Sunteți pe pagina 1din 623

LECTIA 1 PARTEA {NTAI

in eaietele destinate incepatorilor ~i cursantilor de niveI mediu vom utiliza sistemul EUROCOR de
transcriere fonetica pe care I-am conceput tinand seama alat de particularitatile de pronuntie ale limbii
romane, cat ~i de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurg aceste etape ale invatarii
I imbii franeeze. Vom descrie maijos sistemul de simboluri fonetice folosite companindu.le ell sunetele
romane~ti similare.

In cazul sunetelor care nu exista in limba romana, vom introduce semne speciale. Cititi cu atentie
transcrierea fonetiea din paranteze.

ville >{vil] - ora~

* in cuvantul "ville" se pronunta un singur[l],


- vocala "e" de la SIa~itul cuvintelor nu se pronunta.

restaurant >f Rc~toRa] - restaurant

.rRJ difera de consoana "r" In romana: nu se pronunta eu varful limbii, ei se articuleaza la baza
limbii. Pentru 0 pronuntare mai u~oara, ineercati sa pronuntati eu ajutorul unui "h" (ceea ce nOI
numim "r" graseiat);
- vocala deschisii [ eJ se aseamiinii ell vocala "e" a limbii romane;
- "s" pronuntal intre doua vocale se aude ca un(z] (de exemplu "maison"); in celelalte cazuri esters];
- vocala[ 0] in franceza, in ceJe mai multe cazuri, este deschisa ~i se pronunta ea ~i cand am pronunta
,,0" din limba rom.fma eu gura mai deschisa;
- vocala [a] este nazala. eel mai simplu mod de a invala pronuntia vocalelor nazale este prin apasarea
nanlor. in acestcaz,[n] nu se aude c1arlast~it. Semoul nazalizarii estetilda deasupra vocalei nazale[ -j.

cafe ;>fkafE] - cafenea

- .,e" urrnat de una dintre vocalele "e", "i", sau .,y" se pronunta ca ~i [sJ romanesc, tn alte eazuri se
pronunta[kJ, la fel ea in Iimba romana;
- voeala rF.l se pronunta mai inchis ca "e" romanesc;
- vocala palata18 [a J se pmnun{a la fel ca ~i in limba romana.

magasin >tmagazc] -magazin

"s" intre doua vocale se pronunta rz].


- .,-in" la STa~ituJ euvantului se pronuntii ca un [e-] nazal.

maison >[mez6] - easa

- "ai" se pr(lOunta(e];
- ,,-on" la star~itul cuvantului se pronunta [oj, deei ea un [0 j nazal.

statiDn >[stasio) - static

Grupul ,,-tion" se pronunta [sifi]Jn aeest cuvant .,i" este semivocalic ~i se pronunta ca in cuvantul
"ieri"

gare >[ga:R] - gara

- vocala [a: J inaintea lui [R] se pronunta mai lung ea in limba ramana. Semnul vocalei lungi este ,,:".

banque >[bii:k] - banca

- "qu"corespunde eonsoanei! kj;


- [a:] este vocala nazala pronuntata mai lung care seamana eu vocala ,,0", dar se pronunta mai desehis.
- [e] este vocala nazala pronuntata mai lung, care seamana eu voeala .,0", dar se pronunta mai desehis;
voiture [vtiatll:R] - ma~inii
_"oi" este un diftong care se pronunta [tia].
Sunetul transcris fonetic prin [UJ nu exista in limba ramana. Se pronunta eu buzele ca pentru "u",
insa il articuHim in gat ~i nu in eavitatea bueala.

Sunetul transeris fonetic prin fOJ din "Ie", de pilda, nu exista in limba ramana. iI pronuntam prin
rotunjirea buzelor ea pentru ,,0" ~i pronuntam "e".

Sunetul transcris prin [i1 J reprezinta. un "n" inmuiat unnat de un "i" foarte scurtt ea in euvantul
montagne [motaii]

Relineti! ~
in franeeza exista mai multe feluri de "e":
le1deschis, ca ~i in Iimba romana;
- l E] inchis - cafe;
- "e" Ia sffir~itul cuvintelor nu se pronunta decat daca este aecentuat.

"r" in limba franceza se articuleaza Ja baza limbii [ga:R.J.


Aeeentul cade intotdeauna pe ultima silaba. Voeala din silaba
aeeentuata a euvantului este marcata: [magazc].

lncepem prin reeapitularea vocabularului primei parti a leqiei t din cursul "Franceza pentru
ineepatori".
A. Completati fiecare propozitie eu unul din substantivele de mai j05:
I. la ville 2. Ie cafe 3. la maison 4. la gare
5. Ie restaurant 6. Ie rnagasin 7. la station 8. Ia banque

Vom folosi acurn filtrul ro~u:

Cunose bine acest ora~. - Je connais bien cette >ville.

Peste doua saptamani noi vom locui intr-o - Dans deux semaines nous habiterons
casa frumoasa. une belle >maison.

La ce ora ajunge Irenul dumneavoaslra in - A quelle heure votre train, arrive-t-i1 a


gara din Bucure~ti ? >Ja gare de Bucarest?

Suntem departe de statie? - Est-ce que nous sommes loin de >la station?

Tuturor Ie place aceasta mica eafenea - Tout Ie monde aime bien ee petit >cafe
din centrul satului. au centre du vilIage.

Mama mea lucreaza ea funetionara la banca. - Ma mere travailie a>lu hanque comme employee.

Te invit sa cinezi la un restaurant modern. - Je ('invite Ii diner dans >un restaurant modeme.

Sunt multe magazine in acest Y a-I-it beaucoup de >ll1agasins dans ee


cartier din Paris? quartier de Paris?

B. Completati urmatoarele propozitii eu forma corespunzatoare a verbului:

Ea nu dore~te sa intre in aceasta eafenea. - Elle ne veu! pas >en\rer dans ce cafe.
ii arat unui strain un restaurant bun. - Je >montre un bon restaurant a un etranger.
1.
La muzeu, Marie prive~te un tablou cunoscut. - Au musee Marie >regarde un tableau connu.

Paul viziteaza toata Franta. - Paul >visite toute la France.

El intra eu Anne in aceasta - Est-ce qu'il >entre avec Anne dans cette
casa veche? vieille maison?

Vreau sa va arat tot ParisuI. Ie veux yallS >montrer tout Paris.

c. in exercitiul unnator vom recapitula utilizarea articolelor nehotarate ~i hotinite, introduse in


prima parte a leqiei I din cursul "Franceza pentru incepatori". Veti gasi regulile folosirii lor
in compendiu, in paragrafele indicate de cifrele de pe margine.

Exercitiul consta in a completa spaliile libere din propozitiile de mai jos. Nu uitati sa citi\i eu
voce tare fiecare fraza completata.

Noi cunaa~lem 0 cafenea draguta - Naus connaissons >un jali caft


nu departe de aiel. pas loin d'ici.

Ora~ul pe care n vizitam este > La ville que nous visitons est
foarte vechi. tres vieille.

Un barbat a intrat in hotelul "Palace". - >Un homme est entre dans> 1'hotel "Palace".
Acest blHat este prietenullui Pierre. - Ce garcon, c'est >Ie copain de Pierre.

o femeie a avut un accident. >Une femme a eu >un accident.


Poti sa imi dai cartea care este pe masa? - Peux-tu me donner> Ie livre qui est sur la table?

o fata a venit la Pierre cu >Une tille est venue chez Pierre avec
fiiea familiei Dupont. >la fille des Dupont.

D. tn ultimul exercitiu recapitulatiy yom completa propozitiile unnatoare cu cuvintele potrivite:

Lucrez la banca in ora~ul nostru. - > Je travaille a> la banque dans notre ville.

Acest nou restaurant se gase~te - Ce nouveau restaurant ~e trouve


langa gara. a cote de> la gare.

Marie intra intr-un magazin. - Marie >en!re dans >un magasin.

Ea vrea sa cumpere 0 carte. - > ElJe veu! acheter > un livre.

El 0 cunoa~te pe sotia domnului Duval. - > JJ conn.ait> Ja femme de Monsieur Duv.al.

Dorili un desert? - Voulez vous > un dessert?

Unde este stalia? - Ou est >la station?

Iu 0 vezi pe sora lui Marc? - Iu vois > 1a Slur de Marc?


Ea este frumoasa. > ElJe est belle.

Arlit gara unui strain. - > Jc montre > la garc a> un etranger.
Paul viziteaza Parisul. Paul> visite Paris.
Trecem aCl.im la materia nouli. lata cateva substantive noi, cititi-le cu voce
tare ~i c1ar~ fW atenti la traducerea lor.

Ie volant > [10 vola] - volanul

Ie chauffellr > [10 ~ofO:RJ - ~oferul

Ie feu rouge > [10 fO Ruj (oRiij, veR)} culoarea ro~ie


(orange, vert) (galben, verde) (la semafor)

Ie carrefour > [10 kaRfuR} - interseqia

Ie virage > [10viRaj] - curba

la vitesse > [Ia viles] - viteza

l'agent de police (r.m.) > [Iajii dO polis] - agentu[ de circula~je

Ie pieton > [10 piEla] - pietonul

la priorite > [Ia pRioRitE] - prioritate a

le permis de conduire > [10 peRmi dO kOdUiR] - permisul de conducere

la contravention > [la kontRavasi3] - contraventia

Cititi inca 0 data cuvintele noi, intr-o ordine diferita:

Ie feu rouge :> [10 fO Ruj (oRiij, veR)} culoarea ro~ie


(orange, vert) (galben, verde) (Ia semaJor)

le pieton :> [IOpiEto] - pielon

Ie volant :> [10 voHi] - volan

la vitesse :> [Ia vites] - viteza

la contravention :> (Ia kCintRavasio] - contraventia

Ie carrefour :> [10 kaRfuR] - intersectia

I'agent de police (Lm.):> [Iajii dO polis] - agentul de circulatie

Ie permis de conduire :> [10 peRmi dO kondUiR]- pemlisul de conducere

Ie chauffeur :> [10 ~ofO:R] - ~oferul

Ie virage > [JO viRaj] - curaa

la priorite > [Ia pRioRitE] - prioritatea


Sa exersam aeum cuvintele no! in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare ~i familiarizati-va cu traducerea lor:

Qui est au volant? ~ Cine este la volan?

Le chauffeur qui est au volant de eette - $oferul care este la volanul acestui
Mercedes n' est pas prudent. Mercedes nu este prudent.

Faites attention au feu rouge! - Atentie la culoarea ro~ie!

II y a beaucoup d'accidents au carrefour - La intersectia acestor doll! straZi


de ces deux rues. sunt multe accidente.

Tu vas tmp vite dans les virages. - Tu conduci prea repede in curbe.

Allons it. toute vitesse! ~ Sa mergem ell toata viteza!

A queUe vitesse roulez-vous, Monsieur? - Cu ce viteza circulali, domnule?

C'est I 'agent de police qui te donnera les - Agentul de cireulatie iti va da toate
indications necessaires. indicatii1e necesare.

Les pietons doivent attendre Ie feu vert - Pietonii trebuie sa ~tepte culoarea verde
pour traverser la rue. pentru a traversa strada.

II faut respecter la priorite it. droite. - Trebuie sa respectam prioritatea de dreapta.

Je passerai mon perrnis de conduire dans - imi voi lua permisul de conducere peste
deux mois. doua luni.
Vous payerez une contravention, Monsieur! - Veti pHiti 0 contraventie, domnule!

ExpresiiJe urmiitoare au fost introduse in propozitiile de mai sus ~i sunt legate de noile cuvinte:

etre au volant > [etR 0 vola] ~ a fi la volan

aller a toute vitesse > [alE a tlll vites] ~ a merge eu toata viteza

traverser la rue > [tRaveRsE la RUJ a traversa strada

respecter la priorite adroite > f RespektE la pRioRitE il dRuatj a respecta prioritatea de dreapta

passer son permis de conduire > [rasE so peRmi dO k6dUiRJ a-~i lua permisul de conducere

Sa re/inem ca numeJe miircilor de ma~ini sun! inso/ite de aTtico/ul feminin:

18 Mercedes >[Ia mersedcs] Mercedes

/a Fiat >[Ia liat] Fiat


la Renault >[Ia ROno] -Renault
Completati propozitiile ~i frazele de mai j os eu noile cuvinte ~i expresii. N u ui tali sa eititi eu voce tare
fiecare fraza completata:

Toata lumea e$te obosita ~i nimeni nu vrea - Tout Ie monde est fatigue et personne ne veut
sa fie la volan. >ctre au volant.

Atentie la aceastii eurba! - Attention a ce >virage!

Vezi acest agent de politie care - Est-ce que tu vois cet >agent de police qui
dirijeaza circulatia? dirige la circulation?

Seara ell nu vad bioe pietonii care - Le soir je ne vois pas bien >Ies pietons qui
traverseaza ~oseaua ~i atunci trebuie sa fiu atent. traversent la chaussee, alors je dois faire attention.

De ce nu ai respeetat prioritate a de dreapta? - Pourquoi n 'as-ru pas >re5pcctc la priorite it droite?

Fiatul meu 126 este cel mai bun! >Ma Fiat 126 (cent vingt six) est la meilleure!

Dumneavoastra yeti pHili contraventia, - C'est vous qui payerez >la contravention,
domnule, pentru cli sunteti de vina. Monsieur, parce que vous avez tort.

Cu ce viteza ati mers in intersectie, doamna? - A queUe >vitesse etes-vous allee au >carrcfour,
Madame?

Trebuie sa arati permisul tau de conducere - Tu dois montrer ton >pcm1is de conduire
agentului de circulatie. it 1'agent de police.

Nu yeti gasi cu u~urinta un ~ofer bun. - Vous ne trouverez pas facilement un bon >chau Ileur.

Vom traversa strada pe culoarea galbena? - On >traversera la rue au >feu orange?

Vom introduce urmatoarele verhe regulate din prima grupa, in legatura ell subiectulleetiei noastre:

arreter (s'arreter) >[(s)aREtE] ~ a opri (a se opri)


muler >fRltlEj - a rula, a merge
stationner >[stasionEj ~ a stationa
freiner >[lREnE] - a frana

tourner >[tuRnEl - a intoarce

~i verbul din grupa a doua:

ralentir >[Ral3.tiRl - a incetini


Aeum vom eonstrui propozitii eu noile verhe, folosind euvinte pe care Ie cunoa~teii deja. Cititi cu
voce tare ~i dar propozitiile de mai jos ~i retineti sensuI lor din limba romana:

Arretons-nous devant la gare! Sa ne oprim in fata garii!

L'agent de police arrete une voiture qui va - Agentul de circulatie opre~te a m~ina care merge
trap vite. pre;) repede.

Notre nouvelle Mercedes roule a Noul nostru Mercedes cireulli eu


tres grande vitesse. viteza foarte mare.

Peut-on srationner ici? - Se poate stationa aici?

Nous pouvons rouler, oous avons la priorite. - Noi putem eircula, avem prioritate.

Tu ne vois pas Ie feu rouge? Freinel - Tu nu vezi culoarea ro~ie? Pune franal

II a freine devant un pitton. - EI a frfmat in fata unui pieton.

Au carrefour vous tournerez a droite. - La intersectie 0 veti lua la dreapta.

Naus ralentirons dans Ie virage, parce qu'it - Noi ineetinim in curba, pentru eli
est dangereux. este periculos.

in exercitiul unnator yeti completa frazele cu verbele care lipsesc. Apoi cititi frazele eompletate:

De ce nu v-ali oprit la culoarea ro~ie? - Pourquoi >ne vous ctes vous pas arretes all feu rouge?

Opriti- P - >ArrCtez-le!

Renault-ul tau merge bine. - Elle >roule bien, ta Renault.

Vom merge foarte repede, cu toat3. viteza! - On >raulera tres vite, atoute vitesse!
Se poate stationa in interseqie? - Peut-on >starionner au carrefour?

Noi nu am incetinit 1a eurha ~i - Nous >n 'avons pas ralenti au virage et nous avons
am avut un accident grav. eu un accident grave.

De ce ai luat-o la stanga? - Pourquoi >as-tu toume agauche?


Acest ~ofer va frana prea tarziu. - Ce chauffeur >freinera trap tard.

in continuarea leqiei noastre ne vom ocupa de timpul viilor ifutur simple) care a fost introdus in
cursul ultimei lectii din "Franceza pentru incepatori".

Cititi eu atentie frazele de mai jos, fiind atenti la fonnele verbului auxiliar etre laJutur simple care
sunt marcate cu caractere ingro~ate:

Man pere est un bon chauffeur. - latal meu este un bun ~ofer.

Mol. je serai un bon chauffeur, cornrne - Eu voi fi un bun ~ofer, ca ~i


mon pere. tatal meu.
C'est toi qui es au volant rnaintenant? - Tu e~ti acurn la volan?

Paul sera au volant apres toi. - Paul va fi la volan dupa tine.

Je suis deja au centre de la ville. - Sunt deja in centrul ora~ului.

Tu seras au centre dans une derni-heure. - Tu vei fi in centru intr-o jurnatate de ora.

Nous sommes contents de notre petite Fiat. - Noi suntem multumiti de micuJ nostru Fiat.

Mais oous seroos plus contents d'une Renault. - Dar noi vom fi ~i mai multumiti de un Renault.

Vous etes au carrefour a 5 heures. - Sunteti 1a intersectie la ora cincL

Vous y serez encore a 5 heures et demie? - Veti mai fi acolo la cinci ~i jumatate?

Ils sont toujours en retard. - Ei intarzie mereu.

Seront-ils aussi en retard ce soir? - Vor intarzia ~i in seata asta?

in exemplele unnatoare, yeti regasi verbu\ etre conjugat la viitor la toate persoanele. Traduceti.le in
limba romana.

Seras-tu chez rnoi eet apres-midi? > Vei fi la mine acasa in aceastii dupa-amiaza?

Dans quinze ans eette petite fille sera une > Peste cincisprezece ani aceasta fetita va fi 0
belle femme. femeie frumoasa.

Nous serons toujours contents de notre vie. > Noi vom fi mereu multumiti de viata noastra.

Je semi fennier et je cultiverai la terre. > Voi fi rennier ~i voi eultiva pamantul.

Seront-ils prudents au virage? > Ei vor fi pruden\i la eurba'!

Je pense que vous serez contents > Ma gandesc ca veli fi multumiti


de la nouvelle Mercedes. de noul Mercedes.

Sa verificam daea ati retinut deja conjugarea verbului eIre In viitor. Ex~rcitiul eonsta in a completa
spa~iile libere din propozitiile de mai jos eu forma potrivita a verbu1ui. Cititi apoi cu atentie fiecare
propozitie eompletata:

Marc va fi profesor, el este atat de dotal. - Mare >sera professeur, il est si doue.

Marie nu va fi niciodatii. fericita, - Marie ne >sera jamliis heureuse,


ea nu iube~te pe nimeni. elle n'aime personne.

Vei fi de acord eu mine? - >Seras-tll d'aecord llvee moi?

Veti fi gata sa ie~iti peste 0 ora? >Serez-volls pretes a sortir dans une heure?

Parintii tai vor fi acasa? - Est-ce que tes parents >seront a la maison?

Noi yom fi cei mai buni studen~i - C'est nous qui >seront les meilleurs etudiants
de In cursul de franceza. du cours de fran~ai~.

Nu voi mai fi rau. - Je ne >serai plus mechant.


Ultimul exercitiu din prima parte a leetiei noastre va va pennite sa apreeiati daca ati asimilat in
intregime materialul prezentat pana acum. Traduee~ propozitiile de mai jos in franceza ~i apo! eititi-le cu
voce tare:

Marc va incetini la interseetie deoarece > Marc ralel1lira au carre/our parce qu'il
esce prudent. est prudent.

Nu vreau sa fiu la volan, sunt >Je ne vellX pas etre au volant, je suis
prea obosita. trop fatiguee.

Paul este un ~ofer peticulos, el merge >Paul est un chauffeur dangereux, iI va


cu toatil. viteza. atoute vitesse.
Aten{ie! Sun! pietani care traverseaza strada. >A 1ten!ioll! JJ y a des pietOllS qui tmversent la rue.

Care din noi are priotitate in aceasta intersectie? >Qui de nous a la prioritc a ce carrefour?
Pentru ell. circuli rara permis de eonducere, >Parce que tu raules sans permis de conduire
vei plati 0 contraventie mare. tLl payeras une eontr"vention 6levee.

~oferul acestui Mercedes nu a respectat >Le chautfeur de celte Mercedes n'a pas respecte
prioritatea de dreapta. b priorire ;l droite.

Cand v-ati luat permisul de condueere? >Quand aveZ-VOLlS passe votre pemlis de conduire')

Nu opti! Nu se poate stationa aiei. >~e t'arrCte pas! On ne pellt pas stationner iei.

De ee nu ati franat la culoarea ro~ie? >Pol\l'quoi n 'avez vom pas freine au feu rouge?

Nu VOt fi niciodata prudenti, circula mereu >lb ne seront jamais prudents; ils roulent
eu viteza mare. toujours a loute vite~sc.
Am incetinit ~i m-am oprit in fata garii. >rai ralenti d jc me suis arrete devant la gare.

Ieri am vazut in aceasta curba un agent de circu!atie. >Hier j'ai Vll un age!){ de police ace virage.
EI va fi aiei ~i maine. Demain iI y sera aus!;!.

Dupa intersectie 0 yeti lua la stanga, >A pres le carrefour vous tOLlrnerez a gauche,
de acord? d'accord')

Cu ce viteza se poate circula pe autostrada >A quelle vitesse peut-on fOuler sur 1'autorollte
in Franta? en France?

E al tau acest Renault nou? >Ccst ,I toi, cettc nouvelle Renault')

Vei fi ~ofer, fiule! >Tu scras chauffeur, mon fils!

Vom ti mul\umiti de Fiatul 126? ered ea da. >Est-ce que nous serons contents de la Fiat 126?
Je emis que oui_
LECTIA INTA.I - PARTEA A nOVA

Partea a doua a primei leclii ineepe prin recapitularea cuvintelor introduse in cea de-a doua parte a
lectiei 1 din cursul "Franceza pentru incepatori".
A. Completati propozitiile cu urmatoarele substantive:

1.la femme 2.I'homme 3. I'opera 4. Ie theatre S.le cinema

6.1'appartement 7.l'hote1 8. l"~cole 9. Ill. chambre

Am cumparat acest apartament - Nous avons achete eet >appartement


acum doi ani. il y a deux ans.

o femeie frumoasa a intrat in gradina. - Dne belle >femme est entree dans Ie jardin.

EI vrea sa ne arate camera lui. - II veut nous montrer sa >chambre.

Sa mergem in seara asta la cinema! - Allons au >einema ce soif!

Nu-mi place muzica ~i ca atare nu merg - Je n'aime pas la musique alors je ne vais pas
Is opera. a>I'opCm.
ii cuno~ti bine pe actorii - Est-ce que tu connais bien les acteurs
teatrului nostru? de notre >theatre?

Cred ca fiul tau frecventeaza - Je crois que ton fils frequente


o ~coaHi mode rna. >une ecole moderne.

Noi yom locui intr-un hotel de lux la Paris. - Nous habiterons dans >un hOlel de luxe it Paris.

Peste 0 ora iI vei vedea pe omul - Dans une heure tu verras >I'homme
despre care vorbesc. dont je parle.

B. In exerciiiul urmator completaii propozitiile cu cuvintele care lipsesc:

EI ne aratfi un apartament. - 11 nous montre >un appartement.

Ei locuiesc intr-un hotel de lux. >115 habitent dans >Un hotel de luxe.

$coala eopiilor mei nu este departe de aiel. - >1.' eeole de mes enfants se trouve pas loin d'ici.

Ne place cinematografia franeeza. - >\TOllS aimons >Ie cinema fran~ais.

Ei intra intr-un cinema de la periferia - lis >enrrent dans un cinema de la banlieue


Parisului. de Paris.

Sa intram in camera din stanga. Entrons dans >Ia chambre it gauche.

Omul pe care iI cuno~tj viziteaza >L'homme que tu connais visite


opera ora~ului nostru. >]'opcra de notre ville.

Prive~ti 0 femeie care intra 111. teatm - Tu regardes >Une femme qui entre avec
eu un barbat. >un homme dans Ie theatre.

Ei lucreaza intr-o ~coala. - >l1s travaillent dans >une ecole.


~
I~ Vom introduce acum cuvinte noi. Cititi-lecu voce lare ~i
lor In ramana:
unniiri~ traducerea

la cause >[la kaz] - cauza

la securite >[la sEkURitE] - siguranta

I'alcool (s.m.) >[lalko:l] - alcoolul

Ie reflexe >[[0 REfleks] - reflexul

I'influence (s.f.) >[leflUas] - influenta

la condition >[Ia kodisio] canditia

I'endroit >[ladR"a] -Iocul

Ie passage doute >[10 pasaj klutE] - trecerea de pietoni

1a faute >[la fat] gre~eala

Ie verglas >[10 veRgla] - poleiul

Sa citim inca a data cuvintele nai, dar Intr-o alta ordine:

la condition >[Ia kodisio] - conditia

l'alcool (s.m.) >[Jalko:l] - alcoolul

Ie passage doute >[10 pasaj klutE] - trecerea de pietani

l'intluence (s.f.) >(leflUas] - influenta

la faute >Ila Cot] gre~eala

la securite >[Ia sEkURit] - siguranta

l'endroit >[ladRU a ] -Iocul

Ie verglas >[10 veRgla] - poleiul

Ie rcflexe >[10 REfleks] - reflexul

la cause >[Ia koz] - cauza


Vom introduce acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i wmliriti traducerea
lor in romana:

la cause >[Ia koz] - cauza

la securite >(Ia sEkURitE] - siguranta

I'alcool (s.m.) >[lalko:l] - alcoolul

Ie reflexe >(10 REfleks] - reflexul

I'influence (s. f.) >(leflUis] - influenta

la condition >[Ia kodisio] - conditia

I'endroit >[ladR Ua] -locul

Ie passage cloute >[10 pasaj klutE] - trecerea de pietoni

la faute >[la fot] - gre~eala

Ie verglas >[10 veRgla] - poleiul

sa. citim inca 0 data cuvintele noi, dar intr-o aIta ordine:

la condition >[la kodisio] - eonditia

l'a1cool (s.m.) >[lalko:1] alcoolul

Ie passage c10ute >[10 pasaj klutE] - treeerea de pietoni

l' influenee (s. f.) >[leflUas] - influenta

la faute >(la fat] - gre~eala

la securite >[ 1a sEkURitE] - siguranta

I'endroit >[ladRUa] -Ioeul

Ie verglas >[ 10 veRg1a] - poleiul

Ie reflexe >[ 10 REfleks] - reflexul

lacause >[Ia koz] - cauza


Sa folosim cuvintele noi in propozitii alaturi de cuvinte care va sunt deja cunoscute. Cititi cu atentie
propozitiile de mal jos, retinand traducerea lor in Iimba romana:

QueUes sont les causes de cet accident? - Care sunt cauzele acestui accident?

Qui est responsable? - A cui este gre~eala?

Tu es en securite chez nous. - E~ti in siguranta la noi.

II ya souvent des accidents aeet endroit. - in aeest loc sunt adesea accidente.

Ne bois pas d'aleool, c'est trop dangereux - Nu bea alcool, este prea periculos
au volant! la volan!

Ce chauffeur est sous I'influence de l'a1coo!' - Acest ~ofer este sub influenta alcoolului.

II faut traverser la chaussee sur - Trebuie sa traversam strada pe


Ie passage doule. trecerea de pietoni.

On dit que les femmes au volant Se spune ea femeile la volan


n'ont pas de reflexes. nu au reflexe.

Attention au verglas! - Atentie la polei!

Estee que les conditions mett':orologiques - Conditiile meteorologice


sont boones? sunt bune?

Sa retinem:

eire en securite >[ etR a sEkURitE] - a fi in siguranta


les conditions meleorologiques >[1 k6disiil mEtEoRolojik] - conditiile meteorologiee

Cititi ~i apoi traduceti propozitiile de mai jos in romana:

Celli} qui a bu de I'alcool, ne peut pas etre >Cine a ball! alcool nll se poate urea la volan.
au volant.

L'endroit dont tu me parIes, est-il pittoresque? > Locul cJcspre care imi vorbe~ti este pitoresc?

Marc n'a rien fait, c'est rna faute! >Marc nu a facll! nimic, este vina mea!

N'allons pas en voiture, il y a du verglas! >Sa nu mergem Cll ma~ina, esle polei!

Ce sont les pietons qui ant la priorite sur > Pietonii Sllnt cei ce au priori tate pe
Ie passage cloute. lrccerea de pietoni.

Le professeur a une grande influence sur > Profesorul are 0 mare intluenta flsllpra
ses etudiants. studcntiJor sai.

Dans ces conditions notre travail sera trop dur. > in aceste conditii munca MaSlra va fi prea dura.

As-tu de bons reflexes sur la route? > Ai rc/lcxe bune pe ~osca')

Quand mon pere est au volantje suis en securite. >Cand este la volan latal mell sunt in siguran(ll.

Nous ne connaissons pas les causes >Nu cunoa~tcm cauzeJe


de eet accident. accstui accident.
Este timpul sa ne imbogatim vocabularul eu noi adjective.
Cititi Propoziliile de mai jos, in care adjectivele sunt marcate prin caractere ingro~ate fiind atenti la
traducerea lor in romana:

L'homme au volant doit toujours >[Iom 0 vola dUa lujuR - Barbatul care conduce trebuie
etre responsable. etR Rcsposabl] sa fie mereu responsabil.
Le pieton qui traverse la rue >[10 piEtii ki traveRs - Pietonul care traverseaza strada
au feu rouge est la RU 0 tD Ruj pe culoarea ro~ie
tres imprudent. e tRezepRGJii] este foarte imprudent.

Tu es fou! Aller a toute vitesse >[IU c fu I alE a tut vites - E~ti nehun! Sa mergi cu toata
quand il y a du verglas! kiitilia dU vcRgla] viteza cand este polei!

Elle est folie de lui. >[el c foJ dO lUi] - Ea este nebuna dupa el.

Les jeunes sont souvent > [IE jO:n s6 suva Tinerii slint adesea
irresponsables. iResposabl) iresponsahili.

La securite de votre enfant > r la sEkURitE dO votR at'i - Siguranta copilului


sera assuree. sORa asURE] dumneavoastrii va fi asigurata.

lata adjective noi. Sii Ie citim cu atentie:

responsable >[ Re~pi:habJJ - rcsponsabil


irresponsable >l iResposa bl] - iresponsabil
fou, fous >[ful - nebun, nebuni
folIe, folIes >[folJ - nebuna, nebune
imprudent >[epRlJda] - imprudent
imprudente >[erRUdat] - imprudenU\
assure, -e >[asUREJ - asigurat, asigurata

Cititi propozitiile de mai jos ~i traduceti-Ie In ramana:

Votre succes est assure depuis longtemps. > Succesul dumneavoastrii csle asigurat de mult timp.

Je ne peux pas etre responsable de tout. > Nll pot Ii responsabiI pentru tot.

Pourquoi es-tu si imprudente? > Dc ce e~ti atflt de imprudcnta?

Les bonnes conditions de ton voyage > Bunde condi\ii ale calatoric; tale
seront assurees. vor fi asigLlrate.

Paul est irresponsable; it va atoute vitesse > Paul cstc iresponsahil; ell11erge in curbe
dans les virages. eu toata viteza.

Ces gar~ons sont fous de sport. > Aee~ti baic!i sunt inneblllli!l dupa sport.

Je suis folIe de toi, Pierre. > Sunt nebuna dura tine, Pierre.
in exercitiul urrnator completati propozitiile cu cuvintele care lipsesc. Cititi elar ~i eu voce tare
fie care propozitie completata:

Nu beau alcool cand sunt la volan. - Ie ne bois pas >d 'alcool quand je suis >au volant.

Vei fi responsabil de aeest accident. - Tu seras >responsable de cet accident.

in timpul excursiei noastre siguranta - Pendant notre excursion >Ia sccurite


persoanelor nu a fast asigurata. des personnes n'a pas ete >as8uree.

Pierre este nebun dupa muzica modema. - Pierre est >fou de musique moderne.

Cn aeeste conditii meteoroJogice trelmie Dans ces >condirions n](~tc()rulogiques


sa fii foarte prudent. il faut etre tres prudent.

Acest ~ofer este iresponsabil, se vede - Ce chauffeur est >irresr[)n~able; on voit


ca este sub influenta alcoolului. qu'il est sous >I'influence de I'alcoo!.

Este gre~eala dumneavoastra, domnule, - C'est votre >faute, Monsieur,


nu aveti reflexe bune ~i sunteti imprudent. vous n 'avez pas de bons reflexes et etes imprudent.

in acest lac trebuie sa aveti grija la potei. - A eet >cndroit il faut faire attention au >verglas.

De ce nu traversati strada pe - Pourquoi ne traversez-VQUS pas la chaussee sur


treeerea de pietoni? >lc passage cloutc'!

Un verb neregulat, conduire, este legat de subiectulleetiei noastre.

conduire >[kiidUiR] a conduce

Sa vedem care sLmt formele sale in propozitiile de mai jos. Cititi-le eu voce tare ~i c1ar. Fiti atenti [a

tradueerea in limba ramana;

Ie ne veux pas conduil"e > [j0 nO vO pa k6dUiR - Nu vreau sa-ti conduc


ta voiture. fa vUatUR] ma~jna.

Quand je conduis > [ka jO k6dUi - Cand conduc


je ne bois pas d'alcoo!' jO 110 hUa pa dalko:l] nu beau alcool.

Tu conduis )'entreprise > [tU kodUi liHROpRiz - Tu conduei intreprinderea


de ton pere. dO to peR] tatalui tau.

Cette route conduit au village, > f set Rut koJUi 0 viJaj] - Acest drum duce in sat.

Nous. les adultes, > [nulezadUlt Noi, adullii,


nous conduisons kodUizo dirijam
les affaires de nos enfants. 1czafcR dO noziita] aCliuniJe copiilor no~tri.

VOUS conduisez bien, Monsieur? > [Vll k6dUi7E biil mOsiOJ - Condueeti bine, domnule?
Les jeunes chauffeurs > [IE jO:n ~ofO:R - ~oferii tineri
ne conduisent pas prudemment nO kodUiz pa pRUdama nu conduc cu prudenta
et c'est la cause de beaucoup e se la koz dO boku ~i aceasta este cauza multor
d'accidents. daksidii] accidente.

Ie I'ai conduit a1a maison. > [jO IE k6dUi a la mezo] - L-am condus acasa.

N'aie pas peur! > [nE pa pO:R - Nu-ti fie teama!


Ie conduirai prudemment. jO k6dUiRE pRUdamii] Voi conduce prudent.

Ie suis fatigue. > [jO sUi fatigE - Sunt obosit.


C'est toi qui conduiras. se t"a ki kodUiRa] Vei conduce tu.

Sa retinem expresiile:

conduire prudemment >[kodUiR pRUdama] - a conduce prudent


avoir peur >[avua:R pO:R] - a-i fi teama
n'ale pas peur! >[nE pa pO:R] - nu-ti fie teama

Sa exersam folosirea verbului conduire in propozi~ii. Cititi mai intai ~i apoi traduceti propozitiile de
mai jos in ramana:

Pouvez-vous me conduire chez Paul? >Puteti sa rna conduceti la Paul?

Elle n'a pas de bons reflexes, >Ea nu are ref1exe bune,


alors elle conduit mal. deci conduce pros!.

Qui de vous conduit Ie plus prudemment? >Care dintre voi conduce cd mai prudent?

Dimanche elle a conduit sa mere a I'eglise. >Duminica ea ~i-a condus mama Ia biserica.

N'aie pas peur, nous ne conduisons pas vite! >Nu-ti fie teama, nu conducem repede!

Ie te conduirai avec plaisir. >Tc voi conduce eu plaeere.

Paurquoi avez-vous peur? >De ce va este teama?

Ils conduisent vite, mais tres bien. >Ei conduc repede, dar foarte bine.

in exercitiul urmator yeti putea recapitula cuno~tintele legate de conjugarea verbului cDnduire.

Completati spatiile libere cu fanna patrivita a verbului. Nu uitati sa cititi clar fiecare propozitie
completata.

De dind conduce Paul micul sau Fiat? - Depuis quand Pierre >conuuit-il sa petite Fiat?
Nu pot sa 0 conduc pe Jeanne la tine acasa. - Ie ne peux pas >conduire Jeanne chez toi.
Am dus aceasta afacere pana la capat. - J'ai conduit cette affaire a la fin.
Vei conduce ell prudenta? Ne este frica. - Conduiras-tu prudemment? Nous avons peUT.

Nu-mi este frica de un accident, deci - Je n'ai pas peUT d'un accident alors
eonduc cat mai repede posibil. je >conduis Ie plus vite possible.

Condu-l la doctor. - >Condui~-Ie chez Ie medecin!

Ce ma~ina iti place sa eonduci? - QueUe voiture aimes-tu >conduire?


NOlil mell Mercedes. Ma nouvelle Mercedes.

Dumneavoastra conduceti aeeas!a uzina, - C'tst vails qui> conJuiscz toute eette usine,
domnllle? Monsieur?

lata uhimul exercitiu al primei lectii in care yom insera intregul vocabular -\Ii gramatica. Exercitiul
corect rezolvat va fi dovada muncii dumneavoastra con~tiincioase. Daca aveti indoieli, este semn ca
trehuie sa reveniti asupra unor anumite parti ale materialului, inainte de a trece Ja a doua lectie.
Traduceti in limba franceza:

Cine s-a oprit in acest lac pericu1os? >Qui s'est arrete acet endroit dangereux?
Nu poti conduce pentru ca ai baut alcool. > Ttl ne peux pas conduire parce que ill as btl (de I'alcool).

Fiul nostru va fi mereu prudent. >Notre fils sera t01Uours prudent.

El se teme de orice. >11 a peur de tout.

Condu eu prudenta pentru ea este polei! >Conduis prudemment paree qu'D y a du verglas!

Cu ce viteza se poate circula in interseqie? >A quellc vitesse pellt-on rouler au canefom?

Nu ~tiu. Voi intreba agentul de circu1atie. >Je nc sais pas. Je demanderai a l'agent de police.
Cine nu are retlexe bune >Qui n'a pas de bOllS reflexes
nu poate conduce 0 ma~ina. ne peut pas conduire une voiture.

Cauza acestlli accident este ~tiuta: >La cause de eet aecid.:nt est eonnue:
alcoolul ~i viteza prea mare in curba. I'alcool et une trap grande vitesse dans le virage.

$oferii din satlll nostru ~tiu ea >Lcs chauffeurs de notre village savent
nu poti stationa in acest loc. qu'on ne pellt stationner it eel endroil.

Nu iti vei lua permisul de conducere pentru eli >Tu nc passeras pas ton pennis de eondllire parce que
e~ti un am iresponsabil. tu es un homme irresponsable.

Noi nu am respectat prioritatea de dreapta. >NOllS n'uvons pas rcspectc 1a priorite adroite.
Este gre~eala dumneavoastra ~i ca atare >C'est votre faute, alars
veti plati 0 contraventie. VOllS paycrez llne contravention.

Nu ai vazut pietonii pe trecere? >Tu n'as pas \ill lcs picrons au passage c!oute'J
Sunteti nebun, domnule! > Vous etes tOll, Monsieur!

Nu ati oprit la culoarea ro~ie. > Vous ne vous etes pas arrete au feu rouge.

Cine va fi la volanul acestui Renault? > Qui sera au volant de cette Renault?

Siguranta persoanelor va fi asigurata. > La seellrite des personnes sera assurce.

Un ~ofer responsabil va incetini > Un chauffeur responsable ralentira


la 0 curba periculoasa. au virage dangercllx.

Cu ce viteza. circulam? > A queUe vitesse roulons-nous?

Gande~te-te la pericol ~i nu mai merge > Pense au danger et ne va plus


cu toata viteza! it toute vitesse!

Paul a fnlnat in fata unui pieton imprudent. > Paul a freine devant un picton imprudent.

Vom traversa ~oseaua la culoarea verde. > NOllS traverserons la chaussee au feu vert.

Sa ~teptam, acum este culoarea galbena. > Atlendons, maintenant no liS avons Ie feu orange.

De ce fiU ai luat-o 1a stanga? > Pourquoi n'as-tu pas tourne a gauche?


Femeia de la volan este > Cette femme au volant est
sub influenta alcoolului. sous I'influence de !'alcooJ.

lama eonditiile meteorologice sunt > En hiver les conditions meteorologiques sont
adesea nefavorabile. souvent mauvaises.

Sa ineetinim ~i sa oprim h10ga aceasta statie! > Ralentissons et arretons-nOllS acote de la station!

Nu-ti fie teamii., eu noi vei fi in siguranta! > N'aie pas peur, avec no liS tll ~eras en securite!

Ei sunt nebuni dupa ea. > lis sont fous d'el1e.

La sfir~itullectiei, cititi clar, ell voce tare grupurile de cuvinte care au in comun acela~i sunet:

rO:J - Je chauffeur, Ie jeune, avoir peur

[e] - la vitesse, Ie pennis de conduire, respecter, Ie reflexe

[E] - Ie picton, la priorite,la securite, Ie passage cloute

rii] - Ie volant, l' agent, l' influence, ralentir, imprudent

[c] - l'influence, imprudent

[0] - Ie pieton, conduire, la condition, responsable

[U] - la securite, I'influence, imprudent, assure, prudemment

[u] - Ie carrefour, cloute, fOll, rouler, toumer

[j] - I'agent de police, Ie virage, Ie passage cloute


RECAPITULAREA LECTIEI 1

1.1. Ati intaJnit urmatoarele expresii, legate de conducerea automobilului:

etre au volant - a fi 1a volan


a11er atoute vitesse - a merge cu toata viteza
respecter la priorite it. droite - a respecta prioritatea de dreapta
passer son permis de conduire - a-~i lua permisul de conducere
etre en securite - a fi in siguranta

1.2. Marcile de ma~ini sunt insotite de articolul feminin "Ia":

la Fiat - Fiat
la Mercedes - Mercedes
la Renault - Renault

1.3. S-au introdus unnatoarele adjective:

fou, fous - nebun, nebuni


foIle, folles - nebunii., nebune
responsable - responsabil, -ii.
irresponsable - iresponsabil, -a
imprudent, e - imprudent, -a
assure, e - asigurat, -a
atmospherique atmosferic, -a

1.4. Ati invatat timpul viitor (futur simple) al verbului auxiliar eire:

je serai - eu voi fi nous serons - noi vom fi


tu seras - tu vei fi vous serez - voi yeti fi
iI, elle, on sera - el/ea va fi ils, elles seront - ei, ele vcr fi

1.5. Am intredus verbul neregulat conduire. lata forme Ie sale la prezent:

je conduis nous conduisons


tu conduis vous conduisez
iI, elle, on conduit ils, elles conduisent

Passe compose: j'ai conduit


Futur simple: je conduirai
TEMA PENTRU ACASA 1

A. Traduceti propozitiile de mai jos in limba romana:

Je suis folie de notre professeur.

2. Le verglas est la cause de beaucoup d'accidents de voitures.

3. Le chauffeur qui boit de I'alcool est irresponsable.

4. C'est ta faute. Tu as TOule a toute vitesse.

5. Elle sera belle, rna nouvelle Mercedes.

B. Traduceti propozitiile de mai jos in limba francezli:

I. incetine~te ~i opre~te inaintea trecerii de pietoni!

2. Este asigurata siguranta persoanelor?

3. Void ca acest ~ofer este sub influenta alcoolului.

4. Nu se poate stationa aiel, atunci vom plati 0 contraventie.

5. De ce nu ai fninat la culoarea ro~ie?

C. Corectati gre~elile din propozitiile de maijos. in fie care propozitie exista 0 gre~eala:

I. Elle a arrete au feu rouge.

2. Est-ce qu'on peux stationner ici?

3. Tu as freiner trop tard.

4. Paul te conduirai.

5. II faut montrer Ie permis de conduire de I'agent de police.


LECTIA 2 PARTEA {NTAI

Incepem prin recapitularea vocabularului introdus in prima parte a lectiei 2 din cursul noslru "Franceza
pentru incepatori".

A. Completati propozitiile de mai jos Cll unul din unnatoarele substantive ~i apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:
I. la rue 2. I'usine 3. Ie musee 4. I'edifice 5. 1a voiture

6.l'autobus 7. la porte 8. la fenetre 9. Ie gar~on 10. la fille

Am V3.zut un accident pe strada. - J'ai vu un accident dans >Ia rue.

Paul va lucra in uzina tatillui sau. - Paul travaillera dans >I'usine de son pere.

Noi vrem sa vizitam intregul muzeu. - Nous voulons visiter tout >Ie mllsee.

Muncesc intr-o c1<idire modema, - Je travaille dans >un edifice moderne.


la a1 cincilea etaj. au cinquieme etage.

Care este parerea ta despre ma~ina - Quelle est ton opinion sur> la vo iture
domnului Duval? de Monsieur Duval?

Autobuzul 124 opre~te in fata - >L'alltobus 124 s'arrete devant


u~ji muzeului. I'entree du >musee.

L-am viizut prin fereastra camerei mele. - Je I'ai vu par >la fenctre de rna chambre.

Cunosc un baiat foarte simpatico - Je connais >un gar~on tres sympathique.

Jean a invitat 0 fata la restaurant. - Jean a invite >une fille au restaurant.

B. In exercitiul urmator veti recapitula regulile formarii pluralului articolelor ~i substantivelor.


Transforma!i propozitij]e de mai jos folosind forma de plural a substantivelor in italice. Fi~i

atenli la terminatiile verbelor care ~i ele se schimba in anumite cazuri:

Privesc 0 tanara care intra intr-un - Ie regarde une fille qui entre dans
restaurant. un restaurant.

Privesc ni~te tinere care intra intr-un > .Ie regarde des filles qui entrent dans
restaurant. lin restaurant.
imi arati m~ina tata-Iui tau. - Tu me montres la voiture de ton pere.
imi arati m~inile tatalui tau. > Tu me lllontrcs les voiturcs de Ion pete.

Noi am vizitat un muzeu la Paris. - NOlls avons visite un museea Paris.


Noi am vizitat ni~te muzee la Paris. - NOLlS <lyons visitc des lTIllSCeS a Paris.

Barbatul pe care mi~1 prezinti lucreaza - L 'homme que tu me presentes travaille


la opera. Ii I'opera.
Barbatii pe care mi-i prezinti lucreaza > Les hommes que ttl mc prcsentes tfavaillent
la opera. it l'opera.

Un b<iiat ~i 0 fam privesc pe fereastra. - Un gl1JFon et {Joe jjJje regardenr par 1a fenetre.
Ni~te baieti ~i ni~te fete privesc > Des gan;ons ct des flUes rcgardent
pe fereastrA. par la fenetre.

C. lata inca un exerciliu de recapitulare a adjectivelor. Completali spatiile libere din frazele de
mai jos ell forma adecvata a adjectivului:

Fiiea doamnei Dupont este deja mare. - La fille de madame Dupont est deja >grande.

Camera mea este mica, - Ma chambre est >pctite,


dar salonul nostru este foarte mare. mais notre salon est tres >grand.

Pe aceasta strada nu exista case mario ~ Dans cette rue il n'y pas de >grandes maisons.

Marie are 0 pisica mica ~i doi caini man. - Marie a un >pelit chat et deux >grands chiens.

Vizitez eu Paul aceasta c1adire mare. - Je visite avec Paul ee >grand edifice.

~colile din satul nostru sunt mici, - Les ecoles de notre village sont >petitcs.
dar la voi in or~ sunt mari. mais chez vous, en ville elles sont >grandes.
Vom introduce acum materia noua. Cititi eu voce tare ~i clar substantiveIe
de rnai jos ~i familiarizati-va eu traducerea lor in romana:

-I'achat (s.m.) >[Ia~a] - obiect cumparat,


achizit ie

- Ie vendeur >[10 viidO:R] vinzatorul

- Ie patron >[10 patRil] - patronul

- Ie commerqant >{ JO kO/llcRsii] - comerciantul

-I'article >[laRtikll - articolul

- Ie rayon >[10 Rciii] - raionul

-lataille >[la tail - talia

Ie VClement >00 vetma] - haina

- Ie supermarehe >[10 slJpeRmaR~E] - supennarketul

-Ie service >[10 seRvisJ - serviciul

- la librairie >[la libReRi] Jibraria

- la reclamation >[la REklarnasio] - reclamatia

Sa citim inca 0 data acelea~i substantive intr-o ordine diferita:

-Ie service >[10 seRvis] - serviciuJ

- 1'article >[laRtikl] - articolul

- Ie vetement >[10 velma] - haina

-Ie rayon >[10 Reio] - raionul

- la reclamation >[Ia REklamasio] reclamatia

- Ie supermarche >[10 sUpeRmaR~E] - supennarketul

-Ie patron >[10 patRol - patronul

-Ie vendeur >[10 viidO:RJ - vinzatorul

- Ie commen;:ant >[10 komeRsa] - comerciantul

-Ia taille >[la taij -talia

- J'achat (s.m.) >[la~aJ - obiect cumparat,


achizitie

- la Iibrairie >[la libRcRi] -Iibraria


Vom fo10si aeum cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare ~i clar propozitiile de mai jos ~i

retineti traducerea lor in romana:

Oil avez-vous fait vos achats, Madame? - Unde v-ati facut cumparaturile, doamna?

Ce vendeur m 'a vendu du beurre - Acest vanziitof mi-a vandut un unt


pas frais. ce nu este proaspat.

Je prefere cette vendeuse a ce vendeur. - 0 prefer pe aceastli. vanzatoare acestui vanzator.

Je te presenterai a mon patron. - Te voi prezenta patronului meu.

Le contact avec la patronne est difficile. - Contactul cu patroana este dificil.

QU'est-ce que tu veux faire dans la vie? - Ce vrei sa faei in viatli.?

Je serai eommer~ant. - Voi fi comerciant.

Dans ce magasin elle a achete beaucoup d'articles ' Din acest magazin ea a cumparat multe articole
de luxe. de lux.

Pouvez-vous me dire Madame, au se trouve - Puteti sa-mi spuneti, doamna, unde se gase~te
Ie rayon des articles de menage? raionul de articole de menaj?

De queUe taille es-tu? Je suis de taille moyenne. - Ce talie ai? Am talie mijlocie.

Notre fils ne porte que des vetements de sport. - Fiul nostru nu poarta decat haine sport.

Mon mari croit que les vetements pour dames - So!u1 meu crede ca hainele de dama
sont chers. sunt scumpe.

Anne est allee au supermarche pour acheter - Anne s-a dus la supermarket ca sa cumpere
quelque chose a manger. ceva de mancare.

Nous sommes avotre service. Monsieur! - Suntem 1a dispozitia dumneavoastrii, domnule!

Mon ami achetera ce livre - Prietenul meu va cumpa-fa aceasta carte


dans la Iibrairie a cote. din Iibrafia de alaturi.

Est-ce que je peux faire une reclamation? - Pot face 0 reclamatie?

Sa retinem cateva expresii in care apar cuvintele noi:

etre de grande taille > [etR dO gRa:d tail - a avea talie mare
etre de petite taille >[etR dO p(O)tit tai] - a avea falie mica
etre de taille moyenne > [etR dO tai mUaien] - a avea talie mijlocie

etre au service de ... > l erR 0 seRvis dO] - a fi la dispozitia...


faire une reclamation >[feR Un REklarnasiii] - a face 0 reclamafie
Ie vetement de sport >[10 vetma dO sj)o:Rl - hainele sport

Ie vetement pour dames >[10 \'Ctmii puR dam] - hainele de dam!


les articles de menage >[ IczaRtikl dO mEnaj] - articolele de menaj
~i adjectivul:
- moyen >{muaie] - mijlociu
- moyenne >{muaien] - mijlocie

lata forma feminina a substantivului "Ie vendeur":

- Ie vendeur >{IO viidO:R] - vftnzator

- la vendeuse >{Ia vadOz] - vanzatoarea

Completati in propozitiile de mai jos cuvintele care Iipsesc ~i apoi cititi-1e clar ~i ell voce tare:

in acest hotel serviciuJ este excelent. - Dans cet hotel >Ie service est excellent.

Caut raionul de imbracaminte de dama. - Je cherche >Ie rayon des vetements pour dames.

Nu aveti rachii de talie mijlocie? - Vous n'avez pas de robes de >taille moyenne?

Acum trei saptamani am racut 0 reclamatie - II Ya trois semaines j'ai fait >une reclamation
~i nu am primit raspuns. etje n'ai pas de reponse.

Proprietara casei noastre - >La patronne de notre maison,


este 0 femeie rea. est une femme mechante.

Ea vrea sa fie vanzatoare intr-un - Elle veut etre >vendeuse dans une
magazin de lux. boutique de luxe .

Cine este patronul acestui magazin? Qui est >Ie patron de cette boutique?

Ce eumparaturi trebuie sa facem - Quels >achats faut-il faire au


la supermarket? >supermarchc?

Comerciantii din acest sat vand scump. - >Les eommen;ants de ce village vendent cher.

Pre\urile articolelor de menaj vor fi - Les prix >des articles de menage seront
~imai ridicate. encore plus eleves.

Voi cauta cea mai mare librarie din ora~. - Je chercherai la plus grande >Iibrairie de la ville.

Sa citim cu voce tare propozitiile de mai jos, fiind atenti la cuvintele care sunt ingro~ate ~i sa urmarim
traducerea lor in Iimba romana:

Paul et Marc ant Ie meme patron. Paul ~i Marc au acela~i patron.

Je suis de la meme taille que toi. - Suntem de aceea~i talie.

Naus faisons les achats chez - Noi facem eumparaturile la


les memes commeryants. aceia~i comercianii.

Marie porte les memes robes que - Marie poarta acele~i rochii ca ~i
I'annee demiere. anu! trecut.
in propozitiile de mai sus am introdus adjectivele demonstrative de identitate (adjectifs indefinis):

"Ie meme" - acela~i


"1a meme" - aceea~i
~i

"les memes" - aceia~i, acelea~i

Pronuntia cuvantului "meme" este identica in toate formele sale: >[metn]

Pentru a fixa noile forme ale adjectivelor demonstrative de identitate completati frazele urrnatoare ~i
apoi citi(i-le clar, ell voce tare:

Noi cumparam mereu acelea~i articole. - Nous achetons toujours > les memes articles.

Am aceea~i parere ca ~i tine despre tine ret. - J'ai >la mcme opinion que toi sur la jeunesse.

Toata lurnea are acelea~i probleme. - Tout Ie monde a >Ies memcsproblemes.

Ce cumperi? A Qu'est-ce que tu acbetes?


Acela~i lucru ca ~i tine. >La mcme chose que toi.

Noi locuim tot in acela~i apartament. - Nous habitons toujours > Ie meme appartement.

Ea imi spune mereu acela~i lucm. - Elle me dit toujours >la meme chose.

in frazele urmatoare vom folosi verbele pe care Ie cunoa~teti deja, la prezent ~i 1a viitar simplu.
Pentru a va atrage atentia Ie-am marcat eu litere ingro~ate.
Aceste verbe i~i schimba radiicina la viitor simplu dar pastreaza acelea~i terminatii ea ~i verbele
regulate: -ai, -as, -a, -ons, -ez, -onl

Cititi frazele de mai jos ~i fiti atenti 1a traducerea lor in ramana:

Je fais mon devoir, tu feras Ie tien >flU fDRa] - Eu imi fuc tema, tu ti-o vei face pe a ta
plus tard. mai tarziu.

Tu vas au cinema ce soir, moi, >[jiREJ - Tu mergi in seara asta la cinema,


j 'irai demain. eu voi merge maine.

11 peut sortir eet apres-midi, >[el puRal - EI poate ie~i in aceasta dupa-amiaza,
elle pourra sortir samedi. ea va plltea ie~i sambiita..

Nalls savons ce poeme par creur, >l \'ll soREl - Noi ~til1l acest poem pe de rest,
vous ne Ie saurez jamais, voi nAo sa-1 ~titi niciodata.

Nos parents viennent chez nous Noel, a >fil vicJRoJ - Parintii no~tri yin la noi de Craciun,
les votres viendront Ie Jour de I' An. ai vo~tri vor veni de Anul NOll.

Tu as vu Marc? Je Ie verrai aussi. >rjO vc:RE] - L-ai vazut pe Marc? ~i eu il voi vedea.
Nous voulons voyager maintenant >Inu vuJR6] - Noi vrem sa calatorim acurn
et nous voudrons encore voyager a I'avenir. ~i yom vrea sa calatorim ~i pe viitor.

Vous av~z un chat, moi, j'aurai un chien. :>[joRE] ~ Voi aveti 0 pisica, eu voi ~vea un caine.
Sa retinem:
a ]'avenir >[a lavniR] - in viitor

lata 0 serie de verbe neregulate, pe care Ie cunoa~teti deja, care i~i schimba fonna la timpul viitor

simplu:

.&esent Eutuuimple

faire - a face je fais je ferai >(jO fORE]

aller - a merge je vais j'irai >(jiRE]


pouvoir - a putea je peux je pourrai >(jO puRE]
savoir - a ~ti je sais je saurai >[jO soRE]
veniT - a veni je viens je viendrai >[jO viedRE]
voir - a vedea je vois je verrai >[jO veRE]
vouloir - a vrea je veux je voudrai >[jO vudRE]
avoir - a avea j'ai j'aurai >fjoREl

Pentru a va fixa fonnele verbelor de mai sus, cititi cu voce tare ~i apoi traduceti urmatoarele propozitii:

La semaine prochaine nous aurons > Saptamana viitoarc vom avca


plus de temps Iibre. mai mult timp liber.

Demain je saurai ton secret. > Maine iti vui cunoa~tc secn::lul.

NOlls viendrons chez vous cet apres-midi. > Vom veni la voi in aeeasta dupa-amiaza.

Qu'est-ce que tu feras a I'avenir? > Ce vei face pc viitor?

Irez-vous avec nous en vacances'? > Veti merge eu noi 'in vaean\a'?

Ce soir j'irai au cinema. > in scam asta voi mcrgl: la cinema.

Ce petit garcon ne pourra pas regarder > Acest baielel nu va putea sa se uite la
Ie film pour les adultes. tilmul pentrll adul\i.

II voudra me voir a 7 heures. > El va vrea sa ma vada la ora 7.

Mais il ne me verra pas. > Dar nu ma va vedea.

Sa verificam daca ati retinut bioe formele verbelor neregulate la timpul viitor simplu. Completati
propozitiile de mai jos cu fonna convenabila a verbului 1a viitor simplu ~i apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:

Anul viitor noi vom merge in Franta. - L'annee prochaine nous >irons en France.
Nu voi face treaba in locul tau. - Je ne >ferai pas ton devoir.
Noi nu iti vom aranja camera. - Nous ne >femns pas ta chambre.
Nu te voi mai vedea niciodata. - Je ne te >o.'crrai plus jamais.
Veti putea ie~i duminica seara? - >Pourrez-vous sortir dimanche soir?
Prietenii no~tri vor veni peste 0 ora. - Nos amis >viendront dans une heure.
Aceste fete vor vrea sa mearga la discoteca. - Ces fiUes >voudront aller it. la discotheque.
Maine yeti ~ti acest poem pe de rost. - Demain vous >Saurez ce poeme par creur.
lata-ne ajun~i la ultimul exercitiu al primei parti a lec!iei 2. Traduceti propozitiile de mai jos in
franceza ~i apoi cititi-Ie cu voce tare:

EI va fi vanzator. > 11 sera vendeur.

Noi vom avea ace1a~i patron. > Nous aurons Ie meme patron.

Saptiimana viitoare voi face cumpariHuri. > La scmaine prochaine je ferai les achats.

Noi cumparam acelea~i articole de menaj. > Notls achctons les memes articles de menage.

Maine ma~ina mea va fi la dispozilia ta. > Demain ma voiture sera li. ton service.

Trebuie sa pUite~ti ~i serviciul! > Ttl dois payer aussi Ie service!

Ele sunt de ta1ie mij1ocie. > El1es sont de taille moyenne.

Voi merge la raionu1 de haine de dama. > I'irai au rayon des vetements pour dames.

Vom face cumparaturi la aeela~i supermarket > Nalls ferans des achats dans le meme supennarche
~i la aceia~i eomercianti. et chez lcs memes commen;ants.

De ce talie este imbracamintea sport > De quelle taille achetes-tu les vetements de sport
pe care 0 cumperi pentru sotul tau? pour ton mari?

Acest artical este prost, ea urmare > Cet article est mauvais, alors
voi face 0 reclamatie. je ferai une reclamation.

E buna carlea asta? Nu. e bunicica. > Ce livre, est-il bon? Non, moyen.

Voi putea fi vanziitoare? > Pourrai-je etre vendeuse?

Vom merge in aceea~i librarie. > Nous viendrons dans la meme librairie.

Ma vei vedea pe viitor. > Ttl me verras a I'avenir.


Copiii vor vrea sa se distreze > Les cnfants vOLldront avoir les memes distractions
ea ~i adultii, que les adultes.

In final, cititi cu atentie cuvintele in care se repeta acel~i sunet:

[ i] moyen, Ie rayon

[s] Ie commen;;ant, Ie service, Ie supermarche

['L] - vendeuse, les aehats

[ ~] - I' achat, Ie supermarche, acheter

[j] - Ie menage, jamais, j'irai

[EJ - j eferai, je pourrai

[c] - Ie commer~ant, Ie supermarche, Ie vetement, le rayon, Ie service, Ie meme, 1a librairie

[0] - je ferai, tu feras


LECTIA 2 - PARTEA A nOVA

Aceasta parte a lectiei nu introduce infonnatii noL 0 vom consacra perfec~ionarii citirii, acordind
atentie pronun{iei corecte, intonatiei ~i aecentului. Casetele va vor ajuta in acest sens.

Tot in aceasta parte, intreaga materie - aiei incluzand vocabularul ~i regulile grarnaticale - este
recapitulata in exercitii.

Vom incepe sa citim. Sage\ile ne u~ureaza aceasta munca. Ele detennina intonatia, iar vocalele marcate
cu caractere ingro~ate indica silaba cea mai accentuata din fiecare grup ritmic.

Les achats
/' /' /' ~
Dans notre quartier I il y a beaucoup de magasins, I mais moi, I je fais mes achats au supennarche.

II C'est un grand maga-;ln I au on peut tout ach~r. II C'e::i pra~ue. II Ai'ors I j'y achete du P<tin,
/' /' /' /' ~ /'
I du beurre, I de la farine, I des fruits I et aussi lies articles de menage. II II y a aussi I des rayons
~ /' /' /'
de vetements. II Le plus souvent, I ce sont des vetements de sport I que j 'achete I pour toute notre

fa~[e. II Quandj'ai besoin d'une-;:;;be I je v;;';s I au rayon des vet~ents I pourd"ames. II Je suis

de taille moyenne,1 alors je trouve facilement lquelque chose pour moi. II Quandje ne suis pas
/' ~ /'
contente d'un achat I je fais une reclamation. II Dans notre supennarche I il Ya un petit bar, lou
/' /' ~
on peut prendre un cafe I ou une boisson froide. II
/' /' /' ~
Les prix au supennarche I ne sont pa.s eleves, I et les vendeuses sont tres gentilles. II

Au volant
/' ~ /' /' ~
Je suis fou de voitures! II J'adore rna belle Mercedes et Ie plus souvent I je mule a toute vitesse.
/' /' ~
II Je sais que c'est dangereux, I mais moi, I j e ne serai jamais un chauffeur prudent. II J' aime la
/' /' /'
vitesse, I j'ain1e Ie danger! II Les personnes qui sont avec moi dans rna voiture I ant peur d'un
~ /' ~
accident. II Je ne fais pas attention au feu rouge, I je ne ralentis jarnais aux virages. II Je ne regarde

pas les pi~ns I qui traversent la r~. II J'aime l'alC:ol I etj'en bois sou~nt. II AP;;s Ije me mets
/' ~
au volant. II Je ne peux pas dire, I que je respecte la priorite a droite. II
Mal'nten/'ant I'je SUIS '1 ... II O~
'.a I'h'oplta UI , I J" al,../f . ~ II La cause.
eu un aCCl'd ent d e vOIture. ../f ') II"
vallS Ia

. "
connalssez... II J' al. du payer une contraventIon tres c'I evee
A
:""1 etJe
. n ,.
al p 1us mon perrms
'd e cond)l
U1re.

II Que fe~-je Ii I'ave~r? 11

- Alors, on part. Qui sera au volant?

Pierre, c'est un tres bon chauffeur,

II conduit trop prudemment.

- Non, il est simplement responsable.

- Moi, je prefere aller a tou~e vitesse.

- Pierre n'ajamais eu d'accident de voiture.

- Et alors? II pent en avoir un aussi.

- rai peur de partir avec toi, Tu n'es pas responSJ'lbJe au volant.


- Tu as tort. Je serai Ires prudente, je m'arreterai au feu rouge, je ralentirai aux virages, je ferai

attention aux pielons,je respecterai la priorite a droite,je...

- On veTTa ...
- Tu verras. N'aie pas peur!

- Qu' est-ce 'tue tu acheles?

- Les memes articles de menage que toL

- De quelle laille es-tu?

- De [a meme taille que toi.

- Qu'est-ce que tu feras demain?

- La meme chose que je ~ais aujourd'hui.

lata ultimul exercitiu allectiei noastre. Traduceti in francezii urmatoar~le propozitii:

Va fi vina tao > Cc ~em ta faute.

Nu veti merge cu toata viteza. > VOLIS n' ira pas atllute \'l(esse.
Vei face 0 reclamatie? > Feras-tu line rcc larnatio!1')

Veti fi atenti la polei? > FerCZ-liOLIS allcnti'JIl all verglas?

la-o la stanga, incetine~te ~i pune frana! > Tournc a gauche, ralent is et frcint:!
in llcest lac nu veti putea stationa. > A eet endroit VOLlS ilC pourrez pas stalionner.

Nu voi fi niciodata la dispozitia tao > Je nc scmi jamais ,I Ion service.

Sunteti nebuni? > Vous etes fous':'

Este 0 persoana eu talie mare. > C'esl lInc personnt: de grande taille.

Aceasta achizitie nu va fi necesara.. > Cel achal ne sera pas necessaire.

in Iibraria nOllstra sunt un vanzAtor ~i > Dans notre librairie il y a un vendeur et


doua vfmzatoare. deux vendcllscs.

Aveti retlexe bune III volan? > AveZ-VOLlS de bons reflexes au volant?

Renault-ul tau este 0 ma~ina buna? > Esl-ce que ta Renault cst unc bonne voiture':'
Bunicica. Moyennc.

Fiica mea este nebun! dupa. acest barbat ~i > Ma fille est folie de cet homme et
este sub intluenta lui negativa. el1e est saus sa mauvaisc influence.

La aceastli viteza siguranta noastra > Est-ce que notre seeuritc sera assurec
nu va fi pusa in pericol? (va fi asigurata) :i. cette vitesse?

Vom incetini in aceasta curba periculoasa. > Nous ralentirons ~'l ce vir~ge dangereux.

Nu-ti fie teama! Nu vei plati contraventia. > N'aic pas peur! Tu ne p~ieras pas de contravention.

Condu cu prudenta ~i respectli. > Conduis prudellllllent ct rcspcctc


prioritatea de dreapta! 1<1 priorite a droite!
Pietonii vor traversa strada la culoarea verde. > Au feu vert le~ piclons traverseront la rue.

in aceasta intersectie veti vedea > A ce carrcfollr \iOU~ vc:rrez


un agent de circulatie. l'agcllt de police.

Alcoolul a fast cauza acestui grav accident > L'alcool a etc la caLise de ce grave accident
din fata supermarketulu\. dev3nt Ie snpcrmarchc.

Cunosc ~oferi iresponsabili care > .Ie connais des chauffeurs irresponsables qui
nu opresc la trecerea de pietoni. ne s' arrctent pas all passage cloute.

De cand aveti permis > Depuis quaml avez-vous votre permis


de conducere, domnule? de cDllduirc, Monsieur?

Vei avea un nou patron! > Iu auras lin nouveau patron!

Comerciantii din cartierul nostru vand mereu > Les Cl\lnmen;:ants de notre quartier vcndent tOl~i()llrS
acele~i articole. les memes art icles.

Ce haine veti cumpara, doamna? > Quel" vetements VOltS achdcrez, Madame?

Haine sport. Des vctements de sJlort.

Pe viitor voi ~ti totul. > A l'avenir je sau!"ai tOllt.

Veti merge la raionul de haine de dama? > Irez-voLis au rayon des vetelllcnts pour dames')

Vei veni? Da. voi veni eu Paul. > Tu viendras'! Oui. je viemlrai avec Paul.

Veti fi aici cu noi? > VOllS Y sere? avec !lous')


Da, vom fi eu voL Olli. nous scrons avec \lOllS.

Maine voi avea ceva sa-Ii spun. > Demain, j' 3un;i quelque chose a te dire.
RECAPITULAREA LECTIEI 2

2.1. A~i invatat urmatoarele expresii:

etre de grande taille - a avea talie mare, a purta numar mare la haine

etre de petite taille - a uvea talie mica

etre de taille moyenne - a avea talie mijlocie

etre a service - a Ii la dispozitia

faire une reclamation - a face 0 reclama(ie

les articles de menage - articolele de menaj

les vetements de sport - hainele sport

les vetements pour dames - hainele de dam a

a I'avenir pe vEtor

2.2. Am introdus urmatoarele adjective demonstrative (adjecrifs indejinis):

lememe - acela~i

1a mcme - aceea~i

les memes - aceia~i, acelea~j

pe care Ie folosim in fata substantivului, de exemplu:

Ie meme livre la meme taille les memes articles

2.3. Am introdus formele defutur simple ale urmatoarelor verbe neregulate:

faire - je ferai - a face - vOl face

al1er - j'irai - a merge - voi merge

pouvoir - je pourrai - a pLltea - voi putea

savoir - je saurai -a ~ti - voi ~ti

venir - je viendrai - a veni - voi veni

voir - je verrai - a vedea - voi vedea

vouloir - je voudrai - a vrea - voi vrea

avoir - j'aurai - a avea - voi avea


TEMA PENTRU ACASA 2

A. Traduceti frazele de mai jos in limba romana:

I, A l'avenir je serai vendeuse dans une librairie.

2. Elle fera une reclamation pour un article de menage.

3. Nous sommes a votre service, Madame.


4. II va toujours dans Ie merne rayon de ce supennarche.

5. Marie porte des robes de taille moyenne.

B. Traduceti frazele urmatoare in limba franceza:

1. Noi avem lIcela~i patron ~j aceea~i patroana.

2. Voi veni peste teei ore.

3. in supennarketul nostru servirea este excelenta.


4. Unde este raionul de haine de dama?

5. Noi nu avern aceea~i talie.

C. Treceti verbele din propozitiile de rnai jos la "futur simple";

I. Je vais au supermarche.

2. Tu fais vite ta chambre.

3. NOlls venons chez lui acinq heures.


4. II est tres content.

5. Elles ont une bonne education.

6. Elle voit souvent son ami.

7. Vous connaissez mon secret.


VOCABULARUL LECTIILOR 1 ~i 2

I'achat > fla~al ~ cumparatura

(faire) des achats > [feR deza~a] - (a face) cumparaturi

I'agent de police > [lJja dO polis] - agent de circulatie

('alcool > [lalko:/J - alcool

aller atoute vitesse > [alE a luI viles] - a merge cu toata viteza

arreter, (s'arreter) > [saRETE] - a opri (a se opri)

J'artic1e (de menage) > [laRtikl dO mEnaj] - articolul (de menaj)

assure, -e > [a~URE] - asigurat, -a

j'aurai > [joRE] - (eu) voi avea

I'avenir > [lavniR] viitorul

avoir peur > [a..,"a:R pO:R] - a-i fi teama

Ie carrefour > [10 kaRfuRJ - interseclia

la cause > [la koz] - cauza

Ie chauffeur > [lO ~ofO:R] - ~oferul

Ie commeryant > [10 komeRsa] - comerciantul

la condition > lla kodisio J - conditia

conduire > [kodUiR] - a conduce

la contravention > [la kotRaviblo] - contraventia

la dame > [la dam] - femeia

l'endroit > [lAdRUa] -Iocul

eIre au service de... > [ctR () seRvis dO] - a fi la dispozitia...

eIre au volant > [etR 0 vola] - a fi la volan

etre de taille > [eIR dO tail - a fi de statura

etre en securite > [etR ;'j sEkURirEJ ~ a fi in siguranta

faire une reclamation > [feR Un rU:-_klallla~iii] - a face 0 reclamatie

la faute > [la fot] gre~eala

Ue) ferai >[j0 IDRE] - (eu) VOl face

Ie feu rouge, (orange, vert) > 110 fO Ruj: oRiij; \'CR] culoare ro~ie (galbena, verde)

laFiat > [la fiat] - Fiatul


folie, folies > l fol] - nebuna, nebune

fOll, fous > [fu] - nebun, nebuni

freiner > [t1{ENE] - a fran a

imprudent > [cpRUdii] - imprudent

imprudente > [epRUdiit] imprudenta

I'influence > [letlUas] intluenta

j'irai > fjiREJ - (eu) voi merge

irresponsable > [iResposabl] - iresponsabil, -a


la librairie > [Ia 1ibReRi] Iibraria

la meme > [la mcm] - aceea~i

lememe > [JOmem] - acela$i

les memes >[IEmcm] - aceia~i, acele~i

Ie menage > [10 mEnaj] - menajul

la Mercedes > [Ia l1leRs~dcs] - Mercedesul

meteorologique > [mErEoRolojik] - meteorologic

moyen > [m"aic] - mijlociu

moyenne > [mUaien] - mijlocie

n'aie pas peur > [nE pa pO:R] - nu-ti fie tl:ama

Ie passage c10ute > [10 pasaj klutEJ - trecere de pietoni

passer son permis de conduire > [pas E so pcRmi dO k5dUiRJ - a-~i Iua permisul de conducere

Ie patron > [10 patRol patronul

la patronne > [Ia patRon] - patroana

Ie permis de conduire > [10 peRmi dO kodUiRl pennisul de conducere

la peUT > [la pO:R] teama

Ie pieton > [10 piEtii] - pietonul

je pourrai > [jO puRE] - (eu) voi putea

la priorite > [l<l pRioR ir E J - prioritatea

prudemment > [pRUdamii] - in mod prudent

ralentir > [RaI5tiR] - a incetini

Ie rayon > [10 Rein] - raionul

la reclamation > [Ia REklamasio] - rec1amatia

Ie reflexe > [10 REflcks] - reflexul

la Renault > [la ROnu] - Renaultul


respecter > [RespektE] - a respecta

responsable > [Resposabl] - responsabil, -a


rouler > [RulE] a circula

s'arrcter > [saRETE] - a se opri

(je) saurai > [j0 soRE] - (eu) voi ~ti

la securite > [Ia sEklJRit[] - siguranta

Ie service > [10 seRvis] - serviciul

stationner > [~tasionE] - a stationa

Je supennarche > [10 sUpeRmaR~EJ - supennarketuJ

la taille > [Ia tail -talia

tourner > [tuRnE] -a intoarce

traverser (Ia rue) > [tRaveRsE la RU] - a traversa

Ie vendeur > [10 viidO:R] - vanzatorul

la vendeuse > [Ia vadOz] - vanzatoarea

Ie verglas > [10 veRgla] - poleiul

je verrai > [jO veRE] - (eu) voi vedea

les vetements (de spon, pour dames) > [IE vetma dO spo:R puR dam]- hainele (de sport, de dama)

je viendrai > [jO viedRE] - (eu) voi veni

Ie virage > 1,10 viRaj] - curba

la vitesse > [Ia vites] - viteza

(3 toute) vitesse > [a tlltvites] - (eu toatil) viteza

Ie volant > [10 vola] - volanul

(etre au) volant > [etR a vola] - (a ti) la volan

je voudrai > [jO vudRE] - (eu) voi vrea


LECTIA 3 PARTEA iNTAI

incepem prin recapitularea vocabularului insu~it in prima parte a lectiei 3 din cursul "Franceza
pentru nivel intermediar".

A. Completati spaliile libere din propoziriile de mai jos eu unul din urmatoarele cuvinte:

I. la table 2. la chaise 3.1a lampe 4.le lit

5. Ie tapis 6. Ie bureau 7. Ie telephone 8. Ie plafond

9. Ie plancher 10. Ie mur Il. la radio 12. la tcl6

Prefer sa rna distrez uitfmdu-ma la televizor. - > La television, c'est la distraction que je prefere.

Am pus un frumos tablou modern - J'ai mis un beau tableau modeme


pe peretele din camera mea. sur> Ie lUur de rna cha1llbre.

Aceasta ~tire s-a transmis la radio. - On a transmis cette nouvelle par> In radio.

Ce biroll vrei sa europeri? - Quel > bureau veux-tu a.cheter ?

VOIn a~eza scaunul tau langa fereastra. - Nous poserons ta > chaise it cote de la fenetre.

Mamei mele ii place aceasta masa rotunda. - Ma mere aime bien ceUe > table ronde.

Am primit 0 lampa frumoasa cadoll - 1'ai re9u une belle> lampe cornme cadeau
de la prietenul meu. demon ami.

Nu am telefon acasa. - Je n'ai pas de> telephone chez mol.

Detest aces1 covor ro~u. - Je deteste ce > tapis rouge.

Cum sunt tavanele in casa voastra - Comment sont > les pIafonds dans votre maison
de la tara? de campagne?

De ce ai pus car~ile pe podea? - Pourquoi as-tu rnis les livres sur> Ie plancher?

Acest pat este deja prea scurt pentm Pierre. - Ce> lit est deja trop court pour Pierre.

B. Cornpletati propDzitiile in limba franceza:

Am un birou negru nOll. - 1'ai un > nouveau bureau> nair.

Peste 0 saptarnana ei vor sta intr-un - Dans une semaine ils habiteront dans un
hotel nou. > nouvel hotel.

Jeanne a cumparat 0 rochie ro~ie noua. - Jeanne a achetc une > nouvelle robe> rouge.
Noi admiram un covar albastru - Naus > admirons un tapis> b1cu
~i 0 masa neagra. et une table> noire.

lata naile noastre SC8une albe. ~ Voila nos >nouvellc~ chaises> blanches.

De ce sunt hainele tale intotdeauna gri ? - Pourquoi tes velements sont toujours > gris?
Pune 0 rocl,ie albastra sall verde. Mets une robe> bJeLJe au > venc!

Tavanul tau nu este deloe alb. - Ton plafond n'est pas du tout> blanc.

Noi cautam un hotella Paris. - Naus >cherchons un hotel >3. Paris.

Profesorii no~trl de franceza IOClliesc - Nos professeurs de fran9ais habitent


in Franta, dar vin in Romania >en France, mais i1s viennent >en Roumanic
ca sa lucreze. pour travailler.

La vara. te vei duce la Paris? - En ete iras-tu > it Paris?

Noi ascultam radioul in camera mea. - Nalls >ecoulons Ia radio >dans ma chambre.

Ce cauti in acest hotel? - Qu'est-ce que tu > cherches > dans eet hotel?

De ca,t timp locuiti - Depuis combien de temps habitez-vous


in Franta? > en France?
Noi locuim in Franta de zece ani. Nous habitons > en France depuis dix ans.

Prietenii no~tri locuiesc la Bueure~ti. - Nos amis habitent > a Bucarest.


Unde lucrati, domnule? Ou > travaillcz-vous, Monsieur?
La Bucure~ti, intr-o baneii. > A l3ucarest, > dans une banque.
Ce cumparii. familia Dupont? - Qu'est-ce que les Dupont achetent?
Un apartament nou la Paris. Un> nouvel appartement > Paris. a
Nu-mi place sa lucrez - Je n'aime pas travaille(
in aceastil camera cenu~ie. > dans cette chambre >grise.
Trecem la notiuni ~i cuvinte noi. va rugam sa citili cu voce tare substantivele
de mai jos, fiind aten\i ~i la traducere:

Ie hall >[1001] - holul

Ie personnel >[ 10 peRsonel] - personalul

1e client >[10 kliia] - clientul

la reception >[ la REsepsiO] - recept ia

Ie rcceptionniste >[ 10 REsepsionisl] - receptionerul

la cle >[la klE] - cheia

Ie portier >[10poRtiE] - portarul

Ie voyageur >[10 vUaiajO:RJ - caHitorul

la fiche (de voyageur) >[ la fi~] - fi~a (de cazare)

Ie rez-de-chaussee >[10 REd~osE] - parterul (unei cladiri)

Ie pourboire >[ 10 puRbUaR] - bac~i~ul

Ie drap >[10 dRa] - cear~aful

la couverture >[Ia kuvcRtUR] - cuvertura, patura

Sa repetam cuvinte1e intr-alUi ordine:

Ie voyageur >[10 vUaiajO:R] cliliilorul

Ie drap >[ 10 dRa] - cea~aful

Ie rez-de-chaussee >[10 REd~osE] - partern1 (unei cladiri)

Ie hall >[1001] - holul

Ie receptionniste >[ 10 REscpsionist] - receptionerul

Ie personnel >( 10 peRsonel] - personalul

la couverture >[Ia kuveRtUR] cuvertura, pUura

Ie client >[10kliia] clientu1

la cle >(Ia klE] cheia

Ie pourboire >[ 10 puRbUaR) - bac~i~u1

la reception >[ la REsepsio] - receptia

Ie portier >[10 poRtiE] - portarul

1a fiche (de voyageur) >[la tl~] - fi~a (de cazare)


Vorn folosi cuvintele noi in propozitii. Cititi-1e cu voce tare, clar, fiind atenti la traducerea in limba
romana:

Nous sommes entres dans Ie grand hall - Am intrat In holul mare


d'un hotel de luxe. al unui hotel de lux.

Est-ce que Ie personnel de votre hotel - Personatul hote[ului dvs.


est nomhreux? este numeros?

Y a-t-il des chambres libres - Sunt camere libere la parter?


au rez-de-chaussee?

Ce soir nous avons re~u beaucoup - In seara asta am primit multi


de clients etrangers. clienti strini.

Je me dirige vers la reception pour reserver - Ma indrept catre recep!ie pentru a rezerva
une chambre a deux !its. o camera cu doua paturi.

Le receptionniste dit que l'hOtel est complel. - Receptionerul spune cil. hotelul este pHn.

A la reception je prends 1a cle de ma chambre. - La recePtie iau cheia camerei mele.

Un vieux portier a monte leurs bagages - Un batni.n portar Ie-a dus bagajele
au troisieme etage. la etajul al treilea.

II y a beaucoup de voyageurs qui cherchent - Sunt multi calatori care cauta


un hotel pas cher. un hotel ieftin/nu foarte scump.

Vous devez remplir une fiche de voyageur, - Trebuie sa completaii 0 fi~a de cazare,
Monsieur. domnule.

Je veux avoir une chambre au - Vreau (sa am) 0 camera


rez~dechaussee qui donne sur la rue. la parter eu vederea la strada.

Parce que nous sommes satisfaits du service - Pentru eil. suntem multumiti de serviciul
de cet hotel, nous donnerons din acest hotel, vom da
un pourboire au personnel. un bac~i~ angajaiilor.

II faut changer les draps dans les chambres - Trebuie schimbate eea~afuri1e in camerele
au premier etage. de la etajul I.

Prends 1a couverture, il fait froid la nuil. la euvertura, noaptea este frig.

Retineti expresiile folosite in propozitiile anterioare:

reserver une chambre >LREzeRvE Un sabRl - a rezerva 0 eamer~

remplir une fiche > [RiipliR Un fi~J - a eompleta 0 fi~a

une chambre a un lit (a deux lits) >[Un ~ahR a c Ii (a dO Ii)] -0 camera cu un pat(cudouapaturi)

donner sur (la rue) >[JonE sUR] - a da spre (strada); cu vedere la

monter Ie bagage > Lm6tE \0 baga:.il - a urea bagajele


Verbul "manter" (a urea) pe care i1 cunoa~teti deja se conjuga la perfectuJ compus Cll auxiliaruJ
"etre".

Verbul "monter"folosit cu un complement direct, de ex.'- "monter les valises", se conjugii cu auxiliarul
"avoir".

Nous avons monte nos valises au troisieme etage. - Ne-am dus valizeJe la etajul al treilea.

Am introdus adjective noi:

nombreux >[nobRO:] - numero~i, multi

nombreuses >[nobROz] - numeroase, multe

camplet >[koplc] - completJplin

complete >[k6pJet) - completa

satisfait >[satisfc] - multumit. satisIacut

satisfaite >[satisret] - rnultumita. satisracuta

Va prezenttim acum eateva propozitii in eare veti regiisi cuvinteJe ~i expresiile noi. Tradllceti-le in
franceza. Cititi eu voce tare fiecare propozitie tradusa.

Am rezervat doua camere ell dOlla patun > )Jous <Ivons reserve deux chambres iJ. deux lits
la etajul al treilea. au troi~icme etage.

Nu mai sunt eamere libere la parter. > Iln'y a plus de chambres Ii bres au rez-de-chaussee.

Numera~i calaton intra in holul > De nombreux voyageurs entrent dans Ie hall
aeestui hotel. de eel hotel.

Nu sunt multumitA de camera mea, > Je ne suis pas satisfaite de ma ehamhre,


de aceea voi face reclamatie. alars je ferai tlne reclamation.

Ace~ti tllri~ti straini sunt foarte multumiti > Ccs tOllfistes etrange:rs sont tn~s satisfai-ts
de servicii ~; dau bac~i~uri marl dll :;Cfvice et iJs dOlJlJent de gros pourboires
personalului. a tour Ie personnel.
imi pare rau, dar hotelul este plin. > .Ie suis desole mais l'h6tel est comple!.

C]jenta se duce ]a receptie pcntru a lua > La cliente va a la rc,:eption pour prendre
cheia camerei (ell numarul) 254. la elt': de la chambre (numcro) 254.

Fereastra camerei mele da inspre gradina. > La fenerre de ma eh'llllhrc donne sur Ie jardin.

Portarul a~teapta ascensorul pentru a urea > Le portier altend l'a~;ccmeur pour monter
bagajeIe la ultimul etaj. Ies bagagcs au dernier etage.
Sunt cear~afuri curate in camera > Y a-t-i 1 des draps propres dans la chambre
(eu numarul) 578? (numcro) STr,')

Aveii nevoie de 0 cuvertura, doamnii? >Avez-vous be~oin u'line couverture, Madame')

Sa eompletam repede fi~ele de cazare >Rcmplissons vite les fiches de voyageur


~i sa mergem la restaurant, mi-e foarte foame! et allons au restaurant, j'ai tres faim!

Urmatorul exercitiu este unul de verificare. Completati spatiile libere din propozitiile urmatoare ~i

citili fieeare fraza completatii cu voce tare:

Locuiesc intr-o camera mica - J'habite une petite chambre


eu baie, In parter. avec salle de bain > au rez-de-chaussec

Paul nu da niciodatii. bac~i~ nimanui. - Paul ne donne jamais de >pourboire il. personne.

Acest turist ti cere receptionerului - Ce >voyageur demande au >rcceptionnisre


o camera cu un pat ~i du~, la etajul a] zecelea. une chambre >a un Iit avec douche au dixieme etage.

Aces! hotel este plin? - Cet hotel est-il >comp1et?

Nu, mai sunt camere libere, - Non, il y a encore des chambres libres,
ell ferestre spre curte. dont les fenetres >donnent sur la cour.

Atunei rezerv una pentru toata saptamana. - Alors,j'en >rcserve une pour toute une semaine.

Unde se afla receptia? In hal, la dreapta. - au se trouve >la reception') DansIe hall, ildroite.

Pentru cii suntem multumiti - Parce que nOliS sommes >satisfaits


de serviciile personalului trebuie du service du >personnel, it faut
sa Ie dAm un bac~i~. leur donner> un pourboire.

Sunt multe camere in aeest hotel, - Les chambres sont >nombreuses dans eet hotel,
deci vom gasi una libera. alors i1 en aura de > libres.

Noua clients. nu este multumita; - La nouvelle >C\ienle n'est pas >satisfaite:


personalul nu a sehimbat cear~afurile >le personnel n'a pas change les >draps
~i nu are 0 cuvertura groasa. et il n'y a pas de > couverturc chaude.

Ai pus cheia mea in buzunar. Tu as mis rna > c\e dans ta poche.

Ti-ai eompletat deja fi~a de cazare ? - > As-tu deja rempli ta >tiche de voyageur?

Ti-ai dus deja valiza in camera? - >As-tu deja monte ta valise dans la chambre?
Yom citi cu aten\ie propozitiile urmatoare ~i traducerea lor in romrma. Atentie la cllvintele scrise Cll
caractere jngro~ate:

Tous les voyageurs doivent >[ tu IE vUah~iO: R d"av - Toti turi~tii trebuie
remplir une fiche. RiipliR Un fi~] sa completeze 0 fi~a.

Toutes nos c1ientes sont >[ Ilit no kl iilit s() - Toate clientele noastre sunt
satisfaites. ~a[isft.'t] multumite.

Taus les hotels dans cette ville > [tu lezotc1 da set vi 1 - Toate hotelurile din ora~
sont complets. so kiiple] sunt pline.

Toutes les jeunes filles aiment >[rut 11: jOn tii Em - Tuturor fetelor tinere Ie plac
les jolies robes. IEjoli Rob] rochiile frumoase.

Adjectivul "tout" ale carui fonne Ie cunoa~teti deja la singular apare de asemenea la plural inaintea
unui substantiv precedat de un articol sau de un adjectiv posesiv ~i are urmatoarele forme:

"tous" >[tu~] - toti


"toutes" >ltutl - toate

Tous les hommes travaillent. >[tu lczom tR<lvai] - Toti barbatii muneesc.
Toutes les femmes sont belles. >[ lut IE fam so bell - Toate femeile sunt frumoase.

lata cateva exemple de propozitii cu aceste cuvinte:

Personalul nostru este amabil > Notre personnel est gentil


ell toti c1ientii. pour taus nos clients.

Ferestrele de la parter > Esl-ce que loules les fenetres au rez-de-chaussee


dau in strada ? donnent sur la cour')

Toate camerele de la etajul cinci > Toutes les ehambres au einquieme ctage
sunt ocupate de a saptamana. sont occupees depuis une semaine.

Toti turi~tii straini care yin aici >Tous les touristes etrangers qui viennent iei,
ne admira monumentele. admircnt no~ monuments.

lata 0 noua serie de propozitii. Cititi-Ie, acordand mare atentie cuvintelor scrise ell caraetere ingro~ate
~i apoi, traducerii in limba romana:

I.'hotel est complet, aucune >llo[el e kople okUn - Hotelul este plin, nid 0

chambre n'est libre. ~iibR ne libR] camera nu este libera.

Aujourd 'hui je n'ai reQu >[o]uRdUijO nE ResU - Azi ll-am primit


aucu n pourboire. okc puRbUaR) nici un bac~i~.
AuenDe de ces couvertures >1 oklJn dO sc IwvcRtUR - Nici una din aceste cuverturi
n'est assez chaude. news[ ~odl nu este destul de calda.

Monter ces valises au cinquieme >[motE se vali7. 0 sckicm - Nu-i nici 0 problema
elage, il n 'y a auenn ela:j il nill oke pentru mine sa due valizeJe
probleme pour moi! pRoblem puR Ill"a] acestea pana la etajul cinci!

Adjectivul nehQtarat (adjeclif illdefilli):

aucun >[ oke J - nici un

aucune >[ okL~nl - niei 0

care apare in propozitiile negative de mai sus se plaseaza inaintea substantivului eliminiind artieolu1.

in propozitia negativa in care apare aucun, aucune, negatia se exprima doar cu particula "ne".

Ie ne reserve aueune chambre. - Nu rezerv nici 0 camera.

Auenn de vos clients n'est satisfait. - Nici unnl din c1ientii vo~tri nu este satislacut.

Traduceti in franceza propozitiile urmatoare, folosind adjectivul nehotacit:

fn holul hotelului nu este nici un client. > Dans Ie hall de eet hotel it n'y a aueun client.

Nici una din prietenele mele nu a venit. > Aucune de mes amies n' est venue.

Nici 0 fereastrii nu dii in strada. > Auenne fenetre ne donne sur la rue.

Nu am eompletat niei 0 fi~a. > NOllS n'avons rempli aucune fiche.

Nici un eeaI1iafnu este murdar, > Aueun drap n'est sale,


toate (cear~afurile) sunt curate. tous les draps sont propres.

Nu este niei un recePtioner in hoI. > II n'y a aueun receptionniste dans Ie hall.

Completati propozitiile urmatoare, apoi cititi-le cu voee tare ~i clar:

Nu am nli 0 eheie de la camera ta. - Ie n 'ai > aucune cle de ta chambre.

(Noi)/om rezerva toate camerele - Nous reserverons > tautes les chambres
eu up pat de la etajul a1 doilea. a un lit au deuxieme etage.
Toti clienti! no~tri sunt multumiti - >Tous nos clients sont satisfaits
de serviciile noastre. de notre service.

Niei un portar n-a primit baqi~ - >AuCUI1 pOllier n'a ret;:u de pourboire
de la acest turist strain. de ee touriste etranger.

Nici 0 camera nu are vedere spre eurte. - > Alieu ne ehambre ne donne sur la COUTo
Toate camerele de la parter - > TOllt~s Jes chambres au rez-de-chaussee
sunt libere. sont libres.

Avem 0 parere buna despre toate hotelurile - Nous avons une bonne opinion sur> taus les hotels
din ora~ul voslru. dans votre ville,

Receptionerul nu ne-a dat niei 0 informatie - Le reeeptionniste ne nous a donne


despre spectaco(ele de teatru. > aucune information sur les spectacles de theatre,

in acest ultim exercitiu din prima parte a leqiei 3 am concentrat tot materia luI nou. Veti putea constata

daca ali retinut cuvinte1e noi, expresiile ~i noliunile de gramatica. Traduceti urmatoarele propozitii:

In acest hotel nu voi da nici un baqi~, > Dans cel hotel je ne dOllnerai aucun pourboire,

Sunt multe hoteluri in ora~ ? > les hotels, sont-ils nombreux dans 1a ville?

Suntem foarte multumiti de servieiile > Nous sommes tres satisfaits du service
personalului dvs, de vorre personnel.

Ai pus toate cheile in buzunarul tau, > Tu as rnis tOllteS les des dans ta poche.

Nici un client nu a completat toate fi~eJe. > Aucun client 11 ':1 remp)i taules les fiches.

Nu viid oici 0 femeie frumoasa in hal. > Je ne vois aucune belle femme dans Ie hall.

Noi vrem sa rezervlim doua camere > NOLis voulons reserver deux chambres it deux lits
eu doua paturi ~i cu baie la parter. avec salle de bains au rez-de-chaussee.

Ferestrele eamerelor voastre > bt-ce que les fenetres de vos chambres
dau spre strada ? donnent sur la rue')
Nu, toate ferestreJe dau spre eurte. Non, toutes Ies fenelres donnent sur la COUf.

Imi pare rau, hotelul este plin, > Je suis desolc, j'hare1 est complet,
nu este niei 0 camera 1ibera. il n 'y a aueune chamhr~ libre.

Toti receptionerii trebuie sa fie foarte amabili. > Tous le~ rcceptionnistes doivent Ctre Ires gentik

Aduceti cear~afuri curate > Apportez des draps proprcs


in toate eamerele. dans toutes lcs chambres!

Nu este nici 0 euvertura groasa > 11 n'y a aucune couverture chaude


in niei una din carnere. dans aucune des ehambres,

Turi~tii sunt multumiti ? > Est-ce que tOllS les voyageurs sont satisfaits?

Portarul a chemat un taxi pentru dvs., domnule, > Le ponier a appck un t(Jxi pour vous, Monsieur.

Cine a ureal (ad us) bagajul meu ? > Qui 11 monte mall bagage?

9
LECTIA 3 - PARTEA A DOUA

Sa recapitulam materialul din partea a doua a leqiei 3 din cursul pentm incepatori.

A. Completali propozitiile de mai jos cu urmatoarele cuvinte;

t. sous 2. devant 3. derriere 4. sur


Ne-am gasit in fata unui mare - Nous nous sommes trouves > devant un grand
hotel modem. hotel moderne.

Ai pus cheia pe masa ? - st-ce que tu as mis la cle > sur 1a table?

Micul Paul i~i cauta pisica sub masa. - Le petit Paul cherche son chat> sous la table.

Exista (oare) 0 gradina in spateIe - Y a-t-il un jardin > derriere


acestei case? cette maison?

B. Completati propozitiile unnatoare cu fonna corespunzatoare a verbului "etre":

(1) este student la Universitatea din Cluj. -II > est etudiant a 1'Universite de Cluj.
(Noi) suntem foarte multumiti de serviciile - Nous > sommes tres satisfaits de votre service

din acest hotel. dans eet hotel.

Camera noastra este mica dar este - Notre chambre > est petite, mais el1e > est

foarte confortabilii. tres confortable.

C. Sa fonnulam intrebAri pentru propozitiile de mai jos, folosind inversiunea:

Recep\ionerul da cheia unui client. >Le receptionniste donne-t-illa cle a un client?


A~teptiim liftul pentm a urca > Attendons-nous l' ascenseur pour monter
la etajul al patrulea. au quatrieme etage.

Cea~afurile sunt curate ~i > Les draps sont-ils propres er la couverture


cuvertura groasa. est chaude.

Completati fi~ele de 1a hotel! >Remplissez les fiches de I'h6te1!

O. Traduceti propozitiile de mai jos in franceza.:

Copiii sunt in spatele easei ? > Les enfants, sont-i Is derriere 13 maison?

Nu sunt in fata casei. Non, i1s sont devanl la maison.

Locuie~ti in Romania? Oa, la Bucure~ti. > Hahitcs-tu en Roumanic') Oui, il Bucaresr.

Pisicuta ta este sub scaun? >Ton pelit chat, e~t-i1 sallS la chaise?

Nu, este pe pat. NOll, il est sur Ie lit.

10
V01l11nvata cuvinte noi; cititi-Ie cu voce tare ~i retineti echivalentele lor in

limba romana:

la direction > [la diReksio] - direqiunea, conducerea

la femme de chambre > [la fam dO ;;abRJ - camerista

I'escalier > [le<;kaliE] - scara

Ie placard > [10 plaka:R] - dulapul (m perete). debarn

la note > [Ja not] - nota (de plata)

I' impressi on > [lepResio] - impresia

Ie bruit > [10 bROil - zgomotul

Ie cal me > [10 kalm] - calmul, Iini~tea

Ie detail > flO dEtail - detaliul

Repetam cuvintele in alta orcline:

Ie bruit > [10 bRUi] - zgomotul

la direction > [Ia diReksioJ - direqiunea, conducerea

la femme de chambre > [Ia fam dO ;;i'ibR] - camerista

Ie detail > [10 dEtail - detaliul

Ie placard > [10 plaka:R] - dulapul (in perete), debara

I' impressi on > [lepResio] - impresia

I'escalier > [leskaliE] seara

Ie calme > [10 kalm] - calmul, Iini~tea

la note > [la not] - nota (de plata)


In propozitiile urmatoare au fost introduse cuvintele nou invatate: fiti aten~i la traducerea lor in limba

romlma:

As-tu deja cerit une lettre a la direction - Ai scris deja 0 scrisoare eatre conducerea
de l'hatel pour reserver les chambres? horelului pentru H rezerva c.amereJe?

Avez-vous besoin de quelque chose, - Aveti nevoie de ceva,


Mademoiselle? domni~oara?

Appelez la femme de chambre! Chemati camerista!

II ya beaucoup de personnes qui attendent - Sunt multe persoane care a~teapta

I'ascenseur, alors j e prends l' esealier. liftul, a~a ca 0 iau pe seari.

On descend I'escalier? - Coboram pe seari ?

Dans ta chambre d'hotel il ya - in camera ta de hotel este


un grand placard, tu peux y mettre un dulap incapator, poti sa-ti pui
tous tes vetements. aeolo toate hainele.

Nous devons regler la note parce que - Trebuie sa achitam nota pentru Cll
nous voulons quitter I'hotel. vrem sa pal"iisim hotelul.

Nous allons dans un hotel qui te fera Mergem intr-un hotel care
une grande impression. te va impresiona.

1\ y a trop de bruit iei. - Este prea mult zgomot aiei.

Vous n'aurez pas de calme dans la maison. - Nu veti avea Iini~te in casa
ou il y a des enfants. uncle sunt copii.

Donnez-moi, s'il vous plait taus les details - Dati-mi, vii rog toate detaliile
de votre sejour dans un hotel a Paris. ~ederii voastre intr-un hotel la Paris.

In propozitii1e anterioare ati intalnit urmatoarele expresii in care se aflau ~i verbe noi:

regler la note > [REgiE 1a not] - a achita nota

quitter I'hotel > [kitE lotel] - a paraS! hotelul

prendre I' escal ier > rpRiidR leskaliE] -a 0 lua pe scari

descendre I'escalier > l desiidR leskaliEj a cobori scara

Atentie!
Verbul "descendre"se conjuga la fel ca verbul "vendre"
Am folosit noi fonne de politete:

Mademoise lIe >[ madm"azcl] - domlli~oara

s'il vous plait >[ silvuple] - va rog

Sa verificam daca v-ati illsu~il cuvintele ~i expresiile noi. Traduce~i in limba franceza:

Acest client a facut 0 foarte proasta > Ce client a fait une trc~ mauvaise
impresie personalului. impression sur Ie personnel.

Conducerea hotelului cauta > La direction de l'h6te1 cberche


cameriste. des femmes de chambrc.

Toti turi~tii straini au parasit hotelul. > Tous les tOllrislcs Ctrangers ont quitte l'h6tel.

Nu faceti nici un zgomot, domni~oara. > VOllS ne faites aucun bruit, Mademoiselle.

imi place lini~tea, de aceea eer > J'aime Ie calme, alers je demande
o camera care da in curte. line chambre qui donne sur la cour.

Camera noastra este la etajul al ~aselea. > Notre chambre cst au sixii:me etage.

Uream cu liftul sau 0 luam pe scara.? > On monte par I'ascenseur ou on prend l'cscalier'J

Domnule, achitati nota, va rog! > Monsieur, reglez la note, s'il vous plait!

Nu cunoa~tem mai multe detalii, asta-i tot. > Nuus ne connaissons pas plus de details, c'est tout.

Paul ~i Marc fac intotdeauna 0 impresie buna > Paul et Marc font toujours une bonne impression
tuturor fete lor. sur tOlltes le~ filles.

Este mult loc liber in dulapul tau? > Y a-t-il bcaucoup de place libre dans ton placard?
Au cobonit foarte repede pe seari. > lis ont tres vite desccndu l'escalier.
Sa verificam daca puteti folosi coree! cuvinlele in propozitii. Dupa ce ati completat propozitiile,
cititi-le ell voce tare;

Nu va putem transmite niei un detaliu - Naus ne pouvons vallS lransmettre aucun >dctail
al aeestei chestiuni, este un secret. de cette affaire, c'est un secret.

Am aehitat deja nota ~i peste un ceas - Nous >avons dcj II regie la note et dans une heure
vom parasi hoteluI. nous >quitterons l'h6tel.

Care sunt impresiile dupa sejurul - Quelles sont les >impressions de votTe sejour
in acest hotel? dans eet hotel?

Fac mai putin zgomot decat tine. Ie fais moins de > bruit que toi.

Sunt foarte obosita. Am nevoie de lini~te. - Ie suis tres fatiguee, j 'ai besoin de > cal me.

Nu este lift in acest hotel, trebuie - II n'y a pas d'ascenseur dans cet hotel, il faut
sa eoboram pe seari. > descendre par l'escalier.

Conducerea nu a fast multumita - > La direction n'a pas ete satisfaite du travail
de munca angajatilor. de son personnel.

Domni~oara, puneti-va toate hainele - > Mademoiselle, mettez tous vos vctements
in dulap, va rog. dans> Ie placard> s' iI vaus plait.

Mamei ii este friea sa ia liftul, - Ma mere a peur de prendre I' ascenseur,


o ia intotdeauna pe searL alors eUe > prend toujours l'escalier.

o sa am nevoie de 0 camerista, - J'aurai besoin > d'une femme de chambre,


uncle pot 5-0 gasesc? ou est-ce que je peux. la trouver?

Noi coborim pe scara pentru eli - Nous > descendons I' eseali er parce que nous
nu avem timp sa a~teptam liftul. n'avons pas Ie temps d'attendre I'ascenseur.

Verbul "descendre" [desadR] poate fi folosit in mai multe feluri. Cititi propozitii1e de mai jos, unde
are diverse sensuri ~i fiti atenti la traducerea in limba romanil:

Nous avons descendu I'escalier - Am coborat scara


d'un grand magasin. unui mare magazin.

Paul a descendu ses bagages dans Ie hall. - Paul ~i-a dus bagajele in hoI.

Pardon, Mademoiselle, it queUe - Scuzati, domni~oara, la ce


station descendez-vous? statie cohonti ?

Ie suis descendu du taxi en face de la gare. - Am coborit din taxi in fata garii.

Nous sommes descendus dans un hotel de luxe. - Am popasit la un hotel de lux.


Retineti:

descendre I' escaIier - a cobori scara

descendre les bagages - a duce bagajele

descendre (du taxi, a la station) - a cobori (din taxi, din ma~ina)

descendre dans un hotel (chez des amis) - a poposi, a se opri la un hotel (la ni~te prieteni)

La (perfectul compus) "passe compose" verbul "descendre" se conjugd eu auxiliarul "etre"; dar

cCmd este insotit de un complement direct se cOlljugd cu auxiliarul "avoir ".

Nous aVORS descendu les valises. - Am dus vaJizele jos.


lIs ont vite descendu ]'escalier, - Ej au coborit repede scara.

A quel hOtel VallS etes descendus? - La ce hotel ati popasit?

Devant Ie magasin nous sommes - in fala magazinului am coborit din ma~ina.


descendus de la voiture.

Completati acum propozitiile cu formele corecte ale verbului "descendre" la perfectul compus:

La cine ati poposit in timpul - Chez qui> VOllS etes descendus pendant
caIatoriei dvs.? votre voyage?

Nu mi-am dus inca valizele jos in hoI. - > Jen' ai pas encore descendu mes valises dans Ie hall.

Uncle ai coborat? - Ou > es-tu descendu'J

La ce statie de metrou ati coborat? - A quelle station de metro> beg-vous descendus ?

Paul n-a coborlt pe scara, - Paul> n'a pas descendu I'escalier,


a luat liftul. il a pris I 'ascenseur.

Domni~oara Dupont a coborat din tren - Mademoiselle Dupont> est descendue du train
la ora ciod dupa-amiaza. a5 (cinq) heUl'es de I'apres-midi.
Acesta este ultimul exereitiu de verificare al1ecliei. Tradllceti propozitiile din limba romana in limba
franceza.

Ferestrele camerei mele dau > Lcs fenetres de Ill;] chambre donnent
intr-o gradina frumoasa. sur un bealljardin.

Avem mnlte impresii >Nous avons de nombrcuses impressions


de caHitorie. de voyage.

Ce camere doriti sa rezervati? >Quelles chambres vouIez-vous reserver?

Doua camere eu un pat ~i baie la parter >Deux chambres iJ un lit avec salle de buins au
~j 0 camera eu doua paturi rez-de-chaussee el tine chambrc a deux Iils
~i du~ la etajul intai. avec douche au premier ctage.

Ai dat un bae~i~ portarului? > As-tu donne un pourboire au portier?


Nu, pentru cli nu sunt multumit de serviciile sale. Non, parce que je ne suis pas satisfait de son service.

Ma voi duee la recep!ie sa cer cheia > J'irai it. la reception demander la ele
camerii mele. de rna chambre.

imi pare rau ea flU avem multi angajatl >Je suis deso!c que nous n'ayons pas un
~i va trebui sa va duceti singuri valizele personnel nombreux et VOllS devez monter toutes
la etajul al ~aselea. vos valises au sixibne ctage.

N-o sa completez nici 0 fi~a! > Je ne rempJirai aucune fiche!

Am vrut sa poposim la acest hotel, >Nous avons VQulu descendre dans cet hotel
dar este plin. mais il est camplet.

Este cald, flU iau nki 0 cuvertura. > I fail chaud, je ne prends aucune couverture.

Paul va face 0 impresie buna piirintilor mei. >Paul fera une bonne impression sur mes parents.

Nu faceti zgomot, va rag. >Ne faitcs pas de bruit. s'il vous plait.

Camerista a pus valizele >La femme de chambre a mis les valises


in dulap. dans le placard.

inainte de a parasi hotelul va trebui > Avant de quitter I' hotel i I fau t
sa achitati nota. regler la note.

lmi pare rau dar ati facut 0 impresie > Je suis desol6, mais vous avez fait une mauvaise
proasta eondueerii, domnule. impression sur la direction, Monsieur.

In camera cu vedere spre curte, > Dans la chambre qui donne sur la cour
Ijni~tea vii este asiguratii. votre calme sera assure.

Cuno~ti toate detaliile acestei ehestiuni? > Est~cc que tu COllnais tollS les details de cette
Dimpotrivii, nu cunose niei un detaliu. affaire? Au contraire, jc ne connais aucun detail.
Urei eu Iiftulla etajul patru > Tu montes par ascenseur au quatrieme ttnge
sau 0 iei pe scari? au tu prends I'escalier?

Ciilatorii au coborilt [oarte repede scara > Les voyageurs ont tres vite descendu j'escalier
din holul garii. dans Ie hall de la gare.

Am coborit din taxi cinci minute inainte > Nous sommes descendus du taxi cinq minutes
de plecarea trenului. avant Ie depart du train.

Cine a coborit valizele in hoi? > Qui a descendu les valises dans Ie hall?

Ai un cear~af curat in dulap? > As-tu un drap propre dans Ie placard?

Clientul iI intreabii pe recePtioner > Le client demande au receptionniste


care este pretul camerei. Ie prix de In chambre.

Cititi [oarte atent urmatoareIe grope de cuvinte ~i retineti pronuntia corecta:

[e J Ie p~rsonnel. compl~t. satisf.;rrt.

[E] la c1~. \'escali~r, Ie r~z-de-chauss~e

(u] Ie pQ!!rboire, la cQ!!verture, tous, tQ!!tes

[UJ Ie bryit, la couverty.re

[e] I'impression, auc!!!!

[a] Ie cli.!mt, remplir, desc.!mdre

fkj Ie pla,ard, Ie alme, guitter, la diretion, Iient, esalier


RECAPITULAREA LECTIEI 3

3.1. in cursulleqiei 3 am folosit noi formule de politete:

Mademoiselle - domni~oara

Etes-vous satisfaite de votre chambre, - Sunteti multumita de camera,


Mademoiselle? domni~oara?

s'il vous plait - va rog

Folosim expresia "s'il vous plait" cand vorbim Cll persoane carora ne adresam cu pronumele
de politete "dumneavoastra" (VOllS):

Remplissez ces fiches, s'il vous plait. - Completati aeeste fi~e, va rag.

3.2. Verbul "manter" urmat de un complement direct (complement d'object direct), de exemplu
"monter les valises" se conjugalapasse compose cu auxiliarul avoir:

Elle a monte sa valise au deuxieme - ~i-a dus valiza la etajul al doilea.


etage.

3.3. Am introdus verbul"descendre", care are mai multe sensuri ~i apare in numeroase expresii, ca
de exemplu:

descendre I'escalier a cobori scaraJpe scari!.

descendre la valise - a cobori valiza/a duce valiza jos

descendre (du taxi, de la voiture) - a cobori (din taxi, din ma~ina)

descendre it la station - a cobon in statie


descendre a I'hatel - a poposi la hotel

descendre chez (Ies amis) - a poposi la (prieteni)

lata conjugarea la timpul prezent:

je descends - nous descendons

tu descends - vous descendez

ii, elle descend - ils, eUes descendent

La passe compose verbul descendre se conjuga eu auxiliarul avoir, daca este urmat de un

complement d'objet direct, de exemplu:

rai descendu les bagages. - Am coborat bagajele.


in alte cazuri. atunci dnd aqiunea verbului se refera 1a subiect, conjugam acest verb la "passe compose"
Cll auxiliarul "etre":

Je suis descendu. - Am coborit.

Naus sommes descendus du taxi. - Am coborit din taxi.

Elles sont descendues a un hotel de luxe, - Am poposit inte-un hotel de lux.

3.4. Ati invatat formele de plural ale adjectivului nehotarat:

taus [IU]

toutes [lUI] - toate

Acest adjectiv detennina substantivul precedat de un articol, de un adjectiv posesiv sau de un


adjectiv demonstrativ.

Taus les hotels sont complets. - Toate hotelurile sunt pline.

lis ont reserve toutes ces chambres. - Au rezervat toate camerele.

Toutes les robes sontjolies. - Toate rochiile sunt frumoase.

3.5. Am introdus adjectivul negativ (adjectifindefini):

aucun - nici un

aucune - nki 0

In propozi\iile negative acest adjectiv se a~eaza direct inaintea substantivului, omitandu-se


articolul. in propozitiile in care apare "aucun", "aucune", negatia se limiteaza la utilizarea
particulei "ne",

Je n'ai aucun travail. - Nu am nimic de lucru.

Aucune chambre ne donne sur Ie jardin. - Nici 0 camera nu are vedere spre gradina.
TEMA PENTRU ACASA 3

A. Traduce\i in limba romana:

I. POllrquol tu n'as donne In'as-tll donne aucun pourboire a la femme de chambre?


2. A quelle station vous etes descendue letes-volls descendue, Mademoiselle?

3. Taus les clients quittent cet hotel parce qu'ils ne sont pas satisfaits.

4. La receptionniste nous donne la cle de fa chambre dont les fenetres donnent sur la rue.

5. Monsieur, reglez votre note, s'il vaus plait!

B. Traduce!i in limba franceza:

I. Familia Dupont a poposit la un hotel de lux la Paris.

2. Am rezervat 0 eamera ell doua paturi la parter, care are vedere spre gradina.

3. Ati coborat valizele in hoI?

4. Cheile tuturor camerelor sunt Ia receptie.

5. Am nevoie de lini~te, deci nu faceti zgomot, va rog.

C. Copiati propozitiile urmatoare corectand gre~elile. In fiecare propozitie exista a gre~eala.

I. Dans eet hotel aueune chambre n'est pas eonfortable.

2. Je suis descendu mes bagages.

3. Quel impression a-t-e1le fait sur toi?

4. Nous remplirons toutes fiches.

5. Marie a descendu du train a. la gare de Bucarest.


LECTIA 4 PARTEA INTAI

La inceputul acestei lectii vom recapitula notiunile insu~ite in eadrullec!iei 4 a eursului de fraoceza
pentru ineepiHori.
A. Completati propozitiile in limba franceza eu unul din substantivele de mai jos:

I. Ie train 2.I'avion 3.I'auto 4. la moto 5. Ie velo

6.le taxi 7.I'enfant 8. Ie matin 9.le midi 10. Ie soir

Merg eu trenul. - Je vais par Ie> train.

Prive~te acest avian frumos. - Regarde ce bel> avian.

Va fi 0 exeursie cu bicicleta. - Ce sera une excursion en > vela.

Unde mergi in seara asta? - Ou vas-tu ce > soir?

Acest copil are 0 ma~inuta ro~ie. - Cet > enfant a une petite> auto rouge.

Vreau sa cumpar 0 naua motocideta - Ie veux acheter une nouvelle> Illoto


portocalie. orange.

Diminea!a trebuie sa rnerg adesea - > Le matin je dais souvent aller


la birou cu taxiu!. au bureau en > taxi.

Te-ai intors la douasprezece /priinz aeasii? - Es-tu rentn~ a >midi ala maison?
Seara suntem intotdeauna acasa. - > Le soir nous sommes toujours chez nous.

B. Completati spatiile libere eu adjectivul potrivit:

Ai 0 frurnoasa rochie ro~ie. - Tu as une > belle robe> rouge.

I-am dat lui Pierre un avion nou ro~u. - rai donne it Pierre un> nouvel avion > rouge.

iti voi arata noua mea ma~jna galbena. - Ie te montrerai rna> nouvelle auto> jaune.

Vrem sa-j cumpariim 0 carte noua - Nous vou/oos lui acheter un > nouveau livre
pentru ziua lui de n~tere. pour son anniversaire.

C. Traduce!i in franeeza:

Ma duc in Franta eu ma~ina, >Jc vais en France en auto,


da.r tll te dllel ell trenul. mais tu vas par le traill.

Cum te dud la Paris? >Comment vas-tu it Paris?

Marie se duee adesea ell avionul in Romania. > Marie va souvent en avian en Roumanie.

Pierre vrea sa mearga ~i el ell bicicleta? > Est-cc que Pierre veut aller a bieyelette aussi?
Sa recapitulam regula de fonnare a interogatiei prin inversiune. Formulati intrebari pentru
fieeare din propozitiile de mai jos:

Tu mergi in Italia. - Tu vas en ltalie.

Uncle mergi? > Ou vas-ttl"


Ea se duce in Franta eu avionul. ~ Elle va en France en avion.

Cum se cluce in Fran~a? > Comment va-I-elle en France?

Marie este frumoasa ~i simpatica. - Marie est belle et sympathique.

Cum este ea? > Comment est-elle')

Parisul este foarte pitoresc, - Paris est tres pittoresque.

Cum este Parisul? > Comment est Paris?


lata cuvintele noi. Cititi cu voce tare, clar, substantivele de mai jos ~i invatati
traducerea lor in romana:

Ie quai >[lO kE] - peronul

Ie passager > [\0 pasajEj - pasagerul, calatarul

Ie compartiment > [10 kopaRtima] - compartimentul

Ie wagon > flO vago] - vagonul

I'express > [lekspRcs J - expresul

la couchette > f la kLl~et] - cu~eta

l'aller simple > [lalE sepl] - (biletul) dus (simplu)

l'aller-retour > flalE ROtuR) - (biletul) dus-intors

Ia consigne > [la kosin] - biroul de bagaje de mana

la correspondance > [la koRespod5s] - corespondenta, Iegatura

la montre > [la motR] - ceasul

les gens > [lEjii] - oamenii

~j acum, Ie repetAm jntr-alta ordine:

la consigne > [la kosin] - biroul de bagaje de mana

I'aller-retour > [lalE ROtuR] - (biletul) dus-intors

I'express > [lekspRes] - expresul

Ie passager > [10 pasajE] - pasagerul, calatorul

la correspondance > [la koRespodas] - corespandenta, legatura

Ie quai > [10kE] - peronul

Ie wagon > flO vago] - vagonul

la mantre > [la motR] - ceasul

Ie compartiment > [10 kopaRtima] - compartimentul

les gens > [lEja] - oamenii

I'aller simple > [laiE sepl] (biletul) dus (simplu)

la couchette > tla ku~etl - cu~eta


lata cuvintele nol. Cititi cu voce tare, c1ar, substantivele de mai jos ~i invatati
traducerea lor in romana:

1e quai >[10 kE] - peronul

te passager > llO pasajE] - pasagerul, caHitorul

Ie compartiment > [10 kopaRtimii] - compartimentul

Ie wagon > [10 vagal - vagonul

l'express > [lekspRcs] expresul

la couchette > [l<l kLl~ct] - cu~eta

l'aller simple > [lalE sepl] - (biletul) dus (simplu)

l' aller-retour > [lalE ROtuR] - (biletul) dus-intors

la consigne > [Ia kosin] - biroul de bagaje de rruina

la correspondance > [Ia koResp(iuas] - coresponden~a, legatura

la montre >LlamoIR] - ceasul

les gens > [lEja] - oamenii

~i acurn, Ie repemm intr-alta orcline:

la consigne > [ la kosii)] - biroul de bagaje de mana

I'aller-retour > IlalE ROtuR] - (biletul) dus-intors

I'express > [lekspRes] - expresul

Ie passager > [lO pasajE] - pasagerul, ciiliitorul

la correspondance > [ia koRespodiis] - corespondenta, legatura

Ie quai > [10 kE] - peronul

Ie wagon > [10 vago] - vagonul

1a mantre > rIa m()tR] - ceasul

Ie compartiment > rIO kopaRtima] - compartimentul

les gens > [IEjii] - oamenii

l'allef simple > [lalE seplj - (biletul) dus (simplu)

la couchette > [la ku~et] - cu~eta


lata dleva propozitii in care am folosit cuvintele noi. Cititi apoi traducerea lor:

Nous attendons l'arrivee de notr.e train - A~teplam sosirea trenului nostru


sur Ie quai. pe peron.

Tous les passagers ont quitte - Toti cillatod, au parasit


Ie wagon-restaurant. vagonul-restaurant.

Le compartiment furnellrs est complet. - Compartimentul pentru fumAtori este plin.

J'ai reserve une place dans Ie wagon-lit. - Am relervat un loc in vagonul de donnit.

Nous prenons l'express Paris-Lille. - Luam expresul ParisLille.

Vous voule:z une couchette en haut, - Vreli 0 cu~eta sus,


au milieu au en bas? In mijloc saujos?

Un aller simple pour Paris en premiere c1asse, - Un bilet dus pentru Paris la clasa I,
s'ij VOliS plait. va rog.

Je voudrais un billet aller-retour pour Bucarest - A~ vrea un bilet dusintors pentru Bucure~ti,
en seconde classe dans la c1asa a doua,
Ie compartiment non-fumeurs. la nefumatori.

J'ai mis mes bagages a la consigne. - Am dus bagajele la biroul de bagaje.

Ce n'est pas un train direct. - Nu este un tren direct.


Valls avez line correspondance aNarbonne Aveti 0 legaturii la Narbonne
a IO h 05. la ora 10 ~i 5',

Regarde ta montre! Quelle heure est-il? - Uite-te la ceas! Ce ora este?

Samedi iI Y aura beaucoup de gens devant - Sambata vor fi multi Qameni in fata
les guichets dans Ie hall de la gare Centrale. ghi~eelor fn halu! Garil Centrale.

tn propozitiile anterioare au aparut urrnatoarele expresii legate de callitoria ClJ trenul:

la Gare Centrale >[Ia ga:R satRal] - Gara Centrala

Ie compartiment fumeurs >[10 kopaRtima fUIl10:RJ - cornpartimentul fumiltori


Ie compartiment non,fumeurs >[10 kopaRtima no fl}mO:R] - compartimentul nefumatori

Ie wagon~restaurant >[10 vago ResloRa] - vagonulrestaurant

Ie wagon-lit >LIO vago Ii] - vagonul de dorrnit

Ie train direct >[ 10 tre diRekt] - trenul direct

une couchette en haut >[Un ku~ct 3noJ - 0 c~etii de sus

au milieu >[omiliO] - in mijloc


en bas >[a ba] - in/de jos
en premiere classe >[ a pROmieR klasl - cu c1asa intiii

en seconde classe >[ii s(O)god klas] - eu c1asa a doua

intr-una din fraze am folosit verbul "vouloir" Intr-o fOlmula de politete:

je voudrais >fjO vlIdRe) - a~ vrea/a~ dori

in exercitiul de mai jos, vam revedea substantiveJe ~i expresiiJe noi. Traduce~i in franceza:

La ce ora ai legatura ? > A quelle heure as-tll ta correspondance?

Sunt multe persoane care a~teaptli acest expres. > II Ya beaucoup de gens qui attendent eet express.

Trenul direct de Paris nu a sO$it > Le train direct de Paris n'est pas encore arrive
la peronul garii Centrale. sur Ie quai de la Gare CCl11rale.

Nu se atla niei un calator > 11 n 'y a aueun passagcf


in eompartimentul de nefumatori. dans Ie compartiment non-fllmeurs.

Vreti 0 cu~eta sus, domni~oara ? > Voulez-yous une couehette en haut, Mademoiselle?
Nu, jos, vii rag. Non, en bas, s'jl vous plait.

Care este pretul unui bilet dus pentru Paris, > Que] est Ie prix d'un aller simple pour Paris,
ell c1asa a II-a, va rog? en secondc c1asse, s' il valiS plait?

fmi pare rau dar nu rnai sunt lacuri libere > Je wis dcso16 mais il n'y a plus de places libres
la vagonul de donnit. dans Ie wagon-lit.

Te a~teptlim liinga biroul de bagaje. > NOLI!; t'attendons acole de ]a consigne.


Mil uit la ceas pentru eli. mi-e tearoa > lc regarde ma montre parce que j'ai peur
sa nu fiu in intarziere. d' etre en retard.

A~ vrea sa-mi due bagajele la biroul de bagaje. > Je voudrais mettre mes bagages a la consigne.
Hai la vagonul-restaurant, mi-e foarte foame. > Allons au wagon-restaurant, j'ai tres faim.

Sa verifieam daca v-ati insu~it eoreet cuvintele noi. Completali propozitiile de maijos, apoi cititi-Ie
eu voce tare:

Cump~r un bilet dus-intors ell. clasa I > J'aehete > un illler-retour en> premiere classc
pentru Bueure~ti. pour Bucarest.

V-a~i dus deja valizele la biroul de bagaje ? > Avez-vous deja mis vos valises it> Ja consigne?
Mil uil Ja oomenjj care au coboril din tren. - Je regarde > les gens qui sont descendus du train.

Au fast rezervate toate cu~etele - On a reserve toutes > les (;ouchelles


din expresul pelltru Paris, dans> !'express pour Paris.

Nu imi iau loc decat la compartimentul - Je ne prends une place que


de nefumJ1torL dans> Ie compartiment non-fumeurs.

Nu ~tiu unde mi-am pus ceasu!. Je ne sais pas ouj'ai mis rna > l1lontre.

Mai sunt loctiri libere - Y a-t-il des places Iibres


in vagonul-restaurant? dans> le wagon-restaurant?

A~ vrea sa cobor la Gara CentraHi, - Je voudrais descendre a> la Gare Centrale,


la Bucure~ti. a Bucarest.
Sunt trei legaturi pentru a merge . II y a trois> correspondances pour aller
la aceasta statie. a cette station.
Numero~i calatori i~i a~teapta trenul - De nombreux > passagers attendent leur train

pe peron. sur le quai.

Expresiile verbale ~i verbele de mai jos sunt legate de vocabularul referitor la calatorie. Cititi-le cu
voce tare acordand atentie verbelor regulate pe care Ie cantin:

manquer le train >[miikE 10 IRe] - a pierde treoul

ranraper Ie train >[RatRapE 10 trt] - a prinde trenul (din unna)

changer de train > (~ajE dO tre-J - a schimba trenul

accompagner >[akopaiiE] - a insoti

fumer > l tUnE] - a fuma

etre debout >[ctR dObu] - a fi in picioare:

etre assis >[etR asi] - a fi a~ezat/ a sta jos

eIre assise > l etR asiz] - a fi a~ezataJ a sta jos

Acum vom folosi cuvintele ~i expresiiJe noi in fra2e. Cititi-le, acordand atentie traducerii in limba
romana:

Paul a peur de manquer son train. - Lui Paul ii este: frica sa nu piarda trenul.

Nous sommes venus tres tard ala Gare - Am s<Jsit foarte tarziu la Gara Centrala,
Centrale, mais nous avons heureusement dar din fericire
rattrape notre train. am prins trenu\.
A queUe station changerez-vous de train? - La ce stalie yeti schimba trenul?

Je voudrais 1'accompagner ala gare. - A~ vrea sa va inso\esc la gara.

Ce passager est debout pendant tout - Acest pasager stit in picioare pe toata
Ie voyage, parce que to utes durata calatoriei pentru ca taate
les places sont occupees. locurile sunt ocupate.

Pourquoi es-tu assis dans - De ce te-ai a~ezat in


Ie compartiment fumeurs? Parce que je veux compartimentul pentro fumatori ? Pentru ca vreau
fumer (des cigarettes) pendant Ie voyage. sa fumez in timpul calatoriei.

Pardon, Mademoiselle, vous etes assise - Scuzati, domni~oara, stati


a ma place. pe locul meu.

Je prends toujours des trains directs, - (Eu) iau intodeauna trenuri directe,
je n'aime pas avoir des correspondances. nu-mi place sa schimb.

Sa verificam acum utilizarea expresiilor ~i verbelor invatate, apoi cititi-Ie ell voce tare.

Vreau sa te insotese de-a lungul calatoriei tale. - Je veux > t'accompagner pendant ton voyage.

Trebuie schimbat trenulla Bucure~ti? - Est-ce qu'il faut > changer de train it Bucarest?

Trenul sose~te la ora 12 ~i la 12,30' - Le train arrive iL midi et it midi et demie


ai 0 legatura. tu as >une corrcspondance.

Am insotit-o pe mama - Nous avons accompagne notre mere


la Gara Centrala. a> la Gare Centrale.

Nu fumati, domnule? Sa da, fumez. - Vous ne >fumez pas, Monsieur? Si, je fume.

A~ vrea sa fumez 0 tigara. - Je > voudrais fumer une cigarette.

Du-te mai repede, altfel pierzi trenul. - Va plus vite, tu >manqueras ton train!

Domnul Dupont sta Icinga fereastra Monsieur Dupont> est assis pres de la fenetre
in compartimentul pentru nefumatori. dans Ie compartiment non-fumeurs.

Marie a prins autobuzul ieri seara? - Marie >a-t-elle rattrape son autobus, hier soir?

Michel ~i Pierre stau in fata Michel et Pierre >sont dcbout devant Ie


supermarketului ~i se uita la oamenii supennarchc et regardent les gens
care-~i fae cumparaturile. qui font des achats.

Stateam in fata sotului tau, - > J'etais assise en face de ton mari,
dar nu ma vazut. mais il ne m'a pas vu.
Cititi propoziliile de mal ios, acordand mare atentie cuvinteJor scrise cu caractere jngro~ale~; traducerj;
lor in limba romana:

Chaque passager doit >[~<Jk pas,~E d"a - Fiecare caHaor trebuie


remp/ir eette fiche. RipJiR set fi~J sa compJeteze aceasta fi~a.

Jl faut menre chaque chose >lil fa metR ~ak ~[Jz Fiecare lucru trebuie pus
a sa place. asa plas] la locullui.

Chaque femme >[~ak fam - Fieeare femeie


veut etre belle. vO elR belj vrea sa fie frumoasa.

Ie lravaille chaque jour de >[j0 tRavai ~akjllR dO - Lucrez in fiecare zi de la orele


8 heures du matin a 4 heures hUitO:R dU mate- aka:tR IS diminea\3 la ore/e 4
de I'apres-midi. hO:R dO lapRemidi) dupa-amiaza.

Nous connaissons chaque >[nu koncso ~ak - Cunoa~tem fieeare


personne iei. peRson isiJ persoana de aiei.

Cuvantul "chaque" pe care I-a~i remarcat in aceste propo:zitii, este un adjectiv nehotarat ~i nu are

deCal forma de singular. Sta inaintea substantivului ~i nu este insotit nici de articol, oiei de adjectiv.

Sa traducem acurn PTDpozitiile unnatoare in franceza:

Fiecare om vrea sa luereze. > Chaque hommc veut travaiJler.

Fiecarei fete ii place sa primeasea flori. > Chaque tille Clime recevoir des Ileurs.

Cuno~ti fieeare actor care joaca in acest film. > Tu connais chaque actcur qui joue dans ce film.

Nu putem sa insotim fie care fata > "NUllS nc pouvons pas accompagner chaque filJc
care are chef sa mearga ell noi la discoteca. qui a envie d"aller avec nous a 13 discotheque.

Veti ga&i in propozitiile urmatoare cuvinte noi, care sunt scrise ell caractere ingro~ate ~i a1 caror
echivalent se afla in propozitiile traduse in romane~te:

Chacun veut ctre riche. > [~ak vOtctR Ri~J - Fiecare vrea sa fie hogar.

Chacune de tes robes > [~akUn dO te rob Fiecare din rochiile tale
estjolie. e joli] este frumoasa.

Connais-tu les ctudiantes > rkonetV leL:etUdiat - Cl.lno~tj stIJdentele


en dewtieme annee? ii dOziem anE din anulll?
Oui, je t:onnais chacune d'elles. lli .10 kanE ~akUn del] Da, Ie cunose pe taate.

rai fait de nombreux voyages, > [jE fe dO nobRO: vUaiaj ~ Am faClit numeroase caUitoni,
chacun a ete interessant. ~ak a EtE etERcsa] fiecare a fast interesanta.
Pronumele nehotarate:
chacun >l ~akcJ - fiecare (masc.)

chacune >{sakUn] - fieeare (fern.)

nu sunt folosite decat la singular, ~i ea orice pronume, inloeuiesc un substantiv.

Sa aplicam noile notiuni insu~ite, completand spa(iile Iibere din propozitiile urmatoare:

Fiecare dintre noi ~tie adevlirul. - > Chac\ln de oous connait toute la verite.

Fiecare om vrea sa cunoasca adeviirul. - > Chaquc homme veut eonnaitre toute la verite.

II iubesc pe fleeare din copiii tai. - J'aime chacun de tes enfants.

Fiecare eopil este simpatico - > Chilque enfant est sympathique.

Sunt multe camere libere in hotelul nostru, - JIy a beaucoup de chambres libres dans notre hotel,
fiecare dintre ele este foarte confortabila. > chacune d'elles est tres confortable.

in acest hotel fiecare camera este curata.. - Dans cet hotel> chaque chambre est propre.

Am invitat ni~te fete la ziua de na~tere a


- Nous avans invite des jeunes filles I'anniversaire
a lui Paul. Fiecare din ele a venit de Paul. > Chacune d'elles est venue
cu un cadou frumos. avec un beau cadeau.

Fiecare fata vrea sa-mi dea un cadou. - > Chaque jeune fllle veut me donner un cadeau.

in ultimul exercitiu din prima parte a Leqiei 4, ve!i traduce in franceza propozitiile de mai j05. Veti
putea aprecia daca v-ati insu~it corespunzator materialul nou ~i daca puteti treee la partea a doua a
\ec'i.ei..

Ai rezervat 0 eu~etii pentru mine? > As-Iu n~~crvc LIne cOllchette pour moi ?
Da, la mijloc, intr-un vagon de clasa 1. Qui, au milieu, dans Ie wagon de premiere classe.

Nu fumez niciodata in timpul ciiliitoriei, > Je ne fume jatllai~ pendant Ie voyage,


de aceea eumpiir bilet pentm alors je prend~ une place dans
compartimentul de nefumatori. Ie compartiment non-fumeurs.

Poti sa rna insote~ti pana la statie? > POllvez-voll~ nOll~ accompagner it la station?

CAHUorii urea repede in vagonul de donnit. > Lcs passagers montent vite dans Ie wagon-lit.
Calatore~ti ell cJasa I ? > Yoyage~-tu en premiere classe?
Nu, eu a doua. Non, en secollJe.

Ce bilet aii eerut, Doamna? >Quel billet avez-vous dcmande, Madame?


Un bilet dus sau unul dus-intors? Un allcr simple Oll lin aller-retour?

A~ vrea unul dus la un tren direct >Je voudrais un aller simple pour lIll train direct
pentru Bucure~ti. pour l3ucarest.

De 0 ora, Paul sta in picioare langa > Depuis une heme ('<lu] est debou! pres
fereastrii ~i te a~teapta. de la fcnCtre et il t'attend,

La ee stalie trebuie sa schimbiim trenul > A quelle station dcvons-nous changer de train
pentru Paris? pour Paris?

Nu este expres, acest tren opre~te > Ce n' est pas j'cxpress. cc train s 'arrete
1a fiecare statie. a chaque station.
Ati pierdut trenul ? > Avcz-vous manque votre train'!
Nu, I-am prins in ultima clipii. Non, nOllS ['avons fUtlrape ala dcrniere mintlte.

Fiecare din loeurile acestea este oeupat. > Chacune de ces placc~ est occupce.

Fiecare vrea sa caJeltoreasca confortabiJ. >Chacun v'cut voyager confortablement

Micuta Marie este a~ezata hingii u~ii, > La petite Marie e~t assise pres de la porte
langa tatal ei. Ii cote de son pere.

Fiecare ciiliitor trebuie sa pHiteascii >Chaque pasl.ager doit payer


pentru bagajul sau. son bagage.

Trenul nostru va sosi la peronu] ~ase > No!re train arrivera sur Ie quai numcro six
de 1a gara Centrala. de la gare Centrale.

Prietenii mei nu vor schitnba trenul. >Nos amis n'auront 'l.llcunc correspondance.
Cel pe care I-au luat este direct. Le train qu'ils ont pris est direct.

Am dus valizele tale la bagajele de mana. > rai mis tes valises a la consigne.
Noi fumfi.m mult, dar niciodata in tren. > Naus fulTIons beauc(lup, maisjamais dans Ie train.

Pierre se uitii des 1a eeas ca > Pierre regarde SOUVen! sa montre pour ne pas
sa nu piarda trenul. manquer son train.
latii ciiteva serii de cuvinte in care apare acela~i sunet. Cititi-Ie eu voce tare.

re l l ' expr~ss, la couch~tte, la corr~spondance

[E] Ie qugi, Ie passag~r, manqu~r, fUffi!<r

10] etre ds;bout, l'aller-rJ<tour

r01 Ie cQ.!!1Partiment, Ie wagQIl, la c,Q!!signe, la mQ!!tre

r3.] Ie compartimmt, les g~s, m@quer

[u 1 la c.Q!!chette, I'aller-retQ.Y.T, etre deb.Q!!t

[~] hacun, .cl:!.acune, haque, la couhette, hanger

[k 1 Ie ompartiment, chaun, Ie gy.ai

riJ les ~ns, Ie passa~r


LECTIA 4 - PARTEA A DOVA

Ca de obicei vom eonsacra aceasta parte a 1ectiei reeapituHirii materialului insu~it ~i unor exercitii de
lectura ~i pronun\ie. Veii gasi in textele de mai jos cuvintele, expresiile ~i strueturile nou introduse.

incepem lectura:

./'.?' '..I ./' '..I


Les touristes etrangers 1sont entres I dans Ie hall de I'hotel. II lis se sont diriges r a la reception. IILe
.?' .?' '..I .?'
rcceptianniste I leur a donne lIes fiches de voyageur. II lis ont rempli ces fiches, r puis et apres ils ant

./' ./' '..I .?'


demande I deux chambres it deux tits I avec sane de bains. I I lIs ant reserve des chambres I au
'..I .?' ~ .?'
cinquieme etage. II Le portier a monte leurs bagages I par ascenseur. II Les nouveaux clients, I tres
.?' .?' '..I
satisfaits, I sont entres dans Ie restaurant de 1'hotel I pour prendre Ie diner. I

./' ./'
La cliente: Ie voudrais reserver nne chambre it un lit I avec douche I
.?' ~
au premier etage, I s'il vans plait. II

./' ./'
La receptionniste: Ie SUlS desole, I mais toutes les chambres au premier ctage I sont

~ '..I
occupees. II Nous en avans nne au troisieme.ll
~ ~
La cliente: D'accord. II Je prends eette chambre au troisieme. II
.?'
Est-ce qu'eUe donne sur la Seine? II

'..I ~ .?'
La receptionniste: Oui, lla vue de cette chambre est magni tique. II Alors, remplissez,
'..I
s'il VallS plait, cette fiche, Monsieur. \ I

.?' '..I /'t ~


Voila la ele de votre ch ambre. II C 'est Ie numero 321. II
~ .?' 'x
La cJleme: Merei beaucoup. II Y a-t-il un ascenseur iei ? II
~ ~ ~
La receptionniste: Non, il o'y a pas d'ascenseur. II Vaus devez prendre I'escalier. II
?' ~
Le portier montera vas valises. II
"">l "">l
- Je ne suis pas du tout satisfai(e de rna charnbre au rez-de-chaussee. II II y a trap de bruit. II

M~, I je suis fatig~ 1etj'ai besoin de ~Ime. II


/' I je descend
Alors, ' bagages
s mes /' I et Je . l'h~
.qUltte otel. II

- Vous devez rcgIer la n:te, I MonsiiGr! II


"">l /' /' "">l
- Qui, II je la reglerai I mais je ne donnerai aucun pourboire I a personne. 11
- Y a-t-il des trains di-fe'cts pour BuC:rest? II

- O;ti, I vous avez I' exp;:ss I it 8 heures du matii;. II

.?'.. / ' . f"">l


- Alors, I Je voudrals un aller-retour en seconde, I compartlment non- umeurs. II
"">l
- Le voila. II

/' "">l
- Merei bien, I Madame. II

"">l
- Ie voudrais reserver une couchette pour Paris. II
/'
- Quel jour? II
"">l
- Le I (premier) septembre. II
/' /'
- Depart a queUe heure? II
"">l
- A 20 h 15 (a vingt heures et quart). II
/' /'
- Premiere au seconde c1asse? II
"">l
- Seconde. II
/' /'
- VallS avez deja volre billet? II
"">l
- Qui, I Ie voila. II
/' /' /'
- VallS voulez une couchette en haut, au milieu I au en bas? II
/' "">l
En haUl, I s'il vous plait. II

Traduceti din limba romana in limba franceza:

in holuYgarii sunt intotdeauna > Dam Ie hall de Ia gare il y a toujours


muUefersoane. hcallcoup de gens,
Starn (in picioare) in fata ghi~eului numarul4. > \lOllS sommes deholll devant Ie guichet numcro 4.
/ ,/
Seara nu este nid un tren pentru Arad. > I.e ~oir jJ n 'y a aucun train pour Arad.
Tmj pare rau",dar hotelnl este plin, > Je suis dcsole. mais I' hotel est compIer,
nv' este nici 0 camera libera. il 11' j a aucune chambre 1ibre.
Pasagerii au poposit la un hotel > Les passagns sont 'desccndus dans un hotel
de lux la Paris. de luxe a Pans.
A~ vrea sa-l insotese la peron. >Je voudrais l'accompagner sur Ie quai.

Un bilet dus simplu pentru Sinaia > Un aller simple paul'S inaia en seconde,
la c1asa II-a, fumatori, va rog. compartimcnt fUll1eurs, s' i! VOllS plait.

Cat timp pot sa-mi tin valizele > Pour cornhicn de temps je peux laisser mes valises
la biroul de bagaje? iJ Iii consignc','

Ai avut legatura? > As-Iu ell une corresrondance?


Da, am schimbat trenul la Bra~ov. Oui, j'ai change de train a Bra~ov.

Este acesta trenul direct pentru Strasbourg? >C'eslle train direct pour Strasbourg?
Da, dar eSle un expres care nu opre~te Oui, mais c\:st un express qui ne s'arrcte pas
la toate statii1e. a tDlItes les slat ions_
Am rezervat un loe pentru tine >J'ai reserve pour toi line place
la vagonul de dormit. dans Ie wagon-lit.

Am pierdut lreoul pentfU ea >J'ai manque 1110n train parce que


nu am ceas. je n'ai pas de montre.

Cred eli aceasta cu~eta de sus >Je crois que celie couchette en haut
este mai eonfortabila. est plus confonable.

Ati venit ell intarziere. > Valis etes venus CIl retard.

N-o sa puteti prinde trenul de Paris. \lous ne pourn:z pas rattraper Ie train pour Paris.

Marie sta langa mine a cote de moi,


> Marie cst assise
in vagonul-restaurant. dans 1c wagon-n:staurant.

La ce statie cohorim? > A quel1e station dcscendons-nous'!

Ne-am ureat in tren > NOLlS sommes montes dans Ie train


la Gara CentraliL a la Gare Centrale.
inainte de plecare ne-am cohorit bagajele > Avant Ie depart nous avons descendll Jes bagages
in hoI. dans Ie hall.

Ne pare rau dar nu putem > Nous sommes desales mais nous ne pourrons pas
sa va insotim. vous aceompagner.

Cand parasiti hotelul ? >Quand ljuittez-vous !'hote!')

Camerista vii va insoti > La femme de chambre vous aeeompagnera


la camera dvs, de la parter. a votre chamhrc au rez-dc-chaussee.
Nu am completat nici 0 fi~a la reeeptie. > Nalls n ';1\>OI1S rempli aucune fiche iJ la reception.

Fereastra aeeasta are vedere spre strada? > Fst-ce que ceUe fenetre donne sur la rue?

Fieeare client al acestui hotel este multumit, >Chaque client de eet hotel est satisfait,
dar niei unul nu da bac~i~. mais aucun nc donne de pourboire.

Cine a pus toate eea~afurile >Qui a mis taus les draps


in dulap? dans Ie placard?
A cui este aceasta cheie ? > A qui est ccttc CIC'

Personalut hotelului nostru este intotdeauna > Le peiiotiiicl d iniiii Iibtrt es! toujours
la dispozitia dvs., domnule. i voire scri~cc.Monsiciir.

> Dc iiuiiibrcux voyaeiirs deaceiidcnt


duils ce petit Ih6tcl.

O luam pe scari sau urcam eu liftul? > O n prend I'eanlicr uii uii monte par l'ascenseur'?

A$ vrea sa achit nota, damnigoarE. > J e voudrais rigler la <note.hldeiiioiseiie.

Domnule, conduccrea hotelului va cere > La diiction de I'hUlel voiis dsiiiandc. Monsieiir,
sa parasi!i camera pentru ca faceci de qiiitter voli cliarnbre parce que vous faites
prea mult zgomot. trop de brult

Fiecare din clien!ii nogtri da un bacgiq > Clincun de nos cliexits doiiiir un grus pourboire
consistent acestui bstrn portar Li ce vieux puitier

Nu avem nici o camera libera > Nous ii'avons aucune cliniiihiz Iibrc
cu un pat g i baie. un lit avec rnll de bains.
RECAPITULAREA LECTIEI 4

4.1 in cursul Lectiei 4 ati intalnit mai multe expresii legate de caliitoria eu trenul. Sa retinem:

un train direct - un tren direct

Ie wagon-lit - vagonul de donnit

Ie wagon-restaurant vagonul-restaurant

Ie compartiment fumeurs - compartimentul pentru fumatori

Ie compartiment non-fumeurs - compartimentul pentru nefumatori

voyager en premiere classe a caJatorj eu cJ.asa ]

en seconde classe - eu c1asa a II-a

manquer Ie train - a pierde trenul

rattraper Ie train - a prinde trenul

changer de train - a schimba trenul

etre debout - a sta /fi in picioare


etre assis, -e - a sta/fi a~ezat. -a

4.2. Am introdus persoana I a verbului "vou1oir" intr-o fannula de politete:

je voudrais [jO vudRcJ - a~ vrea, a~ dati

4.3. Ati inva,at adjeetivul oehotatat

\chaque I~akl - fiecare

care preeeda substantivulla singular ~i elimina artieolul:

Chaque jour je prends Ie metro. - in fiecare zi lau metroul.

Chaque eIe:ve doit bien travailler a l'ecale. Fieeare elev trebuie sa lucreze bine la ~coala.

Chaque femme aime faire les aehats. - Fiecarei femei ii place sa faea cumparaturi.

4.4. Am introdus de asemenea pronumele nehotarate

chacun r~akcJ - fiecare (mase.)

chacune [$aklJn] - fiecare (fern.)

care inlocuiesc substantivulla singular:

Chacun de nous veut voyager. - Fiecare dintre noi vrea sa calatoreasca.

II y a encore des cnambres Iibres. - Mai sunt camere libere.

Chacune est eonfortable. - Fiecare este confortabila.


TEMA PENTRU ACASA 4

A. Traduceti in limba romana:

I. Nous voyageons toujours en premiere et jamais en compartiment fumeurs.

2. Je voudrais un aller-retour pour Paris en seconde.

3. Dans chaque wagon il y a beaucoup de gens qui sont debout.

4. Vous m'accompagnerez it la Gare Centrale, Monsieur?

5. Elle est assise a la terrasse d'un cafe et elle fume une cigarette.
6. Est-ce que nous irons au wagon-restaurant?

B. Traduceti in franceza:

I. Fiecare caHitor se teme sa TIU piaeda trenul.

2. Ali prins trenul direct, ieri ?

3. Nu, a trebuit sa schimb ~i.sa a~tept multa vreme legatura.

4. A~ vrea sa am un ceas bun ~i modern.

5. Dricine (tiecare) poate rezerva 0 cu~eta, dar este nevoie de bilet.

6. Prietenul tau te a~teapta langa biroul de bagaje de mana.

C. Rescrieti propozitiile unnatoare corectand gre~elile. in fiecare propozitie exista 0 gre~eala.

r. lis sont dehouts pres de 1a consigne.

2. 11 a pris une couchette en milieu.

3. Chacun garyon veut avoir une belle montre.

4. Je ne fume pas, alors je voyage dans un compartiment fumeurs.

5. Je ne vois chacun passager sur Ie quai.

6. Tu connais les jeunes filles qui sont assis a cote de lui dans Ie wagon-restaurant?
VOCABULARUL LECTIILOR 3 ~I 4

accompagner > l akopanE] - a insoti

attraper (Ie train) >[atRapE 10 tRe-] - a prinde (trenul)

aucun >[okeJ - nici un

aucune >[okUn] - niei una

l'aller simple > [lalE scpl] - (bilet) dus (simplu)

l'aller-retour >[la1 ROtuRj - (bilet) dus-intors

au milieu >[omiliO] - in mijloc

Ie bruit >[10 bRUij - zgomotul

Ie calme >[10 kalm] - Iini~tea, calmul

centrale >[siHRal] - central, -a


chacun >[~akej - fiecare (masc.)

chacune >[~akL"nJ - fiecare (fern.)

la chambre Ii un lit >[la.:;abRae 1ij - camera ell un pat

changer de train >[~iijEdOtRe] - a schimba trenul

chaque >[~akl - fiecare (adjectiv)

la cle >[Ia klE] - cheia

Ie client >[10kliiii] - clientul

la cliente >[Ia kliiiit] - clienta

le compartiment >[10 k5paRtima] - compartimentul

complet >fk6ple] - complet, plin

complete >[koplet] - completii, plina

la consigne >[Ia kosin] - biroul de bagaje de mana

la correspondance > [[a koResp6diis] - legatura, corespondenta

la couchette > [ la kll~ct 1 - cu~eta

la couvel1ure >[ la kuveRtUR] cuvertum, patura

(etre) debout >[etR dObu] - (a fi) in picioare

descendre (a I'hotel) >[ desiidR a latc!] - a poposi (la hotel)

descendre (1es bagages) >f desiiJR (lE baga:j)] a cobori (bagajele)

descendre (du train) >[desiidR dU tR~j - a cobon (din tren)

descendre (I' escalier) >[ JesiidR leskaliE] - a cobori (scam)

Ie detail >[10 dEtail - deta1iul, amanuntul


(Ie train) direct >[10 tre- diRcktj - (trenul) direct

la direction >[ht diReksio] - conducerea, directiunea

donner sur (la rue) >1 donE sUR la RU] - a da spre, a avea vedere spre

Ie drap >[10 dRa] - cea~aful

(en) haut >[anoJ - in sus

I'escalier >[ Ieskal iE] scara

etre assis >[etR asi] - a fi a~ezat, a sta jos

etre assise >LetR asiz] - a fi a~ezata, a sta jos

I'express >[lckspRes] expresul

faire impression >[ feR epResio] a face impresie

la femme de chambre >[ la fam dO ~iibRl - camerista

la fiche >[la fi-5] - fi~a

fumer >[fUmE] - a fuma

Ie fumeur >[10 fUmO:R] - fuma-torul

la Gare Centrale >[Ia ga:R satRal] - Gara Centrala

les gens >[IEja] - genurile

Ie hall >LI0oll - holul

[' impression > [Ie pResio] impresia

Mademoiselle >[madm"azel] - domni~oara

manquer (Ie train) >[miikE 10 tRe] - a pierde (trenul)

(au) milieu >[omiliO] - (la) mijloc

monter (Ies bagages) >1 motE IE baga:j] - a urea (bagajele)

manter I' escalier >[ motE leskaliE] - a urea (scara)

la montre >[la motR] - ceasul

nombreuses >[nobROz] - numeroase, multe

nombreux >[n6bRO:] - numero~i, multi

la note >[la not] - nota (de plata)

Ie passager >[10 pasajE] - pasagerul, ealiitorul

Ie personnel > [10 peRsone1] - personalul

Ie pieton >[IOpiEtii] - pietonul

Ie placard >[10 pL3.ka:R] - dulapul (in perete)

Ie portier >[10 paRtiE] - partarul


Ie pourboire > [10 puRbUaR) - baqi~ul

(en) premiere. classe > [(ii) pROmicR klasj - (eu) clasa I

prendre l'esealier > [pRiidR lcskaliE] - a 0 lua pe scari / a urea pe sean

Ie quai > [IOkE] - peronul

quitter > [kilt] - a parasi

rattraper (Ie train) > (RatRapE 10 tRc] - a prinde (treoul)

la reception > rJa REsepsio] - receptia

Ie receptionniste > [10 Resepsionistj receptionerul

regler > [REgiE] - a aehita; a regia

remplir > (RapliR] - a umple

reserver > [REzeRvE] - a rezerva

Ie rez-de-chaussee > [10 REd~osE] - parterul

satisfait > [satisfe] -mul\umit

satisfaite > [satisfet] - multumita

(en) seconde classe > [a s(0)k6d klas] - (eu) clasa a II-a

s'il VOllS plait > [silvuplc] - va rog

tous (les) > [tll (IF)] - toti

toutes (les) > [tut (IE)] - toate

je voudrais > [j0 vudRcl - a~ vrea, a~ dori

Ie voyageur > [10 vUaiajO:R] - calatorul

le wagon > [10 vago] - vagonul

Ie wagonlit > [10 vag6!iJ - vagonuJ de dorrnit

Ie wagon-restaurant > [10 vago RestoRii] - vagonul-restaurant


LECTIA
, 5 PARTEA 'NTAI

ea de obieei vom incepe recapituland materia lui prezentat in Leetia 5 a cursului "Franeeza pentru
ineepatori". Exercitiile ce urmeaza trebuie rezolvate folosind filrrul ro~u.

A. Completati propozitiile de mai jos ell unul din unnatoarele cuvinte:

1.la famille 2. la mere 3. Ie pere 4. Ie fils 5. la fiUe

6. les parents 7.lejardin 8. Ie garage 9. Ie chien 10. Ie chat

11. Is cuisine 12. Ie salon 13. Ie dimanche 14. Ie samedi

Tatal meu pelrece mult timp in garaj. - Man >p ere passe beaucoup de temps
dans >Ie garage.

Familia lui se compune din cinci - Sa >famille se compose de cinq personnes:


persaane: parin1ii, doi fii ~i 0 fiica. les >parents, deux >fils et une >fille.

Mamei meIe ii place mult sa lucreze - Ma >mere aime bien travailler


in gradina. dans >Ie jardin.

Bucataria doamnei Dupont este mare - >La cuisine de madame Dupont est grande
~imodema. et modeme.

Sambata seara ~i duminica suntem - >Le samcdi soir et >le dimanchc nous sommes
intotdeauna aeasa. toujours it ia maison.

Sa intram in salon, va rog. - Entrons dans c salon, s'i1 vous plait.

A~ vrea sa am un caine sau 0 pisica. - Je voudrais avoir >Un chien au >Un chat.

Maria a intrat in bucatarie pentru - Marie est entree dans >Ia cuiSllle pour
a pregati cina. preparer Ie diner.

B. Completati propozitiile ell 0 prepozitie sau eu un articol contras:

Ma duc la Paris. - Je vais >il Paris.

Tatal se duce in garaj, mama se duce - Le pere va :><H1 garage, la mere va


in bucatarie. :><\ la cuisine.

Vad muIta lume in salon. - Je vais beaucoup de gens >au salon.

Unde ai fast ieri? La opera. - Oil as-tu ete hier? >A I'opera.

c. in acest exerci~iu repetam conjugarea verbului "aller".

Toata clasa noastra se duce la teatru. - Toute notre classe >va au theatre.

Maine ne ducem la tara ell ma~ina. - Demain nous >allons ala campagne
en voiture.
Va duceti des la Paris, domnule? - >Allez-vous souvent a Paris, Monsieur?
A~ vrea sa rna duc la cinema in seara asta. - Je voudrais >aller au cinema ce soir.

Ma due des la el. - Je > vais souvent chez lui.

Mergi eli mine la ea? - Tu >vas avec moi chez elle?

Ei nu se due niciodata la concerte. -l1s ne > vont jamais au concert.

D. Completati propoziliile de mai jos, facfmd acordul adjectivelor eu substantivele determinate:

Tu ai cumparat 0 ma~ina frumaasa. - Tu as aehete line >belle voiture.

EI cunoa~te multe fete frumoase. - II connah beaucoup de >belJes tilles.

Sofia a cumparat rochii noi. - Sophie a achete de >nouvelles robes.

Sunt hoteluri noi la Arad? -y a-t~il de >nouveaux hotels aArad?


Este un hotel nou. - 11 y a un >nouvel hotel.

Este un copil frumos. - C'est un >bel enfant.

In ora~ul nostru sunt multe magazine - Dans notre ville il y a beaucoup


noi ~i frumoase. de >nouveaux et >beaux magasins.
lata euvmtele noi din leqia noastra, Cititi-Ie eu atentie ~i insu~iti-va
tradueerea lor:

la piece >[la pres] - inca perea; bueata

la salle a manger >[la salamajE] - sal a de mese, sufrageria

la cave >[la kav] - pivnita

Ie grenier >[10 gROniE] - podul easei

Ie buffet >[10 bUfE] - bufetul

I'armoire >[laRmua:R] - dulapul

Ie canape >[10 kanapE] - canapeaua

Ie radiateur >[10 RadiatO:R] - ealoriferul

Ie rideau >[10 Rido] - perdeaua

la plante >[Iapliit] - planl3

Ie miroir >[10 miRua:R] - oglinda

la couleur >[Ia kuIO:R] - culoarea

~i aeum, in alta ordine:

Ie canape >[10 kanapE] - canapeaua

la cave >[Ia kav] - pivnita

le rideau >[10 Rido] - perdeaua

la piece >[Ia pies] - incaperea; bucata

Ie radiateur >[10 RadiatO:R] - ealoriferul

la eouleur >[lakuIO:R] - culoarea

Ie grenier >[10 gROniE] - podul casei

1a salle a manger >[la salamiijE] - sala de mese, sufrageria

la plante >[la plat] - planla

Ie buffet >[10 buff] - bufelul

Ie miroir >[10 miRua:R] - aglinda

['armoire >[laRmua:R] - dulapul


lata eateva propozitii in care au fast folosite noile cuvinte; urmariti traducerea lor in limba romana:

Combien de pieces y a-t-it dans - Cile incaperi are


ton appartement? apartamentul tau?

Passons dans la salle amanger, s'il vous plait. - Sa trecem in sufragerie, va rog.

Descends dans la cave et apporte-nous - Coboani in pivnita ~i adu-ne


deux. bouteilles de ce vin! doua stide din acest vin!

Nous avons visite cette maison de la cave - Am vizitat aeeasta casii din pivnita
au grenier. pana in pod.

Va chercher des verres dans Ie buffet! Du-te ~i cauta pahare in bufet!

Cette ancienne armoire est tres belle mais - Acest vechi dulap este foarte frumos dar
elle n'esr pas pra.tique. nlJ este praetic.

Qui est assis sur Ie canape, - Cine sts. pe canapea


a cote de Paul? aHituri de Paul?

II fait froid, mais vos radiateurs - Este frig, dar caloriferele voastre
ne sont pas chauds. nu sunt calde.

Elle aime bien les plantes et eIle en a beaucoup - ii plae mult plantele ~i are multe
dans sa chambre. in camera ei.

Ces nouveaux rideaux vont bien - Aceste perdele noi se potrivesc bine
avec Ie tapis. Cll covorul.

Tu ne crois pas que Cette couIeur me va - Tu nu crezi ca aceasta culoare imi sta
tees bien? foarte bine?

Qui, cette couleur va bien avec la couleur - Da, aceasta culoare se potrive~te eu culoarea
de tes yeux. ochilor uli.

Je voudrais vous montrer mon nouveau miroir - A~ vrea sa va arat noua mea oglinda
en crista!. de crista!.

De quelle cauleur sont les rideaux dans - Ce clJIoare au perdelele din


son appartement? apartamentul ei?

in propozitiile de mai sus ati intalnit expresii nai :

aller chercher - a se duce dupii ceva, a merge sa caute

aller bien avec... >[alE bie avek] - a se potrivi cu, a sta bine

en cristal >[a kRistal] ~ din cristal

de quelle couleur... ? >ldO kel kulO:R] - ce culoare... ?

