LANTUL SUPRAVIETUIRII

Insiruirea actiunilor care se efectueaza in cazul unei victime aflate in SCR in scopul supravietuirii acesteia
reprezinta LANTUL SUPRAVIETUIRII.
Prima veriga a acestui lant indica importanta recunoasterii persoanelor cu risc de SCR si apelarea
serviciilor de urgenta in speranta ca interventia precoce poate preveni SCR.
Verigile din mijloc integreaza CPR-ul si defibrilarea drept componente fundamentale ale resuscitarii
precoce pt revenirea la viata.
CPR-ul precoce poate dubla sau tripla supravietuirea in SCR prin FV instalat in afara spitalului.Efectuarea
doar a CTE este de preferat decat nimic.Inceperea resuscitarii cardiopulmonare si defibrilarea in SCR prin
FV din afara spitalului in primele 3-5 min de la instalarea acestuia conduce la o rata a supravietuirii de 49-
75%. Fiecare minut de intarziere a defibrilarii reduce probabilitatea de supravietuire cu 10-12%.
Veriga finala in lantul supravietuirii se refera la ingrijirile post resuscitare si are ca scop conservarea
functiilor vitale in special pe cele ale creierului si cordului.
In spital,importanta recunoasterii precoce a pacientului critic si alertarea precoce a echipei medicale de
urgenta care sa administreze tratamentul adecvat prevenirii instalarii SCR, sunt general acceptate.
De-a lungul ultimilor ani, importanta ingrijirilor si trat post resuscitare, descrise in cea de-a patra veriga a
lantului supravietuirii,a capatat o tot mai mare importanta.Diferentele in ceea ce priveste terapia post
reuscitare s-au reflectat diferit in prognosticul pacientilor.

ATENTIE!!
Lantul supravietuirii este tot atat de puternic cat cea mai slaba veriga a sa. TOATE cele 4 verigi ale
lantului supravietuirii trebuie sa fie puternice.
 BLS la adulti

INCONSTIENT ?
I
STRIGA DUPA AJUTOR
I
DESCHIDE CAILE AERIENE
I
NU RESPIRA NORMAL ?
I
SUNA LA 112
I
EFECTUEAZA 30 COMPRESII TORACICE
I
2 RESPIRATII DE SALVARE
30 COMPRESII

BLS implica urmatoarea secventa de actiuni:

1. asigurati-va ca atat victima cat si salvatorii sunt in siguranta

2. verificati starea de constienta a victimei astfel:

scuturati-o usor de umeri si intrebati cu voce tare:Va simtiti bine?

3. Daca victima raspunde:

- lasati victima in pozitia in care ati gasit-o, asigurati-va ca nu este in pericol
- incercati sa aflati ce s-a intamplat cu victima si cereti ajutor daca este nevoie
- reevaluati victima regulat
Daca victima nu raspunde:
- strigati dupa ajutor
- intoarceti victima pe spate si deschidetii-i caile aeriene prin ridicarea mandibulei
- puneti mana pe fruntea victimei si impingetii-i usor capul spre spate
- cu varfurile degetelor celeilalte maini pozitionate sub barbia victimei, ridicati barbia pt a deschide
caile aeriene

4. Mentinand caile aeriene deschise, priveste, asculta si simte respiratia victimei:

- priveste miscarile toracelui
- asculta la gura victimei zgomotele respiratiei
- simte aerul expirat de victima pe obrazul tau
- decide daca victima nu respira, respira anormal sau respira normal
In primele minute dupa instalarea stopului cardiac victima mai poate prezenta respiratii rare,
inegale, superficiale si zgomotoase. Nu confundati aceste respiratii cu respiratiile normale. Priveste,
asculta si simte ,timp de cel mult 10 sec,pentru a decide daca victima respira normal.Daca ai dubii in
ceea ce priveste respiratia victimei, actioneaza ca si cand victima nu respira normal.

