Busuiocul n legende, superstiii i farmece

O plant nzestrat cu caliti magice, nc din cele mai vechi timpuri, busuiocul a izvodit
numeroase superstiii, legende, i credine ale lumii, fiind folosit, adeseori, n ritualuri, farmece,
vrji i descntece, asociate, mai ales, cu dragostea.

Numele de busuioc provine din termenul grecesc basilikon / basileus, avnd semnificaia de
rege sau regal. Legenda spune c busuiocul cretea n locul unde Sfnta Elena a descoperit
crucea pe care fusese rstignit Iisus Hristos.

Pe de alt parte, medicii din antichitatea greceasc i roman, aveau credina c aceast
plant nu poate rsari dect dac sunt strigte groaznice sau blesteme, atunci cnd se pun
seminele ei n pmnt.

n superstiiile antice, busuiocul era strns legat de scorpioni. Astfel, se spunea c o frunz de
busuioc lsat sub un vas, se transform inevitabil ntr-un scorpion. Mai mult dect att, se
credea c dac ai nesbuina de a mirosi din busuioc, urma s i apar n creier un scorpion!
n Africa, lucrurile stteau exact pe dos, aceast plant fiind apreciat drept protectoare contra
scorpionilor.

O legend bine cunoscut spune c, Salomeea a ascuns capul lui Ioan Boteztorul ntr-un vas
cu busuioc pentru a nltura mirosul de descompunere al acestuia.
Bocaccio ne ofer o alt morbid poveste de dragoste, despre o femeie ale crei lacrimi udau
un ghiveci cu busuioc n care aezase capul iubitului ei, dup ce l ucisese.
Keats a preluat aceast tem, n poemul su, "Isabella or the Pot of Basil", Isabella sau vasul
cu busuioc.

n Italia, busuiocul era considerat iarb dragostei. Se spunea c o fat care scotea afar, pe
pervazul ferestrei, un ghiveci de busuioc, ddea de veste c era gata s i primeasc
curtezanul. Tot n aceast ar, busuiocul din prul unei femei semnala c ea era n cutarea
dragostei, n vreme ce aceeai iarb din frizura unui brbat i oferea acestuia atractivitate, n
tentativa de a cuceri inima unei fete.

n rile mediteraneene, busuiocul presrat pe podele avea darul de a purific o cas.

Cadoul, ce consta dintr-un ghiveci cu busuioc, era vzut ca un semn de noroc pentru cei ce se
mutau ntr-o nou locuina.

O superstiie ciudat, ce continu s persiste n unele ri europene, spune c nu este bine ca

brbaii s mnnce busuioc. De ce? Pentru c este asociat cu ceaiurile folosite de femeile
afectate de un ciclu menstrual dureros!

n India, aceast plant este considerat sacr, extrem de preuit n casele hinduse, fiind
dedicat zeilor Krishna i Vishnu. Se pare c, orice hindus cu adevrat credincios este
nmormntat cu o frunz de busuioc la piept, aceasta reprezentnd un autentic paaport ctre
paradis.

De altfel, n Egipt i Grecia, busuiocul era nzestrat cu puterea de a deschide porile iadului.
n unele regiuni din Asia i Orientul Mijlociu, era plantat n apropierea mormintelor, ca semn de
dragoste i preuire.

Pentru grecii antici, busuiocul era un semn de srcie, ur i ghinion, muli dintre ei creznd
chiar c, aceast plant ar putea fi otrvitoare.
n Creta, se spunea c busuiocul este o emblem a diavolului, fiind, din aceast cauz,
amplasat pe pervazurile ferestrelor, pentru a ndeprta influen sa malefic.

n magie, busuiocul este folosit pentru diverse farmece i vrji, de dragoste, precum i pentru
ghicirea viitorului n iubire.
n Enciclopedia ierburilor magice, Scott Cunningham spune c dou frunze de busuioc
aezate pe crbuni ncini pot s i releve adevrul despre viitorul tu, n cstorie. Dac
frunzele ard repede, nseamn c vei avea parte de un mariaj plin de armonie; dac, din contra,
ard ncet, mocnit, relaia cu partenerul tu de via se anun a fi nnegurata.

Busuiocul este asociat cu focul i planeta Jupiter, i este vzut ca o surs de protecie,
purificare, dragoste, bogie i prosperitate.

Busuiocul poate fi utilizat ca remediu de a ine lng tine persoana iubita. Astfel, dac
suspectezi c aceasta te neal, pune-i n mna o frunz proaspt de busuioc. n cazul n
care aceasta se ofilete imediat, dragostea lui pentru altcineva se va risipi ndat.

Conform unui alt farmec, pentru a te asigura c iubitul ori iubita i rmne credincios sau
credincioas, presar busuioc uscat peste pat, n timp ce doarme, n special n regiunea inimii.

Dac vrei s ai noroc n afaceri, ar trebui, zic unii, s pui busuioc n apropierea uii de intrare a
biroului tu sau a registrului tu de ncasri.

Pentru a apra i a purifica cas i familia, este indicat s aezi busuioc n cele patru coluri ale
casei i s l mprosptezi o dat pe lun.

