Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n acest articol sunt tratate o parte din fenomenele si parametrii care prezint un
grad de dificultate mai ridicat.
Deasemenea, n acest articol s-au utilizat litere mici (de exemplu u , i ) pentru
notarea mrimilor care sunt variabile n timp, iar pentru mrimile care au
valori constante n timp s-au utilizat litere mari (de exemplu U , I ).
1. Inductanta
Dac un un flux magnetic variabil n timp strbate planul spirelor unei bobine,
atunci n bobin se induce o tensiune electromotoare (aceasta este una dintre
formulrile legii inductiei electromagnetice a lui Faraday). Presupunnd c cele
dou terminale (borne) ale bobinei sunt conectate mpreun, adic bobina este
n scurtcircuit, atunci sensul tensiunii induse n bobin este astfel nct curentul
generat de tensiunea indus s produc un cmp magnetic care s se opun
variatiei cmpului magnetic care a generat-o. Dac fluxul magnetic care strbate
planul spirelor bobinei nu mai este variabil n timp, atunci n bobin nceteaz s
se mai induc o tensiune electromotoare (t.e.m.).
I
e = L (1.1)
t
Semnul minus din relatia (1.1) arat c t.e.m. indus se opune totdeauna cauzei
care a creat-o. Mrimea tensiunii induse este cea din relatia (1.1) fr s se tin
seama de semnul minus.
Exemplu:
Un curent cu intensitatea de 10 A trece printr-o bobin. ncepnd cu un anumit
moment acesta scade n interval de 2 secunde la 1 A. Inductanta bobinei este de
de 0.8 H. S se afle tensiunea medie autoindus n bobin.
I 1 10
e = L = 0.8 = (0.8) (5) = 4 V
t 2
Din relatia (1.1) se vede c dintre dou bobine prin care circul curenti variabili n
timp, fenomenul de autoinductie va fi mai puternic la bobina cu inductanta mai
mare.
1A
1V=1H (1.2)
1s
0 r AN 2
L= (1.4)
l
2. Inductanta mutual
Presupunem c dou bobine A si B se afl una n apropierea celeilalte, astflel
nct dac prin bobin A va curge un curent, liniile fluxului magnetic produs de
bobina A s strbat total, sau partial planul spirelor bobinei B. Dac curentul din
bobina A va suferi o variatie I n intervalul de timp t , atunci si fluxul magnetic
produs de bobina A va suferi o variatie n acelasi interval de timp t . Variatia
fluxului bobinei A va induce n bobina B o tensiune electromotoare. Se spune c
ntre cele dou bobine exist inductant mutual, care se noteaz cu M si este
msurat tot n henry, [H].
Inductanta mutual dintre dou bobine este de un henry dac n una din
bobine se induce o tensiune electromotoare medie de un volt, atunci cnd
curentul care curge prin cealalt bobin are o variatie de un ampere, ntr-un
interval de timp de o secund.
I 1
eM = M (2.1)
t
Inductanta mutual M dintre dou bobine este cu att mai mare cu ct cele dou
bobine sunt mai strns cuplate.
M1
a
. S R L
i 1. + - 2
. mA (-) (+)
.
.
b uR uL
+
U
i
U = u R + u L = iR + L (3.1)
t
t t
U
i = (1 e ) = I m (1 e ) (3.2)
R
unde:
U
= I m este valoarea maxim a curentului care va fi atins n circuitul R-L, [A];
R
e =2.7182818, este baza logaritmilor naturali (sau numrul lui Euler);
t = timpul scurs de la punerea comutatorului pe pozitia a, [s];
L
= = constanta de timp a circuitului; acest raport are dimensiune de timp si
R
este msurat n secunde [s], dac L e msurat n henry si R n ohm.
L 50 10 3 H
= = = 5 10 5 = 0.00005 [s]
R 1000
U
Im =
100 R
63.2%
60
t
40
i = I m (1 e )
20
t
0 L
=
R
t = 5
i uR ; uL
U ip U = uR + uL
R U
i uR
uL
t t
0 0
itr
u e = u L
U U
Ecuatia (3.2) este o ecuatie exponential, a crei curb este artat n Fig. 3.2.
Cresterea curentului este mai rapid la nceput si apoi mai mic, astefel c la
t = cresterea devine zero. Teoretic curentul atinge valoarea sa maxim I m la
infinit. Practic, curentul atinge valoarea sa maxim dup un timp foarte scurt,
egal cu 5 constante de timp ( 5 ), pentru c e 5 = 0.0067 0 .
Ecuatia (3.2) se poate scrie si astfel:
t
i = I m I me
(3.3)
Suma celor dou componente i p si itr dau valoarea curentului i care curge prin
circuit. n Fig. 3.3 se vede c dac se adun valorile din fiecare moment ale celor
dou curbe i p si itr se obtine curba i . n Fig. 3.4 se vede c n momentul t = 0
tensiunea electromotoare autoindus n bobin u e este egal dar opus cu
tensiunea U a bateriei. Cderea de tensiune pe bobin este notat cu u L .
i
0 = iR + L (4.1)
t
t t
U
i = e = I me (4.2)
R
U
i Im =
100 R
% din curentul maxim Im
t t
80 U
i = e = I me
R
60
40
37%
20
t
0 L
=
R
t = 5
L
Pentru t = = din ecuatia (4.2) se obtine:
R
Im Im
i= = = 0.37 I m (4.3)
e 2.71828
Descrestera curentului n circuitul din Fig. 3.1, descris de ecuatia (4.2), este
artat n Fig. 4.1.
Din cele dou cazuri prezentate n Fig. 3.1, ct si din curbele prezentate n
figurile 3.2, 3.3, 3.4 si 4.1 se trage urmtoarea concluzie:
maxim. Dup un timp, teoretic infinit, dar practic dup 5 constante de timp
curentul atinge valoarea sa maxim, I m , ar tensiunea autoindus n bobin
devine zero.
M1 C
a
. S ic R
1. + - 2
. mA .
. u uC
b R
+
U
U = u R + u c = ic R + u c (5.1)
q (C u c ) u
ic = = =C c (5.2)
t t t
u c
U = CR + uc (5.3)
t
U
ic Im =
100 R
% din curentul maxim Im
80 t
ic = I m e
60
40
37%
20
t
0
= RC
t = 5
uc
uc. max = U
100
t
80
uc = U (1 e )
63.2%
% din U
60
40
20
t
0
= RC
t = 5
unde:
u c = tensiunea la orice moment pe condensatorul C, [V];
U= tensiunea sursei care se va regsi dup un timp pe condensatorul C, [V]
t t
U
ic = I m e
= e (5.5)
R
Att din curbele prezentate n Fig.5.2, ct si din ecuatiile (5.4) si (5.5) se vede c:
uc
uc. max = U
100
80 t
uc = Ue
60
% din U
40
37%
20
t
0
= RC
t = 5
ic
t = 5
= RC
0
t
t
-20
% din curentul maxim -Im
ic = I m e
37%
-40
-60
-80
U
Im =
-100 R
t
u c = Ue
(6.1)
t
ic = I m e
(6.2)
r
A
O
Cti radiani are tot unghiul de 3600 din jurul punctului O? Se stie c lungimea
cercului este 2 r (unde = 3.1415... ). Pentru aflarea rspunsului se va mprti
lungimea cercului la raza r si se obtine:
s = vt (7.1)
unde:
aceast raz ncepe s se miste n sens invers acelor de ceasornic, sau sens
trigonometric, (sensul artat de sgeat) cu o anumit vitez unghiular ,
descriid unghiul la centru AOB notat cu . Similar cu relatia (7.1) rezult c
unghiul la centru descris (parcurs) de raza rotitoarea OB n unitatea de timp
este:
= t (7.2)
unde:
n momentu n care timpul t din relatia (7.2) devine egal cu T, adic cu perioada,
atunci si unghiul devine egal cu 2 radiani. Se poate scrie:
2 1
2 = T sau = = 2 (7.3)
T T
Se noteaz:
1
f = (7.4)
T
unde:
f = frecventa, [1/s];
T = durata unei perioade n care se face o rotatie complet, [s]
Deci frecventa are dimensiunea 1/s, care se mai numeste hertz [Hz]. Se poate
scrie:
2 1
= = 2 = 2f (22)
T T
n cazul figurii 7.1, frecventa este de fapt numrul de rotatii complete pe care le
face raza OB ntr-o secund. Pentru o frecvent de 50 Hz nseamn c raza
rotitoare OB face 50 rotatii ntr-o secund, sau 3000 rotatii ntr-un minut.