5. Daca victima respira normal:

- asezati victima in pozitie de siguranta
- trimiteti pe cineva sau mergeti sa chemati ajutor- sunati la 112
- continuati sa evaluati respiratia normala

Daca victima nu respira normal sau nu respira deloc
- trimiteti pe cineva dupa ajutor si incercati sa obtineti un AED daca se poate
daca sunteti singur, folositi tel mobil pt a alerta 112, parasiti victima doar daca nu aveti alta
optiune

Incepeti CTE dupa cum urmeaza:

- ingenuncheati de o parte a victimei
- plasati eminenta palmei pe mijlocul toracelui victimei (pe jumatatea inferioara a sternului)
- plasati eminenta celeilalte palme peste prima
- incrucisati degetele celor doua maini si asigurati-va ca nu apasati pe coastele victimei. Tineti
bratele drepte.Nu apasati pe abdomenul superior sau pe extremitatea xifoida a sternului
- pozitionati-va vertical deasupra pieptului victimei si comprimati sternul cu cel putin 5 cm (fara sa
depasiti 6 cm)
- dupa fiecare compresie,lasati toracele sa revina la normal, fara a pierde insa contactul dintre
maini si stern; repetati miscarea la o frecventa de cel putin 100/min (fara a depasi insa 120/min)
- compresiile si reculul sternului se vor face in perioade egale de timp

6. Combinati compresiile toracice cu respiratii de salvare

- dupa 30 compresii deschideti din nou caile aeriene prin manevra de ridicare a fruntii, mandibulei
si barbiei
- pensati narile cu primele doua degete ale mainii care apasa fruntea
- lasati gura sa se deschida mentinand barbia ridicata
- inspirati si apoi pasati-va buzele in jurul gurii victimei asigurandu-va ca realizati o bunaa
etanseizare
- suflati constant in gura victimei urmarind ridicarea toracelui, timp de 1 sec, ca intr-o respiratie
normala: aceasta este o respiratie de salvare eficienta
- mentinand deschise caile aeriene, luati gura de pe gura victimei si urmariti reculul toracelui
victimei(coborarea toracelui)
- inspirati din nou si suflati din nou in gura victimei pt a obtine in total 2 respiratii de salvare
eficiente. Cele 2 respiratii nu vor dura in total mai mult de 5 sec. Apoi pozitionati din nou rapid mainile
pe sternul victimei, in pozitie corecta si efectuati alte 30 compresii.
- continuati cu compresii si ventilatii de salvare intr-un raport de 30:2
- opriti-va pentru reevaluarea victimei numai daca aceasta incepe sa se trezeasca: misca,
deschide ochii sau respira normal.In caz contrar nu intrerupeti resuscitarea.
Daca respiratiile de salvare initiale nu au ridicat toracele victimei similar unei respiratii
normale, atunci, inainte de reluarea unui nou ciclu faceti urmatoarele:
- priviti in gura victimei si indepartati eventualele obstructii
- reverificati daca extensia capului si ridicarea mandibulei a fost executata corect
- nu incercati mai mult de 2 respiratii de fiecare data inainte de a reveni la compresiile toracice

Daca sunt prezenti mai mult de 1 resuscitator, celalalt va prelua CPRul dupa fiecare 2 min pt a
evita epuizarea resuscitatorului. Asigurati-va ca schimbul resuscitatorilor se face in cel mai scurt timp
posibil pt a minimaliza intreruperea CTE.

CPR-ul doar cu compresii toracice se va face in urmatoarele situatii:

- nu sunteti antrenat sau nu doriti sa efectuati ventilatii de salvare
-daca se fac doar CTE atunci acestea vor fi facute continuu, cu o frecventa de cel putin 100/min
(fara a depasi 120/min)

7. Nu intrerupeti resuscitarea pana cand:

- soseste o echipa de profesionisti care preia cazul
- victima se trezeste: misca, deschide ochii, respira normal
- resuscitatorul este epuizat
Recunoasterea SCR

Verificarea pulsului carotidian (sau a oricarui alt puls) nu este o metoda precisa pentru confirmarea sau
infirmarea prezentei circulatiei, atat pentru resuscitatorii laici cat si pentru profesionisti.
Atat profesionistii, cat si resuscitatorii laici, intampina dificultati in aprecierea respiratiei la victimele
inconstiente.Aceasta se intampla deoarece victima poate prezenta gaspuri ocazionale in primele minute
dupa instalarea SCR (40%).Resuscitatorii laici vor fi invatati sa inceapa CPR imediat, daca victima este
inconstienta si nu respira normal. Se va insista in timpul instruirii resuscitatorilor asupra faptului ca
prezenta respiratiei agonice (gaspuri) este o indicatie de incepere imediata a CPR

