A,,a Cal.

,,da, Zinarlaala,,la

ZI\TATA
IAPR
GGRAF I
GRAF

i*i',6..,2fi00
"ffi ,,,;i
IA
N\'' Ana Caln da, Zinaida alanda

j&f'eRflJfl NTAT&@&e,g
6m*^O@E

Chiginiu,2006
 91l
ZU 37.16:
c 13

Lurr st probtd spre publir d ctr consilitll mtodic l pr-

sorilor d geogrfi de pe ltng Dirli Gnrld Educli, $tiinld, Tinrt
qi Sport din manicipiul hiqindu,procS-rbl nr 1 di 9.03.2006.

Recnz.llli:
,,G.
aria Prirnniu - prso gr did. I, liceul Cdlinscu''.
,,Promtu,,.
Silvia Zau|ica- prso gr did. I, lieul
,,N.
Lidi Tanasov - profso gr did. I, licul Iorg,,.
profso gr ,,N.
Larisa ironov - did. I, licettl Ddini',.
aria Grosu - prso gr did' I, liul ',l' Ion Cuz''.

DesrireaCIP a Camrei Nafionala Crlii

alnda,Ana
,alead"Z'iaiClanda.- Ch.:.Univers
Gografia'tezrttatgrfi/Ana
Pedagogi,2006(Tipog. or. orhi) -'72p.
rsBN 9',78-997s-9918-l-0
3000ex.
l - - 1. Gografiaprezentat,grafi
| ,7.06:911

Rd t o r :E ln S t t i
orctor: E u g n i P r o c |
o p e r t d E
: u gn t rt tc
Procesrecomputri4td:Ys il B roncl
Tipografia orhi.
Comanda nr. Tiraj: 3000 x.
Forrnat:60 84 l/16. Coli d tipar 4,5
,,Unirs
Pdgogi,,, Chigin6u,str. Soolni 16lI
tl. 45-98.33, fa 45 -97-64, -mail univrs_d@yahoo.
m

OUnivrs Pdaggi
rsBN 918-9975-9918-1-0 OAna Calnd . Zinaida Calnda
 Prfat

Gografia pezentatgrafi st o lurare original6 9i inditul din

gindira reativf, a autrilor ar igi onept prfsia a p o art1.

Prezenta lurar ar drpt sp dfinirra unor stratgii -i ofr prfsoruluinoi
li d invstigareqi modalitili d aprierpdagogi1.
Geografia prezentatdgrafi structurat5in tri p6r!i: Gografiafizi gneral1,
Geografiauman6 qi onomi6a lumii (Clasa a 10-ad ultur1 gneral6qi lasa a
11-ad liu), Gografia mdiului inonjurtorqi st dstinat1lvilor din ilul
gimnazial, lieal, elr din olgii prum 9i prfesorilor de gografl.Profsorul
d ggrafiear posibilitatas1elaborz qi si ut1|izezeu lvii difrrit mijlae
grafle (tabl, shtn d repr, diagram) p a l onsidr el mai efiient
in prosul de prdar-inv6fa-va1uar.
Przntara grafr'a onlinuturilor gografi (tabl, shm d rpr,
diagram) onstituie un suport sigur qi o rnqtodd failitare pntru:
_ in!legra,insuqiraqi mmrararrno$tin!lor
noi fundamntal;
_ actua|izara,rapitulara lor studiat antrior;
* genera|izareagi sistmatizaravolumului d ungtin!,pripri qi d.

prinderi asirnilat;
- transformaraunoqtin!lorfundamntalin unogtin!produtiv'
apliative .
Sarinil didatisunt elaboratd 6trprofesolinind ont d nivlul prg6tirii
lasi 9i obtivelpropus.
 Terna: tjnitatea rnatrii in LJnivrs

tri intrpla-
ntar6disprsat1
la- (pulber,atomi,
ntlu Sistmul solar
satlitii
.
As- torilii
troizii

ntrrrip1rJilomponntal sistmuluislar
Dri ritrii s dsbsstll?
in gru s impart plantl?

aratristiile lantelor

Plantl de ti terstru lantl sinti

rur. Vnus. P1rnint. ar1 Jupitr' Saturn, lJranus, Nptun, Plut
i. Au dimnsiuni mtt.
1. Au dirnsiunitnariin afar6d plantaPlu-
2' u dnsitl1iniari.
to.
3. Srntalltuit din rnpu;i hi. rnii.
2' Au dnsit6Ei
rnii mai gri. hi-
lor prdominorrpuqi
3. in mpnnla
4. Au un nunrrmi d satli{isau
mii mai ugri
liss.
4. Au un num6rmard satlili
5. lteza rni1 d rtali irr jurul
5' itezad rtaliin jurul alorstmar
axlor

. Nutn;tplarrtlsistmuluisolar in susiund la Soar.

. xpli dosbirildintr 1du grupuri d plant.
 Produrea ma-
rlor

Influnla soarlui
asupra Pimintului

Ritmurilpros-
lr biotie

. xpli prsul dezagreglrii roilo

Intriorul Soarlui

Strutura
Sarelui

Atmosfra Slar1

Fotosfra_ s pro- Cromosfra_ au lo oroana solar- s

du pt slar protuban!solar fotmazi virrtl solar

Dfinqturmtoriitrmni:..ptsolar'',.oprotuberanf'', o.vintsolar''.
xp1i6 d tempraturilel mai ridiat sunt ?n intriorul Soarlui?
 Trna : I\4igril Prnintului

Modifiara to arulrii
?trdursulzili la una
gi aa;ilatitudin

Susiuna zi- Cnsin!lmiq- Varia{iari

l1orqi rrolilo.r rii d rta{ie pe Gll

Abatra purilor m1$arorr- Turtia Prnintului la poli 9i

zonta|d,spr drapta rnisfrad bombara la uator (luara for.
Nord qi sp stirrga tnisfra d mi d lipsoidd rota!i).
Sud (forta Criolis)

Dfineqtnliuna misr d rotli.

a
xpli nsin1lrni;ii d rotali.

Dfingtnoliuna misr d revo|u|i
plii nsin!lnrig6riid rvolu1i.
Idntifi1p lrartzonl d 1ldur6.
Cnsein!lmigi-
rii d revlu{i
incl|zirea nunifrm6 a
supraf!i 6minflrlui in d.
ursul anului
Formara anotimpurilor qi
susiunalor

Durata ingl6 a zillor gi a

Forara zonlor np{ilorin ursul unui an, la
d ldur6 una qi aaqilatitdin

o zonald Du zn ttnprat
 Trna: \zligarea d rotafi. Variatia ori p
Glob
24 ore- 360o Rtrc: Da dou5'9ra$-s g5ss in difrit misf.re,
afuni gradl d lngitudinl astororase s alun(x.
or.
NwYrk are74"long.Vsti,
iar Chiginaur
z; ioii| *ii.,
atuni aem74o + 28'-o 102"),iar dac'douraq*.!a'.'.
- tn
aqim'isfr,gradl d longitudins sad (i. o,. o,.ouu
s afl la 38. long. sji6, iar Sydny s afl la l i t ,g.
" ,i"a,
atunia vm l5lo - 38o: 1l3 o ) .

:ili:*1;i"*
::.::::l.::'*l^:#il:::.lxiH?lt?#
s adun,iar daunoaqtmora loal a unui orag
in 'nisdla ].,,i, iil;"*.
aflm ora loal a unui or9din misfrad Vst,trrni ''
Ji,n1a d or s sad.
xrnplu. Un avirr ar a dolat din o. Nw York
la ora 10, p datade 20
1qu!t,a ajuns la Chi9in6u pst 9 r' Pe dat 9i la ra a a&rizatavionul la
hiqinu.Aplia}i r!auad grad a h14ii.
. S dtmin5rngradld longifudinal oragelor:
Nw Yrk * 74o long. Vstia, hilinau - 28" long. sti.
. Calulrn distanlain grad inti astdoua ra;
7 4 " +2 3 " :1 0 2
. alulim difrnlad tirnp dintr astr du ora;
| 2"x4, :4 0 8 , . ., i
'l'
,i . ..
4 0 8 ':60': 6 h 4 8 ,. f
. Calulmo'"J9l^1la hiqinu,adug?ndla ora Nw Yrkului
difrenlad or
1 0 h + 6h 4 8 ': 16h48,.
Aasta st ora Chigin1ului
. ntrumomntuldolirii.
alulirn ora de aterizarc
i6h 48 * 9h: 25h 48,,di ora Olh 48' azi|eid 21 august.
xnrplu:Admitm. la Sydny st ora |2. alulati
ra 1oa1ila osva in
astmomnt.Apliali rfauad grad a hartii.
. Dttmin6mgradeld longitudirral raq;lor
Sydny. 15l" lorrg.sti' oova _ 38. long, sti.
. alul5rn distanlairt grad?ntrastdouora;
l 5 1 o - 3 8 o: 113o.
. alulrn difrn{ad tirnp dintr astdou oraq
1 1 3 o4, :4 5 2 ,
45216, = 7|l2,
Calulm ora lal la osova : 12 h _ 7 h2, = 4h28,'
 Prpriet{ile fizi al
PAmintului

Cldura in-
tlri a Pi-
rnintului

Inveliquil
Pimintului

Sar.!atrstr6

Intrn antaua Supriarl, Infrioar6

Nulul xtnr,Intrn
. Dfirrqteno{iunaflirui invlig.

Trna: Cornpoz1tia Petrografi a soarlei trstr

Granitul, gabro

baza|tu|,andzitul

Tipuri de himi
ri dupi
genez
rta,alarul

. numer atgoriilde roi ar al6tuissoarlatrstrf,(dup gelez6).

. xplil frmararoilor magmati.
 erna : Litosfra
Sandinavia,Islan-
da, Solia, Uralul
d Nord

si|torii d idiar,
d obrir
olanda, Blgia, Cir-
pia La-Plat.Sudul
Rp. ldova

!
Antilinal, sirrli-
(.) nal

Fraturi, flxuri,
u1sns
disjuntiv falii' dro96ri,
vrtial qi
(J
q) (radiar) asoia1iid falii-
oizontal
horstui9i galen
)69
qJ
t>
!
a

Tipuril d utr. Cutrmurd prluqir

nrurdup5cattze- utrmuvulani
l l povoa: Cutrmurttoni
Seisli
. Suptfiial(10 km)
dup1 ad?nima . Normal (10-60km)
farului sisrn- . Intndiar(60.300 ln)
1pt fi : . Adini (300.800ktn)

jD
Trna: tapl volrrtiei gologi 9i palgogra-
fi a Prnintului
tap: r: orognz
S formaz5 Platfonnel: u-
)g ropi d st, Amriii d Nord,
Silrian,Tarim6 qi Chinz6,
Mai mult
Australian, Indian6, Brazi|la-
iluri o-
n' Arabo-Afrianl.
gni
Apar gosfrlxtm al P-
mirrtului: atrrrosfra,hidrosfra,
biosfra,aparo" libr.

S fnnazl n"runfii:Sandina-
Pa1ozoiul orognza vi, S!ii, Altai, Salai Saia-
)
(.) timpuriu Caldoni ni, Appallashi, Tian-San, Ural,
N Vsgi, Harz, Alpii Australini.
S forrneazl Continrrtul d
Palzoiul orognza Sud - Gondwana, iar in mi.
tardiv Hrini6 sfrad Nord _ Laurasia

S dzmrnbreazl continntlGnd-
wana qi Laurasia;s fnnazdprsiu-
orgnzaKirnrnri na oanrlorAtlanti9i Indian;munlii:
(1xZoZola) Vrhoiansk, Crsk, Ciukotka' sistt
montan: Sira-Nvada,Stinoqi, Si.
hot.Alin,I ndo hini.

