Sunteți pe pagina 1din 20

Hermann Fabini

Universul cetătilor
, bisericesti
,
din Transilvania

monuMenta
Universul cetăţilor bisericeşti din Transilvania
de
Hermann Fabini

Traducere din limba germană

2009
Editura MONUMENTA Sibiu
tot nu reuşiseră să facă nimic, au stat Ia nenumărate torţe. Când Michael Weiss partea inamicului, 480, pare exagerat, valului putea atinge o lăţime de 12 metri,
sfat. ... O parte dintre ei nu conteneau să din Braşov a aflat despre intenţia lui Ne- această descriere plastică demonstrează iar diametru! mare al elipsei atingea câ-
asalteze turnul, iar alţii au strâns lemne, methy, 1-a trimis pe Johann Boehm cu 50 faptul că era nevoie de multă iscusinţă şi teodată 250 de metri. Odată cu ridicarea
aranjându-le într-un fel de bastion aproa- de flăcăi la Bod. Ajungând la castel, Bo- inteligenţă pentru a apăra o cetatea bise- cetăţilor din pământ, de-a lungul graniţei
pe la fel de înalt precum turnul nostru. ehm i-a îndemnat pe toţi ţăranii să lup- ricească de atacatori mult mai numeroşi Regatului Ungar, pe porţiuni mari, au
Au aprins lemnele şi ne-au fiert şi fript, te, punându-i să jure că vor face această decât erau apărătorii. fost amenajate prisăci, aşa-zisele inda-
precum coace pâinea în cuptor. După ce până la sacrificiul suprem. Apoi a adus gines. Acestea erau construite din valuri
aproape toţi muriseră, iar în interior nu bârne de stejar, prinzându-le de zidul de de pământ şi din palisade. Posada, locul
mai mişca nimeni, au stins focul şi au apărare şi a umplut şanţul din jurul cetă­ în care a avut loc cunoscuta bătălie între
fortat uşa, intenţionând ca pe cei rămaşi FORTI FICAŢIILE
ţii cu baloturi de paie. În acelaşi timp au regele ungar Carol Robert şi Basarab,
în viată să-i răcorească şi hrănească. fost confecţionate numeroase făclii din CETĂŢILOR BISERICEŞTI
domnul Munteniei, a fost fortificată de
M-au găsit pe mine, mai mult mort decât slănină. Spre seară, Nemethy a venit cu români cu astfel de palisade (L. 75/18).
viu, m-au întremat şi m-au vândut" (L. secuii săi şi a stabilit strategia de atac, iar Datorită poziţiei strategice a Transilva- O altă categorie de cetăţi, care nu au
23/104). după ce s-a lăsat întunericul sute de scări niei, situată la răscrucea de drumuri în- legătură cu coloniştii germani, sunt cetă­
Într-o altă relatare se vorbeşte despre au fost rezemate de zidul de incintă. Jo- tre est şi vest, precum şi datorită istoriei ţile regale de graniţă din sudul Transil-
distrugerea, în 1611, a localităţii Vulcan hann Boehm s-a prefăcut că nu vede ce sale frământate, construcţia de cetăţi are vaniei (L. 32/600). Ele au fost amplasate
de către armata lui Bathory. Locuitorii se se întâmplă şi a aprins câteva lumini în o istorie străveche pe aceste meleaguri. în vârful unor dealuri împădurite şi greu
baricadaseră în cetatea bisericească. Şi în turn. Văzând acestea, inamicul a dedus De la fortificaţiile de pământ din preis- accesibile ale versanţilor nordici ai Car-
acest caz, asediatorii au incendiat biseri- că acolo se aflau oameni, şi a dat ordin torie, trecând la cetăţile dacice, taberele, paţilor Meridionali. Scopul acestor ce-
ca, astfel că aproape toţi cei din interior să se tragă în turnul luminat. Între timp, drumurile şi valurile romane, la martorii tăţi din piatră şi mortar a fost apărarea
au căzut pradă flăcărilor. Atunci, numai Boehm, împreună cu mai mulţi trăgă­ din perioada migraţiilor, se găsesc nenu- graniţei sudice a Transilvaniei. La acest
şase oameni au supravieţuit. tori buni, s-a ascuns în alt turn, trăgând mărate dovezi că cei care domneau peste grup de fortificaţii, din care s-au păstrat
La începutul lunii septembrie 1658, asupra oamenilor lui Nemethy. Secuii au aceste ţinuturi au încercat să-şi asigure ruine în apropiere de Sibişel, Săscior,
atunci când armatele turco-tătare au de- atacat rapid, s-au căţărat pe scări ajun- posesiunile, construind fortificaţii. Tipu- Gârbova, Tilişca, Sibiel, Orlat, Răşinari,
vastat împrejurimile Sibiului, preotul Jo- gând pe zid, unde şi-au înfipt steagurile. rile de construcţii fortificate, care le-au Cisnădie, Tălmaciu şi Avrig, surprinde
hannes Oltardus din Cristian a reuşit să În acest moment, Boehm a tăiat funiile servit oaspeţilor ca model la ridicarea distanţa destul de mare faţă de aşezările
mituiască un boier din armata valahă ce cu care legase grinzile de stejar, care cetăţilor bisericeşti, au fost următoare­ din vremea aceea. Cetăţile au fost adap-
participa la acţiune, preîntâmpinând ast- începeau să se rostogolească peste scă­ le: construcţiile de apărare pe care le-au tate configuraţiei terenului şi aveau un
fel atacul asupra cetăţii bisericeşti. Când rile secuilor, doborându-i şi strivindu-i găsit în noua lor patrie, modelele aduse diametru neobişnuit de mare, depăşind
însă un locuitor beat a tras din interior pe mulţi. Apoi a aruncat rachete şi toqe din locurile de origine, precum şi prime- în unele cazuri 200 metri. Incinta forti-
asupra celor ce tocmai plecau, omorân- aprinse asupra inamicului, a aprins pa- le adaptări la noile condiţii, care au pre- ficată era formată dintr-un zid de piatră
du-1 chiar pe boierul care obţinuse pă­ iele şi toqele de slănină, luminând totul mers cetăţilor bisericeşti. de 1,5 metri grosime, înconjurat, funcţie
suirea cetăţii, tătarii au revenit, distru- ca ziua. în aceste condiţii, cei din cetate În prima categorie se înscriu fortifi- de configuraţia terenului, de unul sau
gând-o. Cum turnul bisericii nu putea fi au tras asupra atacatorilor, omorându-i catiile de pământ, ale căror urme se gă­ două şanţuri. Distanţa de 10-11 kilome-
luat prin asalt, au aprins lemne şi paie, în număr mare. Văzând acestea, Nemeth sesc pe întreg teritoriul de astăzi al Ro- tri dintre cetăţi, precum şi caracteristicile
asfixiindu-i pe cei din interiorul lui cu Gergely s-a supărat foc, a strigat la oa- mâniei. Cercetările arheologice efectuate lor comune în ceea ce priveşte planul şi
fum (L. 69/442). menii lui, dar în loc să participe la luptă, la aceste construcţii din Transilvania au execuţia au condus la formularea ipote-
în încheierea capitolului, reproducem s-a retras într-o casă părăsită şi a dat co- demonstrat că, adesea, peste o fortifica- zei că ideea construirii lor a emanat de la
relatări despre un asediu încheiat cu bine, menzi de la fereastră. Lumina puternică ţie din preistorie s-a suprapus una din puterea regală (L. 32/602).
dintr-o cronică de secol XVII, citată mai 1-a ajutat pe un ţăran din cetate să tragă Evul Mediu timpuriu (L. 75/16). Cele de O a treia categorie de fortificaţii, care
sus: "Când Bathory a plecat din Ţara asupra lui şi să-I nimerească, iar a treia zi pământ erau amplasate, îndeobşte, pe o nu se află în relaţie directă cu colonizarea
Bârsei, căpitanul Nemethy Gergely cu ai a dat ortul popii. Bătălia s-a desfăşurat colină, având forma rotundă sau eliptică. săsească, este aceea a cetăţilor cavaleri-
săi 5000 de secui s-a lansat într-o încer- între orele 8 şi 12 noaptea, timp în care Sistemul defensiv consta din mai multe lor teutoni din Ţara Bârsei. Deşi regele
care, a asediat o fortificaţie slabă din Ţara 480 de secui şi-au găsit moartea" (L. valuri de pământ circumscrise de şanţuri, aprobase Ordinului doar construirea de
Bârsei, Bod, s-a pregătit s-o ia cu asalt, 37/61 ş. u.). Chiar dacă numărul de 5000 unele putând avea dimensiuni apreciabi- cetăţi din lemn, se presupune că teutonii
dispunând ca asupra ei să fie aruncate al atacatorilor şi numărul pierderilor de le. La o înălţime de 3 sau 4 metri, baza ar fi început curând după 1211, anul sta-
54 55
biiirii lor în Ţara Bârsei, să construias- metri, un turn de poartă şi o construcţie tip. La mică distanţă de Câlnic, la Gâr- le-a adus într-un stadiu de degradare mai
că cetăti de piatră. în privinta localizării rectangulară, pe locul căreia se află o ca- bova, s-a păstrat, de asemenea o astfel mult sau mai puţin avansat. Atât docu-
celor cinci cetăti amintite în documente, pelă care, conform părerii arheologilor, de cetate, dar de dimensiuni mai redu- mentele de epocă, cât şi amplasarea ce-
în literatura de specialitate au fost emise datează din secolul al XV-lea. Donjonul se. Planul turnului este pătrat, zidul de tăţilor ţărăneşti stau mărturie faptului
doar ipoteze. În cele ce urmează, ne re- din Câlnic este o construcţie masivă din apărare are formă rectangulară rotunjită că pot fi datate în secolul al XIV-lea, ba
ferim la părerile emise de W. Horwath, piatră cu plan rectangular de 9 pe 12 me- la colţuri, iar poarta este puternic forti- unele chiar în cel de-al XIII-lea.
un cercetător care s-a ocupat intens de tri şi o înălţime a zidurilor de 14 metri. ficată. Un alt exemplu de turn-locuinţă, Cetatea din Râşnov, care, asemenea
problema acestor cetăţi. Horwath susţine La parter se putea ajunge numai dinspre asemenea celui din Câlnic şi Gârbova s-a celei din Rupea, se numără printre cele
că Ordinul cavalerilor teutoni a constru- etaj , folosind scările înglobate în zid. păstrat la Cheresig, aproape de Oradea. mai mari din această categorie, a fost
it până în 1225, când a fost alungat din Această încăpere, cu acces spre curte nu- În anii 1970 au fost cercetate şi descrise construită pe o stâncă aflată la 150 de m
Ţara Bârsei, cetatea de la Feldioara, ce- mai pe scară mobilă din lemn, a fost lo- monumente asemănătoare din sud-vestul deasupra localităţii (L. 10/IV/73). Cul-
tatea de lângă Rucăr, cetatea de la Teliu, cuinţa greavului, fapt dovedit de urmele Transilvaniei, în cazul acestora fiind vor- mea dealului, ce coboară abrupt pe trei
Cetatea Neagră de lângă Codlea şi ceta- unui cămin. Deasupra boltii cilindrice a ba despre reşedinţe de cnezi români din laturi, a fost înconjurată de o incintă,
tea Brasovia (L. 10/IV/37 ş. u). Conform acestei săli se mai înălţau două niveluri, Ţara Haţegului (L. 57). construită din piatră brută şi cărămidă,
descrierilor lui Horwath, acestea au fost din care numai primul era, de asemenea, În ziua de azi se consideră că unele având o înălţime medie de 5 metri şi o
construite în locuri strategice, în vârful locuit (L. 27/15). Zidul incintei este gros dintre cetăţile greavilor au fost înglobate grosime de 1-1,5 metri. La poalele coli-
unui deal. Zidul incintei era construit din de un metru, având iniţial o înălţime de cetăţilor bisericeşti cu prilejul transfor- oei a fost amplasată o curte relativ mare.
piatră brută de carieră, legată cu mortar 7 metri, iar şanţul de apărare din perime- mărilor repetate pe care acestea le-au Ce ne surprinde, oarecum, este absenta
de var, aveau un turn de poartă, un zid trul exterior avea o adâncime de 3 me- suferit. unui donjon şi a unei săli mai mari, nu-
scut şi un avanpost. La unele cetăţi, Hor- tri. În partea interioară a zidului se aflau Studiul toponimelor săseşti a relevat mită palas. Scopul în care erau folosite
wath a descopetit şi turnuri de flancare. drumuri de strajă, iar de la creneluri se faptul că în apropierea multor sate se căsuţele din interiorul cetăţii, ne dezvă­
Grosimea zidurilor de incintă a acestor putea trage asupra inamicului. Turnul de află câte un deal sau o înăltime ce poartă luie totodată caracterul acesteia: pe lân-
cetăti varia între 2 şi 4 metri. poartă, înglobat aproape în totalitate în gă cele 25 de căsuţe, destinate păstrării
nume care amintesc de cetăţi (Burg, Bur-
Cetăti construite după un model adus zidul incintei, era prevăzut cu trei etaje ggrund, Burchrech ş.a.). Prezenţa acestor bunurilor locuitorilor, în incintă se mai
din patria de origine, sunt cele ale gre- de apărare, iar intrarea era fortificată cu denumiri se explică prin aceea că după găsea o bisericuţă, o şcoală, camera pre-
avilor (Grăfenburgen). Cele mai bine o hersă. După ce comunitatea locală a aşezarea oaspeţilor în acele locuri au fost otului şi un cuptor. Apărarea cetăţii era
păstrate sunt cetăţile din Câlnic şi Gâr- preluat cetatea, aceasta a continuat, la în- construite primele refugii din pământ şi asigurată de opt turnuri, amplasate în lo-
bova. în timpul lucrărilor de restaurare ceputul secolului al XVI-lea, să fortifice lemn. Mai târziu, când s-a trecut la con- curile cele mai vulnerabile ale zidului şi
din intervalul 1961-1964, la Câlnic au ansamblul, construind o a doua incintă şi struirea cetăţilor din piatră, acestea au de un zid de apărare dublu, care asigura
fost efectuate săpături arheologice, în întărind turnul porţii. Construcţiile mai fost ridicate, îndeobşte, la distanţe mai accesul la turnul armelor, cel mai rezis-
urma cărora s-a obţinut o imagine mai târzii, în special magaziile pentru păs­ mici de aşezările umane. În ciuda acestei tent turn al fortificaţiei. Intrarea princi-
clară a istoriei acestui monument arhi- trarea cerealelor, construite de-a lungul reguli, un grup de cetăţi, aşa-zisele cetăţi pală se închidea cu o poartă armată cu
tectonic (L. 27). Săpăturile au demon- zidurilor au decăzut cu timpul, astfel că ţărăneşti, demonstrează faptul că cele bare din fier şi cu două herse. Din tot ce
strat că cetatea a fost construită de Chyl, cetatea şi-a păstrat înfăţişarea medievală construite pe înălţimi au fost privite încă s-a păstrat, curtea în dreptul porţii de ac-
greavul Câlnicului, care în 1269 a fost până în ziua de azi. mult timp după aşezare ca soluţie ideală ces pare a fi partea cea mai veche, con-
generos răsplătit de regele Ştefan al V- Într-un document din 1268 se amin- pentru apărarea unei localităţi sau unui struit fiind în întregime din piatră brută
lea pentru serviciile credincioase aduse teşte de un turn de piatră a greavilor de grup de localităţi. Cele mai bine păstra­ de carieră, în timp ce partea superioară
Coroanei. Monede din timpul regilor Rodna, turn pe care trebuie să ni-l ima- te cetăti ţărăneşti sunt cele de la Râşnov, este prevăzută cu creneluri. Zidul de in-
Bela (1235-1270) şi Ştefan al V-lea ginăm ca semănând cu donjonul din Câl- Saschiz, Jimbor şi Slimnic. Cetatea Ru- cintă este construit din piatră numai în
(1270-1272), descoperite în săpătu­ nic. (L. 73/99 ş. u.). pei nu a fost, probabil, dintru început o partea sa inferioară, partea superioară
ră, probează aceasta fără drept de tăga­ În ciuda faptului că în documentele cetate ţărănească, întrucât în secolul al fiind zidită din cărămidă. Cea din urmă
dă. în jurul anului 1430, cetatea a fost din secolele XIII până XVI se vorbeşte XIV-lea avea castelani proprii, dar mai este prevăzută cu metereze care erau de-
vândută de către moştenitorii greavilor adesea despre greavi, ceea ce ne duce cu târziu a intrat în posesia satelor săseşti servite dinspre drumul de strajă, confec-
comunităţii locale. Iniţial, din cetate au gândul la un număr însemnat de cetăţi din jurul ei. Faptul că aceste refugii sunt ţionat din lemn. Caracteristici stilistice
făcut parte: un donjon, o incintă aproa- deţinute de aceştia pe Pământ Crăiese, construite la o oarecare distanţă de loca- şi de tehnica apărării, precum şi unele
pe circulară cu diametru} maxima! de 52 s-au păstrat puţine monumente de acest lităţi şi în prezent nu mai sunt folosite, documente confirmă existenţa a trei mari

