FUNDATII - PROIECT

UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

CAP. I PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN

Consideraţii generale

Zidurile de sprijin reprezintă construcţii cu caracter definitiv utilizate pe

traseele drumurilor si căilor ferate în zonele de deal şi de munte, în lungul canalelor
navigabile şi bazinelor portuare, la diferite lucrări subterane, etc.
Zidurile de sprijin au ca scop principal susţinerea pământului din amonte, asigurând
astfel trecerea pe distanţă minimă între două cote, atunci când nu există spaţiu
pentru asigurarea unei treceri taluzate.
Pe lângă aceasta, zidurile de sprijin asigură, după caz, protecţia împotriva
eroziunii, degradărilor din înghet, etc.
Zidurile de sprijin pot fi de diferite tipuri:
-ziduri de sprijin de greutate;
-ziduri de sprijin tip cornier;
-ziduri de sprijin din elemente prefabricate, gabioane, căsoaie;
-masive de pământ armat, etc.
În cadrul acestei teme se cere proiectarea unui zid de sprijin în varianta zid de
sprijin de greutate din beton .

Etapele realizării proiectului

Proiectarea zidului de sprijin cuprinde următoarele etape:

Predimensionarea zidului de sprijin (determinarea dimensiunilor secţiunii
transversale);
Determinarea incarcarilor de calcul (calculul greutatii zidului, a drenului , a
împingerii active a pământului în ipoteza lui Coulomb ) ;
Calculul capacitatii portante a terenului ;
Verificarea zidului de sprijin;
- Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei (capacitatea portanta);
- Verificarea stabilitatii la alunecare ;
- Verificarea stabilitatii la rasturnare ;
Calculul de dimensionare si verificarile au fost facute in conformitate cu
EUROCODE 7

1
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

I.1 PREDIMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRIJIN (DETERMINAREA

DIMENSIUNILOR SECŢIUNII TRANSVERSALE)

Elementele sectiunii transversale ale zidului de sprijin sunt prezentate in

fig. I.1 si au fost stabilite ca date constructive dupa cum urmeaza :

- latimea zidului de sprijin : b = 0,3 – 1,5 m ; alegem b = 1,00 m

- inaltimea fundatiei h 0,40 m ; h =1,00 m;
- grosimea stratului de acoperire : t = 0 – 0,50 m ; t = 0,30 m ;
- adancimea de fundare : D f 0,90 m ; D f = 1,30 m ;

a’ / (H + t) = ; = a’ = 0,60 m
- inaltimea zidului de sprijin : H = (2 + 0,2 n) = 2 + 0,2 2 = 2,40 m
- latimea rigolei : 1,5 ; 1,5 ; a = 0,60 m
- latimea fundatiei : B = a + a’ + b = 0,60 + 0,60 + 1,00 = 2,20 m
- latimea drenului : Bd = 0,4 0,6 m ; alegem Bd = 0,60 m

- latimea pintenului fundatiei : constructiv Bp = 0,60 m;

- inaltimea pintenului : = = = 0,40 m

2
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

- f 0,10 f = 0,20 m
- inaltimea drenului zidului de sprijin :

2,40 + 0,30 = hdr + 0,20 hdr = 2,70 – 0,20 = 2,50 m

STRAT g Φ C
[KN/m3] [KPa]
1 (NP) 18 + 0,01 n 10 + 0,8 n n
δ1=Φ1
2 (AN) 19 + 0,01 n 20 + 0,3 n 5n
δ2= Φ2

Unde : g – greutatea volumetrica;

Φ– unghiul de frecare interna dintre particule;
C – coeziunea dintre particule;
β – unghiul de inclinare a suprafetei terenului;
δ – unghiul de frecare dintre pamint si suprafata zidului de sprijin;
– unghiul suprafetei de alunecare a terenului fata de orizontala.

I.2 DETERMINAREA INCARCARILOR DE CALCUL

I.2.1 Calculul greutatii zidului de sprijin

Calculul se va efectua pentru 1m liniar de zid . Se imparte suprafata
sectiunii transversale a zidului de sprijin in suprafete geometrice de arie
cunoscuta si se determina greutatea fiecarui bloc in parte .

observatie : toate verificarile se vor efectua pentru situatia GEO -3

grupa A2
Factorii partiali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarile de tip
C( GEO -3 ) , referinta SR EN 1997 – I-2000 sunt prezentati in tabelul de mai
jos

3
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

G1 = V1 gbet. gF = 1,0 24 1,0 = 19,44 kN

G2 = V2 gbet. gF = 2,7 1,00 1,0 24 1,0 = 64,80 kN
G3 = V3 gbet. gF = 1,00 2,20 1,0 24 1,0 = 52,80 kN
G4 = V4 gbet. gF = (0,2+ 1,00 ) 0,6 1,0 24 1,0 = 17,28 kN
G5 = V5 gbet. gF = 1,0 24 1,0 = 10,56 kN

G6 = V6 gbet. gF = 1,0 24 1,0 = 2,88kN

G7 = V7 gp gF = 2,5 0,6 1,0 19 1,0 = 28,50 kN
_______________________________________________________________________
G = GZID + GDREN = 167,760 + 28,50 = 196,260 kN

I.2.2 Calculul impingerilor active ale pamantului

Calculul impingerilor active a pamatului s-a efectuat avand la baza teoria lui
Coulomb . Teoria lui Coulomb ia in considerare urmatoarele ipoteze pentru
situatia prezentului proiect :
-pamantul din sptele zidului de sprijin a fost considerat un mediu elastic
omogen si deformabil fiind format din doua strate ale caror caracteristici
geotehnice sunt prezentate mai jos;
-suprfata terenului este plana , β = 0 ;
-s-a luat in considerare frecarea dinte prismul de alunecare si elementul
de constructie δ;
-suprafetele de alunecare au fost considerate suprafete plane =0 ;
- terenul de la suprafata este incarcat cu o suprasarcina q0 ;

STRATUL 1 :
g1 =18 + 0,01 n = 18 + 0,01 2 = 18,02 kN/m3
gd1 =g1/gg = g1/1,00 = 18,02 /1,00 = 18,02 kPa/m3 gd1 = 18,02 kN/m3
gg =1,00 pentru grupa de verificari C( GEO -3 ) A2

Φ1 = 10 + 0,8 n =10 + 0,8 2 = 11,60 o

Φd1 = arctg ( ) = arctg ( ) = arctg ( ) = arctg(0,164) =9,32 o

4
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

gΦ =1,25 pentru grupa de verificari C( GEO -3 ) A2 Φd1 = 9,32 o

δ1= Φ1 = 11,60 o δd1 = Φd1 = 9,32 o

C1 = n = 2 kPa ; gC =1,40 pentru gr. C( GEO -3 ) A2

Cd1 = C1/gC = = 1,43 kPa Cd1 = 1,43 kPa
β d1 = 0 ; d1 = 0
____________________________________________________
STRATUL 2 :
g2 =19+ 0,01 n = 19 + 0,01 2 = 19,02 kN/m3
gd2 =g2/gg = g2/1,00 = 19,02 /1,00 = 19,02 kPa/m3 gd2 = 19,02 kN/m3
gg =1,00 pentru grupa de verificari C( GEO -3 ) A2

Φ2= 20 + 0,3 n =10 + 0,3 2 = 20,60 o

Φd1 = arctg ( ) = arctg ( ) = arctg ( ) = arctg(0,300) =16,73 o

gΦ =1,25 pentru grupa de verificari C( GEO -3 ) A2
Φd2 = 16,73 o

δ2= Φ2 = = δd2 = Φd2 = 16,73 = 8,36 o δd2 = 8,36 o

C2 = 5 n = 5 =10 kPa ; gC =1,40 pentru gr. C( GEO -3 ) A2
Cd2 = C2/gC = = 7,14 kPa Cd2 = 7,14 kPa
βd2 = 0 ; d2 =0

Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka)

Acesti coeficienti sint utilizati pentru determinarea impingerii pamintului asupra
elementului de constructie, tinind cont de stratisficatia care este pozitionata in
spatele zidului de sprijin.
ka = λa
STRATUL 1 :
K a1 = Ka1 cos ( d1 + δd1)

5
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

cos 2 (φ d1 θ d1 )
K a1 2
sin( φ d1 δ d1 ) sin( φ d1 β d1 )
cos 2 θ d 1 cos(δ d1 θ d1 ) 1
cos(β d1 θ d 1 ) cos(δ d1 θ d1 )

cos 2 (9,32 0)
K a1 2
sin(9,32 9,32) sin(9,32 0)
cos 2 0 cos(9,32 0) 1
cos(0 0) cos(9,32 0)
0,974
K a1 2 = = 0,653
0,319 0,162
1 0,987 1
1 0,987

K a1 = 0,653 cos 9,32 o = 0,653 0,987 = 0,644 K a1 = 0,644

STRATUL 2 :
Ka 2 K a 2 cos( δd2 θd 2 )

cos2 (φ d2 θd 2 )
Ka 2 2
sin(φ d2 δ d2 ) sin(φ d2 β d2 )
cos2 θ d 2 cos(δ d2 θd 2 ) 1
cos(β d2 θ d2 ) cos(δ d2 θ d2 )

cos 2 (16,73 0)
K a2 2
sin(16,73 8,36) sin(16,73 0)
cos 2 0 cos(8,36 0) 1
cos(0 0) cos(8,36 0)
0,917
Ka2 2 = = 0,508
0,424 0,287
1 0,989 1
1 0,989

Ka 2 0,508 cos(8,36) = 0,508 0,989 = 0,502 0,502 Ka 2

Cunoscand valorile coeficientilor de impingere activa pentru cele doua strate
putem determina valorile presiunilor de impingere activa ale celor doua strate

