MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Galina Stahi
Tamara Cristei Tamara Cazacu
Liuba Objelean lulia iordăchescu
?*

- *

SI LITE
Manual pentru elevii claselor a X-a
din şcolile cu instruire în limba rusă
■ M O B I i
HJftlIJEl
 MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Galina Stahi
Tamara Cristei
Liuba Objelean Tamara Cazacu
lulia Iordăchescu

LIMBA
SI LITERATURA
ROMÂNĂ
Manual pentru elevii claselor a X-a
din şcolile cu instruire în limba rusă

Chişinău • 2012
CZU 811.135.1'243+821.135.1.09(075.3)
L 62
Manualul a fost aprobat spre editare prin ordinul nr. 621 din 27 iunie 2012
al M inistrului Educaţiei al Republicii Moldova.
Manualul este elaborat conform Curriculum-ului disciplinar şi finanţat
din sursele Fondului Special pentru Manuale.
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin editurii Lumina.
Contribuţia autorilor: Tamara Cristei, Liuba Objelean - Literatura româna;
Galina Stahi, Tamara Cazacu, lulia lordâchescu - Literatura româna.

Comisia de evaluare: Ana Bantoş - doctor conferenţiar, Institutul de Filologie al A.Ş.M.;

Valentina Onuţa - profesoara, grad did. I, liceul teoretic "S. Rahmaninov", or. Cahul;
Nely Parii - profesoara, grad did. I, liceul teoretic "D. Cantemir", or. Bălţi.
Recenzenţi: Tatiana Callo - dr. hab. în pedagogie, prof. univ., I.Ş.E.;
Carolina Platon - dr. hab. în psihologie, prof. univ., U.S.M.;
Liuba Petrenco - dr. hab. în pedagogie, conf. univ., UPS "Ion Creangă", Chişinău;
Mihai Basinschi - director artistic al Editurii ARC.
Editura Lumina se obligă să achite deţinătorilor de copiright, care încă nu au fost contactaţi,
costurile de reproducere a imaginilor incluse în manual.

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei

Şcoala/Liceul................................................................................
Manualul n r ..................................................................................
Anul în care Starea manualului
Anul Numele şi prenumele elevului
s-a folosit la primire la returnare
1
2
3
4
5

Profesorul trebuie să controleze dacă numele elevului este scris corect.

Elevul nu trebuie să facă note pe pagini.
Profesorul va aprecia starea manualului (la primire şi la returnare) cu termenii: nouă, bună, îngrijită,
nesatisfăcătoare, proastă.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Limba şi literatura română: Man. pentru elevii cl. a 10-a din şc. cu instruire în lb. rusă/
Tamara Cristei, Liuba Objelean, Galina Stahi [et al.] ; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. -
Ch. : Lumina, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală“). - 256 p.
6500 ex.
ISBN 978-9975-65-289-6.
811.135.1'243+821.135.1.09(075.3)
L 62

ISBN 978-9975-65-289-6
© Editura Lumina, 2012
© Tamara Cristei, Liuba Objelean, Galina Stahi,
Tamara Cazacu, Iulia Iordăchescu, 2012
© Alex Ussow, 2012
 Cuprins
LIMBA ROMÂNĂ

Adolescentul sl societatea
Oameni şi caractere
1. „Eu“ văzut de la o parte........................................................................................8
2. O minte sănătoasă într-un corp sănătos............................................................14
Arta comunicării
3. Sfaturi pentru o comunicare corectă şi responsabilă....................................... 19
4. Anunţuri şi reclame..............................................................................................24
Moda şi eu
5. Ce înseamnă să fii original? Cum să-ţi găseşti stilul propriu?........................ 29
Să nu uităm de cei mai trişti ca noi
6. Voi face totul ca să-i ajut..................................................................................... 35
7. Cum pot fi ajutaţi cei aflaţi în dificultate...........................................................39

Adolescentul sl lumea
Călătorii
8. O călătorie la castelul Peleş.................................................................................46
9. O călătorie într-o ţară exotică.............................................................................52
Adolescentul, arta sl cultura
Preferinţe
10. Îmi place teatrul...................................................................................................59
11. Emisiunea TV preferată......................................................................................64
Codul bunelor maniere
12. „Binele şi răul...“ ..................................................................................................69
Adolescentul sl Patria
3

Nume celebre româneşti

13. Maria Cebotari, primadona Operei din Viena................................................77
Nume cunoscute româneşti
14. “În viaţa aceasta sînt minuni”........................................................................... 84
Locuri memorabile
15. Mănăstirea Putna - leagănul neamului............................................................ 90
Meşteşuguri populare româneşti
16. Broderii................................................................................................................ 95
File de istorie
17. Dacia: cultură şi civilizaţie............................................................................... 101
18. Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova....................................... 105
Reprezentanţi remarcabili ai etniilor conlocuitoare din Republica Moldova
19. Ucraineanul Ion Dumeniuc şi Limba Română............................................. 109
LITERATURA ROMÂNĂ

Oameni si
3 caractere
„Meşterul Manole” - un simbol al sacrificiului în numele artei..........................................117
Basmele - oglinzi ale caracterului unui popor..................................................................... 125
Test sumativ.............................................................................................................................131

Nume mari în panteonul culturii

„Cronicarii - stîlpii literaturii” ...............................................................................................136
Dimitrie Cantemir - un principe al culturii române...........................................................140
Gheorghe Asachi, o personalitate ilustră impresionantă în cultura română....................... 145

Pro Patria
Dinastia Hasdeu - spirite patriotice........................................................................................151
„Dan, căpitan de plai” - un model de patriotism................................................................. 155
„Scrisoarea III” - o replică a trecutului glorios..................................................................... 162
Test su mativ.............................................................................................................................169

Toată natura e numai artă

Natura - un spectacol al vieţii................................................................................................ 172
„Legenda crinului” - o expresie a comuniunii om - n a tu ră ................................................176
Test sumativ.............................................................................................................................181

Dragostea - destin străvechi

Un dor neîmplinit - Iulia Hasdeu...........................................................................................183
Un vis al Iuliei Hasdeu - „Prinţesa Fluture”..........................................................................186
Mihai Eminescu - poetul ce-a creat mitul dragostei.............................................................191
„De ce nu-mi vii?” - o întrebare fără răspuns...................................................................... 196
„Pe lîngă plopii fără soţ” - un dor neîmplinit...................................................................... 198
„Şi dacă...” - un imn al dragostei veşnice.............................................................................203
Test sumativ............................................................................................................................ 206

Binele si răul - noţiuni relative

3 3

„Istoria unui galben” - „o călătorie” în lumea binelui şi a răului......................................... 211

Dănilă Prepeleac - personaj ce parcurge un drum spre binele vieţii...................................220
„Moara cu noroc” - o istorie fără de noroc..........................................................................227
„În vreme de război” - o nuvelă despre o formă a răului um an......................................... 235
„Bacalaureat” - o treaptă ce-ţi asigură succesul în viaţă..................................................... 242
Test su mativ............................................................................................................................ 249
Vocabular................................................................................................................................ 251
l im b a k o m a n a

unt»

„Contează ce spui, dar nu mai puţin contează

cum spui...
Prima calitate a unui om inteligent este să
priceapă limba celorlalţi şi s-o folosească
în vorbirea cu ei. “
Antoine de Saint-Exupery
9 8 e tfftWeV*
Adolescentul si societatea 5

Oameni si caractere
Arta comunicării
Moda si eu
Să nu uităm de cei
mai tristi ca noi

\
X
 Oameni „Eu“ văzut de la o parte
si caracter C -ul COMUNICĂRII
Mihai
cutreiera poienile a cutreiera - a umbla
si codrul, privind, (din loc în loc)
ascultînd si adunînd în um bră - TeHb
sufletu-i lumina soarelui si
umbra codrilor, cum nu mai ■>chiul
adunase nimeni pînă la el în valea
Ipotestilor. Era un copil straniu. Nu
semăna cu nici unul dintre fraţii lui
<8 $
3/ treW®*
si umbla fără ei. Nu se juca nici cu • în sufletu-i = în sufletul lui
ceilalţi copii de vîrsta lui. • începuseră a crede -
Hanaun BepnTb
cesTb
• a semăna
SbITb noxoxnM

Bate vîntul să pună - a ic i: să semene,

frunza-n dungă... să sădească
îl ascultau = îl ascultau
Nu era vorbăreţ de felul său, dar cînd vorbea cu oamenii, spunea pe el (pe dînsul)
de (dacă) va fi ploaie sau vînt, le dădea sfaturi să pună sau nu pe treierat - MouoTbSa
arie (cîmp). Şi oamenii îl ascultau, căci înce­ brîu - nosc
puseră a crede în sfaturile lui. Într-o vară, năzdrăvan - înzestrat cu puteri
tatăl lui Eminescu a voit să scoată [oameni] supranaturale
la treierat. Eminescu, privind cerul, l-a nobil - SuaropoflHbin
oprit, zicînd să nu facă asta, căci va fi ploaie
puternică. În adevăr, a doua zi a căzut ploaie * * *
asa de mare că înotau caii pînă la brîu. Şi
atunci au început oamenii să creadă că el Familii de cuvinte
este năzdrăvan. a vorbi - vorbăreţ - ...
Noi trebuie să credem că acesta era semnul Raluca Eminovici, timp - timpuriu - ...
unei intuiţii geniale. mama poetului geniu - genial -...
putere - puternic -

Eminescu a început să citească de timpuriu cărţile de acasă si a Sinonim e

făcut din dragostea de carte o patimă nobilă si nestinsă. El a învăţat a aduna = a strînge = ...
acasă atîta carte cîtă învaţă un copil în clasele I si a Il-a primare, si splendid = minunat =...
anume după programa de la Cernăuţi. Numai asa s-ar explica faptul
că Eminescu a putut să fie primit la Cernăuţi direct în clasa a IlI-a C om paraţi
primară. poiană - nousHa
geniu - reHnn
Eminescu este unul din exemplarele cele mai splendide pe care uman - ryMaHHO
le-a produs umanitatea. intuiţie - MHTyn^s
(Garabet Ibrăileanu)

8
 Oameni si caractere
Să descoperim!
Meridian
Citiţi informaţiile de mai sus şi evidenţiaţi
gramatical
trăsăturile de caracter/ calităţile copilului Mihai.
Folosiţi şi rubrica ABC-ul comunicării. A . Completaţi propoziţiile cu formele adecvate
propuse între paranteze.

9
2. Completaţi tabelul, folosind şi alte informaţii 1. Ceea ce (el, îl, l).. .-a ridicat pe Ion Creangă în
cunoscute/ învăţate anterior. rîndul marilor scriitori e sinceritatea si iubirea
Mihai de adevăr.
2. Creangă nu si-a făcut si n-a pus pe alţii să- ...(lui,
trăsături de pasiuni/
exterior îi, i) facă reclamă, ci mai mult ...(lui, îi, i) -a
caracter talente
plăcut să-si petreacă viaţa în mijlocul copiilor.
păr negru şi intuiţie cărţile (loan Slavici)
des genială 3. Corbule, iertare/ Eu de ce să-...(ţie, îţi, ţi) cer? /.../
Sus de ce ţii capul,/ De ce nu-...(îl, l) cobori?
(Grigore Vieru)
4. Eu nu pot spune ...(mie, îm i, mi) se pare c-am
3. Relataţi despre:
trăit.
• copilul Mihai;
(Nicolae Dabija)
• scriitorul Eminescu în viziunea prietenilor,
5. Văzîndu-...(el, îl, l) pe badea Cires trecînd pe
cunoscuţilor.
drum, ...(ţie, îţi, ţi) părea că trece un sat întreg
cu o pălărie visinie.
Povestiţi, în baza informaţiilor, despre Eminescu. (Ion Druţă)
Amintiţi-vă şi alte date, suplimentare, din cele 6. Cît mai sîntem, cît mai sînt/ M îngîiaţi-...(ei, îi,
citite în mod individual. Atenţie la utilizarea pro- i) pe părinţi.
numelor personale la dativ şi acuzativ! (Adrian Păunescu)

Redaţi conţinutul informaţiei care v-a captivat P ro n u m e le p e r s o n a l

(încîntat). Argumentaţi.
Singular

6.| Cum este, în opinia voastră , Eminescu: ► Forme lungi Forme scurte
(accentuate) (neaccentuate)
• omul?
• scriitorul? Persoana I(eu )
D. mie îmi, mi, mi-, -mi, -m i­
Utilizaţi rubricile
A. mine mă, -mă, -m ă-, m-, -m-
ABC-ul comunicării
Persoana a Il-a (tu)
şi Meridian gramatical.
D. ţie îţi, ţi, ţi-, -ţi, -ţi-
A. tine te, te-, -te, -te-
Examinaţi cu atenţie dese­
Persoana a lll-a (el)
nul. Imaginaţi-vă întîlni-
D. lui îi, i, i-, -i, -i-
rea lui Eminescu cu unul
A. el îl, l-, -l, -l-
dintre prietenii lui. Ce îşi
Persoana a lll-a (ea)
spun? Improvizaţi un dia­
D. ei îi, i, i-, -i, -i-
log (lucraţi în perechi).
A. ea o, -o, o-, -o-

9
Oameni si caractere

Plural

Forme lungi Forme scurte

"8 . Citiţi spusele
(accentuate) (neaccentuate)
lui Ion Creangă
despre sine. Persoana I
9

Ce calităţi ale D.nouă ne, ne-, -ne, -ne-, ni, ni-, -ni-
scriitorului aţi A. noi ne, -ne, ne-, -ne-
Persoana a Il-a
evidenţiat?
D.vouă vă, -vă, -vă-, v-, -v-, vi, vi-, -vi-
A. voi vă, -vă, -vă-, v-, -v-
Persoana a lll-a masculin
D. lor le, le-, -le, -le-, li, li-, -li-
A. ei îi, i-, -i, -i-
„Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ Persoana a lll-a feminin
cu ochi, o bucată de humă însufleţită din D. lor le, le-, -le, -le-, li, li-, -li-
Humuleşti, care nici frumos pînă la douăzeci A. ele le, le-, -le, -le-
de ani, nici cuminte pînă la treizeci şi nici
bogat pînă la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi
Exem ple:
sărac ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca
de cînd sînt, niciodată n-am fost.“ 1. M i s-a spus că sînt modest.
2. Spune-m i cine ţ i-i prieten, ca să-ţi spun cine
eşti.
3. Spunîndu-m i-se că sînt orgolios, m-am supărat.
• Autocaracterizaţi-vă în stilul lui Ion Creangă.
4. Vorbitu-m -au de rău, dar eu nu mă supăr.
5. Aşa avui eu parte/ A sta în veci departe/ Ş-a
9.| Încercaţi să-l caracterizaţi pe vreun coleg, fără a-l
plînge după ea.
numi. Sarcina celorlalţi este de a-l recunoaşte. (Vasile Alecsandri)
6. L -am cunoscut pe Ion Creangă prin poveştile
10. Formulaţi întrebări care ar corespunde urmă­
sale.
toarelor răspunsuri:
7. Cunoscînd-o, am îndrăgit-o pentru toată viaţa.

- V-am întîlnit anul trecut. Eraţi foarte

emotivă.
ochiu/ Formele scurte stau, de
obicei, pe lîngă verbe.
- Da, l-am văzut ieri dimineaţa, era cam dis­
Alte pronume personale:
trat.
a/treft®* dînsul, dînsa.

- Nu, n-am iubit-o. Regret, dar era prea

mofturoasă.
R epere lexicale
răsfăţat, sfios, încăpăţînat, ambiţios, omnis­
- Da, la liceu am avut un prieten foarte subtil,
cient, indulgent, orgolios, independent, sub­
dar cam orgolios.
til, credul, arogant, dezordonat, făţarnic,
nervos, echilibrat, bătăuş, distrat, impulsiv,
11. | Ai un prieten (o prietenă)? Relatează despre el nereţinut, pedant, agresiv, mofturos, emotiv,
(ea). Ascultă atent ce îţi spun Limbile de Foc răzbunător

10
 (Dragostea sau poate Ura) si Fluierul Timpului

J caractere
Structuri
(adică sentimentele rămase după o bucată de
vreme). Lucraţi în echipe, alegînd una dintre Eu cred că sînt...
variante. Prietenii zic că...
Eu sînt totalmente...
Sînt sigur că sînt...

Oameni si
Aş vrea să fiu..., dar...
Regret că...
► Unii afirmă că...
Greşesc cei ce mă consideră...
Într-o măsură oarecare...
A confunda lucrurile...

Puteţi începe astfel:

Eram prea supărat pe Andrei. Eram convins
atunci că este las, făţarnic şi agresiv. Dar au
trecut cîteva zile şi l-am înţeles. Avea motiv să
fie agresiv, căci am aflat că l-au înjosit, i-au
ofensat sentimentele...

12. Descrieţi portretul fizic si moral al unui coleg,

actor, om politic etc. (lucraţi în echipe).
13. | Citiţi dialogurile de mai jos. Interpretaţi-le (la
alegere), raportîndu-le la situaţii/ persoane con­
crete, schimbînd si completînd trăsăturile de
caracter/ calităţile.
B. Construiţi enunţuri/ contexte, folosind for­
me Ie scurte şi lungi (D., A.) ale pronumelui
personal. Vezi şi schema de mai jos.
Model: Colegii îmi spun „filozoful“ si vreau
să vă spun că nu mă supăr pe ei , căci au dreptate:
„filozofez“ (vorbesc) cam mult.

a. - Eşti arogant!
- Nu ai dreptate! A m mîndrie. Nu confun­ spune (prezent indic.)
da demnitatea cu aroganţa. D . Cui? (m ie) îm i spunea (imperf. indic.)
- Nu confund. va spune (viitor indic.)
- Ba da. Nu-i permit nimănui să mă calce a spus (perf. comp. indic.
în picioare. ar spune (prezent condiţ.
m i- >- ar fi spus (trecut condiţ.
aş face (prezent condiţ.
aş fi făcut (trecut condiţ.
b. - Prietenul nostru e cam gros de obraz. Nu
ţi se pare?
- Într-o măsură oarecare sînt de acord
cu tine, dar nu totalmente. Eu as zice că e
A. Pe cine?
ambiţios, puţin pedant, dar în sensul bun al invită (prezent indic.
cuvîntului. (pe m ine) m ă s ^ invitau (imperfect indic.
vor invita (viitor indic.
- A şa este. Ştie ce vrea si îşi atinge scopul
cu orice preţ. Invită-mă (imperativ)
- M ai şi munceşte mult... M -a invitat (perf. comp. indic.)
M -ar invita (prezent condiţ.)
M -ar fi invitat (trecut condiţ.)

11
 caractere

Scrie 4-5 propoziţii despre împrejurarea

• Vrea să îl aştepte = vrea să- I
în care l-ai cunoscut pe prietenul tău (ai
aştepte
cunoscut-o pe prietena ta). Utilizează pro­ • Nu î mi telefonează/ telefona =
numele personal la dativ si acuzativ. nu-mi telefonează/ telefona
(negaţia nu)
Oameni si
9

M odel C . Scrieţi afirmaţiile înlocuind formele scurte

Eram la grădiniţă. Aveam vreo cinci ani. ale pronumelui personal cu cele lungi.
M ă aflam în curte, cînd am văzut- o pe 1. E mult mai plăcut să spui adevărul decît să-l
Daniela intrînd pe poartă. Avea părul asculţi. (Polemon)
roşcat si ţinea în mînă un buchet de frunze 2. Să ne ferim de a vesti adevărul celor care nu sînt
de arţar. Le ţinea la piept. Parcă era Zîna în stare să-l asculte.
Toamnei... (Jean-Jacques Rousseau)
3. Trebuie socotit bogat cel care-i încredinţat că are
ce-i trebuie. (Eusebiu)
4. M i -i scump plaiul aşa cum este.
5. Patria, copile, cine şi-o alege?
Gîndeste-te, pe cine ai dori să auzi ce spune (D um itru Matcovschi)
despre tine? În ce împrejurări? Imaginează-ţi
anumite situaţii, mai mult sau mai puţin reale. • Dezbateţi/ comentaţi, la alegere, una din­
tre maximele de mai sus.
M odel
D . Traduceţi. Drept ajutor vă pot servi rubricile
Într-o seară am
A B C -ul com unicării şi M erid ian g ra m a ti­
visat că eram un ţînţar
c a l.
şi zburam pe lîngă
1. B geTCTBe MeHH Ha3biBanu MaMeHbKMM cmhoh -
pădure. Cînd colo, de
kom , noTOMy hto h xogun 3a MaMOM noBcrogy
pe malul lacului aud
KaK TeHb.
parcă voci cunoscute.
2. R CHKTaro, HTO OH CHKMKOM KMnynbCKBHbIK.
Zbor spre lac. Îi văd pe
3. nogpyra CKa3ana MHe, hto h pacceHHHaH, u h
colegii mei de clasă. Mă
obugenacb.
aşez pe umărul lui Ion.
4. B KaKon-To Mepe, AHgpen CKa3an eMy npaBgy.
Îi aud că vorbesc despre
5. Co^anero, hto obugen CBoero gpyra rpybbiM
mine: că sînt modest,
chobom.
deştept, capabil. Fetele
6. Tbi chumkom HepBHaH u uMnynbcuBHaH.
spuneau că sînt înalt,
7. Hac npegynpegunu, hto coceg crecHUTenbHbin
zvelt, frumos ş.a.m.d.
u goBepHUBbin.
Deodată, Vasile, colegul
8. He k nu^y npenogaBaTenro 6biTb 3nonaMHTHbiM.
meu de bancă, zice:
9. OgHu roBopHT, hto h negaHTuHeH, a gpyrue -
„Nu-l mai lăudaţi atîta, că este cam făţarnic“.
hto h nrobnro nopHgoK bo BceM.
La auzul acestor vorbe, mi-am făcut vînt spre
nasul lui şi l-am înţepat. A ţipat de durere şi...
E . Corectaţi greşelile. Explicaţi.
m-am trezit. Regret că am fost nereţinut şi
1. Pe Andrei l a chemat directorul. Andrei merge l a
n-am aflat ce mai cred colegii despre mine.
director.
2. Copilul ia dat mamei o jucărie. Copilul ia jucăria.
Relatează o situaţie în care ai auzit ce se vor­ 3. Ieri v a aşteptat medicul. Ionel v a aştepta mîine
bea despre tine. Ai rămas mulţumit, supărat, medicul.
dezamăgit? Poate te-ai gîndit să te schimbi? 4. Habarnam a rostit grăbit: „N a cartea! “. El n a
De ce? dorit să vorbească.

12
17.| Citiţi informaţia şi meditaţi.
Ahile este un erou din mitologia greacă (personajul principal C-ul COMUNICĂRII
din Iliada). El a fost scufundat de către mama sa în apele Styxului,
rîu care, conform mitului, desparte lumea morţilor de lumea vii­ A scufunda ( < - fund) - OKyHyTb
lor. Mama lui Ahile voia să-l facă invincibil, vulnerabil - atacabil, slab
nemuritor, de aceea l-a scufundat aproape în călcî i - nqTKa
săgeată - CTpena
întregime în apă. I-a rămas vulnerabil numai
călcîiul neudat, de care a fost ţinut. Sinonim e
Ahile a devenit un luptător iscusit, remar- iscusit = priceput
cîndu-se prin fapte eroice mai ales în războiul ucis = omorî t
Troiei. În cele din urmă, Ahile a fost ucis de
către Paris, care l-a nimerit cu o săgeată otră­ Familii de cuvinte
a uda - udat - neudat
vită chiar în călcîiul vulnerabil.
a face - făcător - afacere

Expresia Călcîiul lui Ahile este folosită pentru I n te r je c ţia

a indica partea vulnerabilă a cuiva.

17. 1. Răspundeţi la întrebări.

a) Care era partea vulnerabilă a lui Ahile?

b) De ce mama lui Ahile l-a scufundat în apele rîului Styx? Of! A m Cucurigu-u-u!
c) Ce proprietăţi aveau apele rîului? adormit! Vin oaspeţii!
d) L-a ajutat această „procedură“ pe Ahile? De ce?
e) Orice om are părţi vulnerabile şi părţi tari? Argumentaţi.

17. 2 . Cum crezi, care sînt părţile tale vulnerabile? De ce?

Ah! Vai! Ehe-e-e!
Urmăriţi şi analizaţi situaţiile în care se folosesc diferite interjecţii.
Propuneţi exemple similare.
♦ Cît e de
interesant!
Ce arome! Înainte!

S enzaţii:
Citiţi afirmaţiile. Alegeţi una dintre ele şi organizaţi dezbateri.
Folosiţi interjecţii adecvate contextului. ♦ ah, oh, brr, ura, o, vai, ha,
halal, ptiu
♦ Un pesimist este un optimist bine informat.
O nom atopee:
(Grigore Moisil )
Cotcodac! Mor! Buf! Boc!
♦ Un pesimist vede dificultatea în fiecare provocare, iar un op­ Cip-cirip! Pui-pui! Pif!
timist vede oportunitatea în fiecare provocare. Cioc-cioc! Miau!
(Winston Churchill)
♦ Nu te uita în urmă, ci priveşte cu curaj tot ce ţi-a hărăzit soar­ A cte de voinţă:
ta. Mergi înainte cu bucurie, adună-ţi toate puterile pentru a hai, haide, hei, stop
alege binele din tot ce vei avea de înfruntat. O-o! Ce ostaş curajos!
(Rabindranath Tagore) Oh, păcat că Ahile era vulnerabil
♦ Paharul nu mi-e mare, dar beau din paharul meu. (Versul E-eh, de-aş putea şi eu să mă scu­
aparţine poetului francez Alfred de Musset şi constituie o fund în apele rîului Styx!
chemare de a fi tu însuţi, de a nu căuta să-ţi asumi meritele
altuia, de a nu imita fără rost.)

13
 Oameni O minte sănătoasă într-un
si caractere corp sănătos
(Mens sana in corpore sano)

C -ul COMUNICĂRII
Vocabular tematic
Sinonim e
1 a (se) trata = a (se) lecui
medicamente = leacuri
a durea a suferi a se însănătoşi = a se face bine
a răci a strănuta intervenţie chirurgicală = operaţie
a tuşi a înghiţi stomatolog = dentist
a respira a inspira medic = doctor
a expira a leşina
3 0 9 A JU9 MA
a amputa a prescrie Antonim e
bolnav a sănătos
a (se) trata
a inspira ^ a expira
a se căli
a se îmbolnăvi a a se însănătoşi
a se însănătoşi a duce ^ a aduce
Certificat medical a se îmbolnăvi Ambulantă
a chema a a trimite
a (se) fricţiona
oculist
stomatolog 3 C om paraţi
anghină - aHn/iHa
neurolog indigestie anemie
reţetă - pe^e^T
chirurg guturai leziune chirurg - xupypr
pediatru tuse tensiune a se căli - 3aKanmbcs
cardiolog ulcer cancer slăbiciune - cnabocTb
2 genicolog leucemie anghină puls - nynbc
urolog arsuri intervenţie terapeut - TepaneBT
terapeut greaţă (chirurgicală) pacient - na^/iern-
moaşă ameţeli tratament
mamoş slăbiciune inconştient E xp resii/ structuri
dermatolog Examen medica, piele agitat cap
farmacist burtă
Dureri de inimă
stomac
alifie soluţie
fiolă seringă rău
injecţie pastile bine
M m (ţ M, vM ...) greaţă
somnifer calmant
frică de.
autosugestie picături
reţetă puls
sector
Medic de familie

Concediu de boală
4 Trusă de prim ajutor

14
 9 caractere
Să descoperim! Meridian
gramatical
Citiţi cuvintele de la punctul 1 (pag. 14). Amin-
tiţi-vă sensul lor. M o d u l im p e r a tiv

Oameni si
• Alegeţi cinci cuvinte pe care le veţi folosi Verbele la imperativ exprimă un ordin,
într-un text coerent. Lucraţi în perechi. o rugăminte, un îndemn.

Model:
a leşina, a respira, a inspira, a prescrie, a strănuta

Într-o zi era foarte cald. Mergeam într-un

autobuz aglomerat. Deodată mi s-a făcut rău
şi am leşinat. Cîţiva pasageri m-au aşezat pe o
banchetă, apoi mi-au dat să inspir soluţie de amo­ Chemaţi ambulanţa! Deschide gura!
niac. Eu am strănutat şi mi-am revenit. Apoi am
respirat adînc. O doamnă mi-a dat să beau apă.
Medicul mi-a prescris vitamine.

2. Citiţi denumirile de specialităţi medicale (punc­

tul 2, pag. 14). Dacă aţi fi medic, ce specialitate
aţi vrea să aveţi? Argumentaţi alegerea în 5-6 Nu bea! E rece!
enunţuri. Ce vă doare?

3 .\ Examinaţi structura/ etimologia unor cuvinte Nota bene!

de la punctul 3 (pag. 14). Amintiţi-vă forma lor A se gîndi - gîndeşte-te !
nu te gîndi!
în limba rusă. Comparaţi-le. I
a -şi spăla - spală-ţi
nu-ţi spăla!
• Formaţi familii lexicale, apoi propoziţii.
De exemplu:
a ameţi - ameţit - ameţeală - ameţitor. Verbe care nu au forme de
ochiu/ imperativ:
Lăcrimioarele au un miros ameţitor. a putea, a părea, a trebui,

Alegeţi două cuvinte de la punctul 4 (pag. 14).

<®>
9/ trefte*
a vrea etc.
(Ţ) Ca în limba rusă.
Spuneţi, cu ce imagini le-aţi asocia? De ce?
Argumentaţi în 3-4 enunţuri.

15
Oameni si caractere

Model:
Asociez cuvîntul calmant cu imaginea mîi- A. Scrieţi propoziţiile, punînd verbele evi­
nii. Ca să mă calmez, aş vrea ca cineva drag denţiate la imperativ, persoana este
să-mi pună mîna pe umăr, pe creştet. Cel mai indicată între paranteze. înlocuiţi cuvin­
mult aş vrea ca aceasta să fie mîna mamei sau tele evidenţiate cu altele, adecvate.
a tatei, dar din păcate, nu mai este posibil...
1. Cît mai sîntem, cît mai sînt,
9

Să admitem că doriţi/ aveţi nevoie să faceţi un Mîngîia ţ i-i (pers. II, sing.) pe pări nţ i .
(Adrian Păunescu)
examen medical la:
2. Ci nsteşte -i (pers. II, plur.) pe bătrîni, căci şi tu
• terapeut;
ai să fii bătrîn.
• chirurg; (Folclor)
• dermatolog; 3. Seam ănă (pers. II, plur.) la tinereţe şi vei culege
• oculist; la bătrîneţe.
• stomatolog. (Folclor)
Improvizaţi dialoguri posibile cu unul dintre medici. 4. Staţ i (pers. II, sing.), bre, nu m ai plîngeţ i
Lucraţi în perechi. (pers. II, sing.). Am murit bătrîn şi eu, ca toată
Repere: lumea...
S formule de salut; (Ion Druţă)
S scopul vizitei; 5. Nu şedea (pers. II, plur.) că-ţi şede norocul.
S analizele necesare; (Folclor)
S concluzii/ sfaturi;
De exem plu:
S formule de mulţumire/ recunoştinţă.
- Bună ziua! Aşezaţi-vă.
- Mulţumesc.
Să admitem că aţi fost martor la un accident
- Vă ascult. Cum vă numiţi?
rutier. Trebuie să chemaţi ambulanţa şi poliţia.
- Andrei Buşev.
Improvizaţi dialogurile respective. Folosiţi - Ce probleme aveţi?
corect verbele la imperativ. - Am căzut şi m-am lovit la genunchi. S-a
umflat.
Aţi fost deseori la medic. Uneori aţi rămas mul­
- Cînd s-a întîmplat?
ţum iţi, alteori - supăraţi de felul cum aţi fost
- Aseară.
primit. Ce calităţi/ trăsături de caracter ale aces­ - Aţi pus compresă?
tor medici v-au plăcut/ nu v-au plăcut? De ce? - Da, cu gheaţă.
7.1. Alegeţi din lista dată şapte calităţi/ trăsături - Să vă examinez, veţi face şi o radiografie...
de care ar trebui să dea dovadă un medic
cu literă mare. Argumentaţi alegerea. S tru ctu ri
Veniţi cît mai repede!
Sună la poliţie!
•Competent Nu p lecaţi de acolo!
•Nobil Hotărît A c o rd a ţi-i primul ajutor!
•Generos Blînd C h em aţi/ cheam ă ambulanţa!
•Înţelegător Sincer Faceţi cardiograma...
•Politicos Orgolios Nu re n u n ţa j ţi...
j
•Dur Distant Adu rezultatele...
•Îndrăzneţ Calm În c h id e ţi/ desch id eţi ochii...
În d o iţi piciorul...
A sezaţi-vă
5 J
comod...
Nu re s p ira ...

16
 7.2.
Numiţi doar cinci calităţi care, în opinia
voastră, ar trebui să caracterizeze un medic.
Explicaţi alegerea.
Scrieţi în două minute, fără pauză, un mic text
despre sănătate. Citiţi apoi acest text colegilor.
Apreciaţi-l.
Scrieţi (individual, fără a discuta cu colegii!)
trei cuvinte care, în opinia voastră, sînt cele
mai importante pentru O m şi pe care vreţi să
le păstraţi în G lo b u l de c ris ta l. Argumentaţi
alegerea. Exemplificaţi.
9. 1. Scrieţi pe tablă cuvîntul care s-a repetat de
cele mai multe ori. Cum explicaţi acest lucru?
9.2. Cîte persoane au indicat cuvîntul sănătate?
Despre ce vorbeşte acest lucru?
9.3. Adresaţi această întrebare părinţilor/ buni­
cilor. Notaţi cele trei cuvinte indicate de ei.
La următoarea lecţie, faceţi totalurile. Com­
paraţi cuvintele lor cu răspunsurile voastre.
Prezentaţi-le şi comentaţi.
5. Adresaţi un mesaj de felicitare/ m ulţum ire/ recu­
noştinţă unui medic căruia i-aţi oferi o podoabă ¥
de stele. Folosiţi şi verbe la imperativ.
Aveţi ocazia să vă expuneţi părerea privind admi­
terea la Universitatea de Medicină. Sugeraţi-i
rectorului cîteva idei pentru selectarea celor mai
merituoşi tineri care vor să însuşească profesia de
medic. Notaţi fiecare idee pe coloana timpului şi a
inimii. Lucraţi în echipe. După prezentarea propu­
nerilor, întocmiţi varianta finală.
Oameni si caractere
B . Citiţi propoziţiile. Scrieţi verbele
evidenţiate la forma afirmativă sau
la cea negativă.
1. Nu mă lăsaţi!
2. Lasă-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare.
(J. Al. Brătescu-Voinesti)
9
3. Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
(Folclor norvegian)
4. Mă rog de tine, ploaie,
Cînd zbori către planete,
Stropeşte gura mamei
Şi-o apără de sete.
(Grigore Vieru)
5. Doamne, fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.
(Adrian Păunescu)
C . Scrieţi un bileţel unui coleg/ părinţilor în
care să-l/ să-i anunţaţi că sînteţi:
S la medic şi rugaţi-l/ rugaţi-i să anun­
ţe profesoara că o să vă reţineţi şi să
vină după voi;
S la policlinică şi rugaţi-l/ rugaţi-i să-i
transmită dirigintelui că veţi lipsi şi veţi fi
la lecţii a doua zi.
Lucraţi în echipe/ în perechi. Folosiţi
corect verbele la imperativ.
D . Aveţi un frăţior sau o surioară. Spune-
ţi-le (folosind verbe la imperativ, forma
afirmativă şi negativă) că legumele şi fruc­
tele trebuie spălate înainte de a fi con­
sumate; cereţi să se spele pe mîini etc.
Improvizaţi un dialog.
E . Întocmiţi un memoriu colectiv adresat
celor care consumă droguri. Vorbiţi-le
despre importanţa vieţii, despre pericole,
despre grija faţă de generaţiile viitoare etc.
Atenţie la utilizarea verbelor la imperativ!
17
Oameni si caractere

Citiţi cu atenţie extrasele plasate alături din Convenţia cu privire

la drepturile copilului (20.11.1989, ONU; Republica Moldova a rati­ ■/ Statele-părţi recu­
ficat documentul la 25.02.1993). Discutaţi, apoi relataţi ce preve­ nosc dreptul copilului de
deri ale acestui document: a se bucura de cea mai
bună stare de sănătate
• se respectă în şcoala voastră;
posibilă şi de a beneficia
• sînt încălcate în ţara noastră; de serviciile medicale şi
9

• nu le-aţi cunoscut şi trebuie să cereţi respectarea lor etc. de recuperare.

Exemplificaţi. • / Statele-părţi se vor
strădui să garanteze ca
nici un copil să nu fie lip­
Din cărţile
9 lumii sit de dreptul de a avea
acces la aceste servicii
Citiţi proverbele/ maximele. Organizaţi dezbateri. de ocrotire a sănătăţii. <
Art. 24, p. 1.
S Sănătatea e mai scumpă decît toate.
■/ Statele-părţi recu­
S Tare-i bine şi frumos cînd e omul sănătos. nosc că un copil han­
S O minte sănătoasă într-un corp sănătos. dicapat mintal sau fizic
trebuie să se bucure de
o viaţă plină şi decentă
• Găsiţi şi alte proverbe, zicători, aforisme despre sănătate.
în condiţii care îi
garantează demnitatea,
Comentaţi maxima: ... să faciliteze partici­
Oamenii se roagă zeilor să le dea sănătate, fără să ştie că stă parea activă la viaţa
în puterea lor să o menţină. colectivităţii.
Art. 23, p. 1.
(Democrit, filozof grec)

Pentru sănătate!
Sfaturi utile:
Vitamina A contribuie la
creşterea normală a organis­
Dacă vrei să ai o sănătate
mului (1,5 mg zilnic).
de fier, pentru a fi aviator
sau marinar, consumă: ficat,
gălbenuş de ou, caise, mor­
cov, ardei, pătrunjel, ceapă
verde etc.
Vitamina E stimulează
funcţia unor glande; e anti­
Vrei să ai muşchi sănătoşi
dot în diverse intoxicaţii
şi să devii bărbat adevărat?
(30 mg zilnic).
Utilizează în alimentaţie
boabe de secară, grîu, orz,
seminţe de mere, măceş etc.
Vitamina B1 asigură creş­
terea organismului (2-3 mg
Vrei să fii înalt (-ă)? Folo­
zilnic).
seşte în alimentaţie ficat,
muşchi, drojdii de bere,
tărîţe.
Sfaturi pentru o comunicare ARTA
COMUNICĂRII
corectă şi responsabilă
1. Îmbogăţeşte-ţi vocabularul, însuşeşte cît mai multe struc­
C -ul COMUNICĂRII
turi, consultă permanent dicţionarul ortografic pentru a avea o
comunicare eficientă şi responsabilă.
a ordona - sin.: a aranja
2. Ordonează-ţi gîndurile înainte de a le transmite.
responsabil - sin.: obligat
3. Alege cu atenţie cuvintele şi imaginile pe care le foloseşti esen ţial - principal
pentru a fi corect înţeles (înţeleasă). re c e p ţio n a re - primire
4. Spune clar ce ai de spus astfel încît lumea să te înţeleagă a încuraja - sin.: a susţine
rapid. a co n ştien tiza - oco3HaTb
in terlo cu to r - participant la
5. Foloseşte imagini, grafice, maxime, proverbe, glume (în
discuţie
funcţie de ce, unde şi cu cine comunici) - orice pentru ca esenţia­
a interveni - sin.: a participa
lul din mesajul tău să fie înţeles şi reţinut. a d is tra g e - OTBneKaTb
6. Succesul comunicării este deplin numai dacă interlocutorul im pact - aici: influenţă
reacţionează adecvat. a (se) asigura - sin.: a (se)
7. Pune, periodic, întrebări pentru a te asigura că ai înţeles încredinţa
corect ceea ce ţi s-a comunicat, astfel încurajîndu-l şi pe vorbitor,
demonstrîndu-i că îl asculţi. Sinonim e
eficient = eficace = productiv
8. Apreciază opiniile celorlalţi pentru o comunicare mai efi­ rapid = imediat
cientă. mesaj = comunicare = sens
9. Conştientizează că omul este cel mai important subiect în a contrazice = a se opune
procesul de comunicare.
A ntonim e
10. Atunci cînd îi contrazici pe ceilalţi, fă-o politicos.
responsabil * iresponsabil
11. Ascultă interlocutorul pînă la capăt, apoi poţi interveni cu corect * greşit * eronat
părerea proprie. conştient * inconştient
12. Încearcă să vezi lucrurile din punctul de vedere al vorbi­ a î ncuraja * a descuraja
torului.
Fam ilii de cuvinte
13. Nu citi notiţe, corespondenţa sau ziarele în timpul cînd
a î ncuraja - curaj - curajos
cineva (îţi) vorbeşte.
a interveni - a veni - intervenţie
14. Nu distrage atenţia celor care asistă la discuţie, jucîndu-te a distrage - a trage - distragere
cu degetele, pixul sau cu un alt obiect. conştient - conştiinţă -
15. Realizează că recepţionarea corectă a mesajului ar putea conştiincios
depinde de starea ta de spirit. corect - corectitudine
eficient - a eficientiza
16. Conştientizează impactul major pe care ar putea să-l aibă
a contrazice - contrazicere
expresia feţei şi gesturile tale. responsabil - responsabilitate
17. Asigură-te că limbajul corpului se potriveşte cu mesajul pe a (se) asigura - asigurat -
care ai dori să-l exprimi pe cale verbală. asigurare

După Kate Keenan, Cum să comunici

19
jueomnuioo e jjv

Să descoperim!
Citiţi sfaturile şi spuneţi, care dintre ele credeţi
Meridian
că este cel mai necesar? gramatical
Recitiţi acele sfaturi care sînt absolut noi pentru
M o d u l c o n d i ţ9i o n a l
fiecare dintre voi.
(prezent şi perfect)
Citiţi frazele în care se vorbeşte despre: A . Scrieţi finalul pentru fiecare enunţ:
• rolul expresiei feţei într-o conversaţie; 1. Aş scrie un mesaj dacă...
• importanţa stării de spirit a vorbitorului; 2. Ai fi un interlocutor bun dacă...
• citirea notiţelor, a corespondenţei în timpul 3. Dacă vorbeşti ce vrei, ...
dialogului; 4. Dacă ne-am pregăti pentru un discurs, ...
• aprecierea opiniilor celorlalţi.
C om pară cu lim ba rusă
Răspundeţi la întrebări:
Eu aş considera/ aş fi considerat comunica­
4.1. Ce trebuie să facem pentru a avea o comu­ rea eficientă dacă interlocutorul ar reacţiona / ar
nicare eficientă? fi reacţionat adecvat.
4. 2 .
Cum trebuie să comunicăm/ vorbim dacă
dorim ca lumea să ne înţeleagă rapid? # 6m CHMTana 6ecegy ^^eKTMBHOM, ecan
6 m co6ecegHUK pearupoBaa ageKBaTHo.
4.3. E bine să punem întrebări în tim pul unei
comunicări? Argumentaţi. Condiţionalul prezen t se form ează:
4.4. Cine este cel mai im portant subiect în pro­ verb auxiliar + infinitiv
cesul unei conversaţii? aş nu aş
4.5. Ce nu este indicat să facem atunci cînd ai nu ai
cineva (ne) vorbeşte? ar nu ar
ocroti polua
am nu am
Recitiţi sfaturile. În funcţie de conţinutul fiecărui aţi nu aţi
sfat, notaţi cu creionul, pe marginea foii, urmă­ ar nu ar
toarele semne:
„V” - dacă informaţia citită confirmă ceea ce Se utilizează:
ştiaţi; verb la ^ ------ ^ verb la
„ - ” - dacă informaţia citită diferă de ceea ce condiţional + ( dacă J + condiţional
ştiaţi; prezent V ___ y prezent
„+” - dacă informaţia pe care aţi citit-o este
nouă pentru voi; Exem ple:
„?” - dacă informaţia citită cere o documenta­ Aş pregăti o comunicare dacă mi s-ar cere.
re suplimentară. Ar comunica eficient dacă ar şti cîteva reguli
elementare.
Notaţi două-trei sfaturi despre care veţi vorbi cu
prietenii voştri.
Se utilizează:
Cînd putem interveni într-o discuţie?
verb la verb la
Ce aţi face ca mesajul vostru să fie înţeles şi reţi­
+ condiţional + condiţional
nut (a se revedea şi sfatul nr. 4)?
► prezent prezent
Ce înseamnă pentru fiecare dintre voi „a co­
munica eficient şi responsabil"?

20

Propuneţi un alt titlu pentru textul de la începu­
tul temei.
Vă consideraţi interlocutori responsabili? Argu­
mentaţi.
Alcătuiţi un cod al unei comunicări eficiente, în
viziune proprie. Lucraţi în echipe.
Una dintre regulile nescrise ale unei comunică­
rii eficiente este aceea de a fi un bun ascultător.
Dacă vi s-ar întîmpla ca în cadrul unei comuni-
cări/ discuţii să vă revină doar rolul de ascultă­
tor, cum aţi proceda?
Cum credeţi, e necesar să priveşti în ochi inter­
locutorul în tim pul unei discuţii? Aduceţi argu­
mente pro sau contra.
Ce tip de interlocutor aţi prefera să aveţi: unul
care ştie să transmită şi să promoveze eficient
ideile sau un altul care se îngrijeşte mai mult de
aspectul său fizic? Argumentaţi.
Arta comunicării
Exem ple:
Dacă aş cunoaşte bine limba română, aş
comunica eficient şi corect.
Dacă ai vrea, i-ai contrazice politicos pe
oponenţi.
©chiu/
91 trefte*
• Dacă am frecventa un club de dezbateri,
am obţine abilităţi de comunicare.
• Dacă ei ar citi mai mult, ar avea un voca­
I bular mai bogat.
• Dacă ai lucra mai mult asupra comuni­
w cării, ai obţine rezultate mai bune.
• Dacă am alege cu atenţie cuvintele, am
fi înţeleşi corect.
• Dacă ai vedea lucrurile din punctul de
vedere al vorbitorului, ai avea o comunicare
mult mai responsabilă.
• Ar fi bine dacă aţi aprecia opiniile celor­
lalţi.
Timpul p e rfe c t al modului
condiţional
j se fo rm ează:
verb auxiliar + fi + participiu

Înţeleptul grec Thales afirma: Vorba lungă aş nu aş

ai nu ai
demonstrează o gîndire mai puţin înţeleaptă.
ar nu ar
Spuneţi, în ce măsură trebuie să ţină cont de am fi ocrotit nu am fi poluat
acest lucru un interlocutor? aţi nu aţi
ar nu ar
Cum ar putea influenţa viaţa unui om modul lui
de a comunica cu semenii? Se utilizează:
verb la verb la
Citiţi cîteva reguli de conduită scrise de poetul condiţional + ( dacă J + condiţional
perfect ^ ----- 7 perfect
Ion Minulescu.
Ascultă, priveşte si taci!... Exem ple:
Ascultă, să-nveţi să vorbeşti, Am avea de cîştigat cu toţii dacă am gîndi
Priveşte, să-nveţi să clădeşti. înainte de a spune ceva.
Vorba lui ar fi fost apreciată dacă ar fi fost
Şi taci, să-nţelegi ce să faci...
urmată de o faptă pe măsură.
Ascultă, priveşte şi taci!
Se utilizează:
18.1. Care dintre cele trei îndemnuri ar trebui,
verb la verb la
în primul rînd, să fie urmat de tineri? De ce? +
(^ d a c ^ + condiţional condiţional
perfect perfect

21
 19.\
jueomnuioo e jjv
Citiţi proverbele. Spuneţi, care dintre ele se pre­
tează cel mai bine la tema aflată în discuţie?
• De vorbă bună nu te doare gura.
• Nu te speria cînd auzi vorbe mari, că acolo-i
inima mică.
• Pasărea se prinde cu laţul şi omul - cu
vorba.
• Vorbele costă puţin şi valorează mult.
• Vorba e de argint, tăcerea e de aur.
• Vorba lungă - sărăcia omului.
20. Formulaţi cîte un sfat pentru o comunicare efi­
cientă şi responsabilă, pornind de la conţinutul
aforismelor de mai jos:
• Rana pricinuită de săgeată se cicatrizează;
pădurea doborîtă de secure creste din nou; dar
rana produsă de vorbă - de vorbă urîtă si rea -
nu se mai vindecă. (Mahabharata)
• Oricît de bine ai vorbi, cînd vorbeşti prea mult,
sfîrşeşti întotdeauna prin a spune o prostie.
(Al. Dumas, tatăl)
• Nu spune ce nu merită spus.
(Cugetare persană)
Organizaţi dezbateri în baza afirmaţiei:
Există trei lucruri care contează într-un discurs:
cine-l spune, cum îl spune şi ce spune. (Lordul
Morly)
22. Filozoful grec Platon ne sugerează:
Să vorbim ceea ce trebuie, să vorbim cît trebuie,
să vorbim în faţa cui trebuie şi să vorbim cînd tre­
buie. Prezentaţi în 6-7 enunţuri o persoană care
manifestă abilităţile respective în tim pul comu­
nicării. Lucraţi în echipe.
22
Exem ple:
Dacă aş fi avut timp, m-aş fi documentat
mai mult.
Dacă am fi fost atenţi, am fi înţeles discur­
sul.
B . Copiaţi din textul de bază enunţurile care
conţin verbe la modul condiţional. Puneţi
verbele la condiţional prezent sau perfect.
C . Alcătuiţi propoziţii utilizînd tabelul.
Aş fi răspuns într-o dacă...
limbă corectă chiar
Dacă titlul mesajului
► de pe adresele e -m a il
ar fi cît mai scurt,
ai avea grijă să sem ­
nezi mesajul ca un
profesionist.
Aţi fi pregătit comuni­ dacă...
cări interesante
Dacă aş folosi para­
grafe scurte într-un
mesaj,
D . Descrieţi imaginea din stînga în 3 -4 enunţuri,
indicînd care este problema de comunicare
între aceşti doi tineri. Propuneţi două-trei
soluţii pentru ameliorarea situaţiei existente.
S tructuri
Dacă am expune clar ceea ce avem de spus...
Dacă ai pune periodic întrebări...
Dacă am conştientiza că omul este...
Ar trebui să nu distragem atenţia...
Ai putea interveni cu părerea proprie...
Asigură-te că limbajul corpului...
Datoria fiecărui interlocutor este...
Ar trebui să fim politicoşi...
E . Alcătuiţi termeni noi cu literele din compo­
nenţa cuvintelor: recepţionare, com unica­
re, a reacţiona, gîndurile.
M odel:
recepţionare - rece, recepţie, reţinere,
rar, Ion etc.
încadraţi 5-6 cuvinte într-un text coerent. Uti­
lizaţi şi verbe la modul condiţional.
 Arta comunicării
23. Citiţi cîteva dintre regulile necesare pentru o F. Alcătuiţi afirmaţii în baza modelului:
comunicare responsabilă pe internet. N-ar exista comunicare fără cuvinte.
• Scrie corect! N-ar exista cuvinte fără litere.
• Dacă nu ai timp să scrii un mesaj, nu-l scrie! N-ar exista litere fără alfabet.

• Scrie în aşa fel încît mesajul să poată fi citit!

R epere:
• Citeşte încă o dată ceea ce ai scris înainte de Ploaie, pămînt, flori, viaţă, aer, apă, copaci,
a trimite mesajul! curcubeu.
• Fii politicos şi atunci cînd scrii un mesaj! G . Continuaţi dialogul:
• Semnează mesajul ca un profesionist! - Salut, Mihaela!
• Verifică adresa destinatarului şi ataşamen- - Salut, Nicoleta!
tele! - Ce faci sîmbăta aceasta?
- A r trebui să merg la o conferinţă.
23. 1. Completaţi lista cu trei-patru reguli/ sfa­ - De ce?
turi. Lucraţi în echipe.
- Aş dori să-l ascult pe criticul literar Alex
Ştefănescu, care e şi un bun orator.
24. Examinaţi imaginea. Interpretaţi conţinutul ei în
4-5 enunţuri.
H . Completaţi propoziţiile.
f*
tAv NM<*■">iVTi
<W t P u .ti
Dacă as> fi
v.i V_ ., («î ... +* ••*;•;. ~v* -t X .
MtfXtule* 'Vs****J ffj
ra/w w ,
-fV*^ ■ * . ' '--4* V .Vfv V-Vv»
'.rt,ci
Mov rfc* <fî«
MfU
fîvk»
Dacă aş fi o floare, aş fi...
VA<' (oJ* «rt*/? ţhlloU ,
Vrt l*
<Vj rtaif
«I
^04 <ViX -
■ ^ ÎT u ,(U *k. J| '—1*"
Dacă aş fi un cuvînt, aş fi...
Wf ^ ,y ^ t f, . ^ 4 A^
Dacă aş fi un personaj, aş fi...
*v*'u * VA* w**, < • * ,
1 W - fsM Dacă aş fi un orator, aş fi...
cţ^*aţ^aie
kA -<»u. «*. rr> (
• fa <V«»v»U*; J' I. Cu ce imagini-simbol aţi asocia cuvintele
date? Argumentaţi.

«-W1 Carte, cuvînt, răbdare, orator, poet, mesaj.

lui»*5<U?-JMIkI*Cm $*c5f *'#:> *** 'Şto
r*;r V*- *y** ^
-vîîtf^t *v fe/ji ' ** eo*y2u »JtA\
J t.î; ^ -î.~ «
^
Valorile condiţionalului
5
^^ ff” «'W■**/ i IvW dorinţă: As’ citi acest roman = Vreau
‘V- v tt»,\ oLvt**
I. Vrv iChiu/ 5

* ' ^Vky*. vW
jPS*Aj «lan.l
să citesc acest roman.
• » > , > , i»-*
■*>
Vnclt fol litt vt"
ftK] *
politeţe: V-ar interesa să stiţi mai
t«v£Kavh Vv .■şiş Kf
i**~<-yl**>
ui****
s/treWe* multe despre o comunicare eficientă?
ordau~vVM
& (M1*W
<7«T■v-£•VtULc
•'"‘l **'.
Vţ -_^w.
ţjw t^ f U w . r.u.
[TWt <xc JrtCf+V condiţie:
5
Asf fi avut o comunicare efi-
A-U u U
cientă dacă as fi cunoscut problema.