57
etape de constructie: prima, în secolul al şi locuiau în caz de asediu. Cetatea este lui al XIII-lea. Cetatea a fost înălţată pentru construirea cetăţilor bisericeşti.
Xlll-lea, cea de-a doua în jurul anului construită în cea mai mare parte din pia- pe o stâncă de ardezie de formă coni- Printre aceştia se numără şi Horwath,
1500, iar cea de-a treia după ocuparea tră, în unele locuri păstrându-se crenelu- că, semnificativ mai întinsă pe direcţia care a susţinut că toate elementele de
cetăţii de către Gabriel Bathory. Din cea rile şi meterezele. nord-sud decât pe cea est-vest, astfel fortificaţie la aceste monumente datea-
de-a treia fază datează biserica în forma Pe vârful unui deal situat la vest de că zidul de apărare, care s-a adaptat ză din secolele al XV-lea şi al XVI-lea
în care o cunoaştem astăzi şi fântâna cu Saschiz se mai pot vedea şi astăzi ruinele (L. 33/123 ş. u.), o aserţiune preluată şi
formei terenului, este un oval cu axele
o adâncime de 98 de metri. unei cetăţi ţărăneşti ale cărei fortificaţii de 90 x 36 de metri. Cetatea a fost în- de alţi cercetători (L. 74/578). Teza este
Cele mai vechi părti ale cetăţii Ru- datează din secolul al XIV-lea până în tărită cu trei turnuri: cu turnul de poartă susţinută de faptul că în secolul al XV-
pea, incinta de sus şi cea de mijloc, da- secolul al XVII-lea. în partea sudică, pe versantul dealului, lea, adică odată cu creşterea pericolului
tează, de asemenea, din secolul al XIII- În conformitate cu rezultatele cerce- caracterizându-se prin modul în care a otoman, numeroase biserici au suferit
lea, neputându-se însă exclude ipoteza tărilor recente, se poate afirma cu cer- fost încadrat în incintă, cu un turn în prefaceri, adăugându-li-se elemente de
existenţei unei cetăţi în acest loc înainte titudine că bisericile romanice, la scurt faţa portalului de vest al bisericii, care fortificaţie care au acoperit portaluri, fe-
de aşezarea saşilor (L. 32/592). Cetatea timp după ce au fost construite, respec- depăşeşte până la jumătatea sa alinierea restre şi alte elemente valoroase de plas-
a servit ca refugiu în 1324 saşilor răs­ tiv în secolul al XIII-lea, au fost forti- zidurilor, şi cu un turn ale cărui fundaţii tică ornamentală . Dacă facem abstracţie
culaţi împotriva regelui Carol Robert. În ficate cu incinte. Un exemplu relevant au fost aduse la lumină în cadrul cerce- de turnurile de vest, procesul de transfor-
1491 au fost construite câteva turnuri, în susţinerea acestei idei este zidul in- tărilor arheologice din 1965/1966; aces- mare al bisericilor în scopuri de apărare
din 1621 datează turnul slăninii, iar tur- cinta bisericii din deal din Cisnădioara. ta a fost construit la est, la o distantă a început într-adevăr în secolul al XV-
nul în cinci colţuri (pentaedru) din 1643; După cum am mai arătat, biserica a fost de aproximativ 5 metri în afara zidului lea. Dar, pe de altă parte, deja în secolele
fântâna a fost săpată în 1644. Asemenea construită în jurul anului 1200. Întrucât de incintă. Acesta are la bază o grosime al XIII-lea şi al XIV-lea au existat pu-
cetăţii Râşnov, şi în incinta celei de la
de timpuriu se relatează că locuitorii de 1,80 de metri şi este încoronat de un ternice turnuri de biserici construite din
Rupea s-au aflat în jur de 50 de căsuţe satului s-au refugiat în cetate (L. 6/60), drum de strajă crenelat. Înălţimea zidu- piatră şi incinte zidite de acelaşi material
de locuit, în care oamenii din localitate se poate presupune că prima incintă a lui variază între 4 şi 6 metri. O particu- a căror scop a fost, fără îndoială, unul
şi din satele din jur îşi păstrau bunurile fost construită pe la jumătatea secolu- laritate a incintei din Cisnădioara o con- de apărare. Lămuritor în această direc-
stituie opt deschideri în formă de uşă, ţie este un documentul deja amintit din
de 60 x 180 cm, amplasate sub drumul 1291, în care regele Ungariei, Andrei al
de strajă, gândite, probabil, să fie folo- III-lea, dispune ca toate turnurile şi cetă­
site în cazul atacurilor (L. 30/284 ş. u). ţile construite pe lângă biserici să fie de-
Aceste orificii, care aveau uşi de stejar molate (L.73/ 174; L. 33/ 122, L. 69/69).
şi puteau fi blocate din interior, serveau Horwath susţine însă că acest articol din
şi drept locaşuri pentru rostogolirea de diploma inaugurată s-ar referi mai puţin
bolovani, bolovani care şi în ziua de azi la cetăţilor bisericeşti ale saşilor, cât mai
mai pot fi văzuţi în cetate. Tradiţia orală ales la cetăţile nobililor, ridicate la punc-
spune că fiecare tânăr era obligat ca îna- tele de vamă. Indiferent la ce fel de cetăţi
inte de căsătorie să aducă un număr de s-a referit diploma regală, cert este că,la
bolovani în cetate. Mai târziu, orificiile, sfârşitul secolului al XIII-lea, au existat
care sunt unicate în Transilvania, nee- biserici fortificate în această regiune.
xistând ceva asemănător la alte cetăţi, Cercetările arheologice efectuate la
au fost zidite. cetăţilor bisericeşti din Drăuşeni şi Viscri
Este dificil de făcut afirmaţii referi- au demonstrat că anterior incintelor din
toare la primele incinte, deoarece în de- secolele al XV-lea şi al XVI-lea au exis-
cursul secolelor al XV-lea şi al XVI-lea, tat ziduri mai vechi, datând, la Viscri, din
atunci când s-a trecut la modernizarea a doua jumătate a secolului al XIII-lea
cetăţilor, acestea au fost ori demolate, (L. 3/51), iar la Drăuşeni, de la sfârşitul
ori înglobate în zidurile noi. Acest fapt secolului al XIII-lea sau începutul celui
i-a determinat pe unii cercetători să con- următor (L. 4/ 173). Spre deosebire de zi-
Fig. 1/16. Localitatea şi cetatea Râşnov, desen de L. Hesshaimer din 1928.
sidere secolul al XV-lea ca dată de debut durile de apărare din secolele al XV-lea
ss
59
şi al XVI-lea, care au un traseu poligo- ceşti din Miercurea, Dobârca, Oaia, Cis- denotă faptul că în Evul Mediu turnul a nuri care amintesc de cele din Cisnădie
nal şi la care turnurile depăşesc alinie- nădie,Alţâna şi Avrig mai putem descifra atras atenţia contemporanilor, mărturie şi Cincu se află la Cristian, Avrig, Săcă­
rea zidurilor, cele din secolele anterioare traseul zidurilor construite în secolele al fiind şi numele românesc al localităţii , date, Şomartin şi Hozman.
sunt de formă ovală. În decursul săpătu­ XIII-lea şi al XIV-lea. De asemenea, pla- Turnişor. În exterior la o înălţime de 9 Un alt exemplu de turn de vest ex-
rilor arheologice nu au fost descoperite nul oval al incintelor din Prejmer, Hăr­ metri, se află un orificiu de acces la catul trem de masiv este cel al bisericii din
fundaţii de turnuri de-a lungul zidurilor man, Ghimbav şi Cristian/Bv., precum aflat deasupra careului, careu în care co- deal din Sighişoara. Faptul că acesta de-
de incintă. Dacă comparăm rezultate- şi fragmentele incintelor circulare din boară o scară din care s-au păstrat doar viază semnificativ de la axul principal al
le cercetărilor referitoare la cetăţile din Petreşti, Codlea şi Vulcan, indică faptul câteva trepte. bisericii, conduce la concluzia că au fost
Cisnădioara şi Câlnic cu cele despre Vis- că şi în Ţara Bârsei au existat construcţii Un alt turn, care poate fi menţionat respectate fundaţiile unei construcţii an-
eri şi Drăuşeni, vom constata existenţa cu funcţie de apărare cu mult înainte de în legătură cu turnurile de apărare ale bi- terioare. Până la noi cercetări arheologi-
unor elemente comune la incintele din atacurile turceşti. Zidurile au fost atât de sericilor romanice din Transilvania, este ce, care vor furniza date concludente, ni
secolul al XIII-lea şi începutul celui de- puternice, încât nu au fost demolate, ci cel din Cisnădie. Şi acesta are un plan de se pare plauzibilă ipoteza conform căreia
al XIV-lea. De remarcat este forma lor doar adaptate noii tehnici de apărare; li dimensiuni impresionante (12,20 x 12,80 înainte de aşezarea saşilor pe acest loc
ovală, existenţa unei porţi fortificate cu s-au adosat turnuri de flancare şi au fost m) şi pereţi groşi de 3 metri. În calitatea s-ar fi aflat o capelă romanică şi un turn
un turn construit în interiorul zidului sau prevăzute cu guri de tragere şi păcură. sa de turn de vest al bisericii, construcţia masiv de apărare izolat de aceasta. Tur-
care depăşea doar cu puţin aliniamentul În afară de zidul de incintă, în inte- ocupă întreaga lăţime a navei principale nul actual, ale cărui dimensiuni sunt de
acestuia şi o incintă construită din piatră riorul cetăţii se afla lângă biserică şi un a bazilicii. Scări în grosimea zidului duc 11 x 11 metri, la o grosime a zidurilor de
prevăzută cu un drum de strajă cu crene- turn solid. Acesta servea drept foişor de spre etajul amplasat deasupra bolţii în 2 metri, prezintă la toate etajele caracte-
luri. În afară de turnul porţii, de-a lungul veghe, iar în caz de asediu era refugiul cruce a parterului. La etajul întâi s-a aflat ristici ale arhitecturii goticului timpuriu,
zidurilor nu au mai existat alte turnuri. cel mai bine apărat, chiar şi în cazul o tribună în partea de vest, de asemenea ceea ce permite datarea sa pe la 1300. Un
Sistemul de apărare a acestor cetăţi mai în care inamicul ar fi pătruns în cetate. boltită. Urmează alte cinci niveluri, din indiciu pentru această datare este şi gro-
includea un turn solid, un donjon sau Asemenea turnuri au constituit o parte a care al patrulea este boltit. Înălţimea tur- simea mai redusă a zidurilor faţă de cele
turnul de vest al bisericii, iar acolo unde sistemului de apărare al saşilor, ridicat nului până la cornişă este de 32,50 metri. din Cisnădie şi Cincu.
acestea lipseau, funcţia de turn principal imediat după aşezarea lor în Transilva- Întrucât la penultimul etaj s-au păstrat În Ţara Bârsei, turnul de vest al bise-
era preluată de turnul de poartă. nia, înainte şi după invazia mongolă. ferestre romanice bifore, trebuie să ad- ricii din Hărman trebuie remarcat pentru
Dacă cercetăm cu atenţia planurile ce- Mai târziu, aceste turnuri au fost adesea mitem faptul că turnul a fost construit dimensiunile sale: în plan măsoară 10,80
tăţilor bisericeşti şi a centrelor oraşelor, demolate parţial, refăcute şi consolidate, până la înălţimea aceasta pe la mijlocul x 10,20 metri, iar la etajele inferioare
adesea mai putem descifra în ele vechea existenţa lor fiind atestată documentar şi secolului al XIII-lea, poate chiar înainte grosimea zidurilor este de 3 metri. Înălţi­
cetate. Urme ale unor astfel de ziduri poate fi probată atât prin cercetarea aten- de năvălirea mongolă. Proporţii asemă­ mea până la streaşină este actualmente de
s-au păstrat parţial Ia Cricău (în apropi- tă a construcţiilor ulterioare, cât şi prin nătoare cu cele de la Cisnădie le întâlnim 32 de metri, dar în forma iniţială aceas-
ere de Alba Iulia), Ighiu şi Şard . Nu au cercetări arheologice. şi la turnul de vest al bisericii din Cincu. ta nu depăşea 25 metri. Portalul de vest,
fost înlocuite prin fortificaţii mai noi, de- În această privinţă, la Turnişor avem Planul acesteia are dimensiunile de Il ,60 profilat simplu şi încheiat în arc frânt ,
oarece aceste localităţi au fost probabil de-a face cu un caz interesant. Aici, fim- x 11,60 metri, grosimea medie a zidului arcele dintre turn, nava laterală şi nava
atât de puternic distruse de turci în 1438, daţia unui turn pătrat, extrem de masiv, este de 3 metri, iar înălţimea edificiului principală, precum şi ferestrele bifore
încât saşii nu s-au mai întors să locuiască constituie nucleul bazilicii romanice cu de 26 de metri, aceasta fără ultimul etaj, cu arce frânte de la nivelul al cincilea de
acolo. Există indicii că şi la Aiud prima trei nave (L. 33/54; L. 10/IV/170). Lun- care a fost adăugat mai târziu. Portalul de apărare al turnului, îndreptăţesc datarea
incintă a fost construită deja în secolul gimea unei laturi a zidului de piatră este vest, care în decursul intervenţiilor din sa la sfârşitul secolului al XIII-lea sau în-
al XIII-lea, în vreme ce în apropiere de de 12 metri, iar grosimea de 3 metri. 1973 a fost readus parţial la înfăţişarea ceputul celui următor. Alături de turnul
Sibiu trebuie menţionată incinta ovală de Într-o cronică din anul 1542, umanistul lui iniţială, prezintă elemente decorative din Hărman şi alte turnuri de biserică din
la Turnişor. Johann Lebelius relatează că, în timpul pur romanice, amintind de portalul din Ţara Bârsei, precum cele din Feldioara,
Şi bazilica romanică din Sibiu a avut invaziei tătăreşti, saşii s-au refugiat "ad Cisnădie, iar partea superioară a turnului Cristian/Bv., Hălchiu şi Măieruş poartă
în secolul al XIII-lea o incintă. Se poate turrim Neponis", deoarece nu exista un pare a fi totuşi de dată mai recentă de- caracteristicile turnurilor masive de apă­
afirma că această cetate, cu ale sale câte- loc mai bine fortificat decât acesta. În- cât acesta din urmă. În special ferestre- rare din secolul al XIII-lea.
va turnuri din secolul al XIII-lea, a servit tr-un document din 1394 se spune că o le bifore cu ancadramente rectangulare Tot din a doua jumătate a secolului al
drept model pentru construirea celor din monstranţă din Sibiu ar fi purtat numele neornamentate ar putea data din a doua XIII-lea datează şi turnul de vest al bise-
împrejurimi. în planurile cetăţilor biseri- de "turn din Turnişor" (L. 38), ceea ce jumătate a secolului al XIII-lea. Alte tur- ricii din Drăuşeni. Acesta a fost construit

