Experimente

E8. STUDIUL FILTRĂRII PRIN STRAT INCOMPRESIBIL DE MATERIAL

GRANULAR CU FORMARE DE STRAT DE PRECIPITAT

E8.1 OBIECTIVELE EXPERIMENTELOR

Experimentele au următoarele obiective:

- să permită studierea procesului de filtrare a unei suspensii printr-un strat incompresibil
de material granular cu formare de strat de precipitat;
- experimentele se vor face pe un stand de laborator care permite urmărirea procesului de
filtrare cu posibilitatea măsurării tuturor parametrilor principali ai procesului şi anume: presiunea
diferenţială care acţionează pe interfeţele mediului de filtrare, volumul (sau masa) de filtrat
separat, durata procesului de filtrare, având posibilitatea de a modifica natura şi caracteristicile
mediului de filtrare şi tipul suspensiei supuse procesului de filtrare şi de a impune o viteză
constantă, la valoarea dorită a procesului de filtrare;
- prelucrând grafic şi analitic valorile măsurate ale parametrilor din timpul procesului de
filtrare după metodologia indicată în lucrare se pot determina valorile rezistenţelor la filtrare
opuse atât de stratul granular de filtrare cât şi de stratul de precipitat format pe parcursul
procesului, parametri care se constituie ca principalii indici caracteristici ai unui proces de
filtrare al unei anumite suspensii printr-un anumit mediu de filtrare.

E8.2 ASPECTE TEORETICE

Filtrarea este procesul de separare a unui sistem eterogen lichid – solid în fazele
constituente cu ajutorul unui mediu de filtrare poros [3].
Forţa motrice care impune procesul de filtrare este de obicei diferenţa dintre presiunile
exercitate pe suprafeţele libere ale sistemului eterogen şi ale mediului de filtrare. Sub acţiunea
forţei motrice lichidul din sistemul eterogen trece prin porii mediului de filtrare separându-se sub
formă de filtrat (adică lichid liber de faza solidă) în timp ce particulele solide aflate în suspensie
în mediul eterogen sunt reţinute de mediul filtrant, pe suprafaţa sa în special, dar şi în porii săi
într-o oarecare măsură. Astfel, pe măsură ce procesul de filtrare are loc, pe suprafaţa mediului
filtrant se formează un strat de precipitat umed care la rândul său va acţiona ca un mediu de
filtrare suplimentar, ponderea sa în procesul de filtrare fiind din ce în ce mai mare, pe măsură ce
grosimea sa creşte. De obicei, separarea prin filtrare este foarte avansată în ceea ce priveşte
calitatea filtratului, dar mai puţin avansată în ceea ce priveşte calitatea precipitatului, care
întotdeauna rămâne îmbibat cu lichidul din care a fost separat.
Se observă deci că filtrarea este un proces complex care se desfăşoară în regim
nestaţionar şi depinde de un număr foarte mare de factori. Din această cauză este foarte greu de
elaborat un model matematic care să simuleze procesul în cadru general. De aceea, s-au elaborat
modele ale procesului de filtrare pentru cazuri particulare elementare. Pentru analiza cazurilor
mai complexe s-a plecat de la modelele elementare care au fost dezvoltate şi completate cu
rezultatele unor determinări experimentale.
Pentru procesul de filtrare, un caz de bază de la care se pleacă de regulă îl constituie
filtrarea prin medii poroase incompresibile cu formare de precipitat de asemenea incompresibil
[12], medii care opun o rezistenţă constantă la trecerea filtratului prin ele. Aproape în toate
cazurile curgerea filtratului prin aceste medii este laminară. Pe baza acestui fapt s-a ajuns la o
relaţie (relaţia lui Darcy) confirmată şi experimental, potrivit căreia viteza w f de filtrare este
direct proporţională cu diferenţa de presiune care acţionează ca forţă motrice şi invers
proporţională cu vâscozitatea lichidului şi rezistenţele pe care le opun mediul de filtrare şi stratul
de precipitat la curgerea filtratului:

89
 Studiul filtrării prin strat incompresibil de material granular cu formare de strat de precipitat

V Δp
wf  
 
A Rp  Rm  η
(E8.1)