6
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

cu relatiile urmatoare :
'
P a 1 q 0 K a1 2 Cd 1 K a1 cos δ d1
''
P a1 (q 0 d1
h1 ) K a1 2 Cd 1 K a1 cos δ d1
'
P a2 (q 0 d1
h1 ) K a 2 2 Cd 2 K a 2 cos δ d2
''
P a2 (q 0 d1 h1 d2 h 2 ) K a2
1
2 Cd 2 K a 2 cosδ d2

Calculam suprasarcina q0 = he gd1 = 0,42 18,02 = 7,568 kPa q0 = 7,568 kPA

he = 0,5 +0,01 n = 0,5 +0,01 2 =0,42 m

'
P a1 7,568 0,644 2 1,43 0,644 0,987 4,873 - 2,265 2,608 kPa
''
P a1 (7,568 18,02 2,5) 0,644 2 1,43 0,644 0,987 = 33,885 - 2,265 = 31,620 kPA
'
P a2 (7,568 18,02 2,5) 0,502 2 7,14 0,502 0,989 26,414 - 10,00 16,414 kPA
''
P a2 (7,568 18,02 2,5 19,02 1,60) 0,502 2 5,71 0,502 0,989
41,691 10,00 31,691 kPA
' ''
P a1 2,608 Kpa ; P a 1 31,620 kPA ;

' ''
P a2 16,414 kPA ; P a2 31,691 kPA

Calculul componentelor orizontale ale impingerii active

Componentele orizontale ale impingerii active sunt date de relatiile urmatoare :
' ''
(P a 1 P a 1 ) h1 (2,608 31,620) 2,50
Pa1 42,785 kPA
2 2
' ''
(P a 2 P a 2 ) h2 (16,414 31,691) 1,60
Pa 2 38,484 kPA
2 2
Calculul componentelor verticale ale impingerii active
Componentele verticale ale impingerii se calculeaza cu relatiile :
V
P a 1 P a 1 tg ( δ d1 θ d1 ) = 42,785 tg(9,32 o) = 7,021 kPA
V
P a 2 P a 2 tg ( δ d2 θ d2 ) = 38,484 tg(8,36 o) = 5,655 kPA
Deci in concluzie componentele impingerii active ale pamantului sunt :
P a 1 42,785 kPA ; Pa 2 38,484 kPA

7
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

V V
P a1 7,021 kPA ; P a2 5,655 Kpa

I.3 CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A TERENULUI

Calculul terenului de fundare se efectueaza in scopul limitarii solicitarilor
asupra terenului de fundare astfel incat sa fie indeplinite conditiile de siguranta
si deexploatare normala a constructiei .
Actiunea compusa a fortelor care actioneaza asupra zidului se transmite catre
terenul de fundare prin intermediul talpii fundatiei
Se determina momentul tuturor fortelor in raport cu centrul de greutate al
talpii fundatiei . Acest moment creaza o rezultanta a carei punct de aplicatie va
avea o excenticitate fata de centrul de greutate al talpii fundatiiei (fig. 1.3 )

Fig. 1.3

Notam cu x i , y i distantele de la punctele de aplicatie a fortelor Gi , Pai , la centrul

talpi fundatiei :
x1 = 0,60 - 0,10 = 0,10 m ; x7 = 0,30 + 1,00 + 0,10=1,40 m ;
x2 = 0,50 + 010 = 0,60 m ; xv= 0,60 + 1,00 + 0,10 =1,70 m ;
x3 = 0 m ;
x4 = 0,30 + 1,00 + 0,10 =1,40 m ; y1= 1,25 + 1,20 + 0,2 =2,65 m ;

8
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

x5 = 2,20 - 1,10 = 0,36 m ; y2= 0,80 - 0,20 =0,60 m ;

x6 =1,10 0,60 = 1.30 m ;

Calculam momentul tuturor fortelor in raport cu mijlocul talpii fundatiei
M = - G1 x1 + G2 x2 + G3 x3 + G4 x4 + G5 x5 + G6 x6 + G7 x7 +Pva1 xv +Pva2 xv –
-Pa1 y1 - Pa2 y2
M =- 19,44 0,10 + 64,80 0,60 + 0 + 17,28 1,40 + 10,56 0,36 + 2,88 1,30+ 28,50 1,40
+7,021 1,70 +5,655 1,70 – 42,785 2,65 – 38,484 0,60 = 130,122 – 136,470
=- 6,348 kN m
M =6,348 kN m

Notam cu:
V-rezultanta forţelor verticale;
T-rezultanta forţelor orizontale;
V= Pva1 + Pva 2= 196,260 +7,021 +5,655 =208,936 kN
T = Pa1+ Pa1 = 42,785 + 38,484 = 81,269 KN

Excentricitatea eB – este data de relatia : eB = = = 0,030 m

A-aria suprafeţei de rezemare a zidului pe teren; A’ =B’ L’(m2).

unde B’ = B - 2 eB = 2,20 - 2 0,030 = 2,14 m
L’ = 1,0 m calculul se face pentru 1 m liniar de zid
A’ =2,14 1,0 = 2,14 m2

Calculul presiunii critice :

Presiunea critica se va calcula conform EUROCODE 7 prin metoda presiunilor
conventionale , si este data de relatia :

Pcr = ginf B’ Ng Sg ig bg + gsup Df Nq Sq iq bq + C Nc Sc ic bc

tgφ d2 tg16,73
16,73
Nq eπ tg 2 45 eπ tg 2 45 2,57 1,808 4,647
2 2
N 2 N q 1 tg d2
2 4,647 1 tg16,73 2 3,647 0,300 2,20

9
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

m 1 2 1 2 1
T 81,269 81,269
i 1 1 1
V A' C d2 ctg d2
208,936 2,14 7,14 3,32 259,664

=(1- 0,312)3 = 0,6883 = 0,325 i 0,325

V= Pva1 + Pva 2= 196,260 +7,021 +5,655 =208,936 kN

T = Pa1+ Pa1 = 42,785 + 38,484 = 81,269 KN

2 ( B ' / L' )
m mB 1,0 deoarece L' m 1.0
1 ( B ' / L' )

2 2
b 1 tg d2
1 0.181 0,300 0,894
unde α – reprezinta unghiul de inclinare a talpii fundatiei
0,40
tg 0,181 10,30 
2,20
B' B'
Sq 1 sin d2 1 , deoarece L' 0 deci si Sγ Sc 1,0
L' L'
m 2
T 81,269 2
iq 1 1 1 0,312 0,473
V A' C d2 ctg d2
208,936 2,14 7,14 3,32

2 2
bq bγ 1 tg d2 1 0.181 0,300 0,894

Nc N q 1 ctg d2
4,647 1 ctg16,73 3,647 3,326 12,13

1 iq 1 0,473
ic iq 0,473 0,473 0,144 0,329
N c tg d2 12,13 0,300

1 bq 1 0,894
bc bq 0,894 0,894 0,029 0,865
N c tg d2 12,13 0,300

ginf = gsup = gd2 = 19,02 kN/m3

10
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Pcr = 19,02 2,14 2,20 1,0 0,325 0,894 + 19,02 1,30 4,647 1,0 0,473 0,894 +
+7,14 12,13 1,0 0,329 0,865 = 26,017 + 48,587 +24,647 = 99,250 kPA

Pcr = 99,250 kPA

I.4 VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

1.4.1 Verificarea la capacitatea portanta

Avand determinate incarcarile verticale si orizontale la suprafata de contact

dintre talpa fundatiei si teren se va trece la compararea lor cu capacitatea
portanta a terenului (Pcr ). Verificarea se va face conform Eurocode 7 cu relatia
de mai jos :
V (Pcr A’) gR-V
Unde :
V-rezultanta forţelor verticale ; V = Pva1 + Pva =208,936 kN
A’-aria suprafeţei de rezemare a zidului pe teren ; B’ = B - 2 eB = 2,14 m
Pcr – capacitatea portanta a terenului ; Pcr = 99,250 kPA
gR-V -coeficient de siguranta ; gR-V =1,00 pentru gr. de verificari C( GEO -3 ) A2

208,936 208,936 212,935 verifica

1.4.2 Verificarea la alunecare

Cu marimile V si T , determinate la predimensionare se verifica zidul la

alunecare.Verificarea se face cu relatia de mai jos (in conformitate cu
Eurocode 7 )

T’ (V’ ) gR-h

Deoarece talpa fundatiei are un pinten alunecarea se produce prin forfecarea

pamantului .
T’ respectiv V’- reprezinta proiectiile componentelor V si T pe directia talpii
fundatiei , care este inclinata fata de orizontala cu unghiul .
= = =0,181 ; = 10,30 ; = 0,179 ; = 0,983

11
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

gR-h =1,00 pentru gr. de verificari C( GEO -3 ) A2

V’ = V +T = 0,983 + 81,269 0,179 = 219,931
T’ = T -V =81,269 0,983 – 208,936 0,179 = 42,487
= Φd2 = 16,73 o = 0,300

42,487 62,680 verifica

1.4.3 Verificarea zidului la rasturnare
Ca si la alunecare cele doua sisteme de incarcari actioneaza diferit asupra
zidului :
 incarcarile orizontale Pai , incearca sa rastoarne zidul in jurul
muchiei A (Fig 1.4) . Marimea fortelor , imultita cu bratul acestora
produce un moment de rasturnare Mr
 Greutatea zidului se opune rasturnarii printr-un moment de
stabilitate
Ms . Acesta este dat de greutatile partiale imultite cu bratul acestora.
Calculam distantele x i, respectiv yi

