Primii cultivatori ai arborelui de cacao au fost mayasii din zona actualului Mexic.

Vorbim despre un arbore

sacru si, prin urmare, extrem de valoros: pastaile de cacao erau folosite deopotriva ca bautura extrem de energizanta
si nutritiva, dar si ca moneda de schimb pentru alte tipuri de hrana. Credem ca ar fi cazul sa stim ca sus-amintita
bautura ce purta un nume nu foarte diferit de cel cunoscut de noi, Xocoatl se afla, ce-i drept, la originile ciocolatei
calde de azi, nsa gustul si savoarea erau cu totul diferite.
Fiindca Xocoatl, ciocolata mayasilor, foarte amara, se prepara din seminte macinate si fierte, piper, carora li
se adaugau multe alte condimente. Ceva mai trziu, toltecii si aztecii au facut ca arborele de cacao sa devina o cultura
curenta n America Centrala.
Daca e vorba sa tinem seama de cronicile vremii, trebuie sa precizam ca primul european care s-a delectat cu
bautura zeilor a fost Cristofor Columb, dupa debarcarea sa pe Insula Guanaja, n 1502. Asadar, cu vreo 17 ani
nainte de conquista lui Cortez. Dar cine mai tine cont astazi de asemenea detalii?! Sa remarcam ca miraculoasa
bautura s-a raspndit, ncepnd din anul 1521, n toata America Spaniola, din Cuba pna n Venezuela. n Spania si n
Occident a ajuns abia din 1527 si nu a devenit interesanta dect n mnastiri si n comunitatile religioase, nsusi
Vaticanul autoriznd-o pentru consum n perioadele de post. Totusi, calitatile sale au fost recunoscute rapid, astfel ca
diverse retete au fost adoptate cu mare generozitate. n Italia, ducele de Savoia a preluat-o n 1559, iar la Torino
ciocolatierii au devenit adevarati experti, producnd cam 350 de kilograme pe zi.
(Adrian Nicolae Popescu, O istorie delicioas: ciocolata,
http://www.revistamagazin.ro/content/view/13166/30/)
1. Precizeaz n ce secol ptrunde ciocolata n spaiul european.
2. Transcrie enunul care ofer informaii despre cum se pregtea ciocolata mayailor.
3. Ilustreaz dou caracteristici de limbaj.
4. Formuleaz o explicaie pentru interogaia retoric Dar cine mai ine cont astzi de asemenea detalii.
5. Comenteaz, n 30 50 de cuvinte, metafora butura zeilor.
B. Redacteaz un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importana cunoaterii altor civilizaii, valorificnd
textul dat.
 Primii cultivatori ai arborelui de cacao au fost mayasii din zona actualului Mexic. Vorbim despre un arbore
sacru si, prin urmare, extrem de valoros: pastaile de cacao erau folosite deopotriva ca bautura extrem de energizanta
si nutritiva, dar si ca moneda de schimb pentru alte tipuri de hrana. Credem ca ar fi cazul sa stim ca sus-amintita
bautura ce purta un nume nu foarte diferit de cel cunoscut de noi, Xocoatl se afla, ce-i drept, la originile ciocolatei
calde de azi, nsa gustul si savoarea erau cu totul diferite.
Fiindca Xocoatl, ciocolata mayasilor, foarte amara, se prepara din seminte macinate si fierte, piper, carora li
se adaugau multe alte condimente. Ceva mai trziu, toltecii si aztecii au facut ca arborele de cacao sa devina o cultura
curenta n America Centrala.
Daca e vorba sa tinem seama de cronicile vremii, trebuie sa precizam ca primul european care s-a delectat cu
bautura zeilor a fost Cristofor Columb, dupa debarcarea sa pe Insula Guanaja, n 1502. Asadar, cu vreo 17 ani
nainte de conquista lui Cortez. Dar cine mai tine cont astazi de asemenea detalii?! Sa remarcam ca miraculoasa
bautura s-a raspndit, ncepnd din anul 1521, n toata America Spaniola, din Cuba pna n Venezuela. n Spania si n
Occident a ajuns abia din 1527 si nu a devenit interesanta dect n mnastiri si n comunitatile religioase, nsusi
Vaticanul autoriznd-o pentru consum n perioadele de post. Totusi, calitatile sale au fost recunoscute rapid, astfel ca
diverse retete au fost adoptate cu mare generozitate. n Italia, ducele de Savoia a preluat-o n 1559, iar la Torino
ciocolatierii au devenit adevarati experti, producnd cam 350 de kilograme pe zi.
(Adrian Nicolae Popescu, O istorie delicioas: ciocolata,
http://www.revistamagazin.ro/content/view/13166/30/)
1. Precizeaz n ce secol ptrunde ciocolata n spaiul european.
2. Transcrie enunul care ofer informaii despre cum se pregtea ciocolata mayailor.
3. Ilustreaz dou caracteristici de limbaj.
4. Formuleaz o explicaie pentru interogaia retoric Dar cine mai ine cont astzi de asemenea detalii.
5. Comenteaz, n 30 50 de cuvinte, metafora butura zeilor.
B. Redacteaz un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importana cunoaterii altor civilizaii, valorificnd
textul dat.