)i S fbrrnazi bdul d nrrrnliAlpin-Flyrna-

layan,munlii Castlo tnzi, inlul d fo
N
orognzaAlpirr al Paifirrlui. In antropogn s-a produs
r\
glaialiuna_ patru pi glaiar: Gunz,
indl, Riss gi Wurm; aparotnul.

10
 Terna : Litosfera
Vulanii Pir{il monent

Stinsi n ratr Aongoua,llrurs

tna. Vzuviu.
tivi Con ratr o$ Vatra agna
Hkla. Krakatau

N,umqtpa4ile omponnteal vulanului.

Prin s dosbsvulanii stin;i d i ativi?
ldntifip hart6rgiunil d rspindira vulanilor.

Trna : Litosfra
Jqi(pinala l000 m)

Mijloii (d la 1000mla 2000m)

inal1i(pste2000rrt)

Mun!ii
Bitrini (Vhi) Sarrdinavi

Himalaya
Ttonii
D tip blo

Vulnii Vzuviu, Kilimaaro

11
 Terna : Litosfera
jas (mai js d
nivelul alrului)
Du inal{im

Sibrid Vst
Dupi arat-
rul supraf{i
dl,roas uropid st

Cir np i i 1
Saharin
Acurnulativ

araCirn-
pi Chinz6
Dupi genezi

Cimpiile modlat
prin aliuna mai
multr agnli
rozional . Ruri
. Vint
. Ghlari
glaiar
. Valuri

Grmano.Pln,
Bazinul Paizil,
Bazinul Londonz

t2
Terna: Tipuri gi forrne d relif reat de prosel
xogene
ipui Agn{ii mrf. Pros gomorf. Frm d rlief (em-
d rlif gntii logi l)
(tipuri
snti)
Rlif d - apa d pri- - eroziuna tren- - raven
p l u v i o - pitalii lialFt - tornli
dnudar - apad girir - aumular - pimonturi
- riuri smipr- - roziun suprfi-
mannt (u d- ia15
bit variabil )
R l if - gravitalia - prbugiri - alunrid trn.nadi-
g r avit a- - apa d infil- - alunri ne, gvan
tra!i - sufziun 9i tasar - glaisuri d roziun
!inal
- oziuna ro- - rrtragra Vrsan- - versanli
- tornli norio;i
ilor tilor
R li f - aa r?urilor qi - roziuna fluviald - vi
fluvial fluviilor (latral19i in adini- . tras'luni
rn) - impii aluvial
- transpot qi au- - hi, anioan
- fotm d modlarili-
mular fluviali
1 (suraftd roziun)
Rlif li . miqaraaplor . abraziun marin5 - fonn (supraf1) d
toral oeani (valuri, - autnularlitoral roziun
1a1.e' miqri - faleze
d nivl alr api . {6nnuri (u riass, u la-
oani) sunl
R l if - apa fluviilor - aumular fluvi- dlt
f l u vi . - apa mirilor marini shrar
marin (urnlii litrali, - roziutr datiti liman
rnar) marlor
R l if - shimblri tr. - dezagtegarea - hamad (dqrturipi-
o l ian mi - dfla|i (roziun troas)
rd9r1i)- virrt (dflali) - guri (aumulri d
9i transportolian)
nisip)
- apa din pri. - aumularolianI
- dun
pitalii - roziun torrrfia-
- uduri (v1i si)
16 - pdirnnt
- dprsiunid aumular

IJ
Rlif - ghea\a - roziunglaiar vi glaiar
glaiar - zlpada - aumular glaia. iruri
montan . in gh !-dz- Ld
morn'
gh! - dzagregar
- prosnival
R l if . ghlarul d - rziurr,transprt morn 9i drumlinuri
g l a iar alot gi aumularglaiar6 dprsiunilaustr
d alt6 . sila{iilli- (datorit modifiarii impii fluvio-glaiar
mei ?n uatrnar masi d ghala in fiorduri
timp)
Rlif dizlvar - proesrd roziun - forn arsti (pqtri,
arsti qi aumularsubtra- polii, dolin, avlnl, lapi.
n zuri\.
R l i f - aliunaplan- - dizolva - soar!d altrar
bign tlor qi animal. - aumular biog- - atli d orali
lor n - lnu$uroaid fi'nii
- nstruliil trritlor
R e l i a!l1a omu. - xplatar 9i n. min, arier,lrald
arrtrpi lui struli arrtropi6 baraj,anal,drumuri
trasantropi

Trna: Taxonornia rliefului trestru

Unit{i tanmie Trpt qi tiuri d relief
a) blourilontintal
garlif
b) bazinoani
muntl
podiquri
irnpii
arorlif
abruptulontinntal
fos abisal
dorsalnrdio-anir
- vi intramontlt
- 9iruri mornaic
Mzorlif - pirnonturi
- vulani subrnarini
- atrianqi dlt subnrarin
irr.lif - stua,dlt'dun,dolin,tras,avrn

14
 Terna : Struttlra atrnosfrei

Trmosfra (aurr polar)

80 krn
60 km
50 km

Stratosfera(ranul d ozon)

Troposfra(nri,pripitalii)

1. C strafuript fi vidnliatin atmosfr?

2. Idntifi6p shmlimita fieruistratal atmosfri.
l
':
'a

l5 l

1
{
 *-t

tfl

omzi{i Arului

Bioxid d arbn0'48%

zot.,78,09o
o x ig n
20,950/o

rl

r*

l. Transpouril 1. Folosira brrzinifEr1 plumb

2. ntralltrmolri 2. Folsira instalaliilor d purifiar a misii-
3. Fabrii qi rrzin lor la intrprindd gi autovhiul
4. Poiuara prin intrmdiul J. Folosira unor thnolgii npoluant

agriultuii 4 . Ruprararziduurilor
5. Poluar sonr 5 . S6dirapdllorforstir,parurilo
6 . Dpozitaraortaa surslod pluar
'7.Folsira mtodi biolgi d ornbata
i
d1untori1r in agriultur6
?
i

Msuri d mbaterea zgo-

mtelr (luar sonor)

Msui rndial (fol- Misuri de atnuarprin uti- surithni

sira d antifoarr.) |izarafatorilor din mdiu
(vgtafiaarborsnt1)

t6
 Trrta: Atrnosfra
a. Rgimul trmi al troposfri
Calulali tmperaturaaruIuisaturtla altitudinad 3000 m, da6la altitudinad
200 m d la nivlul m1rii in lorrl gi in nromntuldat,intr.un ar saturattmpratura
stga|c:+22".
Indiali gradintultrrnivrtial p car l-a!i apliat.
Gradintltnni vrtial ar valaraga16u 0,.C la o 100 m altitudine'
. Calul6m difrn{d altitudin:
3 0 0 0rn - 2 0 0 m :2 800 m: 2.8 k tn.
. Ali1m gradintultrmi vrtial 6" la 1000 rn qi ob1inrndifrnla d tnr-
ratur1dintr l dou altitudini
2 , 8 k m ' 6 " C: 1 6 , 8'C.
. Tmpraturala alti:dina d 3000 m s aluleaz6 sclzind difrn{ad tn.rpe.
raturdin valaratmpraturiiarului la altitudinad 200 rn.
2 2 " - 1 6 , 8 . C:I5,2"
b. Prsiun trnosferi
alulali prsiunaatrnosfrii la inil{ima d 6000 nr, da la altitudinad l00
nr fa!d nivlul m1rii,in loul9i in momntuldat psiunaatnrosfri1estgali
u 760 mm.ol.d mrur.
Utiliz1i gradintulbari.
. Apli1m gradintulbari 100 m _ 10,5mm.
. Aflrrrdifrnlain rnetri su kilomtri dintre l doupunt
i
6 0 0 0r n - 100rn:5900 m: 5.9k m.
. Calulim difrnlad prsiundintr l dul punt
5 , 9k m . 1 0 5m rn:619,5 rm.
. S1dmdin prsirrnaarr ni s d difrnlad psiun
760 mm - 6l9.5 mll: 140,5mm.
Di la inl{imad 6000 m psiunaatmosfri6std 140,5mm.
. ldura intrn a Pmintului
lulali tmraturain intriorulPimintului la adinimad 8000 m' da1?n st-
tr.rlizotrm tmpratra std l0.C.
Aliali gradintulgotrmic.
. Apliim gradintulgtri, 3. la 100 m qi oblinrndifrnlad tmpratur
rJint1dou1punt8000 rn : 100rn ." :240".
. Difrn{ad tmraturs aduni la trnpraturadin stratul izotet rn 9i ob1inm
tillIatuala adincirnad 8000 rn
2 . l 0 . + 10":2 5 ".
Di la adinimad 8000 m tmpratura std 250.C.
17
 Trna: Pripitaliil atrnosferi
D lunsi durat6

Dtrtd si i|llsitt Torntial(avrse)

()
Burni{
l'

Plai.burnit1

Str de grgr
q)

(a

reipita{ii tmsfrie

Din nori Dirt din arui saturat

Dfingtnoliunea d pripita1iiatmosfri?
Dup ritrii s lasifll pripitaliilr atmosfri?
C tipuri d pripitalii atmsfriunoqti?

18
Trna :D inarnia atrno sf ri. Car a ter t'zar a orr.r-
parativ a ilnului gi a antiilonului

Priniale-
l arte- iln Antiiln
ristii

ilnul s formazi datorit Antiilonrrl s fortnraz'dato.

ndi{iil rniq6rii asndnt a arului rit6 miq6riidsndntra ant-
d fbrmar vrtial 9i rni;6rii onvr. lui pe vrtiali qi nrig5riidivr.
gntp orizontal1. gntp orizntal.

resiun
Szut Ridiat6
in ntru

Itrmisfrad Nord aruls rniq. in rnisfra d Nrd arul s

Deplasara nffaaIod asoli.ia lni;a dupdald asorni,
rului in mistrad Sud-._dupi al iar in misfrad Sd - ontrar
d asorni. alrd asrni.

ilonul adu inlzirav- Arrtiillrul adr"rvln aId5

Influen(a
rnii iarna 9i r6oirai vara, vara qi r iama, v?nturislab,
asupra vr-
vinttri putrni, pripita1iivrm snin,lipsl d pripi.
mii
?nnorarmaxirn. tatii.
atrsf.ri,

looo 102
,.-7<<-\-
p6".
=/-7==t'\tt <---//
/ /

@ gi/
^
-\\

\ <*>J-/ \\

Analizind tablul' dtrmin6:

1. Tr5s1ttrrilaratristial ilorruluiqi al antiilnului.
2. Dfin9tn{iunad ,,cilott''qi ,, antiilon'',

l9
 Terna : Atrnosfra .Vinturil

Musnii
Periodi
Brizl

Dnumira Dirtia
Rparti{i pe Glb
vintului
Polar Antatida,Artia Nord-stsi Sud-st
Latitdiniltmprat'intr 40"- Sud-Vst,Vst
D Vst
60" latitudinNodi1si Sudia
Nord-st spr Sud.Vst
Aliz Topi
Sud-st spr Nrd-Vst
ara - dinspr oan spr on.

usonii Jirrnul d st al Asii, Nordl tinnt

onului Indian,Asia d Sud Iama - dinspr ontinnt spr
oran
Ziua - dinsprtnarspr usat
Bliza d mar Trrnul riurilor rnari. tnr.i.lauri Noapta - dinspr usat spr
mare
Zitla- dinsprvi spr ulmi
Bdzadmunt irrrgiunillnontn Noapta - dinspre ulmi sp
v.li
Fohnul Rgiunil muntas,Alpi, Parnir Din lnunli spr vii
urpa d st (inlusiv R.Mol- Nord-stsprSrrd-Vst
rivl{ul
dova)