25. Redactaţi un eseu, din 8-10 enunţuri, avînd J . Transformaţi propoziţiile, utilizînd verbele la
drept generic afirmaţia: Dacă vorbeşti ce vrei, vei modul condiţional. Adresaţi-vă politicos.
auzi ce nu vrei. M o d el:
Vă interesează să citiţi A lch im istu l de Paulo
26. Continuaţi dialogul în baza temei studiate:
Coelho?
- Noroc, Gabriel!
V-ar interesa să citiţi A lchim istul de Paulo
- Bună, Sergiu!
Coelho?
- Ce subiect aţi discutat azi la ora de limba
1. Vreţi să formulaţi cîteva sfaturi?
română?
2. Doriţi să ştiţi cine va avea discursuri?
- Am vorbit despre cum trebuie să fie o comu­
nicare responsabilă. 3. Poţi să asculţi interlocutorul pînă la capăt?
_ ...? 4. Vreţi să citiţi cîteva sfaturi pentru o comu­
_ ...? nicare eficientă?

23
 Anunţuri si reclame

C -ul COMUNICĂRII
D ° r ,,i S i R om ân ia!
a stăpîni aici: a şti,
a cunoaşte
™ im trrtrT ta f o X ™ a ( d f T v * " ' * şcolile c a p a c ita te ■CnOCOhHOCTb

a c ^ “« 2 » 3 2 in terlo cu to r
prom pt
coheceflHMK
■hbicrpo
a solicita a cere
şi “"£^”
S ^,cr,s;ralim
t,,irom
^ cotidian exe^HeBHO
a echivala a fi egal

Sinonim e
. f să solicite (să ofere n
informaţie); ° tratament = lecuire
cotidian = zilnic
să converseze lib e r pe diverse = diferite
diverse teme etc. P
marcant = renumit
Dln Pr°g ra n iu l taberei- prompt = operativ
• excursii;
mtîlniri cu personalităţi Antonim e
marcante ale ştiintej si ’ a se odihni ^ a lucra
culturii româneşti- ’
a solicita ^ a oferi
• activităţi de schi’; ’ a vinde ^ a cumpăra
• alte activităţi distractive

NZ z tdepka‘*<^ Familii de cuvinte

stăpîn - a stăpîni - stăpînire
test - a testa - testare
Relaţii la tel.; 7 7 -8 8 -9 9
a scrie - a se înscrie - scriitor

Universitatea de Stat din Moldova invită absolvenţii liceelor cu

instruire în limba română sau rusă care au susţinut examenele
bacalaureat cu media 8,0 - 10 să se înscrie la specialitatea limba
română în şcolile cu instruire în limba rusă.
Deţinătorii diplomelor de gradul I, II, III la Olimpiada republicană
de limba şi literatura română vor fi înscrişi la studii fără concurs.
Doritorii pot depune dosarele în perioada 25 iulie - 1 august în blocul 1,
bir. 425 (str. Kogălniceanu nr.10), între orele 9.00 şi 18.00.
Actele necesare:
• buletinul de identitate;
• diploma de bacalaureat;
• diploma de merit;
• 3 foto 3x4 cm.
Relaţii la tel.: 11-22-33

24
 Arta comunicării
Să descoperim!
Meridian
Citiţi reclama şi anunţul de la pag. 24. Răspundeţi gramatical
la întrebări. M o d u l c o n ju n c tiv
Unde sînt invitaţi elevii din şcolile cu Competenţa de a comunica corect î n limba
instruire în limba rusă? Ce posibilităţi au ei? română necesită şi utilizarea corectă a for­
Formulaţi, printr-o propoziţie, condiţia care melor de conjunctiv. De cele mai multe ori,
oferă elevilor facilităţi (npuopMTeTbi) pentru conjunctivul e precedat de unele verbe.
odihnă/ studii. Ce obiective fae™) trebuie să
realizeze un elev pentru a se odihni la Poiana vreau vizitez
Braşov? Ce vă interesează în mod deosebit, pot cumpăr
reclama sau anunţul? De ce? Ce activităţi,
ştiu procur
din programul taberei de odihnă, vă atrag sa
(npuB.aeKaroT) cel mai mult? Argumentaţi. continui studiez
trebuie plec
Sînteţi o persoană pragmatică, emotivă sau î mi place pictez
ambiţioasă? Completaţi tabelul şi argumentaţi.
Faceţi referiri la conţinutul anunţului şi reclamei. Dar conjunctivul se utilizează şi n e p reced at
de alt verb.
Subsemnatul/ -a sînt
Exem ple:
pragmatic/ -ă emotiv/ -ă ambiţio(a)s/ -ă
Să m erg acum sau să nu m erg? (prezent)
Ion să m earg ă mî ine la testare. (viitor)
• Universitatea • Aş vrea să merg • O să le O să m erg la testare cu un coleg. (viitor
îmi oferă la Braşov şi să i
demonstrez popular)
această şan­ admir natura. colegilor că La Facultatea de Drept să înveţi! = învaţă
să şi vreau să • O să pictez.
profit de ea.
voi susţine
testul.
* la Drept! (imperativ)

• E bine că nu • Le arăt eu!...

voi cheltui Atenţie la persoana a III-a singular şi plural!
bani.
Să ne am intim :
prezentul indicativ conjunctivul
Recitiţi anunţul. Modificaţi-l în funcţie de inte­
resele voastre (universitatea, facultatea, media 3 ®
studia ză (sa studie ze
de la bacalaureat, perioada de înscriere etc.).
concerte a ză ( s i concerte ze
• Transformaţi anunţul alcătuit în reclamă. cumpă ră <s| cumpe re
Repere:
3 ®
Anunţ Reclamă vinde ( H vîndă
• înştiinţare oficială; • recomandări insi- pregăte şte <s| pregăte a scă
• ce (evenimentul); stente; se deschide <s| se deschidă
• cînd/ unde; • produs/ spectacol/
• condiţii; concert;
Dar si identice:
9

• posibilităţi. • momente atractive; ştie (s| ştie

• calităţi exagerate. se apropie <s| se apropie

25
Arta comunicării

Aţi citit un anunţ despre o călătorie într-o ţară Structuri

la care visaţi de mult timp. Improvizaţi un dia­
log telefonic. Telefonaţi ca să concretizaţi unele • Aş vrea să... E bine să...
detalii: • Ca să ajungi... E util să...
• Pentru ca să... Ştiu ce...
• durata;
• termenele;
• costul călătoriei etc.

Întocmiţi reclama unui/ unei:

^ produs; • a reclamă ^ a face reclamă
^ dicţionar enciclopedic; • a reclamă = a se plînge împotriva cuiva,
^ instituţii de învăţămînt; a formula anumite pretenţii, a protesta
^ apartament scos la vînzare;
^ haine;
^ concert/ spectacol. R epere:

• licenţă • acustică rea

Lucraţi în echipe.
• termen de • se ia vopseaua
• Un grup de oponenţi reclamează cele reco­ garanţie • preţ
mandate anterior. Indicaţi „punctele slabe" ale • miros specific • incompetenţă
reclamei, erorile, neadevărurile care sînt promo­ • calitate proastă
vate etc.

C oncretizaţi:
9
Alcătuiţi un anunţ/ aviz din 5-6 rînduri în care să
• ce ştiţi
> >
să fa c e ţi9 • ce aţi dori să mai
vă exprimaţi dorinţa de a face lecţii suplimen­ • ce puteţi să re a ­ aflaţi9
tare la una dintre disciplinele şcolare. lizaţi9

Continuaţi lista sfaturilor utile pentru consuma­

A. Conjugaţi verbele date la conjunctiv prezent.
tori:
Fiţi atenţi la persoana a treia. Construiţi apoi
• Nu te grăbi să cumperi un produs prea enunţuri, utilizîndu-le şi cu alte verbe.
lăudat si prea ieftin.
• a ajunge • a anunţa
• Nu te lenevi să-i verifici „datele“ (pro­
• a atrage • a afla
ducătorul, termenul de valabilitate etc.).
• a concretiza • a sti
• a reclama
Scrieţi un anunţ sau întocmiţi textul unei
reclame în baza desenelor şi a temelor date (la
alegere):
S Ziua Poeziei;
^ Lansarea cărţii
„Purtătorul de cuvînt
al tăcerii “ de Vasile Romanciuc;
^ Festivalul de muzică pop:
„Un sopot de frunze4;
S Vînzarea lumînărilor
de Crăciun etc.

26
 Arta comunicării
Citiţi. Cum credeţi, în chenarul de mai jos e un
anunţ sau o reclamă? Argumentaţi.
Model:

Eu vreau să ajung noi vrem să ajungem

tu vrei să ajungi voi vreţi să ajungeţi
el, ea vrea să ajungă ei, ele vor să ajungă

C o n ju n c tiv u l t r e c u t ( p e r f e c t )

eu
• Vreţi să telefonaţi pentru informaţii supli­ tu
mentare? De ce? el, ea să fi ajuns (citit)
noi
10. Examinaţi atent anunţurile. Cine putea să le
voi
scrie? Argumentaţi. ei, ele

Ofer o vizuină confortabilă con­ B. Continuaţi enunţurile.

tra unui coteţ modest. 1. Să fi ştiut că este aşa de scump...
2. Să fi citit atent...
3. Să fi mers cu tine...
Anunţ! 4. Să fi verificat...
Vînd metodă de tratament
a gripei în 24 de ore. C. Traduceţi.
Tel.: 222-333 1) Xovy nocTynMTb b yHMBepcMTeT Ha ropugu-
vecKMM ^aKyaKreT. 2) goa^eH yMeTb npocuTb u
gaBaTb uH^opMa^uro. 3) M h pem uau, vto cpoKu HaM
nogxogaT (ne convin). 4) noae3Ho 3HaTb MHoro «3hikob.
11. Cineva a spus: „Reclama este un mare semn 5) flaguM o6b«BaeHue o tom, vto xotum nogpaâoTaTb.
de întrebare (?) pentru cel ce o vede/ aude". 6) He gyMaro, vto Hy^Ho BepuTb aro6ou peKaaMe.
Expuneţi-vă părerea. Utilizaţi, dacă aveţi nevoie,
rubrica ABC-ul comunicării.
D. încercaţi să fiţi mai amabili, mai buni cînd
cereţi/ doriţi ceva, rugaţi pe cineva etc.
12. Citiţi proverbele, maximele de mai jos. La Continuaţi.
ce se referă ele: la reclamă sau/ şi la anunţ?
Comentaţi.
• De şapte ori măsoară şi o dată taie. M odel:
• Dă -mi un timbru! • Vă rog să-mi daţi un
• Omul are două urechi să audă şi doi ochi să
timbru.
vadă.
• Du -te la şcoală! • Să te duci la şcoală.
• Cel care pregăteşte un rău altuia şi-l pregăteşte • Citeşte atent! • ...
lui însuşi. • Notează mai repede! • ...
(Hesiod) • Aduceţi-mi marfa • ...
• Cele mai multe rele şi le pricinuiesc oamenii promisă!
singuri. • Chemaţi directorul • ...
(Euripide) magazinului!
• Amintiţi-vă şi alte proverbe adecvate.

27
Arta comunicării

Ştiu: să discut,
să vorbesc pe tema:
Adolescentul si societatea
LEXICUL
vreau să • umbră, brîu, sfios, încăpăţînat, omniscient, indulgent, orgolios, subtil, credul,
cunosc echilibrat, răsfăţat, arogant, dezordonat, făţarnic, distrat, nereţinut, mofturos,
răzbunător;
• a strănuta, a inspira, a expira, a leşina, a prescrie, a (se) trata, a (se) fricţiona,
moaşă, indigestie, guturai, leziune, tuse, ulcer, arsuri, greaţă, ameţeli, inconştient,
piele, alifie, fiolă, somnifer, seringă, calmant, soluţie, certificat, trusă, fractură;
• capacitate, interlocutor, prompt, a solicita, cotidian, a procura, a alege, a se hotărî,
termen, exagerat, responsabil, comunicare, impact, eficient, a distrage, mesaj,
a contrazice, a încuraja, corectitudine, a interveni, a conştientiza.

STRUCTURILE
• Eu cred că sînt...
• Prietenii zic că...
• (Eu) sînt totalmente...
• într-o măsură oarecare...
• Sînt sigur că...
• Aş vrea să fiu..., dar...
• Regret că...
• Unii afirmă că...
V •
• Mi-i rău/ vi-i greaţă...
• Faceţi cardiograma...
• Sună la poliţie!
• S-a întîmplat...
• Mi-am fracturat...
• Aşi vrea să...
• Ca să ajungi...
• Pentru ca să...
• E util să ştiu
9
ce...
A face reclamă...
Dacă am conştientiza...
Ar trebuie să fim politi-
coşi...
Datoria fiecărui interlo-
cutor...
Asigură-te că limbajul
corpului...
Ai putea interveni...
Dacă ai pune întrebări...
J

GRAMATICA
Form ele sc u rte si lungi Folosirea c o re c tă M odul conjunctiv
ale pronum elui personal a v e rb e lo r la Exem ple:
(dativ, acuzativ) im p erativ
• să scriu un anunţ sau
j

Exemple: Exemple: o reclamă;

• O luptă-i viaţa: deci te luptă/ • Cheamă ambulanţa! • să mă concentrez
Cu dragoste de ea, cu dor. • Nu-l ridica! pentru a citi anunţul/
(George Coşbuc) • Aşezaţi-vă! reclama;
• Nu şedea că-ţi şede norocul. • Nu vă agitaţi!... • să utilizez corect for­
(Folclor) • Du-te la farmacie!
mele de conjunctiv.
• Pădureţe, pădureţe, nu le-a su­ • Fă-ţi un ceai!
ferit toată viaţa! • Adu medicamentele!
(Ion Druţă)
j

28
 /> A u u p» • i • «O
Ce mseamna sa fu original? MODA SI EU
Cum să-ţi găseşti stilul
propriu?
Numiţi obiectele reprezentate în imagini. Care dintre acestea
s-ar potrivi mai m ult pentru stilul vostru? De ce? C-ul COMUNICĂRII
original - care iese din comun,
neobişnuit, ciudat,
bizar, extravagant,
? excentric
stil - fel propriu de a se
exprima al unei per­
soane, fel de a fi,
de a acţiona, de a
se comporta
lejer - uşor, comod
a in fluenţa - BnwnTb
nonconformist - persoană care
dovedeşte originali­
tate
a se con fo rm a - a se adapta la...
a conta - aici: a avea însem ­
nătate
e x te rio r - ţinută, înfăţişare,
Enumeraţi si alte lucruri ce fac parte din grupul obiectelor vesti­ aspect
mentare. Spuneţi, cu ce aţi mai completa garderoba voastră? a îm b u n ă tă ţi - ynynwMTb
neapărat - cu orice preţ
Citiţi textele. După părerea voastră, ce este mai important pentru reduceri - ckmakm
om: frumuseţea hainei sau frumuseţea sufletului? stoc - 3anac
a-şi insufla - BHymMTb ce6e
Expresii
Omul si
y haina a-şi da seama - oco3HaBaTb
Haina spune mult despre persoana care o poartă, relevîndu-i în mare măsură - b 6onbmeM
personalitatea şi felul individual de a fi. Mepe
Lipsa de gust denotă lipsa de cultură, sărăcia spirituală şi nu încape îndoială - 6e3
deficienţa de individualitate. Gustul estetic este măsura sensibili­ COMHeHMM
tăţii, a intelectului. a fi în culmea fericirii - 6biTb
Desigur, atunci cînd ne îmbrăcăm, sîntem influenţaţi, în mare oneHb cnacTnMBbiM
măsură, de tendinţele pe care le dictează moda acelui moment. E în pas cu moda - b Hory c
cunoscut faptul că moda are o putere mare de atracţie asupra oa­ MOflOM
menilor, determinîndu-le, în mare parte, comportamentul. Familii de cuvinte
Fiecare dintre noi tinde să fie original şi prin haina pe care o original - originalitate
poartă. Fiecare vrea să poarte ceva nou şi modern. Însă atunci cînd a influenţa - influenţat - influenţă
alegem o haină, trebuie să ţinem cont şi de stilul vestimentar al înţelegere - înţelegător -
celor din jur, în caz contrar, riscăm să fim excentrici. a înţelege

I
29
Moda si eu

Adolescenţii deseori consideră că doar haina şi înfăţişarea lor e

ceea ce contează, făcîndu-şi din acest lucru un scop suprem. c-ul COMUNICĂRII
Însă puţine stiluri de vestimentaţie rezistă în timp. Şi ce ne facem
9

Sinonim e
dacă părinţii nu au posibilitatea să ne ajute material, iar noi vrem să
haină = vestimentaţie, veşmînt,
fim „la modă“ cu tot dinadinsul? Orice haină sobră, curată, asortată
îmbrăcăminte
cu gust poate fi purtată fără nici o reţinere. Astfel, vom fi mereu în
comportament = purtare, conduită
pas cu moda.
Haideţi să medităm asupra întrebării: haina face omul sau omul Antonim e
face haina? modern * vechi, veche
larg * îngust

'X 'X 'X X 'X 'X ‘X 'X X 'X 'X 'X 'X lung * scurt
corect * incorect
Frumuseţe fără vîrstă deosebit * obişnuit

- ____________ (din notiţele unui adolescent) O m onim e

poartă (subst.) - poartă (verb)
— „...Cîndva mă preocupa foarte mult felul cum mă îmbrăcam. Ţineam
neapărat să fiu în pas cu moda. Iar dacă puteam să-mi cumpăr haine Paronim e
care purtau marca unui designer celebru, eram în culmea fericirii. ----- - original - originar
Mai tîrziu însă, am fost nevoit să mă întreţin financiar singur.
Mi-am dat seama că, în cazul în care doream să nu cheltuiesc mai C om paraţi!
mult decît cîştigam, nu mai puteam fi sclavul modei. Am început individualitate - mhambm -
să-mi cumpăr haine în perioadele cînd se făceau reduceri de preţ gyanbHOCTb
sau cînd unele magazine lichidau stocurile. Am descoperit că astfel inteligenţă - MHTennwreHT-
puteam să mă îmbrac frumos doar cu un sfert de preţ din ceea ce HOCTb
propunea piaţa. Secretul constă în a învăţa să cumperi haine practice cultură - Kynbrypa
care se aranjează bine, nu se demodează repede şi pot fi asortate cu stil - CTMUb
hainele pe care le ai deja. În loc să las moda să-mi dicteze ce haină
să-mi cumpăr, acum mă straduiesc să decid eu ce stil mi se potriveşte.
N-aş putea spune că nu mă mai interesează deloc hainele la modă, * * *
dar mi-am dat seama că personalitatea mea depinde nu numai de as­
cu gust
pectul meu exterior, ci şi de cel interior.
a se îmbrăca elegant
Am înţeles că frumuseţea omului depinde nu numai de modul în
deosebit
care se îmbracă, dar şi de lumea lui interioară. Frumuseţea sufletu­
lui nu are vîrstă, iar bunătatea, înţelegerea, respectul, compasiunea, clasic
răbdarea sînt cele mai frumoase „veşminte" ale omului. Încercaţi să stil modern
vă însuşiţi aceste calităţi şi veţi fi întotdeauna în pas cu moda.” propriu

Să descoperim! gust
rafinat, fin, delicat
select, ales, elevat
1,| Citiţi textele şi răspundeţi la întrebări.
Ce rol are haina în viaţa unui om? Poate oare haina omului „dicta" civilizat
comportamentul lui? În ce cazuri? Care sînt cerinţele societăţii comportament politicos
faţă de aspectul exterior al omului? Credeţi că personalitatea corect
omului depinde numai de aspectul său exterior? Argumentaţi?
Despre ce calităţi sufleteşti se vorbeşte în text? Ce loc ocupă hai­ lejeră
îmbrăcăminte asortată
nele în viaţa voastră? Ce schimbări în stilul vostru vestimentar aţi
demodată
dori să faceţi? De ce? Cum credeţi, ce înseamnă să fii original? Aţi
reuşit să găsiţi un stil vestimentar propriu? Aţi dori să fiţi perma­
nent în pas cu moda? De ce?

30
 5 eu
Selectaţi din texte şi citiţi enunţurile referitoare la:
• rolul vestimentaţiei în viaţa omului; C-ul COMUNICĂRII

Moda si
• puterea de atracţie a modei asupra oamenilor; chiu/
• „secretul“ hainelor întotdeauna la modă;
• importanţa aspectului interior al omului.
*/treWe*
Continuaţi enunţurile, utilizînd idei din text:
R epere:
- Lipsa de gust inseamnă...
asp ect e x te rio r/ interior
- Fiecare poate decide...
- Personalitatea omului depinde nu numai... chip, haină, faţă, zîmbet, înfăţi­
şare, suflet, gînduri, bunătate,
- Frumuseţea adevărată a omului...
costum , respect, toleranţă,
Recitiţi textele. Scrieţi în două rînduri lanţuri asociative pentru com pasiune etc.
fiecare din îmbinările de cuvinte:

Stabiliţi:
a) ce idei comune au informaţiile din textele date;
b) prin ce se deosebesc ele.

Recitiţi textul Frumuseţe fără vîrstâ. Completaţi fişa de identitate

a autorului-adolescent după următoarele repere:
• personajul: el, ea
• aspectul exterior
• aspectul interior
• opinia mea despre autor S tructuri
• Intr-o oarecare măsură...
Citiţi întrebările din primul text. Completaţi tabelul cu răspunsuri
• Regret că...
argumentate. Utilizaţi tehnica de lucru „agenda cu notiţe parale­
• Unii cred că...
le". • Mi-ar plăcea să...
Nu cred că...
Întrebări Răspunsuri 0 chiu/

1. ... 1. Nu încape îndoială că...

2. ... 2. Îmi dau seama că... 91 treWe*
Exemplu:
Completaţi şirul A cu informaţii (accesorii) din şirul B. Nu-mi place să port bretele
• Care sînt accesoriile cele mai originale, în opinia voastră? pentru că nu mă simt liber/ă,
• Ce nu-ţi place să porţi, de ce? mă incomodează.

A
cămaşă pălărie cercei
pantaloni centură beretă
palton cravată broşă
rochie mărgele brăţară
papion bretele

Răspundeţi, argumentînd, ce veţi îmbrăca:

• la o serată de absolvire a liceului; • la un spectacol;
• în zilele de odihnă; • la o discotecă.

31
Moda si eu

0. Alegeţi unul dintre obiectele din imagini, care,

în opinia voastră, l-ar caracteriza cel mai bine pe
un om nonconformist. Argumentaţi răspunsul.
Meridian
9

gramatical
A d je c tiv u l. G r a d e le d e

(^ o rig in a lT ^ ^ ) c o m p a r a ţie a le a d je c tiv e lo r

A m intiţi-vă!
• Adjectivele variab ile îşi modifică for­
ma în vorbire.
Adjectivele variab ile pot avea:
Descrieţi portretul unei persoane originale, • patru forme: bun, bună, buni, bune;
• trei forme: mic, mică, mici;
completînd schema:
a avea... • două forme: mare, mari.
a fi... • Adjectivele invariabile nu îşi modifică
A fi original a cunoaşte... forma în vorbire: gri, m aro etc.
înseamnă a asculta...
a avea un comportament... A. Scrieţi adjectivele verde, negru, m aro cu
varianta ta substantive masculine şi feminine, la sin­
gular şi plural.
Cînd alegeţi o haină, cu cine vă sfatuiţi, în primul
rînd, dacă vi se potriveşte sau nu? Explicaţi de ce. A m intiţi-vă!
a) cu p ă rin ţii c) cu prietenii Adjectivul se acordă în gen, număr şi caz
b) cu bunicii d) cu alte persoane cu substantivul determinat.
Utilizaţi în răspunsul vostru şi structuri de genul:
Întotdeauna mă ajută cel m ai mult...
De obicei, primesc un sfat m ai bun din partea... B. Găsiţi pentru adjectivele date cîte trei
substantive corespunzătoare:
Citiţi fraza de mai jos şi exprimaţi-vă părerea refe­ • o riginal • com odă
ritoare la moştenirea primită de o adolescentă. Voi • noi • g ri
ce fel de lucruri aţi moştenit? • îngrijită • elegan t

„Cea mai preţioasă piesă vestimentară din gar­ G r a d e le d e c o m p a r a ţie a le

deroba mea este o rochie de mireasă, moştenită de a d je c tiv e lo r
la bunica...“
I. Pozitiv: modern
Alcătuiţi un monolog al unei haine de mult uitate în
garderobă. Utilizaţi adjectivele la gradele compara­ II. C o m p arativ
tiv şi superlativ. Puteţi începe astfel: „Odată, demult,
eram cea mai..." i
De superioritate: m ai frumos
Descrieţi vestimentaţia voastră preferată. Credeţi
De inferioritate: m ai puţin frumos
că o persoană trebuie să se deosebească, prin stil,
de colegii săi sau ar trebui să arate exact ca cei din De egalitate: to t a tît de frumos
jur? De ce? to t aşa de frumos
la fe l de frumos
Formulaţi un sfat prin care să sugeraţi schimbarea deopotrivă d e frumos
stilului vestimentar al unor persoane dragi vouă:
mama tata prietena

32
 9 eu
17. Analizaţi imaginile şi spuneţi dacă e recomandabil
să mergeţi astfel la liceu. De ce? III. S u p erlativ
1

Moda si
relativ: c e l m ai frum os
cea m ai frum oasă
c e i m ai frum oşi
cele m ai frum oase
absolut: fo a rte frum os
Propuneţi un design vestimentar pentru: grozav de frum os
liceeni profesori varianta ta d e o se b it de frum os
nespus de frum os
Stabiliţi cine dintre colegii voştri are un stil propriu nem aipom e nit de frum os
deosebit. Descrieţi cum se manifestă persoana în
cauză. A d jective care nu au g rad e
R epere: de co m p araţie:
Stiluri: disco, hippy, punk etc.
superior exact maxim
20. Dacă în clasa voastră s-ar organiza un concurs al ori­ exterior deplin suprem
ginalităţii, cine credeţi că ar învinge? Argumentaţi viu total excelent
răspunsul. m ort asem enea adm irabil
perfect anterior colosal
În relaţia părinţi-copii-bunici, de obicei există neîn­ veşnic m ajor incom parabil etc.
ţelegeri în ceea ce priveşte moda, stilul, vestimentaţia
etc. Cum credeţi, care ar fi părerea fiecărei generaţii
referitoare la ţinuta vestimentară reprezentată în ima­ C. Găsiţi în textele studiate un adjectiv care
gini? Completaţi tabelul. Comentati. nu are grade de com paraţie. A lcătuiţi un
enunţ cu acest adjectiv.

Eu Părinţii Bunicii D. Selectaţi din cel de al doilea text două

adjective şi includeţi-le în urm ătorul
tabel:

Adjectivul Gradul Gradul

22. Alcătuiţi dialoguri după mode Iele date. Lucraţi în com parativ Superlativ
perechi.
a) - De ce te îmbraci astfel?
- Pur şi simplu, mă simt comod în haina aceasta.

b) - Mi se pare exagerată extravaganţa Elenei. Tu
ce crezi?
- N-aş zice...
23. Exprimaţi-vă părerile pro sau contra referitor la afirma­
ţiile de mai jos, completînd tabelul:
pro
a) Un dulap plin cu haine inutile nu
ne va ajuta să fim eleganţi.
b) Un bărbat elegant n-ar trebui să
poarte nici un accesoriu în plus, în
afară de verighetă şi ceas.
E. S crieţi pentru substantive le date cîte trei
adjective variabile sau invariabile şi pu-
neţi-le la unul din gradele de co m p a ra ­
ţie: haină, accesorii, vestim entaţie, c ra ­
vată, s til, g u s t.
contra F. Stabiliţi gradele de com paraţie ale a djec­
tivelor: grozav de sim patic, m ai puţin
atrăgător, nem aipom e nit de frumos,
prea dem odat, to t a tît de elegant, din
cale-afară de ciudat, destul de drăguţ.

33
 J eu

24. Divizaţi clasa în trei echipe. Organizaţi o masă

J. Continuaţi enunţurile utilizînd adjective la
ro tu n d ă la care vor participa: grupul părinţi­
Moda si

diferite grade de comparaţie. Găsiţi şi alte

lor, grupul psihologilor şi grupul adolescenţilor.
Exprimaţi-vă părerea privind afirmaţia:
„Prima imagine despre tine e înşelătoare, mai
multă valoare au cunoştinţele tale“.
• Completaţi diagrama Venn în baza răspunsu­
rilor.
informaţii din acest domeniu:
a) Casa de modă din Chişinău e mai puţin...
b) Cătălin Botezatu este unul dintre cei mai
cunoscuţi designeri din România, iar...
c) Modelierul Giorgio Armani de la Hollywood
este...

Alcătuiţi un anunţ/ o reclamă pentru un concurs sau o revistă de modă.

Scrieţi cîteva enunţuri prin care să vă exprimaţi impresiile de la un eveniment de prezentare a modei.

Relataţi despre un manechin/ fotomodel, un creator de modă (la alegere).

Imaginaţi-vă ca sînteţi designer. Cum credeţi, care vor fi tendinţele modei în acest an? Indicaţi: sezonul,
culoarea, încălţămintea, lungimea hainelor, accesoriile etc.

D i n c ă r yţ i l e l u m i i
29. Citiţi recomandările unui psiholog care vă vor ajuta să vă construiţi
un stil vestimentar propriu:
S Nu trebuie să fii la indigo cu toată lumea, ci să fii original, făcînd
combinaţii care te avantajează şi îţi accentuează silueta.
S Nu cumpăra cele mai trendy haine dacă nu ţi se potrivesc.
S Nu trebuie să-ţi achiziţionezi neapărat hainele recomandate de stilişti,
ci poţi combina articolele pe care le ai în garderobă, astfel încît să fii la modă chiar prin culoare.
S Nu uita că trebuie să porţi întotdeauna ceea ce îţi place şi ceea ce te ajută să te simţi bine.
30. Discutaţi în echipe, cu argumente pro sau contra, următoarele afirmaţii:
a) Gusturile nu se discută.
b) Originalitatea rămîne pentru mulţi un mister.
c) Nu poţi să rezişti într-o societate modernă nefiind la modă.
31. Explicaţi expresiile populare de mai jos.
Despre ce fel de oameni este vorba?
S Îşi dă şi haina de pe el.
S Am ac de cojocul lui.
S A f i sub papuc.
S S-a simţit cu musca pe căciulă.
32. Se spune că haina este un alter ego al „purtătoru­
lui" ei. Analizaţi imaginile alăturate. Despre ce ne
vorbeşte limbajul vestimentaţiei acestor persoane?

R epere: vîrsta, clasa socială,

ocupaţia profesională,
personalitatea etc.

34
 Voi face totul SĂ NU UITĂM
ca sa-i ajut DE CEI MAI
\J 9 9 m

TRIŞTI CA NOI
Luna august 2007 a marcat viaţa amîndurora. La 16 ani, Ştefan C -ul COMUNICĂRII
a rămas fără ambele picioare. Iar Silvia Zaharia a reuşit să-i redea
a m arca - sin.: a însemna
băiatului curajul de a merge mai departe după tragicul accident.
a reda - a da î napoi
Silvia Zaharia a ajuns în Italia, ca multe alte femei din Moldo­
menajeră - sin.: casnică
va. Fosta asistentă medicală e de zece ani menajeră. Bucuria ei este
reanim are - acţiune de a
că a reuşit să ia şi familia cu ea, păstrînd-o, acesta fiind cel mai
readuce la viaţă
important lucru pe care-l are un om în viaţă.
a se î ncî lci - cnyTaTbcn
Tragedia lui Ştefan i-a schimbat viaţa şi modul de a privi unele
fir - sin.: sî rmă
lucruri. Venise în concediu. Răsfoind ziarele, a găsit un anunţ în
tensiune - HanpqxeHMe
care scria despre necesitatea de a colecta bani pentru o intervenţie
e le c tro c u ta t - nopaxeH ^neK-
chirurgicală pentru un copil de 16 ani.
TpMHeCKMM TOKOM
„L-am căutat toată ziua prin spitale şi abia seara l-am găsit pe băiat
in d ife re n t - sin.: insensibil
la Spitalul Republican pentru Copii, în secţia de reanimare. Tabloul
in ten ţie - HaMepeHue
pe care l-am văzut atunci m-a marcat şi nu-l pot uita nici acum. I-am
a insista - HaCTaMBaTb
spus că o să-l ajut, îmi mărturiseşte ea, în timp ce îşi şterge lacrimile.
I-am lăsat nişte bani sub pernă şi numărul de telefon. “
Sinonim e
Ştefănel a rămas fără picioare pentru că a vrut să salveze viaţa
amî ndoi = ambii
unui cocostîrc, care se încîlcise în nişte fire de înaltă tensiune. Pen­
î ncercare = efort, strădanie
tru prima dată a văzut cum plînge un cocostîrc. S-a urcat pe stîlp.
a ajuta = a susţine, a proteja
A atins cu mîna pasărea care se afla sub tensiune înaltă, a fost elec­
trocutat - i-au ars picioarele. După mai multe încercări, tatăl şi-a
A ntonim e
dat copilul jos.
indiferenţă = interes
Din Italia, Silvia a reuşit să-i aducă un cărucior cu rotile. „Nu optimism = pesimism
poţi să fii indiferent la o asemenea durere. De la Ştefan am învăţat
multe lucruri. Insistenţa şi optimismul sînt doar cîteva”, îm i spune Familii de cuvinte
dumneaei. Apoi, cu ajutorul Asociaţiei Obşteşti „Copiii pe picioa­ menajeră - menaj
re”, i-a adus din Italia şi o pereche de proteze. a insista - insistent -insistenţă
„Eu comunic cu dna Zaharia în fiecare seară pe internet sau ne indiferent - indiferenţă
scriem măcar un sms pe zi şi asta durează mai bine de patru ani, ne a marca - marcare - marcat
spune Ştefan Roşca. De multe ori am fost întrebat dacă am salvat
cocostîrcul. Nu, nu l-am salvat, dar am înţeles că în viaţă nu con­ S tru ctu ri
tează doar cît bine ai reuşit să faci, ci şi intenţia de a face bine.“ Să nu uităm de cei mai trişti...
Acum, la cei 21 de ani ai săi, Ştefan este student la Universitatea O să fac totul ca...
de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. E triplu campion european la hal­ E nevoie de ajutorul tău...
tere. În prezent, la insistenţa ocrotitoarei sale, a depus actele la Facul­ O să mă implic...
tatea de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. „Am insistat,
Bunătatea va salva...
pentru că sănătatea nu o să-i permită să facă sport peste vreo cinci
Dăruieşti şi cî ştigi...
ani”, confirmă doamna.
Nu trece indiferent pe lî ngă...
Ştefan Roşca nu este unicul copil ajutat de dumneaei.
Ai să mergi s-o vizităm pe...
„Cît trăiesc, o să fac totul ca să-i ajut. N u am să refuz nici un
Pot să vă ajut cu ceva?
copil”, ne-a mărturisit femeia cu suflet mare.
Noi putem face multe...
Adaptare după J u r n a l de C hisinău

35
Să nu uităm de cei mai trişti ca noi

S ă d e s c o p e r im !
Meridian
1. | Citiţi şi spuneţi care este motivul tragediei lui
Ştefan Roşca.
gramatical
9

2 .| Citiţi fragmentul care v-a impresionat.
3 .| Răspundeţi la întrebări:
3.1. Unde l-a găsit Silvia Zaharia pe Ştefan?
3 .2 . Cum a fost accidentat băiatul?
3 .3 . În ce mod l-a ajutat dna Zaharia pe Ştefan
la început?
3.4. Care au fost acţiunile femeii pe parcurs?
4. Adresaţi-i două-trei întrebări lui Ştefan.
5 .| Propuneţi un titlu-temă şi un titlu-idee.
6. Reproduceţi fragmentul care v-a sensibilizat.
Formulaţi ideile principale din text.
8. Alcătuiţi un dialog imaginar cu Ştefan despre
curajul şi forţa de a trece peste o nenorocire.
V iit o r u l p o p u l a r
Timpul viitor al verbelor arată o acţiune ce se va
realiza după momentul vorbirii.
Să ne am intim
Viitorul literar se formează cu ajutorul auxiliarului
a vrea (a voi) la prezent + infinitivul verbului de
conjugat:
eu voi ajuta, tu vei susţine, el/ea va proteja.
în limba vorbită, viitorul se construieşte din:
S verbul auxiliar a avea + conjunctivul
verbului de conjugat.
S o (invariabil) + conjunctivul verbului de
conjugat.
Exemplu: a ajuta
Eu am să ajut = Eu o să ajut
Tu ai să ajuţi = Tu o să ajuţi
Noi avem să ajutăm = Noi o să ajutăm
Ei, ele au să ajute = ei, ele o să ajute
Schem ă de recap itu lare

9 ,| Cum credeţi, sînt mulţi oameni sensibili aseme­ Forme de viitor din limba vorbită
nea dnei Silvia Zaharia? Argumentaţi. a avea + conjunctiv o + conjunctiv

10\ Relataţi despre un act de caritate făcut de rude­ Eu am să susţin Eu o să susţin

le sau cunoscuţii voştri. El, ea are să susţină = El, ea o să susţină
Voi aveţi să susţineţi Voi o să susţineţi
7 7 .| Un post de televiziune a prezentat un repor­ Ei, ele au să susţină Ei ele o să susţină
taj despre Dumitru lorga - „băiatul cu inima în
geantă". Acest tînăr are o inimă artificială. Pen­ A . Citiţi şi plasaţi în tabel fiecare formă verbală
tru el, unica şansă de supravieţuire este trans­ la locul potrivit.
plantul de inimă - operaţie care costă cca 100 Viitorul Forme din limba vorbită
de mii de euro. literar
Ce aţi putea întreprinde pentru a-l ajuta pe
Eu voi proteja Eu am să Eu o să
Dumitru?
protejez protejez
12. Ce aţi făcut pentru a susţine în momente grele o
persoană pe care o cunoaşteţi?
Eu o să-l ajut, tu vei proteja, eu am să-l asist, ei le
13. Citiţi informaţia. vor servi, tu ai să sprijini, noi ne vom preocupa, tu
te vei interesa, el o să ajungă, el are să le poarte de
În cadrul unei emisiuni televizate, a fost
grijă, noi o să-l întrebăm, voi aveţi să veniţi, ei o
relatat cazul lui Eugeniu Brad - un tînăr care
să încerce.
suferă de o boală genetică numită epidermoliză

36
 noi
buloasă sau boala fluturasului. Tînărul are o
piele atît de sensibilă încît, la orice lovitură, ori-
B. Citiţi din text doar enunţurile care

Să nu uităm de cei mai tristica

cît de mică, pielea plesneşte ori se umple cu bule
de sînge sau lichid, apoi apar răni, care rămîn conţin verbe la viitorul popular. înlo­
cu anii. A fost lansată o campanie de colecta­ cuiţi formele verbale cu alte forme, la

re a fondurilor pentru a-i uşura starea acestui
băiat, or, la o tratare definitivă nu se poate spera,
întrucît această boală este incurabilă. Au fost
colectaţi puţini bani.
13.1. Cum credeţi, de ce totuşi puţini oameni se
grăbesc să-i ajute pe semenii lor aflaţi în sufe­
rinţă?
De obicei, fiecare şcoală/ liceu, în preajma mari­
lor sărbători, are în vizor copiii de la şcolile inter­
nat ori din alte instituţii de acest gen. Relataţi
despre acţiunile de caritate întreprinse de clasa
voastră.
J
timpul viitor.
C. Răspundeţi la întrebări, utilizînd adecvat
formele verbale de viitor.
1. Eu voi merge în vizită la casa de copii. Dar tu?
2. Elena are s-o ajute pe colega ei care se deplasea­
ză în cărucior. Dar voi?
3. Tu ai să-l însoţeşti pe acest om pînă la spitalul
de urgenţă. Dar ei?
4. Noi o să colectăm bani pentru Dumitru. Dar voi?
5. Clasa noastră are să adune haine pentru copiii
sinistraţi. Dar clasa voastră?

15. Citiţi poezia Elementar de Iulian Filip. Aduceţi

argumente pro sau contra acestei afirmaţii.
D ai
ce ai
si ai
ce dai.

16. Citiţi afirmaţia lui Confucius.

„Există oare vreun cuvînt care poate fi luat
drept regulă de comportare pentru întreaga
viaţă?” Dascălul spuse: „Nu este oare recipro­
citatea acestui cuvînt? Ceea ce doreşti să nu ţi
se facă nu fă nici tu altuia şi invers”.
Pregătirea cadourilor pentru copiii de la scoala-internat
16.1. Alcătuiţi un cod „de comportare" în cazul
din Căzănesti, Telenesti
actelor de binefacere pe care ar trebui să-l res­
pecte fiecare om. Utilizaţi şi structurile de la
rubrica ABC-ul comunicării. Argumentaţi. D. Scrieţi, ce au să facă colegii voştri pentru
a-şi bucura prietenii de la şcoala-internat?
17. Citiţi versurile poetului Adrian Păunescu. Puneţi verbele la viitorul popular.
(...) Si dacă toate cîntecele noastre 1. Igor a aduna cărţi a pune în geantă a
N im ic nu sînt si chiar nim ic nu pot, lua la şcoală a dărui copiilor.
N oi pentru cei săraci si fă ră sanse
2. Ana şi Nicoleta a colecta bani a cumpăra
Sîntem mereu datori să facem tot.
dulciuri a veni la liceu a se urca în autobuz
Niciodată, niciodată -► a ajunge la destinaţie a îm părţi copiilor.
Să nu uităm de cei mai tris ti ca noi. 3. Ei a învăţa poezii a cînta cîntece
a dansa frumos -► astfel a organiza un concert
17.1. Organizaţi dezbateri cu tema „În ce măsu­
extraordinar.
ră sîntem datori să facem tot pentru cei mai trişti
ca noi".

37
 ca noi
1 8 .\ În Republica Moldova sînt multe persoane cu
dizabilităţi. Elaboraţi un set de acţiuni pe care
ar trebui să le întreprindă guvernul pentru a
îmbunătăţi viaţa acestora.
Să nu uităm de cei mai trişti
5
Mai multe categorii de oameni din republică ar
trebui să beneficieze de sprijinul instituţiilor sta­
tului, dar şi de ajutorul fiecăruia dintre noi. Care
dintre categoriile de oameni, dintre cei mai trişti
ca noi, ar trebui să primească în primul rînd aju­
tor? De ce?
• Copiii orfani;
• copiii din familiile vulnerabile;
• familiile cu mulţi copii;
• persoanele cu dizabilităţi (locomotorii, de
ordin psihic etc.);
• pensionarii care au depăşit vîrsta de 70 de ani;
• oamenii singuratici (fără copii sau alte rude)
ş.a.
Citiţi aforismele. Aduceţi argumente pro sau
contra, pornind de la conţinutul acestora.
♦ Este o dublă binefacere să dai ajutor repede
celui care duce lipsă.
(Publilius Syrus)
♦ Pe oricine îl vezi nenorocit, ajută-l gîndin-
du-te că-i om.
(Seneca)
♦ Aceasta este legea binefacerii între doi: unul
trebuie să uite îndată ce a dat, celălalt să nu
uite niciodată că a primit.
(Seneca)
♦ De ce să compătimeşti în loc să ajuţi, dacă
poţi?
(C icero)
♦ Generozitatea dă mai puţine sfaturi decît
ajutoare.
(Vauvenargues)
♦ E mai uşor să fii generos decît să regreţi că
nu ai fost.
(Alexandru Rădulescu)
38
■
E . Transformaţi enunţurile după model:
Eu o să-l ajut pe Dumitru = Eu îl voi
ajuta pe Dumitru.
1. Prietena are să mă susţină. ->•
2. Ei o să aibă grijă de părinţi.
3. O să ne interesăm de acest caz.
j 4. Tu ai să-i ajuţi pe cei în vîrstă.
5. Mîine o să depunem bani în contul
| şcolii-internat din Străşeni.
II
I
F . Alcătuiţi un dialog, cîte patru replici pentru
| fiecare interlocutor (utilizînd şi verbe la tim­
pul viitor), luînd ca reper situaţia dată.
Vecinul nostru de palier locuia singur. Deoare­
ce nu avea copii, organele de asistenţă socială l-au
II internat la o casă de bătrîni.
Il
G . Citiţi vocabularul tematic. Selectaţi cîte trei
cuvinte/ îmbinări. Alcătuiţi cu ele enunţuri,
apoi încadraţi-le într-un text coerent. Lucraţi
în echipe.
A ajuta, ajutor, a susţine, a interveni, a acorda
ajutor, a duce lipsă, binefacere, om nenorocit, a
da, a dărui, a primi, a compătimi, a fi generos, a
fi sensibil.
Ii
H . Postul de televiziune PRO TV organizează,
| în fiecare an, în preajma sărbătorilor de
Crăciun, acţiunea de caritate „Dăruieşti şi
cîştigi”.
Redactaţi un eseu, din opt-zece enunţuri,
pornind de la această temă.
Utilizaţi verbe la timpul viitor.
I. Începînd cu anul 1997, în Republica Moldova
se desfăşoară „Caravana de Crăciun", una
dintre cele mai cunoscute acţiuni de binefa­
cere. Alcătuiţi un dialog, împreună cu cole­
gul/ colega de bancă, despre organizarea
caravanei şi despre cum vă veţi implica fie­
care dintre voi în această activitate.
 Cum pot fi ajutaţi cei aflaţi SĂ NU UITĂM
în dificultate DE CEI MAI
TRIŞTI CA NOI
S o a r tă sa u tr ă d a r e ? C -ul COMUNICĂRII
...Eram pentru prima dată la mare şi, fascinată de splendida geamăn - care a fost
ei imagine, stăteam absentă la tot ce se petrecea în jurul meu. născut odată cu altă fiinţă
şi de către aceeaşi mamă
Deodată, am auzit glasul unei femei ce-şi chema copiii.
în în tîm p in a re - HaBCTpeny
O frumuseţe de femeie, cum mai rar întîlneşti, îşi întindea
a cuprinde - obHSTb
drăgăstoasă mîinile spre doi copii gemeni ce-i alergau în întîm -
a se pom eni - sin.: a nimeri
pinare. Cînd cei doi ajunseră în dreptul ei, femeia îi cuprinse a în fru n ta - sin.: a rezista
în braţe. Şi aşa cum stătea, înaltă şi graţioasă, părea o madonă. cu pasiune - CTpacTHO
Alături de ea, zîmbea fericit un bărbat voinic şi nu era greu să insp iraţie - BgoxHOBeHue
ghiceşti că femeia era iubită. M i-am dat seama că o mai văzusem nespus - foarte mult
undeva. Apoi m i-am amintit: „Păi e Sofica, soţia pictorului Eugen raţional - pa3yMHbrn
Dominte...“ sincer - sin.: cinstit
...După absolvirea şcolii, începusem să lucrez la o fabrică de a c c id e n t - aBapus
conserve. Locuiam la gazdă. M ai stătea acolo şi o familie de tineri orb - ant.: văzător
specialişti - pictorul Dominte cu soţia sa. Erau şi ei în primul an a îndrăzni - sin.: a avea
de lucru. Ambii erau oameni inteligenţi, şi eu, care visam să-mi curaj
nenorocire - 6ega
continui studiile, aveam în persoana lor o societate plăcută.
a îndruma - HanpaB^sTb
...Veni iarna şi noi ne pomenirăm faţă în faţă cu proza vieţii.
in firm ieră - persoană care
Locuinţa nu era dintre cele m ai comode, fără apă şi căldură.
îngrijeşte bolnavii
Obişnuit cu greutăţile, pictorul le înfrunta pe toate - spăla, gătea, bisturiu - cuţit chirurgical
făcea focul, după care începea să picteze. Lucra cu pasiune. Chiar rem u scare - yrpb3HeHue
şi-n clipele de inspiraţie supremă lăsa lucrul şi alerga la Sofica s-o COBeCTU
întrebe de nu i-i frig, de nu i s-a făcut foame. O iubea nespus, vedea alinare - sin.: mîngîiere
în ea nu numai soţia, dar şi steaua. Era Muza creaţiei sale. (în) sînul (familiei) - (în) mijlocul
N-aş putea spune care din ei îm i plăcea mai mult. Eugen era cel (familiei)
talentat, dar Sofica era cea raţională. Pentru prima dată contactam sinistraţi - nocTpagaBmue
cu oameni culţi şi, sincer vorbind, îm i păreau veniţi din altă lume.
S inonim e
Dintr-o lume curată unde n-are loc minciuna şi trădarea. a îndruma = a orienta = a sfătui
Într-o zi însă, întorcîndu-mă la gazda mea, am găsit-o pe Sofica fascinat = înc î ntat
cu obrajii scăldaţi în lacrimi. splendid = minunat
- S-a întîmplat ceva îngrozitor, îm i explică ea. Eugen a nimerit nedumerit = mirat
într-un accident rutier. Medicii mi-au spus că va rămîne orb pe a cuprinde = a îmbrăţişa
viaţă.
C om paraţi!
N-am îndrăznit să-i cer amănunte, dar femeia s-a apropiat
cult - KynbTypHbm,
singură de mine:
o6pa30BaHHbm
- Eu... plec, îm i spuse cu jumătate de voce. sceptic - CKenTunecKUM
Am privit-o întrebător. nedumerit - yguB^eHHbM
- Plec la părinţi. nespus - HecKa3aHH0

39
Să nu uităm de cei mai trişti ca noi

Ascunzîndu-şi privirile, îm i vorbea repede şi

argumentat cum ştia numai ea s-o facă: C -ul COMUNICĂRII
- Ţi-am spus nu o dată că aveam mari speranţe
în privinţa lui Eugen. De nu se întîmpla nenoro­ Familii de cuvinte
cirea, ar fi ajuns om mare, sînt sigură. Eu l-aş fi drăgăstos - dragoste
9

îndrumat, l-aş fi susţinut, căci ştii doar, sînt mai a înfrunta - fruntaş - ...
raţională decît el. Aş fi înfruntat orice lipsuri pen­ a lipsi - lipsuri
tru a-mi atinge scopul. Dar se vede că aşa a vrut a contacta - contact
soarta - acum nu-l mai pot ajuta cu nimic... a îndrăzni - îndrăzneală -
a îndruma - drumeţ - ...
- Păi spuneai că a rămas în viaţă, am între­
rupt-o, acum îi eşti doar şi mai necesară...
a întrerupe ^ a rupe
Cîteva clipe Sofica mă privi nedumerită:
a întretăia ^ a tăia
- Nu cumva crezi că mă voi mulţumi cu jal­ a întreţine ^ a ţine
nicul rol de infirmieră? zîmbi ea sceptic. Eu, cu ***
educaţia mea, cu cultura mea?! nenoroc ^ noroc - ...
Simţeam cum analizează cu mintea rece situa­ nespus - a nu spune/ a nu putea spune
ţia în care se pomenise. Repede şi precis, cum ar
lucra un chirurg cu bisturiul. Expresii
- Nu trebuie nici să-l văd. Înfăţişarea lui a fi absent = a lipsi, a nu auzi/ vedea
jalnică mi-ar trezi remuşcări. Doar am făcut tot ce a-i sta în putere = a putea
mi-a stat în putere: i-am telefonat mamei-soacre,
rudelor lui. Azi-mîine trebuie să sosească cu toţii.
Cu ce-aş mai putea să-l ajut? Doar nu sînt obligată
să-mi îngrop zilele alături de un orb?! Meridian
În mai puţin de o jumătate de oră îşi făcu baga­ gramatical
jele - , madona cea frumoasă şi graţioasă. Da-da,
era frumoasă pînă şi-n clipa cînd săvîrşea un act A r tic o lu l a d je c t iv a l
de trădare.
- Aşa e viaţa, strînse ea din umeri. Sper să A. Examinaţi situaţiile. Observaţi contextul în
nu-ţi faci păreri greşite în privinţa mea... care se poate utiliza articolul adjectival.
După cîteva săptămîni, am aflat că sărmanul
Eugen îşi găsise alinare în sînul familiei. Îl Arată-i elevului cel nou
susţinuseră moral fraţii, surorile, precum şi cei unde este un loc liber.
m ai devotaţi prieteni. Despre Sofica însă nu mai
auzisem nimic. Şi poate că aş fi uitat complet de
existenţa ei dacă n-aş fi văzut-o acum la mare.
Nu, bărbatul nu era Eugen. Ea îi zîmbea unui alt
bărbat, nu celui pe care-l ştiam.
Eu însă mă întrebam dacă face să mai cred în
„stele“...
(D in presă)

Celei mai frumoase fete cu cel

mai minunat zîmbet.

40
 9 ca noi
S ă d e s c o p e r im !

~ | Citiţi titlul. Pătrundeţi-vă de conţinutul textului.

Stă de obicei în faţa adjectivului. Se acordă
Povestiţi istoria (în 4-5 enunţuri).

Să nu uităm de cei mai trişti

cu substantivul în gen, număr şi caz.

2. Citiţi fragmentele care vorbesc despre:

• frumuseţea femeii; Exem ple:
• locatarii vecini; C ele mai fru m o ase sate împrejurul Putnei sînt,
C ele mai a lb a s tre ceruri către Putna se
• calităţile deosebite ale pictorului;
coboară,
• accidentul rutier şi consecinţele lui; Cei mai fă ră seam ăn oameni, cel mai roditor
• cauzele plecării Soficăi. pămînt,
C ea mai tu lb u rată cale, cea mai m inunată
Răspundeţi la întrebări. ţară.
(Adrian Păunescu)
3.1. Care sînt personajele principale?
3 .2 . Demonstraţi că femeia era iubită de soţul ei. Singular Plural
3 .3 . Comparaţi grija faţă de familie a pictorului şi M F M F
a Soficăi. Argumentaţi cu enunţuri din text. N. cel cea cei cele
G. (a) celui celei celor celor
3.4. Ce întîmplare a zdruncinat (noTpncno) via­
D. celui celei celor celor
ţa tinerilor soţi? De ce?
A. cel cea cei cele
3.5. Sofica era egoistă? Argumentaţi cu opinii
pro sau contra.
Xtrist - trişti
3 .6 . Cine e vinovat: viaţa, omul? Explicaţi. tristă - triste

Recitiţi textul. Îm părţiţi-l în fragmente logico-

semantice. Intitulaţi-le. Repere:

• Alcătuiţi planul. • / Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i

face.
■/ Frumuseţea-i trecătoare,
* Redaţi conţinutul fragmentului care v-a impre­ Bunătatea e pe veci.
sionat în mod deosebit.
• / La cap - miere, la coadă - fiere.
• Redaţi conţinutul textului, folosind planul
, • / Prietenul e mai scump decît
elaborat. banul.
) • / Pe om îl întîlneşti după haină,
Caracterizaţi succint personajele, completînd dar îl petreci după minte.
<L
mai întîi tabelul. Folosiţi corect articolul adjec­
tival.

