Sunteți pe pagina 1din 24

10.

GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:58 Pagina I

GHID PRACTIC
SCHEME
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:58 Pagina II

VENTILATIA CIVILA

CONFORTUL TERMIC AL SPATIILOR IN CARE TRAIM


Scopul unui sistem de ventilare Sarcina termica variaza in functie
este acela de a realiza conditii de tipul localului si de ora. In EXEMPLE DE SARCINI TERMICE
ambientale care sa fie cat mai figura sunt reprezentate trei
apropiate conditiilor de confort exemple de sarcina termica: un
termic cerute. bar, un restaurant si un magazin.
Elementele principale care Analizand cele trei grafice se
determina starea de confort vede ca sarcinile maxime apar la
termic sunt: ore diferite.
temperatura
umiditatea
viteza aerului UMIDITATEA RELATIVA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

BAR RESTAURANT MAGAZIN


calitatea aerului Valoarea ideala pentru acest
Exista apoi alte elemente, cum ar fi parametru este cuprinsa intre
nivelul de zgomot, lumina, culorile, 40% si 60%; sub aceste valori
care pot fi controlate: cu cat este (40%) se constata uscarea gurii
mai mare numarul parametrilor care si a pielii ; peste (60%) apar
se pot controla, cu atat conditiile de senzatii de greutate, dureri de cap
confort pot fi mai bune. si piele lipicioasa. Este de
Scopul unei instalatii de ventilare evidentiat ca deja la limitele Fig. 1
este acela de a realiza conditiile minime sau maxime, adica UR =
optime cerute de client iar 40% sau UR = 60%, apar stari de
abilitatea proiectantului este aceea disconfort.
de a utiliza accesorii, sisteme de De aceea trebuie intotdeauna
reglare, ventilatoare si de a alege DA NU
respectata urmatoarea conditie:
tipul de instalatie care se
adapteaza cel mai bine la 40% < UR < 60%
exigentele clientului; toate acestea
la pretul cel mai convenabil. Sa
vedem acum care sunt marimile VITEZA AERULUI
termo-higrometrice necesare
obtinerii conditiilor optime de trai. Controlul acestei marimi este
incredintat in exclusivitate
proiectantului, fundamentale fiind Fig. 2
TEMPERATURA tipologia echipamentelor de
refulare si aspiratie ale aerului si
Intervalul de temperatura ideal mai ales pozitionarea lor. Se
pentru obtinerea conditiilor considera normal un flux de aer DA DA
optime este de la 21 C pana la care atinge corpul uman cu o
26 C. Daca dorim sa intram in viteza de 0.5 - 1 m/s in timpul
detaliu, se poate spune ca pentru mersului si de 2-5 m/s in timpul
persoanele imbracate de iarna alergarii. Nu se fac referiri le alte
acest interval se reduce de la 21 directii ale fluxului de aer in afara
C la 23 C.De aceea : de cea frontala.In cazul in care
Iarna 21 C < T <23 C fluxul de aer soseste din lateral,
Vara 21 C < T <26 C viteza acestuia trebuie sa fie
Corpul uman schimba caldura cu cuprinsa intre 0.1 si 0.15 m/s.
mediul ambiant atat prin Pentru a putea obtine aceste
convectie (iata de ce este Fluxul de aer nu trebuie directionat (pe cat
rezultate este absolut necesara
importanta temperatura aerului cunoasterea pozitiei persoanelor posibil) catre spatele persoanelor care
care il inconjoara) cat si prin din incapere si a mobilierului, petrec multe ore sezand in aceeasi pozitie.
radiatie (si aceasta depinde de de pentru a evita situatiile in care Unde nu este posibil acest lucru, este mai
temperatura peretilor din fluxul de aer poate deranja bine ca persoanele sa fie ocolite de jetul
vecinatate). Aceste doua actiuni ocupantii sau poate fi blocat de de aer.
trebuie sa fie luate in considerare mobile sau pereti. Procesul logic
pentru efectuarea unui calcul pe care un proiectant trebuie sa-l
corect al sarcinii termice (adica urmareasca pentru optimizarea Fig. 3
aportul de caldura necesar circulatiei aerului intr-un local DA
ambientului pentru obtinerea este urmatorul: NU
confortului termic). Sa examinam
necesarul termic pentru aerul identificarea zonelor de statio-
proaspat care trebuie introdus in nare (locuri unde persoanele
localuri aglomerate, caz foarte stau pe loc)
interesant pentru analizarea identificarea pozitiei persoane-
bilantului termic total (adica lor din zonele de stationare
DA DA
totalul aporturilor de caldura din (fig. 2)
ambient). Rezult importanta identificarea zonelor de tranzit
analizarea, inainte de de persoane NU
dimensionarea instalatiei, alegerea echipamentelor de
gradului de aglomerare in functie introducere/evacuare ale aerului
de ora zilei si modularea cantitatii (ventilatoare, anemostate, etc.) Dormitor sau birou sau sala sau altele.
de aer proaspat in functie de controlul traiectoriei aerului DA reprezinta corecta directionare a
acest parametru. Daca se care sa nu interfereze cu zone- fluxului de aer.
analizeaza diverse diagrame de le de stationare (fig.1). NU este cea incorecta.
sarcina, se poate constata ca verificarea eventualelor viteze Este valabil atat in cazul introducerii cat
exista diferite tipuri de distributie ale aerului in zona de si in cazul evacuarii aerului din
in functie de destinatia localului. stationare. incapere.
II
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina III

