Revista Vlastarele Campiei Nr. 3, Cojocna, 2014

Vlăstarele câmpiei, An I, Nr.
3, Decembrie 2013 – Mai 2014

DIRECTOR: PROF. IOAN IVAȘCU
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
Arman Daniel Sebastian
Bândulă Tatiana, Bozsi Antonia, Boldijar Adrian, Bozsi Ovidiu,
Callo Gabriela, Ceasar Paula, Coacean-Pop Carmen, Conti Fabian
Fazakas Sebastian Ştefan, Fazakas Cristian Andrei
Gherman Gabriela Denisa
Hărăstășan Bogdan
Jacab Tamas, Jecan Crina
Kun Martin
Lucaciu Alexandru
Marila Lucian, Marila Alin, Moldovan Teodora-Raluca, Malnași Melinda-Julia,
Mureşan Adrian
Petean Amadeea, Pasztor Elisabeta
Şarkadi Tunde Maria
Silveșan Cristina
Varga Paula, Varga Adrian, Vamoși Gabriel
ISSN 2286 – 3710

ISSN-L 2286 – 3710
PROFESORI COORDONATORI:
Primar: Felicia Moldovan, Nastasia Soporan, Brici Diana

Gimnaziu:Coța Rodica, Ibolya Istrate, Teodora Cornea, Robert Nagy (foto)
Secţiunea engleză: Iosif Gal

Vlăstarele câmpiei, An I, Nr. 3, Decembrie 2013 – Mai 2014
CUPRINS
EDITORIAL: FAMILIA NOASTRĂ ....................................................................................... 4
I. FAMILIA ............................................................................................................................ 5
Cum pot părinții să comunice cu, copilul lor adolescent ............................................ 5
Sfaturi pentru a îndepărta barierele din calea comunicăriii ......................................... 6
Familia mea ...................................................................................................................... 8
Familia – creație literară................................................................................................ 10
Mama .......................................................................................................................... 10
Părinții ........................................................................................................................ 10
Rugă pentru părinți ................................................................................................... 12
Cea mai scumpă de pe lume .................................................................................... 13
Scrisoare mamei ....................................................................................................... 14
Viața e frumoasă ....................................................................................................... 14
A crescut în brațe prunci .......................................................................................... 15
Rolul tradițiilor de familie pentru copii .................................................................... 16
Familia ........................................................................................................................ 18
Familia mea ............................................................................................................... 19
Familia de-a lungul istoriei ....................................................................................... 20
Mama mea ...................................................................................................................... 25
Rolul familiei în educarea copiilor ............................................................................... 26
Așa e mama mea ........................................................................................................... 28
Scrisoare către mamă ................................................................................................... 29
The Family for Teenagers:Their Best Friends ............................................................ 30
II. SECȚIUNEA WORLD VISION ROMÂNIA ..................................................................... 31
III. FAMILIA ÎN LIMBAJ LITERAR ..................................................................................... 29
Familia mea .................................................................................................................... 32
Dragă mamă, ești o stea ............................................................................................... 33
Familia mea .................................................................................................................... 34
Mama ............................................................................................................................. 35
Poezii de ziua mamei..................................................................................................... 36
2
Ghiocelul .................................................................................................................... 36
Primăvara ................................................................................................................... 36
Ciupercuța ................................................................................................................. 37
Țiganca ...................................................................................................................... 37
Pârâul ......................................................................................................................... 38
E ziua ta mămico ....................................................................................................... 39
Relațiile familiale ....................................................................................................... 40
Dragă mamă .............................................................................................................. 41
Imaginea familiei în viziunea elevilor ........................................................................... 45
IV. CÂNTECELE FAMILIEI ................................................................................................ 51
Cântece pentru copii – Vivat veselia............................................................................ 51
Floricică de pe șes ........................................................................................................ 52
Mirabela Dauer – Mulțumesc iubită mamă .................................................................. 53
Chris Naersi Macovei – TĂTICUL MEU ........................................................................ 54
Chris Naersi Macovei – FAMILIA MEA ......................................................................... 55
V. DIN ACTUALITATEA ȘCOLII GIMNAZIALE COJOCNA ............................................. 56
Școala altfel și ziua internațională a romilor ............................................................... 56
Ziua internațională a rromilor sărbătorită în Școala Gimnazială Cojocna ................ 58
Să știi mai multe, să fii mai bun! .................................................................................. 60
Parteneriat cu Școala Gimnazială Cătina .................................................................... 73
Diplome .......................................................................................................................... 78
3
EDITORIAL: FAMILIA NOASTRĂ
. . . ŞI CUM SĂ NE IUBIM COPIII CU ÎNȚELEPCIUNE?
Caracterul copiilor se formează, prin interacțiuni din ce în ce mai complexe cu adulții care vin în
contact cu aceștia, mai ales părinții, și care, în primii ani de viață ai copiilor, au puterea de a
controla aceste interacțiuni, precum și modul în care copiii interpretează faptele. Din nefericire
însă, încă din prima jumătate a secolului al XX-lea, o nouă viziune privind educaţia s-a impus în
ţările dezvoltate. Aceasta a determinat, în mare măsură, explozia consumului de alcool şi
droguri, a violenţei şi a erotismului, precum şi scăderea dramatică a atracţiei pentru carte şi
şcoală. Numele acestei noi metode educaţionale, îmbrăţişată cu entuziasm de sute de milioane
de oameni, este educaţia permisivă.
Înțelepciunea iubirii
Copilul care are tot ceea ce își dorește sau nu, are impresia că toate îi sunt de
folos. Prin urmare, consideră că trebuie să le încerce. În preocuparea sa constantă
de a-și găsi un drum către o finalitate anume, care să-l ajute să se definească pe sine
ca om, se va considera dator să oprească în toate „haltele” pe care le găsește în
cale. Lui nimeni nu i-a spus că uneori o singură experiență păgubitoare poate
distruge ceea ce, câteva experiențe ziditoare au reușit, cu mare trudă, să
construiască.
E ca și cum am dărui copiilor noștri doar o aripă, cea a libertății, și apoi le-am
cere să zboare cât mai sus și cât mai elegant cu putință, uitând că pentru un astfel
de zbor este nevoie și de a doua aripă, cea a înțelepciunii. Trebuie să i-o dăruiești
înainte de a-l învăța să zboare. E absurd să crezi că, în zborul său ciuntit și deviant, îi
va crește și cea de-a doua aripă. El nici măcar nu va reuși să se ridice de jos. Se va
învârti veșnic în plan orizontal, căutându-și a doua aripă. Vă rog, dar…
…dăruiți-le, dragii mei, ambele aripi pruncilor!
Prof. Drd. Pugna Georgiana Letiția
I. FAMILIA
4
Jacab Tamas
Clasa a VII – a
Coordonator: înv. Moldovan Felicia
Cum pot părinţii să comunice cu, copilul lor adolescent
Comunicarea înseamnă mai mult decât a vorbi. Printr-o bună comunicare