M odel
Personajul Îm i place/ N u-m i place/ Sofica:îmi place că e amabilă cu vecinii. E cultă.
apreciez detest Detest atitudinea ei faţă de soţ în momen­
Sofica
Eugen * tele dramatice. E „grijulie", a anunţat-o pe
mama-soacră despre nenorocirea c ea m a re .
Autoarea

41
Să nu uităm de cei mai trişti ca noi

• Comparaţi personajele centrale, caracterizîn-

du-le.
• S ubstantive com puse:
Ştefan cel Mare
7 Intervievaţi pe unul dintre personajele textului. • n u m erale (card in ale, ordinale)
©chiu/
9

Aflaţi ce crede el despre căsnicia lui Eugen şi a Cei doi l-au trădat. Acesta este cel
Soficăi. <®>
treW®*
91
d e-al doilea soţ.
• gradul sup erlativ
Cel mai urît lucru e egoismul.
Lucraţi în echipe a cîte şase persoane. Folosiţi
faţetele unui cub pe care este scrisă esenţa
sarcinii pentru fiecare elev (de parcă s-ar arun­
ca zarurile). Prezentaţi cele pregătite în faţa S tructuri
colegilor. Generalizaţi opiniile. * •/
•/
Cel mai trist lucru...
Cea mai antipatică persoană...
• Descrie cadrul întîmplării (sau unele per­ •/ Celui mai galant soţ...
sonaje). •/ Celei mai scumpe fiinţe...
• Compară comportamentul personajelor.
• Asociază faptele personajelor cu una din
culori: roşu, negru, galben, albastru, violet.
Argumentează.
• Analizează cauzele care au determinat
comportamentul personajului descris.
• Aplică „pedepse“ personajelor pentru
trăsăturile de caracter negative/ viciile pe care
le au.
• Oferă soluţii pentru a facilita relaţiile
dintre personaje.

Sofica e plină de patos în cele ce spune. Folo­

seşte aproape toate verbele la condiţional. Nu
credeţi că sînt prea multe condiţii pentru a fi • Cel chinuit e şi cu păcatul.
bun, receptiv, săritor la nevoie? Care este opinia ochiu/ • Persoana c e -l (= ce î l) salvase
voastră? era chiar prietenul său.
„De nu se întîmpla nenorocirea, ar fi ajuns • C e -i (=ce este) aceasta?
91 trett®*
om mare, sînt sigură. Eu l-as fi îndrum at , l-as • Pe c e i răi nu-i iubeşte nimeni.
fi susţinut, căci ştii doar, sînt mai raţională
decît el. As fi înfruntat orice lipsuri pentru
a-mi atinge scopul.“
B. Completaţi propoziţiile cu form ele ad ecvate
ale articolului adjectival.
Lucrînd în perechi, numiţi o trăsătură de caracter 1 . - Anul de naştere?
(negativă) şi o calitate care, în opinia voastră, au - ... m ai tînăr an :
provocat situaţia dată. Argumentaţi. Cînd se iubeau părinţii mei.
2 . Zboară albinuţa // ... m ai harn ică, ... m ai
De exem plu: b u n ătate - e g o is m . darnică.
3 . Sînt ochii mării ... m ai frum oşi, dar mergem
Nici chiar bunătatea enormă a lui Eugen după apă la izvor.
n-a topit egoismul soţiei sale. (Grigore Vieru)

42
 ca noi
11. Datorită căror fapte, împrejurări a supravieţuit
C . Vorbiţi despre o persoană (cu
Eugen acestei întîmplări dificile? Argumentaţi. care v-aţi întîlnit azi) care v-a
A impresionat în mod deosebit:
12. Recitiţi titlul textului. Pentru care dintre variante cine era, cum arăta etc.

Să nu uităm de cei mai trişti

optaţi? De ce? Fiţi atenţi la utilizarea articolului adjectival.

9
• Propuneţi alte titluri. Scrieţi-le pe cele
D . Improvizaţi un dialog despre o situaţie difi­
„cumpărate" la licitaţie, adică pe care le-aţi ales cilă, cunoscută vouă.
în urma unei licitaţii.

Cum aţi proceda voi într-o situaţie similară? Repere:

Argumentaţi-vă opinia. • credinţa • relaţiile umane
• prietenii • tăria de caracter
Cum credeţi, pentru cine a fost dificil momen­ • părinţii • dorinţa de viaţă
tul descris în text: pentru Eugen sau pentru • banii • dragostea
Sofica? În ce constă dificultatea momentului?
Argumentaţi. Folosiţi corect articolul adjectival.

Completaţi „piramida" povestirii (formaţi două

echipe, fiecare grup caracterizînd cîte un 1.
personaj) după reperele date. Prezentaţi-o, 2.
comentînd fiecare punct.
3.
1) Numele personajului principal.
2) Două cuvinte ce caracterizează perso­ 4.
najul.
3) Trei cuvinte ce exprimă cadrul. 5.
4) Patru cuvinte ce indică subiectul.
6.
5) Cinci cuvinte care servesc ca reper pen­
tru a descrie principalul eveniment. 7.
6) Şase cuvinte care sugerează al doilea
eveniment. 8.
7) Şapte cuvinte care sugerează al treilea
eveniment.
8) O pt cuvinte care sugerează soluţia cea
mai bună pentru personaj.
E . Alegeţi şi scrieţi varianta corectă: c e i/ ce-i.
Examinaţi situaţiile care creează mari dificultăţi Explicaţi în limba maternă.
oamenilor (vezi pag. 44, dreapta). 1. ... cu Bucureştiul, de ai uitat cu totul leşul
(Iaşi) nostru nenorocit?
16.1. Alegeţi din lista propusă un cuvînt care (Ion Creangă)
s-ar asocia cu unul dintre momentele 2. ... mai buni elevi învaţă în clasa noastră.
dificile ale vieţii. Argumentaţi alegerea în 3. ... mai mici nu înţelegeau ce se întîmplă.
2-3 enunţuri. 4. ... spui colegului de bancă?
Covor, peşteră, izvor, iluzie, întrebare, suspin, 5. ... scris cu peniţa, nu tai cu bărdiţa.
mal, cuptor, flu x , clepsidră, munte, cioară, codru,
ocean, foc.

43
 ca noi

M odel: Situaţii care c re e a ză mari

Asociez un moment dificil din viaţă (de «5 d ificultăţi oam enilor
exemplu, un seism) cu o c le p s id ră . Nu p ierd erea:
prea poţi face multe lucruri într-o astfel de ■/ fiinţelor dragi;
Să nu uităm de cei mai trişti

situaţie: nici să fugi, nici să te ascunzi...

9

V locuinţei.
Nu-ţi rămîne decît să aştepţi să treacă mai
repede, ca nisipul în clepsidră.

17 . | Examinaţi şi completaţi lista. Discutaţi propune­

rile date.
Soluţii pentru a sprijini oamenii în diferite
situaţii dificile
S Crearea de fonduri:
- transfer în conturile bancare indicate;
- colectarea banilor la locul de muncă, trai,
studii etc. pentru persoanele care au avut de
suferit;
- organizarea concertelor, expoziţiilor, meciu­
rilor sportive etc. în scopuri caritabile (de
binefacere).
■/ Procurarea:
- produselor alimentare (pîine, apă etc.);
- hainelor;
- materialelor de construcţie;
- medicamentelor. Alunecări de teren Erupţii vulcanice
S Ajutor personal acordat sinistraţilor sau per­
soanelor cu nevoi speciale:

18. \ Relataţi un caz din viaţa voastră sau a cunos­

cuţilor voştri în care unele persoane au nimerit
în situaţii dificile.
• Subiectul;
• timpul desfăşurării;
• cauzele; Seisme Incendii
• cum a fost depăşit (nepe^MTb), cu ce (al
cui) sprijin etc. + problem e de săn ătate;
maladiile incurabile, invaliditatea, pierde­
19. | Organizaţi dezbateri pe una din temele:
rea vederii etc.
• Pentru viaţă trebuie să-ţi alegi un om
♦ tră d a re din partea celor apropiaţi;
bun, nu doar frumos.
♦ războaiele;
• Fiecare om are dreptul să-şi trăiască viaţa
♦ lipsa/ pierderea locului de muncă;
după bunul plac. Nimeni nu poate să-l judece.
+ bîrfele;
• Doar o viaţă trăită pentru alţii este o viaţă
♦ ratarea unui examen;
care merită a fi trăită.
♦ certurile/ neînţelegerile cu persoanele
(Albert Einstein)
dragi;
• Viaţa unui om se conjugă între două
♦ divorţul;
verbe: a fi şi a avea. (Victor Duţă)
♦ drogurile;
• Ce scurtă e viaţa şi cît de grozav de lungă
+ calamităţile naturale ş.a.
e ziua!
(Octavian Goga)

44
 Adolescentul si lumea

Călătorii
 CĂLĂTORII O călătorie la castelul Peles

C-ul COMUNICĂRII

privelişte - aspect din natură

Clădit în mijlocul uneia
fe e ric - nespus de frumos,
din cele mai frumoase pri­
încîntător
velişti, castelul Peleş din
uriaş5 - colosal, gigantic
Sinaia se ridică în cale cu
a în cred in ţaj - nopynuTb, goBepuTb
silueta sa măreaţă şi elegantă
a execu ta - a face, a prelucra
şi formează un decor fee­
turn - 6awHs
ric, pus de mîna omenească
abundent - în cantitate mare
printre munţii uriaşi ce-l
a copleşi - a impresiona
înconjoară. Zidirea lui a puternic
durat mulţi ani... v izita to r - persoană care
Castelul Peleş este propria creaţie a regelui Carol I (primul rege vizitează o locali­
al României, născut la Sigmaringen, Germania), care a urcat pe tate, un muzeu etc.
tronul României în anul 1866 (la vîrsta de 27 de ani!) şi care, într- încăpere cameră, odaie,
o perioadă scurtă, a devenit român. Aproape jumătate de veac a spaţiu închis
fost de mare folos României.
* * *
Locul pentru construirea castelului a fost ales chiar de principe­
memorabilă
le Carol I împreună cu soţia sa, doamna Elisabeta.
călătorie lungă
în anul 1873, regele Carol I începe con­
struirea castelului Peleş de la Sinaia. Lucrările
la o cabană
Peleşului sînt încredinţate arhitecţilor ger­
a pleca la munte
mani şi cehi. Abia în anul 1914 lucrările caste­
la o staţiune montană
lului au fost încheiate.
,cu trenul
Arhitectura exterioară este în stilul neo-
a călători — pe Nistru
renaşterii germane: turnuri ascuţite, zvelte,
\...
de forme neregulate, ornamente abundente şi Regele Carol I al
sculpturi în lemn. României Fam ilii de cuvinte
Toată sculptura în lemn a fost executată de un artist talentat a călători - călătorie - ...
german. a crea - creator - ...
Interioarele castelului Peleş, în feluri­ a construi - construcţie - ...
te stiluri, îi copleşesc pe vizitatori prin renaştere - naştere - ...
bogăţia sculpturală, prin statuete, basore­ O m onim e
liefuri, mobilier luxos, picturi, candelabre, cel - ce-l
argintării şi aur. Sînt superbe: Holul de a se încheia (la haină) - a se
Onoare, Sălile de Arme, Sala de Consilii, încheia (construcţia)
Cabinetul de lucru, Salonul turcesc, Sala de sa - s-a
teatru, Sala de concerte etc. C om paraţi:
Terasele castelului sînt împodobite siluetă - cu^yeT
cu statui, vase, coloane, fîntîni. Există şi eleganţă - ^.^e^aHTHOCTb
încăperi ornamentate în stilul Renaşterii statuetă - CTaTyeTKa
italiene, engleze, barocului german etc. coloane - wonoHHbi
Castelul Peleş
ornament - opHaMeHT
tron - tpoh

46
 Călătorii
S ă d e s c o p e r im ! C -ul COMUNICĂRII
Sinonim e
Unde se află castelul Peleş? Cine este ctitorul
acestui castel? Demonstraţi că regele Carol I a zidire = construcţie
fost un adevărat român. Cine a mai participat Fa finisa = a termina a urca = a se ridica
la construcţia acestui castel? Cîţi ani a durat superb = minunat zvelt = graţios, suplu
siluetă = chip a dura = a construi
construcţia? Arhitectura castelului Peleş este
* * *
foarte diversă. Demonstraţi. Aţi vrea să faceţi pe jos o călătorie
călătorie la Sinaia? De ce? o a merge cu troleibuzul a face o excursie

Recitiţi textul. Găsiţi fragmentul care v-a trezit Carpaţii

admiraţia faţă de rege. Argumentaţi. a vedea Delta Dunării
litoralul Mării Negre

Selectaţi din text informaţiile utile pentru:

ochiu/ R ePere:
S un manual de istorie; • aşezarea • forma exterioară
S un ghid de călătorie; • anul • interiorul
S un arhitect. 3/treft®* • terasele

S tru ctu ri
Faceţi o descriere a castelului Peleş, utilizîndd
• Aş putea conchide că...
textul, imaginile, rubrica ABC-ul comunicării. Ce
• E de necrezut...
palate asemănătoare mai cunoaşteţi?
• E excelent de...
• Am impresia că...
Convingeţi părinţii/ bunicii să mergeţi împreună • Punctul meu de vedere este...
într-o călătorie la Sinaia. Folosiţi argumente din
text.

5.1. Priviţi harta turistică a Moldovei şi a

României. Găsiţi locurile pitoreşti pe care
aţi vrea să le vizitaţi în vacanţă.

5 .2 . Pe care dintre aceste locuri memorabile

le-aţi vizitat deja? Relataţi pe scurt impresi­
ile de călătorie.

5.3. Desenaţi un traseu/ o hartă a călătoriilor

Repere:
voastre reale sau imaginare. Lucraţi apoi stilul Renaşterii germane, turnul principal, edi­
în perechi şi stabiliţi locurile comune pe ficiul, simplu, impunător, ornamente graţioase,
unde aţi călătorit. sculpturi în lemn, gigantici, înfăţişare

Alegeţi una dintre imaginile foto ale castelului

Anunţul
j conţine
j u rm ăto arele elem ente:
Peleş (pag. 46) şi comentaţi-o pe scurt, utilizînd
• ce • cînd • cum • unde • cît timp
textul şi rubrica ABC-ul comunicării.
* * *
0chiu/ • ar fi bine să ştiţi...
Alcătuiţi şi prezentaţi o reclamă sau un anunţ
• nu ştiu dacă aţi mai întîlnit...
despre o călătorie la castelul Peleş.
• chiar în faţa noastră...
91 tret\e®
Îmaginaţi-vă că sînteţi ghidul unui grup de • nu-ţi poţi lua ochii...
• e lucru ştiut...
turişti. Faceţi o prezentare a castelului Peleş.
►
47
Călătorii

Alcătuiţi o listă cu echipamentul necesar pentru

o călătorie: Meridian
a) la munte; gramatica l
b) la mare;
c) într-o ţară exotică etc. M o d u r ile n e p e r s o n a le
P a r tic ip iu l
10. Completaţi fisa A . Puneţi verbele dintre paranteze la forma
As vrea să călătoresc necesară:
1. Călătoria aceasta în România a fost (a aştepta)
Locul (unde?) Motivul (de ce?) şi (a dori) de toată familia noastră.
Australia să văd „copacul de 2. (a ctitori) cu multă măiestrie, castelul Peleş se
înalţă maiestuos şi astăzi.
sticlă“ ş.a.
3. S-au mai păstrat încă figurile (a executa) în
Pe lună piatră şi lemn de meşteri iscusiţi.

11. Improvizaţi un dialog între o persoană care a Terminaţia Modul Modul Exemple
vizitat Sinaia si alta care a fost într-o croazieră cu verbului infinitiv participiu
vaporul pe Marea Neagră, expunînd impresiile -a a lucra lucrat pămîntul lucrat
-ea a vedea văzut castel văzut
fiecăreia despre locurile vizitate etc.
-e a pune pus pus d e ...
• Schimbaţi locul călătoriei (la alegere) si dia­ -i, -î a copleşi copleşit copleşit d e ...
logaţi cu colegul de bancă. Folosiţi participiul.
a rupe rupt
12. Alcătuiţi un program de călătorii prin Republica a sparge spart
Moldova. Indicaţi locurile pitoreşti care vor fi a fierbe participiu fiert
vizitate, mijloacele de transport pentru depla­ a coace ----------► copt
sări, durata ş.a. Lucraţi în grup. a vrea vrut
a fi fost
13 Alcătuiţi traseul unei excursii pe Nistru cu
vaporul. Relataţi despre acest program în nume­ ♦ v e rb e le la p articip iu se fo lo sesc
le unui ghid. Lucraţi în grup. ca e le m e n t de bază la fo rm a re a
%chiui
unor tim puri:
• perfectul compus: am c ă lă to rit
3/ tre\\e* • conjunctiv trecut: să fi c ă lă to rit
• condiţional perfect: aş fi călăto rit

• Selectaţi verbele la participiu din textul

„O călătorie la castelul Peleş“ şi alcătuiţi
propoziţii cu ele.

B . Din lista de cuvinte propuse, scrieţi/ citiţi

numai verbele la participiu
a călători a crea
a cunoaşte
călătorie creator
cunoscînd
călător creaţie
cunoştinţă
călătorind creat
cunoscut...
călătorit creînd

48
 Călătorii
D in c ă r ţile lu m ii C Formaţi participiul şi alcă­
tuiţi propoziţii:

Comentaţi unul dintre aforisme, la alegere: a fi a încredinţa

S Călătoria este un lucru sfînt şi bun, care ne dezvăluie, a vedea a bea
cu mult mai bine decît cărţile, viaţa intimă a civilizaţiilor. a izbuti a şti
(Alecu Russo)
D . Formaţi îmbinări de cuvinte,
S Turistul vine în munţi să caute un punct de vedere; gîndi- apoi propoziţii:
torul găseşte o carte imensă. (Victor Hugo)
călătorii neobişnuit
S ...E bine să te integrezi peisajului şi să te armonizezi în castel neprevăzută
toate, ca să-ţi cînte fiinţa de puterea acestui pămînt şi să simţi ţară nevăzut
că te adaugi neamului tău. (M ihail Sadoveanu) călător nevizitată
excursie nemaipomenite
Citiţi informaţia şi expuneţi-vă părerea:
Curioasă, regina Elisabeta a dorit E . Schimbaţi verbele din pro­
să-l cunoască direct pe M ihai Eminescu, poziţii la participiu:
poftindu-l la palat prin criticul literar 1. Istanbul este singurul oraş
Titu Maiorescu. Se spune că Eminescu (a aşeza) pe două continente.
a vizitat Peleşul şi, în timpul audienţei, 2. O lumină albăstruie, (a fura) din
regina i-a dat o poezie de-a ei s-o citească apa mărilor Marmara şi Neagră
şi să-şi spună părerea. Poetul a citit-o cu învăluie oraşul. 3. În oraşul mira­
atenţie, a recitit-o, apoi cu „originala lui colelor se află o cetate veche,
sinceritate" i-a spus: Byzantion, (a clădi) cu şapte secole
- Majestate! în forma actuală cred că ar înainte de Hristos.
fi bine să nu fie publicată...
F. Restabiliţi verbul omis, orien-
Regina Elisabeta (pseudonimul literar - Carmen Sylva)
tîndu-vă după context:
a fost mirată de îndrăzneala acestui poet. Supărată, regina a
• Nu vorbi dacă nu eşti...
făcut uz de autoritatea regală şi i-a spus lui Eminescu:
• Nu te aşeza la masă dacă nu
- U iţi că vorbeşti cu regina României? eşti...
- Da, dar nu cu regina poeziei! i-a răspuns poetul. • Cel chemat este...

1 6 .| Ştiaţi că...
♦ Patria de obîrşie a ilustrei familii de Hohenzollern este
Germania de Sud-Vest.
♦ Cuvîntul hohenzollern în limba germană înseamnă:
hoch - înalt, vîrf; zollern - colină. Deci înalta colină, recu­
noscută în întreaga Europă, pentru că a dat generaţii de
personalităţi ale istoriei medievale şi moderne şi Dinastia
Regală Română (Carol I, Ferdinand I, Carol al Il-lea, M ihai I).
♦ Ramura de Hohenzollern datează din timpuri foarte vechi
şi se spune că este cea mai veche, mai nobilă şi mai glorioasă
familie din Europa.
♦ În 48 ani de domnie, acest prinţ german (Carol I), deve­
nit român, a reuşit să cucerească personal pe cîmpul de luptă
Independenţa de Stat a României şi să proclame Regatul
Român.

49
Călătorii

• Completaţi această rubrică cu alte informaţii şi utilizaţi-o la o lecţie de isto­

rie. Includeţi-o într-o lucrare pentru concursul „Muncă, cutezanţă..." sau în
portofoliul personal/ al clasei.

1 f\ Vreţi să călătoriţi în lumea muzeelor „gustoase"? Care dintre cazurile expuse

mai jos v-a impresionat? De ce?
• La Paris (şi la Kiev) există un muzeu al produselor de panificaţie. Aici
sînt mai bine de 1000 de exponate ce povestesc despre istoria pîinii pe par­
cursul secolelor...
• În Italia se află un muzeu al spaghetelor - mîncarea preferată a
italienilor. Aici sînt adunate m ii de feluri de macaroane şi condimente pen­
tru ele.
• În Ungaria există un muzeu al piperului, unicul din lume, cu exponate
care „povestesc" despre evoluţia acestui condiment în Europa.
• În Belgia este cunoscut muzeul cartofului. Aici puteţi afla cum a fost
adusă această legumă în Europa şi de ce în unele ţări a fost numită „fructul
diavolului“.
• În Germania se află muzeul laptelui, cu circa 1500 de exponate.
• La Berlin se poate vizita muzeul zahărului. Aici veţi descoperi istoria
şi tehnologia producerii zahărului.
• Cea mai mare colecţie de ceai, precum şi peste 3000 de ceainice şi
chiar samovare ruseşti foarte curioase, le puteţi vedea într-un castel englez
din Norwich.
• Muzeul preferat al copiilor se află în Germania, la Koln - muzeul de
ciocolată. În acest muzeu, totul e din ciocolată: un rîu de ciocolată, o insulă
de ciocolată, copaci de ciocolată. Istoria ciocolatei are deja 3000 de ani!

Cifrele de pe hartă indică.

1. Belgia
2. Ungaria

cartofi

pune lapte

Franţa

piper

50
 Călătorii
18. Dacă aţi avea posibilitate să călătoriţi, ce ţări, dintre cele numite mai jos, aţi vrea
să vedeţi în primul rînd? Argumentaţi-vă alegerea. Folosiţi verbe la participiu.
• Brazilia • România
• Spania • America
• Japonia • Franţa

Recunoaşteţi ţara după următoarele imagini şi comentaţi răspunsul.

Continuaţi şirul descoperirilor prin călătorie:

• Cristofor Columb - descoperirea Americii.

• Fernando Magellan - prima călătorie în jurul globului.

Amintiţi-vă de lecţiile de literatură română şi spuneţi ce cunoaşteţi despre scrii­

torii români în calitatea lor de călători.
Alecu Russo -
Vasile Alecsandri -
Nicolae Milescu Spătarul -

22. Dacă aţi avea posibilitatea să faceţi o călătorie pe o... bicicletă, ce traseu aţi
alege? Comentaţi.

51
 CĂLĂTORII O călătorie într-o tară y

exotică

C -ul COMUNICĂRII
Priviţi imaginile. Cu ajutorul enciclopediilor sau a internetului,
stabiliţi în ce parte a lum ii/ pe ce continent se găsesc aceste Exotic care se află într-o
locuri exotice. regiune foarte înde­
părtată şi care im­
• Fluviul Galben traversează o presionează prin
distanţă de 4,830 km. aspectele neobiş­
• Pădurea de Piatră din pro­ nuite, ciudate care
aparţin acestei
vincia Yunnan are o supra­
regiuni.
faţă de 400 km2.
in citan tă - atractivă, capti­
• Portul din Hong Kong este
vantă
cunoscut prin ambarcaţiu­ incredibil - - de necrezut
nile sale numite jonci. fa s c in a ţie - - atracţie irezistibilă
• Turnul Jin Mao din oraşul prin însuşiri ieşite
Shanghai (420,5 m) este din comun
considerat a cincea cea mai controversă - discuţie în con­
înaltă clădire din lume. tradictoriu asupra
Aţi dori să vedeţi aceste lo­ unei probleme de
curi? De ce? principiu
sinistru - - groaznic, înspăi-
2 Citiţi textul. Cum credeţi, de ce China este considerată o ţară mîntător
exotică? a traversa - a trece peste,
Z id u l-m in u n e a străbate
* * *
Marele Zid Chinezesc este una dintre cele mai vechi si > contro-
în jurul lumii
versate construcţii umane de pe Terra, lungimea căreia este în jur a călători
intr-o ţară exotică
de 6,350 km, distanţă ce traversează nordul Chinei. Cele mai vechi (unde?
c u ce?) la mare, la munte...
părţi ale sale au fost ridicate în urmă cu peste 2000 de ani pentru a '' cu vaporul, cu avionul.
ţine piept triburilor năvălitoare.
Mai întîi, se construiau turnurile, majoritatea avînd înălţimea excelent
a călători
bine, binişor
de 12 m. Lăţimea zidului era calculată ca să poată merge, unul (cum?)
minunat
lîngă altul, şase călăreţi sau zece ostaşi. Costurile umane ale aces­
tei construcţii au fost enorme. Muncitorii care mureau din ca­ fantastică, imaginară
uza extenuării, lipsei de alimente, călătorie interplanetară, cosmică
bolilor erau îngropaţi la temelia (ce fel turistică
construcţiei. Din acest motiv zidul de?) de neuitat
captivantă, fascinantă
şi-a cîştigat sinistrul titlu de „cel
mai lung cimitir din lume“. Astăzi, păsări călăto are gînduri
zidul-minune a devenit un adevărat
monument naţional al chinezilor si troiene
> > frunze visuri
al efortului omenesc.

52
 Căictorii
S ă d e s c o p e r im !

* * *
Răspundeţi la întrebări: Familii de cuvinte
De ce Zidul Chinezesc este numit zidul-minune? călător - călătorie - a călători - călătorit
Mai cunoaşteţi şi alte construcţii asemănătoare? lung - lungime - a prelungi
Cum credeţi, acest zid poate fi văzut din spaţiul Sinonim e
cosmic? În ce mod? Aţi dori să faceţi o călătorie uman = omenesc
în China? De ce? Unde aţi călătorit pînă acum? Aţi traseu = drum, itinerar
prefera să călătoriţi prin Moldova? Ce ţări, în opinia Expresii
voastră, sînt considerate exotice? călătorie sprîncenată - urare care arată indife­
renţa fată de plecarea cuiva (ironic); cu ghinion,
Selectaţi din text enunţurile ce ţin de: ^ cu peripeţii, cu neplăceri
• istoria zidului; • aşezarea geografică; vara se călătoreşte - se trece, se termină, se duce
• timp; • eforturile umane. a se afla în drum - HaxoguTbCH b ny™
a face cale lungă - npogenaTb gonryra gopory
Realizaţi, în baza textului, o scurtă prezentare a
a face cale întoarsă - B03Bpa^aTbcn
Zidului Chinezesc, astfel încît să-i convingeţi pe
colegii voştri, pe părinţi, că merită să viziteze acest Grecia
loc-minune. Vreau să călătoresc în Italia

Alcătuiţi, în echipă, un afiş publicitar despre

vaporul
o că Iătorie captivantă în China, pornind de la
Preferăm să călătorim cu avionul
informaţia din text, imaginile date etc. Pre-
zentaţi-l.
Adunaţi informaţiile necesare despre o ţară exo­ R epere:
chiu/ Vă propunem să începeţi astfel:
tică, la alegere, consultîndu-vă cu profesoara de
„Peisajul care se deschide în faţa
geografie, şi alcătuiţi un tabel după modelul dat.
noastră este minunat, în special la
Lucraţi în echipe. 91 tre'A®*
apusul şi răsăritul soarelui. Aici...“
M odel:
Reclamă:
Ţara Populaţia Suprafaţa Limba Moneda
oficială • cînd/ unde; • momente atractive;
• durata; • recomandări utile.
China 1,3 miliar- 9 596 960 km2 chineza, yenul
• costul;
de de (a patra ţară în unele chine-
oameni ca mărime regiuni: zesc
din lume!) cantoneza
Meridian
În viziunea voastră, o călătorie imaginară în gramatical
China, conform informaţiilor şi imaginilor pre­
zentate, reprezintă: C o n ju n c ţ ia . U tiliz a r e a c o n ju n c ţiilo r
• o modalitate de cunoaştere; c o o rd o n a to a re / su b o rd o n a to a re
• o modalitate de relaxare; Reţineţi!
9 9

• o aventură interesantă; Conjuncţiile coordonatoare leagă părţi de

• altă variantă. propoziţie - precum, ba, prin urmare, aşadar,
ca atare - sau propoziţii de acelaşi fel - şi, iar,
• Argumentaţi-vă opţiunea, în două-trei enun­
sau, dar, ori, însă, ci, deci, că, să, fie, căci, de,
ţuri, utilizînd în vorbire conjuncţii şi locuţiuni
n ici ş.a.
conjuncţionale.

53
Călătorii

f. Explicaţi, în trei-patru enunţuri, de ce aţi vrea/ nu aţi vrea să Conjuncţiile scbordona-

vizitaţi Zidul Chinezesc. Utilizaţi 2-3 conjuncţii. to are leagă propoziţii secun­
dare de propoziţiile determi­
Completaţi informaţiile din text cu noi curiozităţi despre
nate - că, să, dacă, fiindcă,
zidul-minune sau despre China.
deoarece, căci, deşi, ca să,
Analizaţi imaginile şi numiţi: încît s.a.
a) ţara şi localitatea reprezentate în aceste imagini; Locuţiunile conjcncţionale sînt
b) ţara în care aţi călătorit voi, momentul cel mai surprinză­ grupuri de cuvinte cu sens unitar,
tor al călătoriei; care îndeplinesc rolul unor con-
c) ţara pe care aţi vrea s-o vizitaţi în primul rînd. De ce? juneţii - pentru că, din cauză că,
cu toate că, fără să, în caz că, chiar
dacă, în timp ce, odată ce, numai
ce, numai cît, după ce, pînă ce,
în afară de, de parcă, în loc să, în
timp ce, cît şi, fără ca să etc.

A. Identificaţi toate conjuncţiile

din text, copiaţi-le în caiet şi
includeţi-leîn propoziţii.
1 0 .| Completaţi tabelul cu informaţii despre călătoriile voastre şi B. Puneţi în locul punctelor
povestiţi despre cel mai captivant moment. conjuncţiile omise.
1. ... ne mai întoarcem odată prin
Ţara Perioada Cu cine? Mijlocul de transport Locuri vizitate aceste locuri, am aruncat o mo­
nedă... încă una în apa limpede
a mării.
2. Hotărîsem să plecăm împreună
într-o călătorie, ... planurile ni
11. | Lucraţi în echipe, formînd două „agenţii de turism". Stabiliţi s-au schimbat.
denumirile „agenţiilor" şi ţara în care vor activa acestea. Elaboraţi 3. Aş dori să călătoresc în Ame­
un program complex de activitate pentru trei zile, în care veţi rica, ... nu am posibilitate, ...
include: mă pregătesc de examenele de
1) cazarea; absolvire.
2) masa; 4. Prietenii mei, ... vor merge într-
o croazieră cu vaporul pe mare,
3) excursii;
... au şi ei de studiat mult.
4) distracţii; 5. Vom călători prin Barcelona, ...
5) întîlniri cu diverse personalităţi. admira arhitectura ... locurile
pitoreşti ale acestui oraş.
1 2 .| Completaţi spaţiile libere cu informaţiile necesare.
C. Alcătuiţi propoziţii cu urmă­
toarele locuţiuni conjuncţio-
nale:
pentru că chiar dacă
în caz că în timp ce
D. Completaţi fraza cu conjun­
cţiile potrivite din paranteze:
Vom continua traseul nostru
prin Paris ... vom trece pe la

54
13 Citiţi expresia. Timp de două minute continuaţi gîndul şi scrieţi,
Catedrala Notre-Dame, ... vom
fără a vă opri, tot ce vă trece prin minte. Utilizaţi tehnica scrierii
libere. F merge pe la Universitatea Sorbo-
na, ... templul mondial al artei )C S
Fie pîinea cît de rea, to t m ai bine-n ţara mea... - Muzeul Luvru, ... urcăm mai O
tîrziu în vîrful Turnului Eiffel.
14. Despre ce locuri pitoreşti de la noi le veţi povesti băştinaşilor, şi , apoi , ca să
aflîndu-vă într-o ţară exotică? Alcătuiţi o „carte de vizită" a E. Continuaţi fraza, utilizînd
Moldovei. conj uncţii sau locuţiuni con-
juncţionale:
Propuneţi trei cadouri-surpriză pe care le
S Cea mai mare comoară a unei
■ ■ veţi oferi oaspeţilor ce ne vor vizita repu­
ţări ...
blica şi care ar putea să le amintească des­
S Cel mai important capital de
pre noi. Lucraţi în echipe.
care dispune o ţară...
• Ce suvenire aţi procurat din alte ţări?
S Ca să vizitezi America de Nord ...
Prezentaţi-le, dacă aveţi posibilitatea.
S Deşi îndepărtate şi, pe alocuri,
16. Priviţi monumentele arhitecturale din greu accesibile, ţările exotice...
imagini şi spuneţi în ce ţară se află aces­ F. Transcrieţi conjuncţiile, pla-
tea. Descrieţi-le, utilizînd rubrica ABC-ul sîndu-le în tabel conform
comunicării. cerinţelor:
căci, de, şi, să, dacă, cu toate că,
deşi, însă, pentru că, deci, nici, ca
să, chiar dacă, deoarece.

coordo- subordo- locuţiuni

natoare natoare conjuncţionale

• Alcătuiţi enunţuri cu trei din­

tre conjuncţiile de mai sus.

G. Utilizînd cît mai multe conjunc­

ţii, continuaţi, în 3-4 enunţuri,
Improvizaţi o convorbire telefonică cu o agenţie de voiaj, solici- fiecare gînd:
tînd: • Dacă omul n-ar călatori...
a) adresa unui muzeu din Roma/ Paris etc. • Călătorului îi şade bine cu dru­
b) informaţii despre o călătorie în cel mai mare oraş sau ţară mul...
din lume. H. Completaţi enunţurile, utili­
zînd şi alte conjuncţii:
• Atît ... , cît şi ...
Alcătuiţi un dialog despre cea mai • Nu numai ... , ci şi...
interesantă călătorie pe care aţi între­ • Fie ... , fie ...
prins-o recent. • Şi ... , şi ... , ca şi ...
M odel: J. Identificaţi conjuncţiile în
- Te-ai întors din India? Cîte ore versurile date şi numiţi opera
zboară avionul pînă acolo? literară din care au fost se­
lectate.

55
Călătorii

19. Formulaţi două-trei sfaturi pentru cei care vor să călătorească: 1. Si lemn, si piatră la un loc
a) în pustiul Sahara; Verdeaţa-i ne-ntreruptă...
b) în munţii Alpi; (B.P. Hasdeu)
c) pe cel mai lung pod din lume care traversează o mare (China).
2. Frunzele-i cad, zbor în aer si
20. „Joc de rol": Improvizaţi o masă rotundă cu participarea pre­ de crengi se dezlipesc ...
şedintelui unei ţări. La eveniment vor fi prezenţi şi ziarişti din (Vasile Alecsandri)
diverse ţări ale lumii. Se va discuta despre: 3. Căci te iubeam cu ochi păgîni
a) dezvoltarea turismului ca parte a economiei; Si p lin i de suferinţi,
b) specificul (cultura, tradiţiile) fiecărei ţări; Ce m i-i lăsară din bătrîni
c) cunoaşterea reciprocă prin intermediul turismului. P ă rin ţii din pă rin ţi.
21. Continuaţi fraza, indicînd ţara, locul etc. Utilizaţi cît mai multe * (Mihai Eminescu)
conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale. 4. Ia r M anoli sta,
• Aş vrea să trăiesc în... , deşi... N ici că m ai lucra,
• Nu aş vrea să trăiesc în... , cu toate că... Ci m i se culca
• Aş avea posibilitate să merg în..., dar ... Si un vis visa.
• Nu este exclus să plec în... , dacă... (Folclor)

D in c ă r ţile lu m ii

22. Discutaţi, în perechi, cu argumente pro sau contra, despre afirmaţia lui Dumitru Matcovschi:
Locuri mai frumoase ca în Moldova nu sînt nicăieri...
23. Citiţi informaţia. Propuneţi soluţii, idei (utilizînd tehnica brainstorming) pentru rezolvarea problemei. Cum
credeţi, această situaţie există şi la noi?
„ În prezent, unele părţi ale Zidului Chinezesc sînt în pericol. Oamenii fură zilnic piatră din zid pentru
a-şi construi casele sau pentru a o vinde, lăsînd găuri enorme în monumentala construcţie...” (D in presă)
24] Consideraţi că sînt permise inscripţiile lăsate pe tulpina unui copac, pe ziduri etc., în timpul unei călătorii?
De ce?
25. Restabiliţi imaginile decupate şi descoperiţi ţara şi locul unde se află aceste obiective. Comentaţi una dintre
aceste imagini.

U I V U L F H Găsiţi cuvintele indicate în careul de litere. Numiţi ţara la care se referă

G M T N R M O acestea.
E S A T A M N
I M R A I K G
J D A C V L K Beijing
I I P N N J O zid
E Z M O R S N
B E I J I N G Hong Kong ■ îm p ă ra t

56
 Călătorii
Ştiu: să discUt,
să vorbesc pe tema:
A d o le s c e n tu l si lu m e a

LEXICUL
vreau sa • a călători, a copleşi, a vizita, a încredinţa, privelişte, vizitator, cabană, staţiune,
cunosc
litoral, muntoasă, ornamentală, eleganţă, feeric, încăpere, călătorie, peisaj;
• exotic, incitantă, incredibil, fascinaţie, a traversa, în jurul lumii, traseu, itinerar,
pitoresc, superb, minunat, zid, construcţie, monument.

STRUCTURILE
r \
• Sînt copleşită de... • Această zonă muntoasă, chiar dacă...
• Această ţară are multe atracţii turistice...
j j • Incredibil, pentru că...
• Am avut o călătorie... • Am rămas încîntat/ copleşit de...
• Chiar dacă... am unele amintiri... • Aş putea conchide că...
• Odată ce am decis traseul... • Punctul meu de vedere este...
• Aceste locuri exotice... • E de necrezut...
• Călătoriile îţi oferă o posibilitate... • Sînt de acord, dar...
• Voi călători, cu toate că... • E excelent de...
• Am vizitat... în afară de... • Admirînd priveliştile...
V ® )

GRAMATICA
s \
P articipiul C onjuncţiile, locuţiunile
co n juncţionale
Să utilizez corect verbe la
modul nepersonal - participiu: Exem ple:
• sînt copleşit de... • El este după cum îl ştii.
• castelul vizitat de... • Fără ca să-i zici nimic, s-a supărat.
• drumul parcurs de noi... • I-am mulţumit pentru că m-a ajutat.
• cetatea văzută... • A lipsit din cauza că a fost bolnav.

v ’• -1 1 J

57
Adolescentul, arta si cultura
7 3
 A

Imi place teatrul PREFERINŢE

C -ul COMUNICĂRII
Numai acto suspectat d
a suspecta - nogo3peBaTb
de d t e OI» v « » .f » »
fulger - MonHi/is
nim eni. Y poate fi nVcU m evid en t - sin.: clar
ISSumai actoru y
a avea la d isp o ziţie - i/iMeTb b
decît poate fi ^ °®- ate fi piesa, pacnopsxeHMM
N “ t t a e r Ct i « e . t a ® " i(,le S “ na' a rosti - a comunica
s p e c ta to r - persoană care
* ţă ri » i e “kh m ai m ulte o n asistă la un
spectacol
Act°rul e t e nu totdeauna are
fe ric e - sin.: fericit
î a l S p o ^ e scena de pe care sa ^
Sinonim e
rege = domnitor, domn
a vrea = a dori, a voi
durere = suferinţă, jale
lui sint şi scena, ş tăcere = linişte, pace, tihnă,
şi spectatori- Nicolae Dabija) a rosti = a zice, a spune

A ntonim e
tăcere ^ vorbărie
lumină ^ întuneric
durere ^ plăcere

Familii de cuvinte
a rosti - rostire - rostit
spectator - spectacol - spec­
taculos
D um itru Caraciobanu, Valentina Izbeşciuc, Valeriu Cupcea, a aplauda - aplaudat - aplauze
actor, actriţă, actor, regizor, om - a omeni - omenie -
Teatrul „Luceafărul^ Teatrul „Luceafărul“ Teatrul „Mihai Eminescu“
omenos

C o m p araţi
actor - aKTep
scenă - ^eH a
microfon - mi/ikpo^ oh
talent - TanaHT
Vitalie Rusu, Ecaterina Malcoci, Petru Vutcărău, piesă - nbeca
actor, actriţă, actor, regizor, a aplauda - annogupoBaTb
Teatrul „Ginta Latină“ Teatrul „Luceafărul“ Teatrul „Eugene Ionesco“

59
Preferinţe

S ă d e s c o p e r im !
9

1. Citiţi textul. Cum credeţi, cărui actor îi pot fi Meridian

dedicate aceste rînduri? gramatical
Citiţi propoziţiile: S in o n im ia c o m u n ic a t iv -g r a m a t ic a lă
• care descriu ce roluri poate avea un actor;
A . Citiţi structurile şi observaţi diversitatea de
• în care se spune cu ce înlocuieşte actorul
exprimare a unuia şi aceluiaşi gînd.
lipsa scenei, microfonului...
a se juca premiera acum / necesar

3 .| Citiţi fragmentul care v-a plăcut. Argumentaţi

alegerea. - E necesar a se juca premiera acum?
- Chiar e necesar să se joace premiera acum?
4 .| Răspundeţi la întrebări.
a avea succese/ a le menţine
4.1. Cum credeţi, de ce un actor poate fi rege
ori de cîte ori vrea, dar regele nu poate fi - Cine are succese mari, munceşte să le
întotdeauna rege? m enţină.
4 .2 . În ce roluri ar mai putea fi actorul, în afara - E adevărat, cine are succese mari trebuie să
muncească ca să le m enţină.
celor enumerate?
- Într-adevăr, cel ce are succese mari, munceş­
4.3. De ce poetul Nicolae Dabija spune că te pentru menţinerea lor.
actorul e, de cele mai multe ori, cuvînt?
a spune/ a monta
4.4. Cum înţelegeţi afirmaţia:
N um ai actorul poate fi m ai m ult decît
- De spus e uşor; e mai greu de montat un
poate fi un om.
spectacol.
- Ai dreptate: să spui e uşor; e mai greu să
5. Intitulaţi textul. Argumentaţi titlurile propuse. montezi un spectacol.
Alegeţi titlul cel mai reuşit.
pasionat/ a putea să-şi vadă de pasiunea lui
6. Găsiţi propoziţia principală din text. Citiţi-o.
Argumentaţi. - Cine e pasionat de teatru, poate să-şi vadă
de pasiunea lui.
7 .| Selectaţi şi scrieţi cuvintele-cheie ale textului. - Da, cel pasionat de teatru poate fi preocupat
de pasiunea lui.
• Încadraţi-le într-un text coerent.
B . Citiţi structurile. Cu ajutorul modelelor pre­
zentate la punctul A, alcătuiţi propoziţii
8. Cum credeţi, în acest text, Nicolae Dabija vor­
asemănătoare (puteţi schimba numărul,
beşte despre sentimentul de datorie sau despre
persoana, modul, timpul verbului etc.).
dăruirea unui actor? Argumentaţi.
talentat/ a-şi vedea de talentul lui
9 .| Ce legătură este între text şi fotografiile ce-l a ajunge pe piedestal/ a rămîne acolo, sus
însoţesc? a începe un lucru/ a termina
nu respectă pe alţii/ nu merită
10. | Exprimaţi-vă, în 2-3 enunţuri, opiniile referitor la a nu şti carte/ a nu avea parte
subiectul textului. Cu ce sînteţi sau nu sînteţi de a nu fi mulţumit/ a i se lua darul
acord?

60
 Preferinţe
Cu ce imagini, cuvinte puteţi asocia teatrul?

9
Argumentaţi.

Puteţi afirma că vă place teatrul? Dacă da,

aduceţi argumente pro.
viată
M odel:
Îm i place teatrul, pentru că este o şcoală a
purificării moravurilor, a criticii relelor. Urmăresc,
în special, piesele scrise de dramaturgi autohtoni,
căci ele sînt oglinda vie a vieţii poporului nostru.
Silvia Luca, Sandu Vasilache,
Materia primă a teatrului e sufletul. Iar sufletul e în Shakespeare,
regizor
actriţă dramaturg şi poet
noi, viu. Şi deoarece sufletul trebuie adus la lumină,
englez
merg des la teatru.
ochi ui

Amintiţi-vă care a fost primul spectacol pe care

ai tre\\e*costumele teatrul
l-aţi vizionat. Relataţi în 4-5 enunţuri.
dramele piesa
îm i plac festivalurile îm i place decorul
Preferaţi să mergeţi la spectacole/ concerte:
premierele ocul actorilor
singur/ singură; comediile arta
cu cîte doi-trei colegi/ colege;
R epere:
împreună cu clasa;
denumirea spectacolului
varianta proprie. numele teatrului
localitatea/ oraşul
Spectacolele căror teatre le vizionaţi mai des? timpul vizionării
Cum, unde şi de ce le vizionaţi? cu cine l-aţi vizionat
impresiile.
R epere:
Teatrele:
• „Eugene Ionesco“ .ii. cîte unul, cîte două, cîte patru, cîte
• „Mihai Eminescu“ zece, unul cîte unul, cîte zece -
• „Luceafărul" 9/treW®* douăzeci etc.
• „Anton Cehov“ Exem ple:
• „Satiricus“ • Îm i place să vizionez spectacole împreună cu
• „Teatrul de Operă şi cîte unul-doi colegi de clasă.
Balet“ • Cînd merg la concerte, întîlnesc, de obicei,
• „Vasile Alecsandri“ Teatrul „Mihai Eminescu" cîte un coleg de-al meu.
(Bălţi) • Spectatorii intrau în sală cîte trei-patru.
• „B.P. Hasdeu“ (Cahul) • Lumina se stinse, iar în scenă au început să
apară, unul cîte unul, actorii.
Citiţi versurile. Care sînt cuvintele-cheie:
O, biet artist,
O, biet actor, C . Citiţi. Urmăriţi alte exemple de sinonimie
comunicativ-gramaticală.
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist. vesel
eu sînt/ tu
(Adrian Păunescu) neatent

• Comentaţi versurile în 2-3 enunţuri.

61
 17. Relataţi, în 5-6 propoziţii, despre ultimul specta­
Preferinţe
9

col pe care l-aţi vizionat.

Eu sînt ca tine: vesel şi neatent.
Eu sînt cum eşti tu : vesel şi neatent.
M odel:
Eu eram cum eşti tu : vesel şi neatent.
Am fost la olimpiada republicană de limba
Aş vrea să fiu ca tine: vesel şi nepăsător.
română. Organizatorii ne-au oferit ocazia să
vizionăm piesa Tata de Dum itru Matcovschi, care Intenţia noastră: a-i face pe studenţi actori
mi-a plăcut foarte mult. Spectacolul i-a avut ca profesionişti
protagonişti pe Nicolae Darie, Iurie Negoiţă...
Am înţeles 90 la sută din conţinutul spectacolu­ - Care e intenţia voastră?
lui. La reprezentaţie, a fost şi autorul piesei. Îm i - Intenţia noastră este de a-i face pe studenţi
place teatrul, deoarece actorii îşi trăiesc intens rolul actori profesionişti.
ori de cîte ori intră în scenă. Actorul comunică - Care era intenţia voastră?
direct cu spectatorul, pe care Stanislavski l-a numit - Intenţia noastră era să-i facem pe studenţi
„al treilea creator“ al spectacolului. actori profesionişti.
A fi nemulţumit
18. Completaţi şirul calităţilor pe care ar trebui să le
aibă un actor ideal.
- Pari a fi nem ulţum it.
- Eu? N em ulţum it?
- Da, da. Pari nem ulţum it.
- Se arătau nem ulţum iţi?
- Nu. Nu se arătau deloc nemulţumiţi.

D . Alcătuiţi dialoguri scurte în baza structurilor

de mai jos (folosiţi drept model exemplele
prezentate la punctul C.):
• Încadraţi-le în fraze.
a fi îngrijorat de ceva;
Vorbiţi despre un spectacol care v-a impresionat a fi satisfăcut de rezultat;
a fi preocupat de rol.
cel mai mult. Prin ce anume?
E . Citiţi structurile extrase din text. Transformaţi
Folosiţi vocabularul tematic şi structurile.
structurile în propoziţii, respectînd sinoni­
mia comunicativ-contextuală. Vedeţi exem­
20. Citiţi versurile. Spuneţi, din ce cauză ar putea plele de mai sus.
plînge un artist? • a fi neprefăcut
Plînge artistul, • a fi sincer ca un copil
Scena e goală, • a fi înţelept ca un rege
Nim eni nu-i spune, hai, ochiu/
V ocabular te m a tic
Nim eni nu-i spune, stai,
culisă - Kynuca
Nim eni nu-l vede trist, a/ trett®* cortină - 3aHaBec
D ar vreau să ştiţi - în distribuţie - cocraB ncno.nHnTe.nen
Plînge un artist... interpret - sin.: actor
a interpreta - sin.: a juca
protagonist - actorul care joacă rolul principal
Imaginaţi-vă că sînteţi redactor la emisiunea In
dramaturg - gpaiviaTypr
memoriam. Relataţi, în 6-7 propoziţii, despre turneu - racTponu
un actor talentat care nu mai este printre noi.

62
22. Selectaţi din partea dreaptă a foii operele sem­

Preferinţe
9
nate de fiecare dintre autorii enumeraţi. Repere:
Ion Druţă S Cîntăreaţa cheală S Lecţia
Eugene Ionesco S Pomul vieţii S Regele Lear
W illiam Shakespeare S Tata Regele moare
Dum itru Matcovschi S Hamlet Păsările tinereţii noastre
S Casa mare S Antoniu şi Cleopatra
23. Dacă ar fi să inauguraţi într-un parc Aleea perso­ Abecedarul S Frumos şi sfînt.
nalităţilor din cultura românească, care ar fi prime­
le cinci personalităţi ce ar merita, după părerea S tru ctu ri
• Se joacă spectacolul...
voastră, să fie pe această alee? Argumentaţi.
• Am dori să vedem o premieră...
• Aceasta e o dramă de...
24. La unul din festivalurile teatrale din Franţa,
• Să mergem astăzi la Teatrul...
actorii îmbrăcaţi în rolul diferitor personaje îşi • Cine interpretează rolul...
invitau spectatorii la teatru. Cum credeţi, spec­ • V-a plăcut piesa...
tatorul trebuie invitat la teatru? Argumentaţi.

Teatrul "Eugăne Ionesco11

25. Improvizaţi un dialog în baza programului unui
spectacol. Aşteptîndu-I pe Godot
• Prezentaţi succint, în baza unui program, un Autor: Samuel Beckett
Regizor: Petru Vutcărău, Mihai Fusu
spectacol pe care l-aţi vizionat recent. Scenografia: Petru Vutcărău
Coloana sonoră: Petru Vutcărău

26. Într-un interviu, actorul Mihai Fusu a afirmat: A ctori:

„ Aplauzele sînt seva cu care ne hrănim, ploaia ce Vladimir: Andrei Sochircă

Estragon: Petru Vutcărău
ne face să creştem Laki: Andrei Moşoi
Pozzo: Valentin Zorilă
Cum credeţi, aplauzele sînt întotdeauna semnul Băiatul: Angela Sochircă
cel mai sigur al succesului? Argumentaţi.

D in c ă r ţile lu m ii

27. Citiţi aforismele. Comentaţi unul, la alegere.

♦ Cel ce urcă pe scenă se urcă în cer.
(Matei M illo)
♦ Teatrul este inutil, dar de neînlocuit.
(Eugene Ionesco)
♦ Lumea a fost comparată adesea cu un teatru.
(Henry Fielding)
♦ Viaţa este cea mai mare scenă de teatru.
Fiecare om îşi joacă rolul cu mai mult sau mai puţin talent.
(Victor Duţă)

28. Cum înţelegeţi cele afirmate de Ben Jonson:

„Shakespeare este pentru eternitate şi nu pentru o generaţie'?

63
 PREFERINŢE
„Tele“- element de compunere, care înseamnă „departe", „la
distanţă", „de departe“.
E bine să ştii
S E o emisiune cognitivă.
S Este adresată celor care vor
să se exprime corect în limba
română.
S Emisiunea combate cuvintele
şi expresiile greşite şi propune
variantele corecte.
S Variantele corecte sînt pro­
puse în contextul frazei.
<^ SCIC10%
S Are o tematică bogată, variată,
interesantă, captivantă.
S Se prezintă imagini/ filme
originale, cu limbaj accesibil,
cadre rare;
S Dicţia lectorilor e perfectă,
tempoul normal, permite înţele­
gerea totală a celor comunicate.
S Urmăresc, în special, sec­
venţele despre ape şi viaţa
subacvatică, fenomenele/ cata­
clismele naturii şi consecinţele
acestora; despre castele şi enig­
mele lor, istoria Terrei etc., etc.
64
Emisiunea TV preferată
C -ul COMUNICĂRII
cap tivan t - yBneKaTenbHHM
dom eniu - o6.nacTb
d ezg u s tă to r - respingător
co n secin ţă - efect, rezultat
enigm ă - 3aragKa
în d ire c t (emisiune) - b npsMOM
^$l/lpe
a difuza - a transmite
relu are - 3arn/icb
p re ze n ta to r - Begy^ui/i
S Emisiune pentru tineret: Sinonim e
interesantă, captivantă. agreabil = simpatic
S Se prezintă cîntece în primă sociabil = comunicativ
audiţie, interviuri. enigmă = taină
S Promovează tinerii curajoşi, a urî = a detesta
care se implică în diverse acti­ captivant = palpitant
vităţi civice şi de voluntariat.
S M ă captivează spiritul de A ntonim e
iniţiativă al tinerilor. în direct ^ înregistrat
(b 3arn/icu)
agreabil ^ dezgustător
rapid ^ încet
irealizabil ^ realizabil
Familii de cuvinte
societate - social - sociabil
a ţine - ţinută - deţinător
stăpîn - stăpînit - stăpînire
(de sine)
rar - rareori - raritate
S Emisiunea e o gimnastică a a vedea - vedere
minţii. apă (lat. aqua) - acvatic -
S Cere cunoştinţe, reacţie subacvatic
rapidă.
S Îm i verific potenţialul
intelectual.
S M ă captivează spiritul com­
petitiv.
 Preferinţe
S ă d e s c o p e r im ! -ul COMUNICĂRII

9
Distracţiile sînt variate. Alegeţi şi comentaţi ce

/
preferaţi: radio, discoteca, parc, tv, teatru, strada,
stadion, biblioteca, internet.
M odel:
• Alegeţi unul din posturile de televiziune şi Optez pentru postul Jurnal TV, fiindcă trans­
motivaţi alegerea: mite multe filme si emisiuni de divertisment.
T V Moldova, TVR-1, ProTV, Jurnal TV, Publi-
ka TV, P rim e TV, Discovery, EuroSPORT.