6o 61
în stilul goticului cistercian de la Cârţa nuri de vest, adosate bazilicilor fără turn aceea că turnul a fost ridicat deasupra Comparând turnurile principale ale bi-
cu prilejul transformării unei bazilici din preexistent, sunt cele din Dealul Fru- unui pătrat situat între corul poligonal şisericilor săseşti din secolele al XIII-lea ş i
prima jumătate a secolului al XIII-lea. În mos, Toarcla, Chirpăr, Bruiu, Guşteriţa sala bisericii. Deasupra parterului boltit al XIV-lea cu donjoanele din centrul Eu-
cadrul cercetărilor arheologice din anii şi Hamba. Multe din aceste turnuri au la în cruce a turnului cu dimensiunile 10,20 ropei, constatăm faptul că turnurile tran-
1970 ai secolului trecut, au fost aduse parterul lor un spaţiu patrat boltit în cru- x 10,20 metri şi o grosime a zidului de silvănene au fost construite după mode-
la lumină fundaţiile unui turn mai vechi ce care are deschideri către cele trei nave 1,80 metri, s-au mai ridicat trei caturi, lul acestora, deosebirea constând doar în
cu dimensiuni mai reduse în plan (8 ,25 prin arce plincintru, ceeace denotă că au dintre care cele două inferioare erau pre- parterul înalt fără deschideri laterale, care
x 8,25 m), dar cu o grosime de 2,80 m, fost concepute de la început ca turnuri văzute cu guri de tragere, iar cel supe- lipseşte la cele transilvănene. În special
caracteristică zidurilor dela turnurile ro- de biserică. Caracterul de fortificaţie este rior cu patru orificii pentru propagarea turnurile romanice şi gotice timpurii de
manice. dat de scările în interiorul zidului şi de sunetului. Împreună cu drumlll de strajă , la mijlocul secolului al XIII-lea şi din cea
Trecând în revistă tipurile de turnuri gurile de tragere de la etajele superioare. turnul are o înălţime de 22 de metri. Şi lade-a doua jumătate a acestui veac cores-
de biserică din secolul al XIII-lea, trebu- Faptul că la ultimul cat s-au folosit fe- cetatea bisericească din Ţapu se păstrea­ pund descrierilor despre donjoanele din
ie amintite şi două moduri de rezolvare restre mai mari, îndeobşte una sau două ză zidurile inferioare ale unui turn între Germania, care au următoarele dimensi-
mai puţin răspândite. La Ocna Sibiului ferestre bifore, se explică prin funcţia sală şi cor, care însă a fost demolat. uni: înălţimea de 27 de metri, lungimea
turnul a fost înălţat deasupra pătratului cultică a monumentului, întrucât sunetul Turnul din Laslea poate fi datat în Iaturilor de 9,50, iar grosimea zidurilor
corului, rezolvare pentru care în Tran- clopotelor trebuia să se propage optim. prima jumătate a secolului al XIV-lea. de 2,30 metri (L. 56/181 ş. u.). Acestea
silvania, nu găsim analogii. La Gârbova O altă explicaţie este aceea că Ia stadiul Probabil că acesta fusese ataşat de o din urmă au retrageri succesive, care per-
şi Miercurea Sibiului turnul de vest are de dezvoltare al armamentului de atunci bazilică gotică timpurie, care a fost de- mit sprijinirea grinzilor planşeelor de la
lăţimea navei principale fiind amplasat nu era periculos să ai orificii mai mari molată în secolul al XIX-lea. în ciuda nivelurile superioar în număr de 2-4. La
deasupra emporei de vest cu trei arce o la înălţimea de 20- 25 de metri, mai cu faptului că este construit din piatră brută,
cetăţile bisericeşti, accesul la etajele infe-
rezolvare ce poate fi asociată cu biserici- seamă că prin acestea putea fi asigurată dimensiunile sale reduse (6,80 x 6,80 m rioare se făcea prin intermediul unor scări
le maghiare ale mănăstirilor de neamuri supravegherea zonei. şi 1 ,60 m grosimea zidului) sunt indicii în grosimea zidului, iar Ia etajele superi-
(Sippenklosterkirchen). În secolele al XIV-lea şi al XV-lea, privind ridicarea sa mai târzie. Şi acest oare accesul era realizat prin intermediul
După cum am afirmat deja în capi- turnuri asemănătoare au fost construite turn a fost prevăzut la parter cu patru unor scări realizate din piese cu secţiune
tolul care se referă la arhitectura biseri- în mod repetat ca donjonuri ale cetăţilor deschideri care au fost zidite în secolul triunghiulare fixate cu ajutorul cuielor de
cilor, mare parte a bisericilor romanice bisericeşti. Diferenţele în cea ce priveşte al XV-lea. Turnul central al bisericii din lemn pe grinzi-vanguri. Este dificil de
au fost bazilici fără turn. Este posibil ca grosimea zidurilor, lungimea laturilor şi Moşna este mai neobişnuit , întrucât este stabilit dacă aceste turnuri au fost prevă­
după devastările pricinuite de invazia materialul de construcţie, dar şi sărăcia construit cu aproximativ 3,30 metri în zute în partea superioară cu o platformă
mongolă, multora dintre ele să li se fi ornamentelor la ancadramentele feres- faţa portalului de vest, actualmente zi- de apărare cu creneluri, întrucât acestea
adosat turnuri masive de apărare la nava trelor şi uşilor ne permit să concluzio- dit. Zidurile turnului cu un plan de 9 ,40 au suferit transformări serioase în secolul
principală în decursul celei de-a doua năm că astfel de turnuri au fost constru- x 9,40 de metri au la parter o grosime de al XV-lea, în cadrul celei de-a doua mari
jumătăţi ai secolului al XIII-lea şi în pri- ite până în ultimul sfert al secolului al 2 ,40 metri, amintind de un donjon. Ar fi perioade de construcţie. Numai la un turn
mele decenii ale celui de-al XIV-lea. La XIV-lea. Grosimea pereţilor se reduce prea mult să continuăm analiza de mai din cetatea de la Aiud s-au păstrat crene-
Rodbav, o asemenea situaţie a fost cer- cu timpul, nu întotdeauna zidul din pia- sus , fapt pentru care amintim doar câte- luri. Deasupra ultimului etaj de apărare se
cetată din punct de vedere arheologic, tră este înlocuit cu cel din cărămidă, iar va exemple de cetăţi bi sericeşti ale cărorafla, îndeobşte , acoperişul piramidal.
dovedindu-se că între cele două travee ferestrele bifore devin mai lungi şi mai turnuri principale sunt edificatoare pen- Incintele cetăţilor bisericeşti din se-
vestice ale bazilicii din prima jumătate a înguste, terminându-se în arce frânte. Un tru arhitectura secolului al XIV-lea: Ar- colele al XIII-lea şi al XIV-lea au avut,
secolului al XIII-lea a fost ridicat un turn turn care prezintă toate aceste modificări chita, Mălâncrav , Aţel , Apold, Buneşti , de regulă, un traseu oval; grosimea zidu-
pătrat, cu latura de 7 ,80 metri. Aşa cum şi care ar putea să fi fost ridicat în prime- Şeica Mică şi Băgaciu. lui, construit îndeobşte din piatră brută
s-a întâmplat şi în alte cazuri pe care le- le decenii ale secolului al XIV-lea, este La cumpăna secolelor al XIV-lea şi sau bolovani, oscila între 1 şi 2,30 metri,
am menţionat anterior, scările etajelor turnul de vest al bisericii din Şura Mare al XV-lea s-a trecut la adaptarea deschi- înălţimea era de 6 metri, iar în cazuri ex-
inferioare sunt amenajate în grosimea cu dimensiuni în plan de 8,25 x 8,25 m. derilor turnurilor de apărare la cerinţele cepţionale, acolo unde configuraţia tere-
zidului care, la acest turn, este de 2,40 O situaţie deosebită găsim la turnul bise- impuse de apariţia armelor de foc, în nului impunea aceasta, se putea depăşi
metri. Arheologul Radu Heitel, cel care a ricii din Axente Sever. Împreună cu ace- timp ce crenelurile au fost înlocuite prin înălţimea amintită. Zidurile erau înco-
coordonat săpăturile , datează construcţia la din satul vecin, Agârbiciu, aici găsim drumuri de strajă acoperite şi prevăzute ronate cu un drum de strajă, prevăzut în
turnului pe la 1260. Alte exemple de tur- o particularitate rar întâlnită şi anume cu metereze. spre exterior cu un parapet crenelat.
62
În ceea ce priveşte activitatea de con- dislaus şi Matei Corvin, iar mai târziu,
strucţii de apărare din Transilvania în cea sub domniile slabe ale lui Vladislav al
de-a doua jumătate a secolului al XIV- Il-lea şi Ludovic al II-lea, iniţiativa de
lea, accentul a fost pus pe dezvoltarea fortificare a bisericilor a fost preluată de
fortificaţiilor oraşelor, dezvoltarea eco- organismele de autoconducere şi de nou
nomică urbană făcând-o posibilă şi nece- înfiinţata Universitate Săsească. Acest
sară. Inovaţia cea mai importantă în ceea din urmă fapt este probat de consemnări­
ce priveşte tehnica de apărare la zidurile le din registrele de socoteli ale provinci-
de incintă ale oraşelor o constituiau tur- ei Sibiului a celor Şapte Scaune din anii
nurile de ftancare care, datorită depăşirii 1495-1510, în care cele mai frecvente
aliniamentului zidurilor, asigurau o mai cheltuieli erau cele destinate "pro struc-
bună apărare a acestora cu archebuza, o tura ecclesiae" şi "pro structura fortati-
armă cu eficienţă sporită (L. 56/50). În tii".
secolele al XV-lea şi al XVI-lea, aceste în acţiunea de fortificarea biserici-
turnuri de ftancare au fost construite la lor s-a recurs la experienţa mai veche,
aproape toate incintele cetăţilor biseri- astfel că, în cea de-a doua perioadă de
ceşti, ridicarea lor fiind condiţionată de construcţie, turnul principal, masiv, a cu-
răspândirea rapidă a armelor de foc. noscut o adevărată renaştere. În a doua
După cum am mai arătat, în secolul jumătate a secolului al XV-lea, pe Valea
al XV-lea a avut loc debutul în a doua Hârtibaciului, in zona Rupea, dar şi în
fază de construcţie a cetăţilor bisericeşti. alte zone ale Transilvaniei au fost con-
Motivull-au constituit atacurile otomane struite numeroase turnuri care în multe
A. Cristian/Sb. Vedere a local ităţii dinspre N.
care, după 1420, s-au înmulţit. Succese- privinţe se aseamănă cu cele construite
le repurtate în apărarea împotriva aces- în secolul al XIII-lea.
tui pericol, mai cu seamă asediu! Sibi- Adesea, la turnurile vechi au fost în-
ului din 1438, căruia oraşul îi rezistase, groşate zidurile şi au fost supraetajate.
au generat o disponibilitate generală de Biserica din Roadeş, spre exemplu, fu-
apărare, disponibilitate materializată în sese prevăzută cu un turn relativ modest,
special în fortificarea bisericilor, acţiune cu latura de 6,20 metri, fiind apoi învelit
iniţial sprijinită de regalitatea maghiară. cu un zid gros de 2,10 metri, astfel că
Astfel, după invazia otomană din 1421, latura turnului actual de vest măsoară
Sigismund a păsuit câteva localităţi din 10,50 metri. Portalul gotic de pe faţada
Ţara Bârsei de censul Sfântului Martin de vest al turnului cu jambajul frumos
pe o perioadă de zece ani, (L. 25/6), pe- executat a fost acoperit de un zidul nou,
trecând el însuşi , în 1427, o jumătate de nemaiputând fi văzut decât din interiorul
an în Transilvania, în special la Braşov, turnului. îngroşarea zidului a fost ridica-
în vederea organizării apărării. tă până la înălţimea de 18 metri.
Existenţa, încă din deceniul al patru- La Stejărişu s-a construit un nou turn
lea al secolului al XV-lea, a unui număr de vest din piatră. Planul acestuia este de
mare de cetăţi bisericeşti reiese dintr-un 7,50 x 7,50 m la o grosime a zidului de 2
raport al decanului din Sibiu către papa m la primul etaj, situat la aproximativ 2
de la Roma, în care se spune că, fugind metri deasupra nivelului de călcare. Ast-
din calea turcilor, saşii s-au refugiat în fel s-a creat posibilitatea blocării accesu-
incintele bisericilor ( L. 73/ Nr. 2276). lui la turn printr-o scară mobilă, aşa cum
Strădaniile saşilor vizând autoapărarea se obişnuise în cazul donjoanelor. Dea-
au fost sprijinite de regii Sigismund, La- supra primului etaj boltit se ridică cinci
Planşa 1
B. SIimnic, localitatea cu cetatea ţărănească, biserica şi casa parohială evanghelică
A. Cisnădioara, biserica Sf. Mihail cu cetatea din deal şi biserica din sat văzute dinspre NV.
Planşa 2
Planşa 3
A Cricău, portalul de V. B. Cisnădioara, portalul de V. A. Biertan, vedere a ansamblului cetăţii bisericeşti d inspre SE.

