Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franceza Pentru Nivel Intermediar PDF
Franceza Pentru Nivel Intermediar PDF
in eaietele destinate incepatorilor ~i cursantilor de niveI mediu vom utiliza sistemul EUROCOR de
transcriere fonetica pe care I-am conceput tinand seama alat de particularitatile de pronuntie ale limbii
romane, cat ~i de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurg aceste etape ale invatarii
I imbii franeeze. Vom descrie maijos sistemul de simboluri fonetice folosite companindu.le ell sunetele
romane~ti similare.
In cazul sunetelor care nu exista in limba romana, vom introduce semne speciale. Cititi cu atentie
transcrierea fonetiea din paranteze.
.rRJ difera de consoana "r" In romana: nu se pronunta eu varful limbii, ei se articuleaza la baza
limbii. Pentru 0 pronuntare mai u~oara, ineercati sa pronuntati eu ajutorul unui "h" (ceea ce nOI
numim "r" graseiat);
- vocala deschisii [ eJ se aseamiinii ell vocala "e" a limbii romane;
- "s" pronuntal intre doua vocale se aude ca un(z] (de exemplu "maison"); in celelalte cazuri esters];
- vocala[ 0] in franceza, in ceJe mai multe cazuri, este deschisa ~i se pronunta ea ~i cand am pronunta
,,0" din limba rom.fma eu gura mai deschisa;
- vocala [a] este nazala. eel mai simplu mod de a invala pronuntia vocalelor nazale este prin apasarea
nanlor. in acestcaz,[n] nu se aude c1arlast~it. Semoul nazalizarii estetilda deasupra vocalei nazale[ -j.
- .,e" urrnat de una dintre vocalele "e", "i", sau .,y" se pronunta ca ~i [sJ romanesc, tn alte eazuri se
pronunta[kJ, la fel ea in Iimba romana;
- voeala rF.l se pronunta mai inchis ca "e" romanesc;
- vocala palata18 [a J se pmnun{a la fel ca ~i in limba romana.
- "ai" se pr(lOunta(e];
- ,,-on" la star~itul cuvantului se pronunta [oj, deei ea un [0 j nazal.
Grupul ,,-tion" se pronunta [sifi]Jn aeest cuvant .,i" este semivocalic ~i se pronunta ca in cuvantul
"ieri"
- vocala [a: J inaintea lui [R] se pronunta mai lung ea in limba ramana. Semnul vocalei lungi este ,,:".
Sunetul transeris fonetic prin fOJ din "Ie", de pilda, nu exista in limba ramana. iI pronuntam prin
rotunjirea buzelor ea pentru ,,0" ~i pronuntam "e".
Sunetul transcris prin [i1 J reprezinta. un "n" inmuiat unnat de un "i" foarte scurtt ea in euvantul
montagne [motaii]
Relineti! ~
in franeeza exista mai multe feluri de "e":
le1deschis, ca ~i in Iimba romana;
- l E] inchis - cafe;
- "e" Ia sffir~itul cuvintelor nu se pronunta decat daca este aecentuat.
lncepem prin reeapitularea vocabularului primei parti a leqiei t din cursul "Franceza pentru
ineepatori".
A. Completati fiecare propozitie eu unul din substantivele de mai j05:
I. la ville 2. Ie cafe 3. la maison 4. la gare
5. Ie restaurant 6. Ie rnagasin 7. la station 8. Ia banque
Peste doua saptamani noi vom locui intr-o - Dans deux semaines nous habiterons
casa frumoasa. une belle >maison.
Suntem departe de statie? - Est-ce que nous sommes loin de >la station?
Tuturor Ie place aceasta mica eafenea - Tout Ie monde aime bien ee petit >cafe
din centrul satului. au centre du vilIage.
Mama mea lucreaza ea funetionara la banca. - Ma mere travailie a>lu hanque comme employee.
Te invit sa cinezi la un restaurant modern. - Je ('invite Ii diner dans >un restaurant modeme.
Ea nu dore~te sa intre in aceasta eafenea. - Elle ne veu! pas >en\rer dans ce cafe.
ii arat unui strain un restaurant bun. - Je >montre un bon restaurant a un etranger.
1.
La muzeu, Marie prive~te un tablou cunoscut. - Au musee Marie >regarde un tableau connu.
El intra eu Anne in aceasta - Est-ce qu'il >entre avec Anne dans cette
casa veche? vieille maison?
Exercitiul consta in a completa spaliile libere din propozitiile de mai jos. Nu uitati sa citi\i eu
voce tare fiecare fraza completata.
Ora~ul pe care n vizitam este > La ville que nous visitons est
foarte vechi. tres vieille.
Un barbat a intrat in hotelul "Palace". - >Un homme est entre dans> 1'hotel "Palace".
Acest blHat este prietenullui Pierre. - Ce garcon, c'est >Ie copain de Pierre.
o fata a venit la Pierre cu >Une tille est venue chez Pierre avec
fiiea familiei Dupont. >la fille des Dupont.
Lucrez la banca in ora~ul nostru. - > Je travaille a> la banque dans notre ville.
Arlit gara unui strain. - > Jc montre > la garc a> un etranger.
Paul viziteaza Parisul. Paul> visite Paris.
Trecem aCl.im la materia nouli. lata cateva substantive noi, cititi-le cu voce
tare ~i c1ar~ fW atenti la traducerea lor.
Le chauffeur qui est au volant de eette - $oferul care este la volanul acestui
Mercedes n' est pas prudent. Mercedes nu este prudent.
Tu vas tmp vite dans les virages. - Tu conduci prea repede in curbe.
C'est I 'agent de police qui te donnera les - Agentul de cireulatie iti va da toate
indications necessaires. indicatii1e necesare.
Les pietons doivent attendre Ie feu vert - Pietonii trebuie sa ~tepte culoarea verde
pour traverser la rue. pentru a traversa strada.
Je passerai mon perrnis de conduire dans - imi voi lua permisul de conducere peste
deux mois. doua luni.
Vous payerez une contravention, Monsieur! - Veti pHiti 0 contraventie, domnule!
ExpresiiJe urmiitoare au fost introduse in propozitiile de mai sus ~i sunt legate de noile cuvinte:
aller a toute vitesse > [alE a tlll vites] ~ a merge eu toata viteza
respecter la priorite adroite > f RespektE la pRioRitE il dRuatj a respecta prioritatea de dreapta
passer son permis de conduire > [rasE so peRmi dO k6dUiRJ a-~i lua permisul de conducere
Toata lumea e$te obosita ~i nimeni nu vrea - Tout Ie monde est fatigue et personne ne veut
sa fie la volan. >ctre au volant.
Vezi acest agent de politie care - Est-ce que tu vois cet >agent de police qui
dirijeaza circulatia? dirige la circulation?
Seara ell nu vad bioe pietonii care - Le soir je ne vois pas bien >Ies pietons qui
traverseaza ~oseaua ~i atunci trebuie sa fiu atent. traversent la chaussee, alors je dois faire attention.
Fiatul meu 126 este cel mai bun! >Ma Fiat 126 (cent vingt six) est la meilleure!
Dumneavoastra yeti pHili contraventia, - C'est vous qui payerez >la contravention,
domnule, pentru cli sunteti de vina. Monsieur, parce que vous avez tort.
Cu ce viteza ati mers in intersectie, doamna? - A queUe >vitesse etes-vous allee au >carrcfour,
Madame?
Trebuie sa arati permisul tau de conducere - Tu dois montrer ton >pcm1is de conduire
agentului de circulatie. it 1'agent de police.
Nu yeti gasi cu u~urinta un ~ofer bun. - Vous ne trouverez pas facilement un bon >chau Ileur.
Vom introduce urmatoarele verhe regulate din prima grupa, in legatura ell subiectulleetiei noastre:
L'agent de police arrete une voiture qui va - Agentul de circulatie opre~te a m~ina care merge
trap vite. pre;) repede.
Nous pouvons rouler, oous avons la priorite. - Noi putem eircula, avem prioritate.
Tu ne vois pas Ie feu rouge? Freinel - Tu nu vezi culoarea ro~ie? Pune franal
Naus ralentirons dans Ie virage, parce qu'it - Noi ineetinim in curba, pentru eli
est dangereux. este periculos.
in exercitiul unnator yeti completa frazele cu verbele care lipsesc. Apoi cititi frazele eompletate:
De ce nu v-ali oprit la culoarea ro~ie? - Pourquoi >ne vous ctes vous pas arretes all feu rouge?
Opriti- P - >ArrCtez-le!
Vom merge foarte repede, cu toat3. viteza! - On >raulera tres vite, atoute vitesse!
Se poate stationa in interseqie? - Peut-on >starionner au carrefour?
Noi nu am incetinit 1a eurha ~i - Nous >n 'avons pas ralenti au virage et nous avons
am avut un accident grav. eu un accident grave.
in continuarea leqiei noastre ne vom ocupa de timpul viilor ifutur simple) care a fost introdus in
cursul ultimei lectii din "Franceza pentru incepatori".
Cititi eu atentie frazele de mai jos, fiind atenti la fonnele verbului auxiliar etre laJutur simple care
sunt marcate cu caractere ingro~ate:
Man pere est un bon chauffeur. - latal meu este un bun ~ofer.
Tu seras au centre dans une derni-heure. - Tu vei fi in centru intr-o jurnatate de ora.
Nous sommes contents de notre petite Fiat. - Noi suntem multumiti de micuJ nostru Fiat.
Mais oous seroos plus contents d'une Renault. - Dar noi vom fi ~i mai multumiti de un Renault.
Vous y serez encore a 5 heures et demie? - Veti mai fi acolo la cinci ~i jumatate?
in exemplele unnatoare, yeti regasi verbu\ etre conjugat la viitor la toate persoanele. Traduceti.le in
limba romana.
Seras-tu chez rnoi eet apres-midi? > Vei fi la mine acasa in aceastii dupa-amiaza?
Dans quinze ans eette petite fille sera une > Peste cincisprezece ani aceasta fetita va fi 0
belle femme. femeie frumoasa.
Nous serons toujours contents de notre vie. > Noi vom fi mereu multumiti de viata noastra.
Je semi fennier et je cultiverai la terre. > Voi fi rennier ~i voi eultiva pamantul.
Sa verificam daea ati retinut deja conjugarea verbului eIre In viitor. Ex~rcitiul eonsta in a completa
spa~iile libere din propozitiile de mai jos eu forma potrivita a verbu1ui. Cititi apoi cu atentie fiecare
propozitie eompletata:
Marc va fi profesor, el este atat de dotal. - Mare >sera professeur, il est si doue.
Veti fi gata sa ie~iti peste 0 ora? >Serez-volls pretes a sortir dans une heure?
Parintii tai vor fi acasa? - Est-ce que tes parents >seront a la maison?
Noi yom fi cei mai buni studen~i - C'est nous qui >seront les meilleurs etudiants
de In cursul de franceza. du cours de fran~ai~.
Marc va incetini la interseetie deoarece > Marc ralel1lira au carre/our parce qu'il
esce prudent. est prudent.
Nu vreau sa fiu la volan, sunt >Je ne vellX pas etre au volant, je suis
prea obosita. trop fatiguee.
Care din noi are priotitate in aceasta intersectie? >Qui de nous a la prioritc a ce carrefour?
Pentru ell. circuli rara permis de eonducere, >Parce que tu raules sans permis de conduire
vei plati 0 contraventie mare. tLl payeras une eontr"vention 6levee.
~oferul acestui Mercedes nu a respectat >Le chautfeur de celte Mercedes n'a pas respecte
prioritatea de dreapta. b priorire ;l droite.
Cand v-ati luat permisul de condueere? >Quand aveZ-VOLlS passe votre pemlis de conduire')
Nu opti! Nu se poate stationa aiei. >~e t'arrCte pas! On ne pellt pas stationner iei.
De ee nu ati franat la culoarea ro~ie? >Pol\l'quoi n 'avez vom pas freine au feu rouge?
Nu VOt fi niciodata prudenti, circula mereu >lb ne seront jamais prudents; ils roulent
eu viteza mare. toujours a loute vite~sc.
Am incetinit ~i m-am oprit in fata garii. >rai ralenti d jc me suis arrete devant la gare.
Ieri am vazut in aceasta curba un agent de circu!atie. >Hier j'ai Vll un age!){ de police ace virage.
EI va fi aiei ~i maine. Demain iI y sera aus!;!.
Dupa intersectie 0 yeti lua la stanga, >A pres le carrefour vous tOLlrnerez a gauche,
de acord? d'accord')
Cu ce viteza se poate circula pe autostrada >A quelle vitesse peut-on fOuler sur 1'autorollte
in Franta? en France?
Vom ti mul\umiti de Fiatul 126? ered ea da. >Est-ce que nous serons contents de la Fiat 126?
Je emis que oui_
LECTIA INTA.I - PARTEA A nOVA
Partea a doua a primei leclii ineepe prin recapitularea cuvintelor introduse in cea de-a doua parte a
lectiei 1 din cursul "Franceza pentru incepatori".
A. Completati propozitiile cu urmatoarele substantive:
o femeie frumoasa a intrat in gradina. - Dne belle >femme est entree dans Ie jardin.
Nu-mi place muzica ~i ca atare nu merg - Je n'aime pas la musique alors je ne vais pas
Is opera. a>I'opCm.
ii cuno~ti bine pe actorii - Est-ce que tu connais bien les acteurs
teatrului nostru? de notre >theatre?
Noi yom locui intr-un hotel de lux la Paris. - Nous habiterons dans >un hOlel de luxe it Paris.
Peste 0 ora iI vei vedea pe omul - Dans une heure tu verras >I'homme
despre care vorbesc. dont je parle.
Ei locuiesc intr-un hotel de lux. >115 habitent dans >Un hotel de luxe.
$coala eopiilor mei nu este departe de aiel. - >1.' eeole de mes enfants se trouve pas loin d'ici.
Prive~ti 0 femeie care intra 111. teatm - Tu regardes >Une femme qui entre avec
eu un barbat. >un homme dans Ie theatre.
sa. citim inca 0 data cuvintele noi, dar intr-o aIta ordine:
QueUes sont les causes de cet accident? - Care sunt cauzele acestui accident?
II ya souvent des accidents aeet endroit. - in aeest loc sunt adesea accidente.
Ne bois pas d'aleool, c'est trop dangereux - Nu bea alcool, este prea periculos
au volant! la volan!
Ce chauffeur est sous I'influence de l'a1coo!' - Acest ~ofer este sub influenta alcoolului.
Sa retinem:
Celli} qui a bu de I'alcool, ne peut pas etre >Cine a ball! alcool nll se poate urea la volan.
au volant.
L'endroit dont tu me parIes, est-il pittoresque? > Locul cJcspre care imi vorbe~ti este pitoresc?
Marc n'a rien fait, c'est rna faute! >Marc nu a facll! nimic, este vina mea!
N'allons pas en voiture, il y a du verglas! >Sa nu mergem Cll ma~ina, esle polei!
Ce sont les pietons qui ant la priorite sur > Pietonii Sllnt cei ce au priori tate pe
Ie passage cloute. lrccerea de pietoni.
Le professeur a une grande influence sur > Profesorul are 0 mare intluenta flsllpra
ses etudiants. studcntiJor sai.
Dans ces conditions notre travail sera trop dur. > in aceste conditii munca MaSlra va fi prea dura.
Quand mon pere est au volantje suis en securite. >Cand este la volan latal mell sunt in siguran(ll.
L'homme au volant doit toujours >[Iom 0 vola dUa lujuR - Barbatul care conduce trebuie
etre responsable. etR Rcsposabl] sa fie mereu responsabil.
Le pieton qui traverse la rue >[10 piEtii ki traveRs - Pietonul care traverseaza strada
au feu rouge est la RU 0 tD Ruj pe culoarea ro~ie
tres imprudent. e tRezepRGJii] este foarte imprudent.
Tu es fou! Aller a toute vitesse >[IU c fu I alE a tut vites - E~ti nehun! Sa mergi cu toata
quand il y a du verglas! kiitilia dU vcRgla] viteza cand este polei!
Elle est folie de lui. >[el c foJ dO lUi] - Ea este nebuna dupa el.
Les jeunes sont souvent > [IE jO:n s6 suva Tinerii slint adesea
irresponsables. iResposabl) iresponsahili.
Votre succes est assure depuis longtemps. > Succesul dumneavoastrii csle asigurat de mult timp.
Je ne peux pas etre responsable de tout. > Nll pot Ii responsabiI pentru tot.
Les bonnes conditions de ton voyage > Bunde condi\ii ale calatoric; tale
seront assurees. vor fi asigLlrate.
Paul est irresponsable; it va atoute vitesse > Paul cstc iresponsahil; ell11erge in curbe
dans les virages. eu toata viteza.
Ces gar~ons sont fous de sport. > Aee~ti baic!i sunt inneblllli!l dupa sport.
Je suis folIe de toi, Pierre. > Sunt nebuna dura tine, Pierre.
in exercitiul urrnator completati propozitiile cu cuvintele care lipsesc. Cititi elar ~i eu voce tare
fie care propozitie completata:
Nu beau alcool cand sunt la volan. - Ie ne bois pas >d 'alcool quand je suis >au volant.
Pierre este nebun dupa muzica modema. - Pierre est >fou de musique moderne.
in acest lac trebuie sa aveti grija la potei. - A eet >cndroit il faut faire attention au >verglas.
Sa vedem care sLmt formele sale in propozitiile de mai jos. Cititi-le eu voce tare ~i c1ar. Fiti atenti [a
Cette route conduit au village, > f set Rut koJUi 0 viJaj] - Acest drum duce in sat.
VOUS conduisez bien, Monsieur? > [Vll k6dUi7E biil mOsiOJ - Condueeti bine, domnule?
Les jeunes chauffeurs > [IE jO:n ~ofO:R - ~oferii tineri
ne conduisent pas prudemment nO kodUiz pa pRUdama nu conduc cu prudenta
et c'est la cause de beaucoup e se la koz dO boku ~i aceasta este cauza multor
d'accidents. daksidii] accidente.
Ie I'ai conduit a1a maison. > [jO IE k6dUi a la mezo] - L-am condus acasa.
Sa retinem expresiile:
Sa exersam folosirea verbului conduire in propozi~ii. Cititi mai intai ~i apoi traduceti propozitiile de
mai jos in ramana:
Qui de vous conduit Ie plus prudemment? >Care dintre voi conduce cd mai prudent?
Dimanche elle a conduit sa mere a I'eglise. >Duminica ea ~i-a condus mama Ia biserica.
N'aie pas peur, nous ne conduisons pas vite! >Nu-ti fie teama, nu conducem repede!
Ils conduisent vite, mais tres bien. >Ei conduc repede, dar foarte bine.
in exercitiul urmator yeti putea recapitula cuno~tintele legate de conjugarea verbului cDnduire.
Completati spatiile libere cu fanna patrivita a verbului. Nu uitati sa cititi clar fiecare propozitie
completata.
De dind conduce Paul micul sau Fiat? - Depuis quand Pierre >conuuit-il sa petite Fiat?
Nu pot sa 0 conduc pe Jeanne la tine acasa. - Ie ne peux pas >conduire Jeanne chez toi.
Am dus aceasta afacere pana la capat. - J'ai conduit cette affaire a la fin.
Vei conduce ell prudenta? Ne este frica. - Conduiras-tu prudemment? Nous avons peUT.
Nu-mi este frica de un accident, deci - Je n'ai pas peUT d'un accident alors
eonduc cat mai repede posibil. je >conduis Ie plus vite possible.
Dumneavoastra conduceti aeeas!a uzina, - C'tst vails qui> conJuiscz toute eette usine,
domnllle? Monsieur?
lata uhimul exercitiu al primei lectii in care yom insera intregul vocabular -\Ii gramatica. Exercitiul
corect rezolvat va fi dovada muncii dumneavoastra con~tiincioase. Daca aveti indoieli, este semn ca
trehuie sa reveniti asupra unor anumite parti ale materialului, inainte de a trece Ja a doua lectie.
Traduceti in limba franceza:
Cine s-a oprit in acest lac pericu1os? >Qui s'est arrete acet endroit dangereux?
Nu poti conduce pentru ca ai baut alcool. > Ttl ne peux pas conduire parce que ill as btl (de I'alcool).
Condu eu prudenta pentru ea este polei! >Conduis prudemment paree qu'D y a du verglas!
Cu ce viteza se poate circula in interseqie? >A quellc vitesse pellt-on rouler au canefom?
Nu ~tiu. Voi intreba agentul de circu1atie. >Je nc sais pas. Je demanderai a l'agent de police.
Cine nu are retlexe bune >Qui n'a pas de bOllS reflexes
nu poate conduce 0 ma~ina. ne peut pas conduire une voiture.
Cauza acestlli accident este ~tiuta: >La cause de eet aecid.:nt est eonnue:
alcoolul ~i viteza prea mare in curba. I'alcool et une trap grande vitesse dans le virage.
$oferii din satlll nostru ~tiu ea >Lcs chauffeurs de notre village savent
nu poti stationa in acest loc. qu'on ne pellt stationner it eel endroil.
Nu iti vei lua permisul de conducere pentru eli >Tu nc passeras pas ton pennis de eondllire parce que
e~ti un am iresponsabil. tu es un homme irresponsable.
Noi nu am respectat prioritatea de dreapta. >NOllS n'uvons pas rcspectc 1a priorite adroite.
Este gre~eala dumneavoastra ~i ca atare >C'est votre faute, alars
veti plati 0 contraventie. VOllS paycrez llne contravention.
Nu ai vazut pietonii pe trecere? >Tu n'as pas \ill lcs picrons au passage c!oute'J
Sunteti nebun, domnule! > Vous etes tOll, Monsieur!
Nu ati oprit la culoarea ro~ie. > Vous ne vous etes pas arrete au feu rouge.
Cine va fi la volanul acestui Renault? > Qui sera au volant de cette Renault?
Paul a fnlnat in fata unui pieton imprudent. > Paul a freine devant un picton imprudent.
Vom traversa ~oseaua la culoarea verde. > NOllS traverserons la chaussee au feu vert.
Sa ~teptam, acum este culoarea galbena. > Atlendons, maintenant no liS avons Ie feu orange.
lama eonditiile meteorologice sunt > En hiver les conditions meteorologiques sont
adesea nefavorabile. souvent mauvaises.
Sa ineetinim ~i sa oprim h10ga aceasta statie! > Ralentissons et arretons-nOllS acote de la station!
Nu-ti fie teamii., eu noi vei fi in siguranta! > N'aie pas peur, avec no liS tll ~eras en securite!
La sfir~itullectiei, cititi clar, ell voce tare grupurile de cuvinte care au in comun acela~i sunet:
la Fiat - Fiat
la Mercedes - Mercedes
la Renault - Renault
1.4. Ati invatat timpul viitor (futur simple) al verbului auxiliar eire:
C. Corectati gre~elile din propozitiile de maijos. in fie care propozitie exista 0 gre~eala:
4. Paul te conduirai.
Incepem prin recapitularea vocabularului introdus in prima parte a lectiei 2 din cursul noslru "Franceza
pentru incepatori".
A. Completati propozitiile de mai jos Cll unul din unnatoarele substantive ~i apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:
I. la rue 2. I'usine 3. Ie musee 4. I'edifice 5. 1a voiture
Paul va lucra in uzina tatillui sau. - Paul travaillera dans >I'usine de son pere.
Noi vrem sa vizitam intregul muzeu. - Nous voulons visiter tout >Ie mllsee.
Care este parerea ta despre ma~ina - Quelle est ton opinion sur> la vo iture
domnului Duval? de Monsieur Duval?
L-am viizut prin fereastra camerei mele. - Je I'ai vu par >la fenctre de rna chambre.
Privesc 0 tanara care intra intr-un - Ie regarde une fille qui entre dans
restaurant. un restaurant.
Privesc ni~te tinere care intra intr-un > .Ie regarde des filles qui entrent dans
restaurant. lin restaurant.
imi arati m~ina tata-Iui tau. - Tu me montres la voiture de ton pere.
imi arati m~inile tatalui tau. > Tu me lllontrcs les voiturcs de Ion pete.
Un b<iiat ~i 0 fam privesc pe fereastra. - Un gl1JFon et {Joe jjJje regardenr par 1a fenetre.
Ni~te baieti ~i ni~te fete privesc > Des gan;ons ct des flUes rcgardent
pe fereastrA. par la fenetre.
C. lata inca un exerciliu de recapitulare a adjectivelor. Completali spatiile libere din frazele de
mai jos ell forma adecvata a adjectivului:
Fiiea doamnei Dupont este deja mare. - La fille de madame Dupont est deja >grande.
Pe aceasta strada nu exista case mario ~ Dans cette rue il n'y pas de >grandes maisons.
Marie are 0 pisica mica ~i doi caini man. - Marie a un >pelit chat et deux >grands chiens.
Vizitez eu Paul aceasta c1adire mare. - Je visite avec Paul ee >grand edifice.
~colile din satul nostru sunt mici, - Les ecoles de notre village sont >petitcs.
dar la voi in or~ sunt mari. mais chez vous, en ville elles sont >grandes.
Vom introduce acum materia noua. Cititi eu voce tare ~i clar substantiveIe
de rnai jos ~i familiarizati-va eu traducerea lor in romana:
Oil avez-vous fait vos achats, Madame? - Unde v-ati facut cumparaturile, doamna?
Dans ce magasin elle a achete beaucoup d'articles ' Din acest magazin ea a cumparat multe articole
de luxe. de lux.
Pouvez-vous me dire Madame, au se trouve - Puteti sa-mi spuneti, doamna, unde se gase~te
Ie rayon des articles de menage? raionul de articole de menaj?
De queUe taille es-tu? Je suis de taille moyenne. - Ce talie ai? Am talie mijlocie.
Notre fils ne porte que des vetements de sport. - Fiul nostru nu poarta decat haine sport.
Mon mari croit que les vetements pour dames - So!u1 meu crede ca hainele de dama
sont chers. sunt scumpe.
Anne est allee au supermarche pour acheter - Anne s-a dus la supermarket ca sa cumpere
quelque chose a manger. ceva de mancare.
etre de grande taille > [etR dO gRa:d tail - a avea talie mare
etre de petite taille >[etR dO p(O)tit tai] - a avea falie mica
etre de taille moyenne > [etR dO tai mUaien] - a avea talie mijlocie
Completati in propozitiile de mai jos cuvintele care Iipsesc ~i apoi cititi-1e clar ~i ell voce tare:
in acest hotel serviciuJ este excelent. - Dans cet hotel >Ie service est excellent.
Caut raionul de imbracaminte de dama. - Je cherche >Ie rayon des vetements pour dames.
Nu aveti rachii de talie mijlocie? - Vous n'avez pas de robes de >taille moyenne?
Acum trei saptamani am racut 0 reclamatie - II Ya trois semaines j'ai fait >une reclamation
~i nu am primit raspuns. etje n'ai pas de reponse.
Ea vrea sa fie vanzatoare intr-un - Elle veut etre >vendeuse dans une
magazin de lux. boutique de luxe .
Cine este patronul acestui magazin? Qui est >Ie patron de cette boutique?
Comerciantii din acest sat vand scump. - >Les eommen;ants de ce village vendent cher.
Pre\urile articolelor de menaj vor fi - Les prix >des articles de menage seront
~imai ridicate. encore plus eleves.
Voi cauta cea mai mare librarie din ora~. - Je chercherai la plus grande >Iibrairie de la ville.
Sa citim cu voce tare propozitiile de mai jos, fiind atenti la cuvintele care sunt ingro~ate ~i sa urmarim
traducerea lor in Iimba romana:
Marie porte les memes robes que - Marie poarta acele~i rochii ca ~i
I'annee demiere. anu! trecut.
in propozitiile de mai sus am introdus adjectivele demonstrative de identitate (adjectifs indefinis):
Pentru a fixa noile forme ale adjectivelor demonstrative de identitate completati frazele urrnatoare ~i
apoi citi(i-le clar, ell voce tare:
Noi cumparam mereu acelea~i articole. - Nous achetons toujours > les memes articles.
Am aceea~i parere ca ~i tine despre tine ret. - J'ai >la mcme opinion que toi sur la jeunesse.
Noi locuim tot in acela~i apartament. - Nous habitons toujours > Ie meme appartement.
Ea imi spune mereu acela~i lucm. - Elle me dit toujours >la meme chose.
in frazele urmatoare vom folosi verbele pe care Ie cunoa~teti deja, la prezent ~i 1a viitar simplu.
Pentru a va atrage atentia Ie-am marcat eu litere ingro~ate.
Aceste verbe i~i schimba radiicina la viitor simplu dar pastreaza acelea~i terminatii ea ~i verbele
regulate: -ai, -as, -a, -ons, -ez, -onl
Je fais mon devoir, tu feras Ie tien >flU fDRa] - Eu imi fuc tema, tu ti-o vei face pe a ta
plus tard. mai tarziu.
11 peut sortir eet apres-midi, >[el puRal - EI poate ie~i in aceasta dupa-amiaza,
elle pourra sortir samedi. ea va plltea ie~i sambiita..
Nalls savons ce poeme par creur, >l \'ll soREl - Noi ~til1l acest poem pe de rest,
vous ne Ie saurez jamais, voi nAo sa-1 ~titi niciodata.
Nos parents viennent chez nous Noel, a >fil vicJRoJ - Parintii no~tri yin la noi de Craciun,
les votres viendront Ie Jour de I' An. ai vo~tri vor veni de Anul NOll.
Tu as vu Marc? Je Ie verrai aussi. >rjO vc:RE] - L-ai vazut pe Marc? ~i eu il voi vedea.
Nous voulons voyager maintenant >Inu vuJR6] - Noi vrem sa calatorim acurn
et nous voudrons encore voyager a I'avenir. ~i yom vrea sa calatorim ~i pe viitor.
Vous av~z un chat, moi, j'aurai un chien. :>[joRE] ~ Voi aveti 0 pisica, eu voi ~vea un caine.
Sa retinem:
a ]'avenir >[a lavniR] - in viitor
lata 0 serie de verbe neregulate, pe care Ie cunoa~teti deja, care i~i schimba fonna la timpul viitor
simplu:
.&esent Eutuuimple
Pentru a va fixa fonnele verbelor de mai sus, cititi cu voce tare ~i apoi traduceti urmatoarele propozitii:
Demain je saurai ton secret. > Maine iti vui cunoa~tc secn::lul.
NOlls viendrons chez vous cet apres-midi. > Vom veni la voi in aeeasta dupa-amiaza.
Irez-vous avec nous en vacances'? > Veti merge eu noi 'in vaean\a'?
Ce petit garcon ne pourra pas regarder > Acest baielel nu va putea sa se uite la
Ie film pour les adultes. tilmul pentrll adul\i.
Sa verificam daca ati retinut bioe formele verbelor neregulate la timpul viitor simplu. Completati
propozitiile de mai jos cu fonna convenabila a verbului 1a viitor simplu ~i apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:
Anul viitor noi vom merge in Franta. - L'annee prochaine nous >irons en France.
Nu voi face treaba in locul tau. - Je ne >ferai pas ton devoir.
Noi nu iti vom aranja camera. - Nous ne >femns pas ta chambre.
Nu te voi mai vedea niciodata. - Je ne te >o.'crrai plus jamais.
Veti putea ie~i duminica seara? - >Pourrez-vous sortir dimanche soir?
Prietenii no~tri vor veni peste 0 ora. - Nos amis >viendront dans une heure.
Aceste fete vor vrea sa mearga la discoteca. - Ces fiUes >voudront aller it. la discotheque.
Maine yeti ~ti acest poem pe de rost. - Demain vous >Saurez ce poeme par creur.
lata-ne ajun~i la ultimul exercitiu al primei parti a lec!iei 2. Traduceti propozitiile de mai jos in
franceza ~i apoi cititi-Ie cu voce tare:
Noi vom avea ace1a~i patron. > Nous aurons Ie meme patron.
Saptiimana viitoare voi face cumpariHuri. > La scmaine prochaine je ferai les achats.
Noi cumparam acelea~i articole de menaj. > Notls achctons les memes articles de menage.
Maine ma~ina mea va fi la dispozilia ta. > Demain ma voiture sera li. ton service.
Voi merge la raionu1 de haine de dama. > I'irai au rayon des vetements pour dames.
Vom face cumparaturi la aeela~i supermarket > Nalls ferans des achats dans le meme supennarche
~i la aceia~i eomercianti. et chez lcs memes commen;ants.
De ce talie este imbracamintea sport > De quelle taille achetes-tu les vetements de sport
pe care 0 cumperi pentru sotul tau? pour ton mari?
Acest artical este prost, ea urmare > Cet article est mauvais, alors
voi face 0 reclamatie. je ferai une reclamation.
E buna carlea asta? Nu. e bunicica. > Ce livre, est-il bon? Non, moyen.
Vom merge in aceea~i librarie. > Nous viendrons dans la meme librairie.
[ i] moyen, Ie rayon
Aceasta parte a lectiei nu introduce infonnatii noL 0 vom consacra perfec~ionarii citirii, acordind
atentie pronun{iei corecte, intonatiei ~i aecentului. Casetele va vor ajuta in acest sens.
Tot in aceasta parte, intreaga materie - aiei incluzand vocabularul ~i regulile grarnaticale - este
recapitulata in exercitii.
Vom incepe sa citim. Sage\ile ne u~ureaza aceasta munca. Ele detennina intonatia, iar vocalele marcate
cu caractere ingro~ate indica silaba cea mai accentuata din fiecare grup ritmic.
Les achats
/' /' /' ~
Dans notre quartier I il y a beaucoup de magasins, I mais moi, I je fais mes achats au supennarche.
II C'est un grand maga-;ln I au on peut tout ach~r. II C'e::i pra~ue. II Ai'ors I j'y achete du P<tin,
/' /' /' /' ~ /'
I du beurre, I de la farine, I des fruits I et aussi lies articles de menage. II II y a aussi I des rayons
~ /' /' /'
de vetements. II Le plus souvent, I ce sont des vetements de sport I que j 'achete I pour toute notre
fa~[e. II Quandj'ai besoin d'une-;:;;be I je v;;';s I au rayon des vet~ents I pourd"ames. II Je suis
de taille moyenne,1 alors je trouve facilement lquelque chose pour moi. II Quandje ne suis pas
/' ~ /'
contente d'un achat I je fais une reclamation. II Dans notre supennarche I il Ya un petit bar, lou
/' /' ~
on peut prendre un cafe I ou une boisson froide. II
/' /' /' ~
Les prix au supennarche I ne sont pa.s eleves, I et les vendeuses sont tres gentilles. II
Au volant
/' ~ /' /' ~
Je suis fou de voitures! II J'adore rna belle Mercedes et Ie plus souvent I je mule a toute vitesse.
/' /' ~
II Je sais que c'est dangereux, I mais moi, I j e ne serai jamais un chauffeur prudent. II J' aime la
/' /' /'
vitesse, I j'ain1e Ie danger! II Les personnes qui sont avec moi dans rna voiture I ant peur d'un
~ /' ~
accident. II Je ne fais pas attention au feu rouge, I je ne ralentis jarnais aux virages. II Je ne regarde
pas les pi~ns I qui traversent la r~. II J'aime l'alC:ol I etj'en bois sou~nt. II AP;;s Ije me mets
/' ~
au volant. II Je ne peux pas dire, I que je respecte la priorite a droite. II
Mal'nten/'ant I'je SUIS '1 ... II O~
'.a I'h'oplta UI , I J" al,../f . ~ II La cause.
eu un aCCl'd ent d e vOIture. ../f ') II"
vallS Ia
. "
connalssez... II J' al. du payer une contraventIon tres c'I evee
A
:""1 etJe
. n ,.
al p 1us mon perrms
'd e cond)l
U1re.
- On veTTa ...
- Tu verras. N'aie pas peur!
Nu veti merge cu toata viteza. > VOLIS n' ira pas atllute \'l(esse.
Vei face 0 reclamatie? > Feras-tu line rcc larnatio!1')
la-o la stanga, incetine~te ~i pune frana! > Tournc a gauche, ralent is et frcint:!
in llcest lac nu veti putea stationa. > A eet endroit VOLlS ilC pourrez pas stalionner.
Este 0 persoana eu talie mare. > C'esl lInc personnt: de grande taille.
Aveti retlexe bune III volan? > AveZ-VOLlS de bons reflexes au volant?
Renault-ul tau este 0 ma~ina buna? > Esl-ce que ta Renault cst unc bonne voiture':'
Bunicica. Moyennc.
Fiica mea este nebun! dupa. acest barbat ~i > Ma fille est folie de cet homme et
este sub intluenta lui negativa. el1e est saus sa mauvaisc influence.
La aceastli viteza siguranta noastra > Est-ce que notre seeuritc sera assurec
nu va fi pusa in pericol? (va fi asigurata) :i. cette vitesse?
Vom incetini in aceasta curba periculoasa. > Nous ralentirons ~'l ce vir~ge dangereux.
Nu-ti fie teama! Nu vei plati contraventia. > N'aic pas peur! Tu ne p~ieras pas de contravention.
Alcoolul a fast cauza acestui grav accident > L'alcool a etc la caLise de ce grave accident
din fata supermarketulu\. dev3nt Ie snpcrmarchc.
Cunosc ~oferi iresponsabili care > .Ie connais des chauffeurs irresponsables qui
nu opresc la trecerea de pietoni. ne s' arrctent pas all passage cloute.
Comerciantii din cartierul nostru vand mereu > Les Cl\lnmen;:ants de notre quartier vcndent tOl~i()llrS
acele~i articole. les memes art icles.
Ce haine veti cumpara, doamna? > Quel" vetements VOltS achdcrez, Madame?
Veti merge la raionul de haine de dama? > Irez-voLis au rayon des vetelllcnts pour dames')
Vei veni? Da. voi veni eu Paul. > Tu viendras'! Oui. je viemlrai avec Paul.
Maine voi avea ceva sa-Ii spun. > Demain, j' 3un;i quelque chose a te dire.
RECAPITULAREA LECTIEI 2
etre de grande taille - a avea talie mare, a purta numar mare la haine
a I'avenir pe vEtor
lememe - acela~i
1a mcme - aceea~i
I. Je vais au supermarche.
aller atoute vitesse > [alE a luI viles] - a merge cu toata viteza
Ie feu rouge, (orange, vert) > 110 fO Ruj: oRiij; \'CR] culoare ro~ie (galbena, verde)
passer son permis de conduire > [pas E so pcRmi dO k5dUiRJ - a-~i Iua permisul de conducere
les vetements (de spon, pour dames) > [IE vetma dO spo:R puR dam]- hainele (de sport, de dama)
incepem prin recapitularea vocabularului insu~it in prima parte a lectiei 3 din cursul "Franceza
pentru nivel intermediar".
A. Completati spaliile libere din propoziriile de mai jos eu unul din urmatoarele cuvinte:
Prefer sa rna distrez uitfmdu-ma la televizor. - > La television, c'est la distraction que je prefere.
Aceasta ~tire s-a transmis la radio. - On a transmis cette nouvelle par> In radio.
VOIn a~eza scaunul tau langa fereastra. - Nous poserons ta > chaise it cote de la fenetre.
Mamei mele ii place aceasta masa rotunda. - Ma mere aime bien ceUe > table ronde.
Am primit 0 lampa frumoasa cadoll - 1'ai re9u une belle> lampe cornme cadeau
de la prietenul meu. demon ami.
Cum sunt tavanele in casa voastra - Comment sont > les pIafonds dans votre maison
de la tara? de campagne?
De ce ai pus car~ile pe podea? - Pourquoi as-tu rnis les livres sur> Ie plancher?
Acest pat este deja prea scurt pentm Pierre. - Ce> lit est deja trop court pour Pierre.
Peste 0 saptarnana ei vor sta intr-un - Dans une semaine ils habiteront dans un
hotel nou. > nouvel hotel.
Jeanne a cumparat 0 rochie ro~ie noua. - Jeanne a achetc une > nouvelle robe> rouge.
Noi admiram un covar albastru - Naus > admirons un tapis> b1cu
~i 0 masa neagra. et une table> noire.
lata naile noastre SC8une albe. ~ Voila nos >nouvellc~ chaises> blanches.
De ce sunt hainele tale intotdeauna gri ? - Pourquoi tes velements sont toujours > gris?
Pune 0 rocl,ie albastra sall verde. Mets une robe> bJeLJe au > venc!
Tavanul tau nu este deloe alb. - Ton plafond n'est pas du tout> blanc.
Noi ascultam radioul in camera mea. - Nalls >ecoulons Ia radio >dans ma chambre.
Ce cauti in acest hotel? - Qu'est-ce que tu > cherches > dans eet hotel?
Je me dirige vers la reception pour reserver - Ma indrept catre recep!ie pentru a rezerva
une chambre a deux !its. o camera cu doua paturi.
Le receptionniste dit que l'hOtel est complel. - Receptionerul spune cil. hotelul este pHn.
Un vieux portier a monte leurs bagages - Un batni.n portar Ie-a dus bagajele
au troisieme etage. la etajul al treilea.
Vous devez remplir une fiche de voyageur, - Trebuie sa completaii 0 fi~a de cazare,
Monsieur. domnule.
Parce que nous sommes satisfaits du service - Pentru eil. suntem multumiti de serviciul
de cet hotel, nous donnerons din acest hotel, vom da
un pourboire au personnel. un bac~i~ angajaiilor.
II faut changer les draps dans les chambres - Trebuie schimbate eea~afuri1e in camerele
au premier etage. de la etajul I.
une chambre a un lit (a deux lits) >[Un ~ahR a c Ii (a dO Ii)] -0 camera cu un pat(cudouapaturi)
Verbul "monter"folosit cu un complement direct, de ex.'- "monter les valises", se conjugii cu auxiliarul
"avoir".
Nous avons monte nos valises au troisieme etage. - Ne-am dus valizeJe la etajul al treilea.
Va prezenttim acum eateva propozitii in eare veti regiisi cuvinteJe ~i expresiile noi. Tradllceti-le in
franceza. Cititi eu voce tare fiecare propozitie tradusa.
Am rezervat doua camere ell dOlla patun > )Jous <Ivons reserve deux chambres iJ. deux lits
la etajul al treilea. au troi~icme etage.
Nu mai sunt eamere libere la parter. > Iln'y a plus de chambres Ii bres au rez-de-chaussee.
Numera~i calaton intra in holul > De nombreux voyageurs entrent dans Ie hall
aeestui hotel. de eel hotel.
Ace~ti tllri~ti straini sunt foarte multumiti > Ccs tOllfistes etrange:rs sont tn~s satisfai-ts
de servicii ~; dau bac~i~uri marl dll :;Cfvice et iJs dOlJlJent de gros pourboires
personalului. a tour Ie personnel.
imi pare rau, dar hotelul este plin. > .Ie suis desole mais l'h6tel est comple!.
C]jenta se duce ]a receptie pcntru a lua > La cliente va a la rc,:eption pour prendre
cheia camerei (ell numarul) 254. la elt': de la chambre (numcro) 254.
Fereastra camerei mele da inspre gradina. > La fenerre de ma eh'llllhrc donne sur Ie jardin.
Portarul a~teapta ascensorul pentru a urea > Le portier altend l'a~;ccmeur pour monter
bagajeIe la ultimul etaj. Ies bagagcs au dernier etage.
Sunt cear~afuri curate in camera > Y a-t-i 1 des draps propres dans la chambre
(eu numarul) 578? (numcro) STr,')
Urmatorul exercitiu este unul de verificare. Completati spatiile libere din propozitiile urmatoare ~i
Paul nu da niciodatii. bac~i~ nimanui. - Paul ne donne jamais de >pourboire il. personne.
Nu, mai sunt camere libere, - Non, il y a encore des chambres libres,
ell ferestre spre curte. dont les fenetres >donnent sur la cour.
Atunei rezerv una pentru toata saptamana. - Alors,j'en >rcserve une pour toute une semaine.
Unde se afla receptia? In hal, la dreapta. - au se trouve >la reception') DansIe hall, ildroite.
Sunt multe camere in aeest hotel, - Les chambres sont >nombreuses dans eet hotel,
deci vom gasi una libera. alors i1 en aura de > libres.
Ai pus cheia mea in buzunar. Tu as mis rna > c\e dans ta poche.
Ti-ai eompletat deja fi~a de cazare ? - > As-tu deja rempli ta >tiche de voyageur?
Ti-ai dus deja valiza in camera? - >As-tu deja monte ta valise dans la chambre?
Yom citi cu aten\ie propozitiile urmatoare ~i traducerea lor in romrma. Atentie la cllvintele scrise Cll
caractere jngro~ate:
Tous les voyageurs doivent >[ tu IE vUah~iO: R d"av - Toti turi~tii trebuie
remplir une fiche. RiipliR Un fi~] sa completeze 0 fi~a.
Toutes nos c1ientes sont >[ Ilit no kl iilit s() - Toate clientele noastre sunt
satisfaites. ~a[isft.'t] multumite.
Taus les hotels dans cette ville > [tu lezotc1 da set vi 1 - Toate hotelurile din ora~
sont complets. so kiiple] sunt pline.
Toutes les jeunes filles aiment >[rut 11: jOn tii Em - Tuturor fetelor tinere Ie plac
les jolies robes. IEjoli Rob] rochiile frumoase.
Adjectivul "tout" ale carui fonne Ie cunoa~teti deja la singular apare de asemenea la plural inaintea
unui substantiv precedat de un articol sau de un adjectiv posesiv ~i are urmatoarele forme:
Tous les hommes travaillent. >[tu lczom tR<lvai] - Toti barbatii muneesc.
Toutes les femmes sont belles. >[ lut IE fam so bell - Toate femeile sunt frumoase.
Toate camerele de la etajul cinci > Toutes les ehambres au einquieme ctage
sunt ocupate de a saptamana. sont occupees depuis une semaine.
Toti turi~tii straini care yin aici >Tous les touristes etrangers qui viennent iei,
ne admira monumentele. admircnt no~ monuments.
lata 0 noua serie de propozitii. Cititi-Ie, acordand mare atentie cuvintelor scrise ell caraetere ingro~ate
~i apoi, traducerii in limba romana:
I.'hotel est complet, aucune >llo[el e kople okUn - Hotelul este plin, nid 0
Monter ces valises au cinquieme >[motE se vali7. 0 sckicm - Nu-i nici 0 problema
elage, il n 'y a auenn ela:j il nill oke pentru mine sa due valizeJe
probleme pour moi! pRoblem puR Ill"a] acestea pana la etajul cinci!
care apare in propozitiile negative de mai sus se plaseaza inaintea substantivului eliminiind artieolu1.
in propozitia negativa in care apare aucun, aucune, negatia se exprima doar cu particula "ne".
Auenn de vos clients n'est satisfait. - Nici unnl din c1ientii vo~tri nu este satislacut.
fn holul hotelului nu este nici un client. > Dans Ie hall de eet hotel it n'y a aueun client.
Nici una din prietenele mele nu a venit. > Aucune de mes amies n' est venue.
Nici 0 fereastrii nu dii in strada. > Auenne fenetre ne donne sur la rue.
Nu este niei un recePtioner in hoI. > II n'y a aueun receptionniste dans Ie hall.
(Noi)/om rezerva toate camerele - Nous reserverons > tautes les chambres
eu up pat de la etajul a1 doilea. a un lit au deuxieme etage.
Toti clienti! no~tri sunt multumiti - >Tous nos clients sont satisfaits
de serviciile noastre. de notre service.
Niei un portar n-a primit baqi~ - >AuCUI1 pOllier n'a ret;:u de pourboire
de la acest turist strain. de ee touriste etranger.
Nici 0 camera nu are vedere spre eurte. - > Alieu ne ehambre ne donne sur la COUTo
Toate camerele de la parter - > TOllt~s Jes chambres au rez-de-chaussee
sunt libere. sont libres.
Avem 0 parere buna despre toate hotelurile - Nous avons une bonne opinion sur> taus les hotels
din ora~ul voslru. dans votre ville,
in acest ultim exercitiu din prima parte a leqiei 3 am concentrat tot materia luI nou. Veti putea constata
daca ali retinut cuvinte1e noi, expresiile ~i noliunile de gramatica. Traduceti urmatoarele propozitii:
In acest hotel nu voi da nici un baqi~, > Dans cel hotel je ne dOllnerai aucun pourboire,
Sunt multe hoteluri in ora~ ? > les hotels, sont-ils nombreux dans 1a ville?
Suntem foarte multumiti de servieiile > Nous sommes tres satisfaits du service
personalului dvs, de vorre personnel.
Ai pus toate cheile in buzunarul tau, > Tu as rnis tOllteS les des dans ta poche.
Nici un client nu a completat toate fi~eJe. > Aucun client 11 ':1 remp)i taules les fiches.
Nu viid oici 0 femeie frumoasa in hal. > Je ne vois aucune belle femme dans Ie hall.
Noi vrem sa rezervlim doua camere > NOLis voulons reserver deux chambres it deux lits
eu doua paturi ~i cu baie la parter. avec salle de bains au rez-de-chaussee.
Ferestrele eamerelor voastre > bt-ce que les fenetres de vos chambres
dau spre strada ? donnent sur la rue')
Nu, toate ferestreJe dau spre eurte. Non, toutes Ies fenelres donnent sur la COUf.
Imi pare rau, hotelul este plin, > Je suis desolc, j'hare1 est complet,
nu este niei 0 camera 1ibera. il n 'y a aueune chamhr~ libre.
Toti receptionerii trebuie sa fie foarte amabili. > Tous le~ rcceptionnistes doivent Ctre Ires gentik
Turi~tii sunt multumiti ? > Est-ce que tOllS les voyageurs sont satisfaits?
Portarul a chemat un taxi pentru dvs., domnule, > Le ponier a appck un t(Jxi pour vous, Monsieur.
Cine a ureal (ad us) bagajul meu ? > Qui 11 monte mall bagage?
9
LECTIA 3 - PARTEA A DOUA
Sa recapitulam materialul din partea a doua a leqiei 3 din cursul pentm incepatori.
Ai pus cheia pe masa ? - st-ce que tu as mis la cle > sur 1a table?
Micul Paul i~i cauta pisica sub masa. - Le petit Paul cherche son chat> sous la table.
(1) este student la Universitatea din Cluj. -II > est etudiant a 1'Universite de Cluj.
(Noi) suntem foarte multumiti de serviciile - Nous > sommes tres satisfaits de votre service
Camera noastra este mica dar este - Notre chambre > est petite, mais el1e > est
Copiii sunt in spatele easei ? > Les enfants, sont-i Is derriere 13 maison?
Pisicuta ta este sub scaun? >Ton pelit chat, e~t-i1 sallS la chaise?
10
V01l11nvata cuvinte noi; cititi-Ie cu voce tare ~i retineti echivalentele lor in
limba romana:
romlma:
As-tu deja cerit une lettre a la direction - Ai scris deja 0 scrisoare eatre conducerea
de l'hatel pour reserver les chambres? horelului pentru H rezerva c.amereJe?
Nous devons regler la note parce que - Trebuie sa achitam nota pentru Cll
nous voulons quitter I'hotel. vrem sa pal"iisim hotelul.
Nous allons dans un hotel qui te fera Mergem intr-un hotel care
une grande impression. te va impresiona.
Vous n'aurez pas de calme dans la maison. - Nu veti avea Iini~te in casa
ou il y a des enfants. uncle sunt copii.
Donnez-moi, s'il vous plait taus les details - Dati-mi, vii rog toate detaliile
de votre sejour dans un hotel a Paris. ~ederii voastre intr-un hotel la Paris.
In propozitii1e anterioare ati intalnit urmatoarele expresii in care se aflau ~i verbe noi:
Atentie!
Verbul "descendre"se conjuga la fel ca verbul "vendre"
Am folosit noi fonne de politete:
Sa verificam daca v-ati illsu~il cuvintele ~i expresiile noi. Traduce~i in limba franceza:
Acest client a facut 0 foarte proasta > Ce client a fait une trc~ mauvaise
impresie personalului. impression sur Ie personnel.
Toti turi~tii straini au parasit hotelul. > Tous les tOllrislcs Ctrangers ont quitte l'h6tel.
Nu faceti nici un zgomot, domni~oara. > VOllS ne faites aucun bruit, Mademoiselle.
imi place lini~tea, de aceea eer > J'aime Ie calme, alers je demande
o camera care da in curte. line chambre qui donne sur la cour.
Camera noastra este la etajul al ~aselea. > Notre chambre cst au sixii:me etage.
Uream cu liftul sau 0 luam pe scara.? > On monte par I'ascenseur ou on prend l'cscalier'J
Domnule, achitati nota, va rog! > Monsieur, reglez la note, s'il vous plait!
Nu cunoa~tem mai multe detalii, asta-i tot. > Nuus ne connaissons pas plus de details, c'est tout.
Paul ~i Marc fac intotdeauna 0 impresie buna > Paul et Marc font toujours une bonne impression
tuturor fete lor. sur tOlltes le~ filles.
Este mult loc liber in dulapul tau? > Y a-t-il bcaucoup de place libre dans ton placard?
Au cobonit foarte repede pe seari. > lis ont tres vite desccndu l'escalier.
Sa verificam daca puteti folosi coree! cuvinlele in propozitii. Dupa ce ati completat propozitiile,
cititi-le ell voce tare;
Nu va putem transmite niei un detaliu - Naus ne pouvons vallS lransmettre aucun >dctail
al aeestei chestiuni, este un secret. de cette affaire, c'est un secret.
Am aehitat deja nota ~i peste un ceas - Nous >avons dcj II regie la note et dans une heure
vom parasi hoteluI. nous >quitterons l'h6tel.
Care sunt impresiile dupa sejurul - Quelles sont les >impressions de votTe sejour
in acest hotel? dans eet hotel?
Fac mai putin zgomot decat tine. Ie fais moins de > bruit que toi.
Sunt foarte obosita. Am nevoie de lini~te. - Ie suis tres fatiguee, j 'ai besoin de > cal me.
Nu este lift in acest hotel, trebuie - II n'y a pas d'ascenseur dans cet hotel, il faut
sa eoboram pe seari. > descendre par l'escalier.
Conducerea nu a fast multumita - > La direction n'a pas ete satisfaite du travail
de munca angajatilor. de son personnel.
Domni~oara, puneti-va toate hainele - > Mademoiselle, mettez tous vos vctements
in dulap, va rog. dans> Ie placard> s' iI vaus plait.
Noi coborim pe scara pentru eli - Nous > descendons I' eseali er parce que nous
nu avem timp sa a~teptam liftul. n'avons pas Ie temps d'attendre I'ascenseur.
Verbul "descendre" [desadR] poate fi folosit in mai multe feluri. Cititi propozitii1e de mai jos, unde
are diverse sensuri ~i fiti atenti la traducerea in limba romanil:
Paul a descendu ses bagages dans Ie hall. - Paul ~i-a dus bagajele in hoI.
Ie suis descendu du taxi en face de la gare. - Am coborit din taxi in fata garii.
descendre dans un hotel (chez des amis) - a poposi, a se opri la un hotel (la ni~te prieteni)
La (perfectul compus) "passe compose" verbul "descendre" se conjugd eu auxiliarul "etre"; dar
Completati acum propozitiile cu formele corecte ale verbului "descendre" la perfectul compus:
La cine ati poposit in timpul - Chez qui> VOllS etes descendus pendant
caIatoriei dvs.? votre voyage?
Nu mi-am dus inca valizele jos in hoI. - > Jen' ai pas encore descendu mes valises dans Ie hall.
Domni~oara Dupont a coborat din tren - Mademoiselle Dupont> est descendue du train
la ora ciod dupa-amiaza. a5 (cinq) heUl'es de I'apres-midi.
Acesta este ultimul exereitiu de verificare al1ecliei. Tradllceti propozitiile din limba romana in limba
franceza.
Ferestrele camerei mele dau > Lcs fenetres de Ill;] chambre donnent
intr-o gradina frumoasa. sur un bealljardin.
Doua camere eu un pat ~i baie la parter >Deux chambres iJ un lit avec salle de buins au
~j 0 camera eu doua paturi rez-de-chaussee el tine chambrc a deux Iils
~i du~ la etajul intai. avec douche au premier ctage.
Ma voi duee la recep!ie sa cer cheia > J'irai it. la reception demander la ele
camerii mele. de rna chambre.
imi pare rau ea flU avem multi angajatl >Je suis deso!c que nous n'ayons pas un
~i va trebui sa va duceti singuri valizele personnel nombreux et VOllS devez monter toutes
la etajul al ~aselea. vos valises au sixibne ctage.
Am vrut sa poposim la acest hotel, >Nous avons VQulu descendre dans cet hotel
dar este plin. mais il est camplet.
Este cald, flU iau nki 0 cuvertura. > I fail chaud, je ne prends aucune couverture.
Paul va face 0 impresie buna piirintilor mei. >Paul fera une bonne impression sur mes parents.
Nu faceti zgomot, va rag. >Ne faitcs pas de bruit. s'il vous plait.
inainte de a parasi hotelul va trebui > Avant de quitter I' hotel i I fau t
sa achitati nota. regler la note.
lmi pare rau dar ati facut 0 impresie > Je suis desol6, mais vous avez fait une mauvaise
proasta eondueerii, domnule. impression sur la direction, Monsieur.
In camera cu vedere spre curte, > Dans la chambre qui donne sur la cour
Ijni~tea vii este asiguratii. votre calme sera assure.
Cuno~ti toate detaliile acestei ehestiuni? > Est~cc que tu COllnais tollS les details de cette
Dimpotrivii, nu cunose niei un detaliu. affaire? Au contraire, jc ne connais aucun detail.
Urei eu Iiftulla etajul patru > Tu montes par ascenseur au quatrieme ttnge
sau 0 iei pe scari? au tu prends I'escalier?
Ciilatorii au coborilt [oarte repede scara > Les voyageurs ont tres vite descendu j'escalier
din holul garii. dans Ie hall de la gare.
Am coborit din taxi cinci minute inainte > Nous sommes descendus du taxi cinq minutes
de plecarea trenului. avant Ie depart du train.
Cine a coborit valizele in hoi? > Qui a descendu les valises dans Ie hall?
Mademoiselle - domni~oara
Folosim expresia "s'il vous plait" cand vorbim Cll persoane carora ne adresam cu pronumele
de politete "dumneavoastra" (VOllS):
Remplissez ces fiches, s'il vous plait. - Completati aeeste fi~e, va rag.
3.2. Verbul "manter" urmat de un complement direct (complement d'object direct), de exemplu
"monter les valises" se conjugalapasse compose cu auxiliarul avoir:
3.3. Am introdus verbul"descendre", care are mai multe sensuri ~i apare in numeroase expresii, ca
de exemplu:
La passe compose verbul descendre se conjuga eu auxiliarul avoir, daca este urmat de un
taus [IU]
aucun - nici un
aucune - nki 0
Aucune chambre ne donne sur Ie jardin. - Nici 0 camera nu are vedere spre gradina.
TEMA PENTRU ACASA 3
3. Taus les clients quittent cet hotel parce qu'ils ne sont pas satisfaits.
4. La receptionniste nous donne la cle de fa chambre dont les fenetres donnent sur la rue.
2. Am rezervat 0 eamera ell doua paturi la parter, care are vedere spre gradina.
La inceputul acestei lectii vom recapitula notiunile insu~ite in eadrullec!iei 4 a eursului de fraoceza
pentru ineepiHori.
A. Completati propozitiile in limba franceza eu unul din substantivele de mai jos:
Acest copil are 0 ma~inuta ro~ie. - Cet > enfant a une petite> auto rouge.
Te-ai intors la douasprezece /priinz aeasii? - Es-tu rentn~ a >midi ala maison?
Seara suntem intotdeauna acasa. - > Le soir nous sommes toujours chez nous.
I-am dat lui Pierre un avion nou ro~u. - rai donne it Pierre un> nouvel avion > rouge.
iti voi arata noua mea ma~jna galbena. - Ie te montrerai rna> nouvelle auto> jaune.
Vrem sa-j cumpariim 0 carte noua - Nous vou/oos lui acheter un > nouveau livre
pentru ziua lui de n~tere. pour son anniversaire.
C. Traduce!i in franeeza:
Marie se duee adesea ell avionul in Romania. > Marie va souvent en avian en Roumanie.
Pierre vrea sa mearga ~i el ell bicicleta? > Est-cc que Pierre veut aller a bieyelette aussi?
Sa recapitulam regula de fonnare a interogatiei prin inversiune. Formulati intrebari pentru
fieeare din propozitiile de mai jos:
J'ai reserve une place dans Ie wagon-lit. - Am relervat un loc in vagonul de donnit.
Un aller simple pour Paris en premiere c1asse, - Un bilet dus pentru Paris la clasa I,
s'ij VOliS plait. va rog.
Je voudrais un billet aller-retour pour Bucarest - A~ vrea un bilet dusintors pentru Bucure~ti,
en seconde classe dans la c1asa a doua,
Ie compartiment non-fumeurs. la nefumatori.
Samedi iI Y aura beaucoup de gens devant - Sambata vor fi multi Qameni in fata
les guichets dans Ie hall de la gare Centrale. ghi~eelor fn halu! Garil Centrale.
in exercitiul de mai jos, vam revedea substantiveJe ~i expresiiJe noi. Traduce~i in franceza:
Sunt multe persoane care a~teaptli acest expres. > II Ya beaucoup de gens qui attendent eet express.
Trenul direct de Paris nu a sO$it > Le train direct de Paris n'est pas encore arrive
la peronul garii Centrale. sur Ie quai de la Gare CCl11rale.
Vreti 0 cu~eta sus, domni~oara ? > Voulez-yous une couehette en haut, Mademoiselle?
Nu, jos, vii rag. Non, en bas, s'jl vous plait.
Care este pretul unui bilet dus pentru Paris, > Que] est Ie prix d'un aller simple pour Paris,
ell c1asa a II-a, va rog? en secondc c1asse, s' il valiS plait?
fmi pare rau dar nu rnai sunt lacuri libere > Je wis dcso16 mais il n'y a plus de places libres
la vagonul de donnit. dans Ie wagon-lit.
A~ vrea sa-mi due bagajele la biroul de bagaje. > Je voudrais mettre mes bagages a la consigne.
Hai la vagonul-restaurant, mi-e foarte foame. > Allons au wagon-restaurant, j'ai tres faim.
Sa verifieam daca v-ati insu~it eoreet cuvintele noi. Completali propozitiile de maijos, apoi cititi-Ie
eu voce tare:
Cump~r un bilet dus-intors ell. clasa I > J'aehete > un illler-retour en> premiere classc
pentru Bueure~ti. pour Bucarest.
V-a~i dus deja valizele la biroul de bagaje ? > Avez-vous deja mis vos valises it> Ja consigne?
Mil uil Ja oomenjj care au coboril din tren. - Je regarde > les gens qui sont descendus du train.
Nu ~tiu unde mi-am pus ceasu!. Je ne sais pas ouj'ai mis rna > l1lontre.
Expresiile verbale ~i verbele de mai jos sunt legate de vocabularul referitor la calatorie. Cititi-le cu
voce tare acordand atentie verbelor regulate pe care Ie cantin:
Acum vom folosi cuvintele ~i expresiiJe noi in fra2e. Cititi-le, acordand atentie traducerii in limba
romana:
Paul a peur de manquer son train. - Lui Paul ii este: frica sa nu piarda trenul.
Nous sommes venus tres tard ala Gare - Am s<Jsit foarte tarziu la Gara Centrala,
Centrale, mais nous avons heureusement dar din fericire
rattrape notre train. am prins trenu\.
A queUe station changerez-vous de train? - La ce stalie yeti schimba trenul?
Ce passager est debout pendant tout - Acest pasager stit in picioare pe toata
Ie voyage, parce que to utes durata calatoriei pentru ca taate
les places sont occupees. locurile sunt ocupate.
Je prends toujours des trains directs, - (Eu) iau intodeauna trenuri directe,
je n'aime pas avoir des correspondances. nu-mi place sa schimb.
Sa verificam acum utilizarea expresiilor ~i verbelor invatate, apoi cititi-Ie ell voce tare.
Vreau sa te insotese de-a lungul calatoriei tale. - Je veux > t'accompagner pendant ton voyage.
Trebuie schimbat trenulla Bucure~ti? - Est-ce qu'il faut > changer de train it Bucarest?
Nu fumati, domnule? Sa da, fumez. - Vous ne >fumez pas, Monsieur? Si, je fume.
Du-te mai repede, altfel pierzi trenul. - Va plus vite, tu >manqueras ton train!
Domnul Dupont sta Icinga fereastra Monsieur Dupont> est assis pres de la fenetre
in compartimentul pentru nefumatori. dans Ie compartiment non-fumeurs.
Marie a prins autobuzul ieri seara? - Marie >a-t-elle rattrape son autobus, hier soir?
Stateam in fata sotului tau, - > J'etais assise en face de ton mari,
dar nu ma vazut. mais il ne m'a pas vu.
Cititi propoziliile de mal ios, acordand mare atentie cuvinteJor scrise cu caractere jngro~ale~; traducerj;
lor in limba romana:
Jl faut menre chaque chose >lil fa metR ~ak ~[Jz Fiecare lucru trebuie pus
a sa place. asa plas] la locullui.
Cuvantul "chaque" pe care I-a~i remarcat in aceste propo:zitii, este un adjectiv nehotarat ~i nu are
deCal forma de singular. Sta inaintea substantivului ~i nu este insotit nici de articol, oiei de adjectiv.
Fiecarei fete ii place sa primeasea flori. > Chaque tille Clime recevoir des Ileurs.
Cuno~ti fieeare actor care joaca in acest film. > Tu connais chaque actcur qui joue dans ce film.
Nu putem sa insotim fie care fata > "NUllS nc pouvons pas accompagner chaque filJc
care are chef sa mearga ell noi la discoteca. qui a envie d"aller avec nous a 13 discotheque.
Veti ga&i in propozitiile urmatoare cuvinte noi, care sunt scrise ell caractere ingro~ate ~i a1 caror
echivalent se afla in propozitiile traduse in romane~te:
Chacun veut ctre riche. > [~ak vOtctR Ri~J - Fiecare vrea sa fie hogar.
Chacune de tes robes > [~akUn dO te rob Fiecare din rochiile tale
estjolie. e joli] este frumoasa.
rai fait de nombreux voyages, > [jE fe dO nobRO: vUaiaj ~ Am faClit numeroase caUitoni,
chacun a ete interessant. ~ak a EtE etERcsa] fiecare a fast interesanta.
Pronumele nehotarate:
chacun >l ~akcJ - fiecare (masc.)
Sa aplicam noile notiuni insu~ite, completand spa(iile Iibere din propozitiile urmatoare:
Fiecare dintre noi ~tie adevlirul. - > Chac\ln de oous connait toute la verite.
Fiecare om vrea sa cunoasca adeviirul. - > Chaquc homme veut eonnaitre toute la verite.
Sunt multe camere libere in hotelul nostru, - JIy a beaucoup de chambres libres dans notre hotel,
fiecare dintre ele este foarte confortabila. > chacune d'elles est tres confortable.
in acest hotel fiecare camera este curata.. - Dans cet hotel> chaque chambre est propre.
Fiecare fata vrea sa-mi dea un cadou. - > Chaque jeune fllle veut me donner un cadeau.
in ultimul exercitiu din prima parte a Leqiei 4, ve!i traduce in franceza propozitiile de mai j05. Veti
putea aprecia daca v-ati insu~it corespunzator materialul nou ~i daca puteti treee la partea a doua a
\ec'i.ei..
Ai rezervat 0 eu~etii pentru mine? > As-Iu n~~crvc LIne cOllchette pour moi ?
Da, la mijloc, intr-un vagon de clasa 1. Qui, au milieu, dans Ie wagon de premiere classe.
Poti sa rna insote~ti pana la statie? > POllvez-voll~ nOll~ accompagner it la station?
CAHUorii urea repede in vagonul de donnit. > Lcs passagers montent vite dans Ie wagon-lit.
Calatore~ti ell cJasa I ? > Yoyage~-tu en premiere classe?
Nu, eu a doua. Non, en secollJe.
A~ vrea unul dus la un tren direct >Je voudrais un aller simple pour lIll train direct
pentru Bucure~ti. pour l3ucarest.
De 0 ora, Paul sta in picioare langa > Depuis une heme ('<lu] est debou! pres
fereastrii ~i te a~teapta. de la fcnCtre et il t'attend,
La ee stalie trebuie sa schimbiim trenul > A quelle station dcvons-nous changer de train
pentru Paris? pour Paris?
Nu este expres, acest tren opre~te > Ce n' est pas j'cxpress. cc train s 'arrete
1a fiecare statie. a chaque station.
Ati pierdut trenul ? > Avcz-vous manque votre train'!
Nu, I-am prins in ultima clipii. Non, nOllS ['avons fUtlrape ala dcrniere mintlte.
Fiecare din loeurile acestea este oeupat. > Chacune de ces placc~ est occupce.
Micuta Marie este a~ezata hingii u~ii, > La petite Marie e~t assise pres de la porte
langa tatal ei. Ii cote de son pere.
Trenul nostru va sosi la peronu] ~ase > No!re train arrivera sur Ie quai numcro six
de 1a gara Centrala. de la gare Centrale.
Prietenii mei nu vor schitnba trenul. >Nos amis n'auront 'l.llcunc correspondance.
Cel pe care I-au luat este direct. Le train qu'ils ont pris est direct.
Am dus valizele tale la bagajele de mana. > rai mis tes valises a la consigne.
Noi fumfi.m mult, dar niciodata in tren. > Naus fulTIons beauc(lup, maisjamais dans Ie train.
Pierre se uitii des 1a eeas ca > Pierre regarde SOUVen! sa montre pour ne pas
sa nu piarda trenul. manquer son train.
latii ciiteva serii de cuvinte in care apare acela~i sunet. Cititi-Ie eu voce tare.
Ca de obicei vom eonsacra aceasta parte a 1ectiei reeapituHirii materialului insu~it ~i unor exercitii de
lectura ~i pronun\ie. Veii gasi in textele de mai jos cuvintele, expresiile ~i strueturile nou introduse.
incepem lectura:
./' ./'
La cliente: Ie voudrais reserver nne chambre it un lit I avec douche I
.?' ~
au premier etage, I s'il vans plait. II
./' ./'
La receptionniste: Ie SUlS desole, I mais toutes les chambres au premier ctage I sont
~ '..I
occupees. II Nous en avans nne au troisieme.ll
~ ~
La cliente: D'accord. II Je prends eette chambre au troisieme. II
.?'
Est-ce qu'eUe donne sur la Seine? II
'..I ~ .?'
La receptionniste: Oui, lla vue de cette chambre est magni tique. II Alors, remplissez,
'..I
s'il VallS plait, cette fiche, Monsieur. \ I
/' "">l
- Merei bien, I Madame. II
"">l
- Ie voudrais reserver une couchette pour Paris. II
/'
- Quel jour? II
"">l
- Le I (premier) septembre. II
/' /'
- Depart a queUe heure? II
"">l
- A 20 h 15 (a vingt heures et quart). II
/' /'
- Premiere au seconde c1asse? II
"">l
- Seconde. II
/' /'
- VallS avez deja volre billet? II
"">l
- Qui, I Ie voila. II
/' /' /'
- VallS voulez une couchette en haut, au milieu I au en bas? II
/' "">l
En haUl, I s'il vous plait. II
Un bilet dus simplu pentru Sinaia > Un aller simple paul'S inaia en seconde,
la c1asa II-a, fumatori, va rog. compartimcnt fUll1eurs, s' i! VOllS plait.
Cat timp pot sa-mi tin valizele > Pour cornhicn de temps je peux laisser mes valises
la biroul de bagaje? iJ Iii consignc','
Este acesta trenul direct pentru Strasbourg? >C'eslle train direct pour Strasbourg?
Da, dar eSle un expres care nu opre~te Oui, mais c\:st un express qui ne s'arrcte pas
la toate statii1e. a tDlItes les slat ions_
Am rezervat un loe pentru tine >J'ai reserve pour toi line place
la vagonul de dormit. dans Ie wagon-lit.
Cred eli aceasta cu~eta de sus >Je crois que celie couchette en haut
este mai eonfortabila. est plus confonable.
Ati venit ell intarziere. > Valis etes venus CIl retard.
N-o sa puteti prinde trenul de Paris. \lous ne pourn:z pas rattraper Ie train pour Paris.
Ne pare rau dar nu putem > Nous sommes desales mais nous ne pourrons pas
sa va insotim. vous aceompagner.
Fereastra aeeasta are vedere spre strada? > Fst-ce que ceUe fenetre donne sur la rue?
Fieeare client al acestui hotel este multumit, >Chaque client de eet hotel est satisfait,
dar niei unul nu da bac~i~. mais aucun nc donne de pourboire.
Personalut hotelului nostru este intotdeauna > Le peiiotiiicl d iniiii Iibtrt es! toujours
la dispozitia dvs., domnule. i voire scri~cc.Monsiciir.
O luam pe scari sau urcam eu liftul? > O n prend I'eanlicr uii uii monte par l'ascenseur'?
Domnule, conduccrea hotelului va cere > La diiction de I'hUlel voiis dsiiiandc. Monsieiir,
sa parasi!i camera pentru ca faceci de qiiitter voli cliarnbre parce que vous faites
prea mult zgomot. trop de brult
Fiecare din clien!ii nogtri da un bacgiq > Clincun de nos cliexits doiiiir un grus pourboire
consistent acestui bstrn portar Li ce vieux puitier
Nu avem nici o camera libera > Nous ii'avons aucune cliniiihiz Iibrc
cu un pat g i baie. un lit avec rnll de bains.
RECAPITULAREA LECTIEI 4
4.1 in cursul Lectiei 4 ati intalnit mai multe expresii legate de caliitoria eu trenul. Sa retinem:
Ie wagon-restaurant vagonul-restaurant
Chaque eIe:ve doit bien travailler a l'ecale. Fieeare elev trebuie sa lucreze bine la ~coala.
Chaque femme aime faire les aehats. - Fiecarei femei ii place sa faea cumparaturi.
5. Elle est assise a la terrasse d'un cafe et elle fume une cigarette.
6. Est-ce que nous irons au wagon-restaurant?
B. Traduceti in franceza:
6. Tu connais les jeunes filles qui sont assis a cote de lui dans Ie wagon-restaurant?
VOCABULARUL LECTIILOR 3 ~I 4
donner sur (la rue) >1 donE sUR la RU] - a da spre, a avea vedere spre
ea de obieei vom incepe recapituland materia lui prezentat in Leetia 5 a cursului "Franeeza pentru
ineepatori". Exercitiile ce urmeaza trebuie rezolvate folosind filrrul ro~u.
Tatal meu pelrece mult timp in garaj. - Man >p ere passe beaucoup de temps
dans >Ie garage.
Bucataria doamnei Dupont este mare - >La cuisine de madame Dupont est grande
~imodema. et modeme.
Sambata seara ~i duminica suntem - >Le samcdi soir et >le dimanchc nous sommes
intotdeauna aeasa. toujours it ia maison.
A~ vrea sa am un caine sau 0 pisica. - Je voudrais avoir >Un chien au >Un chat.
Maria a intrat in bucatarie pentru - Marie est entree dans >Ia cuiSllle pour
a pregati cina. preparer Ie diner.
Unde ai fast ieri? La opera. - Oil as-tu ete hier? >A I'opera.
Toata clasa noastra se duce la teatru. - Toute notre classe >va au theatre.
Maine ne ducem la tara ell ma~ina. - Demain nous >allons ala campagne
en voiture.
Va duceti des la Paris, domnule? - >Allez-vous souvent a Paris, Monsieur?
A~ vrea sa rna duc la cinema in seara asta. - Je voudrais >aller au cinema ce soir.
Passons dans la salle amanger, s'il vous plait. - Sa trecem in sufragerie, va rog.
Nous avons visite cette maison de la cave - Am vizitat aeeasta casii din pivnita
au grenier. pana in pod.
Cette ancienne armoire est tres belle mais - Acest vechi dulap este foarte frumos dar
elle n'esr pas pra.tique. nlJ este praetic.
II fait froid, mais vos radiateurs - Este frig, dar caloriferele voastre
ne sont pas chauds. nu sunt calde.
Elle aime bien les plantes et eIle en a beaucoup - ii plae mult plantele ~i are multe
dans sa chambre. in camera ei.
Ces nouveaux rideaux vont bien - Aceste perdele noi se potrivesc bine
avec Ie tapis. Cll covorul.
Tu ne crois pas que Cette couIeur me va - Tu nu crezi ca aceasta culoare imi sta
tees bien? foarte bine?
Qui, cette couleur va bien avec la couleur - Da, aceasta culoare se potrive~te eu culoarea
de tes yeux. ochilor uli.
Je voudrais vous montrer mon nouveau miroir - A~ vrea sa va arat noua mea oglinda
en crista!. de crista!.
aller bien avec... >[alE bie avek] - a se potrivi cu, a sta bine
\
,
Sa verificam daca v-ati insu~it cuvintele ~i expresiile noi. Traduce!i in limba romana unniitoarele
propozitii:
Allez chercher de I'eau dans Ie frigidaire! > Ou-te ~j adu "pit din frigider,
Qui veut descendre avec moi a la cave? >Cine vrea ~a coboare cu mine in pivnila?
Cette armoire est trop chere pour nous, > Acest dulap cslc prea scump pentm noi.
vous n' en avez pas Wle Ii un prix mains tleve? n-aveli ahulla un pre! mai mlc?
Ce canape va tres bien avec la couleur > Aceast1\ canapea se potrive~te foarte bine cu
de vas rideaux. euloarea perJelcior voastre.
Cette couleur ne lui va pas. > \lu-i sta bine eu aceasta culoare.
11 fait chaud chez vouS. Les radiateurs dOlvent > Isle cald 1a voildumneavoastra. Caloriferele
etre tres chauds. trebuic sa fie roartt: calde.
De queUe couleur sont les mUTS de cette >Ce culoare au peretii acestel incaperi
piece au rez-de-chaussee? de la parter')
II faut vite mc!:ttre Ie couvert dans Is salle a manger, > Trebuie sa dULcm repede tacamurile in
les invites vont venir dans sufragerie, musafirii vor veni pe~te
J'ai recyu ce miroir en cristal de mon mari > Am primit <i..:casta cg.linda din <::ri~tal de la so\u\
comme cadeau d'anniversaire. meu, ca dar de ziua mea de na~tere.
Ma mere aime bien toutes les leurs et > Mamei mele ii plac mult toate Oorile ;;i
tautes les plantes vertes. loatc plantele verZl,
Completali propozitiile de maijos eu cuvintele ~i expresiile nou invatate, apoi citili-Ie eu voce tare:
Admir culoarea perdelelor din - J'admire >la couleur des >rideaux dans
salonul dumneavoastra. votre salon.
Ea sa a~ezat pe canapea, 1<inga fereastra. - Elle est assise sur >Ic canape pres de la fenetre.
EI vrea sa ~tie ee culoare are - II veut savoir >de quelJe couJeur est
eanapeaua. ce >canape.
Noi am coborat in pivnitii pentru a aduee - Nous sommes descendus a>la cave pour
doua sticle de ~ampanie. chercher deux bouteilles de champagne.
Apartamentu] pe care vreti - Y a-t-il plusieurs >pieces dans I'appartement
sa-I cumparati are mai multe camere? que VOtiS voulez acheter?
Plantele pe care Ie avem in grad ina sunt - > Les p lantes que nous avons dans Ie jardin sont
greu de cultivat. diffieiles acultiver.
Sa intram in sufragerie, dejunul este - EntTons dans >Ia salle amanger. Ie d6jeuner est
deja gata. deja pret.
Aceasta oglinda din cristaI nu se potrive~te eu Ce >miroir en crista! ne va pas bien avec notre
masa noastra ~i scaunele noastre modeme. table et nos chaises modemes.
Azi caloriferele sunt mai putin calde - Aujourd'hui >les radiateurs sont moins chauds
decat ieri. qu'hier.
Cititi propozitiile urrnatoare acordand atentie cuvintelor scrise cu caractere ingro~ate ~i urrnarind
traducerea lor in Iimba Omana :
Ce buffet-ci est modeme. >[50 bUfE sj E modeRn] - Acest bufet este modem.
Cet homme-ci est heureux. >[setom si etORO:] - Acest barbat este fericit.
Cette arrnoire-ci est trop >[set aRmuaR la E tRo pOtil) Acest dulap este prea mic.
petite.
Cette armoire-Ii est trop >[set aRm"aR si E tRo gRa:d] - Acel dulap este prea mare.
grande.
Ces radiateurs-ci sont chauds. >[ sE RadiatO:R ~i so ~o] - Aceste calorifere sunt calde.
Ces radiateurs-IA sont froids. >[se RadialO:R la s6 tR"a] - Acele calorifere sunt reci.
Ces plantes-d sont belles. >[~E pial si so bEl] - Aeeste plante sunt frumoase.
Ces plantes-Ia sont laides. >[sE plat !a 56 led] - Acele plante sunt urAte.
in propozifiile de ma; sus am folosit fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative: primul lor
element ee. cet, cette. ces precede substantiw/; of doilea element, ei sau Iii stii dupii substantiv.
Adaugam adverbele ci ~i Iii pentru a exprima nOfiunea de apropiere sou de departare. # mai ales
pentru a opune douii substantive de acela#fel.
iata farmele adjectivelor demonstrative:
Singular Plural
masculin feminin masculin si feminin
ce-ci acest ...
ce.-l acel ... cet~e aceasta ... C ~ S acestiiaeeste
Fanna ce,...-ci. ce,.. -1s este folosita pentm substantivele masculine care incep cu o vocala sau un
"h" mut. Enemplu :
Va amintim ca formele simple ale adjecriular demonstrative au fost introduse in cursul penuu
inccpatori.
Pentru a va fixa formele compuse ale adjectivelor demonstrative rezolvali exerci!iul umator.
Complrta!i spatiile libere cu substantive insotite de forma compus al adjectivului demonstrativ pamvit:
Culoarea acestei canapele este frumoasa. - L a couleur de >ce cunapt-ci est jolie.
Nu-mi place culoaiea acelei canapele. - J e n'aime pas la couleur de >ce canap~lt
Acele perdele sunt prra scumpe. ->Ces rideaux-l sont trop chers.
Accste plante sunt ")or de ingrijit. ->Ces piantes-ci sont faciles soigner
Vreau sa loeuiesc in acest apanament -Je veux habiter dans >cet appanment-ci
de la etajul 1. au premier tage.
Parintii nostri vor locui in acel apanament -Nos parents habiteront dans >cet appaneinent~l&
de la paner au rez-de-chausse.
Ati retinut desigur expresia:
Vom folosi acum aceste expresii ca determinanti ai substantivelor pe care Ie cunoa~teti deja. Cititi cu
voce tare propozitii1e de mai jos, acordind mare atentie noilor expresii:
Cette vase-ci que tu vois sur Ie buffet - Aceasta vaza pe care 0 vezi pe bufet este
est en verre. din sticHi..
Cette bouteille-Ia qui est sur la table dans - Acea sticla care este pe masa din bucatarie
la cuisine est en plastique. este din plastic.
nest assis sur une chaise en bois. - EI s-a a~ezat pe un scaun de lemn.
Ce fauteuil-ci est en cuir, ces fauteuils-1l1, - Acest fotoliu este din piele, iar fotoliile din
dans Ie salon, sont en cuir aussi. salon sunt ~i ele de piele.
Man pere rn'a donne sa vieille montre en argent. 4 Tatal meu rni-a dal ceasul lui vechi din argint.
Nous n'aimons que les verres en cristal - Nu ne plac decal paharele din cristal
el les couverts en argent. ~i tacamurile de argint.
Valiza ta este din piele? - Est-ce que ta valise est >en cuir?
Curnpiiriim multe obiecte din plastic, - Nous achetoDS beaucoup de choses >en pJ asliq ue,
este atat de practic! c'esl si pratique!
Aeeasts. canapea din piele este prea scumpa - Ce canape >en cuir est trap cher
pentru noi. pour nous.
Aten~ie, aceasta lampll este de cristal. - Attention, cette lampe-ci est >ClJ crista!!
Este din stic1a? Nu, este din plastic. - C'est >en verrc? Non, >en plastiquc.
Aceasta mare masa rotunda este din lemn. ~ CelIe grande table ronde est >en bois.
Veti gasi fonnele acestui verb in exemplele de mai jos. Cititi cu voce tare propozitiile ~i urmariti
traducerea lor in Iimba Omana. Formele verbuluiplaire sunt scrise cu caractere ingro~ate:
Je suis une belle fille alors >(j0 sUi Un bEl fii alo:R - Sunt 0 fata frumoasa, deci
je plais it beaucoup d'hommes. jO pIe a boku Jum] plae multor barbati.
Ce canape ne me plait pas >[sO kanapE nO mO pic pa - Aceasta canapea nu-mi place
dutout. dU tu] deloc.
Est-ce que nous plaisons a >[ cskO nll plczo a - Placem directorului nostru?
notre directeur? notR diRektO:R]
Mademoiselle, vous plaisez >[ madmuazel Vll plEzE - Domni~ara, placeti tuturor.
a tout Ie monde! a lu 10 mod]
Ces rideaux ne nous plaisent pas. >L se Rido nO nu plel pa] - Aceste perdele nu ne plae.
Cette couleur m'a pin. >l set kulO:R ma plU] - Aceasta culoare mi-a placut.
Je voudrais lui piaire. >[j0 vudRe lUi pieR] - A~ vrea sa-i plac.
Est-ce que je plairai a >l eskO jO pleRE a tameR] - 0 sa-i plae oare mamei tale?
ta mere?
Co loote verbele terminate in -re, verbul plaire >[plcR] i~iformeazii viitorul din infinitiv. suprimond
e final -i; adiiugfmd apo; terminafiile viitorului:
Pentru a retine bine formele verbului plaire rezolvati urmatorul exercitiu; completati propozitiile de
mai jos cu verbul plaire la fonna potrivita, apoi cititi-le cu voce tare:
Aceste tablouri ii plac, Ie va pune - Ces tableaux-ci lui >plaisenl, illes mettra
in salon. dans Ie salon.
Va plac 3ceste genti din piele? - Ces sacs en cuir vallS >plaisent?
Sa tTecem la ultimul exercitiu din aceasta parte a Ieetiei. Traduceti din limba romana in limba franceza:
Cine va pune masa in sufragerie? > Qui mellra Ie couve11 dans la salle a manger?
De ce ai cohorit in pivnita? > Pourquoi es-tu descendu dans 1a cave?
Acest tacam de argint imi place mult. > Ce enuven en argent me plait beaucoup.
Acest bufet Imi place, dar nu se potrive~te > Ce buffet-el me plait, mais if ne va pas bien
cu masa ~i cu scaunele noastre. avec nOIre table d nos chaises.
Casu13 aceea este din lemn. > Cette petite maison-Iii est en bois.
Culorile acestor perdele ne plac pentru ca > Lcs eouleurs de ces ridcaux-ci nous plaisent
se potrivesc cu covorul. paree qu'elle<; vont bien q.vec Ie tapis.
Aceasta canapes este mai pU1in confortabila > Ce canapc-ci est mains cnnfortable que ce
dedt canapeaua de hinga fereastra. canap~-la pres de la fenetre.
Ce pui in duJapuJ tau? > Qu'esl-re que III met;;; dahs ton annoire?
Cand caloriferele sunt calde, nu este frig > Quand les radiateurs sont chauds, 11 ne fait pas
in apartament. froid dans I'appartement
Sil eumparam farfurii din plastic, > Achctons des assiettes en plastique,
sunt atat de practice in vacanta! elles sonl si pratiqucs en vaeances!
A~ vrea sii dau aceasta planta prietenei mele, > Je voudrais donner a man amie cctte plante-la.
o Sa-} placa. elle lui plaira.
Aceasta culoare se potrive~te ell euloarea > Cette couleur-la va mieux avec la coulcur de
parului meu. mes cheveux.
Acest biliat mi-a placut mult. > Ce gan;on-ci m'a beaucoup plu.
A Completati propozitiile in limba franceza de mai jos cu unul din euvintele urmatoare, folosind
filtrul ro~u:
5. beaucoup mult
mull 6. toujours mereu
mereu 7. avec plaisir cu
cu placere
placere
B. Sa folosim coreet formele verbului etre combinate eu adjective; completAnd spatiile libere din
urmatoarele propozitii:
Micuta Marie este adesea singura - La petite Marie >est souvent >seule
acasa. ' ala maison.