în care: V  dV dt [m3/s] – derivata volumului de filtrat separat în funcţie de timp,

adică debitul volumic de filtrat separat;
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare;
Δp [Pa] - presiunea diferenţială care se exercită pe suprafeţele libere ale
sistemului eterogen şi mediului de filtrare;
Rp [m-1] – rezistenţa stratului de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare opusă la
trecerea filtratului;
Rm [m-1] – rezistenţa mediului de filtrare opusă la trecerea filtratului;
Ţinând seama că rezistenţa opusă de stratul de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare la
trecerea filtratului mai poate fi exprimată cu următoarele expresii:
cp V V
Rp  α  h  α    αy (E8.2)
ρp A A

în care: α [m-2] – rezistenţa specifică a stratului de precipitat depus pe suprafaţa de

filtrare;
h [m] – grosimea stratului de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare;
cp [kg/m3] – concentraţia masică a suspensiilor din sistemul eterogen supus
filtrării;
ρp [kg/m3] – densitatea stratului de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare;
V [m3] – volumul de filtrat separat;
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare;
y – fracţia volumică a fazei solide din suspensie supusă procesului de filtrare.
şi de faptul că rezistenţa Rm, opusă de mediul de filtrare la trecerea filtratului, se notează
de regulă cu β [m-1], rezultă următoarea expresie cunoscută şi ca ecuaţia diferenţială
fundamentală a filtrării prin mediu de filtrare incompresibil, cu formare de strat de precipitat
incompresibil:
dV Δp

A  dt  V  (E8.3)
α  y   β  η
 A 
Se menţionează că în relaţia E8.3 se consideră că mărimile α, β şi y sunt constante pentru
o suspensie şi un mediu de filtrare date şi că acestea nu depind de presiunea diferenţială Δp.
Analiza procesului de filtrare prin mediu de filtrare incompresibil, cu formare de strat de
precipitat incompresibil se face pentru două cazuri particulare elementare, frecvent întâlnite în
practica filtrării suspensiilor lichide şi anume: cazul în care procesul de filtrare are loc sub o
diferenţă constantă de presiune (Δp = ct) şi cazul în care procesul de filtrare are loc cu viteză de
 = ct).
filtrare constantă (wf = ct), adică debitul de separare al filtratului este constant ( V
În cazul în care procesul de filtrare are loc sub o diferenţă constantă de presiune (Δp = ct)
viteza de filtrare wf (adică debitul V  de filtrat separat) scade pe măsură ce procesul se
desfăşoară. În acest caz relaţia E8.3 poate fi liniarizată sub forma:
1 ηα y ηβ
 V  (E8.4)
V 2  A 2  Δp A  Δp

Dacă se reprezintă grafic funcţia 1/ V  = f(V) rezultă o dreaptă (vezi figura E8.1)
caracterizată de panta sa şi de ordonata la origine. Determinându-se pe cale grafo – analitică
valorile pantei şi ordonatei la origine a dreptei construite pe baze experimentale, se pot determina
valorile rezistenţelor α şi β pe care le opun stratul de precipitat format pe suprafaţa de filtrare în

90
 Experimente
timpul procesului, respectiv mediul filtrant la trecerea filtratului, care sunt valori constante şi se
constituie în indicii principali ai procesului de filtrare sub presiune constantă pentru o anumită
suspensie şi un anumit mediu de filtrare.

Fig E8.1 Reprezentarea grafică a funcţiei caracteristice la

filtrarea sub o diferenţă constantă de presiune [12]

În cazul în care procesul de filtrare are loc cu viteză de filtrare constantă, respectiv cu
debit de filtrat separat constant (wf = ct, respectiv V = ct) diferenţa de presiune sub care se
desfăşoară procesul va trebui să crească pe toată durata sa. În acest caz relaţia E8.3 poate fi
liniarizată sub forma:
η yV α  β
ηV
Δp  2
V  (E8.5)
A A

Fig E8.2 Reprezentarea grafică a funcţiei caracteristice la filtrarea cu viteză de filtrare,

respectiv cu debit de filtrat separat, constante [12]