Fig 1.4
Calculam distantele xi , respectiv yi

12
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

x1 = 0,6+ 0,6 = 1,00 m ; x7 = 0,30 + 2,20 =2,50 m ;

x2 = 0,50 + 1,20 = 1,70 m ; xv= 0,60 + 2,20 =2,80 m ;
x3 = 1,10 m ;
x4 = 0,30 + 2,20 =2.50 m ; y1= 1,25 + 1,20 =2,45 m ;
x5 = 2,20 = 1,46 m ; y2= 0,40 m ;

x6 =2,20 0,60 = 2,40 m ;

Ms= G1 x1 + G2 x2 + G3 x3 + G4 x4 + G5 x5 + G6 x6 + G7 x7 +Pva1 xv +Pva2 xv
=19,44 1,00+64,80 1,70+52,80 1,10+17,28 2,50+10,56 1,46+2,88 2,40+
+ 28,50 2,50 +7,021 2,80 +5,655 2.80 = 361,952 kN m
Mr = Pa1 y1 +Pa2 y2 = 42,785 2,45 +38,484 0,40 =120,216 kN m
Verificarea se face cu relatia de mai jos :

Mr (Ms) gR-e
gR-e -coeficient de siguranta ; gR-e =1,00 pentru gr. de verificari C( GEO -3 ) A2

361,952 verifica

1.4.4 Verificarea la economicitate

Verificarea la economicitate se face cu relatia urmatoare :

0,05

Verificarea la economicitate se va face doar pentru una din verificarile de mai

sus . In cazul nostru capacitate portanta

M = 212,935 ; m =208,936

0,05 0,02 0,05 verifica

13
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

CAP. II PROIECTAREA UNEI FUNDATII

IZOLATE (ELASTICCE , RIGIDE , PREFABRICATE)

Tema proiectului :
Sa se prioecteze fundatia unei hale industriale avand o deschidere
B= 8,60 m si o lungime L = 15,80 m formata din 3 travee si dimensiunile
stalpilor de sectiune dreptunghiulara 40x30 cm ,conform schitei
de mai jos . Structura de rezistenta a halei este din cadre din beton armat
monolit . Pe suprafata stalpului actioneaza o sarcina uniform distribuita q .
Caracreristicile terenului de fundare sunt cele prezentate in capitolul I la
proiectarea zidului de sprijin .
Fundatiile se vor realiza in urmatoarele variante :
 Fundatii izolate elastice pentru stalpii B1 si B2 ;
 Fundatii izolate tip pahar pentru stalpii B3 si A3 ;
 Fundatii izolate elastice cu grinda de contrabalansare pentru stalpii
A1 si A2 ;
 Fundatii izolate rigide pentru stalpii A4 si B4

Fig. 2.1
Date constructive :
- efortul axial in stalp : N = q A ; q = (50 + n) kPa ;
- momentul incov. la baza stalpului pe directia L : ML =[(0,3 +0,01 n) N] KN m ;
- momentul incov. la baza stalpului pe directia B : MB =[0,1 N] KN m ;
14
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

- forta taietoare la baza stalpului pe directia L : TL =[0,1 N] KN ;

- forta taietoare la baza stalpului pe directia B : TB = 0 KN ;
l x 6 0,1 n 6 0,1 2 6,20 m
ly 8 0,1 n 8 0,1 2 8,20 m

Aria aferenta fiecarui stalp :

l x l y 3,10 8,20
A1 1,55 4,10 6,35 m 2
4 2 4 2
lx lx ly
A2 (1,55 3,10) 4.10 19,06 m 2
4 2 2
lx lx ly
A3 (3,10 3,10) 4.10 25,42 m 2
2 2 2
lx ly
A4 3,10 4.10 12,71m 2
2 2

Efortul axial la baza stalpului :

N q A kN
N1 q A1 52,0 6,35 330,20 kN
N 2 q A 2 52,0 19,065 991,38 kN
N 3 q A 3 52,0 25,42 1321,84 kN
N 4 q A 4 52,0 12,71 660,92 kN
Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia L:
ML 0,3 0,01 n N kN m

15
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

M L1 0,3 0,01 n N1 0,3 0,01 2 330,2 0,32 330.2 105,664 kN m

M L2 0,3 0,01 n N2 0,32 991,38 317,241 kN m
M L3 0,3 0,01 n N3 0,32 1321,84 422,988 kN m
M L4 0,3 0,01 n N4 0,32 660,92 211,494 kN m

Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia B:

M B (0,1 N) kN m
M B1 (0,1 N1 ) 0,1 330,20 33,020 kN m
M B2 (0,1 N 2 ) 0,1 991,38 99,138 kN m
M B3 (0,1 N 3 ) 0,1 1321,84 132,184 kN m
M B4 (0,1 N 4 ) 0,1 660,92 66,092 kN m

Forta taietoare la baza stalpului pe directia L:

TL (0,1 N) kN
TL1 (0,1 N1 ) 0,1 330,20 33,020 kN
TL2 (0,1 N 2 ) 0,1 991,38 99,138 kN
TL3 (0,1 N 3 ) 0,1 1321,84 132,184 kN
TL4 (0,1 N 4 ) 0,1 660,92 66,092 kN

Forta taietoare la baza stalpului pe directia B:

Pe directia B fotra taietoare este nula TB =0

II.1 FUNDATII IZOLATE ELASTICE (FB1 ,FB2)

Proiectarea unei fundatii presupune de asemenea parcurgerea
urmatoarelor etape :

- Predimensionarea fundatiei (determinarea dimensiunilor secţiunii transversale

ale fundatiei) ;
-Determinarea solicitarilor de calcul ;
-Determinarea capacitatii portante ale terenului prin una din metodele stabilite;
-Verificare terenului de fundare la una din starile limita ;
-Calculul armaturii din fundatie .
Observatie :Calculul de dimensionare se va face doar pentru fundatia de sub
stalpul B2 ,deoarece fundatia de sub stalpul B1 nu se poate construii in intregi me

16
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

pentru ca in vecinatatea halei industrial e se afla corpul unei cladiri.

Fundatia FB1 se va considera jumate din fundatia FB2 .

II.1.1 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI (DETERMINAREA DIMENSIUNILOR

SECTIUNII TRANSVERSALE )

Fundatia are forma de obelisc

Dimensiuni constructive :
grosimea stratului de acoperire : t = 0-0,8m
sectiunea transversala a stalpului :
b x l =0,40 x 0,30 m ;
L l
(1 2)
B b
L – lungimea talpii fundatiei ;
B – latimea talpii fundatiei ;
Alegem :L =2,30 m . B = 1,90 m
H ρ L
H – inaltimea fundatiei ;
ρ 0,25 0,35 - coeficient
H 0,35 2,30 0,805 H 0,75m
h- inaltimea pana la obelisc a fundatiei
1 2
h H 0,40 m
2 3
c 0 0,05 0,10m stratul de beton de egalizare c 0 0,10 m
c 0,05 0,10m - portiune orizontala pentru eventualel e corectii c 0,10m
- adancimea de fundare : D f 0,90 m ; D f = 1,25 m ;

II.1.2 DETERMINAREA INCARCARILOR DE CALCUL

Incarcarea la talpa fundatiei

V = N + Gf ;(KN)
Gf – greutatea blocului de fundare ;
N – forta axiala la baza stalpului ;
Gf = V gbet
V – volumul blocului de fundare ; V =B =1,90 0,75 =3,277m3
gbet – greutatea specifica a betonului armat ,gbet =25,0 kN/m3;

17
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Gf = V gbet = 3,277 25,0 =81.94 kN ;

Incarcarea pe verticala din stalpul 2 este :
VFB2 = N2 + Gf = 991,38 +81,94 = 1073,32 kN ;

Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia L:

MFl2 =ML2 + TL2 H = 317,241 +99,138 0,75 = 391,60 kN m

Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia B:

MFB2 =MB2 + TB2 H = 99,138 + 0 = 99,138 kN m

Calculul excentricitatilor pe cele doua directii:

M FL2 391,60 M FB2 99,138

e L2 0,36 m e B2 0,09 m
VFB2 1073,32 ; VFB2 1073,32

Calculul presiunilor pe talpa fundatiei:

Pentru calculul presiunilor pe talpa fundatiei vom utiliza relatiile urmatoare:

VFB2 1073,32
PFB2 245,610 kPA
B L 1,90 2,30
6 eL 6 eB
PM, m PFB2 (1 ) kPA ( )
L B
Din relatia de mai sus determinam valoarea presiunii maxime PM,M (pe ambele directii),
respectiv valoarea presiunii maxime PM,(pe o directie)
6 eL 6 eB 6 0,36 6 0,09
PM, M PFB2 (1 ) 245,610 (1 ) 546,075 kPA
L B 2,30 1,90
6 eL 6 0,36
PM, PFB2 (1 ) 245,610 (1 ) 476,270 kPA
L 2,30
Deci valorile presiunilor sunt :
P PFB2 245,610 kPA

PM,M 546,075 kPA PM, 476,270 kPA

;

18
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

II.1.3 CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A TERENULUI

Capacitatea portanta a terenului o vom determina prin metoda presiunilor

conventionale cu relatiile de mai jos :

Stabilirea presiunii convenţionale de calcul

Presiunea convenţională de calcul este stabilită în funcţie de granulozitate,
umiditate şi gradul de îndesare în cazul pământurilor necoezive şi în funcţie de
plasticitate, porozitate şi consistenţă în cazul pământurilor coezive. Valorile de bază
ale presiunii convenţionale sunt prezentate in tabele:

Pconv P b conv CB CD
unde: Pbconv.- presiunea conventionala de calcul;
CD - corecţia cu adâncimea de fundare;
CB - corecţia cu lăţimea fundaţiei.
Fundatia se va executa in stratul al doilea (AN- argila nisipoasa ) pentru care
sunt cunoscute caracteristicile geotehnice :
– unghiul de frecare interioara dintre particule Φ=20,60 o
– coeziunea dintre particule C =10 Kpa;
– indicele de plasticitate Ip = 0,22 ;
– indicele de consistenta Ic = (0,8 + 0,01 ) = (0,8 + 0,01 ) = 0,82 ;
– indicele porilor e = (0,6 + 0,02 ) =(0,6 + 0,02 ) = 0,64 ;
Deoarece Ip 0,2 , din tabel vom determina valoarea presiunii conventionale de
calcul prin interpolare functie de Ic si e astfel :
-pentru valoarea e = 0,60 P c 150 (Ic 2,50) 150 (0,82 2,50) 498 kPA
-pentru valoarea e = 0,80 P c 100 (Ic 2,50) 100 (0,82 2,50) 332 kPA
-pentru valoarea e = 0,64 P c 100 (Ic 2,50) 100 (0,82 2,50) 332 kPA

Pc (332 x ) kPA
x 0,16 0,16
x 166 132,8
166 0,20 0,20

Pc (332 132,8) 464,80 kPA

Pc P b conv 464,80 kPA

CB P b conv K1 B 1 464,80 0,05 (1,90 1) 20,916

19
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

K1 - coeficient care are valoarea:

= 0,10 - pentru pământuri necoezive (cu excepţia nisipurilor prăfoase);
= 0,05 - pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.