III IV
Y a) Y b) Y c)
Y Y Y
A
A
A
X x X x X x
B O B O B O
Y d) Y e) Y f)
Y Y Y
X B x X B x X B x
O O O
A
A
Y g) Y h) Y i)
Y Y Y
B B B
O O O
X x X x X x
A
A j) k) l)
Y Y Y
AB AB
sin = = = AB (8.1)
OA 1
OA OA
sin 90 0 = = 1 , sau dac unghiul este msurat n radiani, sin = = 1.
OA 4 OA
Dac unghiul creste n continuare de la 900 ( rad) pn la 1800 ( rad), cu
4
toate c el rmne n exteriorul triunghiului AOB, linia sinusului, care este tot
segmentul AB , va ncepe s scad din nou, dar va rmne deasupra axei X O
X , adic va rmne pozitiv.
Cnd = 180 0 ( = rad), segmentul AB devine din nou zero si se poate scrie:
AB 0
sin 180 0 = = = 0 , sau sin = 0 .
OA 1
Dac s-ar face msurtori ale segmentului AB pentru ct mai multe valori ale
unghiului , de la 00 la 3600 (sau n radiani, de la 0 la 2 ), iar lungimea cercului
din Fig. 8.1 s-ar desfsura si s-ar aseza pe o dreapt, se va obtine un grafic ca
cel din figura 8.2a, dac este msurat n grade, sau Fig. 8.2b, dac unghiul
este msurat n radiani. Unind vrfurile acestor segmente se va obtine curba
functiei sin , Fig. 8.2c, d.
Revenim la Fig.8.1a.
OB OB
cos = = = OB (8.2)
OA 1
sin sin
+1 +1
0 0
90 0 4
180 0
1 1
3
270 0 4
360 0 2
sin
a) sin
b)
+1 +1
0 0
90 0 4
180 0
1 1
3
0
270 4
360 0 2
c) d)
Fig. 8.2 Functia sinus (sin )
OB 0
Pentru = 90 0 , rezult cos = = = 0.
OA 1
Dac unghiul va creste peste 900 (cadranul II), segmentul OB va creste din
nou ca mrime, dar pentru c se va situa n stnga punctului O de pe axa X-O-
X, se va considera negativ. Pentru = 180 0 ( = ) se observ c din nou OB
devine egal cu unitatea, dar fiind amplasat la stnga punctului O de pe axa X-O-
1
X, se consider negativ. Deci pentru = 180 0 ( = ) cos = = 1 .
1
cos cos
+1 +1
0
0
0
90 4
0
180
1 1
3
270 0 4
360 0 2
cos
a) cos
b)
+1 +1
0 0
90 0 4
180 0
1 1
3
0
270 4
360 0 2
c) d)
Dac s-ar face msurtori ale segmentului OB pentru ct mai multe valori ale
unghiului , de la 00 la 3600 (sau n radiani, de la 0 la 2 ), iar lungimea cercului
din Fig. 8.1 s-ar desfsura si s-ar aseza pe o dreapt, se va obtine un grafic ca
cel din figura 8.3a, dac este msurat n grade, sau Fig. 8.3b, dac unghiul
Tabelul 8.1
00 900 2700
0 Cadran Cadran 180 0
Cadran Cadran 3600
3
ra I II III IV 2
d 4 4
sin sin < 1 sin < 1 sin < 0 sin < 0
0 1 0 -1 0
sin > 0 sin > 0 sin > 1 sin > 1
cos cos < 1 cos < 0 cos < 0 cos < 1
1 0 -1 0 1
cos > 0 cos > 1 cos > 1 cos > 1
sin ; cos
+1
sin cos
3
4
2
0
4
Din Fig. 8.4 se vede c functia cos este decalat cu nainte fat de functia
4
sin si se poate scrie:
cos = sin( + ) sau cos = sin( + 90 0 ) (8.3)
4
Functia cos este tot o functie sin , doar c este decalat nainte cu radiani,
4
sau cu 90 0 nainte fat de functia sin .
B = H B = H
x x
q - v q + v
v
Fm
B B
v v
Fm
Fig. 9.1. Forta magnetic care actioneaz asupra particulelor materiale ncrcate
cu sarcin electric, aflate n miscare.
vede c dac sarcina este pozitiv, sensul fortei magnetice este orientat n sus,
pe o directie vertical, iar dac sarcina este negativ, atunci forta magnetic este
tot pe directie vertical, dar orientat n jos. Sarcinile negative sau pozitive, dup
ce au fost deviate cu unghiul fat de directia initial si au iesit din cmpul
magnetic, se vor misca n continuare cu aceeasi viteza v , dar dup traiectoria
artat n figura 9.1.
B
Fm
v v
Fm
B
Mai nti se deseneaz vectorul vitez v , asa cum este el orientat n spatiu. La
vrful vectorului vitez v se plaseaz vectorul densittii de flux magnetic B ,
orientat la 900 fat de vectorul vitez, exact asa cum este el orientat n spatiu.
Dup desenarea celor doi vectori, se ncepe o excursie n lungul lor, de la
captul de nceput al vectorului vitez v si terminnd cu captul de sfrsit al
vectorului densittii de flux magnetic B . n acest fel s-a stabilit un sens de
parcurs, artat de curbele cu sgeat din Fig.9.2. n cazul unei particule
ncrcate cu o sarcin electric pozitiv, orientarea fortei magnetice este dat de
regula burghiului drept. Se roteste un burghiu cu filet dreapta n sensul artat
de curba cu sgeat la capt. Directia si sensul de deplasare al burghiului ne d
exact directia si sensul fortei magnetice. Pentru particule ncrcate cu sarcin
electric negativ, directia fortei magnetice este aceeasi ca n cazul unei sarcini
pozitive, dar sensu fortei magnetice este invers fat de sensul de naintare al
burghiului cu filet dreapta. Aceast regul, de stabilire a orientrii fortei
magnetice, se numeste regula burgiului drept. Din Fig. 9.2, se vede c forta
magnetic, n cele dou cazuri, este perpendicular att pe vectorul vitez, ct si
pe vectorul densittii de flux magnetic.
n Fig. 9.1 este dat relatia dintre densitatea de flux magnetic B si intensitatea
cmpului magnetic H :
B = H (9.1)
unde:
unde:
N P
S
B
B = t
N S
A C
P2
D
P1
fost cuprins ntre 00 si 1800. Cnd = 270 0 tensiunile induse n conductoare vor
fi din nou maxime, polarittile fiind inversate ca n cazul = 90 0 . Continund
rotatia, cadrul se va apropia de pozitia initial artat n Fg. 11.1 si pentru
= 360 0 tensiunile induse n cele dou conductoare vor deveni din nou zero.
