 8 330 J

cs 0.38 -20 - 3 20 0.38 440 -)
cs 0.50-15-3 15 0.50 r93 a
-)
cs 0.9116.3 - 15 - 1 15 0.9U6.3 57.8 1

79
 Coeficientul de cerere h' $i factorul de putere cos q pentru
aa
diferite categorii de receptoare l6 Tabelul
u T JJ
Receptorul k" cosQ
a, Instalalii de fortd
Motoarele bine incdrcate cu funclionare continud ale
compresoarelor, ventilatoarelor, pompelor benzilor rulante,
maqinilor de sudare prin puncte etc., 0.75 0.8
Motoarele maginilor unelte cu aclionare individuald gi
regim de lucru normal (strunguri, magini de gdurit, freze,
morteze, etc.) 0,20 0.6
Motoarele maqinilor unelte cu aclionare individuald qi
regim de lucru greu (prese de qtanlat cu excentric,
strunguri automate, freze pentru roti dinfate etc.) 0.25 0.6
Motoarele maginilor unelte cu aclionare individuald qi
regim de lucru foarte greu (mori cu bile, maqini de
sfEr6mat, magini de forjat gi trefilat, prese cu arbore cotit,
etc.) 0.45 0.65
Motoare electrice cu funclionare intermitentd
(macaraie, funiculare, cdi cu role, mese de ridicat, etc.)
- cu regim ugor 0.10 0.45
- curegim greu 0.15 0.45
Aparate de incdlzire, cuptoare cu rezistentd, cuptoare
de uscat, bdi de sdruri etc. 0.60 0.95
Transformatoare pentru sudare cu arc 0.31 0.35
Aparate de sudat cap la cap qi prin puncte, aparate de
incdlzire directd 0.42 0.70
Convertizoare de sudare cu un singur punct de lucru 0.51 0.65
Cuptoare cu induclie:
- dejoasd frecventd 0.72 0.95
- de inaltd frecventd 0.80 0.95
Cuptoare electrice cu arc pentru topirea otelului 0.7 0.8s
b. Instalalii de iluminat
Pentru clddiri (incdperi) mici pdnd la 200 n] 1.00 0.90
Hale industriale Fluores
- cu ateliere qi incdperi separate 0.85 cent
- frrd, separalii 0.95 compen
Clddiri sociale qi administrative, gcoli, laboratoare 0.90 sat
Centrale gi stalii energetice 0.90 1.00
Iluminat public (exterior) 0.90 Incan-
I Iluminat de sigurantd 1.00 descent

80
 Coellcientul v de variatie a rezistivititii solului 119 TabeIuI7.34
u pentru soluri
Tipul prizei de p[mdnt foarte cu umiditate
uscate
umede miilocie
Orizontald", cu electrozi 0.3 - 0.5 m 6-5 5,0 3.5
ingropati la addncimea de )0,5m 3"0 2,0 1,6
Verticald, cu electrozi ingropali la addncimea
de minimum 0,8 m )o 1,5 r,4

Tabelul7.35
onentatrve a le rezistivititii d telor solun I 9
p,c)m
Natura solului sau apei Valori Valori
limitd recomandate
Apa de raz sauizvor 40-50 40
Apd de mare 1-5 1
J
Apd de munte (pArAuri, rduri, lacuri) 100 - 1200 I 000
Apd de pArAu si rdu l0-50 20
Apd subterand 20 -70 50
Balast cu pdmant 500 - 6000 1000
Cernoziom 10 - 70 50
Granit, marmord l0o - 10" 10"
Humd vAndtd, cu sulfurd de fier r0 -20 l0
Loess, pdmdnt de pddure 100 - 300 250
Micd 10" - 10" 10"
Nisip foarte umed 100- 500 400
Nisip, nisip cu pietris 1000 - 2000 1000
Pdmdnt arabil t0-60 s0
Pdm6nt argilos. arsild 40 - 150 80
Pdmdnt cu pietris i00 - 500 200
PdmAnt, humd, turbd (foarte umed) 15 -20 20
PdmAnt nisipos 150-400 300
Roci , bazalte 10 000 i0 000
Sare gemd 10" 10"
Solutie de sare si ape acide 0,01 0.01
StAncd compactd 100 000 100 000
 tr-
n
tr-
tr- cr)
I I o\
N N N N cn
N
v I

E
O tr- t--
-o -o v ca ca I I
-N o\ o\ o\ \o N
N N N ca $
d
a\ li
rn t-- (-- \o o\ o\ o\ oi
L o
$i
c.l co aa I

lr
c.l N N c.,l cn *
C)
q) H N
tr Io
;) $ \o \o tr- tr-
c.l N c-) aa I (d \o \o
c.I c.I
* o\ o\
N N crt co
\o
Fi
() t-i
o 5 rq
C)
*i ) \o \o t-- t-- r- Fi (r) tr)
o\ \o
L
cr) ()
P - N N cn co ca I
L ca ao o1 N c..l a\t an
c) )d
-o
c)
z c..J
!
P
o oo v tr- F- t--
c.l c'l aa cn cn I I
F ra)
c.) aa
lr)
\o
c{ c-.J
o'\
a{ N
(J
0)
a
,t) IJ
s -+ oo oo \o \o \o t-- |.- tr- tr-
# o.l N c\ co cn aa ao
|..) h
ca c.) ca
ta)
N
!
)cg
()x=
i\