. Analizind tabiul d rnai sus, dtninl:

1.ar v?nfuris formazl la trpi'Antartida?
2. Tnar r.giunisunt rsinditvinturil d Vst, rize|eqi fohnul?
3. dirliau tnusonii9i lrizl?
20
 Trna: Atrnosfra
Unghiul de 6dr a taze1or
solar.p suprafa1aP1rninlui
Ftorii rditivi

Latitudinaggrafi

Durata dominalii difritr ti-

puri d mas d aer

Vinturil
Fatorii
Ftorii dinmii
limatogeni
Frnturil attnsf-
rie

Ciloanl qi antiiloanl

Rliful

Lauri, fluvii
Curntii oanii

Apropira
d oan

21
 Trna: Zolele lirnatie gi tipurile de lirn
Zone|e lirna- Pozilia go- P o zilia
iul d limi Rgiuni limati
ti grafi1 sogafi
uatorial 0-5"
0-30' 5- L2"
subuatorial
Zona caldd lat.
de dsrt
N giS trpial l2-30"
umd6
mditranean1
subtrpial rrtinntal1
30-40"
lnusonlc
30-60' oeanra
Zona tmp-
lat. tmperat-ontlnn-
rat
N q iS tmprat
ta16 40-60'
ontinntali-x-
siv6
musoa
60-90' subpolarl 6-66"27'
Zonarcce 66 27'-90"
lat.N qi S plar5

. Car tipuri d lim1 sunt aratristipntruzona tmpratl 9i a re?

. Idntifip hartalimati1rgiunil limati din tipuril d lim1:
1.troial,
2. subtropial,
3. trnprat.

22
Terna: Zone|elirnatie/ li.asle de vinturil
dorninant

Zana limat- asle de ar Yinturil dominant

ri ara Iarna
Mas| d asl d
Vinturi Vinturi
aet ar
Plare u dirtia Polarudirlia
Nord-st in emi- Nord.st in mi-
Polar6 Plare sfra de Nord gi Polar sfa d Nord gi
Sud-st in emis- Sud-st ?n mis.
fra d Sud fra d Sud
Polarudirlia
Nord-st in rni-
Subpolar6 Temrat d Vst Polar sfra d Nord qi
liud-trst ln ml-
sfra d Sud
Tmorati Tmprate de Vst etnrat d Vst
Subtropiali Trpial A1iz Tmrat de Vst
Tropial5 Tropial Alize Tropial Aliz
Subruatorial uatriale |izee Tropial Aliz
uatorial utorial Aliz uatorial Aliz

D. in zonl limati d tranzi1ieprdornindou6 tipuri d mas d ar?

rprzintalml uatodal?

2
 Trna: Hidrosfra
s
Li

enul pltr
Lr (97,5%o)

v
ple din trnosfr
Vaporii de ap
(0,001o/o)
(

Lauri d autnular.anal

pele uSctLllLti
(2,4%o)
(J

Apl subtran

Valuril olin
Mi96ri ondu-
latorii
Valuril d origin seisrni(tsunami)

(J
igiri ritnri arl (flux 9i rflux)

Nutri
(J
Mig1ri d transla-
urnli rnaritirni
ti marinf,

D surgr
 !'5 ..
dE.- r|i sj
d.fi
qJ =d

-
. < tr ,
.= ] ^N
)
(.)
? a E a. ;(
vZ .-
:i
Y
;* i := .
A*L
l{-v -
- E 'r r o
z O
v*()

"
.J a
()E
r
'3 '6 2 b0
a)

r . o aD
5)
,a

E
. ( >|n

,l )(
N
(.)
tr v7
) *
r- 63(/)
tr a.

()r ;
r
z
d

I
o )(g a
h"P a
- .9 U)
'.i rJ)

z9
o0 "7
;.= (:" *J bi
! r 'l =
t^
.* .
3 e
g -;'
:jJ o-
' .^ x!
N q)
gl tf,
oO
*o
ov
f ,o

(\*
,E Z N
'l

U
)q

'i ra) (a)

\/ r.a)
N v =f,
ll (a)
q) !r t--
a,
tJ

la)
a .)
t

L
L

63

rF
. t:
;
.
O\
- * .
t

,3
() 6 O
()
( - ti
(J d

.l \f

25
 Salirritata

Prprit{il himie qi fi.

zi al apelr oani

Trna: oanul Planetar

p,',*,,. - -l xtralia 9i flosira lmntlor

hirni (75 elrnnt)
Dsalinizara

xtralia prffo- xtralia min-

lului gi a gazelor rurilor util so-
Rsurslmillrl lid (nrliuni
naturald p
qlf. frnrangarri).
Rsurslonului
Plntar
tl
Folosirea nrgiiurnlilor
Rsttrse!nrgti
| I
maritirni.marelor.valurilor.

Rsurslbio-
logic
Animall marin,prqt,
rabi,rVt,alnlari,
mlustt. i Plantl tnarine:algl
(varza d mar, salatad
mar) t.

- Und surrtl mai favrabil ondi1iid via{1pntruorganism_ p usat sau

?n adinuril oanului lantar.?Argumntazrsunsul.(Unii rttrion-
sidondi1iiloanuluimai favorabilpntruvia!6, doarin ap nu sunt atit
d substan1ialvaria{iild trnpraturidiurrr9i arrual,di 9i ondi1iilsunt mai
stabil.in al dila rind, apa suslin rganismulgi nu xist1nsitatad dzvol-
taea aparatulrriloomotor ori a rld1inilor putrripntru fiara d substrat).

26
 Trna: Rturile
Alimntaraqi regimulriurilor
ia1iYu'ui ai in

Riuril Tipul d alimntar deursul anului

Nr{''.il,dt l" tt ursul
anului
Amazon

Pluviall

G1aiari

idntifii:
Folsind manualul 9i atlasul,
qiSirdaria
Gang
a,riurilor vara?
st
: ;*r;3i:ill?J;;ll,*.u.

rard ploi artifi-

unaqtraqi gospodi- ial
irarsuslord ap1

Dsalinizaraapi d
maI
Rfolsira aploruzat

Slu{ii entru rzl-

vara prblemei ai

onomisira api
Distiiara apet

Folsira aisbrrilor
Stoaraapt

2',1

l erra: Riuril
lnfluenla limatului sura riurilor

Rgirrrul de ingh! Varialia niviu-

Volumul anual al
lui api api(dbitul)

De tim5 dpind

uld alimntar Dnsitatar!lei

8 numr5 lridrografi
tiuril d alierrtarea riurilor.
D mpl.
[nflunfa relifului asupra
riurilr
C5deraiului

Dirfiar?ului D rIief deinde

aratrulriului

Ativitata riului
. xplii um
s dsbsriuril dupi aratrulursului
Ap potabil

Iriga1ia
?mpurilor
Adapatul vitelor

Curlrtltri
In alitatd transport

rgtra
p5srilr
U tj|izarea la irrtrprindri

28
 rna: Hidrosfra. Lauril
Ghidishii Issik-Kul

Glaiar

Clasifiara
laurilor dup
origina uvti D baraj
natural

ani (Rusia)

29
 erna: Flidrosfeta

Apl uzat rzultatin urtna Apele uzat in urma iriglrii

ontat6riipripitaliilor u trenurilor agriol
difritsubstan1 noiv

Apl uzatprvnit Mirorganisml

d la navl fluvial
Apl uzat d
Apl d surafa-
Apl uzat la zothni
( qi subtran
radiativ

Aptruzat Apl uzat

u tmpraturi industrial
ridiat
Apl uzatm-
uttofizara api najr

a aprl
dlrrarr
Susl

Al marin

Strrs d pohtr d
Surs d polur d
proveninld terstrd
provalield mrind

Apl uzat Apl uzat

utrofizara Iidroarburil industrii mnajr
api

xploatara Apl surs

Dpozitara rsuslor de pe trenu-
d9uriloin. ansprturil rninrald p ril agriol
lusiv a 1or main fundul mlrii
r:adioativ
 Inzestrareaintrprinderilor industriale u sistme d
irulali inhis6 a aplor folosit in industri.

purarpralabil5a aplor uzat Interuicerea dpozit6rii in bazinle

mnajr9i industrialinaint d a avatial dqurilrqi in prinrul
fi dvrsatilr bazinl avati. rind a lor radioativ

f,surile de prveni-
Prznla instala!ii- Uti|izarea in zo-
re a olurii aelor
1orpntruolta- thnia trrtodi
rea rziduurilor d usat d ur1lar
hidrarburi. a grajdurilor.

Folosira ?n agriulturi a mtodibilogi d prtli a plantlor.

erna: Solul
organisml (animal
Timpul gologi
gi rniroorganism)

Roa-mam Reliful
Dflngtnoliuna d sol.
xplii rolul fidrui fatr d pdognez6infotmarasolului
Car din fatori dup6 p1rerata sunt i rnai prinipali?
omponntele Propriti{il d Znle nturI ipuri d sol
solului bazil ale solului Dsrturiarti Ati'shlti
Tunda Turbs
Substanta
o Frtilitat Taisaua Podzluri
anorsanla P5durirnixt Podzoluri intlrrit
Sub st ant a Cnugii qi brn de p-
Pidrrri d foioas
ulara du
ofsanla Stp rnoziot
a Txtura(ompozi- Stp aide Castnii
. Apa Dsertui tmDrate Bn-nusii d dstt
tia mani6)
Piduri 9i arbu;ti rrna.
Strtura: nnt vrzi u frunz tai Tera s
d tip rnditranan
nuiformi
P.1duirusoni Rosii si slbene
Gazl (ar) lamlar6 Dsr1uri troial Cntrsii d dst1
bi Savn Brun.rsii de savni
rismati Piduri tratorial
Ltritio
utnd

1
 Prfllulslului

Litira (stratld frunz).

A orizontul A: rizont d aumulara humusului.
oizorrtul : orizont intnndiar,srain humus.
B orizntul B: oiznt d aumulaa ailei.
orizontul : orizont d acumulara arbonalilor
D orizntul D: roa-rnat.

Pisunatul xsiv himizara inorti

Fatrii d
rziuna pvoatd Irigalia siv6 (pr-
dgradar
ap6 qi vint va salinizara)
solurilor

Soatradin iruit Aatul inorrt al Dfrigarapldurilor

trnurilragrio- solurilorp trnuri- gi lipsa fiqiilor d
1rin amplasara le u pantinlinat protli p inrpuri
onstrr.r!iilr

Flosira irrgrq1mintlrorgani
Aratul transvrsalal versan{ilor in lo d l himi

F1osiramtodibio-
Msuri d pr-
Irigalia ort6 logipllhtt prot1ia
tetia slurilor ulturilor d irnp

Plantarafiqiilor d protlip Rultivara trnurilol supus x-

?mpuri ploatlrilor rninirqi nstruliilr

,.arat,,_ sm1natul
Agothniadivrsiflat5(agriulturaf1r5
in mirigt,a rduroziunasolului u 90 %)
 Trna: Solul
Influnfa antrpii asupra solurilr lrretei

xploataralor mai bun Dgradarasolurilor

soluri pntrunstrulii

C9trarapid Poluara
a eroziunii solului

Prluraa P;unatul in-

inort6 a tens al ani-
slului mallor

Folosira Bltltorirea
thniii soluri1r
grel

Vinturara S6dreasp-
solurilor iilor d plant
omponnt
Dpozitiri d
S6dra Stuira gunigt
frtilit1!ii p6qunilor
solului

roziuna

Sp1larasluluid ald la pli Vijuri d prf

Distrusraslurilr

Distrugralumii vgtal

Dezgolira masivlr d nisip

Sdranivlului aplr subtran

 gE 5
l .i f

t o 0 i :i *;
fg'3
,.] = O' k .= *
gf;F
:(J
. o ()
!.i h *'- n ' t .i ]
E * ; E "E
a ; g : A. - } i
(_^=
d

-
aa) < r, " e
)
=g95-8. > E a o . i , . 9
:s
!9
".