Respiratiile initiale de salvare

La adultii care necesita CPR, cauza primara de SCR este de regula cardiaca CPR-ul va incepe cu
compresii toracice mai degraba decat cu ventilatii. Nu se va pierde vremea cu inspectarea cavitatii bucale
pentru corpi straini decat atunci cand respiratiile de salvare nu reusesc sa ridice toracele.

Ventilatia

Nu sunt cunoscute inca volumul tidal optim,frecventa respiratorie si concentratia de oxigen in aerul inspirat
necesare in timpul CPR-ului care sa asigure o oxigenare adecvata si eliminarea CO2.
In timpul CPR , fluxul sanguin pulmonar este subtantial redus, de aceea un raport ventilatie-perfuzie
adecvat poate fi mentinut cu volume tidal si frecvente ventilatorii scazute. Hiperventilatia este daunatoare
deoarece creste presiunea intratoracica, scade intoarcerea venoasa spre inima si scade debitul cardiac.
Pauzele in CTE scad supravietuirea.

Resuscitatoii vor administra fiecare respiratie de salvare timp de aprox 1 sec, cu un volum suficient pt a
face toracele sa se ridice, insa evitand ventilarea prea rapida sau fortata. Timpul necesar pt a efectua 2
respiratii de salvare nu va depasi 5 sec. Aceste recomandari se aplica tuturor formelorde ventilatie din
timpul CPR, inclusiv ventilatiei gura la gura, ventilatiei cu masca si balon, cu sau fara suplimentare de
oxigen.

Compresiile toracice

Compresiile toracice genereaza un flux sanguin mic dar esential pt creier si miocard si cresc succesul
defibrilarii.
Tehnica corecta a compresiilor toracice:
rata compresiilor = min.100/min
adancimea compresiilor cel putin 5 cm (pt un adult), fara a depasi 6 cm
permiteti reculul complet al toracelui dupa fiecare compresie
aproximativ aceeasi durata de timp pt compresie ca si pt relaxarea toracelui

Resuscitatorii pot fi monitorizati pt a obtine compresii cu frecventa si adancimea adecvate cu sisteme tip
feedback incorporate fie in AED, fie in defibrilatoarele manuale, fie alte sisteme destinate acestui
deziderat.

CPR numai cu compresii toracice

O parte a personalului medical, precum si resuscitatorii laici au o aversiune in a practica ventilatie gura la
gura, mai ales daca victima este o presoana necunoscuta.Studii efectuate pe animale au demonstrat ca
CPR-ul doar cu compresii toracice poate sa fie la fel de eficient ca si asocierea compresii-ventilatii in
primele minute ale stopului non-asfixic..Daca caile aeriene sunt deschise, gaspurile ocazionale si reculul
toracelui pot asigura schimburi gazoase, insa acestea pot asigura doar ventilarea spatiului mort.
Cercetari matematice si studiile pe animale au demonstrat ca CPR-ul doar cu compresii duc la spolierea
depozitelor arteriale de oxigen in 2-4 min.
La adulti, prognosticul CPR-ului doar cu compresii toracice este semnificativ mai bun decat prognosticul
celor cu stop cardiac non asfixic la care nu s-a practicat CPR.
Au existat cateva studii de stop cardiac la oameni care au demonstrat rezultate similare pt RCP doar cu
compresii si RCP-ul cu compresii si ventilatii. Compresiile toracice fara ventilatii pot fi suficiente doar la
pacientii aflati in primele minute de SCR.
CPR-ul doar cu compresii nu este insa la fel de eficient ca si CPR-ul standard la cei cu SCR de cauza
non-cardiaca (ex. Inecati, sufocati) atat la adulti cat si la copii.
Iata de ce, compresiile toracice combinate cu ventilatii, reprezinta metoda ideala de CPR atat pt
resuscitatorii laici , cat si pt profesionisti.
Salvatorii laici vor fi incurajati sa inceapa CPR doar cu compresii daca nu pot sau nu doresc sa
administreze ventilatii de salvare, sau atunci cand sunt ghidati telefonic de un dispecerat specializat.