\
,
Sa verificam daca v-ati insu~it cuvintele ~i expresiile noi. Traduce!i in limba romana unniitoarele
propozitii:

Qu'est-ce qLle tu cherches dans Ie buffet? >Ce cauli in bufet')

Allez chercher de I'eau dans Ie frigidaire! > Ou-te ~j adu "pit din frigider,

Montons au grenier! >S,i urcam in pod!

Qui veut descendre avec moi a la cave? >Cine vrea ~a coboare cu mine in pivnila?

Cette armoire est trop chere pour nous, > Acest dulap cslc prea scump pentm noi.
vous n' en avez pas Wle Ii un prix mains tleve? n-aveli ahulla un pre! mai mlc?

Ce canape va tres bien avec la couleur > Aceast1\ canapea se potrive~te foarte bine cu
de vas rideaux. euloarea perJelcior voastre.

Cette couleur ne lui va pas. > \lu-i sta bine eu aceasta culoare.

11 fait chaud chez vouS. Les radiateurs dOlvent > Isle cald 1a voildumneavoastra. Caloriferele
etre tres chauds. trebuic sa fie roartt: calde.

De queUe couleur sont les mUTS de cette >Ce culoare au peretii acestel incaperi
piece au rez-de-chaussee? de la parter')

II faut vite mc!:ttre Ie couvert dans Is salle a manger, > Trebuie sa dULcm repede tacamurile in
les invites vont venir dans sufragerie, musafirii vor veni pe~te

un quart d'heure. un ~fert de ora,

J'ai recyu ce miroir en cristal de mon mari > Am primit <i..:casta cg.linda din <::ri~tal de la so\u\
comme cadeau d'anniversaire. meu, ca dar de ziua mea de na~tere.

Ma mere aime bien toutes les leurs et > Mamei mele ii plac mult toate Oorile ;;i
tautes les plantes vertes. loatc plantele verZl,

Completali propozitiile de maijos eu cuvintele ~i expresiile nou invatate, apoi citili-Ie eu voce tare:

Vesela ~i paharele trebuie puse - II faut mettre la vaisselle et les verres


in bufet. dans >k buffet.

Admir culoarea perdelelor din - J'admire >la couleur des >rideaux dans
salonul dumneavoastra. votre salon.

Ea sa a~ezat pe canapea, 1<inga fereastra. - Elle est assise sur >Ic canape pres de la fenetre.

EI vrea sa ~tie ee culoare are - II veut savoir >de quelJe couJeur est
eanapeaua. ce >canape.

Noi am coborat in pivnitii pentru a aduee - Nous sommes descendus a>la cave pour
doua sticle de ~ampanie. chercher deux bouteilles de champagne.
Apartamentu] pe care vreti - Y a-t-il plusieurs >pieces dans I'appartement
sa-I cumparati are mai multe camere? que VOtiS voulez acheter?

Plantele pe care Ie avem in grad ina sunt - > Les p lantes que nous avons dans Ie jardin sont
greu de cultivat. diffieiles acultiver.
Sa intram in sufragerie, dejunul este - EntTons dans >Ia salle amanger. Ie d6jeuner est
deja gata. deja pret.

Aceasta oglinda din cristaI nu se potrive~te eu Ce >miroir en crista! ne va pas bien avec notre
masa noastra ~i scaunele noastre modeme. table et nos chaises modemes.

Se poate urea in pod? - Est-ee que I'on peut monter au >grenier?

Azi caloriferele sunt mai putin calde - Aujourd'hui >les radiateurs sont moins chauds
decat ieri. qu'hier.

De ce ai eumparat un dulap a1at de mare? - Pourquoi as-tu achete une si grande


>armoire?

Cititi propozitiile urrnatoare acordand atentie cuvintelor scrise cu caractere ingro~ate ~i urrnarind
traducerea lor in Iimba Omana :

Ce buffet-ci est modeme. >[50 bUfE sj E modeRn] - Acest bufet este modem.

Ce buffet-Is est ancien. - Acel bufet este vechi.

Cet homme-ci est heureux. >[setom si etORO:] - Acest barbat este fericit.

Cd homme-Ii n'est pas >[setom la nE pazORO:] - Acel barbat nu este fericit.


heureux.

Cette arrnoire-ci est trop >[set aRmuaR la E tRo pOtil) Acest dulap este prea mic.
petite.

Cette armoire-Ii est trop >[set aRm"aR si E tRo gRa:d] - Acel dulap este prea mare.
grande.

Ces radiateurs-ci sont chauds. >[ sE RadiatO:R ~i so ~o] - Aceste calorifere sunt calde.
Ces radiateurs-IA sont froids. >[se RadialO:R la s6 tR"a] - Acele calorifere sunt reci.

Ces plantes-d sont belles. >[~E pial si so bEl] - Aeeste plante sunt frumoase.
Ces plantes-Ia sont laides. >[sE plat !a 56 led] - Acele plante sunt urAte.

in propozifiile de ma; sus am folosit fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative: primul lor
element ee. cet, cette. ces precede substantiw/; of doilea element, ei sau Iii stii dupii substantiv.

Adaugam adverbele ci ~i Iii pentru a exprima nOfiunea de apropiere sou de departare. # mai ales
pentru a opune douii substantive de acela#fel.
iata farmele adjectivelor demonstrative:

Singular Plural
masculin feminin masculin si feminin
ce-ci acest ...
ce.-l acel ... cet~e aceasta ... C ~ S acestiiaeeste

cet..ci BCPSI ... cette...-ci acea... ces ...l aceilacele


cet...-l acel ...

Fanna ce,...-ci. ce,.. -1s este folosita pentm substantivele masculine care incep cu o vocala sau un
"h" mut. Enemplu :

cet amie-ci - acest prieten


cet hiilel-l - acel hotel

Va amintim ca formele simple ale adjecriular demonstrative au fost introduse in cursul penuu
inccpatori.

Pentru a va fixa formele compuse ale adjectivelor demonstrative rezolvali exerci!iul umator.
Complrta!i spatiile libere cu substantive insotite de forma compus al adjectivului demonstrativ pamvit:

Culoarea acestei canapele este frumoasa. - L a couleur de >ce cunapt-ci est jolie.

Nu-mi place culoaiea acelei canapele. - J e n'aime pas la couleur de >ce canap~lt

Vreau sa cumpai aceste perdele. - J e veux acheter >ces rideaux-ci.

Acele perdele sunt prra scumpe. ->Ces rideaux-l sont trop chers.

Accste plante sunt ")or de ingrijit. ->Ces piantes-ci sont faciles soigner

Acele plante nu se cultiva decit rar - O ncultive rarement >ces plantea-l.


Acearta oglinda mare este a mea. - > C e grand iniroii-cieslmoi.

Acea oglinda mica este a ei. ->Cc petit miroir-lest elle.

Vreau sa loeuiesc in acest apanament -Je veux habiter dans >cet appanment-ci
de la etajul 1. au premier tage.

Parintii nostri vor locui in acel apanament -Nos parents habiteront dans >cet appaneinent~l&
de la paner au rez-de-chausse.
Ati retinut desigur expresia:

en cristal - de/din cristal

lata alte expresii de acest fel:

en verre >[a veR] - din/de sticla

en plastique >[ a plastik] - din/de plastic

en argent >liiaRja] - din/de argint

en bois >[ ah"a] - din/de lemn

en cuir >[akUiRJ - din/de piele

Vom folosi acum aceste expresii ca determinanti ai substantivelor pe care Ie cunoa~teti deja. Cititi cu
voce tare propozitii1e de mai jos, acordind mare atentie noilor expresii:

Cette vase-ci que tu vois sur Ie buffet - Aceasta vaza pe care 0 vezi pe bufet este
est en verre. din sticHi..

Cette bouteille-Ia qui est sur la table dans - Acea sticla care este pe masa din bucatarie
la cuisine est en plastique. este din plastic.

nest assis sur une chaise en bois. - EI s-a a~ezat pe un scaun de lemn.

Ce fauteuil-ci est en cuir, ces fauteuils-1l1, - Acest fotoliu este din piele, iar fotoliile din
dans Ie salon, sont en cuir aussi. salon sunt ~i ele de piele.

Man pere rn'a donne sa vieille montre en argent. 4 Tatal meu rni-a dal ceasul lui vechi din argint.

Nous n'aimons que les verres en cristal - Nu ne plac decal paharele din cristal
el les couverts en argent. ~i tacamurile de argint.

Complelati propozitiile in limba francez8. cu expresiile potrivite:

Valiza ta este din piele? - Est-ce que ta valise est >en cuir?

Curnpiiriim multe obiecte din plastic, - Nous achetoDS beaucoup de choses >en pJ asliq ue,
este atat de practic! c'esl si pratique!

Aeeasts. canapea din piele este prea scumpa - Ce canape >en cuir est trap cher
pentru noi. pour nous.

Aten~ie, aceasta lampll este de cristal. - Attention, cette lampe-ci est >ClJ crista!!

Este din stic1a? Nu, este din plastic. - C'est >en verrc? Non, >en plastiquc.

Aceasta mare masa rotunda este din lemn. ~ CelIe grande table ronde est >en bois.

A~ vrea sa~ti dau un cadou frurnos. - Je voudrais Ie donner un be1lLJ cadeau.


Ce vrei? QU'est-ce que tu veux?
Ceva din atgint. - Quelque chose >en argent.
Vom invata acum verbul neregulat plaire (a placea):

plaire >[pleRJ - a placea

Veti gasi fonnele acestui verb in exemplele de mai jos. Cititi cu voce tare propozitiile ~i urmariti
traducerea lor in Iimba Omana. Formele verbuluiplaire sunt scrise cu caractere ingro~ate:

Je suis une belle fille alors >(j0 sUi Un bEl fii alo:R - Sunt 0 fata frumoasa, deci
je plais it beaucoup d'hommes. jO pIe a boku Jum] plae multor barbati.

Sais-tu que tu me plais >[se IU kO tU mO pIe - Stii ca imi placi mult?


beaucoup? bokuJ

Ce canape ne me plait pas >[sO kanapE nO mO pic pa - Aceasta canapea nu-mi place
dutout. dU tu] deloc.

Est-ce que nous plaisons a >[ cskO nll plczo a - Placem directorului nostru?
notre directeur? notR diRektO:R]

Mademoiselle, vous plaisez >[ madmuazel Vll plEzE - Domni~ara, placeti tuturor.
a tout Ie monde! a lu 10 mod]

Ces rideaux ne nous plaisent pas. >L se Rido nO nu plel pa] - Aceste perdele nu ne plae.

Cette couleur m'a pin. >l set kulO:R ma plU] - Aceasta culoare mi-a placut.

Je voudrais lui piaire. >[j0 vudRe lUi pieR] - A~ vrea sa-i plac.

Est-ce que je plairai a >l eskO jO pleRE a tameR] - 0 sa-i plae oare mamei tale?
ta mere?

Verbul plaire este adesea insofit de prepoz(tia fl, de exemplu:

Mon appartement plait atout Ie monde. Apartamentul meu place tuturor.

Co loote verbele terminate in -re, verbul plaire >[plcR] i~iformeazii viitorul din infinitiv. suprimond
e final -i; adiiugfmd apo; terminafiile viitorului:

Tu plairas it toute ma famille. - Ai sa placi intregii mele familii.

Pentru a retine bine formele verbului plaire rezolvati urmatorul exercitiu; completati propozitiile de
mai jos cu verbul plaire la fonna potrivita, apoi cititi-le cu voce tare:

Iti place? - Est-ce que ~a te >plail?

~tiu ca acest film 0 sa-ti plaea. - Je sais que ce film te >pJaira.

Ti-a placut acest spectacol? - Ce spectacle, il t'a >plu?


Aceasta culoare ne place, dar - Cette couleur-ci nous >plait, mais
culoarea aceea nu place nimanui. a
cette couleur-l<i ne >plait personne.

Aceste tablouri ii plac, Ie va pune - Ces tableaux-ci lui >plaisenl, illes mettra
in salon. dans Ie salon.

Ai sa ne placi intotdeauna. - Tu nous >plairas toujours.

Cui placeti, doamna? - A qui >plaisez-vous, Madame?

iti place aceasta muzica? Cette musique te >plait?

Va plac 3ceste genti din piele? - Ces sacs en cuir vallS >plaisent?

Sa tTecem la ultimul exercitiu din aceasta parte a Ieetiei. Traduceti din limba romana in limba franceza:

in aceasta incapere nu este > Dans eette piece-ci il n'y a pas


mult loc. ocaucaup de place.

Cine va pune masa in sufragerie? > Qui mellra Ie couve11 dans la salle a manger?
De ce ai cohorit in pivnita? > Pourquoi es-tu descendu dans 1a cave?

Acest tacam de argint imi place mult. > Ce enuven en argent me plait beaucoup.

Acest bufet Imi place, dar nu se potrive~te > Ce buffet-el me plait, mais if ne va pas bien
cu masa ~i cu scaunele noastre. avec nOIre table d nos chaises.

Casu13 aceea este din lemn. > Cette petite maison-Iii est en bois.

Culorile acestor perdele ne plac pentru ca > Lcs eouleurs de ces ridcaux-ci nous plaisent
se potrivesc cu covorul. paree qu'elle<; vont bien q.vec Ie tapis.

Aceasta canapes este mai pU1in confortabila > Ce canapc-ci est mains cnnfortable que ce
dedt canapeaua de hinga fereastra. canap~-la pres de la fenetre.

Nu trebuie sa ureati in pod, > II ne faut pas monter au grenier,


este periculos. e'est dangcrcllx.

Ce pui in duJapuJ tau? > Qu'esl-re que III met;;; dahs ton annoire?

Cand caloriferele sunt calde, nu este frig > Quand les radiateurs sont chauds, 11 ne fait pas
in apartament. froid dans I'appartement

Sil eumparam farfurii din plastic, > Achctons des assiettes en plastique,
sunt atat de practice in vacanta! elles sonl si pratiqucs en vaeances!

A~ vrea sii dau aceasta planta prietenei mele, > Je voudrais donner a man amie cctte plante-la.
o Sa-} placa. elle lui plaira.

Aceasta culoare se potrive~te ell euloarea > Cette couleur-la va mieux avec la coulcur de
parului meu. mes cheveux.

Acest biliat mi-a placut mult. > Ce gan;on-ci m'a beaucoup plu.

Ce culoare au acele perdele? > Ces rideaux-la, de quelle eouleur sont-ils')


LECTIA 5 - PARTEA A nOVA

Sa repetam intai cuvintele pe care Ie cunoa~te\i deja:

A Completati propozitiile in limba franceza de mai jos cu unul din euvintele urmatoare, folosind
filtrul ro~u:

1. vite repede 2. ensemble impreuna


impreuna 3. volontiers 4. rarement rar
rar

5. beaucoup mult
mull 6. toujours mereu
mereu 7. avec plaisir cu
cu placere
placere

Voi veni la voi eu placere. - Je viendrai chez vous >avec plaisir.

Hai sa mergem impreuna la tara. - Allons tous >ensemble a la campagne.


Noi invatam eu placere limba franceza. - Nous apprenons >volontiers Ie fran~ais.

Oamenii sunt rareori feriei\i! - On est >rarement heureux!

Vino repede acasa! - Viens >vite ala maison!

Te voi iubi intotdeauna. - Je t'aimerai >toujours.

Mai am multe de facut inainte - rai encore >beaucoup a faire avant


de plecare. mon depart.

B. Sa folosim coreet formele verbului etre combinate eu adjective; completAnd spatiile libere din
urmatoarele propozitii:

Marie este intotdeauna multumita. - Marie >est toujours >contente.

Astazi suntem foarte ocupate. - Aujourd'hui nous >6ommes tres >occupees.

Micuta Marie este adesea singura - La petite Marie >est souvent >seule
acasa. ' ala maison.

Sunteti obositi seara? - >f:tcs-vous fatigues Ie soir?

Ei sunt tri~ti pentm ca sunt singuri - lis >liont tri,tes parce qu'ils >sont seuls
aeasa. it la maison.

Acest loc este oeupat. Cette place >est occupce.

Sunt trist. - Je >!ill is triste .

C. Treceti propozitiile de mai jos la forma negativa:

Je suis seule 11 la maison. >Ic ne suis pas seule a la maison.


Auj ourd 'hui ils sont tristes. >AujounJ'hlli l1s nc sont pas tristes.

Est-ce que tu es occupe Ie soir? >Est-ce que tll n'es pas occupe Ie soir?

VOUS allez souvent au theatre. >Vous n'allcz pas souvcnr au theatre.

Paul travaille au bureau. :>Paul ne travaille pas au bureau.


D. Traduceti propozitii1e de mai jos in limba franceza:

Eu lucrez mult dar >Je travaille beaucoup mais


nu sunt obosita. JC ne suis pas fatigucc,

Va duceti des la opera sau >Est-ce que vom alkz sauvent a l'op.era au
la concert? au concert'?

Duminiea ei nu luereaz!l. >Le Jimanche ils ne travalliellt pas.

De ee e~ti trist? >Pourquoi es-tu triste?

Pentru eli nu merg eu voi la Paris. > Parec que je ne vais pa, avec vous a Paris.
Sambata seara suntem prea obositi >Le samedi ~Olr nOll~ sommes tmp fatigues
ea sa mergem la teatru. pour aller au theatre.

Suntem mereu impreuna. >Nous sommes toujours ensemble.

Vii? eu placere. > Tu viens':> Avec plaislr,

Sunteti obositi? Foarte. > Vous cles fatigues',' Tres.

Sa lucram mai repede! > Travaillons plus vite!

Mergem rar la concerte pentru eli. >I\ous allons rarement au concert parce que
suntem intotdeauna ocupali. nollS sommes toujours occupes.

Paul nu se duce eu plaeere la muzeu. >Paul ne va pas avec plaisir au musce.


Sa invatam acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare, fiind atenti la pronuntie:

Ie mariage >[10 maRlaj] - cununia, casnicia

I'amour(m.) >[lamuR] dragostea, iubirea

la ceremonie >[Ia sEREmoni] -ceremania

l'epoux (m.) >[lEpu] - mire, sot

I'epouse (f.) >l!Epuz] - mireasa, sotie

Ie jeune marie >[ 10 jO:n maRiE] - tanaru! sot, tanarul mire

la jeune mariee >[lajO:n maRiE] - tanara sotie, tanara mireasa

Ie temain >[IOt[m"a] - martorul

l'oncle (rn.) >[16kl] - unchiul

la tante >[lata!] - matu~a

Ie hebe >[IObEbE] - bebelu~ul

Ie prenom >[10 pREnoJ - prenumele

lenam >[\On01 -numele

les jeunes maries >[IEjOn maRiE] - tinerii casatoriti

Si acum in alta ordine:

lajeune mariee >[lajO:n maRiE] - tanara SOfie, tanara mireasa

Ie prenom >lIOpREno] - prenumele

la cerernonie >[Ia sEREmoni] - ceremonia

Ie bebe >[IObEbE] - bebelu~ul

I'oncle (m.) >[lokIJ - unchiul

I'epouse (f.) >[][puzJ - mireasa, sotie

1'amour (m.) >[lamuR] - dragostea, iubirea

Ie mariage >[10 maRiajJ - cununia, casnicia

les jeunes maries >[IEjO:n maRiE) - tinerii casatoriti

I'epoux (m.) >[IEpu] -mire, sot

Ie jeune marie >[IOjO:n maRIE] - tanarul sot, tinarul mire

Ie temain >(10 t[m"il - martorul

Ie nom >[IOn6] -numele

la tante >lla tat] -matu~a


lata acum noile cuvinte in propozitii. Cititi-Ie eu atentie ~i retineti tradueerea in Iimba romana:

Les jeunes maries se sont instal1es dans - Tinerii casatoriti s-au instalat iotr-un
un appartement au rez-de-chaussee. apartament la parter.

Nous avons assiste au mariage religieux - Am asistat la cununia religioasa


de nos amis. a prietenilor no~tri.

La ceremonie a lieu dans une eglise - Ceremonia are loc intr-o biserica
de notre quartier. din cartierul nostru.

C'est une longue histoire d'amour. - Este 0 lungii poveste de dragoste.

Je vous presente mon epoux, Madame. Vi-I prezint pe sotul meu, doamn!.

Monsieur Ie directeur viendra avec son epouse. Domnul director va veni eu sOlia lui.

Pourquoi la jeune marite est-eUe si triste? - De ce este mireasa atat de trista.?

Elle est triste parce que Ie jeune marie - Este trista pentru ea mirele
est en retard. intarzie.

Est-ce que les temoins sont necessaires au - Este nevoie de martori la


mariage civil? cununia ciila.?

Ni la tante ni I'oncle ne sont venus - Nici matu~a niei unehiul nu au venit


a ceUe ceremonie religieuse. la cununia religioasa.

Mon amie attend un hebe. - Prietena mea a~teapti un bebelu~.

Quel prenom lui donnera-t-elle? - Ce nume ii va da?

Je voudrais connaitre Ie nom de ce monsieur-lit.. A~ vrea sa cunose numele acestui damn.

Quel est Ie nom de cette rue? - Care este numele aeestei striizi?

II est marie depuis vingt ans. - Este casatorit de douazeci de ani.

Sa retinem expresiile ~i locutiunile care au aparut in propozitii:

assister a(un mariage, >lasistEa] - a asista la (0 casatorie,


une ceremonie) o ceremonie)

Ie mariage religieux > [10 maRiaj ROlijiOl - cununia religioasa

Ie mariage civil > [10 maRiaj sivilJ - cununia civila

avoir lieu > [avua:R I,OJ - a avea loc

une histoire d'amour > [L'n iSlllaR damuR] - 0 poveste de dragoste

attendre un bebe > [atiidR ~ hebE) -a a~tepta un copillbebelu~

etre marie(e) > [ctR maRiE] - a fi casatorit


Verificati daca ~titi sa foJositi cuvintele ~i expresiile noi. Completati propozitiiJe in Iimba franceza,
apoi cititi-le cu voce tare:

Aceasta dragoste a srar~it prost. - Cet >amour a mal fini.

Toate miresele trebuie sa fie - Toutes >les jeunes mariees doivent etre
frumoase ~i fericite in ziua nuntii lor. belles et heureuses Ie jour de leur >mariage.

Cind ~i unde va avea loc aeeasta Quand et ou >aura lieu eeUe


mare ceremonie? grande >ceremo11le?

Ai asistat la cununia lor eivila? - >As-tu assiste aleur >mariage civil?


Acesl film nu este decat 0 simpla - Ce film n'est qu'une simple
poveste de dragoste. >histoire d'amour.

Dupa cununia religioasa va avea loe - Apres >lc mariage religieux il y aura
a receptie intr-un hotel de lux. une reception dans un hOtel de luxe.

Eu nu beau alcool ~i nu fumez pentru eli - Je ne bois pas d'a!cool et je ne fume pas,
a~tept un eopil. parce que >j'attends un hebe.

Va invit la aceasta eeremonie, doamna, - Je vous invite aeeUe ceremonie, Madame,


eu sotul dumneavoastra. avec votre >epoux.

Martorii au venit in intarziere - >Lcs temoins sont venus en retard


la casatoria religioasa. au mariage religieux.

lat-o pe matu~a Jeanne. Ea este sotia - Voila ma >tante Jeanne. Elle est >I'epouse
unchiului meu Charles. de mon >onele Charles.

Nu cunosc niei numele niei - Je ne connais ni >le nom ni


prenumele mirelui. >Ie pf(~nom du >jcunc mane.

Marie adora bebelu~ii, - Marie adore les >bebes,


are doi ~i iI a~teapta pe al treilea. eHe en a deja deux et eUe >attend Ie troisieme.

in exemplele care unneaZ3 veti intilni fonne asemanatoare adjeetivelor demonstrative care va sunf
cunoscute din prima parte a lectiei. Acestea sunt pronume demonstrative compuse; ele inlocuiesc
substantivul. Unnariti ~i traducerea in limba romana:

Regarde les temoins! Celui-ci adroite - Prive~te-i pe martori! eel din dreapta este
c' est mon cousin, celui-Ia it. gauche c'est un ami varni meu, iar cel din stanga este un prieten
du jeune marie. al mirelui.

Tu connais ces dames? CeUe-ci a cote - Le cuno~ti pe aceste doamne? Cea de langa
de Monsieur Dupont, ,'est sa femme, celle-la qui domnul Dupont este sotia lui, iar cea care
parle avec lajeune marie-e, c'est ma soeur. vorbe~te eu mireasa este sora mea.
Dis-moi les noms de ces hommes. Alors, cellx-ci - Spune-mi numele acestor barbati. Deci, aee~tia de
pres de la fenetre ce sont les freres Duval, cellx-h\ langa fereastra sunt fratii Duval, iar eei de mai
plus loin, ce sont mes cousins Lerouge. departe sunt verii mei Lerouge.

Je voudrais parler avec des jeunes filles. Avec A~ vrea sa vorbesc eu fete tinere. Cu acelea care
celles-ci qui sont assises sur Ie canape ou avec stau pe canapea sau eu eele care se plimba
celles-la qui se promement dans Ie jardin? prin gradimi.?

lata tabelul forrnelor compuse ale pronumelor demonstrative:

singular plural

maseulin feminin masculin femioio

celui-ci (acesta) eelle-ci (aceasta) ceux-ci (ace~tia) celles-ci (acestea)


celui-I! (acela) celle-Ill (aceea) eeux-1l1 (aceia) celles-ei (acelea)

A~a cum ati putut vedea, formele eompuse ale pronumelor demonstrative se formeaza din pronumele
simple:

celul, ceux - acela, aeei


sau
celie, celles - aceea, acelea

carora Ii se adauga adverbul ci (pentru a exprima apropierea) ~i lit (pentru a exprima departarea).

Sa rezolvam aeum cateva exercitii eu formele compuse ale pronumelui demonstrativ: eompleta~i

spatiile Iibere din propozi~ii1e de mai jos. Nu uitati sa eiti\i propozitiile cu voce tare:

Nu ~tiu ce canapea sa eumpar. Aceasta este prea - Je ne sais pas quel canape acheter. >Celui-ci
scumpa ~i culoarea aceleia nu-mi place. est trap cher et la eouleur de >celui-la
ne me plait pas.

A~ vrea sa ~tiu care este sotia lui; femeia care Je voudrais savoir qui est son epouse; la femme
este a~ezatillanga Paul sau aceea care este qui est assise acore de Paul ou >celle-lilqui est
in picioare langa u~a? debout pres de la porte?

Ce farfurii yeti lua, pe acestea din - QueHes assiettes prendrez-vous, >cclles-ci


sticla sau pe acelea din plastic? en verre ou >celles-lil en plastique?

lata-i pe elevii ~colii noastre: aee~tia invatii - Voila les eleves de notre ecole: >ccux-ci
(canceza, aceia engleza. apprennent Ie fran~ais, >ceux-lill'anglais.
Sa trecem acum la ultimul exerci\iu din Leqia 5, In care veti verifiea In ee masura v-ati insu~it
materialui introdus pe pareursul acesteia.

Traduceti din limba romana in limba franeezii:

leri am asislat la cununia eivila a >Hier, j 'ai assiste au mariage civil


prietenilor mei. de mes amis,

Maine va aves loc cununia lor religioasa. >Demain aura lieu leur mariage religieux.

Aceasta ceremonie imi place multo >Cettc ceremonie me plait beaucoup.

ii cunose bine pe aee~li martari. eel de langa mire >.1e connais bien ces temoins. Celui-ci ac6te du
este unchiul roeu, iar cel care este in picioare jeune marie est mon oncle et celui-lil, qui cst
lfmga tinara mireasa este fratele ei, debout pres de la jeune mariee, est son frere.

in aceasta pivnitil sunl mai multe stide de vin, >Dans cclte cave-ci. il y a plusieurs bouteilles de
in aceea nu mai este nieiuna. vin, dans celle-lil, 11 n 'yen a plus aucune.

in acest apartament sunt mai muhe incaperi, >Dans cel apparlcmelll-ci, 11 y a plusicurs pieces,
in acel apartament nu sunt decal Irei. dans cet apparlcment-hi, il n 'yen a que trois.

hi plae aeeste perdele? Acestea din salon, >Est-ce que ces rideaux te plaisent? Ceux-ci dans
da, dar aeelea din sufragerie le salon - Qui, mais ceux-liI dans la salle iI. manger.
nu-mi plae deloe. ne me plaisent pas uu tout.

Ce culoare iti place mai mult? >Quelle couleur Ie plait Ie mieux?

Ce culoare va avea canapeaua ta? Ce canapea? >De quelle coulcur serd ton canape? Que! canape':'
Aceasta din salon sau aceea Celui-ci dans Ie salon ou cclui-hl
din camera mea? dans rna chambre?

Cum s-a sIar~it povestea iubirii tale? >Comment a fini l'histOlrc de ton amour?

Nu ~tiu ce culoare imi stii mai bine. >J y nc sais pas quelle couleur me va mieux.
Aceasta se potrive~te cu ochii mei, Cclle-ci va micux avec mes yeux,
aceea se potrive~te cu parul meu. celle-hi va lTIleUX avec Illes cheveux.

Aeesle calorifere sunt calde, dar acelea >Ccs radialeurs-ci sonl chauds, mais ceux-liI.
sunt reci. sont froids.

A~ vrea sa-ti dau un ceas din arginl. >.le voudrais te donner une montre en argent.

Matu~a noastra ingrije~te mai multe plante >\Jotrc tanle soigne plusieurs plantes
din gradina ei. dans son jardin.

Scrieti pe aceasUi fi~a numele >Ecrivcz sur ccUe fiche vOlre nom et
~i prenumele dumneavoastra, domnule! votre pH~nom, Monsieur!

Acesl dulap este din lernn, iar cel >Cette annoire-ci est en bois, celle-Ia
din camera ta de asemenea. dans la chambrc aussl.
Du-te ~i cauta paharele de cristal in bufet! > Va cherchcr les \'e1"1"e<; en cnsl<ll dam Ie buffet'

Ce oglinda iti place rnai mult, aceasta >Quclmiroir Ie plait miclix. eelui-ci
din dreapta sau cea din stanga? a droitc ou cellli-la it gauche')
Charles este foarte fericit, sotia lui a~teapta >Chark~ est [reS hcureux. son crouse attend
un copila~. un bcbe,

Aceste farfurii sunt din sticla? Acestea de pe > Est-cc que ce~ plats-ci SOllt ell velTe? Ceux-ci ~ur
masa rotunda, da. dar acelea sunt la table ronde. oui, lllais ccux-li! sont
din plastic. en plastique.

Sa exersiim acum pronuntia unor sunete:

[E] fpoux, epouse, marie, hebe, ttmoin, canap,

[e] plaire, pi~ce, buffet

["a] mimir, armoire, en bois, histDire

UJ mari~ reliiieux, salle amanger, en ari'Ot

[ II J eplllIx, ep.o..use, cllllieur, am.o..ur

[k] c.ouleur, oncJe, c.ave, ,an ape

[s] .c.eremonie, pie.c.e, .c.ivil, as.sis.ter

l R] rideau, grenier, radiateur, miroir. prenom, mariage, histoire d'amour


RECAPITULAREA LECTIEI 5
5.1. in cadrul Lectiei 5 am iotrodus unnatoarele expresii:

en cristal - de/din cristal


en verre - de/din stieHl
en plastique - de/din plastic
en argent - de/din argint
en bois - de/din lemn
en cuir - de/din piele
etre marie(e) - a fi casatorit(a)/ insurat, maritata
Ie mariage religieux - cununia religioasa
Ie mariage civil - cununia civila
une histoire d'amour - 0 poveste de dragoste

precum ~i constructiile:

aller chercher - a se duce dupaJa se duce sa caute


aller bien avec - a se potTivi CU, a merge ell
assister a (un mariage, une ceremonie) - a asista 1a (0 casatorie, 0 ceremonie)
avoir lieu - a avea loc
attendre un hebe - a a~tepta un copil~

Am introdus ~i intrebarea:

de quelie couleur ... ? (de) ce culoare... ?

5.2. V-ati insu~it fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative:

ce (garc;on)-ci acest haiat


ce (ganroo)-Ia aeel baiat
eet (homme)-ci - acest barbat
cet (homme)-Ia - acel barbat
ceUe (plante)-ci - aceasta. planta
cette (plante)-Ia - acea planta
ces (Iivres)-ci - aceste cacti
ces (livres)-ci aceJe cacti

A~a cum rezulta din exemple, substantivul se ana plasat tntre cele doua elemente ale acestor
fonne iar genullui este acela~i cu genul adjectivului. PrimeIe elemente : ce, eet, cette, ces sunt
formele simple ale adjectivului demonstrativ.
Adaugam al doilea element -ci sau -iti pentru a exprima no!iunea de apropiere sau de departare
~i mai ales pentru a opune doua substantive de acela~i gen:

Ce gar~on-ci est grand, ce gar~on-Ia - Acest hiiat este mare, acel baiat
est petit. este mic.
5.3. in afara fonnelor adjectivelor demonstrative care insotesc un substantiv, am introdus ~i formele
compuse ale pronumelor demonstrative care inlocuiesc substantivul:

Celui-ei est petit, celui-IA est grand. - Acesta este mie, aeela este mare.

Cel1e-ci est belle, celle-lil est laide. - Aceasta este frumoasa, aceea este uratlL

Ceux-ci sont gais. ceux-1l1 sont tristes. Ace~tia sunt veseli, aceia sunt tri~ti.

Celles-ci sont simples, celles-li - Acestea sunt simple, acelea


sont compliquees. sunt complicate.

Va atragem atentia asupra faptului cil la plural sunt forme diferite pentru masculin ~i feminin:
ceux, celles:

5.4. lata prezentul verbuluiplaire, pe care I-ati intalnit mai devreme:

je plais nous plaisons

tu plais vous plaisez

it plait ils plaisent

on elle plait elles plaisent

Acest verb este adesea insotit de prepozitia 8:

Tu plais aMarie. - ii placi Mariei.

Elle plait aux gar~ons. - Ea place baietilor.

Perfectul compus se fonneaza din prezentul aUKiliarului avoir + participiul trecut: plu (j'ai
plu, tu as plu etc.). Viitorul se fonneaza din infinitivul verbului, suprimand -e final ~i adaugand
tenninatiile:

-ai, -as, -a, -ODS, -ez t -ont: je plairai, tu plairas etc.

In felul acesta se formeaza viitorul majoritIllii verbelor tenninate in -re:

attendre - j'attendrai, tu attendras etc ....

apprendre - j'apprendrai, tu apprendras, etc.


TEMA PENTRU ACASA 5

A Traduceti propozitiile unnatoare in limba romana;

1. Ce sac-ci est en cuir, celui-lii est en plastique.

2. Ces jeunes maries attendent un hebe.

3. Mon prenom plait beaucoup ei mon mario

4. Quand est ou la ceremonie auratelle lieu?

5. Dans la salle ei manger Ie buffet ne va pas du tout avec la table.

6. Pourquoi ces rideaux ne te plaisent pas?

7. C'est la couleur de ton canape qui ne me plait pas.

B. Traduceti propozitiile unnatoare in franceza:

I. A~ vrea sa-ti dau ceva din argint.

2. Am coborit in pivnita, tatal meu a ureat In pod.

De ce este acest calorifer cald ~i eel din sufragerie rece?

4. imi stau bine aeeste culori?

5. Veti asista la cununia religioasa?

6. Prive~te aeeste doua tinere sotii: aceasta are deja un copil, aeeea a~teapta unul.

7. Povestea ei de dragosle nu poate sa sraqeasca bine.

C. Recopiali propoziliile de mai jos dupa ce a~i corectat gre~elile. in fiecare fraza este 0
gre~eaHi:

I. Cet miroir-ci te plait?

2. II Ya deux temoins, celui-ci est man ami, ceux-lei est Charles Dupont, Ie fcere de la
mariee.

3. Cette couleur ne vont pas bien avee mes yeux.

4. Dequel couleur sont tes nouvelles robes?

5. Celle-ci est blanche, celie-Iii est verte.


LECTIA 6 - PARTEA iNTAI

Ca de obicei la inceputul lectiei, va propunem sa recapitulati materialul din Lectia 6 din cursul de
franceza pentru incepatori, rezolvand urmatoarele exercitii:

A. Completati propozitiile de mai jos cu unul din unniitoarele cuvinte:

1. Ie travail 2. la musique 3. la danse 4. Ie concert 5. Ie sport

6. la promenade 7. la mer 8. la montagne 9. la campagne IO.I'ami

11. l'amie 12. Ie frere 13. la soeur 14. Ie livre 15. Ie cabier

16. Ie crayon 17. Ie stylo-bille 18. Ie sac

Da-mi un caiet. ~ Donne~moi >un cahler.

imi place aceasta munca. - J'aime ce >!r<lvail.

Cine merge cu voi la munte '! - Qui va avec vous a >1.'1 lTIDnlaglle'?

Nu cunosc acest dans. - Je ne connais pas cette >dansc.

EI canta bine concertele lui Chopin. - II joue bien >les (OIlCWS de Chopin.

Cainele este cel mai bunprieten a1 omului. - Le chien est Ie meilleur >ami de l'homme.

Plimbarea va fi lunga. - >La promenade sera longue.

Unde ai pus creionul lui Michel? - Ou as-tu mis >Ic criJyon de Michel?

Geanta pe care 0 prive~ti este din piele. >Le S<lC que tu regardes est en cuir.

Nici 0 munca nu-I intereseaza. - Aucun >tra\'ail ne I'interesse.

Seara vom asculta muzica. - Le soir nous ecouterons de >1a ll1usique.

AI cui frate e~ti tu? - De qui es-tu >le frcrc?

imi place sa petrec vacan~ la lara sau - J'aime passer les vacances a >1a campagne au
la mare. a>Ia mer.
Sora lui a citit multe carti. - Sa >s~UI' a lu beaucoup de >Iivres.

Mi-am cumparat un nou pix. - rai achete un nouveau >srylo-bille.

B. Completa\i propozitiile eu adjectivele posesive corespunzatoare:

Prietenul tau ~i prietena mea merg eu noi - > Ton ami et >lllon amie vont avec nOlls
la tarit a1a campagne.
Mama lui prefera munca in gradina. - >Sa mere prefere Ie travail dan.s Ie jardin.

Fratelui ei ii place mai mult filmul - >S[)O frere prtfere Ie cinema


decat teatruL au theatre.

Toata familia ei detesta pisicile. - Toute >~a famille diteste les chats.

Caietul lui este pe cartea mea. - >Son cahier est sur >l11on livre.
Comp1etali propoziliile in limba franceza:

Prefer sa rna plimb decat sa rna uit - Je prefere les promenades


la televizor. > ala (eIe

Sora ta este 0 fata buna. Ta sreur, est une > bonne fille

Nu merg niciodata la opera. - Je ne vais > jamaisa l'opera.

La cine vom merge in aceast3 sears? - > ('he? quiirons-nous ce soir?

Tinerii prefera muzica - Les jeunes gens prererent la musique


modem a celei c1asice. > modt:rne a la musique classique.

Fetele tinere nu vor sa fie grase. - Les jeunes filles ne veulent pas eke > grosse"
Ea nu este chiar a~a de slaba. - Elle n'est >pas du toutsi > mince

Aeeasta Carte este foarte interesanta. - Ce livre-ci est tres > interessam

Adori aceasta femeie? Nu, deloe! - Tu >adorescette femme? Ncm, >pas du tout

Nu sunteti obosita, domni~oara? - VOllS n' etes pas fatiguee, Mademoiselle?


Ba da, pUlin. Si, >un PCll

(Eu) detest toate ceremoniile. Je >detestetoutes les ceremonies.

.,"]
Trecem acum la vocabularul nOll. Cititi eu voce tare, clar, cuvintele noi ~i
retineti traducerea lor in Iimba romana.

Ie fiance >[10 tla~E] - logodnicul

Ia fiancee >[Ia fiiisE] - Iogodnica

la bague >[Ia bag] inelul

les fian~ailles >(IE fiiisai] - logodna

Ie voyage de noces >(10 v"aiaj dO nos] - calatoria de nunta

Ie menage >[IOmEnaj] menajul

Ia qualite >[Ia kalitE] - calitatea

Ie defaut >[IOdEfo] - defectul

Ie caractere >[10 kaRakteR] - caracterul

Ie divorce >(10 divoRs] - divortu1

la mort >[lamoR] - moartea

Ie veuf >[10 vO:1] - vaduvul

la veuve >[lavO:v] - vaduva

~i acum, intr-o alta ordine:

Ie caractere >( 10 kaRakteR] - caracterul

les fian~ail1es >[lE fiasai] Iogodna

la mort >[lamoR] - moartea

la hague >[Ia bag] - inelul

Ie divorce >[10 divoRs] - divortul

la fiancee >[la fiibE] - logodnica

Ie voyage de noces >[ 10 v"aiaj dO n()~] - calatoria de nuntii

Ie menage >[10 mEnaj] - menajul

la veuve >[la vO:v] viduva

la qualite >[Ia kalitE] - calitatea

Ie veuf >[IOvO:f] - vaduvul

Ie defaut >[JOdEfo] - defectul

Ie fiance >[10 fiiisE) - Iogodnicul


Citi~ cu voce tare propozitiile de mai j05, in care au fost introduse cuvintele noi. Retineti traducerea lor.

Ce soir, je vous presenterai mon fiance. - Asta seara vi-I voi prezenta pe logodnicul meu.

Personne ne connait sa fiancee. - Nimeni nu 0 cunoa~te pe logodnica lui.

Montre-nous 13 bague de fiancailles! - Arata-ne inelul tau de logodna!

Nos fiancailles ne seront qu'une petite - Logodna noastra nu va fi decat 0 mica


rete de famille. sarbatoare in familie.

OU voulez-vous partir en voyage de noces? - Unde vreti sa plecati in calatorie de nunta?

Qui s'occupera du m~nage? - Cine se va ocupa de menaj?

Notre fille et votre fils font bon menage. Fiiea noastra ~i fiuI vostru se impaca bine.

Ce jeune homme est plein de qualites. - Acest tanar este plin de calitati.

Ses defauts ne sont pas si graves. - Defectele lui nu sunt atM de grave.

Heureusement Ie caractere de son epouse - Din fericire caracterul sotiei lui


a beaucoup change. s-a schimbat mull.

Qui a demande Ie divorce? Lui ou elle? - Cine a eerut div0rtul? EI sau ea?

La mort de sa femme I' a rendu - Moartea sOliei lui I-a facut


tres malheureux. foarte nefericit.

Etes-vous un homme marie, celibataire, - Sunteti insurat, celibatar,


veuf ou divorce? vaduv sau divortat?

II veut se mariee avec une jeune veuve. - Vrea sa se casatoreasca eu 0 tanara vaduva.

Ce veuf doit se remarier. - Acest vaduv trebuie sa se recasatoreasca.

Je ne voudrais pas marier rna fille aeet homme. N-a~ vrea sa-mi marit fiica cu acest barbat.

Relineti locutiunile ~i expresiile pe care le-ati intalnit in propozitiile de mai sus:

la bague de fiancailles >[la bag dO f,asaij - inelul de logodna

s' occuper du menage >[sokUpE dO mEnajJ - a se ocupa de menaj

faire bon mauvais menage >[ feR btl, move mEnaj] ~ a avea 0 easnicie fericita/
nefericita, a se intelege bine/ a
nu se intelege bine

etre plein (pleine) de qualit~s >[ ctR pIc (plen) dO kalilEJ a fi plin (plina) de calitati
demander Ie divorce >[ dOmadE 10 divoRs] - a cere divoI1ul

rendre malheureux (malheureuse) >[RadR maJORO: (maIORO;j - a face nefencit(a)

etre celibataire >[ etR sElibateR] - a fi celibatar

etre divorce(e) >[ etR divoRsE] - a fi divortat(a)

etre veuf (veuve) >LetR vO:1'(vO:v)] a fi vaduv (vaduva)

se maner avec ... >[sO maRiE avck] a se casatori / insura,


marita eu ...

se remarier >[sO ROmaRiE] a se recasatori

marier it (avec)... >[ maRiE a (avek)J - a casatori cu

Verbul rendre se conjugii co verbul vendre.

Vom introduce expresiile de rnai sus in propozitii; traduceti in limba ramana aeeste propozitii:

C'est a toi, ceUe hague en argent? > Acest inel din argint c~te al tau')
Qui, c'est rna hague de fian~ailles. Da, cslc inelul meu de logodna.

Toi et moi ferans bon m~nage. > Tu ~i cu mine ne vom in~elege bine.

Moi,je n'ai pas heaueoup de qualites, rnais toi, > Eu nu am mulle calila(l, dar tu
tu en es pleine. e~ti plina de calitati

Je ne comprends pas comment elle > Nu int;eleg cum de a putut


a pu demander Ie divorce a son mario cere divoqul so\ului ei.

Je ne veux plus etre c~libataire, > Nu mal vreau sf\ fiu cchbatar,
je voudrais me marier. a~ vrea ,;1 ma casatoresc.

Elle n'est plus sa fiancee, eUe lui a rendu > Ea nu mai estc logodniea lui, i-a dat inapoi
sa hague de fian~ailles. inelul de logodna.

Monsieur Lerouge est veuf depuis cinq ans. > Domnlll Lcrouge csle vaduv de cinci ani.

Rends-moi tout ce que je t'ai donne! > Dil-lnl inapOl tot cc Ii-am dat!

Avec qui t'es-tu mariee? > Cu cine tc-ai manlat'.'

Ce veuf ne veut plus se remarier. > Acest vaulIv nu mai vrea sa se rccasatoreasca.

lIs marient leur fille a (avec) un homme > Ei i~i maritf\ fata cu un barbat
qui ne lui plait pas. care nu-i place.
II est marie? Non, divorce. > Este insurat? :-Ju, divoqat.

Ma femme ne veut pas s'occuper >Sotia mea nu vrea sa se ocupe


de notre menage. de gospodarie.

Ati retinut substantivele ~i expresiile noi? Completati spatiile Iibere din propozitiile in limba franceza:

Cand va avea loc logodna voastra? Quand auront lieu vos >fian~aillcs?

Acest inel nu-mi place. - Cette >bague ne me plait pas.

Visez la 0 lunga calatorie de nunta in Italia. - Je reve d'un long >voyage de noces en Italie.

Sotul meu are mai multe ealitati decat defeete. - Mon mari a plus de >qualites que de >defauts.

Cu toate defeetele lor cum vor putea - Avec tous leurs defauts comment pourront-ils
sa se in\eleaga? >fairc bon menage?

Dupa moartea mea poti sa te recasalore~ti - Apres rna >mor1, tu peux te >remarier
cu fata aeeea. avec cette tille-ii.

Nu-mi cere divortul, nu voi fi - Ne me >demande pas led i vorce, je ne serai


niciodata de aeord! jamais d'accordl

Jeanne va fi nefericita eu logodnicul sau, >Le fiance de Jeanne la reodra malheureuse,


a~a cum au fost multe alte fete comme iJ a rendu malheureuses plusieurs filles
inaintea ei. avant.

De ee vrea tatal tau sa te insoare - Pourquoi ton pere veut-il te >marier


eu aceasta vaduva? avec cette veuve?

Este plin de defecte dar il iubesc ~i vreau - 11 est >plein de dUauts mais je I'aime et je veux
sa rna marit cu el cat mai repede. >me marier avec lui Ie plus vite possible.

Aeeasta femeie divort;ata vrea sa se recasatoreasca - Cette femme >divorcee veut se remarier
ell primul ei sot. avec son premier mario

Sunteti tot celibatar, domnule? - Vous etes toujours >celibataire, Monsieur?

Logodnica dumneavoastra are un caraeter urit, - Votre >fiancee a un mauvais >caractere,


toata lumea 0 cunoa~te. tout Ie monde la connait.

Sunt 0 femeie independenta, Je suis une femme ind~pendante,

deci nu rna marit. alors je ne me >marie pas.

in aeeasta gospodarie nimeni nu face nimic. - Dans ce >menage, personne ne fait nen.
Urmeaza partea de gramatica.

Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, aeordand 0 aten!ie speeiala verbelor scrise cu caractere
ingro~te, ~i relineti traducerea lor in Iimba ramana:

J'etais deja mariee quand >[jcle deja maRIE kil - Eram deja maritata
je I'ai connu. jO IE konU] cand I-am cunoscut.

Tu etais heureux avec >[tU etczORO: - Erai fericit


ta femme? avek ta fam] eu sotia ta?

Marie etait tres jeune >[maRi Ete tRejO:n - Maria era foarte tanara
quand elle s'est mariee. kiitcl ~e maRil<~] dnd s-a maritat.

Quand nous etions jeunes >[ka nuzetio jO:n - Cand eram tineri
tout etait facile pour nous. tutcte fasil puR nul totul era u~or pentru Doi.

Vous etiez fiances quand >[ vuzetiE fiil,[ ~ Erati logoditi


elle est partie? kate1 e paRti] dnd ea a plecat?

lis etsient maries depuis >[ilzete maRiE dOpUi - Erau casatoriti de


vingt ans quand il a demande vet a kiitil a dOmiidE dou3zeci de ani cand el a cerut
Ie divorce. 10 divoRs] divortul.

Cuvintele evidentiate sunt forme Ie verbului eIre la timpul imperfect (imparjait).

lmparfait este timpul care exprima 0 actiune de durata sau care se repeta
in trecut. il folosim adesea in relatari ~i descrieri.

Formam imperfectul adaugiind la radacina persoanei I plural a timpului


prezent, tenninatiile -ais, -ais, -ait, -ions, -iez, -alent.

Verhul etre, folos;t in exemplele de mai sus, face excep!ie de la aceastii regula, rtidiicina lui fUnd
IIeregulata:

i?lre noussommes -j'etais

Exemplele de mai jos ilustreaza felul in care se formeaza imperfectul:

avoir nous av -ons - j'avais

parler nous pari - ons - je parlais

rendre nous rend - ons - je rendais


Vom folosi imperfectul in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie eu voce tare, acordfmd atentie traducerii
in romana:

NOlls assist ions a tous les anniversaires - Participam la toate aniversarile


de notre famille. din familia noastra.

Tous les soirs ils allaient au cinema. - in fiecare seara se duceau la cinema.

Paul passait beaucoup de temps dans sa chambre. - Paul petrecea mult timp in camera lui.

Les rideaux n'allaient pas bien - Perdelele nu se potciveau bine


avec 1a couleur du tapis. eu culoarea covorului.

Quand vous etiez jeune, Madame, vous plaisiez - Cand erati mai tanara, doamna, toatA lumea
a tout Ie monde. va placea.

1'aimais toujours Ie printemps. imi placea intotdeauna primavara.

Tu etais un jeune homme plein de qualites (Tu) Erai un tanar plin de ealitati
quand tu res marie. eand te-ai casatorit.

Chaque matin elle prenait son petit dejeuner - in fieeare dimineata (ea) i~i lua micul dejun
a 8 heures et apres elle s' occupait du menage. la ora 8 ~i apoi se ocupa de gospodArie.

Tous les jours nous faisions les aehats - in fiecare zi mceam cumparaturile
a la meme heure. la aceea~i ora.

Elles se promenaient souvent dans la foret. - Ele se plimbau adesea in padure.

Daca in propoziriile care se reJera fa 0 acfiune dill !recut avem expresii de tipul:

taus les JOUTS - in jiecare zi/ ill foate zilele

chaque mafin - infiecare dimineafd

toujours - intofdeauna. mereu

SDuvent - adesea

Jolosim intotdeauna imperJectul.

Rezo!va\i urmatorul exercitiu; yeti putea exersa astfeJ imperfectul. Comrletali ProPoziliile in limba
franceza eu forma potrivita a verbului la imperfect ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:

Parintii no~tri se intelegeau foarte bine. - Nos parents >faisaicnl toujours bon menage.

Ea era divortata dnd I~a cunoscut pe Pierre. - Elle >etait divorcee quand eIle a connu Pierre.

Glnd sotul lui Jeanne a avut un accident, - Quand Ie mari de Jeanne a eu un accident,
ea a~tepta un copil. elle >,Iltendait un bebe.
Ace~ti barba~i Mceau nefericite Ces hommes-ci >rcndaient malheurcuses
toate femeile pe care Ie cuno~teau. toutes les femmes qu'ils >connaissaient.

Acest vaduv venea adesea sa ne vada-. - Ce veuf>vcnait souvent nous voir.

Plecai intotdeauna in Halia - Est-ce que tu >partais toujours en vacanees


in vacanta? pour I'Italie?

Nu-mi placea aceasta culoare, - Je >n'allnais pas cette couleur.

in fiecare dimineata ne sculam la ora 7 - Tous les matins nous nous >levions a 7 heures
~i taceam un du~. et nous >prenions une douche.

Cuno~teati acest secret? - >Connaissicz-\lous ce secret?

Da, il cuno~team de eateva luni. Dui, nous Ie >connaissions depuis des mois.

Sil trecem la ultimul exercitiu, recapitulativ. Traduceti urmatoarele propozitii in limba franeeza.:

De ce i-ai dat inapoi inelul > POUl-quoi lui as-tu rendu la bague
de logodna? dt: fian~ailles?

Logodna noastra va avea loc eu doua luni >Nos fian~ailles auront lieu deux mois
inainte de casatorie, avant Ie mariage.

Caracterul tau nu-mi placea deloc. >Ton caractcre ne me plaisait du tout.

Se intelegeau bine ~i nu s-au gandit > lis fal,aiellt bon menage, ils n' ont jamai~
niciodata la divort. pense au divorce.

o pOli face ferieita pentru toata viata! > Tu peux la rcndre heureuse pour toure sa vie!

Casatoria I-a schimbat; inainte, Paul era plin >Le mariage I'a change, avant, Paul etait plein
de calitati. de qualitcs.

Am fost celibatar timp de patruzeei de ani, >J'Ctais celibataire pendant quarante ans,
acum a~ dori sa rna casatoresc. main tenant fai enV1C de me marier.

Aceasta vaduva n-are nici un cusur. >Cettc \leuve est sans delaut.

Dare domnul Leblanc se va recasatori > Est-ce qu'apres la m0l1 de sa femme Monsieur
dupa moartea sotiei sate? Leblanc sc remariera?

Nu vreau sa-mi marit [ata eu un om divortat, >Je ne veux pas marier ma fille a un homme
dar (ea) e nebuna dupa el. divorce, mais elle est folie de lui.

Logodnicii visau adesea la calatoria lor > Les fiances revaient souvent II leur voyage
de nunta ~i la casa lor. de noces et a leur propre menage.
LECTIA 6 - PARTEA A nOUA

Scopul acestei patti din lectie este de a fixa materialul introdus in prezentul eaie!. Daca constatati eii
ou vi I-ati insu~it coreet, repetati piiJ1ile din material care v-au ridicat probleme.

incepem printr-un exercitiu de lectura:

Notre maison
~ ~ ~
Quandj'etais petite I toute rna famille habitait ensemble I dans une grande maison.11 Dans
~ ~ ~ ~
cette maison I il Yavait plusieurs pieces. II Au rez-dc-chaussee I se trouvait une cuisine, I
~ ~ ~
la salle a manger 1et un grand salon. II Nous prenions I taus les repas dans la grande salle A
~ ~ ~ ~
manger. I I Chaque soir I douze personnes I se mettaient a table. II Tout Ie monde etait
~ ~ /' ~
content I et on parlait beaucoup.11 Au premier etage I il Yavait des chambres d'enfants, I
~ ~ ~ ~
la chambre de nos parents, I deux chambres d'amis 1 et deux salles de balns11 Nous, I
~ ~ ~ ~
les enfants, I nous aimions jouer au grenier I ou dans la cave. II Un gros chat I et un petit
~ ~ ~
chien I nous accompagnaient toujours. II Quand it faisait beau I nous passions beaucoup de
~ ~
temps libre I dans Ie jardin.11
~ ~ ~
Maintenant que je suis vieille Ije pense beaucoup a. ce temps-Is I quand j'etais jeune.11
~ /' ~
C'est triste, I rnais Ie temps de majeunesse I ne reviendra plus. I I

Une invitation a un mariage


~ ~---.
- Tu sals,l nous sommes invites a un mariage. !I
~
- Qui va se marier?1
~ ~ ~
- C'est Paul.I I II ne veut plus etre celibataire.11
~ ./'
- Avec qui se marie-t-Il?
~ ~ ~
- Sa fiancee est une jeune fille I qui travaille avec lui I dans son bureau. II
/' ~
Depuis quand I sont-ils fiances? II
~ ~ ~ ~
- Je ne sais pas. I Je crois que les fian~ailles ont eu lieu I it Ya deux ou trois mols. i I
/' ~
Paul a donne une tres belle bague I a sa fiancee. I I
~ /I
- Nous assisterons a la ceremonie religieuse i ou civile? II
~
- Je voudrais aller au mariage religieux.11
/'
- Est-ce que les jeunes epoux partiront en voyage de noces? I I
/' ........
- Its y revent. ! I
/' /'
- Penses-tu qu'ils feront bon menage? II
/' /' ........
- Qui salt... i I Paul a beaucoup de defauls... 11
/' ........
- II n'y a pas d'homme sans defauts...
/' /I /'
Mais sa fiancee, I au contraire, I eIle est pleine
........
de qualites. II

Traduceti din limba Omana in limba franceza:

Nu intram decat rar in aceasta incapere > Nous entrons nm:mcnt dans cette piece
din pivniti. de la cave:.

Sa urciim repede in pod! > Allons vile au grcnier!

Prefer culoarea acestei canapele decat > Jc prHcre 1a cauleur de ce canape-ci a Ja coulcur
pe a aceleia. de eclui-Ill,

Am asistat la ceremonia religioasa > Nnus avons assiste it eclte cercmonie religicuse
cu placere. aveC plaisir.

StiHeam adesea cu totii > Nous etions souvcnl [ous ensemble


in sufragerie. dans la salle it manger.

Aceastii tanira este tristi pentru cil. > Celtc jeune lllJc esl tristc parce que
logodnicul ei nu i-a dat inel SOil flancc lle lui a pas donne de bague
de logodna. de fian~aiIJcs.

Perdelele din salon nu se potrivesc bine > Les ridcaux dans It: salon ne \iont pas bien
cu acest covor verde. avcc ce lapis vert.

Matu~ij mete ii placeau (intotdeauna) planteIe. > Ma tanh: aimailloujollrS \cs pI antes.

Casatoria civila va avea loc sambiitil. > Lc mariagc civil aura lieu samcdi,
iar cisAtoria religioasa duminica. ct Ie mariagc rcligieux, dimanche.

Da-mi banii inapoi! > Rends-nIoi mOil argent'

De cand e~ti vaduv? > Depuis quand c,,lu vcur?

Domnu! Dupont era divortat de cinci ani > Monsieur Duponl ctait divorce depuis cinq ans
cind s-a recAsatorit. quancJ il s'est remaric.

Barbatu! cu care se casil.tore~te fata dvs. > L 'homme avec qui volre tllle se marie
esle celibatar? cSI-il cc1ihataire?

De ce nu cereti divortul. domnule? > Pourquoi Ile demandel-vous pas Ie divorce,


Sotia dumneavoastra eSle plina de defecte. Monsieur? VOlre fcmme esl plcine de defauts.

Dar (inca) 0 iubesc, Is fel ca in > Mais jc l'aimc Inujnurs, comme


ziua casiUoriei noastre! Ie jour de noIre mariage!

Nu trebuie sa te mariti cu Pierre, > Iu IlC lIois pas It: marier awe Pierre,
el flcea nefericile toale femeile il rcndait l1lalheureux toules les femmes
care il iubeau, qui r aimaicnt.
Dupa moartea sotiei mele > Apres la mort de ma femme.
m-am ocupat de gospodArie. jc m 'occupais du m~nagc.

Cuno~ti povestea dragostei lor? > Est-ce que tu connais I'histoirc de leur amour'?

So\UI dumneavoastra va fi martor la casiitoria lor? > Votrc epoux sera tellloin a leur mariage?
Ce nume vrei sa dai copilului > Qud prc!lom vcux-Iu donner au hebe
pc care iI a~tep\i? quc Iu attends?

Eram intotdeauna fericita cand ~teptam > .1'ctais loujours hcurcusc quand j'attcndais
un copil. un bebe.

Cunoa~te\i numele > E,t-ce que vous eonnaissez Ie nom


unchiului tinerei mirese, domnule? de I'ondc de la jcune marice, Monsieur?

Caraeteml ~i toate calita~le durnneavoastra > Voln:: earaeten: d lou!cs vos yualilC:s
ne plae mult, doamna. nous phlisenl bcaucoup, Madame.

So\UI meu a placut-o dintotdeauna pe Marie, > Maric plaisait toujours a mon mari,
ea i-a placut ~i fiului meu. Mie nu-mi va placea cUe a plu aussi a mon fils. Elle ne me plaira
niciodatll.. jamais.

De ce nu ati plecat in > Pourquoi n 'Ctcs-vous pas partis en


ciiHitorie de nunta? voyage de noces?

Completati ProPoziliile in limba jrallcezii:

Ce culoare au perdelele - >De qudk couleur sont les rideaux


din camera ta? dans ta chambre?

Aceasta culoare ne se potrive~te ell ochii tai. - Celie cQuteur ne >va pas bien avee tes yeux.

Tu i-ai pliicut dintotdeauna acestui viiduv. - Tu plaisais toujours >:1 ce veuL

o cuno~ti pe aceasta taniira? - Connais-tu >cellI.: jeune fille?

Aceasta de langa fereastra sau aceca - >Cdlc-ei a ctllC de la fenetre au >celie-la,


care sta pe canapea? qui est assise sur Ie canape?

Acest tanM este plin de calita\i, - Ce jcunc hommc-ci est plein de qualites,
acela nu are decat defecte. cdui-liI n'a que des defauts.

Am primit de la logodnicul meu - rai re9u de man fiance


un incl de argin t. une belle hague >en argent.

Nu cumpar nimic din plastic. - Je n' achete rien >en plastique.

Toate oglinzile ~i paharetesunt din crista\. - Taus nos miroirs et vcrres son! >en cristal.

Casiitoria m-a fiicut fericit. - Mon mariage >111' a rcndu heurcux.

in fieeare diminealii rna ocupam de gospodarie. - Tous les matinsje >m'occupais du menage.
Parintii mei se intelegeau foarte bine - Mes parents faisaient tres bon >mcnage
cand crau tineri. quand ils etaient jeunes.

Cllnd a avut loc ceremonia? Quand >a eu lieu cette ceremonie?

Casatoria rcligioasa nu va avea lac. - Le mariage >rcligieux n'aura pas lieu.

Cand eram tanara visam la 0 Quand >j' etais une jeune fille je revais
calatorie de nunta lunga ~i romantica. >d'un voyage de noces, long et romantique.

Va prezentam acum ciiteva serii de clivinte vom exersa cu ajutorul ciitorva pronuntia unor sunete.
Citili-Ie, eli voce tare:

[E] - Ie fiance, Ie menage, la qualite., Ie celibataire

[e] - Ie caract~re. Ie celibatiilre, plaisiilent

[0] - Ie V!llif, r~marier

[a} - les fi~~ailles, r~dre, dem!!!lder

[k] Ie .aratere, la .!l!Jalite, s'o..uper

[s] - Ie fiane, Ie voyage de noes, Ie divore, elibataire

[j] Ie mena~, Ie voya~, Ie maria~

[g] - la hague
RECAPITULAREA LECTIEI
, 6

6.1. in cursul Lecliei 6 am introdus urmlHoarele expresii:

faire bon (mauvais) menage - a (nu) se intelege (bioe)

s'occuper du menage - a se ocupa de gospodarie

faire bon / mauvais menage - a avea 0 casnicie fericita / nefericita,


a se intelege bine / a nu se in\elege bine

etre plein (pleine) de qualites (defauts) - a Ii plin (plina) de calitati (defecte)

demander Ie divorce - a cere divortul

rendre malheureux (heureux) - a face nefericit (fencit)

se maner avec... - a se casatori cu...

se remaner - a se recasatori

marie(e) a(avec) - (casatorit)a eu ...

etre celibaiaire - a Ii celibatar

eIre divorce(e) - a fi divortat(a)

etre veuf(veuve) - a fi vaduv (vaduva)

6.2. Am introdus un timp nou: I 'imparfait (imperfectul).

Jrnperfeetul este timpul ce exprima 0 aetiune de durata din trecut sau care se repeta in trecut.
Este timpulla care se Cac relatarile. Este adesea inso!it de urmatoarele expresii:

tous les jours - in fiecare zi, in toate zilele

chaque matin (soir) - in fiecare dimineata (sear!)

toujours intotdeauna

souvent - adesea
Imperfectul se fonneaza adaugand la radacina persoanei I plural tenninatiile: -ais ", -ais,
-ail, -ions, iez, -aient.

Exemplu: prezent: nOllS ~ons

imparfait: je parlais

tu parlais

il parlait

nous parlions

vaus parliez

ils parialent

Exceptie de la regula: verbul eire a carei radacina 18 imperfect este neregulata:

present: nous sommes

imparfait: retais
TEMA PENTRU ACASA 6

A Traduceti in limba roman a:

1. Pendant les fian9ailles Paul a donne une belle bague a sa fianeee.


2. Mon mari etait un homme plein de qualites.

3. Je ne voudrais pas te rendre malheureux.

4. n n'a pas envie de se remarier.


5. Mon earaetere ne Ie plaira pas, fai plus de defauts que de qualites.

6. Ne la marie pas a ee vieux veuf!

7. II lui demandait sauvent Ie divorce, mais elle n'etail jarnais d'aeeard.

B. Tradueeti in limba franceza:

I. Vrei sa te ocupi de gospodarie?

2. Jeanne ~i Charles nu vor avea 0 casiHorie fcrieita.

3. Dupa elliatoria noastrll de nunta ii cuno~team toate defeetele.

4. Da-mi inapoi indul (tau) de logodna. Nu vreau sa rna mai insor!

5. Ai fast multa vrcme celibatar?

6. Logodnicii nu vad decat calitatile lor.

C. Rescrie\i propozi!iile de mai jos corectand gre~elile. in fieeare propozitie este 0 gre~eala:

I. Taus les jours i1s ant alles a la promenade avee leur hebe.
2. Quand j'etais eelibataire jc s'occupais de man menage.

3. Ce hague en argent ne me plait pas du tout.

4. Quand ils etaicnt jeunes ils habitent une petite maison.

5. II Ya dix aos oous sortons souvent Ie sair.


.
VOCABULARUL LECTIILOR 5 SI 6 .
aller bien avec ... >[ alE bie avek] - a se polrivi cu, a merge cu

allcr chercher >[ alE ~cR~E] - a se duce dupii./sa caute/ sa aduca

I'amour (m.) >(lamuR] - dragostea

I'argent (m.) >[laRja] - argintul; banii

(en) argent >[5. aRjii] - din argint

I' armoire (f.) >[laRmuaR) - dulapul

ass~l"(a) >[asistE] - a asista

la bague >[Ia bag] - inelul

Ie bebe >(IObEhE] - bebelu~ul, copilul

Ie bois >[IObUa] -Icmnul

(en) bois >[a b"a] - din lemn

Ie buffet >[10 bUfe] - bufetul

Ie canape >[ 10 kanapE] - canapeaua

Ie caractere >[10 kaRakter} - caracterul

la cave >[la kav] - pivnija

(ctrc) celibataire >[ ctR sElibateR] - (a Ji) cehbatar

cdle-ci >[ sel si} - aceasta

cellc-Ia >[sella] aceea

celles-ci >[ scl si] - acestca

celles-Ia >[sclla] - acelea

celui-ci >[sOlUi si] - accsla

celui-la >(sOIUi la] - acela

ccuxci >[50 si] - ace~tia

ccux-la >[sOla] - aceia

la ceremonie >fla seRemoni]. - ceremonia


Charles >[ ~aRl] - Charles

civil, -e >[ sivil] - civil. -3

la couleur >fla kuIO:R] - euloarea

(de queUe) couleur...? >f dO kcl kuIO:R] - (ee) euloare (are) ...

Ie cristal >[10 kRistal] - cristalul

(en) cristal >[a kRistalJ - din eristal

Ie cuir >flO kUiRJ - pielea

(en) cuir >f it kUiRJ - din piele

Ie dCfaut >[ 10 dEfo] - deCeetul

demander Ie divorce >[ dOmadE 10 divoRs J ~ a cere divort;ul

(eire) divorce(e) >[ ctR divoRsE] - (a fi) divortat(a)

l\~poux (m.) >f !cpu] - sotul

l'epouse (f.) >[ Iepuz] - sotia

fa ire bon (mauvais) menage >[ feR bo (move) menaj] - a se inlelege bine/a nu se inlelege

les fian~ailles (fpl.) >[ 10 fiasai] - logodna

Ie fiance >[10 fiiisE] - logodnicul

la fiancee >fla fiasE] - logodnica

Ie grenier >flO gROniE] - podul casei

\'histoire (C.) >[listLlaR] povestea

la jeune mariee >flajO:n maRiE] - mireasa

Ie jeune marie >[IOjO:nmaRiE] -mirele

les jeuncs maries >f IE jO:n maRl E] - tinerii easatoriti

Ie mariagc (etre) marie(-e) >lIO maRiai. (ctR maRiE)] - easiHoria, (a fi) easatorit(a)

(se) maricr aveC >[(80) maRIE avek] - a se easatori ell

marier a (avec) >[maRIE a (avekJ] - a se easatori ell

Ie menage >f 10 m! 'nail - easatoria, gospodaria

Ie mimir >(10 miR"aR] - oglinda

la mort >[Ia moR] - moartea


I~ Ie nom >flO no] - numeIe

I s'occuper de >[sokUpE dO] - a se ocupa de

I'oncle (m.) >[Iokl] - unchiul

I
la piece >{ Ja pies] incaperca

plaire (a) >fpleR a] - a placea (cuiva)


ei
~'
~ la plante >[la pIal] - planta
~
~ Je plastique >[Ie plastik] - plasticul

i (en) pJastique >{ a plustik] - din plastic

plein >{ple] - plin

I
~ ...
pleine >[plcn] - plina

I
~]
Jeprenom >flO pReno]

>{la kaIitE]
- prenumele

:::::::; la qualitc - calitatea


; >{IO RadiatO:R]
I~ Ie radialeur

religieux >[ROlijiO]
caloriferul

- religios

religieusc >{ROlijiOL] - religioasa

I
~
(se) remarier

rendre
>( sO ROmaRiE]

>[R3dR)
a se recasli.tori

- a da, a restitui

rendre malheureux >[RiidR majORO:] - a face nefericit

Ie rideau >(IO Rido) - perdeaua

Ja salle amanger >[la salamiinjE] sufrageria

I se remarier >f.~O ROmaRiE] - a se recasatori

I la lante >{Ia tal] - matu~a

I Ie ternoin >[IOtEm"ii] martorul

II Ie veuf

la veuve

(eIre) veuf
>flO vO:f]

>fla vO:v]

>[clR vO:J]
- vaduvul

- vaduva

- (a ti) vaduv

i~~ >[dR \iO:",]


(etre) veuve - (a fi) vaduvii

I
~~=s
Ie voyage de noces >[10 v"aiaj dO nos] - cAlaloria de Dunta

~:~
LECTIA 7 - PARTEA iNTAI

inceputullecliei este consacrat recapitularii. Exercitiile recapitulative cuprind materialul din prima
parte a lecliei 7 din cursul pentro incepatori. Le yom rezolva folosind filtrul ro~u.

A. Completati propozitiile in limba franceza cu urmatoarele substantive:

1. Ie lundi 2. Ie mardi 3. la semaine 4. Ie jour S.le mari

6.la femme 7. Ie voisin 8. la voisine 9. Monsieur 10. Madame

11. I'invite 12. l'invitee 13. Ie rendez-vous 14. Ie journal 15. Ie medecin

Eu lucrez eu domnul Lerouge -Je travaille avec >Monsieur Lerouge


la birou. au bureau.

Saptamima life ~apte zile. -II ya sept >jours dans >la semaine.

Sotul meu nu poate sa-~i gaseasca - Man >man ne peut pas trouver
ziarul. son >journal.

Marti am 0 intalnire ell Jeanne. ->Mardi j'ai >un rendez-vous avec Jeanne.

Vecinul meu nu luereaza lunea. -Mon >voisin ne travaille pas >Ie lundi.

1at-o pe sOlia medicului nostru. - Voila >Ia femme de notre >medecin.

Niei un invitat nu a venit la aceasta receptie. a


- Aucun >invite n'est venu celte reception.

Ti-o prezint pe invitata noastra, -Je te presente notre >invitee,


doamna Duval. >Madame Duval.

Ne place mult noua noastra - Notre nouvelle >voisine nous plait


vecina. beaucoup.

B. in exercitiul unniHor vom repeta adjectivele posesive:

Parinlii mei locuiesc la parter. - >Mes parents habitent au rez-de-chaussee.

fiul dumneavoastra este student? ->Votre fils, est-il etudiant?

Toate rochiile ei sunt dragute. - Toutes >ses robes sontjolies.

$tii, tatallor a ca~tigat multi bani. - Tu sais. >leur pere a gagne beaucoup
d'argent.

Carti1e tale nu-mi plac. ->1C5 Iivres ne me plaisent pas.

Cat cii~tiga pe luna mama dumneavoastra? ->Votre mere, combien gagne-t-elle


par mois?

Sunt multe camere in noul nostru apartament? - Y-a-t-i1 beaucoup de pieces dans >notre
nouvel appartement?
Completat) propozi!iile in hmba franceza:

lat-o pc vee ina noastra ~i pc prietenul ei. ->VoiEl notre voisine et >son ami.

Poftim cartile, Ii Ie inapoiez. ->VOiCl tes Jivres,je te les rends.

Prive~te, este ma$ina mea! - Regarde, >c'est ma voiture!

Tinerii ace~tia de pe strada - Ces jeunes hommes dans la rue,


sunt prietenii (ai? >cc sont les copains?

Cati prieteni ai? Nu am dedit unul. -Combien d'amis >as-tu ') le n'en >ai qu'un.

Cati copii avcti, domnule? - Combien d'enfants >avez-vous, Monsieur?

Noi avem 0 pivnita foarte mare. ->Nous avons une tres grande cave.

Sunt multe camere in noua ->11 ya beaucoup de pieces dans notre


noastra casa. nouvelle maison.

in salonul dumneavoastra sunt multi invitati. - Dans votrc salon >il ya beaucoup d'invites.

Este ceva de facut? - Est-ce qu'>il y a quelque chose afaire?


in magazinul nostru se afla multe -Dans notre magasin >il ya beaucoup
articoJe de gospodarie. d'articles de menage.

Ei sunt in magazin. ->lIs 50l1t dans Ie magasin.

in gradina voastra sunt multe - Dans votre Jardin >il y a beaucoup


plante frumoase .~i flori. de belles planles et de fleurs.

Ei au plecat pentm trei saptamani. -115 sont parti 5 pour trois >!.emaines.

Martea nu cumpar niciodata ziarul. - >i.e mardi je n 'achete jamais le journal.

Cine are cartile mele'.' -Qui >a mes livres?

Pentru cate zile a plecat ea.? - Pour combien de jours est-eUe partie?
Pentru trei zilc. Pour trois >jours.
Sa trecem acum la materialul nou. Retineti urmatoareJe cuvinte citindu-Ie
eu voce tare ~i urmariti traduccrca lor in romana:

les grands-parents > [IE gRii paRa] - bunicii

Ies petits-enfants > [IEptiziifa] - nepotii

Ie petit-fils > [IOpti tis] - nepotul (de bunici)

la petite-fiH~ > [Ia ptil fii) - nepoata (de bunici)

les beaux-parents > [IE bopaRa] - socrii

Ie beau-pere > [10 bopeR] - socrul

la belle-mere > [la belmeR] - soacra

la belle-fille > [101 belt1i] - nora

Ie beau-fils > [IObofis] - ginerele

la patience > [la pasias) - rabdarea

I'enface (f.) > [IMas] - copiHiria

la vieil1esse > [Ia vieies] - batranetea

Pentru a re~jne rnai bine cuvintele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:

Ie beau-perc > [10 bopeR] - soeru]

les grands-parents > [IE gRapaRa] - bunicii

la petite-fille > [Ia ptitfii] - nepoata (de bunici)

la vieillesse > [Ia vieies] - batranetea

la belle-fille > [Ia bellii) - nora

les petits-enfants > [IE ptiziifa] - nepotii

la belle-mere > [la belmeR] - soacra

la patience > [Ia pasias J - rabdarea

I'enface (.) > [liWls] - copilaria

Ie petit-fils > [10 pti fis] - nepotul (de bunici)

les beaux-parents > [IE hopaRa] - socrii

Ie beau- ftls > [lObo fis] - ginerele


Vom folosi cuvintele noi in propozitii Cititi aceste propozi!ii ~i fiti atenti la traducerea lor III limba
romana:

Nos grands-pan:nts avaient une belle maison - Bunieii no~tri aveau 0 casa frumoasa
oil HOllS passions nos vacances. in care ne petreeeam vaeanta.

Je n'a\'ais jamais de patience pour les bebes. - Nu aveam niciodata rabdare eu bebelu~ii.

C'etail Madame Lerouge qui elevait ses - Doamna Lerouge l~i cre~tea nepo!ii
petits-enfants quand ils etaient petits. cand erau mici.

Je n'ai gu'un petit-fils et une petite-fille. - Nu am deeth un nepot ~i 0 nepoata-.

PourquOl ses beaux-parents ne sont-ils pas venus -- De ee soerii sai nu au venit


a leur mariage? la casatoria lor?

Va chercher man beau-pere a la gare! - DU-Ie sa-l iei pe soerul meu de la gara!

Heureusement je plais a rna belle-mere. -Din fericire eu Ii plae soacrei mele.

NoIre fils et notre belle-fille font tres bon menage. - Fiul ~i nora noaSlra se inteleg foane bine.

Etes-vous satisfaite de votre beau-fils, - Sunteti multumita de ginerele


Madame'> dumneavoastra, doamna?

Nous avons passe toute notre enfance a la campagne. - Ne-am pelrecul toata copilaria la tara.

La vieillesse de vos parents n 'etait pas triste; - Batranetea parintilor vo~tri nu a fost trista;
jusqu'a la mort ils habitaient avec leurs enfants ~i au locuit eu copiii ~i nepotii lor
el leurs petits-enfants. pana la moarte.

jusqu'a >[jUska] - pana Ia...

Verificati daca ati retinut cuvintele noi. CompIetati propozitiile unnatoare folosind filtrul ro~u:

Nepotul meu se va casatori curfmd. - Mon >petit- fils se mariera bient6t.

Socrii ne eumpara eadou de nunta ->Les beaux-parents nous aehetent eomme


o oglinda de argint. cadeau de mariage un miroir en argent.

Ea i~i adora nepotii, dar i~i detesta nora. - Elle adore >ses petils-enfants mais elle
deteste sa >bel1e-fille.

Cum va fi batriinetea mea? -Comment sera rna >vieillesse?

Ginerele meu este plin de calitati. - >Mon beau-fils est plein de qualites.

M-am oeupat de bunicii mei - Jem' occupais de mes > grands-parents


pana la sfar~itul vielii lor. jusqu'a la fin de leur vie.
Socrul vine pe la ei prea rar, iar soacra - Son >beau-rere vient chez eux trap
prea des. rarement, mais sa >bdk-mere lTOp souvent.

CopiHiria la era fericita'> - Est-ce que Ion >enfance etait heureuse?

Ciiti ani are nepoata la? - Ta >pctilc-fille, quel age a-t-elle?

Mama dumneavoastra nu are rabdare - Votre mere n' a pas de >palienee


eu nepolul ei. pour son >petit-tlls.

lata acum cateva adjective noi. Cititi-Ie eu vOCe tare, fiind atenti la pronuntie:

severe >[sEvcR] - sever,-a

indulgent >[edUljii] - indulgent

indulgente >[~dUI.latJ - indulgenta

gate (-e) >[gatE] - rasfaiat, -a

exigeant >[egzija] - exigent

exigeantc >[egzijiit] - exigenta

curieux >[kURiOj - curios, bizar.

curieuse >[kURiOz] - curioasa, bizara

Citi\i propozi!iile in care apar adjectlVele noi ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romiina:

Ma grand-mere bait tres indulgente envers moi, - Bunica mea era foarte indulgenta eu mine,
mais tres exigeante envers mon grand-pere. dar foarte exigenUi cu bunicul meu.

C'est curieux, il n'est pas venu ace rendez-vous. -Ciudat, el nu a venit la aceasta intfllnire.

C'est grace a mon beau-pere, qui etait un homme - Datorita bunieului meu, care era un om
exigeant, que j'ai fini mes etudes exigent, mi-am terminat studiile.

Tous leurs petits-enfants sont trop gates. - Toti nepotii lor sunt prea rasra~aii.

Toules les vacances ont ete gatees par eet - Toata vacanta lor a fost stricata de acest
accident. accident.

Je ne connais aucune femme plus curieuse - Nu cunosc nici 0 femeie mai curioasa
que rna belle-mere. dedt soacra mea.

Notre education etait toujours severe, nous n'etions - Educatia noastra a fost mereu severa,
jamais gates au temps de notre enfance. nu eram niciodata rasratati in copilarie.

Malgre sa vieillesse son grand-pere est - In ciuda batnlnetii, bunicullui este interesat
curieux du monde. de tot ce se intampla (in jurul lui).
Retineti construqiile:

c'est curieux >[sekURiO] -(e) ciudat

grace II... >[gRas a] _. mullumita, datorita

malgre tout >[malgRE tu] - in ciuda a orice,


orice ar fi, orice
s-ar intampla

envers >[aveR] -fata de; eu

in exercit1ul urmator vom repeta adjectivele ~i substantivele noi. Completati propozitiile in limba
franceza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:

Nimeni nu e mai rasfatat ca tine. - Personne n'esr plus >giite que toi,

Oatorita buniciJor mei, aveam ->Gnlcc ames grands-parentsj'avais


o eopilarie fericita. une enfance heureuse.

Tatal tau a fast mereu un barbat sever. - Ton pere etait toujours un homme >severe.

Mi-ai stricat toata placerea. - Tu m'as >giite tout man plaisir.

Trebuie sa fiti putin mai indulgenti -ll faut etre un peu plus >indulgent envers
eu copiii. les enfants.

Cine nu este exigent eu el insu~i -Qui n'cs! pas >exigcanl envers soi,
nu are succes. n'a pas de succes.

Nu vreau sa ~tiu nimic. -Je ne suis >curieux de rien.

Drice-ar fi, imi iubesc soacra. ->Malgre toutj'aime rna belle-mere.

E [oane ciudat! -C'est tres >cllrieux!

Rabdarea este 0 calitate foarte rara. - > La patience, c' est une q uali te tres rare.

Cititi urmiitoareJe propozitii ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romiina:

Ma grand-mere me dit: "Tu es trop curieux". - Bunica mea imi spune:"E~ti prea curios."

Ma grand-mere me dit que je suis trop curieux, - Bunica mea imi spune ca sunt prea curios.

Notre pere naus demande: "Partircz-vous - Tatal nostru ne intreabi:i, "Veti pleca
pour la France?" in Franta?"

Notre pere nous demande si naus partirons - Tatal nostru ne intreaba daca vom pleca
pour la France. in Franta.

Sa belle-mere lui demande: "Tu as ere - Soacra ei 0 intreaba: "Ai fost


au magasin?" la magazin?"

Sa belle-mere lui demande si dIe a ete - Soacra ei 0 rntreaba daca a fast


au magasin la magazin.
in propozltiile anterioare v-am prezentat transformarea vorhirii directe in vorbire indirecta.

Fraza in vorbire direeta:

Mon grand-pere die "Je suis trop indulgent". - Bunieul meu spune: "Sunt prea indulgent"

Fraza in vorbire indirec!a:

Mon grand-pere it qu 'il est trop indulgent. - Bunicul meu spune cii este prea indulgent.

A,m cum rezullci din exemple, propozifiile ajirmative Sf? leagii intre ele ell ajl/loru! conjunetiei
que (ca).

Cu ajlltorul conjunc!ie; ,,$;" legiim propo::i!ia iJlterogatil'ii de cea afirmativiJ. de exemplu:

lIe me demande: "Est-ce que tu aimes ce disque ') ..

"Aimes-tu ce disque? "

dar

Elle me demande ~ j 'aime ce disque,

Veti observa eli pronumele personal poate sa se schimbe (in exemplul nostru Iu s-a schimbat in je).

Daca in propozitia principala se folose~te timpul prezent (ea in exemplele


noastre), propozitia subordonata va fi:
- la prczent (pentru a exprima 0 aqiune simultana)
- la trecut (pentru a exprima 0 actiune anterioara)
-Ia viitor (pentm a exprima 0 aqiune viitoare)

lata trei exemple in care se aplica aceastii regula:

propozltle principala propozitie subordonata actiune

qu'il veut partir. simultana

11 me dit qu'il voulait partir. anterioara

qu'il voudra partir. posterioara

ea vrea sa piece.

El imi spune ca voia sa pIece.


ca va vrea sa pIece.
Acum vom incerea sa aplieam noile euno~tinte gramaticale. in exerei(iul urmator transfonnati
propoziliile din vorbirea indirecta in vorbire directa ~i apoi traduceli-le in Iimba roman a:

Tu me dis: "Vas filles ne >Tu me dis que nos fillc~ - Tu imi spui ca fiicele noastre
sont pas du tout gatees". ne ~ont pas du tout g<itees. nu sunt deloe raslatate.

Je dis 11 une amic: "Ma >Je dIs a line amle que ma - Ii spun unei prietene ell soacra
belle-mere etait trap curie use, bclle-l11~re aait
trap cuneuse. mea era prea curioasa, ca voia
e1le voulait tout savoir. qu'elk voulait tout savoir. sa ~tie totuJ.

Man mari me demandc: "Tu >MOll mari me demande si je - SOWI meu ma intreaba daca
n'as pas tte trap indulgente n' ai pas ete tfOP indulgente n-am fost prea indulgenta
envers les enfants'J" envers les cnfilms, cu copiii.

Le petit-fils demande 11 son >Le petit-fils demande il SOI1 - Nepotul illntreaba pe bunicullui
grand-pere: "le professeur grand-pere si Ie professeur daea profesorul nu va fi
ne sera pas trop severe ne sera pas trop severe prea sever cu e1.
pour moi?" pour lui.

Trecem la ultimul exereitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veli avea posibilitatea
sa va verifica(i cuno~!inlele, Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:

Mergem sa-i luam pe bUnlcii no~tri >Kous al1on~ chercher nos grands-parents
de la gara. ala gare.

Datoritii. nepotilor mei batranetea mea >C'esl grace ames petits-enfants que ma
nu e trista. vieI1lc~~e n"est pas tri~te,

Ciudat, nepotul nostru se insoara! >C'e~t cuneux, notre petit-fils se marie'

De ce sunteti atat de exigenta ~i severa >Pourquoi etes-vous si exigcante et severe


cu nora dumneavoastra'J envers votre bcllc-fiIJc'J

A~ vrea sa locuiesc aiei pana la moarte. >Je voudrais habitcr ici j usqu"3. rna mort.

Bunicul ii spune nepoatei 1m: '"Nu voi >le grand-perc da a sa pellte-fille:


mai fi indulgent." "Je ne serai plus indulgent",

Bunica mea rna intreaba daca vreau >Ma grand-mere me demande si jc vcux
aceasta pisicula neagra. ce petit chat nair.

Soaera ei, in eiuda varstei inaintate, se oeupa >Sa helle-mere, malgre sa vieillesse,
de gospodaria lor. s'occupe de leur menage.

Ne-am petrecul copilaria la bunici, fericiti >Nous avons passe notre cnfanee chez nos
~i
rasTatati de ei. grands-parents, hcureux et gates par eux.

Ceremonia a fost compromisa. >La ceremonie a erc gatee.


Ginerele meu are mai multe calitati decat >Mon beau-fils a plus de qualites que
fiica mea. ma fille.

Socrii sai nu sun! prea exigen~i. >Se~ beaux-parents ne sont pas !rap exigeants.

Trebuie sa ai rabdare ca sa Ie ocupi de acest >11 faut avoir de la patience pour s'occuper
copil rasta1at. de eet enfant gate.
LECTIA 7 - PARTEA A nOVA

A. Introduceti urmatoarele cuvinte in propozi\ii:

1. aujourd'hui 2. demain 3.la pomme 4. Ie cafe 5. Ie ehoeolat

6. la cIgarette 7 _Ie secretaire R. la secretaire 9.I'ingenieur 10. Ie bureau

II. l'h6pital 12. Ie mercredi 13. Ie jeudi

Mil due la birou. -.Ie vais au >hureau.

Ia aeeste tn:i mere. - Prends ees trois >pol11mes.

Ce faei a~tazi') - Qu' est-ce que tll fais >aujourd 'hui?

Maine rna voi ocupa de treburile easei. - >Dcmain je m 'oeeuperai du menage.

Cu ee te ocupi') -Qu'est-ee que tu fai~ dans la vie?


Sunt seeretara. Je suis >sccretaire.

loi bunicul meu se duee la spital. - >Jeudi mon grand-pere va a >1'h6pital.


Bunica rna intn:aba dad. imi place ->Ma grand-mere me demande sij'aime
eioeolata. le choeolat.

Miereufl mergem la socrii no~tri. ->Lc mereredi nous allons chez nos
beaux-parents.

A~ vrea sit fill inginer. -Je voudrais etre >mgenieur.

B. In exerei~iul urmator veti repeta verbele 1'ouloir (a vreu) ~i pOl/voir (a putea) la prezent.
Completati fiecare propozitie eu fonna unuia sau altuia dintre acestc doua verbe:

Nu mai vreau ciocolata. -Je ne >\eu.\ plus de chocolat.

Pule\i sa faceti ceva pentru mine') ->Pouvez-volls faire quelque chose


pour moi?

Nu poti fi mai putin exigent? - Tu ne >pCllX pas etre mains exigeant?

Vrem sa asistam la aeeasta ceremonie - Nous >voulons assister jusqu 'il la fin
pima la sfar$il. a eette eeremonie.
Aeest vaduv nu vrea sa se reeasatoreasca. -Ce veufne >veut pas se remaner.

De ce nu \'rei sa te ocupi de gospodarie? - Pourquoi tu ne >\ eux pas t'occuper


du menage?

Nu pute\i merge eu vitczil maxima - Vous ne >pouvez pas aller a toute vitesse
in interseqie. au carrefour.

Bunicii mei vor sa locuiasca in easa lor pana 1a -Mes grands-parents >veulent hablter leur
moarte. maison jusqu'a Ia mort.

Nu putcm fi atat de eurio~i, - On ne >peu\ pas etre si curieux.


Completati propozi~iile unnatoare ell adjectivele corespunzatoare:

Nu pot sa muncesc penlm ca sunt - Je ne peux pas travailler paree que je


prea slab. suis trap >faiblc.

Cine e mal putemic, tu sau Paul? - Qui est plus >forl, toi ou Paul?

Grice-aT fi, soacra ta e simpatiea. - Malgre tout, ta belle-mere est


>..ympalhique.

Tatal meu e mai lanar dedit - Mon pere est plus >jeunc que mon
soerul meu. beau-pere.

Sunt cea mai tanara dintre femeile - Je suis la plus >,eunc des femmes d'ici.
de aici.

in familia noastTa taate tinerele sunt - Toutes les jeunes filles dans notre famille
puternice. sont >forlc~.

Orice-ar fi, ea nu este deloe slabita. -Malgre tOUI elle n'est pas du tout >faible.
Sa studiem acum vocabularul nou:

I'evenement > [IEvEmmi] - evenimentul

la naissance > [Ia ncsas] - na~terea

la date > [bub\] - data

les jumeaux > llEjUmo] - gemenii

les felicitations > [IE fFlisitasiol - felicitarile

lajoie > [lajUa] - bucuria

Ie bapteme > [IObatem] - botezul

Ie deces > [IOdEsrj - decesul

I'enterrement (m.) > [liitcRma] - inmonnantarea

Ie cimetiere > [10 simtieRj - cimitirul

les condoleances > [IE kodolEas] - condoleantele

Ie chagrin > [10 ~agRl'] -- necazul, durerea, tristetea

Sa citim inca 0 datil cuvintele noi:

l'enterrement (m.) > llateRlllaj - inmorrniintarea

la naissance > [Ia nesas] - na~terea

Ie chagrin > [10 ~agRl'] - necazul, durerea, tristetea

Ie deces > [10 dEse] - decesul

les felicitations > [IE fElisitasloJ - felicitarile

les condoleances > llF kodolEiisj - condoleantele

I'evenement > [lEvEnmiiJ - evenimentul

les jumeaux. > [IEjUmo] - gemenii

la date > [ladat] - data

lajoie > [lata] - bucuria

Ie cimetiere > [10 simtiERJ - cimitirul

Ie bapteme > [lObatcm] - botezul


Sa introducem cuvintele noi in Propozilii. Cititi propozitiile de mai jos, fiind atenti la traducerea in
limba rom[ma:

Un cvenement heureux a ell lieu - in familia Durand a avu! loc


dans la famille Durand. un eveniment fericit.

La naissance du petit-fils a rendu heureux - Na~terea nepotului i-a facut fericiti


ses grands-parents. pe bunicii lui.

Quelle est la date de ta naissance'! - Pe ce data te-ai naseut?

Lc medecin lui dit qu'elle aura dcsjumeaux. - Medicul ii spune cil va avea gemeni.

\los felicitations a l'occaslOn de la naissance - Fel ici tarile noastre eu ocazia na~terii
de la petite Marie! micu\ei Marie!

La bapteme aura lieu a reglise Saint-Jean. - Botczul va avea loc la biserica Sffin1ulloan.

C'est une grande joie de vous voir si heureux, -E 0 mare bucurie sa vfl vfld atat de fericit,
Monsieur. domnule.

Quelle etalt la cause du deces de votre -Care era cauza decesului bunicului
grand-pere',' dumncavoastra?

Apres la mort de sa mere elle allait souvent - Dupa moartca mamei sale, ea mergea
au cimehere. deseori la cimitir.

L' enterrement, e' est une cercmonie - inmormantarea este 0 ceremonie


toujours triste. intotdeauna trista.

II fallt presenter nos condoleanccs - Trebuie sa ii prezentam vaduvului


au veuf condolean~ele noastre.

Ce chagrin est trop dur pour moi. -Aceasta durere este prea puternica
pentru mine.

I'cglise Saml-Jean 1. IEgliz s~ jill - biserica Sfiintulloan

I'eglise Saintc-Cathenne >t.1Egliz set katRin] - biserica Sffinta Ecaterina

Yeti venfica acum daca v-ati Insu~it deja vocabularul nou. Completati propozitiile de mai jos ~i
eititi-le apoi eu voce tare:

Care este Jowl na~tcrii dumneavoastra, -- Quel est Ie lieu de votre >naissance,
domnule'! Monsieur?

Cei doi baie\i sun! gemeni? . Est-ce que ces deux gar90ns-la sont
>des jumeaux?

Am ailat data morlii lui ~i - Nous avons appris >Ia date de son >deces
cea a inmomantarii din teJegnllniL et de >I'enterrement par telcgramme.
Bolezul nepoatei noastre 1a biserica - > Le baptemc de notre petite-fiUe aI'eglise
Siantul Pavel era un mare eveniment Saint-Paul etait un grand evenement
pentru intreaga familie. pour toute notre famille.

I-ai transmis deja lui Charles felicitarile - As-tu deja envoye aCharles>les felicitations
eu ocazia na$tcrii fiului sau? aI' occasion de la naissanee de son fils?

La cimitir, multi oameni i-au prezentat - > Au cimetiere beaucoup de gens ont
vaduvei condoleantele lor. presentt leurs condoleanees ala veuve.

Necazurile ~i bucuriile, iata via(a noastra! -- > Les chagrins et >les joies, voila notre vie!

Introducem acum ciiteva verbe legate de tematica vocabularulUl nostru:

naitre >[netR] - a se na$te

mourir >[ muRiR] - a muri

perdre >[peRdR] - a pierde


(se eonjuga ea rendre, vendre)

Va vom prezenta conjugarea completii a verbelor nairre ~i mOLirir la sfar$itul acestei lectii, in cadrul
recapitularii.

Verhele naltre ,~i mourir se conjugii fa perfecru! compus (passe compose) eLi auxiliaru! etre, latil
participiile lor trecute: ne ,d mort de exemplu:

Nous sommes nes.

Elle est morte.

Verhul perdre se conjuga ell auxiliarul avoir $i participiullui trecut este: perdu de exemplu:

Tu as perdu mon livre.

Vom folosi noile verbe in propozitii. Cititi propozitiile unnatoare cu voce tare ~i unnariti traducerea
lor in limba romfma:

Mon ami a un tres grand chagrin; - Prietenul meu are un necaz foarte mare;
il y a une semaine il a perdu son pere. acum 0 saptamana $i-a pierdut tatiil.

Toi, tu perds toujours quelque chose! - Tu pierzi mereu cate ceva!

Elle perd trap de temps devant Ie miroir. - Ea l~i pierde prea mult timp 1n fata oglinzii.

Mon fils vient de naitre. - Fiul meu tocmai s-a nascut.

Les jumeaux sont nes il ya deux ans. -Gemenii s-au nascut acum doi ani.

Nous naissons pour mourir. - Ne na~tem pentru a muri.

Notre bebe naitra dans un mois. -- Bebelu~ul nostru se va na~te peste 0 luna.
Retineti:

1e meurs de faim! >IjO mOR dO fe] - Mor de foame!

Anne-Marie meurt d'amour. i amnaRi mO:R damuRJ - Ana-Mana moare din dragoste.

"Partir c'est mourir un peu." >[paRtiR se muRiR e pO] - "A pleea inseamna a muri putin."

II est mort hier. iii e moRieR] - El a murit ieri.

I':ous mourrons tous. ::{nu muRo IllS] - Yom muri cu toti.

Completati propozitiile in limba franceza eu forma potrivita a verbului:

Cand te-ai nascut? ., Quand >es-tu nee?

CanJ m-am nascut, mama avea 20 de ani. - Quand >je suis ne, rna mere avait vingt ans.

"Oamenii se nasc liberi." - "Les gens >nai~sent libres",

Cfmd se va na~te bebelu~ul vostru? - Quand >naitra votre bebe?

Pierre moare de se1e, da-i (ceva) de baul. - Pierre >meurt de soif, donne-lui aboire.
Ei cred ca nu vor muri niciodata. -lis pensent qu'ils ne >mourront jamais.

Sotul meu a murit cand eram tanara, -Mon mari :>est mort quandj'etais
une jeune femme.

Ei au murit intr-un accident. - [is >sont morts dans un accident.

Personajul principal ~i-a pierdut viala - Le personnage principal >a perdu sa vie
intr-un accident. dans un accident.

Ce-ai pierdut? -, Qu'est-ce que tu >as perdu?

imi pierd timpul dnd vorbesc -1e >perds mon temps quand je parle
Cll el. avec lui.

Noi am pierdut totul. - NOlls >avons tout perdu,

Nu-ti pierde rabdarea! -Ne >perds pas patience!

Ne vom pierde slujba din aceasta -Nous >perdons notre travail dans eeUe
intreprindcre. entreprise.

Este timpul sa dobanditi cuno~tin~e nOI!

Cititi urmfltoarele propozilii, fiind atenti mai ales 1a euvintele scrise eu litere ingro~ate. De asemenea,
fiti atenti Ja traducerea in limba romma a acestor propozitii:

Lequel de tes beaux-fils est plus jeune? - Care dintre ginerii tai este mai tfmar?

Celui qui habite avec naus. -Cel care locuie~te eu noi.

Laquelle de ces dates est pour toi - Care dintre aceste da1e este pentru tine
la plus importante? cea mai importanta?

Celie de la naissance de mon enfant. -Cea a na~terii corillllui meu.


Lesquels des evenements de la vie etaient - Care au fast cele mai triste evenimente
les plus tristes'! din viala tn?

Ceux que tu connais: la mort de mon pere - Cele pe care Ie cuno~ti: rnoartea tataiui
et apres, la mort de rna mere. meu ~i, rnai tarziu, moartea marnei mele.

Lesquelles des ceremonies avaienl lieu - Care dintre ceremonii aveau loc
a l'eglise? la biserica?

Celles de nos enfants et de nos petits-enfants. -Cele ale copiilor ~i nepotilor no~tri.

In seria de propozitii de mai sus se afla pronume interogative ale carol' forme difera in functie de
genul substantivului camia i se pune lntrebarea:

subs\. masc. nr. sing. lequel >[IOkel] - care, pe care

subs\. fern. nr. sing. laquelle >[lakel] - care, pe care

subs\. masc. nr. pI. lesquels >[lEkel] - care, pe care

subst. fern. nr. pI. lesquelles >[lEkel] - care, pe care

Aceste prollume se folosesc atund cand ne referim la substantive despre care s-a vorbit illainte sau
care lie sunf CUlloscufe dill context, de exemplu:

Tu as deux freres. Lequel est ill/dian!? - Tu oi dol frati. Care este student?

Lesquelles de ces rohes son! nouvelles) - Care dintre aceste rochii sunt no!?

Pentru a raspunde la intrebarile puse eu ajutorul pronumeJor de mai sus am fol05it pronumele
demonstrative pc care Ie cunoa~teti din lectiile anterioare. dar de data aceasta Ie-am folosit la fonna
lor simpla (adica rara adverbele ci, Iii):

celui >[sOlUi] -eel ceux >[sO] -cei

celIe >[sel] -cea celles - cele

A~a cum ~tim deja, aceste pronume inlocuiesc substantivele despre care s-a vorbit:

rai deux grands-peres. Celui qui habite avec nous -Am doi buniei. Cel care locuie~te eu noi
est plus jeune. este mai tanar.

La vieillesse est souvent triste. Celle de ma - Biitrane!ea este adesea trista. Cea a bunicii
grand-mere est heureuse. mele este fencita.
in exerci~iul urmator yom recapitula pronumele interogative ~i demonstrative. Completa\i propozitiile
din limba franceza:

Care dintre aceste doua ma.'iini este ->Laquelle de ees deux voitures est
cea mai seumpa? Ia plus chel'e?
Aeeea care merge mai repede. - ~e1le qui va plus vite.

Tu ai doi prieteni. - Tu as deux amis.


Pe care i1 cuno.'iti de multa vreme? >J..equel connais-tu depuis longtemps?
Pe eel care s-a casatorit. -~elui qui s'est marie.

Pe care dintre prietenele tale Ie vei - >Lesquelles de tes amies tu inviteras


invita la nunta ta? aton mariage?
Pe cele care vordori sa vina. ->Celles qui voudront venir.

Care dintre necazurile tale erau ->Lesquels de tes chagrins etaient pour
eele mai insuponabile? tai les plus durs?
Cele pe care Ie aveam din cauza sotiei mele. -~eux quej'avais a cause de rna femme.

Vet1 rezalva acum ullimul exereitiu al acestei lectii. Traduceti propozitiile din limha romana in
limba franeeza:

I-am transmis ginerelui tau felicitarile mele >J'ai envoye aton beau-fils mes feliCItations
eu ocazia na~terii gemenilor. a I' occasion de la naissance des jumeaux.
Care dintre nepotii tai sunt cei mai rasfa1ati? >Lcsquels dc tes pc!its-enfants sont les plus
gates?

Cei de care ma ocup eu. >Cellx dont je m'occupe.

Botczul nepoatei mele va avea loc la Biserica >Le bapterne de rna petite-fille aura lieu a
Srunta Ecaterina. I'eglise Sainte-Catherine.

Nu e~ti destul de indulgent eu soacra tao >Tu n 'es pas assez indulgent envers la
belle-mere.

Nu mai am rabdare. >Je n'ai plus de patience.

Orice soar spune, bunicij rnei au muncit >Malgre tout mes grands-parents ont
pana la batranete. travaille jusqu' a leur vieillesse.

Nu trebuie sa pierdem timpul. >11 ne faut pas pcrdn~ son temps.

Socrlll meu imi spline ca fiul rneu s-a >Mon beau-perc me dit que man fils est
nascut acum 0 ora. ne il y a llne heure.

Prietenul nostru a murit. Dece~;ullui a >Notre ami est mort. Son deces a eu lieu
survenit in aceasta seara. ce sair.

Cuno~ti data inmormantarii domnului >Est-ce que tu connais la date de


Durand? l'enlerrement de monsieur Durand?
La cnUltu trebuie sa-i prezint vaduvei > Au cimetiere je dais presenter mes
condolean!ele mele. condoleances a la vcuve.

Care dintre nurorile tale are cele mai > Laquellc de Ic~ belles-filles a Ie plus
multe calltati? de qualites',)

Cea care locuieste eel mai departe. > Celle qui habite Ie plus loin.

Care dintre evenimentele vietii tale era > Lcqucl des c\'cncments de ta vie etait Ie
eel mai ciudat? plus curieux'?

M-am nascut la Paris. > Jc suis nc it Paris.

Am un mare necaz; mi-am pierdut toti bami. > rai un grand chagrm; j'ai perdu tout
mon argent.

Socrii mei ~i-au pierdut un fiu in1r-un > Mes beaux-parents ant perdu un fils dans
accident. un accident.

Din fericire nu ~tim dlnd vom muri. > Hereusement nous ne savons pas quand
nous mOllrrons.

Cine se n3$te trebuie sa $i moara. > Celui qui nait doit aussi mourir.

Care era cea mai buna prietena a ta? > Laquelle dete~ amies etait la meilleure?
Cea din eopilarie. Celie de man enfance.

in ineheierea aeestei lectii, cititi eu voce tare cuvintele care au in eomLln acela$i sunet:

[5J - I"evenernkllt, la naissance, envers, I'enfance, la patience

[e] - Ie chagrin, Saint-Jean

[e] -Ie dece.s, I'enterrement, la naissance, severe

LV] ,,- j 'ai perdu, les jumeaux, curieux

Lil - 1a joie, les jumeaux, cxi~ant, jusqu' a


[s] - les f6li,itations, la naissance, 1a vieillesse, gra~ a
[k] - jusqu'a, les 'ondoleances, l;.urieux
RECAPITULAREA LECTIEI 7

7.J. in eadrul lee~iei 7 ati j'nvatat cum se transfonna vorbirea direeta in vorbire indirecta. Aceasta se
face prin legarea celor doua propozitii cu ajutoruJ conjuncliilor que sau si.

Mon mari me dit: "1'ai un chagrin". - Solu] rneu imi spune: "Am un necaz."

Mon rnari me dit qu.:il a un chagrin. - Sotu1 meu imi spune cii are un necaz.

ElJes me dernandent: "Tu viens avec nous?" - Ele rna lntreaba: "Vii eu noi?"

Elles me demandent s.i je viens avec elles. - Ele ma intreaba daea vin eu ele.

De asemenea, pronumeleje poate fi j'nlocuit cu il sau poate rarnane.

in toate propozi!iile prezentate in cadml lectiei 7 verbul propozitiei principale era la timpul
prezent. Pentru a exprima 0 aetiune simultana in raport eu propozitia principala, trebuie sa
folosim in subordonata prezentuJ pentru a exprima 0 ac~iune anterioara - timpul trecut penlm
a exprima 0 aqiune viitoare - timpul viitor.

7.2. Am introdus Irei verbe neregulate:

perdre - "a pierde" (care se conjuga ca relJdre, velJdre)


Partieipiul trecut al verbului perdre este perdu U'ai perdu - am pierdut)
~i
na;lre i?i mourir, ale caror fonne de prezent vi Ie prezentam aici:

naitre - a se na~te mourir - a muri

je nais nous naissons je meurs nous mourons

tu nais vous naissez tu meurs vous mourez

il nail ils naissent il meurt ils meurent

elle nait elles naissent eUe meurt elles meurent

La passe compose (perfect compus) aceste doua verbe se conjuga eu eIre:

je suis ne nous sommes nes je suis mort nous sommes morts

jutur simple:

je nailrai je mourrai

imparfait:

je naissais je mourais
7.3. Ali aflat care sunt pronumele interogative pe care le folosim atunci dnd ne referim la
substantive despre care s-a vorhit sau pe care Ie cunoa~tem din context. Formele acestor
pronume difera in funetie de genul ~i numarul substantivului care face obiectul intrebarii:

subst.mase.nr.sg. lequel - care, pe care

subs!. fern .nr.sg. laquelle - care, pe care

subst .masc .or.pI. lesquels - care, pe care

subst.fem.nr.pI. lesquelles - care, pe care

Lequel de tes petits-enfants - Care dintre nepotii tiii e cel mai


est Ie plus gate? rasfatat?

7.4. in aceasta lectie am pn:zentat ~i pronumele demonstrative la formele lor simple. Ele inlocuiesc
substantive despre s-a vorbit sau pe cele a carol' semnifica!ie rezulta din context. Ele se acorda
in gen ~i numar cu substantivul pe care il inlocuiesc:

Masc.sg. celui (cel/acest)

Fem.sg. celie (cea/aceasta)

Mase.pl. ceux (cei/ace~ti)

Fem.pl. celles (cele/aceste)

Tu connais ceUe rue? - Cuno~ti aceasta strada?

Celie qui conduit a la gare? - Cea care duce la gara.?


TEMA PENTRU ACAS.A 7

A TraduceTi in limba romana propozitiile de mai jos:

1. Mon enfance etait pleine de chagrins.

2. II faut avoir de la patience envers ses petits-enfants.

3. Man beau-pere me dit que je suis trap severe et exigeant.

4. Lequel de ces deux films tu as prefere? Celui d'amour.

5. QueUe est la date de naissance de vo~ jumeaux?

6. lis sont nes Ie 1 septembre 1992.

7. Je dis It man petit-fils: -"Iu seras trop gate".

8. Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:

I. Am primit felicitari cu ocazia na-5terii copilului.

2. Nu cunoa~tem inca data inmormantarii lui.

3. 0 sa-i prezentam vaduvei condoleantele noastre 1a cimitir.

4. Gratie soacrei mele, eu nu trebuia sa rna ocup de gospodarie.


5. ill ciuda batninetii, bunicul meu era interesat de orice ~i plin de veselie.

6. Care dintre evenimente\e vielii tale erau cele mai fericite?

7. Unue va avea loc botezul? La Biserica Stantul Mihail.

C Corectati gre~ehle dm propozitiile de mai jos:

I. Elle me dit je n -ai pI us de patience.

2. Lesquels de tes belles-flUes est la mains severe?

3. Apres le deces de son grande-pere,je lui ai presentt mes condoleances.

4. Ils ont morts dans un accident de voiture.

5. La petite-fiUe de monsieur Durand est ne il y a deux semaines.

6. Laquelle est la date de son enterrement?

7. La bapteme a eu lieu a l'eglise Saint-Anne.


LECTIA 8 PARTEA iNTAI

Sa ne amintim mai intai euno~tintele dobandite in leqia S a eursului "Franeeza pentru incepiHori".
Rezolvati exereitiile urmatoare:

A Completati propozi\iile in limb a franeeza eu urmatoarele euvintc:

I. un Fran~ais 2. une Fran<;aise 3. un Roumain 4. une Roumaine

5. un Anglais 3. une Anglaise 7. un Allemand 8. une Allemande

9, un professeur 10, un etudiant 11. une etudiante 12. un eleve

13. une eleve 14. une lettre 15. un devoir 16.1'apres-midi

Profesorul nostru de franceza are - Notre >profcsseur de fran9ais a


multi studenti. beaucoup >d'ctudiants.

Nu cunosc niei un englez ~i niei -lc ne eonnais aueun >Anglais ni


o englezoaiea. aucunc >Anglaisc.

Suntem toli romani. - ~ous sommes touts >Roumains.

in aceasta dupa-amiaza i-am scri~ -- eet >apres-midi j 'ai ecrit une longue
a serisoare lunga unci nemtoaice. letlre it une >Al1emande.

Ai 0 tema de faeut') - As-tu >un devoir it faire?

Ace~ti elevi invata mult, dar - Ces >eJ<:ves-ci apprennement beaucoup,


studentele ace lea nu fae nimic. mais ees >etudi,mtcs-Ja ne font rien.

Aeest franeez s-a casatorit eu 0 -Ce >Fran<;ais s'est marie avec >une
romimca. Roumaine.

~tim ea frantuzoaieele sunt foarte -Nous savons que >Ies Fran<;aises sont tres
ingrijite ~i ell germanii luereazll bmc. soignees, et que >les Allemands
travaillent bien.

B. in acest exercitiu ve~i recapitula adjectivele posesive. Completati propozitiile in limba


franeeza cu forma convenabila a adjectivului:

Profcsorii lor sunt [oarte scveri. - > Leurs professeurs sont tres severs.

Elevii no~tri au vazut mai multe ->Nos eleves ont vu plus de films que
fjlme decat studentij vo~tri. >vos etudiants.

Batranetea bunieilor no~tri este -La vieiJllesse de >nos grands-parents est


mai ferieita decat tineretea nepotilor lor. plus heureuse que la jeunesse de
> leurs petits-enfants.

Unchiul vostru ~i matu~a noastra - > Votre onele et >no(re tante ont
au asistat la aeeasta ceremonie. assiste II cette ceremonie.
c. In exercltiul unmHor vom exersa adjectivele care indica nationalitatea. Completati propozitiile in
limba franceza:

Mi-am pierdut cartile frantuze~ti. - J'ai perdu mes Iivres >franc;:ais.

ii vOl serie 0 scrisoare prietenei mele -J'ecrirai une lettre il mon amie
englezoaice. >anghnse.

Ai vizitat onl~e germane mari? - As-tu visite de grandes villes


>allemandes?

Studentii romiini invata - Les etudiants >roumains apprennement


eu pia-cere franceza. volontiers Ie franr;ais.

imi placea mult aceasta rochie -J'aimais bien certe robe >franlYai~e.
frantuzeasca.

D. lata ultimul exercitiu recapitulativ din aceasta leqie. Completati propozi(iile in limba franeeza
ell cuvantul sau expresia potrivita:

Noi vorhim foarte bine frantuze~te. - Nous >parlons tres bien franr;ais.

Paul vorbe~te fluent germana. - Paul parle >couramrnent allemand.

Profesorii vo~tri vorbesc - >Est-ce que vas professeurs parlent


prea repede? >trap vite?

Studen\ii no~tri nu vorbesc - Nos etudiants ne >parlent


deloc engleze~te. pas du tout anglais.

Nepoata lor vorbe~te prea mull. ->Leur petite-fille parle >trop.

Studentii ace~tia sunt francezi? ->Est-ce que ces etudiants-ci sont


>Franr;ais?

Intelegem destul de bine - Naus comprenons >assez bien


franceza lor. leur francais.

EI nu vorbe~te prea pU1in? - >Est-ee qu 'il ne parle pas trap peu?


Aeum veti putea exersa voeabularul acestei leqii. Cititi eu atentie ~i eu
voce tare cuvintele noi ~i fiti atenti la tradueerea lor in limba romana:

I'amitie(f.) > LlamitiE] - prietenia

la langue > [la lag] -limba

la dispute > [la dlspUt] - disputa, cearta

la plaisanterie > [Ia pleziHRi] - gluma

la rencontre > [Ia RakotRJ - intalnirea

la eonfiance > [Ia kOfias] - increderea

l'aide (f.) > lied] - ajutorul

Ie moment > [IOmoma] - momentul

le loisir > [10 JUaziR] - timpul liber

la soiree > lJas"aRE] - (toata) seara

Ie choix > [lO~"a] - alegerea

Ie courage > llO kuRaj] - curajul

Cititi inca 0 data acelea~i cuvinte, de data aceasta in alta ordine:

la rencontre > [la RiikotR] - intalnirea

Ie courage > [10 kuRajJ - curajul

la plaisanterie > [la pleziltRiJ - gluma

la confiance > [la kiifiiis 1 - increderea

l'aide(f.) > [led] - ajutorul

I'amitie(f) > [lamitiE] - prietenia

Ie moment > [lOmoma] - momentul

la soiree > (Ia sUaRE] - (toata) seara

la langue > [la lag] -Iimba

le choix > [IO~Ua] - alegerea

la dispute > [la dispUt] - disputa, cearta

Ie loisir > [IOI"aziR] - timpul Iiber


Acum yom folosi cuvintele noi In propozitii. Cititi cu atentie propozitiile urmatoare ~i urmariti
traducerea lor In limba romana:

L'am;tie etait toujours pour moi la chose - Prietenia a fost mereu pentru mine luerul
la plus precieuse. eel mai pretios.

Parlez-vous des langue~ etrangeres? - Vorbiti limbi straine?

Celie dispute a mal fini, j'ai perdu un ami. - Aceasta cearta s-a sfiir~it rau, am pierdut
un prieten.

C' cs I grace a ton aide que j' ai fini .- Datorita ajutorului tau mi-am
mes eludes. terminal studiile.

Il faut comprendre la plaisanterie. - Trebuie sa 'inlelegem de gJumii.

Ils sonl venus en retard a cetlt rencontre. -.- Au intarziat la aceasUi 'intalnire.

Nous avons passe la soiree chez Luc. - Ne-am petrecut seara 1a Luc.

Est-ce qu'on peut avoir confiance en lui? - Se poate avea ineredere in el?

rai eu besoin de ton aide. - Am avu! nevoie de ajutorul tau.

Dans des moments difficilcs mes amis - in momente dificile prietenii mei erau
etaient toujours pres de moi. roereu aliituri de mine.

Comment oecupez-vous vas Joisirs, Monsieur? - Cum va ocupati timpul liber, domnu1e?

II Y a des films amusants et des films tristes, - Sunt filme amuzante ~i filme triste,
au choix. dupa preferin\e.

11 te manque du courage dans la vie. - iti Iipse~te curajul in vialil.

Re1ineti ~i expresiile urmatoare:

parler une langue... > f paRlE Un Ing] - a vorbi 0 limba

comprendre la plaisanterie > [k6pRadR la pleziitRi] - a intelege (a ~ti) de gluma

avoir confiance en .. > [av"a:R kOfiib 31 - a avea incredere in ...

occuper ses lois irs a... > [okUpE sE l"aliR aJ - a-~i ocupa timpul Jiber eu

au choix > [0 ~"a] - la alegere, dupa preferinte

iJ manque > lilmak] - va lipse~te

~i adjectivele urmatoare:

precieux > [pREs/OJ - pretios

precieuse > lpREsiOLj - pretioasa

amusant > lamUzii] - amuzant

amusante > [amUlat] - amuzanta


Fiti aten!i la cuvantul "la soiree" care, spre deosebire de cuvantu1 "le soir", subliniaza durala, adica
arata ca aqiunea are loc "toata seara".
in mod analog, putem folosi:

1a matinee >[b matinE] - (toata) dimineat,a

la journee >[laJuRnE] - (toala) ziua

l'annee >[JanE] - (tot) anul

Vcrifica\i daca ati retinut cuvintele ~i expresiile noi Completa\i spaliile libere din propozitiile in
limba franceza:

Ce inseamna pentru tine prietenia mea? -Qu'est-ce que c 'est pour toi man >amitie?

Ce limba straina vorbe~ti? -QueUe >languc etrangere paries-tu?

Terminati eu cearta, va rag! - Finissez votre >dispute, s'il vous plait!

iIi Iipsc~te increderea (in tine). ->ll te manque de confiance.

Ce faccai diminea\a? -Qu'est-ce que tu faisais dans >Ia matinee?

Ajutorul tau este foarte pretios pentru mine. - Ton >'J.ide est Ires pncieuse pour moi.

intr-o clipa cobor in pivnita. - Dans >un moment je descends dans la cave.

Ai toatii viala in fata tao Curaj! - Toute la vie est devant toi. Du >courage!

!mi ocup timpul Iiber citind pove~ti -J'OCClJP~ mes loisirs a lire des histoires
amuzante ~i nefacand nimic. amusantcs et a nc rien faire.

Va propunem un mare numar de distraqii - ~ous vous proposons un grand >choix


penlm seara aceasta. de distractions pour >Ia soiree.

Sunt filme engleze~li ~i fran!uze~ti, - Il Y a des films anglais ou fran~ais,


dupa preferinta. >au choix.

iri lipse~te ceva? AjutoruJ tau. - II te manque queique chose? Ton >aide.

Nu e dedit 0 gluma! -Ce n'est qu'une >plaisanterid

Nu ~tii de gluma? - Tu ne >comprends pas la plaisanterie?

El are mai multe intalniri in fiecare zi. -11 a plusieurs >rencontres chaque jour.

Ne-am pierdut toata increderea in tine. -Nous avans perdu toute notre >confiance
en toi.

Am introdus deja cateva verbe al caror inteles e legal de vocabularul acestei leqii:

s'amuser >[samUzF.] - a se amuza, a se distra

se disputer >[sO dispUtE] - a se certa

se dtbrouiller >[sO dEbRuiE] - a se descurca

aider (un ami) >[edE] - a ajuta (un prieten)


compter >[kotE] - a conta

compter sur >[kotEsUR] - a conta pe

Toate aceste verbe sun! verhe regulate de grupa I. Va reamintim ca verhele reflexive se conjuga cu
auxiliarul etre:

NOlls /lOUS sommes disputes, - Ne-am cerIa I.

Introducem de asemenea, verbul neregulat rire >[RiRJ- "a rade".

lata conjugarea lui 1a prezent:

je ris nous rions

tu ris vous riez

il rit ils rient

e1le rit elles rient

passe compose (perfect compus): j'ai rio

imparfait (imperfect): je riais. nous riions.

futUf simple (viitor): je rirai.

Traducerea construqieifaire rire este: "a face sa rada".

Vom folosi acum noile verbe la diferite persoane ~i tirnpuri. Cititi propozi!iile urmatoare fiind atenti
la tradueerea lor in Iimba romana:

Nous nous sommes tres bien amuses - Noi ne-am distrat foarte bine
avec nos amis. eu prietenii no~tri.

Ne vous disputez plus! - Nu va mai certati!

II lui manque du courage, alors elle ne se -Ei ii lipse~te curajul, ~i atunei


debrouille pas bien. nu se descurea bine.

J'aidais toujours mon ami dans les moments -LI ajutam mereu pe prietenul meu
difticiles. in momentele dificile.

Ces disputes ne comptent plus. - Certurile aeestea nu mai conteaza.

Je compte sur toi et sur ton argent. - Contez pe tine ~i pe banii tai.

Ses plaisanteries ttaient 5i amusantes qU'on -Glumele sale erau atllt de amuzante
riait toute la soiree. eil am ras toata seara.

Cette histoire m'a fait rire. - Povestea aceasta m-a facut sa rad.

NOlls avons passe toute 1a journee a nous disputer. - Ne-am petrecut toata ziua eertandu-ne.

Aide-moi, s'i1 te plait! - Ajuta-ma, te rog!


Expresia:

s'il te plait >jsil to pie] - te rog

se refera la persoanele fata de care folosim forma "tu" ,

Citi!i cu atentie propozi!iile urmatoare ~i fiind atenti la traducerea in limba eomana ~i mai ales la
cuvintele scrise cu litere ingro~ate:

J'ai quelque chose pour toi. - Am ceva pentru tine,

Donne-moi quelques livres. -. Da-mi ciiteva carti,

Quelqu'un m'attend. - Cineva rna a~teapta.

rai vu tous les films roumains. - Am vazut toate filmele romane~ti.


Quelques-uns etaient interessants. Unele erau interesante.

Nous aimons bien le plaisanteries de Paul. - Ne plae mult glumele lui Paul.
Quelques-ones sont tres amusantes. Unele sunt foane amuzante.

O-ll.e.1Q..U..e..->[kclkOJ este un adjectiv nehotarat ~i inseamna "ceva, catva, vreo". In limba voebita el
apace eel mai des in expresia que/que chose ("ceva", "ceva anume"). Exemplu:

rai quelque chose a te dire. - Am ceva sa-ti spun.

Q..u.e.1Q..ue.. >[kelkO] este tot adjectiv nehotarat ~i inseamnii "c3!iva, cateva". Exemplu:

[] a invite quelques amis. - EI a invilal cativa peieteni.

Quelqu'un >[kelke] este pronume nehotanlt, masculin, singular, ~i jnseamna "cineva". Exemplu:

Quelqu'un m'aidera. -Cineva ma va ajuta.

Quelques-uns :>[kelkOze] este pronume nehotarat masculin, plural, ~i inseamna "unii. cativa".
Exemplu:

Nous avons beaucoup de petits enfants. - Avem multi nepoti.


Quelques-uns sont tres gates. Unii sunt foarte rasfata~i.

Quelques-unes :i,kelkOzUn] este pronume nehotarat feminin, plural, ~i inseamna "unele, cateva".
Exemplu:

II Y avait souvent des disputes entre eux, - Erau mereu certuri intre ei. Cateva
Quelques-unes ont mal fini. s-au sfiir~it rim.

A,sa cum rezu/ld din acesle exemple, pronumele nehottirate apar neillso,tite de substantiv.
in aceasta seara ell s-a distrat bine eu cineva. > Cette soiree, elk s 'cst Ires bien amusee
avec quclqu' un.

in momentele grele lui 11 lIp5e~te curajul > Dans des moments difficiles illui manque
~i are nevoic de un aJutor. du courage et 1I a besom d' une aide.

Aee~ti tineri casatariti se eertau toata > Ces jeul1es maries se disputaient toute
ziua. la joumee.

Ne descurcam deja bine > NOU5 nous dehrouillons deja bIen en


in limba franceza. frllm.ais,

Am ciiteva inele. > 1'ai quelques bagues.


Une Ie sunt foarte pretioase. Qut:lques-unes sont tres precieuses.

Nu am de ales, trebuie 5a-l ajul. > .Ie n'lIi pas de ehoix, je dais 1'aider.

Pierre nu ~tie de gluma, > Pierre ne comprend pas la plaisanterie.

Cunosc pe cincvd Care te va face sa razi. > Je eonnais quelqu'un qui te fera rire.

Vina. te rog, la aeeasta intalnirc. > Viens,s 'il te plait, acetic reneontre.

Calitatile talc conteazii.. > Ce sont tes qualites qui comptent.

~i acum, iata cateva serii de cuvinte in carc se repeta accla~i sunet:

[iiI - la langue, la plaisanterie, la r~contre, Ie moment

[e] - qllelqu'un, quclques-uns

[el - I'aide, aider. 5'11 te plait

[OJ - precie..ux, heure..ux

[E] - l'amitH~., la matinee, l'ann~e

l U] - la dispute, amusant, s' amuser, occupcr

[U a] - Ie luislr, la soiree, Ie chillx

[u] -Ie cilllrage, lajilllrnee, se debrQ]Jiller


LECTIA 8 - PARTEA A DOUA

ea de obicei, partca a doua a lee1iei va fi consacrata fixarii euno~tintelor introduse in acesl caiet ~i
exercitiilor de lectura.

Vom incepe eu lectura. Cititi textele ~i dialogurile de maijos, tiind atenti in mod specialla pronuntia
corecta, la intonatie ~i la accent.

Mavie

le ./'"
SUIS
. septem/'b'
ne e premIer . . '"
re I 11 ya SOlxante-dlX / ' je
ans.11 Alors, . un homme
SUIS
/ ' deja

~ /' ~ /'
vieux.11 Ma vie etait longue I et p!eine d'evenements. II rai passe mon enfance I chez mes

/' /' ~
grands-parents I qui etaient tres severes I et exigeants envers moL II Quand j 'ai eu quatorze

./' ~ /' /'


ans I je SUIS pani avec mes parents pour Paris. II A Paris I je frequentais un lycee, I

~ /' ~
ou j'avais beaucoup d'arnis.11 C'est grace a l'amitie I que rna vie 6tait p!eine de joie.11

Mes amis m'aidaient dans des moments diffiJles, I j'avais confiancc en ~x,: je pouvais

./' sur que I""""


campIer touJours ques-uns. II N ous occuplOns
. OISlrs I'a <:.
nos I?! lalre des p I' ./'. I
alsantenes,

~ /' /' /'


anous amuscLl1 Apres I j 'ai fait mes etudes superieures I et j' ai commence I rna vie
~
d'homme.11

/' '>L /' /'


1'ai connu une belle fllle I et nous sommes maries. I I Moj, I je travaillais I et rna

~ /'./'
femme s'occupait de notre menage. II Nous avons eu trois enfants: I des jumeaux I et une

~ i Maintenant
tille.1 '"
/ ' I je suis grand-pere.11 Ma femme est morte
./' il y a deux ans.11 Son '"
" a eh::
deces ''< pour mOl grand ch~
"!'] un tres agnn. 111'
e vms souvent/'au clmetJere
Y I etJ., apporte

./'
des leurs
'" /'
a rna femme. I I J'habite ~
tout sen!1
/'
mais je 'lois assez souvent mes enfants I et mes
/'

~ /' /' ......,. /' ./'


petits-enfants.11 lIs viennenl me voir I ou moi, I je vais chez eux.11 AJors rna vieillesse
/' ~./' ~
n'est pas si mauvaise, I j'ai mes petites joies, moi 3ussi.11 La vie m'interesse I etje suis

/' '>L
toujours curieux du monde1 I
Les grands-parents
.?' .....,.
- 11 y a un grand evencmcnt dans notre famllle! .
.?' /"
-- Quclqu 'un se marie? II
/" .?' ......,.
-- Non. i ; Notre fille a des Jumeaux!

- Des jum~x? : ! C'est Curi~L.


/".....,. ~
-- C'est une grande joie pour eUe I el pour notre beau-fils. I
.?' .....,. .?' .?'.?'
lis adorent les bebes.11 Et toi, Itu n'es pas content? I I

-St. I ! Mais... ' : Tu sat: que tu es grand-m~? II


.?' .?' ~ /I ~
- Et tol, I tu es grand-perc... I I C'est la vie! ! :

Traduceti propoziliile urmatoare in limba franceza:

Care estc data ta de na~tere? > Quelle est la date de ta naissancc'?

Maria se certa eu soacra ei toata ziua. > Marie se disputaii avec sa belle-mere
(pendant) toule la journcc.

Ne-am nascut la Paris. > Nous sommes nes it Paris.

lnmormantarea socrului meu va avea loc > L 'cntcrrcment de mon beau-perc aura lieu
la cimitirul de tanga Biserica Srantul loan. au cinll:ticrc pres de l'eglisc Saint-Jean.

Care dintre gemeni e mai raSlatat? > Lequel des jumeaux est plus gaiC?

Cel care locuie~te cu ginerele meu. > (,clui qui hahlte avec mOIl beau-fils.

ii lipse~te curajul, dar se descurca destul de bine. > 11 lui manque du courage mais il se
dcbrouiJlc a~scz blen.

Gluma aceasta rna face mereu sa fad, > Celie plaisanicrie me fait toujours rire,
e atat de amuzanta! die est si amusantc!

Prietenia este un lucru foarte pretios. > L'amitic cst unc chose trcs prccieuse.

Unii nu inteleg glumele. > Quelques-uns ne cnmprcnnent pas


la plaislllllCrit.

Ajuta-ma sa fac ceva, te rog. > Aidc-moi a fairc quelque chose, $'il te plait.

Avem textul in limba engleza sau franceza, > Nous avollS Ie texte au choix, en anglaise
la alegere. ou en fran<;aisc.

Cum va ocupa\i timpul liber? > Comml:nt occupc;r-vous vos loisirs?

Ne vom distra pana > Nous nOllS amuscrons jusqu' a


la batninc!e. notre vieillessc.

Trcbuie sa ai rabdare ca sa stai lini~tit > I1 faut avoir de la patience pour reSler
pe durata certurilor voastre. tranquille pendanl vos disputes.

EI a muril aCUrn cinci ani. > Tl cst mort dcpui~ cinq ans.
Mi-am pierdut toata seara din cauza tao > rai perdu toute la soiree a cau,e de tOL
Ai incrcdere in noi'! > Est-ce que tu as can fiance en nous?

Orice-ar fi, poti conta pe unele (din ele). > Malgrc toul tu peux compter sur
quc!que'-lines.

lata momentul bucuriei ~i al felicitarilor. > Voila It: moment de la joie et


de, felicitations.

Datorita ajutorului tilU nu am avut necazuri. >C'est graee a ton aide que je n 'al pas
eu de chagrin.

Copilaria noastra nu a fost prea >Notre enfance n'etait pas trop heureuse a
ferieita din eauza tatalui nostru care era cause de notre pere qui ttait un homme
un om foarte exigent. tres cxigeant

ii spun nepoatci mele: "Am fost mereu prea >Je dit it ma petite-fille: '"J'etais toujours
indulgent cu tine". trap indulgent em'crs toi".

Deeesul prietenului nostru a fast un cveniment > Le Jeces de notre ami a ete un evenement
trist pcntru toata lurnea. trisle pour tout 1c monde.

in ultimu! exercipu completati spatiile libere cu acele euvinle care lipsesc:

Nu ai ce sa alegi in acest magazin. - II n'y a aueun >ehoix dans ce magasin.

Mi-am petrecut toata dimineala -- J' ai passe toute > la matinee 11 >m' amuser
distnindu-ma cu prietenii. avec des copains.

Atentie, oglinda aeeasta e foarte pretioasa! - Attention, ce miroir est tres >preeicux!

De cine nideli? - De qui >rie7-vous?

CiIC~le-mi, Ie rag, cateva istorioare ciudate -Lis-moi, >s'il Ie plait, >qlldques petites
~i amuzante. histoires >curieuses et >amllsantes.

Ce limbi maine vorbili, domnule? - QlIclles >langllcs etrangeres parlez-vous,


Monsieur?

V-ati prezentat deja condoleanlele - Avez-vous deja presenlc vos >condoJeanccs


intregii familii? atoute la famillc?

Botezul gemenilor a fost un mare - >Lc bapteme des jumeaux a ete un grand
eveniment. >cvenement,

Ceva nu-mi place aici. ->Quelque chose ne me plait pas icj,

Descurcali-va singura, doamna! ->Debrouillez-vous seule, Madame!

iIi plac mult aceste glume? - Est-ce que tu aimes bien ces >plaisanteries?
Da, unele sunt destul de amuzante. Qui, >quelques-lines sont assez amusantes.

E ciuda!. Cineva I-a ajutat. ->("c,t curieux. >Quclqu'un I'a aide,

Am pierdut un ine! pre1ios. ->rai perdu une bague >prccieuse.

Ce trebuie sa spun ca sa te fae sa riizi'! -- Qu 'est-ce que je dais dire pourte >faire rirc?

Pe care dinIre nurorile dumneavoastra ->Laquelle de vos belles-filles aimez vous


(] 1ubili mai mull? Pe cea care m-a ajutat $i Ie mieux? >Celie qui m'>aide et qui ne
care nu se cearta cu mine. >sc dispute pas avec moi.
RECAPITULAREA LECTIEI 8

8.1. In lec~ia 8 am intiilnit unnatoarele expresii:

parler une langue ... - a vorbi a limba

comprendre 1a plaisanterie - a i'n~elege de gluma

avoir confiance en... - a avea incredere in ...

occuper ses loisirs a... - a-~i ocupa timpulliber cu...

au choix -Ia alegere

il manque - lipse~te

compter - a conta

comptersur... -a conta pe...

faire rire - a face sa rada

s'il te plait -te rog

8.2. in afara de cuvintele pe care Ie cuno~teati deja: Ie soil; Ie jour, Ie marin, ['an, au fast
introduse ~i echivalentele lor care subtiniaza aspectul continuitatii temporale:

Ie soir -]a soiree (toata) seara

lejour -lajournee (toata) ziua

Ie matin -la matinee (toala) dimineata

['an -I'annee (tot) anul

8.3. Ati intalnit un nou verb neregulat:

rire >[RiR] - a fade

lata conjugarea lui la timpul prezent:

je ris >[iO Ri] nous rions [nuRiio]

tu ris >[tU Ri] vous riez [vuRiie]

il rit >[ilRiJ ils rient [ilRi]

elJe, on rit >[el, 0 Ri] elJes rient [eIRi]


La perfect campus ("passe compose"). acest verb se conjuga cu auxiliarul avoir:

j'ai ri nous avons ri

tu as ri vous avez ri

il a ri jls ant ri

eIle, on a ri elles ant ri

lata fonnele sale de imperfect ("imparfait"):

je riais nous riions

tu riais vous riiez

il riait ils riaient

elle, on riait elies riaient

La viitor ("futur simple") el are fonnele urmatoare:

je rirai nous rirons

tu rirasvous rirez

il rira ils riront

elle, on rira elles riront

S-a folosit construqiafaire rire - "a face sa radIi".

8.4. Ali invalat urmatoarele adjective nehotariite:

a) la singular:

quelque >[kelkO] - ceva

care in limha vorbita apare eel mai des in construqia "quelque chose", de exemplu:

Je Ie dirai quelque chose. - i!i voi spune eeva.

b) la plural:

quelques >(keIkO] - caliva

J'invite quelques amis. - Invit cativa prieteni.

8.5. S-au folosit de asemenea pronumele nehotanite:

a) care inlocuiesc substantiveIe masculine la plural:

queIques-uns >[kelkOze] - unii, cativa

J ' ai des amis a I'Universite, -Am prieteni la Universitate, dar


mais je me suis dispuIC avec m-am ceTtat eu unii.
quelques-uns.
b) care inlocuiesc substantivele feminine la plural:

quelques-unes >(kelkOzUn] - cateva, unele

Nous avons re~u beaucoup de - Am primit multe felicitari.


felicitations.

Quelques-unes etaient de nos - Unele (erau) de la coJegii no~tri


copains de classe, de clasa.
TEMA PENTRU ACASA 8

A Traduceli in Iimba romana propozitiile urmatoare:

1. L'amitie ne compte pas pour lui.

2. Je voudrais me debrouiller seu!.

3. La soiree est gatee par cette dispute.

4. II rit beaucoup et II fait rire tout Ie monde.

5. J'occupe mes loisirs a ne rien Caire.

6. Malheureusement Ie choix de distractions n'est pas grand.

7. Cette bague en argent, est-elle precieuse?

B. Traduceti in Iimba franceza propozi!iile unnatoare:

I. Noi radeam toata seara.

2. Contez pe curajul tau.

3. Cunosc multi baieti, dar am incredere in caliva.

4. Te-ai certat cu cineva?

5. Ce iti lipse~te?

6. V-ati distrat bine?

7. Ajuta-I, Ie rog.

C. Rescrieti propozitiile urmataare corectand gre~elile:

I. J'aidais a rna mere toute la matinee.

2. L 'amitie est une chose precieux.

3. Comptez il. moi, s'il vous plait.

4. Ils ont debrouille sans aide.

5. II faut faire que1qu'un.

6. Naus avons eu plusieurs rencontres avec notre professeur. Quelques-uns etaient bien
amusantes.
VOCABULARUL LECTIILOR 7 SI 8 . .
(f.) - feminin (m.) - masculin (pI.) - plural

l'aide (f) > [led] - ajutorul

aider > [cdE] - a ajuta

l'amitie (f.) > [lamitiE] - prietenia

amusant > [amUza] - amuzant

amusante > [mnUzat] - amuzanta

s'amuser > [samUzEJ - a se amuza, a se distra

l'annee > [lanE] - (tot) anul

au choix > [0 ~uaJ - la alegere

avoir confiance en... > [avLLa:R kOfdis a] - a avea incredere in ...

Ie bapteme > [IObatem] - botezul

Ie beau-fils > [lObotls] - ginerele

le beau-pere > llO bopeR] - socrul

les beaux-parents > [IE bopaRii.} - socrii

la belle-fille > [Ia belfii] - nora

la belle-mere > [la belmeR] - soacra

celie > [sell - cea

celles > [sell - cele

celui > [sOIUi] - eel

ceux > [sO] - cei

c' est cuneux > [sekURiOJ - (e) ciudat

Ie chagrin > [10 ~agRe] - necazul, durerea,


tristetea

Ie choix > 110 ~"a] - alegerea

Ie cimetiere > [10 ~imtieR] - cimitirul

comprendre la plaisanterie > [kopradR la pleziitRi] -a ~ti de gluma

compler > [kotE] - a conta


compter sur > lkotEsURj - a conta pe

les condoleances > [IE kodolEas] - condolean\ele

la confiance > [Ja kiifias] - increderea

Ie courage > [IOkuRaj] - curajul

curieux > LkURiO] - curios. bizar

curieuse > [kURiOz] - curioasa, bizara

la dale > [Ia dat] - data

Ie deces > [IOdEsc] - decesul

la dispute > (Ia dispUI] - dispula, cearta

l' enface (f.) > [laTas] - copilaria

I'entenement (m.) > llateRma] - inmormantarea

envers > [aveR] - fa1ii de, eu

j'evenement > [IEvEnma] - evenimentul

exigeant > [egzijii] - exigent

exigeante > [egzijiit] - exigenta

faire rire > [feR RiR] - a face sa rada

les felicitations > [IE fElisitas;o] - felicitarile

gale (-e) > [gatE] - rastatat, -a


stricat, -a

grace 11 > [gRas a] - mul~umita, datorita

les grands-parents > [IE gRapaRa] - bunicii

indulgent > [cdUlja] - indulgent

indulgente > [edUljiit] - indulgenta

la joie > [lajU a ] - bucuria

1a joumee > [lajuRnE] - (loata) ziua

les jumeaux > [IEjUmo] - gemenii

jusqu'a > [jUska] - pana la...


la langue > [laliig] -limba

laquelle > [lakel] - care, pe care

lequel > [IOkel] - care, pe care

lesquels > [IEkel] - care, pe care

lesquelles > [lEkel] - care, pe care

Ie loisir > [101"aziR] - timpul liber

Luc > [lUk] - Luca

malgre > [malgRE] - 1n ciuda, in pofida

il manque > [ilmiik] - lipse~te

la matinee > [la matinE] - (toata) dimineata

le moment > [rOmama] - momentul

mourir > [llluRiR] - a muri

la naissance > [Ia ncs:,h] - na~terea

naitre > [netR] - a se na~te

occuper ses loisirs a... > [okUpE sE IlJaziR aJ - a-~i ocupa timpul liber cu

parler la langue." > lpaJ{lE la lag] - a vorbi limba

la patience > [Ia p<lsiiis] - rabdarea

perdre > [peRdR] - a pierde

Ie petlt-fils > [IOptifis] - nepotul (de bunici)

la petite-fil1e > [Ia ptitfii] - nepoata (de bunici)

les petits-enfants > [IE ptizara] - nepotii

la plaisanterie > fla pi EziitRi] - gluma

comprendre la plaisanterie > [kopRadR la pleziitRi] - a intelege (a ~tj) de


gluma

precieuse > [pREsiOz] - pretioasa

precieux > [pREsiO] - pretios

quelque > [kelkO] - vreun, vreo

quelque (chose) > lkelkO ~oz] - ceva (pron.)

quelques > [kelkO] - cat iva

quelqu'un > [kelke] - cineva

queIq ues- uns > [kelkOzc] - unii, cati va


quelques-unes > [kelkOzLJn] - caleva, unele

la rencontre > [1'1 R<ikotR] - intalnirea

rire > [RiRl -- a rade

saint > [sej - srant

sainte > [set) .- sfanta

se debrouiller > [sO dEbRuiE] - a se descurca

se disputer > [sO di~pUrEJ - a se certa

severe > [sEveR] - sever, a

s'il Ie plait > [sil to pIe] - te rog

la soiree > [Ia ~lIaRE] - (toata) seara

Ia vieillesse > [Ia vicies] - batrime~ea


LECTIA 9 PARTEA INTAI

Ca ~i pana acum, vom ineepe noua lee~ie eu reeapitularea materiei leqiei 9 a cursului pentro ineepatori:

A CompJetati propozitiile eu substantivele urmatoare:

I. Ie temps 2. Ie soleil 3. la June 4,I'etoile 5. Ie ciel 6. Ie printemps

7.l'ete 8. I'automne 9.l'hiver 10. Ie vent 11. la neige 12. la saison

13, I'annee 14. la saison de I'annee

Cum este vremea? - Quel > tempsfait-il?

lama noptile sunt lungi. - En > hiverle nuits sont longues.

Avem cel mai frumos anotimp - Nous avons la plus belle >saison
(al anului). de I'annee

Nu sta la soare, e periculosl - Ne reste pas au > soleU c'est dangereux!

Nu se vad niei luna, niei stelele. - On ne voit ni > la luneni > les etoiles

lama eopiii se jucau in zapada. - En > hi ver les enfants jouaient dans
> la neige

Ce culoare are eeru! in seara aceasta? - De queUe couJeur est> Ie eiel ce soir?

Primavara loata lumea este obosita ~i - Au > printemps tout Ie monde est fatigue
a~teapta vacanta. et attend les vaeances.

Ce vei face la vara.? - Qu'est-ce que tu feras en > ete?

Toamna este un anotimp putin - > L'automme c' est> une saison un
cam trist. peu triste.

in ciuda vantului foarte putemic, - Malgre > Ie venttres fort no us nous


noi ne plimbam mult timp. promenions longtemps.

Datorita banilor tai am plecat noi - C'est grace a ton argent que nous sommes
anul aeesta in vacanta. partis en vacanees celte > annee

B. In exereitiul urmator va veti reaminli verbul neregulat, - faire) (a face) ~i expresiile in care
apare acesta. Completati propozitiile in limba franceza:

Ce faci? - Qu'est-ce que tu > fais7

1 Irebuie sa faca mereu eeva, - II doit toujours > faire quelque chose

Ne-am Iacut paturile, dar nu - Nous > avons fait nos litsmais nOllS
ne-am Iacut curatenie in camere. > n' avons pas fait nos chambres.
De ce nu faceti nimlc, domnule, - Pourquoi vous ne > Elites rienMonsieur
ea sa 0 ajutati pe aceasta femeie? pour aider ceUe femme?

Am faCU! deja lotul. - rai deja tout> fait

Te voi ajuta sa gate~ti, de acord? - Je t'aiderai Ii > f~lire la cuisin~ d'accord?

Ei se vor intelege bine (ca sot ~i sotie). - lis> feronl bon menage

In vara aceea era vreme frumoasa. - Cet 6te-la >il faisait beau

Astazi bate vantul. - > 11 fait du ventaujourd'hui.

Maine va fi urat ~i frig. - Demain> il fera mauvaiset > if fera froid

Uite, e soaTe! - Regarde, >il fait oleil!

Traduee~i in limba franceza propoziriile din ultimul exercitiu recapitulativ:

Cum este vremea astazi in Franta? > Que! temps fait-i! en France aujourd'hui')

Continua sa plOUi:1. > Jl pleut toujours.

Bate vantul? > Est-ce qu'jl fait du vent'?

lmi place cerul albastru ~i frumos. > raime Ie beau ciel b!eu.

Ninge in aeest anotimp la munte? > Est-ec qu'il neige <l la montagne
en cetle Salsan de l'annee?

E prea frig pentru mine. > 11 fait trap froid pour moi.

Vei vedea, maine va fi limp unit. > Tu verras, demain il fera mau\'ais.

o sa faci paturile? > Tu va~ faire 1cs llts?

Cine gate~te 1a voi aeasa? > Qui fait la cuisine chez 'vous?

Cum era vremea in luna mai? > Que! temps faisait-il au mois de mai?

Era foarte frumos ~i eald. > II faisait trcs beau ct chaud.


lata acum setul de cuvinte noi. Citili cu voce tare cuvintele unnatoare ~i
fiti atenti la traducerea in limba ramana:

la pluie > [laplUi] - ploaia

Ie nuage > [lOnVaJ] - noml

la chaleur > [la~aIORJ - caldura

I'orage(m.) > [loRaj] - furtuna, vijelia

I'eclair > [lEklcR] - fulgerul

l'air(m.) > [leR] - aerul

la nature > [Ia natLR] - natura

Ie climat > [lOklima] - c1ima

la temperature > [Ia tiipERatUR] - temperatura

Ie degre > [10 dOgRE] - gradul

Ie bulletin > [10 bUlle - buletinul


meteorologique mEtEoRolojik] meteorologic

Ie parapluie > [10 paraplUi] - umbrela (de ploaie)

la pollution > [Ia polUsio] - poluarea

Pentru a retine mai bine. cititi cuvintele noi inca 0 data, dar intr-o ordine
diferita:

Ie climat > [10 klima] -clima

Ie parapluie > [10 paraplUiJ - umbrela (de ploaie)

Ie Duage > [10 nUaj] - norul

l'air(m.) > [lcR] - aerul

l'orage (m.) > [loRaj] - furtuna, vijelia

la pollution > [Ia polUsioj - poluarea

la nature > [Ia nateR] - natura

Ie bulletin > [10 bUlle - buletinul


meteorologique mEtEoRolojik] meteorologic

la temperature > [la tiipERatUR] - temperatura

la pluie > [lapIUi] - ploaia

l'eclair > [lEkleR] - fulgerul

Ie degre > [lOdOgREJ - gradul

la chaleur > [la ~aIOR] - caldura


Cititi enunturile in care yeti gasi cuvintele noi si fiti atenti la traducerea lor In romanil:

hApre,; la pluie, Ie beau temps". - Dupa ploaie, timp fi-umos.

Aujourd'hui Ie Cle! est sans nuages. - Cerul este astazi fara nori.

Nous ne sommcs pas habitues a la chaleur et - Nu suntem obi~nuiti ell caldura ~i 0


nous la supportons mal. suportam greu.

Pour la semaine prochaine on prevoit - Se prevad furtuni pentru saptamana


des orages. viitoare.

Quand nOllS etions petits, nOllS avions tres peur - Cand eram mici ne era foarte frica
des eclairs. de fulgere.

Allons en plein air! - Sa mergem in aer liber!

II faut proteger la nature contre - Trebuie sa protejam natura impotriva


la pollution. poluarii.

Le climat en France est doux, en - In Franta c1ima este blanda, in


Roumanie il fait plus frais. Romania este mai racoare,

Quelle est la temperature aujourd'hui? - Ce temperatura este azi?

II Ya 25 degres a I'ombre et 30 degres - Sunt 25 de grade la umbra ~i 30 de


au solei!. grade la saare.

Grace aux bulletins meteorologiques a la tl - Se ~tie cum va fi timpul maine datorita


on sait Ie temps qu'il fera demain. buletinelor meteorologice.

Prends Ie parapluie, il va pleuvoir! - Ia umbrela, 0 sa ploua!

In enunturile pe Care le-ati citit ati intalnit urmatoarele expresii:

etre habitue a,.. > [ctRahitUEa] - a fi obi~nuit cu ...

en plein air > [ii plenl'R] - in aer liber

il fait frais > Lil fc IRe] - e racoare/rece

aI'ombre > [a lohR] -Ia umbra

au soleil > [osoll'i] -Ia soare

Ati intiilnit ~i verbe noi:

supporter > I sUpoRtE.] - a suporta, a indura

prevoir > fpREvuaR] - a prevedea, a crede, a presimti

proteger contre > [pRotEjE kotR] - a proteja contra

pleuvoir > (plOvuaRJ - a ploua


Cititl cu atentie propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romanii:

J'aime bien la chaleur. Je la supporre tres bien. - Imi place mult cal dura 0 suport foarte bine.
It toi? Dar tu?
Moiaussi. ~ieu.

Je ne suis pas habituee au c1imat de ce pays. - Nu sunt obi~nuitii Cll c1ima acestei tari.
It toi? Dar tu?
Moi non plus. Nici eu leu nici atat.

Se folose.~te, ca raspuns, euwlntul ouss; - la feh>, de asemeneO>i, (<$;;;. ctind este exprimatii
aeee(J~i parere ell a persoallei care dd informaria. AllSsi este insorit de un prolJume personal
la forma accenfuata, de exemplu:

Nous partons. Et VOllS? - Noi plecam. Dar voi?

Nous aussi. - ~i noi.

Tu vas au cinema. It Pierre? - Tu mergi la cinema. Dar Pierre?

Lui aussi. - Pierre de asemenea.

Expl'esia <moil plus - nid;;, <mid afar se folose~fe co riispuns la 0 illfrebare pusii la forma
negariva. Non plus este in.w!it. de asemenea, de un pronume personal/a forma aeeentuatii, de
exemplu:

Je ne fume pas. Et toi? - Nu fumez. Dar tu?

Moi non plus. - Eu nid atit (nici eu).

Nous ne supportons pas la chaleur. - Noi nu suportam caldura.


Et vos amis canadiens? Dar prietenii vo-\'tri canadieni?

Iux non plus. - Nici ei/ei nici atat.

Sa aplicam acum aceste expresii in propozitii. Traduceti-Ie in limba romana:

Moi aussi, j' aime les b6b6s. > $1 mie imi plac bebelu~ii.

Lui non plus, il n'est pas habitue ace climat. > NICi el nu este obi~nllil ell aceasta clima.

J'ai peur des orages, It toi? > Mi-e fricil de furtuni. Ti ~ie'!
Moi aussi. ~i mie.

II ne prend pas Ie parapluie. Et Marie? > [I IlU ia umbrela. Dar Maria?


Elle non plus. \J1ci Maria.

Vous aimez beaucoup la nature. > Va place muir natura.


Et les Duval? Dar familiei DmaJ'.l
Eux aussi. ~i lor.
In exercitiul urmator folositi expresia convenabila, completand propozitiile in limba franceza:

Cred cil 0 sa ploua, ~i tu? - Je crois qu'il va pleuvoir, et toi?


~i eu cred cil 0 sa ploua. >Moi allss~ je pense qu'il va pleuvoir.

Nu ne plac temperaturile prea scazute, - Nous n'aimons pas les temperatures trap
dar voua? Noua niei atat. basses, et vous? > N ou s non pI us.

Maria prefera sa stea la soare, ~i Pierre? - Marie prtfere etre au soleil, et Pierre?
EI de asemenea. >Lui aussi.

Copiilor nO~lri Ie e foarte frica de fulgere. - Nos enfants ont tres peur des eclairs.
~j gemenilor vo~tri? Et vos jumeaux?
~i lor. >Eux amsi.

Cititi propozitille urrnatoare ~l fiti atenti la cuvintele scrise eu earaetere ingro~ate:

[] travaille beaueoup, meme la nuit. - EI munce~te mull, chiar ~i noaptea.

Paul ne vient jamais chez moi, meme - Paul nu vine niciodata la mine,
quand il est libre. nid chiar atunci cand e liber.

Meme quand il est malade, il va aI'ecole. - Chiar ~i atunci cand e bolnav merge
1a ~coala.

jn propozi!iile de mai sus s-a [olosit adverbul {(meme)>[lJ1cml. awilJd sensul chiar ~i.

Pentru a retine sensul aceslui cuvant, traduceti urmatoarele enunturi in limba rornami:

Monsieur Dupont est tres severe, meme pour > Domnul Dupont est", foartc sever.
sa petite-fille de cinq ans. chull' ~i ell nepo1iea sa de cmci ani,

Le petit Paul cherche son chal, il Ie eherche > \11CUl Paul j~i caUla pisica, 0 cauta
meme dans son lit. chial' ;;i in pat.

I1 n' a j amais ere content, meme Ie jour > II n-a fust llluitumit niciodata,
de son mariage. nici chull' in 7iua nuntii sale.

Elle n' a pas repondu aux questions, meme > Ea IlU a nispuns la intl'ebari, mci chial'
a la plus facile. lit cdc mai u~oare,

Cunoa~teii deja euvantul memen din lectia 2 a acestui curs; el fonneaza pronumele demonstrativ
nehotarat (cand este folosit cu articol), de exemplu Ie meme - (acelal?i.

Veti inwifa acum 0 altii semnificafie a cuvantului meme. EI va jlloZosi! cu un pronume personal
lalorma accentuatii. subliniindu-i semnificafia ~i opuniindu-l celorlalte pronume. Pentru pronumele
la plural se vafolosiforma memes.
Cititi urmatoarele propozitii in care ({meme}) ({(memes) inso~e~te un pronume personal la forma
aecentuata; fiti atentl la tradueerea in limba romana:

Je voudrais faire ee travail moi-meme. -- Ai! vrea sa fae aeeasta lucrare eu insumi.

EJle m'a dit ce secret elle-meme. - Mi-a spus ea insa~l acest secret.

Paul demandera ce rendez-vous lui-meme. - Paul va cere el insu~i aceasta intalnire.

Nous devons prendre ceUe decision - Trebuie sa luam noi in~ine aceasta homare.
nous-memes.

lls onl lout eompris eux-memes. - Au inteles ei in~i~i totu!.

On est raremenl content de soi-meme. - Suntem rar multumiti de noi in~ine.

Va amintim ca pronumele personal soi se folose~te in propozi!ii cu subject impersonal.

Aplicati in practica noile cuno~tin~e.Completati propozitii1e in limba franceza eu 0 construqie


eorespunzatoare (pronume personal + (meme/memes):

Mieuta Jeanne vrea sa spele ea insii~i vasele. - La petite Jeanne veul fajre la vaisselle
>elle-meme.

Nu voi merge cu tine. Trebuie sa te duei - Je n'irai pas avec tai. Tu dois y aller
aeolo tu insuli. >toi-meme.

Ne-am filcut temele noi in~ine. - Nous avons fait nos devoirs >nous-memcs.

Nu poti sa te gandei!ti mereu la tine insuti. - On ne peut pas penser toujaurs a


>soi-meme.

De ce nu vreti sa-I oerotiti voi in~iva? - Pouquoi ne voulez-vous pas Ie proteger


>vClus-memes?

Odihne~te-te, 0 sa gatesc eu insumi. - Repose-toi, je ferai la cuisine >moi-meme.

in ultimul exercitiu aJ acestei leqii se var folosi toate elementele de gramatica invatate in lectia 9.
Traduceri propozitiile urmatoare In limba franeeza:

Mie nu-mi place dnd plaua, dar tie? Nici mie. > Je n'aime pas quand il pleut, et toj?
Moi non plus.

E reee, nu sunt decat cinei grade. > Il fait frais, il n'y a que 5 degres.

in Romania paluarea aerului este mare? > En Roumanie, la pollution de 1'air,


est-cllc grande')

Mie imi plae foarte mult furtunile eu fulgere, > J'adore lcs orages avec des eclairs,
dar tie? ct toi')
Mie nu, mi-e frica. MOl nOIl,j'ai peur.
LECTIA 9 PARTEA A DOVA

rentm recapitularea materiei invatate, rezolva\i unnatoarele exercitii:

A Completati propozi\iile cu adjectivele nurnerale:

in casa noastra sunt ~ase camere. - Dans notre rnaison il y a >six pieces.

Suntern doisprezece baieti in c1asa. - Nous sommes >dou7e gar~ons dans


Ia classe.

Am vizitat ~apte ora~e mari in Franta. _. Nous avons visite >sept grandes villes
en France.

A!? vrea sa am zece caini !?i trei pisici. - Je voudrais avoir >dlX ehiens et
>trois chats.

Unsprezeee fete pleaca in exeursie. - >Onze tllles partent en excursion.

Fiu! meu are naua ani. - Mon fils a >neuf ans.

Invit opt prieteni la aniversarea mea. - Pour mon anniversaire j'invite


>huit amis.

B. Completati propozitiile urmatoare eu expresiile corespunzatoare:

Unu plus trei fae patm. - Un et trois >font quatre.

Cit fae einci plus !?ase? - >Combien font cinq et six?

Cati copii are familia Dupont') - Les Dupont >comhi~n d'enfants ont-ils?

Cate earti ai? - >Combien de livres as-tu?

C. Completati propozitiile eu cuvinte1e date:

I. une heure 2. un quart d'heure 3. une demi-heure 4. une minute

5. minuit 6. maintenant 7. midi

Am fast la Pierre pentru un sfert de ora. - l' ai passe >un quan d 'heure chez Pierre.

Ai 0 ora ea sa-ti faci tema. - Tu as >unc hcure pour faire ton devoir.

La ora 12 francezii iau masa de pranz. - >A midi les Fran~ais dejeunent.

Voi fi gata in cinci minute. - Je serai prete dans cinq >minutcs.

El a ie~it acum 0 jumatate de ora. - II est sorti il y a >unc demi-hcurc.

Ce-o sa faeem acum? - Qu'est-ce qu'on va faire >mainlenanl:

So\ul ei nu se intoarce niciodata acasii - Son mari ne rentre jamais a la maison


dupa miezul nop\ii. apres >minuit.
D. Completati propozitiile urmatoare cu expresiile corespunzatoare care se refera la masumrea
timpului:

~tii la ce ora trebuie sa fim la medic? Est-ce que tu sais > a queUe heurenous
devons etre chez Ie medecin?

Maria va veni intr-o jumfltate de ora. _. Marie viendra > dans une demi-heure

Cit e ceasul acum? - > Quelle heure est-il maintenant?

Nu voi ie~i niciodata din cas:'! la - Je ne sortirai jamais de rna rnaison > a minuit
miezul noptii.