Ei sunt tri~ti pentm ca sunt singuri - lis >liont tri,tes parce qu'ils >sont seuls
aeasa. it la maison.
Est-ce que tu es occupe Ie soir? >Est-ce que tll n'es pas occupe Ie soir?
Va duceti des la opera sau >Est-ce que vom alkz sauvent a l'op.era au
la concert? au concert'?
Pentru eli nu merg eu voi la Paris. > Parec que je ne vais pa, avec vous a Paris.
Sambata seara suntem prea obositi >Le samedi ~Olr nOll~ sommes tmp fatigues
ea sa mergem la teatru. pour aller au theatre.
Mergem rar la concerte pentru eli. >I\ous allons rarement au concert parce que
suntem intotdeauna ocupali. nollS sommes toujours occupes.
Les jeunes maries se sont instal1es dans - Tinerii casatoriti s-au instalat iotr-un
un appartement au rez-de-chaussee. apartament la parter.
La ceremonie a lieu dans une eglise - Ceremonia are loc intr-o biserica
de notre quartier. din cartierul nostru.
Je vous presente mon epoux, Madame. Vi-I prezint pe sotul meu, doamn!.
Monsieur Ie directeur viendra avec son epouse. Domnul director va veni eu sOlia lui.
Elle est triste parce que Ie jeune marie - Este trista pentru ea mirele
est en retard. intarzie.
Quel est Ie nom de cette rue? - Care este numele aeestei striizi?
Toate miresele trebuie sa fie - Toutes >les jeunes mariees doivent etre
frumoase ~i fericite in ziua nuntii lor. belles et heureuses Ie jour de leur >mariage.
Dupa cununia religioasa va avea loe - Apres >lc mariage religieux il y aura
a receptie intr-un hotel de lux. une reception dans un hOtel de luxe.
Eu nu beau alcool ~i nu fumez pentru eli - Je ne bois pas d'a!cool et je ne fume pas,
a~tept un eopil. parce que >j'attends un hebe.
lat-o pe matu~a Jeanne. Ea este sotia - Voila ma >tante Jeanne. Elle est >I'epouse
unchiului meu Charles. de mon >onele Charles.
in exemplele care unneaZ3 veti intilni fonne asemanatoare adjeetivelor demonstrative care va sunf
cunoscute din prima parte a lectiei. Acestea sunt pronume demonstrative compuse; ele inlocuiesc
substantivul. Unnariti ~i traducerea in limba romana:
Regarde les temoins! Celui-ci adroite - Prive~te-i pe martori! eel din dreapta este
c' est mon cousin, celui-Ia it. gauche c'est un ami varni meu, iar cel din stanga este un prieten
du jeune marie. al mirelui.
Tu connais ces dames? CeUe-ci a cote - Le cuno~ti pe aceste doamne? Cea de langa
de Monsieur Dupont, ,'est sa femme, celle-la qui domnul Dupont este sotia lui, iar cea care
parle avec lajeune marie-e, c'est ma soeur. vorbe~te eu mireasa este sora mea.
Dis-moi les noms de ces hommes. Alors, cellx-ci - Spune-mi numele acestor barbati. Deci, aee~tia de
pres de la fenetre ce sont les freres Duval, cellx-h\ langa fereastra sunt fratii Duval, iar eei de mai
plus loin, ce sont mes cousins Lerouge. departe sunt verii mei Lerouge.
Je voudrais parler avec des jeunes filles. Avec A~ vrea sa vorbesc eu fete tinere. Cu acelea care
celles-ci qui sont assises sur Ie canape ou avec stau pe canapea sau eu eele care se plimba
celles-la qui se promement dans Ie jardin? prin gradimi.?
singular plural
A~a cum ati putut vedea, formele eompuse ale pronumelor demonstrative se formeaza din pronumele
simple:
carora Ii se adauga adverbul ci (pentru a exprima apropierea) ~i lit (pentru a exprima departarea).
Sa rezolvam aeum cateva exercitii eu formele compuse ale pronumelui demonstrativ: eompleta~i
spatiile Iibere din propozi~ii1e de mai jos. Nu uitati sa eiti\i propozitiile cu voce tare:
Nu ~tiu ce canapea sa eumpar. Aceasta este prea - Je ne sais pas quel canape acheter. >Celui-ci
scumpa ~i culoarea aceleia nu-mi place. est trap cher et la eouleur de >celui-la
ne me plait pas.
A~ vrea sa ~tiu care este sotia lui; femeia care Je voudrais savoir qui est son epouse; la femme
este a~ezatillanga Paul sau aceea care este qui est assise acore de Paul ou >celle-lilqui est
in picioare langa u~a? debout pres de la porte?
lata-i pe elevii ~colii noastre: aee~tia invatii - Voila les eleves de notre ecole: >ccux-ci
(canceza, aceia engleza. apprennent Ie fran~ais, >ceux-lill'anglais.
Sa trecem acum la ultimul exerci\iu din Leqia 5, In care veti verifiea In ee masura v-ati insu~it
materialui introdus pe pareursul acesteia.
Maine va aves loc cununia lor religioasa. >Demain aura lieu leur mariage religieux.
ii cunose bine pe aee~li martari. eel de langa mire >.1e connais bien ces temoins. Celui-ci ac6te du
este unchiul roeu, iar cel care este in picioare jeune marie est mon oncle et celui-lil, qui cst
lfmga tinara mireasa este fratele ei, debout pres de la jeune mariee, est son frere.
in aceasta pivnitil sunl mai multe stide de vin, >Dans cclte cave-ci. il y a plusieurs bouteilles de
in aceea nu mai este nieiuna. vin, dans celle-lil, 11 n 'yen a plus aucune.
in acest apartament sunt mai muhe incaperi, >Dans cel apparlcmelll-ci, 11 y a plusicurs pieces,
in acel apartament nu sunt decal Irei. dans cet apparlcment-hi, il n 'yen a que trois.
hi plae aeeste perdele? Acestea din salon, >Est-ce que ces rideaux te plaisent? Ceux-ci dans
da, dar aeelea din sufragerie le salon - Qui, mais ceux-liI dans la salle iI. manger.
nu-mi plae deloe. ne me plaisent pas uu tout.
Ce culoare va avea canapeaua ta? Ce canapea? >De quelle coulcur serd ton canape? Que! canape':'
Aceasta din salon sau aceea Celui-ci dans Ie salon ou cclui-hl
din camera mea? dans rna chambre?
Cum s-a sIar~it povestea iubirii tale? >Comment a fini l'histOlrc de ton amour?
Nu ~tiu ce culoare imi stii mai bine. >J y nc sais pas quelle couleur me va mieux.
Aceasta se potrive~te cu ochii mei, Cclle-ci va micux avec mes yeux,
aceea se potrive~te cu parul meu. celle-hi va lTIleUX avec Illes cheveux.
Aeesle calorifere sunt calde, dar acelea >Ccs radialeurs-ci sonl chauds, mais ceux-liI.
sunt reci. sont froids.
A~ vrea sa-ti dau un ceas din arginl. >.le voudrais te donner une montre en argent.
Matu~a noastra ingrije~te mai multe plante >\Jotrc tanle soigne plusieurs plantes
din gradina ei. dans son jardin.
Scrieti pe aceasUi fi~a numele >Ecrivcz sur ccUe fiche vOlre nom et
~i prenumele dumneavoastra, domnule! votre pH~nom, Monsieur!
Acesl dulap este din lernn, iar cel >Cette annoire-ci est en bois, celle-Ia
din camera ta de asemenea. dans la chambrc aussl.
Du-te ~i cauta paharele de cristal in bufet! > Va cherchcr les \'e1"1"e<; en cnsl<ll dam Ie buffet'
Ce oglinda iti place rnai mult, aceasta >Quclmiroir Ie plait miclix. eelui-ci
din dreapta sau cea din stanga? a droitc ou cellli-la it gauche')
Charles este foarte fericit, sotia lui a~teapta >Chark~ est [reS hcureux. son crouse attend
un copila~. un bcbe,
Aceste farfurii sunt din sticla? Acestea de pe > Est-cc que ce~ plats-ci SOllt ell velTe? Ceux-ci ~ur
masa rotunda, da. dar acelea sunt la table ronde. oui, lllais ccux-li! sont
din plastic. en plastique.
precum ~i constructiile:
Am introdus ~i intrebarea:
A~a cum rezulta din exemple, substantivul se ana plasat tntre cele doua elemente ale acestor
fonne iar genullui este acela~i cu genul adjectivului. PrimeIe elemente : ce, eet, cette, ces sunt
formele simple ale adjectivului demonstrativ.
Adaugam al doilea element -ci sau -iti pentru a exprima no!iunea de apropiere sau de departare
~i mai ales pentru a opune doua substantive de acela~i gen:
Ce gar~on-ci est grand, ce gar~on-Ia - Acest hiiat este mare, acel baiat
est petit. este mic.
5.3. in afara fonnelor adjectivelor demonstrative care insotesc un substantiv, am introdus ~i formele
compuse ale pronumelor demonstrative care inlocuiesc substantivul:
Celui-ei est petit, celui-IA est grand. - Acesta este mie, aeela este mare.
Cel1e-ci est belle, celle-lil est laide. - Aceasta este frumoasa, aceea este uratlL
Ceux-ci sont gais. ceux-1l1 sont tristes. Ace~tia sunt veseli, aceia sunt tri~ti.
Va atragem atentia asupra faptului cil la plural sunt forme diferite pentru masculin ~i feminin:
ceux, celles:
Perfectul compus se fonneaza din prezentul aUKiliarului avoir + participiul trecut: plu (j'ai
plu, tu as plu etc.). Viitorul se fonneaza din infinitivul verbului, suprimand -e final ~i adaugand
tenninatiile:
6. Prive~te aeeste doua tinere sotii: aceasta are deja un copil, aeeea a~teapta unul.
C. Recopiali propoziliile de mai jos dupa ce a~i corectat gre~elile. in fiecare fraza este 0
gre~eaHi:
2. II Ya deux temoins, celui-ci est man ami, ceux-lei est Charles Dupont, Ie fcere de la
mariee.
Ca de obicei la inceputul lectiei, va propunem sa recapitulati materialul din Lectia 6 din cursul de
franceza pentru incepatori, rezolvand urmatoarele exercitii:
11. l'amie 12. Ie frere 13. la soeur 14. Ie livre 15. Ie cabier
Cine merge cu voi la munte '! - Qui va avec vous a >1.'1 lTIDnlaglle'?
EI canta bine concertele lui Chopin. - II joue bien >les (OIlCWS de Chopin.
Cainele este cel mai bunprieten a1 omului. - Le chien est Ie meilleur >ami de l'homme.
Unde ai pus creionul lui Michel? - Ou as-tu mis >Ic criJyon de Michel?
Geanta pe care 0 prive~ti este din piele. >Le S<lC que tu regardes est en cuir.
imi place sa petrec vacan~ la lara sau - J'aime passer les vacances a >1a campagne au
la mare. a>Ia mer.
Sora lui a citit multe carti. - Sa >s~UI' a lu beaucoup de >Iivres.
Prietenul tau ~i prietena mea merg eu noi - > Ton ami et >lllon amie vont avec nOlls
la tarit a1a campagne.
Mama lui prefera munca in gradina. - >Sa mere prefere Ie travail dan.s Ie jardin.
Toata familia ei detesta pisicile. - Toute >~a famille diteste les chats.
Caietul lui este pe cartea mea. - >Son cahier est sur >l11on livre.
Comp1etali propoziliile in limba franceza:
Sora ta este 0 fata buna. Ta sreur, est une > bonne fille
Fetele tinere nu vor sa fie grase. - Les jeunes filles ne veulent pas eke > grosse"
Ea nu este chiar a~a de slaba. - Elle n'est >pas du toutsi > mince
Aeeasta Carte este foarte interesanta. - Ce livre-ci est tres > interessam
Adori aceasta femeie? Nu, deloe! - Tu >adorescette femme? Ncm, >pas du tout
.,"]
Trecem acum la vocabularul nOll. Cititi eu voce tare, clar, cuvintele noi ~i
retineti traducerea lor in Iimba romana.
Ce soir, je vous presenterai mon fiance. - Asta seara vi-I voi prezenta pe logodnicul meu.
Notre fille et votre fils font bon menage. Fiiea noastra ~i fiuI vostru se impaca bine.
Ce jeune homme est plein de qualites. - Acest tanar este plin de calitati.
Ses defauts ne sont pas si graves. - Defectele lui nu sunt atM de grave.
Qui a demande Ie divorce? Lui ou elle? - Cine a eerut div0rtul? EI sau ea?
II veut se mariee avec une jeune veuve. - Vrea sa se casatoreasca eu 0 tanara vaduva.
Je ne voudrais pas marier rna fille aeet homme. N-a~ vrea sa-mi marit fiica cu acest barbat.
faire bon mauvais menage >[ feR btl, move mEnaj] ~ a avea 0 easnicie fericita/
nefericita, a se intelege bine/ a
nu se intelege bine
etre plein (pleine) de qualit~s >[ ctR pIc (plen) dO kalilEJ a fi plin (plina) de calitati
demander Ie divorce >[ dOmadE 10 divoRs] - a cere divoI1ul
Vom introduce expresiile de rnai sus in propozitii; traduceti in limba ramana aeeste propozitii:
C'est a toi, ceUe hague en argent? > Acest inel din argint c~te al tau')
Qui, c'est rna hague de fian~ailles. Da, cslc inelul meu de logodna.
Toi et moi ferans bon m~nage. > Tu ~i cu mine ne vom in~elege bine.
Moi,je n'ai pas heaueoup de qualites, rnais toi, > Eu nu am mulle calila(l, dar tu
tu en es pleine. e~ti plina de calitati
Je ne veux plus etre c~libataire, > Nu mal vreau sf\ fiu cchbatar,
je voudrais me marier. a~ vrea ,;1 ma casatoresc.
Elle n'est plus sa fiancee, eUe lui a rendu > Ea nu mai estc logodniea lui, i-a dat inapoi
sa hague de fian~ailles. inelul de logodna.
Monsieur Lerouge est veuf depuis cinq ans. > Domnlll Lcrouge csle vaduv de cinci ani.
Rends-moi tout ce que je t'ai donne! > Dil-lnl inapOl tot cc Ii-am dat!
Ce veuf ne veut plus se remarier. > Acest vaulIv nu mai vrea sa se rccasatoreasca.
lIs marient leur fille a (avec) un homme > Ei i~i maritf\ fata cu un barbat
qui ne lui plait pas. care nu-i place.
II est marie? Non, divorce. > Este insurat? :-Ju, divoqat.
Ati retinut substantivele ~i expresiile noi? Completati spatiile Iibere din propozitiile in limba franceza:
Cand va avea loc logodna voastra? Quand auront lieu vos >fian~aillcs?
Visez la 0 lunga calatorie de nunta in Italia. - Je reve d'un long >voyage de noces en Italie.
Sotul meu are mai multe ealitati decat defeete. - Mon mari a plus de >qualites que de >defauts.
Cu toate defeetele lor cum vor putea - Avec tous leurs defauts comment pourront-ils
sa se in\eleaga? >fairc bon menage?
Dupa moartea mea poti sa te recasalore~ti - Apres rna >mor1, tu peux te >remarier
cu fata aeeea. avec cette tille-ii.
Este plin de defecte dar il iubesc ~i vreau - 11 est >plein de dUauts mais je I'aime et je veux
sa rna marit cu el cat mai repede. >me marier avec lui Ie plus vite possible.
Aeeasta femeie divort;ata vrea sa se recasatoreasca - Cette femme >divorcee veut se remarier
ell primul ei sot. avec son premier mario
in aeeasta gospodarie nimeni nu face nimic. - Dans ce >menage, personne ne fait nen.
Urmeaza partea de gramatica.
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, aeordand 0 aten!ie speeiala verbelor scrise cu caractere
ingro~te, ~i relineti traducerea lor in Iimba ramana:
J'etais deja mariee quand >[jcle deja maRIE kil - Eram deja maritata
je I'ai connu. jO IE konU] cand I-am cunoscut.
Marie etait tres jeune >[maRi Ete tRejO:n - Maria era foarte tanara
quand elle s'est mariee. kiitcl ~e maRil<~] dnd s-a maritat.
Quand nous etions jeunes >[ka nuzetio jO:n - Cand eram tineri
tout etait facile pour nous. tutcte fasil puR nul totul era u~or pentru Doi.
lmparfait este timpul care exprima 0 actiune de durata sau care se repeta
in trecut. il folosim adesea in relatari ~i descrieri.
Verhul etre, folos;t in exemplele de mai sus, face excep!ie de la aceastii regula, rtidiicina lui fUnd
IIeregulata:
Tous les soirs ils allaient au cinema. - in fiecare seara se duceau la cinema.
Paul passait beaucoup de temps dans sa chambre. - Paul petrecea mult timp in camera lui.
Quand vous etiez jeune, Madame, vous plaisiez - Cand erati mai tanara, doamna, toatA lumea
a tout Ie monde. va placea.
Tu etais un jeune homme plein de qualites (Tu) Erai un tanar plin de ealitati
quand tu res marie. eand te-ai casatorit.
Chaque matin elle prenait son petit dejeuner - in fieeare dimineata (ea) i~i lua micul dejun
a 8 heures et apres elle s' occupait du menage. la ora 8 ~i apoi se ocupa de gospodArie.
Tous les jours nous faisions les aehats - in fiecare zi mceam cumparaturile
a la meme heure. la aceea~i ora.
Daca in propoziriile care se reJera fa 0 acfiune dill !recut avem expresii de tipul:
SDuvent - adesea
Rezo!va\i urmatorul exercitiu; yeti putea exersa astfeJ imperfectul. Comrletali ProPoziliile in limba
franceza eu forma potrivita a verbului la imperfect ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:
Parintii no~tri se intelegeau foarte bine. - Nos parents >faisaicnl toujours bon menage.
Ea era divortata dnd I~a cunoscut pe Pierre. - Elle >etait divorcee quand eIle a connu Pierre.
Glnd sotul lui Jeanne a avut un accident, - Quand Ie mari de Jeanne a eu un accident,
ea a~tepta un copil. elle >,Iltendait un bebe.
Ace~ti barba~i Mceau nefericite Ces hommes-ci >rcndaient malheurcuses
toate femeile pe care Ie cuno~teau. toutes les femmes qu'ils >connaissaient.
in fiecare dimineata ne sculam la ora 7 - Tous les matins nous nous >levions a 7 heures
~i taceam un du~. et nous >prenions une douche.
Da, il cuno~team de eateva luni. Dui, nous Ie >connaissions depuis des mois.
Sil trecem la ultimul exercitiu, recapitulativ. Traduceti urmatoarele propozitii in limba franeeza.:
De ce i-ai dat inapoi inelul > POUl-quoi lui as-tu rendu la bague
de logodna? dt: fian~ailles?
Logodna noastra va avea loc eu doua luni >Nos fian~ailles auront lieu deux mois
inainte de casatorie, avant Ie mariage.
Se intelegeau bine ~i nu s-au gandit > lis fal,aiellt bon menage, ils n' ont jamai~
niciodata la divort. pense au divorce.
o pOli face ferieita pentru toata viata! > Tu peux la rcndre heureuse pour toure sa vie!
Casatoria I-a schimbat; inainte, Paul era plin >Le mariage I'a change, avant, Paul etait plein
de calitati. de qualitcs.
Am fost celibatar timp de patruzeei de ani, >J'Ctais celibataire pendant quarante ans,
acum a~ dori sa rna casatoresc. main tenant fai enV1C de me marier.
Aceasta vaduva n-are nici un cusur. >Cettc \leuve est sans delaut.
Dare domnul Leblanc se va recasatori > Est-ce qu'apres la m0l1 de sa femme Monsieur
dupa moartea sotiei sate? Leblanc sc remariera?
Nu vreau sa-mi marit [ata eu un om divortat, >Je ne veux pas marier ma fille a un homme
dar (ea) e nebuna dupa el. divorce, mais elle est folie de lui.
Logodnicii visau adesea la calatoria lor > Les fiances revaient souvent II leur voyage
de nunta ~i la casa lor. de noces et a leur propre menage.
LECTIA 6 - PARTEA A nOUA
Scopul acestei patti din lectie este de a fixa materialul introdus in prezentul eaie!. Daca constatati eii
ou vi I-ati insu~it coreet, repetati piiJ1ile din material care v-au ridicat probleme.
Notre maison
~ ~ ~
Quandj'etais petite I toute rna famille habitait ensemble I dans une grande maison.11 Dans
~ ~ ~ ~
cette maison I il Yavait plusieurs pieces. II Au rez-dc-chaussee I se trouvait une cuisine, I
~ ~ ~
la salle a manger 1et un grand salon. II Nous prenions I taus les repas dans la grande salle A
~ ~ ~ ~
manger. I I Chaque soir I douze personnes I se mettaient a table. II Tout Ie monde etait
~ ~ /' ~
content I et on parlait beaucoup.11 Au premier etage I il Yavait des chambres d'enfants, I
~ ~ ~ ~
la chambre de nos parents, I deux chambres d'amis 1 et deux salles de balns11 Nous, I
~ ~ ~ ~
les enfants, I nous aimions jouer au grenier I ou dans la cave. II Un gros chat I et un petit
~ ~ ~
chien I nous accompagnaient toujours. II Quand it faisait beau I nous passions beaucoup de
~ ~
temps libre I dans Ie jardin.11
~ ~ ~
Maintenant que je suis vieille Ije pense beaucoup a. ce temps-Is I quand j'etais jeune.11
~ /' ~
C'est triste, I rnais Ie temps de majeunesse I ne reviendra plus. I I
Nu intram decat rar in aceasta incapere > Nous entrons nm:mcnt dans cette piece
din pivniti. de la cave:.
Prefer culoarea acestei canapele decat > Jc prHcre 1a cauleur de ce canape-ci a Ja coulcur
pe a aceleia. de eclui-Ill,
Am asistat la ceremonia religioasa > Nnus avons assiste it eclte cercmonie religicuse
cu placere. aveC plaisir.
Aceastii tanira este tristi pentru cil. > Celtc jeune lllJc esl tristc parce que
logodnicul ei nu i-a dat inel SOil flancc lle lui a pas donne de bague
de logodna. de fian~aiIJcs.
Perdelele din salon nu se potrivesc bine > Les ridcaux dans It: salon ne \iont pas bien
cu acest covor verde. avcc ce lapis vert.
Matu~ij mete ii placeau (intotdeauna) planteIe. > Ma tanh: aimailloujollrS \cs pI antes.
Casatoria civila va avea loc sambiitil. > Lc mariagc civil aura lieu samcdi,
iar cisAtoria religioasa duminica. ct Ie mariagc rcligieux, dimanche.
Domnu! Dupont era divortat de cinci ani > Monsieur Duponl ctait divorce depuis cinq ans
cind s-a recAsatorit. quancJ il s'est remaric.
Barbatu! cu care se casil.tore~te fata dvs. > L 'homme avec qui volre tllle se marie
esle celibatar? cSI-il cc1ihataire?
Nu trebuie sa te mariti cu Pierre, > Iu IlC lIois pas It: marier awe Pierre,
el flcea nefericile toale femeile il rcndait l1lalheureux toules les femmes
care il iubeau, qui r aimaicnt.
Dupa moartea sotiei mele > Apres la mort de ma femme.
m-am ocupat de gospodArie. jc m 'occupais du m~nagc.
Cuno~ti povestea dragostei lor? > Est-ce que tu connais I'histoirc de leur amour'?
So\UI dumneavoastra va fi martor la casiitoria lor? > Votrc epoux sera tellloin a leur mariage?
Ce nume vrei sa dai copilului > Qud prc!lom vcux-Iu donner au hebe
pc care iI a~tep\i? quc Iu attends?
Eram intotdeauna fericita cand ~teptam > .1'ctais loujours hcurcusc quand j'attcndais
un copil. un bebe.
Caraeteml ~i toate calita~le durnneavoastra > Voln:: earaeten: d lou!cs vos yualilC:s
ne plae mult, doamna. nous phlisenl bcaucoup, Madame.
So\UI meu a placut-o dintotdeauna pe Marie, > Maric plaisait toujours a mon mari,
ea i-a placut ~i fiului meu. Mie nu-mi va placea cUe a plu aussi a mon fils. Elle ne me plaira
niciodatll.. jamais.
Aceasta culoare ne se potrive~te ell ochii tai. - Celie cQuteur ne >va pas bien avee tes yeux.
Acest tanM este plin de calita\i, - Ce jcunc hommc-ci est plein de qualites,
acela nu are decat defecte. cdui-liI n'a que des defauts.
Toate oglinzile ~i paharetesunt din crista\. - Taus nos miroirs et vcrres son! >en cristal.
in fieeare diminealii rna ocupam de gospodarie. - Tous les matinsje >m'occupais du menage.
Parintii mei se intelegeau foarte bine - Mes parents faisaient tres bon >mcnage
cand crau tineri. quand ils etaient jeunes.
Cand eram tanara visam la 0 Quand >j' etais une jeune fille je revais
calatorie de nunta lunga ~i romantica. >d'un voyage de noces, long et romantique.
Va prezentam acum ciiteva serii de clivinte vom exersa cu ajutorul ciitorva pronuntia unor sunete.
Citili-Ie, eli voce tare:
[g] - la hague
RECAPITULAREA LECTIEI
, 6
se remaner - a se recasatori
Jrnperfeetul este timpul ce exprima 0 aetiune de durata din trecut sau care se repeta in trecut.
Este timpulla care se Cac relatarile. Este adesea inso!it de urmatoarele expresii:
toujours intotdeauna
souvent - adesea
Imperfectul se fonneaza adaugand la radacina persoanei I plural tenninatiile: -ais ", -ais,
-ail, -ions, iez, -aient.
imparfait: je parlais
tu parlais
il parlait
nous parlions
vaus parliez
ils parialent
imparfait: retais
TEMA PENTRU ACASA 6
C. Rescrie\i propozi!iile de mai jos corectand gre~elile. in fieeare propozitie este 0 gre~eala:
I. Taus les jours i1s ant alles a la promenade avee leur hebe.
2. Quand j'etais eelibataire jc s'occupais de man menage.
(de queUe) couleur...? >f dO kcl kuIO:R] - (ee) euloare (are) ...
fa ire bon (mauvais) menage >[ feR bo (move) menaj] - a se inlelege bine/a nu se inlelege
Ie mariagc (etre) marie(-e) >lIO maRiai. (ctR maRiE)] - easiHoria, (a fi) easatorit(a)
I
la piece >{ Ja pies] incaperca
I
~ ...
pleine >[plcn] - plina
I
~]
Jeprenom >flO pReno]
>{la kaIitE]
- prenumele
religieux >[ROlijiO]
caloriferul
- religios
I
~
(se) remarier
rendre
>( sO ROmaRiE]
>[R3dR)
a se recasli.tori
- a da, a restitui
II Ie veuf
la veuve
(eIre) veuf
>flO vO:f]
>fla vO:v]
>[clR vO:J]
- vaduvul
- vaduva
- (a ti) vaduv
I
~~=s
Ie voyage de noces >[10 v"aiaj dO nos] - cAlaloria de Dunta
~:~
LECTIA 7 - PARTEA iNTAI
inceputullecliei este consacrat recapitularii. Exercitiile recapitulative cuprind materialul din prima
parte a lecliei 7 din cursul pentro incepatori. Le yom rezolva folosind filtrul ro~u.
11. I'invite 12. l'invitee 13. Ie rendez-vous 14. Ie journal 15. Ie medecin
Saptamima life ~apte zile. -II ya sept >jours dans >la semaine.
Sotul meu nu poate sa-~i gaseasca - Man >man ne peut pas trouver
ziarul. son >journal.
Marti am 0 intalnire ell Jeanne. ->Mardi j'ai >un rendez-vous avec Jeanne.
Vecinul meu nu luereaza lunea. -Mon >voisin ne travaille pas >Ie lundi.
$tii, tatallor a ca~tigat multi bani. - Tu sais. >leur pere a gagne beaucoup
d'argent.
Sunt multe camere in noul nostru apartament? - Y-a-t-i1 beaucoup de pieces dans >notre
nouvel appartement?
Completat) propozi!iile in hmba franceza:
lat-o pc vee ina noastra ~i pc prietenul ei. ->VoiEl notre voisine et >son ami.
Cati prieteni ai? Nu am dedit unul. -Combien d'amis >as-tu ') le n'en >ai qu'un.
Noi avem 0 pivnita foarte mare. ->Nous avons une tres grande cave.
in salonul dumneavoastra sunt multi invitati. - Dans votrc salon >il ya beaucoup d'invites.
Ei au plecat pentm trei saptamani. -115 sont parti 5 pour trois >!.emaines.
Pentru cate zile a plecat ea.? - Pour combien de jours est-eUe partie?
Pentru trei zilc. Pour trois >jours.
Sa trecem acum la materialul nou. Retineti urmatoareJe cuvinte citindu-Ie
eu voce tare ~i urmariti traduccrca lor in romana:
Pentru a re~jne rnai bine cuvintele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:
Nos grands-pan:nts avaient une belle maison - Bunieii no~tri aveau 0 casa frumoasa
oil HOllS passions nos vacances. in care ne petreeeam vaeanta.
Je n'a\'ais jamais de patience pour les bebes. - Nu aveam niciodata rabdare eu bebelu~ii.
C'etail Madame Lerouge qui elevait ses - Doamna Lerouge l~i cre~tea nepo!ii
petits-enfants quand ils etaient petits. cand erau mici.
Va chercher man beau-pere a la gare! - DU-Ie sa-l iei pe soerul meu de la gara!
NoIre fils et notre belle-fille font tres bon menage. - Fiul ~i nora noaSlra se inteleg foane bine.
Nous avons passe toute notre enfance a la campagne. - Ne-am pelrecul toata copilaria la tara.
La vieillesse de vos parents n 'etait pas triste; - Batranetea parintilor vo~tri nu a fost trista;
jusqu'a la mort ils habitaient avec leurs enfants ~i au locuit eu copiii ~i nepotii lor
el leurs petits-enfants. pana la moarte.
Verificati daca ati retinut cuvintele noi. CompIetati propozitiile unnatoare folosind filtrul ro~u:
Ea i~i adora nepotii, dar i~i detesta nora. - Elle adore >ses petils-enfants mais elle
deteste sa >bel1e-fille.
Ginerele meu este plin de calitati. - >Mon beau-fils est plein de qualites.
lata acum cateva adjective noi. Cititi-Ie eu vOCe tare, fiind atenti la pronuntie:
Citi\i propozi!iile in care apar adjectlVele noi ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romiina:
Ma grand-mere bait tres indulgente envers moi, - Bunica mea era foarte indulgenta eu mine,
mais tres exigeante envers mon grand-pere. dar foarte exigenUi cu bunicul meu.
C'est curieux, il n'est pas venu ace rendez-vous. -Ciudat, el nu a venit la aceasta intfllnire.
C'est grace a mon beau-pere, qui etait un homme - Datorita bunieului meu, care era un om
exigeant, que j'ai fini mes etudes exigent, mi-am terminat studiile.
Tous leurs petits-enfants sont trop gates. - Toti nepotii lor sunt prea rasra~aii.
Toules les vacances ont ete gatees par eet - Toata vacanta lor a fost stricata de acest
accident. accident.
Je ne connais aucune femme plus curieuse - Nu cunosc nici 0 femeie mai curioasa
que rna belle-mere. dedt soacra mea.
Notre education etait toujours severe, nous n'etions - Educatia noastra a fost mereu severa,
jamais gates au temps de notre enfance. nu eram niciodata rasratati in copilarie.
Malgre sa vieillesse son grand-pere est - In ciuda batnlnetii, bunicullui este interesat
curieux du monde. de tot ce se intampla (in jurul lui).
Retineti construqiile:
in exercit1ul urmator vom repeta adjectivele ~i substantivele noi. Completati propozitiile in limba
franceza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:
Nimeni nu e mai rasfatat ca tine. - Personne n'esr plus >giite que toi,
Tatal tau a fast mereu un barbat sever. - Ton pere etait toujours un homme >severe.
Trebuie sa fiti putin mai indulgenti -ll faut etre un peu plus >indulgent envers
eu copiii. les enfants.
Cine nu este exigent eu el insu~i -Qui n'cs! pas >exigcanl envers soi,
nu are succes. n'a pas de succes.
Rabdarea este 0 calitate foarte rara. - > La patience, c' est une q uali te tres rare.
Ma grand-mere me dit: "Tu es trop curieux". - Bunica mea imi spune:"E~ti prea curios."
Ma grand-mere me dit que je suis trop curieux, - Bunica mea imi spune ca sunt prea curios.
Notre pere naus demande: "Partircz-vous - Tatal nostru ne intreabi:i, "Veti pleca
pour la France?" in Franta?"
Notre pere nous demande si naus partirons - Tatal nostru ne intreaba daca vom pleca
pour la France. in Franta.
Mon grand-pere die "Je suis trop indulgent". - Bunieul meu spune: "Sunt prea indulgent"
Mon grand-pere it qu 'il est trop indulgent. - Bunicul meu spune cii este prea indulgent.
A,m cum rezullci din exemple, propozifiile ajirmative Sf? leagii intre ele ell ajl/loru! conjunetiei
que (ca).
dar
Veti observa eli pronumele personal poate sa se schimbe (in exemplul nostru Iu s-a schimbat in je).
ea vrea sa piece.
Tu me dis: "Vas filles ne >Tu me dis que nos fillc~ - Tu imi spui ca fiicele noastre
sont pas du tout gatees". ne ~ont pas du tout g<itees. nu sunt deloe raslatate.
Je dis 11 une amic: "Ma >Je dIs a line amle que ma - Ii spun unei prietene ell soacra
belle-mere etait trap curie use, bclle-l11~re aait
trap cuneuse. mea era prea curioasa, ca voia
e1le voulait tout savoir. qu'elk voulait tout savoir. sa ~tie totuJ.
Man mari me demandc: "Tu >MOll mari me demande si je - SOWI meu ma intreaba daca
n'as pas tte trap indulgente n' ai pas ete tfOP indulgente n-am fost prea indulgenta
envers les enfants'J" envers les cnfilms, cu copiii.
Le petit-fils demande 11 son >Le petit-fils demande il SOI1 - Nepotul illntreaba pe bunicullui
grand-pere: "le professeur grand-pere si Ie professeur daea profesorul nu va fi
ne sera pas trop severe ne sera pas trop severe prea sever cu e1.
pour moi?" pour lui.
Trecem la ultimul exereitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veli avea posibilitatea
sa va verifica(i cuno~!inlele, Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:
Mergem sa-i luam pe bUnlcii no~tri >Kous al1on~ chercher nos grands-parents
de la gara. ala gare.
Datoritii. nepotilor mei batranetea mea >C'esl grace ames petits-enfants que ma
nu e trista. vieI1lc~~e n"est pas tri~te,
A~ vrea sa locuiesc aiei pana la moarte. >Je voudrais habitcr ici j usqu"3. rna mort.
Bunica mea rna intreaba daca vreau >Ma grand-mere me demande si jc vcux
aceasta pisicula neagra. ce petit chat nair.
Soaera ei, in eiuda varstei inaintate, se oeupa >Sa helle-mere, malgre sa vieillesse,
de gospodaria lor. s'occupe de leur menage.
Ne-am petrecul copilaria la bunici, fericiti >Nous avons passe notre cnfanee chez nos
~i
rasTatati de ei. grands-parents, hcureux et gates par eux.
Socrii sai nu sun! prea exigen~i. >Se~ beaux-parents ne sont pas !rap exigeants.
Trebuie sa ai rabdare ca sa Ie ocupi de acest >11 faut avoir de la patience pour s'occuper
copil rasta1at. de eet enfant gate.
LECTIA 7 - PARTEA A nOVA
Miereufl mergem la socrii no~tri. ->Lc mereredi nous allons chez nos
beaux-parents.
B. In exerei~iul urmator veti repeta verbele 1'ouloir (a vreu) ~i pOl/voir (a putea) la prezent.
Completati fiecare propozitie eu fonna unuia sau altuia dintre acestc doua verbe:
Vrem sa asistam la aeeasta ceremonie - Nous >voulons assister jusqu 'il la fin
pima la sfar$il. a eette eeremonie.
Aeest vaduv nu vrea sa se reeasatoreasca. -Ce veufne >veut pas se remaner.
Nu pute\i merge eu vitczil maxima - Vous ne >pouvez pas aller a toute vitesse
in interseqie. au carrefour.
Bunicii mei vor sa locuiasca in easa lor pana 1a -Mes grands-parents >veulent hablter leur
moarte. maison jusqu'a Ia mort.
Cine e mal putemic, tu sau Paul? - Qui est plus >forl, toi ou Paul?
Tatal meu e mai lanar dedit - Mon pere est plus >jeunc que mon
soerul meu. beau-pere.
Sunt cea mai tanara dintre femeile - Je suis la plus >,eunc des femmes d'ici.
de aici.
in familia noastTa taate tinerele sunt - Toutes les jeunes filles dans notre famille
puternice. sont >forlc~.
Orice-ar fi, ea nu este deloe slabita. -Malgre tOUI elle n'est pas du tout >faible.
Sa studiem acum vocabularul nou:
Lc medecin lui dit qu'elle aura dcsjumeaux. - Medicul ii spune cil va avea gemeni.
\los felicitations a l'occaslOn de la naissance - Fel ici tarile noastre eu ocazia na~terii
de la petite Marie! micu\ei Marie!
La bapteme aura lieu a reglise Saint-Jean. - Botczul va avea loc la biserica Sffin1ulloan.
C'est une grande joie de vous voir si heureux, -E 0 mare bucurie sa vfl vfld atat de fericit,
Monsieur. domnule.
Quelle etalt la cause du deces de votre -Care era cauza decesului bunicului
grand-pere',' dumncavoastra?
Apres la mort de sa mere elle allait souvent - Dupa moartca mamei sale, ea mergea
au cimehere. deseori la cimitir.
Ce chagrin est trop dur pour moi. -Aceasta durere este prea puternica
pentru mine.
Yeti venfica acum daca v-ati Insu~it deja vocabularul nou. Completati propozitiile de mai jos ~i
eititi-le apoi eu voce tare:
Care este Jowl na~tcrii dumneavoastra, -- Quel est Ie lieu de votre >naissance,
domnule'! Monsieur?
Cei doi baie\i sun! gemeni? . Est-ce que ces deux gar90ns-la sont
>des jumeaux?
Am ailat data morlii lui ~i - Nous avons appris >Ia date de son >deces
cea a inmomantarii din teJegnllniL et de >I'enterrement par telcgramme.
Bolezul nepoatei noastre 1a biserica - > Le baptemc de notre petite-fiUe aI'eglise
Siantul Pavel era un mare eveniment Saint-Paul etait un grand evenement
pentru intreaga familie. pour toute notre famille.
I-ai transmis deja lui Charles felicitarile - As-tu deja envoye aCharles>les felicitations
eu ocazia na$tcrii fiului sau? aI' occasion de la naissanee de son fils?
La cimitir, multi oameni i-au prezentat - > Au cimetiere beaucoup de gens ont
vaduvei condoleantele lor. presentt leurs condoleanees ala veuve.
Necazurile ~i bucuriile, iata via(a noastra! -- > Les chagrins et >les joies, voila notre vie!
Va vom prezenta conjugarea completii a verbelor nairre ~i mOLirir la sfar$itul acestei lectii, in cadrul
recapitularii.
Verhele naltre ,~i mourir se conjugii fa perfecru! compus (passe compose) eLi auxiliaru! etre, latil
participiile lor trecute: ne ,d mort de exemplu:
Verhul perdre se conjuga ell auxiliarul avoir $i participiullui trecut este: perdu de exemplu:
Vom folosi noile verbe in propozitii. Cititi propozitiile unnatoare cu voce tare ~i unnariti traducerea
lor in limba romfma:
Mon ami a un tres grand chagrin; - Prietenul meu are un necaz foarte mare;
il y a une semaine il a perdu son pere. acum 0 saptamana $i-a pierdut tatiil.
Elle perd trap de temps devant Ie miroir. - Ea l~i pierde prea mult timp 1n fata oglinzii.
Les jumeaux sont nes il ya deux ans. -Gemenii s-au nascut acum doi ani.
Notre bebe naitra dans un mois. -- Bebelu~ul nostru se va na~te peste 0 luna.
Retineti:
Anne-Marie meurt d'amour. i amnaRi mO:R damuRJ - Ana-Mana moare din dragoste.
"Partir c'est mourir un peu." >[paRtiR se muRiR e pO] - "A pleea inseamna a muri putin."
CanJ m-am nascut, mama avea 20 de ani. - Quand >je suis ne, rna mere avait vingt ans.
Pierre moare de se1e, da-i (ceva) de baul. - Pierre >meurt de soif, donne-lui aboire.
Ei cred ca nu vor muri niciodata. -lis pensent qu'ils ne >mourront jamais.
Sotul meu a murit cand eram tanara, -Mon mari :>est mort quandj'etais
une jeune femme.
Personajul principal ~i-a pierdut viala - Le personnage principal >a perdu sa vie
intr-un accident. dans un accident.
imi pierd timpul dnd vorbesc -1e >perds mon temps quand je parle
Cll el. avec lui.
Ne vom pierde slujba din aceasta -Nous >perdons notre travail dans eeUe
intreprindcre. entreprise.
Cititi urmfltoarele propozilii, fiind atenti mai ales 1a euvintele scrise eu litere ingro~ate. De asemenea,
fiti atenti Ja traducerea in limba romma a acestor propozitii:
Lequel de tes beaux-fils est plus jeune? - Care dintre ginerii tai este mai tfmar?
Laquelle de ces dates est pour toi - Care dintre aceste da1e este pentru tine
la plus importante? cea mai importanta?
Ceux que tu connais: la mort de mon pere - Cele pe care Ie cuno~ti: rnoartea tataiui
et apres, la mort de rna mere. meu ~i, rnai tarziu, moartea marnei mele.
Lesquelles des ceremonies avaienl lieu - Care dintre ceremonii aveau loc
a l'eglise? la biserica?
Celles de nos enfants et de nos petits-enfants. -Cele ale copiilor ~i nepotilor no~tri.
In seria de propozitii de mai sus se afla pronume interogative ale carol' forme difera in functie de
genul substantivului camia i se pune lntrebarea:
Aceste prollume se folosesc atund cand ne referim la substantive despre care s-a vorbit illainte sau
care lie sunf CUlloscufe dill context, de exemplu:
Tu as deux freres. Lequel est ill/dian!? - Tu oi dol frati. Care este student?
Lesquelles de ces rohes son! nouvelles) - Care dintre aceste rochii sunt no!?
Pentru a raspunde la intrebarile puse eu ajutorul pronumeJor de mai sus am fol05it pronumele
demonstrative pc care Ie cunoa~teti din lectiile anterioare. dar de data aceasta Ie-am folosit la fonna
lor simpla (adica rara adverbele ci, Iii):
A~a cum ~tim deja, aceste pronume inlocuiesc substantivele despre care s-a vorbit:
rai deux grands-peres. Celui qui habite avec nous -Am doi buniei. Cel care locuie~te eu noi
est plus jeune. este mai tanar.
La vieillesse est souvent triste. Celle de ma - Biitrane!ea este adesea trista. Cea a bunicii
grand-mere est heureuse. mele este fencita.
in exerci~iul urmator yom recapitula pronumele interogative ~i demonstrative. Completa\i propozitiile
din limba franceza:
Care dintre aceste doua ma.'iini este ->Laquelle de ees deux voitures est
cea mai seumpa? Ia plus chel'e?
Aeeea care merge mai repede. - ~e1le qui va plus vite.
Care dintre necazurile tale erau ->Lesquels de tes chagrins etaient pour
eele mai insuponabile? tai les plus durs?
Cele pe care Ie aveam din cauza sotiei mele. -~eux quej'avais a cause de rna femme.
Vet1 rezalva acum ullimul exereitiu al acestei lectii. Traduceti propozitiile din limha romana in
limba franeeza:
I-am transmis ginerelui tau felicitarile mele >J'ai envoye aton beau-fils mes feliCItations
eu ocazia na~terii gemenilor. a I' occasion de la naissance des jumeaux.
Care dintre nepotii tai sunt cei mai rasfa1ati? >Lcsquels dc tes pc!its-enfants sont les plus
gates?
Botczul nepoatei mele va avea loc la Biserica >Le bapterne de rna petite-fille aura lieu a
Srunta Ecaterina. I'eglise Sainte-Catherine.
Nu e~ti destul de indulgent eu soacra tao >Tu n 'es pas assez indulgent envers la
belle-mere.
Orice soar spune, bunicij rnei au muncit >Malgre tout mes grands-parents ont
pana la batranete. travaille jusqu' a leur vieillesse.
Socrlll meu imi spline ca fiul rneu s-a >Mon beau-perc me dit que man fils est
nascut acum 0 ora. ne il y a llne heure.
Prietenul nostru a murit. Dece~;ullui a >Notre ami est mort. Son deces a eu lieu
survenit in aceasta seara. ce sair.
Care dintre nurorile tale are cele mai > Laquellc de Ic~ belles-filles a Ie plus
multe calltati? de qualites',)
Cea care locuieste eel mai departe. > Celle qui habite Ie plus loin.
Care dintre evenimentele vietii tale era > Lcqucl des c\'cncments de ta vie etait Ie
eel mai ciudat? plus curieux'?
Am un mare necaz; mi-am pierdut toti bami. > rai un grand chagrm; j'ai perdu tout
mon argent.
Socrii mei ~i-au pierdut un fiu in1r-un > Mes beaux-parents ant perdu un fils dans
accident. un accident.
Din fericire nu ~tim dlnd vom muri. > Hereusement nous ne savons pas quand
nous mOllrrons.
Cine se n3$te trebuie sa $i moara. > Celui qui nait doit aussi mourir.
Care era cea mai buna prietena a ta? > Laquelle dete~ amies etait la meilleure?
Cea din eopilarie. Celie de man enfance.
in ineheierea aeestei lectii, cititi eu voce tare cuvintele care au in eomLln acela$i sunet:
7.J. in eadrul lee~iei 7 ati j'nvatat cum se transfonna vorbirea direeta in vorbire indirecta. Aceasta se
face prin legarea celor doua propozitii cu ajutoruJ conjuncliilor que sau si.
Mon mari me dit: "1'ai un chagrin". - Solu] rneu imi spune: "Am un necaz."
Mon rnari me dit qu.:il a un chagrin. - Sotu1 meu imi spune cii are un necaz.
ElJes me dernandent: "Tu viens avec nous?" - Ele rna lntreaba: "Vii eu noi?"
Elles me demandent s.i je viens avec elles. - Ele ma intreaba daea vin eu ele.
in toate propozi!iile prezentate in cadml lectiei 7 verbul propozitiei principale era la timpul
prezent. Pentru a exprima 0 aetiune simultana in raport eu propozitia principala, trebuie sa
folosim in subordonata prezentuJ pentru a exprima 0 ac~iune anterioara - timpul trecut penlm
a exprima 0 aqiune viitoare - timpul viitor.
jutur simple:
je nailrai je mourrai
imparfait:
je naissais je mourais
7.3. Ali aflat care sunt pronumele interogative pe care le folosim atunci dnd ne referim la
substantive despre care s-a vorhit sau pe care Ie cunoa~tem din context. Formele acestor
pronume difera in funetie de genul ~i numarul substantivului care face obiectul intrebarii:
7.4. in aceasta lectie am pn:zentat ~i pronumele demonstrative la formele lor simple. Ele inlocuiesc
substantive despre s-a vorbit sau pe cele a carol' semnifica!ie rezulta din context. Ele se acorda
in gen ~i numar cu substantivul pe care il inlocuiesc:
Sa ne amintim mai intai euno~tintele dobandite in leqia S a eursului "Franeeza pentru incepiHori".
Rezolvati exereitiile urmatoare:
in aceasta dupa-amiaza i-am scri~ -- eet >apres-midi j 'ai ecrit une longue
a serisoare lunga unci nemtoaice. letlre it une >Al1emande.
Aeest franeez s-a casatorit eu 0 -Ce >Fran<;ais s'est marie avec >une
romimca. Roumaine.
~tim ea frantuzoaieele sunt foarte -Nous savons que >Ies Fran<;aises sont tres
ingrijite ~i ell germanii luereazll bmc. soignees, et que >les Allemands
travaillent bien.
Profcsorii lor sunt [oarte scveri. - > Leurs professeurs sont tres severs.
Elevii no~tri au vazut mai multe ->Nos eleves ont vu plus de films que
fjlme decat studentij vo~tri. >vos etudiants.
Unchiul vostru ~i matu~a noastra - > Votre onele et >no(re tante ont
au asistat la aeeasta ceremonie. assiste II cette ceremonie.
c. In exercltiul unmHor vom exersa adjectivele care indica nationalitatea. Completati propozitiile in
limba franceza:
ii vOl serie 0 scrisoare prietenei mele -J'ecrirai une lettre il mon amie
englezoaice. >anghnse.
imi placea mult aceasta rochie -J'aimais bien certe robe >franlYai~e.
frantuzeasca.
D. lata ultimul exercitiu recapitulativ din aceasta leqie. Completati propozi(iile in limba franeeza
ell cuvantul sau expresia potrivita:
Noi vorhim foarte bine frantuze~te. - Nous >parlons tres bien franr;ais.
L'am;tie etait toujours pour moi la chose - Prietenia a fost mereu pentru mine luerul
la plus precieuse. eel mai pretios.
Celie dispute a mal fini, j'ai perdu un ami. - Aceasta cearta s-a sfiir~it rau, am pierdut
un prieten.
C' cs I grace a ton aide que j' ai fini .- Datorita ajutorului tau mi-am
mes eludes. terminal studiile.
Ils sonl venus en retard a cetlt rencontre. -.- Au intarziat la aceasUi 'intalnire.
Nous avons passe la soiree chez Luc. - Ne-am petrecut seara 1a Luc.
Est-ce qu'on peut avoir confiance en lui? - Se poate avea ineredere in el?
Dans des moments difficilcs mes amis - in momente dificile prietenii mei erau
etaient toujours pres de moi. roereu aliituri de mine.
Comment oecupez-vous vas Joisirs, Monsieur? - Cum va ocupati timpul liber, domnu1e?
II Y a des films amusants et des films tristes, - Sunt filme amuzante ~i filme triste,
au choix. dupa preferin\e.
occuper ses lois irs a... > [okUpE sE l"aliR aJ - a-~i ocupa timpul Jiber eu
~i adjectivele urmatoare:
Vcrifica\i daca ati retinut cuvintele ~i expresiile noi Completa\i spaliile libere din propozitiile in
limba franceza:
Ce inseamna pentru tine prietenia mea? -Qu'est-ce que c 'est pour toi man >amitie?
Ajutorul tau este foarte pretios pentru mine. - Ton >'J.ide est Ires pncieuse pour moi.
intr-o clipa cobor in pivnita. - Dans >un moment je descends dans la cave.
Ai toatii viala in fata tao Curaj! - Toute la vie est devant toi. Du >courage!
!mi ocup timpul Iiber citind pove~ti -J'OCClJP~ mes loisirs a lire des histoires
amuzante ~i nefacand nimic. amusantcs et a nc rien faire.
iri lipse~te ceva? AjutoruJ tau. - II te manque queique chose? Ton >aide.
El are mai multe intalniri in fiecare zi. -11 a plusieurs >rencontres chaque jour.
Ne-am pierdut toata increderea in tine. -Nous avans perdu toute notre >confiance
en toi.
Am introdus deja cateva verbe al caror inteles e legal de vocabularul acestei leqii:
Toate aceste verbe sun! verhe regulate de grupa I. Va reamintim ca verhele reflexive se conjuga cu
auxiliarul etre:
Vom folosi acum noile verbe la diferite persoane ~i tirnpuri. Cititi propozi!iile urmatoare fiind atenti
la tradueerea lor in Iimba romana:
Nous nous sommes tres bien amuses - Noi ne-am distrat foarte bine
avec nos amis. eu prietenii no~tri.
J'aidais toujours mon ami dans les moments -LI ajutam mereu pe prietenul meu
difticiles. in momentele dificile.
Je compte sur toi et sur ton argent. - Contez pe tine ~i pe banii tai.
Ses plaisanteries ttaient 5i amusantes qU'on -Glumele sale erau atllt de amuzante
riait toute la soiree. eil am ras toata seara.
Cette histoire m'a fait rire. - Povestea aceasta m-a facut sa rad.
NOlls avons passe toute 1a journee a nous disputer. - Ne-am petrecut toata ziua eertandu-ne.
Citi!i cu atentie propozi!iile urmatoare ~i fiind atenti la traducerea in limba eomana ~i mai ales la
cuvintele scrise cu litere ingro~ate:
Nous aimons bien le plaisanteries de Paul. - Ne plae mult glumele lui Paul.
Quelques-ones sont tres amusantes. Unele sunt foane amuzante.
O-ll.e.1Q..U..e..->[kclkOJ este un adjectiv nehotarat ~i inseamna "ceva, catva, vreo". In limba voebita el
apace eel mai des in expresia que/que chose ("ceva", "ceva anume"). Exemplu:
Q..u.e.1Q..ue.. >[kelkO] este tot adjectiv nehotarat ~i inseamnii "c3!iva, cateva". Exemplu:
Quelqu'un >[kelke] este pronume nehotanlt, masculin, singular, ~i jnseamna "cineva". Exemplu:
Quelques-uns :>[kelkOze] este pronume nehotarat masculin, plural, ~i inseamna "unii. cativa".
Exemplu:
Quelques-unes :i,kelkOzUn] este pronume nehotarat feminin, plural, ~i inseamna "unele, cateva".
Exemplu:
II Y avait souvent des disputes entre eux, - Erau mereu certuri intre ei. Cateva
Quelques-unes ont mal fini. s-au sfiir~it rim.
A,sa cum rezu/ld din acesle exemple, pronumele nehottirate apar neillso,tite de substantiv.
in aceasta seara ell s-a distrat bine eu cineva. > Cette soiree, elk s 'cst Ires bien amusee
avec quclqu' un.
in momentele grele lui 11 lIp5e~te curajul > Dans des moments difficiles illui manque
~i are nevoic de un aJutor. du courage et 1I a besom d' une aide.
Aee~ti tineri casatariti se eertau toata > Ces jeul1es maries se disputaient toute
ziua. la joumee.
Nu am de ales, trebuie 5a-l ajul. > .Ie n'lIi pas de ehoix, je dais 1'aider.
Cunosc pe cincvd Care te va face sa razi. > Je eonnais quelqu'un qui te fera rire.
Vina. te rog, la aeeasta intalnirc. > Viens,s 'il te plait, acetic reneontre.
ea de obicei, partca a doua a lee1iei va fi consacrata fixarii euno~tintelor introduse in acesl caiet ~i
exercitiilor de lectura.
Vom incepe eu lectura. Cititi textele ~i dialogurile de maijos, tiind atenti in mod specialla pronuntia
corecta, la intonatie ~i la accent.
Mavie
le ./'"
SUIS
. septem/'b'
ne e premIer . . '"
re I 11 ya SOlxante-dlX / ' je
ans.11 Alors, . un homme
SUIS
/ ' deja
~ /' ~ /'
vieux.11 Ma vie etait longue I et p!eine d'evenements. II rai passe mon enfance I chez mes
/' /' ~
grands-parents I qui etaient tres severes I et exigeants envers moL II Quand j 'ai eu quatorze
~ /' ~
ou j'avais beaucoup d'arnis.11 C'est grace a l'amitie I que rna vie 6tait p!eine de joie.11
Mes amis m'aidaient dans des moments diffiJles, I j'avais confiancc en ~x,: je pouvais
~ /'./'
femme s'occupait de notre menage. II Nous avons eu trois enfants: I des jumeaux I et une
~ i Maintenant
tille.1 '"
/ ' I je suis grand-pere.11 Ma femme est morte
./' il y a deux ans.11 Son '"
" a eh::
deces ''< pour mOl grand ch~
"!'] un tres agnn. 111'
e vms souvent/'au clmetJere
Y I etJ., apporte
./'
des leurs
'" /'
a rna femme. I I J'habite ~
tout sen!1
/'
mais je 'lois assez souvent mes enfants I et mes
/'
/' '>L
toujours curieux du monde1 I
Les grands-parents
.?' .....,.
- 11 y a un grand evencmcnt dans notre famllle! .
.?' /"
-- Quclqu 'un se marie? II
/" .?' ......,.
-- Non. i ; Notre fille a des Jumeaux!
Maria se certa eu soacra ei toata ziua. > Marie se disputaii avec sa belle-mere
(pendant) toule la journcc.
lnmormantarea socrului meu va avea loc > L 'cntcrrcment de mon beau-perc aura lieu
la cimitirul de tanga Biserica Srantul loan. au cinll:ticrc pres de l'eglisc Saint-Jean.
Care dintre gemeni e mai raSlatat? > Lequel des jumeaux est plus gaiC?
Cel care locuie~te cu ginerele meu. > (,clui qui hahlte avec mOIl beau-fils.
ii lipse~te curajul, dar se descurca destul de bine. > 11 lui manque du courage mais il se
dcbrouiJlc a~scz blen.
Gluma aceasta rna face mereu sa fad, > Celie plaisanicrie me fait toujours rire,
e atat de amuzanta! die est si amusantc!
Prietenia este un lucru foarte pretios. > L'amitic cst unc chose trcs prccieuse.
Ajuta-ma sa fac ceva, te rog. > Aidc-moi a fairc quelque chose, $'il te plait.
Avem textul in limba engleza sau franceza, > Nous avollS Ie texte au choix, en anglaise
la alegere. ou en fran<;aisc.
Trcbuie sa ai rabdare ca sa stai lini~tit > I1 faut avoir de la patience pour reSler
pe durata certurilor voastre. tranquille pendanl vos disputes.
EI a muril aCUrn cinci ani. > Tl cst mort dcpui~ cinq ans.
Mi-am pierdut toata seara din cauza tao > rai perdu toute la soiree a cau,e de tOL
Ai incrcdere in noi'! > Est-ce que tu as can fiance en nous?
Orice-ar fi, poti conta pe unele (din ele). > Malgrc toul tu peux compter sur
quc!que'-lines.
Datorita ajutorului tilU nu am avut necazuri. >C'est graee a ton aide que je n 'al pas
eu de chagrin.
Copilaria noastra nu a fost prea >Notre enfance n'etait pas trop heureuse a
ferieita din eauza tatalui nostru care era cause de notre pere qui ttait un homme
un om foarte exigent. tres cxigeant
ii spun nepoatci mele: "Am fost mereu prea >Je dit it ma petite-fille: '"J'etais toujours
indulgent cu tine". trap indulgent em'crs toi".
Deeesul prietenului nostru a fast un cveniment > Le Jeces de notre ami a ete un evenement
trist pcntru toata lurnea. trisle pour tout 1c monde.
Mi-am petrecut toata dimineala -- J' ai passe toute > la matinee 11 >m' amuser
distnindu-ma cu prietenii. avec des copains.
Atentie, oglinda aeeasta e foarte pretioasa! - Attention, ce miroir est tres >preeicux!
CiIC~le-mi, Ie rag, cateva istorioare ciudate -Lis-moi, >s'il Ie plait, >qlldques petites
~i amuzante. histoires >curieuses et >amllsantes.
Botezul gemenilor a fost un mare - >Lc bapteme des jumeaux a ete un grand
eveniment. >cvenement,
iIi plac mult aceste glume? - Est-ce que tu aimes bien ces >plaisanteries?
Da, unele sunt destul de amuzante. Qui, >quelques-lines sont assez amusantes.
Ce trebuie sa spun ca sa te fae sa riizi'! -- Qu 'est-ce que je dais dire pourte >faire rirc?
il manque - lipse~te
compter - a conta
8.2. in afara de cuvintele pe care Ie cuno~teati deja: Ie soil; Ie jour, Ie marin, ['an, au fast
introduse ~i echivalentele lor care subtiniaza aspectul continuitatii temporale:
tu as ri vous avez ri
il a ri jls ant ri
tu rirasvous rirez
a) la singular:
care in limha vorbita apare eel mai des in construqia "quelque chose", de exemplu:
b) la plural:
5. Ce iti lipse~te?
7. Ajuta-I, Ie rog.
6. Naus avons eu plusieurs rencontres avec notre professeur. Quelques-uns etaient bien
amusantes.
VOCABULARUL LECTIILOR 7 SI 8 . .
(f.) - feminin (m.) - masculin (pI.) - plural
occuper ses loisirs a... > [okUpE sE IlJaziR aJ - a-~i ocupa timpul liber cu
Ca ~i pana acum, vom ineepe noua lee~ie eu reeapitularea materiei leqiei 9 a cursului pentro ineepatori:
Avem cel mai frumos anotimp - Nous avons la plus belle >saison
(al anului). de I'annee
Nu se vad niei luna, niei stelele. - On ne voit ni > la luneni > les etoiles
lama eopiii se jucau in zapada. - En > hi ver les enfants jouaient dans
> la neige
Ce culoare are eeru! in seara aceasta? - De queUe couJeur est> Ie eiel ce soir?
Primavara loata lumea este obosita ~i - Au > printemps tout Ie monde est fatigue
a~teapta vacanta. et attend les vaeances.
Toamna este un anotimp putin - > L'automme c' est> une saison un
cam trist. peu triste.
Datorita banilor tai am plecat noi - C'est grace a ton argent que nous sommes
anul aeesta in vacanta. partis en vacanees celte > annee
B. In exereitiul urmator va veti reaminli verbul neregulat, - faire) (a face) ~i expresiile in care
apare acesta. Completati propozitiile in limba franceza:
1 Irebuie sa faca mereu eeva, - II doit toujours > faire quelque chose
Ne-am Iacut paturile, dar nu - Nous > avons fait nos litsmais nOllS
ne-am Iacut curatenie in camere. > n' avons pas fait nos chambres.
De ce nu faceti nimlc, domnule, - Pourquoi vous ne > Elites rienMonsieur
ea sa 0 ajutati pe aceasta femeie? pour aider ceUe femme?
Ei se vor intelege bine (ca sot ~i sotie). - lis> feronl bon menage
In vara aceea era vreme frumoasa. - Cet 6te-la >il faisait beau
Cum este vremea astazi in Franta? > Que! temps fait-i! en France aujourd'hui')
lmi place cerul albastru ~i frumos. > raime Ie beau ciel b!eu.
Ninge in aeest anotimp la munte? > Est-ec qu'il neige <l la montagne
en cetle Salsan de l'annee?
E prea frig pentru mine. > 11 fait trap froid pour moi.
Vei vedea, maine va fi limp unit. > Tu verras, demain il fera mau\'ais.
Cine gate~te 1a voi aeasa? > Qui fait la cuisine chez 'vous?
Cum era vremea in luna mai? > Que! temps faisait-il au mois de mai?
Pentru a retine mai bine. cititi cuvintele noi inca 0 data, dar intr-o ordine
diferita:
Aujourd'hui Ie Cle! est sans nuages. - Cerul este astazi fara nori.
Quand nOllS etions petits, nOllS avions tres peur - Cand eram mici ne era foarte frica
des eclairs. de fulgere.
J'aime bien la chaleur. Je la supporre tres bien. - Imi place mult cal dura 0 suport foarte bine.
It toi? Dar tu?
Moiaussi. ~ieu.
Je ne suis pas habituee au c1imat de ce pays. - Nu sunt obi~nuitii Cll c1ima acestei tari.
It toi? Dar tu?
Moi non plus. Nici eu leu nici atat.
Se folose.~te, ca raspuns, euwlntul ouss; - la feh>, de asemeneO>i, (<$;;;. ctind este exprimatii
aeee(J~i parere ell a persoallei care dd informaria. AllSsi este insorit de un prolJume personal
la forma accenfuata, de exemplu:
Expl'esia <moil plus - nid;;, <mid afar se folose~fe co riispuns la 0 illfrebare pusii la forma
negariva. Non plus este in.w!it. de asemenea, de un pronume personal/a forma aeeentuatii, de
exemplu:
Moi aussi, j' aime les b6b6s. > $1 mie imi plac bebelu~ii.
Lui non plus, il n'est pas habitue ace climat. > NICi el nu este obi~nllil ell aceasta clima.
J'ai peur des orages, It toi? > Mi-e fricil de furtuni. Ti ~ie'!
Moi aussi. ~i mie.
Nu ne plac temperaturile prea scazute, - Nous n'aimons pas les temperatures trap
dar voua? Noua niei atat. basses, et vous? > N ou s non pI us.
Maria prefera sa stea la soare, ~i Pierre? - Marie prtfere etre au soleil, et Pierre?
EI de asemenea. >Lui aussi.
Copiilor nO~lri Ie e foarte frica de fulgere. - Nos enfants ont tres peur des eclairs.
~j gemenilor vo~tri? Et vos jumeaux?
~i lor. >Eux amsi.
Paul ne vient jamais chez moi, meme - Paul nu vine niciodata la mine,
quand il est libre. nid chiar atunci cand e liber.
Meme quand il est malade, il va aI'ecole. - Chiar ~i atunci cand e bolnav merge
1a ~coala.
jn propozi!iile de mai sus s-a [olosit adverbul {(meme)>[lJ1cml. awilJd sensul chiar ~i.
Pentru a retine sensul aceslui cuvant, traduceti urmatoarele enunturi in limba rornami:
Monsieur Dupont est tres severe, meme pour > Domnul Dupont est", foartc sever.
sa petite-fille de cinq ans. chull' ~i ell nepo1iea sa de cmci ani,
Le petit Paul cherche son chal, il Ie eherche > \11CUl Paul j~i caUla pisica, 0 cauta
meme dans son lit. chial' ;;i in pat.
I1 n' a j amais ere content, meme Ie jour > II n-a fust llluitumit niciodata,
de son mariage. nici chull' in 7iua nuntii sale.
Elle n' a pas repondu aux questions, meme > Ea IlU a nispuns la intl'ebari, mci chial'
a la plus facile. lit cdc mai u~oare,
Cunoa~teii deja euvantul memen din lectia 2 a acestui curs; el fonneaza pronumele demonstrativ
nehotarat (cand este folosit cu articol), de exemplu Ie meme - (acelal?i.
Veti inwifa acum 0 altii semnificafie a cuvantului meme. EI va jlloZosi! cu un pronume personal
lalorma accentuatii. subliniindu-i semnificafia ~i opuniindu-l celorlalte pronume. Pentru pronumele
la plural se vafolosiforma memes.
Cititi urmatoarele propozitii in care ({meme}) ({(memes) inso~e~te un pronume personal la forma
aecentuata; fiti atentl la tradueerea in limba romana:
Je voudrais faire ee travail moi-meme. -- Ai! vrea sa fae aeeasta lucrare eu insumi.
EJle m'a dit ce secret elle-meme. - Mi-a spus ea insa~l acest secret.
Nous devons prendre ceUe decision - Trebuie sa luam noi in~ine aceasta homare.
nous-memes.
Mieuta Jeanne vrea sa spele ea insii~i vasele. - La petite Jeanne veul fajre la vaisselle
>elle-meme.
Nu voi merge cu tine. Trebuie sa te duei - Je n'irai pas avec tai. Tu dois y aller
aeolo tu insuli. >toi-meme.
Ne-am filcut temele noi in~ine. - Nous avons fait nos devoirs >nous-memcs.
in ultimul exercitiu aJ acestei leqii se var folosi toate elementele de gramatica invatate in lectia 9.
Traduceri propozitiile urmatoare In limba franeeza:
Mie nu-mi place dnd plaua, dar tie? Nici mie. > Je n'aime pas quand il pleut, et toj?
Moi non plus.
E reee, nu sunt decat cinei grade. > Il fait frais, il n'y a que 5 degres.
Mie imi plae foarte mult furtunile eu fulgere, > J'adore lcs orages avec des eclairs,
dar tie? ct toi')
Mie nu, mi-e frica. MOl nOIl,j'ai peur.
LECTIA 9 PARTEA A DOVA
in casa noastra sunt ~ase camere. - Dans notre rnaison il y a >six pieces.
Am vizitat ~apte ora~e mari in Franta. _. Nous avons visite >sept grandes villes
en France.
A!? vrea sa am zece caini !?i trei pisici. - Je voudrais avoir >dlX ehiens et
>trois chats.
Cati copii are familia Dupont') - Les Dupont >comhi~n d'enfants ont-ils?
Am fast la Pierre pentru un sfert de ora. - l' ai passe >un quan d 'heure chez Pierre.
Ai 0 ora ea sa-ti faci tema. - Tu as >unc hcure pour faire ton devoir.
La ora 12 francezii iau masa de pranz. - >A midi les Fran~ais dejeunent.
~tii la ce ora trebuie sa fim la medic? Est-ce que tu sais > a queUe heurenous
devons etre chez Ie medecin?
Maria va veni intr-o jumfltate de ora. _. Marie viendra > dans une demi-heure
Nu voi ie~i niciodata din cas:'! la - Je ne sortirai jamais de rna rnaison > a minuit
miezul noptii.
Am stat la prietenii no~tri de la ~ase la - Nous ttions chez nos amis >de six heurcs
unsprezece seara. a Ol1ze heures du sair
Peste doua ore am 0 intalnire - > Dans deux heuresj'ai un rendez-vous
la restaurant. au restaurant.
Cititi eu atentie cuvintele noi ~i fi\i atentlla tradueerea lor in limba ramana:
Mon calendrier n'est plus actueI. je dois - Calendarul meu nu mai este actual, trebuie
en acheter un nouveau. sa cumpar unul nou.
J'ai mis rna valise au-dessus de 1a tienne. - Mi-am pus valiza peste a tao
Le mois de fevrier, combien de jours a-toil? - Cate zile are luna februane?
On est au rnois d' avri I mais il fait tres frais. - Suntem in luna aprilie, dar e foarte rece.
Reline!i expresiile:
~i adjectivele noi:
Expresiile ~i adjectiveJe noi vor fi folosite in propozitiile urmatoare, pe care Ie yeti traduce in limba
romana:
II faut mettre ce tableau un peu au-dessous > Acest tablou trebuie pus putin deasupra
de la lampe. lampii.
Tu viens? > Vii?
Ca depend de toi. Asta dcpinde de tine
Votre mariage a ele une ceremonie splendide. > Nunta voaslr~1 a fost 0 ceremonic
splendida.
Depuis longtemps la date de notre rendez-vous > Data intalnirii noastre nu mai eslc de mull
n'est plus actuelle. timp actuala.
Je n 'ai jamais mange de plat aussi exotique > !\u am mancat niclOdata 0 mancare atat
que celui-ci. de exotica ca aceasta.
Le bulletin meteorologique prevoit pour demain > Buletinul meteorologic prevede pentm
15 degres au-dessous de zero. maine 15 grade sub lero.
in exercitiul care urmeaza yeti verifica gradul in care v-ati insu~il cuvintele introduse in aceasla
parte a leqiei. Completa!i propozi~iile in limba franceza ~i apoi citi1;i-Ie eu voce tare:
lata apartamentul meu actual, - Voila mon appartement actuel, j'habite ici
locuiesc aiei din luna noiembrie. depuis Ie mois de >novembre.
Luna decembrie este ultima luna - Le mois de >decembre c'est Ie demier mois
a anului. de I'annee.
Aceasta data nu mai este actuala. - Cette date n'est plus >aetuelle.
Citili propozitiile de mai jos ~i fili atenti la cuvintele scrise eu earaetere ingro~ate ~i la traducerea
acestor propozitii in limba romana:
Tu veux acheter une Fiat') Non, je veux - Vrei sa cumperi un Fiat? Nu, vreau sa
aeheter une autre voiture. cumpar 0 alta ma~ina.
Nous partons avec eux? :'-Jon, avec les autres. - Plecam eu ei? Nu, cu ceilalti.
Ele exprima opozi\ia, subliniind diferenta; apar ea adjective nehotarate, impreuna eu substanlivul,
sau singure, ea pronume nehotariite. Cel mai adesea sunt precedate de un articol.
In exercitiul urmator veli completa ProPoziliile in limba franeeza eu forma eorespunzatoare a lui
autre Oa singular ~i plural. ea adjectiv sau pronume nehotarat). Cititi cu voee tare aeeste propozitii:
Aceasta carte nu e interesanUt Ia alta. - Ce livre n' est pas interessanl. Prends
en >un autre.
Mi-am maneat deja inghctata. Vreau alta. - rai deja mange ma glace. J'en veux
> une autre.
Trebuie sa cumperi 0 alta ma~ina. Cea - Tu dois acheter >unc autre voiture. Celie
pc care 0 ai nu-mi mai place. que tu as ne me plait plus.
Ti-ai pierdut cainele intr-UlJ accident, - Tu as perdu ton chien dans un accident,
nu vrei siHi cum peri altul? tu ne veux pas acheter >un autre?
in acest ultimul exercitiu veri recapitula toata materia lec!iei 9. Traduceti in limba franceza propozitiile
unniitoare:
1mi place ploaia, ~i tie? Si mie. > 1'aime la pluie et toi? Moi aussi.
Cerul este senin, dar e racoare. > Le ciel cst sans nuages mais il fait frais.
Termometrul arata 20 de grade sub zero. > Le thermometre indique vingl degres
au-dcssous de zero.
Dupa furtuna aerul e Jnai proaspat. > Apres I'orage ran est plus frais.
in timpul caldurilor bebelu~ii trebuie > Pendant la chaleur il faut proteger 1es bebes
protejati impotriva soarelui. contre Ie soleil.
In iulie ploua mult, dar in august timpul > En juillet 11 pleuvait beaucoup, mais en
era splendid. aout le temps etal! splendide.
Noi nu suntem obi~nuiti cu clima asta, dar > Nous ne sommes pas habitues ace climat,
voi? Noi nici atiit. et vous? Nous non plus,
Natura din aceasta tara exotica e mereu > La nature de ec pays exotique est toujours
splendida, chiar ~i iarna. splendide, meme en hiver.
Ceilalti muneeau ~i ei? > Est-ce que les autres travaillaient aussi?
Nu, am facut totul singur. Non. j'ai tout fait moi-meme.
Nu mi-e frica de fulgere, dar voua? > Je n'ai pas peur des eclairs, et vous?
Caut in calendar data sarbatorii voastre > Je cherche dans Ie calcndrier la date de
na1ionale. volre fete nationale.
Ceilalti suportii. mai bine c1ima aceasta. > Les autre$ supportent mieux ce climal.
Ce putem face pentm noi in~ine? > Qu'est-ce qu'on peut faire pour soi-meme'J
Citi~i rar ~i eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte, in care se intiilne~te ace1a~i sunet:
au soleil - la soare
9.2. Ati facut euno~tinta eu verbul pleuvoim - a ploua, care este un verb impersonal ~i nu
are decat fonne de persoana a III-a, singular:
il pleuvait - ploua
moi (toi, lui etc.) aussi - ~i eu {tu, el etc.)leu (tu, el etc), de asemenea
moi (lOi, lui etc.) non plus - niei eu (tu, el etc.)/eu (tu, el) nici atat
Nous ne supportons pas la chaleur, - Noi nu suportam ciHdura, voi nici atat.
eux non plus.
lei, il fait beau, meme au mois - Aici e frumos, chiar ~i in luna noiemhrie.
de novembre.
Tu dois faire ton devoir toi-meme. - Trebuie sa-ti faci tu insuti tema.
Au lost introduse euvintele noi:
~i cand are roluJ de adjectiv, ~i cand iI are pe aeela de pronume, autre este precedat de un
articol care se acorda in gen ~i numar eu substantivuL
TEMA PENTRU ACASA 9
Vorn incept: leeria CU recapilularea materiei invatate 'in leqia 10 din cursul pentru 'incepatori:
lti vine bine aceasta fusta scurta. - EIIe te va bien, cette >minijupe.
Ce culoare au pantalonii tai cei noi? - De quelle couleur est ton nouveau
>pantalon?
Bluz.a aceasta ro~ie imi place mult. - Ce >chemisicr rouge me plait beaucoup.
Paul spune ca fusta mea e - Paul dit que rna >jupe est
prea lunga. trop longue.
Pune-li cama~a alba la examen. - Mets > 1<1 chemise blanche pour ton examen.
Vom fi gata la ora cinci ~j jumatate. - Nous serons prets 11 cinq heures et >demic.
Chma acea.la e prea caIda pentru mine. - >Cc climal est trop chaud pour moi.
Ace~ti copti suporta bine caJdura? - Est-ce que >ce~ enfanls supportent bien
la chaleur?
in seara asta nu fac nimlC. - >Cc soir je ne fais rien.
Anul acesta vom pJeca in vacan\a - >Cettc annee nous partirons en vacances
in (imle exotice. pour les pays exotiques.
Aceste ziare nu mai sunt actuale. - > Ces joumaux ne sont plus actuels.
Este ora unu fara un sfert (l2h 45). > 11 est une heurc moins Ie quart.
Este trei ~i un sfert (3h 15). > 11 est trois heures et quart.
Este noua ~i jumatate (9h 30). > II cst ncuf heures el demie.
D. in acest exercitiu va yeti aminti adjectivele noi ~i regulile de form are a comparativului.
Completa~i propoziliile urmatoare cu adjectivul corespunzator la gradul pozitiv sau
comparativ:
Tu e~ti mai bun decat fratele tau. - Tu es >meilleur que ton frere.
Eva e mai vesela decat Maria. - Eve est >plus gaie que Marie.
Afara sunt mai fericit decat in casii. - En plein air je su1s >plus hcureux
qu'it la maison.
Fiti mai draguti, va rog! - Soyez >plus gentils, s'il vous plait!
Rochia aceasta veche nu-mi mai place. - Cette > vieille robe ne me plait plus.
Ie terrain (de jeu, > llO teRe ida jO -terenu! (de joe,
de sport) dO spoR/] de sport)
Ie terrain (de jell, > [10 (eRe Ida jO -terenul (de joe,
de sport) dO spuR/] de sport)
Helas, notre equipe sportive est faiblc - Vai, echipa noastca cste slaba
et jouc maL ~i joaca prost.
Pour ne pas perdre un match il faut bien - Pentru a nu pierde un meci trebuie sa-ti
connaitre son adversaire. cuno~ti adversam!.
Les joueurs contre lesquels vous luttez - Jucatorii contra carora luptati maine
demain, som-ils deja arrives? au sosit deja?
Ce terrain (de sport) est lrop petit pour - Acest teren (de sport) este
notre equipe. prea mic pentru eehipa noastra.
Est-ce que ce Monsieur qui a l'air sportif fait - Domnul care are un aer sportiv face pal1e
partie d'un club? dintr-un club?
Quels sports les jeunes Franyais pratiquent-ils - Ce sporturi praetica tinerii francezi
Ie plus souvent') eel mai des?
Robert pratique beaucoup de sports, il fait - Robert practica multe sporturi, face chiar
meme du ski nautique. ~i schi nautic.
lei, Ie cyclisme est tres populaire, tout Ie monde - Aici este foarte popular ciclismul, toata
se promene a vtlo. lumea se plimba eu bicic1eta.
faire partie de... > l feR paRti dO] - a face parte din
faire du ski (nautiquc) > [feR dU 5ki (notikl] - a face schi (nautic)
Prin exercitiul urmator veti verifica daca ati retinut bine substantivele, adjectivele ~i expresiile nOl.
Completati propozitiile in limba franceza:
Jucatorii no~tri lupta azi contra unei echipe - Nos>joueurs > tuttent aujourd'hui >contre
foarte puternice. une equipe tres forte.
Cine a pierdut acest meci de fotba!? - Qui >3 perdu ce match de >football?
Ai Tacut parte din c1ubul nostru sportiv? - >As-tu fait partie de notre club sportif?
Nu. din altuL Non, d'un autre.
Vara fac schi nautic ~i rna plimb - En ete je fais du > ~kl nautique et je me
cu bicicleta. promene >a velo.
Ciclismul este un sport popular la voi? - Est-ce que> Ie cyc1isme est un sport
>populairc chez vous?
Sora mea nu e deloc sportiva; nu face - Ma sceur n'est pas du tout >sportive, eUe
nici un sport. ne >pra\lquc aucun sport.
Aveti un teren de sport (de joaca) - Avez-vous dans votre village >un terrain
in satul vostru? de sport (de j eu)?
In limba franceza regulile coneordantei timpurilor sunt obligatorii. Pe prima dintre ele - referitoare
la concordanta limpurilor In fraza in care propozitia principala este la timpul prezent - ati invatat-o
in leqiile anlerioare. In acest caz timpurile sunt folosite la fel ca in Iimba romana.
Daca verhul din propozitia principala este la un timp trecut, trebuie respectate alte reguli care
determina folosirea timpurilor in propozitia subordonata.
Verifieati daca ati retinut corect regulile concordantei timpurilor, prezentatc aici, traducand in limba
ramana urmatoarele propozitii:
Les joueurs savaient bien que leurs adversaires > Jucatorii ~tiau hinc Cd adver~lIni lor sunt
etaient tres forts. foarte puternici.
Paul pensait que Marie n'etait pas sportive. > Paul credea ca Maria nu c sportiva.
rai vu que votre equipe luttait contre eux > Am vazut ca cchira voastra lupta contra lor
avec un grand courage. ell mare curaj.
Paul imi spune ca face parte din clubul nostru. - Paul me >dilqu'il > fait partie de notre club.
Paul mi-a spus ell face parte din clubul nostru. - Paul> In 'a c.htqu'il > fai~alt partie
denotre club.
intelegem ctl voi ca~!igati acest meci, - Nous > compren()l1~ que vaus > gagnez
ce match.
Am inteles ell voi ca~tigati acest meci. - NOlls > avans compn~que vous > gagniez
ce match.
Allam ca luptam contra unei eehipe - Nous > appn:nonsque nous > luttonscontre
foarte putemice. une equipe tres forre.
Am aflat eel luptam contra unei echipe - Nous > avons apprisque nous > luttions
foarte putemice. contre une equipe tI-es forte.
Cititi propozipile de mai jos ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romana:
lis ont remporte cette grande victoire. - Ei au ca~tigat aceasta mare victorie.
Jls 1'ont remporte.e. facilement. Au ca~tigat-o u~or.
Nous avons connu quelques celebres tqu.ip.e.s.. .- Noi am cunoseu! dteva echipe celebre.
Nalls ks avons connue..s.I'annee derniere. Le-am cunoscut anul trecut.
In propozitiile la perfect campus au aparut pronumele personale; ~titi cli de obieei ele stau inaintea
verbului in propozitie. in exemplele date ele au inlocuit complementul direct.
In exercitiul care urmeaza yeti veri fica daca {jtiti sa aplicati noua regula. Completati propozitiile eu
pronumele corespunzator ell funqie de complement direct ~i cu un participiu trecut eu teminatia
potrivita:
Am invitat sportivi din intreaga lume. - Nous avons invite des sportifs
du monde entier.
I-am invitat eu mare placere. - NOlls >lc~ avons >invitc~ avee un tres
grand plaisir.
Le-am practicat acum zeee ani, - Je > les ai >pratiques il y a dix ans,
acum nu mai am chef. maintenant je n'ai plus envie.
Ei au cii~tlgat toate meciurile de fotba!. - IIs ont gagne tous les matchs de football.
Le-au ca~tigat pe toate. - lIs > le~ ont taus > gagl1c~.
Regula despre care am vorbit poate fi aplicata ~i in propozitiile care urmeaza. Pentm a mai buns
intelegere am subliniat complementul direct ~i participiul direct care se acorda eu aeesta:
in exerci~iul urmator veti veri fica daca ~titi sa aplica~i regula coneordantei participiului trecut
eu complementul direct care sUi inaintea sa. Completati propozitiile ~i cititi-Ie eu voce tare:
Jucatorii pe care i-am admirat c'Wigs - Les joueurs que nous avons > admires
acest meei. gagnent ce match.
Echipa pe care ati invitat-o a ca~tigat. - L'equipe que vous avez > invitee
a remporte la victoire.
Tinerele pe care le-ati V3.zut - Les jeunes filles que vous avez > vues
joaea tenis foarte bine. jouent tres bien au tennis.
Victoria pe care am admirat-o este - La victoire que nous avons > admire~
un sucees al adversarilor no~tri. c'est un sucees de nos adversaires.
Jocul pe care sportivii din c1ubul vostru - Le jeu que les sportifs de votre club ont
J-au prezenlat era extraordinar. > presenreetait extraordinaire.
Jata ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre. Traduceti in limba romana enunturile urmatoare:
Je Ie sais, je ne suis pas du tout sportive. > Stiu, nu sunt dcloc sportiva.
Esl-ce que vous I'avez compris, Madame? > Ali inleks, doamna?
Je ne savais pas qu'il jouait au basket-ball. > \lu ~tiam ca clJoaca basehet.
L'equipe contre laquelle nous jouons est > Echipa impotriva nircill JucIlln este celehri\
celebre grace aces victoires. datorita viclOrii lor ci.
En ett je voudrais faire du ski nautique. > Vara a~ vrca ~a fae SChl naulic
lIs veulent faire partie de notre club mais ils > Ei vor sa faCiI pane din c1ubul nostru.
ne pratiquent aueun sport. dar nu praclica mei un sport.
Notre meilleur joueur est blesse, helas, > Cel rnai bun jueator al no~tru e ranit ~I
il ne peut plus jouer. din pac-ate llU mal poatc Sil jOllet:.
Quels matchs de football avez-vous vus? > Ce lllcciuri de fotbal ali vazlI!'.'
In incheierea acestei pa'1i a leqiei cititi eu atenlie cuvintele in care se repeta acela~i sunet:
Scopul aceslei parti a leqiei este de a fixa materia invatata in acest caiet. Lecturand textele de mai jos
puteti sa vIi perfeqionati pronuntia ~i intonatia.
~ ?' ~ ?' ~
par Ie mauvais temps.j ! II pleuvait I et Ie ciel etait gris.11 On ne voyaill que des nuages.11
?' ~ ?' ?' "'-)I
II faisait froid I et il faisait du vent.I I La temperature etait au-dessous de dix degres.11
?' ?' ~
Tout Ie monde portait des parapIuies I pour se proteger contre la pluie et Ie vent.I I
?' ?'?' "'-)I
On ecoutal! les bulletins meteorologiques a Ia radio I mais c'etait toujours la meme chose. I I
Le demier jour de nos v.:c:nces I Ie temps a cha~e. II II ne pIeuvait p~s, I il :fait du so~iI.1 I
?' "'-)I ?'
Le thermometre etail a vingt cinq degres a l'ombre. i I Nous sommes alles ala pIage, I mais I'eau
tail ~ide.11
?' ~ ?' ~
On a passe quelques heures en plein air, I mais c'etait deja Ia fin de nos vacances, II Quand
?'?' ?'
- QueI cIimat avez-vous dans votre pays? II
./' ?'
- Est-ce qU'11 y a des orages? II
~
- Vous savez, Ije ne suis pas sportif, I moLl I
?' ?'
- Alors, I vous ne pratiquez aucun sport? II
~ ~
- Non ... I I Maisje fais partie d'un club sportif! i I
/' .....,..
- Tu sais, I notre equipe a gagne! : I
/' /'
- Contre qui aveZ-VOliS lutte? II
/' /' .....,..
- Nos adversaires font partie d'un club de Lyon. II
/' /'
- Le match a eu heu sur votre terrain? II
.....,.. /' /'
- Cui. I ! Cette victoire que nous avons remportee I est un grand succes pour tous nos
.....,..
joueurs! II
/' .....,..
- Alors, I mes felicitations! II
Ne place sa facem sport in aer liber. > Nous aimon~ pratiquer Ie sport en
plein air.
Echipa noastra face parte dintr-un > Notre equip.: j~1l1 partie d'un club
club de fotba!. de football.
Adversarul vostru nu pare a fi sportiv. > Votn: adver~aire n 'a pas I 'air sportif.
Jucatorii care au ca~ligat fac parte > Le~ jOllCurS qui ont rnnporte la victoire
din clubul nostru. font partIe de norre club.
~i mie mie frica de fulgere. > Moi aussi,.i 'ai pl:ur des eclairs.