B. Biertan, amvonul din biserică. C. Biertan, detaliu de intarsie şi feroneri e gotică de la


C. Cisnădie, capitel romanic dela portalul de V. D. Cisnădie, drumul de strajă din prima incintă.
uşa sacristiei.
Planşa 4
Pl anşa 5
A. lghişul Nou, cetatea în contextul satului şi în peisajul caracteristic Văii Târnavelor. A. Va lea Viilor, vedere ae riană a cetăţii d inspre SV.

B. Buzd, corul supraînălţat al bisericii foritficate. C. Bălcaciu, corul fortificat al b iserici i, în dreapta casa
parohială. B. Moşna, vedere aeriană a ansamblului la intersecţia a t rei străzi din localitate.

Planşa 6 Planşa 7
u

A 8 c
o 5 10

Fig.l/17. Turnuri fortificate de biserică rezultate din înglobarea unor elemente de la construcţiile anterioare:
A Homorod, B Roadeş, C Netuş.

caturi de apărare, din care ultimul este la Dobârca cu latura de 12,50 x 12,50 m,
prevăzut cu un drum de strajă, confec- Daia cu latura de 12,20 m, Slimnic cu
ţionat din lemn. Un turn asemănător, dar latura de 12,50 x 12,50, grosimea zidu-
mai masiv, se află la Iacobeni cu latura lui de 3,10 m şi Valchid 9,50 x 10,20 m,
de 9,60 x 9,60, grosimea zidului de 2,60 grosimea zidului de 2,40 m, înălţimea de
m şi înălţimea de 20,50 m, cu menţiunea 22,60 m. Exemple de turnuri de vest mai
că scara ce asigură accesul la etajele in- zvelte, construite pe la mijlocul secolului
ferioare este încastrată în zid. Din aceas- al XV-lea, se află la Meşendorf cu latura
tă categorie face parte şi turnul de vest al de 6 x 6 m, grosimea zidului de 1,70 m
bisericii din Ruja. şi înălţimea de 22,50 m, Veseud cu latu-
Turnuri deosebit de masive constru- ra de 6 ,20 x 6,20 m, grosimea zidului de
ite în secolul al XV-lea, în perioada de 1,90 m şi înălţimea de 17,20 m şi Apold
fortificare a bisericilor şi de întărire a in- cu latura de 8,60 x 8,60 m, grosimea zi-
A. Mediaş, interiorul bisericii spre E, cu altarul gotic târziu, înch is.
cintelor s-au păstrat, parţial sau integral, dului de 2,00 m şi înălţimea de 22,10 m.
Planşa 8
În unele cazuri, turnul principral de O categorie aparte de turnuri de apă­
apărare a fost ridicat deasupra corului rare şi de refugiu poate fi întâlnită în
deja existent. Cel mai frumos exemplu nordul Transilvaniei. Cetăţile bisericeşti,
în acest sens îl oferă turnul cetăţii bise- construite în această zonă în secolul al
riceşti din Homorod care, cu un plan de XV-lea, au, de obicei, o incintă ovală
11 ,80 x Il ,00 metri, grosimea zidurilor şi un turn central care era totodată turn
de 2,80 m şi o înăltime de 30,50 m, este de poartă. Numai în cazuri excepţionale
unul dintre cele mai impunătoare turniri erau fortificate şi bisericile. Din biseri-
de acest fel din Transilvania. La parter, ca-cetate din Dumitra nu s-a mai păstrat
corul romanic din secolul al XIII-lea a decât turnul porţii, biserica fiind demo-
fost transformat, etajul de deasupra lui lată în secolul al XIX-lea şi înlocuită
este boltit, iar scările spre cele 6 etaje cu una neogotică, iar incinta a fost şi ea A B c o
de apărare sunt încastrate în zid. Ultimul demolată. Construit dintr-un zid masiv
Fig. 1/18. Diferite variante de fortificare ale corului unei biserici medievale: A Turn ridicat deasupra
etaj este prevăzut cu un drum de strajă. de piatră, turnul, la o grosime a zidului
corului (Dealul Frumos, Merghindeal), B Nivel fortificat care se sprijină pe arce intre contraforturi (Cop-
Şi la Netuş turnul central este situat dea- de 2 metri, are o înălţime de 19,5 me-
şa Mare, Valea Viilor, Buzd şi altele), C Nivel fortificat care se reazemă pe contraforturi şi console (Boian),
supra unui cor gotic, grosimea zidului tri. Pietrele de colţ, două muluri, profi-
D Nivel fortificat pe contra forturi şi console, tip maşiculiu (Şeica Mică, Şura Mare, Şeica Mare, Boz).
atingând aici în total 3 metri. Localitatea lul soclului şi şanţul de glisare al hersei,
Movile se înscrie şi ea în categoria ace- precum şi ancadramentul portii de intra- încercat înlăturarea acestui neajuns în mediul unor arce. Între pereţii corului şi
lora unde, la fortificarea bisericii, turnul re în arc frânt, pe a cărui piatră de boltă diferite moduri. Aşa cum am arătat mai aceste arce s-au amplasat fante de arun-
central a fost înălţat deasupra corului, este înscris anul 1488, sunt confecţionate sus, în unele localităţi a fost ridicat un care. Drumul de strajă putea avea parapet
cea ce face ca turnul de vest să pară deo- din piatră fasonată. Tot aproximaitiv din turn deasupra corului, în altele apsida ro- din scânduri de lemn sau de tip fachwerk
sebit de zvelt. aceeaşi perioadă datează şi turnurile din manică semicirculară a fost demolată, iar şi drum de strajă deschis, ori putea fi în-
Spre deosebire de turnurile masive Tărpiu, Vermeş , Lechinţa, Jelna, Moruţ la pătratul corului s-au consolidat zidu- chis cu zidărie plină, străpunsă doar de
din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, la şi Crainimăt, toate păstrate până în ziua rile şi a fost construit deasupra un turn cu metereze. Cele mai frumoase exemple
ridicarea cărora rareori s-a folosit zidărie de azi. Urme ale incintelor s-au păstrat etaje de apărare şi drum de strajă. Exem- de coruri înalte de acest tip le găsim la
de piatră de talie (ex. Hărman) dar ale că­ însă numai la Lechinţa, Vermeş şi Crai- ple pentru această rezolvare le găsim la Valea Viilor, Buzd, Brateiu,Aţel, Biertan
ror colţuri şi profile sunt ornamentate, de nimăt. Cunoaştem, de asemenea, că Ia Dealul Frumos, Merghindeal, Ruscior, (demolat parţial), Copşa Mare, Dacia,
obicei, cu piatră fasonată, cele din seco- Teaca, Dipşa, Secăşel, Cepari şi Petreşti Veseud şi Bruiu - ultimul fiind demolat. Prod (demolat), Daia/Ms., Ruja şi Bo-
lul al XV-lea nu au astfel de ornamente. au existat incinte simple şi uneori chiar În special în zona Mediaşului dar şi ian, unde arcele dintre contraforturi se
Totodată, s-a renunţat la trecerea boltită duble. Despre înălţimea acestora ne pu- în alte zone ale Transilvaniei s-a impus sprijină pe câte o consolă. În cazul altor
de la parterul turnului. O altă diferenţă a tem face o imagine dacă privim, la Tăr­ un alt gen de rezolvare, anume întărirea coruri supraetajate s-a renunţat la arcele
celor două categorii constă în aceea că piu, uşa ce asigura accesul de Ia drumul zidurilor corului prin îngroşare sau cu de legătură, sprijinind drumul de strajă
la turnurile mai recente s-a renunţat la de strajă Ia turnul porţii. Aceasta se află contraforturi şi înălţarea acestuia. Dea- din fachwerk pe bârne introduse între
orificiile pentru propagarea sunetului în la o înăltime de 6 metri, îndreptăţindu-ne supra corului au fost construite două contraforturile ridicate până la înălţimea
favoarea drumului de strajă, care asigura să presupunem că zidul a avut o înălţi­ până patru niveluri de apărare, din care drumului de strajă. Exemple în ceea ce
o mai bună supraveghere a zonei. Dacă me de cea. 8,50 metri. La fortificaţiile ultimul era prevăzut cu un drum de stra- priveşte această categorie găsim la Baz-
comparăm însă turnurile din punctul de din Transilvania de nord întâlnim une- jă, cu parapet confecţionat din lemn sau na (unde drumul de strajă nu mai există)
vedere al dimensiunilor planului şi ele- ori guri de tragerer în formă de gaură de zidărie, peste care se ridică acoperişul cu Velţ şi Seliştat. La cea de-a treia catego-
vaţiei, atunci constatăm existenţa unor cheie sculptate în piatră, datând de pe Ia învelitoare de ţiglă. Se cuvine să menţio­ rie de coruri supraetajate numai zidurile
asemănări evidente.
1500 (de ex.la Dumitra şi Lechinţa). năm în acl!st context că există un număr au fost înălţate vertical, contraforturile
În secolul al XV-lea în zona Tâmave- Atunci când, în secolul al XV-lea s-au considerabil de coruri supraînălţate, care rămânând neatinse, ceea ce a dat naştere
