Rolul artei plastice in dezvoltarea capacitatilor creative

Mai artist dect copilul

cred c nu e nici un artist n lume.
S ai inim s-l simi i minte s-l pricepi
(I. Nisipeanu)

Mai mult deca t orice activita i, activita ile incluse n domeniul educaie estetica (educaie plastica i educaie muzicala ), constituie
cadrul i mijlocul cel mai generos de activare i stimulare a potenialului creativ. Arta l prega tete pe copil sa tra iasca n frumusee,
n armonie, sa respecte frumosul i sa vibreze n faa lui. Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt mijloace de
exprimare, de exteriorizare a dorinelor, a atepta rilor, relaiilor cu ceilali, a problemelor. Mijloacele artei devin pentru copil unelte
autentice de rezolvare curajoasa i cu tiina a problemelor de echilibrare, de armonizare, de modelare a spaiului n care tra iete i se
joaca , de automodelare.
Relua nd ideea lui Gramsci, ca arta este un educator pentru ca este arta , profesorul I. Neacu precizeaza : Prin bucurie i prin
trire, elevul va reasimila n adncime i nlime frumosul i armoniosul, prezente ca paternitate i realitate, ca sensibilitate i
raionalitate [1]
Prin arta se dezvolta sensibilitatea senzoriala , dar i cea artistica i delicateaea comportamentala .Sensibilitatea artistica se
construiete pe baza afectivita ii, intuiiei i fanteziei, n funcie de ma iestria educativa a adultului i de caracteristicile mediului n
care se formeaza . Dei, determinata genetic, ea se modeleaza prin educaie, pentru ca personalitatea copilului este rezultanta aciunii
conjugate a factorilor ereditari, de mediu i de educaie, iar ea nu se poate configura adecvat prin considerarea i aciunea lor paralel
[2]
Dintre limbajele artei, limbajul plastic este cel mai apropiat colarului. Acest limbaj are misiunea de a echilibra i de a
armoniza relaiile copilului cu natura, cu sine. Adultul nu va cere copilului sa reproduca , sa execute cu ma iestrie asema narea, pa na la
identificare, cu nfa iarea naturii, care oricum este, n mod permanent, alta. Daca ar aciona aa, ar face din copil un inapt n ceea ce
privete creaia artistica , l-ar ndepa rta de arta i l-ar nstra ina de propriile posibilita i creative.
Rolul adultului este de ncurajare, de sensibilizare a copilului n faa frumosului, de instrumentare a acestuia cu limbajul i
operaiile specifice artei plastice. Proceda nd astfel i dovedind empatie i respect necondiionat, adultul l ajuta cu adeva rat pe copil
sa se autodescopere, sa se armonizeze cu sine, sa descopere i sa rezolve probleme de compoziie i de tehnologie artistica .
Cunosca nd limbajul artei plastice, precum i particularita ile individuale, nva a torul poate aciona stimulativ n vederea dezvolta rii
potenialului creativ al copilului.
Se impune cu obligativitate descoperirea i exersarea predispoziiilor artistice care sunt aproape generale:
simul culorii, actualizat treptat n prezena atributelor cromatice ale naturii (culori calde, culori reci, pete fuzionate, pete vibrate,
pete plate) se manifesta la toi copiii; la cei real dotai se manifesta printr-o voluptate ieita din comun pentru culori n acorduri
stra lucitoare, neateptate;
simul formei se manifesta prin pornirea la untrica de a aprecia mental sau cerceta nd cu ma na nainte de a o fixa pe ha rtie;
simul ritmului are o nuana de echilibru fizico-comportamentala , dar i de armonie; se manifesta prin respingerea energica a
uniformita ii, ritmul liniilor, culorilor, formelor va deveni i reflecta ritmul demersurilor psihice.
Dei nu este artist, colarul elaboreaza plastic cu o pla cere imensa . Lucra nd cu pensula sau cu creioane colorate, manifesta o atitudine
de uimire n faa propriilor produse. Este preludiul viitoarei conduite creative. Adultul l va instrumenta pe copil cu principalele
elemente de limbaj plastic i l va stimula sa le reproduca , sa le transforme (prin modifica ri, disocieri, omisiuni, deforma ri, alungiri,
exagera ri), sa le asocieze (prin juxtapunere, multiplica ri, asambla ri, suprapuneri).