Examinaţi informaţiile de la pag. 64. Care din cele

llf# A
patru emisiuni e pe placul vostru? Argumentaţi.
*/freft0*
Relataţi despre emisiunea voastră preferată.
Utilizaţi structuri şi informaţii de la pag. 64.
Prezentator/ -oare
simpatic, agreabil, sociabil, insupor­
tabil, vulgar, ţinută perfectă, stăpînire
de sine, trac în faţa microfoanelor, în
direct

R ep ere:
M odel:
denumirea emisiunii; Îm i place emisiunea „Vrei să fii milionar“ de
postul de televiziune; la Prime TV, la care mă uit în fiecare duminică,
* ziua/ ora difuzării; începînd cu ora 20.00. Prezentatorul emisiu­
nii este ziaristul Dan Negru. Mă uit cu mare
durata;
prezentatorul; ► satisfacţie la această emisiune, deoarece prezenta­
torul este o persoană veselă, sociabilă, cu simţul
• tematica; umorului. „Vrei să fii milionar“ este o emisiune de
• tipul emisiunii; divertisment, antrenantă, prin intermediul căreia
îm i dezvolt cultura generală, aflu lucruri noi. Mă
• intervenţii interesante.
odihnesc minunat vizionînd această emisiune...

Examinaţi desenele. Lucrînd în 3 grupuri, alegeţi

unul din cele 3 desene. Prezentaţi succint o emi­
siune care ar avea emblema dată.

V ariante:
• D in lumea animalelor
• Justiţie
• Viaţa satului
• Themis
• Plai natal
• Flora si fauna
• Crimă si pedeapsă
• Pe-un picior de plai...
• Dura lex, sed lex (Legea e dură, dar e
lege)
• Varianta proprie

65
Preferinţe

5 .| Elaboraţi (alcătuiţi) scenariul (schiţa) unei emi­

5

siuni. Folosiţi drept model planul propus. Prezintă Meridian

to t grupul sau numai liderul.
gramatical
Planul: S in o n im ie co m u n ica tiv -c o n te x tu a lă
• denumirea emisiunii, durata, ziua, ora;
A . Construiţi enunţuri sinonimice (cu acelaşi
• prezentatorii (bărbat, femeie, copii, robot,
sens), folosind îmbinările date:
desene animate);
• emisiune de neuitat;
• genericul/ emblema;
• prezentatori talentaţi;
• conţinutul propriu-zis;
• aparat de mărit fotografii.
• curiozităţi, concursuri;
M odel: Am cumpărat un aparat de mărit
• etc.
fotografii.

6 .| Ce emisiuni preferaţi să vizionaţi cînd sînteţi: B . Alcătuiţi enunţuri folosind structurile pro­
puse (la orice persoană, timp).
S supăraţi;
S bine dispuşi;
emisiune transmisă/ a viziona
S singuri; articol scris/ a citi
S cu prietenii? De ce? soluţia găsită de regizor/ a plăcea
programul nedifuzat/ a reprograma
• Aţi dori ca inform aţiile să fie citite de crainici:
emisiune neinteresantă/ a anula
• femei;
• bărbaţi; M odel: Vizionezi emisiunile transmise în
• cîte o persoană; limba română? Vizionezi emisiunile care se trans­
• în perechi (un bărbat şi o femeie); m it în limba română?
• varianta proprie.

Structuri:
7. Care a fost ultima emisiune vizionată de voi? • Îmi place (nu-mi place) invitatul
V-a plăcut sau nu? De ce? Relataţi succint. din fotoliu...
• Ador la nebunie/ prefer...
8. Să admitem că sînteţi crainici/ reporteri. Ce tip • Sînt captivat(-ă) de...
de informaţii aţi dori să prezentaţi/ filmaţi: cu • Mă încîntă/ interesează...
caracter optimist sau dramatic? • Emisiune despre...
• Programul nedifuzat...
9 .| Dacă aţi fi redactor tv:
• ce emisiuni (tematica) aţi vrea să pre­
gătiţi?
• aţi vrea să prezentaţi în direct sau nu?
• ce generic aţi alege pentru emisiunea voas­
tră etc.?
Argumentaţi.

• informaţii • ştiinţă
• cultură • învăţămînt
• sport • economie
•maşini

66
 Preferinţe
Citiţi denumirile de emisiuni plasate în chenarul

9
alăturat. Presupuneţi (intuiţi) care este tema/
conţinutul ei după titlu. Povestiţi. S 9 1 ’ (Minutul 91, TVR1)
^ Garantat 100% (TVR1)
• Concurs! ^ 0egepa.nbHbm cygbs (Prime TV)
Fiecare elev prezintă 1-2 titluri de emisiuni. "S Fii tînăr (TV Moldova)
Argumentează de ce-i place emisiunea. Cîştigă ^ „Ţara lui Dogaru“ (Publika TV)
cel care a fost mai convingător. ^ „E bine să ştii“ (Jurnal TV)
Analizaţi imaginile. Spuneţi, care obiect are „Odată-n viaţă“ (TVR1)
tangenţe cu televiziunea? De ce? "S Erudit Cafe (TV Moldova)
^ altele (la alegere)

M odel:
Dragi telespectatori! Începînd cu luna
octombrie anul curent, de două ori pe
săptămînă, în cadrul emisiunii de cultură şi
civilizaţie „Erudit Cafe“ de la TVM, pentru
elevii din şcolile cu predare în limba rusă va
• Concurs!
avea loc concursul „Poliglotul". Emisiunea
Scrieţi (în perechi) cît mai multe cuvinte cu ele­ va fi difuzată în limba română. Vă aşteptăm
mentul tele-. să veniţi cu îndrăzneală.

Scrieţi, apoi prezentaţi avanpremiera unei emi­

siuni în 4-5 enunţuri. Lucraţi în echipe sau în
perechi.
Scrieţi/ prezentaţi, pe echipe, recenzia unei emi­
siuni. Vezi şi reperele de la pag. 65, ex. 3.
C. Construiţi cît mai multe variante de enunţuri
(verbele fiind la orice timp, mod).
A putea vedea (rezista, ajuta, invita, prezen­
ta, trim ite)

Realizaţi un interviu cu prezentatorul/ redac­ De exem plu:

torul emisiunii voastre îndrăgite. . rezista pînă la sfîrşitul emisiunii?
• Vei putea să rezişti ...
Propuneţi cîteva sugestii pentru echipa redac­ • L-ai putea ajuta la alcătuirea scenariului?
ţională a emisiunii. Folosiţi verbele la conjunctiv • A i putea să-l ajuţi...
sau imperativ. T V
R epere: t e l e
• E bine să ţineţi cont de...
1. t e l e
• Gîndiţi-vă la...
• Aţi putea împrumuta idei...
2. t e l e
• Aţi putea face un stagiu... 3. t e l e
• A spus cuvinte de neiertat... 4. t e l e
5. t e l e
Întocm iţi împreună textul unei felicitări pentru
6. t e l e
echipa redacţională a unei emisiuni, expimîndu-
vă recunoştinţa pentru realizarea unei emisiuni
7. t e l e
de succes.
8. t e l e
9. t e l e
Concurs între echipe! Cine completează mai t e l e
repede pătrăţelele, folosindu-se de sugestiile
date:

67
 • ecranizări
Preferinţe

D. Continuaţi enunţurile, folosind struc­

9

• ghidează oamenii turi sinonimice.

• se uită la stele 1. N-ai auzit vorbindu-se de..
(că se vorbeşte)
• instituţie pentru convorbiri interurbane
2. N-aţi auzit strigînd...
• scrisoare urgentă 3. A i terminat de scris scenariul...
• simte la distanţă (să scrii)
4. M ă enervează vedetele de televiziune
• transportă oamenii
care se pretind geniale...
• cinematograf la domiciliu 5. ... prezentatorii serioşi...
• revistă 6. Pe invitatul din fotoliul acela (care se
află în...)...
• dă „ordin“ televizorului? 7. Nu-mi luam ochii... în costum bleu.
8. Îm i plac ... cu ochii m ari.
1 8 .| Completaţi tabelul. 9. Locul naşterii lui ... este ...

Emisiuni Prezentatori
Cum să devii Dan Negru
milionar
Odată în viaţă Iuliana Tudor
Pusti govoreat Andrei Malahov

D in c ă r ţile lu m ii
♦ Din 1967, TV Moldova face parte din Organizaţia
Internaţională de Radioteleviziune.
♦ La Moscova, programele de televiziune au
început să se difuzeze din 1938.
♦ TV Moldova a transmis prima sa emisiune la
30 aprilie 1958. Începînd cu 1967, spectatorii au
putut urmări primele imagini color transmise
de la Moscova. Din 1974, emisiunile în culori au
devenit o realitate şi în Moldova.

68
 66
„Binele si răul... CODUL BUNELOR
MANIERE
D o u ă p r ie te n e ________________________
Într-un sat aşezat pe malul Nigerului, trăiau odată două copile, -ul COMUNICĂRII
Dola şi Babi. Şi atît era de strînsă prietenia dintre ele, că se minunau de
ea pînă şi bătrînii. Nim eni şi nimic în lume nu putea să le despartă.
Anii au trecut iute şi, dintr-odată, fetele şi-au dat seama că au lăsat fîşie -
no^oca
a strivi -
a nimici
copilăria în urmă. Şi cum nu voiau să se despartă, cînd le sosi vremea
amarnic -
ropecTHO
măritişului, făcură amîndouă legămînt să se mărite cu doi fraţi, care
a se nelinişti -
ant.: a se linişti
trăiesc în aceeaşi casă. 9

a sp arg e a strica
-
Aşa se făcu că prietenele rămaseră împreună. După nuntă, Dola
deunăzi -
mai ieri, nu demult
curăţă o fîşie de pămînt în faţa casei şi sădi
ademenitor -
3aMaHHMBblM
acolo o nucă de cola. Ea veghea cu mare grijă
răzbunare MeCTb
-
să nu i se întîmple nimic rău copacului.
a căpăta a obţine
-
Dar într-una din seri găsi arborele fără
tăios -
ascuţit
frunze şi strivit de vitele din sat. Dola plîngea
nevătămat -
neatins
amarnic şi Babi simţi nevoia s-o ajute.
îndîrjire ynopTCBO
-
Intră în casă şi se întoarse cu faţa înse­
aramă Megb
-
ninată:
zg îrietu ră -
^apa^uHa
- Nu te mai necăji, Dola. Copacul tău îşi
a îndreptăţi onpaBgbBaTb
-
va reveni, iar ca să nu te mai neliniştească soarta lui, ia gîtul acesta al
a se înfiora -
yxacaTbca
urciorului pe care l-am spart mai deunăzi şi pune-l în jurul copacului. omul care
gîde -
Astfel copacul va fi ocrotit. execută osîndiţii
Nim eni nu putea şti ce se poate întîmpla mai departe! la moarte, ucigaş
Copacul crescu repede. La vremea rodului, pe crengile lui se legănau secure - ceKupa,Ko^yH
cele mai ademenitoare nuci de cola ce se văzuseră vreodată prin părţile
acelea. Dola le vîndu pe toate, luînd pe ele un preţ bun. Cînd Dola Familii de cuvinte
aştepta, nerăbdătoare, al patrulea rod, Babi îi spuse: dreptate - a îndreptăţi
- Dola, înapoiază-mi gîtul urciorului pe care ţi l-am dat. a se mărita - măritiş
- Nu pot să ţi-l dau decît dacă-l sparg, căci pomul meu a crescut şi senin - înseninat
nu-i cu putinţă să-l scot de pe tulpină. a sparge - spărtură
- Aşa ţi l-am dat eu, spart? Mie-m i duios - înduioşat
trebuie gîtul urciorului întreg, fără nici om - omenie
o spărtură. Treaba ta cum ai s-o scoţi la bine - binevoitor
capăt.
Văzînd că degeaba încearcă s-o con­ Sinonim e
vingă, Dola se plînse starostelui. arbore = copac = pom
Sub bătrînul palmier, unde se ţinea a povăţui = a sfătui
sfatul, se adunase lume multă. Dola a doborî = a nimici
povesti bătrînului staroste totul. Acesta degeaba = în zadar
o povăţui pe Babi să-şi schimbe gîndul: a veghea = a păzi
- Altă cale să-ţi capeţi bunul nu-i, decît dacă se doboară arborele. a se necăji = a se chinui
Nu-i păcat de el? Gîndeşte-te şi tu: să-l tai pentru un gît de urcior, pe cumplit = groaznic
care tu singură i l-ai dat, fără ca ea să ţi-l ceară? Treabă-i asta?... a înapoia = a întoarce
- Mie nu-mi pasă de nim ic, răspunse tăios Babi. Să facă Dola ce-o
şti, numai să am înapoi, nevătămat, lucrul meu.

69
Codul bunelor maniere

Văzîndu-i îndîrjirea, starostele hotărî ca Dola să

doboare copacul. -ul COMUNICĂRII
Vremea trecu si se părea că Dola si Babi erau prie­
tene ca altădată.
Babi avu o fetiţă si toţi erau bucuroşi. Dola dădu
fetiţei, ca podoabă pentru gît, un inel de aramă turnat
dintr-o singură bucată şi lucrat cu măiestrie.
/ A ntonim e
a se despărţi * a se întîlni
a sosi * a pleca
prieten * duşman
în ziua în care fetiţa îm ­ a plînge * a rîde
plini zece ani, Dola spuse pe întreg * spart
neaşteptate prietenei sale: mult * puţin
- Babi, înapoiază-mi inelul nenorocire * fericire
de aramă care înconjoară gîtul
fiicei tale. Dar bagă bine de O m onim e
seamă, să m i-l dai întreg, fără gît (om) - gît (urcior)
cea mai mică zgîrietură. iute (repede) - iute (gust)
- Dar nu-i cu putinţă să ţi-l faţa (omului) - faţa (casei)
dau, decît dacă aş tăia capul
copilei, îi răspunse Babi înfiorîndu-se. Fata a crescut, C o m paraţi
inelul nu-i mai iese pe cap. Să-mi ucid copilul pentru glas - ro.noc
atîta lucru? se plîngea ea. a săvîrşi - coBepmaTb
- Nu-i treaba mea. Eu vreau bunul meu şi nimic secure - ceKupa
altceva! măiestrie - MacTepcTBo
Ajunseră la judecată. Dola aminti starostelui întîm-
plarea ei cu arborele de cola. Acesta o ascultă şi socoti Expresii
îndreptăţită cererea ei de a-şi căpăta inelul. A simţi nevoia să...
...Se apropia clipa pentru îndeplinirea hotărîrii. A fi cu putinţă
Întreg satul se adună cutremurat de soarta copilei. Nu-mi pasă!
Cînd sosi, însoţindu-şi fiica, Babi A băga de seamă
se clătină pe picioare ca un om A călca în picioare
A se lăsa dus de...
lovit de moarte, atît îi era de cum­
A o scoate la capăt
plită durerea.
A face bine
Gîdele tocmai ridică securea,
cînd se auzi glasul Dolei:
S tru ctu ri
- Opreşte! Nu-m i mai trebuie
• Nu e chiar bine să...
inelul! Să rămînă în viaţă copila!
• Ar fi mult mai bine dacă...
Cu ani în urmă, mama ei a săvîrşit
• Unii spun că...
o greşeală amarnică împotriva
• E greşit să crezi că...
mea, călcînd în picioare nu numai • E de datoria mea să...
prietenia, dar şi omenia. Mînată de răzbunare, puteam • N-ar trebui să...
uşor să-i întorc răul făcut de ea printr-unul şi mai • Trebuie să încercăm...
mare. Dar eu n-am vrut asta. Am dorit să vă arăt ce • Aş putea schimba...
nenorocire se poate întîmpla dacă te laşi dus de invi­ • Sînt convins că...
die. Bucuria altuia să sădească întotdeauna în sufletul • Uneori mă mustră conştiinţa...
vostru bucurie şi lumină, nu invidie şi întuneric...
Apoi Dola se îndreptă spre casă, petrecută de
privirile prietenoase şi recunoscătoare ale întregii
adunări.
De atunci, Babi şi Dola trăiră mai departe, într-o
adevărată prietenie şi preţuire...

70

S ă d e s c o p e r im
Cine erau Dola şi Babi? Ce legămînt au făcut
fetele? Ce a făcut Dola după nuntă? De ce Babi
a hotărît să-şi ajute prietena? Ce sfat i-a dat
Babi? A fost oare bun sfatul lui Babi? De ce? Ce
a făcut-o pe Dola să meargă la bătrînul staroste?
În ce constă hotărîrea luată de staroste? În
viaţa lui Babi au intervenit schimbări esenţiale.
Comentaţi acest fapt. De ce Babi a mers la
judecător? Credeţi că judecătorul a avut drep­
tate? De ce? Demonstraţi că discursul Dolei la
judecată a fost foarte emoţionant. Pe care din­
tre aceste fete ţi-ai face-o prietenă? De ce?
Codul bunelor maniere
Meridian
gramatical
P ro n u m e le n e g a tiv
A . Completaţi propoziţiile, utilizînd cuvintele
nim eni, nim ic.
1. ...mai frumos ca adevărul.
2. M ai înţelept ca omul nu poate fi...
3. ...mai cumplit ca răul şi minciuna.
4. ...n-a înţeles fapta înfiorătoare a celor două
prietene.
5. ... nu s-a ales din prietenia lor.

schi u/ pronumele negativ n im e n i (hukto)

2. Referindu-vă la text, determinaţi:
se referă numai la persoane;
♦ care sînt cuvintele şi propoziţiile-replici ce pronumele negativ n im ic (huhto) se
exprimă curajul şi îndrăzneala uneia dintre 91 treft®* referă numai la lucruri.
fete, tăria de caracter;
♦ care sînt faptele bune săvîrşite de perso­
Pronum ele negativ
naje;
♦ prin ce se deosebesc cele două prietene: nimeni (nimenea) - hukto Numai în propo­
Dola şi Babi; nimic - huhto ziţii negative!

♦ în ce moment prietenia fetelor s-a transfor­

mat în invidie;
• Pronumele nimic nu are forme
♦ ce aţi aflat despre cele mai înalte calităţi
pentru genuri şi număr, adică este
morale ale unui om.
invariabil (neschimbat), nu se declină.
• Pronumele nim eni are următoa­
5. Recitiţi textul. Enumeraţi evenimentele cele mai rele forme:
importante din povestire.

♦ Spuneţi, care din aceste evenimente pot fi N. - nim eni N-a venit n im en i.
reale şi care pot fi ireale? G. - a nimănui E o casă a nim ănui.
(HMHenHbm, 6e3xo3snHbm)
D. - nimănui N-a spus nim ănui...
Din şirul de cuvinte de mai jos, evidenţiaţi cali-
(HUKOMy)
tăţile moral-spirituale: A. - (pe) nim eni N-am văzut pe n im en i.
bunătatea dragostea invidia

mişelia curăţenia lăcomia Form ulele populare:

n im en ea, nim ica, nim ănuia sînt nereco­
modestia ura ascultarea mandabile în vorbirea literară!
onestitatea binefacerea
B . Răspundeţi la întrebări cu propoziţii negative,
utilizînd pronumele negativ nimeni şi nim ic.
4.1. Stabiliţi care dintre aceste însuşiri sînt carac­
1. Ce ţi-a şoptit colegul la ureche?
teristice celor două prietene. Explicaţi cu
2. Pe cine l-aţi întîlnit la gară?
argumente.

71
Codul bunelor maniere

4 .2 . Numiţi calităţile morale ce vă caracterizează. 3. Cui i-aţi scris scrisori?

Aveţi m ult pînă veţi deveni perfecţi? 4. Ce ai văzut în pădure?
5. V-a vizitat cineva ieri?
6. Cu cine te-ai sfătuit?
Completaţi tabelul şi urmăriţi cum a evoluat
Model: Colegul nu mi-a şoptit nimic la ureche.
comportamentul celor două prietene:

A lte s e n s u ri a le c u v în tu lu i nimic
faptele Dolei faptele lui Babi un lucru de n im ic = neînsemnat
a) a curăţat o fîşie de a) i-a dat un sfat bun pri- un lucru de n im ic = josnic, netrebnic
pămînt etenei sale dintr-un n im ic = dintr-un fleac
b) ... b) ... nişte n im ic u ri = fără importanţă, fleac

C . Selectaţi din text propoziţiile ce conţin pro­

• Spuneţi, cum apreciaţi faptele prietenelor Doli numele negativ şi numiţi cazurile lui.
şi Babi? • Construiţi cîte două propoziţii,
pornind de la textul Două prietene,
Convingeţi-o pe Dola că n-a procedat bine.
► în care să folosiţi cuvintele: de nimic,
nim icuri, nimic.
Utilizaţi în vorbire lexicul de la rubrica
ABC-ul comunicării. D . Spuneţi româneşte:
Huuero n^oxoro
7. Consideraţi potrivită replica lui Babi? KaK hukto gpyrou
„ Treaba ta cum ai s-o scoţi la capăt!“ Hu 3a hto Ha cBeTe
Comentaţi!
^TO nycTHK
M Huuero 6o^ee
8. Interpretaţi acţiunile starostelui.
H mhto uHoe
• Sînteţi de acord cu deciziile luate de el?
Argumentaţi. • Formaţi două-trei enunţuri cu
aceste expresii.

9. Continuaţi (la alegere) una dintre scrisorile cu

sfaturi pentru: ochi ui
nimic mai mult - Hnnero 6o.nee
a) Dola;
b) Babi;
<33$
9/treft®*
nimic altceva - hiuhto uHoe

c) judecător/ staroste.
E . Scrieţi forma potrivită a pronumelui negativ
dintre paranteze:
a) 1. (nimic, nimeni) nu-i place fapta îngrozitoare a
lui Babi.
2. La consiliu nu s-a aprobat propunerea (nimic,
nimeni).
3. (nimic, nimeni) nu este mai scump decît
b) mama.
D râ g ă B a b i! M -a înfiorat şi 4. (nimeni, nimic) nu este mai de preţ decît liber­
m-a amărît fapta ta, pentru că tatea.
nimic... 5. Judecătorul n-a fost în stare să facă (nimeni,
Pentru un nimic de urcior ai... nimic).

72
 Codul bunelor maniere
c) A . Sinonim ia com unicativ-
inule judecător!
co ntextuală
Oare nu e cu putinţă :
N u vă mustră conştiinţa... a te îm piedică / / a fi bun
Ar fi mult mai înţelept dacă...
a fi bun (să fii bun)
/ i
Cine te îm piedică — a fi vesel (să fii vesel)
Dacă aţi putea include în această povestire un
alt personaj, cine ar fi acesta? De ce? Care ar fi
\xa fi m ulţum it (să fii mulţumit)
rolul lui? Relataţi.
Exem ple:
11 . Enumeraţi poveştile/ povestirile despre bine si • A fi întotdeauna bun (să fii bun), vesel, mulţumit
rău pe care le-aţi citit şi faceţi o asociere cu tex­ nu e chiar atît de uşor.
tul dat. de a face vreun rău cuiva/
să faci vreun rău cuiva
12. Redactaţi un eseu în care să relataţi un episod • Ştiu că eşti incapabil
din viaţa voastră sau din viaţa unei persoane de a face deranj/
cunoscute despre o situaţie în care faptele bune să faci deranj
au fost apreciate.
de venirea lui (că vine el)
• Mă bucur
Stabiliţi cu care din aceste proverbe şi maxime se
x de reuşita lui (că reuşeşte)
poate asocia conţinutul textului, argumentînd.
• Sînt gata de a face numai bine (să fac numai
• Locul binelui e în capul mesei. bine).
• Binele şi răul prin lupte neîncetate o lume
cîrmuiesc. B . Introduceţi în enunţuri urm ătoarele s tru c ­
• Cea mai mare înţelepciune e să uiţi şi să turi, după m odelele de mai sus:
mergi mai departe. - apt de a lupta
- capabil de a rezista

14. Indică „cîţiva paşi", răspunzînd la întrebarea:

C. Continuaţi dialogul:
Ce ar trebui să fac atunci cînd un prieten are un
necaz? a-i părea bine de întîlnire
• să-l încurajez
- Nu-ţi pare bine de în tîln ire?
- Cum să nu-mi pară bine că ne în tîln im ?
- Mă bucur mult de întîlnirea noastră.
15. Continuaţi dialogurile şi înscenaţi-le:
a) - Dola, dacă e cu putinţă, te rog să mă
ierţi că ţi-am făcut atîta rău...
- Şi eu, Babi, am înţeles că răul nu se
răsplăteşte cu rău...

b) - Babi, vrei să încercăm să facem numai

bine? Eu cred că nimic nu e mai înălţător decît
binele.
- Ai dreptate, Dola, bunătatea şi binefa­
cerea înfrumuseţează viaţa şi împacă toate
neînţelegerile...

73
Codul bunelor maniere

16. Discutaţi în echipe, în contradictoriu, afirmaţiile: „ Faptele bune se fac în

tăcere", „ Bine faci, bine găseşti", „Nu e de ajuns să nu faci răul, ci trebuie să faci
si binele".

Tălmăciţi expresia suflet sărac, asociind-o cu această imagine. Lucraţi în

echipe.

• Redaţi această expresie printr-un desen personal, comentîndu-l.

8. Argumentaţi dacă e bine sau rău:

- să spui adevărul; - să dai bineţe unui necunoscut;
- să lupţi cu viciile; - să vorbeşti neîntrebat;
- să corectezi prietenul la fiece pas; - să taci;
- să faci observaţii celor din jur; - să te pui în poară cu profesorii;
- să-i dai prietenului caietul să copieze tema de acasă; - să-i contrazici pe părinţi.
- să arunci cu pietre în pisica ce ţi-a trecut drumul;

D in c ă r ţile lu m ii
------------------*-------------------
19. | Discutaţi, în 3 grupuri, afirmaţiile de mai jos. Notaţi ideile principale. Pre-
zentaţi-le. Evidenţiaţi ideile comune ale grupurilor.
♦ Bunătatea este unitatea de măsură a sufletului.
♦ Cea mai nobilă întrebare din lume e aceasta - ce bine pot face?
♦ A face bine unor ticăloşi înseamnă a vărsa apă în mare.
(Miguel de Cervantes)
♦ Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tăi.
(Nicolae Iorga)

20. Completaţi informaţiile de mai jos cu alte informaţii asemănătoare:

• Iulius Cezar, pe lîngă virtuţile ce le poseda, îşi arăta generozitatea mai
ales prin aceea că niciodată nu se răzbuna pe duşman, dimpotrivă, căuta să-l
cîştige prin Binefacere şi Dărnicie.
„În fiecare zi, iert pe cel care a fost împotriva mea“, spunea el deseori.
• Titus, împăratul romanilor, aducîndu-şi aminte într-o seară că în ziua
aceea nu făcuse nici un Bine, a zis: „Prieteni, am pierdut ziua de azi“.

♦ Spuneţi dacă v-aţi gîndit vreodată, cîte zile din viaţa voastră aţi pierdut.
Ce puteţi face pentru a opri dezastrul moral din societatea noastră? Iulius Cezar

74
 Codul bunelor maniere
Ştiu: să discut,
să vorbesc pe tema:
Adolescentul, arta si cultura
LEXICUL
• evident, a avea la dispoziţie, a rosti, spectator, ferice, culise, în distribuţie, inter­
pret, protagonist, talent, a aplauda;
• a prefera, a adora, captivant, potenţial, domeniu, dezgustător, agreabil, sociabil,
ţinută, a difuza, prezentator, accesibil, cataclism, consecinţă, enigmă, castel, capti­
vat, vulgar, în direct, stăpînire de sine, teleferic, calitativ, aspect fizic;
• a obţine, a se înfiora, a săvîrşi, a simţi, a strivi, a povăţui, a nimici, a distruge,
a păzi, a îndreptăţi, răzbunare, măiestrie, modestie, lăcomie, ură, invidie.
V_________________ ’____________________ ________________________________________

STRUCTURILE
\
• Se joacă spectacolul... • Prefer/ ador/ urăsc emi­ • Nu e chiar bine...
• Am dori să vizionăm o siunea... • Unii spun că...
premieră... • Sînt captivat de... • E greşit să crezi...
• Aceasta e o dramă de... • ...se difuzează la ora... • N-ar trebui să...
• Să mergem astăzi la • E o emisiune de diver­ • Aş putea schimba...
teatrul... tisment... • Sînt convins că...
• Cine e autorul... • Prezentatorul (-oarea) • Uneori mă mustră
• Aveţi bilete la... este... conştiinţa...
• Cine interpretează rolul... • Imaginile sînt... • A simţi nevoia să...
• Cît costă... • Nu suport prezenta­ • A fi cu putinţă...
• Antractul va dura... torul, deoarece/ fiindcă... • Nu-mi pasă!
• V-a plăcut piesa... • A se lăsa dus de...
• Mi-ar plăcea să privesc... • A o scoate la capăt...
• M -a impresionat jocul... • A face bine...

GRAMATICA
c ----------------------------------------
S inonim ia com unicativ- Sinonim ie com unicativ- Pronum ele negativ
co n te x tu a lă co n textu ală (expresii) • Să utilizez corect
• Să exprim acelaşi gînd • Locul unde s-a născut. formele pronumelui
în diverse moduri locul naşterii negativ nimeni, nimic:
a se juca premiera • Care se află pe scaun... = de pe N im ic mai frumos
acum / necesar scaun... decît binele.
• A spus cuvinte de neiertat. N im eni nu poate
E necesar oare să fie jucată
care nu se iartă...
premiera acum? înţelege comporta­
• Îm i poţi trim ite recenzia...
Chiar e necesar să se joace mentul ei.
poţi să-mi trim iţi recenzia...
premiera acum? Răzbunarea şi invidia
• Emisiune de neuitat... = care
nu se uită. nu trebuie nim ănui.
v_______________ ____________ J

75
Â/vlif \ VJ ) A \ 7
?u Adolescentul si Patria

Nume celebre româneşti

J

Nume cunoscute româneşti

Locuri memorabile
Meşteşuguri populare româneşti
File de istorie
Reprezentanţi remarcabili
ai etniilor conlocuitoare
din Republica Moldova
 Maria Cebotari, primadona NUME CELEBRE
Operei din Viena ROMÂNEŞTI

ul COMUNICĂRII

Maria se aşeză la pian si aşa, cavatină - arie lirică de mici

proporţii
din memorie, fără note, luă
savoare - s i n farmec
primele acorduri din uvertura
splendid - s i n minunat
la opera Nunta lu i Figaro. După
răsfirat - aici:
care, lent, trecu la cavatina plină
pa3BeTB.neHHbM
de savoare a Suzanei. Freda
a strecura - sin.: a filtra
(camerista) merse şi deschise
pavaj - caldarî m
larg ferestrele, ce dădeau spre casca dă - cădere naturală
stradă. Era o splendidă zi de de apă
început de vară. Soarele îşi a năvăli - aici: npoHUKaTb
strecura razele printre ramurile a se revărsa - a ic i:
răsfirate ale castanului, aşternînd pacnpocTpaHHTbCfl
ochiuri de lumină pe pavaj. arie - aici: melodie
O adevărată cascadă muzicală frenetic - sin.: însufleţit
năvăli prin ferestrele deschise, rătăcind prin frunzişul arborilor a surprinde - sin.: a uimi
şi revărsîndu-se apoi de-a lungul străzii. Rarii trecători, auzind
muzica aceasta dumnezeiască, vocea fermecătoare, unul cîte unul se Sinonim e
opreau pe trotuar. Spre sfîrşitul ariei se adunase un adevărat audi­ a năvăli = a izbucni = a inunda
toriu, care nu numai că aplauda frenetic, ci mai ceru ca artista să se a surprinde = a mira
arate la geam. Surprinsă de acest spectacol neaşteptat, Maria nu se
putea dezlipi de pe scaunul de lîngă pian. Mulţimea aplaudă iarăşi A ntonim e
larg * îngust
veselă, recunoscătoare. Oamenii îşi fluturau batistele, îi trimiteau
lumină * întuneric
sărutări, îşi strîngeau la piept palmele, în chip de înaltă apreciere.
rar * des
Ah, vienezii! Erau cei de totdeauna...
apreciere * dezapreciere
- Ei, ce zici? se interesă Freda cu subînţeles. Oamenii orişicînd au
nevoie de muzică.
Familii de cuvinte
savoare - a savura - savurat
splendid - splendoare
Acesta putea fi considerat primul concert de după război al Mariei Cebotari. Reveni a năvăli - năvălire - năvălit
la Viena după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial cu noi şi mari speranţe. a surprinde - surprindere -
Urma să se reangajeze la Opera din Viena. surprins
(După Vera Malev)
O m onim e
operă - operă
lumină - lumină
ochi - ochi - ochi

77
Nume celebre româneşti

S ă d e s c o p e r im !
5

Citiţi fragmentul. Cum credeţi, o cunoşteau vie-

Meridian
nezii pe marea noastră cîntăreaţă? gramatical
Citiţi propoziţiile care descriu felul de a cînta al P e r fe c t u l sim p lu
Mariei Cebotari. (la nivel de recunoaştere a valorii de trecut)

A . Copiaţi verbele evidenţiate în text şi

Citiţi fragmentul care v-a plăcut.
scrieţi-le la perfectul compus, aceeaşi
persoană.
Răspundeţi la întrebări:
Ce uvertură a început să cînte din memorie
Maria Cebotari? Ce a cîntat mai apoi vestita P e rfe c tu l simplu se fo rm e a ză de la:
cîntăreaţă? De ce se opreau trecătorii? Cum
tema participiului + terminaţiile:
credeţi, de ce „spectatorii" au cerut ca artista
să se arate la geam? De ce Maria Cebotari fu a cînta a tă c e a
eu cîntai tăcui -i
surprinsă de aplauzele trecătorilor-spectatori?
tu cîntasi
3 tăcuşi -şi
Aveau oamenii nevoie de muzică în acele tim ­
el, ea cîntă tăcu -0
puri grele de după război? noi cîntarăm tăcurăm -răm
voi cîntarăti3 tăcurăti -răţi
Descrieţi ziua cînd a avut loc spectacolul impro­ ei, ele cîntară tăcură -ră
vizat.
a tre c e a auzi
eu trecui auzii
Îm părţiţi textul în fragmente logico-semantice.
tu trecusi auzisi
Intitulaţi-le. 3 3

el, ea trecu auzi

noi trecurăm auzirăm
Redaţi textul conform fragmentelor. Utilizaţi ver­ voi trecurăti auzirăti3
3
bele de la perfectul simplu la perfectul compus. ei, ele trecură auziră

Intitulaţi textul. Argumentaţi titlul propus.

Perfectul simplu, ca şi perfectul compus,
Faceţi portretul moral al Mariei Cebotari în baza exprimă o acţiune trecută şi terminată.
informaţiilor citite anterior.

Exem ple:
0 .1 Relataţi cîteva date
perfectul simplu - Eu cîntai cu atenţie.
din biografia cîntă-
Tu trecusi strada.
reţei, pornind de la Ea auzi o melodie plăcută.
informaţia dată.
perfectul compus - Eu am cîntat cu atenţie.
Maria Cebotari a fost o Tu ai trecut strada.
soprană lirico-drama- Ea a auzit o melodie
tică de origine română. plăcută.
S-a născut la Chisinău
în 1910. În copilărie a
luă = a luat
cîntat în corul catedralei trecu = a trecut
din Chisinău...
 Nume celebre româneşti
• Selectaţi din enciclopedii, ziare, internet etc.

J
alte informaţii despre viaţa vestitei cîntăreţe. O bservaţi
______________ s_
Povestiţi colegilor la următoarele ore.
In lim ba rom ână În lim ba rusă
perfectul simplu timpul trecut
Un partener de scenă spuse despre Maria
(coBepweHHbifi Bug,
Cebotari că a fost „ o stea care se naşte o dată la o hto cfle^a^?)
sută de a n " Comentaţi afirmaţia. a asculta
eu ascultai = s c^ywafl, -a
12 Maria Cebotari a jucat roluri emoţionante în tu ascultaşi = Tbi c^ywafl, -a
filmele: el, ea ascultă = oh, OHa c^yma^, -a
noi ascultarăm = Mb c^yma^u
voi ascultarăţi = Bb c^yma^u
• Fata în alb
ei, ele ascultară = ohm c^yma^u
• Cîntec de leagăn

• Madam Butterfly Reţineţi că unele verbe de

ochiu/ conjugarea I au aceeaşi formă
• Iubeşte-mă, Alfred

• Maria Malibran < 33 *

tre'Ae^
pentru persoana a IlI-a singular
la indicativ prezent şi perfectul
simplu, schimbîndu-se doar
• Inim i tari accentul.

J
• Giuseppe Verdi
■ --------- z ---- i — n---n----- n----- --- n--- ------ r H 1---- n------------- i ---
p e rfe c tu l simplu indicativul p rezen t
i
Ce filme aţi dori să vizionaţi? De ce? :întă
cîntă
adună dună
el ►intră el ►intră
13 Maria Cebotari a interpretat peste 60 de ro Iuri apropie apropie
sperie sperie
în opere. Care cîntăreaţă contemporană din
republica noastră a interpretat unele dintre
aceste roluri ?

Maria Cebotari
în film ul
„Maria Malibran“
(regia G. Brignone, 1943)

S tru ctu ri:

(fai
Aş dori să vizionez...
UURA
(Studentul cerşetor) Mi-ar plăcea...
Mi-ar fi interesant...

\ \ Pentru mine prezintă interes...

Consider că ar merita...
Dacă s-ar putea, aş dori să privesc.

79
Nume celebre româneşti

• Vorbiţi despre o operă interpretată de Maria

9

Bieşu.

14. Cîntăreaţa Maria Cebotari, cea care a avut o voce

inegalabilă, a cîntat pe marile scene ale lumii.
Perfectul simplu se foloseşte
Priviţi harta şi alegeţi un oraş în care a concertat mai des în istorii şi în poveşti.
renumita soprană. Improvizaţi un scurt reportaj
de la unul din spectacole.

Săchsische Staatsthi
Qpernhaiis

lie Staatstheater
Opernhaus
(Or dea'

Carmen

B . Citiţi fragmentul de poveste. Identificaţi ver­

bele la perfectul simplu, apoi traduceţi-le în
limba rusă.

„Mai mult de bucurie că au venit, îi scăpă (a

15. Maria Cebotari a avut doi fii: Peter şi Fritz. În una
din scrisori, Peter scria despre mama sa:
„Mama mea era atît de bună, atît de gingaşă,
că nici nu-ţi vine a crede că a fost o perso­
nalitate celebră.“
salva) ea; căci nu mai văzu pînă atunci suflet de
om pe la dînsa. Stăpîna era o zînă înaltă, subţirică
şi drăgălaşă, şi frumoasă, nevoie mare! Cum o
văzu, Făt-Frumos încremeni. Dar ea privi cu milă
la dînsul, şi îi zise:
- Bine ai venit, Făt-Frumos! Ce cauţi aici?
- Căutăm, zise el, tinereţe fără bătrîneţe şi
viaţă fără de moarte.
- Dacă căutaţi ceea ce ziceţi, aici este.
Atunci descălecă şi intră în palat. Acolo găsi
încă două femei, una ca alta de tinere, erau suro­
rile cele mai mari.
El începu să mulţumescă zînei pentru că l-a
scăpat de primejdie, iar ele, de bucurie, gătiră o
cină plăcută şi numai în vase de aur“.

• Redaţi conţinutul fragmentului, utili-

zînd verbele de la perfectul simplu la per­
Maria Cebotari si
fectul compus.
fiii săi

80
 Nume celebre româneşti
• Faceţi portretul vestitei cîntăreţe pornind de la

J
cuvintele fiului. Stru ctu ri
• Se numără printre...
• Se înscrie în...
16. Formulaţi 5-6 întrebări pentru un eventual
• Se evidenţiază prin...
interviu cu Maria Cebotari.
• Am privit la televizor...
Numele ei a fost incrustat în albumul de • Am citit în presă...
marmură din muzeul La Scala din Milano, alături • Am fost la festivalul...
• Este cea mai talentată...
de mari celebrităţi de canto ca Gigli, Caruso,
Şaleapin. Relataţi despre viaţa şi activitatea
acestor cîntăreţi.

Muzica românească a cunoscut şi cunoaşte

şi alte cîntăreţe cu numele Maria. Ce gen de
muzică a practicat/ practică fiecare dintre ele?
Ce cunoaşteţi despre activitatea acestor talen­
tate cîntăreţe.

C . Citiţi fragmentul. Identificaţi verbele utilizate

la perfectul simplu. Traduceţi propoziţiile în
limba rusă.
(C onsultaţi rubrica Meridian gramatical)
„Cică fu odată într-un sat un om grozav de
leneş. Şi satul, văzînd că acest om nu se dădu la
Maria Tănase Maria Drăgan
muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spînzure
pentru a nu mai da exemplu de lenevie şi altora. Şi
19. Alcătuiţi o propoziţie în care toate cuvintele ar aşa se alese vreo doi oameni din sat şi se duse la
începe cu litera m. casa leneşului, îl umflă pe sus, îl puse într-un car
Model: cu boi şi hai cu dînsul la locul de spînzurătoare.
Aşa era pe vremea aceea.“
Maria mîngîia micuţii murmurînd melo­
(După Ion Creangă)
dia melancolică.

20. Relataţi despre unul dintre interpreţii voştri

îndrăgiţi.
Săchsische Staatstheater « J la:ltstheater
i.. 5ch„e„ ™ stheater
0|H‘mlian
I___

H i,,s ....Iu
R ar ifal
rm en
Walkure

Placido Domingo Irina Arhipova

81
 Q
Nume celebre româneşti

R epere:
J

V numele, prenumele;
S genul de muzică practicat;
V capacităţile interpretative;
V ţinuta scenică;
S popularitatea;
S concerte, turnee.

Fiodor Saleapin Luciano Pavarotti

21. Textul pentru tema în discuţie este extras din

cartea Verei Malev „Recviem pentru Maria".
Relataţi cazuri asemănătoare din cultura uni­
versală, cînd viaţa şi activitatea anumitor per­
sonalităţi au devenit sursă de inspiraţie pentru
crearea operelor artistice.

22. Unele străzi din oraşele noastre poartă nume

de cîntăreţi, muzicieni. Ce puteţi spune despre:
Ştefan Neaga, Gavriil Musicescu, Eugeniu
Coca. M odel:
îmi place să-l ascult pe Placido Domingo.
Are o voce nemaipomenită.

Gavriil Musicescu

Maria Cebotari
în rolul lui Sophie
(opera „Cavalerul rozelor“ de
Richard Strauss)

Stefan Neaga Eugeniu Coca

82
 Nume celebre româneşti
L a s te a u a ... e -o c a le - a tî t d e lu n g ă ...

9
Citeşte textul şi îndeplineşte sarcinile propuse.

Vioara fermeca sala, fermeca sufletele oamenilor, fermeca tot ce era în jur. Barbu Lăutaru a dus cîntecul
plaiului nostru departe de hotarele lui. El a fost unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai culturii muzi­
cale populare româneşti din prima jumătate a secolului trecut. Cînta şi la cobză, şi la nai. Făcea muzică, avea
memorie muzicală excepţională, a fost un talent rar întîlnit.
În 1847 a avut o întîlnire cu Franz Liszt, compozitor ungur, celebru pianist. Liszt a ascultat taraful lui
Barbu Lăutaru, sorbindu-i din ochi pe lăutari.
- Barbule, m-a fermecat muzica ta, am să te fac să cunoşti şi tu muzica mea.
Liszt începu cu un preludiu, apoi improviză un marş unguresc.
- Ţi-a plăcut melodia mea? l-a întrebat el pe Barbu.
- E atît de frumoasă, stăpîne, că, dacă îm i permiţi, am să încerc s-o cînt şi eu.
Barbu Lăutaru interpretă întocmai marşul unguresc. Liszt, apropiindu-se de bătrînul lăutar, îl sărută,
zicîndu-i:
- Eşti un artist mai mare decît mine.
(După Gheorghe D im itriu )

1. Alcătuieşte propoziţii utilizînd adecvat verbele:

a asculta - a auzi; a cunoaşte - a şti; a iubi - a plăcea. 3 - 18 p.
2. Selectează două propoziţii care conţin verbe la perfectul simplu şi scrie-le punînd
verbele la perfectul compus. 2 - 4 p.
3. Răspunde la întrebări cu ajutorul textului.
3.1. Cine a fost Barbu Lăutaru? (1-2 propoziţii) 1 - 2 p.
3.2. La ce instrumente cînta Barbu Lăutaru? 1 p.
3.3. I-a plăcut lui Franz Liszt ceea ce a cîntat Barbu Lăutaru? Răspunde prin 1-2 propoziţii. 1 - 2 p.
3.4. Cum i-a demonstrat Barbu Lăutaru celebrului pianist că i-a plăcut melodia acestuia? 1 p.
4. Intitulează textul. 3 p.
4.1. Argumentează, în 1-2 propoziţii, titlul propus. 3 - 6 p.
5. Găseşte şi scrie propoziţia principală din text. 4 p.
6. Alcătuieşte şi scrie, în 3-4 propoziţii, portretul moral al lui Barbu Lăutaru. 3 - 12 p.
7. Scrie, ce sentimente a avut Franz Liszt după ce a ascultat muzica lui Barbu Lăutaru (2-3 cuvinte)? 2 - 6 p.
8. Cine a spus despre Mihai Eminescu (asemenea lui Franz Liszt despre Barbu Lăutaru):
„E unul care cîntă mai dulce decît mine?" 2 p.
9. Redactează un text (7-9 propoziţii) pornind de la aforismul:
Numele tău este măsura faptelor tale. 3 - 27 p.

83
 NUME „În viaţa aceasta sînt minuni“
CUNOSCUTE
ROMÂNEŞTI
-ul COMUNICĂRII
^ suman - haină ţărănească
Gheorghe Vrabie,

/
lungă
Stema Republicii Moldova
a trîn ti - 3gecb: ăpocaTb
dom eniu - oă^acTb
a rtă - UCKyCCTBO
a fe rm e c a - a încînta
vocaţie - aptitudine
deosebită
fascinant - impresionant
înzestrat - dotat cu calităţi
Gheorghe Vrabie, Ilustraţie la „Luceafărul Igor Vieru, Ilustraţie la „Călin“ deosebite
pînză - TKaHb
Priviţi aceste opere de artă şi stabiliţi din ce genuri fac parte.

• Citiţi textele de mai jos şi veţi afla mai multe despre autorii R epere:
acestor opere. ochiu/ artă decorativ-mo-
numentală, pictură,
Pasărea Phoenix
grafică, heraldică,
...Eram copil în satul meu de baştină, Călineşti,
«/ treW®* mască.
aflat la cîţiva kilometri de oraşul Bălţi. ...Am fost
doi copii: fratele Alexei şi eu. Aveam mamă vitregă.
O mamă vitregă clasică. Mama vitregă e ca o patrie
şevalet - suport pentru fixarea
vitregă. Dimineaţa, înainte de a se crăpa de ziuă, de
pînzei sau a cartonului de pictat
pe noi erau smulse sumanele pe care le îmbrăcam
paletă - na^MTpa
ziua. Nu aveam un iorgan pe care să ni-l dea, deşi
performanţă - gocTMxeHne
în casă existau iorgane. Ne înveleam cu sumanele
prodigios - productiv, prolific
în care munceam.
creativitate - TBopnecTBO
Odată, în curtea casei noastre, a apărut de
undeva din cer o pasăre mare. Era fantastic de frumoasă. Îm i * * *
amintesc clar culorile: albul dimineţii, negru, galben. Pasărea a
,prin talent
coborît chiar în mîinile noastre. Noi o luam de la unul la altul, a se impune^
-prin capacităţi
îi făceam vînt în sus şi iar o prindeam. Pasărea era ascultătoare,
un proiect
nu încerca să se elibereze. Eram fericit şi vrăjit de frumuseţea şi a schiţa<
un peisaj
cuminţenia acelei păsări. Jocul acesta nevinovat a fost observat
de mama vitregă care a prins-o şi a trîntit-o cu toată puterea de a desăvîrşi < ; talentul
’ ^ m ă ie s tria
pămînt. Pasărea şi-a dat sufletul. Am plîns în ziua aceea cu fratele
meu, apoi am luat-o cu grijă şi am îngropat-o. Din nişte beţe uscate a ex e c u t a < r un portret .
^ '" -o lucrare muzicală
i-am făcut un mormînt. M ai tîrziu beţele au înrămurit. În ziua
__ genurile picturii
aceea, a fost omorîtă copilăria noastră. a stăpîni
o limbă
Şi astăzi mai port în suflet culorile acelei păsări. Cine ştie,
poate această întîmplare mi-a deschis o altă lume? Lumea eternă a a practica
^ -g ra fic a
culorilor, a picturii...
(Gheorghe Vrabie)

84
 Nume cunoscute româneşti
Fişier biografic -ul COMUNICĂRII

9
Gheorghe Vrabie s-a născut la
23 martie 1939 în Călineşti, judeţul artă monumental-decorativă: fres­
Bălţi. A absolvit Academia de Arte ca, mozaicul, panoul, graffiti, gra­
Plastice din Sankt Petersburg. Şi-a fica, pictura de şevalet - lucrări
început activitatea de creaţie la revista care pot exista independent, nefi-
„Noi“. Este membru al Uniunii Artiştilor
ind legate de arhitectură şi neavînd
Plastici din Moldova. Activează în
domeniul artelor grafice de şevalet şi a/trefte® o altă menire practică.
de carte, al artelor monumental-decorative, al artei
Familii de cuvinte
heraldice. A organizat cîteva expoziţii personale la
Moscova. Lucrările sale sînt păstrate în muzeele vecină - vecinătate - învecinat
de artă din oraşele: Chişinău, Sankt Petersburg, mişcare - a mişca - mişcător
Moscova, Smolensk, Washington, Philadelphia, zestre - înzestrat - a înzestra
Bucureşti, Varşovia, Praga, Montreal, Bagdad. Este pictură - pictor - a picta
Laureat al Premiului de Stat, autor al stemei de Stat grafică - grafician
a Republicii Moldova. ramură - înrămurit - a înrămuri - rămuros
A ilustrat peste 50 de cărţi, dintre care:
Amintiri din copilărie, Povestea lui Harap-Alb
(I. Creangă), Luceafărul (M. Eminescu), Clopotniţa Expresii
(I. Druţă) şi multe altele. a se crăpa de ziuă - a se lumina
a face vînt - aici: a arunca
Dialog cu Glebus Sainciuc a-şi da sufletul - a deceda
Corespondentul - Ce fel de copil a fost maestrul
Glebus Sainciuc, vă amintiţi? Sinonim e
G.S. - M -am născut în oraşul Chişinău. Am fost un a trînti = a arunca profunzime = adîncime
copil cuminte, am învăţat bine, beţe = crenguţe a omorî = a ucide
am şi diplome de merit. Îm i iorgan = plapumă
plăcea mult sportul: voleiul,
fotbalul, tenisul. Se întîmpla C om paraţi
că, uneori, din cauza aceasta, grafică - rpa^uKa
lipseam de la lecţii. Îm i place decorativ - geKopaTUBHbm
să spun că sora mea era de o monumental - MOHyMernunbHbm
vîrstă cu renumita cîntăreaţă heraldică - repanbguKa
de operă Maria Cebotari, care mască - MacKa
maestru - Maecrpo
a locuit în vecinătate cu noi şi venea des pe aici.
diplomă - gunnoM
M ai ştiu că pe atunci aveam 2-3 anişori. Această
arhitectură - apxuTeKTypa
vedetă m-a purtat în braţe...
a ilustra - unnocTpupoBaTb
C. - V-aţi dorit de mic să deveniţi pictor?
scenograf - ^eHorpa<£
G.S. - Nu, nu m-am gîndit niciodată. Deşi îm i
polivalent - nonuBaneHTHbm
plăcea mult să desenez, mai ales chipurile
învăţătorilor şi ale colegilor de clasă. Tata nu
O m onim e
prea îm i observa talentul. Eram şase copii, nu
casă (de bilete) - casă (de locuit) - casă (de
avea timp. Cu toate acestea, am făcut Şcoala
economii)
de Arte Plastice din Chişinău şi arhitectura la
Bucureşti. S tructuri
C. - Casa părintească vă este toată viaţa ca o Cu toate acestea... Se înscrie în...
insulă... Din cîte ştiu... Se evidenţiază prin.
G.S. - Da, toată viaţa am creat pe această „insulă“ La prima vedere... îmi place să admir...
alături de soţia mea Valentina Rusu-Ciobanu, Am impresia că... Sînt încîntată de...
care e tot pictoriţă, şi de fiul meu Lică Sainciuc, Se consideră printre. Se zice că...