' ) . |. | '. ..
g(J"i N
o i -^
g (). Jo.'*

fli t
9 IGI
!q p (6 O E"E. .'
> -'a b", , .
)>g
,-dr 9.* - ;
9.i

O tr .; r .^*.r . E
<3 . : -B. - 5 (

l.; l ^r 0 )
^"

v
!
q.; *" i i q .:
q , *" 5 ; fo. v 9 l L

: .- a
. * ().!lf-O
( ^;5
( ) "{o JP
(D ()E
.-'-
ts - q a. >
+
t*. '
..i , j ; 3=)!).j ()
+ ; . =E
'F e-o 1 ' ",:
. r .i o{)
' )Gt ^ ;. . . * . . E i
69;!e

. iO
o.=
.=
:;
^"'
E;
*'i
-o -o
bO
>

>r d
.()
(6 v'g

-]'siE i;
= jl- ) ' ,4 -a^

. '.E
':9
6 ,;v ^
i
.F

t r bo
! -og
^ ' lJ
0) -l 3 9 ; 9,
;<. ; oE .oE
o.t r d > O

3 * A*
;*
6
(t. E g :a
,:Y
'E
. .
j:

?*;;

F"E9 -

E s.f ,
;v)

., ()-
' 1 i.g : i; 0

9 o . s ; E8
0 )' ('
\ 3
l

N ?o & 3 E ZN

,
()
(G (J

.: . 8 O
I

F .
*3t
.iv9

6dc() (
t
(

E. .g J.
6; "
;q)
z -
igfl* . ) 0 ) L
a i .l ?
:Eg:E ;
,9)
. tr
Fg
a<z E.l& . " 8
O 6) ]"
<o.
.\
*.g .,j.
-

.=:
(

4
 ; b *e # t E, l* : j .B*
r o.i . E:
i ;.?:E;

)6O()
2 '
E ,a E :?";E
.

(d;

.
.E
.
P,*9

l. 9 :;
*9.!
c 5 l g!jL Y . :] ,.:,
!6'3. . .l ' s P {. f ; 'Rst {

;giiE
F > ..= vf (; l < t

g .g * *t

:,i e* .i A *
- = . = . E
* o l i . . + 9
3 E." Eg ,; 2 A
.: (.) .
9{ .;
.4,
()d

;i6
O t 0
N.
()
oog '! 0J .:
9 .E
^"

* ER f r, g *g .l d ,. * # s E.

.i;
i;
'E s 3

:;#-"
,.'*
s ? .*, s
;;*B
;-o
.= k
n
r-4
" , ;; &
.d
---.:
;e
.i'= :
5 + > tr --i
8 ",s s
>o
> .
n) .t

i* a,:
s; o.-j;
\z
';l
.t 'r E gE
: : N
d c
E,3
o N:
g *
q q ).\

iffEE E 5i P; 6a ,s^;i 3 .
i
9
.< - _ '
, . !
-< =
aJ)

:etii-f,e
-.=
o

-^
E o ;S ._.i
O
. . . * . U . . s
. = o) i = h:= t := 4 :
; - - .- i . , :i.=
> :'
. ; l -i
t E E .i
d

: t 6 o . r: 0 l >q
t d lY{f"

z l.5,, o. b0 ti] :: -o > a..o

ll

9
o. q *

. (, 6
(J::
, i, , o()
F-

' -' p 9

- 'fr.3-
k

Z .
z zsis=
.;
djZ
' 6 ;Q
a -' iq l ' *

g 1.2 :, ()' o
.9.= vivlJ
O s_
Y - . *
(J g9'1Z. }
i . 8

d2

nl d'a o.{ ( h t . a

.- .'
5
#
ro
! .=
t6i tr
)Gl

35
** ;
E. * jJ :
._.9

-a.;


. ..()
d . b oo

=i
;;. 9
;.- =

E.
JNg

'a
'='. .iJ.^

N ;

t .: * .i
FrL

g
r]:/

**e'i * E.
i
. , e **
r t -1 .( )

g
**s
.-E - .;
.= ri*
. . 9 9 o " ':

o. E :=
E .:l.E " 3B H.: .
'.g E* r i o g ..E 9 ;
(.) ?
'
.1

s:' 8R r3g . E 8 i .
t t - O

-[
-qo.l k
II
.*9] .(A 9

.aE 3 ;
oa N;
l

.S
:.
9

.9 ()
( , )q)
; g.3
( ) t r.i

.E? , !.g:.
-- 0) a) i

;i
^

. s
(.)
li

() . O

* ,g o =
IO

i . .
g; ; ; : 3 n
(). " t :=q

. .*ggE 1s;E 8'Ei ;-u

dg;.5,$;g;;i
9O
> 9? !
.jJ

'Rg
E;.:
. } lv *

. ii

N
,6
=
J

;. i ;*
I
. ! O

'6
.
q>
'
S
():
: * E : F g
oI) q=
9
.o.Y
d

i; " ; L
.=.9.;*qla.u3g,
.-a

?g
'
+> =
d
; g.3g; .2 1

,tt(5
9
! ()
x
2 .5
.i= l
;
9

o l >
;-
sd ts ()a'-
a
-: ..=
)
n..j
L r] o .
7 . ^F
E >'frE2qd r(i
J A . * . - = ) j : o.^ ' E o
9 i : ..:
tiU rrd-
o 8'3.H
g. J ( . i -
- * * ! . >

gi , ^
() ()=

*
o7

g g 9
9 o s.,
_
<. a Vs
, : . o lE*
. g i

U) E.
6:'ig
(t) a

36
 l| ra
o q )o
o o
s i gN
. )(s (q
:: *v OL

^
i3 N.:
.l - ' .lv
N: () R N f '* (L

9 E
r ]J*
g

!!

u 1 t
B.sg . s.! .* '.'s g qi.a
o..1 ;
.5
=
(()
geJ

.: , E
O.n.=..l
A "."3
* &d ."
8;:
g 3*:B
EE
-g* s.
sgg 3 *
().= O

bo .( ) ! 9 d
< .9...s 6 U E d d;.E"
.:|
;
o
k
.r
.A.(L)
qJE ^:
.r: ( )

,, ^/
l-^ 'tr
/. ()'E

;'
^.
9 di g a s " g F .g i
..:
B
' o
*i 8fi, , *'3
; ... s ;1 i
i ).l O
.o 5 o 9
aH A, * s ! s E". ;
.- >"o 6 o,8
i * 6

ifl.l;}:*
*.i
0 ) . '
g.: o

s j g 3g6
9; ; F; ; : s ; i.*
rrO

, i * -
: t r '- a g q
g i . O 3
O.dY.id'j

.a . g

i*;tti
A . . . a *.
t - - . : U 3 . s t^ 'i E 3g
. _ =. E U * 3..o.^9 . b g ts*
-
:H-
s 9 K..-t
i 3 *.i-"
^
s a i go i6; a;l
..r 3

. " :i r i u y ': Y E F ..
i:Ag'$E"
q
. ]. q * ' * E ,: ; g
- 5
i ': Eo. g'g , ,N =

stt{
. R 3 ., i. E
. o = . n ( ) 9 = 'o '-
J,i
p JJ.
n
^.i

6

E,s;* 3 . .
trl
. o !l

. ,i
o E a O'
*: i @,

:s tr ,. ,*i
5= () '.: ) :: {)
ij 9 U. ij o..5

*.
ti gt j g. , g
i *.6
. _ g .ig .
o - ; . t s =
J<
:g
#E ;5
():JN
-'i; B. ^<
-
<!,
tr j=
-
/{
" o= , < i
; ; g ! s ;
6* -a a ( 'ci
O- r.
'=
.E
i f ]

* . l. -
! .o
" . t . * q=
O I! U]

* a q
: .9 "9 =(!
.* s


* .a
' a

a1
l
(5'a d {5.a. .i* ;
:: .l ? g 9
E (j q=
;; -.=
N
- J 6:
:gii.:
.i
N
E g.g.
,< .'i- .
= L.i
()ii"d ,J :=
- . g
O . h

a *^tr
i ].i
).= t.) (n h o !q)
; . 'o N ^

,e:t:
.!J'i..

g * *
| |. )6 jl

9" 3 * 3E .; .:g *"
.-*!Y

-3
- & d" Eu
!? 92 .:5
g * . ;
'E
'E- e
*
. E ' s p
" * ff E
j6 . l ii. = o
.;:Jd g 9 ! 9 ! v]
lJ 6O O N --

l
3'd' 00
|
O> .a6)
v>A gaa @
O O
m; -
()
t g
d. * . .E
.i E,
E".j':Eno,1
?i
;. ! .

1 9 ' . E
t!

.
i E r ie 3 g
C,
itsE9,q
#3E
: O

li
.::.)
;* : . s # ^ , - E i.i5 "
,,n
> . . * (J .; .=
*E E ;
5 .a
^= F .i i . ..: l

.=!.E
9 ..:

^ .i O
l. 1 * = E . |r

-)
E
6gne
.i <)
. " ; i E * , , : *i.:-g

Eg
;a
O
o

f,"*; : .sq)
)6

*- . E
if; i 9.,
(d
.o

: i ; I;.; }g- *E.F ; E 8 o . : i, , E i

!lr

:'i ?,;fieE;-t.t;

.)
R ? .l

lN p
L
l A
t.n H
'j :
^) ' j
6
l,
l. f *

. . ij

:d6 .g* ; 3E <i E,! +s

( t . l9 ,-
i i - '
-s ,E 2 <
.r
l6

E ; t - 1 -E.
i-,.: .=.
ff l )( ..'l

=.E * E . <

4 . v |A
-<, d B
* 8., . 3 E
.{; a"g9.
lv
le tr
. g. 8 !.-i O - * ! (
|d
6
, 8r'=
( a n iA/ @ <<.iz
O
o
lN
.l ti )
< ! la
,9

lq;
|
./)
l
>: l!
q,, tr
.i I
!qr I {)
!a .n
r. .i lo
r9

38
 Terna: Tipolo gta lfuIlor lurnii
Nivlul d ;larizar a popu-
Rpartilia p setareld a. laliei qi de prgtira adrelor
tivitat al onorniia rsur-
d spialigtid inalti alifia-
srlor uman d mun. re pntru eonomianalional.

Strturao- Pondrain
nomii 9i a unor produlia indu-
ramui apart stril6 9i agri-
al ei. 16mndiali.

Asrtimntul qi Produlia glo-

alitatapro- bal industrial
dulii. gi agriol.

Nivlul d do.
tar a ramurilor Nivelul d dz-
Vnitul nalio-
onmiilt vltar soial-
nal.
thni69i thno- onomi
logii modm.

Vlumul9i aratrulsist-
strutura mului na{ional
omlui d inv1!6rnint'
xtrior.

Spranla Nivlul d
d via1la trai al opu-
na9tr. 1atii.

Produsul
nalional
brut.