VENTILATIA CIVILA

CALITATEA AERULUI METODE PENTRU O


VALORI OPTIME ALE MARIMILOR
TERMO- HIGROMETRICE VENTILARE EFICIENTA
Definirea calitatii aerului din
interiorul unui ambient inchis, O ventilare controlata poate fi
adica perceptia de catre ocupanti TEMPERATURA 21-26 C realizata in trei moduri:
a calitatii aerului pe care il UMIDITATEA RELATIVA 40-60% 1.numai evacuare
respira, este o problema foarte VITEZA AERULUI <0.15m/s 2.numai introducere
complexa, poate cea mai 3.sistem combinat:
complexa dintre toate problemele introducere/evacuare.
Pentru valori ale temperaturii
ambientale. Alegerea metodei optime depinde
In mediul inconjurator se gasesc chiar egale cu 21 C sau 26 C,
de diversi factori, printre care
un numar foarte mare de agenti se pot obtine conditii de forma si dimensiunea spatiului de
poluanti care determina mii de bunastare, pentru valori ale UR ventilat si gradul de puritate care
noxe in forma gazoasa. Chiar si egale cu 40% sau 60% incepe se doreste al aerului.
omul, care este elementul pentru disconfortul, viteza aerului trebuie
care trebuie imbunatatita calitatea sa fie in schimb mai mica sau
aerului, este o sursa de poluare, egala cu 0.15m/s.
deoarece degaja caldura, vapori EVACUARE
de apa, anhidride carbonice si
consuma oxigen. Daca cererea de Este metoda cea mai utilizata
confort si igiena nu este BUNASTAREA OBTINUTA datorita simplitatii si economiei
verificata, ocupantii unei cladiri, PRIN SCHIMBAREA sale. Aerul poluat este evacuat in
a unei incaperi sau a unui spatiu AERULUI exterior si inlocuit cu aer mai
comercial pot manifesta proaspat preluat intotdeauna din
nenumeroase simtome: dureri de Confortul poate fi obtinut si prin exterior. Eficienta ventilarii
cap, inrosiri ale ochilor, iritatii ale utilizarea unei instalatii de ventilare. realizata in acest mod va depinde
pielii, etc. Instalatiile de ventilare pot fi de cantitate aerului introdus si de
Inainte de toate trebuie definit ce impartite in doua categorii: distribuirea lui.
se intelege prin calitatea aerului, 1. instalatii de ventilare de tip civil Ventilarea prin evacuare nu
si aici apar primele dificultati sau domestic inseamna numai aspirarea unei
deoarece aerul este un amestec 2. instalatii de ventilare de tip anumite cantitati de aer din
de diferite gaze care contin in comercial incapere intr-un anumit timp, ci si
suspensie particule solide de 3. instalatii de ventilare de tip dispunerea unor puncte de intrare
natura si dimensiuni foarte industrial a aerului in asa fel incat circulatia
diferite: microbi, spori, etc. aerului proaspat sa acopere toate
Compozitia aerului pe care il Parametrul cel mai important este zonele spatiului de ventilat.
respiram: debitul, adica cantitatea de aer de Este absolut necesar sa nu apara
evacuat sau de introdus intr-un scurt - circuite (fig. 4-5)
Componenti % Volum local pe o anumita perioada de
timp. Se exprima in mc/h sau in
Azot 78
mc/s sau in l/s.
Oxigen 21 Alegerea ventilatorului va trebui
Anhidrida carbonica 0.03 facuta in functie de:
Altele 0.97 tipologia localului: civil,
comercial sau industrial
volumul localului
Fig. 4
tipul si caracteristicile fluidului
De asemeni nu are sens sa vehiculat:
vorbim de calitatea aerului in mod aer curat
generic deoarece acest concept aer + praf
trebuie sa se refere la utilizarea alte tipuri de fluide
pe care o va avea aerul. configuratia posibila a
Sintetizam conditiile de bunastare instalatiei
intr-un ambient in care traim. ventilator de perete cu
evacuare in conducta de
ventilare
ventilator de perete cu
evacuare direct in exterior
ventilator de fereastra
ventilatoare specifice pentru
Fig. 5
canale lungi
ventilatoare pentru instalatii
centralizate
pozitionarea intrarii si iesirii
aerului
conditii particulare:
temperatura si umiditate
debit si presiune necesare
nivel de zgomot
tip de alimentare: monofazica
sau trifazica

III
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina IV

VENTILATIA CIVILA

Daca este necesara ventilarea INTRODUCERE Fig. 6


unui spatiu de mari dimensiuni
unde este posibila comunicarea Metoda de introducere este exact
numai prin traversarea unui opusa celei de evacuare. Aerul
perete, atunci este recomandabila proaspat din exterior se introduce
instalarea unui canal prevazut cu in incapere prin intermediul unuia
grile, pentru garantarea sau mai multor ventilatoare sau
uniformitatii ventilarii (fig. 6-7). canale. Spatiul este in
Este mai bine sa se prevada suprapresiune in acest mod si
ventilarea spatiilor de dimensiuni aerul iese prin deschiderile
mari utilizand aparate mai mici, a existente.
caror suma sa garanteze debitul
total necesar, decat sa se
foloseasca un singur ventilator cu
debitul echivalent. Avantajul este
INTRODUCERE / EVACUARE
ca se obtine o instalatie mai COMBINATE
flexibila si silentioasa. Sistemul
Utilizarea acestor doua metode Fig. 7
de ventilare in evacuare rezulta
duce la obtinerea unui sistem de
eficient daca dimensionarea
ventilare complet. Aerul proaspat
spatiilor de reintrare ale aerului
poate fi introdus prin punctul cel
este corecta. Normal, pentru ca
mai oportun si analog, evacuarea
totul sa fie in regula, acestea
se realizeaza acolo unde este cea
trebuie practicate la nivelul
mai eficienta.Trebuie intotdeauna
pardoselii sau diametral opuse
sa se aiba in vedere
punctului de evacuare iar
supradimensionarea debitului
suprafata lor libera trebuie sa fie
ventilatorului de introducere cu
de 1.5 sau 2 ori mai mare decat
20% fata de acela de evacuare.
cea de evacuare.
In acest fel, spatiul de ventilat
Subdimensionarea acestora
rezulta in usoara suprapresiune
provoaca rezistenta la reintrarea
fata de exterior si se evita curenti
aerului si deci rezultate scazute
de aer nedoriti.
ale ventilarii. Daca se doreste
calcularea suprafetei libere, se Fig. 8
poate utiliza urmatoarea formula:
APARATE DISPONIBILE
debitul(mc/h) 100
PENTRU INSTALATII DE

S(mp)=
vit.aerului (m/s)3600 %Sup.
VENTILARE
Pentru executia instalatiilor de
Exemplu practic ventilare se pot utiliza diverse
Se doreste ventilarea unui local modele de ventilatoare in functie
pentru care este necesar un debit de tipul de instalare necesar.
de 420mc/h, utilizandu-se un Ventilatoare axiale.
ventilator de fereastra cu Ventilatoare Centrifugale.
evacuare direct in exterior. Daca Ventilatoare axiale centrifugale.
se foloseste o grila fixa cu
suprafata neta de 80% din cea
totala si se fixeaza viteza de
reintrare a aerului de 1m/s se
obtine: VENTILATOARE AXIALE
Partea esentiala a acestor
420 100

ventilatoare este constituita din
S= = 0.145m2
1360 80 palete fixe (fig.8).
Aceste ventilatoare agita aerul
aspirandu-l din partea posterioara
Valoarea obtinuta reprezinta si il refuleaza catre partea
sectiunea neta de trecere a anterioara in acelasi sens si
aerului (pentru sectiuni paralel cu arborele motor.
echivalente ale canalelor circulare Prestatiile lor sunt in functie de
consultati tabelul de la capitolul numarul de palete si de inclinarea
ventilatiei industriale). lor: pot fi de presiune medie sau
joasa si sunt putin utilizabile
pentru canale lungi. Sunt
adaptate in principal pentru
refularea direct in exterior, chiar
daca cele de presiuni medii se
pot monta pe canale scurte (serie
MP si MPC).
Sunt foarte indicate pentru
evacuare / introducere libera, fara
tubulatura.
Nu sunt capabile sa invinga
pierderi de sarcina datorate
grilelor sau bateriilor de filtre.