Aceste elemente sunt:
punctul plastic, static sau dinamic, pe care colarul mic l va multiplica, supradimensiona, antrena n micare, va opera cu puncte pe
care le va concentra sau risipi, distribui egal sau inegal;
forma plastic spontan (creata prin scurgere, stropire, pulverizare) sau elaborata (prin analiza, asamblarea formelor naturale);
aceste forme plastice vor fi supuse descompunerii, amplifica rii, combina rii unor elemente ale ntregului;
culorile sunt supuse operaiilor de amestecare, juxtapunere, contrastare (contrastul culorii n sine, contrastul complementar,
contrastul simultan, contrastul de cantitate);
linia- colarul nvaa sa exprime prin linie energie, micare, spaialitate, sa separe, dar sa i unifice;
compoziia plastic rezultata din armonizarea relaiilor dintre elementele compoziionale;
spaiul plastic rezultat din ordonarea unitara i expresiva a elementelor plastice.
Elementele de limbaj plastic vor fi mbinate cu cele de tehnica :
dactilo-pictura confera flexibilitate, abilitate n folosirea degetelor i favorizeaza armonizarea culorilor prin combinarea lor;
tehnica tamponului i confera copilului libertate n alegerea materialelor i mijlocete fuzionarea culorilor;
tehnica tampilei poate fi aplicata i n lucra rile colective; suportul tampilei este variat, ceea ce genereaza receptivitatea copilului la
posibilita ile oferite de natura ;
tehnica conturului permite ordonarea elementelor compoziionale, echilibrarea compoziiei; conturul i culoarea se susin reciproc;
tehnica pieptenelui implica un studiu despre linii orizontale, verticale, oblice, ondulate, totul conduca nd la efecte deosebite;
tehnica scurgeri i suflrii dezvolta sensibilitate pentru armonia cromatica .
Toate aceste coninuturi i operaii specifice educaiei plastice sunt interiorizate i, mai ta rziu, aplicate n alte acte creative.

1
Neacu, I.,Motivaie i nvare, E.D.P., Bucureti, 1978
2
Ibidem

1
Dupa ce elevii au fost familiarizai cu materialele pe care le vor folosi: bloc de desen, acuarele, pensula , ca rpa , pahar etc., prin joc, am
pornit la nmuierea pastelor de acuarele, aezarea pastei din tub pe paleta , n cazul culorilor tempera; i-am ndemnat la exerciii de
trasare a liniilor i punctelor cu pensula pe foaia alba , trasarea ntr-o singura direcie a unor linii sau pete de culoare.
Prin desenele tematice: Baloane, Peisaj cu copaci, Toamna, - efectuate n acuareala , guaa sau creioane colorate, am dat copiilor
posibilitatea de a folosi cunotinele nsuite, precum i cele cu care au intrat deja n coala , ndema narea, priceperea n ma nuirea
culorii.
Exerciiile- joc, propuse elevilor din clasa I, au reuit sa mboga easca bagajul de cunotine, priceperi i abilita i cu care au intrat n
coala , iar elevilor din clasa a III-a, le-am dat posibilitatea de a folosi cunotinele nsuite n realizarea de lucra ri variate.
I ntruca t elevii au fost familiarizai din gra dinia (cei din clasa I) cu cunotine legate de ma nuirea pensulei, acuarelei, culori
principale, cu diferite tehnici de lucru, poseda anumite priceperi i ndema na ri, s-au obinut lucra ri variate. De la lucra ri care aveau
ca teva pete de culoare sau linii, pa na la o mbinare originala a elementelor, de la una sau doua culori, pa na la folosirea a patru-cinci
culori, respectiv, nuane, marea majoritate a copiilor ncerca nd sa acopere spaiul alb al foii de desen.
Faptul ca aceti copii provin din medii diferite, ca unii dispun de un C.I. destul de redus, n-a mpiedicat manifestarea spontana a
imaginaiei copiilor. Desenele copiilor nu reprezinta ntotdeauna obiecte noi, nu se disting prin originalitate, se remarca totui
flexibilitatea adaptativa i elaborarea produselor. Se fac referiri la elemente concrete ale realita ii, elemente observabile (plante,
animale, construcii, mijloace de transport).
Desenele lor ilustreaza specificul ga ndirii copiilor de va rsta colara mica , caracterul intuitiv al acestora, dependena de imaginaie a
operaiilor ga ndirii.
