- AlterMedia Romnia - http://ro.altermedia.

info
-
Culpa negationismului (I)

Posted On 3/8/2007 @ 8:03 am In Noua Ordine Mondiala, Opinii | 30 Comments

N. red.: Nu doar in legislatia romaneasca recenta, ci si in legislatiile altor tari,
termenul negationism (negarea holocaustului) este confuz definit, parca special
pentru a lasa loc interpretarilor si abuzurilor indreptate impotriva oricui contesta fie
si o catime din versiunea oficiala sau impotriva incomozilor care abordeaza
nepotrivit episoade recente ale istoriei. Profitand de existenta internetului, ultimul
spatiu al libertatii autentice de gandire, va invitam la o discutie sincera despre
negationism in legea romaneasca si despre cazul scriitorului Paul Goma, pe
parcursul unui serial de 5 episoade semnat de d-na Aurora Mihacea. Puteti comenta
si analiza critic articolele, prin procedura obisnuita. (Altermedia)

Culpa negaionismului (I)

Aurora Mihacea
Unde-i Lege, nu-i tocmeal: Definiia

Anul acesta, n instan, se va derula procesul prin care Paul Goma ncearc s-i
fac dreptate mpotriva celor care i-au adus acuzaiile de negaionism i
antisemitism. n cele ce urmeaz, propun cititorilor s analizm temeinicia acestor
acuze.
Aadar, ncep mai nti cu acuza de negaionism: n Romnia, negarea n public a
Holocaustului, este sancionat penal prin Ordonana 31/2002 aprobat prin Legea
107/ 2006. Pentru a nelege ns cine se face vinovat sau nu de negarea
Holocaustului, trebuie mai nti s ne fie clar, ce se nelege prin termenul de
Holocaust i nimic nu ne poate fi mai de folos dect o definiie a acestuia; iat,
Legea 107/2006 ne pune la dispoziie o definiie a termenului de Holocaust, pe care
o reproduc aici:
d) prin holocaust se nelege persecuia sistematic sprijinit de stat i anihilarea
evreilor europeni de ctre Germania nazist, precum i de aliaii i colaboratorii si
din perioada. De asemenea, n perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, o parte
din populaia rom a fost supus deportrii i anihilrii. (1)

Cum unde-i lege nu-i tocmeal, chiar dac definiia are mari lacune din punct de
vedere logic (pe care le voi expune n aceast serie de articole), ct vreme ea este
lege, magistraii vor judeca prin prisma ei dac nvinuirea de calomnie adus de
Paul Goma celor ce l-au etichetat drept negaionist, este real sau nu.
Aa cum ne nva logica, avem aici oferit de Lege, o definiie stipulativ: adic, o
definiie care precizeaz nelesul unui termen. Aadar conform acestei definiii,
cnd un magistrat va judeca o persoan incriminat ca negaionist, va avea n
vedere ca din declaraiile publice ale acesteia s reias c neag persecuiile i
anihilarea populaiei evreieti din perioada 1933-1945, precum i deportrile i
anihilarea romilor.
Iat deci trei ali termeni : persecuie, anihilare, deportare (bineinteles a populaiei
evreieti dar i a celei rome), prin care definiia dat de Legea 107, descrie
termenul de Holocaust; o persoan va fi nendoielnic negaionist potrivit acestei
Legi, dac neag persecuiile, anihilarea, deportrile la care a fost supus poporul
evreu n epoc i, bineneles romii
Neag Paul Goma aa ceva? Niciunde n paginile eseului su Sptmna Roie,
Paul Goma nu neag, ba dimpotriv, recunoate persecuiile, pogromurile,
deportrile populaiei evreietii totui, toi cei chemai n instan de Paul Goma
s dea socoteal pentru calomnierea sa, i-au adus acuzele de negaionism; toi sunt
oameni de cultur, jurnaliti, eseiti.Cum au ajuns s-l calomnieze? Iat
ntrebarea la care ncerc s rspund

Cele trei planuri

Dup definiia termenului de Holocaust, a doua condiie pe care trebuie s o

ndeplinim pentru a ti cine anume este negaionist sau cine nu, i n consecin
cine calomniaz pe cine, este capacitatea noastr de a distinge clar ntre
urmtoarele trei planuri:
1. Planul celor care neaga Realitatea tragediei denumite Holocaust, prin care a
trecut poporul evreu n timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial, fie c o neag
integral, privitor la ntreaga Europ, fie c o neag selectiv, privitor doar la rile
lor potrivit terminologiei lui M. Shafir (2);
2. Planul celor care recunosc realitatea dureroas prin care a trecut poporul evreu
din epoc la nivelul ntregii Europe, ca i realitatea persecuiilor, pogromurilor,
deportrilor unei pri a evreilor romni, asumndu-i vina pentru ceea ce
conaionalii lor din vremea respectiv au fcut, dar, care resping termenul de
Holocaust, neag termenul iar nu realitatea care este desemnat potrivit Legii 107/
2006 de termen (persecuiile antievreieti, anihilarea prin deportri, pogromuri a
acestora), considernd termenul inadecvat din punctul de vedere al coninutului su
propriu relativ la realitatea istoric respectiv. Paul Goma este reprezentativ din
acest punct de vedere;
3. Planul celor care confund termenul de Holocaust cu nsi realitatea trit de
poporul evreu n epoc ; acetia consider c cei care nu accept termenul de
Holocaust, dei recunosc realitatea persecuiilor, deportrilor i a pogromurilor
antievreieti din epoc i i asum responsabilitatea ca romni i culpa comunitii
pentru aceste fapte, ar nega totui aceast realitate.
n mod ciudat, dei doresc s sublinieze realitatea tragediei trite de poporul evreu
din epoca respectiv, aceast categorie, acest plan al celor ce confund termenul cu
realitatea la care termenul face referire conform Legii, reuesc s trivializeze
realitatea suferinei poporului evreu prin minimalizare, prin reducerea realitii
celei mai cruntela un simplu cuvnt, nume.
Deasemeni, ca i cum asta nu ar fi ndeajuns, punnd denumirea, cuvntul
naintea Realitii desemnate de cuvntul respectiv, sfresc prin a fi
negaioniti; pentru ei, n fapt, nu exista Realitatea (persecutiile, deportarile
antievreiesti din epoca), exista doar cuvintul, numele care ar trebui sa o desemneze
(Holocaust), cci negarea numelui, a cuvntului Holocaust este considerat de
acetia ca fiind nsi negarea Realitii pe care zadarnic o vei recunoate i-i vei
asuma culpa comunitii tale pentru ea.
Practic, pentru aceast categorie, real este doar denumirea tragediei trite de
poporul evreu i nu tragedia nsi! Cum altfel ar putea fi considerai aceia care
cred c negarea concordanei dintre sensul propriu al unui termen i Realitatea la
care termenul ar trebui s fac referire, este echivalent cu negarea Realitii, mai
ales n condiiile n care recunoti aceast Realitate i i asumi responsabilitatea
pentru ea, aa cum face Paul Goma?

nclcarea principiului noncontradiciei: nonsensul din Raportul Wiesel-

Iliescu

Includ n acest al treilea plan, n primul rnd pe autorii Raportului WieselIliescu;

acetia, datorit confuziei dintre termen i realitatea descris de el, confuzie
permis de inexistena unor elementare cunotine de logic i semiotic, produc n
acest Raport o grav nclcare a unuia dintre principiile de baz ale gndirii,
respectiv a principiului noncontradiciei.
Acest principiu susine un lucru, dealtfel elementar, n lipsa cruia un discurs
devine ininteligibil, i anume: dou propoziii dintre care una afirm iar cealalt
neag (implicit sau explicit) acelai lucru (aceiai proprietate) despre acelai obiect,
nu sunt adevrate n acelai timp i sub acelai raport: (3).
Din acest motiv, afirm c Raportul Wiesel-Iliescu este cldit pe un nonsens referitor
la scrierile lui Paul Goma, ntruct n acest Raport se fac, privitor la una i aceiai
persoan (Paul Goma), considerat n acelai timp i sub acelai raport (ca autor al
eseului Saptmna Roie), nite afirmaii care se contrazic n mod flagrant : mai
nti se afirm c Paul Goma recunoate n Sptmna Roie responsabilitatea
Romniei i culpa comunitii pentru abominabilul Pogrom de la Iai, pentru
deportrile din Transnistria (i se indic i paginile unde Paul Goma i asum
culpa comunitii pentru aceast dur realitate, pagini n care Goma recunoate i
persecuiile i crimele antievreieti), dup care, se susine c Sptmna Roie..,
eseul scris de Paul Goma, este o sintez a negaionismului i antisemitismului cum
rar se poate gsi n literatura de limb romn (4)
Mgarul lui Buridan i Laszlo Alexandru, doi scolastici pierdui ntre
termen i referina acestuia

n aceast categorie a negaionitilor care confund planul subiectiv, gnoseologic n

fond (al termenului), cu planul ontologic (al realitii la care termenul ar trebui s
fac referire), se nscrie i Alexandru. Laszlo.
Ceea ce pete Al. Laszlo citind eseul Sptmna Roie, mi amintete de
povestea mgarului lui BuridanSpre deosebire ns de mgarul lui Buridan, Al
Laszlo nu-i permite s stea nici o clip pe gnduri, nu este dezorientat de faptul c
citete cu ochii si textele n care Paul Goma i asum responsabilitatea pentru
culpa comunitii sale pentru persecuii, deportri, pogromuri; respingerea
termenului de Holocaust i este suficient pentru a-l nfiera pe Paul Goma drept
negaionist, ca atare se repede nainte n decretarea termenului de Holocaust ca
avnd realitate naintea realitii asumate de Paul Goma, decinegnd n plan
ontologic Realitatea nsi.
Aadar, pentru Al. Laszlo, Termenul, denumirea faptelor, exist ante rem! Cum
altfel l-am putea considera pe cel care, orbit de faptul c Paul Goma nu recunoate,
neag termenul, nesocotete faptul c Paul Goma recunoate ceea ce s-a petrecut n
fapt, Realitatea tragediei evreilor romni? A-i asuma o culp, nseamn n primul
rnd a recunoate existena faptelor descrise prin culpa asumat; bineneles, aceasta
este valabil pentru un contemporan i nu pentru un scolastic aflat n plin ceart a
universaliilor, scolastic ce nu s-a lmurit nc dac ceea ce exist cu adevrat sunt
noiunile, universaliile, sau referina acestora, respectiv lucrurile, faptele ce ar
trebui s fie desemnate de noiuni!
Este extrem de ciudat modul n care un intelectual ca Al Laszlo, acelai care s-a
strduit s-i lege numele de cel al celebrului dizident anticomunist prin articole
apreciative la adresa acestuia, se grbete acum s revendice n manier feudal
dreptulcelui dinti n depistarea antisemitismului i negaionismului aceluiai
Paul Goma repezindu-se s afirme c acesta, citez, minte violent, negnd frontal
Holocaustul(5) i face aceast afirmaie n condiiile n care dovedete c a citit
eseul n care Paul Goma scrie negru pe alb:
Ca romn basarabean, am fost printre primii care mi-am asumat pacatele,
comunitii mele, romneti: persecutarea, martirizarea, n timpul rzboiului,
ncepnd din 22 iunie 1941, a evreilor i a iganilor (deportai n Transnistria doar
pentru ca erau evrei, igani). Oricte circumstane atenuante am evoca-invoca,
comparndu-ne cu germanii prin actele de omenie romneasc ale unor soldai,
ale unor jandarmi, nu putem nega: n Transnistria oameni nevinovai - nu erau
cadre bolevice: acelea fuseser grabnic evacuate de sovietici; nici prini cu arma
n mn, luptnd mpotriva Armatei Romne: aceia fuseser mpucai pe loc- au
fost jefui,umilii,chinuii, nfometai i, vai: asasinai.Fapte prin care romnii
participani s-au umilit, degradat singuri i au degradat-umilit ntreaga noastr
comunitate.
Am citat din eseul lui Paul Goma, Sptmna Roie.., pag 20-21.
Dup cum se vede, mgarul lui Buridan, datorit firii sale dubitative, a sfrit mcar
onorabilfr certitudini dogmatice; comparativ, sigur de el, Al. Laszlo efectueaz
o jalnic ntoarcere n timp, sfrind n plin ev scolastic.