Am stat la prietenii no~tri de la ~ase la - Nous ttions chez nos amis >de six heurcs
unsprezece seara. a Ol1ze heures du sair
Peste doua ore am 0 intalnire - > Dans deux heuresj'ai un rendez-vous
la restaurant. au restaurant.
Cititi eu atentie cuvintele noi ~i fi\i atentlla tradueerea lor in limba ramana:

Ie ealendrier >[10 kaliidRiiE] - calendarul

Ie thermometre >[IOteRmomelR] - tennometrul

au-dessous >[odOsu] .. sub, dedesubt

au-dessus > [odOsU] - peste, deasupra

ftvner (m.) > [fEvRiiE] - februarie

mars (m.) > [maRs] -martie

avril (m.) > [avRil] - aprilie

juillet(m.) > [jUiie] -iulie

aout(m.) > [uJ[utJ -- august

novembre (m.) > [novabR] - noiembrie

decembre (m.) > [c.lEsabRJ - decembrie

Cititi inca 0 daHi cuvintele noi ~i fiti atenli 13 pronuntia coreeta:

novembre (m.) > [novabR] - noiembrie

au-dessus > [odOsU] - peste, deasupra

aoilt(m.) > [u][ut] - august

Ie thermometre > [10 teRmometR] - tennometrul

avril (m.) > (avRil] - aprilie

au-dessous > [odOsu] - sub, dedesubt

deeembre (m.) > [dEsabR] - decembrie

le calendrier > [10 kaladRiiE] - calendarul

mars (m.) > [maRs] -martie

fevrier(m.) > lfEvRiiE] - fehruarie

juillet (m.) > [jUiie] - iulie


Vom folosi acum cuvintele noi in propozitii. Cititi ell atentie propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la
traduce rea lor in romana:

Mon calendrier n'est plus actueI. je dois - Calendarul meu nu mai este actual, trebuie
en acheter un nouveau. sa cumpar unul nou.

Le thermometre indique 10 degres au-dessous - Termometrul arata 10 grade sub zero.


de zero.

J'ai mis rna valise au-dessus de 1a tienne. - Mi-am pus valiza peste a tao

Le mois de fevrier, combien de jours a-toil? - Cate zile are luna februane?

<;:a depend de I'annee, 28 ou 29. - Asta depinde de an, 28 sau 29.

Je suis ne 1e vingt-deux mars. - M-am nascut pe 22 martie.

On est au rnois d' avri I mais il fait tres frais. - Suntem in luna aprilie, dar e foarte rece.

Le 14 (quatorze) juillet, c'eslla tete nationale - Pe 14 iulie este sarbatoarea na\ionala


de la France. a Frantei.

Je n'airne pas Ie mois de novembre - Nu-m! place luna noiembrie in Romania,


en Roumanie, alors je pars pour a~a ca plee in tarile exotice.
les pays exotiques.

Aujourd'hui nous sommes Ie 7 (sept) decembre. - Suntem in ~apte decembrie.

Reline!i expresiile:

1e thermometre indique >(10 leRmomerR edik] - termometrul indica ...

au-dessous de zero > [odOsu dO zEro] - sub zero

au-dessus de zero > [ouOst..; dO zERo] - peste zero

/ya depend > [sadEpii] - depinde

~i adjectivele noi:

actuel, actuelle >[aktUel] - actual, actuala

national, -e > [na~ionall - national, national a

splendide > [spladid] - splendid, splendida

exotique > (cgzotik] - exotic, exotica

Expresiile ~i adjectiveJe noi vor fi folosite in propozitiile urmatoare, pe care Ie yeti traduce in limba
romana:

Le thermometre indique 30 degres au solei!. > Termometrul indica 30 de grade 1a soare.

II faut mettre ce tableau un peu au-dessous > Acest tablou trebuie pus putin deasupra
de la lampe. lampii.
Tu viens? > Vii?
Ca depend de toi. Asta dcpinde de tine

Combien de fetes nationalcs avez-vous > Cite sarbatori nationale aveli


dans votre pays? in lara voastril'J

Votre mariage a ele une ceremonie splendide. > Nunta voaslr~1 a fost 0 ceremonic
splendida.

Depuis longtemps la date de notre rendez-vous > Data intalnirii noastre nu mai eslc de mull
n'est plus actuelle. timp actuala.

Je n 'ai jamais mange de plat aussi exotique > !\u am mancat niclOdata 0 mancare atat
que celui-ci. de exotica ca aceasta.

Le bulletin meteorologique prevoit pour demain > Buletinul meteorologic prevede pentm
15 degres au-dessous de zero. maine 15 grade sub lero.

in exercitiul care urmeaza yeti verifica gradul in care v-ati insu~il cuvintele introduse in aceasla
parte a leqiei. Completa!i propozi~iile in limba franceza ~i apoi citi1;i-Ie eu voce tare:

Vita-te in calendar ~i spune-mi in ce - Regarde > Ie calendrier et dis-moi quel jour


zi sunlem azi. sommes-nous auj ourd' hui.
in luna august parizienii sunt in vacanta. _. Au mOlS >d"aout les Parisiens sonl
en vacances.
in tara noastra luna martie este - Dans notre pays, Ie mois de >mars est
destul de reee. assez fmis.

Floarea aceasta exotica e splendida. - eette tleur >exotique est >splendide.


Nu suport temperaturile sub zero grade. - Je ne supporte pas les temperatures
>au-des~ous de zero.

AsUizi termometrul indica 38 de grade - Aujourd'hui >le thermometre indique


la umbra. 38 degres.a ['ombre.

AsIa nu depinde decat de mine. - >(:a ne depend que de moi.

Primavara a inceput in aprilie. - Le printemps a commence >en avril.


14 iulie este 0 data importanta penlru - Le [4 >juillet e'est une date importante
toti francezii. pour taus les Fraor;ais.

lata apartamentul meu actual, - Voila mon appartement actuel, j'habite ici
locuiesc aiei din luna noiembrie. depuis Ie mois de >novembre.
Luna decembrie este ultima luna - Le mois de >decembre c'est Ie demier mois
a anului. de I'annee.

Aceasta data nu mai este actuala. - Cette date n'est plus >aetuelle.

Sa mergem sa vizitam Muzeul National! - Allons visiter Ie Musee > National!

Citili propozitiile de mai jos ~i fili atenti la cuvintele scrise eu earaetere ingro~ate ~i la traducerea
acestor propozitii in limba romana:

Tu veux acheter une Fiat') Non, je veux - Vrei sa cumperi un Fiat? Nu, vreau sa
aeheter une autre voiture. cumpar 0 alta ma~ina.

Je viendrai un autre jour. - Voi veni in alta zi.


Tu as lu cette nouvelle dans ce journal? ... Ai citlt ~tlrea in acest ziar?
Non, dans un autre. Nu, in altul.

Nous partons avec eux? :'-Jon, avec les autres. - Plecam eu ei? Nu, cu ceilalti.

Tu as fume la cigarette? Prends en une autre. - Ti-ai fumat tigara? Ia alta.

lata cuvintele introduse in propozitiile de mai sus:

un (l') autre > [otR] - (un) altul, ecliilalt

une (l') autre > (otR] - (0) alta. cealalta

d' (lcs) aulres >[otR] - a1tii, altele, ceilalti, celelalte

Ele exprima opozi\ia, subliniind diferenta; apar ea adjective nehotarate, impreuna eu substanlivul,
sau singure, ea pronume nehotariite. Cel mai adesea sunt precedate de un articol.

In exercitiul urmator veli completa ProPoziliile in limba franeeza eu forma eorespunzatoare a lui
autre Oa singular ~i plural. ea adjectiv sau pronume nehotarat). Cititi cu voee tare aeeste propozitii:

Aceasta carte nu e interesanUt Ia alta. - Ce livre n' est pas interessanl. Prends
en >un autre.

Mi-am maneat deja inghctata. Vreau alta. - rai deja mange ma glace. J'en veux
> une autre.

Trebuie sa cumperi 0 alta ma~ina. Cea - Tu dois acheter >unc autre voiture. Celie
pc care 0 ai nu-mi mai place. que tu as ne me plait plus.

Ti-ai pierdut cainele intr-UlJ accident, - Tu as perdu ton chien dans un accident,
nu vrei siHi cum peri altul? tu ne veux pas acheter >un autre?

Nu vreau al\i caini. - Je ne veux pas >d'autreschiens.

Noi am incepu! aceaslii lucrare, .. Naus avons commence ce travail,


ceilalti 0 vor termina. > les autres Ie finiront.

in acest ultimul exercitiu veri recapitula toata materia lec!iei 9. Traduceti in limba franceza propozitiile
unniitoare:

1mi place ploaia, ~i tie? Si mie. > 1'aime la pluie et toi? Moi aussi.

Cerul este senin, dar e racoare. > Le ciel cst sans nuages mais il fait frais.

Care e temperatura la umbra? > Quelle est la temperature a I'ombre?

Termometrul arata 20 de grade sub zero. > Le thermometre indique vingl degres
au-dcssous de zero.

o sa ploua, nu putem ie~i afara. > II va pleuvoir, on nc peut pas aller en


plein air.

Asta nu depinde de mine. > (:a ne depend pas de moi.


Cartile acestea nu-I intereseaza, Ie cauta > Ces livres ne l' mteres~ent pas, il eherehe
pe celelalte. les autres.

Dupa furtuna aerul e Jnai proaspat. > Apres I'orage ran est plus frais.

Gradul de poluare atmosferica e foarte > Le degre de la pollution atmospherique


ridicat. est tres eleve,

in timpul caldurilor bebelu~ii trebuie > Pendant la chaleur il faut proteger 1es bebes
protejati impotriva soarelui. contre Ie soleil.

In iulie ploua mult, dar in august timpul > En juillet 11 pleuvait beaucoup, mais en
era splendid. aout le temps etal! splendide.

Noi nu suntem obi~nuiti cu clima asta, dar > Nous ne sommes pas habitues ace climat,
voi? Noi nici atiit. et vous? Nous non plus,

Natura din aceasta tara exotica e mereu > La nature de ec pays exotique est toujours
splendida, chiar ~i iarna. splendide, meme en hiver.

Ai in continuare aceea~i ma~ina? > Tu as toujours la meme voiture?


Nu, am deja alta. Non, j'en ai deja une autre,

Ceilalti muneeau ~i ei? > Est-ce que les autres travaillaient aussi?
Nu, am facut totul singur. Non. j'ai tout fait moi-meme.

Nu mi-e frica de fulgere, dar voua? > Je n'ai pas peur des eclairs, et vous?

Nici noul!.. > NollS non plus.

Ce prevede buletinul !nL'lL"lrologic actual? > Qu'est-ce que Ie bulletin meteoro1ogique


aetue] prevo It?

Caut in calendar data sarbatorii voastre > Je cherche dans Ie calcndrier la date de
na1ionale. volre fete nationale.

Prive~te in sus! > Regarde au-dessus l

Ceilalti suportii. mai bine c1ima aceasta. > Les autre$ supportent mieux ce climal.

i~i va lua chiar el umbrcla. > II prendra lui-meme son parapluie.

Ce putem face pentm noi in~ine? > Qu'est-ce qu'on peut faire pour soi-meme'J

Citi~i rar ~i eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte, in care se intiilne~te ace1a~i sunet:

[U] - 1a pluie, Ie nuage, la nature, la temperature, la pollution

[j] - Ie nuage, I'orage, proteger, j.uilIet

[s] - la pollution, supporter, ~a depend, au-des.sous, national

[ua] - prevQlr, pleuvcir, moi-meme, soi-meme

[a] -Ia temperature, Ie calendrier, novrnlbre, dec.embre, splendide

r6] - I'ombre, 1a pollution, rtQIl plus

l e] -l'eclair, I'air, frais, moi-m.e.me, Ie thennome.tre, aetue.!


RECAPITULAREA LECTIEI 9

9.1. in leqia 9 au fost introduse urmatoarele expresii:

etre habitue a... - a fi obi~nuit cu...

en plein air - in aer liber, afara

il fait frais - e racoare/rece

aI'ombre -Ia umbra

au soleil - la soare

Ie thennometre indique - termometrul indica ...

au-dessous (au dessus) de zero - sub (peste) zero

9.2. Ati facut euno~tinta eu verbul pleuvoim - a ploua, care este un verb impersonal ~i nu
are decat fonne de persoana a III-a, singular:

il pleut - ploua il va pleuvoir - 0 sa ploua

il a plu - a plouat il pleuvra - va ploua

il pleuvait - ploua

9.3. A\i facut cuno~tinta ell constructiile:

moi (toi, lui etc.) aussi - ~i eu {tu, el etc.)leu (tu, el etc), de asemenea

moi (lOi, lui etc.) non plus - niei eu (tu, el etc.)/eu (tu, el) nici atat

folosite aclesea in raspunsuri la intrebari, de exemplu:

J'aime la tele, et toi? - imi place televiziunea, ~i tie?

Mal aussi. - ~imie.

Nous ne supportons pas la chaleur, - Noi nu suportam ciHdura, voi nici atat.
eux non plus.

9.4. Ati cunoscut doua Doi aplieari ale cuvantului meme):

a) eu sensul: ehiar (~i), de exemplu:

lei, il fait beau, meme au mois - Aici e frumos, chiar ~i in luna noiemhrie.
de novembre.

b) meme precedat de un pronume personal Ia forma aeeentuata subliniazii. funqia


acestui pronume, de exemplu:

Tu dois faire ton devoir toi-meme. - Trebuie sa-ti faci tu insuti tema.
Au lost introduse euvintele noi:

un (I') autre - (un) altu!, edalal!

une (1') autre - (0) alta, cealalta

d' (Ies) autres .. altii, altele, eeilaltL celelalte

a) ea adjective nehotanite (inso~ind un substantiv), de exemplu:

Tu m'as vu avec un autre gar.;on. - M-ai vazut ell un alt baiat.

b) ea pronume nehotarate (fara substantiv), de exemplu:

Les aurres viendront en retard. - Ceilalti vor veni ell intarziere.

Prends eette robe. l' ai une autre. - la rochia aceasta. Eu am alta.

~i cand are roluJ de adjectiv, ~i cand iI are pe aeela de pronume, autre este precedat de un
articol care se acorda in gen ~i numar eu substantivuL
TEMA PENTRU ACASA 9

A Traduceli in limba romana propozitiile de mai jos:

I. Prenez Ie parapluie, il va pleuvoir.

2, Moi non plus je ne suis pas habituee a ee c1imat.


3. Il Yavait d'autres personnes avec loi?

4. Quelle est la date actuelle de notre rendez-vous?

5. c;a depend de toi? Qui, de moi-meme.

6. Nous supportons bien les temperatures au-dessous de zero, et vous?


Nous aussi.

B. Traduceli propozi\iile unnatoare in limba franceza:

!. Sa starn la umbra, la soare e prea cald.

2. Vom ie~i altadata in aer liber.

3. Ai prevazut evenllnenlele de azi?

4. Trcbuie sa protejam noi in~ine natura contra poluarii atmosferice.

5. Imi place luna martie, chiar ~i dnd ploua ~i e rece.

6. 14 iulie este sarbatoarea nationala a francezilor.

C. Coreetali gre~elile din propoziliile de mai jos:

I. Moi, j'aime beaucoup la chaleur, et toi? Moi non plus.

2. NOlls sommes habitue ace c1imat.


3. Celte jeune mere veut s'occuper lui-merne de son hebe

4. Aujourd'hui il fait frais, meme Ii !'ombre.

5. Moi aussi, je n'ai pas peUT.

6. Le eiel est sans les nuages.


LECTIA 10 PARTEA INTAI

Vorn incept: leeria CU recapilularea materiei invatate 'in leqia 10 din cursul pentru 'incepatori:

A. Cornpletati propozitiile in Iimba hanceza Cli lirrnatoarele euvinte:

1. Ie week-end 2. Ie tennis 3. I'exposition 4. Ie spectacle 5. la place

6. Ie pantalon 7. la robe 8. la jupe 9. la minijupe 10. Ie chemisier

J I. la chemise 12.1a dernie 13. Ie quart

Voi petrece acest week-end la lara, - Je passerai ce >w~ck-enda la campagne,


in aer libeL en plein air.

lti vine bine aceasta fusta scurta. - EIIe te va bien, cette >minijupe.

Am chef sa joe tenis. - rai envie de jOller au >tenllls.

Nu mai e lac penlru tine. - II n'y a plus de >place pour toi.

Ce culoare au pantalonii tai cei noi? - De quelle couleur est ton nouveau
>pantalon?

Bluz.a aceasta ro~ie imi place mult. - Ce >chemisicr rouge me plait beaucoup.

Paul spune ca fusta mea e - Paul dit que rna >jupe est
prea lunga. trop longue.

Pune-li cama~a alba la examen. - Mets > 1<1 chemise blanche pour ton examen.

E 0 expozitie inleresanta la - II Y a >une eXr()~ltj(lll interessante


Muzeul National. au Muse,e National.

Acest spectacol s-a tenninat la ora - Ce >spectack a fini a sept heures


~apte fara un sfert. mains >Ie quart.

Vom fi gata la ora cinci ~j jumatate. - Nous serons prets 11 cinq heures et >demic.

Am nevoie de 0 rochie noua de - J'ai besoin d'une nouvelle >rohcpour


primavara ~i nu am decat rochii vechi Ie printemps, je n'en ai que de vieilles
~i unite. et laides.

B. In exercitiul urmator completati propozitiile In limba franceza cu adjectivele demonstrative


convenabile:

11 iube~te ea pe omul acesta? - Aime+elle >cethomme?

Chma acea.la e prea caIda pentru mine. - >Cc climal est trop chaud pour moi.

Cunoa~tem aceastii poveste trista. - Nous connaissons >cettc triste histoire.

in acest week-end mergem - Pour >ce week-end nous allons chez


la piirintii no~trj. nos parents.

Ace~ti copti suporta bine caJdura? - Est-ce que >ce~ enfanls supportent bien
la chaleur?
in seara asta nu fac nimlC. - >Cc soir je ne fais rien.

Anul acesta vom pJeca in vacan\a - >Cettc annee nous partirons en vacances
in (imle exotice. pour les pays exotiques.

Aceste ziare nu mai sunt actuale. - > Ces joumaux ne sont plus actuels.

C Prezenta\i orele in limba francezii:

Este ora unu fara un sfert (l2h 45). > 11 est une heurc moins Ie quart.

Este trei ~i un sfert (3h 15). > 11 est trois heures et quart.

Este noua ~i jumatate (9h 30). > II cst ncuf heures el demie.

Este douasprezece rara un sfert > II est minuit mains Ie quart.


noaptea (23h 45).

Este douasprezece ~i jumatate ziua > II est midi et demie.


(12h 30).

D. in acest exercitiu va yeti aminti adjectivele noi ~i regulile de form are a comparativului.
Completa~i propoziliile urmatoare cu adjectivul corespunzator la gradul pozitiv sau
comparativ:

Tu e~ti mai bun decat fratele tau. - Tu es >meilleur que ton frere.

Eva e mai vesela decat Maria. - Eve est >plus gaie que Marie.

Nu vom mai fi rai. - Nous ne serons plus >mechants.

Afara sunt mai fericit decat in casii. - En plein air je su1s >plus hcureux
qu'it la maison.

Fiti mai draguti, va rog! - Soyez >plus gentils, s'il vous plait!

Rochia aceasta veche nu-mi mai place. - Cette > vieille robe ne me plait plus.

Bunica noastra era mereu - Notre grand-mere etait toujours tres


fcarte draguta cu noi. > gentille pour neus.
Citi1i eu voce tare ~i rar substantive Ie unnatoare si retine\i tradueerea lor
in limba romana:

Ie sponif > llO spoRtifl sportivul

requipe > [IEkip] -echipa

l'advcrsaire (m.) > [ladvERseRj -adversarul

Ie joueur > [IOjuOR] -jueatorul

Ie terrain (de jeu, > llO teRe ida jO -terenu! (de joe,
de sport) dO spoR/] de sport)

Ie stade > [10 stad] -stadionul

la vietoire > [Ia vietua:R] -victoria

Ie club > [IOklOb] -c1ubul

Ie football > [10 futbol] -fotbalul

Ie basket-ball > [10 basketboll -baschetul

Ie eyclisme > [10 siklism] -cic1ismul

Ie ski > (IOski] --schiul

Cititi inca 0 data aceste substantive, dar inrr-o ordine diferita:

la victoire > [la victua:R] -- victoria

Ie joueur > (IOjuOR] -jucatorul

Ie basket-ball > [10 basketbol] -baschetul

Ie stade > llO stad] -stadionul

Ie ski > [IOski] -schiul

l'advcrsaire (m.) > [ladvERseR] -adversarul

le eyc1isme > [10 siklism] -ciclismul

I'equipe > [IEkip] -echipa

Ie club > [10 klObj -clubul

Ie terrain (de jell, > [10 (eRe Ida jO -terenul (de joe,
de sport) dO spuR/] de sport)

Ie sportif > [10 spoRtif] -sportivul

Ie football > [10 futbol] -fatbalul


Citl!i cu voce tare propozitiile in care au fost folosite cuvintele noi:

Chaque jeune garQon reve d'etre - Fiecare biiJat viseaza sa fie


un spOliif celebre. un sportiv celebru.

Helas, notre equipe sportive est faiblc - Vai, echipa noastca cste slaba
et jouc maL ~i joaca prost.

Pour ne pas perdre un match il faut bien - Pentru a nu pierde un meci trebuie sa-ti
connaitre son adversaire. cuno~ti adversam!.

Les joueurs contre lesquels vous luttez - Jucatorii contra carora luptati maine
demain, som-ils deja arrives? au sosit deja?

Ce terrain (de sport) est lrop petit pour - Acest teren (de sport) este
notre equipe. prea mic pentru eehipa noastra.

Allons au stade, il y a un match de football - Sa mergem la stadion, e un meci de fotbal


ce matin! in dimineata asta!

lis remporteront une victoire, c'est sur. - Ei vor ca~tiga, e sigur.

Est-ce que ce Monsieur qui a l'air sportif fait - Domnul care are un aer sportiv face pal1e
partie d'un club? dintr-un club?

Quels sports les jeunes Franyais pratiquent-ils - Ce sporturi praetica tinerii francezi
Ie plus souvent') eel mai des?

Le football et Ie basket-ball sont des sports - Fotbalul ~i baschetul sunt sporturi


tres populaires en France. foarte populare in Fran~a.

Moi aussi, je fais du ski. - ~i eu fae schi.

Ou as-tu mis les skis? - Unde ti-ai pus schiurile?

Robert pratique beaucoup de sports, il fait - Robert practica multe sporturi, face chiar
meme du ski nautique. ~i schi nautic.

lei, Ie cyclisme est tres populaire, tout Ie monde - Aici este foarte popular ciclismul, toata
se promene a vtlo. lumea se plimba eu bicic1eta.

Retineti unnatoarele expresii folosite in sport:

helas > [Elas] - vai

perdre un match > [pcRdRcmacl] - a pierde un meci

lutter contre ... > rlUte kotR] - a lupta contra/impotriva

remporter une > [RapoRtE Un - a ca~tiga (0 victorie), a invinge


victoire viclua:l{]

avoir l'air... > [avua:R lE:R] - a avea aerul, a parea

faire partie de... > l feR paRti dO] - a face parte din
faire du ski (nautiquc) > [feR dU 5ki (notikl] - a face schi (nautic)

pratiquer un sport > [pRatikE e spoR] - a practica/a face un sport

se promener > [sO pRomOnE - a se plimba


a velo a veloJ eu bicic1eta

Retine\i noile adjective:

celebre >[sElcbR] - celebru, celebra

populaire >[popUlcR] - popular, populara

sportif >[spoRtitl - sportiv

sportive >[~poRth'] - sportivll.

Prin exercitiul urmator veti verifica daca ati retinut bine substantivele, adjectivele ~i expresiile nOl.
Completati propozitiile in limba franceza:

Jucatorii no~tri lupta azi contra unei echipe - Nos>joueurs > tuttent aujourd'hui >contre
foarte puternice. une equipe tres forte.

Cine a pierdut acest meci de fotba!? - Qui >3 perdu ce match de >football?

Vai, adversarii no~tri au invins! - >Helas, ce sont nos >adversaires qui


>onl rem porte > la \' ictoire.

A~ vrea sa par mai sportiv. - Je voudrais >avoir I'airplus >sportit~

Ai Tacut parte din c1ubul nostru sportiv? - >As-tu fait partie de notre club sportif?
Nu. din altuL Non, d'un autre.

Nu voi face decal baschel. - Je ne >pratiquerai que >!e basket-ball.

Vara fac schi nautic ~i rna plimb - En ete je fais du > ~kl nautique et je me
cu bicicleta. promene >a velo.

Ciclismul este un sport popular la voi? - Est-ce que> Ie cyc1isme est un sport
>populairc chez vous?

E un sportiv foarte celebru ~i cunoscut - C'est >un SpOlilftres >celebre et connu


in toate tarile. dans tous Jes pays.

Sora mea nu e deloc sportiva; nu face - Ma sceur n'est pas du tout >sportive, eUe
nici un sport. ne >pra\lquc aucun sport.

Aveti un teren de sport (de joaca) - Avez-vous dans votre village >un terrain
in satul vostru? de sport (de j eu)?
In limba franceza regulile coneordantei timpurilor sunt obligatorii. Pe prima dintre ele - referitoare
la concordanta limpurilor In fraza in care propozitia principala este la timpul prezent - ati invatat-o
in leqiile anlerioare. In acest caz timpurile sunt folosite la fel ca in Iimba romana.
Daca verhul din propozitia principala este la un timp trecut, trebuie respectate alte reguli care
determina folosirea timpurilor in propozitia subordonata.

Prin urmare, pentm a exprima 0 aetiune care se petreee .simultan (in


aeela~i timp) eu cea din propozitia principala, se folose~te timpul
"im.parfail", tradus in limba romana prin timpul prezent, de exemplu:

Je saYai.s que tu ~ sportif. - ~tiam ea ~ sportiv.

Daca verbul din propozitia principala este la un limp trecut, trebuie


respectate alte reguli, care determina folosirea timpurilor in propozitia
subordonala.

Verifieati daca ati retinut corect regulile concordantei timpurilor, prezentatc aici, traducand in limba
ramana urmatoarele propozitii:

Les joueurs savaient bien que leurs adversaires > Jucatorii ~tiau hinc Cd adver~lIni lor sunt
etaient tres forts. foarte puternici.

Paul pensait que Marie n'etait pas sportive. > Paul credea ca Maria nu c sportiva.

rai vu que votre equipe luttait contre eux > Am vazut ca cchira voastra lupta contra lor
avec un grand courage. ell mare curaj.

Tu croyais qu'il faisait du ski. > Credeai ca face schi.

Completati propozitiile de mai jos aplicand regula concordantei timpurilor:

Paul imi spune ca face parte din clubul nostru. - Paul me >dilqu'il > fait partie de notre club.

Paul mi-a spus ell face parte din clubul nostru. - Paul> In 'a c.htqu'il > fai~alt partie
denotre club.

intelegem ctl voi ca~!igati acest meci, - Nous > compren()l1~ que vaus > gagnez
ce match.

Am inteles ell voi ca~tigati acest meci. - NOlls > avans compn~que vous > gagniez
ce match.

Allam ca luptam contra unei eehipe - Nous > appn:nonsque nous > luttonscontre
foarte putemice. une equipe tres forre.

Am aflat eel luptam contra unei echipe - Nous > avons apprisque nous > luttions
foarte putemice. contre une equipe tI-es forte.

Cititi propozipile de mai jos ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romana:

Nalls avons pratique des sports. - Noi am practicat ni~te sporturi.


Naus k.s avons pratiques meme Ii l'ecole. Le-am practicat chiar la ~coala.

lis ont remporte cette grande victoire. - Ei au ca~tigat aceasta mare victorie.
Jls 1'ont remporte.e. facilement. Au ca~tigat-o u~or.

Nous avons connu quelques celebres tqu.ip.e.s.. .- Noi am cunoseu! dteva echipe celebre.
Nalls ks avons connue..s.I'annee derniere. Le-am cunoscut anul trecut.
In propozitiile la perfect campus au aparut pronumele personale; ~titi cli de obieei ele stau inaintea
verbului in propozitie. in exemplele date ele au inlocuit complementul direct.

Retineti regula urmatoare, obligalorie in limba franeeza:

In cazul in care complementul direct (sau pronumele eu functie de


complement direct) sta inaintea verbului la un timp trecut campus,
atunei participiul treeut se acorda in gen ~i numar eu acest
complement.

In exercitiul care urmeaza yeti veri fica daca {jtiti sa aplicati noua regula. Completati propozitiile eu
pronumele corespunzator ell funqie de complement direct ~i cu un participiu trecut eu teminatia
potrivita:

Am invitat sportivi din intreaga lume. - Nous avons invite des sportifs
du monde entier.

I-am invitat eu mare placere. - NOlls >lc~ avons >invitc~ avee un tres
grand plaisir.

Tu praetiei fotbalul ~i baschetul? - Est-ce que tu pratiques Ie football et


Ie basket-ball?

Le-am practicat acum zeee ani, - Je > les ai >pratiques il y a dix ans,
acum nu mai am chef. maintenant je n'ai plus envie.

Ei au cii~tlgat toate meciurile de fotba!. - IIs ont gagne tous les matchs de football.

Le-au ca~tigat pe toate. - lIs > le~ ont taus > gagl1c~.

Regula despre care am vorbit poate fi aplicata ~i in propozitiile care urmeaza. Pentm a mai buns
intelegere am subliniat complementul direct ~i participiul direct care se acorda eu aeesta:

Vaus avez perdu des matcbs. - A~i pierdut ni~te meciuri.

I es matcbs que vous avez p..erdu.s. - Meciurile pe care le-ati pierdut


n'etaient pas importants. nu erau importante.

Nous avons invite une tq.uipe.. - Nai am invitat 0 echipa.

L.:.tq.uipe. que nous avons inYit6:. - Echipa pe care am invitat-o sose!?te


arrive dans deux heures. peste doua ore.

in exerci~iul urmator veti veri fica daca ~titi sa aplica~i regula coneordantei participiului trecut
eu complementul direct care sUi inaintea sa. Completati propozitiile ~i cititi-Ie eu voce tare:

Jucatorii pe care i-am admirat c'Wigs - Les joueurs que nous avons > admires
acest meei. gagnent ce match.

Echipa pe care ati invitat-o a ca~tigat. - L'equipe que vous avez > invitee
a remporte la victoire.
Tinerele pe care le-ati V3.zut - Les jeunes filles que vous avez > vues
joaea tenis foarte bine. jouent tres bien au tennis.

Victoria pe care am admirat-o este - La victoire que nous avons > admire~
un sucees al adversarilor no~tri. c'est un sucees de nos adversaires.

Jocul pe care sportivii din c1ubul vostru - Le jeu que les sportifs de votre club ont
J-au prezenlat era extraordinar. > presenreetait extraordinaire.

Jata ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre. Traduceti in limba romana enunturile urmatoare:

11 a I'air tres sportif > 1"1 pare roartc ~portiv.

Je Ie sais, je ne suis pas du tout sportive. > Stiu, nu sunt dcloc sportiva.

Esl-ce que vous I'avez compris, Madame? > Ali inleks, doamna?

Je ne savais pas qu'il jouait au basket-ball. > \lu ~tiam ca clJoaca basehet.

L'equipe contre laquelle nous jouons est > Echipa impotriva nircill JucIlln este celehri\
celebre grace aces victoires. datorita viclOrii lor ci.

En ett je voudrais faire du ski nautique. > Vara a~ vrca ~a fae SChl naulic

Qui a perdu Ie match? > Cine a pierdut 1ll~ciul')

lIs veulent faire partie de notre club mais ils > Ei vor sa faCiI pane din c1ubul nostru.
ne pratiquent aueun sport. dar nu praclica mei un sport.

Notre meilleur joueur est blesse, helas, > Cel rnai bun jueator al no~tru e ranit ~I
il ne peut plus jouer. din pac-ate llU mal poatc Sil jOllet:.

Quels matchs de football avez-vous vus? > Ce lllcciuri de fotbal ali vazlI!'.'

In incheierea acestei pa'1i a leqiei cititi eu atenlie cuvintele in care se repeta acela~i sunet:

LeJ -I'air, I'adversaire, Ie terrain, le basket-ball, populaire

l E] - J'e.quipe, lutter, descendre. Ie velo, he.las

[0] - Ie joue..ur, Ie club, pleuvoir, Ie je..u

L/la] - la victaire, devoir

loJ - Ie football. Ie basket-ball


[u] - Ie football, Ie jo.ueur, [a journee

[U] - lutter, faire du ski, populaire

[iJ - l'equipe, Ie c~clisme, Ie ski nautique


l e) - Ie terrain, Ie bulletin

[ il) - remporter, descendre

l()] - contre, I' illllbre


LECTIA 10 - PARTEA A nOVA

Scopul aceslei parti a leqiei este de a fixa materia invatata in acest caiet. Lecturand textele de mai jos
puteti sa vIi perfeqionati pronuntia ~i intonatia.

?' ~ ?' ?'


Nous sommes partis en vacances au mois de juillet.11 HeIas, I nos vacances etaient gatees

~ ?' ~ ?' ~
par Ie mauvais temps.j ! II pleuvait I et Ie ciel etait gris.11 On ne voyaill que des nuages.11
?' ~ ?' ?' "'-)I
II faisait froid I et il faisait du vent.I I La temperature etait au-dessous de dix degres.11

?' ?' ~
Tout Ie monde portait des parapIuies I pour se proteger contre la pluie et Ie vent.I I
?' ?'?' "'-)I
On ecoutal! les bulletins meteorologiques a Ia radio I mais c'etait toujours la meme chose. I I
Le demier jour de nos v.:c:nces I Ie temps a cha~e. II II ne pIeuvait p~s, I il :fait du so~iI.1 I
?' "'-)I ?'
Le thermometre etail a vingt cinq degres a l'ombre. i I Nous sommes alles ala pIage, I mais I'eau
tail ~ide.11
?' ~ ?' ~
On a passe quelques heures en plein air, I mais c'etait deja Ia fin de nos vacances, II Quand

on est rentn~ au tra:aill iI faisait chaud dans lout Ie ~ys ... 11

?'?' ?'
- QueI cIimat avez-vous dans votre pays? II

?'. "'-)I I ? ' , . . .?' . ~


- Chez nous Ie chmat est dollX. I II n'y a pas de chaleurs I malS II ne fait JamaIS au-dessous de zero./I
?' ?'
- Est-ce qu'iI pleut souvent? II

?' ~ ?' ~ ?' ?'


- Oui, I assez souvent. I I NOllS sommes habitues a Ia pluie. i I Tout Ie monde se promene
"'-)I
sous les parapluies.11

./' ?'
- Est-ce qU'11 y a des orages? II

?' "'-)I ?' ~


- (:a depend de la saison.11 En ete, I oui.11

?' ?' ?'


- Quels sont les sports que vous pratiquez? II

~
- Vous savez, Ije ne suis pas sportif, I moLl I

?' ?'
- Alors, I vous ne pratiquez aucun sport? II

~ ~
- Non ... I I Maisje fais partie d'un club sportif! i I
/' .....,..
- Tu sais, I notre equipe a gagne! : I
/' /'
- Contre qui aveZ-VOliS lutte? II
/' /' .....,..
- Nos adversaires font partie d'un club de Lyon. II
/' /'
- Le match a eu heu sur votre terrain? II
.....,.. /' /'
- Cui. I ! Cette victoire que nous avons remportee I est un grand succes pour tous nos
.....,..
joueurs! II
/' .....,..
- Alors, I mes felicitations! II

Traduceti in limba franceza:

Ne place sa facem sport in aer liber. > Nous aimon~ pratiquer Ie sport en
plein air.

Echipa noastra face parte dintr-un > Notre equip.: j~1l1 partie d'un club
club de fotba!. de football.

Adversarul vostru nu pare a fi sportiv. > Votn: adver~aire n 'a pas I 'air sportif.

Jucatorii care au ca~ligat fac parte > Le~ jOllCurS qui ont rnnporte la victoire
din clubul nostru. font partIe de norre club.

Ce sport practici? Ciclismul. > Que! sporl pratiques-tu? Le cyelismc.

~i mie mie frica de fulgere. > Moi aussi,.i 'ai pl:ur des eclairs.

Prietenul nostru este un bun sportiv, > ~otrc ami t:~t un bon Sp0l1if, il fait meme
el a facut chiar ~i schi nautic, du ski nautique,

EI insu$i a ca!?tigat victoria. > II a rcmpUl1e cette victoirc lui-meme.

Nu suport sa stau la soare. > Je Ile suppone pas d'etre au solei!.


Dar tu suporti asta? Et toi. til Ie s\lpportc~')

EI mi-a spus ca stadionul nostru este > 11 m'a dit que notre stade etait Ie plus
eel mai celebru din Franla. celebre de toute la Fnlllce.

Baschetul e un sport foarte popular > Le basket-ball c'est un sport tres


azi in Spania. populaire aujourd'hui en Espagne.

Jucatorii pe care i-am Vll.Zut pe terenul > Lcs jOllellfs que no us avons \IUS sur notre
nostru lupta adesea contra unei echipe terrain IUltent souvcnl conlre une equipe
de fotbal din alt ora~. de football d'une autre ville.

Am pierdut meciul pentro ca > \lous <1\ ons perdu Ie match parce que
nu sunlem obi~nuiii cu caldura. !lOUS He sommes pas habitues it la chaleur.

lmi place cerul albastru tara nori. >J'aime Ie ciel hleu sans nuages.

Prevedeam ell va ploua, a~a ca miam >Je prevoyais 1a pluie, alorsj'ai pris mon
luat umbrela. parapluie.

Sa ne protejam contra poluarii aerului. > Protegeons-nous conlre la pollution de !'alr.

Care este temperatura la umbra? > QueUe est la temperature:1 1'ombre?


o sa ploua ~i tu vrei sa te plimbi > Jl va pkuvoir et toi, til veux te promcner
cu bicicleta'1 a vela'!
Nu poti lupta contra ta Insuti. > On ne peut pas lutter conlre soi-memc.

Toate cart;ile pe care Ie-am citit erau > Taus les Iivres que j'(1j Ius. c'etaicnt des
carti de sport. lines de sport.

Ce-o sa faci in martie? > Qu'est-ce que tu \as faire au mnis de mars'.'
o sa schiez. .le vais faire du ski.

Data pe care am inscris-o in calendarul > La date que {ai ecrite dans mon calendrier
meu era data victoriei noastre. c'ctait la date de notre victoire.

Va prezint echipa noastra nationaHi.. > Je \ ous pres~nte notre equipe natiollllie.

Ai vazut acest meci? Celalalt era mai interesant. > Tu as vu ce llllltch'.' L 'autre etail meilleur

in februarie termometrul arata adesea > En ie\rier k therlllolllctre indique souvenl


temperaturi sub zero grade. une temperature au-dessous de zero.

Ma odihnesc mai bine in clima exotica. > Je me repose micux dans un climat cJ\.olique.

Femeia aceasta este 0 sportiva splendida. > Cette femme est une sportive splcndide.

Acest joc mai este actual? > Ce jeu est toujours aetuel'.'

Asta depinde de anotimp. > \-'a depend de III slIison de l'annee.

in ultimul ex.ercitiu comp1etati propozitiile in limba franceza eu cuvintele potrivite:

Cel mai mult am admirat natura in - C'est > la nature, que nous avons > admiree
tara voastra exotica. Ie plus, dans votre pays >exotlque

Victoria pe care am ca~tigat-o - > La victoin:: que nous avons > rcmponee
ne-a facut fericiti. nous a rendu heureux..

o sa jucati un alt meci. - Vaus alJez jouer un > autre match.

Eehipa voastra nu a venit la stadion. - Votre > equipe n 'est pas venue au > slade

Aveii un meci in august? - Avez-vous un match >('11 lIout?

Asta depinde de adversarii no~tri. - > (:a depend de nos > adversairc~

E1 face parte din clubul nostru? - Est-ce qu'il > {"ait partie de notre club?
Nu ~tiu. Je ne > Ie sais pas.

Mi-a spus ca am un aer sportiv ~i -ll m'a dit que >j'avais l"air sportifet
ea joc tenis foarte bine. que je > Jouais tres bien au tennis.

Sporturile pe care Ie-am facut erau - Les sports quej'ai >pratiquesc'etaient


basehetul. fotbalul ~i ciclismul. > Ie baskct-bal~ > le football et > Ie cyclismc.

Nu ne yom obi~nui niciodata cu - NOllS ne nous > habiluerons jamais


c1ima voastra. > i\ volre c1imal

Cine face parte din c1ubul nostru? - Qui >fait partie de notre >clul9.

Nu este u~or sa ca~tigi 0 victorie - Ce n'est pas facile de > rc mponerune


asupra ta Insuti. victoire sur >sOl-m~me.
RECAPITULAREA LECTIEI 10

IO.J. In leqia 10 ati facut cuno~tinta eu vocabularul din span. lata expresiile care au legatura ell
acest subiect:

perdre un match - a pierde un meci

lutter contre... - a lupta contra/impotriva ...

remporter une victoire - a c,Wiga (0 victorie)

avoir I'air sportif - a avea un aer sponiv, a parea sportiv

faire partie de ... - a face parte din ...

pratiquer un sport - a practica/a face un sport

faire du ski - a face schi

10.2. A fast introdus pronumele neutru Ie, care inlocuie~te propozitia subordonata; de
exemplu:

Savez-vous qu'ils ont perdu Ie match? - Stiti eli. ei au pierdut meciul?

Nous Ie savons. - Stirn.

10.3. Ati invatat regula eoncordantei timpurilor. Amintiti-va:

Daca propozitia principala e la un timp ~, propozitia subordonata va fi la ~


pentru a exprima 0 aqiune s.imll.l.t.ana Cll a principalei. Aceasta subordonatli. se traduce in
limba romana prin p.re.zen1.

Paul m'a dit qu'il faisait partie - Paul mi-a spus ca face parte dintr-un
d'un club sport if. club sportiv.

lOA. Regula urmatoare se refera la acordul participiulul trecut eu eomplementul direct:

in cazul in care complementul direct sau pronumele care indepline~te aceasta funqie SUi
inaintea verbului la un timp trecut compus, atunei participiul trecut al acestui verb se
acorda in gen ~i numar cu acest complement; de exemplu:

Les joueurs que nous avons imd.te.s - Jucatorii pe care i-am invitat sosesc
arrivent en retard. eu fntirziere.

Nous avons vu une equjpe de faa.thall - Am vazut 0 echipa de fotbal eelebra.


~. Naus J'avons Y.W:. au stade. Am vazut-o la stadion.
TEMA PENTRU ACASA 10

A Traduceti in Iimba romana propozitiile urmatoare:

I. Avez-vous remporte une victoire?

2. Contre qui nos joueurs, ont-ils lutte?

3. Ce sport n'est plus populaire chez nous.

4. Un celebre sportif joue dans notre equipe,

5. Je voudrais pratiquer un sport.

6. E1Je Ie saito Je lui ai dit qu'elle ne jouait pas bien.

7. Promenons-nollS a vela!

B. Traduceti in limba franceza propozitiile urmatoare:

I, Ce meciuri ali pierdut?

2. Ea mi-a spus cli face parte dintr-un club.

3, Nu -?tiam asta.

4. lata sportivii pe care i-am admirat in timpul ultimului meci de baschet.

5. Practici schiul nautic?

6. A~i ca~tigat pe terenul vostru de sport?

7. Nu trebuie sa IUPli contra ta insuti.

C. Corectati gre~elile din propozitiile de mai jos:

I. Les victoires que vaus avez remportes, c'est votre grand succes.

2. Ce sportifnous a dit que c'est son dernier match de football.

3. Elle est sportif, nous Ie savons,

4. Pour avoir I'air sportive il faut pratiquer un sport.

5. Tu se promene souvent au vela?


VOCABULARUL LECTIILOR
, 9 SI
, 10

aetuel > laktUel] - actual

actuelle > taktUelJ - actuala

l'adversaire (m.) > [ladveRseR] - adversarul

l'air(m.) > [leR] - aerul

(avoir) I'air > [avuaR leR] - a avea aeroI, a parea

a I'ombre > la lobR] - la umbra

aout(m,) > [u][ut] - august

au-dessous > [0 JOsu] - sub, dedesubt

au-dessus > 10 dOsU] - peste, deasupra

aussi > [osi] - la fel, de asemenea

au soleil > [0 solei] - la soare

l'autre (m.) > [lotR] - (un) altul, ceHHalt

les autres 0 > !lEzotR] - altii, altele, ceilalti, celelalte

11 velo > fa vEla] - eu bieic1eta

avril > [avRil] - aprilie

Ie basket-ball > [10 basketbol] - baschetul

Ie bulletin > [10 bUlte - buletinul

meteorologique mEtEoRolojik] meteorologic

~a depend > [sa dcpa] - asta depinde ...

1a ealendrier > 110 kaliidriiE] - ealendarul

celebre > [sElebR] - celebru, celehra

la chaleur > [la ~alOR] - ciildura

Ie climat > no klima] - elima

Ie club > [10 klOb] - clubul

Ie cyclisme > [10 siklism] - ciclismul

decemhre > [dEsabR] - decembrie

Ie degre > llOdOgrE] - gradul


dessous > ldOsu] - sub

dessus > [dOslJ] - pe, peste

l'eclair > [lEkleR] - fulgerul

en plein air > [a plencR] - in aer Iiber

l'equipe > 11Ekip] - echipa

etre habitue iL. > !etR abitUE aJ - a fi obi~nuit cu ...

exotique > [egzotik] - exotic, exotica

faire du ski > [feR dU ski] - a face schi

faire du sport > [feR dU spoR] - a face sport

faire partie de... > lIe paRti dO] - a face parte din ...

il fait frais > lil fe iRe] - e racoare, e reee

[eyrier > [fEvRiiE] - februarie

Ie football > [10 futhol] - fotbalul

helas > [Elas] - vai

indiquer > [cdikE] - a indica, a amta

il pleut > [il plO] - ploua

Ie joueur > POjuOR] - jucatorul

juillet > ljUiiEj - iulie

lutter (contre) > [lUtE k6tR] - a lupta contra(impotriva)

national, -e > InasionalJ - national, na~ionala

la nature > [la natlJR] - natura

(Ie ski) nautique > [10 ski notik] - schiul nautic

non plus > !nii pill) - nici, nici atat

noyembre > lnovlibRj - noiembrie

Ie nuage > [10 nUai] - norul

I'ombre (m.) > 116bR] - umbra

I'orage > [loRaJ) - furtuna, yijelia

Ie parapluie > 110 paraplUi] - umbrela (de ploaie)

perdre un match > IpeRdR emaciJ - a pierde un meci

pleuvoir > [plOvuaR] - a ploua


la pluie > [ta plUiJ - ploaia

1a pollution > [la polUs;oJ - poluarea

populaire > [popUJcR} - popular, populara

pratiquer un sport > [pRatikE e spaR] - a practica, a face un sport

prevoir > [pREvuaR] - a prevedea

proteger contre... > [pRoIEjF: kotRJ - proteja contra, impotriva

remporter (une victoire) > [RiipoRtE] - a ca~tiga (0 victorie)

Ie ski (nautique) > [10 ski notik] - schiul nautic

(faire) du ski > [feR dU ski] - a face schi

splendide > [spladid] - splendid, splendida

Ie sportif > [10 SpORlin - sportivul

sportif > [spoRlif] - sportiv

sportive > [spoRtiv] - sportiva

Ie stade > 1l0stad] - stadionul

supporter > (sUpoRtE] - a suporta

la temperature > Ila tapERalURJ - temperatura

Ie terrain (de jeu, > [lO teRc/dO jO, - terenul de joe,


de sport) dO spoR] de sport

Ie thermometre > [10 teRmometR] - terrnometrul

la victoire > [Ia viktuaR] - victoria

(Ie) zero > [10 zERo] - zero(ul)


LECTIA 11- PARTEA iNTAI

Vom incepe eu recapitularea vocabularului leetiei II din cursu I de "Limba franceza pentru
incepatori".

A Completati propozitiile in limba franceza cu unul din unnatoarele cuvinte:

1. Ie repas 2. Ie petit dejeuner 3. Ie diner 4. Ie pain 5. Ie beurre

6. 1a confiture 7. Ie sucre 8. Ie Jait 9. Ie vin 10. I'eau

11. Ie poulet 12. la viande 13. 1a salade verte 14. Ie fromage 15. Ie dessert

Prefer cafeaua lara zahar. -Je prerere Ie cafe sans> sucre.


Miincarea aceasta este prea rece, -Ce > rcpa~est trap froid.
Va invWim la cina la ora 8 seara. -Nous vous invitons pour> Ie diner a
8 heures du soir.
Cine vrea lapte? -Qui veut du > lait'.'
Toti francezii beau vin la masa ~i mananca -Tous les Franpis boivent > du vinaux
branzeturile inainte de desert. repas et mangent > Ics fromagesavant
Ie dessert.
Voi pregati chiar eu desertul din aceasUi -Je ferai moi-meme > le dessertpour cet
dupa-amiaza. apres-midi.
Se manca adesea pui in acest restaurant. -On mangeait souvent du > pouletdans
ce restaurant.
Ce vei servi la micul dejun? -Qu'est-ce que tu prendras au
petit-dejeuner?
Paine eu unt ~i cafea eu lapte. -Du > pain avec du > beurreet du cafe
>au !ait.

Da~mi apa, te rog. -Donne-moi de> I'cau, s'il te plait.

Dulceata aceasta este mai buna decat aceea. --eette > confiturc-cl est meilleure que
celle-Ia.
Noi am comandat bmnzeturi dupa masli. -Apres nous avons demande des
> fromages,

Nici eu nu mananc multa carne, -Moi non plus, je ne mange pas beaucoup
de >Vlilndc.

Unde este salata verde? Ali !?i mancat-o? -Ou est> la ~aladc vcrte')Vous l'avez
deja mangee?

B. in exercitiul urmator veti recapitula regulile de folosire a articole1or partitive.


Completati propozitiile in limba franceza:

Vrei yin sau apa? - Tu veux >du V III ou > dc j'cau?

Serviti came cu cartofi prajiti! - Prenez > de la vlande avec> des fri tes 1

Voi servi cafea lara zahar. -Je prendrai >du cafe sans sucre.
Apa.! ->De l'eau!

El nu mananca decat desertul. - II ne mange que >les desserts.

C. Amintiti-va conjugarea ciitorva verbe. Completati propozitiile in limba franceza cu fonna


convenabila a verbului:

Ce serve~ti ea desert? -Qu' est ce que tu >prends comme dessert?

Servim mereu acela~i lucru: pui. -Nous >prenons touJours la meme


chose: du poulet.

Mancam prea mult ~i bern prea mult alcoo!. -Nous >mangeons trop et nous >huvons
trop d'alcoo!.

Mananci prea putin, trebuie neaparat -Tu >manges trop peu, il faut bien
sa minanei! >manger!

Voi bea vin ~i voi manca un alt desert. -Je >boirai du vin et je >mangerai un
autre dessert.

Prietenii no~tri au maneat ~i au baut tot, -Nos amis >onl tout mange et ils >ont tout
nu mai e nimic. bl~ 11 n'y a plus rien.

Seara iti va fi foame. -Le soirtu >auras faim.

Lor Ie e mereu sete. -Ils >ont toujours soif.

Ne-a fost foarte foame. -NallS >avons eu tres faim.

D. tn acest ultim exercitiu recapitulativ traduceti propozitiile unnatoare in Iimba ramana:

Au dejeuner ils ne prennent jamais > Ei nu camanda niciadata salata verde


de salade verte. la pninz.

Qu'est-ce qu'on prendra ce soir? >('e yom comanda in seara asIa?

II a bu son vin. > 1:-:1 !;'i-a baut vinuL

Nous avons pris du pain avec du beurre. > Noi am servit paine eu unt.

Je ne prends que du cafe sans sucre. > Nu servesc de cat cafca rara zahar.

Prendras-tu de la viande? > Vel camanda carne?


lata ~i setul de cuvinte noi; cititi-le eu voce tare ~i fiti atenti la traducerea
lor:

Ie menu > [IOmOnL] -meniu!

l'aperitif(s.m.) > [lapeRitif) -aperitivul (bauturile)

lejus (de fruit) > [IOjU(dOfRUi)] -sucul (de fructe)

Ie hors-d'ceuvre > [IOoRdO:vR] -aperitivul

I'huitre (s.f.) > [IU:itR] -stridia

l'escargot (s.m.) > [lEscaRgo] -melcul

la liqueur > [lalikO:R] -lichiorul

I' appetit (s.m.) > [Iapeti] -apetitul, pofta de


truincare

la commande > [Iakoma:d] -comanda

I'addition (s.f.) > [ladisio] -nota de plata

Ie gourmand > [10guRmii] -gurmandul, lacomul

Ie gourmet > [10 guRmE] ---<:unoscatorul in ale


truincani (gastronomiei)

Ie proverbe > L10 pRovERb] -proverbul

~i acurn, cititi inca 0 data cuvintele noi 1ntr-o ordine diferita:

I'addition(s..) > [Iadisio] -nota de plata

Ie menu > [IOmOnU] -meniul

I'escargot (s.m.) > [lEscaRgo] -melcul

Ie gourmand > [IOguRmii.] -gurmandul, laeomul

Ie hors-d'ceuvre > [IOoRdO:vR] -aperitivul

I'appetit (s.m.) > (lapeti] -apetitul, pofta de


maneare

la liqueur > [Ia likO:R] -lichiorul

I'aperitif(s.m.) > [lapeRitif] -aperitivul (bauturile)

Ie gourmet > [10 guRmE] ---<:unoscatorul in ale


rnancarii (gastronomiei)

Ie proverbe > [10 pRovERbl -proverbul

l'huitre (s.f.) > [IU:itR] -stridia

la comrnande > [Ia komii.:d] ---<:omanda

Ie jus (de fruit) > [IOjU(dOfRUi)} -sucul (de fructe)


Sa introducem cuvintele noi in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie ~i incereati sa retineti traducerea lor
in Iimba romana:

Vous avez prepare un menu delicieux. -Ati pregatit un meniu delieios.

Prenez-vous un aperitif aleoolise, Monsieur? -Serviti 0 Mutura akoolica ca aperitiv


domnule?

Non, merci,je prHere unjus de fruit rafraichissant. -Nu, multumese, prefer un sue de fruete
raeoritor.

Un repas bien franyais commence par les -0 masa tipie frantuzeasca incepe
hors-d'a:uvre. eu aperitivele.

Les hu'itres c'est un hors-d'ceuvre raffine dont -Stridiile sunt un aperitiv rafinat al ciirui
Ie prix est eleve. pret este ridieat.

On dit que les Franr;ais adorent les escargots et -Se spune eli francezii adora me1cii ~i ea
qu'ils en mangent beaucoup. mananea multi.

Apres Ie diner on passe au salon pour prendre de -Dupa pranz se trece in salon pentru a servi
la liqueur et du cafe. liehior ~i cafea.

Un proverbe franr;ais dit: -Un proverb francez spune:


"L'appetit vient en mangeant". ..Potta vine mancand".

Avez-vous deja fait la commande au garyon? -l-ati dat deja comanda chelnerului?

Garyon, I'addition s'il vous plait! -Chelner, nota de plata, vii rog!

Le gourmand mange tout d'un bon appetit. -Gurmandul mananca oriee eu multa pofia.

Le gourmet, au contraire, il ne mange que -Cunoscatorul in ale mancarii, din contra,


les meilleurs plats, les plus raffines. nu mananca decal cele mai bune ~i
rafinate mancaruri.

Retineti expresiile:

faire la commande -a face comanda

manger d'un bon appetit -a manea cu multi pofta

~i faptul ca in limba franceza "garc;on" (Miat) inseamna ~i "chelner".

Retineti ~i adjeetivele care au fost folosite in propozitii:

delicieux > ldcli~iO] -delicios

delicieuse > l delisiO:z] -delieioasa

alcoolise, -e > [alkolizej -alcoolic, alcoolica (pentru bauturi)

rafraichissant > LRafRE~jsa] -racoritor

rafraichissante > LRafRE~lsiU] -racoritoare


raffine, -e >[Rafine] -rafinat, rafinata

fameux >[famO] -faimos

fameuse >[fumO:zj -faimoasa

bien fran~ais >[bIi'i fRase) -tipic frantuzesc

Pentru fixarea substantivelor ~i adjectivelor noi; traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza
in limba romana:

On aime beaucoup Ie champagne parce que > Ne place mult ~ampania pentru ca
c'est une hoisson raffinee. c~lc 0 biiutura fina.

Je ne bois rien d'alcoolise, donnez-moi > Nu beau nimic a!coolie, da\i-mi ~uc de
du jus de fruit sans alcooL fructe lara alcool.

Chez lui les aperitifs sont loujours delicieux. > La el bauturile de aperitiv sunt mereu
del icioasc_

Son gout est raffine, elle ne prend que >Ea are un gust ratinat. nu ia decat stndil
des huitres comme hors-d'reuvre. ca aperitiv.

On va prendre ceUe fameuse liqueur. >0 s,a cOll1Jndam acest lichior faimos.

Connaissez-vous quelques proverbes frant;:ais? >Cunoaste~i cateva proverbe fran\uze$ti?

D'apres I'opinion generale, la cuisine fran~aise > Dupa parerea generala. bucataria
est la plus raffinee et fameuse dans Ie monde frantuzcasca cstc cea mai rafinata
entier. ~i mai faimoasa din toat[\ lumca.

Apportez-nous Ie menu, s'il vous plait. >Aduceti-ne mcniul, va rog.

Je voudrais manger un plat bien fran~ais. >1\$ vrea sa mamilK () mancarc eu adcvarat
fran!-u zeasc a,

II faut faire une commande au gar~on. >Trcbuic data comanda chelnerului.

Est-il gourmand? >El este gurmand? Nu, dimpotriva, nu are


Non, au contraire, il n'a jamais d'appetit. niciodata pofta de mancare.

Monsieur Duval est un gourmet fameux; >Domnul Duval estc un renumit


il ne mange que dans les meilleurs restaurants. cunoscilTor in ale mancarii; nll mimancil
decat in cele mai bune reslauranlc,

Verificati daca ati retinut corect substantivele ~i adjectiveIe noi. Completati propozitiile in limba
franceza:

Care dintre noi va da comanda la restaurant? -Qui de nous >fera une commandc dans
Ie restaurant?

A~ vrea 0 bautura alcoolica. -Je voudrais une boisson >alcoolisee.

Dati-mi ceva racoritor, va rog! -Donnez-moi quelque chose de


>rafraichissant, s'il vous plait!

Chelnerul ne-a adus nota de plata. ->Lc gan;on nous a apporte l'addition.
Ce meniu pregate~ti pentru diseara? -Quel > menu prepares-tu pour ee SOiT?

Avem stridii ~i melci la aperitiv. -Comme >hors-d' reuvre nous avons > des
huitreset > des escargots.

De ce nu ffiananci eu pofta? -Pourquoi tu ne manges pas >d 'un bon


appetit?

Chelner, doua sueuri de fmete, va rag! -Garyon, deux> jus de frui~ s'il vous plait!

Paul mi-a spus in limba franceza un proverb -Paul m'a dit en fran~ais un > fameux
renumit:"Pofta vine maneand". proverbe: > "L'appetit vient en mangeant"

Nu fi lacom! -Ne sois pas> gourmand!

Dupa parerea generala multi francezi sunt -D'apres I'opinion generale beaucoup de
cunoscatori in ale mancarii. Fran~ais sont > dl:s gourmets.

A fost introdus verbul "servir", care este strans legat de vocabularul acestei lectii:

servir >(sERvi:R] - a servi. a manca

servir a > [sERvi:R a] - a servi, a folosi la

se servirde > [~O sERvi:R dOl - a se servi de, a se folosi de

Retineti aeest verb neregulat la toate timpurile.

Cititi ell voce tare propoziliile urmatoare in care apare verhul "servir" ~i familiarizati-va cu traducerea
lui in Iimba romanil.:

Sers-toi, s'it te plait! - Serve~te-te, te rog!

Le gar~on nous sert des escargots comme -Chelnerul ne serve~te melci la aperitiv.
hors-d'reuvre.

Servez-volls vous-memes. - Serviti-va singuri.

Servez-nous queIque chose a boire. - Serve~te-ne ceva de baul.

Cette chose ne sert arien. - Lucrul acesta nu serve~te la nimic.

Cet enfant ne sait pas encore se servir - Copilul acesta nu ~tie inca sa se
d'un couteau. foloseasca de cutit.

Le garyon VOllS servira dans quelques minutes. - Chelnerul 0 sa va serveasca in cateva


minute.

Je n' ai pas envie de te servir. - Nu am chefsa te servesc.

Quand nous etions enfants, oous nous servions - Ciind eram copii, ne serveam singuri.
nous-memes.

lis o'ont pas attendu Ie garyon, il se sont servis - Nu au a~teptat chelnerul, s-au servit
eux-memes. singuri.
Je peux vous servir un apperitif, Monsieur? -Pot sa va servese 0 bauturil la aperitiv,
domnule?

Ce dictionnaire lui a bien servi pendant ses etudes. -Dictionarul acesta i-a folosit mult
in timpul studiilor.

Ie te donne eet appareil qui sert afaire -Iti dau aparatul acesta, care te ajuta sa faei
beaueoup de chases. multe lucruri.

Servez-vous de rna voiture, e1le est a -Folositi-va de ma~ina mea, e la


votre disposition. dispozitia voastm.

Nous nous sommes servis de votre argent -Am folosit banii vo~tri ca sa plecam.
pour partir.

A quoi ~a sert? -La ce serve~te (folose~te) asta?

Retineti:

Pronumele "quoi" > [klLal_ "ee" - este folosit atunei cand este vorba despre obiecte nedefinite, de
exemplu:

A quoi penses-tu? - La ce te gande~ti?

Arien. - La nimic.

Pentru fixarea verbului introdus anterior, incercati sa rezolvati exercitiul urmator. Completati
propozitiile In limba franeeza eu forma verbala coreeta: .,servir", ..se servir de", "servir a":

Ma servesc de eartea ta ea sa inva! lectia. -Je > me sers de ton livre pour apprendre
la le~on.

Ti-a fost de folos m~ina noastril. In timpul vacantei? -Est-ce que notre voiture >1'a bien servi
pendant les vacances?

Serve~tema repede, te rog! ->Sers-moi vite, s'il te plait!

Vai, munca ta nu folose~te nimanui. -H6las, ton travail ne >sert apersonne.

Chelnerul ne-a servit foarte repede. -Le gartyon nous >a tres vite servi.

Puteti sa folositi tot ce se afla in easa. -VOUS pouvez >vaus servir de tout ce
qu'il ya dans la maison.

Persoana pe care am servit-o era foarte -La personne que >nous avons servie ctait
multumita de noi. tres contente de nous.

Ma voi servi mai tarziu, acum nu mi-e foame. -Ie >me sen'irai plus tard, maintenant je
n'aipas faim.

~tii la ce serve~te aeest aparat? -Tu sais >a quai ca sert, eet appareil?
Cititi eu voce tare propozitiile unniHoare ~i urmariti traducerea lor in limba romana, fiind atenti mai
ales la cuvintele scrise ingro~at;

Je voudrais me servir > [jO vudRE mO sERvi:R -A~ vrea sa folosesc ma~ina
de la voiture de mon pere, dO la v"atU;R dO Ina pE:R] tatalui meo.

Tu voudrais Ie faire aussi? > [tU vudRf: 10 tE:R osi] -Ai vrea sa faci ~i tu asea?

Elle ne voudrait pas partir > [El nO vudRE pa paRti:R -Ea nu ar vrea sa piece singura.
toute seule. tutsOl]

NallS voudrions parler avec >[nu vudRio paRle avek -Am vrea sa vorbim cu profesorul
notre professeur de fran~ais. notR pRofEsO:R dO fRibE] nostru de franceza.

Voudriez-vous jouer ce >[vudRic vujue sO maci -Ali vrea sa jucati acest meci cu
match avec une autre equipe? avek Un orR ekip] o alta echipa?

Ils voudraient faire >[il vudrE fe:R la koma:d] -Ei ar vrea sa dea eomanda.
la commande.

Elles voudraient une boisson > lEI vudrE Un bUas 0 -Ele aT vrea 0 bautura racoritoare.
rafraichissante. Ra fR E~i sa: t]

in propoziliile anterioare s-afolosit verbul" vouloir". pe care if cuno~te!i deja, la "conditionnef


present" > I ki5disionE! pRe7a]- conditional prezent.

tn leetiile precedente a fost folosita forma sa de politete : ,Je voudrais".

Conditionalul prezent ("Ie conditionnel present") se formeaza adaugand 1a


tema de "futur simple" (viitor simplu) a verbului de conjugal tenninatiile de
"imparfait" (imperfect).

lata dteva exemple:

infinitif futor simple conditionnel present

aller -j'irai j'irais, tu irais, il irait,


nous irions, VOllS iriez, ils iraient

faire -je ferai je ferais, tu ferais, il ferait,


nous ferions, vous feriez, ils feraient

parler -je parlerai je parlerais, tu parlerais, il parlerait,


nous parlerions, vous parleriez, ils parleraient
Modul conditional este des folDs it in limbo jrancezti. in exemplele date a aptirut in propozi!ii care
exprimti 0 dorintti sau 0 presupunere:

Je voudrais me servir de la voiture -A~ vrea sti mafolosesc de m~ina tatiilui


demonpere. meu.

Tu Ie ferais aussi. -$i tu vei face osta.

~i in Jrazele afirmative, cimd vrem stifolosim 0 formula de politete, de exemplu:

Voudriez - VallS jouer ce match avec -A.ti vrea stijucati acest meci cu 0 altii
une autre equipe? echipti?

J'aurais quelque chose a te dire. -A~ avea ceva sa-Ii spun.

Pentru a invata sa folositi corect noul mod, traduceti in limba fOmana urmatoare1e propozitii:

VOUS devriez venir. - Ar trebui sa venili.


Le petit Pierre voudrait de 1a glace. - Micul Pierre ar vrea j'nghetata

Nous serions tres contents. - Am fi foarte multumiti.

Elle pourrait faire cela pour moi. - fa ar putca sa faca asta pcntru mine

Feriez - VOllS ce travail? - Ati face aceasHi lucrare?

Les parents ne partiraient pas sans leurs enfants. - Parin\ii nu ar pleca rara copiii lor,

Tu aurais trop de choses a faire. - Ai avea pn:a mulle lucruri de facu!.

in exercitiul urmator yom folosi modul ..conditionnel present". Completati propozitiile in limba
franceza cu forma verbala corespunzatoare la acest mod:

Marie ar vrea sa gaseasca 0 munca interesanta. -Marie> voudrait trouver un travail


interessant.

Tu ar trebui sa speli vaseIe. - Tu > de\'faisfaire la vaisseUe.

Nu a~ vrea sa vin cu intarziere la -Je ne > voudraispas venit en retard a


nunta sa. son manage.

El nu te-ar ajuta niciodata. -II ne >I'aideraitjamais.

Noi am face asta, dar... -Nous Ie> ferionsmais ...

SottIl ei nu i-ar spune adevarul. -Son mari ne lui >diraitpas 1a verite.


Treeem la ultimu! exereitiu din prima parte a Ieqiei II.

Tradueeti in Iimba franceza:

Nota de plata, va rog. > L'addition, s'il VOllS plait.

A~ bea un sue de fructe. > Je boirais un jus de fruit.

Am vrea sa va servim 0 bautura ea aperitiv. > NallS voudrions vous servir un aperitif.

Veeinii vo~tri ar folosi buew-o~i de > Vas voisins se serviraient volontiers de


ma~ina voastra. votre voiture.

Nu ~tju eand ne va servi che!nem! iista. > Je ne sais pas quand ce garcon nous
scrvira.

Am prefera stridii sau melci la aperitiv. > NallS prefererions des huitres all des
escargots comm e hors-d' u:u vre.

Ai vrea sa pregate~ti un meniu rafinat? > Voudrais-lu preparer un menu raffine"

Nu rna folosese niciodata de aparatu! de ras > Je ne me sers jamaj~ du rasoir de


al tatalui meu. man pere.

Sa luam sueuri ~i cafea! > Prenolls des jus et du cafe!

Nu \i-a~ servi niei 0 bautura alcooliea. > Jc ne Ie servirais aucune hoisson


akoolisee.

$tii la ce folose~te aeest Iucru? > Sais-tu a quoi sert cette chose-I a'?
Cuno~ti acest proverb renumit? > Connais-tu ce provcrbe fameux?

Receptia voastra este sarbatoarea gunnanzi!or > VOlre reception c' est 1a fetc dcs
~i a eunoscatorilor in ale gastronomiei. gourmands et des gourmets.

A~ manca cu mare pofta 0 rnancare > Je mangerais d'un bon appetit un plat
tipic frantuzeasea. bien franr;ais.

Marc ~tie multe proverbe ~i ii place sa Ie > Marc connait beaucoup de proverbes et
foloseasca. il aime ~'en scn:ir.

Aiei se servesc manearuri delicioase. > lei on sert des repas delicieux.

Te folose~ti des de asta? > Tu t'en sers souvent?


LECTIA
, 11- PARTEA A nOVA

A Rezolvati unnatoarele exercitii recapitulative:

1. Ie poisson 2. Ie riz 3.les pommes de terre 4. les frites 5. 1a soupe

6. Ie fruit 7. la glace 8. la boisson 9. le legume 10. Ie gateau

A~ vrea pe!?te Cll cartofi prajiii, -Je voudrais du >poisson avec des
>frites.

Se mananca mult orez la voi? -Est-ce qu'on mange beaucoup de >riz


chez VOllS?

in meniul vostru nu exista supa, -Dans votre menu il n'y a pas de


nici legume. > soupe ni de > legumes.

Te voi servi eu un sue de fructe -Je te servirai unjus de > fruit bien
foarte racoritor. rafraichissant.

Ce bautura ai comanda? -Qu'est-ce que tu prendrais camme


>boisson?

EI n-ar manca decat cartofi sau prajituri. -II ne mangerait que des> pommes de
terreou des> gateaux,

Ai vrea inghetata cu ciocolata? - Voudrais-tu de > 1a glace au chocolat?

B. in acest exercitiu va veii ammh cateva adjective. Folositi adejctivul corespunzator in


fiecare din propoziiiile urmatoare;

E bun? Nu. E rau, -C'est > bon?Non, c'est >mauvais.

Mi s-a servit supa prea calda. -On m'a servi de la soupe trop >chaudc.

Fiul meu are un apetit execelent. -Mon fils a un appetit > excellent.

Totul e rece, ati venit prea tirziu. -Tout est> froiq vaus etes venus trop
tard.

ingheiata asta este exce1enta. -Cette glace est> excellente.

E frig, a~ bea ceva cald. -II fait froid, je boirais quelque chose
de> chaud.

C. Traduceti in limba franceza urmatoarele propoziiii interogative:

Ce faci? > Qu'est-ce que tu fais?

Ce asculti la radio? > Qu'est-ce que tu ecoutes it la radio?

Ce ia ella desert? > Qu'est--ce qu'il prend comme dessert'?

Ce cauli sub masa? > Qu'est-ce que tll cherches sous la table')
Trecem la un nou set de cuvinte care va vor completa vocabularul
gastronomic. Cititi-Ie cu voce tare, fhnd atenti la traducerea lor in limba
romana:

Ie bistro (bistrot) > (lObistRoJ -bistroul, barul, bufetul

Ie libre-service > [10 libRO sERvis] -auto-servirea

Ie casse-croute > [10 kaskRut] -gustarea

Ie steak > (10 stEk] -biftecul

Ie r6ti > (10 ROli] -friptura (Ia cuptor)

Ie sel > [IOsEI] -sarea

Ie poivre > [IOpUavR] -piperul

Ie camembert > [10 kamabE:R] -branza camembert

la nappe > [Ia nap] -fata de masa

Ie regime > [10 Rejim] -regimul

Acum, repetati-le intr-o ordine diferita:

Ie camembert > [10 kamiibE:R] -branza camembert

Ie libre-service > [10 libRO sERvis] -auto-servirea

Ie poivre > (IOp"avR] -piperul

Ie regime > [10 RcjimJ -regimul

Ie steak > (10 stEk] -biftecul

Ie bistro (bistrot) > (10bistRo] -bistroul, barul, bufetul

la nappe > [la nap] -fata de masa

Ie casse-croute > (10 kaskRut] -gustarea

Ie roti >[IORoli] -friptura (la cuptor)

Ie sel > [JOsEI] -sarea


Sa intrducem cuvintele noi in propozitii; retineti traducerea lor in limha romana-:

Nous avons facilement trouve une table -Noi am gasit ul?or 0 masa libera in acest
libre dans ce bistro. bistrou.

Nous voudrions manger vite quelque chose -Am vrea sa maneam repede ceva intr-o
dans un libre-service. auto-servire.

J'ai tres faim,je prendrais un casse-croute -Mi-e foarte foame, a~ lua 0 gustare
avant Ie diner. inainte de cina.

Les Franyais mangent beaucoup de steaks. -Francezii miinanca multe biftecuri.

Mettez-vous a table, Ie roti est pret. -A~ezati-va la masll, friptura e gata.

II faut mettre du sel et du poivre dans la soupe -Trebuie puse piper ~i sare in supa, pentru
paree qu'elle n'est ni assez salee, ni poivree. ell nu e nici saratil., nici piperata.

Passe-moi Ie poivre, s'il te plait. -Da-mi piperul, te rog.

II est deIicieux, votre fameux camembert! -E delicioasa faimoasa voastra branza


camembert!

Je mettrais une nappe propre, mais toutes -A~ pune 0 fata de masa curata, dar toate
sont sales. sunt murdare.

Tu es trop gros, tu devrais suivre un regime. -E~ti prea gras, ar trebui sa tii regim.

passer > lpa~cl -a treee, a da

sale, -e > [sak] -sarat, saratil

poivre, -e > lp"ClVRc] -piperat, piperata

~i un nou verb neregulat:

suivre > IsUi:vl{]

care are sensuri diferite:

suivre un regime -a urma (a tine) un regim

suivre quelqu'un -a urma, a urmari, a insoti pe cineva

suivre des cours -a urma, a face cursuri

Conjugarea acestui verb va va fi prezentata in recapitularea leqiei.


lata d.teva exemple in care am fo1osit acest verb in propozitii. Cititi-Ie ell atentie I?i retinep traducerea
lor:

Suis -moi! -Urmeaza-ma!

Un tres beau garcon m'a suivi dans la rue. -Un tanar frumos m-a urmarit pe strada.

Elle suit un regime sans sel. -Ea tine un regim rara sare.

Paul etait amoreux de cette fille, ilia suivait a -Paul era indragostit de fata asta, 0 insotea
t 'ecole, dans la rue, il etait toujours a cote d'eHe. la ~coala, pe strada, era mereu langa ea.

Nous suivrions les cours de franyais mais -Am face cursurile de franceza, darne
il nous manque de la patience. lipsel?te rabdarea.

Vom trece acum la un exercitiu care va va permite sa verificati daca aii retinut vocabularul nou ~i
verhul "suivre". Completati propozitiile in limba franceza:

De ce rna urmare~ti mereu? -Pourquoi tu me >suis toujours?

Ati Iacut cursuri anul acesta? ->Avez-vous ~uivi des cours cette annee?

Cine I-ar insoti la auto-servire? -Qui Ie >.'.Ulvrai( au libre-service?

Dupa boala ei, mama mea trebuie sa tina un -Apres sa maladie rna mere doit >suivre
regim rara sare ~j rara piper. Ull regime sans sel et sans poivre.

Dati-mi bninza camembert, va rog. ->Passa--moi du camembert, s'i1 vous


plait.

A~ vrea sa intm in acest bufet ca sa iau -Je voudrais entrer dans ce >bistro
o gustare. pour prendre >un casse-croute.

Biftecul asta nu e niei indeajuns de sarat, - Ce >steak n'est ni assez >sale ni


niei indeajuns de piperat. assez >poivre.

A~ manca eu pofta 0 friptura. -Je >mangerais d'un bon appetlt un roti.

Nu pot urma TIiei un regim, mai ales lara sare. -Je ne peux suivre aucun >rcgimc, surtout
sans >sel.

Cine tine regim rara piper? -Qui >suit >un regime sans >poivrc?

Cine ar sehimba fata de masa de aici? ---Qui changerait de >nappe d'ici?

Cititi seria urmatoare de fraze, fiind atenti la traducerea lor in limba romana:

II m'a dit que nous mangerions dans un bistrot -El mi-a spus ca vom manca intr-un
pres de son bUre~LI. bufet de langa biroul lui.

Nous avons pense que vous viendriez en retard. -Ne-am gandit ca veti veni cu
intarziere.

Nous croyions que lout irait bien. -Credeam ca totul va merge bine.

Dans Ie bulletin meteorologique on prevoyait -Buletinul meteqrologic prevedea ca


qu'il ferait beau. va fi timp frumOs.
A.ti remarcat cu siguranlii, citindfrazele anterioare, cd verbele scrise ingro~at sunt la "conditionnel
present" ~.; cd In traducerea romaneascii s-a folosit timpul viitor.

in exemplele date s-a folosit regula concordantei timpurilor (regula preeedenta a fost dati in cursul
leqiei 10). Ea se aplica ~i in frazele, in care propozitia principala este 1a un timp trecut.

Daea in fraza verbul propozitiei prineipale este exprimat la un timp treeut,


verbul din subordonata este pus 1a "conditionnel present" pentru a exprima 0
aetiune viitoare in raport cu eea a prineipalei; in limba romana ea este tradusa
eu ajutorul timpului viitor.

in acest eaz ,. eonditionnel present" este numit "futur du passe" (viitorul in


trecut).

Je savais que tu serais sportif. -~tiam cil vei fi sportiv.

Verficati daca ~ti!i sa folositi eoreet noua regula. Pentm aceasta traduceti in limba romana urmatoarele
fraze:

Nous savions tres bien que nos amis seraient - ~tiallJ foarte bme cil prietenii no~tri vor fi
dans un libre-service. intr-o auto-~ervire.

rai pense qu'elle changerait de nappe. -Am crczut ca ea va sehimba fata de masa.

Ils nous ont dit qu'il!> ne se serviraient pas - Ei ne-au srus ell nu vor folosi
de notre voiture. ma~ina noastra.

Completati propozitiile urmatoare, folosind regula eoncordantei timpurilor:

EI imi spune ca va pregati un meniu delieios. -11 me > d i t qu' il > preparera un menu
delicieux.

EI mi-a spus ca va pregati un meniu delieios. -Il >m 'a ditqu'il > prepareraitun menu
delicieux.

Marie *tie ell. 0 va insori fratele ei. -Marie> saitque son frere la > suivra.

Marie ~tia eli 0 va insoti fratele ei. -Marie> savaitque son frere la > suivrait.

Credem eil vei tine un regim rara sare. -Nous > pcnsonsque tu > suivrasun regime
sans sel.

Noi am crezut ca vei tine un regim Tara sare. -Nous > avons pense que tu > suivrais un
regime sans sel.
Trecem la ultimul exercitiu al lectiei II, prin care veti verifica in ce masura v-ati insu~it Doile
cuno~tinte. Daca aveti nelamuriri, reveniti asupra teoriei.

Tradueeti in franceza:

Chelnerul nea adus meniuL > Le gar<;on nous a apporte Ie menu.

Ce bautura luati la aperitiv? > Qu' est-ce que vous servez cornrne
aperitif?

N u ~ manca niciodata melci. > Je ne mangeraisjamais d'eseargot.

Noi mancam aperitivele eu pofta. > Nous mangions les hors-d'ceuvre d'un
bon appetit.

Serviti-ne lichioruri in salon, va rog. > Servez-nous des liqueurs dans Ie salon,
s'il vous plait.

Chelne~1 a luat deja comanda? > Le gar~on a-t-il deja pris 1a commande?

Toti cunoscatorii in ale gastronomici adora > Tous les gourmets adorent la fameuse
faimoasa bucatarie frantuzeasca.. cuisine fran<;aisc.

I-am dat sarea ~i pipernI. > Je lui ai passe du poivre et du sel.

S-au servit bauturi racoritoare? > Est-ce qu'on a sen,j des boissons
rafraichissanles?

I-am spus cli in munca mea rna voi folosi > .Ie lui ai dit que dans man travailje me
adesea de telefon. sCf\,jrais souvent du telephone.

Acestui gurrnand ii place sa dea comenzi, > Ce gourmand airne faire des commandes
dar nu aehita niciodatli. Dotele de plata. mais il ne paye jamais les additions.

Aceasta mancare ar fi delicioasa, > Ce plat serait delicieux, mais il cs


dar este prea sarata.. trop sale.

EI a ~tiut multe proverbt tipic frantuze~ti. > 11 a connu beaucoup de proverbes bien
fran~als.

Ti-a~ servi ceva mai rafinat decat stridiile astea. > Je te servirais quelque chose de plus
raffine que ces huitres-Ia.

La ce te gande~ti? > A quoi penses-tu'J


La regimul, pe care, vai, va trebui sa-I tin. A mon regime que je dois, helas, suivre.

fntr-o auto-servire vom putea sa luarn > Dans un libre-service nOliS pourrions
repede 0 gustare. vite manger un casse-croute.

Noi nu ~tiam eli. regimul tara sare va fi atat de rau. > NOlls ne savions pas que Ie regime sans
sel serait si mauvais.

Am spus ea ii yom a~tepta in bufetul de langa gara. > :-.Ious avons dil que nous 1cs altendrion~
dans Ie bistrot ,i cote de la gare.

Ce ai prefera, biftecul sau friptura? > Qu'c~t-cc que lu prCfcrerais, Ie steak ou


Ie [(iti'J

Puneti pe masa fata de masa alba. > Mettcz la nappe blanche sur la table.

De ce va yeti servi la masa.? > De quoi vou~ servirez-vous a table')


De un cutit ~i de 0 furculita. [)' un cou!l:au et d 'une fourchette.
in final, ca de obicei, rezolvati un exercitiu de fonetica.
Cititi unnatoarele seturi de cuvinte in care se repetli. acela~i sunet:

1U] -Ie menu, Ie jus, surtout, suivre, I 'h,uitTe

[ul -Ie gourmand, Ie gill.lITI1et, Ie casse---crollte

[ua] -Ie pIDvre, qUID

[.IJ -la commande, gourmand, rafraichissant, Ie camembert

[j] -le regime, Ie jus, i' aurais

[g] -Ie gounnand, Ie gounnet, I'escargot

l k] -I 'escargot, la liqueur, la .commande, als:.oolise, Ie c.asse-c.rol1te, Ie steak, Ie camembert


lsI -Ie bistro, Ie libre-service, Ie casse---croute, Ie sel, 1'addition, deli.cieux

[z] -delicieuse, fameuse

(E] -Ie provl:rbe, Ie gounne.t, Ie libre--s.e.rvice, scrvir, Ie se.l, Ie ste.ak, 1'escargot

[e] -I 'aperitif, I 'appetit, Ie r.egime

[0] -Ie m~nu, Ie hors-d'Jl:.uvre, la liqueur


11.4. AI doilea verb neregulat, introdus in cursul acestei lectii, este "suivre" - a urma, a unnari, a
inso!i, a tine (un regim).

Re!ineti conjugarea lui:

passe compose

je suis nous suivons j'ai suivi nous avons suivi

tu suis vous suivez tu as suivi vous avez suivi

ii, elle on suit ils, elles suivent ii, elle on a suivi ils, e1Ies ant suivi

je suivrai nous suivrons je suivais nous suivions

tu suivras vous suivrez tu suivais vous suiviez

ii, e1le on suivra ;Is, elles suivront ii, elle on suivait ils, elles suivaient

11.5. in cadrul lectiei 11 at; facut cuno~tinta eu modul "conditionnel present", Acest mod se
formeaza adaugand la tema de vii tor simplu a verbului terminatiile de imperfect;
de exemplu:

infinitif: futur: conditionnel present:

aller j'irai j'irais nous irions

tu irais vous trIez

iI, elle on irait ils, elles iraient

Modul "conditionnel present" este folosit in propozitii care exprima 0 dorinta, 0 presupunere
ca I?i in fonnulele de politete:

Je voudrais partir pour la France. -A~ vrea sa plee in Franta.

Elle penserait a la meme chose. -Ea s-ar gandi la acela~i lucru.

Pourrais-tu me donner ce livre? -Ai putea sa-mi dai eartea aceasta?

11.6. Modul "conditionnel present" se folose~te in mod special in frazele in care verbul din propozitia
principala este la un timp trecut. in acest caz, acest mod, folosit in propozitia subordonata..
exprima 0 aqiune viitoare in raport eu actiunea din propozitia subordonata.

Aceasta regula face parte dintTe regulile "concordantei timpurilor" (cateva dintre aceste
reguli au fost deja invatate in leqiile precedente).

II me disait souvent que nous partiTions -El fmi spunea adesea eli vom
ensemble. pleea impreuna.
TEMAPENTRU ACASA 11

A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

1. Je te passerais du poivre, mais je ne Ie vois pas sur la table.

2. 11 nous a servi un menu delicieux.

3. Servez-vous. s'il vous plait.

4. Qui ferait la commande?

5. Ce sont des gourmands, ils ont tout mange d'un bon app6tit.

6. Connaissez-vous un proverbe bien franyais?

7. L'annee derniere oous suivions des cours de franyais.

B. Traduceti urrnatoarele propozitii in limba franeeza:

1. Ai vrea sa serve,ti un sue sau 0 cafea?

2. Chelner, nota, va rog!

3. Pofta vine miincind - este un faimos proverb franeez.

4. S-au servit deja branzeturile?

5. Am putea sa luam 0 gustare in aceasta auto-servire.

6. La ce serve,te asta? La orice.

7. Chelnerul ne-a spus ea nota de plata va fi gata in 10 minute.

C. Corectati gre~elile din propozitiile unnatoare:

1. II ne mange que des plats raffines, c'est un gourmand.

2. Je ne savais pas que tu suis Ie regime.

3. Prenons un aperitifrafraichissant!

4. Nous avons sui vis notre amie dans la rue.

5. Je ne me sers pas a un couteau.


LECTIA 12- PARTEA tNTAI
~

incepem leetia, ca de obicei, ell exercitiile recapitulative:

A Introduceti cuvintele urmatoare in propozitiile in limba franceza:

l. la boucherie 2. Ie boucher 3. la volaille 4. la boulangerie


5. Ie boulanger 6. Ie croissant 7. la charcuterie 8. Ie saucisson
9.1'epicerie 10. la cremerie 11. la creme 12. la pharmacie
13. Ie pharmacien 14. Ie medicament

Cumparii ~ase comuri, te rog. - Achete six > croi~sants, s'it te plait.

Macelarul nostru (nu ne vinde) scump. - Notre> bouchern'est pas cher.

Du-te la bacanie ~i cumpara un kilogram - Va a > I 'epicerieet achete un kilo de seI!


de sare!

A~ merge la macelarie, dar nu mai am bani. - J'irais a> la boucheriemaisje n'ai plus
d'argent.

Smantllna asta e proaspata? - Est-ce que cette >crcmeest fraiche?

Ai manca putin salam? - Mangerais-tu un peu de > saucisson'?

Mil gandeam ca vei merge la farmacie - Je pensais que tu irais ala> pharmacie
ca sa cllmperi medicamente. pour acheter des> medicaments.

Se mananca multe pasari de curte in Franta? - Est-ce qu'on mange beaucoup de


> volailleen France?

Farmacistul asta vinde foarte scump. - Ce > pharmaclenvend tees cher.

Sa mergem la lliptarie ca sa cumparam - Allons ala > cremcri~ acheter un litre


un litru de lapte. de lait.

Unde este brutaria din acest cartier? - Ou est la > boulangcriedans ce quartier?
in dimineata asta am fost 1a mezelarie. - Ce matinje suis allee a> la charcurerie.

Ar trebui sa merg la brutar, nu mai - Ie devrais aller chez> Ie boulange\ nollS


avem paine. n'avons plus de pain.

B. FOlositi in funelie de context articolul partitiv sau prepozitia "de":

Dimineata beau cafea. - Le matin je prends > du cafe.

Nu beau lapte. - Ie ne prends pas> de: lail.

Cumparam trei stic1e de yin. - Nous achetons trois bouteilles > de vin.

Tu nu cumperi carouri. - Tu n'achetes pas >oc croissants.

Ele nu manancil niei carne, niei salam. - Elles ne mangent ni > de viandeni
> de saucisson.
Nu mai beau alcoo!. - Ie ne bois plus> dalcool.

Copiii tai iau prea multe medicamente. - Tes enfants prennent trop
> de medicaments.

la sma-ntana! - Prends > de la creme!

c. In acest exercitiu yom recapitula gradeIe de comparatie ale adjectivului. Puneti adjectivele la
gradul eorespunzator (pozitiv, comparativ, superlativ):

La brutarul nostru painea este proaspata. - Chez notre boulanger Ie pain est >frais.

Care birou este eel mai modem? - Quel bureau est> Ie plus moderne?

Bautura mea de la aperitiv este racoritoare. - Mon aperitif est> rafraichissant.

Apa minerala reee este cea mai raeoritoare - L'eau minerale froide e'est la boisson
bautura. > la plus rafraichissante.

Tu e~ti mai buna de cat Marie. - Tu es > mcilleureque Marie.

Ele sunt cele mai frumoase. - Elles sont > 1cs plus belles.

D. Reeapitulati verbele "vendre" ~i "acheter" la diferite timpuri:

Mi-am vandut deja ma~ina, - > J 'ai deja venduma voiture.

Cine a cumparat-o? - Qui 1'a> achetee')

Nu mai eumpar nimic azi. - Je > n .acheteplus rien auj ourd' hui.

$tiu ea ai cumpara totul pentru mine. - Je sais que tu > acheterais tout pour moi.

Nu mi-a~ vinde niciodata cainele. - Ie ne >vcndraisjamais mon chien.

Brutarul nostru vindea mereu - Notre boulanger > venda it toujours des
cornuri delicioase. croissants d6lieieux.

Ii cumparam adesea de la eL - Nous les > achetions souvent chez lui.

Vinde-mi aceasta mat?ina celebra! - > Vends-moi cette fameuse voiture!


lata un nOll set de cuvinte; cititi-Ie cu voce tare ~i rar unnarind traducerea
lor in limba romana:

Ie marche > lIOmaR~e] - piata

Ie panier > [10 panie] - co~ul

la marchandise > [ia maR~adi:z] - marfa

l'etalage (s.m.) > [letala:jJ - raftul, galantarul

Ie chou > [IO~u] - varza

I'oignon (s.m.) > (lon;o] - ceapa

la carotte > [lakaRot] - mocovul, carota

la tomate > [latomatJ - ro~ia

les haricots verts (s.m.) > [Ie aRiko ve:R] - fasolea

la prune > [laprUn] - pruna

Ia poire > [Ia p"a:R] - para

Ie citron > [10 sitRo] -Iamaia

lar acum, repetati substantivele noi, a~ezate intr-o ordine diferita:

I'etalage (s.m.) > [letala:jl - rafiu!, galantarul

la carotte > [la kaRot] - mocovul, carota

Ie marche > [IOmaR$eJ - piata

l'oignon (s.m.) > [lonio] - ceapa

la tomate > [latomat] - ro~ia

Ie citron > [10 SllRo] -lamaia

Ie panier > [10 panic] - co~ul

la prune > [laprUn] - pmna

Ie chou > L10 $u] - varza

les haricots verts (s.m.) > [Ie aRiko ve:R] - fasolea

la poire > lIa p"a:RJ - para

la marchandise > [Ia maR$adi:z] - marfa


Cititi propozi!iile in care au fost folosite noile substantive; retineti traducerea lor in limba romina:

En ete j'aime bien aller au marche, - Vara imi place mult sa merg la piata,
il y a tant de legumes, fruits et f1eurs! sunt atAt de multe legume, fruete ~i f1ori!

Quand j'amve au marche mon panier est leger, - Cand ajung la piata co~ul meu e u~or, cand
quandj'en rentre il est tres lourd. rna intorc e foarte greu.

Le matin, la marchandise est toute fraiche, - Dimineata marfa e foarte proaspata.


I 'apres-midi, elle est deja fanee. dupa-amiaza e deja ofilita.

Les vendeurs ant mis leur marchandise sur - VanzAtorii ~i-au pus marfa pe galantare ~i

les etalages et les clients peuvent bien la voir. clien~i pot sa 0 vada u~or.

Chez lui on sert du chou du matin au soir. - La el se serve~te varza de dimineata


pana seara.

Elle met trop d'oignon dans taus les plats. - Ea pune prea multa ceapa in taate
mancarurile.

II faut acheter une au deux bottes de carottes. - Trebuie cwnparate una sau doua legaturi
de morcovi.

Elle serait bonne, cette soupe a la tomate, - Ar fi buna supa asta de ro~ii, dar e prea
mais elle est trap salee. samta.

lis sont delicieux, tes haricots verts, - E delicioasa fasolea ta, a~ lua Inca un pic.
j' en prendrais encore un peu.

Les prunes et les poires que tu as achetees - Prunele ~i perele pe care le-ai cumparat
sont - elles mures et sucrees? sunt coapte ~i dulei?

Ie ne prends jamais de the au citron, - Nu beau nieiodata ceai eu lamaie, e prea


c'est trop aigre pour moi. acm pentru mine.

tn frazele anterioare, in afara de cuvintele noi, au apiirut ~i no) adjective:

leger > [lcje] - u~or, lejer

legere >[lejE:R] - u~oara, lejern.

lourd >[Ju:R] - greu

lourde >[luRd] - grea

fane. -e > [fane] - ofilit, ofilita; ve~ted, ve~teda;


ve~tejit, ve~tejit.a

mur,-e >lmURj - copt, coapta; matur , matura

aigre >[F:gR] - aem, acre

sucre, - e > [sUkRc] - dulce, indulcit

tout frais >[tu IRE] - foarte proaspat


Au fost introduse unnatoarele expresii ~i locutiuni:

du matin au soir > ldU mate 0 s"a:R] - de dimineata pfula seara

tant de... > [la dO] - atli.tia, atitea... ; atat de mult,


multi, multi, muite ....

une botte (de carottes) > [Un bot (dO kaRot)] - 0 legaturJi (de morcQvi)

1a saupe a la tamate > lla sup a la lomat] - supa de ro~ii/de ceapa


(a I 'oignon) [alonio]

Ie the au citron > [10 Ie 0 sitRo] - ceaiul cu 1amaie

Verificati daca ati invatat vocabularul, traduclind in limba romana propozitiile unnatoare:

Les touristes viennent au marche pour regarder > Tllri~lii merg la piata ca sa vada
les etalages pleins de marchandise. galantarele pline ell marfuri.

Mets dans ton panier ce chou, un kilo d'oignons, > Pune in co~ul tau varza asIa,
trois bottes de carottes, quelques tomates un kilogram de ceapa, Lrei legaturi de
et des haricots verts. moreovi, cateva ro~ii ~j fasole verde.

Je n'aime pas la soupe a la tomate, > Nu-mi place ~upa de ro~ii, e prea acra.
eUe est trop aigre.

Qu'est--ee que vous faites du matin au soir? > Ce faceli de diminea\a pfllla ~cara?

Nos poires seront mures en septembre. > Perele noaslre vor fi eoapte in
septembric.

Tu ne devrais pas lui donner des fleurs fanees. > Tu n-ar trebui sa-i dai f10ri ofilite.

Mais elles etaient toutes fraiches. > Dar de erau foarte proaspete.

II ya tant de chases a faire. > Sunt atatca lueruri elc facut!

Comment est ta valise? > Cum c valiza ta?


Lourde ou 1egere? Clrea sau u~oara?

Madame Duval, c'est une beBe femme mure. > Doamna Duval co fcmeie frumoasa
~i matuni.

Je prendrais volontiers du the au citron > A~ bea ell placere ceai eu lamiie
bien sucre. bine 'indulcit.

lata Cliteva verbe noi de grupa intli, legate de vocahularul acestei lectii:

eplucher > leplU~cJ - acurata

couter (cher) > rkutt' (~cR)J - a costa (scump)

gouter (de) > [gule (dOl] - a gusta (din), alua 0 gustare

peser > LpOze] - a cantiiri


Trebuie siifl!t atenTi la verbul "peser", care, la fel ca ~i verbul "lever", il schimbii pe .. e" mut > [OJ
in .. e" deschis >/ t.} la persoanele 1,1I ~'i III singular ~i La persoana a IlJ-a plural prezent, i, de
asemenea, inaintea tuturor termina!iilor de ,,futur simple" ~i de .. conditionneL present".

Folositi noile verhe in propozitii impreuna cu cuvintele pe care Ie cunoa~teti deja. Cititi-le cu voce
tare ~i incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:

J'ai deja epluche les pommes de terre, - Am curalat deja cartofii, acum 0 sa curat
maintenant j' eplucherai les carottes. morcovii.

Qui eplucherait des legumes? - Cine ar curlila legume?

Ce chou, il coute combien? - Varza asta cat costa?

Un bon repas coGterait cher dans ee restaurant? - 0 masa buna ar eosta scump in
restaurantul acesta?

Ces huitres ne m' ont pas coGte chef. - Scoicile astea nu m-au costat scump.

Ces prunes-ei, ne sont-elles pas aigres? - Prunele astea nu sunt acre?


Non, goutez-en, s'it vous plait! Nu, gustati-le, va rag!
Elles sont tres sucrees. Sunt foarte dulci.

Avez-vous goute des poires. Madame? - Ati gustat pere, doamna?


Non, pas encore, mais je vais en goiHer. Nu, nu inca, dar a sa gust.

Est-ce que vous voulez gouter eet apres-midi? - Vreti sa luati 0 gustare in aeeasta
dupa-amiaza?

Elle pese combien? - Cat dintare~te?

Le poivre est leger, il ne pese pas beaueoup. - Piperul e u~or, nu eantare~te mult.

Pesons notre marchandise! - Sa ne cantiirim marfa!

Pesez-moi deux kilos de tomates bien mures, - Cantarip-mi dona kilograme de ro~ii bine
s'il vous plait. coapte, va rag.

Les citrons ont pese un demi-kilo. - Lamaile au cintarit 0 jumatate de


kilogram.

Les haricots verts pesent un kilo. - Fasolea verde cantare~te un kilogram.

Folositi in propozitii verbele invatate anterior:

Ali curatat deja legumele ~i fructele - >Avez - vous deja epluche les legumes
pentm diseara? et les fruits pour ce soir?

Gusta din supa de ro~ii! - >Goutc de Ja soupe ala tomate!

N-am gustat nimic, nici macar un cartof. - >Je n'ai rien goGte, meme pas une pomme
de terre.

Cat costa un kilogram de fasole verde? - Combien >COllie un kilo de haricots verts?
Sa invitam copiii la 0 gustare. - lovitoos les enfants it >gouter

Marfa asta e foarte grea, cant8.re~te mult. - Cette marehandise est tres lourde, eUe
> pese beaucoup.

Am eantarit pnmele, sunt un kilogram. - rai peseles prunes, iI yen a un kilo.

Perele cat costa? - Les poires, elles >coutentcombien?

Asta nu a costat seump. - ea > n' a pas coutceher.

Marie nu are decat 45 de kilograme. - Marie >ne pcsc quc45 kilos.

Fiti atenti la frazele wmiitoare ~i mai ales la verbele scrise ingro~at ~i cititi-le eu voce tare ~i rar.
incercati sa retineti tradueerea in limba romana a propozitiilor urmatoare:

Si tu vas au marche, tu dois prendre ton - Dadl. rnergi la piat:a, trebuie sa-ti iei
grand panier. eo~ul eel mare.

Si tu vas au marehe, prends too grand panier. - Dadi mergi la piata, ia-ti eo~;ul eel mare.

Si tu vas au mareh6, tu acheteras des 1egumes. - Daeil. mergi la piata, vei cumpira legume.

S' i 1vient, elle est partie. - Dad vine, inseamna ca ea a pleeat.

Toate frazele de mai sus ineep ell conjunctia .,si" - "daca",

Fraze/e care incep cu conjunc!ia "si" se numesc froze condifionale. Existri diferite tipuri defraze
condi{ionale, dupri modul ~i momentul in care va fl implinitri conditio propozifiei subordonate.

in exemplele date a fost prezentat primul tip de froze condifionale, in care conditia nu prezintii nici
o triisriturri care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitor ~i trecuf,

Dupd conjuncfia "si" nu sefolose~te niciodatii timpul "futur" (viitor).

Retineti schema primului tip de fraze condltionale:


propozi~ja sybordonatii prnpQzitia principaJa
~I
Si + present present
Si + present imp6ratif
Si + present futur
Si + present passe compose
Timlnd cont de regulile invatate, traduceti in limba roman3. propozitiile urtnJ1toare:

S'il pleut. tu prendras Ie parapluie. > Oaefl ploua. iIi vei lua umbrela.

S'il pleut, prends Ie parapluie. > Oaea ploua. ia-1i umbrela.

5i vous voulez, vous pouvez gofiter avec nous. > Daea "reli. pUle\i lua 0 gustare ell noi.

S'il fait beau demain, nous irons en promenade. > Oaea maine va fi limp frumo!\. vom merge
la plimbarc.

Si Luc est gounnand, il se servira avant nous. > Oaea Luc cste gurmand, Sf va servi inain tea
noastra.

Si elle ne t31~phone pas, elle est d~ja partie. > Dadl nu suna, inseamna ell a plceat.

S'ils ant tres soif, ils prendront une boisson > Oaca le c foarte sele, vor lua 0 bautllnl
rafraichissante. raco ri toare.

in exercitiul urmator veti folosi voi in~iva forma indicata. a verbului in propazitia principalli. ~i in cea
subordonata:

Daca e~ti un elev bun, prime~ti premii. - Si tu >es un bon eleve, tu, >re~ois des prix.

Daca maine va ploua, nu vom p1eca - >S'il pJeut demain, nous ne >partirons pas
in excursie. en excursion.

Daca el spune as13, a Iacut-o. - S'ilIe >Jil, il >I'a fait.

Daca ajungi foarte devreme, vom - Si tu >arrives assez tot, nous >irons
merge impreuna sa-1 vedem. ensemble Ie voir.

Daca vrei, fa-a! - Si tu>vellx, >fais-Ie!

Trecem la ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 12, care cuprinde practic toa13 materia noua.
Traduceti in limba franceza:

Daca voi merge la piata, voi cumpara > Si je va\s au marche. j' aeheterai deux
doua Iegaturi de morcavi, 0 varza bottcs de earottes, un chou et un kilo de
~i un kilogram de pere coapte. poires mures.

Fiorile pe care mi Ie-ai dat sunt foarte ofllite. > Les nellr~ que III m'as donnees sont to utes
fanees.

Co~ul tau e greu? Nu, ~or. > Ton panier. esr-il lourd? Non, leger.

in Franta ro~iile nu costa scump. > En France, les tomates ne coutent pas cher.

Daca pnmele sunt dulci, voi cumpara > Si les prunes sont sucrees, J' en aeheterai
daua kilograme. deux. kIlos.

Cantariti-mi fasolea asta verde, va rag! > Pesez-tnoi ces haricots verts, s'il vous
plait.
Ro~iile? Le-am curatat acum 0 olii. > Les tomales? Je les ai epluchees il y a
une heure.

Daca vrei sa rna ajuti, curata cartofii l > Si tu veux III 'aider, epluche les pomme~

de terre!

Va place ceaiul cu lamaie? > Aimez-vous Ie the au citron?

Lamiiia e prea acra pentru mine. > Le citron est trap aigre pour moi.

in seara asta yeti gusta din faimoasa > Ce soir vous goutercz de ma fameuse
mea supa de eeapa. soupe a I 'oignon.
Am atatea legume de euratat! > J'ai tant de legumes a eplucher!
Imi plae mult fructele, a~ putea sa > l' aime bien Ie:; fruits, je pourrais en
sa mananc de dimineata pana seara. manger du matin au soir.

Nu, mu1tumesc. Prajitura asta e atat de dulce! > Non, mcn,:i. Cc: gateau cst si sucre!

Cantariti-va, domnule, i?i incepeti > Pesez-vous, Monsieur, et commencez


sa tineti un regim rara zahar, a suivre Ie regime sans sucre, sans sel
rara sare ~i rara alcool! et sans alcool!

Daca tin acest regim, voi muri de foame. > Si je suis ce regime, je mourrai de faim.

S-a dntant marfa i?i a fost pusa > On a pese Ia marchandise et on I 'a mise
pe galantare. slir I '6talage.

Cat costa asta? > Combien ~a coute?

Daca vei cura\a legumeIe, pranzul > Si tu epluches les legumes, Ie dejeuner
va fi mai devreme. sera plus tot.
LECTIA 12- PARTEAADOUA ~

Ca de obicei, aceasta parte a lectiei va fi destinati'l recapitularii materialului cuprins in acest caiet ~i
exercitiilor de lectura ~i de pronuntie.

/' .........../ ./
La cuisine fran~ise est connue dans Ie monde entier. I I Les vins et les fromages franyais
.........../.......... ./
sont fameux, I it Ya beaucoup de plats delicieux, I et d'aprts l'opinion generale I Ie gout des
./ .........../ ././
Fran~is I est raffin~. 11 Aloes, I quand on est en France, I it faut ailer dans un bon
..........
restaurant. II
./ ./ ./
Mes amis fran~is I m'ont invite dans un restaurant, I au nous avons mange un repas bien
.......... ./ .......... ./ ..........
fran~is. II Le garlion est venu prendre la commande. I I On a commence par les ap~tifs. II
./ .........../ /"./
Apr~, I c'ewent les hors-d'reuvre. I I Mes amis I ant \loulu me Caire gouter des escargots
.......... ./ /' .........../
et des hurtres. I I Mais moi, I j'ai prefere une simple salade de tomates. 1I Apres, I Ie garljOn
././ ./.......... ./
DOUS a servi des steaks I avec des Crites et des legumes. II Nous avons choisi les haricots
./ .......... ./ ..........
verts I et la salade verte. I I Un bon vin rouge accompagnait notre repas. I I J'ai goitte bien
.......... ./ .......... ./
sur des fromages, I Ie camembert en a ete Ie meilleur. I I Commc dessert I nous avons pris
/" .........../ ./
des fruits I et de la glace au chocolat. I I Pour finir, I mes amis ont demande du cafe 1ct des
..........
liqueurs. II
/ ' . / .......... ./
Maintenant, I mOl aussi je peux dire que la cuisine fran~ise est raffineel I I HeIss, I
./ ./ ..........
wl'appetit vient en mangeant" I et j'aimerais alIer tous les joues dans un restaurant I

mlili ... I ya colite c~r. II Heureuse~t I it Y a encore des bi~os, I des Iibre-se~ce I
..........
au on peut prendre un casse-eroQte. I I

Au marcht
./ .......... ..........
-Donnez-moi deux kilos de pommes de terre, I s'il vous plait. 1I
./
-Et avec c;:a? II
./ ./ ./
-Les prunes, I sont--elles bien mures? I I
..........
-Oui,
"'"
I elles sont dtlicieuses. I I Goutez--en. I I
..........
./ ./ .........
-Alors, I fen prendrais un kilo. I I
./
-C'est tout? II
./ ./ ./ ......... ./
-Non, I je voudrais encore deux bottes de carottes I et des haricots verts. I I lIs coutent
./
combien? 11
./ .........
-20 francs Ie kilo. II
......... '-.. ./
-Bon, I maintenant c'est tout. I I <;a fait combien? I I
'-.../ ./ '-.. .........
--63 francs. II Je vais vaus aider ~ mettre lOute cette marchandise dans votre pamer. I I Voil8! I I
./ .........
-Merci bien et au revoir, I Madame. II
./ .........
-Au revoir, I Mademoiselle! I I

Traduceti in limba franceza propozitii unnatoare:

Daca mergeti la piata, luati co~ul. .> Si yom allez au l1larche, prenez Ie panier.

Mancati cu paM, copii! > Mangez u'lln bon appetit, mes enfants!

Varza asta cat costa? > Ce chou, eombien pese-t-il?

imi vand marfa de dimineata panii seara. > Je vends ma marchandise du matin au soir.

Dacli. ceapa e ve~teda, nu 0 cumpara. > 5i 1'oignon est fane, nc I 'achete pas.

Gustati din supa de ro~ii, e delicioasa! > Goutez de la soupe a la tomate, elle est
delicieuse~

Serviti-ne un aperitiv tipic > Servez-nous un hors-d'ceuvre bien


frantuzesc. va. rog! fran.;ais s'li ',lOLlS plait!

La ce serve~te furculita asta? > A quai sen eette fourchette?


Pentru a manca melci. A manger les escargots.

Luati 0 bautura ca aperitiv, domnule? > Prenez-vous un aperitif, Monsieur?

Te gande~ti la 0 masa rafinata in seara asta? > ES1-ec que tu prevois un menu raffine
pour ce soir?

Daca nu iei 0 bautura a1cooliea. > Si tu ne prcnds pas de boisson alcoolisee


ia un sue de fructe. prends un jus de fruit.

Dati-mi ceva racoritor de baut! > Donnez-moi quelque chose de


rafraiehissant a boire!

Perele de pe raftul asta sunt bine > ESI-ce que les poircs sur eel ctalagc-ei
coapte ~i duki? sonl bien mUTes et sucrees?

Se spune eli. bucataria frantuzeasca > On dit que la cuisine fnm(,:aisc est legere.
e u~oara ~i cea romaneasca e grea. et que la cuisine roumaine est luurde.
Ai pus prea multa lamiiie ~i prea multii sare > Tu as mis dans la sOllpe trop de citron ct
in supa, e acra ~i sarata. trop de se!' elk est aigre et salee.

imi plac bninzeturile, mai ales > 1'ail1lc les frol11ages. surtout Ie fameux
faimosul camembert. camcmbert.

Chelnerul ne-a spus cli va sehimha > Le gau;on nous a dit qu'il changerait
fata de masa. de nappe.

A~ lua 0 gustare intr-o autoservire. > Je prendrais un easse-eroute dans un


libre-service.

Da-mi sarea ~i piperul, mancarea asta > Passe-moi du sel et du poine. ce plat
nu are nici un gust. n'a aueun gollt.

Daca tii regim, nu intra in acest > Si tu suis un regIme, n'entre pas dans
bufet. cc bistro.

Ce luam 1a biftecuri? > Qu' est-cc q u' on prend avee les steaks?
Fasole verde ~i salata verde. Les haricots verts ct la salade verte:
Nu manca atata carne, 1acomule! > Ne mange pas tant de \'iande, gourmand!

Friptura asta e pentru toata lumea. > Ce roti est pour tOUI Ie mande.

Bunicul sau este un vestit cunoscator in ale > Son grand-perc est ~n gourmet famcux,
gastronomiei, el nu frecventeaza dedit cele mai il ne frequcnte que les l1leillcur~
bune restaurante frantuze1jti, nu a fost niciodata restaurants fral1~ais. illl'a jamais ete dans
intr-o autoservire. Ull librc-service.

Daca vei curata morcovii ~i ro~iile, > Si tu eplul"he~ ks carottes et les tomates.
voi fi foarte mu1lumita. je ~erai Ires contente.

Acum va servesc lichioruri. > Maintenant jc vous sers des liqueurs.

Cat costa stridiile in Fran~a? > Les huitres coutent combien en France?

Daca \i-e sete, ia ceai eu lamaie. > Si tu as soif, prcnds du the au citron.

Chelner, plata, va rag! >Gar~on, I 'addition. s'il vous plait~

Daca tu cuno~ti meniul care se serve~te > Si tu connai~ Ie menu qu' on sert dans
in acest restaurant, da, te rag, comanda. ee restaurant. fais la cummande, s'il te
plait!

in acest ultim exercitiu completali propozitiile in limba franceza; folositi filtrul ro~u:

Marfa asta este foarte proaspata. -Cette >marchandiseest >toute fraiche

Ro~iile pe care 1e-ai pus pe raft -> Les tomalesque tu as mises sur
cantaresc 10 kilograme. > I 'ctalage> pesent I 0 kilos.

Ai putea sa cureti ceapa! - Tu pourrais > eplucher I 'oignon!

Legatura asta de morcovi cat costa? -Cette >botte de carotic!\ elle >emite
combien?
Prietenii mei francezi m-au Iacut sa gust - Mes amis franyais m'ont fait> gOlitcr
meJci. des> cscargots.

Bueataria frantuzeasca e u~oara ~i rafinata. - La cuisine francaise est >legere et > raffi nee.

Gunnanzii manancii totul eu pofta. - > Lcs gounnands mangent tout >d' un
bon appetlt.

Chelnerul a luat eamanda ~i, pentru ineeput, - > Le garcon a pris > la commande et pour
ne-a servit bauturi de aperitiv. commencer il nous a servi >dcs aperitifs.

Nu cunose decat un proverb franeez: - Je ne connais qu'un >proverbe franyais:


"Pofta vine maneand". > "L 'appt:tlt vicnt en mangeam".

Cu ce se mananea stridiile? - Avec >qUOl mange-t-on >des hUltres?

Gusta din aeest faimos camembert. - > G 0 It te de ce > fameux camembert

Mie faarte foame, trebu!e sa iau a gustare. - 1'ai tres faim, je dois prendre >un casse-croute.

Care va fi meniul? - Que! sera >le menu?

Noi nu ~tiam ea tineti regim. - Nalls ne savions pas que VOllS >suivie7
un regime.

$tiai eli voi munei de dimineala - Tu savais que je >travaillcrais >du matin
pma seara. au SOiI;

Para aeeasta nu este eoapta inca ~i - Cette >poire n' est pas encore >murc et elle
nu e prea dulce. est peu >sllcree.

Oaca vei cumpara atatea fructe, co~ul tau - Si tu achetes >tant de fruits, ton >panicr
va fi foarte greu. sera tres >lourd.

Dil-! biftecul tatalui tau! - Passe >lc ~tcak a ton pere!


Astazi friptura este prea piperata. - Aujourd'hlli >le roti est trap >poivrc.

Ati vrea supa de ro~i.i sau de ceapa? - > Voudriez-vous de la soupe it la tomate
au a I'oignon?

Serviti-mi ceai cu lamaie bine indu1cit, - Servez-moi >du the au citron bien >sucre,
va rog! s'iI vous plait.

I-ati eerut chelnerului nota de plata? - Avez-volls demande >J 'addition au gar90n?

Cine a spus ca aperitivele nu - Qui a dit que >lc~ hors-d'reuvre


vor costa scump? ne >couler,lIcnl pas cher?
La srar~itul acestei lectii, exersali pronuntia cuvintelor in care se repeta acela~i sunet

[eJ - Ie march~, Ie panie.r, I' ~ta1age, Ie r~gime, poivre., Ie tM.


[E] -Ie hbres~ice, Ie steak, Ie seJ, l'e.scargot, Ie gourme.t

[0] -Ie menu, peser, libre.-service

["a]- la po.ire, quQ.i, Ie poivre

[lJ] -la pmne, Ie menu, Ie jus, 1'hJ!itre, mw, sucre, eplJ.lcher

[u] - Ie chmi, lourd, caCiter, go.Jiter, Ie casse-croote, surtout, Ie gwmnand, le gourmet

[~J - Ie .chou, rafrai.chissant, Ie mars:.he, la marcllandise, eplus:.her


[;i] - la marchandise, tant, Ie gounnand

[oj - l'oigllQ1l, Ie citrQD, Ie gar'YQD

LiJ -le jus, I'etalage, Ie regime, leger

[g] - aigre, gouter, l'escargot, Ie gourmand


RECAPITULAREA LECTIEI
, 12

12.1. In leelia 12 ati invat'lt 0 serie de expresii Doi:

du matin au soir -de dimineata pina seara

tant de... -atalia, atatea... ; atat de mult, multa, multi, multe

une botte de... -0 legiHura de ...

la soupe aux tomates, (aux oignons) -supa de ro~ii (de ceapa)

Ie the au citron -eeaiul eu Himaie

12.2. Au fost introduse noi verbe regulate de grupa 1:

eplucher -a eurata

coiHer (eher) -a costa (scump)

gotHer -a gusta; a lua 0 gustare

peser -a cantiiri

Vi s-a atras atentia asupra verbului "peser", care il schimba pe "e rout> [0Jin "e deschis [E]
u u

in fata terminatiilor care nu se pronunta de la persoanele r, a II-a i?i a III-a singular ~i de la


persoana a III-a plural ~i, de asemenea, in fata tuturor terminatiilor de "futur simple" ~i
"conditionnel present";

je pese i1s, e1les pesent


tu peses
ii, eUe, on pese

je peserai nous peserons


tu peseras vaus peserez
ii, eUe, on pesera ils, elles peseront

conditjonnel present je peserais nous peseriom


tu peserais VOllS peseriez
ii, elle, on peserait ils, eUes peseraient

12.3. Ali intalnit pentru prima data notiunea de fraza conditionala. Propozitia conditionala incepe
cu conjunctia "si", Pe parcursullectiei 12, folosirea propozitiei conditionale s-a limitat flumai
la acest tip. Propozitiile conditionaJe din primul tip sunt cele in care conditia nu prezinta nici
a trasatura care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitar sau trecut.
Schema frazelor ce includ propozitii subordonate conditionale:

propozitie principaJa propozitie suhordonatii couditiQuala

Si + present present Si tu veux, tu peux aller avec nous.


- Daca vrei, poti veni eu noi.

Si + present imperatif Si tu veux, viens chez nous.


- Daca vrei, vino 1a noi.

Si + present futur Si tu viens, tu pourras Ie voir.


- Dacii vii, vei putea sa-I vezi.

Si + present passe S'il est gourmand, il a tout mange.


compose - Daca e laeom, a maneat tot.

Re~ineli eli. in frazele conditionale uu se folose~te viitorul dupa conjunctia "si".


TEMA PENTRU ACASA 12

A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romanii:

1. Si tu veux aeheter des legumes frais, va au marche.

2. Avez-vous gOlltc de rna soupe a I'oignon?


3. 5i les prunes sont mfues, j' en acheterai un kilo.

4. Combien pesent ces citrons-ci?

5. Une botte de carottes ne cofite pas cher.

6. Helas, mes belles fleurs sont deja fanees.

7. 8i ton panier est lourd, je Caiderai.

B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba franceza:

1. Daca fructele sunt acre, nu Ie mamlnc.

2. Ce ai pus in co~?

3. Daca te duci la piaFi, cumperi doua verze ~i un kilogram de ceapa.

4. Perele acestea cat au costat?

5. De ce bea el atata ceai ell lamaie?

6. El n-ar manea de dimineatJi pana seara decat legume.

7. Marfa aceasta este u~oara? Nu ~tiu, s-o cantarim.

C. Corectali gre~e1ile din propozitiile urmatoare:

1. Si tu viendras chez moi, tu verras Marie.

2. Je voudrais acheter deux bottes des carattes.

3. Elle a epluchee toutes les pommes de terre.

4. Ces tomates ne pesent que 2 kilos.

5. J'aime les poires bien mur et sucre.


VOCABULARUL LECTIILOR
, 11 SI
, 12

I'addition (s.f.) > [Iadisio] -nota de plata

aigre > [E:gR] -acm, acra

alcoolise, -e > [alkolize] -alcoolic, alcoolica

l'aperi1if(s.m.) > [ lapeRitif] -bautura de aperitiv

I'appetit (s.m.) > [Iapeli] -pofta de mancare

Ie bistro (bistrot) > [10 bistRo] -bufetul, bistroul, baml

la botte de (carottes) > [Ia bot (dO kaRot)] -Ieglitura (de morcovi)

Ie camembert > [10 kamabE:R] -bninza camembert

la carot1e > [Ia kaRot] -morcovul, carota

Ie casse-croute > [10 kaskRut] -gustarea

Ie chou > [IO~llJ -varza

Ie citron > [10 sitRo] -Himaia

la commande > [ia koma:d] -comanda

couter (cher) > [kute (~er)] -a costa (scump)

delicieuse > [deIisiO:z] -delicioasa

delicieux > [delisiO] -delicios

du matin au soir > ldUmatcosua:R} -de dimineata pana seara

eplucher > [crIU~e] -a curata

I'escargot (s.m.) > llEskaRgo] -melcul

I'etalage (s.m.) > [lctala:j] -raftul, galantaml

faire la commande > [fER la koma:d] -a da comanda

fameuse > [famO:z] -faimoasa

fameux > [famO] -faimos

fane. -e > [fane] -ofilit, ofilita; ve~ted, ve~teda,


ve~tejit, ve~tejita

Ie gar~on > [IOgaRso] -chelnerul; baiatul

Ie gourmand > [10 guRma] -gurmandul

Ie gourmet > [IOguRmE] -cunosclitorul in ale manclirii


(gastronomiei)

gouter (de) > [guteJ -a gusta (din); a lua 0 gustare


les haricots verts > [Ie aRiko vE:R] -fasolea verde
Ie hors-d'a:uvre > [10 oRdOvR] -aperitivul

I'huitre (s.[) > [IUitR] -stridia

Ie jus (de fruit) > [10 jU (dO frUi)] -sucul (de fruete)

leger > (leje] -u~or, lejer

legere > [lejE:R] -u~oara, lejera

Ie libre service > [10 libRO sERvis] -autoservi rea

la liqueur > [la likO:R] -lichiorul

lourd > [lu:R] -greu

lourde > [luRd] -grea

manger d'un bon app6tit > [maje dO bonapeti] -a manca cu pofta

1a marchandise > [la maR~adi:zJ -marfa

Ie marche > [10 lJ1aR~cl' -piata

Ie menu > [10 mOnU) -meniul

mtir, -e > [mU:R] ----\:opt, coapta; matur, matura

la nappe > [Ia nap] -fata de masa

I'oignon (s.m.) > Llonio] -ceapa

Ie panier > [10 panic} -co~ul

passer > [rase] -a trece, a se petrece; a da

peser > [pOze] -a cantliri

la poire > [Ia pUaR] -para

Ie poivre > 110 p"a:vR] -piperul

poivre, -e > (pUavRe] -piperat

Ie proverbe > [10 pRovERb] -proverbul

la prune > [Ia pRUn] -pruna

quoi > [kuaJ --ee (referitor la lucruri)

raffine, -e > LRafincJ -rafinat, rafinatii

rafraichissant > [RafRE~isa] -racoritor

rafraichissante > [RafRE~isii:t] -racoritoare

Ie regime > [10 RejimJ -regimul

Ie rati > [10 Roti] -friptura

sale, -e > [sale] -slirat

Ie sel > [10 selJ -sarea

':\0
servir > [seRvi:R] -aservi

servira .... > [seRvi:R a] -a servi la

se servir de... > [sO scRvi:R dO] -a se servi, a se folosi de

Ie steak > [to stEll -biftecul

sucre, -e > [sUkRc] -dulce, indulcit, indulcita

suivre des COUTS > [~Uh"R dE ku:R] -a unna, a face cursuri

suivre quelqu'un > [sUi:vR kElkt'] -a unna, a unnari, a insop pe cineva

suivre (un regime) > lsUi:vR (c Rcjim)] -a tine (un regim)

surtout > [sliRtu] -mai ales

tant de... > [tiidOj -atatia, atatea... ; atat de mult, multa,


multi, multe .....

Ie the (au citron) > [\0 te (0 SilRo)] -ceaiul (ell lamaie)

la tomate >[latomat] -ro~ia

(la soupe) ala tomate > [la sup a la lomat] -{supa) de ro~ii

tout frais >[tutRE] -foarte proaspat


LECTIA 13 - PARTEA INTAl

ineepem lectia cu 0 recapitulare a lectiei 13 din cursul "Franceza pentru incepatori":

A Introdueeti urmiHoarele substantive in propozitiile din limba franceza:

I. I'orchestre 2. Ie musicien 3. la musicienne 4. la sonate

5. l'instrument 6. la guitare 7.le piano 8. la comedie

9. Ie football 10.le match 11. la carte 12. les 6checs

13. Ie jeu 14. la cour 15. Ie copain 16. la copine

In seara aceasta vom juca carti - Ce soir nous jouerons aux >cartes chez moi.
la mine acasa.

Am vrea sa eumparam 0 chitara - Nous voudrions acheter >une guitare pour


pentru fiul nostru. notre fils.

Prietenul meu a spus ea yom asculta - Mon >copain a dit que nous 6couterions
aceasta sonata celebra. cette farneuse >sonate.

EI ar vrea sa invete sa cante la - 11 voudrait apprendre ajouer d 'un


un instrument. >instrument.

Cine a pierdut meciul de fotbal? - Qui a perdu Ie match de >football?

Noi credearn eli ei joaca foarte bine ~ah. - Nous pensions gu'ils jouaient tres bien aux
>echecs.

Muzicienii ~i muzicienele care fae - >Les musiciens et >Ies musieiennes qui


parte din aceasta orchestra sunt font partie de cet >orchestre sont tres doues.
foarte talentati.

Ciintati la pian, domnule? - Jouez-vous du >piano, Monsieur?

Ce fae (ei) in curte? - Qu'est-ee qu'ils font dans >la cour?

Nu-ti suport preraclHoriile. - Je ne supporte pas tes >comedies 1

Prietena mea cunoa~te mai muite jocuri. - Ma >copine connait plusieurs >jeux.

B. Sa ne amintim cateva adjective. Completati propozitiile in limba franeeza:

Credeam ca franeeza va fi mai grea. - Je eroyais que Ie fran~ais serait plus >diffieile.

Interyretarea lui (ei) nu era extraordinara. - Sonjeu n'etait pas >extraordinaire.

Sonata aeeasta este cunoscuta - Cette sonate est >Connue dans Ie monde entier.
in intreaga lume.

Vai, nu sunt talentat. - Helas, je ne suis pas >doue.

Este foarte u~or! - C'est tres >facile!

A~ asculta un concert de muzica clasiea. - l'ecouterais un concert de musique >classique.


C. Completati propozitiile unnatoare, introducand prepozitii, articole sau adjective demonstra-
tive:

A~ vrea sa cant la chitara. - Je voudrais jouer >de 1a guitare.

Hai sajucam ~ah. vrei? - Jouons >aux 6checs, d'accord?

Cine ar juca acest meci greu? - Qui jouerait xe match difficile?

Copii, jucati-va in curte! - Les enfants, jouez >dans la cour!

Ali interpreta mai bine acest concert? - Ioueriez-vous mieux xe concerto?

Care dintre voi ar catHa la pian? - Qui de vous jouerait >du piano?

Taml meu n-a jucat niciodam carti. - Mon pere n'ajamais joue ::.aux cartes.

E1 se joaca cu prietenii lui. - II joue ::.avec ses copains.

Vara noi jucam adesea tenis. - En ete nous jouions souvent >au tennis.
~i acum, iata ooul vocabular. Cititi cu voce tare setul de cllviote noi ~i
incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
Ie conge > [IOk6jE] - concediul, vacanta

la peche > [Ia pe~J - pescuitul; piersica

la riviere > [la Rivie:R] - raul

la chasse > [Ia ~as] - vanatoarea

1a passion > [la pasiOJ - pasiunea, dragostea,


afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)

la blague > [Ia blag] - gluma

1a boite de nuit > [la bUat dO oUi] - localul de noapte,


barul de noapte

Ie bricolage > [10 bRikola;j] - bricolajul, practicarea mai


multor meserii (de catre un
amator)

I'occupation (f.) > [1okUpasio] - ocupatia, indeletnicirea;


meseria, profesia

Ie repos > [lOROpo] - odihna

I'occasion (f.) > [lokazio] - ocazia

I'idee (f.) > [lidE] - ideea

Ie projet > [lOpRoje] - proiectul

Cititi inca 0 data cuvintele noi, intr-o alta ordine:

I'occasion(f.) > [lokazio] - ocazia

la boite de nuit > [1a bUat dO nUi] - localul de noapte,


barnl de noapte

I'occupation(f.) > [lokUpasio] - ocupatia, indeletnicirea;


meseria, profesia

la riviere > [la Rivie:RJ - raul

Ie conge > [lOkojE] - concediul, vacanta

Ie projet > [lOpRoje] - proiectul

la peche > [1a pe~] - pescuitul, piersica

I'idee (f.) > [lidE] - ideea

la blague > [1a blag] - gluma

la chasse > (la ~as] - vanatoarea

Ie brico1age > [10 bRiko1a:j] - bricolajul, practicarea mai


multor mderii (de catre un
amator)

Ie repos > [10 ROpo] - odihna

la passion > [Iapasio] - pasiunea. dragostea,


afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)
Cititi propozitiile in limba franceza in care se afHi substantivele noi ~i retineti traducerea lor in limba
romfma:

Au mois de juillet je serai en conge. - in luna iulie voi fi in eoneediu.

II adore la peche et passe tout son temps libre - EI adora. pescuituI ~i Wpetreee tot
au bard d'un lac. timpulliber pe malul unui lac.

Les enfants voudraient se baigner et se - Copiii ar wea sa. se sealde ~i sa se


bronzer au bard d'une riviere. bronzeze pe malul unui niu.

En automne nous allions souvent ala chasse. - Toarnna noi mergeam adesea Ia vanatoare.

Lesjeux de cartes est une de ses passions. - Joeul de earti este una dintre pasiunile
lui (ei).

Ne Ie crais pas, il raeonte des blagues! - Nu-I crede, spune minciuni!

On s'est tres bien amuses dans certe fameuse - Ne-am distrat foarte bine in aeest har
botte de nuit. de noapte eelehru.

Son mari pretere Ie bricolage au theatre. - Sotul ei prefera sa practice mai multe
meserii decat sa joaee teatru.

Mes occupations quotidiennes ne me - indeletnieirile zilnice nu-rni lasa


laissent pas beaucoup de temps libre. mult timp liber.

Laisse-moi aller a la peche! - Lasa-rna sa merg la peseuit!

Notre pere nous a dit que nous aurions - Tata ne-a spus cli vorn avea ocazia
l'occasion de faire du sport pendant les vacances. sa facem sport in timpul vacantei.

Tu as achete une voiture d'occasion? - Ai cumparat 0 rn~ina de ocazie?

C'etait une tres bonne idee! - Era 0 idee foarte buna!

Laisse-moi prendre du repos! - Lasa-ma sa rna odihnesc!

Quels sont vas projets pour I'avenir? - Care sunt proiectele voastre de viitor?

Retineti expresiile urmlHoare:

etre en conge >[EtR a koje] - a fi in coneediu

aller aIa chasse(a la peehe) >{ alE a la ~as (a la pe~)J - a merge Ia vanatoare(ia peseuit)

prendre du repos >[pRiidR dU ROpo] - a se odihni

avoir I'occasion de >[avua:R lokazio dO] - a avea ocazia (posibilitatea) sa

une voiture d' occasion > [Un vUatU:R dokazio] - 0 ma~ina de ocazie

adjectivul:

quotidien > [kotidie] - zilnic, de fiecare zi, cotidian

quotidienne > [kotidien] - zilnica, de fiecare zi, eotodiana


~i yerbele regulate:

raconter > [R.ahltE] - a povesti, a spune

se baigner >[sOhEniE] - a se scilda, a se imhaia, a face baie

bronzer > l sO bR6zl<~ J -3 se bronza

laisser >[lesEj - a lasa, a permite, a ingadui

Completa~i propozitiile in limba franceza cu adjectivul, expresiile ~i substantivele noi ~i verbul


"laisser":

Sa mergem la pescuit! - > Allons a la rech.:~


Dimineata cumpar un ziar cotidian. - Le matin j 'achete un journal >quotidien.

Cand suntem in concediu avem multe - Quand nous sommes >en conge nous >avons
ocazii sa ne distram. beaucoup d' occasions de nous amuser.

Nu-ti fie team a, e doar 0 gluma. - N'aie pas peur, ce n'est qu'une >blague.

E prevazut un moment de odihna in - Est-ce qu' on prevoit > un repos pendant


timpul excursiei? l'excursion?

Mi-am lasat bagajulla gara. - > rai laissc mon bagage a la gare.

Adversarii no~tri luptau impotriya noastra - Nos adversaires luttaient contre nous
eu multa patima. avec une grande >passion.

Lasati-ma! (Dati-mi drumul!) - > LaisscL-moi!

Ce tot spune el? - Qu'est-ce qu'il >raconte?

Mama nu se odihne~te niciodata. - Ma mere >ne prcnd pmais de repos.

Nu ne putem scalda in acest rau, e prea - On ne peut pas >se haigncrdans cette
periculos. >riviere, c'est trop dangereux.

Nu eo idee buna sa laJ;ii copiii singuri acasa - > Laisscr les enfants seuls a la maison
~i sa te duci intr-un local de noapte. et allerdans >une boite de nui~ ce n'est
pas une bonne> idee.

Daea yeti eumpara 0 ma~ina de ocazie - Si vous achetez >un-: voiture d'occasion,
yeti plati mai putin. VOllS la payerez moins cher.

Lasa-l sa-~i aleaga 0 meserie interesanta. - > Laisse-Ic choisir une > occupation
inreressante.

Paul ~i Marie nu-~i fac inca planuri de vacanta. - Paul et Marie ne font pas encore de
>projets pour les vacances.

Bricolajul e 0 idee buna dnd vrei sa ai - > Le bricolage est une bonne> idec quand
o ocupatie practica. on veut avoir une occupation pratique.

Este meniul dumneayoastra zilnic? - C'est votre menu >quotldien'!

Te-ai bronzat bine. - Tu >t'es bien bronz6e.


Iar acum eititi eu atentie frazele unnatoare in care apar propozi!iile conditionale de tipul a1 doilea.

Si tu me laissais fjnu mon travail demain, - Daca m-.i lisa sa-mi termin treaba maine,
je pourrais aller avec toi Ala chasse. a~ putu sa merg eu tine la vanatoare.

Sij'avais de l'argent j'acheterais cette - Daca ., avea bani, a, cumpara aceasta


voiture d'occasion. m~ina de ocazie.

Si elle allait dans une boite de nuit, - Daca ea s-ar duce intr-un bar de noapte,
j'irais avec eUe. a,
merge cu ea.

Relineli schema celui de-al doilea tip de propozitii condilionale:

propozipa subordonata propozitia princjpaHi.


Si + imparfait conditionnel present

Vom folosi propozifiile condilionale din aceasta schema in doua situafii:

J. ermd vrem sa exprimom posibilitatea realizarii unei acliuni yom folosi in subordonata
condilionala timpul imperfect:

a) raportarea la viitor se face, de obicei, printr-un complement circumstantial de timp:

S'il faisllit beau ~ nous irions - Daco liT fi frumos ll!8.i...l! am merge
a laj>Cche. lapescuit.

Si Sophie IlvRit une occasion de partir - Daco Sofia ar Ilvea 0 ocazie sapiece
dans fJueIgues ;ours elle en profiterait. ~ ~ ar profita de ea.

b) raportarea la viitor poate rezulta din context:

Si vpus gagniez ce match, nous ser;ons - Daca ali c~tigll acest meci, am fi
tres satisfaits. foarte muJtumili.

Si les gan;ons n 'avaient rien afaire, ils - Dacti baietii n-aT avea nimic de fticut.
pourrllient aller avec nous au bord ar putea merge cu noi pe malul raului.
de Ja riviere.

2. ednd vrem sa exprimam imposibilitatea reaJizaTii unei ac!iuni prezente, yom folosi tot
imperfectul, impreunii cu un complement circumstantial de timp care indica prezentul:

Si je Ie savais maintenant, je vous Ie dirais. - Daco alit; acum, v-a~ spune.

S 'il faisait beau en ce moment, je sort;rais. - Daco aTfi vremefrumoaso acum,


~ iefi (in orfJ.j).
in pi doilea tip de propozi{ii conditionate, conjuctia "si" se traduce in limba romanii prin "dacii".
pentru a exprima caracterut conditional at propozi!iei.

Traduce!i propozitii1e conditionale (de tipul I ~i II) in limba romana:

Si tu vas a1a chasse, j'irai avec tai. > Daca te vei duce la vanatoare, voi merge eu
tine.

Si tu allais a la peche maintenant, je ne pour- > Daea te-ai duce aeum la pescuit, n-~ putea
rais pas aller avec VOllS. sa merg Cll tine.

Si vous aimez la musique c1assique, allez > Daca va place muzica c1asiea, mergeti la
II ce concert. acest concert.

5i VOllS aimiez 1a musique moderne, VOllS > Daca v-ar placea muziea modema, ati putea
pourriez aller avec nous. merge eu noi.

5i tu es riche, tu peux acheter eette grosse > Daca e~ti bogat, poti cumpara aceasta m~ina
voiture. mare.

Si tu etais riche. un jour, tu pourrais acheter > Daca intr-o buna zi ai fi bogat, ai putea
cette grosse voiture. cumpara aeeasta. m~ina mare.

Completap propozitiile urmatoare ell fonna corespunzatoare a verbului:

Daca ai avea vreo idee, mi-ai spune? - Si tu >avaisune idee tu me Ie >dirais?

Daca a~ putea, m-a~ odihni. - Sije >pouvais, je >prendraisdu repos.

Daca te vei scalda in raul acesta rece, - Si tu >te baignes dans cette riviere froide,
te vei imbolnavi. tu > seras malade.

Chiar daea ~ avea posibilitatea sa 0 fac, - Meme si >j'avaisl'occasion de Ie faire,


n-a~face-o. je ne Ie > feraispas.

Daea vrei, iti voi da ceva de facut. - Si tu >veux, je te >donnerai une occupation.

- Daca Marc spune asta, e 0 gluma-. - Si c'est Marc qui Ie >di~ >c'estune blague.

Daca Marc ar povesti-o, ar fi 0 gluma. - Si Marc Ie >racontait,ce >seraitune blague.

Daea acestea sunt proiectele tale, nu rna - Si ce > sont tes projets, ils ne > m'interessent
intereseaza. pas.

Daca ar fi proiectele prietenului meu, m-ar - Si >c'etaientles projets de man ami, ils
interesa mult (foarte tare). > m' interesseraient beaucQup.

Dad vei sta tot timpul la umbra, nu te - Si tu >restestoujours a I'ombre, tu ne te


vei bronza, > bronzeras pas.
lata ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 13. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:

Las-o sa se scalde in rau! > Laisse-Ia se b,llgner dans la riviere!

Daca vrei, yom merge intr-un bar > Si tu veux, nous irons dans unt: boite
de noapte. Je nuit.

Care sunt ocupatiile tale zilnice? > Quelles sont tes occupatiom quotidiennes'!

Odihne~te-te, ai nevoie! > Prends du rcpos. tu en as besoin!

Bricolajul nu este a ocupatie pentru mine. > Lc bncolagc, cc n 'cst pas une occupation
pour mo!.

Nu-mi mai spune minciuni! > 1\ c me r:Jcontc plus lk tes blagues I


(Nu-mi mai turna gogo~i!)

Am 0 idee buna, hai sa ne ~ezam la soare > rai une bonne idee, mcttons-nOUS au
~i sa ne bronzam. solei! e1 br0J170nS-nolls l

EI ne-a spus ea vanatoarea este singura > IJ nOllS a (Ill que 1a chasse etait sa sculc
lui pasiune. passIon.

Daca vrei sa mergi maine eu mine la pescuit, > Si tu voulais aller avec moi ala pechc
ar trebui sa te treze~ti foarte devreme. dcmalll. tll dcvrais te lever treS tot.

De ani de zile s0tul meu n-a fast in concediu. > Dcpuis des ,1l11H~(;, Inun mari n'a pas etc
en conge.

De ce ai lli.sat ciiinele sa-mi manance > PourquOl a~-ll1 l~iss:2 ton chien manger
mancarea? mon deJcuncr?

Daca te vei duce la meci ~i (daca) rna vei lll.sa > Si tu V3~ au match l:t Sl lu me laisses seule
singura acasa, rna voi duee eu eel mai bun a la maison. j'iral avec ton meilleur ami
prieten al tau intr-un bar de noapte. uans une bo'ite de !luit.

Daca n-a~ avea destui bani ar trebui sa > Si je 11 'avais pas asscz d' argt:nt, je devrais
curnpar 0 ma~ina de ocazie. acheter une voiture d'occasion.
LECTIA 13 - PARTEA A nOVA
In partea introductiva va propunem trei exercitii:

A lntroduceti unnatoarele adjective in propozitiile in limba franceza, unnarind sa folositi fonna


corespunzatoare (de ferninin sau masculin) a adjectivului:

1. romantique 2. independant 3. serieux 4. simple

5. complique 6. actif 7. job 8. doux

9. riche 10. pauvre

Iti spuneam ca este 0 poveste romantica. - Je te disais que c'etait une histoire
>romantique.

EI pare serios. - II aI'air>serieux.

Aceasta problema e prea complicata - Ce probleme est trop >complique


pentru mine. pour moi.

Damenii aetivi trebuie sa faea sport. - Les gens >actifs doivent faire du sport.

Da-mi un raspuns simplu la intrebare. - Donne-moi une reponse >simple arna


question.

Daca a~ fi bogat, a~ vizita lumea - Si j' etais > riche, je visiterais


intreaga. Ie monde entier.

Cunoa~tem mai multe familii sarace - Nous connaissons plusieurs familles


pe care trebuie sa Ie ajutam. >pauvres qu'il faut aider.

Bietul baiat, mama a pIecat ~i - >Pauvre gar~on, sa mere est partie et


I-a lasat singur. I'a laisse seu!.

Daca vrei sa fii independent, trebuie - Si tu veux etre >independan~ tu dais


sa-ti ca~tigi existenta singur. gagner ta vie tout seu!.

Dacii. B..\l cunoa~te 0 fata draguta ~i blanda, - Si je connaissais une fille >jolie et >douee,
m-a~ insura cu ea. je me marierais avec elle.

EI ne-a spus ca va avea 0 discutie serioasa - II nous a dit qu'il aurait une conversation
cu fiullui. > serieuse avec son fils.

B. Sa ne amintim cum se fonneazii. genitivul. Completati propozitiile in lirnba france2A:

Sunt discurile lui Pierre? - Est-ce que ce sont les disques >de Pierre?

E un meci foarte important al echipei - C'est un match tres important >de notre
noastre. equipe.

Am pus cartea profesorului pe masa. - J'ai mis Ie livre >du professeursur


18 table.

Nu lntelegem pictura lui Picasso. - Nous ne comprenons pas 1a peinture


>de Picasso.

Elevii Iiceului nostru citesc multe - Les eleves >de notre lycee lisent
poeme de Victor Hugo. beaucoup de poemes >de Victor Hugo.
Toata lumea admira monumentele - Tout Ie monde admire les monuments
ltaliei. >d'ltalie.

Filmul este povestea vietii unei tinere. - Le film raconte l'histoire >de la vie
>d'une jeune femme.

o sa folosesc m~ina prietenilor - Je vais me servir >de la voiture >des


tatalui meu. amis >de mon pere.

C. Completali propozitiile in limba franeeza eu fonnele eorespunzatoare ale verbului "venir":

Daca vei veni la mine, ii vei eunoa~te - Si tu >viens chez moi, tu rencontreras tous
pe toli prietenii mei. mes copains.

Cine a venit ultimul? - Qui >est venu Ie demier?

Mama vine de la birou la ora patru. - Ma mere >vient de son bureau a


quatre heures.

De unde venip? - D'oll >venez-vous?

Vin din Romania. - Je >viens de Roumanie.

A~ veni la tine, dar sunt ocupat. - Je >viendrais chez toi, mais je suis occu.

Voi veni peste 0 ora cu Paul ~i cu Marc. - Ie >viendrai dans une heure avec Paul
et Marc.

Marie ~i Anne au venit primeIe 1a aceasta - Marie et Anne >sont venues les premieres
intAlnire. a ce rendez-vous.
Vin de la doctor. - Je >viens de chez Ie medecin.

Cine te-a chemat aici? - Qui t'a fait >venir ici?

Cheaml repede doetorul ~i politia. - >Fais vite venir Ie medecin et la police.

Voi ali adus aceasta marfa din Germania? - Est-ce que vous >avez fait venir cette
marchandise d'Allemagne?
Cititi eu voce tare substantivele noi ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:

l'image (f.) >Ilima:j] - imaginea, figura, poza

Ie roman >[10 Romii] - romanul

la fable >[la fabl] - fabula; legenda

Ie conte >[IOko:t] - povestea, basmul

Ie denouement >IIO dEnuma] - deznodamantul

I'auteur (m.) >[lotO:R] - autorul

Ie style >[IOstiIJ - stilul

l'reuvre (f.) >[IOvR] - opera

Ie recit >[IOREsi] .- povestirea, povestea,


expunerea amanuntita

Ie heros >[IOERo] - eroul; personajul

I'Mrofue(f.) >[IERoin] - eroina

Ie lecteur >[IOlektO:R] - cititorul

la litterature >[1a litERatU:R] - Iiteratura

I'aventure >[laviitU:R] - aventura

Repetati substantivele intr-o alta ordine:

l'hc5roine (f.) >[lERoin] - eroina

Ie denouement >[10 dEnuma] - deznodamantul

l'irnage (f.) >[lima:j] - imaginea, figura, poza

\'reuvre (f.) >[IOvR] - opera

la litterature >[Ia litERatU:R] - Iiteratura

Ie heros >[IOERo] - eroul

Ie recit >[10REsi] - povestirea, povestea,


expunerea amanunlita

I'auteur (rn.) >[lotO:R] - autorul

Ie conte >[IOko:t) - povestea, basmul

l'aventure > [laviitU:R] - aventura

Ie style >[10 stil] - stilul

1a fable >[Ia fabl] - fabula; legenda

Ie lecteur >[101ektO:Rj - cititorul

Ie roman >[10 Roma] - romanul


Cititi propozitiile urrnatoare ~i retineti traducerea lor in limba ramana:

Avant de lire, les enfants regardent d'abord - lnainte de a citi, copiii se uita mai intai la
les images dans les livres. pozele din carti.

Au lieu de lire avec interet ce roman policier, - In loc sa. cite~ti cu interes acest roman politis!,
tu devrais plutot lire un bon roman classique. ar trebui mai degraba sa. cite~ti un roman
clasic bun.

Quand j' etais petit, man pere me - Cand eram mic, tata imi spunea la culcare
racontait des contes de fees Ie soir. pove~ti cu zane.

J'aimais bien aussi quand il me lisait les - De asemenea, imi pliicea mult cand el imi
"Fables" de La Fontaine. citea "Fabulele" lui La Fontaine.

Le denouement de ce roman est tragique: - Deznodamantul acestui roman este tragic:


1'heroine meurt dans un accident. eroina moare intr-un accident.

Notre professeur nous a dit qu'il connaissait - Profesorul nostru ne-a spus eli il cunoa~te
I'auteur de ce fameux roman d'aventures. pe autorul acestui celebru roman de aventuri.

Tu devrais corriger ton style, il est obscur. - Ar trebui sa-ti schimbi stilul, este confuz.

Beaucoup d'reuvres de la litterature modeme - Multe opere ale Iiteraturii modeme sunt
sont ennuyantes pour un lecteur moyen. plictisitoare pentru un cititor obi~nuit.

Si tu lisais des recits historiques, tu connaitrais - Daca ai citi povestiri istorice, ai cunoa!;ite mai
mieux I'histoire de la vie de 1a plus grande bine povestea vietii celei mai mari eroine
heroi'ne nationale fran~aise, Jeanne d'Arc. nationale franceze, Ioana d' Arc.

Le heros principal de ce filmjouait tres - Personajul principal din acest filmjuca foarte
bien, les autres etaient mediocres. bine, ceilalti erau mediocri.

Retineti urmatoarele constructii:

avant de (+ verb la infinitiv) > [avii dO] - inainte sa, inainte de (a) ... (+ verb)

Avant de faire rna chambre, je prends - inainte de a-mi face curat in camera,
mon petit dejeuner. iau micul dejun.

au lieu de (+ verb la infinitiv) > (oliO dO] - tn loc sa, decat sa... (+ verb)

Au lieu de travailler, je prefererais me promener. - Decat sa muncesc, a~ prefera sa rna


plimb.
lata cateva cuvinte ~i expresii noi:

plutot > [plUto) - mai degraba, mai curand

d'ahord > [dabo:R] - mai intai, in primul rand

avec (sans) interet > [avEk (sa) etERe] - eu (lara) interes

Ie roman policier > [10 Roma polisie] - romanul politist

Ie conte de fees > [10 ko:t dO fE] - povestea, basmul (cu zane)

les "Fables" de La Fontaine > [lE fabl dO laloten] - "Fabulele" lui La Fontaine

Ie roman d'aventures > [10 Roma davatU:RJ - romanul de aventuri

In propozitiile anterioare au aparut cateva adjective noi:

tragique > [tRajik] - tragic, tragica

obscur,-e > [obskU:R] - obscur, -a; neclar, -a; confuz, -a


ennuyant > [anUia] - plictisitor

ennuyante > [anUia:t] - plictisitoare

principal,-e > [pResipal] - principal, -a

mediocre > [mEdiokR] - mediocru, -3.


~
&
~ historique > [istoRik] - istoric, -a
~
I
Am folosit, de asemenea, un verb regulat:

corriger > [koRijE] - a corecta, a indrepta gre~elile

care se conjuga ca ~i "manger" sau "voyager".

Pentru a re1ine vocabularul nou, traduceti in limba romana urmatoarele propozilii:

Avant de commencer ce livre d'aventures, > inainte de a incepe aceasta carte de aventuri,
prepare ton devoir pour demain. pregate~te-ti tema pentru maine.

II n'y a pas d'images dans ce livre > Nu sunt poze in aceasta carte de pove~ti
de contes de fees. (cu zane).

Le heros principal de ce roman policier > Personajul principal al acestui roman politist
est un homme plein de courage, qui a este un barbat foarte curajos care are parte de
beaucoup d'aventures tres dangereuses. multe aventuri foarte periculoase.

Tout Ie monde connait les fameuses > Toatii lumea cun0R:/te celebrele "Fabule"
"Fables" de La Fontaine. ale lui La Fontaine.
II nous a dit qu'il n'aimait pas les romans > EI ne-a spus cli nu-i plac romanele istorice
historiques et qu'illirait I'histoire de la ~i ell. va eiti rnra interes povestea vietii
vie de Jeanne d'Arc sans interet. loanei d' Arc.

Au lieu de regarder la tele pendant toute > In loc sa te uiti la televizor toata ziua, ai
la journee, tu pourrais lire un livre de ce putea sa eite~ti 0 carte a acestui celebru
fameux auteur franc;ais. autor franeez.

Le dlnouement de ce recit ne m'a pas pIu, > Deznodamantul acestei povestiri nu mi-a
il etait obscur. placut, este confuz.

Je prefererais plutot une a:uvre de la > A~ prefera mai degraba 0 opera a literaturii
liuerature romantique. romantice.

Ie savais que je devrais d'abord corriger > ~tiam eil. mai intai va trebui sa corectez
les fautes. gre~e1ile.

Si ton style etait meilleur, ton roman > Dacii ti-ai imbunatati stilul, romanul tau
aurait plus de succ~. ar avea mai mult Sllcces.

Les lecteurs croyaient que tous les heros > Cititorii credeau ell toate personajele acestei
de cette oeuvre etaient mediocres. opere sunt mediocre.

L 'histoire de eette heroi'ne etait tragique > Povestea acestei eroine era tragica, dar mai
mais plutOt ennuyante. degraba plictisitoare.

Completati propozitiile in Iimba franceza:

Biiietelul nostru se uita eu interes la pozele - Notre petit fils regarde >avec interet >Ies
din eartea lui. images dans son livre.

Cine este autorul aeestui roman de aventuri? - Qui est >1' auteur de ce >roman d'aventures?

Ar trebui sa serii mai degraba pove~ti - Tu devrais ecrire >plutot >des contes de fees
pentru eopii ~i nu opere istorice. pour les enfants et non >des a:uvres
historiques.

Stilul sau este mediocru. - Son>style est >mediocre.

Mai intai iti voi povesti deznoda.rmintul - >D'abord je te raconterai >Ie denouement
acestui roman politist. de ce >roman policier.

~tii pe dinafarii una dintre fabulele lui - Connais-tu par coeur une des >fables
La Fontaine? de La Fontaine'?

Aceasta povestire istoricii nu-mi - Ce >reeit historique est >obscur pour moi.
este cunoscutii.

Mi*am corectat deja toate gre~elile de sti!. - J'ai >deja corrige toutes mes fautes de >style.

Cititorii no~tri sunt intotdeauna multumiti - Nos >Iecteurs sont toujours satisfaits des
de cartile pe care Ie pot cwnpiira in Iibrana livres qu'i1s peuvent acheter dans notre
noastra. librairie.
EI a spus ca personajul principal al acestui - II a dit que> Ie heros principal de ce roman
roman este cam plictisitor. etait un peu >ennuyant.

in loc sa cite~ti mereu acelea~i romane de - Au lieu de lire toujours les memes
dragoste mediocre, ai putea afla povestea >rnediocres livres d'amour, tu pourrais
unei mari eroine franceze, loans d' Arc. apprendre I'histoire d'une grande >heroi"ne
fran~aise, Jeanne d'Arc.

Ai avut multe aventuri? - As-tu eu beaucoup >d'aventures?

Iar acum eititi propozitiile urmatoare in limba franceza ~i fi ti atenti la traducerea lor in limba romana:

Il aVBit lu ce roman il y a un an. - EI citise acest roman acum un an.

Apres que-tu aVBis ecrit ton devoir, tu es alIe - Dupa ce ti-ai seris terna, te-ai dus la concert.
au concert.

Mes arnis Bvaient lu ce recit au Iycee, alors - Prietenii mei citisera aceastii povestire la
ils Ie connaissaient bien. !iceu, a~a eli. 0 cuno~teau bine.

Je regardais souvent les images que tu - Ma uitam adesea la ilustratiile pe care tu mi


m'avais achetees. le-ai eumparat.

Ce matin rai trouve Ie roman que j 'avais - Azi de dimineatA am gasit romanul pe care
longtemps cherche. l-am cautat multa vreme.

Verbele scrise cu caractere ingro~ate sunt la timpul "mai mult ca peifect ".

"plus-que-parfait" > [pIUskOpaRfE}.

Timpul "plus-que-parfait" (mai mult ea perfect) se formeaza eu ajutorul


verbelor auxiliare "avoir" ~i "etre" la "irnparfait" (imperfect) la care se
adauga participiul treeut ("Ie particippe passe") al verbului de conjugat.

in cursul acestei leetii ne-am oprit doar la verbele care se conjuga cu auxiliarul "avoir".

lata exernplul de conjugare a verbului "cbercher"- "a cauta" la "plus-que-parfait":

j'avais cherche nous avions cherche

tu avais cherche vous aviez cherehe

il avait cherche jls avaient cherche

eUe, on avait checM elles avaient cherche


Atunci cand vep folosi timpul "plus-que-parfait" nu uitari regula pe care a cunoa~teli deja, a
acordului participiului trecut cu complemenJul direct care precedii verbul. De exemplu:

Nous avons Iu les contes de fees que vous - Noi am citit pove~tile (basmele) pe care ni
nous av;ez achetes pour Noel. le-a!i cumpiirat de Criiciun.

Verbele care se conjugii la "passe compose" cu auxiliarul "etren se supun aceleia~i reguli ~i la
"plus-que-parfait" (vom vorbi despre aceastii regulii ~i la lec!ia J4).

Folosim "plus-que-parfait" pentru a exprima 0 acriune anterioarii unei alte aCliuni lrecute.

Daell. acpunea din propozitia principaill este la un timp trecut, in propozitia


subordonata se folose~te "plus-que-parfait" (mai mult ea perfeetul) pentru
a exprima 0 actiune anterioara celei din propozitia principala.

Aeeasta este una din regulile concordantei timpurilor.

Je suis venu a la rencontre Am venit Ia intalnire


parce que tu m'avais invitee. pentru ea m-ai invitat.

Traduceti in limba romana unnatoarele propozitii:

J'ai re~u Ie roman policier que tu m'avais > Am primit romanul polipst pe care mi I-ai
envoyt. trimis.

Hier il a lu ce recit historique dont nous > leri el a citit acea povestire istoricll. despre
avions parle il y a une semaine. care noi am vorbit acum 0 sapHimana.

Marie a dit Ie poeme qu'elle avait appris > Marie a recitat poemul pe care I-a invatat
par creur. pe dinafara.

Notre professeur a corrige les fautes que > Profesorul nostru a corectat gre~elile pe care
nous avons faites dans nos compositions. Ie-am Iacut in eompuneri.

Quandj'avais fini d'ecrire ce roman,j'ai > Cand am terminat de seris acest roman, am
commence Ii erire un autre. inceput sa seriu un altul.

Vous nous avez dit qu'ils avaient deja > Voi ne-ati spus cli ei au fost deja in Franta.
ete en France.

Quand il avait fini ses etudes, il s'est marie. > Cand ~i-a terminat studiile, el s-a insurat.

Traduceti in limba franceza propozitiile care urmeaza, folosind corect timpurile "passe compose",
"imparfait" ~i "plus-que-parfait";

Noi am ie~it din sala cand profesorul ~i-a - Nous >sommes sortis de la salle quand Ie
incheiat cursul. professeur >avait fini son cours.

Cand am avut ocazia, am plecat in Italia. - Quand >nous avions eu l'occasion, >nous
sommes partis pour l'Italie.
Cand tata lua 0 decizie nu 0 schimba - Quand mon peTe ::>avait pris une decision, il
niciodata. il ne la :::>Changeait jamais.

A trebuit sa rna odihnesc pentru eli am - >J'ai dO prendre du repos, paree que ~'etais
fost foarte obosita. tres fatiguee.

M-am dus intr--un bar de noapte unde - >Je suis allee dans une boite de nuit, ou Paul
m-a invitat Paul. >m 'avait invitee.
Ea a aflat ea sotul ei a lasat-o singura - Elle >a appris que son mari >i' avait laissee
~i rara bani. seule et sans argent.

Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza:

El mi-a spus ea n-a fost in eoneediu > 11 m'a dit que depuis deux ans il n'avait pas
de doi ani. 6t6 en conge.

Lasa-i sa mearga la vanatoare, este > Laisseles aller a la chasse, c'est leur grande
marea lor pasiune. passion.

Marele vostru erou national a avut 0 > Votre grand heros national a eu une vie
viata tragica. tragique.

Daca ai citi acest roman pana la srar~it, > Si tu lisais ee roman jusqu' ala fin,
i-ai cunoa~te deznodarmlntul. tu connaitrais son denouement.

Daca ai eumpara aceastii ma~ina de ocazie, >Si tu achetais cette voiture d'occasion, nous
am putea merge 1a peseuit, pe malul pourrions aller a la peche, au bord d'une
unui rau. riviere.

Citesc acest cotidian de douazeci de ani. > Je suis lecteur de ce Goumal) quotidien
depuis vingt ans.

Daca a~ putea, a~ studia literatura franceza. > Si je pouvais, j'etudierais la litterature


fran~aise.

Daca tu vrei, sa ne odihnim. > Si tu veux, prenons du repos.

Sunt numai mineiuni in aceastii povestire. > 11 D'y a que des blagues dans ce recit.

L-am eunoscut pe autorul aeestei opere istorice. > J' ai connu I' auteur de cette reuvre historique.

A~ prefera sa merg mai degraba intr-un > Je prMererais aller plutot dans une boite
local de noapte. denuit.

Bricolajul ar fi 0 ocupalie buna pentru el. > Le bricolage serait une bonne occupation
pour lui.

Cum i s-a ivit prima ocazie, e1 ~i-a llisat > Quand il avait eu la premiere occasion, il a
sotia ~i copiii ~i a pleeat. laisse sa femme et ses enfants et il est parti.

Copiii din lumea intreaga eunose pe de rost > Les enfants du monde entier connaissent par
"Fabulele" lui La Fontaine. creur les "Fables" de La Fontaine.
Daca ti-ai revizui stilul, povestirea ta ar fi > Si tu corrigeais ton style, ton recit serait
mai buna-. meilleur.

Fiul meu ii povestea fiicei lui acele~i basme > Mon fils racontait a sa fiUe les memes contes
pe care eu i Ie povestisem pe cand era copil. de fees que je lui avais racontes dans son
enfance.

Ti-am Is.sat romanul de Flaubert in gradiniL > l' ai laisse ton roman de Flaubert dans Ie
jardin.

Credeam ea in aceastii carte vor fi poze. > Je pensais qu'il y aurait des images dans ce
livre.

Pentru ea eroina principalS. este 0 femeie > Parce que I'heroi'ne principale est une femme
plietisitoare, acest roman politist este mediocru. ennuyante, ce roman policier est mediocre.

EI n-a vrut sil. vorbeasca despre aventura > II n'a pas voulu parler de l'aventure
tragiea pe care 0 avusese in tinerete. tragique, qu'il avait eue dans sajeunesse.

Aceasta afacere a fost pentru noi toti neclMa. > Cette affaire a ete pour nous tous obscure.