Reprezentarea grafic a tensiunii dintre cele dou perii colectoare n functie de
unghiul = t este artat n Fig. 11.2. Unghiul = t se numeste unghi de
faz.
e [V]
+ E max
t [rad]
0
4
E max
3
4
2
Forma tensiunii induse n cadrul ABCD este artat n Fig. 11.2. Aceasta este o
form sinusoidal. Tensiunile electromotoere se noteaz de obicei cu litera e si
se scriu ca n ecuatia (11.1):
unde:
n ecuatia (11.1) valoarea functiei sin t este cuprins ntre -1 si +1, vezi
paragraful 8. Rezult c valorile tensiunii alternative vor fi cuprinse ntre E max si
+ E max , asa cum se vede n Fig.11.2.
t
0
1s
Din Fig. 11.3 se poate vedea c frecventa este numrul de cicluri (oscilatii)
complete care au loc ntr-un interval de o secund. Frecventa se msoar n
[1/s], unitate de msur numit hertz, [Hz].
Um
U= (11.2)
2
u
u = U m sin t Um
Um U=
2
3
2 2
t
0
2
Um
t = unghiul de faz
u = U m sin t
Um
I i = I m sin t
Im
3
2 2 Im
U R t 0 Um
0
Im 2
Um
Um
i= sin t (12.1.1)
R
Din ecuatia (12.1.1) si din Fig. 12.1b se observ c si curentul prin circuit este de
form sinusoidal. Valoarea curentului este maxim atunci cnd sin t = 1 .
Rezult:
Um
Im = (12.1.2)
R
i = I m sin t (12.1.3)
I I
. .
1 + 1 -
U R U R
2 - 2 +
. .
a) b)
Fig. 12.2. Conventia pentru tensiuni si curenti pozitivi
Valorile efective ale tensiunii si curentului din circuitul artat n Fig. 12.1.1a sunt:
Um Im
U= si I= (12.1.4)
2 2
u , i, p
t
o (T / 2)
i
u
2 (T)
(o perioad)
Puterea consumat n circuitul din Fig. 12.1a este egal cu produsul dintre
valorile momentane (instantanee) ale tensiunii si curentului, se noteaz cu
litera mic p si este numit puterea momentan sau putere instantanee.
U I cos 2t
P
U I cos 2t
+ +
A B C D E
t
O
- - -
P F T G
P = UI
P = UI
P
t
O
T
Fig.12.4. Cele dou componente ale puterii momentane ntr-un circuit rezistiv,
format dintr-o rezistent alimentat de la o tensiune alternativ
n Fig. 12.3 sunt reprezentate cu linii punctate curbele tensiunii si curentului prin
circuitul rezistiv, reprezentat n Fig. 12.1a, si cu linie continu curba p a puterii
momentane n acelasi circuit, pe durata unei perioade T . Se observ c curba p
a puterii momentane este pozitiv pe toat durata perioadei T , aceast curb
este permanent deasupra axei orizontale O - t . Pe prima jumtate de perioad,
cnd tensiunea si curentul sunt pozitive, produsul lor este tot pozitiv. Pe a doua
jumtate de perioad, att tensiunea ct si curenul sunt negative, dar produsl lor
este tot pozitiv. Din acest motiv curba puterii momentane este pozitiv pe toat
durata T unei perioade, aceast curb nu coboar sub axa orizontal O - t . Se
mai observ c aceeasi curb a puterii momentane p are o frecvent dubl
dect a curentului si tensiunii.
1 cos 2t
n matematic se demonstreaz c sin 2 t = . Ecuatia (12.2.1) devine:
2
1 cos 2t U m I m
p = UmIm = (1 cos 2t ) (12.2.2)
2 2
Um Im
p= (1 cos 2t ) = UI (1 cos 2t ) = UI UI cos 2t (12.2.3)
2 2
Din ecuatia (12.2.3) se vede c frecventa puterii momentane este dubl dect a
tensiunii si curentului, pentru c argumentul functiei cosinus este 2t . Se poate
scrie: 2t = 2 (2f ) = 2 (2 f ) , de unde se vede c frecvente este 2 f .
Dac n circuitul din Fig. 12.1a s-ar monta un watmetru pentru msurarea puterii
consumate n circuit, si dac nu s-ar lua anumite msuri constructive asupra
watmetrului, acel watmetru nu ar sti ce valoare a puterii s indice, pentru c
puterea consumat este pulsatorie. De aceea watmetrele sunt construite ca s
arate puterea medie pe o perioad care se consum n circuitul respectiv.
Deasemenea, cnd se vorbeste n general despre puterea consumat ntr-un
P = UI (12.2.4)
p
2P
p
P = UI
A B C D E F
P
t
O G
2 (T)
(o perioad)
unde:
P = puterea medie pe o perioad consumat ntr-un circuit rezistiv, [W];
U = valoarea efectiv a tensiunii alternative care alimenteaz circuitul, [V];
I = valoarea efectiv a curentului alternativ din circuitul rezistiv, [A].
U
U = RI ; I= ;
R
U2
P = UI = = RI 2 (12.2.5)
R
U 2 100 2 10000
P = UI = 100 2 = 200 W; P= = = = 200 W;
R 50 50
P = RI 2 = 50 2 2 = 200 W
n cazul unui circuit care contin o bobin (inductor), care are numai inductant,
alimentat cu tensiune alternativ, fenomenele sunt identice. Atunci cnd
tensiunea de alimentare creste de la zero la valoarea maxim pozitiv, fortnd
aparitia unui curent care are tendinta s creasc, n bobin se autoinduce o
t.e.m. care se va opune cresterii curentului n circuit. Atunci cnd tensiunea de
alimentare ncepe s scad de la valoarea maxim pozitiv spre zero, curentul
absorbit de la surs are tendinta s scad, dar t.e.m. autoindus se va opune
scderii curentului din circuit. Fenomenele se petrec asemntor si cnd
tensiunea de alimentare creste de la zero la valoarea maxim negativ, sau cnd
descreste de la valoarea maxim negativ la zero.
Pentru c n curent alternativ polaritatea generatorului se schimb periodic,
curentul dintr-un circuit care contine numai o inductant pur va rmne n
permanent n urma tensiunii de alimentare cu un sfert de perioad, vezi Fig.