Prietenul nostru este un bun sportiv, > ~otrc ami t:~t un bon Sp0l1if, il fait meme
el a facut chiar ~i schi nautic, du ski nautique,
EI mi-a spus ca stadionul nostru este > 11 m'a dit que notre stade etait Ie plus
eel mai celebru din Franla. celebre de toute la Fnlllce.
Jucatorii pe care i-am Vll.Zut pe terenul > Lcs jOllellfs que no us avons \IUS sur notre
nostru lupta adesea contra unei echipe terrain IUltent souvcnl conlre une equipe
de fotbal din alt ora~. de football d'une autre ville.
Am pierdut meciul pentro ca > \lous <1\ ons perdu Ie match parce que
nu sunlem obi~nuiii cu caldura. !lOUS He sommes pas habitues it la chaleur.
lmi place cerul albastru tara nori. >J'aime Ie ciel hleu sans nuages.
Prevedeam ell va ploua, a~a ca miam >Je prevoyais 1a pluie, alorsj'ai pris mon
luat umbrela. parapluie.
Toate cart;ile pe care Ie-am citit erau > Taus les Iivres que j'(1j Ius. c'etaicnt des
carti de sport. lines de sport.
Ce-o sa faci in martie? > Qu'est-ce que tu \as faire au mnis de mars'.'
o sa schiez. .le vais faire du ski.
Data pe care am inscris-o in calendarul > La date que {ai ecrite dans mon calendrier
meu era data victoriei noastre. c'ctait la date de notre victoire.
Va prezint echipa noastra nationaHi.. > Je \ ous pres~nte notre equipe natiollllie.
Ai vazut acest meci? Celalalt era mai interesant. > Tu as vu ce llllltch'.' L 'autre etail meilleur
Ma odihnesc mai bine in clima exotica. > Je me repose micux dans un climat cJ\.olique.
Femeia aceasta este 0 sportiva splendida. > Cette femme est une sportive splcndide.
Acest joc mai este actual? > Ce jeu est toujours aetuel'.'
Cel mai mult am admirat natura in - C'est > la nature, que nous avons > admiree
tara voastra exotica. Ie plus, dans votre pays >exotlque
Victoria pe care am ca~tigat-o - > La victoin:: que nous avons > rcmponee
ne-a facut fericiti. nous a rendu heureux..
Eehipa voastra nu a venit la stadion. - Votre > equipe n 'est pas venue au > slade
Asta depinde de adversarii no~tri. - > (:a depend de nos > adversairc~
E1 face parte din clubul nostru? - Est-ce qu'il > {"ait partie de notre club?
Nu ~tiu. Je ne > Ie sais pas.
Mi-a spus ca am un aer sportiv ~i -ll m'a dit que >j'avais l"air sportifet
ea joc tenis foarte bine. que je > Jouais tres bien au tennis.
Cine face parte din c1ubul nostru? - Qui >fait partie de notre >clul9.
IO.J. In leqia 10 ati facut cuno~tinta eu vocabularul din span. lata expresiile care au legatura ell
acest subiect:
10.2. A fast introdus pronumele neutru Ie, care inlocuie~te propozitia subordonata; de
exemplu:
Paul m'a dit qu'il faisait partie - Paul mi-a spus ca face parte dintr-un
d'un club sport if. club sportiv.
in cazul in care complementul direct sau pronumele care indepline~te aceasta funqie SUi
inaintea verbului la un timp trecut compus, atunei participiul trecut al acestui verb se
acorda in gen ~i numar cu acest complement; de exemplu:
Les joueurs que nous avons imd.te.s - Jucatorii pe care i-am invitat sosesc
arrivent en retard. eu fntirziere.
7. Promenons-nollS a vela!
3, Nu -?tiam asta.
I. Les victoires que vaus avez remportes, c'est votre grand succes.
faire partie de... > lIe paRti dO] - a face parte din ...
Vom incepe eu recapitularea vocabularului leetiei II din cursu I de "Limba franceza pentru
incepatori".
11. Ie poulet 12. la viande 13. 1a salade verte 14. Ie fromage 15. Ie dessert
Dulceata aceasta este mai buna decat aceea. --eette > confiturc-cl est meilleure que
celle-Ia.
Noi am comandat bmnzeturi dupa masli. -Apres nous avons demande des
> fromages,
Nici eu nu mananc multa carne, -Moi non plus, je ne mange pas beaucoup
de >Vlilndc.
Unde este salata verde? Ali !?i mancat-o? -Ou est> la ~aladc vcrte')Vous l'avez
deja mangee?
Serviti came cu cartofi prajiti! - Prenez > de la vlande avec> des fri tes 1
Voi servi cafea lara zahar. -Je prendrai >du cafe sans sucre.
Apa.! ->De l'eau!
Mancam prea mult ~i bern prea mult alcoo!. -Nous >mangeons trop et nous >huvons
trop d'alcoo!.
Mananci prea putin, trebuie neaparat -Tu >manges trop peu, il faut bien
sa minanei! >manger!
Voi bea vin ~i voi manca un alt desert. -Je >boirai du vin et je >mangerai un
autre dessert.
Prietenii no~tri au maneat ~i au baut tot, -Nos amis >onl tout mange et ils >ont tout
nu mai e nimic. bl~ 11 n'y a plus rien.
Nous avons pris du pain avec du beurre. > Noi am servit paine eu unt.
Je ne prends que du cafe sans sucre. > Nu servesc de cat cafca rara zahar.
Non, merci,je prHere unjus de fruit rafraichissant. -Nu, multumese, prefer un sue de fruete
raeoritor.
Un repas bien franyais commence par les -0 masa tipie frantuzeasca incepe
hors-d'a:uvre. eu aperitivele.
Les hu'itres c'est un hors-d'ceuvre raffine dont -Stridiile sunt un aperitiv rafinat al ciirui
Ie prix est eleve. pret este ridieat.
On dit que les Franr;ais adorent les escargots et -Se spune eli francezii adora me1cii ~i ea
qu'ils en mangent beaucoup. mananea multi.
Apres Ie diner on passe au salon pour prendre de -Dupa pranz se trece in salon pentru a servi
la liqueur et du cafe. liehior ~i cafea.
Avez-vous deja fait la commande au garyon? -l-ati dat deja comanda chelnerului?
Garyon, I'addition s'il vous plait! -Chelner, nota de plata, vii rog!
Le gourmand mange tout d'un bon appetit. -Gurmandul mananca oriee eu multa pofia.
Retineti expresiile:
Pentru fixarea substantivelor ~i adjectivelor noi; traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza
in limba romana:
On aime beaucoup Ie champagne parce que > Ne place mult ~ampania pentru ca
c'est une hoisson raffinee. c~lc 0 biiutura fina.
Je ne bois rien d'alcoolise, donnez-moi > Nu beau nimic a!coolie, da\i-mi ~uc de
du jus de fruit sans alcooL fructe lara alcool.
Chez lui les aperitifs sont loujours delicieux. > La el bauturile de aperitiv sunt mereu
del icioasc_
Son gout est raffine, elle ne prend que >Ea are un gust ratinat. nu ia decat stndil
des huitres comme hors-d'reuvre. ca aperitiv.
On va prendre ceUe fameuse liqueur. >0 s,a cOll1Jndam acest lichior faimos.
D'apres I'opinion generale, la cuisine fran~aise > Dupa parerea generala. bucataria
est la plus raffinee et fameuse dans Ie monde frantuzcasca cstc cea mai rafinata
entier. ~i mai faimoasa din toat[\ lumca.
Je voudrais manger un plat bien fran~ais. >1\$ vrea sa mamilK () mancarc eu adcvarat
fran!-u zeasc a,
Verificati daca ati retinut corect substantivele ~i adjectiveIe noi. Completati propozitiile in limba
franceza:
Care dintre noi va da comanda la restaurant? -Qui de nous >fera une commandc dans
Ie restaurant?
Chelnerul ne-a adus nota de plata. ->Lc gan;on nous a apporte l'addition.
Ce meniu pregate~ti pentru diseara? -Quel > menu prepares-tu pour ee SOiT?
Avem stridii ~i melci la aperitiv. -Comme >hors-d' reuvre nous avons > des
huitreset > des escargots.
Chelner, doua sueuri de fmete, va rag! -Garyon, deux> jus de frui~ s'il vous plait!
Paul mi-a spus in limba franceza un proverb -Paul m'a dit en fran~ais un > fameux
renumit:"Pofta vine maneand". proverbe: > "L'appetit vient en mangeant"
Dupa parerea generala multi francezi sunt -D'apres I'opinion generale beaucoup de
cunoscatori in ale mancarii. Fran~ais sont > dl:s gourmets.
A fost introdus verbul "servir", care este strans legat de vocabularul acestei lectii:
Cititi ell voce tare propoziliile urmatoare in care apare verhul "servir" ~i familiarizati-va cu traducerea
lui in Iimba romanil.:
Le gar~on nous sert des escargots comme -Chelnerul ne serve~te melci la aperitiv.
hors-d'reuvre.
Cet enfant ne sait pas encore se servir - Copilul acesta nu ~tie inca sa se
d'un couteau. foloseasca de cutit.
Quand nous etions enfants, oous nous servions - Ciind eram copii, ne serveam singuri.
nous-memes.
lis o'ont pas attendu Ie garyon, il se sont servis - Nu au a~teptat chelnerul, s-au servit
eux-memes. singuri.
Je peux vous servir un apperitif, Monsieur? -Pot sa va servese 0 bauturil la aperitiv,
domnule?
Ce dictionnaire lui a bien servi pendant ses etudes. -Dictionarul acesta i-a folosit mult
in timpul studiilor.
Ie te donne eet appareil qui sert afaire -Iti dau aparatul acesta, care te ajuta sa faei
beaueoup de chases. multe lucruri.
Nous nous sommes servis de votre argent -Am folosit banii vo~tri ca sa plecam.
pour partir.
Retineti:
Pronumele "quoi" > [klLal_ "ee" - este folosit atunei cand este vorba despre obiecte nedefinite, de
exemplu:
Arien. - La nimic.
Pentru fixarea verbului introdus anterior, incercati sa rezolvati exercitiul urmator. Completati
propozitiile In limba franeeza eu forma verbala coreeta: .,servir", ..se servir de", "servir a":
Ma servesc de eartea ta ea sa inva! lectia. -Je > me sers de ton livre pour apprendre
la le~on.
Ti-a fost de folos m~ina noastril. In timpul vacantei? -Est-ce que notre voiture >1'a bien servi
pendant les vacances?
Chelnerul ne-a servit foarte repede. -Le gartyon nous >a tres vite servi.
Puteti sa folositi tot ce se afla in easa. -VOUS pouvez >vaus servir de tout ce
qu'il ya dans la maison.
Persoana pe care am servit-o era foarte -La personne que >nous avons servie ctait
multumita de noi. tres contente de nous.
Ma voi servi mai tarziu, acum nu mi-e foame. -Ie >me sen'irai plus tard, maintenant je
n'aipas faim.
~tii la ce serve~te aeest aparat? -Tu sais >a quai ca sert, eet appareil?
Cititi eu voce tare propozitiile unniHoare ~i urmariti traducerea lor in limba romana, fiind atenti mai
ales la cuvintele scrise ingro~at;
Je voudrais me servir > [jO vudRE mO sERvi:R -A~ vrea sa folosesc ma~ina
de la voiture de mon pere, dO la v"atU;R dO Ina pE:R] tatalui meo.
Tu voudrais Ie faire aussi? > [tU vudRf: 10 tE:R osi] -Ai vrea sa faci ~i tu asea?
Elle ne voudrait pas partir > [El nO vudRE pa paRti:R -Ea nu ar vrea sa piece singura.
toute seule. tutsOl]
NallS voudrions parler avec >[nu vudRio paRle avek -Am vrea sa vorbim cu profesorul
notre professeur de fran~ais. notR pRofEsO:R dO fRibE] nostru de franceza.
Voudriez-vous jouer ce >[vudRic vujue sO maci -Ali vrea sa jucati acest meci cu
match avec une autre equipe? avek Un orR ekip] o alta echipa?
Ils voudraient faire >[il vudrE fe:R la koma:d] -Ei ar vrea sa dea eomanda.
la commande.
Elles voudraient une boisson > lEI vudrE Un bUas 0 -Ele aT vrea 0 bautura racoritoare.
rafraichissante. Ra fR E~i sa: t]
Voudriez - VallS jouer ce match avec -A.ti vrea stijucati acest meci cu 0 altii
une autre equipe? echipti?
Pentru a invata sa folositi corect noul mod, traduceti in limba fOmana urmatoare1e propozitii:
Elle pourrait faire cela pour moi. - fa ar putca sa faca asta pcntru mine
Les parents ne partiraient pas sans leurs enfants. - Parin\ii nu ar pleca rara copiii lor,
in exercitiul urmator yom folosi modul ..conditionnel present". Completati propozitiile in limba
franceza cu forma verbala corespunzatoare la acest mod:
Am vrea sa va servim 0 bautura ea aperitiv. > NallS voudrions vous servir un aperitif.
Nu ~tju eand ne va servi che!nem! iista. > Je ne sais pas quand ce garcon nous
scrvira.
Am prefera stridii sau melci la aperitiv. > NallS prefererions des huitres all des
escargots comm e hors-d' u:u vre.
$tii la ce folose~te aeest Iucru? > Sais-tu a quoi sert cette chose-I a'?
Cuno~ti acest proverb renumit? > Connais-tu ce provcrbe fameux?
Receptia voastra este sarbatoarea gunnanzi!or > VOlre reception c' est 1a fetc dcs
~i a eunoscatorilor in ale gastronomiei. gourmands et des gourmets.
A~ manca cu mare pofta 0 rnancare > Je mangerais d'un bon appetit un plat
tipic frantuzeasea. bien franr;ais.
Marc ~tie multe proverbe ~i ii place sa Ie > Marc connait beaucoup de proverbes et
foloseasca. il aime ~'en scn:ir.
Aiei se servesc manearuri delicioase. > lei on sert des repas delicieux.
A~ vrea pe!?te Cll cartofi prajiii, -Je voudrais du >poisson avec des
>frites.
Te voi servi eu un sue de fructe -Je te servirai unjus de > fruit bien
foarte racoritor. rafraichissant.
EI n-ar manca decat cartofi sau prajituri. -II ne mangerait que des> pommes de
terreou des> gateaux,
Mi s-a servit supa prea calda. -On m'a servi de la soupe trop >chaudc.
Fiul meu are un apetit execelent. -Mon fils a un appetit > excellent.
Totul e rece, ati venit prea tirziu. -Tout est> froiq vaus etes venus trop
tard.
E frig, a~ bea ceva cald. -II fait froid, je boirais quelque chose
de> chaud.
Ce cauli sub masa? > Qu'est-ce que tll cherches sous la table')
Trecem la un nou set de cuvinte care va vor completa vocabularul
gastronomic. Cititi-Ie cu voce tare, fhnd atenti la traducerea lor in limba
romana:
Nous avons facilement trouve une table -Noi am gasit ul?or 0 masa libera in acest
libre dans ce bistro. bistrou.
Nous voudrions manger vite quelque chose -Am vrea sa maneam repede ceva intr-o
dans un libre-service. auto-servire.
J'ai tres faim,je prendrais un casse-croute -Mi-e foarte foame, a~ lua 0 gustare
avant Ie diner. inainte de cina.
II faut mettre du sel et du poivre dans la soupe -Trebuie puse piper ~i sare in supa, pentru
paree qu'elle n'est ni assez salee, ni poivree. ell nu e nici saratil., nici piperata.
Je mettrais une nappe propre, mais toutes -A~ pune 0 fata de masa curata, dar toate
sont sales. sunt murdare.
Tu es trop gros, tu devrais suivre un regime. -E~ti prea gras, ar trebui sa tii regim.
Un tres beau garcon m'a suivi dans la rue. -Un tanar frumos m-a urmarit pe strada.
Elle suit un regime sans sel. -Ea tine un regim rara sare.
Paul etait amoreux de cette fille, ilia suivait a -Paul era indragostit de fata asta, 0 insotea
t 'ecole, dans la rue, il etait toujours a cote d'eHe. la ~coala, pe strada, era mereu langa ea.
Nous suivrions les cours de franyais mais -Am face cursurile de franceza, darne
il nous manque de la patience. lipsel?te rabdarea.
Vom trece acum la un exercitiu care va va permite sa verificati daca aii retinut vocabularul nou ~i
verhul "suivre". Completati propozitiile in limba franceza:
Ati Iacut cursuri anul acesta? ->Avez-vous ~uivi des cours cette annee?
Dupa boala ei, mama mea trebuie sa tina un -Apres sa maladie rna mere doit >suivre
regim rara sare ~j rara piper. Ull regime sans sel et sans poivre.
A~ vrea sa intm in acest bufet ca sa iau -Je voudrais entrer dans ce >bistro
o gustare. pour prendre >un casse-croute.
Nu pot urma TIiei un regim, mai ales lara sare. -Je ne peux suivre aucun >rcgimc, surtout
sans >sel.
Cine tine regim rara piper? -Qui >suit >un regime sans >poivrc?
Cititi seria urmatoare de fraze, fiind atenti la traducerea lor in limba romana:
II m'a dit que nous mangerions dans un bistrot -El mi-a spus ca vom manca intr-un
pres de son bUre~LI. bufet de langa biroul lui.
Nous avons pense que vous viendriez en retard. -Ne-am gandit ca veti veni cu
intarziere.
Nous croyions que lout irait bien. -Credeam ca totul va merge bine.
in exemplele date s-a folosit regula concordantei timpurilor (regula preeedenta a fost dati in cursul
leqiei 10). Ea se aplica ~i in frazele, in care propozitia principala este 1a un timp trecut.
Verficati daca ~ti!i sa folositi eoreet noua regula. Pentm aceasta traduceti in limba romana urmatoarele
fraze:
Nous savions tres bien que nos amis seraient - ~tiallJ foarte bme cil prietenii no~tri vor fi
dans un libre-service. intr-o auto-~ervire.
rai pense qu'elle changerait de nappe. -Am crczut ca ea va sehimba fata de masa.
Ils nous ont dit qu'il!> ne se serviraient pas - Ei ne-au srus ell nu vor folosi
de notre voiture. ma~ina noastra.
EI imi spune ca va pregati un meniu delieios. -11 me > d i t qu' il > preparera un menu
delicieux.
EI mi-a spus ca va pregati un meniu delieios. -Il >m 'a ditqu'il > prepareraitun menu
delicieux.
Marie *tie ell. 0 va insori fratele ei. -Marie> saitque son frere la > suivra.
Marie ~tia eli 0 va insoti fratele ei. -Marie> savaitque son frere la > suivrait.
Credem eil vei tine un regim rara sare. -Nous > pcnsonsque tu > suivrasun regime
sans sel.
Noi am crezut ca vei tine un regim Tara sare. -Nous > avons pense que tu > suivrais un
regime sans sel.
Trecem la ultimul exercitiu al lectiei II, prin care veti verifica in ce masura v-ati insu~it Doile
cuno~tinte. Daca aveti nelamuriri, reveniti asupra teoriei.
Tradueeti in franceza:
Ce bautura luati la aperitiv? > Qu' est-ce que vous servez cornrne
aperitif?
Noi mancam aperitivele eu pofta. > Nous mangions les hors-d'ceuvre d'un
bon appetit.
Serviti-ne lichioruri in salon, va rog. > Servez-nous des liqueurs dans Ie salon,
s'il vous plait.
Chelne~1 a luat deja comanda? > Le gar~on a-t-il deja pris 1a commande?
Toti cunoscatorii in ale gastronomici adora > Tous les gourmets adorent la fameuse
faimoasa bucatarie frantuzeasca.. cuisine fran<;aisc.
S-au servit bauturi racoritoare? > Est-ce qu'on a sen,j des boissons
rafraichissanles?
I-am spus cli in munca mea rna voi folosi > .Ie lui ai dit que dans man travailje me
adesea de telefon. sCf\,jrais souvent du telephone.
Acestui gurrnand ii place sa dea comenzi, > Ce gourmand airne faire des commandes
dar nu aehita niciodatli. Dotele de plata. mais il ne paye jamais les additions.
EI a ~tiut multe proverbt tipic frantuze~ti. > 11 a connu beaucoup de proverbes bien
fran~als.
Ti-a~ servi ceva mai rafinat decat stridiile astea. > Je te servirais quelque chose de plus
raffine que ces huitres-Ia.
fntr-o auto-servire vom putea sa luarn > Dans un libre-service nOliS pourrions
repede 0 gustare. vite manger un casse-croute.
Noi nu ~tiam eli. regimul tara sare va fi atat de rau. > NOlls ne savions pas que Ie regime sans
sel serait si mauvais.
Am spus ea ii yom a~tepta in bufetul de langa gara. > :-.Ious avons dil que nous 1cs altendrion~
dans Ie bistrot ,i cote de la gare.
Puneti pe masa fata de masa alba. > Mettcz la nappe blanche sur la table.
passe compose
ii, elle on suit ils, elles suivent ii, elle on a suivi ils, e1Ies ant suivi
ii, e1le on suivra ;Is, elles suivront ii, elle on suivait ils, elles suivaient
11.5. in cadrul lectiei 11 at; facut cuno~tinta eu modul "conditionnel present", Acest mod se
formeaza adaugand la tema de vii tor simplu a verbului terminatiile de imperfect;
de exemplu:
Modul "conditionnel present" este folosit in propozitii care exprima 0 dorinta, 0 presupunere
ca I?i in fonnulele de politete:
11.6. Modul "conditionnel present" se folose~te in mod special in frazele in care verbul din propozitia
principala este la un timp trecut. in acest caz, acest mod, folosit in propozitia subordonata..
exprima 0 aqiune viitoare in raport eu actiunea din propozitia subordonata.
Aceasta regula face parte dintTe regulile "concordantei timpurilor" (cateva dintre aceste
reguli au fost deja invatate in leqiile precedente).
II me disait souvent que nous partiTions -El fmi spunea adesea eli vom
ensemble. pleea impreuna.
TEMAPENTRU ACASA 11
5. Ce sont des gourmands, ils ont tout mange d'un bon app6tit.
3. Prenons un aperitifrafraichissant!
Cumparii ~ase comuri, te rog. - Achete six > croi~sants, s'it te plait.
A~ merge la macelarie, dar nu mai am bani. - J'irais a> la boucheriemaisje n'ai plus
d'argent.
Mil gandeam ca vei merge la farmacie - Je pensais que tu irais ala> pharmacie
ca sa cllmperi medicamente. pour acheter des> medicaments.
Unde este brutaria din acest cartier? - Ou est la > boulangcriedans ce quartier?
in dimineata asta am fost 1a mezelarie. - Ce matinje suis allee a> la charcurerie.
Cumparam trei stic1e de yin. - Nous achetons trois bouteilles > de vin.
Ele nu manancil niei carne, niei salam. - Elles ne mangent ni > de viandeni
> de saucisson.
Nu mai beau alcoo!. - Ie ne bois plus> dalcool.
Copiii tai iau prea multe medicamente. - Tes enfants prennent trop
> de medicaments.
c. In acest exercitiu yom recapitula gradeIe de comparatie ale adjectivului. Puneti adjectivele la
gradul eorespunzator (pozitiv, comparativ, superlativ):
La brutarul nostru painea este proaspata. - Chez notre boulanger Ie pain est >frais.
Care birou este eel mai modem? - Quel bureau est> Ie plus moderne?
Apa minerala reee este cea mai raeoritoare - L'eau minerale froide e'est la boisson
bautura. > la plus rafraichissante.
Ele sunt cele mai frumoase. - Elles sont > 1cs plus belles.
Nu mai eumpar nimic azi. - Je > n .acheteplus rien auj ourd' hui.
$tiu ea ai cumpara totul pentru mine. - Je sais que tu > acheterais tout pour moi.
Brutarul nostru vindea mereu - Notre boulanger > venda it toujours des
cornuri delicioase. croissants d6lieieux.
En ete j'aime bien aller au marche, - Vara imi place mult sa merg la piata,
il y a tant de legumes, fruits et f1eurs! sunt atAt de multe legume, fruete ~i f1ori!
Quand j'amve au marche mon panier est leger, - Cand ajung la piata co~ul meu e u~or, cand
quandj'en rentre il est tres lourd. rna intorc e foarte greu.
Les vendeurs ant mis leur marchandise sur - VanzAtorii ~i-au pus marfa pe galantare ~i
les etalages et les clients peuvent bien la voir. clien~i pot sa 0 vada u~or.
Elle met trop d'oignon dans taus les plats. - Ea pune prea multa ceapa in taate
mancarurile.
II faut acheter une au deux bottes de carottes. - Trebuie cwnparate una sau doua legaturi
de morcovi.
Elle serait bonne, cette soupe a la tomate, - Ar fi buna supa asta de ro~ii, dar e prea
mais elle est trap salee. samta.
lis sont delicieux, tes haricots verts, - E delicioasa fasolea ta, a~ lua Inca un pic.
j' en prendrais encore un peu.
Les prunes et les poires que tu as achetees - Prunele ~i perele pe care le-ai cumparat
sont - elles mures et sucrees? sunt coapte ~i dulei?
une botte (de carottes) > [Un bot (dO kaRot)] - 0 legaturJi (de morcQvi)
Verificati daca ati invatat vocabularul, traduclind in limba romana propozitiile unnatoare:
Les touristes viennent au marche pour regarder > Tllri~lii merg la piata ca sa vada
les etalages pleins de marchandise. galantarele pline ell marfuri.
Mets dans ton panier ce chou, un kilo d'oignons, > Pune in co~ul tau varza asIa,
trois bottes de carottes, quelques tomates un kilogram de ceapa, Lrei legaturi de
et des haricots verts. moreovi, cateva ro~ii ~j fasole verde.
Je n'aime pas la soupe a la tomate, > Nu-mi place ~upa de ro~ii, e prea acra.
eUe est trop aigre.
Qu'est--ee que vous faites du matin au soir? > Ce faceli de diminea\a pfllla ~cara?
Nos poires seront mures en septembre. > Perele noaslre vor fi eoapte in
septembric.
Tu ne devrais pas lui donner des fleurs fanees. > Tu n-ar trebui sa-i dai f10ri ofilite.
Mais elles etaient toutes fraiches. > Dar de erau foarte proaspete.
Madame Duval, c'est une beBe femme mure. > Doamna Duval co fcmeie frumoasa
~i matuni.
Je prendrais volontiers du the au citron > A~ bea ell placere ceai eu lamiie
bien sucre. bine 'indulcit.
lata Cliteva verbe noi de grupa intli, legate de vocahularul acestei lectii:
Folositi noile verhe in propozitii impreuna cu cuvintele pe care Ie cunoa~teti deja. Cititi-le cu voce
tare ~i incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
J'ai deja epluche les pommes de terre, - Am curalat deja cartofii, acum 0 sa curat
maintenant j' eplucherai les carottes. morcovii.
Un bon repas coGterait cher dans ee restaurant? - 0 masa buna ar eosta scump in
restaurantul acesta?
Ces huitres ne m' ont pas coGte chef. - Scoicile astea nu m-au costat scump.
Est-ce que vous voulez gouter eet apres-midi? - Vreti sa luati 0 gustare in aeeasta
dupa-amiaza?
Le poivre est leger, il ne pese pas beaueoup. - Piperul e u~or, nu eantare~te mult.
Pesez-moi deux kilos de tomates bien mures, - Cantarip-mi dona kilograme de ro~ii bine
s'il vous plait. coapte, va rag.
Ali curatat deja legumele ~i fructele - >Avez - vous deja epluche les legumes
pentm diseara? et les fruits pour ce soir?
N-am gustat nimic, nici macar un cartof. - >Je n'ai rien goGte, meme pas une pomme
de terre.
Cat costa un kilogram de fasole verde? - Combien >COllie un kilo de haricots verts?
Sa invitam copiii la 0 gustare. - lovitoos les enfants it >gouter
Marfa asta e foarte grea, cant8.re~te mult. - Cette marehandise est tres lourde, eUe
> pese beaucoup.
Fiti atenti la frazele wmiitoare ~i mai ales la verbele scrise ingro~at ~i cititi-le eu voce tare ~i rar.
incercati sa retineti tradueerea in limba romana a propozitiilor urmatoare:
Si tu vas au marche, tu dois prendre ton - Dadl. rnergi la piat:a, trebuie sa-ti iei
grand panier. eo~ul eel mare.
Si tu vas au marehe, prends too grand panier. - Dadi mergi la piata, ia-ti eo~;ul eel mare.
Si tu vas au mareh6, tu acheteras des 1egumes. - Daeil. mergi la piata, vei cumpira legume.
Fraze/e care incep cu conjunc!ia "si" se numesc froze condifionale. Existri diferite tipuri defraze
condi{ionale, dupri modul ~i momentul in care va fl implinitri conditio propozifiei subordonate.
in exemplele date a fost prezentat primul tip de froze condifionale, in care conditia nu prezintii nici
o triisriturri care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitor ~i trecuf,
S'il pleut. tu prendras Ie parapluie. > Oaefl ploua. iIi vei lua umbrela.
5i vous voulez, vous pouvez gofiter avec nous. > Daea "reli. pUle\i lua 0 gustare ell noi.
S'il fait beau demain, nous irons en promenade. > Oaea maine va fi limp frumo!\. vom merge
la plimbarc.
Si Luc est gounnand, il se servira avant nous. > Oaea Luc cste gurmand, Sf va servi inain tea
noastra.
Si elle ne t31~phone pas, elle est d~ja partie. > Dadl nu suna, inseamna ell a plceat.
S'ils ant tres soif, ils prendront une boisson > Oaca le c foarte sele, vor lua 0 bautllnl
rafraichissante. raco ri toare.
in exercitiul urmator veti folosi voi in~iva forma indicata. a verbului in propazitia principalli. ~i in cea
subordonata:
Daca e~ti un elev bun, prime~ti premii. - Si tu >es un bon eleve, tu, >re~ois des prix.
Daca maine va ploua, nu vom p1eca - >S'il pJeut demain, nous ne >partirons pas
in excursie. en excursion.
Daca ajungi foarte devreme, vom - Si tu >arrives assez tot, nous >irons
merge impreuna sa-1 vedem. ensemble Ie voir.
Trecem la ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 12, care cuprinde practic toa13 materia noua.
Traduceti in limba franceza:
Daca voi merge la piata, voi cumpara > Si je va\s au marche. j' aeheterai deux
doua Iegaturi de morcavi, 0 varza bottcs de earottes, un chou et un kilo de
~i un kilogram de pere coapte. poires mures.
Fiorile pe care mi Ie-ai dat sunt foarte ofllite. > Les nellr~ que III m'as donnees sont to utes
fanees.
Co~ul tau e greu? Nu, ~or. > Ton panier. esr-il lourd? Non, leger.
in Franta ro~iile nu costa scump. > En France, les tomates ne coutent pas cher.
Daca pnmele sunt dulci, voi cumpara > Si les prunes sont sucrees, J' en aeheterai
daua kilograme. deux. kIlos.
Cantariti-mi fasolea asta verde, va rag! > Pesez-tnoi ces haricots verts, s'il vous
plait.
Ro~iile? Le-am curatat acum 0 olii. > Les tomales? Je les ai epluchees il y a
une heure.
Daca vrei sa rna ajuti, curata cartofii l > Si tu veux III 'aider, epluche les pomme~
de terre!
Lamiiia e prea acra pentru mine. > Le citron est trap aigre pour moi.
in seara asta yeti gusta din faimoasa > Ce soir vous goutercz de ma fameuse
mea supa de eeapa. soupe a I 'oignon.
Am atatea legume de euratat! > J'ai tant de legumes a eplucher!
Imi plae mult fructele, a~ putea sa > l' aime bien Ie:; fruits, je pourrais en
sa mananc de dimineata pana seara. manger du matin au soir.
Nu, mu1tumesc. Prajitura asta e atat de dulce! > Non, mcn,:i. Cc: gateau cst si sucre!
Daca tin acest regim, voi muri de foame. > Si je suis ce regime, je mourrai de faim.
S-a dntant marfa i?i a fost pusa > On a pese Ia marchandise et on I 'a mise
pe galantare. slir I '6talage.
Daca vei cura\a legumeIe, pranzul > Si tu epluches les legumes, Ie dejeuner
va fi mai devreme. sera plus tot.
LECTIA 12- PARTEAADOUA ~
Ca de obicei, aceasta parte a lectiei va fi destinati'l recapitularii materialului cuprins in acest caiet ~i
exercitiilor de lectura ~i de pronuntie.
/' .........../ ./
La cuisine fran~ise est connue dans Ie monde entier. I I Les vins et les fromages franyais
.........../.......... ./
sont fameux, I it Ya beaucoup de plats delicieux, I et d'aprts l'opinion generale I Ie gout des
./ .........../ ././
Fran~is I est raffin~. 11 Aloes, I quand on est en France, I it faut ailer dans un bon
..........
restaurant. II
./ ./ ./
Mes amis fran~is I m'ont invite dans un restaurant, I au nous avons mange un repas bien
.......... ./ .......... ./ ..........
fran~is. II Le garlion est venu prendre la commande. I I On a commence par les ap~tifs. II
./ .........../ /"./
Apr~, I c'ewent les hors-d'reuvre. I I Mes amis I ant \loulu me Caire gouter des escargots
.......... ./ /' .........../
et des hurtres. I I Mais moi, I j'ai prefere une simple salade de tomates. 1I Apres, I Ie garljOn
././ ./.......... ./
DOUS a servi des steaks I avec des Crites et des legumes. II Nous avons choisi les haricots
./ .......... ./ ..........
verts I et la salade verte. I I Un bon vin rouge accompagnait notre repas. I I J'ai goitte bien
.......... ./ .......... ./
sur des fromages, I Ie camembert en a ete Ie meilleur. I I Commc dessert I nous avons pris
/" .........../ ./
des fruits I et de la glace au chocolat. I I Pour finir, I mes amis ont demande du cafe 1ct des
..........
liqueurs. II
/ ' . / .......... ./
Maintenant, I mOl aussi je peux dire que la cuisine fran~ise est raffineel I I HeIss, I
./ ./ ..........
wl'appetit vient en mangeant" I et j'aimerais alIer tous les joues dans un restaurant I
mlili ... I ya colite c~r. II Heureuse~t I it Y a encore des bi~os, I des Iibre-se~ce I
..........
au on peut prendre un casse-eroQte. I I
Au marcht
./ .......... ..........
-Donnez-moi deux kilos de pommes de terre, I s'il vous plait. 1I
./
-Et avec c;:a? II
./ ./ ./
-Les prunes, I sont--elles bien mures? I I
..........
-Oui,
"'"
I elles sont dtlicieuses. I I Goutez--en. I I
..........
./ ./ .........
-Alors, I fen prendrais un kilo. I I
./
-C'est tout? II
./ ./ ./ ......... ./
-Non, I je voudrais encore deux bottes de carottes I et des haricots verts. I I lIs coutent
./
combien? 11
./ .........
-20 francs Ie kilo. II
......... '-.. ./
-Bon, I maintenant c'est tout. I I <;a fait combien? I I
'-.../ ./ '-.. .........
--63 francs. II Je vais vaus aider ~ mettre lOute cette marchandise dans votre pamer. I I Voil8! I I
./ .........
-Merci bien et au revoir, I Madame. II
./ .........
-Au revoir, I Mademoiselle! I I
Daca mergeti la piata, luati co~ul. .> Si yom allez au l1larche, prenez Ie panier.
Mancati cu paM, copii! > Mangez u'lln bon appetit, mes enfants!
imi vand marfa de dimineata panii seara. > Je vends ma marchandise du matin au soir.
Dacli. ceapa e ve~teda, nu 0 cumpara. > 5i 1'oignon est fane, nc I 'achete pas.
Gustati din supa de ro~ii, e delicioasa! > Goutez de la soupe a la tomate, elle est
delicieuse~
Te gande~ti la 0 masa rafinata in seara asta? > ES1-ec que tu prevois un menu raffine
pour ce soir?
Perele de pe raftul asta sunt bine > ESI-ce que les poircs sur eel ctalagc-ei
coapte ~i duki? sonl bien mUTes et sucrees?
Se spune eli. bucataria frantuzeasca > On dit que la cuisine fnm(,:aisc est legere.
e u~oara ~i cea romaneasca e grea. et que la cuisine roumaine est luurde.
Ai pus prea multa lamiiie ~i prea multii sare > Tu as mis dans la sOllpe trop de citron ct
in supa, e acra ~i sarata. trop de se!' elk est aigre et salee.
imi plac bninzeturile, mai ales > 1'ail1lc les frol11ages. surtout Ie fameux
faimosul camembert. camcmbert.
Chelnerul ne-a spus cli va sehimha > Le gau;on nous a dit qu'il changerait
fata de masa. de nappe.
Da-mi sarea ~i piperul, mancarea asta > Passe-moi du sel et du poine. ce plat
nu are nici un gust. n'a aueun gollt.
Daca tii regim, nu intra in acest > Si tu suis un regIme, n'entre pas dans
bufet. cc bistro.
Ce luam 1a biftecuri? > Qu' est-cc q u' on prend avee les steaks?
Fasole verde ~i salata verde. Les haricots verts ct la salade verte:
Nu manca atata carne, 1acomule! > Ne mange pas tant de \'iande, gourmand!
Friptura asta e pentru toata lumea. > Ce roti est pour tOUI Ie mande.
Bunicul sau este un vestit cunoscator in ale > Son grand-perc est ~n gourmet famcux,
gastronomiei, el nu frecventeaza dedit cele mai il ne frequcnte que les l1leillcur~
bune restaurante frantuze1jti, nu a fost niciodata restaurants fral1~ais. illl'a jamais ete dans
intr-o autoservire. Ull librc-service.
Daca vei curata morcovii ~i ro~iile, > Si tu eplul"he~ ks carottes et les tomates.
voi fi foarte mu1lumita. je ~erai Ires contente.
Cat costa stridiile in Fran~a? > Les huitres coutent combien en France?
Daca \i-e sete, ia ceai eu lamaie. > Si tu as soif, prcnds du the au citron.
Daca tu cuno~ti meniul care se serve~te > Si tu connai~ Ie menu qu' on sert dans
in acest restaurant, da, te rag, comanda. ee restaurant. fais la cummande, s'il te
plait!
in acest ultim exercitiu completali propozitiile in limba franceza; folositi filtrul ro~u:
Ro~iile pe care 1e-ai pus pe raft -> Les tomalesque tu as mises sur
cantaresc 10 kilograme. > I 'ctalage> pesent I 0 kilos.
Legatura asta de morcovi cat costa? -Cette >botte de carotic!\ elle >emite
combien?
Prietenii mei francezi m-au Iacut sa gust - Mes amis franyais m'ont fait> gOlitcr
meJci. des> cscargots.
Bueataria frantuzeasca e u~oara ~i rafinata. - La cuisine francaise est >legere et > raffi nee.
Gunnanzii manancii totul eu pofta. - > Lcs gounnands mangent tout >d' un
bon appetlt.
Chelnerul a luat eamanda ~i, pentru ineeput, - > Le garcon a pris > la commande et pour
ne-a servit bauturi de aperitiv. commencer il nous a servi >dcs aperitifs.
Mie faarte foame, trebu!e sa iau a gustare. - 1'ai tres faim, je dois prendre >un casse-croute.
Noi nu ~tiam ea tineti regim. - Nalls ne savions pas que VOllS >suivie7
un regime.
$tiai eli voi munei de dimineala - Tu savais que je >travaillcrais >du matin
pma seara. au SOiI;
Para aeeasta nu este eoapta inca ~i - Cette >poire n' est pas encore >murc et elle
nu e prea dulce. est peu >sllcree.
Oaca vei cumpara atatea fructe, co~ul tau - Si tu achetes >tant de fruits, ton >panicr
va fi foarte greu. sera tres >lourd.
Ati vrea supa de ro~i.i sau de ceapa? - > Voudriez-vous de la soupe it la tomate
au a I'oignon?
Serviti-mi ceai cu lamaie bine indu1cit, - Servez-moi >du the au citron bien >sucre,
va rog! s'iI vous plait.
I-ati eerut chelnerului nota de plata? - Avez-volls demande >J 'addition au gar90n?
eplucher -a eurata
peser -a cantiiri
Vi s-a atras atentia asupra verbului "peser", care il schimba pe "e rout> [0Jin "e deschis [E]
u u
12.3. Ali intalnit pentru prima data notiunea de fraza conditionala. Propozitia conditionala incepe
cu conjunctia "si", Pe parcursullectiei 12, folosirea propozitiei conditionale s-a limitat flumai
la acest tip. Propozitiile conditionaJe din primul tip sunt cele in care conditia nu prezinta nici
a trasatura care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitar sau trecut.
Schema frazelor ce includ propozitii subordonate conditionale:
2. Ce ai pus in co~?
la botte de (carottes) > [Ia bot (dO kaRot)] -Ieglitura (de morcovi)
Ie jus (de fruit) > [10 jU (dO frUi)] -sucul (de fruete)
':\0
servir > [seRvi:R] -aservi
(la soupe) ala tomate > [la sup a la lomat] -{supa) de ro~ii
In seara aceasta vom juca carti - Ce soir nous jouerons aux >cartes chez moi.
la mine acasa.
Prietenul meu a spus ea yom asculta - Mon >copain a dit que nous 6couterions
aceasta sonata celebra. cette farneuse >sonate.
Noi credearn eli ei joaca foarte bine ~ah. - Nous pensions gu'ils jouaient tres bien aux
>echecs.
Prietena mea cunoa~te mai muite jocuri. - Ma >copine connait plusieurs >jeux.
Credeam ca franeeza va fi mai grea. - Je eroyais que Ie fran~ais serait plus >diffieile.
Sonata aeeasta este cunoscuta - Cette sonate est >Connue dans Ie monde entier.
in intreaga lume.
Care dintre voi ar catHa la pian? - Qui de vous jouerait >du piano?
Taml meu n-a jucat niciodam carti. - Mon pere n'ajamais joue ::.aux cartes.
Vara noi jucam adesea tenis. - En ete nous jouions souvent >au tennis.
~i acum, iata ooul vocabular. Cititi cu voce tare setul de cllviote noi ~i
incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
Ie conge > [IOk6jE] - concediul, vacanta
II adore la peche et passe tout son temps libre - EI adora. pescuituI ~i Wpetreee tot
au bard d'un lac. timpulliber pe malul unui lac.
En automne nous allions souvent ala chasse. - Toarnna noi mergeam adesea Ia vanatoare.
Lesjeux de cartes est une de ses passions. - Joeul de earti este una dintre pasiunile
lui (ei).
On s'est tres bien amuses dans certe fameuse - Ne-am distrat foarte bine in aeest har
botte de nuit. de noapte eelehru.
Son mari pretere Ie bricolage au theatre. - Sotul ei prefera sa practice mai multe
meserii decat sa joaee teatru.
Notre pere nous a dit que nous aurions - Tata ne-a spus cli vorn avea ocazia
l'occasion de faire du sport pendant les vacances. sa facem sport in timpul vacantei.
Quels sont vas projets pour I'avenir? - Care sunt proiectele voastre de viitor?
aller aIa chasse(a la peehe) >{ alE a la ~as (a la pe~)J - a merge Ia vanatoare(ia peseuit)
une voiture d' occasion > [Un vUatU:R dokazio] - 0 ma~ina de ocazie
adjectivul:
Cand suntem in concediu avem multe - Quand nous sommes >en conge nous >avons
ocazii sa ne distram. beaucoup d' occasions de nous amuser.
Nu-ti fie team a, e doar 0 gluma. - N'aie pas peur, ce n'est qu'une >blague.
Mi-am lasat bagajulla gara. - > rai laissc mon bagage a la gare.
Adversarii no~tri luptau impotriya noastra - Nos adversaires luttaient contre nous
eu multa patima. avec une grande >passion.
Nu ne putem scalda in acest rau, e prea - On ne peut pas >se haigncrdans cette
periculos. >riviere, c'est trop dangereux.
Nu eo idee buna sa laJ;ii copiii singuri acasa - > Laisscr les enfants seuls a la maison
~i sa te duci intr-un local de noapte. et allerdans >une boite de nui~ ce n'est
pas une bonne> idee.
Daea yeti eumpara 0 ma~ina de ocazie - Si vous achetez >un-: voiture d'occasion,
yeti plati mai putin. VOllS la payerez moins cher.
Lasa-l sa-~i aleaga 0 meserie interesanta. - > Laisse-Ic choisir une > occupation
inreressante.
Paul ~i Marie nu-~i fac inca planuri de vacanta. - Paul et Marie ne font pas encore de
>projets pour les vacances.
Bricolajul e 0 idee buna dnd vrei sa ai - > Le bricolage est une bonne> idec quand
o ocupatie practica. on veut avoir une occupation pratique.
Si tu me laissais fjnu mon travail demain, - Daca m-.i lisa sa-mi termin treaba maine,
je pourrais aller avec toi Ala chasse. a~ putu sa merg eu tine la vanatoare.
Si elle allait dans une boite de nuit, - Daca ea s-ar duce intr-un bar de noapte,
j'irais avec eUe. a,
merge cu ea.
J. ermd vrem sa exprimom posibilitatea realizarii unei acliuni yom folosi in subordonata
condilionala timpul imperfect:
S'il faisllit beau ~ nous irions - Daco liT fi frumos ll!8.i...l! am merge
a laj>Cche. lapescuit.
Si Sophie IlvRit une occasion de partir - Daco Sofia ar Ilvea 0 ocazie sapiece
dans fJueIgues ;ours elle en profiterait. ~ ~ ar profita de ea.
Si vpus gagniez ce match, nous ser;ons - Daca ali c~tigll acest meci, am fi
tres satisfaits. foarte muJtumili.
Si les gan;ons n 'avaient rien afaire, ils - Dacti baietii n-aT avea nimic de fticut.
pourrllient aller avec nous au bord ar putea merge cu noi pe malul raului.
de Ja riviere.
2. ednd vrem sa exprimam imposibilitatea reaJizaTii unei ac!iuni prezente, yom folosi tot
imperfectul, impreunii cu un complement circumstantial de timp care indica prezentul:
Si tu vas a1a chasse, j'irai avec tai. > Daca te vei duce la vanatoare, voi merge eu
tine.
Si tu allais a la peche maintenant, je ne pour- > Daea te-ai duce aeum la pescuit, n-~ putea
rais pas aller avec VOllS. sa merg Cll tine.
Si vous aimez la musique c1assique, allez > Daca va place muzica c1asiea, mergeti la
II ce concert. acest concert.
5i VOllS aimiez 1a musique moderne, VOllS > Daca v-ar placea muziea modema, ati putea
pourriez aller avec nous. merge eu noi.
5i tu es riche, tu peux acheter eette grosse > Daca e~ti bogat, poti cumpara aceasta m~ina
voiture. mare.
Si tu etais riche. un jour, tu pourrais acheter > Daca intr-o buna zi ai fi bogat, ai putea
cette grosse voiture. cumpara aeeasta. m~ina mare.
Daca te vei scalda in raul acesta rece, - Si tu >te baignes dans cette riviere froide,
te vei imbolnavi. tu > seras malade.
Daea vrei, iti voi da ceva de facut. - Si tu >veux, je te >donnerai une occupation.
- Daca Marc spune asta, e 0 gluma-. - Si c'est Marc qui Ie >di~ >c'estune blague.
Daea acestea sunt proiectele tale, nu rna - Si ce > sont tes projets, ils ne > m'interessent
intereseaza. pas.
Daca ar fi proiectele prietenului meu, m-ar - Si >c'etaientles projets de man ami, ils
interesa mult (foarte tare). > m' interesseraient beaucQup.
Daca vrei, yom merge intr-un bar > Si tu veux, nous irons dans unt: boite
de noapte. Je nuit.
Care sunt ocupatiile tale zilnice? > Quelles sont tes occupatiom quotidiennes'!
Bricolajul nu este a ocupatie pentru mine. > Lc bncolagc, cc n 'cst pas une occupation
pour mo!.
Am 0 idee buna, hai sa ne ~ezam la soare > rai une bonne idee, mcttons-nOUS au
~i sa ne bronzam. solei! e1 br0J170nS-nolls l
EI ne-a spus ea vanatoarea este singura > IJ nOllS a (Ill que 1a chasse etait sa sculc
lui pasiune. passIon.
Daca vrei sa mergi maine eu mine la pescuit, > Si tu voulais aller avec moi ala pechc
ar trebui sa te treze~ti foarte devreme. dcmalll. tll dcvrais te lever treS tot.
De ani de zile s0tul meu n-a fast in concediu. > Dcpuis des ,1l11H~(;, Inun mari n'a pas etc
en conge.
De ce ai lli.sat ciiinele sa-mi manance > PourquOl a~-ll1 l~iss:2 ton chien manger
mancarea? mon deJcuncr?
Daca te vei duce la meci ~i (daca) rna vei lll.sa > Si tu V3~ au match l:t Sl lu me laisses seule
singura acasa, rna voi duee eu eel mai bun a la maison. j'iral avec ton meilleur ami
prieten al tau intr-un bar de noapte. uans une bo'ite de !luit.
Daca n-a~ avea destui bani ar trebui sa > Si je 11 'avais pas asscz d' argt:nt, je devrais
curnpar 0 ma~ina de ocazie. acheter une voiture d'occasion.
LECTIA 13 - PARTEA A nOVA
In partea introductiva va propunem trei exercitii:
Iti spuneam ca este 0 poveste romantica. - Je te disais que c'etait une histoire
>romantique.
Damenii aetivi trebuie sa faea sport. - Les gens >actifs doivent faire du sport.
Dacii. B..\l cunoa~te 0 fata draguta ~i blanda, - Si je connaissais une fille >jolie et >douee,
m-a~ insura cu ea. je me marierais avec elle.
EI ne-a spus ca va avea 0 discutie serioasa - II nous a dit qu'il aurait une conversation
cu fiullui. > serieuse avec son fils.
Sunt discurile lui Pierre? - Est-ce que ce sont les disques >de Pierre?
E un meci foarte important al echipei - C'est un match tres important >de notre
noastre. equipe.
Elevii Iiceului nostru citesc multe - Les eleves >de notre lycee lisent
poeme de Victor Hugo. beaucoup de poemes >de Victor Hugo.
Toata lumea admira monumentele - Tout Ie monde admire les monuments
ltaliei. >d'ltalie.
Filmul este povestea vietii unei tinere. - Le film raconte l'histoire >de la vie
>d'une jeune femme.
Daca vei veni la mine, ii vei eunoa~te - Si tu >viens chez moi, tu rencontreras tous
pe toli prietenii mei. mes copains.
A~ veni la tine, dar sunt ocupat. - Je >viendrais chez toi, mais je suis occu.
Voi veni peste 0 ora cu Paul ~i cu Marc. - Ie >viendrai dans une heure avec Paul
et Marc.
Marie ~i Anne au venit primeIe 1a aceasta - Marie et Anne >sont venues les premieres
intAlnire. a ce rendez-vous.
Vin de la doctor. - Je >viens de chez Ie medecin.
Voi ali adus aceasta marfa din Germania? - Est-ce que vous >avez fait venir cette
marchandise d'Allemagne?
Cititi eu voce tare substantivele noi ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:
Avant de lire, les enfants regardent d'abord - lnainte de a citi, copiii se uita mai intai la
les images dans les livres. pozele din carti.
Au lieu de lire avec interet ce roman policier, - In loc sa. cite~ti cu interes acest roman politis!,
tu devrais plutot lire un bon roman classique. ar trebui mai degraba sa. cite~ti un roman
clasic bun.
Quand j' etais petit, man pere me - Cand eram mic, tata imi spunea la culcare
racontait des contes de fees Ie soir. pove~ti cu zane.
J'aimais bien aussi quand il me lisait les - De asemenea, imi pliicea mult cand el imi
"Fables" de La Fontaine. citea "Fabulele" lui La Fontaine.
Notre professeur nous a dit qu'il connaissait - Profesorul nostru ne-a spus eli il cunoa~te
I'auteur de ce fameux roman d'aventures. pe autorul acestui celebru roman de aventuri.
Tu devrais corriger ton style, il est obscur. - Ar trebui sa-ti schimbi stilul, este confuz.
Beaucoup d'reuvres de la litterature modeme - Multe opere ale Iiteraturii modeme sunt
sont ennuyantes pour un lecteur moyen. plictisitoare pentru un cititor obi~nuit.
Si tu lisais des recits historiques, tu connaitrais - Daca ai citi povestiri istorice, ai cunoa!;ite mai
mieux I'histoire de la vie de 1a plus grande bine povestea vietii celei mai mari eroine
heroi'ne nationale fran~aise, Jeanne d'Arc. nationale franceze, Ioana d' Arc.
Le heros principal de ce filmjouait tres - Personajul principal din acest filmjuca foarte
bien, les autres etaient mediocres. bine, ceilalti erau mediocri.
avant de (+ verb la infinitiv) > [avii dO] - inainte sa, inainte de (a) ... (+ verb)
Avant de faire rna chambre, je prends - inainte de a-mi face curat in camera,
mon petit dejeuner. iau micul dejun.
au lieu de (+ verb la infinitiv) > (oliO dO] - tn loc sa, decat sa... (+ verb)
Ie conte de fees > [10 ko:t dO fE] - povestea, basmul (cu zane)
les "Fables" de La Fontaine > [lE fabl dO laloten] - "Fabulele" lui La Fontaine
Avant de commencer ce livre d'aventures, > inainte de a incepe aceasta carte de aventuri,
prepare ton devoir pour demain. pregate~te-ti tema pentru maine.
II n'y a pas d'images dans ce livre > Nu sunt poze in aceasta carte de pove~ti
de contes de fees. (cu zane).
Le heros principal de ce roman policier > Personajul principal al acestui roman politist
est un homme plein de courage, qui a este un barbat foarte curajos care are parte de
beaucoup d'aventures tres dangereuses. multe aventuri foarte periculoase.
Tout Ie monde connait les fameuses > Toatii lumea cun0R:/te celebrele "Fabule"
"Fables" de La Fontaine. ale lui La Fontaine.
II nous a dit qu'il n'aimait pas les romans > EI ne-a spus cli nu-i plac romanele istorice
historiques et qu'illirait I'histoire de la ~i ell. va eiti rnra interes povestea vietii
vie de Jeanne d'Arc sans interet. loanei d' Arc.
Au lieu de regarder la tele pendant toute > In loc sa te uiti la televizor toata ziua, ai
la journee, tu pourrais lire un livre de ce putea sa eite~ti 0 carte a acestui celebru
fameux auteur franc;ais. autor franeez.
Le dlnouement de ce recit ne m'a pas pIu, > Deznodamantul acestei povestiri nu mi-a
il etait obscur. placut, este confuz.
Je prefererais plutot une a:uvre de la > A~ prefera mai degraba 0 opera a literaturii
liuerature romantique. romantice.
Ie savais que je devrais d'abord corriger > ~tiam eil. mai intai va trebui sa corectez
les fautes. gre~e1ile.
Si ton style etait meilleur, ton roman > Dacii ti-ai imbunatati stilul, romanul tau
aurait plus de succ~. ar avea mai mult Sllcces.
Les lecteurs croyaient que tous les heros > Cititorii credeau ell toate personajele acestei
de cette oeuvre etaient mediocres. opere sunt mediocre.
L 'histoire de eette heroi'ne etait tragique > Povestea acestei eroine era tragica, dar mai
mais plutOt ennuyante. degraba plictisitoare.
Biiietelul nostru se uita eu interes la pozele - Notre petit fils regarde >avec interet >Ies
din eartea lui. images dans son livre.
Cine este autorul aeestui roman de aventuri? - Qui est >1' auteur de ce >roman d'aventures?
Ar trebui sa serii mai degraba pove~ti - Tu devrais ecrire >plutot >des contes de fees
pentru eopii ~i nu opere istorice. pour les enfants et non >des a:uvres
historiques.
Mai intai iti voi povesti deznoda.rmintul - >D'abord je te raconterai >Ie denouement
acestui roman politist. de ce >roman policier.
~tii pe dinafarii una dintre fabulele lui - Connais-tu par coeur une des >fables
La Fontaine? de La Fontaine'?
Aceasta povestire istoricii nu-mi - Ce >reeit historique est >obscur pour moi.
este cunoscutii.
Mi*am corectat deja toate gre~elile de sti!. - J'ai >deja corrige toutes mes fautes de >style.
Cititorii no~tri sunt intotdeauna multumiti - Nos >Iecteurs sont toujours satisfaits des
de cartile pe care Ie pot cwnpiira in Iibrana livres qu'i1s peuvent acheter dans notre
noastra. librairie.
EI a spus ca personajul principal al acestui - II a dit que> Ie heros principal de ce roman
roman este cam plictisitor. etait un peu >ennuyant.
in loc sa cite~ti mereu acelea~i romane de - Au lieu de lire toujours les memes
dragoste mediocre, ai putea afla povestea >rnediocres livres d'amour, tu pourrais
unei mari eroine franceze, loans d' Arc. apprendre I'histoire d'une grande >heroi"ne
fran~aise, Jeanne d'Arc.
Iar acum eititi propozitiile urmatoare in limba franceza ~i fi ti atenti la traducerea lor in limba romana:
Apres que-tu aVBis ecrit ton devoir, tu es alIe - Dupa ce ti-ai seris terna, te-ai dus la concert.
au concert.
Mes arnis Bvaient lu ce recit au Iycee, alors - Prietenii mei citisera aceastii povestire la
ils Ie connaissaient bien. !iceu, a~a eli. 0 cuno~teau bine.
Ce matin rai trouve Ie roman que j 'avais - Azi de dimineatA am gasit romanul pe care
longtemps cherche. l-am cautat multa vreme.
Verbele scrise cu caractere ingro~ate sunt la timpul "mai mult ca peifect ".
in cursul acestei leetii ne-am oprit doar la verbele care se conjuga cu auxiliarul "avoir".
Nous avons Iu les contes de fees que vous - Noi am citit pove~tile (basmele) pe care ni
nous av;ez achetes pour Noel. le-a!i cumpiirat de Criiciun.
Verbele care se conjugii la "passe compose" cu auxiliarul "etren se supun aceleia~i reguli ~i la
"plus-que-parfait" (vom vorbi despre aceastii regulii ~i la lec!ia J4).
Folosim "plus-que-parfait" pentru a exprima 0 acriune anterioarii unei alte aCliuni lrecute.
J'ai re~u Ie roman policier que tu m'avais > Am primit romanul polipst pe care mi I-ai
envoyt. trimis.
Hier il a lu ce recit historique dont nous > leri el a citit acea povestire istoricll. despre
avions parle il y a une semaine. care noi am vorbit acum 0 sapHimana.
Marie a dit Ie poeme qu'elle avait appris > Marie a recitat poemul pe care I-a invatat
par creur. pe dinafara.
Notre professeur a corrige les fautes que > Profesorul nostru a corectat gre~elile pe care
nous avons faites dans nos compositions. Ie-am Iacut in eompuneri.
Quandj'avais fini d'ecrire ce roman,j'ai > Cand am terminat de seris acest roman, am
commence Ii erire un autre. inceput sa seriu un altul.
Vous nous avez dit qu'ils avaient deja > Voi ne-ati spus cli ei au fost deja in Franta.
ete en France.
Quand il avait fini ses etudes, il s'est marie. > Cand ~i-a terminat studiile, el s-a insurat.
Traduceti in limba franceza propozitiile care urmeaza, folosind corect timpurile "passe compose",
"imparfait" ~i "plus-que-parfait";
Noi am ie~it din sala cand profesorul ~i-a - Nous >sommes sortis de la salle quand Ie
incheiat cursul. professeur >avait fini son cours.
Cand am avut ocazia, am plecat in Italia. - Quand >nous avions eu l'occasion, >nous
sommes partis pour l'Italie.
Cand tata lua 0 decizie nu 0 schimba - Quand mon peTe ::>avait pris une decision, il
niciodata. il ne la :::>Changeait jamais.
A trebuit sa rna odihnesc pentru eli am - >J'ai dO prendre du repos, paree que ~'etais
fost foarte obosita. tres fatiguee.
M-am dus intr--un bar de noapte unde - >Je suis allee dans une boite de nuit, ou Paul
m-a invitat Paul. >m 'avait invitee.
Ea a aflat ea sotul ei a lasat-o singura - Elle >a appris que son mari >i' avait laissee
~i rara bani. seule et sans argent.
El mi-a spus ea n-a fost in eoneediu > 11 m'a dit que depuis deux ans il n'avait pas
de doi ani. 6t6 en conge.
Lasa-i sa mearga la vanatoare, este > Laisseles aller a la chasse, c'est leur grande
marea lor pasiune. passion.
Marele vostru erou national a avut 0 > Votre grand heros national a eu une vie
viata tragica. tragique.
Daca ai citi acest roman pana la srar~it, > Si tu lisais ee roman jusqu' ala fin,
i-ai cunoa~te deznodarmlntul. tu connaitrais son denouement.
Daca ai eumpara aceastii ma~ina de ocazie, >Si tu achetais cette voiture d'occasion, nous
am putea merge 1a peseuit, pe malul pourrions aller a la peche, au bord d'une
unui rau. riviere.
Citesc acest cotidian de douazeci de ani. > Je suis lecteur de ce Goumal) quotidien
depuis vingt ans.
Sunt numai mineiuni in aceastii povestire. > 11 D'y a que des blagues dans ce recit.
L-am eunoscut pe autorul aeestei opere istorice. > J' ai connu I' auteur de cette reuvre historique.
A~ prefera sa merg mai degraba intr-un > Je prMererais aller plutot dans une boite
local de noapte. denuit.
Bricolajul ar fi 0 ocupalie buna pentru el. > Le bricolage serait une bonne occupation
pour lui.
Cum i s-a ivit prima ocazie, e1 ~i-a llisat > Quand il avait eu la premiere occasion, il a
sotia ~i copiii ~i a pleeat. laisse sa femme et ses enfants et il est parti.
Copiii din lumea intreaga eunose pe de rost > Les enfants du monde entier connaissent par
"Fabulele" lui La Fontaine. creur les "Fables" de La Fontaine.
Daca ti-ai revizui stilul, povestirea ta ar fi > Si tu corrigeais ton style, ton recit serait
mai buna-. meilleur.
Fiul meu ii povestea fiicei lui acele~i basme > Mon fils racontait a sa fiUe les memes contes
pe care eu i Ie povestisem pe cand era copil. de fees que je lui avais racontes dans son
enfance.
Ti-am Is.sat romanul de Flaubert in gradiniL > l' ai laisse ton roman de Flaubert dans Ie
jardin.
Credeam ea in aceastii carte vor fi poze. > Je pensais qu'il y aurait des images dans ce
livre.
Pentru ea eroina principalS. este 0 femeie > Parce que I'heroi'ne principale est une femme
plietisitoare, acest roman politist este mediocru. ennuyante, ce roman policier est mediocre.
EI n-a vrut sil. vorbeasca despre aventura > II n'a pas voulu parler de l'aventure
tragiea pe care 0 avusese in tinerete. tragique, qu'il avait eue dans sajeunesse.
Aceasta afacere a fost pentru noi toti neclMa. > Cette affaire a ete pour nous tous obscure.
Tinerii nu citesc decat romane de aventuri. > Les jeunes ne lisent que des romans
d'aventures.
in loc sa te uiti la televizor, ai putea face > Au lieu de regarder la tele, tu pourrais
altceva pentru a-ti ocupa timpul liber. faire autre chose pour occuper tes Ioisirs.
inainte sil. ne bronzam, hai sa ne scaldam in > Avant de nous bronzer, baignons-nous dans
lac; vrei? Ie lac, d'accord?
Citi\i cu voce tare grupurile UImatoare de cuvinte in care se repeta aeeIa~i Sunet:
[~]
2. cand exprima imposibilitatea realizarii actiunii in prezent, vom folosi tot timpul
"imparfait", dar impreuna eu un complement care indica prezentul:
Si j' avais maintenant de I' argent, - Daca a~ avea acum bani, a~ cumpara
j'acheterais une belle voiture. o ma~ina frumoasa.
in al doilea tip de propozitii conditionale vom traduce conjuctia "si" prin "daca....
Totu~i, in leqia 13 ne-am limitat la a va prezenta verbe care, la timpurile treeute, se conjuga
cu "avoir".
Atunei eand folosi1i timpul "plus-que-parfait" trebuie sa tineti eont de regula acordului
participiului trecut cu complementul direct, daea aeesta precede verbul. De exemplu:
Vom folosi timpul "plus-que-parfait" pentru a exprima 0 acliune anterioarii unei alte
aetiuni treeute.
Cand propozitia principala este la un timp trecut veti folosi in propozitia subordonata timpul
"plus-que-parfait" pentru a exprima 0 aetiune anterioarli ceIei din principala.
lata un exemplu:
II nous a apporte les romans de Flaubert - EI ne-a adus romanele lui Flaubert,
qu'il avait Ius avant. pe care le-a citit inainte.
TEMA PENTRU ACASA 13
6. L'auteur a ecrit I'histoire de]a vie de son heros, pleine d'aventures dangereuses.
1. inainte sa inveti pe dinafara fabula lui La Fontaine, corecteaza-p gre~e]ile din tema pentru
acasa.
3. Fiica mea a citit deja toate basmele pe care i le-ai dat cu ocazia zilei ei de na~tere.
4. Daca am avea ocazia sa ne vedem maine, am putea merge intr-un bar de noapte.
6. Daca ai citi astazi acest roman, mi-ai putea spune cum se termina.
6. Ce lecteur lit toutes les reuvres de Flauhert et apres it a commence a lire les romans d'un
autre auteur franyais.
LECTIA 14 - PARTEA
~
tNTM
Ca ~i pana acurn, sa incepem noua leetie eu 0 recapitulare.
A tn primul exercipu vom recapitu1a noul set de substantive introdus in lectia 14 din "Franceza
pentru incepatori".
Marie i-a aratat marnei ei fotografiiIe - Marie a montrt a sa mere >les photos que
pe care Ie-am facut 1a Paris. nous avions prises a Paris.
Daca. a~ fi 0 aetrita celebra., nu a~juca - Si j' etais une celebre >actrice, j e ne j ouerais
dedit mari eroine romantice. que de grandes heroines romantiques.
Acest pianist ar canta mai bine, - Ce >pianiste jouerait mieux son concert
daca. nar fi obosit. s'il etait pas fatigue.
Arta este eea mai mare pasiune a vietii lui. - > L' art, c' est la plus grande passion de sa vie.
Noi am privit operele acestui pictor - Nous avons regarde les reuvres de ce
eu eel mai mare interes. >peintre avec Ie plus grand interet.
Bisericuta din satul nostru este un - La petite >6glise de notre village est un
monument istoric. monument historique.
Am ~tiut tot timpul ca fiul meu va fi - Je savais toujours que man fils serait un
un mare artist. grand > artiste.
Actorii pe care i-am admirat in mai - > Les aeteurs que nous avions admires dans
muIte filme au venit in Romania. plusieurs >films, sont venus en Roumanie.
Est-ce que tu as corrige toutes les fautes? - Est-ce que tu > les a to utes corrigees?
NOlls avons lu ceUe oeuvre historique - Nous >l'avons lue avec interet.
avec interet.
Nous jouons du piano du matin au soir. > Jouons du piano du matin au soir!
VOUS faites des projets pour les vacances. > Faites des projets pour les vacances!
A~ vrea sil 0 eunose pe aceasta actri13 - Je voudrais >connaitre cette fameuse actrice.
celebra.
Peste cateva zile vei cuno~te Parisul. - Dans quelques j ours tu >connaitras Paris.
EI ne-a spus ca va cunoa~te in curand -II nous a dit qu'il >connaitrait bientot
lumea intreaga. Ie monde entier.
lata acwn cateva substantive noi; citili-Ie clar ~i cu voce tare:
Aten/ie!
La litt6rature fran<;aise est riche en noms de - Literatura franceza. este bogata in nume de
romanciers celebres. romancieri celebri.
Les dramaturges anciens ont ecrit des pieces - Dramaturgii antici au scris piese de teatru
de theatre dont Ie sujet reste aetuel. al caror subiect ramane actual.
Toutes les pieces de Shakespeare sont des - Toate piesele lui Shakespeare sunt
chefs-d'reuvre. eapodopere.
Elle reve a la scene, mais Mias, elle n'a pas de - Ea visea;a sajoace pe scena, dar vai, nu are
talent. talent.
a
NollS avons assiste la repetition generale - Am asistat la repetitia generala a ultimei piese
de la demiere piece de cette saison. din aceasta stagiune.
Le role que cet acteur joue dans son nouveau - Rolul pe care acest actor il joaca in noul sau
film exige beaucoup de courage. film cere mult curaj.
Le metteur en scene nous dit qu'il voudrait - Regizorul ne spune cil. ar vrea sa tumeze un
tourner un film en Roumanie. Dans ce cas-Ia film in Romania. In acest caz ti-ar da pe
il te donnerait Ie role principal. rolul principal.
Tous les grands acteurs ont Ie trac avant - Toti marii actori au trac inainte de a urea pe
d'entrer en scene. scena.
Apres Ie premier acte on a change les decors. - Dupa primul act s-au sehimhat decorurile.
"On connait I'homme a ses actes." - "Cuno~ti omul dupa faptele sale." ,
L' auteur veut confier son scenario aun bon - Autorul vrea sa-~i incredinteze scenariul
metteur en scene. unui regizor hun.
~i
verbul regulat:
Retineti constructia:
Cititi eu voce tare propozipile in limba franceza in care am introdus cuvintele ~i expresiile noi, ~i
apoi traduceti-Ie in limba romana:
EIle a joue Ie role de Jeanne d'Arc dans >Ea a interpretat rolulloanei d'Arc lntr-o
une piece historique. piesa istorica.
Quel est Ie nom du dramaturge de la comedie >Cum se nume~te dramaturgul care a scris
que vallS presentez ce soir? comedia pe care 0 prezentati in aceasta seara?
Les acteurs sont aUes ala repetition. > Actorii s-au dus la repeti~ie.
Quand Ie rideau s'est leve, nous avons pu >Cfmd cortina s-a Tidicat, am putut
admirer les decors splendides. admira decorurile splendide.
C' est une piece classique en cinq actes. > E 0 piesa c1asica in cinci acte .
On dit que Ie metteur en scene confie Ie rOle > Se spune ca regizorul incredinteaza rolul
principal a une jeune actrice, peu connue. principal unei tinere actrite, putin cunoscuta.
II a tourne un film avec beaucoup de scenes >1 a turnat un film cu multe scene de violenta.
de violence.
Celui qui n'a pas Ie tr~ pourrait se presenter > Cel care nu are trac ar putea sa se urce pe
sur 1a scene. scena.
Sur que1 sujet on a ecrit Ie sc6nario? > Dupa ce subiect a fost scris scenariul?
J'aime bien Ie decor de ce cafe. > imi place mult decoml acestei cafenele.
Mais non, cette piect?n'est pas un chef-d'reuvre, > Nu, aceasta piesa nu este 0 capodopera, este
elle est plutot mediocre. mai degraba mediocra.
Naus avons applaudi I'acteur qui avaitjou6 > Noi I-am aplaudat pe actorul care a interpretat
avec talent Ie role principal dans ce spect~le. cu talent mlul principal in acest spectacol.
Les metteurs en scene parlent au sujet du > Regizorii vorbesc despre noul scenariu.
nouveau scenario.
Ce travail exige trop de force. > Aceasta mund! cere prea multi\. fo~.
C'est un acteur dont les films sont fameux. > Este un actor ale carui filme sunt celebre.
Joei in actul al doilea al acestei comedii'? - Est-ce que tu joues dans Ie deuxieme >acte
de cette comedie?
Daca am avea bani, am schirnba felul in care - Si nous avions de l'argent, nous changerions
este decorat apartamentul nostru. >Ie decor de notre appartement.
Marie invata sa schieze, dar carle inca des. - Marie apprend afaire du ski, mais elle >tombe
encore souvent.
Mi-ar placea sa asist la repetitia generaHi - J'aimerais assister a >Ia repetition g6n6raIe
a spectacolului vostru. de votre spectacle.
in acest caz, fapta lui nu ar fi rea. - >Dans ce cas~la son >acte ne sera it pas.
mauvais.
Cine ar vrea sa-mi incredinteze un rol? - Qui voudrait me >confier >un role?
Subiectul acestui film it constituie povestea - >Le sujet de ce film c'est l'histoire de
de dragoste dintre un romancier ~i solia lui, l'amour d'un >romancier et de sa femme,
o actritA celebra. une actrice c61ebre.
Cand sunt pe scens. nu mai am trac. - Quand je me trouve sur 18 scene, je n'ai plus
>Ie trac.
Nu poti sa-i pretinzi acestui actor mediocru - On ne peut pas >exiger du >talent de eet
sa aiba talent. acteur mediocre.
Regizorul francez turnase un film de aventuri - > Le metteur en scene franc;ais >avait toume
la care noi ne-am uitat cu mult interes. un film d'aventures que nous avons regarde
avec un grand interet.
Verbele din propozitiile care urrneazil. sunt serise eu caractere ingro~ate. Cititi propozitiile in limba
franeeza ~i fiti atenti la traducerea in limba romana:
Quand Ie rideau etait tombe, les spectateurs - Cllnd cortina s-a lasat, spectatorii au ie~it
sont sortis du theatre. de la teatru (au piiriisit teatrul).
Parce que Marie etait venue chez moi, je n'ai - Pentru ca Marie a venit la mine, n-am putut
pas pu la laisser seule et j'ai da rester ala maison. sa 0 las singura ~i a trebuit sa raman aeasa.
Ils etaient maries depuis dix ans quand ils - Erau disatoriti de zece ani cllnd au cumparat
ont achete eette belle maison a la campagne. aceasta casa frumoasa la tara..
In propoziliile anterioare am folosit cateva verhe care se conjuga ell. auxiliarul "etre" la "plus.
que-parfait". A~a cum ~ti/j, in asemenea situatii participiul trecut se acordti in gen ~i numtir ell.
suhieetul.
Cand ei plecasera deja la gara, prietenii lor - Quand ils >etaient deja partis ala gare, leurs
au venit sa-i caute pentru a-i conduce. amis sont venus les chereher pour les
accompagner.
Pentru cii m-am trezit foarte devreme, am avut - Parce que je >m'etais levee tres tot, j'ai eu
mult timp la dispozitie ea sa-mi fae toaleta. beaueoup de temps pour faire rna toilette.
Nu i-am vazut pe membrii familiei Duval, - Ie n'ai pas vu les Duval, paree qu'ils
pentru ea nu s-au intoTS inca din vacanta. >n'etaient pas encore rentres de vacances.
Cititi propozitiile in limba franceza; retineti verbele scrise ingro~at ~i traducerea in limba romana-:
A ta place j'aurais appris Ie fran9ais dans -In loeul tau a~ fi invatat franceza in copiliirie.
mon enfance.
Dans ce cas-la, aujourd'hui j 'irais a la chasse. - in cazul acesta, astlizi ~ merge la vanatoare.
Dans ce cas-la, hier je serais aile a la chasse. - in carol acesta, a~ fi mers ieri la vanAtoare.
Vous feriez mieux d'aller a Ia campagne avec - Ati face mai bine sa mergeti la tara eu mine
moi maintenant. Nous nous baignerions. aeum. Ne-am scaIda.
Vous auriez mieux fait d'aller 11 la campagne - Ati fi Iacut mai bine sa mergeti eu mine la
avec moi. Nous nous'serions baignes. tara. Ne-am fi sealdat.
in exercitiul de mai sus, pe liinga propozitiile la conditional prezent, ati intalnit ~i propozitii la
conditional trecut - "conditionnel passe" >[k5disionel pasE].
Aten,ie.'
in propozi!ia condi,ion aIii (introdusii prin "si ") yom traduce condifionalul trecut romanesc prin
mai mult ca perfectul frantuzesc. ~a cum in propozilia condilionalii in care apare conditional
prezent rom{mesc fl traducem prin imperfectul franfUZesc.
Parler Alkr
j'aurais parle je serais alle(e)
Vous auriez pu me dire I'heure qU'i! etait. > Ati fi putut sa-mi spuneti cat este ceasul.
VOUS auriez dil mieux jouer dans Ie spectacle > Ar fi trebuit sa j ucati mai bine in spectacolul
d'hier. deieri.
A ta place j' aurais confie Ie role dans ton > in locul tau a~ fi incredintat rolul din ultimul
demier film a une meilleure actrice. tau film unei actrite mai bune.
Le metteur en scene aurait pu choisir un autre > Regizorul ar fi putut alege un alt scenariu;
sc~nario;celui qu'il a choisi a ete mediocre. eel pe care I-a ales a fost mediocru.
Dans ce cas-la, it serait parti sans dire "au revoir". > in acest caz, el ar fi plecat lara sa-~i ia
"Ia revedere".
leri ar fi trebuit sa rna due mai devreme - Hier >j' aurais dli aller plus t6t au bureau.
la birou.
M-~ fi oprit, dar n-am vazut-o. - Je >me serais arrete mais je ne I' ai pas vue.
Ar fi trebuit sa 0 fere~ti de acest accident. - Tu >aurais dli la proteger contre cet accident.
In locul vostru am fi pleeat din aceasta -A votre place nous >serions deja partis de ce
tara inca de anul trecut. pays l'annee pass~e.
Pentru ca regizorul a plecat, repetitia > Parce que Ie metteur en scene etait parti, 1a
n-a avut loco rep~tition n'a pas eu lieu.
Acest mare romancier ar mai fi scris inea > Ce grand romancier aurait ecrit encore
multe capodopere. beaucoup de chefs-d'reuvre.
Noi am apIaudat indelung piesa unui > Nous avons longuement applaudi la piece
dramaturg francez, piesa pe eare a scris-o d'un dramaturge fran~ais, qu'il avait ecrite
in cursuI ~ederii lui in Italia. pendant son sejour en Italie.
Ai avea trac inainte sa apari pe scenli.? > Aurais-tu Ie trac avant d'entrer en scene?
Eu nu apar dec!t cinci minute in ultimul act. > Je ne joue que cinq minutes dans Ie dernier
acte.
In scenariul tiu sunt prea multe scene de > Dans ton scenario il y a trop de scenes de
violenti. violence.
AI fi racut un film fromos, dar nu avea bani. > II aurait tourne un beau film, mais it n'avait
pas d'argent.
Cind cortina s-a lasat toti au fost incantap. > Quand Ie rideau etait toIOM, tous etaient
enchantes.
In acest caz ar fi trebuit sa mergeti la politie. > Dans ce cas-la il aurait fallu aller a la police.
LECTIA
, 14 - PARTEA A nOVA
./ /'......... /'
Ie m'interesse beaucoup au cinema et au theatre. 1 I Man grand rive, 1 c'est de jouer dans des
/' /'.......... /' ..........
films 1et aussi dans des pieces de theatre. I 1Ie voudrais etre une actrice celebre. I I Quand
J.,"'.
dais PI us Jenne,
./' I'Je tomb'al s souvent amoureuse .......... Iet'Je regard
/ ' des acteurs a1S . vent
sou ~
/ I es memes
fl..........
lms. I I Je pense ent. I 1M'
/ ' que J., aJ. dU tal......... alS 1 ~ opinIOn
/ ' 1n'ant pas Ia meme
es autres ....;"a ce ~
SUJet... I I
In acest ultim exercitiu yom recapitula toate problemele de gramatica ~i vocabularul acestui caiet.
Traduceti in limba franceza propozitiile de mai jos:
Daca a~ putea alege, a~ alege vanatoarea. > Si jc pouvais choisiL jc choislnlis la chasse.
Am avut ocazia sa-1 aplaudam pe cel mai bun > Nalls avons etl ]'occasion d'applaudir
actor. Ie meillcur adeur.
Hra (nici 0) gluma. E ideea ta? > Sans blague. ("est [on idee')
Ce planuri ai pentru sambata? M-a~ duce > Quds projets a~-tu pour samedi? j'iTillS it
lapescuit. Ia pcchc.
Nu-mi place stilul tau. Corecteaza toate > ron style nc 11lt' plait pas. Corrige toutes les
gre~elile! rautes l
Deznodamantul acestui film a fost tragic; > Ll: Jcnouc:mcnt de c.: film a etc tragiquc;
personajul principal se indragostise. It: h~ros pnm:JpJI elilit tomb6 amoureux.
Acest subiect nu rna interesase niciodata. in > Ce sujer ne m' a\'ait jamais interesse dans
copilarie; preferam ca.rtile. man en ranee: je preferais Ies livres.
Imi cereti a~a de multi > VOllS cXlgez tant de choses de mal!
in al doilea act a fost 0 scena violenta. > Dans Ie deuxH":mc: acte on a montrc une
,ce:llC: Je violence,
Opera ta contine valori istorice. > Ton lrUHC a des valcurs hlstoriques.
Multi copii, in loc sa citeasca basme, > Heaucoup d'enfants, au lieude lire les contes
stau ore intregi in fatA televizorului. de fees, sont ass!s pendant des heures
devant la telt.
I
A~ merge in barnl de noapte, dar am prea >J'il'ais dans la bUlte cle nuit, maisj'ai trap
multe ocupatii in timpul zilei. d'(Jccu pa t ions q llO tldi ennes.
Acest regizor a facut un film bun? > Est-ce que ce metteur en scene a tourne
un bon mm',J
Nici unul dintre romanele lui nu este 0 > .-\ueUll de ses romans n 'est un ehef-d 'a:uvre,
capodopera, toate sunt mediocre. tOll'.; sont mcJiocrcs.
Cine nu are trac inaintea acestei repetitii? > Qui 11'21 pH'" k traL: avant ceUe repetition'.'
Din fericire cortina se Hisase, iar spectatorii > Heureusement Ie rideau etait tombe et les
au putut parasi teatrul. spcctateurs ont pli sortir du theatre.
Iu iti decorase~i casa in stH modern, > Tu avais choisi Ie decor modeme de la
a~a cli el era multumit. malson, alars il etall satisfait.
Nu-ti cuno~ti bine rolul, ar trebui sa mai vii > Tu ne connais pas bien ton role, tu devrais
la inca 0 repetitie. venir encore pour une repetition.
in acest caz ar fi trebuit sa-i dai scenariul tau > Dans ce cas-la, tu aurais dii. lui donner ton
sa-I citeasca. scenario a lire.
Eroina principala jucase rara convingere, > L'herolne principale avaitjoue sans passion,
a~a ca nimeni na aplaudato. alors personne ne I'a applaudie.
Cititorul tanar cite~te cu placere > Le jeune lecteur lit volontiers des romans
romane de aventuri. d'aventures.
Prietenii no~tri soar fi scaldat in rau, dar apa > Nos amis se seraient baignes dans la riviere,
era prea rece. mais l'eau etait trop froide.
Ar fi trebuit sa te odihne~ti mai devrerne. > Tu aurais dii. prendre du repos plus tot.
Cfuld eram tanar, mi-a~ fi cumparat a ma~ina > Quandj'taisjeune,j'aurais achete une
de ocazie. voiture d'occasion.
Cititi ell atentie urmatoarele seturi de cllvinte in care se repetii aee1a~i sunet:
Vii reamintim cii timpul "plus-que-parfait" exprima 0 aetiune trecuti care a avut loc inaintea
unei alte aetiuni trecute exprimatii la "passe compose" sau la "imparfait".
on etait tombe
Hier ils m'auraient dit la verite. -Ei mi-ar fi spus adeviirul ieri.
Conditionalul trecut ("Ie conditionnel passe") se formeaza adiugind verbelor auxi1iare "avoir"
sau "etten 1a conditional prezent participiul trecut al verbului de conjugal.
lata conditionalul trecut al catorva verbe care se conjuga cu auxiliarul "avoir":
2. Je suis venue en retard pour Ia repetition, parce que je m'etais reveillee trop tard.
3. J'aurais joue volontiers dans ce film, mais Ie metteur en scene avait choisi une autre actrice.
au lieu de (+ verb la infinitiv) > {ohOdO] - in loc sa, decat sa... (+ verb)
avant de (+ verb la infinitiv) > [avidO] - inainte sa, inainte de (a)(+ verb)
avoir l'occasion de > [avu:aR lokazii) dO] - a avea ocazia (posibilitatea) sa...
Ie conte de fees > {IO k5t dO fE] - povestea, basmul (eu zane)
13. la piscine 14. I'appareil (de photos) 15. les Vacances 16. janvier
Pe intai mai este ziua mea de na~tere. Le premier >mai, est Ie jour de mon
>;JIlnjvcr~airc.
Am vrea sa-i invitam pe verii no~tri ~i pe Nous voudrions inviter nos XOll~ ins et nos
veri~oarelc noastrela gustarea de dupa-amiaza. >)lbiIlC~ au
>gPlltCr.
Pentru ca bunicul adora muziea, el merge - Parce que notre >grand-pcn: adore
deseori la opera. >k eh,lIlt, il va souvent a I'opera.
Cine s-a prezentat la concurs in luna - Qui s'est presente au >COllC()ur~ au mois
ianuarie? de >jafl\'icr?
Ele vor pregati gustarea (de dupa.amiaza) - Est-ce qu'elles >prcparcront Ie got1ter
pentru toata lumea? pour tout Ie monde?
c. to acest exercitiu ne vom reaminti pronumele personate care inlocuiesc complementul indirect
(precedat de prepozi!ia "a"). Transfonnati propozitiite in limba franceza, inlocuind
complementul indirect eu forma pronominala corespunzatoare:
Comme cadeau nOllS donnons a Paul > Commc cadcltu nUllS lui donnons
un appareil de photos. un appareil de photos.
Marie telephone souvent a son grand-pere > Marie leur telephone sou vent.
et a sa grand-mere.
Its montrent des photos aux cleves. > I1s leur montrcnt des photos,
Ii fae cadou un inel de argint. - Ie lui donne comme codellU une haguc
CD argel1t.
Noi Ie darn mutte cadouri ~i flon eu oeazia - Nou~ \cur dOl1nons beaucoup de cadcaux
zilelor lor onomastice. ct de tleurs ;', 1'0cl.:asiol1 de kurs fetes.
Cititi cu voce tare setul de substantive noi ~i fi~i atenti la traducerea lor in
limba romana:
Je voudrais bien, mais je De peux pas participcr - A~ vrea mult, dar nu pot parlicipa la acest
ace congres de medecins en Afrique. congres al medieilor (care are loc) in Africa.
A 10 heurcs precises il y aura Ia reunion de tout - La 10 fix va avea loc intrunirea !ntregului
Ie personnel avec Ie dircctcur. personal eu directorul.
Je devrais me rendre dans Ie pavilion OU il Y a - Ar trebui sa rna due la pavilionul unde se afla
une exposition des ceuvres d'art. o expozitie de opere de aria.
Lc public n'a pas tOuve cette exposition - Publicul nu a considerat interesanta aeeasta
interessante; il y avait peu de choses a voir. expozitie; erau putine lucruri de vazut.
On donne des catalogues pour informer Ie public. - Se ofera cataloage pentru a informa publicu!.
La publicitc joue un role tres important pendant - Publicitatea joaea Ull rol foarte important pe
Ies foires, alors si on veut vcndrc ses produits, perioada targurilor, a~a ca, daca vrei sa-ti vinzi
il faut faire de la publicite. produsele, trebuie sa-ti faci rcclama.
Ia ceremonie d'ouverture > Iia sER Emoni dU\'eJ~ ttl R I - ceremonia (festivitatca)
de deschidere
faire la publicite (de ...) > r fER 1'1 pUblisltE dOl - a face publicitatc (unui
produs, cuiva)
trouver (quelquun. > ftRuvE /kElke. kclkO s071 - a gasi, a considera (pe cineva,
queIque chose) ceva)
prononcer r
> p R() nilS E] - a pronun~a. a rosti
De asemenea. v-ati rearnintit verbul "rendre" - "a inapoia. a da, a face", pe care il ~titi deja, folosindu-l
la forma retlexiva "se rendre" - "a se duce, a se preda ... "
in plus, va prezentam doua verbe noi, foarte des folosite in Iimba franceza:
in recapitularea acestei leetii va yom pre7.enta C<lnjugarea verbului "ouvrir" la toate timpurile ~i
modurile pe care le-a~i studiat pana acum.