Alte farmece i vrji despre busuioc

Las nite busuioc n ap vreme de trei zile i apoi stropete cu acea ap pragul uii, pentru a
te bucura de bani, succes, a alung rul i a avea o familie fericit.

Pentru a mri dragostea din cas, se zice c este indicat s l foloseti des la mncare sau s l
ii ntr-un bol n buctrie, urmnd s l nlocuieti sptmnal.

Amestecat n apa de baie, cu ierburi ale dragostei (precum trifoiul rou, petale de trandafir,
ctunica, geniana, damiana, lavanda i fructe de ienupr), poate intensifica iubirea din
familie.

De asemenea, se crede c busuiocul are potenialul de a alung rul. Amestecat cu rozmarin i

rut, ofer o baie purificatoare i protectoare.
Unii mprtie busuioc uscat, fcut pulbere, pe podeaua buctriei, dup care l matur, dndu-l
afar pe ua, zicandu-i Rul nu poate rmne acolo unde a fost busuiocul.

Busuiocul din vis este un semn de iubire i tandree. Dac visezi c miroi sau mnnci
busuioc, acest lucru semnific afeciune, buntate i dragoste.

Busuiocul n legendele i superstiiile romnilor

n eresurile populare, se spune c atunci cnd a fost botezat Iisus, oamenii au adus cu ei
busuioc i l-au acoperit pe Prunc cu frunzele acestei plante. Din acea vreme, ar fi rmas
busuiocul n biseric, fiind folosit de preoi pentru a face agheazm.
Tocmai de aceea, aceast iarb este luda Iordanului, ntruct cu ea se sfinete apa.

Busuiocul a aprut din lacrimile Maicii Domnului sau din sngele picurat de pe crucea lui Iisus
Hristos.

Este bine s semeni busuiocul lunea, pn n zori, pentru c ziua de luni este cea mai curat.
Atunci cnd l semeni, l soroceti, iar dac te speli cu rou de pe el, poi fi sigur c vei fi cinstit
de toat lumea. Dup ce se culege, busuiocul se aeaz la loc curat, dup icoane sau pe
grinda casei.

Dac i intr ceva n ochi, pune acolo un fir de busuioc, ce va merge de jur-mprejurul ochiului
i va scoate afar ce ai n ochi, indiferent dac, e vorba de praf, o musculi sau altceva.
Busuiocul este bun de splat pe cap, pentru a crete prul i pentru cinste.

E pcat s arunci busuiocul la gunoi.

Borul fcut luni trebuie s aib puin busuioc, ca s nu guste necuratul din el.

Dac loveti cu busuioc o broasc de gunoi i l arunci, dup aceea, n cas cuiva, lucruri rele
se vor petrece acolo.

Desigur, nu trebuie ignorat rolul busuiocului n farmece, vrji sau descntece de dragoste.

Vorba cntecului :
Mi-am pus busuioc n pr, mi
S pot avea pe vino-ncoa
S fiu ochioas, nbdioas
S se-mbulzeasc i s m iubeasc bieii !

Busuiocul se semna din dragoste, fiind stropit din gur, n ziua de Sfntul Gheorghe.
Tot pentru a se bucur de dragoste, fetele se gteau cu el pe cap ori la bru, atunci cnd
mergeau la hora.

C s aib noroc n cstorie, mireasa, nainte de cununie, ia busuioc de la icoan i l trece de

trei ori n jurul ei, punndu-l apoi la sn.

Conform unui ritual de dragoste bucovinean, fetele ce i doreau s fie iubite mergeau la un ru,
avnd asupra lor un buchet de busuioc, cuprinznd o pan de pun i un bnu de argint, o
bucat de pine, nite sare i o ulcea. Odat ajunse lng un loc unde apa se involbura i
spumega, i fceau trei mtnii, aruncau n ru sarea i pinea, i rosteau incantaia:

Ap ln curgtoare,
Eu i dau pine i sare,
Iar tu, s mi dai cinste,
Noroc i dragoste mare.

Dup aceea, fetele luau ap din ru, din susul apei, n ulceaua unde era pus dinainte buchetul
de busuioc, i pleacau pe furi spre cas, avnd grij s nu le vad nimeni i s nu verse nici o
pictur de ap.
A dou parte a ritualului avea loc acas, unde se rostea un al doilea descntec la fereastr, cu
ulceaua n mini.

Un farmec ce putea fi fcut numai de Boboteaz, n Ajunul Crciunului sau de Sfntul Vasile,
presupunea ca descnttoarea s mearg pn la un ru, s umezeasc n ap un pmtuf ori
un bucheel de busuioc i s-l ude cu acesta pe ce cruia i se descnt, spunnd:

Diminea m-am sculat,

Pe crare m-am luat,
Pe crare neclcat,
n rou nescuturat,
Crarea clcnd-o,
Dragostea cutnd-o.

