10.

GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:58 Pagina I

GHID PRACTIC
SCHEME
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:58 Pagina II
VENTILATIA CIVILA
CONFORTUL TERMIC AL SPATIILOR IN CARE TRAIM
Scopul unui sistem de ventilare
este acela de a realiza conditii
ambientale care sa fie cat mai
apropiate conditiilor de confort
termic cerute.
Elementele principale care
determina starea de confort
termic sunt:
temperatura
umiditatea
viteza aerului
calitatea aerului
Exista apoi alte elemente, cum ar fi
nivelul de zgomot, lumina, culorile,
care pot fi controlate: cu cat este
mai mare numarul parametrilor care
se pot controla, cu atat conditiile de
confort pot fi mai bune.
Scopul unei instalatii de ventilare
este acela de a realiza conditiile
optime cerute de client iar
abilitatea proiectantului este aceea
de a utiliza accesorii, sisteme de
reglare, ventilatoare si de a alege
tipul de instalatie care se
adapteaza cel mai bine la
exigentele clientului; toate acestea
la pretul cel mai convenabil. Sa
vedem acum care sunt marimile
termo-higrometrice necesare
obtinerii conditiilor optime de trai.
TEMPERATURA
Intervalul de temperatura ideal
pentru obtinerea conditiilor
optime este de la 21 C pana la
26 C. Daca dorim sa intram in
detaliu, se poate spune ca pentru
persoanele imbracate de iarna
acest interval se reduce de la 21
C la 23 C.De aceea :
Iarna 21 C < T <23 C
Vara 21 C < T <26 C
Corpul uman schimba caldura cu
mediul ambiant atat prin
convectie (iata de ce este
importanta temperatura aerului
care il inconjoara) cat si prin
radiatie (si aceasta depinde de de
temperatura peretilor din
vecinatate). Aceste doua actiuni
trebuie sa fie luate in considerare
pentru efectuarea unui calcul
corect al sarcinii termice (adica
aportul de caldura necesar
ambientului pentru obtinerea
confortului termic). Sa examinam
necesarul termic pentru aerul
proaspat care trebuie introdus in
localuri aglomerate, caz foarte
interesant pentru analizarea
bilantului termic total (adica
totalul aporturilor de caldura din
ambient). Rezult importanta
analizarea, inainte de
dimensionarea instalatiei,
gradului de aglomerare in functie
de ora zilei si modularea cantitatii
de aer proaspat in functie de
acest parametru. Daca se
analizeaza diverse diagrame de
sarcina, se poate constata ca
exista diferite tipuri de distributie
in functie de destinatia localului.
II
Sarcina termica variaza in functie
de tipul localului si de ora. In EXEMPLE DE SARCINI TERMICE
figura sunt reprezentate trei
exemple de sarcina termica: un
bar, un restaurant si un magazin.
Analizand cele trei grafice se
vede ca sarcinile maxime apar la
ore diferite.
UMIDITATEA RELATIVA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
BAR RESTAURANT MAGAZIN
Valoarea ideala pentru acest
parametru este cuprinsa intre
40% si 60%; sub aceste valori
(40%) se constata uscarea gurii
si a pielii ; peste (60%) apar
senzatii de greutate, dureri de cap
si piele lipicioasa. Este de
evidentiat ca deja la limitele Fig. 1
minime sau maxime, adica UR =
40% sau UR = 60%, apar stari de
disconfort.
De aceea trebuie intotdeauna
DA NU
respectata urmatoarea conditie:
40% < UR < 60%
VITEZA AERULUI
Controlul acestei marimi este
incredintat in exclusivitate
proiectantului, fundamentale fiind Fig. 2
tipologia echipamentelor de
refulare si aspiratie ale aerului si
mai ales pozitionarea lor. Se
considera normal un flux de aer DA DA
care atinge corpul uman cu o
viteza de 0.5 - 1 m/s in timpul
mersului si de 2-5 m/s in timpul
alergarii. Nu se fac referiri le alte
directii ale fluxului de aer in afara
de cea frontala.In cazul in care
fluxul de aer soseste din lateral,
viteza acestuia trebuie sa fie
cuprinsa intre 0.1 si 0.15 m/s.
Pentru a putea obtine aceste
Fluxul de aer nu trebuie directionat (pe cat
rezultate este absolut necesara
cunoasterea pozitiei persoanelor posibil) catre spatele persoanelor care
din incapere si a mobilierului, petrec multe ore sezand in aceeasi pozitie.
pentru a evita situatiile in care Unde nu este posibil acest lucru, este mai
fluxul de aer poate deranja bine ca persoanele sa fie ocolite de jetul
ocupantii sau poate fi blocat de de aer.
mobile sau pereti. Procesul logic
pe care un proiectant trebuie sa-l
urmareasca pentru optimizarea Fig. 3
circulatiei aerului intr-un local DA
este urmatorul: NU
identificarea zonelor de statio-
nare (locuri unde persoanele
stau pe loc)
identificarea pozitiei persoane-
lor din zonele de stationare
DA DA
(fig. 2)
identificarea zonelor de tranzit
de persoane NU
alegerea echipamentelor de
introducere/evacuare ale aerului
(ventilatoare, anemostate, etc.) Dormitor sau birou sau sala sau altele.
controlul traiectoriei aerului DA reprezinta corecta directionare a
care sa nu interfereze cu zone- fluxului de aer.
le de stationare (fig.1). NU este cea incorecta.
verificarea eventualelor viteze Este valabil atat in cazul introducerii cat
ale aerului in zona de si in cazul evacuarii aerului din
stationare. incapere.
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina III
VENTILATIA CIVILA
CALITATEA AERULUI
Definirea calitatii aerului din
interiorul unui ambient inchis,
adica perceptia de catre ocupanti
a calitatii aerului pe care il
respira, este o problema foarte
complexa, poate cea mai
complexa dintre toate problemele
ambientale.