13.1.
u = U m sin t
Um i = I m sin(t )
2
I eL
Im
3
U
2 2 0 Um
L
t
0
Im 2 Im
Um
Acest lucru se vede mai bine n Fig. 13.1c, care a fost desenat pentru t = 0 . n
pozitia din figur, proiectia celor doi vectori pe o ax vertical care ar trece prin
punctul O, ar arta c tensiunea momentan este zero, n timp ce curentul este
maxim dar negativ, adic curge n sens invers, opunndu-se cresterii curentului
prin circuit.
i i
U m sin t = ( L )=L (13.1.1)
t t
Um U
i= sin t = m sin t (13.1.2)
L 2 XL 2
Um
Im = (13.1.3)
L
i = I m sin t (13.1.4)
2
tensiunea aplicat are ecuatia u = U m sin t , unde argumentul functiei sinus este
doar t . Pentru t = 0 , sin( 0 ) = 1 si sin 0 = 0
2
Din ecuatia (13.1.2) se vede c L joac rolul unei rezistente. Acest termen
este numit reactanta inductiv a bobinei, este notat cu X L si este msurat n
ohm [ ], dac L se msoar n henry [H] si n radiani pe secund, [rad/s].
X L = L = 2f (13.1.5)
p = ui = (U m sin t ) [ I m sin t ] = U m I m sin t sin t (13.2.1)
2 2
Matematica demonstreaz c:
sin 2t
sin t sin t = (13.2.2)
2 2
Um Im
p= ( sin 2t ) = U I ( sin 2t ) (13.2.3)
2 2
u ; i; p i p
u p = ui p = ui
+ +
t t
0 0
- -
3 2 3 2
2 2 2 2
a) b)
u = U m sin t
Um
I Im i = I m sin(t + ) Im
2
3
2 2 2
U C t 0
Um
0
Im 2
Um
q
C= q = Cu (14.1.1)
u
Curentului electric este definit ca variatia sarcinii electrice din circuit n unitatea
de timp. Rezult:
Matematicienii au demonstrat c:
(sin t )
= sin t + (14.1.3)
t 2
U
i = CU m sin t + = m sin t + (14.1.4)
2 1 2
C
Se face notatia:
1
= XC (14.1.5)
C
Um
i= sin t + (14.1.6)
XC 2
Um Um
Im = = (14.1.7)
1 XC
C
i = I m sin t + (14.1.8)
2
Din cele de mai sus rezumm ecuatiile tensiunii de alimentare si a curentului din
circuit:
u = U m sin t i = I m sin t + (14.1.9)
2
1 1
XC = = (14.1.10)
C 2fC
u;ii; p
u; p
u
p p
i
+ +
t t
0 0
- -
3 2 3 2
2 2 2 2
a) b)
p = ui = (U m sin t ) [ I m sin t + ] = U m I m sin t sin t + (14.2.1)
2 2
Matematica demonstreaz c:
sin 2t
sin t sin t + = (14.2.2)
2 2
Um Im
p= sin 2t = U I sin 2t (14.2.3)
2 2
n Fig. 14.2b este artat numai curba puterii momentane. Puterea medie pe o
perioad este proportional cu aria cuprins ntre axa orizontal O t si curba
puterii momentane. Se vede c, sunt dou arii negative, si dou arii pozitive,
care se anuleaz reciproc pe durata unei perioade. Rezult c:
UL
UR
I I I
UC
I C
R L
UR UL UC
Elementul comun n circuitul prezentat este curentul. Din acest motiv curentul a
fost reprezentat printr-un fazor (vector) orizontal, asezat deasupra fiecrui
element de circuit, fiind considerat un fazor de referint. Se ntelege c pentru
reprezentarea curentului si a tensiunilor s-au utilizat dou scri, una pentru
curent si alta pentru tensiuni. Se vede c tensiunea pe rezistenta R este n faz
cu curentul, conform celor spuse la paragraful 12.1. Curentul prin bobin este
defazat cu 900 ( / 2 , sau T / 4 ) n urma tensiunii de la bornele bobinei, n
conformitate cu cele spuse la paragraful 13.1, iar curentul prin condensator este
defazat cu 900 ( / 2 , sau T / 4 ) naintea tensiunii de la bornele condensatorului,
n conformitate cu cele spuse la paragraful 14.1.
UL XL
UC XC
U Z Z X = XL XC
I I I
UR R R
a) b) c)
Fig. 15.2. Diagrama fazorial a cderilor de tensiune
Aplicnd teorema lui Pitagora n triunghiul dreptunghic din Fig. 15.2a, care este
numit si triunghiul tensiunilor, se obtine:
U = U R2 + (U L U C ) 2 (15.1.1)
U = ( IR) 2 + ( IX L IX C ) 2 = I 2 [ R 2 + ( X L X C ) 2 ] = I R 2 + ( X L X C ) 2 (15.1.2)
U U
I= = sau U = ZI (15.1.3)
R2 + ( X L X C )2 Z
Z = R2 + ( X L X C )2 (15.1.4)
Se noteaz:
X = XL XC (15.1.5)
Z = R2 + X 2 (15.1.6)
UR UL UC U
R= ; XL = XC = Z= (15.1.7)
I I I I
Tinnd cont de relatiile (15.1.7), n Fig. 15.2b si 15.2c este artat triunghiul
impedantelor, evident utilizndu-se alt scar de reprezentare pentru
impedante. Din triunghiul impedantelor, ca si din relatia (15.1.4) se vede c:
Z 2 = R 2 + ( X L X C )2 (15.1.8)
= t t= (15.1.9)
n relatiile (15.1.9) unittile de msur sunt: [rad], [rad/s], t [s]. Este mai
usor s se lucreze cu defazajul dect cu timpul t . Defazajul mai poate fi
msurat si din momentul n care tensiunea devine maxim pozitiv si pn la
momentul n care curentul devine maxim pozitiv.
u; i
Um u = U m sin t
i = I m sin(t )
Im
o t
i
u
2 (T)
(o perioad)
Fig. 15.3. Defazajul dintre tensiunea alternativ u , aplicat unui circuit serie
R-L-C, si curentul i din circuit.
unde:
U
Im = m (15.1.11)
Z
(U L U C ) ( IX L IX C ) X L X C X
tan = = = = (15.1.12)
UR IR R R
1
sin t sin(t ) = [cos (cos 2t )] (15.2.2)
2
UmIm U I
p= [cos (cos 2t )] = m m [cos (cos 2t )] (15.2.3)
2 2 2
u , i, p
p
P = UI cos
t
o i
u
2 (T)
(o perioad)
U I cos( 2t )
U I cos( 2t )
+ +
A O B C D E F t
- - -
G H
2 (T) (o perioad)
P
P = UI cos
P
t
O 2 (T) (o perioad)
Fig. 15.5 Cele dou componente ale puterii momentane p ntr-un circuit serie R-
L-C, alimentat la tensiune alternativ
P = U I cos (15.2.5)
unde:
P = puterea activ consumat n circuit, msurat n watt, [W];
U = valoarea efectiv a tensiunii generatorului, [V];
I = valoarea efectiv a curentului prin circuitul serie, [A];
= unghiul de defazaj dintre tensiunea aplicat circuitului si curentul prin circuit,
[rad] sau [grade].
R
cos = (15.2.6)
Z
R U
P = UI cos = UI = I R = I I R = I 2R (15.2.7)
Z Z
S-a regsit relatia puterii active consumat ntr-un circuit cu rezistent pur,
alimentat cu tensiune alternativ.
Relatia (15.2.5) a puterii active este valabil pentru toate cazurile analizate:
pentru circuitul rezistiv, prezentat Fig.12.1a, pentru circuitul inductiv, prezentat n
Fig. 13.1a si pentru circuitul capacitiv, prezentat n Fig. 14.1a.