Dup ce erau rostite aceste vorbe, cei doi trebuia s ntoarc la casele lor, fr a privi n urm,
pentru a nu strica descntecul.

ntr-un strvechi farmec din Carpaii Apuseni, ntr-o mari, joi i smbt, cnd era pe cer luna
veche, o fat mergea dup nserat la ru, i umplea ulceaua cu ap i aeza n ea trei fire de
busuioc. Dup ce ajungea la intrarea n cas, se oprea i sorbea de trei ori din ulcic, dnd glas
apoi urmtorului descntec:
Cum nu poate face popa agheazm
Fr de busuioc,
Aa s nu poat ncepe feciorii,
Fr mine, nici un joc

Busuiocul - planta dragostei

Busuiocul (Ocimum basilicum) provine din India si din regiunile tropicale ale Asiei. Aceasta planta
deosebit de aromata care poate creste pana la 60 cm inaltime, face parte din familia Lamiaceae din care
apartine si menta. Exista multe soiuri de busuioc, cu frunze diferite ca marime, forma si aroma. Unele de
exemplu, au miros de lamaie sau scortisoara. Exista soiuri cu frunze purpurii, insa majoritatea au frunzele
verzi.
Busuiocul este foarte mult utilizat in bucataria italiana, mai ales la preparatele din rosii (ofera o aroma
deosebita sosurilor din rosii). Insa el se consuma mult si in bucataria asiatica atat ca mancare, cat si ca
bautura racoritoare.

Pe langa proprietatile sale culinare, busuiocul are si calitati medicale, fiind utilizat la tratarea tulburarilor
digestive, respiratorii si la inlaturarea stresului. In medicina traditionala Indiana (Ayurveda) el este folosit
pentru tratarea multor boli fiind considerat o planta ce echilibreaza functiile si procesele corporale.
In afara calitatilor sale alimentare si medicinale, busuiocul, in special soiul Ocimum tenuiflorum, are si
valoare culturala si spirituala, ca de altfel toate plantele considerate sacre.
In India, unde se cultiva de peste 5000 de ani, busuiocul este una dintre plantele sfinte, fiind venerat ca si
lotusul sacru. In Hinduism el reprezinta reincarnarea lui Lakshmi, consoarta lui Vishnu, cel care se afla in
toate si pretutindeni, iar Lakshmi aduce bunastare, noroc si fericire. Intrupare a acestei zeite hinduse,
busuiocul poarta numele de Inegalabilul (Tulsi) si este celebrat anual prin festivalul Tulsi Vivah, care
simbolizeaza uniunea lui Vishnu cu Tulsi. Acest festival deschide sezonul in care sunt permise
ceremoniile de nunta.
Intrucat se considera ca busuiocul este foarte apreciat de Vishnu, credinciosii poarta siraguri de margele
din lemnul sau, ard frunze sau consuma aceasta planta. Fiind de bun augur, hindusii considera ca o familie
nu este cu adevarat familie daca nu are in gradina sau in casa aceasta planta. Astfel, ei o cultiva in gradina
sau in vase pentru a avea binecuvantarea lui Vishnu.
In Romania busuiocul este planta cea mai iubita si cea mai cantata, fiind simbol al dragostei si al
norocului. Parfumul sau patrunzator are rolul de a-i proteja pe cei care il miros sau poarta crengute si are
puterea de a-i ajuta in dragoste si de a le aduce noroc. Astfel, el este folosit in multe ritualuri magice cu
scopul de a-i purifica pe cei care participa la ele si de a-i ajuta sa obtina fericirea in dragoste si in viata.

Datorita mirosului sau deosebit si a proprietatilor conservante, busuiocul este folosit de catre biserica
ortodoxa la producerea apei sfintite (agheasma). Aceasta apa sfintita are rolul de a alunga duhurile si
gandurile rele, bolile, de a ajuta la iertarea pacatelor si la limpezirea mintii. Astfel, cei care o beau
conform traditiei si a ritualurilor bisericesti, se purifica sufleteste si trupeste si primesc binecuvantare.

Apa sfintita capata putere deosebita la sarbatoarea de Boboteaza, sarbatoare care marcheaza botezul lui
Iisus de catre Sf. Ion in apele Iordanului (06 ianuarie). Atunci, casele, animalele, oamenii si tot ceea ce le
apartine sunt stropite cu ea de catre preot, pentru a alunga spiritele rele, a primi binecuvantare si a avea
parte de bunastare. In acea zi oamenii iau de la biserica apa sfintita din care pot sa bea tot anul pentru a
avea noroc. Apa se pastreaza in vase curate in care se pune busuioc.

Insa pe langa proprietatile sale purificatoare, romanii considera ca busuiocul este in primul rand planta
dragostei, avand puteri afrodisiace deosebite. El simbolizeaza atractia sexuala, fecunditatea,
fertilitatea si protectia fata de rau. Astfel, in cantecele populare si in literatura este des pomenit ca
simbol erotic, iar aproape toate ritualurile prin care se urmareste implinirea in dragoste si obtinerea
casatoriei, folosesc aceasta planta pentru a spori puterile magice.

In satele romanesti fetele si baietii care merg la hore (dansuri locale), daca vor sa cunoasca un potential
iubit sau daca vor sa faca pe cineva sa se indragosteasca fara scapare de ei, poarta o crenguta de busuioc
la ureche, in san sau prinsa de camasa. Busuiocul sporeste puterea de atractie fata de cei de sex opus si
creste sansele de a cunoaste pe cineva.

