A N U N I V E R S I TA R 2 0 1 4 - 2 0 1 5

BP
UNIVE RSITATEA DE ARHI TECTURĂ
ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI

ATELIERUL DE
P R O I E C TA R E
DEPARTAMENTUL
BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ

2/3
-
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI

ATELIERUL DE
P R O IE C TA R E
DEPARTAMENTUL
BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ

2/3
Coperta 1 Director Departament BP2/3
Atelierul de proiectare / prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
Facultatea de Arhitectură
Graficul activităţilor didactice
conf. dr. arh. Iulian GUDINĂ
Grafică şi Tehnoredactare
conf. dr. arh. Mihaela PELTEACU
Autori tematică generală a proiectelor An 2
conf. dr. arh. Dorin Ştefan ADAM
proiectul nr.1
şef lucrări dr. arh. Melania DULĂMEA
proiectul nr.2
prof. dr. arh. Anca OŢOIU
proiectul nr.3
şef lucrări dr. arh. Cristina CONSTANTIN
proiectul nr.3
Autori tematică generală a proiectelor: An 3
conf. dr. arh. Mihaela PELTEACU
proiectul nr.1 şi 2
şef lucrări dr. arh. Vladimir VINEA
proiectul nr.1 şi 2
şef lucrări dr. arh. Mihai DUŢESCU
proiectul nr.3
Cuprins:

5 Cuvânt înainte

6 Graficul activităţilor - BP 2/3

10 Ateliere de proiectare BP 2
12 Ateliere de proiectare BP 3
14 Proiectul de o zi: Schiţa de schiţă
17 Curs opţional Teoria Proiectului

Teme de proiectare BP 2/3

19 Argument

Teme de proiectare BP 2

21 Proiectul nr. 1: Construcţie şi Materialitate

23 Proiectul nr. 2: Locuire individuală
25 Proiectul nr. 3: Locuirea în comunitate

Teme de proiectare BP 3

29 DE LA ORAŞ LA PROGRAM
Proiectul nr.1. Analiza ca proiect
Proiectul nr.2. Spaţiu public şi program

33 Proiectul nr. 3: Locuinţe colective

în Bucureşti

36 PLANŞE ANEXE BP 2/3

57 REGULAMENT GENERAL SI PROCEDURI DE

JURIZARE PRIVIND ACTIVITATEA DE
PROIECTARE

3
-
 Cuvânt înainte
prof. dr. arh. Adrian Spirescu

In secolul al XVI-lea, studiul corpului uman a devenit fundamental pentru învăţământul

artistic din Europa. Acesta era considerat, pentru artisti şi arhitecţi o emblemă de
intelectualitate. Erau formele de bază, ideale – ale corpului, ca şi ale spaţiului: rezultatele
studiului şi meditaţiei.
Dacă schimbăm planul de referinţă, locuirea cea care ne-a preocupat, pe noi toţi în
ultimii ani sub diversele ei forme (de la locuirea individuală la cea colectivă) pare a fi,
aidoma structurii corpului uman, racordul legitim la marile îngrijorări şi aspiraţii
arhitecturale contemporane.
Cu puţin timp în urmă, am citit o reflecţie a arh. G.M. Cantacuzino, care mi-a întărit
convingerea că studiul locuirii, în anii II-III, reprezintă “cărămida” fundamentală a
arhitecturii.
“Fac casa unui om … las deci oraşului în care el trăieşte întipărirea voinţei
sale. În conglomeratul social al unui oraş, schiţez astfel ideograma unei
personalităţi.” (Izvoare şi Popasuri / Locuinţa românească)

Morala ideilor de mai sus este că studiul profund al locuirii în perioada celor doi ani (anul
II şi anul III) reprezintă cu siguranţă un lucru bun.

Temele de proiect vor fi mai puţin prescriptive şi mai liber definite: ele vor da doar un
indiciu, vor furniza un pretext, iar fiecare student işi vaconstrui de fapt propria temă, asis-
tat de indrumători.
În măsura în care viziunea propusă este pertinentă (lucru pe care profesorul trebuie să-l
evalueze, argumentat), proiectul final poate fi judecat, ăn primul rând, în raport cu
această viziune. Temele sugerate iau ca punct de plecare situaţii urbane diferite, mizând
pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi interpretarea
lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. Pentru o parte dintre proiecte,
sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasament să
presupună parcurgerea şi înţelegerea activă a cartierului, compararea mai multor opţiuni,
interogarea conexiunilor dintre sit şi program…

Se va urmări transformarea expoziţiei de după fiecare proiect proiect într-o discuţie

constructivă – critică a direcţiilor de formare, a priorităţilor şi metodelor de îndrumare
propuse de fiecare atelier; se propune prezentarea în aceste expoziţii a unor proiecte
evaluate diferit (note mici, medii, mari). Cele de mai sus se vor adăuga unor idei
cuprinse în exerciţiul “schiţă de schiţă”, pe care acum am dorit să-l îmbogăţim printr-o
temă “surpriză” intocmită de un profesor invitat.
Excursia de studiu din perioada de primăvară, precum şi cursul de teorie a proiectului
(pe care-l consider foarte important) cu siguranţă vor adăuga noi sensuri in abordarea
studiului din Atelierul de proiectare.
Crochiu de concepţie, arh. Adrian Spirescu / 2014
5
 Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

6
AN 2. Programarea activităţilor didactice
7

AN 2. Programarea activităţilor didactice

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură
 Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

8
AN 3. Programarea activităţilor didactice
9

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

AN 3. Programarea activităţilor didactice
 ATELIERE DE PROIECTARE BP2
2

1. FACULTATEA DE ARHITECTURĂ 21A Conf. dr. arh. Iulian GUDINĂ 21B Prof. dr. arh. Mircea OCHINCIUC

22A Prof. dr. arh. Cristina GOCIMAN 22B Conf. dr. arh. Cristian DRUGHEAN

23A Conf. dr. arh. Iulius CRISTEA 23B Conf. dr. arh. Dan MARIN

24A Prof. dr. arh. E.B. POPESCU 24B Prof. dr. arh. Niculae GRAMA

25A Conf. dr. arh. Florian STANCIU 25B Prof. dr. arh. Dana CHIRVAI
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

26A Conf. dr. arh. Liviu NEAGA 26B Prof. invitat arh. Mario KUIBUŞ
AN 2. Ateliere de proiectare

10
 21 A Atelier 21 B Atelier
Conf. dr. arh. Iulian GUDINĂ Prof. dr. arh. Mircea OCHINCIUC

BP2
22 A Atelier 22 B Atelier
Prof. dr. arh. Cristina GOCIMAN Conf. dr. arh. Cristian DRUGHEAN

23 B Atelier

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

Conf. dr. arh. Dan MARIN
23 A Atelier
Conf. dr. arh. Iulius CRISTEA

AN 2. Ateliere de proiectare
24 B Atelier
24 A Atelier Prof. dr. arh. Niculae GRAMA
Prof. dr. arh. E.B. POPESCU

25 B Atelier
25 A Atelier Prof. dr. arh. Dana CHIRVAI
Conf. dr. arh. Florian STANCIU

26 A Atelier 26 B Atelier
Conf. dr. arh. Liviu NEAGA Prof. invitat arh. Mario KUIBUŞ

11
 ATELIERE DE PROIECTARE BP3
3
1. FACULTATEA DE ARHITECTURĂ 31A Prof. dr. arh. Anca OŢOIU 31B Conf. dr. arh. Haytham ZEKI

32A Conf. dr. arh. Mihaela PELTEACU 32B Conf. dr. arh. Ştefan GHENCIULESCU

33A Prof. dr. arh. Ioan LUCĂCEL 33B Prof. dr. arh. Gabriela TABACU

34A Prof. dr. arh. E.B. POPESCU 34B Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ

35A Conf. dr. arh. Octavian ILIESCU 35B Conf. dr. arh. Anca MITRACHE
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

36A Conf. dr. arh. Iulia STANCIU 36B Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
AN 3. Ateliere de proiectare

12
 31 A Atelier 31 B Atelier
Prof. dr. arh. Anca OŢOIU Conf. dr. arh. Haytham ZEKI

BP3
32 A Atelier 32 B Atelier
Conf. dr. arh. Mihaela PELTEACU Conf. dr. arh. Ştefan GHENCIULESCU
-

33 A Atelier 33 B Atelier

AN 3. Ateliere de proiectare de arhitectură

Prof. dr. arh. Ioan LUCĂCEL Prof. dr. arh. Gabriela TABACU

Departamentul Bazele Proiectării

34 A Atelier 34 B Atelier
Prof. dr. arh. E.B. POPESCU Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ

35 A Atelier
35 B Atelier
Conf. dr. arh. Octavian ILIESCU
Conf. dr. arh. Anca MITRACHE

36 A Atelier 36 B Atelier
Conf. dr. arh. Iulia STANCIU Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

13
 Schiţa de schiţă (Proiect de o zi)

Schiţa de schiţă forma de evaluare pe parcurs a cunoştinţelor dobândite

în cadrul Atelierului de proiectare

Obiective:
- verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului;
- stimularea studiul individual;
- dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi.
Credite ECTS: 1 / Durata: 10 ore / Evaluare : Comisie
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

În acest sens subiectul temelor de schiţă se înscrie în tematica

proiectelor de semestru.
AN 2/3. Schiţă de schiţă.
Schiţă de schiţă BP 2 Schiţă de schiţă BP3

BP2/3
semestrul 1 ( 3 ) semestrul 1 ( 5 )

S1 S1
Tema: Construcţie şi materialitate Tema: Spaţiu şi Funcţiune
Întocmitor: Atelier conf.dr.arh. Iulian Gudină Întocmitor: Atelier conf.dr.arh. Ştefan Ghenciulescu

S2 S2
Tema: Locuinţă individuală Tema: Machetă

Credite ECTS: 1 / Durata: 10 ore / Evaluare : Comisie

Întocmitor: Atelier conf.dr.arh. Florian Stanciu Întocmitor: Atelier prof.dr.arh. E.B. Popescu

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

S3 schiţă restanţă semestrul 1 ( 3 ) S 3 schiţă restanţă semestrul 1 ( 5 )
Tema: Grafică: Afiş pentru un eveniment studenţesc Tema: Amenajare urbană

AN 2/3. Schiţă de schiţă.

Întocmitor: Atelier prof.dr.arh. Niculae Grama Întocmitor: Atelier prof.dr.arh. Adrian Spirescu

semestrul 2 ( 4 ) semestrul 2 ( 6 )

S1 S1
Tema: Machetă Tema: Locuinţă colectivă
Întocmitor: Atelier conf.dr.arh. Dan Marin Întocmitor: Atelier conf.dr.arh. Iulia Stanciu

S2 S2
Tema: Locuire - reprezentare de idee Tema: Locuinţa colectivă
Întocmitor: Atelier prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc Întocmitor: Atelier prof.dr.arh. Anca Oţoiu

S3 schiţă restanţă semestrul 2 ( 4 ) S 3 schiţă restanţă semestrul 2 ( 6 )

Temă surpriză Temă surpriză
Întocmitor: Atelier prof.dr.arh. Cristina Gociman Întocmitor: Atelier conf.dr.arh. Octavian Iliescu

SR schiţă restanţă cu taxă sem 1 / 2 ( 3 / 4 ) SR schiţă restanţă cu taxă sem. 1 / 2 ( 5 / 6 )

Temă surpriză Temă surpriză
Întocmitor: Atelier conf.dr.arh. Cristian Drughean Întocmitor: conf.dr.arh. Mihaela Pelteacu
15
-
Curs opţional
Teoria proiectului de arhitectură

BP3
Colectiv: cadre didactice din Departamentul Bazele proiectării

Cursul de teoria proiectului se constituie ca parte componentă a Atelierului de proiectare,

îmbogăţind căutările arhitecturale concrete ale proiectului prin propunerea unor teme
conexe şi abordarea interactivă a acestora.