IV
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina V

VENTILATIA CIVILA

VENTILATOARE toate elementele sistemului


Fig. 9
provoaca o pierdere de sarcina
CENTRIFUGALE care schimba in mod
Componentele esentiale ale proportional presiunea
acestor tipuri de ventilatoare sunt: dinamica.Acest lucru se
elicea sau turbina si carcasa. intampla in prezenta coturilor si
Aspira aerul paralel cu axa lor si il racordurilor dar nu si in
evacueaza pe o directie prezenta filtrelor.
perpendiculara pe aceasta.
Forma si numarul paletelor este LEGILE SIMILITUDINII
variabil in functie de prestatiile VENTILATORELOR SUNT 90
necesare. Pentru presiuni medii URMATOARELE:
paletele sunt inclinate catre Pentru un anumit numar de rotatii ale elicei:
inapoi. Pentru presiuni mari, n2
paletele sunt inclinate catre q =q ( ) (debit)
inainte, aceste ventilatoare fiind 2 n1
1
adaptate sa lucreze in canale n2 2
lungi care produc pierderi p =p ( ) (presiune) Fig. 10
2 1 n1
semnificative de sarcina sau sunt n
adaptate sa lucreze in prezenta p = p ( 2 )3 (putere)
filtrelor. 1 2 n1
Pentru un anumit diametru al elicei:
d2 3
q =q ( ) (debit)
VENTILATOARE AXIALE 2 1d1
CENTRIFUGALE d
p = p ( 2 )2 (presiune)
Aceste ventilatoare sunt un hibrid
2 1 d1
intre ventilatorul axial si cel d
P2 = P1 ( 2 )5 (putere)
centrifugal in sensul ca utilizeaza d1
acelasi tip de elice ca si cele
centrifugale dar carcasa are o
forma care determina schimbarea CUM SA ALEGEM
directiei de evacuare a aerului din
radiala in axiala (seria CA si CA- APARATUL POTRIVIT
VO). In functie de tipul turbinei se
Cunoscandu-se tipologia
pot obtine presiuni medii sau Acesta este valabil in situatia in
ambientului, pentru alegerea
mari. Aceste ventilatoare sunt care evacuarea aerului se face
aparatului potrivit este necesar
adaptate sa lucreze in canale si direct in exterior adica in cazul in
inainte de toate stabilirea
pot fi montate la inceputul, la care nu exista canale de ventilare.
numarului de schimburi orare
sfarsitul sau intercalate pe In cazul in care vehicularea
corespunzator localului respectiv.
tubulatura. aerului se face prin canale,
A se utiliza tabelul din pagina
urmatoare. Pentru definirea acestea genereaza intotdeauna
ventilarii necesare trebuie pierderi de debite deoarece
LEGEA SIMILITUDINII multiplicat volumul spatiului cu creaza rezistente datorate
VENTILATOARELOR numarul de schimburi orare urmatoarelor aspecte:
indicat. Aceasta este o metoda
Ventilatoarele corespund legilor simpla care ajuta la alegerea lungimea canalelor;
similitudinii care permit ventilatorului potrivit cunoscandu- gradul de finisaj intern
determinarea variatiei debitului se debitul de aer necesar. al canalelor;
(q), a presiunii (p) si a puterii eventualele schimbari
absorbite (P) ca urmare a variatiei de directie (coturi sau
q tot = V nR/h = mc/h denivelari, filtre).
numarului de turatii sau a
dimensiunilor elicei (diametrul
acesteia). Doua ventilatoare sunt Presupunem ca avem o camera
similare daca exista o asemanare cu urmatorele dimensiuni:
geometrica intre ele, adica atunci
cand toate dimensiunile l =3m
ventilatorului mentin acelasi p=5m
raport de proportionalitate. h = 2.7 m
Daca un ventilator este instalat V=1ph
intr-un sistem de canalizare legile V = 40.5 m3
sunt respectate daca:
nu se efectueaza nici o De asemenea presupunem ca
schimbare in sistem (numarul este vorba de o baie domestica,
de coturi, lungimea, diametrul pentru care sunt necesare 4
tuburilor) schimburi orare.

qtot = 40.5 4 = 162 mc/h

V
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 20:59 Pagina VI

TABEL DE SCHIMBURI ORARE IN FUNCTIE DE TIPUL LOCALULUI

In acest tabel, de regula, sunt enumerati indicii necesari pentru calculul schimbului de aer necesar (in mc/h) in spatii civile si
comerciale. Pentru efectuarea calculului trebuie sa se tina seama de urmatoarele instructiuni:
in cazul in care calculul se face in functie de aglomeratia din local, se multiplica numarul din tabel cu numarul de persoane care
in mod normal se afla in ambient si cu 3,6.
in cazul in care calculul se face in functie de suprafata localului, se multiplica numarul din tabel cu suprafata spatiului si cu 3,6.
in cazul in care calculul se face in functie de volumul localului, se multiplica numarul din tabel cu volumul spatiului.