Rezolvare:
1. Ciocolata ptrunde n spaiul european n secolul al XVI-lea.
2. Fiindca Xocoatl, ciocolata mayasilor, foarte amara, se prepara din seminte macinate si fierte, piper, carora li se
adaugau multe alte condimente.
3. Textul aparine stilului publicistic caracterizat ,n principal, printr-un limbaj accesibil, vocabularul fiind n mare parte
uzual:ciocolat , amar, semine, arbore etc. O alt caracteristic este corectitudinea, ntruct sunt respectate
normele gramaticale: utilizarea semnului Interogativ exclamativ
4. interogaia indic faptul c trind ntr-o lume caracterizat printr-o exploziie infomaional adesea ignorm astfel
de detalii.

5. Metafora face referire la credina mayailor, conform creia arborele de cacao era sacru. De asemenea, aceast
sintagm poate avea legtur i cu succesul de care s-a bucurat butura preparat din el de a lungul timpului.

B. n opinia mea, cunoaterea unor civilizaii diverse este necesar n vederea receptrii i nelegerii celorlali dar i a
propriei culturii.
n primul rnd, lund la cunotin de alte civilizaii dect aceea creia i aparinem, ne putem face o idee mai clar
despre ceilali
 Cnd eram prin facultate, imediat dup 89, un redactor al primei reviste ecologiste de atunci, unde am
ncercat s colaborez, mi-a dat un sfat, dac voiam s reuesc n acest demers: s scriu despre un col frumos
de natur.
tiu c, pe vremea aceea, am rs mult i des de acest sfat. Nu doar pentru locul comun evident pe care-l
coninea, ci i pentru c natura, pentru mine, pe atunci, nu era mare lucru. Oraul, cu pulsul lui pe care eu l
simeam trepidant, era totul: iubeam aglomeraiile, oamenii la un loc i n micare, evenimentele,
actualitatea. Un petic de iarb, o magnolie nflorit, un trandafir n largul lui n vreo grdin strin nu prea mi
spuneau nimic. Frumuseea avea legtur, pe atunci, strict cu lucrurile construite, deliberat omeneti,
elaborate, agitate, bucite.
ncet-ncet, anii au trecut i s-a activat n mine o coard pn atunci nevzut, nesimit, sensibil la
pomi, flori, ierburi... La culorile cerului la apus i la raele de pe Dmbovia. La pietrele npdite de buruieni i
la scaieii de prin maidanele oraului. La psrile ce ciripesc sau croncne guree n pomii de sub geam. Toate,
orict de nespectaculoase ar fi, sau mai ales nespectaculoase fiind, au ajuns s m mite ntr-un mod discret,
subtil, dar esenial, de neneles chiar pentru mine nsmi.
Ocazie cu care mi-am reamintit c legturile mele cu natura, de-a lungul timpului, nu au fost chiar
inexistente. Doar c sentimentul naturii despre care nvam la coal n poezia eminescian se manifesta
altfel, la diverse vrste. n copilria petrecut parial n peticul de curte al bunicilor aveam cu natura un contact
direct, amestecat cu o parte naiv-poetic. Direct n sensul n care m jucam n grdin, aproape de pmnt,
mai rupnd cte o floare de gura-leului ca s m uit curioas la ea, mai culegnd margarete ca s-mi fac
coronie, mai urmrind o omid cum se rupe i se reface sau o viespe cum m neap. Ba chiar (precum am
mai scris...) ucignd odat, cu snge semirece, o furnic ieit n cale dup care am avut amare i ndelungi
remucri. Dar i stnd pe spate i holbndu-m la nori, ale cror forme evoluau in no time de la un pete uria
plutitor la un dragon, care apoi devenea o corabie, un castel i o prines cu rochia zdrenuit.
(Iaromira Popovici Poze i petice, n Dilema Veche, mai 2017)

1. Explic sensul sintagmei l simeam trepidant n textul dat.

2. Indic