85
 care ilustrează cărţi pentru copii. Lucrările
Nume cunoscute româneşti
9

mele au călătorit departe de această „insulă“:

în Franţa, Belgia, Olanda, România, Armenia, Mer idia n
Azerbaidjan etc. gramatica l
C. - Aţi trecut de 80 de ani. Vă simţiţi în vîrstă?
G.S. - M ă simt mereu tînăr si energic. Am dorinţa D eclin area sub stan tivelo r cu artico l
de a mai face ceva, de a mai trăi... n e h o tă rît/ h o tă rît
A Alcătuiţi îmbinări de cuvinte, apoi enunţuri:
£9E39 Fişier biografic un portret
\ j Glebus Sainciuc, artist plastic, a schiţa o ...
s-a născut la 19 iulie 1919 în oraşul
■ \ . . .
nişte peisaje
a picta • u n e le ...
\ unii...
Creionul tatei o pictură
Prima dată cînd m-a fermecat un...
mişcarea creionului pe hîrtie era a analiza ' n iş te ...
făcută de altcineva - de tatăl meu. u n e le ...
Într-o dimineaţă de duminică, unii...
tata se duse repede în casa cea genurile (pictură)
a stăpîni
mare. Numai ce văd că se întoar­ limbile (Europa)
ce. Era în cămaşă albă şi cu o
foaie în mînă. Ne arătă mîndru Grafică de Articol Articol
foaia. Îşi făcuse autoportretul cu Igor Vieru Gen Caz Exemple Exemple
hotărît hotărît
oglinda. Nu m-am gîndit atunci
masculin

N.A. -l pictorul -i pictorii

la talentul lui, ci la creion. Minunea creionului şi -le peretele pereţii
a h îrtie i! Şi odată, cînd tata şedea lîngă sobă, am G.D. -lui pictorului -lor pictorilor
luat creionul în m înă şi l-am desenat. A umblat el peretelui pereţilor
toată mahalaua cu acest desen... N.A. -a pînza -le pînzele
feminin

Şi apoi, cînd am ajuns în clasa întîi, primul -ea cartea cărţile

învăţător ne-a desenat cu cretă colorată o moară G.D. -ei pînzei -lor pînzelor
de apă... Eu am avut aceleaşi emoţii ca atunci, cu (-ii) cărţii cărţilor
creionul tatei... De atunci, acest creion magic mă
urmăreşte şi i-am rămas credincios toată viaţa.
(Igor Vieru) o carte - nişte cărţi (cărţii)
Atenţie! o masă - nişte mese (mese i)
Fişier biografic
Igor Vieru s-a născut la 23 decem-
I brie 1923 la Cernoleuca, Dondu-
• seni. A absolvit Şcoala de Pictură din
J M Chişinău. Participă la expoziţii din Gen Caz Exemple Exemple
1953. E membru al Uniunii Artiştilor (singular) (plural)
feminin masculin

I Plastici din Moldova. Este Laureat al

N.A. un pictor nişte (unii)
I Premiului de Stat; decorat cu Ordinul
pictori
Insigna de Onoare şi Diploma de
Onoare a Republicii Moldova. G.D. unui pictor unor pictori
Performanţele artistului Igor Vieru au fost dintre N.A. o pictură nişte (unele)
cele mai polivalente: pictor, grafician, ilustrator de picturi
cărţi, scenograf, o prodigioasă muncă pedagogică. G.D. unei picturi unor picturi
Sînt bine cunoscute ilustraţiile la cartea Călin
(M. Eminescu), picturile Meşterul Manole, Înserare,
Griji de primăvară, Mama pîine albă coace ş.a.

86
 Nume cunoscute româneşti
S ă d e s c o p e r im ! B. Schimbaţi forma substantivului

9
după model:
ij Despre ce personalităţi aţi aflat din textele ci -
tite? De ce numele acestor pictori fac parte tablou - tabloului - unui tablou
din categoria numelor cunoscute româneşti stilou - ... caricatură - ...
din prezent? A fost oare uşor drumul lor spre zi - ... peisaj - ...
pictură? De ce credeţi aşa? Creaţia acestor plas- pădure - ... culoare - ...
ticieni este diversă. Demonstraţi acest lucru prin imagine - ... penel - ...
exemple. Ce momente din biografia acestor portret - ...
personalităţi v-au impresionat? Exemplificaţi. Aţi
• Alcătuiţi 2-3 enunţuri cu aceste sub­
dori să mergeţi la o expoziţie personală a unui
stantive.
pictor? De ce? Aţi vizitat cîndva o expoziţie de
pictură? Ce impresie v-a lăsat? Numiţi şi alţi pic­ C . Numiţi cazul substantivelor evidenţiate în text.
tori din Republica Moldova.
D . Puneţi substantivele din paranteze la cazul
2 .\ Recitiţi textele. Relataţi argumentînd: genitiv:
• cum a fost copilăria acestor personalităţi; tablourile (pictor)
• cînd au început să picteze; peisajele (artişti)
desenul (grafician)
• cel mai dificil moment din viaţa acestor
zîmbetul (copii)
artişti plastici;
succesul (actor)
• punctele de tangenţă din biografia lor şi bucuria (părinţi)
a voastră.

2.1. Examinaţi desenul. Găsiţi, în unul din tex­ • Schimbaţi substantivele după modelul:
tele de mai sus, fragmentul care corespunde tablourile unui pictor
acestui desen. Argumentaţi.
E. Scrieţi la genitiv articulat substantivele:
academie, arte
talent, pictori
activitate, graficieni
creativitate, plastician
măiestrie, artist
artă, heraldică
ochiu/
gamă cromatică, simplitate severă
3 .| Credeţi că părinţii au un rol im portant în des­ a formelor, privirile noastre...
coperirea talentului copilului? Comentaţi răs­ */treW®*
punsul, argumentînd cu exemple.
F. Restabiliţi substantivele omise, folosind
3.1 Spuneţi cum i-au ajutat părinţii pe copiii lor repere.
să-şi descopere şi să-şi dezvolte talentul: 1. Măştile ... Glebus Sainciuc au cutreierat prin
a) Gheorghe Vrabie; ţările ...
2. Căci măştile ... prezintă tezaurul ... nostru.
b) Glebus Sainciuc;
3. M ulţi maeştri ... pledează pentru alcătuirea ...
c) Igor Vieru. a ...
4. Masca este o explozie de fantezie a ... care se
4 ,| Citiţi fişierele biografice ale pictorilor Gheorghe numeşte Poporul.
Vrabie şi Igor Vieru. Enumeraţi evenimentele 5. Filimon Hămuraru şi Eleonora Romanescu
cele mai importante din viaţa lor. sînt pictori apreciaţi ai ... Moldova.

87
Nume cunoscute româneşti

4.1. Alcătuiţi un fişier biografic similar şi pentru

9

maestrul Glebus Sainciuc, recitind interviul

(pag. 85).

4 .2 . Scrieţi în caiete denumirea celor mai repre­

R epere:
zentative lucrări de creaţie ale acestor artişti talentat, Europa, pictor, popor, pictură, o
plastici. antologie, măşti, un creator, republica.

Alcătuiţi o relatare despre unul dintre aceşti pic­ G . Continuaţi enunţurile utilizînd substantive la
genitiv:
tori (la alegere) şi prezentaţi-o în clasă. Utilizaţi
• Îm i place să admir...
substantive articulate/ nearticulate la genitiv şi
• M ă fascinează culorile...
dativ (consultaţi rubrica Meridian gramatical).
• Sînt încîntat de...
• Ne-am oprit să ascultăm...
Dacă aţi fi pictori, ce gen de pictură aţi alege?
• Se zice că pictorul...
Argumentaţi răspunsul prin 2-3 enunţuri.

7 ,| Improvizaţi un dialog cu pictorii, continuînd „Pegas“ - numele vestitului cal

0chiui
interviul după model. Lucraţi în perechi. înaripat din mitologie. Era con­
a) - Domnule Gheorghe Vrabie, cum s-a <%
3 siderat calul muzelor (desen
91 treW®^ pag. 89).
întîmplat că sînteţi autorul stemei de stat a
Republicii Moldova?
- Vreau să vă spun că a fost un concurs
mare, cu peste o sută de participanţi. Cu toate
acestea...

b) - Maestre Glebus Sainciuc, măştile

Dumneavoastră sînt o explozie de fantezie. De
unde atîta energie?
- De la oamenii ce mă înconjoară.

*
V-aţi gîndit vreodată de ce însuşiri are nevoie Igor Vieru, ilustraţie la Igor Vieru, ilustraţie la
„Harap-Alb“ „Cuşma lui Guguţă“
un pictor? Continuaţi lista de mai jos şi argu­
mentaţi.
■/ jertfire de sine • / profunzime
</ voinţă ■/ efort titanic
</ fantezie ■/ ...
■/ rezistenţă

Imaginaţi-vă că sînteţi la o întîlnire cu pictorii

despre care e vorba în texte. Scrieţi-le cîte un
mesaj în care să le apreciaţi talentul, măiestria,
opera artistică şi să le propuneţi cîteva idei care
Gheorghe Vrabie, ilustraţii la
ar putea înviora procesul artistic de la noi. „Harap-Alb“

88
 Nume cunoscute româneşti
/ M odel:

9
) Stimate dle Gheorghe Vrabie,
\ Vă apreciez mult creaţia. Întotdeauna daţi dovadă de
\ originalitate si măiestrie artistică. As vrea să vă rog să
) contribuiţi cumva la redeschiderea Muzeului de Arte din
) Chisinău, care se află în restaurare timp de 20 de ani.
ţ Cu respect, ...

1 0 .\ Selectaţi si comentaţi una dintre picturile prezentate la această temă. Utilizaţi

Muzeul de Arte, Chisinău
lexicul si structurile de la rubricile ABC-ul comunicării, Ochiul al treilea (pag. 84).

11. | Încercaţi să redaţi maxima printr-un desen, apoi comentaţi-l.

Prin orice lacrim ă ne priveşte Dumnezeu.
(Emil Cioran)

12. Scrieţi o listă cu numele personalităţilor din pictura clasică si contemporană

universală. Spuneţi, despre opera căror pictori aţi vrea să cunoaşteţi mai
multe? De ce?
Leonardo da Vinci,
12 . 1. Dacă aţi avea posibilitatea să selectaţi o serie de picturi pentru amenaja­ „Mona Lisa“
rea şcolii voastre, ce lucrări aţi alege? Argumentaţi.

13. Continuaţi gîndul în 3-4 enunţuri.

a) Pictura e o altă lume. Un alt mod de trăire...
b) Pensula este o baghetă a culorilor cu care poţi făuri cele mai admira­
bile minuni ale naturii...
Rafael,
14. | Aţi auzit de Pasărea Phoenix care, atunci cînd simţea apropierea sfîrşitului „Madonna della Tenda“
său, îşi făcea un cuib de rămurele ce se aprindeau uşor şi astfel se mistuia („Madona pe fundalul
ca un rug, iar din cenuşa-i proprie se năştea o altă pasăre Phoenix?! Care din unei draperii“)
informaţiile citite de voi ar putea fi asociate cu această pasăre? De ce?

• Credeţi în puterea magică a acestei păsări? De ce?

15. Raportaţi imaginile date la viaţa artiştilor plastici şi comentaţi argumentînd.

Consultaţi rubrica Ochiul al treilea (pag. 84).

16. | Scrieţi ce impresiil aveţi despre lucrările de mai jos. Aţi descoperit ce per­
sonalităţi se ascund după maştile lui Glebus Sainciuc?

VP°A dififoodiif) iî{dsâ{ i di{Sjodii[)

89
 LOCURI Mănăstirea Putna -
MEMORABILE leagănul neamului
-ul COMUNICĂRII
ctitor - ocHOBaTe^b
„ 1 , Ş te fa n V o ievo d , d in sihastru - pustnic
m ila tu i D U m n ezeu dom n a dura - aici: a ridica,
a d M a rii M o ld o v ei, fe u d a zidi
d i B o g d a n V o ievo d , câ­ în d em n - npM3biB
to r şig io â â o r o a cestu i s fîn t a străjui - a păzi
nim icitor - yHMHTOxara^MM
to ca ş...
incendiu - foc
înfăţişare - bma
pradă - jertfă
stricăciuni - daune (Bpeg)

Conform tradiţiei, M ănăstirea Putna ar fi fost ridicată * * *

de Ştefan cel Mare, în semn de mulţumire pentru biruinţa ■o fortificaţie
repurtată în bătălia de la C h ilia , pe 25 ianuarie 1466, la îndem­ a ridica -un zid
nul şi cu străduinţa sihastrului Daniil, de curînd aşezat în părţile
Putnei. un locaş
Lucrările de cons­ a înălţa o mănăstire
trucţie a mănăstirii au
fost terminate pe 3 sep­
tembrie 1470. Mănăs­ Familii de cuvinte
tirea avea în centru o a purta - a repurta
biserică impresionantă a cuceri - cucerire
ca decoraţie şi proporţii, suflet - neînsufleţit
împrejmuită cu ziduri de curte - curteni
apărare, străjuite de tur­ a face - a reface
nuri întărite şi cu o casă a zidi - zidire
domnească în partea de fortificaţie - fortificare
sud. Astfel, prin puter­ a domni - domnitor - domnie
nicele sale fortificaţii, primele cunoscute în arhitectura monastică
moldovenească, Mănăstirea Putna putea constitui un loc de O m onim e
retragere sigur, bine apărat în caz de primejdie pentru domn, mare (apă) - mare (uriaş)
familia sa şi numeroşii lor curteni şi slujitori. dar (cadou) - dar (conjuncţie)
Dar numai la cîţiva ani de la terminarea lucrărilor de zidire şi
fortificare a întregului ansamblu, Mănăstirea Putna a fost pustiită
de un nimicitor incendiu, neavînd şansa de a-şi păstra înfăţişarea
dintîi.
Marele Ştefan a refăcut întreaga mănăstire tot aşa falnică pre­
cum fusese mai înainte.
¥
Astfel, Putna a devenit în scurtă vreme cea mai bogat înzestrată
mănăstire a Moldovei. Tot pe atunci, Ştefan cel Mare şi-a pregătit
dintr-un bloc de marmură piatra ce avea să-i acopere mormîntul.
În cea de-a doua zi a lunii iulie 1504, după 47 de ani, două luni

90
 Locuri memorabile
şi trei săptămîni de glorioasă şi rodnică domnie,
Ştefan cel Mare s-a stins din viaţă.
C -ul COMUNICĂRII
Dar numai după trei decenii de la trecerea din
viaţă a ctitorului, Mănăstirea Putna a căzut pen­
Expresii
tru a doua oară pradă focului. Acest trist eveni­
a se stinge din viaţă
ment a adus stricăciuni destul de însemnate. Abia
a se trece din viaţă
două decenii mai tîrziu, domnitorul Alexandru
a trece în nemurire
Lăpuşneanu a scos mănăstirea din starea de pusti­
a dormi somnul de veci
ire.
a-şi lăsa amprenta asupra..
Însă trecerea timpului, cutremurele, alunecările
a influenţa asupra...
de teren şi alte evenimente istorice şi-au lăsat
amprenta necruţătoare asupra trăiniciei zidurilor
mănăstirii. ochiu/ • a cădea pradă focului - a
arde
Lucrările de reparaţie au fost începute de dom­
• a scoate din starea de
nitorul Moldovei Vasile Lupu şi finisate mai apoi
9/trei'®* pustiire - a renova
de alţi ctitori.
În biserica de la Putna se găsesc mormîntul lui
Ştefan cel Mare, mormîntul soţiilor voievodului Sinonim e
(Maria Voichiţa şi M aria de Mangop) şi cele ale tradiţie = obicei
urmaşilor săi pînă la Petru Rareş. locaş sfînt = biserică, mănăstire
În incinta mănăstirii este amenajat un muzeu, a zid = fortificaţie
cărui colecţie este considerată una dintre cele mai bătălie = luptă
valoroase din întreg Orientul creştin. Mănăstirea biruinţă = victorie
Putna este leagănul neamului nostru unde-şi
doarme somnul de veci Măria sa Ştefan Vodă, S tru ctu ri
domnitorul Moldovei, care avea să ne spună cu Se spune că...
limbă de moarte: Nu cred să...
Se zice că...
„Eu vă las în grija mare, E ştiut că...
Idealul meu cel sfînt, în opinia mea...
Să staţi strajă la hotare,
Să pă ziţi acest păm în t!“

Acoperămîntul de mormînt al
Mormîntul lui Ştefan doamnei Maria de Mangop
cel Mare

91
Locuri memorabile

S ă d e s c o p e r im !
Meridian
Cine este ctitorul Mănăstirii Putna? gramatical
Ce eveniment im portant l-a făcut pe Ştefan cel
Mare să ridice acest locaş sfînt?
D eclin area su b stan tivelo r proprii
Care a fost cauza transformărilor suportate de
acest locaş? Nume de localităţi (toponime)
Cine dintre domnitorii Moldovei a participat
nemijlocit la reconstrucţia mănăstirii? De ce
Num ai forme de singular!
Mănăstirea Putna este considerată leagănul Putna, Suceava, Nistru
neamului nostru?
Num ai forme de plural!
Citiţi textul. Aşezaţi în ordinea corectă princi­ Bălţi, Ungheni, Ialoveni
palele elemente din text:
S Lucrările de construcţie a mănăstirii au fost Cazu l Nume de localităţi
finisate.
S Primele mărturisiri despre Mănăstirea
Putna. N.-A. Moldova, Republica Moldova
S Trecerea în nemurire a domnitorului. G.-D. Moldovei, Republicii Moldova
V. Moldovă!
S A l doilea incendiu şi lucrările de refacere a
mănăstirii.
N. -A. Nistrul, rîul Nistru
S Mănăstirea Putna astăzi. G.-D. Nistrului, rîului Nistru
S Primul incendiu. V. Nistrule!

• Alegeţi unul dintre aceste puncte şi redaţi

conţinutul fragmentului respectiv. Lucraţi în
perechi. Atentie! rîului Nistrului
5
rîului Nistru

Argumentaţi legătura dintre:

a) Mănăstirea Putna - Daniil Sihastrul;
A. Care dintre cele două forme este corectă?
b) Cronicarul Grigore Ureche - Mănăstirea
Putna;
c) Ştefan cel Mare - Chilia, Cetatea Albă. 1. Nistru este un simbol al neamului.
Consultaţi rubrica Din cărţile lumii. Nistrul

Hotin şi Soroca
2. Cetăţile sînt
Hotinului şi Sorocii
Nistru.
aşezate pe malul rîului
Nistrului.

Moldova
3. Mănăstirile şi bisericile — sînt
Moldovei

minuni ale sufletului.

Chilia lui Daniil Sihastrul

92
 Numiţi motivele principale care l-au făcut pe

Locuri memorabile
Ştefan cel Mare să ridice Mănăstirea Putna.
Alegeţi una dintre variantele posibile de răspuns Cazul Nume de localităţi
şi argumentaţi:
a) slavă/ glorie;
N.-A. Carpaţii, munţii Carpaţi
b) devotament şi dragoste faţă de popor;
G.-D. Carpaţilo r, munţilor Carpaţi
c) mulţumire lui Dumnezeu pentru bi­
ruinţele obţinute în lupte;
d) curaj, bărbăţie;
e) varianta ta. A tenţie 1 munţilor Carpaţilor
munţilor Carpaţi
Imaginaţi-vă că sînteţi unul dintre oştenii cre­
dincioşi ai lui Ştefan cel Mare care îşi aminteşte
despre alegerea locului pentru mănăstire.
Relataţi. B. Plasaţi cuvintele potrivite (toponime) în
Repere: a cerceta, vale, pîrîul Putna, a trage
locul punctelor şi continuaţi enunţul:
cu arcul, săgeată, loc...
1) La mănăstirea...
2) De la cetatea...
Iniţiaţi un dialog imaginar despre alegerea locu­ 3) Locul mănăstirii...
lui pentru Mănăstirea Putna dintre Ştefan cel
Mare şi:
a) oşteni;
C . Utilizaţi în propoziţii substantivele proprii:
1
c) mama sa. de la Putna ale Voroneţului
cu cetatea Soroca a Moldovei
i
Descrieţi Mănăstirea Putna. Utilizaţi textul,
imaginea, rubrica ABC-ul comunicării.

8. Cu ce puteţi asemui chipul domnitorului Ştefan D. Completaţi versurile cu substantive pro­

cel Mare sau imaginea Mănăstirii Putna? Alegeţi prii.
cuvintele potrivite şi argumentaţi. Lucraţi în
grup! 1. „Îmbracă-te în doliu, frumoasă..."
(M ihai Eminescu)
Paltin, brad, nuc, rădăcini de oţel, ram, 2. „Eşti floare de dor,...
gorun, furtună. eşti lacrima neamului meu!“
(D um itru Matcovschi)
9] Priviţi portretul domnitorului Ştefan cel Mare 3. „fiară scumpă şi frumoasă,
(pag. 90). Descrieţi-l.• o,..., ţara mea!“
(Vasile Alecsandri)
• Încercaţi să redaţi, în 3-4 propoziţii, ce gîn- 4. „Hai la luptă, hai...!
duri îl frămîntau pe domnitor. Vă propunem un Du-ne-n hoardele duşmane!"
(Vasile Alecsandri)
început:
„A trăi pentru popor, a trăi pentru ţară
este o cinste...“

93
Locuri memorabile

• Cum este marele dom nitor în viziunea voastră?

Amintiţi-vă şi cele învăţate la istorie.

OJ Scrieţi un îndemn pe care vreţi să-l adresaţi

• Cum să nu...
oamenilor pentru a ocroti monumentele/ • E cunoscut faptul că...
locurile istorice - bogăţia fiecărui popor. • E ştiut că...

Numiţi opere literare în care se elogiază locurile E. Alcătuiţi propoziţii/ fraze utilizînd cîte un
memorabile ale Basarabiei. Relataţi despre unul substantiv propriu din fiecare coloniţă.
dintre ele.

Demonstraţi cu exemple că omul care luptă Ştefan cel Mare Chilia

pentru un ideal măreţ triumfă chiar şi asupra Alecsandri Mirceşti
morţii. Eminescu Cernăuţi
Ioan Vodă cel Cumplit Cahul
Ştefan cel Mare a numit Cetatea Albă şi Chilia...
„plămînii Moldovei". Cum credeţi, de ce? Argu­
mentaţi răspunsul. Lucraţi în echipe. F. Selectaţi din text propoziţiile ce conţin nume
de localităţi şi indicaţi cazul substantivelor.
Alcătuiţi o scrisoare, în care să povestiţi unui
prieten dintr-o altă ţară despre locurile memo­ • Alcătuiţi şi alte enunţuri cu aceste substantive
rabile din Basarabia. Invitaţi-l să le viziteze. proprii. Consultaţi rubrica Meridian gramatical.
Consultaţi rubricile Meridian gramatical şi
ABC-ul comunicării.
G . Scrieţi forma corectă.
Prezentaţi informaţii scurte despre locul memo­ 1. Ştefan cel Mare din mila... (a lu i Dumnezeu,
rabil preferat din Moldova. lui Dumnezeu), fiul (al lu i Bogdan, lu i Bog­
dan), a ctitorit (Mănăstirea Putna, pe Mănăs­
tirea Putna).
Priviţi imaginea ală­ 2. Cel mai viteaz dintre duşmanii romanilor, ...
turată, care face parte (apărătorul Daciei, apărătorul al Daciei), a
din creaţia pictoriţei fost Decebal.
Ana Manole. Găsiţi 3. Cetăţile (ale Moldovei, Moldova, Moldovei)
o asociere a acestei s-au înălţat în vremurile grele pe malul
(Nistru, al Nistrului, Nistrului).
imagini cu locurile
4. Malurile înalte ale fluviului (Dunărea, Dună­
memorabile basara-
rii, ale Dunării) sînt pitoreşti.
bene. Comentaţi.• 5. Acest luminat cronicar (lui Grigore Ureche, a
lui Grigore Ureche, Grigore Ureche) ne-a lăsat
• Intitulaţi imaginea. multe informaţii din viaţa marelui domni­
tor (lui Ştefan cel Mare, a lui Ştefan cel Mare,
Ştefan cel Mare).

94
 Broderii MEŞTEŞUGURI
POPULARE

C tito r iile O le n e i
C -ul COMUNICĂRII
Printre cele mai vechi îndeletniciri şi meşteşuguri moldoveneşti
sînt cunoscute olăritul, prelucrarea lemnului şi a pietrei, împletitul,
ţesutul ş.a. îndeletnicire ocupaţie
Broderia, ca gen al artei decorative, cunoaşte o dezvoltare amplă o lărit ROHHapCTBO
încă în Moldova medievală. Ea se practică îndeosebi în centrele îm p le tit BS3aHue
monastice şi se execută pe catifea, cu fir de lînă, mătase, bumbac, tesu
9
t TKanecTBO
in, aur, argint, uneori cu aplicaţii de mărgăritare. brodat BblIilUBaHUe
Măiestria înaltă a acestui meşteşug a fost cunoscută şi de am plu larg
domniţa Elena, fiica lu i Ştefan cel M are. Elenei îi plăcea să a executa a face
urmărească mîinile dibace ale călugăriţelor. Fire sensibilă şi m ătase menK
înzestrată, Elena deprinde cu uşurinţă arta broderiei. Broderiile bum bac xnonoK
executate de ea se disting printr-o înaltă fineţe. Se zice că unul in neH
din steagurile de luptă ale lu i Ştefan este opera m îinilor fiicei catifea ţesătură de lînă,
sale Elena. mătase, bumbac
Vestea despre nobleţea şi frumuseţea Elenei a ajuns tocmai la dibaci iscusit
Moscova. De acolo vin peţitori cu mare alai. Ştefan a blagoslovit sensibil care poate fi uşor
căsătoria fiicei sale cu Ioan cel T în ăr, fiul lu i Ioan Vasilevici, ţarul impresionat
Rusiei. Grea şi lungă le-a fost calea spre Moscova... înzestrat talentat
La 12 ianuarie 1483 la Mănăstirea Înălţării are loc cununia. peţitor CBaT
Din acea zi, Elena este cunoscută în Rusia sub numele Olena inedit nou, neobişnuit
uluitor uimitor,
Voloşanca. După naşterea fiului D u m itru , viitorul moştenitor
excepţional
al tronului Vladimirului, Moscovei şi Novgorodului, încoronat
la vîrsta de cincisprezece ani, Elena, inspirată de acest important
eveniment, lucrează la vălul liturgic Dum inica flo r iilo r (păstrat în
fondurile muzeului de istorie din Moscova), operă de mare preţ, S inonim e
inegalabilă ca nivel artistic, culminînd istoria broderiei din Rusia. cale = drum
Lucrarea inedită, originală prin conţinut, compoziţie şi culoare, operă = creaţie
constituie o uluitoare mărturie a celor ce se petreceau la curte. destin = soartă
Într-adevăr, peste puţin timp Elena a fost lipsită de moştenire şi onoare = cinste
întemniţată cu fiul D u m itru .
O altă lucrare de valoare a Elenei este goblenul Tăierea capu­
lu i Sfîntului Ioan Botezătorul, în care meşteriţa a intuit parcă
amarul destin al feciorului său. Pe timpul Elenei, acest subiect Familii de cuvinte
era larg răspîndit, simbolizînd lupta pentru onoarea şi moralitatea moştenire - moştenitor -
creştinismului. Chenarul goblenului e compus dintr-o împletire a moşteni
fină, venită din vechiul covor moldovenesc. Inimioarele în care mărturie - martor - a mărturisi
sînt plasate cruci atestă motivul credinţei. Ambele lucrări sînt de broderie - brodeză - a broda
o uimitoare armonie. Ele compun parcă o muzică din forme şi meşteşug - meşter - meşteriţă
culori. Acestea sînt doar cîteva dintre acele multe perle care au olărit - olar
materializat puterea de creaţie a poporului nostru. Dar cîte mai ţesut - ţesător - ţesătoare -
sînt prin alte muzee! a ţese

95
Meşteşuguri populare româneşti

S ă d e s c o p e r im ! C -ul COMUNICĂRII
Care sînt cele mai vechi îndeletniciri şi meş­
teşuguri moldoveneşti? Cînd s-a dezvoltat C om paraţi
broderia ca gen al artei decorative? De unde a măiestrie - MacrepcTBO
învăţat Elena, fiica lui Ştefan cel Mare, măiestria veste - BecTb
acestui meşteşug? Unde a ajuns vestea despre a blagoslovi - 6.naroc.noB.nsTb
nobleţea, măiestria şi frumuseţea Elenei? Cine
era Olena Voloşanca? Ce aţi aflat despre ea? Ce V ocabular tem atic
lucrări executate de Elena s-au păstrat? Cum au • olăritul/ ceramica
ajuns aceste lucrări în muzeul din Moscova? Care • ţesutul covoarelor, prosoapelor
este meritul Elenei în dezvoltarea artei populare • cioplitul în lemn, în piatră
decorative? • broderia
• împletitul din lozie etc.
Citiţi şi alcătuiţi planul acestui text.
* * *
• Alegeţi un punct al planului şi redaţi conţinutul
o colivie
lui.
a meşteri ^ o uşă
lozie o masă
Modificaţi conţinutul textului, propunînd o altă a împleti din lînă
desfăşurare a evenimentelor. aţă un covor
a ţese
Puteţi începe astfel: „Dumitru, fiul Elenei, a un prosop
fost încoronat şi declarat drept ţar al Moscovei, * * *
al Vladim irului şi al Novgorodului la vîrsta
de cincisprezece ani, astfel urmînd calea stră­
lucită a bunicului său, Ştefan cel Mare...“.

Alcătuiţi o comunicare în baza constatării: „Grea

şi lungă a fost calea Elenei spre Moscova...".

Din lista afirmaţiilor (în baza textului), alegeţi

una şi argumentaţi:
• Tradiţia broderiei trebuie păstrată.
• Broderia este un meşteşug vechi moldo­
venesc.
• Meşteşugul broderiei trebuie transmis
din generaţie în generaţie.

Numiţi broderiile executate de Elena.

6 . 1. Priviţi imaginile şi descrieţi unul din­

tre goblenurile care vă place. Lucraţi în
►
echipe.

6 . 2 . Găsiţi tangenţe între goblenurile Elenei ¥

şi covorul moldovenesc. Argumentaţi cu Goblenuri executate de Elena Voloşanca

96
 exemple din text că lucrările Elenei sînt
păstrătoare ale tradiţiilor populare din C -ul COMUNICĂRII
sec. VIII-X.

floral E
Priviţi cu atenţie portretul geometric o
Elenei şi faceţi o descriere 3chiu/ ornament'
a chipului ei. im r x <D
«5
, ■_^Vil
3
Completaţi după model: «<">'»** culori:C d e sch ise a
model, chenar simplu, cruciuliţe etc. o
Olarul face oale. a
pietrarul... Fire blîndă, cuminte, romantică, ochi
visători, înţelepciune, frunte lată, 3
ţesătorul...
irepetabilă, profunzime, mîndră, simplitate, O)
brodeza... 3
farmec, încîntător. (/)■>
R epere: a ciopli <D
+■>
a ţese (/)■>
a broda
<D
• a lua • a broda
ochi ui • model • aţe mouline
Aţi urmărit cum se execută o broderie? Descrieţi • pînză • simplă
acest meşteşug, utilizînd lexicul necesar. • a selecta • cu cruciuliţe
91 t r e f l ă
• ac
Ce meşteşug aţi vrea să însuşiţi dacă aţi avea Prosop, horboţică, podoabe, talent, gust,
posibilitate? Alegeţi un meşteşug reprezentat măiestrie, a înfrumuseţa, costum naţional, ie, a
în aceste imagini şi argumentaţi-vă alegerea. croşeta, casă mare, bogăţie spirituală, catrinţă,
urcior, ploscă, covor.

casa mare

obiceiurile legate naşterea

de ciclurile vieţii nunta

înmormîntarea

ochiu/ • piatră de Cosăuţi

• ceramică de Hînceşti
• prelucrare artistică a fierului de
91 treit®* Orhei

• Ce puteţi voi meşteri?

Care dintre aceste obiecte (pag. 97-98), confec­

ţionate de meşterii populari, pot fi trimise la
Expoziţia Internaţională EXPO Hanovra din Ger­
mania? Argumentaţi. Lucraţi în echipe!
Meşteşuguri populare româneşti

M e rid ia n
g ra m a tic a l

D eclin area substantivelor proprii

A . Completaţi spaţiile punctate cu nume pro­
prii orientîndu-vă după text.
a) ... a fost fiica ... şi nora marelui cneaz al
Rusiei ...
b) Cununia ... cu ... are loc la Mănăstirea
Înălţării.
c) Aceste frumoase goblenuri, meşteşugite cu
migală, aparţin ...

B . înlocuiţi numele de persoană cu pronume

personale:
a) Elena e pasionată de arta populară.
b) Broderiile Elenei au devenit cunoscute în
• Dacă aţi fi ghid, cum aţi prezenta lucrările toată Rusia.
confecţionate de meşterii din Moldova la Expo­ c) Elenei îi place să admire covoarele vechi
ziţia Internaţională? Utilizaţi rubricile ABC-ul moldoveneşti.
comunicării şi Ochiul al treilea (pag. 96-97). d) Pe Elena o întîlneşti adeseori la expoziţiile
de artă populară.
12. | Alcătuiţi un anunţ sau o reclamă despre deschi­ Cazul Nume feminine
derea unei expoziţii internaţionale de artă N. cine? Olga, Lenuţa
populară decorativă. G. (al, a, ai, ale) cui? ale Olgă i, ale Lenuţei
D. cui? Olgă i, Lenuţei
13. Demonstraţi că obiectele confecţionate de A. (pe) cine? (pe) Olga, (pe) Lenuţa
meşterii populari din Moldova sînt:
Cazul Nume masculine
a) cunoscute în multe ţări;
N. cine? Mihai, Petru
b) utilizate frecvent în gospodărie. G. (al, a, ai, ale) cui? ale lui Mihai,
ale lui Petru
Argumentaţi, cu exemple, următoarele afirmaţii: D. cui? lui Mihai, lui Petru
A. (pe) cine? (pe) Mihai, (pe) Petru
a) în Moldova sînt mulţi meşteri populari;
b) meşteşugurile au rădăcini străvechi. C . Selectaţi din textul C tito r iile O le n e i nume
de persoane. Indicaţi cazurile lor.
• Plasaţi aceste nume şi în alte contexte.

D . Schimbaţi numele de persoană după cazuri.

Consultaţi tabelul de mai sus.
Povestesc (cui?) Eugenia Sofia
Sorin Valeriu
Îi oferim cuvîntul (cui?) Nadejda
Petru
Olga

98
1 5 .| Unii susţin că:
Broderiile sînt (ale cui?) Carmen
a) meşteşugurile populare sînt greu de Aurelia
însuşit, sînt costisitoare şi n-au nici un presti­
Sanda
giu în zilele noastre;
L-am întîlnit (pe cine?) Silviu
b) nu e greu să te faci olar, e mai greu să fii Iurie O
cioplitor în piatră. Dum itru 0)
«5
E . Puneţi numele proprii la cazurile necesare:
3
Goblenul (Elena) este nemuritor. a
Acest fiu este (Elena Voloşanca) şi (Ioan cel o
Tînăr). Nepotul (Ştefan cel Mare), Dumitru, era a
chipeş.
3
Broderiile iscusite (Elena Voloşanca) se află la O)
muzeul din Moscova. 3
(/)■>
<D
+■>
(/)■>
<D
Cazul Nume masculine compuse
N. cine? Ştefan cel Mare
• Demonstraţi contrariul acestor afirmaţii cu
G. (al, a, ai, ale) cui? al lui Ştefan cel Mare
argumente. Lucraţi în echipe.
D. cui? lui Ştefan cel Mare
A. (pe) cine? (pe) Ştefan cel Mare
16. Scrieţi o compunere succintă pe tema:
Bunica/mama mea e ţesătoare. Consultaţi rubri­ Cazul Nume de familii
ca ABC-ul comunicării. N.-A. Ana Ciupercă
G.-D. (a) Anei Ciupercă

F. Spuneţi româneşte:
ToBopro AHHe cbm KaTpuH nonecKy
KpacoTa EaeHH KOBpbl TeTU M^pMOapbI
MygpocTb ffire^aH a KHMru g ag u Bacuae

Cazul Nume proprii

N.-A. nenea Andrei
G.-D. lui nenea Andrei
N.-A. m ă tuşa Mărioara
G.-D. mătuş ei Mărioara

Cartea Ionelului
Cartea lui Ionel

Cartea lui Maria

Cartea Mariei

99
Meşteşuguri populare româneşti

La steaua... e-o cale-atît de lungă...

1. Încercuieşte răspunsul corect.

1.1. Ctitoriile Olenei Voloşanca se mai păstrează şi astăzi:
A. la Mănăstirea Putna; B. într-un muzeu din Moscova; C. într-un muzeu de istorie din Chişinău. 1 p.
1.2. Pentru a fi o ţesătoare iscusită, trebuie:
A. să posezi mai multe limbi; B. să cunoşti taina meşteşugului; C. să te poţi orienta în spaţiu. 1 p.

2. Dacă informaţia de mai jos reprezintă un fapt real, încercuieşte litera F (fapt),
iar dacă o opinie, încercuieşte litera O (opinie).
2.1. F.O. Olena Voloşanca a fost fiica lui Ştefan cel Mare şi nora marelui cneaz
al întregii Rusii Ivan al IlI-lea Vasilevici. 1 p.
2.2. F.O. Operele artistice ale Olenei Voloşanca au culminat istoria broderiei din Rusia. 1 p.

3. Pentru fiecare literă dată, scrie în spaţiul liber denumiri de meşteşuguri cunoscute în Moldova.
o _______________________ c _______________________ î __________________________
ţ _______________________ b _______________________ 1 - 5 p.
3.1. Cu două dintre aceste cuvinte alcătuieşte enunţuri. 3 - 6 p.

4. Completează spaţiile libere cu nume proprii la cazurile cerute de context.

Consultă reperele propuse.
M îinile dibace ale lu i_____________ din Hogineşti fac minuni din lut. Broderiile executate
cu mare iscusinţă d e _______________ sînt o comoară naţională a poporului nostru.
Măiestria înaltă a __________________a culminat istoria broderiei din Rusia. 2 - 6 p.
(Vasile Goncear, Elena, Olena Voloşanca)

5. Scrie cîte o propoziţie (drept argument) în spaţiul liber despre minunile pe care le poate face mîna omului din:
• firul de a ţă ________________________________________________________________________
• nuiele____________________________________________________________________________
• piatră ____________________________________________________________________________
• lem n _____________________________________________________________________________
• lu t________________________________________________________________________________

6. Citeşte şi completează următoarea informaţie cu 3-4 enunţuri. 3 - 12 p.

• Covoarele şi prosoapele moldoveneşti au un ornament bogat şi o gamă vie de culori.
Acestea se dau ca zestre...

7. Comentează, în 4-5 enunţuri, afirmaţia: Creatorul de artă este nemuritor prin creaţia
sa, asemeni Meşterului Manole care a sacrificat ce a avut mai scump în viaţă în numele artei. 3 - 15 p.

8 . Tradu:
B ceMbe rocnogapa ffire^aHa uea Mape poguaacb npeKpacHaa goub EaeHa. ^TM 3eMau
npuHagae:*:aT rocnogapro AaeKcaHgpy uea EyH. EaeHa yHac.aegoBa.aa ot cBoero o ^ a
MHoro KpacuBbix, xopomux KauecrB. 2 - 6 p.

9. Scrie un eseu pe tema: Odă mîinilor (5-6 enunţuri). 3 - 18 p.

100
 Dacia: cultură ei civilizaţie } > FILE DE ISTORIE

Pe meleagurile unde trăim noi, peste tot unde se vorbeşte azi

C-ul COMUNICĂRII
limba română, se întindea în vechime, cu multe sute de ani în
urmă, ţara Dacilor. Mare şi frumoasă era această ţară.
Primele date despre istoria daco-geţilor încep să prindă contur se întinde - npocmpaTbcs
abia odată cu Herodot, părintele istoriei. divin sin.: dumnezeiesc
Vorbind despre cultura şi civilizaţia dacilor, dintre numele de vizionar ■SCHOBUfle^
referinţă le amintim pe cele ale lui Deceneu şi Burebista. autohton persoană care s-a
Deceneu, marele pre­ născut pe teritoriul
ot al lui Burebista, a fost unde trăieşte
o personalitate excep­ a prom ova ■aici: npoBoguTb
ţională. A dat dovadă sobru sin.: simplu
de erudiţie, talent de a cumpătat sin.: echilibrat
convinge poporul şi pe ispită ■ucKymeHue
rege de puterea divină fire sin.: caracter
a sfaturilor sale. El avea a iniţia aici: a învăţa
o capacitate rară de a san ctu ar ■CBSTu^u^e, xpaM
citi atît în stele, cît şi în
sufletele oamenilor. În Cn0C06H0CTb
chiu/ capacitate (^eMKOCTb
afară de aceasta, a fost
^MO^HOCTb
un vizionar politic.
De numele lui Deceneu şi Burebista sînt legate următoarele TOP» / npoflBuraTb
a promova (-nepeBoguTb
evenimente şi acţiuni:
/ noo^pmb
• unirea politică a daco-geţilor într-un stat centralizat;
• crearea unei industrii autohtone de calitate: fabricarea cera­
S inonim e
micii, a uneltelor şi obiectelor de lux;
fire = temperament, obicei
• promovarea unui program de instruire şi educare morală a
ispită = ademenire
dacilor; a unui mod de viaţă sobru şi cumpătat; dezvoltarea fizică a
minte = cugetare, intelect
corpului; practicarea exerciţiilor pentru cultivarea m inţii şi carac­
terului.
• tăierea viilor (după porunca lui Deceneu), pentru ca ispita
băuturii să nu strice firea cea bună a poporului.
Deceneu i-a iniţiat pe daci în multe aspecte ale filozofiei:
- învăţîndu-i etica alături de morala practică, i-a oprit de la
moravurile rele;
- învăţîndu-i fiz ic a , i-a făcut să trăiască în înţelegere cu legile
naturii;
- instruindu-i în logica minţii, i-a făcut mai iscusiţi în faţa altor
neamuri;
Sarmizegetusa
- demonstrîndu-le te o ria , i-a învăţat să cunoască cele două­
sprezece semne zodiacale, cursul planetelor.
Deceneu a avut în grija sa, alături de alte ocupaţii, şi organiza­ A ntonim e
rea religioasă a dacilor. Astfel, ei au zidit sanctuare, mai însemnate cumpătat ^ necumpătat
fiind cele de la Sarmizegetusa. autohton ^ alogen

101
File de istorie

În timpul domniei lui Burebista, a avut loc o C -ul COMUNICĂRII

intensă circulaţie monetară (în urma săpăturilor
arheologice au fost găsite circa 38 000 de monede O m onim e
de argint). întins suPrafaţă, întindere
După părerea lui Platon, medicii daci erau fără îndoituri
superiori faţă de cei greci, pentru că pe daci îi activitate, slujbă
ocupaţie
interesau în egală măsură şi corpul, şi sufletul cucerire
bolnavului. Expresii
Dacii foloseau ierburile în tratarea bolilor. a prinde contur = a avea început
(După Iordanes, istoric got) a fi părintele istoriei = a sta la începuturile
acestei discipline
Să descoperim! nume de referinţă = nume important

Citiţi informaţia. Ce aspect din viaţa dacilor v-a ■chiu/

atras atenţia? De ce? M e rid ia n
91 g ra m a tic a l
Citiţi propoziţiile:
A . Completaţi spaţiile libere cu locuţiunile pre­
• în care este caracterizat Deceneu;
poziţionale cerute.
• care redau programul de educare morală 1. În tot ce au zidit atîtea veacuri,
a dacilor; Au pus trecut, prezent şi viitor
• în care se vorbeşte despre medicii daci. Ca noi ... neamurilor lumii
Să nu ne ruşinăm de fapta lor.
Citiţi despre una dintre preocupările dacilor care (Vasile Romanciuc)
v-a trezit interesul. 2. Voi zidiţi ... meu,
Dar în zid aici sînt eu.
(Adrian Păunescu)
Răspundeţi la întrebări:
3. Iubito, află că şi- ... maicii mele,
• De la cine aflăm primele date despre istoria Şi- ... ei eu tac ca roua de sub stele.
dacilor? (Grigore Vieru)
4. Alexandru cel Bun a lăsat ... lui o ţară întinsă
• Cine a fost Deceneu? Dar Burebista?
şi înfloritoare.
• Ce acţiuni, legate de viaţa politică şi econo­ (Nicolae Dabija)
mică a dacilor, au întreprins ei? 5. Vasile Lupu adunase ... său în Sfatul Domnesc
pe cei mai deştepţi bărbaţi ai Moldovei.
• În ce aspecte ale filozofiei i-a iniţiat Deceneu (Nicolae Dabija)
pe daci?
L o cu ţiu n ile p re p o z iţio n a le
Împărţiţi textul în fragmente logico-semantice. sînt grupuri de două sau mai multe
Intitulaţi-le. Reproduceţi un fragment, la alegere. cuvinte care împreună îndeplinesc rolul de
prepoziţie.
Intitulaţi altfel textul. Argumentaţi titlul propus. S tructura:
1-2 prepoziţii + o altă parte de vorbire.
Ce aţi aflat nou despre cultura şi civilizaţia dacică?
Recunoaştem locuţiunile după faptul că:

Am intiţi-vă şi relataţi date, inform aţii despre ♦ pot fi înlocuite cu prepoziţii

cultura şi civilizaţia dacilor, pe care le-aţi aflat Exemplu:
la lecţiile de istorie. (Utilizaţi locuţiuni prepozi­ În lupte, Decebal era a lă tu ri de ostaşii săi =
ţionale.) În lupte, Decebal era lîn g ă ostaşii săi.

102
 Completaţi tabelul. Lucraţi în echipe. ♦ ultimul cuvînt din locuţiune este o
prepoziţie:
Dacia: cultură şi civilizaţie
alături de , afară de , faţă de , în loc de ,
Informaţii/ date Informaţii/ Vreau să împreună cu , asemănător cu , potrivit cu
pe care le-am date pe care cunosc mai
ştiut le-am aflat multe despre Exem ple:
unirea politică medicina tezaurul 1. Am un mare interes fa ţă de cultura dacilor.
a daco-geţilor la daci lui Decebal 2. Am privit filmul D acii îm p reu n ă cu prie­
tena mea.
♦ ultim ul cuvînt din locuţiune este articu­
lat:
în afara, în faţa, în jurul, în spatele, în locul, în
În text se vorbeşte
urma, în lungul, în latul, pe dinaintea, din cauza,
despre Deceneu,
din pricina, la stînga, la dreapta, de-a lungul, de-a
Burebista, Platon, curmezişul
Herodot. Ce mai
ştiţi despre aceste Exem ple:
personalităţi? Rela­ 1. Merg la bibliotecă în afa ra orelor de curs.
taţi succint. 2. Magellan a făcut o călătorie în ju ru l lumii.

Burebista

Dacii cunoşteau cele douăsprezece semne

zodiacale. Priviţi desenele şi spuneţi care sînt
denumirile româneşti ale acestor semne.

Platon Herodot

1) Nu vă aplecaţi în a fa ră (locuţiu­
ne adverbială).
În a fa ra (locuţiune prepoziţională)
ochiui curţii sînt cîţiva stejari seculari.

• Încadraţi în enunţuri denumirile semnelor \<m a/trett®*

zodiacale (folosiţi şi locuţiuni prepoziţionale).
M o d e l: În familia mea, alături de per­
soanele din zodia Vărsătorului, mai este şi o
persoană născută în zodia Taurului.
Deceneu le cerea dacilor să ducă un mod de
viaţă sobru şi cumpătat. Alcătuiţi un dialog
după model.
Herodot menţiona că geţii sînt cei m ai viteji si
cei m ai drepţi dintre traci. Comentaţi afirmaţia
în 4-5 enunţuri, amintindu-vă cele învăţate la
lecţiile de istorie.
2) Au luat-o d e -a lungul (locuţiune
adverbială).
D e -a lungul (loc. prepoziţională)
rîului sînt sălcii.
M odel:
- Ce cunoşti despre modul de viaţă al dacilor?
- Ştiu că pe timpul lui Deceneu şi Burebista au
fost puse sub sechestru tezaurele celor bogaţi.
- Ce conţinea programul de educare morală a
fi dacilor?
- Dacii practicau exerciţii pentru cultivarea
minţii şi a caracterului. Consideri că era ceva util?
- Desigur. Dar ce părere ai despre acţiunea de
tăiere a viilor?
- Consider că a fost o acţiune foarte bine
gîndită de către Deceneu.

103
File de istorie

Cum credeţi, este necesar ca acum, la începu­

tul mileniului trei, să se studieze etica?
Argumentaţi.
Civilizaţia Egiptului Antic este una dintre cele
mai vechi. Alcătuiţi o relatare, din 4-6 enunţuri,
pe această temă.
Puteţi începe astfel:
Egiptenii studiau, împreună cu arta de
prezicere a viitorului, matematica, astrono­
mia etc. Piramida lui Kheops este o mărturie
grăitoare a civilizaţiei egiptene. Această pira­
midă este una dintre cele şapte minuni ale
lumii.
Burebista era considerat cel dintîi si cel mai mare
dintre regii din Tracia. Cum credeţi, de ce?
B . Selectaţi din text propoziţiile ce
conţin locuţiuni prepoziţionale.
Scrieţi-le în caiete.
C. Completaţi propoziţiile cu locuţiunile prepo­
ziţionale potrivite.
1. Zîmbea Decebal către vitejii lui soldaţi, amin-
tindu-şi cum într-o clipă grea au retezat vîr-
furile pădurilor (în faţă, din faţa, faţă de)
Sarmizegetusei. (Eusebiu Camilar)
2. Mintea lui Decebal l-a sfătuit să privească cu
atenţie (în jurul, în lungul) ţării sale, să-şi
vadă întîi duşmanii, pe urmă prietenii.
(Eusebiu Camilar)
3. Licurg, regele Spartei, considera că grija (în faţa,
faţă de) copii trebuie să înceapă cu grija faţă de
mamele lor. (Plutarh)
4. Porneşte (în latul, de-a lungul) cartierului,
căutînd cu atenţie cînd (la stînga, în urma),
cînd (în spatele, la dreapta). (Ion Druţă)

Despre istoria şi cultura multor popoare sînt S tru ctu ri

realizate multe film e artistice. Relataţi despre • Dintre cele mai vechi civilizaţii...
unul dintre ele. Folosiţi şi structurile propuse. • Vitejia dacilor se datora...
• Dacii foloseau în tratarea...
R epere: • Prezintă interes cunoaşterea de către daci...
• Dacii aveau un mod de viaţă...
S denumirea, tema filmului;
• După părerea mea, avem ce învăţa...
S numele, prenumele regizorului; • Alături de civilizaţia dacilor...
S actorii principali;
S semnatarul coloanei sonore; ' S ă n e a m in t im p r e p o z iţ iile :
S impresiile despre film. « mb* sim ple: com puse:
la, în, de, cu, de la, de pe,
pe, sub, prin, de pe la, de lîngă,
Citiţi un fragment din poezia Decebal către
către, contra, de pe lîngă,
popor de George Coşbuc. Comentaţi versurile
pentru, spre, fără de,
evidenţiate. după, peste, de printre,
Viaţa asta-i bun pierdut lîngă, despre de după
Cînd n-o trăieşti cum ai f i vrut!
D . Completaţi spaţiile libere cu prepoziţiile/
Totuna e dac-ai m u rit
locuţiunile prepoziţionale adecvate.
Flăcău o ri moş îngîrbovit; 1. ... domniei lui Decebal, Dacia a cunoscut o
D a r nu-i totuna leu să m ori maximă înflorire economică, politică şi militară.
O ri cîine-nlănţuit! 2. A fost cucerită ... a două războaie ... Imperiul
Roman.
Relataţi, în 5-6 propoziţii, despre ospăţul orga­ 3. Dacia, ... viziunea lui Eminescu, era un pămînt
nizat de Dromichaites, conducătorul unor mitic, fabulos.
triburi trace, în cinstea ilustrului său prizonier, 4. Un rege, ce ... lume, nu-şi găsea loc să-ncapă, ...
Lisimah, regele Macedoniei. Am intiţi-vă lecţiile Dacia venise, cerşind pămînt şi apă!
de istorie. (M ihai Eminescu)

104
 Declaraţia de Independenţă FILE DE ISTORIE
a Republicii Moldova
D ec la raţia de Independenţă a R ep u b licii M oldova a fost C -ul COMUNICĂRII
adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova, fiind
semnată de 278 de deputaţi la 27 august 1991. Actul original
a adopta - s in .: a primi
a ars în timpul protestelor din 7 aprilie 2009 de la Chişinău,
original -sin.: adevărat
dar un document identic a fost restabilit în 2010. În fieca­
fo n d ato r -
s in .: creator
re an, la 27 august, în Republica Moldova este marcată Ziua
ONU - OOH
Independenţei.
a constitui - s in .: a alcătui
La 2 martie 1992, Republica Moldova a obţinut statutul
m ilenar - TbiCHHeneTHMM
de membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (O NU), iar de
dezm em brare - sin.: desfacere
atunci si recunoaşterea oficială a statalităţii contradicţie - sin.: dezacord
infirmat -onpoBepxeH
PAR LA M EN TU L REPUBLICII M OLDOVA, constituit în urma dăinuire - sin.: vieţuire
unor alegeri libere şi democratice, ab initio -dintru început
A V ÎN D ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi consecinţă - sin.: efect
statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii a releva - s in .: a semnala
sale naţionale; a încălca - s in .: a uzurpa
CO NSID ER ÎN D actele de dezmembrare a teritoriului naţional a em ite - s in .: a publica
de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de temei - s in .: bază, motiv
neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de ju stificare - onpaBgaHue
a p a rte n e n ţă -
npMHag-
întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei
nexHOCTb
Basarabiei şi Bucovinei;
a reafirma - BHOBb
S U B L IN IIN D dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnis-
noATBepxgaTb
tria - parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului
aspiraţie - s in .: ideal
nostru;
a exercita - sin.: a îndeplini
L U ÎN D ACT de faptul că Parlamentele multor state în declara­
a menţine - coxpaHATb
ţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între
ireversibil - fără întoarcere
Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer
edificare - construire
lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat
au to d eterm in are -
şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi
caMOonpegeneHMe
consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău,
considerent - sin.: motiv,
adoptată la 28 iunie 1991; cauză
S U B L IN IIN D că fără consultarea populaţiei din Basarabia, concordanţă - s in .: acord
nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie a proclam a - s in .: a decreta
1940, precum şi a celei din RASS Moldovenească (Transnistria), în virtu tea - aici: în calitatea
formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, încălcînd năzuinţă - crpeMneHMe
chiar prerogativele sale constituţionale; a adoptat la 2 august 1940 a solicita - xogoTawcTBOBaTb
„Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale”, recunoaştere - npM3HaHMe
iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire a fi admisă - s in .: a fi primită
la stabilirea graniţei între RSS Ucraineană şi RSS Moldovenească”, a adera - s in .: a se alătura
acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juri-

105
File de istorie

dic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa

noii republici la URSS; C -ul COMUNICĂRII
R E A M IN T IN D că în ultim ii ani mişcarea democratică de
eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a rea­
secu ritate - sin.: apărare
firmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională,
cooperare - coTpy,a,HMHecTBO
exprimate prin documentele finale ale M arilor Adunări Naţionale
negocieri - s in .: tratative
de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august
ocupaţie - OKy^a^Mfl
1991, prin legile şi hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova
a retrag e - BbiBec™
privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintro­
prevedere - b cooTBeTCTBMM
ducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din
ulterior - nocne
27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimba­
rea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;
P O R N IN D de la Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova, Sinonim e
adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia năzuinţă = aspiraţie
Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a partici­ ulterior = următor
pat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele
de stat ale URSS, la referendumul asupra menţinerii URSS; Antonim e
Ţ IN ÎN D SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în concordanţă * discordanţă
Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, a infirma * a confirma
independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de justificat * nejustificat
drept şi de trecere la economia de piaţă; virtute * defect
R E A F IR M ÎN D egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul recunoaştere * negare
acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final a fi admis * a fi respins
de la Helsinki şi normelor de drept internaţional; a (se) retrage * a înainta
APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul ulterior * anterior
cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu
istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept Familii de cuvinte
milenar - mileniu
internaţional,
membru - dezmembrare
PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la
a adopta - adoptat - adoptare
autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii
a constitui - constituire
Moldova şi în faţa întregii lumi:
dăinuire - a dăinui
REPUBLICA M O LDO VA ESTE U N STAT SUVERAN,
a infirma - infirmat
IN D EPEN D EN T ŞI DEM O CRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ
a încălca - încălcare
PREZENTUL ŞI V IIT O R U L FĂRĂ N IC I U n AMESTEC
a emite - emis - emitere
D IN AFARĂ, ÎN C O N FO R M ITA TE CU IDEALURILE ŞI
justificare - a justifica
N Ă Z U IN Ţ E L E SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL
a reafirma - a afirma - afirmare
ISTORIC ŞI E TN IC AL D E V E N IR II SALE NAŢIONALE.
considerent - a considera
În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT,
a proclama - proclamare
REPUBLICA MOLDOVA:
virtute - virtuos
SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea a solicita - solicitat - solicitare
independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul recunoaştere - cunoaştere
liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de interes comun a adera - aderare
cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze cooperare - a coopera
la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de negocieri - a negocia - negociat
drept internaţional şi practicii existente în lume în această materie; a retrage - retragere - a trage
ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi vedere - prevedere - a prevedea
admisă ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială
şi în agenţiile sale specializate;

106
 File de istorie
DECLARĂ că este gata să adere la Actul final
Structuri
de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o
nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu
drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Declaraţia de Independenţă este...
Cooperare în Europa şi la mecanismele sale; Luînd act de faptul că...
CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovie­ Ţinînd seama de...
tice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Fiecare cetăţean este dator...
Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale E necesar să cunoaştem...
de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovieti­ Nu există viitor fără...
ce de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova; Este una dintre cele mai importante...
HOTĂRĂŞTE ca pe întregul său teritoriu să Parlamentul Republicii Moldova a
se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte proclamat solemn...
normative adoptate de organele legal constituite Republica Moldova a fost recunoscută...
ale Republicii Moldova; Republica Moldova este un stat...
G A R A N TE A ZĂ exercitarea drepturilor socia­ în conformitate cu idealurile...
în calitatea sa de stat...
le, economice, culturale şi a libertăţii politice ale
tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv
ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, C om paraţi
etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate parlament - napnaMeHT
cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale document - goKyMeHT
documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la deputat - genyTaT
Paris pentru o nouă Europă. identic - MfleHTMHHbiM
Aşa să ne ajute Dumnezeu! oficial - o^^ManbHO
Adoptată la Chişinău, de Parlamentul Repu­ statut - CTaTyc
blicii Moldova, la 27 august 1991. teritoriu - TeppMTopwq
naţional - Ha^MOHanbHbM
etnic - ^THMHecKMM

Să descoperim!
j" ] Citiţi Declaraţia de Independenţă a Republicii
Moldova. Spuneţi din cîte părţi este alcătuită.