Debit de aer de evacuat

In functie de

In functie de

In functie de
aglomerare
CATEGORII DE CLADIRI

suprafata
gradul de

volum
Sufragerii si dormitoare 11
Cladiri civile
Bucatarii, bai, anexe 4
Sali de reuniune 9
Camere 11
Cladiri colective Bucatarii 16.5
Cladiri Bai, anexe 4
rezidentiale Holuri, sufragerii 11
Sali de conferinta 5.5
Sali de masa 10
Hoteluri Camere 11
Bai 4
Anexe 8
Singulare 11
Spatii deschise 11
Birouri Sali de reuniune 10
Centru elaborari date 7
Anexe 8
Saloane 11
Spatii de trecere 11
Camere sterile 11
Spitale
Sali medicale 8.5
Terapie fizica 11
Anexe 8
Spatii publice, sali, sali de reuniune fara fumatori 5.5
Scena, studio TV 12.5
Cinema, Sali de reuniune cu fumatori 10
teatre, sali de reuniune Anexe 8
Burse 10
Sali de asteptare 8
Sali 6
Sali de lectura 5.5
Cladiri Muzee, biblioteci si locuri
Depozite de carti 1.5
publice de cultura
Locuri de cult 6
Anexe 8
Bar 11
Cofetarii 6
Sali de pranz 10
Bar, restaurant, sali de dans
Sali de dans 16.5
Bucatarii 16.5
Anexe 8
Subsoluri* 9
Magazine mari
Etaje superioare 6.5
Cladiri Barbieri,frizeri 14
comerciale Magazine si raioane Imbracaminte, incaltaminte,mobile,florarii,fotografi 11.5
Alimentari,farmacii 9
Banci si zone expozitionale 10
Sali de piscina** 2.5
Piscine, saune Vestiare, anexe 8
Saune** 2.5
Cladiri sportive 6.5
Cladiri
Bowling 10
sportive
Zone de jocuri 16.5
Sali de gimnastica
Zone de spectatori 6.5
Vestiare,anexe 8
Servicii publice 8
Gradinite 4
Scoala elementara 5
Sali de gimnaziu 6
Sali de licee 7
Cladiri Sali universitare 7
scolare Anexe 8
Biblioteci, sali de lectura 6
Sali de muzica 7
Laboratoare 7
Sali de studiu 6

*A se verifica regulamentele locale. **Valori mai mari pot fi cerute pentru controlul umiditatii
VI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:00 Pagina VII

VENTILATIE CIVILA

CALCULUL PENTRU ALEGEREA VENTILATORULUI IN FUNCTIE DE TIPUL DE CANALE


Consideram o baie cu caracteristica debit/presiune a pierderile de sarcina liniare,
urmatoarele dimensiuni 2.5 x 4 x ventilatoarelor centrifugale pierderile de sarcina datorate
2.7 = 108 mc. domestice, cautand un ventilator schimbarilor de directie. In cazul
In acest moment este fundamental care la o pierdere de sarcina de ventilatoarelor domestice, fiecarei
sa se cunoasca tipul de canale 1.65 mmH2O sa aiba un debit de curbe i se asociaza o pierdere de
care se utilizeaza pentru cel putin 108 mc/h. Putem, de sarcina de 1 metru liniar, deci
evacuarea aerului: presupunem ca exemplu, sa utilizam un aparat din acestea vor fi :
avem un canal de 3 m lungime si seria Vort Press, modelul 110, care 0.55 x 8 = 4.4 mmH2O
100 mm diametru. Consultand are un debit declarat de 110mc/h. Pe acelasi grafic al ventilatorului,
tabelul pierderilor de sarcina Daca se utilizeaza diagrama , corespunzator unei pierderi de
pentru conducte netede (care in pierderea de sarcina de 1.65 sarcina de 4.4 mmH2O se obtine
mod normal sunt realizate din mmH2O corespunde unui debit de un debit de o valoare inferioara
PVC), corespunzator debitului 110 mc/h: in acest caz debitul valorii de 108 mc/h cerute si
necesar si tubului de 100 mm declarat este suficient. In cazul in necesara, deci se va alege un alt
diametru se regaseste o pierdere care tipul de canale ar fi fost altfel, ventilator mai performant.
de sarcina pe metru de tubulatura cu pierderi de sarcina mai mari, Daca in loc de instalatiile civile
de 0.55 mmH2O care multiplicat calculul ar fi fost altul. trebuie urmarite instalatii
cu 3 m devine 1.65 mmH2O. Apoi, Presupunand ca lungimea industriale, atunci se va utiliza
din catalogul Vortice, se verifica canalului este de 3 m cu 3 curbe acelasi criteriu dar sistemul de
aceasta valoare pe curba la 90, trebuie adaugate la calcul va rezulta mai complex.

DIAGRAMA PIERDERILOR DE SARCINA


Pierderi de sarcina (mm H2O)

Debit (m3)

VII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:01 Pagina VIII

VENTILATIE INDUSTRIALA

TIP INDUSTRIAL
Exista diverse sisteme de a sistemului. In tabelul din partea
dimensionare a unei instalatii de de jos a paginii se regasesc
ventilare; cel mai simplu si mai diverse componente si valori care figura 11
utilizat este cel denumit cu vor servi la realizarea instalatiei.
pierderi de sarcina constante.
Aceasta metoda are la baza B D
mentinerea constanta a pierderii 5 7
1 2 3 4
de sarcina pe metru liniar de E
conducta, incepand cu prima de 6