aflăm ceva despre alţii şi dezvăluim ceva despre noi. Ultimul aspect poate fi foarte
dificil pentru un adolescent, întrucât, odată ajuns la vârsta pubertăţii, chiar şi cel mai
vorbăreţ copil poate deveni dintr-o dată timid. Specialiştii spun că majoritatea
adolescenţilor se simt ca şi cum s-ar afla tot timpul pe o scenă, în faţa unui public
imaginar, sub lumina neiertătoare a reflectoarelor. Ei se simt atât de stânjeniţi, încât
„trag cortina“ şi se închid într-o lume a lor, în care părinţii nu pot pătrunde prea
uşor.
Un alt factor care poate constitui o barieră în calea comunicării este dorinţa
adolescentului de independenţă. Acest lucru este inevitabil: copilul creşte, iar
desprinderea de familie face parte din acest proces. Asta nu înseamnă că
adolescentul este pregătit să plece de acasă. În anumite privinţe copilul are acum
nevoie de părinţi mai mult ca oricând. Dar desprinderea de familie începe cu mult
înainte de vârsta adultă. De aceea, ca parte a procesului de maturizare, mulţi
adolescenţi preferă să judece singuri lucrurile înainte de a le discuta cu alţii.
Totuşi, adolescenţii s-ar putea să nu fie aşa de reţinuţi faţă de cei de vârsta
lor, însă acest lucru nu înseamnă că addolescenţii şi-au ”concediat” părinţii.
Dimpotrivă, studiile arată că, şi atunci când susţin contrariul, adolescenţii preţuiesc
mai mult sfaturile părinţilor decât sfaturile prietenilor.
5
Sfaturi pentru a înlătura barierele din calea comunicării
Să ne imaginăm că mergem cu maşina pe un drum lung şi drept. Mulţi

kilometri n-a trebuit să facem decât câteva manevre nesemnificative. Apoi, dintr-o
dată, urmează o curbă strânsă. Pentru a ne menţine maşina pe carosabil, trebuie
neapărat să virăm. La fel stau lucrurile şi când copilul ajunge la vârsta adolescenţei.
Ani la rând, probabil, părinţii folosesc aceleaşi metode, cu puţine ajustări. Acum
însă, în viaţa copilului are loc o schimbare radicală, iar părinţii trebuie neapărat „să
vireze“, adaptându-şi metodele.
Dacă copilul adolescent nu este dispus să stea de vorbă, este bine să facă
ceva împreună cu părinţii: se poate ieşi la o plimbare pe jos sau cu maşina, se pot
juca un joc sau să se ocupe împreună de treburi din gospodărie. Deseori, într-o
asemenea atmosferă relaxată, un adolescent este mai dispus să se deschidă.
Dacă copilul adolescent nu este dispus să răspundă la întrebări el poate fi

abordat altfel. De exemplu, în loc să fie întrebat ce a făcut în ziua respectivă, mama
sau tata i-ar putea spune ce au făcut ei în ziua respectivă şi să vadă cum
reacţionează. Opinia copilului într-o anumită privinţă, se poate afla punând întrebări
care nu-l vizează în mod direct pe el. Ar putea fi întrebat ce părere are un prieten de-al
lui într-o anumită privinţă şi ce sfat i-ar da acelui prieten.
Comunicarea cu adolescenţii nu este un lucru imposibil. Părintele, trebuie să-

şi adapteze metodele după cum este nevoie. Pot discuta cu alţi părinţi care au reuşit
să aibă o bună comunicare cu copiii lor.
Rezultate bune în comunicare se pot obţine dacă se iau în considerare şi

sfaturile ce reies din următoarele proverbe:
 Vorbirea necugetată a unui om este ca străpungerea unei săbii, dar limba

înţelepţilor este vindecare.
 Îngrijorarea din inima omului o face să se deprime, dar un cuvânt bun o face
să se bucure.
 Un răspuns blând îndepărtează furia.
6
 Omul găseşte bucurie în răspunsul gurii lui, şi cât de bun este un cuvânt
spus la momentul potrivit.
7
Conti Fabian
Clasa a IV – a
Coordonator: înv. Brici Diana
Familia mea
Familia mea este formată din patru membrii: mama, tata, sora mea şi eu.
Împreună formăm o familie fericită.
Mama mea este învăţătoare la Scoala Gimnazială Cojocna din localitatea
Cojocna. Ei îi place foarte mult să lucreze cu copiii, iar copiii o îndrăgesc pentru că
este o profesoară bună şi nu obişnuieşte să dea note mici. Acasă, mama mea se
comportă cu mine şi cu sora mea la fel ca şi cu orice elev de-al ei, când vine vorba
de şcoală. Ne verifică lecţiile şi ne pune să învăţăm, deoarece, spune ea, fără şcoală
un om nu poate realiza nimic în viaţă. Ca părinte, mama este un om extraordinar de
bun, nu mă ceartă, decât atunci când fac vreo năzbâtie ieşită din comun. Mama mea
este şi o bună gospodină, mai ales pe partea dulciurilor. Face nişte prăjituri
delicioase!
Tatăl meu este inginer la o firmă de construcţii. El munceşte foarte mult, de
dimineaţa până seara, motiv pentru care nu ajunge devreme acasă. Cu el îmi petrec
timpul mai ales la sfârşitul de săptămână. Atunci mergem împreună la pescuit, pe
balta din apropierea localităţii, mergem pe stadion la meciurile de fotbal din Cluj-
Napoca. Atunci când timpul îi permite facem şi excursii la munte, mai ales iarna,
pentru a schia. Tatăl meu este un schior grozav! Mi-a insuflat şi mie dragostea
pentru munte şi pasiunea de a schia.
Sora mea este mai mică decât mine, este elevă în clasa a II-a. Mie îmi revine de
multe ori sarcina de a o ajuta la lecţii. Nu mă supăr pentru acest lucru şi ori de câte
ori îmi cere ajutorul sunt alături de ea şi încerc să o ajut. Uneori mă gândesc ce bine
ar fi fost dacă aş fi avut şi eu un frate mai mare care să fie alături de mine tot timpul.
Toţi cei patru membrii ai familiei formăm o familie unită şi încercăm să ne
bucurăm de timpul petrecut împreună. Mai ales în weekenduri suntem de
nedespărţit. În funcţie de sezon, mergem împreună în excursii la munte, la mare sau
la bunici. Am fost chiar şi în străinătate. Cred că cea mai frumoasă excursie cu
8
familia mea a fost în Franţa la Disneyland. A fost o excursie ca-n poveşti pe care eu
nu o voi uita niciodată.
Sunt foarte mândru de familia mea şi le doresc tuturor să aibă o astfel de
familie!
9
FAMILIA – CREAȚIE LITERARĂ
Coordonator: Prof. Cornea Teodora
Mama
de N. Labiș
N-am mai trecut de mult prin sat și-mi spune

Un om ce de pe-acasă a venit
Cum c-a-nflorit la noi mălinul
Și c-ai albit, mămucă, ai albit.
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă.