Le congrh d'architectes aura lieu I'annee > C(ll1gl"c~lIl ,lrllircqil()1 va a\'c<I klc a1\ul viihll"
Je trouve que Ie public a ete magnifique. > COllsider (,[ p\\h Iieul a f<)~t ncmaipomenit
Les exposants participent a leurs reunions > Exp<I,:an\li p'lrticqu 1<1 intruniril..: 1M
tous les soirs a 8 (huit) heures precises. in ficc;llC ~e;lra la ol"a X fix.
II cst fort dans tOllS les domaines. > Sc )lI'lC:CpC fO;lI1c hlnc 1<1 toatc.
Le samcdi nous nous rendons aune petite foire > Siimb<ita nc duccm la un mil" targ de "jnga
a cOte de notre village. satul nostru.
Tout pres de chez nous on a ouvert > Foartc apHlapc de ca~a !loastra s-a dcschis
un joli bistro. un bistrou dragul.
J' ouvrirais la porte mais je n 'ai pas la cit. > A~ dcschide u~a, dar IlU illn chcia.
Les stands que vous cherchez se trouvent dans Ie > Standuri1c pc care Ie cauta1i sc atl~1 in
pavilion numero 5. paviliollul numaru! 5.
Les specialistes de la publicite ont prepare > Specia)i~tii in pubhcitatc au prcgtltit rnai
plusieurs catalogues de cette exposition, dans multc calaJoagc ak acestei cxpozitiL in
lesquels ils infonnent Ie public de tous les details. care ci otera pUblicului toate detalii1c.
Les organisateurs de la Foire du Livre ont dit > Orgallizntorii Tiirgului de Carte au SPLlS Cil
a
qu'elle fennerait demain 19 beures. sc va inchide miiinc la ora 19.
Cette entreprise fait de la publicite. > Accasla intrcprindere i,~i face pubJicitatc.
Cine a rostit discursul din timpul intrunirii - Qui a prononce > k dis(ollr~ pendant notre
noastre? >r~uni{)n?
Ai vizita eu mine Targullnterna~ionalBucure~ti? - Visiterais-tu avec moi > Ii.! roirc JntcllliltiolliJlc
de Bucarcst?
Pub[icu[ considera eli standul nostru este - > Le pllblJC trouve notre> stand Ie plus
eel mai modem din tot pavilionul. moderne dans tout> Ie p'lvil/on.
Am deschis mica noastri expozitie - > Nous avons Ollvcrt notre petite exposition
la (ora) 11 fix. a II heures >prcciscs.
Cred (Gasesc) ea la televizor sunt - Je > trouve qu 'a la tele i[ y a trop
prea multe reclame. de >publiciIC.
Cine a Iacut reclama acestui artico[? - Qui >a fait Ja puhliCltcde eet article?
Ne-am dus la receptia al card organizator a fost - Nous nous sommes rendus,a la reception
directorul Targului International. dont > l'orgal1JSilteuretait Ie directeur de
la Foire Internationale.
Personalul ne-a infonnat eli expozitia va fi inchisa - Le personnel nous >a infonnequ'on
la ora 18. > fermcrait I'exposition 18 heures. a
Cititi propozitiile in limba franceza care urrneaza ~i incercati sli retineti forrnele verbelor serise eu
caractere ingro~ate ~i tradueerea lor in limba romana:
Si j'avais participe ace congrcs I'annee passee, - Daca a~ fi participat anul trecut la aeel
j'aurais prononce un diseours. congrcs, a~ fi rostit un diseurs.
Si tu avais visite la foire hier avec nous, - Daca ai fi vizitat ieri targul impreuna eu
lu aurais vu des expositions interessantes. noi, ai fi vazut ni~te expozitii interesante.
Si nous avions travaille a l'eeok, nos parents - Daca am fi lucrat la ~coala, parintii noWi
auraient !fte plus satisfaits de nous. ar fi fost mai multumiti de noi.
Propozitiile anterioare prezinta eel de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale.
Co ndirionale Ie din aeeasta schema exprima ipoteza in freel/t. Condiria nu a plllutft indeplinita ~i
de aceea aeliunea din principala Nil s-a plltlll rea/izu. Acest tip de propozi!ii condi!ionale se
rapvrteaza la trecut ~i nil are nimic de-a face cu prezentul.
Vom exersa cel de-al treilea tip de propozitii conditionalc limitandu-ne la folosirea verbelor care se
conjuga eu auxiliarul "avoir" la timpurile compuse. Tradueeti in limba romana propozitiile care
urmeaza:
Si tu avais ete a Paris la scmaine dernierc, > Daca <Ii fi f()~! Ia,Paris s;lplinn;lIlil tn:culil,
tu aurais pu participer a notre reunion. ai fi putut piu1icipa la il\trul\irca noastr.'!.
Si on avait ouvert Ie magasin un peu plus tot, > Daca magazinul s-ar fi deschis putm mai
nous aurions fait nos courses. de\ reme. ne-am fi nleut cumparaturilc.
Si vous avicz ete mcilleurs dans ce domaine. > Dacil ati /1 tost mal blllli in arcst dOlT1cniu,
vous auriez etc de(s) grands specialistcs aslazi ati fi t'ost (ni~tc) marl specialt~li.
aujourd' hui.
S'il n' avait pas rou Ie si vite, iIs n 'auraient pas > Dac;1 cl 11\1 ;If ti circular a~i1 Je repcde.
eu eet accident. ci nu ar fl ;IVLlt <Jcesl accidcnt,
S'ils avaient travaille dans la publicite. > Daca ci ar fi IlIC1"<11 in puhlicitatc, 111i-I11' fi
ils m 'auraient donne de beaux catalogues. Jat calaloagc frulJloasc.
In propozitiile urmatoare aveti posibilitatea sa aplicati regula formarii celui de-a} treilea tip de
propozitii conditionale. Completati eu verbele la forma corespunzatoarc propozitiilc Ulmatoare in
[imba franceza ~i apoi cititi-Ie eu voce tare:
Daca ai fi participat ieri la intrunirea noastra, - Si tu > ,lvai~ panicip6 a notre reunion hier,
I-ai fi gasit foarte simpatic pe principalul tu >aurai~ twu\,\-; notre exposant principal
nostru expozant. tres sympathique.
Daca secrctara ta nu ar fi inchis fereastra din birou, - Si ta secretairc >n 'avait pas ferme la
nu ar fi fost atat de cald aiei. fenctre dans Ie bureau, il >n '~Ul'ait pas fail
si chaud ici.
Daca a~i fi rostil discursul saptamana trecuta, - Si VOllS >avicz prollonccle discours la
intreaga asisten~a v-ar fi aplaudat, domnule. semaine derniere, Monsieur, tout Ie public
vous >aurait aJlplalldi.
Daca aceste cataloage ar fi fost mai bune, - Si ces catalogues >avaicnl de meilleurs,
rcclama noastra ar fi avu! mai mult sucees notre publicitc >auralt rcmportc un succes
(un succes mai mare). plus grand.
Trecem acum la ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veti regasi toale
problemele pe care Ie-am prczentat pana aeum. Traduceti in limba franccza propozitiile care unneazii:
In cc domeniu sunteti specialist, domnule? > Dans qud dOlnJinc ~ICS-\'OU~ sp~cialistc,
\:1on~icl\r'>
Persoana care face publicitatea acestui catalog > L '[WIl1Il1C qUI (ilit hi J1L1hliclt~ dc cc
are talent. cata loguc <I du talcn1.
Directorul nostru ~i-a rostit discursul despre rolul > Notre Lhrcctcur <I prOI\OIH;C SOil discour~ au
Daca am fi partieipat luna trecuta la congrcsul > Si nOlls aviol1s p<lrtiL ip~ k mois Jcmier au
mcdiciJor, am fi avut oeazia sa eunoa~temni~tc eOl\gr~~ de Jlh':dcClIb, noLiS allril)JlS cui' occasion
Organizatorii nu mai au bani la dispozitie. > Lc.' org<llllsalcur~ 11 \Int plus d' argent
it kur dispositioll.
Publicul s-a dus la eeremonia de deschidere > Lc puhlic s'est renJu ;lla c0r(~monic
Complctati propozi~iile de mai jos ell unnatoarele numerale ell valoare de adjectiv:
I. treize 2. quatorze 3. quinze 4. seize
5. dix-sept 6. dix-huit 7. dix-neuf 8. vingt
Suntem 20 care mergem la eongres. - Nous sommes > villgtqui allons au congrcs.
Pe 17 martie s-a deschis 0 noua expozitie. - Le > dix-st:ptmars on a ouvert une nouvelle
exposition.
La ora 19 fix avem 0 intrunire la club. - A> dix-ncufheurcs precises nous avons
une reunion dans notre club.
Unde sunt acele 13 cataloage pc care - Ou sont ces > trci7ccatalogues que je
!i Ie-am dat? t'ai donnes?
B. in urmatorul exercitiu yeti recapitula eonjugarea verbului "finir" la toate timpuriie pe care Ie
eunoa~teti. Acesta este un verb rcgulat de grupa a II-a, grupa ee cuprindc verbele eu terminatia
,,-ir" III infinitiv. Compieta~i propozitiile in limba franceza care urmeaza:
Mai intiii trebuie sa-mi termin treaba. - D'abordje dois >finirmon travail.
Ne vom termina repcde ocupatiile zilnice - Nous > fi rl i ron s vite nos occupations
~i yom fi liberi. quotidienncs et nous serons libres.
Daca iti vei tennina tabloul, il voi cumpara. - Si tu >finls ton tableau je l'acheterai.
Daca ti-ai tennina repede cartea, a~ citi-o - 5i tu >fiLllssais bienlat ton livre, je Ie lirai
cu plaeere. avec plaisir.
Cind am terminat ce aveam de !acut, - Quand >j'avais filli ce que j'avais i\ faire,
am ie~it din easa. je SUIS sorti de la maison.
Vacanta inecpe prea tarziu. > Lcs vacanccs COlllllll'IlCcnt trop tanl.
Ciiti ani are aeest regizor? > Cc mdtcul" en sccne, Ljud ;"lgC a-t-i!')
Este prea devreme pentru mine. > ('cst tmp ttll pour 1l1()J.
Cat fae zeee plus treisprezece (10+ 13)? > Comblcn font dix ct l1'ci7.c','
Pentru a invata mai u~or substantivclc Doi, repetati-le intr-o alta ordine:
~
Ill. succursale > ria sUkURsal] - sucursala, filiala
Si vous voulez savoir quelque chose. vous pouvcz - Daca vreti sa atlati ceva, puteti sa va adresati
toujours vous adresser a une hOtesse. oricand unei angajate la relatii cu publicul.
Voila un prospectus avec Ie plan de tous les stands - lata un prospect eu planul tuturor standuri
et les noms de tous Ies exposants. lor ~i cu numele tuturor expozantilor.
Qui pourrait nous dire quel est Ie programme - Cine ne-ar putea spune care este programul
de cefte conference? acestei conferinte?
Je dois verifier ('heure et Ie lieu de notre - Trebuie sa verific in agenda ora ~i locul
rendezvous dans mon agenda. intalnirii noastre.
Nous avons travaille ensemble, ce qui presentait - Am lucrat impreuna, fapt care a oferit
des avantages exceptionncls. avantaje extraordinarc.
Quels sont les inconvenients de nos projets - Care sunt dezavantajele (dificultatile)
communs pour I'avenir? proiectelor noastre de viitor?
Nous avons eu du mal a trouver Ies possibilitCs - Ne-a fost greu sa gasim posibilitatile de
de la cooperation. cooperare.
avoir du mal a... > r<l\'''a:R JU mal <11 - a-~i da osteneala sa ... ;
a-i veni (a-i fi) grcu sa...
~i adjcctivele unnatoare:
Le programme que vous aviez prepare > Progr<lIllLll pc carc l-;lti prcgatir a ["osl
a ttc cxceptionncl. c,\ ("cp1 1011 ,11.
Cette hotesse m'a aide a trouver un stand > Accasta <l11!!iljata a t;i.r!!ului Ill-a :l.llltat
que j'avais longtcmps cherche. Sil gasc,c un stand pc (,";In; I-am caul,]{ ll1ult timp,
Dans notre vie commune il y avait beaucoup > III ex i,tenta Iloa~tra COll\ll!1a existau Illultc
d'inconvenicnts. neajulburi
Sur ce prospectus vous voyez Ie projet de notre > Pe ac~',t prospect \'eckti proieetu I sueursa lei
succursale que nous voudrions creer en Afrique. pc c<lrc am \Tca "I (\ inti in1<1rn ill A tl"lC<l,
Avcz-vous du mal a Caire une bonne publicite > Va str,ldui\i sa I";\("cti (l rcc!amil bUlla
de vos produits? produsc1ur vO<ls(rc',)
Quels avantages presenterait notre cooperation? > Cc iI\',IJ1I<lJc ar prezcllta cO!<Iborarca lWilstra'.'
II a veri fie dans son agenda I'heure de son > EI a veri ticat III agclllLi ora int;ill1lrll l'Ll
Nous ne voyons pas de possibilites de nOllS > Nu \"t'dl'm Ilici (l )l()sihilitatl' sa Ill' ullccm
rendre a ce congres enAmerique. 1<1 ilCl'~t c(ltlJ:!r.:~ 111 America.
Cazul dumneavoastra, domnule, este un caz - Votre cas, Monsieur, c'est un cas
ex cep!i onal. c,
> LL'Pf10J\l\l' l
A trebuit sa verific in prospect unde sc afla standul - J' ai dfi > \ C:r1 ficr dans> Ie prospect LJ sou
dumneavoastra, domnule. se trouvait votre stand, Monsieur.
Nu vad niei un avantaj in aceasta colaborare. - Je ne vois aueun > <1\ dntage a cette
> e(J()pC:l'ati(\I\
Dimpotriva, ea nu prczinta decat inconveniente. - Au contraire, elle ne > pr0selltc que des
il1L:Oll\'l't1Icnls,
Gazda ne-a dat programul eongresului. - > L 'I\i">{cssc nous a donne> Ie progrilll1me
du congres.
A~teapta 0 c1ipa, 0 sa fac imcdiat - Attends> un in~t<llli .Ie V<lIS lime> tout de
ceea ce imi cen. '\lilece que tu me demandes,
Mi-am scris in agenda nume1e accstui expozant - rai ecnt dans mon > agcndale nom de eet
~i data confcrintei. exposant et la date de la >c('nfcrencc,
Consider ca avem nevoie de doua - Je trouve que nous avons besoin de deux
sucursale in Europa. > succursalcs en Europe.
V-am verificat posibilitatile ~i ered ea putem - > j" ai v6/"i fi~vos possibilit~s et je crois que
incepe luerul impreuna. nous pouvons commencer Ie travail
>COJllIllUll.
Ne-a fost greu sa infiintam intreptinderea - > Nous avom <:u tiu III a I a creer notre
noastra din America. entreprise en Amerique.
Este timpul sa ne intoarcem la gramatica. In continuarc ne vom ocupa de al III-lea tip de propozitii
condilionale. De data aceasta yom unnari diteva verhe care necesita folosirea auxiliarului "etre" la
timpurile compuse. Va reamintim modul de formare a propozitiilor conditionale:
Cititi propoziliile unnatoare in limba franceza ~i retineti traducerca lor in limba romana:
Si je m'etais disputee hier avec mon mari, - Daca m-~ fi certat ieri cu sotul meu, el ar
il serait parti pour toujours. fi plecat pentru totdeauna.
5i tu t'etais reveille un peu plus tOt ce matin, - Daca te-ai fi trezit putin mai devreme azi de
tu ne serais pas venue en retard. dimineata. nu ai fi intarziat.
Si tu etllis venu chez moi bier, tu aurais - Daca ai fi venit ieri la mine,
reocootre Paul. I-ai fi cunoscut pe Paul.
Si nous etions reotres bier avant 8 (huit) heures, - Daca ieri ne-am fi intors inainte de ora opt,
ils nous auraient attendus. ei ne-ar fi a~teptat
Completati propozitiile in Iimba fraoceza cu forma corespunzatoare a vcrbului. Fiti atenti la alegerea
verbului auxiliar ~i la acordul participiului trecut:
Daca ai fi mers cu noi sambata trecuta intr-un - Si tu >~t;m JI1l'\: avec nous samedi demier
local de noapte, te-ai fi distrat dans une boite de nuit, tu >k SCl'ais
din plio (pe cinste). bIen <JfnLISCC.
Daca in cursul ultimei vacante ne-am fi dus - Si oous > !lOUS aiolls rendus pendant les
in Africa, am fi participat la un congres vacances dernieres en Afrique, nous
al medici lor. a
> auriolls partici)1(' un congJes de medecios.
Daca ati fi coborat la Gara Centrala, v-am fi - Si >\'ous l'tio dcs,'cndusa la Gare Ceotrale,
insotit la hotel. >!WUS \'()\l~ mlrl'OIlS <lccompagncs a "hotel.
Daca baiatul tau ar fi fost atat de bun in acest - Si ton fils >:t\'ait'0t': si fort dans ce
domeniu, ar fi avut succese de multa vrcme. domainc, il >aurillt rcmpllrtc des succes
depuis longtemps.
Daca tu ai fi venit la acea intilloire la Paul - Si toi, tu >Uais ,"Cll11 a cette rencontre chez
de duminica trecuta, eu a~ fi plecat imediat. Paul dimanche dernier, moi,je >scrais
partie tout de suite.
La Bucure~1i am intalnit c,iliva expozanli care > A Buearcst "'" ai rCllcontrc plu~leurs cXpoS,lJlb
participasera la Targul International de Calie qui <I\'alcnl panic-ipe ,,! la Foirc Intcrnationalc
dinAfrica. du Ii\ rc en Afrique,
Nu mi-a fost greu sa gasesc standul vostru, > Jc n"\1 pas ell du m,lI :1 trom,cr votrc ~tand,
pentru eli angajata targului m-a ajutat imediat. parce que I' h(itc~se 111 'a tout de suite aid':.
cooperare? coopcration')
Nu intrevcdem posibilitatea creani unei filiale > NOlls Ill' voyons pa~ la possibililC de crl'cr
in Africa. Line sllccursak en A friquc.
Trebuie sa verifieam programul eomun de lueru > 11 faut v':rifier Ie' progr,J1nmc commun
al speciali~tilor no~tri din Europa. du travail Jc nos s)ll\:i,i1istcs cn Europe.
Congresul nostru nu a nccesitat nie1 un fel >Nolrc congr0s n',1 c:\lge aUCUlle puhlicitc;
de publicitate; toata lumea I-a considerat rollt lc mondc lc tf(l\l\',lit
extraordinar. exccptiol\1\c I.
Ne dusesem la pavilion, unde directorul a rostit > N ous nOLiS .;ricons rcndus all pavilion. OU
un discurs. Ie dirccteur ;1 pr0110I\CC un discOllr~.
Peste 0 c1ipa, la ora J 0 fix, va avea loc conferinla > Dans lIl1 iIlSLll\t, it 10 heures prccises, allfa
eu organizatorii expozitiei noastre. lieu la ((ll1t\:rl:11CC a\ I:C les organisatcurs
dc notre cXj1lJsltioll.
Nu ne-am fi dat acordul pentru aceasta colaborarc > NOLlS n' aUri'\lb pas de d'accord pour cdtc
acum un an, daca ea ar fi prezentat prea multe coopC'ratwn II y a un ;1Il, si die ava it
deza vantaje. prc:scllte trop J' lIleOlI\'cnicnts.
Impartiti imediat prospecte ~i cataloage > DOllna tollt de suite des prospectus et des
publieului ~i dati-i infonnatii des pre tot eat;J1ogllcs au puhlic l't IIlfOnllCZ-1c de tout.
ee-I intereseaza, va rog! s'il vous plait'
Daca intreprinderea dumncavoastra ar fi avut > Si votrc c-Iltrqmsc avalt eu unc mcillcure
o reclama fiai buna, ati fi avut mai publlCit0, \ ous illll'ie7 rell1por10 un sllcc2~
mult Slicees. Jllll~ grand.
Daca ti-ai fi notat in agenda ora exacta a acestei > Si tll avais enit Jal1~ ton agenda I'hcure
intruniri, nu ai fi venit eu intarziere. pr0cise de cette r(:lllll(1l1. tu Ill' Sl'ralS pas
venuc CIl retard.
Daca ai fi inchis bine u~a, nimeni nu ar fi > Si lu i1\"ai s bicn ferlll': la porte, pcrsonnc
intrat aiei. lie ser;\it Cllt!'': ici,
Toate eartile din domeniul care te intereseaza iti > Tou~ le~ livres du dllmainc qui t"inkresse
stau la dispozitie. sont <'I ta di~tl<lsiti('11
A!? vrca sa ~tiu'la cc ora inehidcti acest pavilion. > Je voudrms savolr ;\ qucllc heme vnus
fl'nnC? Cl' pavi Iloll-ci,
Ca de obicei, am lasat la urma exercitiul fonetie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte in
care se repeta acela~i sunet:
15.2. in aceastii leerie am introdus verbul neregulat "ouvrir'Tuvri:r] - "a deschide", care se conjuga
astfel:
passe compose
futJlf simple
j'ouvrais j'ouvrirai
coodjtjoooe! present conditioon'! pas~
plus-que-parfa;t
ouvrons!
ouvrez!
15.3. 1n cursu) acestei leetii am prezentat modul de formare a celui de-al treilea tip de propozitii
conditionale:
propo];,;e subordonata propClzitie prjncipal3
Si + plus-quc-parfait conditionncl passe
Rcrineti eli at lTei)ea tip de propozirii eondi!ionalc se raportcaz3 la un moment din treeut; atclt
ipoteza exprimata In subordonata. cat ~i aqiunea din principala nu s-au realizat. Dc exemplu:
Si tu avais etc avec notiS chez Paul, - Daca ai fi venit c4 noi la Paul acasa,
tu te serais bien amusee. te-ai fi distrat pc ~inste.
Si nous etions partis pour Paris bier soir, - Daca am fi p1ccat de ieri seara la Paris,
aujoun.1'hui nous y serions arrives. astiiZi am fi ajuns (aeolo).
Si je m'ctais leve.e...plus tot, nous serious - Daea m-a~ fi trczit mai devremc, am fi
parties ensemble. plecat impreuna.
5. Si nous etions partis avec vous pour Paris, nous nous serions tres bien amuses.
I. 0 c1ipa, va rog! Trebuie sa-mi notez in agenda nume1e celui care expune la acest stand.
2. Daca at! fi infiintat sucursala din Africa acum un an, ati fi avut un mare succes pe acea
piata.
3. Aceasta cooperare nu prezinta nici un fel de avantaje pentro noi, din contra, prezinta
mai degraba dezavantaje.
5. V-ar fi fost gn:u sa organizati un congres a1 medicilor, aveti prea putmi bani la dispozitie.
3. Si ttl t' avais rendu en Afrique, j' aura is parti avee toi.
'-am spus "buna ziua" vecinei mele. - 1'ai dit > "honjour" a rna voisine.
Mil due imcdiat la culcare, noapte buna. - Je vais tout de suite au lit, >honnc nuit!
Buna sear a, a~ dori sa vorbesc cu Paul, - > B(\n~oir, je voudrais parler avec Paul.
Vei veni maine? Atunci, pe maine! - Tu viendras demain? Alors, >;1 t!clnain!
Salut, batrane! Cc mai faci? - > Salut, mon vicux! >(:'1 \"a?
Nc VOID vedea peste cateva ziJc, A~a ca, - On se veITa dans quelques jours. Alors,
pe curand! >;\ hicntl)t!
Voi veni intr-o buna zi. La revedere! - Je viendrai un jour. >Au rcvoT1~
Ma seuzati, doamna! Ati putea sa rna ajutati? - > Pardon, Madame. Pourriez-vous m'aider?
B. Traduceti in limba roman!! urmatoarele propozitii. Fiti atenti la fonncle pronumelor persona Ie
eu funqie de complement direct. Folositi filtrul ro~u:
Paul rna prive~te cu foaMe multa > P;\ulme reg;lrde a\'~c unc trc~ grand~
atcn!ie. atcnrioll.
Te vom lua ell noi. > N('ll~ " eJllmCl\erOIl~ avec n()ll~.
Noi I-am condus la gara. > Nou,; ('a\'()n~ iICC011\l'agnc: il Iii garc.
Noi I-am gasit in gl'adina. > Nous I 'avol\~ trou\" dans Ie jardin.
Noi i-am dat flori. > NtluS lui avon~ UOI\I1<" dl:s tleurs.
Vi-I prezint pe prietenul meu, domnule. > Jc vou~ prl'scntc !lWI\ ami, Monsieur,
Ni s-a vandut un bilet de clasa a doua. > On !lOllS a vendu un bilkl de secondc cla~sc.
Fiullor Ie telefoneaza in fiecare dimincata. > Leur fib leur !clt~phonc lous Ies matins.
ji seriu 0 scrisoare lunga. > .rc lui ecris une longue Iettre.
Ei ifi aratii acest tablou excePtional. > [Is te 111ontrcl11 cc tahJcau exceplionncl,
D. Uneori se poate intampla ca intr-o propozitie sa existe doua pronume personale: un pronume
personal care inrocuie~te complementul direct ~i altul care inlocuie~te complementul indirect.
Amintiti-va ordinea lor in propozitie. Traduceti in franceza propozitiile de mai jos, inlocuind
complementele direete sau indirecte eu pronumc:
Ii dam mamei 0 fotografie. - > Nous clol\nons une photo a notre mere,
Ii dam asta acum. - Nous > la > 1uidonnons maintenant.
S0tul mcu mi-a dat un incl fromos. - >:\1on mari m'" donne un<: belle hague.
Sotul meu m! I-a dat cu ocazia ziJei mde - Mon mari > me> I' a donnee pour mon
de na~tere. anniversaire.
Le-o vom amta cu pHicere. - N ous > Ie > leur montrerons volontiers.
imi place mult cartea aceasta. Ai putea > raime bien ce livre. Pourrais-tu
sa mi-o dai mie? m<: k donner"
Nu pot sa ti-o dau deocamdata. > .Ie ne p<:ux pas Ie Ie d,'nner pour rinstant.
Citi!i substantivele de mai jos care constituic vocabularul nou al acestei
lec~ii ~i retine~i
echivalentele lor in limba romana:
Y a-t-il une station-service pres d'ici? - Exista vreo benzinane pc aici (prin zona)?
Ma voiture est en panne, alors je dais - N1a~ina mea este in pana, a~a ca trebuie
la transporter au garage, sa 0 due la service.
Arretez-vous devant ce distnbuteur (d'essenee)-Ia! - Opriti-va in rata acelei pompe (de benzina)!
L'cssence ordinaire et Ie super sont deux - Benzina obi~nuita ~i bcnzina super sunt
types de carhurant. doua tipuri de carhurant.
Les voiturcs Diesel consornment du gazole qui - Ma~inile (ell motor) Diesel consuma
est un earburant moins cher que I' essence. motorina eare este un carburant rnai ieftin
deeM benzina.
Mais les voitures A essence sont mains - Dar ma~inile pe benzina sunt mai ieftine
ehcres a l'achat. la eumparare.
Je devrais bien nettoyer Ie pare-brise de ma voiture. - Ar trebui sa-mi curat bine parbrizul ma~inii.
Pour r~arer rna voiture, j'ai besoin d'outils. - Ca sa-mi repar ma~ina, am nevoie de unelte
(de seule).
Est-ce que tu sais au je pourrais achcter des pieces - ~tii cumva unde a~ putea cumpara ni~te
de reebange pour rna petite Fiat? piese de scbimh pentru Fiatul meu eel mie?
L 'essence sans plomb est un earburant pour - Pentru care tip de ma~ini este
Ie type de, .. > rIO tiP dO] - tipul de ... ; marca de ... ; felul de...
Verificati dacii ati retinut materialul lexical prezentat pana acum citind propozitiile de mai jos ~i
traducandu*le in Iimba romana:
Y a-t-il de I'essence sans plomb a votre > (E,i~ta) .\\'C'I hCII~il1a far;1 plumh
station-selViee? 1'-1 b":ll/.;n{lna dUJl\l1ea\"(),blra'!
Notre voiture est en panne depuis > \b,ina IW,I,lr,1 e~tL' in pan:\ (,lrie,lt,\)
deux scmaines. de dl'U<l ~apl<lm:lni,
Faites-mol Ie plein de super, s'il VOllS plait! > r-acqi-ml plil1\ll Cll IbcIl7il\;l) ~l(PCr. V<I rt1g'
Les voitures Diesel consomment moins > \l",rflik (eLi 11)(\101') O!e~cl cotlsum<l mil!
que les voitures a essence. pupn ckdt ma~l11ik pc bell7iniL
L'essence ordinaire n'est pas Ie mcilleur > BCI17111,) obi~l1L1iLI nll estc ce 1 mai bllll
type de carburant. Tip de carhuranl,
Si Ie garagistc ne nettoie pas Ie pare-brise, > Dat:l baiatul (de Iii ~clyiee) IlU va euri\ja
il n'aura pas de pourboire. hi Ill' parhri:>tJl. IIII \''1 prim! bac~i$.
Le gazole est moins cher que )'essence, mais > :"lotorina cstc mai ieft11l<i decilt henzlIlil.
les voitures Diesel sont plus cheres a !'achat. dar ma~illik (rip)Oie,c1 sunt mai stumpe
la cumpilrarc.
Ie suis aile au garage pour verifier > .\1-am dus Ll scr\ icc ea S<J veri fie
la pression des pneus. Ilrcsiulle~ caue Illeuri lor.
Ma femme ne sait se servir d'aucun > So!ia mea nu $tlC sa ~c' foloscasca dc 1\ici
outil. o ullcalta,
Voi cumpara de la benzinarie aeeste piese mici - l'acheterai ces petites >pi~(c:s de n:changt:
de schimb. a>Ia stati()Il-~L:r\'i(e.
Ma~ina mea este la service; este strieata. - Ma voiture est au >garagc; elle >cst ell pannc.
Bcnzina Tara plumb este mai ieftina - >L '':SSCI1CC sans plumb est moins chere
dedit cea obi~nuita. que J'ordinaire.
Dai mai multi bani la cumparare pe m3.$ina - Tu payes plus cher >iJ !'aehat la voiture
Diesel (pe motorina). >Dlese1
Mecanicul (de la service) are toatc uncltcle - >Lc garag:l."tc a tous >1<'$ oUlils pour
pentro rcpararca ma~inilor. >rC'parer les voitures.
Daca presiunea cauciucurilor este prea scazuta, - Si >la prc~sJOn dc~ pileus est trop basse,
trebuie umtlate (trebuic sa Ie umtla~i). il faut les gontler.
in continuare yeti studia modul in care se transforma propozitiile la trecerea din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. Daca verbul din propozitia principala este la un timp trecut suntem obligati sa
unnam regulile concordantei timpurilor atunci dlnd treccm propozitiilc din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. in exemplele care urmeaza vom aplica aceasta regula a concordantei timpurilor.
Man ami m'a dit: "Ma voiture a consomme trop - Prictcnul meu mi-a spus: "Ma~jna mea
d'essencc I'annee passee", a C{lnsumat prea multa benzina anul trecut."
Mon ami m '3 dit que sa voiture avait consomme - Prietenul mcu mi-a spus ca ma~ina lui
trop d'essence l'annee passee. a consumat prea multa benzina anul trecut.
rai dit au garagiste: "Vous n'avez pas bien - I-am spus mecanicului: "Nu mi-ati reparat
repare mon vehicule", bine ma~ina".
rai dit au garagiste qu'il n'avait pas bien repanf - I-am spus mecanicului ca nu mi-a reparat
mon vehieule". bine ma~ina".
Je demandais dix fois a rna fiUe: "Tu es partie - Am intrebat-o de zece ori pe fiiea mea:
samedi demier? "Ai p]ecat sambata trecuta?"
ie demandais dix fois a rna fille si e1le etait partie - Am intrebat-o de zece ori pe fiica mea
samedi demier. daca a plecat sambata trecuta.
Tinand cont de regula trecerii de la vorbirea directa]a vorbirea indirecta (enun!ata mai sus), traduceti
propozitiilc urmIltoare:
Aujourd'hui mon pere m 'a demande si hier > Astilzi tata m-J intrebat <.Iaca ieri presiunca
la pression des pneus avait ete bonne. caue iucurilor a (ost buna.
II me dcmandait pourquoi je n 'avais pas achete > Elm;l intrcba de cc Il-am eumparat
une voiture Diesel. o ma~ina (tip) DieseL
Je lui ai repondu que je n 'avais pas > I-am raspun~ Cil IlU am ;J\'ut
eu assez d'argent. destui bani.
Le garagiste nous a dit que cette voiture avait > \1cc<lmcu!llc-J raspulls c<i aceasf;l ma~ina
eu un accident grave, a a\,ul llll accident grilv.
Nous avons dit a notre mere que Marie et Sophie > NOI i-am spus mJmci Cil Marie $i Sophie
etaient rentrees tres tard. sau intors foartc tarziu.
Traduce~i in limba franeeza propoziliile dc mai jos facand trecerea de la vorbirea directa la vorbirea
indirecta:
M-ai intrebat: "Mi-ai reparat deja ma~ina?" - Tu m' as demandc: "Tu as dej:l repare
rna voiture?"
M-ai intrebat daca ~i-am reparat deja > Ttl m'as dClllande si favais deja repare
rna~ina. ta voiturc.
Ei au intrebat: "Ati facut plinul'!" - Ils ont demande: "Avez-vous fait Ie plein?"
Ei au intrebat daca am faeut plinul > lls OlJt Jemandc si IWUS '1\' ions fait Ie pk in
Marc ne spunea: "Acum zece ani imi doream sa \1arr nous disait "II ya dix ans, jc voulais
am 0 benzinarie". unc: ~talion-scrvice,
a\'('Jr
Marc nc spunea eli aeum zece ani el Wdorea sa > \!Iare nOliS dls,lit qu'il y a dlX ,II1S il avalt
aiba 0 benzinarie. v(Il!lu ;[VOlr une station-scrvice.
Rezolvati exercitiul unnator in care yeti aplica cele trei reguli ale concordantei timpurilor:
Ne-ai intrebat daca vom pleca maine. - Tu nous >;]s dcmand2si nous >pal1lrions
ckmain
V-am spus ca nu vreau vin. - Ie vous > <Ji Jitquc je ne > voulaispas de vin.
Prietenii no~tri au aflat astazi Cll. ma~ina noastra - Mes amis > onl apprisaujourd'hui que notre
a fost stricata timp de cateva zile. voiture > avait aeen panne pendant
quelques jours.
Am inteles eli nu rna mai iubeai. - > J" ai comprisque tu > I1C In 'ailmus plu~
Am aflat ca Pierre ~i !\1arie s-au casatorit - > J .a i a pprisque Pierre et Marie> s' eta ie nl
acum 0 luna. marl(~~il y a un mois.
Noi am crezut ea ve~i veni curand sa ne vedeti. - Nous > "\'ons pCIls2que vous > viendriez
nous voir bientot.
lata ~i ultimul excrcitiu al primei parti a leeliei 16. Recapitulati intregul material prezentat pana
acum traduciind in limba franceza unnatoarele propozitii:
Petre a spus ea a gasit piesa de schimb de care > riclTc a dit qu' il avail lrollve \a pi~cc de
am nevoie ca sami repar maliina. de rechange dont j'avais hcsoin pour
rcparcr ma voiture.
Noi am intrebat daca maliina lui este strieata > NOLis m'ons demanu(' si sa voiturc ctait
(este in pana). en panne.
Ma~inile mici nu consuma multa benzina. > Lcs pctitcs voiturcs ne consomment pas
hCilucoup d 'essence.
Faceti-mi plinul eu bcnzina super, va cog! > F 'lItc~-moi Ie plein de ,uper, ,'il VllUS plait~
Care pompa distribuie benzina obi~nuita? > Que! Ji~tnbuteLir (h~tribuc de I' c~~ctlee
ordJllairc"
~otorina nu e scumpa, dar ma~inile pe motorina > Lc g,IZO!c n '(,',t pas Irl'S eher, mats!c,
sunt mai seumpe la eumparare decat ma~inile VOllUl'es Diesel ,nllt plus eheres ;\ raeh;)!
pc benzina. que k~ \'oilufes ;1 c,sel\ce,
Ca sa ocrotiti natura impotriva poluarii, trebuie sa > rour prot~gcr ]a nature L'ontre la pollutwn,
sa curnparati ben7ina Tara plumb. il r,lut achdel' dc I'e"etlee ~,l1lS plumb.
Este eel rnai bun tip de earburant. > C'est Ie meillcur type de carburant.
Veri fica presiunea cauciucurilor! > V('rifll: 1'1 prcs~lllll des pneus l
Daca maine a~ avea nevoie de 0 unealtli, > Si tlema 111 j" :1' ais bcsoin d' Ull (lulil, j ';rais
m-a~ duce la service. chez Ie g,lragi~tc,
A spus el ca va trcbui sa se duca la benzinarie? > EsH;c qu'il a lItt qu'il dcvrall <tIkI' ilIa
~tatwll-~Cl"\ icc'.'
De ce parbrizul ma~inii tale este at:1t de murdar? > P()urquoi k parc-hri~c de ta \'(lIfLt1'C cst-il sale'!
Ar trebui sa-I cureti ca sa vezi mai bine > Tli devrais k nel!(\ycr )Jour tnlcliX
tn acest service se repara toate tipurile de m~ini, > Da1\~ cc garage nil I'l:pan: lous ks types
de vl'hieuk~_
LECTIA 16 - PARTEA A DODA
ea ~i pana aeum, aceasta: parte a lectiei este consaerata invatarii pronuntiei, intonatiei adeevate ~i
accentuarii. De asemenea, vom fixa vocabularul prezentat in acest caiet de curs ~i structurile
gramatieale.
Comme t~s les a:;s, I notre entrep;'ise participait a cette grande exposit~n.11 D'a~d I nous
avons prepare plusieurs cat;;logues I et prospe~s I pour faire la publicite de nos prod';i\ts.! ,
'/'A
B len sur, II a pub10'!." , . ""II A /'d' /'
(Cite Joue matntcnant un role excepttonne; on peut meme ue que Ie succes
avail aussi des sta;;ds dcs exposants 61ra~ers.11 De jolies hotes-:cs infonnaicnt Ie pubfic I
- .
ct organtSUlcnt des ren dcz-vous
/ ' I avcc des c l'.l / ! I avec un tres
tents. I I On rcgardalt. nos produits
gran ),lA I on I
/'d'Interet, es/ ernes I ct de b/"
' - rna d/'
trouvalt Ite. II U ne entrcpnse
onne qua '.ll_, . ~ 1
lran~alse
J:.
nous a prop~e une cooperation I dans un do~ne qui etait intere~nt pour nous a~si.11
Le congrcs en Afrique
- Tu prononctr;is un disco;;rs'? II
'
Ie montrer! II
- Mais elle erai't tres eJtre a l'ac-;:at, I et aus;i elle ne roule pas aussi vft'e que les voitures aesse';:ce.ll
-AIO:S, I vends-Ia et achCtes-en une nouvclle, I a esse~e! II
/' ~
- C'est ce que je vais fairelll
A la station-service
?' . '
- Non, I vous devnez demander au garage. I I
.?' '
- Merci, I au revoirll ,
Traduceli propozitiiie urmatoare in Iimba franceza:
La (ora) II fix trehuie sa fiu la mecanic. > A I I (onzc) hcun.:s prcei~cs je dois etre
~hC7 Ie gar<lg]~tc.
Consider ma~inile (cu motor) Diesel mai bune > Jc troU\'C ks VOlturcS Diesel mell1curcs.
pentro ca ele consuma mai putin. parcc qLI\.:lles cOllsomm.:nt moins.
Mi-a fost greu sa curat acest parhriz murdar. > rai Cll till mal a neltoycr ("c parc-brisc sale.
Care este programul conferintelor > Quc! est Ie programme de~ conferences
pe perioada congresului? pendant Ie congn:~s?
Am creat 0 filiala in Asia ~i aceasta a fost > Nuus ,1\'OI1S cree une ~uccllrsalc en Asic
ideea noastra a tuturor. et ("'('tal{ notre idee commune
Cand va avea loe festivitatea de deschidere > Quanu aura lieu Ia cercmonic d'ouvcrture
a targului? de la {oire?
Am impartit multe eataioage ~i prospecte > Nom a\"(111S diqnbu2 bcaLl~oLlp dc catalogues
pentro a face publicitate standului nostru. ct pr()s)1c~lU~ pour faire 1a publ icitc de
lwtrc stand.
Cooperarea noastra prczinta mai degraba > Notre cooperatIOn pn:~entc plutdt dcs
dezavantajc. Il1c(lll\'cnicnl s.
o clipa, 0 sa verific in agenda eand > Un instant, je vais verifier Jails mOll
Care sunt avantajele unci ma~ini > Qucls sont Ics avantages d'avoir Utle
pc benzina? vOlture ;1 essence?
fn acest domeniu sunt eel mai bun. > Dalls cc domaine-el je suis lc meilleur.
Ma~ina mea a fost mai scumpa la cumparare > :'vIa voiture a etc plu~ chere i'l l'achat
decat a tao que la tiellne.
Care tip de carburant este eel mai ieftin? > Qud type de carburant cst Ie moins chcr?
Daea a~ fi avot ni~te piese de schimb ieri, > Si.i avais eu hier dc~ pieces de n.:changc,
ti-a~
fi reparat ma~ina. j'aurais n~p<lre ta voiturc.
EI mi-a spus eli nu a gasit Ulleltele aeelea. > 11m' it dil qu 'lin 'avait pas tmuve ccs outils
Inchide, te rog, u~a garajului. > Fcnnc, s'il Ie plait, la porte <.iu garage.
EI a atlat ell ma~ina lui este stricata. > II a <lppri s que sa voiture ~tait cn pantle.
Ne-am dus eu totii la reuniune. > Nous lIOUS S()IllJnc~ TOllS rendus it la reunion.
Mceanicul mi-a spus ea presiunea pneurilor > Le g~lr;lglstc 111' a d It que 1a pressloll des
e buna. PIICll~ ~1,llt b<ll1ne.
A~ avea posibilitatea sa aseult discursul > j',lurais 1<1 posslhilit2 crccoukr Ie Jisl;ours
speeialistului vostnl, de V(ltl'e spt:ci;i1isre.
Nu cumpar decat benzina fara plumb. > Jc 11' <:lchc'te quc de rcs~cncc ql1~ ploillh.
in incheierea lectiei, cititi eu voce tare cuvintcle unnatoare in care se repeta acela~i sunet:
4. II ne faut pas gonfler Ics pncus, parce que la pression est trop basse.
5. L'essence ordinaire cst le meillcur earburant pour proteger la nature contre la pollution.
VOCABULARUL LECTIILOR
, 15 51
, 16
I'Afrique (f.) > [lafRikl - Africa
I'agenda (m.) > rlajcda] - agenda
I' Amerique (f.) > [lamERik] - America
l'Asie(f.) > [Jazi] - Asia
I'avantagc (m.) > [laV;ltaj] - avantajul, profitul,folosul
avoir du mal a... > [ayHa:R JU mal a1 - a-~i da osteneala sa ... ; a-i veni
(a-i fi) greu sa...
la publicit~ > ria pUblisitEl - publicitatea, reclama
Ie carburant > flO bRhURii.l - carburantul
Ie catalogue > flO btalog] - catalogu!
commun > [kome] - com un, general, obi~nuit
commune > [komUn] - comuna, generaHi, obi~nuita
Pentru inceput va propunem a serie de exercitii recapitulative ale materialului prezentat in lectia 17
din cursuI "Franceza pentru incepatori",
EI a spus ca era in tabara in (luna) iulie. - II a dit qu'il etait au >camp enjuillet.
De ce nu v-ati luat sacii - Pourquoi vous n'avez pas pris vos >sacs
de dormit? de cOllchagc?
Trebuie sa punem bagajele in cart, - II faut metlre les bagages SOllS >Ia tcnrc,
o sa ploua. il va pleuvoir.
Anul acesta prietenii no~tri au cumparat - Cette annee nos amis ont achete
o ferma frumoasa in sudul Frantei. une belle >fenne au sud de la France.
Veniti cu noi in camping, de acord? - Vous venez au >camping avec nous, d'accord?
inainte sa ies trebuie sa-mi iau rucsacul. - Avant de sortir je dois prendre mon
>sac ados.
Nu mai avem paturi, 0 sa donni - Nous n'avons plus de lits, tu vas dormir
pe salteaua pneumatica. sur >Ie m3lelas pncumatiqLle.
B. in acest exercitiu vom recapitula forme Ie accentuate ale pronumelor personate. Completati
cu aceste forme urmiHoarete propozi!ii:
Acest rucsac nu este al tau, este al meu. - Ce sac Ii dos n'est pas a >toi , il est a >Inoi .
Paul este la prietenullui. Stll la el - Paul est chez son ami. n est chez >lui depuis
de doua ore. deux heures.
Vreti sa mergeti cu nOl in padure? - Voulez-vous aller avec >rJous dans la foret?
Al cui este acest teren mare? - >A qui est ce grand terrain?
Ne aflam la marginea unui lac. - Nous etions >au bord d'un lac.
2
lata voeabularul nou. Citj~i cu voce tare cuvintele de mai jos ~i retineti
traducerea lor in limba romana:
Exersa1i inca 0 data pronuntia cuvintelor noi. Citili-Ie cu voee tare in alta
ardine:
Ce bateau que tu suis des yeux depuis une heure - Corabia aceea la care te tot uiti
me plait beaucoup. de 0 ora imi place foarte mult.
Pendant cet orage nous avons failli faire - In timpul acestei furtuni a fost cat pe ce
naufrage. sa naufragiem.
Le commandant a invite toute notre famille - Comandantul a invitat la masa lui intreaga
a sa table. noastra familie.
Cet etc nous avons eu I' occasion de faire une - In aceastii vara am avut ocazia sa facem
magnifique traversee. o traversada magnifica.
La vie a bard nous plaisait beaucoup. - Viata la bord ne pHi.cea foarte mult.
Les touristes etrangers trouvent la Cote d'Azur - Turi~tii straini considera Coasta de Azur
la plus belle region de France. cea rnai frumoasa regiune din Franta.
Quand mon pere claitjeune, il faisait de la voile. - Cand tata era tanar, el practica sportul cn vele.
Dans les ports de la Cote d' Azur nous admirons - in porturile de pe Coasta de Azur noi admiram
de beaux bateaux a voile. frumoase ambarcatiuni cu panze.
L'embarquement des passagers commence a - Imbarcarea pasagerilor incepe 1a ora 10.
10 heures.
Le dcbarquement de ce bateau aura lieu - Debarcarea de pe acest vapor va avea loc
a Marseille. la Marsiha.
Helas,je souffre du mal de mer etje ne voyage - Vai, sUlar de rau de mare ~i nu caUitoresc
jamais en bateau. niciodata cu vaporul.
~i verbul
4
Retineti construqia:
nous ayons fa;l1i > lllllzavii fad] - am fast pe punctul (de a naufragia)
(faire naufrage) era cat pe ce (sa naufragiem)
Veri folosi aceastd construcrie pentru a arata cd. acriunea "a fost pe punctul" sii se realizeze.
Construcria se formeazii conjugand verbul
la timpul "passe compose" ~i adiiugfmd infinitivul verbului care delerminti acriunea ce "afost pe
punctul" sa se realizeze:
Verifica!i daca v-ali insu~it deja cuvinte!e ~i expresiile prezentate pana acum. Traduceti in limba
roman a propozitiile unnatoare:
Je ne vois plus la voile de ce petit bateau. > Nu mai v-ad panza accstci mici corabii.
Pendant I' embarquement nous sommes montes > in tilllPlll imbarcarii am ureal pnmii
a bord les premiers. la bordo
Monsieur Dupont a fait une mauvaise traversee, > Domnul Dupont a CilCU( 0 cursa lleplacuta
il y avait trop d'orages et la mer etait dangereuse. pc apa. au fOSllllulk Curtuni, jar marea
a (ost pcriculoasa.
Connaissez-vous la cote d' Azur, Monsieur? > Cunoa~t",!i {'oaSla de ALur. domnulc'}
S'il s'agit de moi,je prefererais faire > Daca dcsprc mine vorhiti. eu a~ prerera
une croisiere ce matin; la mer est si tranquille. sa fae () CrtlLtLH:ra in accasta dimincala:
marea cstc al,lt de calma.
Je ne peux pas faire de la voile a cause > I\:u pot practlC;) sporllli CLl \ck din cauza
du mal de mer. raulu i de marc.
Le debarquement de ce grand bateau avait lieu > Debarcarca <tceslui mare vapor avca loc
acinq heures de l'apres-midi. la ora cinei dupa-ami<1L<l.
Les meilleures vacances pour moi, ce sont > Vacan\de petl'eculc pc 0 ambarca"\iune ClI
en bateau it voile. p;inzc ~unt celc mai frlllTIOaSe pentfu minco
Tout Ie monde aime bien se baigner dans > Tuturor Ie place roark mult sa se scalde
la Mediterranee, parce que c'est une mer in Mcdlterana. penlru ell cslc 0 mare
tres chaude. {"oarte ealda
5
rai fadli me perdre dans cette ville. > A fost cat pc (;c ~a ma piertl in acest ora$.
Pourquoi te suit-it des yeux? > Dc (;c se tUI uita cl dupa tine')
in urmatorul exerci~iu yeti folosi cuvintele noi, numele geografice ~i expresiile introduse in aceastii
lec~ie. Completati propozitiile care urmeaza cu expresiile sau cuvintele care lipsesc. Folosi!i filtrul
ro~u:
Nu este vorba despre 0 calatorie ell ma~ina, - >11 ne s'agit pas d'un voyage en voiture,
este vorba despre 0 croaziera ell vaporul. >il s'aglt d'une>croislcre en>bateau.
in timpul ultimei furtuni vasul nostru cu panze - Pendant Ie demier orage notre >batcall avoile
a fost pe punetul de a naufragia. >a failli faire naufragc,
Comandantul i-a invitat pe toli pasagerii - > Lc commandant a invite tous les passagers
la 0 receptie la bordo a une reception a >bord.
Catre star~itul periculoasei noastre curse pe apii - Vers la fin de notre >travcrsce dangereuse nous
(traversade) am vazut in cele din urma tannul. avons enfin vu >la cote,
EI nu a avut niciodata rau de mare pe Mediterana - II n'ajamais eu >Ic mal de mer sur >13
eu i'nsa sUlar mereu (de rau de mare). Mediterrance, mais moij'en >souffre toujours.
Atunci cand rna odihnesc pe plaja, imi place - Quandje me repose sur la plage,j'aime
sa urmaresc eu privirea pe mare panzele corabii[or. >slIivre des yeux > Ie" voiles en mer.
A fast cat pe ce sa intiirziati 1a imbarcare. - >Vou ~ aVl:Z fa ill i venir en retard pour
(Ati fost pe punctul de a intarzia la imbarcare.) > I' embarquemen t.
Ne plac foarte muIt c1ima blanda ~i soarele - Nous aimons beaucoup 1e c1irnat doux et
de pe Coasta de Arnr. Ie soleil de >la COli: d'Azur.
Cititi eu atentie propozi~iile unnaloare ~i fiti atenti la cuvintele scrise eu caractere ingro~ate, Retineti
tradueerea lor in limba romana:
Naus regardons Ie bateau qui vient d' Allemagne. - Ne uitam la vaporul care vine din Germania.
NOlls regardons Ie bateau venant d' Allemagne. - Ne uitam la vaporul care vine din Germania.
J'ai ecoute Ie commandant qui parlait - L-am aseultat pe comandant, care Ie vorbea
aux passagers. pasagerilor,
J'ai ecoute Ie commandant parlant aux passagers. - L-am ascultat pe comandant, care Ie vorbea
(vorbind) pasagerilor.
6
Je dois rester chez moi parce que je suis - Trebuie sa raman aeasa pentru eli sunt
tres occupe. foarte ocupat.
Etant tres occupc,je dais rester chez moi. - FiindlPentru ea sunt foarte ocupat, trebuie
sa raman acasa.
11 est tres fort, parce qu'il fait de la voile. - EI este foarte puternic pentro ea practiea
sportul eu vele.
Marie peut SQuvent faire des eroisieres, - Marie poate sa mearga des in croaziere,
parce q u' elle n' a jamais Ie mal de mer. pentru ca nu are niciodata diu de mare.
N'syantjamais Ie mal de mer, Marie peut faire - NeavandIPentru ca nu are niciodata rau
souvent des croisieres. de mare, Marie poate sa mearga des incroaziere.
Le petit Paul sait que la mer est dangereuse, - Micutul Paul ~tie eli marea este periculoasa,
alors iJ ne va pas trap loin. a~adar nu se duce prea departe.
Sachant que la mer est dangereuse, Ie petit - $tiindiPentru eli ~tie ca marea este
Paul ne va pas trop loin. periculoasa, mieutul Paul nu se duce
prea departe.
in propozitiile de mai sus am folosit a forma gramaticaUi noua: participe present, pe care am marcat-o
eu caractere jngro~ate.
Foe excep!ie de la regula enuntota verbefe auxiliare "avoir" ~i "etre" $i verbul "savo;r":
Partieipiul prezent ("parricipe prisent") este invariabiI in limba francezii. El exprimii 0 ac!iune
simultanii cu ac!iunea din principalii.
Les personnes ayant un billet peuvent - Les personnes qui ont un billet peuvent
s'embarquer. s'embarquer.
Pentru a pune in practica noile cuno~tin~e, traduceli in limba romana urmatoarele propozitii. Folositi
filtrul ro~u:
Aimant Ie climat doux, je passe roes vacances > Plhcandu-miiPcntru C'-I imi place cli1l1<1
sur la Cote d' Azur. blamhi. imi petrec vacan~ele pc Coasta
deA7:ur.
Etant etudiant, il faisait de la voile. > Student riind,'Pe cand era student, praetica
sp0l1ul ell v'Cie.
Je suis des yeux un beau bateau allant en mer. > Urlll~lH:SC CLI priv1r<::a lin ""pOl' frumos care
treee pc man:. .
Etant malade, il ne peut faire aucune traversce. > Holna" fimJiPentru ca este bolnav, nu poalc
facc mCI 0 cursa pe apa.
Les personnes d6sirant faire la croisihe doivent > Pe~oane1c care dmcsc sa raca croazier" trebuie
monter abord. sil lIfce 13 bordo
Sachant la verite, Marie ne peut pas penser > ~tilnJ adcv~mil, Marie nu se poate gilnJi
Ii autre chose. Ja altcna.
in fiecare dimineata ii vad pc cei din familia - Chaque matin je vois les Durand qui
Durand care se plimba prin pare. se promcnent dans Ie pare.
in fieeare dimineata ii vad pe cei din familia - Chaque matin je vois les Durand
Durand plimbandu-se prin pare. >se promcnant dans Ie pare.
Ei nu ~tiu nimic ~i trebuie sa ceara - lis ne savent rien et ils doivent toujours
mereu informatii. demander des informations.
Ne~tiind (Pentm ca nu ~tiu) nimic, ei trebuie - Ne >~;jchalJt rien, ils doivent toujours
sa ceara mereu informa~ii. demander des informations.
8
in ultimul exercitiu al primei patti a Ieqiei 17 yom recapitula toate notiunile. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba franceza:
Visul meu dintotdeauna a fost sa practic > Fain: de la voik, eel a toujours etc mon reve.
sportul ell vele.
Fiind impreuna eu voi la bordul vasu!ui, > Et:lllt avcc VOllS au hord Ju bateau, je n'ai pas
nu am putut s-o vad pe p!aja. pu la voir sur \a plnge.
Nu exista niei un perieo! de naufragiu pe aceasta > Sur ce bateau a voile il n 'y a aueun danger
ambarcatiune eu panze. dc naufrag~,
il privim pe comandant, care Ie vorbe~te > NOliS regardons le commandant pari ant avec
pasageriIor in timpul croazierii. ks pass::Jg~rs pend::Jnt
la eroi~jcre.
Turi~tiiurmarese eu privirea panzele albe > Lcs touristes suivcnt des yeux lcs VOlleS
(ale corabiilor) de pe Mediterana. blanches sur la J\.1Cditcnance.
Am petrecut doua sapmmani magnifice > :"ou~ 3vons pnssc deux scmaines magnifiques
pe Coasta de Azur. Sllrla elite d'Alllr.
Inainte de 0 cursa pe apa, trebuie > Avant llne tnlVCISCC je dais prendre quelque
sa iau ceva impotriva raului de mare. chose contrc k mal de IllCr.
A fost cat pe ce sa intarzii la debarcarea > raj filllli arc cn retard au dcbarquement
vaporului care venea din America. dll bateau venant J'Amcrigue.
in timpul acestei furtuni vasul nostru > Pendant eel orage notre bateau a fmlli
fost pe punctul de a naufragia. falT(~ naufrage,
9
LECTIA 1~
Pentru inccput, rezolvati urmatoarele exerci1ii recapitulative ale materialului din cursul "Franceza
pen1ru incepatori":
Stai langa mine, te rag! - Sois > pres de moi, s'il te plait'
Noi i-am vazut la ie~irea de la targ. - Nous les avons vus >il \a sonie de la foire.
Paul ar vrea sa lucreze aproape de casa. - Paul voudrait travailler >pas loin de sa maison.
Studentii nu au inteles nimic din acest curs. - Les etudiants >n' ant rien compris de ce cours.
Ti-a spUS ClI nu a in!eles nimic ;;i ell - Est-ee qu'il t'a dit qu'il >n 'avail rieo compris
nu a invatat nimic? et >n"<Jvait rien appris?
Intelegeli-ma! - Comprenez->moi!
Aujourd'hui la mer est tranquille, il n'y a - Astazi marca este lini~tita, aproape
presque pas de vagues. eli nu sunt valuri.
Cttait une merveilleuse plage de sable fin. - Era 0 plaja minunata eu nisip fin.
Apres Ie bain, mon maillot de bain est - Dupa baie, costumul meu este inca ud.
encore mouillc.
Maman, je veux faire des pates! - Mama, vreau sa fac fanne de nisip!
Mets de la creme solaire sur tes bras! - Da-ti pc maini eu crema impotriva soarelui!
ALlant a la plage, je mets mes lunettes de soleil. - Cand merg la plaja, Imi pun ochelarii de soare.
C'est dommage, nous n'avons pas trouve - Pacat, nu am gasit scaici Ia malul marii.
de coquillages au bord de la mer.
mettre des lunettes > [mctR de lUnelj - a pune ochelari; a-~i pune
ochelari
13
mouillt > [11\wEJ - inmuiat, muiat, ud
Numele fJ.cestui ora$ este 0 excep{ie. deoarece este precedat de un articol (a~a cum ~titi deja, in
limba franceui. numele de ora$e nu primesc articol), iar in pronun!area lui nu apare fenomenul de
eliziune ("elision") , in cludafaptului cd "h" din "Havre" este mut.
Traduceti in limba romana propozitiile care urmeaza ~i in care am introdus vocabularul nou. Folosili,
ea de obicei, filtrul roi?U:
Allons au port regarder Ie debarquement > Haidc in p0l1 sa ne uitam la debarcarea unui
d'un bateau venant de I'etranger. vapor can: vine din strainatatc.
Attention aux vagues, elles sont enonnes! > Aten\ie la valun. sun! uria~e'
Maman, je n'ai plus de sable dans mon seau. > Maml, nu mal am nisip in galqica.
C'est dommage, on ne peut pas visiter > Pacat, flU putem viLita L1nd, estc inchis.
Ie phare, i1 est ferme.
Sur la plage les enfants ado rent faire > Pc plaja. copiii aoora sa faea forme
des pates de sable moui1l6. din nislp uo,
La creme solaire protege contre Ie soleil, > Crem" dc plaJl\ prolcjeaza illlpolriva arsurilor
alors, elanl sur la plage, il faut en mettre. provocale ttl' ~oar..:. a~a ca. fiind pc plaia,
trehuie sa lc ungi cu ea,
Je porte des lunettes depuis presque vingt ans. > Port ocllClarJ de aproape douazeei de ;mi.
Ou estce que tu as laisse ton maillot de bain? > Unde ii-ai lasat co,tumul de baie?
Cette aonce nous sommes allis au Havre. > A nul acesla ne-am dus la Le Ilavre.
Papa, viens! Je veux te dire une chose > Tata, VIllO putin' Vreall sa-Ii ~plln un lucru
tres importante. foarle important,
Les Durand ont visite presque toute > Familia Durand a vil.iwl aproapc loata
la Cote d' Azur. CO;l51a dc Azur,
14
in exercitiul unnator veti folosi substantivele, adjeetivele ~i expresiile noi:
Pierre a fost la Le Havre aproape 0 luna. - Pierre a ete au >Havre >presquc un mois.
Paeat. Nu mai avem timp sa vedem portul. - >C'es! dom111age. On n'a plus Ie temps
de voir >Ic port.
Pune-ti oehelarii, vei vedea mai bine tannul. - >Mets tes lunettes. III verras mieux la cote,
Prefer sa stau la soare pen1ru ea sunt uda inca. - Etant encore >mouillCe, je pretere rester
au solei!.
Aceasta plaja eu nisip alb ~i eu palmieri - Cette plage avec >du sable blanc et
este 0 priveli~te minunata. >des pallmers, c'est une vue >mcrveilleuse.
Farul ma~inii mele este spart. - >Le phare de rna voiture est easse.
Ce culoare are noul tau costum - De quelle couleur est ton nouveau >ma11101
de baie? de hain?
la-Ii galeata ~i lopatica si du-te sa faei - Prends ton >seau et ta >pelle et va faire
forme de nisip. >des pates de sable.
Da-mi eu erema de plaja pe spate, - >Mets de la creme solaire sur mon dos,
te rog! s'il te plaIt!
Cititi urrnatoarele propozitii in limba franeeza ~i re~ineti traducerea lor in limba romana:
I
Ce sont des personnes croyantes. - Sunt ni~te persoane eredincioase.
Tu ne peux pas etre un peu plus prevoyante? - Nu poti fi putin mai prevazatoare (prudenta)?
~ Cette situation est amusante pour nous tous. - Aceasta situatie este arnuzanta pentru noi toti.
in propozitiile de rnai sus am folosilO fonna gramaticala asemanatoare participiului prezent (participe
present), despre care am vorbit in prima parte a acestei leetii. A~a cum ali observat deja, forrnele scrise
cu caractere ingro~ate Slint variabile, deci se acorda in gen ~i numar eu substantivul.
15
Forma gramaticala nou introdusa este un "adjectif verbal" ~i este 0 forma variabila in gen ~i
numar.
Spre deosebire de participe present care determind 0 acriune simultanii cu ac!iunea exprimatd de
verb, "I'adjectifverbal" exprimd 0 calitate a substantzvului.
De exemplu:
Les enfants aimant Ie ski nautique vont - Copiii carma Ie place skiul nautie se due
alamer. lamare.
Vous avez des enfants sages et aimants. - Aveti ni~te eopii euminti ~i iubitori.
Tradueeti in limba franceza propozitiile de mai jos, introducand adjectivul verbal corespunzator,
format de la verbul prezentat In paranteza. Folositi filtrul ro~u:
Starn de yorba eli unul din muncitorii care - Naus parlons avec un des ouvriers
lucreaza In aceasta uzina. (Travailler) >lravaillants dans cette usine.
Profesorul nostru de franceza pare exigent. (Exiger) - Notre professeurde franl;ais a I'air>exigeant.
Parerile lor nu sunt deloc interesante. (Intcresser) - Leurs opinions ne sont pas du tout
>intcressantes.
inainte de a incheia aceasta leqie, verificati in ce masura v-ati insu~lt notiunile noi. in exercitiul care
urmeaza am introdus :intregul voeabular nou, precum ~i elementele de gramatica prezentate in aceasta
leetie. Traduceti in limba franceza propozitiile:
Vad vaporul care sosei?te in port. > .Ie voi~ Ie bateau <lITI v,mt au port.
Nu vajucali in nisip, este prea umed. > !\ejoucz pas U<II1S Ie sClble. il est trap mouille.
Aceste scoiei sunt 0 frumoasa amintire > Ces coquillages ~ont un beau souvenir de nos
a vacan(elor noaslre pe Mediterana. V<IC<lnces en Mi5diterranee.
in timpul croazierei am vazut faruri pe > Pendant notre croisicrc nous a\ion~ vu des
coasta engleza. plum:, sur 1<1 cote angbise.
Asculta, este yorba despre 0 afacere importanta. > Ecoute, 11 s'agit d'une <iffaire importante.
Daca nu a~ suferi de rau de mare, > Si je n'ctais pas souffrante du mal de mer,
aceasta caHitorie eu vaporul ar fi minunata. ce voyage en bateau seralt merveilleux.
16
Aeest turist ~i-a pus oehelarii ea sa vada > Ce touriste a mis Sl:S lunettes pour micux voir
mai bine corabiile cu panze. les bateaux i\ voiles.
I-am vazut la bord, 1<lnga comandant. > Je les oi vus i\ borel. 21 cote du commandcmt.
Care dintre voi praetica sportul eu vele? > Qui de vou~ fait de la voile'>
imi pare rau, dar nu va pot insoti > ("'est dommage. lTIaJSJC ne peux pas eire avec
pe Coasta de Awr. vous sur la Ctltc U'i\ZUL
imi place sa urmaresc eu privirea norii de pe eer > J'all1le suivre des ycux lcs nuages dans Ie ciel
~i panzele albe (ale eorabiilor) de pe lac. et les voiles blanchc~ ~ur Ie lac.
Tata, fotografiaza acest palmier enorm! > Papa. prends une photo de ce palmier enorme!
imbarcarea pasagerilor care pleaea in America > L't:mbarquement des passagcrs partant pour
va avea loc poimaine la Le Havre. l'Am-:nque aura lieu apres-dcmain au Havre.
ea aperitiv, a~ dori ni~te pateu. > COlnme hors-u'u:u\ re, Je voudrais du pate.
Mama 0 sa rna ajute sa fae ni~te forme de nisip. > M<lman va m'aider a hire des pales de Sable.
le~ind din casa, ea {ii-a luat eostumul de baie, > Sortant de chez el1e. elle a pris son maillot de
erema de plaja ~i ochelarii de soare, bain, la creme solaire et ses lunettes de SOleI!.
In timpul cursei pe apa au fost ni~te > Pendant la travers~c II y il\ ail des vagues
valuri enorme ~i toti au suferit de rau de mare. 0nonnes et tou~ souffraicnt dll mal de mer.
Pentru a retine mai u~or regulile gramaticale prezentate in cadrul acestei lectii, rezolvali urntiitorul
exercitiu in care va trebui sa introdllceti forma corespunzatoare a partieipiului prezent - "participe
present" sall cea a adjectivului verbal- "I'adjectif verbal":
Eu vad eopiii care eauHi scoici - Je 'lois les enfants >chcrchant des coquillages
in nisip. dans Ie sable.
Nu cunoa~tep1 niei 0 alta persoana atiit de - NOllS ne connaissons pas d'autre personne
exigenta ca eL aussi >exigeante que lui,
Mama llrrnare~te eu privirea copiii care fae - La mere suit des yeux les enfants >faisant
forme de nisip. des pates de sable.
lata ni~te oameni foarte eonformi~ti. - Voila des gens toujours bien >pensants ,
17
Vedem ni~te copii care pescuiesc - On voit des enfants >
pe~ti~ori. de petits poissons.
[ uJ - milllillc, silliffrir
l c] - important, interessant
[iJ - mouill6, Ie palmier, j' ai failli, Ie coquillage, Ie maillot de bain, merveilleux, la croisiere,
suivre des )'eux
[ gJ - 1a vague, gris
18
RECAPITULAREA LECTIEI 17
17.1. In cursulleC';iei 17 am introdus urmatoarele expresii:
17.2. Ati intalnit, de asemenea, 0 constructie la timpul "passe compose", formatA cu ajutorul verbului
"faillir". aceastIi construqie se va traduce prin: "a fi pe puncrul de a ... " sau "a fi cat pe ce sa.....
rai failli avoir un accident. - Am fast pe punctul de a avea un accident.
(A fost cat pe ce sa am un accident.)
17.3. In cadrul acestei lectii am introdus 0 forma gramaticala noua: participiul prezent (Ie participe
present). Acesta se formeaza inlaturand tenninatia de prezent de la persoana intai plural ~i
inlocuind-o cu terminatia "-ant". De exempJu:
nous chant-ans - chantan!
Verbele auxiliare "avoir" ~i "are ", ca ~i verbul "savoir ", conshtuie excep~ii de la regula:
nous avons - ayant
nous sommes - etant
nous savons - sachant
PartlcipIUJ prezent (le partieipe present) este 0 forma gramaticala invariabila care exprima 0
actiune simultana cu actiunea exprimata de verb. EI inloeuie~te in limba franceza 0 propozitie
relativa (atributiva). De exemplu:
Nous regardons les enfants io-u.a.nt - Ne uitam la copiii care se joaca in nisip.
dans Ie sable. /= Now; regardons les enfants
qui jouent dans Ie sable.
17.4. Am introdus, de asemenea, forma gramaticala numita "adjeclifverbal" care seamana foarte
mult eu participiul prezent (participe present). L 'adjectif verbal este 0 forma gramaticala
variabila, adica se acorda in gen ~i numar eu substantivul pe care 11 determina. Spre deosebire
de participiul prezent, .. l'adjectifverbal" exprima 0 calitate a substantivului. De exemplu:
Je vois des personnes aux visages riants. - Viid ni~te persoane cu chipuri vesele.
(surazlitoare).
TEMA PENTRU ACASA 17
5. Nous avons visit presque toute la Cote d'Azur et nous nous sommes baignes dans la
Mditerranee.
20
Daea sunt valuri enorme. sealdatul - S'il y a des vagues enormes, Ie bain peut etre
poate fi foarte periculos. tres > oangercux.
Vreau sa-i cumpar ceva practic. - Je veux lui acheter quelque chose
de > pratique.
Mil imbrac repede pentm ca sunt deja - Je >m'hahille vite paree que je suis deja
in intarziere. en retard.
Lui Paul nu-i place nici sa se trezeasca, - Paul n'aime oi >se rc\'ciller
nici sa se scoale devreme. ni> sc lever tdt.
Mie, dimpotriva, irni place sa rna scol - Mai, au contraire, j 'aime >me lever tot
devreme dirnineata. Ie matin.
lama ne trezim mai tiirziu - En hiver nous >nOllS rcveillons plus tard
decal vara. qu'en ete.
Tata nu se rade eu un aparat de ras electric. - Papa ne >~<: rase pas avec un rasoirelectrique.
A~ vrea sa fiu Ie fel de Ingrijita ea > Je vOlldrais eIre all~si soign':e que vous,
dumneavoastra, doamna! Madame!
Sa rna scol? (Sa rna dau jos din pat?) Nu! > Esl-ce que .ie Illl' Ic'v.;'! ~un!
22
Cititi cu voce tare urmatoarele substantive ~i retineti traducerea lor in
limba romaDa:
Ie chateau (de sable) > [10 ~ato dO sabl] - castelul (de nisip)
Pentru a retine mai u~or vocabularul nou, recititi substantivele de mai sus
intr-o alta ordine:
Ie chateau (de sable) > llO ~at() dO sablJ - castelul (de nisip)
23
Sa introdueem substantivele noi in propozi!ii. Cititi eu voce tare aceste propozitii ~i retineti traducerea
lor in limba romana:
II fait du vent au bord de I'ocean. - La malul oceanului este vant (bate vantul).
Les barques de peche sont revenues tard de la mer. - Barcile de pescuit s-au intors tirziu de pe mare.
Nous suivons des yeux ces pecheurs portant - ii urrnarim eu privirea pe ace~ti pescari care
des filets pieins de poissons. due ni~te navoade pline eu pe~te.
C' est un grand plaisir de faire de la planche a voile. - Este 0 mare plil.cere sa practici wind-surfingul.
Meme les meilleurs nageurs doivent faire - Chiar ~i cei mai buni inotatori trebuie sa. fie
attention aux vagues. atenti la valuri.
Ton dos est rouge, tu as deja pris un coup de solei\. - Ti s-a inro~it spatele, ai inceput deja
sa faci arsuri .
Etant en danger, tout Ie monde appelle avec - Aflandu-se in pericol, toti striga
angoisse: "Au secours!" inspaimantati: "Ajutor!"
Si vaus parlez bas, je ne vous comprends pas, - Daca vorbiti in ~oapta, nu va inteleg, a~a ca
alors parlez a haute voix, s'il vous plait! va rog sa vorbiti eu voce tare!
prendre un coup de soleil > [rRii. dR e kudsolei] - a faee insolatie; a face arsuri
(din cauza soarelui)
Nu ~tiam ce-i provoease nelini~tea. - Je ne savais pas queUe etait la cause de son
>:lllgoissc.
Mil doare in gal, a~a ea trebuie sa vorbesc - r ai mal a la gorge, alors je dois parler
foarte incet. tout >bas.
Paul nu poate fi un bun inotator pentro ca - Paul ne peut pas etre un bon >nageur paree
ii este frica de apa. qu'il a peur de l'eau.
Oamenii se afla deja la bordul pachebotului - Les gens se trouvent deja Ii bord du >paquebot
~i a~teapta plecarea. et attendent Ie depar1.
Mul~i pescari ~i-au pierdut via~a in - Beaueoup de pecheurs ont perdu leur vie dans
valurile oceanului. les vagues de >[ 'ocean.
Daca marea ar fi lini~ti ta, am face - Si la mer etait calme, oous >ferions
wind-surfing. de 1<.1 phmche it VOile.
Fiti atentil Se poate face - Soyez prudents; sur la plage on peut prendre
foarte u~or insolatie pe plaja. facilement >un coup de solei!.
Sa strigam dupa ajutof, suntem in perieol! - Appelons >au secours, oous sommes en danger!
E prea mult zgomot aiei, trebuie sa vorbim - II ya trop de bruit ici, il Caut >parler
cu voce tare. il haute voix.
Acum va yom prezenta cateva verbe noi, al carar sens este strict legat de subieetul acestei lectii.
Cititi-Ie eu atentie ~i retineti traducerea lor in limba romana:
25
Pentru a retine mai bine pronuntia acestor verbe, recitili-le in alta ordine:
Verbele renninate in "-er" se conjugii regular, conform regulilor de conjugare a verbelor de grupa 1.
Refinefi cii verbul nager piistreazii i'n conjugarea de prezent a persoQnei 1 plural vocala "e" din
terminafia de infinitiv, ca $i verbul manger, pe care 1'1 cunoa$tefi deja. Astfel, yeti intolniforma:
nous nage.ons
Verbul construire - a construi, a c1iidi se conjugii lafel ca verbul conduire, iar verbul entendre - a
auzi, a intelege are aceea$i conjugare ca verbul prendre. Modul de conjugare a verbelor prendre
$i conduire v-a fost prezentat i'n lectia 1J din cursul "Franceza pentru incepiitori ".
in propozitiile de mai jos vom folosi verbele noi, aflate in legatura stricta cu vocabularul acestei
lectii. Cititi propozitiile ~i fiti atenti la traducerea lor in Iimba ramana:
26
Retineti unnatoarele denumiri geografice:
J'aime regarder Paul faisant de la planche > place ~a ma uit Ia Paul atul1ei dod face
ilTIl
a voile. wind-surflllgllJ,
Elle envie tout a tout Ie monde. > Ea ii invit!Jilza pe tOtl pcntru tol ee au.
Si tu prends un coup de soleil, tu auras mal > Dae;} te vei arde (din cauza soarclui),
au dos et aux bras. tc \ or durea main ilc ~I spatt:le.
Nageons dans l'Ocean Atalntique, meme s'il y a > IJai sa inotam in Occilnul Atalntic. chiar daca
des vagues enonnes. ~unt valuri (lillie mari,
Regardez les barques accostant la-bas! > LJ itari-va la barel1e eare aeosteazfl aeolo I
Elle prend son filet et elle va faire des achats. > L~a i;'l la pIasa si sc dllL:c ~a faea eump,iraturi,
Je ne voudrais pas te perdre de vue. > \ill a" \T~~l S<l Ie pierd din vcJcre.
Si' j'etais riche, j' acheterais un chateau > I)aca a~ f1 boga!. <IS cumr~lra un castel
et deux yachts. ~1 JOlla whtun,
Elle appelle au secours d'une voix pleine > Ea striga dura aJulor Cll un glas
d' angoisse. phn de ,'rallna.
Parlez a haute vaix, on ne vous entend pas bien. > Vorhi\i (voce) tare. nll va <lllzim bine.
Pentru a retine mai u~or materialul prezentat pana acum, eompletati propozitiile urmatoare ell
substantivul, fonna verbala sau expresia corespunzatoare:
E multa vreme de cfmd nu mai ~tiu nimic despre ea. - Ca fait longtemps que je > l'aJ perdlle de vue.
inot din copilarie, de aceea sunt - Je >nagedepuis mon enfance, alorsje suis
un bun inotator. un bon > nageut:
27
Am navigat pe toate marile. - Nous avons >navigLlc sur toutes les mers.
Trebuie sa 0 spunem tuturor eu voce tare. - II faut Ie dire a tout le monde >a haute \OlX.
De ce nu ati strigat dupa ajutor? - Pourquoi VOliS >n' avez pas appdc au secours?
Au fost momente de mare spaima, barca a fost - C'etaient des moments >d'angoisse,
pe punctul de a naufragia. >111 barque a failli faire naufrage.
Mil duc la umbra, nu vreau sa rna ard. - Je vais a I' ombre, je ne veux pas >prendre
un coup solei\.
Loara este unul dintre eele mai frumoase - >La LOire est I'un des plus beaux fleuves
fiuvii ale Frantei. de France.
Am auzit 0 voce care striga "Ajutor!" - Nous >aVO!l, entcndu une >voix criant
>"au secours!".
Vrem eu totH sa vedem castelele - Nous voulons tous voir >les chateaux
de pe Loara. de]a Loire.
Care dintre voi a construit acest castel dragut - Qui de vous >a construit ce joli >chateau
de nisip? de sahlt:?
Vorbiti mai incet sa nu treziti copiii. - >Parlez plus has pour ne pas reveiller
les enfants.
Pasagerii tocmai s-au imbarcat pe pachebot. - Les passagers viennent de >s 'embarquer sur
Ie paquebot
Noi am auzit-o strigand dupa ajutor. - NOlls I'>avons entcnduc >criant au secours.
lata cateva propozitii in care apar notiunile de gramatica introduse in lectia precedenta:
En naviguant sur toutes les mers, il a connu - Navigand pe toate marile, el a vazut aproape
presque tous les ports. toate porturile.
Nous sommes tomMs a l'eau en criant au secours, - Am cazut in apa strigand dupa ajutor.
En reparant ses filets. ce vieux pecheur nous - in timp ce i~i repara navoadele, acest batran
raconte ses aventures. pescar ne poveste~te aventurile lui,
28
En attendant la fin du debarquement, nous nous - Ne plimbam pe malul marii, a~teptand
promenons au bord de la mer. sa se termine debarcarea.
A~a cum ati remarcat deja, In propozitiile de mai sus am folosit forma gramaticala "participe present"
(pe care 0 cunoa~teti din lectia anterioara), precedata de particula "en".
Unifatea gramatic:alu noua, jormatii din partic:ula en $i participe present, se nume~te gerondif
> [jERodifl- gerunziu. Le gerondif (Gerunziul) exprimii 0 ac/iune sou 0 stare care inso!esc 0 alta
ac,iune sau 0 alta sTare, Refine,i ca gerunziul (Ie gerondif) determina intotdeouna subiectul, in
timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~'i complementul direct.
De exemplu:
En criant au secours, je suis tombe dans la mer. - Strigand dupa ajutor, am cazut in mare.
Je vois une fille criant au secours. - Vad 0 fata care striga dupa ajutor.
invatam franceza tacand teme pentru acasa. - Nous apprenons Ie frantyais >en faisant
des devoirs.
Ie~ind din easa, I-am vazul pe prietenul meu. - >En sorlant de la maison, j 'ai vu mon copain.
Ramanand (Daca ramai) multa vreme pe plaja, - >En rcstant longtemps sur la plage,
vei face insolatie (te vei arde). tu prendras un coup de solei!.
Tradueeti ~i completati propozitiile care urmeaz3, alegand forma coreeta de gerondifsau de participe
present:
Navigand mult pe oeeane, am fost - >En l1avigual1l beaucoup sur les oceans,
deseori in perieo!. je' me suis trouve souvent en danger.
Ne-am petrecut intreaga seara vorbind despre - NOlls avons passe toute 1a soiree >en parlanl
tineretea noastra. de notre jeunesse.
L-am ascultat pe comandant vorbind despre - Nous avons ecoute Ie commandant >parlant
naufragiul vasului sau. du naufrage de son bateau.
Fetele cantau mergand spre ~eoala. - >En allant a l'eeoJe, Jes filles chantaient.
Le-am vazut pe fereastra pe fetele care - l' ai vu par la fenetre les filles
mergeau 1a ~coaHi.. >allant ii l'ecole.
29
in ultimul exerei1iu din prima parte a leetiei 18, yeti avea ocazia sa verifieati in ee masura v-at i
insu~it notiunile de vocabular ~i de gramatica. Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza:
De ce vorbiti intoldeauna eu voce tare? > Pourquo! parlez VOLIS tOlUOL!rS it haute voix'!
Sotia pescarului privea eu nelini~te valurile > En altendant son man, la f"t:mme dl! pecheur
oceanului, a~teptandu-~i sotul. regardall J\ ec angoisse les vague~ de l' ocean.
Mil. invidiezi pentru castel ~i pentru iaht? > I'll m'envlt:s man cl15teau et mon yacht'.'
Ma gandesc adesea la acest pachebot care > .Ie pense souv .::nl ace paquchot naviguant sur
navigheaza pe oceane \'i acosteaza in porturile ks oceans ct acco~lalll les pons
din lumea intreaga. dll ll10nde cnlier.
I s-a facut rau de la soare in timp ce Iacea > En falsant de In planch~ a VOIle, il a pri~
wind-surfing. un lOUp de sole11.
Nu vreau sa inot, prefer sa fae un castel > .Ie 11': vellx pa~ nager, Je prCfere construire
de nisip uria~. un enmme chateau de sable.
Cand nu s-a mai vazut barea?/Cand > Quand aVCZ-VOllS perdu de \'lIe la barque'!
ati pierdut din vedere aceasta barca?
Cine i-a auzit strigand dupa ajutor? > Qlll ks it entendus uppdant au secours'.'
Nu am fost niciodata la malul Atlanticului. > .Ie 11 'ai jama!s cIt: <IU bord de I'Ocean
Atlantique.
Domnule, ~titi ca Loara este cel mai lung fluviu > I:~I-ce que \,OU5 suvu, Monsieur. que fa Loire
din Franta? est I.:: plus long fleuvc lie France'!
Ciind v-ati imbarcat pe pachebot, doamna? > Quand \ (Jus ete,,-voll~ embarquce sur
k paquebol, Madame'.'
Daea vizitezi Franta, trebuie sa vezi ~i minunatele > En vi~llant la France, i I faut voir aussi
castele de pe Loara. Ics merveilleux ch~\lcaux de la Loire.
Sa fie sotu1 tau atat de bun inotator? > Ton mari, serait-il un ~i bon nageur'.'
Vom debarca 1a (Le) Havre peste doua zile. > Naus debarqueron~ au Havre dans deuxjours.
De ce nu iei pIasa daea te duci > Pourquoi tll ne prcnds pas Ie filet en allant
sa faci cumparaturi? Caire les courses'.)
30
Exersati-va pronuntia citind urrnatoarea serie de cuvinte in care se repeta acela~i sunet:
31
LECTIA 18 - PARTEA A nOVA
In partea a doua a aeestei leqii veti recapitula vocabularul ~i forme Ie gramaticale noi. Ca de obicei,
exercitiile de pronuntie au scopul de a va ajuta sa cititi coreet ~i sa vorbiti fluent in limba francez3.
Textele de mai jos fixeaza materialul introdus in acest caiet. Traduceti textele urmatoare consultand
diqionarul de la sTar~itul acestui caiet:
./ ./
la plage ant des seaux et des pel1es
, I pour faire des pat(:s de sable. I I
'-.
./ ./ ././ '-.
Le soir, I on fait des promenades en admirant de beaux palmiers I et les lumicres des phares. I I
./ '-../, ././'
En vacances la vie est belle. II C'est dommagc, I mais ces beaux joues finissent bicntOt j et iI
./ '-.
faut rccommencer notre vie quotidienne. II
././ '-. ./ ./
-J'ai envie de faire une petite croisiere. II Veux-tu m'accompagner? II
./
-Je voudrais bien,
'" ./
I mais je ne supporte pas les vagues. II
,
./ /'"
- Tu souffres du mal de mer? II ,
'-. . / . / '-.
-Cui. I I Je pr~ferc rester sur la plage I et suivre des yeux ton bateau. I I
./'-.
-C'est dommage.
/'"
I I Je ne voudrais pas IC laisser seule... I I
'"
/'-. ./'-. ./,
-Mais non, I je ne serai pas seule. I I Voila Paul qui arrive! 11
./'" ........... ...........
-Dans ce cas-lil jc pars. I I A bient6t! II
./'" ...........
-Bon voyage! II
./'"........... ./'"./'"
-11 fail si beau, 1si chaud! II Et si nous allions ala plage? II
./'" .........
-C'est une tres bonne idee! II
./'"./ ./'" ./'"
-Qu'est-ce qu'on prend? IJ Quelque chose a manger et a boire? I I
./'" ./'" .........././
-Apres tout I il faul prendre lcs maillats de bain, lIes serviettes de toilette I et une
...........
CouvcrLure. II
./ ./......... ./'" .........
-Et pour les cnfants les seaux: ct les pelles. I I Ils adorem jouer dans Ie sable. I I
./ ./'"./'" ...........
-Mets aussi dans Ic panier une creme solaire I ct des lunettes de solei!! I I
......... ./ ./ ...........
-Non, lIes lunettes, I je Ies rncurai en sonant dans la ruc. II
./'"
-El pour manger? II
........... ./ ...........
-Si tu veux. 1 j Mais on pent toujours acheter quetque chose sur la plage. II
......... .........
- Tu as raison. I I Allons-y! I I
Am pierdut deja din vedere aceasta panza > t\ous <lvons dep perdu de vue cette
alba (de corabie). "OIlc bl<1nchc.
Sa strigam Cll voce tare dupa ajutor! > Appelons il Inwle V01X au secour~l
Cine a navigat atat de mult ea acest pesear > Qui <I aUl<ll1t naviguc ~ur les mers et Jes oceans
pe mari ~i pe oeeane? <.Jue cc vicux pcchcur'.'
Unde sunt navoadele? in barea. > Oll son! lcs filct~'! Dan~ la barqLle.
Dupa 0 lunga cursa pe apa, pasagerii au > Aprcs une longuc travcrscc, \cs passagers ont
debarcat la Havre. dcbarquc au J !avre.
Mama, uita-te la acest paehebot care a acostat! > Manum, regarde cc paquebot qui a accost":!
33
Comandantul v-a invitat deja 1a masa lui, > Le commandant VOliS a d~je invitc 1:1 sa lahlc,
domnule? !Y1onsleur'-'
Paeat! Daea nu ~tii sa inoli, nu poti face > C'est dOJTIll1age' SI tu nc sais pas nager. tu ne
wind-surfing impreuna eu noi. pellx pas fain~ de lei planche i:l voile avec nous.
Pe acea plaja aproape ca nu exista nisip. Copiii > Sur cctle plage-la II n 'y a presquc pas de sable.
TIU vor putea construi casteIe, ~i nici nu vor putea Les enfants ne pOll1"TOn! pas construlre
face forme (de nisip). d~s chateaux, III faire des pates,
Fiti atenti la aceste valuri enonne! > Falies att~n1jon aces vdgues enormcs~
Cred ea toata lurnea va invidiaza pentTu aceasta >Jc pcnse que tout Ie monde \taus envie pour
vacanta de vis pe Mediterana. ces vacanccs maglllfiques en Mediterrance,
De unde vine oare aeeasta scoica minunata? > Ce lller\cllleux coqu111age, d'oLI vient-il')
Este foarte important. Se vorbe~te despre cauzele > ("'est tri:~ important. 11 s'agit des causes du
naufragiului unei corabii. naufrage d 'un bateau.