langa ventilator; tronsoanele de C


canale trebuie sa fie
dimensionate in functie de debit
astfel incat pierderea de sarcina
specifica sa ramana constanta.
Formula pentru calculul
pierderilor de sarcina in canale de TABEL DIAMETRE ECHIVALENTE
sectiune circulara este 150 200 250 300 350
urmatoarea: Ech. Ech. Ech. Ech. Equiv.
Dim. dia. Sectiune
2) dia. Sectiune
2) dia. Sectiune
2) dia. Sectiune
(m2) dia. Sectiune
p = 3.9 x f x (L/D1.22)V1.82 mm (m mm (m mm (m mm mm (m2)
unde: 250 210 0.0346 244 0.0468 273 0.0587
p=pierderi de sarcina exprimate in Pa 300 229 0.0410 266 0.0557 299 0.0702 328 0.0845
f=coeficient de rugozitate al 350 245 0.0472 286 0.0644 322 0.0815 354 0.0984 383 0.1150
canalelor (0.9 pentru tabla 400 260 0.0531 305 0.0729 343 0.0926 378 0.1120 409 0.1313
zincata) 450 274 0.0590 321 0.0812 363 0.1034 400 0.1254 433 0.1472
L=lungimea canalului in metri (m) 500 287 0.0646 337 0.0892 381 0.1139 420 0.1385 455 0.1630
D=diametrul conductei daca este 550 299 0.0701 352 0.0971 398 0.1243 439 0.1514 477 0.1784
circulara sau diametrul echivalent 600 310 0.0756 365 0.1048 414 0.1344 457 0.1640 496 0.1936
daca este rectangulara 650 321 0.0809 378 0.1124 429 0.1444 474 0.1765 515 0.2085
V=viteza aerului in conducta (m/s) 700 331 0.0861 391 0.1198 443 0.1541 490 0.1887 533 0.2233
750 341 0.0912 402 0.1271 457 0.1638 506 0.2007 550 0.2378
Consideram instalatia simetrica
800 350 0.0962 414 0.1343 470 0.1732 520 0.2126 567 0.2521
din figura 11.
850 359 0.1011 424 0.1414 482 0.1826 534 0.2243 582 0.2662
Presupunem ca debitul de aer
900 367 0.1060 435 0.1484 494 0.1918 548 0.2358 597 0.2802
necesar cerut este de 1300 mc/h, 0.2939
950 376 0.1108 445 0.1553 506 0.2009 561 0.2472 612
repartizat astfel : 384 0.1155 454 0.1621 517 0.2099 574 0.2585 626 0.3075
1000
B = 200 mc/h 1050 391 0.1202 464 0.1688 528 0.2187 586 0.2696 639 0.3210
D = 500 mc/h 1100 399 0.1248 473 0.1754 538 0.2275 598 0.2806 652 0.3343
C = 300 mc/h 1150 406 0.1294 481 0.1820 548 0.2362 609 0.2915 665 0.3474
E = 300 mc/h 1200 413 0.1339 490 0.1884 558 0.2447 620 0.3022 677 0.3605
Cu o pierdere de sarcina 1250 498 0.1949 568 0.2532 631 0.3129 689 0.3734
constanta de 0.8 Pa/m (Pascal pe 1300 506 0.2012 577 0.2616 642 0.3234 701 0.3861
metru de tubulatura), impunem 1350 514 0.2075 586 0.2699 652 0.3339 713 0.3988
lungimea diverselor tronsoane de 1400 522 0.2137 595 0.2782 662 0.3442 724 0.4113
tubulatura: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7m. In 1450 529 0.2199 604 0.2863 672 0.3545 735 0.4238
1500 536 0.2260 612 0.2944 681 0.3646 745 0.4361
functie de debit si de viteza
1550 621 0.3025 691 0.3747 756 0.4483
aerului la iesirea din conducta, se
1600 629 0.3104 700 0.3847 766 0.4605
poate defini diametrul necesar
1650 637 0.3183 709 0.3947 776 0.4725
fiecarei sectiuni. Deoarece nu 0.4844
1700 644 0.3262 718 0.4045 785
este simplu sa se utilizeze canale 652 0.3340 726 0.4143 0.4963
1750 795
cu diametre asa de variate (de 1800 660 0.3417 735 0.4240 804 0.5081
obicei cand se realizeaza 1850 667 0.3493 743 0.4336 814 0.5198
instalatii de ventilare trebuie 1900 674 0.3570 751 0.4432 823 0.5314
respectate anumite dimensiuni), 1950 681 0.3645 759 0.4527 831 0.5429
presupunem ca aceasta instalatie 2000 688 0.3720 767 0.4622 840 0.5544
va fi pozitionata in plafoane false 2050 775 0.4716 849 0.5658
in care dimensiunea maxima care
trebuie respectata este de 250
mm. Este necesar in acest Tabel instalatie
moment sa se defineasca Tronson q (mc/h) Lungime (m) Circular P (Pa) Echiv. Circular Canal A x B (l/s)
(mm) (mm) (mm)
diametrele echivalente impunand
ca valoare fixa marimea A = 250 1 1300 10 480 8 482 250850 360
mm. Consultand tabelul de calcul 1100 16
2 10 450 457 250750 305
al diametrelor echivalente, bazat
3 800 10 24 429 250650 220
pe conceptul ca diametrul 420

echivalent al unei conducte 4 300 20 280 40 273 250250 85


rectangulare este o conducta de 5 200 20 250 24 244 250200 56
sectiune circulara care, pentru 300 30 40 250300
6 300 299 85
acelasi debit, produce aceeasi
7 500 5 370 28 381 250500 140
pierdere de sarcina, se poate
defini si aceasta ultima variabila

VIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:01 Pagina IX

VENTILATIE INDUSTRIALA

RECOMANDARI GENERALE STABILIREA CAUZELOR RANDAMENT MASINI ELECTRICE


PENTRU INSTALATII CRESTERII TEMPERATURII
Randament Degajari de cadura

Pentru minimizarea pierderii de Factorii de luat in considerare Motoare electrice 70 - 95% de la 5% la 30%
eficienta datorate turbulentei sunt urmatorii: Transformatoare circa 90% ~10%
fluxului de aer, trebuie sa se 1.Aportul de caldura datorat
activitatii oamenilor Grupuri redresoare 80 - 97% 2,5-20%
aplice un tronson de tub drept
(sau un silentiator) la intrarea si 2.Dispersia in ambient a caldurii Alternatoare 87 -98% 2-23%
la iesirea ventilatorului. Lungimea datorate proceselor de productie,
minima recomandata: 1 x iluminatului, motoarelor,
diametrul tubului in aspiratie si 3 transformatoarelor, etc. In tabelele
x diametrul tubului la refulare. Pe urmatoare se regasesc DEGAJARI DE CALDURA DE LA PERSOANE
aceste tronsoane nu trebuie sa fie randamentul si degajarea de SI CORPURI DE ILUMINAT
instalate filtre. caldura a persoanelor si a Adulti in repaos 100kcal/h
Pentru un tub de sectiune patrata corpurilor de iluminat.
sau rectangulara, diametrul Adulti - munca normala 120kcal/h
echivalent se poate calcula
utilizand formula DETERMINAREA NUMARULUI Adulti - munca grea 140-200 kcal/h
DE SCHIMBURI ORARE Copii 60kcal/h
D = kllllll
4HB PENTRU ELIMINAREA

Sursa de iluminat cu gaz 46 kcal/h
CALDURII IN EXCES pe sursa
H = inaltimea
B = latimea Odata determinate sursele de Sursa de iluminat
D = diametrul 1 kcal/h
caldura care contribuie la electrica cu incandescenta
pe sursa
cresterea temperaturii, trebuie sa si filament metalic
se stabileasca cantitatea de
caldura degajata in ambient, Sursa de iluminat 0,60,8 kcal/h
tinandu-se seama ca fiecare watt electrica cu arc pe sursa
1D 3D
disipat corespunde a cca. 0.86
kcal/h. Debitul de aer necesar
pentru eliminarea caldurii in
exces il calculam in functie de
aportul caloric total in kcal si cu
urmatoarea formula:
VENTILATOARE caldura disipata kcal/h
Q = volumul de aer cerut in mc/h =
INDUSTRIALE PENTRU 0.288 x t (C)
ELIMINAREA CALDURII IN unde t este saltul termic maxim
EXCES admisibil intre temperatura
aerului din local si temperatura
Folosirea ventilatoarelor este aerului exterior.
indicata si pentru restabilirea Exemplu de calcul:
conditiilor microclimatice alterate Intr-o cabina se instaleaza un
de caldura. Cresterea temperaturii transformator de 300 kw cu un
interne din local aduce prejudicii randament de 90%; temperatura
conditiilor de lucru ale maxima a ambientului pentru o
persoanelor si are o influenta corecta functionare trebuie sa fie 40
negativa asupra productivitatii. C in timp ce temperatura maxima a
Pentru realizarea unei instalatii de aerului proaspat in perioada de vara
ventilare care sa diminueze poate atinge 30 C. Cantitatea de
temperatura ambientala, trebuie caldura disipata de transformator
sa se determine numarul de este de 10% din puterea nominala
schimburi orare necesar in adica 30 kw.Cantitatea de caldura
functie de cantitatea de caldura in kcal/h rezulta: 30.000 x 0.86 =
care trebuie eliminata. Este 25.800 kcal/h
necesar sa se stabileasca Rezulta t = (temperatura interna) -
preventiv cauzele care duc la (temperatura externa) = 40 30 = 10C
cresterea temperaturii. Cantitatea de aer care trebuie
asigurata este:
25.800
Q(mc/h) = = 8.958 mc/h
0.288 x 10