Eu nu știu cum să cred atâtea vești,
Când din scrisori eu văd precum matale
Din zi în zi mereu întinerești.
Părinții
de Lucian Blaga
Coboară-n lut părinții, rând pe rând,

în timp ce-n noi mai cresc grădinile.
Ei vor să fie rădăcinile,
prin cari ne prelungim pe sub pământ.
10
Se-ntind domol părinții pe subt pietre,
în timp ce în lumini mai adastăm,
în timp ce fericiri ne-mprumutăm
și suferinți și apa vie pe la vetre.
Părinții
de Ana Blandiana
Părinții fac totul oricând pentru noi -

Ne nasc și ne cresc mai mari decât ei,
Ramân apoi cu discreție în urmă,
Nu ne deranjează de obicei.
Li-e rușine că sunt prea batrâni, prea bolnavi,

Pentru noi prea modești și prea simpli părinți,
Vinovați pentru timpul pierdut
Ne privesc în tăcere cuminți.
Apoi își mută privirea în stea,

Când raza-nglodată de cer se subție.
Și, obosiți, nu pregetă-o clipă
Să ni se așeze în pamânt, temelie.
11
Rugă pentru părinți

de Adrian Păunescu
Enigmatici și cuminţi
Terminîndu-şi rostul lor
Lângă noi se sting şi mor
Dragii noştri, dragi părinţi.
Cheamă-i Doamne, înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost
Şi fă-i tineri cum au fost
Fă-i mai tineri decît noi.
Pentru cei ce ne-au făcut

Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întîrzia
Să o ia de la-nceput.
Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori
Doamne, fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
Ia priviţi-i cum se duc

Ia priviţi-i cum se sting
Lumînări în cuib de cuc
Parcă tac şi parcă ning.
Plini de boli şi suferinţi
Ne întoarcem în pămînt
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.
E pământul tot mai greu

12
Despărţirea-i tot mai grea
Sărut mâna, tatăl meu!
Sărut mâna, mama mea!
Dar de ce priviţi aşa
Fata mea şi fiul meu
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.
Sărut mâna, tatăl meu!
Sărut mâna, mama mea!
Rămas bun, băiatul meu!
Rămas bun, fetita mea!
Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea!
Cea mai scumpă de pe lume
de Nichita Stănescu
Spune-mi care mamă-anume

cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
zarzării au zis de zarzări,
peştişorii de peştoaică,
ursuleţii de ursoaică,
şerpişorii de şerpoaică,
tigrişorii de tigroaică,
mânjii toţi au zis de iepe,
firul cepii-a zis de cepe,
nucii toţi au zis de nucă,
cucii toţi au zis de cucă,
toţi pisoii, de pisică,
iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
cea mai scumpă de pe lume!
13
Scrisoare mamei
de Serghei Esenin
Tot mai traiești, batrână mamă?

Ție, cu supunere, mă-nchin!
Mica-ți casă, seara de aramă,
Lumineze-o pașnic și senin.
Mi se scrie că ești tulburată,
Că ți-e dor de mine ne-ncetat,
Că ades bați drumul, supărată,
În paltonul vechi și demodat.
................................................
Viaţa e frumoasă...
de Emilia Plugaru
- De ce ai atâtea riduri?
Într-o zi întreb de bunul.
- Am trăit o viaţă lungă,
Mi-a răspuns atunci bătrânul.
- Cât trăieşti pe lume, viaţa,

Cum să-ţi spun eu, băieţele?
Lasă-n suflet şi pe faţă
Brazde mari, mai mărunţele...
Şi în fiecare brazdă,
E ascuns-o amintire,
E ascuns-o suferinţă...
Viaţa nu-i doar fericire...
14
Nu e rău să ai şi riduri.
Chiar de ţi-e brăzdată faţa,
Când ai nepoţei ca tine,
Frate, e frumoasă viaţa!
A crescut în braţe prunci

de Emilia Plugaru
A crescut în braţe prunci.

Leagăn dulce îi erau
Braţele, şi pe atunci,
Niciodată n-o dureau.
Acum braţele-s pustii

Şi atât de mult o dor,
Nu de bătrâneţe, nu.
De tristeţe şi de dor.
15
Rolul tradițiilor de familie pentru copii

În ce constau tradițiile unice ale familiei?
Tradiţiile de familie sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a

copilului şi pentru întărirea legăturilor familiale. Crearea şi implementarea lor în viaţa
micuţului încă din copilăria timpurie oferă acestuia un sentiment de securitate,
stabilitate, de apartenenţă şi mândrie în familie. Este important ca fiecare familie să
aibă tradiţii proprii!
Familiile aderă la tradiţii atunci când sunt sărbători religioase, precum Paştele
sau Crăciunul. Acestea sunt evenimente pline de obiceiuri sau cutume specifice pe
care avem tendinţa să le urmăm. Însă fiecare familie trebuie să aibă tradiţii
personalizate, dincolo de aceste ritualuri clasice.
Nu te gândi acum că trebuie să lucrezi la un proiect complex care să implice

stabilirea unor ritualuri bine puse la punct, astfel încât să oferi o identitate proprie
familiei. Tradiţiile unice de familie sunt formate din lucruri mărunte pe care le fac
multe familii:
cititul poveştilor seara, înainte de culcare;

fredonatul pieselor favorite în sânul familiei;
prepararea tortului în casă la fiecare aniversare (a oricărui membru al
familiei);
16
mersul la biserică în fiecare duminică;
curăţenia săptămânală a casei, în familie;
filmul vizionat de întreaga familie sâmbata/duminica seara, cu floricele şi tot
felul de bunătăţi;
mersul în parcul de distracţii în fiecare săptămână;
ora săptămânală de lucru manual, în care întreaga familie învaţă cum să facă
diverse lucruri manual;
mesele în familie etc.
Toate acestea, plus altele care vă individualizează de restul familiilor,

contribuie la paleta de tradiţii şi ritualuri a familiei tale. Ele trebuie aplicate în viaţa
de familie încă de când copilul este un bebeluş.
Chiar dacă nu pare, bebeluşii absorb tot ce se întâmplă în jurul lor. Pe măsură
ce sunt repetate şi implementate cu o anumită constanţă în viaţa lui, acestea îi oferă
micuţului siguranţă şi stabilitate. În plus, tradiţiile aduc beneficii pentru întreaga
familie.
Nu încerca să gaseşti tradiţiile perfecte. Nu există aşa ceva. Ele întruchipează
preferinţele pe care le are fiecare familie în parte. În unele familii acestea apar în mod
spontan, fără a fi gândite dinainte şi încep să prindă rădăcini în timp, pentru că mai
apoi să se identifice cu familia.
17
Familia
Jecan Crina
Cls. a VII – a A
Coordonator: Prof. Cornea Teodora
Familia pentru mine înseamnă acel sprijin de care întotdeauna ai nevoie şi nu

doar atât. Familia mai înseamnă şi ajutor, iubire, încredere, credinţă şi sinceritate.
Dar oare ce înseamnă cu adevărat familia? Voi ce credeţi?.......
Eu simt că familia e cel mai frumos, cel mai mare, cel mai rezistent şi de
neînlocuit dar primit de la viaţă.
În braţele familiei te simţi în siguranţă, simţi că împreună cu ei şi cu puţină
voinţă poţi trece peste orice obstacol ce apare în cale, poţi sparge orice bolovan ce
te împiedică să mergi, mai departe. Cât de liniştită te simţi vorbind cu mama, cât de
în siguranţă te simţi în braţele lui tata, cât de bine şi cât de mult te distrezi alături de
fraţi sau surori şi cât de iubiţi şi fericiţi ne simţim împreună.
Dacă avem o familie trebuie să o apreciem pentru ceea ce este şi nu cum este.
Să ne bucurăm că o avem şi indiferent dacă suntem săraci sau bogaţi trebuie să ne
bucurăm că suntem împreună, unul alături de celălalt. Să avem grijă de familie, să
fim bucuroşi că o avem, căci sunt persoane care nu au parte de aşa ceva şi să ne
gândim puţin şi la ei, cât şi-ar dori să o aibă, dar nu o au, iar dacă noi o avem să o
preţuim, iubim şi mereu să o cinstim.
Un dar mai frumos şi mai de preţ precum e familia, vă spun eu, dragii mei că
nu există.
18
Familia mea
PETEAN AMADEEA
CLS. a VI –a
Coordonator:Prof. Cornea Teodora
Familia mea cea dragă
Din patru este formată
Tata, mama, eu și-o stea
Care este sora mea.
Noi suntem foarte uniți