CD 0,25 Pb conv Df 2 pentru Df 2,0 m

CD 0,25 464,80 1,25 2 87,15
- presiunea conventionala de calcul; Pconv P b conv CB CD
Pconv Pb conv CB CD 464,80 20,916 87,15 398,60 kPA

Pconv 398,60 kPA

II.1.4 VERIFICAREA PRESIUNILOR PE TALPA FUNDATIEI

Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei se va face prin metoda presiunilor

conventionale cu relatiile de mai jos :

P Pconv ; PM 1,2 Pconv ; PM ,M 1,4 Pconv

P Pconv ; P PFB2 245,610 kPA 398,60 kPA verifica

PM 1,2 Pconv ; PM 476,270 kPA 1.2 398,60 478,320 kPA verifica

PM ,M 1,4 Pconv ; PM ,M 546,075 kPA 1.4 398,60 558,040 kPA verifica

Verificarea la economicitate
Verificarea la economicitate se face cu relatia urmatoare :
0,05

Verificarea la economicitate se va face doar pentru una din verificarile de mai

sus . In cazul nostru pentru PM ,M 1,4 Pconv ;
M = 558,040 ; m =546,075

0,05 0,022 0,05 verifica

20
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

II.1.5 ARMAREA FUNDATIEI ELASTICE

Fundaţia se armează la partea inferioară cu o reţea din bare dispuse paralel cu

laturile. Diametrul minim al barelor este 10 mm, iar distanţa dintre ele este cuprinsă
între 10 şi 25 cm. Pe fiecare direcţie procentul minim de armare, raportat la
secţiunile utile HoL şi respectiv HoB este de 0,05% (Ho - înălţimea utilă a secţiunii),
(normativ P10-86).
Secţiunea de armătură este determinată pe baza momentelor încovoietoare produse
în secţiunile din dreptul feţelor laterale ale stâlpului de către presiunile reactive, p,
pe talpă. Pentru calculul acestor momente se iau în considerare presiunile pe
suprafeţele aferente fiecărei laturi a stâlpului, stabilite prin ducerea câte unei drepte
înclinate la 45o faţă de axele de simetrie, din fiecare colţ al stâlpului (fig. II.3).
Calculam tensiunile pe talpa fundatiei dupa cele doua directii :

N2 991,38
σ2 226,860 10 -3 N/mm 2
B L 1,90 2,30
6 eL 6 eB
σ L M, m σ (1 ) ; σ B M, m σ (1 )
L B

M FL2 391,60
e L2 0,39 m
N2 991,38 ;
M FB2 99,138
e B2 0,10 m
N2 991,38
Deci :
6 e L2 6 0,39
σ L
M2 σ 2 (1 ) 226,860 10 (1 -3
) 457,665 10-3 N/mm2
L 2,30
6 e L2 6 0,39
σLm 2 σ 2 (1 ) 226,860 10-3 (1 ) -3,945 10-3 N/mm2
L 2,30
6 e B2 6 0,10
σBM 2 σ 2 (1 ) 226,860 10-3 (1 ) 298,50 10-3 N/mm2
B 1,90
6 e B2 6 0,10
σBm 2 σ 2 (1 ) 226,860 10-3 (1 ) 155.220 10-3 N/mm2
B 1,90

21
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Momentele pe cele doua fete ale stalpului sunt date de relatiile :

2
1 σLM σLm 2 3
M1 3B L - l B b ; [N mm]
32 σ L M 2 σ L m
2
1 σBM σBm 2
M2 B b 2B b ; [N mm]
32 σ B
M 2 σ B
m

2
1 457,665- 3,945 106 2 3
M1 3 1,90 2,30 - 0,40 1,90 0,30 235,730 106 N mm
32 457,665 2 (-3,945)
2
1 298,50 155,220 2
M2 1,90 0,30 (2 1,90 0,30) 110,885 106 [N mm]
32 298,50 2 155,220
Armarea dupa directia L:
Vom calcula aria de armatura necesara la partea inferioara a fundatiei pe
directia L
M1
Aa
ξ h0 Ra
2 M1
ξ 0.5 1 1-
b ho 2 R c

Unde :
a0 =35mm – acoperirea cu beton a armaturii;
h0 - inaltimea utila a sectiunii ;
Rc – rezistenta la compresiune a betonului;
Vom utiliza clasa de beton C 12/15 ; Rc=9,5 N/mm2
Ra – rezistenta la intindere a otel – betonului ;
Vom utiliza otel beton OB.37 ; Ra=210 MPa = 210 N/mm2
h0 = H-(a0 + d/2) = 750 – (35 +7) =708 mm
2 235,730 106
ξ 0.5 1 1 - 0.5 (1 1 0.052) 0,974
1,9 103 7082 9,5
M1 235,730 106
Aa 1627,80mm2
ξ h0 Ra 0,974 708 210
Din tabelul cu ariile sectiunilor transversale ale armaturilor vom alege pentru

22
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

armatura1 (Aa=1627,80 mm2) 11 bare Φ14 ; Aef=1693 mm2

A ef 1693
1
100 100 0,12 0,1 %
B h0 1900 708
Armarea dupa directia B:
Vom calcula aria de armatura necesara la partea inferioara a fundatiei pe
directia B h0 = H-(a0 + d+d/2) = 750 – (35 +14+7) =694mm
2 110,885 106
ξ 0.5 1 1 - 0.5 (1 1 0.021) 0,989
2,3 103 6942 9,5
M2 110,885 106
Aa 769,30 mm 2
ξ h0 Ra 0,989 694 210 10 bare Φ10 ; Aef=785 mm2
A ef 785 0,1 2300 744
2
100 100 0,049 0,1 % A ef
1711mm 2
L h0 2300 694 100
16 bare φ12, cu A ef 1808 mm 2

II.2 FUNDATII IZOLATE ELASTICE CU GRINDA

DE CONTRABALANSARE(FA1 ,FA2)
II.2.1 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI
Pentru dimensionare vom considera fundatia de sub stalpii A1 si B1 jumatate
din fundatia de sub stalpii A2 si B2 (fig. 2.1)
Deci stabilim L =2,30 m ; B = 1,20 m
Se cunosc:
N1 q A1 52,0 6,35 330,20 kN
M L1 0,3 0,01 n N1 105,664 kN m
M B1 (0,1 N1 ) 0,1 330,20 33,020 kN m
TL1 (0,1 N1 ) 0,1 330,20 33,020 kN
TB1 0 ,0 kN

II.2.2 DETERMINAREA INCARCARILOR

DE CALCUL

Incarcarea la talpa fundatiei ;

V = N + Gf ;(KN)
Gf – greutatea blocului de fundare ;
N – forta axiala la baza stalpului ;

23
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Gf = V gbet
V – volumul blocului de fundare ;
V =B =1,20 0,75 =2,07 m3
gbet – greutatea specifica a betonului armat
gbet =25,0 kN/m3;
Gf = V gbet = 2,07 25,0 =51,75 kN ;
Incarcarea la talpa fundatiei din stalpul 1 este :
VFA1 = N1 + Gf = 330,20 +51,75 = 381,95 kN ;

Calculul reactiunilor din reazeme ;

Deoarece fundatiile FA1 si FA2 sunt excentrice ,vom determina aceasta
excentricitate
120
e B 95 - 95 - 60 35 cm 0,35 m
2
Fig. 2.2 schema statica a incarcarii . Vom determina reactiunile din reazeme
R1 si R2 scriind ecuatii de momente

M2 0
R1 3.1 N A1 3,45 M B1 M B2 0

N A1 3,45 M B1 M B2
R1
3,1
330,20 3,45 33,020 99,138
410,10 kN
3,1
M1 0 R2 3.1 N A2 3,1 R1 0,35 M B1 M B2 0

N A 2 3,1 R1 0,35 M B1 M B2 991,38 3,1 410,10 0,35 33,020 99,138

R2 911,48 kN
3,1 3,1
R1 410,10 kN R 2 911,48 KN

Momentul M1 se calculeaza cu relatia

M 1 N1 eb M B1 330,20 0,35 33,020 148,60 kN m
La acest moment se va arma grinda la partea superioara si constructiv in rest.