IX
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina X

RECUPERAREA CALDURII CU AJU-


TORUL VENTILATOARELOR DE

ESTE LOGICA prin suprafetele vitrate sau


REVERSIBILITATEA plafoanele care nu sunt bine
VENTILATOARELOR DE izolate. Cu cat este mai inalta
TAVAN? incaperea, cu atat este mai mare
cantitatea de caldura care trebuie
Cand ventilatoarele de tavan, suplimentata pentru a se obtine o
inversand sensul de rotatie al temperatura optima la inaltimea
paletelor, trimit aerul catre partea omului. Consecinta este ca in
superioara a incaperii in cazul aceste spatii instalatiile de
spatiilor domestice, deoarece incalzire sunt supuse unui efort
lungimea tijei ventilatorului este continuu si costisitor (deoarece
limitata, aerul incarcat de praf si termostatul va indica intotdeauna
poluat, obligat sa urce, invaluie o temperatura mai mica decat cea
plafoanele de obicei vopsite in necesara) si astfel se pierde
alb: rezulta in scurt timp energie si bani iar incalzirea nu
Rezultate bune in timp scurt
murdarirea ariei de plafon de este suficienta acolo unde S-a calculat costul unei instalatii
deasupra ventilatorului si in intradevar este necesara. compusa din ventilatoare de tavan
consecinta costuri suplimentare Vortice si sa constatat ca de
pentru revopsire (fig.12). obicei se amortizeaza in primul
In mediile industriale, unde REDUCEREA CHELTUIELILOR an de functionare. Este deci
incidenta estetica si economica a PENTRU INCALZIRE ARE foarte convenabil considerand in
murdaririi tavanului este mai DREPT CONSECINTA IN cat de putin timp se va obtine o
putin relevanta, se obtine oricum MULTE CAZURI economie efectiva. In plus,
rezultatul paradoxal si inevitabil a AMORTIZAREA CHIAR DIN aceasta instalatie nu este
unui debit maxim de aer catre folositoare numai iarna pentru
PRIMUL AN AL COSTULUI
partea superioara si a unui debit recuperarea aerului cald ci este
mai mic catre partea
INSTALATIEI DE VENTILARE utila si vara deoarece creaza o
inferioara.Concluzia logica la care placuta si persistenta senzatie de
se ajunge este ca atat in cazul
Luarea in considerare a racoare creand o microclima cu
ventialtiei estive cat si pentru caracteristicilor ambientului aer viu, nu stationar. In
recuperarea caldurii, este bine sa perioada verii aceasta instalatie
Pentru incalzirea spatiilor de poate fi un suport important si
se dirijeze aerul catre baza pentru
dimensiuni mari, in mod normal pentru o eventuala instalatie de
obtinerea rezultatelor optime.
se utilizeaza aeroterme sau aer conditionat.
generatoare de aer cald care sunt
in general directionate catre
IN SPATIILE CU INALTIME anumite puncte din local. Se
MARE CALDURA URCA SI creaza astfel zone de temperaturi
DIFUZEAZA ,IN foarte diferite. Apare necesitatea EFICIENTA
CONSECINTA SE MARESC unei distributii uniforme a VENTILATORULUI IN
SEMNIFICATIV caldurii. Acesti factori si altii FUNCTIE DE INALTIMEA
CHELTUIELILE PENTRU similari trebuie bine analizati INCAPERII
INCALZIRE pentru alegerea corecta a
numarului de ventilatoare de In figura se poate observa
Problema stratificarii si tavan. Rezultatul trebuie sa fie o urmatorul aspect: marind distanta
dispersiei caldurii instalatie optima care sa intre pardoseala si tavan se
distribuie caldura uniform la reduce numarul de ventilatoare
Tipologia ambientelor cu inaltime inaltimea omului. cerute. Aceasta deoarece cu cat
mare este vasta. Iata cateva Este deci util si economic sa se se monteaza la inaltime mai
exemple: hale industriale, sali de instaleze o instalatie alcatuita din
mare, cu atat sunt mai eficiente.
sport, biserici, teatre, garaje, ventilatoare Nordik acolo unde
hangare, campuri de tenis diferenta de temperatura a aerului
intre tavan si pardoseala este mai
acoperite, magazine, biblioteci,
mare de 3C.
ateliere de reparatii masini,
fabrici, laboratoare, etc.In timpul
iernii, cand aceste spatii se
incalzesc, se produce un fenomen
fizic obisnuit: aerul cald a carui
greutate specifica este mai mica
decat cea a aerului rece, urca
repede catre tavan,
stratificandu-se. Diferenta de
temperatura la care se ajunge
poate fi pana la 13C. In plus,
caldura se pierde catre exterior