Sesiunea magistrailor

Surprins de tragi-comicul situaiei (Asa! Ce nu s-a reuit n dictatura comunist

antisemitizarea lui Paul Goma- se poate acum, n postcomunism), am citit i
rscitit Sptmna Roie, eseul care i-a adus aceste acuze lui Paul Goma, spre
a m lmuri: este posibil oare ca omul care a ndurat atta suferin cernd neclintit
dreptate n Detenia Comunist (cci asta a fost viaa sa la cei mai frumoi ani chiar
i n perioadele de libertate din epoc), s fac aceast nedreptate? S nege oare
tragedia trit de poporul evreu i n ara noastr, n jurul anilor 40?
Citind, m-am dumirit: Paul Goma nu neag persecuiile, nedreptile, nlturarea
evreilor din viata economic i social prin deportri, ntr-un cuvnt, modul n care
evreii au fost prigonii, suferinele ndurate de acetia n Romnia epocii respective,
care sunt o realitate, o pat ce nu ne face cinste n istorie
Paul Goma neag ns termenul folosit pentru a desemna aceast realitate. Iar a
nega cuvntul, eticheta pus realitii istorice respective i a nega nsi aceast
realitate istoric, sunt dou lucruri diferite; de mirare este ns c intelectuali ca cei
citai de Paul Goma, intelectuali specializai n arta citirii textului, a sensurilor
suprapuse i subpuse, intelectuali care paracomodati cu logica, nu sesizeaz acest
adevr
De aici, se nate ntrebarea: magistraii sunt chemai prin Ordonan s judece
culpa de a nu fi de acord cu folosirea termenului de Holocaust pentru a descrie
situaia tragic a evreilor din Romnia anilor 40, sau culpa de a nega
existena real a tragediei poporului evreu din Romnia acelor ani?
ntreb, pentru c, dup cum voi demonstra n cele ce urmeaz, exist persoane, aa
ca Paul Goma, care recunosc soarta dramatic a evreilor din epoc dar nu accept
folosirea termenului de Holocaust deoarece l consider impropriu situaiei
respective, dup cum, exist i persoane care accept i chiar impun folosirea
termenului de Holocaust, aa ca Andrei Oiteanu (6) i Al. Laszlo (7) , dar, prin
nsi modul n care recomand s fie folosit termenul de Holocaust (i anume, nu
la propriu ci la figurat A. Oiteanu), trivializeaz prinminimalizare,
realitatea tragediei evreilor din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial,
situndu-se astfel mult sub modalitatea de abordare a realitii respective de ctre
Paul Goma ; unele dintre aceste persoane, chiar par a nega aceast realitate, aa
cum este cazul lui Al Laszlo care d semne clare c identific termenul de
Holocaust cu realitatea nsi, identificnd negarea Termenului cu negarea Realitii
!
n sfrit, aflnd de acest proces mi-am dat seama i de altceva: magistraii se vor
afla prin intermediul acestui dosar, n plin sesiune cu examene dificile, exact ca pe
vremea studeniei, neputnd s delibereze n cunotin de cauz dect dup ce vor
trece examenul la Logic, la Filozofie i Semiotic, la Psihologie i nu n ultimul
rnd la specialitatea lor, tiinele Juridice. S vedem: ce cunotine de logic sunt
necesare tuturor acelora care doresc s neleag care este deosebirea dintre termen
i realitatea descris de acesta i, bineneles, s neleag dac este vorba de
negaionismul lui Paul Goma saual celor ce-l acuz de negaionism?

Termeni, noiune, coninut (intensiune) i sfer (extensiune)

Decicteva cunotine de logic..

Dup cum tim, omul i proiecteaz aciunile, ncearc diferite variante ale
acestora, le vede chiar n desfurarea lor viitoare mai nti n propria minte i
abia apoi le pune n practic Acest miracol este posibil datorit faptului c omul
este capabil s reproduc lumea n propria minte cu ajutorul cuvintelor i chiar s
creeze variante de lumi posibile tot cu ajutorul cuvintelorDe unde se vede c
niciodat cuvintul folosit i realitatea lumii nu sunt unul i acelai lucru!
Mai departe: din tezaurul de cuvinte de care dispune omul, o insemnat parte o
formeaz termenii. Ce sunt termenii? Raspuns: Ansamblul format dintr-un nume
i o noiune. Am citat din manualul de logic al profesorului Petre Bieltz, care prin
nume nelege un cuvnt sau grup de cuvintemai exact: forma lingvistic ce
materializeaz i comunic o noiune ( 8 ) De exemplu, termenul mamifer;
identificm cu uurin cuvntul dar i nelesul su, adic acela de vertebrat care
nate pui i i alpteaz, nelesul fiind chiar noiunea. Ne izbim la tot pasul de
noiune
Ce este noiunea? Rspuns: Noiunea este cea mai simpl form logic ce
reprezint la nivelul gndirii orice obiect sau clas de obiecte despre care tim ceva
(9 ) Orice noiune are dou componente n structura sa: prima component este
coninutul, numit i intensiune, format din proprietile obiectelor pe care noiunea
le reprezint n plan ideal ( n exemplul nostru, proprietatea mamiferelor de a nate
pui i de a-i hrni cu lapte).
Proprietile, nsuirile reprezentate de coninut (numite i note), sunt cele care
formeaz nelesul propriu al termenului i totodat cele care sunt luate n
considerare n cunoaterea tiinific i mai ales, atunci cnd dorim s evalum
corect o situaie anume.
Cea de a doua component a noiunii este sfera, numit i extensiunea noiunii;
aceasta reprezint reflectarea n mintea noastr a totalitii obiectelor ce posed
nsuirile redate de coninut (n exemplul nostru, exemplare ale speciilor de
mamifere). De la bun nceput se observ c cele dou componente ale noiunii
sunt elemente corelative, iar interdependena lor const ntr-un tip special de
simetrie care iese n eviden prin simpla comparare a definiiilor acestor dou
elemente din structura noiunii:
Coninut = element din structura noiunii alctuit din proprietile obiectelor care
formeaz sfera noiunii;
Sfer= element din structura noiunii alctuit din obiectele ale cror proprieti
formeaz coninutul noiunii
Dependena reciproc unul de cellalt a acestor dou elemente din structura
noiunii, evident din compararea acestor dou definiii, poart numele de raport de
dualitate (10 )
Ce rezult de aici? Rezult c nu poi avea n sfera unei noiuni un obiect care nu
are proprietile descrise de coninut.Adic, poi s faci astfel de plasri greite
neinnd cont de sensul propriu al termenilor (de notele coninutului propriu
noiunilor respective) dar asta provoac ntotdeauna confuzii. Adic, nu poi
denumi mamifer o pasreasta bineneles dac ne situm pe terenul tiinei, care
impune folosirea termenilor la propriu i nu pe cel al artei sau al basmelor unde o
iap fermecat te pune n incurctur cci poate avea i aripi, poate i zbura i dac
ordoneaz povestitorul, poate s aib mnji din ou de aur!

Andrei Oiteanu despre coninutul i sfera noiunii de Holocaust

n articolul su intitulat HOLOCAUST - NCERCARE DE DEFINIRE (11),

Andrei Oiteanu face un scurt istoric al termenului de Holocaust; deoarece din
acest scurt istoric reies cu exactitate notele cuprinse n coninutul noiunii de
Holocaust, Citez: n Biblie se vorbete de rnduiala svririi diferitelor jertfe
(Ieirea XIX, Levitic, VI). Printre acestea era jertfa arderii de tot, n cadrul creia,
toate prile animalului sacrificat erau arse n ntregime: S arzi berbecul ntreg pe
jertfelnic cci este ardere de tot a Domnului (Ieirea XIX, 18) (.) Traductorii
Bibliei n limba greac evrei elenizai din Alexandria secolului al II-lea .e.n au
echivalat sintagma ardere de tot prin grecescul holo (tot) + causton (ardere).
Am ncheiat citatul.
Aadar, din nsi cele spuse de Andrei Oiteanu, este evident c n coninutul
noiunii de Holocaust, de dou milenii (pin la noua definiie a Holocaustului din
Legea 107/2006) au fost cuprinse dou note definitorii privitoare la cantitatea
distrugerii (distrugere total) i la modalitatea n care se produce distrugerea (prin
ardere). Aceasta este ns o nelegere la propriu a noiunii de Holocaust, ntruct
este o raportare stricta la notele din coninut. Din textul lui Oiteanu am desprins
deci coninutul noiunii de Holocaust, iar cum sfera noiunii este corelativ
coninutului, simetric acestuia (vezi citatul din Petre Bieltz), urmeaz c de-a
lungul timpului, pn n anii celui de-al Doilea Rzboi Mondial, au fost cuprinse n
sfera acestei noiuni, acele obiecte (populaii, animale, etc) care ar fi ntrunit aceste
dou note.
ncepnd ns din anii 40, termenul de Holocaust este folosit la figurat, ne spune A.
Oiteanu, mai nti chiar de ctre evrei, mai apoi, de prin anii 60, de
intelectualitatea american. Citez din acelai articol al lui A.Oiteanu:
Termenii biblici Shoah i Holocaust au fost folosii de ctre evrei nc de la
nceputul anilor 40 pentru a denumi mcelul la care erau supui ei nii.(.)
Evident, termenul Holocaust impus n anii 60 de mediile intelectuale americane
a fost folosit la figurat pentru a desemna masacrul la care au fost supusi evreii
europeni n anii 30/40.
Dup care, A. Oiteanu continu, artnd c termenul de Holocaust nu trebuie
folosit la propriu deoarece ar produce confuzii i erori!
Regret, dar aici, trebuie sa l contrazic: cnd milioane de evrei au pierit n
cuptoarele lagrelor naziste, nu poi s spui, i se nepenete limba n gur atunci
cnd ncerci s-i spui c Holocaustul trebuie consideratla figurat. La figurat?! A
deschis Andrei Oiteanu DEX-ul, spre a citi acolo ce nseamn n limba romn
sintagma la figurat?

Bibliografie:

1. http://www.cdep.ro/proiecte/2005/100/80/3/leg_pl183 _05.pdf
2. M Shafir, ntre negare i trivializare prin comparaie: negarea Holocaustului n
rile postcomuniste din Europa Central i de Est, Polirom, 2002, pag 33, 87,
3 Petre Bieltz, manual, clasa a IX-a, licee i clasa a X-a coli normale, Editura
Didactic i Pedagogic Bucureti, 1994, pag 10;
4. RAPORTUL COMISIEI WIESEL-ILIESCU,
www.paulgoma.free.fr/paulgoma_pdf/pdf/LRP_Jurnal_2006_intreg.pdf - Microsoft
In
5 .Alexandru Laszlo, Paul Goma antisemit, www.eleonardo.tk nr 5 /2004
6 A Oiteanu,HOLOCAUST NCERCARE DE DEFINIRE, Lumea Liberanr
770 - 4 iulie 2003, pag. 7;
7. Alexandru Laszlo, Paul Goma antisemit, www.eleonardo.tk nr 5 /2004;
8. Petre Bieltz, manual, clasa a IX-a, licee i clasa a X-a coli normale, Editura
Didactic i Pedagogic Bucureti, 1994, pag 16;
9. Idem;
10. Idem, pag 17;
11. A Oiteanu,HOLOCAUST NCERCARE DE DEFINIRE, Lumea Liberanr
770 - 4 iulie 2003, pag. 7
30 Comments To "Culpa negationismului (I)"

#1 Comment By Laszlo_Alexandru On 3/8/2007 @ 4:04 pm

Nimic nou in impresiile Aurorei Mihacea, aparute si in limba franceza pe un site

parizian. I-am raspuns deja, detaliat, in polemica mea Ce minte, ce minte!, in
curs de aparitie in revista clujeana Tribuna. In virtutea dreptului la replica, v-o
ofer spre publicare aici, precum si pe toate site-urile unde-si va mai publica
autoarea fanteziile habarnamiste despre mine.