24
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

II.2.3 CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A TERENULUI

Capacitatea portanta a terenului o vom determina prin metoda presiunilor
conventionale cu relatiile de mai jos :

Stabilirea presiunii convenţionale de calcul

Presiunea convenţională de calcul a fost calculata pentru fundatia elastica de
sub stalpii A2 si B2 si are valoarea Pc P b conv 464,80 kPA
Deci se va recalcula doar coeficientul CB – corectia cu adancimea de fundare

Pconv P b conv CB CD
unde: Pbconv.- presiunea conventionala de calcul;
CD - corecţia cu adâncimea de fundare;
CB - corecţia cu lăţimea fundaţiei.

CB Pb conv K1 B 1 464,80 0,05 (1,20 1) 4,65

K1 - coeficient care este:
= 0,10 - pentru pământuri necoezive (cu excepţia nisipurilor prăfoase);
= 0,05 - pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive.

CD 0,25 Pb conv Df 2 pentru Df 2,0 m

CD 0,25 464,80 1,25 2 87,15
- presiunea conventionala de calcul; Pconv P b conv CB CD
Pconv Pb conv CB CD 464,80 4,65 87,15 382,30 kPA

Pconv 382,30 kPA

II.2.4 VERIFICAREA PRESIUNILOR PE TALPA FUNDATIEI

Determinarea presiunilor pe talpa fundatiei se va face cu relatiile de mai jos

iar verificare se va face tot prin metoda presiunilor conventionale
R1 410,10
P1 148,590 Pconv 382,30 kPA VERIFICA
L1 B1 2,30 1,20

R2 911,48
P2 208,580 Pconv 382,30 kPA VERIFICA
L2 B2 2,30 1,90

25
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

II.2.5 ARMAREA GRINZII DE CONTRABALANSARE

Dimensiunole sectiunii transversale ale grinzii de contrabalansare sunt :

b = 60 cm si h = 75 cm
Momentul la care se va arma grinda are valoare
M1 N A1 eb M B1 330,20 0,35 33,020 148,60 kN m 148,60 106 N mm
Vom calcula aria de armatura necesara la partea superioara a grinzii de
contrabalansare
M1
Aa
ξ h0 Ra
2 M1
ξ 0.5 1 1-
b ho 2 R c

Unde :
a0 =35mm – acoperirea cu beton a armaturii;
h0 - inaltimea utila a sectiunii ;
Rc – rezistenta la compresiune a betonului;
Vom utiliza clasa de beton C 12/15 ; Rc=9,5 N[mm2
RA – rezistenta la intindere a otel – betonului ;
Vom utiliza otel beton OB.37 ; Ra=210 MPa = 210 N/mm2
h0 = h-(a0 + d/2) = 750 – (35 +7) =708 mm
2 148,60 106
ξ 0.5 1 1- 0.5 (1 1 0.104) 0,973
0,60 103 7082 9,5
M1 148,60 106
Aa 1027,20mm2
ξ h0 Ra 0,973 708 210

Din tabelul cu ariile sectiunilor transversale ale armaturilor vom alege pentru
armatura 1 5 bare Φ16 ; Aef=1005 mm2
Pentru armatura de la partea inferioara a grinzi vom lua constructiv 4 bare Φ14
Si tot constructiv etrieri Φ10 montati in camp la 25 cm .

26
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

II.3 FUNDATII IZOLATE PREFABRICATE (PAHAR) (FA3 ,FB3)

Fundatiile de acest tip se folosesc de regula la stalpii prefabricati din beton
armat

II.3.1 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI

Modul de dimensionare a suprafetei de contact a fundatiilor pahar este
asemanator cu modul de dimensionare a fundatiilor izolate rigide , deosebirea
apare doar la stabilirea inaltimilor fundatiilor Hf si Hp si la dimensionarea
grosimii peretelui

-grosimea stratului de acoperire

t= 0,40 m;
- sectiunea transversala a stalpului :
b x l =0,40 x 0,30 m ;
L l
(1 2)
B b
-L – lungimea talpii fundatiei ;
-B – latimea talpii fundatiei ;
a- proiectia oriz. a inclinarii
peretelui paharului ;
a 3 8 cm a 5 cm
Hf-inaltimea fundatiei pana sub stalp ;
H fmin 0,15 m Hf 0,30 m
Hp-inaltimea fundatiei paharului ;
H p 1,2 l Hpmin 0,45 m HP 0,90m
-bp- grosimea peretelui paharului ;
Hp 0,90
bp 0,15 m ; b p 0,35 m bp 0,35 m
2,5 3,0 2,5
- Bp- latimea paharului ;
Bp bp 2 a b 2 a bp 0,35 2 0.05 0,30 2 0,05 0,35 1,20 m
- Lp- lungimea paharului ;
Lp bp 2 a l 2 a bp 0,35 2 0.05 0,40 2 0,05 0,35 1,30 m
Stabilim: L =2,80 m – lungimea talpii fundatiei ;

27
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

B =2,50 m – latimea talpii fundatiei ;

-Hf – inaltimea fundatiei ;
H ρ L - 2 bp 0,30 2,80 - 2 0,35 0,63 m H 0,75 m
ρ 0,25 0,35 - coeficient
- h- inaltimea pana la obelisc a fundatiei
1 1
h 1,0 H 0,75 0.30 m
3 2,5
c 0 0,05 0,10m stratul de beton de egalizare c 0 0,10 m
- adancimea de fundare : D f 0,90 m ; D f = 1,70 m ;

II.3.2 DETERMINAREA INCARCARILOR DE CALCUL

Incarcarea la talpa fundatiei

V = N + Gf ;(KN)
Gf – greutatea blocului de fundare ;
N – forta axiala la baza stalpului ;
Gf = V gbet
V –volumul blocului de fundare ; V =Vp+Vf =(1,20 0,45 - 0,30 0,45)+
+2,80 0,30 +[(2,80 + 1,20 ) 0,45 – (0,30 0,45)] =3,98 m3
3
gbet – greutatea specifica a betonului armat ,gbet =25,0 kN/m3;
Gf = V gbet = 3,98 25,0 =99,5 kN ;
Incarcarea pe verticala din stalpul 3 este :
VFB3 = N3 + Gf = 1321,84 +99,5 = 1421,34 kN ;

Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia L:

MFl3 =ML3 + TL3 (Hp+Hf) = 422,988 +132,184 (0,90+ 0.30) = 581,608 kN m

Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia B:

MFB3 =MB3 + TB3 (Hp+Hf) = 132,184 + 0 = 132,184 kN m

Calculul excentricitatilor pe cele doua directii:

M FL3 581,608 M FB3 132,184

e L3 0,41 m e B3 0,09 m
VFB3 1421,34 ; VFB3 1421,34

28
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

A-aria suprafeţei de rezemare a fundatiei pe teren; A’ =B’ L’(m2).

unde B’ = B - 2 eB = 2,50 - 2 0,09 = 2,32 m
L’ = L - 2 eL = 2,80 - 2 0,41 = 1,98 m
A’ =2,32 1,98 = 4,59 m2
Notam cu:
V-rezultanta forţelor verticale;
T-rezultanta forţelor orizontale;
V =VFB3 = N3 + Gf = 1321,84 +99,5 = 1421,34 kN ;
T = TL3 = 132,184 kN ;

II.3.3 CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A TERENULUI

Determinarea capacitatii portante a terenului se va face prin metoda
presiunilor conventionale conform EUROCODE 7. Presiunea critica se va calcula
cu relatia de mai jos.

Φd2 = 16,73 o ; Cd2 = 7,14 kPa ; gd2 = 19,02 kN/m3

Pcr = ginf B’ Ng Sg ig bg + gsup Df Nq Sq iq bq + C Nc Sc ic bc

π tgφ 2 d2 π tg16,73 2
16,73
Nq e tg 45 e tg 45 2,57 1,808 4,647
2 2
N 2 N q 1 tg d2
2 4,647 1 tg16,73 2 3,647 0,300 2,20

m 1 2 1 2 1
T 132,184 132,184
i 1 1 1
V A' Cd2 ctg d2
1421,34 4,59 7,14 3,32 1530,145

=(1- 0,086)3 = 0,9143 = 0,763

1,82
2 ( B ' / L' ) 2 3,15
1,58
m mB 1,46 2
1 ( B ' / L' ) 1,82 2,15
1
1,58
2 2
b 1 tg d2
1 0 1
unde α – reprezinta unghiul de inclinare a talpii fundatiei

29
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

0
B' 2,32
Sq 1 sin d2 1 sin 16,73 1,33
L' 1,98
B' 2,32
S 1 0,3 1 0,3 1 0,352 0,648
L' 1,98
( S q N q 1) 1,33 4,647 1 5,180
Sc 1,42
Nq 1 4,647 1 3,647
m 2
T 132,184 2
iq 1 1 1 0,086 0,835
V A' Cd2 ctg d2
1421,84 4,59 7,14 3,32

2
bq bγ 1 tg d2 1,0

Nc N q 1 ctg d2
4,647 1 ctg16,73 3,647 3,326 12,13

1 iq 1 0,835
ic iq 0,835 0,835 0,045 0,790
N c tg d2
12,13 0,300

1 bq
bc bq 1 0 1,0
N c tg d2
ginf = gsup = gd2 = 19,02 kN/m3

Pcr = 19,02 2,32 2,20 0,648 0,763 1,0 + 19,02 1,70 4,647 1,33 0,835 1,0 +
+7,14 12,13 1,42 0,79 1,0 = 47,997 + 166,866 +97,157 = 312,02 kPA

Pcr = 312,02 kPA

II.3.4 VERIFICAREA PRESIUNILOR PE TALPA FUNDATIEI

Verificarea la capacitatea portanta

Avand determinate incarcarile verticale si orizontale la suprafata de contact
dintre talpa fundatiei si teren se va trece la compararea lor cu capacitatea
portanta a terenului (Pcr ). Verificarea se va face conform Eurocode 7 cu relatia
de mai jos :
V (Pcr A’) gR-V