De Dumnezeu iubiți,
Eu părinții îi respect
Că sunt darul meu de preț.
Mama este minunată

De tata mult visată,
Asta e familia mea
Și-o iubesc cum este ea.
19
Familia de-a lungul istoriei
Milenii de-a rândul, familia a însemnat totul, a fost rezervorul uman al istoriei,
a fost primul nucleu al civilizaţiei, a însemnat stabilitate în timp şi speranţă pentru
viitor.
Prima formă de organizare a societăţii a fost aceea bazată pe familia lărgită
sau clan – forma tribală. Legăturile de rudenie făceau ca această societate să aibă o
mare stabilitate. Orice atac împotriva unuia dintre membrii ei era un atac împotriva
întregului clan. Tatăl era cel care avea rolul dominant – se mai găsesc şi astăzi
asemenea formule de organizare tribală în diferite zone ale Pământului. Legăturile au
rămas aceleaşi, la fel de puternice, de parcă istoria ar fi rămas pe loc.
În ceea ce priveşte istoria modernă şi civilizaţia acestui mileniu, se poate
observa o anumită tendinţă – slăbirea relaţiilor de familie. Destrămarea formei
tribale, a satului, explozia demografică, exodul spre marile oraşe, sunt doar câteva
surse generatoare ale crizei familiei. Ultimele statistici vorbesc despre uşurinţa cu,
care este tratată problema familiei astăzi. În lume, s-a ajuns la durerosul record ca
dintr-o sută de familii nou închegate, după primul an să nu reziste decât jumătate.
Chiar şi în România, o ţară cu o puternică tradiţie şi chiar “cult” al familiei, tendinţele
sunt aceleaşi. Statisticile spun că numărul divorţurilor este în creştere. Pierderea
acestor valori tradiţionale se împleteşte cu criza spirituală, cu pierderea credinţei în
Dumnezeu, care sunt evident de necontestat. Tocmai de aceea problema familiei
trebuie privită mult mai serios decât a fost privită până acum.
20
Deoarece omul este o fiinţă socială, el a fost creat să trăiască în colectivitate.
Numai în prezenţa şi în relaţie cu alte fiinţe omeneşti, omul poate ajunge la
dezvoltarea deplină a facultăţilor sale intelectuale şi psihice şi a caracteristicilor lui
de natură socio-emoţională.
În singurătate, anumite trăsături omeneşti fundamentale se inhibă, omul
devenind inconştient de adevăratul său potenţial afectiv. De asemenea, cercetările
au scos la iveală faptul că, lipsit de afectivitate, chiar şi din punct de vedere fizic,
omul rămâne pe o treaptă inferioară a dezvoltării sale. De aici s-a ajuns la
descoperirea importanţei covârşitoare a manifestării afecţiunii dintre părinte şi nou-
născut, în cadrul relaţiilor interpersonale ulterioare ale copilului.
Cu toate că societatea, în general, oferă un anumit cadru social propice
dezvoltării, colectivitatea de bază, care asigură acea intimitate şi acel mediu de
siguranţă necesare maturizării afective şi emoţionale, rămâne familia. În cadrul
familiei, fiinţa omenească dobândeşte simţământul de apartenenţă, de
interdependenţă şi de valoare personală. În cadrul familiei se formează acea imagine
de sine care va persista întreaga viaţă.
Relaţiile de interdependenţă dintre părinţi şi copii şi relaţia de părtăşie şi de
susţinere reciprocă dintre soţ şi soţie au menirea de a furniza acele resurse
interioare care să ajute individul să depăşească situaţiile critice din viaţă şi să dea
randament la nivelul adevăratelor lui resurse interioare.
Iată de ce familia este atât de importantă, aproape esenţială, pentru
dezvoltarea şi menţinerea unei imagini de sine realiste şi a unui tonus psihic capabil
să impulsioneze valorile pozitive ale individului.
Întrucât în zilele noastre sunt tot mai multe familii care se destramă, rezultă de
aici faptul că modul de percepere a acesteia s-a schimbat într-un sens negativ.
Familia, nu numai că asigură stabilitatea şi dezvoltarea umană, dar joacă un rol
important şi în motivarea individului, în realizările şi împlinirile sale.
(articol preluat din “Program de educaţie pentru viaţa de familie”)
21
22
23
24
Mama mea
Gherman Gabriela Denisa
Clasa a IV-a
Coordonator: înv. Brici Diana
Mama pentru mine şi cred că pentru toţi copiii lumii este cea mai dragă fiinţă,
deoarece mică fiind, m-a ajutat să fac primii paşi, să îmi rostesc numele, să mănânc,
m-a ajutat spunându-mi că trebuie să mă mai descurc şi singură în unele cazuri,
pentru că ea nu va fi tot timpul alături de mine.
Eu fiind mică o văd pe mama, de aici de jos de la înălţimea mea, mare ca
statură, dar comparând-o cu alte femei, de la distanţă mi-am dat seama că statura ei
este medie.
Uitându-mă la lumina soarelui care cădea pe chipul mamei mele am zărit doi
ochişori căprui cu privirea caldă şi înduioşătoare, un păr castaniu ca ciocolata şi un
zâmbet dulce. Hainele viu colorate îi acoperă corpul făcând-o veselă. Graiul ei dulce
mă alină de fiecare dată când sunt obosită sau tristă. Mersul ei drept şi încet mă face
să îmi explic felul ei de a fi: energică şi atentă la detalii.
Mama mea este blândă, mâ înţelege şi mă ajută să înţeleg unele lucruri. Când
fac unele pozne se supără şi ţipă un pic, dar e şi normal acest lucru deoarece eu am
greşit şi nu pot să o acuz, că a ţipat pur şi simplu la mine.
Nu pot să scriu o anumită întâmplare din viaţa mea când mama a fost bună cu
mine, deoarece atunci când eu fac pozne e bună cu mine, dar sunt şi unele excepţii:
de exemplu, atunci când eram mică mama m-a lăsat să fac un lucru pe care mi-l
doream foarte mult atunci: să mănânc pentru prima dată singură.
Mamei mele îi datorez tot respectul, dragostea şi ascultarea mea!
25
Coacean-Pop Carmen
Clasa a V –a
Coordonator: înv. Soporan Nastasia
Rolul familiei în educarea copiilor
Totul educă: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rând și în cea mai
mare măsură, oamenii. Între aceștia, primul loc îl ocupă părinții și educatorii.
(A.S.Makarenko)
Familia este factorul cel mai important şi de răspundere al educaţiei. Părinţii o