Toam placerea miera stTieatii pentru eli sufeream > Tout mon plaisir ctail gEM parce que
de rau de mare. jc sOllflrais du mal de mer,
in timpul imbarearii, aceasta batninii doarnna > Pendant J'cmbarqllcmcnt cette vielllc dame
a fast cat pe ee sa eada in apa. a fililli tomber il l"eau.
Nu 0 pot lasa pe mama de una singura. > .Ie nL' peux pas lai~ser Illa mere
tout<: ~eule.
Ma uit la Sophie care unnare~te eu privirea > Je rcgarlie Sophie ~lll vant des yeLlx les nuages
norii de pe cer. d<.ltls k Clel.
In timpul croazierei, solia mea > Pendant !lotre croisicre. ma femme etait tout
a fost tot timpul aHituri de mine la bordo k temps pres de mOl a bordo
Spune-i aeeasta in ~oapta! > Dis-lui cela tout bels'
Sunt nelini~tit inainte de examen. > le suis angoiss0 av, ant l'examen.
Daea e~ti un bun inotator, putem face > Si III es un bon nagcllT. nOliS pou\ons faire
wind-surfing. de la planche a voile.
Ar fi minunat sa avem un iaht ~i sa putem pleea > Ce scrait Illervcillcux d'avoir un yacht
spre Coasta de Azur, et de pOllvoir partir pOLlr la Cote d' AZUL
Tata, unde trebuie sa-mi pun costumul > Papa, ou est-ce que.ic dois mettrc mon maillot
de baie ud? de bain moudlc'.'
Nu vad nimie tara oehelari, nici macae > Je nc vois rien sans lunettes, mcme pas
acest far. ce phare.
34
ii vei face placere acestui baietel daca-i dai > Tli fera~ plaisir a cc petit gar~on en lui Jonnant
(dandu-i) galetu~a ~i lopa~ica. 1<1 pelle ct Ie scau.
Auzindu-II Auzind-o, am strigat dupa ajutor. > En I'entc:ndant. nOllS a\ OilS appclc au secours.
Ne uitam la Paul care iDoata in ocean. > ]\'OLl~ rcgardons Paul nageant dans I'occan.
Vizitand eastelele de pe Loara, am lacut > Ell vl~itant le~ chlteaux de la Loire, nous
multe fotografii. avons pris beallcoup de pllotoS.
Am urmarit-o ell privirea in timp ce > Je I'ai sUlnc des ycux prcnant une photo
fotografia Loara. de la LOIre.
RECAPITULAREA LECTIEI 18
au secours! - ajutor!
18.2. in aceasHi leqie am introdus 0 noua forma verbala - Ie gerondif(gerunziul), care se compune
din paticula en ~i din parlicipe present. Le gerondif (Gerunziul) determina 0 actiune sau 0
stare care insotesc 0 alta aetiune sau 0 alta stare. Re\ine~i ca gerunziul (Ie gerondij) determina
intotdeauna subiectul, in timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~i
complementul direct. ea ~i participiul prezent, gerunziul are un aspect verbal, adica exprima
o actiune ~i este invariabil. De exemplu:
Elle I'ecoutait en buvant son cafe. - Bandu-~i (in timp ce i~i bea) cafeaua,
ea i1 asculta.
3. Marie faisait des chateaux de sable. Elle a entendu la voix de son arnie.
4. lis sui vent des yeux: les barques. lis appellent au secours.
Ie chateau (de sable) > [10 ~ato dO sabl] - eastelul (de nisip)
la creme solaire > [la kRem ,oleR] - crema lmpotriva soarelui; crema
de plaja
prendre un coup de soleil > lpRadR c kudsojei] - a face insolatie; a face arsuri
(din eauza soarelui)
40
LECTIA 19 PARTEA iNTAI
incepem aceasta lectie cu recapitularea materialului studiat in lectia 19 a cursului de "Limba franceza
pentru incepatori".
Aceste pahare de pe masa sunt ude. - Ces >verres sur la table sont mouilles.
Uncle trebuie sa pun aceasta cratita murdara? - Ou est-ce que je dois mettre cette
>casserole sale?
Da-i micului Pierre un castrona~ de supa! - Passe au petit Pierre >un bol de soupe!
Daca pui carne la cuptor, trebuie sa verifici - En mettant de la viande au >four, il faut
temperatura (cuptorului). verifier sa temperature.
Nu pot mfmca pentru ca nu am lingura. - Je ne peux pas manger parce que je n'ai
pas de >cuillere.
Copilul nu ar trebui sa se joace eu cutitul, - L' enfant ne devrait pas jouer avec
e pericuIos. >Ie couteau, c'est dangereux.
Noi am primit multe vase cadou de nunta. - Nous avons re~u beaucoup de >vaisselle
comme cadeau de mariage.
Trebuie curatate furculitele din argint. - II faut nettoyer >Ies fourchettes en argent.
(Trebuie sa curatam. furculitele din argint.)
Am fost pe punctul de a cumpara 0 noua - Nous avons faitli acheter une nouvelle
ma~ina de gatit electrica. >cuisiniere electrique.
B. in exercitiul care urmeaza yeti recapitula cQnjugarea verbelor "mettre"= "a pune" ~i "se mettre
a... "= "a se pune la.. , a incepe sa ... ". Completati propoziliile urmatoare cu fonnele
corespunzatoarc ale acestor verbe:
II voi pune in pat pentru ca ii este deja somn. - Je Ie >mettrai au iiI parce qu'il a deja
sommeil.
Unde sunt cratitele? Le-am pus pe ma~ina - Ou sont les casseroles? Je les >a.i mises
de gatit. sur la cuisiniere.
Ne a~ezam Ia masa la ora ~apte seara. - Nous >oaus mettons atable asept heures
du soiT.
Ei i~i petree vacanta pe Coasta de Azur. - > Eux, ils passellt leurs vacances sur la
Cote d' Azur.
Noi trebuie sa spillam intotdeauna vasele! - >Nous, nous devons toujours faire
la vaissellel
Ecoutez-Ia, s'il vous plait! > Ne ['ecoutez pas, s'il vous plait!
3
in exerci\iu! unnator vom introduce substantivele n01 in propozitii. Citi~i cu voce tare propozitiile
in limba franceza ~i retineti traducerea lor in limba romima:
Notre mere souffre beaucoup, elle a besoin d'un - Mama sufera mult, are nevoie de un
bon medicament contre 1a dou1eur. medicament bun impotriva durerii.
Regarde ce malade, il supp011e ses souffrances - Uita-te la acest bolnav, suporta durerile ell
avec beaucoup de courage. mult curaj.
Dans cet accident mon ami a perdu beaucoup - Prietenul meu a pierdut mult sange in acest
de sang. accident.
Mon medecin me fait faire toutes les analyses, - Doctorul meu rna pune sa fac toate analize1e,
surtout une analyse de sang. mai ales analiza sangelui.
Doeteur, combien de nouveaux patients avons-nous - Doctore, cati pacienti noi avem in aceasta
ce matin a l'hopital? diminea~a la spital?
Ce n'est pas grave, ce n'est qu'un rhume! - Nu este gray, este daar un guturai!
II faut faire attention, 1a tievre peut manter - Trebuie sa tim atenti, febra poate urca panii
jusqu'a 40 degres. 1a 40 de grade.
Si c'etait une angine, la patiente devrait rester - Daea ar fi 0 angina, paeienta ar trebui sa
au lit une semaine. stea a saptamana la pat.
La grippe est une maladie plus dangereuse - Gripa este a boala mai periculoasa decat
que I'on pense. se crede.
Mon fils a des problemes de sante; ehaque annee - Fiul meu are probleme de sanatate; in fieeare
il a au mains deux bronchites. an face eel putin doua bron~ite.
Ta taux ne me plait pas, depuis cambien - Nu-mi place tusea ta, de eat timp 0 ai?
de temps I'as-tu?
Le sang est Ie plus cher et Ie plus precieux - Sangele este cel mai scump .;;i mai de pret
des medicaments. dintre medicamente.
Retineti:
Malgre la toux et ie rhume, chaque matin > De~i tu~e~te ~i are guturai, el vrea in fiecare
il veut alter a I'ecole. dimineaj:i sa se duca la ~coala.
Heureusement la fievre est tombee et Ie patient > Din fericire febra a scazut ~i paclentul se
va mieux. simte rnai bine.
rai souvent des douleurs, mais elles passent vite. > Am adesea dureri. dar 'jmi trec repede.
C'est dommage, ta sante n'est plus excellente. > Piicat. nu mai e~ti foarte siinatos.
Comment a-t-il supporte cette souffrance? > Cum a suportat el aceasta durere (suferinta)?
L'analyse de sang sera necessaire dans ee cas-Ia. > in aces! caz va fi nccesarii analiza sangelUi.
Le medecin a dit que c'etait une grippe et > Doctorul a spus ca este 0 gripa ~i nu 0
non une bronchile. bron~ita.
lata aeum eateva verbe ~i expresii legate strict de subiectul acestei lectii:
attraper (un rhume) > [atRapE eRum] - a face, a caplHa (un) guturai
attraper (1a grippe) > [atRapE 13 gRip] - a lua gripa, a se molipsi de gripa
5
Conjugarea verbului "se plaindre" 0 veli gasi la finalul acestei lec~ii, In partea destinata recapituHirii.
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, in care am folosit euvintele noi:
Pendant I'excursion il a pris froid et main1enant - El a dicit in timpu! exeursiei ~i aeum are
il a de 1a fievre. febra.
Si tu avais une bronchite, tll devrais garder - Daea ai avea bron~ita, ar trebui sa stai la pat
Ie lit pendant une semaine. o saptarnfma intreaga.
Ou avez-vous attrape cette angine, Madame? - De unde v-ati molipsit culati contraetat
aceasta angina, doarnna?
Vous avez I' air malade, Monsieur, je vais VOllS - Pareli bolnav, domnule, 0 sa va aseult eu
ausculter (et vous examiner). stetoscopul ~i 0 sa va consult.
Le medecin m'a preserit des medicaments - Doetorul mi-a preseris ni~te medicamente
contre la douleur. impotriva durerii.
Votre maladie n'est pas grave, VOllS allez - Boala durnneavoastra nu este grava,
vite guerir, Madame. doamna, 0 sa va insanato~iti repede.
Si tu ne veux pas attraper un rhurne, tu dois - Daea vrei sa nu faei guturai, trebuie sa te
1'habiller chaudement. imbraci gros..
Maria sta la pat plangfmdu-se cli are dureri. - Marie >garde Ie lit >en se plaignant de
douleurs .
Dacii ai racit, bea ceai fierbinte cu liimaie. . - Si tu >as pris froid, bois du the au citron
bien chaud!
Dupa ce m-a examinat, doetorul rni-a spus - Apres m-avoir >examine, Ie docteur rn'a dit
eli starea sanatatii mele este buna. que rna >sanlc etait bonne.
Paul s-a insanato~it foarte repede; de trei zile - Paul >a Ires vite gucri; depuis trois jours i1
nu mai are febra. n'a plus de fievre.
Doctorul Leblanc m-a auscultat (rn-a ascultat cu - Le docteur Leblanc >m'a auscultc et m'a
stetoscopul) ~i mi-a prescris ceva impotriva tusei. >prescrit quelque chose contre >Ia toux.
Pierre nu va veni, a lacut 0 angina ~i sta la pat. - Pierre ne viendra pas, il >a altrape une
angine et i1 >garde Ie lit.
Atunci sa bern in sanatatea (in cinstea) lui! - Alors, buvons >a sa sante!
EI a facut tolu1 ca sa nu se insanato~easca; nu s-a - II a tout fait pour >ne pas gucrir; il n'est pas
dus la doctor, nu a tuat nici un medicament, aile chez Ie medecin, il ne prenait aucun
nu a stat la pat. medicament, >il ne gardait pas Ie lit.
6
in ciuda suferintei, ea nu se plfmgea. - Malgre sa > souffrance,elle >ne se plaignait
pas.
Sa-I consultam pe acest pacient ~i sa-i facem - > Examinonsce >paticntet faisons-lui
analiza de sange. > une analyse de sang.
Cititi propozitiile de mai jos ~i fiti atenti la fonnele verbale scrise cu caractere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, tradueerea lor in limba romana:
Le patient est examine par Ie medecin a !'hOpital. - Pacientul este examinat de catre doctor
la spital.
Elle supporte ires mal eette souffrance. - Ea suporta foarte greu aceastii durere
(suferinta).
Cette souffrance est Ires mal supportee par elle. - Aceasta durere (suferintii) este suportata
foarte greu de catre ea.
lei on soigne bien les enfants malades. - Aici se mgrijesc bine copjii bolnavi.
lci les enfants malades sont bien soignes. - Aici eopiii bolnavi sunt bine ingrijili.
Le docteur Dubois prescrit des medicaments - Doctorul Dubois prescrie ni~te medieamente
contre la douleur. impotriva durerii.
in exemplele de mai sus an intalnit aeeea~i idee exprimata printr-o propozitie la diateza activa ~i
printr-o propozitie 1a diateza pas iva. Regula formarii diatezei pasive in limba franceza este
asemanatoare regulii de formare a diatezei pasive in limba romani!.
Pierre est invite par Paul. - Pierre este invitat de caire Paul.
Marie est examinee par Ie medecin. - Marie este consu!tata de (caire) doctor.
Le docteur Leblanc ausculte mes enfants. - Doctore! Leblanc ii ausculta. (Ii asculta eu
stetoscopul) pe copiii mei.
7
Ace~ti baieti nu ~unt crescu\i bine de caire - Ces gan;:ons > ne sont pas bien C1evtspar
parin~ii lor. leurs parents.
Ea nu esle inca vindecala. Elle > n' est pas encore gllcri e.
(Ea nu s-a insanalo~it inca,)
Am SCflS deja scrisoarea ~i am Irimis-o. - Ma lettre > est deja ecriteet > envoyee.
Este aceasta treaba deja tacula de catre el? - Est-ce que ce travail> est deja faitpar lui?
(EI a tacut deja aceasta treaba?)
Bagajele sunt facute, valizele sunt i'nchise, plecam l - Les bagages > sont faits,les valises sont
(Am facul bagajele, am inehis valizele. plecam l ) fermees, on part!
in exercitiul urmator yeti veri fica daca ati retinut cum sc face trecerea de la diateza activi:i la diateza
pasiva. Trece!i unnatoarele propozitii de la dialeza activa la diateza pasiva. Folositi filtrul ro~u:
Prietenii no~tri ne eondue la gara. - Nos amis nous aceompagnent ala gare.
Suntern condu~i la gara de catre > ]\'OLIS sommes aceompagncs
prietenii no~tri. ala gare par nos amis.
in ultimul exerciliu din prima parte a lee~iei noastre yeti verifica daca v-ati insu~it materialul de
studiu prezentat palla acum. Traduceti 'in limba franceza unnatoarele propozitii; foIositi filtrul ro~u:
Acestea sunt medicarnentele prescrise de (cMre) > Ce sont les medicaments cootre 1a douleur
doctor impotriva durerii. prescrits par Ie docteur.
Este gala analiza de sange a aeestei paciente? > L'analyse de sang de eeHe patiente,
cst-cUe faite',)
Nu voi mai suporta aeeasta durere. > Je ne supporterai pillS cette douleur.
Iti cre~te sau iti seade febra? > TJ ficvre monte ou lornbe?
9
De ce te plangi? >De qUOI te plall1s-tu?
De tuse. De la toux.
Doctore, trebuie sa stau in pat? >Doctcur, est-ce que je dOlS garder Ie lit?
Este 0 bron~ita, doamna. Fiica dumneavoastra >Madame, c'e~t une bronchite. VOlre flUe doit
trebuie sa stea 10 zile in pat. garder Ie lit pendant 10 jours.
Daca ai avea angina, te-aT durea in gat. >Si tu avais une angine, tu aurais mal
a la gorge.
in biroul nostru sunt multe persoane care > Dans noIre bureau il y a beflucoup de
au luat gripa. personnes qui anI contracle la grippe.
Ai Tacit plimbandu-te prin ploaie. > Tu as pris froid en te promenant sous la plLlll'.
Ne-am vindecat (1nsanato~it) datorita > ~OllS sommes gucris grace iI notre medecin
doctorului nostru.
LECTIA 19 - PARTEA A nOVA
Sa recapitulam expresiile introduse in partea a doua a leqiei 19 din cursul de "Franceza pentru
incepatori".
A Completati propozitiile de mai jos cu una din expresiile unnatoare. Folositi filtrul ro~u:
9. encore 10. bonne idee II. excusez-moi 12. avoir envie de...
Scuzati-ma, dar am luat gripa ~i nu pot veni. - >Excusez-moi, maisj'ai attrape la grippe
et je ne peux pas venir.
Mai faceti 0 data analiza de sange, va cog! - Faites >encore une analyse de sang,
>s'il VOllS plait l
Sunt de acord eu tine, sanatatea este eea - >Jc sui~ d'accord avec toi, la sante est la
mai importanta. chose plus importante.
Fii atent, toamna pOli sa faci u~or angina! - >Fais attentIOn. en autonme tu peux
facilement attraper une angine.
imi trebuie un medicament bun impotriva - >11 me faut un bon medicament contre la
durerii. douleur.
E interzis sa furnezi cand ai bron~ita. - >11 est dCfendu de fumer quand on a une
broncbite.
Cfutd eram bolnav, nu aveam chef sa stau in pat. - >Je n'avais pas cnvie de garder Je litquand
j' etais malade.
Esle 0 idee buna, a~a cli decizia este deja iuata. - >C'cst une bonne idee, alors 1a decision
est deja prise.
11
B. Completati propozitiile de mai jos cu forma corespunzatoare a verbulul:
Fiul nostru ne telefona foarte des. - Notre fils oous >tclcphonait tres souven!.
Tema esle sensa, pot sa citesc - Le devoir >est eerit, je peux >1 ire man
romanul politist. roman polieier.
Ieri seara prietenul meu a tdcfonat de la Paris. - Hier soir mon ami >a telephone de Paris.
Ne ve\i scrie de la (Le) Havre? - Est-ce que vous nous >ecrirez du Havre?
Ti-a~ telefona, dar am pierdut numarul - Ie Ie >klephonerais, mais j' ai perdu ton
tau de telefon. numcro de telephone.
Ea mi-a scris 0 scrisoare Iunga. - Elle >m'a eerit une longue lettre.
c. In ultlmul exercitiu de recapitulare vom reveni asupra timpului "futur proche" - "viitor apropiat".
Treceti verbele din propozi1iilc de mai jos Ia timpul "futur proche":
I' ccris une lettre a mes parents. > Jc vais eerirc une leltre it mes parents.
Vous lui prescrirez un medicament, docteur? > Vous allez lUI prescrire un medicament,
docteur?
Grace a notre medecin nous guerissons vite. > Grace a notre mcdccin nous allons vite
guerir.
Elles font une analyse de sang a ['h6pital. > Elks vont bire une analyse de sang a
l'h6pital.
12
lata vocabularul pe care vi-l propunem in aceasta a doua parte a leetiei 19.
Cititi cu voce tare ~i retineti sensul unnatoarelor substantive:
Pentru a retine mai u~or substantivele noi, cititi-Ie inca 0 data eu voce tare ~i
in alta ordine:
13
~i verbul:
Traduce1i in limba romana urmatoarele propozitii, in care yeti folosi substanlivele, verbele ~i expresiile
noi; folositi filtrul ro~u:
Quandje I'ai vu, mon creur a bauu tres fort. > Clnd I-am vazut, inima mi-a batut eu putere.
- Dites moi, Madame, votre creur vous fait > Spuneti-mi. doamna. va doare des inima?
souvent mal?
J' ai dil me coucher parce que j' avais mal au ereur. > A trebuit sa rna eule, pcnlm ca ma durea
stomacul.
Couche-toi a plat ventre, je dois te faire une piqure. > Intinde-te pc burta, trebuie sa-t i fac 0 injectie.
La radio de tes poumons est enfin faite. > Radiografia pulmonara este in srar~it
gata.
Si vous avez mal aux reins, il faut vous faire > Oaca va dar rinichii, trebuie sa va consult la
examiner a l'h6pital pour etablir un diagnostic. spital ea sa dau un diagnostic.
Si tu as de la tension, ne bois pas tant de cafe et > Daca ai tensiunc, nu hea atiita cafea ~j
ne fume pas beaucoup! nu fuma mult!
Laisse, enfin, ce n'est pas si urgent! > Lasil. in fine, nll este atat de urgent!
Mademoiselle, prenez vite la tension de cette > Domni~oara, luati repede tensiunea aeestei
patiente, c'est urgent! paciente, este urgent!
Je donne au pharmacien I' ordonnance ecrite > ii dau farmacistului releta scrisa de doctoruJ
par notre medecin. nostru.
in aceasta parte a lectiei vom continua sa va prezentam diateza pasiva. in prima parte a lectiei 19 ati
intalnit propozi~ii la diateza pasiva - timpul prezent. in continuare va vom prezenta propozitii In
care verbul este la diateza pasiva - timpul "passe compose" (perfect compus).
Cititi propozi~iile in limba franceza ~i fiti atenti la formele verbale scrise ell caractere ingro~te. De
asemenea, re!ineti traducerea acestor propozitii in limba romana:
Le docteur Dubois a pris la tension de cette - Doctorul Dubois a luat acestei paciente
patiente. tensiunea.
15
La tension de cette patiente a ite prise par - Tensiunea acestei paciente a fost luata de
Ie docteur Dubois. (catre) doctorul Dubois.
Ce gar90n a battu Luc et Paul. - Baiatul acesta i-a batut pe Luc ~i pe Paul.
Luc et Paul ont He battus par ce gart;on. - Lue ~i Paul au fost batuti de acest baiat.
Mes parents m'ont transporte d'urgence - Parintii mei m-au dus de urgenta la spitaL
a ['hopital.
rai ete transpol"te d'urgence a I'hopital par - Am fost transportat de urgenta la spital de
mes parents. catre parintii mei.
Est-ce que Ie docteur Leblanc a deja examine - Doctorul Leblanc a consultat deja bolnavii'i
les malades?
Estce que les malades ont ete deja examines - Bolnavii au fost deja consultati de (catre)
par Ie docleur Leblanc? doctoruI Leblanc?
Urmand regula prezentata anterior, transformati urmatoarele propozitii la diateza activa in propozitii
la diateza pasiva ( cu verbul la timpul "passe compose" ):
Mama ~i-a dus copiii la culcare. - La mere a couche ses enfants au lit.
Copiii au fost du~i la culcare de marna lor. > Les enfanls ont ete couches au lit par
leur mere.
Elevii liceului nostru au inteles bine lectiile. - Les 61eves de notre Iycee ont bien compris
les le90ns,
Lec1iile au fost intelese bine de elevii > Les Ieitons ant etc bien comprises par les
liceului nostru. cleves de notre lycce.
16
Noi v-am insotit (condus) la gara. - NOlls VOllS avons accompagncs a la gare.
Voi ati fast inso~iti (condu~i) de catre noi la gara. > VallS avcz ete accompagnes par nous a la
gare.
In ultimul exerci~iu al acestel leetii am folosit lntreg vocabularul nou, precum ~i diateza pasiva la
prezent -"present" sau la perfect campus - "passe compose". Traduceti in limba franceza propozitiile
care urmeaza ~i nu uitati sa folosili filtml ro~u:
Daca te vei plimba prin ploaie, vei raci. > En te promenant SOliS la pluie, III prendras
froid.
Ieri m-a durnt inima. > Hlcr Ie creur m 'a fait mal.
Saniitatea este pentm mine lucrnl cel mai de pret. > La sante est pour moi Ia chose la plus
precieusc.
De cine a\i fast batu\i? > Par gUl vous avez Ctc battus'?
Mai aveti dureri de stomac, doamna? > Avez-vous toujours des douleurs au ventre,
Madame?
ea sa dam un diagnostic, trebuie sa 0 (i1) > Pour fairc un diagnostic, nous devons
consultarn la rinichi. examiner scs reins.
Toale analizele au fost deja tacute saptamana > loules les analyses ont ete deja [aites
trecuta. ]a semaine derniere.
Cat timp ai stat la pat? > Pendant combicn de temps as-tu garde Ie lit?
Da-i pana la urma un medicament sau 0 injectie > Donne-lui enfm un medicament ou une
irnpotriva durerii, el suporta eu greu piqGre contre la douleur, il supporte
aceasla suferinta. mal cette souffrance.
Ti-a fiicut pana la urmil radiografie > Est-ce que la radio de tes poumons a etc
la pHimani? en fin faite?
Cine ar putea sa doneze ni~te sange ranitilor? > Qui pourrai1 donner du sang aux blesses?
Doctore, vreau sa rna vindec cat mai > Je veux gucrir Ie plus vite possihle, docteur!
repede (cu putinta)!
Ce medicamente au fost prescrise acestor pacienti? > Que!s medicaments anI etc prescrits a
ces patients?
17
J','u se simte bine, il doare stomacul (il este >Il ne va pas bien, jJ a mal au Cll:Ur.
rau de la stomae),
Nu rna plang de nimic, dar a~ prefera sa rna culc >.Ic ne me plains de rien, mais jc prCfererais
mai devreme, me coucher plus tot.
Copilul a fost consul1at :;;i auscultat (ascultat eu >L' enfant a etc examine et auscultc par les
stetoseopul) de eatre eei mai bunt doctori, meillcurs medecins.
Am facut guturai ~i 1u~esc, a~a ca mai degraba >J'ai attrapc un rhume etj'ai aussi de la toux,
voi ramane acasa, aim!. Je resterai plutot a la maison.
Cand emm copil (copil fiind), Iaceam >Etant enfantj'avais souyent des bronchites.
adesea bron~ite,
Nu $tiu daca am tensiune. Nu mi-am luat-o >Je ne sals pas si j'ai de la tension. On ne me
niciodata. l'ajamais prise.
De cine este serisa aceasta releUi? >De qui est cette ordonnance ecrite?
De doctorul Dubois. Par Ie doeteur Dubois.
in incheiere, cititi cu atentie ~i cu voce tare cuvintele de mai jos in care se repeta acela~i sunet:
[ii] - Ia sante, la souffrance, Ie sang, Ie v.entre, la tension, l' ordonnance, urgent, .entin, Ie patient,
l'angine
18
RECAPITULAREA LECTIEI 19
19.1. in cursul acestei leqii ati intalnit unnatoarele expresii:
Ie creur me (te, lui etc.) fait mal - ma (te, ii, 0 etc.) doare inima
present
passe compose
futur simple
imparfait
conditionnel present
conditionnel passe
19
19.3. lata ~i conjugarea verbului "se battre" - "a se bate", verb introdus 1n partea a doua a acestei
lectii:
present
passe compose
futul" simple
imparfait
conditionnel present
conditionnel passe
19.4. in aceasta lectie ati invatat cum se formeaza diateza pasiv3 ("Ia voix passive") la timpurile
"prezent" - "present" ~i "perfect campus" - "passe compose".
Pentru a forma diateza pasiva Intr-o propozitie la timpul prezent, vom adauga la verbul
auxiliar "etre"(conjugat la prezent) participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul
trecut se acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:
20
Pentru a fonna diateza pasiva Intr-o propozitie la "passe compose", vom adauga la verbul
"etre" (conjugat la "passe compose") participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul se
va acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:
Atunci dod trecem propozilia de la diateza activa 1a diateza pasiv3., schimbam topica
propozitiei. Astfel, complemeotul direct din propozitia la diateza activa devine subiectul
propozitiei la diateza pasiva.ln construirea diatezei pasive se folose~te obligatoriu prepozitia
"par" - "de", "de catre".
TEMA PENTRU ACASA 19
A. Traduccli in limba ramana propozi(iile urmatoare:
22
LECTIA 20 PARTEA iNTAI
Ca de obicei. lncepem aeeasta leqie prin recapitularea materialului studiat in lectia 20 din cursul
pentru incepatori,
Aceasta pacienta sufera de 0 boala periculoasa. - Cette paticnte souffre >d'unc maladie
dangereuse.
Acest ranit trebuie culcal (intins) pe burta. - II faut coueher ce >blesse a plat ventre.
Din fericire nu esle 0 fraetura. - Heureusement ce n' est pas >une fracture.
Daca te doare capul, ramai acasa! - Si tu as mal ala >tete, reste a la maison!
Unde a avut lac u\timul dumneavoastra - Oil a eu lieu votre demier >aeeident de
accident de ma~ina? voiture?
I-am aratat piciorul bolnav doctorului Dubois. - J'ai montre rna >jambe malade au docteur
Dubois,
El a luat-o in brale ~i a~a s-a terminat filmul. - I1I'a prise dans ses >bras et c'etait la fin
du film.
To\i bolnavii au fost consultati aslazi de un - Tous > les malades ant et6 examines
profesor celebru. aujourd'hui par un professeur celebre.
Nous ne dansons pas, parce que nous avons > Nu <.Iansam, pentru ca ne dor pieioarele.
mal auxjambes.
Est-ce que tu penses qu'elle a mal a la tete? > Crczi ca 0 doare capul?
23
Madame Duval ne pourra pas travailler > Ooamna Duval nll va putea lucra c,ltcva
pendant quelques semaines, parce qu' elle a silptamani pentru ca ~i-a fracturat 0 mana.
une fracture de la main.
C'etait une fracture ou une blessure? > Era 0 fractura sau 0 rana?
C' est pendant leur voyage de noces que les > in timpul calatorici de nunta sOtli Dupont
Dupont ont eu un accident de voiture. au aVllt un accident de ma~ina.
Nous sommes en train de lui faire une analyse > Suntem pe pllnctul de a-i face analiza
de sang. de sange.
Le docteur Durand dait en train d'examiner > Doctorul Durand era pc pllnctul de a
un malade, quand on I'a appele. consulta un holna\' cand a fost chemaL
Chearna-l! - >Appelle-le l
Bolnavii au fost transportati de urgenta la spital. - Les malades >onl etc transportcs
d'urgence a I'h6pital.
Acest bebelu~ bolnav trebuie ingrijit eu atentie. - II faut bien >soigner ee bebe malade.
Am dus toate aparatele la el acasa. - Nous >aVOllS trallsportc tous les appareils
chez lui.
D. in ultimul exercitiu yeti recapitula fOrnlele de imperativ ale eatorva verbe ~i timpul "passe
recent". Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza, folosind tiltrul ro~u:
Fati putin timp pentru mine! > Aie un instant librc pour moi!
Sa tim intotdeauna trei: eu, lu ~i iubirea noastra! > Soyons toujours trois: toi, moi et l'amour!
24
lata noul vocabular pe care vi-I propunem in aceastii lectie.
Cititi inca 0 data eu voce tare substantivele noi, dar intr-o alta ordine:
25
Cititi cu voce tare propozitiile in care apar cuvintele noi ~i retineti traducerea lor in limba franceza:
Ma femme est un peu faible, elle vient de subir - Sotia mea este cam slabitii, tocmai a suferit
une operation assez grave. o operatie destuL de grava (serioasa).
Le traitement applique par Ie medecin n'etait - in cazuL ei, tratamentul aplicat de catre
pas efficace dans son cas. doctor nu era eficace.
II a perdu beaucoup de sang parce que son - EI a pierdut mult sauge pentm ca
pansement n'a pas ete bien mis. pansamentul nu a fost bine pus.
Le mieux c'est de ne pas se droguer; on s'y - Cel mai bine este sa nu te droghezi (sa nu
habitue tres vite. iei prea multe medicamente); devine foarte
repede 0 obi~nuinta.
Votre fille a I'air malade; son teint est pale. - Fiica dumneavoastra pare bolnava; are tenul
palid.
Le sejour a la clinique privee est chef. - StatuI (~ederea) la clinica particulara este
scump(a).
Donnez-Iui une drogue contre la douleur, - Va rog, dati-i un calmant impotriva durerii;
s'il VallS pLait; iL souffre beaucoup. sufera mult
Verbul "su.bir" apar!ine gropei a II-a, iar celelalte verbe sunt din grupa I. Conjugarea verbelor din
grupele I ~i lJ este regulata.
26
Ati intalnit ~i cateva adjective noi:
Pentru a reline mai u~or substantivele, verbele ~i adjectivele noi, traduceti in limba roman! urmatoarele
propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul ro~u:
Les comprimes prescrits par votre medecin, > Medicamentele prescrise de eiltre Joe!oml
etaient-ils efficaces? vostru ~i-au faeut efectul (au fost eiicace)?
II va a I'h6pital pour subir une operation de reins. > 1-:1 sc duce la spital ca sa faca 0 operatie
de riniehi.
Tu devrais te faire faire une analyse de sang, > Ar lrebui sit pUI sa Ii se faca 0 analiza de
parce que tu es trop pale. sange pentru ea qti prea palid(a).
Pendant rna convalescence j'ai lu tous les livres > In timpul convalescentei am citit toate
de rna bibliotheque. ciirt;ilc din hihlioteca.
Va chez Ie medecin! (La couleur de) ton teint ne > Du-te la doctor! I\u-mi place culoarea fe\ei
me plait pas. tale.
Malgre son air maladif, it est en "n-es bonne sante". > in cllIda (in poficla) a~pectu1ui sau
bolnavicios, el are 0 sanatate de tier.
Marie est un peu maladive eet hiver, eUe aurait dil > Marie este cam bolnavicioasa In aceasta
prendre du repos. mrna, ,If fi trcbult sa se odihneasc,l.
Ie me suis deja habituee aux inconvenients > M-am obi$Iluit deja ell Ileplacerile (datorate)
de mon traitement. tratamentului meu.
Qu'est-ce que tu lui appliques sur sa blessure? > Ce-I pui pc rana?
La securite sociale t'a rembourse les frais > Asigurarile social<: Ii-au inapoiat chcltuielile
de ton sejour a l'hOpital? de spitalizare?
Non, parce que c'etait une clinique privee. > Nu , pentru ca am stilt intr-o clinica
particulara.
Madame Martin a ete operee ce matin. > Doamna Martin a fost operata azi-diminea~a.
a
Attention la drogue, c'est un grand danger, > Atcn!ic 1'1 drogun, (de) rcprczinta un mare
surtout pour les jeunes! perieol, mai ales pentru tineri!
27
in unnatorul exerci~iu veti folosi vocabularul nOll pentru a cornpleta propozitille in lirnba franceza.
Folositi filtrul ro~u:
Aceasta erema este pentru ten uscat. - Cette creme est pour Ie > peau scche.
in ciud:! aspectului sau bolnavicios, doctorul nu - Malgre son air >maladif,le medecin
a aplicat niei un tratament. >o'a applique aucun >traitement.
Tata a suferit 0 operatie de inima (cord) intr-o - Mon pere > a su hI > une operation du cceur
clinica particulara. dans une clinique >privce.
Drogul este dat (recomand:!t) in cazurile - > La drogue est donnee dans les cas
excePtionale ca medicament foarte eficace exceptionnels comme un medicament tres
impotriva durerii. >cfficace contre la douleur.
Toate cheltuielile de tratament in acest spital sunt -Taus les frais de >traitcmentdans cet hopital
rambursate de catre asigurarile sociale. > sont rembourses par> la sccuri te soc iale.
Nu pot sa rna obi~nuiesc cu noile conditii de viata - Je ne peux pas >m 'habituer aux nouvelles
din timpul convalescentei. conditions de vie pendant
>ma convalescence.
Trehuie sa platim onorariul chirurgului din aceasta - Nous devons regler >Ies honoraircs
clinica particulara. du >chirurgien de cette >clinique >privee.
Nu ~tiu ce ar trebui sa-i dau (ca medicament). - Je ne sais pas ce que je devrais lui> appliq uer.
Vai, aceste tablete (pastile) nu pot fi date - H6las, ces >comprimes ne peuvent pas etre
(recomandate) tuturor. >apphqucs a tout Ie monde.
Sa trecem acorn la gramatica. Vom continua sa va prezentAm diateza paS1Va. tn lectia trecuta a1i
intalnit ex.emple de propozitii la diateza pasiva (la timpurile "present" ~i "passe compose"). In
aceasta leqie vom studia formarea diatezei pasive la alte timpuri pe care deja Ie cunoa~teti.
Cititi cu atentie propozitiile urrnatoare la diateza pasivll ~i, mai ales, forme Ie verbale scrise Cll
caractere ingro~ate. Retineti traducerea in limba romana a acestor propozitii. Pentru a va u~ura
recunoa~terea timpurilor verbale cu ajutorul carora am fannat diateza pasiva, acestea au fost notate
in paranteza la sfar~itul fiecarui exemplu:
Quel traitement Haft applique a ce patient? - Ce tratament i s-a aplicat (era aplicat) acestui
(imparfait) paeient?
Les frais de sejour dans cet hOpital seroot - Cheltuielile de ~edere in acest spital vor fi
rembourses par la securite sociale? (futur simple) rambursate (inapoiate) de catre asigurarile
sociale?
Dans notre h6pital elle senit soignee par Ie - in spitalul nostru ea ar fi ingrijita (tratata)
. docteur Martin. (conditionnel present) de doctorul Martin.
Les enfants blesses dans eet accident viennent - Copiii raniti in acest accident tocmai au fast
d 'etre operes. (passe recent) operat i.
Les honoraires vont etre payes par Ie patient - Onorariul 0 sa fie platit de catre pacient
Ie plus vlte possible. (futur proche) cat mai repede cu putinta.
Si tu avais ete a Paris la semaine demicre, tu aurais - Oaca ai fi fost la Paris saptamana treeuta,
efe invite par mes amis. (conditionnel passe) ai fi fost invitat de catre prietenii mei.
Si j'avais efe informe de ses problcmes,je - Oaea a~ fi fost pus la curen! cu problemele
1'aurais aide. (plus-que-parfait) lui, l-a~ fi ajutat.
Cltind propozitiile anrerioare, a~i putut observa ca regula formarii diatezei pasive, prezentata 'in
lectia trecula, este aceea~i pentru toate timpurile pe care le-ati studiat pima acum.
Pel1lru a forma diateza pasivti veti adduga participiul trecut al verbului de conjugat la verbul
"etre" (conjugat la madill ,d timpul cerute de cOl/text). Participiul trecut 01 verbului folosit la
diateza pasiwj se acordii lil gen ~i numiir eu subiecrul propozitiei:
Atenrie.'
A /lU se confunda formele diatezei pasive ell diateza activo a verbelor care se conjugo la timpurile
compuse cu verbul auxiliar "erre ". Aceste verbe nu pot forma diateza pasivd:
29
Rezolvand exercitiul unnator veti verifica daca v-ati insu~it coreet regulile de fonnare a diatezei
pasive la diferitele timpuri invatate pana acum. Completati propozitiile la diateza pasiva pastrand
acela~i timp verbal ea in propozitii1e la diateza activa, apoi cititi-le eu voce tare. Folosi~ filtrul ro~u:
Mon mari m' aime beaucoup. - Ie >suis heaucollp alll,ce de mon mario
Je rembourserai tous les frais de ton sejour a Paris. - Tous les Crais de ton sejour a Paris >seront
rembourscs par moi.
Nous avons appe\e Ie medecin. - Le medecin >a ete appele par nous.
Si tu etais avec nous, les Martin t'inviteraient - Si tu etais avec nous, tu >serais aussi
aussi. invite par les Martin.
Le chirurgien va operer ces blessees. - Ces blessees >vont eIre operces par
Ie chirurgien.
II m'a dit que le medecin l'avait ausculte. - II m'a dit qu'il >avail etc ausculte par
Ie medecin.
Elle nous a dit que Ie docteur Bertaud - EUe nous a dit qu'eUe >serait aussi auscultee
I' ausculterait aussi. par le docteur Bertaud.
Si j'avais eu de I' argent, j' aurais tout de suite - Sij'avais eu de l'argent, les honoraires
paye les honoraires. >auraicnl etc to\.1t de suite paycs par moi.
lata inca un exercitiu cu ajutorul caruia puteti veri fica daca v-ati insu~it coreet materialul prezentat
in aceastii prima parte a leetiei 20. Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii, folosind filtrul
ro~u:
Acest tratament nu este prea eficace. > Ce trailcment est peu etIicace.
in ciuda figurii ei palide, fiica mea nu era > Malgre son tcint pale, rna fille n 'etaitjamais
niciodata bolnavicioasa. maladive.
Ai pHitit deja onorariul doetorului? > As-Iu deja paye les honoraircs du medecin?
Nu pot sa rna obi~nuiesc eu acest pansament. > Ie ne peux pas m 'habituer it ce pansemenl.
Nu ~tiu daea asigurarile sociale vor rambursa > Je ne sais pas si la securitc socia Ie
cheltuielile (din perioada) convalescentei tale. remboursera les frais de la convalescence.
Ranitii erau transportap de urgenta pe t1irgi > Les blesses Ctaient transportes d'urgcnce
la spital. sur des civicres a I'hopilal.
30
Acest pacient sufera mult, trebuie sa-i dam > Ce patient souffr~ bcaucoup, 11 faut lUI
un calmant impotriva durerii. appliqucr line drogue contre la douleur.
A trebuit sa fac (suport) 0 operatie de inima. > J' ai dll subir une operation du creur.
Daca ar fi avut bani, el ar fi rarnbursat cheltuielile. > S 'II avail eu de !'argent, les frais auraient de
rembourscs par lui.
De catre care doctor au fost prescrise aceste > Pelr que! mcdecin ces comprimes ant i!s ete
pastile? presents?
31
LECTIA 20 - PARTEA A nOVA
in aceasta parte a lectiei noastre va propunem sa eititi textul de mai jos, dialogurile ~i sa rezolvati
cateva exercitii care recapituleaza vocabularul ~i euno~tintele gramaticale prezentale in acest caiet
de curs, TOI aici vorn incerca sa fixam cuno~tintele pe care le-ati dobandit despre formarea ~i
folosirea diatezei pasive.
opera lion
.,/ ././
I et de mon SCjOUT a la clinique I ne sont pas encore payes... I I J'ai compte sur la
.,/ " ./
32
.................. ./'./' ./'......... ./'
-Qui, I meme beaucoup. I I J'ai aussi mal a la gorge et a1a tete. I I Tu as raison. I I J'irai voir
.........
Ie m~ecin. II
./' ./' .........
-Si tu as de la fj~re, I appelle-Ie Ala maison! II
./' ./'
-O'accord. I I Je vais I'appeler. I I
./' .........
-Docteur, lIe creur me fait mal... II
./' ......... ./' ./' ./' ./'
-Co uchez-vous, I je vais vous ausculter. I I Avez-vous de la tension? I I
/""
-Je ne sais pas. II
......... ./' /" ......... ./'
-A1ors it faut 1a prendre. II Apres, J faites aussi une analyse de sang I et une radio des
"
poumons.
.........
IJ
./ /" ./'
-0'accord. II Oites-moi docteur, I c'est grave? II
/" ......... ./ /' /'
-Vaus avez Ie ceeur malade. II A1ars it taut garder Ie Lit I pendant au mains nne sematne I
./' ./'......... ./
et prendre les m~icaments I que je vais vous prescrire. I I Tous les jours I I'infirmiere
/' .........
viendra vous taire des piqures. J I
/" .........
-Je pr~fererais des comprimes. .. II
/" ./' ......... ./' .........
-Mais les piqiires sont plus efficaces dans votre cas. I I VoilA man ordonnance. I I
/' .........
-Mera, I dotteur, II
./' /"......... /' /'
-Je viendrai vous voir dans deux, I trois joors. I I Pour Ie moment, I reposez-vous bien
./ ......... ./ .........
et surtout ne fumez pas. I I C'est defendu! I I
./ /'./ ./' .........
-Aloes, I qu'est--ce que je vais Caire? II Je dais m'habituer avivre sans furner. IJ
Daea este bron~ita, stai in pat! > Si c'est une bronchite, garde Ie lit!
Du-te sa iei targa din ambulanta! > Va chercher la civiere dans I'ambulance!
Anul treeut am meut 0 operatie riscanta de inima. > L 'annee derniere, j'ai subi line operation
du creur dangereuse.
33
lnjeetia a fost Iacuta de (catre) infirmiera acum > La piqure a etc falle par l' infirmlcre il y a
o ora. une heure.
Cand i se va lua tensiunea acestui pacient? > Quand 1a tension de ce patient scra-t-elle?
Prin cine au fost rambursate (achitate) cheltuielile > Par qui ont etc rembourscs
de tratament? lcs frais de traitement':'
Daca doetorul Bertaud ar fi fost saptamana trecuta > 5i Ie docteur Bertaud avait ete la semaine
la spital, ai fi fost operat de eI. demiere a I"hopital, tu aurais etc opere
par Ill!.
Din fericire ea nu mai are acest aer (aspect) > Heurcusement elle n'a plus eet air maladif.
bolnavieios.
Dati-i de urgenta acest calmant, alte medieamente > Appliquez d' urgencc cette drogue, les autTes
nu-~i mai fae efectul (nu mai sunt eficaee). medicaments ne sont plus efficaces.
Nu ~tiu ce voi face in timpul eonvalescentei. > Ie ne sais pas ce que je ferai pendant rna
convalescence.
Bolnavul se sirnte rau, trebuie sa i se schimbe > Lc malade va mal, Ie traitement doit etre
tratamentul. chcmgc.
Doctorul a spus ea diagnosticul a fost pus ieri. > Le docteur a dit que Ie diagnostic avail ete
fait Ilier.
Reteta va fi scrisa intr-o elipa, a~teptati, > L' ordonnance sera prescTite dans un moment,
varog! attenacz, s'il VOliS plait!
o sa va obi~nuiti curand eu pansamentul, > Vous allcz bient6t VOliS habituer a votre
doamna! pansemenl, Madame!
Ea este cam palida inca, dar (este) deja > Elle est encore un peu pale, mais deja
vindecata (insanato~itii). gucrie.
Doetorul ~i-a primit onorariul, iar eheltuielile > Lc docteur a reyll ses honoraires et les fmis
pentru tratamentul (facut) la clinica au fost de trailemenl a la cIinique ont etc
rambursate de catre asigurarile sociale. rembourscs par la sccurite socialc.
Faceti radiografia la plamani, este urgent! > Faltes la radio des poumons, c'est urgent!
Te doare foarte rau ioima? > Est-ce que Ie creur te fait trcs mal?
Nu este angina, ea are dureri de burta. > Ce n'est pas une angine, dIe a des douleurs
au venlre.
Prescrieti-mi ceva impotriva tusei, va rog! > Prescrivez-moi quelque chose contre 13 toux,
s'il vous plait!
34
Daca veti raci, veti face gripa. > Sl \ ous prenez froid, vous illtrapercz une
gnppe.
Acest chirurg celebru nu opereaza decat in c1inica >Ce fameux chirurgien n'opere que dans sa
lui particulara. c1inique privee.
Baiatul meu a Iacut gripa ~i are temperatura, > Mon fils a attrapc un rhume et it a de 13 fie-vre,
de aceea va rog sa-l auscultati (sa-l ascultati alars auscultez-Ie, s'il vous plait!
ell stetoscopul).
Ma doare burta (lmi vine sa vomit), unde imi > J'ai mal ilU CceUT, OU sont me.'> comprimcs?
sunt pastilele?
Le docteur Lefevre m'a vite guerie. > rai Cte vite guerie par Ie doctcur Lefevre.
II m'examine depuis une heure. > le suis examinc(e) par lui depuis une heure.
Cette infirmiere te soignera bien. > Tu ~eras bien soigne( e) par ceUe infinnicre.
Si Ie docteur Martin m'avait operee, j'aurais > Si j 'avais cte opcrce par Ie docteur Martin,
deja ete a la maison. j 'aurals dejil etc ala maison.
L'infinniere a dit qu'elle prendrait la tension > L'jnfirmicre a dit que la tension de cette
de cette vieille patiente dans un instant. vieillt: patientc serait prise par clle dans
un instant.
Ultimul exerciliu consta in trecerea propozitiilor de la diateza pasiva la diateza aetiva. Folositi
filtrul rOi?U:
Tu as ete accompagne par DOUS aIa gare. > Now; favons 3ccompagnc ala garc.
Cette fille etait operee d'urgence, > On opcrait d'urgence cette fille.
Un nouvel hopital a ete ouvert dans notre ville. > On a ouvert un nouvel hopital dans
notre ville.
Les copines de Sophie avaient etc invitees par sa > La mi:re de Sophie avait invite scs copines
mere pour son anniversaire. pour son anniversairc.
Les honoraires du docteur Durand ne sont jamais > Les patients du doctcur Durand ne payent
payes par ses patients. jamais ses honoraires.
Par qui sera Pierre examine dans cette clinique? > Qui cxamincra Pierre dans cette clinique?
35
In incheierea acestei 1ectii va propunem un exercitiu fonetic. lata cateva serii de cuvinte in care se
repeta acela~i sunet. Cititi-Ie Cll voce tare:
l gJ - la drogue, Ie diagnostic
36
RECAPITULAREA LECTIEI 20 ~
20.1. in aceasta leqie v-ati imbogatit vocabularul legat de domeniul medical (sanatate, boli,
spitalizare etc.). Am introdus substantive, verbe ~i adjective noi, cu ajutorul carora va yeti
exprima mai u~or in acest domeniu. La star~itul caietului yeti regasi, ca de obicei, vocabularul
general care cuprinde cuvintele noi.
20.2. Problemele de gramatica introduse in aceasta leqie se refera la formarea diatezei pasive.
Studiind modalitatile de formare a diatezei pasive ati recapitulat conjugarea anumitor verbe
la timpurile pe care Ie cuno~teati deja. Aceste timpuri au fost folosite atat in propozitiile la
diateza activa, cat ~i in cele la diateza pasiva.
Va amintim ca diateza pasiva este folosita frecvent in limba franceza, dar ca, in foarte multe
situatii, se prefera folosirea diatezei active. Situatiile in care diateza pasiva este folosita in
limba romiina pot diferi de cele din limba franceza. De multe ori, traducerea dintr-o limba in
cealalta trebuie sa tina cont de corectitudinea folosirii diatezei pasive sau a celei active in
respectivul context. A~adar, traducerea unei propozitii 1a diateza pasiva din limba romanil in
limba franceza (~i viceversa) nu implica obligativitatea folosirii pasivului in traducere. Im-
portant este ca traduce rea sa fie corecta, iar folosirea diatezei active sau pasive sa corespunda
normelor Iimbii in care se face traducerea.
Pentru a construi 0 propozitie la diateza pasiva, trebuie sa ne servim de verbul auxiliar "etre".
Acesta va fi conjugat la timpul pe care dorim sa it exprimam ~i ii vom adauga participiul
trecut al verbului de conjugal.
Verbulla diateza pasiva este insotit de prepozi!ia "par" - "de", "de catre", care introduce
complementul. La trecerea de la diateza pasiva la diateza activa complementul devine subiect:
Je suis opere par un celebre chirurgien. - Sunt operat de catre un chirurg celebru.
Atentie! Nu confundati timpul prezent folosit intr-o propozitie la diateza pasiv3. cu timpu!
"passe compose" folosit lotr-o propozitie la diateza activa a1 carei verb se conjuga. cu auxiliarul
"eIre":
37
TEMA PENTRU ACASA 20
A Traduceti in limba ramana propozitiile care unneaza:
2. Nu voi inapoia (rambursa) cheltuielile pentru tratamentul tau. Sunt prea mario
5. Am Crezut ell. asigurarile sociale au rambursat deja cheituielile pentru ~ederea mea
la clinica.
38
VOCABULARUL LECTIILOR 19 51 20 . .
I'analyse (f.) > Llanaliz) - analiza
I'angine(f.) > [liiJin] - angina
appliquer > LaplikE) - a aplica; a pune in practica;
a realiza
a(ta) sante! > [a ta satE] - Noroe! In cinstea ta!
in sanatatea tal
attraper (un rhume) > [atRapE e Rum] - a face, a capata (un) guturai
ausculter > [oskUltE] - a auseulta (a asculta
eu stetoscopul)
avoir mal au creur > [avua:R malo kOR] - a-I durea stomacul;
a-i veni sa vomite
avoir de la tension > [avua:R dO la tasioJ - a avea tensiune
(se) battre > [sObatR] - a (se) bate
la bronchite > [la bRo~it] - bron~ita
39
s'habituer > [sabitUEJ - a se obi~nui; a se deprinde;
a se familiariza
les honoraires(m.pl.) > [lczonoReR] - onorariul (plata unui avocat,
unui chirurg)
maladif > lrnaladit] - bolnavicios, morbid, maladiv
maladive > [maladiv] - bolnavicioasa, morbida,
maladiva
I' operation > [lopERasio] - operatia, interventia
chirurgicala
operer > (opERE] - a opera, aface 0 interventie
chirurgicala
I' ordonnance (f.) > [loRdoniis] - reteta, prescriptia medicala;
ordonanta
pale > [pal] - palid,-a; livid,-a
Ie pansement > [lOpa~ma] - pansamentul; pansarea
Ie patient > [tOpashi) - pacientul
la patiente > (la pasiat] - pacienta
la piqure >[la pikURJ - injeetia; ciupitura, pi~catura
Plecarea noastrii era prevazuta pentro - Notre >depart etait prevu pour
martea viitoare. mardi prochain.
Strainul acesta cautii un hotel bun. - Cet >6trangcr chercbe un bon hOtel.
Care este data sosirii voastre - Quelle est la date de votre >arrivee
(dumneavoastra) la Paris? a Paris?
in timpul calatoriei mi-am pierdut - Pendant >Ic voyage j'ai perdu
pa~aportul. mon >passeport.
Nu avem nevoie de viza pentru a merge - On n'a pas besoin de >visa pour aller
in Franta. en France.
Daca nu vrei sa te riitace~ti, curnpara harta - Si tu ne veux pas te perdre, achete >Ie plan
(ghidul) ora~ului! de la ville!
Am vrea (dori) foarte mult sa plecam - N aus voudrions bien partir pour> I' etranger,
in strainatate, dar nu este posibil! mais ce n' est pas possible.
Mi-ai dus (predat) bagajul la biroul - Est-ce que tu as mis mon >bagage
de bagaje (Bagaje)1 a la consigne?
Uita-te pe harta, este prea departe! - Regarde >la carte, c'est trop loin!
OcupiHe de aceasta turista, pare pierduta - Occupe-toi de cette >touriste, elle a I'air
(rntacim)! perdue.
Ei au locuit la Paris acum cinci ani. - Us ont habite >a Paris il y a cinq ans.
Suntem in Italia, dar maine - NollS sommes >en ltalie, mais demain
plecam in Franta. DOllS partons >pour la France.
$i-a incheiat deja calatoria in Mexic? - A-t-iI deja fait son voyage >au Mexique?
leri, copiii no~tri s-au intors din Germania. - Hier, nos enfants sont revenus >d'Allemagne.
Prietenii no~tri au calatorit mult - Cet ete nos amis >ont beaucoup
in vara aeeasta. voyage.
Daca a~ fi avut bani in tinerete, - Si j' avais eu de I' argent au temps de rna jeunesse,
a~ fi caHitorit prin toata Europa. >j 'aurais voyage a travers toute )'Europe.
Ea a plecat azi de dimineat! ram - Elle >est partie ce matin sans meme
sa-~i ia macar "la revedere". dire "au revoir".
Ea pleca adesea singura la Paris. - Elle >partait souvent seule pour Paris.
Tata tocmai a pleeat la (Le) Havre. - Mon pere >vient de partir pour Ie Havre.
2
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi eu voce
tare substantiveIe noi, conform pronuntiei date:
Notre vol durera un peu plus - Zborul nostru va dura ceva mai mult
de trois heures. de trei are.
Pendant I'arterrissage il yale plus grand - Cel mai mare pericol de accident apare
danger d'accident. in timpul aterizarii (la aterizare).
J'aimerais bien etre h6tesse de l'air pour voyager - Mi-ar placea foarte mult sa fiu stewardesa
dans Ie monde entier. ca sa calatoresc In toati lumea.
Les passagers sont pries d'atlacher leurs - Pasagerii sunt rugati sa-~i puna centurile de
c:eintures de securite et de ne pas fumer de siguranta ~i sa nu fumeze
pendant I'atterrissage. in timpul aterizarii.
L'avion en provenance de Lyon est annonee - Se anunta eli avionul care vine de la Lyon are
avec 45 minutes de retard. o Intarziere de 45 de minute.
Les passagers attendaient Ie vol a destination - Pasagerii a~teptau cursa (zborul) de (pentru)
de Londres. Lomira.
La salle d'attente est pleine de touristes. - Sala de a~teptare este plina de turi~ti.
Pour etre pilote il faut avoir une sante excellente - Ca sa fii pilot trebuie sa ai 0 sanii.tate de fier
et etre tres courageux. ~i sa fii foarte curajos.
Vous partez pour trois jours, Monsieur? - Pleeati pentru trei zile, domnule?
C'est impossible. Este imposibil.
Pour voyager de Paris a Toulouse il faut prendre - Pentru a ealatori de la Paris Ia Toulouse
les lignes interieures. trebuie sa iei 0 eursa intema.
Pendant Ie vol j' ai toujours peur - Cand zbor, imi este Intotdeauna teama
d'un detournement. de 0 deturnare (a avionului).
4
Ali intalnit, de asemenea, noi verbe regulate de grupa l:
~i adjectivele:
Traduce~ in limba romana lUlll3toarele propozj~i in care am folosit noile CUvlnte. Folositi filtrul ro~u:
Les conditions atmospheriques a Berlin sont > La Berlin conditiilc atmosferice sunt proaste;
mauvaises; taus les vols ant ete annules. au fost anulate toate zborurile.
Les avions modernes volent > Avioane/e din zilele noastre zboara.
de plus en plus vile. din ce in ce mai rcpede.
Les pistes d'atterrissage ne sont pas assez longues, > Avionul nu poate ateriza pentru eft pistele de
alors J'avion ne peut pas atternr. aterizare nu sunt suficient de lungi.
"Air France" vole sur les lignes intemationales, > "Air France" face curse internationale,
"Air Inter" sur les )ignes interieures. "Air Inter" - curselc interne.
Est-ce que vous connaissez d'sutres compagnies > Cunoa~teti ~i alte companil
aeriennes internationales? aeriene interna!ionale?
5
Notre avion a heureusement decolle a Londres. > Avionul nostru a decoiat eu bine de la Londra,
Reste a ta place, attache ta ceinture de seeurite, > Stai la locul tflu, pune-ti centura de siguranla,
ne fume pas! nu fuma!
Ou est I'avion adestination de Rome? > Unde este avionul pentru Roma?
Tous les passagers suivent des yeux eette belle > Toti pasagerii se uita dupa aeeasta stewardesa
et sympathique Mtesse de I'air. frumoasa ~i simpatica,
Le vol au-dessus de l' Atlantique durera > Zborul deasupra Atlanticului va dura
huit heures, opt are,
Votre avian, Madame, n' a pas encore ere annonee, > Avionul dumneavoastra, doamnii, nu a fost inca
VallSpouvez aller dans 1a salle d'attente. anuntat, puteli merge in sala de a~teptare.
Est-ce que l'avion en provenance de Milan > Avionul de Ia Milano a aterizat deja?
a deja atterri?
Te-ai pierdut pe (in) aeroportul din Berlin? - Tu t'es perdue a>I'acroport de >Berlin?
Decolarea avionului nostru este fixata - >Le decollage de notre avion est prevu
peste 0 ora, a~a ca haideti in sala dans une heure, alors allons dans >la salle
de a~teptare. d'attente.
Cursa de Roma a fost anulata. - >Le vol a destination de Rome >a ete annule.
Stewardesa ne spune ca avionul tocmai - > L' hotesse de I' air dit que notre avian >vient
a decolat. de Meoller.
Compania noastra aeriana a anuntat mai multe - >Notre compagnie acrienne a annonce
curse pe liniile interne intre plusieurs vols sur >les Iignes interieures entre
toate marile or~e ale Frantei. toutes les grandes villes de France.
Pilatul a anuntat ca nu va putea decola - >Le pilote a annonce qu'il ne pourrait pas
deoarece la Lyon conditiile Mealier parce que les conditions
a1mosferice sunt proaste. atmospheriques a Lyon etaient mauvaises.
Pasagerii sunt rugati sa-~i puna centurile - Les passagers >sont pries d'attacher leurs
de siguranta. >ceintures de securitc.
Cititi propozitiile unnatoare ~i retineti noile fonne verbale (scrise eu caractere ingro~ate). Fiti atenti
la traducerea lor In limba romana:
Demainje finirai mon travail a midi. - Maine voi termina lucrul la pranz.
Demain a deux heures je viendrai chez toi. - Maine la doua voi veni la tine.
Demain quand j'aurai fini man travail (11 midi), - Maine cand imi voi fi terminat (imi voi
je viendrai (a deux heures) chez toi. terrnina) treaba (la pranz), voi veni la tine
(la ora doua).
tn fraza precedenta am folosit un nou timp verbal- "futur anterieur" > [fUtUR atERiORj- "viitor
anterior".
Acest timp determinii 0 ac,iune viitoare care are loe inaintea unei alte acliuni viitoare.
De obicei, timpul "futur anterieur" este precedat de 0 conjunctie sau locutiune conjunctionala care
introduce 0 subordonata temporala. De exemplu:
des que > [de kO] - indata ce; de indatil. ce; cum
De# existii # in limba romana, acest limp este rar folosit i'n limba /iterarii, ~j aproape delve in limba
vorbitii. Ordinea acliunilor rezultti, de cele mai mu/te ori, din context.
lata cateva exemp1e in care am folosit viitorul anterior ("futur anterieur"):
~ yOU! aurez pri! votre bain, - Imediat dupa ce veti face baia,
nous nous mettrons it table. ne vorn a~eza 1a masa.
Auss;tOt que Pierre aura fait ses devoirs, - Baietii vor juca baschet de indata ce Pierre
les garryons joueront au basket-ball. i~i va fi racut (i~i va face) tema.
~ les enfants auront passe leurs examens, - 0 sa plecam in vacanta imediat ee copiii
nous allons partir en vacances. i~i vor fi luat (li?i vor lua) examenele.
Completati propozitiile care urmeaza cu forma corespunzatoare de "futur anterieur" ("viitor anterior')
a verbului din paranteza:
Imediat ce avionul va decola, stewardesa 0 sa - Des que I'avion >aura dcco116, l'h6tesse de
serveasca ni~te bauturi (bauturile). (d6coller) I'air va servir des (les) boissons.
Irnediat ce copiii vor vedea aeroportul, - Aussitot que les enfants >auront vu I' aeroport,
i~ivor dori sa zboare eu avionul. (voir) ils voudront voler en avian.
Cand veti ateriza la Londra, va veti duce 1a - Quand vous >aurez attem it Londres, vous irez
biroul companiei aeriene franceze. (atterrir) au bureau de la compagnie aerienne franyaise.
Indatli ce directorul va anula cursa de Berlin, - Des que Ie directeur >aura anoulc Ie vol a
toti pasagerii se vor indrepta catre destination de Berlin, tous les passagers se
sala de a~teptare. (annuler) dirigeront vers la salle d'attente.
Cand vei pleea eu avionul, vei ajunge acolo - Quand tu >sera, parti en avion, tu seras la-bas
inaintea lor. (partir) avant eux.
in exercitiul care urmeaza va propunem sa folositi timpul nOll invatat - "futur anterieur". Transformati
propozi\iile de maijos Intr-o singura fraza folosind "futue anterieur";
Je vous poserai des questions. - Quand >je vous aurai pose des questions,
Vous me repondrez. vous me repondrez.
VOUS attacherez vos ceintures de securire. - Des que >vous aurez attache vos ceintures de
L' avion decollera. securite, l'avion decollera.
Les passagers entreront dans la salle d'attente. - Aussit6t que >les passagers seront entres dans
Le cafe leur sera servi. la salle d'attente, Ie cafe leur sera servi.
Timpul "futur anterieur .. poatefi folosit. de asemenea, infraze pentru a exprima 0 acliune anterioarii
celei exprimate de ciirre imperativ (Uimperatij,):
Quand tu auras fait ton travail, - Cand iti vei termina treaba (ili vei fi terminat
centre a la maison! treaba), intoarce-te acasJi!
Quand nous serons arrives a I'aeroport, > Ciind vom ajunge (vom fi aJuns) la aeroport,
dirigeons-nous vers la salle d'attente! sa ne indreplflm sprc sala de a-5teptare!
Aussit6t que tu seras entre dans la chambre, > De indata ce (de cum) vei intra in camera,
ouvre la fenetre! deschide fereaslra!
Quand vous aurez fini de manger, > Cand yeti termina (veti fi tenninal) de mancat,
venez aujardin! veniti in gradina~
lata ~i ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I puteti verifica daca ~titi sa
folositi timpul "futur anterieur" ~i vocabularul nou. Tradueeti in limba franeeza urmatoarele
propozitii:
Zborul nostru nu va dura deeM doua ore. > NoIre vol ne durera que deux heures.
Aterizarea este imposibila in aceste conditii. > Dans ces conditions I'atlerrissage
(in aceste conditii aterizarea devine est impossible.
irnposibila.)
Avionul se afla (era) deja pe pista de deeolare > L':\vion se trouvait deja sur la piste d'envol
cand zborul a fost anulat. quand Ie vol a etc annule.
Noi am vizitat vestitul aeroport > Nous avons visile Ie fameux <lcroport
din Toulouse, de Toulouse.
Cursa de Roma a fost anuntata eu 0 inurziere > On a annonce Ie vol a destination de Rome
de douazeci de minute. avec 20 minutes de retard.
Pilotul a spus eli decolarea va fi posibila > Le pilote a dil que Ie dccollage serait possible
peste cateva are. quelques heures plus lard.
De indata ce te vei afla in avion. 0 stewardesa > Des que tu te seras trom'e dans I' avion,
draguta se va ocupa de tine. une jolie h6tesse de I'air s 'occupera de toi.
"Air France" face curse internationale, "Air Inter" > "Air France"vole sur les lignes intemationales,
face curse interne. "Air Inter" sur les lignes interieures.
in eaz de pericol trebuie sa ramanem la locurile > En cas de danger il faut rester a sa place
noastre ~i sa ne punem centurile de sigurant<1. et attacher les ceintures de securitc.
La Roma, in sala de a~teptare, ne~au servit > Dans la salle d'attente a Rome on nous a servi
o cafea excelenta. du cafe excellent.
9
LECTIA 21 - PARTEA A nOVA
13. neeessaire
Acest avion este gata de decolare. - Cet avion est >pre1 a deeoller.
Calatoria noastra cu avionul nu va fi lunga, - Notre voyage en avian ne sera pas >long
dar (va fi) destul de obositoare. rnais assez >fatigant.
Aceasta pista de decolare nu este - Est-ce que cette piste d'envol n'est pas
prea scurtci? trop >courte?
Consider eli. noul aeroport este foarte - Ie trouve Ie nouvel aeroport tres >confortable,
confortabil, mai ales pentru pasagerii straini. surtout pour les passagers >etrangers.
Seuza-mli, dar cred eli porti - Excuse-moi, mais je pense que tu portes
fuste prea scurte. des jupes trop >courtes.
Les pas sagers ont attendu plusieurs heures > Les passagers y ont attendu
dans la salle d'attente. plusieurs heures.
Nous acheterons des billets d'avion au > NOllS Y acheterons des billets d'avion.
bureau de la compagnie aerienne
"Air France".
10
C. Verificati daca va amintiti regulile de folosire a pronumelui "en", care substituie substantive
precedate de prepozitia "de"(du, de la, des) ~i cele de folosire a pronumelui "y", care substituie
substantive precedate de prepozitia "a"(au, a la, aux). Transformati propozitiile urmatoare
folosind formeIe corespunzatoare ale acestor pronume:
Nous revons souvent d'un voyage i:I Milan. > Nous en revons souven!.
Nous revenons de vacances parce qu'il > Naus en revenons parce qu'iJ faut aller
faut aller a l'ecole. a recole.
Je ne prends pas de biere. > Je n'en prends pas.
12
Citi\i cu atentie propozitiile unnatoare in care am introdus noile euvinte ~i retineti traducerea lor in
limba romana:
Les avions a reaction fon1 beaucoup de bruit. - Avioanele eu reactie fac mutt zgomot.
Vous pouvez garder votre bagage amain. - Puteti pastra bagajul de mana.
Le pilote a appris par la radio qu'il ne pourrait pas - Pilotul a aflat prin radio ea nu va putea
atterrir a Montreal a cause du brouillard. sa aterizeze la Montreal din eauza cetii.
Est-ce que le billet en classe touriste est moms cher - Biletulla clasa "turist" este mai ieftin decat
qu'en premiere classe? la clasa I?
Quand les bagages pesent plus de vingt kiLos, - Cand bagajele cantaresc mai mult de 20 de
il faut payer un supplement. kilograme, trebuie sa plate~ti un supliment.
Les passagers sont pries d'eteindre leurs - Pasagerii sunt rugali sa i~i stinga tigarile
cigarettes. (sa nu mai fumeze).
5i vaus aviez diminue Ie risque d'aceident, - Oaea ati fi miqorat riscul de accident,
il n'y aurait pas eu tant de blesses. nu ar fi existat atiitia raniti.
une partie de ... > [Un paRti dO] - 0 parte de ... ; 0 parte din...
13
lata cateva verbe, adjective ~i expresii noi:
Conjugarea verbului "se sentir"va va fi prezentata la sIar~itul acestei leetii, in partea destinata
recapitularii.
tn exercitiul urmator veti intalni intregul vocabular nou. Cititi eu voce tare propozitiile ~i tradueeti-Ie
in Iimba romana. Folositi filtrul ro~u:
Notre dernier vol etait tres desagreable. > Ultima noastra calatorie eu avionul a fost
foarte neplacuta.
Quand notre avion avait deeolle, il a commence > Cand a dt::eolat, aviollul nostru a i'nceput
a bouger a cause du vent epouvantable. sa se mi~te din cauza vantului ingrozitor.
Les passagers se sont sentis mal a l' aise. > Pasagerii s-au simtit rau.
(Pasagerilor Ie-a fost rau.)
Estce que tu as place ton argent a la banque? > Ti-ai pus banii in hanea?
II o'y a plus de brouillard, alors Ie risque > Cea\a s-a risipit, a~a ea riscul de accidentare
d'accident a beaucoup dirninue. a SC<lLut sim1itor (mult).
Qui, on se sent bien al'aise en classe touriste. > Da, ne simtnTI bine la elasa "turist".
Voe grande partie de notre voyage en avion etait > 0 buna parte din caJatoria noastra eu avionul
tres agreable. a fast foarte placuta.
Quel est Ie poids de votre bagage a main, > Cit cfmtare~te bagajul dumneavoastra
Madame? de mana, doamna?
Aussitot que nous aurons pest notre bagage > lmediat cc ne vom cantilri bagajul
a main, nous devrons payer un supplement. de mana, va trebui sa platim un supliment.
Ces sieges-If!. dans la cabine sont reserves > Seaunele acelea din cabma sunt destinate
aux passagers. pasagerilor (sunt pcntru pasageri).
Le voyage en train est mains cher que > Calatoria eu trenuJ este mai icftina decat
Ie voyage en avion. calatori3 Cll avionul.
Verificati aaea v-ati jnsu~it coreet vocabularul nou. Completati propozitiile in limba franceza ~i
cititi-Ie apoi Cll voce tare:
Acest avion cu reaetie este gata de decolare. - eet >avion it reaction est pret a decoller.
Clasa "turist" ar fi mai ieftina. - >La classe touriste serait >moins chere.
Cand vei ie~i din camera, - Quand III seras sorti de la chambre,
stinge lumina! >eteins la lurniere!
Nu am putut deeola din eauza celii. - >Acallse>du broui11 ardon n'a pas pu decoDer.
Aceasta pistli de decolare este rezervata curselor - Cette piste d'envol >est reservee aux lignes
internationale (este pentru curseIe intemationale). internationales.
lmediat ce yeti mie~ora riscul - Des que vous >aurez diminuele risque
de deturnare a avioanelor, veti avea de detournement des avions, vallS aurez
mai multi pasageri. plus de passagers.
Aceasta parte a avionului este destinata (rezervata) - Cette >partie de l'avion est reservee
personalului de serviciu. au service.
Nu voi pati supliment pentru cli bagajul meu - Je ne payerai pas de >supplement, parce que
cantare~te maiputin de 20 de kilograme. mon bagage pese mains de 20 kilos.
~titi elit cantiire~te bagajul - Est-ee que vous connaissez >lc poids
dumneavoastra? de votre bagage?
DatoritJi acestei stewardese care a fost - Grace a eette h6tesse de I'air qui etait
atat de amabila eu toata lumea, si >agreable pour tout Ie monde, nous
oe-am sirntit bine in timpul zborului. >nous sentians >a 1'aise pendant notre voL
15
Cititi ell atentie unnatoarele propozitii in care va sunt prezentate noi forme verbale (sense eu caraetere
ingro~ate). Retineti traducerea acestora in limba romana:
Apres avoir place son bagage a main sous - Dupa ee ~i-a pu~ bagajul de mana sub seaun,
son siege, Paul at1aehe sa ceinture de securitc. Paul i~i pune centura de siguran~a.
Apres avoir servi Ie repas, !'h6tesse de I'air - Dupa ce a servit masa, stewardesa ne-a adus
nous a propose du caft. ni~te eafea.
Apres etre arrives a l'aeroport. nous attendrons - Dupa ce vom ajunge 1a aeroport, ne yom
notre vol dans la salle d'attente. a~tepta avionul (cursa) in sala de a~teptare.
Apres m' etre arretee a la porte, je suis sortie - Dupa ce m-am oprit la u~a, am ie~it
dans la rue. pe strada.
lnjinitivul trecut (''l'infinitif passe <0) se folose\~te in propozi(iile subordonate pentru a exprima 0
ac/iune anlerioara ac{iunii din propozi(ia principalii, atund ctind suhiectul propozifiei principale
este acela~i cu subiectul infinitivului.
Toate verbele care se conjugii la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir", formeazii infinitivul
trecut ("I'infinitil passe ") cu verbul "avoir" la infinitiv ciiruia i se adaugii participiul trecut 01
verbului de conjugat:
Apres aY.lliI.1ini mon COUTS, je suis allce - Dupa ce mi-am terminat cursul, m-am dus
ala maison. acasa.
Verhele care se conjugii la timpurile compuse cu auxi/iarul "etre", formeazii infinitivul trecut cu
verbul "itre" 1a infinitiv ciiruia i se adauga participiul trecut 01 verbului de conjugat. in acest caz
participiul (recut se acordii in gen fi in numdr cu subiectul propozifiei:
Aprcs 'tre arrjyees a I' aeroport, clks. ant - Dupa ce au ajuns la aeroport, ele au intrebat
demandc I'heure du vol. la ce ora pleaca avionul.
Pentru a forma infinitivul trecut al verbelor reflexive, pronumele reflexiv care precedii verbul
"eire" trebuie sii corespundd pronumeZui personal-subiect din propozipa principalii:
Apres t'etre lave, tu as pris ton petit d6jeuner. - Dupa ca te-ai spalat, ai luat micul dejun.
Dupa ce rna spal, iau micul dejun. (se laver) - Apres >m' eIre !ave, je prends mon petit
dejeuner.
Dupa ce ne-am intors la hotel, am Iacut 0 baie. - Apres >etre rentrees a I'hOtel, nous avons pris
(rentrer) un bain.
Dupa ce s-au instalat in avion, pasagerii - Apres >s'etre instalJes dans I'avion,
~i-au stins tigarile. (s'installer) les passagers ont eteint leurs cigarettes.
Dupa ce a decolat, avionul a zburat - Apres >avoir decolle, I'avion volait au-dessus
deasupra Medi~eranei. (decoller) de la Mediterranee.
Dupa ce am platit suplimentul, am putut - Apres >avoir paye Ie supplement, nous avons
sa ne luam. bagajele in avion. (payer) pu prendre nos bagages dans l'avion.
lata ~i uttimul exercitiu al acestei lectii. Rezolvandu-l aveti posibilitatea de a verifica in ce masura
v-ati insu~it nou! vocabular ~i regulile grarnaticale. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Exista curse interne in Romania? > Y a-t-il des lignes intcrieures en Roumanie'?
Desigur, c1asa "turist" este mult mai ieftina. > Bien sur la cJasse touriste est beaucoup
mains chere.
Ne simtim prost aici. > NallS nOlls scntons mal a l'aise ici.
Pilotul i-a anuntat pe pasageri eil avionul > Le pilote a annonce aux passagers
a fost detumat. Ie detournement de I'avion.
(Pilotulle-a anuntat pasagerilor
deturnarea avionului.)
Toti pasagerii ~i-au pus centurile > Tous les passagers ont attache leurs ceintures
de siguranta. de securilc.
Dupa ce iti vei pune bagajul de mana sub scaun, > Quand lu auras place ton bagage Ii main sous
rarnai la locul tau! ton siege, reste a ta place!
Cand (Dupa ee) am ajuns la biroul companiei > Aprcs etre venus au bureau de la compagnie
aeriene "Air France", am aflat eli aerienne "Air France", nous avons appris que
loate locurile la avionul de Roma toutes les places dans l'avion a destination
crau ocupate (rezervate). de Rome claient deja reservees.
17
Bagajul nostru cfu1tare~te mai putin de 20 de > Notre bagage pcse mains de 20 kilos,
kilograme, a~a ea nu vom plati supliment. alors no us ne payewns pas de supplement.
in cursul caHitoriei noastre avionul se zdruncina, > Pendant notre voyage I'avion bougeait
iar stewardesa trebuia sa se ocupe de pasagerii et I'hOtesse de I'air devait s'occuper
carora Ie era rau. des passagers qui ne se sentaicnt pas a I' aise.
Care parte a avionului cu reaqie este destinata > QueUe partie de l' avian areaction est reservee
(rezervata) caHitorilor? aux voyageurs?
Acest zbor ingrozitor a durat prea mult. > Ce vol epouvantable a dunS trop longtemps.
Dupa ce am sosit la aeroport, am aflat > Aprcs etre arrives a l'acroport, nous avons
ca avionul nostru se afla pe pista, appris que notre avian etait sur la piste
gata de decolare. d'envol, pret a dccoller.
in sala de 8..?teptare de la Milano am intalnit > C'est dans la salle d'aUente a Milan que
o persoana foarte placuta cu care am zburat j'avais rencontre une personne tres agrcable
deasupra intregii Europe. avec quij' ai vole au-dessus de toute I'Europe.
In incheierea lectiei va propunem, ca de obicei, un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare cuvintele
de mai jos in care se repeta acel~i sunet:
f oi] - la piste d'C11vol, Ia salle d'atlente, Ie detournement, en provenance de. Milan, Ie supplement,
se sentir, epouvantable
[il) - la ligne
18
RECAPITULAREA LECTIEI 21
~i locutiunile conjunctionale:
Rome - Roma
~ - a stinge; a inchide
present
imparfait j'iteignais
~- asesim!i
present
imparfait je me sentais
21.4. In aceasta lectie ati intiilnit un timp nou - "futur anterieur" (viitor anterior) - care exprima 0
actiune viitoare, anterioara unei alte aqiuni viitoare.
Viitorul anterior ("futur anterieur") se formeaza adaugand verbelor auxiliare "avoir" sau "etre"
(conjugate la viitor simplu - "futur simple') participiul trecut al verbului de conjugat:
"Futur anterieur" poate aparea ~i in propozitiile in care se exprima 0 actiune anterioara unei
aqiuni exprimate prin imperativ ("I'imperatir'):
Des que tu te seras lave, couche-toi! - Imediat dupa ce te vei spala, cuJca-te!
in limba romana viitorul anterior ("futur anterieur") este folosit destul de rar; se prefera folosirea
viitorului simplu, ordinea actiunilor rezuJtand din context.
Apres aVQjr lu Ie journal, rna femme - Dupa ce a citit ziarul, sotia mea
me Ie passe. mi-I da. (~i mie).
Re~ineti
ca infinitivul perfect (''l'infinitif passe") a1 verbelor reflexive este insotit de un
pronume reflexiv care corespunde pronumelui-subiect din propozitia principala. De exemplu:
2. Des que nous aurons decolle, I'hOtesse de ]'air nous servira du cafe.
a) - "futur anterieur":
2. J' acheterai des fleurs. J' irai voir rna femme a1'h6pital.
3. Tu viendras chez PauL Appelle-moi aussitot!
b) - "infinitif passe":
22
LECTIA 22 - PARTEA INTA.I
Ca de obicei, inainte de a introduce materialul nou, sa recapitulam materialul prezentat in lectia 22
din cursul pentru incepatori.
Centrul ora~ului nostru este foarte modem. - > Le centre de notre ville est tres modeme.
Pentru mine satele din provincie sunt mereu - > Les villages en >province ont toujours
pline de farrnec. beaucoup de charme pour moi.
B. in exercitiul unnator vom recapituia cum se folose~te perfeetul compus ("Ie passe compose").
Completati propoziliile in limba franceza cu formele corespunziitoare de "passe compose"
ale verbelor din parante:di:
De ee ou ai venit la mine ieri'? (venir) - Pourquoi tu >n'es pas venue chez moi bier?
Nu am putut pentru eli m-am intors - Je ne pouvais pas, parce que >je suis rentree
foarte miu acasa. (rentrer) a
tres tard Ia maison.
EI nu a vrut sa se joace eu noi. (vouloir) - II >n' a pas youlu jouer avec nous.
$i-au invitat prietenii in aceasta - lis >ont invite leurs amis pour J'apres-midi.
dupa-masa. (inviter)
Ai lacut tot ce li-am cernt'? (faire) - >As-tu fait toutce queje t'avais demande?
23
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aeeasta leetie. Ciliti eu voce tare
~i retineti unnatoarele substantive:
deplasarea
Pentru a retine mai u~or substantivele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:
24
Sa folosim noile substantive in propozitii. Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza ~i retine!i
traducerea lor in limba ramana:
Pendant les vacances, les jeunes aimenl - in timpul vacantei, tinerilor le plaee
faire de l'auto-stop. sa faca autostopul.
Dans I' autobus toutes les places assises etaient - in autobuz toate locurile (pe seaune) erau
occupees. ocupate.
Apres avoir place mon bagage 1\ main dans - Dupa ee mi-am pus (Iasat) bagajul de mana in
l'autocar, j'ai commence a parler avec quelgu'un. autocar, am ineeput sa stau de yorba eu eineva.
Pour aller aI'ecole, Ie plus souventje prends - Ca sa merg la ~coala, iau eel mai des
Ie tramway. tramvaiul.
Ce sont des tickets a plein tarif que tu achetcs? - Cumperi bilete intregi (eu pret intreg)?
Non, atarifrcduit. Nu, eu reducere (eu pret reclus).
Quel est Ie moyen de transport Ie plus commode? - Care este eel mai eomod mijloe de transport?
11 faut eviter de circuler en ville pendant - Trebuie sa evitati sa cireulati prin ora~
les heures de pointe. la orele de varf.
Retineli;
la place assise (debout) > [Ia plas asizJ - loeul pe seaun (in pieioare)
Ie ticket a plein tarif > [10 tike a pie taRif] - biletul intreg (cu pret intreg)
Ie ticket a tanf reduit > [10 tike a taRifREdUij - biletul eu reducere (eu pre~ redus)
25
in limbajul familiar, se folosesc adesea abrevieri. De exemplu:
in exemplele unnatoare veti intilni intregul material nou. Traduceti propozitiile de mai jos in limba
romana. Folosili, ea de obieei, filtrul ro~u:
Qu'est-ce que tu prends, Ie bus ou Ie tram? > Ce iei, autobuzul "au tramvaiul?
II n 'y a plus de bus ce soir, > Nu mai exisla niei un autobuz in seara aecasta,
alors je vais faire du stop. de aceca 0 sa fae autoslopul.
Y a-t-il une place assise dans cet autobus? > Exista vreun IDe pc seaun in acesl autobuz')
Non, il n 'y a que des places debout. > Nu, nu exista decat locuri in pieioarc.
AussitOt que tu seras monte dans Ie car, reserve > hnediat cc te vel urea in autoear, pastreaza-ne
des places pour nous taus! tuturor m~te Iocuri I
Le conducteur ne s'est pas arrete II I'arr~t du tram. > Vatmanul nu a oprit In statia de tramvai.
Des voyageurs attendaient depuis longtemps > Ki~te caJatori a~teptau de multa vreme venirea
l'arrivee du bus. autobuzului (sa vina autobuzul).
Apres avoir circule pendant une heure, j'ai > Dupa ee am umblat 0 ora intreaga, am gasit
enfin trouv6 une place. in cele din urm[1 un loe.
J'evite de voyager sans ticket. > Evil (Ma feresc) sa eireul tara bilet.
Combien cmite un ticket de bus > Cit costa un bilet de autobuz eu redueere
atarif reduit? (eu pret redus)'J
Aux heures de pointe il y a beaucoup d'accidents. > La orele de valf sc produc multe accidente.
Le metro est un moyens de transport > in marile ora~e metroul este unul dintre
dans les grandes villes des plus commodes. cdc mai eomode mijloace de transport.
26
Completati unnatoarele propozitii in limba franeeza eu eivntele ~i expresiile nou invatate:
La orele de varf este multa lume in toate mijloacele - Aux >heures de pointe il y a beaueoup
de transport (mijloacele de transport sunt foarte de gens dans tous les >moyens de transport.
aglomerate).
A~ dori sa am un loe pe seaun (sa stau pe scaun) - Ie voudrais avoir >unc place assise, parce que
pentru ea rna dor picioarelc. j'ai mal auxjambes.
Dati-mi, va rog, zece bilete ell pret intreg - Donnez-moi, s'il vous plait, dix >tickets
~i cinei eu reducere. aplein tarif et cinq >a tarif rcuuil.
De ee rna eviti (ocole~ti) de eatva timp - .Pourquoi >m'evites-tu depuis quelque temps?
(de la 0 vreme)?
Ne-am cunoseut in statia de autobuz. - Nous nous sommes connus ai' arret >liu bus.
Sa luam tramvaiul, va fi mai eomod. - Prenons >le tram, ee sera plus >commode.
Sii trecem ileum la gramatica. In cursu1 aeestei leetii vom incerca sa sistematizam cuno~tintele
referitoare la acordul participiului trecut ("participe passe").
3. NOl.lS. nous sommes sentis mal aI' aise. - Ne-arn simlit prost (cau).
5. Taus les liYrcs. etaient lus par moi - Toate ciirti1e Ie citisem (erau citite de mine)
pendant rna convalescence. cat a durat convalescenta.
aJ cu subiectul:
- ill conjugarea eu auxilwrul "avoir", doar in cazul in care complementul direct precedfi
participiul trecut ("partieipe passe") (propozi!ia 2)
b) in conjugarea verbului reflexiv, c!md acesta este urmat de complementul direct; de exemplu:
1n acest ultim exemplu suhstantivu! "fes mains" are funcp'a de complement direct
("complement d 'o~iet direct "); arund ctind verbul re.flexiv este urmal de un complement
direct, participiul [recut al verbului nu se acorda.
Elles se sont montre de nouvelles robes, - Ele ~i-au aratat una alteia ni~te rochii noi.
Elles se sont fait des cadeaux, - Ele ~iau facut cadouri una alteia.
Les enfants se sonl blesse les mains. - Copiii s-au ranit la maini.
Tinand cant de regulile pe care vi Ie-am prezentat mai sus, completati propozitiile unnatoare ~i faceti
acordul participiului trecut eu subieetul sau Cll complementul direct (acolo unde este cazul):
Ace!?ti oameni s-au oprit in fata magazinului. - Ces hommes se sont > arretes devant
magazinului. Ie magasin.
28
In seara asta parintii mei s-au dus la cinema, - Ce soir mes parents sont >allcs au cinema
dar eu a trebuit sa raman acasa. mais moi, j'ai >du rester a la mai son.
Baietii s-au ranit in timpul jocului - Les gar~ons se sont >blesses pendant Ie jeu.
(in timp ce se jucau).
Scrisorile rnde sunt deja scrise. - Mes lettres sont deja >Ccrites.
(Mi-am seris deja scrisorile.)
Tati, mi s-a stricat ma~inuta. - Papa, rna petite voiture s'est >cassee.