Riscurile resuscitatorului

Efecte fizice

Incidenta efectelor adverse (febra musculara, dureri de spate, dispnee, hiperventilatie) este f mica in
timpul CPR. Cateva studii pe manechin au demonstrat ca, urmare a oboselii resuscitatorului, adancimea
compresiilor scade dupa 2 min de la inceperea CPR.Resuscitatorii se vor schimba la fiecare 2 min pt a
preveni scaderea calitatii compresiilor datorata oboselii. Rotirea resuscitatorilor nu va intrerupe
compresiile toracice.

Riscuri in timpul defibrilarii

Studiile au demonstrat ca AED-urile sunt sigure indiferent de utilizator.

Au fost raportate doar 29 evenimente adverse asociate defibrilarii.Doar unul dintre aceste 29 evenimente
au fost raportate dupa 1997.

Transmiterea de boli

Au fost raportate f putine cazuri de transmisie de boli ca urmare a practicarii CPR.

Trei studii au demonstrat ca utilizarea sistemelor de bariera au redus riscul transmiterii bacteriilor (studii
de laborator).
Deoarece riscul de transmitere a bolilor este f mic, se recomanda inceperea ventilatiilor de savare,chiar si
fara dispozitive de protectie. Dcac victima este cunoscuta cu infectie severa se recomanda masuri de
protectie adecvate.

Pozitia de siguranta

Exista cateva variante de pozitii de siguranta, fiecare cu avantajele ei. Nici una nu este perfecta pt toate
victimele.Pozitia trebuie sa fie stabila, aproape de o adevarata pozitie laterala care sa sustina capul
corect, fara sa existe nici un fel de presiune pe torace care sa interfere cu ventilata.

Corp strain in caile aeriene (inecul)

Corpul strain in caile areiene reprezinta o situatie rara de moarte accidentala, potential tratabila.
Semnele si simptomele difera in obstructia usoara fata de cea severa.
 TRATAMENTUL OBSTRUCTIEI DE CAI AERIENE PRIN CORP STRAIN LA
ADULT

EVALUATI SEVERITATEA OBSTRUCTIEI

I
--------------------------------------------------------------------------------------
I I
-------------------------------- ---------------------------------
OBSTRUCTIE SEVERA OBSTRUCTIE USOARA
(TUSE INEFICIENTA) (TUSE EFICIENTA)
I I I
-------------------- ------------------ ----------------------------------
INCONSTIENT CONSTIENT INCURAJATI TUSEA
I I continua supravegherea
-------------------- ----------------------------------
INCEPE CPR 5 LOVITURI TORACICE pentru a surprinde o eventuala
5 COMPRESII ABDOMINALE deteriorare catre tuse ineficienta
sau pana la indepartarea
obstructiei

Semne generale de obstructie a cailor aeriene prin corp strain: atacul survine in timpul mesei, victima se
poate prezenta tinandu-si gatul cu palmele (tabelul de mai jos face diferentierea intre obstructia blanda si
cea severa):

SEMNE OBSTRUCTIE MODERATA OBSTRUCTIE SEVERA

V-ati inecat?raspunde DA nu poate vorbi, poate da din cap

Alte semne poate vorbi, tusi, respira nu poate respira, respira suierator
Nu poate tusi desi incearca
Inconstient
___________________________________________________________________________________
 TERAPII ELECTRICE:
AED
DEFIBRILAREA

AED-urile sunt dispozitive sigure, sofisticate, computerizate, care ghideaza verbal sau vizual resuscitatorii
laici sau personalul medical pentru a defibrila in conditii de siguranta un pacient aflat in SCR.

Functioneaza pe baza de baterii, sunt usor de utilizat, se produc si sunt disponibile in numar mare.
AEDurile sunt sigure si eficiente chiar daca sunt utilizate de resuscitatori laici sau de personal antrenat in
acest scop (in spital sau in afara acestuia).