lor s-a folosit îndeobşte cărămidă Ia con- extins fortificaţiile, s-a constatat faptul se deosebesc între ele funcţie de speci- unei suprastructuri în formă de turn, cu
strucţia turnurilor principale. Astfel de că bisericile erau bine apărate pe flancul ficul regional şi de evoluţia tehnicii de secţiune dreptunghiulară sau poligonală ,
exemple le găsim la Ighişu Nou, Valea vestic datorită existenţei turnului de vest apărare. În cele mai multe cazuri contra- aşa cum s-a întâmplat la Ighişu Nou şi
Viilor, Alma Vii, Şaroş pe Târnave, Baz- fortificat, în vreme ce flancul estic, da- forturile au fost înălţate până al nivelul Cisnădie. La cea de-a patra categorie, ul-
na, Boian, Velţ, Seleuş, Senereuş etc. torită corului scund, era vulnerabil. S-a drumului de strajă şi unite aici prin inter- timul etaj se sprijină parţial pe contrafor-
66
turi şi partial pe console zidite, între care fost ridicate alte turnuri de apărare, aces- jumătate a secolului al XV-lea, a fost de- apărare executate în jurul anului 1525,
se află gurile de păcură boltite. Exemple te biserici având patru turnuri, câte unul molat în 1894, întrucât exista pericolul meterezele au forma unor dreptunghiuri
pentru această categorie se întâlnesc la în fiecare punct cardinal. S-a procedat prăbuşirii lui. Şi la Brădeni, nava şi co- cu dimensiuni de 50 x 25 cm. De obicei,
Şeica Mică, Şura Mare, Alma Vii şi Şe­ astfel la Cisnădie, Moşna şi Valea Viilor, rul au fost aduse la aceeaşi înălţime, iar aceste deschideri ale turnurilor nu au fost
icaMare. în vreme ce la Şura Mare şi Şura Mică zidurile de piatră au fost încoronate cu aliniate pe verticală la etajele suprapuse,
În cazul altor cetăţi bisericeşti s-a s-a ridicat numai câte un turn deasupra un drum de strajă confecţionat din lemn, aceasta pentru a preîntâmpina crăparea
construit un etaj de apărare cu drum de intrării laterale a bisericii. sprijinit pe bâme şi contraforturi. Con- zidurilor în dreptul orificiilor. În ceea ce
strajă deasupra corului fără a înălţa în Ultimele biserici fortificate medie- strucţia este databilă în a doua jumătate priveşte aspectul gurilor de aruncare şi
mod substanţial zidurile acestuia. Acest vale, care au fost construite în Transil- a secolului al XV-lea. de păcură, constructorii au găsit soluţii
tip de cor îndeobşte mai scund decât aco- vania în deceniul al treilea al secolului Merită analizate mai aprofundat des- diverse. Ele pot avea forma unor goluri
perişul navei principale, asigură totuşi al XVI-lea, au mai degrabă înfăţişarea chiderile din ziduri, precum şi alte detalii înclinate în zid care permit aruncarea de
apărarea corespunzătoare a laturii estice. unui corp cu forme geometrice ale unui ale tehnicii de apărare folosite în proce- obiecte sau tragerea asupra asediatori-
Genul acesta de rezolvare a fost adoptat paralelipiped cu acoperiş. Nava şi corul sul de fortificare ale cetăţilor bisericeşti. lor ajunşi la baza zidului. Alte forme au
la Drăuşeni, Dobârca, Cincu, Agnita, au fost unite într-un singur corp deasu- O constatare cu caracter general este ace- la bază construirea unui mic bovindou,
Moşna, Apold, Băgaciu, Şomartin, Bu- pra căruia se află un etaj de apărare, ce ea că dimensiunile meterezelor, prezente care are un orificiu de aruncare şi tragere
neşti şi Cincşor. depăşeşte alinierea zidului, fiind scos în Ia toate turnurile centrale a cetăţilor bi- în partea de jos, dar poate avea şi o me-
Următorul pas în ceea ce priveşte consolă şi sprijinindu-se pe arcele dintre sericeşti , s-au redus odată cu progresele tereză pentru trageri în direcţia câmpului
fortificarea bisericilor s-a făcut la nava contrafortii supraînălţaţi. Exemple pen- realizate în tehnica de luptă. Pentru a le din faţa zidului.
principală. Chiar dacă numeroase bi- tru această soluţie constructivă se găsesc asigura trăgătorilor cu arcuri şi arche- în general , la fortificarea cetăţilor
serici erau asigurate corespunzător pe la biserica din Dupuş, datată 1524, şi buze libertate de mişcare, în interiorul bisericeşti s-a avut în vedere posibi-
flancul de est şi de vest, zidurile navei la cele din Saschiz şi Cloaşterf (1524). turnurilor au fost zidite nişe în dreptul litatea ca apărarea să se desfăşoare în
principale nu erau fortificate. Acesta a Aproximativ în aceeaşi perioadă au fost meterezelor, ale căror înălţime putea să diferite trepte. Primul obstacol pentru
fost motivul pentru care s-a trecut şi la ridicate şi două biserici rară turn, care şi ajungă până la 1,80 metri, nişe în care un asediator erau, în funcţie de teren, pan-
fortificarea acestora. Deseori, pentru a ele se prezintă sub formă de bloc, Boz om putea sta confortabil. La fortificaţiile te sau şanţuri cu sau fără apă. La multe
putea prevedea construcţia cu guri de şi Amnaş. La acestea, arcele care poartă din secolul al XV-lea, înălţimea metere- cetăţi bisericeşti primul zid exterior de
aruncare eficiente în apărarea bazei zidu- etajul de apărare au fost înlocuite cu guri zelor, îndeobşte dreptunghiulare, este de mai mică înălţime încojura zwingerul.
lui, a fost necesară demolarea navelor la- de aruncare, respectiv guri de păcură 60 până la 100 cm. În ultimele decenii Treapta a doua era dată de al doilea zid
terale ale bisericilor romanice. Biserici, boltite, iar contraforturile supraînălţate ale secolului al XV-lea s-au impus guri care înconjura curtea interioară. În cazul
ale căror navă centrală a fost prevăzută întrerup pe alocuri această alternanţă. La de tragere în formă de gaură de cheie în care duşmanul pătrundea în incintă,
cu şiruri de arce cu guri de aruncare se biserica din Boz, care, pentru claritatea sau triunghiulare, potrivite pentru folo- următorul element al rezistenţei îl con-
află la Şoarş, Rodbav, Băgaciu, Iacobeni, rezolvărilor constructive, reprezintă un sirea armelor de foc. La construcţiile de stituia biserica, cu intrările fortifcate, cu
Archita, Buneşti , Saschiz şi Valea Viilor. exemplu interesant de biserică fortifica-
Potrivit unui desen de Martin Schlich- tă, este înscris în cor anul 1523. Cel de-al
ting, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, doilea exemplu de acest gen s-a aflat la
biserica din Beia a fost înconjurată de Amnaş, dar a fost demolat în a doua ju-
arce prevăzute cu guri de păcură, deasu-
pra cărora s-a aflat un drum de strajă cu
parapet de tip fachwerk.
În unele localităţi, locuitorii au ridi-
cat alături de cor, deasupra sacristiei, un
mătate a secolului al XIX-lea, astfel de-
scrierea lui se poate face numai în baza
unor desene vechi.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru
biserica din Fişer, în întregime suprae- WiJ\fi ~ fll~ ~ tiWVlm
••• ..
~~ ~~
turn suplimentar în scopul protejării unei tajată, iar deasupra zidăriei de piatră cu
părţi mai vulnerabile a cetăţii, exemple colţuri din paitră de talie era amplasat un
în acest sens se află la Iacobeni, Şoala, drum de strajă cu parapet tip fachwerk , A B C O E
Bruiu (demolat) şi Saschiz. Pentru a sprijinit pe console de lemn. Etajul su- Fig. l/19.npuri de guri de tragere- metereze: A metereze tnalte (Cisnădie), B metereze tn formă de gaură de
proteja latura de nord şi de sud a unor perior al bisericii care, judecând după cheie (Biertan), c meterez mic (sec. XVI, Apold), D meterez orizontal cu inchidere din lemn (sec. XVI, Bruiu),
biserici mai lungi, deasupra intrărilor au fotografiile de epocă, data din a doua Emeterez cu mai multe orificii (sec. XVI- XVII Cisnădie).

68 6g
A B c D E
Fig. 1/ 21. Drumuri de strajă la biserici: A balustradă d in lemn pe console, B balustradă tip .Fachwerk~ pe
console din lemn, C nivel fortificat evazat pe contraforturi, D perete din zidărie care se reazemă pe arcuri
intre contraforturi, E nivel fortificat pe console din zidărie şi contraforturi.