Obiective:
1.studentul va fi capabil să relaţioneze reflecţiile teoretice cu aspectele concrete ale
proiectului de atelier ;
2.va înţelege modul în care se desfăşoară procesul de observare, prin proiect, a contex-
tului urban;

Credite ECTS: 2 / Durata: 14 sapt. / Evaluare : Eseu

3.va aprofunda, prin intermediul exemplelor, elementele ce ţin de metodologia proiectului:

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

ce înseamnă a defini o temă – concept, idee, soluţie - cum se alege cadrul de referinţe
al proiectului - anaolgii, documentare, ipoteze de lucru.

Metodă de predare curs însoţit de discuţii si dezbateri

AN 3. Curs opţional
Bibliografie minimală
- Frampton, Kenneth - "Modern architecture: a critical history", Thames and Hudson, Lon-
dra, 1992
- Gausa, Manuel - "Housing: new alternatives - new systems", Actar, Barcelona, 1998
- Mornment Adam, Biles Annabel - "Infill. New Houses for Urban Sites", Laurence King
Publishing, Londra, 2009
- *** - "Collective Housing", Editorial Pencil, Valencia, 2006
- Amphoux Pascal. "Polarité, Mixité, Intensité, Trois dimensions conjointes de la
densité urbaine", "Polaraity, Mixity, Intensity, Three Interacting Dimensions of Urban Den-
sity", In Hilde Heinen, David Vanderburgh, Inside Density, International Colloquium
on Architecture and Cities, Bruxelles : Editions La lettre volée, 2003, pp. 19-32.
- Gauzin-Muller, Dominique, “Sustainable Architecture and Urbanism:Concepts, Tech-
nologies”, Exemples, Basel, 2002
- Gast, Klaus-Peter. “Living Plans: New Concepts for Advanced Housing”, Basel, 2005
- Fernandez Per, Aurora; Arpa, Javier, “Density projects: 36 new concepts on collective
housing”, Vitoria-Gasteiz, 2007
- Bielefeld, Bert; El Khouli, Sebastian, “Basics Idée de projet”, Birkhäuser, Basel 2007
- de Botton, Alain, “Arhitectura fericirii”, Editura Vellant, Bucureşti 2009
- Hertzberger, Herman, „Lessons for Students in Architecture”, 010 Publishers,
Rotterdam 2005
- Pallasmaa, Juhani, „The eyes of the skin. Architecture and the senses”, Wiely-Academy
- John Wiley & Sons Ltd, Padstow, Cornwall 2005
- Zumthor, Peter, „Thinking Architecture”, Birkhäuser, Basel 1999
17
 TEME DE
PROIECTARE
2/3
ARGUMENT
A proiecta în şcoala de arhitectură
înseamnă a-ţi pune întrebări,
a te apropia, a înconjura şi a găsi
propriul tău răspuns
cu ajutorul profesorului.
De fiecare dată din nou.
Peter Zumthor
Temele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării vi-
itorului arhitect cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo
(loc, ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi,
oameni, materiale etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa
este aceea că şcoala de arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe
critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii : arhitectura lucrează cu ceva dat,
iar ceea ce contează în primul rând este buna raportare la acest dat.
Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a inter-
preta şi a traduce în proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în
oricare dintre situaţiile concrete întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhi-
tect trebuie să înceapă să simtă că i se vorbeşte pe limba lui, că înţelege povestea pe care
acestea o au de spus. Implicarea personală devine atunci o condiţie esenţială. Fiecare stu-
dent aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări şi abilităţi diferite. Temele de
studiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea acestei experienţe a
fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea unor expe-
rienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul îndrumării din atelier.
În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă, problemati-
zată şi argumentată – a materialului, a locului, a folosinţei – este un instrument important de
construire a unui demers adecvat fiecăreia dintre problemele diferite care îi sunt puse în faţă
arhitectului. Tema dă doar un indiciu, furnizează un pretext, fiecare student îşi construieşte,
într-o măsură mai mare sau mai mică, propria temă, asistat de îndrumători. Experienţa, speci-
ficul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin să furnizeze reperele, bor-
nele, ceea ce poate fi un teren ferm al învăţării arhitecturii.
În acest sens, se pot distinge câteva direcţii şi problematici principale care se regă-
sesc permanent, deşi în proporţii diferite, în alcătuirea celor 6 teme de studiu din desfăşurarea
anilor 2 şi 3.
BP2/3
RELAŢIA CU VECINĂTATEA
Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea urbane, cen-
trale sau periferice, sau fragmente ale cadrului natural), mizând pe faptul că tocmai confruntarea
cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhi-
tecturale critice. Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru, atât pentru anul 2, cât
şi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasament să
presupună parcurgerea şi înţelegerea activă a vecinătăţii, compararea mai multor opţiuni, intero-
garea conexiunilor dintre sit şi program. În aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă de
cunoaştere ce pregăteşte tema secundă.
RECUPERAREA MATERIALITĂŢII
Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum îi este unui
anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt materialul, felul în care materia
ajunge să-şi impună propria sa formă formei : sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar
mai ales ale primului exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firesc
nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia arhitecturală apare ca
necesară şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.
RECONSIDERAREA PROGRAMULUI
A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra felului în
care viaţa ar fi posibilă acolo : acea viaţă care să fie specifică unui anume loc, anumitor oameni,
implicând anumite activităţi, anticipând întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusă
reconsiderarea şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la fiecare
situaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură ce toate acestea se lasă des-
coperite.
Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii. Studiul este
centrat pe problema locuirii, abordând pe rând şi gradual locuirea individuală, ca spaţiu exclusiv
sau negociat al intimităţii domestice (a doua temă din anul 2), apoi subiectul locuirii într-o casă „la
curte”, dar, în acelaşi timp, în comunitate (a treia temă din anul 2) şi, în cele din urmă, tema unei
locuiri colective, dense, cu puternic caracter urban, animată de funcţiuni complementare (a treia
temă din anul 3). Dimensiunea publică caracterizează mai ales primul semestru al anului 3,
oferind prilejul construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui loc, unui anumit
mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate, pe care arhitectura le poate dezvălui, în-
griji sau re-inventa.
19
 TEME DE
PROIECTARE
2
PROIECTUL 1: CONSTRUCȚIE ȘI MATERIALITATE
conf. dr. arh. Dorin Ştefan Adam

BP2
Argument
Demersul didactic al atelierului de proiectare din anul I a fost centrat primordial asupra
noțiunii de compoziție și spațiu. Tema numărul 1 a anului 2, are ca obiectiv sensibilizarea
studenților asupra modalităților în care se pot folosi materialele, în a construi și în a
găsi sensul adecvat unei construcții ținând cont de specificul sau semnificația materialului
ales.

Tema 1 este tema de atelier ce are conţinutul cadru general comun întregului an.
Atelierele îşi vor întocmi propria temă în acord cu tema cadru enunţată aici. Este la libera
alegere a îndrumătorului de atelier maniera în care nuanţează tema cadru, îşi defineşte

Credite ECTS: 5 / Durata: 5 săpt. / Evaluare : Atelier

metodele de lucru prin care studentul aprofundeaza subiectul dat.

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

Prin intermediul acestei teme studenții se vor obişnui cu un loc şi vor înţelege potenţialul
acestuia din următoarele perspective: materialitatea, locul şi contextul social generează
arhitectură; construcţia este material, spaţiu şi materialitate.

AN 2 Proiectul 1.
Obiective
Construcția și materialitatea, subiectele ce fac obiectul temei 1, vor fi înțelese din
următoarele perspective:
 - înțelegerea modalităților firești în care un material este propriu în a fi folosit
pentru a alcătui un spațiu sau pentru a defini o formă
 - înțelegerea manierei în care un material este propriu pentru a fi folosit într-
un anumit context cultural, social, climatic
 - înțelegerea sensului unei „structuri” cu o anumită materialitate și adecvarea
sa spațiului pe care îl formează sau îl reprezintă
 - înțelegerea sitului și materialității ca parte integrantă a spațiului arhitectural
 - înțelegerea modalităților prin care se poate construi un spațiu cu
semnificație poetică și logică structurală

21
 Conţinutul studiului Bibliografie
Amplasament: fiecare atelier își va alege propriul sit, în București sau în afara acestuia. Von Meiss, Pierre,
De la Forme au Lieu. Une introduction a l’etude de l’architecture, Presses polytehniques
Studenții vor parcurge zona enunțată în tema de atelier și vor găsi potențialul unor locuri Romandes, Laussane, 1986
unde vor crede de cuviință să intervină în sensul interpretării materialității existente în zonă.
Proiectul constă în alegerea câtorva materiale cu care studentii vor face un spațiu de mici Pallasmaa, Juhani,
dimensiuni sau prin care vor avea o poziţie urbanistică faţă de contextul dat. Alegerea Touching the World - architecture, hapticity and the emancipation of the eye, Helsinki Univer-
materialelor precum și a tipului intervenției vine din logica interpretării sitului. Discuția se va sity of Technology, School of Architecture, Helsinki, 2007
axa preponderent pe maniera în care o formă sau o structură este conformă cu un material The Thinking Hand, AD Primer, 2009
și pe semnificația în care un spațiu poate fi îmbogățit prin materialitate, precum și în sensul The Eyes of the Skin: Architecture and the Senses, Wiley Academy, Great Britain, 2005
în care ea este adecvată sau nu unui loc.
Și în cazul intervenţiilor de natură punctuală, se va urmări prin temă înţelegerea caracterului Zumthor, Peter,
urban al locului și decriptarea elementelor ce-l compun. Atmospheres: Architectural Environments - Surrounding Objects, Birkhauser, Basel,2006
Dacă tipul intervenției se va concentra pe alcătuirea unui spaţiu, aria desfășurată a acestuia
Credite ECTS: 5 / Durata: 5 săpt. / Evaluare : Atelier

nu va depăși 200 mp iar dacă opțiunea de răspuns dată temei va trata un context mai larg și Andrea, Deplazes,
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

o intervenție la scară „urbană”, suprafața aferentă va fi stabilită de comun acord cu Constructing Architecture – from materials to structures – a handbook, Birkhauser, Basel,
îndrumătorul de atelier. 2008

Ferre, Albert, et al. (eds)

VerB, Matters, Actar Barcelona, 2002
AN 2 Proiectul 1.

Condiţii de redactare VerB, Conditioning, Actar Barcelona, 2005

Predările intermediare și corecturile la panou se vor desfășura pe baza machetelor de studiu
şi a desenelor de observaţie. Scara machetelor sau a planurilor va fi aleasă de student în
colaborare cu îndrumătorul de atelier, ținând cont de specificul materialului ales a fi înțeles și
utilizat în proiect.

Predarea
Se va preda un „caiet de studiu” având ca subiect desenul de observație în vederea
interpretării sitului ales, precum și arătarea resorturilor intime ce pot forma arhitectura în
absența aspectelor exclusiv formale.

Redactarea proiectului se va face pe hârtie format 50x70 cm.

În funcție de intervenția aleasă, scara proiectului și conținutul de prezentare al acestuia se

vor stabili de comun acord cu îndrumătorul de atelier

Tehnica de redactare va folosi şi desenul tradiţional ca manieră de reprezentare

Machete

Evaluarea proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe

22
PROIECTUL 2: LOCUIRE INDIVIDUALĂ
şef lucrări dr. arh. Melania Dulămea

BP2
Argument
Tematica semestrului 3 urmărește aprofundarea contactului cu un amplasament real și
încercarea de înțelegere a acestuia. Dacă prima temă ne apropie prin intermediul materialității de
investigarea unui loc, cea de-a doua temă duce acest demers mai departe pentru înțelegerea

Credite ECTS: 6 / Durata: 9 săpt. / Evaluare : Comisii

”locuirii” ca așezare firească într-un loc dat. Astfel tema numărul 2 face primul pas în studiului

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

mai amplu al programelor de locuire, care va fi urmat progresiv, de la individual către colectiv, pe
parcursul anilor II si III de studiu.
Locuința este mai mult decât un adăpost. Este un spațiu în care au loc activități și evenimente,
ea capătă un înțeles propriu pentru fiecare membru al familiei si spune o poveste despre cei care
o locuiesc. De aceea locuința individuală urmărește cu precădere profilul celor care o vor locui

AN 2 Proiectul 2.
dar și buna raportare la particularitățile contextului fizic, social, cultural și economic dintr-un
anumit loc la un moment dat.. Tema materialității abordată la tema nr. 1 va fi dusă mai departe
prin modul în care maniera constructivă, spațialitatea, expresivitatea și funcționalitatea vor
conlucra într-un tot unitar.