2. Cînd şi de către cine a fost adoptat acest docu­

ment?

Recitiţi fragmentul în care se vorbeşte despre

afirmarea aspiraţiilor de libertate, independenţă
şi unitate naţională. În cadrul căror evenimente
au fost exprimate aceste valori?

4 .| Cînd a fost decretată limba română ca limbă de

stat şi a fost reintrodus alfabetul latin?

5] Numiţi ziua şi anul cînd a fost aprobat drapelul

de stat al Republicii Moldova. Care sînt culorile
drapelului RM, care este ordinea lor şi ce semni­
fică fiecare culoare?
File de istorie

6. Numiţi toate evenimentele istorice la care se face referinţă în

preambulul Declaraţiei de Independenţă.

Citiţi informaţia despre stema de stat a Republicii Moldova.

Cine este autorul stemei de stat?
Stema R epublicii M oldova constă din desenul stilizat al
unui v u ltu r (sau al unei acvile ) avînd o cruce în cioc şi ţinînd
în gheara stîngă un sceptru de aur, iar în dreapta o ram u ră
verde de măslin.
Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele
tradiţionale ale M old ovei: capul de b our , privit frontal, şi soa­
rele , plasat între coarnele bourului, ambele pe fundal roşu,
simbolizînd ziua, şi respectiv, o floare pentagonală (un tran­
dafir) şi lu n a , în faza de crai-n o u , plasate ambele pe fundal
albastru, simbolizînd noaptea. Cele două romburi sînt aranja­ Valeriu Matei, poet, deputat
te la nivelul de separare al culorii roşie şi cea albastră. Elemen­
tele distincte ale scutului sînt din aur (galbene).

Răspundeţi la întrebări:
8 . 1. Cum credeţi, care este cea mai importantă sărbătoare în
viaţa/ istoria unui popor? Argumentaţi.
8 .2 . Cînd sărbătorim Ziua Independenţei Republicii Moldova?
8 .3 . Numiţi prima ţară care a recunoscut independenţa Repu­
blicii Moldova. Cum credeţi, de ce?
Vasile Nedelciuc, deputat
8.4. Cînd a fost recunoscută oficial statalitatea Republicii Mol­
dova şi, respectiv, cînd a fost obţinut statulul de membru
al ONU?
8 .5 . La ce instituţii internaţionale a aderat Republica Moldova
după recunoaşterea oficială a statalităţii ei?
8 .6 . Cînd a fost înfiinţată Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi
ce obiective are?

Declaraţia de Independenţă a fost elaborată de către Vale-

riu Matei (deputat între anii 1994-2001) şi Vasile Nedelciuc Alexandru Moşanu, preşedintele
(preşedinte al Comisiei de relaţii externe a Parlamentului între Parlamentului Republicii Moldova
anii 1990-1993). La diferite etape ale pregătirii textului Declara­
ţiei, au fost consultaţi şi deputaţii-jurişti Mihai Ghimpu, Gheor-
ghe Amihalachioaie, Alexandru Arsenie şi Alexandru Moşanu -
preşedintele Parlamentului (între anii 1990-1993). Ce cunoaşteţi
despre aceste personalităţi?

După aprobarea, în Parlamentul Republicii Moldova, a Decla­

raţiei de Independenţă, textul a fost citit în Piaţa Marii Adu­
nări Naţionale în faţa a sute de mii de oameni de către omul
de cultură Ion Ungureanu. Faceţi o prezentare a acestei per­
sonalităţi. Actorul Ion Ungureanu,
ministru al Culturii şi Cultelor (1990-1994)

108
Ucraineanul Ion Dumeniuc REPREZENTANŢI
REMARCABILI Al
si Limba Română
ETNIILOR CON­
LOCUITOARE DIN
REPUBLICA MOLDOVA
C -ul COMUNICĂRII

Născut pe 5 mai 1936, în satul Soci din părţile Făleştilor, într-o însetat sete
familie de ţărani ucraineni, Ion Dumeniuc urmează şcoala din sa­ deceniu decem (în latină:
tul vecin, Călugăr, sperînd să-şi continue studiile într-o instituţie1® zece) AecflTM-
de învăţămînt superior - visa să studieze la Facultatea de Litere. ne™ e
La universitate, devine un student harnic şi însetat de cunoş­ ştiinţific ■<■ ştiinţă
tinţe. Teza de licenţă, iar mai apoi şi cea de doctor în filologie, le militant - care luptă intens
susţine cu brio. pentru o cauză
a se încadra ■în cadru
În cele aproape trei decenii de activitate pedagogică şi ştiinţi­
a readuce •<­ a aduce
fică, Ion Dumeniuc, profesor de lingvistică generală, membru
a adopta - a accepta ceva în
al Consiliului director al Societăţii „Lim ba noastră cea rom âna)
urma unui vot
redactor-şef al revistei Limba Română, director general al Departa­
a proclama - npoB03macMTb
mentului de Stat pentru asigurarea funcţionării limbilor vorbite pe considerabil - 3HaHMTenbHO
teritoriul Republicii Moldova, a parcurs în mod exemplar calea de
la asistent universitar pînă la titlul de profesor. A fost un militant Sinonim e
recunoscut pentru revenirea la grafia latină a limbii române, pen­ a imprima = a înscrie
tru reînvierea limbii române, ale cărei funcţii sociale au fost reduse cu brio = cu mare succes
considerabil, timp de decenii, de către regimul comunist unional. a reduce = a micşora
Ion Dumeniuc a participat la elaborarea proiectelor de legi a parcurge = a face, a merge
adoptate pe 31 august 1989, s-a încadrat activ în munca de pro­
pagare a normelor ortografice şi ortoepice ale limbii române, im- Familii de cuvinte
primînd în acest scop, la Televiziunea Naţională, 41 de prelegeri sete - însetat
(lecţii) cu tema Învăţăm a citi si a scrie cu caractere latine (termenii cunoştinţe - cunoscător
alfabet român, limba română fiind pe atunci încă tabu), precum şi muncă - a munci - muncitor
un Înd ru m a r de ortografie. A colaborat, de asemenea, la redactarea a studia - studii - student
cărţii Norme ortografice, ortoepice si de punctuaţie.
C om paraţi:
În general, activitatea lui Ion Dumeniuc a fost dominată de
republică - pecnybnMKa
străduinţa Dumisale de a pune la dispoziţia studenţilor, învăţăto­
deceniu - ,qecfl™.ne™e
rilor şi celor interesaţi manuale, programe analitice, alte materia­
regim - pexMM
le didactice, studii filologice cu un pronunţat caracter aplicativ. A
programe
elaborat un manual de limba română (de tip fă ră profesor) pentru a elabora
manuale
populaţia rusofonă, a publicat, pentru prima dată în limba româ­
nă, programe şi manuale de lingvistică: Introducere în lingvistică R eţineţi!
* 5

(1980), Lingvistica generală. A aduce - a readuce

Lista lucrărilor publicate de Ion Dumeniuc include peste o sută A citi - a reciti
de titluri, printre care studii de lexicologie, gramatică, stilistică şi A învia - a reînvia

109
 traducere, articole de cultivare a limbii, abordînd, în special, pro­
Reprezentanţi remarcabili ai etniilor conlocuitoare din Repub lica Moldova

bleme legate de reintroducerea alfabetului latin, proclamarea limbii M e rid ia n

române drept limbă de stat a republicii etc.
g ra m a tic a l
Pentru adevăr a trăit şi a luptat ucraineanul Ion Dumeniuc,
pentru Limba Română! S-a stins din viaţă petrecîndu-i pe ultimul
drum pe Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.
M o d u l c o n d i ţ5i o n a l
Adaptare după revista Limba Română
A. Citiţi enunţurile. Explicaţi de­
Să descoperim! osebirile de sens ale verbelor
evidenţiate.
T \ Citiţi informaţia despre Ion Dumeniuc. Pentru ce a activat, a trăit
Aş continua să lucrez la pro­
lingvistul? iectul despre Ion Dumeniuc, dar
Selectaţi din text informaţiile necesare pentru a continua ideile. trebuie să mai caut cîteva foto­
grafii.
IO N D U M E N IU C M i-aş continua studiile la uni­
• spera ... • a militat ... versitate, dar, din păcate, am
• visa ... • a elaborat ... acumulat un punctaj modest la
• a susţinut ... • a reintrodus ... examenele de absovire.
• a parcurs ... • a trăit ...
R eţineţi!
Meditaţi!
a) Ce exemplu ar trebui să ia un tînăr de la Ion Dumeniuc? A lua: El/ea ar lua cartea
b) Analizaţi lista ocupaţiilor de mai jos. Ce aspecte din cele enu­
merate ar avea prioritate pentru voi după absolvirea liceului?
! aceasta, dar nu cunoaşte, cu
mare părere de rău, limba fran­
De ce? ceză.
• Aş lucra;
• aş sta acasă; A se lua: Dacă s-ar lua mă­
suri mai radicale în privinţa re­
• aş pleca din ţară;
formelor, ţara noastră ar avea
• mi-aş continua studiile la o universitate/ un colegiu/ o şcoală
de cîştigat.
de meserii;
• aş însuşi vreo specialitate;
• aş învăţa cu seriozitate limba română; A-şi lua: Părinţii ar fi foar­
• aş învăţa, la un nivel bun, o limbă străină; te fericiţi dacă şi-ar lua o casă
• aş călători; nouă, mai spaţioasă.
• m-aş distra etc.
3.1. Dacă nu aţi indicat variantele 4 şi 5, nu credeţi că sînteţi o per­
B. Alcătuiţi enunţuri, folosind
soană iresponsabilă (nu vă gîndiţi la viitorul vostru, la părinţi
verbele la diferite moduri şi
etc.)? Argumentaţi.
timpuri. Fiţi atenţi la forma
4 .| Ion Dumeniuc a obţinut, în activitatea sa, re­ verbelor.
zultate remarcabile şi datorită faptului că a • A învăţa, a se învăţa, a -ş i în­
ştiut să lucreze în echipă, unul dintre cole­ văţa.
gii săi fiind renumitul filolog Nicolae Mătcaş. • A aduce, a se aduce, a -ş i
Improvizaţi cu el un interviu despre bunul aduce.
său prieten (informaţii necesare puteţi găsi pe • A scrie, a se scrie, a -ş i scrie.
internet).
• A elabora, a se elabora, a -ş i
4.1. Relataţi despre o activitate realizată în elabora.
ultimul timp de către voi, succesul căreia
s-a datorat lucrului în echipă.

110
UTERAT URA OMAN A

„O carte de citire nu e numai o enciclopedie

naţională, ci, dacă e bună şi cu îngrijire lucrată, pre­
cum au început a se lucra, ea revarsă în mii de capete
aceleaşi cunoştinţe fără nici o silă, căci nu se învaţă
pe de rost; ea inspiră la zeci de mii de cetăţeni viitori
aceeaşi iubire pentru trecutul şi brazda pămîntului
lor, ea preface, după o justă observaţie, o masă de
indivizi ce se întîmplă a trăi pe aceeaşi bucată de
pămînt într-un popor ce menţine o ţari
 Semne convenţionale
j

Enigma cuvîntului
- o form ulă originală de intrare în tem ă p rin interm ediul u nui cuvînt-cheie, axat pe o propoziţie-idee
- dom inantă valorică a personalităţii scriitorului, a creaţiei sau a operei. Exerciţiile antrenează lexicul
la tem ă, precum şi judecata de valoare necesară cunoaşterii fenom enului literar.

M odele culturale
- conţin biografiile scriitorilor a căror operă îşi păstrează im portanţa pînă în prezent, constituind
patrim oniul cultural al poporului nostru. În baza lor se pot crea diverse situaţii de com unicare la lecţie.

Plăcerea lecturii
- angajează elevii în receptarea textului p rin interm ediul unei condiţii relevante.

Caruselul cuvintelor
- prezintă vocabularul, dar cantitatea acestuia va fi variată, în funcţie de pregătirea elevilor şi de
situaţia com unicativă care se produce.

Labirintul soluţiilor
- u n set de întrebări şi tem e care să ghideze procesul de cunoaştere a textului şi de descoperire a
m om entelor lui incitante, ele asigură cele două nivele de instruire preconizate de C urriculum -ul dis­
ciplinei. Textul literar devine astfel u n labirint incitant, din care elevii vor ieşi cu u n anum it efort, dar
îm bogăţiţi spiritual.

Barometrul analitic
- o ofertă de interpretare, care nu e unicul punct de vedere, însă e u n indiciu că elevii sînt pe calea cea
dreaptă.

Obiectivul criticii
- decupaj de referinţe critice pentru nivelul doi, posibilităţi de a construi situaţii de vorbire.
f i
Solstiţiul cuvîntului
- cuprinde m aterial suplim entar la temă, oferit pentru nivelul perform ant: m axim e, aforisme, fraze
memorabile, care lărgesc orizontul cunoştinţelor şi nivelul de cultură. Pot fi utilizate ca repere pentru
situaţii de com unicare la ore.

Satisfacţia opţiunii
- tem e de generalizare în conform itate cu cele două nivele conţinute în actualul C urriculum , oferite
elevilor la alegere.

Portofoliu-ghid
- diverse m ateriale inform ative, ilustrative la tem ă, prezentate succint, care să ghideze elevii în valori­
ficarea activităţii lor de învăţare şi evaluare.

112
 Oameni si caractere y

Îţi cunoşti caracterul?

Eşti sociabil?
C om unici uşor cu ceilalţi?

Să parcurgem îm preună acest capitol al m anualului

si cu siguranţă vei putea să comunici prin: T;
’ ^ Şvta
• utilizarea u n u i lexic adecvat tem ei abordate, situaţiei de
com unicare etc.;
• perceperea succesiunii secvenţelor din m esajul audiat;
• aplicarea corectă a norm elor lim bii rom âne literare;
• stabilirea de afinităţi dintre textul citit şi lecturile anterioa­
re la nivel de personaje;
• alcătuirea de dialoguri dintre două personaje ale unui text;
• caracterizarea personajelor;
• m odificarea în scris a u nui text în funcţie de obiectivul
propus.
 caractere

„ Caracterul estepentru oameni

semnul lor bun sau rău.”
Enigma cuvîntului
Oameni si
J

1. Citeşte motoul temei. Meditează şi exprimă-ţi opinia.

2. Prezintă două personaje din operele studiate care au manifestat un caracter puternic ori slab.

3. Alcătuieşte propoziţii cu îmbinările:

blînd verii
caracter dîrz miezul zilei
puternic problemei

Plăcerea lecturii

1. Citeşte fragm entul şi determ ină trăsăturile de caracter ale personajelor.

O dată Păcală şi Tîndală au hotărît să plece în lum ea m are, poate

vor fi de folos cuiva. Era în m iezul verii, soarele ardea şi, peste un tim p,
drum eţii (călătorii) noştri obosiseră. D ar de oprit nu se puteau opri, căci
zare de copac nu era în jur. C ăldura îi dobora şi ei abia îşi m işcau picioa­
rele. Păcală îi zise lui Tîndală:
- Bre Tîndală, m işcă m ai repede, că după deal este un izvor cu apă
răcoritoare.
- Da, e uşor a zice „plăcinte“, încearcă de le fă. D ar unde vezi tu
deal? Eu unul nu m ai pot, sim t că mi se frîn g picioarele, m ă las p uţin să
m ă odihnesc.
- N u fă asta, zise Păcală, c-o să te toropească soarele.
D ar Tîndală nu l-a ascultat, s-a întins pe m arginea drum ului, şi-a
acoperit capul cu m îna si n-a m ai vru t să se mişte. Păcală a înţeles că nu
e de glumă, l-a cuprins cu braţele-i puternice, l-a aruncat în spate si a
pornit înainte. Mergea cu greu şi-şi spunea m ereu că trebuie să continue
drum ul. D eodată ochiul lui obosit a zărit o păsărică care zbura încet şi
foarte aproape de păm înt. Ea a dispărut într-o vale m ică, ascunzîndu-se în nişte tufe de măceş. Păcală îl lăsă
jos pe T îndală şi merse într-acolo, descoperind un mic izvor, o şuviţă subţire de apă. El şi-a pus pălăria în
calea apei, o um plu pe jum ătate şi reveni la Tîndală, stropindu-l şi dîndu-i să bea. Acesta şi-a revenit şi a în tre­
bat m irat ce se întîm plă. „Ce să fie, a răspuns Păcală, a căzut apă cu hîrzobul din cer“.

Caruselul cuvintelor

a i se frînge picioarele - a obosi a zări - a vedea

a toropi - a doborî şuviţă de apă - pyneeK

114
 Nota bene!
nu-i nici zare de ... <D
nu este nimic +■>
nu se vede zare de O
a cădea cu hîrzobul din cer - a cădea pe neaşteptate, a obţine fără efort CB
CB
O
Labirintul soluţiilor (/)■>
C
CD
2. Răspunde la întrebări: E
CB
a) Ce num e p oartă personajele din text?
O
Explică ce sem nifică ele în operele folclorice.
b) Care era scopul călătoriei personajelor?
A fost el realizat? A rgum entează răspunsul. Portofoliu-ghid
c) Ce s-a întîm plat în tim pul călătoriei? Caracter -1 . Ansamblu
d) C um a procedat Tîndală? de însuşiri psihice şi
morale, atitudine care
e) Cine dintre personaje şi-a m anifestat caracterul? defineşte personalitatea
unui individ.
În ce mod? Cine nu? A rgum entează răspunsul. 2. Mod de afirmaţie
(slab, puternic) a sinelui,
3. Intitulează textul, motivează alegerea. forţă sufletească.
3. Personalitate morală
Povesteşte textul în numele lui a) Tîndală; b) Păcală. puternică (ex.: caracter
slab, caracter puternic).
5. Divizează textul în fragmente. Povesteşte conţinutul lor.

5.1. Citiţi snoava pe roluri.

6. În textele folclorice Păcală are uneori un alt nume.

Care este el? Dacă nu-l cunoşti, rezolvă unul din rebusuri şi vei afla.
Confruntă răspunsul cu cel al colegului.

I II

Prepoziţia „ p e “2 +
+ elem entul final
a l num eralului ordinal, m asculin

.. ne

7. Scrie pe caiet trăsăturile de caracter specifice personajelor:

Făt-Frumos ■■■ Zîna < ^ -

Fata babei ■■■ Fata moşneagului

Zmeul ... Păcală

115
Oameni si caractere

8. Alege două personaje preferate şi comentează, în scris (3-5 propoziţii), semnificaţia numelui în legătură cu
trăsătura dominantă de caracter.

8.1. Concluzionează: ce a contribuit în mare măsură la formarea caracterului:

familia? exteriorul? com portam entul?

epoca? calităţile morale? varianta proprie.
9

M odel:
Ileana Cosînzeana este un personaj din basmele populare
româneşti. Ea poartă un nume răspîndit în popor. Cosînzeana semnifică
idealul de frumuseţe şi puritate sufletească, crăiasa tuturor zînelor, care
îi apără pe cei nevoiaşi (săraci) şi slabi, îi ajută să înfrunte răul. Deci ea

Val Munteanu
este simbolul frumuseţii şi al tăriei de caracter.

9. Prezintă 2-3 eroi din poveştile ruse, bulgare, ucrainene, găgăuze, evreieşti ş.a.,
care pot fi un simbol al binelui. Ilustrează răspunsul printr-o faptă elocventă
(convingătoare) săvîrşită de ei.

Solstitiul cuvîntului

1. Explică sensul expresiilor. Propune o situaţie care ar ilustra una dintre ele (la alegere).
• A pune piciorul în prag. • A avea voinţă de fier. • A spune verde-n ochi.
2. Citeşte atent proverbele. Alege unul dintre ele şi formulează 2-3 argumente, prin care ai exemplifica
înţelepciunea lor.
• O m ul este m ai slab ca o floare şi m ai tare ca o piatră.
• O m ul este ca vremea: cînd veselă, cînd tulburată.
• De om bun şi de vrem e bună nu te saturi niciodată.
2.1. În conformitate cu proverbul ales alcătuiţi echipe şi:
a) alegeţi pentru fiecare proverb cîte o im agine-sim bol, reprezentînd-o în tr-u n desen;
b) alcătuiţi u n succint eseu la tem a proverbului ales (6-8 propoziţii).
3. Continuaţi printr-un concurs: Cea mai reuşită imagine-simbol şi cel mai ingenios eseu pe care le-aţi realizat
în echipe.

Obiectivul criticii

Exemplifică, prin situaţii din viaţă sau din lecturi, una din afirmaţiile:

„Proverbele sînt adevărate nestem ate (valori) ale gîndirii poporului."

Mihai Eminescu

„U n popor se reflectă ca într-o oglindă în proverbele sale. D in acestea

putem stabili caracterul unui popor, felul lui de a fi, firea, istoria lui.“
Nicolae Dabija

116
 Satisfacţia opţiunii

1. Argumentează (în 3-5 propoziţii) ce reprezintă pentru tine literatura populară. Porneşte de la afirmaţia
cunoscutului prozator şi îndrăgostit de folclor Mihail Sadoveanu: „Pentru mine literatura populară este cartea o
nescrisă a neamului". (/)■'

2. Comentează un proverb (la alegere) în 8-10 propoziţii. ’E

<D
E
„M EŞTERUL M AN O LE" - UN SIM BOL co
O
AL SA CRIFICIU LU I ÎN NUM ELE A RTEI

„Pentru a ne vedea chipulfolosim o oglindă operele ,

de artă lefolosim pentru a ne vedea sufletul"
Enigma cuvîntului George BernardShaw

1. Citeşte motoul şi exprimă-ţi opinia în legătură cu una dintre ideile afirmate.

2. Defineşte noţiunea de artă, continuînd enunţul: Arta pentru mine înseamnă...

Plăcerea lecturii

1. În şirul de balade populare româneşti: „Mioriţa" (păstorească), „Toma Alimoş" (haiducească), „Novac şi
Corbul" (vitejească) se înscrie şi balada legendară „Meşterul Manole" sau „Monastirea Argeşului".
Citeşte fragmentul şi determină cine este înveşnicit în baladă şi pentru care faptă.

MEŞTERUL
> MANOLE
(MONASTIREA ARGEŞULUI
SAU
ZIDIREA MĂNĂSTIRII ARGEŞULUI)

Pe Argeş în gios, Merg cu toţi pe cale

Pe un m al frum os, Să aleagă-n vale
Negru-Vodă trece Loc de m onastire
Cu tovarăşi zece: Şi de pom enire.
N ouă m eşteri mari, Iată, cum mergea,
Calfe şi zidari Că-n drum agiungea
Şi M anoli zece, Pe-un biet ciobănaş
Care-i şi întrece. Din fluier doinaş.

117
 Şi cum îl videa,
caractere

C urînd vă siliţi
D om nul îi zicea: Lucrul de-l porniţi
„M îndru ciobănaş Ca să-mi ridicaţi,
D in fluier doinaş! Aici să-mi duraţi
Pe Argeş în sus M onastire naltă
Cu tu rm a te-ai dus, Cum n-a m ai fost altă,
Oameni si
J

Pe Argeş în gios Că v-oi da averi,

Cu tu rm a ai fost. V-oi face boieri,
N u cum va-ai văzut Iar de nu, apoi
Pe unde-ai trecut V-oi zidi pe voi,
Un zid părăsit V-oi zidi de vii
Şi neisprăvit, C hiar în temelii! “
La loc de grindis, II
La verde-aluniş?“
„Ba, doam ne,-am văzut ...Dar orice lucra
Pe unde-am trecut Noaptea se surpa!..
Un zid părăsit Iar M anoli sta,
Şi neisprăvit. Nici că m ai lucra,
Cîinii cum îl văd, Ci m i se culca
La el se răpăd Şi un vis visa,
Şi latră-a pustiu Apoi se scula
Ş-astfel cuvînta:
Şi urlă-a m orţiu.“
„Nouă m eşteri mari,
Cît îl auzea
Calfe şi zidari!
Domnu-nveselea
Ştiţi ce am visat
Şi curînd pleca,
De cînd m -am culcat?
Spre zid apuca.
O şoaptă de sus
Cu nouă zidari,
Aievea m i-a spus
N ouă m eşteri m ari
Că orice-am lucra
Şi Manoli, zece,
Noaptea s-a surpa
Care-i şi întrece.
Pîn-om hotărî
„Iată zidul meu!
În zid de-a zidi
Aici aleg eu
Cea-ntîi soţioară,
Loc de m onastire
Cea-ntîi sorioară,
Şi de pom enire.
Care s-a ivi
Deci, voi, m eşteri m ari,
M îni în zori de zi
Calfe şi zidari,
A ducînd bucate
La soţ ori la frate.
Deci dacă vroiţi
Ca să isprăviţi
Sfînta m onastire
Pentru pom enire,
Noi să ne-apucăm
Cu toţi să giurăm
Şi să ne legăm
Taina s-o păstrăm ;

118
Ş-orice soţioară,

caractere
Şi curgea deodată
Orice sorioară Ploaie spum egată
M îni în zori de zi Ce face pîraie,
Întîi s-a ivi, Ce um flă şiroaie,
Pe ea s-o jertfim , D ar oricît cădea
În zid s-o zidim !“ M îndra n-o oprea,

Oameni si
J
Ci ea tot venea,
III
Şi s-apropia.
Iată-n zori de zi M anea m i-o videa,
M anea se trezi, Inim a-i plîngea,
D rum ul cerceta. Şi iar se-nchina,
Cînd, vai! ce zărea? Şi iar se ruga:
Cine că venea? „Suflă, Doam ne, un vînt,
Suflă-l pe păm înt,
Brazii să-i despoaie,
Paltini să îndoaie,
M unţii să răstoarne,
M îndra să-m i întoarne,
Să m i-o întoarne-n cale,
S-o ducă la vale!“
D om nul se-ndura,
Ruga-i asculta
Şi sufla un vînt,
Soţioara lui, Un vînt pre păm înt,
Floarea cîmpului! Paltini că-ndoia,
Ea s-apropia Brazi că despoia,
Şi îi aducea M unţii răsturna,
Prînz de m încătură, Iară pe Ana
Nici c-o înturna!
Vin de băutură.
Ea m ereu venea,
Cînd el o zărea,
Pe drum şovăia
Inim a-i sărea,
În genunchi cădea Şi s-apropia
Şi, am ar de ea,
Şi plîngînd zicea:
Iată c-agiungea!
„Dă, Doam ne, pe lume
O ploaie cu spume, IV
Să facă pîraie,
M eşterii cei mari,
Să curgă şiroaie,
Calfe şi zidari,
Apele să crească,
M ult înveselea
M îndra să-mi oprească, Dacă o videa,
S-o oprească-n vale, Iar M anea turba,
S-o-ntoarcă din cale!“ M îndra-şi săruta,
D om nul se-ndura, În braţe-o lua,
Ruga-i asculta, Pe schele-o urca,
N orii aduna, Pe zid o punea
C eru-ntuneca. Şi glum ind zicea:

119
 caractere

„Stai, m îndruţa mea, Sus pe coperiş,

Nu te spăria Vesel se m îndrea
Că vrem să glum im Ş-apoi răspundea:
Şi să te zidim !“ „Ca noi, m eşteri mari,
Ana se-ncredea Calfe şi zidari,
Şi vesel rîdea. Alţii nici că sînt
Oameni si
J

Iar M anea ofta Pe acest păm înt!

Şi se apuca Află că noi ştim
Zidul de zidit, O ricînd să zidim
Visul de-mplinit. Altă m onastire
Zidul se suia Pentru pom enire,
Şi o cuprindea M ult m ai lum inoasă
Încît, vai de ea! Şi m ult m ai frum oasă!“
Nu se m ai videa, D om nu-i asculta
Ci se auzea Şi pe gînduri sta,
Din zid că zicea: Apoi poruncea
„Manoli, Manoli, Schelele să strice,
Meştere Manoli! Scări să le ridice,
Zidul rău m ă strînge, Iar pe cei zidari,
Viaţa m i se stinge!“ Zece m eşteri mari,
V Să mi-i părăsească
Ca să putrezească
Pe Argeş în gios, Colo pe grindiş,
Pe un m al frum os, Sus pe coperiş.
Negru-Vodă vine Iar bietul Manoli,
Ca să se închine M eşterul Manoli,
La cea m onastire,
Cînd se încerca
Falnică zidire,
De-a se arunca,
M onastire naltă
Iată c-auzea
C um n-a m ai fost altă.
Din zid că ieşea
D om nul o privea
Un glas năduşit,
Şi se-nveselea
Un glas m ult iubit
Şi astfel grăia:
Care greu gemea
„Voi, m eşteri zidari,
Şi m ereu zicea:
Zece m eşteri m ari,
„Manoli, Manoli,
Spuneţi-m i cu drept
Meştere M anoli!“
Cu m îna la piept
De-aveţi meşterie
Ca să-mi faceţi mie
Altă m onastire
Pentru pom enire,
M ult m ai lum inoasă
Şi m ult m ai frumoasă?
Iar cei m eşteri m ari,
Calfe şi zidari,
C um sta pe grindiş,

120
 Oameni si caractere
Caruselul cuvintelor
grindiş - rpaBi/m, ^e6eHb a (se) înturna - a (se) întoarce
aievea - cu adevărat, real, concret paltin - specie de copac; ~ de munte - aBopj
a (se) surpa - a (se) distruge, a (se) nărui ropHbm KneH
şiroaie - noTOKU schele - construcţie de sprijin pentru muncitorii
a despuia - aici: a desfrunzi, a rupe care lucrează la înălţime
crengile a putrezi - aici: a muri

Nota bene!
gios - jos mî ni - mî ine
monastire - mănăstire giurăm - jurăm
agiungea - ajungea videa - vedea
se răpăd - se reped coperiş - acoperiş

(Ml Labirintul soluţiilor

2. Înainte de a intra în labirintul sensurilor textului, explică, printr-o propoziţie, de ce balada se intitulează
„Meşterul Manole" sau „Monastirea Argeşului".
2.1. Propune, în rol de un posibil autor al baladei, un alt titlu şi motivează-l.

3. Continuă frazele.
• N egru Vodă, însoţit de ...
• D upă m ulte căutări, ei ...
• M eşterii au început lucrul, dar ...
• M anole a visat ...
• D ar în zori de zi ... pe soţia sa Ana.
• M anole l-a rugat pe D um nezeu s-o ...
• ... nu poate schim ba destinul ...
• Negru-Vodă i-a întrebat pe m eşteri dacă ...
• O rbit de ..., dom nitorul a hotărît ...
• M anole sim bolizează ...

Citeşte îmbinările de cuvinte şi aranjează-le în ordinea subiectului. Uti

lizează-le drept repere în rezumarea conţinutului.

Jurăm înt tainic atitudinea dom nitorului

zid părăsit surparea zidurilor
zidirea Anei alegerea locului
finisarea m ănăstirii ruga lui Manole
m unca m eşterilor fluier-doinaş
zbucium ul sufletesc visul m eşterului
m eşteri m ari locul zidirii
cer întunecat m ănăstire naltă
bucuria calfelor

121
 Asociază propoziţiilor din lista I versurile potrivite din lista a Il-a, completînd spaţiile cu litera
Oameni si caractere

5.
corespunzătoare: A, B, C, D, E, F.

I II
A Locul acţiunii „orice lucra, noaptea se surpa“
B Locul ales pentru zidirea m ănăstirii „Şi, am ar de ea, iată c-agiungea“
9

C M eşterii reluau zidirea în ciuda faptului că „Manoli, Manoli...“

D M ănăstirea va fi înălţată dacă „Un m al frum os“
E Nim ic şi nim eni nu poate „ ... om hotărî
s-o întoarcă pe Ana În zid de-a zidi
Cea-ntîi soţioară,
Cea-ntîi sorioară“
F D orinţa Anei de-a trăi „Un zid părăsit şi neisprăvit“

6. Observă cîte părţi are balada şi intitulează-le.

7. Explică sensul cuvintelor din prima parte a baladei: părăsit, neisprăvit, a pustiu, a morţiu şi descrie, în
2-3 propoziţii, locul (peisajul) ales pentru zidire.

8. Reciteşte partea a ll-a a baladei şi explică-i colegului semnficaţia visului lui Manole.

9. Alcătuieşte cu substantivele propuse îmbinări de cuvinte ce s-ar referi la mesajul textului.

m eşter ■■■ zid ■■ domn ■■

calfă soţie

9.1. Alcătuieşte pluralul îmbinărilor obţinute.

10. Extrage din text substantivele diminutive şi explică sugestia lor.

11. Povesteşte pe scurt evenimentele din text.

12. Exprimă-ţi opinia:

• De ce domnitorul hotărăşte să construiască mănăstirea pe locul unui zid început?
• Ce spun în această privinţă credinţele populare?
• De ce meşterii n-au respectat jurămîntul?
• Orice soţie ar fi parcurs un asemenea drum? Argumentează-ţi răspunsul.
• Dacă n-ar fi fost Manole „un meşter mare", ar fi procedat la fel? De ce?

13. Enumeră şi compară calităţile meşterului Manole şi ale calfelor.

Formulează o concluzie.
13.1. Apreciază relaţiile dintre Manole şi echipa lui.
13.2. Cum crezi: fac ei o echipă bună? Consultă părerea colegilor.
Dacă sînt opinii contrare, formaţi echipe şi susţineţi-le cu argumente.

14. Reciteşte partea a III-a a baladei şi enumeră obstacolele pe care le-a depăşit Ana.

122
 Distinge trăsăturile de caracter:

caractere
15.

A- ale dom nitorului B- ale m eşterului

Negru-Vodă, cînd: Manole, cînd:
• a văzut „m ănăstire naltă • a spus: „Noi să ne-apucăm
Cum n-a m ai fost altă“. Cu toţi să jurăm “.

Oameni si
J
• a întrebat: „... aveţi meşterie • „În genunchi cădea
Ca să-mi faceţi mie Şi plîngînd zicea...“
Altă monastire?...“
• a poruncit: „Schelele să strice, • „M îndra-şi săruta,
Scări să le ridice“. În braţe-o lua“.

C - ale Anei, cînd: D - ale calfelor, cînd:

• „...s-apropia şi îi aducea • „M ult înveselea

Prînz de m încătură“. Dacă o videa“.
• (vîntul) „Nici c-o înturna! • „Vesel se m îndrea“.
Ea m ereu venea“.
• „... greu gemea • „Ca noi, m eşteri mari,
Şi m ereu zicea: Calfe şi zidari,
„Manoli, Manoli, Alţii nici că sînt
Meştere M anoli...“. Pe acest păm înt“.

16. Determină cel mai dramatic episod al baladei. Argumentează.

17. Expune, în 10-15 propoziţii, conţinutul baladei în numele unuia dintre personaje:

■
18.
a) m eşterului Manole; b) D om nitorului;
Improvizează un dialog dintre Manole şi Ana.
c) Anei.

a) M anole îşi justifică hotărîrea;

I
19.
b) A na îl contrazice pe Manole, dar îl înţelege.
Discutaţi în echipe fapta lui Manole, aducînd argumente pro sau

■
20.
co n tra .

Propune Meşterului Manole 2-3 sfaturi, sugerîndu-i cum ar fi putut

■
21.
construi mănăstirea fără a o jertfi pe Ana.

Motivează cum ar fi putut meşterii să evite pedeapsa.

22. Propune un simbol propriu (din pictură, sculptură, muzică ş.a.) care

■
23.
să sugereze adecvat caracterul personajelor principale.

Argumentează în ce mod, prin sacrificiul său, meşterul Manole şi-a

■
24.
cîştigat nemurirea.

Scrie o concluzie: Ce te-a învăţat balada „Meşterul Manole"?

Argumentează.

123
Oameni si caractere

Barometrul analitic
Creaţia populară cuprinde nenum ărate modele m orale şi spirituale ale poporului. Reprezentative în acest
sens sînt baladele, opere în care autorul anonim şi-a înveşnicit eroii şi faptele lor, întîm plări neobişnuite, exem­
plare. Una dintre capodoperele (megeBpbi) acestei specii este balada „M eşterul M anole“ (sau „M onastirea
Argeşului"), num ită şi m itul creaţiei în literatura rom ână. Ea povesteşte peste veacuri despre m area jertfă a
9

un u i m eşter neîntrecut, Manole, care, îm preună cu ajutorii săi, şi-a zidit în peretele m ănăstirii iubita lui soţie
p en tru a putea duce la b u n sfîrşit construirea frum osului locaş sfînt (obuTenb, xpaM).
Cei „nouă m eşteri m a ri“ în fru n te cu M anole au fost angajaţi de dom nitorul Negru-V odă care, orgolios,
vroia să fie ctitorul celei m ai frum oase zidiri. Im aginea ei o cunoştea însă num ai m eşterul M anole, căci ea
devenise visul creaţiei lui.
A utorul anonim a reuşit să exprim e zbucium ul creatorului, care, în fiecare dim ineaţă, îşi vedea zidu­
rile dărîm ate, iar visul spulberat. M otivul su rp ării zidurilor accentuează conflictul psihologic. Suferinţele
m eşterului M anole vor creşte şi după ce ieşirea d in im pas îi va fi sugerată în vis: condiţia de a o zidi pe „cea-
ntîi soţioară, cea-ntîi sorioară“. M eşterii vor trăd a jurăm în tu l,
iar credincioasa lui soţie va trece obstacolele. Astfel, M anole
este nevoit să-şi jertfească cea m ai scum pă fiin ţă în num ele
idealului creator.
În finalul baladei apare şi u n conflict etic: dom nitorul
nu-i în stare să înţeleagă idealul artistic şi adevărul că cele m ai
m ari opere de artă nu pot fi niciodată depăşite.
Sortit la pieire, M anole a încercat să găsească o soluţie,
dem onstrînd inventivitate (ingeniozitate) şi tărie de caracter: a
im itat zborul păsării spre păm înt. M otivul lui Icar îm bogăţeşte
sensul baladei, susţine valoarea jertfei în num ele creării unei
opere ce întruchipează un vis, o frum useţe veşnică.
Diptic: „Baladă despre meşterul Manole“
(1. „Făurire“2. „Baladă“)

Obiectivul criticii
Citeşte afirmaţiile şi selectează informaţii ce corespund părerii tale cu privire la valoarea baladei „Meşterul
Manole" şi manifestarea caracterelor personajelor.

„Balada M eşterului M anole este de origine sud-dunăreană şi are num eroase

variante balcanice răspîndite în folclorul grecesc, bulgăresc, sîrbesc, unguresc
ş.a. Balada rom ânească nu e num ai superioară din punctul de vedere al echili­
brului şi expresiei artistice, ci şi datorită conţinutului său metaforic... M oartea
din „M eşterul M anole“ este creatoare, ca orice m oarte rituală... Rom ânul nu
caută m oartea, nici n-o doreşte - dar nu se tem e de ea.“
Mircea Eliade /
________________________________________________________________
r" ^
„Destinul lui Manole este cel al tuturor creatorilor: de a-şi realiza opera prin
zbucium şi suferinţă şi de a fi ucis chiar de acest ideal. Prin m oarte, Manole
continuă să răm înă alături de biserica lui şi reface, în eternitate, căsnicia cu Ana.“
Cecilia Stoleru
________________________________________________________________

124
 J caractere
Solstitiul
> cuvîntului

1. Continuă afirmaţiile, alegînd variantele adecvate:

un cî ntec răspunde-i!
un joc cî ntă-l!

Oameni si
viata este o provocare realizează-l!
3
un vis joacă-l!
un sacrificiu bucură-te!
dragoste oferă-l!

2. Citeşte afirmaţia si exprimă-ţi acordul/dezacordul:

Universului şi omului nu li se pot descoperi lim itele.

Satisfacţia opţiunii

Caracterizează, în 7-8 enunţuri, unul din personajele baladei.

Comentează afirmaţia poetului T. Arghezi: „M e şte ru l M anole este fiecare creator de artă... fiecare
în te m e ie to r care tre b u ie să îngroape în e fo rtu l lui ce are mai scump; nu se poate da via ţă nouă
fără je r tfă " , utilizînd informaţie semnificativă din textul baladei.

3. Compune o scrisoare către meşterul Manole, în care să apreciezi fapta lui.

Exemplifică şi apreciază comportamentul contemporanilor tăi faţă de capodoperele moştenite.
4.

BASMELE - O GLIN ZI
ALE CARACTERULUI UN UI POPOR

© Enigma cuvîntului

1. Citeşte afirmaţia din titlu şi exemplific-o.

2. Numeşte 2-3 titluri de basme studiate/cunoscute.

3. Dacă V. Alecsandri a demonstrat că poporul nostru s-a născut poet, P. Ispirescu a evidenţiat calitatea lui de
iscusit povestitor. Citeşte informaţia despre cunoscutul folclorist P. Ispirescu şi povesteşte-i colegului ce ai
reţinut.
Petre Ispirescu (1830-1887) s-a născut la Bucureşti. De mic copil avea o m are pasiune
p entru literatura populară, citind şi reţinînd poveşti şi basme. Mai tîrziu el a devenit fol­
clorist, scriitor, tipograf. Ispirescu a m uncit din greu, aducînd pe m asa cititorilor neste­
matele* creaţiei populare. Ziua lucra în tipografie, iar noaptea scria. M odest d in fire,
P. Ispirescu şi-a sem nat basmele cu pseudonim ul „un culegător de folclor“. Cu preţul unei
m unci sacrificatoare a povestitorului, avem astăzi la îndem înă nenum ărate snoave, ghici­
tori, poveşti şi basme, printre care şi neîntrecutul basm „Tinereţe fără bătrîneţe...“.
Cititorii recunoscători l-au com parat pe P. Ispirescu cu fraţii G rim m din cultura
germană.

* lucru deosebit de valoros.

125
 caractere

© Plăcerea lecturii

1. Citeşte textul şi precizează cine l-a ajutat pe Făt-Frumos să ajungă în ţara dorită.
Oameni si

t in e r e ţ e f ă r ă b ă t r î n e t e
5

y y

SI VIATĂ FĂRĂ DE MOARTE

y y

(fragment)
A fost odată, ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar m ai povesti; de cînd făcea plopusorul pere şi răchita
micsunele...
A fost odată un îm părat şi o îm părăteasă, am îndoi tineri şi frum oşi, dar n-aveau copii. A tunci ei au hotă-
rît să se adreseze la m edici şi filozofi, dar în zadar. Îm păratul a auzit că într-un sat trăia un unchiaş, care ştia
secretul ierburilor. Acesta a pregătit pentru îm părăteasă leacurile şi i-a spus că se va naşte un băiat: „El o să fie
Făt-Frumos şi drăgăstos, dar n-o s-aveţi parte de el“. N u m ult după aceea, toată îm părăţia a aflat vestea îm bu­
curătoare. Mai înainte însă de a veni ceasul naşterii, copilul se puse pe un plîns, de n-a putut nici un vraci să-l
împace. Atunci îm păratul a început să-i făgăduiască toate bunurile din lume, dar nici aşa n-a fost cu putinţă să-l
facă să tacă.
- Taci, dragul tatii, zicea îm păratul, că ţi-oi da îm părăţia cutare sau cutare; taci, fiule, că ţi-oi da de soţie pe
cutare sau cutare fată de îm părat... În sfîrşit, dacă văzu şi văzu că nu tace, îi m ai zise: „Taci, fă tu l meu, că ţi-oi da
Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de m oarte.“ Atunci, copilul tăcu şi se născu, iar slujitorii au anunţat vestea şi
începu veselie m are o săptăm înă întreagă.
De ce creştea copilul, de aceea se făcea m ai isteţ şi m ai îndrăzneţ. Îl dăduse pe la şcoli şi filozofi şi toate
învăţăturile pe care alţi copii le învăţau într-un an, el le învăţa într-o lună, astfel încît îm păratul m urea şi învia
de bucurie. Toată îm părăţia se fălea că o să aibă un îm părat înţelept şi învăţat ca Solom on-Îm părat. De la o
vreme încoace însă, nu ştiu ce avea, că era tot gales, trist şi dus pe gînduri. Iar cînd copilul îm plinea cincispre­
zece ani şi îm păratul se afla la m asă cu toţi boierii şi slujbaşii îm părăţiei şi chefuiau, se sculă Făt-Frumos şi zise:
- Tată, a venit vrem ea să-mi dai ceea ce m i-ai făgăduit la naştere.
A uzind aceasta, îm păratul s-a întristat foarte (mult) şi i-a zis:
- D ar bine, fiule, de unde pot eu să-ţi dau un astfel de lucru nemaiauzit?
Şi dacă ţi-am făgăduit atunci, a fost num ai ca să te împac.
- Dacă tu, tată, nu poţi să-mi dai, apoi sînt nevoit să cutreier toată
lum ea pînă voi găsi făgăduinţa p en tru care m -am născut.
Atunci toţi boierii şi îm păratul au căzut în genunchi, cu rugăciune să
n u părăsească îm părăţia; fiindcă, ziceau boierii:
- Tatăl tău de aici înainte e bătrîn, şi o să te ridicăm pe tine în scaun, şi
avem să-ţi aducem cea m ai frum oasă îm părăteasă de sub soare de soţie.
D ar n-a fost cu putinţă să-l întoarcă din hotărîrea sa, răm în în d stator­
nic ca o piatră în vorbele lui; iar tată-său, dacă văzu şi văzu, îi dăduse voie şi
puse la cale să-i gătească de drum merinde şi tot ce-i trebuia.
Din grajdul îm părătesc şi-a ales un cal slab, nearătos, bolnav, d ar acest
cal era năzdrăvan. Calul l-a sfătuit pe Făt-Frumos să ia armele şi hainele
tatălui său de cînd era flăcău. Pentru a prinde la puteri, calul i-a cerut lui
Făt-Frumos să-l hrănească şapte săptăm îni cu orz m uiat în lapte. Peste cîtva
tim p, Făt-Frumos, îm brăcat ca un viteaz, cu palosul în m înă, călare pe calul
ce şi-l alesese, îşi luă ziua bună de la îm părat şi îm părăteasă şi întreaga curte
Ilustraţie la volumul „Tinereţe fără l-a petrecut cu jale. D upă ce trecu afară de îm părăţia tatălui său şi ajunse în
bătrîneţe si viaţă fără de moarte“
pustietate, Făt-Frumos îşi îm părţi toată avuţia pe la ostaşi şi îi trim ise înapoi,

126
oprindu-şi p en tru dînsul m erinde num ai cît a p utut duce calul. Ajutat de calul său năzdrăvan, el a învins m ulte
forţe ale răului. Fiind protejat de zîna bună, Făt-Frum os a ajuns la palatul unde locuia Tinereţe fără bătrîneţe si <D
viaţă fără de moarte. +■>
O
Stăpîna era o zînă subţirică, drăgălaşă, foarte frum oasă. Făt-Frum os s-a însurat cu ea. Petrecea vrem e CB
uitată în fericire şi belşug, fără a prinde de veste, fiindcă răm ăsese tot aşa de tîn ăr cum venise. CB
Se desfăta în palaturile cele aurite, trăin d în pace şi linişte cu soţia şi cum natele sale, se bucura de O
frum useţea florilor, de dulceaţa şi curăţenia aerului ca om fericit. D ar nu avea voie să m eargă în Valea Plîngerii. (/)■>
Odată, la vînătoare, însă a călcat această regulă şi im ediat îl apucă u n dor de tatăl său şi de m am a sa. În ’E
zadar îi spuneau zînele că părinţii au m urit de sute de ani, că nim eni nu m ai ştia de îm părăţia tatălui său. Făt- CD
Frum os totuşi a plecat, fără să observe că îm bătrîneşte, că barba şi părul îi albise. Ajuns la îm părăţia tatălui, a E
văzut că palatele sînt dărîmate, oraşele se schim baseră. Apoi şi calul l-a părăsit, întorcîndu-se în ţara zînelor... CB
O

Caruselul cuvintelor
plop - Tonoub a se făli - a se lăuda
răchită - Bep6a gales - HexHbm, tomhwm
micsunea - d>uauKa a chefui - rynmb, nupoBaTb
unchi,-as - ahah CTapuK statornic - ctomkmm, HenoKouebMMbrn
făt - fiu, băiat orz - HHMeHb
drăgăstos - uacKOBbiu, nouHbm uio6 bm palos - nauaw
a făgădui - a promite a se desfăta - HacuaxgaTbca
cutare - cineva, careva, unii dărîmat - pa3pyweHHbiu

Nota bene!
drag - dragoste - drăgălaş - drăgăstos - drăguţ
pasiune poezie
înclinaţie pentru istorie
dragoste muzică
basm, poveste - istorie, î ntî mplare
a se face de poveste, de basm - a se face de rîs
a se pune pe - a începe, a se apuca de

Labirintul soluţiilor

2. Citeşte prima propoziţie din text şi identifică ce specie este:

a) baladă? c) poveste?
b) snoavă? d) basm?
3. Selectează din text şi citeşte răspunsul:
a) tatălui: Si dacă ţi-am fă g ă d u it a tu n c i,... b) fiului: Dacă tu, tată, nu poţi să-m i d a i,...
c) boierilor: Tatăl tău ...

Răspunde la întrebări:
• Care a fost hotărîrea lui Făt-Frumos?
• Cine l-a sfătuit pe erou şi l-a ajutat să învingă forţele răului?
• Cine era stăpîna palatului?
• Cu ce se ocupa Făt-Frumos în palatul stăpînei?
• Cînd i s-a făcut dor de părinţi?
• Ce atitudine ai faţă de eroul principal la finalul basmului?

127
Oameni si caractere

5. Identifică în text sinonimele cuvintelor: m edic , fe cio r , p ric e p u t , curajos , e ru d it . Cu trei dintre ele alcă­
tuieşte propoziţii.

6 Scrie familia lexicală a cuvîntului în v ă ţa t . Utilizeaz-o într-o caracterizare (5-6 propoziţii) a instruirii pe care a
făcut-o Făt-Frumos.
6.1. Alcătuieşte comparaţii:
statornic un viteaz
9

î m brăcat ca o piatră
se bucura un om fericit

7. Selectează din text 2-3 perechi de antonime şi alcătuieşte cu ele enunţuri.

8. Lucraţi în echipe: formulaţi cîte 4-5 întrebări la text, adresaţi-le reciproc, construind o conversaţie.

9. Segmentează textul în conformitate cu etapele vieţii personajului. Intitulează-le:

■ • cu îmbinări, cu frazeologisme din text;

10.
• cu proverbe, maxime.
Explică colegului unde nu avea voie să meargă Făt-Frumos şi din ce cauză.

11. Alcătuieşte împreună cu colegul un dialog între Făt-Frumos şi tatăl său, urmărind modelul din text. Citiţi-l cu
voce, exprimînd prin intonaţie caracterul eroului.
■
12. Selectează din text cuvintele care desemnează trăsăturile morale ale eroului principal. În baza lor realizează
o caracterizare succintă a acestuia:

I
13.
a) în comparaţie cu tatăl său;
Relatează textul în numele:
b) în comparaţie cu meşterul Manole.

• lui Făt-Frumos. Motivează-ţi insistenţa de a dobîndi ceea ce ţi-a fost promis;

I
14.
• împăratului. Motivează de ce nu e bine să-şi realizeze pornirea.
Imaginează-ţi că eşti Făt-Frumos. Ai vrea să nimereşti în ţara unde este Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de

■
15.
moarte? Motivează răspunsul.

Completează cu detalii noi o descriere a locului unde se află „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte".

16. Comentează semnificaţia drumului întoarcerii eroului la casa părintească. Ce trăsătură de caracter a persona­

■
17.
jului apreciezi? De ce?

Construieşte un alt sfîrşit al basmului.