Tinerii nu citesc decat romane de aventuri. > Les jeunes ne lisent que des romans
d'aventures.

in loc sa te uiti la televizor, ai putea face > Au lieu de regarder la tele, tu pourrais
altceva pentru a-ti ocupa timpul liber. faire autre chose pour occuper tes Ioisirs.

inainte sil. ne bronzam, hai sa ne scaldam in > Avant de nous bronzer, baignons-nous dans
lac; vrei? Ie lac, d'accord?

Citi\i cu voce tare grupurile UImatoare de cuvinte in care se repeta aeeIa~i Sunet:

[a] -Ie romlD"le denouem~t, I'av~ture, ~uyant

[0] -Ia passiQll, Ie c2l}ge, l'occupatiQIl, l'occasi2Jl, se brQDzer

[e] -quotidim, I'interet, principal

[E] -m~diocre, Ie d~nouement, Ie r~cit, Ie h~ros, Ie conte de f~es, corrigs;.r

[OJ -I'~uvre, Ie rwos

[e] -Ia p~ehe, la rivi~re, la proj.e.t, quotidi.e,nne, se b.iligner, Ie I.e-cteur

[U] -la litteratyre, plytot, I'aventyre, obscyr, I'occypation

[k] -.QYotidien, Ie .c.onte, Ie le.c.teur, obs.c.ur, medio.kre, historiQue, bri~olage

[z] -I'occll&ion, se bronzer

[j] -Ie bricola&e, Ie eo~, Ie proiet, I'ima&e, tra&ique, eorfi.&er

[~]

[s] -Ie roman poli.kier, Ie .s.tyle, Ia.p~ion, lai.5..S.er, Ie re.c.it

[i] -Ie s~le, l'idee. princiPal


RECAPITULAREA LECTIEI
, 13

13.1 , in cursul acestei lec\ii a!i intalnit unnatoarele expresii:

etre en conge - a fi in concediu

aller a la chasse (Ii la peehe) - a merge 1a vanatoare (la pescuit)

prendre du repos - a se odihni

avoir I'occasion (+ verb la infinitiv) - a avea ocazia (posibilitatea) sa...(+ verb)


a avea ocana (posibilitatea) de... (+ verb)

laisser (+ verb 1a infinitiv) -a liisa sa...

avant de (+ verb]a infinitiv) - inainte sa... , i~inte de ... (+ verb)

au lieu de (+ verb 1a infinitiv) - inainte sa... , inainte de ... (+ verb sau


substantiv)

sau expresii noi:

avec (sans) interet - cu (rara) interes

Ie roman policier - romanuI politist

Ie conte de fees - basmul(cu zane)

Ie roman d'aventures - romanul de aventuri

Ie recit historique - povestirea istorica

13.2. Ati aflat cum se formeazii al doilea tip de propozitii. conditionale:

propozitie subordonatii propozitie principala

Si + imparfait conditionnel present

Si + j'avais Ie temps je partirais avec toi.

Daea a~ avea timp a~ pleca eu tine.

Al doilea tip de propozitii conditionale se folose~te in urmatoarele cazuri:

I. cand exprima posibilitatea realiziirii actiunii (vom folosi timpul "imparfait"):

a) raportarea la viitor se face cu ajutorul complementului circumstantial de timp:

Si tu venais demajn matjn, - Daca ai veni maine djmjneat3


DOUS irions a 1a peche. am merge la pescuit.
Si nollS allions dans une boite - Daca am merge intr-un local de noapte,
de nuit, nous danserions. am dansa.

2. cand exprima imposibilitatea realizarii actiunii in prezent, vom folosi tot timpul
"imparfait", dar impreuna eu un complement care indica prezentul:

Si j' avais maintenant de I' argent, - Daca a~ avea acum bani, a~ cumpara
j'acheterais une belle voiture. o ma~ina frumoasa.

in al doilea tip de propozitii conditionale vom traduce conjuctia "si" prin "daca....

13.3. Am introdus, de asemenea, timpul "plus-que-parfait". Timpul "plus-que-parfait" se fonneazii


adaugand eonjugarii la tirnpul "imparfait" a verbelor "etre" sau "avoir" participiul trecut al
verbului de conjugat.

Totu~i, in leqia 13 ne-am limitat la a va prezenta verbe care, la timpurile treeute, se conjuga
cu "avoir".

Atunei eand folosi1i timpul "plus-que-parfait" trebuie sa tineti eont de regula acordului
participiului trecut cu complementul direct, daea aeesta precede verbul. De exemplu:

J'ai regarde les ima~es que tu m'avais donne~.

Vom folosi timpul "plus-que-parfait" pentru a exprima 0 acliune anterioarii unei alte
aetiuni treeute.

Cand propozitia principala este la un timp trecut veti folosi in propozitia subordonata timpul
"plus-que-parfait" pentru a exprima 0 aetiune anterioarli ceIei din principala.

Aceasta regula decurge din cea a concordantei timpurilor.

lata un exemplu:

II nous a apporte les romans de Flaubert - EI ne-a adus romanele lui Flaubert,
qu'il avait Ius avant. pe care le-a citit inainte.
TEMA PENTRU ACASA 13

A Traduceti propoziliile urmatoare in limba rornana:

I. Etes-vous deja allts a 1a chasse?


2. Acheter une voiture d'occasion? C'est une bonne idee.

3. Si tu me laissais aller a 1a peche, je t'apporterais beaucoup de poissons.

4. Au lieu de lire ce roman policier, tu devrais lire un roman de Ia litterature classique.

5. Je n'aime pas son style, il est ohscur et mediocre.

6. L'auteur a ecrit I'histoire de]a vie de son heros, pleine d'aventures dangereuses.

B. Traduceti propozitiile urm;itoare in limba franceza:

1. inainte sa inveti pe dinafara fabula lui La Fontaine, corecteaza-p gre~e]ile din tema pentru
acasa.

2. loana d' Arc este eroina principalS. a acestei povestiri istorice.

3. Fiica mea a citit deja toate basmele pe care i le-ai dat cu ocazia zilei ei de na~tere.

4. Daca am avea ocazia sa ne vedem maine, am putea merge intr-un bar de noapte.

5. Cand prietenullui mi-a dat aceastli. carte, am fast foarte multumita.

6. Daca ai citi astazi acest roman, mi-ai putea spune cum se termina.

7. Am venit pentru cli. m~ai invitat.

C. Corectati gre~elile din propozitiile de mai jos:

1. Depuis dix j ours DOUS sommes au conge.

2. Si tu etais a la maison ce soir, ils viendront te voir.

3. Parce qu'il m'a laisse de l'argent,j'ai achett une belle robe.

4. rai trouve chez moi les livres qu'il a perdus.

5. Le heros de ce roman sont plutot mediocre.

6. Ce lecteur lit toutes les reuvres de Flauhert et apres it a commence a lire les romans d'un
autre auteur franyais.
LECTIA 14 - PARTEA
~
tNTM
Ca ~i pana acurn, sa incepem noua leetie eu 0 recapitulare.

A tn primul exercipu vom recapitu1a noul set de substantive introdus in lectia 14 din "Franceza
pentru incepatori".

1.l'art 2. I'artiste 3. I' architecture 4. la peinture


5. Ie peintre 6. Ie tableau 7. Ie monument 8.1'eglise
9. 1a photo 10. Ie film II. l' acteur 12. l'actrice
13. Ie pianiste

Completap propozitiile urmatoare 'in limba franceza;

Daca ~ fi bogat, ~ cumpara acest - Sij'6tais riche,j'acheterais ce >tab1eau


tablou celebru. fameux.

El vrea sa studieze pictura. -11 vent etudier >Ia peinture.


A~ vrea sa vizitez acest monument al - Je voudrais visiter ee >monument de
arhiteeturii modeme. >1' architecture moderne.

Marie i-a aratat marnei ei fotografiiIe - Marie a montrt a sa mere >les photos que
pe care Ie-am facut 1a Paris. nous avions prises a Paris.

Daca. a~ fi 0 aetrita celebra., nu a~juca - Si j' etais une celebre >actrice, j e ne j ouerais
dedit mari eroine romantice. que de grandes heroines romantiques.

Acest pianist ar canta mai bine, - Ce >pianiste jouerait mieux son concert
daca. nar fi obosit. s'il etait pas fatigue.

Arta este eea mai mare pasiune a vietii lui. - > L' art, c' est la plus grande passion de sa vie.

Noi am privit operele acestui pictor - Nous avons regarde les reuvres de ce
eu eel mai mare interes. >peintre avec Ie plus grand interet.

Bisericuta din satul nostru este un - La petite >6glise de notre village est un
monument istoric. monument historique.

Am ~tiut tot timpul ca fiul meu va fi - Je savais toujours que man fils serait un
un mare artist. grand > artiste.

Actorii pe care i-am admirat in mai - > Les aeteurs que nous avions admires dans
muIte filme au venit in Romania. plusieurs >films, sont venus en Roumanie.

B. inlocuiti complementele directe din propozitiile in limba franceza cu pronumele personal


corespunzator:

Je connais bien Ie jeu de ce pianiste. - Je > Ie connais bien.

Nous avons vite appris Ie fran~ais. - Nalls> l'avons vite appris.

Est-ce que tu as corrige toutes les fautes? - Est-ce que tu > les a to utes corrigees?

Ne me dis pas Ie denouement de ce roman - Ne me >Iedis pas!


policier.

NOlls avons lu ceUe oeuvre historique - Nous >l'avons lue avec interet.
avec interet.

Depuis longtemps je cherche une bonne - Ie >la cherche depuis longtemps.


voiture d'occasion.
C. Transformati propozitiile de mai jos in propozitii imperative:

Nous jouons du piano du matin au soir. > Jouons du piano du matin au soir!

Tu laisses tes occupations quotidiennes > Laisse tes occupations quotidiennes et va Ii


et tu vas a la peche. la peche!

VOUS faites des projets pour les vacances. > Faites des projets pour les vacances!

Nous prenons du repos Ie dimanche. > Prenons du repos Ie dimanehe!

D. Completati propozitiile urmatoare in limba franceza eu fonnele eorespunzatoare ale verbului


"connaitre":

A~ vrea sil 0 eunose pe aceasta actri13 - Je voudrais >connaitre cette fameuse actrice.
celebra.

Ne cunoa~tem de multa vreme. - NOllS >nous connaissons depuis longtemps.

L-am cunoscut cand era copi!. - Je Ie >connaissais quand il etait enfant.

Peste cateva zile vei cuno~te Parisul. - Dans quelques j ours tu >connaitras Paris.

Daca ai cunoW1te-o pe sotia mea, - Si tu >connaissais rna femme tu l'aimerais


ti-ar placea mutt. bien.

EI ne-a spus ca va cunoa~te in curand -II nous a dit qu'il >connaitrait bientot
lumea intreaga. Ie monde entier.
lata acwn cateva substantive noi; citili-Ie clar ~i cu voce tare:

Je romancier >[10 RomasiE] - romancierul

Ie dramaturge >[IOdRamatURj] - dramaturgul

Ie chef-d'reuvre >[10 ~edOvR] - capodopera

Ie sujet >(IOsUje] - subiectul

Ie spectateur >{I0 spektatO:R] - spectatorul

la scene >[Ia sen] - scena

la repetition >[laREpEtisio] - repetitia (teatrala)

Ie role >[10 Rol] -roluJ

Ie metteur en scene > [10 metO:R ii sen] - regizorul

Ie trac >[10 tRak] - tracul, emotia

Ie decor >[10 dEko:R] - decorul

j'acte (m.) > [laktJ - actul (la teatru)

Ie scenario >[10 sEnaRio] - scenariul

Aten/ie!

PIuraIuI substantivuIui compus "Ie chef-d '(Iwvre"se formeaza prin


adaugarea unui "s" La primuL cuvant - "Les cheft-d '(Euvre".

Cititi inca 0 data, in alta ordine, substantive Ie noi:

Ie trac >[10 tRak] - tracul, emotia

Ie spectateur >[IOspektatO:R] - spectatoml

Ie decor >[10 dEko:R] - decami

Ie scenario >[10 sEnaRio] - scenariul

Ie romancier >[10 RomiisiE] - romancierul

Ie sujet >[IOsUje] - subiectul

la repetition > [la REpEtisio] - repeti~a (teatrala)

I'acte (m.) > [Iakt] - actul (la teatru)

Ie chef-d'reuvre >[10 ~edOvR] - capodopera

la scene >[Iasen] - seena

Ie metteur en scene >[10 metO:R a sen] - regizorul

Ie role >[10 Rol] -ralul

Ie dramaturge >[10 dRamatURj] - dramaturgul


Cititi propozitiile in limba franceza ~i incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:

La litt6rature fran<;aise est riche en noms de - Literatura franceza. este bogata in nume de
romanciers celebres. romancieri celebri.

Les dramaturges anciens ont ecrit des pieces - Dramaturgii antici au scris piese de teatru
de theatre dont Ie sujet reste aetuel. al caror subiect ramane actual.

Toutes les pieces de Shakespeare sont des - Toate piesele lui Shakespeare sunt
chefs-d'reuvre. eapodopere.

Les spectateurs applaudissent les acteurs - Spectatorii ii apJauda pe actori ~i cortina se


et Ie rideau tombe. lasa.

Elle reve a la scene, mais Mias, elle n'a pas de - Ea visea;a sajoace pe scena, dar vai, nu are
talent. talent.

a
NollS avons assiste la repetition generale - Am asistat la repetitia generala a ultimei piese
de la demiere piece de cette saison. din aceasta stagiune.

Le role que cet acteur joue dans son nouveau - Rolul pe care acest actor il joaca in noul sau
film exige beaucoup de courage. film cere mult curaj.

Le metteur en scene nous dit qu'il voudrait - Regizorul ne spune cil. ar vrea sa tumeze un
tourner un film en Roumanie. Dans ce cas-Ia film in Romania. In acest caz ti-ar da pe
il te donnerait Ie role principal. rolul principal.

Tous les grands acteurs ont Ie trac avant - Toti marii actori au trac inainte de a urea pe
d'entrer en scene. scena.

Apres Ie premier acte on a change les decors. - Dupa primul act s-au sehimhat decorurile.

"On connait I'homme a ses actes." - "Cuno~ti omul dupa faptele sale." ,

L' auteur veut confier son scenario aun bon - Autorul vrea sa-~i incredinteze scenariul
metteur en scene. unui regizor hun.

Les enfants ne devraient pas regarder - Copiii nu ar trebui sa se uite la sceneIe de


les scenes de violence. violenta

Retineti urmatoarele constructii ~i expresii legate de subiectul acestei lectii:

applaudir (Ies acteurs) > [aplodi:R] - a aplauda (actorii)

exiger (de) >[ egzijE (dO)] - a cere (imperios) sa;


a pretinde sa

avoir du talent >[avua:R dU tala] - a avea talent

toumer un film > [tuRnE a film] - a tuma un film

avoir Ie trae > [avua:R 10 tRak] - a avea trae

cootier (Ie role) > [kOfiE] - a incredinta, a da (rolut)

la scene de violence >[Ia sen dO violil:s] - scena de violenlii


Cuvantul "rideau" (-"perdea"), pe care i1 cunoa~teti deja, are ~i sensul de "cortina";

Ie rideau se leve >[10 Rido sO iE:v] - cortina se ridica

Ie rideau tombe >[10 Rido to:b] - cortina se lasii.

Repneti, de asemenea, expresia;

dans ce cas-la >[ di sO kala] - in acest caz

~i

verbul regulat:

tomber >[tobE] - a cadea

Acest verb se conjugii cu auxiliaruI "etre ":

Paul est tombe d'un arbre. - Paul a ciizut dintr-un copac.

Retineti constructia:

tomber amoureux >[tobE amuRO] - a se indragosti (masculin)

tomber amoureuse >[tobE amuRO:z] - a se indragosti (feminin)

II est tombe amoureux de Marie. - EI s-a indragostit de Marie.

Cititi eu voce tare propozipile in limba franceza in care am introdus cuvintele ~i expresiile noi, ~i
apoi traduceti-Ie in limba romana:

EIle a joue Ie role de Jeanne d'Arc dans >Ea a interpretat rolulloanei d'Arc lntr-o
une piece historique. piesa istorica.

Quel est Ie nom du dramaturge de la comedie >Cum se nume~te dramaturgul care a scris
que vallS presentez ce soir? comedia pe care 0 prezentati in aceasta seara?

Les acteurs sont aUes ala repetition. > Actorii s-au dus la repeti~ie.

Ce soir je suis tombee amoureuse. > in aceastii sean! m-am indragostit.

Quand Ie rideau s'est leve, nous avons pu >Cfmd cortina s-a Tidicat, am putut
admirer les decors splendides. admira decorurile splendide.

C' est une piece classique en cinq actes. > E 0 piesa c1asica in cinci acte .

On dit que Ie metteur en scene confie Ie rOle > Se spune ca regizorul incredinteaza rolul
principal a une jeune actrice, peu connue. principal unei tinere actrite, putin cunoscuta.

II a tourne un film avec beaucoup de scenes >1 a turnat un film cu multe scene de violenta.
de violence.
Celui qui n'a pas Ie tr~ pourrait se presenter > Cel care nu are trac ar putea sa se urce pe
sur 1a scene. scena.

Sur que1 sujet on a ecrit Ie sc6nario? > Dupa ce subiect a fost scris scenariul?

J'aime bien Ie decor de ce cafe. > imi place mult decoml acestei cafenele.

Mais non, cette piect?n'est pas un chef-d'reuvre, > Nu, aceasta piesa nu este 0 capodopera, este
elle est plutot mediocre. mai degraba mediocra.

Naus avons applaudi I'acteur qui avaitjou6 > Noi I-am aplaudat pe actorul care a interpretat
avec talent Ie role principal dans ce spect~le. cu talent mlul principal in acest spectacol.

Qui est tombe de la scene?- > Cine a cazut de pe scena?

Les metteurs en scene parlent au sujet du > Regizorii vorbesc despre noul scenariu.
nouveau scenario.

Ce travail exige trop de force. > Aceasta mund! cere prea multi\. fo~.

C'est un acteur dont les films sont fameux. > Este un actor ale carui filme sunt celebre.

Completati propozitiile in limba franceza:

Tinerilor Ie place sa vadi la cinema - Les jeunes aiment regarder au cinema


scenele de violenta-. >Ies scenes de violence.

Joei in actul al doilea al acestei comedii'? - Est-ce que tu joues dans Ie deuxieme >acte
de cette comedie?

Daca am avea bani, am schirnba felul in care - Si nous avions de l'argent, nous changerions
este decorat apartamentul nostru. >Ie decor de notre appartement.

Marie invata sa schieze, dar carle inca des. - Marie apprend afaire du ski, mais elle >tombe
encore souvent.

Spectacolul fusese mediocru, ~a ca - Le spectacle avait et6 mediocre, alors


spectatorii nu aplaudau. >Ies spectateurs >n'applaudissaient pas.

Se va indragosti ea de mine? - >Tombera+elle amoureuse de moi?

Fiecare piesa a acestui dramaturg este 0 - Chaque piece de ce dramaturge est


capodopera. >un chef-d'ceuvre.

Mi-ar placea sa asist la repetitia generaHi - J'aimerais assister a >Ia repetition g6n6raIe
a spectacolului vostru. de votre spectacle.

in acest caz, fapta lui nu ar fi rea. - >Dans ce cas~la son >acte ne sera it pas.
mauvais.

Cine ar vrea sa-mi incredinteze un rol? - Qui voudrait me >confier >un role?

Subiectul acestui film it constituie povestea - >Le sujet de ce film c'est l'histoire de
de dragoste dintre un romancier ~i solia lui, l'amour d'un >romancier et de sa femme,
o actritA celebra. une actrice c61ebre.

Cand sunt pe scens. nu mai am trac. - Quand je me trouve sur 18 scene, je n'ai plus
>Ie trac.
Nu poti sa-i pretinzi acestui actor mediocru - On ne peut pas >exiger du >talent de eet
sa aiba talent. acteur mediocre.

Regizorul francez turnase un film de aventuri - > Le metteur en scene franc;ais >avait toume
la care noi ne-am uitat cu mult interes. un film d'aventures que nous avons regarde
avec un grand interet.

Lasati repede cortina! - Faites vite >tomber Ie rideau!

Verbele din propozitiile care urrneazil. sunt serise eu caractere ingro~ate. Cititi propozitiile in limba
franeeza ~i fiti atenti la traducerea in limba romana:

Quand Ie rideau etait tombe, les spectateurs - Cllnd cortina s-a lasat, spectatorii au ie~it
sont sortis du theatre. de la teatru (au piiriisit teatrul).

Parce que Marie etait venue chez moi, je n'ai - Pentru ca Marie a venit la mine, n-am putut
pas pu la laisser seule et j'ai da rester ala maison. sa 0 las singura ~i a trebuit sa raman aeasa.

Ils etaient maries depuis dix ans quand ils - Erau disatoriti de zece ani cllnd au cumparat
ont achete eette belle maison a la campagne. aceasta casa frumoasa la tara..

In propoziliile anterioare am folosit cateva verhe care se conjuga ell. auxiliarul "etre" la "plus.
que-parfait". A~a cum ~ti/j, in asemenea situatii participiul trecut se acordti in gen ~i numtir ell.
suhieetul.

Completati propozitiile urmatoare in limba francezii:

Cand ei plecasera deja la gara, prietenii lor - Quand ils >etaient deja partis ala gare, leurs
au venit sa-i caute pentru a-i conduce. amis sont venus les chereher pour les
accompagner.

Pentru cii m-am trezit foarte devreme, am avut - Parce que je >m'etais levee tres tot, j'ai eu
mult timp la dispozitie ea sa-mi fae toaleta. beaueoup de temps pour faire rna toilette.

Nu i-am vazut pe membrii familiei Duval, - Ie n'ai pas vu les Duval, paree qu'ils
pentru ea nu s-au intoTS inca din vacanta. >n'etaient pas encore rentres de vacances.

Cititi propozitiile in limba franceza; retineti verbele scrise ingro~at ~i traducerea in limba romana-:

Tu devrais travailler aujourd'hui. - AI trebui sa luerezi astazi.

Tu aurais dil travailler hier aussi. - Ar fi trebuit sa lucrezi ~j ieri.

A ta place j 'apprendrais Ie fran/Yais. - in locu1 tau a~ invata franceza.

A ta place j'aurais appris Ie fran9ais dans -In loeul tau a~ fi invatat franceza in copiliirie.
mon enfance.

Dans ce cas-la, aujourd'hui j 'irais a la chasse. - in cazul acesta, astlizi ~ merge la vanatoare.
Dans ce cas-la, hier je serais aile a la chasse. - in carol acesta, a~ fi mers ieri la vanAtoare.

Vous feriez mieux d'aller a Ia campagne avec - Ati face mai bine sa mergeti la tara eu mine
moi maintenant. Nous nous baignerions. aeum. Ne-am scaIda.

Vous auriez mieux fait d'aller 11 la campagne - Ati fi Iacut mai bine sa mergeti eu mine la
avec moi. Nous nous'serions baignes. tara. Ne-am fi sealdat.

in exercitiul de mai sus, pe liinga propozitiile la conditional prezent, ati intalnit ~i propozitii la
conditional trecut - "conditionnel passe" >[k5disionel pasE].

Condii:ionalul trecut ("conditionnel passe") se folose~te, la fel ea ~i


condi?onalul prezent ("conditionnel present"), pentru a exprima 0 dorinta,
o presupunere ~i in formulele de politete. raportate, bineinteles, la treeut.

Conditionalul treeut se formeaza de la conditionalul prezent al verbelor


auxiliare "avoir" sau "etre" la care se adauga participiul treeut al verbului
de conjugat, de exemplu:

Je serais partie. - A~ fi pleeat.


Tu aurais dii sortir plus tot. - Tu ar fi trebuit sa ie~i
mai devreme.
Nous aurions travaille. - Noi am fi lucrat.

Aten,ie.'

in propozi!ia condi,ion aIii (introdusii prin "si ") yom traduce condifionalul trecut romanesc prin
mai mult ca perfectul frantuzesc. ~a cum in propozilia condilionalii in care apare conditional
prezent rom{mesc fl traducem prin imperfectul franfUZesc.

lata un exemplu de conjugare la "conditionnel passe" pentru verbele "parler" ~i "aller":

Parler Alkr
j'aurais parle je serais alle(e)

tu aurais parle tu serais alle{e)

il aurait parle it serait alle

elle aurait parle elle serait allee

on aurait parle on serait aile

nous aurions parle nollS serions allt(e)s

vous auriez parle vous seriez a1l6(e)s

ils auraient parle ils seraient aHes

elles auraient parle elles seraient alltes


Traduceti propoziti

Vous auriez pu me dire I'heure qU'i! etait. > Ati fi putut sa-mi spuneti cat este ceasul.

VOUS auriez dil mieux jouer dans Ie spectacle > Ar fi trebuit sa j ucati mai bine in spectacolul
d'hier. deieri.

A ta place j' aurais confie Ie role dans ton > in locul tau a~ fi incredintat rolul din ultimul
demier film a une meilleure actrice. tau film unei actrite mai bune.

Le metteur en scene aurait pu choisir un autre > Regizorul ar fi putut alege un alt scenariu;
sc~nario;celui qu'il a choisi a ete mediocre. eel pe care I-a ales a fost mediocru.

Dans ce cas-la, it serait parti sans dire "au revoir". > in acest caz, el ar fi plecat lara sa-~i ia
"Ia revedere".

Completali propozitiile urmatoare eu verbe la modul conditional trecut:

leri ar fi trebuit sa rna due mai devreme - Hier >j' aurais dli aller plus t6t au bureau.
la birou.

M-~ fi oprit, dar n-am vazut-o. - Je >me serais arrete mais je ne I' ai pas vue.

Ar fi trebuit sa 0 fere~ti de acest accident. - Tu >aurais dli la proteger contre cet accident.

In locul vostru am fi pleeat din aceasta -A votre place nous >serions deja partis de ce
tara inca de anul trecut. pays l'annee pass~e.

In acest caz, el ar fi vandut ma~ina. - Dans ce cas-la, il >aurait vendu la voiture.

Traduceti propozitiile urmlitoare in limba francezA:

Pentru ca regizorul a plecat, repetitia > Parce que Ie metteur en scene etait parti, 1a
n-a avut loco rep~tition n'a pas eu lieu.

Acest mare romancier ar mai fi scris inea > Ce grand romancier aurait ecrit encore
multe capodopere. beaucoup de chefs-d'reuvre.

Noi am apIaudat indelung piesa unui > Nous avons longuement applaudi la piece
dramaturg francez, piesa pe eare a scris-o d'un dramaturge fran~ais, qu'il avait ecrite
in cursuI ~ederii lui in Italia. pendant son sejour en Italie.

Ai avea trac inainte sa apari pe scenli.? > Aurais-tu Ie trac avant d'entrer en scene?

El avusese talent dar a inceput sa > 11 avait eu du talent mais i1 a commence


bea ~i nu i se mai incredinta nici un ro!. aboire et on ne lui confiait plus aueun role.
Despre tine am vorbit. > C'est aton sujet qu'on a parle.
L~ lasa sa joace acest rol, dar el necesita > Je Ie laisserais jouer ce r61e, mais il exige
un talent ie~it din comun. un talent extraordinaire.
Cind cortina s-a ridicat, spectatorii au > Quand Ie rideau s'etait leve, les spectateurs
admirat decorurile splendide. admiraient les decors splendides.

Eu nu apar dec!t cinci minute in ultimul act. > Je ne joue que cinq minutes dans Ie dernier
acte.

In scenariul tiu sunt prea multe scene de > Dans ton scenario il y a trop de scenes de
violenti. violence.

AI fi racut un film fromos, dar nu avea bani. > II aurait tourne un beau film, mais it n'avait
pas d'argent.

Cind cortina s-a lasat toti au fost incantap. > Quand Ie rideau etait toIOM, tous etaient
enchantes.

In acest caz ar fi trebuit sa mergeti la politie. > Dans ce cas-la il aurait fallu aller a la police.
LECTIA
, 14 - PARTEA A nOVA

Cititi cu voce tare textele urmatoare ~i traduceti-Ie in limba romana:

./ /'......... /'
Ie m'interesse beaucoup au cinema et au theatre. 1 I Man grand rive, 1 c'est de jouer dans des
/' /'.......... /' ..........
films 1et aussi dans des pieces de theatre. I 1Ie voudrais etre une actrice celebre. I I Quand
J.,"'.
dais PI us Jenne,
./' I'Je tomb'al s souvent amoureuse .......... Iet'Je regard
/ ' des acteurs a1S . vent
sou ~
/ I es memes

fl..........
lms. I I Je pense ent. I 1M'
/ ' que J., aJ. dU tal......... alS 1 ~ opinIOn
/ ' 1n'ant pas Ia meme
es autres ....;"a ce ~
SUJet... I I

/' ./ /' /' ..........


J'attends un role I et pour Ie moment I je vais souvent au theatre I pour les repetitions. II
/' .......... /' /'
Ie connais beaucoup de roles par creur. I I Ie pense I que je n' aurais jamai s Ie trac I avant
/' .......... . / . / .........
d'entrer en scene. I I J'aime bien Ie moment au Ie rideau se leve I etje peux admirer les decors. 1 I
/' /' ./......... /'
Ie suis un peu tTisle quand Ie spectacle flnit I et que Ie rideau tambe. I I Mais I avec d'autres
/'
spectateurs au IS Ies acteuTS.
I"J app I/'d' .......... II Je pense,
./ I qu ,un.Jour mOl. aUSSl,
/'. I Je. me presenteral
./. sur
.......... /'.......... /' ./
la scene, I que tout Ie mande m' admirera I et tous m'applaudiront. I I L' amour du cinema et du
/' ./././ ..........
theatre 1restera toujours pour moi, I rna seule passion. I I

"Dis-moi ce que tu lis... "


/'.......... /'./
-Salut, Pierre. I I Ou vas-tn? I I
/'.......... / ' .........
-Ie vais a la Iibrairie. I I Ie n'ai plus rien a lire. I I
./ /' /' /' /'
-Et alors, I qu'est-<:e que tu vas acheter? I I Un roman poHcier? 1 I
.......... /'......... /' ..........
-Non. I C;a ne rn'interesse pas. I I Je trouve les romans policiers mediocres. II Je choisirais
././ ..........
quelque chose de la litterature classique: I Stendhal, I Balzac, 1Flaubert. I 1J' adore aussi les
/' ./......... /'.......... ..........
reci ts historlques I et bien sur les poemes. I I Meme quand j' etais petit, I j' aimais la lecture. I I
/' /' .......... ./ '/' /'
TOllS les soirs I rna mere me lisait des contes de fees. I I Et toi, [ tu aimes lire aussi? II
......... /' /'......... ./
-Pas trOp. I I Pour moi, lies Iivres serieux sont ennuyants. I I Ie prefererais quelque chose de
.......... ./ /'.......... ./
plus leger: I un roman policier 1 au un roman d'aventures. II Mais j'aime bien faire encore
.......... /'
autre chose, I tu sais... 1 I
./ ./ ./
-Alors, I queUe est ta grande passion? I I
...........
-Le bricolage! II

In acest ultim exercitiu yom recapitula toate problemele de gramatica ~i vocabularul acestui caiet.
Traduceti in limba franceza propozitiile de mai jos:

Daca a~ putea alege, a~ alege vanatoarea. > Si jc pouvais choisiL jc choislnlis la chasse.

Am avut ocazia sa-1 aplaudam pe cel mai bun > Nalls avons etl ]'occasion d'applaudir
actor. Ie meillcur adeur.

Hra (nici 0) gluma. E ideea ta? > Sans blague. ("est [on idee')

Ce planuri ai pentru sambata? M-a~ duce > Quds projets a~-tu pour samedi? j'iTillS it
lapescuit. Ia pcchc.

Nu-mi place stilul tau. Corecteaza toate > ron style nc 11lt' plait pas. Corrige toutes les
gre~elile! rautes l

Deznodamantul acestui film a fost tragic; > Ll: Jcnouc:mcnt de c.: film a etc tragiquc;
personajul principal se indragostise. It: h~ros pnm:JpJI elilit tomb6 amoureux.

Acest subiect nu rna interesase niciodata. in > Ce sujer ne m' a\'ait jamais interesse dans
copilarie; preferam ca.rtile. man en ranee: je preferais Ies livres.

Imi cereti a~a de multi > VOllS cXlgez tant de choses de mal!

in al doilea act a fost 0 scena violenta. > Dans Ie deuxH":mc: acte on a montrc une
,ce:llC: Je violence,

Opera ta contine valori istorice. > Ton lrUHC a des valcurs hlstoriques.

Multi copii, in loc sa citeasca basme, > Heaucoup d'enfants, au lieude lire les contes
stau ore intregi in fatA televizorului. de fees, sont ass!s pendant des heures
devant la telt.
I

Lasa-I sa termine acest roman! > Laisse-Ie finir cc roman'

A~ merge in barnl de noapte, dar am prea >J'il'ais dans la bUlte cle nuit, maisj'ai trap
multe ocupatii in timpul zilei. d'(Jccu pa t ions q llO tldi ennes.

Acest regizor a facut un film bun? > Est-ce que ce metteur en scene a tourne
un bon mm',J

Nici unul dintre romanele lui nu este 0 > .-\ueUll de ses romans n 'est un ehef-d 'a:uvre,
capodopera, toate sunt mediocre. tOll'.; sont mcJiocrcs.

Cine nu are trac inaintea acestei repetitii? > Qui 11'21 pH'" k traL: avant ceUe repetition'.'

IncredintAti-mi un rol, domnule, am talent! > Confiez-moi un role, monsieur, j'ai du


talent!

Din fericire cortina se Hisase, iar spectatorii > Heureusement Ie rideau etait tombe et les
au putut parasi teatrul. spcctateurs ont pli sortir du theatre.

Iu iti decorase~i casa in stH modern, > Tu avais choisi Ie decor modeme de la
a~a cli el era multumit. malson, alars il etall satisfait.
Nu-ti cuno~ti bine rolul, ar trebui sa mai vii > Tu ne connais pas bien ton role, tu devrais
la inca 0 repetitie. venir encore pour une repetition.

in acest caz ar fi trebuit sa-i dai scenariul tau > Dans ce cas-la, tu aurais dii. lui donner ton
sa-I citeasca. scenario a lire.

Eroina principala jucase rara convingere, > L'herolne principale avaitjoue sans passion,
a~a ca nimeni na aplaudato. alors personne ne I'a applaudie.

Cititorul tanar cite~te cu placere > Le jeune lecteur lit volontiers des romans
romane de aventuri. d'aventures.

Cand yeti intra in concediu? > Quand serez-vous en conge?

Prietenii no~tri soar fi scaldat in rau, dar apa > Nos amis se seraient baignes dans la riviere,
era prea rece. mais l'eau etait trop froide.

Ar trebui sa te odihne~ti. > Tu devrais prendre du repos.

Ar fi trebuit sa te odihne~ti mai devrerne. > Tu aurais dii. prendre du repos plus tot.

Cfuld eram tanar, mi-a~ fi cumparat a ma~ina > Quandj'taisjeune,j'aurais achete une
de ocazie. voiture d'occasion.

Cititi ell atentie urmatoarele seturi de cllvinte in care se repetii aee1a~i sunet:

[a] -Ie romj!!lcier, Ie metteur ~ scene, Ie talknt, la viol.e.nce

[0] -c.ll!1fier, Ie repetitiQ!L t.QIDber

[0] -Ie chef-d'~uvre, Ie metts;yr en scene, Ie spectat~r

[k] -Ie de.c.or, Ie spe~tateur, Ie tra,g" ~onfier, l'a.Q.te, Ie fas

[s] -Ie roman~ier, Ie liujet, 1a repetition, Ie s.cenario

[j] -Ie drarnaturge, Ie suiet, exi.er

[U] -Ie dramatllrge, le syjet

[u] -ammlreux, tQyrner

[0) -Ie rid~ Ie rQ,Ie, Ie scenari2


RECAPITULAREA LECTIEI
, 14

14.1. tn aceasta lectie ati intAlnit urmAtoarele expresii:

applaudir (Ies acteurs) -a aplauda (actorii)

exiger (de) -a cere (imperios) sa, a pretinde sa...

avoir du talent -a avea talent

tourner un film -a turna (a face) un film

avoir Ie trac -a avea trac

confier (Ie role) -8 da (a Incredinta) rolul

la scene de violence -seena de vio1entii

tomber arnoureux (amoureuse) -a se indragosti

dans ce cas-1A -in acest caz

14.2. in leclia 14 am introdus timpul "plus~que-parfait" al verbelor care se conjugii cu auxiliarul


"etre" (in lectia 13 intAlnili verbe care se conjuga la acest timp cu auxiliarul "avoir').

Vii reamintim cii timpul "plus-que-parfait" exprima 0 aetiune trecuti care a avut loc inaintea
unei alte aetiuni trecute exprimatii la "passe compose" sau la "imparfait".

lata, de exemplu, cum se conjuga verbul "tomber" la timpul "plus-que-parfait";

j'etais tombe(e) nous etions tombe(e)s

tu 6tais tomb6(e) vous etiez tomb6(e)(s)

il 6tait tomM ils etaient tomMs

eUe e18it tombee eUes 6taient tombees

on etait tombe

14.3. Am introdus, de asemenea, eonditionalul trecut ("conditionnel passe"). Vom folosi


conditionalul treeut, ea ~i eonditionalul prezent, pentru a exprima 0 dorinta. 0 presupunere ~i
in formulele de politete, eu referire 1a trecut:

L'annee passee tu aurais du travailler -Anul trecut ar fi trebuit sa lucrezi


mieux. mai bioe.

Hier ils m'auraient dit la verite. -Ei mi-ar fi spus adeviirul ieri.

Conditionalul trecut ("Ie conditionnel passe") se formeaza adiugind verbelor auxi1iare "avoir"
sau "etten 1a conditional prezent participiul trecut al verbului de conjugal.
lata conditionalul trecut al catorva verbe care se conjuga cu auxiliarul "avoir":

j'aurais achete -a~ fi cumparat

tu aurais pris du vin -ai fi bliut vin

il aurait travaille -el ar fi lucrat

elle aurait fini -ea ar fi tenninat

nous aurions appris -am fi invatat

vous auriez trouve -ati fi gasit

ils aUTaient chante --ei aT fi cantat

elles auraient joue -ele ar fi jucat, ele ar fi interpTetat

lata conditionalul trecut al catorva veTbe care se conjuga eu auxiliarul "etre":

je gerais parti(e) -~ fi pIecat

tu serais arriv6(e) -ai fi sosit (venit)

il serait descendu -el ar fi cobonit

elle serait tombee --ea ar fi cazut

nous nous serions habille(e)s -ne-am fi imbriicat

vous seTiez entre(e)s -voi ati fi intrat

ils seraient alles -ei ar fi mers

eUes seraient restees -ele ar fi ramas


TEMA PENTRU ACASA 14

A. Traduceti in limba romana propozitiile urmatoare:

1. Nous aurions applaudi cet acteur, mais il etait mediocre.

2. Je suis venue en retard pour Ia repetition, parce que je m'etais reveillee trop tard.

3. J'aurais joue volontiers dans ce film, mais Ie metteur en scene avait choisi une autre actrice.

4. Le rideau tombe et Les spectateurs se levent pour sortir.

5. C'est une piece en cinq actes.

B. Traduceti in lirnba francezii. propoziliile urmatoare:

L. Nimeni nu i-ar fi incredintat acest rol acurn cinci ani.

2. Nu a~ fi putut sa rna uit La scenele de vioLenta, nici macar la restul filmului.

3. Un celebru dramaturg a scris acest scenariu.

4. hi place decorul din actul trei al acestei piese?

5. Cereti prea mult de la copilul dumneavoastra.

6. M-am indragostit de actrita care 0 interpreta pe eroina principala in ultima piesa.

7. Ce-ai fi Iacut in acest caz in locul meu?

C. Corectati gre~elile din propozitiile de mm jos:

1. Elle a tombe amoureuse d'un romancier.

2. Je n'aurais pas rentn~ si tot.

3. Quand j'avais fait mon devoir de franyais, je sors de la maison.

4. Je connais beaucoup de chefs-d'ceuvres de la litt6rature.

5. Est-ce que tu as Ie talent?


VOCABULARUL LECTIILOR 13 ~I 14

d'abord > [dabo:R] - mai intai, in primul rand

I'acte(m.) > [lakt] - actul (la teatru)

aller Ala chasse > [alE a la ~as] - a merge la vanatoare

aller a la p&he > [alE a la pe~] - a merge la pescuit

amoureux (de ...) > [amuRO (dO)] - indrigostit (de ... )

amoureuse (de ... ) > [amuRO:z (dO)] - indragostita (de... )

applaudir > [aplodi:R] - a aplauda

au lieu de (+ verb la infinitiv) > {ohOdO] - in loc sa, decat sa... (+ verb)

I' auteur (m.) > [lotO:R] - autorul

avant de (+ verb la infinitiv) > [avidO] - inainte sa, inainte de (a)(+ verb)

avec (sans) interet > [avEk (sa)etERE] - cu (tara) interes

I'aventure > [lavatUR] - aventura

avoir du talent > [avua:R dU tala] - a avea talent

avoir l'occasion de > [avu:aR lokazii) dO] - a avea ocazia (posibilitatea) sa...

avoir Ie trae > [avua:R 10 tRak] - a avea trae

se baigner > [sObeniE] - a se selilda, a se imbaia,


a face baie

la blague > [Ia blag] - gluma

la boite de nuit > [Ia bUat dO nUi] - barnl, localul de noapte

Ie bricolage > [10 bRikola:j] - bricolajul, practiearea mai


multor meserii

se bronzer > [sObRozE] - a se bronza

Ie cas > [IOka] - cazul, situatia

la chasse > [la ~as] - vanatoarea

Ie ehef-d'reuvre > [IO~edOvRl - eapodopera

les chefs-d'ceuvre > [lE~edOvR] - capodoperele

eonfier (Ie role) > [kOfiE] - a incredinta, a da (rolul)

Ie conge > [10 kojE] - concediul, vacanta

Ie conte de fees > {IO k5t dO fE] - povestea, basmul (eu zane)

corriger > [koRijE] - a carecta, a indrepta gre~elile

dans ce cas-Ill. > [da sO kala] - in aeest caz


Ie decor >[IOdEkoR] - decorul

Ie denouement >[10 dEnuma] - deznodamantul

Ie dramaturge >[10 dRamatURj] - dramaturgul

ennuyant > [anUiii] - plictisitor

ennuyante > [iinUiiii:t] - plictisitoare

~tre en conge > [etR akojE] - a fi in concediu

exiger (de) >[egzijE(dO)] - a cere (imperios) sa.;


a pretinde sa...

la fable (de La Fontaine) >[Ia fabl dO lafOten] - fabula (lui La Fontaine)

la fee >[lafE] -zana


Ie heros >[IOERo] - eroul, personajul

I'heroiile (f.) >[lERoin] - eroina

historique > [istoRik] - istoric, -a


l'icMe (f.) >[lidE] - ideea

l'image (f.) >[limaj] - imaginea, figura, poza

1'intiret (m.) >[letERe] - interesul

laisser >[JesE] - a Iiisa, a pennite, a ingadui

laisser (+ verb la infinitiv) >[lesE] - a Ia.sasa....

Ie lecteur >[10 IEktO:R] - cititorul

la Ii ttirature >[Ia litERatUR] - Iiteratura

mediocre >[mediokR] - mediocru, -a.

Ie metteur en scene >[ 10 mEtO:R i'i sen] - regizorul

obscur,-e >[obskU:R] - obscur, -ii.; nec1ar, -ii; confuz, -8.

I'occasion (f.) >[Iokazio] - ocazia

I'occupation (f.) >[lokUpasio] - ocupatia, indeletnicirea;


meseria, profesia

I'reuvre (f.) > [lOvR] - opera

la passion >[la pasio] - pasiunea, dragostea, afecpunea;


suferinta, patima (religios)

la p~che >[Ia pe~] - pescuitu1; piersica

pluWt >[pIUto] - mai degraba

prendre du repos >[pra:dR dU ROpo] -8 se odihni

principal.-e >[pResipal] - principal, -A-

le projet >[IOpRoje] - proiectul


quotidien > [kotidie] - zilnic, de fiecare zi, cotidian

quotidienne > [kotidien] - zilnica, de fiecare zi

raconter > [rakotE] - a povesti, a spune

Ie recit >[IOREsi] - povestirea, povestea,


expunerea amanuntita

la repetition > [Ia REpEtisio] - repetitia (teatrala)

Ie repos >[IOROpo] - odihna

Ie rideau > [10 Rido] - perdeaua, cortina

la riviere > [la Rivie:R] -raul

Ie roman policier > [10 Roma polislE] - romanul politist

Ie roman d'aventures > [10 Roma davatUR] - romanul de aventuri

Ie romancier > [10 RomasiE] - romancierul

le scenario >[10 sEnaRio] - scenariul

1a scene > [Ia sen] - scena

Ie spectateur >[IOspektatO:R] - spectatorul

Ie style >[10 still - stilul

Ie sujet >[IOsUje] - subiectul

Ie talent >[10 tala] - talentul

tomber > [tobE] - a cadea

tomber amoureux >[tobEamuRO] - a se indragosti (masculin)

tomber amoureuse >[tobE amuRO:z] - a se indragosti (feminin)

toumer (Ie film) >[tuRnE 10 film] - a tuma, a face (filmul)

Ie trac >[10 tRak] - tracul, emotia

tragique >[tRajik] - tragic, tragica

1a violence >[Ia violi:s] -violenta

la voiture d'occasion > [Ia vUatU: R dokazio] - ma~ina de ocazie


LECTIA 15 PARTEA INTA.I
Pentru inceput va propunem urmatoarele exercitii recapitulative:

A Introduceti in propozitiile de mai jos unnatoarele substantive:

1. I'anniversairc 2. Ie cadeau 3. la reception 4. la leur

5. la fete 6. Ie gouter 7. Ie grand-perc 8. la grand-mere

9. Ie cousin 10. la cousine 11. Ie concours 12. Ie chant

13. la piscine 14. I'appareil (de photos) 15. les Vacances 16. janvier

17. juin 18.mai

Pe intai mai este ziua mea de na~tere. Le premier >mai, est Ie jour de mon
>;JIlnjvcr~airc.

in iunie rna dueearn deseori - En >Juill j'allais souvent


la piscina. a >Ia )lISClllC.
Cu oeazia zilei sale onornastice trebuie A I'occasion de sa >fetc il faut organiser
sa organizam 0 marc reeeptie. une grande >r0ccptit)1l.

Toate lorile sunt ofilite - Toutes les >flcur~ sont fanees


din cauza frigului. a
cause du froid.

Bunica mi-a dat un cadou frurnos. - >\1:1 g:r,iI\d-m~'re m'a donne


un beau >cadc<lu.

Tn vaeanlli voi face multe fotografii - Pendant >ks V;ll';\IlCCS je prendrai


eu noul meu aparat de fotogrdfiat. beaucoup de photos avec mon nouvel
><Ipp'lrcil (de pho!t)s).

Am vrea sa-i invitam pe verii no~tri ~i pe Nous voudrions inviter nos XOll~ ins et nos
veri~oarelc noastrela gustarea de dupa-amiaza. >)lbiIlC~ au
>gPlltCr.

Pentru ca bunicul adora muziea, el merge - Parce que notre >grand-pcn: adore
deseori la opera. >k eh,lIlt, il va souvent a I'opera.

Cine s-a prezentat la concurs in luna - Qui s'est presente au >COllC()ur~ au mois
ianuarie? de >jafl\'icr?

S, Comp1etati propozitiile unnatoare in limba franceza eu un verb de grupa I la timpul ~i persoana


corespunzatoare:

ineepem concursul rara Pierre. - Nous >l"oIl111lcn~ons Ie concours


sans Pierre.

Daca a~ avea bani, li-a~ da - Si j 'avais de I' argent, je te >dollllcrais


un cadou frumos. un beau cadeau.

Sa inccpem sa ne pregatim pentru - >C(lmll\CI1~'()I\S a nous >pr0parcr


ultimul examen! au demier examen!

Noi am ca~tigat acest mcci! - >NtlllS a\'Ol1S gagn0 ce match!

Cine ar vrea sa cante la receptie? - Qui voudrait >l"hantcr a la reception?

Elo sa aduca 0 sticla de ~ampanie. - II >nl appOl-tcr une bouteille


de champagne.
De ce 0 invili la aceasta serbare? - Pourquoi tu I'>invltcs a cette rete?

Nu am invitat-o. - Je >nc I'ai pas invitee.

A~i organiza concursul de canto? - >Organiscriez-volls Ie concours de chant?

Ele vor pregati gustarea (de dupa.amiaza) - Est-ce qu'elles >prcparcront Ie got1ter
pentru toata lumea? pour tout Ie monde?

c. to acest exercitiu ne vom reaminti pronumele personate care inlocuiesc complementul indirect
(precedat de prepozi!ia "a"). Transfonnati propozitiite in limba franceza, inlocuind
complementul indirect eu forma pronominala corespunzatoare:

Comme cadeau nOllS donnons a Paul > Commc cadcltu nUllS lui donnons
un appareil de photos. un appareil de photos.

Marie telephone souvent a son grand-pere > Marie leur telephone sou vent.
et a sa grand-mere.

Tu ecris au professeur de fran~ais. > Tu lui eeris.

Vous parlez avos enfants. > Vous leur parlez.

Its montrent des photos aux cleves. > I1s leur montrcnt des photos,

D. Traduceti in limba franceza propozitiile unnatoare:

Ii seriu des seri sori. - Ie lui ecris suuvcnt des 1cttrcs,

Sa incepem sa organizam aceasta reeeptie! - Commenc;ons;\ organiseI' cettc reception!

Ii fae cadou un inel de argint. - Ie lui donne comme codellU une haguc
CD argel1t.

Noi Ie darn mutte cadouri ~i flon eu oeazia - Nou~ \cur dOl1nons beaucoup de cadcaux
zilelor lor onomastice. ct de tleurs ;', 1'0cl.:asiol1 de kurs fetes.
Cititi cu voce tare setul de substantive noi ~i fi~i atenti la traducerea lor in
limba romana:

1a foire > rta fU a:R] - targul, billciul,


iannarocul

Ie congres > 110 higRe] - congresul

la reunion > ria REUniii] - reuniunea, intrunirea,


adunarea

Ie pavilion > flO paviiii] - pavilionul, chio~cul

Ie stand > Il0stiid] - standul; tribuna (la curse)

I'organisateur (m.) > r loRganizatO:R] - organizatorul

Ie public > [IOpUblikl - publicul

Ie speciatiste > r10 ~pEsia Ibt] - specialistul

Ie discours > [10 diskuR] - discursul, cuvantarea

Ie catalogue > [10 katalog] - catalogul

la publicite > [Ia pUhlisitEl - publicitatea, rec1ama

l'exposant (m.) > [kkspoza] - expozantul; exponentul

Cititi Inca 0 data acelea~i cuvinte intr-o alta ordine:

Ie stand > [10 stad] - standul; tribuna (la curse)

Ie catalogue > 110 kalalog] - catalogul

la foire > [Ia fUa.R] - targul, balciul,


iannarocul

l'organisatcur(m.) > rlorganintO :R] - organizatorul

l'exposant (m.) > [ lekspoza] - expozantul; exponentul

Ie pavilion > [10 paviio] - pavilionul, chio~cul

Ie congres > [10 kogRe] - congresul

Ie public > [10 pUblik] - pUblicul

la reunion > ria Rcllnj(l] - reuniunea, intrunirea,


adunarea

Ie discours > [IOdiskuRj - discursul, cuvantarea

Ie sp~cialiste > 110 spEsialist] - specialistul

la publicite > [la pUblisitE] - publicitatea, reclama


Citi!i urmatoarele propozi~ii in limba franceza in care am folosit substantive\e noi ~i retineti traducerea
lor in limba romana:

Chaque annec on organise la Foire - In fiecare an se organizeaza Targul


Internationale de Bucarest. International Bucurc~ti.

Je voudrais bien, mais je De peux pas participcr - A~ vrea mult, dar nu pot parlicipa la acest
ace congres de medecins en Afrique. congres al medieilor (care are loc) in Africa.

A 10 heurcs precises il y aura Ia reunion de tout - La 10 fix va avea loc intrunirea !ntregului
Ie personnel avec Ie dircctcur. personal eu directorul.

Quels stands vous interessent, Monsieur? - Care standuri va intereseaza, domnule?

Je devrais me rendre dans Ie pavilion OU il Y a - Ar trebui sa rna due la pavilionul unde se afla
une exposition des ceuvres d'art. o expozitie de opere de aria.

Les organisateurs de cc congres ont tout un - Organizatorii acestui cnngres au un intreg


hotel a leur disposition. hotel la dispozitie.

Lc public n'a pas tOuve cette exposition - Publicul nu a considerat interesanta aeeasta
interessante; il y avait peu de choses a voir. expozitie; erau putine lucruri de vazut.

Dans quel domaine est-il specialiste? - in ce domeniu este el specialist?

Qui va prononcer Ie disc ours pendant la - Cine 0 sa rosteasca discursul in timpul


ceremonie d'ouvcrturc? ceremoniei de deschidere?

On donne des catalogues pour informer Ie public. - Se ofera cataloage pentru a informa publicu!.

La publicitc joue un role tres important pendant - Publicitatea joaea Ull rol foarte important pe
Ies foires, alors si on veut vcndrc ses produits, perioada targurilor, a~a ca, daca vrei sa-ti vinzi
il faut faire de la publicite. produsele, trebuie sa-ti faci rcclama.

Je voudrais connaitre les noms de tous - A~ dati sa cunose nume Ie tuturor


les exposants. expozantilor.

la Foire Internationale > ria r" a: R ctcRnas;on31 - Targul Intcrnational


de Bucarest dO bu'kaRcst] Bucure~ti

un congres de medeeins > re kiigRc dO medscl - un e{lllgres al medicilor

en Afrique > pinatRik] - in Africa

en Asie > ! anazi] - inAsia

en Europe > I :lnORup] - in Europa

en Amerique > [anamcRikl - in America

a I 0 hcurcs precises > ra(hzO'l~ pREsill - la (ora) IO fix (punet)

it la disposition > IJ la di.'p07isii:q - la dispozi~ia


dans Ie domaine > I dii. 10 dome1\] - in domeniuL..

Ia ceremonie d'ouverture > Iia sER Emoni dU\'eJ~ ttl R I - ceremonia (festivitatca)
de deschidere

faire de la publicite > r fER dO h pUhlisitEl - a face publicitate


(reclama)

faire la publicite (de ...) > r fER 1'1 pUblisltE dOl - a face publicitatc (unui
produs, cuiva)

in propozitiile anterioare am introdus unnatoarele verbe regulate de grupa 1:

participer a .. > f paRtisip E al - a participa Ia ... , a Iua parte la ...

trouver (quelquun. > ftRuvE /kElke. kclkO s071 - a gasi, a considera (pe cineva,
queIque chose) ceva)

prononcer r
> p R() nilS E] - a pronun~a. a rosti

infonner de ... > I HoRrnE dO] - a infonna despre ...

De asemenea. v-ati rearnintit verbul "rendre" - "a inapoia. a da, a face", pe care il ~titi deja, folosindu-l
la forma retlexiva "se rendre" - "a se duce, a se preda ... "

in plus, va prezentam doua verbe noi, foarte des folosite in Iimba franceza:

fenner > [feRmEI - a inchide (verb de grupa J)

ouvrir > fuvRiRl - a desehide (verb de grupa Ill)

in recapitularea acestei leetii va yom pre7.enta C<lnjugarea verbului "ouvrir" la toate timpurile ~i
modurile pe care le-a~i studiat pana acum.

In propozitiile urmatoare in limba france2a am folosit verbele, constructiiJe ~i substantivele noi.


Cititi aceste propozitii ~i traduceti-Ie apoi in limba romana:

Pendant la ceremonie d'ouverture de Ia Foire, > in timplll n:n:1110I\ic1 de dc~c:hidcrc


Ie directeur a prononce un discours. ;[ T'irg\.i1l1i. dil"cc:tol"ul a w~rit \1tl discurs.

Le congrh d'architectes aura lieu I'annee > C(ll1gl"c~lIl ,lrllircqil()1 va a\'c<I klc a1\ul viihll"

prochaine en Amerique. in America.

Je trouve que Ie public a ete magnifique. > COllsider (,[ p\\h Iieul a f<)~t ncmaipomenit

Je Ie trouve sympathique. > Ii gilSCSe (il cOI\~i(kn slInpallc.

Les exposants participent a leurs reunions > Exp<I,:an\li p'lrticqu 1<1 intruniril..: 1M
tous les soirs a 8 (huit) heures precises. in ficc;llC ~e;lra la ol"a X fix.

Je travaille dans Ie domaine de la publicitt. > Lunl'l il\ dnlr1cl\llil puhhcit;l!ii.

II cst fort dans tOllS les domaines. > Sc )lI'lC:CpC fO;lI1c hlnc 1<1 toatc.
Le samcdi nous nous rendons aune petite foire > Siimb<ita nc duccm la un mil" targ de "jnga
a cOte de notre village. satul nostru.

Ouvre la porte et ferrne la fenetre! > Deschidc usa ~I inchidc fereastra l

Tout pres de chez nous on a ouvert > Foartc apHlapc de ca~a !loastra s-a dcschis
un joli bistro. un bistrou dragul.

J' ouvrirais la porte mais je n 'ai pas la cit. > A~ dcschide u~a, dar IlU illn chcia.

Les stands que vous cherchez se trouvent dans Ie > Standuri1c pc care Ie cauta1i sc atl~1 in
pavilion numero 5. paviliollul numaru! 5.

Les specialistes de la publicite ont prepare > Specia)i~tii in pubhcitatc au prcgtltit rnai
plusieurs catalogues de cette exposition, dans multc calaJoagc ak acestei cxpozitiL in
lesquels ils infonnent Ie public de tous les details. care ci otera pUblicului toate detalii1c.

Les organisateurs de la Foire du Livre ont dit > Orgallizntorii Tiirgului de Carte au SPLlS Cil
a
qu'elle fennerait demain 19 beures. sc va inchide miiinc la ora 19.

Cette entreprise fait de la publicite. > Accasla intrcprindere i,~i face pubJicitatc.

Completati propoziliile in Iimba franceza:

Cine a rostit discursul din timpul intrunirii - Qui a prononce > k dis(ollr~ pendant notre
noastre? >r~uni{)n?

Ai vizita eu mine Targullnterna~ionalBucure~ti? - Visiterais-tu avec moi > Ii.! roirc JntcllliltiolliJlc
de Bucarcst?

Mai mu[~i specia[i~ti vor participa la acest congres - Plusieurs >sp~cialistcs>paI1iciperontace


international din Europa. >(:ongr~s international > dTurope

Pub[icu[ considera eli standul nostru este - > Le pllblJC trouve notre> stand Ie plus
eel mai modem din tot pavilionul. moderne dans tout> Ie p'lvil/on.

Am deschis mica noastri expozitie - > Nous avons Ollvcrt notre petite exposition
la (ora) 11 fix. a II heures >prcciscs.
Cred (Gasesc) ea la televizor sunt - Je > trouve qu 'a la tele i[ y a trop
prea multe reclame. de >publiciIC.

lata cataloagele [a dispozitia dumneavoastra, - Voila> ks catalogues a votre >dispositioll,


folosili-Ie, Vii rog! servez-vous-en, s'il vous plait.

Publicu[ a aplaudat-o indelung pe aceasta - > Lc public a longuement applaudi eette


mare aetrita. grande actrice.

tn ce domeniu ai avut un succes? - Dans que[ > Jornaincas-tu remportt un succes?

Cine a Iacut reclama acestui artico[? - Qui >a fait Ja puhliCltcde eet article?

Ne-am dus la receptia al card organizator a fost - Nous nous sommes rendus,a la reception
directorul Targului International. dont > l'orgal1JSilteuretait Ie directeur de
la Foire Internationale.

Personalul ne-a infonnat eli expozitia va fi inchisa - Le personnel nous >a infonnequ'on
la ora 18. > fermcrait I'exposition 18 heures. a
Cititi propozitiile in limba franceza care urrneaza ~i incercati sli retineti forrnele verbelor serise eu
caractere ingro~ate ~i tradueerea lor in limba romana:

Si j'avais participe ace congrcs I'annee passee, - Daca a~ fi participat anul trecut la aeel
j'aurais prononce un diseours. congrcs, a~ fi rostit un diseurs.

Si tu avais visite la foire hier avec nous, - Daca ai fi vizitat ieri targul impreuna eu
lu aurais vu des expositions interessantes. noi, ai fi vazut ni~te expozitii interesante.

Si nous avions travaille a l'eeok, nos parents - Daca am fi lucrat la ~coala, parintii noWi
auraient !fte plus satisfaits de nous. ar fi fost mai multumiti de noi.

Propozitiile anterioare prezinta eel de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale.

lata schema eelui de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale:

propozitie subordonata propozitie principaJi}


Si ..L plus-que-parfait conditionnel passe

Co ndirionale Ie din aeeasta schema exprima ipoteza in freel/t. Condiria nu a plllutft indeplinita ~i
de aceea aeliunea din principala Nil s-a plltlll rea/izu. Acest tip de propozi!ii condi!ionale se
rapvrteaza la trecut ~i nil are nimic de-a face cu prezentul.

Vom exersa cel de-al treilea tip de propozitii conditionalc limitandu-ne la folosirea verbelor care se
conjuga eu auxiliarul "avoir" la timpurile compuse. Tradueeti in limba romana propozitiile care
urmeaza:

Si tu avais ete a Paris la scmaine dernierc, > Daca <Ii fi f()~! Ia,Paris s;lplinn;lIlil tn:culil,
tu aurais pu participer a notre reunion. ai fi putut piu1icipa la il\trul\irca noastr.'!.

Si on avait ouvert Ie magasin un peu plus tot, > Daca magazinul s-ar fi deschis putm mai
nous aurions fait nos courses. de\ reme. ne-am fi nleut cumparaturilc.

Si vous avicz ete mcilleurs dans ce domaine. > Dacil ati /1 tost mal blllli in arcst dOlT1cniu,
vous auriez etc de(s) grands specialistcs aslazi ati fi t'ost (ni~tc) marl specialt~li.
aujourd' hui.

S'il n' avait pas rou Ie si vite, iIs n 'auraient pas > Dac;1 cl 11\1 ;If ti circular a~i1 Je repcde.
eu eet accident. ci nu ar fl ;IVLlt <Jcesl accidcnt,

S'ils avaient travaille dans la publicite. > Daca ci ar fi IlIC1"<11 in puhlicitatc, 111i-I11' fi
ils m 'auraient donne de beaux catalogues. Jat calaloagc frulJloasc.
In propozitiile urmatoare aveti posibilitatea sa aplicati regula formarii celui de-a} treilea tip de
propozitii conditionale. Completati eu verbele la forma corespunzatoarc propozitiilc Ulmatoare in
[imba franceza ~i apoi cititi-Ie eu voce tare:

Daca ai fi participat ieri la intrunirea noastra, - Si tu > ,lvai~ panicip6 a notre reunion hier,
I-ai fi gasit foarte simpatic pe principalul tu >aurai~ twu\,\-; notre exposant principal
nostru expozant. tres sympathique.

Daca secrctara ta nu ar fi inchis fereastra din birou, - Si ta secretairc >n 'avait pas ferme la
nu ar fi fost atat de cald aiei. fenctre dans Ie bureau, il >n '~Ul'ait pas fail
si chaud ici.

Daca a~i fi rostil discursul saptamana trecuta, - Si VOllS >avicz prollonccle discours la
intreaga asisten~a v-ar fi aplaudat, domnule. semaine derniere, Monsieur, tout Ie public
vous >aurait aJlplalldi.

Daca aceste cataloage ar fi fost mai bune, - Si ces catalogues >avaicnl de meilleurs,
rcclama noastra ar fi avu! mai mult sucees notre publicitc >auralt rcmportc un succes
(un succes mai mare). plus grand.

Trecem acum la ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veti regasi toale
problemele pe care Ie-am prczentat pana aeum. Traduceti in limba franccza propozitiile care unneazii:

In cc domeniu sunteti specialist, domnule? > Dans qud dOlnJinc ~ICS-\'OU~ sp~cialistc,
\:1on~icl\r'>

Persoana care face publicitatea acestui catalog > L '[WIl1Il1C qUI (ilit hi J1L1hliclt~ dc cc
are talent. cata loguc <I du talcn1.

Lasa-I sa piece in Africa. > Lai"~c-k partir ell A tiique.

Directorul nostru ~i-a rostit discursul despre rolul > Notre Lhrcctcur <I prOI\OIH;C SOil discour~ au

Targului International in Europa. sujcl till nilc de Ia Foirc Intel1\<ltiona1c en


Europe.

Pavilionul se inchide la ora 20 fix. > On fermc Ie pavill()I1;1 20 (hcurcs) pn:'ciscs.

Daca am fi partieipat luna trecuta la congrcsul > Si nOlls aviol1s p<lrtiL ip~ k mois Jcmier au
mcdiciJor, am fi avut oeazia sa eunoa~temni~tc eOl\gr~~ de Jlh':dcClIb, noLiS allril)JlS cui' occasion

speeiali~ti rcnumiti. dc cOllnaitrc des sp":ciallstcs celebres.

Gascsc plictisitoare aceasta intrunire. > Je t!'Ouve (cttc l\;UnlOll cnnuyantc.

Organizatorii nu mai au bani la dispozitie. > Lc.' org<llllsalcur~ 11 \Int plus d' argent
it kur dispositioll.

Expozantul dumneavoastra nu facea > Volre cxposant lie (aisait que


decat publicitate. de b Pllblicitc

Publicul s-a dus la eeremonia de deschidere > Lc puhlic s'est renJu ;lla c0r(~monic

a expozitiei. d'ouvcrtLirc d~ l'exjJositioll.


LECTIA 15 PARTEA A nOUA

A in primul exercitiu destinat rccapitularii. revenim asupra catorva numcrale cu valoare de


adjectiv.

Complctati propozi~iile de mai jos ell unnatoarele numerale ell valoare de adjectiv:
I. treize 2. quatorze 3. quinze 4. seize
5. dix-sept 6. dix-huit 7. dix-neuf 8. vingt

9. vingt et un ] O. vingt-dcux 1]. vingt-trois

Astazi suntem in 18 septembrie. - Aujourd'hui nous sommes Ie> dlx-huit


scptembre.

In pavilionul nostru exista 15 standuri. - Dans notre pavilion il y a> quinzcstands.

Suntem 20 care mergem la eongres. - Nous sommes > villgtqui allons au congrcs.

Marie are 23 de ani. - Marie a > vingt-troi~ans.

Pe 17 martie s-a deschis 0 noua expozitie. - Le > dix-st:ptmars on a ouvert une nouvelle
exposition.

La ora 19 fix avem 0 intrunire la club. - A> dix-ncufheurcs precises nous avons
une reunion dans notre club.

Unde sunt acele 13 cataloage pc care - Ou sont ces > trci7ccatalogues que je
!i Ie-am dat? t'ai donnes?

La 14 ani Pierre a inceput sa cimtc - A l'age de> llll<ltorzcans, Pierre


la chitara. a commence Ajouer de 1a guitare.

De 16 ani locuim la ~ara. - Depuis > scizt:ans nous habitons ~


la campagne.

- >Vingt et deux font >vingt-dcuh

Nu am decat 21 de franci. - Ie n 'ai que> \ ingt ct un francs.

B. in urmatorul exercitiu yeti recapitula eonjugarea verbului "finir" la toate timpuriie pe care Ie
eunoa~teti. Acesta este un verb rcgulat de grupa a II-a, grupa ee cuprindc verbele eu terminatia
,,-ir" III infinitiv. Compieta~i propozitiile in limba franceza care urmeaza:

Mai intiii trebuie sa-mi termin treaba. - D'abordje dois >finirmon travail.

Terminam repctitia ~i mergem aeasa. - Nous >ti1l1ssons la repetition et nous allons


Ii Ia maison.

Targul s-a inchis ieri. - La foire >" filllhicr.

Directoru1 tocmai ~i-a incheiat diseursul. - Le direeteur >vicnt de finirson discours.

Ne vom termina repcde ocupatiile zilnice - Nous > fi rl i ron s vite nos occupations
~i yom fi liberi. quotidienncs et nous serons libres.

Terminati eu cearta! - > Finlsscz votre dispute!


A~ termina eu pUiccre, dar nu ~tiu cum. - Ie >tlllirai~ volontiers, mais je ne sais pas
comment.

Daca iti vei tennina tabloul, il voi cumpara. - Si tu >finls ton tableau je l'acheterai.

Daca ti-ai tennina repede cartea, a~ citi-o - 5i tu >fiLllssais bienlat ton livre, je Ie lirai
cu plaeere. avec plaisir.

Daca. ai fi inceput sa cite~ti acest roman - Si tu avais commence i\ lire ce roman


poli~ist ieri,azi I-ai fi terminat. policier hier, aujourd'hui tu >['aurais fini.

Cind am terminat ce aveam de !acut, - Quand >j'avais filli ce que j'avais i\ faire,
am ie~it din easa. je SUIS sorti de la maison.

C. Traduce(i in Iimba franceza propozitiile unnatoare:

Totul s-a sTar~it eu bille. > Tout a bien tl111.

Vacanta inecpe prea tarziu. > Lcs vacanccs COlllllll'IlCcnt trop tanl.

Fiica mea are 15 ani. > :'1a ti lie a quinze 'Ins.

Ciiti ani are aeest regizor? > Cc mdtcul" en sccne, Ljud ;"lgC a-t-i!')

Este prea devreme pentru mine. > ('cst tmp ttll pour 1l1()J.

Cat fae zeee plus treisprezece (10+ 13)? > Comblcn font dix ct l1'ci7.c','

Ce zi este astazi'! > Qucl jour S01l11l1cs-nous aUJourd'hui?

Suntem 18 la masa. > Nou~ ~OmJl\LS dix-I\llit a table,


La varsta de cinci ani el ~tia bine > A I'age de cinL] ans il smail !'lien lire.
sa eitcasea.
Cititi substantivcle noi ~i retineti traducerea lor in limba romana:

I'hotesse (f.) > f lote~l - insotitoarea (angajll.tll.


unul targ sau a unci
expozitii pentru relatii
eu publicul)

Ie prospectus > rIO pRpspckttTsl - prospectul

Ie programme > riO pRogRam] - programul

Ill. conference > [Ia kilfcRiis] - conferinta

I'instant (m.) > rlesta] - c1ipa; momentul

I'agenda (m.) > flajcJal - agenda

Ill. succursale > [Ia sUkURsall - sucursala, filiala

I'avantage (m.) > [Ia..-iitaj] - avantajul, profitul,


folosul

l'inconvenient (m.) > [Ickovenia] - inconvenientul,


dezavantajul; piedica

Ill. cooperation > ria koopeRasiil] - cooperarea, colaborarea

Ill. possibilite > rta posihilitE] - posibilitatea

Pentru a invata mai u~or substantivclc Doi, repetati-le intr-o alta ordine:
~
Ill. succursale > ria sUkURsal] - sucursala, filiala

Ill. cooperation > rIa h1opcraslii] - cooperarell., colaborarea


.... ...
....,.. r. ~
I'instant (m.) > rlesta] - clipa; momentul

4 I'avantage (m.) > [Iaviitaj] - avantajul, profitul,


-, . folosul

l'hotesse (C.) > [Iotes] - gazda; oaspetele;


angajata unui targ (unci
expozitii) Ill. relatii
eu publieul

Ill. conference > fI,1 kM"ERibl - conferinta

Ill. possibilite > rIa posibilitE] - posibilitatea

Ie programme > [10 pRogRam] - programul

I'agenda (m.) > fJajcdal - agenda

I'inconvenient (m.) > [Ickovenlii] - inconvenientul,


dezavantajul; piedica

Ie prospectus > riO pRospEktUs] - prospectul


Cititi unnatoarele propozi~ii in limba franceza in care au fost introduse cuvintele noi:

Si vous voulez savoir quelque chose. vous pouvcz - Daca vreti sa atlati ceva, puteti sa va adresati
toujours vous adresser a une hOtesse. oricand unei angajate la relatii cu publicul.

Voila un prospectus avec Ie plan de tous les stands - lata un prospect eu planul tuturor standuri
et les noms de tous Ies exposants. lor ~i cu numele tuturor expozantilor.

Qui pourrait nous dire quel est Ie programme - Cine ne-ar putea spune care este programul
de cefte conference? acestei conferinte?

Un instant! Je Ie trouverai tout de suite. - 0 clipa! 11 voi gasi imediat (indata,


numaidecat).

Je dois verifier ('heure et Ie lieu de notre - Trebuie sa verific in agenda ora ~i locul
rendezvous dans mon agenda. intalnirii noastre.

Nous avons I'intention de creer une succursalc - Intcntionam sa infiintam 0 sucursala


de notre cntreprise en Asie. a intreprindcrii noastre in Asia.

Nous avons travaille ensemble, ce qui presentait - Am lucrat impreuna, fapt care a oferit
des avantages exceptionncls. avantaje extraordinarc.

Quels sont les inconvenients de nos projets - Care sunt dezavantajele (dificultatile)
communs pour I'avenir? proiectelor noastre de viitor?

Nous avons eu du mal a trouver Ies possibilitCs - Ne-a fost greu sa gasim posibilitatile de
de la cooperation. cooperare.

Va prezcntam diteva constructii care au aparut in propozitiile anterioare:

tout de suite > [tutslJit] - imediat, numaideClit, indata

avoir du mal a... > r<l\'''a:R JU mal <11 - a-~i da osteneala sa ... ;
a-i veni (a-i fi) grcu sa...

presenter des avantages > rpRcziite dcsav;itaj/ - a prezenta. a oferi avantaje/


(des inconvcnients) due kovcnia1 dezavantaje (inconveniente,
grcutati)

creer (une succursalc) > [kREE1 - a jnfiin~a. a crea 0 sucursala


(0 filiala)

verifier (quelquc chose) > rvcRifiEl - a verifica. a controla, a revizui

~i adjcctivele unnatoare:

commun > fkome1 - coroun, general, obi~nuit

commune > [komUn1 - comuna. generala, obi~nuita

exceptionnel, exceptionnellc > rEksEpsionEl] - exceptional, exceptionala


In exercitiul urmator yom introduce substantivele, adjectivele ~i constructiile noi. Traduceti
propozitiile'in limba romana:

Jc reviens dans un instant. > :\1:1 in(orc pC~lC 0 clip;1 (imc(!Jat),

Le programme que vous aviez prepare > Progr<lIllLll pc carc l-;lti prcgatir a ["osl
a ttc cxceptionncl. c,\ ("cp1 1011 ,11.

Cette hotesse m'a aide a trouver un stand > Accasta <l11!!iljata a t;i.r!!ului Ill-a :l.llltat
que j'avais longtcmps cherche. Sil gasc,c un stand pc (,";In; I-am caul,]{ ll1ult timp,

Dans notre vie commune il y avait beaucoup > III ex i,tenta Iloa~tra COll\ll!1a existau Illultc
d'inconvenicnts. neajulburi

Sur ce prospectus vous voyez Ie projet de notre > Pe ac~',t prospect \'eckti proieetu I sueursa lei
succursale que nous voudrions creer en Afrique. pc c<lrc am \Tca "I (\ inti in1<1rn ill A tl"lC<l,

Avcz-vous du mal a Caire une bonne publicite > Va str,ldui\i sa I";\("cti (l rcc!amil bUlla
de vos produits? produsc1ur vO<ls(rc',)

Quels avantages presenterait notre cooperation? > Cc iI\',IJ1I<lJc ar prezcllta cO!<Iborarca lWilstra'.'

II a veri fie dans son agenda I'heure de son > EI a veri ticat III agclllLi ora int;ill1lrll l'Ll

rendez-vous avec un exposant. un l'x]wz:lnt

Nous ne voyons pas de possibilites de nOllS > Nu \"t'dl'm Ilici (l )l()sihilitatl' sa Ill' ullccm
rendre a ce congres enAmerique. 1<1 ilCl'~t c(ltlJ:!r.:~ 111 America.

Completali propozitiile in Iimba franccza:

Cazul dumneavoastra, domnule, este un caz - Votre cas, Monsieur, c'est un cas
ex cep!i onal. c,
> LL'Pf10J\l\l' l

A trebuit sa verific in prospect unde sc afla standul - J' ai dfi > \ C:r1 ficr dans> Ie prospect LJ sou
dumneavoastra, domnule. se trouvait votre stand, Monsieur.

Nu vad niei un avantaj in aceasta colaborare. - Je ne vois aueun > <1\ dntage a cette
> e(J()pC:l'ati(\I\

Dimpotriva, ea nu prczinta decat inconveniente. - Au contraire, elle ne > pr0selltc que des
il1L:Oll\'l't1Icnls,

Gazda ne-a dat programul eongresului. - > L 'I\i">{cssc nous a donne> Ie progrilll1me
du congres.

A~teapta 0 c1ipa, 0 sa fac imcdiat - Attends> un in~t<llli .Ie V<lIS lime> tout de
ceea ce imi cen. '\lilece que tu me demandes,

Mi-am scris in agenda nume1e accstui expozant - rai ecnt dans mon > agcndale nom de eet
~i data confcrintei. exposant et la date de la >c('nfcrencc,

Consider ca avem nevoie de doua - Je trouve que nous avons besoin de deux
sucursale in Europa. > succursalcs en Europe.
V-am verificat posibilitatile ~i ered ea putem - > j" ai v6/"i fi~vos possibilit~s et je crois que
incepe luerul impreuna. nous pouvons commencer Ie travail
>COJllIllUll.

Ne-a fost greu sa infiintam intreptinderea - > Nous avom <:u tiu III a I a creer notre
noastra din America. entreprise en Amerique.

Este timpul sa ne intoarcem la gramatica. In continuarc ne vom ocupa de al III-lea tip de propozitii
condilionale. De data aceasta yom unnari diteva verhe care necesita folosirea auxiliarului "etre" la
timpurile compuse. Va reamintim modul de formare a propozitiilor conditionale:

propozitie 5uhordooatil pmpQzitie prjocjpala


Si + plus-que-parfait conditioonel passe

Cititi propoziliile unnatoare in limba franceza ~i retineti traducerca lor in limba romana:

Si je m'etais disputee hier avec mon mari, - Daca m-~ fi certat ieri cu sotul meu, el ar
il serait parti pour toujours. fi plecat pentru totdeauna.

5i tu t'etais reveille un peu plus tOt ce matin, - Daca te-ai fi trezit putin mai devreme azi de
tu ne serais pas venue en retard. dimineata. nu ai fi intarziat.

Si tu etllis venu chez moi bier, tu aurais - Daca ai fi venit ieri la mine,
reocootre Paul. I-ai fi cunoscut pe Paul.

Si nous etions reotres bier avant 8 (huit) heures, - Daca ieri ne-am fi intors inainte de ora opt,
ils nous auraient attendus. ei ne-ar fi a~teptat

Completati propozitiile in Iimba fraoceza cu forma corespunzatoare a vcrbului. Fiti atenti la alegerea
verbului auxiliar ~i la acordul participiului trecut:

Daca ai fi mers cu noi sambata trecuta intr-un - Si tu >~t;m JI1l'\: avec nous samedi demier
local de noapte, te-ai fi distrat dans une boite de nuit, tu >k SCl'ais
din plio (pe cinste). bIen <JfnLISCC.

Daca in cursul ultimei vacante ne-am fi dus - Si oous > !lOUS aiolls rendus pendant les
in Africa, am fi participat la un congres vacances dernieres en Afrique, nous
al medici lor. a
> auriolls partici)1(' un congJes de medecios.

Daca ati fi coborat la Gara Centrala, v-am fi - Si >\'ous l'tio dcs,'cndusa la Gare Ceotrale,
insotit la hotel. >!WUS \'()\l~ mlrl'OIlS <lccompagncs a "hotel.

Daca baiatul tau ar fi fost atat de bun in acest - Si ton fils >:t\'ait'0t': si fort dans ce
domeniu, ar fi avut succese de multa vrcme. domainc, il >aurillt rcmpllrtc des succes
depuis longtemps.

Daca tu ai fi venit la acea intilloire la Paul - Si toi, tu >Uais ,"Cll11 a cette rencontre chez
de duminica trecuta, eu a~ fi plecat imediat. Paul dimanche dernier, moi,je >scrais
partie tout de suite.

Daca a~ fi fost mai tanar, - Si j' >aval~ et6 plus jeune


m-a~ fi insurat Cll tine. je >lllC scrais mari~ avec toi.
in ultimul exercitiu al aeestei leetii ve~i reeapitula problemele de gramatiea ~i de vocabular prezentate
mai sus. Traduce~i in limba franeeza propozitiile unna1oare:

La Bucure~1i am intalnit c,iliva expozanli care > A Buearcst "'" ai rCllcontrc plu~leurs cXpoS,lJlb
participasera la Targul International de Calie qui <I\'alcnl panic-ipe ,,! la Foirc Intcrnationalc
dinAfrica. du Ii\ rc en Afrique,

Nu mi-a fost greu sa gasesc standul vostru, > Jc n"\1 pas ell du m,lI :1 trom,cr votrc ~tand,
pentru eli angajata targului m-a ajutat imediat. parce que I' h(itc~se 111 'a tout de suite aid':.

Ce avantaje ar oferi aceasta >Quds a\anlages prc~ellterajt cette

cooperare? coopcration')

Trebuie sa se faea publicitatc > Jl t~llIt faire de iJ pubIICI!C.

Nu intrevcdem posibilitatea creani unei filiale > NOlls Ill' voyons pa~ la possibililC de crl'cr
in Africa. Line sllccursak en A friquc.

Trebuie sa verifieam programul eomun de lueru > 11 faut v':rifier Ie' progr,J1nmc commun
al speciali~tilor no~tri din Europa. du travail Jc nos s)ll\:i,i1istcs cn Europe.

Congresul nostru nu a nccesitat nie1 un fel >Nolrc congr0s n',1 c:\lge aUCUlle puhlicitc;
de publicitate; toata lumea I-a considerat rollt lc mondc lc tf(l\l\',lit
extraordinar. exccptiol\1\c I.

Ne dusesem la pavilion, unde directorul a rostit > N ous nOLiS .;ricons rcndus all pavilion. OU
un discurs. Ie dirccteur ;1 pr0110I\CC un discOllr~.

Peste 0 c1ipa, la ora J 0 fix, va avea loc conferinla > Dans lIl1 iIlSLll\t, it 10 heures prccises, allfa
eu organizatorii expozitiei noastre. lieu la ((ll1t\:rl:11CC a\ I:C les organisatcurs
dc notre cXj1lJsltioll.

Nu ne-am fi dat acordul pentru aceasta colaborarc > NOLlS n' aUri'\lb pas de d'accord pour cdtc
acum un an, daca ea ar fi prezentat prea multe coopC'ratwn II y a un ;1Il, si die ava it
deza vantaje. prc:scllte trop J' lIleOlI\'cnicnts.

Impartiti imediat prospecte ~i cataloage > DOllna tollt de suite des prospectus et des
publieului ~i dati-i infonnatii des pre tot eat;J1ogllcs au puhlic l't IIlfOnllCZ-1c de tout.
ee-I intereseaza, va rog! s'il vous plait'

Daca intreprinderea dumncavoastra ar fi avut > Si votrc c-Iltrqmsc avalt eu unc mcillcure
o reclama fiai buna, ati fi avut mai publlCit0, \ ous illll'ie7 rell1por10 un sllcc2~
mult Slicees. Jllll~ grand.

Daca ti-ai fi notat in agenda ora exacta a acestei > Si tll avais enit Jal1~ ton agenda I'hcure
intruniri, nu ai fi venit eu intarziere. pr0cise de cette r(:lllll(1l1. tu Ill' Sl'ralS pas
venuc CIl retard.

Daca ai fi inchis bine u~a, nimeni nu ar fi > Si lu i1\"ai s bicn ferlll': la porte, pcrsonnc
intrat aiei. lie ser;\it Cllt!'': ici,

Toate eartile din domeniul care te intereseaza iti > Tou~ le~ livres du dllmainc qui t"inkresse
stau la dispozitie. sont <'I ta di~tl<lsiti('11

A!? vrca sa ~tiu'la cc ora inehidcti acest pavilion. > Je voudrms savolr ;\ qucllc heme vnus
fl'nnC? Cl' pavi Iloll-ci,
Ca de obicei, am lasat la urma exercitiul fonetie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte in
care se repeta acela~i sunet:

i "{II - la fuire, avoir du mal, vair

I(I] - Ie congres, la reuniQ1}, Ie pavilion, prononccr, a 13 disposItion


[;i] - Ie stand, l'exposant, en Afrique, I'avantage, la confer.cnce

Ie] - infonner. I 'instant. I 'inconvenient, comm.un,l'agc.nda

Ie1 - Ie congr~s, Ie prospe.ctus, exccptionncJ

rq - Ie public, la publicite, )'ouverture, la sl1ccursale, Ie prospectus, commune


lui - Ie discQUfs, 1'Q11verture, ouvrir, tout de suite

l.il - I'agenda, I'avantage

Igl - Ie congres, I'organisateur, Ie catalogue, Ie programme

[ll - Ie ~ongres, Ie public, Ie dis~urs, Ie catalogue, Ie prospectus, la l:;.onference, la sUJ<l:<ursale,


reer, l'inconvenient

III - Ie pavilIon, la fllIe

r:-1 - Ja pubhc.itt, Ie spcJ:.ialiste, Ie di.s.cours, la pos.sibilite, partiJ:.iper

[71 - I'organisateur. l'cxposant, l'Asie, precise


RECAPITULAREA LECTIEI
, 15

15.1. in aceasta lec~ie ati intalnit constructiile:

a dix heures preciscs - la (ora) 10 fix

A la disposition - la dispozitia ...

dans Ie domaine - in domeniul

faire de ia publicite - a face publicitate, a face rcelama

faire la publicite de ... - a face publicitatea, a face reclama (unui


produs etc.)

participer a... - a participa la; a lua parte la ...

trouver (quelqu'un, quelque chose) - a gasi (pe cineva, ceva)

tout de suite - imecliat, indata

presenter des avantages - a prezenta, a oferi avantaje


(des inconvenients) (dezavantaje, inconveniente, greurati)

avoir du mal a... - a-~i da osteneala sL., a-i fi greu sa ...

15.2. in aceastii leerie am introdus verbul neregulat "ouvrir'Tuvri:r] - "a deschide", care se conjuga
astfel:

j'ouvre nous ouvrons

tu ouvres Vous ouvrez

il. el\e, on ouvre ils ouvrent

La timpurile compuse, verbu) "ouvrir" se conjuga cu auxiliarul "avoir". Participiul trecut


("participe passe") allui "ouvrir" este "ouvert" fuvE:r]:

passe compose

rai ouvert nous avons ouvert

tu as ouvert v()us avez ouvert

ii, elk, on a ouvert ils, eUes ont ouyert

futJlf simple

j'ouvrais j'ouvrirai
coodjtjoooe! present conditioon'! pas~

j' ouvrirais j'aurais ouvert

plus-que-parfa;t

j'avais ouvert ouvre!

ouvrons!

ouvrez!
15.3. 1n cursu) acestei leetii am prezentat modul de formare a celui de-al treilea tip de propozitii
conditionale:
propo];,;e subordonata propClzitie prjncipal3
Si + plus-quc-parfait conditionncl passe

Rcrineti eli at lTei)ea tip de propozirii eondi!ionalc se raportcaz3 la un moment din treeut; atclt
ipoteza exprimata In subordonata. cat ~i aqiunea din principala nu s-au realizat. Dc exemplu:

Si tu avais etc avec notiS chez Paul, - Daca ai fi venit c4 noi la Paul acasa,
tu te serais bien amusee. te-ai fi distrat pc ~inste.

Si nous etions partis pour Paris bier soir, - Daca am fi p1ccat de ieri seara la Paris,
aujoun.1'hui nous y serions arrives. astiiZi am fi ajuns (aeolo).

Nu uita~i sa aplicali regula aeonlului partieipiului treeut ("participe pass{') at verbului eu


subiectut propozitiei In eazullo care vcrbul se conjuga cu auxiliarnl "etre". De exemplu:

Si je m'ctais leve.e...plus tot, nous serious - Daea m-a~ fi trczit mai devremc, am fi
parties ensemble. plecat impreuna.

(ie = feminin singular

naus = feminio plural)


TEMA PENTRU ACASA 15

A Traduceti propozitiile urmiHoare in hmba romana:

I. Si tu avais particip6 au congres de m6decins en Afrique, tu aurais eu I'occasion de


connaitre plusieurs specialistes de ton domaine.

2. Je ne trouve pas cette exposition exceptionnclle.

3. Avcz-vous deja visite la Forre lntcrnationalc de Bucarest?

4. Tu as ouvert la fcnetre? TI faut plutot la fermer, il fait tres froid.

5. Si nous etions partis avec vous pour Paris, nous nous serions tres bien amuses.

6. Veri fie dans ton agenda l'heure precise de notre reunion!

7. La publicite de nos produits en Europe couterait trop cher.

B. Traduceti propozitiile urrnatoare in Iimba franccza:

I. 0 c1ipa, va rog! Trebuie sa-mi notez in agenda nume1e celui care expune la acest stand.

2. Daca at! fi infiintat sucursala din Africa acum un an, ati fi avut un mare succes pe acea
piata.

3. Aceasta cooperare nu prezinta nici un fel de avantaje pentro noi, din contra, prezinta
mai degraba dezavantaje.

4. Estc ideea noastra a tuturor.

5. V-ar fi fost gn:u sa organizati un congres a1 medicilor, aveti prea putmi bani la dispozitie.

6. Trcbuie sa verificam. Este un caz exceptional.

7. Publicul a considerat discursul tau plictisitor.

C. Rescrieti propozitiile de mai jos corectand gre~c\ile:

I. Ce pays participe de la Foire Intcmationa1c de Bucarcst.

2. Ie suis fort dans cettc domaine.

3. Si ttl t' avais rendu en Afrique, j' aura is parti avee toi.

4. Nous avons du mal de creer notre succursale.

5. Ie Ie trouve qU'il cst sympathique.


LECTIA 16 PARTEA INTA1

Ca de obicei, incepem aceasta lectie cu 0 recapitulare a materialului prezentat in cadrullec!iei J 6 din


cursul "Franceza pentru inccpatori":

A Introduceti unnatoarelc fonnule de pohtete in propozi!iile in hrnba franceza:

I, bonjour 2. bonsoir 3. bonne nuit 4.salut

5, au revoir 6. a demain 7. abientOt 8. ya va?

9. ~a va 10. merci J I. Pardon

'-am spus "buna ziua" vecinei mele. - 1'ai dit > "honjour" a rna voisine.

Multumesc mult pentro carte. - > ~1crci beaucoup du livre.

Mil due imcdiat la culcare, noapte buna. - Je vais tout de suite au lit, >honnc nuit!

Buna sear a, a~ dori sa vorbesc cu Paul, - > B(\n~oir, je voudrais parler avec Paul.

Vei veni maine? Atunci, pe maine! - Tu viendras demain? Alors, >;1 t!clnain!

Salut, batrane! Cc mai faci? - > Salut, mon vicux! >(:'1 \"a?

Nc VOID vedea peste cateva ziJc, A~a ca, - On se veITa dans quelques jours. Alors,
pe curand! >;\ hicntl)t!

Voi veni intr-o buna zi. La revedere! - Je viendrai un jour. >Au rcvoT1~

Ma seuzati, doamna! Ati putea sa rna ajutati? - > Pardon, Madame. Pourriez-vous m'aider?

Eu sunt bine, dar tu? - Moi, >p v[~ et toi?

B. Traduceti in limba roman!! urmatoarele propozitii. Fiti atenti la fonncle pronumelor persona Ie
eu funqie de complement direct. Folositi filtrul ro~u:

Paul rna prive~te cu foaMe multa > P;\ulme reg;lrde a\'~c unc trc~ grand~

atcn!ie. atcnrioll.

Te vom lua ell noi. > N('ll~ " eJllmCl\erOIl~ avec n()ll~.

Tineam foarte mult la ei (1a ele). > Nou~ ks aimion~ bi.:n.

Te voi prezenta parin!ilor meL > Jc tc )lrc~ellfcrai ;l mcs parents.

Noi I-am condus la gara. > Nou,; ('a\'()n~ iICC011\l'agnc: il Iii garc.

Noi I-am gasit in gl'adina. > Nous I 'avol\~ trou\" dans Ie jardin.

Nu ~tiu unde sa va caut. > Jc nc ~ais pas (Ill vous chcrehc1".

Nimeni nu rna ascultii. > Pcr~()nnc 11~ 111 'l:coulc.


C. Traduceti propozitiile urmatoare in limba francezll, folosind forma corespunzatoare a
pronumclui personal eu funqie de complement indirect:

Noi i-am dat flori. > NtluS lui avon~ UOI\I1<" dl:s tleurs.

Vi-I prezint pe prietenul meu, domnule. > Jc vou~ prl'scntc !lWI\ ami, Monsieur,

Ni s-a vandut un bilet de clasa a doua. > On !lOllS a vendu un bilkl de secondc cla~sc.

Elle-a dat cateva carti. > II leur n dOl1ne quelques livres.

Fiullor Ie telefoneaza in fiecare dimincata. > Leur fib leur !clt~phonc lous Ies matins.

ji seriu 0 scrisoare lunga. > .rc lui ecris une longue Iettre.

Ei ifi aratii acest tablou excePtional. > [Is te 111ontrcl11 cc tahJcau exceplionncl,

D. Uneori se poate intampla ca intr-o propozitie sa existe doua pronume personale: un pronume
personal care inrocuie~te complementul direct ~i altul care inlocuie~te complementul indirect.
Amintiti-va ordinea lor in propozitie. Traduceti in franceza propozitiile de mai jos, inlocuind
complementele direete sau indirecte eu pronumc:

Ii dam mamei 0 fotografie. - > Nous clol\nons une photo a notre mere,
Ii dam asta acum. - Nous > la > 1uidonnons maintenant.

S0tul mcu mi-a dat un incl fromos. - >:\1on mari m'" donne un<: belle hague.

Sotul meu m! I-a dat cu ocazia ziJei mde - Mon mari > me> I' a donnee pour mon
de na~tere. anniversaire.

Le yom arata vecinilor no~tri - >Nt)[l~ 1l10l1trcmllS notre beau jardin


frumoasa noastra gradina. il l10S voisins.

Le-o vom amta cu pHicere. - N ous > Ie > leur montrerons volontiers.

Paul iti sene scrisori frumoase. - >Paul t'cerit de belles !cttres.

Paul ti Ie serie in fiecare zi. - Paul >tc>ksecrit tous lesjours.

E. Traduceti in Iimba franceza. Folositi fittrol ro~u:

Multumcsc pentru tot. > \1erci pour lout.

Pentru putin. > Dc rien.

Va invitam in aceasta seara. > Nous vous invitons pour cc soil".

E dragut din partea voastra, multumim. > eesl genti!. mcrci.

Vino maine pe la mine! > Viens chez moi dcmain!

Bine, atunci, pe maine! > D'<Iecord, a dcmain alors!

imi place mult cartea aceasta. Ai putea > raime bien ce livre. Pourrais-tu
sa mi-o dai mie? m<: k donner"

Nu pot sa ti-o dau deocamdata. > .Ie ne p<:ux pas Ie Ie d,'nner pour rinstant.
Citi!i substantivele de mai jos care constituic vocabularul nou al acestei
lec~ii ~i retine~i
echivalentele lor in limba romana:

la station-service > fla sta~iiiscR\ isl - bcnzinarie (care are


service auto)

Ie garage > [10 gJRaj) - garajul; service-ul

Ie carburant > flO kaRhL'R:il - carburantul

I 'essence (f.) - benzina; escn!a;


extractul

1c gazole > flO gU711l] - motorina

Ie distributeur > riO distRibUtO'Rl - pompa


(d ' essence) (de benzina)

Ie pare-brise > 110 paRbRiz] - parbrizul

Ie pneu > [10 pnO] - cauciucul

I'outil (m.) > jlutil - ullcalta, instrumentul

la piece de rechange > [Ia plCS dO ROs:1.il - piesa de schimb

Ie garagiste > rIO gaRajistl - mccanic

Ie vehicule > [10 vClklTll - vehicuJul, mijlocul


de transport

Cititi inca 0 data acelea~i substantive, dar in a\1a ordine:

l'essenee (f.) > fksib] - benzina; esenta;


extractul

Ie garagiste > flO gaRajist] - meeanic

la piece de rechange > [Ia PJl~S dO RO~ajl - piesa de schimb

Ie distributeur > [10 thstRihUtO:Rl - pompa


(d'essence) (de benzina)

Ie carburant > flO kaRblJR:il - carburantul

la station-service > I la stasio~ERvb 1 - benzinarie (care are


service auto)

Ie pare-brise > [10 paRhRi7] - parhrizul

I'outil (m.) > f1uti] - uncalta, instrumentul

Ie garage > riO gaRajl garajul; service-ul

Ie pneu > [lOpnOl - cauciucul

Ie vehicule > [10 vcikUll - vehiculul, mijlocul


de transport

Ie gazole > [10 ga7nl] motorina


Citi!i propozitiile de mai jos in care am introdus substantivele noi ~i fiti atenti la tradueerea lor in
Iimba romana:

Y a-t-il une station-service pres d'ici? - Exista vreo benzinane pc aici (prin zona)?

Ma voiture est en panne, alors je dais - N1a~ina mea este in pana, a~a ca trebuie
la transporter au garage, sa 0 due la service.

Arretez-vous devant ce distnbuteur (d'essenee)-Ia! - Opriti-va in rata acelei pompe (de benzina)!

L'cssence ordinaire et Ie super sont deux - Benzina obi~nuita ~i bcnzina super sunt
types de carhurant. doua tipuri de carhurant.

Les voiturcs Diesel consornment du gazole qui - Ma~inile (ell motor) Diesel consuma
est un earburant moins cher que I' essence. motorina eare este un carburant rnai ieftin
deeM benzina.

Qui est-ce qui distribue de I'essence? - Cine distribuie bcnzina?

Mais les voitures A essence sont mains - Dar ma~inile pe benzina sunt mai ieftine
ehcres a l'achat. la eumparare.

Je devrais bien nettoyer Ie pare-brise de ma voiture. - Ar trebui sa-mi curat bine parbrizul ma~inii.

Avant de partir, je voudrais verifier - Inainte de a pleca, a~ vrea sa verific


la pression des pneus. presiunea cauciUCUlilor.

Pour r~arer rna voiture, j'ai besoin d'outils. - Ca sa-mi repar ma~ina, am nevoie de unelte
(de seule).

Est-ce que tu sais au je pourrais achcter des pieces - ~tii cumva unde a~ putea cumpara ni~te
de reebange pour rna petite Fiat? piese de scbimh pentru Fiatul meu eel mie?

L 'essence sans plomb est un earburant pour - Pentru care tip de ma~ini este

quel type de voitures? benzina rara plumb?

Je dis au garagiste: "Faites-moi Ie plein, - 1i spun vanzatorului (de la garaj): "Faceti-mi


s'il vous plait". plinul, va rag!"

Retineti urmatoarele expresii:

ctrc en panne > rEtR lipan] - a fi in pana; a avea 0 pana


(dc caueiue); a fi stricat,-a

fairc Ie plein > rn::R IOplel - a face ptinul, a umple rezervorul

Ie type de, .. > rIO tiP dO] - tipul de ... ; marca de ... ; felul de...

a I'achat >rahsa] - la eumparare

la voiture a essence > f la v"atUR a c~iis] - rna~ina pe henzina


la voiture Diesel > Iia vl.atUR (lJr;zell - ma~ina (cu motor) Diesel

I'cssence ordinaire > [k~ih oRdiIlE'J~l - benzina obi~nuita

Ie super > [1(hUpE,R] - benzina super

I'essence sans plomb - bcnzina rara plumb

la pression des pncus > [Ia pRLiii de pl101 - prcsiunea cauciucurilor

Re~ine1i eateva vcrbe noi care au legatura cu subicctulleqiei noastre:

distribuer (I' essence) - a distribui, a vindc,


a pompa (benzin a)
consommer > [ki\some] - a consuma, a folosi
reparer > [rcpare] - a repara, a drege, a indrepta,
a coreeta
nettoyer > [nl't'-air] - acuriit a

Toate aces/I! verbe sunt verbe regulate de grupa l.

Verificati dacii ati retinut materialul lexical prezentat pana acum citind propozitiile de mai jos ~i
traducandu*le in Iimba romana:

Y a-t-il de I'essence sans plomb a votre > (E,i~ta) .\\'C'I hCII~il1a far;1 plumh
station-selViee? 1'-1 b":ll/.;n{lna dUJl\l1ea\"(),blra'!

Notre voiture est en panne depuis > \b,ina IW,I,lr,1 e~tL' in pan:\ (,lrie,lt,\)
deux scmaines. de dl'U<l ~apl<lm:lni,

Qui pourrait la reparer? > ("1IW ar putea ~a () rcp,lfc'?

Faites-mol Ie plein de super, s'il VOllS plait! > r-acqi-ml plil1\ll Cll IbcIl7il\;l) ~l(PCr. V<I rt1g'

Ce distributeur (d'essence) ne distribue > A(ea,la pOlnpa (de h":llZl1la) nu distrihulC


que du gazole pour les vehicu/es Diesel. dedH lnlltz>rin'l PCl\lru vchil'ukk
(ell motl'r) Die~c1.

Les voitures Diesel consomment moins > \l",rflik (eLi 11)(\101') O!e~cl cotlsum<l mil!
que les voitures a essence. pupn ckdt ma~l11ik pc bell7iniL

L'essence ordinaire n'est pas Ie mcilleur > BCI17111,) obi~l1L1iLI nll estc ce 1 mai bllll
type de carburant. Tip de carhuranl,

Si Ie garagistc ne nettoie pas Ie pare-brise, > Dat:l baiatul (de Iii ~clyiee) IlU va euri\ja
il n'aura pas de pourboire. hi Ill' parhri:>tJl. IIII \''1 prim! bac~i$.

Le gazole est moins cher que )'essence, mais > :"lotorina cstc mai ieft11l<i decilt henzlIlil.
les voitures Diesel sont plus cheres a !'achat. dar ma~illik (rip)Oie,c1 sunt mai stumpe
la cumpilrarc.

Ie suis aile au garage pour verifier > .\1-am dus Ll scr\ icc ea S<J veri fie
la pression des pneus. Ilrcsiulle~ caue Illeuri lor.

Ma femme ne sait se servir d'aucun > So!ia mea nu $tlC sa ~c' foloscasca dc 1\ici
outil. o ullcalta,

Avezvous celte piece de rechange > Aveti acea~la pics;! de s(l1imh


pour mon v~hicule? rcntru mil~jna llKa')
Completati propozitiile de mai jos cu expresiile sau cuvintcle corespunzatoare. Cititi apoi eu voce
tare propozitiile astfel completate:

Voi cumpara de la benzinarie aeeste piese mici - l'acheterai ces petites >pi~(c:s de n:changt:
de schimb. a>Ia stati()Il-~L:r\'i(e.
Ma~ina mea este la service; este strieata. - Ma voiture est au >garagc; elle >cst ell pannc.

Ce prefer!, ma~ina pe motorina sau - Qu'est-ce que tu pn5feres,Ia voiture


ma~ina pe benzina? >Di.:sel ou la voiture >;1 essence?

Bcnzina Tara plumb este mai ieftina - >L '':SSCI1CC sans plumb est moins chere
dedit cea obi~nuita. que J'ordinaire.

Opre~te-te in fata pompei de (benzina) super! - Arrete-toi devant Ie >thstributcuf de super!

Care pompa distribuie motorina? - Quel distributeur >Jistribuc du >gazolc?

De ce tip de carburant ai nevoie - Iu as besoin de quel >type de >L'arbunlnt


pentro ma~ina ta? pour ton >vehiculc?

Cat consuma ma~ina ta? - Elle >consomme combien, ta voiture?

Dai mai multi bani la cumparare pe m3.$ina - Tu payes plus cher >iJ !'aehat la voiture
Diesel (pe motorina). >Dlese1

Ciind iti vei curata parbrizul? - Quand >nelt('ycras-tu ton >pare-brise?

Mecanicul (de la service) are toatc uncltcle - >Lc garag:l."tc a tous >1<'$ oUlils pour
pentro rcpararca ma~inilor. >rC'parer les voitures.

Daca presiunea cauciucurilor este prea scazuta, - Si >la prc~sJOn dc~ pileus est trop basse,
trebuie umtlate (trebuic sa Ie umtla~i). il faut les gontler.

in continuare yeti studia modul in care se transforma propozitiile la trecerea din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. Daca verbul din propozitia principala este la un timp trecut suntem obligati sa
unnam regulile concordantei timpurilor atunci dlnd treccm propozitiilc din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. in exemplele care urmeaza vom aplica aceasta regula a concordantei timpurilor.

Citi~i propozitiile de mai jos ~i retine!i traducerea lor in Iimba romana:

Man ami m'a dit: "Ma voiture a consomme trop - Prictcnul meu mi-a spus: "Ma~jna mea
d'essencc I'annee passee", a C{lnsumat prea multa benzina anul trecut."

Mon ami m '3 dit que sa voiture avait consomme - Prietenul mcu mi-a spus ca ma~ina lui
trop d'essence l'annee passee. a consumat prea multa benzina anul trecut.
rai dit au garagiste: "Vous n'avez pas bien - I-am spus mecanicului: "Nu mi-ati reparat
repare mon vehicule", bine ma~ina".

rai dit au garagiste qu'il n'avait pas bien repanf - I-am spus mecanicului ca nu mi-a reparat
mon vehieule". bine ma~ina".

Je demandais dix fois a rna fiUe: "Tu es partie - Am intrebat-o de zece ori pe fiiea mea:
samedi demier? "Ai p]ecat sambata trecuta?"

ie demandais dix fois a rna fille si e1le etait partie - Am intrebat-o de zece ori pe fiica mea
samedi demier. daca a plecat sambata trecuta.

in cazlIl vorhirii indirecte, in propoziria suhordonalii am.folosit timpul "pllls-q!le-parfait" (seris cu


coraclere ;IIgroliute) pentru a marco 0 ac(iune onterioara ac,tillnii dill propo:d(io principa15. care
se afla $i eo la 1/11 limp !recut ("passe compose sau "impar(aU "j.
H

Retincti unnatoarea regula a coneordantei timpurilor:

Daca in propozitia principala avern un verb la un timp trccut, in subOl~


donata vom folosi timpul "plus-que-parfait" pentro a exprima 0 aqiune
anterioara eelci din principala.

Tinand cont de regula trecerii de la vorbirea directa]a vorbirea indirecta (enun!ata mai sus), traduceti
propozitiilc urmIltoare:

Aujourd'hui mon pere m 'a demande si hier > Astilzi tata m-J intrebat <.Iaca ieri presiunca
la pression des pneus avait ete bonne. caue iucurilor a (ost buna.

II me dcmandait pourquoi je n 'avais pas achete > Elm;l intrcba de cc Il-am eumparat
une voiture Diesel. o ma~ina (tip) DieseL

Je lui ai repondu que je n 'avais pas > I-am raspun~ Cil IlU am ;J\'ut
eu assez d'argent. destui bani.

Le garagiste nous a dit que cette voiture avait > \1cc<lmcu!llc-J raspulls c<i aceasf;l ma~ina
eu un accident grave, a a\,ul llll accident grilv.

Nous avons dit a notre mere que Marie et Sophie > NOI i-am spus mJmci Cil Marie $i Sophie
etaient rentrees tres tard. sau intors foartc tarziu.

Traduce~i in limba franeeza propoziliile dc mai jos facand trecerea de la vorbirea directa la vorbirea
indirecta:

M-ai intrebat: "Mi-ai reparat deja ma~ina?" - Tu m' as demandc: "Tu as dej:l repare
rna voiture?"

M-ai intrebat daca ~i-am reparat deja > Ttl m'as dClllande si favais deja repare
rna~ina. ta voiturc.

Ei au intrebat: "Ati facut plinul'!" - Ils ont demande: "Avez-vous fait Ie plein?"
Ei au intrebat daca am faeut plinul > lls OlJt Jemandc si IWUS '1\' ions fait Ie pk in

Marc ne spunea: "Acum zece ani imi doream sa \1arr nous disait "II ya dix ans, jc voulais
am 0 benzinarie". unc: ~talion-scrvice,
a\'('Jr

Marc nc spunea eli aeum zece ani el Wdorea sa > \!Iare nOliS dls,lit qu'il y a dlX ,II1S il avalt
aiba 0 benzinarie. v(Il!lu ;[VOlr une station-scrvice.

Va reamintim regulile coneordantei timpurilor:

Daca verbul propozitiei principale este la un timp trecut se impun trei


tipuri de caporturi ale aqiunii din subordonata fata de aetiunea din
principala:
- pentm a cxprima simultaneitatea fata de aqiunea din principala se va
folosi timpul imparfait,

pentru a exprima posterioritatea (viitorul) fata de aqiunea din


principala se va folosi timpul conditionnel present,
- pcntru a exprima anterioritatea (treeutul) fata de actiunea de principala
se va folosi timpul plus-que-parfait.

Rezolvati exercitiul unnator in care yeti aplica cele trei reguli ale concordantei timpurilor:

Completati propozitiile care urmcaza eu forma corespunzatoare a verbului:

Ne-ai intrebat daca vom pleca maine. - Tu nous >;]s dcmand2si nous >pal1lrions
ckmain

V-am spus ca nu vreau vin. - Ie vous > <Ji Jitquc je ne > voulaispas de vin.

Prietenii no~tri au aflat astazi Cll. ma~ina noastra - Mes amis > onl apprisaujourd'hui que notre
a fost stricata timp de cateva zile. voiture > avait aeen panne pendant
quelques jours.

Am inteles eli nu rna mai iubeai. - > J" ai comprisque tu > I1C In 'ailmus plu~

Am aflat ca Pierre ~i !\1arie s-au casatorit - > J .a i a pprisque Pierre et Marie> s' eta ie nl
acum 0 luna. marl(~~il y a un mois.

Noi am crezut ea ve~i veni curand sa ne vedeti. - Nous > "\'ons pCIls2que vous > viendriez
nous voir bientot.

lata ~i ultimul excrcitiu al primei parti a leeliei 16. Recapitulati intregul material prezentat pana
acum traduciind in limba franceza unnatoarele propozitii:

Petre a spus ea a gasit piesa de schimb de care > riclTc a dit qu' il avail lrollve \a pi~cc de
am nevoie ca sami repar maliina. de rechange dont j'avais hcsoin pour
rcparcr ma voiture.

Noi am intrebat daca maliina lui este strieata > NOLis m'ons demanu(' si sa voiturc ctait
(este in pana). en panne.

Ma~inile mici nu consuma multa benzina. > Lcs pctitcs voiturcs ne consomment pas
hCilucoup d 'essence.
Faceti-mi plinul eu bcnzina super, va cog! > F 'lItc~-moi Ie plein de ,uper, ,'il VllUS plait~

Care pompa distribuie benzina obi~nuita? > Que! Ji~tnbuteLir (h~tribuc de I' c~~ctlee
ordJllairc"

~otorina nu e scumpa, dar ma~inile pe motorina > Lc g,IZO!c n '(,',t pas Irl'S eher, mats!c,
sunt mai seumpe la eumparare decat ma~inile VOllUl'es Diesel ,nllt plus eheres ;\ raeh;)!
pc benzina. que k~ \'oilufes ;1 c,sel\ce,

Ca sa ocrotiti natura impotriva poluarii, trebuie sa > rour prot~gcr ]a nature L'ontre la pollutwn,
sa curnparati ben7ina Tara plumb. il r,lut achdel' dc I'e"etlee ~,l1lS plumb.

Este eel rnai bun tip de earburant. > C'est Ie meillcur type de carburant.

Veri fica presiunea cauciucurilor! > V('rifll: 1'1 prcs~lllll des pneus l

Daca maine a~ avea nevoie de 0 unealtli, > Si tlema 111 j" :1' ais bcsoin d' Ull (lulil, j ';rais
m-a~ duce la service. chez Ie g,lragi~tc,

A spus el ca va trcbui sa se duca la benzinarie? > EsH;c qu'il a lItt qu'il dcvrall <tIkI' ilIa
~tatwll-~Cl"\ icc'.'

De ce parbrizul ma~inii tale este at:1t de murdar? > P()urquoi k parc-hri~c de ta \'(lIfLt1'C cst-il sale'!

Ar trebui sa-I cureti ca sa vezi mai bine > Tli devrais k nel!(\ycr )Jour tnlcliX

pe unde conduci. von 1<1 rOUle,

tn acest service se repara toate tipurile de m~ini, > Da1\~ cc garage nil I'l:pan: lous ks types
de vl'hieuk~_
LECTIA 16 - PARTEA A DODA

ea ~i pana aeum, aceasta: parte a lectiei este consaerata invatarii pronuntiei, intonatiei adeevate ~i
accentuarii. De asemenea, vom fixa vocabularul prezentat in acest caiet de curs ~i structurile
gramatieale.

Cititi eu voce tare textele de mai jos ~i incercati sa Ie traduceti:

Ala Foire IntemationaJc de Buearest

Chaque a~ee on organise a BuC:rest I la Foire Internatio~le I qui interesse beau~p de


./' ~
spcetalistes du monde entter.11

Comme t~s les a:;s, I notre entrep;'ise participait a cette grande exposit~n.11 D'a~d I nous

avons prepare plusieurs cat;;logues I et prospe~s I pour faire la publicite de nos prod';i\ts.! ,

'/'A
B len sur, II a pub10'!." , . ""II A /'d' /'
(Cite Joue matntcnant un role excepttonne; on peut meme ue que Ie succes

'>l /' /'


depend de la publicite.11 NOlls occupions quelques stands dans le pavillon I ou il y

avail aussi des sta;;ds dcs exposants 61ra~ers.11 De jolies hotes-:cs infonnaicnt Ie pubfic I
- .
ct organtSUlcnt des ren dcz-vous
/ ' I avcc des c l'.l / ! I avec un tres
tents. I I On rcgardalt. nos produits

gran ),lA I on I
/'d'Interet, es/ ernes I ct de b/"
' - rna d/'
trouvalt Ite. II U ne entrcpnse
onne qua '.ll_, . ~ 1
lran~alse
J:.

nous a prop~e une cooperation I dans un do~ne qui etait intere~nt pour nous a~si.11

Cctte cooperatkn presentcrait beaucoup d'avant~es; I a I'av~r nous pourrions cre:r I


/' '>l? /' '.l
des succursales dans d'autres pays d'Europe.11 Ce seratt notre grand succes commun!11

Le congrcs en Afrique

- Tu Sals, I j'ai la possibi~ de partic~r a un congres intematioJiai de medeclt.s.11

/' .?' ':'0


- En Afrique,/ au mOls d' octobre.11

- Tu prononctr;is un disco;;rs'? II

- Plutot un cO:rs, I du domarne dans Icq~l je tra~;:iIIe.1


/' /' /'
- Tu as deja re~u Ie programme des conferences? II
/' ' ~ /'
- Oui, lies organisateurs du eongres me rant envoye.11 Attends un instant,l je vais te

'
Ie montrer! II

- Tu auras done I'occa~n I de eonnaitre des speciali~s ceU~~es.11


- ~i,1 e'est une occasion exception~lle.11

Une voiture a essence ou une Diesel? II


/' '. /'.'
- Salut, Paul! II Ie VOIS que tu as une belle vOlture! II
/' '
- Ie la trouve mediocre. II

- Cest une v~ure aess~ce? II

?' ?' '


- Non,1 c'est une voiture Diesel. II

/' ?' /' ~


-Alors,1 elle ne consomme pas beaucoup I et Ie gazole n'est pas cher.11

- Mais elle erai't tres eJtre a l'ac-;:at, I et aus;i elle ne roule pas aussi vft'e que les voitures aesse';:ce.ll
-AIO:S, I vends-Ia et achCtes-en une nouvclle, I a esse~e! II
/' ~
- C'est ce que je vais fairelll

A la station-service

- Faites-moi Ie plein, I s'il VOllS plait! II


/' ?'
- Du super? II Sans Plomb? II

- Ordinal;e.11 Polllriez-vm:s nettoyer le pare-b'iise, I s'il VOllS pkit? II

-- Tout de sufte, Monsi~! II

- Avez-vous des ~ces de recha:ge? II

?' . '
- Non, I vous devnez demander au garage. I I

.?' '
- Merci, I au revoirll ,
Traduceli propozitiiie urmatoare in Iimba franceza:

La (ora) II fix trehuie sa fiu la mecanic. > A I I (onzc) hcun.:s prcei~cs je dois etre
~hC7 Ie gar<lg]~tc.

Consider ma~inile (cu motor) Diesel mai bune > Jc troU\'C ks VOlturcS Diesel mell1curcs.
pentro ca ele consuma mai putin. parcc qLI\.:lles cOllsomm.:nt moins.

Mi-a fost greu sa curat acest parhriz murdar. > rai Cll till mal a neltoycr ("c parc-brisc sale.

Care este programul conferintelor > Quc! est Ie programme de~ conferences
pe perioada congresului? pendant Ie congn:~s?

Am creat 0 filiala in Asia ~i aceasta a fost > Nuus ,1\'OI1S cree une ~uccllrsalc en Asic
ideea noastra a tuturor. et ("'('tal{ notre idee commune

Cand va avea loe festivitatea de deschidere > Quanu aura lieu Ia cercmonic d'ouvcrture
a targului? de la {oire?

Publicul admira Expozitia Intemationala > lc pUblic admirait I"ExjJositlllll


de Arta Modema. IntcmatJOnalc u'Ali :'I.10Ucl1lc.

Insotitoarea va va infonna unde se afla > L 'hbkssc vaus inf(lrrnera ou sc troLlvc Ie


pavilionul care va intereseaza. p~villon qui vons interesse.

De ce organizatorii acestei festivitati au deschis > POurqUOl 1cs orgalllsateurs de celte


toate ferestrele? cen:-monie ont OllVCli tOlltes Ics fCllCtrc~?

Am impartit multe eataioage ~i prospecte > Nom a\"(111S diqnbu2 bcaLl~oLlp dc catalogues
pentro a face publicitate standului nostru. ct pr()s)1c~lU~ pour faire 1a publ icitc de
lwtrc stand.

Cooperarea noastra prczinta mai degraba > Notre cooperatIOn pn:~entc plutdt dcs
dezavantajc. Il1c(lll\'cnicnl s.

o clipa, 0 sa verific in agenda eand > Un instant, je vais verifier Jails mOll

sunt liber. agenda qllilnd .ic sllis llbrc.

Care sunt avantajele unci ma~ini > Qucls sont Ics avantages d'avoir Utle
pc benzina? vOlture ;1 essence?

fn acest domeniu sunt eel mai bun. > Dalls cc domaine-el je suis lc meilleur.

Faceti-mi plinui, va rog! > Faitcs-moi Ie plein. s'tl VOLIS plait!

Ma~ina mea a fost mai scumpa la cumparare > :'vIa voiture a etc plu~ chere i'l l'achat
decat a tao que la tiellne.

Care tip de carburant este eel mai ieftin? > Qud type de carburant cst Ie moins chcr?

Daea a~ fi avot ni~te piese de schimb ieri, > Si.i avais eu hier dc~ pieces de n.:changc,
ti-a~
fi reparat ma~ina. j'aurais n~p<lre ta voiturc.

EI mi-a spus eli nu a gasit Ulleltele aeelea. > 11m' it dil qu 'lin 'avait pas tmuve ccs outils

Inchide, te rog, u~a garajului. > Fcnnc, s'il Ie plait, la porte <.iu garage.
EI a atlat ell ma~ina lui este stricata. > II a <lppri s que sa voiture ~tait cn pantle.

Ne-am dus eu totii la reuniune. > Nous lIOUS S()IllJnc~ TOllS rendus it la reunion.

Mceanicul mi-a spus ea presiunea pneurilor > Le g~lr;lglstc 111' a d It que 1a pressloll des
e buna. PIICll~ ~1,llt b<ll1ne.

A~ avea posibilitatea sa aseult discursul > j',lurais 1<1 posslhilit2 crccoukr Ie Jisl;ours
speeialistului vostnl, de V(ltl'e spt:ci;i1isre.

Du-te la benzinarie ~i opre~te-te in fata pompei > Va it 1u statlOn-scn'in: ct ;uTcre-toi de"anr


(de bcnzina), te rog. Ie distrihllteur (d'essel1ccL s'il tL plait,

Ce tip de carburant cumperi, bcnzina > Oucl type de carb\lJ'allt ach~tes-tll. de


sau motorina? rc~scnce (Ill du g:IZO!c'l

Nu cumpar decat benzina fara plumb. > Jc 11' <:lchc'te quc de rcs~cncc ql1~ ploillh.

Daca a~ fi participat la congresul medicilor > Si j'avais p,irticipc au congrcs de mcdams


(care s-a desfa~urat) anul trecut in America, en Amt:riquc i ""n delll1f:r, j'aUl'ais ell
a~ fi avut ocazia sa cunose cat de cat aceasta l'on:aSi('11 de COl\I1<1ilTe Ull p':ll cc pays
lara extraordinara. excCplIOl11\c1.

in incheierea lectiei, cititi eu voce tare cuvintcle unnatoare in care se repeta acela~i sunet:

Il'1 - Ie carburant, Ie vchicule, la voiture, Ie super, distribucr

[ll] -1'Q.lltil,le diseQ.llrs, I'amour

[ii1 - la station-service, la pression, sans p1wnb

P1 - Ie carburant, I' cSSldlce, la piece de rechange, etre en panne

- faire Ie pl~, commun

re1 -Ia pi~ce de rechange, la voiture Diese.l, ordinairc, la station-s~rvice, la prc.ssion

[El - ne.ttoye.r, I'e.ssence, Ie v,e.hicule, r~par~

[gl - Ie garage, Ie gazole, Ie garagistc, le catalogue

fJl - Ie garage, le garagiste, la piece de rechange

[ /j - Ie gazole, Ie pare-brisc, Diesel

Is) -Ia pression, la ::itation-servic.e, l'essenc.c, la piec.e, consommer

-Ie ~arburant, Ie vehic.ule, consommer


TEMA PENTRU ACASA 16

A Traduce!i propozitii/c urmatoare in Iimba romana:

1. L 'essence ordinaire et Ie super sont deux types de carburant.

2. Quels sont les avantages de la voiture Diesel?

3. Le gamgiste m'a dit qU'il avait deja repare rna voiture.

4. rai pense que tu veritierais la pression des pneus.

5. II m'a infonne qu'il y avait eu des pieces de rechange dans ce magasin.

6. Ta voitme, elle consomme cornbien?

B. Traduce!i propozi~iile urmatoace in limba franeeza:

I. Prefer 0 m3!?inii pe benzin a pentro ca merge mai. repede.

2. Mil dusesem la benzinarie ~i facusem plinu!.

3. N-am :;;tiut ca ma~ina dumneavoastra a fost stricatiL

4. Benzina eu plumb estc mai. scumpa decat cea obi~nuita.

5. Am cn::zut cit rn<l!?ina ta a fost mai ieftina la cumpararc.

6. Dc ce nu li-3i curatat parbrizul?

C. Coreetali propozitiile de mai jos ~i rescrieti-le:

1. Je ne savais pas que tu es parti hier soir. '_~_

2. VallS rn 'avez dit que rna voiture est en pannc.

3. C'est une voiture Diesel, alars elk consomme du super.

4. II ne faut pas gonfler Ics pncus, parce que la pression est trop basse.

5. L'essence ordinaire cst le meillcur earburant pour proteger la nature contre la pollution.
VOCABULARUL LECTIILOR
, 15 51
, 16
I'Afrique (f.) > [lafRikl - Africa
I'agenda (m.) > rlajcda] - agenda
I' Amerique (f.) > [lamERik] - America
l'Asie(f.) > [Jazi] - Asia
I'avantagc (m.) > [laV;ltaj] - avantajul, profitul,folosul
avoir du mal a... > [ayHa:R JU mal a1 - a-~i da osteneala sa ... ; a-i veni
(a-i fi) greu sa...
la publicit~ > ria pUblisitEl - publicitatea, reclama
Ie carburant > flO bRhURii.l - carburantul
Ie catalogue > flO btalog] - catalogu!
commun > [kome] - com un, general, obi~nuit
commune > [komUn] - comuna, generaHi, obi~nuita

la conference > [Ia ki\fERas] - conferinta


Ie congres > [10 kogRe] - congresul
consommer > [kusome) - a consuma, a folosi
la cooperation > [Ia kooperasiii] - cooperarea, colaborarea
creer > fkREE] - a lnfiinta, a crea
la voiture Diesel > [Ia v"atDR diczc!] - ma~ina (cu motor) Diesel
Ie discours > [10 diskuR] - discursul, cuvantarea
la disposition > f la dispozis/ii] - dispozitia
distribuer (I' essence) > [distRlbCEJ - a distribui, a vinde, a pompa
(benzina)
Ie distributeur (d'essence) > flO distRibUtO:Rl - pompa (de benzina)
Ie domaine > [10 domen] - domeniul, sectorul
"essence (f.) > [I('sa,,] - benzina; esenta; extractul
etre en panne > [EtR iipanl - a fi in paoa; a avea 0 pana
(de cauciuc); a fi stricat, -a
l'Europe (f.) > [IORop] - Europa
exceptionnel.exceptionnelle > [ckscpsionc!] - exceptional, excep!ionala
l'exposant (m.) > [kk~pozaJ - expozantul; exponentul
faire de la publicite > rfeR dO la pUblisitE] - a face publicitate
(rec1ama)
faire la publicite (de ... ) > [feR 1'1 pUblisitE dO] - a face publicitate (unui
produs, cuiva)
faire Ie plein > [feR 10 pie] - a face plinul, a umple rezervorul
fermer > [fcR.ll1EJ - a inchide (verb de grupa I)
la foire > [la f" aR] - targul, balciuJ, iannarocul
Ie garage > flO gaRaJJ - garajul; service-ul
Ie garagiste > [10 gaRajist] - mccanicul
Ie gazole > [10 gazo!] - motorina
a 10 heures precises > ra dizO:R pRcsiz] - la (ora) 10 fix (punct)
l'hOtesse (f) - gazda; oaspetele; angajata unui
targ (unci expozi1ii) la rela~ii
eu publicu!
I'inconvenient (m.) > rli'kli\ Enia) - inconvenientul, dezavantajul;
piedica
informer > !.:fnRmE dOl - a informa
I'instant (m.) > 11i:~tal - c1ipa; momentul
intemational,-e > I ctERnasillnal] - intema~ional, -a
nettoyer > rnct"a/E] - a curiila
ordinaire > IllRdinc:R] - obi~nuit, -a
I'organisateur (m.) > [lmganl7.<ItO:Rl - organizatoru!
I'outil (m.) > [Iuti] - unealta, instrumentul
I'ouverture (f) > IlllvcRtURI - deschiderea
ouvrir > rll\"l~iR] - a deschidc (verb de grupa TIl)
Ie pare-brise > 110 paRbRiz] - parbrizul
participer a... > I paRli~ip[ a] - a participa la ... , a !ua parte la."
Ie pavilion > [IOp<lvii fi l - pavilionul, chio~cul

la piece de rechange > [Ia piEs dO RO~a:j] - picsa de schimb


Ie plomb > rlOplZI] - plumbul
Ie pneu > [IOpllOl - cauciucul
la possibilitc > [LI posibilitEl - posibilitatea, putinta
precis > [pREsi] - precis, exact, fix
precise > I pREsiz] - precisa, exacta, fixa
la pression > ! Ia pRc~/ii I - presiunca
Ie programme > 110 pRogRam] - programul
prononcer > I pRl'l\(l~El - a pronun~a. a rosti
Ie prospectus > 110 pRosrEktU~l - prospectul
Ie public > [10 pUhlikl - publicul
la publicite > fl;1 pUbli~ltEl - publicitatea, reclama
se rendre (a) > [sO RiiJR a] - a se duce la ...
reparcr > rrcpdl-E] - a repara, a drcge, a indrepta.
a coreeta
la reunion > [Ia R[Cnlo] - reuniunea, intrunirea, adunarea
I'essence sans plomb > f bii~ ~a plu] - bcnzina tara plumb
Ie spccialiste > [10 sl)C<;jali~t) - spccialistul
Ie stand > [10 st:ldl - standul; tribuna (Ia curse)
la station-selVice > rla sta~loscRvis 1 - benzinarie (care are service auto)
la succursale > rLI sUklJR~all - sUi:ursala, filiala
Ie super > [IO.sUpd{l - (benzina) super
tout de suite > [tutsUitl - imediat, numaidecat, indata
tTOuver (quelqu 'un, > 1 tRlI\E/k E1kt, - a gasi, a considera
quelque chose) kdkO ~l\7.1 (pe cine va, ceva)
Ie type > flOtip] - tipul; marca; felul
Ie vehicule > 110 vElkUl] - vehiculul. mijlocuJ de transport
verifier > [\cRiliE] - a vcrifica, a controla, a revizui
LECTIA 17 PARTEA iNTA.I

Pentru inceput va propunem a serie de exercitii recapitulative ale materialului prezentat in lectia 17
din cursuI "Franceza pentru incepatori",

A Completati propozitiile in limba franceza cu unul dintre substantiveIe de mai jos:

I. la foret 2.1e champ 3. la plage 4. Ie lac

5.la fenne 6. Ie camp 7. Ie camping 8, Ie terrain

9. la tente 10. la caravane 11. Ie sac ados 12. Ie sac de couchage

13. Ie matelas 14. Ie feu


pneumalique

Nu mai e foc in ~emineu. - II n'y a plus de >fcu dans La cheminee.

N-am fast niciodata - Je ne suisjamais alle dans


in aceasta padure. cette >foret.

I-ai vazut noua rulota de camping? - As-tu vu sa nouvelle >caravane?

EI a spus ca era in tabara in (luna) iulie. - II a dit qu'il etait au >camp enjuillet.

Sa mergem la camp! - Allons au >champ!

in copilarie imi petreceam intotdeauna - Dans mon enfance je passais toujours


vacanta pe malul unui lac. mes vacances au bord d'un >lac.

De ce nu v-ati luat sacii - Pourquoi vous n'avez pas pris vos >sacs
de dormit? de cOllchagc?

Nu se poate intra pe acest teren. - On De peut pas entrer sur ce >terram.

Ai prefera sa mergi la plaja sau - Prefererais-tu aller a >la pluge ou rester


sa ramai acasa? Ii la maison?

Trebuie sa punem bagajele in cart, - II faut metlre les bagages SOllS >Ia tcnrc,
o sa ploua. il va pleuvoir.

Anul acesta prietenii no~tri au cumparat - Cette annee nos amis ont achete
o ferma frumoasa in sudul Frantei. une belle >fenne au sud de la France.

Veniti cu noi in camping, de acord? - Vous venez au >camping avec nous, d'accord?

inainte sa ies trebuie sa-mi iau rucsacul. - Avant de sortir je dois prendre mon
>sac ados.

Nu mai avem paturi, 0 sa donni - Nous n'avons plus de lits, tu vas dormir
pe salteaua pneumatica. sur >Ie m3lelas pncumatiqLle.
B. in acest exercitiu vom recapitula forme Ie accentuate ale pronumelor personate. Completati
cu aceste forme urmiHoarete propozi!ii:

Acest rucsac nu este al tau, este al meu. - Ce sac Ii dos n'est pas a >toi , il est a >Inoi .

Vino eu mine, te rog! - Viens avec >mOl, s'il te plait!

De ce pleci cu ei? - Pourquoi pars-tu avec ::.eux ?

Acest eadou este pentru ea. - Ce cadeau est pour ::.elle.

Paul este la prietenullui. Stll la el - Paul est chez son ami. n est chez >lui depuis
de doua ore. deux heures.

Vreti sa mergeti cu nOl in padure? - Voulez-vous aller avec >rJous dans la foret?

Nu avem nimic de Iacut la ei(acasa). - Chez :>eux il n' y a rien a faire.

Este complieat pentru dumneavoastra? - C'est difficile pour >vous?

C. Completati urmatoarele propozitii interogative:

La cine mergem in seara asta? - >Chez qui va-t-on ce soir?

Al cui este acest teren mare? - >A qui est ce grand terrain?

E al tau? - C'est>:'l toi?

Pentru cine ai cumparat aceste - >Pour qUI as-tu aehete ces


flori frumoase? belles fleurs?

Cu cine vei fi in tabanl? - >Avcc qui seras tu au camp?

E pentru mine? - C' est >pour moi?

Veti ven! cu el? - Est-ce que vous viendrez >avec lui?

D. Completati propoziliile in limba franceza:

Sa instalam cortul pe plaja.! - >Monlolls la tente sur la plage!

Cine ar vrea sa umfle aceasta saltea? - Qui voudrait >gonller ce matelas?

Nu se poate instala tabara aiei. - On ne peut pas >camper iei.

Cand ploua, e difieil sa faei focul. - Quand il pleut, il est difficile de


>Caire du fClI.

Ne aflam la marginea unui lac. - Nous etions >au bord d'un lac.

2
lata voeabularul nou. Citj~i cu voce tare cuvintele de mai jos ~i retineti
traducerea lor in limba romana:

Ie bateau > [10 bato] - vaporul, nava

Ie naufrage > [10 notRaj] - naufragiul

Ia croisiere > [Ia kRUazieR] - croaziera

Ie commandant > llO komadii] - capitanul (navei);


comandantul (unor trupe)

la traversee > [la tRaveRsE] - cursa; traversada;


traversarea

Ie bord > [10 baR] - marginea; malul; larmu1;


bordul

la cote > [lukot] - coasta; tarmul; faleza;


flaneul

la voile > [la v"al] - panza de corabie, vela

Ie bateau a voile > [10 bato a vUal] - ambarcatiunea cu panze,


velierul

I'embarquement (m.) > [liibaRkOmAJ - imbarcarea

Ie d6barquement > [10 dEbaRkOmii] - debarcarea

Ie mal de mer > [10 mal dO meR] - raul de mare

Exersa1i inca 0 data pronuntia cuvintelor noi. Citili-Ie cu voee tare in alta
ardine:

la cote >[lakot] - coasta; tarmul; faleza;


flaneul

la traversee > [la tRaveRsE] - cursa; traversada;


traversarea

la voile >[ la v"al] - panza de corabie, vela

Ie bateau > [10 batoJ - vaporul, nava

Ie mal de mer >[10mal dO meR] - raul de mare

Ie commandant > [10 kOlmidiiJ - capitanul (navei);


comandantul (unor trupe)

I'embarquement (m.) > [lilbJRkOmiiJ - imbarcarea

Ie naufrage > [10 no/RajJ - naufragiul

la croisiere > [la kR"azicR] - croaziera

Ie bord >[10boRj - marginea; malul; tarmul;


bordul

Ie debarquement > [10 dEbaRkOma] - debarcarea

Ie bateau a voile > L10 bato a yUal] - ambarcatiunea cu panze,


velierul
Ciliti urrnatoarele propozitii in care am introdus cuvintele noi ~i retlneti traducerea lor in limba
romana:

Ce bateau que tu suis des yeux depuis une heure - Corabia aceea la care te tot uiti
me plait beaucoup. de 0 ora imi place foarte mult.

Pendant cet orage nous avons failli faire - In timpul acestei furtuni a fost cat pe ce
naufrage. sa naufragiem.

La croisiere en Mediterranee nous a laisse - Croaziera pe Mediterana ne-a lasat


un bon souvenir. o amintire placutli.

Le commandant a invite toute notre famille - Comandantul a invitat la masa lui intreaga
a sa table. noastra familie.

Cet etc nous avons eu I' occasion de faire une - In aceastii vara am avut ocazia sa facem
magnifique traversee. o traversada magnifica.

La vie a bard nous plaisait beaucoup. - Viata la bord ne pHi.cea foarte mult.

Les touristes etrangers trouvent la Cote d'Azur - Turi~tii straini considera Coasta de Azur
la plus belle region de France. cea rnai frumoasa regiune din Franta.

Quand mon pere claitjeune, il faisait de la voile. - Cand tata era tanar, el practica sportul cn vele.

Dans les ports de la Cote d' Azur nous admirons - in porturile de pe Coasta de Azur noi admiram
de beaux bateaux a voile. frumoase ambarcatiuni cu panze.
L'embarquement des passagers commence a - Imbarcarea pasagerilor incepe 1a ora 10.
10 heures.
Le dcbarquement de ce bateau aura lieu - Debarcarea de pe acest vapor va avea loc
a Marseille. la Marsiha.

Helas,je souffre du mal de mer etje ne voyage - Vai, sUlar de rau de mare ~i nu caUitoresc
jamais en bateau. niciodata cu vaporul.

Retineti expresiile care au aparut in propozitiile de mai sus:

suivre des yeux >(~Ui\iR dEZIOJ - a unnfiri cu privirea; a se (tot)


uita dupa

faire naufrage > l feR nofRaj] - a naufragia

faire de la voile > rfcR dO la v'lalJ - a practica sportul cu vele


(cu ambarcatiuni cu panze)

il s'agit de ... >LilsajidO] - este yorba despre ...

~i verbul

souffrir (de) >r~ufRiR] - a suferi (de)

care are aceea~i conjugare ca ~i verbul "ouvrir".

Tot in propozitiile de mai sus ati intalnit unnatoarele nume geografice:

1a Mediterranee > lin mEdilcRanE"j - Mediterana

1a Cote d' Azur > [la ko:t oaLURj - Coasta de Azur

4
Retineti construqia:

nous ayons fa;l1i > lllllzavii fad] - am fast pe punctul (de a naufragia)
(faire naufrage) era cat pe ce (sa naufragiem)

Veri folosi aceastd construcrie pentru a arata cd. acriunea "a fost pe punctul" sii se realizeze.
Construcria se formeazii conjugand verbul

faillir >ffaiiR] - a da gre~, a gre~i; a lipsi,


a sllibi (despre memorie,
de exemplu); a da faliment

la timpul "passe compose" ~i adiiugfmd infinitivul verbului care delerminti acriunea ce "afost pe
punctul" sa se realizeze:

j'ai failli mourir - am fast pe punctul de a muri; era cat pe ce sa mar

tu as failli gagner - ai fost pe punctul de a ca~tiga; era cat pe ce sa ca~tigi

elle a fai!li tomber - ea a fast pe punetu! de a cadea; era cat pe ce sa cada

Verifica!i daca v-ali insu~it deja cuvinte!e ~i expresiile prezentate pana acum. Traduceti in limba
roman a propozitiile unnatoare:

Je ne vois plus la voile de ce petit bateau. > Nu mai v-ad panza accstci mici corabii.

Dernierement j' ai lu )'histoire dramatique > De curand am ellit Lguduitoarca


du naufrage du "Titanic". povcstc a sCllfLlndani TitanieLllul.

Est-ce qu'elle souffre beaucoup? > Oar.; ea sLdaa mulf)

Pendant I' embarquement nous sommes montes > in tilllPlll imbarcarii am ureal pnmii
a bord les premiers. la bordo

Monsieur Dupont a fait une mauvaise traversee, > Domnul Dupont a CilCU( 0 cursa lleplacuta
il y avait trop d'orages et la mer etait dangereuse. pc apa. au fOSllllulk Curtuni, jar marea
a (ost pcriculoasa.

Connaissez-vous la cote d' Azur, Monsieur? > Cunoa~t",!i {'oaSla de ALur. domnulc'}

Le commandant va commencer son discours. > Comandantul 0 sa-~i inccapa discursul.

S'il s'agit de moi,je prefererais faire > Daca dcsprc mine vorhiti. eu a~ prerera
une croisiere ce matin; la mer est si tranquille. sa fae () CrtlLtLH:ra in accasta dimincala:
marea cstc al,lt de calma.

Je ne peux pas faire de la voile a cause > I\:u pot practlC;) sporllli CLl \ck din cauza
du mal de mer. raulu i de marc.

Le debarquement de ce grand bateau avait lieu > Debarcarca <tceslui mare vapor avca loc
acinq heures de l'apres-midi. la ora cinei dupa-ami<1L<l.

Les meilleures vacances pour moi, ce sont > Vacan\de petl'eculc pc 0 ambarca"\iune ClI
en bateau it voile. p;inzc ~unt celc mai frlllTIOaSe pentfu minco

Tout Ie monde aime bien se baigner dans > Tuturor Ie place roark mult sa se scalde
la Mediterranee, parce que c'est une mer in Mcdlterana. penlru ell cslc 0 mare
tres chaude. {"oarte ealda
5
rai fadli me perdre dans cette ville. > A fost cat pc (;c ~a ma piertl in acest ora$.

Pourquoi te suit-it des yeux? > Dc (;c se tUI uita cl dupa tine')

in urmatorul exerci~iu yeti folosi cuvintele noi, numele geografice ~i expresiile introduse in aceastii
lec~ie. Completati propozitiile care urmeaza cu expresiile sau cuvintele care lipsesc. Folosi!i filtrul
ro~u:

Nu este vorba despre 0 calatorie ell ma~ina, - >11 ne s'agit pas d'un voyage en voiture,
este vorba despre 0 croaziera ell vaporul. >il s'aglt d'une>croislcre en>bateau.

in timpul ultimei furtuni vasul nostru cu panze - Pendant Ie demier orage notre >batcall avoile
a fost pe punetul de a naufragia. >a failli faire naufragc,

Ai asistat vreodatij la desearearea - As-tu deja assiste au >dcbarquement


unui mare vapor? d'un grand bateau?

Comandantul i-a invitat pe toli pasagerii - > Lc commandant a invite tous les passagers
la 0 receptie la bordo a une reception a >bord.
Catre star~itul periculoasei noastre curse pe apii - Vers la fin de notre >travcrsce dangereuse nous
(traversade) am vazut in cele din urma tannul. avons enfin vu >la cote,

EI nu a avut niciodata rau de mare pe Mediterana - II n'ajamais eu >Ic mal de mer sur >13
eu i'nsa sUlar mereu (de rau de mare). Mediterrance, mais moij'en >souffre toujours.

Atunci cand rna odihnesc pe plaja, imi place - Quandje me repose sur la plage,j'aime
sa urmaresc eu privirea pe mare panzele corabii[or. >slIivre des yeux > Ie" voiles en mer.

A fast cat pe ce sa intiirziati 1a imbarcare. - >Vou ~ aVl:Z fa ill i venir en retard pour
(Ati fost pe punctul de a intarzia la imbarcare.) > I' embarquemen t.

Ne plac foarte muIt c1ima blanda ~i soarele - Nous aimons beaucoup 1e c1irnat doux et
de pe Coasta de Arnr. Ie soleil de >la COli: d'Azur.

in tinerete el a practicat sportul cu vele ~i a avut - Dans Ie temps de sajeunesse il >faisait


multe aventuri pe mare. de la voile et il avait beaucoup d'aventures
enrner.

Cititi eu atentie propozi~iile unnaloare ~i fiti atenti la cuvintele scrise eu caractere ingro~ate, Retineti
tradueerea lor in limba romana:

Naus regardons Ie bateau qui vient d' Allemagne. - Ne uitam la vaporul care vine din Germania.

NOlls regardons Ie bateau venant d' Allemagne. - Ne uitam la vaporul care vine din Germania.

J'ai ecoute Ie commandant qui parlait - L-am aseultat pe comandant, care Ie vorbea
aux passagers. pasagerilor,

J'ai ecoute Ie commandant parlant aux passagers. - L-am ascultat pe comandant, care Ie vorbea
(vorbind) pasagerilor.

6
Je dois rester chez moi parce que je suis - Trebuie sa raman aeasa pentru eli sunt
tres occupe. foarte ocupat.

Etant tres occupc,je dais rester chez moi. - FiindlPentru ea sunt foarte ocupat, trebuie
sa raman acasa.

11 est tres fort, parce qu'il fait de la voile. - EI este foarte puternic pentro ea practiea
sportul eu vele.

Faisant de la voile, il est tres fort. - PracticandJ'Pentru ca practica sportul eu vele,


el este foarte puternic.

Marie peut SQuvent faire des eroisieres, - Marie poate sa mearga des in croaziere,
parce q u' elle n' a jamais Ie mal de mer. pentru ca nu are niciodata diu de mare.

N'syantjamais Ie mal de mer, Marie peut faire - NeavandIPentru ca nu are niciodata rau
souvent des croisieres. de mare, Marie poate sa mearga des incroaziere.

Le petit Paul sait que la mer est dangereuse, - Micutul Paul ~tie eli marea este periculoasa,
alors iJ ne va pas trap loin. a~adar nu se duce prea departe.

Sachant que la mer est dangereuse, Ie petit - $tiindiPentru eli ~tie ca marea este
Paul ne va pas trop loin. periculoasa, mieutul Paul nu se duce
prea departe.

in propozitiile de mai sus am folosit a forma gramaticaUi noua: participe present, pe care am marcat-o
eu caractere jngro~ate.

"Participe present" (participiul prezent) se formeaza prin adaugarea


terminatiei -ant la radicalul verbului la timpul prezent, persoana I plural.
Aeeasta regula permite formarea formarea participiului prezent al tuturor
verbelor, regulate sau neregulate.

lata cateva exemple:


parler nous pari/ons parVant >(plJRlii]

finir nous finiss/ons finiss/ant >[tinisa]

ecrire nous ccriv/ons ecriv/ant

Foe excep!ie de la regula enuntota verbefe auxiliare "avoir" ~i "etre" $i verbul "savo;r":

avoir nous avons ayant >[eia]

etre nous sommes etant >[EtaJ

savoir nous savans sachant >[S(l~aJ

Partieipiul prezent ("parricipe prisent") este invariabiI in limba francezii. El exprimii 0 ac!iune
simultanii cu ac!iunea din principalii.

Participiul prezent inlocuie~te infrancezii 0 propozilie relativii (orributiwi). De exemplu:

Les personnes ayant un billet peuvent - Les personnes qui ont un billet peuvent
s'embarquer. s'embarquer.
Pentru a pune in practica noile cuno~tin~e, traduceli in limba romana urmatoarele propozitii. Folositi
filtrul ro~u:

Aimant Ie climat doux, je passe roes vacances > Plhcandu-miiPcntru C'-I imi place cli1l1<1
sur la Cote d' Azur. blamhi. imi petrec vacan~ele pc Coasta
deA7:ur.

Etant etudiant, il faisait de la voile. > Student riind,'Pe cand era student, praetica
sp0l1ul ell v'Cie.

Je suis des yeux un beau bateau allant en mer. > Urlll~lH:SC CLI priv1r<::a lin ""pOl' frumos care
treee pc man:. .

Etant malade, il ne peut faire aucune traversce. > Holna" fimJiPentru ca este bolnav, nu poalc
facc mCI 0 cursa pe apa.

Les personnes d6sirant faire la croisihe doivent > Pe~oane1c care dmcsc sa raca croazier" trebuie
monter abord. sil lIfce 13 bordo

Sachant la verite, Marie ne peut pas penser > ~tilnJ adcv~mil, Marie nu se poate gilnJi
Ii autre chose. Ja altcna.

in exercitiul urmator va trebui sa completati propozitiile folosind participiul prezent - participe


present ~i sa Ie citi!i apoi eu voce tare:

in fiecare dimineata ii vad pc cei din familia - Chaque matin je vois les Durand qui
Durand care se plimba prin pare. se promcnent dans Ie pare.

in fieeare dimineata ii vad pe cei din familia - Chaque matin je vois les Durand
Durand plimbandu-se prin pare. >se promcnant dans Ie pare.

Din cand in c:ind ne uitarn la debarcarea - De temps en temps nous regardons


vapoarelor care vin de pe mare. Ie d6barquement des bateaux qui viennent
de lamer.

Din dnd in cand ne uitam la debarcarea - De temps en temps nous regardons


vapoarelor care vin de pe mare. Ie d6barquement des bateaux >venant
de la mer.

Paul are 0 frumoasa ambareatiune eu panze - Paul a un beau bateau a voile


~i ii invita pe prietenii lui sa petreaca et il invite ses amis a passer
o saptamana pe mare. une scmaine en mer.

AvandiPentru ea are 0 frumoasa ambareatiune - >.'\.yant un beau bateau 11 voile,


eu panze, Paul j~i invita prietenii sa petreaca Paul invite ses amis apasser
o saptamanii pe mare. une semaine en mer.

EI inlelege situatia ~i pleaca imediat. - II eomprend la situation et il part tout de suite.

lntelegand situatia. el pleadi imediat. - >Comprenant la situation, il part tout de suite.

Ei nu ~tiu nimic ~i trebuie sa ceara - lis ne savent rien et ils doivent toujours
mereu informatii. demander des informations.

Ne~tiind (Pentm ca nu ~tiu) nimic, ei trebuie - Ne >~;jchalJt rien, ils doivent toujours
sa ceara mereu informa~ii. demander des informations.

8
in ultimul exercitiu al primei patti a Ieqiei 17 yom recapitula toate notiunile. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba franceza:

Visul meu dintotdeauna a fost sa practic > Fain: de la voik, eel a toujours etc mon reve.
sportul ell vele.

Fiind impreuna eu voi la bordul vasu!ui, > Et:lllt avcc VOllS au hord Ju bateau, je n'ai pas
nu am putut s-o vad pe p!aja. pu la voir sur \a plnge.

Nu exista niei un perieo! de naufragiu pe aceasta > Sur ce bateau a voile il n 'y a aueun danger
ambarcatiune eu panze. dc naufrag~,

il privim pe comandant, care Ie vorbe~te > NOliS regardons le commandant pari ant avec
pasageriIor in timpul croazierii. ks pass::Jg~rs pend::Jnt
la eroi~jcre.

Se vede deja coasta? > Est-ec qu'oll \'Olt deja la c<lle')


Nimeni din familia mea nu a fost de fata cand > 11 n'y avait rcr~onne de ma famille pendant
m-am imbarcat. mon embargucment.

Turi~tiiurmarese eu privirea panzele albe > Lcs touristes suivcnt des yeux lcs VOlleS
(ale corabiilor) de pe Mediterana. blanches sur la J\.1Cditcnance.

Despre ce este yorba? > De quai s'agit-il'.'

Am petrecut doua sapmmani magnifice > :"ou~ 3vons pnssc deux scmaines magnifiques
pe Coasta de Azur. Sllrla elite d'Alllr.

Inainte de 0 cursa pe apa, trebuie > Avant llne tnlVCISCC je dais prendre quelque
sa iau ceva impotriva raului de mare. chose contrc k mal de IllCr.

A fost cat pe ce sa intarzii la debarcarea > raj filllli arc cn retard au dcbarquement
vaporului care venea din America. dll bateau venant J'Amcrigue.

in timpul acestei furtuni vasul nostru > Pendant eel orage notre bateau a fmlli
fost pe punctul de a naufragia. falT(~ naufrage,

Ai suferit de rau de mare? > As-tll souffert du mal de mer')

9
LECTIA 1~

Pentru inccput, rezolvati urmatoarele exerci1ii recapitulative ale materialului din cursul "Franceza
pen1ru incepatori":

A Completati fiecare dintre propozi~iile de mai jos eu una din expresiile:

1. en face de ... 2. ac6te de... 3. pres de ...

4. loin de ... 5. pas loin de ... 6. aI'entrce de ...


7. a la sortie de ... 8. iei 9. la-bas

Aici este? - C'est>ici?

Ie a~tept in fa~a benzinariei. - Je t'attends >en face de la station-service.

Nu vad pe nimeni la intrarea - Je ne vois personne >~ll'entrce


einematografului. du cinema.

Ei locuiau de multa vreme - Us habitaient depuis longtemps >a c6tc


langa noi. de nous.

Nu a~ vrea sa plee departe de tine. - Je oe voudrais pas partir >loin de toi.

Stai langa mine, te rag! - Sois > pres de moi, s'il te plait'

Nu vreau sa lucrez aeolo. - Je ne veux pas travailler > la-bas.

Noi i-am vazut la ie~irea de la targ. - Nous les avons vus >il \a sonie de la foire.

Paul ar vrea sa lucreze aproape de casa. - Paul voudrait travailler >pas loin de sa maison.

B. in exercitiul unniHor va propunem sa reeapitulati verbele neregulate "attendre", "comprendre"


~i "apprendre". Completati propozitiile de mai jos eu una din fonnele corespunzatoare ale
acestor verbe:

Ce ai invatat la ~coala? - Qu'est-ce que tu >as appns aI'ecole?

Te voi a~tepta mereu. - Je > t 'attemJrai toujours.

intelegi tot ceca ce inveti? - Iu >comprends tout ce que tu >apprends?

Studentii nu au inteles nimic din acest curs. - Les etudiants >n' ant rien compris de ce cours.

Noi am a~teptat-o doua are. - Naus l'>avolls attendue deux heures.

Irebuie sa inve!i sa cite/?ti in franeeza. - II faut >apprendre ~ lire en fran~ais.

Ea nu rna va intelege niciodata. - Elle ne me > cornprendrajamais.


Te-a~ intelege daca nu ai vorbi - Je te >comprendrais si tu ne parlais pas
atlil de repede. si vite.

Ti-a spUS ClI nu a in!eles nimic ;;i ell - Est-ee qu'il t'a dit qu'il >n 'avail rieo compris
nu a invatat nimic? et >n"<Jvait rien appris?

c. in urmatorul exereitiu recapitulativ completati propozitiile imperative eu un pronume personal


convenabil care sa inlocuiasca complementul direct:

intelege-ol - Comprends-> la!

Intelegeli-ma! - Comprenez->moi!

Sa-l ascultam atunci cand vorbe-'ite! - Ecoutons->le quand il parle!

Spala-te dimineata! - Lave->toi Ie matin!

Sai a~teptam (Sa Ie a~teptam) la ie~ire! - Attendons->les ala sortie!

lnvitati-ne la 0 croaziera.! - Invitez->nous a une croisiere!


Priviti-i! Priviti-le! - Regardez->les!

D. in ultimul exercitiu recapitulativ, completati propozi!iile eu acele cuvinte care convin:

Este departe de aici? - Est-ce que c'est loin >d'ici?

Am inteles totul. - Nous avons >tOllt eompris.

A~ vrea sa te i'n!eleg, dar inteLege-ma - Je voudrais >te comprendre, mais comprends-


~i tu pe mine! >moi aussi!

Pierre locuie~te nu departe de aici. - Pierre n'habite >pas loin d'ici.

fnvata sa vorbe~ti franeeza ~i engleza. - Apprends >a parler fran9ais et anglais.


in propozitiile de maijos am introdus cuvintele noi. Cititi eu atenlie propozitiile ~i retineti traducerea
lor in limba romana:

Le Havre est un port important. - Ora~ul Le Havre este un port important.

Aujourd'hui la mer est tranquille, il n'y a - Astazi marca este lini~tita, aproape
presque pas de vagues. eli nu sunt valuri.

Cttait une merveilleuse plage de sable fin. - Era 0 plaja minunata eu nisip fin.

Apres Ie bain, mon maillot de bain est - Dupa baie, costumul meu este inca ud.
encore mouillc.

Maman, je veux faire des pates! - Mama, vreau sa fac fanne de nisip!

Tu as apporte ton seau et ta pelle? - Ti-ai adus galeata ~i lopaFca?

Papa, irons-nous visiter Ie phare? - Tata, ne vom duee sa vizitiim faro I?

Regarde ce palmier, il est enorme! - Uita-te la acest palmier, este enorm!

Mets de la creme solaire sur tes bras! - Da-ti pc maini eu crema impotriva soarelui!

ALlant a la plage, je mets mes lunettes de soleil. - Cand merg la plaja, Imi pun ochelarii de soare.

C'est dommage, nous n'avons pas trouve - Pacat, nu am gasit scaici Ia malul marii.
de coquillages au bord de la mer.

presque > [pRcsb] - aproape, aproximativ

mettre de la creme > [metR dO 1a kRcm] - a da Cll crema; a-~i da eu ererna

mettre des lunettes > [mctR de lUnelj - a pune ochelari; a-~i pune
ochelari

c'est dornmage > [sE doma:jJ - e plicat, e regretabiI

Retineti formele familiare folosite pentru a ne referi la parinli:

maman >lmama] - mama, mami, mamica

papa > [papa] - tata, tati, tiHicui

in cazul acestor forme articolul se amite.

in propozitiile de mai sus ati intalnit ciiteva adjective noi:

important > [llpol1a] - important

importante > [iiporlii:IJ - importantii

13
mouillt > [11\wEJ - inmuiat, muiat, ud

merveilleux > [mcR\'ciOl - minunat, admirabil, excelent

merveilleuse - minunata, admirabi1a, excelen1a

enonne > [EnoRrnJ - enorm(a), uriai?(a)

Retineti pronun1ia celebrului ora~-port franeez:

LeHavre >[IOa:vR] - (Le)Havre

Numele fJ.cestui ora$ este 0 excep{ie. deoarece este precedat de un articol (a~a cum ~titi deja, in
limba franceui. numele de ora$e nu primesc articol), iar in pronun!area lui nu apare fenomenul de
eliziune ("elision") , in cludafaptului cd "h" din "Havre" este mut.

Traduceti in limba romana propozitiile care urmeaza ~i in care am introdus vocabularul nou. Folosili,
ea de obicei, filtrul roi?U:

Allons au port regarder Ie debarquement > Haidc in p0l1 sa ne uitam la debarcarea unui
d'un bateau venant de I'etranger. vapor can: vine din strainatatc.

Attention aux vagues, elles sont enonnes! > Aten\ie la valun. sun! uria~e'

Maman, je n'ai plus de sable dans mon seau. > Maml, nu mal am nisip in galqica.

C'est dommage, on ne peut pas visiter > Pacat, flU putem viLita L1nd, estc inchis.
Ie phare, i1 est ferme.

Sur la plage les enfants ado rent faire > Pc plaja. copiii aoora sa faea forme
des pates de sable moui1l6. din nislp uo,

II est merveilleux, ce palmier! > Acesl palmier c~te 111Il1UI1;'1.

La creme solaire protege contre Ie soleil, > Crem" dc plaJl\ prolcjeaza illlpolriva arsurilor
alors, elanl sur la plage, il faut en mettre. provocale ttl' ~oar..:. a~a ca. fiind pc plaia,
trehuie sa lc ungi cu ea,

Je porte des lunettes depuis presque vingt ans. > Port ocllClarJ de aproape douazeei de ;mi.

Ou estce que tu as laisse ton maillot de bain? > Unde ii-ai lasat co,tumul de baie?

Prends la pelle et va aujardin! > la lopata ~i ou-te in gradina 1

Cette aonce nous sommes allis au Havre. > A nul acesla ne-am dus la Le Ilavre.

Papa, viens! Je veux te dire une chose > Tata, VIllO putin' Vreall sa-Ii ~plln un lucru
tres importante. foarle important,

Au bord de la M6diterranee on peut trouver > Pe liHinul Medllcranei po\i gasi


de jolis coquillages. scoici dragute.

Les Durand ont visite presque toute > Familia Durand a vil.iwl aproapc loata
la Cote d' Azur. CO;l51a dc Azur,

14
in exercitiul unnator veti folosi substantivele, adjeetivele ~i expresiile noi:

Nu este nimic important! - Ce n'est rien >d'important!

Pierre a fost la Le Havre aproape 0 luna. - Pierre a ete au >Havre >presquc un mois.

Paeat. Nu mai avem timp sa vedem portul. - >C'es! dom111age. On n'a plus Ie temps
de voir >Ic port.

Pune-ti oehelarii, vei vedea mai bine tannul. - >Mets tes lunettes. III verras mieux la cote,

Prefer sa stau la soare pen1ru ea sunt uda inca. - Etant encore >mouillCe, je pretere rester
au solei!.

Aceasta plaja eu nisip alb ~i eu palmieri - Cette plage avec >du sable blanc et
este 0 priveli~te minunata. >des pallmers, c'est une vue >mcrveilleuse.

Ti-e [rica de aeeste valuri uria~e? - Tu as peur de ees >vagucs >cnonnes?

Mama ~i tata nu vor sa mearga - >Maman et >papa ne veulent pas aller


eu noi sa caute scoici avec nous chercher des >coquillages
la malul marii. au bord de la mer.

Farul ma~inii mele este spart. - >Le phare de rna voiture est easse.

Ce culoare are noul tau costum - De quelle couleur est ton nouveau >ma11101
de baie? de hain?

la-Ii galeata ~i lopatica si du-te sa faei - Prends ton >seau et ta >pelle et va faire
forme de nisip. >des pates de sable.