Sa trecem acum la ultimul exerci~iu din aceasta prima parte a leqiei 22. Acesta contine intregul
material prezentat in leqie. Tradueeti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Am vrut sa fae autostopul, dar niei 0 ma~ina > Ie voulais faire du stop (de I'auto-stop), mais
nu a oprit. aueune voilure ne s'est arretce.
Fetele s-au dus in statia de tramvai. > Les filles sont allees a \'arret du tram.
Ne-am oprit pe strada. > Nous nous sOll1mcs arretes dans 13 rue.
Ai cumparat bilete de autobuz eu redueere? > As-tu achetc des tickets de bus a tarif reduit?
Da, Ie-am cumparat aseara. Qui, je les ai achetcs !lier soir.
Aceasta doamna in varsta a oeupal ultimul > Cctte vieille dame a occupe la demiere place
loc pe seaun din autocar. assise dans 1'autocar (1e car).
Lumea a.}tepta tramvaiul cand am ajuns > Des gens attcndaient Ie tramway quand nous
noi in statie. sommes arri ves aI" arret.
Aeeasta ma~ina mare nu este un mijloc de transport> Cette grosse voiture n'est pas un moyen
comod, mai ales atunci dnd trebuie sa circuli de transport commode, surtout quand il faut
la oreie de varf. circuler aux heures de pointe.
Am evitat mai multe aecidente in viata. > J'ai cviiC plusieurs accidents dans rna vie.
Le-am evitat pentru ea am fost mereu prudent. le les ai cvitc parce quej 'ai toujours etc prudent
Calatorii lara bilet au fost opriti (retinu\i) > Les passagers sans ticket ont ete arretes par
de catre ~ofer (vatman). Ie conducteur.
Te-ai trezit prea tarziu ~i ai venit > Tu t'es leve trop tard et tu es venu
eu intarziere la ~coala. en retard a j'ccole.
Ne-am oferit unii altora cadouri frumoase. > NOlls nous sommes donne de beaux cadeaux.
29
In final vii prezentam 0 lista de cuvinte in care se repetii acela~i sunet. Cititi-le eu voce tare pentru a
exersa pronuntia coreeta:
[ii] - Ie eonducteur
30
LECTIA 22 - PARTEA A nOVA
in aceasta parte a leqiei noastre vom recapitula materia prezentatil. in cursuI lectiei 21 ~i in prima
parte a leqiei 22. Lectura cu voce tare a textelor de mai jos va va ajuta sa exersati pronuntia ~i
intonatia.
Un voyage en avion
/' ~ /' ~
dit "au revoir" a rna famille,l je me suis dirige vers la salle d'attente I ou il y avait d'autres
~ /' ~ /'
sur la piste d'envol,' oil un bel avion a reaction etait pret a decoller. II Nous sommes montes
~ /' /' ./'
dans I'avion.11 Apres avoir place nos bagages amain sous nos sieges,l nous nous sammes
31
/' /' ~ /' ~
repas pendant notre voyage au-dessus de l' Atlantique. I I Le vol a dUf(~ plusieurs heures, I
/' ~
Man premier voyage en avion etait tint II
/' ~
s'il vaus plait. II
/' /' /'
- Quel jour vaulez-vous partir? II
~ ~
- Mardi, I 17 janvier. II
'-'
et quart. II
~ ~ /' /'
- Tres bien,l merd!! A queUe heure je dais etre aI' aeroport? II
/' ~
- One heure avant Ie decallage, II
~
aces heures.11
32
Tradueeti propoziliile unnatoare in limba franceu:
lmediat dupa ce vei eumpara biletul, > Des que tu auras achete Ie ticket,
urca-te in autobuz! monte dans Ie bus!
Lumea a~teapta in sala de a~teptare, > Des gens attendent, dans la salle d'attente,
avionul de Roma. Ie vol a destination de Rome.
Zborul nostru (Cursa noastra) a fost anulat(a) > On a annule notre vol a cause
din cauza cetii. du brouillard.
La avioanele eu reaetie modeme riseul > Dans les 3Vlons a reaction modemes on a
de accident a fost miqorat mult. beaucoup diminue les risques d'accident.
Imediat ee imi voi stinge ligara, imi voi pune > Des que j'aurai etcint rna cigarette,j 'attacherai
centura de siguranta. rna ceinture de securite.
Dupa ce ne-am instalat langa cabina > Apres naus etre installes pres de la cabine du
pilotului, am fost serviti de catre pilote, nous avons ete servis par
o stewardesa arnabila. une agreable hotesse de I'air.
Gare se va zdruneina mult avionul? > Est-cc que i'avion bougcra beaucoup?
Posibil, caei bate un vant ingrozitor. C 'est possible, parcc gu'il fait un vent
cpouvantable.
Imediat ce avionul va ateriza, rna voi simti > Des que I 'avian aura attelTi, je me sentirai
in largul meu (bine). al'aise.
Unde sunt scaune1e destinate > AU est-ce qu 'il y a les sieges reserves
pasagerilor? aux passagers?
Nu am decat bilete eu reducere (Cll pret redus). > Ie n'ai que des tickets a tarif reduit.
La orele de varf nu poti prinde decat > Aux heures de pointe tu ne peux avoir
un loc in picioare. qu'une place debout.
Ea a cuut ~i ~i-a rupt mana. > Elle est tombee et elle s'est casse la main,
Este cea mai lunga pista de decolare > C'est la piste d'envolla plus longue
din Europa. de toute l'Europe,
Unde ne sunt bagajele de mana? > Oil sont nos bagages a main?
Le-am pus sub scaune. Nous les avons places sous les sieges.
Am zburat cinci ore (pe) deasupra > Nous avons vole cinq heures au-dessus
Atlanticului. de I'Atlantique.
Este imposihil! Nu mai poate tine (dura) > C'est impos.~iblel <;:a ne peut pas durer plus
mult timp! longtemps!
Cred eli mersul cu autocarul nu este eu mult > Ie pense que Ie voyage en autocar n'est pas
mai ieftin decat eu avionul. beaucoup moins cher qu'en avian.
33
Ne-am aratat unul altuia fotografiile din excursia > NollS nous sommes montrc nos photos
de la Montreal. de I'excursion a Montreal.
Exista vreun pericol (rise) de deturnare > Est-ce qu'il y a un risque de detournement
a avionului nostru? de notre avion?
~oferul autobuzului nu vinde bilete. > Le conducteur du bus ne vend pas de tickets.
Cred cli avionul este cel mai confortabil (cornod) > Je crois que I'avion est le plus confortable
rnijloc de transport. moyen de transport.
Dupa ce am ajuns la biroul companiei aeriene > Apres etre venus au bureau de la compagnie
"Air France" am rezervat locurile aerienne "Air France" nous avons reserve
la avionul de Lyon. a
les places pour le vol Lyon.
Din cauza cetii nu am putut decola. - C'est >a cause du >brouillard qu'on n'a pas
pu >dccoller.
Dupa ce ne-am dus 1a agentia "TAROM", - Apres >nous etre presentes au bureau de
am primit biletele pentru "TAROM", nous avons re~u nos billets pour
cursa (zborul) de Montreal. >Ie vol >a destination de Montreal.
lmediat ce vei bea un pahar de vin, - Des que tu auras bu un verre de vin,
te vei simti in largu1 tAu (bine). tu te sentiras >a I' aise.
Nu cireul prin ora~ la orele de varf. - Aux >heures de pointe je ne >circule pas
en ville.
Cred ell intftmplarea pe care mi-ai povestit-o - Je crois que l'histoire que tu m'as >racontce
este ingrozitoare (infrico~atoare). est >epouvantable.
34
RECAPITULAREA LECTIEI 22
22.2. Ali intalnit deja cateva cuvinte care se folosesc preseurtat in lirnbajul familiar. lata-Ie pe cele
prezentate in aceasta lectie:
22.3. Tot in aceasta lectie am sistematizat cuno~tintele despre acordul participiului trecut eu subiectul
sau eu complementul direct. Pentru a inle1ege mai bine, repetati regulile refeirtoare la acordul
partieipiului din lectiile precedente.
a) ell subjectul:
- la diateza pasiva:
35
2. Participiul trecut nu se acorda. cu subiectul
23.4. Ati intalnit doua verhe reflexive: "se blesser" ~i "se casser", Participiul trecut nu se acorda
daca verbele sunt urmate de un complement direct. De exemplu:
La petite voiture de mon fils s'est cassee. - Ma~inuta baiatuIui meu s-a stricat.
Cette femme s' est casse les jambes. - Acesta femeie ~i-a rupt picioarele.
in exemplele pe care Ie-am foIosit in curs, ati intalnit ~i aIte verbe care se comporta la fel ca
verbele "se blesser" ~i "se casser":
se donner
se parler
se dire
se montrer
TEMA PENTRU ACASA 22
37
VOCABULARUL LECTIILOR 21 ~I 22
la place assise (debout) > [Ia plas asiz] - locul pe scaun (in picioare)
(ravion) a destination de ... > [a dEstinaslo dO] - (avionul) ell destinatia.. "
pentru...
la partie de ... > [la paRli dO] - partea de ... ; partea din...
Ie pilote >[10 pilot] - pilotul
(Ie billet) a plein tarif > [a pie taRif] - biletul intreg (eu pret intreg)
(Ie billet) a tarif reduit > [a taRifREdUi] - biletul eu reducere (cu pret redus)
40
LECTIA
, 23 PARTEA iNTAI
In partea destinata recapitularii vom !"eveni asupra vocabularu1ui prezentat in lectia 23 din cursul
pentru incepatori ~i vom ineerca sa fixam cuno~tinlele despre "passe compose" - "perfectul compus".
Dupa ce ne-am terminat treaba, - Apres avoir fini notre travail, oous partons
vom pleca in excursie. en > excursIOn
Statuile pe care le-ati adrnirat in parcul - > Les statuesque vous avez admir6es dans
nostru sunt foarte vechi. notre pare sont tres anciennes.
Ai fost (Te-ai dus) deja la agentia de voiaj? - Es-tu deja aIle a > l'agenccde voyage?
~i-au petrecut toata ziua (intreaga zi) - Us ont passe toute la journee
1a Luvru. au> Louvre
Imediat dupa ee vom vizita Panteonul, - Des que nous aurons visite > Ie Pantheol\
sa luam 0 bautura racoritoare prenons une boisson rafralchissante
la terasa acestei eafenele! a> la terrasscde ce cafe!
in ora~ul nostru eel mai cunoscut - > La ctlth':drale Saint-Jean est Ie monument
monument este catedrala Sf"antul loan. le plus connu de notre ville.
Dupa ce ne-am plimbat pe bulevardele - Apres nous etre promenes sur> lc& bOll levards
Parisului, am intrat intr-un restaurant de Paris, nous sommes entres dans
ea sa einam. un restaurant pour diner.
ea stewardesa. Maria a avut oeazia - Etant hotesse de I'air, Marie a eu I' occasion
sa cunoasca toate tacile lumii. de connaitre taus les pays du >monde..
Este polei pe ~osea, a~a ca trebuie - II Ya du verglas sur> la chaussee, alors tu dois
sa fii atent! faire attention.
B. Transforrnati unnatoarele propozitii punand verbulla perfectul campus - "passe compose":
Valls faites vite vos devoirs. > Vous <IVCZ vite fait vos devoIrs.
Je peux tout faire pour vous, Madame. >l'ai pu tout Caire pour vous, Madame.
Mes amis partent pour les Etats-Unis. > Mes amis sont pal1is pour les Etats-Unis.
Mes enfants apprennent les langues > Mes enLmts ont aprn~ lcs langues
etrangcres au Iycee. etrangcres au Iycec.
Ce matinje prends un cafe au lait. > Ce matin j 'al pris un cafe all laiL
Venez-vous avec Pierre chez vos amis? > Eles-vous venus avec Pierre ehez vo~ amis?
Heureusement nous comprenons tout. > Hcurclisement n()u~ 'lvons tOLlt cornpris.
Aici toata lumea rna cunoa~te bine. - >Toul Ie Blonde me connait bien ici.
Rochia ta mi-ar fi prea stramta. - Ta robe serait trop >~(roite pour moi.
Acest pilot a vazut deja toata lumea. - Ce pilote a deja connu >k monde cntier,
ered ca ace~ti pan1aloni sunt prea - Je crois que ce pantalon est trap
largi pentru tine. >large pour toi.
Nu poti face doua IUCTUri deodata - On ne peut pas faire deux choses >3 la fOlS.
(in acel~i timp).
Strazile sunt intotdeauna atM de animate - Les rues sont-eUes toujours si >animces
la orele de varf? aux heures de pointe?
Nu era ceata, a~a ca am putut admira - II n'y avait pas de brouillard, alors on a pu
aceasta priveli~te pitoreasca. admirer ce paysage >pittoresque.
lata cateva substantive noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti traducerea lor
in limba romana:
Ie tourisme > [lOtuRism] - tunsmul
Pentru a retine mai u~or noile substantive, cititi-Ie inca 0 data, in alta ordine:
Ie douanier > [10 dUani[.] - vame~ul
les devises (f. pI.) > [Ie dOviz] - devizele; valuta forte;
moneda de schimb
Cititi urmatoarele propozitii in care apar ~i substantivele noi ~i retineti traducerea lor in limba
romana:
Nous occupons nos loisirs 11 faire du tourisme. -- In timpul liber facem turism.
Apres avoir passe la frontiere suisse, DOUS DOUS - Dupa ce am trecut de granita elvetiana,
sommes arretes pour prendre un casse-croute. ne-am aprit sa luam 0 gustare.
A 1a douane on nous a demande si nous avions - La vama am fost intrebati daca avem ceva
quelque chose a declarer. de declarat.
C' etait desagreable quand Ie douanier fouillait - A fost neplacut dind vame~ul ne-a scotocit
nos bagages. prin bagaje.
Monsieur, VallS etes oblige de lui foumir - Domnule, sunteti obligat sa-i dati infonnatiile
les renseignements qu'il demande. pe care vi Ie cere.
Je devrais changer des devises, j 'en ai besoin - Ar trebui sa schimb ni~te valuta, imi trehuie
pour payer I'hotel. ca sa pHitesc hoteluI.
lis ont passe des cigarettes en fraude. - Ei au trecut in mod fraudulos (peste granita)
ni~te tigari.
Taus les enfants ont droit a I'education. - Toti copiii au dreptul 1a educatie.
Les voyageurs sont obliges de payer des droits - Calatorii sunt obligati sa. plateasca taxe
de douane pour ces marchandises. vamale pentru aceste marfuri.
fouiller (des bagages) > I fur E de bagajJ - a scotoci (a cauta) prin bagaje
passer (quelque chose) > [pasE kclkO ~()L - a trece (ceva, peste granitii)
en fraude a tRodJ in mod fraudulos (prin frauda)
avoir droit a... > [av"a:R dRua aJ - va avea drept (dreptul) la ...
Ie trafiquant (de drogue) > [lO tRafika dO dRag] - traficantul (de droguri)
in propozitiile prezentate anterior ati intalnit, de asemenea, ~i urmiitoarele adjective care indica
nationalitatea:
Vom introduce acum Doile substantive, adjective ~i expresii in propozitii. Cititi eu voce tare
propozitiile urmatoare ~i traduceti-le in limba romana:
Mon ami habite en Espagne, mais il est > PnclcTlu! meL! l()CLlje~lC in Spalll<l. dar c:sk
de nationalite suisse. de 1:,\1 lonalilatc c:\ ,'TI:ll1il
VOUS etes obliges de nous presenter > Sun"'li ohllg,lt\ ~;l nc' :ll,ltap (pr~Lc!l1il11)
vos cartes d'identite. can lie dumne:l\ ll<1~tT il de Idl:nt\ late.
Qui fa foumi des devises pour ton sejour > Cine (i-a dat '.dluta pl'lltru ~ttkrea
en Suisse? in Eht'tia'!
Taus les gens ant Ie droit ala liberte. > TUli o"mcllli <II.' urepwl sa fil: llbo:ri.
Ce trafiquant de drogue a ett': arrete > Ac(:>: lraficant Ik ,~rl.1gun a (ost rC\illUI
par un douanier. de caIre un \'dmc~.
Ils voulaient passer la frontiere suisse sans avoir > EI "0 !aU sa trcac;t gram!<l (fn)nllcra) dve!lana
paye des droits de douane pour I'alcoo!. !'o'lra .,8. platG1SC;ll<1\C \amak plntrll :llcoul
C'est un grand risque de passer de la drogue > E un mace rise Sfl treci droguri
en fraude. in mod fcaudulos.
Y a-t-il beaucoup de cas de fraude > Exista (Sunt) mllite cazuci de fcauda
a la frontiere russe? la fj-ontiera rusa'?
Donnez-moi, s'il vous plait, quelques > Va mg, dati-mi catcva infonnatii despre laxele
renseignements sur les droits de douane! vamale l
Ditesmoi, s' il vous plait, ou je pourrais > Spllnc\i-mi, va mg, unde a~ putea schimba
changer des devises. nislc valuta.
II eroit que vaus n'avez cien passe en fraude. > El crede ca nll all trecut fraudulos nllme
(pesle granitil).
Completati propozitiile din execcitiul urmatior eu expresiile, substantivele sau adjectivele care
lipsese ~i eititi-le cu voce tare:
Vame~ii scotocesc bagajele pentru a gasi alcool, - >Lcs dOllaniers >fouillent les valises pour
tigari sau cafea, lrecute fcaudulos trOliver de l'alcool, des cigarettes ou du cafe,
(peste granita). >passcs en fraud.::.
Am de deelarat ni~te ceasuri elve!iene ~i - J'ai des montres suisses et des cigarettes
ni~te tigari frantuze~ti. fran<;aises >i, declarer.
Avem ni~te valuta la banea. - Nous avons >des devises ala banque.
La granita ni~te vame~i ii scotocisera prin - >A 1a fronliere >des douanicrs avaient
tot bagajul, dar n-au gasit decat >fouillc tout son bagage et ils n'ont trouve
ni~te valuta. que des >deviscs.
Cand ati trecut frontiera elvetiana? - Quand >avez-vous passe la frontiere > suisse?
Ar trebui sa pliitesc taxe varnale - Est-ee que je devrais payer> des droits
pentru vinul fran!uzesc? de douanepour Ie vin fran9ais?
Aceasta doamna, care rni-a dat informatii - Cette dame qui> m' 11 foumi
despre Rusia, era de nationalitate rusa. > des renscignementssur la > Russie,
daitde> nationalitc> rllSS~
inainte de pleearea mea in Spania, a~ dori (vrea) - Avant mon depart pour> L' Espagn~ je voudrais
sa schirnb ni~te valuta. > changer des devisc~
Este dreptul rneu sa ~tiu adevarul. - C'est man> droitde connaitre la verite.
Dupa ce ne von prezenta la varna, vom trece - Apres nous etre presentes > ilIa douan~ nous
frontiera (granita). > passerons la frontlcre;
La fel ea toata lumea, am dreptul - Comme tout Ie monde, j' ai > Ie droit
la Iibertate. ala Iiberte.
Cititi propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la cuvintele scrise eu earactere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, traducerea lor in Iimba romana:
Nous regardons les douaniers rouille.. les - Ne uita la vame~ii care scotoeesc prin bagajele
valises des trafiquants. (valizele) traficantilor.
Les parents on1 laissc jouer leurs enfants - Parinlii ~i-au lasat eopiii sa se joace
dans Ie jardin. in gradina.
Desigur, v-atl dat seama eli acele cuvinte serise cu earactere ingro~ate sunt verbe la modul infinitiv
("infinitif').
Naus regardons les garcons qui jouent au tennis. - Ne uitam la baie~ii care joaca tenis.
Nous regardons les garcons jouer au tennis. - Ne uiUim la baieli cum joaca tenis.
Ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre contine intreg materialul introdus pana acum.
Traduceti in limba franceza propozitiile urrnatoare:
Avem acela~i drept la rnunca precurn > \lous avom k meme droit au trav~\ll que
toata lumea. tout Ie monck.
Daca vrei sa cuno~ti ~i alte tari, > Si III vcux connaitre d 'aulres pay's,
calatore~te! fal' du tuurisme I
De ce nationalitate sunt strainii ale caror bagaje > De quellc nationalik sont 1es drangcrs dont
tocmai au fast verificate (scotocite)? les bagagcs viennent d 'Ctre fouilles')
I-am vazut pe vame~i arestand (oprind) > ~OllS <lvons vu lcs douaniers arreter
un traficant de droguri. un trafiqu<lnt de drogue,
Leam dat ni~te inforrnatii despre > Je leur al fOllrni des rcnselgnements sur
taxele vamale. les dnllls de dou:1l1c,
I-am schimbat ni~te val uta. > ,ft: llil ai fait changer d~s dCVlse~.
Noi i-am vazut trecand frontiera (granita) rusa. > ~ous le~ 'lvons vu~ pa~ser la fronticrc rllsse.
Fiecare turist este obligat sa-~i prezinte > C11aqllc t()uri~te est ohllge de presenter son
pa~aportul la varna. p:-lsscport i, 1a douanc.
Nu ii Oe) llisam sa profite prea mult > t\'()\l~ ne les laissons pas trop pmfitcr
de libertate. de b libertc.
Cine a trecut In mod fraudulos toate aceste tigari? > QUI (J raSSl' IOllks ees cigarettes en haLide?
Era cineva (0 persoana) de nationalitate spaniola? > C'Ctalt yuelqu \111 de natlOnalitc espagno!e','
Prietenul nostru tocmai s-a intors din Rusia > Notre ami vient de rentrer de Russic
~i va pleca in Elvetia. ct il \' a ranir pour la Suisse.
Ai dreptate, el are prea multa libertate. > Tll as raison. il a lrop de libertc.
Ii ascultam pe parintii no~tri vorbind despre > NallS ecoutons nos parents parler
vacanta din Spania. des v<lcances en l~sragnc.
LECTIA 23 - PARTEA A DOVA
Pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in partea a doua a lectiei 23 din cursul pentru
incepiitori: vocabularullegat de vizita la Paris ~i conjugarea la "passe compose" (perfect compus) a
verbelor reflexive.
13. la vie
Ne uiUim la trecatorii care se plimba - NollS regardons >Ics pussanl~ se promener sur
pe bulevardele Parisului. les boulevards de Paris.
Voi sta trei saptiimani la Milano. - Mon >scjour a Milan durera trois semaines.
Turi~tii stmini admirau priveli~tile - Les touristes 6trangers admiraient >les vues
Parisului. de Paris.
Circulatia este foarte intensa, mai ales - >La cIrculation est tres animee, surtout
la orele de varf. aux heures de pointe.
Cat1ile po~tale pe care ti Le-a vandut - >Les cartes postales que >Ie h()lIqumi~le
(anticarul) buchinistul sunt foarte t'a vendues sont tres belles.
frumoase.
Mi-am petrecut intreaga viata in Elvetia. - J'ai passe toute rna >vie en Suisse.
lata aeum Doul voeabular. Cititi eu atentie noile substantive ~i retineF
tradueerea lor in limba romIina:
Combien de fois as-tu passe la frontihe franl;aise? - De cate ori ai tTecut frontiera franceza?
A la douane vous ne payerez rien pour - Pentru obiectele personale nu yeti plati
vos objets personnels. nimic la varna.
Est-ce que je suis oblige de payer des droits de - Sunt obligat sa pliitesc tax.e vamale pentru
douane pour une si petite quantite d'alcool? o cantitate atat de mica de alcool?
II y a sans doute une limite de quantite - Bra indoiala, exista 0 cantitate limitata
de cigarettes qu'on peut passer par la frontiere. de tigari care poate fi trecum peste granita.
Je n'en peux plus,je suis a la limite de mes forces. - Nu mai pot, sunt la capatul puterilor.
Moi, je suis citoyen britannique, man ami - Eu sunt cetatean britanic, iar prietenul meu
est Beige. este belgian.
Le policier leur a fait montrer leurs cartes - Politistul i-a pus sa prezinte (arate) cartile
d'identite. de identitate.
(eire) a la limite de > l etR a In limit dO .<.E foR~ J - (a fi) la capatul (puterilor)
(ses forces)
(faire quelque chose) > l kR kelkO ~oz a - (a face ceva) la cererea (cuiva)
ala demande de (quelqu'un) 1a dOmad dO kelkeJ
Aceste adjective devin substantive ciind denumesc locuitorii unei liiri, regiuni sau oraf etc. ~i, in
aces! caz, se vorscrie cu majusculii:
Pentru a retine mai u~or vocabularul nou, traduce!i in limba romana unnatoarele propozitii:
Combien de fois je t'ai fait limiter ta > Dc ciltc on !I-am Ill1lilal por\J:l de tigari'}
quantite de cigarettes? (Dc e<1tc on Ie-am pu~ sa fumezi mal rutlll?)
Je te Ie dis pour la demiere fois! > hi spun a~ta pcnlrll ultima o;1l-il'
Dans ce sac je n'ai que mes objets personnels. > in acca~ta geanta nu am dec,'it lucrurilc mclc
(rcr~onalc).
Pour cette quantite de tabac tu aurais du payer > l'cnlru ace<l~ta canlltalc de (ulun OIl" fl tn:bllil
des droits de douane. sa plat<:~li !axe vamalc,
De quelle nationalire etes-vous, Monsieur? > Oomnuk, de cc na(ionalitate sunk!!'?
Je suis citoyen belge. Sunl eela\ean bdglan.
Ce sont sans daute des Britanniques. > Sunt hnlanicl. t~ml lnuoiala.
Je Ie vois acheter un paquet de cigarettes > II vad l:urnpariind lin paehet de ttgan dmlr-o
dans un bureau de tabac. 11Ilungerie.
J'ai fait eela a la demande de mes parents. > Am Lleut aceasta Ia cerecca parmtilor mei.
Mes droits ne peuvent jamais etre limites. > DrepllJrile nU-In! pol ft limitate nJciodala.
Je crois qu'il faut limiter un peu ta liberte. > Cred (Sulll tk: parerc) ca trebUle sa ti sc limitezc
pUtlJ1 lIberlatc;l. (Cce:d ca nu IrehlllC sa Ii se
perllllta oric.::).
Alors, !'heure de notre rendez-vous est etablie. > ,\~d(br. am SLlhllIl oca In(I1I111'il noastre (ora
la care ne \'om int:tlm).
Verificati daca ati retinut cuvintele noi. Completati urrnl.itoarele propozitii in limba franceza:
Lasa-ma sa ies numai 0 data! - Laisse-moi sortir une (seule) > flJ1S!
Nu putem limita nimanui libertatea. - On ne peut pas'> I I III ItcrJa libertt de personne.
Ce studiezi? (Care e obiectul studiilor tale?) - Que! est> ['obletde tes etudes?
Trebuie sa pllitesc taxe vamale - Est-ce que je dois payer des droits de douane
pentru tutun? pour> Ie tabiH.1
Depinde de eate pachete de tigari ai. <;:a depend de > Ia quantite de >pilquets
de cigarettes.
Nu-ti sunt deloe limitate drepturile. - Tes droits ne sont pas du tout> I! 1111 tt:s.
in aceasta parte a lectiei noastre vom continua sa discutam despre folosirea infinitivului ("I' emploi
de I'infinitir), de data aceasta in propozitii. Tipurile de propozitii pc care vi Ie prezentam nu vi se
vor parea necunoscute, deoarece le-ati mai intalnit in exemplele pe care Ie-am folosit in lecliile
anterioare. Ele va vor servi, jnsa, 1a sistematizarea cuno~tintelor despre folosirea infinitivului.
Cititi propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la felul in care au fost traduse in Iimba romana:
Us nous ont propose .de partir ensemble, - Ei ne-au propus sa plecam impreuna,
in propozi!iile de mai sus infinitivul prezent ("l'infinitifpresent 'J es(e Jolosi( cu rol de complement.
fnlocuind completiva directa. in limba Jranceza, aceasta inlocuire este obligatorie atunei dmd in
propozilie apare un singur subiect (care indepline$te ac!iunea ee/or doua verbe).
lata cateva exemple in care infinitivul indepline~te rolul unui complement (sau al unei propozitii
subordonate completive). Tradueeti in limba romana urmatoarele propozitii:
Je voudrais bien etablir Ie lieu de notre > A~ 'vfca mull sa stabilim loelll
rendez-vous. in!alnmJ,
Quand est-ce qu'ils commenceront a parler > (and VOf incepe Sil 'vorbeasca
fran~ais? frn n!117e 'i te 'j
Finissez de jouer et commencez a travailler! > Tcm1inali ell joaca ~i incepcli ~a Il\cra~i!
Les enfants aiment bien voyager > Copidor lc place foarll: mult sa caHitoreasca
avec leurs parents. impl'eun,i cu parin!ii lor.
Les parents ont prefere limiter la IibertC > Parintil au prefcral sa acorde ma; putina
de leur fils. libel"tate balatullii lor.
Vaus leur avez propose de changer des devises. > Le-a\i propus sa scl1l1nbe ni?te vallltil.
Elles ont voulu faire du tounsme. > Elc au vrul (dorit) ~a calatorcasea.
Si elles voulaient, elles pourraient prendre leurs > Dad:! eIe ar vrea, ar pulea sa-~i ia lucrurile
objets personnels. (obicctele persol1alc).
Nous devons payer des droits de douane. > Trebuic sa plalim taxe ~amale.
rai decide de partir pour la France. > M-am hOlariit sa pice in Franta.
Va invitam sa petreccli vacan\a - Nous vaus invitons > i\ p<l~ser les vaeances
in Belgia. en Belgique.
Nu v-am propus niciodata sa veniti aici. - Je ne vaus ai jamais propose> de venir iei.
Cred ea ei au putut trece deja granita - Je crois qu'ils ant deja pu >passcrla frontiere
belgiana. beIge.
lata ~i ultimul exercitiu a[ leqiei 23. Traduceti in Iimba franceza urmatoarele propozi\ii \imind cont
de vocabularul nou ~i de regulile gramaticale inva\ate pe parcursullectiei:
II vad intnind intr-o tutungerie. > Je Ie vois cnlrer dans un bureau de tahae.
De cate ori l-ai lasat sa iasa seara? > Combicn de foi~ I'a~-tll hlI';sc sortir Ie sOlr?
Este, tara indoiala, cea rnai mare [raucla > ("cst sans dllLlle la plus grande fraude
(contrabanda) de la frontiera spaniola. il ]a frontii:rc cspJgnolc.
La cererea vame~ului, mi-am deschis > 1\ la demanoc Oll dOllanicr.i \\1 OliverI
valiza. ma valise.
Nu sunt obligata sa platesc taxe vamale pen1ru > .Ie ne sliis pas obJigl'c de payer des
lucrurile mele personale. omits de dOllane pOLir mcs objets personnels.
Acest trafieant a treeut in mod fraudulos > lC Irafiquant a passe une g.rande quantite
(peste granita) 0 mare eantitate de tutun. de tahac en fraude.
Rlibdarea mea nu este nelimitata. > Ma patIence n'est pa~ sans limitcs.
Cetatenii britaniei sunt rugali > Les citoyens britanniques som pries
sa se prezinte la varna. de ~e presenter a la douane.
Nu am dreptul sa-mi eumpar (nu pot sli-rni eurnpar) > Je n 'ai pas Ie droit de III 'acheter
un paehet de tigari? un paquet de cigarettes?
tnea nu am stabilit durata ~ederii noastre > La duree de notre scjour en Grande-Bretagne
in Marea Britanie. n'es! ras encore Ct<lbli<.:.
Doamna, ati putea sa-mi dati aceasta informatie > Madamc, pourric7-vollS me fournir
cat rnai repede cu putinta? cc rcnscigncment 1c plus vite possible')
Este pentru prima oara colnd am avut > ("'cst pour \a premiere fois que nous avons eu
eeva de dec1arat. quclquc chose a declarer.
L-am vazut pe vame~ scotocind prin bagajul > :"JOliS avons VlJ Ie uouanicr foudlcr lc hagage
(cereetand bagajul) unui traficant spaniol. d 'un lrafiqllant csp'ignol.
In cele din urma poiitistul I-a llisat sa treaca > Enfin lc pol icier l'a \ai~sc passer
frontiera. la frontiere.
In incheierea acestei leetii, exersati pronuntia cuvintelor urmatoare in care se repetli acela~i sunet:
Infinitivul prezent exprima 0 actiune simultana cu actiunea din propozitia principala, indiferent
de timpulla care este exprimata aceasta (present, passe, futur):
Nous avons entendu les enfants crier. - I*am auzit pe copii strigand.
11 sait tres bien jouer au basket-ball. - E1 ~tje sajoace foarte bine basket.
rai enfin fini de lire ee livre. - Am tenninat in srar~it de eitit aceasta carte.
1. lis ont regarde les douaniers. Les douaniers fouillaient une valise.
in camera mea nu este lumina. -11 n'y a pas de > lumicrcdans rna chambre.
Ai mai fast pe aici? - Est-ce que tu as deja et6 dans ces > ell VI ron s?
Ea se imbraca ell foarte multa elegantli. - Elle s 'habille avec une tres grande> Cl0 ganee.
Pentru mine muzica aceasta este plina - Cette musique a pour moi beaucoup
de farmec (fermecatoare). de>eharme.
La Milano mi-ar pHicea mult sa vizitez - 1'aimerais bien visiter ce vieux > palais
acest palat vechi. A Milan.
Maria s-a decis sa intre intr-un magazin. - Marie a decide d'entrer dans
>unc boutique.
Am petrecut 0 vacanta frumoasa pe 0 insula - Nous avons passe de belles vacances sur une
din Mediterana. des> i'les de la M6diterranee.
Tumul Eiffel ~i Arcul de Triumf sunt cele - La Tour Eiffel et > l' Arc de Triomphcce sont
mai cunoscute monumente din Paris. les monuments les plus connus de Paris.
Biroullui (ei) se afla la etajul zece, de aceea - Son bureau se trouve au dixieme etage, alors
vom urca cu liftul. nous monterons par> J' ascenseur
B. in exercitiul urmator veti recapitula conj ugarea verbelor "se trouver" ~i "monter" la timpurile
deja inva!ate. Completati propozitiile urmatoare Cll formele corespunzatoare ale acestor verbe:
in cele din urma am ajuns in varful - Entin DOUS >!10U.' sommes trouvcsau sammet
acestui tum. de cette tour.
Birourile noastre se aflau nu departe - Nos bureaux >ne se lrouvaient pas loin
(aproape) de Piata Operei. de la Place de I'Opera.
Urcam? - On>monte?
Daca a~ fi fost mai tanara, a~ fi ureat - Si j'avais ere plus jeune je >scrals montcc
eu voi 1a etajul zece. avec vous au dixieme etage.
Les voyageurs attendent Ie vol. Ce vol > Les voyageurs attendcnt Ie vol qui sera
sera annonce dans quelques minutes. annoncc dans quelques minutes.
C' est un trafiquant. 11 a passe W1e grande > C'~st un trafiquant qui a passe une grande
Sotul meu ca~tiga noua mii de franci - Man mari gagnait > nc uf mIlle francs
pe luna. par mois.
o suta douazeci ~i trei de persoane a~teapta - > Cent vingt-troispersonnes attendent l'avion
avionul de Roma. a destination de Rome.
Bunicul meu are aproape 0 suta de ani. - Mon grand-pere a presque >ccntans.
La varsta de ~aptezeci ~i doi de ani vecinul - A l'age de > sOIxante-douzeans notre voisin
nostru s-a casatorit pentru a treia oara. s'est marie pour la troisieme fois.
les tropiques (m. pI.) > [Ie tRopik] - tropicele, zonele tropicale
les tropiques (m. pI.) > lIe tRorik] - tropicele, zone1e tropicale
Presque tous les enfants aiment les fruits, - Aproape tuturor copiilor Ie plac fructele,
surtout les bananes. mai ales bananele.
Dernierement mon fils a vu un film qui montrait - De curand fiul meu a vazut un film
la vie des lions en liberte. care prezenta viata unor lei in libertate.
La famine menace eette partie de I' Afrique. - Foametea ameninta aceasta parte a Afrieii.
On a cree des reserves pour proteger les animaux - Pentru a proteja animalele salbatice
sauvages. au fast create rezervatii.
lei les Noirs vendent des bijoux en ivaire, - Aiei negrii vand bijuterii din filde~,
venant d' Afrique. aduse din Africa.
Les indigenes sont habitues au climat tropical - Ba~tina~ii sunt obi~nuiti cu clima tropicalii
et aux deux saisons de l'annee: la saison seche ~i cu cele doua anotimpuri: anotimpul secetos
et la saison des pluies. ~i anotimpul ploios.
Je n'oublierai jamais la vue de ee desert - Nu voi uita nieiodata imaginea acestui de~ert
africain. african.
Dans Ie passe on exploitait souvent les Africains. - in trecut africanii erau adesea exploatati.
Apres dix ans passes dans les tropiques, ils ne se - Dupa zece ani petrecu~ la tropiee, ei nu se mai
sentent plus depayses. simt dezradaeinati (departe de tara).
Le climat de ce pays est toujours humide. - Clima aeestei ~ri este intotdeauna urneda.
~i substantivele:
Cititi propozitiile urrniHoare in care apar cuvinte1e noi ~i traduceti-1e in limba romana:
Nous avons visite une reserve oules girafes, > Am \ i/,)1 at () reLeT\ ,I\IC in can: girafele.
les elephants et les lions vivent en pleine liberte. clefantii ~j Jell tralCSl III ckphnn libertalc,
Quels animaux sauvages avez-vous vus dans > Ce animale salhaticc ~l\j va/ut
la reserve? in n.:.r.cn a/ie','
On n'a pas pu supporter Ie c1imat sec du desert > "\;11 a111 put lit Slipurta clllna usc,lin (sccctO<!S<l)
africain. elm descl1ul alillan.
Dans les tropiques il n 'y a que deux saisons: > La tropice nu exi~ta decdt doua anotimpuri:
1a saison seche et 1a saison des pluies. anotll1lpul ,ecdos ,I ~.l1lotirnpul plolOs,
Dans Ie desert un grand danger vous menace, > in ck~ert va p:ill<.le~te un man: pc:ricoL
Monsieur! d(\mlluic~
11 faut proteger les elephants contre les trafiquants > Elerant!1 trcbuie protcptl llJ1polri\'a
d'ivoire. ~";lfilanlilor de tllde~.
La nature tropicale est aussi menacee par l'homme > PciS'lJul tropIcal e~tc JJ1lenlll!at ~i de catre
qui l'exploite sans Iimites. om. carc il cxploatcaza fara masura.
Aimez-vous les bijoux faits par les indigenes, > Doamna. \'~i plac b'illreri j Ie facute de
Madame? h~\-, tina se ','
Dans les pays africains il ne se seotait jamais > In tarde afi"icClnc l'i llll se sillltca niciodara
depayse. departc dc; jara (dc/radacinal).
L'existence des Noirs, dans les regions seches de > tn reglUllile secctoasc <lIe Africii, viata negriJor
I'Afrique, est menacee par la famine. cslC ameninpta (pUS;l in pericol) de foametc.
Nous avons oublie d'acheter des bananes. > Am uitat sa Cllll1param banane.
Je trouve que Ie goiit de I'ananas est delicieux. > Cn:<.1 ca gustul de ,manas esle delicios.
Est-ce qu'il s'occupe depuis longtemps de la > Sc ocupa de l11ulta vrcmc de cullura
culture africaine? afnc<lna?
Dans notre universite il y a plusieurs Africains. > In Ul1lvcrsltalca noastra sunt mai multi africani.
Completati propoziliile in limba franeeza eu substantive Ie, adjectivele sau fonnele verbale
corespunzatoare:
Ne plac foarte mult fruetele exotiee, mai ales - Nous aimons bien les fruits exotiques, surtout
bananele ~i ananasuL les >bamll1es et >Lmanas.
Animalele sunt amenintate de foamete. - Les animaux sont >menaccs par >13 famine.
Logodnicul meu mi-a adus din calatoria - Man fiance m'a apporte de son voyage
de la tropice un mic elefant de filde~. aux >tropiques un petit >elcphant en >ivoire.
Prefer chma useata (secetoasa) climei umede. - Je pretere le dimat >scc au climat > 11 U In ide.
Sunteti eu totii responsabili de viata - Vous etes tous responsables de leur >existence.
(existenta) lor.
Ati vazut lei in rezervatia africana? - Avez-vous vu >dcs lions dans> la reserve
> aflxaine?
~tiai cli girafa este cel mai inalt dintre - Tu sais que> la girnfe est Ie plus haut
animale? des animaux?
Traditiile negrilor sunt faseinante. - Les traditions des> ]\airs sont fascinantes.
Aceasta bijuterie este foarte pre~ioasa. - Ce > hljou est h-es precieux.
Vom continua ~i in aceasta lectie sa ne ocupam de folosirea infinitivului. Multe dintre cazurile in
care apare infinitivul le-ati intalnit in exemplele din lectiile precedente.
Cititi eu atentie propozitii1e unnatoare, mai ales cuvintele serise eu earactere ingro~ate, ~i retineti
traducerea lor in limba romana:
Tu ecoutes ce cours sans Ie comprendre. - Aseulti (Audiezi) acest curs rara sa-I intelegi.
Vous eles trop jeunes pour faire du stop. - Sunteti prea mici ca sa faceti autostopul.
lis sont assez riches pour acheter cette maison. - i sunt destul de (suficient de) bogati
ca sa cumpere aceasta casa.
Elle a peur d'etre seule dans l'appartement. - Ea se teme sa stea singura in apartament.
Les enfants regardent la tele au lieu de faire - Copiii se uita la televizor in IDe sa-~i faea
leurs devoirs. temele.
Ce poeme est facile aapprendre par creur. - Acest poem este u~or de invatat pe dinafam.
Est-ce que tu es pret a partir avec nous? - E~ti gata sa pleci ell noi?
Din propoziliile de mai sus rezultii cli infinitivul este adesea precedat de prepoziliile:
pour
avant de
sans
preta ...
au lieu de ...
Traduceti in limba romana propozitiile urrnatoare in care veti intalni cateva din situatiile pe care vi
Ie-am prezentat deja:
l' ecris ton numcro de telephone dans > iml notez in agend~ numallli tau de telefon
mon agenda pour ne pas I' oubher. eil sa nll-l uit,
Tune pourras pas partir sans me donner > 0Ju vel putea plcea film sa-mi dai
ton adresse. adresa tao
II doit finir Ie travail avant d'en > El trehuie sa temine treaba inaintc
commencer un autre. de a se apueil de alta.
L'enfant est trop fatigue pour aller > Copilul este prea ohosit ca sa mcarga
apied. pCJos.
Ce devoir est difficile a faire. > Estc greu de rezolvat aeeasta lema.
Auriez-vous peur de voyager en avion? > V-ar fl fnea s<J ealatonti ell avionul')
Promenons-nous un peu au lieu de rester > IIai s<J ne phmbam putin, in loe sa sHim
toujours a la maison! mcreu acasa~
Elle n'est jamais prete a partir. > Ea ilL! este n ieiodatil gata de pleeare.
Achetons les tickets avant de prendre > 1Ia1 sa ellmp~-lr,im bl1ete inainte de a lua
Ie bus! autobuzul!
Man pere etait assez riche pour avoir > Tata enl destul de bogat ea S<J ,llb,j
trois voitures. trei ma~mi.
Va reamintim ca, pe Iflnga infinitivul prezent ("l'infinitif present"), in limba franceza exista ~i
infinitivul treeut ("l'infinitifpasse"). lnfinitivul trecut apare adesea inso!it de prepozitia "apres" ~i
exprima 0 acFune anterioara celei exprimate de verbul propozitiei principale:
Apres avoir ccrit la lettre, je suis aBe - Dupa ce am scris scrisoarea, m-am dus
ala poste. la po~ta.
lata alte cateva exemple de folosire a infinitivului treeut ("I'infinitif passe"), in eare acesta este
preeedat de prepozitia "de". Retineti traducerea lor in limba roman1i:
Elle est tres contente d'etre venue. - Ea este foarte multumita eli a venit.
Nous chons heureux d'avoir trouve des amis. - Eram fericili ea am gasit ni~te prieteni.
Elles etaient desolees d'avoir perdu tout leur - Ele erau foarte suparate eli ~i-au pierdut toti
argent. banii.
Folosim infinitivul trecut atund cfmd propozi/ia principalii ~i cea subordonatii au acela~i subiect.
Traduceti propozitiile urmatoare in limba romana folosind infinitivul trecut:
Apres avoir fini notre visite, nous sommes > [)upa cc am terminat vizita, nc-am intors
rentres a I'hotel. la holeL
Its sont partis sans avoir prevenu personne. > Ei ,HI plceat Clm sa anull1C (previna) pc nimelll.
Nous sommes tres contentes d'avoir vu cette > Suntcm foarte IllUltullllte ca am vazut aceasta
reserve d'animaux. rCLervatie de anima Ie.
Je suis desolee d'avoir tout oublie. > Sunt fO~lrtc supar"ta Cil am ulta1 totuL
Prielenul meu a pleeat la tropiee pentru a-i - Mon ami est parti dans les tropiques
ingriji pe ba~tina~i. >pour soigm:r les indigenes.
Maria i~i invita toti prietenii tara sa uite - Marie invite tous ses amis >sans oubber
de nimeni. personne.
Ele sunt foarte multumite ca au vazut de~ertul - Elles sont tres contentes >d 'avoir vu Ie desert
african. africain.
Te voi ajuta inainte sa ies din easa. - Je t'aiderai >avant de sonir de la maison.
Aee~ti africani sunt foarte multumili ea au studiat - CesAfricains sont tres contents >d'avoir
in Romania. Ctudic en Roumanie.
Aeeasta bijuterie este prea valoroasa pentru - Ce bijou est trop preeieux >pour eire porte.
a fi purtata.
Ai putea sa-ti repari singur ma~ina in loe s-o repari - Tu pourrais reparer ta voiture toi-meme
la service. au lieu de la >faire repare!" au garage.
jmi era intotdeauna friea sa calatorese eu avionuL - J'avais toujours peur >de voyager en avion.
Dupa ee am ajuns la Paris, Ie-am telefonat - >Apres Ctre arrIves a Paris, nous avons
parintilor no~tri. telephone a nos parents.
Nu este intotdeauna u~or sa spui adevarul. - La verite n'est pas taujours facile> it din:.
(Adevarul nu este intotdeauna u~or de spus.)
Baiatul tau este deja destul de mare - Ton fils est deja >assez grand >pour conJuire
ea sa conduea ma~ina. 1a voiture.
Ne pare foarte rau eli am venit eu intarziere. - Nous sommes desolees >d"etre venues
en retard.
lata ~i ultimul exercitiu din aeeasta prima parte a lee~ei 24. E1 contine intregul vocabular din aeeasta
leetie ~i strueturile gramatieale noi. Traduceti in limba franeeza propozitiile care urmeaza:
Ma aflam in Africa in timpul anotimpului secetos. > J"cl<li~ en Afrique pendant la saison scchc.
Pierre este destul de independent pentm a hotao > Pl.:rre est ,lSSC7 indcpendant pour decider
ce face eu viata lui. de son existence.
Cea mai mare problema a b~tina~ilor din aceasta > La famine eq k plus grand problcme
parte a Africii este foametea. des indigenes de cetk partIe de I'Afrique.
Ace~ti anana~i ~i aeeste banane vin din > Ces ;)nanas ct ces bananes viennent
tarile africane. des pays afric3\1ls.
Pentru elefantii, girafele ~i leii din > Dans cctle reserve d'animaux on a cree
aceasta rezervatie au fast create cele mai Ics lllCllleures conditIOns d'existence pour
bune conditii. Ics 0l0phants. les girafcs cl les lions.
imi plac mult bijuteriile din filde~, > Les bijoux en iVOlrc me plaisent beaucoup,
dar nu Ie poti gasi eu u~urinta. mais ils ne SOllt pas facdes a lOuver.
Nu poti trai rara sa mananci. > On ne peu! pas vivre SilllS manger.
Africanii care au venit sa studieze in universitatea > Lc~ Africains qui sont venus pour dudler dans
noastra se simt dezradacinati (departe de tara). notre universitc. se ~entcnl dcpayscs.
Ca de obicei, aceasta. parte a leetiei noastre reprezinta un rezumat al cuno~tintelor dobandite pana
aeum (vocabularul ~i regulile gramaticale prezentate in acest caiet).
Cititi eu voce tare textele de mai jos respectand intonatia ~i incercati sa Ie traduceti in limba roman a:
/' ./.......... ./ ./
Depuis rna jeunesse I je faisais du tourisme. II Je ne sais plus combicn de fois I j'ai pass~ la
/" ........... /" /" ........... /" /" ...........
fronti~re de man pays. II J'ai visite presque loute l'Europe I et atL'isi quelques pays exotiques. II
./' ./........... /' ./ .........
Man dernier voyage I c'etait une excursion en Espagne I avec rna femme I et mes deux enfants. I I
./'........... /" ./ ...........
NOlls )'avons faite en voiture. I I Ala frontiere I nous sommes passes a la donane. II
./' ./ /" ...........
Ala demande du douanier I nous avons pr~ent~ nos passeports I cl nos visas. II
./' ./'........... ./'
Le douanier nous a fait ouvrir nos valises. II 11 a aussi demand&! I si nous avions quelque
/"........... /'" /" ./ /"
chose ad~larer. I I Nons n'avions que des vetements, I des objets personnels I et quelques
/' ./'........... /" ./' /"
cadeaox I pour nos amis espagnols. II AloTS I nous n'ttions pas obliges I de payer des droits
........... ./ ........... ./' /" .........
de douane, I et on DOUS a laisst passer. I I II a encore faBu changer des devises. I I Apres avoir
./'./' /" ..........
passt la (rontiere I nous nous sommes trouves I en Espagne. I I
./' .........
Ie douanier -Votre passeport. I s'il vous plait. II
./' .........
Ie voyageur -Levoila. II
/" /"
n'est--ce pas? II
/"
-Oui,
""'" J I
I trois mois.
/" ./ /"
-Qu'est--ce que tu as fait I Ill-bas? II
./ ./ ./ ...........
-J'ai travaillt comme infirmiere I dans un hOpital pour enfants. I I
./ ./ ..........
-Quelles sont lcs conditions de vie des indigenes? II
./ ./.......... ././
-Dans la region, I ou j'etBis, I bien difficlles. I I L'existence des Noirs est menaree par fa
..........
famine. II
./ /" ..........
Et ce soot les eofants I qui en souffrent Ie plus. I I
./ /"./
- Tu as eu l'occ.asion de visiter un peu Ie pays? II
........... ./ .......... ./ ..........
-Oui, I et c'ttait merveilleux. II J'ai visite une grande rtserve d'animaux sauvages. II J'ai vu
./ ./ /" ..........
africain I ct j'ai eu ,'occasion I de parler avec les Africains I de leurs problemcs. II
./ /" ./
-Et Ie climal tropical, I tu Ie supportais bien? II
./.......... ./ .........
-J'ai du m'habituer ala chaleur I parce que c'etait la saison seche. II
./ ./
- Tu ne te senlais pas dtpaysl!e? II
..........
-Non, I pas ""'trop.
" II
./ ./././
Regardc, I j'ai un petit souvenir d'Afrique pour toil I I
./ ./ /" ..........
-Oh! II Un joli petit elephant en ivoire! II Merei! II
Nu ai dreptul sa-mi ingrade~ti libertatea. > -I un 'as pas Ie drOit de limiter ma \ibcrte,
Marea noastra pasiune este turismul. > Le tOllrisme c'cst notre grand pa~sion,
Fiecare cetatean este obligat sa prezinte > Chagm: cltoyen cst oblige de montrer sa carte
cartea de identitate 1a cererea politistului. d'iJentitc il Iil demande du policier.
Este pentru prima oara dnd trecem granita > C'est pour 1<1 prcllllc're fois que nous passons
elvetiana. la fronticre ~lJisse.
Sunteti arestat pentru frauda, domnule! > Vous etes arreIC pOllr fraude, Monsieur'
Ace~ti traficanti sunt de nationalitate rus~i. > Ces trafiquants son! d..: n3tionahtc russe.
M-am dus la tutungerie sa eumpar un > Je suis alle au bureau de tabae pour acheter
paehet de tigari. un paquet de cigarettes.
Este treaba mea! (Asta rna prive~te numai pe mine!) > C'est man affaire personnelJe!
Vame~ul iti va controla tara indoiala bagajul. > Le douanier fouillcra sans doute ton bagage.
Toate aceste obiecte sunt tacute din filde~. > Tous ces objets sont J'ivoire.
Trebuie sa platim taxe vamale pentru > Est-ce qu'il faut payer des droits de douane
aceste bijuterii? pour ces bijoux'l
EI ne-a spus (ne-a dat informatii despre) cata > II nous a fourlll des infonnations sur
valuta putem schimba aiei. la quantite de d.:vises qu'on pellt changer iei.
Am hotarat (Am decis) sa plecam 1a tropice. > I\:ous avons decide de partir pour lcs tropiques.
Ace~ti belgieni se temeau ea se vor simti > Ccs Belges avalent peur de se sentir depayses
dezradacinati (departe de tara) la noi. ehez nous.
Foametea este 0 problema pentru multe tan > La famine est un probleme pour beaucoup
afrieane. de pays africains.
Africanii ne-au propus sa vizitam rezervatia > Les Africains nous ont propose de visiter
de animale salba1ice. la reserve d'annnaux ~auvages.
Acest trafieant a trecut in mod fraudulos (frontiera) > Ce trafiquant a passe en [mude
o mare cantitate de droguri. unc grande quantile de drogue.
Trebuie sa j\ (0) ajutam sa-~i 5chimbe viata. > 11 faul raider il. changer son existence.
Ti s-a useat deja haina? > Est-ce que Ion vClement est deja sec?
Nu, este inca uda. Non, jl cst loujours humide.
tn aeeastii lara negrii erau cei mai exploatati. > Ce sonl les Noir~ qui etaient Ie plus exploites
dans ce pays.
Nu pot trai tara sa 0 vad. > Je ne peux pas vivre sans la voir.
Suntem prea obositi ea sa te ajutiim. > ~ous sommes tfOP fatigues pour Caider.
Crezi ea ne ameninta ceva > Est-cc que tu crois que quelque chose
(ne pa~te vreun perieol)? !lOUS menace?
Completati propozitiile din acest llltim exercitiu ell cuvintele care lipsesc:
Doua kilograme de banane, va rog! - Deux kilos de> banancs, s'il vous plait!
Clima uscata e greu de suportat pentru noi. - Le climat >sec est pour nous difficile
>a supportt:r.
Nu rna puteti convinge sa locuiesc in acest - VOllS ne pouvez pas me faire > habi ter dans
de~ert. ce >d':SCI1.
Va invitam sa vi petreceti vacanta - NOlls VOllS invitons >a passer vos vacances
1a tropice. dans les >tropiqllcs.
Existenta animalelor salbatice este amenintata - > L.existence des animaux > sa uvages
(pusa in pericol) de c~itre om. (Omul pune in est >menaceepar l'homme.
pericol existenta animalelor salbatice).
Fara indoiala, directorul te exploata (erai - >Sans doutc tu etais >exploite par
exploatat de catre director). ton directeur.
Vedem ni~te ru~i care arata cartile - Nous voyons des Russes >montrerJeurs
de identitate la cererea politistului. >cartes d'ldentitc >a la dcmande du policier.
A trebuit sa plate~ti taxe vamale pentru aceste - Tu as dli payer >dcs droits de douane pour
bijuterii din filde~? ces >blJouxen >ivoin.1
Cand a fost gasit dupa 0 saptamana petrecuta - Quand on l' a trouve apres une semaine passee
in de~ertul african, (el) era la capatul puterilor. dans >lc dcscrt>africain, il etait >a la limite
de ses forces.
Africanii erau foarte multumiti ca vfmdusera - > Les Africains etaient tees contents> d'avoir
strainilor toate obiectele din filde~. \'endLJ tous > lcs obJctsen ivoire aux etrangers.
RECAPITULAREA LECTIEI 24
24.2. Retineti ea adjectivul "tropical" (la feminin - "tropicale") l~i schimba fonna la masculin
plural- "tropicaux" (1a feminin plural- "tropicales").
24.3. in aceasta lectie am continuat sa ne ocupam de infinitivul prezent (Ul'infinitif present") care
se folose~te pentru a exprima 0 acFune simultana cu cea exprimata de verbul principalei. De
asemenea, v-am prezentat modul in care este folosit infinitivul dupa anumite prepozitii,
adjective sau in unele constructii. in toate aceste situatii actiunea exprimata de infinit.iv, cat
~i cea exprimata de verbul principalei sunt realizate de catre acela~i subiect, adica subordonata
~i principala au acela~i subiect.
Din acest exemplu reiese ca subiectul eare face actiunea In propozitia principala C1e vais")
este acela~j cu subiectul care face actiunea exprimata prin infinitiv ("envoyer").
Mon mari ne peut pas rester une heure - Sotu1 meu nu poate sta 0 ora
sansfumer. lara sa fumeze.
Paul est trop malade pour aller - Paul este prea bolnav ca sa se dueii
au bureau. la birou.
lis sont assez forts pour supporter - Ei sunt destul de putemici ca sa suporte
ce elimat. aceasta clima.
e) in construetiile:
au lieu de + infinitiv
J'ai peor de me sentiI' depayse. - Ma tern ea rna voi simti dezradacinat (departe
de tara).
d) in expresiile:
Nous serons toujours prets a vous aider. - Vom fi intotdeauna gata sa vii. ajutam.
24.4. V-am reamintit cum se folose~te infinitivul trecut ("l'infinitifpasse") dupa prepozitia "apres":
Apres avoir fini mon travail je vais - Dupa ce imi termin treaba.
a la promenade. rna due la plirnbare.
24.5. Infinitivul treeut se folose~te pentru a exprima 0 aqiune anterioara eelei exprimate de forma
personal a a verbului (din principala). De exemplu:
11 a ete desole d'avoir oublie son nom. - A fast foarte suparat eli i-a uitat numele.
3. II veut visiter Ia reserve pour y prendre des photos des animaux sauvages.
2. Tu passes toute 1a joumee ala maison; tu devrais a11er voir des amis.
incepem lectia amintindu-va vocabularul prezentat in lectia 25 din cursul "Franceza pentru
incepatori".
13. Ie secret
Care este pretul acestei bijuterii din filde~? - Quel est >le prix de ce bijou en ivoire?
Am inceput sa citesc noua lectie din - J'ai commence a lire la nouvelle leyon
cursul noslrn. de notre >cours.
Sa stabilim (fixam) data plecarii tale pentru - Etablissons la dale de ton depart pOUf
stagiul de la universitatea din Roma! >le stage a >1'umversltc de Rome.
Aceste indicatii vor fi rara indoiala - Ces >indications seront sans doute
(ell siguranta) necesare. necessaires.
Voi putea cumpara ziare la tutungerie? - Est-ce que je pourrai acheter >la presse
dans Ie bureau de tabac?
in fiecare zi primeam cate-o serisoare - Chaque jour nous >recevions une lettre
de la el. de lui.
Yeti primi marfa dupa ce yeti plati. - Vous >recevrez la marchandise apres
avoir paye.
C.
..
> La presse que je lis aUJourd'hui cst
tres interessante.
Je re~ois une nouvelle. Elle est venue > La nouvelle que je rec;ois est venue ce malin.
ee matin.
J'ai paye ce prix. II n'etait pas eleve. > Le prix que j'ai paye n'etait pas cleve.
Nous avons transmis vos affaires. > Vos afTaires que nous avons transmises
Elles se trouvaient dans la valise. sc trouvaient dans la valise.
D. Completati propozitiile care urmeaza eu substantivul, fonna verbala sau expresia corespun-
zatoare:
Nu mai am nevoie de serviciile acestui - Je n'ai plus >besoin des services de eet
atelier. >ateJicr.
Piecam la un stagiu de trei luni. - Nous partons pour un stage de >trois mois,
Nu voi plati pentro eli nu am bani. - Je ne >payerai pas parce queje n'ai pas
d'argent.
Am avut nevoie de tine ea sa-i trimitem - NOllS >aVD!1S eu besoin de toi pour lui
acest pachet eu scrisori, >transl1letlre ce paquet de lettres.
2
Sa trecem acum la vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie.
Cititi eu voce tare substantiveIe nOl ~i reline~i tradueerea lor in limba
romana:
Cititi inca 0 daHl, eu voce tare, substantivele de mai sus prezentate in alta
ordine:
Je vous presente une offre d'emploi - Doamna, va prezint 0 ofertli de serviciu foarte
tres interessante, Madame. interesanta.
II a deja son dipl6me, c'est seulement - Are deja diploma, numai experienta
I'experience qui lui manque. ii Iipse~te.
Dans le metier de joumaliste Ie courage - Pentru meseria de ziarist iti trebuie curaj
ne peut pas manquer. (curajul nu poate Iipsi).
A cause du chomage dans la profession de - Situatia mea este grea datorita lipsei de
biologiste, rna situation est difficile. locuri de munca pentru biologi.
Depuis cornbien d'annees es-tu a la retraite? - De cati ani e~ti la pensie? (De cati ani ai ie~it
la pensie7)
Vous n'avez pas droit it une pension parce que - Nu aveti dreptul 1a pensie pentru ca nu ati
vous n'avez pas travaille assez longtemps. lucrat suficient de mult timp.
Je desire une meilleure situation materielle. - Imi doresc 0 situatie material! mai bun!.
Si tu as une assurance-vie, en cas de mort, - Daca ai (vei avea) 0 asigurare de viata, in C32
ta femme recevra beaucoup d'argent. de deces, sotia ta va primi multi bani.
Nous avons eu du mal a trouver un boulot. - Ne-a fost greu sa gasim un serviciu.
Nous devrions garder nos postes a tout prix. - Ar trebui sa ne pastram posturile cu orice prel.
une offre d'emploi > [Un oiR dapl Ua] - 0 ofertii de serviciu. de lucru
etre diplome. -e en... >[ etR diplomE a] - a avea 0 diploma in, a fi licentiat in...
Verbul obtenir se conjuga in acela~i mod ca verbul venir. La timpurile compuse verbul obtenir se
conjuga eu auxiliarul avoir.
C'est dans les petites annonces > Am gasit, in sfar~it, aceasta ofena la mica
que j'ai entin trouve eette offie. pubhcltate.
11 n'a aucune experience du metier > Nu are nici 0 experienlil in meseria de ziarisl.
de joumaliste.
II desirerait avoir ce paste, mais Ie diplome > EI ar vrca sii ocupe acest post, dar ii lipse$te
lui manque. diploma.
Ma profession ne me plait pas du tout; > Profcsl<l mea nLl-mi place deloc; a~ vrea sa fiu
je voudrais etre informaticien. informatician.
Apres avoir travaille trente ans, j' ai enfin > Dupa ce am luerat (muncit) treizeci de ani,
a
droit la retraite. am in sf,ir~it dreptul sa ma pensionez.
Des que j'aurai eu rna pension, rna situation > De indaHI ce \ oi avea pcnsia mea, situalia mea
rnaterielle sera meil1eure. materialil ~c va imhullatilli.
5
Elle vient d'obtenir son diplome d'ingenieur. > Tocmai ;;i-a lua! diploma de inginer.
Nous sommes taus dipl6mes en droit. > Suntem Cll totii Iicenliali in drcpt.
II voulait avoir eet emploi a tout prix. > Dorea sa 'Ilba aceastii slujba cu orice pre!.
Avez-vous eu du mal a vous habituer a > V-a fost grcu sa va ohi~nui!i CLI
une nouvelle situation? o situatie noua')
Notre situation professionnelle n'est pas > Situalia noastra profesionala nu este deloe buna,
du tout bonne, it y a du ch6mage dans nu exista locuri de munca pentru biologi
la profession de biologiste. (pentrll eei care au mcseria de biolog).
Parce que son metier est tres dangereux, > Pentrll ca meseria lui e~te [oane periculoasa,
il a une assurance-vie. el are 0 asigurare de \'iat~l.
Citesc mica publicitate ca sa gasesc - Je lis >les petites annonces pour trouver
un serviciu. >un emploi.
Lucrez deja de patruzeci de ani, dar - Je travaille depuis quarante ans deja,
nu rn-am pensionat inca. mais je ne suis pas encore >'.1 la retraite.
Ne-a fast greu sa gasim 0 slujba in Franta. - NallS avons eu du mal a tTouver >un boula!
en France.
Ce ati dont? (Ce ati vrut?) - Qu'est.ce que vous >avez desire?
Suntem fericiti cli ne-am pastrat posturile. - Nous sommes heureux d'avoir >garde
nos >postes.
Da, dupa acest accident are dreptulla - Qui, apres cet accident i1 a droit a
o pensie. une >pension.
Este 0 oferta de serviciu care iti va placea. - C'est >une offre d'emploi qui te plaira.
Vreau sa vorbesc cu acest ziarist cu orice pret. - Je veux >a tout prix parler avec ce >joumaliste.
6
Sunt hcentiat (licentiata) in drept. - Ie suis >diplome(e) en droit.
Cand i~i va lua Paul diploma de biolog? - Quand Paul >obtiendra-t-il son >tIiplome
de >biologiste?
Sa trecem acum la noile probleme gramaticale. Cititi propoziliile care urmeaza, fiind atenti la formele
verbale sense eu caractere ingro~ate. De asemenea, retineti traducerea in limba romana a acestor
propozitii:
Marie desire etre dipl6mee en droit. - Marie dore~te (vrea) sa fie licentiata in drept.
Marie desire que nous soyons dipl6mes - Marie dore~te ca noi sa fim ticentiati
en droit. in drept.
Nous desirons etre les meilleurs eleves - Vrem sa fim eei mai bun; elevi din clasa.
de notre c1asse.
Nous desirons qu'ils soient les meilleurs - Vrem ea ei sa fie cei mai buni elevi din
eleves de leur classe. clasa lor.
in propozitiile de mai sus ati putut observa ca am folosit verbele "vouloir" ~i "desirer".
Ali putut remarca, de asemenea, ca in exemplele pe care Ie-am folosit, prima propozitie este formata
eu ajulorul infinitivului. ~titi deja din lectiile precedente ea, in limba franceza, folosim infinitivul
atunei ciind subiectul propozitiei principale este acela~i eu subiectul propozitiei subordonate. De
exemplu:
7
in exemplele anterioare am folosit verbul auxiliar "etre" la timpul prezent al acestui nou mod.
Verbulla "subjonctijpresent" este intotdeauna precedat de particula "que" ("ca ", "ca sa").
jn exemplele pe care vi Ie-am oferit modul "subjoncrijpresent" este folosit pentru a exprima 0
do rinrii, 0 urare sau 0 voinfii. Modul "subjonctijpresent" este tradus in limba romona prin conjuncti",
prezent.
Pentru a invata noul mod ("subjonctifpresent"), traduce~i in Iimba ramana urmatoarele propozitii:
II veut etre un biologiste celebre. > El vrea sa dcvina (sa fie) un biolog celehru.
Man pere vellt que je sois un medecin celebre. > Tata vrea ca eu sa flU un doctor cdebru.
Toutes les meres desirent que leurs enfants > Toate mamelc i~i dorcsc ca copiii lor sa fie
soient de bans eleves. elevi buni,
Ie veux que tu sois a 10 heuces du > Vreau sa fil acasa la ora 10 seara.
soir a la maison.
NOlls voudrions qu'elle soit prete a nous aider. > Am vrca ea ea sa fie gata sa ne ajute.
Nous desirerions que nos metiers soient > Am vrea ca profesiile (meseliilc) noastrc sa fie
interessants. interesanle,
lis voudraient que VOllS ne soyez pas en retard. > Ei ar vrea sa nu fiti in intarziere
(sa nu intarziati),
NOlls desirerions obtenir un poste dans > Am vrca sa obtinem un post in aceasta
ceUe entreprise. intrcprindcre.
Est-ce que tu desires que je sois ton ami? > Vrei ~;l fiu prit:lenul Hill?
Cu ajutorul exercitiului unnator yeti continua sa va insu~iti fonnele verbului "etre" 1a "subjonctif
present". Completa~i propozitiile care unneaza cu fonna corespunzatoare a verbului la "subjonctif
present":
8
El vrea ca ea sa fie solia lui. - II desire >qu' el1e soit sa femme.
Am vrea sa fiti intotdeauna multumiti - Nous voudrions >quc VOllS soyez toujours
de noi, contents de nous.
Vrei sa ramanem (stam) Cll tine toata seara? - Est-ce que tu desires >que nous soyons avec
toi toute la soiree?
La star~itul primei paTti a acestei lectii, va propunem un exercitiu care contine intregul material
prezentat paoa acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Cand ai obtinut diploma de informatician? > Quand as-tu obtenu ton diplome
(Cand !i-ai luat diploma de informatician?) d'infonnaticien?
Pastrati-va sangele reee (calmul) in aceasta > Gardez votre sang froid dans cette situation
situatie grea (dificila)! ddJicile!
Vai, de~i lucrez de douazeci de ani, nu am > Hclas.jc n'ai pas drOIt a une pension, malgre
dreptulla pensie. vingt ans de travail.
Cauli mica publicitate in acest ziar? > Est-ee que tu eherches les petiles annonces
dans ce journal?
Domnule. v-ali pastrat postul de director? > Avel-VOUS gardc volre poste de directeur,
Monsieur'!
Nu mai am serviciu din cauza ~omajului. > A cause du chomage je n'ai plus de boulot.
Trebuie sa te gande~ti (sa va ganditi) deja > 11 faut penseI' deja ilia retraite.
la pensionare.
in ce domeniu luerezi? (Ce meserie ai?) > Dans quelle profession travailles-tu?
Peste doi ani ea va fi licentiata in istorie. > Dans deux ans elk sera diplomcc en histoire.
~tiu ea Pierre avea 0 asigurare de viata. > Je sais que Pierre avail une assurance-vic.
Domnul Dupont i1i va prezenta tara indoiala > Sans doute Monsieur Dupont te presentera
o oferta de munca interesanta. llne afTre d'emploi interessante.
Trebuie sa obtii cu orice pret acest post > Tu dais obtenir cc poste de directeur
de director. a toul prix.
Nu ~tiu ce ii lipse~te. > Jc ne sais pas ce qui lui manque.
Va va fi greu sa gasiti 0 slujba bine platita. > Vous aurez du mal a trouver un boulot
bien paye.
LECTIA 25 - PARTEA A nOVA
Vreau ca tu sa tii primul care canta - Je veux que tu sois >le premier qui chante
acest cantec. cette chanson.
Sunlem invitati 1a cea de-a optzecea - NollS sommes invites ason >quatre-vingtieme
aniversare a lui. anniversaire.
Este cel de-a I treilea post (pe care il ocup) - C'est mon >troisieme poste dans cette
in aceasta intreprindere. entreprise.
Sunteti a douazeci ~i una persoana care - Vous etes >la vingt et unieme personne qui
a~leapta 0 oferta de munca. attend une offre d'emp1oi.
lata numarul 0 suta al ziarului - Voila >Ic centicme numero de notre journal.
nostru.
Ei caliitoreau numai ell clasa a doua. - lis voyageaient seulement >en scconde.
lata ultima mea ofem de munca - Voila rna >demiere offre d'emploi pourtoi.
pentru tine.
Voila mon dipl6me. Je suis Ires > Voila mon dipl(ime dontje suis tres content.
content de man diplorne.
Je connais une famille. La situation > Je connais llne f<lmille dont la situation
materielle de cette famille est tres malcrielk est tres m<luvaisc.
mauvaise.
J'ai obtenu le poste de directeur. Je favais > rai obtenu Ie poste de directeur dontje t'avais
parle de ce poste. parle.
Je regardais la maison. Ses fenetres sont > Je regardms la maison dont les fcnCtres sont
ferrnees. fennces.
Cititi cu voce tare propozi1iile urmatoare in care am introdus cuvintele noi ~i fitt atenti la traducerea
lor in limba romanii:
Je suis debutant dans rna profession, alors - Sunt incepator in meseria mea, ~ ca
je n'ai pas d'experience. nu am experienta.
Les debuts etsient difficiles pour nous taus. - inceputul a fost greu pentru noi toti.
(Tuturor ne-a fost greu la inceput.)
Avez-vous deja les resultats des experiences - Aveti deja rezultatele experiente10r
de laboratoire? de laborator?
Savez-vous qu'il a subi un grand echec dans - $titi ca eL a avut un mare e~c in caricra?
sa carriere professionnelle?
Ce medecin veut a tout prix obtenir un grand - Acest medic (doctor) vrea cu orice pret
succes parce que I' ambition Ie devore. sa obtina (sa aiba) un mare succes pentru cii
e devorat de ambitie.
Les syndicats doivent proteger les interets des - Sindicatele trebuie sa protejeze (sa apere)
ouvriers, surtout a l'epoque du ch6mage. interesele muncitorilor, mai ales in perioadele
de ~maj.
Dans notre entreprise nous avons tous beneficie - in intreprinderea noastra am beneficiat cu totii
d 'une promotion. de 0 promovare.
II voulait etre un avocat ceLebre, mais, helas, - EL voia (dorea) sa fie un avocat ceLebru, dar,
il a manque son but. vai, el ~i-a ratat scopul-(nu ~i-a atins telul).
NOllS voudrions bien que vous soyez des - Am vrea foarte mult ca voi s~ fiti (sa deveniti)
membres de notre association. membri ai asociatiei noastre.
Retine1i:
Si tu n'as pas d'ambition, tu manqueras > Daca nu vei avea arnbi\le, nu-!i vei atinge
ton but. scopuL
Nous bcneticions lous du droit a la liberte. > Beneficiem eu totii de dreptul la iibertate.
Je voudrais vivre a I'epoque de Napoleon. > A~ vrea sa traiesc in epoca lui (pe vremea lui)
Napoleon.
Les biologistes sonl alles au laboratoire pour y > Biologii s-au dus la laborator
faire des experiences. ca sa faca experienle.
Est-ce qu'on a etabJi Ie resultat de cet examen > S-a stabilit (d<lt) rczultatul acestei probe
de laboraloire? de laborator?
Avez-vous lu cet article du dcbut jusqu'a la fin? > Ati citit acest articol de la inccput pana
la slar~il? (Ati cit it articoJul acesta in intregime?)
C'ctait un avocat dcbutant qui a cause ton > Esccul tau in aeeasta afacere s-a datorat
echec dans celte affaire. unui avocat incepator (fara experienta).
Quel est Ie but de votre association? > Ce urmarc~tc asociali" voastra? (Care este
scopul asociallcl voastre?)
Les ouvriers voudraient que tu sois > Muncitorii ar vrea ca tu sil lc tii director.
leur directeur.
Sa carriere etait longue, il avait fait ses debuts > A <lvut 0 c<lriera lunga, el a inceput sa lucrcze
il y a trente ans. (~i-a facut debutul) acum trcizccl de <inJ.
Complctali propozi1iile eu un cuvant sau 0 expresie noua. Citi!i cu voce tare propozitiile dupa
completare:
Dupa ce voi fi promovat, nu voi mai avea - Quand j'aurai eu rna >promotion, je n'aurai
alte ambitii profesionale. plus d'autres >ambltions professionnelles.
Vrern sa fii directorul nos1ru inca de la - Nous voulons que tu sois notre direeteur
inceputuJ lunii. des >\e debut du mois.
Fiul rneu a citit foarte repede aceste carti; - Mon fils a lu 1rC5 vite ces livres; on peut dire
se poate spune ea Ie-a devorat. qu'llles >a dcvore~.
in tinere!ea mea, inceputurile carierei unui - >A l'cpoque de rna jeunesse, >Ies debuts de
avocat erau foarte grele (difici Ie). > Ia carriere d 'un> avocat etaient plus diffieiles.
13
Toala lumea profita (beneficia) de - Tout le monde >bcncficiait des >resultats de
rezultatele experientelor lor. leurs expenences.
in uzina noastra sindicatele nu fae nimic - Dans notre usine >les syndicats ne font rien
pentru a proteja interesele muneitorilor. pour proteger les interets des ouvriers.
Nu am decat un singur lel- sa fiu - Je n'ai qu'un seul >but - etre Ie directeur
directorul acestei asociatii. de cette >assoc iation.
Nous dcsirons que tu aies un pos1e bien paye. - Vrem ca tu sa ai un post bine platit.
II faut que ton fils ait une enfance beureuse. - Trebuie ca fiul tau sa aiba 0 copilarie ferieita.
II faut qu'elle ait une nouvelle robe pour - Trebuie sa aiba 0 roehie noua pentru ziua ei
son anniversaire. de na~tere.
II faut que nous ayons de bonnes notes - Trebuie sa avem note bune la ~coala.
a I'ecole.
II faut que vous ayez un peu d'ambiti~n. - Trebuie sa aveti putina ambitie.
14
Exersati noile cuno~tinte completand propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale
verbului avoir la subjonctifpresent (conjunctiv prezent):
Tata ar vrea sa am mai multa rabdare. - Mon pere voudrait >que j'aie plus
de patience.
Vrei ca sotul tau sa aiba un - Tu desires que ton mari >ait un emploi
loc de munca mai bine plaht. mieux paye.
Trebuie sa aveti un scop in viata. - II faut >que VOllS aycz un but dans la vie.
Vreti ca ei sa aiba mai multa experienta - Vous voulez >qu"ils aient plus d'experience
profesionala. professionnelle.
in ultimul exerciliu al aeestei lectii am introdus toate cuno~tintele noi (vocabular ~i gramatica).
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Parintii lui ar vrea ca el sa fie licentiat > Scs parents voudraient qu'il soit diplome
in drept. en droit.
De la inceputul acestui an am dreptul > Dcpuls Ie debut de cene annee j'ai droit
la pensie. iJ une pension
Acest avocat incepator (tanar avocat) este > L'ambition dcvore eet avoeat debutant.
devorat de ambitie.
Ea a avut un e~ec la inceputul carierei. > Au dehut de sa carriere dIe a subi un eehee.
Vai, nu ne-am atins scopul! > Helas, nous avons manquc Ie but!
Ti-am gasit aceasta oferta de serviciu > C'est dans Ic~ pctite~ annonces que j 'ai trouve
la mica publicitate. cctte offrc d'cmplOl pour toi.
Ace~ti muncitori sunt in ~omaj de la > Ces ouvriers sont au [homage depuis Ie debut
inceputul lunii. du mois.
Sindicatele ar trebui sa ne protejeze cu > Les sylldic<lts devraienl a tout prix proteger
orice pret interesele. nos intcn~ls.
Vrem ca voi sa fiti buni inforrnaticieni. > Nous voulons que vous soyeL de bans
informaticiells.
\
Vei fi promovat cand vei avea mai multa > Tu auras ta promotion quand tu auras eu plus
experienta profesionala. d' experience pro fess i0 11ne II e.
15
in perioada despre care iti vorbesc, eram > A I"epoque dontje te parle,j'etais
un biolog debutant (incepator). un biologiste dcbulant.
Tocmai imi luasem diploma dind mi-a fost > Je venais d'obtcnir Jc dlplomc quand on m'a
propus acest post in asociatia dumneavoastra. propose cc paste dans votre association.
in meseria (profesia) mea este imposibil sa > Dans ll1a profession Ie succes est
ai succes (succesul este imposibil). impossible.
Domnul Dupont nu mai putea sa-~i pastreze > Monsieur Dupont Ill: pouvait plus garder son
postul de director (nu mai putea ramane in posle de directeur.
postul de director).
Ea nu are nici 0 meserie, a~a ca (de aceea) > Elle n'a aucun mdier, alors elle a du mal a
ii este greu sa-~i gaseasca un serviciu. trouver un emploi.
A~ vrea ca situatia voastra materiaHi sa fie mai > .Ie dcsircrais que voin: situation matcrielle soit
buna ~i sa aveli toti un serviciu. mCllleurc et que vaus ayez tous un travail.
in incheierea leetiei, ea de obicei, va propunem un exereitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare cuvintele
urrnatoare in care se repeta acela~i sunet:
16
RECAPITULAREA LECTIEI 25
25.2. in aeeasta leqie ati aflat, de asemenea, cum se formeaza prezentul modului subjonctif -
suhjollctif prlsent. Acest mod se folose~te in mai multe situatii, pe care Ie yeti invaia eu
limpul. in exemplele pe care vi Ie-am prezentat, subjonetifpresent a fost folosit in propozitii
subordonate, fiind cerut de verbe carc exprima un sentiment, 0 dorinta sau 0 vointa; de
exemplu:
Va reamintim ea, daea propozitia principala ~i cea secundara au acela~i subiect, verbul
subordonatci se exprima in limba franceza prin infinitiv:
17
Subjonctifpresent se folose~te obligatoriu dupa expresia verbala impersonal a il faut que -
"trebuie ea sa (sa) ... ":
II faut que nous soyons chez lui a 5 heures. - Trebuie sa fim la el (acasa) la ora 5.
Verbul exprimat la subjontifpresent este introdus de conjunctia que (ca sa, sa):
Pana acum am conjugat la subjonctif present verbele auxiliare avoir lii etre. Acestea sunt
verbe neregulate, de aceea conjugarea lor la subjonctifpresent va fi neregulata.
ttre
Avoir
18
TEMA PENTRU ACASA 25
2. Qu'est-ce que les syndicats ont fait pour proteger les interets des ouvriers?
3. II faut que vous ayez plus d'ambition dans votre vie professionnelle.
1. De ce ai avut un e~ec?
19
LECTIA 26 PARTEA INTAI
Pentt-u inceput, sa recapituHim materialul invatat in lectia 26 din cursul "Franeeza pentru ineepa.tori".
Multi ~omeri cauta oferte de serviciu - Beaucoup de >chomeurs cherchent des offres
la mica publicitate. x1'empJoi dans les petites annonces.
Laboratorul este noul meu loc de munca. - Le laboratoire est man nouveau >lieu
de travail.
Acest tehnician incepator nu are inca - Ce >tcchnicien debutant n'a pas encore de
multi! experientii.. grande experience.
Vreau ea tu sa fii (sa devii) inalt functionar. - Ie veux que tu sois un haut >fonctionnaire.
Cand vei fi promovat, vei primi ~i 0 - Quand tu auras eu ta promotion, tu auras aussi
marire de salariu. >tme augmentation de ton >salaire.
intreprinderea noastra a fost inchisa, iar - On a fenne notre >entreprise et >les ouvriers
muncitorii sunt in ~omaj. sont au >eh{lmage .
Acest artizan (me~te~ugar) vrea sa-~i - Cet >artisan veut garder son atelier pour
pastreze atelierul pentm fiul Sall care son fils qui apprend Ie meme metier.
invata aceea~i meserie.
Meseria ta este dura, ca ~i a mea. - Ton metier est x1ur , >comme Ie mien.
20
Nu d-?tiga mult ca muncitoare, de aceea - Comme >ouvriere elle ne gagne pas beaucoup,
situatia ei materiala este grea. alms sa situation materielle est >dure.
Ca functionara la banca mi-a fost destul de - Mes debuts >d'employee ala banque etaient
greu la inceput. assez>durs.
Nu, caut inca 0 ofen a de munca. - >Non,je cherche toujours une offre d'emploi.
Marie nu ~i-a luat inca diploma? - Marie n'a toujours pas son diplome?
(Marie tot nu ~i-a luat diploma?)
V-ali instalat deja 1a noulloe de munca? - VOllS etes-VOliS deja >installcs dans votre
nouveau lieu de travail?
Te-ai apueat de treaba? (Ai inceput - Est-ce que tu t'es >mise au travail?
sa luerezi?)
Domoul Durand s-a prezentat tuturor? - Monsieur Durand, s'est-il >presente atout
Ie monde?
Ali fost singura in aceasta situatie, - VOllS etes-vous >trouvce seule dans cette
doarnna? situation, Madame?
21
Va prezentam 0 noua serie de substantive. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti
traducerea lor in limba romana:
Pentru a reline mai u~or noul vocabular, recititi cu voce tare acelea~i cuvinte,
intr-o alta ordine:
22
Sii introducem cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza ~i retineti
traducerea Jor in limba ramana:
11 ya trois pouvoirs: legislatif, executif et - Exista trei puteri (in stat): legislativa,
judiciaire. executivii ~i judeciitoreascii.
Le president est Ie chef du pouvoir exccutif - Pre~edintele este ~eful puterii executive,
qu'il partage avec Ie gouvemement. pe care a exercita impreuna cu Guvemul.
Le president est avant tout Ie chef de l'Etat. - Pre~edintele este, mai inainte de orice,
~eful statului.
Le premier ministre, nomme par Ie president, - PrimuJ ministru, numit de catre pre~edinte.
choisit les ministres. aJege mini~trii.
Pendant les elections les Franyais elisent - in timpul alegerilor, francezii i~i aleg
leur president. pre~edintele.
23
Ie parti de gauche >tgo~] - partidul de stanga; stanga
la gauche
Verbul partager se eonjuga la fel ca verbul manger, appartenir ca vellir, elire ca lire. Celelalte verhe
sunt verbe regulate de grupa I.
Retineti, de asemenea:
Urmatoarele exercitii va vor ajuta sa retineti mai u~or vocabularul pc care vi I-am prezentat.
Nous (lYons elu notre chef d' Etat > ~c-am ales acum dOl ani ~eful statului.
il y a deux ans.
Mon ami et moi, nous partageons la meme > Ell ~i eu prietenul meu impartim aceea~i
chambre. camera.
II sera nomme 11 ee poste. > Va Ii numit in acest post (in aceasta functie).
Ce regime politique ne durera plus > Acest regim politic nu va mai rezista
longtemps. multa lireme.
24
Que fait Ie gouvemement de la Rcpublique > Ce face guvcmul Republicil Franceze
Franaise pour les citoyens? pentru ceta\eni?
Quand les elections universelles aUTOnt lieu? > Clnd vor avea loc alcgcrile genera Ie?
Cette loi ctait difficile a voter au Parlement. > Aceasta lege a trecut ell greu prin Parlament.
II faut que Ie suffrage soit universe!' > l'rebuie ca vatul sa fie universal.
Vous votez pour ou contre la politique > !Jomnulc, votati (suntcti) pentru sau
de ee gouvemement, Monsieur? impotnva POJitlCll aeestui guvern?
Tout Ie peuple a tlu son president. > intreg poporul ~j-a ales pre~edjntele.
Quel est son etat de sante? > Care este Slarea sanala\ii lui?
(Cum sta ell simatatca?)
Nous desirons que les principes de notre > Vrem ca principiile guvemarii noastre sa fie
gouvemement soient bien etablis. bine stablJite.
On nous a presente tous les candidals > Toli candida!ii ne-au fast prezentati
ala tele. la televizor.
II est entre dans un des partis de gauche. > El a intrat intr-unuI dintre partidele de stanga.
Ce parti ne viendra jamais au pouvoir. > Acest pnrtid nu va ajunge niciodata la putere.
(Acest pmtid nu va prdua niciodata puterea.)
Verificati daca v-ati jnsu~il corect vocabularul prezental in aceasta lectie rezolvand exercitiul unnator.
Completati eu un cuvant corespunzator urmatoarele propozitii in limba franceza ~i cititi-Ie apoi eu
voce tare:
Politica guvemulUl nostru este amenintata - >La politique de notre >gouvcmcmcnt est
de lipsa de bahi. menace par Ie manque d'argent.
o sa votam impotriva acestei legl. - Nous > allons voter >contre ceUe > loi.
Stanga a venit la putere. - C'est >Ia gauche qui >est venue au pouvoir.
Aces! regim (politic) trebuie schimbat cat - II faut changer ce > regime Ie plus vite
mai repede cu putinta. possible,
Care este principiul (care sta la baza) - Que! est> Ie principe de votre association?
asoeierii voastre? (Ce urmare~te asocierea voastra?)
25
El a fost ales eu majoritate de vaturi, - 11 ><1 ete tlu ala majorite au >suffrage
prin vot universal. >universcl.
Am vrea ea pre~edin(ele Statelor Unite - Nous voudrions que >le president des
(ale Americii) sa fie un am cu mai >Etats-Unis soit un homme d'une plus
multa experienta. grande experience.
Trebuie ea poporul sa fie multumit. - n faut que >le peuplc soit content.
Nu fac ~i nu am facut niciodata parte din - Je >n 'appartiens et je n'ai jamais >appm1enu
nici 0 asociatie sau partido a aucune association ni aucun >pani.