In mediul inconjurator se gasesc
un numar foarte mare de agenti
poluanti care determina mii de
noxe in forma gazoasa. Chiar si
omul, care este elementul pentru
care trebuie imbunatatita calitatea
aerului, este o sursa de poluare,
deoarece degaja caldura, vapori
de apa, anhidride carbonice si
consuma oxigen. Daca cererea de
confort si igiena nu este
verificata, ocupantii unei cladiri,
a unei incaperi sau a unui spatiu
comercial pot manifesta
nenumeroase simtome: dureri de
cap, inrosiri ale ochilor, iritatii ale
pielii, etc.
Inainte de toate trebuie definit ce
se intelege prin calitatea aerului,
si aici apar primele dificultati
deoarece aerul este un amestec
de diferite gaze care contin in
suspensie particule solide de
natura si dimensiuni foarte
diferite: microbi, spori, etc.
Compozitia aerului pe care il
respiram:
Componenti % Volum
Azot 78
Oxigen 21
Anhidrida carbonica 0.03
Altele 0.97
De asemeni nu are sens sa
vorbim de calitatea aerului in mod
generic deoarece acest concept
trebuie sa se refere la utilizarea
pe care o va avea aerul.
Sintetizam conditiile de bunastare
intr-un ambient in care traim.
METODE PENTRU O
VALORI OPTIME ALE MARIMILOR
TERMO- HIGROMETRICE VENTILARE EFICIENTA
O ventilare controlata poate fi
TEMPERATURA 21-26 C realizata in trei moduri:
UMIDITATEA RELATIVA 40-60% 1.numai evacuare
VITEZA AERULUI <0.15m/s 2.numai introducere
3.sistem combinat:
introducere/evacuare.
Pentru valori ale temperaturii
Alegerea metodei optime depinde
chiar egale cu 21 C sau 26 C,
de diversi factori, printre care
se pot obtine conditii de forma si dimensiunea spatiului de
bunastare, pentru valori ale UR ventilat si gradul de puritate care
egale cu 40% sau 60% incepe se doreste al aerului.
disconfortul, viteza aerului trebuie
sa fie in schimb mai mica sau
egala cu 0.15m/s.
EVACUARE
Este metoda cea mai utilizata
BUNASTAREA OBTINUTA datorita simplitatii si economiei
PRIN SCHIMBAREA sale. Aerul poluat este evacuat in
AERULUI exterior si inlocuit cu aer mai
proaspat preluat intotdeauna din
Confortul poate fi obtinut si prin exterior. Eficienta ventilarii
utilizarea unei instalatii de ventilare. realizata in acest mod va depinde
Instalatiile de ventilare pot fi de cantitate aerului introdus si de
impartite in doua categorii: distribuirea lui.
1. instalatii de ventilare de tip civil Ventilarea prin evacuare nu
sau domestic inseamna numai aspirarea unei
2. instalatii de ventilare de tip anumite cantitati de aer din
comercial incapere intr-un anumit timp, ci si
3. instalatii de ventilare de tip dispunerea unor puncte de intrare
industrial a aerului in asa fel incat circulatia
aerului proaspat sa acopere toate
Parametrul cel mai important este zonele spatiului de ventilat.
debitul, adica cantitatea de aer de Este absolut necesar sa nu apara
evacuat sau de introdus intr-un scurt - circuite (fig. 4-5)
local pe o anumita perioada de
timp. Se exprima in mc/h sau in
mc/s sau in l/s.
Alegerea ventilatorului va trebui
facuta in functie de:
tipologia localului: civil,
comercial sau industrial
volumul localului
Fig. 4
tipul si caracteristicile fluidului
vehiculat:
aer curat
aer + praf
alte tipuri de fluide
configuratia posibila a
instalatiei
ventilator de perete cu
evacuare in conducta de
ventilare
ventilator de perete cu
evacuare direct in exterior
ventilator de fereastra
ventilatoare specifice pentru
Fig. 5
canale lungi
ventilatoare pentru instalatii
centralizate
pozitionarea intrarii si iesirii
aerului
conditii particulare:
temperatura si umiditate
debit si presiune necesare
nivel de zgomot
tip de alimentare: monofazica
sau trifazica
III
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina IV
VENTILATIA CIVILA
Daca este necesara ventilarea
unui spatiu de mari dimensiuni
unde este posibila comunicarea
numai prin traversarea unui
perete, atunci este recomandabila
instalarea unui canal prevazut cu
grile, pentru garantarea
uniformitatii ventilarii (fig. 6-7).
Este mai bine sa se prevada
ventilarea spatiilor de dimensiuni
mari utilizand aparate mai mici, a
caror suma sa garanteze debitul
total necesar, decat sa se
foloseasca un singur ventilator cu
debitul echivalent. Avantajul este
ca se obtine o instalatie mai
flexibila si silentioasa. Sistemul
de ventilare in evacuare rezulta
eficient daca dimensionarea
spatiilor de reintrare ale aerului
este corecta. Normal, pentru ca
totul sa fie in regula, acestea
trebuie practicate la nivelul
pardoselii sau diametral opuse
punctului de evacuare iar
suprafata lor libera trebuie sa fie
de 1.5 sau 2 ori mai mare decat
cea de evacuare.
Subdimensionarea acestora
provoaca rezistenta la reintrarea
aerului si deci rezultate scazute
ale ventilarii. Daca se doreste
calcularea suprafetei libere, se
poate utiliza urmatoarea formula:
debitul(mc/h)
S(mp)=
vit.aerului (m/s)3600
Exemplu practic
Se doreste ventilarea unui local
pentru care este necesar un debit
de 420mc/h, utilizandu-se un
ventilator de fereastra cu
evacuare direct in exterior. Daca
se foloseste o grila fixa cu
suprafata neta de 80% din cea
totala si se fixeaza viteza de
reintrare a aerului de 1m/s se
obtine:
420 100
S= = 0.145m2
1360 80
Valoarea obtinuta reprezinta
sectiunea neta de trecere a
aerului (pentru sectiuni
echivalente ale canalelor circulare
consultati tabelul de la capitolul
ventilatiei industriale).
IV
INTRODUCERE Fig. 6