Tema plastica : Cunoaterea culorilor, a prezentat un interes sporit pentru elevi. Antrena ndu-i n jocuri ca: Trenul culorilor, Ce
putem obine?, Povestea culorilor calde i reci, prezenta nd i plane n acest sens, a sporit intersul i curiozitatea copiilor n aceste
exerciii-joc de ordonare a culorilor, de juxtapunere de pete diverse, pe grupe de doua culori (cald-rece; nchis-deschis) sau culori
complementare.
Subiecte ca: Toamna sau Jocul copiilor, n care s-a urma rit folosirea culorilor primare cu pasaje de alb, negru sau gri valoric,
exprima mai puin ma nuirea culorilor cerute, copiii nta mpina nd greuta i n redarea figurii umane, acest aspect aciona nd- parca -
inhibant asupra modului de redare a elementelor propuse.
Subiecte ca: Ploaia sau I n cosmos vin sa sublinieze modul de folosire a culorilor semene, calde sau reci. Subiectele propuse au fost
prega tite prin material didactic adecvat: plana cu culori calde i plana cu culori reci, reproduceri dupa opere de arta , diapozitive.
Modifica rile calitative de culoare obinute prin fuzionare, tonuri, ruperea tonurilor, ofera copiilor multe exerciii-joc n care imaginaia
lor este intens solicitata .
Subiecte ca: Marea, Cerul nstelat, Poiana cu flori etc., permit elevului asocierea lumii realului cu lumea basmului. Am venit n
sprijinul elevilor la aceste teme- prin exerciii-joc de fuzionare a culorilor, exerciii de interpretare a formelor obinute prin
fuzionare.
Colajul din diverse materiale colorate- ha rtie, textile, plante uscate etc.- mbinat cu colorarea suprafeelor ra mase albe, pune copilul n
situaia de a face diverse exerciii de ga ndire, de a recurge la brainstorming, pentru a mbina aceste materiale spre a ajunge la ceva
util. Juca ndu-se cu aceste materiale, elevul prins ntr-o munca felurita spre atingerea scopului sa u, investete imaginaia de care
dispune. Copilul ajunge la concluzia ca se pot obine lucra ri utile, ca poate folosi culoarea pentru redarea ideilor sale.
Temele plastice de utilizare a liniilor i punctelor ofera copilului posibilitatea de a da mai multa expresivitate lucra rilor sale, de a
depa i acele cliee stereotipe de case, pomni, cer etc., care apar frecvent n desenele lor. Posibilitatea de a le trasa n creion, pensula ,
beior, carioca, pix, grosimile, respectiv, dimensiunile diferite, mboga esc bagajul de cunotine, priceperi, ndema na ri prin care
elevul poate realiza o compoziie. Teme plastice adecvate: Dealurile, Valurile ma rii dovedesc acumula rile cantitative i calitative
ale elevilor.
Ca suport pentru suirea acestor cunotine am folosit diapozitive adecvate, reproduceri dupa opere de arta , timbre, demonstraia
trasa rii acestora.
Tema plastica : Tonuri, ruperea tonurilor, monocromie am abordat-o prin exerciii-joc de obinere a tonurilor, respectiv, diferenierea
tonurilor i culorilor: Ce culoare folosim?, Cu ce se aseama na ?
Subiecte ca: I n acvariu, Copaci desfrunzii, realizate n carioca, luma nare, acuareala , au dat copiilor posibilitatea de a-i la sa libera
imaginaia, obina nd satisfacii.
I ntruca t nu toi copii dispun de aceeai ndema nare, de aceleai deprinderi sau posibilita i, n cadrul fieca rei teme am oferit, pe
parcursul aceleiai ore de compoziie ca te doua subiecte, elevii fiind grupai n doua categorii. Astfel, copiii la nceputul semestrului
ma nuiau greu culoarea, deci deprinderile, priceperile i abilita ile erau slab dezvoltate, au avut posibilitatea sa realizeze lucra ri prin
care sa iasa i ei n evidena , copilul ava nd i el satisfacie n munca sa.
Deoarece linia, ca element de limbaj plastic, nu este o noutate pentru copil, aceasta tema a fost abordata cu mai mult curaj.
Punctul, de asemenea, element de limaj plastic cunoscut, permite mbina ri originale ntre linie, punct, pata de culoare, n compoziii
ca: Roiul de albine, Cra ngul cu flori, Decorarea unei rame etc.