7)3tr
I -
\o \o la)V. ra)
6l co rn t-- o\ N ta) oo
h La) |r) .if
N
\o |..)
o.l

c)
c.) ca \o oo oo \o |,-
c) tr- c..l ...l c'n N cn \r =+ N N N ca

,.o \o \o ca ca \o \o oo oo oo v
0) N N N cn ca .+ $ N c.l a.l
Iq) _o
;J
ti
n \o \o o\ \o
ca cn o.\ oo co \o
0)
tr
N N N N cn s .t I I
oo oo
N N
q) Cd
o
L C)
\o \o ca co ca o\ \o
$ o H
- N N an a!
v v oo co
aa cr) \j' $ I I
A $ oo oo
# N
L tr $r !
o lr) -o
ca
tr
() )
F
|.r)
\o ca co o\ o\ \o oo oo
F -+ s oo oo
L
fi
)(
cn cn
- c\l a'.) N N ci ca sf + I I

q)
tr) \a)
L
o
z N
tr
(.) cr) ca
\o aa co
a{ N N N cn c.)
\o \o oo
+ oo
-+ I I
-+ $ -+ oo

6
(a) rn (r)
ca ca cn
\o ca ca an Ol
N (..l
o\ \o \o
oi ca
s -d- $ =i-
()
L
c.I Ct.l ca) cn
-
.-i^ . ..t
(-) u ti
otr=
c^otr
ta) tr)
(\ $ \o \o (r) |.r) tr)
N cn |.n t-- o\ N \n
|..)
oo
#
r.) lr)
c.l
s
O
 tr- I
|..)
N c{
tr) c.l
cn $ tr)
|r) \n n oo I

tal rn N |r)
) \o
-o c't c..l c..l ca * ta)
ta)
oo oo I I

__o

t
tr) I Cg
N
lr)
(\ N O
l.a) ta)
\o
r) O
() (d o.l N aa $ h oo oo I I

t<
cd Ch
E
o ra) t-a) |r) rn (a)
$ li N N 6I c'.J -+ $ ta) tr) \o oo oo oo I

o h C)
C)

ca
li
o a) \n |r) n N
-+
|r) la)
ti
Xg
N N N cn $ \o \o oo oo oo I

C)

z c'l
l<
C) I
O
tr) ta) la)
N N c'l
(r) c\ c.l
cn ca .t |r) la) (r)
rr) |..) \o \o \o oo I
F
F
\o t-.] o\ ta) rn ta) |..) (r) la) \n N ol
ol oi N N ol c.) c.) s -+ $ la) I

o ()t= O tr) (n ta)

.+ \o O \o |r) lr) O |r) ra)
-o h oo c-l l.a) oo $
crvl: N c.l ao tr) a- I
- N
C)
li \o
t-r I I I v \o N co
:) F I
c.l N c..l ca) -+ $ I

P
o
o ;J
\o ) I
c'.1 (..l
o\
a{ N ca vN co
=+
-o
li
\o o\ o\ \o N oo
4)
;i
cd
I
N N c-l c-l cn .f, s
Cd
p F.l
c) a4 rn
+ N
$ I I I tJl
Fr o\ ca
\o
N
+ o\ \o \o N oo
c.I 6I .+
co co s I
L 0-)
Si
o o li
ra)
)*r cf)
$r
() \o N
co $ "o o\ o\ ca
\o o\ o\ \o
N N N co ca =+
N oo
$
rcB
F
z N
t<
0) c.) ca
\o N
.+ I I o\ o\
rr)
cn
\o
N c..l
o\
N
\o N
co ca .+
oo
$

o\ \o \o tr) V') O \o
N N N ca ra) (a) o\
N w \o
c..l ca co
ol ca N N N

()9tr \a) O |r) O r.)

r) oo ta) h \o tr) O
!)!= tr- o\ c.l -+ \ai O tr)
cn3tr ca V.
N N ca lr) t-- N
 oo oo oo"oo +
tr- oo @ \o w \o
<. I I
d N N N c..l cn
F
oo oo oo oo oo $. \o v
.o \o \o $ <.
-o
a
rI]
N N
oo oo
c.l ai ao
I

N
$<
o F oo oo oo oo co oo- <.
(.)
*i
|tr)
fi
z v co oo \o
c.l 6l ...l N cn $ w
d li
o .+
c.) l-r
s oo oo @ oo oo^
\o oo
$
\o \o \o .+
n
N ci a{ ol co ca $
I

t1
')
C)

O .t =q $
.i- oo co oo co^ oo
)ti $ * \o
)c6
cn
o oo oo \o \o
N N o1 ol ca cn w s I t

ai N
;J !
r! + t
z c\ o
FLr
$ .+ $ oo oo oo oo oo"
\o \o \o .+
\o
c.l
oo oo
N oI c'l ca ca s I I

'r
\o t-l $ =li $
n t- .+ w $ + $ -+ $ oo oo oo oo oo.
oo oo \o \o
F- c..l a\) N ol N cn cn ca
-)
() E"E^c
o=H
tr) v?
v \o la) lr) |r) O
r)
|r)
-o
(d 7)5E N N cn tr) tr- o\ N co

c)
ti
F-
oo oo sf
#
=q s
oo co la) I I I
N N N N cO

oo oo .{- $
o s )
N N N
@ oo lr)
N
=J:
co
I I

-o
tr
tr) \o \o =l: $ =l:
oo oo
oo co tr) !
o
li ti N N N a{ cn
rrl (-)
Sr
po Ifr \+ \o oo oo oo $ $ n
) s
o
N c{ a\)
oo
N
rn |r) I

o
/tri ca)

O
\r s \o oo co q =J: $ .+
L
cn !)
N N N
oo oo
c..l
n n
ci co
I I

)(tJ
r-1 -o
l-r F oo oo .t $ s $,
z o,l o $ \r oo oo l-a) tr) I
a1
c..l a\l ai ol aa aa)
Cd

t-.,1
s {' s oo oo oo sj-
* =l: $ qs
oo @ ta) tr) ta)
N N N N a{ cn ca crt

oxe
9.frd
()EH tr) lr) \o l..) (r) |r) l-al
|r)
C/]bE c{ =j- # ol cO r F- O) c.] @
 cl4uecuoc
t.- nes IBJdes Inu
o.;
p 0p Jol-cnpuoc
- NA AIINDT A6
p()( o \o
F L
O O
)Gl $ Ol r o\ I
I
I I I
v? v')
s
I