fante varia între 30 şi 45 cm. Deasupra propriu-zisă: Ghimbav, Codlea, Prejmer


arcelor, un profil orizontal marca de obi- şi Hărman.
cei marginea superioară a zidului biseri- O formă târzie de maşiculiuri o re-
cii, iar deasupra acesteia era amplasat zi- prezintă gurile de păcură amplasate între
dul catului de apărare cu mici metereze. console profilate în trepte, formă pe care
Fig. 1/20. Guri şi bovindouri de aruncare: A-B orificii simple in zidul de apărare (cca.1 500, Homorod, Ghim- Acest sistem se găseşte mai des în zona o găsim la Şura Mare, Şeica Mare, Şeica
bav), C-J diferite forme de bovindouri de aruncare (sfârşit sec. XV- XVII, Prejmer, Hărman, Ghimbav, Vulcan, Mediaşului la: Buzd, Ax.ente Sever, Va- Mică, Alma Vii şi Boz.
Dealul Frumos, Miercurea Sibiului şi Moşna), K bovindouri de apărare, deasupra porţii de intrare (Homorod), lea Viilor, Moşna, Brateiu, Dupuş, Copşa Accesul la etajul de apărare, amplasat
L secţiune printr-o gură de aruncare (Cisnădie). Mare, Boian ş. a., în partea superioară a deasupra bisericii şi corului la fortificaţi­
cursului Hârtibaciului: lacobeni, Ruja, ile timpurii, se realiza prin turnul prin-
turnuri şi cu drumuri de strajă. În cazul morod,Agnita şi Valea Viilor. LaAlţâna, Agnita, Seliştat şi Apold, între Sighişoa­ cipal, iar mai târziu, prin interiorul sau
în care nici aceasta nu mai putea fi apă­ Bruiu, Lovnic, Beia, Şmig şi Gârbova ra şi Rupea: Buneşti , Cloaşterf, Saschiz, exteriorul bisericii ori turnului de vest la
rată, turnul central sau corul supraînălţat drumurile de strajă din fachwerk nu ne Daia/Ms., Roadeş, Archita şi Dacia, pre- care au fost adosate scări în spirală .
constituiau ultimele locuri de refugiu. mai sunt cunoscute decât din desenele cum şi în apropiere de Cincu, unde unele Uşile bisericilor se baricadau din in-
În mai multe locuri erau treceri înguste lui Martin Schlichting. mai există, iar altele au dispărut, păstrân­ terior, folosind bârne care erau introduse
care puteau fi apărate prin lupta corp Ia Cetăţile bisericeşti şi bisericile forti- du-se numai urme: Cincu, Rodbav, Şoarş în orificiile cu care zidurile erau prevăzu­
corp. În vederea apărării bazei zidului, ficate au fost prevăzute, de asemenea, cu şi Şomartin. te în acest scop. La Biertan s-a păstrat o
a turnului şi a bisericii, de timpuriu au şiruri de guri de aruncare, numite maşicu­ în anumite cazuri, gurile de păcură uşă de sacristie de la începutul secolului
fost construite drumuri de strajă scoase liuri, amplasate în dreptul arcelor boltite au fost amplasate în biserici şi în turnuri al XVI-lea, care se închidea cu 16 zăvoa­
în consolă, confecţionate la început din care legau între ele contraforturile şi care centrale în zidăria scoasă oblic în conso- re, fixate în lăcaşe din ancadramentul de
lemn cu parapet din scânduri sau fa- nu erau folosite numai în scopul aruncării lă de sub ultimul cat de apărare. În aceste piatră al uşii. În mai multe locuri la uşi­
chwerk. Exemple de drumuri de strajă de apă clocotită, păcură, pietre sau bucăţi locuri grosimea zidului este semnificativ le bisericilor au fost prevăzute herse, un
căptuşite cu scândură, păstrate până în de lemn asupra invadatorilor, ci şi pentru mai redusă decât la zidul principal, astfel astfel de exemplu s-a păstrat la portalul
ziua de azi se găsesc la Seliştat, Axente stingerea incendiilor izbucnite la ziduri. că prin aceste guri, care se lărgesc în la- nordic al bisericii din Valea Viilor. Dea-
Sever, Ighişu Nou, Brădeni, Iacobeni, În vederea construirii arcelor semicircu- teral, era facilitat controlul pe verticală a supra intrărilor exterioare sau interioare
Hozman şi Viscri. Varianta fachwerk lare, în formă de mâner de coş sau de seg- bazei zidului. Cel mai interesant exemplu au fost adesea amplasate guri de păcură
prezenta avantajul reducerii pericolului ment de cerc, la o distanţă de aproximativ în acest sens îl oferă corul bisericii din şi metereze. Toate uşile şi ferestrele insu-
de incendii şi se mai găseşte la corul bi- 70 de cm de zid, contraforturile au fost Buneşti. Guri de păcură asemănătoare ficient securizate au fost zidite în secolul
sericii din Drăuşeni, la Cincşor, de ase- înălţate vertical , iar arcele plasate la faţa au existat şi la turnul central din Lovnic, al XV-lea, în cadrul acţiunii de fortificare
menea în cor, precum şi la unele turnuri, lor exterioară. Întrucât grosimea zidului demolat, şi s-au păstrat la turnurile din a bisericilor.
la nava centrală şi corul din Stejărişu, deasupra gurilor de aruncare măsura de Sascbiz şi Rotbav. În Ţara Bârsei, aces- Un al doilea element major de forti-
la ambele turnuri ale bisericii din Dealul obicei doar 30 cm, distanţa între arce şi tea se întâlnesc îndeobşte atât la turnurile ficaţie a cetăţilor bisericeşti îl reprezin-
Frumos, la turnurile principale din Ho- ziduri în care puteau fi amplasate aceste de apărare ale incintei, cât şi la incinta tă incintele. De la primele, datând din
70
71
secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, s-au Maniera de execuţie, înălţimea, gro- jă şi acoperişul de protecţie se sprijină La cetăţile situate în vârful unui deal,
păstrat putine urme, deoarece în secolele simea şi forma incintei diferă functie de pe console de lemn şi retragerea zidului cum este cea din Biertan, arcele au fost
al XV-lea şi al XVI-lea au avut loc lu- de incintă. Modelul pentru ambele sis- plasate în partea exterioară a zidului,
momentul construirii, de materialul de
crări extinse de refacere şi consolidare. constructie disponibil şi funcţie de ten- teme 1-au furnizat fortificaţiile urbane, aceasta şi pentru a preîntâmpina alune-
Adaptat tehnicii militare a vremii, planul dinţele regionale. În Ţara Bârsei întâlnim ridicate în cea mai mare parte în secolul cările de teren. În vederea apărării bazei
incintelor era circular sau oval. Zidurile un tip de secţiune tansversală a zidului al XIV-lea. În unele locuri ale celei de-a zidului între arce şi zid au fost amplasate
masive de piatră erau încoronate de un care se aseamănă cu cel al incintelor din treia şi a patra incinte a Sibiului s-au mai fante de aruncare. înălţimea zidurilor de
drum de strajă crenelat, iar înălţimea păstrat arce caracteristice primei grupe. incintă, care în zona Sibiului şi în zona
secolele al XIII-lea şi al XIV-lea. Pu-
lor măsura de la 4 la 7 metri. Singurul În anii 1960 ai secolului al XX-lea, un viticolă a Mediaşului (Weinland) erau
tem presupune că fortificaţiile Ordinu-
element fortificat suplimentar al incintei lui Teutonic, precum şi cele timpurii ale fragment al zidului de apărare a fost re- construite îndeobşte din cărămidă, era
era poarta, străjuită în interior de turnul bisericilor au creat în această regiune o făcut, sub conducerea arhitectului şef al destul de variabilă, variaţiile fiind depen-
portii. Dovezi ale existenţei unor ase- tradiţie care, în ciuda dezvoltării tehnicii Sibiului, Otto Czekelius, în baza unui dente de gradul de fortificare a bisericii
menea fortificaţii timpurii le mai găsim desen din secolul al XIX-lea. Sitemul şi a incintei, dar şi de gradul de expunere
militare, nu a fost abandonată în secolul
astăzi la Cricău, Câlnic, Gârbova, Avrig, al XV-lea. Pe lângă planul oval, aceste cu console de lemn poate fi identificat la a respectivului fragment de zid. Biseri-
Turnişor, Petreşti, Cisnădioara, Orăştie construcţii de apărare se caracterizează fortificaţiile din Braşov, Sebeţ, Mediaş cilor puternic fortificate li se adăuga o
şi Miercurea Sibiului. Din studierea pla- şi Sighişoara.
incintă simplă cu drum de strajă a cărei
prin grosimea apreciabilă a zidurilor. La
nului şi caracteristicilor zidurilor pot fi Prejmer, zidul măsoară la bază până la 4
trase concluzii în ceea ce priveşte vechi- m (L. 10/151), aceasta la o înălţime de
mea fortificaţiilor, în vreme ce săpăturile 10 la 12 m. Drumul de strajă este ampla-
arheologice ar putea furniza date impor- sat pe coronamentul zidului, căruia, ade- 1 • • 1

tante în vederea întregirii cunoştinţelor sea, i s-a adosat în exterior un zid subţire il\ n n ~
în domeniu. în care, de la înălţimea pieptului şi oblic
i i

Aparitia armelor de foc a dus la mo- în jos, la baza zidului, au fost tăiate guri 1 b l
dificări semnificative ale incintelor cetă­ de aruncare. Dar avem şi exemple la care i
ţilor bisericeşti. Cea mai importantă pri- meterezele alternează cu gurile de păcu­
veşte necesitatea de a strânge apărătorii ră: Hărman, Prejmer, Rotbav, Cristian
în turnuri amplasate de-a lungul incintei, şi Măieruş. La Prejmer şi Hărman dru- A B c
o necesitate dictată de bătaia mai lun- mul de strajă se învecinează şi dinspre
gă a noilor arme. Astfel au luat naştere curte cu un zid cu ferestre mici, astfel
turnurile de ftancare, adosate la exterior că pe coronamentul zidului se formează
zidurilor de apărare. Este evident faptul un coridor sumbru. La Codlea, Rotbav,
că forma ovală a incintei, o formă ce Măieruş, Cristian şi Ghimbav, drumul de
permitea distribuirea apărătorilor pe în- strajă era sprijinit parţial pe zidul de apă­
treaga lungime a drumului de strajă, nu rare şi pe console din lemn care purtau
mai corespundea noilor realităţi, întrucât şi acoperişul de protecţie. Toate incintele E F
îngreuna apărarea exteriorului zidurilor. din Ţara Bârsei au o caracteristică comu-
o
Prin urmare, ovalul, respectiv cercul, a nă, anume aceea că dispun de un singur Fig. 1/22. Diferite tipuri
fost înlocuit de planul poligonal, iar apoi drum de strajă pe zidul de apărare. de ziduri de incintă:

~tiri
~

ti··!
wl
cu unul rectangular. Această evoluţie nu lncintele construite în secolele al XV- . 1 A Cisnădioa ra,
permite însă datarea exactă a unei incin- lea şi al XVI-lea pe teritoriul celor Şapte BCodlea,
te, deoarece de-a lungul unei perioade Scaune şi pe cel al celor Două Scaune, CPrejmer,
îndelungate s-au folosit în paralel di- în ciuda diversităţii, pot fi împărtite în D Valea Viilor,
verse tipuri de planuri, ceea ce se datora două grupuri mari şi anume: la primul H ECi snădie,