Tratarea picturala cu folosirea a cel mult trei culori, prin subiecte ca: Prima vara, Chipul a rii, permite o mbinare a cunotinelor
nsuite i o materializare a imaginaiei copilului. Aceasta tema ofera exerciii adecvate de antrenare a imaginaiei, a flexibilita ii
adaptative, materializate n subiecte cu forme spontane prin stropire, scurgere, suflare i completarea apoi cu culoare pentru a defini
formele obinute.
Niciodata o ma na sau o minte inerta nu poate produce fantezii, nu poate crea. I n susinerea acestei idei am considerat volumul de
cunotine, priceperi i deprinderi, necesar actului de creaie.
Rezultatele obinute n acest sens au avut ca punct de plecare jocul sau crearea unei atmosfere specifice pentru ca limbajul plastic sa
devina accesibil colarului mic. Jocul a canalizat atenia, puterea de concentrare, a susinut munca elevului, chiar daca nu a putut
ajunge ntotdeauna la lucra ri din care sa rezulte noutatea. Am considerat ca n acest fel ga ndirea divergenta va avea materialul
necesar cu care sa opereze, respectiv, fluiditatea va caracteriza lucra rile viitoare ale copilului.

2
Un alt aspect prin care am urma rit dezvoltarea imaginaiei copiilor au fost exerciiile de antrenament fie la nceputul leciilor, fie n
lecii anume, afectate unor astfel de exerciii.
Datorita faptului ca unele desene executate n primul semestru la clasa I au avut aspectul de a fi neterminate, am ndemnat elevii sa
ga seasca noi elemente cu care le pot mboga i sau sa intervina prin treceri de culoare, nuane, tonuri.
Acest tip de exerciii-joc scot n evidena posibilitatea de a dezvolta i educa capacitatea copilului de a mplini i mboga i forma data ,
urma rind antrenarea unor factori ai creativita ii ca: originalitatea, flexibilitatea, elaborarea, sensibilitatea la aplicaii, umorul, dar n
acelai timp, ele se constituie ca nite exerciii-test prin care am urma rit reglarea activita ii mele. Ga ndirea elevului este solicitata n a
ga si soluii imediate, n a-i forma o atitudine corecta faa de munca , de a se prega ti pentru nite situaii similare n viaa . Revenirea
asupra unor teme pune n relief evoluia n activitatea desfa urata .
Intervine, n cazul unor copii, banala lene, refuzul de a pune ga ndirea i imaginaia sa lucreze. I n exerciiile de tipul: Se dau ca teva
linii, continuai pentru a obine un tablou cu dealuri! sau Se dau ca teva puncte, obinei un ca mp cu flori!, se observa comoditatea
unor copii de a se stra dui sa ajunga la final, rezultat al unei imaginaii reduse.
I ntervenia mea a constat n a ga si modalita i de a pune elevul n situaia de a lucra, de a ga ndi. Am ncercat sa -i ajut, aranja nd n ba nci
elevi care obin lucra ri reuite, ala turi de cei cu rezultate slabe n acest sens, am ncercat sa -i ajut prin demonstraii privind modul de
nmuiere a pastelor de acuarele i ntinderea culorii, prin punerea elevului n situaia de a ga ndi ce elemente ar mai putea ada uga
lucra rii sale, ce culori ar mai putea folosi.
Obinerea unor forme spontane prin pata umeda , interpretarea lor este un alt tip de exerciiu-joc care da libertate imaginaiei
copilului. Interpretarea lor prin asema narea cu lumea reala se bazeaza pe producia divergenta a copilului, pe inteligena creatoare.
Pornind de la culoarea suportului cu doua sau mai multe culori, balansa nd suportul, ele au fuzionat. Privind forma care a luat natere,
aceasta sugereaza fiine fantastice, obiecte, pa sa ri, urma nd sa delimiteze, completa nd fondul cu o culoare. Astfel, elevul ajunge la
lucra ri originale, combina liber, se solicita imaginaia, analogia, modelarea.
Exerciiile joc pentru realizarea unor fiine i lucruri fantastice sau utile, alca tuite din elemente disparate, dar cunoscute, cu scopul
de a nfa ptui o forma noua , originala , sunt atractive pentru copii. Exerciiile-joc ncurajeaza antrenarea potenelor de exprimare a
elevilor.