Metoda de introducere este exact
opusa celei de evacuare. Aerul
proaspat din exterior se introduce
in incapere prin intermediul unuia
sau mai multor ventilatoare sau
canale. Spatiul este in
suprapresiune in acest mod si
aerul iese prin deschiderile
existente.
INTRODUCERE / EVACUARE
COMBINATE
Utilizarea acestor doua metode Fig. 7
duce la obtinerea unui sistem de
ventilare complet. Aerul proaspat
poate fi introdus prin punctul cel
mai oportun si analog, evacuarea
se realizeaza acolo unde este cea
mai eficienta.Trebuie intotdeauna
sa se aiba in vedere
supradimensionarea debitului
ventilatorului de introducere cu
20% fata de acela de evacuare.
In acest fel, spatiul de ventilat
rezulta in usoara suprapresiune
fata de exterior si se evita curenti
de aer nedoriti.
Fig. 8
APARATE DISPONIBILE
100
PENTRU INSTALATII DE
%Sup.
VENTILARE
Pentru executia instalatiilor de
ventilare se pot utiliza diverse
modele de ventilatoare in functie
de tipul de instalare necesar.
Ventilatoare axiale.
Ventilatoare Centrifugale.
Ventilatoare axiale centrifugale.
VENTILATOARE AXIALE
Partea esentiala a acestor
ventilatoare este constituita din
palete fixe (fig.8).
Aceste ventilatoare agita aerul
aspirandu-l din partea posterioara
si il refuleaza catre partea
anterioara in acelasi sens si
paralel cu arborele motor.
Prestatiile lor sunt in functie de
numarul de palete si de inclinarea
lor: pot fi de presiune medie sau
joasa si sunt putin utilizabile
pentru canale lungi. Sunt
adaptate in principal pentru
refularea direct in exterior, chiar
daca cele de presiuni medii se
pot monta pe canale scurte (serie
MP si MPC).
Sunt foarte indicate pentru
evacuare / introducere libera, fara
tubulatura.
Nu sunt capabile sa invinga
pierderi de sarcina datorate
grilelor sau bateriilor de filtre.
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina V
VENTILATIA CIVILA
VENTILATOARE
CENTRIFUGALE
Componentele esentiale ale
acestor tipuri de ventilatoare sunt:
elicea sau turbina si carcasa.
Aspira aerul paralel cu axa lor si il
evacueaza pe o directie
perpendiculara pe aceasta.
Forma si numarul paletelor este
variabil in functie de prestatiile
necesare. Pentru presiuni medii
paletele sunt inclinate catre
inapoi. Pentru presiuni mari,
paletele sunt inclinate catre
inainte, aceste ventilatoare fiind
adaptate sa lucreze in canale
lungi care produc pierderi
semnificative de sarcina sau sunt
adaptate sa lucreze in prezenta
filtrelor.
VENTILATOARE AXIALE
CENTRIFUGALE
Aceste ventilatoare sunt un hibrid
intre ventilatorul axial si cel
centrifugal in sensul ca utilizeaza
acelasi tip de elice ca si cele
centrifugale dar carcasa are o
forma care determina schimbarea
directiei de evacuare a aerului din
radiala in axiala (seria CA si CA-
VO). In functie de tipul turbinei se
pot obtine presiuni medii sau
mari. Aceste ventilatoare sunt
adaptate sa lucreze in canale si
pot fi montate la inceputul, la
sfarsitul sau intercalate pe
tubulatura.
LEGEA SIMILITUDINII
VENTILATOARELOR
Ventilatoarele corespund legilor
similitudinii care permit
determinarea variatiei debitului
(q), a presiunii (p) si a puterii
absorbite (P) ca urmare a variatiei
numarului de turatii sau a
dimensiunilor elicei (diametrul
acesteia). Doua ventilatoare sunt
similare daca exista o asemanare
geometrica intre ele, adica atunci
cand toate dimensiunile
ventilatorului mentin acelasi
raport de proportionalitate.
Daca un ventilator este instalat
intr-un sistem de canalizare legile
sunt respectate daca:
nu se efectueaza nici o
schimbare in sistem (numarul
de coturi, lungimea, diametrul
tuburilor)
toate elementele sistemului
Fig. 9
provoaca o pierdere de sarcina
care schimba in mod
proportional presiunea
dinamica.Acest lucru se
intampla in prezenta coturilor si
racordurilor dar nu si in
prezenta filtrelor.
LEGILE SIMILITUDINII
VENTILATORELOR SUNT 90
URMATOARELE:
Pentru un anumit numar de rotatii ale elicei:
n2
q =q ( ) (debit)
2 n1
1
n2 2
p =p ( ) (presiune) Fig. 10
2 1 n1
n
p = p ( 2 )3 (putere)
1 2 n1
Pentru un anumit diametru al elicei:
d2 3
q =q ( ) (debit)
2 1d1
d
p = p ( 2 )2 (presiune)
2 1 d1
d
P2 = P1 ( 2 )5 (putere)
d1
CUM SA ALEGEM
APARATUL POTRIVIT
Cunoscandu-se tipologia
Acesta este valabil in situatia in
ambientului, pentru alegerea
care evacuarea aerului se face
aparatului potrivit este necesar
direct in exterior adica in cazul in
inainte de toate stabilirea
care nu exista canale de ventilare.
numarului de schimburi orare
In cazul in care vehicularea
corespunzator localului respectiv.
aerului se face prin canale,
A se utiliza tabelul din pagina
urmatoare. Pentru definirea acestea genereaza intotdeauna
ventilarii necesare trebuie pierderi de debite deoarece
multiplicat volumul spatiului cu creaza rezistente datorate
numarul de schimburi orare urmatoarelor aspecte:
indicat. Aceasta este o metoda
simpla care ajuta la alegerea lungimea canalelor;
ventilatorului potrivit cunoscandu- gradul de finisaj intern
se debitul de aer necesar. al canalelor;
eventualele schimbari
de directie (coturi sau
q tot = V nR/h = mc/h denivelari, filtre).
Presupunem ca avem o camera
cu urmatorele dimensiuni:
l =3m
p=5m
h = 2.7 m
V=1ph
V = 40.5 m3
De asemenea presupunem ca
este vorba de o baie domestica,
pentru care sunt necesare 4
schimburi orare.
qtot = 40.5 4 = 162 mc/h
V
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina VI