Obiectivele studiului și competențe

Înțelegerea și interpretarea datelor locului și a dinamicii acestuia în timp și formularea unui
scenariu de locuire care se așează într-o continuare firească a acestor date;

Sondarea ideii de ”acasă” ca răspuns la nevoile familiei și ca locuire în interiorul și împrejurul

casei;

Formularea, reformularea, dezvoltarea și ilustrarea unui răspuns personal la interpretarea sitului

și a datelor de temă;

Însușirea unei maniere integrate de abordare a proiectului, între conceptul general, logica
tectonică și materialitatea edificiului.

23
 Conținutul studiului
Se oferă spre studiu zona preponderent rezidențială, cu regim jos de înălțime, aflată în
periferia de NV a Bucureștiului, în cartierul Bucureştii Noi. În urma parcurgerii și înțelegerii
zonei, în funcție de strategia didactică a atelierelor, fiecare student sau atelier va alege un
amplasament precis pentru proiectul de locuire individuală. Cu titlu de exemplu, anexăm cinci
terenuri identificate în acest perimetru, situate după cum urmează: A. str. Căiuți nr. 11, B.
str. Neajlovului nr. 13B, C. str. Palisandrului nr. 73, D. str. Stănilești nr. 22, E. str. Jimbolia nr.
58.
Criteriile de alegere a amplasamentului vor respecta următoarele cerințe:
- suprafața terenului va fi cuprinsă între 200 și 450 mp
- se vor asigura condițiile de locuire permanentă pentru o familie cu 2 copii, având în vedere
un nivel mediu în pivința costurilor
- suprafața construită desfășurată a locuinței nu va depăși 250 mp.
Spațiile vor fi adaptate categoriilor de utilizări proprii locuinței: locul de odihnă, de studiu/lucru,
Credite ECTS: 6 / Durata: 9 săpt. / Evaluare : Comisii
de relaxare, de discuții în familie și cu oaspeții, de masă și de preparare a hranei. Se va studia
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură
valorificarea și utilizarea nuanțată a curții, relația dintre aceasta și spațiul interior și de-
schiderea către vecinătatea existentă.
Fiecare student își va construi un scenariu de locuire propriu pornind de la interpretarea
contextului și a vecinătății, de la înțelegerea dinamicii locului, precum și de la ocuparea și
AN 2 Proiectul 2.
folosirea argumentată a terenului. Sistemul constructiv şi materialitatea construcţiei vor fi
stabilite în concordanţă cu acest scenariu. Totodată demersul va avea la bază o explorare
personală a tematicii locuirii.
Condiții de redactare
Proiectul se va realiza individual.
Etapa 1
4 săptămâni, jurizare în atelier
Analiza sitului și definirea scenariului de locuire
-planșă care să cuprindă o analiză personală a contextului, a vecinătăților și a
modului de locuire din zonă cu extragerea unor date ale locului considerate relevante și
interpretarea lor;
-o descriere succintă a scenariului de locuire propus și a temei proprii;
-schițe ale conceptului și referințe culturale arhitecturale în relație cu demersul;
-macheta de studiu 1/100, inserată în macheta de sit;
-planuri locuință sc. 1/100 (planul parter cuprinzând întregul lot)
-alte piese considerate necesare de către îndrumarea de atelier.
24
Etapa 2
5 săptămâni, jurizare în comisii
Proiectul va fi redactat pe hartie albă, format de 50X70, într-o tehnică la alegere.
Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluției: plan de situație sc.
1/200, planurile tuturor nivelurilor mobilate sc.1/50, secțiune caracteristică sc. 1/50, minim 2
fațade sc. 1/50.
Proiectul va cuprinde în mod obligatoriu macheta locuinței inserată în macheta sitului 1/100.
De asemenea se va preda obligatoriu și o planșă de sinteză care să ilustreze demersul și evoluția
proiectului (scheme, fotografii ale machetelor de studiu, etc.)
Criterii de evaluare:
- Coerența relaționării dintre caracterul observat al locului, scenariul de locuire propus și soluția
spațială;
- Valoarea soluției arhitecturale tradusă prin coerența dintre materialitate, expresie, spațialitate,
funcționalitate, structură;
- Înțelegerea fundamentelor și nevoilor locuirii printr-o relaționare adecvată a funcțiunilor și
spațiilor;
- Calitatea exprimării ideilor, coerența discursului și adecvarea reprezentării la scenariul de
Bibliografie:
Bachelard, Gaston, Poetica spaţiului, Paralela 45, Piteşti, 2005
de Botton, Alain, Arhitectura fericirii, Vellant, Bucureşti, 2009
Cantacuzino, George Matei, "Locuinţa romanească", în: Izvoare şi popasuri, Eminescu,
Bucureşti, 1977
Norberg-Schulz, Christian, Genius Loci. Towards a Phenomenology of Architecture,
Rizzoli, New York, 1980
Tudora, Ioana La curte - Gradină, cartier şi peisaj urban în Bucureşti,
Curtea Veche, Bucureşti, 2009
monografii arhitecţi români: Horia Creanga, Duiliu Marcu, Henrieta Delavrancea – Gibory
Gausa, Manuel, Housing, New Alternatives, New Systems
colecţia revistei El Croquis: Steven Holl, Alvaro Siza, David Chipperfield, OMA / Rem Koolhaas,
SANAA, Aires Mateus, John Pawson, RCR Arquitectes,
Bevk Perović Arhitekti
"Dincolo de oraş" Zeppelin 2013
Arhitext, Monografie Radu Mihailescu
PROIECTUL 3: LOCUIREA ÎN COMUNITATE
prof. dr. arh. Anca Oţoiu
şef lucrări dr. arh. Cristina Constantin

BP2
Argument
Oscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectul
central al arhitecturii. Tema urmăreşte în primul rând surprinderea modulaţiilor posibile
ale legăturii între casă, trăită drept centru al lumii, şi vecinătate, ca deschidere către
ceilalţi. Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi în care fiecare

Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)
membru avea un nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, şi explorând
tema unei locuiri în care casele se ţin împreună, exerciţiul caută să surprindă legături.
Rând pe rând, identificarea dintre un om şi casa sa, reunirea membrilor familiei,
legăturile din interiorul unei comunităţi, relaţia cu vecinătatea, intuirea depărtării sau
apropierii lumii, devin subiectul unei explorări personale, în sensul asumării unei lec-
turi şi interpretări proprii fiecărei echipe de studenţi asupra temei locuirii, şi

AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare.

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

particulare, în sensul înţelegerii şi adecvării propunerilor la ceea ce locul anume
ajunge să ceară.

Obiective şi competenţe
Având ca pretext locuirea, vecinătatea şi comunitatea, tema urmăreşte înainte de
toate formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele
arhitecturii. Aceasta se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura intervine
asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare
în mod natural, loc, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale, etc.) în sensul
înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă în
sensul său prim). Peste acest "deja dat" se suprapun datele noi ale unei voinţe de a
construi, formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele
competenţe pe care parcurgerea temei încearcă să le formeze, ţin mai ales de
capacitatea de a conştientiza, reformula şi continua firesc toate aceste date
iniţiale.
- comunitatea - capacitatea de a reformula critic tema de arhitectură; felul în care pot
sta mai multe case împreună; sensul, natura şi calitatea locurilor comune propuse;
- integrarea în vecinătate - înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi
timp (care se lasă descoperite treptat pe parcursul procesului de proiectare) şi a influ-
enţei acestora asupra deciziilor arhitecturale;
- locuirea în interiorul şi în preajma casei - definirea, înţelegerea şi traducerea în
proiect a nevoilor unor locuitori posibili; raportul şi relaţiile stabilite între ceea ce este
privat şi ceea ce este comunitar;
- scenariul propriu de locuire "în comunitate" - capacitatea de a formula, refor-
mula, dezvolta, urmări şi transmite un răspuns personal şi particular care implică
transformarea, continuarea, evoluţia tuturor datelor prezente în proiect (vecinătate, co-
munitate, locuire);