Laszlo Alexandru
Ce minte, ce minte!
Nos pchs sont ttus, nos repentirs sont lches;
Nous nous faisons payer grassement nos aveux,
Et nous rentrons gaiement dans le chemin bourbeux,
Croyant par de vils pleurs laver toutes nos taches.
Baudelaire
Echilibristica pe firul sofisticii e agreat nu doar de negaionitii Gulagului. O
cazuistic mnoas putem gsi i dincolo, printre negaionitii Holocaustului. Polul
Nord i Polul Sud se afl la distane egale de Ecuator. ntre gogomnia fandosit a
extremei stngi i monomania acrit a extremei drepte exist nrudiri la fel de
strnse ca ntre surorile siameze lipite cap n cap: nu mai pot fi separate nici prin
tehnici chirurgicale complexe.
Realitatea permisiv n care trim garanteaz oricui dreptul la vorbirea liber. Dar
liber inclusiv de coeren, logic sau decena argumentaiei. Aurora Mihacea e un
cetean contemporan, vizitat de impresii. Dup ani de pasivitate n faa ideilor, ea
trimite spre publicare un articol de protest (?) n capitala Franei (du monde des
non parlants, des millions des gens qui ne sont ni des politiciens, ni des journalistes,
je me suis dcide sortir). Frmntrile ei vizeaz situaia scriitorului Paul Goma,
acuzat din toate direciile de antisemitism. Meditaia provincial (je suis
professeur de philosophie Piteti Roumanie) n-a smuls totui ziarul Le Monde
din zona indiferenei rcoroase, nestrnind nici mcar tradiionalul deocamdat,
nu!, la Pota Redaciei. ns, ce noroc, a fost pe dat mbriat de foaia
electronic Asymetria, animat la Paris de Dan Culcer. Nu zic, respectiva publicaie
de cultur, critic i imaginaie, cum se pretinde nc de pe frontispiciu, e locul
potrivit pentru cocoloirea aberaiilor. Cci e nevoie de mult, foarte mult
imaginaie pentru a da trcoale evidenelor, fr a te ntlni cu ele.
S limpezim mai nti lucrurile, aezndu-le n ordine cronologic. Primria
Municipiului Timioara a decis, n ianuarie 2007, s-i confere lui Paul Goma
cetenia de onoare. Msura a fost imediat urmat de o serie de proteste din partea
Federaiei Comunitilor Evreieti din Romnia, din partea Ambasadei Israelului la
Bucureti, din partea unor personaliti culturale etc., care incriminau poziiile
antisemite ale proasptului timiorean. Mihai Dinu Gheorghiu sublinia uimit, n
intervenia sa din pres, c tezele antisemite profesate de Paul Goma au fost reluate
incredibil pn i n Referatul oficial pentru acordarea titlului! Onoarea
ceteniei era justificat prin dezonoarea gndirii! i ntr-adevr, Referatul Primriei
Timioara menioneaz n sens pozitiv fantasmagoriile paulgomiene, conform
crora exterminarea evreilor constituise un gest de reacie al statului romn, care
n prealabil fusese agresat i fusese jignit de ctre evrei: Explicaia autorului
pentru fermitatea cu care regimul antonescian i pedepsise pe evrei, dup 22 iunie
1941, consta n rzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent [sic!
L.A.]. Totodat Paul Goma militeaz pentru asumarea responsabilitii evreilor
pentru crimele comise contra romnilor [sic! L.A.] i este contra distorsionrii
istoriei n vederea inventrii unui mit exclusiv al genocidului doar contra evreilor n
scopuri politice (de dominaie) [sic! L.A.], economice (extorcare de fonduri) [sic!
L.A.] i de culpabilizare a tuturor celorlalte naiuni ne-evreieti [sic! L.A.].
Situaie de dou ori scandaloas: primria unui ora de frunte al Romniei nu doar
celebreaz antisemitismul, dar mai i pune umrul la susinerea i rspndirea sa!
Ce ne spune n schimb meditaia Aurorei Mihacea, publicat acum virtual pe la
Paris? C titlul onorific timiorean a fost acordat datorit protestelor legate de
atribuirea lui!! (Jaffirme aussi que pour signer la lettre de motivation pour
accorder le titre de citoyen dhonneur P. Goma ont t dcisifs: [] la fausset
des thses soutenues par M.D. Gheorghiu, tout comme par les auteurs des protestes
envoys la Mairie de la ville de Timioara.) n mintea profesoarei, carul st n
faa boilor, apele curg la deal, iar scrisoarea primriei a fost semnat n ianuarie, din
cauza protestelor din februarie-mai!
Hocus-pocusul filosoafei continu cu acelai aplomb nestingherit de un minim sim
al penibilului. Zeci de comentatori i reproeaz lui Paul Goma antisemitismul.
Aurora Mihacea se strduiete, pe spaii ample, s ne explice teoretic ce anume este
negaionismul. Extrgnd, din ntreg, o parte i concentrndu-se asupra acesteia,
ncearc s fac uitat ansamblul. Cci de fapt P. Goma s-a discreditat printr-o sum
ntreag de argumente general-antisemite (multe le-am analizat deja anterior i doar
lipsa de spaiu ori teama de monotonie m mpiedic s le reiau aici de-a fir a pr).
Negarea fi a Holocaustului constituie numai unul dintre capetele de acuzare
formulate mpotriva sa n pres. Dar multe altele i pot fi i i-au fost deja
imputate lui Paul Goma: falsa explicitare a exterminrii evreilor, prin stabilirea
unor legturi arbitrare de cauz-efect cu evenimente anterioare, extragerea
fenomenului criminal din contextul su continental, contestarea cifrei victimelor,
relativizarea inocenei lor, elogierea denat a dictatorului militar care a pus la
cale Holocaustul, agresarea cu extrem violen verbal a cercettorilor
profesioniti (n scopul de a-i intimida i discredita), respingerea chiar a validitii
termenilor de fascist i antisemit (prin chichie lingvistice destinate a le smulge
realitilor tragice reprezentarea conceptual) etc. etc. Iar acuma vine Aurora
Mihacea i, cu senintatea celei care extrage castravei din traist n faa
grdinarului, ne minte de la obraz: Nulle part dans les pages de son essai La
semaine rouge Goma ne nie, mais, par contre, il reconnat les perscutions, les
pogromes, les dportations de la population juive.
Ce ne facem totui cnd, pe lng zecile de stratageme antisemite ieftine ale lui Paul
Goma, ntinse pe sute de pagini destinate s relativizeze, s minimalizeze, s
justifice, s deculpabilizeze crima, ajungem la pasajul negaiei fie? Doar tim,
avem i hrtii[,] i inere de minte: Holocaustul romnesc este o minciun, un
fals, o escrocherie, o ticloas ameninare (Punga sau viaa!) (vezi Sptmna
Roie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia i Evreii, Buc., Ed. Vremea XXI, 2004,
p. 273). Filosoafa nu se tulbur prea tare n faa evidenelor. Cu o arlatanie de zile
mari, scoate porumbelul pcii din mnecile bufante: Goma, negnd expressis verbis
Holocaustul, contest de fapt terminologia inadecvat, dar nu realitile istorice
(en considrant le terme comme inadquat du point de vue de son contenu la
ralit historique respective)! Exist, n schimb, o ampl categorie de cercettori
care vd identitatea dintre terminologie i realitate, considernd Holocaustul ca o
tentativ de aneantizare a poporului evreu. Ei bine o nou micare dibace prin
miraculoasele mneci bufante ale imaginaiei ceux qui confondent le terme avec
la ralit laquelle le terme renvoie conformment la loi, russissent
trivialiser la ralit de la souffrance du peuple juif par sa minimisation, par la
rduction de la plus affreuse ralit un seul mot/nom. Iat cum negaionistul
flagrant e splat de pcate, n schimb respectul legii e taxat drept culp
scolastic, querelle des universalies, confuzia dintre termen i realitatea de
referin, precum i alte vorbe mari, umflate cu pompa de la bicicleta Ukraina. Asta
nu mai e filosofie, ci blci al gndirii, e panaram de cartier ru famat. Fenomenul
Piteti s-a dus n vizit la Paris! i cnd te gndeti c escrocheria pseudo-filosofic
se exercit asupra unor realiti adnc tragice, indignarea privitorilor are toate
motivele s sporeasc.
Dup ce-a transformat fr a clipi negrul n alb i ngheata n ceai fierbinte, e chiar
o bagatel pentru Aurora Mihacea s mai presare dou-trei viclenii de conjunctur.
Urmtoarea ei int este Raportul final al Comisiei Wiesel pentru Studierea
Holocaustului n Romnia, acuzat, cu provincial fasoleal, de nclcarea
principiului de non-contradicie. Adic, mai pe romnete: c se contrazice. Dar
unde, m rog frumos? Pi, ntr-un loc ni se spune despre Paul Goma c
recunoate, explicit i repetat, responsabilitatea Romniei i culpa comunitii
pentru abominabilul pogrom de la Iai, pentru deportrile n Transnistria, dar
afirm c atrocitile au fost exclusiv rezultatul rzbunrii, n condiii de rzboi,
pentru crimele comise de evrei (vezi op. cit., Iai, Ed. Polirom, 2005, p. 380-381).
Pe de alt parte, se subliniaz c acelai volum al lui P. Goma constituie o
veritabil sintez a negaionismului i antisemitismului, cum rar se poate gsi n
literatura de limb romn (vezi ibid., p. 381). Evrika!, strig Mihacea: jaffirme
que le Rapport Wiesel-Iliescu [sic! L.A.] est construit sur un nonsense, parce que
dans ce Rapport on fait au sujet de la mme personne (Paul Goma), considre en
mme temps et sous le mme rapport (en tant quauteur de lessai La semaine
rouge) des affirmations qui se contredisent dune manire flagrante. Asta era, va
s zic! De parc nu-i poi concede uneia i aceleiai persoane capacitatea de a
recunoate detaliile, amendndu-i totodat reaua-voin prin care refuz percepia
ntregului! Sau, ce? Dac eu a afirma c Aurora Mihacea are ochi frumoi, dar nu
vede realitile din faa nasului i confund culorile, ca daltonitii ar nsemna
neaprat c m contrazic? Adic, pe limba pitetean: ncalc principiul de non-
contradicie?
n contextul unei asemenea logici de fier (cnd plou: ruginete!), era inevitabil s
scap eu nsumi fr vreo copit servit n plin figur. Ba chiar titlul unui ntreg
capitol se revendic de la modesta mea persoan: Lne de Buridan et Laszlo
Alexandru. Flatant asociere! S vedem pe ce se bazeaz. Ce qui arrive Laszlo
Alexandru en lisant lessai La semaine rouge me rappelle lhistoire de lne de
Buridan ne asigur filosoafa. Iat-m pictat n spirit clasic, sfiat, asemeni
mgarului legendar, ntre nevoia de-a mnca i aceea de-a bea. Teribil! i care ar fi,
m rog frumos, opiunile ireconciliabile care m macin pn la sacrificiul suprem?
Citim mai departe. Mais la diffrence de lne de Buridan, Laszlo Alexandru ne
se permet pas de rflchir une seconde, il nest pas dsorient par le fait quil lit
avec ses propres yeux les textes etc. Perfect dar unde s-a pierdut comparaia?
Animalul buridanic hamletizeaz i nu acioneaz, eu unul, n schimb, nu ezit nici o
secund n deciziile mele. i totui, gndindu-se la mine, Mihacea i amintete de
acela. Ce avem noi n comun? Nimic, n afara referinei bclioase, a dorinei
subtile a neo-filosoafei de Piteti de a se hhi superior, fcnd cu ochiul spre
galerie. E ca i cum a afirma, la rndul meu, c i citesc produsele inteligenei i
mi vine sub ochi faa exoftalmic a broatei estoase, nainte de a se lua la ntrecere
cu Ahile cel iute de picior. Dar s nu intrm pe trmul nobil al filosofiei, s ne
meninem doar n planul referinelor literare: Snt zile n care te ndrgosteti i de
o capr cu basma (Romain Rolland).
Nimic nu e simplu n gndirea Aurorei Mihacea i tot ce-i ne-neles se schimb-n
ne-nelesuri i mai mari. Enunul ANA ARE MERE poate fi receptat sub
numeroase aspecte, nct Ana s devin Maria, are s fie n-are, iar
merele s nsemne prune, sau chiar nuci de cocos. Acolo ajungem, dac
urmm sfatul preios al filosoafei, ca nu cumva s confundm planul subiectiv,
gnoseologic n fond (al termenului), cu planul ontologic (al realitii la care
termenul ar trebui s fac trimitere). Iar dac nici mcar Ana nu mai are mere, cu
att mai clar devine c Paul Goma nu neag de fapt Holocaustul, atunci cnd scrie,
negru pe alb, c Holocaustul romnesc este o minciun, un fals, o escrocherie, o
ticloas ameninare.
i nu e vorba de simpla neghiobie fudul, ieit la plimbare pe ulia mare.
Urmtorul pas este un avertisment explicit, lansat judectorilor care urmeaz s
delibereze n procesul de antisemitism al lui Paul Goma. Realitatea e complex i
neltoare, omul nevricos intr la o idee, de-acolo fandacsia e gata, iar ipohondria
pndete dup col: les magistrats seront, par lintermde de ce dossier, en pleine
session avec des examens difficiles, tout comme pendant les annes lUniversit,
nayant pas la possibilit de dlibrer en connaissance de cause quaprs avoir
pass leurs examens pour Logique, Philosophie, Smiotique, Psychologie et, pas
dernirement leur spcialit, Sciences Juridiques. Haida-de! Aurora Mihacea i
drege vocea cu gargar, pregtindu-i vocalizele mpotriva erorii judiciare, nc
dinainte ca tribunalul s se pronune!
Situaia pare a fi chiar disperat pentru partizana de dat recent a lui Paul Goma,
dac se agit s lanseze attea sofisme i viclenii grosolane, mpachetate n acelai
ambalaj ifonat: transformarea efectelor n cauze, negarea evidenelor, minciuna
frapant, inventarea de contradicii, fabricarea de false dileme buridanice,
abstractizarea realitilor celor mai evidente, presiunile retorice exercitate asupra
magistrailor etc. Ce minte, ce minte! Cu un asemenea avocat improvizat, eu
unul, n locul lui Paul Goma, mi-a da demisia din meseria de antisemit.