faptului că încă în secolul al XVI-lea pe grup, drumul de strajă este susţinut de F Moşna,
lângă armele de foc folosirea arcului era arce alipite zidului în interiorul incintei, G G Biertan,
G
încă foarte răspândită. iar la cel de-al doilea, drumul de stra- H Roadeş.
~----+----~
O +----+--~~m
72 73
înălţime era de cel puţin 3 metri. în alte din secolul al XVI-lea partea superioară
localităţi ,zidurile, mai ales în porţiunile era scoasă în consolă, astfel că putea fi
cu expunere puternică, atingeau până la prevăzută cu guri de păcură pe întreaga
14 metri, aşa cum s-a întâmplat la "cur- sa lungime. Caracteristic pentru această
tea fântânii" (Brunnenhof) din cetatea soluţie constructivă este profilarea de-
existentă în Şeica Mică. corativă a porţiunilor dintre două guri
Adesea, meterezele şi gurile de pă­ de aruncare scoase în consolă. În mod
cură erau folosite dinspre drumurile de asemănător s-a procedat la maşiculiurile
strajă suprapuse, aşa cum putem observa corurilor supraînălţate din Şeica Mare şi
la zidul de incintă nordic al cetăţii din Şeica Mică, realizate în aceeaşi perioa-
Moşna, la Hozman, la Dealul Frumos, dă. Exemple pentru profilarea decorativă
Pelişor, Apold, Bruiu, Ţapu, Boian şi a consolelor dintre gurile de aruncare se
Miercurea Sibiului. găsesc la Moşna, Alma Vii şi Slimnic.
În ceea ce priveşte executarea deschi- La cetăţile bisericeşti, alături de for-
derilor la zidurile de apărare, întâlnim o tificarea bisericilor şi incintelor, o deo-
mulţime de soluţii tehnice. Ca şi la turnu- sebită atenţie s-a acordat spaţiului de
rile de biserică, meterezele timpurii sunt intrare în cetate, a porţilor, pentru for-
deosebit de înalte (Câlnic şi Ţapu). Une- tificarea cărora s-au găsit o serie de so-
ori acestea sunt înclinate spre bază, fapt luţii tehnice diversificate. în special la
întâlnit la cetăţile bisericeşti bârsene. cetăţile cu biserici nefortificate, cum au B
Gurile de tragere în formă de gaură de fost cele din Ţara Bârsei, construcţiile O
~~~~-r------~
10 20m
cheie, care apar deja în ultimele decenii din faţa porţilor, ca şi cele de deasupra
ale secolului al XV-lea (spre ex. la Du- acestora au avut o pondere deosebită în Fig.l/ 23. Tntărirea intrării principale cu turn şi bastion, plan şi secţiune: A Hărman, B Aţel.
mitra, 1488), erau potrivite pentru apăra­ cadrul sistemului de apărare. La cetăţile
rea cu archebuze. Foarte răspândite erau mici cu incintă lipsită de turnuri, la care de poartă. Acesta din urmă dispunea de în cetatea din Gârbova prezintă o parti-
în întreaga Transilvanie atât la incinte, biserica sau un turn masiv erau princi- un etaj de apărare, acoperit deseori în cularitate, anume aceea că planul ei este
cât şi la turnurile acestora guri de tragere palele construcţii de apărare, intrarea în două ape. Turnul era amplasat deasupra curbat, apărătorii putându-se astfel adă­
orizontale (Gură de broască) , care puteau cetate forma o boltă în zidul de apărare, intrării boltite sau tăvănite plat. Astfel de posti mai bine în faţa invadatorilor. Mai
fi închise cu ajutorul unei piese din lemn închisă cu o poartă din lemn de stejar, exemple există la Ighişu Nou, Dobârca, rar se întâmpla ca accesul să se realizeze
cu pivot vertical, prin rotire orizontală cu armată cu benzi din fier. Capacitatea de Axente Sever, Cincşor şi Alţâna. În ide- pe sub o clădire amplasată paralel cu zi-
90 de grade. Tipul respectiv de gură de apărare putea fi sporită prin intermediul ea de a îngreuna pătrunderea inamicului dul de incintă ca la Bălcaciu, Cristian şi
tragere era construit îndeobşte la înălţi­ unei herse, precum şi cu guri de păcu­ în cetate, clădirea porţii a fost prelungi- Şeica Mică.
mea unui parapet optim pentru tragere. ră amplasate deasupra porţii. Porţi de tă în direcţia intrării, astfel ca apărătorii La cetăţile bisericeşti construite în
La incintele din secolul al XVI-lea şi al acest fel au existat la Amnaş, Dupuş, să dispună de o posibilitate suplimenta- secolul al XV-lea în zona Tâmavelor şi
XVII-lea apar metereze cu două sau trei Sântioana şi Boz, dar au fost demolate ră de apărare din flanc şi de sus. Atât la în zona Rupei, intrarea era protejată de
orificii de tragere orientate în diferite di- datorită stării lor de şubrezenie. Astăzi le turnurile de poartă cu un cat de apărare, un turn solid. Acest fapt este caracteristic
recţii. în interior, acestora le corespun- putem admira numai în desenele păstra­ cât şi la căsuţele de poartă "Torhauser" şi altor zone ale Transilvaniei, şi chiar în
dea o nişă pentru un apărător (Băgaciu, te din secolul al XIX-lea. La Homorod, capacitatea de apărare a fost sporită prin secolele al XIII-lea şi al XIV-lea turnuri-
Cisnădie, Bruiu şi Moşna). Existau şi unde poarta cetăţii este simplă, deasupra intermediul unor porţi din lemn de stejar, le de poartă erau în numeroase localităţi
guri de tragere cu mai multe deschideri acesteia, pe zidul cetăţii, a fost ridicată o prin herse, prin guri de tragere amplasate elemente importante ale cetăţilor bise-
în interior, deschideri care în exterior se căsuţă fortificată, (Wehrhauschen), care în coridorul boltit al zidului porţii, prin riceşti. Exemple de astfel de construcţii
uneau într-una singură (ex. la Motiş şi oferă protecţie prin intermediul gurilor guri de păcură şi de aruncare amplasate timpurii sunt caturile inferioare ale tur-
Bruiu). Gurile de aruncare şi de păcură de tragere şi de aruncare. deasupra intrării şi prin gropi (la Drău­ nurilor din Câlnic şi Cisnădioara, datând
se prezintă într-o mare diversitate, dând La cele mai multe dintre cetăţile bise- şeni). Case de poartă de acest tip s-au din secolul al XIII-lea, cetăţi în care tur-
meşterilor prilejul pentru modeste reali- riceşti, accesul în cetate se realiza prin- păstrat la Buneşti, Drăuşeni, Cisnădie, nul mai era amplasat în interiorul incin-
zări artistice. La unele ziduri de apărare tr-un coridor, îndeobşte pe sub un turn Valea Viilor şi Gârbova. Calea de acces tei. În special la biserici lipsite de turn

74 75
pe latura vestică, turnul de poartă putea de astăzi. La cetăţile construite pe co- zute şi cu punţi suspendate, dar nici una ţional, bastioanele nu sunt amplasate în
forma partea principală a sistemului de line, accesul la biserică era asigurat de dintre acestea nu s-a păstrat. colţurile patrulaterului, ci la mijloculla-
apărare, dar şi ultimul refugiu în cazul un drum care trecea pe sub mai multe În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, turilor sale, iar 20 de cm din suprafaţa
unui atac. Această situaţie o întâlnim în turnuri de poartă, de-a lungul incintei atunci când cetăţile au fost adaptate no- turnurilor se află în interiorul cetăţii (L.
localităţile Ţapu, Boian, Velţ, Valchid, extrem de puternic fortificate (Biertan, ilor tehnici de luptă, turnurile dispuse 12171). Turnuri rectangulare adosate in-
Senereuş, Pelişor, Richiş şi Dumitra. Apold, Hozman). de-a lungul zidului de incintă au câşti­ cintelor poligonale se găsesc la Roadeş,
Dar şi acolo unde turnul bisericii pre- La numeroase cetăţi bisericeşti exis- gat în importanţă. Ca o regulă generală Buneşti, Criţ, Viscri, Drăuşeni, Cristian ,
lua funcţia de donjon, turnul de poartă tau, pe lângă poarta principală, portiţe se poate constata faptul că după mijlo- Cincu, Caţa ş.a.
era pe alocuri puternic fortificat (Viscri, amplasate fie lângă poartă, fie în locuri cul secolului al XVI-lea, bisericile nu au în cazul incintelor dreptunghiulare
Băgaciu, Moşna, Caţa, Movile, Apold, ascunse din incintă. Acestea puteau fi fo- mai fost fortificate suplimentar, ci gradul din prima jumătate a secolului al XVI-
Brateiu ş. a.). Capacitatea de apărare a losite numai de către persoane şi nu tre- de rezistenţă a cetăţilor a fost sporit prin lea, bastioanele au fost amplasate în
acestor turnuri era asigurată prin inter- buie confundate cu deschiderile de genul adăugarea de noi turnuri şi prin dublarea unghi de 45° faţă de colţurile retezate ale
mediul drumului de strajă de la ultimul celor din incinta cetăţii Cisnădioara, pe incintelor. Turnurile din deceniul al trei- careului (Cloaşterf, Brădeni, Dealu Fru-
cat, prin guri de tragere şi guri de păcură, care le-am descris anterior. Portiţele se lea şi al patrulea al secolului al XV-lea, mos, Homorod, Merghindeal). Din se-
printr-o hersă în partea exterioară şi prin închideau cu uşi din lemn de stejar ar- construite după primele atacuri otomane, colul al XVI-lea datează şi turnuri semi-
porţile masive din lemn de stejar armate mate cu benzi din fier forjat şi puteau fi se află - cu puţine excepţii - în afara zi- circulare deschise spre curtea cetăţii din
cu benzi din fier forjat. apărate cu ajutorul gurilor de tragere şi durilor incintei. Iniţial, se pare că a fost Ighişu Nou, Rodbav şi Câlnic, în timp
O altă modalitate de întărire a capaci- de aruncare. Exemple de astfel de portiţe preferat planul dreptunghiular. în Ţara ce astfel de turnuri cu plan rectangulare
tăţii de apărare a porţii era aceea a con- se mai găsesc la Viscri, Archita, Slim- Bârsei, unde incintele erau foarte solide, există la Apold, Moşna şi Şeica Mică.
struirii unui corp de clădire la exteriorul nic, Cisnădie, Stejărişu, Dealul Frumos, turnurile erau cu puţin mai înalte decât Vocabularul formelor acestor turnuri
turnului de poartă, pe sub care trebuia Moşna, Şaroş pe Târnave, Apold şi Ho- zidurile, accesul la acestea fiind posibil a fost preluat de la fotificaţiile din ora-
să se treacă înainte de a ajunge la poarta morod. dinspre drumul de strajă, iar la ultimul şele învecinate. Astfel, decoraţiile de pe
propriu-zisă. Un astfel de corp de clădi­ Numeroase turnuri de poartă, dar şi etaj existau guri de tragere şi de arunca- peretele exterior al bastionului semicir-
re cu boltă semicilindrică şi acoperiş în turnuri de biserică, mai păstrează în ex- re pentru apărarea la distanţe diferite. În cular din Ighişu Nou au avut ca model
două ape a fost ridicat în secolul al XV- terior şanţurile de glisare ale herselor. ziua de azi este dificil de stabilit dacă edi- un bastion asemănător din zidul oraşului
lea la Câlnic, în faţa turnului de poartă Acestea din urmă, care se coborau şi ficiile în discuţie au fost acoperite iniţial Mediaş. În mod similar, în împrejurimile
din secolul al XIII-lea, între prima şi a se urcau cu ajutorul unor lanţuri, erau cu acoperişuri în formă de piramidă sau oraşului Rupea se poate constata faptul
doua incintă, fiind prevăzut cu un etaj de confecţionate din bare rectangulare din dacă deja în secolul al XV-lea s-au fo- că, după ce pe la mijlocul secolului al
apărare deasupra intrării. O intrare simi- lemn de stejar cu secţiunea transversală losit acoperişuri în formă de pupitru. în XVII-lea, cetăţii i-a fost adăugat un turn
lară, aflată, de asemenea, între cele două de 10-15 cm, armate cu fier şi ascuţite a doua jumătate a secolului al XV-lea şi pentagonal, în localităţile învecinate
incinte, s-a păstrat la Aţel. La Hărman şi la capăt. Cu foarte puţine excepţii (Hoz- la începutul celui de-al XVI-lea, au fost Drăuşeni, Ungra, Homorod şi Caţa s-au
Prejmer, deasupra bolţii de poartă de di- man, Valea Viilor, Prejmer) hersele nu construite turnuri rotunde care depăşesc ridicat turnuri cu plan cu cinci laturi.
naintea turnului au fost construite două s-au păstrat până în zilele noastre. Porţi înspre exterior aliniamentul zidului. Pe lângă turnuri, la unele incinte de la
etaje de apărare - care au existat şi la şi uşi frumoase din lemn de stejar sculp- La incintele dreptunghiulare de la sfârşitul secolului al XV-lea şi din secolul
Ghimbav, fiind astăzi dispărute- de unde tat se găsesc în bisericile fortificate de pe sfârşitul secolului al XV-lea, laturile al XVI-lea au fost construite turnulete de
se acţiona hersa şi puntea ridicătoare, iar Valea Hârtibaciului şi în zona Rupea. Pe turnurilor sunt amplasate paralel cu zi- obervaţie (Scharwachtiirmchen) respec-
inamicul era atacat din dreptul gurilor de lângă armăturile exterioare realizate din dul de apărare, aflându-se cu un sfert din tiv căsuţe fortificate (Kampfhauschen),
tragere şi de aruncare. La Prejmer, co- benzi de fier forjat, uşile erau fortificate baza lor în dreptunghiul incintei, astfel care, pe la colţurile incintelor (Cincşor,
ridorului boltit i s-a adosat o barbacană şi cu brăzdare vechi, cu cârlige, seceri şi că zidul de incintă este legat de turn la Moşna) sau în locuri deosebit de pericli-
care, cu cele patru caturi de apărare şi caiele (Viscri, Roadeş, Dealul Frumos, mijlocul laturii lui (Hălchiu, Archita, tate, precum intrările (Homorod, Stejă­
cu podul ridicător, forma o construcţie Moşna, Agârbiciu ş. a.) Meşendorf). Tot din această perioadă rişu), au fost scoase în console din lemn