Au fost stabilte frontierele acestui nOll stat. - On a etabli les frontieres de ce nouvel >Etat.
Trebuie ea ~eful statului sa fie ales anul viilor. - II faut que >le chef de l'Etat >sojt elu I'annee
prochaine.
Cititi urmatoarele propozitii i?i fW atenli la cuvintele scrise cu caraetere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, tradueerea in limba romana a acestar propozilii:
II faut queje vote pour ce candidat. - Trebuie sa votez pentru acest candidat.
Ie te Ie dis pour que tu changes d'opinion. - Ti-o spun pentru ea sa-li schimbi parerea.
II faut qu' il partage son argent entre - EI trebuie sa-~i Imparta banii (averea) intre
ses enfants. copiii sai.
VOUS ne partirez pas avant que nous - Nu yeti pleca inainte sa terminam
finissions cette dispute. aceasta diseutie In contradictoriu.
Je reste chez moi jusqu'a ce que - Raman acasa paoa cand ma veti chema (suna).
VOllS m' appeliez.
Tout est pret pour qU'ils mangent. - Totul este pregatit (gata) pentru ea ei
sa manance.
26
Din exemplele pe care tocmai vi le-am prezentat rezulta ea modul eonjunctiv - subjonctif- este
folosit in limba franceza dupa:
in lectia precedenta ati intalnit verbele avoir ~i bre conjugate la subjonctif (present). in exemplele
anterioare am conjugat la modul subjonctif (present) verbe regulate (din grupele I ~i II). Regula
generala de formare a modului subjonctif este:
-e -ions
-es -iez
-e -ent
in partea destinata reeapitularii aeestei leetii va yom prezenta exemple de conjugare completa a unor
verbe care unneaza aceasta regula.
lata alte cateva exemple de folosire a modului subjonctlj (present). Cititi cu voce tare propozitiile
care urmeaza ~i traduceF-le apoi in limba ramana, folosind, desigur, ca de obicei, filtrul ro~u:
II faut que nous parhons frantrais. > 'T'rebuic s~\ vorbim fran!ULe~te.
II faut que tu paries avec rna mere. > TrcbUlc sa vorbe~ti ell mama.
Je ferai tout mon possible > Voi face tot ce imi sta in putinja
pour que tu finisses tes etudes. pcntru C<I sa-(I lermllli studiile.
27
At1endez jusqu'a ce qu'ils viennent. > A$lepta\i palla cand vor veni.
II faut que vous reeeviez les Durand. > Trcbuie S11-i priml(i p.: memhril
famlliei Durand.
Venez nOU5 voir avant que nous partions. > Veniti sa nc vedctl i'nainte sa plecam.
A~ vrea (ca tu) sa munce~ti mai bine. .. Je voudrais que tu >travailles mieux.
Trebuie (ea voi) sa rnunci!i mai bine. - II raut que vous >travaiJliez mieux.
A~teapta pana dnd te vom suna (chema). - Attends jusqu'a ce que nous >t'appellOns.
Voi ie~i (in ora~) inainte sa vina parintii mei. - Je sortirai (en ville) avant que mes parents
>viennent.
Voi face tot posibilul en aceasta afacere - Je ferai tout mon possible pour que cette
sa se sTar~easca cu bine. affaire >finisse bien,
De~i esle bolnav, s-a dus la serviciu (munca). - Bien qu'il >soit malade, il est aUc au travail.
Treeem acum la ultimul exerci~iu din aceasla prima parte a leqiei 26. Rezolvandu-I. puteti veriflca
In ce masurii v-a!i insu~it vocabularul nou ~i regulile de folosire a modului subjoncrif (prbent).
Traduceti In Iimba franceza:
Trebuie sa te intereseze politica. > Jl faut que tu l' illtcre~sc~ a 1a politi que.
Voi face tot ce imi sta in putinta pentru ca > Je ferai tout mon possIble pour que
starea sanata!il lui sa fie mai buna. son etal de sante soit meillcur.
Care sunt rezultatele alegerilor? > Qucls sont les rC~lIltats des elections')
Stanga a venit la putere eu majoritate de voturi. La gilUChc est venue au pouvoir i\ la tTI<:ljoritc.
Tot poporul ar vrea ca primul-mmistru > Tout Ie pcuple voudrait que Ie premier ministrc
sa conduca mai bine guvemul. dirige mieux Ie gouverncment.
Sa votam impotriva acestui candidat inainte > Votons coolre cc candida! avant qu'il vienne
ca el sa vina (sa ajunga) la putere! au pouvoir l
Trebuic sa facem ceva pentru ca accasta > II faut faire quclque chose pour que celte loi
lege sa nu fie votata. ne SOIl pas voIce.
28
Cu toate ea votul este universal, > Bien que Ie suffrage SOlt universel,
putini oameni voteaza. pcu de gens votent.
Cine este numit in acest post? > Qui est nommc a ce poste?
Am vrea ca puterea judecatoreasca > ]\ ous voudrions que Ie pouvoir judiciaire
sa apartina eandidatului partidului nostru. appartienne au candid at de notre parti.
Trebuie sa alegeti un alt candidat. > 11 faut que vous clisiez un autre candidat.
Pre~edintele are toate drepturile > Lc president a tOllS Ics droits du chef de l'Etat.
~efului statului.
in incheiere, ca de obicei, un exercitiu fonetic. Cititi eu voce tare cuvintele unnatoare in care se
repeta acelea~i sunete:
29
LECTIA 26
in aceasta parte a lec!iei noastre recapitulam intregul material prezentat In acest caiet de curs (lexic
~i gramatica). Exercitiile pe care vi Ie propunem spre rezolvare va vor ajuta sa va verificali cuno~tintele
dobandite ~i sa observati eventualele lacune eXlstente. Daca ve!i consta1a ca nu v-ati insu~it Inca
intregul material, veti putea reveni la acele par~i din caiet pe care nu Ie sHipaniti foarte bine ~i Ie
puteti recapituIa.
Lc Parlemcnt
.......... / / ..........
gOllvernemenl, I iJ peul ohJigcr Ie gouvcrnemenl I avcnir pour repondrc it des questions. I I
./' ./' ./'./' ..........
Lcs questions aidcnt Ie Parlement a mieux comprendre I ce que fait Ie gouvernement. I !
.,/ .......... /
On dit que Ie gouverncmcnt cst responsablc devant Ie Parlement, , i! est obligt de partir si
.,/ ,/ /
celui--ci monlee, I en votant contre lui ala majorile, I qu'il n'est pas d'accord avec sa
...........
politiquc. II
Lc Gouverncmcnt
.,/.......... /
Le gouvcrnemcnt conduilla politiquc du pays. II Mais Ie pr~sjdenl de la Rcpublique I peut
,/ / ..........
changer certaines decisions tiu gouvermement. II
/ .,/ /.......... / /
Le chef du gouvcrnement I s'appelle lc premier ministre. II II esl nomme par Ie president
'-. / / .,/ ..........
de la Republiq ue. II Ensultc I il choisit ses ministres I avec qui iI forme Ie gouvernement. I I
/ .,/.......... ..........
II dirigc les ministres I clles fait travailler ensemble. II 11 repres~nle Ie gouvernement. II
.,/ .,/ .......... ,/ /
II Ya des choses I qu'il cst Ie seu! I apouvoir faire: I C'CSl lui, I par cxemplc, I qui presentc lcs
/'" ./ /"'.......... ./
On dit souvent que Ie president de la R~publique I est Ie premier des Franc;ais: I it est Ie chef
........... ./........... /'" /'" /'"
de l'Etat. I iI repr~ente la France. II Il est tlu ala majorite, I au suffrage universel, I pour
./........... /'" /"'........... ./........... ./
sept aDs. I I II habite I et travaille AParis, I au palais de I'Elysee J I. Le president a tous les
/"'.......... ./ ...........
droits du chef de l'Etat. I J II repr~nte Ia France sur Ie plan international. II
./ /'" ./ /'"
-Dis, 1 Marie, I tu as lTOuvt un boulot? II
...................... ./ ...........
-oui, I entin! I I Apres six mois de chOmage. II
/'" /'"
-Comment I'as-tu eo? II
/'" /'" ...........
-C'esl dans les petites annonees I que j'ai trouve une offre d'emploi. I I
./ /'"
-ou est-ce que tu vas travailler? II
/"'........... /"' ...........
-Dans un laboratoire. II Je suis biologiste. I tu Ie sais. II
........... /'" /'" ././
-Oui. II Tu es dipl~mte en biologic, I n'est-ce pas? II
-........... /"' ..........
-Q.li. I I J'ai obtenu mon dipl~me it ya deja deux aos. II
/'" ..........
-Alors. I bonne chance! I I
31
./ ./ ......... ./............ .,/
-Mol, I j'ai voulu a tout prix garder man poste. I I Mais que taire, I c'est l'age... I I Et en plus
..........
il y.ll des jeunes qui sont au ch6mage... II
.......... ......... ,/' .........
-Cui. II VallS avezraison. II II faut faire place auxjeunes. II
......... .........
-Mais c'est duro I I Le travail me manque... II
.,/ ............ ../......... /"' .........
-A moi, I non. II Au contraire. I I J'ai d'autres buts dans rna vie. I I
.,/..........,/ ../ ../ ../
-11 faut que fen trouve aussi... I I Alors pour commencer, I que diriez-vous si je vous invitais
../
au cinema? II
./ ./ ..........
-Je dirais: I C'est une tres bonne id~! I I
Es1e inceputul carierei lui (ei) politice. > C"est Ie debut de sa carriere politique.
Trebuie sa votati eu totii pentru candidatul > II faut que VOliS votiez tOllS pour Ie candidat
partidului nostru. de notre parti.
Care sunt eonceptiile (prineipiile) politicii > Quels sont les principes de la politique
guvemului nostru? de notre gouvernement?
Beneficiem eu totii (Ne bucuram eu totii) > l\'ous beneficions tous des memes droits.
de acelea~i drepturi.
EI ar vrea ca, la alegerile generale, candidatii > II voudralt que les candidats de la droite
dreptei sa sufere 0 infrangere. sublssent un cchec au suffrage universe!.
~eful statului il desemneazli pe primul-ministru, > Le che f de l' Etat nomme Ie premier ministre
care Walege mini~trii. qui choisit les ministres.
Pentru cine a fost votata aceasta lege? > Dans I'interet de qui celie loi a-t-elle
(in interesul cui a fost votata aceasta lege?) ete votce?
in vremurile noastre regimurile politice > A notre cpoque les regimes poJitiques
se sehimba eu repeziciune. des pays changent VltC.
A~teptati pana cand voi fi promovat! > Attcndcz .i usq u' a ce qLie j' aie rna promotion!
Ei fae tot ee Ie sta in putinta pentro ea > 115 font lout pour que leurs candidats soient
in guvem sa fie ale~i candidatii tor. elus au gouvemement.
inainte sa va prezentam 0 oferta de munea, > 11 faut que vous obteniez Ie diplome avant
trebuie sa va luati diploma. que nous vous prcsentlons une offre d'emploi.
Trebuie sa va pastrati posturile eu orice pret. > 11 faut atout prix que vous gardiez 'lOS postes_
Completati propozitiile in limba franceza eu acele cuvinte sau expresii care lipsesc. Nu uitati sa cititi
eu voce tare propozitiile dupa rezolvarea acestui ultim exercitiu:
Sindicatul va vota impotriva candidatului nostru. - >Le syndicat votera >contrenotre >candidat.
A~ prefera sa vina la putere cat truli - Je prcfererais que votre candidat >vienne
repede eu putinta candidatul vostru. Ie plus vite possible >au pouvoir.
A~ vrea sa-mi imparta~iti parerile (sa fiti de - Je voudrais que vous >partagiez mes opinions
aceea~i parere cu mine) despre sur ce >gouverncment.
(in ceea ce prive~te) acest guvem.
Majoritatea tinerilor nu au nici un scap_ - >La majori Ie des jeunes n' a aucun >but dans
in viapi. la vie.
inainte sa primim aceasta oferta de mundi, - >Avant que nous >recevions cette >offre
trebuie sa ne luam diploma. d'emploi, nous devons >obtenir Ie diplome.
26. t. Vi amintim cateva structuri lexieale aflate in stninsa Jegatura cu subiectul leqiei noastre:
26.2. In cursul aeestei leqii, ea~i in leetia precedenta, ne-am ocupat de modul subjonctifla timpul
prezent - subjonctif present. Veti folosi acest mod dupa urmatoarele expresii verbale ,i
locutiuni eonjunqionale:
il faut que (a se vedea recapitularea Jectiei 25) - trebuie ca sa.. " trebuie sa...
Formam modul subjonctif (present) pentru persoanele 1, 11, III singular ~i pentru persoana a
Ill-a plural adaugand radicalului de indicativ prezent (indicatif present) persoana a Ill-a
plural terminatiile: -e, -es, -e ~i -ent. Pentru persoanele I ~l II plural vom adauga terminatiile:
-ions, iez la radicalul de indicativ (present) persoana I plural.
-e -ions
es -iez
e -ent
Va prezentam in continuare conjugarea ditorva verbe la modul subjonctifpresent:
parler finir
recevoir connaitre
36
TEMA PENTRU ACASA 26
37
a I'epoque >[a lEpok] - la epoca, in vremea, in perioada
(Ie chef de) l' Etat >L10 sefdO lEta] - ~eful statului
manquer Ie but > [makE 10 hUt] - a rata tinta, a nu-~i atinge scopul
materiel, -elle > [matERiel] - material, -3
40
LECTIA 27 PARTEA INTAI
Corpul lui e lung, dar gatul - Son >tronc est long, mais son >COll
este scurt. est court.
A~ vrea ca nasul sa-mi fie drept, - Je voudrais que mon ::>nez soit droit,
fruntea mai inalta, iar urechile >Ie front plus haut et >Ies oreilles
maimici. plus petites.
Daca vrei sa fii mai putemic, - Si tu veux que ton >corps soit plus fort,
fa sport. fais du sport.
Trebuie sa va spalati pe dinti - II faut que vous vaus brossiez les >dents
dimineata ~i seara. Ie malin et Ie soir.
B. Sa facem 0 scum recapitulare a adjectivelor invatate in lectia 27 din cursul "Franceza pentru
incepatori". Completati propozitiile care urmeaza cu un adjecliv corespunzator:
Marie este cea mai delicatii - Marie est 1a plus >fine de toutes
dintre fete. les jeunes filles.
Vai, la varsta mea deja mi se albe~te - HeIss, it mon age mes cheveux
(imi incamn,e~te) paml! deviennent deja >gris!
Fata lui este mai degraba oval a, - Son visage est pluto1 >ovaJe et ses yeux
iar ochii rotunzi. sont >ronds.
E1 nu e frurnos, dar nici ucit. - II n'est pas beau, rnais il n'est pas
>laid non plus.
Aceasta eunoseuta actrita este - Cette actrice eonnue est une grande
a bruneta inalta eu fata delieata >brune au visage >fin,
(cu un chip delicat).
Ochii mei sunt alba~tri, ai tai - Mes yeux sont bleus, >lcs tiens
sunt verzi. sont verts.
Parol tau este scurt, altui (al ei) - Tes cheveux sont courts, >lcs sicns
degraba lung. sont plutot longs.
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. - >(IiI pour rei 1, >dcnt pour dent.
Eu am serviciul meu, tu it ai pe a1 tau. - Moi, j' ai >mon boulot, toi, tu as >le tien.
2
ineepem lectia noua, ea de obicei, propunandu-va 0 serie de substantive.
Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti traducerea lor in limba romana:
Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi cu voce tare cuvintele de
_ mai sus, a~ezate intr-o alta ordine:
3
Cititi cu voce tare propozitiile in limba franceza in care am folosit cuvintele Doi ~i retineti traducerea
lor in limba romanit
II faut que I'Etat controle l'economie. - Trebuie ca statuI sa controleze economia.
Le gouvemement voudrait changer - Guvernul ar dori sa schimbe
Ie systeme financier. sistemul financiar.
Si Ie patron refuse I'augmentation de salaire, - Daca patronul refuza marirea de salariu.
nous nous mettons en greve. facem greva.
Pour que 1a situation economique de l'industrie - Pentru ca situatia economiea a industriei
soit meilleure, il faut produire davantage. sa fie mai buna, trebuie sa se produca mai mull.
NOlls desirons tous que Ie progres scientifique - Vrem ell totii ca progreslll ~tiintific
soit plus grand. sa fie mai mare.
On exploite Ie charbon dans plusieurs - Carbune1e este folosit in mai multe domenii
domaines de I'industrie. ale industriei.
La libre concurrence menace les petites - Libera concurenta ameninla
entreprises. micile Intreprinderi.
La baisse du niveau de vie a cause une - Seaderea nivelului de trai a CRuzat
crise politique. o criza politica.
11 faut subvenir aux besoins - Trebuie sa ne ingrijim de nevoile
du Tiers-Monde. Lumii a Treia.
Les patrons n'acceptent pas 1es demandes - Patronii nu accepts. cererile salariatilor.
des salaries.
Aujourd'hui les ouvriers de notre usine - Astazi muncitorii din uzina naastra
font la greve. fae greva.
Retine1i noile expresii, verbe ~i adjective pe care le-ati intalnit in propozitiile anterioare:
se mettTe en greve > [sO metR a gRev] - a face greva, a dec1an~a 0 greva
faire la greve > [feR la gRev] - a face grev3
subvenir aux besoins > [sUbvOniR () bOzue dO] - a se ingriji de nevoile (cuiva);
a ave a de ... grija de necesitatile
(cuiva)
contr6ler > [k6tRoIE] - a controla, a verifica;
a supraveghea
refuser > [ROil_hE] - a refuza, a nu fi de acord,
a respinge
accepter > [aksEptE} - a aecepta, a fi de acord, a consim~i
produire > [pRodUiR] - a produce, a crea, a fabriea
causer > lkozE] - a cauza, a provoca; a vorbi,
a Conversa
financier > [finasiE] - financiar
financiere > [finasleR] - financiara
cconomique > LEkonomik] - economic, economica
scientifique > [siatifik] - ~tiintific. ~tiintifica
4
Verbul "subvenir" se conjuga la fel ca verbul "venir", dar, la timpurile compuse, folose~te verbul
auxiliar "avoir".
Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii pentru a retine mai bine vocabularul aeestei 1eclii:
Le niveau de vie dans les pays > N ivelul de trai cslc foarlc scazut in 1;ink
du Tiers-Monde est tres bas. Lumii a Treia.
Ce patron controle sans cesse ses salaries > Aces! patron i~i controlt:aza tot timpul
pour qu'ils travaillent davantage. salariatii pentru ca ace~tia sa lucreze mai mult.
La libre concurrence, c'est Ie systeme > Llbera concurenla esle acel sistem economic
tconomique laissant a chacun la liberte de carc laSd fiCC[lrUla libertatea de a produce ~i
produire et de vendre aux conditions qu'it veul. de a vinde in conditIllc pc C<ire Ie dore~te,
A I'epoque de la crise il fallait subvenir > in timpul crizei a trebuit sa se aiba grija
aux besoins des plus pauvres. de Ile\> oIle celor mai saraci.
Alors, tu acceptes ou tu refuses cette offre > Ucci, acceptl sau refuLi aceasta oferta
d'emploi? de serviclU','
L'industrie consomme beaucoup de charbon qui > Industria consuma mult carbune care sen'e~tc
sert a produire une grande quantite de produits. la produccrca unlli marc numar dc m[lrfuri
(produse).
Le developpement scientifique est menace par > Dezvoltarea ~tiin\ifica este amenin\ata de
la baisse du niveau economique de l'Etat. scaderea nivelului economic al statului.
Completati propozitiile care unneaza eu cuvantul, expresia sau fonna verbala corespunzatoare:
in meseria mea, rna tern de concurenta. - J' ai peur de >la concurrence dans mon metier.
Economia noastri sufera 0 criza grava - Notre >cconomic subit une >cnsc grave.
(trece printro criza de proportii).
A~ vrea sa am grija chiar eu de nevoile familiei - Je voudrais moi-meme >subvenir aux bcsoins
mele, dar nu pot, pentru ea sunt in ~maj. de rna famille, mais je ne peux. pas parce que
je suis au chomage.
Accept cu bucurie oferta Ia. - > J' acccptc avec joie ton offre.
5
imi pare foarte rau ea Paul a refuzat sa vina - Je suis desoltS parce que Paul >a refuse
la aniversarea mea. de venir pour mon anniversaire.
Afacerile mele financiare merg prost. - Mes affaires >financieres vont mal.
Trebuie sa va supravegheati (controlati) mai - II faut que vous >contr61iez >davantage votre
mult sistemul economic. >systeme >economique.
Ce s-a produs in aceasta uzina - Qu'est-ce qu'on >a produit dans eette usine
luna trecuta? Ie mois demier?
in tarile Lwnii a Treia progresul ~tiintific - Dans les pays du >Tiers-Monde Ie >progres
se obtine Cll dificultate. scientifique est difficile a obtenir.
Parerea sindicatului a fost aceeptata ~i am - L' opinion du syndicat >'1 Clc acceptce et nous
declan~at greva. nous sommes mis >en greve.
Nivelul de educare din aceasta ~coaUi este - >Le OI\eau de I'education dans cette ecole
ridicat, a~a ca trebuie sa inveti mai mult. est 61ev6, alors tu dois apprendre >davantage.
Dezvoltarea industriei din aeeste state depinde - >Le dcvcloppcmcnt de >I'industric dans ces
de situatia politica din intreaga Europa. Etats depend de la situation politique
de toute l'Europe.
Salariatii nu mai accepta scaderea nivelului lor - >Les salaries n'>acceptent plus >la baisse du
de trai ~i aceasta poate cauza greva. niveau de leur vie et .,:a peut >causer la greve..
in propozitiile care urmeaza acest mod a fost folosit pentru a pune in evidenta anumite sentimente.
Cititi cu voce tare propozitiile, acordand 0 atenlie deosebita forme lor verbaIe scrise ell caraetere
ingro~ate:
II est desol6 que tu r-efuses ce poste. - Lui ii pare foarte TaU ca refuzi acest post.
Je suis content que tu fasses bien ton travail. - Sunt bucuros ca iti faci bine treaba.
II est triste que vous alliez deja a la maison. - EI este trist eft plecali a~a de repede acasa.
Nou's sommes heureux qu'il puisse partir - Suntem fericiti cli el poate sa pIece in Franta.
pour la France.
6
Je suis desalt que tu ne sach~ pas la verite. - imi pare rau eli. nu cuno~ti adevarul.
Nous sommes desales que tu veuilles partir. - Ne pare foarte rau ea vrei sa pleei.
Est-ce que tu es triste que nous n'allions pas - E~ti trist eli. nu mergem
en vaeanees? in vacanta?
Je suis heureuse que vous sachiez tout. - Sunt fericita ea ~titi totul.
Elle n'est pas contente qu'ils veuillent rester - Ei nu-i convine eli ei var sa ramana (sa stea)
encore une semaine chez elle. inca a saptamana la ea.
Expresiile etre content, etre triste, etre desolt, etre heureux cer folosirea
modului subjonetiv.
Vii prezentdm ;n continuare formele de "subjonctif present" ale acestor verbe, la persoanele I
(~ingular fi plural) fi a llI-a plural. Tindnd cont de aceste forme, veli putea conjuga cu u~urin!ii
celelalte persoane, dot jUnd cii aceste verbe au, la "subjonctif present ", acelea.yi terminal;; ca #
verbele regulate pe care Ie-ali intd/nit in exemplele lIoastre anterioare: -e, -es, -e, -ions, -iez, -ent.
Pentru a invata sa folositi modul "subjonctif present" traduceti in limba romana propozitiile din
exercitiul care urmeaza:
Le directeur de cette entreprise est content - Directorul acestei intreprinderi este multumit
que les salaries veuillent tinir la greve. ca salariatii vor sa puna capat grevei.
II faut que nous puissions tous subvenir - Trebuie sa tim eu tolii in stare sa ne ingrijim
aux besoins des pays du Tiers-Monde. de nevoile tarilor din Lumea a Treia.
Je suis desole que vous me eontr6liez - Imi pare foarte rau ca rna eontrolati
si souvent, Monsieur Ie direeteur! atat de des. domnule director!
Nous sommes tristes que vous refusiez - Suntem tri~ti eli refuzati ajutorul
notre aide. nostru.
II faut que vous sachiez quel est Ie niveau - Trebuie sa ~titi care este nivelul de
de vie de ce peuple. trai al acestui popor.
II faut qu'on fasse quelque chose pour que - Trebuie sa facem ceva pentru ca muncitorii
les ouvriers produisent davantage. sa produca mai multo
Vrem sa faci ceva pentru noi. - Nous desirons que tu >fasscs quelque chose
pour nous.
Paul este foarte suparat ca nu vreti sa-I - Paul est desole que vous ne >vouliez pas
ajutati in aceste afaceri tinanciare. I' aider dans ees affaires tinancieres.
A~teapta sa-mi fac tema! - Attends jusqu'a ce que je >fasse man devoir.
Este fericita ca sotul ei poate sa pIece - Elle est heureuse que son mari >puisse partir
cu ea la Paris. avec elle pour Paris.
8
Pentru a verifica daca v-ati insu~it corect vocabularul ~i regulile gramaticale, traduceti in limba
franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa facem greva inainte de a ajunge > 11 faut que nails nOliS metlions en grcyc ~vant
Suntem bucuro~i ca, in aceasta > \lOllS sommcs contents que la baisse du niveau
perioadi de erizii, nu sunteti amenintati eu de vie ne vaus menacc pas a cctte
scaderea nivelului de trai. cpoquc de cnse.
Sunt foarte fericit ca sotia mea se ocupa > Je suis tres heureux que ma femme subvienne
de nevoile intregii noastre familii. aux besoins de joute notre famille.
Domnule, pentru ca salariatii sa va accepte > Pour que les salaries vous acceptent comme
ca director, trebuie sa fie multumiti de dircclcur, 1\1ollsicur, il faut qu'ils soient
condiliile lor finaneiare. contents de leur~ conoitlOns financicrcs.
Acest sistem economic a cauzat seaderea > C'cst cc sysjC1llC cronoJ1lique qui a cause
nivelului de trai, nu libera concurenta. la b<lisse du niveau de \ ie, et non la libre
COil rune ncc.
Nu se poate exploata mai mult carbunele > On ne peu! p<lS e\.ploi!er davantage Ie charbon
in industrie. dans l'inouslric.
lnainte de a refuza aceasta ofem, ganditi-va > Avant que vous refusiez celte offn:, pcnscz
la consecintele deciziei (pe care 0 luali). aux rcsultats de votre decision.
Trebuie sa ~tii ceva despre economie > 11 f<lut que tu s<lches quelq\.le chose sur
~i sa te interesezi mai muIt de politica. I'economie et que tu t'inten:sses davantagc
il la politique.
$cful estc multumit ell producem mai mult. > Le chef est content"que nous produisions
davantagc.
Lui ii pare foarte ..au ca plecali deja in Franta. > 11 cst ucso!C que vous alliez deja en France.
Trebuie sa faei in cele din unni 0 > IIf~ut que tu fasses cnfin une carriere
Trebuie sa mergem tot inainte ~i - II faut que nous allions >tout droit et
apoi, la dreapta. puis >a droite.
imi pare foarte rau ca e~ti impotriva mea. - Je suis desoIe que tu sois >contre moi.
Vreau sa te duci direct acasa. - Je veux que tu ailles >tout droit a la maison.
Statia de autobuz este la stanga. - L' arret de bus se trouve >a gauche.
Pierre nu este de aeord eu parerea mea, - Pierre n'aecepte pas man opinion, bien que
de~i am dreptate. >j 'al raison.
Am petreeut 0 luna minunata pe Coasta - Nous >avons pa~~c un mois merveilleux sur
deAzur. la Cote d' Azur,
10
Sa treeem la vocabularul nou. Cititi eu voce tare cuvintele urmatoare ~i
retineti traducerea lor in limba romana:
Il
Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:
n faut que nous placions nos economies - Trebuie sa ne plasam (sa ne punem) economiile
ala banque. in baneii. (Ia banei).
Je suis content que mes depenses - Sunt multurnit ca am avut cheltuieli mai mici
de ce mois soient inferieures aux depenses luna aceasta decat luna trecuti.
du rnois dernier.
D'OLl viennent vos revenus, Monsieur? - Domnule, de unde (din ee) provin veniturile
dumneavoastri?
Chaque mois je dois regler plusieurs factures - tn fiecare luna trebuie sa achit mai multe
a courte ou a longue echeance. facturi pe termen scurt sau lung.
Je n'ai pas Ie sou sur mon compte en banque. - Nu am nici a letcaie (nici un ban) in contul
din banca.
11 faut que nous vendions notre voiture - Trebuie sa ne vindem eu dobandii ma~ina.
avec interet.
11 faut que chaque citoyen paie un imp6t sur - Trebuie ca fiecare eeti\ean sa plateasca un
les salaires et un impot sur les revenus. impozit pe salariu ~i unul pe venituri.
11 craint la faillite a cause d'une grande - Din cauza unei concurente puterniee se teme
concurrence. de faliment.
Ses depenses avaient etc superieures aux - Cheltuielile lui au fost mai mari dedit
revenus et alors it a fait faillite. veniturile, a~a ca a dat faliment.
(la facture) a courte echeance > [a kuRt EsEas] - (factura) pe tennen scuTt
(la facture) II longue echance > [a Itig e~Eh] - (factura) pe termen lung
avoir un compte en banque > [;wLa:R e k0t il biik J - a avea un cont in banci
l'impot sur les salaires > [11:po ,LR Ie saleR - impozitul pe salarii (pe venituri)
(Ies revenus) /Ie ROvOnUi]
12
Ati intalnit, de asemenea, noi verbe de grupa I:
~i verbul
Qu'est-ce que tu as fait avec tes economies? > Cc-al filcut Cll banii pe care i-ai economisit?
Ce-al /acut ell i;:eonol1llile tale?
Je les ai versees a ton compte en banque. > Lc-am depus in contul tilU din bane!\.
Cette annee nos revenus sont inferieurs a > Anul acesta \enituflle noastre sunt mai miei
ceux de I'annee passee. decal eele de anLll lrecut.
Je doute d'avoir de grands profits dans > ~1a indoiesc Cii VOl avea profiluri mari
cette affaire. din aeeasta afaeere.
QueUe est l'echeance de cette facture? > CincJ este SCad~ll!a acestei faetun?
Bien qu'ils aient des sous a la caisse > De~i au bani la CE.C VOl" sa aiba ~i mai multi.
d'epargne, ils veulent en avoir davantage.
NOllS sommes heureux que la faillite ne vous > SUlltcm fcriclti c[i nu ~untc!l amenin!a!i
menace pas. cu fal imentul.
II faut que vous diminuiez vos depenses, > Trebuie S~l \ CI reducep clJcltull~llle,
Monsieur! domnule!
Le gouvemement veut que nous payions des > Guvernul vrea sa platim irnpozite pe salarii
impots sur les salaires et sur les revenus. ~i pe venituri.
J'ai deja regie les factures a courte echeance. > A.m platit (achitat) deja faeturile pe tennen scurt
Avez-vous des interets dans cette entreprise? > Aveti dreptul la bcncfieii din aeeastii
intreprindere')
Nous regrettons beaucoup d'avoir fait faillite. > Ne pare nespllS de raLl ea am dat faliment.
Comme tout Ie monde, nollS craignons > Ca toata lumea, nc tcmcm de impozitclc mario
des impots eleves.
Completati urmatoarele propozitii eu substantivul, verbul sau expresia eorespunzatoare:
Trebuie ea eheltuielile sa fie mai miei - II faut que >Ies depenses soient >infcrieures
decat veniturile. aux >rC\ienus.
Criza din industrie a fost cauza - C'est la crise dans l'industrie qui a cause
falimentului sau. sa >faillitc.
1 are bani in contul din banca! - Lui, il a des >sous sur son compte >en banq ue!
Profiturile finaneiare obtinute in urma - Est-ce que >Ies profits financiers obtenus de
colaborarii dintre noi te VOl' ajuta sa-ti pui notre cooperation Caideront a >rcgler ta
la punct (sa-ti redresezi) situatia materiala? situation materielle?
Imi pare rau, dar, dupa ce mi-am platit - Ie >regrette, mais apres avoir paye >1' imp()t
Impozitul pe venituri, am ramas rara nici sur les revenus, je n 'ai pas >le sou.
un ban.
in ciuda unei concurente putemice, nu am - Malgre une forte concurrence nous >n'avons
dat {aliment. pas fait faillitc.
Sunt bueuros ea aveti eeva economii - Ie suis content que vous ayez quelques
la C.E.C. >economies a>Ja caisse dcp~lfgne.
De ee te-ai temut? - Qu'est-ee que tu >as craint?
in propozitiile care urmeaza conjunctivul (prezent) - "Ie subjonetif (present)" - apare in eateva
contexte noi. Cititi-le eu voce tare, acordati 0 aten\ie sporitli verbelor ~i retine'i tradueerile in limba
ramana:
Je doute qu'elle puisse avoir des economies. - Mil indoiese ea ea are bani pu~i deoparte
(eeonomii).
Nous avons peur que vous fassiez faillite. - Ne temem eli veti da faliment.
Vous craignez que nos depenses soient - Va temeti eli eheltuielile noastre sunt (VOT fi)
superieures aux revenus. mai mari decat veniturile.
Elle regrette que tu ne sois pas avec eux. - Ei ii pare rau ea nu e~ti eu ei.
Tu ne penses pas que nous devions rcgler - Nu erezi ea trebuie sa aehitam aceste faeturi?
ces factures?
14
Modul 'subjonctiv este cerut de:
- verbe care exprima indoiala: douter, avoir peur, craindre
- verbe care exprirna 0 opinie: ne pas penser, ne pas croire
- verbe care exprima regretul: regretter
lata cateva exemple in care am folosit "subjonc1if (present)" 1a forma negativa sau precedat de un De.
"expleti(' dupa verbul "craindre" i?i expresia verbala "avoir peur";
rai peur (ie crains) qu'il ne vienne pas. - Ma tern ell el nu vine (nu va veni).
A,m cum pUleri oh.~erva din exemplele de mai sus, sensul propozi!iei se modified in funcfie de
folosirea negariei (ne ...pas) sou a lui ne "explitif".
Cititi urrnatoarele propozitii in care am folosit "subjonctif (present)" ~i traduceti-le in limba romana:
Nous doutons que vous ayez des SOliS > ~e indoirn ca aveti bani in banca.
en banque.
Nous craignons que vous ne fassiez faillite. > Nc tcmem sa nu dati faliment.
lis ant peur que nous ne reglions pas ces > Ii se tem ca nu vom achita aceste
factures pour Ie te1<~phone. facturi de telefon.
Nous regrettons que vous refusiez notre aide > Ne pare rau ca refUZ3!i ajutorul nostru
financiere. financiar.
Le directeur ne croit pas que les salaries > Directorul nu ccede ca salarialii pot
puissent gagner davantage. d~t1ga mai mult.
Ma tern ca ei sa nu se duca la banca. - Je >crains qu' its >n' aillent pas a la banque.
Doamna Dupont se teme ca sotul ei nu se va - Madame Dupont >a peuc que son man >ne
ingriji de nevoile farnihei lor. subvicnnc pas allX besoins de leur famille.
Ei se tern ea eheltuielile copiilor lor sa nu fie - Ils >craignenl que les depenses de leurs
mai mari decat veniturile lor. enfants >11t: ~oiel1t pas superieures
it leurs revenus.
Nu credeti eli c1ientii no~tri vor aecepta acest - VOllS > ne pense? pas que nos clients> acceptent
termen (aceasta scadentii)? eette echeance?
Nu vreau ea el sa ~tie ca am cont - Je >IlC VCux pas qu'j) >s<lche que j'ai
in banea. un compte en banque.
Ne pare rau ea nu vreti sa mic~orati cheltuielile. - Nous >regn.:ttons que VOllS >ne voullez pas
Sunteti amenjnta~i de faliment. diminuer vos depenses. La faillite vous
menace.
Doar nu crede~i eli putem sa va dam toate - > Vou s Ile cmyel. pas que nous > pui 5S ions VOllS
eeonomiile noastre. donner toutes nos economies.
in ultimul exercitiu al acestei leetii veti avea posibilitatea de a verifiea daea v-ati insu~it intregul
material lexical ~i gramatical prezentat panli aeum. Traduce~i in limba franceza urmatoarele
propozitii:
Nu cred ca primul-ministru va putea sa > .Ie n-: crois pas gue Ie premier ministre pLlls~e
accepte cheItuielile propuse de guvem. at:ccpter Ies dCPCll~-:S du gouvernemcnt.
Ne indoim ca salaria!ii vor declan~a greva. > Naus doutO!1S que lcs sabrics
sc Illcttcnt en greve.
Nu credeti Cll noul sistem financiar provoaca > Vous ne pensez pas que Ie nouveau sy5teme
eriza economica? financier GILlSC la crise ell' I'CCOIlOlTIlC'!
Ne pare riu ca nu vrei sa te ingrije~ti de > 1\ ()u~ regrettons quc III ne veui11es pas
nevoile noastre. subv-:nir ;) nos beso!1ls.
Mama vrea sa ne punem toate economiile > Noire mere veul que nOlls placiolls loutes nos
la C.E.C. economies :1 la caJ~se dcpargne.
Ma tern ca beneficiile noastre in intreprinderea > .Ie crains que no~ I11tl(rets dalls volre entreprise
durnneavoastra sa nu fie mai miei nl' soient infcril'urcs ;HlX revenus.
dedit veniturile.
Trebuie sa merg la banca ca sa achit facturile > 11 f~lL1tque faille:1 Ja bangue pour regler
pe termen lung. lc~ J"<Jctlires ;\ longue cchcanec.
Dupli ce am platit irnpozitele pe salariu, > Aprcs a\ oil' payc ks Imptl!s sur Jes salaires,
nu am mai ramas cu nici un ban. n()u~ n 'a\'lln~ pas k ~ou.
Nu mai am nimie in contul > Je n' ai plus ricn sur mOil compte
de la banca. en banguc.
Ma tern ca profiturile lui sa nu fie mai mari > rai reur gut: ses profits nl' sOlenl superieurs
deeM ale mele. aux 111 iens.
Trebuie sa produceli mai mult ~j sa nu > II faut que vous prodllisiez davantage et nc
mai faeeli greve. ne fassia plus de greves.
Candidatii aeestui partid nu cred ca reducerea > Les candaJats de ce parti ne croient pas que
impozitului pe venituri da na~tere (este cauza) la baissc de I'impot sur les revenus cause
crizei economice. la crise cconomique.
Daca vei refuza sa accepti ajutorul nostru > Si til refuses d 'accepter notre aide financii:re,
finaneiar, vei da faliment. tll {eras faillile.
Nu ered ea putem controla mai mult (decat atat) > Je ne crois pas que nOlls puissions controler
nivelul veniturilor ~i cheltuielilor concurentei. davantage Ie nlVeall des revenus et des
dcpenses de la concurrence.
Trebuie ca tirile a ciror dezvoltare economica > II faut que les pays dont Ie developpement
este mare sa ajute industriile larilor din Lumea economique est cleve causent Ie progres des
a Treia sa progreseze. industries des pays du Tiers-Monde.
In incheierea lectiei, ea de obicei, un exercitiu de pronunlie. Cititi cu voce tare seriile de euvinte
urmatoare, in care se repeta aeela~i sunet:
17
RECAPITULAREA LECTIEI 27
nevoile (cuiva)
l'imp6t sur les salaires (sur les revenus) - impozitul pe salarii (pe venituri)
Je suis content que tu sois iei. - (Eu) sunt multumit (bucuros) eft (tu) e~ti aiei.
Retineti ca, daea propozitia principala ~i subordonata au acel~i subject, se va folosi infinitivul
- "I'infinitif". De exemplu:
Je SUIS content d' etre lei. - Sunt bueuros ca ma-:aflu (ca sunt) aici.
27.3. Ati intfllnit cateva verhe la "subjonclif(present)" care nu se supun regulii generale de fonnare
a aeestui mod. lata cum se conjuga aceste verbe neregulate:
18
savoir vouloir
Va reamintim ca verbele "avoir" I?i "etTe" au, de asemenea, 0 conjugare neregulata la "subjonetif
(present)" (a se vedea lectia 25).
27.4. in cea de-a doua parte a leqiei noastre am introdus verbele: "regret1er" - "a regreta, a-i parea
rau", "douter" - "a se indoi" ~i "eraindre" - "a se teme". Aceste verbe, care exprima 0 indoiala,
o leama sau un regret, eer folosirea modului "subjonctif(present)" in propozitiile subordonate
care Ie urmeaza. Aceasta regula se apliea ~i in cazul expresiei verbale "avoir peur" sau al
verbelor "ne pas croire", "ne pas penser", pe care Ie cunoa~teti deja:
Je regrette que tu sois malade. - imi pare rall ell e~ti bolnav.
Nous avons peur que vous fassiez faillite. - Ne temem ea yeti da faliment.
Je erains que tu fasses mal ton devoir. - Ma tern eft iti vei face prost tema pentru aeasa.
27.5. Dupa verbele "eraindre"sau "avoir peur", verbul la modul "subjonctif (present)" poate fi
insotit de negatia "ne ... pas" sau de ne "expleti('. Sensul propozitiei se modi fica in functie de
folosirea eelor doua tipuri de negatie. De exemplu:
Nous craignons que vous ne regliez pas ces - Ne temem ca nu yeti plati (achita)
factures. aceste faeturi.
19
TEMA PENTRU ACASA 27
3. Le niveau de vie dans les pays du Tiers-Monde est inferieur acelui dans les pays riches.
4. Nous sommes heureux que notre pere puisse regler cette facture a longue echeance,
5. lis sont contents que nous atlions ala banque pour verser nos economies a leur compte.
4. Anul acesta am Iacut economii mai mari pentru ca nu am platit impozitul pe venituri.
5. Nous craignons que vos depenses superieures aux revenus. (ne pas
etre)
20
LECTIA 28 - PARTEA INTAI
Ca de obieei, pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in teetia 28 din cursul "Franeeza
pentru ineepatori".
Ne indoim cil eel ell care corespondezi vrea - Je doute que ton >correspondant veuille
sa raspunda la aeeasta serisoare. repondre a ceUe Iettre.
Nu are banii pentru a expedia (a trimite) - 11 n' a pas les sous pour envoyer
coletu!. >Ie colis.
Nu ered ea ea poate sa-ti citeasca - Je ne pense pas qu' eUe puisse lire
corespondenta. ton >counier.
inainte sa te duci la po~ta, 0 sa scriu - Avant que tu ailles a >la poste, je vais ecrire
adresa pe plic. I'adresse sur >1' envcloppe.
Trebuie sa obtinem aceasta legatura - 11 faut que nous ayons cette >communication
(telefonica) cat mai repede eu putinta. Ie plus vite possible.
Mil tem ca aceasta telegrama sa flU vina - rai peur que ce >tt:lt:gramme ne vienne
(sa nu ajunga) prea tarziu. trop tard.
Sa a~teptam pima cand vine po~ta~ul! - Attendonsjusqu'a ce que >le factellr vienne!
Trebuie sa cautam numarullor de telefon - II faut que nous cherchions leur >numcro
in cartea de telefon. de telephone dans> I 'annualre.
Unde ai pus hartia de scris ~i - Ou est-ce que tu as mis >le papier il lcttres et
timbrele? >les timhres?
B. Transforrnati propozitiile urrnatoare folosind constructiile "c'est ... qui" ~i "ce sont....qui":
Paul est ane a la poste. > C'e~t Paul qui est allt ,\ 13 paste.
Us ont trouve son numero de telephone. > Ce 50nt cux qui ont troU\:e son numero de
telephone.
Je doute qu'i1s puissent nous envoyer > ("cst moi qui doute qu'jls puisscnt cnvoycr
ce colis. ce colis.
21
C. Transfannati propozitiile care urmeazii folosind construetiile "c'est... que" ~i "ce sont ...que":
Marie a demande une communication > C'e~t une communication avec Rome que
avec Rome. Marie a demandce.
NOliSavons regie les factures a > Ce sont les factures it longue echeance que
longue echCance. nOlls avons reglees.
EI a~teapta pima dnd ii vom pune lui - 11 attend j usqu' a ce que nous >now;
aceasta intrebare. adressions a lui avec cette question.
Adu-mi corespondenta, te rog! - >Apporte-moi Ie courrier, s'il te plait!
Cum ati scris adresa pe aceasta scrisoare? - Comment >aveZ-VOL\S adressc ceUe lettre?
Marie, il faut que tu sois propre! - Alors, il faut que tu t'habilles >proprcment.
Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acelea~i cllvinte
scrise in alta ordine:
23
Pentru a va u~ura invatarea acestor cuvinte, Ie vom introduce in contexte. Cititi cu voce tare propoziliile
care urmeazii ~i retineti traducerea lor in limba romana:
5i tu envoies de l'argent, n'oublie pas de - Daci trimiti bani, nu uita sa-p iei
prendre ton re-;u. chitanta.
renvoie une lettre expres parce qu'elle est - Trimit 0 scrisoare direct la destinatie pentru
urgente et je veux qu'eUe arrive un peu ca este urgenta ~i vreau sa ajungA
plus vite. mai repede.
A queUe heure as-tu jete la lettre dans la boite - La ce ora ai pus scrisoarea la cutia po~tala?
aux lettres?
J'ai une nouvelle tres importante a transmettre, - Am de transmis 0 ~tire foarte important6, a~a
alors je vais envoyer une letlre recomrnandee. eli 0 sii trim it 0 scrisoare recomandatii.
Le facteur de notre bureau de poste a dej~ - Factorul de la oficiul nostru po~tal a dat
donne les envois en recommande. deja coletele recomandate.
Je veux que cette lettre parte - Vreau ca aceastii scrisoare sa fie expediata
par avian. par avion.
Ce matin j'ai donne plusieurs coups - in aceastii dimineatii am dat mai multe
de telephone. telefoane.
Pour que VallS puissiez obtenir la -- Ca sa puteti obtine legltura telefonica, trebuie
communication telephonique, il faut mettre sa introduceti 0 fisa in aparat.
un jeton dans I'appareil.
24
telephonique > [lEIFfonik] - telefonic, -a
recommande, -e > [ROkomadEj - recomandat, -a
~i verbul de grupa I:
care se conjuga la fel ca verbul "appeler" (dubleaza consoana mediana in inaintea unui "e" final mut.
De exemplu: je jette, tu jettes etc.).
Verificat i daca v-ati insu~it vocabularul propus pentru aceasta lectie, traducand in limba romana
propozitiile care unneaza:
Nous avons obtenu plusieurs preuves > Am oh\inut mai Inulte dovezi ale
de son amitie. prietclllcl lui (fata de noi).
n faut que tu jettes Ie plus vile possible cette > Trchuic s;i P\lI ciit Illai rcpede eu putinta
lettre expres dans une boite aux lettres. aceastli ~cnsoare 'c>..pres" (adre~ala direct
dcstinatarului) la () (l!lic po~tala.
Je vais au bureau de poste pour envoyer un > Ma OllC la oficiul pO~lal ca sa lc tnmit
mandat ttlegraphique a mes parents. un mandat Ickgrafic parin1;ilor mei.
lis ont re~u un coup de telephone de France. > Ei all primit un tckfon din Franta.
Helas, tout ce que tu as fait est a jeter! > Vai. tot ce at facllt estc hun de arune'lt'
11 y a une lettre par avion dans la boite > in curia postal::! ~e ana 0 scrisoare
aux lettres. par avioll
n faut que Ie facteur trouve Ie destinataire > Trehuic ea pO~la~uI s3-1 gascasea pc eel caruia
de cette lettre recommandee. ii estc adn.:sata accasta scrisoarc rccomandata.
Je te donne ce coup de telephone pour que > itl dau acest relcti.lIl ea sa ~Iii ca ma interesez
tu saches que je m' interesse a toi. de line.
Je ne pense pas que tu trouves une eabine > l\'u cred ca vei ga~1 0 cabina telefonica
telephonique dans cette rue. pc strada asta.
Si c' est urgent, donne un coup de telephone! > Dadl c~te urgent, d;1 un tdefon!
Completati propozitiile unnatoare eu expresia sau cuvantul corespunzator. Cititi apoi Cli voce tare
propozitiile:
Nu am nici un ban, de~i parintii i'mi - Je suis sans un sou bien que rnes parents
trimit saptamanal mandate telegrafice. m'envoient toutes les semaines des >mandats
tclcgraphlques.
Cite fise trebuie introduse in acest aparat - Combien de >jetons faut-il mettre dans eet
i'nainte sa obtii legatura telefonica eli appareil avant qu'on ait la communication
Bucure~tiul? >tclcphonique avec Bucarest?
Vei plati rnai scump daca vei trimite reeomandat - Si tu envoies ce paquet >en recommandc tu
acest pachet. payeras plus cher.
Pe fiecare eolet trebuie scrise numele - Sur ehaque colis il faut eerire Ie nom de
expeditorului ~i eel al destinatarului. > I' expediteur et Ie nom du >destinataire.
De~i este 0 serisoare trirnisa direct - Bien que ce soit une > lettre expres, je doute
destinatarului, rna indoiesc ea poate qu' elle puisse arriver atemps.
ajunge la timp.
Ai aruncat chitanta ~i acurn nu avem - Tu >as jete >le rei;:ll et maintenant nous
nici 0 dovada ca am trimis aceastil scrisoare n' avons aucune > preuve d' avoir envoye cette
reeomandata. >Iettre recommandce.
Cat costa expedierea unei scrisori par avion - Combien cOllte > I' envoi d'une lettre >par avian
in Italia? pour l'Italie?
La ce ora se inchid oficiile po~tale in - A quelle heure fennent > les bureaux de paste
ora~ul vostru? dans votre ville?
Va prezentam in eontinuare cateva expresii absolut necesare pentfU sustinerea unei convorbiri
telefonice. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti traducerea lor in Iimba ramana:
- C'est de la part de qui? > [se dO la pa:R dO kiJ - Cine II (0) cautli?
- Qui est a l'appareil? > [ki eta lapaRei] - Cine este? Cu cine vorbese?
- Je voudrais parler a... > [jO vudRe paRlE a] - A~ dori sa vorbesc cu...
26
Retineti ciiteva verbe care se afla in stninsa legatura eu subiectul lectiei noastre:
J'entends Ie telephone, alors je decroche > Aud lelefollul, a$<l ca ndic receptorul
etje dis: ~i spun:
- II y a une communication pour VQUS! > Aveli 0 convorbire telefonica! Dc l<l Paris'
C'est de Paris! Ne quittez pas! :-Ju inchide!i. va 109!
- Monique n'est pas la. C'est de la part de qui? > Momque nu eslc aiei. Cine 0 cauta?
- C'est Jean-Pierre. Qui est a I'appareil? > Sum Jean-Pierre. Cine est!:: la telefon?
- Alors, je I' appellerai plus tard ... > AtUllCi. 0 voi .'ouna mai terziu
- Ne raccrochez pas! Elle arrive! > l\u inchidc' Tocmai vine (sOSC.5tC)!
- Ne coupez pas, Mademoiselle! Ce n'est > l\u in(rerupe!i (lcgiltura), domni~oara' !\u am
pas fini! Monique, tu es Ul? terminat (de vorbit)! Monique. tu e~(j')
A~ vrea sa ~tiu cine este Ie telefon. - Je voudrais savoir >qui est a j'apparcJ1.
Domni~oara, nu intrerupeti (Iegatura), vorbim! - Mademoiselle, >nc coupez pas, on parle!
Sun din partea domnului Legrand. - Je telephone >de la part de Monsieur Legrand.
27
Ala! Eu sunt! - >Allo! C'estmoi!
Este pentru mine! De ce ai raspuns? - C' est pour moi! Pourquoi tu >as dccroche?
Cititi propoziliile care urmeaza, fiti atenti la formele verbale ~i retineli traducerile in limba romana:
II faut que ce travail soit fini par toi. - Trebuie ca aceasta treaba sa fie terminam
de tine.
II veut que nous iovltions nos amis - EI vrea sa ne invitim prietenii 1a seram.
pour la soiJie.
II veut que nos amis soient invites par nous - EI vrea ca prietenii no~tri sa fie invitati de noi
pour la soiree. la serata.
Je doute que tu eovoles aujourd'hui ces - Mli indoiesc eli vei trimite astazi aceste
lettres recommandees. scrisori recomandate.
Je doute que ces lettres recommandees - Ma indoiesc eli aceste scrisori recomandate
soient envoyees aujourd'hui par toi. vor fi trimise astazi de catre tine.
A~a cum puteti observa din exemplele date, regulile fonniirii diatezei pasive la "subjoncti(' sunt
aeele~i ca la "indicati('.
Va reamintim ca, prin treeerea de la diateza activii la diateza pasivii. par!ile de propozilie se
senimba: subiectul propoziliei la diateza activii devine complement de agent la diateza pasiva. iar
complementul direct al propozitiei 10 diateza activii devine subiectul propozi!iei la diateza pasivii.
II jout que Mmie. ret;Qive eft mandats - Trebuie ca Maria sa primeascii aceste
mandate.
II faut que res mandats soienl rer;us par Marie. - Trebuie co aceste mandate sii fie primite
de catre Maria.
Va reamintim, de asemenea, cii in limbo jraneezii dialeza pasivii estefolosilii mai des decal in limbo
romonii. Propoziliile la dialeza pasivo in limba jranceza se tradue eel mai adesea La diateza aeliva
in limbo romana, traducerea fUnd 10 jel de corectii
incercati sa fixati cuno~!intete noi, rezolvc1nd exercitiul urmator. Completati propozitiile care urmeaza
cu forma verbala corespunzatoare ("subjonctif present" la diateza pasiva - "Ia voix passive"):
Trebuie ca aceasta scrisoare sa fie pusa - 11 faut que cette lettre >soi t Jetce dans
in cutia po~tala. la boite aux lettres.
EI vrea ca acest mandat telegrafic sa fie trimis - 11 veut que ce mandat telegraphique >soit
cat mai repede cu putinta. envoye Ie plus vite possible.
Ne temem ea aceste serisori sa nu se fi - Nous avons peur que ces lettres '>ne soicnt
pierdut. perducs.
Po~ta~ul se teme eli destinatarul nu va fi gasit. - Le facteur craint que Ie destinataire '>ne soit
pas lrom'c.
Trebuie sii prime~ti acest mandat maine. - 11 faut que tu recoives ce mandat demain.
Trebuie ca acest mandat sa fie primit > II faut que ce mandaI soit retyu par toi demain.
de tine maine.
Vreau ca de data aceasta discutia noastra - Je desire qu'on ne coupe pas notre conversation
sa nu se intrerupii. cette fois.
Vreau ca de data aceasta discutia noastra '> .Ie desire que notre convcrsation ne suil pas
sa nu fie intrerupta. coupcc ccttc [ois.
Vrem sa vii primiti coletul ~i scrisoarea - NollS voulons que vous obteniez Ie colis et
inainte de plecare. la leUre avant votre depart.
Vrem sa va primiti coletul ~i scrisoarea > r\ous voulons que lc colis et la lcttrc soicnt
inainte de plecare. oblenus par VOllS avant volfe depart.
Va indoiti ca acest pachet va fi acceptat > VOLIS doute7 que eel envoi so it aeceplc par
de catre destinatar. Ie destinataire.
Te temi ca Maria sa nu piarda aceasta - Tu as peur que Marie ne perde cette tettre
scrisoare urgentii. urgente.
Te temi ca aceasta scrisoare urgentii sa nu '> Tu as rem que cctte !cttre urgente ne soit pas
fie pierdutii de Maria. perduc par Marie.
Ultimul exercitiu din aceasta prima parte a lectiei va ofera posibilitatea de a veri fica materialul pe
care vi Iam prezentat pana acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Mii tern ea destinataml nu va primi acest pachet. > Jc crains que Ie destinataire ne rec,;oive pas
eet envoi.
Trebuie ca acest mandat sa fie trimis > II faut que cc mandat -'oil cnvoyc cc m3tin
in aceasta dimineata de 1a un oficiu po~tal. d' un bureau dc roslc.
29
Nu intrerupeti (legatura)! (Nu inchideti!) > Ne coupez pas!
Nu cred ca aceasta scrisoare este atat de urgenta. > Jt.: ne CrolS pas que cettc Jettre soit si urgente.
Vreau sa cite~ti serisoarea mea inainte ea ea > Jc veux que tu lises rna Iettre avant qu'elle
sa fie pusa la cutia po~tala. salt jetee dans la boite aux lettres.
i se tern sa nu Ie fie intrerupta > 115 ont peur que leur conversation ne soit
discutia (convorbirea). coupce.
Nu mai am fise de 5 franci. > .Ie n 'ai plus de jetons de SF (cing francs).
iti trimitem scrisoarea direct, ca sa 0 prime~ti > NOllS t'envoyons la [ettre expres pour que tu
cat mai repede eu putin~a. Ia rClfoives Ie plus vite possible.
Nu avem decat telefonul pentru a-I contaeta. > Nous n'avons qU'un contact tclephonique
avec lui.
Trebuie sa te las acum. dar te voi suna > Maintenant il faut que je te quitte, mais de main
(iti voi telefona) maine. je t'appellcrai.
Am telefonat, dar nu a raspuns nimeni. > Je tclt'phonais mais pcrsonnc n'a dccrochc.
Din partea cui sunati, domnule? > VOllS tCIephonez de la part de qui. Monsieur?
Pentru a exersa pronuntia euvintelor invatate in aceste leetii, cititi ell voce tare cuvintele urmatoare
in care se repeta acela~l sunet:
[ ~] - decroc.her, racero.cber
Aceasta parte este consacrata recapituHirii intregului material invatat in leetiile 27 ~i 28. Cititi eu
voce tare textele care unneaza ~i traduce~i-Ie in limba romana:
./ ./
-Ou'cst ce qu'an va Caire avec nos economies? II
././ ./ ...........
-On peut les placer a la caisse d'cpargne. II
././ ...........
-Jc voudrais plut6t qu'an ouvre un compte en banque. II
./ ./
-5i tu veux... II
./ ./............/ ./ ...........
--le trouve que c'cst plus pratique. II Chaque fiois nollS avons be.aucoup de factures a regler... II
./ ...........
-Et les imp6ts! II
........... ././ ./
-A propos, I as-tu dejA paye ton imp6t sur les revcnus? II
. / ........... ./ ...........
-Pas encore. I I Jc vais Ie faire tout de suile! 1I
./ ./ ...........
-A1ors, I it Caut que nous allions ala banque. II
./ ./ ././ ...........
-5i nous payons man imp6t, I iI ne nous restcra pas beaucoup Averser sur un compte. I I
./ ././ ./ ./ ...........
-Meme si ce n'cst pas bcaucoup 1 je veux que nous ayons notre compte! I I
./ ...........
-5i tu veux... II
./ ./
-Connaissez-vous 1a derniere nouvelle? II
........... ./
-Non. I dis vite! I I
./ ...........
-Pierre Dupont a Cait Caillite. II
././ ........... ././ ./
-Je ne crois pas que ce soit possible! I I Ses intcf(~ts etaient en excellent ctat. I it ne se
./ ...........
plaignait de rien... 11
..........
-Qui.
/'
I Jusqu'au mois dernier... I I
'"
/'" /' ./
-Alors. I qu'est ce qui s'est pass~? I I
/'" /'" /' /'" /'"
-Oepuis loogtcmps I ses dtpenses etaieot suptrieures aux revenus I et if a eu aussi de gros
./
impOls '" II
ar~gler.
/'" /'
-00 pcut raider? II
/'
-Je ne crois pas qu'on puisse faire quelque chose pour lui maintenant.... 1I
/' '"
-Mais moi,
/' /' '"
I jc suis oblige de Ie taire. I I Pierre Dupont trait toujours mOD meilleur ami. I I
/' /' '"
/' /'" .......... /' ..........
Je ne peW! pas Ie quitter dans cctte situation. II Heureuscmenr j'ai des SODS. II
/' /' ./ ..........
-Il a de la chance, I ce pauvre Pierre! 11
-Raccrochez,
'" ,/
I je vous appellerai. I I
..........
.......... ..........
-O'acc.ord. I I Merd. 1I
/'"
-e'est occu~.
'" , / , / , /
I I 11 faut que je tasse ce num~ro dans quelques minutes. I I
'"
Un moment apTes:
/'" /'" ....................
-All~! I I C'est Paris! II Ne quittez pas! I I Parle.z! I I
,/ '"
-AliA! II C'est Georges Legrand. I I Je voudrais parler a Veronique. I I
/'" ..........
/'" ..........
9 beuees du solr. II
./ ../ ..........
Vtronique vienne Ie chercher Ala gare. II
./ ././ "-
-Je transmellrai la nouvelle a Vcronique I d~ qu'cHe sera rentree. I I
././ ...........
-Mcrci Madame, I ct au revoir. I I
./ ...........
-Au revoir, I Monsieur. I I
./ ./ "-
-J'ai plusieurs Icttres aenvoyer I et les factures a payer. I I
./ ./........... ./ ...........
-Alors. I iI Caut que tu ailles a la poste. II Je dois y aller aussi. II
./ ...........
-Allons-y ensemble! II
Au bureau de poste
./ ............/ ./ ...........
-Bonjour, I Mademoiselle. II Je voudrais que ccttc 1ettre pour l'Italic parte par avioo. II
./ ./ ...........
Et celie-la, I qu'ellc soit cnvoyee en recommande. II
./ /" ...........
-Alors, I iJ faul que vous remplissicz Ie formulairc. II
./ ./ "-
-Et encore, I j'ai des factures a regler. II
........... ./ ...........
-Boo, I passcz-Ics-moi, I s'il vous plait. II
./
-Cumbien jc dois? II
/" ...........
---<;a fait quinzc francs. II
/" ...........
- Voila, I Mademoiselle. I I
...........
-Mcrci. II
De ce ati refuzat acest colet (pachet) > Pourquoi avez-vous refuse eet envoi en
recomandat? recommand,,?
Cu ceea ce ai economisit, ai putea > Avec tes economies tu pourrais subvenir aux
sa te ingrije~ti de nevoile parin~ilor tai. hcsoins de tes parents.
33
Exista multe probleme economice > II y a beallcoup de problcmes cconomiqlles
in larile Lumii a Treia. dans 1cs pays dll Tiers-Monde.
Toti prietenii m-au parasit ~i nu mai > TOllS mes amis m'ont quittc etje n'ai pas
am niei un ban. Ie sou.
Pentru cine era telefonul? > C'Clail pour qUI. ce coup de tclephone?
Nu arunca ehitanta primiUi pentm > Ne jctte pas lc relI de cette lettre
scrisoarea recomandata! recommandcc'
Trebuie sa controlam (sa verificam) aceste mandate. > 11 faut que nous contr61ions ces mandats.
Ai introdus fisele in aparat? Trebuie sa pui > As-tu mis les jetons tclCphoniques dans
mai multe! I'appareil? Tu dois en mctlre davantagc!
Nu intrerupeti legatura, nu am terminat (de vorbit)! > Nc coupez pas, on n'a pas fini!
lmpozitele (care li se percep) salariatilor > Les imp6ts de nos salaries sont infcrieurs
no~tri
sunt mai mici anul acesta. cette annee.
Ma tern sa nu fie cheltuielile tale mai mari > r ai pcur que tes depenses ne soient supcrieures
decat veniturile. aux revenus.
Putem achita facturile pc termen > Est~cc qu'on peut regIer les factures alongue
lung Ia ofieiul po~tal? echcance au bureau de poste?
Ne temem sa nu aveti prca putin carbune > ~ous craignolls que vous n'ayez trap peu
pentru iama. de ch;ubon pour !'lmler,
Aveti bani (depu~i) la CE.C.? > Avez-vous dcs sous it la caisse d'cpargne?
Mii. indoiese ea satia mea va raspunde > Je doule que rna femme dccroche.
(va ridica reeeptorul).
Aveti beneficii (ca~tigurj) din aceastii > Avez-vous des interets dans cctte enlreprise'J
intreprindere?
Nu-~i pHite~teniciodata impozitele, prin > 11 ne paie jamais ses lmpots. alars il ne fera
urmare nu va da faliment. pas fa Illite.
Cat este de dezvoltata economia voastra? > Que! est Ie niveau de votre economic?
Daca nu aveti niei un profit de pc urma > 5i VallS n 'avez aucun profit financier de votre
muncii voastre, faeeti greva! travail, metlez-vous en grcve!
Ne pare Tau eil nu produceti mai mult ~i ca nu > NOllS regrcttons que vous ne produisicz pas
acceptati sistemul nostru economic. davantage et que vous n' accepticz pas notre
syskme economique.
Ne temem ell in aeest domeniu progresul > craignons que Ie progrcs dans
l\'OlIS
nu se va obtine repede. ce domame ne soil pas vite obtenu.
34
Pe plic nu exists. numele expeditorului. > Jl n'y a pas de nom de l"expediteur sur
l"enveloppe.
A~ vrea sa-mi aduci scrisoarea par avion > Je voudrals que tu III 'apportes la lcttre par
care se afla in cutia po~tala, iNion, qui cst dans la boite aux lettres.
Tot eeea ce faci este 0 dovada a lipsei tale > Tout ce que III fillS c'cst la preuve de ton
de responsabilitate. manque de responsabilitc.
Vai, pentm ca nea fost intrerupta eonvorbirea, > Hclas, puis'lu 'on a coupe notre conversation
trebuie sa a~tept pan a ee el rna va suna din nOll. jc dais attendre ce qu'il me rappellc.
Beneficiile me1e sunt mai mici decat ale tale. - Mes >inlcn~ts sont >infcrieurs aux tiens.
Mil tern ca el nu-~i va pliiti .impozitele. - Je crains qu'il ne paie pas >les impots.
Oaea aceastii scrisoare este foarte urgentii, - Si cette lettre est tres >urgcntc, envoie-Ia
trimite-o par avion! >par avion!
Parintii mei se tern sa nu dau faliment. - Mes parents craignent que je >ne fasse faillite.
Trebuie sa plate~ti impozitul pe salanu. - II faut que tu paies I'impol >~ur les salaires.
imi pare rau ea voi nu ea~tigati mai mult. - Je regrette que vous ne gagniez pas
>dil\'anlagc.
Nu ered sa fie 0 dovadii importanta in aceasta - Je ne crois pas que ce soit >une preuve
afaeere (in acest eaz). importante dans eette affaire.
Pe plic nu este treeuta adresa expeditorului. - II n'y a pas I'adresse de >!'expediteur sur
I' enveloppe.
Ne-am depus banii (economiile) la C.E.C. - Nous avons place nos >cconomics a>Ia caisse
c..\'cpargne.
Ma due la ofieiul po~tal ca sa-mi achit - Je vais >au bureau de poste pour >rcgJcr toutes
toate datoriile. >Ies echcances.
35
RECAPITULAREA LECTIEI 28
Allo! - Ala!
28.2. Ati aflat, de asemenea, care sunt forme Ie modului "subjonctif (present)" la diateza pasiva..
Regula formarii diatezei pasive la "subjonctif (present)" este aceea~i ca in cazul modului
indicativ (prezent) - "indicatif (present)".
Pentru a forma diateza pasiva a modului "subjonctif (present)" vom adauga participiul teecut
n
("participe passe") al verbului de conjugat la formele verbului "etre la "subjonctif(present)".
Participiul trecut se acorda in gen ~i numac ell subiectul prapozitiei.
11 faut que nous sayans invites (invitees). - Trebuie sa fim invitati (invitate).
n faut que vaus soyez invites (invitees). - Trebuie sa fiti invitali (invitate).
36
TEMA PENTRU ACASA 28
5. Trebuie sa. rna due la oficiul po~tal ea sa. trimit 0 scrisoare recomandaHi, doua sensori
par avion ~i una direct catre destinatar.
2. Nous voulons que VOllS jetiez ces lettres expres dans la boite aux lettres.
avoir un compte en banque > [avua:R e kat ii b5k] - a avea un cont in banca
(Ia lettre) expres > l (la letR) EkspRes] - scrisoarea (expediata) foarte rapid
la lettre par avion >[13 letR paR avio] - scrisoarea (expediatii) par avion
se mettre en greve > [sO mclR a gRey] - a face greva, a declan~a 0 greva
39
produire > [pRodUiR] - a produce. a crea, a fabrica
regretter (de) + infinitiv > [ROgRetE] - a regreta; a-i parea rau; a-~i cere
scuze
subvenir aux besoins de > [SUbVOlliR 0 bOz"e dO] - a se ingriji de nevoile (cuiva);
a avea de ... grija de necesitatile
(cuiva)
le Tiers-Monde > [10 tieR mi\d] - Lumea a Treia (tarile din Lumea
a Treia)
ineepem aeeasta Icelie reeapitulfmd vocabularul lectiei 29 din cursul pentm inccpatori.
Trebuie sa termini odata liceul ~i - II faut que tu finisses enfin >i.e lycee et
sa-li iei baealaureatul. que tu passes ton >bac.
Nu ered ea nivelul de educatie din acest - Je De crois pas que Ie niveau de >i' education
gimnaziu este ridicat. dans eette >ccole secondaire soit eleve.
Trebuie sa ~titi mai bine matematica. - n faut que vous connaissiez mieux
>Ies mathcmatiques.
Profesorii no~tri doresc ca noi sa - Nos professeurs desirent que ilous travaillions
invatJim cat mai bine in anu] terminal Ie mieux possible dans >Ia classe tcnninale.
(in ultimul an de liceu).
Nu cred ea el 0 eunoa~te pe aeeastJi liceeana. - Je ne pense pas qu'il eonnaisse eette >iyccenne.
Ne temem eli multi dintre elevii no~tri - Nous eraignons que beaueoup de nos >i ycccns
nu se vor prezenta la eoncursul de ne se presentent pas au >Concours d'cntrce a
admitere la universitate. I'universite.
Ai seris deja compunerea la franeeza? - As-tu deja ecrit >la composition de franpis?
inainte de a-ti incheia eu sucees studiile - Avant que tu finisses avec >Succes tes >etudes
superioare, mai ai inca mult de invatat. supcrieures. tu dois apprendre encore
beaucoup.
B. Folositi ex.presiile potrivite pentru a completa propozitiile care unneaza:
Vreau sa fii foane bun la matematica. - Je veux que tu >sois fort en mathematiques.
ToatS lumea vrea sa ne luam bacalaureatul. - Tout Ie monde desire que nous >passions
Ie bac.
Ne-am facut studiile la Paris. - NOllS >avons fall nos etudes aParis.
Nu rna voi prezenta la concursul de - Je >ne me prc~enterai pas au eoncours
admitere, nu sunt destul de buna la franceza. d'entree,je ne suis pas assez >forte en fran~ais.
Vrem sa vorbe~ti serios cu noi. - Nous voulons que tu paries avec nous
>seri euscment.
Nu vreau sa vorhim prea mult - Je ne veux pas que nous parlions >longuement
despre acest subiect. it ee sujet.
Mama a pus eu multa grija bebelu~uI - La mere a >dOL\cement mis Ie hebe au lit.
in pat.
Monique et Catherine sont fortes en maths. > Qui est fOI1 en maths?
Vaus connaissez bien ees lyceennes. > Qui connait bien ces lyceennes?
Naus aimons tous notre prof de fran~ais. > Qui aime notre prof de frallt;ais?
Pentru a Ie retine rnai u~or, citi\i inca 0 data aeelea~i euvinte a~ezate in alta
ordine:
L'enfant, a partir de trois ans, peut etre - De la varsta de trei ani copilu! poate fi primit
rerru a 1a maternelIe. Ja gradinita.
QuelIe est votre langue maternelIe? - Care este limba dumneavoastra materna?
L'ecole matemelIe est facultative, par contre, - Gradini~a este facu!tativa, in sehimb, ~coala
I'ecole primaire est obligatoire. primara este obligatorie.
On a beaucoup eerit sur I' amour matemel. - S-a scris mult despre dragostea materna
(despre iubirea materna).
Les instituteurs enseignent dans les classes du - fnvatatorii predau la clasele primare,
premier degre, par contre, les professeurs, dans in schimb, profesorii (predau) la liceu.
les classes du second degre.
Chers enfants, je vous pnSsente votte - Dragi copii, v-o prezint pe invatatoarea
institutriee, Mademoiselle Jeanne Ducros. voastra, domni~oara Jeanne Ducros.
II faut que tu corriges toutes tes mauvaises notes. - Trebuie sa-ti indrepti toate notele proaste.
A la fin de chaque cahier de notre cours de - La siar~itul fiecarui caiet al cursu!ui nostru
fran.;ais il y a un petit dictionnaire de Iimba franceza exista un mic diqionar de
des mots nouveaux:. cuvinte noi.
Quel enseignement avez-vous dans votre pays, - Ce tip de invatamant exista in tara voastra.
public ou prive? de stat sau particular?
II vient de commencer ses etudes a la Faculte - Tocmai ~ia inceput studiile la Facultatea
des Lettres. de Litere.
Cet etudiant a reussi tous ses examens, - Acest student a luat toate
alors il merite une bourse. examenele, deci merita 0 bursa.
Par contre, ce boursier-ci a echoue ases - Din contra, acest hursier a pieat Ja examene,
examens, alors ill'a perdue. a~a ca a pierdut-o.
in afara de substantivele noi, in propozltiile precedente ati intalnit expresiile:
a partir de ... > [a paRtiR dO] - a incepe de la, din ... ; pomind de
la ... , eu incepere de la...
adjectivele:
ca ~i verbele de grupa I:
enseigner (quelque chose > [asEniEj - a preda (ceva cuiva); ada lectii;
a quelqu'un) a invata
~i de grupa all-a:
5
Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care am folosit vocabularul nOll (expresii, substantive,
adjective ~i verbe) ~j tradueeti-Ie apoi in limba romana:
Je ne veux pas que mon gar~on frequente > ~u vreau Cd fiul meu sa se duca
En France les etudes primaires sont > in hanla studlile primare (clasele 1- VIII) sunt
obligatoires apartir de 6 ans. obligatorii de 1a 6 ani.
Est-ce que dans votre pays aussi > $i in lara voastra inva\~lImintul
I' enseignement du second degre est facultatif? secundar (liccul) cste facultativ?
QueUes sont les matieres que ee vieux > Cc materii preda ace~t batran profesor?
professeur enseigne?
Les enfants sont tres contents que > Copiii sunt fO<Jrte mullumiti ea
Mademoiselle Grenier soit leur institutrice. domm~oara (ircnier le va fi inva!atoare.
Mes parents desirent que fai de bonnes notes. > Parin!i] mei vor sa am note bune.
L'informatique est une matiere facultative > In liceuJ nostru informatica estc 0 malerie
dans notre Iycee. facultativa.
II ne croit pas que tu reussisses a eet > El nu erede ca vei lua acest examen
examen de biologie. de biologie.
11 faut que vous appreniez par creur > Trcbuie sa invalali pe dinafara 1l1111te euvinte
beaucoup de mots franc;ais. frantuzc~ti.
Je ne pense pas que Ie niveau de I'education > Nu cred ea nivelul cdue31iei intr-o ~eoaLi
dans une ecole privee soit toujours plus elevee partleulara este intotdeauna mai ridicat
que dans une ecole publique. decal inlr-o ~eoala de stat.
Est-ce que je pourrais obtenir une bourse pour > A~ pulea obtine 0 bursa pentru a-m;
continuer mes etudes a la Faculte des Lettres? continua studlllc 1<1 Facultatea de Litere?
Ie ne pense pas qu'eUe puisse continuer a > Nu ered ca ea V<l pulea continua sa lucreze
travailler apres son mariage. dupa ee sc va casatori.
Regardez-Ie! C'est un homme qui a reussi! > Uita!l-Va la el! E un om care a reu~it
(in viala)!
Qui, it faut beaucoup etudier Ii la fae. > Oa, la faeultme se invala mull (trebuie
sa invcli mult).
J'ai peurqu'il n'ecboue aux examens. > Mil tern sa IlU pice la examene.
6
Nous ne pensons pas que cette affaire mcrite > l'<u credem ca aceasta problema
notre attention. merita 3ten\ia n035tr3.
Apres sa convalescence, mon mari continue > Dupa convalesccnta, solul meu continua
it enseigner it 1a Faeulte des LettTes. sa prcdca la Facultatca de Litere.
A partir du premier janvier vous aurez un > incerand de la 1 ial1uarie ve\i avea un nou
nouveau professeur de fran~ais. profcsor de franccza.
La matiere de vos etudes ne m'interesse pas, > Nu rna intereseaz3 cc studmti, in schimb,
par contre je m'interesse it une autre chose. ma intereseaza altceva.
De la ce varsta i~i incep copiii din Romania - >A partir de quel age les enfants en Rownanie,
studiile in ciclul primar? commencent-ils leur education a >I'ccole
primaire?
lnvatamantul primar (I- VIII) ar trebui sa fie - >L' enselgnement du premIer degrc devrait
obligatoriu in loate tarile lumii. etre >obligatoire dans tous les pays du monde.
Am ales pentru baiatul nostru aceasta ~coala - Nous avons choisi ceUe ecole >privcc pour
particulara pentru ca vrem sa primeasca notre fils, parce que nous voulons
o educalie foarte buna. qu '1\ re~oive une education d 'un niveau eleve.
~tii cumva care sunt materiile (de studiu) noi - Est-ce que tu sais queUes sont les nouvelles
~i care dinlre ele sunt facultative? >matieres et lesqueUes sont >facultatives?
Voi continua sa studiez la Facultatea de Litere, - Je vais >continuer a Ctudier a >la Faculte des
in schimb, prietenul meu i~i va contlnua letires, >par contre, mon ami >continuera ses
studiile de drep!. eludes en droit.
Datorita concursului (pe care I-am dal) am - Grace a notre concours nous avons
~tiut multe cuvinte frantuze~ti. su beaucoup de >lTIots fran<rais.
Ce nota ti-a dat invatatorul pen1ru - Quelle >flote ton >instituteur fa donnee pour
compunere? ta composition?
7
Ei merita sa primeasea 0 bursa. - lis >mcritent d'ohtenir >unc bourse.
Nu am noroe, de aeeea am cazut la examene. - Je n' ai pas de chance, alors >j'ai echouc ames
exarnens.
Nepotul meu nu vrea sa se duca la gmdinita. - Mon petit-fils refuse d'aller a>Ia matcrnclle.
Ei sunt pentru invatamiintul de stat, noi, -l1s sont pour >1'enscigncment >public, nous,
in schimb, (suntem) pentru invatarniintul particular. >pClr cootre, pour >I'cnsclgnement >prive.
Paul ~i-a luat toate examenele, in schimb - Paul >a rcussi tous ses examens, par contre
Pierre a cazut la doua. Pierre >a echouc a deux
in ultimele doua leetii ne-am oeupat de modul "subjonctif (present)" - "conjunctiv (prezent)".
Verhul propozitiei subordonate folosit la "subjonctif (present)" exprima 0 actiune simultana sau
posterioara actiunii exprimate de verbul propozitiei principale, in funetie de context. De exemplu:
Je ne pense pas qu'il finisse vite ses etudes. - Nu cred ea i~i va termina repede studiile.
Je ne pense pas qu'il finisse rnaintenant - Nu cred ca el sa-~i termine acum treaba.
son travail.
in aeeasta lectie yeti afla care sunt formele de trecut ale modului "subjonctiY', pe care Ie yom
denumi, pentro a u~ura invatarea lor, "Ie subjonctif (passe)" - "conjunctivul perfect".
Cititi propozitii Ie urmlitoare, acordiind mai multa atentie formelor verbale sense cu caractere ingro~ate.
Retineti, de asemenea, traducerea lor in limba romana ~j formele verbale subliniate:
Mes parents regrettent que j' aie - Parintilor mei Ie pare rau eli am....cazut
echoue it mon dernier examen. la ultirnul examen.
Je suis content que tu aies continue - imi pare bine ca ti-ai contjnuat studiile
tes etudes a Paris. la Paris.
8
lis ont peur que Mare n' ait deja acceph~ - Ei se tern ca Marc sa nu ~ deja aceastii
cette offre. oferta.
Vous ne pensez pas que Marie ait cause - Nu crede\i en Maria ~ acest accident?
cel accident?
II est desole que nous ayons fait [aillite. - Lui Ii pare [oarte rau cli am dat faljment.
Nous sommes heureux que vous ayez - Suntem bueuro~i ea v-ati merjtat burse1e.
merite vos bourses.
Bien qu'ils aient reussi a leurs examens, - De~i ~i-.auJ.uat examcnele, ei nu primese bursa.
ils n'obtiennent pas de bourse.
Nous craignons que ees maticres aient ete - Ne temem ell aeeste materii au....fust obligatorii.
obligato ires.
in exemplele anterioare Ofi pumt observa cii timpul trecut 01 modului "suhjonetif" - "suhjonetif
passe" exprima 0 actiune anterioara aeriunii exprimatii de verhul din propozitia principalii. Verbul
din propozitia prineipala este 10 timpul prezent, in timp ce actiuneo exprimatti de verbul subordonotei
este anterioara actiun;; exprimata de verbul propozl,!iei principale: de oeeea am folosit modul
"subjonetif passe". eel mai adesea vom traduce in limbo ramana verhul propozi!iei subordonate
prin perfect campus ("passe compos(:") sou, dacii se poate, prin conjunctiv perfeel.
Je ne pense pas qu'il ait deja fini ses etudes. - Nu cred ell ~i-a terminat (sa-~i fi terminat) deja
studiile. (acliune anterioara)
Pentm a invata mai u~or modul "subjonctif (passe)" yom continua sa folosim in exercitii verbe care
se conjuga la timpurile compuse ell auxiliarul "avoir".
Nu cred ca ~i-a facut deja lema. - Je ne crois pas qu'il >,llt deja fait son devoir.
Ei Ii pare foarte rau ca ai spus asta. - Elle est desolte que tu >aics dit cela.
Domnule, ne pare rau eli nu ati predat In - Monsieur, nous regrettons que vous >n' ayez
~coala noastrli. pas enseignc dans notre ecole.
Nu ered ea direetorul nostru a meritat - Je ne erois pas que notre direeteur >ait mcrite
acest post. ce poste.
Suntem bueuro~i (ferieili) eli ali tenninat - Nous sommes heureux que >\iOUS ayez enfin
in srar~il
~coala primara. fini I'ecole primaire.
Ma tern eli prietena mea a pieat la toate - J'ai peur que mon amie >ait echoue a tous
examenele. ses examens.
Va indoiti ea ele au acceptat aceasta situatie? - VOUS doutez qu'elles >aient aceepte cette
situation?
Transfonnati propozitiile care urmeaza, Inlocuind formele verbale de "subjonetif (present)" eu forme
de "subjonctif (passe)":
Ea se teme ell ii vom ulta adresa. - Elle a peur que nous oubliions son adresse.
Ea se teme eli i-am uitat adresa. - Elle a peur que nous >ayons oublic
son adrcsse.
El nu crede eli aeeasta ~eoala este particulara. - II ne erait pas que cette ecole soit privee.
EI nu crede ea aeeasta ~eoala a fost partieularli. - II ne eroit pas que cette ecole ><lit etc privee.
Paul se indoie~te ea it iubiti, doamna, - Paul doute que vous l'aimiez, Madame.
Paul se indoie~te eli I-ati iubit, doamna. - Paul doute que vous >1' ayez aime, Madame.
in ultimul exercitiu al primei parti a lec1iei noastre am introdus intregul material prezentat pami
aeum. Verifieati-va euno~tintele dobandite in aceasta leetie tradueand in limb a franceza urmatoarele
propozitii :
Mli indoiese eli ace~ti bursieri > Je doute que ees bOUl"siers aient frcquente
au Iacut un lieeu particular. un lycce prive.
Nu ered ca anul trecut aceasta materie > Je ne erois pas que celte matiere ait etc
a fost obligatorie. obligatoire j"annee passce.
Direetorul acestei ~coli primare nu crede > Le directeur de celte ecole primaire ne pense
eli noile materii vor fi facultative de pas que les nouvelles malicres soient
la intai septembrie. facullatlves il partir du premier septembre.
~tim mai multe cuvinte in limba francezli, > NOll~ connaissons plusieurs mots fran~ais,
in schimb, nu ~tim multe (cuvinte) par contre. nous n'cn connaissons pas
in limba engleza. beaucoup en anglais.
Sunt multi studenti la facultate care >Y ll-t-il beaucoup d'ctudiants ala fae qui
iau note foarte bune la examene? obllennent de tres bonnes notes aux cxamcns?
Ce trebuie sa fac ea sa reu~esc? > Qu 'est-cc que .Ie dOlS {aire pour que
je rcussissc?
Parintii mei vor sa fiu i'nvatatoare > Mes parenl~ desirent que je sois institutrice
la 0 ~coala particulara. dans une ecole pnvce.
Tali copiii pot beneficia de invatamantul de stat. > Tous les cnEmIS peuvent bcncficier
de l'cnseigncmcnt public.
A~ vrea sa ~tiu daca gradinitele de stat > 1t: vaudrai;; savoir si les ecoles materneJles
sunt scumpe? publiqucs sonl chcres')
Continui sa te duci la aceste cursuri facultative > Est-ce que tll continues i\ suivre ccs cours
la Facultatea de Litere? lacultatifs a la Facu]tc des Lettres'l
Ma tern ea nu ai mentat 0 bursa a~a de mare. >Je crains que tu n'aies mcritc une bourse
5i ckvce.
A!? vrea ca aceste materii sa fie predate >.Ie voudrais que ces maticn:s 50i.:nt enscignces
in liceul nostru. dans notre tycee.
Ne temem ea mai multi dintre noi au picat > NOlls avons pellr que plusieurs de nous aient
ieri la acest examen greu. echouc a cet examcn difficilc hier.
Ma indoiesc ea a refuzat bursa care ia fast > Je doute qu' il ait refuse la bourse gu' on lui
oferita in anu! IV. avail proposee ilIa quatricme annee.
Domnule, vorbiti limba mea materna? > Monsieur, parlcL-vous ma langue matemelle?
LECTIA 29 - PARTEA A DODA
inainte de a introduce noi cuno~tinte lexieale -\ii gramaticale, sa reeapitulam 0 parte din euno~tintele
dobandite in cea de a doua parte a leqiei 29 din cursul pentm incepatori.
Trebuie sa ne vedem catre sfar~itul - n faut que nous nous voyions vers >Ia fin
lui octomhrie. >oclobre.
Aproape toti elevii i~i doresc ea oreIe de - Presque tous les eleves veulent que
rnatematica sa fie facultative. >les le<;ons de mathematiques
soient facultatives.
Daea raspunsul tau ar fi bun, ai lua 0 nota - Si ta >rcpollse etait bonne, tu obtiendrais
exeelenta. une note excellente.
Domnule, imi pare nespus de rau ca nu - Je suis dcsole que vous n'ayez pas su
ati ~tiut raspunsul la aeeasta intrebare. la reponse a ceUe >qucstion, Monsieur.
Nu ~tii aeeasta poezie, de~i este - Tu ne connais pas ce >pol:me, bien qu'il soit
atat de frumoasa. si beau.
Lectura aeestci carti este obligatorie. - > La lecture de ce livre est obligatoire.
B. Rezolvand exercitiul care urmeaza va veti aminti conjugarea anumitor verbe. Completati
propozitiile in limba francez3. cu fonnele verbale corespunzatoare:
Am raspuns deja de rnai multe orj - > .l'al dc.Fl n:pondu plusieurs fois ala meme
la aceea~i intrebare. question.
12
Cine ar dori sa puna 0 intrebare refentoare - Qui voudrait >poser une question a ce sujet?
la aeest subiect?
Trebuie sa ~tii ce rnaterii (faci) - II faut que tu >saehes quelies sont les matieres
in c1asa a Xl-a (penultima). en seeonde classe de Iycee.
Am aflat aeest secret de la vecina mea. - >J' a i su ce secret par rna voisine.
intrebarile pe care le-ati pus copiilor - Les questions que VOliS ::>e.vez postes avos
vo~tri erau prea grele pentru ei. enfants etaient trap difficiles pour eux.
Am invatat mai multe cuvinte pe - J'ai appris >plus de mots >par eu:ur que toi.
dinafara decat tine.