30
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Unde :
V-rezultanta forţelor verticale ; V =VFB3 = N3 + Gf = 1321,84 +99,5 = 1421,34 kN ;
T-rezultanta forţelor orizontale; T = TL3 = 132,184 kN ;
A’-aria suprafeţei de rezemare a fundatiei pe teren ; B’ = B - 2 eB = 4,59 m2
Pcr – capacitatea portanta a terenului ; Pcr = 312,02 kPA
gR-V -coeficient de siguranta ; gR-V =1,00 pentru gr. de verificari C( GEO -3 ) A2

1421,34 1421,34 1432,17 verifica

Verificarea la alunecare
Verificarea se face cu relatia de mai jos (in conformitate cu Eurocode 7 )

T’ (V’ ) gR-h
Deoarece talpa fundatiei este orizontala ;T’ respectiv V’( proiectiile
componentelor V si T pe directia talpii ) fundatiei coincid .
= Φd2 = 16,73 o = 0,300

132,184 426,40 verifica

Verificarea la economicitate
Verificarea la economicitate se face cu relatia urmatoare :
0,05 Verificarea se va face doar pentru prima inegalitate
M = 1432,17 ; m =1421,34

0,05 0,007 0,05 verifica

Verificarea la strapungere
N (l H f )(b H f ) p 2 (b l 2 Hf ) H Rt
1421,34
1321,84 (0,40 0,30)( 0,30 0,40) 2 (0,30 0,40 2 0,30) 0,75 950
2,5 2,8
1236,55 2 1,30 0,75 950 1236,55 1852,5 VERIFICA
II.3.5 ARMAREA FUNDATIEI PAHAR
Armarea talpii fundatiei pahar se va face pe baza momentelor calculate la
fetele stalpului .Calculul momentelor se va face ca la cuzinetii fundatiilor rigide.

31
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

In relatiile de calcul a momentelor bc si lc se inlocuiesc cu dimensiunile

suprafetei de contact ale talpii fundatiei pahar, B si respectiv L .
In plus este necesar ca armarea obtinuta in reactiunile de la fetele stalpului
sa fie verificata si in reactiunile de la marginea paharului . Daca armaturile nu
rezista in aceasta sectiune se va marii inaltimea sectiunii .
Calculam tensiunile pe talpa fundatiei dupa cele doua directii :

N3 1321,84
σ3 188,834 10 6 N/mm 2
B L 2,50 2,80 fig. 2.3.5
6 eL 6 eB
σ L M, m σ (1 ) ; σ B M, m σ (1 )
L B

M FL3 581,608
e L3 0,44 m
N3 1321,84 ;
M FB3 132,184
e B3 0,10 m
N3 1321,84
Deci :
6 e L3 6 0,44
σ L
M3 σ 3 (1 ) 188,834 10 (1 -3
) 366,877 10-3 N/mm2
L 2,80
6 e L3 6 0,44
σLm3 σ 3 (1 ) 188,834 10-3 (1 ) 10,790 10-3 N/mm2
L 2,80
6 e B3 6 0,10
σBM 3 σ 3 (1 ) 188,834 10-3 (1 ) 234,154 10-3 N/mm2
B 2,50
6 e B3 6 0,10
σBm 3 σ 3 (1 ) 188,834 10-3 (1 ) 143,514 10-3 N/mm2
B 2,50
Calculam momentele ce apar in talpa in sectiunile : 1-1 si 2-2 dupa care pe
baza acestor momente vom calcula aria de armatura A a1 ,respectiv A a2 .
necesara armarii celor doua directii . Pe urma vom calcula momentele in
sectiunile 3 , respectiv 4 si vor rezulta ariile de armatura Aa3 , respective Aa4 . In
calculul de dimensionare al armaturii vom alege ariile de armatura cele mai
mari care vor rezulta din momentele calculate in cele 4 sectiuni

32
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

2
1 σLM σLm 2 3
M1 3B L - l B b ; [N mm]
32 σ L
M 2 σ L
m
2
1 σBM σBm 2
M2 B b 2B b ; [N mm]
32 σ B
M 2 σ B
m

2
1 366,877 10,790 106 2 3
M1 3 2,50 2,80 - 0,40 2,50 0,30 373,510 106 N mm
32 366,877 2 10,790

2
1 234,154 143,514 2
M2 2,50 0,30 (2 2,50 0,30) 219,382 106 [N mm]
32 234.154 2 143,514

Fig.2.3.6

Armarea dupa directia L(sectiunea 1-1):

Vom calcula aria de armatura necesara la partea inferioara a fundatiei pe directia L
M1
Aa
ξ h0 Ra
2 M1
ξ 0.5 1 1-
b ho 2 R c

Unde :
b = B = 2,50 m
a0 =35mm – acoperirea cu beton a armaturii;

33
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

h0 - inaltimea utila a sectiunii ;

Rc – rezistenta la compresiune a betonului;
Vom utiliza clasa de beton C 12/15 ; Rc=9,5 N[mm2
Ra – rezistenta la intindere a otel – betonului ;
Vom utiliza otel beton OB.37 ; Ra=210 MPa = 210 N/mm2

h01 = (Hp+Hf)-(a0 + d/2) = (900+300) – (35 +6) = 1159 mm

2 373,510 106
ξ 0.5 1 1- 0.5 (1 1 0.023) 0,994
2,50 103 11592 9,5
M1 373,510 106
A a1 1543,878mm 2
ξ h 01 R a 0,994 1159 210

Armarea dupa directia B(sectiunea 2-2):

Aria de armatura necesara la partea inferioara a fundatiei pe directia B
h02 = H-(a0 + d+d/2) = 1200 – (35 +12+6) =1147 mm

2 219,382 106
ξ 0.5 1 1- 0.5 (1 1 0.012) 0,996
2,80 103 11472 9,5
M2 219,382 106
A a2 914,447mm2
ξ h 02 R a 0,996 1147 210

Armarea dupa directia L(sectiunea 3-3):

In expresia momentului vom inlocui b= Bp si l=LP
2
1 366,877 10,790 106 2 3
M3 3 2,50 2,80 - 1,30 2,50 1,20 168,419 106 N mm
32 366,877 2 10,790
h03 = H-(a0+d/2) = 750 – (35+6) =709 mm
2 168,419 106
ξ 0.5 1 1 - 0.5 (1 1 0.028) 0,992
2,50 103 7092 9,5

34
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

M3 168,419 106
A a3 1140,286mm2
ξ h 03 R a 0,992 709 210
Armarea dupa directia B(sectiunea 2-2):
In expresia momentului vom inlocui b= Bp si l=LP
2
1 234,154 143,514 2
M4 2,50 1,20 (2 2,50 1,20) 89,610 106 [N mm]
32 234.154 2 143,514
h04 = H-(a0 + d+d/2) = 750 – (35 +12+6) =697 mm
2 89,610 106
ξ 0.5 1 1- 0.5 (1 1 0.013) 0,996
2,50 103 6972 9,5
M4 89,610 106
A a4 614,675mm2
ξ h 04 R a 0,996 697 210
Concluzie : vom arma talpa fundatiei pahar dupa valorile momentelor rezultate in
sectiunile 1 si 2 si deci rezulta ariile necesare de armatura A a1 =1543,878 mm2
,respectiv A a2=914,447mm2
Procentul de armare(directia L):
A a1 1543,878
1
100 100 0,053 0,1%
B h01 2500 1159
1 B h 01 0,1 2500 1159
A a1 2897,5 mm 2 19 bare φ14 cu A ef 2924mm 2
100 100
Procentul de armare(directia B):
A a2 914,447
2
100 100 0,028 0,1%
B h02 2800 1147
2 B h 02 0,1 2800 1147
A a2 3211,6 mm 2 21 bare φ14 cu A ef 3232mm 2
100 100 Ar
marea peretilor paharului:
Se verifica relatia :
N 2
M l 1,4 bp H p Rt
3
1321,84
221,542 0,4 1,4 0,34 0,90 2 650 45,297 257,985
3

35
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Deoarece relatia este verificata , peretii paharului lucreaza ca elemente din

beton simplu . Armarea peretilor este constructiva

II.4 FUNDATII IZOLATE RIGIDE (FA4 ,FB4)

Fundatiile de acest tip sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care
stalpul reazema prin intermediul unui cuzinet de beton armat (fig. 2.4). Blocul
de beton simplu este alcatuit din 1…3 trepte , alese astfel incat sa se asigure o
repartitie corespunzatoare a presiunilor pe talpa fundatiei. Cuzinetul are forma
prismatica cu dimensiunile in plan Lc si respectiv Bc si cu inaltimea Hc .
In cazul nostrum blocul de fundare va avea o singura treapta .