$
I
s <-
I

O .i- O
<. $ $
o + N c-l N ol I I

t- t I I I tr
6
rn d
ol N ol N \o ()
G() {)
()E I

-() $ oo O co $ oo oo
ta)
sN O o o
co
c.l .i- .i-
O* o] T o.l a I I r(J
o t X6 I

^O
^'d
.i-
I I
l

ri. N ca
l I
vl I I

I
I I
s L
.o
!
-o
w
o\
c.l ca co \f, al co F
a +: ,E
tro n O .o
() C)

!
o N z $
c.] .+
c-l
$
T
O
N
c.l
z lr) z
O v'II vl 0 I I t I

Eo
I

s
I I

A $ .f $
o o
q
Cd O O
O
(! $I aa) co
$
ca co $ ca ao .i- ca c.t
(, I I I I I I I I I I @
O
s
I

w at N ca c-.l 6l co N N ao
o
.s> co
J
cd
o \o \o o
N
o o
() 0.)5 O
o
o 6tr 9i P N o L
b0 o - G:i L o 7!
k
o !
.eii:9q -'\v ts .\ .EE;gE
.*o<g!r
N o
o
( O'r
'-N
69
LL
5()
YX
C) 6ta6e() o O }Cd po :OJ
'F () ; () tr -.-
d--(9L L!!u!L
R^FL'-
o () ^o
.=dEod --^:(q i.E bI bo
L -- E t-ri() L
() !)d UO
o F ^+j o
XH 9 o ? .-q Ca
G
o
.o
cd .s 3 H? S
.-cs
C)
o
'E
EE-o qN
-o
() ()o
O 6L!-O s:6 '4,9 ex
Xa)
i: -- o cg L.-
trs'=Hqp
9'- E 5* e)
*r Fd-
C)= .*O !
o
:.-!u!:
-=E O a ii CJ9iH
.. O O |i L X
.o
(s tr! JN
OL
!6

6'=
() O
d.:=
,E o'O
d) )1
bi
>
Ar s q E d 3; (J d(D
F:o
YO
F.] o
o .o _o I
ra
() aJ'U ! )tr c2 5 Q<a ;^ )cg
,- bI
() -.ij
ep.cE -_ o- ().= ;:O )cd e
=
()
o=
tr.9E
() *i,:= afi
*9
d ,C0 .9"8,q : E9 !r Er(
r-.i \J EoHH;= -o Id _otr
aA.=z Io <jj'3eg
o tr =
o
! =a > U.,=r.^+J
=)(c F
(cd '.o.- *x!
C) >{g 2+ -o R!

tr
-o E:t b>r pi 0i ca
m cq
l-lr
m (-)
(-)OO OO(J
O cA <) (-) O oi O A O trr
O O (-) O O
 co
S ui,o =
!
33
6i
-i ^ 5,':
so ONtr o ^Ro9tr
H ij '8"-q t
ooX
F axg^-FE
oo-^!ltrr:o>
potr -.:3 E E ;
I
-Oo
-d.d I'i =
i
pqo "- "N 3';=
V)r; tr
^;o
I
s
I c\ c{ N o
a
(-) o
+ .o C)
o l<
o
<i- o L
C) d
I
O O O lr) o
a V) ta) (.) a)
X6 C)
'i c-r
-0
!3 E od
F
a
I l I I I 0.) 'iO
6H rr!
I I I I
rr :- !Y
ca ca co ca
6 o()
ca ca N
-o oo .o oq
qF
e(J
N=
()X ()J I
Eo
I I Y.i
e oo tt o
C) o.- Oq =l
ctr9
(')
cd Cd
o 6tr
p.5 'o c)
()d
'= g(D
.d 0).:
E
HtrT oro <cS
-
\o \o \o PC) o-L
L .o
o o
q Ho !
()
.--:" )(E G )ci :=c!() ud q 'a
6"9 s
)Ctr
f !kL o )6 )6
<G - )d )c C) o ^o o
o-H {) bn)d
o o
.o
CS
s, s-.9 c)

o -ai q o a
() F
(g E ()
k sQ 6.
C)
c6
N ! o .-.H O .o q r:|
C)

ia'd l: t
,rv .r !
o
!O:Y
cd()
o
OO
(Jt
>o -o
N
;o
().t
>ii
ee .9
(.) ;r,,'- ri
-oo .crvScl .ii.o <.1
Co
bT
rr t ()F: .;X !
ol: ,o
o (j-rL.J q GO -9 + TL
o E(j aQ
! u + ii
o r-. .! AVPF
L.-
-c)
CdH .d
o ocx () o
^!-F
He-9
OF
boi e>lL)
E O O-E
ll z C)

-o +)(s
=() A m m
O
=9 =o'o
Bi
r( '-
o +
(-)
Fr
F
g
F *
t
\o
G* i o,'o U O
() O
.o6
Og
F o o ae O O O O
63
:o) a) cco +.gts
'*d)
()
O
o
Afi o.
E
E+
o.l co>9
0.,= d o
o
!
=()
() oX i o<cs'-
? 5+ d-o
ca
$r
'o i
()sE5
9!a)Ed

o !E
Ar B -FQ
/n o- -o
+ + cB c)(d
A()
,
):!.i- -
.i H A

O O E O C

(r< c-t
r\
^'!i
Gv9
N
 +6\0 ^'oo c)
=
; :$ r) r);
-cor)
iix
Ott-
-c..roo- 9J i.=
E
*
,.i c{^N
:$