#2 Comment By Laocoon On 3/8/2007 @ 4:18 pm

Este foarte interesanta expunerea privind definitiile termenilor de negationism,

holocaust etc.. Din pacate, ea nu are absolut nici o relevanta. Fiindca cei care
sunt condamnati pentru negationism sunt de fapt condamnati pentru crime
politice; din motive politice; iar aspectele logico-juridice nu fac 2 bani in acest caz.

#3 Comment By boboc On 3/8/2007 @ 7:25 pm

draga Laocoon, negationismul NU ESTE CRIMA POLITICA, ci o idee

exprimata. o ideologie dezvoltata pe baza de analise, cum si holocaustul.pe
baza de acte.
pedepsirea negationismului" este un abuz in justitia universala, prin care este
luat si interzis dreptul la expresie
eu nu sint negationist dar nu sint nici contra lor daca nu are un strop de adevarat
negationismul (bunul simt al omului ar trebuii sa disteze fiecarui individ, care vine
in contact cu adevarul , si informatiile adevarate, cu istoria adevarata - care intre
noi fie spus , NU EXISTA - ) atunci dece se bat atita sa-l pedepseasca si sa-l faca sa
dispara
minciuna se simte si nu are adepti cind este evidentadar poate ca evident nu este
nici adevarul acesta care ni s-a impus atitea decenii
ceea ce eu gindesc, este ca nu stim unde este limita minciunii in historia scrisa
unde este bariera intre adevar si minciuna fiecare are dreptate, in felul luisi
minciuna este un adevar, dar diferit de al nostru
holocaust inseamna in hebreu moarte prin foc deci una la mina nici macar nu ar
trebuii sa se numeasca holocaust actul de gazare la care au fost supusi cei din
cimpurile de concentrare naziste.
dupa aceea: evreu" nu este acelasi lucru cu juif" deci semantica este
gresita.evreii sint cei ce vorbesc limba hebraica si sint semitii, arabii, egiptenii,
palestinienii, sirienii, s.a. si nicidecum jidanii romaniei" (care sint jitanii
Spaniei, Portugaliei si Frantei si care nu sint altceva decit cazarii" cei ce si-au
schimbat religia, pentru ca era mai rentabila cea hebraica decit a lor care nu exista
pentru ca nu erau decit tilhari la drumul mare) trebuie imperativ facuta aceasta
diferenta ca sa se inteleagaJIDANI, JITANI, JUIFI si SIONISTI (ca si tziganii si
ungurii, este bizar dar au aceleasi origini si aceleasi traditii de tradatori, criminali,
nomazi si cu traditia permanenta de a lua locul celui care are invatatura si bogatia
mintii si a fiintei, intelepciune universala)sint altceva decit SEMITI, ARABI,
PALESTINIENI care sint adevaratii EVREI sau HEBREUX, cu limba, traditii,
religie.si cu intelepciune proprie de 6000 ani etc.
cei din Romania noastra nu au fost evrei ci jidani.
daca intradevar au fost si evrei atunci au fost foarte putini care nu s-au demascat si
nici nu s-a stiut de ei(la vremea aia) sau daca s-a stiut au fost toti in umbra
minciunii. si puterii
dupa aceea acest articol are un titlu si vine si dezbate un subiect decalat de titlu,
unde il include si pe Goma.
pozitia lui Goma ar trebuii sa si-o apere singur, cu argumente personale, si nu o
persoana care face un amalgam intre antisemitism" si antijudaism" doua
concepte diferite si contrarii pentru ca ele sint antagoniste
de fapt juifii"(cazarii) cauta sa se asimileze evreilor" sau semitilor"
pentru ca confuzia sa fie mondiala si in capul tuturor, si nimeni sa nu stie despre ce
vorbim

#4 Comment By machiavellian On 3/8/2007 @ 9:17 pm

Domnule Laszlo Alexandru, scuzati-mi remarca, dar pareti un frustrat care isi da pe
google numele o data la trei ore si apoi trimite drepturi la replica. Nu vi se pare ca e
cam curand sa trimiteti articolul din moment ce serialul abia a inceput?
In plus, articolul Dvs este intesat de elucubratiuni ieftine (la fel si cel din E
Leonardo pe care am avut rabdarea sa-l citesc desi vorbeste mult fara sa spuna
nimic, ingorand aproape tot ce era esential in cartea domnului Goma).
O singura remarca: Paul Goma este la fel de fascist pe cat sunt eu anarho-
sindicalist. Parol, sa traiti!
FASCSM s.n. Ideologie aprut n Europa dup primul rzboi mondial, care a stat
la baza unor partide de extrem dreapt, caracterizndu-se prin naionalism
extremist, misticism, violen, demagogie social etc.; regim politic instaurat pe
baza acestui curent. Din it. fascismo, fr. fascisme.
Sursa: DEX 98 | Trimis de cornel, 8 May 2004 | Greeal de tipar