TABEL DE SCHIMBURI ORARE IN FUNCTIE DE TIPUL LOCALULUI

In acest tabel, de regula, sunt enumerati indicii necesari pentru calculul schimbului de aer necesar (in mc/h) in spatii civile si
comerciale. Pentru efectuarea calculului trebuie sa se tina seama de urmatoarele instructiuni:
in cazul in care calculul se face in functie de aglomeratia din local, se multiplica numarul din tabel cu numarul de persoane care
in mod normal se afla in ambient si cu 3,6.
in cazul in care calculul se face in functie de suprafata localului, se multiplica numarul din tabel cu suprafata spatiului si cu 3,6.
in cazul in care calculul se face in functie de volumul localului, se multiplica numarul din tabel cu volumul spatiului.

Debit de aer de evacuat

In functie de

In functie de

In functie de
aglomerare
CATEGORII DE CLADIRI

suprafata
gradul de

volum
Sufragerii si dormitoare 11
Cladiri civile
Bucatarii, bai, anexe 4
Sali de reuniune 9
Camere 11
Cladiri colective Bucatarii 16.5
Cladiri Bai, anexe 4
rezidentiale Holuri, sufragerii 11
Sali de conferinta 5.5
Sali de masa 10
Hoteluri Camere 11
Bai 4
Anexe 8
Singulare 11
Spatii deschise 11
Birouri Sali de reuniune 10
Centru elaborari date 7
Anexe 8
Saloane 11
Spatii de trecere 11
Camere sterile 11
Spitale
Sali medicale 8.5
Terapie fizica 11
Anexe 8
Spatii publice, sali, sali de reuniune fara fumatori 5.5
Scena, studio TV 12.5
Cinema, Sali de reuniune cu fumatori 10
teatre, sali de reuniune Anexe 8
Burse 10
Sali de asteptare 8
Sali 6
Sali de lectura 5.5
Cladiri Muzee, biblioteci si locuri
Depozite de carti 1.5
publice de cultura
Locuri de cult 6
Anexe 8
Bar 11
Cofetarii 6
Sali de pranz 10
Bar, restaurant, sali de dans
Sali de dans 16.5
Bucatarii 16.5
Anexe 8
Subsoluri* 9
Magazine mari
Etaje superioare 6.5
Cladiri Barbieri,frizeri 14
comerciale Magazine si raioane Imbracaminte, incaltaminte,mobile,florarii,fotografi 11.5
Alimentari,farmacii 9
Banci si zone expozitionale 10
Sali de piscina** 2.5
Piscine, saune Vestiare, anexe 8
Saune** 2.5
Cladiri sportive 6.5
Cladiri
Bowling 10
sportive
Zone de jocuri 16.5
Sali de gimnastica
Zone de spectatori 6.5
Vestiare,anexe 8
Servicii publice 8
Gradinite 4
Scoala elementara 5
Sali de gimnaziu 6
Sali de licee 7
Cladiri Sali universitare 7
scolare Anexe 8
Biblioteci, sali de lectura 6
Sali de muzica 7
Laboratoare 7
Sali de studiu 6

*A se verifica regulamentele locale. **Valori mai mari pot fi cerute pentru controlul umiditatii
VI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:00 Pagina VII
VENTILATIE CIVILA
CALCULUL PENTRU ALEGEREA VENTILATORULUI IN FUNCTIE DE TIPUL DE CANALE
Consideram o baie cu
urmatoarele dimensiuni 2.5 x 4 x
2.7 = 108 mc.
In acest moment este fundamental
sa se cunoasca tipul de canale
care se utilizeaza pentru
evacuarea aerului: presupunem ca
avem un canal de 3 m lungime si
100 mm diametru. Consultand
tabelul pierderilor de sarcina
pentru conducte netede (care in
mod normal sunt realizate din
PVC), corespunzator debitului
necesar si tubului de 100 mm
diametru se regaseste o pierdere
de sarcina pe metru de tubulatura
de 0.55 mmH2O care multiplicat
cu 3 m devine 1.65 mmH2O. Apoi,
din catalogul Vortice, se verifica
aceasta valoare pe curba
DIAGRAMA PIERDERILOR DE SARCINA
caracteristica debit/presiune a
ventilatoarelor centrifugale
domestice, cautand un ventilator
care la o pierdere de sarcina de
1.65 mmH2O sa aiba un debit de
cel putin 108 mc/h. Putem, de
exemplu, sa utilizam un aparat din
seria Vort Press, modelul 110, care
are un debit declarat de 110mc/h.
Daca se utilizeaza diagrama ,
pierderea de sarcina de 1.65
mmH2O corespunde unui debit de
110 mc/h: in acest caz debitul
declarat este suficient. In cazul in
care tipul de canale ar fi fost altfel,
cu pierderi de sarcina mai mari,
calculul ar fi fost altul.
Presupunand ca lungimea
canalului este de 3 m cu 3 curbe
la 90, trebuie adaugate la
Pierderi de sarcina (mm H2O)
pierderile de sarcina liniare,
pierderile de sarcina datorate
schimbarilor de directie. In cazul
ventilatoarelor domestice, fiecarei
curbe i se asociaza o pierdere de
sarcina de 1 metru liniar, deci
acestea vor fi :
0.55 x 8 = 4.4 mmH2O
Pe acelasi grafic al ventilatorului,
corespunzator unei pierderi de
sarcina de 4.4 mmH2O se obtine
un debit de o valoare inferioara
valorii de 108 mc/h cerute si
necesara, deci se va alege un alt
ventilator mai performant.
Daca in loc de instalatiile civile
trebuie urmarite instalatii
industriale, atunci se va utiliza
acelasi criteriu dar sistemul de
calcul va rezulta mai complex.
Debit (m3)
VII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:01 Pagina VIII

VENTILATIE INDUSTRIALA

TIP INDUSTRIAL
Exista diverse sisteme de
dimensionare a unei instalatii de
ventilare; cel mai simplu si mai
utilizat este cel denumit cu
pierderi de sarcina constante.
Aceasta metoda are la baza
mentinerea constanta a pierderii
de sarcina pe metru liniar de
conducta, incepand cu prima de
a sistemului. In tabelul din partea
de jos a paginii se regasesc
diverse componente si valori care figura 11
vor servi la realizarea instalatiei.
B D
5 7
1 2 3 4
E
6