In noaptea de Sf. Ion (06 ianuarie), fetele tinere isi pun sub perna pe care vor dormi, o crenguta de
busuioc pe care au luat-o in ajun de la preotul ce a stropit cu apa sfintita casa si oamenii. Insa in aceasta zi
ele trebuie mai intai sa posteasca si inainte de a se culca sa manance o paine foarte sarata. Noaptea se
presupune, daca ritualul a fost implinit cum trebuie, ca vor visa ca cel cu care se vor casatori le va aduce
apa ca sa isi ostoiasca setea. Astfel, ele pot sa vada in viitor pe cel care le este ursit.

In unele sate din Oltenia (sudul Romaniei), inainte de nunta, mireasa insotita de alaiul de tineri si lautari,
strabate pe jos localitatea respectiva pentru a-i invita pe sateni la petrecere dandu-le sa bea alcool dintr-o
plosca. Plosca (o sticla de lemn) este impodobita frumos cu crengute de busuioc. Insa pe acest drum alaiul
se opreste la 3 fantani asezate la rascruce de drumuri. Aici, cumnatul de mana (cavalerul de onoare),
scoate apa din fantana cu o galeata frumos impodobita cu flori si bani. Mireasa inmoaie un buchet din
ramuri de busuioc in aceasta apa, apoi stropeste fetele si baietii din alai asezati in cele 4 directii cardinale,
ca si ei sa aiba noroc in dragoste, sa-si gaseasca pereche si sa se casatoreasca. Stropitul se face de 3 ori
dupa care mireasa rastoarna cu piciorul galeata de apa catre rasarit, locul de unde rasare soarele si incepe
o noua zi.
Acestea fiind spuse, fie ca atunci cand va aplecati fata ca sa mirositi parfumul magic al busuiocului din
ghiveci sau din gradina, sufletul sa vi se purifice si atingerea dragostei sa va cuprinda inima.

Busuiocul - beneficii fizice si spirituale

Plantei, provenita din tari cu clima calda, ii priesc terenurile cu expozitie sudica. Se poate semana direct
in camp, in luna aprilie, dezvoltand mai tarziu numeroase ramificatii si un frunzis bogat. Recoltarea
incepe o data cu infloritul, de regula in luna iulie si consta in taierea de lastari tineri si varfuri,
aproximativ de trei ori pe an, obtinandu-se astfel un material fin si curat. Spre sfarsitul verii, cand incep sa
se coaca semintele, dar mai sunt si inflorescente in varf, plantele pot fi smulse si uscate in manunchiuri,
cu varful in jos, recoltandu-se astfel si semintele mult apreciate.

Originar din India si China, busuiocul s-a raspandit repede in regiunile mediteraneene. El a fost adus in
Europa de ostile lui Alexandru Macedon de la hindusi, care il considerau o planta sacra. In folclorul
nostru, busuiocului i se atribuie semnificatia de floare a dragostei si a norocului si, la fel ca smirna si
tamaia, este perceput ca intensificand trairile religioase si marind puterea rugagiunii, motiv pentru care
este nelipsit din gradina cu flori a gospodariilor individuale.

Numerosele forme de busuioc aflate in cultura sunt de o mare varietate in ce priveste talia, aspectul
general al tufei, forma si marimea frunzelor, dispunerea inflorescentelor, coloritul florilor si ceea ce este
mai interesant si nuanta parfumului. Busuiocul se incruciseaza cu multa usurinta si daca preferam o
anumita varietate, trebuie sa o cultivam numai pe aceea, daca vrem sa o pastram neschimbata. De la
busuiocul de cultura (Ocimum Basilicum) cel descris mai sus, se utilizeaza partea aeriana (Herba
Basillici) sau semintele.

Busuiocul de camp, seamana mult cu cel cultivat. El creste in pajisti, pe santuri, in special in etajele
campestru, colinar si montan, la marginea padurilor si are flori violet-albastrui. Datorita continutului
ridicat in ulei eteric si tanante, frunzele taiate si macerate in ulei se folosesc in alinarea durerilor de cap,
iar infuzia si decoctul din tulpini, in boli ale gurii, gatului si contra diareei. Frunzele tinere isi gasesc
intrebuintarea in salate.

Busuiocul salbatic (Prunella Vulgaris, fam. Lamiaceae) mai este cunoscut si sub numele de coroaba,
gluga ciobanului, iarba neagra, izma salbatica. Este o planta ierboasa, originara din America, iar la noi se
regaseste in culturile de prasitoare (cartof, porumb), pe langa garduri, la marginea drumului si chiar in
gradini. Are frunze ovale si flori mici albe, galbui in centru.

In medicina populara, partile aeriene se fierb si apoi se lega la negi parosi, timp de 5-10 zile, pana ce
acestia cad. Frunzele tinere si varfurile, culese pana in luna mai, se folosesc la aromatizarea supelor,
salatelor si a spanacului. Planta fara radacina (Herba Prunellae) culeasa in timpul infloririi si uscata la
umbra, are puternice efecte cicatrizante, antiseptice, antihemoragice si astringente.