25

Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)
AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare.
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură
26
Conţinutul studiului
Sinteza temei de lucru:
Nouă prieteni s-au hotărât să se aşeze la casele lor şi au cumpărat împreună un
teren mai mare pe strada Someşului, în Cluj-Napoca. Pe acest teren de 3000mp vor
să aibă fiecare o casă "la curte", dar şi ceva în plus. Fiecare casă va avea intrarea ei
şi o curte proprie, iar împreună vor fi legate de un spaţiu comun, un loc pe care
toate cele nouă familii să îl folosească, de care să aibă grijă împreună, unde să se
simtă "acasă" cu toţii.
Tema proiectului este felul în care pot sta aceste case împreună şi în locul dat
(străzi, vecini, curţi, dar şi lumea de azi, oameni, nevoi, preocupări, etc.).
Detalierea temei de lucru:
În Cluj-Napoca, strada Someşului 15-19, pe un teren actualmente neconstruit, având o
suprafaţă de aproximativ 3000mp, se vor propune locuinţe pentru nouă familii. Acestea vor
fi gândite astfel încât să poată oferi o calitate a locuirii cât mai aproape de locuirea
individuală, folosind însă mijloacele relativ modeste ale caselor strânse una în alta, dar
şi avantajele locuirii în comunitate. Va fi păstrat un regim jos de înălţime, fiind posibile
suprapuneri parţiale ale locuinţelor, dar cu acces separat din exterior pentru fiecare din
acestea şi curte proprie.
Studiul invită la punerea câtorva întrebări despre ce înseamnă a locui în comunitate
(înţelegând, criticând, adaptând şi mergând mai departe decât exemplele recente de tip
condominiu, ansamblu rezidenţial, cohousing). Astfel o parte a terenului va căpăta o folos-
inţă comună, va fi curtea tuturor, în grija tuturor, oferind eventual spaţii şi funcţiuni supli-
mentare, care să completeze locuirea individuală. Nuanţarea unei folosiri mai mult sau
mai puţin private sau comunitare a terenului dat, cât şi deschiderea către vecinătatea
existentă vor fi stabilite în urma construirii unui scenariu de locuire propriu fiecărei
echipe de studenţi.
Tema îndeamnă de asemenea la considerarea folosirii cumpătate a mijloacelor arhitec-
turale şi a resurselor materiale şi economice, în sensul descris de întâlnirea dintre tema
unor locuinţe relativ ieftine şi acutizarea întrebărilor legate de sustenabilitate în lumea de
astăzi. Calitatea locuirii va fi căutată mai ales în recuperarea şi valorificarea curţii, a comu-
nităţii, sau a vecinătăţii şi nu în excese dimensionale, formale sau constructive. Va fi fa-
vorizată accesibilitatea şi deplasarea pietonală mai degrabă decât circulaţia auto.
Regimul de înălţime şi ceilalţi indicatori urbanistici vor fi stabiliţi în urma analizei ca intenţie
coerentă şi argumentată de ocupare şi de folosire a locului şi de integrare în vecinătatea
existentă.
Sistemul constructiv şi materialitatea vor fi determinate în concordanţă cu obiectivele
studiului, cu scenariul de locuire propus şi principiile arhitecturii durabile.
Etapele de lucru şi redactarea proiectului
Studiul are două faze şi se va desfăşura în echipe de doi studenţi.
După încheierea primei faze, se va organiza o expoziţie dezbatere în cadrul căreia
fiecare atelier va prezenta modul de lucru propus şi abordarea proprie a temei, ilustrate cu
ajutorul a trei proiecte şi a altor materiale considerate necesare. Evaluarea finală se va
face în comisie
Faza I (4 credite, 6 săptămâni, juriu în atelier)
- Analiza contextului ca lectură personală a vecinătăţii imediate şi stabilire a unor date
care pot deveni indicii pentru o intervenţie care ţine cont de ceea ce este deja dat (pe
site-ul concursului CASA vor fi disponibile scurte "reportaje" video surprinzând locul în
diferite momente ale anului);
- Investigarea şi formularea ca ipoteză de lucru a unui scenariu propriu de locuire "în
comunitate". Acest scenariu va fi formulat în scris, desen, etc. rămânând însă deschis
unei evoluţii ulterioare;
- Identificarea unor tipologii posibile de locuire şi documentarea asupra acestora într-un
caiet de studiu;
- Macheta de atelier a sitului la scara 1:200, conţinând cel puţin vecinătatea imediată,
case, arbori;
- Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200, ca instrument de lucru, pentru fiecare
propunere şi stadiu diferit al proiectului;
- Plan de situaţie la scara 1:500, redând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acce-
selor;
- Planuri, secţiuni, faţade (de lucru) ale ansamblului la scara 1:200 cuprinzând împreună
toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse;
- Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumarea a fiecărui atelier.
Faza II (6 credite, 8 săptămâni, juriu în comisie în presesiune)
- Detalierea proiectului presupune co-evoluţia problemei şi a soluţiei, confruntarea şi
ajustarea permanentă a datelor şi a răspunsurilor posibile, în urma formulării unor întrebări
personale şi particulare ale fiecărei echipe de studenţi, cu ajutorul discuţiilor şi a direcţiilor
propuse de îndrumare. Acest proces va fi prezentat ca parte a proiectului final, printr-o
planşă care va face posibilă reluarea drumului, principalele indicii, întrebări sau ipoteze de
lucru, scenariul de locuire, datele descoperite din mers şi schimbările importante survenite,
etc.
- Plan de situaţie actualizat la scara 1:500, conţinând cel puţin vecinătatea imediată şi pre-
cizarea acceselor;
- Planuri, secţiuni, faţade de ansamblu la scara 1:100 cuprinzând împreună toate
locuinţele şi spaţiile comunitare propuse;
- Macheta actualizată a ansamblului la scara 1:200, integrată în macheta de sit;
- Macheta la scara 1:100 a caselor propuse împreună cu curţile lor şi spaţiul comun; şi
studii fotografice încercând surprinderea integrării, a atmosferei şi a felului în care casele
stau împreună;
- Detalierea unei case (stabilite în urma îndrumării) şi a curţii sale - în sensul aproximării şi
descrierii unui fel al locuirii posibile în interiorul şi în apropierea casei - prin planuri şi secţi-
uni, la scara 1:50, conţinând mai ales indicaţii asupra materialităţii şi mobilării propuse; şi
studii fotografice în machetă, schiţe de mână, colaje, încercând surprinderea atmosferei şi
a disponibilităţii casei de a primi viaţa.
Criterii de evaluare
INTEGRAREA ÎN VECINĂTATE
- urbanitatea - o densitate potrivită şi echilibrată; utilizări şi funcţiuni mixte; integrarea locuirii,
destinderii, activităţilor de lucru; reducerea deplasării auto şi accesibilitatea pietonală;
- conectivitatea - caracterul compact, relaţii multiple între locuinţe şi spaţiul comunităţii;
- adecvarea - memoria ca parte a contextului existent, adecvarea scării şi a imaginii,
particularitatea în unitate, interacţiunea între locuitorii vechi şi noi;
- integrarea naturii - evaluarea şi, pe cât posibil, păstrarea şi amplificarea spaţiilor verzi,
înţelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii;
LOCUIREA ÎN INTERIORUL/ ÎN PREAJMA CASEI/ ÎN COMUNITATE
- identificarea - punerea întrebărilor şi înţelegerea nevoilor locuirii, traduse într-o conformare
potrivită a funcţiunilor şi a legăturilor între spaţii, regăsirea în propria casă (acasă);
- flexibilitatea - evoluţia casei în timp, adaptabilitatea şi schimbarea posibilă pentru a putea
găzdui moduri diferite de a trăi, folosinţe variate, aşteptări şi nevoi diverse;
- comunicarea - interacţiunea, locuirea în sens privat şi comunitar, posibilitatea unor activităţi
multiple;
- deschiderea - relaţii spaţiale fireşti între interior şi exterior, extinderi în afară ale spaţiilor
locuite, primirea exteriorului înăuntru;
STRUCTURA/ MATERIALITATEA
- adecvarea sistemului constructiv şi a materialităţii la obiectivele studiului, la scenariul de
locuire propus şi la principiile arhitecturii durabile;
- folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice;
- chestionarea, înţelegerea şi redarea corectă a principiilor structurale şi a rezolvărilor de de-
taliu, în concordanţă cu caracterul şi atmosfera spaţiilor propuse în proiect;
REPREZENTAREA
- adecvarea discursului şi a reprezentării la propriul scenariul de locuire în comunitate propus,
formulat şi reformulat în scris;
- caracterul unitar, acoperitor şi sugestiv al reprezentărilor grafice, machetei şi studiilor foto
- calitatea şi claritatea discursului argumentativ de prezentare a proiectului;
PROCESUL DE PROIECTARE
- coerenţa şi capacitatea de auto-evaluare reflexiv-critică a parcursului propriului proiect;
- înţelegerea procesului de proiectare ca evoluţie simultană a problemei (date disponibile) şi a
soluţiei (răspunsuri formulate) şi elocvenţa redării condensate în planşa de sinteză a
parcursului;
- capacitatea de a colabora constructiv cu colegii şi implicarea în activităţile comune din atelier.
Bibliografie
Bibliografia cursului Arhitectură. Locuire. Oraş, An II, Semestrul 4, UAUIM
Gaston BACHELARD, "Casa. De la pivniţă la pod. Sensul colibei", în: Poetica spaţiului,
BP2
Editura Paralela 45, Piteşti, 2005, pp. 35-50 şi 56-67
George Matei CANTACUZINO, "Locuinţa românească", în: Izvoare şi popasuri,
Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65
Mircea ELIADE, "A-ţi asuma crearea lumii", în: Sacrul şi profanul, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1992, pp. 49-56
Alain de BOTTON, "Semnificaţia arhitecturii" şi " Promisiunea unui câmp",
în: Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureşti, 2009, pp. 9-26 şi 251-268
Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)
Florin BICIUŞCĂ, Experimentul "Căţelu", Editura Paideia, Bucureşti, 2007
Bénédicte RÉGIMONT, "Despre habitat" şi "Încăperile casei", în: Spune-mi cum ţi-e casa,
ca să-ţi spun cine eşti, Editura Trei, Bucureşti, 2010, pp. 98-120 şi 121-150
Bibliografie documentare:
Charles CORREA, Housing & Urbanisation, Urban Design Research Institute, 1999
AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare.
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură
Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Innovative Residential
Architecture, Birkhauser, Basel, 2010
Brian EDWARDS, David TURRENT (eds.), Sustainable Housing: Principles & Practice, E & FN
Spon, 2000
Hilary FRENCH, New Urban Housing, Editura Laurence King, 2006
Manuel GAUSA, Housing : New Alternatives, New Systems. Single-Family Housing :
The Private Domain, Birkhauser, Basel, 2002
Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers,
Rotterdam, 2009
Hubert HOFFMANN, Urban Low - Rise Group Housing: Terrace Houses. Patio Houses.
Linked Houses (Urbaner Flachbau: Reihenhauser. Atriumhauser. Kettenhauser),
Verlag Gerd Hatje, 1967
David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice, Routledge, 2010
Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile, Editura Universitară
Ion Mincu, Bucureşti, 2011
Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses: A Housing Typology, Birkhauser,
Basel, 2007
27
 TEME DE
PROIECTARE
3
DE LA ORAŞ LA PROGRAM
Conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu
Şef lucrări dr. arh. Vladimir Vinea

BP3
Tematica semestrului 1 continuă investigarea graduală a contextului urban prin introducerea
spaţiului public urban, în ipostaza străzii ca element fondator al oraşului.

Credite ECTS: 5+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)
De ce strada?
...pentru că este esenţa oraşului, un sine qua non urban, cel mai simplu şi mai lizibil
element al formei urbane şi în acelaşi timp cel mai bogat în semnificaţii şi situaţii de viaţă.
Este elementul suport al activităţilor - comerţ, locuire, administraţie, educaţie etc.- al
spaţiului natural, al scuarurilor, parcurilor, al celorlalte lucruri care compun oraşul...

AN 3 Proiectul 1+2 - proiect cu două faze de predare.

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

Amplasamentul
Perimetrul de studiu se află în Bucureşti în zona centrală. Este delimitat la nord de Bd-ul
Pache Protopopescu, la sud de Calea Călăraşilor, la vest de strada Popa Nan (ambele fron-
turi și spațiul public) şi Şos. Mihai Bravu în partea de est. (vezi Anexa 3a şi Anexa 3b)

Sunt repere care delimitează o parte de oraş; oraş a cărui istorie s-a scris peste povestea
mahalalelor din sec. XVII - XVIII din care erau nelipsite biserica şi maidanul, locuri în jurul
cărora s-au structurat şi primele spaţii publice.

Odată cu trasarea bulevardului Pache Protopescu - la sfârșitul secolului al XIX-lea se

intervine şi asupra caracterului străzilor aşa cum îl vedem astăzi: dimensiuni, aliniamente,
plantații, fațade, oganizarea maidanelor în scuaruri (vezi scuarul de lângă Bis. Popa Nan şi
celelalte).

Sistematizările urbanistice din anii ’80 au fost începutul unui proces de degradare urbană şi
socială, proces care s-a adâncit după 1989 prin modificarile importante apărute la nivelul
mentalităţilor legate de locuire.

Caracterul general al zonei este dat de locuirea la curte, oferind spaţii de mediere şi contact
social între spaţiul privat şi stradă. Deşi prost întreţinute şi degradate, străzile susţin în mod
firesc o serie de activităţi: economice, administrative, religioase, de educaţie şi sănătate
(grădiniţe, şcoli particulare sau de stat, cabinete medicale), sociale, de artă şi de relaxare.