langa ventilator; tronsoanele de C

canale trebuie sa fie
dimensionate in functie de debit
astfel incat pierderea de sarcina
specifica sa ramana constanta.
Formula pentru calculul
pierderilor de sarcina in canale de TABEL DIAMETRE ECHIVALENTE
sectiune circulara este 150 200 250 300 350
urmatoarea: Ech. Ech. Ech. Ech. Equiv.
Dim. dia. Sectiune
2) dia. Sectiune
2) dia. Sectiune
2) dia. Sectiune
(m2) dia. Sectiune
p = 3.9 x f x (L/D1.22)V1.82 mm (m mm (m mm (m mm mm (m2)
unde: 250 210 0.0346 244 0.0468 273 0.0587
p=pierderi de sarcina exprimate in Pa 300 229 0.0410 266 0.0557 299 0.0702 328 0.0845
f=coeficient de rugozitate al 350 245 0.0472 286 0.0644 322 0.0815 354 0.0984 383 0.1150
canalelor (0.9 pentru tabla 400 260 0.0531 305 0.0729 343 0.0926 378 0.1120 409 0.1313
zincata) 450 274 0.0590 321 0.0812 363 0.1034 400 0.1254 433 0.1472
L=lungimea canalului in metri (m) 500 287 0.0646 337 0.0892 381 0.1139 420 0.1385 455 0.1630
D=diametrul conductei daca este 550 299 0.0701 352 0.0971 398 0.1243 439 0.1514 477 0.1784
circulara sau diametrul echivalent 600 310 0.0756 365 0.1048 414 0.1344 457 0.1640 496 0.1936
daca este rectangulara 650 321 0.0809 378 0.1124 429 0.1444 474 0.1765 515 0.2085
V=viteza aerului in conducta (m/s) 700 331 0.0861 391 0.1198 443 0.1541 490 0.1887 533 0.2233
750 341 0.0912 402 0.1271 457 0.1638 506 0.2007 550 0.2378
Consideram instalatia simetrica
800 350 0.0962 414 0.1343 470 0.1732 520 0.2126 567 0.2521
din figura 11.
850 359 0.1011 424 0.1414 482 0.1826 534 0.2243 582 0.2662
Presupunem ca debitul de aer
900 367 0.1060 435 0.1484 494 0.1918 548 0.2358 597 0.2802
necesar cerut este de 1300 mc/h, 0.2939
950 376 0.1108 445 0.1553 506 0.2009 561 0.2472 612
repartizat astfel : 384 0.1155 454 0.1621 517 0.2099 574 0.2585 626 0.3075
1000
B = 200 mc/h 1050 391 0.1202 464 0.1688 528 0.2187 586 0.2696 639 0.3210
D = 500 mc/h 1100 399 0.1248 473 0.1754 538 0.2275 598 0.2806 652 0.3343
C = 300 mc/h 1150 406 0.1294 481 0.1820 548 0.2362 609 0.2915 665 0.3474
E = 300 mc/h 1200 413 0.1339 490 0.1884 558 0.2447 620 0.3022 677 0.3605
Cu o pierdere de sarcina 1250 498 0.1949 568 0.2532 631 0.3129 689 0.3734
constanta de 0.8 Pa/m (Pascal pe 1300 506 0.2012 577 0.2616 642 0.3234 701 0.3861
metru de tubulatura), impunem 1350 514 0.2075 586 0.2699 652 0.3339 713 0.3988
lungimea diverselor tronsoane de 1400 522 0.2137 595 0.2782 662 0.3442 724 0.4113
tubulatura: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7m. In 1450 529 0.2199 604 0.2863 672 0.3545 735 0.4238
1500 536 0.2260 612 0.2944 681 0.3646 745 0.4361
functie de debit si de viteza
1550 621 0.3025 691 0.3747 756 0.4483
aerului la iesirea din conducta, se
1600 629 0.3104 700 0.3847 766 0.4605
poate defini diametrul necesar
1650 637 0.3183 709 0.3947 776 0.4725
fiecarei sectiuni. Deoarece nu 0.4844
1700 644 0.3262 718 0.4045 785
este simplu sa se utilizeze canale 652 0.3340 726 0.4143 0.4963
1750 795
cu diametre asa de variate (de 1800 660 0.3417 735 0.4240 804 0.5081
obicei cand se realizeaza 1850 667 0.3493 743 0.4336 814 0.5198
instalatii de ventilare trebuie 1900 674 0.3570 751 0.4432 823 0.5314
respectate anumite dimensiuni), 1950 681 0.3645 759 0.4527 831 0.5429
presupunem ca aceasta instalatie 2000 688 0.3720 767 0.4622 840 0.5544
va fi pozitionata in plafoane false 2050 775 0.4716 849 0.5658
in care dimensiunea maxima care
trebuie respectata este de 250
mm. Este necesar in acest Tabel instalatie
moment sa se defineasca Tronson q (mc/h) Lungime (m) Circular P (Pa) Echiv. Circular Canal A x B (l/s)
(mm) (mm) (mm)
diametrele echivalente impunand
ca valoare fixa marimea A = 250 1 1300 10 480 8 482 250850 360
mm. Consultand tabelul de calcul 1100 16
2 10 450 457 250750 305
al diametrelor echivalente, bazat
3 800 10 24 429 250650 220
pe conceptul ca diametrul 420

echivalent al unei conducte 4 300 20 280 40 273 250250 85

rectangulare este o conducta de 5 200 20 250 24 244 250200 56
sectiune circulara care, pentru 300 30 40 250300
6 300 299 85
acelasi debit, produce aceeasi
7 500 5 370 28 381 250500 140
pierdere de sarcina, se poate
defini si aceasta ultima variabila

VIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:01 Pagina IX
VENTILATIE INDUSTRIALA
RECOMANDARI GENERALE
PENTRU INSTALATII
Pentru minimizarea pierderii de
eficienta datorate turbulentei
fluxului de aer, trebuie sa se
aplice un tronson de tub drept
(sau un silentiator) la intrarea si
la iesirea ventilatorului. Lungimea
minima recomandata: 1 x
diametrul tubului in aspiratie si 3
x diametrul tubului la refulare. Pe
aceste tronsoane nu trebuie sa fie
instalate filtre.
Pentru un tub de sectiune patrata
sau rectangulara, diametrul
echivalent se poate calcula
utilizand formula
D = kllllll
4HB
H = inaltimea
B = latimea
D = diametrul
1D 3D
VENTILATOARE
INDUSTRIALE PENTRU
ELIMINAREA CALDURII IN
EXCES
Folosirea ventilatoarelor este
indicata si pentru restabilirea
conditiilor microclimatice alterate
de caldura. Cresterea temperaturii
interne din local aduce prejudicii
conditiilor de lucru ale
persoanelor si are o influenta
negativa asupra productivitatii.
Pentru realizarea unei instalatii de
ventilare care sa diminueze
temperatura ambientala, trebuie
sa se determine numarul de
schimburi orare necesar in
functie de cantitatea de caldura
care trebuie eliminata. Este
necesar sa se stabileasca
preventiv cauzele care duc la
cresterea temperaturii.
STABILIREA CAUZELOR RANDAMENT MASINI ELECTRICE
CRESTERII TEMPERATURII
Randament Degajari de cadura
Factorii de luat in considerare Motoare electrice 70 - 95% de la 5% la 30%
sunt urmatorii: Transformatoare circa 90% ~10%
1.Aportul de caldura datorat
activitatii oamenilor Grupuri redresoare 80 - 97% 2,5-20%
2.Dispersia in ambient a caldurii Alternatoare 87 -98% 2-23%
datorate proceselor de productie,
iluminatului, motoarelor,
transformatoarelor, etc. In tabelele
urmatoare se regasesc DEGAJARI DE CALDURA DE LA PERSOANE
randamentul si degajarea de SI CORPURI DE ILUMINAT
caldura a persoanelor si a Adulti in repaos 100kcal/h
corpurilor de iluminat.
Adulti - munca normala 120kcal/h
DETERMINAREA NUMARULUI Adulti - munca grea 140-200 kcal/h
DE SCHIMBURI ORARE Copii 60kcal/h
PENTRU ELIMINAREA
Sursa de iluminat cu gaz 46 kcal/h
CALDURII IN EXCES pe sursa
Odata determinate sursele de Sursa de iluminat
1 kcal/h
caldura care contribuie la electrica cu incandescenta
pe sursa
cresterea temperaturii, trebuie sa si filament metalic
se stabileasca cantitatea de
caldura degajata in ambient, Sursa de iluminat 0,60,8 kcal/h
tinandu-se seama ca fiecare watt electrica cu arc pe sursa
disipat corespunde a cca. 0.86
kcal/h. Debitul de aer necesar
pentru eliminarea caldurii in
exces il calculam in functie de
aportul caloric total in kcal si cu
urmatoarea formula:
caldura disipata kcal/h
Q = volumul de aer cerut in mc/h =
0.288 x t (C)
unde t este saltul termic maxim
admisibil intre temperatura
aerului din local si temperatura
aerului exterior.
Exemplu de calcul:
Intr-o cabina se instaleaza un
transformator de 300 kw cu un
randament de 90%; temperatura
maxima a ambientului pentru o
corecta functionare trebuie sa fie 40
C in timp ce temperatura maxima a
aerului proaspat in perioada de vara
poate atinge 30 C. Cantitatea de
caldura disipata de transformator
este de 10% din puterea nominala
adica 30 kw.Cantitatea de caldura
in kcal/h rezulta: 30.000 x 0.86 =
25.800 kcal/h
Rezulta t = (temperatura interna) -
(temperatura externa) = 40 30 = 10C
Cantitatea de aer care trebuie
asigurata este:
25.800
Q(mc/h) = = 8.958 mc/h
0.288 x 10
IX
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina X
RECUPERAREA CALDURII CU AJU-
TORUL VENTILATOARELOR DE
ESTE LOGICA
REVERSIBILITATEA
VENTILATOARELOR DE
TAVAN?
Cand ventilatoarele de tavan,
inversand sensul de rotatie al
paletelor, trimit aerul catre partea
superioara a incaperii in cazul
spatiilor domestice, deoarece
lungimea tijei ventilatorului este
limitata, aerul incarcat de praf si
poluat, obligat sa urce, invaluie
plafoanele de obicei vopsite in
alb: rezulta in scurt timp
murdarirea ariei de plafon de
deasupra ventilatorului si in
consecinta costuri suplimentare
pentru revopsire (fig.12).
In mediile industriale, unde
incidenta estetica si economica a
murdaririi tavanului este mai
putin relevanta, se obtine oricum
rezultatul paradoxal si inevitabil a
unui debit maxim de aer catre
partea superioara si a unui debit
mai mic catre partea
inferioara.Concluzia logica la care
se ajunge este ca atat in cazul
ventialtiei estive cat si pentru
recuperarea caldurii, este bine sa
se dirijeze aerul catre baza pentru
obtinerea rezultatelor optime.
IN SPATIILE CU INALTIME
MARE CALDURA URCA SI
DIFUZEAZA ,IN
CONSECINTA SE MARESC
SEMNIFICATIV
CHELTUIELILE PENTRU
INCALZIRE
Problema stratificarii si
dispersiei caldurii
Tipologia ambientelor cu inaltime
mare este vasta. Iata cateva
exemple: hale industriale, sali de
sport, biserici, teatre, garaje,
hangare, campuri de tenis
acoperite, magazine, biblioteci,
ateliere de reparatii masini,
fabrici, laboratoare, etc.In timpul
iernii, cand aceste spatii se
incalzesc, se produce un fenomen
fizic obisnuit: aerul cald a carui
greutate specifica este mai mica
decat cea a aerului rece, urca
repede catre tavan,
stratificandu-se. Diferenta de
temperatura la care se ajunge
poate fi pana la 13C. In plus,
caldura se pierde catre exterior
X
prin suprafetele vitrate sau
plafoanele care nu sunt bine
izolate. Cu cat este mai inalta
incaperea, cu atat este mai mare
cantitatea de caldura care trebuie
suplimentata pentru a se obtine o
temperatura optima la inaltimea
omului. Consecinta este ca in
aceste spatii instalatiile de
incalzire sunt supuse unui efort
continuu si costisitor (deoarece
termostatul va indica intotdeauna
o temperatura mai mica decat cea
necesara) si astfel se pierde
energie si bani iar incalzirea nu
Rezultate bune in timp scurt
este suficienta acolo unde S-a calculat costul unei instalatii
intradevar este necesara. compusa din ventilatoare de tavan
Vortice si sa constatat ca de
obicei se amortizeaza in primul
REDUCEREA CHELTUIELILOR an de functionare. Este deci
PENTRU INCALZIRE ARE foarte convenabil considerand in
DREPT CONSECINTA IN cat de putin timp se va obtine o
MULTE CAZURI economie efectiva. In plus,
AMORTIZAREA CHIAR DIN aceasta instalatie nu este
folositoare numai iarna pentru
PRIMUL AN AL COSTULUI
recuperarea aerului cald ci este
INSTALATIEI DE VENTILARE utila si vara deoarece creaza o
placuta si persistenta senzatie de
Luarea in considerare a racoare creand o microclima cu
caracteristicilor ambientului aer viu, nu stationar. In
perioada verii aceasta instalatie
Pentru incalzirea spatiilor de poate fi un suport important si
dimensiuni mari, in mod normal pentru o eventuala instalatie de
se utilizeaza aeroterme sau aer conditionat.
generatoare de aer cald care sunt
in general directionate catre
anumite puncte din local. Se
creaza astfel zone de temperaturi
foarte diferite. Apare necesitatea EFICIENTA
unei distributii uniforme a VENTILATORULUI IN
caldurii. Acesti factori si altii FUNCTIE DE INALTIMEA
similari trebuie bine analizati INCAPERII
pentru alegerea corecta a
numarului de ventilatoare de In figura se poate observa
tavan. Rezultatul trebuie sa fie o urmatorul aspect: marind distanta
instalatie optima care sa intre pardoseala si tavan se
distribuie caldura uniform la reduce numarul de ventilatoare
inaltimea omului. cerute. Aceasta deoarece cu cat
Este deci util si economic sa se se monteaza la inaltime mai
instaleze o instalatie alcatuita din
mare, cu atat sunt mai eficiente.
ventilatoare Nordik acolo unde
diferenta de temperatura a aerului
intre tavan si pardoseala este mai
mare de 3C.
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina XI