Da-mi eu erema de plaja pe spate, - >Mets de la creme solaire sur mon dos,
te rog! s'il te plaIt!

Cititi urrnatoarele propozitii in limba franeeza ~i re~ineti traducerea lor in limba romana:

I
Ce sont des personnes croyantes. - Sunt ni~te persoane eredincioase.

Tu ne peux pas etre un peu plus prevoyante? - Nu poti fi putin mai prevazatoare (prudenta)?

~ Cette situation est amusante pour nous tous. - Aceasta situatie este arnuzanta pentru noi toti.

I Marie etait souffrante depuis une semaine.

C'est une piece de theatre interessante.


- Maria era suferinda (bolnava) de 0 saptamana.

- Este 0 piesa de teatru interesanta.

in propozitiile de rnai sus am folosilO fonna gramaticala asemanatoare participiului prezent (participe
present), despre care am vorbit in prima parte a acestei leetii. A~a cum ali observat deja, forrnele scrise
cu caractere ingro~ate Slint variabile, deci se acorda in gen ~i numar eu substantivul.

15
Forma gramaticala nou introdusa este un "adjectif verbal" ~i este 0 forma variabila in gen ~i
numar.

Spre deosebire de participe present care determind 0 acriune simultanii cu ac!iunea exprimatd de
verb, "I'adjectifverbal" exprimd 0 calitate a substantzvului.

De exemplu:

Les enfants aimant Ie ski nautique vont - Copiii carma Ie place skiul nautie se due
alamer. lamare.
Vous avez des enfants sages et aimants. - Aveti ni~te eopii euminti ~i iubitori.

Tradueeti in limba franceza propozitiile de mai jos, introducand adjectivul verbal corespunzator,
format de la verbul prezentat In paranteza. Folositi filtrul ro~u:

EI avea 0 privire vesela. (Rire) - Il avait des yeux >rinnts.

De ce e.;;ti atat de schimhator? (Changer) - Pourquoi ton humeur est si >changeante?

Starn de yorba eli unul din muncitorii care - Naus parlons avec un des ouvriers
lucreaza In aceasta uzina. (Travailler) >lravaillants dans cette usine.

Profesorul nostru de franceza pare exigent. (Exiger) - Notre professeurde franl;ais a I'air>exigeant.

Parerile lor nu sunt deloc interesante. (Intcresser) - Leurs opinions ne sont pas du tout
>intcressantes.

inainte de a incheia aceasta leqie, verificati in ce masura v-ati insu~lt notiunile noi. in exercitiul care
urmeaza am introdus :intregul voeabular nou, precum ~i elementele de gramatica prezentate in aceasta
leetie. Traduceti in limba franceza propozitiile:

Vad vaporul care sosei?te in port. > .Ie voi~ Ie bateau <lITI v,mt au port.

Nu vajucali in nisip, este prea umed. > !\ejoucz pas U<II1S Ie sClble. il est trap mouille.

Aceste scoiei sunt 0 frumoasa amintire > Ces coquillages ~ont un beau souvenir de nos
a vacan(elor noaslre pe Mediterana. V<IC<lnces en Mi5diterranee.

in timpul croazierei am vazut faruri pe > Pendant notre croisicrc nous a\ion~ vu des
coasta engleza. plum:, sur 1<1 cote angbise.

Asculta, este yorba despre 0 afacere importanta. > Ecoute, 11 s'agit d'une <iffaire importante.

Daca nu a~ suferi de rau de mare, > Si je n'ctais pas souffrante du mal de mer,
aceasta caHitorie eu vaporul ar fi minunata. ce voyage en bateau seralt merveilleux.

16
Aeest turist ~i-a pus oehelarii ea sa vada > Ce touriste a mis Sl:S lunettes pour micux voir
mai bine corabiile cu panze. les bateaux i\ voiles.

Du-te ~i eauta-ti galeata ~i lopatiea > Va ehercher ton SC<lU el ta pelle


la malul marii. au bord de la mer.

I-am vazut la bord, 1<lnga comandant. > Je les oi vus i\ borel. 21 cote du commandcmt.

Care dintre voi praetica sportul eu vele? > Qui de vou~ fait de la voile'>

Aproape ea s-a terminat desearcarea > On a presque fini 1c ut:barquement


acestui vapor. de ce batC<lll.

imi pare rau, dar nu va pot insoti > ("'est dommage. lTIaJSJC ne peux pas eire avec
pe Coasta de Awr. vous sur la Ctltc U'i\ZUL

Vaporul a fost pe punctul de a naufragia. > Lc bateau a failli f'lire naufrage.

imi place sa urmaresc eu privirea norii de pe eer > J'all1le suivre des ycux lcs nuages dans Ie ciel
~i panzele albe (ale eorabiilor) de pe lac. et les voiles blanchc~ ~ur Ie lac.

Tata, fotografiaza acest palmier enorm! > Papa. prends une photo de ce palmier enorme!

imbarcarea pasagerilor care pleaea in America > L't:mbarquement des passagcrs partant pour
va avea loc poimaine la Le Havre. l'Am-:nque aura lieu apres-dcmain au Havre.

ea aperitiv, a~ dori ni~te pateu. > COlnme hors-u'u:u\ re, Je voudrais du pate.

Mama 0 sa rna ajute sa fae ni~te forme de nisip. > M<lman va m'aider a hire des pales de Sable.
le~ind din casa, ea {ii-a luat eostumul de baie, > Sortant de chez el1e. elle a pris son maillot de
erema de plaja ~i ochelarii de soare, bain, la creme solaire et ses lunettes de SOleI!.

In timpul cursei pe apa au fost ni~te > Pendant la travers~c II y il\ ail des vagues
valuri enorme ~i toti au suferit de rau de mare. 0nonnes et tou~ souffraicnt dll mal de mer.

Pentru a retine mai u~or regulile gramaticale prezentate in cadrul acestei lectii, rezolvali urntiitorul
exercitiu in care va trebui sa introdllceti forma corespunzatoare a partieipiului prezent - "participe
present" sall cea a adjectivului verbal- "I'adjectif verbal":

Eu vad eopiii care eauHi scoici - Je 'lois les enfants >chcrchant des coquillages
in nisip. dans Ie sable.

Nu cunoa~tep1 niei 0 alta persoana atiit de - NOllS ne connaissons pas d'autre personne
exigenta ca eL aussi >exigeante que lui,

Mama llrrnare~te eu privirea copiii care fae - La mere suit des yeux les enfants >faisant
forme de nisip. des pates de sable.

lata ni~te oameni foarte eonformi~ti. - Voila des gens toujours bien >pensants ,

17
Vedem ni~te copii care pescuiesc - On voit des enfants >
pe~ti~ori. de petits poissons.

Era un comandant care promitea mult. ~ C'etait un commandant> beaucoup


a dire.

in incheiere, cititi cuvintele urmatoare in care se repeta acelea~i sunete:

l cJ - la pelle, 1a cr~me, presque, la croisi~re, 1a traversee, la Medite.rranee

[ uJ - milllillc, silliffrir

[U] - les lunettes, la Cote d'Azur, suivre

[0:] - Ie port, Ie bard

L":t] - la voile, la croisiere

l c] - important, interessant

La] - Ie commandant,l'!:IIlbarquem.ent, important, maman

[iJ - mouill6, Ie palmier, j' ai failli, Ie coquillage, Ie maillot de bain, merveilleux, la croisiere,
suivre des )'eux

u] - Ie coquillage, Ie naufrage, il s'agit de, c'est domrnage

[ gJ - 1a vague, gris

[11 - Ie phare, la photo, la femme

[k] - presQue, leoquillage, lareme,l'embarQuement

18
RECAPITULAREA LECTIEI 17
17.1. In cursulleC';iei 17 am introdus urmatoarele expresii:

suivre des yeux - a unnari cu privirea; a se (tot) uita dupa ...


faire naufrage - a naufragia
faire de la voile - a practica sportul cu vele (eu ambarca~iuni
eu panze)
il s'agit de ... - este vorba despre ...
mettre de la creme - a da cu crema; a-~i da cu crema
mettre des lunettes - a pune ochelari; a-~i pune ochelari
~i nume geografice:
la Mediterranee - Mediterana; Marea Mediterana
la Cote d'Azur - Coasta de Azur
Ie Havre - (Le) Havre
Va amintim ca numele acestui or~ este precedat de un artical, eeea ce constituie 0 excep~ie de
la regula. De asemenea, tot ca excePlie, de~i cuvantul ineepe cu "h" mut, nu se produce
fenomenul de eliziune ("elision").
Le Havre se pronun~ [IOavR]

17.2. Ati intalnit, de asemenea, 0 constructie la timpul "passe compose", formatA cu ajutorul verbului
"faillir". aceastIi construqie se va traduce prin: "a fi pe puncrul de a ... " sau "a fi cat pe ce sa.....
rai failli avoir un accident. - Am fast pe punctul de a avea un accident.
(A fost cat pe ce sa am un accident.)

17.3. In cadrul acestei lectii am introdus 0 forma gramaticala noua: participiul prezent (Ie participe
present). Acesta se formeaza inlaturand tenninatia de prezent de la persoana intai plural ~i
inlocuind-o cu terminatia "-ant". De exempJu:
nous chant-ans - chantan!
Verbele auxiliare "avoir" ~i "are ", ca ~i verbul "savoir ", conshtuie excep~ii de la regula:
nous avons - ayant
nous sommes - etant
nous savons - sachant
PartlcipIUJ prezent (le partieipe present) este 0 forma gramaticala invariabila care exprima 0
actiune simultana cu actiunea exprimata de verb. EI inloeuie~te in limba franceza 0 propozitie
relativa (atributiva). De exemplu:

Nous regardons les enfants io-u.a.nt - Ne uitam la copiii care se joaca in nisip.
dans Ie sable. /= Now; regardons les enfants
qui jouent dans Ie sable.

17.4. Am introdus, de asemenea, forma gramaticala numita "adjeclifverbal" care seamana foarte
mult eu participiul prezent (participe present). L 'adjectif verbal este 0 forma gramaticala
variabila, adica se acorda in gen ~i numar eu substantivul pe care 11 determina. Spre deosebire
de participiul prezent, .. l'adjectifverbal" exprima 0 calitate a substantivului. De exemplu:

Je regarde un petit gart;on souriant - Ma uit la un baietel care ii zambe~te


asa meTe. mamei sale.

Je vois des personnes aux visages riants. - Viid ni~te persoane cu chipuri vesele.
(surazlitoare).
TEMA PENTRU ACASA 17

A Traduce!i urmatoarele propozitii in limba romana:

1. NOllS avons failli gagner Ie dernier match.

2. Le commandant invite ses passagers a bard.

3. Qu'est-ce que tu suis des yeux depuis une heure?

4. It s'agit d'une affaire importante.

5. Nous avons visit presque toute la Cote d'Azur et nous nous sommes baignes dans la
Mditerranee.

B. Tradueeti urmatoarele propozitii in limba franceza:

I. Privei?te! Sunt mama ~i tata care se intorc dintr-o croaziera.

2. Am gasit ni~te scoiei minunate la malul marii.

3. Mama, eostumul meu de baie este ud.

4. Pacat, nu mi-am dat eu cremli de plaja.

5. Ai vazut in port acele valuri enorme?

C. Completati urrnatoarele propozitii eu forrnele convenabile de "participe present" sau de


"adjectif verbal" ale verbelor date in paranteza:

1. Je suis des yeux les bateaux de la mer. (Venir)

2. VOUS voyez votre ami la planche. (Faire)

3. Sa mere est tres (Exiger)

4. Regarde eet homme unjoumal. (Lire)

5. 11 nous a raeonte une histoire (Amuser)

6. Trouvez-vous ses opinions ? (Interesser)

20
Daea sunt valuri enorme. sealdatul - S'il y a des vagues enormes, Ie bain peut etre
poate fi foarte periculos. tres > oangercux.

Prosopul acesta este murdar? - Cette serviette est> sale?

Prefer propria mea ma~ina. - Je prerere rna > propre voiture.

Vreau sa-i cumpar ceva practic. - Je veux lui acheter quelque chose
de > pratique.

c. in exerci~iul urmator vom recapitula verhele pronominale. Cornpletati unnatoarele propozitii


eu forma corespunzatoare a unuia din aceste verbe:

Mil imbrac repede pentm ca sunt deja - Je >m'hahille vite paree que je suis deja
in intarziere. en retard.

Lui Paul nu-i place nici sa se trezeasca, - Paul n'aime oi >se rc\'ciller
nici sa se scoale devreme. ni> sc lever tdt.

Mie, dimpotriva, irni place sa rna scol - Mai, au contraire, j 'aime >me lever tot
devreme dirnineata. Ie matin.

Nu va spalali in seara aceasta? - Valls ne >"ous lavel pas ce soir?

lama ne trezim mai tiirziu - En hiver nous >nOllS rcveillons plus tard
decal vara. qu'en ete.

Tata nu se rade eu un aparat de ras electric. - Papa ne >~<: rase pas avec un rasoirelectrique.

D. in incheierea recapitularii materialului studiat in lectia 18 din cursul"Franeeza pentru


incepatori", traduceti urmatoarele propozitii in limba franceza:

A~ vrea sa fiu Ie fel de Ingrijita ea > Je vOlldrais eIre all~si soign':e que vous,
dumneavoastra, doamna! Madame!

Sa rna scol? (Sa rna dau jos din pat?) Nu! > Esl-ce que .ie Illl' Ic'v.;'! ~un!

Jeanne se piaptana acum? > Jeanne se pcigne-t-ellc mainlenant'.'

Vrei sa te speli ell apa reee? > Vellx-ILI te 1m er il r eau rroidc')


Nu, Cll apa calda. Non, a reau chaude.

Am dori mult sa ne imbraeam. > :t\OLiS vouurions bien nOLis habiller.

Nu uita sa te speli pe dinti! > ~'oublie pas de te hrosser les dents!


Periuta de dinti este in baie. "fa brossc ;k dents cst dan~ la salle de bains.

22
Cititi cu voce tare urmatoarele substantive ~i retineti traducerea lor in
limba romaDa:

Ie paquebot > [10 pakbo] - pachebotul

I'ocean(m.) > [losEaJ - oceanul

la barque > [la baRkJ - barca

Ie pecheur > [lOpc~O:Rl - pescarul

Ie filet >[JOfile] - navodul, pIasa de pe~te;


fileul

la planche a voile > [Ia plii~ a v"alJ - plan~a de wind-surfing

Ie nageur > [10 niljO:RJ - inotatorul; vasla~ul

Ie yacht > [IOlotJ - iahtul

Ie coup de soleil > [10 kudsolei] - insolatia; arsura


(provocata de soare)

Ie chateau (de sable) > [10 ~ato dO sabl] - castelul (de nisip)

la voix > [Ia v"a] - vocea; glasul

l' angoisse (f.) > [lag-"asJ - nelini~tea; ingrijorarea;


angoasa

Pentru a retine mai u~or vocabularul nou, recititi substantivele de mai sus
intr-o alta ordine:

Ie yacht > [IOiot] - iahtul

la voix > [Ia \ilia] - vocea; glasul

Ie nageur > [10 najO:RJ - inotatorul; vasla~ul

la barque > [Ia haRkJ - barca

I'angoisse (f.) > [lilg"as] - nelini~tea; ingrijorarea;


angoasa

Ie paquebot > [10 pakboj - pachebotul

Ie chateau (de sable) > llO ~at() dO sablJ - castelul (de nisip)

Ie filet > [10 fill'] - navodul, piasa de pe~te;


fileul

I'ocean(m.) > [losEa] - oceanul

la planche a voile > [Ia plii& a vUal] - pla~a de wind-surfing

Ie pecheur > [IOpE~O:R] - pescarul

Ie coup de solei! > [10 kudsolelJ - ins01atia; arsura


(provocata de soare)

23
Sa introdueem substantivele noi in propozi!ii. Cititi eu voce tare aceste propozitii ~i retineti traducerea
lor in limba romana:

Je crois que I'embarquement sur ce - Cred ca imbarcarea pe acest pachebot


paquebot sera long. va duramult.

II fait du vent au bord de I'ocean. - La malul oceanului este vant (bate vantul).

Les barques de peche sont revenues tard de la mer. - Barcile de pescuit s-au intors tirziu de pe mare.

Nous suivons des yeux ces pecheurs portant - ii urrnarim eu privirea pe ace~ti pescari care
des filets pieins de poissons. due ni~te navoade pline eu pe~te.

C' est un grand plaisir de faire de la planche a voile. - Este 0 mare plil.cere sa practici wind-surfingul.

Meme les meilleurs nageurs doivent faire - Chiar ~i cei mai buni inotatori trebuie sa. fie
attention aux vagues. atenti la valuri.

Ton dos est rouge, tu as deja pris un coup de solei\. - Ti s-a inro~it spatele, ai inceput deja
sa faci arsuri .

On a perdu de vue Ie grand yacht blanc. - Nu se mai vede iahtul


mare ~i alb.

Etant en danger, tout Ie monde appelle avec - Aflandu-se in pericol, toti striga
angoisse: "Au secours!" inspaimantati: "Ajutor!"

Nous voudrions prendre une photo du chateau. - Am vrea sa fotografiem castelul.

Si vaus parlez bas, je ne vous comprends pas, - Daca vorbiti in ~oapta, nu va inteleg, a~a ca
alors parlez a haute voix, s'il vous plait! va rog sa vorbiti eu voce tare!

in propozitiile de mai sus au aparut expresiile:

faire de la planche a voile > rf~R dO la plii~ a v"alj - a practica wind-surfingul

prendre un coup de soleil > [rRii. dR e kudsolei] - a faee insolatie; a face arsuri
(din cauza soarelui)

perdre de vue > [pcRdR dO \UJ -a pierde din vedere; a neglija;


a uita

parler bas >[paRIE ba] - a vorbi incet, a vorbi in ~oapta

parler a haute voix >[paRIE a ot "uaJ - a vorbi Cll voce tare

appeler au secours >[ap(O)lE 0 skuRl - a chema in ajutor, a striga dupa


ajutor

Ausecours! - Ajutor! Sariti!


Pentru a re~ine mai u~or vocabularul acestei lectii, introduceti in propozitiile unnatoare substantivele
~iexpresiile noi. Folositi filtrul ro~u:

Nu ~tiam ce-i provoease nelini~tea. - Je ne savais pas queUe etait la cause de son
>:lllgoissc.

Mil doare in gal, a~a ea trebuie sa vorbesc - r ai mal a la gorge, alors je dois parler
foarte incet. tout >bas.

Paul nu poate fi un bun inotator pentro ca - Paul ne peut pas etre un bon >nageur paree
ii este frica de apa. qu'il a peur de l'eau.

Oamenii se afla deja la bordul pachebotului - Les gens se trouvent deja Ii bord du >paquebot
~i a~teapta plecarea. et attendent Ie depar1.

Mul~i pescari ~i-au pierdut via~a in - Beaueoup de pecheurs ont perdu leur vie dans
valurile oceanului. les vagues de >[ 'ocean.

Cfmd I-ai pierdut din vedere? - Quand >['<lS tu perdu de vue?

Daca marea ar fi lini~ti ta, am face - Si la mer etait calme, oous >ferions
wind-surfing. de 1<.1 phmche it VOile.

Fiti atentil Se poate face - Soyez prudents; sur la plage on peut prendre
foarte u~or insolatie pe plaja. facilement >un coup de solei!.

Sa strigam dupa ajutof, suntem in perieol! - Appelons >au secours, oous sommes en danger!

A~ vrea sa am un castel vechi ~i fmmos - Je voudrais avoir un beau et vieux >chiiteau


~i un iaht modem. et >un yacht moderne.

E prea mult zgomot aiei, trebuie sa vorbim - II ya trop de bruit ici, il Caut >parler
cu voce tare. il haute voix.

Acum va yom prezenta cateva verbe noi, al carar sens este strict legat de subieetul acestei lectii.
Cititi-Ie eu atentie ~i retineti traducerea lor in limba romana:

s'embarquer > Ls.lbaRkE] - a se imbarca; a se urea (la bord,


in vagon)

debarquer >fdUJLlRkE] - a debarca; a se debarasa,


a scapa de

accoster > [3kostE] - a acosta; a agata, a opri pe cineva

naviguer > [nilvigM~l - a naviga, a pluti; a cDnduce


o nava

nager > [naiEl -a inota

envier (quelque chose > LaviEJ - a invidia, a pizrnui


a quelqu'un)
crier > LkRiil::] - a tipa, a striga, a racni; a anunta
(eu glas tare)

eonstruire > lkostRuiRJ - a construi, a cladi

entendre > li:itadRJ - a auzi; a aseulta, a audia;


a intelege

25
Pentru a retine mai bine pronuntia acestor verbe, recitili-le in alta ordine:

crier > LkRi/EJ - a tipa, a striga, a raeni; a anunta


(eu glas tare)
entendre > [iitiidRj -a auzi; a asculta, a audia;
a intelege
envier (quelque chose > [iivIEJ - a invidia, a pizmui
a quelqu'un)
naviguer > [navighE] - a naviga, a pluti; a conduce
o nava

debarquer > [cJEbaRkE] - a debarca; a se debarasa,


a scapa de
accoster > [akostEJ - a acosta; a agata. a opri pe eineva
nager > [najl<~l -a inota
s' embarquer > [sabaRkE] - a se imbarca; a se urea (1a bord,
in vagon)
construire > [kostRuiR] - a construi, a cladi

Verbele renninate in "-er" se conjugii regular, conform regulilor de conjugare a verbelor de grupa 1.

Refinefi cii verbul nager piistreazii i'n conjugarea de prezent a persoQnei 1 plural vocala "e" din
terminafia de infinitiv, ca $i verbul manger, pe care 1'1 cunoa$tefi deja. Astfel, yeti intolniforma:
nous nage.ons
Verbul construire - a construi, a c1iidi se conjugii lafel ca verbul conduire, iar verbul entendre - a
auzi, a intelege are aceea$i conjugare ca verbul prendre. Modul de conjugare a verbelor prendre
$i conduire v-a fost prezentat i'n lectia 1J din cursul "Franceza pentru incepiitori ".

in propozitiile de mai jos vom folosi verbele noi, aflate in legatura stricta cu vocabularul acestei
lectii. Cititi propozitiile ~i fiti atenti la traducerea lor in Iimba ramana:

Nous nous embarquons sur Ie paquebot - Ne imbarcam pe pachebotul care pleaca


pour les Etats-Unis. in Statele Unite ale Americii.
On vient de debarquer Ie bateau - Vaporul care venea de pe Atlantic tocmai
venant de l'Ocean Atlantique. a fost descarcat.
Le soir des barques ont accoste avec des filets - Seara au acostat (au tras la tann) ni~te barci eu
pleins de poissons. navoade pline de pe~te.
Ce vieux pecheur a tant navigue sur - Acest pescar batran a navigat atat de mult
les mers! pe toate marile!
Moi, je ne sais pas nager. Et toi, tu es - Eu nu ~tiu sa inot. Dar tu. e~ti
un bon nageur? un bun inotator?
Nous VOllS envions ce yacht! - Va invidiem pentru acest iaht!
Connaissez-vous les noms des architectes qui - Cunoa~teli numele arhitectilor care
ont construit les ceU:bres chateaux de la Loire? au construit celebrele casteJe de pe Loara?
Tu n'entends pas cette femme? Mais elle parle - N-o auzi pe aceasta femeie? Dar ea vorbe~te
a haute voix! (cu glas) tare!
Quelqu'un erie "au secours!" - Cineva striga "Ajutor!"

26
Retineti unnatoarele denumiri geografice:

l'Ocean Atlantique > llo~bi atlJtih.J - Oceanul Atlantic

la Loire > 1!J l"a:R] - fluviul Loire, Loara

les chateaux de la Loire > [IE ~ato dO la 1"i.l:Rj - castelele de pe Loara

Traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza in limba ramana:

J'aime regarder Paul faisant de la planche > place ~a ma uit Ia Paul atul1ei dod face
ilTIl

a voile. wind-surflllgllJ,

Elle envie tout a tout Ie monde. > Ea ii invit!Jilza pe tOtl pcntru tol ee au.

Qui a crie "au secours"? > Cine:l strigat "AJlltor l"?

Si tu prends un coup de soleil, tu auras mal > Dae;} te vei arde (din cauza soarclui),
au dos et aux bras. tc \ or durea main ilc ~I spatt:le.

Nageons dans l'Ocean Atalntique, meme s'il y a > IJai sa inotam in Occilnul Atalntic. chiar daca
des vagues enonnes. ~unt valuri (lillie mari,

Regardez les barques accostant la-bas! > LJ itari-va la barel1e eare aeosteazfl aeolo I

Elle prend son filet et elle va faire des achats. > L~a i;'l la pIasa si sc dllL:c ~a faea eump,iraturi,

Je ne voudrais pas te perdre de vue. > \ill a" \T~~l S<l Ie pierd din vcJcre.

Si' j'etais riche, j' acheterais un chateau > I)aca a~ f1 boga!. <IS cumr~lra un castel
et deux yachts. ~1 JOlla whtun,

Elle appelle au secours d'une voix pleine > Ea striga dura aJulor Cll un glas
d' angoisse. phn de ,'rallna.

Parlez a haute vaix, on ne vous entend pas bien. > Vorhi\i (voce) tare. nll va <lllzim bine.

Pentru a retine mai u~or materialul prezentat pana acum, eompletati propozitiile urmatoare ell
substantivul, fonna verbala sau expresia corespunzatoare:

Imbarcarea pe pachebotul eare pleaca in Canada - L'embarquement du >paqucbotpour


tocmai s-a incheiat. Ie Canada vient de finir.

E multa vreme de cfmd nu mai ~tiu nimic despre ea. - Ca fait longtemps que je > l'aJ perdlle de vue.

II cunoa~teti pe acel pescar care i~i repara - Connaissez-vous ce >pecheurqui repare


navoadele la malul oceanului? ses > tilebau bord de> l'oc':al1?

Ei nu au debarcat inca? - Est-ce qu'ils > n 'ont pas cncore debarquc'?

inot din copilarie, de aceea sunt - Je >nagedepuis mon enfance, alorsje suis
un bun inotator. un bon > nageut:

27
Am navigat pe toate marile. - Nous avons >navigLlc sur toutes les mers.

Trebuie sa 0 spunem tuturor eu voce tare. - II faut Ie dire a tout le monde >a haute \OlX.
De ce nu ati strigat dupa ajutor? - Pourquoi VOliS >n' avez pas appdc au secours?

Au fost momente de mare spaima, barca a fost - C'etaient des moments >d'angoisse,
pe punctul de a naufragia. >111 barque a failli faire naufrage.

Mil duc la umbra, nu vreau sa rna ard. - Je vais a I' ombre, je ne veux pas >prendre
un coup solei\.

Loara este unul dintre eele mai frumoase - >La LOire est I'un des plus beaux fleuves
fiuvii ale Frantei. de France.

Am auzit 0 voce care striga "Ajutor!" - Nous >aVO!l, entcndu une >voix criant
>"au secours!".

Ie invidiez, ai un iaht atal de frumos! - Je >t'envie, tu as un 5i beau >yacht!

Unde 0 sa acostam? - Ou allons-nous >accoster?

Vrem eu totH sa vedem castelele - Nous voulons tous voir >les chateaux
de pe Loara. de]a Loire.

Care dintre voi a construit acest castel dragut - Qui de vous >a construit ce joli >chateau
de nisip? de sahlt:?

Ador plajele de la Oceanul Atlantic. - J'adore les plages de >I"Oct::tn Atlantique.

Vorbiti mai incet sa nu treziti copiii. - >Parlez plus has pour ne pas reveiller
les enfants.

Pasagerii tocmai s-au imbarcat pe pachebot. - Les passagers viennent de >s 'embarquer sur
Ie paquebot

Cine vrea sa faca wind-surfing? - Qui veut >fain: de la planche i, voile?

Noi am auzit-o strigand dupa ajutor. - NOlls I'>avons entcnduc >criant au secours.

lata cateva propozitii in care apar notiunile de gramatica introduse in lectia precedenta:

En naviguant sur toutes les mers, il a connu - Navigand pe toate marile, el a vazut aproape
presque tous les ports. toate porturile.

Nous sommes tomMs a l'eau en criant au secours, - Am cazut in apa strigand dupa ajutor.

En reparant ses filets. ce vieux pecheur nous - in timp ce i~i repara navoadele, acest batran
raconte ses aventures. pescar ne poveste~te aventurile lui,

28
En attendant la fin du debarquement, nous nous - Ne plimbam pe malul marii, a~teptand
promenons au bord de la mer. sa se termine debarcarea.

A~a cum ati remarcat deja, In propozitiile de mai sus am folosit forma gramaticala "participe present"
(pe care 0 cunoa~teti din lectia anterioara), precedata de particula "en".

Unifatea gramatic:alu noua, jormatii din partic:ula en $i participe present, se nume~te gerondif
> [jERodifl- gerunziu. Le gerondif (Gerunziul) exprimii 0 ac/iune sou 0 stare care inso!esc 0 alta
ac,iune sau 0 alta sTare, Refine,i ca gerunziul (Ie gerondif) determina intotdeouna subiectul, in
timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~'i complementul direct.

De exemplu:

En criant au secours, je suis tombe dans la mer. - Strigand dupa ajutor, am cazut in mare.

Je vois une fille criant au secours. - Vad 0 fata care striga dupa ajutor.

Completati propozitiile de mai jos cu forma de gerondif corespunzatoare:

invatam franceza tacand teme pentru acasa. - Nous apprenons Ie frantyais >en faisant
des devoirs.

Ie~ind din easa, I-am vazul pe prietenul meu. - >En sorlant de la maison, j 'ai vu mon copain.

Heand wind-surfing, a fost cat pe ce - II a failli tomber a I'eau >cn faisant


sa cada in apa. de la planche a voile.

Nu vorbi maneand (in timp ce mananci)! - Ne parle pas >en rnangcant!


Nu vorbi cu gura plina!

Ramanand (Daca ramai) multa vreme pe plaja, - >En rcstant longtemps sur la plage,
vei face insolatie (te vei arde). tu prendras un coup de solei!.

Tradueeti ~i completati propozitiile care urmeaz3, alegand forma coreeta de gerondifsau de participe
present:

Urmarese cu privirea pachebotul care - Je suis des yeux Ie paquebot >naviguant


navigheaza ca1re port. vers Ie port.

Navigand mult pe oeeane, am fost - >En l1avigual1l beaucoup sur les oceans,
deseori in perieo!. je' me suis trouve souvent en danger.

Ne-am petrecut intreaga seara vorbind despre - NOlls avons passe toute 1a soiree >en parlanl
tineretea noastra. de notre jeunesse.

L-am ascultat pe comandant vorbind despre - Nous avons ecoute Ie commandant >parlant
naufragiul vasului sau. du naufrage de son bateau.

Fetele cantau mergand spre ~eoala. - >En allant a l'eeoJe, Jes filles chantaient.
Le-am vazut pe fereastra pe fetele care - l' ai vu par la fenetre les filles
mergeau 1a ~coaHi.. >allant ii l'ecole.

29
in ultimul exerei1iu din prima parte a leetiei 18, yeti avea ocazia sa verifieati in ee masura v-at i
insu~it notiunile de vocabular ~i de gramatica. Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza:

De ce vorbiti intoldeauna eu voce tare? > Pourquo! parlez VOLIS tOlUOL!rS it haute voix'!

Sotia pescarului privea eu nelini~te valurile > En altendant son man, la f"t:mme dl! pecheur
oceanului, a~teptandu-~i sotul. regardall J\ ec angoisse les vague~ de l' ocean.

Mil. invidiezi pentru castel ~i pentru iaht? > I'll m'envlt:s man cl15teau et mon yacht'.'

EI era fericil auzindu-i vocea. > En enlendant sa voix. i I Ctait heureux.

Ma gandesc adesea la acest pachebot care > .Ie pense souv .::nl ace paquchot naviguant sur
navigheaza pe oceane \'i acosteaza in porturile ks oceans ct acco~lalll les pons
din lumea intreaga. dll ll10nde cnlier.

I s-a facut rau de la soare in timp ce Iacea > En falsant de In planch~ a VOIle, il a pri~
wind-surfing. un lOUp de sole11.

Nu vreau sa inot, prefer sa fae un castel > .Ie 11': vellx pa~ nager, Je prCfere construire
de nisip uria~. un enmme chateau de sable.

Cand nu s-a mai vazut barea?/Cand > Quand aVCZ-VOllS perdu de \'lIe la barque'!
ati pierdut din vedere aceasta barca?

Cine i-a auzit strigand dupa ajutor? > Qlll ks it entendus uppdant au secours'.'

Nu am fost niciodata la malul Atlanticului. > .Ie 11 'ai jama!s cIt: <IU bord de I'Ocean
Atlantique.

Domnule, ~titi ca Loara este cel mai lung fluviu > I:~I-ce que \,OU5 suvu, Monsieur. que fa Loire
din Franta? est I.:: plus long fleuvc lie France'!

Ciind v-ati imbarcat pe pachebot, doamna? > Quand \ (Jus ete,,-voll~ embarquce sur
k paquebol, Madame'.'

Daea vizitezi Franta, trebuie sa vezi ~i minunatele > En vi~llant la France, i I faut voir aussi
castele de pe Loara. Ics merveilleux ch~\lcaux de la Loire.

Sa fie sotu1 tau atat de bun inotator? > Ton mari, serait-il un ~i bon nageur'.'

Vom debarca 1a (Le) Havre peste doua zile. > Naus debarqueron~ au Havre dans deuxjours.

De ce nu iei pIasa daea te duci > Pourquoi tll ne prcnds pas Ie filet en allant
sa faci cumparaturi? Caire les courses'.)

30
Exersati-va pronuntia citind urrnatoarea serie de cuvinte in care se repeta acela~i sunet:

[:iJ - la plilllche a voile, I'angoisse, !'OceanAtiantique, s'tmbarquer, Clvier, Clt.endre

[l' J - Ie file.t, Ie pe.cheur, pe.rdre de vue

[0] - Ie nage.ur, appe.ler au secours

[liJ - constryire, perdre de vye

l ";IJ - la voix, l'angoisse, la Loire

I' 1 - I' oc.ean, I' angoisse, au secours, s..:embarquer

I (! I - naviguer, I' angoisse

Lil - Ie nageur, nager, jamais

I~] -- le peclleur, la planche. a voile, Ie .chateau

[kJ - Ie paQuebot, la barque, le ,oup de soleil, debarquer, ~oster, Qrier, Atlantique

31
LECTIA 18 - PARTEA A nOVA

In partea a doua a aeestei leqii veti recapitula vocabularul ~i forme Ie gramaticale noi. Ca de obicei,
exercitiile de pronuntie au scopul de a va ajuta sa cititi coreet ~i sa vorbiti fluent in limba francez3.
Textele de mai jos fixeaza materialul introdus in acest caiet. Traduceti textele urmatoare consultand
diqionarul de la sTar~itul acestui caiet:

././ ./' '-. ./' '-.


Apres loute une annee de travail, I nous avons bcsoin de repos. II Notre famille adore la mer, I
./ ./ '-../ '-.
alors I nous allons passer nos vacances sur 1a C6te d'Azur, I au bard de la Meditcrranee. II
./ ./ '-../''-. ./ '-.
Le climal de celte r~gion cst mervcilleux. I I 11 fait beau, I I'cau de la mer est chaudc, I et on
./ '-. ./' '-. /'
peut se baigner toute la journee. lIOn pcut suivre des yeux lIes bateaux avoi.lc, I Ies jeunes
./ '-. '-../'-../'./'
qui font de la planche avoile... II Le ciel est bleu, I sans un nuage. I I Bien sQr, I il faut faire
'-. ./ ./
attention, I parce qu'en restant pendant trap longtemps au soleil I on peut prendre un coup
'-.. ./'./' ./' '-. ./
de soleil. 1\Vne creme solaire nous protege bien COnLre ce danger. II Nos enfants savent tres
'-. ./ '-. ./'././ /'
bien nager I et its n'ont pas peur des vagues. I I Quand i1s sont dans I'eau, I moi ct man mari
'-../' ./
nous nc les perdons pas de vue. I I Aprcs Ie bain I ils aiment jouer au bard de la mer en

cherchant des coquillages,


'-../ ,
I en faisant des chateaux de sable. I I Presque taus les enfants sur
./

./ ./
la plage ant des seaux et des pel1es
, I pour faire des pat(:s de sable. I I
'-.

./ ./ ././ '-.
Le soir, I on fait des promenades en admirant de beaux palmiers I et les lumicres des phares. I I
./ '-../, ././'
En vacances la vie est belle. II C'est dommagc, I mais ces beaux joues finissent bicntOt j et iI
./ '-.
faut rccommencer notre vie quotidienne. II

././ '-. ./ ./
-J'ai envie de faire une petite croisiere. II Veux-tu m'accompagner? II
./
-Je voudrais bien,
'" ./
I mais je ne supporte pas les vagues. II
,
./ /'"
- Tu souffres du mal de mer? II ,
'-. . / . / '-.
-Cui. I I Je pr~ferc rester sur la plage I et suivre des yeux ton bateau. I I
./'-.
-C'est dommage.
/'"
I I Je ne voudrais pas IC laisser seule... I I
'"
/'-. ./'-. ./,
-Mais non, I je ne serai pas seule. I I Voila Paul qui arrive! 11
./'" ........... ...........
-Dans ce cas-lil jc pars. I I A bient6t! II
./'" ...........
-Bon voyage! II

./'"........... ./'"./'"
-11 fail si beau, 1si chaud! II Et si nous allions ala plage? II
./'" .........
-C'est une tres bonne idee! II
./'"./ ./'" ./'"
-Qu'est-ce qu'on prend? IJ Quelque chose a manger et a boire? I I
./'" ./'" .........././
-Apres tout I il faul prendre lcs maillats de bain, lIes serviettes de toilette I et une
...........
CouvcrLure. II
./ ./......... ./'" .........
-Et pour les cnfants les seaux: ct les pelles. I I Ils adorem jouer dans Ie sable. I I
./ ./'"./'" ...........
-Mets aussi dans Ic panier une creme solaire I ct des lunettes de solei!! I I
......... ./ ./ ...........
-Non, lIes lunettes, I je Ies rncurai en sonant dans la ruc. II
./'"
-El pour manger? II
........... ./ ...........
-Si tu veux. 1 j Mais on pent toujours acheter quetque chose sur la plage. II
......... .........
- Tu as raison. I I Allons-y! I I

Traduce!i in limba franceza propozitiile urmatoare ~i cititi-Ie eu voce tare:

La ce ora trebuie sa tim In port > A quelle hCllre filUHI etre au


ca sa ne imbarcam? port pour s' embargucr"

Am pierdut deja din vedere aceasta panza > t\ous <lvons dep perdu de vue cette
alba (de corabie). "OIlc bl<1nchc.

Pune-ti ochelarii! > iYlcls ks lundtcs l

Sa strigam Cll voce tare dupa ajutor! > Appelons il Inwle V01X au secour~l

Cine a navigat atat de mult ea acest pesear > Qui <I aUl<ll1t naviguc ~ur les mers et Jes oceans
pe mari ~i pe oeeane? <.Jue cc vicux pcchcur'.'

Unde sunt navoadele? in barea. > Oll son! lcs filct~'! Dan~ la barqLle.

Dupa 0 lunga cursa pe apa, pasagerii au > Aprcs une longuc travcrscc, \cs passagers ont
debarcat la Havre. dcbarquc au J !avre.

Mama, uita-te la acest paehebot care a acostat! > Manum, regarde cc paquebot qui a accost":!

Ramanand (Daca rarnai) la umbra acestui > En re~tant iJ l'olllhrc de ce palmier,


palmier, nu vei face insolatie. tu Ile prcndras pas de coup de solei!.

33
Comandantul v-a invitat deja 1a masa lui, > Le commandant VOliS a d~je invitc 1:1 sa lahlc,
domnule? !Y1onsleur'-'

Paeat! Daea nu ~tii sa inoli, nu poti face > C'est dOJTIll1age' SI tu nc sais pas nager. tu ne
wind-surfing impreuna eu noi. pellx pas fain~ de lei planche i:l voile avec nous.

Pe acea plaja aproape ca nu exista nisip. Copiii > Sur cctle plage-la II n 'y a presquc pas de sable.
TIU vor putea construi casteIe, ~i nici nu vor putea Les enfants ne pOll1"TOn! pas construlre
face forme (de nisip). d~s chateaux, III faire des pates,

Fiti atenti la aceste valuri enonne! > Falies att~n1jon aces vdgues enormcs~

Cred ea toata lurnea va invidiaza pentTu aceasta >Jc pcnse que tout Ie monde \taus envie pour
vacanta de vis pe Mediterana. ces vacanccs maglllfiques en Mediterrance,

De unde vine oare aeeasta scoica minunata? > Ce lller\cllleux coqu111age, d'oLI vient-il')

Este foarte important. Se vorbe~te despre cauzele > ("'est tri:~ important. 11 s'agit des causes du
naufragiului unei corabii. naufrage d 'un bateau.

Toam placerea miera stTieatii pentru eli sufeream > Tout mon plaisir ctail gEM parce que
de rau de mare. jc sOllflrais du mal de mer,

in timpul imbarearii, aceasta batninii doarnna > Pendant J'cmbarqllcmcnt cette vielllc dame
a fast cat pe ee sa eada in apa. a fililli tomber il l"eau.

Nu 0 pot lasa pe mama de una singura. > .Ie nL' peux pas lai~ser Illa mere
tout<: ~eule.

Ma uit la Sophie care unnare~te eu privirea > Je rcgarlie Sophie ~lll vant des yeLlx les nuages
norii de pe cer. d<.ltls k Clel.

In timpul croazierei, solia mea > Pendant !lotre croisicre. ma femme etait tout
a fost tot timpul aHituri de mine la bordo k temps pres de mOl a bordo
Spune-i aeeasta in ~oapta! > Dis-lui cela tout bels'

Sunt nelini~tit inainte de examen. > le suis angoiss0 av, ant l'examen.

Daea e~ti un bun inotator, putem face > Si III es un bon nagcllT. nOliS pou\ons faire
wind-surfing. de la planche a voile.
Ar fi minunat sa avem un iaht ~i sa putem pleea > Ce scrait Illervcillcux d'avoir un yacht
spre Coasta de Azur, et de pOllvoir partir pOLlr la Cote d' AZUL

Tata, unde trebuie sa-mi pun costumul > Papa, ou est-ce que.ic dois mettrc mon maillot
de baie ud? de bain moudlc'.'

A fast auzitii strigand la bordo > On l' a entenuu crier a bordo

Nu vad nimie tara oehelari, nici macae > Je nc vois rien sans lunettes, mcme pas
acest far. ce phare.

34
ii vei face placere acestui baietel daca-i dai > Tli fera~ plaisir a cc petit gar~on en lui Jonnant
(dandu-i) galetu~a ~i lopa~ica. 1<1 pelle ct Ie scau.

Auzindu-II Auzind-o, am strigat dupa ajutor. > En I'entc:ndant. nOllS a\ OilS appclc au secours.

Ne uitam la Paul care iDoata in ocean. > ]\'OLl~ rcgardons Paul nageant dans I'occan.

Vizitand eastelele de pe Loara, am lacut > Ell vl~itant le~ chlteaux de la Loire, nous
multe fotografii. avons pris beallcoup de pllotoS.

Am urmarit-o ell privirea in timp ce > Je I'ai sUlnc des ycux prcnant une photo
fotografia Loara. de la LOIre.
RECAPITULAREA LECTIEI 18

18.1. in cadml acestei leqii ati intalnit urmatoarele expresii:

faire de la planche a voile - a face wind-surfing

prendre un coup de soleil - a face insolatie; a se arde (din cauza soarelui);


a-i fi rau de la saare

perdre de vue - a pierde din vedere; a uita; a neglija;


a nu mai vedea

appeler au secours - a chema in ajutor; a striga dupa ajutor

au secours! - ajutor!

parler a haute voix - a vorbi cu voce (cu glas) tare

parler bas - a vorbi incet; a vorbi in ~oapta

18.2. in aceasHi leqie am introdus 0 noua forma verbala - Ie gerondif(gerunziul), care se compune
din paticula en ~i din parlicipe present. Le gerondif (Gerunziul) determina 0 actiune sau 0
stare care insotesc 0 alta aetiune sau 0 alta stare. Re\ine~i ca gerunziul (Ie gerondij) determina
intotdeauna subiectul, in timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~i
complementul direct. ea ~i participiul prezent, gerunziul are un aspect verbal, adica exprima
o actiune ~i este invariabil. De exemplu:

Elle I'ecoutait en buvant son cafe. - Bandu-~i (in timp ce i~i bea) cafeaua,
ea i1 asculta.

Va reamintim ca adjectivul verbal (l 'adjectifverbal) exprima 0 caracteristica a substantivului


pe care iI determina ~i este variabil, adica se acorda in gen ~i numar cu substantivul determinat.
TEMA PENTRU ACASA 18

A Traduceti urmatoarele propozi!ii in limba romana:

I. Mettez les maillots de bain et allez nager!

2. J'ai mal au dos, parce que j 'ai pris un coup de soleil.

3. Pourquoi tu m'envies tout?

4. Tu ne I'entends pas bien? Mais elle parle a haute voix.


5. OU vous etes-vous embarques?

B. Traduce!i unnatoarele propozitii in 1imba franceza:

1. Noi am debarcat la Le Havre.

2. Mama ma urmarea eu privirea cand inotam in ocean.

3. Nu Ie invidiez nici pentru iaht, nici pentru castel.

4. I-am vazut din barca cum inotau.

5. Nu se mai vede cel mai frumos castel de pe Loara.

C. Transfonna!i unnatoarele propozitii intr-una singura eu ajutorul gerunziului (gerondif):

I. Elle s'amusait au bord de la mer. Elle est tombee a \'eau.


2. Nous arrivons au sommet de 1a cote. Nous voyons l'ocean.

3. Marie faisait des chateaux de sable. Elle a entendu la voix de son arnie.

4. lis sui vent des yeux: les barques. lis appellent au secours.

5. Tu attends Ie depart. Tu suis des yeux les barques.


VOCABULARUL LECTIILOR
, 17 51
, 18

accoster > [akostE] - a acosta; a agata, a opri pe eineva

(parler) a haute voix >[paRIE a ot vUa] - (a vorbi) cu voce tare

I'angoisse (f.) >[lagUasJ - nelini~tea; ingrijorarea; angoasa;


spaima

appeler au secours > [ap(O)IEoskuR] - a chema in ajutor, a striga dupa


ajutor

I' Atlantique > [Ialliitik] - AtlanticuJ

au seeours! > [oskuR] - Ajutor! Sariti!

la barque >[lahaRk] - barca

(parler) bas >(parIEha] - (a vorbi) incet, a vorbi in ~oapta

Ie bateau >(IObato] - vaporul, nava

Ie bateau a voile > [10 balo a \"al] - arnbarcatiunea eu panze, velierul

Ie bord >[IOboR] - marginea; malul; tarmul; bordul

c' est dommage > ls~ uOll1aj] - e pacat, e regretabil

Ie chateau (de sable) > [10 ~ato dO sabl] - eastelul (de nisip)

Ie commandant > [10 komlioa] - capitanul (navei);


eomandantul(unor trupe)

construire > [ko~IRuiR] - a eonstrui, a cladi

Ie eoquillage > flO kDkiiaj] - seoiea, cochilia

Ia cote > lbknl] - coasta; tarmu1; faleza; flancul

la Cote d'Azur > [Ia kOI da/lJR] - Coasta de Azur

la creme solaire > [la kRem ,oleR] - crema lmpotriva soarelui; crema
de plaja

Ie coup de soleil > [10 kud,olci] - insolatia; arsura (provocata


de soare)

crier > [kRiiE] - a tipa, a striga, a racni; a anunta


(cu glas tare)

la croisiere > [lakRUal.ieR] - croaziera

Ie debarquement > [IOJcbaRkOlllaj - debarcarea

debarquer > lJEhaRkEj - a debarca; a se debarasa,


a scapa de

c' est dommage > [,c JnmajJ - e pacat, e regretabil

I'embarquement (m.) > rlahaRkOma j - imbarearea

s'embarquer > [~JhaR"[] - a se imbarca; a se urea (Ia bord,


in vagon)
enorme > lEnoRrn] - enorm(a), uria~(ii)

entendre > I fllaJR] - a auzi; a asculta, a audia;


a intelege

envier (quelque chose > [ih'iE] - a invidia, a pizmui


a quelqu'un)
faillir > [faiiRj - a da gre~, a gre~i; a lipsi, a slabi
(despre memorie, de exemplu);
a da faliment

faire de la voile > [rcR dO]a v"al] - a practica sportul cu vele


(eu ambarcatiuni eu panze)

faire naufrage > [feR notRajj - a naufragia

faire de la planche a voile > [feR dO la pEi~ 11 v al]


LL
- a praetiea wind-surfingul

Ie filet > [IOrtle] - navodul, piasa de pe~te; fileul

LeHavre > [IOa:vR] - (Le) Havre

il s'agit de ... > [il~;ljidOJ - este vorba despre ...

important > [epoRlii] - important

importante > [cpoRlal] - importanta

la Loire > [lal aRJ


Ll
- fluviul Loire, Loara

Ie maillot de bain > [10 maio dO he] - costumul de baie

Ie mal de mer > [lOmaldOm.:Rj - raul de mare

maman > [lllilIlIa] - mama, mami, mamiea

la Mediterranee > [la mEllitcRan EJ - Mediterana

merveilleux > [rneRvciOJ - minunat, admirabil, excelent

merveilleuse > lmcRvciO;:] - minunata, admirabila, excelenta

mettre de la creme > [mctR dO la "Rem] - a da eu ererna; a-~i da eu crema

mettre des lunettes > [mclRdclUncl] - a pune oehelari;


a-~i pune ochelari

mouill > [mulEJ - inmuiat, muiat, ud

nager > lna.IE] - a inota

Ie nageur > lIOnajO:R] - inotatorul; vasla~ul

Ie naufrage > [10 no/Raj] - naufragiul

naviguer > (navlgE] - a naviga, a pluti; a conduce


o nava

l'ocean (m.) > llosEii] - oeeanul

Ie palmier > [10palmiE) - palmierul

papa > [papa] - tata, tati, tiHicul

Ie paquebot > llOpakbu] - pachebotul

parler a haute voix > I paRlE a 01 v"aj - a vorbi cu voce tare


39
parler bas > [parlE ba] - a vorbi incet, a vorbi in :;;oapta

Ie pate (de sable) > [10 patE] - forma (de nisip)

Ie pecheur > [lOp~~O:RJ - pescarul

la pelle >[lapcl] -Iopata

perdre de vue > [peRdR dO vUJ - a pierde din vedere; a neglija;


a uita

Ie phare > [\ClfaR} - farnl

la planche a voile > [la ph\~ a v"a1J - plan~a de wind-surfing

Ie port > [lOpoRJ - portul, rada

prendre un coup de soleil > lpRadR c kudsojei] - a face insolatie; a face arsuri
(din eauza soarelui)

Ie sable > llO sabl] - nisipul

Ie seau >[10soJ - galeata, caldarea

solaire > [soleRJ - solar, solara

souffrir (de) > [sufRiRJ - a suferi (de)

suivre des yeux > [sLJivR dEziOJ - a urmari eu privirea; a se (tot)


uita dupa

la traversee > [b tRa\ ERsEJ - eursa; traversada; traversarea

la vague > [Ia\'ag] - valul, talazul

la voile > [ta v"al] - panza de eOTabie, vela

la voix >[1a\u a ] - vocea; glasul

Ie yaeht >[10/0tJ - iahtul

40
LECTIA 19 PARTEA iNTAI
incepem aceasta lectie cu recapitularea materialului studiat in lectia 19 a cursului de "Limba franceza
pentru incepatori".

A Completati propozitiile in limba franceza eu unul din urmatoarele substantive:


I. la vai~selle 2. la cuillere 3. 1a fourchette 4, Ie couteau
5.1'assiette 6. Ie verre 7. la tasse 8. Ie bol
9. la casserole 10. Ie plat II. la poele 12. Ie frigidaire
13. la cuisiniere 14. Ie four

Ce pacat, ai spart farfuria cea noua! - Quel dommage, tu as casse Ie nouveau


>plat!

Aceste pahare de pe masa sunt ude. - Ces >verres sur la table sont mouilles.

A~ bea eu placere 0 cea~ca de ceai. - Ie prendrais volontiers >une tasse de the.

Uncle trebuie sa pun aceasta cratita murdara? - Ou est-ce que je dois mettre cette
>casserole sale?

Da-i micului Pierre un castrona~ de supa! - Passe au petit Pierre >un bol de soupe!

Daca pui carne la cuptor, trebuie sa verifici - En mettant de la viande au >four, il faut
temperatura (cuptorului). verifier sa temperature.

Nu pot mfmca pentru ca nu am lingura. - Je ne peux pas manger parce que je n'ai
pas de >cuillere.

Aproape ca nu mai e loc in frigider. - 11 n'y a presque pas de place dans


>le frigidaire.

Copilul nu ar trebui sa se joace eu cutitul, - L' enfant ne devrait pas jouer avec
e pericuIos. >Ie couteau, c'est dangereux.

De ce nu ai spalat tigaia? - Pourquoi n'as-tu pas lave >la poele?

Noi am primit multe vase cadou de nunta. - Nous avons re~u beaucoup de >vaisselle
comme cadeau de mariage.

Trebuie curatate furculitele din argint. - II faut nettoyer >Ies fourchettes en argent.
(Trebuie sa curatam. furculitele din argint.)

Mama, unde este farfuria mea? - Maman, OU est mon >assiette?

Am fost pe punctul de a cumpara 0 noua - Nous avons faitli acheter une nouvelle
ma~ina de gatit electrica. >cuisiniere electrique.

B. in exercitiul care urmeaza yeti recapitula cQnjugarea verbelor "mettre"= "a pune" ~i "se mettre
a... "= "a se pune la.. , a incepe sa ... ". Completati propoziliile urmatoare cu fonnele
corespunzatoarc ale acestor verbe:

De ce nu ai pus inca masa? - Pourquoi >n'as-!u pas encore mis


Ie couvert (la table)?

A~ezati-va la masa! - >Mettez-volls a table!


Trebuie sa te apuci sa-ti faci tema. - II faut >se mettre a faire les devoirs.
L-am servit eu 0 cafea. - >J'ai mis une tasse de cafe devant lui.
(I-am pus 0 cea~ca de cafea in fata.)

II voi pune in pat pentru ca ii este deja somn. - Je Ie >mettrai au iiI parce qu'il a deja
sommeil.

Unde sunt cratitele? Le-am pus pe ma~ina - Ou sont les casseroles? Je les >a.i mises
de gatit. sur la cuisiniere.

Pune-ti rochia ta alba! - >Mets ta robe blanche!

Ne a~ezam Ia masa la ora ~apte seara. - Nous >oaus mettons atable asept heures
du soiT.

Pune vinulla frigider! - >Mets Ie yin au frigidaire!

Ai inceput prea tarziu sa lucrezi. - Tu >t'es mis trop lard a travailler.

c. in exercitiul UImator va propunem sa recapitulati pronwnele personale accentuate. Rolul acestor


pronume este de a Intan, de a evidentia subieetul:

Eu uu Imi dau eu parfum. - >Moi, je ne me mets pas de parfum.

Tu trebuie sa iDcepi sa !nveti franceza. - >TOl, tu dais te mettre a apprendre


Ie fran9ais.

Ei i~i petree vacanta pe Coasta de Azur. - > Eux, ils passellt leurs vacances sur la
Cote d' Azur.

EI nu vrea sa (acil niciodata nimic. - >Lui, il ne veutjamais rien faire.

Ele intarzie intotdeauna, sa nu Ie a~teptam! - >Elles, elles sont toujours en retard,


ne les attendons pas!

Noi trebuie sa spillam intotdeauna vasele! - >Nous, nous devons toujours faire
la vaissellel

D. Transformati urmatoarele propozitii imperative la forma afirmativa in propozitii imperative la


forma negativa:

Regarde-moi! > Ne me regarde pas!

Donne-moi ce plat! > Ne me donne pas ce plat!

Habille-toi! > Ne t'habille pas!

Lave-toi! > Ne te lave pas'

Mettons-le au lit! > Ne Ie mettons pas au Iit!

Ecoutez-Ia, s'il vous plait! > Ne ['ecoutez pas, s'il vous plait!

TeIephonez-leur ce soir! > Ne leur tclcphonez pas ce soir!

Donnez-Ieur des fleufs! > Ne leur donnez pas de fleurs!

Donnez-les-Ieur! > Ne les leur donnez pas!


lata vocabularul acestei lec!ii. Citi!i eu voce tare setul de cuvinte noi ~i
re!ineti traducerea lor in limba romana:

la sante > [la satE] - sanatatea

Ia douleur > [la dulOR] - durerea

la souffrance > [la sufRas] - suferinta

Ie sang > [10 sa] - sangele

l'analyse (f.) > [Ianaliz] - analiza

Ie patient > [IOpasiii] - pacientul

la patiente > [Ia pasiiit] - pacienta

Ie rhume > [10 RUm) - guturaiul

la fievre > [Ia fievR] - febra, temperatura

I'angine (f.) > [lajin] - angina

la grippe >[lagRip} - gripa

la bronchite > [la bR6~i1J - bron~ita

la toux >[Iatu] - tusea

Ie docteur > [10 doklOR] - doctorul

Retineti noile cuvinte citindu-Ie inca 0 data in alta ordine:

Ie rhume > [10 RUm] - guturaiul

Ie sang > [IOsii] - sangele

la grippe > [la gRip] - gripa

la toux >[latu] - tusea

la patiente > [la pasiat] - pacienta

l'analyse (0 > [lanaliz] - analiza

I 'angine (f.) > [liijin] - angina

Ie docteur > [10 doktOR) - doctorul

la douleur > [la dulOR] - durerea

la sante > [lasiitE] - sanatatea

Ie patient > [IOpasiii] - paciimtul

la fievre > [Ia fievR] - fehra, temperatura

la bronchite > [Ia bR6~jt] - bron~ita

la souffrance > [lasutRas] - suferinta

3
in exerci\iu! unnator vom introduce substantivele n01 in propozitii. Citi~i cu voce tare propozitiile
in limba franceza ~i retineti traducerea lor in limba romima:

II a ['aird'etre en bonne sante. - Pare ca este sanatos.

A ta sante! - Noroc! (tn sanatatea tal)

Ala votre! - Noroc! (in sanatatea ta!)

Notre mere souffre beaucoup, elle a besoin d'un - Mama sufera mult, are nevoie de un
bon medicament contre 1a dou1eur. medicament bun impotriva durerii.

Regarde ce malade, il supp011e ses souffrances - Uita-te la acest bolnav, suporta durerile ell
avec beaucoup de courage. mult curaj.

Dans cet accident mon ami a perdu beaucoup - Prietenul meu a pierdut mult sange in acest
de sang. accident.

Mon medecin me fait faire toutes les analyses, - Doctorul meu rna pune sa fac toate analize1e,
surtout une analyse de sang. mai ales analiza sangelui.

Doeteur, combien de nouveaux patients avons-nous - Doctore, cati pacienti noi avem in aceasta
ce matin a l'hopital? diminea~a la spital?

Ce n'est pas grave, ce n'est qu'un rhume! - Nu este gray, este daar un guturai!

II faut faire attention, 1a tievre peut manter - Trebuie sa tim atenti, febra poate urca panii
jusqu'a 40 degres. 1a 40 de grade.

Si c'etait une angine, la patiente devrait rester - Daea ar fi 0 angina, paeienta ar trebui sa
au lit une semaine. stea a saptamana la pat.

La grippe est une maladie plus dangereuse - Gripa este a boala mai periculoasa decat
que I'on pense. se crede.

Mon fils a des problemes de sante; ehaque annee - Fiul meu are probleme de sanatate; in fieeare
il a au mains deux bronchites. an face eel putin doua bron~ite.

Ta taux ne me plait pas, depuis cambien - Nu-mi place tusea ta, de eat timp 0 ai?
de temps I'as-tu?

Le sang est Ie plus cher et Ie plus precieux - Sangele este cel mai scump .;;i mai de pret
des medicaments. dintre medicamente.

Retineti:

A ta sante! - Noroe! in cinstea ta! in sanatatea ta!


Ala votre! - Noroe! in einstea, (sanatatea) tal
Traduceti in limba romana propozitiile de mai jos in care apar cuvintele noi; folosi1i filtrul ro~u:

Malgre la toux et ie rhume, chaque matin > De~i tu~e~te ~i are guturai, el vrea in fiecare
il veut alter a I'ecole. dimineaj:i sa se duca la ~coala.

Heureusement la fievre est tombee et Ie patient > Din fericire febra a scazut ~i paclentul se
va mieux. simte rnai bine.

rai souvent des douleurs, mais elles passent vite. > Am adesea dureri. dar 'jmi trec repede.

Si tu as mal a la gorge et tu as de la fievre, > Daca te doarc in gilt ~i ai febra, este 0


c' est une angine. Clngmll.

Buvons a leur sante! > Sa bern in cinstea Un sanatatea) lor!

C'est dommage, ta sante n'est plus excellente. > Piicat. nu mai e~ti foarte siinatos.

Comment a-t-il supporte cette souffrance? > Cum a suportat el aceasta durere (suferinta)?

L'analyse de sang sera necessaire dans ee cas-Ia. > in aces! caz va fi nccesarii analiza sangelUi.

Le medecin a dit que c'etait une grippe et > Doctorul a spus ca este 0 gripa ~i nu 0
non une bronchile. bron~ita.

lata aeum eateva verbe ~i expresii legate strict de subiectul acestei lectii:

prendre froid > [pRadR fRua] - araci

attraper (un rhume) > [atRapE eRum] - a face, a caplHa (un) guturai

attraper (1a grippe) > [atRapE 13 gRip] - a lua gripa, a se molipsi de gripa

se plaindre de ... > [sOpledRdO] - a se plange de .... a se vaita de...

garder Ie lit > [gaRdE 10 Ii] - a sta in pat; a zacea

examiner (un malade) > [egzaminEj - a examina, a consulta un bolnav

ausculter > [oskUltE] - a ausculta (a aseulta eu


stetoseopul)

prescrire > [pREskRiR] - a prescrie, a recomanda

guerir > [geRiR] - a vindeca, a tamadui

Verbele "attraper ". "garder ", "examiner ", "ausculter"


sunt verbe regulate din grupa 1.

Verbul "guerir" este un verb regulat din grupo all-a.

Verbul "prescrire" se conjugti la fel co verbul "ecrire ".

5
Conjugarea verbului "se plaindre" 0 veli gasi la finalul acestei lec~ii, In partea destinata recapituHirii.
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, in care am folosit euvintele noi:

Pendant I'excursion il a pris froid et main1enant - El a dicit in timpu! exeursiei ~i aeum are
il a de 1a fievre. febra.

Si tu avais une bronchite, tll devrais garder - Daea ai avea bron~ita, ar trebui sa stai la pat
Ie lit pendant une semaine. o saptarnfma intreaga.

Ou avez-vous attrape cette angine, Madame? - De unde v-ati molipsit culati contraetat
aceasta angina, doarnna?

Vous avez I' air malade, Monsieur, je vais VOllS - Pareli bolnav, domnule, 0 sa va aseult eu
ausculter (et vous examiner). stetoscopul ~i 0 sa va consult.

Le medecin m'a preserit des medicaments - Doetorul mi-a preseris ni~te medicamente
contre la douleur. impotriva durerii.

Votre maladie n'est pas grave, VOllS allez - Boala durnneavoastra nu este grava,
vite guerir, Madame. doamna, 0 sa va insanato~iti repede.

Si tu ne veux pas attraper un rhurne, tu dois - Daea vrei sa nu faei guturai, trebuie sa te
1'habiller chaudement. imbraci gros..

De quoi vaus plaignez-vous, Mademoiselle? - Ce va doare, domni~oara?

in exercitiul urmator eompletati propozitiile cu substantivul, verbul sau expresia corespunzatoare,


folosind filtrul ro~u:

Maria sta la pat plangfmdu-se cli are dureri. - Marie >garde Ie lit >en se plaignant de
douleurs .

Dacii ai racit, bea ceai fierbinte cu liimaie. . - Si tu >as pris froid, bois du the au citron
bien chaud!

Dupa ce m-a examinat, doetorul rni-a spus - Apres m-avoir >examine, Ie docteur rn'a dit
eli starea sanatatii mele este buna. que rna >sanlc etait bonne.

Paul s-a insanato~it foarte repede; de trei zile - Paul >a Ires vite gucri; depuis trois jours i1
nu mai are febra. n'a plus de fievre.

Doctorul Leblanc m-a auscultat (rn-a ascultat cu - Le docteur Leblanc >m'a auscultc et m'a
stetoscopul) ~i mi-a prescris ceva impotriva tusei. >prescrit quelque chose contre >Ia toux.

Cine te-a vindecat? - Qui >t'a gueri?

Pierre nu va veni, a lacut 0 angina ~i sta la pat. - Pierre ne viendra pas, il >a altrape une
angine et i1 >garde Ie lit.

Atunci sa bern in sanatatea (in cinstea) lui! - Alors, buvons >a sa sante!

EI a facut tolu1 ca sa nu se insanato~easca; nu s-a - II a tout fait pour >ne pas gucrir; il n'est pas
dus la doctor, nu a tuat nici un medicament, aile chez Ie medecin, il ne prenait aucun
nu a stat la pat. medicament, >il ne gardait pas Ie lit.

6
in ciuda suferintei, ea nu se plfmgea. - Malgre sa > souffrance,elle >ne se plaignait
pas.

Sa-I consultam pe acest pacient ~i sa-i facem - > Examinonsce >paticntet faisons-lui
analiza de sange. > une analyse de sang.

Cititi propozitiile de mai jos ~i fiti atenti la fonnele verbale scrise cu caractere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, tradueerea lor in limba romana:

Le medecin examine Ie patient a !'hOpital. - Doctorul il examineaza pe pacien! la spitaL

Le patient est examine par Ie medecin a !'hOpital. - Pacientul este examinat de catre doctor
la spital.

Elle supporte ires mal eette souffrance. - Ea suporta foarte greu aceastii durere
(suferinta).

Cette souffrance est Ires mal supportee par elle. - Aceasta durere (suferintii) este suportata
foarte greu de catre ea.

lei on soigne bien les enfants malades. - Aici se mgrijesc bine copjii bolnavi.

lci les enfants malades sont bien soignes. - Aici eopiii bolnavi sunt bine ingrijili.

Le docteur Dubois prescrit des medicaments - Doctorul Dubois prescrie ni~te medieamente
contre la douleur. impotriva durerii.

Les medicaments contre la douleur - Medicamentele impotriva durerii sunt


sont prescrits par Ie docteur Dubois. prescrise de eatre doctorul Dubois.

in exemplele de mai sus an intalnit aeeea~i idee exprimata printr-o propozitie la diateza activa ~i
printr-o propozitie 1a diateza pas iva. Regula formarii diatezei pasive in limba franceza este
asemanatoare regulii de formare a diatezei pasive in limba romani!.

La prezent diateza pasiva se fonneaza adaugand verbului auxiliar "eire" la


indicativ prezent partieipiu! trecut al verbului de conjugat. La diateza pasiva
participiul trecut se acorda in gen ~i numar eu subiectul propozitiei.

lata cateva exemple. CitJti-!e cu voce tare:

Paul invite Pierre. - Paul iI invita pe Pierre.

Pierre est invite par Paul. - Pierre este invitat de caire Paul.

Le medecin examine Marie. - Doctorul 0 consulta pe Marie.

Marie est examinee par Ie medecin. - Marie este consu!tata de (caire) doctor.

Le docteur Leblanc ausculte mes enfants. - Doctore! Leblanc ii ausculta. (Ii asculta eu
stetoscopul) pe copiii mei.

7
Ace~ti baieti nu ~unt crescu\i bine de caire - Ces gan;:ons > ne sont pas bien C1evtspar
parin~ii lor. leurs parents.

Ea nu esle inca vindecala. Elle > n' est pas encore gllcri e.
(Ea nu s-a insanalo~it inca,)

Am SCflS deja scrisoarea ~i am Irimis-o. - Ma lettre > est deja ecriteet > envoyee.

Este aceasta treaba deja tacula de catre el? - Est-ce que ce travail> est deja faitpar lui?
(EI a tacut deja aceasta treaba?)

Bagajele sunt facute, valizele sunt i'nchise, plecam l - Les bagages > sont faits,les valises sont
(Am facul bagajele, am inehis valizele. plecam l ) fermees, on part!

in exercitiul urmator yeti veri fica daca ati retinut cum sc face trecerea de la diateza activi:i la diateza
pasiva. Trece!i unnatoarele propozitii de la dialeza activa la diateza pasiva. Folositi filtrul ro~u:

Tata construie~te casa noaslra. - Mon pere construit notre maison.


Casa noastra este construita de tata. > J\otre maison cst eonstruile par man perc.

EI rna ingrije~te foarte bine. - II me soigne tres bien.


Sunt 'ingrijit foarte bine de caire el. > J e suis tres bien soigne par lui.

Magazinul sc inchlde la opt seara. - On ferme Ie rnagasin a 8 heures du soir.


Magazinul este inchis la ora 8 seara. > Le magasin cst ferlTIc a 8 heures du soir.

Cine te consulta? - Qui t'examine'?


De cine e~ti eonsultat? > Par qui es-tu examine?

Prietenii no~tri ne eondue la gara. - Nos amis nous aceompagnent ala gare.
Suntern condu~i la gara de catre > ]\'OLIS sommes aceompagncs
prietenii no~tri. ala gare par nos amis.

Cumparam 0 ma~ina noua. - Nous aehelons une nouvelle voiture.


o ma~ina noua este eumparata de noi. > Une nouvelle vaiture est achetee par nous.

in ultimul exerciliu din prima parte a lee~iei noastre yeti verifica daca v-ati insu~it materialul de
studiu prezentat palla acum. Traduceti 'in limba franceza unnatoarele propozitii; foIositi filtrul ro~u:

Acestea sunt medicarnentele prescrise de (cMre) > Ce sont les medicaments cootre 1a douleur
doctor impotriva durerii. prescrits par Ie docteur.

in sanatatea (einstea) dumneavoastra! Noroe! > A votre santc!


La spital doctorul m-a auscultat (m-a ascultat ell > A l'hopitalle mcdecin m'a ausculte et
stetoscopul) ~i m-a consulla!. m'C\ cxammc.

Este gala analiza de sange a aeestei paciente? > L'analyse de sang de eeHe patiente,
cst-cUe faite',)

Nu voi mai suporta aeeasta durere. > Je ne supporterai pillS cette douleur.

Toamna se face u~or guturai. > Fn automnc on atlrape faeilement un rhurne.

Iti cre~te sau iti seade febra? > TJ ficvre monte ou lornbe?

9
De ce te plangi? >De qUOI te plall1s-tu?
De tuse. De la toux.

Doctore, trebuie sa stau in pat? >Doctcur, est-ce que je dOlS garder Ie lit?

Este 0 bron~ita, doamna. Fiica dumneavoastra >Madame, c'e~t une bronchite. VOlre flUe doit
trebuie sa stea 10 zile in pat. garder Ie lit pendant 10 jours.

Dece sufera? >QueJle est la cause de sa souffrance?

Daca ai avea angina, te-aT durea in gat. >Si tu avais une angine, tu aurais mal
a la gorge.
in biroul nostru sunt multe persoane care > Dans noIre bureau il y a beflucoup de
au luat gripa. personnes qui anI contracle la grippe.

Ai Tacit plimbandu-te prin ploaie. > Tu as pris froid en te promenant sous la plLlll'.

Ne-am vindecat (1nsanato~it) datorita > ~OllS sommes gucris grace iI notre medecin
doctorului nostru.
LECTIA 19 - PARTEA A nOVA
Sa recapitulam expresiile introduse in partea a doua a leqiei 19 din cursul de "Franceza pentru
incepatori".

A Completati propozitiile de mai jos cu una din expresiile unnatoare. Folositi filtrul ro~u:

1. d'accord 2. etre d'accord 3. bien sur 4. s'il vous platt

5. attention! 6. faire attention 7. il nous faut 8. il est defendu

9. encore 10. bonne idee II. excusez-moi 12. avoir envie de...

13. avoir sommeil

Scuzati-ma, dar am luat gripa ~i nu pot veni. - >Excusez-moi, maisj'ai attrape la grippe
et je ne peux pas venir.

De acord. 0 sa stau ia pat. - >D' accord, j e vais garder Ie lit.

Mai faceti 0 data analiza de sange, va cog! - Faites >encore une analyse de sang,
>s'il VOllS plait l

Sunt de acord eu tine, sanatatea este eea - >Jc sui~ d'accord avec toi, la sante est la
mai importanta. chose plus importante.

Fii atent, toamna pOli sa faci u~or angina! - >Fais attentIOn. en autonme tu peux
facilement attraper une angine.

Mil veti consulta. doctore? - Vous m'examinerez, Docteur?


Bineinteles. >Bien sl\r.

imi trebuie un medicament bun impotriva - >11 me faut un bon medicament contre la
durerii. douleur.

Ce va trebuie? - Qu'est-ce qu'il VOllS faut?


Nu ne trebuie nimic. >[) nc nous faut rien.

E interzis sa furnezi cand ai bron~ita. - >11 est dCfendu de fumer quand on a une
broncbite.

Cfutd eram bolnav, nu aveam chef sa stau in pat. - >Je n'avais pas cnvie de garder Je litquand
j' etais malade.

Ei nu ii rnai este sarno? - Elle >n 'a plus sommein

Esle 0 idee buna, a~a cli decizia este deja iuata. - >C'cst une bonne idee, alors 1a decision
est deja prise.

Atentie, gripa poate fi periculoasa. - >Attentioll, 1a grippe peut eire dangereuse.

11
B. Completati propozitiile de mai jos cu forma corespunzatoare a verbulul:

Telefoneaza-mi, te rag! - >Tclcphone-moi, s'il te plait!

Nu -:;tiu sa seriu scrisori. _. Ie ne sais pas >ccrire des ICUres.

De acord, voi citi aceasta carte. - D'accord,je >Iirai ce livre.

Mi-ai eitit deja jurnalul? - >As-tu deja lu monjournal?

Fiul nostru ne telefona foarte des. - Notre fils oous >tclcphonait tres souven!.

Tema esle sensa, pot sa citesc - Le devoir >est eerit, je peux >1 ire man
romanul politist. roman polieier.

Ieri seara prietenul meu a tdcfonat de la Paris. - Hier soir mon ami >a telephone de Paris.

Ne ve\i scrie de la (Le) Havre? - Est-ce que vous nous >ecrirez du Havre?

Ti-a~ telefona, dar am pierdut numarul - Ie Ie >klephonerais, mais j' ai perdu ton
tau de telefon. numcro de telephone.

Serieti-i sau telefonati-i lui Lue! - >Ecrivez au >tclcphonez a Lue!

Ea mi-a scris 0 scrisoare Iunga. - Elle >m'a eerit une longue lettre.

c. In ultlmul exercitiu de recapitulare vom reveni asupra timpului "futur proche" - "viitor apropiat".
Treceti verbele din propozi1iilc de mai jos Ia timpul "futur proche":

I' ccris une lettre a mes parents. > Jc vais eerirc une leltre it mes parents.

Jls telephoneront dimanche. > lls vont teh~phoner dimanche.

Tu as pris froid. > Tu vas prendre froid,

Le mcdecin ausculte une malade. > Le medecin va ausculter une malade.

Vous lui prescrirez un medicament, docteur? > Vous allez lUI prescrire un medicament,
docteur?

Elle se plamt du mal de tete. > Elle va se plaindre du mal de tete.

Grace a notre medecin nous guerissons vite. > Grace a notre mcdccin nous allons vite
guerir.

Elles font une analyse de sang a ['h6pital. > Elks vont bire une analyse de sang a
l'h6pital.

12
lata vocabularul pe care vi-l propunem in aceasta a doua parte a leetiei 19.
Cititi cu voce tare ~i retineti sensul unnatoarelor substantive:

Ie cceur >[IOkOR] - inima

Ie ventre >[IOvatR] - burta, pantece1e

Ie rein >[lORe] - rinichiul

Ie poumon >[IOpumii] - plamanul

la piqure >[la plkUR] - injectia; ciupitura,


pi~catura

Ia tension > [Ia laSl0] - tensiunea; presiunea

le diagnostic > [10 diagnostik] - diagnosticul

la radio >[la Radio] - radiografia; radioul

I'ordonnance (f.) >[loRdonas] - reteta, prescriptia


medicala; ordonanta

Pentru a retine mai u~or substantivele noi, cititi-Ie inca 0 data eu voce tare ~i
in alta ordine:

la piqure >[lapikUR] - injectia; ciupitura,


pi~catura

la radio > [Ia Radio) - ramografia; radioul

Ie rein > [lORe] - rinichiul

I' ordonnance (f.) > (loRdonas] - reteta, prescriptia


medicala; ordonanta

Ie cceur > [IOkOR] - inima

Ie pouman > [IOpumo] - plamanul

la tension > [la lasio] - tensiunea; presiunea

Ie diagnostic > [10 diagnostik] - diagnosticul

Ie ventre > [IOviitR] - burta, pantecele

13
~i verbul:

(se) baure > [sObatR] - a (se) bate

Va vom prezenta conjugarea verbului "battre" In partea destinata recapitularii lectieil9.

Traduce1i in limba romana urmatoarele propozitii, in care yeti folosi substanlivele, verbele ~i expresiile
noi; folositi filtrul ro~u:

Quandje I'ai vu, mon creur a bauu tres fort. > Clnd I-am vazut, inima mi-a batut eu putere.

- Dites moi, Madame, votre creur vous fait > Spuneti-mi. doamna. va doare des inima?
souvent mal?

J' ai dil me coucher parce que j' avais mal au ereur. > A trebuit sa rna eule, pcnlm ca ma durea
stomacul.

Couche-toi a plat ventre, je dois te faire une piqure. > Intinde-te pc burta, trebuie sa-t i fac 0 injectie.

On a appele d'urgence I'ambulance. > A fost chemata (Am chemat) de urgen1a


ambulanla.

La radio de tes poumons est enfin faite. > Radiografia pulmonara este in srar~it
gata.

Si vous avez mal aux reins, il faut vous faire > Oaca va dar rinichii, trebuie sa va consult la
examiner a l'h6pital pour etablir un diagnostic. spital ea sa dau un diagnostic.

Si tu as de la tension, ne bois pas tant de cafe et > Daca ai tensiunc, nu hea atiita cafea ~j
ne fume pas beaucoup! nu fuma mult!

Pourquoi VOliS etes vous battus? > De ce v-ati batut?

Laisse, enfin, ce n'est pas si urgent! > Lasil. in fine, nll este atat de urgent!

Mademoiselle, prenez vite la tension de cette > Domni~oara, luati repede tensiunea aeestei
patiente, c'est urgent! paciente, este urgent!

Je donne au pharmacien I' ordonnance ecrite > ii dau farmacistului releta scrisa de doctoruJ
par notre medecin. nostru.

in aceasta parte a lectiei vom continua sa va prezentam diateza pasiva. in prima parte a lectiei 19 ati
intalnit propozi~ii la diateza pasiva - timpul prezent. in continuare va vom prezenta propozitii In
care verbul este la diateza pasiva - timpul "passe compose" (perfect compus).

Cititi propozi~iile in limba franceza ~i fiti atenti la formele verbale scrise ell caractere ingro~te. De
asemenea, re!ineti traducerea acestor propozitii in limba romana:

Le docteur Dubois a pris la tension de cette - Doctorul Dubois a luat acestei paciente
patiente. tensiunea.

15
La tension de cette patiente a ite prise par - Tensiunea acestei paciente a fost luata de
Ie docteur Dubois. (catre) doctorul Dubois.

On a couche Ie malade a plat ventre. - Am culcat bolnavul pe burta.

Le malade a ete couche a plat ventre. - Bolnavul a fost culcat pe burta.

Ce gar90n a battu Luc et Paul. - Baiatul acesta i-a batut pe Luc ~i pe Paul.

Luc et Paul ont He battus par ce gart;on. - Lue ~i Paul au fost batuti de acest baiat.

Mes parents m'ont transporte d'urgence - Parintii mei m-au dus de urgenta la spitaL
a ['hopital.

rai ete transpol"te d'urgence a I'hopital par - Am fost transportat de urgenta la spital de
mes parents. catre parintii mei.

Est-ce que Ie docteur Leblanc a deja examine - Doctorul Leblanc a consultat deja bolnavii'i
les malades?

Estce que les malades ont ete deja examines - Bolnavii au fost deja consultati de (catre)
par Ie docleur Leblanc? doctoruI Leblanc?

La diateza pasiva - timpul "passe compose" - "perfect campus", verbul are


unnatoarea structura: auxiliarul "etre" la "passe compose" + participiul verbului
de conjugat - care se acorda in gen ~i numar eu subiectul propozitiei.
rai etc examine par Ie docteur Durand. - Am fost consultat de (catre)
doctorul Durand.
l' ai ere examinee par Ie docteur Durand. - Am fost consultata de (clitre)
doctorul Durand.

Urmand regula prezentata anterior, transformati urmatoarele propozitii la diateza activa in propozitii
la diateza pasiva ( cu verbul la timpul "passe compose" ):

Acestui pacient i s-a luat tensiunea. - On a pris la tension de ce patient.


Tensiunea acestui pacient a fost luat!L > La tension de ce patient a ete prise.

Tatal ~i-a batut fiuI. - Le pere a battu son fils.


Fiul a fost hatut de catre tata. > Le fils a ete battu par son pere.

Mama ~i-a dus copiii la culcare. - La mere a couche ses enfants au lit.
Copiii au fost du~i la culcare de marna lor. > Les enfanls ont ete couches au lit par
leur mere.

Elevii liceului nostru au inteles bine lectiile. - Les 61eves de notre Iycee ont bien compris
les le90ns,
Lec1iile au fost intelese bine de elevii > Les Ieitons ant etc bien comprises par les
liceului nostru. cleves de notre lycce.

16
Noi v-am insotit (condus) la gara. - NOlls VOllS avons accompagncs a la gare.
Voi ati fast inso~iti (condu~i) de catre noi la gara. > VallS avcz ete accompagnes par nous a la
gare.

In ultimul exerci~iu al acestel leetii am folosit lntreg vocabularul nou, precum ~i diateza pasiva la
prezent -"present" sau la perfect campus - "passe compose". Traduceti in limba franceza propozitiile
care urmeaza ~i nu uitati sa folosili filtml ro~u:

Daca te vei plimba prin ploaie, vei raci. > En te promenant SOliS la pluie, III prendras
froid.

Ieri m-a durnt inima. > Hlcr Ie creur m 'a fait mal.

Saniitatea este pentm mine lucrnl cel mai de pret. > La sante est pour moi Ia chose la plus
precieusc.

Intinde-te pe burro! > Couche-toi it plat ventre~

De cine a\i fast batu\i? > Par gUl vous avez Ctc battus'?

Mai aveti dureri de stomac, doamna? > Avez-vous toujours des douleurs au ventre,
Madame?

ea sa dam un diagnostic, trebuie sa 0 (i1) > Pour fairc un diagnostic, nous devons
consultarn la rinichi. examiner scs reins.

Toale analizele au fost deja tacute saptamana > loules les analyses ont ete deja [aites
trecuta. ]a semaine derniere.

Toamna;;i iama sa ne ferim de gripa! > En automne et en hiver protegeons-nous


conlre la grippe!

Cat timp ai stat la pat? > Pendant combicn de temps as-tu garde Ie lit?

Da-i pana la urma un medicament sau 0 injectie > Donne-lui enfm un medicament ou une
irnpotriva durerii, el suporta eu greu piqGre contre la douleur, il supporte
aceasla suferinta. mal cette souffrance.

Ti-a fiicut pana la urmil radiografie > Est-ce que la radio de tes poumons a etc
la pHimani? en fin faite?

Cine ar putea sa doneze ni~te sange ranitilor? > Qui pourrai1 donner du sang aux blesses?

Doctore, vreau sa rna vindec cat mai > Je veux gucrir Ie plus vite possihle, docteur!
repede (cu putinta)!

Spune-mi, de ce este amt de urgent? > Dis-moi, pourquoi il est si urgt:."

Ce medicamente au fost prescrise acestor pacienti? > Que!s medicaments anI etc prescrits a
ces patients?

Transporta~i-I de urgenta la spital pe acest > Transportez d'urgence ce malade a !'h6pital,


bolnav, va rog! s'il vous plait!

17
J','u se simte bine, il doare stomacul (il este >Il ne va pas bien, jJ a mal au Cll:Ur.
rau de la stomae),

Nu rna plang de nimic, dar a~ prefera sa rna culc >.Ic ne me plains de rien, mais jc prCfererais
mai devreme, me coucher plus tot.

Febra a ureat sau a scazut? >La fievre est-ellc montee ou tombee?

Copilul a fost consul1at :;;i auscultat (ascultat eu >L' enfant a etc examine et auscultc par les
stetoseopul) de eatre eei mai bunt doctori, meillcurs medecins.

Am facut guturai ~i 1u~esc, a~a ca mai degraba >J'ai attrapc un rhume etj'ai aussi de la toux,
voi ramane acasa, aim!. Je resterai plutot a la maison.

Cand emm copil (copil fiind), Iaceam >Etant enfantj'avais souyent des bronchites.
adesea bron~ite,

Ai gripa? De unde ai luat-o? >Tu as la grippe? Ou I'as-tu contraetee?

Nu $tiu daca am tensiune. Nu mi-am luat-o >Je ne sals pas si j'ai de la tension. On ne me
niciodata. l'ajamais prise.

De cine este serisa aceasta releUi? >De qui est cette ordonnance ecrite?
De doctorul Dubois. Par Ie doeteur Dubois.

in incheiere, cititi cu atentie ~i cu voce tare cuvintele de mai jos in care se repeta acela~i sunet:

[ii] - Ia sante, la souffrance, Ie sang, Ie v.entre, la tension, l' ordonnance, urgent, .entin, Ie patient,
l'angine

[e] - se plaindre, Ie rein, enfm

[6] - Ie poumilll, la tensiilll, cillltracter

[0:] - Ie doctkUI, Ie C{.tllr, la doulcur

[u] _. la do.uleur, la smUfrance, la to.ux, se cQlJcher

[U] - la piqure, d'urgence, etre battu

[e] - la fi~vre, .etre malade, prescrire

[E] - la sant~, auscult.er, gu~rir

[~] - la bronmite, se coumer

[j] - J'angine, urgent

[gJ - garder, guerir, la grippe, Ie diagnostic

[s] - la souffrance, Ie patient, la tension, Ie diagnostic, I'ordonnanc.e

[k] - aus.c.ulter, Ie ~reur, la piQure, Ie do.c.teur, .c.ontra.c.ter, diagnostic., pres.c.rire, se .c.oucher

18
RECAPITULAREA LECTIEI 19
19.1. in cursul acestei leqii ati intalnit unnatoarele expresii:

prendre froid - a raci

attraper un rhume - a face guturai; a se molipsi de guturai

contracter (une angine) - a face (a lua) 0 anghina

se plaindre de ... - a se plnnge de ... ; a se vaita de ...

garder Ie lit - a sta in (la) pat

avoir de la tension - a avea tensiunc

prendre la tension - a lua tensiunea

c'est urgent - este urgent

d'urgence - de urgenta; rapld

Ie creur me (te, lui etc.) fait mal - ma (te, ii, 0 etc.) doare inima

avoir mal au creur - a-i fi rim de la slomac; a-i veni sa vomite

~e coucher a plat ventre - a se intinde (a se culca) pc burta

19.2. lata cum se conjuga verbul "se plaindre":

present

je me plains nOllS nOllS plalgnons

tu te plains vous valiS plaignez

iI, eUe sc plaint ils, elles se plalgnent

passe compose

je me suis plaint(e) nOlls nous sommes plaint(e)s

futur simple

je me plaindrai nous nous plaindrons

imparfait

je me plaignais nous nous plaignions

conditionnel present

je me plaindrais nous nous plaindrions

conditionnel passe

JC me semis plaint(e) nOllS nollS serions plaint(e)s

19
19.3. lata ~i conjugarea verbului "se battre" - "a se bate", verb introdus 1n partea a doua a acestei
lectii:

present

je me bats nous nous battons

tu te bats vous vous battez

ii, elle se bat ils, elles se battent

passe compose

je me suis battu(e) nous nous sommes battu(e)5

futul" simple

je me battrai nous nous battrons

imparfait

je me battais nous nous battions

conditionnel present

je me battrais nous nous battrions

conditionnel passe

je me serais battu(e) nous nous serions battu(e)s

19.4. in aceasta lectie ati invatat cum se formeaza diateza pasiv3 ("Ia voix passive") la timpurile
"prezent" - "present" ~i "perfect campus" - "passe compose".

Pentru a forma diateza pasiva Intr-o propozitie la timpul prezent, vom adauga la verbul
auxiliar "etre"(conjugat la prezent) participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul
trecut se acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:

Le medecin m'examine. - Doctorul rna consulta.

Je suis examineee) par Ie medecin. - Sunt consultat(a) de (catre) doctor.

20
Pentru a fonna diateza pasiva Intr-o propozitie la "passe compose", vom adauga la verbul
"etre" (conjugat la "passe compose") participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul se
va acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:

Ce medecin fa gueri(e). - Doctorul acesta te-a vindecat.

Tu as ete gueri(e) par ce medecin. - Ai fost vindecat(ii.) de catre acest doctor.

Atunci dod trecem propozilia de la diateza activa 1a diateza pasiv3., schimbam topica
propozitiei. Astfel, complemeotul direct din propozitia la diateza activa devine subiectul
propozitiei la diateza pasiva.ln construirea diatezei pasive se folose~te obligatoriu prepozitia
"par" - "de", "de catre".
TEMA PENTRU ACASA 19
A. Traduccli in limba ramana propozi(iile urmatoare:

l. Je m'etais couchie a plat ventre et !'infinniere m'a fait une piqure.

2. Heureusemem la fievre ne monte plus.

3. Meme s'il avait des douleurs, Plerre ne s'en pJaindrait pas.

4. Jc fie sais pas si elle a mal au creur.

5. La tension de la patiente a ete prise ce matin.

B, Trauuceti propozitiile unnatoare in limha franceza:

I. Trebuie sa faceti 0 radiografie la plamani.

2. Daca iti este frig, bagiHe in pat.

3. I-a prescris doctorul medicamentele contra durerii?

4. Multumita doctorului Durand, rn-am vindecat repede.

5. Cand ii vom face analiza de sange acestui padent?

C. Transformati propozitiile urmiHoare la uiateza activ3 in propozitii la diateza pasiva:

[. Le medecin examine les enfants.

2. NallS avons achete Ics medicaments contre la grippe.

3. L'infirmicre fait I'analyse de sang.

4. Ce medecin m'a gueri.

5. Les parents battent souvent cette pauvre tille.

22
LECTIA 20 PARTEA iNTAI

Ca de obicei. lncepem aeeasta leqie prin recapitularea materialului studiat in lectia 20 din cursul
pentru incepatori,

A. I. I'accident 2. Ie blesse 3. la blessure 4. la fracture


5. la tete 6.1a main 7.lajambe 8. Ie pied
9. Ie bras 10. Ie mal II. la maladie 12. Ie malade

13. I'ambulance 14. la police

Completati propozitiile in limba franceza eu unul din substantiveIe anterioare:

Aceasta pacienta sufera de 0 boala periculoasa. - Cette paticnte souffre >d'unc maladie
dangereuse.

Nu este decal 0 rana superficiala. - Ce n'est gu'une petite >blcssure.

Acest ranit trebuie culcal (intins) pe burta. - II faut coueher ce >blesse a plat ventre.
Din fericire nu esle 0 fraetura. - Heureusement ce n' est pas >une fracture.

Daca te doare capul, ramai acasa! - Si tu as mal ala >tete, reste a la maison!

Unde a avut lac u\timul dumneavoastra - Oil a eu lieu votre demier >aeeident de
accident de ma~ina? voiture?

I-am aratat piciorul bolnav doctorului Dubois. - J'ai montre rna >jambe malade au docteur
Dubois,

Ai miiinile curate? (E~li curat pc maini?) - Tu as > les mains propres?

El a luat-o in brale ~i a~a s-a terminat filmul. - I1I'a prise dans ses >bras et c'etait la fin
du film.

Sa chemam de urgenta salvarea (ambulanta)! - Appelons d'urgence >l'ambulance!

Te-am ranit? - Je t'ai fait >mal?

To\i bolnavii au fost consultati aslazi de un - Tous > les malades ant et6 examines
profesor celebru. aujourd'hui par un professeur celebre.

A fast chemata de urgenta poli\ia. - > La police a 6t6 appel6e d'urgence.

B. Traduceti in limba romana propoziliile urmatoare, in care am folosit substantivele prezentate


anterior. Folositi filtrul ro~u:

Attention, ya me fait mal! > Aten1ie, rna doare!

Dis-moi, oil as-tu mal? > Spune-mi, unde te <.Ioare?

Nous ne dansons pas, parce que nous avons > Nu <.Iansam, pentru ca ne dor pieioarele.
mal auxjambes.

Est-ce que tu penses qu'elle a mal a la tete? > Crczi ca 0 doare capul?

23
Madame Duval ne pourra pas travailler > Ooamna Duval nll va putea lucra c,ltcva
pendant quelques semaines, parce qu' elle a silptamani pentru ca ~i-a fracturat 0 mana.
une fracture de la main.

C'etait une fracture ou une blessure? > Era 0 fractura sau 0 rana?

C' est pendant leur voyage de noces que les > in timpul calatorici de nunta sOtli Dupont
Dupont ont eu un accident de voiture. au aVllt un accident de ma~ina.

Nous sommes en train de lui faire une analyse > Suntem pe pllnctul de a-i face analiza
de sang. de sange.

Le docteur Durand dait en train d'examiner > Doctorul Durand era pc pllnctul de a
un malade, quand on I'a appele. consulta un holna\' cand a fost chemaL

c. in exereitiul urmAtor yeti reeapitula verbele "appeler"("a ehema"), "s'appeler"("a se ebema, a


se nurni"), "soigner"("a ingriji") ~i "transporter"("a transporta"). Completati propozitiile de
mai jos eu fOrnlele eorespunzatoare ale aeestor verbe:

Cum te cheama? - Comment >t'arpelle~-tu?

Chearna-l! - >Appelle-le l

Bolnavii au fost transportati de urgenta la spital. - Les malades >onl etc transportcs
d'urgence a I'h6pital.

Acest bebelu~ bolnav trebuie ingrijit eu atentie. - II faut bien >soigner ee bebe malade.

Te voi suna deseara, bine? - Je >t'appelcrai ce soir, d'accord?

Toti bolnavii ii spun (it numese) - Taus les malades >!'appellent"notre


"doctorul nostru". docteur".

Am dus toate aparatele la el acasa. - Nous >aVOllS trallsportc tous les appareils
chez lui.

D. in ultimul exercitiu yeti recapitula fOrnlele de imperativ ale eatorva verbe ~i timpul "passe
recent". Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza, folosind tiltrul ro~u:

Tocmai mi-am terminat tema. > Je viens de finir mOll devoir.

Fii prudent! > Sois prudent!

Sa nu tim imprudenti! > Ne soyons pa~ llnprudents!

Tocmai te-a sunat cineva. > Quelqu 'un vient de t'appeler.

Fati putin timp pentru mine! > Aie un instant librc pour moi!

Sa tim intotdeauna trei: eu, lu ~i iubirea noastra! > Soyons toujours trois: toi, moi et l'amour!

24
lata noul vocabular pe care vi-I propunem in aceastii lectie.

Ca de obicei, citi!i eu voce tare taate substantiveJe de mai jos ~i retineti


traducerea lor in Iimba romana:

J'operation > [lopERasio] - operatia, interventia


chirurgicala

Ie chirurgien > [10 ~i RU Rjic] - chirurgul

la convalescence > [Ia k6valesas] - convalescenta

Ie traitement >[10 tRetma] - tratamentul

Ie comprime >[10 kopRimE] - compritrul.tul, pastila,


tableta

Ie pansement >[lOpiismiiJ - pansamentul; pansarea

la drogue >[la dRog] - drogul; medicamentul,


leacul

Ie teint >[IOle] - tenul

les honoraires(m.pl.) > [lezolloReR] - onorariul (plata unui


avoeat, unui chirurg)

la c1inique >[Ia klmik] - cliniea

la securite sociale > [la sEkURitE sos/al] - asigurarile sociale

la civiere > [1a sivieR] - targa, hrancarda

Cititi inca 0 data eu voce tare substantivele noi, dar intr-o alta ordine:

la drogue >[ladRog] - drogul; medicamentul,


leacul

la convalescence > [Ia kovalcsas] - convalescenta

1a civiere > [Ia sivieR) - targa, brancarda

Ie comprime > [10 kopRimE] - comprimatul, pastila,


tableta

la c1inique > [Ia klinik] - clinica

Ie traitement > [10 tRetma] - tratamentul

Ie pansement > [10pasmii] - pansamentul; pansarea

les honoraires(m.pl.) > [lezonoReR] - onorariul (plata unui


avocat, unui ehirurg)

l' operation > [lopERasi6] - operatia, interventia


chirurgicala

la securite sociale > [la sEkURitE sosial] - asigurarile sociale

Ie teint >llOtc) - tenul

Ie chirurgien > [10 ~iRURjie] - chirurgul

25
Cititi cu voce tare propozitiile in care apar cuvintele noi ~i retineti traducerea lor in limba franceza:

Ma femme est un peu faible, elle vient de subir - Sotia mea este cam slabitii, tocmai a suferit
une operation assez grave. o operatie destuL de grava (serioasa).

C'est un chirurgien celebre qui I'a opere. - Un chirurg celebru a operat-a.

Sa convalescence sera longue. - Convalescenla ei va fi lunga.

Le traitement applique par Ie medecin n'etait - in cazuL ei, tratamentul aplicat de catre
pas efficace dans son cas. doctor nu era eficace.

Tu prends beaucoup de comprimes? - lei multe medicamente?


l' en prends trois par jour. lau trei pe zi.

II a perdu beaucoup de sang parce que son - EI a pierdut mult sauge pentm ca
pansement n'a pas ete bien mis. pansamentul nu a fost bine pus.

Le mieux c'est de ne pas se droguer; on s'y - Cel mai bine este sa nu te droghezi (sa nu
habitue tres vite. iei prea multe medicamente); devine foarte
repede 0 obi~nuinta.

Votre fille a I'air malade; son teint est pale. - Fiica dumneavoastra pare bolnava; are tenul
palid.

Le sejour a la clinique privee est chef. - StatuI (~ederea) la clinica particulara este
scump(a).

Qui va payer les honoraires de ce celebre - Cine 0 sa plateasca onorariul acestui


chirurgien? celebru chirurg?

Tous les frais de votre traitement, Monsieur, - Toate cheltuielile tratamentului


seront rembourses par la securite sociale. durnneavoastra, domnule, vor fi achitate
(restituite) de clitre asigurarile sociale.

Donnez-Iui une drogue contre la douleur, - Va rog, dati-i un calmant impotriva durerii;
s'il VallS pLait; iL souffre beaucoup. sufera mult

in propozitiile de mai sus ali intaJnit urmatoarele verbe regulate:

subir > [sUBiR] - a suferi, a avea, a indura, a suporta


(0 incercare)

operer > [opERE] - a opera, a face 0 interventie


chirurgicala

appliquer > [apJikE] - a aplica; a pune in practica;


a realiza

s'habituer > [sabitUE] - a se obi~nui; a se deprinde;


a se famiLiariza

se droguer > [sa dRogE] - a se droga; a lua prea multe


medicamente, calrnante

rembourser > [RfibuRsE] - a rambursa, a inapoia (0 suma de


bani); a achita

Verbul "su.bir" apar!ine gropei a II-a, iar celelalte verbe sunt din grupa I. Conjugarea verbelor din
grupele I ~i lJ este regulata.
26
Ati intalnit ~i cateva adjective noi:

efficace > [eflkas] - eficace

maladif > [malaJitl - bolnavicios, morbid, maladiv

maladive > [rnaladiv] - bolnavicioasa, morbida, maladiva

pale > [pal] - palid,-a; Iivid.-a

prive,-e > [pRIVE] - privat,a; particular,-a; personal,-a

Pentru a reline mai u~or substantivele, verbele ~i adjectivele noi, traduceti in limba roman! urmatoarele
propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul ro~u:

Les comprimes prescrits par votre medecin, > Medicamentele prescrise de eiltre Joe!oml
etaient-ils efficaces? vostru ~i-au faeut efectul (au fost eiicace)?

II va a I'h6pital pour subir une operation de reins. > 1-:1 sc duce la spital ca sa faca 0 operatie
de riniehi.

Tu devrais te faire faire une analyse de sang, > Ar lrebui sit pUI sa Ii se faca 0 analiza de
parce que tu es trop pale. sange pentru ea qti prea palid(a).

Pendant rna convalescence j'ai lu tous les livres > In timpul convalescentei am citit toate
de rna bibliotheque. ciirt;ilc din hihlioteca.

Va chez Ie medecin! (La couleur de) ton teint ne > Du-te la doctor! I\u-mi place culoarea fe\ei
me plait pas. tale.

Malgre son air maladif, it est en "n-es bonne sante". > in cllIda (in poficla) a~pectu1ui sau
bolnavicios, el are 0 sanatate de tier.

Marie est un peu maladive eet hiver, eUe aurait dil > Marie este cam bolnavicioasa In aceasta
prendre du repos. mrna, ,If fi trcbult sa se odihneasc,l.

Ie me suis deja habituee aux inconvenients > M-am obi$Iluit deja ell Ileplacerile (datorate)
de mon traitement. tratamentului meu.

Qu'est-ce que tu lui appliques sur sa blessure? > Ce-I pui pc rana?

La securite sociale t'a rembourse les frais > Asigurarile social<: Ii-au inapoiat chcltuielile
de ton sejour a l'hOpital? de spitalizare?

Non, parce que c'etait une clinique privee. > Nu , pentru ca am stilt intr-o clinica
particulara.

Madame Martin a ete operee ce matin. > Doamna Martin a fost operata azi-diminea~a.

a
Attention la drogue, c'est un grand danger, > Atcn!ic 1'1 drogun, (de) rcprczinta un mare
surtout pour les jeunes! perieol, mai ales pentru tineri!

Mets-Ia sur la civiere, vite! > Pune-o pe targa. repede!

27
in unnatorul exerci~iu veti folosi vocabularul nOll pentru a cornpleta propozitille in lirnba franceza.
Folositi filtrul ro~u:

Unde es1e targa? - Ou est 1a >civicre?

De ce este ea atat de palida? - Pourquoi estelle S1 >pale?

Aceasta erema este pentru ten uscat. - Cette creme est pour Ie > peau scche.

in ciud:! aspectului sau bolnavicios, doctorul nu - Malgre son air >maladif,le medecin
a aplicat niei un tratament. >o'a applique aucun >traitement.

Tata a suferit 0 operatie de inima (cord) intr-o - Mon pere > a su hI > une operation du cceur
clinica particulara. dans une clinique >privce.

Drogul este dat (recomand:!t) in cazurile - > La drogue est donnee dans les cas
excePtionale ca medicament foarte eficace exceptionnels comme un medicament tres
impotriva durerii. >cfficace contre la douleur.

Toate cheltuielile de tratament in acest spital sunt -Taus les frais de >traitcmentdans cet hopital
rambursate de catre asigurarile sociale. > sont rembourses par> la sccuri te soc iale.

Nu pot sa rna obi~nuiesc cu noile conditii de viata - Je ne peux pas >m 'habituer aux nouvelles
din timpul convalescentei. conditions de vie pendant
>ma convalescence.

Cand ai fost operat? - Quand >as-tu ete opere?

Trehuie sa platim onorariul chirurgului din aceasta - Nous devons regler >Ies honoraircs
clinica particulara. du >chirurgien de cette >clinique >privee.

Nu ~tiu ce ar trebui sa-i dau (ca medicament). - Je ne sais pas ce que je devrais lui> appliq uer.

Vai, aceste tablete (pastile) nu pot fi date - H6las, ces >comprimes ne peuvent pas etre
(recomandate) tuturor. >apphqucs a tout Ie monde.

Cine ti-a facut acest pansament? - Qui 1'a fait ce >pansement'!

Sa trecem acorn la gramatica. Vom continua sa va prezentAm diateza paS1Va. tn lectia trecuta a1i
intalnit ex.emple de propozitii la diateza pasiva (la timpurile "present" ~i "passe compose"). In
aceasta leqie vom studia formarea diatezei pasive la alte timpuri pe care deja Ie cunoa~teti.

Cititi cu atentie propozitiile urrnatoare la diateza pasivll ~i, mai ales, forme Ie verbale scrise Cll
caractere ingro~ate. Retineti traducerea in limba romana a acestor propozitii. Pentru a va u~ura
recunoa~terea timpurilor verbale cu ajutorul carora am fannat diateza pasiva, acestea au fost notate
in paranteza la sfar~itul fiecarui exemplu:

Quel traitement Haft applique a ce patient? - Ce tratament i s-a aplicat (era aplicat) acestui
(imparfait) paeient?

Les frais de sejour dans cet hOpital seroot - Cheltuielile de ~edere in acest spital vor fi
rembourses par la securite sociale? (futur simple) rambursate (inapoiate) de catre asigurarile
sociale?

Dans notre h6pital elle senit soignee par Ie - in spitalul nostru ea ar fi ingrijita (tratata)
. docteur Martin. (conditionnel present) de doctorul Martin.
Les enfants blesses dans eet accident viennent - Copiii raniti in acest accident tocmai au fast
d 'etre operes. (passe recent) operat i.

Les honoraires vont etre payes par Ie patient - Onorariul 0 sa fie platit de catre pacient
Ie plus vlte possible. (futur proche) cat mai repede cu putinta.

Si tu avais ete a Paris la semaine demicre, tu aurais - Oaca ai fi fost la Paris saptamana treeuta,
efe invite par mes amis. (conditionnel passe) ai fi fost invitat de catre prietenii mei.

Si j'avais efe informe de ses problcmes,je - Oaea a~ fi fost pus la curen! cu problemele
1'aurais aide. (plus-que-parfait) lui, l-a~ fi ajutat.

Cltind propozitiile anrerioare, a~i putut observa ca regula formarii diatezei pasive, prezentata 'in
lectia trecula, este aceea~i pentru toate timpurile pe care le-ati studiat pima acum.

Pel1lru a forma diateza pasivti veti adduga participiul trecut al verbului de conjugat la verbul
"etre" (conjugat la madill ,d timpul cerute de cOl/text). Participiul trecut 01 verbului folosit la
diateza pasiwj se acordii lil gen ~i numiir eu subiecrul propozitiei:

je suis invitee - sunt invitatii - prese/It

j 'ai ite inl'ite - am fost illvitat - passe compose

til vas etre invite - 0 sa fii invitat _. futur proche

il viellt d'etre invite - tocmai a fost invitat - passe recent

if hait invite - era illvitat - imparfait

nOlls serOIlS invitees - vom fi inl'itate - fl/ttlr simple

vous aviez ete invites - fuseserdti invita!i - plus-que-pGlfait

ils seraient invites - ar fi invitati - conditionnel present

elles auraient ite illvitees - ar fi fost illvitate - conditiannel passe

Atenrie.'

A /lU se confunda formele diatezei pasive ell diateza activo a verbelor care se conjugo la timpurile
compuse cu verbul auxiliar "erre ". Aceste verbe nu pot forma diateza pasivd:

je suis invite (present) - diateza pasivii - sunt invitat

je suls venu (passe compose) - diateza actiwi - am venit

j'itais invite (imparfait) - diateza pasiwi - eram invitat

j'itais venue - diateza actiwi - venisem

29
Rezolvand exercitiul unnator veti verifica daca v-ati insu~it coreet regulile de fonnare a diatezei
pasive la diferitele timpuri invatate pana acum. Completati propozitiile la diateza pasiva pastrand
acela~i timp verbal ea in propozitii1e la diateza activa, apoi cititi-le eu voce tare. Folosi~ filtrul ro~u:

Mon mari m' aime beaucoup. - Ie >suis heaucollp alll,ce de mon mario

Le docteur Durand I'examinait. - II >etail examine par Ie docleur Durand.

Je rembourserai tous les frais de ton sejour a Paris. - Tous les Crais de ton sejour a Paris >seront
rembourscs par moi.

Nous avons appe\e Ie medecin. - Le medecin >a ete appele par nous.

L'infinniere vient de prendre la tension de - La tension de cette patiente >vicnt d'etre


certe patiente. prise par I'infinniere.

Si tu etais avec nous, les Martin t'inviteraient - Si tu etais avec nous, tu >serais aussi
aussi. invite par les Martin.

Le chirurgien va operer ces blessees. - Ces blessees >vont eIre operces par
Ie chirurgien.

II m'a dit que le medecin l'avait ausculte. - II m'a dit qu'il >avail etc ausculte par
Ie medecin.

Elle nous a dit que Ie docteur Bertaud - EUe nous a dit qu'eUe >serait aussi auscultee
I' ausculterait aussi. par le docteur Bertaud.

Si j'avais eu de I' argent, j' aurais tout de suite - Sij'avais eu de l'argent, les honoraires
paye les honoraires. >auraicnl etc to\.1t de suite paycs par moi.

lata inca un exercitiu cu ajutorul caruia puteti veri fica daca v-ati insu~it coreet materialul prezentat
in aceastii prima parte a leetiei 20. Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii, folosind filtrul
ro~u:

Acest tratament nu este prea eficace. > Ce trailcment est peu etIicace.

in ciuda figurii ei palide, fiica mea nu era > Malgre son tcint pale, rna fille n 'etaitjamais
niciodata bolnavicioasa. maladive.

Acest chirurg tocmai a inceput sa profeseze > Ce ehirurgien vient de commencer a


intr-o clinica particulara. travailler dans llne clinique privce.

Ai pHitit deja onorariul doetorului? > As-Iu deja paye les honoraircs du medecin?

Nu pot sa rna obi~nuiesc eu acest pansament. > Ie ne peux pas m 'habituer it ce pansemenl.

De ce iei atatea pastile? > Pourquoi prends-tu tant de comprimcs?

Nu ~tiu daea asigurarile sociale vor rambursa > Je ne sais pas si la securitc socia Ie
cheltuielile (din perioada) convalescentei tale. remboursera les frais de la convalescence.

Ranitii erau transportap de urgenta pe t1irgi > Les blesses Ctaient transportes d'urgcnce
la spital. sur des civicres a I'hopilal.

30
Acest pacient sufera mult, trebuie sa-i dam > Ce patient souffr~ bcaucoup, 11 faut lUI
un calmant impotriva durerii. appliqucr line drogue contre la douleur.

A trebuit sa fac (suport) 0 operatie de inima. > J' ai dll subir une operation du creur.

De cine ai fast operata? > Par qui <IS-tu Clc opere.::?

Daca ar fi avut bani, el ar fi rarnbursat cheltuielile. > S 'II avail eu de !'argent, les frais auraient de
rembourscs par lui.

Tocmai a fost pansat. > Il vi~nl d "eIre panse.

De catre care doctor au fost prescrise aceste > Pelr que! mcdecin ces comprimes ant i!s ete
pastile? presents?

31
LECTIA 20 - PARTEA A nOVA
in aceasta parte a lectiei noastre va propunem sa eititi textul de mai jos, dialogurile ~i sa rezolvati
cateva exercitii care recapituleaza vocabularul ~i euno~tintele gramaticale prezentale in acest caiet
de curs, TOI aici vorn incerca sa fixam cuno~tintele pe care le-ati dobandit despre formarea ~i
folosirea diatezei pasive.

Citili eu voce tare textul ~i dialogurile de rnai jos:

/" /" ........ /" ........ /" /"


~ttc annec I fai eu bcaucoup de problcmcs de sante. I I TOlls mCf> amis me disaient I que
/" /" .,/ /".,//"
j'avais I'air maladif I et que mon teint ctait pale. I I J'ctais fatigut I et j'avais souvent mal 11 la
"'.,//"
tete. I I Dc temps cn temps man cu:ur me faisail mal I ct j'avais des doulcurs au ventre. I I
/" /"'"
.,/
Alors
.,/
I jc suis enfin aile chez tc mcdccln. II
'" .,/
J'ai ehoisi Ie docteuT Martin
.,/
I paree quc tout Ie
/" .,/ ........ /"
mondc a une tres bonne opinion de lui. I I Pendant rna premiere visiw chez lUi I il m'a
.,/ /" .................,/ .,/ /"
ausculte, I m'a examine I et it a pris rna tension. I I J'ai du faire toules Ics analyses, I surtout
........ .,/ .,/"'
une analyse de sang. I I On m'a aussi fait la radio de roes poumons. I I
.,/ ./........ .,/.,/ ../
Enfin I Ie diagnostic a tte etabli .11 J'ai du aller 11 la cliniquc I ou je suis opere d'urgence par ur
........ ../ ./ ........
celebre chirurgien. I I Le traitcmenl etait asscz long I mais efficace. II Je suis revenu ala
/" /".,/ ........ /"
maison I au j'ai dli gardcr Ie IiI I encore pendant une semaine. I I Ma convalescence etait
"'
courte
.,/
I et grace au doctcur Martin ........
I j'ai et~ vite gueri. II
../ ./........ /" ./
Maintcnant I j'ai d'aulres problemcs. I I us honoraires du doctcur Martin, I les frais de mon

opera lion
.,/ ././
I et de mon SCjOUT a la clinique I ne sont pas encore payes... I I J'ai compte sur la
.,/ " ./

.,/........ .,/ .,/./


sccuritc sadale, I mais oi les frais de visitcs privees I ni les frais d'operation I ni de s~jour
........ ./ ........ ../ ...........
a la c1inique privee I nc seront rembourses. I I J'en serai de nouveau maladc... J I

-Qu'est--ce que tu as?


.,/ ./
II
,/"
Tu as I'aif malade... II
/" /'"
- Tu crois? II
......... .,/ ........
-Cui, I tu devrais alIef chez Ie medecin. II
.,/........ /" ........
-Ce n'est rien. I I J'ai pris froid I et je tousse ... II
./ /"
- Tu as de Is fi~re? II

32
.................. ./'./' ./'......... ./'
-Qui, I meme beaucoup. I I J'ai aussi mal a la gorge et a1a tete. I I Tu as raison. I I J'irai voir
.........
Ie m~ecin. II
./' ./' .........
-Si tu as de la fj~re, I appelle-Ie Ala maison! II
./' ./'
-O'accord. I I Je vais I'appeler. I I

./' .........
-Docteur, lIe creur me fait mal... II
./' ......... ./' ./' ./' ./'
-Co uchez-vous, I je vais vous ausculter. I I Avez-vous de la tension? I I
/""
-Je ne sais pas. II
......... ./' /" ......... ./'
-A1ors it faut 1a prendre. II Apres, J faites aussi une analyse de sang I et une radio des

"
poumons.
.........
IJ
./ /" ./'
-0'accord. II Oites-moi docteur, I c'est grave? II
/" ......... ./ /' /'
-Vaus avez Ie ceeur malade. II A1ars it taut garder Ie Lit I pendant au mains nne sematne I
./' ./'......... ./
et prendre les m~icaments I que je vais vous prescrire. I I Tous les jours I I'infirmiere
/' .........
viendra vous taire des piqures. J I
/" .........
-Je pr~fererais des comprimes. .. II
/" ./' ......... ./' .........
-Mais les piqiires sont plus efficaces dans votre cas. I I VoilA man ordonnance. I I
/' .........
-Mera, I dotteur, II
./' /"......... /' /'
-Je viendrai vous voir dans deux, I trois joors. I I Pour Ie moment, I reposez-vous bien
./ ......... ./ .........
et surtout ne fumez pas. I I C'est defendu! I I
./ /'./ ./' .........
-Aloes, I qu'est--ce que je vais Caire? II Je dais m'habituer avivre sans furner. IJ

Traduceti in limba franeeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul ro~u:

Ai probleme de sanatate? > Est-ce que tll as des problemes de sante?

Daea este bron~ita, stai in pat! > Si c'est une bronchite, garde Ie lit!

Du-te sa iei targa din ambulanta! > Va chercher la civiere dans I'ambulance!

Anul treeut am meut 0 operatie riscanta de inima. > L 'annee derniere, j'ai subi line operation
du creur dangereuse.

33
lnjeetia a fost Iacuta de (catre) infirmiera acum > La piqure a etc falle par l' infirmlcre il y a
o ora. une heure.

Cand i se va lua tensiunea acestui pacient? > Quand 1a tension de ce patient scra-t-elle?

Prin cine au fost rambursate (achitate) cheltuielile > Par qui ont etc rembourscs
de tratament? lcs frais de traitement':'

Daca doetorul Bertaud ar fi fost saptamana trecuta > 5i Ie docteur Bertaud avait ete la semaine
la spital, ai fi fost operat de eI. demiere a I"hopital, tu aurais etc opere
par Ill!.

Din fericire ea nu mai are acest aer (aspect) > Heurcusement elle n'a plus eet air maladif.
bolnavieios.

Culca-I pe burta! (Intinde-I pe bum!) > Cauche-1e a plat vcntre!


Doetore, imi bate prea tare ioima. > Docleur, mon creur bat tTOp vite.

Dati-i de urgenta acest calmant, alte medieamente > Appliquez d' urgencc cette drogue, les autTes
nu-~i mai fae efectul (nu mai sunt eficaee). medicaments ne sont plus efficaces.

Nu ~tiu ce voi face in timpul eonvalescentei. > Ie ne sais pas ce que je ferai pendant rna
convalescence.

Bolnavul se sirnte rau, trebuie sa i se schimbe > Lc malade va mal, Ie traitement doit etre
tratamentul. chcmgc.

Doctorul a spus ea diagnosticul a fost pus ieri. > Le docteur a dit que Ie diagnostic avail ete
fait Ilier.

Reteta va fi scrisa intr-o elipa, a~teptati, > L' ordonnance sera prescTite dans un moment,
varog! attenacz, s'il VOliS plait!

o sa va obi~nuiti curand eu pansamentul, > Vous allcz bient6t VOliS habituer a votre
doamna! pansemenl, Madame!

Ea este cam palida inca, dar (este) deja > Elle est encore un peu pale, mais deja
vindecata (insanato~itii). gucrie.

Ea nu se plangea niciodata de nimic. > Elle ne se plalgnait jamais de rien.

Doetorul ~i-a primit onorariul, iar eheltuielile > Lc docteur a reyll ses honoraires et les fmis
pentru tratamentul (facut) la clinica au fost de trailemenl a la cIinique ont etc
rambursate de catre asigurarile sociale. rembourscs par la sccurite socialc.

Este riseant, ai tensiune. > C'csl dangereux. tll as de la tension.

Faceti radiografia la plamani, este urgent! > Faltes la radio des poumons, c'est urgent!

Te doare foarte rau ioima? > Est-ce que Ie creur te fait trcs mal?

Nu este angina, ea are dureri de burta. > Ce n'est pas une angine, dIe a des douleurs
au venlre.

Prescrieti-mi ceva impotriva tusei, va rog! > Prescrivez-moi quelque chose contre 13 toux,
s'il vous plait!
34
Daca veti raci, veti face gripa. > Sl \ ous prenez froid, vous illtrapercz une
gnppe.

Acest chirurg celebru nu opereaza decat in c1inica >Ce fameux chirurgien n'opere que dans sa
lui particulara. c1inique privee.

Baiatul meu a Iacut gripa ~i are temperatura, > Mon fils a attrapc un rhume et it a de 13 fie-vre,
de aceea va rog sa-l auscultati (sa-l ascultati alars auscultez-Ie, s'il vous plait!
ell stetoscopul).

Ea are un ten gras? > A-I-elle une peau grasse9'J

Sa ne culcam odam, este tarziu! > Couchons-nol\s enfin, il est tard!

Ma doare burta (lmi vine sa vomit), unde imi > J'ai mal ilU CceUT, OU sont me.'> comprimcs?
sunt pastilele?

Treceti propozitiile de mai jos de la diateza activa la diateza pasiva:

Le docteur Lefevre m'a vite guerie. > rai Cte vite guerie par Ie doctcur Lefevre.

II m'examine depuis une heure. > le suis examinc(e) par lui depuis une heure.

Cette infirmiere te soignera bien. > Tu ~eras bien soigne( e) par ceUe infinnicre.

Si Ie docteur Martin m'avait operee, j'aurais > Si j 'avais cte opcrce par Ie docteur Martin,
deja ete a la maison. j 'aurals dejil etc ala maison.

L'infinniere a dit qu'elle prendrait la tension > L'jnfirmicre a dit que la tension de cette
de cette vieille patiente dans un instant. vieillt: patientc serait prise par clle dans
un instant.

Ultimul exerciliu consta in trecerea propozitiilor de la diateza pasiva la diateza aetiva. Folositi
filtrul rOi?U:

Tu as ete accompagne par DOUS aIa gare. > Now; favons 3ccompagnc ala garc.

Cette fille etait operee d'urgence, > On opcrait d'urgence cette fille.

Un nouvel hopital a ete ouvert dans notre ville. > On a ouvert un nouvel hopital dans
notre ville.

Les copines de Sophie avaient etc invitees par sa > La mi:re de Sophie avait invite scs copines
mere pour son anniversaire. pour son anniversairc.

Les honoraires du docteur Durand ne sont jamais > Les patients du doctcur Durand ne payent
payes par ses patients. jamais ses honoraires.

Par qui sera Pierre examine dans cette clinique? > Qui cxamincra Pierre dans cette clinique?

35
In incheierea acestei 1ectii va propunem un exercitiu fonetic. lata cateva serii de cuvinte in care se
repeta acela~i sunet. Cititi-Ie Cll voce tare:

[iiJ -Ia convalcsc~ce, Ie traitement, Ie pansem.ent. rembourser

[ i:] - Ie chirurgi.en, Ie teint

[0] - I' operation, la convalescence

[i J - Ie chirurgien, Ie comprime, la clinique, la civiere, subir

lLJ J - Ie chir.l.lrgien, la securite, s.l.Ibir, s 'habituer

l gJ - la drogue, Ie diagnostic

[c) - Ie traitement, les honoraires, la civi.e.re

[E] -efficace, op~rer, priv~

[sJ -Ia convale.s..cence, Ie pansement, so.c.iale, s'habituer, efficac.e, civiere

[k] -Ia l;;onvalescence, la cJinique, la securite, appliquer, efficace

36
RECAPITULAREA LECTIEI 20 ~

20.1. in aceasta leqie v-ati imbogatit vocabularul legat de domeniul medical (sanatate, boli,
spitalizare etc.). Am introdus substantive, verbe ~i adjective noi, cu ajutorul carora va yeti
exprima mai u~or in acest domeniu. La star~itul caietului yeti regasi, ca de obicei, vocabularul
general care cuprinde cuvintele noi.

20.2. Problemele de gramatica introduse in aceasta leqie se refera la formarea diatezei pasive.
Studiind modalitatile de formare a diatezei pasive ati recapitulat conjugarea anumitor verbe
la timpurile pe care Ie cuno~teati deja. Aceste timpuri au fost folosite atat in propozitiile la
diateza activa, cat ~i in cele la diateza pasiva.

Va amintim ca diateza pasiva este folosita frecvent in limba franceza, dar ca, in foarte multe
situatii, se prefera folosirea diatezei active. Situatiile in care diateza pasiva este folosita in
limba romiina pot diferi de cele din limba franceza. De multe ori, traducerea dintr-o limba in
cealalta trebuie sa tina cont de corectitudinea folosirii diatezei pasive sau a celei active in
respectivul context. A~adar, traducerea unei propozitii 1a diateza pasiva din limba romanil in
limba franceza (~i viceversa) nu implica obligativitatea folosirii pasivului in traducere. Im-
portant este ca traduce rea sa fie corecta, iar folosirea diatezei active sau pasive sa corespunda
normelor Iimbii in care se face traducerea.

Pentru a construi 0 propozitie la diateza pasiva, trebuie sa ne servim de verbul auxiliar "etre".
Acesta va fi conjugat la timpul pe care dorim sa it exprimam ~i ii vom adauga participiul
trecut al verbului de conjugal.

Participiul trecut se acordli. in gen ~i numar cu subiectul propozitiei. De exemplu:

Je suis invite - Sunt invitat. (present)

Tu as ete invitee. - Ai fost invitata. (passe compose)

Nous serons invites. - Vom fi invitati. (futm simple)

VOllS seriez invitees. - Aii fi invitate. (conditionnel present)

Verbulla diateza pasiva este insotit de prepozi!ia "par" - "de", "de catre", care introduce
complementul. La trecerea de la diateza pasiva la diateza activa complementul devine subiect:

Je suis opere par un celebre chirurgien. - Sunt operat de catre un chirurg celebru.

Un celebre chirurgien m'opere. - Un celebru chirurg ma opereaza.

La transformarea propozitiei la diateza activa in propozitie la diateza pasiva, ordinea cuvintelor


se schimba: subiectul din propozitia la diateza activa devine complement in propozitia la
diateza pasiva, iar complementul din propozitia la diateza activa devine subiect in propozitia
la diateza pasiva.

Atentie! Nu confundati timpul prezent folosit intr-o propozitie la diateza pasiv3. cu timpu!
"passe compose" folosit lotr-o propozitie la diateza activa a1 carei verb se conjuga. cu auxiliarul
"eIre":

Je suis examine par Ie medecin. - Sunt consultat de catre doctor.


(diateza pasiva - present)

Je suis ane II I'hopital. - Am mers la spital.


(diateza activa - passe compose)

37
TEMA PENTRU ACASA 20
A Traduceti in limba ramana propozitiile care unneaza:

I. 11 vient de subir une operation dans tine c1inique privee.

2. Tu erois qu'on peut facilement s'habituer a eette drogue?

3. Cauche-toi au soleil, tu es trap pale!

4. Votre pansement a ete mal fait par I'infinniere.

5. NOllS avons pense que les honoraires seraient bientot payes.

B. Traduceti in limba franeeza urmatoarele propozitii:

1. EI mi-a spus ca a fost operat de catre doctorul Martin.

2. Nu voi inapoia (rambursa) cheltuielile pentru tratamentul tau. Sunt prea mario

3. Din nefericire Maria este bolnavicioasa, fata ei este intotdeauna palida.

4. A fost aplicat un tratament prost, trebuie schimbat imediat.

5. Am Crezut ell. asigurarile sociale au rambursat deja cheituielile pentru ~ederea mea
la clinica.

C. Transformati propoziliiIe urmatoare in propozitii la diateza aetiva:

I. Elle avail ete soignee par Ie celebre professeur.

2. La patiente vient d' etre opeTl~e par Ie docteur Durand.

3. L' ordonnance sera preserite demain.

4. Les honoraires de ce chirurgien vont etre regles bientot.

5. Les piqfires etaient donnees ehaque jour par I'infirmiere.

38
VOCABULARUL LECTIILOR 19 51 20 . .
I'analyse (f.) > Llanaliz) - analiza
I'angine(f.) > [liiJin] - angina
appliquer > LaplikE) - a aplica; a pune in practica;
a realiza
a(ta) sante! > [a ta satE] - Noroe! In cinstea ta!
in sanatatea tal
attraper (un rhume) > [atRapE e Rum] - a face, a capata (un) guturai
ausculter > [oskUltE] - a auseulta (a asculta
eu stetoscopul)
avoir mal au creur > [avua:R malo kOR] - a-I durea stomacul;
a-i veni sa vomite
avoir de la tension > [avua:R dO la tasioJ - a avea tensiune
(se) battre > [sObatR] - a (se) bate
la bronchite > [la bRo~it] - bron~ita

c'est urgent > [sEtURjii] - este urgent


Ie chirurgien > [10 ~iRURjie] - chirurgul
la civiere > [la sivieR] - targa, brancarda
Ia clinique > [Ia klinik] - clinic a
Ie creur > [IOkOR} - inima
Ie creur (me) fait mal > [IOkORmO fe mal] - rna (te, iI, 0, etc.) doare inima
Ie comprime > [10 kopRimE] - comprimatul, pastila, tableta
la convalescence > [la kc)vaIEsas] - convalescenta
(se) coucher > [sO ku~E] - a se culca, a se intinde
a se culca, a se duce la culcare
Ie diagnostic > [10 diagnostik] - diagnosticul
Ie docteur > [10 doktOR] - doctorul
la douleur > [la dulOR] - durerea
se droguer > [sO dRogE] - a se droga; a lua prea multe
medieamente, caImante
d'urgence > [dURjas] - de urgenta; imediat.
lara intarziere, numaidecat
la drogue > [Ia dRog] - drogul; medicamentul, leacul
efficace > [Efikas] - eficace
enfin > [ate] - in star~it, in fine; in conc1uzie,
pe scurt
examiner > [EgzaminE] - a examina, a consul13
la fievre > [Ia fievR] - febra, temperatura
garder Ie lit > [gaRdE 10 Ii] - a 813 in pat; a zacea
la grippe > [Ia gRip] - gripa
guerir > [gERiR) - a vindeca, a tamadui

39
s'habituer > [sabitUEJ - a se obi~nui; a se deprinde;
a se familiariza
les honoraires(m.pl.) > [lczonoReR] - onorariul (plata unui avocat,
unui chirurg)
maladif > lrnaladit] - bolnavicios, morbid, maladiv
maladive > [maladiv] - bolnavicioasa, morbida,
maladiva
I' operation > [lopERasio] - operatia, interventia
chirurgicala
operer > (opERE] - a opera, aface 0 interventie
chirurgicala
I' ordonnance (f.) > [loRdoniis] - reteta, prescriptia medicala;
ordonanta
pale > [pal] - palid,-a; livid,-a
Ie pansement > [lOpa~ma] - pansamentul; pansarea
Ie patient > [tOpashi) - pacientul
la patiente > (la pasiat] - pacienta
la piqure >[la pikURJ - injeetia; ciupitura, pi~catura

se pIaindre de ... > [sO pIedR dO] - a se plange de ... , a se vaitade .. ,


Ie poumon > (lOpumo] - plamanul
prendre froid > [pRiidR fRua] - a raci
prendre la tension > [pRiidR la tasio] - a lua tensiunea
prescrire > [pReskRiR] - a prescrie, a recomanda
prive,-e > (pRivE] - privat,-a; particutar,-a;
personal,-a

la radio > [ia Radio] - radiografia; radiouI


Ie rein >[lORc] - rinichiul
rembourser > [RabuRsE] - a rambursa, a inapoia (0 suma
de bani); a achita

Ie rhume > [10 RUm] - guturaiul


Ie sang >[IOs3] - sangele

la sante >[lasatE] - sanatatea


la securite sociale >[la sEkURitE sasial] - asigurariIe sociaIe
la souffrance >[la sufRiis] - suferinta
subir >[sUBiRj - a suferi, a avea, a indura,
a suporta (0 incercare)

Ie teint >[lOte] - tenuI


la tension >[la tasi6J - tensiunea; presiunea

la toux >[la luJ - tusea


Ie traitement >[lOtRctma] - tratamentul

Ie ventre >lIOv3tR] - burta, pantecele

a plat ventre >(a pia "atR] - pe burta


LECTIA
, 21 PARTEA iNTAI

in partea destinata recapitularii va propunem urmatoarele exercitii:

A Completati propozitiile in limba franceza cu substantivele urrnatoare:

I. Ie voyage 2. Ie depart 3. I'arrivee 4. Ie passeport

S.le visa 6. Ie billet 7. Ie touriste 8. la touriste

9. la carte 10. Ie plan II. Ie bagage 12. la valise

13. la capitale 14.1'etranger 15.I'etrangere

Plecarea noastrii era prevazuta pentro - Notre >depart etait prevu pour
martea viitoare. mardi prochain.

~titi cum se nurne~te capi1ala Canadei? - Connaissez-vous Ie nom de la >capitale


du Canada?

Strainul acesta cautii un hotel bun. - Cet >6trangcr chercbe un bon hOtel.

Care este data sosirii voastre - Quelle est la date de votre >arrivee
(dumneavoastra) la Paris? a Paris?
in timpul calatoriei mi-am pierdut - Pendant >Ic voyage j'ai perdu
pa~aportul. mon >passeport.

Nu avem nevoie de viza pentru a merge - On n'a pas besoin de >visa pour aller
in Franta. en France.

Vara sunt multi turi~ti in !talia. - En ere il y a beaucoup de >touristes en Italie.

Fa-ti repede valiza (bagajul)! - Fais vite ta >vahse!

Unde ne-a~ pus biletele? - Ou avez-vous mis nos >billets?

Daca nu vrei sa te riitace~ti, curnpara harta - Si tu ne veux pas te perdre, achete >Ie plan
(ghidul) ora~ului! de la ville!

Am vrea (dori) foarte mult sa plecam - N aus voudrions bien partir pour> I' etranger,
in strainatate, dar nu este posibil! mais ce n' est pas possible.

Mi-ai dus (predat) bagajul la biroul - Est-ce que tu as mis mon >bagage
de bagaje (Bagaje)1 a la consigne?
Uita-te pe harta, este prea departe! - Regarde >la carte, c'est trop loin!

OcupiHe de aceasta turista, pare pierduta - Occupe-toi de cette >touriste, elle a I'air
(rntacim)! perdue.

Ajutati-o repede pe aceasta straina! - Aidez vite ceUe >6trangere!


B. Completati propozitiile in limba franceza cu prepozitiile "pour" ~i "en":

Plee in strainatate curand ca sa caut - Bientot j e pars >pour I'etranger


de lucru. >pour ehercher du travail.

Ei au locuit la Paris acum cinci ani. - Us ont habite >a Paris il y a cinq ans.

De unde vii? - >D'ou viens-tu?

Din Canada. - >Du Canada.

Suntem in Italia, dar maine - NollS sommes >en ltalie, mais demain
plecam in Franta. DOllS partons >pour la France.

$i-a incheiat deja calatoria in Mexic? - A-t-iI deja fait son voyage >au Mexique?

Vor fi (vor ajunge) in Canada - lis seront >au Canada dans


peste 0 saptamana. une semaine.

leri, copiii no~tri s-au intors din Germania. - Hier, nos enfants sont revenus >d'Allemagne.

Unde 0 sa ne petreeem vacanta - Ou allons-nous passer nos vacances


anul acesta? cette annee?

In Statele Unite. - >Aux Etats-Unis.

C. Recapitulati verbele "partir"~i "voyager" la diferitele timpuri pe care Ie cunoa~teti deja.


Completati propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale acestor verbe:

Plecam adeseori in strainatate - NOlls >parlons souvent pour l'etranger


eu parintii no~tri. avec nos parents.

EI nu mai vrea sa calatoreasca. - n ne veut plus >voyager.


A~ calatori eu placere prin Franta, - Je >voyagerais volontiers atravers 1a France,
dar nu am bani. mais je n'ai pas d'argent.

Unde pleci in week-end? - Ou pars-tu pour Ie week-end?

Sa callitorim in vara asta! - >Voyageons eet ete!

Am plecat eu totii in Halia. - Nous >sommes partis tous ensemble


pour l'ltalie.

Prietenii no~tri au calatorit mult - Cet ete nos amis >ont beaucoup
in vara aeeasta. voyage.

Daca a~ fi avut bani in tinerete, - Si j' avais eu de I' argent au temps de rna jeunesse,
a~ fi caHitorit prin toata Europa. >j 'aurais voyage a travers toute )'Europe.

Ea a plecat azi de dimineat! ram - Elle >est partie ce matin sans meme
sa-~i ia macar "la revedere". dire "au revoir".

Ea pleca adesea singura la Paris. - Elle >partait souvent seule pour Paris.

De-acum incolo vom ciUatori - A l'avernr on >voyagera dans


in toate tarile lumii. taus les pays du mande.

Tata tocmai a pleeat la (Le) Havre. - Mon pere >vient de partir pour Ie Havre.

2
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi eu voce
tare substantiveIe noi, conform pronuntiei date:

I'aeroport (m.) > [laEropoR] - aeroportul

Ie decollage > [10 dEkolaj] - decolarea; dezlipirea

Ie vol > [10 volJ - zborul; cursa (aviatica)

I'atterrissage (m.) > [lateRisaj] - aterizarea

la piste d'envol > [Ia pist daval] - pista (de decolare)

l'h6tesse de I'air(f.) > [lotes dO leR] - stewardesa

la ceinture de > [1a setUR dO - centura de


securite sEkURitEj siguranta

la salle d'attente > [1:1 sal datat] - sala de 3..?teptare

la compagnie aerienne > [Ia kopani aErien - Campania aeriana


"Air France " eRtRas "Air France"
("Air Inter") (eRcteR)] ("Air Inter")

Ie pilote > [10 pilot] - pilotul

la ligne > [laliiiJ - Iinia (de demarcatie,


aeriana)

Ie detournement > [10 dEtuRnOma) - deturnarea (unui avion)

Exersa~i inca 0 data pronuntia noilor substantive:

la compagnie aerienne > [Ia kopani aErien - Campania aeriana


"Air France " eRfRiis "Air France
("Air Inter") (eReteR) ("Air Inter")

Ie vol > [IOvol] - zborul; cursa (aviatica)

la ligne > [la lin] - linia (de demarcatie,


aeriana)

Ie decollage > [10 dEkolaj] - decolarea; dezlipirea

Ie pilote > [10 pilot] - pilotul

la piste d'envoi > [Ia pist davol] - pista (de decolare)

I'aeroport (m.) > [laEropoR] - aeroportul

Ie detournement > [10 dEtuRnOma] - deturnarea (unui avion)

la ceinture de > [IasetlJRdO - centum de


securite sEkURitE) siguranl a

I'atterissage (m.) > [latcRisaj] - aterizarea

l'hOtesse de l'air (f.) > [lotes dO leRJ - stewardesa

la salle d'attente > [la sal datat] - sala de a~teptare


Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza in care apar ~i noile substantive ~i retineti traducerea
lor in limba romana:

NOlls voudrions l'aceompagner - Am vrea (dori) sa-Ilnsotim (conducem)


aI'aeroport. Ia aeroport.

11 faut arriver une heure avant - Trebuie sa ajungem cu a ora inainte


Ie decollage. de decolare.

Les conditions atrnospheriques sont mauvaises, - Conditiile atmosferice sunt proaste,


aloes Ie decoUage est impossible. de aceea decolarea devine imposibilli.

Notre vol durera un peu plus - Zborul nostru va dura ceva mai mult
de trois heures. de trei are.

Pendant I'arterrissage il yale plus grand - Cel mai mare pericol de accident apare
danger d'accident. in timpul aterizarii (la aterizare).

Oil est notre avion? - Unde este avionul nostru?


Sur la piste d'envol. Pe pista de decolare.

J'aimerais bien etre h6tesse de l'air pour voyager - Mi-ar placea foarte mult sa fiu stewardesa
dans Ie monde entier. ca sa calatoresc In toati lumea.

Les passagers sont pries d'atlacher leurs - Pasagerii sunt rugati sa-~i puna centurile de
c:eintures de securite et de ne pas fumer de siguranta ~i sa nu fumeze
pendant I'atterrissage. in timpul aterizarii.

L'avion en provenance de Lyon est annonee - Se anunta eli avionul care vine de la Lyon are
avec 45 minutes de retard. o Intarziere de 45 de minute.

Les passagers attendaient Ie vol a destination - Pasagerii a~teptau cursa (zborul) de (pentru)
de Londres. Lomira.

La salle d'attente est pleine de touristes. - Sala de a~teptare este plina de turi~ti.

Voila la guichet de la compagnie - lata casa de bilete a companiei aeriene


aerienne "Air France". "Air France",

Comment s'appelle la compagnie aerienne - Cum se nume~te compania aeriana


roumaine? Elle s'appelle "TAROM". romana? Se nume~te "TAROM".

Pour etre pilote il faut avoir une sante excellente - Ca sa fii pilot trebuie sa ai 0 sanii.tate de fier
et etre tres courageux. ~i sa fii foarte curajos.

Vous partez pour trois jours, Monsieur? - Pleeati pentru trei zile, domnule?
C'est impossible. Este imposibil.

Pour voyager de Paris a Toulouse il faut prendre - Pentru a ealatori de la Paris Ia Toulouse
les lignes interieures. trebuie sa iei 0 eursa intema.

Pendant Ie vol j' ai toujours peur - Cand zbor, imi este Intotdeauna teama
d'un detournement. de 0 deturnare (a avionului).

Retineti urrnatoarele expresii aparute in propozitiile de mai sus:

(l'avion) en > [ a pRovniis dO) - (avionul) de Ia...;


provenance de ... (cursa nc.... ) de la...

(l'avion) a > [ a destinasio dO l - (avionul) ell destinatia ... ,


destination de... pentru...

attacher la ceinture > [ ata~E la setUR dO - a prinde (a pune) centura


de securiti sEkURitEj de siguranta.

4
Ali intalnit, de asemenea, noi verbe regulate de grupa l:

durer > [dURE] - a dura, a tine; a suporta

annoncer > [anosE] - a anunta, a face cunoscut,


a da de veste

~i adjectivele:

interieur. -e > [ctERiOR] - interior, interioam; intern, intema

impossible > [cposibl] - imposibil, -ii

latli alte cateva verbe legate de subiectul lectiei noastre:

annuler > [anUlE] - a anula, a desfiinta

deeoller > [dEkolE] - a decola

atterrir > [atERiR] - a ateriza

voler >[voIE] - a zbura

In propozitiile de rnai sus ati intalnit urmatoarele nume de ora~e:

Toulouse > [tuluz] - Toulouse

Lyon >[lio] - Lyon

Londres > [llldRJ - Londra

Retineti 51 urmlitoarele nume de o~e:

Rome > [Rom] - Rorna

Milan > [mila] - Milano

Berlin >(bERle] - Berlin

Traduce~ in limba romana lUlll3toarele propozj~i in care am folosit noile CUvlnte. Folositi filtrul ro~u:

Les conditions atmospheriques a Berlin sont > La Berlin conditiilc atmosferice sunt proaste;
mauvaises; taus les vols ant ete annules. au fost anulate toate zborurile.

C'est impossible! > Nu e cu putinta! (lmposibil 1)

Les avions modernes volent > Avioane/e din zilele noastre zboara.
de plus en plus vile. din ce in ce mai rcpede.

Les pistes d'atterrissage ne sont pas assez longues, > Avionul nu poate ateriza pentru eft pistele de
alors J'avion ne peut pas atternr. aterizare nu sunt suficient de lungi.

"Air France" vole sur les lignes intemationales, > "Air France" face curse internationale,
"Air Inter" sur les )ignes interieures. "Air Inter" - curselc interne.

Est-ce que vous connaissez d'sutres compagnies > Cunoa~teti ~i alte companil
aeriennes internationales? aeriene interna!ionale?
5
Notre avion a heureusement decolle a Londres. > Avionul nostru a decoiat eu bine de la Londra,

Reste a ta place, attache ta ceinture de seeurite, > Stai la locul tflu, pune-ti centura de siguranla,
ne fume pas! nu fuma!

EUe ne prendjamais I'avion de peur > Ea nu ia niciodata avionul de frica


d'un detournement. unei deturnari,

Ou est I'avion adestination de Rome? > Unde este avionul pentru Roma?

Tous les passagers suivent des yeux eette belle > Toti pasagerii se uita dupa aeeasta stewardesa
et sympathique Mtesse de I'air. frumoasa ~i simpatica,

Le vol au-dessus de l' Atlantique durera > Zborul deasupra Atlanticului va dura
huit heures, opt are,

Votre avian, Madame, n' a pas encore ere annonee, > Avionul dumneavoastra, doamnii, nu a fost inca
VallSpouvez aller dans 1a salle d'attente. anuntat, puteli merge in sala de a~teptare.

Est-ce que l'avion en provenance de Milan > Avionul de Ia Milano a aterizat deja?
a deja atterri?

Le pilote est responsable de la vie et de la > Pilotul este responsabil de viata ~i


securite de ses passagers. de siguranla pasagerilor.

Comp1etati propozi\iile in limba franceza cu substantivul, adjectivul sau verbul corespunzator ~i


apoi, citi\i-Ie cu voce tare:

Te-ai pierdut pe (in) aeroportul din Berlin? - Tu t'es perdue a>I'acroport de >Berlin?

Nu este imposibil (eu neputinti). - Ce n'est pas >impossible.

Decolarea avionului nostru este fixata - >Le decollage de notre avion est prevu
peste 0 ora, a~a ca haideti in sala dans une heure, alors allons dans >la salle
de a~teptare. d'attente.

Cursa de Roma a fost anulata. - >Le vol a destination de Rome >a ete annule.

in timpul decolarii ~i al aterizarii trebuie sa stai - Pendant>le decollage et>!'atterrissage il faut


la locul tau (nu trebuie parlisit locul). rester asa place.

De curand a avut loc un accident de avion - Demierement il y a eu un accident d'avion sur


pe pista de decolare a aeroportului >Ia piste d'envol de l'aeroport
din Toulouse. de >Toulouse.

Stewardesa ne spune ca avionul tocmai - > L' hotesse de I' air dit que notre avian >vient
a decolat. de Meoller.

Compania noastra aeriana a anuntat mai multe - >Notre compagnie acrienne a annonce
curse pe liniile interne intre plusieurs vols sur >les Iignes interieures entre
toate marile or~e ale Frantei. toutes les grandes villes de France.

Cursa de Londra a fost - Est-ce que ie vol >a destination de >Londres


deja anunlata? a ete deja >annonce?

Ce trebuie facut in cazul unei - Qu'est-ce qu'il faut faire en cas


deturnAri de avion? de >detoumement d'avion?
Ayionul se afla deja deasupra ltaliei, - Notre avion >vole deja au-dessus de l'ltalie,
yom ateriza In curi'md la Milano. nous >allons atterrir a >Milan.

Toata lumea a~tepta avionul - Tout Ie monde attendait l'avion >en


de la Berlin. provenance de >Berlin.

Pilatul a anuntat ca nu va putea decola - >Le pilote a annonce qu'il ne pourrait pas
deoarece la Lyon conditiile Mealier parce que les conditions
a1mosferice sunt proaste. atmospheriques a Lyon etaient mauvaises.

Zborul de la Paris la Roma nu a durat - Le vol de Paris aRome >n'a dun~


decat 0 ora. qu'une heure.

Pasagerii sunt rugati sa-~i puna centurile - Les passagers >sont pries d'attacher leurs
de siguranta. >ceintures de securitc.

Cititi propozitiile unnatoare ~i retineti noile fonne verbale (scrise eu caractere ingro~ate). Fiti atenti
la traducerea lor In limba romana:

Demainje finirai mon travail a midi. - Maine voi termina lucrul la pranz.

Demain a deux heures je viendrai chez toi. - Maine la doua voi veni la tine.

Demain quand j'aurai fini man travail (11 midi), - Maine cand imi voi fi terminat (imi voi
je viendrai (a deux heures) chez toi. terrnina) treaba (la pranz), voi veni la tine
(la ora doua).

tn fraza precedenta am folosit un nou timp verbal- "futur anterieur" > [fUtUR atERiORj- "viitor
anterior".

Acest timp determinii 0 ac,iune viitoare care are loe inaintea unei alte acliuni viitoare.

"Le futur anterieur" ("viitorul anterior") se forrneaza adaugand la verbele


auxiliare "avoir" sau "etre" (conjugate la "futur simple") participiul trecut
al verbului de conjugal. Cand verbul de conjugat folose~te auxiliarul
"etre", participiul trecut se acorda in gen ~i numar cu subiectul, ca in
cazul oric3rui alt timp campus.

De obicei, timpul "futur anterieur" este precedat de 0 conjunctie sau locutiune conjunctionala care
introduce 0 subordonata temporala. De exemplu:

quand > [lci] - cand; atunci dnd; in momentul


in care

des que > [de kO] - indata ce; de indatil. ce; cum

aussitot que > [ositokOj - de indata ce

De# existii # in limba romana, acest limp este rar folosit i'n limba /iterarii, ~j aproape delve in limba
vorbitii. Ordinea acliunilor rezultti, de cele mai mu/te ori, din context.
lata cateva exemp1e in care am folosit viitorul anterior ("futur anterieur"):

~ yOU! aurez pri! votre bain, - Imediat dupa ce veti face baia,
nous nous mettrons it table. ne vorn a~eza 1a masa.

.Q.uand.tu seras rentre a la maison, - Chd te vei intoarce acasa,


tu m'appelleras. rna vei suna.

Auss;tOt que Pierre aura fait ses devoirs, - Baietii vor juca baschet de indata ce Pierre
les garryons joueront au basket-ball. i~i va fi racut (i~i va face) tema.

~ les enfants auront passe leurs examens, - 0 sa plecam in vacanta imediat ee copiii
nous allons partir en vacances. i~i vor fi luat (li?i vor lua) examenele.

Completati propozitiile care urmeaza cu forma corespunzatoare de "futur anterieur" ("viitor anterior')
a verbului din paranteza:

Imediat ce avionul va decola, stewardesa 0 sa - Des que I'avion >aura dcco116, l'h6tesse de
serveasca ni~te bauturi (bauturile). (d6coller) I'air va servir des (les) boissons.

Irnediat ce copiii vor vedea aeroportul, - Aussitot que les enfants >auront vu I' aeroport,
i~ivor dori sa zboare eu avionul. (voir) ils voudront voler en avian.

Cand veti ateriza la Londra, va veti duce 1a - Quand vous >aurez attem it Londres, vous irez
biroul companiei aeriene franceze. (atterrir) au bureau de la compagnie aerienne franyaise.

Indatli ce directorul va anula cursa de Berlin, - Des que Ie directeur >aura anoulc Ie vol a
toti pasagerii se vor indrepta catre destination de Berlin, tous les passagers se
sala de a~teptare. (annuler) dirigeront vers la salle d'attente.

Cand vei pleea eu avionul, vei ajunge acolo - Quand tu >sera, parti en avion, tu seras la-bas
inaintea lor. (partir) avant eux.

in exercitiul care urmeaza va propunem sa folositi timpul nOll invatat - "futur anterieur". Transformati
propozi\iile de maijos Intr-o singura fraza folosind "futue anterieur";

Je vous poserai des questions. - Quand >je vous aurai pose des questions,
Vous me repondrez. vous me repondrez.

VOUS attacherez vos ceintures de securire. - Des que >vous aurez attache vos ceintures de
L' avion decollera. securite, l'avion decollera.

Tu iras au bureau de la compagnie aeeienne - Quand >tu seras aile au bureau de la


roumaine "Tarom". Tu y acheteras des billets compagnie aerienne roumaine "Tarom", tu
d'avion pour Londres. y acheteras des billets d'avion pour Londres.

Les passagers entreront dans la salle d'attente. - Aussit6t que >les passagers seront entres dans
Le cafe leur sera servi. la salle d'attente, Ie cafe leur sera servi.

Timpul "futur anterieur .. poatefi folosit. de asemenea, infraze pentru a exprima 0 acliune anterioarii
celei exprimate de ciirre imperativ (Uimperatij,):

Quand tu auras fait ton travail, - Cand iti vei termina treaba (ili vei fi terminat
centre a la maison! treaba), intoarce-te acasJi!

Aussit6t que VOllS serez revenu a la maison, - Domnule, sunati-ma de indata ce


Monsieur, appellez-moi! yeti ajunge acasa!
8
Traduceti in limba roman a uITnatoarele propozitii imperative:

Quand nous serons arrives a I'aeroport, > Ciind vom ajunge (vom fi aJuns) la aeroport,
dirigeons-nous vers la salle d'attente! sa ne indreplflm sprc sala de a-5teptare!

Aussit6t que tu seras entre dans la chambre, > De indata ce (de cum) vei intra in camera,
ouvre la fenetre! deschide fereaslra!

Quand vous aurez fini de manger, > Cand yeti termina (veti fi tenninal) de mancat,
venez aujardin! veniti in gradina~

lata ~i ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I puteti verifica daca ~titi sa
folositi timpul "futur anterieur" ~i vocabularul nou. Tradueeti in limba franeeza urmatoarele
propozitii:

Zborul nostru nu va dura deeM doua ore. > NoIre vol ne durera que deux heures.

Aterizarea este imposibila in aceste conditii. > Dans ces conditions I'atlerrissage
(in aceste conditii aterizarea devine est impossible.
irnposibila.)

A~teptam avionul de la Berlin. > N ous attendons I' a vion cn provenance


de Berlin,

Avionul se afla (era) deja pe pista de deeolare > L':\vion se trouvait deja sur la piste d'envol
cand zborul a fost anulat. quand Ie vol a etc annule.

Exista multe curse interne > Y a-t-il bcaucoup de !ignes interieures


in Franta? en Fmnce?

Noi am vizitat vestitul aeroport > Nous avons visile Ie fameux <lcroport
din Toulouse, de Toulouse.

Cursa de Roma a fost anuntata eu 0 inurziere > On a annonce Ie vol a destination de Rome
de douazeci de minute. avec 20 minutes de retard.

Pilotul a spus eli decolarea va fi posibila > Le pilote a dil que Ie dccollage serait possible
peste cateva are. quelques heures plus lard.

De indata ce te vei afla in avion. 0 stewardesa > Des que tu te seras trom'e dans I' avion,
draguta se va ocupa de tine. une jolie h6tesse de I'air s 'occupera de toi.

Domnule, cunoa~teti cumva > Esl-ce que vous connaissez, Monsieur,


adresa companiei aeriene franceze I' adresse de la compagnie acrienne franyaise
"Air France"? "Air France"?

De indata ce avionul va decola, > Aussit6t que i'avion aura decolle,


va voi servi cafea, domnule! je vous servirai du cafe, Monsieur l

In ciuda deturnarii avionului, > Malgre Ie detournement de notre avian,


am aterizat eu bine. nous avons heureusement atterri.

"Air France" face curse internationale, "Air Inter" > "Air France"vole sur les lignes intemationales,
face curse interne. "Air Inter" sur les lignes interieures.

in eaz de pericol trebuie sa ramanem la locurile > En cas de danger il faut rester a sa place
noastre ~i sa ne punem centurile de sigurant<1. et attacher les ceintures de securitc.

La Roma, in sala de a~teptare, ne~au servit > Dans la salle d'attente a Rome on nous a servi
o cafea excelenta. du cafe excellent.

9
LECTIA 21 - PARTEA A nOVA

incepem a daua parte a leqlei naastre recapituUind diteva adjective.

A Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele adjective:

I. etranger 2. etrangere 3. long 4. longue

5. court 6. courte 7. magnifique 8. pret

9. prete 10. confortable II. fatigant 12. fatigante

13. neeessaire

Nu cunosc niei 0 limba stmina. - Ie ne connais aucune langue >etrangere.

Acest avion este gata de decolare. - Cet avion est >pre1 a deeoller.
Calatoria noastra cu avionul nu va fi lunga, - Notre voyage en avian ne sera pas >long
dar (va fi) destul de obositoare. rnais assez >fatigant.

Aceasta pista de decolare nu este - Est-ce que cette piste d'envol n'est pas
prea scurtci? trop >courte?

Cursa intema Paris-Lyon este - La ligne interieure de Paris a Lyon est


necesarii.. >necessaire.

Consider eli. noul aeroport este foarte - Ie trouve Ie nouvel aeroport tres >confortable,
confortabil, mai ales pentru pasagerii straini. surtout pour les passagers >etrangers.

Pavestea detumarii avionului nostru - L'histoire du detournement de notre avion


este prea lunga ca s-o spun aeum. est trop >Iongue pour la raconter maintenant.

Seuza-mli, dar cred eli porti - Excuse-moi, mais je pense que tu portes
fuste prea scurte. des jupes trop >courtes.

Din avion priveLi~tea va fi magnifica! - La vue de l'avion sera >magnifiquel

Cand veli fi gata? - Quand serez-vous >pretes?

B. in eontinuarea reeapitularii transformati propozitiile urmatoare folosind pronumele "y" eu


functia sintaetiea de complement circumstantial de loc:

Ie vais avec toi a l'aeroport. > J'y vais avec 10i.

Les pas sagers ont attendu plusieurs heures > Les passagers y ont attendu
dans la salle d'attente. plusieurs heures.

Nous acheterons des billets d'avion au > NOllS Y acheterons des billets d'avion.
bureau de la compagnie aerienne
"Air France".

VOllS allez aMilan. > VOllS Yallez.

10
C. Verificati daca va amintiti regulile de folosire a pronumelui "en", care substituie substantive
precedate de prepozitia "de"(du, de la, des) ~i cele de folosire a pronumelui "y", care substituie
substantive precedate de prepozitia "a"(au, a la, aux). Transformati propozitiile urmatoare
folosind formeIe corespunzatoare ale acestor pronume:

Nous revons souvent d'un voyage i:I Milan. > Nous en revons souven!.

Je suis rentree de Rome dimanche. > ren suis rentree dimanche.

II est deja revenu 1:1 la maison. > II y est deja revenu.

Nous revenons de vacances parce qu'il > Naus en revenons parce qu'iJ faut aller
faut aller a l'ecole. a recole.
Je ne prends pas de biere. > Je n'en prends pas.

Nous acheterons des pommes. > Nous en acheterons.

Elle pensera toujours acette soiree. > El1e y pensera toujours.

D. Amintiti-va regulile de folosire a pronumelor "en"~i "y" La irnperativ. Transformati urmatoarele


propozitii afirmative la imperativ in propozi\ii negative 1a imperativ ~i invers: propozitiile
negative la imperativ in propozitii afirmative la imperativ.

Vas-y! > N'y va pas!

N'en achete pas! > Achetes-en!

N'y allez pas! > Allez-y!

Pensons-y! > N'y pensons pas!

Prenez-en beaucoup! > N'en prenez pas beaucoup!


lata alte cateva cuvinte noi care va vor imbogati vocabularul referitor la
caHitoriile eu avionu!. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti tradueerea lor in
limba romana:

I'avion a reaction > [[aviD a REaksio] _. avionul eu reactie

Ie bagage a main > [LO bagaj a mE] - bagajul de mana


Ie siege >[IOsiej] - scaunul (mare); jiltul

Ie brouillard > [10 bRuia:R] - ceata, paela

la elasse touriste > [Ia klas tuRist] - clasa "turist"

Ie supplement > [10 sUplEma] - suplimentul, adaosul,


surplusul

la eabine >lla kabin] - cabina

!e risque >[lORiskJ - riscu!, perieolul

Ie poids >110p"a] - greutatea

Ca de obicei, va prezentam acelea~i cuvinte in alta ordine. Exersati


pronuntia acestora:

la cabine > [la kabin] - cabina

la classe touriste > [Ia kJas tuRist] - clasa "turist"

!'avion a reaction > [lavia a REaksio] - avionu! ell reactie

Ie risque > [10 Risk] - riscul, pericolu!

!e poids > [lOp"a] - greutatea

!e bagage a main > [10 bagaj a me] - bagajul de mana

Ie supplement > [10 sUplEma] - suplimentul, adaosul,


surplusu!

Ie siege > [IOsi~j] - scaunul (mare); jiltu!

Ie brouillard > [10 bRuia:R] - ceata, pacla

12
Citi\i cu atentie propozitiile unnatoare in care am introdus noile euvinte ~i retineti traducerea lor in
limba romana:

Les avions a reaction fon1 beaucoup de bruit. - Avioanele eu reactie fac mutt zgomot.

Vous pouvez garder votre bagage amain. - Puteti pastra bagajul de mana.

Placez-le sous votre siege! - Puneti-I sub scaun!

Le pilote a appris par la radio qu'il ne pourrait pas - Pilotul a aflat prin radio ea nu va putea
atterrir a Montreal a cause du brouillard. sa aterizeze la Montreal din eauza cetii.
Est-ce que le billet en classe touriste est moms cher - Biletulla clasa "turist" este mai ieftin decat
qu'en premiere classe? la clasa I?

Quand les bagages pesent plus de vingt kiLos, - Cand bagajele cantaresc mai mult de 20 de
il faut payer un supplement. kilograme, trebuie sa plate~ti un supliment.

L'h61esse de I'air a servi Ie petit-dejeuner - Stewardesa a servit micul dejun pilotului


au pilote, dans sa cabine. in cabina.

Les passagers sont pries d'eteindre leurs - Pasagerii sunt rugali sa i~i stinga tigarile
cigarettes. (sa nu mai fumeze).

5i vaus aviez diminue Ie risque d'aceident, - Oaea ati fi miqorat riscul de accident,
il n'y aurait pas eu tant de blesses. nu ar fi existat atiitia raniti.