39
Trna:Clasifiarea statlor dup difrit riterii

Sttl lumii

Japnia,Filiin, Irlanda, Cuba, India' Italia' N- Brazilia, Franla, Afganistan,

lrrdonzia,Ba- Iaslanda,Jamaia' vgia, Sudia Brrlgaria,Turia, Slovaii, hia,
hama Marea Britani

Tritorii d-
pendntegi u
Constitu1ional

Fran!4,S.U.A Vatialr, Ara. Gibraltar,

bia Sauditi Guadlupa,
ar1inia, Noua
Caldoni

Dttod diviziu tritoril . dministrtivd

Algia, Ita|ia,Rornirria Austia, Brzilia, alasia, Rrrsia,R.F. Gr. lv;ia (fonal)

mand

mrim teritoriului
liri u suraf{id itv
mii sau zi d mii km,
Rusia, anada, China, S.U.A.' Irland.R. oldva' Lihlanl
Brazilia

i numdrul popul|ii

Pst 100 nril. lo. 50 _ 100 ril.lo. l0 _ 50 mil. lo. S ub l 0 m i l . l o .

China, India,S.U.A., Grrnania'Italia, Chit.Polo-

Argr-rtina, R.Moldov. Sudia. sto*
]ndonzia nia,Rominia

Dllpd grdul d sigurr u rSurs n|url

!ri u un omplex fflri ar disun de una Jiri ar disun de liri slab sig.
d rsurs natur- sau doui rsurs naturale rsursnturald im- rirt u resurse
l d imprtanli d iInporta!fl mondiali portan!n{inalisu tural
mondiitl'i
anada,S.U.A.' Arabia Sauditi, Iran, Kr" Flan1a,Mara Britai, Japonia,R.Mol-
Rusia, Australia, r,vit,Irak, Clrile, Pnt Gnnania, Azbaidj tr dov, lv{ia,
Braziha

4
 Terna : Populalia Terri

rom6nii,spaniolii,portughzii,
italienii,franzii

Indou- ru;ii, urainnii,bulgarii, bilo-

rpan ru;ii, sirbii, roa{ii' slovnii

nmlii,englezii,norvinii,
anrrianii,sudezii'austrieii,
islandzii, daezi|olandzii

trii, azerba7jenii,turmnii,
tatarli, b a9hirii, c azahii, iauli i,
uzbeii

a
mongolii, calmiii, buriajii,
o
Altai
)
cor1n1l'

Japoflezll,

hinzii, tibtanii,butanii, vit-

namez,myanmarii,

Snrit- giptnii,sirinii, algrinii,

hamit vrii

finlandzii, estoninii,ungurii,
Urali
arlii, udrnurfii,omii
 Prinipalle rngalopolisuri de p Terra
Dnumir megal- Numarul d lo. Aglomera{ii om-
Tara
lisului uitori (mil ) ponnt

okyo,Ykoha-
Tokid Japonia 70 ma,osaka,Kb,
Kyt.

Boston, Nw York,
Bswash S.U.A 50 Philadlphi,Was-
hington,Baltimor.

hiago, Dtroit,
hiago-Piffsburg S.U.A 45
Clvland, Buffal.

San-Franis,Los
Californian (San-San) S.U.A 28
Angls,San Digo.

Duisburg,Drt-
Rhinstard (Grman) Grmania 30 mund,K6ln, ssn,
Dussldorf.

Rpublia
Sud-Corean 22 Sul,Inhon.
Coa

. Dfin9tnoliuna de mgalopoiis.
. Idntifi1p hartmegalopolisllumii'
. ar st 1mai mar megalopolisdin lum, ora$fa part din l.

42
Trna: Strutura onfesional a populafii. Co-
gt afia prinipalelor religii universale
Mldova, Uraina,
Rusia, Bulgaria,
Romflnia.

Islanda,Norvgia,
Sudia,ara Brita-
ni, Danmara'

Franfa,Getmania,
Italia,Spania,lrlanda,
Univrsal

bB
Tuia,gipt, Pakis-
tan,Arabia Saudit6.
Islarnia
Iran, Irak.

Mongolia, hina, Npal' [ndia.

Hinduismul

N{ional
$intoismil Japonia

China

43
 Trna: Ivligraliunil populatii

rganizate

Intraorrtinntal

Intrna!iona1

lntrontinntal
ri gogrlic

Sat-orag

igra!iunile
Populalii

Familiar

Rligioas

Dfinitiv

Pndular(navtisrn)

Szonire

44
 rna: onomia rnondial
AGRICULUR

SILVICULURA
Sctlrulprimr

PSUiTUL

INDUSRlA XTRACTrV

INDUSTRIA
Strutur
nomii
CoNsTRUIrL
mndial

TRANSPORTUL

. ntrd alul
. Birouri d onstru(i
d produli . lnstitu1iid rt1ri
qtiilrlifieqi d pritri
. Unitatifinaniar

Storul terlir
(sfr sl"viciilor)

. lnv1lnintul
. $tiinla
. Culfura
soial . orotireasntlii
. ransportuld pasagri
. Sp.rtul
. Coml

45
 debaz a eorrorniei
Trna: Indust rta-rarnura
rrondial
Prinipiiledamplasaraprinipallrramuriindustrialqisurtalra-
ratristii

Prinipiile de emple
Denumirara. Surtf,aratristi
murii amlasar
d P !6rmul riuri
. inapropira Nrsiti antitetimari
d- lr Rhin, oder,
bazi d m- ombustibil:lrbun,
suil d la prluctareaChiba(Japnia)-
bustibil. tu6, p6ur}, 4.4mit.kW
imnului,
-gaze
ltrrrrgtia . D-a lungul natral, qisri bi- Kndal(R.A.S)-
_ ntralsle t- riurilor naviga- minoas. Totodat1 l
4.0 rnil.kW.
molti fun- bil. nsum1 9i mari ant1
tionaz1 p baza . Lingi onsu. t6{i d apl. onstrulta
o mb u st ibilului. mator. 1or nu nsitahltui.
1 prdu ira ii o'.u mari 9i l pot fi
daie rapid in xpltar,
620/odin totalul de
dar oniumuld ombus-
nrgi. tibil ridi6 prrtul d ost
al produliid nrgi
eltri1.
F luviii: V 1 ga ,
. Prznla flu. Hidrontrallnsiti
pntruon- Dunra,nisi,
viilor u dbit mari invstilii
un Paana,Nil.
strufie,s onstruis
mar. l mai rnari
- Hidrontrall, timp indlungat,dar x-
ploataralor stu mult
ntral:Itaipu-
produ circa-2o/o
rnai iftin.Au dzavan-
12.6 mil.kW,
din totalul d nr.
GrandC1ee-9.8
gir. tajul flutualii produlii
in fun1id varialiil d rnil.kW.
dbit al riurilor.
. Linglonsu- Folossdrptsurs
nr. Cl mal lnarl
sunt:Fuushim-
radioativ.
mator. stimtall (Ja-
. in rgiuni- frsit1 utilaj9i msuri .2 mil.kW
Cntrall nu1ra- de suritat'ponia), Dunkr-
Lor l l und lipsrs ostisitoar mil.kW,
ro-ltri.
alt surse d lgat d dpozitarad- qu-5.7
rcine-I.7'5o/o din Lyn-4.3 mil.
nrgi. qurilorradioativ.
totalul d nrrgi. kW (Franta).
. Ling1sursl
de aplptabill.

46
 . in apropir . inruri u un on- Uraina, S.U.A,
de aza de ma- tinut ridiat d metal, China, Rusia,
trie priml sau mineruriu un ontinut Kazahstan, Gr-
d 1rbuno. s6zutd mtal. mania.
siflabil.
. Ling6 surs . Mtall nfroase S.U.A, Franfa,Ja-
Metalurgi
d energil- u$oar onsum1 antitili maia' Guina.
a. sidrurgia mari dr nrgiltri1.
tri1 iftinl
b. nfraslor
. in porturil . atria prim, 6rbu- Japonia,litralul
mari maritim. nl sunt adus p al oanuluiAtlan-
maritiml u navr speia- tic al S.U.A,
\izate de apaitatmarr. Franla, Italia,
uzinl noi din
Mara Britani.
. Preze nla . orintatr spr ntrl|Briul industrial I
entlor mari mari qtiinlifi sunt:l- l al Paifiulrri din I
stiinlifl. tronia, ltrothnia,I Japonia, I
. Ling1 aza rob{ilor, mania d N o r d-st ul]
d matri pri- prizit. S . U . A , Rhur -
m1. . Industria gtea : utilaj Gtmania, Ural_
Cnstrutar de . Prznta r. pntru idustria rninir1, Rusia, Donbas-
mqini surslor ulane d xtrager qi d prlu. Uaina.
d mun1alifi. rar a pffolului, utila. Dtroit, Yoko.
cati. jului sidrurgi , txtil qi ha m a , P a r is,
. Przn1a re- maqinilor-unlt stuttgafi, Lyn,
surslor uman . Ramura onstrutoarlLondra, Torino,
d munlalifi. d rna;iniitl amai mrIsut, Wlfsburg.
l at1. part er bra! d muni I
laliflat. I
. Prznla pie- . st |oca]rtzat6in ora- Japonia, S.U.A,
Industria d auto- i d dsfar' ;le mari. Grmania, Fran-
. Lirrglbazad |a, |talria, Rpu-
mobil
matrierim1. blia Cra.

47
 . Prznla re* Inlud produra avi- S . U . A ( C a li-
sslor uma- anlo lioptrlor,forni a), Fran{a,
n. alifiate de rahtlor qi aparatlorarea Britani,
mun5. osmi. |taIia,Grtnania,
. in rgiuni u st una dintr subramu- Rusia,
Polonia,
Aronautia orrdi!ii ]irrrati-ril l mai mdrn,dar Japnia, Rm6-
favrabil. qi una din l mai prtn- nia.
. Prznla spa-
fioase. Piala d dsflar
liilor largi pntru a produ{ii st rlativ
poliganl d rstr?ns6,doarprlul
experirrrntar. avioanlostridiat.
. rznlar- . In struturaprdulii Japonia (Yoko-
furilr u ap naval a rsutplrdra ha m a , Osa ka ,
adini si spafii navlr rnrial qi a Ko b) , Rpu-
libr. szut pondra navlor blia o r a
. Ling aza d pasagri. A rsut ( S ul) ,
F r a n! a
Cristru}iilnaval mtalurgi1. capacitatea navlor pin (arsilia), Chi-
. Prznla r- la 200-500 mii ton. A na (Shanghai),
surslr uman sporit iteza d transport S.U.A (lr{wor-
d mun alifi- qi operaliil d inlrar- lan),Italia (G-
cat.a. ds6rar (meanizare,nova),Grmania
ontainizar' eltonizr) (amburg).
. R s us . ste intat6 sprr Osaka (Japo-
umand mun- ntrlmari urban. nia), Nw Yrk
c' ca|ificat'. . Aastramur5produ- (S.U.A), $tut-
. Prznfainsti-ce : aparatajltrothni, gart(Grmania),
lrrdustria ltro- tuflilord rt.utilaj ibrnti qi l- Shanghai (hi-
thnif, qi ltro- ri gtiinlifi. troni, alulatoare, apa- na), osova
ni . Pr.zenlapi. ratur6 d inalt precizie (Rusia), Singa-
!i d dsfr.gi letromdial,robofi por, Rpublia
industriali, astofan,Cora.
tlvizoar,apatated t-
lfon ltroni.