29
 Conţinutul temei şi etapele de elaborare
Pornind de la studiul şi înţelegerea caracteristicilor zonei, tema este un prilej de a pune
întrebări cu privire la locul arhitecturii şi al spaţiului public în cadrul oraşului.
Ea solicită studenţilor lectura zonei, formularea unei strategii - ca răspuns adecvat la
problematici urbane specifice - şi materializarea acesteia prin definirea şi detalierea unui
program de arhitectură.
Studiului se va desfăşura pe toată durata semestrului 1, în două faze.
După încheierea fiecărei faze de studiu se vor organiza expoziţii dezbatere în cadrul cărora Atelierele
vor prezenta rezultatele obţinute: proiecte şi alte materiale considerate relevante.
Credite ECTS: 5+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)
Faza I-a. Analiza ca proiect
6 săptămâni, 5 credite - studiu în echipă (3 studenţi), evaluare Atelier
Una dintre cele mai importante preocupări pentru stabilirea naturii intervenţiilor într-un
context dat este cunoaşterea prealabilă a structurii arhitecturale existente, a modului de
AN 3 Proiectul 1+2 -proiect cu două faze de predare.
utilizare curent dar şi a potenţialului acesteia în relaţie cu mediului urban.
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură
Prin Analiza ca proiect înţelegem etapa de căutări care trece de la stadiul unei lecturi
descriptive a amplasamentului la analiza orientată către primele intenţii de proiectare - o
analiză care are ca scop verificarea şi confirmarea anumitor ipoteze de lucru (analiză
prospectivă).
În această etapă se vor defini natura spaţiului public urban, specificitatea sa istorică şi
actuală, se va cartografia zona şi se va interveni în sensul creşterii semnificaţiei spaţiului
public.
Felul în care oamenii practică astăzi spaţiul străzii nu este fără legătură cu organizarea lui
dealungul timpului. De aceea o atenţie aparte va fi acordată şi activităţilor având ca suport
strada. Analiza lor este importantă în măsura în care au determinat o mare parte din
utilizările, ritmurile temporale şi peisajul străzii. Aceasta va prilejui formularea unor întrebări
cu privire la modul în care realizarea unui proiect determină devenirea unui loc.
Înţelegând strada prin prisma unor asocieri de opoziţii: mişcare şi staţionare, public şi privat,
permanent şi schimbător etc. studenţii vor parcurge scări de intervenţie diferite:
- regândirea unor structuri, elemente existente - utilizare, conformare, valorizare etc.-
- construcţii noi, acolo unde este posibil şi în beneficiul străzii, ( pe terenuri libere sau
prin densificarea altora prin propuneri de scenarii de utilzare şi program - minim 2- cel mult
3 astfel de propuneri pentru fiecare echipă!)
OBS. După parcurgerea, observarea amplasamentului şi formularea primelor ipoteze de
lucru fiecare echipă îşi va concentra studiul asupra acelei părţii considerate relevantă sce-
nariului de intervenţie (cuprinsă desigur în perimetrul indicat de temă). Criteriile vor fi discu-
tate în cadrul Atelierelor.
30
Faza a II-a. Spaţiu public şi program
8 săptămâni, 6 credite - studiu individual, evaluare Comisie
Înţelegând strada ca relaţie de asociere, în strânsă legătură cu domeniul care o delimitează
(domestic, natural etc.) această etapă a studiului se referă la testarea posibilităţii de a realiza
o intervenţie arhitecturală generoasă în contextul mediului urban analizat.
Fiecare student va opta pentru un amplasament studiat anterior având libertatea alegerii pro-
gramului.
Pornim de la ideea că actul construiriii (unui spaţiu public, unei clădiri etc.) se dezvoltă în
cadrul unui scenariu anticipativ, programul la care ne referim reprezentând în acest caz
căutarea unei intervenţii adecvată realităţii locului (cu o anumită destinaţie -
de ex.: culturală, socială, educaţională etc.)
Alegerea programului va trebui să ia în considerare o serie de întrebări cum ar fi:
CINE ? - Cine ar putea solicita proiectul propus de mine?
CE ? - Ce doresc să construiesc? Ce impact va avea asupra spaţiului public ?
PENTRU CINE ?- Pentru cine construiesc? Cine sunt utilizatorii? Cine sunt cei cărora
mă adresez?
PENTRU CE ? - Pentru ce proiectez? Ce îmbunătăţeşte, ce creează, generează sau
înlocuieşte proiectul meu?
CUM ? - Cum răspunde proiectul meu nevoilor, exigenţelor etc?
ş.a.m.d.
În cadrul programului imaginat, studenţii vor formula tema proiectului: se va preciza locul, se
vor defini gabaritul (indici urbanistici, înălţime, lăţime, aliniament, retrageri etc), structura,
nevoile şi exigenţele, legăturile funcţionale, se vor estima suprafeţe şi caracteristicile
acestora, accesibilitatea şi orientarea etc. toate acestea în corelare cu ipotezele abordate în
prealabil.
Redactare - Faza I. Analiza ca proiect
Se vor elabora:
-.planşe format A1 cuprinzând piese desenate 2D / 3D - hărţi, planuri, contururi străzi, studii
fotografice, text etc. în care se vor reprezenta şi argumenta aspectele analizate, printre
care:
~Identificarea caracterului zonei în termeni de arhitectură şi spaţiu public
~Evidenţierea elementelor constitutive ale mediului urban
~Înţelegerea evoluţiei zonei
~Punerea în evidenţă a punctelor care pot fi valorizate şi a celor care ar putea fi
menţinute/ ameliorate/ corectate
~Definirea strategiei de intervenţie
~Formularea concluziilor şi a primelor scenarii de utilizare şi program
(Scări de reprezentare: 1:5000, 1:1000, 1:500 )
- Machetă de studiu 1:500 şi alte piese care pot veni în sprijinul unei mai bune înţelegeri a
metodei de analiză şi intervenţiilor preconizate.
Redactare - Faza II. Spaţiu public şi program STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIE
Se vor elabora: Coerenţa conceptuală a propunerii şi corelarea dintre spaţiul / spaţiile publice exterioare şi
- planşe format A1 cuprinzând: spaţiul interior

~ Sinteza analizei şi prezentarea temei program;
~ Plan de situaţie sc.1:500 cu evidenţierea spaţiului public, semipublic, semiprivat.
~ Plan parter sc.1:50 cu indicaţii referitoare la conceperea spaţiilor exterioare,
a utilizării şi caracterului public al acestora;
~ Planurile tuturor nivelurilor sc. 1:100;
~ Secţiuni şi vederi sc. 1:100;
~ Perspective / montaje fotografice etc
BP3
Coerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţială
Justificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale, dovedind înţelegerea critică a culturii arhitecturale
contemporane
MATERIALITATE / DETALIERE
Adecvarea dintre logica spaţială generală, destinaţia construcţiei şi materialitatea propusă
Propunerea unor elemente de detaliere, corect proiectate, care să susţină o viziune coerentă

Credite ECTS: 5+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)
- Macheta sc.1:500. asupra ambianţelor spaţiale
- Macheta sc. 1:100, inserată în sit Înţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind materialele de construcţie şi finisaje
- Alte piese care pot veni în sprijinul unei mai bune înţelegeri a intervenţiei
- Caiet de sinteză a proiectului (A3) paginat orizontal, cuprinzând un scurt rezumat şi REPREZENTARE
imaginile cele mai reprezentative Caracterul complet, acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor grafice şi ale machetei

AN 3 Proiectul 1+2 -proiect cu două faze de predare.

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

Obiectivele studiului şi competenţe
Înţelegerea spaţiului public urban ca asociere binară de opoziţii
Înţelegerea relaţiei de interdependenţa dintre calitatea spaţiului public şi calitatea spaţiului
construit/neconstruit care îl delimitează
Dezvoltarea capacităţii de a aplica o metodă de analiză specifică într-un context dat
Formarea abilităţii de a observa calităţile, disfuncţiile unui context urban delimitat şi de a-l re-
configura cu un anumit scop;
Formarea competenţei de a aborda o situaţie urbană specifică şi de a construi un răspuns
adecvat din punct de vedere al exigenţelor funcţionale.
Adecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul arhitectural al propunerii
Calitatea discursului argumentativ, prin care studentul îşi prezintă proiectul în juriu
PROCESUL DE PROIECTARE
Continuitatea şi intensitatea studiului individual, în toate etapele proiectului
Înţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii din procesul propriu de
proiectare
Coerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de elaborare a proiectului, reflectată
în caietul de sinteză
Disponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea comentariilor legate de proiectele
acestora şi de prelegerile cadrelor didactice

Criterii de apreciere
CONTEXT / SIT
Atitudinea critică privind caracterul şi particularităţilor contextului urban
Argumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie arhitecturală în contextul construit
PROGRAM
Înţelegerea critică a problematicii adecvării dintre programul de arhitectură şi contextul urban
Calitatea documentară, adecvarea şi actualitatea studiului tipologic
Coerenţa şi detalierea programului de arhitectură propus
Asumarea consecventă a dimensiunii publice a programului
Claritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă de sistemul de activităţi
propus
Bibliografie
Anthony Vidler – "The Third Typology", in K. Michael Hays (ed.) – Architecture Theory since
1968, The MIT Press, 2000, p. 284–294
Bernard Tschumi – Architecture and Disjunction, The MIT Press, 1996, p. 101–169
Ana Maria Zahariade – note de curs : Arhitectură – context – peisaj (semestrul 5), în special :
http://www.uauim.ro/departamente/itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf
Françoise Choay – Pentru o antropologie a spaţiului, Registrul Urbaniştilor din România,
2011 (ed. originală : Pour une anthropologie de l'espace, Seuil, 2006), în special
capitolele "Semnele oraşului", "Oraş nou", "Şapte teze pentru o reflecţie asupra
scărilor de amenajare şi destinului oraşelor" (p. 87–150)
Gordon Cullen, Townscape, London, The Architectural Press Ltd, 1961
Kevin Lynch, Imaginea Oraşului, Biblioteca Urbanismul, 2012.
Dana Vais – „Secvenţe şi context”, în Arhitext, nr. 6 / 2009, p. 50–53

31
 ○○○

A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. Kahn, 1975 (cota III 3286),
p. 135–161, 182–200
Klaus-Peter Gast – Louis I. Kahn, Birkhäuser, 1999, p. 48–55, 64–71, 132–139
Louis I. Kahn – "Silence and Light", in Heinz Ronner, Sharad Jhaveri (eds.) – Louis I. Kahn.
Complete Work 1935–1974, Birkhäuser, 1987 (ed. a doua), p. 6–9
Vincent Scully – "Works of Louis Kahn and His Method",
in A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. Kahn, 1975, p. 287–300
O.M.A., Rem Koolhaas and Bruce Mau – S, M, L, XL, Taschen, 1997 (ed. originală :
Credite ECTS: 5+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)

010 Publishers, 1995), p. 603–661 (despre concursul pentru Biblioteca Naţională

din Paris), p. 1303–1344 (despre concursul pentru bibliotecile campusului Jussieu
din Paris)
AN 3 Proiectul 1+2 -proiect cu două faze de predare.

Rem Koolhaas (ed.) – Content, Taschen, 2004, p. 138–149

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

(despre proiectul pentru Biblioteca din Seattle)

A+T – nr. 32 (Hybrids II. Low-Rise Mixed-Use Buildings), 2008

○○○

Harhoiu Dana, Bucureşti, oraş între Orient şi Occident, Ed.Simetria, Bucureşti, 1997,
Voiculescu Sanda, “Parohia – spaţiu de agregare religioasă, socială şi urbanistică “,
Secolul XX, no.4-6, 1997, p.146-154

Ioana Tudora – La curte. Grădină, cartier şi peisaj urban în Bucureşti, Curtea Veche, 2009,
p. 5–94
Giuseppe Cinà – Bucureşti, de la sat la metropolă. Identitate urbană şi noi tendinţe,
Capitel, 2010, p. 49–203

32
PROIECTUL 3: LOCUINŢE COLECTIVE ÎN BUCUREŞTI
şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu

BP3
Argument
În contextul mai amplu al studiului temelor de locuire iniţiat în anul 2 şi în continuarea firească a
acestora, ultimul proiect din anul 3 abordează un program cu o complexitate sporită: locuirea
colectivă.
Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere de natură
socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbări
esenţiale în structura oraşelor şi a societăţii. Astfel, este suficient să ne gândim la
reconfigurarea radicală din secolul 19 a oraşului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub
coordonarea lui Idelfons Cerdà şi la tot ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale

Credite ECTS: 3+8 / Durata: 5+9 săpt. / Evaluare : Comisie

operaţiuni urbane majore, dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii de

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

AN 3 Proiectul 3. Proiect cu 2 faze de predare
secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspecte pozitive şi negative, transformările
masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada comunismului: urbanizarea forţată,
centrele civice, cartierele-dormitor etc.