#5 Comment By Aurora Mihacea On 3/8/2007 @ 10:44 pm

Nimic nu e nou
1. Nimic nu e nou, intr-adevar, iata o cugetare exprimata de Laszlo Alexandru
asupra careia voi fi de acord. Nimic nu e nou, in tipologia replicilor d-lui Laszlo
Alexandru: ca argument forte abunda imagini ce frizeaza insulta, citez:
fanteziile habarnamiste
gogomnia fandosit Hocus-pocusul filosoafei arlatanie de zile mari
neghiobie fudul panarama de cartier rau famat si ma opresc aici cu
inventarierea argumentelor de carton marca Laszlo Alexandru; le cunosc, momentul
de surpriz cind am facut cunostinta cu acest tip de replici (mult mai colorate erau
cele adresate de domnia sa istoricului Mircea Stanescu), a trecut. Remarc insa ca
astfel de argumente te scutesc de efortul de a le proba, ca dovedesc un anumit gust
iar de aici, se poate ajunge si la alte concluzii pe care le pastrez pentru mine.
2. In ce priveste observatia Dvs referitoare la mine, va citez, anii de pasivitate in
fata ideilor, nu pot sa imi abtin o remarca privitoare la anii Dvs de frenetica
frematare in fata ideilor lui Paul Goma - desi incercati din rasputeri sa
contrabalansati acesti ani
se vede ca nu reusiti sa depasiti orbita pe care v-ati plasat. Este drept ca, tinind cont
de anii investiti de Dvs in preajma lui Paul Goma, va inteleg frustrarea in fata
aparitiei mele totalnemeritate in comparatie cu Efortul Dvs.!!
3. La punctul trei facdoua observatii:
Rolul erorii in cunoastere
-Raspunsul Dvs, nu este axat pe materialul postat aici ci si pe replica mea de cititor,
data lui M.D.Gheorghiu. Da d-le Laszlo Alexandru, motivatiile expuse de mine
sunt mai mult decit suficiente pentru ca timisorenii si nu numai ei ci si alti romani
care
afla post factum si se pun in situatia respectiva sa fie de acord cu acordarea titlului
de Cetanean de Onoare lui Paul Goma. Voi propune replica data lui M.DGheorghiu
sa apara si aici, pentru ca cititorii sa judece singuri. Dar Dar, trebuie sa recunosc,
ati dat dovada de perspicacitate observind inversiunea temporala a unuia dintre
motivele mentionate de mine, va citez : n mintea profesoarei, carul st n faa
boilor, apele curg la deal, iar scrisoarea primriei a fost semnat n ianuarie, din
cauza protestelor din februarie-mai! (sublinierea imi apartine)
Speram din suflet ca d-l M Gheorghiu sa observe (eu am observat-o prea tirziu,
dupa ce am expediat replica), si sa imi amendeze greeala
..A fost o greseala intr-adevar, caci am scris ca pentru aprobarea initiativei au fost
decisive dar am gindit au fost si sunt decisive. Nu are rost sa ascund, da este o
eroare a mea. Darce eroare binecuvntata! Sa il amintesc pe Popper si ideea sa
despre rolul erorii in aflarea adevarului.ar fi prea mult cred, pentru cel ce ar
aduce pe loc argumentul gogomnia fandosit. Popper ii este inaccesibil,
adevarul su ar fi poate calificat drept neghiobie fudul.
Poate ca cititorul ar fi interesat insa de acest aspect
..Asadar, prin aceasta eroare a mea, am putut pune in evidenta (cu ajutorul d-lui
Laszlo Alexandru.) faptul ca relatia cauzala implicata in orice act al istoriei
noastre, inclusiv in actul de razbunare (relatie cauzala pe care deja Laszlo
Aklexandru a mentionat-o, observati in citat), este una de anterioritate (sau, cel
mult, de coexistenta).
. Toate msurile inumane, cu consecinte criminale ale regimului antonescian care
au dus la atrocitatile din perimetrul rasaritean al tarii, vin dupa momentul despre
care ne vorbeste Paul Goma, Saptamina Rosie din iunie-iulie 1940.Orice om de
buna credinta observa acest fapt, dar nu o spune de teama ca analisti asa ca Laszlo
Alexandru, dornici de trofee cu antisemiti, sa nu il faca negationist sau, Doamne
fereste antisemit.
. Disculpa insa ipoteza razbunarii regimul antonescian de crimele provocate in
rindul atitor oameni nevinovati? Insui Paul Goma, cel pe care- faceti negationist
intr-un profund dispret fata de toate cunostintele necesare intelegerii distinctiei intre
terminologia folosita si faptul in sine, caci aici despre aceasta este vorba, afirma
clar ca toti acesti oameni, semeni ai nostri, care au fost tinta persecuiilor,
pogromurilor, deportarilor, au fost oameni nevinovati.Asadar, nu poate fi vorba
de nici o disculpare sub nici un motiv ipoteza razbunarii nu disculpa agresorul si
nici nu anuleaza responsabilitatea sa.
Asadar, eroarea m-a ajutat pentru a pune in evidenta caracterul de anterioritate a
relatiei cauzale, mai mult, m-a ajutat in situarea partenerului de discutie in situatia
de a ma penaliza pentru nerespectarea anterioritatii cauzei.
. Daca as fi enuntat acest principiu, repede mi-ar fi fost aduse argumente si despre
relatia circulara cauza-efect-efect cauza, unde la un moment dat nu mai sti care e
cauza si care este efectul iar coordonatele temporale aproape ca devin inutile intr-o
relativizare perpetua.
Nu speram in asa sansa sa fie chiar Laszlo Alexandru cel care raspunde prin
accentuarea asupra anterioritatii momentului cauzal, nu de alta dar cunosc inclinatia
spre relativizare a domniei sale cind vine vorba de relatia cauzala,voi folosi citatul
respectiv si sper ca la momentul respectiv, L.Alexandru sa nu-si retracteze spusele
si
in mintea domniei sale, carul s stea n faa boilor, apele sa curga la deal
-Nu sunteti la obiect in demonstrarea urmatoarelor aspecte: fanteziile
habarnamiste
Hocus-pocusul filosoafei arlatanie de zile mari neghiobie fudul panarama
de cartier rau famat,privind prima parte a Culpei Negationismului publicata aici.
Spre deosebire de Dvs eu imi argumentez spusele in mod civilizat. Puteti face
acelasi lucru? Puteti renunta la argumentum ad personem, ad baculum, ad
misericordiam, etc, etc? Ce argumente sunt acestea :Zeci de comentatori?
4. Spuneti, citez: Exist, n schimb, o ampl categorie de cercettori care vd
identitatea dintre terminologie i realitate, considernd Holocaustul ca o tentativ de
aneantizare a poporului evreu.
Afirm:prin Holocaust inteleg tentativa de exterminare (neantizare) neconditionata a
poporului evreu; in acest sens, afirm identitatea dintre termen si tragica realitate
istorica.
Ma opresc aici nu inainte de a mentiona d-le Laszlo Alexandru:
- Eu imi motivez in textul Culpei Negationismului fiecare afirmatie cu trimitere la
autori, cu argumente expuse civilizat. Daca veti avea dorinta sa imi replicati la fel,
va mai raspund. Altfel nu.

#6 Comment By Aurora Mihacea On 3/8/2007 @ 11:17 pm

Pentru ca unele din observatiile pe care le-am primit de la L.Alexandru sa fie mai
bine intelese de cititor, postez aici replica pe care am dat-o lui MDGheorghiu, n
limba romana.
ONOAREA PIERDUT A UNUI SOCIOLOG (I)
De multe ori m-am gindit la acest paradox: noi, oamenii acestor vremuri, dei
posesori ai Cuvntului, trim n marea noastr majoritate n lumea celor care nu
cuvnt. Iat, dac lum verbul a cuvnta strict n sensul de a vorbi n faa i n
numele unor grupuri mari de oameni, situaie rezervat liderilor notri aflai nu doar
din punct de vedere politic ci si spaial mai sus dect noi (ntr-o tribun sau pe un
ecran), atunci, noi, cei din faa tribunei, cei de jos, suntem cei despre care se
cuvnt i care suportm consecinele cuvintelor spuse n numele nostru.
Din lumea celor care nu cuvant, a milioanelor de oameni care nu sunt nici
politicieni, nici jurnaliti, m-am hotarit s ies cam prin 2003 cnd mi exprimam
dezacordul fa de declaraiile aiuritoare ale lui Ion Iliescu privitoare le tregedia pe
care au trit-o evreii romni n timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial. Citez din
materialul meu publicat la acea dat Holocaustul (), aceasta urgie infioratoare
ce s-a abtut asupra populaiei evreieti din epoc, este sigur dovada unei
regretabile involuii pe ntortocheata scar a istoriei omenirii. Nimeni i nimic nu se
mai poate compara cu ceea ce s-a petrecut atunci, cu suferinele ndurate de
brbaii, femeile i copiii poporului evreu. O populaie ntreag hituit, vnat i
exterminat sistematic cu aparatur i precizie de ceasornic camerele de gazare de
la Auschwitz o dovedesc arat pn la ce adncimi ale bestialitii poate cobor
omul civilizat (Lumea Liber, nr.776 15-21 august 2003)
mi menin aceasta opinie, cu un singur amendament: comparaiile sunt posibile i
trebuie fcute, deoarece nvm din ele ca orori precum Holocaustul i Gulagul
reprezint o abdicare att de total de la principiile eticii iudeo-cretine nct se
poate spune c sunt unice prin grozvia lor, fiind inapte de a fi ierarhizate.
Astzi, demersul lui M.D.Gheorghiu m oblig din nou s ies din anonimatul unui
simplu profesor spre a explica prin apelul la cunotintele pe care le predau elevilor
mei adolesceni - logic, psihologie, educaie civic, filosofie c nu poi aduce
cuiva grave acuzaii nclcnd legile de baz ale logicii, nesocotind cunotine
elementare din domeniul celorlalte tiine socio-umane i, dup toate astea, s mai
i ceri aa cum face M.D.Gheorghiu, s fii luat n serios de publicul Franei, ara
care a dat marii logicieni i filozofi ai lumii noastre moderne si contemporane
Cinci teze false
n textul d-lui M.D.Gheorghiu, sociolog al institutului Wiesel, exist mai multe
afirmaii false. Le voi rezuma la cinci teze prezente explicit n textul su, teze a
cror falsitate mi propun s o demonstrez n cele ce urmeaz folosind cunotinele
existente n programa colar pentru nvmntul preuniversitar din Romnia
viznd tiinele socio-umane; aadar d-ul M.D.Gheorghiu nu poate pretinde c nu a
luat cunotin de ele..
.Iat acum n rezumarea mea, cteva din tezele false susinute de textul de fa al lui
M.D.Gheorghiu:1. P Goma este negaionist; 2. P.Goma este antisemit; 3. P.Goma
ncalc legea referitoare la infraciunea de negaionism si antisemitism iar statul
romn, membru al Comunitii Europene nu asigur aplicarea acestei legi; 4.
Scrisoarea de motivare pentru atribuirea titlului de cetean de onoare lui P.Goma
avanseaz ca argument important aciunea militant a lui P.Goma mpotriva
evreilor.5. Toate opiniile semnatarilor respectivei scrisori sunt copii identice ale
opiniilor lui P,Goma
Motivele semnatarilor
Afirm deasemeni c pentru semnarea scrisorii de motivare a acordrii a titlului de
cetean de onoare lui P.Goma decisive au fost: activitatea de decenii consecvent
anticomunist a lui P.Goma; meninerea unei msuri punitive luate mpotriva
scriitorului romn P.Goma (deposedarea acestuia de cetenia romn), msur
luat de regimul declarat recent ilegitim i criminal al lui N.Ceauescu i
meninut prin neanularea ei de ctre aceleai autoriti ale statului de drept romn
care au condamnat regimul comunist ca ilegitim i criminal ; falsitatea tezelor
susinute att de MDGheorghiu cit i de autorii protestelor trimise Primriei
orauluiTimioara.
Deasemeni la toate acestea s-au adugat i gestul total nepotrivit al doamnei
ambasador Rodica Radian-Gordon care formuleaz ntr-un act adresat autoritilor
romne > ( Valerian. Stan, New York Magazin, nr 21 martie 2007 )
Toate acestea sunt motive mai mult dect suficiente pentru oricine a dorit cu
onestitate sa semneze n favoarea acordrii titlului de cetean de onoare lui
P.Goma chiar dac opiniile semnatarilor privind politica lumii sau ma rog, a
Israelului nu coincid ntrutotul cu opiniile lui P.Goma, ba pot fi i diferite, cci n
Romnia, opinia este inc liber.
.D.M.Gheorghiu / Alexandru Laszlo
ntruct despre inexistentul negaionism al lui P.Goma si prin urmare si despre
imposibilitatea de a aplica o lege unor fapte ce nu intr n incidena ei am mai scris,
m voi cita din nou cu o parte a textului intitulat Culpa Negaionismului (New
York Magazin nr 505, 17 ianuarie 2007 ) Textul este adecvat demonstrrii
falsitii tezelor sustinute de .M. D.Gheorghiu, fiind adresat altui universitar care i-
a uitat cunotinele de logic i filozofie din vremea colegiului i a studeniei. Att
doar c, n fragmentul intitulat Mgarul lui Buridan i Al.Laszlo, cititorul este
rugat s nlocuiasc numele lui Al. Laszlo cu cel al cercettorului Institutului
Wiesel.

#7 Comment By Laszlo_Alexandru On 4/8/2007 @ 1:04 pm

Aurora Mihacea scrie prea multe i prea degeaba. Ne comunic o galerie de

sentimente i triri personale, dar nu rspunde la obiecii. Prin romane poate fi
valabil, dar ntr-un schimb de idei strategia asta e falimentar.
M-a bucura s aflu, eventual pe puncte, urmtoarele aspecte:
1) Cnd Paul Goma e acuzat, cu zeci de probe, de ANTISEMITISM, de ce Aurora
Mihacea ne vorbete pe larg despre NEGAIONISM ncercnd s transfere,
printr-o manevr logic de doi bani, ntregul n parte?
2) De cnd e filosofia destinat s rstlmceasc lucrurile? S fac dintr-un
negaionist explicit al Holocaustului un inocent, n schimb s-i transforme pe
cercettorii crimelor n trivializatori?! De cnd snt cuvintele pompoase destinate
s-i duc de nas pe naivi? (i o ntrebare colateral: ca profesoar de tiine sociale,
cum se recomand, a frecventat cumva A. Mihacea coala de partid comunist
tefan Gheorghiu?)
3) Unde mai e contradicia din Raportul Wiesel, care vorbete clar despre
capacitatea lui Paul Goma de a accepta formal detaliile Holocaustului, precum i
despre incapacitatea lui de a recunoate ansamblul?
4) Care mai e legtura logic dintre dilema mgarului lui Buridan i lipsa de dileme
a lui Laszlo Alexandru?
5) De cnd e gndirea chemat s complice, s abstractizese i s deformeze
lucrurile care, n realitate, snt foarte clare, simple, i evidente? De cnd e
profesoara din Piteti ndreptit s lanseze avertismente intelectualoide ctre
judectorii proceselor lui Paul Goma din Bucureti?!
Ct privete originalitatea ameitoare a meditaiei care transform efectul n cauz,
neleg scuzele formulate public de autoare i le accept. Dar celelalte? Celelalte?
P.S. Firete c bibliografia Aurorei Mihacea e lacunar. nainte de a mai rspunde,
i recomand s rsfoiasc inclusiv pe internet cel puin urmtoarele intervenii
ale mele din revista E-Leonardo:
1. Paul Goma antisemit n nr. 5/2004, la adresa:
[1] http://193.226.7.140/~leonardo/n05/Laszlo5.htm
2. Pcal nva istorie n nr. 6/2005, la adresa:
[2] http://193.226.7.140/~leonardo/n06/Laszlo7.htm
3. Un protest avortat, n nr. 8/2006, la adresa:
[3] http://193.226.7.140/~leonardo/n08/Laszlo1.htm
4. Goma la tribunal (Acte de la proces) n nr. 9/2006, la adresa:
[4] http://193.226.7.140/~leonardo/n09/Laszlo7.htm

Pentru Machiavellian: ce fel de judectorian originalian e s-l acuzaian pe cel care

rspunderian pe internetian, i nu pe cel care primul srean? Ca un mocofan?