Şi în acest caz, dacă se reprezintă grafic funcţia Δp = f(V) rezultă de asemenea o dreaptă
(vezi figura E8.2) caracterizată de panta şi de ordonata sa la origine. Determinându-se pe cale
grafo – analitică valorile pantei şi ordonatei la origine a dreptei construite pe baze experimentale
se pot determina şi în acest caz valorile rezistenţelor α şi β pe care le opun stratul de precipitat
format pe suprafaţa de filtrare în timpul procesului, respectiv mediul filtrant la trecerea
filtratului, care sunt valori constante şi se constituie în indicii principali ai procesului de filtrare
la viteză de filtrare, respectiv debit de separare a filtratului constante pentru o anumită suspensie
şi un anumit mediu de filtrare date.
E8.3 APARATURA ŞI MATERIALELE UTILIZATE

91
 Studiul filtrării prin strat incompresibil de material granular cu formare de strat de precipitat

- Stand de laborator pentru studiul procesului de filtrare prin strat granular incompresibil
[12] (vezi figura E8.3);
- Balanţă electronică 0 – 5000 g;
- Termometru;
- Cronometru;
- Vas gradat de 1000 ml (cu valoarea gradaţiei de 10 ml);
- Vas gradat de 100 ml (cu valoarea gradaţiei de 2 ml);
- Pietriş cu granulaţia de 1 – 2 mm;
- Bicarbonat acid de calciu;
- Apă de la reţeaua de alimentare.

Fig E8.3 Schema standului pentru studiul procesului de filtrare

prin strat granular incompresibil [12]

Părţile componente ale standului de laborator pentru studiul procesului filtrare prin strat
granular incompresibil sunt următoarele:
1. Manometru diferenţial;
2. Cadrul standului;
3. Unitatea de filtrare;
4. Conductă de evacuare a filtratului;
5. Drosel (valvă cu ac) pentru menţinerea constantă, la o anumită valoare impusă a
debitului de filtrat;
6. Pâlnie de alimentare cu suspensie.
E8.4 MODUL DE LUCRU

92
 Experimente

Se va face un experiment în care se vor determina valorile rezistenţelor la filtrare ale

stratului de precipitat format pe suprafaţa mediului de filtrare, respectiv a mediului de filtrare
pentru un proces de filtrare cu viteză constantă, adică cu debit constant de filtrat separat,
respectându-se următoarele etape succesive:
- se formează un strat de filtrare din material granular cu înălţimea de cca. 30 mm format
din pietriş cu dimensiunea particulelor de 1 – 2 mm în unitatea de filtrare (vezi figura E8.4),
astfel: se desfac conductele de alimentare, evacuare şi de conexiune cu manometrul de la
racordurile 1, 2 şi 3; se desfac manual piuliţele 6; se scoate unitatea de filtrare din locaşul 10 de
pe cadrul standului; se înlătură corpul superior 4 al filtrului de pe tubul 7 de sticlă DURAN; se
aşează corpul inferior 5 al filtrului asamblat cu discul de bază 9 şi tubul 7 de sticlă DURAN pe o
suprafaţă plană se formează stratul de material filtrant în interorul tubului de sticlă, înălţimea
stratului fiind apreciată prin măsurare cu o riglă; se aşează uşor corpul superior 4 al filtrului pe
tubul 7 de sticlă DURAN şi se verifică cu atenţie poziţiile corecte ale garniturilor de etanşare 8
precum şi starea acestora (dacă sunt deteriorate se vor înlocui); se aşează unitatea de filtrare
asamblată în locaşul 10 de pe cadrul standului şi se strâng manual piuliţele 6; se conectează
conductele corespunzătoare la racordurile 1, 2 şi 3;

Fig E8.4 Unitatea de filtrare a standului [12] compusă din:

1 - racordurile manometrului; 2 - racordul de alimentare cu suspensie; 3 - racordul de evacuare a
filtratului; 4 - corpul superior al filtrului; 5 - corpul inferior al filtrului; 6 - piuliţe; 7 - tubul de
sticlă DURAN; 8 - garnituri de etanşare de tip „O”; 9 - discul de bază; 10 - locaşul unităţii de
filtrare de pe cadrul standului.