Obiective
Din punct de vedere morfologic, Bucureştiul este unul dintre cele mai eterogene oraşe eu-
ropene, fiind constituit din fragmente urbane aparent autonome şi autoreferenţiale. Găsim, spre
exemplu, bucăţi de ţesut tradiţional valoros întrerupte de falii urbane – relicve ale operaţiunilor
totalitare din anii ’80 – după cum şi elemente de infrastructură ce acţionează mai degrabă ca o
servitute decât ca un conector macrourban, sau zone uriaşe autosuficiente şi cu densitate
ridicată, însă nule din punct de vedere al calităţii (vieţii) urbane. Toate, la rândul lor, interferează
cu operaţiunile speculative de dată recentă, agresive sau în cel mai bun caz indiferente în
context urban. Acest caracter eterogen al Bucureştiului are valenţe contradictorii, reprezentând
în acelaşi timp unul dintre factorii esenţiali care generează lipsa de calitate a vieţii, dar şi o
provocare creativă pentru cei responsabili cu dezvoltarea şi planificarea oraşului.
Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective în interiorul oraşului generează
modificări semnificative la nivelul structurii urbane şi implicit la nivel social. De aceea, obiectivul
major al acestui proiect este relaţionarea deplină cu oraşul. Prin asta înţelegem, simultan:
a.o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate la nivelul structurii ur-
bane;
b.un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp;
c.un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii.

Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de proiectare este analiza
critică a contextului urban în care se va interveni. Datele obţinute şi procesate în urma acestei
analize vor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie, generând astfel conceptul
proiectului.

33
 Dincolo de aspectele enunţate mai sus, proiectul va trebui să răspundă cât mai complet,
coerent şi corect cerinţelor de bază spaţial-funcţionale (atât la nivel de ansamblu, cât şi la
nivel de detaliu), structural-constructive, comercial-economice şi de eficienţă energetică.
Proiectul va fi elaborat integral în echipe de câte 2 studenţi. Ca excepţie, se admite un singur
proiect elaborat individual pentru fiecare grupă, atunci când numărul studenţilor din grupă este
impar.
Conţinutul studiului
Amplasamentul acestui proiect este situat în sectorul 1 din Bucureşti, pe str. Petru Rareş, în
zona de confluenţă a câtorva situaţii urbane mai mult sau mai puţin coerente. Dintre acestea,
se remarcă în mod pozitiv ţesutul de locuinţe joase şi cu parcelă proprie, care însă a suferit
de-a lungul timpului diverse agresiuni datorate în principal distrugerii structurii parcelarului,
prin inserarea forţată în perioada comunistă a unor funcţiuni industriale. Astăzi, în mod
previzibil, acestea au generat fie uriaşe relicve ale unor fabrici semi-abandonate, fie terenuri
Credite ECTS: 3+8 / Durata: 5+9 săpt. / Evaluare : Comisie
de pe care fostele fabrici au fost dezafectate şi / sau demolate, terenuri care în cel mai fericit
caz sunt mobilate cu activităţi noi şi care sub o formă sau alta se traduc prin ceea ce numim
Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură
AN 3 Proiectul 3. Proiect cu 2 faze de predare
„arhitectură comercială”.
În acest context, amplasamentul proiectului nostru este terenul unei foste autobaze, având o
suprafaţă totală de 3750 mp; pe aceeaşi stradă se mai află terenul unei foste fabrici de alcool
şi cel al unui service auto, încă funcţional. Cu excepţia câtorva construcţii fără valoare
arhitecturală, semi-abandonate şi care se vor considera demolate, terenul ales este
actualmente liber de construcţii. De asemenea, terenul beneficiază de toate utilităţile şi
serviciile publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, electricitate, gaze, transfer de
date).
Pe acest teren se va proiecta un ansamblu de locuinţe colective, ce va fi dezvoltat de către un
investitor privat şi / sau de către Primărie.
Reglementările urbanistice (accese, retrageri, aliniamente, POT, CUT, Hmax etc.) ce vor fi
aplicate în proiect vor fi stabilite individual de fiecare echipă de studenţi, în urma analizei de sit
şi a unei documentări cât mai temeinice. În acest sens, se va consulta şi regulamentul
urbanistic zonal în vigoare.
Ansamblul propus va conţine minim 70 de apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Ponderea
acestora în cadrul ansamblului va fi:
20% - apartamente cu 1 cameră;
40% - apartamente cu 2 camere;
30% - apartamente cu 3 camere;
10% - apartamente cu 4 camere.
Suprafeţele construite ale apartamentelor (incluzând terasele şi balcoanele acoperite) nu vor
depăşi:
50 mp - apartamente cu 1 cameră;
70 mp - apartamente cu 2 camere;
90 mp - apartamente cu 3 camere;
110 mp - apartamente cu 4 camere.
34
Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale apartamentelor, după cum
şi modul de distribuţie al acestora în cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă.
În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie de scenariul propus prin
fiecare proiect, vor putea fi introduse şi alte funcţiuni complementare locuirii. Şi în acest caz, pon-
derea şi distribuirea acestora în cadrul ansamblului vor fi de asemenea stabilite individual de
fiecare echipă.
Atât pentru apartamente, cât şi pentru funcţiunile complementare acestora, dacă este cazul, vor fi
prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare necesare, dimensionate şi configurate în conformi-
tate cu legislaţia actuală din România. Se vor respecta normele de igienă, iluminare şi ventilare
naturală a locuinţelor. De asemenea, o importanţă deosebită se va acorda configurării
zonelor verzi, a spaţiilor publice, semi-publice comunitare şi a celor private aflate în folosinţa lo-
catarilor.
Condiţii de redactare
Proiectul va fi împărţit în 2 faze:
Faza 1 (3 credite, 5 săptămâni – juriere în atelier) – reprezintă faza de documentare, lectură
critică şi analiză a sitului şi a contextului urban al acestuia. Totodată, este faza de elaborare a con-
ceptului de intervenţie.
Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:
- fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu:
- analiza contextului urban existent
- setul de concluzii obţinute în urma acesteia şi
- strategia de intervenţie propusă.
- plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:2000 - 1:500), planuri şi secţiuni care să ilustreze conceptul
arhitectural-urbanistic al intervenţiei (sc. 1:2000 - 1:1000 - 1:500 - 1:200);
- machetă (sc. 1:500)
Macheta individuală sc. 1:500 va fi integrată într-o unică machetă de ansamblu, care va cuprinde
şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de către fiecare atelier.
Faza a 2-a (8 credite, 9 săptămâni – juriere în comisie de 4 ateliere, 3 zile) – reprezintă faza
de detaliere a proiectului. Eventualele observaţii şi recomandări făcute la jurierea fazei 1 vor fi im-
plementate în proiect pe parcursul acestei faze.
Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:
- plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500);
- planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane complet mobilate (sc. 1:100);
- toate faţadele, dintre care cele stradale vor cuprinde şi amorsele vecinătăţilor (sc. 1:100);
- două secţiuni caracteristice prin întreg ansamblul (sc. 1:100);
- planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane în mod esenţial diferite dintr-un tronson
reprezentativ, cu secţiune şi faţadă aferente, redactate la nivel de proiect de execuţie şi cu mar-
carea doar a mobilierului fix (sc. 1:50);
- detaliu de travee: plan, secţiune caracteristică, faţadă aferentă (sc. 1:20);
- o perspectivă generală din care să rezulte scenariul urban propus, atmosfera, materialitatea
proiectului şi relaţia cu vecinătăţile;
- o machetă detaliată, incluzând amenajarea spaţiilor neconstruite (sc. 1:200).

BP3
Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare din timpul fazei a 2-a, la jurierea acestei
faze vor fi aduse proiectul şi macheta predate şi notate la faza 1.
La ambele faze pot fi predate şi alte piese desenate sau machete, însă numai dacă acestea vin în
sprijinul unei mai bune înţelegeri a proiectului.

Criterii de evaluare şi notare

În evaluarea proiectului, se va ţine cont, în egală măsură, de:
- maturitatea şi realismul demersului;
- integrarea noii intervenţii în contextul urban;
- calitatea arhitectural-urbanistică a ansamblului;

Credite ECTS: 3+8 / Durata: 5+9 săpt. / Evaluare : Comisie

- corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale, atât la nivel de ansamblu, cât şi

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

AN 3 Proiectul 3. Proiect cu 2 faze de predare
la nivel de detaliu;
- corectitudinea redactării şi gradul de detaliere al pieselor desenate şi al machetelor.

Bibliografie
Frampton, Kenneth - Modern architecture: a critical history, Thames and Hudson, Londra, 1992
Gausa, Manuel - Housing: new alternatives - new systems, Actar, Barcelona, 1998

*** - Collective Housing, Editorial Pencil, Valencia, 2006

*** - monografii: Le Corbusier, Duiliu Marcu, Horia Creangă
*** - monografii El Croquis: Álvaro Siza, Steven Holl, OMA, David Chipperfield
*** - colecţia revistei Zeppelin, 2005 – 2012 – dosarele „Locuire” şi „Din vecini”.

35
PLANŞE ANEXE
BP2
~LOCUIREA INDIVIDUALA
~LOCUIREA IN COMUNITATE
37

ANEXA 2A- LOCUIRE INDIVIDUALA - AMPLASAMENT FOTO SATELIT

ANEXA 2B- LOCUIRE INDIVIDUALA- PLAN TOPOGRAFIC CU MARCAREA TERENURILOR
39

ANEXA 2C- LOCUIRE INDIVIDUALA- PLAN TOPOGRAFIC CU MARCAREA TERENURILOR

-
ANEXA 2D - LOCUIRE INDIVIDUALA - PLAN TOPOGRAFIC CU MARCAREA TERENURILOR
41

ANEXA 2E - LOCUIREA IN COMUNITATE - PLAN DE INCADRARE ZONA FOTO SATELIT

ANEXA 2F - LOCUIREA IN COMUNITATE - AMPLASAMENT (FOTO SATELIT)
ANEXA 2G - LOCUIREA IN COMUNITATE - IMAGINE DIN SIT - NUCUL
ANEXA 2H- LOCUIREA IN COMUNITATE - IMAGINE DIN SIT -STRADA
ANEXA 2I - LOCUIREA IN COMUNITATE I - PLAN TOPOGRAFIC AMPLASAMENT
PLANŞE ANEXE
BP3
~DE LA ORAŞ LA PROGRAM
~LOCUINTE COLECTIVE IN BUCURESTI
47