Utilizarea AED-urilor de catre resuscitatorii laici face posibila defibrilarea cu mult inainte de sosirea
echipelor de specialisti.

Analizeaza automat ritmul cardiac.

Unele AED-uri sunt capabile sa detecteze miscarile spontane ale pacientului sau ale resuscitatorilor.
Pot, de asemenea, sa ofere informatii referitoare la frecventa compresiilor toracice si adancimea acestora
(pot analiza eficienta compresiilor toracice), prin aceasta pot imbunatati performanta resuscitarii.

SECVENTA UTILIZARII AED-URILOR

Algoritmul ERC de utilizare a AED-urilor este redat in figura de mai jos:

INCONSTIENT?
I
-----------------------striga dupa ajutor
I
DESCHIDE CAILE AERIENE
NU RESPIRA NORMAL ?
I
-----------------trimite sau pleaca dupa AED, suna 112
I
CPR 30:2
PANA LA ATASAREA AED-ului
I
ANALIZA RITMULUI DE CATRE AED
I
I
SE RECOMANDA SOC NU SE RECOMANDA SOC
I I
1 SOC I
I
INCEPE IMEDIAT INCEPE IMEDIAT
CPR 30:2 TIMP DE CPR 30:2
2 MIN 2 MIN
I
I
CONTINUA PANA CAND VICTIMA SE
TREZESTE:MISCA,DESCHIDE OCHII,
RESPIRA NORMAL
1.asigurati-va ca atat victima cat si resuscitatorul sunt in siguranta

2.urmati secventa BLS-ului la adult

daca victima nu raspunde sau nu respira normal, trimiteti pe cineva dupa ajutor si sa gaseasca si sa
aduca un AED
daca sunteti singur, folositi tel mobil pt a alerta serviciile de urgenta 112 parasiti victima doar daca
nu aveti alta optiune

3.incepeti CPR conform secventei BLS-ului pt adult. Daca sunteti singur si aveti un AED la indemana,
incepeti prin aplicarea defibrilatorului

4.de indata ce a sosit AED:

porniti AEDul si atasati padelele pe pieptul dezgolit al victimei
daca sunt mai multi resuscitatori, se va continua CPR-ul pana cand cealalta persoana ataseaza electrozii
AED-ului pe pieptul victimei
urmati indicatiile verbale/vizuale imediat
asigurati-va ca nici o persoana nu atinge victima in timp ce AED-ul analizeaza ritmul

5.daca se indica soc

asigurati-va ca nici o persoana nu atinge victima
apasati butonul de soc conform indicatiilor
reincepeti imediat CPR 30:2
continuati cf indicatiilor verbale/vizuale
daca nu se indica soc
incepeti imediat CPR folosind un raport compresii-ventilatii de 30:2
continuati cf indiatiilor verbale/vizuale

6.continuati sa urmati indicatiile AED-ului pana cand:

soseste personal specializat care preia victima
victima se treeste: misca, deschide ochii si respira normal
resuscitatorul este epuizat

In orice situatie de stop cardiac nemonitorizat, personalul medical va efectua CPR corect pana la sosirea,
montarea si incarcarea defibrilatorului.Nu se recomanda CPR de rutina (2-3 min) inainte de analiza
ritmului si livrarea socului.

Utilizarea in siguranta a oxigenului in timpul defibrilarii

Intr-o atmosfera imbogatita in oxigen, arcul electric creat de un defibrilator ale carui padele nu fac contact
bun cu toracele poate genera flacara. Au fost raportate cateva cazuri de aprindere care au generat
pacientului arsuri. Nu au fost raportate cazuri de aprindere atunci cand defibrilatoarele au folosit padele
autoadezive.in doua studii pe manechin, concentratia de oxigen in zona de defibrilare nu a crescut atunci
cand aparatura de ventilatie a fost atasata prin partea stanga a pacientului, iar sursa de oxigen se afla la
cel putin 1 m de gura pacientului.