Pentru circuitul rezistiv, tensiunea si curentul sunt n faz, deci unghiul de defazaj
este zero, = 0 si cos 0 = 1 . Rezult P = UI cos 0 = UI 1 = UI .
Pentru circuitul inductiv, unghiul de defazaj dintre tensiune si curent este =
2
si cos( ) = 0 . Rezult P = UI cos( 90 0 ) = UI 0 = 0 .
2
S
U Q
UX
I I
UR P
a) b)
S = UI ; P = U R I = RI 2 ; Q = U X I = XI 2 (15.2.8)
unde:
S = este numit puterea aparent disponibil la bornele circuitului, msurat n
volt-amper, [VA];
P = este numit puterea activ consumat de circuit, msurat n watt, [W];
Q = este numit puterea reactiv consumat de circuit, msurat n volt-amper-
reactiv, [VAR].
Q Q
sin = = Q = UI sin (15.2.9)
S UI
1 2
Q = U X I = UI sin = XI 2 = ( X L X C ) I 2 = (L )I (15.2.10)
C
LI 2 I2
Q = 2 ( ) = 2 (Wm We ) (15.2.11)
2 2C 2
unde:
Wm = energia magnetic medie nmagazinat n cmpul magnetic al bobinei,
msurat n watt-secund, [Ws];
We = energia electric medie nmagazinat n cmpul electric al condensatorului,
msurat n watt-secund, [Ws].
S 2 = P2 + Q2 (15.2.12)
U U
I0 = =
Z R
Cderile de tensiune pe bobin si pe condensator sunt egale dar opuse, astfel
nct tensiunea pe grupul format din bobin nseriat cu condensatorul va fi zero.
n schimb, tensiunile pe condensator si pe bobin pot fi mai mari dect tensiunea
de alimentare. Acest fenomen se numeste rezonant de tensiune, sau
rezonant serie.
UC UL
I
U =UR
u; u L ; u C
uC uL
t
O
Fig. 15.8 Diagrama tensiunilor n functie de timp pentru un circuit serie R-L-C
aflat la rezonant
1 1 1
0L = ; 02 LC = 1 ; 02 = ; 02 = ; (15.3.1)
0C LC LC
1 1
(2f 0 ) 2 = ; f0 = (15.3.2)
LC 2 LC
R; X L ; X C Z
XC XL
R R
f f
o f0 o f0
Fig. 15.9 Variatia parametrilor unui circuit serie R-L-C n functie de frecventa
generatorului
1 1 1 L
X 0 = 0 L = = L = = (15.3.3)
0C LC C
1 C
LC
Raportul dintre reactanta la rezonant X 0 si rezistenta R se numeste factor de
calitate al circuitului:
X0 1 L
Q= = (15.3.4)
R R C
1 C
a= = R (15.3.5)
Q L
X 0 I 0 U L0 U C 0
Q= = = (15.3.6)
RI 0 U U
a
. S R L C
.
.
b
+
U
Se consider circuitul serie R-L-C din Fig. 15.10 alimentat la o tensiune continu
U. n rezistenta R se consider inclus si rezistenta intern a sursei. La punerea
t
O
uC
U
t
O
Dac
L
R<2 (15.4.2)
C
2 2
1 R 1 1 R
p = fp = (15.4.3)
LC 2 L 2 LC 2 L
2
R 1
<< (15.4.4)
2L LC
1
p = 0 = (15.4.5)
LC
t
0
uC
t
0
Fig. 15.12 ncrcarea periodic a condensatorului ntr-un circuit serie R-L-C
UR UL UC
U=220 V; 50 Hz
Un circuit serie R-L-C, ca cel din Fig. 15.13, are urmtorii parametrii: R = 20 ,
L = 0.2 H , C = 100 F . Circuitul este conectat la la o tensiune cu valoarea efectiv
220 V si frecventa 50 Hz. S se afle: a) impedanta circuitului; b) curentul din
circuit; c) cderile de tensiune de pe rezistent, bobin si condensator; d) factorul
de putere si unghiul de defazaj dintre tensiunea aplicat circuitului si curentul din
circuit; e) puterea activ, reactiv si aparent consumate de circuit; f) care
trebuie s fie capacitatea condensatorului din circuit, astfel nct circuitul s fie la
rezonant, sau altfel spus, nct factorul de putere al circuitului s devin unitar;
g) pstrnd parametrii circuitului, care trebuie s fie frecventa generatorului astfel
nct circuitul sa fie la rezonant.
Solutie:
X L = L = 2fL = 2 50 0.2 = 62.83 63 [ ]
1 1 1
XC = = = = 31.8 32 [ ]
C 2fC 2 50 100 10 6
X = X L X C = 63 32 = 31 [ ]. Reactanta net a circuitului este inductiv,
pentru c X L > X C . Este ca si cum rezistorul ar fi n serie numai cu o inductant.
a) Z = R 2 + X 2 = 20 2 + 312 = 36.89 37 [ ]
U 220
b) I= = = 5.94 6 [A]
Z 37
c) U R = IR = 6 20 = 120 [V]
U L = IX L = 6 63 = 378 [V]
U C = IX C = 6 32 = 192 [V]
U X = IX = 6 31 = 186 [V]
Se vede c tensiunea pe inductant este mai mare dect tensiunea de
alimentare a circuitului.
d)
U Z S
UX X Q
I I I
UR R P
1 1
g) f 0 = = = 35.58 Hz
2 LC 2 0.2 100 10 6
Rezult c pstrnd parametrii din circuit, rezonanta poate fi atins prin scderea
frecventei tensiunii sursei de la 50 Hz la 35.58 Hz.
I
.
IR IL IC
.
L C
U
R XL XC
IR
U
I
IC
IL
I 2 = I R2 + ( I L I C ) 2 ; I = I R2 + ( I L I C ) 2 (16.1.2)
U
Z= (16.1.3)
I
I L IC I L IC
tan = = tan 1 (16.1.4)
IR IR
Exemplu numeric 16.1: Un circuit paralel R-L-C, ca cel din fig.16.1 are urmtorii
parametrii: R=60 ohm, L=0.1 H, C=25uF, U=240 V, 50 Hz. S se calculeze: a)
curentul total furnizat de surs; b) impedanta circuitului; c) unghiul de defazaj
dintre tensiunea aplicat circuitului si curentul total din circuit.
Solutie:
a) C = 25F = 25 10 6 F
X L = L = 2fL = 2 3.14 50 0.1 31.416
1 1 1
XC = = = 127.324
C 2fC 2 3.14 50 25 10 6
U 240 U 240 U 240
IR = = = 4A; I L = = 7.64 A ; I C = = 1.885 A
R 60 X L 31.416 X C 127.324
Din cauza prezentei numrului = 3.141592... , care are un numr mare (infinit)
de zecimale, mrimile calculate au fost aproximate la valorile de mai sus.
Diagrama fazorial este cea din Fig.16.2. Aplicnd teorema lui Pitagora
triunghiului curentilor obtinem:
I 2 = I R2 + ( I L I C ) 2 = 4 2 + (7.64 1.885) 2 = 16 + 33.12 = 49.12
I = 49.12 = 7.008 A 7 A
b) Impedanta circuitului rezult usor:
U 240
Z= = 32.486
I 7
Pentru c numrul 240 nu se mparte exact la 7 rezultatul calculului impedantei a
fost aproximat la 32.486.