NOTE

XI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina XII
INCALZIRE
DIMENSIONAREA INSTALATIEI DE INCALZIRE ELECTRICA
Cum sa dimensionam
instalatia de incalzire
Datele se refera la o constructie
moderna cu pereti externi din
caramida de ciment perforata cu
grosimea de 26 cm, tencuiti cu
ciment pe fata exterioara si pe cea
interioara,tencuiala avand o
grosime de 2 cm, grosimea totala a
peretelui rezultand de 30 cm; pereti
externi prevazuti cu ferestre cu o
suprafata de aproximativ 10% din
suprafata totala a acestora;
ferestrele sunt confectionate din
lemn cu geam de 4-5 mm grosime
si sistem normal de inchidere;
plansee orizontale si pereti
despartitori din caramida perforata
de 18 cm grosime; schimbul de aer
orar de 50% din volumul incaperii.
Determinarea pozitiei
spatiului de locuit din
cadrul cladirii
1. deasupra unei pivnite
neincalzite, sub un nivel incalzit
2. intre doua etaje incalzite
3. sub un pod neincalzit,
deasupra unui nivel incalzit
4. sub un pod neincalzit,
deasupra unui beci neincalzit.
II
I Exemplu practic
III
IV
C Diferenta intre
B
A W Totali
XII
Determinarea pozitiei
spatiului de incalzit
A.incapere cu un perete exterior
B.incapere cu doi pereti exteriori
C.incapere fara pereti exteriori
Stabilirea temperaturii
minime externe din
localitate
Pentru dimensionarea corecta a
instalatiei de incalzire a spatiului
este foarte important sa se
cunoasca valoarea minima a
temperaturii la care se ajunge in
localitate, considerand perioada
cea mai rece.
Determinarea diferentei
intre temperatura interna
dorita si cea externa
Dupa ce s-a stabilit temperatura
dorita in local, se calculeaza
diferenta fata de temperatura
externa (exemplu: temperatura
interna dorita = 18 C:
temperatura exterioara minima =
3; (+18) (3) = 21; diferenta
intre temperatura dorita si
temperatura minima externa)
temperatura interna
si cea externa
24,5
Diferenta intre temperatura
interna si cea externa
Efectuarea calculelor
In acest moment s-au stabilit datele
necesare pentru efectuarea
calculului. Marcati in partea laterala
a coloanei D valoarea diferentei
intre temperatura dorita si
temperatura minima exterioara.
Marcati pe coloana F si G tipul de
pozitie al spatiului de locuit.
N.B.: utilizati coloana F atunci
cand se doreste o utilizare
continua a a instalatiei de
incalzire si coloana G pentru o
utilizare de 6 ore pe zi. Trasand o
linie din punctul marcat pe
coloana D si punctul de pe
coloana F sau G, se obtine pe
coloana E valoarea in Watt pe
metru cub. Este suficient sa se
multiplice volumul localului cu
aceasta valoare si se obtine
puterea totala necesara. Se poate
evita utilizarea calculatorului
pentru efectuarea acestei operatii,
utilizand urmatoarele instructiuni.
Marcati pe coloana L numarul de
metri cubi din local (lungimea x
latimea x inaltimea); unind cu o
linie punctul de pe coloana E cu
punctul de pe coloana L se va
gasi, pe coloana H, valoarea
finala a puterii electrice necesare
pentru incalzirea localului. In
cazul unui local orientat spre
nord, se suplimenteaza cu 10%.
Apartament situat la etajul
al II-lea intre doua etaje
incalzite: cazul II
Volumul spatiului
lungimea x latimea x inaltimea
= 4 x 3.5 x 2.7 = 37.8 mc
Incapere cu un perete exterior:
CazulA
Localitate = 4 C
100m altitudine = 0.5 C
(4) + (0.5) = 4.5
Temperatura interna dorita
+20 C (utilizare continua)
Diferenta intre temperatura
interna si cea externa (+20)
(4.5) = 24.5 C
Tipul si pozitia
W/metru cub spatiului metri cubi
18,2 II A 37.8
688
W/metru Tipul si pozitia W Totali Volumul spatiului
cub spatiului in metri cubi
 10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina XIII

Diferenta intre temperatura W/metru cub Volumul spatiului

Tipul si pozitia W Totali in metri cubi
interna si cea externa spatiului

XIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XIV
PURIFICARE
PURIFICAREA AERULUI SI VENTILAREA FORTATA -
DOUA SISTEME CARE NU SUNT IN COMPETITIE
Atunci cand intram in casa lasam
in afara portii problemele, ne
simtim siguri intr - un spatiu
protejat. Chiar daca nu este asa,
deoarece pericolul pentru
sanatatea noastra este in aerul pe
care il respiram. Solutiile sunt la
indemana tuturor si cer o
investitie financiara modesta, cu
implicatii pozitive, bineinteles,
daca se analizeaza din punctul de
vedere al raportului costuri -
beneficii. Sistemele de purificare
nu sunt in competitie intre ele si
se aleg in functie de diverse
exigente.
CAND SA ALEGEM
PURIFICAREA AERULUI
In toate mediile in care sunt
prezente polenul, fumul si
praful, care trebuie indepartate
mentinand neschimbata
temperatura si umiditatea.
in localuri domestice, publice si
de lucru situate in zone cu
trafic de masini intens (unde
poluarea poate depasi etajul al
treilea al unei cladiri)
in localuri locuite de persoane
care sufera de alergii cauzate
de polen.
pe timpul verii, in combinatie
cu sistemele de aer conditionat,
pentru purificarea aerului in
incaperile inchise.
in spatiile in care este necesar
si oportun mentinerea unei
atmosfere controlate din punct
de vedere igienic: camere in
care se afla copii, batrani,
cabinete dentare, spitale, etc.
XIV
CAND SA ALEGEM
VENTILAREA AERULUI
Intotdeauna in bai inchise,
publice sau private,deoarece
ventilatia fortata garantata de
utilizarea ventilatoarelor electrice
in aceste situatii este prevazuta
de legea 166.
intotdeauna in toalete si in bai
in general, pentru ca datorita
destinatiei acestora, este
necesara schimbarea rapida a
aerului si eliminarea umiditatii
generata de utilizarea cazii, a
dusului sau a tesaturilor care
se usuca.
Mecanismul de functionare al depuratorului
intotdeauna in bucatarii unde Vortronic, care purifica aerul facandu-l sa
este indispensabila eliminarea circule prin filtrele sale.
rapida a fumului, mirosurilor,
umiditatii.
In bucatarie oricum nu sunt
recomandate purificatoarele,
deoarece prezenta in cantitate
mare a particolelor uleioase in
suspensie colmateaza rapid
filtrele;
in toate localurile in care se
doreste eliminarea rapida a
noxelor si a umiditatii.
in toate localurile, atat
domestice cat si publice sau de
lucru, unde gradul mare de
poluare (fum de tutun sau
altele) necesita o rapida
schimbare a aerului, pentru
protejarea sanatatii;
in toate localurile publice, in
particular in restaurante,
pizzerii, etc. in care frecventele
deschideri ale usii fac inutila
utilizarea depuratoarelor de aer
si in consecinta, o schimbare
adecvata a aerului. Mecanismul de functionare al ventilatoarelor,
care schimba aerul din incapere inlocuindu-l cu
altul mai curat.
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XV

SCHEME ELECTRICE

Seria Punto Seria Vort A

(fara timer) Seria Ariett N L

(fara timer) Seria Ariett I
Seria MHC (fara utilizarea
A) Conexiune
functiei timer) B) Intrerupator
B

N ~ L

Seria Punto Timer si T HCS A

Punto Slim T - Punto Ghost T
M M L N T
Tm N L A
A) Conexiune C
B) Dispozitiv de protectie D
C) Intrerupator D
D) Bec