conduc şi răspund de ea în faţa societăţii, a fericirii copiilor lor şi a vieţii copiilor.
INSTRUIREA unui copil poate fi asemănată cu o călătorie fascinantă, dar
totodată dificilă. Este o călătorie pe care părintele o face împreună cu copilul său.
Părintele trebuie să-l încurajeze şi să-i ofere cu iubire îndrumare, ajutându-l să
înainteze pe drumul vieţii. Şi cât de multe lucruri are de învăţat un copil!
Pentru a reuşi cu adevărat în viaţă şi a fi fericiţi, copiii trebuie să-şi formeze un
sistem de valori morale şi spirituale, învăţând să discearnă între bine şi rău. Ca
părinte, tu ai un rol foarte important în instruirea copilului tău şi în felul în care
apreciază şi înţelege ceea ce învaţă de la cei din jur.
Această călătorie presupune multe dificultăţi. Ce poţi face pentru a-ţi ocroti
copiii de influenţe înşelătoare? Cum îi poţi învăţa să iubească adevăratele valori? Un
pas esenţial este să te examinezi cu atenţie pe tine însuţi. Trebuie să dai un bun
exemplu. De asemenea, este vital să-ţi asumi responsabilitatea de a-ţi instrui copiii
şi să-ţi faci timp pentru acest lucru. Dacă te vei stădui cu sinceritate, copiii vor fi
recunoscători pentru eforturile depuse şi vor trage foloase din ele.
Disciplina nu se realizează prin oarecare măsuri ,,disciplinare'' ci prin întregul

sistem de educație, prin întregul stil de viață, prin toate influențele la care sunt
26
supuși copiii. Astfel înțeleasă, disciplina nu este nici cauza, nici metoda, nici
mijlocul de educație justă, ci rezultatul ei.(A.S.Makarenko)
27
Moldovan Teodora-Raluca
Clasa a VIII-a
Coordonator: Istrate Ibolya-Ana
Aşa e mama mea
La venirea mea pe lume, într-o frumoasă zi de 25 august, prima fiinţă pe care

am văzut-o cu micuţii mei ochişori, a fost mama. Cu cea mai mare grijă, m-a ţinut la
pieptul ei, mi-a cântat şi m-a legănat pentru a-mi fi somnul cât mai dulce, sădind în
grădina ei un bobocel de floare ce avea să crească mare, frumoasă şi deşteaptă.
A fost alături de mine în cele mai importante momente din viaţa mea: la
primii mei paşi, făcuţi in grădină, când mă ţinea de mânuţă, în clasa I, când timidă şi
puţin speriată, păşeam pe holul şcolii noastre, în urma doamnei învăţătoare, când
am scris primele litere, când am citit primele cuvinte.
Anii au trecut, lumea minunată a jocurilor, poveştilor şi a cântecelor a
dispărut ca prin farmec şi am început să dau de dificultăţi, dar am trecut uşor peste
toate, pentru că mama a fost mereu aproape, fiind lumina ce mi-a călăuzit paşii,
arătându-mi calea cea dreaptă pe care s-o urmez. La toate întrebările la care nu
găseam singură un răspuns, aveam o călăuză preţioasă, cu cele mai bune sfaturi.
Ca orice copil aflat în lumea adolescenţei, mai fac şi greşeli, mai mari sau
mai mici, dar mama mea mă sprijină şi mă ajută mereu să trec peste greutăţi. Eu
încerc să o fac mândră de copilul pe care l-a crescut, ascultînd-o, învăţând bine şi
luând note mari, pentru a-i mulţumi pentru toată grija pe care mi-o poartă.
Modelul meu în viaţă este mama, fiinţa ce aduce în fiecare zi din viaţa mea,
soarele unei frumoase zile de primăvară. Gândul cel mai bun, vorbele cele mai
sincere, le găsesc la mama, prietena mea cea mai bună.
„Mama, doar mama, fără a-ţi fi datoare, îţi dă tot ce în suflet are”, spune atât
de frumos un cântec cunoscut. Mama m-a îndrumat să-mi croiesc un viitor în care să
păşesc cu capul sus, cu demnitate, să fiu un om care să-i respecte pe cei din jur şi
să fiu respectată la rândul meu.
La orice supărare, lacrimile mele vor dispărea la auzul glasului ei dulce şi în
braţele ei îmi voi găsi alinarea mereu.
28
Mama, diamantul ce străluceşte cel mai puternic în lumina soarelui, luna
care îmi veghează nopţile şi răsăritul ce îmi luminează zilele, persoana pe care o
iubesc cel mai mult, va fi mereu în inima mea.
Scrisoare către mamă...
Malnasi Melinda-Julia,
Clasa a VIII-a,
Coordonator: Prof. Istrate Ibolya-Ana
Dragă mamă,
Eşti cea mai minunată fiinţă din lume, deoarece ai avut grijă de mine, iar când am
dat de greu ai fost întotdeauna lângă mine. M-ai învăţat să scriu şi să citesc, şi-ţi voi
fi mereu recunoscătoare.
Pentru mine, eşti cea mai bună şi frumoasă mamă din lume. De aceea te voi
iubi mereu şi voi fi mereu lângă tine, aşa cum ai fost şi tu mereu lângă mine.
Mama mea, tu eşti un model demn de urmat în viaţa şi mă voi strădui mereu să
te fac să fii mândră de mine. Eu ştiu că tu vrei să am parte de tot ce e mai frumos şi
mai bun pe lume, şi pentru toate acestea îţi mulţumesc.
Eşti cea mai bună prietenă a mea, mă asculţi cu atenţie când am ceva pe suflet
şi îmi dai totdeauna cele mai bune sfaturi, care alungă imediat îngrijorarea şi
incertitudinea din sufletul meu. Pentru toate acestea, te iubesc şi mai mult.
Dragă mamă, îţi mulţumesc că exişti şi să ştii că o să te iubesc mereu, fiindcă
tu, pentru mine, eşti ca o stea ce străluceşte mereu, ca un boboc de floare veşnic
înflorit şi care nu se va ofili niciodată. Eşti esenţa vieţii mele şi-ţi voi mulţumi mereu
pentru tot ce ai făcut şi faci pentru mine.
Eu îmi doresc să te am mereu aproape, pentru că eşti cea mai specială mamă
pe care o poate avea un copil. Dacă fiecare copil ce se naşte şi-ar putea alege mama
pe care o vrea, eu pe tine te-aş alege, fără să stau pe gânduri, dintre toate mamele
din lume şi aş considera că eşti cel mai minunat dar pe care mi l-a oferit Dumnezeu.
Draga mamă , ţi-am scris această scrisoare, din toată inima mea, pentru a-ţi
spune cât de mult te iubesc.
Cu mult drag, fiica ta iubită, Melinda.
29
The Family for Teenagers: Their Best Friends