^i
Jc.
r-:
-.Fl
,d
E
c.i
r)1:
6A

()
.d oo+ q tr
9 * :
X otrcl:o= tr
\o^Al^$ ^ 5j r'- *
S c.)
..,
r^LTF
O
6J6
- ,teitr
5 b;
^-
r)c.l E--i9 ^tr-
h^l O o i'i. ()
- H- ^(DC
\ vr +- 9 o.! + t !r --d ddc
i
c.l^* ^ ^.^
o +
il"
o
C ^N'd-
cO ^d
.- ci
!,,
r tr
^
^.!
-
-\O [t- *
N-co\OF- -O -
c.lN " -o.
o'dF>
6-ll
OscF)
O

:< k
o c: o (rd'nqr () o L C)E
C) !
.i'O
a1:=
o !
)cg
!
'oi (B
o L C)
! d AE E L
g cg o o L Yo)
cs 0) xC N o r(! o
o () C) !
o k o ,a
C) v
!
c-)
rto
!
P
tr =EH
O X!.i
o) q o
a. 99s:6
l- (.) !Cd
vo
iio {)
o pH-.: s H:& )cg
L
)s o
L
o
L
O
=
.F o(! +re o
o eo
Xo
()
t .s o.r (J a X o .-N+
Od C 'd=
(i o'
cs
N H EO.=
i:N+cg
0) O
! o Q.-
o)
C) '- g! o= x o o o iXa
9O O krc-b a. p. *o(;
!! -L(u = !
tr qt :cdN l:i a) AO dcg
!O -^i Eo
! 6)
a ;n (D d
ts==..= 2<) trq) od
0)
'X
o5 (cC C) o
)GA!!
.r.i/O
'a8 'ao
()
!
6d
,!q o o ^o c6 C)
=+
,a x.* (D
)cS cEg.r**N lQ *t
(D
O-:
.9 or
Q!
.=o CU
,GgE .-H

Orc
0).- !
O 6r -=l
! ._() q 'E"E
a'; rb 'iI 'Fo
oo QO
)d .-
)rrl
v)=P
<ic Eo H*
9$o95E or'i c 'ri '0)
.:6 i:@ OF
d(
r\ I G
oo (=oo
)cC E ()F
oo c) e 4= o
!c
\<i 5
A<) 5.E d !!3 a -6) -(D i<i
Aa
x dO=

O C) o O 0) 0) '- xd
a
P l-li
o
g c)!
N N 6<G
o () ()
o
.O 0) -o
dJ
(-) o.l 5
)Cg

G c..l A *H tr )
ii N 0r
,6) H
+ + ,d)
H t.n
c) +
d(J Q
O
O O
O O
(-)
O
o +
io o
cd -<<
\a() o)o oo s0) 0)o (.)o \3O
G! oC),.::
ad EE o () ad ;o aa

/ H ca
oi pr cq
H
H H H
/2. / z2
zO a
+ +
a a a Flr H
a a a (f)
/V) >>>l
t+l
ttl
cn-9cna
(-) CJ- O O Q O O O O O O<O<
'a E d l()J()c^
E-o X '-* 9'd.
v9vt F.i 9) d3.5sFg
A i5=
5, d..' .- E
(o 9Ht
9d9Lv

()c6
a.>

oii" t: tl
I -i) cdl(!cs
)6'o o .- N e-:
'CE"E93 !9 = C) =o5
NeYc | 3E
FL!.ii
rdY(.)i) ilrcr
-? "l H F'-r.o I .g -E 9.e 5 b :!? H v.Y
iidq"oi
i *
U O (J tr
J=tP.^L

d)6J
\J tr =
O X H
O.= O O
';FE-E+F
Lr.=.-o o.q.= !
^:
=i-li
Oi

d e=.x a 5 H Fi at d
;r
 dA
qE
.1 .io
tr-
o \o F- o\ v1 \o \q vlro s ;tr1
o t/) z
()d -a o do o\ LI
!H )leu9 XXXX -o q
(,)
-o ..txxx cj N N c-.1 XXX XX XO O
cd
F Ea)E xNc\lN X X XXXX c'iNN
XXX
N c.t <-x ()
X
^X
+ ^^^oo oo il, irr'N N lx aX $
a.t c-l \o \o \o
)C () c..t*oo a{ .i N c..r N*+ X
cif -i\O$ti- rrll ttt <.
lr *\O\O*
z6E \o \o
vvvv
\o \o t
vvvv a.l c..l -
9,., sf9 ,"i
.soo .:r=(= C)(s ()
6
rso
=q
o!9"!I
o .(,)
<cd <cc - ^= a)trq
()
!
L9 E
)(c )C6
3='=9 oJ+E
! O-.cg O !oL
cd q a.
N :C)ii
o,=() EtrC)
()
eH-.k.i '=> Jcd
o
- 5'*
Cd
o'i ! -.
,== - 9? o
q
N N
o
g '=
",P.!gU
6* xtr
O H
.=J

o o () H
F
L a)^a r
cii c'F .! ,9Y .6
:= ^!Y -\
^ir-d
0(.)cl E
.=
a Y o.() (c i* o !Y
oi)co
4C) *.5 q; O
cc v.6 E (! ^r'*
edG
t^
.ido5
6'a
a. "--ox()
o5-i:F!
-L.!.rv
-(t)-o J J
6'p ! E'E (),=
J":Pw )d ?
()
O * ! g,i I *96h