Exista numeroase alte specii si varietati, mult mai ornamentale sau mai puternic parfumate, ca de
exemplu:
-busuiocul violet, cu flori liliachii;
-busuiocul pitic (Ocimum Minimum), cultivat in ghivece pentru talia sa mica, compacta, extrem de
adunata, aproape ca o sfera, iar verdele proaspat si delicatetea miniaturala a frunzisului, precum si
parfumul deosebit de fin si patrunzator, il recomanda pentru "gradina" de pe pervazul ferestrei. Vara,
tufele sale mici si stranse, ca niste pompoane de dantela, se acopera cu o spuma de ciorchini marunti, albi
sau rozalii, care se detaseaza pe fondul de un verde intens al frunzisului.

Foarte apreciate de gradinari mai sunt :

-busuiocul-ca-salata (Ocimum Lactucae Foliae) pentru frunzele sale neobisnuit de mari, gofrate sau
ondulate, usor de cules si placut parfumate;
-busuiocul-cu-parfum-de-lamaie (Ocimum Citrodorum), iubit de amatorii de "gradini de camera" pentru
portul piramidal al tufei, bogat ramificata inca de la baza si incununata de ciorchinii florilor, care strabat
dintre frunzele ascutite si zimtuite pe margini;

Mai rar intalnite sunt: busuiocul-cu-parfum-de-anison; busuiocul-cu-aroma-de-cuisoare; busuiocul-cret;

busuiocul-cu-frunza-rosie. In timp ce varietatile comune de busuioc sunt considerate ca fiind plante
anuale, exista si varietati perene, cum ar fi: busuiocul-albastru-african sau busuiocul-sacru-thailandez.

Din punct de vedere yoga, busuiocul este yang.

Busuiocul contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei volatil cu continut
ridicat de estragol, cineol, linalol - care-i confera mirosul atat de caracteristic. Este si o sursa importanta
de fier, calciu si vitamine, ca: A, B6, Mg, K, etc.

Busuiocul se foloseste sub forma de:

1/ Frunze proaspete, zdrobite

Aplicate pe rani, ulceratii cronice, leziuni infectate, favorizeaza vindecarea lor, iar pe leziuni ulcero-
erozive are efecte puternic-cicatrizante.
Frecarea cu ele, a locului intepat de insecte, mai ales de albine si viespi, reduce mancarimea si previne
infectiile secundare scarpinatului.

2/ Suc proaspat de planta

Aplicat si masat pe leziuni verucoase (negi), in mod repetat, duce la disparitia lor.
Pe leziuni sangerande intens sau pe ulcere cronice traumatizate, sangerande, sucul proaspat, aplicat prin
tamponamente, badijonaje, pensulatii, are efect hemostatic.
Stors in ureche, combate congestionarea acesteia.

3/ Planta uscata
Oparita cu apa clocotita si aplicata sub forma de cataplasma pe furuncule, grabeste evolutia lor.

4/ Pulbere
Este un adevarat miracol prin capacitatea ei de a imbunatatii starile psihice, fiind usor euforizant, tonic
nervos, ajutand in stapanirea starilor emotive. Se face o cura, de minim 14 zile, administrandu-se de 3-4
ori/zi, cate 1 lingurita rasa, cu apa, tinuta sub limba cateva minute inainte de a fi inghitita. Cura este
indicate primavara.

5/ Maceratul la rece (aghiasma)

Florile uscate de busuioc sunt tinute in apa rece, cel putin 8 ore, apoi se filtreaza. Se bea pe stomacul gol,
preferabil dimineata. Este considerat un elixir al tineretii, deoarece ajuta batranii, persoanele aflate la
menopauza ori andropauza, in sterilitate, frigiditate, fiind un regenerator rapid.

6/ Infuzie
1 lingurita planta, la 200 ml apa clocotita, se lasa la infuzat 10 min. De regula, se consuma 3 cani, cu
infuzie calduta/zi, dupa mesele principale, din care, una se va consuma seara, inainte de culcare.
Se administreaza in colici intestinali, meteorism, voma, gripa, bronsita acuta si cronica, cefalee, ulcer
gastric, infectii urinare, anorexie, diaree, colita de fermentatie.
Sub forma de gargarisme, bai si spalaturi cu infuzie, in aftoza bucala si genitala, leziuni buco-erozive din
pemfigus, eritem pluri-orificial, toxidermia buloasa, postmedicamentoasa cu localizari mucoase, herpes,
stomatite.In colite de fermentatie se bea neandulcit.
In combinatie cu sunatoarea, ajuta la tratarea schizofreniei aflata in faza incipienta.

7/ Decoct
2 linguri planta maruntita la 100 ml apa, se fierbe 15 min.
Se fac gargarisme, bai si spalaturi pentru aceleasi afectiuni indicate la punctual 6/.

8/ Decoct energizant
Se obtine din 1 lingura seminte de busuioc la 500 ml apa rece, care se fierbe 5 min, se infuzeaza 10 min,
se strecoara si se bea toata cantitatea in cursul zilei.