Imaginaia creatoare are ca punct de plecare ntrebarea-problema . Aceasta pune copilul n micare, l face sa caute, sa ncerce, sa faca
presupuneri, care necesita o perpetua acumulare de ipoteze, proiecte. O problema odata formulata devine o cale deschisa spre
aciune, incita nd curiozitatea i contribuind la dezvoltarea independenei n ga ndire i aciune a elevului. Se deschide posibilitatea de
a ga ndi imaginativ.
Antrenai sa proiecteze lumea obiectelor nconjura toare, elevii reuesc sa stabileasca noi relaii ntre fapte i idei, noi aranjamente de
elemente i noi elemente organizaionale. Indemna nd copilul sa cerceteze mediul nconjura tor i sa descopere n contururile din
preajma asema na ri cu figura umana , elevul uita astfel de propriile nepriceperi de a desena i va depa i starea de inhibiie.
Atra ga nd elevii n lumea basmului i propuna ndu-le a fi soarele i luna, ca personaje fantastice, le-am cerut sa deseneze Pa durea
vra jita , folosind culori primare, linia n duct continuu. Elevul nu se ga ndete astfel la dificulta i tehnice, ca ci este ma nat din dorina de
a da viaa i atitudine copacului vra jit i va abandona micile lui automatisme sau scheme, precum i marile temeri.
Subiectul propus trebuie sa fie generos i familiar. Elevul descopera cu ochiul i cu mintea sa noile fee ale realita ii i le confera o
identitate noua . Se va servi de ea pentru a exprima ga nduri, sentimente, se va ndepa rta de scheme fixe, de gestul mecanic i va nva a
sa priveasca n mod creator.
Construirea figurii umane cu ajutorul figurilor geometrice, dupa aciunea de umanizare a unor fiine, obiecte sau fenomene din alte
regnuri, dupa ce am determinat elevul sa deseneze ceva mai mult deca t un om, l-am ajutat sa descopere importana i frumuseea
geometriei.
Exerciiul se adreseaza intelectului, spiritului, capacita ii de observaie, exercita o influena dezinhibatoare, este util pentru
dezvoltarea dexterita ii, puterii imaginative i constructive.
Modificarea cea mai mica poate determina trasarea unor forme radical deosebite ale unui lucru sau ilustrarea complet diferita faa de
canoanele va rstei, pentru o idee sau alta, duca nd la obinerea unei lucra ri de calitate superioara , daca tim cum sa cerem elevului sa
obina :
o alta culoare;
o noua ntrebuinare;
o alta forma ;
alt mod de prezentare;
alte schimba ri ce pot fi obinute.
Pornind de la simpla pata de cerneala , am cerut elevilor ca creeze ca t mai multe imagini. Aceste intervenii adaptative creatoare pot fi
folosite pornind de la ntrebarea: Ce imagine obinei ? Indrumarea copiilor sa vada semnificaii acolo unde, aparent, lipsesc,
contribuie la dezvoltarea spiritului de observaie, care poate determina un anumit stil de cunoatere a fieca rei persoane n parte.
Viitorul creator este nva at sa priveasca familiarul drept original i originalul drept familiar. Exerciii de genul: Cu ce se aseama na ?,
folosite n etapa prega titoare a leciei, stimuleaza imaginaia prin analogia elementelor. Un efect deosebit asupra imaginaiei
creatoare l au basmele, ata t de ndra gite de copii. Prin prezentarea lor expresiva , transpuna nd copilul n lumea pe care i-ar dori-o
lucra rile capa ta ceva din fantezia lor.
Limbajul sunetelor are un efect stimulator asupra muncii de creaie a elevului. Melodii adecvate va rstei: I nfloresc gra dinile, Vine,
vine prima vara, susin activitatea lor, da nd un aspect luminos lucra rilor, determina nd mbina ri originale de elemente i culori
pastelate.
Prin jocul tampilelor, realizat pe muzica , elevii au redat ritmul perceput de ei. O continuare a muncii din clasa a constituit-o
activitatea n cercul de pictura . Elevii au venit cu curiozitate cresca nda , muncind pasionai pentru finisarea muncii lor. Continua nd
temele plastice, am ncercat o aprofundare a cunotinelor prin activitatea cercului. Elevii au simit nevoia sa arate ca aceste activita i
sunt atractive, prin prezena lor.