#8 Comment By machiavellian On 4/8/2007 @ 5:51 pm

LA, scuza-ma, dar tot frustrat ramai. Tu ai sarit la abia 8 ore cu dreptul la replica, in
conditia in care abia fusese publicat serialul, si repet, abia primul episod.
Toate cele bune,
machiavellian (cu m, fiind o caracteristica, nu un nume propriu).

#9 Comment By Zob Gheorghe On 4/8/2007 @ 6:04 pm

Aici asist la o lupt ntre dou persoane.Aurora Mihacea a incercat s-l traga pe
Alexandru Laszlo pe teren intelectual raional pornind de la operaiuni logice
primordiale.Acestea ar fi metamorfozat lupta dintr-una individual intr-una de
interes social deoarece punea n poziie creatoare i responsabil pe fiecare
paricipant.Laszlo nu accept strnsoarea raiunii, exigenele gndirii logice i ca
orice persoan politic nu discut de pe poziia spiritual a cunoaterii ci de pe
poziia spiritual a aciunii.El nu urmarete n primul rnd adevrul sau falsul ci
binele sau rul.Dei are dexteritate lingvistic este regretabil c aceast bun
calitate nu se subordoneaz cutrii responsabile i primordiale a adevrului.S tii
c nu de jonglerii lingvistice i scriptologice avem noi romanii nevoie ci de adevr
i de bine caci viaa este scurt i se alege praful de noi mine poimine.
Trecnd la obiectul divergenei a avea de spus urmatoarele:
1.Termenul de negaionist trebuie specificat cci este prea general.Negaionismul
poate fi aplicat la orice.Deci trebuie precizat negaionismul n raport cu un obiect
sau altul.
2.Presupunnd c termenul de holocaust este antiignesc i antijidnesc in acest
caz i gsim ca termen deficiena c nu este coresponztor strii de fapt pentru c
tiganii i jidanii nu au fost ari de tot ci numai parial deci nelesul originar al
termenului de holocaust nu se aplic.
3.Ce importan are astzi un fapt petrecut pe vremea bunicilor notri?Probabil c
vor ca noi s platim n bani faptele bunicilor, stabunicilor i aa mai departe.Atunci
s fim consecveni i s cerem despagubiri italienilor pentru agresiunea criminalilor
romani asupra dacilor care a fost genocid autentic recunoscut i de istorici.De
asemenea s cerem eliberarea imediat a Panoniei i Bulgariei pentru a ne
valorifica teritoriile pierdute de strmoii notri, ca s nu mai vorbim de aurul jefuit
de turci.
4.Unde exist dreptate cnd un popor se infiltreaz pe teritoriul altuia i apoi i
pune condiii btinaului? Prima masur just este ca intrusul s fie scos afar ca
s nu se dezvolte inuntru i pe seama poporului invadat, parazitat.Nu este natural
s ma sinucid eu ca s trieti tu.Cinstit este s convieuim fiecare pe teritoriul
su.Genocidul ca fapt nu ar fi existat daca s-ar fi respecta aceast regul:Fiecare
popor are o ar.Oare statul romn nu a dat posibilitatea reconstituirii rii Izrael?
Oare poporul roman nu a fost destul de siluit pe teritoriul su european ca s mai
fie nevoie de o nou siluire n secolul XX?
5.Consider c de actualitate pentru noi romanii este genocidul antiromanesc
postpucist, actiunea antiromaneasc a agenilor sub acoperire economic,
periclitarea politic i militar a fiinei noastre naionale prin amestecul occidental
in politica romaneasc.Vei mai discuta de holocaustul antonescian sub ruinele
balcanicei capitale bucuretene n caz de legitima aprare rus?

#10 Comment By boboc On 4/8/2007 @ 6:15 pm

voi va jucati aici de-a VORBAsi dea INTRIGA CULTA

nici serioasa, nici culta discordia voastra si mai ales nu stiti, care dintre voi sa faceti
mai bine sau mai rau lui Goma pe amindoua partile , suciti subiectul si va
contraziceti cu deridere si bascalie si joc de cuvinte romanesti(si asta nu face cinste
nici literaturii nici politicii nici jurnalisticii romanesti
i-mi aduceti aminte de intriga fabricata" de Eugen Barbu si Adrian Paunescu, in
anii socialismului. faceau un circ public , cu altercatia lor, care se dorea culta si
politica si literara si de fapt ei erau prieteni si se intilneau ca sa discute: ce trebuie
sa mai replice unul si altul si amindoi erau la cirma culta a tarii, unul plagiator -
Eugen barbu - iar celalalt un poet romantic cu forta - pentru ca era de o luciditate
stranie in realitate si un manipulator de mina intii (ceea ce astazi ii sta bine, dar nu
atunci, in sistemul caricatural socialist).
asa va simt stimulatori de discutie intr-un vid de subiect la altermedia
sigur Timisoara a gresit dind lui Goma titlul de cetatean de onoare al Timisoarei,
dar sa nu exageram, trebuie contestat actul si atit, nu fortati lucrurile dindu-le mai
multa importanta decit merita

#11 Comment By boboc On 4/8/2007 @ 6:18 pm

sint atitea altele de discutat si dv. va agatati de un subiect pe care-l vreti arzator si
urias
si . NU-I

#12 Comment By boboc On 4/8/2007 @ 6:29 pm

controversa dv. ar trebuiis a o debateti in spatiu privat nu aici in fata tuturor in

plus ca nici unul nici altul nu aveti argumente suficient de puternice pentru ca sa
purtati un dialog.. care de fapt nici nu exista dv. va birfiti si va invectati aici cu
patos strict personal
de fapt cred ca aveti ceva unul impotriva altuia, si impotriva methodelor personale
de exprimare in societate si nicidecum ceva pentru si contra lui Goma si a numirii
lui ca cetatean de onoare al Timisoarei.