17.1. Citeşte şi compară varianta proprie cu textul:
„Făt-Frumos a cutreierat ruinele, şi-şi găsise ascunsă într-un tron (ladă) Moartea, care, cu glas slăbit,
i-a zis:
- Bine ai venit, că, de mai întîrziai, şi eu mă prăpădeam.
O palmă îi trase Moartea. El pe loc s-a uscat şi a căzut mort, prefăcîndu-se în ţărînă.
I Iar eu încălecai pe-o şa şi vă spusei povestea aşa“.
18. Dacă l-ai însoţi pe Făt-Frumos în călătoria sa, ce poveţe i-ai da pentru a evita moartea?

19. Comentează una dintre maxime, raportînd-o la viaţa eroului principal.

• „Tinereţea este frumoasă, dar bătrîneţea este măreaţa'. (Victor Hugo)
• „Dacă tinereţea ar şti, dacă bătrîneţea ar putea..." (Cicero)
• „Viaţa trăită cum trebuie e lungă". (Leonardo da Vinci)
• Omul nu poate face excepţie de faptul că este o fiinţă muritoare.

128
 caractere
20. Miturile despre semnificaţia vieţii umane afirmă că inelul unei vieţi conţine 3 momente ritualice: naşterea
- b o te z u l , tin e re ţe a - n u n ta şi b ă trîn e ţe a - m o a rte a , fiecare fiind asociat cu d im in e a ţa , m iezul zile i
şi se a ra -n o a p te . Argumentează în ce bază s-au făcut aceste asociaţii.

21. Aforismele ce urmează conţin şi ele un „hronic al vîrstelor" (Lucian Blaga). Alcătuieşte, în baza lor, un succint
eseu despre valoarea vîrstei pe care o parcurgi acum.

Oameni si
J
• „Tinereţea este un soare care-şi prelungeşte răsăritul“. (Victor Hugo)
• „Tinereţea e întotdeauna o enigm ă, vîrsta m atură e dezlegarea enigm ei“. (Titu Maiorescu)
• Bătrîneţea se înduioşează în faţa copilăriei ca în faţa răsăritului de soare.
22. Comentează ce anume te-a impresionat în basmul studiat, alegînd una din situaţiile propuse.
• tipul um an al personajelor, valorile um ane pe care le reprezintă ele?
• conflictul în care e antrenat personajul principal?
• dorinţa de a vedea trium ful adevărului şi al dreptăţii?
• insistenţa de a-ţi realiza visul?
23. Discutaţi în echipe problema: basmul este o specie literară învechită sau actuală? Formulaţi un şir de argu­
mente pro sau contra, utilizînd informaţii din „Barometrul analitic".

24. Organizaţi un concurs: „Recunoaşte personajul", prezentînd scurte caracterizări ale eroilor din operele folclo­
rice cunoscute.

Barometrul analitic

U nul d in tre cele m ai frum oase basm e rom âneşti este „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de m oarte“.
Basmul ne tran sm ite în tr-o form ulă alegorică înţelepciunea despre rostul om ului pe păm înt, valoarea vieţii
lui, despre locul său în univers. O m ul este dat pe p ăm în t p en tru a se realiza, a fi fericit, dar acestea îi cer un
efort continuu, nu vin de la sine.
Eroul principal al basm ului este Făt-Frum os, personaj, născut p rin m iracol. El are o d o rin ţă im posibil de
îm plinit, sim bol al idealului, al aspiraţiei deosebite. Totuşi, am biţios, acesta se hotărăşte s-o caute, dem on-
strîn d încredere în puterile proprii. Ajutat de cal, el trece peste barierele personificate de forţe su p ran atu ­
rale şi fiare sălbatice, găsind locul unde se află Tinereţe fără bătrîneţe si viaţă fără de moarte. Aici nu există
nici tim p, nici m em orie, ci doar fericire, pe care Făt-Frum os ar fi p u tu t s-o
păstreze respectînd o norm ă: să nu calce pe păm în tu l interzis - Valea Plîn-
gerii. V enind d in tr-o lum e um ană, eroul nu se poate adapta acestui univers
ideal, d ar m onoton, care-l face să nu sim tă viaţa. În tim pul unei vînători, el
trece h o taru l tărîm u lu i interzis. Astfel, îi revine m em oria, îşi redobîndeşte
calităţile individuale um ane şi-l copleşeşte (ogoneBaex) dorul de casă şi
p ărinţi.
Făt-Frum os se reîntoarce la condiţia lui de altădată, dar, parcurgînd d ru ­
m ul înapoi, îm bătrîneşte şi m oare în locaşul părintesc, descoperind M oartea
într-o ladă veche. Astfel eroul cunoaşte singur, potrivit caracterului său puter­
nic, legea trecerii continue a tim pului şi datoria om ului de a-şi face, cu m ultă
străduinţă proprie, o viaţă frum oasă, cu adevărat fericită.
Valoarea morală a poporului, trăsăturile lui de caracter, frumuseţile lui spi­
rituale sînt prezente în toate basmele populare. Fiindcă sînt adevărate oglinzi ale
vieţii, basmele au fost culese şi apreciate de către m ari oameni de cultură, scriitori: ilustraţie lapovestea
I. Creangă, M. Eminescu, M. Eliade, L. Blaga, G. Călinescu, C. Noica ş.a. „Făt-Frumos din lacrimă“

129
Oameni si caractere

Obiectivul criticii

Citeşte atent afirmaţiile critice şi selectează idei care să-ţi ajute să exemplifici felul în care ai înţeles mesa­
jul global al basmului.
' '
9

„În faţa basmului acestuia nu poţi fi decît uimit... Basmul „Tinereţe

fără bătrîneţe“ vine să îmbogăţească modelul ontologic (al existenţei în
general) cu o nouă şi neaşteptată lecţie.“
Constantin Noica

„Basmul e un gen vast ce depăşeşte cu mult romanul, fiind mitologie,

etică, ştiinţă, observare morală, etc.“
George Călinescu

Solstitiul cuvîntului

1. Citeşte formulele aforistice, meditează asupra mesajului lor, asociază-le cu materialul studiat în cadrul modu­
lului.
• „Caracterul unui popor se citeşte în creaţiile lui sufleteşti". (Nicolae Dabija)
• „Mă topesc ... de dorul părinţilor". („Tinereţe fără bătrîneţe...“)

Satisfacţia opţiunii

1. Creaţiile literare populare, în versuri sau în proză, s-au concretizat în numeroase specii caracteristice: colinde,
legende, balade, oraţii, doine, strigături, ghicitori, bocete, descîntece, basme, povestiri, snoave, anecdote,
proverbe etc. Exemplifică 2-3 specii, la dorinţă.

2. Proverbele au apărut ca o necesitate a omului de a transmite un sfat, de a preveni răul sau de a susţine o
afirmaţie. Cum crezi, întotdeauna ele se adeveresc (noflTBepwflarora)? Argumentează.

3. Exprimă-ţi opinia: literatura populară va dispărea odată cu dezvoltarea civilizaţiei sau nu?

Răspunde, într-o compunere de 8-10 enunţuri, la întrebarea: „De ce folclorul este considerat un „izvor nesecat
de apă vie"?

5. Demonstrează într-un eseu ce ţi-a plăcut şi ce ai învăţat din basmul „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de
moarte". Intitulează compunerea. Foloseşte începutul dat:
Literatura populară este asemenea oglinzii unui lac în care s-au reflectat veacuri de-a rîndul chipuri
de voinici neînfricaţi de Feţi-Fumoşi, de Ilene Cosînzene. Printre nestematele populare, basmul este măr­
găritarul cel mai preţios. El este un izvor nesecat de învăţăminte...

130
 TEST SU M A TIV
O
Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a rezolva corect cerinţele. re
re
IN V ID IA o
Într-o zi, vecinul nostru de bloc şi-a luat un aparat de aer condiţionat. Era un zăduf îngrozitor, dar noi (/)■>
n-aveam acest aparat şi nici bani ca să ne cumpărăm unul. Sufeream de căldură şi de invidie.
Aveam însă o bibliotecă. Ne-am u ita t în ea şi am scos cugetările lu i Seneca. A m c itit de acolo o pagină -
’E
0)
două despre bine şi sensul v ie ţii şi, deşi cald to t nu ne era, nu l-a m m ai in v id ia t pe vecin. E
Ceva mai tîrziu, vecinul şi-a deschis un butic şi a început să umble îm brăcat la p atru ace. Noi - tot cu re
blugi. „Nu-i nimic”, ne-am zis liniştiţi, citind un capitol din Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a apărut deodată O
într-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicletă, dar l-am dispreţuit citind din Platon.
Mai tîrziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a păsat, căci şi noi l-am schimbat deja pe
Platon cu Aristotel. A mai trecut o vreme şi vecinul şi-a luat nevastă nouă: blondă, frumoasă, tînără. Noi -
tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia după Ioan . Vecinul şi-a îmbrăcat soaţa cu o garderobă întreagă şi cu
blănuri, bijuterii. Noi ne-am îm b răcat s p iritu a l , citind din Ecleziast . În fine, vecinul s-a mutat într-o vilă la
şosea cu gard mare, bodyguarzi şi piscină. Am rezistat şi de data aceasta eroic, citind Richard III .
A urmat o a doua vilă - la munte. După ce am vazut-o, ne-am consolat cu M acbeth . O a treia - la mare:
am recurs la Învierea lui Tolstoi, al cărei efect l-am consolidat cu Ghilgameş , Ghandi şi Declaraţia de iubire a
lui Liiceanu. Ne-am simţit cu mult mai bine. L-au arătat la televizor, la o emisiune foarte populară. N e-am
stăpînit em o ţia cu o porţie de Caragiale. Aşa a trecut ceva mai mult timp. Vecinul şi-a luat case, maşini,
iahturi, femei. Noi răspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era strînsă, dar echilibrată.
În sfîrşit, într-o zi l-au arătat cu cătuşe la mîini, umflat de DNA (aici: direcţia naţională anticorupţie).
Am răsfoit atunci fericiţi Apocalipsa . Dar peste vreo două săptămîni, vecinul nostru era eliberat şi chiar
şi-a anunţat candidatura pe listele unui partid majoritar. Scîrbiţi, ne-am uitat în bibliotecă. N-am mai văzut
nimic. Ne-am uitat pentru a doua oară. Nu ne-a venit să credem. Pentru a treia oară ne-am uitat cu atenţie.
Acelaşi rezultat: am citit toate cărţile.
Şi atunci, ne-a cuprins invidia...
Invidia. Dan Puric

1. Identifică tipul de text citit:

a) după p rin cip ala p artic u la ritate de stil, este:
a) publicistic; b) artistic; c) ştiinţific?
b) după m o d alitatea de expunere, este:
a) descriere; b) naraţiune; c) monolog?
2. Selectează din text numele a cinci autori citiţi de către narator, înscriindu-le în spaţiul rezervat.

3. Explică, prin echivalente, expresiile evidenţiate în text.

Uneşte prin linii expresiile cu sens asemănător.

A se pune pe carte Biblia

A trimite carte a se apuca serios de învăţat
Carte Sfîntă a transmite o scrisoare
Oameni si caractere

5. Rescrie enunţurile evidenţiate, punînd verbele la timpul prezent.

E num era două calităţi ale autorului-narator, însoţindu-le cu argum entele de rigoare.

6. Explică, în cîte trei enunţuri:

9

a) C ine este m ai bogat: vecinul sau naratorul?

b) A ctualitatea acestei situaţii.

7. Motivează, în două enunţuri, atitudinea ta faţă de sentimentul de invidie.

8. Argumentează, în trei enunţuri, pe care din autorii nominalizaţi în text ai dori să-i citeşti şi de ce.

9. Caracterizează, prin cinci determinative, o persoană invidioasă.

10. Scrie, în trei enunţuri, ce a demonstrat, în opinia ta, acţiunile naratorului: ambiţie?
spirit competitiv? tărie de caracter?

11 Comentează, în cinci enunţuri, afirmaţia:

“Îi învăţăm pe copii să lupte şi să învingă. Le spunem că reuşesc doar cei puternici. Îi îndem n ăm să
fie prim ii. Trezim în ei am biţia de a întrece pe ceilalţi. Îi trim item la concursuri şi olim piade. Îi facem
dependenţi de victorie. În realitate, dezvoltăm în ei invidia şi gelozia, pregătindu-i cu cinism p en tru
carierism ...” (Aurelian Silvestru)
Lucrarea se va aprecia pentru:
• explicarea atitudinii personale faţă de invidie; 1
• argum entare, folosind exem ple din viaţă; 1
• folosirea form ulelor de exprim are în realizarea concluziilor; 1
• coerenţă;
• respectarea volum ului. ^ 1 —8

C orectitudinea (p en tru toţi item ii lucrării):

132
 Nume mari
în panteonul culturii

m m m m m

W , my.1
\"-i fi , 5 \ -OQ
' ■’l'V'.iiV»;.•ivtel’v ’- i V v}> W #

m m ş ş m
:-:-r&Mv^wzmyi-
H P iipil
38ާ

t capitol vei cunoaşte personalităţi deosebite, t

v i1’«•'
vor ajuta să-ţi însuşeşti valori ale culturii rom âneşti p rin : ' $
’ ’ ’ * ui:«
selectarea unei inform aţii solicitate (date,
personalităţi, idei);
com pletarea m esajului audiat cu inform aţii-cheie
în funcţie de obiectiv;
com pararea u nor evenim ente, fapte im portante;
structurarea unui interviu în baza textului studiat;
traducerea în scris a u n o r fragm ente cu/fără dicţionar;
prezentarea u n o r evenim ente culturale relevante ce-ţi vor întregi
personalitatea.
« iii
 „Literatura seface p rin cultură,
Nume mari in panteonul cult urii

© Enigma cuvîntului iar cultura p rin 1ectură.“

1. Citeşte afirmaţia din motoul temei şi propune un exemplu de personalitate culturală cunoscută din lecturi.

2. Argumentează, în 2-3 propoziţii, ce loc ocupă lectura în viaţa ta.

Exemplifică răspunsul.

3. Seneca a menţionat că „n u contează cît de m u lte că rţi ai, ci cît de

b u n e " . Eşti de aceeaşi părere? Cîte cărţi bune ai în biblioteca ta proprie?
Care sînt ele?

Ce cărţi preferi să citeşti, cum le alegi?

5. Explică faptul că unele cărţi, opere literare continuă să trezească intere­

sul şi să rămînă actuale.

6. Alcătuieşte îmbinări de cuvinte:

artistică rapidă
literatură de popularizare a ştiinţei lectură utilă
Portofoliu-ghid
Cronos - (în mitologia
Plăcerea lecturii greacă) zeu ce întru­
chipează timpul, cel
mai tînăr dintre Titani,
fiul lui_ Uranus şi al
1. Citeşte textul şi extrage o informaţie nouă. Gheei. Îl detronează pe
Tezaurul culturii româneşti a păstrat multe cronici valoroase, din care tatăl său, apoi îşi înghi­
te copiii proprii pentru
poţi afla informaţii interesante, atmosfera vremilor medievale şi parfumul a nu fi însuşi detronat.
limbii vii. Fiecare carte veche este ea însăşi ca o bibliotecă. Ultimul copil, Zeus,
Letopiseţele sînt file ale memoriei. Ştefan cel Mare, după fiece victorie, zic însă îl învinge.
cronicarii, zidea cîte o ctitorie, biserică sau mănăstire, dar voievodul nu uita Cronică - letopiseţ,
să poruncească a se scrie şi o carte, la care ades copistul lucra un an încheiat lucrare istorică în care
se descriu evenimen­
sau o viaţă. tele în conformitate cu
Nicolae Dabija principiul cronologic,
după ani.
2. Construieşte propoziţii cu 2-3 cuvinte (la alegere) din familiile lexicale propuse:
Carte - cărturar, cărticică, necărturar, cărturăresc, cărţulie.
Cronos - cronologie, cronică, cronicar, cronograf, cronografie.
Nota bene!
crono - element prim leat - an
din componenţa cuvintelor letopiseţ - cronică
ce se referă la sensul de timp autorul letopiseţului - cronicar
3. Identifică, cu ajutorul dicţionarului, sensul cuvintelor pe care nu le cunoşti.

Citeşte, în „Portofoliul-ghid", şi reţine sensurile pe care le are cuvîntul Cronos . Explică semnificaţia simbolică
a ceasului, a calendarului şi a clepsidrei, folosind îmbinările:
timpul trecător
Cronos timpul distrugător
timpul fără întoarcere

134
 Nume mari în panteonul culturii
5. Explică în ce situaţii şi cînd ai apela la o cronică istorică din Evul mediu.

6. Exprimă-ţi opinia:
a) ai putea să citeşti în original o cronică din literatura maternă?
b) Dar o cronică din cultura engleză, franceză, germană? Motivează răspunsul.

7. Citeşte informaţia despre 3 mari cărturari din cultura română: Varlaam, Dosoftei, Petru Movilă.
7.1. Alcătuieşte o prezentare a acestora, precizînd cu cine dintre personalităţile culturii ruse, bulgare,
ucrainene ş. a. i-ai putea compara.

V arlaam P etru Movilă Dosoftei

Numele de mirean* Fecior de dom nitor Num ele de m irean -

este Vasile Moţoc. Este
fecior de ţăran, devenit
m itropolit al Moldovei.
În 1628 a fost într-o
solie în Rusia. Şi-a
adus contribuţia
la întem eierea tipo­
grafiei în Iaşi. Autor al
m ai m ultor cărţi reli­
gioase.
În 1643 tipăreşte
prim a carte în
Moldova „Cazania sau
carte rom ânească de
învăţătura'.
m oldovean. M itropolit
al Kievului. În 1640
l-a ajutat pe Vasile Lupu
să întemeieze
la Iaşi Academia
greco-latino-slavonă,
iar în 1641 - să fonde­
ze prim a tipografie în
Moldova. La m ănăstirea
Pecerska Lavra din Kiev
a întem eiat u n Colegiu
greco-latino-slavon şi
o m are tipogragie. A
tradus şi a tipărit m ulte
cărţi bisericeşti.
D um itru Barila. M itro­
polit al Moldovei care a
renovat tipografia din
Iaşi. Este prim ul poet
al literaturii rom âne.
Em inescu l-a num it
„Părintele poeziei
rom âneşti“. Autor al
m ultor cărţi religioa­
se. Cea m ai cunoscută
lucrare (1673) este
„Psaltirea în versuri“.
Personalitate cunoscu­
tă în Polonia, Turcia şi
Ţările Româneşti.

* din afara religiei; din lume

Satisfacţia opţiunii

1. Relatează, în 5-6 propoziţii, despre o personalitate din cultura epocii medievale (la alegere).

2. Citeşte informaţia despre personalităţile culturale şi scrie un articol la gazeta şcolii, relevînd ce te-a impre­
sionat în activitatea lor.

135
Nume mari în panteonul culturii

„CRO N ICARII - STÎLPII LITER A TU R I

„Letopiseţele sînt file ale memoriei,peste care strămoşii

şi-au scuturat sufletul de lumină"
Enigma cuvîntului Alecu Russo

1. Citeşte atent titlul temei si explică de ce cronicile pot fi temelia unei literaturi. Foloseşte cunoştinţele dobîn-
dite la studierea altor discipline.

2. Citeşte fragmentul propus şi identifică informaţia cunoscută. Despre ce-ţi vorbesc numele din text?
Triste şi jalnice ar fi hronicile române dacă din timp în timp nu s-ar arăta, pentru ... susţinerea nea­
mului, cîte un soare luminos ce se cheamă Ştefan, Petru, Vlad, Mihai, Basarab, Alexandru, Vasilie, cîte
un om care îşi răpune capul, cîte un scriitor duios, care se pare a plînge cînd strigă din fundul inimii: „A
lăsa iarăşi nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o seamă de scriitori, este a inim ii durere...“
Alecu Russo
3. Rezumă: ce rol au avut letopiseţele în dezvoltarea literaturii?

4. Enumeră cîteva personalităţi care au scris despre cronicarii numiţi de Alecu Russo „soare lu m in o s " , dom­
nitori viteji din trecutul glorios al neamului românesc.
• Inform ează-te din textele ce urmează în rubrica „Plăcerea lecturii".

Plăcerea lecturii

1. Citeşte fragmentele ce urmează şi vei afla informaţii impresionante despre un timp zbuciumat, descris de
cronicari cu multă durere.
• Fost-au acestu Ştefan-vodă om nu mare de statu, mînios şi degrabă vărsătoriu de sînge nevinovat; de multe
ori la ospeţe omorîea fără giudeţu. Amintrilea era om întreg la hire, neleneşu, şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi,
şi unde nu gîndiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi să vîrîia, ca văzîndu-l ai
săi, să nu îndărăpteaze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea nădejdea, că
ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui, şi ficiorul său, Bogdan-vodă,
urma lui luasă de lucruri vitejeşti, cum să tîmplă din pom bun, roadă bună iese.
Iară pre Ştefan-vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plîngere în mănăstire în Putna, care era zidită de
dînsul. Atîta jale era, de plîngea toţi ca după un părinte al său, că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi
de multă apărătură.
Grigore Ureche,
„Letopiseţul Ţării M oldovei“

Nota bene!
• Grigore Ureche a scris prima cronică în limba română.
• Cronica este scrisă din iniţiativă proprie.
Autorul ei este un mare cărturar şi om de stat: a fost mare vornic al Ţării
Moldovei.
• Cea mai importantă parte a cronicii este descrierea domniei glorioase a lui
Grigore Ureche Ştefan cel Mare.
(circa 1592-1647)

136
 Nume mari în panteonul culturii
• Orice faci, fă şi caută sfîrşitul cum vine;
Cine nu-l socoteşte, nu petrece bine.
Sfîrşitul ori laudă, ori face ocară;
Multe începuturi dulci, sfîrşituri amară.
Miron Costin, „Viaţa lum ii“

Nota bene!
• Miron Costin este nu numai un mare cronicar, dar şi un mare poet.
• Este autorul primului poem filozofic în literatura română „Viaţa lumii“.
Miron Costin • Miron Costin a fost şi mare logofăt al Ţării Moldovei.
(1633-1691)

• Ştefan-vodă cel Bun, vrînd să margă la biserică într-o duminică

dimineaţa, la liturghie, în tîrgu în Vasluiu, şi ieşind în polimari la
curţile domneşti ce era făcute de dînsul, au auzit un glas mare de om
strigînd să aducă boii la plug. Şi mirîndu-se ce om este acela să are
duminica, şi îndată au trimis în toate părţile, ca să-l găsască pre acel
om, să-l aducă la dînsul. Şi l-au aflat pre om în sus, pre apa Vasluiului,
cale de patru ceasuri, arînd la o movilă ce să cheamă acum Movila lui
Purcel. Că pe acel om încă îl chema Purcel. Şi ducîndu-l pre acel om
la Ştefan-vodă l-au întrebat Ştefan-vodă: el a strigat aşe tare, şi pentru
ce ară duminica? El au dzis că au strigat el să aducă boii la plug, şi ară duminica, că este om sărac, şi într-alte
dzile n-au vrut frate-său să-i de plugul, şi acum duminica i-au dat. Deci Ştefan-vodă au luat plugul fratelui celui
bogat şi l-au dat fratelui celui săracu, să fie a lui.
Ion Neculce, „O samă de cuvinte
• Dumitraşco-vodă ... aşa se arăta de bun şi blînd, tuturor uşa deschisă (ţinea) şi (era) nemăreţ, de vorbea
cu toţi copiii... Deci, boierii, văzînd aşa milă şi nemărire, începuse toţii a se lipi (a se alătura şi a-l susţine) şi a-l
lăuda. Era om învăţat... Lăcomie nu avea mare, lucrurile lui poftea să fie lăudate.
• Împăratul (Petru I) era om mare, mai înalt decît toţi oamenii, ... nu gros, rotund la faţă şi cam smad,
oacheş şi cam arunca cîte odată din cap, fluturînd. Şi nu cu mărire multă şi cu pohvală mare ca alţi monarhi;
umbla... numai cu două-trei slugi, de era de grija trebilor. Şi umbla pe jos, fară de alai, ca un om prost (simplu),
iară atîta dragoste arăta împăratul către Dumitraşco-vodă, deoarece văzuse că s-au închinat de bună voia lui,
că se întindea cu amîndouă mîinile şi cuprindea pe Dumitraşco-vodă de grumaz şi-l săruta pe faţă, pe cap şi pe
ochi ca un părinte pe un fiu al său.
Ion Neculce, „Letopiseţul Ţării M oldovei“

Nota bene!
• Ion Neculce este unul dintre cei mai talentaţi cronicari.
• A reflectat evenimentele din perioada jugului fanariot, locul principal
ocupîndu-l descrierea domniei lui D. Cantemir.
• Este descrisă amănunţit aflarea ţarului Petru I în Moldova şi campania
de la Prut din 1711.
• Cronica are şi o culegere de legende populare (în total - 42) despre
personalităţi şi evenimente istorice importante.
Ion Neculce
(circa 1672-1745)

137
Nume mari în panteonul culturii

Labirintul soluţiilor

2. Răspunde la întrebări:
• Ce fragment te-a impresionat mai mult? De ce?
• Ce personalitate ţi-ai alege-o drept model?
• Cine dintre personalităţi a reprezentat cultura religioasă?

3. Enumeră 3 cronicari studiaţi.

2.1. Caracterizează, prin 2-3 date, activitatea, importanţa lor.

Reciteşte atent fragmentul din poemul „Viaţa lumii" de M. Costin şi selectează 1-2 idei care ţi-ar servi drept
sprijin în anumite momente ale vieţii. Argumentează alegerea.

5. Ilustrează, prin 2-3 exemple, ideea că pe om fapta bună îl reprezintă.

6. Compară caracterizările lui Ştefan cel Mare din letopiseţul lui Grigore Ureche şi legenda lui Ion Neculce. Ce
concluzie poţi trage?
I
7. Citeşte caracterizările făcute de cronicarul Ion Neculce celor două personalităţi: Petru I şi D. Cantemir.
Selectează din text calităţile lor şi completează următorul tabel:

Dimitrie Cantem ir Petru I

nem ăreţ (simplu) era cam smad (negruţ, smolit)

8. Scrie un discurs pentru o serată consacrată valorilor culturii româneşti cu tema: „C o n trib u ţia c ro n ica rilo r la
dezvoltarea c u ltu rii şi lite ra tu rii ro m â n e şti" . Utilizează următoarele repere şi informaţia din „Barometrul
analitic":
Cronicile sînt:
• primele pagini de literatură istorică, scrise din dorinţă proprie;
• primele opere scrise în tr-o lim bă română, înţeleasă de tot poporul;
• opere în care s-au relatat evenimente istorice adevărate;
• opere în care aflăm despre oameni m ari şi fapte măreţe;
• opere scrise cu talent de povestitor, în care descoperim începutul literaturii române originale.

9. Alege una dintre personalităţile pe care ai cunoscut-o în cadrul temei şi:

a) construieşte un dialog despre activitatea culturală pe care o desfăşoară;
b) demonstrează, în tr-o compoziţie de 5-6 propoziţii, că reprezintă un mare nume din cultura
românească.
c) Apreciaţi-vă, reciproc, compoziţiile, ţin în d cont de:
• formula individuală de prezentare;
• consecutivitatea argumentelor;
• corectitudinea exprim ării.

10. Imaginează-ţi că eşti un cronicar al vremurilor noastre. Continuă gîndul: „A stă zi Ţara M oldovei..."

138
 Nume mari în panteonul culturii
Barometrul analitic

Cărţile de căpătîi (de la începuturi) ale celor mai dezvoltate literaturi ale lumii au fost letopiseţele. Aşa s-a
întîmplat şi în literatura română. Pentru că Ţările Româneşti au fost sute de ani sub jugul turcesc, literatura s-a
dezvoltat anevoios. Prima cronică a fost scrisă sub grija protectoare a domnitorului luminat Ştefan cel Mare şi
ea s-a numit „Analele curţii lui Ştefan cel Mare“. S-au păstrat multe copii ale ei din secolele XV - XVII scrise în
limbile latină, greacă şi slavonă, limbi liturgice (religioase) la acea dată. Ele sînt foarte preţioase şi se păstrează
astăzi în cele mai cunoscute biblioteci din Polonia, Germania, Turcia, Rusia ş.a., dovadă a interesului mare pe
care îl aveau ţările vecine faţă de Ţările Româneşti.
În secolele XVI - XVIII au fost scrise letopiseţe şi cronici în limba română, din îndemnul propriu al unor
cărturari patrioţi, care visau ca lucrările lor să contribuie la unirea poporului în lupta împotriva cotropito­
rilor străini şi pentru dobîndirea libertăţii ţării. Aceştia au fost Crigore Ureche,
Miron Costin, Ion Neculce, care au ocupat şi mari posturi în conducerea statului.
Ei au înviat timpul eroic al lui Ştefan cel Mare, evenimentele culturale din tim­
pul domniei lui Vasile Lupu, încercările de a se elibera de sub jugul turcesc din
timpul domniei lui Dimitrie Cantemir. Letopiseţele sînt scrise în limba plastică a
poporului, utilizîndu-se imagini din literatura populară: proverbe, zicători, com­
paraţii. Cronicarii au relatat evenimentele în cheia povestitorilor populari, creînd
pagini impresionante.
Cu multă măiestrie au creat portretele unor personalităţi de neuitat: Ştefan cel
Mare, Vasile Lupu, M. Costin, D. Cantemir ş.a., înveşnicindu-le prin scrisul lor.

Obiectivul criticii

Citeşte atent afirmaţiile critice, selectează una dintre ele şi dezvoltă ideea, folosind informaţii adecvate, aflate
în cadrul temei.

„Cronicile sînt monumente părinteşti, trebuie să fim pătrunşi de respect

pentru ele.‘
B .P . Hasdeu

„Letopiseţele - singura istorie naţională ce o avem pînă acum.“

Mihail Kogălniceanu

Solstitiul cuvîntului

1. Citeşte afirmaţiile şi (la alegere) desfăşoară conţinutul unei idei într-o compunere din 7-8 enunţuri:
• „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris“. (T. Arghezi)
• „Literatura este expresia vieţii unei naţii“. (A. Russo)
• „Lectura nu-l face pe om înţelept, ci doar învăţat“.

139
Nume mari în panteonul culturii

d Satisfacţia opţiunii

1. Realizează o prezentare orală (8-10 propoziţii) a unui portret comun al cărturarilor din Evul mediu pe care îi
consideri întemeietori ai culturii româneşti.

2. Dezvoltă într-o compunere, de 5-6 enunţuri, afirmaţia lui Nicolae Dabija: „Fiecare carte veche este ea
însăşi o b ib lio te că .

3. Imaginează-ţi că ai un coleg în străinătate care se interesează de istorie şi culturile vechi. Prezintă-i într-o
scrisoare Ţ ara M o ld o v e i d in secolele X V I - XVIII, apelînd la informaţiile oferite de cronicari.

DIMITRIE CANTEMIR - UN PRINCIPE

AL CULTURII ROMÂNE

„Sufletul odihnă nu poate avea pînă nu cunoaşte adevăruC“

Dimitrie Cantemir

© Enigma cuvîntului
(1673-1723)

1. Citeşte afirmaţia marelui cărturar. Ce înseamnă, în opinia ta, a c u n o a ş te a d e v ă ru l ? Foloseşte informaţii şi de

la alte discipline studiate.
I
2. Enumeră 2-3 situaţii concrete din viaţă cînd a fost foarte important să cunoşti adevărul.

3. Ce tip de om este cel ce caută adevărul?

4. Găseşte determinative pentru cuvintele:

vicleană binecunoscut gogonată

persoană linguşitoare adevăr suprem m inciună

5. Cuvintele persoană şi p e rso n a lita te au acelaşi sens? Exemplifică răspunsul.

6. Care este rolul personalităţii în istorie? Dar în ştiinţă?

7. Observă cine este autorul motoului temei. Aminteşte-ţi ce ştii despre el şi scrie în prima coloană din tabelul
de mai jos:
Ştiu Vreau să mai ştiu Ce am aflat nou

D. C antem ir este fiul lui

Constantin Cantemir,
domnitor al Moldovei

Atentie!
Pe parcursul studierii temei vei continua
ssă completezi şi celelalte două rubrici.

140
 Plăcerea lecturii
3
O
1. Citeşte afirmaţiile de mai jos. Selectează şi scrie o listă a activităţilor prin care s-a impus D. Cantemir ca
3
personalitate. c
• D. Cantemir este un ilustru înaintaş care s-a străduit în permanenţă întru luminarea noastră,
o
0)
■*->
îmbrăţişînd în acest scop atît literatura, cît şi ştiinţa. c
Ion Ciocanu CB
a
• ...a creat pentru turci muzică, istorie, ca să se ridice cu sabia împotriva lor pînă la urmă, cînd
a venit vorba despre libertatea Patriei sale. De aceea, lîngă calificativul de mare scriitor îl vom
adăuga şi pe cel de mare patriot. CB
Nicolae Dabija
E
CD
• Principele Dmitrie a fost un om învăţat: cu o deosebită plăcere studia el istoria, era foarte iscusit E
3
în filozofie şi matematică şi avea multe cunoştinţe în arhitectură, a fost membru al Academiei
din Berlin, vorbea limbile turcă, persană, greacă, latină, italiană, rusă, română, ştia destul de bine
franceza şi a lăsat în urma sa cîteva lucrări în latineşte, greceşte, româneşte şi ruseşte.
V.G. Belinski

• Cantemir a fost cel mai învăţat bărbat în Rusia pe timpul lui Petru cel Mare.
N. Bantîş-Kamenski

• În istoria relaţiilor de prietenie moldo-ruse D. Cantemir a incrustat fapte eterne. Mare savant şi
om politic, el a contribuit în măsură grăitoare la apropierea inimilor celor două popoare...
S. M ihalkov

• El era de statură mijlocie, minunat de bine făcut, foarte frumos, mîndru şi vesel la înfăţişare, era
amabil, politicos, expresia lui era prietenoasă şi detaşată (evidenţiată). Vorbea bine latina, ceea ce
era foarte plăcut pentru cei cu care discuta.
A.S. Puşkin, Revista „Sovremennik“, 1837

• Filozof între regi şi rege între filozofi.

Gottfried Leibniz (Academia din Berlin)

• Acest domnitor a fost un om foarte învăţat şi capabil pentru sfaturi.

Petru I

Caruselul cuvintelor

ilustru - renumit, vestit

î naintaş - npeflwecTBeHHMK eterne - veşnice
a incrusta - ocTaBumb OTnenaTOK a contribui - cnoco6cTBOBaTb, coaencTBOBaTb

141
Nume mari în panteonul culturii

Labirintul soluţiilor

2. Răspunde la întrebări (consultă şi „Barometrul analitic", p. 143):

a) Cine a fost D. Cantemir? Cu ce personalităţi din istoria universală ai putea să-l compari?
b) Din ce familie provenea?
c) Cum se numeşte figura sub forma unui copac care reprezintă înrudirea membrilor unei familii şi
gradele de înrudire dintre ei?
• Pomul vieţii?
• Arborele genealogic?
• Copacul de hîrtie?
d) În ce perioadă a trăit şi a activat D. Cantemir?
e) Cum este numită o persoană care cunoaşte mai multe limbi? Dar cîte limbi cunoşti tu?
• Politician?
• Politolog?
• Politicos?
• Poliglot?
f) Care sînt meritele acestei mari personalităţi în calitate de:
• om politic;
• învăţat;
• scriitor?
3. „D . C antem ir şi-a p ie rd u t dom nia p e n tru m in e " - mărturiseşte Petru cel Mare. Despre ce eveniment
istoric este vorba?

Enumeră cîteva personalităţi care au descris portretul lui D. Cantemir.

5. Rezumă, într-un text coerent, informaţia pe care ai însuşit-o la tema dată.

5.1. Completează rubrica „Vreau să mai ştiu" a tabelului din ex. 6, p. 140.

6. Discutaţi în grup ce activităţi l-au evidenţiat pe D. Cantemir drept persoană ce caută mereu adevărul.
Cele de:
• diplomat; • politician sau de • savant; • scriitor?
7. Fiind în rol de istoric, ziarist, om politic, apreciază personalitatea lui D. Cantemir, utilizînd informaţia propusă
în temă.

8 Tradu în limba maternă fragmentul, utilizînd dicţionarul.

Viaţa şi activitatea lui D. Cantemir adeveresc faptul că a fost o personalitate multilaterală avremii sale,
angajat în cele mai importante evenimente. Prin faptele sale, a intenţionat să
ajute Moldova să se debaraseze de jugul turcesc şi să se includă în arealul
european. În acest sens susţine şi reformele ce aveau loc în Rusia. Ideea de
eliberare şi colaborare trece prin toate lucrările savantului şi scriitorului. Ea
a fost menţionată de renumitul scriitor francez Voltaire în corespondenţa sa
cu fiul domnitorului, cunoscutul scriitor rus Antioh Cantemir. Lucrările lui
D. Cantemir au avut o rezonanţă europeană, fiind cunoscute şi apreciate de
personalităţi de seamă din Germania, Franţa, Turcia, Rusia şi alte ţări.

142
 jununo inuoeiued mueui etunN
Barometrul analitic

Dimitrie Cantemir - personalitate ilustră a culturii si literaturii române

Originea. S-a născut la 26.10.1673, în familia viitorului domn al Moldovei Constantin Cantemir şi a Anei
Bantăş, nepoata soţiei domnitorului Duca-Vodă.

Studiile. Împreună cu fratele său mai mare, Antioh, se bucură de o educaţie aleasă şi se instruieşte la cel mai
vestit dascăl al timpului, Ieremia Cacavelas. Învaţă în trei limbi de bază: latină, slavonă şi greacă. Cele mai
preferate obiecte erau limbile clasice, istoria şi retorica. Fiind ostatec al tatălui său la Poarta Otomană, învaţă la
cea mai înaltă instituţie, Academia Patriarhală Ortodoxă, unde studiază filozofia, ştiinţele, arhitectura, limbile
turcă, arabă, persană, neogreaca etc. Astfel devine unul dintre cei mai bine pregătiţi tineri studioşi din acel timp.

Activitatea multilaterală.

A. Personalitate culturală. În timpul studiilor a trezit admiraţia multor personalităţi diplomatice, aflate în capi­
tala Turciei, printre care şi a solilor Franţei şi Rusiei, cu care a fost prieten. D. Cantemir se interesează de istoria
şi cultura poporului său, studiază istoria, tradiţiile, religia şi mizica populară turcă, este autorul primului sistem
de note muzicale. Devine un foarte bun orator şi o personalitate de înaltă cultură, plăcut şi preferat de societatea
savantă. Cunoscător al culturii şi civilizaţiei multor ţări din Europa, D. Cantemir devine primul nostru savant şi
om de cultură de valoare europeană.

B. Om politic . Este ales domn al Ţării Moldovei în perioadele: martie - aprilie 1693 şi 1710 - 1711. Idealul poli­
tic al savantului D. Cantemir a fost eliberarea ţării de sub jugul turcesc, de aceea el propune o alianţă a ţărilor
creştine pentru a ajuta ţările subjugate să se elibereze. În acest scop Cantemir încheie un tratat politic şi militar
cu ţarul Rusiei Petru I. Lupta hotărîtoare a fost în iulie 1711, la Stănileşti, dar armatele aliate au suferit înfrîngere
şi D. Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia. A fost ales membru al senatului rus şi consilier al ţarului.
Petru I i-a promis să-l ajute să-şi recapete domnia, dar o nouă campanie n-a mai avut loc.

C. Savant. D. Cantemir este un savant cu renume mondial, făcînd cercetări de pionierat în domeniul filozofi­
ei, istoriei, arheologiei, teologiei etc. Principalele lucrări ştiinţifice sînt: Metafizica, Descrierea Moldovei, Istoria
Imperiului Otoman, Sistema religiei mahomedane, Hronicul vechimii
a romano-moldo-vlahilor. Pentru meritele sale deosebite a fost ales,
în anul 1714, membru al Academiei din Berlin şi a dobîndit un renu­
me mondial.

D. Scriitor. Dimitrie Cantemir este un inovator în literatura româ­

nă, fiind autorul primului roman alegoric Istoria ieroglifică. În operă
autorul a zugrăvit realitatea politică şi socială a Moldovei subjugată
de turci, descrie soarta grea a poporului simplu şi promovează ideea
păcii şi înţelegerii în interiorul ţării pentru a lupta pentru cauza eli­
berării de sub jugul Porţii Otomane.
Palatul lui Cantemir din
Constantinopol, desenat de Dimitrie

143
Nume mari în panteonul culturii

Obiectivul criticii
Citeşte cu atenţie fragmentele în care sînt prezentate aprecieri ale personalităţii lui D. Cantemir. Explică sen­
sul lor şi demonstrează că D. Cantemir este o personalitate multilaterală.

„Acest domnitor era un om de mică statură, cu trupul şlefuit în chip

delicat, bărbat frumos, grav şi cu înfăţişare aşa de plăcută, cum n-am văzut
niciodată în viaţa mea. Era om amabil, cu conversaţie blîndă, politicoasă,
curgătoare, vorbind latineşte în chip ales, ceea ce era foarte plăcut pentru
cei care vorbesc această limbă şi care aveau bucuria de a se întreţine cu
acest principe."
Moreau de Brassey

• *
„El unea talentele grecilor antici, ştiinţa literelor şi acea a armelor."
Voltaire

Satisfacţia opţiunii

1. Extrage din „Barometrul analitic" denumirile celor mai importante lucrări scrise de D. Cantemir şi com­
pletează rubrica „Ce am aflat nou" a tabelului de la p. 140.

2. Cum e comemorată astăzi personalitatea marelui savant şi scriitor?

3. Demonstrează, prin 4-5 exemple, că D. Cantemir este o personalitate enciclopedică.

Citeşte afirmaţia şi scrie 3 argumente p ro sau contra referitoare la ideea principală:

„În pofida progreselor recente ale ştiinţei, oamenii nu s-au schimbat prea mult în ultim ii ani, prin
urmare, trebuie să ne străduim să învăţăm din istorie".
Kenneth Clark
5. Prezintă, în 5-6 rînduri, modelul unei personalităţi, utilizînd exemplul lui Dimitrie Cantemir.

6. Realizează, în limita a 4-5 propoziţii, o comunicare cu tema „P e rs o n a lită ţile reprezintă cultura unui
p o p o r.

7. Scrie un eseu, din 9-10 enunţuri, pornind de la afirmaţia lui Ion Druţă: „Pămîntul, istoria şi limba sînt, în
esenţă, cei trei stîlpi pe care se ţine neamul".
În eseu vei realiza următoarele repere:
• explicarea ideii că un popor, în dezvoltarea lui, se sprijină pe anumite valori, cum sînt: patria, istoria, limba
etc.;
• prezentarea temei prin 2 exemple de opere literare studiate;
• ilustrarea unor trăsături morale a două personaje literare care pot servi drept exemplu de patriotism,
demnitate şi simbol al neamului;
• formularea opiniei proprii cu referire la actualitatea subiectului abordat.

144
 juniino inuoaiued
G.HEORGHE ASACHI, O PERSONALITATE ILUSTRĂ
IMPRESIONANTĂ ÎN CULTURA ROMÂNĂ

M ai măreţ nu a fost, sub orice nume,

De cînd omuleste-n lume.
De la Voi, adevărata tinerime, viaţa vine.
Gheorghe Asachi

u iu b iu
& Enigma cuvîntului

auiriN
1. Citeşte afirmaţia lui Gh. Asachi şi exemplifică ideea că omul este numele cel mai măreţ în lume.

2. Explică de ce poetul se adresează tinerilor cu mesajul din versul al treilea.

3. Consultă informaţia din rubrica „Modele culturale" şi prezintă un portret: Gheorghe Asachi, personalita te
puternică.

Modele culturale
Gh. Asachi (1788-1869), un poet, prozator, dram aturg şi publicist im portant în epoca ilum inism ului,
s-a născut la Herţa, nordul Bucovinei. Tatăl, cunoscut om de cultură, scriitor, preot, Lazăr Asachievici, a cău­
tat să-l susţină pe fiul său, iubitor de carte şi învăţătură, fiin d u -i şi p rim u l profesor.
Studiile. De la vîrsta de 9 ani a învăţat la Lvov, în lim ba polonă, germană şi latină. Şi-a continuat stu­
diile la Facultatea de Filozofie a U niversităţii din Lvov, unde a urm at şi un curs de arhitectură. A ici şi-a pus
bazele unei culturi enciclopedice, studiind discipline din diferite domenii, obţinînd doctoratul în filozofie şi
diploma de inginer şi arhitect. În 1805 pleacă la Viena, unde studiază, tim p de trei ani, astronomia, matema-
ticile superioare şi pictura. În 1808 pleacă la Roma să-şi completeze studiile în filologie şi literatură.
A ctivitatea. A vînd o cultură enciclopedică şi iluministă, Gh. Asachi a activat ca inginer, arhitect, p ro ­
fesor, diplom at, grafician, pictor, ziarist, tipograf, arhivist, dramaturg etc., fiind un întem eietor al m ultor
dom enii noi în cultura română. În 1813 înfiinţează o clasă de inginerie; tim p de 40 de ani s-a ocupat de
organizarea şcolilor în M oldova, întem eind prim a instituţie de învăţăm înt superior în M oldova -A cadem ia
Mihăileană; a organizat primele spectacole ale teatrului naţional şi Conservatorul filarm onic dramatic (1836);
a publicat prim a gazetă „Albina Românească”(1829), p rim u l ziar destinat ţăranilor „Foaia sătească”, de popu­
larizare a ştiinţei „Icoana lu m ii”; fondează prim a tipografie modernă „Institutul A lb in a”(1841); a pus bazele
învăţăm întului artistic şi politehnic, a fost profesor, a scris manuale, a alcătuit programe analitice etc.
O pera. A debutat cu poezii de dragoste după modelul lu i Petrarca, fiind la studii în Roma. A scris
ode ( La Patrie, La Italia, La m oldoveni ), elegii ( Elegie scrisă pe ţinterim ul unui sat ), sonete, m editaţii, balade
( Dochia si Traian, M ilian si D ina ), fabule, nuvele istorice ( Dragos, Petru Rares ), drame. Gh. Asachi a dem on­
strat p rin vasta şi variata sa activitate un caracter puternic şi o mare voinţă de a fi de folos poporului său,
acesta fiin d u -i şi idealul vieţii.

145
Nume mari în panteonul culturii

| ^ J Plăcerea lecturii
1. Citeşte poezia şi exprimă-ţi atitudinea faţă de text.

MOMITA LA BAL MASCHE

U n filozof, ce aflasă Aşa m erg, fără ciocoi,
A ştiinţelor secret, La teatru am îndoi.
De pe lum e adunasă, Filozoful in tră-n sală...
P en tru public cabinet, D ar m om iţa cu-ngîmfare,
D upă sistem atic plan: Tăcînd, trece înainte.
Scoice, peşti din ocean, O asem ene tăcere...
Fiare, paseri cu verzi pene, Încît sună întrebare,
Bolovani şi buruiene, - C ine-i m asca cea să fie?
C rocodili de pe la Nil Şi idei s-aud o mie.
Şi tablou de Rafail. C u respect unii se-nchin,
Iar apoi cel învăţat, C rezînd că-i u n p rin ţ străin...
P en tru sine-au cum părat C -un cuvînt, pe cea m om iţă
M are, tînără m om iţă, Toţi o cred d-aleasă viţă.
Care-i zic orangutan Îi fac curte şi-i se pleacă,
Şi-i de ţărm ul african... Ca protectoră s-o facă,
D upă lucru-ostenitor Iar pe om ul învăţat
Iubea şaga uneori, Nici în sam ă l-au băgat.
Deci, voios vrînd să petreacă El atunci, plin de m înie,
Sara un u i carnaval, A st-a lum ii nebunie
P us-au straie ca să facă Ca să rabde n u m ai poate,
Celei m om iţe p en tru bal, A m om iţei m ască scoate
Ca s-o ducă acolo Ş-apoi zice asta vorbă:
M ăscuită-n dom ino... - Fără creier, tu rm ă oarbă!
Ş-a ei bot, să n u -l cunoască, T ot e b u n ce e străin,
Le acopere cu mască. Vezi la cine te închini!

Caruselul cuvintelor
public cabinet - aici: muzeu ciocoi - onyra, .naKeu
scoică,-i - paKOBUHa cu-ngîmfare - HBaHHO, HagMeHHO
bolovan - bynbixHMK, mbi6a de viţă - de origine, ornpbicK, noTOMOK
straie - îmbrăcăminte a face curte - yxaxuBaTb
măscuită - mascată protectoră - noKpoBMTe.nbH^a

Nota bene!
de aleasă viţă - de origine nobilă, de neam nobil
a face curte - a se purta cu multă atenţie, res­
pectuos
a fi îngîmfat - a fi închipuit, orgolios
a fi umplut de mirare - a fi foarte mirat
a nu băga în seamă - a nu observa, a nu aprecia
a fi plin de mînie - a fi foarte supărat
a fi fără creier - a nu înţelege elementarul
 Labirintul soluţiilor

2. Reciteşte textul, căutînd informaţii pentru a răspunde la următoarele întrebări:

a) Despre cine se povesteşte în fabula lui Gh. Asachi?
b) Ce lucruri a adunat învăţatul în m uzeul său şi de ce?
c) În ce m od a hotărît filozoful să se odihnească?
d) C um s-a comportat m aim uţa la balul mascat? (B
e) Care a fost reacţia celor prezenţi: a
• faţă de maimuţă?
• faţă de învăţat?
f) De ce s-a supărat filozoful? CB
g) Care e m orala fabulei? E
CD
3. Găseşte, în text, şi citeşte versurile ce descriu: E
3
• cabinetul pentru public (muzeul);
• m aim uţa cumpărată;
• decizia învăţatului;
• cum a mascat-o pe maimuţă;
• com portamentul m aim uţei la bal;
• com portamentul filozofului la bal.

Selectează din text sinonime pentru cuvintele:

proiect, obositor, gluma, să se distreze, îmbrăcăm inte, labă, gălăgie, uim ire, pe scurt, valoros.

5. Uneşte prin linii afirmaţiile din prima coloană cu explicaţiile din coloana a doua, utilizînd informaţia din text:

nici în samă l-au băgat a îmbrăcat

plin de m înie a studiat profund
ce aflasă a ştiinţelor secret indignat
pus-au straie nu i-a atras atenţia

6. Citeşte şirul de cuvinte şi clasifică-le în rubricile tabelului:

a) v alo ri b) n o n valo ri

Onestitate, făţărnicie, binele, m anipulări, respect, violenţă, responsabilitate, carierism, dreptate, corec­
titudine, demnitate, m inciuni, solidaritate, obrăznicie, onoare, patriotism.

7. Exprimă-ţi opinia:
• Ce trăsături umane sînt condamnate sau promovate în fabulă?
• Dacă ai fi în rolul filozofului, ai fi procedat la fel? De ce?
• Ce accepţi şi cu ce nu eşti de acord în ultim a replică a învăţatului?

8. Aplică situaţia din fabula lui Gh. Asachi la un caz din viaţă.

147
Nume mari în panteonul culturii

Solstitiul cuvîntului

1. Lucrînd în echipe, citiţi textul Despre măşti şi realizaţi următoarele sarcini:

I - a) definiţi, în baza unor cuvinte/îm binări din text, ce este o mască în general;
ce este o mască umană;

b) selectaţi, din text, enunţul/enunţurile care vă exprim ă propria opinie şi m otivaţi alegerea;
form ulaţi cîte o opinie despre măşti umane pozitive, măşti umane negative, exemplificînd răspunsul.

I I - a) completaţi şirul măştilor propuse în text;

b) construiţi, în baza textului, o schemă a tip u rilo r de măşti umane;

c) ce tipuri de măşti umane regăseşti în fabula lui Gheorghe Asachi şi ce scop a urm ărit autorul?

I I I - a) am intiţi-vă de fabulele citite şi precizaţi ce măşti poartă personajele alegorice;

b) actualizaţi o operă preferată din literatura rusă sau universală şi comentaţi cîte şi ce fel de măşti au
personajele îndrăgite.

I V - a) alegeţi (fiecare m em bru al echipei) din şirul de măşti umane propuse în text, una-două pe care ai
vrea să o/le porţi mereu. Argumentaţi;

b) pronunţaţi-vă: ce măşti aţi dori să poarte oamenii din ju ru l vostru? De ce?

c) comentaţi afirm aţiile din text: măştile ne salvează şi în acelaşi tim p ne pierd, ne izolează; Uneori,
foarte rar, tîrziu, cînd vine noaptea şi suntem singuri cu noi înşine, îndrăznim să dăm jos toate m ăşti­
le şi să ajungem la sinele lăuntric.

DESPRE MĂŞTI
M ăştile sînt însoţitorii noştri tăcuţi şi nedespărţiţi, le purtăm cu noi pretutindeni şi le schimbăm după
necesităţi şi condiţii, ca pe haine. D ar, pe cînd hainele ni le schimbăm de cel m u lt de două-trei ori pe zi, m u l­
titudinea de măşti cotidiene este in fin it m ai mare. Astfel, purtăm , după caz, masca:
virtuţii, înţelepciunii, pasiunii,
bunătăţii, răbdării, generozităţii,
bunăvoinţei, respectului, echităţii
falsităţii, dezinteresului, sincerităţii
politeţii, preocupării, hărniciei
recunoştinţei, moderaţiei/m ăsurii, ...................
M ereu - sau oricum, cel m ai adesea - trebuie să fim altcumva decît am vrea să fim atunci. Şi, în aceste
cazuri, măştile vin şi ne salvează, în aceeaşi măsură în care ne pierd şi ne izolează. Alteori, se m ai întîm plă
să purtăm o mască (sau m ai m ulte) cu atîta pricepere, încît tindem să devenim asemenea m ăştii/măştilor
respective.
N u dăm jos o mască decît pentru a o înlocui cu alta, m ai potrivită m om entului, scopului şi, mai ales,
celorlalţi oameni p rin care interacţionăm. N iciodată nu scăpăm de ele...
U neori, foarte rar, tîrziu, cînd vine noaptea şi suntem singuri cu noi înşine, îndrăznim să dăm jos toate
măştile şi să ajungem la sinele lăuntric...Toţi suntem m ari actori. N u m ai că jucăm ca pe vrem uri, cu măşti.
(Ceffa Serghi)

148
 Pro Patria

Studiind acest capitol al m anualului,

vei putea să-ţi expui convins opinia, realizînd:
• diferenţierea părţilor com ponente ale un u i text;
• sesizarea, în textul oral, a u n o r particularităţi ale personajului
(naturaleţe, fineţe, um or, ironie etc.);
• n ararea la tim pul prezent, trecut şi viitor;
• iniţierea şi susţinerea u n o r dialoguri, apreciind
şi arg u m en tîn d cele relatate;
• com entarea u n o r fragm ente literare, relevînd
problem atica, m otivele, personajele;
• caracterizarea de personaje, cu argum entarea opiniei;
• traducerea textelor/citatelor din lim ba m aternă
în lim ba ro m ân ă şi invers (cu sau fără dicţionar).
 „N upot vedea ceva mai dulce decît
Pro Patria

patria
© Enigma cuvîntului Homer

1 Citeşte afirmaţia poetului antic. Şi-a păstrat ea actualitatea?

2 Cum crezi, patria este:

• oriunde ai trăi bine; doar locul unde ne naştem;
• marea noastră obişnuinţă; meleagul unde nimeni şi nimic
• acolo unde putem deveni nu ne împiedică să trăim bine
personalităţi; şi să murim cu demnitate?
2.1. Argumentează răspunsul.