Moldovan Teodora-Raluca
Clasa a VIII - a
Coordonator: Prof. Gal Iosif
For the teenagers of today family means their small circle of friends. Friends,
unlike parents, understand you when you are in a difficult situation, when you are
worried about something, or when you are in love. For friends it doesn’t matter what
your nationality andyour religion is, or how much money you have, while your
parents take these things into account. A true friend is one who proves to be
trustworthy, who gives you help when you need it, who trusts you and accepts you
as you really are.
Sometimes I think about how I have met my best friend. We were small, at the
same kindergarten, with a lot of toys around, not worrying much about our future.
Although time has passed since then, and there are much more things to worry
about, we have remained the same old friends with strange ideas and many dreams,
sometimes in love, but always inseparable.
However, my English teacher says that there is a major difference between
our family and our friends which swings the balance in favour of our parents. The
difference is: “we can’t choose the family we are born into, but we can choose our
friends”, he says. Consequently, our family is always there for us, while our friends
can’t always help us. “A family in need is a friend indeed”, he says.
Anyway, only time will tell if family proves to be more important than friends. I
can only hope that this rule of “A familyin need is a friend indeed” won’t affect
ourclose relationship.
30
II. SECȚIUNEA WORLD VISION ROMÂNIA
31
III. FAMILIA ÎN LIMBAJ LITERAR
32
Dragă mamă, eşti o stea
PASZTOR ELISABETA
Clasa a VIII-a
Coordonator: Prof. Istrate Ibolya Ana
I. Dragă mamă te iubesc,

Zi de zi îţi mulţumesc,
Că pe mine m-ai născut
Şi frumos tu m-ai crescut.
II. Să fii mamă fericită,

C-ai crescut o floricică,
Floricică foarte rară,
Mândră ca o primăvară.
III. Pentru mine eşti o stea,

Ce îmi dă lumina sa,
Domnul să-ţi dea sănătate,
Să fii lângă mine-aproape.
IV. De ţi-e bine, de ţi-e greu,

Eu sunt acolo mereu,
Să ascult de sfatul tău
Şi la bine şi la rău.
V. Dragă mamă, eşti ca Luna,

Ce o vede toată lumea,
Şi ca Soarele pe cer,
Eşti lumina, eşti mister.
VI. Dragă mamă eşti o stea,

Ce vegheaz-asupra mea,
Mulţumindu-ţi voi veghea,
La rândul meu, asupra ta.
33
Familia mea
BÂNDULĂ TATIANA
Clasa a VIII-a
Coordonator: Prof. Istrate Ibolya Ana
Doamne cât este de bine,

Când e mama lângă mine,
Doamne cât este de rău,
Când nu-l văd pe tatăl meu.
Tata, mama, mă iubesc,

Pentru mine ei trăiesc,
Când familia-i aproape,
Pot să trec şi peste ape.
Doamne dă-le sănătate,

Bucurie şi de toate,
Ţine-i Doamne mult şi bine,
Să aiba grijă de mine.
Eu din suflet îi iubesc,

Şi cu drag eu îi cinstesc,
Doamne , Tu fă-i fericiţi,
Pe părinţii mei iubiţi.
34
Mama
Callo Gabriela
Clasa a IV-a
Coordonator: Înv. Brici Diana
Mama mea știu că sunt mică,

Dar aș vrea să-ți fac un dar.
Nu m-am gândit să-l cumpăr,
Ci să-l clădesc cu drag.
Am vrut să strâng într-un buchet
O mulţime de flori,
Dar m-am gândit mai bine
Şi-am hotărât să strâng
O seamă de cuvinte...
O poezie în dar îţi dau
Cu dragoste făcută,
Cu mii de mulţumiri
Pentru grija dovedita.
O poezie ce,
Cuprinde în ea un har.
A ta fiică te sărută.
35
Poezii de ziua mamei... (Diakonia)

Ghiocelul
de Fazakas Sebastian Ştefan
Cls. a – III – a A
Ghiocel plăpând şi blând,

Te-am întâmpinat cântând,
Ţi-a zâmbit soarele sfânt,
Îndrăgostit de pământ.
Ne-ai vorbit cu bucurie

Primăvara aurie
Iar noi o primim cu drag
Ieşind cu toţii în prag
Primăvara
de Fazakas Cristian Andrei
cls. a – III – a A
Primăvară îmbietoare,
Mi-ai adus în dar o floare,
Ghiocei şi toporaşi,
Pe crengi mugurii gingaşi,
Şiruri lungi de păsărele,
Care cântă-n rămurele.
Pe câmpiile-nverzite
Şi de vânturi netezite.
Natura s-a deşteptat,
Oamenii te-au aşteptat.
36
Ciupercuţa
de Arman Daniel Sebastian
cls. a – III – a A
La margine de pădure,
La umbra copacului,
A ieşit ca să îndure,
Razele soarelui.
Nu ştia că e plăpândă,
Şi căldura nu e blândă,
Dar acum s-a dumirit,
Că pe loc s-a dumirit.
Ţiganca
de Şarkadi Tunde Maria
cls. a – IV- a A
Merge sveltă pe cărare

Cu faţa arsă de soare,
Are rochii înflorate
Şi picioare rourate.
Poartă-n braţe-un copilaş

Mititel şi drăgălaş
Pentru el cere o pâine
Casă-i fie până mâine.
Păru-i negru şi lucios

Pare-ar fi de abanos,
Ochii mari şi arzători
Mă pătrund adeseori.
37
Pârâul
de Boldijar Adrian
cls. a – IV – a A
Pârâiaş iute de munte
Ai srăbătut păduri multe,
Ai văzut dealuri, câmpii
Şi holdele aurii.
Cu apele cristaline
I-ai cântat celui ce vine
Să bea din lichioara ta
Şi pe malul tău să stea.
38
Mureşan Adrian
Clasa a VI –a
Coordonator: Coţa Rodica
E ziua ta mămico
E ziua ta mămico
În dar ţi-am adus inima...
O floare roşie ca focul
Ţi-am deschis inima!
Te iubesc bunico
Ca lalele dimineaţa
Când soarele le atinge petalele
Ţi-am adus inima!
Te iubesc mătuşă
Cum iubesc florile roua dimineţii
Pe muzica privighetorilor
Îţi dăruiesc inima!
Pe tata îl iubesc ca primăvara
Deşi a plecat prea devreme...
În inima mea va rămâne mereu
O voce ce-mi spunea „te iubesc”!
39
Lucaciu Alexandru
Clasa a VI – a
Coordonator: Prof. Coța Rodica
Relaţiile familiare
Mama şi tata....?
Frumoasă pereche!
Care s-au iubit
Şi şi-au dăruit un copil.
M-au îngrijit
M-au iubit
M-au spălat
Şi de grijă mi-au purtat.
Iar acum, iubiţii mei
Când eu mare am crescut,
Din inimă-mi doresc
Să pot să vă ajut mai mult.
Frumoasă viaţa mea de dor

Acum aştept cu capu-n nor
Mâine va fi aceeaşi zi
Iar inima-mi va tresări
Lumea cea rea ca să dispară
Iubirea-ntotdeauna să apară
Aceasta-i dorinţa mea reală.
40
Silveşan Cristina
Clasa a V – a
Coordonator: Prof. Coța Rodica
Dragă mamă
Dragă mamă te iubesc