#13 Comment By Aurora Mihacea On 5/8/2007 @ 12:27 am

1. RASPUND IN LINE; VOI FOLOSI MAJUSCULE

1) L.Alexandru: Cnd Paul Goma e acuzat, cu zeci de probe, de ANTISEMITISM,
de ce Aurora Mihacea ne vorbete pe larg despre NEGAIONISM ncercnd s
transfere, printr-o manevr logic de doi bani, ntregul n parte?
2. Aurora Mihacea: CULPA NEGATIONISMULUI ( ARE PATRU PARTI PARTI
SI CEA DE A CINCEA ESTE GATA DE PUBLCARE), VA FI URMATA, LOGIC,
DE CULPA ANTISEMITISMULUI..
2) L.Alexandru: De cnd e filosofia destinat s rstlmceasc lucrurile? S fac
dintr-un negaionist explicit al Holocaustului un inocent, n schimb s-i transforme
pe cercettorii crimelor n trivializatori?! De cnd snt cuvintele pompoase
destinate s-i duc de nas pe naivi?
3. Aurora Mihacea: V-AM SPUS CA IMI ARGUMENTEZ FIECARE
AFIRMATIE : RASPUNSUL PRIVITOR LA CELE CITEVA SUTE DE ANI (BA
CHIAR MII DACA IL LUAM IN CONSIDERARE PE ARISTOTEL, CEL CARE
PUNEA PROBLEMA ADEVARULUI ENUNTURILOR NOASTRE SUB
FORMA CORESPONDENTEI CU REALUL.) N CARE FILOSOFIA A FOST
PREOCUPATA DE CORESPONDENTA DINTRE TERMENI, SI REALITATEA
LA CARE TERMENII FAC REFERIRE, ESTE N CELELALTE PARTI
NEPUBLICATE INCA PE ACEST SITE. SUNT PUBLICATE INSA PE SITE-UL
ASYMETRIEI. NICI NU LE-ATI CITIT DARASA CUM OBSERVA UN
ANTEVORBITOR DEJA VA GRABITI SA VA PUBLICATI IMPRESIILE
HABARNAMISTE, SCUZAI-MI CITATUL, IN PUBLICAIA TIMPUL,
DESPRE CEEA CE AM SCRIS SI NU ATI CITIT.
IN ACESTE CONDITII, CEL CARE RASTALMACESTE LUCRURILE,
SUNTETI DVS
L. Alexandru: i o ntrebare colateral: ca profesoar de tiine sociale, cum se
recomand, a frecventat cumva A. Mihacea coala de partid comunist tefan
Gheorghiu?)
EI, SIGUR CA DA! ARGUMENTUM AD PERSONEM? NU VA IESE! NU
DOMNUL MEU, EU AM URMAT FACULTATEA DE FILOSOFIE SI AM AVUT
CAM ACEIAI PROFESORI CA SI VLADIMIR TISMANEANU.. AM INTRAT
IN ACEASTA FACULTATE CAM LA DOI ANI DUPA DINSUL. PRIMII
PROFESORI CARE MI-AU DESCHIS MINTEA AU FOST EVREI
SUPRADOTATI: FILOSOFIE (IN LICEU), FRUCHTER EUGEN, LOGICA (IN
FACULTATE), PETRE BIELTZ. LE SUNT RECUNOSCATOARE SI CER
CELOR DIN JURUL MEU SA RESPECTE CE AM INVATAT.. DAR, CE
GHINION PE DVS, NU AM AVUT NICI O FUNCTIE, NU AM RAMAS NICI IN
BUCURESTI, AM PLECAT ACOLO UNDE AM FOST REPARTIZATA, ADICA
TOCMAI IN BANAT UNDE NU CUNOSTEAM PE NIMENI, MINCAM
CARTELAT CA TOTI ROMANII DE RIND IAR MAI TIRZIU CIND S-AU IVIT
COPIII , LE INCALZEAM STICLUTA CU LAPTE LA SUBSUOARA CACI
BUTELIE NU AVEAM IAR CURENTUL. MERGEA DOAR DE LA PRINZ
CITEVA ORE SI SEARA LA ZECE VENEA STINGEREA.
3) Alexandru Laszlo:Unde mai e contradicia din Raportul Wiesel, care vorbete
clar despre capacitatea lui Paul Goma de a accepta formal detaliile Holocaustului,
precum i despre incapacitatea lui de a recunoate ansamblul?
Aurora Mihacea: DOMNULE L. ALEXANDRU, NUMITI DELALII
RECUNOASTEREA PERSECUIILOR, A POGROMURILOR, A
DEPORTARILOR, A CRIMELOR SAVIRSITE DE ROMANI IMPOTRIVA
EVREILOR SI ROMILOR! ASTA A RECUNOSCUT SI SI-A ASUMAT P. GOMA
IN NUMELE COMUNITATII SALE.- ROG CITITORII SA RECITEASCA
CITATUL DIN P.GOMA AFLAT IN MATERIALUL MEU.
MA VD OBLIGAT SA VA ATENONEZ CA NUMIND DETALII
PERSECUIILE, DEPORTRILE ANTIEVREIETI, NUMII DETALII
DESCRIEREA FAPTELOR HOLOCAUSTULUI, CONFORM LEGII 107/2006.
PEDEAPSA PENTRU NEGAREA FAPTELOR HOLOCAUSTULUI ESTE DE
ANI DE INCHISOAREDVS, SUNTETI LA UN PAS DE A DEVENI
NEGAIONIST AUTENTIC, PENTRU CA NU NEGATI UN SIMPLU TERMEN
PE CARE L-AI CONSIDERA INADECVAT, CI CHIAR FAPTELE
HOLOCAUSTULUI.
4) L.Alexandru:Care mai e legtura logic dintre dilema mgarului lui Buridan i
lipsa de dileme a lui Laszlo Alexandru?
CITITI RESTUL CULPEI NEGAIONISMULUIVEI CPTA
CUNOTINELE NECESARE PENTRU A INELEGE, DACA PINA ACUM
NU ATI NELES ( Nu cred c este greu: P. Goma neaga un termen (cel de
Holocaust), considerndu-l inadecvat, dar recunoate faptele crora li s-a aplicat
acest termen. Dvs, v-ai trezit n faa unei dileme: de o parte negarea termenului de
cealalta recunosterea si asumarea faptelor reale. Scolasticii s-au aflat in aceiasi
dilema. Ca si unii dintre scolastici, ati considerat termenul adevarata realitate,
singura care conteaza, caci negarea termenului ati identificat-o ca fiindnegarea
realitatii tragice a evreilor romani de catre P Goma (desi acesta recunoaste EXACT
faptele: persecuiile, pogromurile, deportrileMagarul lui Buridan a stat pe
ginduri..Dvs , nu : pt Dvs doar termenul este insasi realitatea, singura realitate.
Fapt dovedit si de considerarea faptelor Holocaustului drept DETALII!.
5)Laszlo Alexandru: De cnd e gndirea chemat s complice, s abstractizese i s
deformeze lucrurile care, n realitate, snt foarte clare, simple, i evidente?
Aurora Mihacea AUZII-VA DOAR: CLARITATE, EVIDENTA!! ACESTEA
SUNT CRITERIILE LUI R. DESCARTES, CRED CA NU STITISI SIGUR NU
STITI CUM AU FOST ELE DESFIINTATE DE FILOZOFIA ANALITICA . PE
INTELESUL DVS: SUNT CRITERII SUBIECTIVE, FAPT PROBAT DE INSI
DISCUIA NOASTRA: CEEA CE DVS CONSIDERATI EVIDENT SI CLAR EU
NUMESC APAREN, SUPERFICIALITATE. .
Laszlo Alexandru De cnd e profesoara din Piteti ndreptit s lanseze
avertismente intelectualoide ctre judectorii proceselor lui Paul Goma din
Bucureti?!
Aurora Mihacea :EU IMI FAC DATORIA SI OFER CUNOTINELE PRIMITE
DE LA PROFESORII MEI ORICUI DORESTE S LE CUNOASC. AM
DREPTUL SI LA OPINIE, NU? SAU IL ARE DOAR L.ALEXANDRU_? OPINIA
MEA ESTE CA MAGISTRAII AU NEVOIE DE INSTRMENTELE
FILOZOFIEI, SEMIOTICII, LOGICII, EXACT CUM AM SPUS.
NU ESTE AVERTISMENT, EU NU AM NICI O PUTERE ASUPRA
MAGISTRATILOR , CA SA FIE VORBA DE VREUN AVERTISMENT. (Eh, d-le
Laszlo Alexandru, cine vorbea de rastlmcire? )
Opinia
Laszlo Alexandru: Ct privete originalitatea ameitoare a meditaiei care
transform efectul n cauz, neleg scuzele formulate public de autoare i le accept.
Dar celelalte? Celelalte?
P.S. Firete c bibliografia Aurorei Mihacea e lacunar. nainte de a mai rspunde,
i recomand s rsfoiasc inclusiv pe internet cel puin urmtoarele intervenii
ale mele din revista E-Leonardo:
Aurora Mihacea. FITI LINISTITVINE I PARTEA UNDE FAC REFERIRE LA
OPINIILE DVSPINA ATUNCI, VA OFER SI EU O BIBLIOGRAFIE : 2
[5] http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=439
.
[6] http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=440
[7] http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=444

#14 Comment By dimaiulianct On 5/8/2007 @ 1:42 am

Dau dreptate lui Lacoon. Reusim - nu stiu cum - sa deviem foarte mult de la
subiect. Este vorba despre un om, si mai mult, despre un roman. Noi ne aruncam
romanii nostri la gunoi. In schimb dam drepturi unor oameni care nu au nicio
legatura (dar absolut nicuna) cu noi (in speta, evreii). Pur si simplu, Paul Goma
face afirmatii care lovesc in orgoliul sau interesul unora. Si acestia ce fac?
Afirmatiile acestea, pentru faptul ca sunt adevarate dor asa de tare si asemenea
afirmatii conving pe unii sa schimbe legea, sa schimbe definitia unui cuvant in
functie de imprejurarile istorice, doar pentru a ingradi dreptul la libera exprimare.
Pentru ca in fond acesta are cel mai mult de suferit. Asa ca explicatiile unora de aici
nu-si au locul. Este vorba doar de moralitate si de putina condescendenta. Sa dea
Domnul ca Paul Goma sa castige acest proces si poate asa ii vom reacorda noi,
ROMANII, cetatenia furata de comunisti (sau, de ce nu, de evrei).

#15 Comment By Laszlo_Alexandru On 5/8/2007 @ 10:09 am

Da, e clar cu cine am de-a face. Scuze ca v-am tinut de vorba - nu se va mai
intimpla. De-un singur lucru imi pare rau: vai de bietii elevi care sint obligati sa va
asculte.

#16 Comment By boboc On 5/8/2007 @ 11:52 am

ce pacat ca a-ti dat un spatiu, pe acest sit, unor oameni care se cearta si cauta sa fie
unul mai tare ca altul.
asta-i spatiu de scandal" pina la urma
dezgustator
asistam la cearta a doi indivizi, care nici unul nici altul nu are dreptate din anumite
puncte de vedere si din altele au si unul si altul dreptate.

#17 Comment By boboc On 5/8/2007 @ 12:33 pm

si mai ales dragii mei (cei doi interlocutori de baza D-na AM si Domnul LA)
dupa toate reflexiile ceea ce faceti aici este curat murdara" manipulare vorba
lui Caragiale.

#18 Comment By Aurora Mihacea On 5/8/2007 @ 2:23 pm

Precizari pentru L.Alexandru i Boboc

a. Am spus c am intrat la Facultatea de Filosofie cam la doi ani dup
V.Tismneanu,; corect este: la doi ani dup ce domnia sa a absolvit cursurile acestei
faculti. deci nu am intrat n contact nici cu persoana sa nici cu altele dinsfera
Primverii, dealtfel complet inaccesibil unei studente provenite dintr-o familie de
simpli muncitori Ghinionul dvs d-le Laszlo Alexandru, este dublu
1. Dac, forat de faptul c nu am nici o legtur cu tefan Gheorghiu, ai dori s
mi administrai la textul Culpei Negaionismului un argumentum ad personem
atacnd facultatea unde am nvat, ai ataca volens nolens facultatea unde a nvat
V.Tismneanu; ceva mi spune ns c nu dorii s atacai instituia unde s-a format
eful celebrei Comisii Prezideniale..;
2. Dac ntrai pe site-ul [8] http://www.romanialibera.com, vei constata cit de
apropiate pot fi opiniile a doi oameni formai de aceiai instituie n aceiai epoc
de trist amintire. Recunosc, acesta este i ghinionul celor ce ar dori s m atace
dintr-o poziie opus celei pe care v situai Dvs acum.
b. Cind am spus ca CER CELOR DIN JURUL MEU SA RESPECTE CE AM
INVATAT, m-am referit inclusiv la profesorii mei.
c..Laszlo Alexandru a spus: vai de bietii elevi care sint obligati sa va asculte.
Ii amitesc: primo : elevii mei sunt in vacanta, ca si mine care mi-am luat libertatea
de a-mi exprima opiniile personale aici si nu la ore de curs; secundo: in scoala este
predat materia conform PROGRAMEI SCOLARE. Eu nu pot preda sau sustine
altceva decit mi permite programa scolar. Ceea ce am scris, am scris aplicnd
cunotine pe care dvs , profesori universitari din cite neleg, nu le avei, la o tem
ivit n plan public, dezbtut de scriitori, jurnaliti, eseiti, NU DE ELEVII MEI
care sunt mult prea mici pentru a le nelege acum, dac ar fi abordate. Ei nu au
nc instrumentele necesare spre a nelege o asemenea dezbatere (acestea sunt
detaliate doar in facultate).
Ca de obicei, d-le Laszlo Alexandru, atacai la persoan : dorii cumva s propunei
excluderea mea din mvmnt pentru c am ndrznit s mi expun opiniile
personale aici? Profesorii nu au dreptul la opinii personale motivate cu bibliografia
de rigoare, dar dvs, avei dreptul la opinii gen : recunoaterea i asumarea culpei
deportrilor, martirizrilor, asasinatelor, sunt DETALII.si nu credeti ca vi s-ar
potrivi mai binevai de studentii obligai s asculte asa ceva?
Fii linitit, la stilul dvs de argumentare, am neles din capul locului c nu vei
rezista unei discuii oneste i vei da bir cu fugiiiDrum bun, cale btut i succes
la publicarea impresiilor dvs despre ceea ce n-ai citit!
Ps. Cind v-am avertizat c sunteti n pragul unui negaionism autentic, nu am fcut
altceva dect s va urmez stilul pe care l-ai abordat citindu-l de Paul Goma. V-am
pus n situaia respectiv (i ntemeiat deoarece numii DETALII recunoaterea
Faptelor Holocaustului.), de simi pe pielea dvs ce nseamn s procedezi aa.
Totodat se poate observa c existnd aceast lege trebuie s ne cntrim bine
cuvintele cnd afirmm ceva.
DOMNULUI BOBOC
De cnd ai intrat, nu facei altceva dect s ncercai din rsputeri s abatei atenia
de la subiectul eseului de faa. Precizez : eseul reprezinta opinia mea libera, am
dreptul la ea si nimeni, absolut nimeni nu ma poate opri sa mi-o expun. Doar o
demonstratie curata, fara atac la persoan, dotata cu trimiteri biblografice si
impecabila din punct de vedere logic , istoric, semantic, m-ar determina sa imi
renunt la opinia mea.
Daca va dezgust opinia mea i modul de abordare a discuiei cu Laszlo Alexandru,
de ce ai intat totui constant- ritmic- la acest subiect? Raspuns: ca sa abateti
atenia. DE CE DORII S ABATEI ATENIA? Aici nu am raspuns, nu
ineleg
#19 Comment By machiavellian On 5/8/2007 @ 6:30 pm