Re1ine1i verbele noi folosite in propozitii Ie de mai sus:

placer > [piasE] - a pune, a a~eza, a piasa

diminuer > [diminUE] - a diminua, a (se) mic~ora

eteindre > [EtedR] - a stinge; a i'nchide

Verbul "placer" (verb de grupa 1) se conjugii la lei ca ~i verbul "commencer".

Conjugarea neregulata a verbului "eteindre" va este prezentata in partea destinata recapitularii


acestei lectii.

Pe hinga verbele prezentate mai sus, retineti ~i expresiile:

a cause de ... >[a koz dOl - din cauza ...

moins cher >[mUe~ERl - mai ieftin (mai putin scump)

une partie de ... > [Un paRti dO] - 0 parte de ... ; 0 parte din...

reserve a... > [REzERvE a] - rezervat (cuiva)

13
lata cateva verbe, adjective ~i expresii noi:

bouger >[bujE] - a (se) mi~ea; a se zdruneina;


a se zgaltai

se sentir > [sO satiR] - a se simti; a resimti

epouvantable > [Epuvatabl] - inspaimantator


(inspainllintatoare), infrieo~ator
(infrieo~atoare); ingrozitor
(ingrozitoare)

agreable > [agREabl] - placut, -a; agreabil, -a


desagreable > [dEzagREabl] - neplacut. -a; dezagreabil, -a
(se senlir. etre) al'aise >[a lez] - (a se simti, a fi) ferieit, in largul
sau; (asta) comod, a se simti bine

(se sentir) mal a Paise > (malalez] - (a se simti) prost. stingherit,


jenat; a-i fi rau, a se simti rau

Verbul "bouger" se conjuga Iafel co verbul "manger",

Conjugarea verbului "se sentir"va va fi prezentata la sIar~itul acestei leetii, in partea destinata
recapitularii.

tn exercitiul urmator veti intalni intregul vocabular nou. Cititi eu voce tare propozitiile ~i tradueeti-Ie
in Iimba romana. Folositi filtrul ro~u:

Notre dernier vol etait tres desagreable. > Ultima noastra calatorie eu avionul a fost
foarte neplacuta.

Quand notre avion avait deeolle, il a commence > Cand a dt::eolat, aviollul nostru a i'nceput
a bouger a cause du vent epouvantable. sa se mi~te din cauza vantului ingrozitor.

Les passagers se sont sentis mal a l' aise. > Pasagerii s-au simtit rau.
(Pasagerilor Ie-a fost rau.)

Estce que tu as place ton argent a la banque? > Ti-ai pus banii in hanea?

II o'y a plus de brouillard, alors Ie risque > Cea\a s-a risipit, a~a ea riscul de accidentare
d'accident a beaucoup dirninue. a SC<lLut sim1itor (mult).

Qui, on se sent bien al'aise en classe touriste. > Da, ne simtnTI bine la elasa "turist".

Voe grande partie de notre voyage en avion etait > 0 buna parte din caJatoria noastra eu avionul
tres agreable. a fast foarte placuta.

Quel est Ie poids de votre bagage a main, > Cit cfmtare~te bagajul dumneavoastra
Madame? de mana, doamna?

Aussitot que nous aurons pest notre bagage > lmediat cc ne vom cantilri bagajul
a main, nous devrons payer un supplement. de mana, va trebui sa platim un supliment.

L'avion a reaction consomme beaucoup > Avionul eu reac~ie consuma mult


de carburant. (carhurant).
14
Le pilote a annonce I' atterrissage > Pilotul a anuntat ateriL:area (ca vom alcriza)
a Londres. la LomIra.

Ces sieges-If!. dans la cabine sont reserves > Seaunele acelea din cabma sunt destinate
aux passagers. pasagerilor (sunt pcntru pasageri).

Eteins Ie feu dans la cheminee! > Stinge focul in ~emineu!

Le voyage en train est mains cher que > Calatoria eu trenuJ este mai icftina decat
Ie voyage en avion. calatori3 Cll avionul.

Verificati aaea v-ati jnsu~it coreet vocabularul nou. Completati propozitiile in limba franceza ~i
cititi-Ie apoi Cll voce tare:

Acest avion cu reaetie este gata de decolare. - eet >avion it reaction est pret a decoller.

Clasa "turist" ar fi mai ieftina. - >La classe touriste serait >moins chere.

Nu te mi~ca, te rog! - >;-Je bouge pas, 5'il te plait!

Cand vei ie~i din camera, - Quand III seras sorti de la chambre,
stinge lumina! >eteins la lurniere!

Nu am putut deeola din eauza celii. - >Acallse>du broui11 ardon n'a pas pu decoDer.

Aceasta pistli de decolare este rezervata curselor - Cette piste d'envol >est reservee aux lignes
internationale (este pentru curseIe intemationale). internationales.

lmediat ce yeti mie~ora riscul - Des que vous >aurez diminuele risque
de deturnare a avioanelor, veti avea de detournement des avions, vallS aurez
mai multi pasageri. plus de passagers.

Locurile (Scaunele) noastre se afla tinga - Nos >sieges se trouvent pres de


cabina pilotului. >Ia cabinc du pilote.

Aceasta parte a avionului este destinata (rezervata) - Cette >partie de l'avion est reservee
personalului de serviciu. au service.

De indatii ce avionul va incepe sa se mi~te, - Aussit6t que l'avion aura commence


ne yom simli rau. a>bollgcr, nous>nous sentirons >mal al'aise.

Ce zbor ingrozitor! - Quel vol >cpouv3nlable!

Nu voi pati supliment pentru cli bagajul meu - Je ne payerai pas de >supplement, parce que
cantare~te maiputin de 20 de kilograme. mon bagage pese mains de 20 kilos.

~titi elit cantiire~te bagajul - Est-ee que vous connaissez >lc poids
dumneavoastra? de votre bagage?

DatoritJi acestei stewardese care a fost - Grace a eette h6tesse de I'air qui etait
atat de amabila eu toata lumea, si >agreable pour tout Ie monde, nous
oe-am sirntit bine in timpul zborului. >nous sentians >a 1'aise pendant notre voL

15
Cititi ell atentie unnatoarele propozitii in care va sunt prezentate noi forme verbale (sense eu caraetere
ingro~ate). Retineti traducerea acestora in limba romana:

Apres avoir place son bagage a main sous - Dupa ee ~i-a pu~ bagajul de mana sub seaun,
son siege, Paul at1aehe sa ceinture de securitc. Paul i~i pune centura de siguran~a.

Apres avoir servi Ie repas, !'h6tesse de I'air - Dupa ce a servit masa, stewardesa ne-a adus
nous a propose du caft. ni~te eafea.

Apres etre arrives a l'aeroport. nous attendrons - Dupa ce vom ajunge 1a aeroport, ne yom
notre vol dans la salle d'attente. a~tepta avionul (cursa) in sala de a~teptare.

Apres m' etre arretee a la porte, je suis sortie - Dupa ce m-am oprit la u~a, am ie~it
dans la rue. pe strada.

Fonnele serise cu caraetere ingro~ate sunt fonne ale infinitivului trecut:

"1 'infinitifpasse" >[ lCfinitif pasE).

lnjinitivul trecut (''l'infinitif passe <0) se folose\~te in propozi(iile subordonate pentru a exprima 0
ac/iune anlerioara ac{iunii din propozi(ia principalii, atund ctind suhiectul propozifiei principale
este acela~i cu subiectul infinitivului.

Toate verbele care se conjugii la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir", formeazii infinitivul
trecut ("I'infinitil passe ") cu verbul "avoir" la infinitiv ciiruia i se adaugii participiul trecut 01
verbului de conjugat:

Apres aY.lliI.1ini mon COUTS, je suis allce - Dupa ce mi-am terminat cursul, m-am dus
ala maison. acasa.

Verhele care se conjugii la timpurile compuse cu auxi/iarul "etre", formeazii infinitivul trecut cu
verbul "itre" 1a infinitiv ciiruia i se adauga participiul trecut 01 verbului de conjugat. in acest caz
participiul (recut se acordii in gen fi in numdr cu subiectul propozifiei:

Aprcs 'tre arrjyees a I' aeroport, clks. ant - Dupa ce au ajuns la aeroport, ele au intrebat
demandc I'heure du vol. la ce ora pleaca avionul.

Pentru a forma infinitivul trecut al verbelor reflexive, pronumele reflexiv care precedii verbul
"eire" trebuie sii corespundd pronumeZui personal-subiect din propozipa principalii:

Apres t'etre lave, tu as pris ton petit d6jeuner. - Dupa ca te-ai spalat, ai luat micul dejun.

Infinitivul trecut ("Z'infinittlpassi") este adesea precedat de prepozi(ia "apres" - "dupa".


Completati unnatoarele propozitii eu forma corespunzatoare de infinitiv trecut ("infinitif passe").
Pentm a va fi mai u~or, va prezentam in paranteza infinitivul verbelor pe care trebuie sa Ie transformati:

Dupa ce rna spal, iau micul dejun. (se laver) - Apres >m' eIre !ave, je prends mon petit
dejeuner.

Dupa ce ne-am intors la hotel, am Iacut 0 baie. - Apres >etre rentrees a I'hOtel, nous avons pris
(rentrer) un bain.

Dupa ce s-au instalat in avion, pasagerii - Apres >s'etre instalJes dans I'avion,
~i-au stins tigarile. (s'installer) les passagers ont eteint leurs cigarettes.

Dupa ce a decolat, avionul a zburat - Apres >avoir decolle, I'avion volait au-dessus
deasupra Medi~eranei. (decoller) de la Mediterranee.

Dupa ce am platit suplimentul, am putut - Apres >avoir paye Ie supplement, nous avons
sa ne luam. bagajele in avion. (payer) pu prendre nos bagages dans l'avion.

lata ~i uttimul exercitiu al acestei lectii. Rezolvandu-l aveti posibilitatea de a verifica in ce masura
v-ati insu~it nou! vocabular ~i regulile grarnaticale. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:

Aterizarea avionului de la Londra a fost > A cause du brouillard on a annulc j'atterrissage


anulata din cauza cetii. de l'avion en provenance de Londres.

Exista curse interne in Romania? > Y a-t-il des lignes intcrieures en Roumanie'?

Desigur, c1asa "turist" este mult mai ieftina. > Bien sur la cJasse touriste est beaucoup
mains chere.

Cand iti vei stinge tigara? > Quand eteindras-tu ta cigarette?

Ne simtim prost aici. > NallS nOlls scntons mal a l'aise ici.

A fost miqorat riscul de accident > On a diminuc Ie risque d'accident


in timpul decolarii. pendant Ic dccollage.

Pilotul i-a anuntat pe pasageri eil avionul > Le pilote a annonce aux passagers
a fost detumat. Ie detournement de I'avion.
(Pilotulle-a anuntat pasagerilor
deturnarea avionului.)

Toti pasagerii ~i-au pus centurile > Tous les passagers ont attache leurs ceintures
de siguranta. de securilc.

Dupa ce iti vei pune bagajul de mana sub scaun, > Quand lu auras place ton bagage Ii main sous
rarnai la locul tau! ton siege, reste a ta place!

Cand (Dupa ee) am ajuns la biroul companiei > Aprcs etre venus au bureau de la compagnie
aeriene "Air France", am aflat eli aerienne "Air France", nous avons appris que
loate locurile la avionul de Roma toutes les places dans l'avion a destination
crau ocupate (rezervate). de Rome claient deja reservees.

17
Bagajul nostru cfu1tare~te mai putin de 20 de > Notre bagage pcse mains de 20 kilos,
kilograme, a~a ea nu vom plati supliment. alors no us ne payewns pas de supplement.

in cursul caHitoriei noastre avionul se zdruncina, > Pendant notre voyage I'avion bougeait
iar stewardesa trebuia sa se ocupe de pasagerii et I'hOtesse de I'air devait s'occuper
carora Ie era rau. des passagers qui ne se sentaicnt pas a I' aise.
Care parte a avionului cu reaqie este destinata > QueUe partie de l' avian areaction est reservee
(rezervata) caHitorilor? aux voyageurs?

Acest zbor ingrozitor a durat prea mult. > Ce vol epouvantable a dunS trop longtemps.

Dupa ce am sosit la aeroport, am aflat > Aprcs etre arrives a l'acroport, nous avons
ca avionul nostru se afla pe pista, appris que notre avian etait sur la piste
gata de decolare. d'envol, pret a dccoller.

in sala de 8..?teptare de la Milano am intalnit > C'est dans la salle d'aUente a Milan que
o persoana foarte placuta cu care am zburat j'avais rencontre une personne tres agrcable
deasupra intregii Europe. avec quij' ai vole au-dessus de toute I'Europe.

In incheierea lectiei va propunem, ca de obicei, un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare cuvintele
de mai jos in care se repeta acel~i sunet:

f oi] - la piste d'C11vol, Ia salle d'atlente, Ie detournement, en provenance de. Milan, Ie supplement,
se sentir, epouvantable

[e] - Air Inter, interieur, Berlin, impossible, etcindre

(oj - 1a compagnie, a destinatiQD de, anl1.Qllcer, LYQD, Londres, l'aviQD a reaction


(E] - I'a~roport, d~coll.er

[eJ - Air France, aerie-nne, a l'aise

[OJ - Ie. detourne.ment, des que, se. sentir

[u] - Toulouse, Ie brouillard, la classe tm.uiste, epouvantable

(U] - durer, annuler, Ie supplement, diminuer

[il) - la ligne

[i] - Ie brouillard, la flUe

[j] - I'atterrissage, Ie decollage, Ie siege, bouger

[s] - placer, Ie risque, possible, annonl<.er, en provenance de, a destination de


[k] - la c.abine, Ie del<ollage, Ie risque

[g] - agreabIe, Ie bagage

[z] - desagreable, a I'aise, Toulouse

18
RECAPITULAREA LECTIEI 21

21.1. in aceasta lectie ati intalnit unnatoarele expresii:

(I'avion) en provenance de . - (avionul) de la ...

(I'avion) a destination de . - (avionul) de .. '" pentru ....

attacher la ceinture de securite - a-~i pune (a-~i prinde) centura de siguranta

a cause de ... - din cauza .

une partie de ... - 0 parte de ; 0 parte din .

reserve a... - rezervat (destinat) pentru .

se sentir a l'aise - a se simti bine (fericit, In largul sau)

se sentir mal a I'aise - a-i fi rau, a se simti rau (jenat, stingherit)

moins cher (chere) - mai ieftin (ieftina)

~i locutiunile conjunctionale:

des que - !ndata ce; de !ndata ce; cum

aussit6t que - de in data ce

21.2. Am introdus, de asemenea, unnatoarele nume de ora~e:

Toulouse - Toulouse Milan - Milano

Lyon - Lyon Berlin - Berlin

Londres - Londra Montreal - Montreal

Rome - Roma

21.3. lata conjugarea verbelor neregulate, prezentate pe parcursul acestei leqii:

~ - a stinge; a inchide

present

j'eteins nous eteignons

tu eteins VOllS eteignez

ii, elle eteint ils, elles eteignent

passe compose j'ai eteint

imparfait j'iteignais

plus-que-parfait j'avais 6teint


19
futur simple j'eteindrai

futur anterieur j'aurai eteint

conditionnel present j' eteindrais

conditionnel passe j'aurais eteint

~- asesim!i

present

je me sens nous nous sentons

to te sens VOUS vous sentez

ii, elle se sent iIs, elles se sentent

passe compose je me suis senti(e)

imparfait je me sentais

plus-que-parfait je m'etais senti(e)

futur simple je me sentirai

futur anterieur je me serai senti(e)

conditionnel present je me sentirais

conditionnel passe je me serais senti(e)

21.4. In aceasta lectie ati intiilnit un timp nou - "futur anterieur" (viitor anterior) - care exprima 0
actiune viitoare, anterioara unei alte aqiuni viitoare.

Viitorul anterior ("futur anterieur") se formeaza adaugand verbelor auxiliare "avoir" sau "etre"
(conjugate la viitor simplu - "futur simple') participiul trecut al verbului de conjugat:

j' aurai parle nous aurons parle

tu auras parle VOllS aurez parle

ii, elle aura parle ils, elles auront parle


je serai allt(e) nous serons alJt(e)s

tu seras allt(e) vous serez allc(e)s

iJ sera aile ils seront allis

elle sera a11te eUes seront allies

Subordonata cu verbulla "futur anterieur" este adeseori introdusa de urmatoarele conjunqii


~i locu!iuni conjunqionale: "quand", "des que" sau "aussit6t que":

Quand tu auras fini ta let;on, - Cand iti vei tennina lectia,


nous irons au cinema. vom merge la cinema.

Des qu' elle aura lu Ie journal, - Imediat dupa ce va fi citit ziaruJ,


elle Ie passera Ii son mario i-I va da sotului ei.

Aussit6t que j'aurai pose Ja question, - De i'ndata ce voi pune intrebarea,


vous me repondrez. imi veti raspunde.

"Futur anterieur" poate aparea ~i in propozitiile in care se exprima 0 actiune anterioara unei
aqiuni exprimate prin imperativ ("I'imperatir'):

Des que tu te seras lave, couche-toi! - Imediat dupa ce te vei spala, cuJca-te!

in limba romana viitorul anterior ("futur anterieur") este folosit destul de rar; se prefera folosirea
viitorului simplu, ordinea actiunilor rezuJtand din context.

21 S in cursullectiei 21 am introdus un nou mod - "l'infinitifpassi" ("infinitivul perfect"). Acesta


este folosit pentru a exprima 0 aqiune anterioara aqiunii din principala ~i este tradus, de
obicei, in limba romana prin perfect compus.

Pentru a fonna infinitivul perfect ("l'infinitifpasse") adaugam la infinitivul verbelor auxiliare


"avoir" sau "etre" participiul trecut al verbului de conjugat. in cazul verbelor care se conjuga
cu auxiliarul "etre" participiul trccut se acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:

Apres aVQjr lu Ie journal, rna femme - Dupa ce a citit ziarul, sotia mea
me Ie passe. mi-I da. (~i mie).

Allres etre arrjyees a la maison, Marie et - Dupa ce au ajuns acasa, Marie ~i


Sophie ont pris Ie dejeuner. Sophie au luat masa.

Re~ineti
ca infinitivul perfect (''l'infinitif passe") a1 verbelor reflexive este insotit de un
pronume reflexiv care corespunde pronumelui-subiect din propozitia principala. De exemplu:

Apres fetre layc(e), tu dois manger - Dupa ce te speIi, trebuie sa mananci


quelque chose. ceva.
TEMA PENTRU ACASA 21

A Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii:

1. L'avion en provenance de Milan est annonce avec 45 minutes de retard.

2. Des que nous aurons decolle, I'hOtesse de ]'air nous servira du cafe.

3. Apres avoir eteint sa cigarette, il attacha sa ceinture de securite

4. OU avez-vous place votre bagage a main?


5. Ces sieges-Ill sont reserves aux enfants.

B. Traduceti in Iimha franceza propozitiile urrnatoare:

I. Cursa pentru Milano a fost anulata.

2. Nu am putut ateriza la Milano din cauza cetii.

3. Mil simteam rau dupa decolare.

4. Avionul se zdruncina mult ~i tuturor pasagerilor Ie era rau.

5. Riscul de accident trebuie mic~orat.

C. Uniti propozitiile de mai jos folosind:

a) - "futur anterieur":

1. Tu finiras ton travail. Nous jouerons au basket-ball.

2. J' acheterai des fleurs. J' irai voir rna femme a1'h6pital.
3. Tu viendras chez PauL Appelle-moi aussitot!

b) - "infinitif passe":

1. II a achete un billet d'avion. II est aile dans la salle d'attente.

2. Elle s'est lavee. EIle se couche.

3. Elles viendront a la maison. Elles prendront la douche.

22
LECTIA 22 - PARTEA INTA.I
Ca de obicei, inainte de a introduce materialul nou, sa recapitulam materialul prezentat in lectia 22
din cursul pentru incepatori.

A Completati propozitiile de mai jos ell urmatoareJe substantive:

I. Ie nord 2. Ie sud 3.I'est 4.I'ouest

5. Ie pays 6. la region 7. la province 8. Ie centre

9. la banlieue 10. Ie village 11. Ie milieu 12. la route

13. I'autoroute 14. Ie kilometre

Vom merge in sudul Fran~ei. - Nous irons au >sud de la France.

Am aterizat in nordul aeestei tari straine. - On a attern au >nord de ce >pays etranger.

Centrul ora~ului nostru este foarte modem. - > Le centre de notre ville est tres modeme.

Ei se plimbau la periferia Parisului. - Us se promenaient dans >Ia banlieue de Paris.

Pentru mine satele din provincie sunt mereu - > Les villages en >province ont toujours
pline de farrnec. beaucoup de charme pour moi.

Unde lucrem Pierre? - au est-ce que Pierre travaille?


in Vest. A>1 'Ouest
in acest mediu ~i-a cunoscut sOlia. - C'est dans ce >milieu qu'il a connu sa femme.

Acest drum duce in centru. - Cette >rou1e va au >centre.

Ei Iocuiesc in aeeasta regiune, la zece - Us habitent dans cette >rcgion, adix


kilometri vest de casa noastra. >kilomctres a>1 'ouest de chez nous.

imi place sa conduc repede, de aeeea - J'aime rouler vite, alors


o s-o iau pe autostrada. je vais prendre >l'autoroute.

B. in exercitiul unnator vom recapituia cum se folose~te perfeetul compus ("Ie passe compose").
Completati propoziliile in limba franceza cu formele corespunziitoare de "passe compose"
ale verbelor din parante:di:

Am plecat in Fran13 ea sa lucmm. - Nous >sommes partis en France pour


(partir) y travailler.

De ee ou ai venit la mine ieri'? (venir) - Pourquoi tu >n'es pas venue chez moi bier?

Nu am putut pentru eli m-am intors - Je ne pouvais pas, parce que >je suis rentree
foarte miu acasa. (rentrer) a
tres tard Ia maison.

Am vizitat aproape totuI. (visiter) - Nous >avons visite presque tout.

EI nu a vrut sa se joace eu noi. (vouloir) - II >n' a pas youlu jouer avec nous.

$i-au invitat prietenii in aceasta - lis >ont invite leurs amis pour J'apres-midi.
dupa-masa. (inviter)

Ai lacut tot ce li-am cernt'? (faire) - >As-tu fait toutce queje t'avais demande?

23
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aeeasta leetie. Ciliti eu voce tare
~i retineti unnatoarele substantive:

!' auto-stop (m.) >[lotostop] - autostopul

I'aulobus (m.) >[!otobUsJ - autobuzul

!'autocar (m.) >[!otoka:R] - autocarul

I'arret(m.) >[JaRc] - oprirea, stalia

Ie eondueteur > [10 k5dUktOR] - caHiuza; vatman; ~ofer;


mecanie de locomotiva

Ie tramway >[lOtRamUe] - tramvaiul

Ie ticket >[lOtike] - biletul (de autobuz,


de metrou); tichetu!

letarif >[IOtaRH] - tariful; !ista de preturi

Ie moyen >[lOmuaic] - mijlocul; modalitatea;


- __>~1 metoda

. > . " > " "


Ie transport >[10 tRaspoR] - transportul, transportarea;
>

deplasarea

les heures de pointe >[lezOR dO pUct] - orele de varf

Pentru a retine mai u~or substantivele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:

Ie tarif >[lOtaRit] - tariful; lista de preturi

Ie ticket >[lOtike] - bi!etul (de autobuz,


de metrou); tichetul

['autocar(m.) >[lotoka:R] - autocarul

le tramway >[10 tRamUe] - tramvaiul

l'auto-stop (m.) > [lotostop] - autostopul

Ie moyen >[IOmUaic] - mijlocul; modalitatea;


metoda

les heures de pointe >[lezOR dO pUet] - orele de varf

l'autobus (m.) >[lotobUs] - autobuzul

Ie transport >[10 tRaspoR] - transportul, transportarea;


deplasarea

l'arret (m.) >[laRe] - oprirea, statia

Ie conducteur >[lOk6dUktOR] - calauza; vatman; ~ofer;


mecanie de locomotiva

24
Sa folosim noile substantive in propozitii. Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza ~i retine!i
traducerea lor in limba ramana:

Pendant les vacances, les jeunes aimenl - in timpul vacantei, tinerilor le plaee
faire de l'auto-stop. sa faca autostopul.

Dans I' autobus toutes les places assises etaient - in autobuz toate locurile (pe seaune) erau
occupees. ocupate.

Apres avoir place mon bagage 1\ main dans - Dupa ee mi-am pus (Iasat) bagajul de mana in
l'autocar, j'ai commence a parler avec quelgu'un. autocar, am ineeput sa stau de yorba eu eineva.

Si j 'avais Ie temps, je t'accompagnerais a - Daea a~ avea limp, te-a~ conduee pana la


l'arret d'autobus. statia de autobuz.

Demande au conducteur a queUe heure on part. - lntreaba-I pe ~ofer la ce ora plecam.

Pour aller aI'ecole, Ie plus souventje prends - Ca sa merg la ~coala, iau eel mai des
Ie tramway. tramvaiul.

Je n'ai plus de tickets d'autobus, - Nu mai am bilete de autobuz,


je dois en acheter. trebuie sa eumpar.

Ce sont des tickets a plein tarif que tu achetcs? - Cumperi bilete intregi (eu pret intreg)?
Non, atarifrcduit. Nu, eu reducere (eu pret reclus).

Les Parisiens prererent Ie metro a l'autobus. - Parizienii prefera metroul autobuzului.

II n'y a pas de moyen de l'aider. - Nu exista mei 0 modalitate de a-1 ajuta.

Quel est Ie moyen de transport Ie plus commode? - Care este eel mai eomod mijloe de transport?

Pour moi c'est Ie bus ou Ie tram. - Iau autobuzul sau tramvaiul.


Je fals aussi du stop. Fae ~i autostopul.

11 faut eviter de circuler en ville pendant - Trebuie sa evitati sa cireulati prin ora~
les heures de pointe. la orele de varf.

Retineli;

faire de I'auto-stop > [ feR dO lotostop] - a face autostopul

la place assise (debout) > [Ia plas asizJ - loeul pe seaun (in pieioare)

Ie ticket a plein tarif > [10 tike a pie taRif] - biletul intreg (cu pret intreg)

Ie ticket a tanf reduit > [10 tike a taRifREdUij - biletul eu reducere (eu pre~ redus)

Ie moyen de transport >(10 mUaic dO tRanspoR] - mijlocul de transport

commode >lkomod] - eomod, -a~ confortabil, -a

25
in limbajul familiar, se folosesc adesea abrevieri. De exemplu:

l'autocar -Ie car > [IOka:Rj

t'autobus -Ie bus > [10 bUs]

Ie tramway -Ie tram > [10 tRam]

-Ie stop > [10 stop]

Retineti, de asemenea, doua verbe de grupa I (grupa verbelor regulate):

eviter (de + infinitif; > [evitE] - a evita (sa ... + infinitiv;


quelqu'un, quelque chose) pe cineva, eeva)

circuter > [siRkUJE] - a circula; a se mi~ca; a se deplasa

in exemplele unnatoare veti intilni intregul material nou. Traduceti propozitiile de mai jos in limba
romana. Folosili, ea de obieei, filtrul ro~u:

Qu'est-ce que tu prends, Ie bus ou Ie tram? > Ce iei, autobuzul "au tramvaiul?

II n 'y a plus de bus ce soir, > Nu mai exisla niei un autobuz in seara aecasta,
alors je vais faire du stop. de aceca 0 sa fae autoslopul.

Y a-t-il une place assise dans cet autobus? > Exista vreun IDe pc seaun in acesl autobuz')

Non, il n 'y a que des places debout. > Nu, nu exista decat locuri in pieioarc.

AussitOt que tu seras monte dans Ie car, reserve > hnediat cc te vel urea in autoear, pastreaza-ne
des places pour nous taus! tuturor m~te Iocuri I

Le conducteur ne s'est pas arrete II I'arr~t du tram. > Vatmanul nu a oprit In statia de tramvai.

Des voyageurs attendaient depuis longtemps > Ki~te caJatori a~teptau de multa vreme venirea
l'arrivee du bus. autobuzului (sa vina autobuzul).

Apres avoir circule pendant une heure, j'ai > Dupa ee am umblat 0 ora intreaga, am gasit
enfin trouv6 une place. in cele din urm[1 un loe.

J'evite de voyager sans ticket. > Evil (Ma feresc) sa eireul tara bilet.

Combien cmite un ticket de bus > Cit costa un bilet de autobuz eu redueere
atarif reduit? (eu pret redus)'J

Aux heures de pointe il y a beaucoup d'accidents. > La orele de valf sc produc multe accidente.

Le metro est un moyens de transport > in marile ora~e metroul este unul dintre
dans les grandes villes des plus commodes. cdc mai eomode mijloace de transport.

26
Completati unnatoarele propozitii in limba franeeza eu eivntele ~i expresiile nou invatate:

De ce nu ai facut autostopul? - Pourquoi tu >n'as-tu pas fait du stop?

La orele de varf este multa lume in toate mijloacele - Aux >heures de pointe il y a beaueoup
de transport (mijloacele de transport sunt foarte de gens dans tous les >moyens de transport.
aglomerate).

A~ dori sa am un loe pe seaun (sa stau pe scaun) - Ie voudrais avoir >unc place assise, parce que
pentru ea rna dor picioarelc. j'ai mal auxjambes.

Dati-mi, va rog, zece bilete ell pret intreg - Donnez-moi, s'il vous plait, dix >tickets
~i cinei eu reducere. aplein tarif et cinq >a tarif rcuuil.

De ee rna eviti (ocole~ti) de eatva timp - .Pourquoi >m'evites-tu depuis quelque temps?
(de la 0 vreme)?

Ne-am cunoseut in statia de autobuz. - Nous nous sommes connus ai' arret >liu bus.

Sa luam tramvaiul, va fi mai eomod. - Prenons >le tram, ee sera plus >commode.

Merg (Cireul) mult prin ora~. - le >circulc beaucoup en ville.


Aeest autobuz are 40 de loculi pe scaune ~i 12 - Cet >autobus a 40 >places aSSlses et 12
locuri in picioare. >places debout.

Sii trecem ileum la gramatica. In cursu1 aeestei leetii vom incerca sa sistematizam cuno~tintele
referitoare la acordul participiului trecut ("participe passe").

Cititi propozitiile urmatoare ~i fW atenti la structurile subliniate:


1. E1.l..QS sont arrive.e.s. ce matin en bus. - Ele au sosit astlizi de dirnineata cu autobuzul.

2. Nous avons vu Marie et Anne. - Le-am vlizut pe Marie ~i pe Anne.


a
Nous le..s. avons vu.e.s. l'arret du tram. Leam vlizut in stalia de tramvai.

3. NOl.lS. nous sommes sentis mal aI' aise. - Ne-arn simlit prost (cau).

4. EI.le s'est vite habillec. - Ea s-a imbracat repede.

5. Taus les liYrcs. etaient lus par moi - Toate ciirti1e Ie citisem (erau citite de mine)
pendant rna convalescence. cat a durat convalescenta.

Din exemplele de mai sus se poate desprinde urm~toarea regula:

Partjcjpju/ !recut ("Ie Dartic;ipenassCI re acorda in gen d numtfr

aJ cu subiectul:

- cand verbul!Ie conjugii cu auxiliarul "etre"(propozilia 1)

- in conjugarea verbelor reflexive (propozifia 3)


b) eu complementul direct ("cumplement d'o~iet direct"):

- ill conjugarea eu auxilwrul "avoir", doar in cazul in care complementul direct precedfi
participiul trecut ("partieipe passe") (propozi!ia 2)

- in conjugarea verbelor reflexive dmd acesta determinii complementul direct (propozi[ia 4)

Partidoiul (recut nu I'e aCQrdri eu whieetul

a) in conjugarea eu auxiliarul "avoir": de exemplu:

Nous avons visite Paris. - Noi am vizitat Parisul.

b) in conjugarea verbului reflexiv, c!md acesta este urmat de complementul direct; de exemplu:

Elle s 'est law; les mains, - Eo s-a spalat pe mtiini.

1n acest ultim exemplu suhstantivu! "fes mains" are funcp'a de complement direct
("complement d 'o~iet direct "); arund ctind verbul re.flexiv este urmal de un complement
direct, participiul [recut al verbului nu se acorda.

lata cateva exemple care ilustreazii acea.~ta regula:

NOllS nous sommes dlt "bonjour", - Ne-am spus "buna ziua".

Elles se sont montre de nouvelles robes, - Ele ~i-au aratat una alteia ni~te rochii noi.

Elles se sont fait des cadeaux, - Ele ~iau facut cadouri una alteia.

Marie s' est casse la jambe. - Maria ~i-a rupt piciorul.

Les enfants se sonl blesse les mains. - Copiii s-au ranit la maini.

Re!ineti alte doua verbe regulate:

(se) blesser - a (se) rani

(se) casser - a (se) sparge; a (se) rupe; a-~i rupe (ceva)

Tinand cant de regulile pe care vi Ie-am prezentat mai sus, completati propozitiile unnatoare ~i faceti
acordul participiului trecut eu subieetul sau Cll complementul direct (acolo unde este cazul):

Ace!?ti oameni s-au oprit in fata magazinului. - Ces hommes se sont > arretes devant
magazinului. Ie magasin.

Ea ~i-a cumparat ceva de mancare. - Elle s'est >achetequelque chose a manger.


Fata pe care am V3ZUt-o la cafenea era - La fi lie que j' ai >vue au cafe etait
foarte frumoasa. tres belle.

Ai vazut fotografiile mele? - Tu as > regarde mes photos?


Da, le-am vawt pe toate. Oui,je les ai >regardeestoutes.

28
In seara asta parintii mei s-au dus la cinema, - Ce soir mes parents sont >allcs au cinema
dar eu a trebuit sa raman acasa. mais moi, j'ai >du rester a la mai son.

Paul a condus-o pe Maria. - Paul a >accompagnc Marie.


El a condus-o la statia de autobuz. [1I'a >accompagnee a Parret du bus.

Baietii s-au ranit in timpul jocului - Les gar~ons se sont >blesses pendant Ie jeu.
(in timp ce se jucau).

Fala s-a ranit la picior. - La fille s'est >blessc Ie pied.

Scrisorile rnde sunt deja scrise. - Mes lettres sont deja >Ccrites.
(Mi-am seris deja scrisorile.)

V-ati spalat? - Vous vaus etes >lavcs?

V-ati spalat pe maini? - Vous vous etes >lave les mains?

Mi-am rupt piciorulla ~coala. - Je me suis >casse lajambe a I'ecole.

Tati, mi s-a stricat ma~inuta. - Papa, rna petite voiture s'est >cassee.

Sa trecem acum la ultimul exerci~iu din aceasta prima parte a leqiei 22. Acesta contine intregul
material prezentat in leqie. Tradueeti in limba franceza urrnatoarele propozitii:

Am vrut sa fae autostopul, dar niei 0 ma~ina > Ie voulais faire du stop (de I'auto-stop), mais
nu a oprit. aueune voilure ne s'est arretce.

Fetele s-au dus in statia de tramvai. > Les filles sont allees a \'arret du tram.

Ne-am oprit pe strada. > Nous nous sOll1mcs arretes dans 13 rue.

Ai cumparat bilete de autobuz eu redueere? > As-tu achetc des tickets de bus a tarif reduit?
Da, Ie-am cumparat aseara. Qui, je les ai achetcs !lier soir.

Aceasta doamna in varsta a oeupal ultimul > Cctte vieille dame a occupe la demiere place
loc pe seaun din autocar. assise dans 1'autocar (1e car).

Lumea a.}tepta tramvaiul cand am ajuns > Des gens attcndaient Ie tramway quand nous
noi in statie. sommes arri ves aI" arret.

Aeeasta ma~ina mare nu este un mijloc de transport> Cette grosse voiture n'est pas un moyen
comod, mai ales atunci dnd trebuie sa circuli de transport commode, surtout quand il faut
la oreie de varf. circuler aux heures de pointe.

Am evitat mai multe aecidente in viata. > J'ai cviiC plusieurs accidents dans rna vie.
Le-am evitat pentru ea am fost mereu prudent. le les ai cvitc parce quej 'ai toujours etc prudent

Calatorii lara bilet au fost opriti (retinu\i) > Les passagers sans ticket ont ete arretes par
de catre ~ofer (vatman). Ie conducteur.

Te-ai trezit prea tarziu ~i ai venit > Tu t'es leve trop tard et tu es venu
eu intarziere la ~coala. en retard a j'ccole.

Ne-am oferit unii altora cadouri frumoase. > NOlls nous sommes donne de beaux cadeaux.

29
In final vii prezentam 0 lista de cuvinte in care se repetii acela~i sunet. Cititi-le eu voce tare pentru a
exersa pronuntia coreeta:

[a] -Ie transport, les gens

[c] - a plcin tarif, moyen

[ii] - Ie eonducteur

[0] -1'aJ.\tO-stllP, commode

[U] -I'autobus, Ie bus, rtdl.lit, circuler, Ie conducteur

[E] - ~viter, cireul.er

[e] -Ie ticke.t, I'arre.t

[s] - la plake assise, Ie transport, I'autobus.

[z] -la place assise, a l'aise

[u] -Ia place debout

[R] -l'arret, Ie car, Ie eonducteur, Ie taIif

30
LECTIA 22 - PARTEA A nOVA

in aceasta parte a leqiei noastre vom recapitula materia prezentatil. in cursuI lectiei 21 ~i in prima
parte a leqiei 22. Lectura cu voce tare a textelor de mai jos va va ajuta sa exersati pronuntia ~i
intonatia.

Cititi Cll voce tare:

Un voyage en avion

/' /' /' ~ /'


Depuis mon enfance I je revais toujours de faire un voyage en avion.11 Quand j'etais tout

/' /' ./' ./'


petit I j'aimais regarder Ie ciell et suivre des yeux lIes avions volant au-dessus de notre

">I /' /' ">I ">I


village. II Bien sUr, I je voulais etre pilote, I comme tous les g~ons de mon age. II
./' /' ">I ./'
Et Ie jour auquel j'avais tant pense I est enfin arrive. II Je devais faire un long voyage aux

">I /' /' /' ">I


Etats-Unis.11 Comme moyen de transport,' j 'ai choisi, I bien sllr, I I'avion.11

./' /' /' ./'


D'abord I je suis aUe au bureau de la compagnie aerienne "TAROM", pour reserver une place

/' /' '-'./'


en c1asse touriste I dans I'avion a destination de New York. I I Apres, I j'ai achete Ie billet
/' /' ~ /'
d'avion I etj'attendais lejour de mon depart. II Ma femme et mes enfants I m'ont

./' ~ /' ">I /'


accompagne a l'aeroport.111I a fallu y etre une heure avant Ie decollage.11 On a pest mon

'-' /' ~ /' '-'


bagage.11 1'ai dii payer un supplement I parce qu'il pesait plus de 20 kilos. II Apres avoir

/' ~ /' ~
dit "au revoir" a rna famille,l je me suis dirige vers la salle d'attente I ou il y avait d'autres

/' '-' /' /' '-' /'


passagers pour I' Amerique. II Enfin I notre vol a ete annonce.11 Nous sommes aiMs en car

~ /' ~ /'
sur la piste d'envol,' oil un bel avion a reaction etait pret a decoller. II Nous sommes montes
~ /' /' ./'
dans I'avion.11 Apres avoir place nos bagages amain sous nos sieges,l nous nous sammes

~ ./' /' /'


installes.11 Les passagers etaient pries de rester a leurs places,l d'attacher leurs ceintures

/' /' ~ /' ~ /'


de securitel et d'eteindre Ies cigarettes. I I L'avion a d~colle.11 Une belle hotesse de l'air

/' ~ /' '-' /' /' /'


nous a servi des boissons. tiLe vol etait tres ageeabIe,1 il faisait beau, I alors I'avion ne

/' ~ /' /' ">I


bougeait pas beaucoup. II Tout Ie monde se sentait bien aI' aise.11 Naus avons pris trois

31
/' /' ~ /' ~
repas pendant notre voyage au-dessus de l' Atlantique. I I Le vol a dUf(~ plusieurs heures, I

/' ~ /' /' ~ /'


mais personne n'etait malade.11 Enfin I on a annonce l'atterrissage.11 Les passagers ant

/' /' /'


attache leurs ceintures de SCcurite I et ils admiraient par les fenetres I de belles vues

/' ~ /' /' ~


de la terre americaine.11 Encore quelques minutes de vol I et on a heureusement atterri.11

/' ~
Man premier voyage en avion etait tint II

/' /' /'


- "Air France", Iia reservation, I je vallS ecoute! II
/' '-' /' /' /'
- Bonjour, Mounsieur.11 Je voudrais une place dans la classe touriste pour Londres, I

/' ~
s'il vaus plait. II
/' /' /'
- Quel jour vaulez-vous partir? II

~ ~
- Mardi, I 17 janvier. II

/' ~ /' /' /' /'


- Vous avez un vol direct Ie mardi. II Depart a 10 heures, I arrivee a Londres a II heures

'-'
et quart. II

~ ~ /' /'
- Tres bien,l merd!! A queUe heure je dais etre aI' aeroport? II

/' ~
- One heure avant Ie decallage, II

/' /' /'


- Tu prends Ie metro I pour aller a I'universite? II

~ /' /' /' /' '-'


- Non. I Ie plus souvent je prends Ie bus, I de temps en temps Ie tram. II
/' /' /'
- Tu achetes des tickets aplein tarit! I I
/' '-'
- Non, I comme etudiant je paie un tarif reduit.11

/' /' /'


- II Ya beaucoup de monde dans Ie bus et les trams? II

'-' /' '-' /' /' /'


- Oui, I surtout aux heures de pointe. I I Mais moi, I j'6vite de prendre Ie bus au Ie tram

~
aces heures.11

/' '-' /' '-' /' '-'


- Tu as bien raison. II Moi non plus,l je n'aime pas les moyens de transport aces heures-la.11

32
Tradueeti propoziliile unnatoare in limba franceu:

Ca sa mergi la Milano, ar trebui > Pour aller it Milan, tu devrais prendre


sa iei 0 cursa intema. une ligne interieure.

Mi-ar plaeea sa fae autostopul. > J'anuerais fairc de I'auto-stop,

lmediat dupa ce vei eumpara biletul, > Des que tu auras achete Ie ticket,
urca-te in autobuz! monte dans Ie bus!

Lumea a~teapta in sala de a~teptare, > Des gens attendent, dans la salle d'attente,
avionul de Roma. Ie vol a destination de Rome.

Zborul nostru (Cursa noastra) a fost anulat(a) > On a annule notre vol a cause
din cauza cetii. du brouillard.

La avioanele eu reaetie modeme riseul > Dans les 3Vlons a reaction modemes on a
de accident a fost miqorat mult. beaucoup diminue les risques d'accident.

Imediat ee imi voi stinge ligara, imi voi pune > Des que j'aurai etcint rna cigarette,j 'attacherai
centura de siguranta. rna ceinture de securite.

Dupa ce ne-am instalat langa cabina > Apres naus etre installes pres de la cabine du
pilotului, am fost serviti de catre pilote, nous avons ete servis par
o stewardesa arnabila. une agreable hotesse de I'air.

Gare se va zdruneina mult avionul? > Est-cc que i'avion bougcra beaucoup?
Posibil, caei bate un vant ingrozitor. C 'est possible, parcc gu'il fait un vent
cpouvantable.

Imediat ce avionul va ateriza, rna voi simti > Des que I 'avian aura attelTi, je me sentirai
in largul meu (bine). al'aise.
Unde sunt scaune1e destinate > AU est-ce qu 'il y a les sieges reserves
pasagerilor? aux passagers?

Nu am decat bilete eu reducere (Cll pret redus). > Ie n'ai que des tickets a tarif reduit.

La orele de varf nu poti prinde decat > Aux heures de pointe tu ne peux avoir
un loc in picioare. qu'une place debout.

Ea a cuut ~i ~i-a rupt mana. > Elle est tombee et elle s'est casse la main,

Este cea mai lunga pista de decolare > C'est la piste d'envolla plus longue
din Europa. de toute l'Europe,

Unde ne sunt bagajele de mana? > Oil sont nos bagages a main?
Le-am pus sub scaune. Nous les avons places sous les sieges.

Am zburat cinci ore (pe) deasupra > Nous avons vole cinq heures au-dessus
Atlanticului. de I'Atlantique.

Este imposihil! Nu mai poate tine (dura) > C'est impos.~iblel <;:a ne peut pas durer plus
mult timp! longtemps!

Cred eli mersul cu autocarul nu este eu mult > Ie pense que Ie voyage en autocar n'est pas
mai ieftin decat eu avionul. beaucoup moins cher qu'en avian.

33
Ne-am aratat unul altuia fotografiile din excursia > NollS nous sommes montrc nos photos
de la Montreal. de I'excursion a Montreal.

Exista vreun pericol (rise) de deturnare > Est-ce qu'il y a un risque de detournement
a avionului nostru? de notre avion?

~oferul autobuzului nu vinde bilete. > Le conducteur du bus ne vend pas de tickets.

Cred cli avionul este cel mai confortabil (cornod) > Je crois que I'avion est le plus confortable
rnijloc de transport. moyen de transport.

Dupa ce am ajuns la biroul companiei aeriene > Apres etre venus au bureau de la compagnie
"Air France" am rezervat locurile aerienne "Air France" nous avons reserve
la avionul de Lyon. a
les places pour le vol Lyon.

Traduce1i in limba franceza propozitiile urmatoare:

Din cauza cetii nu am putut decola. - C'est >a cause du >brouillard qu'on n'a pas
pu >dccoller.

Imediat ce vei ajunge acasa, - >Dcs que tu seras >Venu a la maison,


ne vorn a~eza la mas~l. DOllS nous >mettrons a table.

Ce ora~e ati vizitat? - Quelles viBes avez-vous >visite'!


Milano, Roma. Lomira ~i Berlin. >Milan, >Rome, >Londrcs et >Berlin.

Ce zboruri au fast anuntate? - Quels vols a-t-on >annonce?

Ce zboruri au fost anulate? - Quels vals ont ete >annules?


Ace~ti calatori ~i-au povestit unii altora - Ces passagers se sont >racontcs
aventurile. leurs aventures.

Dupa ce ne-am dus 1a agentia "TAROM", - Apres >nous etre presentes au bureau de
am primit biletele pentru "TAROM", nous avons re~u nos billets pour
cursa (zborul) de Montreal. >Ie vol >a destination de Montreal.

Imediat ce te vei intoarce acasa, - >Aussit6t que tu >seras rentn~ a la maison,


suna-ma! appelle-moi!

lmediat ce vei bea un pahar de vin, - Des que tu auras bu un verre de vin,
te vei simti in largu1 tAu (bine). tu te sentiras >a I' aise.

Faci autostopul? - Tu >fais du stop?

Ocolesc pericolele in viata. - >J'evite >Ies risques dans ma vie.

Nu cireul prin ora~ la orele de varf. - Aux >heures de pointe je ne >circule pas
en ville.

Cred ell intftmplarea pe care mi-ai povestit-o - Je crois que l'histoire que tu m'as >racontce
este ingrozitoare (infrico~atoare). est >epouvantable.

34
RECAPITULAREA LECTIEI 22

22.1. Va reamintim expresiile urmatoare, introduse in aceastA lectie:

faire de I' auto-stop - a face autostopul

faire du stop - a face autostopul

Ie ticket Ii plein tarif - biletul intreg (cu pret intreg)

Ie ticket a tarif reduit - biletul eu reducere (eu pret redus)

22.2. Ali intalnit deja cateva cuvinte care se folosesc preseurtat in lirnbajul familiar. lata-Ie pe cele
prezentate in aceasta lectie:

Ie car (1'autocar) - autoearul

Ie bus (I'autobus) - autobuzul

letrarn (Ie tramway) - tramvaiul

Ie stop (1 ,auto-stop) - autostopul

22.3. Tot in aceasta lectie am sistematizat cuno~tintele despre acordul participiului trecut eu subiectul
sau eu complementul direct. Pentru a inle1ege mai bine, repetati regulile refeirtoare la acordul
partieipiului din lectiile precedente.

1. Participiul trecut {"Ie participe passe") se acordA in gen ~i numar:

a) ell subjectul:

- cand verbul se conjuga cu auxiliarul "etre":

E.1l.c est entree. dans Ie magasin.


- in conjugarea verbelor reflexive:

Nous...nous sommes plaints de mauvais temps.

- la diateza pasiva:

I es gJace.s ont eft vite mange.c..s par nous.

b) eu complementul direct ("compl~ment d'objet direct"):

- in conjugarea eu auxiliarul "avoir", doar in eazul in care cornplementul direct


preceda participiul trecut ("participe passe"):

1&.s...film.s que nous avons VUJl' etaient pas bons.


- in conjugarea verbelor reflexive cand aeesta determina complernentul direct:

EUe s'est lave.e. avec de I'eau chaude.

35
2. Participiul trecut nu se acorda. cu subiectul

- in conjugarea eu auxiliarul "avoir"; de exemplu:

Nous avons vu beaucoup de films.

- in conjugarea verbului reflexiv, dnd acesta este Urnult de complementul direct; de


exemplu:

lis se sont donne des cadeaux a I' occasion de leur fete,


in acest caz substantivul "des cadeaux" are funqia de complement direct ("comple-
ment d'objet direct"); atunci cand verbul reflexiv este urmat de un complement
direct, participiul trecut al verbului nu se acorda.

23.4. Ati intalnit doua verhe reflexive: "se blesser" ~i "se casser", Participiul trecut nu se acorda
daca verbele sunt urmate de un complement direct. De exemplu:

Elle s'est blessee. - Ea s-a ranit.

Elle s 'est blesse la main. - Ea s-a ranit 1a mana.

La petite voiture de mon fils s'est cassee. - Ma~inuta baiatuIui meu s-a stricat.

Cette femme s' est casse les jambes. - Acesta femeie ~i-a rupt picioarele.

in exemplele pe care Ie-am foIosit in curs, ati intalnit ~i aIte verbe care se comporta la fel ca
verbele "se blesser" ~i "se casser":

se donner

se parler

se dire

se montrer
TEMA PENTRU ACASA 22

A Traduceti in Iimba romana propozitlile urmatoare:

I. J'ai heureusement trouve une place assise dans Ie bus.

2. II n'evite jamais une occasion de s'amuser.

3. Elles se sont achete de nouvelles robes,

4. Les tramways etaient toujours pleins aux heures de pointe.

5. Quel moyen de transport est plus commode, l'autobus ou Ie metro?

B. Traduceti propozitiile urmatoare in limba franceza:

I. La orele de varf multa lume a~teapta autobuzul.

2. Ali umblat mult timp prin centrul Berlinului?

3. in vara aceasta facem autostopul in Franta.

4. ~oferul autobuzului nu poate sta de vorba cu calatorii.

5. Ne-am spus unul altuia adevaml.

C. Completati propozitiile de mai jos cu forma corespunzatoare de participiu trecut a verbului


din paranteza:

I. Nous sommes Ii l'arret de tram, (aller)

2, Pendant cet accident ils se sont gravement, .. ,., (blesser)

3. l' ai mes tickets de bus. (perdre) Je les ai dans la rue. (perdre)

4. Nous nous sommes des cadeaux a I'occasion de Noel. (donner)

5. Elle a une operation dangereuse. (eviter) Elle l'a grace au docteur


Leblanc. (eviter)

37
VOCABULARUL LECTIILOR 21 ~I 22

a cause de ... >(a koz dO] - din cauza...

l'aeroport (m.) > [laEropoR] - aeroportul

agreable > [agREabl] - placut, -a; agreabil, -a


(se sentir, etre) a I'aise >[a lez] - (a se simti, a fi) Cericit, In largul
sau; (a sta) comod, a se simti bine

annoncer > [anonsE] - a anunta, a face cunoscut,


a da de veste

annuler > [anUIE} - a anula, a desfiinta

I'arret (m.) > (laRe] - oprirea. statia

la place assise (debout) > [Ia plas asiz] - locul pe scaun (in picioare)

attacher >[a1a~E] - a prinde, a pune, a lega

atterrir > [atERiR] - a ateriza

I'atterrissage (m.) > [latERisaj] - aterizarea

aussit6t que >[osito kO] - de indata ce

I'autobus (m.) > [lotobUs] - autobuzul

I'autoear (m.) > Llotoka:R] - autocarul

I'auto-stop (m.) > [Iotostop] - au1ostopul

I'avion a reaction > [lavi6 a REaksi6} - avionul eu reactie

Ie bagage It main > [10 bagaj a mc] - bagajul de mana

Berlin > (bERlc] - Berlin

(se) blesser >[sOblesE] - a (se) rani

bouger > [bujE] - a (se) mi~ca; a se zdruncina;


a se zgaltai

Ie brouillard >(10 bRuia:R] - ceata, p.kJa

Ie bus >[IObUs] - autobuzuJ (prescurtat)

la cabine > [la kabin] - cabina

lecar >[IOkaR) - autocarul (prescurtat)

(se) casser >[sOkasE] - a (se) sparge; a (se) cupe;


a-~i cupe (ceva)

la ceinture de securite > [Ia sctUR dO sEkURitE] - centura de siguranta

circuler > [siRkUIE] - a circula; a se mi~ca; a se deplasa

la classe touriste > [Ia klas juRist] - clasa "turist"

commode > [komod] - comod, -a; confortabil, -a


38
la compagnie aerienne > [Ia kopani aErien] - compania aeriana

Ie conducteur > [10 kodUktOR] - calauza; vatman; ~ofer;


mecanic de locomotiva

(Ia place) debout > [Ia plas dObu] - (1oeul) in picioare

Ie decollage > [10 dEkolaj] - decolarea; dezlipirea

deeoller > [dEkoIE] - a decola

desagreable > [dEzagREabl] - neplacut, -a; dezagreabil, -a


la destination > [la dEstinaslo] - destinatia

(ravion) a destination de ... > [a dEstinaslo dO] - (avionul) ell destinatia.. "
pentru...

des que > [dekO] - indata ce; de indata ce; cum

Ie detournement > [10 dEtuRnOma] - deturnarea (unui avian)

diminuer > [diminUE] - a diminua, a (se) mic~ora

durer > [dURE] - a dura, a tine; a suporta

epouvantable > [Epuvatabl] - inspaimantator


(inspaimant!itoare), infrico~ator
(infrieo~atoare); ingrozitor,
(ingrozitoare)

eteindre > [EtcdR] - a stinge; a inchide

eviter > [EviIE] - a evita (sa ... + infinitiv;


pe cineva, ceva)

faire de l'auto-stop > [feR dO lotostop 1 - a face autostopul

faire du stop > [feRdU stop) - a face autostopul

Ie futur anMrieur > [10 tutUR iitERlOR] - viitorul anterior

les heures de pointe > [lezOR dO pUet] - arele de varf

l'hotesse de I'air (f.) > [Jotes dO leR] - stewardesa

impossible > [eposibl] - imposibil, -a


inMrieur, -e > [etERlOR] - interior, interioam; intern, interna

I'infinitif passe > [lctinitifpasE] - infinitivul trecut

la ligne > [la liii] - linia (de demarcape, aeriana)

Londres > {lodR] - Lomira

Lyon > [li6] - Lyon

(se sentir) mal a l'aise > [malalez] - (a se simp) prost, stingherit,jenat;


a-i fi rau, a se simti riu

Milan > [mila] - Milano

mains cher (chere) > [mUe~eR] - mai ieftin, -a


(mai putin scump, -it)

Ie moyen > [IOmUaic] - mij locul; modalitatea; metoda

la partie de ... > [la paRli dO] - partea de ... ; partea din...
Ie pilote >[10 pilot] - pilotul

la piste d'envol > [Ia pist davol] - pista (de decolare)

placer >[plasE] - a pune, a a~eza, a plasa

Ie poids >[IOpuaJ - greutatea

la provenance > [Ia pRovnas] - provenienta, sursa, originea

(J'avion) en provenance de ... >[a pRovniis dO] - (avionul) de la ... ;


(eursa nr.... ) de la...

reserve a... > [REzERvE a] - rezervat (cuiva)

Ie risque >[10 Risk] - riscul, pericolul

Rome >LRom] - Roma

la salle d'attente >[la sal datat] - sala de a~teptare

se sentir >[sO satiR] - a se simti; a resimti

le siege >[IOsiej] - scaunul (mare); jiltul

Ie stop >[10 stop] - autostopul

Ie supplement > [10 sUplEma] - suplimentul, adaosul, surplusul

letarif >[IOtaRif] - tariful; !ista de preturi

(Ie billet) a plein tarif > [a pie taRif] - biletul intreg (eu pret intreg)

(Ie billet) a tarif reduit > [a taRifREdUi] - biletul eu reducere (cu pret redus)

Ie ticket >[IOtikc] - biletul (de autobuz, de metrou);


tiehetul

Toulouse > [tuluz] - Toulouse

Ie tram >[lOtRam] - tramvaiul

Ie tramway > [10 tRamUe] - tramvaiul

Ie transport >[10 tRaspoR] - transportul, transportarea;


deplasarea

Ie vol >[10 vol] - zboruI; cursa (aviatica)

voler >[volE] - a zhura

40
LECTIA
, 23 PARTEA iNTAI

In partea destinata recapitularii vom !"eveni asupra vocabularu1ui prezentat in lectia 23 din cursul
pentru incepatori ~i vom ineerca sa fixam cuno~tinlele despre "passe compose" - "perfectul compus".

A Completati propozitiile urmatoare eu unul din substantivele:

1. I'excursion 2. I'agenee de voyage 3. Ie fleuve

4. la Seine 5. la cathcdrale 6. Ie LouVTe

7. la statue 8. Ie Pantheon 9.le monde

10. Ie boulevard I J. I'avenue 12. Ie trottoir

13. la chaussee 14. la terrasse

Trotuarul era foarte ingust. - > Le trottoiretait tres etroit.

Dupa ce ne-am terminat treaba, - Apres avoir fini notre travail, oous partons
vom pleca in excursie. en > excursIOn

Statuile pe care le-ati adrnirat in parcul - > Les statuesque vous avez admir6es dans
nostru sunt foarte vechi. notre pare sont tres anciennes.

Ai fost (Te-ai dus) deja la agentia de voiaj? - Es-tu deja aIle a > l'agenccde voyage?
~i-au petrecut toata ziua (intreaga zi) - Us ont passe toute la journee
1a Luvru. au> Louvre

Fluviul aeesta a fost intotdeauna - Ce > flcuvea toujours ete admire


admirat de turi~ti. par les touristes.

Imediat dupa ee vom vizita Panteonul, - Des que nous aurons visite > Ie Pantheol\
sa luam 0 bautura racoritoare prenons une boisson rafralchissante
la terasa acestei eafenele! a> la terrasscde ce cafe!

Ne-am oprit pe pod - Nous nous sommes arretes sur Ie pont


ea sa privim Sena. pour regarder > la Seine

in ora~ul nostru eel mai cunoscut - > La ctlth':drale Saint-Jean est Ie monument
monument este catedrala Sf"antul loan. le plus connu de notre ville.

Dupa ce ne-am plimbat pe bulevardele - Apres nous etre promenes sur> lc& bOll levards
Parisului, am intrat intr-un restaurant de Paris, nous sommes entres dans
ea sa einam. un restaurant pour diner.

Champs-Elysees este un bulevard - Les Champs-Elysees sont une >avenue


celebru. celebre.

ea stewardesa. Maria a avut oeazia - Etant hotesse de I'air, Marie a eu I' occasion
sa cunoasca toate tacile lumii. de connaitre taus les pays du >monde..

Este polei pe ~osea, a~a ca trebuie - II Ya du verglas sur> la chaussee, alors tu dois
sa fii atent! faire attention.
B. Transforrnati unnatoarele propozitii punand verbulla perfectul campus - "passe compose":

Je suis en excursion a Paris. >J'ni etc en excursion l\ Pan~.

Valls faites vite vos devoirs. > Vous <IVCZ vite fait vos devoIrs.

Je peux tout faire pour vous, Madame. >l'ai pu tout Caire pour vous, Madame.

Mes amis partent pour les Etats-Unis. > Mes amis sont pal1is pour les Etats-Unis.

Apres etre rentree a 1a maison, > Apres etre rentree a la maison,


elle se couche. dIe ~ 'est couchcc.

Mes enfants apprennent les langues > Mes enLmts ont aprn~ lcs langues
etrangcres au Iycee. etrangcres au Iycec.

Tu ne me donnes jamais de cadeaux. >Tu nc m"s.iamal~ donne de cadeaux.

Ce matinje prends un cafe au lait. > Ce matin j 'al pris un cafe all laiL

Oui, Sophie et Marie, > Qui. Sophie ct Marie.


nous les aimons bien. nOllS Ic~ avons bien allnCes.

Ou mettez-vous vas comprimes? > Ou aveZ-VOllS 1ll1S \'os compnmcs'!

Venez-vous avec Pierre chez vos amis? > Eles-vous venus avec Pierre ehez vo~ amis?

Heureusement nous comprenons tout. > Hcurclisement n()u~ 'lvons tOLlt cornpris.

lis vont a 1a promenade au jardin. > lis sont al ks II la promenade au jardin.

C. Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele corespunzatoare:

Aici toata lumea rna cunoa~te bine. - >Toul Ie Blonde me connait bien ici.

Marea este foarte lini~tita - >La mer est Ires >Iranquilk


astazi, aujourd'hui.

Rochia ta mi-ar fi prea stramta. - Ta robe serait trop >~(roite pour moi.

Acest pilot a vazut deja toata lumea. - Ce pilote a deja connu >k monde cntier,

tmi place mult viata pariziana - J'aime bien la vie >p;nisiennc


~i vechiul Paris. et >l 'ancien Paris.

Vei fi un artist celebru! - Tu seras un artiste >c~lcbre!

ered ca ace~ti pan1aloni sunt prea - Je crois que ce pantalon est trap
largi pentru tine. >large pour toi.

Nu poti face doua IUCTUri deodata - On ne peut pas faire deux choses >3 la fOlS.
(in acel~i timp).

Nu e~ti niciodata multumit, - Tu n'esjamais content,


niei macar astazi! >mcmc aujourd'hui!

Strazile sunt intotdeauna atM de animate - Les rues sont-eUes toujours si >animces
la orele de varf? aux heures de pointe?

Nu era ceata, a~a ca am putut admira - II n'y avait pas de brouillard, alors on a pu
aceasta priveli~te pitoreasca. admirer ce paysage >pittoresque.
lata cateva substantive noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti traducerea lor
in limba romana:
Ie tourisme > [lOtuRism] - tunsmul

la nationalitc > [Ia na~1011alitE] - nationalitatea

la carte d'identite > [Ia kaRt didiHilE] - cartealbuletinul de


identitate

la fronticre > [fa ffi.()ticRl - frontiera, granita, hotarul

la douane > [Ia dUan] - varna

Ie douanier > [IOdUanIE] - vame~ul

Ie renseignement > [10 Rasenma] - informatia


les devises (fpl.) > [ledOviL] - devizele; valuta forte;
moneda de schimb

Ie trafiquant > L10 tRaCika] - traficantul, negustorul;


afaceristul

la fraude > [Ia fRod] - frauda, in~elatoria

Ie droit > [10 dRUa] - dreptul; ~tiinta dreptului;


taxa, impozitu1

les droits de douane > [Ie dRua dO dUan] - taxele vamale

la liberte > [la libcRtF:] - libertatea

Pentru a retine mai u~or noile substantive, cititi-Ie inca 0 data, in alta ordine:
Ie douanier > [10 dUani[.] - vame~ul

1a fronticre > [b fRotleR] - frontiera, granita, hotarul

Ie tourisme > ! 10 luRism J - turismul

Ie trafiquant > [10 tRafika] - traficantul, negustorul;


afaceristul

la carte d'identite > [Ia kaRt JidatitE] - cartealbuletinul de


identitate

Ie droit > llOdRLla] - dreptul; ~tiinta dreptului;


taxa, impozitul

la nationalitc > [Ia nasionalilE] - nationalitatea

la libertc > [Ia libeRtE] - libertatea

Ie renseignement > [\0 Rascnma] - informatia


la fraude > [Ia fRod] - frauda, in~elatoria

la douane > [Ia dUan] - varna

les droits de douane > fie dRua dO JUan] - taxele vamale

les devises (f. pI.) > [Ie dOviz] - devizele; valuta forte;
moneda de schimb
Cititi urmatoarele propozitii in care apar ~i substantivele noi ~i retineti traducerea lor in limba
romana:

Nous occupons nos loisirs 11 faire du tourisme. -- In timpul liber facem turism.

De quelle nationalite etes-vous? - De ce nationalitate sunteti?


Nous sommes de nationalite espagnole. Suntem de nationalitate spanioHi..

Monsieur, montrez~moi votre carte d'identite, - Domnule, arlHati-mi buletinul


s'il vous plait! dumneavoastra, va rag!

Apres avoir passe la frontiere suisse, DOUS DOUS - Dupa ce am trecut de granita elvetiana,
sommes arretes pour prendre un casse-croute. ne-am aprit sa luam 0 gustare.

A 1a douane on nous a demande si nous avions - La vama am fost intrebati daca avem ceva
quelque chose a declarer. de declarat.

C' etait desagreable quand Ie douanier fouillait - A fost neplacut dind vame~ul ne-a scotocit
nos bagages. prin bagaje.

Monsieur, VallS etes oblige de lui foumir - Domnule, sunteti obligat sa-i dati infonnatiile
les renseignements qu'il demande. pe care vi Ie cere.

Je devrais changer des devises, j 'en ai besoin - Ar trebui sa schimb ni~te valuta, imi trehuie
pour payer I'hotel. ca sa pHitesc hoteluI.

On vient d'arreter un trafiquant de drogue - Un traficant de droguri tocmai a fast arestat


a la frontiere russe. la granita (frontiera) rusa.

lis ont passe des cigarettes en fraude. - Ei au trecut in mod fraudulos (peste granita)
ni~te tigari.

Taus les enfants ont droit a I'education. - Toti copiii au dreptul 1a educatie.

Les voyageurs sont obliges de payer des droits - Calatorii sunt obligati sa. plateasca taxe
de douane pour ces marchandises. vamale pentru aceste marfuri.

Profitons de 1a liberte! - Sa profitam de libertate!

Re~ineti expresiile pe care Ie-ati intiilnit in propozitiile anterioare:

faire du tourisme > l fc: R JU tliRiSlll J - a practica turismul; a caliHori

etre de nationalite ... > [ctR dO 11aslOnalIlE] - a fi de nationalitate...

passer la frontiere > lpasE la IR()tlcR] - a trece frontiera, a trece granita

avair (quelque chose) > I J\'''ll:R kelkO ~07 - a avea (ceva)


adeclarer a dEklaREJ de declarat

fouiller (des bagages) > I fur E de bagajJ - a scotoci (a cauta) prin bagaje

etre oblige de > I ctR oblijE dO feR - a fi obligat, Cortat


(faire quelque chose) kelkO ~()Ll (sa fad ceva)

fournir (des renseignements) > [fuRniR de R:bciima] - a furniza, a da (informatii)


changer des devises > l~,I.ll:dedOvi/.J - a schimba valuta

passer (quelque chose) > [pasE kclkO ~()L - a trece (ceva, peste granitii)
en fraude a tRodJ in mod fraudulos (prin frauda)

avoir droit a... > [av"a:R dRua aJ - va avea drept (dreptul) la ...

Ie trafiquant (de drogue) > [lO tRafika dO dRag] - traficantul (de droguri)

in propozitiile prezentate anterior ati intalnit, de asemenea, ~i urmiitoarele adjective care indica
nationalitatea:

espagnol, -e > [espanol] - spaniol, -a


suisse > [sUis] - e1vetian, -a

russe > [Rlh] - rus,-a

Aceste adjective provin de la urmatoarele nume de tari:

l'Espagne > [bpaii] - Spania

la Suisse > [lasUis] - Elvetia

la Russie > Iia RUsiJ - Rusia

Vom introduce acum Doile substantive, adjective ~i expresii in propozitii. Cititi eu voce tare
propozitiile urmatoare ~i traduceti-le in limba romana:

Quand nous etions jeunes, > (":ind c'[am (intl'l.


nOllS faisions du tourisme. f<iccam t\lri~l1l.

Mon ami habite en Espagne, mais il est > PnclcTlu! meL! l()CLlje~lC in Spalll<l. dar c:sk
de nationalite suisse. de 1:,\1 lonalilatc c:\ ,'TI:ll1il

Qui a fouille mes affaires? > ('jne ml-a umblat nt in lOIn-un'?

Nous n'avons rien eu a declarer. > Nu ,11:1 ,I\'ut !lim],' (k declamt,

VOUS etes obliges de nous presenter > Sun"'li ohllg,lt\ ~;l nc' :ll,ltap (pr~Lc!l1il11)
vos cartes d'identite. can lie dumne:l\ ll<1~tT il de Idl:nt\ late.

Qui fa foumi des devises pour ton sejour > Cine (i-a dat '.dluta pl'lltru ~ttkrea
en Suisse? in Eht'tia'!

Taus les gens ant Ie droit ala liberte. > TUli o"mcllli <II.' urepwl sa fil: llbo:ri.

Ce trafiquant de drogue a ett': arrete > Ac(:>: lraficant Ik ,~rl.1gun a (ost rC\illUI
par un douanier. de caIre un \'dmc~.

Ils voulaient passer la frontiere suisse sans avoir > EI "0 !aU sa trcac;t gram!<l (fn)nllcra) dve!lana
paye des droits de douane pour I'alcoo!. !'o'lra .,8. platG1SC;ll<1\C \amak plntrll :llcoul
C'est un grand risque de passer de la drogue > E un mace rise Sfl treci droguri
en fraude. in mod fcaudulos.

~tes-vous deja passe Ii la douane? >Ali trecut deja de vama?

Y a-t-il beaucoup de cas de fraude > Exista (Sunt) mllite cazuci de fcauda
a la frontiere russe? la fj-ontiera rusa'?

Donnez-moi, s'il vous plait, quelques > Va mg, dati-mi catcva infonnatii despre laxele
renseignements sur les droits de douane! vamale l

Ditesmoi, s' il vous plait, ou je pourrais > Spllnc\i-mi, va mg, unde a~ putea schimba
changer des devises. nislc valuta.

II eroit que vaus n'avez cien passe en fraude. > El crede ca nll all trecut fraudulos nllme
(pesle granitil).

Completati propozitiile din execcitiul urmatior eu expresiile, substantivele sau adjectivele care
lipsese ~i eititi-le cu voce tare:

Vame~ii scotocesc bagajele pentru a gasi alcool, - >Lcs dOllaniers >fouillent les valises pour
tigari sau cafea, lrecute fcaudulos trOliver de l'alcool, des cigarettes ou du cafe,
(peste granita). >passcs en fraud.::.

Acest traficant de droguri nu va mai fi - Ce >lrafiqwlllt de drogue ne sera plus


in libertate, toernai a fast arestat en >1ihertc, il vient d'etre arrete
la frontiera rusa. >a la frontiere >russe.

Nu ai niel un drept la aceasta casa. - Tu n'as aucun >droil a eette maison.

Am de deelarat ni~te ceasuri elve!iene ~i - J'ai des montres suisses et des cigarettes
ni~te tigari frantuze~ti. fran<;aises >i, declarer.

Avem ni~te valuta la banea. - Nous avons >des devises ala banque.

De ce nationalitate sunte~? - De queUe >nationalite etes-vous?


Sunt de nationalitate spaniola. Je suis de >nationalitc >cspagnole.

Am avut un accident in Elvelia ~i nu rnai - Nous avons eu un accident en >Suissc et nous


putem face turism. ne pouvons plus >fairc du tourisme.

La granita ni~te vame~i ii scotocisera prin - >A 1a fronliere >des douanicrs avaient
tot bagajul, dar n-au gasit decat >fouillc tout son bagage et ils n'ont trouve
ni~te valuta. que des >deviscs.

Nu putem fi indulgenti (toleranti) eu trafieantii - On ne peut pas etre indulgent envers


de droguri. les >trafiquants de drogue.

La politie fiecare este obligat sa prezinte - Chaeun >cst oblige de presenter


buletinul. sa >earte d'identitc ilia po!it:c.

Cand ati trecut frontiera elvetiana? - Quand >avez-vous passe la frontiere > suisse?
Ar trebui sa pliitesc taxe varnale - Est-ee que je devrais payer> des droits
pentru vinul fran!uzesc? de douanepour Ie vin fran9ais?

Aceasta doamna, care rni-a dat informatii - Cette dame qui> m' 11 foumi
despre Rusia, era de nationalitate rusa. > des renscignementssur la > Russie,
daitde> nationalitc> rllSS~

inainte de pleearea mea in Spania, a~ dori (vrea) - Avant mon depart pour> L' Espagn~ je voudrais
sa schirnb ni~te valuta. > changer des devisc~

Este dreptul rneu sa ~tiu adevarul. - C'est man> droitde connaitre la verite.

Dupa ce ne von prezenta la varna, vom trece - Apres nous etre presentes > ilIa douan~ nous
frontiera (granita). > passerons la frontlcre;

La fel ea toata lumea, am dreptul - Comme tout Ie monde, j' ai > Ie droit
la Iibertate. ala Iiberte.

Cititi propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la cuvintele scrise eu earactere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, traducerea lor in Iimba romana:

Nous regardons les douaniers rouille.. les - Ne uita la vame~ii care scotoeesc prin bagajele
valises des trafiquants. (valizele) traficantilor.

Je Ie verrai sarti r. - iI voi vedea ie~ind.

Entendez-vous ees fiUes chanter? - Le auziti pe aceste fete dntand?

Je fais entrer Pierre dans Ie salon. - II introdue pe Pierre in salon.

Les parents on1 laissc jouer leurs enfants - Parinlii ~i-au lasat eopiii sa se joace
dans Ie jardin. in gradina.

Desigur, v-atl dat seama eli acele cuvinte serise cu earactere ingro~ate sunt verbe la modul infinitiv
("infinitif').

Cititi ell aten~ie unnatoarele dOM propozilii:

Naus regardons les garcons qui jouent au tennis. - Ne uitam la baie~ii care joaca tenis.

Nous regardons les garcons jouer au tennis. - Ne uiUim la baieli cum joaca tenis.

in limbajranceza, 0 propozi!ie subordonatii al carei verb este fa modul infinitiv se nume~tepropozirie


injinitivala (Ia proposition infinitive >jla pRop(J~isi(j efinitil'f).
Vedem ni~te oameni care se plimba - Nous voyons des gens qui se promenent
pe strada. dans 13 rue.
Vedem ni~te oameni plimbandu-se > Nous voyon.'. des !!e)l~ se promener
pe strada. dans la rue.

Ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre contine intreg materialul introdus pana acum.
Traduceti in limba franceza propozitiile urrnatoare:

Avem acela~i drept la rnunca precurn > \lous avom k meme droit au trav~\ll que
toata lumea. tout Ie monck.

Daca vrei sa cuno~ti ~i alte tari, > Si III vcux connaitre d 'aulres pay's,
calatore~te! fal' du tuurisme I

De ce nationalitate sunt strainii ale caror bagaje > De quellc nationalik sont 1es drangcrs dont
tocmai au fast verificate (scotocite)? les bagagcs viennent d 'Ctre fouilles')

I-am vazut pe vame~i arestand (oprind) > ~OllS <lvons vu lcs douaniers arreter
un traficant de droguri. un trafiqu<lnt de drogue,

Arata-i cartea (ta) de identitate! > \>lontr~-Iui ta carte d' jdentlle!

Leam dat ni~te inforrnatii despre > Je leur al fOllrni des rcnselgnements sur
taxele vamale. les dnllls de dou:1l1c,

I-am schimbat ni~te val uta. > ,ft: llil ai fait changer d~s dCVlse~.

Aveti ceva de declarat, > Avez-vous qUl'lquc chose;) declarer,


domnule? Monsieur'?

Noi i-am vazut trecand frontiera (granita) rusa. > ~ous le~ 'lvons vu~ pa~ser la fronticrc rllsse.

Fiecare turist este obligat sa-~i prezinte > C11aqllc t()uri~te est ohllge de presenter son
pa~aportul la varna. p:-lsscport i, 1a douanc.

Nu ii Oe) llisam sa profite prea mult > t\'()\l~ ne les laissons pas trop pmfitcr
de libertate. de b libertc.

Cine a trecut In mod fraudulos toate aceste tigari? > QUI (J raSSl' IOllks ees cigarettes en haLide?

Era cineva (0 persoana) de nationalitate spaniola? > C'Ctalt yuelqu \111 de natlOnalitc espagno!e','

Prietenul nostru tocmai s-a intors din Rusia > Notre ami vient de rentrer de Russic
~i va pleca in Elvetia. ct il \' a ranir pour la Suisse.

Ai dreptate, el are prea multa libertate. > Tll as raison. il a lrop de libertc.

Ii ascultam pe parintii no~tri vorbind despre > NallS ecoutons nos parents parler
vacanta din Spania. des v<lcances en l~sragnc.
LECTIA 23 - PARTEA A DOVA

Pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in partea a doua a lectiei 23 din cursul pentru
incepiitori: vocabularullegat de vizita la Paris ~i conjugarea la "passe compose" (perfect compus) a
verbelor reflexive.

A Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele substantive:

1. Ie Parisien 2. la Parisienne 3.1e stjour 4. la vue

5. Ie souvenir 6. la carte postale 7. Ie quai 8. Ie bouquiniste

9. Ie metro 10. Ie passant L1. Ie quartier 12. la circulation

13. la vie

Ne uiUim la trecatorii care se plimba - NollS regardons >Ics pussanl~ se promener sur
pe bulevardele Parisului. les boulevards de Paris.

Am petrecut 0 seara placuta - J'ai passe une soiree agreable


CU 0 parizianca dragu!a. avec une jolie >Parislenne.

Voi sta trei saptiimani la Milano. - Mon >scjour a Milan durera trois semaines.
Turi~tii stmini admirau priveli~tile - Les touristes 6trangers admiraient >les vues
Parisului. de Paris.

Suvenirurile pe care mi Le-ai adus - >Lcs souvenirs que tu m'avais apportes


din calatorie mi-au placut foarte multo de ton voyage m'ont beaucoup plu.

Un parizian m-a invitat la restaurant - Un >Pari sien m' a invite au restaurant


in centrul ora~ului. au centre de la ville.

Unde este statia de metrou? - Ou est la station de >mctm?

Circulatia este foarte intensa, mai ales - >La cIrculation est tres animee, surtout
la orele de varf. aux heures de pointe.

Cat1ile po~tale pe care ti Le-a vandut - >Les cartes postales que >Ie h()lIqumi~le
(anticarul) buchinistul sunt foarte t'a vendues sont tres belles.
frumoase.

Am vizitat aproape toate cartierele - Nous avons visite presque tous


Parisului. >les quarticrs de Paris.

Am fost lasali sa ne plimbam - On nous a laisse nous promener


pe cheiurile Senei. sur >Ies quais de 1a Seine.

Mi-am petrecut intreaga viata in Elvetia. - J'ai passe toute rna >vie en Suisse.
lata aeum Doul voeabular. Cititi eu atentie noile substantive ~i retineF
tradueerea lor in limba romIina:

une [Dis > [Un r"a] - (0) data

1'objet (m.) > 11o~iE] - obiectul, lucrul

la quantite > []a kantitE] - cantitatea

Ie tabac > IIOtaha] - tutunul

la limite > [lalimit] - Iimita, marginea; granita,


hotarul

Ie eitoyen > [10 ~it\laie] - eetateanul

Ie paquet > IIOpakc] - paehetul

la demande > [ladOmadJ - cererea

Ie policier > [10 po[isiE] - polilistul

Sa repetam noile substantive, dar intr-o alta ordine:

Ie tabac > [10 laha] - tutunul

Ie paquet > pO pakE] - paehetul

une fois > [lJn fUa] - (0) data

la quantite > l]a kiintitE] - cantitatea

Ie citoyen > [10sitUaie] -- eetateanul

Ie policier > 110 polisiEj - politistul

la demande > [Ia dOllliid] - cererea

I'objet (m.) > llob)e] - obiectul, lucrul

la limite > [la limit] - limita, marginea; granita.


hotarul
Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care apar ~i noile cuvinte. Retineti ~i traducerea lor in
limba romana:

Combien de fois as-tu passe la frontihe franl;aise? - De cate ori ai tTecut frontiera franceza?

Je l'ai passee une fois. - Am trecut-o 0 (singura) &ta.

A la douane vous ne payerez rien pour - Pentru obiectele personale nu yeti plati
vos objets personnels. nimic la varna.

Est-ce que je suis oblige de payer des droits de - Sunt obligat sa pliitesc tax.e vamale pentru
douane pour une si petite quantite d'alcool? o cantitate atat de mica de alcool?

Ou est-ce que DOUS pourrions acheter - De unde am putea cumpara


des cigarettes? Au bureau de tabac. ni~te tigari? De la tutungerie.

II y a sans doute une limite de quantite - Bra indoiala, exista 0 cantitate limitata
de cigarettes qu'on peut passer par la frontiere. de tigari care poate fi trecum peste granita.

Je n'en peux plus,je suis a la limite de mes forces. - Nu mai pot, sunt la capatul puterilor.

Moi, je suis citoyen britannique, man ami - Eu sunt cetatean britanic, iar prietenul meu
est Beige. este belgian.

Nous habitons en Grande-Bretagne. - Locuim in Marea Britanie.

Ton mari, il fume beaucoup? - Sotu1 tau fumeaza mult?


Qui, un paquet de cigarettes par jour. Da, un pachet de tigari pe zi.

A 1a demande du douanier DOUS avons presente - La cererea vame~ului am prezentat


nos passeports. pai?apoartele.

Le policier leur a fait montrer leurs cartes - Politistul i-a pus sa prezinte (arate) cartile
d'identite. de identitate.

Retineti urrnatoarele expresii:

combien de fois? - de eate ori?

sans doute >I~adut] - lara indoiala; desigur

(eire) a la limite de > l etR a In limit dO .<.E foR~ J - (a fi) la capatul (puterilor)
(ses forces)

(faire quelque chose) > l kR kelkO ~oz a - (a face ceva) la cererea (cuiva)
ala demande de (quelqu'un) 1a dOmad dO kelkeJ

Ie bureau de tabac >[IObURodOtabaJ - tutungeria; debitul de tutun


in propozi~iile anterioare au aparut cateva substantive ~i adjective noi:

personnel,-elle >fpcHsol1clJ - personal, -a


britannique >1 bRitanik] - britanic, -a
beige >[b e1.il - belgian, -a

Adjectivele "britannique" ~i "beige" provin din nume de tari:

la Grande-Bretagne >[la gRad bROtaJi] - Marea Britanie

la Belgique >[ Ja bc1jik] - Belgia

Aceste adjective devin substantive ciind denumesc locuitorii unei liiri, regiuni sau oraf etc. ~i, in
aces! caz, se vorscrie cu majusculii:

II est Britannique. - Este britanic,

Je crois qu 'elle est BeIge. - Cred co este belgianco.

Va prezentam alte doua verbe:

etablir >[ EtabliR] - a stabili (verb de grupa a II-a)

limiter >llimitE] - a limita, a margini (verb


de grupa I)

~i participiile tree ute ale acestor verbe, care au ~i ro1 de adjective:

etabli, -e >lUahli] - stabiht, -a


limite,-e >1 limitE] - Iimitat, -8

Pentru a retine mai u~or vocabularul nou, traduce!i in limba romana unnatoarele propozitii:

Combien de fois je t'ai fait limiter ta > Dc ciltc on !I-am Ill1lilal por\J:l de tigari'}
quantite de cigarettes? (Dc e<1tc on Ie-am pu~ sa fumezi mal rutlll?)

Et toi, tu fumes sans limites. > lar III rumen in Lonlinuu.

Je te Ie dis pour la demiere fois! > hi spun a~ta pcnlrll ultima o;1l-il'

Ne f'interesse pas ames affaires >)\;u-\i baga naslll in problemelc mdc


personnelles! (p.:r~oJlille)I

Dans ce sac je n'ai que mes objets personnels. > in acca~ta geanta nu am dec,'it lucrurilc mclc
(rcr~onalc).

NollS sommes a la limite de nos possibilites_ > Sunlem 13 capilwi pUlenlor,

Pour cette quantite de tabac tu aurais du payer > l'cnlru ace<l~ta canlltalc de (ulun OIl" fl tn:bllil
des droits de douane. sa plat<:~li !axe vamalc,
De quelle nationalire etes-vous, Monsieur? > Oomnuk, de cc na(ionalitate sunk!!'?
Je suis citoyen belge. Sunl eela\ean bdglan.

Ce sont sans daute des Britanniques. > Sunt hnlanicl. t~ml lnuoiala.

Je Ie vois acheter un paquet de cigarettes > II vad l:urnpariind lin paehet de ttgan dmlr-o
dans un bureau de tabac. 11Ilungerie.

J'ai fait eela a la demande de mes parents. > Am Lleut aceasta Ia cerecca parmtilor mei.

Mes droits ne peuvent jamais etre limites. > DrepllJrile nU-In! pol ft limitate nJciodala.

Pourquoi et qui a etabli ce droit? > ewe ~i de cc a slabiJi( acest dn:pl'.'

Je crois qu'il faut limiter un peu ta liberte. > Cred (Sulll tk: parerc) ca trebUle sa ti sc limitezc
pUtlJ1 lIberlatc;l. (Cce:d ca nu IrehlllC sa Ii se

perllllta oric.::).

Alors, !'heure de notre rendez-vous est etablie. > ,\~d(br. am SLlhllIl oca In(I1I111'il noastre (ora
la care ne \'om int:tlm).

Elle vient de Grande-Bretagne. '> Fa vine dm tv1area BritanJe:.

Verificati daca ati retinut cuvintele noi. Completati urrnl.itoarele propozitii in limba franceza:

De ce seotoee~ti prin lucrurile mele (personale)? - Pourquoi-tu fouilles mes affaires


'> per<;nnnellc.'.'?

Lasa-ma sa ies numai 0 data! - Laisse-moi sortir une (seule) > flJ1S!

Nu putem limita nimanui libertatea. - On ne peut pas'> I I III ItcrJa libertt de personne.

Ce studiezi? (Care e obiectul studiilor tale?) - Que! est> ['obletde tes etudes?

Acest traficant a trecut fraudulos 0 mare - Ce trafiquant a passe une grande


cantitate de droguri. >qudn111Cde drogue en fraude.

E~ti obligat sa dai inforrnatii acestor - Tu es oblige de foumir des renseignements


cetateni britanici. aces > cl10yem britanniques.

Trebuie sa pllitesc taxe vamale - Est-ce que je dois payer des droits de douane
pentru tutun? pour> Ie tabiH.1
Depinde de eate pachete de tigari ai. <;:a depend de > Ia quantite de >pilquets
de cigarettes.

Fira indoiala, folose~ti calculatorul - Tu utilises l'ordinateur > sans du LJ l e pour


pentru prima oara, > l<l prelllli.'rc fOIs,

Totul este stabilit (aranjat). - Tout est >Cl;lh:1.

Nu-ti sunt deloe limitate drepturile. - Tes droits ne sont pas du tout> I! 1111 tt:s.

Ea are un intreg pachet de scrisori - Elle a tout un >P<lquct de lettres


de 1a acest belgian. de ce BeIge.
La cererea lui (ei), m-am dus la tutungerie - A sa demande je suis allee chercher
sa cumpar tigari. des cigarettes au >hurc3u de labac.

Nu ai nici 0 Iimita in ceea ce facio - Tu n'as aucune >li11llte dans ce que


tu fais.

Sa stabilim data nuntii! - > Etilblissol1s la date de notre manage!

in aceasta parte a lectiei noastre vom continua sa discutam despre folosirea infinitivului ("I' emploi
de I'infinitir), de data aceasta in propozitii. Tipurile de propozitii pc care vi Ie prezentam nu vi se
vor parea necunoscute, deoarece le-ati mai intalnit in exemplele pe care Ie-am folosit in lecliile
anterioare. Ele va vor servi, jnsa, 1a sistematizarea cuno~tintelor despre folosirea infinitivului.

Cititi propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la felul in care au fost traduse in Iimba romana:

II sait bien nager. - EI ~tie sa inoate bine.

I1s aiment jouer au tennis. - Lor Ie plaee sajoace tenis.

Je crais avoir raison. - ered ell am dreptate.

VallS devriez travailler mieux. - Ar trebui sa lucrati mai bine.


Nous voulons parler fran.;ais. - Vrem sa vorhim frantuze~te.

II a decide de. passer une semaine aParis. - El s-a hotanit sa petreaca


o saptamana la Paris.

Us nous ont propose .de partir ensemble, - Ei ne-au propus sa plecam impreuna,

Je t'aiderai i-faire Ie gateau. - Te voi ajuta sa faci praji1ura.

J'apprends !! jouer du piano. - invat sa cant la pian.

Ill' invite .a danser. - EI a invita la dans.

Elle se met i-travailler. - Ea incepe sa lucreze.

in propozi!iile de mai sus infinitivul prezent ("l'infinitifpresent 'J es(e Jolosi( cu rol de complement.
fnlocuind completiva directa. in limba Jranceza, aceasta inlocuire este obligatorie atunei dmd in
propozilie apare un singur subiect (care indepline$te ac!iunea ee/or doua verbe).

in acest caz, infinitivul poote aparea:


Jara prepozi!ie (dupa verbele: "oller", "croire", "devoir ", "pouvoir ", "savoir ", "vouloir ",
"aimer ", "preJerer 'J;
- precedat de prepozi!ia "de" (pentru verbele: "decider", "proposer ", '/inir")
precedar de prepozitia "iJ" (pentru verbele: "aider", "commencer", "apprendre ", "inviter ", "se
metrre'j

lata cateva exemple in care infinitivul indepline~te rolul unui complement (sau al unei propozitii
subordonate completive). Tradueeti in limba romana urmatoarele propozitii:

Je voudrais bien etablir Ie lieu de notre > A~ 'vfca mull sa stabilim loelll
rendez-vous. in!alnmJ,

Quand est-ce qu'ils commenceront a parler > (and VOf incepe Sil 'vorbeasca
fran~ais? frn n!117e 'i te 'j
Finissez de jouer et commencez a travailler! > Tcm1inali ell joaca ~i incepcli ~a Il\cra~i!

Les enfants aiment bien voyager > Copidor lc place foarll: mult sa caHitoreasca
avec leurs parents. impl'eun,i cu parin!ii lor.

Les parents ont prefere limiter la IibertC > Parintil au prefcral sa acorde ma; putina
de leur fils. libel"tate balatullii lor.

Vaus leur avez propose de changer des devises. > Le-a\i propus sa scl1l1nbe ni?te vallltil.

Elles ont voulu faire du tounsme. > Elc au vrul (dorit) ~a calatorcasea.

Si elles voulaient, elles pourraient prendre leurs > Dad:! eIe ar vrea, ar pulea sa-~i ia lucrurile
objets personnels. (obicctele persol1alc).

Nous devons payer des droits de douane. > Trebuic sa plalim taxe ~amale.

rai decide de partir pour la France. > M-am hOlariit sa pice in Franta.

Cornpletati propozi\iile urmatoare cu formele corespunzatoare de infinitiv prezent ("I'infinitif


present"). Acolo unde este cazul, puneti lnaintea infinitivului prepozitiile "3" sau "de":

A~ dori sa fiu singur aeum. - Je voudrais > Clre seul maintenant.

Incepeti sa controlati bagajul acestui - Cornmencez > i\ fOlliller Ie bagage de


traficant! cc trafiquant!

Va invitam sa petreccli vacan\a - Nous vaus invitons > i\ p<l~ser les vaeances
in Belgia. en Belgique.

Nu v-am propus niciodata sa veniti aici. - Je ne vaus ai jamais propose> de venir iei.

Cred ea ei au putut trece deja granita - Je crois qu'ils ant deja pu >passcrla frontiere
belgiana. beIge.

Sa incepem odat3 sa caHitorirn! - Mettons-nous enfin >i) faircdu tourisme!

lata ~i ultimul exercitiu a[ leqiei 23. Traduceti in Iimba franceza urmatoarele propozi\ii \imind cont
de vocabularul nou ~i de regulile gramaticale inva\ate pe parcursullectiei:

II vad intnind intr-o tutungerie. > Je Ie vois cnlrer dans un bureau de tahae.

De cate ori l-ai lasat sa iasa seara? > Combicn de foi~ I'a~-tll hlI';sc sortir Ie sOlr?

Este, tara indoiala, cea rnai mare [raucla > ("cst sans dllLlle la plus grande fraude
(contrabanda) de la frontiera spaniola. il ]a frontii:rc cspJgnolc.

La cererea vame~ului, mi-am deschis > 1\ la demanoc Oll dOllanicr.i \\1 OliverI
valiza. ma valise.

Nu sunt obligata sa platesc taxe vamale pen1ru > .Ie ne sliis pas obJigl'c de payer des
lucrurile mele personale. omits de dOllane pOLir mcs objets personnels.
Acest trafieant a treeut in mod fraudulos > lC Irafiquant a passe une g.rande quantite
(peste granita) 0 mare eantitate de tutun. de tahac en fraude.

Rlibdarea mea nu este nelimitata. > Ma patIence n'est pa~ sans limitcs.

Cetatenii britaniei sunt rugali > Les citoyens britanniques som pries
sa se prezinte la varna. de ~e presenter a la douane.

Nu am dreptul sa-mi eumpar (nu pot sli-rni eurnpar) > Je n 'ai pas Ie droit de III 'acheter
un paehet de tigari? un paquet de cigarettes?

tnea nu am stabilit durata ~ederii noastre > La duree de notre scjour en Grande-Bretagne
in Marea Britanie. n'es! ras encore Ct<lbli<.:.

Sunteti de nationalitate belgiana, domnule? > Monslcur. C'teS-VOliS de natiollalitc beIge')

Doamna, ati putea sa-mi dati aceasta informatie > Madamc, pourric7-vollS me fournir
cat rnai repede cu putinta? cc rcnscigncment 1c plus vite possible')

Trebuie sa incepem sa eallitorim. > 1\ faul commencer 71 f;lJre dLi tourisme.

Este pentru prima oara colnd am avut > ("'cst pour \a premiere fois que nous avons eu
eeva de dec1arat. quclquc chose a declarer.
L-am vazut pe vame~ scotocind prin bagajul > :"JOliS avons VlJ Ie uouanicr foudlcr lc hagage
(cereetand bagajul) unui traficant spaniol. d 'un lrafiqllant csp'ignol.

Nu-~i cunoa~te limitele. > Jl nc cOllnait pas ses 1im ites.

In cele din urma poiitistul I-a llisat sa treaca > Enfin lc pol icier l'a \ai~sc passer
frontiera. la frontiere.

In incheierea acestei leetii, exersati pronuntia cuvintelor urmatoare in care se repetli acela~i sunet:

I iiJ la carte d'identite, Ie renseignement, Ie trafiquant, la quantite, la demande

[c] Ie citoyen, parisien

!() J 1a frontiere, cillIlbien

[c] - I'obj.ct, la fronti~re, la liberte, .cspagnol, Espagne

[OJ les devises, la demande

l uJ Ie toorisme, la dooane, sans doote, fouiUer, iliumir

[L] la Russie, russe, Ie bureau de tabac

[ "a] Ie drillt, une fills

I k] Ie trafiQuant, de!<larer, la Quantite, Ie p!l.Quet, britanniQue

LiJ etre oblige, I'objet, beige, Belgique

ILJ les devises, Parisien


RECAPITULAREA LECTIEI
, 23

23.1. in cursullectiei 23 ati intalnit urmiHoarele expresii:

faire du tourisme - a practica turismul; a calatori

etre de nationalite ... - a fi de nationalitate ...

passer la frontiere - a trece frontiera; a trece granifa; a trece


peste grani~

avoir (quelque chose) a declarer - a avea (ceva) de declarat

fouiller (des bagages) - a scotoci (prin bagaje); a controla (bagaje)

etre oblige de ... - a fi obligat sa ... ; a fi f0rtat sa ...

foumir (les renseignements) - a fumiza, ada (informatiile)

changer des devises - a schimba valuta

passer (les cigarettes) en fraude - a trece tigarile (peste granita)


in mod fraudulos

etre Ii la limite de (quelque chose) - a fi la limita, a fi la capatul (a ceva)

combien de fois? - de cate ori?

sans doute - lara indoiala

a la demande de (quelqu'un) - la cererea,la solicitarea (cuiva)

23.2. Am introdus, de asemenea. notiunea de "propozitie infinitivala" ("proposition infinitive").


in limba franceza, 0 propozitie subordonata al carei verb este la modul infinitiv se nume~te
propozitie infinitivala (la proposition infinitive - (la pRopozisio efinitiv. Aceasta propozitie
are un subiect diferit de cel al propozitiei principale. Folosim infinitivul (propozitia
infinitivaHi) atunci cand in propozitia principal! apare unul din verbele: "regarder", "voir",
"entendre", "sentir", "faire", "laisser". in acest caz, subiectul propozitiei infinitivale este ~i
complement direct ("complement d'objet direct") in propozitia principala-:

Naus entendons les enfants. - Ii auzim pe copii.


Nous entendons les enfants crier. - Ii auzim pe copii strigand.

in acest tip de Propozilii subiectul principalei difer! de subiectul infinitivului (propozitiei


infinitivale).

Infinitivul prezent exprima 0 actiune simultana cu actiunea din propozitia principala, indiferent
de timpulla care este exprimata aceasta (present, passe, futur):

Nous avons entendu les enfants crier. - I*am auzit pe copii strigand.

NOlls entendrons les enfants crier. - Ii vom auzi pe copii strigfmd.


23.3. in partea a doua a lectiei 23 ati invaiat cum se folose~te infinitivul prezent ("I' infinitifpresent")
in propozitie, atunci cand indepline~te funqia de complement direct, inlocuind 0 subordonata
completiva directa. Ati intalnit ~i in lectiile anterioare aceasta folosire a infinitivului; in
limba franceza, aceasta 'inlocuire este obligatorie atunci dnd in propoziiie apare un singur
subiect (care indepline~te actiunea eelor doua verbe). Pentm a retine mai u~or aeeasta problema
gramaticala, va prezentam 'inca 0 data verbele dupa care infinitivul poate avea funetia de
complement. Dupa aceste verbe se folosesc uneori prepozitiile "a" sau "de" ~i, in funetie de
folosirea acestor prepozitii, e1e se pot grupa dupa cum unneaza:

a) infinitivul se folose~te tara. prepQzj~je dupa unnatoare1e verbe:

"croire", "devoir", "pouvoir", savoir", "vouloir", "aller", "preferer", "aimer"

Je veux partir. - Vreau sa plee.

Tu dois travailler. - Trebuie sa munce~ti.

Nous croyons avoir raison. - Credem ea avem dreptate.

11 sait tres bien jouer au basket-ball. - E1 ~tje sajoace foarte bine basket.

b) urmatoarele verbe sunt insotite obligatoriu de prepozitia "de" inaintea infinitivului:

"proposer", decider", "finir"

rai enfin fini de lire ee livre. - Am tenninat in srar~it de eitit aceasta carte.

Elle nous a propose de prendre - Ea ne-a propus sa luam un taxi.


un taxi.

c) unnatoarele verbe sunt insotite obligatoriu de prepozi~ia "n" inaintea infinitivului:

"commencer", "se mettre", "aider", "inviter", "apprendre"

Nous avons commence adanser. - Am inceput sa dansam.

lIs se sont mis atravailler. - Au inceput sa lucreze. (S-au apucat de lucru.)

Elle m'a aide a faire le gateau. - Ea m-a ajutat sa fac prajitura.


TEMA PENTRU ACASA 23

A Tradueeti in hmba romana urmatoarele propozitii:

1. Le douanier a ouvert la valise d'un trafiquant.

2. Chaque citoyen est oblige de presenter sa carte d'identite a la demande du policier.


3. Pourquoi fouillez-vous mes objets personnels?

4. De queUe nationalite etes-vous, Monsieur?

5. II a eu une grande quantite de tabac a declarer ala frontiere espagnole.

B. Traduceti in Iimba franceza propozitiile urmatoare:

1. Am stabilit data intalnirii noastre din Rusia.

2. Dragostea adevarata nu cunoa~te limite.

3. De cate ori ai fost in Elvetia?

4. ii vad pe belgieni intrand in tutungerie.

5. Trebllie sa platesc taxele vamale?

C. Transformati propozitiile de mai jos in propozitii infinitivale:

1. lis ont regarde les douaniers. Les douaniers fouillaient une valise.

2. NOlls entendons un pohcier. 11 demande Ie passeport Ii ce citoyen britannique.

3. Tu as vu sans doute ce Belge. II ehangeait les devises.

D. Completati propozitiile urmatoare eu un verb la infinitiv (lara prepozitie sau precedat de


prepozitiile "tt sau "de"):

1. Elle veut I'annee prochaine.

2. Je te propose chez moi.

3. Avez-vous appris du piano?


LECTIA 24 PARTEA iNTAI

Pentru i'nceput va propunem, ca de obicei, cftteva exercitii de recapitulare a materialului prezentat in


1ectia 24 din cursuI "Franceza pentru incepatori".

A Completati propozitiile urrnatoare cu unul din substantivele:

1. Ie pont 2.lesommet 3.l'ile 4. les environs

5. I'ascenseur 6. Ie palais 7. Ie charme 8. Ie luxe

9.l'elegance 10. 1a boutique It. la lumiere 12. I'Arc de Triomphe

13. la Tour Eiffel

in camera mea nu este lumina. -11 n'y a pas de > lumicrcdans rna chambre.

Nu putem trai in lux. - Nous ne pouvons pas vivre dans> lc luxe.

Ai mai fast pe aici? - Est-ce que tu as deja et6 dans ces > ell VI ron s?

Lui ii place sa se opreasca pe pod ~i - II aime s'arreter sur > Ie pOlltet


sa priveasca fluviuI. regarder Ie fleuve.

Ea se imbraca ell foarte multa elegantli. - Elle s 'habille avec une tres grande> Cl0 ganee.

Pentru mine muzica aceasta este plina - Cette musique a pour moi beaucoup
de farmec (fermecatoare). de>eharme.

it vad urcand in vanul muntelui. - Je Ie vois monter au > sOl1lmetde 1a montagne.

La Milano mi-ar pHicea mult sa vizitez - 1'aimerais bien visiter ce vieux > palais
acest palat vechi. A Milan.

Maria s-a decis sa intre intr-un magazin. - Marie a decide d'entrer dans
>unc boutique.

Am petrecut 0 vacanta frumoasa pe 0 insula - Nous avons passe de belles vacances sur une
din Mediterana. des> i'les de la M6diterranee.

Tumul Eiffel ~i Arcul de Triumf sunt cele - La Tour Eiffel et > l' Arc de Triomphcce sont
mai cunoscute monumente din Paris. les monuments les plus connus de Paris.

Biroullui (ei) se afla la etajul zece, de aceea - Son bureau se trouve au dixieme etage, alors
vom urca cu liftul. nous monterons par> J' ascenseur

B. in exercitiul urmator veti recapitula conj ugarea verbelor "se trouver" ~i "monter" la timpurile
deja inva!ate. Completati propozitiile urmatoare Cll formele corespunzatoare ale acestor verbe:

in cele din urma am ajuns in varful - Entin DOUS >!10U.' sommes trouvcsau sammet
acestui tum. de cette tour.

Urca in ma~ina! - >rvlontc la voiture!


Acest monument celebru se afla - Ce monument celebre >sc twuve
in centrul ora~ului Milano. au centre de Milan.

Birourile noastre se aflau nu departe - Nos bureaux >ne se lrouvaient pas loin
(aproape) de Piata Operei. de la Place de I'Opera.

Ne-am ureat in autobuz la statia - Nous >sommes montes dans l'autobus


de langa Universitate. pres de l'Universite.

Urcam? - On>monte?

Daca a~ fi fost mai tanara, a~ fi ureat - Si j'avais ere plus jeune je >scrals montcc
eu voi 1a etajul zece. avec vous au dixieme etage.

C. Transformati propozitiile urmatoare in fraze folosind pronumele relativ "qui":

Je connais un gart;:on. Ce ganyon > Je connais un garl,:on qui


est etudiant. est dudiant.

Nous ecoutons de la musique. Cette > \Jous ccoutons de la musique


musique DOUS plait beaucoup. qui DOUS plait bC<lucoup.

Les voyageurs attendent Ie vol. Ce vol > Les voyageurs attendcnt Ie vol qui sera
sera annonce dans quelques minutes. annoncc dans quelques minutes.

C' est un trafiquant. 11 a passe W1e grande > C'~st un trafiquant qui a passe une grande

quantite de cigarettes en fraude. quantltC de cigarettes en fraude.

D. Completati propozitiile care urmeaza cu numeralul eu valoare adjeetivala corespunzator:

Aeeasla stewardesa are aproape - Cette hotesse de l'air a vers environ


treizeci de ani. > tren1 eans.

Sotul meu ca~tiga noua mii de franci - Man mari gagnait > nc uf mIlle francs
pe luna. par mois.

in clasa noastra SW1t treizeci ~i patru - Dans notre classe il y a >trente-quatre


de elevi. eleves.

o suta douazeci ~i trei de persoane a~teapta - > Cent vingt-troispersonnes attendent l'avion
avionul de Roma. a destination de Rome.
Bunicul meu are aproape 0 suta de ani. - Mon grand-pere a presque >ccntans.

La varsta de ~aptezeci ~i doi de ani vecinul - A l'age de > sOIxante-douzeans notre voisin
nostru s-a casatorit pentru a treia oara. s'est marie pour la troisieme fois.

Suntem deja cincizeci ~i einei gata - Nous sommes deja >cinguante-cinqprets


de lucru. atravailler.
La treizeci ~i doi de ani nu ~tii - A I' age de > trenIe-deux ans tu ne sais pas
sa-ti ca~tigi existenta? gagner ta vie?

90 + 8 = 98 - > Quatre-vingt-dix et huit font quatre-vingt-


dix-huit.
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi ell voce tare
unnatoarele substantive ~i retineti traducerea lor in limba romana:

I'ananas (m.) > [tanana] llananas] - ananasul

la banane > [la baoanl - banana

Ie lion >[101101 -leul

la girafe > [lajiRaf] - girafa

I'elephant (m.) > [lEIEfiiJ - elefantul

I'ivoire(m.) > [liv"a:RJ - filde~ul

Ie bijou (les bijoux) > [IObijuJ - bijuteria

la reserve > [Ia RbeRv - rezervatia


(d'animaux) dan11l1o] (de animale)

Ie desert > l10 dEzeR] - de~ertul, pustiul

les tropiques (m. pI.) > [Ie tRopik] - tropicele, zonele tropicale

I'indigene (m. ~i f.) > [Iedijen] - indigenu!, ba~tina~ul,


localnicul

la famine > [lafamin] - foametea

leNoir > 110 nUa:R] - negro!, persoana


apartinand rasei negre

I'existence (f.) > [IEgzist5s] - existenta, viata

Cititi inca 0 data, in alta ordine, noile substantive:

Ie desert > llOdEzeR] - de~ertul, pushu!

leNoir > [10 nlJa:RJ - negrul, persoana


apartinand rasei negre

la famine > [la faminJ - foametea

Ie bijou (les bijoux) > PO biju] - bijuteria

les tropiques (m. pI.) > lIe tRorik] - tropicele, zone1e tropicale

l'ananas (m.) > [Ianana] [lananas] - ananasul

I'existence (f.) > [lEgListasJ - existenia, viata

l'elephant (m.) > llEIEfaJ - elefantul

I'indigene (m. ~i f.) > [Iedijen] - indigenul, ba~tina~ul,


localnicul

la banane > [Ia banan] - banana

la reserve > llJ RFzeRv - rezervalia


(d'animaux) danill10J (de animale)

Ie lion >[IOlioJ -Ieul

l'ivoire (m.) > r livLla:RJ - filde~ul

la girafe > [1<lJ iRat ] - girafa


Cititi propozitiile urmiHoare In care vor aparea substantivele noi ~i retineti traducerea lor in limba
romana:

Je prendrais volontiers un jus d'ananas. - A~ servi cu placere un sue de ananas.

Presque tous les enfants aiment les fruits, - Aproape tuturor copiilor Ie plac fructele,
surtout les bananes. mai ales bananele.

Dernierement mon fils a vu un film qui montrait - De curand fiul meu a vazut un film
la vie des lions en liberte. care prezenta viata unor lei in libertate.

Le nombre de girafes et d'elephants diminue - Numiirul girafelor ~i alleilor seade mereu,


toujours, et c'est I'homme qui menace omul fiind eel care Ie pune in perieol
leur existence. existenta.

La famine menace eette partie de I' Afrique. - Foametea ameninta aceasta parte a Afrieii.

On a cree des reserves pour proteger les animaux - Pentru a proteja animalele salbatice
sauvages. au fast create rezervatii.

lei les Noirs vendent des bijoux en ivaire, - Aiei negrii vand bijuterii din filde~,
venant d' Afrique. aduse din Africa.

Les indigenes sont habitues au climat tropical - Ba~tina~ii sunt obi~nuiti cu clima tropicalii
et aux deux saisons de l'annee: la saison seche ~i cu cele doua anotimpuri: anotimpul secetos
et la saison des pluies. ~i anotimpul ploios.

Je n'oublierai jamais la vue de ee desert - Nu voi uita nieiodata imaginea acestui de~ert
africain. african.

Dans Ie passe on exploitait souvent les Africains. - in trecut africanii erau adesea exploatati.

Apres dix ans passes dans les tropiques, ils ne se - Dupa zece ani petrecu~ la tropiee, ei nu se mai
sentent plus depayses. simt dezradaeinati (departe de tara).

Le climat de ce pays est toujours humide. - Clima aeestei ~ri este intotdeauna urneda.

Retineti urmatoarele expresii, pe care Ie-ali intalnit in propozitiile anterioare:

menaeer (I' existence) > lmOn".-:EJ - a ameninta, a pune in pericol


(existenta)

la saison seche > Iia ~e7ii se~J - anotimpul secetos (uscat)

la saison des pluies > lla ~CLO dE plUiJ - anotimpul plaios

oubher (quelqu'un, > luhiliE] - a uita (pe eineva, ceva)


quelque chose)

exploiter (quelqu'un, - a exploata (pe eineva, eeva)


quelque chose)

se sentir depayse, -e > [sO ~:1tiR dEpE1LEJ - a se simti dezradaeinat, -a


(departe de tara)
Retineti urmatoarele adjective noi:

sec > [sek.l - uscat, sterp, arid, secetos

seche > fse~] - uscata, stearpa, arieta, secetoasa

humide >fUmidj - umed,-a

sauvage > [sovajJ - salbatic, -a


tropical, -e > [tRoplkal] - tropical, -a
africain >laffiike] - african

africaine > [aJRlkcnj - africana

~i substantivele:

1'Afrique (f.) >llaiRik] - Africa

l'Africain (m.) - africanul

l'Africaine (f.) > [laffiiken] - africanca

Cititi propozitiile urrniHoare in care apar cuvinte1e noi ~i traduceti-1e in limba romana:

Nous avons visite une reserve oules girafes, > Am \ i/,)1 at () reLeT\ ,I\IC in can: girafele.
les elephants et les lions vivent en pleine liberte. clefantii ~j Jell tralCSl III ckphnn libertalc,

Quels animaux sauvages avez-vous vus dans > Ce animale salhaticc ~l\j va/ut
la reserve? in n.:.r.cn a/ie','

On n'a pas pu supporter Ie c1imat sec du desert > "\;11 a111 put lit Slipurta clllna usc,lin (sccctO<!S<l)
africain. elm descl1ul alillan.

Dans les tropiques il n 'y a que deux saisons: > La tropice nu exi~ta decdt doua anotimpuri:
1a saison seche et 1a saison des pluies. anotll1lpul ,ecdos ,I ~.l1lotirnpul plolOs,

Dans Ie desert un grand danger vous menace, > in ck~ert va p:ill<.le~te un man: pc:ricoL
Monsieur! d(\mlluic~

11 faut proteger les elephants contre les trafiquants > Elerant!1 trcbuie protcptl llJ1polri\'a
d'ivoire. ~";lfilanlilor de tllde~.

La nature tropicale est aussi menacee par l'homme > PciS'lJul tropIcal e~tc JJ1lenlll!at ~i de catre
qui l'exploite sans Iimites. om. carc il cxploatcaza fara masura.

Aimez-vous les bijoux faits par les indigenes, > Doamna. \'~i plac b'illreri j Ie facute de
Madame? h~\-, tina se ','

Dans les pays africains il ne se seotait jamais > In tarde afi"icClnc l'i llll se sillltca niciodara
depayse. departc dc; jara (dc/radacinal).
L'existence des Noirs, dans les regions seches de > tn reglUllile secctoasc <lIe Africii, viata negriJor
I'Afrique, est menacee par la famine. cslC ameninpta (pUS;l in pericol) de foametc.

Aujourd'hui il fait humide. > AstaZl cslc umed.

Nous avons oublie d'acheter des bananes. > Am uitat sa Cllll1param banane.

Je trouve que Ie goiit de I'ananas est delicieux. > Cn:<.1 ca gustul de ,manas esle delicios.

Est-ce qu'il s'occupe depuis longtemps de la > Sc ocupa de l11ulta vrcmc de cullura
culture africaine? afnc<lna?

Dans notre universite il y a plusieurs Africains. > In Ul1lvcrsltalca noastra sunt mai multi africani.

Completati propoziliile in limba franeeza eu substantive Ie, adjectivele sau fonnele verbale
corespunzatoare:

in aceasta rezervatie africana - Dans ce1te >rcscrvc >africaine


am Iacut multe fotografii eu animale nous avons pris beaucoup de photos
siHbatice. d'animaux >saU\'agcs.

Ne plac foarte mult fruetele exotiee, mai ales - Nous aimons bien les fruits exotiques, surtout
bananele ~i ananasuL les >bamll1es et >Lmanas.

Animalele sunt amenintate de foamete. - Les animaux sont >menaccs par >13 famine.

Logodnicul meu mi-a adus din calatoria - Man fiance m'a apporte de son voyage
de la tropice un mic elefant de filde~. aux >tropiques un petit >elcphant en >ivoire.

Prefer chma useata (secetoasa) climei umede. - Je pretere le dimat >scc au climat > 11 U In ide.

Am uitat deja totul. - J'ai deja tout >oublic.

Sunteti eu totii responsabili de viata - Vous etes tous responsables de leur >existence.
(existenta) lor.

De ce ii exploatati pe africani? - Pourquoi exploitez-vous >Jcs Africains?

Ati vazut lei in rezervatia africana? - Avez-vous vu >dcs lions dans> la reserve
> aflxaine?

~tiai cli girafa este cel mai inalt dintre - Tu sais que> la girnfe est Ie plus haut
animale? des animaux?

Nu am avut ocazia sa vorbim cu - Nous n'avons pas eu I'occasion de parler avec


ba~tina~ii. > Jcs indigenes.

Traditiile negrilor sunt faseinante. - Les traditions des> ]\airs sont fascinantes.

Aceasta bijuterie este foarte pre~ioasa. - Ce > hljou est h-es precieux.
Vom continua ~i in aceasta lectie sa ne ocupam de folosirea infinitivului. Multe dintre cazurile in
care apare infinitivul le-ati intalnit in exemplele din lectiile precedente.

Pentru a sistematiza cuno~tinlele despre folosirea infinitivului, va vom prezenta in recapitularea


acestei leqii toate cazurile in care el este folosit.

Cititi eu atentie propozitii1e unnatoare, mai ales cuvintele serise eu earactere ingro~ate, ~i retineti
traducerea lor in limba romana:

II ouvre la porte pour sortir. - 1 deschide u~a ca sa iasa.

Elle se leve avant de parler. - Ea se ridica in picioare inainte de a vorbi.

Tu ecoutes ce cours sans Ie comprendre. - Aseulti (Audiezi) acest curs rara sa-I intelegi.

Vous eles trop jeunes pour faire du stop. - Sunteti prea mici ca sa faceti autostopul.

lis sont assez riches pour acheter cette maison. - i sunt destul de (suficient de) bogati
ca sa cumpere aceasta casa.

Elle a peur d'etre seule dans l'appartement. - Ea se teme sa stea singura in apartament.

Les enfants regardent la tele au lieu de faire - Copiii se uita la televizor in IDe sa-~i faea
leurs devoirs. temele.

Ce poeme est facile aapprendre par creur. - Acest poem este u~or de invatat pe dinafam.

Est-ce que tu es pret a partir avec nous? - E~ti gata sa pleci ell noi?

Din propoziliile de mai sus rezultii cli infinitivul este adesea precedat de prepoziliile:

pour

avant de

sans

El apare, de asemenea. in construc/iile adjectivale:

assez grond Oeune, riche) pour ...

trop petit (pauvre. faible) pour...

facile (difficile) Q...

preta ...

sou in urmiitoarele constructii:

avoir peur de ...

au lieu de ...
Traduceti in limba romana propozitiile urrnatoare in care veti intalni cateva din situatiile pe care vi
Ie-am prezentat deja:

l' ecris ton numcro de telephone dans > iml notez in agend~ numallli tau de telefon
mon agenda pour ne pas I' oubher. eil sa nll-l uit,

Tune pourras pas partir sans me donner > 0Ju vel putea plcea film sa-mi dai
ton adresse. adresa tao

II doit finir Ie travail avant d'en > El trehuie sa temine treaba inaintc
commencer un autre. de a se apueil de alta.

L'enfant est trop fatigue pour aller > Copilul este prea ohosit ca sa mcarga
apied. pCJos.

Ce devoir est difficile a faire. > Estc greu de rezolvat aeeasta lema.

Auriez-vous peur de voyager en avion? > V-ar fl fnea s<J ealatonti ell avionul')

Promenons-nous un peu au lieu de rester > IIai s<J ne phmbam putin, in loe sa sHim
toujours a la maison! mcreu acasa~

Elle n'est jamais prete a partir. > Ea ilL! este n ieiodatil gata de pleeare.

Achetons les tickets avant de prendre > 1Ia1 sa ellmp~-lr,im bl1ete inainte de a lua
Ie bus! autobuzul!

Man pere etait assez riche pour avoir > Tata enl destul de bogat ea S<J ,llb,j
trois voitures. trei ma~mi.

Va reamintim ca, pe Iflnga infinitivul prezent ("l'infinitif present"), in limba franceza exista ~i
infinitivul treeut ("l'infinitifpasse"). lnfinitivul trecut apare adesea inso!it de prepozitia "apres" ~i
exprima 0 acFune anterioara celei exprimate de verbul propozitiei principale:

Apres avoir ccrit la lettre, je suis aBe - Dupa ce am scris scrisoarea, m-am dus
ala poste. la po~ta.

lata alte cateva exemple de folosire a infinitivului treeut ("I'infinitif passe"), in eare acesta este
preeedat de prepozitia "de". Retineti traducerea lor in limba roman1i:

Elle est tres contente d'etre venue. - Ea este foarte multumita eli a venit.

Nous chons heureux d'avoir trouve des amis. - Eram fericili ea am gasit ni~te prieteni.

Elles etaient desolees d'avoir perdu tout leur - Ele erau foarte suparate eli ~i-au pierdut toti
argent. banii.

Folosim infinitivul trecut atund cfmd propozi/ia principalii ~i cea subordonatii au acela~i subiect.
Traduceti propozitiile urmatoare in limba romana folosind infinitivul trecut:

Apres avoir fini notre visite, nous sommes > [)upa cc am terminat vizita, nc-am intors
rentres a I'hotel. la holeL

Its sont partis sans avoir prevenu personne. > Ei ,HI plceat Clm sa anull1C (previna) pc nimelll.

Nous sommes tres contentes d'avoir vu cette > Suntcm foarte IllUltullllte ca am vazut aceasta
reserve d'animaux. rCLervatie de anima Ie.

Je suis desolee d'avoir tout oublie. > Sunt fO~lrtc supar"ta Cil am ulta1 totuL

Completati urmatoarele propozitii cu forma corespunzatoare de infinitiv (prezent sau trecut):

Prielenul meu a pleeat la tropiee pentru a-i - Mon ami est parti dans les tropiques
ingriji pe ba~tina~i. >pour soigm:r les indigenes.

Maria i~i invita toti prietenii tara sa uite - Marie invite tous ses amis >sans oubber
de nimeni. personne.

Ele sunt foarte multumite ca au vazut de~ertul - Elles sont tres contentes >d 'avoir vu Ie desert
african. africain.

Te voi ajuta inainte sa ies din easa. - Je t'aiderai >avant de sonir de la maison.

Aee~ti africani sunt foarte multumili ea au studiat - CesAfricains sont tres contents >d'avoir
in Romania. Ctudic en Roumanie.

Aeeasta bijuterie este prea valoroasa pentru - Ce bijou est trop preeieux >pour eire porte.
a fi purtata.

Ai putea sa-ti repari singur ma~ina in loe s-o repari - Tu pourrais reparer ta voiture toi-meme
la service. au lieu de la >faire repare!" au garage.

jmi era intotdeauna friea sa calatorese eu avionuL - J'avais toujours peur >de voyager en avion.

Dupa ee am ajuns la Paris, Ie-am telefonat - >Apres Ctre arrIves a Paris, nous avons
parintilor no~tri. telephone a nos parents.

Nu este intotdeauna u~or sa spui adevarul. - La verite n'est pas taujours facile> it din:.
(Adevarul nu este intotdeauna u~or de spus.)

Baiatul tau este deja destul de mare - Ton fils est deja >assez grand >pour conJuire
ea sa conduea ma~ina. 1a voiture.

Sunt gata sa te ascult. - Je suis prete> it t 'ceo utel:

Ne pare foarte rau eli am venit eu intarziere. - Nous sommes desolees >d"etre venues
en retard.

lata ~i ultimul exercitiu din aeeasta prima parte a lee~ei 24. E1 contine intregul vocabular din aeeasta
leetie ~i strueturile gramatieale noi. Traduceti in limba franeeza propozitiile care urmeaza:

Ma aflam in Africa in timpul anotimpului secetos. > J"cl<li~ en Afrique pendant la saison scchc.

Un mare perieol n ameninta. > Ln grand danger Ie menace.


(it pa~teun perico!. )
N-ai uitat nirnic? > Tu !l"as ricn (lubljc')
Cred ea e prea umeda elima tropicala. > .Ie Irouvc que Ie dimat tropical est
trop humid.:.

Pierre este destul de independent pentm a hotao > Pl.:rre est ,lSSC7 indcpendant pour decider
ce face eu viata lui. de son existence.

Am admirat natura salbatiea > J\"ous mions uumirc la nalure sauvage


de la 1ropice. des tropiques.

Cea mai mare problema a b~tina~ilor din aceasta > La famine eq k plus grand problcme
parte a Africii este foametea. des indigenes de cetk partIe de I'Afrique.

Ace~ti anana~i ~i aeeste banane vin din > Ces ;)nanas ct ces bananes viennent
tarile africane. des pays afric3\1ls.

in loe sa fie protejate animalele, > Au liell de pro!cger les nnimaux,


ele sunt exploatate. on les C-XpIOllc.

Pentru elefantii, girafele ~i leii din > Dans cctle reserve d'animaux on a cree
aceasta rezervatie au fast create cele mai Ics lllCllleures conditIOns d'existence pour
bune conditii. Ics 0l0phants. les girafcs cl les lions.

imi plac mult bijuteriile din filde~, > Les bijoux en iVOlrc me plaisent beaucoup,
dar nu Ie poti gasi eu u~urinta. mais ils ne SOllt pas facdes a lOuver.

Ai locui In de~ert? > Hahitcrals-tu dans le dcseI1'.J


Nu, mi-ar fi frica sa traiesc departe de ceilalti. 1': on, J 'aural~ pClIr de vivre loin des ,wires.

Nu poti trai rara sa mananci. > On ne peu! pas vivre SilllS manger.

Africanii care au venit sa studieze in universitatea > Lc~ Africains qui sont venus pour dudler dans
noastra se simt dezradacinati (departe de tara). notre universitc. se ~entcnl dcpayscs.

In jncheiere va propunem un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare urmatoarele grupuri de


cuvinte in care se repeta acela~i sunet:

1;-1 J l' elephant, l'existence


I,"\] Ie !ian, la saisan

Il;] I'indigene, africain

[tl J o.ub!ier, Ie bijo.u

ILjJ humide, humain


I LJ~\I Ie Nair, explaiter, I'ivaire

rf] I'elephant, la girafe, la famine, africain

1\] I'h::oire, la reserye. sauyage

1/] Ie desert, la res.erve, \'existence, depays.e

IJJ la girafe, Ie bijou, l'indigene, sauvage

! sJ rnenal<,er, I' exis.te~e

Is1 - seme, mercl1er

I k1 se.l<, les tropiques, tropi.cal, afri.cain


LECTIA
, 24 - PARTEA A nOVA

Ca de obicei, aceasta. parte a leetiei noastre reprezinta un rezumat al cuno~tintelor dobandite pana
aeum (vocabularul ~i regulile gramaticale prezentate in acest caiet).

Cititi eu voce tare textele de mai jos respectand intonatia ~i incercati sa Ie traduceti in limba roman a:

/' ./.......... ./ ./
Depuis rna jeunesse I je faisais du tourisme. II Je ne sais plus combicn de fois I j'ai pass~ la
/" ........... /" /" ........... /" /" ...........
fronti~re de man pays. II J'ai visite presque loute l'Europe I et atL'isi quelques pays exotiques. II
./' ./........... /' ./ .........
Man dernier voyage I c'etait une excursion en Espagne I avec rna femme I et mes deux enfants. I I
./'........... /" ./ ...........
NOlls )'avons faite en voiture. I I Ala frontiere I nous sommes passes a la donane. II
./' ./ /" ...........
Ala demande du douanier I nous avons pr~ent~ nos passeports I cl nos visas. II
./' ./'........... ./'
Le douanier nous a fait ouvrir nos valises. II 11 a aussi demand&! I si nous avions quelque
/"........... /'" /" ./ /"
chose ad~larer. I I Nons n'avions que des vetements, I des objets personnels I et quelques
/' ./'........... /" ./' /"
cadeaox I pour nos amis espagnols. II AloTS I nous n'ttions pas obliges I de payer des droits
........... ./ ........... ./' /" .........
de douane, I et on DOUS a laisst passer. I I II a encore faBu changer des devises. I I Apres avoir
./'./' /" ..........
passt la (rontiere I nous nous sommes trouves I en Espagne. I I
./' .........
Ie douanier -Votre passeport. I s'il vous plait. II
./' .........
Ie voyageur -Levoila. II

./' /" /"


ledouanier -Avez-vQus quelque chose A d~clarer? II
......... /" ...........
Ie voyageur -Rien. 1I VallS pauvez fouiller rna valise. I I
./' ./'.......... /" ..........
ledouanier -Alors, 1 ouvrez-la, I s'il vous plait. I I

./' / " ././' /"


Qu'est~ que c'est? II Des montres suisses! I I De I'alcool! 11
/' ...........
Ie voyageur -Je peux payer des droits de douane... II
./' ./' ...........
ledouanier -Je suis obligt de vans arreter, I Monsieur. II
/" ""'" /"
-Bonjour, I Cathtrlne. 11 Je suis tres contente de te voir. II Tu as ttt en Afrique du Sud,
""'" /" /"

/" /"
n'est--ce pas? II
/"
-Oui,
""'" J I
I trois mois.
/" ./ /"
-Qu'est--ce que tu as fait I Ill-bas? II
./ ./ ./ ...........
-J'ai travaillt comme infirmiere I dans un hOpital pour enfants. I I
./ ./ ..........
-Quelles sont lcs conditions de vie des indigenes? II
./ ./.......... ././
-Dans la region, I ou j'etBis, I bien difficlles. I I L'existence des Noirs est menaree par fa
..........
famine. II

./ /" ..........
Et ce soot les eofants I qui en souffrent Ie plus. I I
./ /"./
- Tu as eu l'occ.asion de visiter un peu Ie pays? II
........... ./ .......... ./ ..........
-Oui, I et c'ttait merveilleux. II J'ai visite une grande rtserve d'animaux sauvages. II J'ai vu

././ /"./ .......... /" /"


de pres des lions et des girafes I qui vivcnt en liberte. II J'ai passe une journee dans Ie d~ert

./ ./ /" ..........
africain I ct j'ai eu ,'occasion I de parler avec les Africains I de leurs problemcs. II
./ /" ./
-Et Ie climal tropical, I tu Ie supportais bien? II
./.......... ./ .........
-J'ai du m'habituer ala chaleur I parce que c'etait la saison seche. II
./ ./
- Tu ne te senlais pas dtpaysl!e? II
..........
-Non, I pas ""'trop.
" II
./ ./././
Regardc, I j'ai un petit souvenir d'Afrique pour toil I I
./ ./ /" ..........
-Oh! II Un joli petit elephant en ivoire! II Merei! II

Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii:

Nu ai dreptul sa-mi ingrade~ti libertatea. > -I un 'as pas Ie drOit de limiter ma \ibcrte,

Marea noastra pasiune este turismul. > Le tOllrisme c'cst notre grand pa~sion,
Fiecare cetatean este obligat sa prezinte > Chagm: cltoyen cst oblige de montrer sa carte
cartea de identitate 1a cererea politistului. d'iJentitc il Iil demande du policier.

Este pentru prima oara dnd trecem granita > C'est pour 1<1 prcllllc're fois que nous passons
elvetiana. la fronticre ~lJisse.

Sunteti arestat pentru frauda, domnule! > Vous etes arreIC pOllr fraude, Monsieur'

Ace~ti traficanti sunt de nationalitate rus~i. > Ces trafiquants son! d..: n3tionahtc russe.

M-am dus la tutungerie sa eumpar un > Je suis alle au bureau de tabae pour acheter
paehet de tigari. un paquet de cigarettes.

Este treaba mea! (Asta rna prive~te numai pe mine!) > C'est man affaire personnelJe!

Vame~ul iti va controla tara indoiala bagajul. > Le douanier fouillcra sans doute ton bagage.

Toate aceste obiecte sunt tacute din filde~. > Tous ces objets sont J'ivoire.

Trebuie sa platim taxe vamale pentru > Est-ce qu'il faut payer des droits de douane
aceste bijuterii? pour ces bijoux'l

EI ne-a spus (ne-a dat informatii despre) cata > II nous a fourlll des infonnations sur
valuta putem schimba aiei. la quantite de d.:vises qu'on pellt changer iei.

Am hotarat (Am decis) sa plecam 1a tropice. > I\:ous avons decide de partir pour lcs tropiques.

Ace~ti belgieni se temeau ea se vor simti > Ccs Belges avalent peur de se sentir depayses
dezradacinati (departe de tara) la noi. ehez nous.

Foametea este 0 problema pentru multe tan > La famine est un probleme pour beaucoup
afrieane. de pays africains.

Africanii ne-au propus sa vizitam rezervatia > Les Africains nous ont propose de visiter
de animale salba1ice. la reserve d'annnaux ~auvages.

Acest trafieant a trecut in mod fraudulos (frontiera) > Ce trafiquant a passe en [mude
o mare cantitate de droguri. unc grande quantile de drogue.

Trebuie sa j\ (0) ajutam sa-~i 5chimbe viata. > 11 faul raider il. changer son existence.

Ti s-a useat deja haina? > Est-ce que Ion vClement est deja sec?
Nu, este inca uda. Non, jl cst loujours humide.

Este foarte u~or de tacu!. > C'est Ire.<; facIle a f'lire.


iI (0) aud stabilind data la eare se vor intiHni. >.le l'entends ctabJir la date de leur
rendez-vous.

tn aeeastii lara negrii erau cei mai exploatati. > Ce sonl les Noir~ qui etaient Ie plus exploites
dans ce pays.

Nu pot trai tara sa 0 vad. > Je ne peux pas vivre sans la voir.

Suntem prea obositi ea sa te ajutiim. > ~ous sommes tfOP fatigues pour Caider.

Crezi ea ne ameninta ceva > Est-cc que tu crois que quelque chose
(ne pa~te vreun perieol)? !lOUS menace?
Completati propozitiile din acest llltim exercitiu ell cuvintele care lipsesc:

Doua kilograme de banane, va rog! - Deux kilos de> banancs, s'il vous plait!

Traficantii de filde~ pun in pericol (ameninta) - >Les trafiquants>d'ivoiremenacent


viata elefantilor. > r existence >des elephants.

Clima uscata e greu de suportat pentru noi. - Le climat >sec est pour nous difficile
>a supportt:r.

in multe tari tropicale b~tina~ii - Dans beaucoup de pays >tropicaux


sufera de foame. >Ies mdigenes souffrent de >la famine.

Nu rna puteti convinge sa locuiesc in acest - VOllS ne pouvez pas me faire > habi ter dans
de~ert. ce >d':SCI1.

Nu suntem destul de bogati ca sa cumparam - NOlls ne sommes pas assez riches


mereu ananas. >pour toujollrs achctt:r>des ananas.

Nu ai uitat-o inca? - Tu ne l'as pas encore >ollhlicc,,?

Lasa-l sa se uite de departe la acest leu. - Laisse-Ie >regardcr de loin ce >lion.

Va invitam sa vi petreceti vacanta - NOlls VOllS invitons >a passer vos vacances
1a tropice. dans les >tropiqllcs.

Existenta animalelor salbatice este amenintata - > L.existence des animaux > sa uvages
(pusa in pericol) de c~itre om. (Omul pune in est >menaceepar l'homme.
pericol existenta animalelor salbatice).

Sunteti cwnva de nationalitate britanica, - Seriez~vous de >natlOnalitc >brit<Hmiquc,


dornnule? Monsieur?

inainte de a pleca in Spania, a~ avea nevoie - >Avant de pm1irpour>I'lspagne


de cateva infonnatii. j 'aurais besoin de quelques> renseignements.

Acum in Africa este anotimpul - Maintenant en Afrique c' est> la saisoll


ploios. des pluies.

Fara indoiala, directorul te exploata (erai - >Sans doutc tu etais >exploite par
exploatat de catre director). ton directeur.

Vedem ni~te ru~i care arata cartile - Nous voyons des Russes >montrerJeurs
de identitate la cererea politistului. >cartes d'ldentitc >a la dcmande du policier.

A trebuit sa plate~ti taxe vamale pentru aceste - Tu as dli payer >dcs droits de douane pour
bijuterii din filde~? ces >blJouxen >ivoin.1

Cand a fost gasit dupa 0 saptamana petrecuta - Quand on l' a trouve apres une semaine passee
in de~ertul african, (el) era la capatul puterilor. dans >lc dcscrt>africain, il etait >a la limite
de ses forces.

Africanii erau foarte multumiti ca vfmdusera - > Les Africains etaient tees contents> d'avoir
strainilor toate obiectele din filde~. \'endLJ tous > lcs obJctsen ivoire aux etrangers.
RECAPITULAREA LECTIEI 24

24.1. in cursul acestei lectii ati intaInit expresiile:

menacer (I' existence) - a ameninta, a pune in perieol (existenta, viata)

la saison seche - anotimpul secetos (uscat)

la saison des pluies - anonmpul ploios

oublier (quelqu'un, quelque chose) - a uita (pe cineva, ceva)

exploiter (quelqu'un, quelque chose) - a exploata (pe cineva, ceva)

se sentir depayse(e) - a se simti dezradacinat, -a (departe de tara)

24.2. Retineti ea adjectivul "tropical" (la feminin - "tropicale") l~i schimba fonna la masculin
plural- "tropicaux" (1a feminin plural- "tropicales").

24.3. in aceasta lectie am continuat sa ne ocupam de infinitivul prezent (Ul'infinitif present") care
se folose~te pentru a exprima 0 acFune simultana cu cea exprimata de verbul principalei. De
asemenea, v-am prezentat modul in care este folosit infinitivul dupa anumite prepozitii,
adjective sau in unele constructii. in toate aceste situatii actiunea exprimata de infinit.iv, cat
~i cea exprimata de verbul principalei sunt realizate de catre acela~i subiect, adica subordonata
~i principala au acela~i subiect.

Ie vais a la poste pour envoyer - Ma due la po~ta ca sa trimit (expediez)


1a Iettre. scrisoarea.

Din acest exemplu reiese ca subiectul eare face actiunea In propozitia principala C1e vais")
este acela~j cu subiectul care face actiunea exprimata prin infinitiv ("envoyer").

a) putem folosi infinitivul dupa urmatoarele prepozitii sau locutiuni prepozitionale:

pour, avant de, sans:

On mange pour vivre, on ne vit pas - Mancam ca sa tr1iim, nu triiim


pour manger. ca sa mancam.

II faut penser avant de repondre. - Trebuie sa gande~ti inainte sa raspunzi.

Mon mari ne peut pas rester une heure - Sotu1 meu nu poate sta 0 ora
sansfumer. lara sa fumeze.

b) insotit de un adjectiv, infinitivul poate aparea In constructii de tipul:

trop + adjectiv + pour + infinitiv

assez + adjectiv + pour + infinitiv

Paul est trop malade pour aller - Paul este prea bolnav ca sa se dueii
au bureau. la birou.

lis sont assez forts pour supporter - Ei sunt destul de putemici ca sa suporte
ce elimat. aceasta clima.
e) in construetiile:

avoir peur de + infinitiv

au lieu de + infinitiv

J'ai peor de me sentiI' depayse. - Ma tern ea rna voi simti dezradacinat (departe
de tara).

Tu devrais faire quelque chose - Ar trebui sa fad ceva in loe sa te plangi.


au lieu de te plaindre.

d) in expresiile:

facile (difficile) a + infinitiv


pret(e) a + infinitiv
Ce n'est pas facile a faiTe. - Nu este u~or de tacut.

Nous serons toujours prets a vous aider. - Vom fi intotdeauna gata sa vii. ajutam.

24.4. V-am reamintit cum se folose~te infinitivul trecut ("l'infinitifpasse") dupa prepozitia "apres":

Apres avoir fini mon travail je vais - Dupa ce imi termin treaba.
a la promenade. rna due la plirnbare.

24.5. Infinitivul treeut se folose~te pentru a exprima 0 aqiune anterioara eelei exprimate de forma
personal a a verbului (din principala). De exemplu:

Je suis content d'etre arrive. - Sunt multumit cil. am ajuns.

11 a ete desole d'avoir oublie son nom. - A fast foarte suparat eli i-a uitat numele.

Ca ~i in cazul infinitivului prezent, infinitivul trecut ~i verbulla modul personal au acela~i


subiect:

Nous sommes heureux d'avoir appris - Suntem fericiti ea am inva{8t


le fran9ais. franeeza. /(Noi) suntem fericiti ea (noi)
am invatat franeeza.
TEMA PENTRU ACASA 24

A Traduceti in Iimba romfma propozitiile urmatoare:

I. Je suis desolee d'avoir oublie ton adresse.

2. La famine est un probleme pour beaucoup de pays africains.

3. II veut visiter Ia reserve pour y prendre des photos des animaux sauvages.

4. Donne-moi ce petit elephant en ivoire, s'il te plaIt!

5. Je me sentais depayse dans ce pays africain.

B. Traduceti in limba franceza propozitiile urmatoare:

I. Nu voi pleca inainte sa-I vad,

2. Nu-mi plac bijuteriile din filde~.

3. A~ hea (Iua) un sue de ananas sau de banane.

4. Africanii erau Intotdeauna gata sa ajute, mai ales In de~ert.

5. Sunt prea batran ca sa ciiIatoresc In Africa.

C. Transformati propozitiile urmatoare folosind infinitivul prezent sau trecut:

a) precedate de prepozitiile "pour", "a", "avant de":

I. Je pars paree que je veux trouver un travail.

2. II visite Ia reserve d'animaux, ensuite i1 reviem en Roumanie.

3. Elle ne peut pas vivre si eUe ne Ie voit pas.

b) precedate de expresille: "assez.. "pour", "trop ...pour", "au lieu de":

1. II est petit, alors i1 ne peut pas travailler.

2. Tu passes toute 1a joumee ala maison; tu devrais a11er voir des amis.

3. Tu es riche, alers tu peux faire une excursion dans Ies tropiques.


VOCABULARUL LECTIILOR 23 SI24
, ~

l' Africain (m.) > lbiRikti] - africanul


l'Africaine (f.) > [laiRikcn] - africanca
africain > [afRikfJ -african
africaine > [atRikcn] - africana
l'Afrique(f.) > llaiRik] - Africa
a la demande (de... ) > ra la dOmad dO] - la cererea ... (cuiva)
I'ananas(m.) > [lan<JnaHlananas] - ananasul
(avoir quelque chose) > l a dEklaRE] - (a avea eeva) de dec1arat
adeclarer
la banane > [la banan] - banana
la Belgique > lla bdjikJ - Belgia
Ie (la) Beige > [helj] - belgian, belgianea
beige > Ihel.il - belgian, -a
Ie bijou (les bijoux) > [10biJu] - bijuteria
britannique > lbRitanik] - britanic, -a
Ie bureau de tabac > [10 bURn dO tahaJ - tutungeria; debitul de tutun
la carte d'identite > [la kaRt didiititE] - buletinul de identitate
Ie citoyen > [10 Sit "'lie] - eetateanul
combien de fois? > [kohie dO f"a] - de eate ori?
declarer > f dEkla[n~] - a declara
la demande > Iia dOmadJ - cererea
depayse, -e > I dFreizE] - dezriictacinat, -a (departe de tara)
Ie desert > [10 dE7ER.l - de~ertul, pustiul
les devises (f. pl.) > f lc dO\i7J - devizele; valuta forte;
moneda de schimb
la douane > [la d"an] - varna
Ie douanier > flO d"aniE] - vame~ul

Ie doute > [IOdllt] - indoiala


sans doute > [si! dut] - tara indoiala; desigur
Ie droit > [IOuR"a] - dreptul; ~tiinta dreptului;
taxa, impozitul
les droits de douane > [Ie dR"a dO JUan] - taxele vamale
I'elephant (m.) > [lElEtaJ - e1efantul
l'Espagne > [kspaii] - Spania
espagnol, -e > [e~r"iiolJ - spaniol, -a
etabh, -e > [Etahli] - stabilit, -3
etablir > f EtahliRl - a stabili (verb de grupa a II -a)
(etre) a la limite de ... > [etR a la limit dOl - (a fi) la capatul..., la limita...
etre de nationalite... > [dR dO nasionalitEj - a fi de nationalitate ...
etre oblige, -e de ... > [etR oblijE dO] - a fi obligat, -a... ; a fi fortat, -a sa...
I' existence (f.) > [l1:gzislasJ - existenta, viata
exploiter > fEkspl\1alE] - a exploata
faire du tourisme > [feRuUtuRism] - a face turism; a practica turismul
la famine > llafamin] - foametea
une fois > [Un f"u] - (0) data
la force >[la foRs] - [0rta, puterea
fouiller > [fuiEJ - a seotoei, a eauta; a controla
foumir >[fuRniR] - a fumiza, a da
la frontiere > [la fR(ltieR] - frontiera, granita, hotarul
la fraude >[lafRod] - frauda, in~elatoria

la girafe >[lapRat] - girafa


la Grande-Bretagne >[1'1 gRad bROtaii] - Marea Britanie
humide >[Umid) - umed,-a
l'identit6 (f.) > [lidalitF:] - identitatea
I' indigene (m. ~i f.) >[lcdIJen] - indigenul, ba~tina~ul, loealnieul
l'ivoire (m.) >[liv"a:R] - filde~ul

la liberte >[la libeRtE] - libertatea


Ie lion > [10 lio] -leul
la limite >[lalimit] - limita, marginea; granita, hotarul
a la limite de >[a la Illnit dOj - la eapatul, la limita...
limiter >[limitEJ - a limita, a margini
limite,-e >[IimitE] -limitat, -a
menacer >[mOr\asE] - a ameninta, a pune in perieol
la nationalite >[la nasiollahlE] - nationalitatea
leNoir >[IOn"a:R] - negrul, persoana apartinand
rasei negre
I'objet (m.) > [Iobje] - obiectul, luerul
oblige, -e > [oblljE] - obligat(a), fortat(a)
oublier >[uhlJiE] - a uita
Ie paquet >[IOpake] - pachetul
passer la [rontiere > [ pasE la fR otieR] - a treee frontiera, a treee granita
passer (quelque chose) >lpasE aRod] - a treee (ceva, peste granit~t)
en fraude in mod fraudulos (prin frauda)
personnel, -elle > [pcRsonclJ - personal, -3
la quantite >[Ia binlllE] - cantitatea
Ie renseignement >[10 Riisciimiij - informatia
la reserve (d'animaux) >[la Rl~zeR\' danimo] - rezervatia (de animale)
la Russie >[la RLJsi] - Rusia
russe >[RUs] - rus,-a
sans doute >[sadut] - rara indoiaBi; desigur
sauvage > [s()\'aJ] - salbatic, -a
sec >[sekJ - uscat, sterp, arid, secetos
seehe >[se~j - uscata, stearpa, arida, secetoasa
la Suisse >fla sUis] - Elvetia
suisse > [sUis] - elvetian, ~3

Ie tabac >[10 taha] - tutunul


Ie tourisme >[IOtuRismJ - turismul
Ie trafiquant >[10 tRafika] - traficantul, negustorul; afaceristul
tropical, -e >[IRopikal] - tropical, -a
les tropiques (m. pI.) > lie tRopik] - tropicele, zone Ie tropicale
LECTIA 25
~
PARTEA iNTAI

incepem lectia amintindu-va vocabularul prezentat in lectia 25 din cursul "Franceza pentru
incepatori".

A Completati propozitiile in limba franceza cu unniHoarele cuvinle:

1. I'infonnation 2. la nouvelle 3. la presse 4. I'indication

5. I'affaire 6. Ie cours 7. I'universite 8. Ie stage

9. l'atelier 10. la chance 11. Ie gout 12. Ie prix

13. Ie secret

Este treaba mea! - C'est mon >affairc personnelle!

Care este pretul acestei bijuterii din filde~? - Quel est >le prix de ce bijou en ivoire?

Am inceput sa citesc noua lectie din - J'ai commence a lire la nouvelle leyon
cursul noslrn. de notre >cours.

Am uitat adresa atelierului tau. - J'ai oublie l'adresse de ton >atelier.

Este 0 veste foarte buna! - C'est une tres bonne >nouvelle!

Sa stabilim (fixam) data plecarii tale pentru - Etablissons la dale de ton depart pOUf
stagiul de la universitatea din Roma! >le stage a >1'umversltc de Rome.

Ea nu are deloe gust. - Elle n'a pas du tout de >gout.

Avem nevoie de aceste infonnatii. - Nous avons besoin de ces >inforrnations.

Tu ai noroc! - Toi. tll as de >la chance!

Aceste indicatii vor fi rara indoiala - Ces >indications seront sans doute
(ell siguranta) necesare. necessaires.

Voi putea cumpara ziare la tutungerie? - Est-ce que je pourrai acheter >la presse
dans Ie bureau de tabac?

A~ vrea sa-i cunosc secretu!. - Je voudrais connaitre son>sccrct.

B. Completati propozitiile care urrneaza Cll 0 fonna corespunzatoare a verbelor: "demander",


"payer", "recevoir", "transmettre":

Am platit (achitat) deja totu!. - J'ai deja tout >payc.

Daca mi-ai transmite aceastii informatie, - Si tu me >transmcttais cette information,


a~ fi multumit. je serais content.
Da, astazi am primit presa. - Oui, >j'ai revu la presse aujourd'hui.

Ce voia el? - Qu'est-ce qu'il >demandait?

in fiecare zi primeam cate-o serisoare - Chaque jour nous >recevions une lettre
de la el. de lui.

Nu primese pe nimeni. - Je ne >re.;01s personne,

Yeti primi marfa dupa ce yeti plati. - Vous >recevrez la marchandise apres
avoir paye.

C.

Je lis la presse. Aujourd'hui cUe est


tres interessante.
-
Legati propozitiile de mai jos folosind pronumcle relativ "que":

..
> La presse que je lis aUJourd'hui cst
tres interessante.

Je re~ois une nouvelle. Elle est venue > La nouvelle que je rec;ois est venue ce malin.
ee matin.

J'ai paye ce prix. II n'etait pas eleve. > Le prix que j'ai paye n'etait pas cleve.

Nous avons transmis vos affaires. > Vos afTaires que nous avons transmises
Elles se trouvaient dans la valise. sc trouvaient dans la valise.

D. Completati propozitiile care urmeaza eu substantivul, fonna verbala sau expresia corespun-
zatoare:

Nu mai am nevoie de serviciile acestui - Je n'ai plus >besoin des services de eet
atelier. >ateJicr.

Piecam la un stagiu de trei luni. - Nous partons pour un stage de >trois mois,

El nu cunoa~te pe nimeni aici. - II ne connait >personnc iei.

Din fericire, vestea pc care am - La nouvelle que >j' ai recue est


primit-o este buna. heureusement bonne.

Nu te iube~te nimeni. - >Personne ne t'aime.

Nu voi plati pentro eli nu am bani. - Je ne >payerai pas parce queje n'ai pas
d'argent.

Nu scotoci prin lucrurile mele! - Ne fouille pas mes >affaircs personnelles!

Am avut nevoie de tine ea sa-i trimitem - NOllS >aVD!1S eu besoin de toi pour lui
acest pachet eu scrisori, >transl1letlre ce paquet de lettres.

2
Sa trecem acum la vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie.
Cititi eu voce tare substantiveIe nOl ~i reline~i tradueerea lor in limba
romana:

I'offre(f.) > [lotR] - oferta


I'experience (f.) > [lEkspEnas] - experienta
!emetier >[10 mEtiE] - meseria, profesiunea,
oeupatia
la profession > [Ia pRufEsio] - profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
l'informatique (f.) > (lefoRmatik] - informatica; ~tiin~a
informaticii
la retraite > lla ROtRct] - retragerea, replierea;
refugiul; pensia
la pension > [Ia pasio] - pensiunea; pensionul;
pensia
la situation > [Ia silUasio] - situatia; pozitia,
amplasarea; atitudinea
I'assuranee-vie (f.) > llasURas vi] - asigurarea de viata
I' annonee (f.) > [Ianos] - anuntul, in~tiintarea;
vestirea
Ie dipl6me > [10 diplom] - diploma
Ie boulot > [10bulo] - serviciul, munea, treaba
Ie paste > [10 pas!] - postul, serviciul; slujba,
funqia

Cititi inca 0 daHl, eu voce tare, substantivele de mai sus prezentate in alta
ordine:

la situation > [la sitUasio] - sjtua~ia; pozitia,


amplasarea; atitudinea
I'offre (f.) > [lofR] - oferta
I'assurance-vie (f.) > [lasURas vi] - asigurarea de viata
Ie poste >[lOpostj - postul, servieiul; slujba,
funqia
I' experience (f.) > [lEkspErias] - experienta
Ie boulot >1I0bulo] - servlciul, munea, treaba
Ie metier > [lOmEtiE] - meseria, profesiunea,
ocupatia
Ie diplome > [10 diplom] - diploma
la retraite > [Ia ROtRet] - rctragerea, replierea;
refugiul; pensia
la profession > [Ia pRofEsio] - profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
I'annonce (f.) > [hmos] - anuntul, jn~tiintarea;
vestirea
la pension > [la pasioJ - pensiunea; pensionul;
pensia
I'informatique (f.) > [IefoRmatik] - informatica; ~tiinta
informaticii
Substantivele noi sunt introduse in propozitiile de maijos. Cititi-le cu voce tare ~i retineti traducerea
lor in Iimba romana:

Je vous presente une offre d'emploi - Doamna, va prezint 0 ofertli de serviciu foarte
tres interessante, Madame. interesanta.

Dans notre entreprise on exige de - in intreprinderea noastra se cere ca


I'informaticien une certaine experience informaticianul sa aiba 0 anumita experient-ii
professionnelle. profesionala.

II a deja son dipl6me, c'est seulement - Are deja diploma, numai experienta
I'experience qui lui manque. ii Iipse~te.

Dans le metier de joumaliste Ie courage - Pentru meseria de ziarist iti trebuie curaj
ne peut pas manquer. (curajul nu poate Iipsi).

A cause du chomage dans la profession de - Situatia mea este grea datorita lipsei de
biologiste, rna situation est difficile. locuri de munca pentru biologi.

Depuis cornbien d'annees es-tu a la retraite? - De cati ani e~ti la pensie? (De cati ani ai ie~it
la pensie7)

Vous n'avez pas droit it une pension parce que - Nu aveti dreptul 1a pensie pentru ca nu ati
vous n'avez pas travaille assez longtemps. lucrat suficient de mult timp.

Je desire une meilleure situation materielle. - Imi doresc 0 situatie material! mai bun!.

Si tu as une assurance-vie, en cas de mort, - Daca ai (vei avea) 0 asigurare de viata, in C32
ta femme recevra beaucoup d'argent. de deces, sotia ta va primi multi bani.

Qu'est-ce que tu cherches dans ces petites - Ce cauti la mica publicitate?


annonces? Une offre d'emploi. o ofert~ de lucro.
Avez-vous un diplome, Monsieur? - Aveti 0 diploma, domnule?
Oui, je suis dipl6me en droit de Da, sunt lieentiat in drept al Universitatii
l'Universite de Ia~i. din la~i.

C'est ['informatique qu'it voudrait ttudier. - EI ar vrea sa studieze informatica.

Nous avons eu du mal a trouver un boulot. - Ne-a fost greu sa gasim un serviciu.

Nous devrions garder nos postes a tout prix. - Ar trebui sa ne pastram posturile cu orice prel.

Retineti urmatoarele verbe ~i expresii (verbale ~i nominate):

une offre d'emploi > [Un oiR dapl Ua] - 0 ofertii de serviciu. de lucru

manquer (quelque chose, > [makE] - a lipsi (ceva, cineva) cuiva


quelqu'un) a (quelqu'un)
desirer > [dEziRE] - a dori, a vrea
etre a la retraite >[ etR ala ROtRet] - a fi la pensie; a fi pensionar

etre diplome. -e en... >[ etR diplomE a] - a avea 0 diploma in, a fi licentiat in...

obtenir (Ie dipJome) >[optOniR] - a obtine (diploma)

Ie diplome de (biologiste) >[10 diplomdOj - diploma de (biolog)

les petites annonces >[ IE ptitzanos] - mica publicitate

garder (Ie poste) >[gaRdE] - a pastra (postul, serviciul);


a ramane (in seviciu)

a tout prix >[a lu pRi) - cu Ofice pret

Verbul obtenir se conjuga in acela~i mod ca verbul venir. La timpurile compuse verbul obtenir se
conjuga eu auxiliarul avoir.

in propozitiile anterioare ati intalnit adjeetivele:

materiel, -elle >[matERiel] - material, -a

professionnel, -eUe > [ pRofEsl on {'l J - profesional, -a


dipl6me, -e >[diplomE] - eu diploma; lieentiat, -3

~i substantiveIe care denumesc profesii:

Ie (la) joumaliste >[10 juRnalist] - ziaristul, ziarista

Ie (ta) biologiste >[10 bioloJist] - biologul, bioloaga

I'infonnaticien (m.) >[ lefoR.I11atisie] - informaticianul

l'informaticienne (f.) > LIef0 Rmatisien J - informaticiana

Pentru a reline vocabularul nou, tradueeti in limba romfmii urmatoarele propozitii:

C'est dans les petites annonces > Am gasit, in sfar~it, aceasta ofena la mica
que j'ai entin trouve eette offie. pubhcltate.

11 n'a aucune experience du metier > Nu are nici 0 experienlil in meseria de ziarisl.
de joumaliste.

II desirerait avoir ce paste, mais Ie diplome > EI ar vrca sii ocupe acest post, dar ii lipse$te
lui manque. diploma.

Quel metier apprends-tu? >Ce mescrie inveti?

Ma profession ne me plait pas du tout; > Profcsl<l mea nLl-mi place deloc; a~ vrea sa fiu
je voudrais etre informaticien. informatician.

Apres avoir travaille trente ans, j' ai enfin > Dupa ce am luerat (muncit) treizeci de ani,
a
droit la retraite. am in sf,ir~it dreptul sa ma pensionez.

Des que j'aurai eu rna pension, rna situation > De indaHI ce \ oi avea pcnsia mea, situalia mea
rnaterielle sera meil1eure. materialil ~c va imhullatilli.
5
Elle vient d'obtenir son diplome d'ingenieur. > Tocmai ;;i-a lua! diploma de inginer.

Nous sommes taus dipl6mes en droit. > Suntem Cll totii Iicenliali in drcpt.

II voulait avoir eet emploi a tout prix. > Dorea sa 'Ilba aceastii slujba cu orice pre!.

Et rnaintenant, au boulot! > Si acum, la treaba'

Avez-vous eu du mal a vous habituer a > V-a fost grcu sa va ohi~nui!i CLI
une nouvelle situation? o situatie noua')

Gardez votre argent, Monsieur! > Pastratl-vii hanii. domnule l

Desirez-vous quelque chose, Madame? > Dori\i ceva. doamna?

Notre situation professionnelle n'est pas > Situalia noastra profesionala nu este deloe buna,
du tout bonne, it y a du ch6mage dans nu exista locuri de munca pentru biologi
la profession de biologiste. (pentrll eei care au mcseria de biolog).

Parce que son metier est tres dangereux, > Pentrll ca meseria lui e~te [oane periculoasa,
il a une assurance-vie. el are 0 asigurare de \'iat~l.

Completali corespunzator propozitiile in limba franceza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:

Citesc mica publicitate ca sa gasesc - Je lis >les petites annonces pour trouver
un serviciu. >un emploi.

Doamna, aveti 0 mare experienta - Madame, avez-vous une grande >experience


profesionalii? >professionnelle?

Ai avea ceva de lucru pentru mine? - Auraistu un >boulot pour moi?

Lucrez deja de patruzeci de ani, dar - Je travaille depuis quarante ans deja,
nu rn-am pensionat inca. mais je ne suis pas encore >'.1 la retraite.

Inforrnaticienii TIU sunt amenintati de ~omaj; - Le chomage ne menace pas >les


in aceastii meserie poti obtine oricand inforrnaticiens; dans ce >metier on peut
un serviciu. toujours >obtenir un travail.

De cand ai 0 asigurare de viatli? - Depuis quand as-tu >une assurance-vie?

Ne-a fast greu sa gasim 0 slujba in Franta. - NallS avons eu du mal a tTouver >un boula!
en France.

Ce ati dont? (Ce ati vrut?) - Qu'est.ce que vous >avez desire?

Suntem fericiti cli ne-am pastrat posturile. - Nous sommes heureux d'avoir >garde
nos >postes.

Da, dupa acest accident are dreptulla - Qui, apres cet accident i1 a droit a
o pensie. une >pension.

Este 0 oferta de serviciu care iti va placea. - C'est >une offre d'emploi qui te plaira.

Vreau sa vorbesc cu acest ziarist cu orice pret. - Je veux >a tout prix parler avec ce >joumaliste.

6
Sunt hcentiat (licentiata) in drept. - Ie suis >diplome(e) en droit.

imi lipse~ti. (Mi-e dor de tine.) - Tu me >manques.

Ai 0 profesie (meserie) frumoasa. - Tu as une belle >profession.

Cand i~i va lua Paul diploma de biolog? - Quand Paul >obtiendra-t-il son >tIiplome
de >biologiste?

Sa trecem acum la noile probleme gramaticale. Cititi propoziliile care urmeaza, fiind atenti la formele
verbale sense eu caractere ingro~ate. De asemenea, retineti traducerea in limba romana a acestor
propozitii:

II veut etre un joumaliste celebre. - El vrea sa fie un ziarist celebru.

II veut que je sois un journaliste celebre. - EI vrea ca eu sa fiu un ziarist eelebru.

Elle veut etre heureuse. - Ea vrea sa fie fericita.

Elle veut que tu sois heureuse. - Ea vrea ca tu sa fii fericita.

Nous voulons etre avec VOllS. - Vrem sa fim eu voi.

Nous voulons qu'il soit avec nOllS. - Vrem ca el sa fie eu noi.

Marie desire etre dipl6mee en droit. - Marie dore~te (vrea) sa fie licentiata in drept.

Marie desire que nous soyons dipl6mes - Marie dore~te ca noi sa fim ticentiati
en droit. in drept.

lis veulent etre a la retraite. - Ei vor sa se pensioneze.

lis veulent que vous soyez a la retraite. - Ei vor ea voi sa va pensiona!i.

Nous desirons etre les meilleurs eleves - Vrem sa fim eei mai bun; elevi din clasa.
de notre c1asse.