)cg UN XB 9++
(d !
!
o
'd )cO 'd =^O
;aO^
L
(G
! )ct ! )d f ) 6
() k o
! H (6.*
a. o <.i coN
X () 'E.X o
)cd
a.
0)
() .<6-- rOO
r!^.- x!
.o 5rc) (c() -O
.o 6!v^ !
-o 63 c iN ()
.;3 i: oo -r E I i4- r<G<
w
o a- z 'i:,g !'o
'u >E
o.tr o.
-)6
*c
=k:il u o ! rcs
0) "-<; o
9+LG
(d
j )cS I!'(d O+()
()rvo ()Li a
i.9
(n |i
;id e
<<G bzlJ 6e
Cd
O
H z tj ,cd
dS a U;
a -c d.=
iO

o.
ca m .o
R
F + N tu
+ A
p + 14
a'E ii F F L
F F F F.
q l'=-u)
--d c (J (ch) 9()4)
E
6 F () r- ;
po 'P (H= ca\o
G
)EA
..'g
I:dJ
sti o
q = xP .:lNil
.=-.= ^
!
0) 5E0., .9 o.:9 ().- (cO
- ar tr C!
o
() :YOCd
d .r 0.) ;
U .\ x L o c) s>
da
o.*
6Ac"l
'o 'i!'io r, br *()'t"rov
6) .',i: _- r) 0)E"!r)
g -::F* *.Y 2
L

-o o
;o rRs.lstgil
E'' F5E6 F ?
-_

=
N Grr
-o)cdF
c -L+ ((E,4
O
63
o l,/ o tr\OrJ U 5J o 595
!a)
'6F",=
v.iv9
 X
a-.1
\O^ X
vl rI
oo ci X c.l
XX 6 \o
.r:Nman,n o
d X X dd
X t-- rl
.i-
x36x x sj'
(..l

xT'- x x
-v\s-v.)
*--v')\o
I cax<t
_X X
C-'l vv$ 6l N
cclc- ():J c cdo
-
^o
9- ()
6o -A t
0()=
o!e6E
Y H
xc c-l C)
( ^ri o
Ov^
!-L*
.o6d= tH
N
a.
b"^F
O: I

u!L
oo
;l{:- ()- c,.
()F C)
L9 ,!
F
oL= L
!
S^.ia
Hee
9: ()E CS car)ctr
E.X cc i\ !!o-
-o
.9 .H o ()o.
I o ,\-/ cd 'd(J-
)d:> 0)
^.E
0)'^ lJ!o ()o C\' 'ct-
tr
=-rL* HQo L^ N
t'= .:l'd oo.YC)'Oo
od)
'= !E o
o. psii
9'p.6 t s o
()cd
(.) qiOO
aJ Qci adP
d=
O= o
JUEgE F-1 t.l !l cuu 'jg3_
ri
CC

d 'tr
'd ! 'a ,tr
o E ts
H ;<
9. o q o.
() () o o
.o
U (-) O
A q A .J c,) Flr
() o () oro ()
O.* 'tJ
-=
(B o-o 6
z z !9

*/ >G
/a
ciq 6rE N
O (-) /,.= ^r-
F F -g
F<e O
d) ()

az
39 5()
o'd
GA
!
!96
F\o
od^ P.* () Ho
.,()-
'YE cr-
ei.i*
6 Ffr ]
o= FRE'O a c flr\
s2d qge tro )d
d=FFn
di9\o o
Pod* -$ y 9z
Srql 5 '{=" <= ol
-oEy;
-Q 6Po
L, o O. .-n
E'sg
r) N C) iz =.9U
,6
(J oa
E
(J
o. O. rE
rd. ()
d

f- c) ()d-li
o
',-'iro
l-.i l-.1 O d
0)lr Ora -? ai $l o
6bo
(g
F'B:!rXg;ki-
Frg
C.)
li
C)
(/) E#E 5 E E E: L7
;"ctr;.=-";> (h e-
q) o \o < 8 80E n H E s 8 F
tr
.q) co
oo O
vt--
tr
d
lr)
+
tr-
+
tr-
str- O oo
+ oo
oo
tr-
bo I I I I

cO N N oo
() tr- ci t-- oo

q) o \r)
oo
tr- tr- |--
o -C.)
-LU O O rn r
!
c)
|:.tj
(Ji-)
u) $ I
oo I
oo oo O I tr t-- \o
E6.-
I
l-a)
tr- |r) tr- O
|r)
q) o\ lrr
Si
)cs
lr I
L -l )r
L q) A6 o
q) cd
N l/') |f) c.l la) (r) \r) \n (r)
() 6)
trd
o an c.t N ao c..l c.) |r) (n + rn N $ c'l
! bc)
A 0-)
o
t<
6)
I
uh^ o
a
4) o
C)
\o ta)
ra P_V \o \o
C)
E o-r rn rr)
t-
rn ta) |..)
I '59
0)- N
r)
I t--
r
I I

lr)
o\ (--
O
\o oo $ \o $
6) rE c) -+
h O
c.>c)
() (-)
!
0)
L
o
I
o
li ! ;) !u
o C) C) 9r o
() o
tr
o
o C) pC)
C)
C)
tr
q) xS Cd
cd
v) <cC
a4
a.9 o
I o Q c.>
'5- ()
o o-o O
"!
(J- ai c.r
<(t P^ lr
cgo l-i o c.)

I
c/)
t4 9E ;J
C)
d;
4)9 !2b o rcJ
c) o o hH
o o lrd o
l.r * 9i oa
O
tr
p)
cgo
C) l-i $i
(d o a)9
lr9
a1
()o a Cd
o 9i
g l-r o
'4d 99 a x5 C)
O
bo Cl tr
CJ
O Si C)
C')

o
L!
i1 6J p.F c/)
cd
o f
d (B Si ,E
Io HO lr d ir' O tr.u al a<) li
(d
li
() ;) 6o 5o C)
i9 Cg

O <
=a Q CJ O utl UE
X
(-) fr) rrl F.t 6
q..r

trr

90
 c.)
-L
c.)