9/ Alifie
Se prepara din 20 g pulbere de planta, 30 g ceara de albine, alba, 30 g seu de oaie, 30 g terebentina, 60 g
colofoniu, 90 g untura de porc. Se pune la foc domol pana la topire, apoi se ia de pe foc, amestecandu-se
pana ce se raceste.
Se fac ungeri in cheilita eroziva, fisulara, actinica, la pansarea ranilor sau ulceratiilor infectate, in
cheratodermii palmo-plantare, cu fisuri, sangerari sau pentru tratarea leziunilor infectate in scabie, alte
eroziuni erodate sau ulcerate infectate.

10/ Tinctura
Se lasa la macerat, 15 zile, 20 g planta, in 100 ml alcool 70 grade. Se strecoara si se depoziteaza in
sticlute de culoare inchisa. Se administreaza 3-5 picaturi in 100 ml apa, de 3 ori/zi (la copii) si 1 lingura in
100 ml apa, la adulti, cu puternic efect tonic.

GASTRONOMIE

Planta rezervata de vechii greci doar suveranilor (basilikon), a inobilat gustul mancarurilor inca din
vremurile de demult. Retetele oferite de Marcus Gavius Apicius in "De re coquinaria" arata ce rol
important juca busuiocul in gastronomia romanilor. Astazi, el este o prezenta tipica in bucataria
mediteraneana, dar caracterizeaza si zone culinare mai exotice precum cea thailandeza, vietnameza sau
latina.

Busuiocul este un bun aromatizant, cu gust usor piperat si acrisor in acelasi timp si-l face sa se combine
de minune cu rosiile, uleiul de masline si lamaia, dar si cu usturoiul si ceapa. Se foloseste la paste, sosuri -
cum ar fi celebrul pesto - este potrivit alaturi de oua, branzeturi, orez, peste, fructe de mare, carne de
pasare, vanat, vita si porc, diverse legume- fasole, varza-, chiar si la maioneza. Poate imbogati in acelasi
timp si gustul unor deserturi sau bauturi, ba mai mult, in unele zone este gatit cu fructe proaspete sau
adaugat in gemuri si sosuri de fructe, de obicei, cele de capsuni, zmeura sau prune.

Cel mai apreciat este busuiocul proaspat, in special in combinatia de rosii si mozzarella, unde verdele lui
incanta si privirea, nu numai gustul si simturile. In mancarurile gatite se poate adauga si uscat, forma sub
care chiar pare sa aiba un gust mai pregnant.

Ca regula generala, busuiocul uscat se pune in mancare in timpul prepararii, iar cel crud, la sfarsit.

Avand o aroma puternica, nu se intrebuinteaza impreuna cu alta condimente, deoarece le eclipseaza.

Frunzele si semintele de busuioc sunt un aromatizant indinspensabil in industria mezelurilor si
preparatelor din carne, a lichiorurilor si bauturilor de tot felul, gasindu-si intrebuintarea, chiar si in
cosmetica, pe care o slujeste cu cinste din cele mai vechi timpuri.

Alaturi de asmatui, ocupa un loc de frunte in bucataria provensala, ca si-n toate tarile de pe tarmul
european al Mediteranei - Italia, Grecia, Spania. Aici se intrebuinteaza ca aroma de baza, cea care da
fondul aromatic al fripturilor si sosurilor de carne, care corecteaza si atenueaza gustul unor carnuri grele,
cu miros propriu accentuat, cum este vanatul, carnea de oaie sau de porc.

Busuiocul se poate pastra foarte bine in congelator, dar ca sa nu-si piarda culoarea verde-stralucitoare,
trebuie mai intai usor oparit si apoi trecut prin ulei de masline, inainte de congelare.

Parerea unui gurmand este ca "o idee de busuioc este fantastic, iar prea mult busuioc este o mica
tragedie".

Uleiul de Busuioc Oleya este recomandat pentru proprietile sale

dezinfectante i calmante. Acioneaz asupra durerilor de cap, sinusurilor,
infeciilor, reduce stresul i tensiunea, tonific sistemul nervos. Introdus n
cremele cosmetice, ofer vitalitate pielii, i ntinerete tenul matur. Este
principalul ulei recomandat pentru atenuarea oboselii intelectuale,
tulburrilor nervoase, anxietii i sistemului nervos slbit.

Top of Form
Recipient
Bottom of Form

10.90 lei

In stoc

n limba greac, busuioc nseamn rege, iar legenda spune c mpratul

Constantin i regina Elena au descoperit Sfnta Cruce n locul n care
cretea busuiocul.

Planta de busuioc are frunzele stufoase de culoare verde, flori albe albastre
sau violet i miros dulce, puternic. Aroma puternic este datorat
eugenolului. Provine din Africa i Asia iar uleiul esen ial este ob inut prin
procesul de distilare cu aburi.

n Italia acest Ulei de Busuioc se folosete pentru a accentua romantismul i

afeciunea.

Trateaz o gam larg de afeciuni respiratorii, cutanate, nervoase, i

articulare.

Denumire (INCI): Ocimum basilicum

Metod de extracie: distilare cu abur a frunzelor i florilor

Calitate: 100% natural, 100% pur, fr tratamente chimice, Ulei de Busuioc

esenial de calitate superioar.