Nous desirons qu'ils soient les meilleurs - Vrem ea ei sa fie cei mai buni elevi din
eleves de leur classe. clasa lor.

in propozitiile de mai sus ati putut observa ca am folosit verbele "vouloir" ~i "desirer".

Ali putut remarca, de asemenea, ca in exemplele pe care Ie-am folosit, prima propozitie este formata
eu ajulorul infinitivului. ~titi deja din lectiile precedente ea, in limba franceza, folosim infinitivul
atunei ciind subiectul propozitiei principale este acela~i eu subiectul propozitiei subordonate. De
exemplu:

Je veux etre Ie premier. - Vreau sa fiu primul.

7
in exemplele anterioare am folosit verbul auxiliar "etre" la timpul prezent al acestui nou mod.

lata acum conjugarea verbului "etre" la "subjonctif present":

>[kOjOslLa] que nous soyons >[kO nu s"ajo]

que tu sois >[kO tU s"a] que vous soyez >[kO vu sUajE]

qu'il soit >[kil s"a] qu'ils soient >[kil sUa]

qu'eUe soit qu'eUes soient

Verbulla "subjonctijpresent" este intotdeauna precedat de particula "que" ("ca ", "ca sa").

jn exemplele pe care vi Ie-am oferit modul "subjoncrijpresent" este folosit pentru a exprima 0
do rinrii, 0 urare sau 0 voinfii. Modul "subjonctijpresent" este tradus in limba romona prin conjuncti",
prezent.

Pentru a invata noul mod ("subjonctifpresent"), traduce~i in Iimba ramana urmatoarele propozitii:

II veut etre un biologiste celebre. > El vrea sa dcvina (sa fie) un biolog celehru.

Man pere vellt que je sois un medecin celebre. > Tata vrea ca eu sa flU un doctor cdebru.

Toutes les meres desirent que leurs enfants > Toate mamelc i~i dorcsc ca copiii lor sa fie
soient de bans eleves. elevi buni,

Ie veux que tu sois a 10 heuces du > Vreau sa fil acasa la ora 10 seara.
soir a la maison.

NOlls voudrions qu'elle soit prete a nous aider. > Am vrca ea ea sa fie gata sa ne ajute.

Nous desirerions que nos metiers soient > Am vrea ca profesiile (meseliilc) noastrc sa fie
interessants. interesanle,

lis voudraient que VOllS ne soyez pas en retard. > Ei ar vrea sa nu fiti in intarziere
(sa nu intarziati),

NOlls desirerions obtenir un poste dans > Am vrca sa obtinem un post in aceasta
ceUe entreprise. intrcprindcre.

Est-ce que tu desires que je sois ton ami? > Vrei ~;l fiu prit:lenul Hill?

Cu ajutorul exercitiului unnator yeti continua sa va insu~iti fonnele verbului "etre" 1a "subjonctif
present". Completa~i propozitiile care unneaza cu fonna corespunzatoare a verbului la "subjonctif
present":

De ce doriti ea eu sa rna pensionez deja? - Pourquoi voulez-vous >que je sois deja


a la retraite?
Nu vreau sa fii bolnav(a). - Ie ne veux pas >que tu sois malade.

8
El vrea ca ea sa fie solia lui. - II desire >qu' el1e soit sa femme.

Am vrea sa fiti intotdeauna multumiti - Nous voudrions >quc VOllS soyez toujours
de noi, contents de nous.

Vrei sa ramanem (stam) Cll tine toata seara? - Est-ce que tu desires >que nous soyons avec
toi toute la soiree?

La star~itul primei paTti a acestei lectii, va propunem un exercitiu care contine intregul material
prezentat paoa acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:

A~ vrea ca situatia ta materiala sa fie > Je dcsirerais que ta situation materielle


mai buna. soit meilleure.

Cand ai obtinut diploma de informatician? > Quand as-tu obtenu ton diplome
(Cand !i-ai luat diploma de informatician?) d'infonnaticien?

Pastrati-va sangele reee (calmul) in aceasta > Gardez votre sang froid dans cette situation
situatie grea (dificila)! ddJicile!

Vai, de~i lucrez de douazeci de ani, nu am > Hclas.jc n'ai pas drOIt a une pension, malgre
dreptulla pensie. vingt ans de travail.

Cauli mica publicitate in acest ziar? > Est-ee que tu eherches les petiles annonces
dans ce journal?

Domnule. v-ali pastrat postul de director? > Avel-VOUS gardc volre poste de directeur,
Monsieur'!

A~ vrea sa ai mai multa ex.perienta. > Je voudrais que ton experience


professionnellc soit plus grande.

Nu mai am serviciu din cauza ~omajului. > A cause du chomage je n'ai plus de boulot.

Trebuie sa te gande~ti (sa va ganditi) deja > 11 faut penseI' deja ilia retraite.
la pensionare.

in ce domeniu luerezi? (Ce meserie ai?) > Dans quelle profession travailles-tu?

Peste doi ani ea va fi licentiata in istorie. > Dans deux ans elk sera diplomcc en histoire.

~tiu ea Pierre avea 0 asigurare de viata. > Je sais que Pierre avail une assurance-vic.

Domnul Dupont i1i va prezenta tara indoiala > Sans doute Monsieur Dupont te presentera
o oferta de munca interesanta. llne afTre d'emploi interessante.

Trebuie sa obtii cu orice pret acest post > Tu dais obtenir cc poste de directeur
de director. a toul prix.
Nu ~tiu ce ii lipse~te. > Jc ne sais pas ce qui lui manque.

Va va fi greu sa gasiti 0 slujba bine platita. > Vous aurez du mal a trouver un boulot
bien paye.
LECTIA 25 - PARTEA A nOVA

Vom incepe aceasta parte a lectiei 25 cu 0 scurta recapitulare.

A Completati propozitiile care urmeaza cu numeralele ordinale corespunziitoare:

Vreau ca tu sa tii primul care canta - Je veux que tu sois >le premier qui chante
acest cantec. cette chanson.

Sunlem invitati 1a cea de-a optzecea - NollS sommes invites ason >quatre-vingtieme
aniversare a lui. anniversaire.

Este cel de-a I treilea post (pe care il ocup) - C'est mon >troisieme poste dans cette
in aceasta intreprindere. entreprise.

Sunteti a douazeci ~i una persoana care - Vous etes >la vingt et unieme personne qui
a~leapta 0 oferta de munca. attend une offre d'emp1oi.

lata numarul 0 suta al ziarului - Voila >Ic centicme numero de notre journal.
nostru.

B. Completati propozitiile in limba franeeza:

Locuim la ultimul etaj. - Nous habitons au >dernier etage.

Ei caliitoreau numai ell clasa a doua. - lis voyageaient seulement >en scconde.

lata ultima mea ofem de munca - Voila rna >demiere offre d'emploi pourtoi.
pentru tine.

Am intrat in c1asa a doua. - Je suis entree >en sccondc.

C. Exercitiul urmator va va ajuta sa va reamintiti pronumele relativ"dont". Transfonnati doua


propozitii intr-o fraza ell ajutorul acestui pronume:

Voila mon dipl6me. Je suis Ires > Voila mon dipl(ime dontje suis tres content.
content de man diplorne.

Je connais une famille. La situation > Je connais llne f<lmille dont la situation
materielle de cette famille est tres malcrielk est tres m<luvaisc.
mauvaise.

J'ai obtenu le poste de directeur. Je favais > rai obtenu Ie poste de directeur dontje t'avais
parle de ce poste. parle.

Je regardais la maison. Ses fenetres sont > Je regardms la maison dont les fcnCtres sont
ferrnees. fennces.
Cititi cu voce tare propozi1iile urmatoare in care am introdus cuvintele noi ~i fitt atenti la traducerea
lor in limba romanii:

Je suis debutant dans rna profession, alors - Sunt incepator in meseria mea, ~ ca
je n'ai pas d'experience. nu am experienta.

Les debuts etsient difficiles pour nous taus. - inceputul a fost greu pentru noi toti.
(Tuturor ne-a fost greu la inceput.)

Avez-vous deja les resultats des experiences - Aveti deja rezultatele experiente10r
de laboratoire? de laborator?

Savez-vous qu'il a subi un grand echec dans - $titi ca eL a avut un mare e~c in caricra?
sa carriere professionnelle?

Ce medecin veut a tout prix obtenir un grand - Acest medic (doctor) vrea cu orice pret
succes parce que I' ambition Ie devore. sa obtina (sa aiba) un mare succes pentru cii
e devorat de ambitie.

Les syndicats doivent proteger les interets des - Sindicatele trebuie sa protejeze (sa apere)
ouvriers, surtout a l'epoque du ch6mage. interesele muncitorilor, mai ales in perioadele
de ~maj.

Dans notre entreprise nous avons tous beneficie - in intreprinderea noastra am beneficiat cu totii
d 'une promotion. de 0 promovare.

II voulait etre un avocat ceLebre, mais, helas, - EL voia (dorea) sa fie un avocat ceLebru, dar,
il a manque son but. vai, el ~i-a ratat scopul-(nu ~i-a atins telul).

NOllS voudrions bien que vous soyez des - Am vrea foarte mult ca voi s~ fiti (sa deveniti)
membres de notre association. membri ai asociatiei noastre.

Retine1i:

de laboratoire > [dO laboRatUaR] - de lahorator

subir un echec > [sUbiR enE~ek] - a avea un e~c

devorer > [dEvoRE] - adevora

a l'epoque > [a LEpok] - la epoca. in vremea, in perioada

beneticier de... > [bEnEfisiE dO] - a beneficia de ... , a profita de...

manquer Ie but > [makEIObUtj - a rata tinta, a nu-~i atinge scopul


Continuati sa va insu~i!i materialul nou, traducimd in limba romana urmatoarele propozitii:

II ia dcvorait des yeux. > EJ 0 manca (0 sorbea) dill ochi

Si tu n'as pas d'ambition, tu manqueras > Daca nu vei avea arnbi\le, nu-!i vei atinge
ton but. scopuL

Nous bcneticions lous du droit a la liberte. > Beneficiem eu totii de dreptul la iibertate.

Je voudrais vivre a I'epoque de Napoleon. > A~ vrea sa traiesc in epoca lui (pe vremea lui)
Napoleon.

Les biologistes sonl alles au laboratoire pour y > Biologii s-au dus la laborator
faire des experiences. ca sa faca experienle.

Est-ce qu'on a etabJi Ie resultat de cet examen > S-a stabilit (d<lt) rczultatul acestei probe
de laboraloire? de laborator?

Avez-vous lu cet article du dcbut jusqu'a la fin? > Ati citit acest articol de la inccput pana
la slar~il? (Ati cit it articoJul acesta in intregime?)

C'ctait un avocat dcbutant qui a cause ton > Esccul tau in aeeasta afacere s-a datorat
echec dans celte affaire. unui avocat incepator (fara experienta).

Quel est Ie but de votre association? > Ce urmarc~tc asociali" voastra? (Care este
scopul asociallcl voastre?)

Les ouvriers voudraient que tu sois > Muncitorii ar vrea ca tu sil lc tii director.
leur directeur.

A la dernande des syndicats il a eu > EI a fost promovat la ccrcrea sindicatelor.


une promotion.

Sa carriere etait longue, il avait fait ses debuts > A <lvut 0 c<lriera lunga, el a inceput sa lucrcze
il y a trente ans. (~i-a facut debutul) acum trcizccl de <inJ.

Complctali propozi1iile eu un cuvant sau 0 expresie noua. Citi!i cu voce tare propozitiile dupa
completare:

Este 0 treaha pentm un incepator. - C'est un travail pour >un debutant.

Dupa ce voi fi promovat, nu voi mai avea - Quand j'aurai eu rna >promotion, je n'aurai
alte ambitii profesionale. plus d'autres >ambltions professionnelles.

Vrern sa fii directorul nos1ru inca de la - Nous voulons que tu sois notre direeteur
inceputuJ lunii. des >\e debut du mois.

Fiul rneu a citit foarte repede aceste carti; - Mon fils a lu 1rC5 vite ces livres; on peut dire
se poate spune ea Ie-a devorat. qu'llles >a dcvore~.

in tinere!ea mea, inceputurile carierei unui - >A l'cpoque de rna jeunesse, >Ies debuts de
avocat erau foarte grele (difici Ie). > Ia carriere d 'un> avocat etaient plus diffieiles.

13
Toala lumea profita (beneficia) de - Tout le monde >bcncficiait des >resultats de
rezultatele experientelor lor. leurs expenences.

in uzina noastra sindicatele nu fae nimic - Dans notre usine >les syndicats ne font rien
pentru a proteja interesele muneitorilor. pour proteger les interets des ouvriers.

Nu am decat un singur lel- sa fiu - Je n'ai qu'un seul >but - etre Ie directeur
directorul acestei asociatii. de cette >assoc iation.

A~ vrea ea aparatele din laboratorul - Je desirerais que les appareils de notre


nostru sa fie mai modeme. >Iaboratoire >soient plus modemes.

in partea destinata gramaticii ne vom ocupa in continuare de modul subjonctifpresent (eonjunetiv


prezent). Cititi cu atentie propozitiile de mai jos in care va este prezentata, eu caractere ingro~ate,
conjugarea verbului ovoir la subjonctifpresent.

Retineti, de asemenea, traducerea in limba ramana a acestor propozitii:

11 veut que j'aie un bon emploi. - EI vrea ca eu sa am un lac de rnunea bun.

Nous dcsirons que tu aies un pos1e bien paye. - Vrem ca tu sa ai un post bine platit.

II faut que ton fils ait une enfance beureuse. - Trebuie ca fiul tau sa aiba 0 copilarie ferieita.

II faut qu'elle ait une nouvelle robe pour - Trebuie sa aiba 0 roehie noua pentru ziua ei
son anniversaire. de na~tere.

II faut que nous ayons de bonnes notes - Trebuie sa avem note bune la ~coala.
a I'ecole.
II faut que vous ayez un peu d'ambiti~n. - Trebuie sa aveti putina ambitie.

11 faut qu'ils aient une meilleure - Trebuie ea ei sa aiba 0 situatie rnateriala


situation materielle. mai buna.

Retineti urmatoarea regula eu privire la folosirea modului suhjonctifpresent:

Expresia ilfaut que este intotdeauna urmata de un verb la subjonctiv. Nu uitati


insa ca dupa constructia ilfout se folose~te obligatoriu infinitivul, de exemplu:
II faut travailJer.

lata conjugarea verbului avoir la subjonctif(pre~ent):

,~ que j'aie >LkOje] que nous ayons > LkO nuzeio]

que tu aies >lkOtUe] que VOllS ayez > l kO vuzeiE 1

qu'il ait >Lkile) qu'ils aient > [kilze]

qu'elle ait > [kel c] qu'elles aient > [kelze]

14
Exersati noile cuno~tinte completand propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale
verbului avoir la subjonctifpresent (conjunctiv prezent):

Trebuie sa ai de lucru. - II faut >que tu aies du travail.

Vreau ca el sa aiba ce-~i dore~te. - Je veux >qu'il ait ce qu'il desire.

Trebuie sa avem un apartament - II faut >que nOllS ayons un appartement


mai mare. plus grand.

Tata ar vrea sa am mai multa rabdare. - Mon pere voudrait >que j'aie plus
de patience.

Vrei ca sotul tau sa aiba un - Tu desires que ton mari >ait un emploi
loc de munca mai bine plaht. mieux paye.

Trebuie sa aveti un scop in viata. - II faut >que VOllS aycz un but dans la vie.

Vreti ca ei sa aiba mai multa experienta - Vous voulez >qu"ils aient plus d'experience
profesionala. professionnelle.

in ultimul exerciliu al aeestei lectii am introdus toate cuno~tintele noi (vocabular ~i gramatica).
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:

Trebuie sa ai 0 asigurare de viata. > 11 [aut que tu aies une a~surance-vle.

Parintii lui ar vrea ca el sa fie licentiat > Scs parents voudraient qu'il soit diplome
in drept. en droit.

De la inceputul acestui an am dreptul > Dcpuls Ie debut de cene annee j'ai droit
la pensie. iJ une pension

Acest avocat incepator (tanar avocat) este > L'ambition dcvore eet avoeat debutant.
devorat de ambitie.

Ea a avut un e~ec la inceputul carierei. > Au dehut de sa carriere dIe a subi un eehee.

Vai, nu ne-am atins scopul! > Helas, nous avons manquc Ie but!

Ti-am gasit aceasta oferta de serviciu > C'est dans Ic~ pctite~ annonces que j 'ai trouve
la mica publicitate. cctte offrc d'cmplOl pour toi.

Ace~ti muncitori sunt in ~omaj de la > Ces ouvriers sont au [homage depuis Ie debut
inceputul lunii. du mois.

Sindicatele ar trebui sa ne protejeze cu > Les sylldic<lts devraienl a tout prix proteger
orice pret interesele. nos intcn~ls.

In laboratorul nostru beneficiem > D<lllS notre laboralOlrc nOLlS benCficions


de rezultatele experien!e1or lor. des rcsultab <..Ie leurs eAperiences.

Vrem ca voi sa fiti buni inforrnaticieni. > Nous voulons que vous soyeL de bans
informaticiells.
\

Vei fi promovat cand vei avea mai multa > Tu auras ta promotion quand tu auras eu plus
experienta profesionala. d' experience pro fess i0 11ne II e.

15
in perioada despre care iti vorbesc, eram > A I"epoque dontje te parle,j'etais
un biolog debutant (incepator). un biologiste dcbulant.

Tocmai imi luasem diploma dind mi-a fost > Je venais d'obtcnir Jc dlplomc quand on m'a
propus acest post in asociatia dumneavoastra. propose cc paste dans votre association.

Trebuie sa am un serviciu. > 11 raut que j' aie un boulo!.

in meseria (profesia) mea este imposibil sa > Dans ll1a profession Ie succes est
ai succes (succesul este imposibil). impossible.

Domnul Dupont nu mai putea sa-~i pastreze > Monsieur Dupont Ill: pouvait plus garder son
postul de director (nu mai putea ramane in posle de directeur.
postul de director).

Ea nu are nici 0 meserie, a~a ca (de aceea) > Elle n'a aucun mdier, alors elle a du mal a
ii este greu sa-~i gaseasca un serviciu. trouver un emploi.

A~ vrea ca situatia voastra materiaHi sa fie mai > .Ie dcsircrais que voin: situation matcrielle soit
buna ~i sa aveli toti un serviciu. mCllleurc et que vaus ayez tous un travail.

in incheierea leetiei, ea de obicei, va propunem un exereitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare cuvintele
urrnatoare in care se repeta acela~i sunet:

(a] - l'emploi, I'experience, la pension, Ie debutant

(0] - la pension, la situation, l'annQDce, I'ambition

[c] - l'inforrnaticil:D., Ie s~dicat

[c] - la retraite, materi.e.!, professionne.!, la carri~re, I' 6che.c

[E] - Ie m~tier, Ie d~butanl, Ie r~sultat, b~n~ficie.r

[OJ - la retraite, obt.enir

(u] - Ie bllUlot, a tllUt prix, i'QlJ.vrier, Ie jQlJ.maliste


(lJ] - la situation, ['assurance-vie, Ie d6butanl, Ie debut, Ie resuitat, Ie but, subir

("a] - I'emplm, iaboratoire, que je sois, que nous soyons

lp] - ['empJoi, ohtenir, Ie diplome

[z] - Ie rcsultat, les petites. annonces, que nous-ayons

[JJ - Ie biologiste, Ie joumaliste

[k] - manquer, la "arriere, l'ccheQ, Ie syndi.!<at, I'cpoque, l'avo.!<at

l~] - I'experien~e, la profession, la pension, le poste, l'infonnati.c.ien, I'ambition, la promotion,


benefi"ier

l vJ - !'aYocat, I'assurance-yie, I'ouyrier, dcyorer

16
RECAPITULAREA LECTIEI 25

25.1. in cursul acestei leqii ati intalnit urmatoarele construetii ~i expresii:

etre ala retraite - a fi la pensie; a fi pensional


eIre diplome, -e en ... - a avea 0 diploma in; a fi licentiat in ...
manquer (quelque chose, quelqu'un) - a(-i) lipsi (ceva, cineva) cuiva
Ii (quelqu'un)

manquer Ie but - a rata linta, a nu-~i atinge scopul


garder (Ie poste) - a( -~i) pastra postul; a ramane in poslul de ...
subir un eehee - a avea un e~ec

beneficier de ... - a beneficia de .. ; a profita de ...


une offre d'emploi - 0 oferta de serviciu (de loc de munca)
les petites annonces - mica publicitate
a tout prix - cu orice pre!
a I'epoque - la epoca, in (\a) vremea, in perioada

25.2. in aeeasta leqie ati aflat, de asemenea, cum se formeaza prezentul modului subjonctif -
suhjollctif prlsent. Acest mod se folose~te in mai multe situatii, pe care Ie yeti invaia eu
limpul. in exemplele pe care vi Ie-am prezentat, subjonetifpresent a fost folosit in propozitii
subordonate, fiind cerut de verbe carc exprima un sentiment, 0 dorinta sau 0 vointa; de
exemplu:

Je veux que tu sois heureux. - Vreau ca tu sa fii ferieit.


Elle desire que nous ayODs une - Ea dore.;;te ea noi sa avem 0 ma~ina
belle voiture. frumoasa.

Penlru ca suhjollctilpresent sa poata aparea in subordonata, trebuie ea subiectele principalei


~Isubordonatei sa fie diferite:

III veux que je. sois.. .


b!J:ru.s. dcsirons que YQllS ayez.....

Va reamintim ea, daea propozitia principala ~i cea secundara au acela~i subiect, verbul
subordonatci se exprima in limba franceza prin infinitiv:

Tu veux M heureux. - Vrei sa fii fericit.


Elle desire <ll'.Oir beaucoup d'enfants. - Ea vrea sa aiba multi copii.

17
Subjonctifpresent se folose~te obligatoriu dupa expresia verbala impersonal a il faut que -
"trebuie ea sa (sa) ... ":

II faut que nous soyons chez lui a 5 heures. - Trebuie sa fim la el (acasa) la ora 5.

II faut qu'il ait un bon paste. - Trebuie ca eI sa aiba un post bun.

Verbul exprimat la subjontifpresent este introdus de conjunctia que (ca sa, sa):

II faut que + subjonctif


Je voudrais que + subjonctif

Nous desirons que + subjonctif

Pana acum am conjugat la subjonctif present verbele auxiliare avoir lii etre. Acestea sunt
verbe neregulate, de aceea conjugarea lor la subjonctifpresent va fi neregulata.

lata cum se conjuga aceste verbe Ia subjonctifpresent:

ttre

que je sois > [kO jO s"a] - sa fiu

que tu sois > [kO tU sUa] - sa fii

qu'il soit > [kil s"a] - sa fie

qu'elle soit > [kEl sUa] - sa fie

que nous soyons > [kO nu sU a i6) - safim

que vous soyez > [kO vu sUaie] - sa fiti

qu'i1s soient > [kil sUa] - sa fie

qu'elles soient > [kEI sUa] - sa fie

Avoir

que j'aie > [kOjE] - sa am

que tu aies > [kOtU E] - sa ai

qu'il ait >[kiIE] - sa aiba

qu'elle ait >[kEl Ej - sa aiba

que nous ayons > [kG nuzEio] - saavem

que vous ayez > [kO vuzEic] - sa aveti

qu'ils aient >[kilzE] - sa aiba

qu'elles aient > [kElzE] - sa aiba

18
TEMA PENTRU ACASA 25

A Tradueeti urmatoarele propozi~ii in limba roma-na:

1. Depuis Ie debut du mois il cherche une offre d'emploi.

2. Qu'est-ce que les syndicats ont fait pour proteger les interets des ouvriers?

3. II faut que vous ayez plus d'ambition dans votre vie professionnelle.

4. NOlls voudrions que tu aies une bonne situation materielle.

5. 11 voulait obtenir Ie dip lome de biologiste el travailler dans un laboratoire.

B. Traduceti unnatoarele propozitii In Iimba franceza:

1. De ce ai avut un e~ec?

2. A~ vrea ca sotul meu sa fie deja la pensie.

3. Trebuie sa-ti pastrezi postul cu orice pret.

4. Trebuie sa tim mai exigenii.

5. E~ti incepator in mesena ta, deci nu ai multa experienFl..

C. Completati propozi(ile unna-toare eu cuvantul corespunzator:

I. II faut vous soyez ce soir II la maison.

2. Mon frere est diplomc ..... droit.

3. Je viens d'obtenir Ie diplome biologiste.

4. Mes parents voudraient que je journaJiste.

5. Je desire que VOllS ....... une promotion Ie plus vile possible.

19
LECTIA 26 PARTEA INTAI

Pentt-u inceput, sa recapituHim materialul invatat in lectia 26 din cursul "Franeeza pentru ineepa.tori".

A Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele cuvinte:

I. Ie lieu (de travail) 2. I' entreprise 3. I' administration 4.1'emploi

5.l'employe 6. l'ouvrier 7. Ie technicien 8. l'artisan

9. Ie fonctionnaire 10. I'agriculteur 11. Ie salaire 12. I'augmentation

13. Ie chOmage 14. Ie chomeur

Multi ~omeri cauta oferte de serviciu - Beaucoup de >chomeurs cherchent des offres
la mica publicitate. x1'empJoi dans les petites annonces.

Laboratorul este noul meu loc de munca. - Le laboratoire est man nouveau >lieu
de travail.

Acest tehnician incepator nu are inca - Ce >tcchnicien debutant n'a pas encore de
multi! experientii.. grande experience.

Vreau ea tu sa fii (sa devii) inalt functionar. - Ie veux que tu sois un haut >fonctionnaire.

Cand vei fi promovat, vei primi ~i 0 - Quand tu auras eu ta promotion, tu auras aussi
marire de salariu. >tme augmentation de ton >salaire.

intreprinderea noastra a fost inchisa, iar - On a fenne notre >entreprise et >les ouvriers
muncitorii sunt in ~omaj. sont au >eh{lmage .

Am un post de functionar in administratie. - rai un poste >d'employc dans


>I'administration.

Acest artizan (me~te~ugar) vrea sa-~i - Cet >artisan veut garder son atelier pour
pastreze atelierul pentm fiul Sall care son fils qui apprend Ie meme metier.
invata aceea~i meserie.

in zilele noastre situatia agricultorilor - A notre epoque la si1uation des >agriculteurs


nu este u~oara. n'est pas facile.

B. Completati urmatoarele propozitii eu expresia sau cuvantul care lipse~te:

Cu ce va ocupati de obicei? - Qu'est-ce que >\/ous faites dam la vie?


(Ce profesie aveti?)

Meseria ta este dura, ca ~i a mea. - Ton metier est x1ur , >comme Ie mien.

La inceputullunii va fi 0 mare cre~tere - Au debut du mois il y aura une >grande


de preturi. augmentation des prix.

20
Nu d-?tiga mult ca muncitoare, de aceea - Comme >ouvriere elle ne gagne pas beaucoup,
situatia ei materiala este grea. alms sa situation materielle est >dure.

Ca functionara la banca mi-a fost destul de - Mes debuts >d'employee ala banque etaient
greu la inceput. assez>durs.

C. Introduceti si, oui sau non in raspunsurile la intrebarile de mai jos:

Ai multa experienla in profesia ta? - As-tu une grande experience dans


ta profession?

Da, destul de multa. - >Oui, assez grande.

Nu ai gasit servieiu? - Tu n'as pas trouve de boulot?

Ba da, lucrez de la inceputul lunii. - >Si, depuis Ie debut du mois je travaille.

Nu mai e~ti in ~omaj? - Tu n'es plus au chomage?

Nu, caut inca 0 ofen a de munca. - >Non,je cherche toujours une offre d'emploi.

Marie nu ~i-a luat inca diploma? - Marie n'a toujours pas son diplome?
(Marie tot nu ~i-a luat diploma?)

Sa da, toemai ~i-a luat-o. - >Si, elle vient de l'ohtenir.

D. Completati propozitiile ultimului exercitiu de recapitulare ell fonna corespunzatoare a verbului


reflexiv:

V-ali instalat deja 1a noulloe de munca? - VOllS etes-VOliS deja >installcs dans votre
nouveau lieu de travail?

Te-ai apueat de treaba? (Ai inceput - Est-ce que tu t'es >mise au travail?
sa luerezi?)

Domoul Durand s-a prezentat tuturor? - Monsieur Durand, s'est-il >presente atout
Ie monde?

Ali fost singura in aceasta situatie, - VOllS etes-vous >trouvce seule dans cette
doarnna? situation, Madame?

21
Va prezentam 0 noua serie de substantive. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti
traducerea lor in limba romana:

la politique >[13 politikj - politica


Ie regime >[10 rEjim] - regimul (politic);
organizarea (politica)
Ie pouvoir >[10 puv"aR] - puterea; autoritatea
Ie chef >[10~Et] - ~eful, conducatorul,
capetenia; capul,
comandantul
Ie gouvemement >[10 guveRnOma] - guvemul; guvemarea,
conducerea
Ie president >[10 pREzida] - pre$edintele
l'Etat(m.) >[lEta] - statuI
Ie premier >[JOpROmiE - primul-ministru,
ministre ministR] premierul
la loi >[ la l U a] - legea, norma, regula
les elections (f. pI.) >[ lezEleksio J - alegerile
Ie suffrage >flO sUfRaJ] - sufragiu, vot
Ie parti >[IOpaIUi] - partidul
Ie peuple >[IOpOpl] - poporul
Ie principe >[10 pResip] - principiul, norma; opinia
le candidat >[10 kiidida] - candidatul

Substantivul "I 'Etat" se scrie cu majusculii cGnd inseamna "statuI" .~i cu


litera mica arund cGnd lnseamna "starea. conditia ".

Pentru a reline mai u~or noul vocabular, recititi cu voce tare acelea~i cuvinte,
intr-o alta ordine:

les elections (f. pI.) >[ lezEleksio] - alegerile


la politique >[1'1 politikJ - politica
Ie peuple >[IOpOpl] - poporul
Ie regime >[IOrEjim] - regimul (politic);
organizarea (politica)
Ie president >[10 pREzidii] - pre~edjntele

Ie principe >[ 10 pResip1 - principiul, nonna; opinia


Ie suffrage >[10 ~UfRajJ - sufragiu, vot
Ie gouvemement >[10 guveRnOmaJ - guvemul; guvemarea,
conducerea
la loi >[Ia lU a] - legea, norma, regula
Ie premier >[IOpROmiE - primul-ministru,
minislre ministR] premierul
Ie pouvoir >[10 puvua:R] - pulerea; autoritatea
Ie parti >[lOpaRti] - partidul
l'Etat(m,) >(IEta] - statui
Ie candidat >[10 kadida] - candidatul
Ie chef >[IO$Ef] - $eful, conducatorul, cape-
tenia; capul, comandantul

22
Sii introducem cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza ~i retineti
traducerea Jor in limba ramana:

Je ne m'interesse pas a la politique. - Nu rna intereseaza politica.

Demierement Ie regime politique de ce - Regimul politic din aceasta


pays a change. tara s-a schimbat de cucand (recent).

11 ya trois pouvoirs: legislatif, executif et - Exista trei puteri (in stat): legislativa,
judiciaire. executivii ~i judeciitoreascii.

Le president est Ie chef du pouvoir exccutif - Pre~edintele este ~eful puterii executive,
qu'il partage avec Ie gouvemement. pe care a exercita impreuna cu Guvemul.

Le president est avant tout Ie chef de l'Etat. - Pre~edintele este, mai inainte de orice,
~eful statului.

Le premier ministre, nomme par Ie president, - PrimuJ ministru, numit de catre pre~edinte.
choisit les ministres. aJege mini~trii.

Le pouvoir legislatif appartient au Parlement - Puterea legilativa apartine Parlarnentului,


qui vote les lois. care voteaza legile.

Pendant les elections les Franyais elisent - in timpul alegerilor, francezii i~i aleg
leur president. pre~edintele.

Le President de la Republique Fran~aise - Pre~edintele Republicii Franceze este ales


est elu pour sept ans au suffrage universel. pentro ~apte ani prin vat (sufragiu) universal.

QueJ parti viendra au pouvoir: la gauche, - Ce partid va veni 1a putere: de stanga,


la droite ou Ie centre? de dreapta sau de centru?

On a vote cantre ce candidat de la gauche - Am votat in majoritate irnpotriva acestui


a la majorite. candidat al stangii.

Le principe de la Republique est: - Principiul (pe care se bazeaza) republica este:


"Ie gouvemement du peuple, par Ie peuple et guvemarea poporului, prin popor ~i
pour Ie peuple". pentru popor".

Retineti adjectivele. verbele ~i determinantii caracteristici temei propuse in aceasta leetie:

(Ie regime) politique > [politikJ - (regimul) politic

(Ie pouvoir) legislatif > [lEj islatit] - (puterea) legislativa

executif > [cgzEkUtif] executiva

judiciaire > LIUlhsieRJ judeciitoreasca

(Ie suffrage) universel > [UniveRsel] - (votul) universal

(les elections) partielles > LpaRsiclj - (alegerile) partiale (locale)

23
Ie parti de gauche >tgo~] - partidul de stanga; stanga
la gauche

la droite >[dR"at] - partidul de dreapta; dreapta

Ie centre >[10 sMR] - partiduJ de centru; centrul

(a) 1a majorite > [Ia majoRitE] - eu majoritate (de voturi);


la majorat

s'interessera > [setERcsE a] - a se interesa de; a fi interesat de


(+ substan1it)

partager (avec) > [paRtajE avek] - a imparti (eu eineva)

nommer >[nomE] - a numi; a numi (in functie)

appartenir 3... >[apaRtOniR a] - a apartine (cuiva)

voter (une 10i) > [\lotE] - a vota (0 lege)

voter pour >[votEpuR] - a vota pen1ru (impotriva)


(contre)

elire > [EliR] - a alege (in sens electoral)

venir au pouvoir > [vOniR 0 puvuaRJ - a veni 1a putere; a ajunge 1a putere

Verbul partager se eonjuga la fel ca verbul manger, appartenir ca vellir, elire ca lire. Celelalte verhe
sunt verbe regulate de grupa I.

Retineti, de asemenea:

Ie Parlement > [10 paRIOma] - Parlamentul

la Republique Fran.;aise > [Ia REpUblik tRascz] - Republica Franceza

Urmatoarele exercitii va vor ajuta sa retineti mai u~or vocabularul pc care vi I-am prezentat.

Traduceti in limba romflna propozitiile care urmeaza:

A quoi t'interesses-tu? > Ce te intcreseaza?

Nous (lYons elu notre chef d' Etat > ~c-am ales acum dOl ani ~eful statului.
il y a deux ans.

Mon ami et moi, nous partageons la meme > Ell ~i eu prietenul meu impartim aceea~i
chambre. camera.

II sera nomme 11 ee poste. > Va Ii numit in acest post (in aceasta functie).

II a fait une carriere dans la politique. > EI a [;1cut carieni. in poJilica.

Ce regime politique ne durera plus > Acest regim politic nu va mai rezista
longtemps. multa lireme.

A qui appartiendra Ie pouvoir judieiaire? > Cui ii va apalime putcrea judccatoreasca?

24
Que fait Ie gouvemement de la Rcpublique > Ce face guvcmul Republicil Franceze
Franaise pour les citoyens? pentru ceta\eni?

Quand les elections universelles aUTOnt lieu? > Clnd vor avea loc alcgcrile genera Ie?

C'est Ie president qui nomme > Pre~edintele il desemneaza (II nume~te)


Ie premier ministre. pe primul ministru.

Cette loi ctait difficile a voter au Parlement. > Aceasta lege a trecut ell greu prin Parlament.

II faut que Ie suffrage soit universe!' > l'rebuie ca vatul sa fie universal.

Vous votez pour ou contre la politique > !Jomnulc, votati (suntcti) pentru sau
de ee gouvemement, Monsieur? impotnva POJitlCll aeestui guvern?

La majorite a vote contre lui. > Majoritatea a votat impotriva lui.

Tout Ie peuple a tlu son president. > intreg poporul ~j-a ales pre~edjntele.

C'est une affaire d'Etat. > Este 0 afaccrc de stat.

Quel est son etat de sante? > Care este Slarea sanala\ii lui?
(Cum sta ell simatatca?)

Nous desirons que les principes de notre > Vrem ca principiile guvemarii noastre sa fie
gouvemement soient bien etablis. bine stablJite.

On nous a presente tous les candidals > Toli candida!ii ne-au fast prezentati
ala tele. la televizor.

II est entre dans un des partis de gauche. > El a intrat intr-unuI dintre partidele de stanga.

Ce parti ne viendra jamais au pouvoir. > Acest pnrtid nu va ajunge niciodata la putere.
(Acest pmtid nu va prdua niciodata puterea.)

Verificati daca v-ati jnsu~il corect vocabularul prezental in aceasta lectie rezolvand exercitiul unnator.
Completati eu un cuvant corespunzator urmatoarele propozitii in limba franceza ~i cititi-Ie apoi eu
voce tare:

Trebuie sa alegem pe unul dintre - U faut >clire un des trois >candidats au


eei trei candidati pentru Parlament. >Parlement.

Politica guvemulUl nostru este amenintata - >La politique de notre >gouvcmcmcnt est
de lipsa de bahi. menace par Ie manque d'argent.

o sa votam impotriva acestei legl. - Nous > allons voter >contre ceUe > loi.

Te intereseaza alegerile? - > T'intcres~es-tu aux >clections?

Stanga a venit la putere. - C'est >Ia gauche qui >est venue au pouvoir.

Aces! regim (politic) trebuie schimbat cat - II faut changer ce > regime Ie plus vite
mai repede cu putinta. possible,

Care este principiul (care sta la baza) - Que! est> Ie principe de votre association?
asoeierii voastre? (Ce urmare~te asocierea voastra?)

Acest ministru tocmai a fost numit in functie - Ce >ministrevient d'etre >nommcpar


de catre primul-ministru. > Ie premier ministre.

25
El a fost ales eu majoritate de vaturi, - 11 ><1 ete tlu ala majorite au >suffrage
prin vot universal. >universcl.

lata candidatul partidului nostru! - Voila >Ie candldat de noIre >pmii.

Am vrea ea pre~edin(ele Statelor Unite - Nous voudrions que >le president des
(ale Americii) sa fie un am cu mai >Etats-Unis soit un homme d'une plus
multa experienta. grande experience.

El nu vrea sa imparta cu nimeni puterea. - II ne veut >pm1ager son >pOUVOlf


avec personne.

Trebuie ea poporul sa fie multumit. - n faut que >le peuplc soit content.
Nu fac ~i nu am facut niciodata parte din - Je >n 'appartiens et je n'ai jamais >appm1enu
nici 0 asociatie sau partido a aucune association ni aucun >pani.
Au fost stabilte frontierele acestui nOll stat. - On a etabli les frontieres de ce nouvel >Etat.

Pre~edintele Republicii Franceze este ales - Le president de la >Rcpublique Frani(aise est


pentru 0 perioada de ~apte ani. tlu pour sept ans.

Trebuie ea ~eful statului sa fie ales anul viilor. - II faut que >le chef de l'Etat >sojt elu I'annee
prochaine.

Sa trecem acum la problemele gramaticale. Ne vom ocupa in continuare de subjonctifpresent,


introdus in lectia precedenta.

Cititi urmatoarele propozitii i?i fW atenli la cuvintele scrise cu caraetere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, tradueerea in limba romana a acestar propozilii:

II faut queje vote pour ce candidat. - Trebuie sa votez pentru acest candidat.

Ie te Ie dis pour que tu changes d'opinion. - Ti-o spun pentru ea sa-li schimbi parerea.

II faut qu' il partage son argent entre - EI trebuie sa-~i Imparta banii (averea) intre
ses enfants. copiii sai.

Je ne re90is pas de lettres de Marie, - Nu primesc serisori de la Marie, de~i ea


bien qu' elle pense peut-etre a moi. poate ca se gande~te la mine.

VOUS ne partirez pas avant que nous - Nu yeti pleca inainte sa terminam
finissions cette dispute. aceasta diseutie In contradictoriu.

Je reste chez moi jusqu'a ce que - Raman acasa paoa cand ma veti chema (suna).
VOllS m' appeliez.

Tout est pret pour qU'ils mangent. - Totul este pregatit (gata) pentru ea ei
sa manance.

26
Din exemplele pe care tocmai vi le-am prezentat rezulta ea modul eonjunctiv - subjonctif- este
folosit in limba franceza dupa:

il faut que (v-am prezentat in lectia precedenta exemple eu aceasta


eonstructie verbala impersonala)

pour que > [puR kOJ - pentru ea sa, ca sa

bien que > (bie kO] - de~i, eu toate ca

avant que > lava kO] - inainte ca sa; pana sa

jusqu' aee que > [jUska sO kO] - paoa cand, pana ee

in lectia precedenta ati intalnit verbele avoir ~i bre conjugate la subjonctif (present). in exemplele
anterioare am conjugat la modul subjonctif (present) verbe regulate (din grupele I ~i II). Regula
generala de formare a modului subjonctif este:

Persoana 1, a II-a ~i a Ill-a singular ~i persoana a III-a pluralla subjonctiv prezent


se formeaza adaugand la radacina fonnei de persoana a II-a plural, la indicativ,
terminatiile: -e, -es, -e, -ent. Pe de alta parte, persoanele I ~i a II-a plural, se
formeaza adaugand terminatiile: -ions, -iez la radacina fonnei verbale de la
persoana I singular a verbului la indicativ prezent.

Terminatiile de la subjonctljpresent sunt urmatoarele:

-e -ions
-es -iez

-e -ent

lata cateva exemple care ilustreaza regula de mai sus:

indica tif (present) subjonctif (present)

ils parl/ent DOUS parI/ons queje parle. que DOUS partions.

ils finiss/ent DOUS finisslons que je finisse que nous finissions.

ils re~oiv/ent nous reeev/oDS que je re~oive. que nous recevians.

ils vienn/ent nous ven/ons que je vienn.e que nous venians.

in partea destinata reeapitularii aeestei leetii va yom prezenta exemple de conjugare completa a unor
verbe care unneaza aceasta regula.

lata alte cateva exemple de folosire a modului subjonctlj (present). Cititi cu voce tare propozitiile
care urmeaza ~i traduceF-le apoi in limba ramana, folosind, desigur, ca de obicei, filtrul ro~u:

II faut que nous parhons frantrais. > 'T'rebuic s~\ vorbim fran!ULe~te.

II faut que tu paries avec rna mere. > TrcbUlc sa vorbe~ti ell mama.

Je ferai tout mon possible > Voi face tot ce imi sta in putinja
pour que tu finisses tes etudes. pcntru C<I sa-(I lermllli studiile.

27
At1endez jusqu'a ce qu'ils viennent. > A$lepta\i palla cand vor veni.

II faut que vous reeeviez les Durand. > Trcbuie S11-i priml(i p.: memhril
famlliei Durand.

Venez nOU5 voir avant que nous partions. > Veniti sa nc vedctl i'nainte sa plecam.

Completati propozitiile de rnai jos eu forma corespunzatoare de subjonctifpresent, tinand cont de


regula de form are a conjunetivului prezent pe care tocmai v-am prezentat-o. Cititi apoi Cll voce tare
propozitiile:

A~ vrea (ca tu) sa munce~ti mai bine. .. Je voudrais que tu >travailles mieux.

Trebuie (ea voi) sa rnunci!i mai bine. - II raut que vous >travaiJliez mieux.

A~teapta pana dnd te vom suna (chema). - Attends jusqu'a ce que nous >t'appellOns.

Voi ie~i (in ora~) inainte sa vina parintii mei. - Je sortirai (en ville) avant que mes parents
>viennent.

Voi face tot posibilul en aceasta afacere - Je ferai tout mon possible pour que cette
sa se sTar~easca cu bine. affaire >finisse bien,

De~i esle bolnav, s-a dus la serviciu (munca). - Bien qu'il >soit malade, il est aUc au travail.

Domnule. trebuie sa va spun tot adevarul. - n faut


que je VOllS >dise toute la verite,
Monsieur.

Treeem acum la ultimul exerci~iu din aceasla prima parte a leqiei 26. Rezolvandu-I. puteti veriflca
In ce masurii v-a!i insu~it vocabularul nou ~i regulile de folosire a modului subjoncrif (prbent).
Traduceti In Iimba franceza:

Trebuie sa te intereseze politica. > Jl faut que tu l' illtcre~sc~ a 1a politi que.

Voi face tot ce imi sta in putinta pentru ca > Je ferai tout mon possIble pour que
starea sanata!il lui sa fie mai buna. son etal de sante soit meillcur.

Care sunt rezultatele alegerilor? > Qucls sont les rC~lIltats des elections')
Stanga a venit la putere eu majoritate de voturi. La gilUChc est venue au pouvoir i\ la tTI<:ljoritc.

Pre~edintelui ii apartine puterea exccutiva. > Le pouvoir cxccutif appartient au president


pc care 0 imparte (0 exereita) impreunii qui Ie partage avec Ie gouvcmemcnt.
eu guvemul.

Tot poporul ar vrea ca primul-mmistru > Tout Ie pcuple voudrait que Ie premier ministrc
sa conduca mai bine guvemul. dirige mieux Ie gouverncment.

Sa votam impotriva acestui candidat inainte > Votons coolre cc candida! avant qu'il vienne
ca el sa vina (sa ajunga) la putere! au pouvoir l

Trebuic sa facem ceva pentru ca accasta > II faut faire quclque chose pour que celte loi
lege sa nu fie votata. ne SOIl pas voIce.

A~teptati sase schunbe regimul ~i > AttendezJusqu'il ce que Ie regime change ct


sa venim noi 13 putcre! que nOlls venions au pouvoir!

28
Cu toate ea votul este universal, > Bien que Ie suffrage SOlt universel,
putini oameni voteaza. pcu de gens votent.

Cine este numit in acest post? > Qui est nommc a ce poste?
Am vrea ca puterea judecatoreasca > ]\ ous voudrions que Ie pouvoir judiciaire
sa apartina eandidatului partidului nostru. appartienne au candid at de notre parti.

in Republica Franceza puterea legislativa > Dans la Republique Fran.;aise Ie pouvoir


apartine Parlamenlului. legislatif appartient au ParJement.

Trebuie sa alegeti un alt candidat. > 11 faut que vous clisiez un autre candidat.

Pre~edintele are toate drepturile > Lc president a tOllS Ics droits du chef de l'Etat.
~efului statului.

Nu cunosc principiile (programul) > Je ne connais pas les principes de ce regime


acestui regim politic. politique.

in incheiere, ca de obicei, un exercitiu fonetic. Cititi eu voce tare cuvintele unnatoare in care se
repeta acelea~i sunete:

l5J - Ie gouvemement, Ie president, Ie candidat, Ie cld}tre

[e] -Ie principe, s'interesser

IIiJ - les elections, I' opinion

[cJ - universeJ, judieiaire

[ Uj - Ie suffrage, execJ,ltif, judiciaire, universel, la Repl.lblique

["a] -Ie pouvair, la I&li., la droite

[7] -Ie president, que nous elisions, que vou.5....elisiez

[j] - Ie regime, Ie suffrage, partager, legislatif, judiciaire, a la majorite

l k] - Ie c.andidat, la politiQue, les elec.tions, exec-utif

(s] -Ie principe, s'interesser. 1egislatif, judic.iaire

29
LECTIA 26
in aceasta parte a lec!iei noastre recapitulam intregul material prezentat In acest caiet de curs (lexic
~i gramatica). Exercitiile pe care vi Ie propunem spre rezolvare va vor ajuta sa va verificali cuno~tintele
dobandite ~i sa observati eventualele lacune eXlstente. Daca ve!i consta1a ca nu v-ati insu~it Inca
intregul material, veti putea reveni la acele par~i din caiet pe care nu Ie sHipaniti foarte bine ~i Ie
puteti recapituIa.

Cititi cu voce tare textele care urmeaZ3 ~i traduceti-Ie in Iimba romana:

Lc Parlemcnt

./' ./'.......... ./',/


Lc Parlemcnl vole Ics lois pour Ie pays. 1111 donne scs opinions sur Ie travail du

.......... / / ..........
gOllvernemenl, I iJ peul ohJigcr Ie gouvcrnemenl I avcnir pour repondrc it des questions. I I
./' ./' ./'./' ..........
Lcs questions aidcnt Ie Parlement a mieux comprendre I ce que fait Ie gouvernement. I !
.,/ .......... /
On dit que Ie gouverncmcnt cst responsablc devant Ie Parlement, , i! est obligt de partir si

.,/ ,/ /
celui--ci monlee, I en votant contre lui ala majorile, I qu'il n'est pas d'accord avec sa
...........
politiquc. II

Lc Gouverncmcnt
.,/.......... /
Le gouvcrnemcnt conduilla politiquc du pays. II Mais Ie pr~sjdenl de la Rcpublique I peut
,/ / ..........
changer certaines decisions tiu gouvermement. II
/ .,/ /.......... / /
Le chef du gouvcrnement I s'appelle lc premier ministre. II II esl nomme par Ie president
'-. / / .,/ ..........
de la Republiq ue. II Ensultc I il choisit ses ministres I avec qui iI forme Ie gouvernement. I I
/ .,/.......... ..........
II dirigc les ministres I clles fait travailler ensemble. II 11 repres~nle Ie gouvernement. II
.,/ .,/ .......... ,/ /
II Ya des choses I qu'il cst Ie seu! I apouvoir faire: I C'CSl lui, I par cxemplc, I qui presentc lcs

.,/ .......... / .,/ /


projels de loi au Parlement. , I Son devoir I est aussi de proteger les interets du pays I dans
.,/ ..........
lOus Ics domaines. II
30
Le President de la Republique

/'" ./ /"'.......... ./
On dit souvent que Ie president de la R~publique I est Ie premier des Franc;ais: I it est Ie chef
........... ./........... /'" /'" /'"
de l'Etat. I iI repr~ente la France. II Il est tlu ala majorite, I au suffrage universel, I pour
./........... /'" /"'........... ./........... ./
sept aDs. I I II habite I et travaille AParis, I au palais de I'Elysee J I. Le president a tous les
/"'.......... ./ ...........
droits du chef de l'Etat. I J II repr~nte Ia France sur Ie plan international. II

./ /'" ./ /'"
-Dis, 1 Marie, I tu as lTOuvt un boulot? II

...................... ./ ...........
-oui, I entin! I I Apres six mois de chOmage. II
/'" /'"
-Comment I'as-tu eo? II
/'" /'" ...........
-C'esl dans les petites annonees I que j'ai trouve une offre d'emploi. I I
./ /'"
-ou est-ce que tu vas travailler? II
/"'........... /"' ...........
-Dans un laboratoire. II Je suis biologiste. I tu Ie sais. II
........... /'" /'" ././
-Oui. II Tu es dipl~mte en biologic, I n'est-ce pas? II
-........... /"' ..........
-Q.li. I I J'ai obtenu mon dipl~me it ya deja deux aos. II
/'" ..........
-Alors. I bonne chance! I I

./ /"'........... /'" /'"


-Bonjour, I Madame Grl'nier. II Comment allez-vous? II
/'" /"'./
-M~rci, I Monsieur Legrand. I I Et vons? I I
/'" .......... /'"
-Depuis Ie debut de l'annee I je suis ala retraitc. II J'ai eu mal am'babituer arna nouvelle
...........
situation. II
/'" .......... /'" /'" ........... /'"
-Je Ie comprends. I I Moi, I non plus, I je ne travaille pas. II J'ai eu un accident I et je
...........
bentficie d'une pension. II

31
./ ./ ......... ./............ .,/
-Mol, I j'ai voulu a tout prix garder man poste. I I Mais que taire, I c'est l'age... I I Et en plus
..........
il y.ll des jeunes qui sont au ch6mage... II
.......... ......... ,/' .........
-Cui. II VallS avezraison. II II faut faire place auxjeunes. II
......... .........
-Mais c'est duro I I Le travail me manque... II
.,/ ............ ../......... /"' .........
-A moi, I non. II Au contraire. I I J'ai d'autres buts dans rna vie. I I
.,/..........,/ ../ ../ ../
-11 faut que fen trouve aussi... I I Alors pour commencer, I que diriez-vous si je vous invitais
../
au cinema? II
./ ./ ..........
-Je dirais: I C'est une tres bonne id~! I I

/' ../ ..........


-Mes parents desirem que je sois ministre... II
./ ../ .........
-lIs doivent attendre jusqu'a ce que tu obtiennes ton dipl6rne. II
./ ../ ../ ..........
-Bien que je sois en deuxierne annee I je peux Caire mes debuts... II
./' /'.......... /' /' .........
-Je vois que I'arnbition ne te manque pas. I I Mais avant que tu sois ministre, I Cais ta chambre. I I
./' .......... /' ..........
-Pas maintenant! II II faut que je parte. II
.........../ /'
-Au contraire. I I II faut que tu restes et que nous parHom serieusernent de tes devoirs, I
..........
Monsieur Ie Minisue! II

Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:

Es1e inceputul carierei lui (ei) politice. > C"est Ie debut de sa carriere politique.

Cunoa~tetideja rezultatele alegerilor > Connalssez-volls deja Ics rcsultats


pentm Parlament? des elections au Parlement?

Poporul ~i-a ales pre~edintele. > Le peuplc a clu son president.

Trebuie sa votati eu totii pentru candidatul > II faut que VOliS votiez tOllS pour Ie candidat
partidului nostru. de notre parti.
Care sunt eonceptiile (prineipiile) politicii > Quels sont les principes de la politique
guvemului nostru? de notre gouvernement?

Beneficiem eu totii (Ne bucuram eu totii) > l\'ous beneficions tous des memes droits.
de acelea~i drepturi.

EI ar vrea ca, la alegerile generale, candidatii > II voudralt que les candidats de la droite
dreptei sa sufere 0 infrangere. sublssent un cchec au suffrage universe!.

~eful statului il desemneazli pe primul-ministru, > Le che f de l' Etat nomme Ie premier ministre
care Walege mini~trii. qui choisit les ministres.

Majoritatea ar vrea ca mini~trii > La majoritc voudrait que les ministres


sa nu se mai certe. finissent leurs disputes.

Am vrea sa ne imparta~iti bucuria. > !\Ious dcsirerions que vous partagiez


notre joie.

Pentru cine a fost votata aceasta lege? > Dans I'interet de qui celie loi a-t-elle
(in interesul cui a fost votata aceasta lege?) ete votce?
in vremurile noastre regimurile politice > A notre cpoque les regimes poJitiques
se sehimba eu repeziciune. des pays changent VltC.

A~teptati pana cand voi fi promovat! > Attcndcz .i usq u' a ce qLie j' aie rna promotion!

Ei fae tot ee Ie sta in putinta pentro ea > 115 font lout pour que leurs candidats soient
in guvem sa fie ale~i candidatii tor. elus au gouvemement.

inainte sa va prezentam 0 oferta de munea, > 11 faut que vous obteniez Ie diplome avant
trebuie sa va luati diploma. que nous vous prcsentlons une offre d'emploi.

Trebuie sa va pastrati posturile eu orice pret. > 11 faut atout prix que vous gardiez 'lOS postes_

Acestui ministro ii lipse~te experienta. > L'experience manque ace ministre.

Situatia materiala a pensionarilor > La SItuation materielle des gens a la rctraite


este foarte grea. est tres ditlicile.

Cand va veni dreapta la putere? > Quand 1a droite viendra-t-elle au pouvoir?

Completati propozitiile in limba franceza eu acele cuvinte sau expresii care lipsesc. Nu uitati sa cititi
eu voce tare propozitiile dupa rezolvarea acestui ultim exercitiu:

Nu inteleg de ee nu am dreptulla pensie? - Je ne comprends pas pourquoi je n'ai pas droit


Ii >une pension?

Sindicatul va vota impotriva candidatului nostru. - >Le syndicat votera >contrenotre >candidat.

De la inceputul earierei mete profesionale - >Du debut de rna carriere >professionnellc


m~arn interesat de politica. je m'interessais a la >politique.

A~ prefera sa vina la putere cat truli - Je prcfererais que votre candidat >vienne
repede eu putinta candidatul vostru. Ie plus vite possible >au pouvoir.
A~ vrea sa-mi imparta~iti parerile (sa fiti de - Je voudrais que vous >partagiez mes opinions
aceea~i parere cu mine) despre sur ce >gouverncment.
(in ceea ce prive~te) acest guvem.

Majoritatea tinerilor nu au nici un scap_ - >La majori Ie des jeunes n' a aucun >but dans
in viapi. la vie.

Am vrea ca voi sa faceti parte - NOlls voudrions que vous >apparteniez


din asociatia noastra. a notre >'d~sociatjon.
De~i e~ti un avocat incepator, - >Bien que tu >SOlS un avocat >debutant,
iti poti face 0 cariera. tu peux faire >calTlcre .

inainte sa primim aceasta oferta de mundi, - >Avant que nous >recevions cette >offre
trebuie sa ne luam diploma. d'emploi, nous devons >obtenir Ie diplome.

in Republica Franceza pre~edintele este - Dans >la Rcpublique Fran9aise Ie president


~eful statului. est >1c chefde l'Etat.
RECAPITULAREA LECTIEI 26

26. t. Vi amintim cateva structuri lexieale aflate in stninsa Jegatura cu subiectul leqiei noastre:

Ie pouvoir 1egislatif - puterea legislativa

Ie pouvoir executif - puterea exeeutiva

Ie pouvoir judiciaire - puterea judecatoreasca.

Ie parti de gauche - partidul de stinga, stinga


la gauche

la droite - partidu1 de dreapta, dreapta

Ie centre - partidul de centru

voter la loi - a vota legea

voter pour (contre) - a vota pentru (impotrivA)

venir au pouvoir - a veni la putere, a ajunge la putere

26.2. In cursul aeestei leqii, ea~i in leetia precedenta, ne-am ocupat de modul subjonctifla timpul
prezent - subjonctif present. Veti folosi acest mod dupa urmatoarele expresii verbale ,i
locutiuni eonjunqionale:

il faut que (a se vedea recapitularea Jectiei 25) - trebuie ca sa.. " trebuie sa...

pour que - pentru ca sa ... ; ca sa ...

bien que - de~i ... , eu toate ca...

avant que - inainte ca sa ... ; pina sa...

jusqu'a ce que - pana cand, pana ce...


Ati aflat, de asemenea, care este regula generala de fonnare a modului subjonctif (present).
Majoritatea verbelor se e~njuga. unnand aceastii regula. ExcePtie fae verbele auxiliare (avoir
~i etre), a caror conjugare la subjonctif present ati intalnito in leqiile precedente. ~i alte
verbe despre care vorn vorbi in lectiile urma.toare.

lata regula generalS. de fonnare a modului subjonctifpresent:

Formam modul subjonctif (present) pentru persoanele 1, 11, III singular ~i pentru persoana a
Ill-a plural adaugand radicalului de indicativ prezent (indicatif present) persoana a Ill-a
plural terminatiile: -e, -es, -e ~i -ent. Pentru persoanele I ~l II plural vom adauga terminatiile:
-ions, iez la radicalul de indicativ (present) persoana I plural.

Tenninatiile de subjonctifpresent sunt:

-e -ions

es -iez

e -ent
Va prezentam in continuare conjugarea ditorva verbe la modul subjonctifpresent:

Grupal Grupa a II-a

parler finir

II faut queje parle II faut queje finisse

que tu paries quetu finisses

qu'il parle qu'il finisse

qu'eUe parle qu'eUe finisse

que nous parlions que nous finissions

que VOllS parliez que vous finissiez

qu'ils parlent qu'ils finissent

qu'elles parlent qu'elles finissent

Grupa a lIl-a (verbe neregulate)

recevoir connaitre

11 faut que je re~oive I1faut queje connaisse

que tu re~oive!l que tu connaisses

qu'il re~oive qu'il connaisse

qu'elle rer;oive qu'eUe connaisse


que nous recevions que nous connaissions

que VOllS receviez que vous connaissiez

qu'ils rec;oivent qu'ils connaissent

qu'elles rel10ivent qu'elles connaissent

36
TEMA PENTRU ACASA 26

A Traduceti urmatoare[e propozitii in limba romana:

I. A qui appartient Ie pouvoir legislatif?

1. II faut que Ie president nomme Ie premier ministre.

3. Je voudrais que vous partagiez mes opinions politiques.

4. Je vais voter pour Ie candidat de la droite.

5. Le president de la Republique Fran~aise a ete elu au suffrage universe!.

6. Avant que tu sois ministre, tu dois obtenir ton diplome.

B. Traduceli urmatoarele propozitii in limba franceza:

I. Trebuie sa ne intereseze politica.

1. De~i este prim-ministru, nu are experienta.

3. Acest nou stat are deja guvem?

4. Majoritarea ar vrea ca regimul sa se schimbe.

5. Pre~edinte1e este ~eful statului.

6. Poporul va vota impotriva eandidatilor partidului vostru.

C. Completati frazele urmatoare eu verbele din paranteze la modul subjonctifpresent:

I. II faut que oous tous contre ee candidat. (voter)

2. Nous voudrions qu'ils .le president. (elire)

3. Attendezjusqu'a ee que nous .Ie candidats. (connaitre)

4. II faut que tu f! la maison avant que ton pere (etre), (venir)

5. II fera tout pour que son fils ses etudes. (finir)

37
a I'epoque >[a lEpok] - la epoca, in vremea, in perioada

I'Etat(m.) >[IEta] - statui

(Ie chef de) l' Etat >L10 sefdO lEta] - ~eful statului

l'etat (m.) >[1ta] - starea, conditia

etre ala retraite >[ctR a la ROtRct] - a fi la pensie; a fi pensionar

executif > [egzEkUtif] - executiv

I'experience (f.) > [lekspErias] - experienta

garder (Ie poste) >(gaRdE] - a pastra (postul, serviciul);


a ramane (in seviciu)
la gauche > [Ia go~J - partidul de stanga; stanga

Ie gouvemement > [10 guveRnOmii] - guvemul; guvemarea,


conducerea
il faut que (+ subjonctit) >[ilfokO] - trebuie ca sa, trebuie sa
1'informaticien (m.) > LlefoRmatlsie] - informaticianul
I'informaticienne (f.) > [lefoRmatisien] - infonnaticiana
I'informatique (f.) > [lefoRmatik] - informatica; ~tiinta informaticii
s' interesser a > [setEREsE a] - a se interesa de; a fi interesat de
(+substantiv)

Ie (la) joumaliste > [10 JuRnalistJ - ziaristul, ziarista

judiciaire > [jUdisieR] - judecatoresc, judecatoreasca

jusqu'a ce que > [JUska sa kO] - pana cand, paoa ce


(+subjonctit)

Ie laboratoire > l10 laboRatUaR] - laboratorul

de laboratoire > [dO laboRatUaR] - de laborator

legislatif > L1Ejislatif] - legislativ, -3

la loi >Lla l"a] - legea, norma, regula

la majorite >[la majoRitE] - majoritatea (de voturi,


de oameni); majoratul

a la majorite > [Ia majoRitE] - eu majoritate (de voturi);


ia majorat

manquer (quelque chose, > [makE] - a lipsi (ceva, cineva) cuiva


quelqu'un) a (quelqu'un)

manquer Ie but > [makE 10 hUt] - a rata tinta, a nu-~i atinge scopul
materiel, -elle > [matERiel] - material, -3

Ie metier >[lOmEtiE] - meseria, profesiunea, ocupatia


Ie ministre >[lOministR] - ministrul

Napoleon > [napoIEo] - Napoleon

nommer >LnomE] - a numi; a numi (in functie)


obtenir > [optOniRj - a obtine, a primi, a iua
39
roffre (f.) > [1ofR] - oferta
Ie palais de l'Elysee >110 pale dO lElizE] - palatul Elysee
Ie Parlement >[IOpaR10ma] - Parlamentul
partager (avec) >[paRtajE avekj - a imparti (cu cineva)
Ie parti >[10paRti] - partidul
la pension >[lapasio] - pensiunea; pensionul; pensia
les petites annonces (f. pl.) >[le ptitzanos] - mica publicitate
Ie peuple >[10pOpl] - poporul
la poJitique >[la politik] - politica
politique >[politik] - politic, -a
Ie poste >[IOpost] - postul, serviciul; slujba, functia
pour que (+subjonctit) >[puR kO] - pentru ca sa, ca sa
Ie pouvoir >[10 puvUaR] - puterea; autoritatea
Ie premier ministre >[10 pROmiE ministR] - primul-ministru, premierul
Ie president >[10 pREzida] - pre~edintele

Ie principe > [10 pResip] - principiul, Donna; opinia


la profession > Lla pRofEsioJ - profesiunea, cariera, meseria,
ocupatia
professionnel, -eUe > [pRofEsionel] - profesional, -a
la promotion >[la pRomosio] - promovarea, avansarea
(in funqie); promotia
Ie regime >[IOrEjim] - regimul (politic); organizarea
(politica)
1a Rpublique Fran~aise >[ la REpUblik fRasez] - Republica Franceza
Ie resultat >[10 REzUltaj - rezultatul, consecinta
1a retraite > [la ROtRet] - retragerea, replierea; refugiul;
pensia
la situation > [Ia sitUasio] - situatia; pozitia, amplasarea;
atitudinea
subir un echec >[ sUbiR cnE~ekJ - a avea un e~ec
Ie suffrage > [10 sUtRaj] - sufragiu, vot
Ie syndicat > [ 10 sedikaJ - sindicatul
(a) tout prix >[a tu pRi] - eu orice pret
universel, -die >[ UniveRse!) - universal, -3
voter pour (contre) >[vOII<: puR) - a vota pentru (impotriva)
voter (la loi) >[VOII<: la lU a] - a vota (legea)
venir au pouvoir >[ vOniR 0 puvuaRJ - a veni la putere; a ajunge la putere

40
LECTIA 27 PARTEA INTAI

Va propunem, pentru inceput, 0 serie de exercitii de recapitulare a materialului prezentat in lectia 27


din cursul pentru incepatori.

A Completati propozitiile in limba franceza cu urmatoarele substantive:

I. Ie corps 2. Ie tronc 3. Ie membre 4. Ie dos

5. la poitrine 6. Ie visage 7. Ie cheveu 8. Ie front

9. les yeux 10. l'oreiUe 11. Ie nez 12. la bouche

13. la dent 14. Ie cou

Nu deschide gura! - N'ouvre pas ta >bouche!

Ce culoare au ochii tai? - De queUe couleur sont tes >yeux?

Mii dor spatele ~i membrele. - rai mal au >dos et aux >membres.

Oaca te-ar fi durut pieptul, medicul - S1 tu avais eu mal a la >poi trine,


ar fi trebuit sa te asculte (consulte Ie medecin aurait dO t'auseulter.
cu stetoscopul).

Corpul lui e lung, dar gatul - Son >tronc est long, mais son >COll
este scurt. est court.

De ce este atat de alb la fata? - Pourquoi son >visage est si pale?

Trebuie sa te speli pe cap. - II faut que tu laves les >cheveux.

A~ vrea ca nasul sa-mi fie drept, - Je voudrais que mon ::>nez soit droit,
fruntea mai inalta, iar urechile >Ie front plus haut et >Ies oreilles
maimici. plus petites.

Daca vrei sa fii mai putemic, - Si tu veux que ton >corps soit plus fort,
fa sport. fais du sport.

Trebuie sa va spalati pe dinti - II faut que vous vaus brossiez les >dents
dimineata ~i seara. Ie malin et Ie soir.

B. Sa facem 0 scum recapitulare a adjectivelor invatate in lectia 27 din cursul "Franceza pentru
incepatori". Completati propozitiile care urmeaza cu un adjecliv corespunzator:

in aeeste conditii existenta umana - Dans ces conditions l'existence


este pusa in pericol (arnenintata). >hUITIainc est menaeee.

Trebuie sa fii intotdeauna cu - 11 faut que tu sois toujours >sauriant.


zarnbetul pe buze (surazator).

Marie este cea mai delicatii - Marie est 1a plus >fine de toutes
dintre fete. les jeunes filles.

Vai, la varsta mea deja mi se albe~te - HeIss, it mon age mes cheveux
(imi incamn,e~te) paml! deviennent deja >gris!
Fata lui este mai degraba oval a, - Son visage est pluto1 >ovaJe et ses yeux
iar ochii rotunzi. sont >ronds.

Uita-te la aceasta fetita blonda! - Regarde eette petite >blonde!

Sunt ~aten, am fata patrata - Je suis >cluitain, man visage est


~i nasul drept. >carre et man nez est ><JrOlt.

E1 nu e frurnos, dar nici ucit. - II n'est pas beau, rnais il n'est pas
>laid non plus.

Aceasta eunoseuta actrita este - Cette actrice eonnue est une grande
a bruneta inalta eu fata delieata >brune au visage >fin,
(cu un chip delicat).

C. Urmatorul exercitiu va va ajuta sa recapitulati problemele gramaticale prezentate in lectia 27


din cursul pentru incepatori. Completati propoziliile in limba franceza cu pronumele posesiv
corespunzator:

Ochii mei sunt alba~tri, ai tai - Mes yeux sont bleus, >lcs tiens
sunt verzi. sont verts.

Fetde noastre sunt blonde, - Nos filles sont blondes,


ale voastre sunt mai degraba brunete. >les v(}trcs sont plutot brunes.

Parol tau este scurt, altui (al ei) - Tes cheveux sont courts, >lcs sicns
degraba lung. sont plutot longs.

Tu ai experienta in profesia ta, eu, - Toi, tu as de I'experience dans


vai (din pacate), nu am (experienta) ta profession, moi, helas, je n'en ai
in a mea. pas dans >la micnnc.

Sotul tau are un post in administratie, - Ton mari a un poste dans


a1 meu, de asemenea. l'administration, >Ie mien aussi.

D. Completati urrnatoarele propozitii in lirnba franceza cu cuvintele corespunzatoare contextului.

Nu sunt nici prea bogat, - Je ne suis >ni trap riche


niei foarte sarac. >ni tres pauvre.

Ali ineeput sa lucrati? (V-ati apucat - Avez-vous commence a travailler?


de lueru?) Nu inca. >Pas encore.

le~i deja (in ora~)? - Tu sors >dejil?

Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. - >(IiI pour rei 1, >dcnt pour dent.

Eu am serviciul meu, tu it ai pe a1 tau. - Moi, j' ai >mon boulot, toi, tu as >le tien.

501ia ta este blonda sau bruneta? - Ta femme, est-elle >blondc ou >brune?

2
ineepem lectia noua, ea de obicei, propunandu-va 0 serie de substantive.
Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti traducerea lor in limba romana:

l'economie (f.) > [lEkonomi] - economia

Ie systeme > lJOsistcm] - sistemul, modul de


organizare

Ia greve > [Ia gReY] - greva

l'industrie (f.) > [ledUstRi] - industria

la baisse > [la bcsJ - scaderea, descre~terea;


slabirea, diminuarea

Ie charbon > [10 ~aRbo) - carbunele

Ie progres > [10 pRogRc] - progresul; dezvoltarea,


cre~terea; inaintarea

la concurrence > Lla kokURas] - concurenta, intrecerea,


competitia

la crise > [Ia kRiz] - criza, !ipsa, penuria,


dezechilibrul

Ie niveau > [IOnivo] - nivelul

Ie Tiers-Monde > LI0tieRm6dJ - Lumea a Treia (tarile din


lumea a treia)

Ie salari6 > [JO salaRiEj - salariatul

Ie developpement > [10 dEvlopma] - dezvoltarea, desfa~urarea

Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi cu voce tare cuvintele de
_ mai sus, a~ezate intr-o alta ordine:

la concurrence > [lakokURas] - concurenta, intrecerea,


competitia

Ie salarie > [10 salaRiE] - salariatul

I'economie (f.) > llEkonomiJ - economia

Ie developpement > LIOdEvlopma] - dezvoltarea, desra~urarea

Ie progres > [10 pRogRI'] - progresul; dezvoltarea,


cre~terea; inaintarea

Ie systeme > [IOsistcm] - sistemul, modul de


organizare

Ie niveau > [10 mvo] - nivelul

la baisse > [Ia bes] - scaderea, descre~terea;


slabirea, diminuarea

la crise > [la kRiz] - criza, !ipsa, penuria,


dezechi!ibrul

Ie Tiers-Monde > [10 tieR mod] - Lumea a Treia (tarile din


lumea a treia)

la greve > [lagRev] - greva

Ie charbon > [10 ~aRho] - carbunele

l'industrie (f.) > [ledUsIRi] - industria

3
Cititi cu voce tare propozitiile in limba franceza in care am folosit cuvintele Doi ~i retineti traducerea
lor in limba romanit
II faut que I'Etat controle l'economie. - Trebuie ca statuI sa controleze economia.
Le gouvemement voudrait changer - Guvernul ar dori sa schimbe
Ie systeme financier. sistemul financiar.
Si Ie patron refuse I'augmentation de salaire, - Daca patronul refuza marirea de salariu.
nous nous mettons en greve. facem greva.
Pour que 1a situation economique de l'industrie - Pentru ca situatia economiea a industriei
soit meilleure, il faut produire davantage. sa fie mai buna, trebuie sa se produca mai mull.
NOlls desirons tous que Ie progres scientifique - Vrem ell totii ca progreslll ~tiintific
soit plus grand. sa fie mai mare.
On exploite Ie charbon dans plusieurs - Carbune1e este folosit in mai multe domenii
domaines de I'industrie. ale industriei.
La libre concurrence menace les petites - Libera concurenta ameninla
entreprises. micile Intreprinderi.
La baisse du niveau de vie a cause une - Seaderea nivelului de trai a CRuzat
crise politique. o criza politica.
11 faut subvenir aux besoins - Trebuie sa ne ingrijim de nevoile
du Tiers-Monde. Lumii a Treia.
Les patrons n'acceptent pas 1es demandes - Patronii nu accepts. cererile salariatilor.
des salaries.
Aujourd'hui les ouvriers de notre usine - Astazi muncitorii din uzina naastra
font la greve. fae greva.

Retine1i noile expresii, verbe ~i adjective pe care le-ati intalnit in propozitiile anterioare:

se mettTe en greve > [sO metR a gRev] - a face greva, a dec1an~a 0 greva
faire la greve > [feR la gRev] - a face grev3
subvenir aux besoins > [sUbvOniR () bOzue dO] - a se ingriji de nevoile (cuiva);
a ave a de ... grija de necesitatile
(cuiva)
contr6ler > [k6tRoIE] - a controla, a verifica;
a supraveghea
refuser > [ROil_hE] - a refuza, a nu fi de acord,
a respinge
accepter > [aksEptE} - a aecepta, a fi de acord, a consim~i
produire > [pRodUiR] - a produce, a crea, a fabriea
causer > lkozE] - a cauza, a provoca; a vorbi,
a Conversa
financier > [finasiE] - financiar
financiere > [finasleR] - financiara
cconomique > LEkonomik] - economic, economica
scientifique > [siatifik] - ~tiintific. ~tiintifica

davantage > [davaraj] - mai mult, In plus

4
Verbul "subvenir" se conjuga la fel ca verbul "venir", dar, la timpurile compuse, folose~te verbul
auxiliar "avoir".

Verbul "produire" se conjuga la fel ca verbul "conduire".


Celelalte verbe pe care le-ati intalnit in propoziliile precedente sunt verbe regulate de grupa I.

Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii pentru a retine mai bine vocabularul aeestei 1eclii:

Le niveau de vie dans les pays > N ivelul de trai cslc foarlc scazut in 1;ink
du Tiers-Monde est tres bas. Lumii a Treia.

Ce patron controle sans cesse ses salaries > Aces! patron i~i controlt:aza tot timpul
pour qu'ils travaillent davantage. salariatii pentru ca ace~tia sa lucreze mai mult.

La libre concurrence, c'est Ie systeme > Llbera concurenla esle acel sistem economic
tconomique laissant a chacun la liberte de carc laSd fiCC[lrUla libertatea de a produce ~i
produire et de vendre aux conditions qu'it veul. de a vinde in conditIllc pc C<ire Ie dore~te,

A I'epoque de la crise il fallait subvenir > in timpul crizei a trebuit sa se aiba grija
aux besoins des plus pauvres. de Ile\> oIle celor mai saraci.

Naus n'accepteronsjamais l'economie de ce > \J1I vom accepta niciod3ta progmmlll


gouvemement qui a cause une crise economic al acestlli guvern care a provocat
financiere dans tout Ie pays. o criza financiara in intrcaga tara.

Alors, tu acceptes ou tu refuses cette offre > Ucci, acceptl sau refuLi aceasta oferta
d'emploi? de serviclU','

L'industrie consomme beaucoup de charbon qui > Industria consuma mult carbune care sen'e~tc
sert a produire une grande quantite de produits. la produccrca unlli marc numar dc m[lrfuri
(produse).

Le developpement scientifique est menace par > Dezvoltarea ~tiin\ifica este amenin\ata de
la baisse du niveau economique de l'Etat. scaderea nivelului economic al statului.

Ferez-vous la greve? > Ve!i face greva'!


Si les patrons refusaient I'augmentation de Daca patronii ar refuza cre~terea (marirea)
salaire, nous nous mettrions en greve. salariilor, am declall~a greva.

Completati propozitiile care unneaza eu cuvantul, expresia sau fonna verbala corespunzatoare:

in meseria mea, rna tern de concurenta. - J' ai peur de >la concurrence dans mon metier.

Economia noastri sufera 0 criza grava - Notre >cconomic subit une >cnsc grave.
(trece printro criza de proportii).

A~ vrea sa am grija chiar eu de nevoile familiei - Je voudrais moi-meme >subvenir aux bcsoins
mele, dar nu pot, pentru ea sunt in ~maj. de rna famille, mais je ne peux. pas parce que
je suis au chomage.

Accept cu bucurie oferta Ia. - > J' acccptc avec joie ton offre.

5
imi pare foarte rau ea Paul a refuzat sa vina - Je suis desoltS parce que Paul >a refuse
la aniversarea mea. de venir pour mon anniversaire.

Afacerile mele financiare merg prost. - Mes affaires >financieres vont mal.

Trebuie sa va supravegheati (controlati) mai - II faut que vous >contr61iez >davantage votre
mult sistemul economic. >systeme >economique.

Cat carbune trebuie sa ewnpar3m (cumparat) - Combien de >charbon faut-il acheter


pentru iama? pOUT I'hiver?

Se va produce 0 scadere a preturilor - Y aura-t-il une >baisse des prix


anul acesta? cette annee?

Ce s-a produs in aceasta uzina - Qu'est-ce qu'on >a produit dans eette usine
luna trecuta? Ie mois demier?

in tarile Lwnii a Treia progresul ~tiintific - Dans les pays du >Tiers-Monde Ie >progres
se obtine Cll dificultate. scientifique est difficile a obtenir.

Parerea sindicatului a fost aceeptata ~i am - L' opinion du syndicat >'1 Clc acceptce et nous
declan~at greva. nous sommes mis >en greve.

Nivelul de educare din aceasta ~coaUi este - >Le OI\eau de I'education dans cette ecole
ridicat, a~a ca trebuie sa inveti mai mult. est 61ev6, alors tu dois apprendre >davantage.

Dezvoltarea industriei din aeeste state depinde - >Le dcvcloppcmcnt de >I'industric dans ces
de situatia politica din intreaga Europa. Etats depend de la situation politique
de toute l'Europe.

Salariatii nu mai accepta scaderea nivelului lor - >Les salaries n'>acceptent plus >la baisse du
de trai ~i aceasta poate cauza greva. niveau de leur vie et .,:a peut >causer la greve..

in problemele de gramatica pe care vi Ie propunem in continuare veti regasi modul "subjonctif


(present)" - "conjunctiv (prezent)", pe care it cunoa~teti deja din lectiile precedente.

in propozitiile care urmeaza acest mod a fost folosit pentru a pune in evidenta anumite sentimente.
Cititi cu voce tare propozitiile, acordand 0 atenlie deosebita forme lor verbaIe scrise ell caraetere
ingro~ate:

Elle est contente que nous acceptions - Este multwnita ea acceptam


cette situation. eu aeeasta situatie.

Tu es contente qu'il soit candidat de notre parti. - E~ti multumita ca el candideaza


din partea partidului nostru.

II est desol6 que tu r-efuses ce poste. - Lui ii pare foarte TaU ca refuzi acest post.

Je suis content que tu fasses bien ton travail. - Sunt bucuros ca iti faci bine treaba.

II est triste que vous alliez deja a la maison. - EI este trist eft plecali a~a de repede acasa.

Nou's sommes heureux qu'il puisse partir - Suntem fericiti cli el poate sa pIece in Franta.
pour la France.

6
Je suis desalt que tu ne sach~ pas la verite. - imi pare rau eli. nu cuno~ti adevarul.

Etes-vous contents que nous fassions - Sunteli multumiti eli. faeem


ensemble ce voyage? irnpreuna aeeasta ealiHorie?

Nous sommes desales que tu veuilles partir. - Ne pare foarte rau ea vrei sa pleei.

Est-ce que tu es triste que nous n'allions pas - E~ti trist eli. nu mergem
en vaeanees? in vacanta?

Je suis heureuse que vous sachiez tout. - Sunt fericita ea ~titi totul.

Elle n'est pas contente qu'ils veuillent rester - Ei nu-i convine eli ei var sa ramana (sa stea)
encore une semaine chez elle. inca a saptamana la ea.

Expresiile etre content, etre triste, etre desolt, etre heureux cer folosirea
modului subjonetiv.

jn ProPoziliile anterioare, pe liingii formele verhale de "subjonctif" pe care Ie cunoaJteli deja, am


introdus ciiteva verbe (neregulate) care nu urmeazii regula generalii de formare a co,yunctivului
(prezent) - "subjonctifpresent ". Acestea sunt:
aller
faire
pouvoir
savoir
vouloir

Vii prezentdm ;n continuare formele de "subjonctif present" ale acestor verbe, la persoanele I
(~ingular fi plural) fi a llI-a plural. Tindnd cont de aceste forme, veli putea conjuga cu u~urin!ii
celelalte persoane, dot jUnd cii aceste verbe au, la "subjonctif present ", acelea.yi terminal;; ca #
verbele regulate pe care Ie-ali intd/nit in exemplele lIoastre anterioare: -e, -es, -e, -ions, -iez, -ent.

que nous allions > [kO nuzalio]


aller que j 'aille > [kOjai)
qu 'ils ail/ent > [kilzaiJ

que nous fassions > [kO nu fasio)


Caire quejefasse > [kOjO fas)
qu 'Us fassent > Lkil fas]

que nous puissions > [kO nu pUisi6J


pouvoir que je puisse > [kO jO pUi..,j
qu'ils puissent >[kil pUis]

que nous sachions > [kO nu sa~io]


savoir queje sache > [kOjO S3$J
qu 'ils sachent > Lkil S3$]

que nous voulions > [kO nu vulio)


vouloir que je veuille >[kOjOvOi]
qu'ils veuillent >[kil vOi]
Va vom prezenta conjugarea completa a acestor verbe in partea destinata recapitularii acestei lectii.Va
reamintim ea verbele "avoir" {ii "etre" nu au niei ele 0 conjugare regulata la "subjonctif (present)".

Pentru a invata sa folositi modul "subjonctif present" traduceti in limba romana propozitiile din
exercitiul care urmeaza:

Le directeur de cette entreprise est content - Directorul acestei intreprinderi este multumit
que les salaries veuillent tinir la greve. ca salariatii vor sa puna capat grevei.

II faut que nous puissions tous subvenir - Trebuie sa tim eu tolii in stare sa ne ingrijim
aux besoins des pays du Tiers-Monde. de nevoile tarilor din Lumea a Treia.

Je suis desole que vous me eontr6liez - Imi pare foarte rau ca rna eontrolati
si souvent, Monsieur Ie direeteur! atat de des. domnule director!

Nous sommes tristes que vous refusiez - Suntem tri~ti eli refuzati ajutorul
notre aide. nostru.

II faut que vous sachiez quel est Ie niveau - Trebuie sa ~titi care este nivelul de
de vie de ce peuple. trai al acestui popor.

II faut qu'on fasse quelque chose pour que - Trebuie sa facem ceva pentru ca muncitorii
les ouvriers produisent davantage. sa produca mai multo

Nous sommes heureux qu'ils puissenl - Suntem ferici!i ca ei pot accepta


accepter notre offre. oferta noastra.

Completati propozitiile urmatoare cu forma verbala corespunziHoare de "subjonctif present":

Suntem multumiti ca va puteti - Nous sommes contents que VOllS >puissiez


pastra posturile in eiuda unei concurente garder vas pastes malgre une forte
acerbe (putemice). concurrence.

Vrem sa faci ceva pentru noi. - Nous desirons que tu >fasscs quelque chose
pour nous.

Paul este foarte suparat ca nu vreti sa-I - Paul est desole que vous ne >vouliez pas
ajutati in aceste afaceri tinanciare. I' aider dans ees affaires tinancieres.

A~teapta sa-mi fac tema! - Attends jusqu'a ce que je >fasse man devoir.

Trebuie sa mergeti la cinema - 11 faut que vous >alliez au cinema avant


inainte sa vina parintii vo~tri. que vas parents >vicnnent.

Este fericita ca sotul ei poate sa pIece - Elle est heureuse que son mari >puisse partir
cu ea la Paris. avec elle pour Paris.

8
Pentru a verifica daca v-ati insu~it corect vocabularul ~i regulile gramaticale, traduceti in limba
franceza urmatoarele propozitii:

Trebuie sa facem greva inainte de a ajunge > 11 faut que nails nOliS metlions en grcyc ~vant

eu totii in ~omaj, que nOllS sayons lOlls au chomage.

Suntem bucuro~i ca, in aceasta > \lOllS sommcs contents que la baisse du niveau
perioadi de erizii, nu sunteti amenintati eu de vie ne vaus menacc pas a cctte
scaderea nivelului de trai. cpoquc de cnse.

Sunt foarte fericit ca sotia mea se ocupa > Je suis tres heureux que ma femme subvienne
de nevoile intregii noastre familii. aux besoins de joute notre famille.

Domnule, pentru ca salariatii sa va accepte > Pour que les salaries vous acceptent comme
ca director, trebuie sa fie multumiti de dircclcur, 1\1ollsicur, il faut qu'ils soient
condiliile lor finaneiare. contents de leur~ conoitlOns financicrcs.

Acest sistem economic a cauzat seaderea > C'cst cc sysjC1llC cronoJ1lique qui a cause
nivelului de trai, nu libera concurenta. la b<lisse du niveau de \ ie, et non la libre
COil rune ncc.

Nu se poate exploata mai mult carbunele > On ne peu! p<lS e\.ploi!er davantage Ie charbon
in industrie. dans l'inouslric.

lnainte de a refuza aceasta ofem, ganditi-va > Avant que vous refusiez celte offn:, pcnscz
la consecintele deciziei (pe care 0 luali). aux rcsultats de votre decision.

Dezvoltarea economica a Lumii a Treia > Lc dCvc10ppcmcnt cconomique du Tiers-


depinde de progresul intregii lumi. Monde depend du progrcs du mondc entier.

Trebuie sa ~tii ceva despre economie > 11 f<lut que tu s<lches quelq\.le chose sur
~i sa te interesezi mai muIt de politica. I'economie et que tu t'inten:sses davantagc
il la politique.

$cful estc multumit ell producem mai mult. > Le chef est content"que nous produisions
davantagc.

Lui ii pare foarte ..au ca plecali deja in Franta. > 11 cst ucso!C que vous alliez deja en France.

Trebuie sa faei in cele din unni 0 > IIf~ut que tu fasses cnfin une carriere

canera ~tiintifica. scientifique,


LECTIA 27 - PARTEA A DOVA
A Completati propozitiile unnatoare cu unul din cuvinte:

I. droit 2. droite 3. a droite 4. tout droit


5. gauche 6. a gauche 7. en haut 8. en bas
9. entre 10. etre pour 11. etre eontre 12. avoir raison
13. avoir tort

Trebuie sa mergem tot inainte ~i - II faut que nous allions >tout droit et
apoi, la dreapta. puis >a droite.
imi pare foarte rau ca e~ti impotriva mea. - Je suis desoIe que tu sois >contre moi.
Vreau sa te duci direct acasa. - Je veux que tu ailles >tout droit a la maison.
Statia de autobuz este la stanga. - L' arret de bus se trouve >a gauche.
Pierre nu este de aeord eu parerea mea, - Pierre n'aecepte pas man opinion, bien que
de~i am dreptate. >j 'al raison.

Sunt sus! - Je suis >en haut!


Trebuie sa fim eu totii pentru aeest - II faut que nous xoyons tous pour ee
candidat. eandidat.
Ma doare pieiorul stang. - l' ai mal a la jambe >gauehe.
Cine este jos? - Qui est >en bas?
Va veni aiei intre trei ~i patru. - II viendra ici >entre trois et quatre
heures.
imi pare foarte rau, dar te in~eli - Je suis desole, mais tu >as tort.
(dar nu ai dreptate).

B. Completati propozi!iile in limba franeeza eu 0 fonna verbala eorespunzatoare:

Trebuie sa 0 luam la stanga. - II faut que >nOliS nous dirigions a gauche.


Am vrea ea voi sa treeeti sa ne vedeti - Nous voudrions que vous >pas~iez nous voir
maine sean"!. demain soir.
Nu vreau sa te sehimbi. (Vreau sa - Je ne veux pas que tu >changes,
ramai aeela~i.)
Aeest prim-ministru a eondus guvernul - Ce premier ministre >3 dirige
timp de trei ani. Ie gouvemement pendant trois ans,

Dore~tesa ramanem la el - II desire que nous >restions chez luijusqu'au


pima dimineavi. matin.
~tii ee s-a intimplat in timpul alegerilor? - Est-ee que tu sais ee qui >s'est passe pendant
les elections?
Ea s-a sehimbat repede de haine. - Elle x'est vite change.

Am petreeut 0 luna minunata pe Coasta - Nous >avons pa~~c un mois merveilleux sur
deAzur. la Cote d' Azur,

10
Sa treeem la vocabularul nou. Cititi eu voce tare cuvintele urmatoare ~i
retineti traducerea lor in limba romana:

les economies (f. pI.) > [IEzEkonomi] - economiile, banii


economisiti
la d6pense > [la dFpiis] - cheltuiala; camara
(pentru provizii)
Ie revenu >[10ROvOnU] - venitul
la facture >[lafakILIR] - factura
I'echeance (f.) >[lE~Ei~] - scadenta, tennenul
(de plata)
Ie compte >[IOkot] - calculul, socoteala; contul
Ie sou >[10suJ - moneda marunta, banul,
paraua
les sous (m. pI.) >[lesu] - banii, marunti~ul

la caisse d'epargne > [la kes dEpaRn J - casa de economii; C.E.C.


l'interet (m.) > [IHERej - interesul, folosul,
avantajul; dohanda
l'imp6t (m.) > (lepo] - impozitul
Ie profit >[10pRofi] - profitul, ca~tigul, folosul,
avantajul
la faillite > [la faiit] - falimentul; lichidarea;
e~ecul

invatati pronuntia corecta ~i sensul cuvintelor de mai sus recitindu-Ie Cll


voce tare, intr-o ordine diferita:

la caisse d'epargne > (Ia kes dEpaRii] - casa de economii; C.E.C.


la facture > [1a faktUR] - factura
Ie profit > [lOpRofi] - profitul, ca~tigul, folosul,
avantajul
les economies (f. pI.) > [IEzEkonomi] - econorniile, banii
econornisiti
les sous (m. pI.) > [lesuJ - banii, marunti~ul

I' interet (m.) > [letERe] - interesul, folosul,


avantajul; dohinda
la faillite > [la faiit] - falimentul; licbidarea;
e~ecul

1'6cheance (f.) > [IE~Eas] - scaden!", termenul


(de plata)
la depense > [la dEpas] - cheltuiala; camara
(pentru provizii)
Ie sou >[10su] - moneda mamnta, banul,
paraua
Ie compte > [IOkflt] - calculul, socoteala; contul
l'irnpot (m.) > [Iepo] - irnpozitul
Ie revenu > [10 ROvOnL'"] - venitul

Il
Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:

n faut que nous placions nos economies - Trebuie sa ne plasam (sa ne punem) economiile
ala banque. in baneii. (Ia banei).

Je suis content que mes depenses - Sunt multurnit ca am avut cheltuieli mai mici
de ce mois soient inferieures aux depenses luna aceasta decat luna trecuti.
du rnois dernier.

D'OLl viennent vos revenus, Monsieur? - Domnule, de unde (din ee) provin veniturile
dumneavoastri?

Chaque mois je dois regler plusieurs factures - tn fiecare luna trebuie sa achit mai multe
a courte ou a longue echeance. facturi pe termen scurt sau lung.

Je n'ai pas Ie sou sur mon compte en banque. - Nu am nici a letcaie (nici un ban) in contul
din banca.

Est-ce qu'il a verse des SOllS a la caisse - El a depus bani la casa de


d'epargne? J'en doute. economii? Ma indoiesc (de asia).

11 faut que nous vendions notre voiture - Trebuie sa ne vindem eu dobandii ma~ina.
avec interet.

11 faut que chaque citoyen paie un imp6t sur - Trebuie ca fiecare eeti\ean sa plateasca un
les salaires et un impot sur les revenus. impozit pe salariu ~i unul pe venituri.

Je regrette de ne pas avoir fait de profits - Regret ca nu am avantaje (bane~ti. financiare)


financiers de cette cooperation. din aceasti colaborare.

11 craint la faillite a cause d'une grande - Din cauza unei concurente puterniee se teme
concurrence. de faliment.

Ses depenses avaient etc superieures aux - Cheltuielile lui au fost mai mari dedit
revenus et alors it a fait faillite. veniturile, a~a ca a dat faliment.

Paul a verse de I'argent a la caisse d'epargne. - Paul a depus bani 1a C.E.C.

in propozitiile anterioare au aparut expresii noi:

inftrieur a.. . > [ cfi:.RiOR ,l] - inferior, mai mic decal.. .


mai prost (calitativ) decat .
superieur II... > [s LJ r ERIOR a] - superior, mai mare decat ,
mai bun (calitativ) decal...

(la facture) a courte echeance > [a kuRt EsEas] - (factura) pe tennen scuTt

(la facture) II longue echance > [a Itig e~Eh] - (factura) pe termen lung

avoir un compte en banque > [;wLa:R e k0t il biik J - a avea un cont in banci

l'impot sur les salaires > [11:po ,LR Ie saleR - impozitul pe salarii (pe venituri)
(Ies revenus) /Ie ROvOnUi]

faire faillite > [feR LlIit] - a da faliment

12
Ati intalnit, de asemenea, noi verbe de grupa I:

verser (de I'argent) >[ veRsE] - a varsa, a plati, a depune (bani)

regler (une facture) >[REgle] - a regia; a plati, a achita (0 factura)

douter (de) + substantif >lctutc] - a se indoi (de); a nu fi sigur (de)


(verb la infinitiv, pronume)

regretter (de) + infinitif > [ROgRetEj - a regreta; a-i parea rau;


a-~i cere scuze

~i verbul

craindre > [kRedR] - a se terne (de); a-i fi fuca (de)

care se conjuga la fel ca verbul "plaindre", pe care iI cunoa~teti deja.

Traduce!i in limba romana propozitiile care unneaza.

Qu'est-ce que tu as fait avec tes economies? > Cc-al filcut Cll banii pe care i-ai economisit?
Ce-al /acut ell i;:eonol1llile tale?

Je les ai versees a ton compte en banque. > Lc-am depus in contul tilU din bane!\.

Cette annee nos revenus sont inferieurs a > Anul acesta \enituflle noastre sunt mai miei
ceux de I'annee passee. decal eele de anLll lrecut.

Je doute d'avoir de grands profits dans > ~1a indoiesc Cii VOl avea profiluri mari
cette affaire. din aeeasta afaeere.

QueUe est l'echeance de cette facture? > CincJ este SCad~ll!a acestei faetun?

Bien qu'ils aient des sous a la caisse > De~i au bani la CE.C VOl" sa aiba ~i mai multi.
d'epargne, ils veulent en avoir davantage.

NOllS sommes heureux que la faillite ne vous > SUlltcm fcriclti c[i nu ~untc!l amenin!a!i
menace pas. cu fal imentul.

II faut que vous diminuiez vos depenses, > Trebuie S~l \ CI reducep clJcltull~llle,
Monsieur! domnule!

Le gouvemement veut que nous payions des > Guvernul vrea sa platim irnpozite pe salarii
impots sur les salaires et sur les revenus. ~i pe venituri.

J'ai deja regie les factures a courte echeance. > A.m platit (achitat) deja faeturile pe tennen scurt

Avez-vous des interets dans cette entreprise? > Aveti dreptul la bcncfieii din aeeastii
intreprindere')

Nous regrettons beaucoup d'avoir fait faillite. > Ne pare nespllS de raLl ea am dat faliment.

Comme tout Ie monde, nollS craignons > Ca toata lumea, nc tcmcm de impozitclc mario
des impots eleves.
Completati urmatoarele propozitii eu substantivul, verbul sau expresia eorespunzatoare:

Ma indoiesc ca voi avea un beneficiu - Je >daute d'avoir >un interet superieur


(0 dobanda) mai mare luna aceasta. ee mois.

Trebuie ea eheltuielile sa fie mai miei - II faut que >Ies depenses soient >infcrieures
decat veniturile. aux >rC\ienus.

Criza din industrie a fost cauza - C'est la crise dans l'industrie qui a cause
falimentului sau. sa >faillitc.

1 are bani in contul din banca! - Lui, il a des >sous sur son compte >en banq ue!

Profiturile finaneiare obtinute in urma - Est-ce que >Ies profits financiers obtenus de
colaborarii dintre noi te VOl' ajuta sa-ti pui notre cooperation Caideront a >rcgler ta
la punct (sa-ti redresezi) situatia materiala? situation materielle?

Imi pare rau, dar, dupa ce mi-am platit - Ie >regrette, mais apres avoir paye >1' imp()t
Impozitul pe venituri, am ramas rara nici sur les revenus, je n 'ai pas >le sou.
un ban.

in ciuda unei concurente putemice, nu am - Malgre une forte concurrence nous >n'avons
dat {aliment. pas fait faillitc.

Trebuie sa platesc aceasta factura la - Je dais payer eette >facturc a >l'cchcance


seadenta de (peste) doua saptamani. de deux semaines.

Sunt bueuros ea aveti eeva economii - Ie suis content que vous ayez quelques
la C.E.C. >economies a>Ja caisse dcp~lfgne.
De ee te-ai temut? - Qu'est-ee que tu >as craint?

in propozitiile care urmeaza conjunctivul (prezent) - "Ie subjonetif (present)" - apare in eateva
contexte noi. Cititi-le eu voce tare, acordati 0 aten\ie sporitli verbelor ~i retine'i tradueerile in limba
ramana:

Je doute qu'elle puisse avoir des economies. - Mil indoiese ea ea are bani pu~i deoparte
(eeonomii).

Nous avons peur que vous fassiez faillite. - Ne temem eli veti da faliment.

Vous craignez que nos depenses soient - Va temeti eli eheltuielile noastre sunt (VOT fi)
superieures aux revenus. mai mari decat veniturile.

Elle regrette que tu ne sois pas avec eux. - Ei ii pare rau ea nu e~ti eu ei.

Tu ne penses pas que nous devions rcgler - Nu erezi ea trebuie sa aehitam aceste faeturi?
ces factures?

Ie ne crois pas qu' ils aient des sous. - Nu ered ea ei au bani.

14
Modul 'subjonctiv este cerut de:
- verbe care exprima indoiala: douter, avoir peur, craindre
- verbe care exprirna 0 opinie: ne pas penser, ne pas croire
- verbe care exprima regretul: regretter

lata cateva exemple in care am folosit "subjonc1if (present)" 1a forma negativa sau precedat de un De.
"expleti(' dupa verbul "craindre" i?i expresia verbala "avoir peur";

J'ai peur (ie crains) qu'il ne vienne. - Ma tern ea eJ sa nu vina.

rai peur (ie crains) qu'il ne vienne pas. - Ma tern ell el nu vine (nu va veni).

A,m cum pUleri oh.~erva din exemplele de mai sus, sensul propozi!iei se modified in funcfie de
folosirea negariei (ne ...pas) sou a lui ne "explitif".

Cititi urrnatoarele propozitii in care am folosit "subjonctif (present)" ~i traduceti-le in limba romana:

Nous doutons que vous ayez des SOliS > ~e indoirn ca aveti bani in banca.
en banque.

Je ne pense pas qu'il fasse faillite. > Nu ered ca 0 sa dea faliment.

Nous craignons que vous ne fassiez faillite. > Nc tcmem sa nu dati faliment.

lis ant peur que nous ne reglions pas ces > Ii se tem ca nu vom achita aceste
factures pour Ie te1<~phone. facturi de telefon.

Nous regrettons que vous refusiez notre aide > Ne pare rau ca refUZ3!i ajutorul nostru
financiere. financiar.

Le directeur ne croit pas que les salaries > Directorul nu ccede ca salarialii pot
puissent gagner davantage. d~t1ga mai mult.

Completati propoziliile care urmeaza eu un verb corespunziHor Ja "indieatif (present)" sau la


"subjonctif (present)":

Paul se indoie~te ea poti pliiti - Paul >Joute que tu >puisses payer


toate impozitele. taus les impots.

Ma tern ca ei sa nu se duca la banca. - Je >crains qu' its >n' aillent pas a la banque.
Doamna Dupont se teme ca sotul ei nu se va - Madame Dupont >a peuc que son man >ne
ingriji de nevoile farnihei lor. subvicnnc pas allX besoins de leur famille.
Ei se tern ea eheltuielile copiilor lor sa nu fie - Ils >craignenl que les depenses de leurs
mai mari decat veniturile lor. enfants >11t: ~oiel1t pas superieures
it leurs revenus.

Nu credeti eli c1ientii no~tri vor aecepta acest - VOllS > ne pense? pas que nos clients> acceptent
termen (aceasta scadentii)? eette echeance?

Nu vreau ea el sa ~tie ca am cont - Je >IlC VCux pas qu'j) >s<lche que j'ai
in banea. un compte en banque.

Ne pare rau ea nu vreti sa mic~orati cheltuielile. - Nous >regn.:ttons que VOllS >ne voullez pas
Sunteti amenjnta~i de faliment. diminuer vos depenses. La faillite vous
menace.

Doar nu crede~i eli putem sa va dam toate - > Vou s Ile cmyel. pas que nous > pui 5S ions VOllS
eeonomiile noastre. donner toutes nos economies.

in ultimul exercitiu al acestei leetii veti avea posibilitatea de a verifiea daea v-ati insu~it intregul
material lexical ~i gramatical prezentat panli aeum. Traduce~i in limba franceza urmatoarele
propozitii:

Nu cred ca primul-ministru va putea sa > .Ie n-: crois pas gue Ie premier ministre pLlls~e
accepte cheItuielile propuse de guvem. at:ccpter Ies dCPCll~-:S du gouvernemcnt.

Ne indoim ca salaria!ii vor declan~a greva. > Naus doutO!1S que lcs sabrics
sc Illcttcnt en greve.

Nu credeti Cll noul sistem financiar provoaca > Vous ne pensez pas que Ie nouveau sy5teme
eriza economica? financier GILlSC la crise ell' I'CCOIlOlTIlC'!

Ne pare riu ca nu vrei sa te ingrije~ti de > 1\ ()u~ regrettons quc III ne veui11es pas
nevoile noastre. subv-:nir ;) nos beso!1ls.

Mama vrea sa ne punem toate economiile > Noire mere veul que nOlls placiolls loutes nos
la C.E.C. economies :1 la caJ~se dcpargne.

Ma tern ca beneficiile noastre in intreprinderea > .Ie crains que no~ I11tl(rets dalls volre entreprise
durnneavoastra sa nu fie mai miei nl' soient infcril'urcs ;HlX revenus.
dedit veniturile.

Trebuie sa merg la banca ca sa achit facturile > 11 f~lL1tque faille:1 Ja bangue pour regler
pe termen lung. lc~ J"<Jctlires ;\ longue cchcanec.

Dupli ce am platit irnpozitele pe salariu, > Aprcs a\ oil' payc ks Imptl!s sur Jes salaires,
nu am mai ramas cu nici un ban. n()u~ n 'a\'lln~ pas k ~ou.

Nu mai am nimie in contul > Je n' ai plus ricn sur mOil compte
de la banca. en banguc.

Ma tern ca profiturile lui sa nu fie mai mari > rai reur gut: ses profits nl' sOlenl superieurs
deeM ale mele. aux 111 iens.
Trebuie sa produceli mai mult ~j sa nu > II faut que vous prodllisiez davantage et nc
mai faeeli greve. ne fassia plus de greves.

Candidatii aeestui partid nu cred ca reducerea > Les candaJats de ce parti ne croient pas que
impozitului pe venituri da na~tere (este cauza) la baissc de I'impot sur les revenus cause
crizei economice. la crise cconomique.

Daca vei refuza sa accepti ajutorul nostru > Si til refuses d 'accepter notre aide financii:re,
finaneiar, vei da faliment. tll {eras faillile.

Nu ered ea putem controla mai mult (decat atat) > Je ne crois pas que nOlls puissions controler
nivelul veniturilor ~i cheltuielilor concurentei. davantage Ie nlVeall des revenus et des
dcpenses de la concurrence.

Trebuie ca tirile a ciror dezvoltare economica > II faut que les pays dont Ie developpement
este mare sa ajute industriile larilor din Lumea economique est cleve causent Ie progres des
a Treia sa progreseze. industries des pays du Tiers-Monde.

In incheierea lectiei, ea de obicei, un exercitiu de pronunlie. Cititi cu voce tare seriile de euvinte
urmatoare, in care se repeta aeela~i sunet:

r a] - la concurrence,le developpem.cnt, financier, scientifique, davantage, la depmse, I'echeance

(0] - Ie charbon. la CQJlcurrence, Ie Tiers-Monde, cQJltroler, Ie campte

l eJ - l'industrie, I'interet, I'impot, inferieur, craiDdre

(0] - Ie n:Vi<JlU, regretter, refuser

[ej - Ie sys~me, la gr~ve, Ie progrts, Ie Tiers-Monde. accepter, financi~re,l'intefl~t, regretter, la


baisse, la caisse d'epargne

[E] - r~lcr, regretter, l'~cMance, Ie salari.e..la ~ense

[U] - I'ind.ustrie, la conc.urrence, s.ubvenir, produire, refuser, Ie revenl.l, la facture, suPl5rieur

(u] - Ie sou, douter

I iJ - Ie s)':steme, I'economie, I'industrie, la crise, Ie profit


[i] - Ie Tiers-Monde, Ie salarie, fmaneier, seientifique, la faillite

b] - Ie cl!arbon, que je saclle, l'ecl!eance

[z J - la crise, refuser, causer


LiJ - davantage. sauvage

17
RECAPITULAREA LECTIEI 27

27.1. in cursul acestei leetii ati imalnit urmatoarele cuvinte ~i expresii:

se mettre en greve - a face greva, a declan~a 0 greva

faire la greve - a face grev3

subvenir aux besoins de ... - a se ingriji de nevoile (cuiva); a avea grija de

nevoile (cuiva)

inferieur a.... - mai mic decat ...

superieur a... - mai mare dedit...

avoir Ie compte en banque - a avea un cant in banca.

la facture a courte (longue) echeance - factura pe tennen scurt (lung)

l'imp6t sur les salaires (sur les revenus) - impozitul pe salarii (pe venituri)

faire faillite - a da faliment

27.2. in prima parte a acestei leqii ati aflat ca dupa expresiile;

etre content, etre dcsole, etre triste, etre heureux

se folose~te modul "subjonctif (present)", atunci dl.nd propozitia principala ~i subordonata


au subiecte diferite. De exemplu;

Je suis content que tu sois iei. - (Eu) sunt multumit (bucuros) eft (tu) e~ti aiei.

Retineti ca, daea propozitia principala ~i subordonata au acel~i subject, se va folosi infinitivul
- "I'infinitif". De exemplu:

Je SUIS content d' etre lei. - Sunt bueuros ca ma-:aflu (ca sunt) aici.

27.3. Ati intfllnit cateva verhe la "subjonclif(present)" care nu se supun regulii generale de fonnare
a aeestui mod. lata cum se conjuga aceste verbe neregulate:

aller faire pouvoir

que j'aille que je fasse que je puisse

que tu ailles que tu fasses que tu puisses

qu'il aille qu'iI fasse qu'il puisse

qu'elle aille qu'elle fasse qu' elle puisse

que nous allions que nous fassions que nous puissions

que vous alliez que vous fassiez que vous puissiez

qu'ils aillent qu'ils fassent qu'ils puissent

qu'elles aillent qu'elles fassent qu'elles puissent

18
savoir vouloir

que je sache que je veuille

que tu saehes que tu veuilles

qu'il sache qu'il veuille

qu'elle saehe qu'elle veuiIJe

que nous sachions que nous voulions

que vous sachiez que vous vouliez

qu'ils saehent qu'ils veuillent

qu'elles sachent qu'elles veuillent

Va reamintim ca verbele "avoir" I?i "etTe" au, de asemenea, 0 conjugare neregulata la "subjonetif
(present)" (a se vedea lectia 25).

27.4. in cea de-a doua parte a leqiei noastre am introdus verbele: "regret1er" - "a regreta, a-i parea
rau", "douter" - "a se indoi" ~i "eraindre" - "a se teme". Aceste verbe, care exprima 0 indoiala,
o leama sau un regret, eer folosirea modului "subjonctif(present)" in propozitiile subordonate
care Ie urmeaza. Aceasta regula se apliea ~i in cazul expresiei verbale "avoir peur" sau al
verbelor "ne pas croire", "ne pas penser", pe care Ie cunoa~teti deja:

Je regrette que tu sois malade. - imi pare rall ell e~ti bolnav.

11 doute que tu aies des sous. - EI se indoie~te ca ai bani.

Nous avons peur que vous fassiez faillite. - Ne temem ea yeti da faliment.

Elle ne pense pas que je saehe la verite. - Ea nu erede ca eu ~tiu adevarul.

Je erains que tu fasses mal ton devoir. - Ma tern eft iti vei face prost tema pentru aeasa.

Verbul "eraindre" se conjugil la fel ea verbul "plaindre" (vezi leqiile 19/20).

27.5. Dupa verbele "eraindre"sau "avoir peur", verbul la modul "subjonctif (present)" poate fi
insotit de negatia "ne ... pas" sau de ne "expleti('. Sensul propozitiei se modi fica in functie de
folosirea eelor doua tipuri de negatie. De exemplu:

rai peur qu'il w: vienne. - Mil tern sa nu vina.

Nous avons peur qu'ils ne viennent pas. - Ne temem ea nu vor veni.

Vous eraignez que nous ne fassions faillite. - Va temeti sa nu dam faliment.

Nous craignons que vous ne regliez pas ces - Ne temem ca nu yeti plati (achita)
factures. aceste faeturi.

19
TEMA PENTRU ACASA 27

A Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana:

I. Je crains que tu n'acceptes pas ces depenses.

2. 11 faut Ie controler pour qu'il ne fasse pas faillite.

3. Le niveau de vie dans les pays du Tiers-Monde est inferieur acelui dans les pays riches.

4. Nous sommes heureux que notre pere puisse regler cette facture a longue echeance,
5. lis sont contents que nous atlions ala banque pour verser nos economies a leur compte.

B. Traduceti in limba franceza urrniitoarele propozitii:

1. Ma tern sa nu dai faliment.

2. Sunt impotriva liberei concurente care provoaca falimentul intreprinderii mele.

3. Ne indoim ca el poate sa se ingrijeasca de nevoile familiei lui,

4. Anul acesta am Iacut economii mai mari pentru ca nu am platit impozitul pe venituri.

5, De ee nu produceti mai mult?

C. Completati propozitiile urmiitoare eu forma verbala corectii. ( nu intotdeauna de "subjonctif


(present)") a verbului din paranteza:

I. Je ne crois pas que tu des sous. (avoir)

2. Je ne pense pas que tu regler certe facture. (vouloir)

3. II doute que DOUS ces depenses. (accepter)

4. 11 doute de accepter ces depenses. (pouvoir)

5. Nous craignons que vos depenses superieures aux revenus. (ne pas
etre)

6. Nous craignons que vous d'economies. (ne pas avoir)

20
LECTIA 28 - PARTEA INTAI

Ca de obieei, pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in teetia 28 din cursul "Franeeza
pentru ineepatori".

A Completati propozitile in limba franeeza eu unul dintre euvintele urmatoare:

I. la poste 2. Ie guichet 3. Ie timbre 4. l'enveloppe

5. papier a lettres 6. te colis 7. Ie telegramme 8. la cabine

9. la communication 10. Ie numero 11. l' annuaire 12. Ie eorrespondant

13. Ie faeteur 14. Ie courrier

Ma due la ghi~eul numarul trei - Je vais au >guichet numero trois


ca sa platesc impozitul. pour payer I'impot.

Ne indoim cil eel ell care corespondezi vrea - Je doute que ton >correspondant veuille
sa raspunda la aeeasta serisoare. repondre a ceUe Iettre.

Nu are banii pentru a expedia (a trimite) - 11 n' a pas les sous pour envoyer
coletu!. >Ie colis.

Nu ered ea ea poate sa-ti citeasca - Je ne pense pas qu' eUe puisse lire
corespondenta. ton >counier.

inainte sa te duci la po~ta, 0 sa scriu - Avant que tu ailles a >la poste, je vais ecrire
adresa pe plic. I'adresse sur >1' envcloppe.

Trebuie sa obtinem aceasta legatura - 11 faut que nous ayons cette >communication
(telefonica) cat mai repede eu putinta. Ie plus vite possible.

Mil tem ca aceasta telegrama sa flU vina - rai peur que ce >tt:lt:gramme ne vienne
(sa nu ajunga) prea tarziu. trop tard.

Sa a~teptam pima cand vine po~ta~ul! - Attendonsjusqu'a ce que >le factellr vienne!

Trebuie sa cautam numarullor de telefon - II faut que nous cherchions leur >numcro
in cartea de telefon. de telephone dans> I 'annualre.

EI a sunat-o din cabina. - III'a appelee de la >cabine.

Unde ai pus hartia de scris ~i - Ou est-ce que tu as mis >le papier il lcttres et
timbrele? >les timhres?

B. Transforrnati propozitiile urrnatoare folosind constructiile "c'est ... qui" ~i "ce sont....qui":

Paul est ane a la poste. > C'e~t Paul qui est allt ,\ 13 paste.

Us ont trouve son numero de telephone. > Ce 50nt cux qui ont troU\:e son numero de
telephone.

Je doute qu'i1s puissent nous envoyer > ("cst moi qui doute qu'jls puisscnt cnvoycr
ce colis. ce colis.

21
C. Transfannati propozitiile care urmeazii folosind construetiile "c'est... que" ~i "ce sont ...que":

Ce matinj'ai rel;u un ttlegramme. > C'est un tclcgrammc quej'ai re~u ce matin.

Marie a demande une communication > C'e~t une communication avec Rome que
avec Rome. Marie a demandce.

NOliSavons regie les factures a > Ce sont les factures it longue echeance que
longue echCance. nOlls avons reglees.

D. Completati urma10arele propozitii eu 0 forma eorespunzatoare a verbelor "envoyer",


"apporter", "adresser" ~i "s'adresser a":

Trebule sa trimiteti repede aceasta - II faut que vaus >envoyiez vite


telegrama. ce telegramme.

EI a~teapta pima dnd ii vom pune lui - 11 attend j usqu' a ce que nous >now;
aceasta intrebare. adressions a lui avec cette question.
Adu-mi corespondenta, te rog! - >Apporte-moi Ie courrier, s'il te plait!

Cum ati scris adresa pe aceasta scrisoare? - Comment >aveZ-VOL\S adressc ceUe lettre?

Am adresat-o corect. - Nous l'>avons bien adressec.

E. Cu ajutorul ultimului exercitiu de recapitulare va veti aminti regula de formare a adverbelor.


Transformati propozitiile care unneaza folosind adverbul corespunzator:

Nous sommes tous libres. - Nous pouvons vivre >librement.

Notre cours est facile. - On l'apprend >facilcment.

Marie, il faut que tu sois propre! - Alors, il faut que tu t'habilles >proprcment.

Vous avez de graves problemes financiers. - La faillite vous menace >gravement.

Leurs rencontres sont tres rares. - lIs se voient >rarement.


lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi cu voce tare
cuvintele care urmeaza ~i retineli traducerea lor in limba romana:
I'expediteur (m.) > [lekspEJltOR] - expeditorul
Ie destinataire > (10 de~tinatcR] - destinatarul; adresantul
lerer;:u >[IOROsU] - chitanla, recipisa;
primirea (in expresii)
la preuve >[lapROv] - dovada, proba; marturia,
semnul
I'envoi (m.) - trimiterea, expedierea;
pachetul, coletul
la lettre expres > [Ia IetR EkspRes] - scrisoarea (expediata)
foarte rapid
la lettre par avion > f la lctR paR avi6] - scrisoarea (expediaUi)
par avion
la lettre recommandee > []a !etR rOkomadE] - scrisoarea recomanciata
Ie mandat > [10 mii.Ja] - mandatul po~tal;
mandatul,
imputernicirea;
insarcinarea, misiunea
la boite aux lettres > [Ia bllat 0 IetR] - cutia de scrisori
Ie coup de k~lephone > [10 ku dO tEIEfonJ - telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a cia
un telefon"
Ie jeton > [IOjOto] - jetonul, fisa (de telefon)
Ie bureau de poste > llO bURo dO post] - oficiul po~tal

Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acelea~i cllvinte
scrise in alta ordine:

la lettre expres >(Ia IctR EkspRes] - scrisoarea (expediata)


foarte rapid
lerer;:u >[IOROsU] - chitanta, recipisa;
primirea (in expresii)
I'expediteur (m.) > [lekspEditOR] - expeditorul
I'envoi (rn.) > [lavUa] - trimiterea, expedierea;
pachetul, coletul
Ie bureau de poste > LIO bURo dO post] - oficiul po~tal
Ie coup de telephone > [10 ku dO tEl Efon J - telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a da
un telefon"
ta preuve >[lapROv] - dovada, proba; marturia,
semnul
la lettre recommandee > [Ia IctR rOkomiidE] - scrisoarea recomandata
la boite aux Iettres > [Ia bUal 0 IctRJ - cutia de scrisori
Ie destinataire > 110 dFstinateRJ - destinatarut; adresantul
Ie jeton > [10 jOtii] - jetonul, fisa (de telefon)
Ie mandat > [IOlll<:ida] - mandatul po~tal;
mandatul,
imputernic irea;
insarcinarea, misiunea
la lettre par avion > [Ia letR paR 3vio] - scrisoarea (expediata)
par avion

23
Pentru a va u~ura invatarea acestor cuvinte, Ie vom introduce in contexte. Cititi cu voce tare propoziliile
care urmeazii ~i retineti traducerea lor in limba romana:

Vous devez ecrire sur Ie paquet - Trebuie sa scrieti pe pachet adresa


l'adresse de ('expediteur. expeditorului.

Quel est Ie nom du destinataire? - Care este numele destinatarului? (Cum se


nume~te destinatarul?)

5i tu envoies de l'argent, n'oublie pas de - Daci trimiti bani, nu uita sa-p iei
prendre ton re-;u. chitanta.

II faut que j'ai une preuve de man envoi. - Trebuie sa am 0 dovada


a expedierii.

II a besoin d'argent, envoyons-Iui un - EI are nevoie de bani, sa-i trimitem un mandat


mandat telegraphique! telegrafic!

renvoie une lettre expres parce qu'elle est - Trimit 0 scrisoare direct la destinatie pentru
urgente et je veux qu'eUe arrive un peu ca este urgenta ~i vreau sa ajungA
plus vite. mai repede.

A queUe heure as-tu jete la lettre dans la boite - La ce ora ai pus scrisoarea la cutia po~tala?
aux lettres?

J'ai une nouvelle tres importante a transmettre, - Am de transmis 0 ~tire foarte important6, a~a
alors je vais envoyer une letlre recomrnandee. eli 0 sii trim it 0 scrisoare recomandatii.

Le facteur de notre bureau de poste a dej~ - Factorul de la oficiul nostru po~tal a dat
donne les envois en recommande. deja coletele recomandate.

Je veux que cette lettre parte - Vreau ca aceastii scrisoare sa fie expediata
par avian. par avion.

Ce matin j'ai donne plusieurs coups - in aceastii dimineatii am dat mai multe
de telephone. telefoane.

Moi, je n'ai re~u qu'un seul coup de - Eu nu am primit decat un telefon de la


telephone de mon ami. prietenul meu.

Pour que VallS puissiez obtenir la -- Ca sa puteti obtine legltura telefonica, trebuie
communication telephonique, il faut mettre sa introduceti 0 fisa in aparat.
un jeton dans I'appareil.

Retineti UDniitoarele expresii:

donner un coup de telephone > 1donE e ku dO tElEfon] - a da un telefon


recevoir un coup de telephone > [rOsOvua: R e ku dO tEIEfon) - a primi un telefon

renvoi en recommande > [15.v"a arOkomadEJ - expeditia po,tal.ii (colet,


scrisoare) recomandatii
Relineli adjectivele:

telegraphique > [tEIEgRafik] - telegrafic, -I (prin telegrat);


concis, -ii

urgent > [URjfl] - urgent, grabnic, presant

urgente > lURjat] - urgentii, grabnica, presan~

24
telephonique > [lEIFfonik] - telefonic, -a
recommande, -e > [ROkomadEj - recomandat, -a

~i verbul de grupa I:

jeter > [jOIEJ - a arunca, a azvarli; a pune

care se conjuga la fel ca verbul "appeler" (dubleaza consoana mediana in inaintea unui "e" final mut.
De exemplu: je jette, tu jettes etc.).

Verificat i daca v-ati insu~it vocabularul propus pentru aceasta lectie, traducand in limba romana
propozitiile care unneaza:

Nous avons obtenu plusieurs preuves > Am oh\inut mai Inulte dovezi ale
de son amitie. prietclllcl lui (fata de noi).

J'ai obtenu Ie nom de l'expediteur > Am aflat numclc CclUI care


de ce paquet. a cxpediat accst p<Jch<:1.

n faut que tu jettes Ie plus vile possible cette > Trchuic s;i P\lI ciit Illai rcpede eu putinta
lettre expres dans une boite aux lettres. aceastli ~cnsoare 'c>..pres" (adre~ala direct
dcstinatarului) la () (l!lic po~tala.

Je vais au bureau de poste pour envoyer un > Ma OllC la oficiul pO~lal ca sa lc tnmit
mandat ttlegraphique a mes parents. un mandat Ickgrafic parin1;ilor mei.

Avez-vous un re9u de eet envoi > Aveti chillJn1a de la acest colet


en recommande? recomandaL)

lis ont re~u un coup de telephone de France. > Ei all primit un tckfon din Franta.

Helas, tout ce que tu as fait est a jeter! > Vai. tot ce at facllt estc hun de arune'lt'

rai eu besoin d'unjeton de 5 francs. > Am avut nevoic de 0 lisa de 5 franci.

11 y a une lettre par avion dans la boite > in curia postal::! ~e ana 0 scrisoare
aux lettres. par avioll

n faut que Ie facteur trouve Ie destinataire > Trehuic ea pO~la~uI s3-1 gascasea pc eel caruia
de cette lettre recommandee. ii estc adn.:sata accasta scrisoarc rccomandata.

Je te donne ce coup de telephone pour que > itl dau acest relcti.lIl ea sa ~Iii ca ma interesez
tu saches que je m' interesse a toi. de line.

Je ne pense pas que tu trouves une eabine > l\'u cred ca vei ga~1 0 cabina telefonica
telephonique dans cette rue. pc strada asta.

Si c' est urgent, donne un coup de telephone! > Dadl c~te urgent, d;1 un tdefon!
Completati propozitiile unnatoare eu expresia sau cuvantul corespunzator. Cititi apoi Cli voce tare
propozitiile:

Nu am nici un ban, de~i parintii i'mi - Je suis sans un sou bien que rnes parents
trimit saptamanal mandate telegrafice. m'envoient toutes les semaines des >mandats
tclcgraphlques.

Ma due sa iau corespondenta de - Je vais chercher Ie courrier d'aujourd'hui dans


astazi din cutia po~tala. >Ia boilc aux lellres.

Cite fise trebuie introduse in acest aparat - Combien de >jetons faut-il mettre dans eet
i'nainte sa obtii legatura telefonica eli appareil avant qu'on ait la communication
Bucure~tiul? >tclcphonique avec Bucarest?

Vei plati rnai scump daca vei trimite reeomandat - Si tu envoies ce paquet >en recommandc tu
acest pachet. payeras plus cher.

Pe fiecare eolet trebuie scrise numele - Sur ehaque colis il faut eerire Ie nom de
expeditorului ~i eel al destinatarului. > I' expediteur et Ie nom du >destinataire.

Toemai am prirnit un telefon de la Paris, telefon - Ie viens de >recevoir un coup de telephone de


pe care I-am a~teptat de saptamani intregi. Paris que j' avais attendu depuis des sernaines.

De~i este 0 serisoare trirnisa direct - Bien que ce soit une > lettre expres, je doute
destinatarului, rna indoiesc ea poate qu' elle puisse arriver atemps.
ajunge la timp.

Ai aruncat chitanta ~i acurn nu avem - Tu >as jete >le rei;:ll et maintenant nous
nici 0 dovada ca am trimis aceastil scrisoare n' avons aucune > preuve d' avoir envoye cette
reeomandata. >Iettre recommandce.

Cat costa expedierea unei scrisori par avion - Combien cOllte > I' envoi d'une lettre >par avian
in Italia? pour l'Italie?

Am de dat un telefon urgent. - J'ai un coup de telephone urgent a >donner.

La ce ora se inchid oficiile po~tale in - A quelle heure fennent > les bureaux de paste
ora~ul vostru? dans votre ville?

Va prezentam in eontinuare cateva expresii absolut necesare pentfU sustinerea unei convorbiri
telefonice. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti traducerea lor in Iimba ramana:

-AHol C'estMarc. > [alo sc maRk] - Alo! Marc la telefon.


(C'est Marie, e'est moi, etc.) (Maria la lelefon. eu sunt etc.)

- C'est de la part de qui? > [se dO la pa:R dO kiJ - Cine II (0) cautli?

- Qui est a l'appareil? > [ki eta lapaRei] - Cine este? Cu cine vorbese?

- Ne quittez pas! > [nO kitE pal - Nu inehideti! A~teptati, va rog!

- Ne eoupez pas! > [nO kupE pal - Nu intrerupe!i (legatura)!

- Je voudrais parler a... > [jO vudRe paRlE a] - A~ dori sa vorbesc cu...

- C'est occupe > [setoklJpE] - Este ocupat

26
Retineti ciiteva verbe care se afla in stninsa legatura eu subiectul lectiei noastre:

quitter > [kitE] - a parasi, a lasa; a inch ide


(telefonul)

couper >[kupE] - a tilia, a opri; a intrerupe


(0 legatura telefonica)

decrocher >[dEkR()~EJ - a desprinde (un obiect agatat);


a ridica receptorul, a raspunde
la telefon

raccrocher > [RakRo~E] - a agala, a atama din nou;


a a~eza la loc receptorul in furea,
a intrerupe convorbirea, a inchide
telefonul

faire un numero > lfeR enUmERo] - a forma un numar

lata acum 0 scurta conversatie telefonica. Traduceti-o in Iimba romana:

J'entends Ie telephone, alors je decroche > Aud lelefollul, a$<l ca ndic receptorul
etje dis: ~i spun:

- AlIo! > Alo'

- II y a une communication pour VQUS! > Aveli 0 convorbire telefonica! Dc l<l Paris'
C'est de Paris! Ne quittez pas! :-Ju inchide!i. va 109!

- Alla! Alia! > Alo' Alo!

- Je voudrais parler II Monique. > A~ don sa vorbesc ell Moniquc.

- Monique n'est pas la. C'est de la part de qui? > Momque nu eslc aiei. Cine 0 cauta?

- C'est Jean-Pierre. Qui est a I'appareil? > Sum Jean-Pierre. Cine est!:: la telefon?

- C'est Ie pere de Monique. > Talal Monicai.

- Alors, je I' appellerai plus tard ... > AtUllCi. 0 voi .'ouna mai terziu

- Ne raccrochez pas! Elle arrive! > l\u inchidc' Tocmai vine (sOSC.5tC)!

- Ne coupez pas, Mademoiselle! Ce n'est > l\u in(rerupe!i (lcgiltura), domni~oara' !\u am
pas fini! Monique, tu es Ul? terminat (de vorbit)! Monique. tu e~(j')

- Qui. C'est moi ... > Da, eu sunt ...

Pentru a retine rnai u~or expresiile noi, eompletati propozitiile urmatoare:

A~ vrea sa ~tiu cine este Ie telefon. - Je voudrais savoir >qui est a j'apparcJ1.
Domni~oara, nu intrerupeti (Iegatura), vorbim! - Mademoiselle, >nc coupez pas, on parle!

Sun din partea domnului Legrand. - Je telephone >de la part de Monsieur Legrand.

27
Ala! Eu sunt! - >Allo! C'estmoi!

Vreau sa inehideti (telefonul), domnule! - Je veux >que vous raccrochiez, Monsieur!

Este pentru mine! De ce ai raspuns? - C' est pour moi! Pourquoi tu >as dccroche?

Suna ocupat! Mai formeaza - >CCSI occupc! >Fais Ie nUll1cro encore


o data! une fois!

Sa trecem acum la problemele gramaticale. Continuam sa va prezentam modul "subjonctif(present)"


- "eonjunctiv (prezent)". De data aceasta yeti afla cum se folose~te diateza pasiva pentru verbele la
acest mod.

Cititi propoziliile care urmeaza, fiti atenti la formele verbale ~i retineli traducerile in limba romana:

II faut que tu finisses ce travail. - Trebuie sa termini aceasta treaba.

II faut que ce travail soit fini par toi. - Trebuie ca aceasta treaba sa fie terminam
de tine.

II veut que nous iovltions nos amis - EI vrea sa ne invitim prietenii 1a seram.
pour la soiJie.

II veut que nos amis soient invites par nous - EI vrea ca prietenii no~tri sa fie invitati de noi
pour la soiree. la serata.

Je doute que tu eovoles aujourd'hui ces - Mli indoiesc eli vei trimite astazi aceste
lettres recommandees. scrisori recomandate.

Je doute que ces lettres recommandees - Ma indoiesc eli aceste scrisori recomandate
soient envoyees aujourd'hui par toi. vor fi trimise astazi de catre tine.

A~a cum puteti observa din exemplele date, regulile fonniirii diatezei pasive la "subjoncti(' sunt
aeele~i ca la "indicati('.

Modul "subjonctiI' al diatezei pasive se formeaza eu verbul auxiliar "etre" la


"subjonctif pr~sent" ~i cu "participe passe" al verbului de conjugat, acordat eu
subieetul propozitiei.

Va reamintim ca, prin treeerea de la diateza activii la diateza pasivii. par!ile de propozilie se
senimba: subiectul propoziliei la diateza activii devine complement de agent la diateza pasiva. iar
complementul direct al propozitiei 10 diateza activii devine subiectul propozi!iei la diateza pasivii.

II jout que Mmie. ret;Qive eft mandats - Trebuie ca Maria sa primeascii aceste
mandate.

II faut que res mandats soienl rer;us par Marie. - Trebuie co aceste mandate sii fie primite
de catre Maria.

Va reamintim, de asemenea, cii in limbo jraneezii dialeza pasivii estefolosilii mai des decal in limbo
romonii. Propoziliile la dialeza pasivo in limba jranceza se tradue eel mai adesea La diateza aeliva
in limbo romana, traducerea fUnd 10 jel de corectii
incercati sa fixati cuno~!intete noi, rezolvc1nd exercitiul urmator. Completati propozitiile care urmeaza
cu forma verbala corespunzatoare ("subjonctif present" la diateza pasiva - "Ia voix passive"):

Trebuie ca aceasta scrisoare sa fie pusa - 11 faut que cette lettre >soi t Jetce dans
in cutia po~tala. la boite aux lettres.

EI vrea ca acest mandat telegrafic sa fie trimis - 11 veut que ce mandat telegraphique >soit
cat mai repede cu putinta. envoye Ie plus vite possible.

Ne temem ea aceste serisori sa nu se fi - Nous avons peur que ces lettres '>ne soicnt
pierdut. perducs.

Po~ta~ul se teme eli destinatarul nu va fi gasit. - Le facteur craint que Ie destinataire '>ne soit
pas lrom'c.

Treceti propozitiile urmiHoare de la diateza activa 1a diateza pasiva:

Trebuie sii prime~ti acest mandat maine. - 11 faut que tu recoives ce mandat demain.
Trebuie ca acest mandat sa fie primit > II faut que ce mandaI soit retyu par toi demain.
de tine maine.

Vreau ca de data aceasta discutia noastra - Je desire qu'on ne coupe pas notre conversation
sa nu se intrerupii. cette fois.

Vreau ca de data aceasta discutia noastra '> .Ie desire que notre convcrsation ne suil pas
sa nu fie intrerupta. coupcc ccttc [ois.

Vrem sa vii primiti coletul ~i scrisoarea - NollS voulons que vous obteniez Ie colis et
inainte de plecare. la leUre avant votre depart.

Vrem sa va primiti coletul ~i scrisoarea > r\ous voulons que lc colis et la lcttrc soicnt
inainte de plecare. oblenus par VOllS avant volfe depart.

Va indoiti cli destinatarul va accepta - Vous doutez que Ie destinataire accepte


acest pachel. eet envoi.

Va indoiti ca acest pachet va fi acceptat > VOLIS doute7 que eel envoi so it aeceplc par
de catre destinatar. Ie destinataire.

Te temi ca Maria sa nu piarda aceasta - Tu as peur que Marie ne perde cette tettre
scrisoare urgentii. urgente.

Te temi ca aceasta scrisoare urgentii sa nu '> Tu as rem que cctte !cttre urgente ne soit pas
fie pierdutii de Maria. perduc par Marie.

Ultimul exercitiu din aceasta prima parte a lectiei va ofera posibilitatea de a veri fica materialul pe
care vi Iam prezentat pana acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:

Trebuie sa dau un telefon. > 11 faul que je donne un coup de telephone.

Am obtinut legatura telefonica > l\ous avons eu la communication tClephonique


cu Parisul. avec Paris.

Mii tern ea destinataml nu va primi acest pachet. > Jc crains que Ie destinataire ne rec,;oive pas
eet envoi.

Trebuie ca acest mandat sa fie trimis > II faut que cc mandat -'oil cnvoyc cc m3tin
in aceasta dimineata de 1a un oficiu po~tal. d' un bureau dc roslc.

Alo! Monique, tu e~ti? > Allot Cest tOl. Monique?

29
Nu intrerupeti (legatura)! (Nu inchideti!) > Ne coupez pas!

Nu cred ca aceasta scrisoare este atat de urgenta. > Jt.: ne CrolS pas que cettc Jettre soit si urgente.

Ma tern ca el sa nu inchida. > rai pem qu'iI ne raccroche.

Vreau sa cite~ti serisoarea mea inainte ea ea > Jc veux que tu lises rna Iettre avant qu'elle
sa fie pusa la cutia po~tala. salt jetee dans la boite aux lettres.

Cine este la telefon? > Qui est a ['appareil')


Nu avem nici 0 dovada ca scrisorile au fast > Nous n'avons aucune preuve d'avoir envoyc
trimise (expediate). ces Iettrcs.

Este un pachet recomandat? > Est-cc un envoi en recommandC':'

i se tern sa nu Ie fie intrerupta > 115 ont peur que leur conversation ne soit
discutia (convorbirea). coupce.

Nu mai am fise de 5 franci. > .Ie n 'ai plus de jetons de SF (cing francs).

iti trimitem scrisoarea direct, ca sa 0 prime~ti > NOllS t'envoyons la [ettre expres pour que tu
cat mai repede eu putin~a. Ia rClfoives Ie plus vite possible.

Nu avem decat telefonul pentru a-I contaeta. > Nous n'avons qU'un contact tclephonique
avec lui.

Trebuie sa te las acum. dar te voi suna > Maintenant il faut que je te quitte, mais de main
(iti voi telefona) maine. je t'appellcrai.

Am telefonat, dar nu a raspuns nimeni. > Je tclt'phonais mais pcrsonnc n'a dccrochc.

Din partea cui sunati, domnule? > VOllS tCIephonez de la part de qui. Monsieur?

Pentru a exersa pronuntia euvintelor invatate in aceste leetii, cititi ell voce tare cuvintele urmatoare
in care se repeta acela~l sunet:

[iiJ - I'tIlvoi, tIl recommande, Ie mandat, urgtllt


[()] - par avillO. Ie jetan

[UJ - Ie re<;l.1, urgen1, Ie bureau de poste

l u) - Ie coup de telephone, couper

[E] - Ie dcstinataire, Ia l.cttre expr~s

[0] - I.e re.<;u, en recommande,l'expediteur

(e] - I'exp~diteur, raccroeh.e.r

["a] - 1a billte aux lettres, I'envoi, qu'il soit

(j] - Ie jeton, jeter, urgent

[k] - re~ommande, teIegraphiQue, Ie c.oup de telephone, dec.rocher, ra~rocher, quitter

[ ~] - decroc.her, racero.cber

(sj - le re~u, Ie destinataire

[f] - telegraphique, telephonique


LECTIA
, 28 - PARTEA A DODA

Aceasta parte este consacrata recapituHirii intregului material invatat in leetiile 27 ~i 28. Cititi eu
voce tare textele care unneaza ~i traduce~i-Ie in limba romana:

./ ./
-Ou'cst ce qu'an va Caire avec nos economies? II
././ ./ ...........
-On peut les placer a la caisse d'cpargne. II
././ ...........
-Jc voudrais plut6t qu'an ouvre un compte en banque. II
./ ./
-5i tu veux... II
./ ./............/ ./ ...........
--le trouve que c'cst plus pratique. II Chaque fiois nollS avons be.aucoup de factures a regler... II
./ ...........
-Et les imp6ts! II
........... ././ ./
-A propos, I as-tu dejA paye ton imp6t sur les revcnus? II
. / ........... ./ ...........
-Pas encore. I I Jc vais Ie faire tout de suile! 1I
./ ./ ...........
-A1ors, I it Caut que nous allions ala banque. II
./ ./ ././ ...........
-5i nous payons man imp6t, I iI ne nous restcra pas beaucoup Averser sur un compte. I I
./ ././ ./ ./ ...........
-Meme si ce n'cst pas bcaucoup 1 je veux que nous ayons notre compte! I I
./ ...........
-5i tu veux... II

./ ./
-Connaissez-vous 1a derniere nouvelle? II
........... ./
-Non. I dis vite! I I
./ ...........
-Pierre Dupont a Cait Caillite. II
././ ........... ././ ./
-Je ne crois pas que ce soit possible! I I Ses intcf(~ts etaient en excellent ctat. I it ne se
./ ...........
plaignait de rien... 11
..........
-Qui.
/'
I Jusqu'au mois dernier... I I
'"
/'" /' ./
-Alors. I qu'est ce qui s'est pass~? I I
/'" /'" /' /'" /'"
-Oepuis loogtcmps I ses dtpenses etaieot suptrieures aux revenus I et if a eu aussi de gros

./
impOls '" II
ar~gler.
/'" /'
-00 pcut raider? II
/'
-Je ne crois pas qu'on puisse faire quelque chose pour lui maintenant.... 1I
/' '"
-Mais moi,
/' /' '"
I jc suis oblige de Ie taire. I I Pierre Dupont trait toujours mOD meilleur ami. I I
/' /' '"
/' /'" .......... /' ..........
Je ne peW! pas Ie quitter dans cctte situation. II Heureuscmenr j'ai des SODS. II
/' /' ./ ..........
-Il a de la chance, I ce pauvre Pierre! 11

/"',/ /"'/'" /'",/'\, /' /'" /'"


-AlI~! I I AlIlll I I MOD Dumero est Ie 89 76 54. I I Je voudrais t~lephoDer aParis, I
/"'/'/'"'\,
Ie Dumero: 22 32 44. II

-Raccrochez,
'" ,/
I je vous appellerai. I I
..........

.......... ..........
-O'acc.ord. I I Merd. 1I

/'"
-e'est occu~.
'" , / , / , /
I I 11 faut que je tasse ce num~ro dans quelques minutes. I I
'"
Un moment apTes:
/'" /'" ....................
-All~! I I C'est Paris! II Ne quittez pas! I I Parle.z! I I
,/ '"
-AliA! II C'est Georges Legrand. I I Je voudrais parler a Veronique. I I
/'" ..........

-EJle n'est pas l~.


/'" '" II /'"
C'est sa m~re qui est ll'apparelL
.......... /'"
I I II faut que VOllS rappeliez vers
/'"

/'" ..........
9 beuees du solr. II

-C'est de la part de Michel que je ttlephone.


./' ,....... ,/
I I 11 viendra demain amidi. I I nd~ire que
'" /'"

./ ../ ..........
Vtronique vienne Ie chercher Ala gare. II
./ ././ "-
-Je transmellrai la nouvelle a Vcronique I d~ qu'cHe sera rentree. I I
././ ...........
-Mcrci Madame, I ct au revoir. I I
./ ...........
-Au revoir, I Monsieur. I I

./ ./ "-
-J'ai plusieurs Icttres aenvoyer I et les factures a payer. I I
./ ./........... ./ ...........
-Alors. I iI Caut que tu ailles a la poste. II Je dois y aller aussi. II
./ ...........
-Allons-y ensemble! II

Au bureau de poste

./ ............/ ./ ...........
-Bonjour, I Mademoiselle. II Je voudrais que ccttc 1ettre pour l'Italic parte par avioo. II
./ ./ ...........
Et celie-la, I qu'ellc soit cnvoyee en recommande. II
./ /" ...........
-Alors, I iJ faul que vous remplissicz Ie formulairc. II
./ ./ "-
-Et encore, I j'ai des factures a regler. II
........... ./ ...........
-Boo, I passcz-Ics-moi, I s'il vous plait. II
./
-Cumbien jc dois? II
/" ...........
---<;a fait quinzc francs. II
/" ...........
- Voila, I Mademoiselle. I I
...........
-Mcrci. II

Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:

De ce ati refuzat acest colet (pachet) > Pourquoi avez-vous refuse eet envoi en
recomandat? recommand,,?

Cu ceea ce ai economisit, ai putea > Avec tes economies tu pourrais subvenir aux
sa te ingrije~ti de nevoile parin~ilor tai. hcsoins de tes parents.

33
Exista multe probleme economice > II y a beallcoup de problcmes cconomiqlles
in larile Lumii a Treia. dans 1cs pays dll Tiers-Monde.

Toti prietenii m-au parasit ~i nu mai > TOllS mes amis m'ont quittc etje n'ai pas
am niei un ban. Ie sou.

Pentru cine era telefonul? > C'Clail pour qUI. ce coup de tclephone?

Nu arunca ehitanta primiUi pentm > Ne jctte pas lc relI de cette lettre
scrisoarea recomandata! recommandcc'

Trebuie sa controlam (sa verificam) aceste mandate. > 11 faut que nous contr61ions ces mandats.

Ai introdus fisele in aparat? Trebuie sa pui > As-tu mis les jetons tclCphoniques dans
mai multe! I'appareil? Tu dois en mctlre davantagc!

Alo, fiU inchideti! > A1I6, ne quitteL pas!

Nu intrerupeti legatura, nu am terminat (de vorbit)! > Nc coupez pas, on n'a pas fini!

lmpozitele (care li se percep) salariatilor > Les imp6ts de nos salaries sont infcrieurs
no~tri
sunt mai mici anul acesta. cette annee.

Ce a provocat 0 dezvoltare aut de rapida > Qu'est-ce qui a cause un si vite


a liberei eoneurente? dcveloppement de la Iibre concurrence')

Ma tern sa nu fie cheltuielile tale mai mari > r ai pcur que tes depenses ne soient supcrieures
decat veniturile. aux revenus.

Putem achita facturile pc termen > Est~cc qu'on peut regIer les factures alongue
lung Ia ofieiul po~tal? echcance au bureau de poste?

Ne temem sa nu aveti prca putin carbune > ~ous craignolls que vous n'ayez trap peu
pentru iama. de ch;ubon pour !'lmler,

Aveti bani (depu~i) la CE.C.? > Avez-vous dcs sous it la caisse d'cpargne?

Mii. indoiese ea satia mea va raspunde > Je doule que rna femme dccroche.
(va ridica reeeptorul).

Aveti beneficii (ca~tigurj) din aceastii > Avez-vous des interets dans cctte enlreprise'J
intreprindere?

Nu-~i pHite~teniciodata impozitele, prin > 11 ne paie jamais ses lmpots. alars il ne fera
urmare nu va da faliment. pas fa Illite.

Cat este de dezvoltata economia voastra? > Que! est Ie niveau de votre economic?

Daca nu aveti niei un profit de pc urma > 5i VallS n 'avez aucun profit financier de votre
muncii voastre, faeeti greva! travail, metlez-vous en grcve!

Ne pare Tau eil nu produceti mai mult ~i ca nu > NOllS regrcttons que vous ne produisicz pas
acceptati sistemul nostru economic. davantage et que vous n' accepticz pas notre
syskme economique.

Ne temem ell in aeest domeniu progresul > craignons que Ie progrcs dans
l\'OlIS
nu se va obtine repede. ce domame ne soil pas vite obtenu.
34
Pe plic nu exists. numele expeditorului. > Jl n'y a pas de nom de l"expediteur sur
l"enveloppe.

A~ vrea sa-mi aduci scrisoarea par avion > Je voudrals que tu III 'apportes la lcttre par

care se afla in cutia po~tala, iNion, qui cst dans la boite aux lettres.

Tot eeea ce faci este 0 dovada a lipsei tale > Tout ce que III fillS c'cst la preuve de ton
de responsabilitate. manque de responsabilitc.

Vai, pentm ca nea fost intrerupta eonvorbirea, > Hclas, puis'lu 'on a coupe notre conversation
trebuie sa a~tept pan a ee el rna va suna din nOll. jc dais attendre ce qu'il me rappellc.

Completati propozitiile care urmeaza cu expresia sau cuvantul corespunzator:

Alo, cine este Ie telefon? - >AII6! Qui est >il l'apparcil?

Tocmai am primit un telefon de la Roma. - Je viens de >recevoir >un coup de telephone


de Rome.

Beneficiile me1e sunt mai mici decat ale tale. - Mes >inlcn~ts sont >infcrieurs aux tiens.

EI are bani! - Lui, il a >des sous!

Mil tern ca el nu-~i va pliiti .impozitele. - Je crains qu'il ne paie pas >les impots.

Nu raspunde! (Nu Tidiea receptorul!) - Ne >dccroche pas!

Oaea aceastii scrisoare este foarte urgentii, - Si cette lettre est tres >urgcntc, envoie-Ia
trimite-o par avion! >par avion!

Parintii mei se tern sa nu dau faliment. - Mes parents craignent que je >ne fasse faillite.

Trebuie sa plate~ti impozitul pe salanu. - II faut que tu paies I'impol >~ur les salaires.

imi pare rau ea voi nu ea~tigati mai mult. - Je regrette que vous ne gagniez pas
>dil\'anlagc.

Nu ered sa fie 0 dovadii importanta in aceasta - Je ne crois pas que ce soit >une preuve
afaeere (in acest eaz). importante dans eette affaire.

Pe plic nu este treeuta adresa expeditorului. - II n'y a pas I'adresse de >!'expediteur sur
I' enveloppe.

Nu voi accepta acest mandat. - Je >n'accepterai pas ce >mandat.

Ne-am depus banii (economiile) la C.E.C. - Nous avons place nos >cconomics a>Ia caisse
c..\'cpargne.

Ma due la ofieiul po~tal ca sa-mi achit - Je vais >au bureau de poste pour >rcgJcr toutes
toate datoriile. >Ies echcances.

35
RECAPITULAREA LECTIEI 28

28.1. in cursul aeestei leetii ati inffilnit unnatoarele cuvinte ~i expresii:

donner un coup de telephone - a da un telefon


reeevoir un coup de telephone - a primi un telefon

renvoi en recommande - expeditia pOftalii. (coletul, pachetul)


recomandat (a)

Allo! - Ala!

C'est de la part de qui? - Cine it (0) cauta?

Qui est a I'appareil? - Cine este la telefon? Cu cine vorbesc?

Ne quittez pas! - Nu inchideti!

Ne eoupez pas! - Nu intrerupeti legatura! Nu inchideti!

C'est occupe! - Suna ocupat!

28.2. Ati aflat, de asemenea, care sunt forme Ie modului "subjonctif (present)" la diateza pasiva..
Regula formarii diatezei pasive la "subjonctif (present)" este aceea~i ca in cazul modului
indicativ (prezent) - "indicatif (present)".

Pentru a forma diateza pasiva a modului "subjonctif (present)" vom adauga participiul teecut
n
("participe passe") al verbului de conjugat la formele verbului "etre la "subjonctif(present)".
Participiul trecut se acorda in gen ~i numac ell subiectul prapozitiei.

lata un exemplu de conjugare a verbului "inviter" la diateza pasiva a modului "subjonctif


(present)":

11 faut que je sois invite (invitee). - Trebuie sa fiu invitat (invitata).

II faut que tu sois invite (invitee). - Trebuie sa fii invitat (invitata).

II faut qu'il soit invite. - Trebuie sa fie invitat.

II faut qu'elle soit invitee. - Trebuie sa fie invitata.

11 faut que nous sayans invites (invitees). - Trebuie sa fim invitati (invitate).

n faut que vaus soyez invites (invitees). - Trebuie sa fiti invitali (invitate).

II faut qu'ils soient invites. - Trebuie sa fie invitati.

11 faut qu'elles soient invitees. - Trebuie sa fie invitate.

36
TEMA PENTRU ACASA 28

A Traduceti in limba romana unnatoarele propozitii:

I. Je telephone de la part de Monsieur Durand.

2. II faut que vous trouviez Ie destinataire de eet envoi en reeornrnande.

3. II desire que toutes ees lettres soient envoyees par avion.

4. Je crains qu'on ne coupe notre conversation.

5. II faut que tu raccroches et que tu attendes Ie deuxierne coup de telephone.

B. Traduceti unniHoarele propozitii in limba franceza.:

I. Clnd ai prirnit acest telefon din Italia?

2. Ma tern ca acest oficiu po~tal sa nu fie inchis.

3. Legatura este intrempta.

4. De ce nu nlspunzi (nu ridici receptoruI)?

5. Trebuie sa. rna due la oficiul po~tal ea sa. trimit 0 scrisoare recomandaHi, doua sensori
par avion ~i una direct catre destinatar.

C. Treceti propozitiile care urmeaza de la diateza activa la diateza pasiva:

1. 11 faut que vous connaissiez Ie nom du destinataire.

2. Nous voulons que VOllS jetiez ces lettres expres dans la boite aux lettres.

3. Je desire que rna fiUe refuse eette preuve de votre amitie.

4. NOllS avons peur qu'elle n'accepte sa proposition.

5. Je ne pense pas que Marie oublie Ie rel;u dans Ie bureau de paste.


VOCABULARUL LECTIILOR 27 SI 28 ~ ~

accepter > [akseptE] - a accepta, a primi

avoir un compte en banque > [avua:R e kat ii b5k] - a avea un cont in banca

la baisse > [la bes] - scaderea, descre~terea; sHibirea,


diminuarea

la boite aUK lettres > [la bUat 0 letRJ - cutia de scrisori

Ie bureau de poste > [10 bURo dO post] - oficiul po~tal

la caisse d'epargne > [la kes dEpaRn] - casa de eeonomii; C.B.C.-ul

causer > (kozE] - a cauza, a provoca; a vorbi,


a conversa

Ie charbon > [10 ~aRbi:i] - carbunele

Ie compte > [IOk[lt] - calculul, socoteala; contul

la concurrence > [Ia k(lkURasJ - concurenta, intrecerea,


eompe1itia

controler > [k6tRoIE] - a controla, a verifiea;


a supraveghea

Ie coup de telephone > [10 ku dO tEIHan] - telefonul; in expresia "donner


un coup de tell~phone"="a da
un telefon"

couper > (kupE] - a mia, a opri; a intrerupe


(0 legatura telefonica)

craindre > (kRedR] - a se terne (de); a-i fi frica (de)

la crise > [la kRiz) - eriza, lipsa, penuria, dezechilibrul

davantage > [dav:itajJ - mai mult, in plus

decrocher > [dEkRo~EJ - a desprinde (un obiect agiitat);


a ridica reeeptorul, a raspunde
la telefon

la dcpense > [ladEpas] - cheltuiala; camara (pentru


provizii)

Ie destinataire > [10 destinateR] - destinatarul; adresantul

Ie developpement > [10 dEvlopma] - dezvoltarea, desIa~urarea

donner un coup de telephone > [donE e ku dO IE1Efon] - a da un telefon

douter (de) + substantiv > [dutE} - a se indoi (de); a nu fi sigur (de)


(verb 1a infinitiv, pronume)

1'6cheance (f.) > [lE~ElsJ - seaden1a, tennenul (de plata)


a courte echeance > [a kuRIl.:,~Uis] - (factura) pe termen scurt

a longue echeance > l a liig E~EasJ - (factura) pe termen lung

I'economie (f.) > [lEkonomi] - economia

les economies (f. pI.) > [lELEkonomi] - economiile, banii economisiti

economique > l EkonomikJ - economic, economica

I'envoi (m.) >llav"a] - trimiterea, expedierea; pachetul,


coletul

I'expediteur (m.) > llekspEditOR] - expeditorul

(Ia lettre) expres > l (la letR) EkspRes] - scrisoarea (expediata) foarte rapid

la facture > lla faktUR] - factura

la faillite >[Ia fmit] - falimentul; lichidarea; e~ecul

faire faillite >[feRfalit] - a da faliment

faire la greve >[feR hi gRevJ - a face greva

financier > [finasiE] - financiar

financiere >lfini'isicR] - financiarii

la greve > [Ia gRev] - greva

I'impot (m.) >[Iepo] - impozitul

I'industrie (f.) > [lcdUstRij - industria

inferieur a... > letERiOR aJ - inferior, mai mic decaf., "


mai prost (calitativ) decat...

I'inreret(m.) >[ICtERc] - interesul, folosul, avantajul;


dobanda

jeter > [jOtE] - a arunca, a azvarli; a pune

Ie jeton >lIOjOtfl] - jetonul, fisa (de telefon)

la lettre par avion >[13 letR paR avio] - scrisoarea (expediatii) par avion

la lettre recommandee > [Ia letR rOkomadE] - scrisoarea recomandata

Ie mandat >[10 mildaJ - mandatul po~tal; mandatul,


imputemicirea; insarcinarea,
misiunea

se mettre en greve > [sO mclR a gRey] - a face greva, a declan~a 0 greva

Ie niveau >[IOnivo] - nivelul

la preuve >[la pROv] - dovada, proba; marturia, semnul

39
produire > [pRodUiR] - a produce. a crea, a fabrica

Ie profit > [10 pRofi] - profitul, c~tigul, folosul,


avantajul

Ie progres >[lOpRogRc] - progresul; dezvoltarea, cre~terea;


inaintarea

quitter >lkilE] -- a parasi, a lasa; a inchide


(telefonul)

raccrocher > lRakRo~E] - a agata, a alama din nou; a ~eza


la loc receptorul in furea,
a intrerupe convorbirea,
a inchide telefonul

recevoir un coup de telephone > [rOsOv"a:R c ku dO tEl Efon] - a primi un telefon

recornrnande, -e > [ROkomadE] - recomandat, -a

Ie re~u >[10 ROsU] - chitanta, recipisa; primirea


(in expresii)

refuser > [ROfUzE] - a refuza, a respinge

regler (une facture) >[REglE] - a regIa; a plati, a achita (0 factum)

regretter (de) + infinitiv > [ROgRetE] - a regreta; a-i parea rau; a-~i cere
scuze

Ie revenu >[10 ROvOnU] - venitul

Ie salarie > [10 salaRiE] - salariatul

scientifique > [si1ilifik J - ~tiintific, ~tiintificli

Ie sou >[IOsu] - moneda, banul, paraua

les sous (m. pl.) > [lc su] - banii, marunti~ul

subvenir aux besoins de > [SUbVOlliR 0 bOz"e dO] - a se ingriji de nevoile (cuiva);
a avea de ... grija de necesitatile
(cuiva)

superieur 8... > [sUpERiOR a] - superior, mai mare decat. .. ,


mai bun (calitativ) decat. ..

Ie systeme > [JOsislemj - sistemul, modul de organizare

telegraphique > [IEIEgRafik] - telegrafic, -a (prin telegrat);


concis, -a

telephonique > [tEIEfonik J - telefonic, -it

le Tiers-Monde > [10 tieR mi\d] - Lumea a Treia (tarile din Lumea
a Treia)

urgent > [URja] - urgent, grabnic, presant

urgente > [URjat] - urgentii, grabnicii. presanta

verser (de l'argent) > [veRsE] - a varsa, a plati, a depune (bani)


LECTIA 29 - PARTEA iNTAI

ineepem aeeasta Icelie reeapitulfmd vocabularul lectiei 29 din cursul pentm inccpatori.

A Completali propozitiile in limba franeeza eu unul dintre urmatoarele cuvinte:

I. I'education 2. I'ecole secondaire 3. Ie Iycee

4. Ie Iyceen 5. Ia Iyceenne 6. la composition

7. Ie dictionnaire 8. les mathematiques 9. la classe terminale

10. Ie bac II. les etudes superieures 12. I' examen

13.le coneours d'entree 14. Ie sueees

Trebuie sa termini odata liceul ~i - II faut que tu finisses enfin >i.e lycee et
sa-li iei baealaureatul. que tu passes ton >bac.

A~ dori sa-mi cumparati - Je voudrais que vous m'achetiez


dictionarul Larousse. >Ie dictionnalre Larousse.

Nu ered ea nivelul de educatie din acest - Je De crois pas que Ie niveau de >i' education
gimnaziu este ridicat. dans eette >ccole secondaire soit eleve.

Trebuie sa ~titi mai bine matematica. - n faut que vous connaissiez mieux
>Ies mathcmatiques.

Profesorii no~tri doresc ca noi sa - Nos professeurs desirent que ilous travaillions
invatJim cat mai bine in anu] terminal Ie mieux possible dans >Ia classe tcnninale.
(in ultimul an de liceu).

Nu cred ea el 0 eunoa~te pe aeeastJi liceeana. - Je ne pense pas qu'il eonnaisse eette >iyccenne.

Ne temem eli multi dintre elevii no~tri - Nous eraignons que beaueoup de nos >i ycccns
nu se vor prezenta la eoncursul de ne se presentent pas au >Concours d'cntrce a
admitere la universitate. I'universite.

Uitimul nostru examen de matematica flU - Notre demier >examen de mathernatiques


a fost prea greu. n'etait pas trop difficile.

Ai seris deja compunerea la franeeza? - As-tu deja ecrit >la composition de franpis?

inainte de a-ti incheia eu sucees studiile - Avant que tu finisses avec >Succes tes >etudes
superioare, mai ai inca mult de invatat. supcrieures. tu dois apprendre encore
beaucoup.
B. Folositi ex.presiile potrivite pentru a completa propozitiile care unneaza:

Vreau sa fii foane bun la matematica. - Je veux que tu >sois fort en mathematiques.

Ce liceu ati facut? - Quellycee >avez-vous frcquente?

ToatS lumea vrea sa ne luam bacalaureatul. - Tout Ie monde desire que nous >passions
Ie bac.

Ne-am facut studiile la Paris. - NOllS >avons fall nos etudes aParis.
Nu rna voi prezenta la concursul de - Je >ne me prc~enterai pas au eoncours
admitere, nu sunt destul de buna la franceza. d'entree,je ne suis pas assez >forte en fran~ais.

Ma indoiese eil va fi admis la universitate - Je doute qu'i) >soit re<;ll a l'universite


rara examen. sans examen.

C. Completati uimatoarele propozitii eu adverbele eorespunzatoare:

Vrem sa vorbe~ti serios cu noi. - Nous voulons que tu paries avec nous
>seri euscment.

El nu a patit nimie, din ferieire. - II n'a >heurcusemenl rien eu.

Nu vreau sa vorhim prea mult - Je ne veux pas que nous parlions >longuement
despre acest subiect. it ee sujet.

Mama a pus eu multa grija bebelu~uI - La mere a >dOL\cement mis Ie hebe au lit.
in pat.