ANEXA 3A
-DE LA ORAS LA PROGRAM - PLAN DE INCADRARE IN ZONA -FOTO SATELIT
ANEXA 3B - DE LA ORAS LA PROGRAM - AMPLASAMENT PLAN TOPOGRAFIC
DESPRE STRĂZI...
“In a city the street must be supreme. It is the first institution of the city. The street is a room by
agreement, a community room, the walls of which belong to the donors, dedicated to the city for
common use. Its ceiling is the sky. “( Louis I. Kahn, by John Lobell 1979)
“(...)Before a railroad station is a building
it wants to be a street
it grows out of the needs of the street
out of the order of movement
A meeting of contours englazed.”
( Louis I. Kahn: Order Is, 1960 )
,, Există (...) străzi tot atât de dezonorate ca un om vinovat de o mârşăvie; exist şi str zinobile,
şi străzi cinstite, şi străzi tinere despre a căror moralitate oamenii nu şi-au făcut înc o părere; şi
străzi ucigaşe, şi străzi bătrâne, atât de bătrâne încât nici văduvele cele mai bătrâne nu sunt
bătrâne; există străzi onorabile, străzi veşnic curate, străzi veşnic murdare, străzi muncitoare,
truditoare, negustoreşti. În sfârşit, străzile (...) au însuşiri omeneşti, iar prin fizionomia lor ne impun
anumite idei împotriva cărora nu ne putem apăra.” (Balzac, Histoire des treize )
“..dacă străzile unui oraş sunt interesante, oraşul ne va părea interasant. Dacă ele sunt plictisi-
toare, oraşul ne va părea plictisitor.”( Jane Jacobs, The Life and Death of Great American Cities,
1961)
DESPRE SPATIUL PUBLIC URBAN ŞI ARHITECTURĂ
“Astfel strada (..) reprezintă dintotdeauna un număr de câteva asocieri binare, două lucruri care se
opun şi care în acelaşi timp lucrează împreună. (..)Conjugare a două tipuri de spaţii, privat şi
public, a unui înăuntru şi a unui înafară. Înăuntru pentru autonomia existenţelor şi activităţilor, în
afară pentru folosul comun şi co-prezenţă, pentru variate forme de schimb şi civilitate...este ceea
ce numim spaţiu public.” (J.L. Gourdon, La rue: Permanence et renouvellement, 2001)
“In fact, there is an art of relationship just as there is an art of architecture. Its purpose is to take
all the elements that go to create the environment: buildings, trees, nature, water, traffic,
advertisements and so on, and to weave them together in such a way that dram is released. For
the city is a dramatic event in the environment.”(Gordon Cullen, Townscape,1961)
“Every citizen has had a long association with some parts of his city, and his image is soaked in
memories and meaning” (Kevin Lynch, The Image of the city,1960)
DESPRE BUCUREŞTI...
“Bucureștii au un farmec imprecis, şi cu atât mai decisiv absoarbe, catifelează şi digeră. Străinului
nu i se arată monumente nemaivăzute, colecții moarte, muzee mai mari şi mai bine înzestrate
decât ale țărilor cu o veche cultură a pietrei şi a canalizării. Străinul ia contact prin toate ventuzele
ANEXA 3C DE LA ORAS LA PROGRAM - Texte
lui cu viața, încă de la gară. Viața este pe stradă, mai mult decât într-alte părți ale continentului,
unde populațiile țin în rezervă pentru zidurile închise un secret al personalității de multe ori
derizoriu. Ulița și mahalaua românească intră pretutindeni nestânjenită.” (Tudor Arghezi,
Cu bastonul prin București, 1972)
“(..)Ce să vă mai spun despre acest oraş plin de copaci, care se întinde până departe, dând însă
impresia unui cartier de modeşti proprietari? Străzile sunt scurte iar clădirile nu au mai mult de
două etaje. Pe aici, arhitectura, ca şi viaţa, nu este luată în serios. Peste tot Beaux Arts, căci
numai arhitecţii cu diplomă de la Paris au ce lucra. Chiar dacă ceea ce fac este banal, nu este
urât, din cauza unităţii de stil; Bucureştii n-au urâciunea heteroclită a oraşelor germane. Privirile
nu se opresc nici pe profiluri, nici pe ornamentele pe care le-am mai văzut. Privirile sunt libere şi
zboară spre frumoasele trecătoare! Bucureştii sunt toate zilele în sărbătoare...”(Le Corbusier, Le
Voyage d’Orient, 1911)
“M-am născut pe Pache Protopopescu, colţ cu Popa Nan, cu Traian şi cu Mihai Viteazul… La
câţiva metri începea satul, la câţiva metri începea mahalaua şi la un kilometru începea oraşul. (...)
Aşa că m-am născut într-o casă cu curte, deci aveam şi un pic de ţară, în care mama mai creştea
o găină, un cocoş, o raţă, mai punea câteva fire de roşii, câţiva pomi fructiferi, deci mă puteam
juca şi în picioarele goale ca şi cum m-aş fi născut la sat, mai încolo pe Popa Nan, unde începea
mahalaua, puteam să mă duc să mă joc cu copiii desculţ, pe maidane. Dar stăteam şi pe
bulevardul Pache Protopopescu(...) Pe bulevardul acela treceau căruţele cu ţărani care se duceau
spre Obor, încărcate cu mere, pere, pepeni, roşii şi ardei. Deci iar aveam un iz de sat. Trecea şi
tramvaiul, deci eram la Bucureşti, mai trecea şi câte o trăsură, deci eram în Bucureştiul
antebelic… Acest cockteil geografico-socio-politic l-am avut încă din naştere şi asta probabil că a
determinat şi un fel de neînţelegere sufletească. Nu ştiam dacă sunt ţăran, mahalagiu sau
orăşean, până la urmă am devenit ce-am devenit…” ( Alexandru Repan, Interviu cu M. An-
dronescu,2009)
“În acest colţ de oraş sunt în majoritate oameni culţi, doctori, ofiţeri, profesori, funcţionari,
negustori, mulţi cu studii secundare etc. (...) Biblioteci, cunosc numai două: cea parohială şi
biblioteca şcolii Primare „ Mecet”. Cinematografe: două. Tempo şi Milano. (...) Avem în parohie
două fabrici de fasonatul lemnului, una de tricotage, una de bomboane, ateliere de cismărie,
croitorie ( ...) trei cofetării, trei farmacii, 6 tutungerii, două vărării, 15 restaurante şi bodegi, hala
Traian (...) În orice caz situaţia economică a enoriaşilor parohiei „Hagiu” este înfloritoare. Maha-
laua de odinioară a devenit un cartier central, grădinile s-au parcelat formându-se locuinţe ...”
(Preot Grigore N. Popescu, Parohia Hagiu, 1935)
49
ANEXA 3D - DE LA ORAS LA PROGRAM - plan bucuresti Maior Papassoglu 1871
ANEXA 3E - DE LA ORAS LA PROGRAM - extras din planul orasului Bucuresti 1885-1899
 ANEXA 3F - DE LA ORAS LA PROGRAM- extras din planul orasului Bucuresti 1911

-
-

ANEXA 3G - DE LA ORAS LA PROGRAM - extras din planul BORROCZYN 1852

ANEXA 3H - LOCUINTE COLECTIVE BUCURESTI - amplasament - foto satelit
ANEXA 3I- LOCUINTE COLECTIVE IN BUCURESTI -amplasament - plan topografic
 REGULAMENT GENERAL
SI PROCEDURI DE
JURIZARE PRIVIND
ACTIVITATEA DE
PROIECTARE

-
Regulament general si Proceduri de jurizare
privind activitatea de proiectare:

Prezentul regulament detaliază prevederile Regulamentului general privind activitatea

profesională a studenţilor UAUIM, cu referire la specificul activităţii de proiectare în cadrul pro-
gramelor de studii oferite de Facultatea de Arhitectură UAUIM.
Pe baza prevederilor Regulamentului general privind activitatea profesională a studenţilor UAUIM,
Decanatul si Directorii Departamentelor au elaborat prezentul document intitulat Regulament
general privind activitatea de proiectare aferente anului şi/sau ciclului de studiu, după caz.
Organizarea jurizării proiectelor, modul de evaluare şi notare a proiectelor de arhitectură sau de
specialitate, sunt prezentate in detaliu în Procedurile de jurizare (1, 2, 3, 4, 5a, 5b, 5c, 5d).
Acestea au fost elaborate astfel încât să asigure următoarele obiective didactice propuse:
obiectivitate maxima in crearea clasamentelor, transparenta si dialog.
Procedurile vizează următoarele proiecte:
Proiecte de arhitectură generală:
• proiecte de atelier (proiecte scurte – Procedura de jurizare 1)
• proiecte de an (proiecte lungi – Procedura de jurizare 2)
• proiecte de o zi (schiţă de schiţă – Procedura de jurizare 3)
• proiecte de verificare (anul I – Procedura de jurizare 4)

Proiecte de Specialitate:

Sunt acele proiecte promovate de Departamentul Planificare si Dezvoltare Urbana si Teritoriala,

Departamentul Proiectare Urbana si Peisagistica, Departamentul Istoria & Teoria Arhitecturii si
Conservarea Patrimoniului, Departamentul Științe Tehnice, Departamentul Proiectare de Interior
si Design si Departamentul Studiul Formei si Ambient, astfel:
• Procedura de jurizare 5a - privind jurizarea, evaluarea si notarea proiectelor de
specialitate - Departamentul Proiectare Urbană şi Peisagistică si Departamentul Planificare si
Dezvoltare Urbană şi Teritorială
• Procedura de jurizare 5b - privind jurizarea, evaluarea si notarea proiectelor de
specialitate - Departamentul Proiectare de Interior si Design si Departamentul Studiul Formei si
Ambient
• Procedura de jurizare 5c - privind jurizarea, evaluarea si notarea proiectelor de
specialitate - Departamentul Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului
• Procedura de jurizare 5d - privind jurizarea, evaluarea si notarea proiectelor de speciali-
tate - Departamentul ştiinţe Tehnice
Aceste proceduri sunt elaborate si transmise de către Decanat, la începutul fiecărui an universitar,
Directorilor de Departament în vederea informării profesorilor din departament şi a studenţilor. De
asemenea prin grija departamentelor, acest regulament general + procedurile de jurizare vor fi
făcute cunoscute prin afişare şi/sau publicare pe site-ul universităţii la începutul fiecărui an
universitar.