- se prepară o suspensie formată din apă şi bicarbonat acid de calciu (Ca(HCO 3)2) astfel:
se amestecă un volum de 2 l de apă de la reţeaua de alimentare cu o cantitate de 118 g bicarbonat
acid de calciu rezultând o concentaţie cp a particulelor solide în suspensie de 59 g/l; înainte de
introducerea cantităţii indicate de bicarbonat acid de calciu în suspensie se va determina cu
ajutorul unui vas gradat volumul acesteia, valoare cu care se stabileşte fracţia volumică y a fazei
solide din suspensie supusă procesului de filtrare cu următoarea relatie:
Vbicarbonat acid de calciu
y (E8.6)
Vsuspensie

în care: Vbicarbonat acid de calciu [ml] – volumul cantităţii prescrise de bicarbonat acid de calciu;
Vsuspensie [ml] – volumul cantităţii de suspensie rezultate;
- dacă este posibil, în scopul eliminării erorilor de citire a volumelor de filtrat rezultate, se
va realiza o schemă de lucru (vezi figura E8.5) pentru desfăşurarea experimentului cu utilizarea

93
 Studiul filtrării prin strat incompresibil de material granular cu formare de strat de precipitat
unei balanţe electronice pe care se aşează vasul gradat de colectare a filtratului;

Fig E8.5 Schema de aranjare a standului [12] în timpul experimentului

- se va face un test preliminar de verificare a etanşeităţii şi bunei funcţionări a unităţii de
filtrare, cu apă de la reţeaua de alimentare, impunându-se un debit constant de separare a
filtratului de 100 ml/min prin reglarea droselului (valvei cu ac) 5 (vezi figura E8.3);
- se umple manometrul diferenţial 1 cu apă (vezi figura E8.3) astfel: se închide valva cu
ac a droselului; se introduce în unitatea de filtrare un curent de apă de la reţeaua de alimentare şi
se deschid simultan robinetele 5 de golire (vezi figura E8.6) care se menţin astfel până când se
elimină tot aerul de pe conductele de conectare a manometrului cu unitatea de filtrare, adică apa
evacuată pe robinetele de golire nu mai conţine bule de aer; în această situaţie se închid simultan
robinetele de golire 5 (vezi figura E8.6) şi se deschide robinetul de dezaerare 1 (vezi figura
E8.6); apa va pătrunde şi se va ridica în coloanele 2 ale manometrului împingând aerul din
coloane, care va fi evacuat prin robinetul de dezaerare 1 (vezi figura E8.6); în momentul în care
în coloanele 2 (vezi figura E8.6) nivelul apei va ajunge la o înălţime convenabilă (aceeaşi în
ambele coloane) se închide robinetul de dezaerare 1 (vezi figura E8.6) şi manometrul va fi gata
pentru desfăşurarea experimentului; se menţionează că manometrul diferenţial măsoară diferenţa
de presiune de deasupra şi de sub stratul filtrant, pe care o pune în evidenţă prin diferenţa Δh [m]
dintre nivelurile apei în coloanele manometrului (Atenţie! Măsurările se vor face numai cu
robinetul de dezaerare al manometrului închis); cunoscând valoarea diferenţei de nivel Δh,
valoarea presiunii diferenţiale Δp [Pa] se va determina cu o relaţie de forma:
Δp  ρ  g  Δh (E8.7)
în care: ρ [kg/m3] – densitatea lichidului din manometrul diferenţial (în cazul de faţă apă);
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională (în condiţiile ţării noastre g = 9,81 m/s2);

- se aşează vasul de colectare al filtratului pe balanţa electronică şi se poziţionează la baza

standului astfel încât conducta 4 (vezi figura E8.3) să evacueze filtratul în vasul de colectare;
balanţa având vasul de colectare gol pe talerul de măsură se va calibra la 0;
- se toarnă suspensia preparată din apă şi bicarbonat acid de calciu (vezi figura E8.3) prin
pâlnia de alimentare 6 şi se reglează droselul (valva cu ac) 5 la o valoare a debitului de evacuare
a filtratului corespunzătoare la o durată a procesului de filtrare a întregii cantităţi de suspensie
între 10 – 15 minute;

94
 Experimente

Fig E8.6 Manometru diferenţial al standului [12] compus din:

1 - robinet de dezaerare; 2 - coloane din sticlă; 3 - scale gradate;
4 - cadrul manometrului; 5 - robinete de golire.