II.4.1 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI

Latura mare a cuzinetului Lc
trebuie sa satisfaca urmatoarele valori ale
Lc
raportului 0,40 0,60
L
.
Alegem Lc = 1,15 m , respecriv L = 2,00 m
L c 1,15
0,57
L 2,00
Deasemenea latura mica a cuzinetului Bc trebuie
sa satisfaca raportul:
Bc
0,40 0,60
B
Alegem Bc = 0,85 m , respecriv B = 1,50 m
B c 0,85
0,57
B 1,50
L 2,00
raportul laturilor blocului de fundare 1,33
B 1,50
inaltimea treptei H t 0,40 0,60 ; alegem H t 0,55 m
latimea treptei a t 0,325 m , respectiv pe cealalta directie b t 0,425 m
-inaltimea cuzinetului Hc trebuie sa satisfaca simultan conditiile :
H c 30 cm ;
Hc 2 0,40 2
tg ; tg 1,45 
l0 3 0,275 3

36
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Hc 0,40
0,25 ; 0,34  0,25
Lc 1,15
Ht 0,55
tg 1,1 1,8 ; tg 1,69
at 0,325

II.4.2 DETERMINAREA INCARCARILOR DE CALCUL

Incarcarea la talpa fundatiei

V = N + Gf ;(KN)
Gf – greutatea blocului de fundare ;
N – forta axiala la baza stalpului ;
Gf = V gbet
V –volumul blocului de fundare ; V =Vc+V1 =1,15 0,40 +1,50 0,55
= 0,391+1,65 =2,04 m3
gbet – greutatea specifica a betonului armat ,gbet =25,0 kN/m3;
Gf = V gbet = 2,04 25,0 =51,00 kN ;
Incarcarea la talpa fundatiei de sub stalpul 4 este :
VFB4 = N4 + Gf = 660,92 +51,00 = 711,920 kN ;

Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia L:

MFl4 =ML4 + TL4 (H+Hc) = 211,494 +66,092 (0,55+ 0.40) = 274,280 kN m

Momentul incovoietor la baza stalpului pe directia B:

MFB4 =MB4 + TB4 (H+Hc) = 66,092 + 0 = 66,092 kN m

Calculul excentricitatilor pe cele doua directii:

M FL4 274,280 M FB4 66,092

e L4 0,38 m e B4 0,09 m
VFB4 711,92 ; VFB4 711,92

II.4.3 CALCULUL CAPACITATII PORTANTE A TERENULUI

Determinarea capacitatii portante a terenului se va face prin metoda starilor
limita cu relatiile de mai jos
Pcr = g B’ Ng Sg ig + g Df Nq Sq iq + C Nc Sc ic
Φ=20,60 o ; C =10 Kpa;

37
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

tgφ tg20,60
20,60
Nq eπ tg 2 45 eπ tg 2 45 3,254 2,085 6,78
2 2
N 2 N q 1 tg 2 6,78 1 tg 20,60 2 5,78 0,375 4,345
Nc N q 1 ctg 6,78 1 ctg 20,60 5,78 2,66 15,375
B' 1,32
S 1 0,3 1 - 0,3 1 0,319 0,680;
L' 1,24

Unde : B' B - 2 e B 1,50 - 2 0,09 1,32 m sin20,60  0,351

L' L - 2 e L 2,00 - 2 0,38 1,24 m cos20,60  0,936
B' 1,32
Sq 1 sin 1 0,351 1,375
L' 1,24

( S q N q 1) 1,375 6,78 1 8,322

Sc 1,440
Nq 1 6,78 1 5,78

T’=TL4 = 66,092kN ; V’=VFB4= N4 + Gf = 660,92 + 51,00 = 711,92 kN ;

T' 66,092 66,092

i 1 1 1 1 0,087 0,913
V' B' L' C ctg 711,92 1,32 1,24 10 2,67 755,622

iq i 0,913
iq N q 1 0,913 6,78 1
ic 0,898
Nq 1 6,78 1
Pcr = 19,02 1,32 4,345 0,680 0,913 + 19,02 1,35 6,78 1, 0,913 +
10 15,375 1,440 0,898 = 67,725 +218,548 +198,817 =485,090 KPA

Pcr = 485,090 KPA

II.4.4 VERIFICAREA PRESIUNILOR PE TALPA FUNDATIEI

Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei se va face prin metoda starilor limita
cu relatiile de mai jos :

38
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

2 2
eL eB 1
Pef 0,9 Pcr
L B 9

V' 711,920
Pef 434,940 kPA Pcr = 485,090 KPA
B' L' 1,32 1,24

Pef 434,940 kPA 0.9 485,090 436,60 kPA verifica

2 2 2 2
eL eB 1 0,38 0,09 1
0,036 0,0036 0,111
L B 9 2,00 1,50 9

0,040 0,111 verifica

Verificarea la economicitate
Verificarea la economicitate se face cu relatia urmatoare :
0,05

Verificarea la economicitate se va face doar pentru una din verificarile de mai

sus . In cazul nostru pentru Pef 0,9 Pcr.

M = 436,60 ; m =434,940

0,05 0,004 0,05 verifica

II.4.5 ARMAREA FUNDATIEI RIGIDE

Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu armatura de rezistenta .
Cuzinetul se armeaza la momentele provenite din reactiunile dintre cuzinet si
blocul de fundare . In aceste reactiuni nu intra incarcaturile provenite din
greutatea proprie a cuzinetului si pamantului de umplutura de deasupra
cuzinetului , care nu dau moment in cuzinet . Pentru determinarea armaturii vom
calcula presiunile la baza cuzinetului date de incarcarile exterioare .
N4 660,92
σ4 676,15 10-3 N/mm2
BC L C 0,85 1,15

39
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

6 e Lc 6 e Bc
σ Lc M, m σ (1 ) ; σ Bc M, m σ (1 )
Lc Bc

M FL4 M L4 TL4 H C 211,494 66,092 0,40

e Lc 0,36 m
N4 N4 660,92 ;
M FB4 M B4 TB4 H C 66,092 0 0,40
e LB 0,10 m
N4 N4 660,92
Deci :
6 e Lc 6 0,36
σ Lc M 4 σ 4 (1 ) 676,15 10 -3 (1 ) 1946,14 10 3 N/mm 2 ;
Lc 1,15
6 e Lc 6 0,36
σ Lc m 4 σ 4 (1 ) 676,15 10 -3 (1 ) 593,84 10 3 N/mm 2 ;
Lc 1,15
6 e Bc 6 0,10
σ Bc M 4 σ 4 (1 ) 676,15 10 -3 (1 ) 1153,43 10 3 N/mm 2 ;
Bc 0,85
6 e Bc 6 0,10
σ Bc m 4 σ 4 (1 ) 676,15 10 -3 (1 ) 198,87 10 3 N/mm 2 ;
Bc 0,85
Momentele pe cele doua fete ale stalpului sunt date de relatiile :
2
1 σ Lc M σ Lc m 2 3
M1 3BC L C - l BC b ; [N mm]
32 σ M 2 σ m
Lc Lc

2
1 σ Bc M σ Bc m 2
M2 BC b 2BC b ; [N mm]
32 σ Bc
M 2 σ Bc
m

2
1 1946,14 - 593,84 106 2 3
M1 3 0,85 1,15 - 0,40 0,85 0,30 95,54 106 N mm
32 1946,14 2 ( - 593,84)
2
1 1153,43 198,87 2
M2 0,85 0,30 (2 0,85 0,30) 22,29 106 [N mm]
32 1153,43 2 198,87

Armarea dupa directia L:

Vom calcula aria de armatura necesara la partea inferioara a cuzinetului pe directia Lc
M1
Aa
ξ h0 Ra

40
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

2 M1
ξ 0.5 1 1-
b ho 2 R c

Unde :
a0 =35mm – acoperirea cu beton a armaturii;
h0 - inaltimea utila a sectiunii ;
Rc – rezistenta la compresiune a betonului;
Vom utiliza clasa de beton C 12/15 ; Rc=9,5 N[mm2
RA – rezistenta la intindere a otel – betonului ;
Vom utiliza otel beton OB.37 ; Ra=210 MPa = 210 N/mm2
h0 = Hc-(a0 + d/2) = 400 – (35 +6) = 359 mm
2 95,54 106
ξ 0.5 1 1- 0.5 (1 1 0.183) 0,951
0,85 103 3592 9,5
M1 95,54 106
Aa 1332,57mm2
ξ h0 Ra 0,951 359 210
Din tabelul cu ariile sectiunilor transversale ale armaturilor vom alege pentru
armatura 1 (Aa=1332,57 mm2) 8 bare Φ14 ;
procentul de armare:
A ef 1332.57
1
100 100 0,43%
B h0 850 359
Armarea dupa directia B:
Aria de armatura necesara la partea inferioara a cuzinetului pe directia Bc
h0 = H-(a0 + d+d/2) = 400 – (35 +12+6) =347 mm
2 22,29 106
ξ 0.5 1 1 - 0.5 (1 1 0.033) 0,98
1,15 103 3472 9,5
M2 22,29 106
Aa 312,129 mm2
ξ h0 Ra 0,98 347 210
Din tabelul cu ariile sectiunilor transversale ale armaturilor vom alege pentru
armatura 2: minimul necesar de armatura 6 bare Φ12 ; ; Aef=678 mm2

41
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

CAP. iii PROIECTAREA UNei fundatii de

Adancime sub un stalp

Tema proiectului :
Se cere proiectarea unei fundatii de adancime pe piloti sub satlpul B3 , care
transmite terenului o forta verticala excentrica si o forta orizontala . Incarcarile
se considera aplicate la nivelul superior al radierului .
Stratificatia terenului este urmatoarea :

Stratul 1: (N.P)
g1 =18 + 0,01 n = 18 + 0,01 2 = 18,02 kN/m3
Φ1 = 10 + 0,8 n =10 + 0,8 2 = 11,60 o
C1 = 1 n =2 KPa
Ip1 =0,22
Ic1 = (0,7 + 0,01 ) = (0,7 + 0,01 ) = 0,72 ;
e1 = (0,5 + 0,02 ) =(0,5 + 0,02 ) = 0,54 ;
l1 = 2,50 m – grosimea stratului 1

Stratul 2: (A.P)
g2 = 18,20 kN/m3
Φ2 = 5,0 o
C2 =5 KPa
Ip2 =0,25
Ic2 = (0,3 + 0,01 ) = (0,3 + 0,01 ) = 0,32 ; fig . 3.1
l2 = (2 + 0,1 ) =2 + 0,1 = 2,20 m ;

Stratul 3: (A.N) N3 1321,84 kN

g3 =19 + 0,01 n = 19 + 0,01 2 = 19,02 kN/m3 M L3 422,988 kN m
Φ3 = 20 + 0,8 n =20 + 0,8 2 = 20,60 o M B3 132,184 kN m
C3 =10 KPa
Ip3 =0,22
Ic3 = (0,8 + 0,01 ) = (0,8 + 0,01 ) = 0,82 ;
e3 = (0,6 + 0,02 ) =(0,6 + 0,02 ) = 0,64 ;
l3 = 2,40 m – grosimea stratului 3
Se vor utiliza piloti confectionati pe loc prin batere .