I I C 7.64 1.885
c) tan = L = 1.43875 ; = tan 1 1.43875 55.20 0
IR 4
cos = cos 55.20 0 0.57
2
U
2
U
P = RI = R =
2
R = UI R (16.2.1)
R R
n triunghiul curentilor din Fig. 16.2 se calculeaz cosinus de ca fiind raportul
dintre cateta alturat ubghiului si ipotenuz:
I
cos = R ; I R = I cos (16.2.2)
I
nlocuind valoarea lui I R n (16.2.1) se obtine formula puterii active ntr-un circuit
paralel R-L-C:
U2
P = RI R2 = = UI R = UI cos (16.2.3)
R
I = IR
U
IC
IL
u ; i; i L ; iC
iL ic
t
O
u
i = iR
I = IR U = 240V
U
IC I = I R = 4A
I L = I C = 7.64 A
=0
IL
Un circuit paralel R-L-C, ca cel din fig.16.1 are urmtorii parametrii: R=60 ohm,
L=0.1 H, C=25uF, U=240 V, 50 Hz. S se afle capacitatea condensatorului cu
care trebuie nlocuit condensatorul actual pentru a aduce circuitul la rezonant.
Solutie:
Se pune conditia X L = X C = 31.416
1 1 1
XC = ; C= = = 1.013 10 4 = 101.3 10 6 F = 101.3F
2fC 2fX L 2 3.14 50 31.416
Rezult c pentru a aduce circuitul la rezonant condensatorul de 25 uF trebuie
nlocuit cu altul cu C=101.3 uF. Diagrama fazorial a curentilor din circuit este
prezentat n Fig. 16.5.
16.4 Rezonanta de curent ntr-un circuit paralel format numai dintr-o bobin
real si un condensator real
I
.
IL IC
R
.
L C
U
XL XC
Din Fig. 16.7 se vede c curentul prin bobin I L nu este defazat cu / 2 (900) n
urma tensiunii U aplicat bobinei. Unghiul de defazaj, notat cu L este mai mic
dect / 2 (900), pentru c bobina este presupus a fi real, care are rezistenta
spirelor R 0 .
IC
I L cos L A U
O
L
I L sin L IL
C B
Fig. 16.7 Diagrama fazorial a elementelor care intervin ntr-un circuit paralel,
format dintr-o bobin real si un condensator real, alimentat la tensiune
alternativ
R U
O Z L2 = R 2 + X L2
L
XL
ZL sin L =
XL ZL
IL
Fig. 16.8 Triunghiul impedantelor pentru bobina real care este n paralel cu
condensatorul
XL
Din triunghiul impedantelor din Fig. 16.8 rezult: sin L = .
ZL
U U XL 1
= sau Z L2 = X L X C X L = L XC =
XC ZL ZL C
1 L L
Z L2 = L = R 2 + X L2 = (16.4.1)
C C C
L
R2
L L
X L2 = R2 (2fL ) 2 = R2 f2 = C
C C (2L) 2
1 L
f = f0 = R2 (16.4.2)
2L C
S-a obtinut astfel frecventa la rezonant, dat de relatia (16.4.2). Dac R 2 este
neglijabil n raport cu L / C , atunci relatia (16.4.2) devine:
1
f = f0 = (16.4.3)
2 LC
L
Rezult c dac R 2 << , frecventa de rezonant devine egal cu a unui circuit
C
serie, care are aceeasi parametrii.
U R UR L
I = I L cos L = = nlocuind Z L2 = rezult:
Z L Z L Z L2 C
UR U
I= = (16.5.1)
L L
C CR
L
Numitorul este cunoscut ca rezistent dinamic sau impedanta la
CR
rezonant a circuitului analizat si se noteaz cu Z 0 sau cu Rdin . Deci:
L
Z 0 = Rdyn = (16.5.2)
CR
Z; I
L
Z0 =
CR I
U Z
I=
L
CR
f
O f0
inductiv capacitiv
L
impedanta Z 0 = este impedanta maxim a circuitului. Un astfel de circuit este
CR
des utilizat n antenele cu trapuri si este numit circuit rejector (filtru dop) pentru
c el nu las s treac (rejecteaz) semnalele care au frecventa egal cu
frecventa de rezonant a sa.
IC IC
I
IC
U U
O O
L
L I
IC IL
IL
a b
Fig. 16.10 Diagrama fazorial pentru curentii din circuit si tensiunea aplicat
circuitului, n functie de relatia dintre f si f 0
Dac f < f 0 , reactanta inductiv a bobinei X L = 2fL este mai mic dect
reactanta capacitiv X C = 1 / 2fC . Curentul prin bobin va fi mai mare dect
curentul prin condensator si curentul total absorbit de la surs va fi n urma
tensiunii aplicate, vezi Fig. 16.10a. Dac f > f 0 , reactanta inductiv a bobinei
devine mai mare dect reactanta capacitiv a condensatorului si astfel curentul
prin bobin va fi mai mic dect curentul prin condensator. Curentul total absorbit
de la surs va fi defazat naintea tensiunii aplicate circuitui, vezi Fig.16.10b. Din
acest motiv n Fig. 16.9 pentru f < f 0 s-a mentionat c circuitul are caracter
inductiv, iar pentru f > f 0 s-a mentionat c circuitul are caracter capacitiv.
IC C
I R
4.7 k IL L
RL
2 28 uH
250 V
7 MHz
1 1 1
f0 = ; f 02 = ; C=
2 LC (2 ) 2 LC (2f 0 ) 2 L
1
C= = 18.46 10 12 F = 18.46 pF
(2 7 10 ) 28 10 6
6 2
L 28 10 6
Z 0 = Rdyn = = = 758396
CR 18.46 10 12 2
U 250
I= = = 3.276 10 4 A = 0.3276mA = 327 A
R 763096
248.46
IL = = 0.201A = 201mA
2 + 1231.5 2
2
UC
IC = = CU C = 2 7 10 6 18.46 10 12 250 = 202mA
1
C
Practic, curentii prin cele dou ramuri sunt egali. Diagrama fazorial este similar
cu cea din Fig.16.7. Curentii prin ramuri sunt de 614 ori mai mari dect curentul
absorbit de la surs.
ANT
+U
.
C1
LS1
C2
L1 L2
.
-U
Circuitele paralel L-C mai sunt folosite folosite si la construirea trapurilor pentru
antenele multiband, cu scopul obtinerii de impedante mari pentru anumite
frecvente.
-8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8
y
5
4 A(3, 4)
3
2
1
x
0
-5 -4 -3 -2 -1 1 2 3 4 5
-2
-3
-4 B(3, -4)
-5
d = x2 + y2 (17.1.1)
Numere imaginare
pozitive
j5
j4
j3
j2
j1
0
-j1
-j2
-j3
-j4
-j5
Numere imaginare
negative
Conform definitiei anterioare orice numr complex are o parte real si o parte
imaginar. De exemplu, 3+j4 este un numr complex. Numrul 3 este partea
real a numrului complex 3+j4, iar numrul +j4 este partea imaginar a
numrului complex 3+j4. Un alt numr complex este de exemplu -2 - j4. Numrul
-2 este partea real a numrului complex -2-j4, iar j4 este partea imaginar a
numrului -2-j4.