';'E4E=
HA .
tv
Y

FE CO E i.d
.!H.=l;oEf
trxg^d:c
d 6 4 F :+ 6
" E =3 8 E 3-t I
an c..l
tr- c.I
oo oo \o N ca ca tr- an ca # l--
|r) oo oo ra) \o ca |.- c.- tr- t-- i

O
I

O ca
N t-
N

\o
ln ta) tr- r) h
\o tr) tr)
rn la)
$ tr- tr- oo oo v rn h \o
d
I I

.+ la)

c.)
rr) ta) rr) ra)
$ $
tr) @ tr) \a) s oo
O

.+
tr- tr- tr) oo l-a) oo oo N
N oo (-- H rn c.l N I c\
O N O

C) q) ()
(.)
p
f' (.) H"O -9.r 'd;
c)
! CS
.i orcc iYca$r
o.l
1O
\o
6J
o XU)o
i o.l'i !arE
o-r
5oq:*
9\
ta)
o\ a
) o-t 11 tr b 5-
.=tr,.o
() Cd

C) O N
*i s o ! (.) p :!o.d o
a
o o
tr il
ll - I JYrJ
oEcg
'=fi..
!!.:
r ! F V
O
bJ
a
C)
tr () *o.rq o'l.
;J(u5.F
o C)
o
!
bI l-.] o
)( tr -=e-=5-
!2 jj-r a)=icbots
'a!d
= 5oP !?
(-)
o li d

tr
O
I
O
..o C)
C) O o o ) o
() () o o
(.)
o-litro,itrtrc)
=oN(dcJ-
E:=F'rlJu; 9sgx
T cs X g - 32
C) =P--C)
P L
tr -ti
tPli
r(
bt
a'1
C) C) l-i
d
li
(c
5i
XT )c3 .F L
dOa.=Fo-.!O -
A hN L\ IU 'i-9.o
!-
6
o l-< tr (d
O o O
Cd
o a a '=-=trx"==csN .Jt*a)
U*- o 5
: i f E trE I
C)
o o o
o C) d d /\ h^ d L oqLi>o
-] a a z z a 2 a =
a z
^
s. >r9E-
 A -+ ao c.) <{- cn ca w c.l
V-) tr- ca O tr- tr- co Ir) co tr- tr- ca
#

ra) ra) ta) \n

.+ tr- s oo \o tr- F- ra) oo \o ra) \o oo \a) \o
Xd
tr

(.)

V>
tr) cn |r) oo oo \r) |..) la) oo c\ |r)
rn o
c..l
c.) c\ co \r) N N rr) ={- N C) ca
N O O d O
l-i
o
o
l.i
d
I
o
|r) rr)
-+
rn n n
co \o $ c.) tr- o \o
O
tr) (r) O O
o.l I I
t-- \i' cn cri cn oo I I I I
ca) v
|r) tr) \n O
co $ h cn ol \o s

-5 C) Sr
C)6
|rC
!
C) <cg
$r
C)
tl!
o-c
tu)
(B P -(h
H
<C
rd
li C)
N :-
() .Y
(e a,>

E9 )cd
q C)
)cS

o
o
0)oI ()i
boa
()!a (J
()
ti
C)
C)
t<
(6
U)
d()
-a
rl(.) p
Cd
o
!
C)
o'=
str
lr
Jo o- d
l<
-o
lr
6e
QqO
O
bo "' rrV
o.i q O C) c)
o,
ek6 <.1
(.)
ti
o rcB
o g rd-
o-o
<6
()
li c)
li
C)
lr
F
!r v!
EEs; 0))^i!
o
o() o
()
*i
cd
I I
Cd c.)
fi a4 E-
dL
F!

'r C) P' 'u9 )(S a rcd O

H
C)
l-i
o
9r tr
p !29 ar
PA
(D

.i d )Cg ._ oc o= tr I QC) Ia
C)
do
cd
dU
o- li I c/) AP li ()=s) bo 9.)

e;
cd
rr. 5 ir ubJ
(dP
() EF lr si c)
o g
a4 a'l
o (d
o b0 oo :l
a bot <{-
z,= z fi3 O- -d a aI aO (n
li
F
rrV
trN t*
*r
<a <d
!,r
\o

tr) cn
cn
O
vtr- s' oo
tr- \r
oo
oo
F-
\o^
N
ca
oo
.+ O N
c.)
O o] O

o\ rn ta) \a)
+ \o co oo tr- ca o\ o\ tr- \o

ar1
ta)
ca
O
V')
ao s $
oo
=+
lr)
.+
rn
$ sn O
rn
\a)
.+ N
rf)

|r) \a)\o tf) oo |.r) N (a) O n \a)

+ oo \o |r) tr-
\o \o tr- tr- \o
N tr- t-- \a)

Pl
rr\t I

^l P C) rcd rcS \o Ct
uld a q
C)
)
.le
ll- () x !,) cd-
.=e
O
vo -1 C)
)cd
ti
o rnl 'n cS
()E
C) o
Cd

o xC
O
rcj
(.)
lr dl- I

.ob
Q(2
(.)F
EA ()o<g
(J^N
.F ()
!u

o O16
a ()l()
!l
!
d o9r
i:5!)cg ,Cs
a
li 0)
*ao o <);^ o
tr o
(d u,E I C)
g O ii-
5S?c) o.= F o
C)

Ntl NE
()o P6 C) rov> EO> od9) o tr
C)
t<
ch X ti i o'5 ch (6

nr/N F 'r+O
ti :i
()
5()
H "o 6)ics iox
() oo o0 o o'E c) :l,e tr:9 Pa)ts C) ct
o-
ac)
():
(d
o(.) O()
lr Lr l.r!
C)
l-i
0.)ii ar O d) )CS
Y7) c)xs H ootr H
a4
oc) oo C6 d <ti 06 cd gl a) csg0)
q, |i o C)'ii o o'F E 8<
F ''="'1i
o
'J
Plr
O-
5()
9lr
)(d O.
5O
)cS
I
-5
p..9 E.B f; xPg ll3B H>
> I
ii;
c
Chi a
?-J