57
1. Obiectivele şi conţinutul activităţii de proiectare
Activitatea de proiectare reprezintă principala activitate formativă în domeniul de studii „arhitec-
tură”, având o pondere de cca 50% din totalul activităţilor didactice; în cadrul activităţii de
proiectare se realizează sinteza şi exerciţiul aplicării practice a competenţelor dobândite la alte
discipline.
Obiectivele activităţii de proiectare trebuie înţelese ca seturi de competenţe profesionale ce
urmează a fi conferite viitorului absolvent în diverse etape ale procesului de învăţare, având ca
ţintă finalităţile formative specifice programelor de studii oferite de Facultatea de Arhitectură (la
nivel de studii de licenţă şi master integrat, şi de studii de licenţă), stabilite de Decanat. Pentru
atingerea acestor obiective cadrele didactice responsabile cu activitatea in atelierele de proiectare
ale facultăţii desfăşoară următoarele acţiuni principale:
- îndruma studenţii in procesul de realizare a proiectelor;
- susţin prelegeri – cursuri de teorie a proiectului, având o tematică in strânsă legătură cu
proiectul aflat in desfăşurare.
In cadrul fiecărui program de studii, activitatea de proiectare este organizată în module
semestriale şi ani de studiu, cu finalităţi formative proprii specializării; aceste finalităţi formative (la
nivel de an şi semestru) sunt stabilite de către şefii departamentelor de proiectare, sub coor-
donarea Decanatului. Finalităţile formative la nivel de semestru (reprezentând obiectivele activităţii
de proiectare din acel semestru), precum şi conţinutul activităţii (exerciţiile propuse pentru atin-
gerea obiectivelor) sunt precizate în fişa disciplinei „proiectare de arhitectură” întocmită pentru
fiecare semestru în parte de către şeful departamentului (ca titular al disciplinei).
In cadrul fiecărui modul semestrial se pot propune mai multe tipuri de exerciţii – proiecte
de arhitectură generală, proiecte integrate, proiecte de specialitate – menite să asigure însuşirea
de către student a seturilor de competenţe stabilite ca ţintă formativă pentru fiecare semestru şi an
de studiu în parte. Proiectele de arhitectură generală şi cele integrate sunt coordonate de către
departamentele de proiectare; proiectele de specialitate sunt coordonate de către departamentele
de profil.
Proiectele de arhitectură generală pot fi proiecte de atelier şi proiecte de an, proiecte lungi,
proiecte scurte şi proiecte de o zi (schiţă de schiţă). De asemenea, la anul I activitatea de
proiectare include şi proiecte de verificare programate în sesiunile de evaluare de la finalul semes-
trelor.
In cazul proiectelor de arhitectură generală, pentru fiecare exerciţiu (proiect) în parte,
obiectivele specifice şi conţinutul activităţii aferente vor fi stabilite prin tema proiectului, la prop-
unerea responsabilului de temă desemnat de şeful departamentului coordonator şi cu aprobarea
şefului departamentului, urmărindu-se concordanţa dintre obiectivele proiectului şi obiectivele
formative ale semestrului. In cazul proiectelor integrate, obiectivele specifice şi conţinutul activităţii
aferente vor fi stabilite prin tema întocmită în comun de către responsabilii de temă desemnaţi de
şefii departamentelor implicate şi aprobate prin consens de şefii departamentelor respective. In
cazul proiectelor de specialitate, obiectivele specifice şi conţinutul activităţii aferente, stabilite prin
„fişa disciplinei”, vor fi
detaliate prin tema proiectului întocmită de către titularul acestuia, cu aprobarea şefului
departamentului de profil.
Pentru fiecare dintre proiectele programate se alocă credite. In alocarea numărului de
credite se va avea în vedere, în exclusivitate, cantitatea de muncă (“workload”) pe care o solicită
studentului mediu activitatea respectivă, raportată la totalul cantităţii de muncă necesară pentru a
promova un an întreg de studiu. Cantitatea de muncă a studentului include orele-contact
(respectiv orele de prezenţă fizică la activităţile de atelier), precum şi orele de studiu individual
(documentare, lucru efectiv la proiect, redactare, realizare machete, pregătirea susţinerii proiectu-
lui etc.), necesare pentru atingerea obiectivelor formative proprii proiectului; de regulă unui credit îi
corespund 25-30 de ore de muncă a studentului mediu, iar 60 de credite reprezintă cantitatea
normală de muncă într-un an universitar.
Şefii departamentelor de proiectare au obligaţia ca până la data de 1 octombrie a
fiecărui an universitar să întocmească, sub coordonarea decanatului, „graficul desfăşurării
activităţilor de proiectare” ilustrând exerciţiile (proiectele) planificate în raport cu obiectivele forma-
tive stabilite pentru fiecare an de studiu şi fiecare semestru în parte, succesiunea lor în timp şi
numărul de credite alocate fiecărei activităţi. „Graficul” care include activităţi de proiectare de
diverse specialităţi se va întocmi împreună cu şefii departamentelor de profil implicate. „Graficul
desfăşurării activităţilor de proiectare” se va corela cu verificările pe parcurs aferente disciplinelor
teoretice, prin consens între şefii departamentelor de proiectare şi ai celorlalte departamente
implicate. La începutul anului universitar „graficul desfăşurării activităţilor de proiectare”, incluzând
şi programarea verificărilor pe parcurs la discipline teoretice, se face public prin afişare, pe site-ul
universităţii şi/sau în broşura tipărită anual (Ghidul studentului). Orice fel de modificări în
desfăşurarea activităţilor se vor face numai în cazuri temeinic justificate şi numai cu acordul
studenţilor.
2. Participarea studenţilor la activitatea de proiectare şi predarea proiectelor
Continuitatea activităţii de învăţare este o condiţie absolut necesară în acest domeniu esenţial al
formării viitorului arhitect. Ca atare, studentul are obligaţia să frecventeze în mod continuu toate
activităţile didactice organizate în cadrul atelierelor de proiectare (corecturi, prelegeri, dezbateri,
prezentări la panou etc.) şi să acorde o atenţie corespunzătoare pregătirii individuale
complementare.
Prezenta la activitatea de proiectare este de obligatorie.
Condiţia de realizare a corecturilor la activitatea de proiectare necesara acceptării predării şi
jurizării proiectelor este de min. 50% din orele dedicate acestei activităţi. Aceasta a fost stabilita, în
directă legătură cu evaluarea activităţii studentului pe parcursul semestrului si este adusă la
cunoştinţa studenţilor prin fişele disciplinelor publicate pe site-ul Universităţii www.uauim.ro, prin
regulamentele detaliate ale departamentelor de proiectare comunicate la începutul fiecărui an
universitar, prin temele proiectelor şi prin informarea verbală a studenţilor la începutul activităţii în
atelier.
Titularii proiectelor (respectiv şefii departamentelor sau şefii de ateliere, după caz) au
obligaţia de a asigura respectarea condiţiilor comunicate la începutul activităţii; eventualele
modificări se fac numai în situaţii justificate şi numai cu acordul studenţilor.
 Nerespectarea de către student a prevederilor privind prezenta şi condiţia minimă
obligatorie de realizare a corecturilor se sancţionează cu neacceptarea predării proiectului şi cu
obligaţia de a-l reface în anul universitar următor.
In cazuri întemeiate absenţele se pot motiva pe baza actelor justificative şi a cererii individuale a
studentului, adresată decanului, cerere vizata în prealabil de directorul de departament şi de
conducătorul de atelier. Absenţele se motivează pentru cazuri medicale (justificate prin certificate
vizate de cabinetul medical al universităţii sau spitalul studenţesc) şi alte situaţii deosebite.
Studentului care a absentat motivat i se poate aproba recuperarea activităţilor în măsura în care
este posibil (funcţie de lungimea perioadei de absenţă şi caracteristicile activităţii pe perioada
absenţei). Studentului care a participat la peste 50% din activitatea de atelier dar, din motive
justificate, nu poate preda lucrarea finalizată la termenul stabilit, i se poate aproba evaluarea
proiectului în stadiul în care se afla în momentul întreruperii activităţii. Absentarea la peste 50%
din activităţile programate implică refacerea integrală a proiectului în anul universitar următor.
Predarea proiectelor se face în locul şi în intervalul de timp stabilit. Nu se admit depăşiri ale
termenului de predare şi nici completarea ulterioară cu planşe a proiectului predat.
3. Predarea
- toate proiectele de arhitectură, proiectele de verificare şi schiţele de schiţă sau proiectele de
specialitate se predau în ateliere, în intervalul stabilit de către departament;
- nu se admit proiecte, planşe sau piese aduse după ora predării;
- predarea proiectelor se face în interval de o oră, la începutul ultimei zile de atelier a săptămânii;
- predarea proiectelor de verificare ale anului I şi a schiţelor anilor II-III-IV-V se face în intervalul
stabilit de departament;
- listele de predare cu semnături şi proiectele se depun la departament, directorului de departa-
ment, imediat după încheierea intervalului de predare şi se va aplica ştampila departamentului pe
toate planşele;
- proiectele nepredate în termen nu vor fi notate şi se consemnează ca absenţă;
- pentru proiectele nepredate, dar motivate de scutire medicală pentru o perioadă mai mică de
50% din timpul alocat studiului, vor fi notate mapele de corecturi, tot în juriul departamentului;
- Disertaţiile, proiectele de prediploma si cele de diploma se predau în locul si în intervalul orar
stabilite de către Decanat;
Alte detalii legate de predarea proiectelor sunt prezentate in Procedurile de jurizare (1, 2, 3, 4,
5a,5b,5c,5d ).
4. Evaluarea şi promovarea
Evaluarea proiectelor studenţilor se face pe întreg parcursul activităţii de proiectare desfăşurate
de-a lungul semestrului, în cadrul atelierului de proiectare. Modalităţile de evaluare pe parcurs a
proiectelor studenţilor sunt precizate în fişele disciplinelor „proiectare de arhitectură”, respectiv în
fişele „proiectelor de specialitate” publicate pe site-ul UAUIM şi actualizate permanent prin grija
titularilor. Evaluarea finală a proiectelor se face de către comisiile de jurizare stabilite la nivelul
fiecărui departament.
Organizarea jurizării proiectelor, modul de evaluare şi notare a proiectelor de arhitectură
sau de specialitate, sunt prezentate in detaliu în Procedurile de jurizare ( 1, 2, 3, 4, 5a,5b,5c,5d ).
Aceste proceduri sunt elaborate si transmise de către Decanat, la începutul fiecărui an universitar,
Directorilor de Departament in vederea informării profesorilor din departament si a studenţilor.
Prezentul regulament împreună cu procedurile de jurizare se vor face cunoscute la
începutul anului universitar, prin afişare şi/sau publicare pe site-ul universităţii, precum şi prin
informare verbală la prima şedinţă de atelier. Respectarea acestora este obligatorie; eventualele
modificări se fac numai în cazuri temeinic justificate şi numai cu acordul Decanatului si in
consultare cu reprezentanţii studenţilor.
Pentru fiecare proiect predat se acordă note (corespunzătoare nivelului de performanţă atins de
student în însuşirea finalităţilor formative proprii disciplinei) şi credite (care reflectă ponderea
disciplinei în cadrul cantităţii de muncă necesară unui student mediu pentru a promova întregul an
de studiu). Creditele sunt acordate numai după obţinerea notei minime de promovare.
Evaluarea finală a proiectelor elaborate de studenţi se face de către de comisii ( jurii ) in
conformitate cu procedurile prevăzute in Procedurile de jurizare. Astfel membrii comisiei acordă
note între 1 şi 10, având valori întregi sau cu o zecimală. Nota finală este media cu două zecimale
fără rotunjiri a notelor acordate de membrii comisiei. Nota minimă de promovare a proiectului este
5.00. Nerespectarea unor date de tema a proiectelor se penalizează de către juriu cu un număr de
puncte hotărât de către acesta, puncte care se vor scădea din media obţinută în urma jurizării.
Pentru proiectele de o zi (schiţă de schiţă), promovarea este condiţionată de obţinerea notei
minime 5.00 ca medie cu două zecimale fără rotunjiri a două valori întregi (din cele trei schiţe
programate într-un semestru).
Proiectele de verificare planificate la anul I se pot susţine în două sesiuni de evaluare consecutive;
nota minimă de promovare este 5.00.
Rezultatele evaluărilor (jurizărilor) se comunică studenţilor prin secretariatele departamentelor în
cel mai scurt timp posibil şi fără a depăşi 7 zile de la predarea proiectului; rezultatele se afişează
la avizierul departamentului şi/sau pe site-ul universităţii. Titularii proiectelor (respectiv şefii de
departamente sau şefii de ateliere, după caz) sunt obligaţi să afişeze în mod explicit modul de
calcul al notei finale ca rezultantă a mai multor evaluări, acolo unde este cazul, în conformitate cu
regulamentul comunicat studenţilor la începutul activităţii.
Studenţii au obligaţia de a semnala titularilor si directorilor de departament, prin
secretariatul departamentului, eventuale erori de înregistrare în max. 3 zile de la data publicării
rezultatelor; orice semnalări ulterioare ( respectiv la mai mult de 10 zile după predarea proiectului )
nu vor fi luate în considerare.
Notele acordate prin jurizare nu pot fi contestate decât sub aspectul unor
eventuale vicii de procedură sau erori de înregistrare/calcul.

Cataloagele cu notele obţinute de studenţi în urma jurizării sunt semnate de către mem-
brii comisiei-examinatori, după care vor fi depuse de către secretarii comisiilor la secretariatele de-
partamentelor în cel mai scurt timp posibil şi fără a depăşi o săptămână de la încheierea jurizării.
Profesorii, secretarii comisiilor de jurizare, secretarii de departament sunt cu toţii responsabili de
predarea in termen a notelor către responsabilul cu programul Academica pe Facultate (termenele
sunt stabilite in prevederile Procedurii de gestionare a notelor in sistem
Academica).
Nota de absolvire a disciplinei semestriale „proiectare de arhitectură” se calculează ca
medie cu doua zecimale fără rotunjire a notelor obţinute la proiectele de arhitectură generală plan-
ificate în acel semestru, ponderate cu numărul de credite alocate fiecărui proiect. Nota minimă de
promovare a
disciplinei este 5.00, cu condiţia promovării fiecărui proiect în parte.
Nepromovarea unui proiect implică refacerea activităţii în anul universitar următor, în pe-
rioada în care este programat respectivul proiect, cu taxă. In astfel de cazuri, studentul trebuie să
se înscrie la departamentul de care aparţine proiectul, la începutul semestrului în care acesta este
planificat, prin completarea unui formular-tip (ce poate fi descărcat de www.uauim.ro), în conformi-
tate cu prevederile Regulamentului UAUIM privind frecventarea unor discipline în afara planului de
învăţământ al anului de studiu curent.

Studentul care a acumulat mai mult de 10 credite restante la activităţi de

proiectare nu poate fi înmatriculat într-un an superior; el este reînscris în
acelaşi an de studiu ca şi în anul universitar anterior, cu obligaţia refacerii
activităţilor nepromovate, cu taxă; în astfel de cazuri, se va aplica procedura
stabilită prin Regulamentul UAUIM privind frecventarea unor discipline în
afara planului de învăţământ al anului de studiu curent.

Directorii de departament, şefii de atelier şi îndrumătorii proiectelor de spe-

cialitate au obligaţia de a face cunoscut studenţilor acest Regulament + Pro-
cedurile de jurizare.