- la intervale regulate de timp se înregistează masa M [g] de filtrat separată (colectată în

vasul de colectare) şi diferenţa Δh [mm] dintre înălţimile nivelurilor coloanelor de apă ale
manometrului diferenţial, care în fond corespunde presiunii diferenţiale Δp [mm coloană de apă]
de deasupra şi dedesubtul stratului filtrant (ca exemplu, în tabelul E8.1 se dau valorile obţinute
într-un experiment similar al unui proces de filtrare al unei suspensii de bicarbonat acid de
calciu în apă la debit constant de separare a filtratului cu valoarea de 100 ml/min, denumit în
continuare experiment model); de menţionat că experimentul se termină în unul din următoarele
cazuri: s-a filtrat toată suspensia supusă procesului; presiunea diferenţială de deasupra şi
dedesubtul stratului filtrant atinge valori prea mari; mediul de filtrare se colmatează;
- pe baza valorilor măsurate ale masei M de filtrat separată şi a valorilor corespunzătoare
ale presiunii diferenţiale Δp de deasupra şi dedesubtul stratului filtrant se va realiza o
reprezentare grafică Δp = f(M) trasându-se puncte corespunzătoare perechilor de valori (M, Δp)
pentru diferitele momente la care s-au înregistrat valorile; apoi prin regresie liniară, realizată prin
prelucrare pe calculator a coordonatelor punctelor obţinute utilizând programe specializate, sau
prin metoda grafo –analitică, analizând dreapta de regresie trasată printre punctele obţinute (vezi
exemplul din figura E8.7, realizat pentru experimentul model), se determină valorile pantei m
[mm col. de apă/g] şi a ordonatei la origine o [mm col. de apă];
- deoarece în timpul măsurătorilor din experimentul model s-au înregistrat valorile masei
filtratului şi nu valorile debitului V de filtrat separat, ca în expresia E8.5 (care reprezintă ecuaţia
liniarizată pentru procesul de filtrare cu filtrare constantă, respectiv cu debit de filtrat separat
constant) şi deoarece presiunea diferenţială a fost măsurată şi înregistrată în [mm col. de apă] şi
nu în [Pa] ca în expresia E8.5, valorile determinate ale pantei m şi ordonatei la origine o vor
suferi corecţii de omogenizare, după cum urmează:
m  m  g  ρapă  ρfiltrat (E8.8)
în care: m’ [Pa/m3] – valoarea corectată a pantei dreptei de regresie;
m [mm/g] – valoarea pantei dreptei de regresie rezultată din înregistrări;
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională (în condiţiile ţării noastre g = 9,81 m/s2);
ρapă [kg/m3] – densitatea apei din manometrul diferenţial;
ρfiltrat [kg/m3] – densitatea filtratului separat.
(se menţionează că în calcule valorile ρapă şi ρfiltrat se vor considera egale şi vor avea
valoarea 998 kg/m3 corespunzătoare densităţii apei la temperatura normală a mediului

95
Studiul filtrării prin strat incompresibil de material granular cu formare de strat de precipitat
ambiant şi că dimensiunea pantei iniţiale m [mm/g] este similară şi poate fi înlocuită
direct cu [m/kg])
o  103  o  g  ρ apă (E8.9)
în care: o’ [Pa] – valoarea corectată a ordonatei la origine a dreptei de regresie;
o [mm] – valoarea ordonatei la origine a dreptei de regresie rezultată din
înregistrări;
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională;
ρapă [kg/m3] – densitatea apei din manometrul diferenţial;

Tabelul E8.1 [12]

Timp Masa M de filtrat Presiunea diferenţială Δp
[s] [g] [mm coloană de apă]
30 39 140
60 82 155
90 125 160
150 208 179
180 250 185
210 294 191
240 337 191
270 380 197
300 420 199
330 470 209
360 512 220
390 560 217
420 606 215
450 650 225
480 691 222
510 738 232
570 825 243
600 870 250
630 916 245
660 960 275
690 1005 300
720 1048 307
750 1089 300

Fig E8.7 Prelucrarea grafo-analitică a valorilor obţinute în experimentul model [12]