.<o -i
O \JO \Jtr
o-r r\
\./+i
L H
() L) (ii o.) OdJ:o, 2:
d.=
>6
 p I
Cd

'=()
EO tr6 E>
\o j26 =o
)A
FO
;J t+r
q.>
.i t-l
,i
=()
Fo to
L

ii(s
().= EE o
H-
o. o.

cO ra)
co tr-
oo c\ ta) oo ol
(r) o.l I \o tr- I
O $ cn
6l

oo
tr) tr) O
s ca I
co oo I
F- o\
F. tr-
O
L
,o
C) d

o\ oo tr) |.r) 5
ca cd c.'l c.) cn N cO
o
oo o\ oo o\ s N
a
9.
cd
C)
U) I
l< a
()

IJ \o
ta) ra) (a) tr) |..)
o.l ca I
ta) r rn o\ oo o\ \o \o o\
O O
$

\ o
F
() P
C)
k rcd k
$r oi
) o
tr a
F< o
C)
C)
(.)
Cd
o P
C) C)
li :d C) d bt
(.) C)
o o rcd
F! 9-r
Lr
,tiO
d cd
) C)

o 5o
C6 (d C) <(s
H
o
lr
() I ;J ()() o .*O C)
v)
C)
ti
()ul ()+?c-> hlr
-.
() o o bI o Cg tr
cd
(d
li
(.)
bI
I
ti -r
C)
g 'EN
!v!
P.# 'nu g
p
c/)
()
N ti ti L li
a.a U)C.) v:
li
(/I
! P
tr
H o P X
d)o c-r
rd
-i.r() =v) 6P
Cd
C)
H C) li lr C)= .=o N
)
$r
CJ .g
Cf) 9-r
o a (d _-= (v C) ()d bI

Ft< O
C)

r!
$r 36
a EE(.) !
lJr FI (J
dc) )(g -
a) ctj z
a
o C)
pi O
F
4
l-
t
J
-l
[Jl
IJ I

td B d
U IE
f{
ll

.fl fl
F4 s ri-
F rs
F.
F.
U t(J
IA
4
14
F] I

rd
4 I

(*{

F I
\c
f,J fi
{ 0 E
JI
I
L!
N
{T' I

F
I

A I

I
 ut
tq
+
Q
ll-l
m

(J
4

{
F
M RI
-Lr- E
t

LI .[
F
LJ 6t
T
{J
v- .4U sXE
F hi
LJ E L
U
LI
L! tn
]J tul
al
+l
0 FI
H UI
+l
F b \t
| \l
I ')
il
E
F E
14
t/t ru
x+
= !{
F
U
 L
TU

_l
L
tI 0l 4
F tu
lJi L -h

(.)
$r
f Tx"
TAH
_t
ti -:-
,o
H
til
a f
(d
tr
f
C)
d
_q
(h f
q (-)
f
()
d
th
ftl'l
c3
-4 (Il
UJ
a4 L
LT !ru
+U +
H ,hr
f H
.E
f {_
+r
TA
ll
 U
=

(r)

CU
(}I

F
E
{
o_ X
E
<J_
___l zN
I

L! J
IY E
\L
tFl
Lrl
J
LJ
=
F
J
{
F
TA
f----;--'t
L.--
t/ --l --r-l-\
I
 8. BIBLIOGRAFIE

1 Bdilescu, A1. q, a. Iluminatul electric. indreptar . ET Bucuregtil969.

2 Bianchi, C. $. a. Proiectarea instalaliilor de iluminat electric, ET
Bucureqti 1981
3 Bolan, N .V. $ .a. Relele electrice. Calculul electric. E. T. Bucuregti
196I
4 Cdnescu, T. $. a. Instalafii electrice de utilizare E..T. Bucureqti 1968
5 Comga, D. q. a. Proiectarea instalaliilor electrice industriale E.D.P.
Bucuregti1979
6 Comqa, D. Utilizdri ale energiei electrice E.D.P. Bucureqti 1973.
7 Cruceru, C. $. a. Conducte electrice. indreptar. E.T. Bucuregtil970.
8 Dinculescu, P. Surse de lumind. Ldmpi incandescente I.P.B.
9 Dumitru, Octav. Utilizarca energiei electrice, instalalii electrice de joasd
tensiune, Editura Universitdlii Piteqti 2000.
10 Gheorghiu, N. g. a. Utilizarea energiei electrice in industrie qi
agriculturd E.T. BucureSti 197 4
11 Ioachim, D. $. a. IJttlizdri ale energiei electrice . indrumar pentru
lucrdri de laborator I.P. Iaqi
12 lorddnescu, Gh. $. a. Alimentarea cu energie electricd a intreprinderilor
E.D.P. Bucuregti 1979.
13 Mathe, B. $. a. Proteclia impotriva trdznetului a construcfiilor civile 5i
industriale E.T. Bucuregti 1969.
14 Miclescu, Th. q. a. Utilizarea energiei electrice E.D.P. Bucuregti .
i5 Micu, E. Utilizdri ale energiei electrice in industrie gi transporturi
E.D.P. Bucuregti 1978.
16 Pantelimon, L. q. a. Utrlizarea energiei electrice. Instalalii electrice de
joasd tensiune. Probleme. E.D.P. Bucureqti.
17 Pentiuc, R. UtilizArile energiei electrice. Instalalii electrice de joasd
tensiune. E.U. Suceava.
18 Pietrdreanu, E. Agenda electricianului E.T. Bucureqti 1979.
19 Pietrdreanu, E. Reglementdri privind proiectarea, executia gi
exploatarea instalafiilor electrice de utilizare E.T. Bucureqti 1972.
20 Sufrim, M. $. a. Construclia qi exploatarea instalaliilor de legare la
pdmdnt. E.T. Bucureqti 1970.
2l 'Fx<* CSCAS Normativ pentru proiectarea qi executarea instalaliilor
electrice interioare cu tensiuni pdnd la 1000 VI 7 - 68
22 '6{<'k Manualul inginerului electrician, vol. V, VII, V[I, E.T. Bucuregti.