B B

N~ L N~ L

Seria Vort Timer Seria SCHEMA CU FUNCTIE TIMER FARA SCHEMA CU FUNCTIE TIMER CU
LUMINA LUMINA
Ariett Timer Seria Ariett I
Timer Ariett MHC B
E
B
E
C
(cu utilizarea functiei timer) N
~
N
~
L L

L L
N N
T T
A A
D D

A) Intrerupator
B) Doza de derivatie
C) Bec
D) Conexiune
E) Dispozitiv de protectie

Seria Vort Press 110/220 SCHEMA CU FUNCTIE TIMER SI LEGARE LA VITEZA MAXIMA SI
LUMINA - VITEZA MINIMA SI TRECEREA LA CEA MINIMA CU
110/140/240 I cu Timer MAXIMA INSERAREA TIMER-ULUI

A) Intrerupator
B) Comutator
C) Dispozitiv de
protectie
D) Conexiune
L) Bec

Seria Vort Press 110/220
110/140/240 I
LEGAREA LA VITEZA MINIMA SI LEGAREA LA VITEZA MINIMA SAU
MAXIMA MAXIMA
A A
T C B T B
N N N N
L L L L

LEGAREA LA VITEZA MINIMA

A
T B A) Conexiune
N N B) Dispozitiv de protectie
C) Comutator
L L

XV
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XVI

SCHEME ELECTRICE

Angol K Vort Kappa

B C
A) Conexiune N
B C
B) Dispozitiv de protectie ~ N
L ~
C) Comutator L

N) Viteza maxima
A
N1) Viteza minima A
L N N1
L N N1

Seria Vortice VORTICE 15/6 A - 15/6 AI VORTICE 23/9 AI - 30/12 ARI -

- 15/6 M - 23/9 M 23/9 AR - 30/12 AR

ASPIRATIE VENTILARE

A B
N4

3
L B
L1

2
N

L1 N4
L
A
A) Conexiune
B) Dispozitiv de protectie
ASPIRATIE
3
2

B
N
L1 N4

L1 N4 2 3 1 2 3 4 L
A
L N

Cu ajutorul cutiei de comenzi SCR5 se obtine

reversibilitatea si 5 viteze de functionare

Seria CA V0 CA VO D Ariett Vort Press Habitat

N L

A
A L N T
max min
II I
L N C

N L T
B A
B
L N

A) Conexiune
L N
B) Dispozitiv de protectie A) Conexiune
B) Dispozitiv de protectie

VMC ARIANT - VMC PRO

XVI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XVII

SCHEME ELECTRICE

Vortice (Hote) Microrapid V0 L N

Thermologika CA Microsol V0 A

Tiracamino

A) Conexiune
B) Dispozitiv de protectie

L ~ N

AHD AHDR Ecodry Red A B

N
Dry Red Eco Dry N
~ LINE
A) Conexiune L L
Vortex Axial K Easy dry B) Dispozitiv de protectie
Easy Dryred

ASD ASDR Ecosoap A) Conexiune

A
B) Dispozitiv de protectie

L N

L~N

A) Conexiune L N
Soft Dry Soft Dry Plus
B) Dispozitiv de protectie A

L N

Ventilatoare de tavan SERIA NORDIK DESIGN SERIA NORDIK DECOR

SERIA NORDIK INTERNATIONAL PLUS

L N L N
~ ~
B B

A A
A) Conexiune 1 2 4 3 1 2
B) Dispozitiv de protectie

Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii si a unui Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii si a unui

intrerupator cap-scara. intrerupator cap-scara.

T) Intrerupator
Conexiune
cap-scara
ventilator
V) Intrerupator
cap-scara

XVII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XVIII

SCHEME ELECTRICE

Ventilatoare de tavan
Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii, a unui intrerupator cap-scara si a unuia sau mai multor
intrerupatoare cap-cruce.

T) Intrerupator cap-scara
V) Intrerupator cap-scara
Z) Intrerupator cap-cruce

Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii si a unuia sau mai multor intrerupatoare cap-cruce.

P) Led

XVIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XIX

SCHEME ELECTRICE

E
MONOFAZIC (cu regulator IRM) 4 POLI

W2 U2 V2
W2 U2 V2

L N M M

L N M M
U1 V1 W1
U1 V1 W1

TRIFAZIC (cu regulator IRT)

W2 U2 V2

M M M R S T

U1 V1 W1

MP MPC
MONOFAZIC (cu regulator IRM) TRIFAZIC (cu regulator IRT)

W2 U2 V2 W2 U2 V2

L N M M M M M R S T

U1 V1 W1 U1 V1 W1

C
MONOFAZIC TRIFAZIC

2 POLI 4 POLI

W2 U2 V2 W2 U2 V2 W2 U2 V2

U1 V1 W1 U1 V1 W1 U1 V1 W1

R S T
T
L N L N S
R
C 10/2 M - C 15/2 M - C 20/2 M C 30/4 M - C 35/4 M
C 37/4 M - C 40/4 M MP 604 T - C 10/2 T - C 15/2 T - C 20/2 T
C 25/2 M - C 30/2 M
C 25/2 T - C 30/2 T - C 30/4 T - C 31/4 T
C 35/4 T - C 37/4 T - C 40/4 T - C 45/4 T
C 46/4 T

TR
MONOFAZIC (cu comutator TR - CVM) TRIFAZIC (cu comutator TR - CVT)

R 1 3

2 4
L
1 3
N 2 4

5 7
C U2 C
6 8
W2 U2 V2

5 7

6 8 Z2 U1 Z1

U1 V1 W1
9 11
TK TK
10 12
TK TK

9 11

10 12
S
T 13 15

14 16

XIX
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XX

SCHEME ELECTRICE

TR-E
TRM 10/15/20/30/50 TRM 70
W2 U2 V2
(cu regulator IRM) (cu regulator IRM)
L N M M

L N M M
U1 V1 W1

TRM 10/15/20/30/50 TRM 70

(cu regulator IREM) (cu regulator IREM)
W2 U2 V2

C P A N L

U1 V1 W1 C P A N L

N L

N L

TRT 10/15/20/30/50 TRT 70/100/150

(cu regulator IRT) (cu regulator IRET 6)

M M M R S T W

W2 U2 V2 W2 U2 V2
U1 V1 W1 U1 V1 W1

TR-ED
MONOFAZIC (cu regulator IRM) TRIFAZIC (cu regulator IRT)

W2 U2 V2 W2 U2 V2

L N M M M M M R S T

U1 V1 W1 U1 V1 W1

TRIFAZIC (cu comutator TR - CVT)

R 1 3

2 4

5 7

6 8
W2 U2 V2

U1 V1 W1
9 11

10 12

S
T 13 15

14 16

XX
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXI

NOTE

XXI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXII

NOTE

XXII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXIII

NOTE

XXIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXIV

NOTE

XXIV