X
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina XI

NOTE

XI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina XII

INCALZIRE

DIMENSIONAREA INSTALATIEI DE INCALZIRE ELECTRICA


Cum sa dimensionam Determinarea pozitiei Efectuarea calculelor
instalatia de incalzire spatiului de incalzit In acest moment s-au stabilit datele
Datele se refera la o constructie A.incapere cu un perete exterior necesare pentru efectuarea
moderna cu pereti externi din B.incapere cu doi pereti exteriori calculului. Marcati in partea laterala
caramida de ciment perforata cu C.incapere fara pereti exteriori a coloanei D valoarea diferentei
grosimea de 26 cm, tencuiti cu intre temperatura dorita si
ciment pe fata exterioara si pe cea Stabilirea temperaturii temperatura minima exterioara.
interioara,tencuiala avand o Marcati pe coloana F si G tipul de
minime externe din pozitie al spatiului de locuit.
grosime de 2 cm, grosimea totala a
peretelui rezultand de 30 cm; pereti
localitate N.B.: utilizati coloana F atunci
externi prevazuti cu ferestre cu o cand se doreste o utilizare
Pentru dimensionarea corecta a continua a a instalatiei de
suprafata de aproximativ 10% din instalatiei de incalzire a spatiului
suprafata totala a acestora; incalzire si coloana G pentru o
este foarte important sa se utilizare de 6 ore pe zi. Trasand o
ferestrele sunt confectionate din cunoasca valoarea minima a
lemn cu geam de 4-5 mm grosime linie din punctul marcat pe
temperaturii la care se ajunge in coloana D si punctul de pe
si sistem normal de inchidere; localitate, considerand perioada
plansee orizontale si pereti coloana F sau G, se obtine pe
cea mai rece. coloana E valoarea in Watt pe
despartitori din caramida perforata
de 18 cm grosime; schimbul de aer metru cub. Este suficient sa se
orar de 50% din volumul incaperii.
Determinarea diferentei multiplice volumul localului cu
intre temperatura interna aceasta valoare si se obtine
puterea totala necesara. Se poate
Determinarea pozitiei dorita si cea externa evita utilizarea calculatorului
Dupa ce s-a stabilit temperatura
spatiului de locuit din dorita in local, se calculeaza
pentru efectuarea acestei operatii,
utilizand urmatoarele instructiuni.
cadrul cladirii diferenta fata de temperatura
Marcati pe coloana L numarul de
1. deasupra unei pivnite externa (exemplu: temperatura
metri cubi din local (lungimea x
neincalzite, sub un nivel incalzit interna dorita = 18 C:
latimea x inaltimea); unind cu o
2. intre doua etaje incalzite temperatura exterioara minima =
linie punctul de pe coloana E cu
3. sub un pod neincalzit, 3; (+18) (3) = 21; diferenta
punctul de pe coloana L se va
deasupra unui nivel incalzit intre temperatura dorita si
gasi, pe coloana H, valoarea
4. sub un pod neincalzit, temperatura minima externa)
finala a puterii electrice necesare
deasupra unui beci neincalzit.
pentru incalzirea localului. In
cazul unui local orientat spre
nord, se suplimenteaza cu 10%.

II
I Exemplu practic
Apartament situat la etajul
al II-lea intre doua etaje
incalzite: cazul II

III Volumul spatiului


lungimea x latimea x inaltimea
IV = 4 x 3.5 x 2.7 = 37.8 mc

Incapere cu un perete exterior:


CazulA
Localitate = 4 C
100m altitudine = 0.5 C
(4) + (0.5) = 4.5
Temperatura interna dorita
+20 C (utilizare continua)
Diferenta intre temperatura
interna si cea externa (+20)
(4.5) = 24.5 C

C Diferenta intre
temperatura interna Tipul si pozitia
si cea externa W/metru cub spatiului metri cubi
24,5 18,2 II A 37.8
B
A W Totali
688

Diferenta intre temperatura W/metru Tipul si pozitia W Totali Volumul spatiului


interna si cea externa cub spatiului in metri cubi

XII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:02 Pagina XIII

Diferenta intre temperatura W/metru cub Volumul spatiului


Tipul si pozitia W Totali in metri cubi
interna si cea externa spatiului

XIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XIV

PURIFICARE

PURIFICAREA AERULUI SI VENTILAREA FORTATA -


DOUA SISTEME CARE NU SUNT IN COMPETITIE
Atunci cand intram in casa lasam CAND SA ALEGEM
in afara portii problemele, ne
simtim siguri intr - un spatiu VENTILAREA AERULUI
protejat. Chiar daca nu este asa, Intotdeauna in bai inchise,
deoarece pericolul pentru publice sau private,deoarece
sanatatea noastra este in aerul pe ventilatia fortata garantata de
care il respiram. Solutiile sunt la utilizarea ventilatoarelor electrice
indemana tuturor si cer o in aceste situatii este prevazuta
investitie financiara modesta, cu de legea 166.
implicatii pozitive, bineinteles,
intotdeauna in toalete si in bai
daca se analizeaza din punctul de
vedere al raportului costuri - in general, pentru ca datorita
beneficii. Sistemele de purificare destinatiei acestora, este
nu sunt in competitie intre ele si necesara schimbarea rapida a
se aleg in functie de diverse aerului si eliminarea umiditatii
exigente. generata de utilizarea cazii, a
dusului sau a tesaturilor care
se usuca.
CAND SA ALEGEM Mecanismul de functionare al depuratorului
intotdeauna in bucatarii unde Vortronic, care purifica aerul facandu-l sa
PURIFICAREA AERULUI este indispensabila eliminarea circule prin filtrele sale.
rapida a fumului, mirosurilor,
In toate mediile in care sunt
umiditatii.
prezente polenul, fumul si
praful, care trebuie indepartate In bucatarie oricum nu sunt
mentinand neschimbata recomandate purificatoarele,
temperatura si umiditatea. deoarece prezenta in cantitate
in localuri domestice, publice si mare a particolelor uleioase in
de lucru situate in zone cu suspensie colmateaza rapid
trafic de masini intens (unde filtrele;
poluarea poate depasi etajul al in toate localurile in care se
treilea al unei cladiri) doreste eliminarea rapida a
in localuri locuite de persoane noxelor si a umiditatii.
care sufera de alergii cauzate in toate localurile, atat
de polen. domestice cat si publice sau de
pe timpul verii, in combinatie lucru, unde gradul mare de
cu sistemele de aer conditionat, poluare (fum de tutun sau
pentru purificarea aerului in altele) necesita o rapida
incaperile inchise. schimbare a aerului, pentru
in spatiile in care este necesar protejarea sanatatii;
si oportun mentinerea unei in toate localurile publice, in
atmosfere controlate din punct particular in restaurante,
de vedere igienic: camere in pizzerii, etc. in care frecventele
care se afla copii, batrani, deschideri ale usii fac inutila
cabinete dentare, spitale, etc. utilizarea depuratoarelor de aer
si in consecinta, o schimbare
adecvata a aerului. Mecanismul de functionare al ventilatoarelor,
care schimba aerul din incapere inlocuindu-l cu
altul mai curat.