+ Im
j5
j4 A
B
j3
j2 +j4
+j3 j1
+ Re
-5 -4 -3 -2 O 1 2 3 4 5
-j3 -j2
C -j3 -j5
-j4
-j5 D
*
c z are acelasi modul ca si z , z * = z = a 2 + (b) 2 = a 2 + b 2
*
Reprezentarea numerelor complexe, asa cum au fost descris mai sus, este o
reprezentare n coordonate rectangulare.
+ Im + Im
Z 1 = Z 1
j5 Z 1 = 3 + j4 j5
Z 1 = 553.13 0
j4 A j4 Z1 A
j3 j3
j2 +j4 j2
j1 j1
+ Re + Re
O O
-4 -3 -2 1 2 3 4 5 -4 -3 -2 1 2 3 4 5
-j2 -j2
j4
-j3 -j3 Z 2 = Z 2
-j4 -j4 Z 2 = 5 53.130
B
-j5 a) Z 2 = 3 j4 b) -j5
4
tan = = 1.3333 ; = arctan(1.3333) = tan 1 (1.3333) = 53.13 0
3
S-a obtinut un unghi negativ. Acest lucru nseamn c fazorul va fi rotit n sens
invers sensului trigonometric, adic n sensul acelor de ceas. Deci scrierea n
coordonate polare a numrului Z 2 = 3 j 4 este Z 2 = 5 53.13 0 .
n general, fie numrul complex Z = x + jy. Pentru transformarea n coordonate
polare se calculeaz modulul Z (sau Z ) al numrului complex Z si unghiul
dintre directia pozitiv a axei numerelor reale si fazorul care reprezint numrul
complex:
y y
Z = Z = x 2 + y 2 si = arctan( ) = tan 1 ( ) (17.4.1)
x x
Z = Z (17.4.2)
+ Im Z = Z
A
Z
+ jy = + jZ sin
+ Re
O x = Z cos B
AB OB
sin = ; AB = y = Z sin ; cos = ; OB = x = Z cos (17.5.1)
Z Z
Exemplu:
a) (2+j4) + (3+j5) = (2+3) + (j4+j5) = 5+j9
b) (4-j5) + (2+j3) = (4+2) + (-j5+j3) = 6-j2
c) (4+j5) + (2+j3) = (4+2) + (j5+j3) = 6+j8
Pentru a aduna dou numere complexe scrise n coordonate polare, mai nti se
convertesc numerele respective n coordonate rectangulare si apoi se face
adunarea.
Pentru a scdea dou numere complexe scrise n coordonate polare, mai nti
se convertesc numerele respective n coordonate rectangulare si apoi se face
scderea.
n general:
( Z 1 ) ( Z 2 ) = Z 1 Z 2 ( + ) (17.6.3.1)
Z 1 a + jb
Z= =
Z 2 c + jd
(a + jb) (c jd )
Z=
(c + jd ) (c jd )
(c + jd ) (c jd ) = c 2 c jd + jd c j 2 b d = c 2 + d 2
(a c + b d ) + j (b c a d )
Z=
c2 + d 2
(a c + b d ) (b c ad )
Z= + j 2 (17.6.4.2)
c +d
2 2
c +d2
[2 5 + 3 (2)] [3 5 2 (2)] 4 19
Z= + j = + j = 0.25 + j1.1875
3 + ( 2)
2 2
3 + ( 2)
2 2
16 16
Dup cum s-a vzut, la utilizarea relatiei (17.6.4.2) s-a tinut seama de semnele
literelor care au compus numerele complexe.
n
1
e = lim1 + = 2.71828... cnd n (17.6.5.1)
n
u (t ) = U m sin(t + ) (17.6.5.3)
unde:
u (t ) = tensiunea sinusoidal variabil n timp, se citeste u de t, [V];
U m = valoarea maxim a tensiunii alternative, sau amplitudinea tensiunii
alternative, [V];
= 2f = pulsatia tensiunii alternative luat n considerare, [rad/s];
f = frecventa tensiunii alternative, [Hz];
t = timpul scurs de la studierea fenomenului, [s];
= faza initial a tensiunii alternative, [rad].
u (t ) = U m sin(t + ) u = U m e j (t + ) (17.6.5.4)
j ( t + )
Factorul e nu reprezint altceva dect faptul c fazorul U m este
rotit fat de sensul pozitiv al axei reale cu unghiul (t + ) , pentru
momentul t , vezi Fig. 17.7. Fazorul U m se roteste n sens trigonometric (sens
invers acelor de ceas) cu viteza unghiular constant .
u = U m e j (t + )
u
+ j
t +
+ Re
O
u = U m e j (t + ) = U m e jt e j (17.6.5.7)
u (t ) u = U m e j (17.6.5.8)
u (t ) U = Ue j (17.6.5.9)
U
+j
+ Re
O
Este dificil de calculat raportul dintre cele dou sinusuri. De aceea se reprezint
tensiunea si curentul n complex.
u = U m e j ( t + ) i = I m e j (t + ) Rezult:
U m e j ( t + ) U m j (t + ) j (t + ) U m j
Z= j (t + )
= e = e = Z e j
I me Im Im
Rezult c modulul impedantei este egal cu raportul dintre amplitudinile tensiunii
si curentului, sau cu raportul dintre valoarea efectiv a tensiunii si valoarea
efectiv a curentului:
Um 2 U U
Z= = =
Im 2I I
Fazorul Z este rotit n sens trigonometric fat de sensul pozitiv al axei reale cu
unghiul .
Rezolvarea unui circuit serie R-L-C: Se consider circuitul din Fig. 18.1. Se cere
s se calculeze impedanta circuitului, curentul prin circuit si cderile de tensiune
L=0.2228 H C=48.228uF
X L = j 70 X C = j 66
I R = 3 7090 0 66 90 0
UR UL UC
U=12 V; 50 Hz
+ Im
+ j 70
j5 j 66
j4
j3 Z Z = 3 + j4
j2 +j4
j1
+ Re
O 1 2 3
-4 -3 -2 4 5
-j2
R = 3 X L = j 4
I
U=12V; 50 Hz
X 4
tan = = = 1.3333 = arctan = tan 1 (1.3333) = 53.13 0
R 3
b) Tensiunea de alimentare.
Tensiunea de alimentare este U=12 V, este un numr real. O considerm
reprezentat n axa real. Fat de ea va rezulta unghiul de defazaj dintre
tensiune si curent.
U = 120 0 [V]
Relatiile de faz dintre mrimile care sunt n circuit sunt artate n Fig. 18.4.
U = 120 0 + Im
U R = 7.2 53.13 0
U L = 16836.87 0 UL
U C = 158.4 143.13 0
I = 2.4 53.13 +j
U 36.87 0 + Re
O
UC UR
0
53.13 0
90
143.13 0
Fig. 18.4 Diagrama fazorial a mrimilor din circuitul prezentat n Fig. 18.1
+ Im + Im
UL
UC
+j +j
U + Re U UL
O O
+ Re
UC
UR UR
Dac din Fig. 18.4 se nltur unghiurile si valorile numerice se obtine Fig. 18.5,
n care se vede c suma geometric a cderilor de tensiune pe rezistent,
inductant si capacitate este egal cu tensiunea de alimentare a circuitului:
U = U R +U L +U C
Analiznd valorile cderilor de tensiune din circuit se constat valori mult mai
mari dect tensiunea de alimentare pe reactanta inductiv si pe reactanta
capacitiv. Aceasta se datoreaz faptului c circuitul se afl aproape de
Dac toti fazorii din figurile 18.4 si 18.5 se rotesc n sens trigonometric cu 53.130,
tensiunea se alimentare U nu va mai fi reprezentat n axa real si va avea
aceeasi pozitie ca impedanta reprezentat n Fig. 18.2; cderile de tensiune de
pe reactantele inductiv si capacitiv vor avea aceeasi orientare ca si reactantele
inductiv si capacitiv din Fig. 18.2.