99
23 ++* M.E.E. Instrucliuni privind ameliorarea factorului de putere la
consumatorii industriali qi similari de energie electricd E 43 - 67 - oficiul
de documentare qi publicalii tehnice Bucureqti 1968.
24 {<*'& MEE Normativ pentru proiectarea gi executarea relelelor de
cabluri electrice I.R. 4 - 68.
25 *{<i< MICM
- FCME Nomenclator privind cablurile electrice
(telefonice, de control, de mdsurS, de comandd qi de forfd)
26 {<** srAS r71r - 68 Masuri de prevenire contra incendiilor.
Clasificarea construcliilor dup[ gradul de rezistenld la foc qi dupd pericolul
de indcendiu.
27 >F** srAS 2612 - 71 Proteclia impotriva electrocutdrilor . Limite
admisibile.
28 *** srAS 36871r - 73 Iluminatul artificial qi natural. Terminologie.
29 *** STAS 368712 -73 Lltrnpi qi corpuri de iluminat.
30 *** srAS 6119 - 68 Instalafii electrice pana la 1000 v inclusiv.
Instalafii de legare la pam6nt de protecfie. Prescriplii.
31 *** STAS 6616 - 69 Instalalii de legare la nul de proteclie.
Prescriplii.
32 {<*d< srAS 6646 - 66 construclii civile qi industriale. Iluminatul
artihcial. Prescriplii.
33 **'* STAS 7334 - 70 Instalafii electrice de 1000 V gi peste 1000 V.

100
 CUPRINS
Pag.
Introducere 3
I Dimensionarea instalafiilor electrice de iluminat interior 5
1.1 Alegerea sistemului de iluminat gi a sursei de lumind 5
1.2 Alegerea corpului de iluminat 6
1.3 Amplasarea corpurilor de iluminat .... 8
1.4 Dimensionarea circuitelor de lumind qi a circuitelor de prize
monofazate ..... 12
1.4.I Stabilirea circuitelor de iluminat qi a circuitelor de prizd
monofazatd...... 12
1.4.2 Alegerea aparatelor de comutalie gi a aparatelor de proteclie a
circuitelor de iluminat qi a circuitelor de prizd,
monofazatd. 13
t.4.3 Alegerea secliunii conductoarelor circuitelor .. I]
r.4.4 Planul instalaliei de iluminat 18
2 Dimensionarea instalatiilor electrice de fortd. t9
2.1 Alegerea distribuliei pentru instalalia de forla l9
2.1.1 Alegerea schemei de distribulie pe grupe de utilaje I9
2.1.2 Schema monofilard a tabloului de forfd. I9
2.1.3 Amplasarea tabloului de forla. 20
2.1.4 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor de
forfd.. 20
2.2 Dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de
forfd.. 2I
2.2.I Alegerea secliunii conductorului gi a aparatelor de protecfie.. . 21
2.3 Stabilirea schemei generale monofilare de distribulie............ 25
2.4 Planul instalaliei electrice de for!6. 26
3 Alegerea postului de transformare . 27
3.1 Generalitd1i...... 27
3.2 Sarcini electrice de calcul 27
3.3 Metoda coeficientului de cerere 28
3.4 Alegerea numdrului de transformatoare, a puterii acestuia qi a
locului de amplasare...... .. 29
4 Instalalii de legare la pdmAnt 33
4.1 Generalit[1i ...... 33
4.2 Clasificareaprizelor de pdmdnt. 35
4.3 Dimensionarea prizelor de pdm6nt qi verificarea parametrilor
de funcfionate.... 37
4.3.1 Dimensionareaprrzelor de pdmAnt 37
4.3.2 Mdsurarea rezistenlei de dispersie prizelor de p[mdnt 4I
5 Costul instalaliei electrice 43
6 Exemplu de calcul (Temd de proiectare)..... 45
6.t Dimensionarea instalaliei electrice de iluminat 46
6.1.1 Alegerea sistemului de iluminat 46
6.r.2 Alegerea corpurilor de iluminat 46
6.r.3 Amplasarea corpurilor de iluminat..... 51
6.1.4 Stabilirea circuitelor. 5i
6.1 .5 Alegerea aparatelor de conectare, de comutafie gi de protecfie. 52
6.1.6 Alegerea secliunii conductoarelor. . . 53
6.r.7 Planul instalaliei de iluminat 54
6.2 Dimensionarea instalaliei electrice de forfa 55
6.2.1 Alegerea distribuliei pentru instalalia de forld 55
6.2.2 Amplasarea tablourilor de for!6 56
6.2.3 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor . .. .. .. 5l
6.2.4 Alegerea aparatelor de proteclie 58
6.2.5 Dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de forfd. 59
6.2.6 Schema monofilard generald de distribufie..... 61
6.2.7 Planul instalaliei electrice de forfd. 62
6.3 Alegerea postului de transformare. . . . 62
6.3.r Determinarea puterii aparente cerute. 62
6.3.2 Alegerea numdrului qi a puterii posturilor de transformare. . ... 63
6.3.3 Amplasarea postului de transformare. 64
6.4 Instalalia de legare la pim6nt. 64
7 Anexe. 65
7.r Tabele uzuale 65
7.2 Planul instalaliei electrice de iluminat 95
na
Planul instalaliei electrice de forld 96
7.4 Planul de situalie al intreprinderii. Amplasarea postului de
transformare ..... 97
7.5 Planul instalaliei de legare la pdmAnt 98
8 Bibliografie ..... 99