Consisten: vscozitate sczut

Culoare: alb-aurie cu nuane de verde

Compoziie: linalool, terpinen-4-ol, eugenol, camfor, 1.8 cineol, trans-beta

ocimene
Miros: proaspt, picant, dulce

Absorbie: rapid

ar de origine: India

Depozitare: loc ferit de lumin i umiditate, de preferat ntre 5-40 de grade C,

n flacon de sticl

Prezentare: recipient din sticl brun

Proprieti Terapeutice: antiseptic, emenagog, febrifug, antispasmodic, tonic

general i nervos, antiinflamator, antiviral.

Ulei de Busuioc pentru piele

Reduce apariia punctelor negre i a courilor

Red culoarea natural e pielii

Vindec i trateaz rnile i arsurile

mbuntete aspectul general al tenului matur sau gras

Ulei de Busuioc pentru corp

Trateaz nepturile de insecte, chiar i n cazul viespilor

Vindec ciuperca piciorului

Vindec tieturile i iritaiile

Ulei de Busuioc pentru sistemul nervos

Un remediu pentru oboseal intelectual

Vindec tulburrile nervoase i mintea slbit

Stimulant al activitii mentale

Efecte blnde antidepresive

Trateaz durerile de cap i migrenele

Ulei de Busuioc pentru sistemul digestiv

Remediu pentru strile de grea i ru de micare

Perfect n ndeprtarea flatulenei prin masaje circulare

Ulei de Busuioc pentru sistem respirator

Faciliteaz respiraia
Amelioreaz congestia

Trateaz crizele de astm

Trateaz rceala, tusea i afeciunile sinusurilor

Ideal n frecii pentru rceal i grip fiind febrifug

 1, 2 picturi n batist pentru afeciuni respiratorii sau senza ie de
grea

Ulei de Busuioc pentru muchi i articulaii

Alung durerile reumatismale, musculare i osteoarticulare

mbuntete circulaia periferic

Ulei de Busuioc pentru dureri

Eficient n eliminarea durerilor i crampelor menstruale prin masaj local

Busuioc tropical, ulei esenial pur (ocimum basilicum)

Este des utilizat n aromaterapie, fiind enrgizant i tonic al sistemului nervos, cunoscut i pentru
efectul antiviral, digestiv, antispasmodic, antidepresiv. Este foarte eficient aplicat prin masaj,
diluat n ulei vegetal.

Ulei esenial de Busuioc tropical - descriere i recomandri

Plant original din Asia tropical, busuiocul este rspndit azi n ntreaga lume i utilizat pe scar larg
att n buctrie datorit aromei deosebite, caracteristice, ct i n scopuri terapeutice - aromaterapie,
Ayurveda, medicina tradiional chinez.

Uleiul de busuioc este benefic i poate fi de ajutor n migrenele declanate de stres.

Este eficient n tulburri digestive, grea, sughi, spasme, flatulen, aerofagie. Este utilizat i pentru
infecii sau alte probleme ale tractului respirator.

Metoda de obinere: prin distilarea cu aburi din prile aeriene ale plantei

Zona geografic de provenien: Vietnam

Prezentare: lichid limpede, glbui

Descriere olfactiv: miros proaspt, erbaceu, cu note picante i uor dulci

Ingrediente (INCI): ocimum basilicum oil

Ulei esenial pur i natural obinut din culturi ecologice

Proprietile uleiului de busuioc

tonic digestiv
antidepresiv
tonic al sistemului nervos
antispasmodic potent
antiviral
echilibrant i reconfortant emoional

La ce v poate ajuta
oboseal, stres, surmenaj, nervozitate, depresie, anxietate
dureri de cap, migrene, stri tensionate
 indigestie, crampe abdominale, spasme, aerofagie
dureri i crampe musculare
grea, ru de mare sau cltorie
infecii respiratorii, bronit, tuse

Cum se folosete n aromaterapie

dozaj indicativ 0,01 - 0,05 n aplicaii generale, pn la 2% n aplicaii locale
sub form de ulei de masaj, diluat ntr-un ulei vegetal, aplicat de-a lungul coloanei vertebrale,
pentru probleme nervoase
sub form de masaj, pe abdomen sau pe plexul solar, diluat ntr-un ulei vegetal, n caz de
probleme ale sistemului digestiv
diluat n ulei vegetal sau inclus ca ingredient ntr-un balsam pentru masarea tmplelor, zonei
cervicale i a umerilor
ca ingredient n crem sau gel pentru zonele dureroase, crampe musculare
1 pictur aplicat pe un ervet, pentru inhalaii n caz de grea, infecii respiratorii

...Pstrare: nchis etan, n loc uscat i rcros, ferit de lumin

Date de siguran:

ca regul general, nainte de utilizarea unui preparat cosmetic este indicat a se efectua un test n
pliul cotului, cu cel puin 24 de ore nainte de aplicare
detalii despre utilizarea n siguran a uleiurilor eseniale
a se evita contactul cu ochii
contraindicat n trimestrul I de sarcin, contraindicat pentru copiii mici
a nu se lsa la ndemna copiilor
uz extern; uzul intern se recomand sub ndrumarea unui medic sau aromaterapeut

Frunzele proaspete de busuioc, benefice mpotriva artritei

Frunzele proaspete ale ctorva varieti de busuioc sunt la fel de eficiente ca i medicamentele
antiinflamatorii administrate pacienilor suferind de artrit, se arat ntr-un nou studiu, informeaz
dailymail.co.uk.