De-un singur lucru imi pare rau: vai de bietii elevi care sint obligati sa va asculte.
Argumentul omului care nu mai are argumente. Multumim pentru discutie si la mai
multe.
#20 Comment By boboc On 6/8/2007 @ 4:57 am

stimata Doamna, cu parere de rau trebuie sa va spun ca nu aveti decit sa va ciufuliti

cu Domnul pentru eseul dv cit doriti dar nu aici pentru ca NU NE
INTERESEAZA.
cel putin eu va transmit succes dar NU AICI de fata cu noi
eseul dv. nu aveti decit sa-i faceti ce doriti, cum doriti si cind doriti in privat
aici este loc public, un spatiu unde dorim dezbateri adevarate ci nu manipulari cum
incercati dv. si Domnul sa ne faceti
nu am nimic cu dv. nu va cunosc iar subiectul este controversat si nu stiu eu ce
philosophie a-ti facut dar nu aveti coherenta in expunere iar de logica, cunoassteti
termenii dar nu-i intelegeti si nici nu-i cunoasteti deci ii minuiti cu placere dar nu
cu gindire de specialist scolastici sintem toti cei de aicisi dorim sa ne
imbogatim unii de la altii ci nu sa facem spatiu de razboi gasiti-va alt cimp de
batalie
Domnul Machiavellian are MARE DREPTATE veniti cu argumentul celui care
nu are argumenteeste balaceala verbala - ca sa fiu si eu in ton cu expresiile pe
care va place atit de mult sa le folositi - .
dar ca sa fiu si mai in clar, nu va cunosc(cred ca asta-i mare suferinta pentru dv.
o simt din rasputeri, si daca doriti sa schimbatio ceva la subiectul asta, padtrati-va
locul la Antisymetrie.) opinia dv. sa v-o purtati cu placere si sa v-o dati acolo
unde sinteti intrebata in exemplul de fata la tribunalul unde se va judeca cazul
Goma
negationismul trebuie dezbatut de cei ce sint direct interesati evreii si
jidanii(daca a-ti inteles ceea ce am spus intr-o interventie precedenta, tot
vocabularul utilizat la modul general) este eronat . adresati-va lor direct pentru
asta, mai intii ca sa explice ce este un evreu, un juif, un semit un sionist, etc si toata
istoria lor care nu-i decit un teatru de Molire

#21 Comment By boboc On 6/8/2007 @ 5:03 am

si apoi nu sint dezgustat de dv. sau de opinia dv. ci de felul in care incercati sa
atrageti persoanele de aici pe un teritoriu de manipulare. GATA ati incercat ,
nu a mers abtineti-va cred ca nimeni nu doreste raul dv. si nici sa va impiedice
sa va dati opinia.. cred ca altermedia a incercat sa va acorde un spatiu.. si abuzati
un pic certidu-va cu colegul dv. de fapt asta dezgustacearta si insultele - care
se doresc subtile, dar sint cusute cu ata alba

#22 Comment By gogutza On 6/8/2007 @ 10:26 am

Pentru inceput, ar trebui facute cateva constatari si observatii privind modul in care
AM a tratat aceasta dezbatere:
1. Viciu de procedura, prin care dreptul la replica a aparut la sectiunea
comentarii. Locul potrivit este cel al unui articol trimis spre publicare, unde se
supune politicii editoriale.
2. Abdicarea de la pricipiile de moderare a comentariilor, in virtutea carora au fost
cenzurate destule comentarii, al caror limbaj era la un nivel mult mai civilizat,
decat al dl. AL. Modalitatea de adresare a injuriilor este prin mesaje private.
Un asemenea comentariu/drept la replica/polemica sau cum o fi avand pretentia
sa-l/s-o) numeasca autorul nu s-ar califica pentru publicare in marea majoritate a
publicatiilor, cel putin cele care au minime criterii calitative. Exprimat intr-un
limbaj sub orice critica, dovedeste doar atingerea cotei de alarma a ingamfarii si
chiar a deversarii prin preaplin. Nu cred ca prezinta interes cititorilor defularile
individului AL.
In concluzie, AM a avut o prestatie jalinca, dar sper sa traga invatamintele
corespunzatoare, astfel incat, pe viitor, sa nu mai comita asemenea gafe.

#23 Comment By bap On 6/8/2007 @ 5:35 pm

Si totusi eu sunt interesat de opiniile altora (mai scoliti decat mine) cu privire la
afacerea holocaust.
Cum bine spunea cineva mai sus: nu credeti ca ar fi mult mai multa liniste daca
fiecare sta pe pamantul sau?

#24 Comment By boboc On 7/8/2007 @ 7:16 pm

draga bap" nu cred ca aceste opinii sint atit de interesante.

sint mai bune alte opinii care sint implicate direct si care TAC. de ce?
pentru ca-ti trebuie o cultura si informatii vaste pentru ca sa cunosti dedesupturile
afacerii asteia, sa cunosti istorie si dedesupturile ei, nu cea interpretata ci cea
adevarata (pe care nu ai de unde sa o cunosti daca nu ai acces la arhivele tinute
secret zeci de ani)
iar persoanele care aici dezbat sint necunoscatoare - este clar - nu dezbat decit
din orgoliu si pentru orgoliu si asta este viddar este adevarat ca vidul si
infinitul au puncte comune si de convergenta care pot face plinul sa para gol si
golul sa para plin grav este ca numai :PARE

#25 Comment By boboc On 7/8/2007 @ 7:23 pm

si mai este o trezab , emigratia este de cind lumea, oamenii nici nu cuvintau si
plecau mai la dreapta mai la stinga dar astzi cind cuvinta si au de ales(pentru ca
si-au dat un drept)
cum sa stea fiecare pe pamintul lui???
dar de fapt care este pamintul fiecaruia???
si unde este data legea asta, ca fiecare are un pamint???
pamintul nu-i al nimanui(dreptul universal)nici ce este pe el, si nici ceea ce este in
el
oamenii fac legile asteaCE si CUI apartine de fapt sint ABUZURI totul ar
trebuii sa fie al tuturor toti oamenii cu drepturi peste tot ce este pe planetain
parte egala.
dar si prostia si lasitatea fac parte din avutiile planetare si atunci oamenii le prefera
in locul planetei insasi
si-i lasa pe cei ce fac pe desteptii , fiind banditi si excroci, sa puna mina pe toata
planeta. si sa imparta intre ei, inlaturind de la dreptul lor, pe o parte din
populatie cea lasa si lenesa sa-si ia propria parte

#26 Comment By Emperor On 8/8/2007 @ 6:53 pm

Evocand cifra de 800 de mii de evrei si spunand ca au supravietuit jumatate, ei

manipuleaza cu buna stiinta, deoarece pe timpul celui de-al doilea razboi mondial
nu au fost toti sub jurisdictie romaneasca ! Iata ce spune istoricul Dinu C.
Giurescu : Potrivit recensamntului oficial din 1930, totalul evreilor din Romnia -
dupa etnie - era de 728115.
In urma amputarilor teritoriale din vara anului 1940, populatia evreiasca s-a
mpartit n felul urmator:
- n Romnia 312972
- n U.R.S.S. (Basarabia si nordul Bucovinei) 275419
- n Ungaria (Transilvania de N V) 138917
- n Bulgaria (Dobrogea de Sud) 807
- total 728115

#27 Comment By Emperor On 8/8/2007 @ 6:55 pm

Ca sa nu mai spunem de faptul ca modificarile nenumarate ale granitei de est au

facut sa nu se poate tine o evidenta clara a populatiei de aici, multi dintre evrei
refugiindu-se in URSS.

#28 Comment By bap On 10/8/2007 @ 11:03 pm

boboc, dupa cum spui unii-si confera drepturi. Unul din aceste cadouri este ceea
ce spui adica pamantul este al nimanui.
In concordanta cu ce spui inseama ca eu as avea dreptul (sic) sa ocup locatii ale
bastinasilor din bazinul amazon si la fel ca mine ar avea acest drept si alti 4
miliarde de asiatici sa locuiasca acolo, nu-i asa?
Legea pamantului nu este data, ci este o lege veche de cand omul si izvorata din
bunul simt. Este o axioma. Daca cineva voia sa ocupe un pamant fie acesta era fara
posesor fie trebuia sa biruiasca proprietarul existent.
Daca nu ar exista legea posesiunii, legea care apara si protejeaza proprietatea atunci
ne-am confrunta cu un haos in care ar prima forta bruta si nu
munca/cinstea/harnicia.
Cu ce scop lansezi ideea ca proprietatea si legea pamantului in particular sunt
orgolii omenesti nelalocul lor?
Cum poti defini ordinea fara garantarea dreptului la proprietate? Cum poti
recunoaste o persoana mai harnica comparativ cu una puturoasa pusa pe scandal si
bataie(razboi) ?
Cum slujesc acestea haosului social si moral?

#29 Comment By boboc On 11/8/2007 @ 6:41 pm

cher ami necunoscut, CHAOSUL EXISTA ACUM , AICI si drumul lui a fost
LUNG - pentru ca vine de secole tot acest drum (toata historia omenirii) nu
vorbeste decit de razboaie(genociduri) si de crime - mai in secret , mai la lumina -
tot felul de manipulari si de batalii ascunse, in organizatii ascunse si in maniere
detournate de la lumina zilei, si totul pentru furt, piraterie, expoliatie de bunuri ale
solului subsolului si deasupra solului, si putere(care nui altceva decit detinerea
acestor bunuri)
asta-i tot dragule si asta-i proprietatea privata.
nu mai este nimic de spus este o syntheza a ideii de chaos prezent, trecut si
poate mai putin in viitor - daca oamenii se scutura si isi iau drepturile la viata
corect , si dau la oparte pe toit cei ce nu fac decit ABUZ de PUTERE SI DE
BUNURI FARA MUNCA - dupa cum mata bine spui aici dar nici macar pe
jumatate, pentru ca daca-ar fi oamenii sa primeasca in schimbul muncii lor ceea ce
au dreptul, atunci elitele ar trebuii sa moara de foame, iar la putere sa fie
muncitorii. sic.

#30 Comment By boboc On 11/8/2007 @ 6:50 pm

"tratatul platformei rotative de philosophie"

si mai este ceva, oamenii trebuie sa munceasca pentru ca o constiinta de VIATA
IMPLINITA sa fie satisfacuta, dar daca ne gindim bine, citi muncesc din cei ce au
bani???????
sau altfel n-ar avea timp sa cistige daca-r munci??? (asta-i lozinca juifului: cine
munceste nare timp sa cistige")
viata este spatiul in actiune". - de fapt materia" care nici nu exista este
spatiul in actiune"(conform theoriei lui Rabaut), si unde nu-i actiune , spatiul se
diminueaza, deci se atrofiaza , deci de videaza, deci dispare asa si omul trebuie
sa miste ca sa -i fie viata buna si fara boli si fara handicapuri asta-i
munca..vitalacit despre cinste si harnicie, fiecare dupa placerea de-a traiisi
valorile pe care le poarta in el

Article printed from AlterMedia Romnia: http://ro.altermedia.info

URL to article: http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/culpa-
negationismului-i_7364.html
URLs in this post:
[1] http://193.226.7.140/~leonardo/n05/Laszlo5.htm:
http://193.226.7.140/~leonardo/n05/Laszlo5.htm
[2] http://193.226.7.140/~leonardo/n06/Laszlo7.htm:
http://193.226.7.140/~leonardo/n06/Laszlo7.htm
[3] http://193.226.7.140/~leonardo/n08/Laszlo1.htm:
http://193.226.7.140/~leonardo/n08/Laszlo1.htm
[4] http://193.226.7.140/~leonardo/n09/Laszlo7.htm:
http://193.226.7.140/~leonardo/n09/Laszlo7.htm
[5] http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=439:
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=439
[6] http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=440:
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=440
[7] http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=444:
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=444
[8] http://www.romanialibera.com,: http://www.romanialibera.com,