96
 Experimente
- în urma corecţiilor efectuate valorile rezultate ale pantei m’ şi ordonatei la origine o’
pentru experimentul model vor fi m’ = 1,331·106 Pa/m3 şi o’ = 1394 Pa;
- se vor determina valorile rezistenţei specifice α [m -2] a stratului de precipitat depus pe
suprafaţa de filtrare opusă la trecerea filtratului, respectiv a rezistenţei β [m -1] a mediului de
filtrare opusă la trecerea filtratului cu următoarele expresii:
m  A 2
α (E8.10)
η yV

în care: α [m-2] – rezistenţa specifică a stratului de precipitat depus pe suprafaţa de filtrare

opusă la trecerea filtratului;
m’ [Pa/m3] – valoarea corectată a pantei dreptei de regresie
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare (pentru unitatea de filtrare a standului
valoarea suprafeţei de filtrare este de 1,11·10-3 m2);
η [Pa·s] – vâscozitatea dinamică a filtratului (se consideră că aceasta este egală
cu vâscozitatea dinamică a apei la temperatura normală a mediului ambiant, care are
valoarea 1,002·10-3 Pa·s);
y – fracţia volumică a fazei solide din suspensie supusă procesului de filtrare;
 [m3/s] – debitul constant de filtrat separat în timpul procesului de filtrare
V
(având o valoare uzuală de cca. 100 ml/min ceea ce corespunde la o valoare de
1,67·10-6 m3/s);
o  A
β (E8.11)
ηV 

în care: β [m-1] – rezistenţa mediului de filtrare opusă la trecerea filtratului;

o’ [Pa] – valoarea corectată a ordonatei la origine a dreptei de regresie;
A [m2] – suprafaţa mediului de filtrare (cu valoarea de 1,11·10-3 m2);
η [Pa·s] – vâscozitatea dinamică a filtratului;
 [m3/s] – debitul constant de filtrat separat în timpul procesului de filtrare (cu
V
valoarea de 1,67·10-6 m3/s);
- pentru experimentul model în urma calculelor au rezultat următoarele valori ale
rezistenţelor α şi β: α = 4,504·1010 m-2 (se menţionează că densitatea carbonatului acid de calciu
are valoarea 2710 kg/m3) şi β = 9,247∙108 m-1;
- în perioada exploatării standului de laborator pentru studiul procesului de filtrare prin
strat granular incompresibil se vor respecta următoarele reguli: sistemul se spală cu apă curată
după finalizarea experimentelor; dacă în timpul experimentelor stratul filtrant se colmatează,
acesta se va înlocui prin formarea unui nou strat filtrant; dacă stratul filtrant este format din
materiale granulare cu tendinţă de aglomerare, atunci acesta va trebui să fie îndepărtat din sistem
înaintea unor perioade mai lungi de inactivitate; dacă standul experimental nu va fi utilizat pe o
perioadă lungă de timp, se recomandă evacuarea în totalitate a apei din sistem, curăţarea
tuburilor de plastic de depuneri precum şi spălarea temeinică a tuturor componentelor.
Se menţionează că pentru a evalua complet calitatea unui anumit mediu de filtrare,
trebuie efectuate mai multe experimente la diferite debite de separare a filtratului şi pentru
suspensii cu diferite concentraţii ale particulelor solide. Utilizatorii standului experimental pot
să-şi realizeze un set propriu de experimente pentru diferite tipuri de medii de filtrare şi diferite
tipuri de suspensii supuse filtrării, în scopul de a stabili combinaţia optimă pentru realizarea
aplicaţiilor.

E8.5 ÎNREGISTRAREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Înregistrarea atât a datelor experimentale cât şi a mărimilor calculate se va face în

următorul tabel:
Tabelul E8.2
97
Studiul filtrării prin strat incompresibil de material granular cu formare de strat de precipitat
Înălţimea h1 a Înălţimea h2 a
nivelului apei în nivelului apei în a Diferenţa Masa de filtrat
Timpul
prima coloană a doua coloană a Δh = h1 – h2 separat
[s]
manometrului manometrului [mm] [g]
[mm] [mm]
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
360
390
420
450
480
510
540
570
600
630
660
690
720
750
780
810
840
870
900

98