Riscul aprinderii in timpul defibrilarii poate fi redus luand urmatoarele masuri de precautie:

indepartati masca de oxigen sau canula nazala si plasati-le la cel putin 1 m de torecele pacientului
lasati balonul de ventilatie conectat la sonda traheala sau dispozitivul supraglotic de ventilatie.
Alternativ, deconectati orice dispozitiv de ventilatie de sonda traheala sau dispozitivul supraglotic de
ventilatie si plasati-l la cel putin 1 m de toracele pacientului in timpul defibrilarii.
 Daca pacientul este conectat la ventilator, de exemplu in sala de operatie sau sectie de ATI, lasati
ventilatorul conectat . Daca deconectati tubulatura ventilatorlui, asigurati-va ca aceasta se afla la cel
putin 1 m de pacient sau, si mai corect, opriti ventilatorul ( ventilatoarele moderne genereaza un flux
mare de oxigen cand sunt deconectate).Pacientii din sectiile de terapie intensiva pot fi dependenti de
PEEP (presiune expiratorie pozitiva) pentru a-si mentine oxigenarea, de aceea se recomanda ca
acestia sa ramana conectati la ventilator in timpul defibrilarii (de obicei sursa de oxigen se afla la mare
distanta de defibrilator).
Minimalizati riscul aprinderii in timpul defibrilarii folosind padele autoadezive care sunt mult mai sigure
decat padelele manuale.

Anumite modele mai vechi de dispozitive LUCAS pt CTE functioneaza generand o mare cantitate de
oxigen in zona toracelui pacientului. Au fost masurate niveluri mari de oxigen la pacientii la care au fost
folosite aceste dispozitive, mai ales la cei plasati in spatii mici, inchise, cum ar fi ambulantele. La acesti
pacienti este necesara precautie in timpul defibrilarii.

Tehnica obtinerii unui bun contact intre electrozi si torace

Defibrilarea optima se obtine generand un curent prin miocardul fibrilant in conditiile unei impedante
transtoracice minime. Impedanta transtoracica variaza considerabil, in functie de greutatea corporala, la
adulti este de aprox 70-80 ohmi. Tehnicile descrise in cele ce urmeaza urmaresc sa plaseze electozii de
defibrilare (padele autoadezive sau manuale) in pozitie optima, pt a minimaliza impedanta transtoracica.

Raderea parului de pe torace

Pacientii parosi au un contact prost al electrozilor cu toracele si aer interpus intre acestea. Acest fapt
genereaza o impedanta crescuta, scade eficienta defibrilarii, creste riscul de arc electric si arsuri.
Barbierirea rapida a toracelui inainte de plasarea electrozilor poate fi necesara , cu toate acestea nu
intarziati defibrilarea daca nu aveti la indemana un aparat de ras.

Forta de apasare asupra padelelor

In cazul folosirii AED-urilor ne intereseaza doar ca padelele autoadezive sa fie bine lipite pe torace

Pozitia electrozilor
Nu exista studii pe oameni care sa evalueze pozitia ideala a electrozilor de defibrilare in ceea ce priveste
ROSC sau supravietuirea dupa SCR prin FV/TV. Se pare ca obtinerea maximului de curent
transmiocardic in timpul defibrilarii se obtine atunci cand inima este plasata intre electrozii de defibrilare (in
FV/TV ventriculii intre electrozi, in FiA atriile intre electrozi). De aceea pozitia optima a electrozilor poate fi
diferita in aritmiile ventriculare si cele atriale.
Multi pacienti au dispozitive electrice implantabile(pacemaker, ICD).Acesti pacienti ar trebui sa poarte
bratari de avertizare. Aceste dispozitive pot fi distruse in timpul defibrilarii. Plasati electrozii la cel putin 8
cm de aceste dispozitive sau folositi o pozitionare alternativa a electrozilor (antero-lateral, antero-
posterior).

Patch-urile transdermice medicamentoase pot impieta bunul contact al electrozilor cu pielea generand arc
electric si arsuri atunci cand electrozii sunt plasati direct peste patch in timpul defibrilarii.Indepartati patch-
ul, curatati si uscati zona inainte de aplicarea electrozilor.