I1 I2 I
3
R1 R2 R3
20 40 50
.
X L1 L1 X L2 L2
U
10 20
60 V
X C2 X C3
50 Hz C2 C3
60 30
n Fig. 18.6 se prezint un circuit format din 3 ramuri: o ramur R-L, o ramur R-
L-C si o ramur R-C. Se cere s se calculeze: a) impedanta fiecrei ramuri, b)
curentul prin fiecare ramur, c) curentul total si impedanta total.
Solutie:
a) Impedantele ramurilor
Z 1 = 20 + j10 ; Z 1 = 20 2 + 10 2 = 500 = 22.36 ;
10
1 = tan 1 26.60 0 ; Z 1 = 22.3626.60 0
20
Z 2 = 40 + j 20 j 60 = 40 j 40 ; Z 2 = 40 2 + 40 2 = 3200 = 56.56
40
2 = tan 1 = 45
0
Z 2 = 56.56 45 0
40
600 0
I1 = = 2.68 26.60 0 ; I 1 = 2.68 A
22.3626.60 0
I 1 = 2.68 cos(26.60 0 ) + j 2.68 sin( 26.60 0 ) = 2.4 j1.2
600 0
I2 = = 1.0645 0 ; I 2 = 1.06 A
56.56 45 0
I 2 = 1.06 cos 45 0 + j1.06 sin 45 0 = 0.75 + j 0.75
600 0
I3 = = 1.03310 ; I 3 = 1.03 A
58.31 31 0
c) Curentul total:
I = I 1 + I 2 + I 3 = (2.4 j1.2) + (0.75 + j 0.75) + (0.883 + j 0.53) = 4.033 + j 0.08 4.03 A
d) Impedanta total:
U 600 0
Z= = = 14.880 0 [ ]
I 4.030 0
Transformri de impedante:
L
.
.
R
Ri
C 50
3000
.
.
1
.
Ri C
.
2
1 1 1 1 1
= + + + ... + (18.1)
R R1 R2 R3 Rn
1 1 1 1 1
= + + + ... + (18.2)
Z Z1 Z 2 Z 3 Zn
1 1 1 R jX C jRi X C
= + = i Z=
Z Ri jX C jRi X C Ri jX C
X C1
R1 1
.
C1
.
2
Fig. 18.9 Circuit R-C serie echivalent cu circuitul paralel din Fig. 18.8
jX C1 + jX L = 0
R1=R Xc1 1 L 3
. .
XL
. .
2 4
R 50
X C = Ri = 3000 = 390.56
Ri R 3000 50
1 1 XL
XC = ; C= X L = 2fL L=
2fC 2fX C 2f
1 Rs Ls Cs 1
. .
XLs X Cs
Lp Cp
Rp XL p X Cp
.
.
2 2
1 I
.
Ci XCi C XC
Li X Li L XL
Ub
Ri R
Ue
.
.
2
Consumator
Generator (sarcina)
ntr-un circuit serie, reactanta total din circuit este egal cu diferenta dintre
reactanta inductiv si cea capacitiv. Astfel, pentru generator si pentru sarcin se
poate scrie:
X i = X Li X Ci X = XL XC (19.1)
Din relatia (19.1) se vede c dac X L > X C atunci circuitul are o reactant net
inductiv si invers, dac X L < X C , atunci circuitul are o reactant net capacitiv
si va avea semnul minus.
Ri + R Xi + X
I
Ue
Z T = ( Ri + R) 2 + ( X i + X ) 2 (19.2)
Ue
I= [A] (19.3)
( Ri + R ) 2 + ( X i + X ) 2
2
Ue U e2
P = RI = R
2
= R (19.4)
( Ri + R ) + ( X i + X ) 2
2
( Ri + R ) 2 + ( X i + X ) 2
Din relatia (19.4) rezult c pentru ca puterea consumat s fie maxim trebuie
ca valoarea numitorului expresiei (19.4) s fie minim. Din punct de vedere al
reactantelor acest lucru se ntmpl dac:
X i + X = 0 , sau X i = X (19.5)
R R 1
P = U e2 = U e2 2 = U e2 (19.6)
( Ri + R ) 2
Ri + 2 R i R + R 2 Ri2
2 Ri + R +
R
R = Ri (19.6)
X i + X = 0 si R = Ri
U e2
Pmax = (19.7)
4 Ri
U e2 U e2
Pt = ( Ri + R ) I 2 = ( Ri + R) = (19.8)
( Ri + R ) 2 Ri + R
U e2
Pt .ad = 2 Ri I 2 = (19.9)
2 Ri
U e2
Pmax 4R
= = 2i = 0.5 (19.10)
Pt .ad Ue
2 Ri
U e2
P= (19.11)
Ri2
+ 2 Ri + R
R
P = RI 2
Pmax
R
O Ri 2 Ri 3Ri 4 Ri
U e2 U e2 U2
Pt = = = e (19.12)
Ri + R Ri + 0 Ri
U e2 U e2
Pt .R = 0 = 4 Pmax = 4 = (19.13)
4 Ri Ri
U e2
Pg = Ri I 2 = Ri (19.14)
( Ri + R ) 2
Tabelul 19.1
Puterea maxim Puterea disipat Puterea disipat Puterea total
transferat sarcinii pe rezistenta de pe rezistenta disipat n circuit,
la adaptare sarcin, n functie intern a pe rezistenta
( X = X i si de rezistenta R a generatorului n interna si pe cea
R = Ri ) sarcinii functie de de sarcin, n
rezistenta R a functie de
sarcinii rezistenta R a
sarcinii
U e2 U e2 U e2 U e2
Pmax = P=R Pg = Ri Pt =
4 Ri ( Ri + R ) 2 ( Ri + R ) 2 Ri + R
Tabelul 19.2
P
=
4 Ri R Pg 4 Ri2 Pt 4 Ri
=
R
R = =
Pmax ( Ri + R ) 2 Pmax ( Ri + R ) 2 Pmax Ri + R Ri + R
0 0 4 4 0
Ri
0.640 2.560 3.200 0.200
4
2 Ri
0.888 1.777 2.666 0.333
4
3 Ri
0.979 1.306 2.285 0.428
4
Ri 1 1 2 0.5
P; Pg ; Pt
Pg
4Pmax
3Pmax
Pt
2Pmax
Pmax
R
O Ri 2 Ri 3Ri 4 Ri
P
100
75
50
25
R
O Ri 2 Ri 3Ri 4 Ri
Graficele din figurile 19.4 si 19.5 sunt aproximative. Valorile exacte pot fi gsite
n tabelul 2.
costin.valerica@rdslink.ro
costin.valerica@gmail.com