D. Formulati intrebari pentru raspunsurile unnatoare, folosind pronumele interogativ "qui"


(puneli intrebarea astfel incat sa va raspunda subiectul sau complementul direct):

C'est lui qui parle maintenant. > Qui parle maintcmmt?

Monique et Catherine sont fortes en maths. > Qui est fOI1 en maths?

Vaus connaissez bien ees lyceennes. > Qui connait bien ces lyceennes?

> Qui connaisscz-vous bien?

Vous etes medeein dans eet hOpital. > Qui etes-v(Ju~?

Naus aimons tous notre prof de fran~ais. > Qui aime notre prof de frallt;ais?

> Qui annez-\'ous lOllS'!


Sa trecem la vocabularul acestei leetii. Cititi eu voce tare cuvinteJe care
urmeaza ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:

la (I'ecole) matemelle > [la mateRnel] - gradinita (de copii)


I'eeoleprirnaire(f.) > [IEkol pRimeR] - ~coala primara
I' instituteur (m.) > llestitUtoRJ - invat~Homl, institutoml,
dascalul
I' institutrice (f.) > [leslitUtRis] - inva1atoarea,
institutoarea
la note > [lanot] - nota, calificativul
insemnarea; adnotarea
Ie mot > [lOmo] - cuvantul
I'enseignernent (rn.) > [l5.sciima] - invatarnantul; invata1ura
lamatiere > Lla matieR] - materia (de studiu);
substanta; materialul;
cauza, motivul
Ie eertificat > [10 scRtifika] - certificatul, diploma
la faculte > [la fakUltE] - facultatea; eapacitatea,
posibilitatea, aptitudinea
la fae (1a Fac) > [Ia fak] - (in argoul ~colar)
facultatea
les lettres (f. pI.) > [Ic letR] - literele (studiile)
la bourse > lla buRs] - bursa; Bursa; punga
Ie boursier > [10 buRsiE] - bursierul, speculantul,
jucatorulla bursa

Pentru a Ie retine rnai u~or, citi\i inca 0 data aeelea~i euvinte a~ezate in alta
ordine:

I'enseignement (rn.) > [lasEiima] - invalamantu!; invlitatura


la bourse > [Ia buRs] - bursa; Bursa; punga
Ie mot > [lama] - cuvantul
la note > [lanot] - nota, calificativu!
insemnarea; adnotarea
la (I'ecole) rnatemelle > [la rnateRnel] - gradinita (de copii)
I'institutrice(f.) > [lestitUtRis] - invatatoarea,
institutoarea
Ie boursier > (10 buRs/E] - hursierul,speculantul,
jucatorul ta bursa
Ie certificat > [10 seRtifika] - certificatul, diploma
['ecole primaire (f.) > [IEkol pRimeR] - ~coala primaca
la facultc > (la fakUltE] - facultatea; capacitatea,
posibilitatea, aptitudinea
lamatiere > [Ia matIE:R] - materia (de studiu);
substanta; materialu!;
eauza, motivul
les lettres (f. pI.) > Lte letR] - literele (studiile)
['instituteur (rn.) > [iestitUIORJ - invatatorul, institutorul,
dasciHul
la fae (1a Fac) > [Ia fak] - (in argoul ~colar)
facultatea
in continuare, vom introduce substantivele noi in anumite contexte pentru a Ie invata mai u~or. Cititi
urmatoarele propozitii in limba franceza ~i retineti traducerile in limba roman a:

L'enfant, a partir de trois ans, peut etre - De la varsta de trei ani copilu! poate fi primit
rerru a 1a maternelIe. Ja gradinita.

QuelIe est votre langue maternelIe? - Care este limba dumneavoastra materna?

L'ecole matemelIe est facultative, par contre, - Gradini~a este facu!tativa, in sehimb, ~coala
I'ecole primaire est obligatoire. primara este obligatorie.

On a beaucoup eerit sur I' amour matemel. - S-a scris mult despre dragostea materna
(despre iubirea materna).

Les instituteurs enseignent dans les classes du - fnvatatorii predau la clasele primare,
premier degre, par contre, les professeurs, dans in schimb, profesorii (predau) la liceu.
les classes du second degre.

Chers enfants, je vous pnSsente votte - Dragi copii, v-o prezint pe invatatoarea
institutriee, Mademoiselle Jeanne Ducros. voastra, domni~oara Jeanne Ducros.

II faut que tu corriges toutes tes mauvaises notes. - Trebuie sa-ti indrepti toate notele proaste.

A la fin de chaque cahier de notre cours de - La siar~itul fiecarui caiet al cursu!ui nostru
fran.;ais il y a un petit dictionnaire de Iimba franceza exista un mic diqionar de
des mots nouveaux:. cuvinte noi.

Quel enseignement avez-vous dans votre pays, - Ce tip de invatamant exista in tara voastra.
public ou prive? de stat sau particular?

Apprenez-vous beaucoup de matieres dans - Studiati multe materii in liceul vostru?


votre Iycee?

Avant que vous continuiez votre education - inainte sa va continuati educa~ia


dans un Iycee, il faut que vous presentiez votre intr-un liceu, trebuie sa prezentati eertificatul
certificat d'etudes primaires. (diploma) de absolvire a studiilor primare.

II vient de commencer ses etudes a la Faculte - Tocmai ~ia inceput studiile la Facultatea
des Lettres. de Litere.

Dis, tu vas a la fae ce matin? - fa spune, te duci in dimineata asta


la facu!tate?

Cet etudiant a reussi tous ses examens, - Acest student a luat toate
alors il merite une bourse. examenele, deci merita 0 bursa.

Par contre, ce boursier-ci a echoue ases - Din contra, acest hursier a pieat Ja examene,
examens, alors ill'a perdue. a~a ca a pierdut-o.
in afara de substantivele noi, in propozltiile precedente ati intalnit expresiile:

a partir de ... > [a paRtiR dO] - a incepe de la, din ... ; pomind de
la ... , eu incepere de la...

par contre > [paR kotR] - in schimb

(['enseignement) > [dU pROm/I.-: dOgRE] - invatamantul primar (1- VIII)


du premier degre

du second degre >LdU 5(0)g5 dOgRE] - invatamantul secundar (Iiceu)

adjectivele:

maternel, -dIe >[mateRncIJ - matern, -a; din(spre) partea


mamei; (in expresie) la maison
matemelle = leaganul (casa de
copii)

faeuItatif > [fllkUltatif] - facultativ

facultative > l fakUltativ] - facultativa

obligatoire > [oblIgat"a:R] - obligatoriu, obligatorie

public >lPUblik] - public; de stat

publique >lpUblik] - publica; de stat

prive, -e >[pRivE] - privat, -a; particular, -a; personal, -a

ca ~i verbele de grupa I:

enseigner (quelque chose > [asEniEj - a preda (ceva cuiva); ada lectii;
a quelqu'un) a invata

continuer a (+infinitit) > [kcltinUE a] - a continua sa ... ; a nu inceta sa...

mcriter (quelque chose) >[mERitE] - a merita, a fi demn de

echouer >LE~uJ::] - a e~ua (despre nave); a nu reu~i.


a e~ua; a se impiedica (de un
obstacol)

echouer a un examen > [ E~uE a en Egzame] - a pica un examen; a nu trece


un examen

~i de grupa all-a:

reussir >lREUsiR] - a reu~i, a izbuti, a avea succes,


a izbandi; a reu~i sa, a ajunge sa

reussir a un examen > [REUsiR enEgzame] - a reu~i la un examen; a treee


(a lua) ell bine (eu nota mare)
un examen

5
Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care am folosit vocabularul nOll (expresii, substantive,
adjective ~i verbe) ~j tradueeti-Ie apoi in limba romana:

Je ne veux pas que mon gar~on frequente > ~u vreau Cd fiul meu sa se duca

cette ecole matemeIle. la acea.'.la gradinila.

Tu t'es bien amuse a la materneIle? > Ti-a plaeut la grad;nila?

En France les etudes primaires sont > in hanla studlile primare (clasele 1- VIII) sunt
obligatoires apartir de 6 ans. obligatorii de 1a 6 ani.

Est-ce que dans votre pays aussi > $i in lara voastra inva\~lImintul
I' enseignement du second degre est facultatif? secundar (liccul) cste facultativ?

QueUes sont les matieres que ee vieux > Cc materii preda ace~t batran profesor?
professeur enseigne?

Les enfants sont tres contents que > Copiii sunt fO<Jrte mullumiti ea
Mademoiselle Grenier soit leur institutrice. domm~oara (ircnier le va fi inva!atoare.

Mes parents desirent que fai de bonnes notes. > Parin!i] mei vor sa am note bune.

L'informatique est une matiere facultative > In liceuJ nostru informatica estc 0 malerie
dans notre Iycee. facultativa.

II lui manque de I' amour mateme\. > ii Ilpse~te dragoslea materna.

II ne croit pas que tu reussisses a eet > El nu erede ca vei lua acest examen
examen de biologie. de biologie.

11 faut que vous appreniez par creur > Trcbuie sa invalali pe dinafara 1l1111te euvinte
beaucoup de mots franc;ais. frantuzc~ti.

Je ne pense pas que Ie niveau de I'education > Nu cred ea nivelul cdue31iei intr-o ~eoaLi
dans une ecole privee soit toujours plus elevee partleulara este intotdeauna mai ridicat
que dans une ecole publique. decal inlr-o ~eoala de stat.

Est-ce que je pourrais obtenir une bourse pour > A~ pulea obtine 0 bursa pentru a-m;
continuer mes etudes a la Faculte des Lettres? continua studlllc 1<1 Facultatea de Litere?

Ie ne pense pas qu'eUe puisse continuer a > Nu ered ca ea V<l pulea continua sa lucreze
travailler apres son mariage. dupa ee sc va casatori.

Regardez-Ie! C'est un homme qui a reussi! > Uita!l-Va la el! E un om care a reu~it
(in viala)!

Qui, it faut beaucoup etudier Ii la fae. > Oa, la faeultme se invala mull (trebuie
sa invcli mult).

J'ai peurqu'il n'ecboue aux examens. > Mil tern sa IlU pice la examene.

6
Nous ne pensons pas que cette affaire mcrite > l'<u credem ca aceasta problema
notre attention. merita 3ten\ia n035tr3.

Apres sa convalescence, mon mari continue > Dupa convalesccnta, solul meu continua
it enseigner it 1a Faeulte des LettTes. sa prcdca la Facultatca de Litere.

A partir du premier janvier vous aurez un > incerand de la 1 ial1uarie ve\i avea un nou
nouveau professeur de fran~ais. profcsor de franccza.

La matiere de vos etudes ne m'interesse pas, > Nu rna intereseaz3 cc studmti, in schimb,
par contre je m'interesse it une autre chose. ma intereseaza altceva.

Le certificat d't.~tudes de ce boursier a ete > Certificatul de studii al acestui student


excellent. (bursier) este excelent.

Continuati sa va insu~iti noul vocabular completand urrnatoarele propozitii eu expresia, cuviintul


sau verbul corespunzator:

De la ce varsta i~i incep copiii din Romania - >A partir de quel age les enfants en Rownanie,
studiile in ciclul primar? commencent-ils leur education a >I'ccole
primaire?

Arata-mi cartea ta de munca! - Fais voir ton >certificat de travail!

lnvatamantul primar (I- VIII) ar trebui sa fie - >L' enselgnement du premIer degrc devrait
obligatoriu in loate tarile lumii. etre >obligatoire dans tous les pays du monde.

Am ales pentru baiatul nostru aceasta ~coala - Nous avons choisi ceUe ecole >privcc pour
particulara pentru ca vrem sa primeasca notre fils, parce que nous voulons
o educalie foarte buna. qu '1\ re~oive une education d 'un niveau eleve.

~tii cumva care sunt materiile (de studiu) noi - Est-ce que tu sais queUes sont les nouvelles
~i care dinlre ele sunt facultative? >matieres et lesqueUes sont >facultatives?

Voi continua sa studiez la Facultatea de Litere, - Je vais >continuer a Ctudier a >la Faculte des
in schimb, prietenul meu i~i va contlnua letires, >par contre, mon ami >continuera ses
studiile de drep!. eludes en droit.

Te ocupi de afacerile (problemele) publice din - T'interesses-tu aux affaires >publiques de ta


regiunea ta? region?

Datorita concursului (pe care I-am dal) am - Grace a notre concours nous avons
~tiut multe cuvinte frantuze~ti. su beaucoup de >lTIots fran<rais.

Ce nota ti-a dat invatatorul pen1ru - Quelle >flote ton >instituteur fa donnee pour
compunere? ta composition?

~tiu rnulte cuvinte in limba ta materna. - Je connais beaucoup de mots de ta langue


>matcmcllc

7
Ei merita sa primeasea 0 bursa. - lis >mcritent d'ohtenir >unc bourse.

Nu am noroe, de aeeea am cazut la examene. - Je n' ai pas de chance, alors >j'ai echouc ames
exarnens.

Nepotul meu nu vrea sa se duca la gmdinita. - Mon petit-fils refuse d'aller a>Ia matcrnclle.

lnvatatoarele din invatamantul primar ar - >Le~ instituinces de l'enseignement >du


trebui sa fie ingaduitoare eu elevii lor. premIer degre devraient etre indulgentes
envers leurs cleves.

Ei sunt pentru invatamiintul de stat, noi, -l1s sont pour >1'enscigncment >public, nous,
in schimb, (suntem) pentru invatarniintul particular. >pClr cootre, pour >I'cnsclgnement >prive.

Domnule profesor, ar trebui sa predati - Valls devriez, Monsieur Ie Professeur,


engleza la liceu. >enseigncr I'anglais dans le second degre.

Din fericire, am reu~it in aeeasta afacere - Heureusement:>:i" ai rcussi il cette affaire


(problema) financiara. financiere.

Sunt multi (studenti) bursieri in - Y a-t-il beaucoup de >boursiers dans votre


universitatea voastm? universite?

Paul ~i-a luat toate examenele, in schimb - Paul >a rcussi tous ses examens, par contre
Pierre a cazut la doua. Pierre >a echouc a deux

in ultimele doua leetii ne-am oeupat de modul "subjonctif (present)" - "conjunctiv (prezent)".
Verhul propozitiei subordonate folosit la "subjonctif (present)" exprima 0 actiune simultana sau
posterioara actiunii exprimate de verbul propozitiei principale, in funetie de context. De exemplu:

Je ne pense pas qu'il finisse vite ses etudes. - Nu cred ea i~i va termina repede studiile.

Je ne pense pas qu'il finisse rnaintenant - Nu cred ca el sa-~i termine acum treaba.
son travail.

in aeeasta lectie yeti afla care sunt formele de trecut ale modului "subjonctiY', pe care Ie yom
denumi, pentro a u~ura invatarea lor, "Ie subjonctif (passe)" - "conjunctivul perfect".

Cititi propozitii Ie urmlitoare, acordiind mai multa atentie formelor verbale sense cu caractere ingro~ate.
Retineti, de asemenea, traducerea lor in limba romana ~j formele verbale subliniate:

Mes parents regrettent que j' aie - Parintilor mei Ie pare rau eli am....cazut
echoue it mon dernier examen. la ultirnul examen.

Je suis content que tu aies continue - imi pare bine ca ti-ai contjnuat studiile
tes etudes a Paris. la Paris.

8
lis ont peur que Mare n' ait deja acceph~ - Ei se tern ca Marc sa nu ~ deja aceastii
cette offre. oferta.

Vous ne pensez pas que Marie ait cause - Nu crede\i en Maria ~ acest accident?
cel accident?

II est desole que nous ayons fait [aillite. - Lui Ii pare [oarte rau cli am dat faljment.

Nous sommes heureux que vous ayez - Suntem bueuro~i ea v-ati merjtat burse1e.
merite vos bourses.

Bien qu'ils aient reussi a leurs examens, - De~i ~i-.auJ.uat examcnele, ei nu primese bursa.
ils n'obtiennent pas de bourse.

Nous craignons que ees maticres aient ete - Ne temem ell aeeste materii au....fust obligatorii.
obligato ires.

in exemplele anterioare Ofi pumt observa cii timpul trecut 01 modului "suhjonetif" - "suhjonetif
passe" exprima 0 actiune anterioara aeriunii exprimatii de verhul din propozitia principalii. Verbul
din propozitia prineipala este 10 timpul prezent, in timp ce actiuneo exprimatti de verbul subordonotei
este anterioara actiun;; exprimata de verbul propozl,!iei principale: de oeeea am folosit modul
"subjonetif passe". eel mai adesea vom traduce in limbo ramana verhul propozi!iei subordonate
prin perfect campus ("passe compos(:") sou, dacii se poate, prin conjunctiv perfeel.

Je ne pense pas qu'il ait deja fini ses etudes. - Nu cred ell ~i-a terminat (sa-~i fi terminat) deja
studiile. (acliune anterioara)

in exemplelc pe care vi Ie-am oferit, verbele 1a modul "subjonctif(passe)"


se conjuga eu auxiliarul "avoir", Va reamintim ca, daCli verbul se conjuga
la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir". participiul trecut ("Ie
participe passe") al verbului nu se acorda cu subiectul.

lata conjugarea verbului "meriter" la "subjonctif passe":

que j'aie mcritc que nous ayons merite

que tu aies mcritc que vous ayez merile

qu'il ait merite qu'ils aient merile

qu'elle ait merite qu' elles aient mente

Pentm a invata mai u~or modul "subjonctif (passe)" yom continua sa folosim in exercitii verbe care
se conjuga la timpurile compuse ell auxiliarul "avoir".

Completati propozitiile care unneaza eu fonnele verbaIe corespunzatoare de "subjonctif (passe)":

Nu cred ca ~i-a facut deja lema. - Je ne crois pas qu'il >,llt deja fait son devoir.

Ei Ii pare foarte rau ca ai spus asta. - Elle est desolte que tu >aics dit cela.
Domnule, ne pare rau eli nu ati predat In - Monsieur, nous regrettons que vous >n' ayez
~coala noastrli. pas enseignc dans notre ecole.

Nu ered ea direetorul nostru a meritat - Je ne erois pas que notre direeteur >ait mcrite
acest post. ce poste.

Suntem bueuro~i (ferieili) eli ali tenninat - Nous sommes heureux que >\iOUS ayez enfin
in srar~il
~coala primara. fini I'ecole primaire.

Ma tern eli prietena mea a pieat la toate - J'ai peur que mon amie >ait echoue a tous
examenele. ses examens.

Va indoiti ea ele au acceptat aceasta situatie? - VOUS doutez qu'elles >aient aceepte cette
situation?

Transfonnati propozitiile care urmeaza, Inlocuind formele verbale de "subjonetif (present)" eu forme
de "subjonctif (passe)":

Ea se teme ell ii vom ulta adresa. - Elle a peur que nous oubliions son adresse.

Ea se teme eli i-am uitat adresa. - Elle a peur que nous >ayons oublic
son adrcsse.

El nu crede eli aeeasta ~eoala este particulara. - II ne erait pas que cette ecole soit privee.

EI nu crede ea aeeasta ~eoala a fost partieularli. - II ne eroit pas que cette ecole ><lit etc privee.
Paul se indoie~te ea it iubiti, doamna, - Paul doute que vous l'aimiez, Madame.

Paul se indoie~te eli I-ati iubit, doamna. - Paul doute que vous >1' ayez aime, Madame.

in ultimul exercitiu al primei parti a lec1iei noastre am introdus intregul material prezentat pami
aeum. Verifieati-va euno~tintele dobandite in aceasta leetie tradueand in limb a franceza urmatoarele
propozitii :

Mli indoiese eli ace~ti bursieri > Je doute que ees bOUl"siers aient frcquente
au Iacut un lieeu particular. un lycce prive.

Nu ered ca anul trecut aceasta materie > Je ne erois pas que celte matiere ait etc
a fost obligatorie. obligatoire j"annee passce.

Direetorul acestei ~coli primare nu crede > Le directeur de celte ecole primaire ne pense
eli noile materii vor fi facultative de pas que les nouvelles malicres soient
la intai septembrie. facullatlves il partir du premier septembre.

~tim mai multe cuvinte in limba francezli, > NOll~ connaissons plusieurs mots fran~ais,

in schimb, nu ~tim multe (cuvinte) par contre. nous n'cn connaissons pas
in limba engleza. beaucoup en anglais.
Sunt multi studenti la facultate care >Y ll-t-il beaucoup d'ctudiants ala fae qui
iau note foarte bune la examene? obllennent de tres bonnes notes aux cxamcns?

Ce trebuie sa fac ea sa reu~esc? > Qu 'est-cc que .Ie dOlS {aire pour que
je rcussissc?

Parintii mei vor sa fiu i'nvatatoare > Mes parenl~ desirent que je sois institutrice
la 0 ~coala particulara. dans une ecole pnvce.

Tali copiii pot beneficia de invatamantul de stat. > Tous les cnEmIS peuvent bcncficier
de l'cnseigncmcnt public.

A~ vrea sa ~tiu daca gradinitele de stat > 1t: vaudrai;; savoir si les ecoles materneJles
sunt scumpe? publiqucs sonl chcres')

Continui sa te duci la aceste cursuri facultative > Est-ce que tll continues i\ suivre ccs cours
la Facultatea de Litere? lacultatifs a la Facu]tc des Lettres'l

Ma tern ea nu ai mentat 0 bursa a~a de mare. >Je crains que tu n'aies mcritc une bourse
5i ckvce.

A!? vrea ca aceste materii sa fie predate >.Ie voudrais que ces maticn:s 50i.:nt enscignces
in liceul nostru. dans notre tycee.

Ne temem ea mai multi dintre noi au picat > NOlls avons pellr que plusieurs de nous aient
ieri la acest examen greu. echouc a cet examcn difficilc hier.

Ma indoiesc ea a refuzat bursa care ia fast > Je doute qu' il ait refuse la bourse gu' on lui
oferita in anu! IV. avail proposee ilIa quatricme annee.

Aveti eertificatul (diploma) de absolvire > Avez-vous Ie certificat d "etudes primaires?


a studiilor primare?

Domnule, vorbiti limba mea materna? > Monsieur, parlcL-vous ma langue matemelle?
LECTIA 29 - PARTEA A DODA

inainte de a introduce noi cuno~tinte lexieale -\ii gramaticale, sa reeapitulam 0 parte din euno~tintele
dobandite in cea de a doua parte a leqiei 29 din cursul pentm incepatori.

incepern cu recapitularea vocabularului.

A Introduceti unnatoarele substantive in propozitii:

I. la leyon 2. la question 3. la reponse 4. la lecture

5. Ie poeme 6. Ie directeur 7. la bibliothcque 8. Ie retard

9.la fin 10. septernbre II.oclobre

Prietenul meu se duce adesea - Mon ami va souvent a >la blbliothcquc


la biblioteca facultatii. de la fae.

Trebuie sa ne vedem catre sfar~itul - n faut que nous nous voyions vers >Ia fin
lui octomhrie. >oclobre.

Postullui de director este in rerieo!. - Son paste de >Jin::ctcur est menace.

Aproape toti elevii i~i doresc ea oreIe de - Presque tous les eleves veulent que
rnatematica sa fie facultative. >les le<;ons de mathematiques
soient facultatives.

Daea raspunsul tau ar fi bun, ai lua 0 nota - Si ta >rcpollse etait bonne, tu obtiendrais
exeelenta. une note excellente.

Domnule, imi pare nespus de rau ca nu - Je suis dcsole que vous n'ayez pas su
ati ~tiut raspunsul la aeeasta intrebare. la reponse a ceUe >qucstion, Monsieur.

Nu ~tii aeeasta poezie, de~i este - Tu ne connais pas ce >pol:me, bien qu'il soit
atat de frumoasa. si beau.

Nu vreau sa veniti mereu - Je ne veux pas que vous veniez toujours


eu intarziere. >en retard.

Lectura aeestci carti este obligatorie. - > La lecture de ce livre est obligatoire.

Vrem ea de la intai septembrie sa-ti - Nous voulons qu' a partir du premier


continui studiile la liceu. >.'.eptembre tu continues tes etudes
du second degre.

B. Rezolvand exercitiul care urmeaza va veti aminti conjugarea anumitor verbe. Completati
propozitiile in limba francez3. cu fonnele verbale corespunzatoare:

EI nu ~tie niciodata nimic. - 11 ne >saitjamais rien.

Am raspuns deja de rnai multe orj - > .l'al dc.Fl n:pondu plusieurs fois ala meme
la aceea~i intrebare. question.
12
Cine ar dori sa puna 0 intrebare refentoare - Qui voudrait >poser une question a ce sujet?
la aeest subiect?

Am pus-o deja (intrebarea). - Je >I'ai deja posee.

Trebuie sa ~tii ce rnaterii (faci) - II faut que tu >saehes quelies sont les matieres
in c1asa a Xl-a (penultima). en seeonde classe de Iycee.

Daca a~ vrea, a~ raspunde eu u~urinta - Si je voulais, >je rcpondrais facilement a


la aceasta i"ntrebare. cette question.

Am aflat aeest secret de la vecina mea. - >J' a i su ce secret par rna voisine.

intrebarile pe care le-ati pus copiilor - Les questions que VOliS ::>e.vez postes avos
vo~tri erau prea grele pentru ei. enfants etaient trap difficiles pour eux.

c. in ultirnul exercitiu de recapitulare completati propozitiile in limba franceza cu expresia sau


fonna adverbiala corespunzatoare:

Am invatat mai multe cuvinte pe - J'ai appris >plus de mots >par eu:ur que toi.
dinafara decat tine.

Anul aeesta avern mai putine rnaterii - Cette annee nous avons >moins de matieres
decat anul trecut. que l' annee passee.

Ea ajunge rareori eu intarziere, in schimb, - Elle vient >rarement >en retard, par contre,
sotul ei (ajunge) mai des (cu intarziere). son man >plus souvent.

Care dintre invatatorii vo~tri - Lequel de vos instituteurs enseigne


preda eel mai bine? >lc micllx?

ineepand eu noul an (~eolar) prietenul - A partir de la nouvelle annee mon ami veut
meu vrea sa invete cat mai bine Cll putinta. apprendre >le mieux possible.

Eu mananc putin, Paul rnananea mai pUlin - Moi, je mange >pcu, Paul mange >moins que
decat mine, dar lu, din inlreaga familie, moi, mais toi, tu manges >Ie moins de toute
mananci cel mai pUlin. la famille.

Poli alege ce materii facultative dore~ti. - Tu peux choisir >librement les matieres
facultatives.

De ce Ili faci lema cat mai incet eu putinta? - Pourquoi tu fais ton devoir >Ie moins vite
Eu a~ prefera s-o fae cat mai repede possible? Moi, je prefererais Ie faire >Ie plus
eli putinla. vile possible.

Trebuie sa spui acest lucru - Il faut Ie dire >plus simplement.


mai sirnplu.

13
Trecem acum la vocabular. Cititi eu voce tare euvintele care urmeaza !1i
retineti traducerea lor in Iimba romana:

la rentree >[Ia Ri1tRE] - reintoarcerea, inapoierea;


inceperea anului ~colar

la distribution > [la distRibUsio - aeordarea premiilor


des prix dE pRj] (1ntr-o ~coaH\)

l'explication (f.) > [IEksplikasio] - explicatia, explicarea


(unei teme noi); motivatia

la recreation > [la REkREasio] - recreatia, pauza; odihna,


recrearea

Ie dessin >[10dEse] - desenul; schita, planul

Ie chant >[lO~a] - cantecul; cantatul,


cantarea; sunetul; cantul;
muzica; cantoul

la geographie > [I a jEogRafi 1 - geografia

la physique >[Ia fizik] - fizica

I'ecolier(m.) > [lEkoliE] - ~colarul, elevul

la science > [Ia sias] - ~tiinta; cunoa~terea


(aprofundata)

la dictee >[la diktE) - dietarea

Cititi inca 0 data eu voce tare noile substantive, in alta ordine:

Ie dessin >[10 dEse] - desenul; schila, planul

la physique >[Iaiizik] - fizica

la distribution > [Ia distRibUsio - acordarea premiilor


des prix dE pRi] (intr-o ~coala)

I'ecolier (m.) > [IEkoliE] - ~colarul. elevul

la science > [la sias] - ~tlinta; cunoa~terea


(aprofundata)

I'explication (f.) > [IEksplikasio] - explicatia, explicarea


(unei teme noi); motivatia

la geographie . > [la jEogRafi] - geografia

la dictee >[la diktE] - dictarea

Ie chant >[IO~aJ - cantecul; cantatul,


cantarea; sunetul; cantu);
muzica; cantoul

1a rentree >[la RiitRE] - reintoarcerea, inapoierea;


inceperea anului ~colar

la recreation > [1a REkREasl 0] - recreatia, pauza; odihna,


recrearea

)4
ea de obicei, vom introduce cuvintele noi in propozitii pentru a Ie reline mai u:~or. Cititi-Ie cu voce
tare {ii retineti traducerile in limba romana:

Les eooliers de notre ecole passent - Elevii din ~eoala noastra stau in toate
toutes les recreations dans la cour. recreatiile in curtea ~colii.

Le chant, comme matiere dans notre lycee, - Muzica este 0 materie facultativa in liceul
est facultatif. nostru,

Tu as fait trop de fautes dans ta derniere dictl~e. - Ai recut prea multe gre~eli in ultima dictare.

Pourriez-vou& m'expliquer un probleme - Ati putea sa-mi explicati 0 problema


de physique? de fizica?

II faut que nous nous preparions a la rentree - Trebuie sa ne pregatim pentru reinceperea
et que nous achetions des livres scolaires. ~eolii ~i sa cumparam manuale.

Je ne crois pas qu'il ait echoue a son examen - Nu cred ea a picat la examenul de geografie.
de geographie.

Monsieur, vous me devez une explication. - Domnule, imi sunteti dator ell 0 explicatie.

Franyois sait tres bien dessiner, regarde - Franyois ~tie foarte bine sa deseneze,
son dessin! uita-te la desenul pe care I-a Iacut!

La physique appartient aux sciences qui - Fizica se numara printre ~tiintele care
ont fait un grand progres dans notre epoque. au inregistrat un mare progres
in epoca noastra.

II fait ses etudes a 1a Faculte des Sciences. - EI studiaza 1a Facultatea de l;itiinte.

C'est deja dans deux semaines qu - Peste numai doua saptamani vom avea
nous aurons 1a distribution des prix. festivitatea de aeordare a premiilor.

Qui a re9u eette annee Ie Prix Nobel - Cine a prim it anul acesta
de Litterature? Premiul Nobel pentru literatura?

Retineti doua verbe noi:

expliquer > [EksplikE] - a explica, a lamuri; a demonstra;


a preda (0 tema noua)
(verb de grupa 1)
dessiner > [dEsinEJ - a desena, a face un desen; a schita
(verb de grupa I)

adjectivul ~i expresiile urmatoare:

scolaire > [skoleR] - de ~coala; ~colar; ~colaresc,


~colareasca

devoir (quelque chose > [dOv"a:R kelkO ~oz - a datora (ceva cuiva); a fi obligat
a quelqu'un) a kelkC] (eu ceva cuiva)

la Faculte des Sciences > [Ia fakUltEdEsias] - Facultatea de ~tiinte


(Matematica-Fizica.-Chimie)

Ie Prix Nobel > [10 pRj nobel] - Premiul Nobel

15
Suhstantivul "Ie prohLeme", pe care i/ cunoa,~tetj deja, inseamnii ~j "problema (de matematjed, de
jiziea etc.) " ce trehuie rezo/vata.

Pentro a fixa vocabularul nou, traduceti in hmba romfma urmatoarele propozitii. Folositi, ca de
obicei, filtrul ro~u:

II est desale que tu ne lui aies pas - LUI ii pare nespus de rau ea nu i-ai explieat
explique ton projet. proieclul tau,

II faut que nous commencions a penser - TrcbUlc Sil incepem sa ne gandim la ineeperea
ala rentree. anului ~eolar.

De toutes les matieres enseignees Ii I' ecole, - Dintle toate materiilt: predate in ~coala, prefer
c'cst Ie chant que je prcfCre. muziea.

Ce professeur de l'universite mcriterait - Accst proksor univcrsitar ar menta Prerniul


Ie Prix Nobel de physique. Nobel pcntru linca.

La distribution des prix a fini notre - Anu1 ~colar s-a srar~it eu


annee scolaire. i'mpartirea prcmlilor.

Ton dessin ne me plait pas, je ne pense pas - Nu-mi place desenul tau, nu cred ea desenezi
que tu dessines bien. bine.

As-tu oubhe que tu me devais de I'argent? - Ai uitat eil iml datorezi ni~te bani?

Notre professeur de malhcrnatiques sait tres bien - Profesorul nostru de malernatiea ~tie sa expJicc
expliquer taus les problcmes, ses explications foarte bine toate problemek, explieatiile lui
sont simples ct claires. sunt simple ~i elare.

Tous les ecoliers attendent la recreation et - Toti ~colarii a~tcapl;j recleatia ~i i~i doresc ea
ils desirent qu'eUe soit la plus longue possible. aceasta sa tin,! cilt mal mult.

Paul est tres fort en geographic, c'est sa - Paul este foartc bun la geografie, este materia
science prefen!e. lui preferata.

Qu'est-ce que tu prcfcres: les lettres ou - Ce prefer!: literalura sau ~tjin~elc exacte?
les sciences?

La physique, est-elle obJigatoire en seconde? - Fizica estc obligatorie in pen ultima clasa
de liceu (elasa a Xl-a)')

La dictce en fran.;ais? Ricn de plus facile! - Dietarea la franccza? ~irnic mai u~or!
C'est rna langue matcmelle! Doar este limba mea matema!

16
Completati propozitiile din exercitiul unnator cu acele cuvinle care se potrivesc in context:

Trebuie sa va explic aceasta problema - 11 faut que Je vous >explique ce >probleme


grea de matematica. difficile de mathematiques .

Acum avem leqia de muzica, - Maintenant nous avons la leeton de >chant.


iar dupa recrealic leqia de desen. et apres la recreation la le90n de >dessin.

Va place geografia? Nu, ne place mai mull - Aimez-vous 1a >gcographie? Non, nous
fizica, de~i anumite probleme prefCrons la >physique. bien que certains
sunt complicate. >problcmes soient compliques.

Arata-mi ce ai desenat! - Fais voir ce que tu >as dessine!

Nu cred ca-i datorez ceva. - Je ne crois pas que je lui >doive quelque
chose.

Pentru mine, ca pentm majoritatea elevilor, - Pour moi, la vie >scolaire est ennuyeuse,
viaja {icolara este plictisltoare. comrne pour la plupart des ecoliers.

Care dintre ~tiinte are in zilele noastre cde mai - LaquelJe des >scicnccs a aujourd'hui les plus
mari ~anse de dezvoltare? grandes possibilitcs de dcveloppement?

Suntem fericiji ca un roman a primit - Nous sommes heureux que ce soit un Roumain
Premiul Nobel in aces1 domeniu. qui ail re~u >le prix Nobel dans ce domaine.

Domnule, trebuie ca explica\iile dumneavoastra - Monsieur, il taut que vos >explications soient
sa fie mai pujin complicate. moins compliquces.

impartirea premiilor va avea IDe catre - >La distributIOn des prix aura lieu vers
star~itullunii iunie. la fin juin.

Ma lem ca ai facut multe gre~eli grave 'in - 1'ai peur que tu aies fait beaucoup de fautes
ultima dictare la limba franceza. graves dans la derniere >dictce en franc;ais.

Tala dore~te sa ne continuam studiile la - Notre pere desire que nous continuions nos
Facultatea de ~tiinte. etudes a >]a Faculte des Sciences.
Ne vom vedea in ziua ci~nd incepe ~coala, - Nous nous verrons Ie jour de >Ia ren tree, Ie
pe intai septembrie. premier septembre.

in partea destinata gramaticii ne yom ocupa in continuare de modul "subjonctif (passe)" - "conjunctiv
perfect". Cititi cu voce tare ProPoziliile care unneaza.\ii reline!i traducerile in limba romfma. Fonnele
de "subjonctif (passe)" sunt marcate Cll caractere ingro~ate:

Mes parents sont heureux que je sois entree - Parintii mei sunt fericiti ca am intrat
a la Faculte des Sciences. la facultatea de ~lijnte.

Je suis trisle que tu sois parti sans rien dire. - Sunt trist ca ai plecat fara sa spui nimic.

17
Tu ne penses pas que Paul solt revenu a - Nu crezi eli Paul s-a intors la faeultate ea sli-~i
la fac pour continuer ses etudes? continue studiile?

Je regrette que Marie so it allee sans moi - Regret (Imi pare rau) eli Maria s-a dus lara
a cettte rencontre. mine la aceasta intalnire.

EIle a peur que nous nous soyons disputes. - Ea se teme ca ne-am certat.

Nous doutons que vous vous soyez levees - Ne indoim ell v-ati trezit la timp.
atemps.
Monsieur, elle est triste que vous ne soyez - Domnule, este tristli cli nu ati ajuns in
pas urive Ie jour de son anniversaire. ziua aniversarii ei.

VOUS ne croyez pas qu'ils soient deja llortis - Nu credeti eli ei au ie~it deja din restaurant?
du restaurant?

A~a cum ati putut observa, in exemplele anterioare am folosit la modul


"subjonctif (passe)" verhe eare se eonjuga la tirnpurile campuse eu
auxiliarul "etre", Folosit doar in propozitiile subordonate, verbul la modul
"subjonctif (passe)" exprima, a~a cum ati aflal inca din prima parte a
aeeslei lectii, 0 aetiune anterioara aqiunii exprimate de verbul din
propozitia principala.

Penlro a reline mai u~or regulile de folosire a modului "subjonetif (passe)", rezolvati exercitiul
urmator. Completati propozitiile urmatoare cu forma verbala corespunzatoare:

Nu cred ea sOlul meu a plecat Ia Paris - Je ne crois pas que mon mari >soit pal1ipour
lara mine. Paris sans moi.

Ne pare foarte rau eli nu ati mmas - Nous sommes desoles que vous ne > soyez pas
la noi mai multli vreme. restes plus longtemps chez nous.

Va indoiti ea ea ajuns in cele din urma? - Vous doutez qu'elle >soit enfin arrivce?

Mil tern eli baietii mei nu s-au spaIat ~i - J'ai peur que mes gar~ons ne >se soient pas
ell s-au dus murdari la i?coala. laveset qu'ils >soient alles sales ~ l'ecole.

Parintii lui nu ered ea Pierre a intrat - Ses parents ne pensent pas que Pierre> SOlI
la universitate. entre a I'universite,

18
Ultimul exercitiu pe care vi-l propunem in aceasta lectie va va perrnite sa verificati in ce masura ~titi
sa folositi noul material lexical ~i gramatical. Traduceti in limba franceza urmatoarele fraze:

loti invatatorii, toti elevii ~i > Tous ks instituteurs, Ie~ ccoliers et ks parents
parinlii sunt ruga!i sa vina la festivitatea sont pries de venir a la distribution des prix,
de acordare a premiilor care va avea loc qui aura lieu Ie 29 (vingt-neuf) juin, a II
pe 29 iunie, la ora 11. (onze) hcurcs.

Ce faceti la graclinita? >Qu'est-ce que YOW; Caites a la matemelle?


Desenam ~i cantam. l\'ous desslI10ns ct nous chantons.

Doamna Grenier este invalatoare. > Madame Grenier est institutrice.

Trebuie sa-ti eontinui studiile seeundare, > [J faut que tu continues tes etudes du second
eel mai bine intr-un liceu particular. degre, Ie ll1ieux dans un lycce prive.

Ti-o voi explica in cateva cuvinte. >Jc te I'expllqucrai cn quelques mots.

Am primit 0 nota buna pe desenul meu. > J'ai re~u une bonne note pour mon dessm.

Ce materii iti plac eel mai mult? > Quclles sont tes maticre~ pracrces')
Geografia ~i fizica. La geographIc et la physique.

Nu cred ca dezvoltarea acestei >.Ie ne crois pas que Ie dcveloppement de ceHe


~tiintea pus in perieol viata oamenilor science ait menace 13 vie humaine il y a deja
inca de acum dou3.zeci de ani. vingt ails.

Ne indoim eli elevii au ie~it in curte > l\ ous doutons que les ecoliers soient sortis
in timpul recreatiei. dans la CaUl' pendant la recreation.

Nu credem ca ne datorati > Nous ne pcnsons pas que vaus nous deviez
a exp1icatie. une explJcatlon.

I septemhrie este data de reincepere a ~colii > La date de ]a rentrce dans les ecoles primaires
in invatamfmtul primar. est Ie premier scptembre,

Ne temem cil cenificatul sau de studii > Naus craignons que son ccrtificat d'etudes
(certificatul de absolvire) nu a fast bun. n'ait pas etc bon.

Eu invat la Facultatea de Litere, el, in schimb, > Moi,je fais mes etudes illa Facultc des Lcttrcs.
(invata) la Facultatea de ~tiinte. lui. par contre. a ]a Faculte des Sciences.
De anu} acesta, Fran.;ois prime~te bursa. > A partir de ccttc annec, Fran~ois recoIt
une bourse.

Toti copiii au dreptul la invatamantul de stat. > Tous lcs enfants Ollt Ie droit de benCficIer
de I'enseignement public.
Cantecul tau a fost extraordinar, > Ton chant clait magnifique, alors tu mcrites
de aceea meriti un premiu. un prix.

Trebuie sa ~tji sa scrii mai bine > II faut que Iu saches mieux ecrire les dictees.
dupa dictare.

Care dintrc voi a luat acest examen > Qui de yom a rcussi a cet examcn et qui
~i care a picat? a echouc?

Viata de ~colar a acestui bursier nu este > La vie scolaire dc cc boursier n 'est pas facile;
u~oara; trebuie sa invele din ce in ce mai mult. 11 dait apprendre tOluours davant age.

Nu credem cil Premiul Nobel va fi acordat > NOLis ne croyons pas que Ie Prix Nobel
candidatului vostru. appartiennc a votrc candidat.

Ce Ie predati studentilor care frecventeaza > Qu'cst-ce que vous enscigncz <lUX ctudiants
cursul durnneavoastra? de volre cours'.'

Dragostea materna nu cunoa~te limite. > L'amour materncl nc connatl pas de limilCs.

in incheiere. ca de obicei, cititi cu voce tare urmatoarele cuvinte in care se repeta acelea~i sunete:

[[j) - I'.enseignement, la rentree, Ie chant, la sci.ence

[flJ - la distribution des prix, ['explication, la recreation, par cootre, continuer

l c] - Ie dessin, I'instituteur

[E] - Ie prix Nobel, la mat.em.elle, prima.ire, Ja mati~re, certificat, les lettres, scola.ire

[e] - I'ecolier, la ~ographie, la dict~e, expliquer, dessin~r, la r~cr~ation

IU] - la distribution, 1a faculte, facultatif, public, rCl.lssir

[ uJ - ia bo.urse, Ie b.QUrsier, echuuer

["a J obligatoire, devoir

hJ - 6mouer, Ie chant

I k] Ie certitkat, la fa.c.u!te, la fa,-, par .contre, public., publique, .c.ontllluer, la dic.tee, la


re.c.reation, scolaire

[n - Ie cenificat, 1a faculte, la physique, la geographie

l ~J l'institutri.ce. la bourse, reus.s.ir, la recreation, la s.c.ien.c.e, ie dessin, dessiner

[l] la phy:sique, reussir aux examens

[j] la geographie, Ie subjonctif

20
RECAPITULAREA LECTIEI 29

29.1. in aceasta leqie ali intalnit urmatoarele verbe, locutiuni ~i expresii:


a partir de . ., - a ineepe de la, din ; pornind de la ... ,
cu incepere de la .
par contre - in schimb
J'enseignement du premLer degre - invatamantul primar (1- VllI)
1'enseignement du second degre - invatamantul secundar (lieeu)
enseigner (quelque chose a quelqu'un) - a preda (ceva cuiva); ada leqii; a invata
continuer a (+infinitiv) - a continua sa ... ; a nu inceta sa ...
mcriter (quelque chose) - a merita (ceva), a fi demn (de eeva)
echouer a (un examen) - a pica un examen; a nu treee un examen
reussir (un examen) - a reu~i la un examen; a trece (a lua) eu
bine (eu nota mare) un examen
devoir (quelque chose a quelqu'un) - a da!ora (eeva cui va); a fi obligat (eu ceva
cuiva)
la Faculte des Sciences - Facultatea de ~tiinte (Matematica-Fizica-
Chimie)
Ie Prix Nobel - Premiul Nobel

29.2. Am continuat sa va prezentam formarea modului "subjonctif" ("conjunctiv"), ~i anume forma


de trecut a acestui mod: conjunetivul perfect - "Ie subjonclif passe". Folosit in propozitia
subordonatii, madul "subjonctif(passc)" exprima 0 aetiune anterioara fata de actiunea exprimata
de verbul propozitiei principale. Compara\i:
Je ne erois pas qu'il Soil malade. - Nu crcd ea estc bolnav. (aeum)
Iu ne penses pas qu'il puisse partir. - Nu crezi ca el poate pleca. (acum sau
in viitor)
Je doute que vaus 3yez reussi aux examens. - Ma indoiese eii ari Iuat examenele.
(trecut)
Je ne pense pas qu'il s..o.it...parti. - Nu cred ca el a plccat. (trecut)
Modul "subjonetif (passe)" al verbelor conjugate la timpurile compuse cu auxiliarul "etre" se
construie~te adaugand auxiliarului "etre" la modul "subjonctif (present)" participiul trecut al
verbului de conjugal. Ca in eazul tuturor verbelor conjugate la timpurile compuse ell ajutorul
auxiliarului "eIre", participiul trecut -"Ie participe passe" se acorda in gen ~i numar cu
subiectul propozitiei.
lata cateva exemple de formaTe a modului "subjonctif (passe)":
11 faul que j .aie reussi JI faut que je sois partiee)
que tu aies rcussi que tu sois parti(e)
qu'il ait reussi qu'il soit parti
qu' cUe ait rcussi qu'elle soit parti
que naus ayons reussi que nous soyons parti(e)s
que vous ayez rcussi que vous soyez parti (e)s
qu'ils aient rcu~si qu'ils soicnt partis
qu'clles aient reussi qu' elies soient parties
TEMA PENTRU ACASA 29

A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:

1. Je suis tres contente que vous ayez explique ce probleme.

2. En queUe matiere es-tu fort? En geographie.

3. 11 te doit une explication.

4. Le progres depend du cteveloppement de la science.

5. Est-ce que vous avez enseigne dans un lycee public ou prive?

B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba franceza:

1. Cine a primit Premiul Nobel pentru Iiteratura?

2. Ce ati Iacut in recreatie?

3. Nu cred ell anul ~colar este scurt. Din contrA, cred ca este prea lung.

4. Suntem bucuro~j ca ai plecat la Paris ca sa-ti continui studiile la Facultatea de ~tiinte.

5. A~ don ca mai multe materii sa. fie facultative.

C. Transformati propozitiile care urmeaza. folosind modul "subjonctif (passe)" in loc de


"subjonctif (present)":

I. Je doute qu'ils partent pour l'Italie.

2. 11 regrette que Marie et Eve echouent a tous les examens.

3. Nous doutons que tous nos professeurs viennent pour la distribution des prix.

4. Etes-vous contents que nous nous levions si tot?

5. Tu ne penses pas que Marie merite ce prix?


LECTIA 30 PARTEA iNTAI

incepem aceasta leelie prin recapitularea materialului prezentat in lectia 30 din eur~ul pentru
incepatori.

A Completati propozitiile in limba franceza cu unul dintre substantivele urmatoare:

1. I' argent 2. 'Ie billet 3. la monnaie 4. la pi~ce d'un franc (IF)

5. I'argent de poehe 6. Ie cheque 7. Ie prix 8. la carte d'identite

9.les frais 10. la decision Il.l'effort 12. Ie contact

Trebuie sa luati in cele din urma 0 hotiirare. - 11 faut que vous preniez enfin > une decision.

A~ vrea sa nu ne vedem atiit de rar. - Je voudrais que notre >contactne soit pas
sirare.

EI imi datoreaza multi bani. - Il me doit beaucoup >d'argenl

tmi pare foarte rau ea ai avut cheltuieli - Je suis desole que tu aies eu >des frais
a13t de mario si eleves.

Am nevoie de marunt ca sa eumpar - J 'ai besoin de > monnaie pour aeheter


acest ziar. ee journal.

A~ vrea ca parintij sa-mi dea - Je voudrais que mes parents me donnent


bani de buzunar. de> I 'argent de poche.

Nu ered ca este greu sa stabile~ti 0 legatura - Je ne erois pas que Ie > contact avec lui soit
(un contact) cu el. difficile.

Am platit cu 0 bancnota de 0 suta - 1'ai paye avec un >billctde cent francs.


de franci (100 F).

I-am oferit un cec, dar ea nu I-a acceptat. - Je lui ai affect> un cheque, mais eUe ne l'a pas
accepte.

EI face totul fura nici un efort. - II fait tout sans aucun > effort

Fiecare lucru i~i are pretullui. - Chaque chose a son> prix.

Ca sa poti trece granita, trebuie - Pour que tu puisses passer la frontiere, tu dais
sa prezinti buletinul. presenter ta >carte d'identite

Trebuie sa introduc doua monede de - Je dois mettre dans I'appareil deux> pieces
5 franci in aparat. de 5 (cinq) francs.

23
B. in exerei!iul urmator yeti reeapitula pronumele posesive. Va reamintim ea aeestea inlocuiese
substantive la singular sau la plural. Completati propozitiile urmatoare eu pronumele prosesiv
eorespunzator:

Bursele noastre sunt mici, dar - Nos bourses sont faibles, mais
ale Yoastre sunt mario >lcs votres sont elcvces.

Rezultatele pc care le-ati avut 1a examene - Vos rcsultats aux examens meritent un prix,
merita un premiu, ale noastre >lcs notres plutot non.
mai degraba nu (merita).

Prietenul nostru este foarte bun la fizica, - Notre ami est fort en physique, >Ie leur
al lor la geografie. en geographie.

invalatorul nostnl expliea bine problemele, - Notre instituteur explique bien Jes problemes,
al vostru nu ~tie sa 0 faca. >Ie votre ne sait pas le faire.

In dictarile pe care Ie-am dat noi exista mai - Dans nos dietecs il ya plusieurs fautes, dans
multe gre~eli, in ale lor (exista) eu mult >les leurs beaucoup moins.
mai putine.

~eoala noastra este de stat, a YOastra - Notre ecole est publique, >Ia votre est privee.
(este) partie UlaTa.

C. Recapitulati eonjugarea verbului "devoir' la timpurile ~i modurile pe care Ie eunoa~te1i deja,


completfmd propozi!iile din urma10rul exerei!iu:

Pentru maine ar Irebui sa mai fae - Jc >devrais faire encore un dessin pour
inca un dcsen. demain.

A trebuit sa i-a spui? - Tu >as dCt Ie lui dire?

Nu iti datoram nimie. - NOlls ne te >devons ricn.

Daca nu a~ fi avut bani, ar fi trebuit - Si je n'avais pas eu d'argent, >j"aurais uu faire


sa completez un cec. un cheque.

Este trist (suparat) ca a lrebuit sa Ie muti - Il est triste que tu >aies dO changer d'ecole.
la alta ~coala.

Cand eram ~colar, trebuia sa rna duc - Quandj'ctais ccolier,je >Jevais frequenter
la () ~coala particulara. une ecole privce.

Maine va trebui sa dati 0 dictare la - Demain vous >dcvrcL ecrire une dictee
Iimba franceza. en fran9ais.

24
lata vocabularul pe care vi-l propunem pentru aceasta lectie:
Ie college > [10 kolej] - colegiul; gimnaziul
Ie eollegien > LI0 kolEjif'J - eolegianul; elevul intr-un
gimnaziu
Ie cycle >(lOsikIJ - ciclu!, perioada; ciclul
I'externe (m, ~i f) > (IEkstI'Rn] - (elevul) extern
I'interne (m. ~i f.) > [leteRn] - (elevu!) intern; (medicul)
intern
I'internat (m.) > [leteRna] - internatu!, caminul
I' etablissement > [IEtablisma - cladirea ~colii; ~coala
scolaite (m.) skolcR]
Ie semina ire > [10 sEineR] - seminarul (teologic);
grupa de studii din
inva!amantul universitar;
seminarul
la mcdecine > 11a mEdsin] - medic ina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
la philosophie > [Ia filozofi] - filozofia; sistemul
filozofic; modul de
a intelege viata
la technique > [Ia teknik] - tehnica
la cite universitaire > [Ia sitE - campusul universitar
UnivcRsiteR]
larefonne > [la REfoRm] - reforma, refonnarea;
schimbarea

Pentm a Ie retine mai u~or, cititi eu voce tare cuvintele noi in alta oedine:

.. l'externe (m.
Ie seminaire
~i f.) > [lEkstI'Rn]
> [10 sEmineR]
- (elevul) extern
- seminarul (teologie);
grupa de studii din
invatamantul universitar;
seminarul
Ie cycle >[lOsiklJ - ciclul, perioada; ciclul
la technique > [Ia teknik] - tehnica
Ie college > [10 kolcj] - colegiul; gimnaziul
larcfonne > [la REfoRm] - reforma, reformarea;
schimbarea
I' etablissement > [lEtablJsma - cladirea ~eolii
scolaire (m.) skolt'R]
la philosophie > [la filozofi] - filozofia; slstemul
filozofic; modul de
a inlelege viata
I'interne (m. ~i f,) > [leteRn] _. (elevul) intern; (medicul)
intern
Ie collegien >[10 kolEjie] -- colegianul; elevul intr-un
gimnaziu
III cite universitaire >[Ia sitE - campusul universitar
UnlveRsiteR]
la mcdecine > [Ia mE{hin] - medic ina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
l'internal (m,) > [leleRna] - mternatul, caminul
in propozitiile urmatoare yeti regasi substantivele Doi. Cititi-le cu voce tare ~i retineti traducerea in
limba ramana:

Le premier cycle de I'enseignement - in prima parte a invatamantului secundar


secondaire (du second degre) se fait dans un se face girnnaziul, in a dalla se face liceul.
college, Ie second dans un Iycee.

Les collegiens fraoyais sont des enfants - in Franta e1evii de gimnaziu sunt copii intre
entre 11 et 14 ans. ll~i 14 ani.

A la fin des classes les extemes rentrent - Dupa are, elevii externi se intore la ei acasa.
chez eux, Ii la maison.

Par contre, les internes mangent et dorment - tn schimb, elevii interni miinancii ~i donn la
dans un internat qu'ils ne quittent que pour internat, de unde nu pleaca decat la sla~it de
Ie week-end. saptiimana.

La plupart des etablissements scolaires sont - Majoritatea institutiilor de invatAmant sunt


mixtes, c' est-a-dire admettent les fiUes mixte, adicii primesc deopotriva fete ~i baieti.
et les garyons.

Le prochain seminaire a la Faculte de Medecine - Unnatorul seminar de la Facultatea de


est obligatoire, il faut y participer. Medicina este obligatoriu, trebuie
sa ne ducem.

Cette conference sur la philosophie - Aceastli conferinta despre filozofia


contemporaine sera prononcee dans trois jours. contemporana va avea loc peste trei zile.

II s' interesse beaucoup a la technique. - Pe el il intereseaza foarte muIt tehnica.

Etes-vous loges a la cite universitaire au - Stati in campus sau inchiriati 0


louez-vous une chambre en ville? camera in ora~?

Les etudiants trouvent que I'enseignement - Studentii sunt de parere ca este necesara
superieur exige une rUanne profonde. o reforma profunda
in invatamantul superior.

Retineti expresia:

c'est-a-dire > [sEladiR) - adicR. cu alte cuvinte

Cuwintul "la classe ", pe care il cunol1Jteri deja, poate sa insemne $i He/asa", "totalitatea elevi/or
unei close". "orele (de studiu) ", "lee/We".

in exemplele anterioare ati intalnit ~i verbele:


se faire >[sOfeRJ - a se face;a-~i face; a deveni;
a urma (0 cariera)

admettre > [(admctR] - a admite, a permite, a ingadui;


a primi; a recunoa~te; a lua in
considerare
Verbul "admettre" se conjuga la fel ca verbul "mettre".
26
loger > [JojE] - a locui; a gazdui; a instala, a .za
(pe cineva)

Acest verb se conjuga la fel ca verbul "manger".

louer > [luE] - a inchiria; a lauda

Verbele "lauer" ~i "loger" sunt verbe regulate, din grupa 1.

Ati intalnit, de asernenea, diteva adjective noi:

mixte > [mikst] - rnixt, -a; amestecat, -a

conternporain > [kiitapoRe] - contemporan, actual

contemporaine > [kotfipoRen] - conternporana, actuala

universitaire > [UniveRsiteRJ - universitar,-a

profond > [pRow] - profund, adanc

profonde > [pRofOd] - profunda, adanca

Verificati daca ati retinut coreet vocabularul nou, tTaducand in limba romana urmatoarele propozitii:

Moi, j' etais toujours exteme au college, > Eu am fost intotdcauna extern in timpul
par contre rna seeur a partir de lOans gimnaziului, in schimb, sora mea a fost
etait interne. intema de la 10 ani.

La medecine contemporaine a fait un tres grand > Mcdicina din zilclc noastre a progresat foarte
progres dans presque tous les domaines. mult in aproape toate domeniile.

Dans les Iycees contemporains la plupart > In liceele actuale majoritatea clase10r
des classes sont mixtes. sunt mixte.

Combien d'etablissements scolaires dans > Cite dintre institutiile de invatamiint din
votre ville sont prives et combien sont publics? ora~ul voslru sunt paltieulare ~i cate sunt de stat?

Ces seminaires sont facultatifs, c'est-a-dire > Scminarcle accstca sunt facultative, cu alte
qu'on n'est pas oblige de les frequenter. euvinte nu suntem obligati sa ne ducem la ele.

Ce professeur de medecine est un homme > Acest profesor de medicina cunoa~le foarte
de la science profonde. bllle malena pe care 0 prcda.

Je voudrais etudier un domaine de la technique, > A~ vrca sa studicz un domcniu tehnic, el. in
par contre, lui il est fou de la philosophie. schimb, este nebun dupa filozofie.

Comment ya se fait? >Cum se face asta? (Cum vine asIa? De uncle ~i


pana unde'))
"Paris ne s'est fait pas en un jour". > "PansuJ nu a fost faeut intr-o singuril ZJ ".

(praverbe fran~als) (proverb franl\lzesc)

Ou allez-vaus lager, a I'internat au a la > Unde 0 sa IOCUIIl, la intemat (camin) sau


cite universitaire? in campusul universitar?

Je ne pense pas que la rdorme universitaire > ~u cred cil reforma in invat,imiinrul

soit necessaire. universitar este nccc~ara.

Tout Ie monde admet que les etudes > Toato lumea estc de aeord ca studiile
universitaires ne preparent pas a universitaee nu sunt de ajutor in viala
la vie professionnelle. profesionala (in mescria pe care 0 vei avea).

Madame, est-ce qu'on peut louer chez vous > Doamml, putem inehiria pentru un elcv de
une chambre pour un collegien? gimnaziu 0 camera in casa dumneav()a~tra?

Completati propozitiile in limba franeeza eu un cuvant sau expresie corespunzatoare:


Am participat la seminarul de - Nous avans participe au >scminaire sur
filozofie contemporana. la >philosophie >contempormne.

~coala noastra nu este mixta, nu sunt primiti - Notre >ctablissement scolaire n'est pas
decat baietii. >mixte, on >n'admet que les garyons.

Ar trehui sa-Ii indrepti felul in care ~ofezi. - Tu devrais corriger ta >1l:chnique de conduite.

Explica-mi, te rog, in ee ar consta refonna - Explique-moi, s'il te plait, en quoi eonsisterait


institutiei noastre? >la reformc de notre >Ctablissemcnt?

Ce ciclu al invatamantului secundar alegi: - Quel >cyclc de I'enseignement secondaire tu


eel lung sau cel scurt? choisis: long ou court?

Nu ~tiu daca este intern sau extern - Je ne sais pas s'il est >externc ou s'il est
al gimnaziuJui nostru. >interne dans notre >collcgc.

Pentru a lnvata filozofia trebuie sa faei - >La pllllosophic exige des etudes
studil universitare serioase. >univcrsitaires >profondcs.

Vreau sa loeuim in campus - Je veux que nous >llJgions a >la cite


~Inu intr-o camera inchiriata. universitairc et non dans une chambre >IOllCC.

Medicina din zilele noastre nu va admite - >La technique que vous proposez ne sera
niciodata tehniea pe care 0 propuneti. jamais >admise dans >Ia medccine
contemporaine,

28
Din regula enun!atti mai sus rezulta cd in limbo vorbitti (limba) nelitemr), indiferent de timpul
(prezent sau trecut) la care se ajlii verbul din propozi!ia principala, verbul subordonatei joJosit la
modul "subjonctif(present) " exprimti 0 ac!iulle simultanti sau posterioarti celei exprimate de verbul
prillcipalei, iar verbulla modul "subjonctif(passe) " exprimti 0 aC,tiune anrerioarti ac(iunii exprimate
de verbul principalei.

Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana:

Nous avons voulu que tu sois etudiant > Am vrut sa iii student Ia Facultalca
ala Faculte de M6decine. U(: J\ledicllla.

Elle etait contente que nous soyons > Era bucuroas<I ca am ajuns in sfar~it
enfm arrivees 11 Paris. Ja Pans.

Tu as regrette que ton ami ne soit pas venu? > Tj~a parut rau ea rrietenul tflu nu a "'Till!')

Je craignais que rna mere ne soit malade. > Ma temeam ca mama sil nu fie bolnava.

NOlls avons eu peur que vous ayez eu > r\c-am tcmul ca ali avut un accident
un accident de voiture. de ma~jna_

Paul n'a pas ern que tu aies fait seu! > Paul nu a crezul en ai fiicut singur
tout cela. (nate aeestea.

Pierre doutait aussi que sa sreur puisse loger > Pierre se indoia de Zlsemenea ea sora 1m
a!a cite universitaire. va rutea <poate) sa locUlasea in campus.

l' etais heureuse que me laisses continuer > Eral11 fericltil ca 1113 la~i (ea ma vCllasa) sa-In!
mes etudes universitaires. continui studiile univcrsitare.

Completali propozitii1e in !imba franceza eu un verb la "subjonctif (present)" sau la "subjonctif


(passe)":

Doream ca tu sa te intorci la facultate. - Je voulais que tu >rcviennes a la Cae.


Nu credearn ca ace~ti elevi (de gimnaziu) - Naus ne croyions pas que ces eollegiens
au inteles bine problema de matematica. >aient biell compris Ie probleme
de mathematiques.

Mama era fericita ca am intrat - Ma mere ctait heureuse que je >sais entree a
la Facultatea de ~tiinte. la Faculte des Sciences.

Ne indoiam ca Yeti participa la acest - Naus doutions que vous >participiez ace
seminar facultativ de filozofie. seminaire facultatif sur la philosophie.
lata ultimul exercitiu din aceasta parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I, yeti putea verifica in ce
masura v-ati insu~it problemele noi de gramatiea ~i voeabularul. Traduceti in limba franceza
unnatoarele propozitii:

Tehniea nu rna interesa niciodata. > Jc ne m 'intcre~sais jamais Ula technique.

Acest baiat nu a fast primit la Iiceu > Ce garc;on n'a pas etc admis au Iycee a cause
din cauza notelor proaste. des mau'vais notes.

Parintii au vrut intotdeauna sa unnez > Mes parents ont toujours voulu que jc fasse
studiile de medicina. mes etudes de medecine.

(Elevii) extemi nu locuiesc in cHidirea ~colii, > Lcs cxtemcs n.c: logent pas dans l'ctabEssement
ell alte cuvinte, ei nu Yin la ~coala scolairc, c'cst-it-dire qu"ils ne viennent a
dedit pentru are. 1'ecole que pour les classes.

Unnatorul seminar va fi despre filo2ofia > Le prochain scminairc sera sur la philosophie
contemporana. con tcmporai nco

Ne indoiam ca 0 refonna serioasa a > l\:ous doutio!ls qu"O]] aIt fait la rcfonne
invatamantului seeundar a avut lac. profonde de l'enscignement secondaire.

Nu se mai face astazi a~a ceva. > (a ne se f3it plus aujourd'hui.

Am vrut ea primul cic1u al invatamantului > Nalls avons voulu que Ie premier cycle de
secundar sa nu fie prea greu pentru elevi. renseignement secondaire ne soit pas trap
difficile pour les collcgiens.
LECTIA 30 - PARTEA A nOVA

Ca de obieei, in aeeasta parte a lec!iei nu vom introduce cuvinte sau reguIi gramatieale noi. Exercitiile
care unneaza va vor ajuta sa fixati mai bine cuno~tintele acumulate pana acum.

Cititi dialogul ~i lextele umlatoare, ineercfmd sa pronuntati corect ~j eu u~urin~ cuvintele pe care Ie
conlin. Tradueeti apoi textele in limba roman a:

L'cnseignernent en France
,,/ ,,/ ,,/,,/ ,,/
L'enscignement primaire I (du premier dcgrt) se fait dans des tcoles matcrnelles I (de 3 a6 aIlS) I
,,/ ,,/,,/ / ..........
qui sont facultativcs I et dans des ccoles primaires I obligatoircs I a partir de 6 IInS. I !
/,,/ -........ ,,/ /,,/ ,,/
Les ~tudes durent 5 arinees. I I Ensuite I'enfant passe (a 11 ans) dans l'enseignemcnt
-........ /......... ,,/ ,,/
secondaire I (du second degrc) I qui sc compose de deux cycles. II
,,/,,/ /,,/ /" / ,,/
Lc premier cycle I (classes de sixieme, I cinquieme, 1quatrieme, I troisieme) I sc fait dans
.......... ,,/ ,,/ ,,/.......... /"
un college. II A Ja fin de la troisiemc lily a un examen, I apres Icquel un petit nombre
,,/ /.........,,/ ,,/ ......... ,,/
d'~levcs j commence leur vie acLive. I I La plupart passent au second cycle. II Ace rnoment-Ia
,,/ ,,/......... ,,/ ,,/
les ~Ieves choisissent Ie cycle court au long. I I Le <.)Ide court se fait dans un college
/" ,,/,,/ ,,/ ./ ..........
d'cnseignemcnt technique I oil. les gan;ons et les filles I apprennent leur futur m~tier. II
./ /""/,, /"
Ceux qui choisisscnt Ie cycle long, I entrent dans un Iycee. II Apre.'i trois ans d'etudes \
./,,/ .......... /,,/ ,,/,,/
les lyceens se pr~sentcnt au bac. II Ce dipldme leur ouvre, I dans certaines conditions, I
/ ,,/.......... / ,,/
lcs partes de l'enseignemenl sup~rieur. II 60 pour 100 (60%) parmi ceux qui ont reussi aeet
/" /" ,,/ .........
examen I suivent des etudes universitaires. II
,,/ ,,/ ,,/,,/ ..........
La plupart des 6tablisscments scolaircs en France I sont publics. I I
,,/ ,,/ ,,/ /" ,,/ .........
20 pour 100 (20 %) des 6coliers I et lyreens frtquentent des 6tablissements prives. 11
,,/ /,,/ ,,/-........
Bcaucoup de ces etablissements \ sont plads saus Ie contr6le de l'Etat. II
/" / ,,/
Ceux qui cnseigncnt dans les tcoles rnaternelles I ct primaires I sont appelles instituteurs I
,,/ -/ /" ..........
et institutrices, I dans les colleges I et dans les lycies I ce sont des professeufS qui enseignent. II

32
Le plus grand nombre d'eleves
/"
J
"- /" '"
sont des externes, I qui ne viennent que pour les cours, I

./ /" "'./ ./
its peuvent prendre leur repas de midi I a l'ecole. II Mais I de nombreux etablissements

./
scolaires I ant un internat; '" ././ '" ./
lies internes ycouchent I et prennent tOl1.~ leurs repas au Iycee. II

,.,.. ././ /"


La plupart des etablissements sont mixtes, I c'est-a-dire I admettent les fines et les gar
'" ./
91)DS. II
/"./ /" '. ./
Pour Ies ecoliers et les etudiants I dont les parents ne sont pas riches lily a des bourses

.......... . / . / ./
donn~es par l'Etat. I I Le boursier re~it une aide financierc I qui lui laisse continuer et finir

"-
ses etudes. II

La rentree
./ ./
-Salut, lies copBins! II

./ "- ./ ./ ./
-Salut, I Paul. I I ca VB, I apres les vacances? I I
./ "- ./ ././ "-
-Ql va taujaurs. I J Les vacances finies, I la nouvelle annee scolaire commence! I I
./ ./ /" /" ./ "-
- Tu sais, I nollS avons dejA Ie plan de nos cours, I pour toute la semaine. I I
./ /"././
-Et alor5, I qucUes sont les nouvelles matieres? II
./ ./ "-
-La philosophie I et encore deux langues: Il'allemand I et I'cspagnol. II
./ ./
-Tout est obligatoire? II
././ ./ "-
-Le seminaire de philosophie I et une langue etrangere I sont obligatoires, I la seconde

./
langue est facultative. II '"
./ ./ "-,/ /"
-11 exagere, I Ie ministre de l'tducation! II Ie crois qu'une rMorme de ('cnseignement est

"-
n~cessaire! II
. / . / . / ./
-Je ne pense pas que tes opinions puissent I changer notre situation. II N'oublie pas que Ie
./
bac nollS attend dans deux aos. II
./ ./ ./ ./ ././
-Oui, I oui, I mais il faut aussi I que nOllS nous amusions un peu, non'! II
/" ./ "-
- Toi, I tu ne veux que ramuser. II

33
Traduceti in limba franceza propozi!iile care unneaza:

Nu mai spune nimic! > Nc dis plus mot!

Daca a~ avea bursa, a~ putea inchiria > Si j'avais line hourse, je pourrais loucT
o camera in ora~. une ehambre en vIlle.

Trebuie ea data viitoare sa-i acceptam parerea > 11 faut que la prochainc lois nous admettions
(sa tinem seam a de parerea lui). sa mison.

Invatatorul vroia sa-i explicati ee reprezintii > L'instllllteur voulait que ValiS lui cxpliquiez
desenele voastre. ce que represenlaient vos dessins.

$coala primara este obligatorie de la > L \~cole primaire est ohligatoire a partir
~aseani. de SIX ans.

Cine preda muzica la (in) gimnaziul vostru? > Qui enseigne Ie chant dans votre college'!

tn clasa noastra aproape toti (elevjj) > Dans notre c1asse presque tous
sunt externi. sonl externcs.

Dintre toate ~tiintele, eel mai mult rna > De toutes les sciences. c'est 13 m6decine qui
intereseaza medicina. In' interesse Ie plus.

Ne parea rau ca intematul > Nous regrettions que notre internal


nostru nu era mid. n'ait etc mixtc.
invatamantul secundar se desra~oara in doua > L 'cnseignemenl secondaire se fait en deux
cicluri: ciciul lung sau ciclul scurt. cycles: long Oll court.

Astazi avem fizica? > Avons-nous phySIque aujourd'hui?


Da, dupa pauza. Qui, aprcs [a recreation.

Care seminar este obligatoriu, cel de > Quel scminaire est obligll1oire, cclui
geografie sau eel de fiziea? de geographic ou celui de physique?

Toti elevii impreuna eu invatatorii lor au venit > Tous lcs ccolicrs et leurs mstituteurs sont
la festivitatea de acordare a premiilor. venus a la distribution des prix.

lata diploma care atesta ca ati urmat cursu I > Voila Ie certificat de notre CDUTS de franIOais
nostru de franceza pentro incept/tori. pour d6butants.

Din primul an de studii, studentii locuiese > A partir de la premiere annce d 'etudes.
in ora~ul universitar. Ics ctudiants logcnt dans la cite univcrsitaire.

Nu erezi ea mi-ati fost datori ell > 'I'u ne crois pas que vous m 'aycz da cette
aceasta explicatie? explication?

~tiinta din zile1e noastre necesita studii > La science conlemporaine exige des etudes
temeiniee. profondes.

Am fost bueuros ea rni-a!i explicat aceasta > l' ai etc content que vous m 'ayez exphquc ce
problema, domnule! problcll1c, Monsieur!
Nu ered ca aeest student de la Facultatea > le ne crois pas que cet Ctudiant de la faeultc
de ~tiinle a meritat aeest premiu. des sciences ait mente ec prix..

Deseneaza-mi ceva! > Dcssine-moi quelque chose I

Eram bucuro~i ca acest bursier talentat a piecat > !'ious etions contents que ce boursier doue
in Franta ca sa-~i continue studiile de filozofie. soit rani pour la France pour continuer
it Ctudier la philosopllie (pour continuer ses
etudes de philosophic).

Din fericire reforma (noastra) a reu~it. > Heureusement notre refonne a reussi.

Nu cred ca aceasta institutie de > Je ne crois pas que cet etablissement scolaire
invatamant era de stat cand eram copil. ait ete public il I'epoquc de mon enfanec.

Eu am reu~it, in schimb, el nu a reu~it (a ratat). > Moi. j' ai rcussi, par eontre, lui, il a echoue.

Ce rnaterie preda noua voastrii inva13toare? > Votre nouvelle institutrice, queUe matiere
enseigne-t-elle?

intotdeauna mi-am dorit ca invatamantul > l'ai toujour.'. voulu que l"enseignement soit
sa fie facultativ. f~teLiltatif.

EI se temea ca am scris prost la ultima dictare. > 11 avait reur que j' aie mal ccrit la dermcre
dietee.

Asta-seara trebuie sa rna intorc devreme aeasa, > Ce soir je dais rentrer tot a la maison,
adica inainte de ora 10. c'est-a-dire avant Jix hcurcs.

Doamna, franceza este limba > Est-ee que Ie iran.;ais est votre langue
dumneavoastra materna? matemelle, Madame')

in incheiere. ca de obicei, va propunem un exercitiu fonetic. Cititi cu voce tare UJInatoarele serii de
cuvinte:

La] l'6tablissemmt, la n<Dtree, contl<J11porain


[e] le collegicn. contemporain, prochain. l'interne
[oJ profond,l'explication
[E] Ie coll~e, I'ext~e, I'interne, scolaire, Ie seminaire. contemporaine, la technique,
universitaire
[e] Ie s~minaire.la cit~, la m~decine, l'~tablissement

[11 la philosophie, la reforme, profond


LsJ I'etablissement, Ie seminaire, 1a mede.cine, la c.ite universitaire, l<'est-A-dire, Ie .cycle
l z] la philosophie, la physique
[.i] - Ie college, Ie collegien, loger
l kJ la tejjmique, Ie cycle
RECAPITULAREA LECTIEI 30

30.1. Pe parcurslll acestor doua lectii v-ati imbogatit vocabularullegat de problemele educatiei ~i
diferite domenii ale ~tiintei. Ati aflat, de asemenea, care este modul de organizare a
invatamantului in Franta.

30.2. in partea destinata problemelor gramaticale ne-am ocupat in continuare de folosirea modului
"subjonctir'. De data aceasta ne-am oprit asupra folosirii modului "sllbjonctir' in acele fraze
in care verbul propozi\iei principale se afla la un timp trecut.

in limba Iiterara, pentru a construi astfel de fraze, sunt necesare forme ale mocluJui "subjonctif'
pe care nu Ie cllnoa~teti inca (aceasta problema va fi reluata pe larg in cursul "Franceza pentru
avansati"). in limbajul familiar (Iimba neliteraIii) se folose~te in general aceea~i regula ca in
cazul in care verhul propozitiei principale este la timpul prezent ("present"). Aceasta inseamna
ca, Tara sa se tina cont de timpul folosit in propozitia principala, se va folosi forma de "subjonctif
(present)" in subordonata pentru a exprima 0 aqiune simultana sau posterioara celei din
principala ~i forma de "subjonctif (passe)" pentru a exprima 0 actiune anterioara celei din
propozitia principaHi. lata cateva exemple pentm a retine rnai u~or aceasta regula generala:

Verbul propozitiei principale este la prezent:

Je ne crois pas que vous admettiez - Nu cred eli. yeti accepta (acceptati) parerea
notre opinion. noastra. (In viitor sau In prezent)

Je ne crois pas que vous ayez admis - Nu ered ca ati acceptat parerea noastra. (in
notre opinion. trecut)

Verbul propozitiei principale este la un timp trecnt:

Je ne croyais pas que vous admettiez - Nu credeam ea yeti accepta


notre opinion. (acceptati) parerea noastra. (aqiune
posterioara sau simultana actiunii
exprimate de verbul principalei)

Je ne croyais pas que vous ayez admis - Nu credeam ca ati acceptat parerea noastra.
notre opinion. (actiune anterioara celei exprimate de verbul
principalei)

36
TEMA PENTRU ACASA 30

A Traduce~i urmatoarele propozitii in limba roman a:

1. II a enseigne la geographie et la physique au college.

2. II faut que nous n'admettions que les fiUes dans notre etablissement scolaire.

3. Tout Ie monde voudrait que la technique contemporaine serve la medecine.

4. Le premier cycle de l'enseignement scolaire se fait dans un college.

5. Je regrettais beaucoup que Monique ait echoue a l'examen de philosophie.

B. Traduceti unnatoarele propozitii in limba franceza:

1. Copiii tiii locuiesc la internat?

2. Dupa ore, am vizitat eampusul universitar.

3. Trebuie ca aceasta reform! sa fie Iacuta.

4. E~ti la un liceu mixt?

5. Acest seminar este facultativ, ceea ee insearnna ca nu e~ti obligat sa te duci.

C. Completati propozi\iile unnatoare eu forma corespunzatoare de "subjonctif"' a verbului scris


jntre paranteze:

I. Je veux que vous dans la cite universitaire. (Ioger)

2. II etait content que Marie a j'examen de geographie. (reussir)


3. Nous avions peur que la demiere fois VOllS ............... , ....... trop tard. (partir)

4. Je ne pense pas qu' a I'epoque de votre jeunesse vous Ies Iycees


mixtes. (frequenter)

5. NOllS voulons que la prochaine fois vous tOlls a dix heures du soir
a 1a maison. (etre)

37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 29 Sf
, 30

admettre > [admetR] - a admite, a permite, a ingadui;


a priml; a recunoa~te; a lua
in considerare
a partir de ... > [a paRtiR dO] - a incepe de la, din ... ; pomind
de la ... , eu incepere de la...
la bourse > [Ia buR~J - bursa (acordata studentilor);
Bursa; punga (de bani)
Ie boursier > [IObuRsiE] - bursierul, (elevul, studentul)
bursier; speculantul, juciitorul
la bursa
Ie certificat > [10 scRtJflka] - certificatul, diploma
c'est-a-dire > [sEtadiR] - adica, cu alte cuvinte
Ie chant > [IO~a] - dntecul; cantatul, cantarea;
sunetul; cantul; muzica; canto-ul
la cite universitaire > [Ia sitE UnivERsiteR] - campusul universitar
la c1asse > [Ia klas] - clasa; ora (de clasa)
Ie college > [IOkoleJ] - colegiul; gimnaziul
Ie collegien > [10 kolEjic] - colegianul; elevul intr-un
gimnaziu
contemporain > lk6t1ipoRc] - contemporan, actual
contemporaine > [kotapoRen] - contemporana, actualii
continuer a (+infinitit) > [ki'HinUE a] - a continua sa... ; a nu inceta sa ...
Ie cycle > [IOsikl] - ciclul, perioada; ciclul (diviziune
a invatamantului secundar)
Ie dessin > [lOdEse] - desenul; schita, planul
dessiner > [dE~inE] - a desena, aface un desen; a schita
devoir (quelque chose > [dOvua:R kelkO ~oz - a datora (ceva cuiva); a fi obligat
quelqu'un) a kelke] (eu ceva euiva)
la dictee > [Ia diktE] - dictarea
la distribution > [Ia distRibUsio - acordarea premiilor (intr-o
des prix dE pRi] ~coala)

echouer > [E~uE] - a e~ua (despre nave); a nu reu~i,


a e.;;ua; a se impiedica (de un
obstaeol)
echouer a un examen > [E~llE a enEgzame] - a pica un examen; a nu trece
un examen
I'ecole matemelle > [la mateRnel] - gradinita (de copii)
I'ecole primaire (f.) > [IEkol pRimeR] - ~coala primara
1'6colier (m.) > [IEkoliE] - ~eolarul, elevul
l'enseignement (m.) > [Iasenma] - invatamantul; invatatura,
preceptul
I'enseignement > [dU pROmiE dOgRE] - invatamantul primar (I-VIII)
du premier degre
du second degre > [dU s(O)go dOgRE] - invatamantul secundar (liceu)
enseigner (quelque > [asEn/E] - a precla (ceva cuiva); ada lectii;
chose a que1qu'un) a invata

38
l'etablissement > [IEtabllsma skoleR] - cHidirea ~colii; ~coala
scolaire (m.)
I'explication (f.) > [IEksplikasio] - explicatia, explicarea (unei teme
noi); motivatia
expliquer > [EksplikE] - a explica, a limuri; a demonstra;
a preda (0 tema noua)
I'externe (m. ~i f.) > [IEksteRn] - (elevul) extern (care nu locuie~te
la internatul liceului)
la fac > [Ia fak] - (in argoul ~olar) facultatea (din
cadrul unei universitati)
facultatif > [fakUltatif] - facultativ
facultative > [fakUltativJ - facultativa
la faculte > [Ia fakUltE] - facultatea (din cadrul
universitatii); capacitatea,
posibilitatea. aptitudinea
se faire > [sO feR] - a se face; a-~i face; a deveni;
a unna (0 cariera)
la geographie > [lajEogRafi] - geografia
l'instituteur (m.) > [lestitUtOR] - invatatorul, institutorul, dascalul
I'institutrice (f.) > [lestitUtRis] - intatoarea, institutoarea
I'internat (m.) > [leteRna] - internatul
I'interne (m. ~i C.) > [leteRn] - (elevul) intern (care locuie~te
in internatul liceului)
les lettres (f. pl.) > [IE letR] - literele (studiile de filologie)
lager > [lojEJ - a locui; a gazdui; a instala,
a a~eza (pe cineva)
louer > [luE] - a inchiria; a lauda
la maternelle > [Ia mateRncl] - gradinita (de copii)
maternel, -elle > [mateRnel] - matern, -a; din(spre) partea
marnei; (in expresie) la maison
maternelle = leaganul (casa de
copii)
lamatiere > [lalllatieR] - materia; materia (de studiu)
la medecine > [Ia mEdsinJ - medicina; profesiunea de medic;
tratamentul; medicamentul,
leacul
meriter (quelque chose) > (mERitE] - a merita. a fi demn de
mixte > [mikst] - mixt. -a; amestecat, -a
Ie mot > [lOmo] - cuvantul
la note > [Ia not] - nota, calificativul (la ~coala);
insemnarea; adnotarea
obligatoire > lobligat"a:R] - obligatoriu, obligatorie

39
par contre > [paRkotR] - in schimb
la philosophie > [In filozofi] - filozofia; sistemul filozofic;
modul de a intelege viata
la physique >[Ia fizik] - fizica
(cent) pour cent >[sapuRsa] - (suta) la suta
primaire > [pRimeR] - (inviitamant) pimar, elementar
prive, -e > [pRivE] - privat, -a; particular, -8.;
personal, -a
Ie prix > [I0pRi] - premiul; rasplata, recompensa
Ie Prix Nobel > [10 pRi nohi'l] - Premiul Nobel
le probleme > [pRoblem) - problema, chestiunea; problema
(de maternatiea)
profond > [pRoto] - profund, adinc
profonde > [pRotud] - profunda, adanca
public > [pUblik] - public; de stat
publique > [pUblik] - publica; de stat
la rentree > [Ia R5.tREj - reintoarcerea, inapoierea;
ineeperea anului ~olar
la recreation > [Ia REkREasio] - recreatia, pauza; odihna; recrearea
larCforme > [laREfoRm] - refonna, reformarea; schimbarea
reussir > [REUsiR] - a reu~i, a izbuti, a avea succes,
a izbiindi; a reu~i sa, a ajunge sa
reussir a un examen > lREUsiR a enEgzami:] - a reu~1 la un examen; a trece
(a lua) ell bine (cu nota mare) un
examen
la science > [la sifts] - ~tiinta; eunoa~terea (aprofundaHi)

la Faculte des Sciences > [Ia fakUltE dEsias] - Facultatea de $tiinte


(Matemallca-Fiziea-Chirnie)
scolaire > [skolERJ - de ~coala; ~colar; ~coHiresc,
~colareasca

se faire >lsOfeRJ - a se face; a-~i face; a deveni;


a urma (0 cariera)
la technique > [la tcknik] - tehnica
universitaire > [UmveR~iteR] - universitar, ~a

40
LECTIA
, 31 - PARTEA iNTAI
Ca de obicei, incepem aceasta lec\ie cu recapitularea matenalului prezentat in lec\ia 3) din cursul
"Franceza pentru incepatori":

A Completati propozitiile urmatoare eu unul din substantivele:

I. Noel 2. la veille (de Noel) 3.la messe (de minuit)

4. Ie cantique de Noel 5.I'arbre 6. I'arbre de Noel

7. Ie reveillon 8. La dinde 9. Ie champagne

10. Ie Pere Noel II. la ehemince )2. Ie Jour de I'An

13. le(s) vceu(x)

Dragi eopii, a~ vrea sa desenati astazi - Chers enfants, je voudrais que vous dessiniez
un porn de Craeiun. aujourd'hui > un arbre de Noel.

Tata, explica-mi cine este Mo~ Craeiun? - Explique-moi, papa, > It: Perc ~oel, qui est-ce?

Trebuie sa recunosc ea ~emineul vostru - Je dois admettre que votre >cheminceest en


este intr-adevar extraordinar. effet extraordinaire.

Puinlii vor sa mergem eu ei la slujba - Les parents desirent que nous allions avec
de la miezul noptii. eux a> b mcsse de minuit.

De Craciun plecam in Franta. - Pour> :--Joel nous partons en France.

Nu cred ea ne-au transmis uranle lor - Je ne erais pas qu'ils nous aient envoye > leurs
eu ocazia Anului Nou. VU:UXa I'occasion du >Jour de L\n,

in Romania copiii i~i primesc cadourile - En Roumanie les enfants re90ivent leurs
pe 25 deeembrie, ~i nu pe 24, cadeaux Ie 25 decembre, et non Le 24,
adica in ajunul Craciunului. e'est-a-dire> la veille de ~oeJ.

Ai uitat Cll imi datorezi 0 sticla - Tu as oublie que tu me devais une bouteille
de ~ampanie. de >champ<lgne.

Nu cred ca a auzit colinde frantuze~ti - Jenepense pasqu'ilaitentendu >dcs cantiques


de Craciun cat a stat in Franta. de ~ ad fran~ais pendant son sejour en France.

Cureanul acesta este nemaipomenit, - Cette >dmde est excellente, tu merites un prix.
merili un premiu.

B. in exerctiul urmator veti recapitula conjugarea verbului "croire" la timpurile ~i modunle pe


care Ie cunoa~teti deja. Completati urmatoarele propozitii eu formele eorespunzatoare ale
acestui verb:

Nu credem ea ieri ai avut dreptate. - Nous ne >croyon~ pas qu'hier tu aies


eu raison.

EI nu m-a crezut. -llne>mapa~cru.


Te-~ crede eu placere, dar nu pot. - Je te > croir<lisvolontiers, mais je ne peux pas.

Nu trebuie sa-I erezi. - II ne faut pas le > croire.

Sunteti atit de creduli. - VOllS >croyezen tout cela si facilement.

Trebuie sa ai ineredere in tine-insuti, - II faut que tu >eroiesen toi, tu es si doue!


e~ti atat de talentat!

Parintii no~tri ne eredeau intotdeauna. - Nos parents nous > croyaient toujours,

Daca ne-ai fi crezut, te-am fi crezut - Si tu nous >a\ais cn~ nous >t'auriOlls em
~i
noi. aussi.

Copiii no~tri nu vor crede niciodata - Nos enfants ne >crolrontjamais aux


in maI1ieni. martiens.

Nu credem decat in Dumnezeu. - Nous ne >croyollsqu'en Dieu.

c. in ultimul exercitiu destinat recapitularii traduceti propozitiile urmatoare eu ajutorul


construqiei "ne .. ,que";

Ca sa rell~e~ti (in viata), trebuie doar > Pour rcus~ir II ne faut que Cl"OIrc en soi.
sa ai incredre in tine,

Nu-mi datorezi decat 0 sirnpla explicatie. > Tu ne me d()i~ qu'une petite explicatIOn.

Dintre toate materiile (pe care Ie studiam), > De toules les matieres,.!c l1'<lllnais que
nu-mi placea decat geografia. Ia geographIC.

Nu am inleles dedit 0 problema > Je n'ai compris Cju'un problcme de malhs.


de matematica.

Vreau sa rna iube~ti numai pe mine. > .Ie "eux que tu n 'allTIe, que moi.

2
Cititi cu voce tare vocabularul pe care vi-l propunem la inceputul acestei
leclii ~i re!ineti echivalentele romiine~ti:

Paques >[pak] - Pa~ti

la resurrection > [Ia REzURcksio] - (re)invierea, resurectia;


Jesus Christ > lJEzU kRi] - lisus Cristos
la cloche > lla klo~j - clopotul
I' Assomption (f.) > rlastlpsio] - Adormirea Maicii
Domnului
la Vierge Marie > [Ia vieRi maRi] - Fecioara Maria; Maica
Domnului
la Toussaint > lIa tustij - sarbatoarea Tuturor
Sfinlilor (la catolici)
la tombe >[la tflb] - mormantul, groapa;
Ie chrysantheme > [10 kRizYltcmJ - crizantema
I'Armistice (m.) > [laRmistis] - Armistitiul
la guerre >LlngeRj - razhoiul
la prison >[Ia pRizo] - inchisoarea, pu~caria

la revolution > [la REvollisio] - revolutia


Ie muguet >LIOmUgC'] - lacramioara
Ie brin >[IObRc] - firul (de iarba); bucatica,
capatul (de fir, de alii)

Cititi inca 0 data, cu voce tare, noile cuvinte, a~ezate in alta orcline:

la guerre > lia geR 1 - razhoiul


l' Armistice (m.) > [laRmlstis] - Armistitiul
Ie muguet > [IOmUge] - Hicramioara.
margaritarelul
la Vierge Marie > [13 vieRj maRi] - Fecioara Maria; Maica
Domnului
Jesus Christ > l.iEz(; kRi] - Iisus Cristos
la Toussaint > lla Iuse] - sarbatoarea Tuturor
Sfintilor (Ia catolici)
Ie brin >llObRej - firuL (de iarba); bucatica,
capatuL (de fir, de atli)
Ie chrysantheme > [10 kRlzatem] - crlzantema
la cloche >llaklo~j - clopotul
Paques > lpak] - Pa~ti

la tombe > [Ia tOn] - morrnantul, groapa;


la prison > [1<:1 pRIZO] - inchisoarea, pu~caria

la resurrection > [la REzURekslo] - (re)invierea, resurectia;


l'Assomption (f.) > (lastlpsio] - Adormirea Maicii
Domnului

La revolution > [Ia REvolUsio] - revolutia


Cititi cu voce tare propozitiile urmatoare in care am introdus cuvintele noi ~i retineli traducerea lor
in limba romana:

Piiques, c'est la plus grande et la plus > Pa~tele este sarbatoarea cre~tina cea mai mare
joyeuse fete chretienne. ~i cea mai plina de bucurie.

Elle eommemore la resurrection > Ea (sarbatoarea Pa~telui) comemoreaza


de Jesus Christ. invierea lui Iisus eristos.

Le Dimanche de Pliques toutes les cloches > in dwninica Pa~telui, toate clopotele bisericii
de I'eglise sonnent et partout les sunii ~i pretutindeni copiii primesc QUa
enfants re~oivent des reufs en choeolat. de ciocolata.

Vne autre fete chretienne (catholique > 0 alta sarbiitoare cre~tina (eatolica ~i ortodoxa)
et orthodoxe) c'est I' Assomption de la Vierge este Adormirea Maieii Domnului care
Marie qui est ceJebree Ie ) 5 aoilt. se sarbii.tore~te pe 15 august.

Le jour de la Toussaint on va au eimetiere pour > De sarbatoarea tuturor Sfintilor se merge


apporter des chrysanthemes sur la tombe la cimitir pentru a pune crizanteme pe
des parents et des amis disparus. morminte1e parintilor ~i prietenilor disparuti.

Le 11 novembre on fete I'anniversaire de la > Pe II noiembrie se serbeaza aniversarea


fin de la guerre de 1918; c'est l'Armistice, ineheierii Primului Razboi Mondial; este
une grande fete civile. ziua Annistitiului, 0 mare sarbatoare civila.

La plus grande rete nationale des Fran<;:ais c'est > Cea mai mare sarbatoare nationalii a
Ie 14 (Quatorze) Juillet qui marque francezilor este 14 lulie, care marcheaza
I'anniversaire du 14 juillet 1789, Ie debut aniversarea zilei de 14 iulie 1789, inceputul
de la Revolution. Marii Revolutii.

Ce jour-Iii Ie peuple de Paris a pris la prison > in aeea zi, populatia Parisului a pus stapanire
de 1a Bastille. pe inehisoarea Bastiliei.

En France Ie I" mai c'est la Fete du Travail. > in Franta pe I mai se sarbator~te Zilla Muncii.

Ce jour du printemps on offre un brin de > in aeea zi de primavara se ofera lacramioare


muguet ases amis. (fire de Iacramioare) prietenilor.

Retineti verbele ~i adjectivele urmatoare:

chretien > fkRetJi'j - cre~tin

ehretienne > [kRdj(,ll] - cre~tina

catholique > [kntolik] - catolic, catolica

orthodoxe > [oRtodoh] - ortodox, ortodoxa

4
Aceste adjective pot avea ~i valoare de substantive. in acest caz, ele sunt precedate de articol. De
exemplu:

Ie chretien - creftinul Ie catholique - catolicul

joyeux > [juaiO] - voios, vesel

joyeuse > [laiOz] - voioasa, vesela

disparu, -e >[dispaRL] - disparut, -ii; (figurat) decedat, -a

"disparu" este participiul trecut ("participe passe") al verbului:

disparaitre > [ dispaRelR) - a disparea, a se duce, a trece;


(figurat) a muri

Verbul "disparaitre" se conjuga la fel ca verbul "connaitre".

commemorer >[komEm[)R] - a comemora

sonner >[sonE] - a suna; a bate, a trage (clopotul)

reter >[fHE] - a sarbatori, a serba, a cinsti,


a praznui

marquer >[maRkE] - a marea, a insemna; a inscrie,


a nota; a arata, a indica; a infiera;
a dovedi, a da dovada

Toate acesta verbe sunt verbe regulate, de grupa I.

Ati intalnit, de asemenea, un nOll adverb:

partout >[paRtuj - peste tot; pretutindeni

Substantivul "Ies parents" (parintii - "Ie pere" ~i "Ia mere"), pe care il cunoa~teti deja din lectiile
anterioare, are ~i sensul de "rude" sau de "stramo~i":

Ie parent >[10 pari] - ruda (masculin)

la parente >[lapaRat] - ruda (feminin)

Retineti pronuntia substantivului:

la Bastille >[la bastil] - (inchisoarea) Bastilia

Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii in limba franeeza ~i traduceti-Ie apoi in limba romana:

Tous les chretiens croient en la > Toti ere~tinii crcd in invierea


resurrection de Jesus Christ. lui lisus Cristos.

Y a-t-il plusieurs tetes orthodoxes > Exista mai mlilte silrbiltori ortodoxe
en Rournanie? in Romania?

II faut que nous commemorions eet > Trebuie sa comemoram accasta


6venement joyeux. intfnnplare fericita.

Tu entends les cloches sonner? >Auzi cum sunil (bat) clopotele'!

Paul a disparu; je l'ai cherche partout. >P,lUl a disparut; I-am cauta! peste tot.
5
Tu devrais disparaitre pour un certain temps. > Ar trebui sa dispari pentru un timp.

Ce sont les souvenirs de mes amis > Sun! amintirilc Hi-sate de prictenii mei
disparus. disparuti (decedati).

Quand allons-nous feter 1'anniversaire > Umd 0 sa sarbatorim aniversarea


de volre mariage? casatoriei voastre?

Mon grand-pere a disparu pendant la guerre > Bunicul mcu a dispflrut in timpul razboiului
de 1918, alors nous ne savons meme pas de la 191 R, a~a ca nu ::;tim nici macar
ou est sa tombe. uncle este lngropat.

Si tu continues a faire cela, tu finiras en prison. > Daea vei continua sa faei asta, 'vei sfar-5i
(vei ajungc) in inchlsoare.

Le jour de la Toussaint nous fait penser a > Ziua in care se sarbatoresc Toti Sfinti i
la mort, alors cette fete n 'est pas joyeuse. nc ducc eu g[jndul la moartc. deci aceastii.
~3rbittoarc IlU cstc \/csclii..

J'ai toujours adore Ie muguet, mais rna mere > Mi-au plaeut intotdeauna foarte mult
prerere les chrysanthemes. lacramioarele, dar mama prefera crizanteme1e.

C' est Ie I er mai, offre-moi un brin de muguet! > E~te I mal, ofera-mi 0 lacramioanl!

Le jour de l' Armistice les Fran.;ais ne travaillent > Dc zlua Armistitiului francczii nu merg
pas, c'est une tete civile. la scrviciu, cstc sarbfltoarea lor civilii..

En France Ie peuple adore la Vierge Marie. > in Franta oamenii (din popor) 0 preaslavese
pc Fceioara Maria.

J' ai rna fete Ie 15 aout, Ie jour de I' Assomption. > Ziua mea (onomastica) este pe 15 august,
in ziua Adonnirii (Malcii Domnului).

Je voudrais que VOllS marquiez cette date dans > A~ vrea sa notati aceasta data
votre agenda. in agenda dumne<:lvoastra.

Je ne savais pas que vous etiez mon parent, > ~u ~tiam ea sunte1i ruda eu mine, domnule.
Monsieur.

Regarde ce monument, il commemore nos > Uita-te la acest monument, (el) comemoreazii.
victoires de 1a demiere guerre. victomlc noastrc din ultJmul nlzboi.

Quand Ie peuple de Paris a-t-il pris la Bastille? > Ciind au euccrit parizicnii inchisoarea
Bastiliei')

Sa continuam recapitularea lexicului. Completati propozitiile urmatoare cu substantivul, adjectivul,


adverbul sau forma verbala corespunzatoare; cititi-Ie apoi eu voee tare:

Din !oate florile prefer (i'mi plac eel mai mult) - De toutes les fleurs c'est >!e muguet que
lacramioarele. je prefere.

Astazi este sarbatoarea Tuturor Sfintilor, - Aujourd'hui c'est la >Touss<:lmt, alars il faut
prin urmare trebuie sa mergem sa punem que nous allions porter
crizanteme pe mormintele rudelor des >chrysanthcmcs sur >Ia tombc (lcs tombc~)
noastre disparute. de nos >parents >dlsparus.

6
Aceasla sarbatoare (
sfar~itului razboiuhll.

Bastilia era 0 inchisoare franceza, - >La Bastille c'etait une >prison


detestata de populatia Parisului. fran~aise, detestce par Ie peuple de Paris.

Revolutia Franceza a inceput pe 14 iulie 1789. - >La Revolution Franoise a commence Ie 14


juillet 1789 (mil sept cent quatre-vingt-neuf).

Clopolele bateau (sunau) cfmd neam dus la - >Lcs cloches >sonnaient quand nous allions
slujba de lnviere. a la messe de >rcs urrection.
De Pa~ti Ie-am invitat pe rudele sotiei mele. - Pour >Piique~ nous avons invite >lcs parents
de rna femme.

E de datoria unui cre~tin sa-i ajute pe ceilalti - Aider les autres, c'est Ie devoir >Chretien.
(sii.-~i
ajute aproapele).

Adormirea Maicii Domnului este 0 mare - >L' Assomption de >la Vicrge Marie est une
sarbatoare catolica ~i ortodoxa, grande fete >cothollque et >orthodoxe,
celebrata pe 15 august. c616bree Ie 15 aout.

Iisus Cristos a marcat 0 noua - >Jcsus Christ >a marque une nouvelle
epoca in istoria umanitatii. cpoque dans I'hisloire humaine.

Daca toate problernele (grijile) mele ar fi - Si tous mes problemes >avaient disparu
disparut, a~a cum s-a intamplat cu ale ei (lui), comme les siens, .i' aurais ete aussi
~i eu a~ fi fost atat de vesela ... si >joyeusc ...

Pretutindeni in Europa pc 11 noiembrie - >Partout en Europe on >fete >I'Annistice


se sarbatofe~te Armistl\iul (sra~itul primului Ie II novembre.
razboi mondial).

Acesl caiet de studiu este ultimul din cursul nostru pentru nivel intennediar. De aceea, in partea
destinata gramaticli vom recapitula anwnite reguli introduse in leqiile precedente, in aceasta prima
parte a leqiei 31 va propunem sa rccapitulam rcgulile concordantci timpurilor. lata, in continuare, 0
schema a [razelor in care aceasta regula trebuie luata in considerare.

Analizati cu multa atentie excmplcle unnatoare, in care verbul propozitiei principale este la modul
indicativ.

Verbul propoziliei principale este la timpul prezent sau vidor:

Elle sait (saura) qu'i1 apprend Ie fran~ais - Ea ~tic (va ~ti) ca el invata franceza
lous les jaurs. in fiecare zi.

Elle sait (saura) qu'il apprenait Ie fran<;:ais - Ea ~tie (va ~ti) ell. el invata franceza
tous les jours. in fiecare zi.

Elle sail (saura) qu'il a appris Ie fran<;:ais - Ea ~tie (va ~ti) ca el a iDvatat franceza
en France. in Franta.

Elle sait (saura) qu'il apprendra (aura appris) - Ea ~tie (va ~ti) ea el va invala (va fi invatat)
Ie fran~ais au Iycee. frdnceza la liceu.

7
Verb!!! propozi\iei principale este 13 un timp trecYl:

Elle savait (a su) qu'il apprenait Ie franyais - Ea ~tia (a ~tiut) eli el invata (invata) franceza
tous les jours. in fiecare zi.

Elle savait (a su) qu'il avait appris Ie franyais - Ea ~tja (a ~tiut) eli el a invatat franceza
en France. in Franta.

Elle savait (a su) qu'il apprendrait (aurait appris) - Ea ~tia (a ~tiut) ea el va inviita (va fi invlit;tt)
Ie frant;:ais au lyeee. franeeza in lieeu.

In exereitiul uJ'I1}jtor yeti folosi regulile concordantei timpurilor la indicativ. Completati urmiitoarele
fraze in Iimba franeeza eu forma corespunzatoare a verbului:

inviitatoru1 a spus ca ultimul r3.zboi mondial - L'instituteur a dit que la demiere guerre
a durat cinei ani. >avait dun~ cinq ans.

~tiu eli aeeastli ruda a disparut aeum zece ani. - Je sais que ee parent >a disparu it y a dix ans.

$tiam eli telefonul nu va mai suna. - Je savais que Ie te1l5phone ne > sonne ra it plus.

Ea va deschide u~a eand yeti suna. - Elle >oU\Tira la porte quand vous
>aurcz sonne.

Paul mi-a spus ca ati plecat de Pa~ti - Paul m'a dit que vous >ctiez parties pour
la 0 ruda. Paques chez un parent.

Am crezut eli vom lua micul dejun - J'ai pense que nous >prendl1ons Ie petitdejeuner
impreunli. ensemble.

Am uitat cli ei vor veni la noi pentru - Nous avons oubHe qu'ils >viendraient chez
sarbatorirea Armistitiului. nous pour I'Armistice.

in incheierea aeeslei prime parti a leetiei noastre, veti verifica daeli v-ati insu~it eorect noul vocabular
~i daca va reamintiti regulile eoneordantei timpurilor la indicativ. Traduceti in limba franceza
urmatoarele fraze:

Nimeni nu ~tia eli razboiul va dura > Per&onne ne savait que la guerre durerait
atat de mult. ~j longtemps.

Toati lumea a erezut ea ai fost > Tout ie monde croyalt que tu avais cle
in inchisoare. en pnson.

in cursul lectiei de istorie am aflat eli > Pendant la Ic~on d 'histoire nous avons appris
parizienii au cucerit Bastilia. que Ie peuplc de Paris avail pris la Bastille.

8
Parintij nu ne~au spus ca au petrecut sarbatoarea > Nos parents ne nous onl pas dit qU'ils avaient
Adonnirii Maicii Domnului la tara. passe la fete de l' Assomption ilia campagne.

Unde ai disparut pentru atata vreme >Ou as-tu disparu pendant si longtemps?
(a~a de mult timp)?

Marie mi-a spus cli ii ofereai (ea ii oferi) in > Marie m'a dit que tll lui donnais taus lesjours
fiecare zi laeramioare. des brios de l11uguct.

Paul ~i Pierre ne-au spus ell sunt catolici > Paul et Pierre nous o~t dit qu'ils Ct<lienl
~i eli in ziua de P~ti ei vor sa mearga calholiques el que Ie jour de Paques
la biseriea. a
ils voulaient aller l'eglise.

Credem eli trebuie sa comemorati acest > :-JOLIS crayons que VOliS devez commemorer
eveniment. cet evenement.

Clopotele bat ca sa anunte invierea Domnului. > Les cloches sonnent pour celebrer l'anni versairc
de la resurrection de Jesus Christ.

in ziua sarbatorii Tuturor Sfinti10r ne gandim > Lc jour de la Toussaint nous pensons a nos
la rudele noastre disparute (plecate dintre noi). parents deja disparus.

Am insemnat in dictarea ta gre~elile pe care > !\ous avons marque dans ta dictce les falltes
trebuie sa Ie corectezi. a corriger.
in catedrala noastra se afla 0 frumoasa ~i > Dans notre cathcdraJe il y a line belle et eClcbre
vestita statuie a Fecioarei Maria. statlle de la Vlerge Marie.

Timp de ani de zile in Romania nu s-a sarbitorit > En Roumanic pendant des annecs I'Assomplion
oficial Adonnirea Maieii Domnului. n'etait pas fete ofliciellcmenl.
Na~terea ~i invierea sunt eele mai vesele > Nod et P<iqucs ce sonlles piLlS joyellses feles
sarbatori ere~tine. chrcllcnm:s,

De I mai la Paris poti vedea peste tot oameni > le I cr mai 11 Paris on pellt voir partout des gens
care poarta (Ia reverul hainei) lacramioare. portant des brins de muguet.

9
LECTIA
, 31 - PARTEA A nOVA

Pentru inceput, sa recapitulam cateva dintre notiunile introduse in partea a doua a lecfiei 31 din
cursul pentru incepatori.

A Completati propozitiile urmatoare eu unul din euvintele:

I. la distraction 2. la conversation 3.I'humeur 4. Ie disque

5. la discotheque 6. Ie probleme 7. le reve 8. )'opinion

9.1a verite 10. la jeunesse 11. l'adulte

Din ferieire problemele de la ~eoala au - Heureusement mes >pmblCmes scolaires


luat sIar~it; tocmai mi-am luat sont finis; je viens de passer mon bac.
baealaurea tul.

EI nu poate sa admiHi acest adevar. - Pour lui eette >verite n 'est pas a admettre.
Nu ~tiam cd tineretea va fi atat de scurta - Je ne savais pas que >Ia jcunes~e serait
(va dura atat de pUlin)! si courte!

Nu meriti niei 0 distractie (Nu meriti sa te - Tu ne merites aucune >distraction, et c'est


distrezi), de aceea nu te las sa pourquoi je ne te laisse pas alIer a la
te duei la discoteca. >discothcque.

Mi-a explicat totul intr-o conversatie - 11m' a tout explique dans une longue
lunga. >conversation.

Paul este prost dispus, pentru eel - Paul est de mauvaise >humcur parce que son
i-a disparut cel mai bun disc. meilleur >disque a disparu.

in inchisoare nu visam decat la un - En prison il n'avait qu'un seul >reve; etre


singur lueru; sa fiu liber. en liberte.

Tinerii nu sunt niciodata de acord - Les jeunes De sont jamais d'accord avec
cu parerile adultilor. >lcs opinions >des adultes.

B. Transformati urmatoarele propozi~ii afinnative in propozilii interogative cu ajutorul


pronumelui interogativ:

La conversation avec mon pere a dure > Quelle conversation a dun~


deux heures. deux heurcs?

Nous fetons Ie 25 iemc anniversaire du > Qud anniversaire du mariage de vos parents
manage de nos parents. feterez-vous')

Le muguet ctait toujours sa tleur preferee. > QueUe clait toujOllfS sa flellr preferee?

Nous avons commemore ces > Quels cvenements avez-vous


evenements joyeux. (;olTuncmorcs?

10
C. Sa recapituiam conjugarea verbului "dire". Completati propozitiile care urmeaza eu forma
eorespunzatoare a acestui verb:

Spune-mi care este parerea ta, te rog! - >Dis-moi queUe est ton opinion, s'il te plait!

Nu inteleg ce spuneti. - Je ne comprends pas ce que vous >dites.

Nu ~tiam ell ti-a spus-o (ea ti-a spus - Je ne savais pas qu'it te >['ava;t dit.
lucrul asta).

V-am spune totul, dar este un secret. - Nous vous >dirions tout, mais
c 'est un secret.

imi parea rau cli mi-ati spus adevarul. - Je regrettais que vous >m'ayez dit la verite.

El nu spunea niciodata nimic. - nne >disait jamais rien.

Trebuie sa-mi spui ce g;inde~ti (despre asta). - II faut que tu me >dises ce que tu en penses.

D. in ultirnul exercitiu de recapitulare traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii:

Ce aveti sa ne spuneti? >Qu'cst-ce que valis avez a nous dire?


De ce este mereu prost dispusa? > Pourquai est~elle toujours de mauvaise
humeur?

EI a spus ca nu aveti dreptate. > 11 a dit que vous n'aviez pas raison.

Bunicul a facut tot rlizboiul in Franta. > Mon grand-pere a passe loute la guerre
en France.

Am face orice (totul) pentru el. > Nous ferioRs tOlll pour lui.

11
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta parte a lectiei:
la paix >[lape] - pacea; lini~tea. tihna;
intelegerea, annonia
la bataille > [Ia bata!] - hamlia, bataia, lupta
Ie vainqueur > [IOvekOR] - invingitorul, biruitorul

la victime > (Ia viktim J - victima (accidentului,


a razboiului etc.)

Ie drapeau > [10 dRapo] - drapelul, steagul

la devise > [ladOviz] - deviza

les feux d'artifice > [10 tD daRtifis] - foeurile de artificii;


spiritul, verva
I'hymne (m.) > [limn la maR~eiez] - imnul "Marseieza"
"Ia Marseillaise "

l'egalite (f.) > [IEgalitE] - egalitatea


la fraternite > [la tRatERnitE] - fraternitatea, fralia;
infratirea
I'embleme (m.) > [Iiiblem] - emblema, sterna; simbolul
Ie defile > [10 dEfilE] - defileul; defilarea

la valeur >[Ia valOR] - valoarea; valoarea, pretul;


insemnatatea, importanta

Pentru a retine mai u~or noile substantive, recititi eu voce tare aeelea~i
cuvinte a~ezate in alta ordine ~i relineti traducerea lor in limba romiina:

I'embleme (m.) > [Hiblem] - emblema, sterna; simbolul


I'hymne(m.)
.-
"Ia Marseillaise
.. > [limn la maRsciez] - imnul "Marseieza

la valeur >[Ia valOR] - valoarea; valoarea, pretul;


insemnatatea, importanta
la victime > [la viktim] - victima (accidentului,
a razboiului etc.)

la paix > [la pel - pacea; lini~tea, lihna;


intelegerea, annonia

la fratemite > [Ia fRatERnitE] - fratemitatea, fratia;


infratirea
la bataille > [Ia batai] - batalia, bataia, lupta

Ie defile > [10 dEfilE] - defileul; defilarea

les feux d'artifice > [10 fO daRtifis] - foeurile de artificii;


spiritul, verva (Ia singular)

I'egalite (f.) > [lEgalitE] - egalitatea


Ie vainqueur >[IOvekOR] - invingatorul, biruitorul

Ie drapeau > [lOdRapo] - drapelul, steagul

la devise > [ladOviz] - deviza


Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in care am introdus substantivele noi ~i retineti traducerea
lor in limha romana:

Tout Ie monde a Ie droit de vivre - Toata lumea are dreptul sa duca


en paix. o viata Iini~tita.
Fiche-moi la paix! - Lasiima in pace!
Une vraie bataille se deroule entre eux. - intre ei se da 0 adevarata batalie.
Les vainqueurs de la demiere guerre mondiale - invingatorii din eel de-al doilea riizboi mondial
ont partage I'Europe. au impartit Europa (intre ei).
II faut aider les victimes de cette - Trebuie sa Ie ajutam pe victimele acestei
emelle revolution. revolutii sangeroase.
Le drapeau national franrrais est tricolore: - Drapelul national al Frantei este tricolor:
bleu, blanc, rouge. albastru, alb, ro~u.
Connaissez-vous I'hyrnne franrrais - Cunoa~teti imnul Frantei, "Ia Marseillaise"
"la Marseillaise"? (Marseieza)?
La devise de la Republique Franyaise: "Liberti, - Deviza Republicii Franceze: "Libertate,
Egalite, Fratemite" est connue dans Egalitate, Fraternitate" este cunoscuta
Ie monde entier. in toata lumea.
Le 14 juillet 11 Paris on voit passer un grand - Pe 14 iulie, 1a Paris, are loc (se poate vedea)
defile militaire. o mare parada militara.
Le soir les Parisiens admirent les beaux feux - Seara parizienii admira frumoasele focuri de
d'artifice, tires it I'occasion de cette fete. artificii, care au loc (sunt trase) cu ocazia
acestei sarbatori.
Ce tableau a une valeur inestimable. - Acest tablou are 0 valoare inestimabila.
Connaissez-vous I'embleme roumain? - Cunoa~teti sterna Romaniei?

Retineti adjectivele, verbele ~i expresiile care au aparut in exernplele anterioare:

vrai, -e > l vRe] - adevarat, -a; veritabil, -ii, autentic, -a


mondial, -e > [modial] - mondial, -a
cruel, -elle > [kRUel] - crud, -a, crunt, -a; neinduplecat, -a;
feroce; eraneen, sAngeros
tricolore > [tRikoloR] - tricolor, -<1; in trei culori
militaire > [mrliteR] - militar, -a; militarist, -ii
supreme > [sUpRem] - suprem, -a; cel (cea) mai mare,
eel (cea) mai important,-ii
se derouler > [sOdERulE] - a se desfa~ura, a se petrece;
a avea loe
tirer > [tiREJ - a trage; a seoate, a ex.trage
(vivre) en paix > l vivR ape] - (a trail in pace, in lini~te, tibnit;
a duce un trai lini~tit
ficher la paix > [fisE la pel - a lasa pe cineva in pace
(it quelqu'un)

Refine!i eli adjectivul "vrai. -e" stti inaintea substantivului.

13
Citili cu voce tare propozitiile urmatoare in care apar ~i cuvintele noi ~i traduceti-Ie in limha romana:

Ce n'est pas vrai! > Nu este adevarat!

C'est un pays dont la force militaire est connue. > Este 0 tara renumita prin f0rta ei militara.

Si tu etais en France Ie 14 Juillet, tu verrais > Daea te-ai afla in Franta pc 14 iulie, ai vedea
partout des drapeaux tricolores. pretutindeni drapeJuri tricolore.

Aujourd'hui notre professeur nous a appris a > Astazi profesorul nostru ne-a invatat sa cantam
chanter en fran~ais (l'hymne) "Ia Marseillaise", in franceza "Marseieza" (imnul Frantei).

Sur chaque piece de monnaie fran~aise on peut > Pe fiecare moneda franceza se paate citi deviza:
lire la devise: "Liberte, Egalite, Fratemitcf'. "Libertate, Egalitate, Fratemitate".

A notre epoque il y a des guerres cruelles qui > in zilele noastre exista razboaie sangeroase
se deroulent dans beaucoup de pays, bien que care se produc in multe tan, de~i oamenii
les gens veulent vivre en paix. doresc sa traiasca in pace.

On a tire de beaux feux d'artifice a I'occasion > S-au tras muIte foe uri de artificii eu ocazia
de cette ceremonie. acestei ceremonii.

Fiche-nous la paix, s'il te plait! > Lasa-ne in pace, te rog!

II n'y avait pas de vainqueurs dans cette bataille. > tn aceasta batalie nu existau invingaton.

On n'a pas encore etabli Ie nombre de > inca nu a fost stabilit (calculat) numarul
victimes ni de disparus. victimelor sau al disparutilor.

On nous a confie un objet d'une grande > Ne-a fost incredintat un obiect de mare valoare
valeur bistonque. istoric3.

Quel est I'embleme de votre pays? > Care este sterna tarii voastre?

C'est la musique qui est son plaisir supreme. > Muzica este cea mai mare placere a lui (a ei).

Completali urrnatoarele propozitii cu unul dintre noile cuvinte:

Trebuie sa facem tot ce se poate face pentru - II faut tout faire pour proteger Ie monde contre
a fen omenirea de un al treilea razboi mondial. Is troisieme guerre >mondiale.

Care era adeviirata cauza a acestui accident - QueUe etait la >vraie cause de cet accident
care a lacut atat de multe victime? dans lequel il y avait tant de >victimes?

Acest tanar a facut stagiul militar (armata) - Ce jeune hornme a fait son service >militaire
acum doi ani. il y a deux ans.

Acest biietel nu are decat placere: sa aprinda - 11 n 'y a qu 'un seu] plaisir pour ce petit gar'Y0n:
focuri de artificii. >tirer>des feux d'artifice.

in multe tan egalitatea tuturor cetatenilor - Dans beaucoup de pays> [' ega lite de tous les
in fata legii nu este respectata. citoyens envers Ie droit n'est pas assuree.

14
Clind jucam ~ah, tata este intotdeauna - Quand nous jouons aux echecs, c 'est mon pere
eel care bate. qui est toujours >vainqueur.

Ce culoare are drapelul Romaniei? - De queUe couleur est >Ie drapeau rournain?

Evenimentele sau petrecut intr-un timp - Les evenements >se sont deroules en tres peu
foarte scurt (foarte repede). de temps.

Ati participat la aceasta parada militara, - Monsieur, avez-vous participe a ce >ocfilc


domnule? >militaire?

Trebuie sa ~titi pe dinafara (pe de rast) irnnul - II faut\que vous si,lchiez par creur votre
vostru national. > hymne'~naL

~tii care e deviza lui? Este: "Scute~te-mi!" - Tu connais sa'>dcvise? C'est: >"Fiche-moi
la paix "
'

Desenati sterna ora~ului vostru! - Dessinez >l'embleme de votre ville!

Ea mi-a spus ca-i place foarte mult aceasta - Elle m'a dit qu'elle aimait bien cette robe
rachie in trei culori ~i eli vrea sa 0 cumpere. >tricolore et qu'elle voulait I'acheter.

Paul este adevaratul meu prieten; prietenia - Paul est mon >vrai ami; por moi notre amitie
noastra este eel mai important lucru pentru mine. a une > valeur >supremc.

imi doresc lini~tea (pacea). - Ce que je desire, c' est>Ia paix.

Nimeni nu ar trebui sa fie crud - Personne ne devrait etre >crucl pour


cu animalele. les animaux.

Nu cred in infritirea dintre aeeste - Je ne crois pas en la >fratemitc entre ces


doua tari. deux pays.

Biitalia de la Verdun a fost una dintre cele mai - >La bataille de Verdun etait une des plus
renumite (bamlii) din intreaga istorie. ccm~bres de I'histoire.

Sa ne reamintim problemele legate de folosirea modului "subjoncti(' - "conjunctiv". Frazele pe care


vi Ie prezentam in continuare sunt exemple de folosire a modului "subjoncti(' ~i a concordantei
timpurilor in subordonatele care cer acest mod.

Cititi cu atentie fiecare fraza, observati felul in care a fost folosit modu1 "subjonctif' ~i retineli
traducerea lor in limba romana:

Je veux que vaus chantiez "La Marseillaise". - Vreau sa cantati "Marseieza".

II faut que notre equipe ait son hymne. - Vreau ca echipa noastra sa aiba un iron a1 ei.

Naus ferons tout pour que la paix soit assunSe. - Vom face totul pentru ea pacea sa fie garantati.

Bien que cet objet soit sans valeur, je ne - De~i acest obiect nu are valoare (nu valoreaza
voudrais pas Ie perdre. cine ~tie ee), nu a~ vrea sa-l pierd.

15
Avant que VOUS tiriez les feux d'artifiee, - Inainte sa aprindeti focurile de artificii, veniti
venez voir le defile. sa vedeti defilarea (parada).

J'attends jusqu'a ce que la bataille entre - A~tept paoli ce se termina lupta intre voL
vous finisse.

Je ne pense pas que tu sois la victime - Nu cred eli e~ti victima acestei dispute.
de c~tte dispute.

II est triste parce que vous n'avez pas voulu - Este trist (suparat) ca flU ati vrut sa-i aratati
lui montrer des feux d'artifice. focuri de artificii.

Nous ne crayons pas que Ie nombre des victimes - Nu credem ca numarul victimelor acestui
de cette guerre cruelle ait ete SI eleve. razboi sangeros a fost atat de mare.

Pentru a recapitula folosirea modului "subjonctif" completati propozitiile urrnatoare eu forma


eorespunzatoare a verbului:

Trebuie sa cunoa~te\i pe dinafarii. imnul - It faut que vous >sachiez par creur I'hymne
national al Frantei. fran~als. . ./

inainte de a-ti spune adevarul - Avant que je te >dise la verite,


lasa-ma sa vorbese cu Marie. laisse-moi parler avec Marie.

Ne pare foarte rau ca ati ca~tigatjoeul. - NOllS sommes >ucsolcs que vous >ayez ete
vainqueurs dans notre jeu.

Pierre S-8 temut eli ai fost una dintre victimele - Pierre >a eu peur que tu >aies Ctc une des
acestui accident. victimes de cet accident.

Vreau sa rna lasati in pace. - Je veux que vous me >tichlez la paix.

Nu credem ea aceasta int:amplare S-8 petrecut - Nous ne crayons pas que cette histoire
in zilele noastre. >se soil dcroulce a notre epoque.

Traduceti in Iimba francezR urmatoarele propozipi in care am introdus notiunile recapitulate pana
acum:

Trebuie ca victimele aeestui accident sa fie > II faut que les victimes de cel accident soient
transportate la spital. transportcs dans un h6pilal.

Toata lumea admira focurile de artificii aprinse > Tout Ie monde admirait lcs feux d'artifice tires
eu ocazia siirbatoririi Armistitiului. a ['occasion de l'Anm.'>tice.
Pentro cre~tini iubirea falii de aproapele tau > Pour Jcs chretiens I' amour envers son prochain
ar trebui sa aiba eea mai mare importanta. del/rait avolr la valeur supreme.

AceastA aniversare comemoreaza 0 celebra > Cd anniversaire commemore llne bataille


biitilie din timpul primului razboi mondial. celebre de la premiere guelTe mondiale.

ACliunea acestui film se desfa~oara in > L 'action de ce film se dcroule en prison


inchisoare, in timpul revolutiei. pendant la revolution.

16
Nu vreau ea nepo~ii mei sa se uite la seenele > Je ne veux pa~ que mes petits-enfants regardenl
de violenta de la televizor. les scenes cruelles a la tele.

Care este deviza Republicii franceze? > Quelle est la devise de la Republique Fran~aise?
"Libertate, Egalitate, Fratemitate". ''Liberte, Egalite, Fraternite".

Imi plac mult lacramioarele, a~a eli da-mi un fir. > l'aimc bien Ie muguel, alors donne-m'en
un brin!

Care sunt sarbatorile catolice din > QuclIe~ ~ont lcs fetes catholiques marquees
calendarul francez? dans Ie ca1endrier fran~ais?

in Franta se sarbatoresc Craeiunul, Pa~tele, > En France on fete NoC!. Paques, la Toussaint
sarbAtoarea Tuturor Sfintilor ~i Adonnirea et l' Asssomption.
Maieii Domnului.

Sarbatorile civile sunt Armistitiul ~i 14 lulie. > Les fetes civiles sont I' Annistice et Ie 141uillet.

De Pa~ti, vesela sarbatoare a invierii lui Iisus > A Paques, la fete joyeuse de la Resurrection de
Cristos, toate clopotele bat. Jesus Chrisl toutes les cloches sonnenl.

in aeest cimitir se afla mormantul > Dans ce cimeticre se lOuve la tombe


lui George Enescu. de George Enescli.

Am aflat ea din eatedrala noastra a disparut > rai appns qu'une cc'1cbrc statue de ia Vierge
o celebra statuie a Fecioarei Maria. Marie avait disparu de notre cathcdrale.

Drapelul Frantei este tricolor, adica albastru, > Le drapeau fran<;ais cst tricolorc, c 'est-a.-dire
alb ~i ro~u. bleu, blanc, rouge,

Cand iti faci slagiul militar? > Quand fais-tll Ion service militaire?

"Faceti pace, ~i nu razboi". > "Faites la paix, et non la gllerre".

eel care va ajunge primul, > Celui qUI sera arrive Ie premier,
va fi in vingator. sera vainqucur.

Imnul vostru, ea ~i sterna ti:irii voastre > Votre hymne et aussi l' embleme de volre pays
ne plae mult. nous plaisent beaucollp.

Toata lumea spunea ell acest tablou este > Tout Ie mondc disait que ce tableau ctait
o adevarata opera de arta. une vraie ocllvre d'art.

De I mai, la Paris, vezi peste lot tinere fete > Le lor mai on vail p<Ulout aParis des jcunes fil1es
eu lacramioare. avec des bnns de mugLlet.

Nu credeam ea aeeasta sarbatoare catolica > NallS ne pensions pas que cetle fele catholique
se celebreaza in tara voastra de atata timp. ait etc cclebrcc dans volre pays depuis
si longtemps.

Ei se temeau ea acest razboi sangeros sa nu > I1~ craignaicnt que ccl1c gLlcrre eruelle n 'ait
mai tina (dureze) cateva luni. dure encore plusieurs mois.

17
RECAPITULAREA LECTIEI 31
31.1. Ati iovatat denumirile franwze~ti ale unor importante sarbatori religioase ~i civile:

Paques, l' Assomption, la Toussaint, I' Armistice, Ie 14 Juillet

31.2. in prima parte a acestei leetii am recipitulat problema concordantei timpurilor. lata 0 schema
a regulilor care se aplica in cazul in care in propozitia subordonata este folosit modul indicativ:

propozitia principalii propozit;a subordonati

Elle sait qu'illit cette lettre. (present - ac\iune simultana)


qu'illira cette leUre. (futur simple - aetiune viitoare)
qu'il a Iu (qu'il lisait) cette lettre. (passe compose, imparfait -
aetiune anterioara)

propozitia principala. propozit;a subordonatA

Elle saura qu'illit cette leUre. (present - actiune simultana)


qu'il aura Iu cette lettre. (futur anterieur - actiune anterioara. in
viitor)
qu'il a Iu (qu'illisait) cette lettre. (passe compose, imparfait -
actiune anterioara)

propozj~ia principalii propozitia suhordonat.a

Elle a su (savait) qu'illisait cette lettre. (impartait - actiune simultana)


qu' illirait cette lettre. (conditionnel present - actiune posterioara)
qu'il avait Iu cette lettre. (plus-que-parfait - actiune anterioara)

31.3. in cea de-a doua parte a aeestei leetH am recapitulat regulile concordantei timpurilor in cazul
folosirii modului "subjonctir' in propozitiile subordonate. lata 0 schema care reia regulile
acestui tip de concordan~ (cifrele romane se raporteaza la exemple pe care vi Ie prezenmm pe
pagina urmatoare):

propozitia principala propoz;tia subordonata


present (I, II) subjonctif present (actiune simultana sau posterioara)
futur(III)
passe compose, imparfait (IV)

propQzHie principalS propozitie subordQnatii

present (V) subjonctifpasse (actiune anterioara)


futur (VI)
passe compose, imparfait (VII)

19
Je ne pense pas qu'illise eette lettre. - Nu ered ea eite~te aceasta scrisoare. (acum)

U. Je ne pense pas qu'illise demain eette Iettre. - Nu cred ea va eiti maine aceasta scrisoare.

III. Je ne penserai pas qu'illise cette lettre. - Nu voi crede eli el cjte~te aeeast! scrisoare.

N Je n'ai pas pense (je ne pensais pas) - N-am crezut (Nu eredearn) ci el va eiti
qu'i1lise eette lettre. aceasta serisoare.

V. Je ne pense pas qu'it ait Iu cette lettre. - Nu cred ca. el a eitit aceasta scrisoare.

Vi Je ne penserai pas qu'il ait lu cette lettre. - Nu voi erede eli el a eitit aceasta scrisoare.

VU. Je n'ai pas pense (Je ne pensais - N-am crezut(Nucredeam)ciel a citit(citise)


pas) qu'il ait lu eette Iettre. aceasta scrisoare. (mai devreme)

Vi reamintim eli regula concordantei timpurilor la "subjoneti(', in cazu} in care verbul propozitiei
principale este la un timp trecut, se aplica doar in Iimbajul familiar.

20
TEMA PENTRU ACAS.A 31

A Traduceti propozitiile urmatoare in limba romana:

I. le jour de I'Armistice nous fetons l'anniversaire de la fin de la premiere guerre mondiale.

2. Toutes mes atTaires ont disparu; iI faut que je les cherche.

3. II ne pensait pas que tu aies ete une des victimes de cet accident.

4. II Ya plusieurs fetes de la Vierge Marie; I' Assomption, qu' on rete Ie IS aout, en est la
plus connue.

5. Je ne croyais jamais que cet evenement ait ete vrai.

B. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:

1. Basti lia a fost 0 inehisoare cucerita de catre parizieni.

2. Vor sa fie Uisati in pace.

3. Nu cred ca sunt catolici.

4. Paul mi-a spus eli i-a dat 0 lacramioara prietenei lui.

5. Cuno~ti deviza: "Libertate, Egalitate, Fratemitate"?

C. lUspundeti cit mai comptet la intrebarile care urmeazli:

I. De quelle couleur est Ie drapeau fran~ais?

2. Comment s'appeUe I'hymne national franc;ais?

3. QueUe est la date de la Toussaint?

4. Qu'est-ce que les Franc;ais font Ie 1er mai?

5. Connaissez-vous la devise de la Republique Franc;aise? Ecrivez-Ia!

21
LECTIA 32 - PARTEA iNTAI

Ca de obieei, yom ineepe cu 0 recapitulare a materialului prezentat in lectia 32 din cursul pentru
incepatori.

A Completati propozitiile urmatoare ell unul dintre cuvinteIe:

1. Ie fermier 2.1a terre 3. Ie ble 4. la recolte

5.I'animal 6.1'etable 7. la grange 8. la vache

9. Ie cheval 10. Ie pore II. la machine agricole 12. la volaille

Pentru CD recolta sa fie buna, trebuie - Pour que Ia >recoltc soit bonne, il faut qU'il
sa fie vreme frumoasa. fasse beau.

Marie a spus ell nu va mai manca pore. - Marie a dit qu'eUe ne mangerait plus de >pore.

Ne pare rau eli nu ai cumparat cateva - Nous regrettons que tu n'aies pas achete l'annee
ma~ini agricole anul trecut. demiere quelques >machines agricoles.

Mtt indoiesc eli el a curnplirat un cal. - Je doute qu'il ait achete un >cheval.

Ciit valoreaza graul pe care it ai - QueUe est Ia valeur du >ble que tu as dans
in hambar? ta >grangc'J

Trebuie ca fermierii din aceastli regiune - n faut que >les fennicrs de cette region
sa-~i cultive mai bine pamantul ~i cultivent mieux >Ia terre et elevent
sa cresca mai mutte vaci. plus de >vaches.

I-am eerut sa ne explice cum a construit - Nous lui aVODS demande de nous expliquer
grajdul (stauIul). comment it avait construit >I'ctable.

Copii, va rog sa desenati un animal pe - Les enfants, dessinez, s'il vous plait,
care ati vrea sa~l aveti acasa (in casa). >un animal que VOllS voudriez avoir
a lamaison.
Prefer carnea de pui oricaeui alt fel de carne. - Je prerere >la volaille a une autre viande.

B. In exercitiul unnator veti recapitula formele de "futUT simple" ale verbelor regulate.
Transformati propozitiile care urmeaza folosind acest timp:

Quand retens-nous l'Armistice? - Quand >feterons-nous I' Armistice?

Ou I'action se deroule-t-elle? - Ou I'action >sc dcrouJera-t-elle'?

Comme etudiants, vous logez dans - Comme etudiants, vous >logerez dans
la cite universitaire. la cite universitaire.

22
Est-ce que tu parIes italien? - Est-ee que tu >parleras italien?

NOllS finis sons vite notre travail. - Nous >finirons vite notre travail.

Ces garr;:ons tirent les feux d'artifiee. - Ces g~ons >tireront les feux d'artifice.

C. Reeapitulati conjugarea verbului "yair" rezolvand exercitiul care urmeaza. Completati


propozitiile in limba franceza eu 0 forma a verbului "voir", la timpul ~i modul corespunzator:

Sunt bucuros sa te vad. - Je suis content de te >voir.

inteleg (Vad) ca nu e~ti destul de prudent. - Je >vois que tu n'es pas assez prudent.

Ce ati v.iizut la Paris? - Qu'est-ce que vous >avcz vu a Paris?

Ne yom vedea saptiimana viitoare. - NOllS nous >verrons la semaine prochaine.

Studentii no~tri ar vedea eu placere - Nos etudiants >verraient avec plaisir cette
aceasta expozitie. exposition.

Vreau sa-mi vedeti noul apartament. - Je veux que vous >voyiez mon nouvel
appartement.

Am vazut tot ee era de vazut. - Nous avons vu tout ce qui etait a >voir.

Cand 0 vei vedea pe sotia mea, vei - Quand tu >auras vu rna femme, tu comprendras
intelege de ce sunt atat de nefericit. pouquoi je suis 5i malheureux.

in fieeare dimineata asistam (vedeam) - Tous les matins je >voyais les memes scenes
la acelea~i scene intre ei. entre ewe

imi pare rau eli ai vamt filmul - Je regrette que tu >aies vu Ie film toute.
singura. seule.

Dacii-l vezi pe Franr;:ois, saluta-l - Si tu >vois Fran~ois, dis-lui "bonjour"


din partea mea. de rna part.

Oaca I-~ vedea, i-a~ spune adeviirul. - Si je le >voyais, je lui dirais la verite.

23
Trecem acum la cuvintele noi. Cititi eu voce tare urmatoarele substantive
~iretineti traducerea lor in limba romana:
la patrie > [Ia patR i) - patria; tinutul de ba~tina

Ia tradition > [Ia tRadisio] - traditia; datina, obiceiul


la coutume >[lakutUm] - datina, obiceiul; datina;
cutuma
Ie folklore > [10 folkloRJ - folclorul
Ie groupe > [10 gRup] - grupul; grupa; ceata
I'endroit (m.) > [ladRUa ] - locul, localitatea; fata
(Ia stofe ~i tesaturi)
Ie costume > [10 kostUm) - costumul de haine
(barbatesc); compleul (Ia
femei); portul
la prairie > [lapReRi] - pii~unea; paji~tea
I'herbe (f.) > [leRb] - iarha
la poule >[lapul] - gaina; miza (la jocul de
eacti )
Ie coq > [10 kokJ - coco~ul; masculul
Ie grain > [lO gre] - grauntele, samburele;
bobul, boaba; (Ia plural)
cereaIe, grane
Ia souris > [laslIRi] - ~oarecele; mouse-ul (unui
computer)

Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acele~i cuvinte,
ai?ezate in alta ordine:
la prairie > [Ia pReRi] - pa~unea; pajii?tea
Ie costume > [IOkostUm] - costumul de haine
(barba-tese); compleul (Ia
femei); portul
la souris > [laslIRi] - ~oarecele; mouse-ul (unui
computer)
Ie folklore > [10 folkJoR] - fo1clorul
l'herbe (f.) > [leRb] - iarba
Ie coq > [10 kokj - coco~ul; masculul
(la pasari)
1a patrie > [la patRi] - patria; tinutul de ba~tina
Ie grain > (10 gre] - grauntele. samburele;
bobul, boaba; (1a plural)
cereale, grine
la tradition > [Ia tRadisio] - traditia; datina, obiceiul
1a coutume > [la kutUm] - datina, obiceiul; datina;
cutuma
Ie groupe > (10 gRup] - grupul; grupa; ceata
l'endroit (m.) > [hldRU a ] - locul, localitatea; fata
(la stofe ~i tesiituri)
la poule > [la pul] - gaina; miza (la jocul
de cacti)
24
Cititi propozitiile llI11lAtoare in care am introdus vocabularul nou ~i retineti traducerea lor in limba
romana:

Chacun doit aimer sa patrie. - Fiecare trebuie sa-~i iubeasca patna.

Beaucoup de traditions populaires se sont - MuUe traditii populaTe sau pastrat


conservees dans ce village. in acest sat.

Je m'interesse a cette region et Ii son tres - Ma intereseaza aceasti regiune ~i folclorul


riche folklore. ei foarte bogat (diversificst).

Tout Ie monde admire les groupes folkloriques - Toati lurnea admire grupurile folclorice
roumains et surtout leurs costumes multicolores. romane~ti ~i costumeIe lor in muUe culon
(foarte colorate).

Allons dans un endroit oil nous pourrions - Sa mergem intr-un loc unde am putea asculta
ecouter de la musique populaire! muzica populara!

A la campagne, derriere notre maison, il y avait - La tara, in spatele casei noastre era 0 pa~une
une grande prairie ou les vaches paturaient. pe care pa-\iteau vacile.

Les enfants, fatigues apres une longue - Copiii, obositi dupa 0 plimbare lunga,
promenade, se sont couches dans I'herbe. s-au intins pe iarba.

II est grand temps d'arracher les mauvaises - E timpul sa smulgem buruienile din grawna.
herbes dans notre jardin.

11 faut que tu donnes du grain a manger - Trehuie sa Ie dai graunte (de mancare)
aux poules. gainilor.

Un des emblemes de la France est - Una dintre emblemele Frantei este


Ie coq gaulois. coco~ul galic.

Ce gros chat est trop paresseux pour chasser - Aceasta pisica grasa este prea lene~a
les souris. ca sa vaneze (prinda) ~oarecii.

Retineti verbe1e noi care au fost folosite in exemplele anterioare:

exprimer > [ekspRimE] - a exprima, a manifesta (idei,


sentimente); a stoarce
(zeama, sucul)

(se) conserver > [sO koscRvE] - a (se) pastra, a (se) conserva;


a pazi (un secret)

paturer > [patURE] - a pa~te; a duce vitele la pa~unat

arracher > [aRa~EJ - a smulge, a scoate, a trage afara;


a dezradacina

chasser > [~asE] - a vana, a urmari, a fugan; a goni,


a pune pe fuga

Toate aceste verbe sunt verbe regulate, din prima grupa de verbe.

25
lmpreuna eu substantivele Roi am folosit ~i cllteva adjective pe care nu Ie-ali intalnit inca in acest
curs. Citili.le cu voce tare ~i retineti echivalentele romine~ti:

populaire >[popUlcR] - popular, -a

folklorique > [ folkloRik J - folcloric. -a


multicolore >[mUltikoloRJ - multicolor, -a

gaulois >[goIUa ] - galic, din Galia

gauloise >(gol"az] - galica. din Galia

paresseux >[paResO] - lene~, trandav

paresseuse >lpaRcsOz] - lene~a, trandava

Retineti, de asemenea, ~i expresiile:

I'amour de la patrie >[lamuR dO la palRi] - iubirea de tara


les mauvaises herbes >[lcmovezeRb] - buruienile

il est grand temps >[i! e gRii t5 dO/kG] - este timpul (vremea)


(de, que) sa(casa)......

Pentru a retine rnai u~or noile cuvinte, traduceti in limba Omana urmatoarele propozitii:

Quand on visite un pays etranger. il faut >C:'md vlzitam 0 !ani. straina, trebuic
respecter ses coutumes. sa-i respcWnn obiceiurile (IradltiiJe).

Ceux qui aiment leur patrie aiment aussi >Cei care i~i iubesc tara, iubesc ~i
son folklore. folclorul ci.

II ne sait pas exprimer ses sentiments. >Nu ~Iie sa-~i exprime sentimcntele.

Pardon, je me suis mal exprime! > Pardon, m-am expl'lmat prost


(nu lll-am exprimat cum trebuie)!

On a chasse mon chat de son endroit prefere. > Pisiea mea a fost alungata dm loeu! ei prcferal.

II faut que les traditions soient bien conservees > TrebUlc ea Iraditii1c sa fie pastrate eu grija
pour qu' on puisse les transmettre aux jeunes. pentru a putea fi transmise celor tineri.

Je ne fume que des "Gauloises", les plus >]\;u fumez dedt "Gauloises", cde mai
populaires des cigarettes fran~aises. cuno~cute tigari frantu7e~ti,

Nous aimons tous ces vieilles chansons > Aeeste vechi canteee populare ne plac
populaires. tuturor.

Ce groupe folklorique a des costumes >Acest grup folclorie arc ni~le costume
multieolores splendides. multieolore splendide.

26
in ce regiune a Romaniei s-au pastrat eel mai - Dans quelle region de la Roumanie >Ie folklore
bine folciorul ~i arta populara? et l'art populaire > ~e sont Ie mieux conserves?

Aceasta ferrniera este foarte lene~a, - Cette fermiere est tres >paresscuse, son jardin
gradina ei este plina de buruieni. est plein de >mauvaises hcrbcs.

La noi acasa nu sunt ~oareci pentru - Chez nous il n 'y a pas de >souris parce notre
ca i-a vanat pisica. chat les a chasses.

Este timpul sa-ti schimbi obiceiurile. - >11 est grand temps que tu changes
tes >coutumcs.

Cu greu ii smulgi 0 vorha. - On lui >arrache avec peine une parole.

Sa revenim la problemele gramaticale. in aeeasrn. ultima lectie a cursului nostru pentru nivel intermediar
vii propunem sa recapitularn propozitiile conditionale (ipotetice). Va vom prezenta cateva exemple
care va vor reaminti cum se construiesc propozitii1e conditionale ~i semnificatia acestora. Cititi
fiecare fraza ~i analizali modul in care a fost construita (timpurile ~i modurile care au fost folosite);
retineti, de asemenea, traduceri1e in limba romana:

1. Si tu acceptes, il refuse. - Daca tu accepti (e~ti de acord), el refuza.

2. Si tu acceptes, il refusera. - Daca vei accepta (vei fi de aeord), el va refuza.

3. Si tu acceptais, il refuserait. - Dacii tu ai fi de acord (ai accepta), el ar refuza.

4. Si tu avais accepte, il aurait refuse. - Daca ai fi fost de acord (ai fi acceptat), el arfi refuzat.

Principala problema in ceea ce prive~te folosirea propoziliilor eonditiona1e este de a ~ti ce vrem sa
exprimam in subordonata conditionala (propozitia care incepe eu "si"): posibilitatea realizarii actiunii
exprimate de verbul principalei, imposibilitatea realizarii acestei actiuni sau situatia propriu-zisli (in
care se va indeplini actiunea exprimatii de verbul principalei). in acest ultim caz este yorba despre un
fapt evident, nu ipotetic.

in exemplele 1 ~i 2 nu se pune problema realizarii conditiei. Aceste doua exemple exprima 0 evidenta:

I. Si tu apprends, tu reussis a l'examen. - Daca inveti, iei examenul.

2. 5i tu apprends, tu reussiras a I'examen. - Dacii vei invala, vei 1ua examenul.

Al treilea exemplu exprima conditia care se poate realiza:

3. Si tu apprenais, tu reussirais al'examen. - Daca ai invlita, ai reu~i la examen.

28
In eel de-al patmlea exemplu am folosit 0 fonna verbala care indica neindeplinirea conditiei (fraza se
raporteaza in ansamblul ei la trecut):

4. Si tu avais appris, tu aurais reussi - Oaca ai fi invatat, ai fi luat examenu1.


a I'examen.
in aceasta propozitie conditia nu a fost realizata ~i, de aceea, nici actiunea exprimata. de verbul
principalei nu se poate realiza.

sa folosim regulile pe care tocmai ni Ie-am amintit. Completati propozitiile care urmeazii cu fonnele
corespunzatoare ale verbelor din paranteze:

Oaca ai fi smuls toate buruienile, gradina - 5i tu >avais arrachc toutes les mauvaises
ar fi fost mai frumoasa. (arracher, etre) herbes, Ie jardin >aurait etc plus beau.

Oaca vei avea 0 pisica, ~oarecii vor - Si tu >as un chat, les souris >disparaitront.
disparea. (avoir, disparaitre)

Oaca am veni la anul in acela~i loc, - Si nous >venions l'annee prochaine dans Ie
ne-am vedea. (venir, voir) meme endroit, nous nous >verrions.

Oaca te-ai fi intors mai devreme ieri, ai fi putut - Si tu >Ctais revenue plus tot hier, tu >aurais
vorbi eu baiatul tau. (revenir, pouvoir) pu parler avec ton fils.

Oaca ma iube~ti, 1mi vei spune secretul. - Si tu >m' ai mes, tu me >di ras Ie secret.
(aimer, dire)

Oaca 0 vei vedea, 0 vei admira. (voir, admirer) - Si tu la >vois, tu >1 'admireras.

Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii folosind intregul material lexical ~i gramatical
iovatat panii acum:

Oaca mi se face foame, fumez 0 "Gauloise". > Sij'ai faim,je fume une "Gauloise".

Ajuta-I sa se exprime (sa-~i gasease a > Aide-Ie as'e,,-primer!


cuvintele)!

Cum se nume~te aceasta zona folctorica? > Comment s'appelle cctte zone folklorique?

Oil graunte la gaini! > Donne du grain au,,- poules!

Oaca ace~ti coco~i nu ar fi cantat atat de tare, > Si ces coqs n'avaient pas chante si fort, je ne
nu m-a~ fi trezit a~a de devreme. me serais pas reveille si tot.

in familia noastra sunt respeetate toate > Dans notre famille toutes les anciennes
traditiile vechi. traditions sont respectees.

Oacii I-ai lua (smulge) din mediullui, > Si tu l'arrachais de son milieu, i1 se sentirait
nu s-ar simti bine. mal ;\ raise.

Folclorul este pastrat in aceasta > Le folklore est conserve dans ccUe region
regiune a Frantei. de France.

29
Daca pisica voastrii nu ar fi a~a de lene~a. > Si yotre chat n'Ctail pas si paresseux, il n'y
nu ar mai fi aid nici un ~oarece. aurait pas ici une seule souris_

Mi-ai alungat cei mai buni pricteni! > Tu as chasse mes meilleurs amis!
(l-ai facut sa piece pe eei mai buni prieteni ai mei!)

EI a cumparat un buchet dragut > 11 a achete un joli bouquet de


de flori multicolore. fleurs multicolores.

Spune-ne, (ce fel de costume sunt in tara ta) > Dis-nous, quelles sonl les costumes
care este portul din tara fa? dans la patrie')

Daca aeest loc este periculos, > Si cet cndroit est dangereux, n'y allons pas!
sa nu ne ducem!
Aceste animale nu manancii decat > Ccs animaux ne mangent que
iarba proaspata.. de I' herbe fraiche_

Ne-am plimbat pe pii~une (paji~te), > NOllS nOllS somme~ promcncs dans la prairie,
unde am vAzut vacile piiscand. ou nous avons \iU les vaches p~iturer.

E timpul sa terminam (eu asta)! > rI est grand temps d'en finir!

Nu inteleg de ce sunt intotdeauna alte > Je ne comprends pas pourquoi il y a toujours


buruieni de smuts. de nouvelles herbes illlrracher.

lubirea de tara a acestui mare artist poate fi un > L' amour de la patrie de ce grand artiste pcut
exemplu pentru tinerii din zilele noastre. etre un exernple pour les jeunes de notre
epoque.

30
LECTIA
, 32 - PARTEA A nOUA

in aceasUi ultima parte a lectiei noastre ~i a cursului pentru nivel intennediar, vom recapitula notiunile
de gramatica ~i vocabular introduse in acest caiet de curs.

Cititi cu voce tare textele care unneaza ~i traduceti-le in limba romana:

./ "-
-ParloRs un peu des fetes qu'on rel~bre en France! II
"- ./ ./
-D'accord. I I Qu'est-ce que tu veux savoir? II
./ ./ "- ././
-Commen~ns par les fetes religieuses. II QueHes en sont les plus grandes? II
./ ./ "- ././
-La plus grande fetc cathoUque I c'est PAques. I I Elle commtmore l'anniversaire de la
./
rtsurrection de Usus Christ.
'" II
./././ ./
Le Dimanche de Piques, I les doches de toules les ~glises

'"
sonnent
./ ./ ./ "-
I et les adultes offrent aux enfants des reofs en sucre I au en chocolat. II Cette fete
./

./ ./ "-
dure deux joues: I dimanche I et IURdi. II
./ ./ ./ ././
-Je ceois que I'autre fete qu'on aimc beaucoup dans tous les pays c'est Noel, I n'est-<e pas? II
"- ./ '" ./
-Qui. II C'est avant tout une fete de Camille, I pleine de charrne et riche en traditions. 11
"-

././
Dans 13 Ruit du 24 au 25 dtcembrc,
. / . / ./
I c'est la messe de minuit souvenl suivie du rb'eillon. II
'"
./ . / . / . /
Les enfants mcttent devant la cheminee Ies cbaussures I dans lesquellc... le Perc Noel I
./........ ././ .........
mettra les cadcaux. I pendant la nuH. II Noel marque Ie dtbut des ~fctcs de fin dann~~. II
./ ./ ./
- Y a-t-it aussi des fetes de la Vierge Marie? II
........./ "- ./ ./ ........
-Qui, lie 15 ao(lt I c'est L'Assomption. II Ce jour-~ I toutcs les Maries I ontaussileur mte. 11
./
-EL Ie premier Dovembre, '"
I c'est la Toussaint. I I
./'" ./ ........ ./ ./ .........
- Tu as raison. I I Cest la fete de taus les Saints, I et Ie lendernain I c'est "Ie jour des Mortsw I I
./ ././ ./
On va au cimetfere, I on porte d(;s f1eurs, I surtout des chrysanthemes I sur la tombe des
./
parents I et des amis disparus. I I"
./ ........ ......... ./
-De toutes les fetes civiles, I c'cst Ie 14 Juillet I qui esL la piUS importante. II C'est votre fete
........
nationale. II
31
,/ ......... ,/ ,/
-Elle marque l'anniversaire du 14 juillet 1789. II Ce jour-I&, I Ie peuple de Paris I a pris la
......... ,/ ........
Bastille: I c'tuit Ie dtbut de la Rtvolution. I I
./' ./' ,/
-Et comment les Fran~is la fetenHIs? II
/" ./' /"./' ........
-Dans toutes les yUles I et les villages I on met aox fenetres les drapeaux tricolores, I
........../' ......... /" ./'
on danse Ie solr dans les rues, I on tire des feux d'artifice. I I A Paris I on voit passer un
/" ........ "-
grand d~fil~ militaire I sur les Champs-El}Mes. I I
./' ./
-II Yen a encore, I des fetes civiles? II
......... ./' ./' ./ ,/ ........
-oui, lily a encore Ie 11 novembre, ll'anniversaire de l'Armistice de 1918. II
/" .........
On oomm6more 18 fin de Ii prcmi~re guerre mondiale. II
./........ ,/./'
-Dis-mol, I est-ce que vous Cetez Ie 1 <r mal? It

......... ........../' ......... ./' /"


-Oui, I c'est la Fete dll Travail, I mais aussi Ia -Fete du Muguet w II Les Syndicats organisent
........ ,/........
.
,/........./'
des dtm~. I I Tout Ie mande se promtne, I des brim de muguet A1a malo. I I On en afIre, I
/" ........ ./'........./'
on en acMtc pour soi I et pour le.<i Butres. I I C'est nne rete du printemps. I alors on est
........ /' ........
content, I gai I et joyeux! I I
/"........ ,/........ ./'./'
-Et pour finir d'en parler, I rna derni~re question. II Y a-t-il en France une fete des
./'
amoureux? II
/"......... /' ........ /" ./'
-Bien s6r que oui. II Cest Ie jour de la Saint-Valentin, 1Ie 14 f~ier. II MaIs, I h~as ce
./' /" .........
jour-ll I on travaille I et il taut aller al'~e. .. II

Traduceti in hmba franeeza unnatoarele propozitii:

in Transilvania, foldorol - adiea dansurile, >En Transylvanie Ie folklore c'est-a-dire


costumele ~i eantecele au fast foarte bine les danses, les costumes et les chansons ont
pastrate. etc bien conserves.
Cind (Pe ce data) s-a star~it eel > Quelle est la date de la fin de la deuxibnc
de-at doilea razboi mandial? guerre mondiale'/

32
Erou este eel care ~i-a dat viata pentru patrie. > Le heros c'est celui qui a donne sa vie pour
III patrie.

Suna cineva la u~a, nu auziti? > Quelqu'un sonne a la porte, vous n'entendez
pas?

lubirea de tara era lucrul eel mai important > L"amour de la patrie avait la valeur supreme
pentm tinerii din zilele noastre. pour les jeunes de notre epoque.

Nu uita celebea deviza a Frantei: "Libertate, > N"oublie pas la celebre devise fran"aise:
Egalitate, Fratemitate". "Libert6, Egalitc, Fmtemitc".

Faeeai parte din acest grup folcloric? > Tu appartenais a ce groupe folklorique?
Un pachet de "Gauloises", va rog! > Un paquet de "Gauloises", s'il vous plait!

Fratele meu a fost una dintre victimele > Man frere a etc une des victimes de certe
Bcestei revolutii sangeroase. eruelle revolution.

Cu ocazia acestei saroatori nationale s-au > C'est a l'occaslOn de celte fete n<ttionale que
aprins focuri de artifieii multicolore. I'on a tire des feux d"artifice multicolores.

Detest aceste buruieni, trebuie sa Ie smulgi > Je dctesle ces mauvaises herbes, il faut
tot timpul. les arracher tout Ie temps.

Unde sunt vacile? Pase pe pa~une. > Ou sont les vaches? EI1es piiturent
dans la prairie"

Anul acesta iarba este frumoasa, animalele > Cette annce ['herbe est belle, les animaux en
vor avea de mancare. auranl amanger.

Gainile noastre nu ar minea dedit graunte. > Nos paules ne mangeraient que du grain.

Cuno~ti eelebra fabula cu ~oarecele > Connais-tu la fameusc fable du chat et


~i pi8ica? de~ SOUTls?

Goniti acest coco~ din curtea noastrli! > Chassez ce coq de notre cour!

Admiram folcloml din aceasta regiune > Nous admirons Ie folklore de celte rcgion
pitoreasea ~i mai ales cantecele populare. pittoresque et surtout ses chants populaires.

E timpul sa punem punet acestei bataIii. > J1 est grand temps de finir ceHe bataille.

Drapelul Frantei este tricolor: albastru. > Lc cJrapcau fmn9aJs cst tricolorc: bIen, blanc,
alb, ro~u, ruuge.

Cal timp dureaza stagiul militar in Franta? > Combien de temps Ie service militaire
dure-t-il en France',)

E adevarat, suntem foarte lene~e. > C'est vrai, nous sommcs Ires paresseuses.

L-am eautat peste tot, dar a disparut. > Je Ie cherchais partollt mais it a disparu.

De P~ti se sarbatore~te lnvierea lui lisus > Pilques fete III resurrection de Jesus
Cristos pe care ere~tinii il numesc Christ que Ics chrcticns appellent
salvatorul lumii. Ie sauveur du monde

33
Cea mai mare siirbiitoare eatolica a Fecioarei > La plus grande fele catholique de 1a Vicrge
Maria este pe 15 august, ziua Adonnirii Marie c'estle 15 <lout, lejourde l'Assomption.
Maieii Dornnului.

in fieeare an de sarbatoarea Tuturor Sfintilor >Chaquc annee ala Toussaintj'appol1e des


due erizanterne la mormintele rudelor mele. chrysanthemes sur (la tornbe) les tombes
de rnes parents.

Oaea nu ai fi fost eu noi, toate aceste > 5i tu n' avais pas etc avec nous, tous ces
evenirnente ferieite nu s-ar fi petrecut. evcnemenls joyeux ne se seraient
pas deroules.

Daeii ti-ai fi notat data ~i loeul (uncle a avut loe) > Si tu avais marque la date et l'endroit de ce
aeeasta defilare (parada), nu ai fi uitat. dcfilC, tu ne l'aurais pas Dublic.

Trebuie sa respeetam irnnurile ~i stemele > 11 faut respecter lcs hymnes ct les emblcmes
tarilor slraine. des pays Ctrangers.

Voi pastra pentru totdeauna aeeasta laeramioara >.Ie garderai pour toujours ce brin de muguet
ea amintire a ferieitei zile pe care comme souvenir de ia joyeuse journee que
am sarhatorit-o impreuna. nOlls 'lvons tHee tous les deux.

Daea sunil telefonul, TIU raspunde! > Si Ie telephone sonne. ne dccroehc pas!

Daea acum ai vorbi calm, te-am intelege > Si maintcnant tu fcxprimais calmement, nous
eu totii. te comprcndrions tOllS.

Ziua Stantului Valentin este siirbatoarea > Le jour de la Saint-Valentin e'est la fetc
tuturor indragostitilor. de taus les amourclix.

Ce rol ajueal inehisoarea Bastilia in > Quel role la prison de 1<1 Bastille a-t-elk joue
istoria Frantei? dans l'histoire de la France?

in ineheiere, un exercitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de euvinte in care se
repetil aeelea~i sunete:

[a] - I' .endroit, il est grand t.emps

[(J J la traditiilll, cilllserver

[c) Ie grain, bien, Verdun

[ u] - la cQlltume, Ie groupe, la po.ule, la sQJJ.ris

[U] la coutwne, Ie costume, paturer, poplliaire, multicolore

[U a] - I' endro.it, gaul.ois, gaulo.ise

(e] - la prairie, I'herbe, populaire, paresseux

[ ~] arradler, l<hasser

[k] - la l;outume, Ie folklore, Ie j<osturne. Ie l;oq, mult~olore, folklorique

[z] - les rnauvaises herbes, "Gauloises"

34
RECAPITULAREA LECTIEI 32
in materialul gramatical al acestei ultime lec!ii a cursului pentru nivel inrermediar am recapitulat
frazele iporetice (propozitiile eonditionale). Este vorba despre ace(e propozitii introduse prin
conjunctia "si".

in funelie de sensuI lor, exista. rrei tipuri de propozilii conditionale.

32.1. Propozitia care flU contine niei un determinant care sa faca imposibila realizarea actiunii
ex.primate de verb tie la prezent sau trecut, fie la viitor. Persoana care enunti 0 astfel de
propozitie considera indeplinirea actiunii exprimate de verb ca "reala". in acest tip de
conditionala, verhul din prineipala ca ~i cel din subordonata se afla Ia modul indicativ.

Primul tip de propozitii condition ale

a) Si + present + present
S'il est prudent, il ne roule pas - Daca este prudent, nu conduce
trop vireo prea repede.

b) 5i + present + imperatjf
5i tu roules vite, fais attention! - Daca conduci repede, tii atent!

c) Sj + present + futur
5i tu roules trop vite, tu auras - Dacii vei conduce prea repede, vei avea
un accident. un accident.

d) Sj + present + passe compose


$'il est prudent, il n'a pas eu - Pentru ca este prudent, nu a avut niei
d'accident. un accident.

32.2. AI doilea tip de propozitii conditlonale

Sj + imparfait + condjtiQnneJ present

Poate exprima:

a) posibilitatea realiziirii actiunii in viitor ~i se raporteazii la viitor


- in general este marcata printr-un complement circumstantial de timp:
S'il faisait beau .demain, nous - Daca maine ar ti timp frurnos, am merge
irions a la promenade. sa ne plimbam.

- rezulta din context:


Si tu me demandais de I'argent, - Daca mi-ai cere bani, ti-~ da.
je te Ie donnerais.

b) imposibilitatea realizlirii actiunii in prezent:


Sije savais (maintenant) la verite, - Daca a~ ~ti (care este) adevaml,
je te Ie dirais. ti l-~ spune.

35

S-ar putea să vă placă și