48
 . R rs urs . Aast6 ramur a . S.U.A, Japonia,
uman d mun. p6tat o dzvoltar mar Grmania, Fran.
cd ca|Ificat. in statl inalt dzvoltat |a, area Brita-
. Prezen[a in- gi le rnt industriali- nie, Rpublia
Mania d pri- stituiilor d - zate. Cora, Taiwan,
zie tri qtiinlifi. . S vdnliazd pro- Ho ng-K o ng,
. Piala d ds- dura: asornilo Singapor.
far a produ. aparatlor d filmat, in-
tii. strmntlormdiinal,
maginilor d usut, maqi-
nilor d datilgraflat.
. Preznlasur- . Industria hrestlei s.U.A (mai als
slord matrist a mai impor1ant6no d-vst ul) ,
Industria frsti.
prim6. subrarnur6 a industrii anada, hina,
r qi de prelurre
lmnului. Brazilia, India,
Imnului
Japonia, Finlan-
da, Rusia.
. Piala d ds. . R e pa r t iza r ea indu- New York, Chi-
faerea prdu- strii mobili st lgat1 ago, Paris, Mi-
{ii. d maril ntr urban, lano, Buurqti,
unosut prin tradilii 9i oslo. Miinhn.
prin inalt6 alifiar a r-
sursloruman d munl.
. Ling surs . Hirtia 9i luloza sr S.U.A, China
d nrgil- ob1in din lmnul d r69i- Japonia, ana
tri. noas,foioas,dgis mai da, Grmania
. Prznla r- ut1|lzeaz6:iarba alta, stf, Finlanda, Sue
surslord ap6. bambus, iut6, papirus, dia, Franfa.
pai, trstide zahdr.
. Pznta sur- . Pluraraprimar1 a Cntre al in-
selor d matri matrii prirn (burnba, dustrii tti.
priml. lin6, inul, iuta, pii). l: S ha n$ ha i,
Bijing(hina),
Industria uqoar
Tkyo, osaka
(Japonia), Bom-
u, Dlhi (In-
dia).

49
 . Lingl piala . Produlia d filatur, Paris, Lyon, Lill
d.nsum. {seturi, onf1iilor qi (Fran{a), Ivan-
triotajlo inll!rnin- vo(Rusia), Lon-
ti, ovoarlor. dra, Livrpl
(Anglia),
I n1 1 ! 6 m int :
S . U . A , C hina ,
Italia, Fran{a,
Chia, Gtma.
nia, India, Tur-
ia, Pakistan.
voar: Iran,
Tur ia , I r ldia ,
aro, S.U.A,
Uzbkistan.
. Inaprpirea . atriil prinre nrn- Prdultori d
d surs d ma- tabil pntru transportar arnr:
tri prim6. la distan!mari sau ugor China, S.U.A,
alterabile (pgt, garn' Brazilia, Grrrra-
lapt' lgum, frut, nia, Franfa.
struguri, sfli de zah1r). De lapt: India,
S.U.A , Pakis-
tan, Rusia, Gr-
rnania.
. Lingi piala . Ramuril arefoloss Br inzet ur i' .
de onsum. matrii prim transporta-S . U . A , F r a nf a ,
bil 9i ar sr pdstreazl Grmania, Italia
lndustria alimn-
timp indlungat (rale, , Olanda.
tar
alol, tufun, afa, ai, D unt: India,
aao,et.)' Pakistan,S.U.A,
Franfa, Grma-
nia.
D virruri. Italia,
Fran{a, Spania,
S.U.A, Argnti-
na, Germania.
D zahr: Brazi-
lia, India, China
S.U.A, Thailan-
da, Cuba, M-
xi.

50
 Trna: Industria nrgeti
Cmponenla ramuri a nergtiii

Industri combustibiIilor Ietronrgetic (surs e s -

(srsprimr d nrgie) cudre d nrgi)

Tr mo-
ntrale

Turbqi qisturi Cntral nu. Alte tipuri de

Gaz natural ntral
bituminoas laro1ti

Hliontral

. numr1ramuril nergtiii.
. Sriun rsru u tma,,ilolul surslontradilionalin dzvoltaranrgtiiiin
prsptiv''

* organizalia!1rilrxportatoard ptrl(o.P..).
Algria,Indonzia,
Jri mrrrbr: miratlArab Uni-
Arabia Saudit1,Vnzula,
t,Irak,Iran,Qatar,Kuwait,Libia, Nigria.

5l
 1. Prdunoi matrial, e lipssin natur.
Pa r t u ularit lil
2. relargiposibilitelid ombinara produ{ii.
industriihii
3. Are oaz6variatd matriiprim.

Industia
himiE

Principii| si sttel unde sunt mplste

Chimio. minier In apropir nmijloit6 deaza d matsri primi

Chimi dbaz Prznla ombinatlor rntalurgi; in rgiunil d on-

sum: S.U.A.' C.S.I, Grmania, Japnia, hina, Franla,
Pro d u rea Marea Britani, Canada.
acizllor
roduraingr;imintelor.

Inrgiunil
donsttm:s.U.A.,C.s'I.,hi-
Fosfati
na,India,Ma,Franla,Japonia,Brlgia

ln apropir neInijloit d az'd rnatrii prim:

.s.I., Canada,Grmania,Franla, lsral, hina.

In znl d xtrali a ptrolului, gazdutlo ombinatlor

mtalurgi:C.S.I., China, s.U.A., Japnia, Fran{a,Grma-
nia, olanda, Marra Britani, Italia,gipt, Iran,Algria.

Chimii sintzei rgani

Produramatriallorpoli-
mri (auiu, mas plasti.
e, fibre qi fire sirrttie).
In rgir-rnild obtinr a prodrrslorpholir,
d osifiar a 6rbunlui, prum gi in apr.o-
pira sur.sloriftin de nrgi qi ap: S.U.A.,
Japonia, hina, Rusia, Grmnia, olanda' Rp.
ora, Franla, |talla, Btazi|ia, Blgia.

.Prluraramatriallor pli- In apIpirde onsumato:S.U'A., Japo-

mri (anvlp,pliula d nia, hina, Rp. Cora' Grmania,Brazilia,
polietiln,t). Iialia, Mara Britanie, Rusia, Indonzia.

in ntlrnai qtiin{ifiu lsuls tlman l irrlt5alifia: Gna.

himii fin ni, Fran[a,S.U.A., Mar Britani, Austria, India, hina, Japonia.

In aprpid bazin avtiqi ntrallfri:S.U.A, Canada,lrina,

CIulzei qi hirtii Finlatrda,Sudia,Rusia, Japorria,Gmlria,Franfa'Itli' Rp. ore.

52
 Trrra: Agriultura rnnd.ial
Ftrii d dzvoltar qi reparti{i
agriulturii

Nttll"li Thici Soil-onomici

Rliful anizara Tipuriled rla1ii

agrar
Solul Automatizara
Rsursluman d
mun6 utilizat
lirna Chimizara

Rtrauahidografii Iriga{ia

Pescuital

Oeanul Regiuna Trile

Prdu{ia, mil.
ton
Jaonia, hina-36,5,Japonia-
Pcific Nrd-Vst Rusia, China, 6,8, S.U.A- 5,6,
S.U.A,anada Rusia-4,1
Nvgia, Islanda,
Nord-st, Sd-
tlti Frn!a,Plnia, Norvgia-2,8
st, Nod.Vst
Rusia

PciJic ntral1-st ru,hil' s.U.A Clril.7,6, Ptu-9,5

intrAsia de lndia, Indonzia, India-5,3,

Idin
Sud 9i Australia Australia Indonezia-4,4

53
 Terna: Agriultura
Tipurile de agriultur i fun{ied fatrii
thnii Ei soial-onmii
gr i c u lt" tr di io l d (tens il,d)
. Caratristil !1rilr slab dzvoltat
din Afria, Asia, Amria Latin.
. S utilizeaz6mijloalprimitiv ?n
lurara1?nfului.
. Ingr6qmintlminal qi mloa-
l d protli a plantloraproapi
nu s prati.
. In maioritatastatlor in gospod1-
riil !6rn;tinu s apli raliziril
ontmporandin domniul sllii
lantlorqi anirrrallor.
. Roltl d ulturi agril la h-
tar suntjoas 9i produtivitataanima-
1lrsterdus.
. Crqtreaanirnallorarr un rol s-
undar , dar in aqastata India, Brazi-
lia, Krrya t' ranrurii ii rvirrcirca1r/
din produ{iaglbalagriol6a !6rii.
. J1riI ?n urs d dzvoltar d{in
70% din suprafala ultivat1 a usatu-
lrri, dar pdu rnai pulin d 1/3 din
produlia agril6 rnondial5. Aii s
pratii agriulturde monoultur,
a 6ri roduli st dstinati por-
tlui(afa,calao, lanan,burnbai-
tri).
. Cota populalii ativ, angajatiri
agriultur1stdstuld inalt6:in Bra.
zilia. Colurnbia.i-intre 20-0%,
intr-o sri d llri din Atiia qi Asia
astirrdidepqqt 60%.
. Divrsitatarnara laliilr agrarr
in !6rilin urs d dzvolta:gospdi-
rii mari rngir;ti(latiflndii), gospo-
d6rii apitlist d plarrtalii (Amria
Latirrl), gospodrii fudal 9i gospo-
d6rii agril u propritatomun6d
trib asupraprnintului(Asia 9i Afria).
rnndial
gr i il fur modrn (intnsiv)
. Cu aratromialr5spinditl p
larg in statlinalt dzvoltat.
. Parul d tratar9i maginiagriol
stnumrosgi divrs.
. S folossantit51irrrarid ingrg1-
tnint la htrgi mijloa d protli
a plantlr.
. S apli thnlogiimodmin ul
tivaraplantlrgi r9traanimall
actteazdirlstitu1iid rt6rigtiinlifl-
in domniulsl1iiplantlor9i ani-
mIlor.
. S blin rolt bogat d ulturi
agriolla htarqi produtivitatirr-
alt1 a rqtriianilnallor.
. In strutura agriulturii pondra
rgtriianimailor onstitui5-65%
din produliag1oba16 agriol.
. Agriulra otnrial1 modr-
ni poart urr aratr inalt irrtrrsivu
fnrr spializat in ulturi dstinat
pi!i, p plarrtalii ?nalt intnsiv' a
rea|izeaz"2l3 din produlia agrili
rndialqi onntreazldoar30% din
supraf1aultivat a usatului.Agriul-
tura storrtrlat1qi dirijat1d maril
monopoluri.
. in llril u nivl inalt d dzvltar
tioti5rontulpopulalii oupa.
t in agriultur1strdus gi otistiti
ira |.9o in Mara Britani, 2.2o/o
irr S.U.A, .Io/oin Gnnatria,4.0,%in
Franfa,5.0%in italia.
. a tnai tnar partr a trnurilol s
afl6 in propritatagospodriilornrii
fnir qi a marilor ornparrii, aI
prati p larg muna salaria{ilor.In
aststatun mar propitard p6-
mint st insuqi statul . ln S.U.A sp
mplu statului ii apar,tincirca 1/odin
tat5suprafaagriol6.
54
 Terna: Transporturil 9i orntrniatiile
F LU V IAL

Trnsport uril si com unic tiil

Telomuniatiil

Prin T T I
C L N
R o L L L T
o N C
V D T G F V R
t U R R o I N
A C o A N Z
R T N F I
, I U
C N

C nuim sistmar:rrorrdiala transpotturilr?