Mă topesc când te privesc
Dragă mamă te ador
Fără tine simt că mor.
Pe lume când am venit
Dintr-o stea am răsărit
Pentru mine eşti o floare
Ce străluceşti într-o culoare;
În culoarea soarelui
Ce străbate ziua
În culoarea macului
Care de iubire arde
În culoarea lunii
Ce noaptea străluceşte.
Măicuţa mea tu eşti o stea!
Luceafărul vieţii mele
Când soarta ne va despărţi
Am să te caut printre stele
Frumoasă este viaţa mea
Am multă dragoste în ea
Mi-e sufletul umflat de dor
In jurul meu totu-i uşor
Lumină, soare, veselie
Iubire multă, dăruire
Asta numesc copilărie.
41
Ceasar Paula
Clasa a III -a
Coordonator: Înv. Moldovan Felicia
42
Bozsi Antonia
Clasa a III -a
43
Varga Paul
Clasa a III –a
44
Imaginea familiei în viziunea elevilor
Kun Martin
Clasa pregătitoare
45
Hărăstășan Bogdan
Clasa pregătitoare
Vamoși Gabriel
Clasa a III-a
46
Bozsi Ovidiu
Clasa pregătitoare
47
Marila Lucian
Clasa pregătitoare
Marila Alin
Clasa I
48
Varga Adrian
Clasa pregătitoare
49
50
IV. CÂNTECELE FAMILIEI
CÂNTECE PENTRU COPII – VIVAT VESELIA
Peste drum de casa o fetiță plânge

De-atâta durere mâinile își frânge
Fiindcă ursulețul cu ochi ca de smoală
Fiind dus după mure nu s-a dus la școală.
Refren:
Vivat veselia
Trăiască în veci farmecul ei
Hei, hei, hei
Ea îți aduce tot ce vrei.
Un băiat și-o fată de un ceas se ceartă

Ea ar vrea să-l ierte, însă el n-o iartă
Pare foc baiatul dar se cam preface
Stie că se ceartă doar ca să se-mpace.
Refren:
Merg ca-n poezie și se țin de mănă

Un bătrân agale, lângă o bătrână
Ea îl dojenește cum face de-o viață
"Nu ți-ai luat fularul nici azi dimineață!"
51
FLORICICĂ DE PE ȘES
Floricică de pe șes
Floare floricea
Cu mult drag eu te-am
cules
Floare floricea
Refren:
Ai petale albăstrui
Floare floricea
Mamei te voi dărui
floare floricea
Și să-i spui c-am s-o

ascult
Floare floricea
C-o iubesc așa de mult
Floare floricea
Refren:...............
Și să-i spui încetișor

Floare floricea
Că-i urez în toate spor
Floare floricea
Refren:........
52
Mirabela Dauer - Mulţumesc, iubită mamă
Mulţumesc, iubită mamă,

Steaua mea din zori de zi!
Fără tine îmi este teamă
Că planeta s-ar răci.
Te-am secătuit de vlagă,

M-ai crescut, m-ai înflorit.
Pentru tine, mamă dragă,
Soarele e-n asfinţit.
Mamă frumoasă, primul meu rai,

Fă o minune, te rog, mai stai!
Dulce lumină, ram de măslin,
Încă nu-i vremea, mai stai puţin!
Lege tainică a firii,

Nu pleca fără să-mi laşi
Zăcămintele iubirii,
Mamă, suflet uriaş,
Şi secretul nemuririi,
Mamă, suflet uriaş!
Mulţumesc, iubită mamă,

Iubită mamă, iubită mamă...
53
Chris Naersi Macovei – TĂTICUL MEU

Tăticul meu,
Cât te iubesc!
Tu ești scutul meu,
Ce mă ajuți să cresc.
Tu ești braț puternic,
Pe drum cât de greu.
Căci mă iubești, tăticul
meu!
Tăticul meu,
Cât ești de bun!
Îți simt mâna ta,
La început de drum.
Prin tine Îl văd
Astăzi pe Dumnezeu.
Și te iubesc, tăticul meu...
Tăticul meu,
Un gând frumos,
Eu port pentru tine
Prea bucuros.
De grija ce-mi porți
A înflorit chipul tău.
Și te iubesc, tăticul meu
Te iubesc tăticul meu....
54
Chris Naersi Macovei – FAMILIA MEA
R1: Mama și tata și frații mai mici,

Dragi surioare și bunii bunici,
Ca într-un buchet îi poți număra
Familia mea...
R2: Mama e pâinea de care mi-e dor,

Tata e soarele strălucitor,
Frați și surori, petale de flori,
Familia mea...
Bunicul meu mi-e tare drag.

E poarta credinței, curate stindal.
Bunica mea, cu zambet cald,
Aceasta-i familia mea!
R1, R2....
Plutim cu toții pe al vieții val.

Privind cu speranța spre al stelelor mal
Și uite așa cântăm frumos
Părinții sunt far luminos.
R1, R2....
55
V. DIN ACTUALITATEA ȘCOLII GIMNAZIALE COJOCNA

ȘCOALA ALTFEL ȘI ZIUA INTERNAȚIONALĂ A ROMILOR
Săptămâna “Şcoala Altfel” care se desfăşoară în perioada 7-11 aprilie a fost

aşteptată cu nerăbdare şi de cei 520 de copii din comuna Cojocna.
Săptămâna “Şcoala Altfel” care se desfăşoară în perioada 7-11 aprilie a fost

aşteptată cu nerăbdare şi de cei 520 de copii din comuna Cojocna. La “Şcoala
Gimnazială Cojocna” atât cu ocazia programului Şcoala Altfel cât şi de Ziua
Internaţională a Romilor, au fost organizate mai multe evenimente artistice în curtea
şcolii care i-a implicat atât pe elevii de etnie rromă cât şi pe colegii lor, de
naţionalitate română. Îmbrăcaţi în costume naţionale româneşti, sau cu rochii
tradiţionale din comunitatea rromă, copiii s-au bucurat de o nouă zi a programului
Şcoala Altfel, înaintea vacanţei.
56
„La Cojocna în sat avem 244 de copii, din care 190 sunt romi, ceea ce
reprezintă un procent de 75%. Încercăm cât mai mult să îi integrăm şi să evităm orice
fel de probleme. Avem şi mediator şcolar care asigură medierea relaţiei şcolii cu
comunitatea. Am scos şi revista şcolii la care contribuie elevii, iar cel mai recent
număr are la început chiar imnul rromilor. Astăzi, în cadrul programului artistic elevii
au interpretat piesa «D-l Goe» în limbile română şi romani. În felul acesta încercăm
să îi atragem spre şcoală, dată fiind situaţia socială precară. Le plac activităţile care
se referă la identitatea lor”, a precizat Ioan Ivaşcu, director al „Şcolii Gimnaziale
Cojocna”.
Potrivit directorului şcolii, 24 de copii din clasele primare beneficiază de
programul „Şcoala după şcoală”. Copiii primesc ajutor la efectuarea temelor din
partea mediatorului şcolar şi a unui cadru didactic. De asemenea, comuna Cojocna a
fost prima din judeţ care a implementat programul „Fiecare copil în grădiniţă” prin
Asociaţia Ovidiu Ro.
La Şcoala Gimnazială Cojocna, în săptămâna Şcoala Altfel au loc evenimente
precum: “Ziua Sănătăţii”, „Pământul este în mâinile noastre”, „Învaţă să-ţi protejezi
viaţa”, „Prin ştiinţă, artă, sport şi cultură să uităm de agresivitate şi de ură”, sau „Pe
cărările satului”. În 24 mai, în Cojocna, se va organiza a doua ediţie a Cupei
Memoriale la fotbal „Rusalim Mereu” care se adresează şcolilor rurarele din judeţul
Cluj, precum şi Concursul judeţean al școlilor rurale „Vasile Moldovan” care va avea
ca temă satul românesc în epoca virtuală.
Ziua Internaţională a
57
Rromilor sărbătorită în
Şcoala Gimnazială Cojocna
Mediator: Lako Iosif
Pentru rromii din Cojocna 8 Aprilie reprezintă sărbătoarea de suflet a etniei.