Frunzele proaspete de busuioc, benefice mpotriva artritei

Concluziile acestui studiu, prezentat n cadrul British Pharmaceutical Conference din Manchester, au
relevat faptul c, administrat pe cale oral, extractul obinut din frunzele a dou varieti de busuioc -
Ocimum americanum i Ocimum tenuiflorum - au redus inflamaiile articulaiilor cu pn la 73% n
mai puin de 24 de ore.

"Am analizat capacitile antiinflamatorii ale ambelor varieti de plante i am descoperit c acestea
erau similare celor oferite de Diclofenac, un medicament antiinflamatoriu folosit pe cale larg n
tratamentul contra artritei", a declarat Vaibhav Shinde de la Poona College of Pharmacy din India,
coordonatorul acestui studiu.

Spre deosebire de Diclofenac i de celelalte medicamente din grupa acestuia, frunzele proaspete de
busuioc nu produc efecte secundare, precum iritarea mucoasei gastro-intestinale, arsuri i dureri
stomacale. Aceste simptome reprezint o problem major pentru pacienii suferind de artrit care trebuie
s ia zilnic aceste medicamente.

Diferite varieti de busuioc au fost folosite de multe secole n medicina tradiional din India i din
Europa. Consumat sub forma unei infuzii herbale sau prin adugarea frunzelor pe alimente sau n salate,
aceast plant a fost folosit pentru a trata diverse boli inflamatorii, precum bronita, astmul, maladiile de
piele sau artrita.

Busuiocul poate preveni, totodat, apariia diabetului, prin reducerea concentraiei de glucoz din
snge.

Oamenii de tiin au ncercat s identifice molecula care face ca busuiocul s aibe un efect terapeutic att
de eficient.

"Studiul nostru indic faptul c eugenolul, uleiul care i confer busuiocului acea arom distinct,
reprezint molecula activ care produce efectul antiinflamatoriu", a explicat Vaibhav Shinde.

O pastil care s conin extract de busuioc nu exist deocamdat pe pia, ns o cantitate mrit de
busuioc n dieta zilnic ar putea avea un efect antiinflamatoriu sporit. Acest efect depinde ns i de tipul
de busuioc folosit n alimentaie.

Busuiocul folosit n acest studiu este cultivat n special n India i n Asia de Sud-Est, unde este folosit n
medicina de tip ayurvedic i pentru a condimenta diverse preparate culinare.

Frunzele acestei plante sunt mai mici dect cele ale varietii europene - Ocimum basilicum sau busuiocul
dulce - iar aroma lor este mai puternic, avnd o concentraie mai mare de eugenol.

"Busuiocul dulce conine i el eugenol, ns nu n aceeai concentraie", a explicat Susi Kaiser,

specialist n medicin herbal de la Universitatea Westminster din Marea Britanie.

Sanatatea din frunzele de busuioc

Busuiocul este o planta cu o paleta larga de efecte terapeutice: foarte bun calmant si tonifiant al
nervilor, antibiotic si antimicrobian natural, diuretic, antiseptic si antiinflamator gastric.

Cunoscut ca leac eficient inca din antichitate, aromatul busuioc are virtuti terapeutice prea putin
cunoscute. Astfel, iata cateva dintre remediile oferite de aceasta planta sfanta (este folosita si in ziua de
azi in scopuri religioase) ce poate fi utilizata drept alternativa terapeutica pentru cel putin 40 de tipuri de
afectiuni:

infectii respiratorii: infuzia de busuioc are efecte antiseptice siexpectorante, calmeaza tusea si
vindeca afectiunile cailor respiratorii. Ceaiul de busuioc amestecat cu miere si lamaie intareste
imunitatea organismului. De asemenea, ajuta la combaterea bronsitei, gripei, durerilor
articulare,insuficientei circulatorii, a reumatismului si la desfundarea mucoasei nazale.

afectiuni stomatologice: ceaiul de busuioc este un bun medicament pentru afectiunile bucale; se
poate folosi ca apa de gura contra leziunilor buco-erozive, afte, faringite, angineetc.

cosmetica: pentru tenurile sensibile, acneice se poate utiliza un gel cu busuioc. Dupa extragerea
punctelor negre, se curata pielea cu ajutorul unui tampon de vata imbibat cu lotiune tonica. Acest gel pe
care il puteti procura de la farmacie se aplica atat dimineata, cat si seara.

dezintoxicarea ficatului: cercetatorii au constatat ca busuiocul are puterea de dezintoxicare la nivelul

ficatului, deoarece in frunzele de busuioc sunt prezente sasesubstante cetonice cu actiune directa asupra
celulelor hepatice, care conduc la o crestere rapida a fabricarii de enzime necesare ficatului.
scade transformarea glucidelor in grasimi: de asemenea, busuiocul are rol important in reducerea
vitezei de transformare a zaharurilor in grasimi, ceea ce duce la un echilibru eficient al sintezei
grasimilor, precum si la mentinerea unui strat de lipide normal, in comparatie cu inaltimea.