D transportulauto p drptpoatfl rrurnittranspor1ulsolului X?
ar sunt avantajlqi dzavantajlfi5rui tip d transport?

qi dzavantajle(-)
Avantajl(+) difit
tipuridetansprt
TiuI de trns.

prt
Froviar
antit6lid marf la onstrulialilr
distan!mari f,rat

transportului stadus1dirtla
onsumator.
log,i.

55
 transportarearnrfurilor distanle rnii qi e
qi pasagrilor stisitr

pluatori a rndiului
inonjuratr.
Maritirn
intrnalinal in spial a transport,dpndn{a
'
r5rfurilor. ?naltlta!6 d numanrl
gi inzstrareanavlor
ffansport. qi a prhrrilor.
luvial F aorizeaziin folosrra
altortipurid trarrsport. transport
Poatfi folosit atltin
intriorul!6rii it 9i in rgimul avati al
rlaliilxtrn. fluviului.

lurdriloringinergti
de ad1nira alliei
riurilor.

ill irrtrioul!rii 9i p inalt a transportrii

liniil intrnalinal, mrfurilr qi
transportarala l mai pasagrilr
nrari distan{.
attrrosfri.
modnr si univrsal.

iftina anumitortipuri gi a gazlor natural

d mar (ptrl,gaz stpiulospntru
natural)la distan!mari. mdiul inonjuratr.

spialla distan!nrai- utilajul prin ablu qi

informatia. 1ablu.
. Comparali tipuril d transportgi dtnninali ar tipuri d transportsunt l
rnai ralional d dzvoltatinRp.ldova?

56
 Trrra: Turisrnrrl

urismul

Dup in Dupd modul

portn| Iorgnizr

Intrn-
Intn oanizat Noanizt
!ional

IntII- Intfar. Gnrp

injuul Intraon. Individual Individual Grup
ginal gional
lutnii tir-rntal

tnrIonIlnnIat Dpd i,tttsitte

Pnrrannt
tortelor de taristi

D lurrgi durati
D upd Szonir
drtd
D sur1drrrati
Iam Vara I ntr r sr -
zonir

opii
Dupd vtrst D up obictiv Iep i ncip lI
Tirr1

Psoanle d vir. Prrsoan- Cultural _ d D afari

st1 pnsiorrri lor latur unoa$te sau ongrs

Cosmi ologi
Dapd modul de circal|i
Rligis Fstivalir
Arin Autotutir
mi Rural-
ari ti
Froviar
qi th-rvial Artizanal
$tiinlifl

Pjos u biilta Ditrtrmar

D avntu
a sntilii

Dupd reIIlrsptnlire ala. Sport Dr lnunrc Balnear

toii

Plaji - snatorial
ritirn otatr

Rural Urbn

51
 Trna: Relatiile Onorni intrnationale

Prstarasrviiilor

Dplasararsurslor Colaboareagtiinlifio-
rrmanod mun1 thni6

Construlia in omun
Prinipall forme d
a obitivlormari
xporhrl de apital rla{ii enomie in-
onomi peazade
trna{ionale
romnsn

Rlatiile finaniar-
Comrlul xtrior
banar

plan- nspt
Shm
Terna: Dzvoltara ortorrri a Marii Britanii
lnflurrlapozi1iiconmi-gografi asupradzvo1t6riionomi.
Rolul primului gi lui d-al doilea r6zlroi mondialin dzvoltaraonomi.
Ro lul apitalismului industrial in dzvo|tarcanomi6.

58
S6drantinui a pondrii spifi- Intnsifiara rniq1rii d librar
in produlia industrial6mndial1 nalional6 in olonii. Crara noilor
gi in mel trior statedin fstl olonii al Anglii

l doile rdzbi modil

Datoriilfa{ldS.U.A. Slbira ontrolului inr1utllira situa1ii

9i pirdrapriorit1lii asupradorninioanlor pe pia{amondiall.
finaniar

Princul rdzboi mndil

Dpndnla pu-
Fonnara im- Invstiraolo- ob1ineraunor tmi6 dr nrat-
priului olo- sal5 a pitalu- supr avnitur i ria prirn5 r;i pro-
nial rnondial lui pstehotar din ditritsurs duslalinta
d irnport

Prdminara
onopolul in-
Ca mai rnar omr.fului qi in- puizareatim-
dustrial mondi-
flotl rnria- dustrii asupra
al (sf. s.VII puriea rrsursr-
l - put p agriulrii qi a
_ rnijloul se. lor natural
mar or;rrlui asupra
I ). satului

Anglia - prima lari a a-

pitalismului industrial

Dzvoltra transportuluiritim gi lupta vitoioas

pntruputrlr p Inalr gi in Spania,oland, Fran{a

Pozi1ia insula Linia d {mr A m pla sa r a Slul gi lima

in rtropad Vst dantlat1, riuri aproap a r- pulin favorabi1
9i p 6il du u dbit rnar surslor d 6r- prrtru dzvol-
din urpa sp ugor unit prin bun qi min- tara ulturi1r
Amria d Nord anal rului d flr ralir
 So1r-r1al XI.la seolul Asiei

. S formeazl un nou ntru d

putr India, Pakistan (psd1
atmalnntnular).
. Se ralizeaztrpogratad la-
borar a annalntului nular in
{ril: Isral, Irarr, hina, R.P.D
Corani.
. Tndirrlaspr suprrmali pli-
ti s onsolideazd pe rea|izri
onmi.
Australia qi . Din i l0 lidri dupi m1rima
oania l%
P.I.B-ului 3 tr sunt al acsti
rgiuni: hina, Japnia,India.
. nlizind digrm, tbl dmonstrli cd sc.XXI st- solu| siei

Priml 10 tnri ale lurrriidup rnrimaPIB-lui 2004, trlrr.dolari

I SUA l0 990
. SutnaPIB.ului a tri statr asiatiintr
2 China 6 449 PIB al s'U.A u dul trilioan d dolari.
. Dupl rn1rimaPIB tarilAsii intr u
a
J Japonia 582 mult indiii uropi 9i Arnriii d Nord.
. Indiii altor rgiuni sunt mult nrai rn-
4 India 3 033 dqti.

5 Grmania 2 2',71
6 ara Britani | 666
n
Fran!a r 661
8 Italia 1550
9 Brazilia I ,75
1 0 Rusia | 282

60
 Plan_ nspl
Trrra: China.
ozitia eonmio.
i:osrafi onomi
. hina est !ar5 st un stat putrmi industrial - o Tara u el mai
antii qi urrul din prirr. agar u un nivel mdiu d dzvoltar rnar numr d ppu.
ipall foa d ivi- onomi6. lalie de p Glob.
lizalie. . onomia i imbin atit lmntr Prmovazl po|i-
O irrrportan!6mar al onomiel cntra|izat- planifiat, tia dmgafi d
o ar iqira largi la it 9i al li d pia1i. migorar a natalit6-
oanul aifi ii Printr statlmari al lumii, Chi- tii.
ofr6 posibilitatad a na ingistrazl eemai irraltritmuri Num5rul d po-
intr{in lalii omr. d r9terenomi6,ins dupi in. pulalie onstituie l.3
ial u difrit rgiuni diii p louitor lara nu a atins un ni- mlrd.
gi 1ridin lume. vl inalt al alit1iivilii populalii. Pst 600 rnil. d
st important fap- onomia seazeazlpe prrsoanr sunt apt d
tul i navl' maritim . 1rbun
mr.
pot ptrurrde in int- . petrol
.
st o lar nomo.
rirul 1lrii p fluviul lninrrr d flel
. !l gn sub aspt tni
Chang - Jiang p o dis- . indltstriauqr _ 60 grupui tni.
tan!d 1000 km. . Ietronlgtia . hinzii onstifui
o buni part a ho- . ingrdgirnirrt lrirri
. circa92o/odin popula-
tarlor st maratddr lima favorabil5 rnrrsonii u pipita1ii
lnid rnull1iilral1i, abutrdnt ti.
xist mari onha-
dsoi slab asibili Carta de vizit6 a !6rii st dtr-
stiirrrpartizaratrito-
impiedi in mar minati d industria gra qi
riliappui_irca
msuri intrelinral-
Ramuril 90Yod poptrlalist
g5turiloronotniu
nntrat6p1/3din
statlr,in.
tritoriul !rii din par.
Nu tot tritoiul
ta d st.
hini ar o poziti
st o !ar6 slab ur-
ggafi5 avobili
anizat' - circa 36Yo
fa!f, d il d olllu-
diut totalul popula-
nialii d importanli
intmalionali. Storrrl !ii'
d Vst este indprtat
d litoralul raitim. P r -
o irrrpr1n{i do- zr ta
la.
srbiti in pozi1ia g- tIl l

graii iaChirriar .
vintatau Japonia,
u stati rent indu-
stializat din Asia d
st si Sud- st.
Cl mai mari rag:Shanghai,Beijing.
 Trrra: Prblernele global ale urnanittii
Prlrlema auzele apari{ii Cil d solu{ina

nlinerea plii Goana inannrii, peritnen- Solulionarap alpagni6

p Plrnint tara armamntului nular; gi plitif, a rlaliilor int-
nflitl milita loal qi nalional; srmrrarra aor-
resional. durilor intrnalinald r-
dur a arsenalului militar;
rdura lrltuililor in
sopuri rnilitar; dmilitai.
zaraonomii.
logi Dspdurira ; dqrtiflara; Folosira thnlgiilor fir6
dgradara solului; poluaea dqur.i; rimp1durir ea;area.
aplor qi atmosfri;slrirnba. t ea tezetvaliilor natural; r-
ra limei; distrugrastratului zolrvarca problmei nrrg-
d zon;ploilaid;disparilia tie qi trrala agriultura
spiilor rar d plant9i ni- modrn1in statlin urs d
mal. dzvoltar.
Drrrografii Sporul natural mar in statl Promovara onsrVnt1 a
in urs d dzvoltar,supapo- politiii dmgrafi; imbu-
pulara unor tritorii p Glob; nltllira ondiliiior sial-
ononrial vilii popu-
,'Prsiunauman''asupra-
lalii; valorifiarattnrnoi
diului gografi; ur-
',plozia supraf!9i rsurs.
ban6'' in statlin urs d dz-
vltare; gomajul ; prosul d
imbtrinir in statle inalt dz-
voltat;dopulara,t.
Alimntar1 Cira 1 mlrd. d oamni suf- Rfonna agtarl indrptat
ri d foam p Glb; rqtra spr lihidara vhilor for-
rapid1 a populalii in !ril in tn d prpritat qi la1ii
agtarei folsira p lary a
urs d dzvoltar ondu la
ralizlrilor gtiin!i qi thni-
rdurasupaf!lord tr-
ii in domniul agriulturii;
nuri agriol pe loiutor; pro-
sporira produtivit1lii bi-
dutivitataagriulturii llilor lgi a laurilor, rn1rilor,
in urs d dzvltarst si. oanlor; ajutorul ono-
zutd datoritl aratrului - mi aordat lor sufer5
tnsiv. d foam.