Anul aeesta avern mai putine rnaterii - Cette annee nous avons >moins de matieres
decat anul trecut. que l' annee passee.
Ea ajunge rareori eu intarziere, in schimb, - Elle vient >rarement >en retard, par contre,
sotul ei (ajunge) mai des (cu intarziere). son man >plus souvent.
ineepand eu noul an (~eolar) prietenul - A partir de la nouvelle annee mon ami veut
meu vrea sa invete cat mai bine Cll putinta. apprendre >le mieux possible.
Eu mananc putin, Paul rnananea mai pUlin - Moi, je mange >pcu, Paul mange >moins que
decat mine, dar lu, din inlreaga familie, moi, mais toi, tu manges >Ie moins de toute
mananci cel mai pUlin. la famille.
Poli alege ce materii facultative dore~ti. - Tu peux choisir >librement les matieres
facultatives.
De ce Ili faci lema cat mai incet eu putinta? - Pourquoi tu fais ton devoir >Ie moins vite
Eu a~ prefera s-o fae cat mai repede possible? Moi, je prefererais Ie faire >Ie plus
eli putinla. vile possible.
13
Trecem acum la vocabular. Cititi eu voce tare euvintele care urmeaza !1i
retineti traducerea lor in Iimba romana:
)4
ea de obicei, vom introduce cuvintele noi in propozitii pentru a Ie reline mai u:~or. Cititi-Ie cu voce
tare {ii retineti traducerile in limba romana:
Les eooliers de notre ecole passent - Elevii din ~eoala noastra stau in toate
toutes les recreations dans la cour. recreatiile in curtea ~colii.
Le chant, comme matiere dans notre lycee, - Muzica este 0 materie facultativa in liceul
est facultatif. nostru,
Tu as fait trop de fautes dans ta derniere dictl~e. - Ai recut prea multe gre~eli in ultima dictare.
II faut que nous nous preparions a la rentree - Trebuie sa ne pregatim pentru reinceperea
et que nous achetions des livres scolaires. ~eolii ~i sa cumparam manuale.
Je ne crois pas qu'il ait echoue a son examen - Nu cred ea a picat la examenul de geografie.
de geographie.
Monsieur, vous me devez une explication. - Domnule, imi sunteti dator ell 0 explicatie.
Franyois sait tres bien dessiner, regarde - Franyois ~tie foarte bine sa deseneze,
son dessin! uita-te la desenul pe care I-a Iacut!
La physique appartient aux sciences qui - Fizica se numara printre ~tiintele care
ont fait un grand progres dans notre epoque. au inregistrat un mare progres
in epoca noastra.
C'est deja dans deux semaines qu - Peste numai doua saptamani vom avea
nous aurons 1a distribution des prix. festivitatea de aeordare a premiilor.
Qui a re9u eette annee Ie Prix Nobel - Cine a prim it anul acesta
de Litterature? Premiul Nobel pentru literatura?
devoir (quelque chose > [dOv"a:R kelkO ~oz - a datora (ceva cuiva); a fi obligat
a quelqu'un) a kelkC] (eu ceva cuiva)
15
Suhstantivul "Ie prohLeme", pe care i/ cunoa,~tetj deja, inseamnii ~j "problema (de matematjed, de
jiziea etc.) " ce trehuie rezo/vata.
Pentro a fixa vocabularul nou, traduceti in hmba romfma urmatoarele propozitii. Folositi, ca de
obicei, filtrul ro~u:
II est desale que tu ne lui aies pas - LUI ii pare nespus de rau ea nu i-ai explieat
explique ton projet. proieclul tau,
II faut que nous commencions a penser - TrcbUlc Sil incepem sa ne gandim la ineeperea
ala rentree. anului ~eolar.
De toutes les matieres enseignees Ii I' ecole, - Dintle toate materiilt: predate in ~coala, prefer
c'cst Ie chant que je prcfCre. muziea.
Ton dessin ne me plait pas, je ne pense pas - Nu-mi place desenul tau, nu cred ea desenezi
que tu dessines bien. bine.
As-tu oubhe que tu me devais de I'argent? - Ai uitat eil iml datorezi ni~te bani?
Notre professeur de malhcrnatiques sait tres bien - Profesorul nostru de malernatiea ~tie sa expJicc
expliquer taus les problcmes, ses explications foarte bine toate problemek, explieatiile lui
sont simples ct claires. sunt simple ~i elare.
Tous les ecoliers attendent la recreation et - Toti ~colarii a~tcapl;j recleatia ~i i~i doresc ea
ils desirent qu'eUe soit la plus longue possible. aceasta sa tin,! cilt mal mult.
Paul est tres fort en geographic, c'est sa - Paul este foartc bun la geografie, este materia
science prefen!e. lui preferata.
Qu'est-ce que tu prcfcres: les lettres ou - Ce prefer!: literalura sau ~tjin~elc exacte?
les sciences?
La physique, est-elle obJigatoire en seconde? - Fizica estc obligatorie in pen ultima clasa
de liceu (elasa a Xl-a)')
La dictce en fran.;ais? Ricn de plus facile! - Dietarea la franccza? ~irnic mai u~or!
C'est rna langue matcmelle! Doar este limba mea matema!
16
Completati propozitiile din exercitiul unnator cu acele cuvinle care se potrivesc in context:
Va place geografia? Nu, ne place mai mull - Aimez-vous 1a >gcographie? Non, nous
fizica, de~i anumite probleme prefCrons la >physique. bien que certains
sunt complicate. >problcmes soient compliques.
Nu cred ca-i datorez ceva. - Je ne crois pas que je lui >doive quelque
chose.
Pentru mine, ca pentm majoritatea elevilor, - Pour moi, la vie >scolaire est ennuyeuse,
viaja {icolara este plictisltoare. comrne pour la plupart des ecoliers.
Care dintre ~tiinte are in zilele noastre cde mai - LaquelJe des >scicnccs a aujourd'hui les plus
mari ~anse de dezvoltare? grandes possibilitcs de dcveloppement?
Suntem fericiji ca un roman a primit - Nous sommes heureux que ce soit un Roumain
Premiul Nobel in aces1 domeniu. qui ail re~u >le prix Nobel dans ce domaine.
Domnule, trebuie ca explica\iile dumneavoastra - Monsieur, il taut que vos >explications soient
sa fie mai pujin complicate. moins compliquces.
impartirea premiilor va avea IDe catre - >La distributIOn des prix aura lieu vers
star~itullunii iunie. la fin juin.
Ma lem ca ai facut multe gre~eli grave 'in - 1'ai peur que tu aies fait beaucoup de fautes
ultima dictare la limba franceza. graves dans la derniere >dictce en franc;ais.
Tala dore~te sa ne continuam studiile la - Notre pere desire que nous continuions nos
Facultatea de ~tiinte. etudes a >]a Faculte des Sciences.
Ne vom vedea in ziua ci~nd incepe ~coala, - Nous nous verrons Ie jour de >Ia ren tree, Ie
pe intai septembrie. premier septembre.
in partea destinata gramaticii ne yom ocupa in continuare de modul "subjonctif (passe)" - "conjunctiv
perfect". Cititi cu voce tare ProPoziliile care unneaza.\ii reline!i traducerile in limba romfma. Fonnele
de "subjonctif (passe)" sunt marcate Cll caractere ingro~ate:
Mes parents sont heureux que je sois entree - Parintii mei sunt fericiti ca am intrat
a la Faculte des Sciences. la facultatea de ~lijnte.
Je suis trisle que tu sois parti sans rien dire. - Sunt trist ca ai plecat fara sa spui nimic.
17
Tu ne penses pas que Paul solt revenu a - Nu crezi eli Paul s-a intors la faeultate ea sli-~i
la fac pour continuer ses etudes? continue studiile?
Je regrette que Marie so it allee sans moi - Regret (Imi pare rau) eli Maria s-a dus lara
a cettte rencontre. mine la aceasta intalnire.
EIle a peur que nous nous soyons disputes. - Ea se teme ca ne-am certat.
Nous doutons que vous vous soyez levees - Ne indoim ell v-ati trezit la timp.
atemps.
Monsieur, elle est triste que vous ne soyez - Domnule, este tristli cli nu ati ajuns in
pas urive Ie jour de son anniversaire. ziua aniversarii ei.
VOUS ne croyez pas qu'ils soient deja llortis - Nu credeti eli ei au ie~it deja din restaurant?
du restaurant?
Penlro a reline mai u~or regulile de folosire a modului "subjonetif (passe)", rezolvati exercitiul
urmator. Completati propozitiile urmatoare cu forma verbala corespunzatoare:
Nu cred ea sOlul meu a plecat Ia Paris - Je ne crois pas que mon mari >soit pal1ipour
lara mine. Paris sans moi.
Ne pare foarte rau eli nu ati mmas - Nous sommes desoles que vous ne > soyez pas
la noi mai multli vreme. restes plus longtemps chez nous.
Va indoiti ea ea ajuns in cele din urma? - Vous doutez qu'elle >soit enfin arrivce?
Mil tern eli baietii mei nu s-au spaIat ~i - J'ai peur que mes gar~ons ne >se soient pas
ell s-au dus murdari la i?coala. laveset qu'ils >soient alles sales ~ l'ecole.
Parintii lui nu ered ea Pierre a intrat - Ses parents ne pensent pas que Pierre> SOlI
la universitate. entre a I'universite,
18
Ultimul exercitiu pe care vi-l propunem in aceasta lectie va va perrnite sa verificati in ce masura ~titi
sa folositi noul material lexical ~i gramatical. Traduceti in limba franceza urmatoarele fraze:
loti invatatorii, toti elevii ~i > Tous ks instituteurs, Ie~ ccoliers et ks parents
parinlii sunt ruga!i sa vina la festivitatea sont pries de venir a la distribution des prix,
de acordare a premiilor care va avea loc qui aura lieu Ie 29 (vingt-neuf) juin, a II
pe 29 iunie, la ora 11. (onze) hcurcs.
Trebuie sa-ti eontinui studiile seeundare, > [J faut que tu continues tes etudes du second
eel mai bine intr-un liceu particular. degre, Ie ll1ieux dans un lycce prive.
Am primit 0 nota buna pe desenul meu. > J'ai re~u une bonne note pour mon dessm.
Ce materii iti plac eel mai mult? > Quclles sont tes maticre~ pracrces')
Geografia ~i fizica. La geographIc et la physique.
Ne indoim eli elevii au ie~it in curte > l\ ous doutons que les ecoliers soient sortis
in timpul recreatiei. dans la CaUl' pendant la recreation.
Nu credem ca ne datorati > Nous ne pcnsons pas que vaus nous deviez
a exp1icatie. une explJcatlon.
I septemhrie este data de reincepere a ~colii > La date de ]a rentrce dans les ecoles primaires
in invatamfmtul primar. est Ie premier scptembre,
Ne temem cil cenificatul sau de studii > Naus craignons que son ccrtificat d'etudes
(certificatul de absolvire) nu a fast bun. n'ait pas etc bon.
Eu invat la Facultatea de Litere, el, in schimb, > Moi,je fais mes etudes illa Facultc des Lcttrcs.
(invata) la Facultatea de ~tiinte. lui. par contre. a ]a Faculte des Sciences.
De anu} acesta, Fran.;ois prime~te bursa. > A partir de ccttc annec, Fran~ois recoIt
une bourse.
Toti copiii au dreptul la invatamantul de stat. > Tous lcs enfants Ollt Ie droit de benCficIer
de I'enseignement public.
Cantecul tau a fost extraordinar, > Ton chant clait magnifique, alors tu mcrites
de aceea meriti un premiu. un prix.
Trebuie sa ~tji sa scrii mai bine > II faut que Iu saches mieux ecrire les dictees.
dupa dictare.
Care dintrc voi a luat acest examen > Qui de yom a rcussi a cet examcn et qui
~i care a picat? a echouc?
Viata de ~colar a acestui bursier nu este > La vie scolaire dc cc boursier n 'est pas facile;
u~oara; trebuie sa invele din ce in ce mai mult. 11 dait apprendre tOluours davant age.
Nu credem cil Premiul Nobel va fi acordat > NOLis ne croyons pas que Ie Prix Nobel
candidatului vostru. appartiennc a votrc candidat.
Ce Ie predati studentilor care frecventeaza > Qu'cst-ce que vous enscigncz <lUX ctudiants
cursul durnneavoastra? de volre cours'.'
Dragostea materna nu cunoa~te limite. > L'amour materncl nc connatl pas de limilCs.
in incheiere. ca de obicei, cititi cu voce tare urmatoarele cuvinte in care se repeta acelea~i sunete:
l c] - Ie dessin, I'instituteur
[E] - Ie prix Nobel, la mat.em.elle, prima.ire, Ja mati~re, certificat, les lettres, scola.ire
hJ - 6mouer, Ie chant
20
RECAPITULAREA LECTIEI 29
3. Nu cred ell anul ~colar este scurt. Din contrA, cred ca este prea lung.
3. Nous doutons que tous nos professeurs viennent pour la distribution des prix.
incepem aceasta leelie prin recapitularea materialului prezentat in lectia 30 din eur~ul pentru
incepatori.
Trebuie sa luati in cele din urma 0 hotiirare. - 11 faut que vous preniez enfin > une decision.
A~ vrea sa nu ne vedem atiit de rar. - Je voudrais que notre >contactne soit pas
sirare.
tmi pare foarte rau ea ai avut cheltuieli - Je suis desole que tu aies eu >des frais
a13t de mario si eleves.
Nu ered ca este greu sa stabile~ti 0 legatura - Je ne erois pas que Ie > contact avec lui soit
(un contact) cu el. difficile.
I-am oferit un cec, dar ea nu I-a acceptat. - Je lui ai affect> un cheque, mais eUe ne l'a pas
accepte.
EI face totul fura nici un efort. - II fait tout sans aucun > effort
Ca sa poti trece granita, trebuie - Pour que tu puisses passer la frontiere, tu dais
sa prezinti buletinul. presenter ta >carte d'identite
Trebuie sa introduc doua monede de - Je dois mettre dans I'appareil deux> pieces
5 franci in aparat. de 5 (cinq) francs.
23
B. in exerei!iul urmator yeti reeapitula pronumele posesive. Va reamintim ea aeestea inlocuiese
substantive la singular sau la plural. Completati propozitiile urmatoare eu pronumele prosesiv
eorespunzator:
Bursele noastre sunt mici, dar - Nos bourses sont faibles, mais
ale Yoastre sunt mario >lcs votres sont elcvces.
Rezultatele pc care le-ati avut 1a examene - Vos rcsultats aux examens meritent un prix,
merita un premiu, ale noastre >lcs notres plutot non.
mai degraba nu (merita).
Prietenul nostru este foarte bun la fizica, - Notre ami est fort en physique, >Ie leur
al lor la geografie. en geographie.
invalatorul nostnl expliea bine problemele, - Notre instituteur explique bien Jes problemes,
al vostru nu ~tie sa 0 faca. >Ie votre ne sait pas le faire.
In dictarile pe care Ie-am dat noi exista mai - Dans nos dietecs il ya plusieurs fautes, dans
multe gre~eli, in ale lor (exista) eu mult >les leurs beaucoup moins.
mai putine.
~eoala noastra este de stat, a YOastra - Notre ecole est publique, >Ia votre est privee.
(este) partie UlaTa.
Pentru maine ar Irebui sa mai fae - Jc >devrais faire encore un dessin pour
inca un dcsen. demain.
Este trist (suparat) ca a lrebuit sa Ie muti - Il est triste que tu >aies dO changer d'ecole.
la alta ~coala.
Cand eram ~colar, trebuia sa rna duc - Quandj'ctais ccolier,je >Jevais frequenter
la () ~coala particulara. une ecole privce.
Maine va trebui sa dati 0 dictare la - Demain vous >dcvrcL ecrire une dictee
Iimba franceza. en fran9ais.
24
lata vocabularul pe care vi-l propunem pentru aceasta lectie:
Ie college > [10 kolej] - colegiul; gimnaziul
Ie eollegien > LI0 kolEjif'J - eolegianul; elevul intr-un
gimnaziu
Ie cycle >(lOsikIJ - ciclu!, perioada; ciclul
I'externe (m, ~i f) > (IEkstI'Rn] - (elevul) extern
I'interne (m. ~i f.) > [leteRn] - (elevu!) intern; (medicul)
intern
I'internat (m.) > [leteRna] - internatu!, caminul
I' etablissement > [IEtablisma - cladirea ~colii; ~coala
scolaite (m.) skolcR]
Ie semina ire > [10 sEineR] - seminarul (teologic);
grupa de studii din
inva!amantul universitar;
seminarul
la mcdecine > 11a mEdsin] - medic ina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
la philosophie > [Ia filozofi] - filozofia; sistemul
filozofic; modul de
a intelege viata
la technique > [Ia teknik] - tehnica
la cite universitaire > [Ia sitE - campusul universitar
UnivcRsiteR]
larefonne > [la REfoRm] - reforma, refonnarea;
schimbarea
Pentm a Ie retine mai u~or, cititi eu voce tare cuvintele noi in alta oedine:
.. l'externe (m.
Ie seminaire
~i f.) > [lEkstI'Rn]
> [10 sEmineR]
- (elevul) extern
- seminarul (teologie);
grupa de studii din
invatamantul universitar;
seminarul
Ie cycle >[lOsiklJ - ciclul, perioada; ciclul
la technique > [Ia teknik] - tehnica
Ie college > [10 kolcj] - colegiul; gimnaziul
larcfonne > [la REfoRm] - reforma, reformarea;
schimbarea
I' etablissement > [lEtablJsma - cladirea ~eolii
scolaire (m.) skolt'R]
la philosophie > [la filozofi] - filozofia; slstemul
filozofic; modul de
a inlelege viata
I'interne (m. ~i f,) > [leteRn] _. (elevul) intern; (medicul)
intern
Ie collegien >[10 kolEjie] -- colegianul; elevul intr-un
gimnaziu
III cite universitaire >[Ia sitE - campusul universitar
UnlveRsiteR]
la mcdecine > [Ia mE{hin] - medic ina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
l'internal (m,) > [leleRna] - mternatul, caminul
in propozitiile urmatoare yeti regasi substantivele Doi. Cititi-le cu voce tare ~i retineti traducerea in
limba ramana:
Les collegiens fraoyais sont des enfants - in Franta e1evii de gimnaziu sunt copii intre
entre 11 et 14 ans. ll~i 14 ani.
A la fin des classes les extemes rentrent - Dupa are, elevii externi se intore la ei acasa.
chez eux, Ii la maison.
Par contre, les internes mangent et dorment - tn schimb, elevii interni miinancii ~i donn la
dans un internat qu'ils ne quittent que pour internat, de unde nu pleaca decat la sla~it de
Ie week-end. saptiimana.
Les etudiants trouvent que I'enseignement - Studentii sunt de parere ca este necesara
superieur exige une rUanne profonde. o reforma profunda
in invatamantul superior.
Retineti expresia:
Cuwintul "la classe ", pe care il cunol1Jteri deja, poate sa insemne $i He/asa", "totalitatea elevi/or
unei close". "orele (de studiu) ", "lee/We".
Verificati daca ati retinut coreet vocabularul nou, tTaducand in limba romana urmatoarele propozitii:
Moi, j' etais toujours exteme au college, > Eu am fost intotdcauna extern in timpul
par contre rna seeur a partir de lOans gimnaziului, in schimb, sora mea a fost
etait interne. intema de la 10 ani.
La medecine contemporaine a fait un tres grand > Mcdicina din zilclc noastre a progresat foarte
progres dans presque tous les domaines. mult in aproape toate domeniile.
Dans les Iycees contemporains la plupart > In liceele actuale majoritatea clase10r
des classes sont mixtes. sunt mixte.
Combien d'etablissements scolaires dans > Cite dintre institutiile de invatamiint din
votre ville sont prives et combien sont publics? ora~ul voslru sunt paltieulare ~i cate sunt de stat?
Ces seminaires sont facultatifs, c'est-a-dire > Scminarcle accstca sunt facultative, cu alte
qu'on n'est pas oblige de les frequenter. euvinte nu suntem obligati sa ne ducem la ele.
Ce professeur de medecine est un homme > Acest profesor de medicina cunoa~le foarte
de la science profonde. bllle malena pe care 0 prcda.
Je voudrais etudier un domaine de la technique, > A~ vrca sa studicz un domcniu tehnic, el. in
par contre, lui il est fou de la philosophie. schimb, este nebun dupa filozofie.
Je ne pense pas que la rdorme universitaire > ~u cred cil reforma in invat,imiinrul
Tout Ie monde admet que les etudes > Toato lumea estc de aeord ca studiile
universitaires ne preparent pas a universitaee nu sunt de ajutor in viala
la vie professionnelle. profesionala (in mescria pe care 0 vei avea).
Madame, est-ce qu'on peut louer chez vous > Doamml, putem inehiria pentru un elcv de
une chambre pour un collegien? gimnaziu 0 camera in casa dumneav()a~tra?
~coala noastra nu este mixta, nu sunt primiti - Notre >ctablissement scolaire n'est pas
decat baietii. >mixte, on >n'admet que les garyons.
Ar trehui sa-Ii indrepti felul in care ~ofezi. - Tu devrais corriger ta >1l:chnique de conduite.
Nu ~tiu daca este intern sau extern - Je ne sais pas s'il est >externc ou s'il est
al gimnaziuJui nostru. >interne dans notre >collcgc.
Pentru a lnvata filozofia trebuie sa faei - >La pllllosophic exige des etudes
studil universitare serioase. >univcrsitaires >profondcs.
Medicina din zilele noastre nu va admite - >La technique que vous proposez ne sera
niciodata tehniea pe care 0 propuneti. jamais >admise dans >Ia medccine
contemporaine,
28
Din regula enun!atti mai sus rezulta cd in limbo vorbitti (limba) nelitemr), indiferent de timpul
(prezent sau trecut) la care se ajlii verbul din propozi!ia principala, verbul subordonatei joJosit la
modul "subjonctif(present) " exprimti 0 ac!iulle simultanti sau posterioarti celei exprimate de verbul
prillcipalei, iar verbulla modul "subjonctif(passe) " exprimti 0 aC,tiune anrerioarti ac(iunii exprimate
de verbul principalei.
Nous avons voulu que tu sois etudiant > Am vrut sa iii student Ia Facultalca
ala Faculte de M6decine. U(: J\ledicllla.
Elle etait contente que nous soyons > Era bucuroas<I ca am ajuns in sfar~it
enfm arrivees 11 Paris. Ja Pans.
Tu as regrette que ton ami ne soit pas venu? > Tj~a parut rau ea rrietenul tflu nu a "'Till!')
Je craignais que rna mere ne soit malade. > Ma temeam ca mama sil nu fie bolnava.
NOlls avons eu peur que vous ayez eu > r\c-am tcmul ca ali avut un accident
un accident de voiture. de ma~jna_
Paul n'a pas ern que tu aies fait seu! > Paul nu a crezul en ai fiicut singur
tout cela. (nate aeestea.
Pierre doutait aussi que sa sreur puisse loger > Pierre se indoia de Zlsemenea ea sora 1m
a!a cite universitaire. va rutea <poate) sa locUlasea in campus.
l' etais heureuse que me laisses continuer > Eral11 fericltil ca 1113 la~i (ea ma vCllasa) sa-In!
mes etudes universitaires. continui studiile univcrsitare.
Mama era fericita ca am intrat - Ma mere ctait heureuse que je >sais entree a
la Facultatea de ~tiinte. la Faculte des Sciences.
Ne indoiam ca Yeti participa la acest - Naus doutions que vous >participiez ace
seminar facultativ de filozofie. seminaire facultatif sur la philosophie.
lata ultimul exercitiu din aceasta parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I, yeti putea verifica in ce
masura v-ati insu~it problemele noi de gramatiea ~i voeabularul. Traduceti in limba franceza
unnatoarele propozitii:
Acest baiat nu a fast primit la Iiceu > Ce garc;on n'a pas etc admis au Iycee a cause
din cauza notelor proaste. des mau'vais notes.
Parintii au vrut intotdeauna sa unnez > Mes parents ont toujours voulu que jc fasse
studiile de medicina. mes etudes de medecine.
(Elevii) extemi nu locuiesc in cHidirea ~colii, > Lcs cxtemcs n.c: logent pas dans l'ctabEssement
ell alte cuvinte, ei nu Yin la ~coala scolairc, c'cst-it-dire qu"ils ne viennent a
dedit pentru are. 1'ecole que pour les classes.
Unnatorul seminar va fi despre filo2ofia > Le prochain scminairc sera sur la philosophie
contemporana. con tcmporai nco
Ne indoiam ca 0 refonna serioasa a > l\:ous doutio!ls qu"O]] aIt fait la rcfonne
invatamantului seeundar a avut lac. profonde de l'enscignement secondaire.
Am vrut ea primul cic1u al invatamantului > Nalls avons voulu que Ie premier cycle de
secundar sa nu fie prea greu pentru elevi. renseignement secondaire ne soit pas trap
difficile pour les collcgiens.
LECTIA 30 - PARTEA A nOVA
Ca de obieei, in aeeasta parte a lec!iei nu vom introduce cuvinte sau reguIi gramatieale noi. Exercitiile
care unneaza va vor ajuta sa fixati mai bine cuno~tintele acumulate pana acum.
Cititi dialogul ~i lextele umlatoare, ineercfmd sa pronuntati corect ~j eu u~urin~ cuvintele pe care Ie
conlin. Tradueeti apoi textele in limba roman a:
L'cnseignernent en France
,,/ ,,/ ,,/,,/ ,,/
L'enscignement primaire I (du premier dcgrt) se fait dans des tcoles matcrnelles I (de 3 a6 aIlS) I
,,/ ,,/,,/ / ..........
qui sont facultativcs I et dans des ccoles primaires I obligatoircs I a partir de 6 IInS. I !
/,,/ -........ ,,/ /,,/ ,,/
Les ~tudes durent 5 arinees. I I Ensuite I'enfant passe (a 11 ans) dans l'enseignemcnt
-........ /......... ,,/ ,,/
secondaire I (du second degrc) I qui sc compose de deux cycles. II
,,/,,/ /,,/ /" / ,,/
Lc premier cycle I (classes de sixieme, I cinquieme, 1quatrieme, I troisieme) I sc fait dans
.......... ,,/ ,,/ ,,/.......... /"
un college. II A Ja fin de la troisiemc lily a un examen, I apres Icquel un petit nombre
,,/ /.........,,/ ,,/ ......... ,,/
d'~levcs j commence leur vie acLive. I I La plupart passent au second cycle. II Ace rnoment-Ia
,,/ ,,/......... ,,/ ,,/
les ~Ieves choisissent Ie cycle court au long. I I Le <.)Ide court se fait dans un college
/" ,,/,,/ ,,/ ./ ..........
d'cnseignemcnt technique I oil. les gan;ons et les filles I apprennent leur futur m~tier. II
./ /""/,, /"
Ceux qui choisisscnt Ie cycle long, I entrent dans un Iycee. II Apre.'i trois ans d'etudes \
./,,/ .......... /,,/ ,,/,,/
les lyceens se pr~sentcnt au bac. II Ce dipldme leur ouvre, I dans certaines conditions, I
/ ,,/.......... / ,,/
lcs partes de l'enseignemenl sup~rieur. II 60 pour 100 (60%) parmi ceux qui ont reussi aeet
/" /" ,,/ .........
examen I suivent des etudes universitaires. II
,,/ ,,/ ,,/,,/ ..........
La plupart des 6tablisscments scolaircs en France I sont publics. I I
,,/ ,,/ ,,/ /" ,,/ .........
20 pour 100 (20 %) des 6coliers I et lyreens frtquentent des 6tablissements prives. 11
,,/ /,,/ ,,/-........
Bcaucoup de ces etablissements \ sont plads saus Ie contr6le de l'Etat. II
/" / ,,/
Ceux qui cnseigncnt dans les tcoles rnaternelles I ct primaires I sont appelles instituteurs I
,,/ -/ /" ..........
et institutrices, I dans les colleges I et dans les lycies I ce sont des professeufS qui enseignent. II
32
Le plus grand nombre d'eleves
/"
J
"- /" '"
sont des externes, I qui ne viennent que pour les cours, I
./ /" "'./ ./
its peuvent prendre leur repas de midi I a l'ecole. II Mais I de nombreux etablissements
./
scolaires I ant un internat; '" ././ '" ./
lies internes ycouchent I et prennent tOl1.~ leurs repas au Iycee. II
.......... . / . / ./
donn~es par l'Etat. I I Le boursier re~it une aide financierc I qui lui laisse continuer et finir
"-
ses etudes. II
La rentree
./ ./
-Salut, lies copBins! II
./ "- ./ ./ ./
-Salut, I Paul. I I ca VB, I apres les vacances? I I
./ "- ./ ././ "-
-Ql va taujaurs. I J Les vacances finies, I la nouvelle annee scolaire commence! I I
./ ./ /" /" ./ "-
- Tu sais, I nollS avons dejA Ie plan de nos cours, I pour toute la semaine. I I
./ /"././
-Et alor5, I qucUes sont les nouvelles matieres? II
./ ./ "-
-La philosophie I et encore deux langues: Il'allemand I et I'cspagnol. II
./ ./
-Tout est obligatoire? II
././ ./ "-
-Le seminaire de philosophie I et une langue etrangere I sont obligatoires, I la seconde
./
langue est facultative. II '"
./ ./ "-,/ /"
-11 exagere, I Ie ministre de l'tducation! II Ie crois qu'une rMorme de ('cnseignement est
"-
n~cessaire! II
. / . / . / ./
-Je ne pense pas que tes opinions puissent I changer notre situation. II N'oublie pas que Ie
./
bac nollS attend dans deux aos. II
./ ./ ./ ./ ././
-Oui, I oui, I mais il faut aussi I que nOllS nous amusions un peu, non'! II
/" ./ "-
- Toi, I tu ne veux que ramuser. II
33
Traduceti in limba franceza propozi!iile care unneaza:
Daca a~ avea bursa, a~ putea inchiria > Si j'avais line hourse, je pourrais loucT
o camera in ora~. une ehambre en vIlle.
Trebuie ea data viitoare sa-i acceptam parerea > 11 faut que la prochainc lois nous admettions
(sa tinem seam a de parerea lui). sa mison.
Invatatorul vroia sa-i explicati ee reprezintii > L'instllllteur voulait que ValiS lui cxpliquiez
desenele voastre. ce que represenlaient vos dessins.
$coala primara este obligatorie de la > L \~cole primaire est ohligatoire a partir
~aseani. de SIX ans.
Cine preda muzica la (in) gimnaziul vostru? > Qui enseigne Ie chant dans votre college'!
tn clasa noastra aproape toti (elevjj) > Dans notre c1asse presque tous
sunt externi. sonl externcs.
Dintre toate ~tiintele, eel mai mult rna > De toutes les sciences. c'est 13 m6decine qui
intereseaza medicina. In' interesse Ie plus.
Care seminar este obligatoriu, cel de > Quel scminaire est obligll1oire, cclui
geografie sau eel de fiziea? de geographic ou celui de physique?
Toti elevii impreuna eu invatatorii lor au venit > Tous lcs ccolicrs et leurs mstituteurs sont
la festivitatea de acordare a premiilor. venus a la distribution des prix.
lata diploma care atesta ca ati urmat cursu I > Voila Ie certificat de notre CDUTS de franIOais
nostru de franceza pentro incept/tori. pour d6butants.
Din primul an de studii, studentii locuiese > A partir de la premiere annce d 'etudes.
in ora~ul universitar. Ics ctudiants logcnt dans la cite univcrsitaire.
Nu erezi ea mi-ati fost datori ell > 'I'u ne crois pas que vous m 'aycz da cette
aceasta explicatie? explication?
~tiinta din zile1e noastre necesita studii > La science conlemporaine exige des etudes
temeiniee. profondes.
Am fost bueuros ea rni-a!i explicat aceasta > l' ai etc content que vous m 'ayez exphquc ce
problema, domnule! problcll1c, Monsieur!
Nu ered ca aeest student de la Facultatea > le ne crois pas que cet Ctudiant de la faeultc
de ~tiinle a meritat aeest premiu. des sciences ait mente ec prix..
Eram bucuro~i ca acest bursier talentat a piecat > !'ious etions contents que ce boursier doue
in Franta ca sa-~i continue studiile de filozofie. soit rani pour la France pour continuer
it Ctudier la philosopllie (pour continuer ses
etudes de philosophic).
Din fericire reforma (noastra) a reu~it. > Heureusement notre refonne a reussi.
Nu cred ca aceasta institutie de > Je ne crois pas que cet etablissement scolaire
invatamant era de stat cand eram copil. ait ete public il I'epoquc de mon enfanec.
Eu am reu~it, in schimb, el nu a reu~it (a ratat). > Moi. j' ai rcussi, par eontre, lui, il a echoue.
Ce rnaterie preda noua voastrii inva13toare? > Votre nouvelle institutrice, queUe matiere
enseigne-t-elle?
intotdeauna mi-am dorit ca invatamantul > l'ai toujour.'. voulu que l"enseignement soit
sa fie facultativ. f~teLiltatif.
EI se temea ca am scris prost la ultima dictare. > 11 avait reur que j' aie mal ccrit la dermcre
dietee.
Asta-seara trebuie sa rna intorc devreme aeasa, > Ce soir je dais rentrer tot a la maison,
adica inainte de ora 10. c'est-a-dire avant Jix hcurcs.
Doamna, franceza este limba > Est-ee que Ie iran.;ais est votre langue
dumneavoastra materna? matemelle, Madame')
in incheiere. ca de obicei, va propunem un exercitiu fonetic. Cititi cu voce tare UJInatoarele serii de
cuvinte:
30.1. Pe parcurslll acestor doua lectii v-ati imbogatit vocabularullegat de problemele educatiei ~i
diferite domenii ale ~tiintei. Ati aflat, de asemenea, care este modul de organizare a
invatamantului in Franta.
30.2. in partea destinata problemelor gramaticale ne-am ocupat in continuare de folosirea modului
"subjonctir'. De data aceasta ne-am oprit asupra folosirii modului "sllbjonctir' in acele fraze
in care verbul propozi\iei principale se afla la un timp trecut.
in limba Iiterara, pentru a construi astfel de fraze, sunt necesare forme ale mocluJui "subjonctif'
pe care nu Ie cllnoa~teti inca (aceasta problema va fi reluata pe larg in cursul "Franceza pentru
avansati"). in limbajul familiar (Iimba neliteraIii) se folose~te in general aceea~i regula ca in
cazul in care verhul propozitiei principale este la timpul prezent ("present"). Aceasta inseamna
ca, Tara sa se tina cont de timpul folosit in propozitia principala, se va folosi forma de "subjonctif
(present)" in subordonata pentru a exprima 0 aqiune simultana sau posterioara celei din
principala ~i forma de "subjonctif (passe)" pentru a exprima 0 actiune anterioara celei din
propozitia principaHi. lata cateva exemple pentm a retine rnai u~or aceasta regula generala:
Je ne crois pas que vous admettiez - Nu cred eli. yeti accepta (acceptati) parerea
notre opinion. noastra. (In viitor sau In prezent)
Je ne crois pas que vous ayez admis - Nu ered ca ati acceptat parerea noastra. (in
notre opinion. trecut)
Je ne croyais pas que vous ayez admis - Nu credeam ca ati acceptat parerea noastra.
notre opinion. (actiune anterioara celei exprimate de verbul
principalei)
36
TEMA PENTRU ACASA 30
2. II faut que nous n'admettions que les fiUes dans notre etablissement scolaire.
5. NOllS voulons que la prochaine fois vous tOlls a dix heures du soir
a 1a maison. (etre)
37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 29 Sf
, 30
38
l'etablissement > [IEtabllsma skoleR] - cHidirea ~colii; ~coala
scolaire (m.)
I'explication (f.) > [IEksplikasio] - explicatia, explicarea (unei teme
noi); motivatia
expliquer > [EksplikE] - a explica, a limuri; a demonstra;
a preda (0 tema noua)
I'externe (m. ~i f.) > [IEksteRn] - (elevul) extern (care nu locuie~te
la internatul liceului)
la fac > [Ia fak] - (in argoul ~olar) facultatea (din
cadrul unei universitati)
facultatif > [fakUltatif] - facultativ
facultative > [fakUltativJ - facultativa
la faculte > [Ia fakUltE] - facultatea (din cadrul
universitatii); capacitatea,
posibilitatea. aptitudinea
se faire > [sO feR] - a se face; a-~i face; a deveni;
a unna (0 cariera)
la geographie > [lajEogRafi] - geografia
l'instituteur (m.) > [lestitUtOR] - invatatorul, institutorul, dascalul
I'institutrice (f.) > [lestitUtRis] - intatoarea, institutoarea
I'internat (m.) > [leteRna] - internatul
I'interne (m. ~i C.) > [leteRn] - (elevul) intern (care locuie~te
in internatul liceului)
les lettres (f. pl.) > [IE letR] - literele (studiile de filologie)
lager > [lojEJ - a locui; a gazdui; a instala,
a a~eza (pe cineva)
louer > [luE] - a inchiria; a lauda
la maternelle > [Ia mateRncl] - gradinita (de copii)
maternel, -elle > [mateRnel] - matern, -a; din(spre) partea
marnei; (in expresie) la maison
maternelle = leaganul (casa de
copii)
lamatiere > [lalllatieR] - materia; materia (de studiu)
la medecine > [Ia mEdsinJ - medicina; profesiunea de medic;
tratamentul; medicamentul,
leacul
meriter (quelque chose) > (mERitE] - a merita. a fi demn de
mixte > [mikst] - mixt. -a; amestecat, -a
Ie mot > [lOmo] - cuvantul
la note > [Ia not] - nota, calificativul (la ~coala);
insemnarea; adnotarea
obligatoire > lobligat"a:R] - obligatoriu, obligatorie
39
par contre > [paRkotR] - in schimb
la philosophie > [In filozofi] - filozofia; sistemul filozofic;
modul de a intelege viata
la physique >[Ia fizik] - fizica
(cent) pour cent >[sapuRsa] - (suta) la suta
primaire > [pRimeR] - (inviitamant) pimar, elementar
prive, -e > [pRivE] - privat, -a; particular, -8.;
personal, -a
Ie prix > [I0pRi] - premiul; rasplata, recompensa
Ie Prix Nobel > [10 pRi nohi'l] - Premiul Nobel
le probleme > [pRoblem) - problema, chestiunea; problema
(de maternatiea)
profond > [pRoto] - profund, adinc
profonde > [pRotud] - profunda, adanca
public > [pUblik] - public; de stat
publique > [pUblik] - publica; de stat
la rentree > [Ia R5.tREj - reintoarcerea, inapoierea;
ineeperea anului ~olar
la recreation > [Ia REkREasio] - recreatia, pauza; odihna; recrearea
larCforme > [laREfoRm] - refonna, reformarea; schimbarea
reussir > [REUsiR] - a reu~i, a izbuti, a avea succes,
a izbiindi; a reu~i sa, a ajunge sa
reussir a un examen > lREUsiR a enEgzami:] - a reu~1 la un examen; a trece
(a lua) ell bine (cu nota mare) un
examen
la science > [la sifts] - ~tiinta; eunoa~terea (aprofundaHi)
40
LECTIA
, 31 - PARTEA iNTAI
Ca de obicei, incepem aceasta lec\ie cu recapitularea matenalului prezentat in lec\ia 3) din cursul
"Franceza pentru incepatori":
Dragi eopii, a~ vrea sa desenati astazi - Chers enfants, je voudrais que vous dessiniez
un porn de Craeiun. aujourd'hui > un arbre de Noel.
Tata, explica-mi cine este Mo~ Craeiun? - Explique-moi, papa, > It: Perc ~oel, qui est-ce?
Puinlii vor sa mergem eu ei la slujba - Les parents desirent que nous allions avec
de la miezul noptii. eux a> b mcsse de minuit.
Nu cred ea ne-au transmis uranle lor - Je ne erais pas qu'ils nous aient envoye > leurs
eu ocazia Anului Nou. VU:UXa I'occasion du >Jour de L\n,
in Romania copiii i~i primesc cadourile - En Roumanie les enfants re90ivent leurs
pe 25 deeembrie, ~i nu pe 24, cadeaux Ie 25 decembre, et non Le 24,
adica in ajunul Craciunului. e'est-a-dire> la veille de ~oeJ.
Ai uitat Cll imi datorezi 0 sticla - Tu as oublie que tu me devais une bouteille
de ~ampanie. de >champ<lgne.
Cureanul acesta este nemaipomenit, - Cette >dmde est excellente, tu merites un prix.
merili un premiu.
Parintii no~tri ne eredeau intotdeauna. - Nos parents nous > croyaient toujours,
Daca ne-ai fi crezut, te-am fi crezut - Si tu nous >a\ais cn~ nous >t'auriOlls em
~i
noi. aussi.
Ca sa rell~e~ti (in viata), trebuie doar > Pour rcus~ir II ne faut que Cl"OIrc en soi.
sa ai incredre in tine,
Nu-mi datorezi decat 0 sirnpla explicatie. > Tu ne me d()i~ qu'une petite explicatIOn.
Dintre toate materiile (pe care Ie studiam), > De toules les matieres,.!c l1'<lllnais que
nu-mi placea decat geografia. Ia geographIC.
Vreau sa rna iube~ti numai pe mine. > .Ie "eux que tu n 'allTIe, que moi.
2
Cititi cu voce tare vocabularul pe care vi-l propunem la inceputul acestei
leclii ~i re!ineti echivalentele romiine~ti:
Cititi inca 0 data, cu voce tare, noile cuvinte, a~ezate in alta orcline:
Piiques, c'est la plus grande et la plus > Pa~tele este sarbatoarea cre~tina cea mai mare
joyeuse fete chretienne. ~i cea mai plina de bucurie.
Le Dimanche de Pliques toutes les cloches > in dwninica Pa~telui, toate clopotele bisericii
de I'eglise sonnent et partout les sunii ~i pretutindeni copiii primesc QUa
enfants re~oivent des reufs en choeolat. de ciocolata.
Vne autre fete chretienne (catholique > 0 alta sarbiitoare cre~tina (eatolica ~i ortodoxa)
et orthodoxe) c'est I' Assomption de la Vierge este Adormirea Maieii Domnului care
Marie qui est ceJebree Ie ) 5 aoilt. se sarbii.tore~te pe 15 august.
La plus grande rete nationale des Fran<;:ais c'est > Cea mai mare sarbatoare nationalii a
Ie 14 (Quatorze) Juillet qui marque francezilor este 14 lulie, care marcheaza
I'anniversaire du 14 juillet 1789, Ie debut aniversarea zilei de 14 iulie 1789, inceputul
de la Revolution. Marii Revolutii.
Ce jour-Iii Ie peuple de Paris a pris la prison > in aeea zi, populatia Parisului a pus stapanire
de 1a Bastille. pe inehisoarea Bastiliei.
En France Ie I" mai c'est la Fete du Travail. > in Franta pe I mai se sarbator~te Zilla Muncii.
4
Aceste adjective pot avea ~i valoare de substantive. in acest caz, ele sunt precedate de articol. De
exemplu:
Substantivul "Ies parents" (parintii - "Ie pere" ~i "Ia mere"), pe care il cunoa~teti deja din lectiile
anterioare, are ~i sensul de "rude" sau de "stramo~i":
Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii in limba franeeza ~i traduceti-Ie apoi in limba romana:
Y a-t-il plusieurs tetes orthodoxes > Exista mai mlilte silrbiltori ortodoxe
en Rournanie? in Romania?
Paul a disparu; je l'ai cherche partout. >P,lUl a disparut; I-am cauta! peste tot.
5
Tu devrais disparaitre pour un certain temps. > Ar trebui sa dispari pentru un timp.
Ce sont les souvenirs de mes amis > Sun! amintirilc Hi-sate de prictenii mei
disparus. disparuti (decedati).
Mon grand-pere a disparu pendant la guerre > Bunicul mcu a dispflrut in timpul razboiului
de 1918, alors nous ne savons meme pas de la 191 R, a~a ca nu ::;tim nici macar
ou est sa tombe. uncle este lngropat.
Si tu continues a faire cela, tu finiras en prison. > Daea vei continua sa faei asta, 'vei sfar-5i
(vei ajungc) in inchlsoare.
Le jour de la Toussaint nous fait penser a > Ziua in care se sarbatoresc Toti Sfinti i
la mort, alors cette fete n 'est pas joyeuse. nc ducc eu g[jndul la moartc. deci aceastii.
~3rbittoarc IlU cstc \/csclii..
J'ai toujours adore Ie muguet, mais rna mere > Mi-au plaeut intotdeauna foarte mult
prerere les chrysanthemes. lacramioarele, dar mama prefera crizanteme1e.
C' est Ie I er mai, offre-moi un brin de muguet! > E~te I mal, ofera-mi 0 lacramioanl!
Le jour de l' Armistice les Fran.;ais ne travaillent > Dc zlua Armistitiului francczii nu merg
pas, c'est une tete civile. la scrviciu, cstc sarbfltoarea lor civilii..
En France Ie peuple adore la Vierge Marie. > in Franta oamenii (din popor) 0 preaslavese
pc Fceioara Maria.
J' ai rna fete Ie 15 aout, Ie jour de I' Assomption. > Ziua mea (onomastica) este pe 15 august,
in ziua Adonnirii (Malcii Domnului).
Je voudrais que VOllS marquiez cette date dans > A~ vrea sa notati aceasta data
votre agenda. in agenda dumne<:lvoastra.
Je ne savais pas que vous etiez mon parent, > ~u ~tiam ea sunte1i ruda eu mine, domnule.
Monsieur.
Regarde ce monument, il commemore nos > Uita-te la acest monument, (el) comemoreazii.
victoires de 1a demiere guerre. victomlc noastrc din ultJmul nlzboi.
Quand Ie peuple de Paris a-t-il pris la Bastille? > Ciind au euccrit parizicnii inchisoarea
Bastiliei')
Din !oate florile prefer (i'mi plac eel mai mult) - De toutes les fleurs c'est >!e muguet que
lacramioarele. je prefere.
Astazi este sarbatoarea Tuturor Sfintilor, - Aujourd'hui c'est la >Touss<:lmt, alars il faut
prin urmare trebuie sa mergem sa punem que nous allions porter
crizanteme pe mormintele rudelor des >chrysanthcmcs sur >Ia tombc (lcs tombc~)
noastre disparute. de nos >parents >dlsparus.
6
Aceasla sarbatoare (
sfar~itului razboiuhll.
Clopolele bateau (sunau) cfmd neam dus la - >Lcs cloches >sonnaient quand nous allions
slujba de lnviere. a la messe de >rcs urrection.
De Pa~ti Ie-am invitat pe rudele sotiei mele. - Pour >Piique~ nous avons invite >lcs parents
de rna femme.
E de datoria unui cre~tin sa-i ajute pe ceilalti - Aider les autres, c'est Ie devoir >Chretien.
(sii.-~i
ajute aproapele).
Adormirea Maicii Domnului este 0 mare - >L' Assomption de >la Vicrge Marie est une
sarbatoare catolica ~i ortodoxa, grande fete >cothollque et >orthodoxe,
celebrata pe 15 august. c616bree Ie 15 aout.
Iisus Cristos a marcat 0 noua - >Jcsus Christ >a marque une nouvelle
epoca in istoria umanitatii. cpoque dans I'hisloire humaine.
Daca toate problernele (grijile) mele ar fi - Si tous mes problemes >avaient disparu
disparut, a~a cum s-a intamplat cu ale ei (lui), comme les siens, .i' aurais ete aussi
~i eu a~ fi fost atat de vesela ... si >joyeusc ...
Acesl caiet de studiu este ultimul din cursul nostru pentru nivel intennediar. De aceea, in partea
destinata gramaticli vom recapitula anwnite reguli introduse in leqiile precedente, in aceasta prima
parte a leqiei 31 va propunem sa rccapitulam rcgulile concordantci timpurilor. lata, in continuare, 0
schema a [razelor in care aceasta regula trebuie luata in considerare.
Analizati cu multa atentie excmplcle unnatoare, in care verbul propozitiei principale este la modul
indicativ.
Elle sait (saura) qu'i1 apprend Ie fran~ais - Ea ~tic (va ~ti) ca el invata franceza
lous les jaurs. in fiecare zi.
Elle sait (saura) qu'il apprenait Ie fran<;:ais - Ea ~tie (va ~ti) ell. el invata franceza
tous les jours. in fiecare zi.
Elle sail (saura) qu'il a appris Ie fran<;:ais - Ea ~tie (va ~ti) ca el a iDvatat franceza
en France. in Franta.
Elle sait (saura) qu'il apprendra (aura appris) - Ea ~tie (va ~ti) ea el va invala (va fi invatat)
Ie fran~ais au Iycee. frdnceza la liceu.
7
Verb!!! propozi\iei principale este 13 un timp trecYl:
Elle savait (a su) qu'il apprenait Ie franyais - Ea ~tia (a ~tiut) eli el invata (invata) franceza
tous les jours. in fiecare zi.
Elle savait (a su) qu'il avait appris Ie franyais - Ea ~tja (a ~tiut) eli el a invatat franceza
en France. in Franta.
Elle savait (a su) qu'il apprendrait (aurait appris) - Ea ~tia (a ~tiut) ea el va inviita (va fi invlit;tt)
Ie frant;:ais au lyeee. franeeza in lieeu.
In exereitiul uJ'I1}jtor yeti folosi regulile concordantei timpurilor la indicativ. Completati urmiitoarele
fraze in Iimba franeeza eu forma corespunzatoare a verbului:
inviitatoru1 a spus ca ultimul r3.zboi mondial - L'instituteur a dit que la demiere guerre
a durat cinei ani. >avait dun~ cinq ans.
~tiu eli aeeastli ruda a disparut aeum zece ani. - Je sais que ee parent >a disparu it y a dix ans.
$tiam eli telefonul nu va mai suna. - Je savais que Ie te1l5phone ne > sonne ra it plus.
Ea va deschide u~a eand yeti suna. - Elle >oU\Tira la porte quand vous
>aurcz sonne.
Paul mi-a spus ca ati plecat de Pa~ti - Paul m'a dit que vous >ctiez parties pour
la 0 ruda. Paques chez un parent.
Am crezut eli vom lua micul dejun - J'ai pense que nous >prendl1ons Ie petitdejeuner
impreunli. ensemble.
Am uitat cli ei vor veni la noi pentru - Nous avons oubHe qu'ils >viendraient chez
sarbatorirea Armistitiului. nous pour I'Armistice.
in incheierea aeeslei prime parti a leetiei noastre, veti verifica daeli v-ati insu~it eorect noul vocabular
~i daca va reamintiti regulile eoneordantei timpurilor la indicativ. Traduceti in limba franceza
urmatoarele fraze:
Nimeni nu ~tia eli razboiul va dura > Per&onne ne savait que la guerre durerait
atat de mult. ~j longtemps.
Toati lumea a erezut ea ai fost > Tout ie monde croyalt que tu avais cle
in inchisoare. en pnson.
in cursul lectiei de istorie am aflat eli > Pendant la Ic~on d 'histoire nous avons appris
parizienii au cucerit Bastilia. que Ie peuplc de Paris avail pris la Bastille.
8
Parintij nu ne~au spus ca au petrecut sarbatoarea > Nos parents ne nous onl pas dit qU'ils avaient
Adonnirii Maicii Domnului la tara. passe la fete de l' Assomption ilia campagne.
Unde ai disparut pentru atata vreme >Ou as-tu disparu pendant si longtemps?
(a~a de mult timp)?
Marie mi-a spus cli ii ofereai (ea ii oferi) in > Marie m'a dit que tll lui donnais taus lesjours
fiecare zi laeramioare. des brios de l11uguct.
Paul ~i Pierre ne-au spus ell sunt catolici > Paul et Pierre nous o~t dit qu'ils Ct<lienl
~i eli in ziua de P~ti ei vor sa mearga calholiques el que Ie jour de Paques
la biseriea. a
ils voulaient aller l'eglise.
Credem eli trebuie sa comemorati acest > :-JOLIS crayons que VOliS devez commemorer
eveniment. cet evenement.
Clopotele bat ca sa anunte invierea Domnului. > Les cloches sonnent pour celebrer l'anni versairc
de la resurrection de Jesus Christ.
in ziua sarbatorii Tuturor Sfinti10r ne gandim > Lc jour de la Toussaint nous pensons a nos
la rudele noastre disparute (plecate dintre noi). parents deja disparus.
Am insemnat in dictarea ta gre~elile pe care > !\ous avons marque dans ta dictce les falltes
trebuie sa Ie corectezi. a corriger.
in catedrala noastra se afla 0 frumoasa ~i > Dans notre cathcdraJe il y a line belle et eClcbre
vestita statuie a Fecioarei Maria. statlle de la Vlerge Marie.
Timp de ani de zile in Romania nu s-a sarbitorit > En Roumanic pendant des annecs I'Assomplion
oficial Adonnirea Maieii Domnului. n'etait pas fete ofliciellcmenl.
Na~terea ~i invierea sunt eele mai vesele > Nod et P<iqucs ce sonlles piLlS joyellses feles
sarbatori ere~tine. chrcllcnm:s,
De I mai la Paris poti vedea peste tot oameni > le I cr mai 11 Paris on pellt voir partout des gens
care poarta (Ia reverul hainei) lacramioare. portant des brins de muguet.
9
LECTIA
, 31 - PARTEA A nOVA
Pentru inceput, sa recapitulam cateva dintre notiunile introduse in partea a doua a lecfiei 31 din
cursul pentru incepatori.
EI nu poate sa admiHi acest adevar. - Pour lui eette >verite n 'est pas a admettre.
Nu ~tiam cd tineretea va fi atat de scurta - Je ne savais pas que >Ia jcunes~e serait
(va dura atat de pUlin)! si courte!
Mi-a explicat totul intr-o conversatie - 11m' a tout explique dans une longue
lunga. >conversation.
Paul este prost dispus, pentru eel - Paul est de mauvaise >humcur parce que son
i-a disparut cel mai bun disc. meilleur >disque a disparu.
Tinerii nu sunt niciodata de acord - Les jeunes De sont jamais d'accord avec
cu parerile adultilor. >lcs opinions >des adultes.
Nous fetons Ie 25 iemc anniversaire du > Qud anniversaire du mariage de vos parents
manage de nos parents. feterez-vous')
Le muguet ctait toujours sa tleur preferee. > QueUe clait toujOllfS sa flellr preferee?
10
C. Sa recapituiam conjugarea verbului "dire". Completati propozitiile care urmeaza eu forma
eorespunzatoare a acestui verb:
Spune-mi care este parerea ta, te rog! - >Dis-moi queUe est ton opinion, s'il te plait!
Nu ~tiam ell ti-a spus-o (ea ti-a spus - Je ne savais pas qu'it te >['ava;t dit.
lucrul asta).
V-am spune totul, dar este un secret. - Nous vous >dirions tout, mais
c 'est un secret.
imi parea rau cli mi-ati spus adevarul. - Je regrettais que vous >m'ayez dit la verite.
Trebuie sa-mi spui ce g;inde~ti (despre asta). - II faut que tu me >dises ce que tu en penses.
EI a spus ca nu aveti dreptate. > 11 a dit que vous n'aviez pas raison.
Bunicul a facut tot rlizboiul in Franta. > Mon grand-pere a passe loute la guerre
en France.
Am face orice (totul) pentru el. > Nous ferioRs tOlll pour lui.
11
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta parte a lectiei:
la paix >[lape] - pacea; lini~tea. tihna;
intelegerea, annonia
la bataille > [Ia bata!] - hamlia, bataia, lupta
Ie vainqueur > [IOvekOR] - invingitorul, biruitorul
Pentru a retine mai u~or noile substantive, recititi eu voce tare aeelea~i
cuvinte a~ezate in alta ordine ~i relineti traducerea lor in limba romiina:
13
Citili cu voce tare propozitiile urmatoare in care apar ~i cuvintele noi ~i traduceti-Ie in limha romana:
C'est un pays dont la force militaire est connue. > Este 0 tara renumita prin f0rta ei militara.
Si tu etais en France Ie 14 Juillet, tu verrais > Daea te-ai afla in Franta pc 14 iulie, ai vedea
partout des drapeaux tricolores. pretutindeni drapeJuri tricolore.
Aujourd'hui notre professeur nous a appris a > Astazi profesorul nostru ne-a invatat sa cantam
chanter en fran~ais (l'hymne) "Ia Marseillaise", in franceza "Marseieza" (imnul Frantei).
Sur chaque piece de monnaie fran~aise on peut > Pe fiecare moneda franceza se paate citi deviza:
lire la devise: "Liberte, Egalite, Fratemitcf'. "Libertate, Egalitate, Fratemitate".
A notre epoque il y a des guerres cruelles qui > in zilele noastre exista razboaie sangeroase
se deroulent dans beaucoup de pays, bien que care se produc in multe tan, de~i oamenii
les gens veulent vivre en paix. doresc sa traiasca in pace.
On a tire de beaux feux d'artifice a I'occasion > S-au tras muIte foe uri de artificii eu ocazia
de cette ceremonie. acestei ceremonii.
II n'y avait pas de vainqueurs dans cette bataille. > tn aceasta batalie nu existau invingaton.
On n'a pas encore etabli Ie nombre de > inca nu a fost stabilit (calculat) numarul
victimes ni de disparus. victimelor sau al disparutilor.
On nous a confie un objet d'une grande > Ne-a fost incredintat un obiect de mare valoare
valeur bistonque. istoric3.
Quel est I'embleme de votre pays? > Care este sterna tarii voastre?
C'est la musique qui est son plaisir supreme. > Muzica este cea mai mare placere a lui (a ei).
Trebuie sa facem tot ce se poate face pentru - II faut tout faire pour proteger Ie monde contre
a fen omenirea de un al treilea razboi mondial. Is troisieme guerre >mondiale.
Care era adeviirata cauza a acestui accident - QueUe etait la >vraie cause de cet accident
care a lacut atat de multe victime? dans lequel il y avait tant de >victimes?
Acest tanar a facut stagiul militar (armata) - Ce jeune hornme a fait son service >militaire
acum doi ani. il y a deux ans.
Acest biietel nu are decat placere: sa aprinda - 11 n 'y a qu 'un seu] plaisir pour ce petit gar'Y0n:
focuri de artificii. >tirer>des feux d'artifice.
in multe tan egalitatea tuturor cetatenilor - Dans beaucoup de pays> [' ega lite de tous les
in fata legii nu este respectata. citoyens envers Ie droit n'est pas assuree.
14
Clind jucam ~ah, tata este intotdeauna - Quand nous jouons aux echecs, c 'est mon pere
eel care bate. qui est toujours >vainqueur.
Ce culoare are drapelul Romaniei? - De queUe couleur est >Ie drapeau rournain?
Evenimentele sau petrecut intr-un timp - Les evenements >se sont deroules en tres peu
foarte scurt (foarte repede). de temps.
Trebuie sa ~titi pe dinafara (pe de rast) irnnul - II faut\que vous si,lchiez par creur votre
vostru national. > hymne'~naL
~tii care e deviza lui? Este: "Scute~te-mi!" - Tu connais sa'>dcvise? C'est: >"Fiche-moi
la paix "
'
Ea mi-a spus ca-i place foarte mult aceasta - Elle m'a dit qu'elle aimait bien cette robe
rachie in trei culori ~i eli vrea sa 0 cumpere. >tricolore et qu'elle voulait I'acheter.
Paul este adevaratul meu prieten; prietenia - Paul est mon >vrai ami; por moi notre amitie
noastra este eel mai important lucru pentru mine. a une > valeur >supremc.
Biitalia de la Verdun a fost una dintre cele mai - >La bataille de Verdun etait une des plus
renumite (bamlii) din intreaga istorie. ccm~bres de I'histoire.
Cititi cu atentie fiecare fraza, observati felul in care a fost folosit modu1 "subjonctif' ~i retineli
traducerea lor in limba romana:
II faut que notre equipe ait son hymne. - Vreau ca echipa noastra sa aiba un iron a1 ei.
Naus ferons tout pour que la paix soit assunSe. - Vom face totul pentru ea pacea sa fie garantati.
Bien que cet objet soit sans valeur, je ne - De~i acest obiect nu are valoare (nu valoreaza
voudrais pas Ie perdre. cine ~tie ee), nu a~ vrea sa-l pierd.
15
Avant que VOUS tiriez les feux d'artifiee, - Inainte sa aprindeti focurile de artificii, veniti
venez voir le defile. sa vedeti defilarea (parada).
J'attends jusqu'a ce que la bataille entre - A~tept paoli ce se termina lupta intre voL
vous finisse.
Je ne pense pas que tu sois la victime - Nu cred eli e~ti victima acestei dispute.
de c~tte dispute.
II est triste parce que vous n'avez pas voulu - Este trist (suparat) ca flU ati vrut sa-i aratati
lui montrer des feux d'artifice. focuri de artificii.
Nous ne crayons pas que Ie nombre des victimes - Nu credem ca numarul victimelor acestui
de cette guerre cruelle ait ete SI eleve. razboi sangeros a fost atat de mare.
Trebuie sa cunoa~te\i pe dinafarii. imnul - It faut que vous >sachiez par creur I'hymne
national al Frantei. fran~als. . ./
Ne pare foarte rau ca ati ca~tigatjoeul. - NOllS sommes >ucsolcs que vous >ayez ete
vainqueurs dans notre jeu.
Pierre S-8 temut eli ai fost una dintre victimele - Pierre >a eu peur que tu >aies Ctc une des
acestui accident. victimes de cet accident.
Nu credem ea aceasta int:amplare S-8 petrecut - Nous ne crayons pas que cette histoire
in zilele noastre. >se soil dcroulce a notre epoque.
Traduceti in Iimba francezR urmatoarele propozipi in care am introdus notiunile recapitulate pana
acum:
Trebuie ca victimele aeestui accident sa fie > II faut que les victimes de cel accident soient
transportate la spital. transportcs dans un h6pilal.
Toata lumea admira focurile de artificii aprinse > Tout Ie monde admirait lcs feux d'artifice tires
eu ocazia siirbatoririi Armistitiului. a ['occasion de l'Anm.'>tice.
Pentro cre~tini iubirea falii de aproapele tau > Pour Jcs chretiens I' amour envers son prochain
ar trebui sa aiba eea mai mare importanta. del/rait avolr la valeur supreme.
16
Nu vreau ea nepo~ii mei sa se uite la seenele > Je ne veux pa~ que mes petits-enfants regardenl
de violenta de la televizor. les scenes cruelles a la tele.
Care este deviza Republicii franceze? > Quelle est la devise de la Republique Fran~aise?
"Libertate, Egalitate, Fratemitate". ''Liberte, Egalite, Fraternite".
Imi plac mult lacramioarele, a~a eli da-mi un fir. > l'aimc bien Ie muguel, alors donne-m'en
un brin!
Care sunt sarbatorile catolice din > QuclIe~ ~ont lcs fetes catholiques marquees
calendarul francez? dans Ie ca1endrier fran~ais?
in Franta se sarbatoresc Craeiunul, Pa~tele, > En France on fete NoC!. Paques, la Toussaint
sarbAtoarea Tuturor Sfintilor ~i Adonnirea et l' Asssomption.
Maieii Domnului.
Sarbatorile civile sunt Armistitiul ~i 14 lulie. > Les fetes civiles sont I' Annistice et Ie 141uillet.
De Pa~ti, vesela sarbatoare a invierii lui Iisus > A Paques, la fete joyeuse de la Resurrection de
Cristos, toate clopotele bat. Jesus Chrisl toutes les cloches sonnenl.
Am aflat ea din eatedrala noastra a disparut > rai appns qu'une cc'1cbrc statue de ia Vierge
o celebra statuie a Fecioarei Maria. Marie avait disparu de notre cathcdrale.
Drapelul Frantei este tricolor, adica albastru, > Le drapeau fran<;ais cst tricolorc, c 'est-a.-dire
alb ~i ro~u. bleu, blanc, rouge,
Cand iti faci slagiul militar? > Quand fais-tll Ion service militaire?
eel care va ajunge primul, > Celui qUI sera arrive Ie premier,
va fi in vingator. sera vainqucur.
Imnul vostru, ea ~i sterna ti:irii voastre > Votre hymne et aussi l' embleme de volre pays
ne plae mult. nous plaisent beaucollp.
Toata lumea spunea ell acest tablou este > Tout Ie mondc disait que ce tableau ctait
o adevarata opera de arta. une vraie ocllvre d'art.
De I mai, la Paris, vezi peste lot tinere fete > Le lor mai on vail p<Ulout aParis des jcunes fil1es
eu lacramioare. avec des bnns de mugLlet.
Nu credeam ea aeeasta sarbatoare catolica > NallS ne pensions pas que cetle fele catholique
se celebreaza in tara voastra de atata timp. ait etc cclebrcc dans volre pays depuis
si longtemps.
Ei se temeau ea acest razboi sangeros sa nu > I1~ craignaicnt que ccl1c gLlcrre eruelle n 'ait
mai tina (dureze) cateva luni. dure encore plusieurs mois.
17
RECAPITULAREA LECTIEI 31
31.1. Ati iovatat denumirile franwze~ti ale unor importante sarbatori religioase ~i civile:
31.2. in prima parte a acestei leetii am recipitulat problema concordantei timpurilor. lata 0 schema
a regulilor care se aplica in cazul in care in propozitia subordonata este folosit modul indicativ:
31.3. in cea de-a doua parte a aeestei leetH am recapitulat regulile concordantei timpurilor in cazul
folosirii modului "subjonctir' in propozitiile subordonate. lata 0 schema care reia regulile
acestui tip de concordan~ (cifrele romane se raporteaza la exemple pe care vi Ie prezenmm pe
pagina urmatoare):
19
Je ne pense pas qu'illise eette lettre. - Nu ered ea eite~te aceasta scrisoare. (acum)
U. Je ne pense pas qu'illise demain eette Iettre. - Nu cred ea va eiti maine aceasta scrisoare.
III. Je ne penserai pas qu'illise cette lettre. - Nu voi crede eli el cjte~te aeeast! scrisoare.
N Je n'ai pas pense (je ne pensais pas) - N-am crezut (Nu eredearn) ci el va eiti
qu'i1lise eette lettre. aceasta serisoare.
V. Je ne pense pas qu'it ait Iu cette lettre. - Nu cred ca. el a eitit aceasta scrisoare.
Vi Je ne penserai pas qu'il ait lu cette lettre. - Nu voi erede eli el a eitit aceasta scrisoare.
Vi reamintim eli regula concordantei timpurilor la "subjoneti(', in cazu} in care verbul propozitiei
principale este la un timp trecut, se aplica doar in Iimbajul familiar.
20
TEMA PENTRU ACAS.A 31
3. II ne pensait pas que tu aies ete une des victimes de cet accident.
4. II Ya plusieurs fetes de la Vierge Marie; I' Assomption, qu' on rete Ie IS aout, en est la
plus connue.
21
LECTIA 32 - PARTEA iNTAI
Ca de obieei, yom ineepe cu 0 recapitulare a materialului prezentat in lectia 32 din cursul pentru
incepatori.
Pentru CD recolta sa fie buna, trebuie - Pour que Ia >recoltc soit bonne, il faut qU'il
sa fie vreme frumoasa. fasse beau.
Marie a spus ell nu va mai manca pore. - Marie a dit qu'eUe ne mangerait plus de >pore.
Ne pare rau eli nu ai cumparat cateva - Nous regrettons que tu n'aies pas achete l'annee
ma~ini agricole anul trecut. demiere quelques >machines agricoles.
Mtt indoiesc eli el a curnplirat un cal. - Je doute qu'il ait achete un >cheval.
Ciit valoreaza graul pe care it ai - QueUe est Ia valeur du >ble que tu as dans
in hambar? ta >grangc'J
Trebuie ca fermierii din aceastli regiune - n faut que >les fennicrs de cette region
sa-~i cultive mai bine pamantul ~i cultivent mieux >Ia terre et elevent
sa cresca mai mutte vaci. plus de >vaches.
I-am eerut sa ne explice cum a construit - Nous lui aVODS demande de nous expliquer
grajdul (stauIul). comment it avait construit >I'ctable.
Copii, va rog sa desenati un animal pe - Les enfants, dessinez, s'il vous plait,
care ati vrea sa~l aveti acasa (in casa). >un animal que VOllS voudriez avoir
a lamaison.
Prefer carnea de pui oricaeui alt fel de carne. - Je prerere >la volaille a une autre viande.
B. In exercitiul unnator veti recapitula formele de "futUT simple" ale verbelor regulate.
Transformati propozitiile care urmeaza folosind acest timp:
Comme etudiants, vous logez dans - Comme etudiants, vous >logerez dans
la cite universitaire. la cite universitaire.
22
Est-ce que tu parIes italien? - Est-ee que tu >parleras italien?
NOllS finis sons vite notre travail. - Nous >finirons vite notre travail.
Ces garr;:ons tirent les feux d'artifiee. - Ces g~ons >tireront les feux d'artifice.
inteleg (Vad) ca nu e~ti destul de prudent. - Je >vois que tu n'es pas assez prudent.
Studentii no~tri ar vedea eu placere - Nos etudiants >verraient avec plaisir cette
aceasta expozitie. exposition.
Vreau sa-mi vedeti noul apartament. - Je veux que vous >voyiez mon nouvel
appartement.
Am vazut tot ee era de vazut. - Nous avons vu tout ce qui etait a >voir.
Cand 0 vei vedea pe sotia mea, vei - Quand tu >auras vu rna femme, tu comprendras
intelege de ce sunt atat de nefericit. pouquoi je suis 5i malheureux.
in fieeare dimineata asistam (vedeam) - Tous les matins je >voyais les memes scenes
la acelea~i scene intre ei. entre ewe
imi pare rau eli ai vamt filmul - Je regrette que tu >aies vu Ie film toute.
singura. seule.
Oaca I-~ vedea, i-a~ spune adeviirul. - Si je le >voyais, je lui dirais la verite.
23
Trecem acum la cuvintele noi. Cititi eu voce tare urmatoarele substantive
~iretineti traducerea lor in limba romana:
la patrie > [Ia patR i) - patria; tinutul de ba~tina
Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acele~i cuvinte,
ai?ezate in alta ordine:
la prairie > [Ia pReRi] - pa~unea; pajii?tea
Ie costume > [IOkostUm] - costumul de haine
(barba-tese); compleul (Ia
femei); portul
la souris > [laslIRi] - ~oarecele; mouse-ul (unui
computer)
Ie folklore > [10 folkJoR] - fo1clorul
l'herbe (f.) > [leRb] - iarba
Ie coq > [10 kokj - coco~ul; masculul
(la pasari)
1a patrie > [la patRi] - patria; tinutul de ba~tina
Ie grain > (10 gre] - grauntele. samburele;
bobul, boaba; (1a plural)
cereale, grine
la tradition > [Ia tRadisio] - traditia; datina, obiceiul
1a coutume > [la kutUm] - datina, obiceiul; datina;
cutuma
Ie groupe > (10 gRup] - grupul; grupa; ceata
l'endroit (m.) > [hldRU a ] - locul, localitatea; fata
(la stofe ~i tesiituri)
la poule > [la pul] - gaina; miza (la jocul
de cacti)
24
Cititi propozitiile llI11lAtoare in care am introdus vocabularul nou ~i retineti traducerea lor in limba
romana:
Tout Ie monde admire les groupes folkloriques - Toati lurnea admire grupurile folclorice
roumains et surtout leurs costumes multicolores. romane~ti ~i costumeIe lor in muUe culon
(foarte colorate).
Allons dans un endroit oil nous pourrions - Sa mergem intr-un loc unde am putea asculta
ecouter de la musique populaire! muzica populara!
A la campagne, derriere notre maison, il y avait - La tara, in spatele casei noastre era 0 pa~une
une grande prairie ou les vaches paturaient. pe care pa-\iteau vacile.
Les enfants, fatigues apres une longue - Copiii, obositi dupa 0 plimbare lunga,
promenade, se sont couches dans I'herbe. s-au intins pe iarba.
II est grand temps d'arracher les mauvaises - E timpul sa smulgem buruienile din grawna.
herbes dans notre jardin.
11 faut que tu donnes du grain a manger - Trehuie sa Ie dai graunte (de mancare)
aux poules. gainilor.
Ce gros chat est trop paresseux pour chasser - Aceasta pisica grasa este prea lene~a
les souris. ca sa vaneze (prinda) ~oarecii.
Toate aceste verbe sunt verbe regulate, din prima grupa de verbe.
25
lmpreuna eu substantivele Roi am folosit ~i cllteva adjective pe care nu Ie-ali intalnit inca in acest
curs. Citili.le cu voce tare ~i retineti echivalentele romine~ti:
Pentru a retine rnai u~or noile cuvinte, traduceti in limba Omana urmatoarele propozitii:
Quand on visite un pays etranger. il faut >C:'md vlzitam 0 !ani. straina, trebuic
respecter ses coutumes. sa-i respcWnn obiceiurile (IradltiiJe).
Ceux qui aiment leur patrie aiment aussi >Cei care i~i iubesc tara, iubesc ~i
son folklore. folclorul ci.
II ne sait pas exprimer ses sentiments. >Nu ~Iie sa-~i exprime sentimcntele.
On a chasse mon chat de son endroit prefere. > Pisiea mea a fost alungata dm loeu! ei prcferal.
II faut que les traditions soient bien conservees > TrebUlc ea Iraditii1c sa fie pastrate eu grija
pour qu' on puisse les transmettre aux jeunes. pentru a putea fi transmise celor tineri.
Je ne fume que des "Gauloises", les plus >]\;u fumez dedt "Gauloises", cde mai
populaires des cigarettes fran~aises. cuno~cute tigari frantu7e~ti,
Nous aimons tous ces vieilles chansons > Aeeste vechi canteee populare ne plac
populaires. tuturor.
Ce groupe folklorique a des costumes >Acest grup folclorie arc ni~le costume
multieolores splendides. multieolore splendide.
26
in ce regiune a Romaniei s-au pastrat eel mai - Dans quelle region de la Roumanie >Ie folklore
bine folciorul ~i arta populara? et l'art populaire > ~e sont Ie mieux conserves?
Aceasta ferrniera este foarte lene~a, - Cette fermiere est tres >paresscuse, son jardin
gradina ei este plina de buruieni. est plein de >mauvaises hcrbcs.
La noi acasa nu sunt ~oareci pentru - Chez nous il n 'y a pas de >souris parce notre
ca i-a vanat pisica. chat les a chasses.
Este timpul sa-ti schimbi obiceiurile. - >11 est grand temps que tu changes
tes >coutumcs.
Sa revenim la problemele gramaticale. in aeeasrn. ultima lectie a cursului nostru pentru nivel intermediar
vii propunem sa recapitularn propozitiile conditionale (ipotetice). Va vom prezenta cateva exemple
care va vor reaminti cum se construiesc propozitii1e conditionale ~i semnificatia acestora. Cititi
fiecare fraza ~i analizali modul in care a fost construita (timpurile ~i modurile care au fost folosite);
retineti, de asemenea, traduceri1e in limba romana:
4. Si tu avais accepte, il aurait refuse. - Daca ai fi fost de acord (ai fi acceptat), el arfi refuzat.
Principala problema in ceea ce prive~te folosirea propoziliilor eonditiona1e este de a ~ti ce vrem sa
exprimam in subordonata conditionala (propozitia care incepe eu "si"): posibilitatea realizarii actiunii
exprimate de verbul principalei, imposibilitatea realizarii acestei actiuni sau situatia propriu-zisli (in
care se va indeplini actiunea exprimatii de verbul principalei). in acest ultim caz este yorba despre un
fapt evident, nu ipotetic.
in exemplele 1 ~i 2 nu se pune problema realizarii conditiei. Aceste doua exemple exprima 0 evidenta:
28
In eel de-al patmlea exemplu am folosit 0 fonna verbala care indica neindeplinirea conditiei (fraza se
raporteaza in ansamblul ei la trecut):
sa folosim regulile pe care tocmai ni Ie-am amintit. Completati propozitiile care urmeazii cu fonnele
corespunzatoare ale verbelor din paranteze:
Oaca ai fi smuls toate buruienile, gradina - 5i tu >avais arrachc toutes les mauvaises
ar fi fost mai frumoasa. (arracher, etre) herbes, Ie jardin >aurait etc plus beau.
Oaca vei avea 0 pisica, ~oarecii vor - Si tu >as un chat, les souris >disparaitront.
disparea. (avoir, disparaitre)
Oaca am veni la anul in acela~i loc, - Si nous >venions l'annee prochaine dans Ie
ne-am vedea. (venir, voir) meme endroit, nous nous >verrions.
Oaca te-ai fi intors mai devreme ieri, ai fi putut - Si tu >Ctais revenue plus tot hier, tu >aurais
vorbi eu baiatul tau. (revenir, pouvoir) pu parler avec ton fils.
Oaca ma iube~ti, 1mi vei spune secretul. - Si tu >m' ai mes, tu me >di ras Ie secret.
(aimer, dire)
Oaca 0 vei vedea, 0 vei admira. (voir, admirer) - Si tu la >vois, tu >1 'admireras.
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii folosind intregul material lexical ~i gramatical
iovatat panii acum:
Oaca mi se face foame, fumez 0 "Gauloise". > Sij'ai faim,je fume une "Gauloise".
Cum se nume~te aceasta zona folctorica? > Comment s'appelle cctte zone folklorique?
Oaca ace~ti coco~i nu ar fi cantat atat de tare, > Si ces coqs n'avaient pas chante si fort, je ne
nu m-a~ fi trezit a~a de devreme. me serais pas reveille si tot.
in familia noastra sunt respeetate toate > Dans notre famille toutes les anciennes
traditiile vechi. traditions sont respectees.
Oacii I-ai lua (smulge) din mediullui, > Si tu l'arrachais de son milieu, i1 se sentirait
nu s-ar simti bine. mal ;\ raise.
Folclorul este pastrat in aceasta > Le folklore est conserve dans ccUe region
regiune a Frantei. de France.
29
Daca pisica voastrii nu ar fi a~a de lene~a. > Si yotre chat n'Ctail pas si paresseux, il n'y
nu ar mai fi aid nici un ~oarece. aurait pas ici une seule souris_
Mi-ai alungat cei mai buni pricteni! > Tu as chasse mes meilleurs amis!
(l-ai facut sa piece pe eei mai buni prieteni ai mei!)
Spune-ne, (ce fel de costume sunt in tara ta) > Dis-nous, quelles sonl les costumes
care este portul din tara fa? dans la patrie')
Daca aeest loc este periculos, > Si cet cndroit est dangereux, n'y allons pas!
sa nu ne ducem!
Aceste animale nu manancii decat > Ccs animaux ne mangent que
iarba proaspata.. de I' herbe fraiche_
Ne-am plimbat pe pii~une (paji~te), > NOllS nOllS somme~ promcncs dans la prairie,
unde am vAzut vacile piiscand. ou nous avons \iU les vaches p~iturer.
E timpul sa terminam (eu asta)! > rI est grand temps d'en finir!
lubirea de tara a acestui mare artist poate fi un > L' amour de la patrie de ce grand artiste pcut
exemplu pentru tinerii din zilele noastre. etre un exernple pour les jeunes de notre
epoque.
30
LECTIA
, 32 - PARTEA A nOUA
in aceasUi ultima parte a lectiei noastre ~i a cursului pentru nivel intennediar, vom recapitula notiunile
de gramatica ~i vocabular introduse in acest caiet de curs.
./ "-
-ParloRs un peu des fetes qu'on rel~bre en France! II
"- ./ ./
-D'accord. I I Qu'est-ce que tu veux savoir? II
./ ./ "- ././
-Commen~ns par les fetes religieuses. II QueHes en sont les plus grandes? II
./ ./ "- ././
-La plus grande fetc cathoUque I c'est PAques. I I Elle commtmore l'anniversaire de la
./
rtsurrection de Usus Christ.
'" II
./././ ./
Le Dimanche de Piques, I les doches de toules les ~glises
'"
sonnent
./ ./ ./ "-
I et les adultes offrent aux enfants des reofs en sucre I au en chocolat. II Cette fete
./
./ ./ "-
dure deux joues: I dimanche I et IURdi. II
./ ./ ./ ././
-Je ceois que I'autre fete qu'on aimc beaucoup dans tous les pays c'est Noel, I n'est-<e pas? II
"- ./ '" ./
-Qui. II C'est avant tout une fete de Camille, I pleine de charrne et riche en traditions. 11
"-
././
Dans 13 Ruit du 24 au 25 dtcembrc,
. / . / ./
I c'est la messe de minuit souvenl suivie du rb'eillon. II
'"
./ . / . / . /
Les enfants mcttent devant la cheminee Ies cbaussures I dans lesquellc... le Perc Noel I
./........ ././ .........
mettra les cadcaux. I pendant la nuH. II Noel marque Ie dtbut des ~fctcs de fin dann~~. II
./ ./ ./
- Y a-t-it aussi des fetes de la Vierge Marie? II
........./ "- ./ ./ ........
-Qui, lie 15 ao(lt I c'est L'Assomption. II Ce jour-~ I toutcs les Maries I ontaussileur mte. 11
./
-EL Ie premier Dovembre, '"
I c'est la Toussaint. I I
./'" ./ ........ ./ ./ .........
- Tu as raison. I I Cest la fete de taus les Saints, I et Ie lendernain I c'est "Ie jour des Mortsw I I
./ ././ ./
On va au cimetfere, I on porte d(;s f1eurs, I surtout des chrysanthemes I sur la tombe des
./
parents I et des amis disparus. I I"
./ ........ ......... ./
-De toutes les fetes civiles, I c'cst Ie 14 Juillet I qui esL la piUS importante. II C'est votre fete
........
nationale. II
31
,/ ......... ,/ ,/
-Elle marque l'anniversaire du 14 juillet 1789. II Ce jour-I&, I Ie peuple de Paris I a pris la
......... ,/ ........
Bastille: I c'tuit Ie dtbut de la Rtvolution. I I
./' ./' ,/
-Et comment les Fran~is la fetenHIs? II
/" ./' /"./' ........
-Dans toutes les yUles I et les villages I on met aox fenetres les drapeaux tricolores, I
........../' ......... /" ./'
on danse Ie solr dans les rues, I on tire des feux d'artifice. I I A Paris I on voit passer un
/" ........ "-
grand d~fil~ militaire I sur les Champs-El}Mes. I I
./' ./
-II Yen a encore, I des fetes civiles? II
......... ./' ./' ./ ,/ ........
-oui, lily a encore Ie 11 novembre, ll'anniversaire de l'Armistice de 1918. II
/" .........
On oomm6more 18 fin de Ii prcmi~re guerre mondiale. II
./........ ,/./'
-Dis-mol, I est-ce que vous Cetez Ie 1 <r mal? It
32
Erou este eel care ~i-a dat viata pentru patrie. > Le heros c'est celui qui a donne sa vie pour
III patrie.
Suna cineva la u~a, nu auziti? > Quelqu'un sonne a la porte, vous n'entendez
pas?
lubirea de tara era lucrul eel mai important > L"amour de la patrie avait la valeur supreme
pentm tinerii din zilele noastre. pour les jeunes de notre epoque.
Nu uita celebea deviza a Frantei: "Libertate, > N"oublie pas la celebre devise fran"aise:
Egalitate, Fratemitate". "Libert6, Egalitc, Fmtemitc".
Faeeai parte din acest grup folcloric? > Tu appartenais a ce groupe folklorique?
Un pachet de "Gauloises", va rog! > Un paquet de "Gauloises", s'il vous plait!
Fratele meu a fost una dintre victimele > Man frere a etc une des victimes de certe
Bcestei revolutii sangeroase. eruelle revolution.
Cu ocazia acestei saroatori nationale s-au > C'est a l'occaslOn de celte fete n<ttionale que
aprins focuri de artifieii multicolore. I'on a tire des feux d"artifice multicolores.
Detest aceste buruieni, trebuie sa Ie smulgi > Je dctesle ces mauvaises herbes, il faut
tot timpul. les arracher tout Ie temps.
Unde sunt vacile? Pase pe pa~une. > Ou sont les vaches? EI1es piiturent
dans la prairie"
Anul acesta iarba este frumoasa, animalele > Cette annce ['herbe est belle, les animaux en
vor avea de mancare. auranl amanger.
Gainile noastre nu ar minea dedit graunte. > Nos paules ne mangeraient que du grain.
Goniti acest coco~ din curtea noastrli! > Chassez ce coq de notre cour!
Admiram folcloml din aceasta regiune > Nous admirons Ie folklore de celte rcgion
pitoreasea ~i mai ales cantecele populare. pittoresque et surtout ses chants populaires.
E timpul sa punem punet acestei bataIii. > J1 est grand temps de finir ceHe bataille.
Drapelul Frantei este tricolor: albastru. > Lc cJrapcau fmn9aJs cst tricolorc: bIen, blanc,
alb, ro~u, ruuge.
Cal timp dureaza stagiul militar in Franta? > Combien de temps Ie service militaire
dure-t-il en France',)
E adevarat, suntem foarte lene~e. > C'est vrai, nous sommcs Ires paresseuses.
L-am eautat peste tot, dar a disparut. > Je Ie cherchais partollt mais it a disparu.
De P~ti se sarbatore~te lnvierea lui lisus > Pilques fete III resurrection de Jesus
Cristos pe care ere~tinii il numesc Christ que Ics chrcticns appellent
salvatorul lumii. Ie sauveur du monde
33
Cea mai mare siirbiitoare eatolica a Fecioarei > La plus grande fele catholique de 1a Vicrge
Maria este pe 15 august, ziua Adonnirii Marie c'estle 15 <lout, lejourde l'Assomption.
Maieii Dornnului.
Oaea nu ai fi fost eu noi, toate aceste > 5i tu n' avais pas etc avec nous, tous ces
evenirnente ferieite nu s-ar fi petrecut. evcnemenls joyeux ne se seraient
pas deroules.
Daeii ti-ai fi notat data ~i loeul (uncle a avut loe) > Si tu avais marque la date et l'endroit de ce
aeeasta defilare (parada), nu ai fi uitat. dcfilC, tu ne l'aurais pas Dublic.
Trebuie sa respeetam irnnurile ~i stemele > 11 faut respecter lcs hymnes ct les emblcmes
tarilor slraine. des pays Ctrangers.
Voi pastra pentru totdeauna aeeasta laeramioara >.Ie garderai pour toujours ce brin de muguet
ea amintire a ferieitei zile pe care comme souvenir de ia joyeuse journee que
am sarhatorit-o impreuna. nOlls 'lvons tHee tous les deux.
Daea sunil telefonul, TIU raspunde! > Si Ie telephone sonne. ne dccroehc pas!
Daea acum ai vorbi calm, te-am intelege > Si maintcnant tu fcxprimais calmement, nous
eu totii. te comprcndrions tOllS.
Ziua Stantului Valentin este siirbatoarea > Le jour de la Saint-Valentin e'est la fetc
tuturor indragostitilor. de taus les amourclix.
Ce rol ajueal inehisoarea Bastilia in > Quel role la prison de 1<1 Bastille a-t-elk joue
istoria Frantei? dans l'histoire de la France?
in ineheiere, un exercitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de euvinte in care se
repetil aeelea~i sunete:
[ ~] arradler, l<hasser
34
RECAPITULAREA LECTIEI 32
in materialul gramatical al acestei ultime lec!ii a cursului pentru nivel inrermediar am recapitulat
frazele iporetice (propozitiile eonditionale). Este vorba despre ace(e propozitii introduse prin
conjunctia "si".
32.1. Propozitia care flU contine niei un determinant care sa faca imposibila realizarea actiunii
ex.primate de verb tie la prezent sau trecut, fie la viitor. Persoana care enunti 0 astfel de
propozitie considera indeplinirea actiunii exprimate de verb ca "reala". in acest tip de
conditionala, verhul din prineipala ca ~i cel din subordonata se afla Ia modul indicativ.
a) Si + present + present
S'il est prudent, il ne roule pas - Daca este prudent, nu conduce
trop vireo prea repede.
b) 5i + present + imperatjf
5i tu roules vite, fais attention! - Daca conduci repede, tii atent!
c) Sj + present + futur
5i tu roules trop vite, tu auras - Dacii vei conduce prea repede, vei avea
un accident. un accident.
Poate exprima:
35