mică de apărare de sine stătătoare. în ca- Roţile de scripeţi, care şi astăzi mai datează turnuri care, în cadrul unei in- sau zidite.
zul unor fortificaţii mai modeste, în faţa pot fi văzute deasupra intrărilor unor tur- cinte poligonale, se află pe jumătate în În secolele al XVI-lea şi al XVII-lea,
turnului de poartă s-a amenajat o curte nuri de poartă, sunt indicii ale faptului afara zidului de apărare (la prima incintă pe cursul superior al Hârtibaciului, dar
exterioară, ca cea de la Dobârca, unde că mai multe cetăţi bisericeşti care erau din Aţel, Şaroşul pe Târnave, Alma Vii, şi în alte părţi ale Transilvaniei, au fost
o astfel de curte s-a păstrat până în ziua înconjurate de şanţuri cu apă erau prevă- Valea Viilor). La Valchid, în mod excep- ridicate construcţii de apărare de forma

n
În turnuri şi construcţii de locuit se cea. 270 cămări, adosate pe trei-patru
întâlnesc adesea vetre protejate, şemine­ etaje zidului de apărare şi protejate de un
uri, destinate încălzirii încăperilor, dar şi acoperiş în formă de pupitru. În secolele
fierberii unor lichide în scop de apărare. al XVI-lea şi al XVII-lea se mai putea
Urme de cahle, scoase la lumină în cadrul locui în aceste cămăruţe, iar mai târziu
cercetărilor arheologice, indică faptul că ele au servit numai la păstrarea de ali-
deja în secolul al XV-lea se foloseau so- mente, haine şi obiecte de valoare. Spaţii
bele de teracotă. Vetrele de foc apar în asemănătoare s-au mai păstrat şi în alte
genere sub forma unor cămine deschise. localităţi din Ţara Bârsei. Pe alocuri,
La încăperile locuite, podeaua era aco- cum ar fi la Miercurea Sibiului, cămăru­
perită cu lut sau cu cărămidă, iar plafoa- ţele erau prevăzute cu pivniţe, iar lăzile

!P
nele erau confecţionate din bârne masive în care se păstrau cerealele mai pot fi vă­
de stejar, peste care erau aşezaţi dulapi zute şi astăzi. Asemenea lăzi de cereale
:,j de asemenea de stejar, cu menţiunea că s-au păstrat şi la Axente Sever. Deosebit
uneori bârnele prezintă muchii decorativ de interesante sunt lăzile numite "Stol-
A c D profilate (Moşna). Ferestrele orientate lentruhen", care s-au păstrat la Brădeni,
spre curtea interioară a cetăţii erau mici, Movile şi Cincu, lăzi care, conform păre­
10 20 30m iar ancadramentele şi crucile din stejar rii etnografei Roswith Capesius, sunt de
Fig. 1/24. Turnuri de intărire a incintei, turnuri de flancare: A Cod lea, B Prejmer, C lghişul Nou, D Caţa.
ale acestora prezentau, în unele cazuri, trei tipuri. Aceste lăzi, lucrate destul de
profiluri simple, gotice sau renascentiste. grosier, dar dăltuite şi pictate cu măies­
sus-amintitelor case alungite, aşa-zisele caracteristici. În cetăţile bisericeşti gă­ (Dealu Frumos, Moşna, Biertan, Bruiu). trie, sunt piese de mobilier specifice ce-
case fortificate (Kampfhauser), prevăzu­ sim adesea "turnul şcolii", (Schulturm) Există incinte în care s-au păstrat la- tăţilor bisericeşti din Valea Hârtibaciului
te în exterior cu metereze şi guri de arun- sau "casa şcolii", (Schulhaus), locuri în trine în formă de bovindou, amplasate în şi zonei Tâmavelor, şi au servit mai ales
care, iar înspre curte cu ferestruici (Oaia, care, în vremuri nesigure, învăţau copiii afara zidului de apărare ori deasupra cur- pentru păstrarea pieselor de îmbrăcămin­
Selişat, Dealul Frumos ş.a.). Unele din- din localitate. "Thrnul preotului", (Pfar- ţii interioare a cetăţii. Astfel de exemple te, dar şi a alimentelor.
tre ele, folosite drept şcoală sau locuinţă rturm), sau "odaia preotului", (Pfarrer- găsim în cadrul incintei din Prejmer, dar Cetăţile bisericeşti şi-au păstrat func-
a preotului, au putut fi încălzite, iar alte- stube), au avut cel mai pregnant caracter şi la Cincşor, Homorod, Buneşti şi Aţel. ţia de adăpostire a bunurilor locuitorilor
le erau folosite drept camere de provizii de locuinţă, întrucât preotul, în calitatea Atât după caracteristicile lor constructi- mult după pierderea funcţiei militare de
pentru cereale şi alimente, fiind numite sa de conducător al structurii ecleziasti- ve, cât şi datorită amplasării în puncte apărare, exercitând-o pe cea dintâi chiar
case de grâne (Fruchthauser). În mod ce, dar şi de beneficiar al zeciuielii, avea lipsite de importanţă strategică, bovin- până în secolul al XX-lea. Două relatări
normal, la parter se afla o încăpere în- un statut privilegiat în cadrul comunită­ dourile latrină se deosebesc de gurile de din secolul al XVIII-lea demonstrează
tunecoasă, cu boltă cilindrică, prevăzută ţii rurale. În afara acestor destinaţii ale păcură. faptul că funcţia de păstrare a devenit
cu guri de tragere, iar deasupra acesteia construcţiilor de apărare, în unele lo- Una dintre funcţiile cele mai impor- mai importantă, pe măsură ce curtea
se afla catul principal, accesul fiind asi- curi mai exista un edificiu numit "casa tante ale cetăţilor bisericeşti era deja în interioară a cetăţii nu mai trebuia ţinu­
gurat din exterior, cu ajutorul unei scări sfatului" ,(Rathaus)- precum şi turnuri secolul al XV-lea, dar mai ales în vre- tă liberă pentru apărare. Astfel, dintr-un
din lemn . Deasupra tavanului cu bârne ca: "turnul slăninii" (Speckturm), "tur- murile tulburi ale secolelor al XVI-lea şi gen de jurnal, "Gedenkbuch", din Dealul
se înălţa un acoperiş abrupt, în două ape. nul funcţionarilor" (Beamtenturm), "tur- al XVII-lea, aceea de a păstra bunurile Frumos, pentru anul 1759, aflăm urmă­
Cele mai interesante exemple de astfel nul prunelor" (Pelsenturm) şi "turnul de valoare ale locuitorilor. În acest scop, toare le: "Oamenilor le este îngăduit să
de construcţii le găsim la Dealul Frumos turcilor" (Tiirkenturm). Mai aparte, în de-a lungul incintelor au fost construite construiască camere lângă bi serică, dar
(1647), Seliştat şi Viscri- unde fortifica- ceea ce priveşte funcţia sa, a fost "turnul mici încăperi, în care fiecare familie din numai cu condiţia ca acestea să fie aco-
ţiile incintei datează din prima jumătate împăcării" (Versăhnungsturm, Hozman), localitate putea să-şi păstreze lucrurile de perite cu ţiglă (L. 38, Dealul Frumos), iar
a secolului al XVII-lea - dar şi la Bră­ în care erau închişi soţii certaţi. Hrăniţi preţ. În cazul cetăţilor mici, unde nu era în 1787 se consemnează la Cisnădioara
deni , Apold, Bruiu şi Oaia. numai cu pâine şi apă, şi supuşi oprobiu- spaţiu suficient pentru astfel de cămări, faptul că locuitorii îşi pot păstra bunurile
Denumirile construcţiilor de apărare lui public, aceştia trebuiau să ajungă la locuitorii se foloseau de lăzi, pe care le în biserică, în lăzi şi în lăzi de cereale. În
depindeau de modul lor de întrebuinţa­ înţelegere, practică atestată, de altfel, şi depuneau în cetate. La Prejmer, întrea- secolul al XIX-lea se mai obişnuia ca ha-
re, de forma acestora, precum şi de alte la Biertan. ga incintă interioară este înconjurată de inele de duminică să fie păstrate în lăzi,

79
zidului de incintă, exista şi un cuptor de XIV-lea (L. 13/244 ş. u.). Faptul că ma-
pâine (Cristian, Bâlcaciu şi Şaroşu pe joritatea capetelor din incinte sunt mai
Tâmave). vechi decât construcţiile de fortificaţie
în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, în din secolul al XV-lea, adosate lateral, ne
numeroase cetăţi bisericeşti, pe lângă bi- permite să emitem ipoteza că în secolul
serică a existat şi o capelă destinată vene- amintit au fost demolate şi transformate
rării unor sfinţi, dar după Reforma religi- fortificaţii anterioare, iar capelele au fost
oasă multe dintre respectivele capele au păstrate din pietate, chiar dacă din punct
decăzut. Amplasamentul capelei faţă de de vedere al tehnicii de apărare acestea
biserică şi incintă diferă de la caz la caz. nu mai corespundeau.
Uneori, aceasta era o clădire separată în În unele capele, frescele nu au fost
interiorul cetăţii (precum cea din Sebeş, acoperite, întrucât, după Reforma reli-
construită în secolul al Xlll-lea şi Guşte­ gioasă, acolo se adunau acei săteni care
rita), alteori, cum s-a întâmplat laAxente rămăseseră credincioşi confesiunii ca-
Sever, capela romanică era amplasată în tolice şi care, bineînţeles, nu au adoptat
latura sudică a turnului principal, iar la Reforma. Pentru a aborda fenomenul în
Slimnic corul poligonal al capelei a fost mod exhaustiv, trebuie să amintim că şi
adosat pe latura estică a turnului princi- în cetăţile ţărăneşti, asemenea celor ale
Fig.l/25. Curtea interioară a cetăţii din Prejmer, fotografie istorică din mapa Sigerus (Lit. 66).
pal. La diverse cetăţi bisericeşti de pe nobililor, în incintă era amplasată o ca-
în cetatea bisericească, şi luate duminică săpată între 1623 şi 1640 de către prizo- Valea Tâmavelor părţi ale capelelor, mai pelă (Râşnov, Saschiz, Rupea). În acest
dimineata, înainte de slujbă, spre a fi îm- nieri. Fântâna cetăţii din Saschiz are o vechi decât bisericile actuale, au fost în- context este important de amintit faptul
brăcate. Până nu de mult, în majoritatea adâncime de 80 m, iar cea a cetăţii Ru- globate în incintă, astfel că, latura lon- că la Sibiu, în prima incintă - care se
localităţilor, slănina era păstrată în cetate pea de 58,90 m. gitudinală şi jumătatea corului capelei asemăna cu o cetatea bisericească -, în
în turnul slăninii, o reminiscenţă din vre- Acolo unde era posibil, pentru ca po- formează o parte integrantă a incintei. jurul bisericii centrale, se aflau trei cape-
muri de demult. pulaţia retrasă în biserici, din localităţile Această situaţie o găsim la Moşna, Şaroş le, închinate Sfinţilor Nicolae, Ladislau
În scopul protejării vitelor de furturi în care cetatea fusese cucerită, să poată pe Târnave şi Şoala. La Curciu, apsida şi Andrei. Alături de localităţile menţio­
comise de invadatori - otomanii aveau beneficia de apă, au fost săpate fântâni în unei capele care, probabil, a fost con- nate până în prezent, cetăţi bisericeşti cu
obiceiul de a ataca şi incendia o locali- interiorul bisericilor. Asemenea fântâni struită odată cu incinta, trece dincolo de capele se află şi la Aiud, Orăştie şi Cis-
tate şi de-a lua în stăpânire cirezile - în s-au păstrat la Brădeni, Merghindeal, zidul de apărare. În alte cazuri, pe care le nădie.
afara zidurilor principale era amenajat Movile şi Cloaşterf. În unele localităţi, în întâlnim şi în Valea Tâmavelor, la par-
un "zwinger", unde, în caz de pericol jurul fântânii s-a amenajat o curte puter- terul unui turn a fost amenajat un spaţiu
erau ţinute animalele. Exemple de astfel nic fortificată, un exemplu interesant în sacra!, uşor de recunoscut în ziua de azi
de construcţii întâlnim la Moşna, Cristi- ceea ce priveşte această soluţie îl găsim datorită frescelor - care permit inclusiv PLANUL GENERAL AL CETĂŢILOR
an, Chirpăr, Roadeş, Buneşti, Criţ şi Ia- la Şeica Mică, unde "curtea fântânii", datarea- şi bolţii semicilindrice. Frescele 81 SERICEŞTI
cobeni. (Brunnenhof), amplasată în faţa intrării din aşa-zisul turn catolic din Biertan sunt
Apa reprezenta o necesitate vitală de vest a bisericii, este împrejmuită cu datate de specialişti la mijlocul secolu-
pentru cei retraşi în cetate, fapt pentru un zid înalt de 14 m. La Slimnic, în jurul lui al XV-lea, iar cele din turnul Sfintei Cetatea bisericească se află într-o relaţie
care numeroase cetăţi bisericeşti erau fântânii s-a construită o fortificaţie tip Marii, "Marienturm" din Mediaş în cea complementară cu satul săsesc. Ea s-a
prevăzute cu fântâni. Întrucât, aşa cum barbacană, care proteja totodată poalele de-a doua jumătate a aceluiaşi secol (L. dezvoltat organic din acesta şi a format
vom arăta mai jos, numeroase cetăţi bi- colinei. 13/254,257, 258). Alte două exemple de punctul central al aşezării, atât planime-
sericeşti au fost construite în funduri Făina, necesară pâinii celei de toate capele legate cu incinta se află în Ţara tric cât şi ca punct de perspectivă. Edifi-
de văi, fântânile nu trebuiau să fie prea zilele, a fost măcinată cu râşniţe de mână Bârsei la Hărman şi la Sânpetru. Ambe- cator pentru înţelegerea caracterului sa-
adânci. Excepţie făceau cetăţile de refu- sau cu râşniţe acţionate de cai, aflate în le sunt decorate cu fresce valoroase; la tului săsesc este comparaţia făcută cu cel
giu, (Fluchtburgen), amplasate în vârful curtea interioară a cetăţii. De cele mai Hărman se suprapun mai multe straturi românesc de către scriitorul şi filosoful
dealurilor, precum este cetatea din Râş­ multe ori, pe lângă depozitele de cerea- de pictură, ceea ce indică faptul că aceas- Lucian Blaga care afirma: "Câteva cu-
nov, unde fântâna, adâncă de 98 m, a fost le (Fruchthăuser), construite de-a lungul tă capelă a fost construită în secolul al vinte despre cadrul arhitectonic al acestei
8o 81