3
De altfel, cercul de pictura a fost constituit dintr-o grupa de elevi care au obinut n cadrul leciilor curente lucra ri reuite. Le-am dat
astfel posibilitatea sa -i aprofundeze cunotinele nsuite, sa -i valorifice mai bine potenialul creator.
I ncerca nd sa creez posibilitatea unor satisfacii deosebite copiilor, am planificat teme ca: ara mea, Prima vara, Sa rba toarea
prima verii, realizate printr-o gama larga de tehnici:
pictura pe sticla ;
pictura pe pa nza ;
pictura cu pensula;
pictura cu ceara ;
dactilopictura ;
pictura cu palma.
Pictura pe portelan
Privind arta decorativa am urma rit:
Formarea priceperilor de a culege si reprezenta (cu ajutorul foilor de hartie cu patratele) ornamente populare specifice diferitor
grupe de obiecte (vesela, covoare, prosoape, haine nationale, servetele, mobila s.a.) si unele siluete mai simple ale acesora.
Tematica posibila : Colectam ornamente esute, Modele pentru broderii, Lumea vegetala in ornamente, Ornamentele
geometrice, Reprezentarea animalelor n ornamentele populare, Omul n motivele ornamentale, Cea mai frumoasa poarta,
Fa nta na creata de o inima buna , Case ca pe la noi mai rar intalnesti Dupa o plimbare in localitate s.a.
Consolidarea deprinderilor de a reprezenta motive ornamentale; iniierea in modalita ile de stilizare a formelor, imbina ri armoniase
ale acestora.
Aplicarea ornamentelor pictate pe vase din ceramica modelate de copii sau de siluete ce reprezinta astfel de obiecte, respecta nd
specificul de ornamentare, imbinand reusit forma vasului cu ornamentul si destinaia.
Insusirea tehnicii de condeiere a oualor si pregatirea lor pentru sarbatoarea Pastelui, Ispasului.
Ga sirea frumosului n plasticitatea materialelor folosite. Crearea pla cilor decorative prin metoda de crestare, ada ncire si aplicare.
Modelarea vaselor din ceramica asemnanatoare cu cele create de meterii populari, tina nd cont de formele tradiionale, destinaia
fiecarui obiect, mbinarea armonioasa ntre forma i ornament. A-i deprinde sa ga seasca i sa scoata n evidena frumuseea i
plasticitatea materialului, sa aplice ornamente prin care sa -i transmita (asemeni mesterilor populari) sentimentele sale celor ce le
vor admira si folosi.
Educarea sensibilita ii fata de valorile culturii naionale, familiarizarea cu unele mestesuguri populare din localitate si stimularea
manifestarilor proprii ale copiilor in colectarea si retransmiterea motivelor populare. Folosirea procedeelor de decupare din hartie,
paie si alte mateiale ale elementelor decorative.
Tematica posibila: Covoare populare, Covarele toamnei (cu materiale din natura), La fantania din poarta (paie ), Cadouri pentru
mamica etc.
Stimularea dorinei de a se manifesta n confecionarea unor decoruri teatrale (decoruri pentru spectacolele de teatru ce le
demonstreaza), reflectarea coloritului n conformitate cu dispoziia operei literare.
Dezvoltarea sentimentelor de ma ndrie faa de poporul nostru, nsuirea tradiiilor populare. Formarea priceperii de a observa
specificul naional n lucrarile confectionate din lemn.
Familiarizarea cu arta alca tuirii compoziiilor decorative din plante (Ichebana, Osibana), cu unele principii si legita i ce trebuie
respectate n procesul de creare a buchetelor (asimetria), contribuind prin ele la formarea simului formei, culorii, mbinari reuite a
acestora.
Formarea deprinderilor de a confeciona singur mati, jucarii i costume de carnaval atribute pentru ritualul sarbatorilor
calendaristice (plugusor, capra, steaua s.a.); a priceperii de a amenaja ncaperea pentru expoziie, carnaval, ezatoare si alte destinatii,
dezvoltandu-le ma sura n ochi, ga ndirea spaiala .
Rezultatele muncii fieca rei ore am ncercat sa le pun n evidena prin analiza lucra rilor, desfa urate sub forma de joc- De-a criticii
ntr-o expoziie, prin expunerea lucra rilor reuite la expoziia din clasa , prin expoziii personale ale unor elevi talentai, prin
folosirea unor lucra ri pentru amenajarea spaiului colii.