62
nrgti 9i a Rihnuril inalt d xtrali qi laborararroilthnlogii
asigurriiu la. osum al rsurslormineral aI ar pflnlte onomlsl-
trii prinr qi d mbustibil;rezrvl li. ra nrgii,ombustibililor
mitat al multor tipuri d rna-
9i matiipriln la o uni-
terii prim minral, d ptrl
tate d produli; folosira
si gaze natural;asiguaran. dqurilrqi mtallrzat
unifrm1 u rsurs natural a
pntru ob1inrametallr
unor rgiuni 9i 15rial lurnii.
gi altor prdus; folosira
surslor ntradilional de
nrsi.
Inapoira- Crgtradatoriilor fa!1 d !- lrrfptuira' transfotm6rilor
nrnil a sta- ril inalt dzvoltat;vrrituril soial-onomi radial
tlo in urs d s6zut ale ppula{ii;nivlul irr toat sfrl vilii qi a.
dzvoltar sczut al rndiini qi inv6!1- tivitilii uman , folosind p
mintului ; spranta d via! la
|atg rca\iz6ril prgrsului
naqtrst szut1.
qtiin{ifio-thrri; stabilia
uni rdini nomi in-
trnalional,in ar rlaliil
omrialal 1rilorin urs
d dzvoltar u l flu-
trni dzvltat s1 dvin6
hitabil; rdura hl.
tuililor militar in statel
dzvoltat qi flosira mij-
loalr onlisit pntru
ajutrarastatlrsa.
.Pr b l r n l Poluara plr; mi9orara Folosira ra{inala rsur.
oanului Pla. produtivit1lii biolgi; valo- slor anului ; rglmn-
ntar rifiara nra{inall a rsurs- tara juridil a protlii
lr minral qi nr3ti. oanului Plantar.

6
Trrta: Problrnle global al orrrenirii. Dspdu.
Tiril 9i degrtifiarea

onstrulialoalifilor, xtindra agriulturii Poluraattnoseri5

qosllo
6i1orfrate d subzistnt (ploi aid)

Dzvoltareaativi- Inndiil
tli'lod tragr
Cauzele despduriii
a rnatriilorprim
pntru export Uti|izarea lmnu-
lui a ombustibil

Comparriilmultinafionalar au ahizilinat suprafleintinse

u pidur, pntrudivrs alt utiliz5ri

Dspdtrireinseamndt6irasau distrugrapidurii pntru a da terenurilor

alt utilizlri (ulri , pquni,infrastrufuri).

Modifiaa limi

Dispari1iaunr substan{
d
habitatuluifauni.
baz6pntrumdiamnt.

Cnsin-
Sdra pondrii spiilor Distrugra aqz1rilorpopu-
valrasd lmn {ledes. lalii b69tina;
duririi

Rduraantitlii d o, S6draffiilitatii solului'

qi rqtra
din atmosfr - epunra la rziuneqi alu-
li d Co, nirid trn

Transfotmarapisajului rin xplatiril ri.

nral qi nstruiralaurilr d aunrula.

64
Dsertificrconstl irr dgradarasolurilordirrzonlarid,smiaridqi stpie
tmprat,datoritiunrfatori,i mai importanliflind varia1iillirnatiqi ati-
vittauman.
Cauzle degertifirii

difiri lirnati Nurnir siv Crgterappulalii prin:

d animal . spor natural ridiat
. iligranli. inlusiv r-
fugia{i

Tmprafuri Pripita1ii Soliitara a

mairidiat; mai pulin; tt rnai mult
v a ra{i Pripita1ii trn ntru Crr spori-
m a i m ar; nrgulate; ulri. Tre- t1 d sursd
Condtrsar St pr- nuri lsat tot nrgi
szut lungit maipufintirp
in paus

S ara Cantitili d
F r t ilit a t
apelor d pripita!ii
s6zuti a s- Dsp6duriri
suprafali qi xtrm d
lurilor
a fintinilor rdus

Rduraovrulur lnapaitata vgr- Absnla vgtaliei

vgtalprtetr tatii d a s rfa natual

xpunrsolului Ris rsutd er-

Dispari1iavgtaliei a{iuniivinfurilo ziun a solurilor
gi pripita1ii1or

tindradsrtlut

Dgffifiarastun pros ntinuu,ar trprin mai rnultetap,inaint d

a ajungla a final, ind ar lo rrrodifiaraivrsibil(vzi shma).

65
 Dtriorara st1rii d sntata populalii qi
apariiapidmiilor

Sdra prdutivit6- Rdura rzistn!i

{ii slurilr 9i sir6ira osistemlor fa\ia d
ovorului vegrtl variabilitatalimati
Consein!I
dqertififlrii
Sdraprodu!iiali- Dtriraraompofta.
rnntar 9i favorizara mntuluisoial;favori-
aparilii foamti zara onflitlor

Abandonareaaqz6rilor9i re;tranrigralii

}-losiraorrtrlat1alernnuluipntrufo 9i pntru
prluraraindustrial

Protjarapdurii d in- Irnp1duriratrnurilr

ndii dgr.adat,a 1orin pant

Inlouir.aagriulturii Combateaploatit
xtrnsivu ra modm6 intnsiva pdurii
mbatrea des-
duririlor qi a
dqrtifirii
Diminuara ontanrinit ntrolul folosirii abuziv
u tntalgrl.poluan1i a irigalilo pstiidlr.

Protjareaariilor fors- Irrrpiediaraintrodr'rrji

tir xistntr ar nu au nonffo|at a spiilorin-
fost in6 dgradat v azive, a suprapigunatului

56
Trna: Prinipalel calJzeal degradrii rnd.iului
inonjurtor

Prosd inml6qtinir Rzboai,onflit armat

Dgradarea m-
diului

rosd dplasarin rosd dgradaran-

mas6 a roilor p vrsanli tropi6

Pros d salinizar Prsd roziun

. dzvoltarathnitt
. onsumuril mari d ma-
tri prim6
. plozia dmografi6
. utanizara

rna: Industria _ rarnura deaz' a onornii

rnondiale
xploataraintns6a rsurslornatural

Ritmuril inlt al ur. Intnsifiararlaliilor

banizdrli onomi

Cnsin{ele dzvoltirii in-

dustrial asura mediului
geografi

igraliil masiv al Shimbril in pis-

populalii jul gografi

Pluaramdiului u manalii d nox

67
 Terna: Incdlzirea g1obal a Trri gi efetel ei
asuPra ativitlilor un:rane 9i ehilibrului ologi
Crgtra on-
misia in atmo- ntralii d re;tra an- Ardra masiv1
sfr a gazlr: h idro a rburi titalii d o, in a mbustibili-
C4, N,o, o] lorofluorurat atrnsf.rl lor fosili
in atmsfri

auze / fatori Modifiara limi qi

rgtra frvnlei se-
Rdura utilizirrt
tlor,maximul rgt-
mbustibililor fosili
rii tmpratriiar puta
fi d 4,5" C - 5,5o

inclzir globld Trrei si ctele ei

Sprectivitdlilor amne si echilibrului
coIogic

Topirea gh!a-
Adaptara la r1lor, z1pezllor
Solu(ii/stra- Cnseinte
li-
shimb6ri1 qi ridiara ni-
tgii
mati velului oea-
rrului Plantar

i n zes t ra ra ftl Cnsin-

Imp a tu l
Rimp1du- irrtrprind-
asuprao- asupra sist- !1asupra
ira zon- riloruutila- mlor agri- ativitati-
sistrnlor
lor defrigat je d aptar
natural l lr uman
a gazelor

68
 Trna: }Jzarde
Aidnt la plathrilminir

Aidnt industrial

Aidnt lgatd rrrijloalde transport

Aidnt nular

Rupra diguril marin

Aidnt la onstru{iihidrothni

Aidnt din ploatrileptrolir

)
'o
Inerrdiil
)d
N
o

R6zboail )d O

Ntural I
!
o ()
.-!

l) .Y.

.1
()
O

(.) oo L
-
ld
l.1
(J r)
q)
l<

'
O
O

tr
L d

i
,d
r) O
o O

l l
o OO

(n

N
O
(,
 Bib1iografi
l. Alxandru Lungu, Nina Volnti Ili Boian. Geogrfifizid gnerId. ditu-
ta,, Litera',, Chiginu, 200 .
2. ctavtanMindru!. G ogrfi fizid. ,ditura..orint'', Buur;ti, 1999.
3. Szont iubar, Zinaida Calanda, aria Prirnniu. Gogrfi umd qi co-
nomicd lumii. ditura..Lumina'', Chiginiu, 2005.
4. In Zavoianu, aran Blahu s. a. Geogrfi mediului inconjurtor ditra
..Didatil qi Pdagogi'',Buure;ti, 2002.
5. Vitor Tufsu, Grigor Posla, AurelArdlean. Gogrfi mediului tnconju-
..Didati6 qi Pdagogi',,Buur9ti, 1999.
r dtor .ditura
6. ugnia Gondiu. Didti in prezntre grfic. ditura ARC, Chiqinu,
1997.
7. oio paou JUl Io}Io. AapyoBa' B. apaao
apa,Moa, poa, 2004.

'70
 uprins
Prfa!..... ..................3
Terna; IJnitatea rnatriei in lJnivers .''.......4
lrna: Misrile Prnintului.............'... .'.....6
Trna: Migar:a d rotatie. Varialia orei pe Glob ......... ...'.''.........7
lrna: Conrpozitia petrografi a soarlei terestr:e .............'........8

.I.rna:
tapele evoluliei gelogi 9i palgografie a Prnintulrri ..........10

Trrra

Tenra: Tipuri qi forrrre de rlief reat de presel exogne.........................13

Terna: Taxonorrria reliefului terestru.. .....1,4

Tema: Atrrrosfera .....................17

Tema: Pripita}iile atrnosferi............ 18
...................'..
Trna :Dinarnia atrnosfrei. Caratrtzara ornparativ a ilonrrlui
gi a antii1onu1u.i..... ......................19
Trrra : Atrnosfra .Vinturile................
Trna: Atrnosfra .....................21
Tern: Zonle lirrrati 9i tipuril d lirn ..............22
Trna: Zrnl lirnatie, rnasle de aer qi vinturile dorninant...................23
rna: Hidrosfra ..''.'.''.,'.........24
Trna: Apel oeanului Plantar... ..........25
Terrra: oanu,I Plantar ........'26
erna: Riuril .........27
rna: Riuril ...'.....,r
Tma: Hidrosfera. Lauril ......,......,.........29
Terna: Hidr:osfera ....................30
Trna: Solrrl ...........3,l.
rna: Solul ............33
Znele naturale al lurnii '.....4
Trna: ipologia !rilor lurnii ...................39
11
tl
Terna: Clasifiara statelor dup6 diferite ritrii...... ...............''.'40
Trna: Populatia Terrei ...........41'
Prinipalle mgalpolisuri de pe rra '.....'.'......'...42
Tma; Strutura onfesional a populatiei. Gografia prinipalelor
rligii universal ........'.43
Trna: I\4igrafiunile populafi.i............ '....44
Trna: onornia rnondial .......................45
Terna: Industria - rarrtllra daz6 a eonornii rnondial................'...'''''..'46
Trna: Industria ner8ti
Tea: Agiultura rrrond.iale'.........'.'.. ..............,........53
Terna: Agiultura rnondial ............... .......................54
Trna: Transpor:turile gi omuniatii1e.............. .........55
erna: Turismrrl.. ..''..'...............57
Terna: Relafiile eonornie internalionale ................ ...............,....58
Trna: Dezvoltarea onomi a Marii Britanii ........58
Seolul al X]-lea seoltrl Asii ................60
Trna: Ctrina. .........61
Trna: Problrnel global al rrrnanit!ii........'.. .......62
rna: Problernel globale ale ornenirii. Despduriril 9i degertificata...64
Terna; Prinipalele auze ale dgradrii rndiului inonjur5tor......... .......'67
Trna: Industria - rarrrura deaz, a eonorniei rnondiale.........'.....'.'.........67
Terna: inlzira global a Trrei gi fetel ei asupra ativitlilor
un.rarregi ehilibrului eo1ogi................ .........68
Trna: lazarde... ........'.....'..'..'.69
Bibliografi................

72
 :

-
.