Cu această ocazie “Fundaţia Creştină Diakonia” prin reprezentanţii ei, a
pregătit un frumos program artistic, la care au participat 24 de elevi înscrişi în
Programul Diakonia, alături de ceilalţi elevi din şcolile de pe raza comunei Cojocna –
români, maghiari şi rromi.
Activitatea cultural – artistică s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor
Fundaţiei Diakonia, Onea Mihaela, director de dezvoltare strategică şi Lorinczi
Kinga, asistent social coordonator şi a fost organizată de cei doi pedagogi şcolari
Lako Iosif, mediator şcolar şi Corpodean Viorica, profesoară.
La festivitate au participat primaruk comunei Cojocna, Ioan Şerban, cadrele
didactice din şcoală şi părinţi ai elevilor.
Directorul Şcolii Gimnaziale Cojocna, profesor Ioan Ivaşcu şi primarul
comunei Ioan Şerban au vorbit despre semnificaţia zilei de 8 Aprilie pentru etnia
rromă. Profesoara Iurea Brânduşa a prezentat o scurtă istorie a existenţei rromilor
pe teritoriul patriei noastre.
Cei 24 de elevi înscrişi în Programul Diakonia au susţinut un program literal –
artistic care a cuprins recitări de poezii şi cântece, iar cinci elevi au citit creaţiile lor
literare. Elevii din ansamblul “ Doruleţul” de la Şcoala Gimnazială Cara, îndrumaţi de
învăţătoarea Moldovan Felicia, au prezentat o suită de dansuri populare româneşti,
iar elevii din clasa a V-a de la şcoala Cojocna au prezentat sceneta “D-ul Goe ,
dramatizare biligvă română – rromani, după schiţa lui I.L.-Caragiale realizată de
învăţătoarea Szentes Sonia. Au urmat dansuri tradiţionale ţigăneşti susţinute de
elevii din ansamblul “ Khelipo Rromano” sub îndrumarea mediatorului şcolar Lako
Iosif.
În final s-a desfăşurat “Carnavalul Prieteniei” la care au participat toţi elevii de
la şcolile din Cojocna şi Cara.
Cu sprijinul directorului Fundaţiei Creştine Diakonia, Dr. Arthur Sarosi, a
primarului comunei Cojocna Ioan Şerban şi a partenerilor societăţilor comerciale
58
Cosmfan şi Megeri, am reuşit să recompensăm munca elevilor, care au primit
rechizite şcolare, dulciuri şi suc, ca să fie cu adevărat sărbătoare.
Bucuria zilei s-a întipărit în ochii strălucitori ai copiilor, pe feţele lor vesele şi
ale părinţilor participanţi.
Ziarul „Transilvania Reporter” a prezentat în paginile sale imagini din
activitatea noastră.
S-a dovedit încă o dată faptul că, în comuna Cojocna cele trei etnii română,
maghiară şi rromă convieţuiesc în bună înţelegere, aşa cum au făcut- o întotdeauna.
59
EVENIMENTE ȘCOALA ALTFEL

“SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
Parteneriat cu Școala Gimnazială Cătina
73
74
75
76
77
Diplome
78
79
80
81
82

Revista Vlastarele Campiei Nr. 3, Cojocna, 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Vlastarele Campiei Nr. 3, Cojocna, 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vlăstarele câmpiei, An I, Nr.

3, Decembrie 2013 – Mai 2014

ISSN 2286 – 3710

Primar: Felicia Moldovan, Nastasia Soporan, Brici Diana

Secţiunea engleză: Iosif Gal

EDITORIAL: FAMILIA NOASTRĂ

. . . ŞI CUM SĂ NE IUBIM COPIII CU ÎNȚELEPCIUNE?

Cum pot părinţii să comunice cu, copilul lor adolescent

Comunicarea înseamnă mai mult decât a vorbi. Printr-o bună comunicare

Să ne imaginăm că mergem cu maşina pe un drum lung şi drept. Mulţi

Dacă copilul adolescent nu este dispus să răspundă la întrebări el poate fi

Comunicarea cu adolescenţii nu este un lucru imposibil. Părintele, trebuie să-

Rezultate bune în comunicare se pot obţine dacă se iau în considerare şi

 Vorbirea necugetată a unui om este ca străpungerea unei săbii, dar limba

 Un răspuns blând îndepărtează furia.

FAMILIA – CREAȚIE LITERARĂ

Coordonator: Prof. Cornea Teodora

N-am mai trecut de mult prin sat și-mi spune

Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă.

Coboară-n lut părinții, rând pe rând,

Părinții fac totul oricând pentru noi -

Li-e rușine că sunt prea batrâni, prea bolnavi,

Apoi își mută privirea în stea,

Rugă pentru părinți

Pentru cei ce ne-au făcut

Ia priviţi-i cum se duc

E pământul tot mai greu

Spune-mi care mamă-anume

Tot mai traiești, batrână mamă?

- Cât trăieşti pe lume, viaţa,

A crescut în braţe prunci

A crescut în braţe prunci.

Acum braţele-s pustii

Rolul tradițiilor de familie pentru copii

Tradiţiile de familie sunt foarte importante pentru dezvoltarea armonioasă a

Nu te gândi acum că trebuie să lucrezi la un proiect complex care să implice

cititul poveştilor seara, înainte de culcare;

Toate acestea, plus altele care vă individualizează de restul familiilor,

Familia pentru mine înseamnă acel sprijin de care întotdeauna ai nevoie şi nu

Noi suntem foarte uniți

Mama este minunată

(articol preluat din “Program de educaţie pentru viaţa de familie”)

Rolul familiei în educarea copiilor

Familia este factorul cel mai important şi de răspundere al educaţiei. Părinţii o

Disciplina nu se realizează prin oarecare măsuri ,,disciplinare'' ci prin întregul

La venirea mea pe lume, într-o frumoasă zi de 25 august, prima fiinţă pe care

Scrisoare către mamă...

The Family for Teenagers: Their Best Friends

II. SECȚIUNEA WORLD VISION ROMÂNIA

I. Dragă mamă te iubesc,

II. Să fii mamă fericită,

III. Pentru mine eşti o stea,

IV. De ţi-e bine, de ţi-e greu,

V. Dragă mamă, eşti ca Luna,

VI. Dragă mamă eşti o stea,

Doamne cât este de bine,

Tata, mama, mă iubesc,

Doamne dă-le sănătate,

Eu din suflet îi iubesc,

Mama mea știu că sunt mică,

Poezii de ziua mamei... (Diakonia)

Ghiocel plăpând şi blând,

Ne-ai vorbit cu bucurie

Merge sveltă pe cărare