42
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Etape in realizarea proiectului :

III.1 Calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari
axiale si laterale ;
III.2 Alcatuirea fundatiei pe piloti ;
III.3 Calculul grupei de piloti ;

III.1.1 CALCULUL CAPACITATII PORTANTE AXIALE

DE COMPRESIUNE A UNUI PILOT IZOLAT
Pilot executat pe loc prin batere
Conform STAS 2561/3-90 in fazele preliminare de proiectare , capacitatea
portanta a pilotilor pentru toate tipurile de constructii se poate determina cu
ajutorul unor formule empirice :

Rv k v m1 pv A U m2 f i li (kN)

în care:
kv=0.7
m1 şi m2 -coeficienţi ai condiţiilor de lucru, daţi în tabel m1=1,0; m2=1,0 ( pentru
piloti executati pe loc prin batere );
A - aria secţiunii transversale în planul bazei pilotului, în metri pătraţi;
U -perimetrul secţiunii transversale a pilotului, în metri;
pv-rezistenţa pământului de la baza pilotului, dată în tabel în kPa;
fi-frecarea pe suprafaţa laterală a pilotului în stratul i, conform tabelului , în kPa;
li-lungimea pilotului în contact cu stratul i, în metri.

Predimensionare :
Alegem Df = 8,0 m – adancimea de fundare ;
d = 0,30 m – diametrul pilotului ;
t = 8,0 -0,40 -0,50 = 7,10 –adancimea de infingere a varfului pilotului;
Determinam Pv –rezistenta pamantului de la baza pilotului
Pentru piloti executati prin batere
tab
t
Pv Pv (0,7 0,02 ) (kPa)
d
l3 = 8,0-0,40 -0,50-2,50-2,20 = 2,40 m – grosimea stratului 3
determinam Pv
tab
f ( I c ; t ) (kPa)

43
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Pentru stratul 3 ; Ic =0,82

tab
Pv (4300 x ) kPa
x 0,02 2600
x 0,02 520 kPa
2600 0,1 0,1

tab
Pv (4300 520) 4820 kPa

tab
t 7,10
Pv Pv (0,7 0,02 ) 4820 (0,7 0,02 ) 5655,46 (kPa)
d 0,30
Determinam fi-frecarea pe suprafaţa laterală a pilotului în stratul i, conform
tabelului (prin interploare) , în kPa;
f i f ( Di ; natura te renului ) (kPa) ;

Di – distanta de la suprafata terenului pana la mijlocul stratului „ i”

2,50 2,20
D1 0,4 0,50 2,15 m ; D2 0,4 0,50 2,50 4,50 m
2 2
Ic =0,72 Ic=0,32

5 0,15
f1 30 30,75 KPa
1

2,40
D3 0,4 0,50 2,50 2,20 6,80 m
2

44
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

Ic=0,82

f3 (56 x ) kPa

x 1,8 4 1,8
x 3,60 kPa
4 2 2

f3 (56 3,60 ) 59,60 kPa

0,32
Rv 0.7 (1,0 5655,46 3,14 ) 2 3,14 0,15 1,0(2,5 30,75 2,2 9,5 6,8 59,60)
4
0,7 (399,558 473,877 ) 0,7 873,435 611,405 KN

Rv 611,405 (kN)

III.1.2 CALCULUL CAPACITATII PORTANTE AXIALE

DE SMULGERE A UNUI PILOT IZOLAT
Pilot executat pe loc prin batere
Conform STAS 2561/3-90 in fazele preliminare de proiectare , capacitatea
portanta a pilotilor pentru toate tipurile de constructii se poate determina cu
ajutorul unor formule empirice :

RSM k SM U m2 f i li (kN) RSM 284,325 (kN)

în care: kSM=0,6 –coeficient ;

U,m2,fi,li – au aceiasi semnificatie ca la calculul capacit portante de compresiune
RSM 0,60 2 3,14 0,15 1,0(2,5 30,75 2,2 9,5 6,8 59,60 ) 0,60 473,877 284,325 (kN)

III.2 ALCATUIREA FUNDATIEI PE PILOTI

Determinarea numarului de piloti :

Numarul de piloti necesar se determina cu relatia :
1,2...1,5
np P 1...2 (nr, intreg)
RV

45
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

unde :
-P =N3=1321,84 KN – forta axiala maxima din stalp ;
-Rv – Capacitatea portanta axiala de compresiune a unui pilot izolat ;
1,2 1321,84
np 1 3,59 4 piloti
611,405
Dispunerea in plan a pilotilor :

În cazul piloţilor cu diametrul mai mic decât 600 mm, distanţa minimă între
axele piloţilor, măsurată în teren, este de 2,5d. Dispunerea se face în rânduri
paralele sau radial, unii în dreptul celor vecini, sau în şah, respectând distanţele
minime dintre piloţi. Distanţa minimă între faţa exterioară a piloţilor marginali şi
extremitatea radierului trebuie să fie de minimum 1,5d , dar nu mai mică de 25 cm.
In cazul nostru cei 4 piloti se vor amplasa pe 2 randuri paralele avand
distantadintre randuri(interax) de 1,20 m , iar distanta dintre piloti tot 1,20 m
,respectiv distanta dintre fata pilotului marginal si extremitatea radierului
0,45 m(vezi fig.3.2 )
fig.3.2
Dimensionarea radierului din beton armat:
Repartizand pilotii conform fig.3.2 obtinem
lungimea L si latimea B a bazei radierului
min
Lr (0,60 1,40 0,60) 2,60 m
min
Br (0,60 1,10 0,60) 2,30 m

III.3 CALCULUL SOLICITARILOR EFECTIVE

IN PILOTI

La calculul fundaţiilor pe piloţi se

consideră că încărcările de la construcţie se
transmit terenului prin intermediul piloţilor.

Incărcare verticală excentrică

Solicitarea axială într-un pilot al unei fundaţii cu

radier jos, produsă de o încărcare verticală excentrică,
se poate calcula cu relaţia simplificată:

46
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

N M x xk M y yk
PM GP n 2 n
n x
i 1 i i 1
yi2
în care:
Mx şi My-momentele de calcul, provenite din excentricităţile principale ex şi ey ale
forţei N faţă de axele principale ce trec prin centrul de greutate al fundaţiei, în kNm;
xi şi yi-distanţele de la axa pilotului i din grup la axele principale ale fundaţiei, în
metri;
xk şi yk-distanţele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale fundaţiei, în
metri;
1321,84 0,152 422,988 0,7 132,184 0.55
PM 8 25 330,46 3,532 37,767 15,020
4 4 4 1,4 2 4 1,12

PM 386,78 (kN)

III.4 VERIFICAREA FUNDATIEI PE PILOTI

Verificarea la solicitari axiale

Verificarea fundaţiei la solicitări axiale constă în îndeplinirea următoarelor condiţii:

PM Rg
unde:
PM-solicitarea efectivă maximă de compresiune;
Rg-capacitatea portantă axială de compresiune a unui pilot în grup;

Rg mu RV (kN)
în care:
R-capacitatea portantă a pilotului izolat, în kN;
mu-coeficient al condiţiilor de lucru al piloţilor în grup (coeficient de utilizare);
In cazul pilotilor de indesare mu, se stabileste cu relatia
r
mu
r0
unde:
r-distanţa minimă între feţele alăturate(lumina) ale piloţilor învecinaţi, în metri;
r0-raza de influenţă a pilotului izolat, în planul vârfului, în metri:
i
r0 li tg i ; i
4
li-grosimea stratului i prin care trece pilotul, în metri

47
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

i-valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară al stratului.

11,6 5 20,6
r0 2,5 tg 2,2 tg 2,4 tg 2,5 0,050 2,2 0,021 2,4 0,090 0,387
4 4 4
r 0,90
mu 2,32  2; mu 1,00
r0 0,387
Valorile coeficientului mu functie de raportul r/r0
r/r0 2 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8
mu 1.00 0.95 0.9 0.85 0.8 0.7 0.6

Rg mu RV 1,0 611,405 611,405 KN

PM Rg ; 386,78 611,405 VERIFICA

III.5 ARMAREA RADIERULUI

Armarea radierului se face conform STAS 10107/0-90 .

În figura V.3, secţiunea 1-1 reprezintă secţiunea faţă de care se calculează momentul
Mx (Aa x) , iar secţiunea 2-2 secţiunea faţă de care se calculează My (Aa y).

Determinarea ariei de armătură Aa x (fig. V.4 şi V.5)

Pentru sensul acţiunilor exterioare ca în figura V.4, se calculează momentul tuturor
forţelor axiale din piloţi faţă de linia punctată (forţe din piloţii situaţi la dreapta
liniei punctate).
Aria de armatură Aa x va rezulta din:
M1 1
Aa x
0.8h 0 R a
în care:
h0=H-a;
a-acoperirea cu beton a armăturii (a=10 cm);
Ra-rezistenţa de calcul a armăturii.

Determinarea ariei de armatură Aa y (fig. V.4 şi V.5)

48
 FUNDATII - PROIECT
UBM FACULTATEA : RESURSE MINERALE SI MEDIU – C.C.I.A

49