Plasarea electrozilor in aritmiile ventriculare si stopul cardiac (conform indicatiilor de pe padele)

Plasarea electrozilor (padele simple sau autoadezive) se face in pozitia conventionala stern-apex.
Electrodul de dreapta (sternal) se va plasa in dreapata sternului, sub clavicula.
Electrodul apical se va plasa in stanga liniei axilare medii, cam la acelasi nivel cu electrodul V6 pt EKG
sau in zona de proiectie a sanului la femei.Aceasta pozitie nu trebuie sa se suprapuna peste san.Este
important ca acest electrod sa fie plasat suficient de lateral.

Alte pozitii acceptate:

*plasarea electrozilor pe peretii laterali ai toracelui (bi-axilar)
*un electrod in pozitie apicala standard, celalalt in regiunea toracelui drept posterior zona apicala
*un electrod anterior, deasupra zonei precordiale, celalalt posterior de cord, sub scapula.

Nu are importanta care electrod in ce pozitie este pus.

Impedanta toracica s-a dovedit minima cand electrodul apical nu se suprapune este sanul femeii.
Impedanta este mai mica daca electrodul pt apex este plasat longitudinal (nu transversal).

Dimensiunea electrozilor
Se recomanda o dimensiune minima, astfel incat suma suprafetelor pt ambii electrozi sa fie de cel putin
150 cm patrati.. Electrozii mai mari au o impedanta mai mica, insa electrozii prea mari pot scadea
intensitatea curentului transmiocardic.
Pt defibrilarea adultilor, electrozii autoadezivi de 8-12 cm diametru sunt buni si functioneaza
bine.Succesul defibrilarii pare sa fie mai mare cu electrozii de 12 cm comparativ cu cei de 8 cm diametru.
AED-urile standard sunt compatibile si pt copii peste 8 ani.La copii intre 1 si 8 ani se vor folosi padele
pediatrice cu atenuator pt a reduce energia livrata sau un modul pediatric daca este disponibil.Daca nu,
folositi aparatura de care dispuneti, avand grija ca padelele de adulti sa nu supraincarce. Folosirea AED-
urilor nu se recomanda sub 1 an.

Defibrilarea la copii

Stopul cardiac este mai putin frecvent la copii.Cauzele cele mai frecvente de FV la copil includ: trauma,
bolile congenitale de cord, intervalul QT lung, supradozarea medicamentoasa si hipotermia.
FV este relativ rara comparativ cu adultii, survenind la 7-15% din stopurile copiilor si adolescentilor.
Defibrilarea rapida a acestora poate imbunatati prognosticul.

Pt defibrilarea copiilor de peste 8 ani, se folosesc AED cu electrozi standard si energii standard.
Pt defibrilarea copiilor intre 1-8 ani,se recomanda electrozi pediatrici cu atenuatori de energie. Cand astfel
de electrozi nu sunt disponibili, poate fi folosit AED-ul cu electrozi standard .
Pt defibrilarea copiilor sub 1 an nu se recomanda AED, desi au fost raportate cazuri.
Incidenta ritmurilor socabile la sugari este f scazuta cu exceptia celor cuboala congenitala de cord.In
aceste cazuri rare, daca AED-ul este singurul defibrilator disponibil,se poate lua in consideratie utilizarea
lui (preferabil cu atenuator de energie).

Utilizarea AED-urilor in spitale

Avantaje:
- Faciliteaza defibrilarea rapida sub 3 min de la instalarea SCR
- Pot fi utilizate si de catre specialtatile medicale fara prea multa experienta in recunoasterea
ritmurilor cardiace
- Instruire rapida a personalului pentru folosirea AED-urilor

Programe de acces al publicului la AED

Accesul populatiei generale la AED imbunatateste supravietuirea in cazul SCR survenit in locatii publice.

Programele de acces public la AED presupun:

 - Raspuns planificat si experimentat
- Instruirea potentialilor resuscitatori in CPR si utilizarea AED-urilor
- Colaborare cu serviciile medicale de urgenta
- Programe de audit continuu (pentru imbunatatirea calitatii resuscitarii)

Aceste programe s-au dovedit eficiente atunci cand au fost implementate in locatii in care SCR cu martori
poate surveni cel mai frecvent (aeroporturi, aeronave, cazinouri)