XIV
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XV

SCHEME ELECTRICE

Seria Punto Seria Vort A

(fara timer) Seria Ariett N L


(fara timer) Seria Ariett I
Seria MHC (fara utilizarea
A) Conexiune
functiei timer) B) Intrerupator
B

N ~ L

Seria Punto Timer si T HCS A


Punto Slim T - Punto Ghost T
M M L N T
Tm N L A
A) Conexiune C
B) Dispozitiv de protectie D
C) Intrerupator D
D) Bec

B B

N~ L N~ L

Seria Vort Timer Seria SCHEMA CU FUNCTIE TIMER FARA SCHEMA CU FUNCTIE TIMER CU
LUMINA LUMINA
Ariett Timer Seria Ariett I
Timer Ariett MHC B
E
B
E
C
(cu utilizarea functiei timer) N
~
N
~
L L

L L
N N
T T
A A
D D

A) Intrerupator
B) Doza de derivatie
C) Bec
D) Conexiune
E) Dispozitiv de protectie

Seria Vort Press 110/220 SCHEMA CU FUNCTIE TIMER SI LEGARE LA VITEZA MAXIMA SI
LUMINA - VITEZA MINIMA SI TRECEREA LA CEA MINIMA CU
110/140/240 I cu Timer MAXIMA INSERAREA TIMER-ULUI

A) Intrerupator
B) Comutator
C) Dispozitiv de
protectie
D) Conexiune
L) Bec

Seria Vort Press 110/220 LEGAREA LA VITEZA MINIMA SI LEGAREA LA VITEZA MINIMA SAU
MAXIMA MAXIMA
110/140/240 I
A A
T C B T B
N N N N
L L L L

LEGAREA LA VITEZA MINIMA

A
T B A) Conexiune
N N B) Dispozitiv de protectie
C) Comutator
L L

XV
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XVI

SCHEME ELECTRICE

Angol K Vort Kappa

B C
A) Conexiune N
B C
B) Dispozitiv de protectie ~ N
L ~
C) Comutator L

N) Viteza maxima
A
N1) Viteza minima A
L N N1
L N N1

Seria Vortice VORTICE 15/6 A - 15/6 AI VORTICE 23/9 AI - 30/12 ARI -


- 15/6 M - 23/9 M 23/9 AR - 30/12 AR

ASPIRATIE VENTILARE

A B
N4

3
L B
L1

2
N

L1 N4
L
A
A) Conexiune
B) Dispozitiv de protectie
ASPIRATIE
3
2

B
N
L1 N4

L1 N4 2 3 1 2 3 4 L
A
L N

Cu ajutorul cutiei de comenzi SCR5 se obtine


reversibilitatea si 5 viteze de functionare

Seria CA V0 CA VO D Ariett Vort Press Habitat


N L

A
A L N T
max min
II I
L N C

N L T
B A
B
L N

A) Conexiune
L N
B) Dispozitiv de protectie A) Conexiune
B) Dispozitiv de protectie

VMC ARIANT - VMC PRO

XVI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XVII

SCHEME ELECTRICE

Vortice (Hote) Microrapid V0 L N

Thermologika CA Microsol V0 A

Tiracamino

A) Conexiune
B) Dispozitiv de protectie

L ~ N

AHD AHDR Ecodry Red A B

N
Dry Red Eco Dry N
~ LINE
A) Conexiune L L
Vortex Axial K Easy dry B) Dispozitiv de protectie
Easy Dryred

ASD ASDR Ecosoap A) Conexiune


A
B) Dispozitiv de protectie

L N

L~N

A) Conexiune L N
Soft Dry Soft Dry Plus
B) Dispozitiv de protectie A

L N

Ventilatoare de tavan SERIA NORDIK DESIGN SERIA NORDIK DECOR


SERIA NORDIK INTERNATIONAL PLUS

L N L N
~ ~
B B

A A
A) Conexiune 1 2 4 3 1 2
B) Dispozitiv de protectie

Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii si a unui Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii si a unui


intrerupator cap-scara. intrerupator cap-scara.

T) Intrerupator
Conexiune
cap-scara
ventilator
V) Intrerupator
cap-scara

XVII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XVIII

SCHEME ELECTRICE

Ventilatoare de tavan
Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii, a unui intrerupator cap-scara si a unuia sau mai multor
intrerupatoare cap-cruce.

T) Intrerupator cap-scara
V) Intrerupator cap-scara
Z) Intrerupator cap-cruce

Pornire/oprire cu ajutorul telecomenzii si a unuia sau mai multor intrerupatoare cap-cruce.

P) Led

XVIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:03 Pagina XIX

SCHEME ELECTRICE

E
MONOFAZIC (cu regulator IRM) 4 POLI

W2 U2 V2
W2 U2 V2

L N M M

L N M M
U1 V1 W1
U1 V1 W1

TRIFAZIC (cu regulator IRT)

W2 U2 V2

M M M R S T

U1 V1 W1

MP MPC
MONOFAZIC (cu regulator IRM) TRIFAZIC (cu regulator IRT)

W2 U2 V2 W2 U2 V2

L N M M M M M R S T

U1 V1 W1 U1 V1 W1

C
MONOFAZIC TRIFAZIC

2 POLI 4 POLI

W2 U2 V2 W2 U2 V2 W2 U2 V2

U1 V1 W1 U1 V1 W1 U1 V1 W1

R S T
T
L N L N S
R
C 10/2 M - C 15/2 M - C 20/2 M C 30/4 M - C 35/4 M
C 37/4 M - C 40/4 M MP 604 T - C 10/2 T - C 15/2 T - C 20/2 T
C 25/2 M - C 30/2 M
C 25/2 T - C 30/2 T - C 30/4 T - C 31/4 T
C 35/4 T - C 37/4 T - C 40/4 T - C 45/4 T
C 46/4 T

TR
MONOFAZIC (cu comutator TR - CVM) TRIFAZIC (cu comutator TR - CVT)

R 1 3

2 4
L
1 3
N 2 4

5 7
C U2 C
6 8
W2 U2 V2

5 7

6 8 Z2 U1 Z1

U1 V1 W1
9 11
TK TK
10 12
TK TK

9 11

10 12
S
T 13 15

14 16

XIX
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XX

SCHEME ELECTRICE

TR-E
TRM 10/15/20/30/50 TRM 70
W2 U2 V2
(cu regulator IRM) (cu regulator IRM)
L N M M

L N M M
U1 V1 W1

TRM 10/15/20/30/50 TRM 70


(cu regulator IREM) (cu regulator IREM)
W2 U2 V2

C P A N L

U1 V1 W1 C P A N L

N L

N L

TRT 10/15/20/30/50 TRT 70/100/150


(cu regulator IRT) (cu regulator IRET 6)

M M M R S T W

W2 U2 V2 W2 U2 V2
U1 V1 W1 U1 V1 W1

TR-ED
MONOFAZIC (cu regulator IRM) TRIFAZIC (cu regulator IRT)

W2 U2 V2 W2 U2 V2

L N M M M M M R S T

U1 V1 W1 U1 V1 W1

TRIFAZIC (cu comutator TR - CVT)

R 1 3

2 4

5 7

6 8
W2 U2 V2

U1 V1 W1
9 11

10 12

S
T 13 15

14 16

XX
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXI

NOTE

XXI
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXII

NOTE

XXII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXIII

NOTE

XXIII
10.GUIDE DEF LAYER 9-01-2004 21:04 Pagina XXIV

NOTE

XXIV