3. Tradu versurile lui A. Hîjdeu. Găseşte un titlu potrivit. Foloseşte un gînd din versuri în calitate de argument la
răspunsul dat.
„rna3 nrobuT Bug uy*;6MHM,
Ho cepg^y - PoguHa,
dnmb poguHa Muna.“
A. X u xd ey

Labirintul soluţiilor

1. În ce relaţii semantice se află cuvintele p la i, m eleag, ţin u t natal, vatră, baştină, p a trie ?

2. Formează familia lexicală de la cuvîntul p a trie . Cu 2-3 din ele alcătuieşte propoziţii.

3. Continuă propoziţia, propunînd o definiţie a noţiunii de patrie.

„Patria este aducerea aminte a copilăriei..."
Cunoscutul filozof Fr. Bacon a afirmat că „D ragostea de p a trie începe d in fa m ilie . Ai discutat vreodată în
familie despre acest sentiment? Ce ai reţinut?

5. Ce calitate umană evidenţiază autorii în citatele de mai jos?

• „Este plăcut şi frumos să-ţi slujeşti patria". (Horaţiu)
• „Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile, şi neamul..." (Mihai Eminescu)
5.1. Selectează unul dintre exemplele propuse despre patrie, patriotism şi argumentează-l.

6. Cum îşi poate manifesta omul contemporan sentimentul de iubire faţă de patrie? Exemplifică răspunsul.

7. Citeşte şi meditează.
A fi patriot este:
a) noţiune învechită sau actuală?
b) un merit, o datorie sau un act de eroism?
7.1. Lucraţi în echipe şi propuneţi o listă de argumente pro sau co n tra .

150
 Pro Patria
D IN A STIA HASDEU - SPIRITE PATRIOTICE

„Patria e locul unde am iubit

şi am fo st iubit"
Alecu Russo
& Enigma cuvîntului

1. Exemplifică afirmaţia: Marile personalităţi ale popoarelor au fost exemple elocvente de mari patrioţi. Un astfel
de exemplu convingător de personalităţi culturale - mari patrioţi îl reprezintă dinastia scriitorilor Hasdeu.
2. Priveşte portretele, urmăreşte anii de viaţă a Hasdeenilor şi calculează cît timp au dominat ei cultura
românească.

Tadeu Hîjdeu Alexandru Hîjdeu B.P. Hasdeu Iulia Hasdeu

(1769 - 1835)
„Dulce este amin­
tirea strămoşilor)'
(1811 - 1872) (1838 - 1907) (1869 - 1888)
„Mie patria mi-e „Să nu uiţi niciodată „Cînd e vorba de sal­
sfîntă./ Îmi insuflă că te cheamă varea patriei; pentru
un nou avînt/ Şi sta­ Hasdeu, iar deviza a fi de ajuns, trebuie
tornic simţămînt." familiei noastre să-ţi faci mai mult
trebuie sa fie: patrie, decît datoria."
onoare, ştiinţă."

3. Citeşte afirmaţiile fiecăruia dintre reprezentanţii dinastiei Hasdeu şi identifică tema comună.

3.1. Asociaz-o cu dictonul de pe blazonul familiei Hasdeu: „ P R O F ID E E T P A T R IA ” (pentru credinţă şi

patrie) şi formulează o concluzie.

Portofoliu-ghid
Blazon - un ansamblu de
semne convenţionale care
constituie emblema unui
stat, a unui oraş sau a unei
Blazonul familiei Hasdeu familii nobiliare.

4. Selectează din fragmentele propuse (ex.2) cuvintele care desemnează calităţile unui patriot.

151
Pro Patria

Plăcerea lecturii
© .
1 Intră îndrăzneţ în Panteonul (templul) dinastiei Hasdeu, citeşte informaţiile, cercetează denumirile opere­
lor - monumente rămase pentru noi pe rafturile bibliotecii - şi concluzionează, în 1-2 propoziţii, despre
valoarea contribuţiei fiecăruia dintre ei. Verifică-ţi opinia, citind fragmentele de mai jos.

Tadeu Hîjdeu - Primul nume reprezentativ al dinastiei Hasdeu, bun cunoscător al istoriei
şi folclorului românesc, traducător al creaţiilor populare orale în limba polonă, autor de poezii,
ode, fabule. Cunoştea limbile poloneză, rusă, franceză, greacă şi latină. Refugiat în Polonia, a
păstrat credinţă patriei. A lăsat moştenire 5 volume de poezii, proză şi piese de teatru. A fost
şi un filozof cunoscut. Pentru feciorii săi Alexandru şi Boleslav a fost un adevărat prieten şi
învăţător. A adunat o impunătoare bibliotecă. A întreţinut corespondenţă cu mulţi oameni de
cultură ruşi.

Alexandru Hîjdeu - scriitor (ca şi fratele său Boleslav). S-a născut în satul Cristineşti,
Hotin. Şi-a făcut studiile la universităţile din Harkov şi Munchen. Este un poliglot (rusa,
ucraineana, ceha, franceza, italiana, germana, latina, greaca ş.a.). A desfăşurat o rodnică acti­
vitate literară: istoric, filozof, folclorist, publicist, prozator şi poet. Şi-a publicat lucrările în
„Curierul de Odessa“, „Telescop", „Molva“. Considera folclorul un bogat izvor de cunoaştere a
spiritualităţii şi vieţii poporului. Iluminist consecvent, a susţinut prosperarea ţării prin civi­
lizaţie şi cultivarea ştiinţelor, artelor. A fost un pedagog talentat în Viniţa, Kameneţ-Podolsk,
pledînd pentru educarea patriotismului la elevi în baza pildelor de eroism şi de jertfire de

I sine, înscrise în istoria de glorie. A fost numit al doilea Cantemir în cultura românească.

B.P. Hasdeu - E un adevărat vlăstar al neamului său, care a afirmat că „de timpuriu, a
îndrăgit sufletul poporului" şi a studiat creaţia populară orală. La doar 16 ani a plecat din
familie cu un geamantan de cărţi pentru a păşi, de unul singur, în viaţă, făurindu-şi destinul
şi pregătit să înfrunte toate greutăţile. A fost un talent multilateral, poliglot, om cu o vastă
cultură. A scris versuri, proză, dramaturgie, publicistică, critică literară. A fost un om de
ştiinţă cu renume mondial: istoric, folclorist, lingvist, etnograf; membru al multor societăţi
ştiinţifice şi academice din diferite ţări. A impresionat contemporanii prin munca sa titanică,
concepînd lucrări monumentale: istorii critice, dicţionare enciclopedice. A fost şi om politic, în
opere şi discursuri a apărat cauza şi interesele poporului său.

Iu lia Hasdeu - A fost înzestrată din plin de natură, un talent înnăscut, marcat cu pecetea
genialităţii. Moştenirea ei literară este bogată şi variată: două culegeri de poezii („Muguri de
april“, „Cavalerism“), numeroase pagini de proză (nuvele, povestiri, basme), încercări teatrale,
conferinţe filozofice, cugetări, corespondenţe. Însumează în total trei volume impunătoare,
editate postum de B. P. Hasdeu şi apreciate înalt de literaţi cunoscuţi din Franţa, Italia, Polonia.
De la vîrsta de 7 ani aşterne pe hîrtie „Viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul". Fiind studentă la
Sorbona, muncea la comentarea ştiinţifică a creaţiei populare, scriindu-şi disertaţia despre
filozofia poporului român. S-a stins din viaţă înainte de a împlini 19 ani, la vîrsta cînd alţii
abia fac primii paşi în ale scrisului.

152
 Pro Patria
Labirintul soluţiilor
y

Citeşte fragmentele şi formulează cîte 5 întrebări pentru fiecare reprezentant al dinastiei Hasdeu.

Identifică 3 aspecte comune în activitatea reprezentanţilor dinastiei Hasdeu.

Enumeră trei idei importante pentru care au luptat reprezentanţii dinastiei Hasdeu.

5. Rezumă informaţia aflată în cadrul temei şi demonstrează că reprezentanţii dinastiei Hasdeu sînt figuri enci­
clopedice.

Ce te-a impresionat mai mult? De ce?

Citeşte versurile şi intitulează-le.

• „Cînd arde soarele de mai, La piept cu viforul turbat*,

Cînd vîntul iernii geme , La cap cu norul rece,
Măreţul brad, pe-naltul plai De-atîţia ani nestrăm utat**
Stă verde-n orice vreme . El tot aşa petrece.“
B. P. Hasdeu, „Bradul“

*6emeHHan Bbrora, aici: sens figurat

** HeM3MeHHbIM, CTOMKMM
• „Da, eu cînt un singur cînt, - Ce nu-i pot uita nicicînd ,
Mie patria mea sfîntă Oricît viaţa mă fră m în tă **, -
Îmi insuflă nou avînt* Şi de aceea eu tot cînt
Şi statornic simţămînt, Patria-mi iubită , sfîntă!“
A. Hîjdeu, „Cînt despre Moldova“

*BgoxHOBeHue
**BOflHOBaTb, 6eCnOKOMTb

8. Compară titlurile proprii cu titlurile date de autori. Concluzionează.

Explică scrierea prin cratimă a cuvintelor subliniate în poezia lui B.P. Hasdeu.

Formează îmbinări de cuvinte de la verbele propuse:

a cînta (ce?) a cînta (cum?)

11. Reciteşte versurile, înlocuind cuvintele evidenţiate cu sinonimele lor.

12. Exprimă-ţi opinia, argumentînd răspunsul:

• Ce sugerează măreţul brad:

a) puterea, tăria poporului?
b) frumuseţea copacului?
c) admiraţia autorului?
• Cu ce greutăţi se confruntă bradul?
• Ce-l face pe poet să cînte mereu „u n s in g u r cînt"?

153
Pro Patria

13. Citeşte poezia „Muntele şi valea" şi identifică două idei comune cu poezia „Bradul". Intitulează strofele prin
cuvinte/îmbinări din text.
„Nebun, nebun de m ii de ori
Acel ce cată grîu şi flori
Pe m unţii rătăciţi* în nori:
Sînt tari, sînt nalţi, sînt de granit,
D ar fruntea lor cea trium fală
Abia rodeşte cu sfială**
Un m uşchi m ăru n t şi otrăvit.
Priviţi, priviţi aceste văi,
De rîuleţe şi de căi,
De busuioace şi de clăi***
Brăzdate ca u n curcubeu:
Se scaldă struguru-n lum ină,
Şi iese m ierea din albină,
Şi totu-i plin de Dumnezeu!
N u sus, nu sus la cei avuţi,
În norii fum ului pierduţi,
Se nasc fecundele virtuţi****:
Poporul ce suspină jos
E singur valea roditoare,
În care creşte grîu şi floare,
Bun şi frumos!...“
B. P. Hasdeu

*3a6nygMBmwecH
**c po6ocTbK
***CTor, cKMpga
****^egpbie go6pogeTenM

14. Citeşte versurile care descriu:

a) m unţii; b) văile.

15. Ce clase sociale reprezintă:

a) m untele? b) valea?

16. Formează pluralul cuvintelor:

a) vale - b) frunte -
cale - virtute -
claie - lum ină -
rîu - strugure
17. Comentează actualitatea ideii expuse de B.P. Hasdeu în ultimele patru rînduri ale poeziei.

Solstitiul cuvîntului

1. Citeşte şi tradu textul în limba română.

„KaK Ha Kpbi nbHx ouyruncH MuroM y gHecTpoBCKux Bog h .
HucTpy! Hucrpy! flo cux nop h KaK yMen ce6a 6eper,
H to 6 m 6nu3Ko He yBugeTb tm x m x b o h h ero noToK,
H to 6 m cHoBa o uy*;6uHe He 3agyMaTbcH c t o c k o m :
CTopoHa m o h pogHan pngoM - goTHHucb pyKoro!..“
'A ctohh u TonbKo B3rnHgoM ^noBan pogHou Ham Kpau,
PoguHy, rge ag npeKpacHeu, ueM b KpaHx ganeKux pauL “
E. n . Xawdey
1.1. Explică ce sentimente exprimă în fragmentul dat personajul din drama „Răzvan şi Vidra" de B. P. Hasdeu.

154
 Pro Patria
Satisfacţia opţiunii

1. Relatează într-o prezentare de o pagină despre oamenii de cultură din familia Hasdeu, utilizînd începutul
dat:
Oriunde veţi fi, întoarceţi-vă cu ochii spre acest scump păm înt, unde au trăit, au m uncit străbunii
noştri. Ridicaţi-le în sufletul vostru un altar de pietate (respect deosebit) si recunoştinţă.
2. Scrie, în limita unei pagini, o prezentare pentru o şedinţă a cercului literar: „B.P. Hasdeu - un s c riito r
p a trio t .

3. Explică sensul afirmaţiei lui Grigore Vieru: „A scrie o poezie bu n ă este un a c t de p a trio tis m ". Prezintă
cîteva exemple din activitatea familiei Hasdeu.

„DAN , C Ă PITA N DE PLAI" -

UN M O D EL DE PA TRIO TISM

„Frunză verde de mălai,

Cine merge sus la rai?
Merge Dan soiman de plai,
C-a ucis el m ulţi
> duşmani."
>
Cîntecpopular

Vasile Alecsandri

© Enigma cuvîntului

1. Citeşte atent motoul şi precizează ce idei îţi sugerează versurile acestuia.

2. Enumeră sinonimele cuvîntului p la i.

3. Alcătuieşte îmbinări de cuvinte, cu 2-3 din ele formează propoziţii:

plai căpitan

Modele culturale

Vasile A lecsandri, unul din cei m ai m ari scriitori ai literaturii române, se naşte la 21 iulie 1821 în Bacău. Fa­
m ilia locuieşte la Iaşi, unde poetul învaţă cu un vestit profesor Gherm an Vida, apoi la un pension. Îşi continuă
studiile la Paris, unde îşi ia examenul de bacalaureat. La Paris îşi începe şi activitatea literară.

155
Pro Patria

C ălătoreşte p rin m ai m ulte ţări europene, oprindu-se, în special, în Italia. Vizitează oraşele Florenţa, Veneţia,
Roma, Padova, Triest, m ari centre de cultură şi artă europeană.
D in 1840, V. Alecsandri desfăşoară o exem plară activitate culturală şi politică, devenind u n a din cele m ai
cunoscute personalităţi în ţară şi în Europa.
În p lan politic: a fost u n u l din conducătorii m işcării revoluţionare de la 1848, diplom at, m inistru, a candi­
dat la postul de dom n ito r al ţării, a susţinut reform ele dem ocratice, de orientare europeană.
În p la n cultural: a fost ales m em b ru de onoare al societăţii Junim ea şi m em b ru al Societăţii literare rom â­
ne (viitoarea Academ ie Rom ână). A fondat revistele Propăşirea (Progres) şi Rom ânia Literară, şi-a publicat
lucrările în cele m ai prestigioase reviste ale tim pului, a făcut parte din echipa Daciei Literare, fiind prieten cu
M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, A. Russo, N. Bălcescu, I. Ghica ş.a.
A depus u n efort deosebit în scopul dezvoltării teatrului naţional.
În do m en iu l lite r a tu r ii , a fost u n u l din cei m ai prodigioşi scriitori: poet, prozator, dram aturg şi publicist şi
folclorist reprezentativ al literaturii rom âne din secolul al XlX-lea.
Cele m ai cunoscute opere sînt: ciclurile de versuri Doine şi Lăcrimioare, Legende, Ostaşii noştri, Paste­
luri; povestirile şi nuvelele : Vasile Porojan, Istoria unui galbăn, Balta Albă, Borsec s.a.; com ediile : Piatra din
casă, Chiriţa în Iaşi, Sînzîană şi Pepelea; dram ele : Boieri şi ciocoi, Despot-vodă, Ovidiu, Fîntîna Blanduziei ş.a.
V. Alecsandri a întem eiat o specie literară n o u ă în dram aturgie, cîntecelul com ic : Barbu Lăutarul, Clevetici,
ultrademagogul ş.a.
În tezaurul literaturii rom âne au in trat m ulte opere literare create de Vasile Alecsandri.

Plăcerea lecturii

1. Citeşte poemul scris de Vasile Alecsandri şi explică în ce constă fapta vitejească a lui Dan.

DAN, CĂPITAN DE PLAI

(fragmente)
I
B ătrînul D an trăieşte ca şoim ul singuratic
În peşteră de stîncă, p e-u n m unte păduratic,
P rivind cu veselie cum soarele răsare,
D înd viaţă lum inoasă cu-o caldă sărutare,
P rivind cu jale lungă cum soarele apune...
Aşa şi el apus-au din zile m ari şi bune!
Vechi p u stn ic, răm as singur din tim pul său afară,
Ca pe u n gol de m unte o stîncă solitară,
Dincolo de m orm inte el trist acum priveşte
O tainică fa n ta sm ă ce-n zare s-adînceşte,
Fantasm a drăgălaşă a verdei tinereţi
Ce fuge de răsuflul geroasei bătrîneţi,
Şi zice: „Tim pul rece apasă-um ărul m eu
Şi, cît m -afu n d în zile, to t sim t că e m ai greu!
O! lege-a nim icirei, o! lege nem iloasă!
C înd, cînd s-a toci oare a vrem ei lungă coasă!“
Apoi el pleacă fru n tea şi cade în visare,
Iar m unţii, albi ca dînsul, se-nclină-n depărtare.

156
 Pro Patria
II
Bătrînul Dan ascultă grăind doi vechi stejari,
Crescuţi dintr-o tulpină pe culmea cea de munte
S-avînd ca o coroană un secol pe-a lor frunte.
„O! frate, zise unul, un vînt în miez de noapte
Adusu-mi-au din vale lung vaiet, triste şoapte!...
E sabie în ţară! Au năvălit tătarii!
S-acum în bălţi de sînge îşi joacă armăsarii!“
„Aşa! răspunde altul, colo în depărtare
Zărit-am astă-noapte pe cer lumină mare!
Ard satele române! ard holdele-n cîmpii!
Ard codrii!... sub robie cad fete şi copii,
Si-n fumul ce se-nalţă cu larme zgomotoase
Zbor suflete gonite din trupuri sîngeroase!“
Bătrînul Dan aude, suspină şi nu crede!
Dar iată că pe ceruri din patru părţi el vede
Trecînd un stol de vulturi urmaţi de uli grămadă,
Atraşi în orizonuri de-a morţii rece pradă.
Un fulger se aprinde în ochii lui pe loc.
„La luptă, Dane! ţara-i în jale, ţara-i în foc!“
Bătrînul Dan desprinde un paloş vechi din cui
Si paloşul luceşte voios în mîna lui.
Bătrînul Dan pe sînu-i apasă a lui mînă
Si simte că tot bate o inimă română.
El zice cu mîndrie, nălţînd privirea-n sus:
„Pe inimă şi paloş rugina nu s-au pus.
O! Doamne, Doamne sfinte, mai dă-mi zile de trai
Păn’ ce-oi strivi toţi lupii, toţi şerpii de pe plai!“

(Dan se duce la prietenul său Ursan.)

Drumeţul intră, zice: „Bine-am găsit, Ursane!...“
Ilia Bogdesco

Un aspru glas răspunde: „Bine-ai venit, moş Dane!

Ce vînt te-aduse-aice?“
„Vînt rău şi de jălire!
Ne calc păgînii, frate, şi ţara-i la pieire!“
(La chemarea din corn a lui Ursan se aude un tropot de copite. Fulga, fiica lui Ursan, aducea din urmă o her­
ghelie de armăsari. La porunca tatălui său, fa ta alege un cal, i-l încredinţează, exprimîndu-şi totodată regretul că
nu este luată si ea la luptă.
Dan si Ursan pornesc ca vîntul si ca gîndul spre locurile cotropite de duşmani. Din depărtare se vedea cum
tătarii ardeau satele româneşti. Cei doi viteji se aruncă în luptă. Ursan este rănit, Dan nu-şi părăseşte prietenul în
aceste clipe grele. Ca o vijelie apare Fulga şi-şi răpeşte părintele. În acelaşi timp sosesc şi arcaşii din Orhei, care îi
p un pe duşmani pe fugă. Dan este rănit şi luat prizonier.)

„Ghiaur! zice tătarul cu inima haină,

Ce simte firul ierbii cînd coasa e vecină?“
„Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde căpitanul,
Căci are să renască mai fragedă la anul!“

157
Pro Patria

G hirai cade pe gînduri, lăsîndu-şi capu-n piept,

Si, îm blînzindu-şi glasul: „O! Dan, om înţelept!
Te ştiu de m ult pe tine, cunosc al tău renum e
D in graiul plin de lacrim i orfanilor din lume.
Pe m ulţi tătari cuprins-ai de-ai m orţii reci fiori!
A cum îţi veni rîndul şi ţie ca să mori...
D ar însă îm i fac m ilă de ani şi de-a ta m inte,
G îndind la bătrîneţea ce-apasă-al m eu părinte,
Şi vreu, cu d aru ri multe, pe tine-a te ierta,
De vrei tu să te lepezi acum de legea ta!“
C reştinul Dan, b ătrînul cu suflet lum inos,
Înalţă-a lui statură şi zice maiestos:

„N u-m i trebuie-a ta m ilă, nu vreu a tale daruri.

Tu îm i întinzi o cupă m ult plină de am aruri,
D eparte ea de mine!.. m ai drept e ca să mor!..
Iar dacă ai tu cuget şi-ţi pasă de-al m eu dor,
Ghirai! m ă lasă, lasă în ora m orţii grele
Să m ai sărut o dată p ăm întul ţării mele!"
U im it, G hirai se scoală, cu m îna lui desface
U nealta de robie sub care leul zace,
C um plitul lanţ ce-l leagă cu strînse noduri sute,
Şi zice grabnic: „Tată, ia calul m eu şi du-te!“
Bătrînul D an ferice se duce, N istrul trece,
Şi-n aerul Moldovei se um flă pieptu-i rece,
Şi inim a lui creşte, şi ochi-i plini de jale
Cu drag privesc prin lacrim i podoaba ţării sale
Sărm anu-ngenunchează pe iarba ce străluce,
îşi pleacă fruntea albă, sm erit îşi face cruce
Şi pentru totdeauna sărută ca pe-o m oaşte
P ăm întul ce tresare şi care-1 recunoaşte...
Apoi el se întoarce la hanul, intră-n cort,
Suspină, şovăieşte şi, palid, cade m ort.
Iar hanul, lung privindu-1, rosteşte cu durere:
„O, D an viteaz, ferice ca tine care piere,
Avînd o viaţă verde în tim pul tinereţii
Şi albă ca zăpada în iarna bătrîneţii!..."

Caruselul cuvintelor
căpitan - comandant de armată a toci - sin. a ascuţi
solitar - singuratic, retras, izolat vaiet - strigăt de durere, de jale; plînset
soim - coKO.n larmă -zgomot, zbucium
pustnic - călugăr care trăieşte vultur - ope.n
departe de lume, sihastru uliu - ncTpeb
fantasmă - npMBMgeHMe, npu3paK legea - aici: credinţă
a nimici - a distruge, a strivi moaşte - relicvă, mumie

158
 Nota bene!
apus-au - au apus cuprins-ai - ai cuprins
adusu-mi-au - mi-au adus zărit-am - am zărit Q.
haină - haină O
Q.
Labirintul soluţiilor
(11
2. Divizează fragmentul în secvenţe şi formulează titluri-teme.

3. Găseşte în text şi citeşte fragmentele în care se prezintă calităţile personajului principal:

• înţelege glasul naturii;
• este împovărat de ani, dar încă puternic;
• răspunde imediat la chemarea patriei;
• exprimă încrederea în eliberarea plaiului natal;
• este un bun prieten;
• înfruntă duşmanul cu destoinicie;
• este reflectată dragostea de ţară a bătrînului Dan;
• nu acceptă compromisul propus de duşman;
• îşi respectă cuvîntul dat chiar şi duşmanului;
• este admirat de către duşman pentru eroism, devotament, puritate sufletească.
Recitiţi ultimul fragment pe roluri.

5. Găseşte în text echivalentele următoarelor expresii:

• a pleca fruntea • a se gîndi • a renunţa la credinţă
• inimă rea • a-i fi milă • a săruta cu sfinţenie
5.1. Introdu 2-3 expresii în alte contexte.

6. Citeşte versurile şi explică sensurile cuvîntului alb din contexte.

a) Purtînd cofiţa cu apă rece
Pe ai săi umeri albi, rotunjori... (V. Alecsandri)
b) Tot e alb: pe cîmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare... (V. Alecsandri)
c) Avînd o viaţă ... albă ca zăpada în iarna bătrîneţii... (V. Alecsandri)
d) Alb am trăit un secol pe plaiul strămoşesc
Şi tot cu faţa albă, senin să mă sfîrşesc,
Ca dup-o viaţă lungă, ferită de ruşine,
Mormîntul meu să fie curat şi alb ca mine. (V. Alecsandri)
7. Continuă propoziţiile, utilizînd şi versuri din fragment.
• Cadrul naturii în care trăieşte Dan...
• Ca şi soarele cînd apune, Dan se îndepărtează...
• Singura dorinţă a lui Dan...
• Superioritatea morală a lui Dan stîrneşte uimire şi admiraţie...
• Bătrînul, întors în cortul lui Ghirai...
8. Uneşte enunţurile din cele două coloane astfel încît să se întregească logic versurile. Explică în ce împrejurări
au fost rostite.
Zice tătarul... cade pe gînduri
Ghirai... cu inima haină
Nu-mi trebuie... a tale daruri
Nu vreu... a ta milă

159
Pro Patria

Ghirai! mă lasă, lasă... păm întul ţării mele

Să m ai sărut o dată... în ora m o rţii grele
Îşi pleacă fruntea albă... sărută ca pe-o moaşte
Şi pentru totdeauna... smerit îşi face cruce
Apoi el se întoarce la hanul... cade m ort
Suspină, şovăieşte şi, palid... intră-n cort

9. Exprimă-ţi opinia: de ce Dan trăieşte „ca şoim ul s in g u ra tic " ?

10. Prezintă portretul fizic şi moral al lui Dan realizat de:

• autor; • Ghirai.

11. Comentează semnificaţia replicilor ce aparţin:

• hanului: „Ce simte firu l ierbii cînd coasa e vecină?“
• bătrînului Dan: „Ea pleacă fruntea-n pace...
Căci are să renască m ai fragedă la anul!“

12. Explică de ce Dan a refuzat „d a ru rile " lui Ghirai.

13. Meditează şi decide: ai fi procedat la fel într-o situaţie asemănătoare? Argumentează răspunsul.

14. Vasile Alecsandri a creat în acest poem versuri impresionante care ne vorbesc despre comuniunea
om - natu ră - ţa ră . Identifică episodul şi explică semnificaţia acestui mesaj.

15. Recunoaşte personajul în baza reperelor propuse.

• inim ă haină - cunosc al tău renume -
• trăieşte singuratic - pleacă fruntea albă -
• cade pe gînduri - ferice ca tine care piere -
• zice maiestos - o viaţă verde -

16. Găseşte şi citeşte în text versurile care corespund trăsăturilor enunţate:

Trăsături fizice şi m orale Exemple

M o d e l: • în ţele g e limbajul naturii BătrTnul Dan aude grăind doi

vechi stejari
• Este om în vîrstă
• în crezăto r în urmaşii săi
• în ţelep t şi viteaz
• Greutăţile nu-l înspăim întă
• Vrea să m oară cu dem nitate
• Patriot, îşi respectă cuvîntul dat

17. Demonstrează că Dan este un personaj :

• real, istoric; imaginar, simbolic.

18. Faceţi un sondaj de opinii în clasă şi organizaţi o discuţie la tema: „Este acceptabil azi m odul cum a p ro ­
cedat Dan sau Ghirai? "

19. Prezintă activitatea unei personalităţi pe care ai putea s-o numeşti „D an al tim p u rilo r noastre .

160
 Pro Patria
Barometrul analitic
Poemul „Dan, căpitan de plai“ este una dintre cele mai valoroase opere ale lui V. Alecsandri. Inspirat din
creaţia populară orală, poemul reflectă o pagină de glorie din trecutul istoric legendar, un moment drama­
tic din numeroasele lupte pentru libertate - ideal nem uritor al poporului simplu. Acest ideal este reprezentat
în operă de către personajele poemului, toate figuri simbolice: Dan, Ursan şi Fulga. Fiica lui Ursan semnifică
devotamentul faţă de Patrie, de plaiul natal, iar G hirai este simbolul cotropitorului. Întregul episod este relatat
prin interm ediul unui contrast puternic dintre crezul şi idealurile adevărate ale apărătorilor patriei şi orgoliul,
răutatea, furia, m îndria goală a cotropitorilor tătari.
Personajele principale sînt însufleţite de o puternică dragoste de ţară, pe care ei o apără cu preţul vieţii. Bătrînul
Dan este un erou popular, oştean de-al lui Ştefan cel Mare, care trăieşte singuratic în munţi, amintindu-şi de vre­
m urile eroice ale tinereţii sale cînd stătea cu m îndrie de strajă la hotarele ţării. Deşi este bătrîn, atunci cînd
natura, păsările îi comunică despre năvălirea tătarilor („e sabie în ţară“), D an prinde la puteri şi porneşte spre
Ursan, vechiul său prieten, pentru ca să lupte cu jefuitorii. Cu
m ultă măiestrie e descrisă bătălia dintre cei doi eroi şi întrea­
ga armată a tătarilor. D an şi Ursan fac m inuni de vitejie, ca
în tinereţe, dar Ursan este rănit şi Dan, apărîndu-şi prietenul,
cade în robie la tătari.
Fulga, fiica lui Ursan, curajoasă, pătrunde ca fulgerul
în m ijlocul duşmanilor şi-şi salvează tatăl. În acest moment
sosesc arcaşii din Orhei şi-i alungă pe cotropitori peste hota­
rele ţării. G hirai însă îl are prizonier pe Dan, pe care încearcă
să-l înjosească, cerîndu-i să se dezică de credinţa străbună în
schimbul vieţii. D an refuză cu demnitate: „N u -m i trebuie-a
ta m ilă, nu vreu a tale d aru ri“, preferînd moartea. D an este
un exemplu de demnitate, credinţă şi onestitate, înţelepciune,
vitejie şi dragoste de patrie. Aceste calităţi îl impresionează chiar şi pe duşman, care îl numeşte „... tată“. După
ce îşi ia rămas bun de la plaiul lui cel sfînt, D an moare, trezind adm iraţia hanului:
„O, Dan viteaz, ferice ca tine care piere,
A vînd o viaţă verde în timpul tinereţii
Si albă ca zăpada în iarna bătrîneţii!...“
Exemplul lui D an „căpitan de plai“ continuă să impresioneze generaţii de cititori.

Obiectivul criticii

Citeşte afirmaţiile şi meditează asupra ideilor expuse. Alege unul din gîndurile care ţi-au plăcut mai mult şi
argumentează legătura lui cu opera studiată.

r
„Farmecul lim bii române în poezia populară el (V. Alecsandri) ni l-a
deschis; iubirea omenească şi dorul de patrie el le-a întrupat [...]; frumuseţea
proprie a păm întului nostru natal şi a cerului nostru el a descris-o.“
T itu Maiorescu
r
„ A fi patriot nu e un merit, e o datorie. N um ai cine nu socoate iubirea
de ţară o datorie, e în stare să se laude cu ea.“
George Topîrceanu

161
Pro Patria

Solstitiul cuvîntului

1. Citeşte, meditează şi exprimă-ţi opinia: întotdeauna ai putea accepta afirmaţia că:

„Răzbunarea cea m ai crudă este cînd duşmanul tău
E silit a recunoaşte că eşti bun şi dînsu-i rău“?

2. Imaginează-ţi că eşti ziarist şi trebuie să discuţi cu Dan despre tinereţea lui. Ce întrebări i-ai adresa?

3. Ce asemănări şi deosebiri găseşti între Dan şi:

a) vitejii din baladele româneşti;
b) vitejii din bîlinele ruseşti (Ilia M urom eţ, Sadko, Dobrînea N ik itici ş.a.)?

Cum crezi, care ar fi testamentul lui Dan adresat generaţiei de azi?

Satisfacţia opţiunii
v ry

1. Relatează evenimentul din poem în limita a 10-12 propoziţii.

2. Pornind de la personajul Dan din fragmentul studiat, alcătuieşte o listă de calităţi şi comportamente ale unui
adevărat patriot.
I
3. Descrie aspectul fizic şi anturajul întîlnirii dintre Dan şi Ghirai în scopul ecranizării episodului.

„SCRISOAREA III" - O REPLICĂ A TRECUTULUI GLORIOS

S

„De-aşa vremi se-nvredniciră

cronicarii şi rapsozii... “
Mihai Eminescu
Enigma cuvîntului
©
Citeşte afirmaţia poetului şi precizează care „v re m i" au fost înveşnicite de m
pana cronicarilor şi de versul cîntăreţilor anonimi. Portofoliu-ghid
2. Explică sensul îmbinărilor: Scrisoare - Operă lite­
rară scrisă în proză sub
• a fi om vrednic, a fi vrednic de încrederea cuiva,
formă de corespon­
• a se învrednici de ceva. denţă.
2.1. Încadrează-le în enunţuri. Rapsod,-zi - 1. (în
Grecia Antică) Cîntăreţ
3 Observă dacă în lexicul curent acestea sînt frecvente sau nu. Ce deducţie poţi care colindă oraşele,
recitînd fragmente din
face?
poeme eroice; 2. Autor
Ce atitudine faţă de trecut exprimă cuvîntul se-nvredniciră ? de mari poeme care ref­
lectă evenimente de sea­
5 Selectează cuvintele ce definesc opere literare: legendă, fa b u lă , rom an, mă din viaţa unui popor.
scrisoare, baladă, basm, poem , telegram ă, schiţă, nuvelă, doină,
snoavă, a viz .

162
 Modele culturale
(B
Q.
M ih a i Eminescu ( 15. 01.1850 - 15. 06. 1889). Cel m ai m are poet ro m ân din secolul al XlX-lea şi u n u l dintre O
cei m ai reprezentativi scriitori rom antici ai lum ii s-a născut la Botoşani, în familia lui G heorghe şi a Ralucăi
Q.
Eminovici. Prim ele cunoştinţe de carte le însuşeşte, îm preună cu fraţii săi, de la m am a, care i-a fost şi prim a
învăţătoare.
S tu d iile : în 1858 - 1860 învaţă în clasa a IlI-a şi a IV -a la „ N ational H auptschule” din C ernăuţi, apoi (1860­
1863) urm ează cursurile gim naziului din acest oraş. Devine cel m ai apreciat elev la istorie, literatură şi cel m ai
apropiat discipol al cunoscutului profesor şi filolog A ron Pum nul.
În 1869 - 1872 studiază la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Viena, iar în1872-1874 la Universitatea din
Berlin, unde urm a să-şi ia doctoratul în filozofie. Din motive familiale, părăseşte studiile şi se întoarce în ţară.
A ctiv itatea : întem eiază cercul literar „O rientul”, culege şi valorifică poezie populară din zona M oldovei;
m em b ru al societăţii studenţeşti „R om ânia ju n ă ”, 1874 - director al Bibliotecii centrale din Iaşi; 1875 - revizor
şcolar în districtele Iaşi şi Vaslui, cînd îl descoperă şi se îm prieteneşte cu Ion Creangă; 1876 - corector şi re ­
dactor la ziarul „C urierul de Iaşi”; 1877 - redactor la ziarul „T im pul”, Bucureşti, în paginile căreia îşi publică
m ajoritatea articolelor sale de publicistică, devenind cel m ai b u n şi incom od ziarist al tim pului, întem eind
jurnalistica m o d ern ă rom ânească.
C rea ţia . Debutul: poezia dedicată fostului său profesor: La m orm întul lui A rune Pum nul, publicată în 1865
în tr-o culegere, iar în 1866 în revista „Fam ilia” din O radea, apare poezia De-as avea, u rm ată apoi de O călă­
rire în zori, D in străinătate, Speranţa, Misterele nopţii. R edactorul revistei îl prezintă drept u n poet m atu r şi
p ro m iţăto r, schim bîndu-i ( în calitate de pseudonim , după m oda tim pului) finalul num elui, pe care poetul (şi
întreaga familie) l-a acceptat şi a sem nat în continuare n u num ai opera, ci şi toate actele.
Cele m a i reprezentative opere .
Poezie : Dorinţa, Lacul, Floare-albastră, Revedere, La steaua, Pe lîngă plopii fă ră soţ, Si dacă..., Din valurile
vremii, Melancolie, Sonete; poem ele : Rugăciunea unui Dac, M em ento mori, Demonism, Îm părat si proletar,
Luceafărul, Scrisori (I - V).
P roză : nuvele - La aniversară, Cezara, Sărm anul Dionis etc.; rom anul Geniu pustiu.
D ra m a tu rg ie : a conceput u n im presionant proiect din douăzeci de piese care să reflecte m om ente im p o r­
tante din istoria neam ului şi a um anităţii. A reuşit să realizeze, parţial, doar cîteva: Decebal, Bogdan voievod,
M ira, etc.
Astăzi, opera lui M. Em inescu este citită pe întreg m apam ondul, fiind tradusă în circa 68 de lim bi străine.

© - Plăcerea lecturii

1. Citeşte fragmentele şi observă despre ce timpuri şi evenimente vorbeşte Mihai Eminescu.

SCRISOAREA III
Un sultan dintre aceia ce dom nesc peste vro limbă,
Ce cu-a turm elor păşune, a ei patrie ş-o schimbă,
La păm înt dorm ea ţinîndu-şi căpătîi m îna cea dreaptă;
D ară ochiu-nchis afară, în lău n tru se deşteaptă.
Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară
Şi s-apropie de dînsul preschim bată în fecioară.

163
Pro Patria

Şi cum o privea sultanul, ea se-ntunecă ... dispare;

Iar din inim a lui simte u n copac cum că răsare,
Care creşte într-o clipă ca în veacuri, m ereu creşte,
Cu-a lui ram uri peste lume, peste m are se lăţeşte;

Visul său se-nfiripează şi se-ntinde vultureşte,

A n cu an îm părăţia tot m ai largă se sporeşte,
Iară flam ura cea verde se înalţă an cu an,
N eam cu neam urm îndu-i zborul şi sultan după sultan.
Astfel ţară după ţară d ru m de glorie-i deschid...
P în-în D unăre ajunge furtunosul Baiazid...

Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah şi spahii

V in de-ntunecă p ăm întul la Rovine în cîmpii;
Răspîndindu-se în roiuri în tin d corturile mari...
N um a-n zarea depărtată sună codrul de stejari.

Iată vine-un sol de pace c-o năfram ă-n v îrf de băţ.

Baiazid, privind la dînsul, îl întreabă cu dispreţ:
- Ce vrei tu?
- Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,
D om nul nostru-ar vrea să vază pe m ăritul îm părat.
La u n sem n deschisă-i calea şi s-apropie de cort
U n b ătrîn atît de simplu, după vorbă, după port.
- Tu eşti Mircea?
- Da-mpărate!
- A m venit să m i te-nchini,
De nu, schim b a ta coroană într-o ram ură de spini.
- Orice gînd ai, îm părate, şi oricum vei fi sosit,
Cît suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, doam ne, să ne ierti;
D ar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
O ri vei vrea să faci întoarsă de pe-acum a a ta cale,
Să ne dai u n sem n şi nouă de m ila măriei-tale...
Theodor Aman

Bătălia de la Rovine

164
 Pro Patria
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.

- Cum? C înd lum ea m i-e deschisă, a privi gîndeşti că pot

Ca întreg A liotm anul să se-mpiedece de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrîne, cîţi în cale m i s-au pus!

La Nicopole văzut-ai cîte tabere s-au strîns

Ca să steie înainte-m i ca şi zidul neînvins.
C înd văzui a lor m ulţim e, cîtă frunză, cîtă iarbă,
Cu o u ră ne-m păcată m i-am şoptit atunci în barbă,
A m ju rat ca peste dînşii să trec falnic, fără păs,
D in pristolul de la Roma să dau calului ovăz...
Şi de crunta-m i vijelie tu te aperi c-un toiag?
Şi, p u rtat de biruinţă, să m ă-îm piedec de-un moşneag?
- D e-un moşneag, da, îm părate, căci m oşneagul ce priveşti
Nu e om de rînd, el este dom nul Ţării Româneşti.
Eu nu ţi-aş dori vreodată să ajungi să ne cunoşti,
Nici ca D unărea să-nece spum egînd a tale oşti.
D upă vrem uri m ulţi veniră, începînd cu acel oaspe
Ce din vechi se pomeneşte, cu D ariu a lui Istaspe;
M ulţi durară, după vrem uri, peste D unăre v ru n pod,
De-au trecut cu spaim a lum ii şi m ulţim e de norod;
Îm păraţi pe care lum ea nu putea să-i m ai încapă,
Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut păm înt şi apă -
Şi nu voi ca să m ă laud, nici că voi să te-nspăimînt,
C um veniră, se făcură toţi o apă şi-un păm înt.

Tu te lauzi că A pusul înainte ţi s-a pus?...

Ce-i m îna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier,
A credinţii b iru in ţă căta orice cavaler.
Eu? Îm i apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...
Şi de-aceea tot ce m işcă-n ţara asta, rîul, ram ul,
M i-e prieten num ai mie, iară ţie duşm an este,
D uşm ănit vei fi de toate, fără-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e u n zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!
Şi abia plecă bătrînul... Ce m ai fream ăt, ce m ai zbucium!
C odrul clocoti de zgom ot şi de arm e şi de bucium ,

Şi ca nouri de aram ă şi ca ropotul de grindeni,

O rizonu-ntunecîndu-l, vin săgeţi de pretutindeni,
Vîjîind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie...

Acea grindin-oţelită înspre D unăre o m înă,

Iar în u rm a lor se-ntinde falnic arm ia rom ână.

De-aşa vrem i se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;

Veacul nostru ni-l um plură saltimbancii şi irozii...
Pro Patria

Caruselul cuvintelor
a luneca - CKonb3UTb, nnaBHO
ABuraTbCfl
a se lăţi - pacwnpnrbcfl
flamură - ^nar, 3HaMA
ienicer - soldat din vechea
infanterie turcească
spahiu - soldat din infanteria
turcească
a dura - sin. a construi
a înspăimînta - nyraTb, ycrpawaTb
moşie -sin. pămînt natal
freamăt -zgomotul frunzelor
saltimbanci - actori cu înfăţişare caraghioasă,
ce execută figuri uşoare de acrobaţie
irod - comedian, paiaţă

Labirintul soluţiilor
>

2. Răspunde la întrebări:
a) Cine sînt personajele principale din text?
b) Care era visul lui Baiazid?
c) Ce reprezintă copacul răsărit din inim a lui?
d) În ce scop a venit Baiazid la Mircea?
e) Ce i-a răspuns domnitorul?
f) Cu ce s-a sfîrşit discursul celor doi conducători?

3. Găseşte în text şi citeşte fragmentele în care descoperi: Portofoliu-ghid

• descrierea sultanului; Mircea - Domnitor al Ţării
Româneşti între anii
• visul acestuia;
1386-1418.
• dialogul dintre cei doi conducători;
Baiazid - Baiazid Ilderim,
• caracterizarea lui M ircea de către Baiazid;
supranumit „Fulgerul" -
• autocaracterizarea domnitorului; sultan al Imperiului Otoman.
• scopul luptei lui M ircea cel Bătrîn. Rovine - localitate din Ţara
Dacă ar fi să fii regizor, în cîte acte scenice ai împărţi textul? Intitu- Românească unde la
10 octombrie 1394 Mircea
lează-le şi argumentează-ţi opţiunea.
cel Bătrîn cu 10 000 de ostaşi
5. Care din titlurile următoare ar putea înlocui titlul propus de autor? l-a înfrînt pe Baiazid cu
• Istoria creşterii Im periului otoman; 40 000 de ostaşi.
• Lupta de la Rovine; Nicopole - oraş din Bulgaria,
• M ircea cel Bătrîn şi Baiazid;
unde a avut loc o bătălie
dintre o armată de aliaţi
• Patria şi patrioţii;
conduşi de Sigismund, regele
• Trecutul istoric şi glorios. Ungariei, şi armata turcească.
• Varianta ta. Aliaţii au fost înfrînţi.
Argumentează alegerea.

6. Povesteşte conţinutul unui fragment care te-a impresionat mai mult.

7. Lucrînd în perechi, caracterizaţi în paralel cele două personaje, comentînd semnificaţia faptelor, replicilor,

■ autocaracterizărilor, idealurilor acestora. Propune 2-3 concluzii personale.

8. Exemplificaţi următoarele procedee de caracterizare, folosite de autor:
• limbajul, vorbirea, • tonul,
• gesturile, • îmbrăcămintea.
I
9. Care dintre simbolurile următoare i-ar reprezenta mai bine: un stejar, un v u ltu r, o fu rtu n ă , un fu lg e r,
un zid, pîinea şi sarea, o cruce, o sabie, un soare, o seceră, un m unte, o spadă, o stea, un tu rn ?
Argumentează alegerea.

166
 Pro Patria
10. Înscenaţi fragmentul în care este prezent dialogul dintre Mircea şi Baiazid.

11. Continuă fraza şi scrie ce-ai răspunde tu în locul lui Mircea: „Eu? Îm i
a p ă r..."
Portofoliu-ghid
Allah - divinitate
12. Exprimă-ţi opinia: supremă a musulmanilor.
Aliotmanul - tot ce se
• Ce ne învaţă personajele operei eminesciene?
referă la Turcia.
• Ce procedeu artistic umanizează natura patriei? Exemplifică răspun­ Darius - rege persan.
sul. Apusul - ţările din
• Ce sentimente l-au îndemnat pe autor să scrie această operă? Europa de vest.
• Prin ce „Scrisoarea I I I “ este actuală si azi?

13. Citeşte lista de personalităţi şi spune prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc: Mircea cel Bătrîn,
Baiazid, C hurchill, Nelson M andela, Charles de Gaule, Napoleon, Ştefan cel Mare, Solom on, Petru
cel Mare, Maica Tereza, D iogene .
Completează lista, propunînd şi alte nume din prezent. Argumentează răspunsul.
13.1. Care dintre cei enumeraţi ar putea fi numit patriot adevărat? patriot fals? De ce?

14. Discutaţi, lucrînd în echipă:

a) cum înţelegeţi noţiunea de patriotism;
b) cum să devii un adevărat patriot;
c) de ce domnitorul Mircea este un exemplu de patriotism;
d) ce personalitate contemporană estre pentru voi un model de patriotism.

Barometrul analitic
Iubirea de patrie era pentru M . Eminescu un sentiment important pentru fieca­
re om. Adevărata dragoste de patrie nu se declară prin cuvinte, ci se demonstrează
prin fapte. Acest model de comportament moral si sentiment profund este zugră­
vit în „Scrisoarea I I I “ prin chipul lui Mircea cel Bătrîn. Opera face parte din ciclul
celor cinci scrisori, care cuprind principalele teme din creaţia poetului: I - sensul
vieţii si al morţii; I I - valoarea artei si a creatorului; I V si V - rolul dragostei în rea­
lizarea omului.
„Scrisoarea I I I “ constituie mijlocul ciclului si de aceea poetul vorbeşte în
cuprinsul ei despre sentimentul fundamental - patriotismul si despre idealurile
de libertate si progres ale poporului român. Acest fapt s-a relevat evident în titlul
iniţial al operei, care a fost „Patria si patrio ţii“. Pentru a pune în lum ină imaginea
adevăraţilor patrioţi, M . Eminescu reînvie un tablou istoric, ce descrie faptele glori­
oase si sacrificiul strămosilor în numele libertăţii ţării. Autorul demonstrează cum
se poate trăi cu demnitate, fie că esti tînăr sau m atur (feciorul dom nitorului este
prezent pe cîmpul bătăliei alături de tatăl său, Mircea cel Bătrîn). D om nitorul este
un simbol al dem nităţii si dreptăţii, al iubirii de patrie, „un zid care nu se înfiorea-
ză“ de faima goală a sultanului Baiazid. Prin intenţia de a cotropi o altă ţară, de a
înrobi un popor liber, prin vorbirea plină de dispreţ, prin um ilirea la care îl supune
pe M ircea cel Bătrîn, Baiazid întruchipează orgoliul, îngîmfarea cotropitorilor.
D om nitorul Ţ ă rii Românesti dă dovadă de mare înţelepciune, căutînd, în răs­
punsul său, să propună sultanului pacea care ar preîntîm pina războiul. M ircea
reprezintă cele m ai nobile calităţi ale poporului: ospitalitatea - „...eu îţi zic: Bine-ai Mircea cel Bătrîn

167
Pro Patria

venit!“, dem nitatea - „despre partea închinării însă, doamne, să ne ie rţi“, sim plitatea - „un bătrîn atît de sim­
plu şi la vorbă şi la port“, înţelepciunea, curajul şi eroism ul cu care îşi apăra ţara. Toate acestea sînt şi calităţile
unui adevărat patriot şi ale unui puternic sentiment: „iubirea de moşie e un zid“. Fapta glorioasă a lui M ircea şi
a ostaşilor simpli, prin caracterul de simbol, este ilustrativă nu numai pentru contemporanii lui M . Eminescu,
dar şi pentru cititorii de azi. „Scrisoarea I I I “ este un adevărat poem patriotic.

Solstiţiul cuvîntului

1. Citeşte atent şi comentează expresiile:

• „schimb a ta coroană în tr-o ram ură de spini“
• „a domni peste vreo lim bă“
• „ochiu-nchis afară, înlăuntru se deşteaptă"
• „din pristolul de la Roma să dau calului ovăz“
• „au venit şi-n ţara noastră de-au cerut păm înt şi apă“
• „n-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid“.

Obiectivul criticii

Citeşte afirmaţiile şi argumentează, în 5-6 rînduri, că în „Scrisoarea III" ai descoperit un model de patriotism.

„Poemul lui M . Eminescu este nu num ai o pagină de rafinam ent artistic, ci şi un act
de patriotism, căci face din trecutul nostru un model de comportament, pe cît de credi­
bil, pe atît de educativ pentru generaţiile tinere.“

Luxiţa Mazilu

/ -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------\
„Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită... M unca
cinstită, viaţa curată, iubirea de semen (aproapele tău, om), îm plinirea datoriilor pe
care le avem - adică faptele - acestea înseamnă patriotism şi nu vorbele deşarte.“
Mihail Sadoveanu

Satisfacţia opţiunii

1. Povesteşte, în rezumat, fragmentul studiat.

2. Relevă, în 6-8 enunţuri, împortanţa operei emines­

ciene.

3. Scrie o scrisoare de recunoştinţă, adresată lui Mircea

cel Bătrîn, în care să-i apreciezi meritele şi faptul că
este o personalitate exemplară pentru tine. Utilizează
detalii din fragmentul studiat.

168
 TEST SU M A TIV
CB
Q.
O
1. Citeşte te x tu l si id e n tific ă e n u n ţu rile în care se explică sensul cu v în tu lu i p a trie . Q.
„Ce e patria, ce este patriotismul? Ce este acest sentiment care răscoleşte toate
puterile din om?..
Patria este înlăuntrul nostru şi o ducem cu noi peste ţări şi m ări şi, numai
cînd sîntem în singurătate, ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt şi nu
găsim mîngîiere decît în răstrişte şi în lacrimi. Patria nu e păm întul pe care trăim
din întîmplare, ci e păm întul plămădit cu sîngele şi în tărit cu oasele înaintaşilor
noştri. C înd pomenim de Călugăreni, Rovine sau Valea-Albă, ne cutremurăm,
uităm de noi şi nu trăim decît în aceia care au fost odinioară ostaşi, căpitani şi
voievozi."
B. St. Delavrancea

2. Consultînd dicţionarul, rescrie din text:

a) sinonimele cuvintelor: baştină, tră ire , forţele, alinare, locuim , predecesorilor,
odată, dom nitori;
b) antonimele cuvintelor: linişte, slăbit, afară.

2.1. Alcătuieşte 3 propoziţii cu perechile de antonime.

3. Scrie cîte două adjective pentru cuvintele:

scum pa convins
patrie patriot

-1-| Continuă fraza, utilizînd informaţii din text:

Patriotismul este un sentiment care-l răscoleşte pe om, deoarece ...

5. Rescrie enunţul în care se pomenesc localităţi istorice.

Explică, în 2 propoziţii, ce evenimente au avut loc aici.

6. Demonstrează, prin 3 argumente, că Mircea cel Bătrîn a fost un conducător patriot.

7. Explică, pe scurt, de ce bătrînul Dan din poemul lui V. Alecsandri este numit de autor
„căpitan de plai".

8. Scrie 5 nume de personalităţi - exemple elocvente de patrioţi.

Argumentează răspunsul în 2 enunţuri.

9. Exprimă-ţi, în 3-4 enunţuri, opinia: este astăzi m odern sau nu să f ii p a trio t ?

10. Realizează, în 5-6 enunţuri, o caracterizare a unei personalităţi contemporane, care,

în opinia ta, este un exemplu de patriot. 2-12

169
 Toată natura e numai art ă
"'•U

^M p S
llpsim^w
a\/*v?> Xjk
mmm
m X
uW m m m î®Sw|B|8
mmsmi
iifP tl

m im

C itin d , m e d itîn d , d is c u tîn d în c a d r u l a c e s tu i c a p ito l d e s p re

im p o r ta n ţa r e la ţ ie i o m - n a tu ră , v e i p u te a re a liz a :

■ iden tificarea p ro c e d e e lo r de expresivitate artistică;

• re latarea conţinutului unui m esaj audiat/citit;
■ realizarea unei descrieri de ansam blu, distingînd sen su ­
rile categoriilor de u rît/fru m o s/su b lim ;
■ c o m e n ta re a unor fra g m e n te /o p e re , determ inînd
particularităţile creaţiei scriitorlului;
■ utilizarea inform aţiei selec ta te în propriile acte de com u
nicare desp re valoarea naturii în raport cu viaţa um ană.
 “M ulti stau orbi si surzi în marele

Toată natura e numai artă

f f

templu a l naturii."
Lubbosk
Enigma cuvîntului
&
1 De ce te simţi bine în sînul naturii? Ce factori te influenţează pozitiv:
• ploaia; • stelele; foşnetul?
• ninsoarea; • liniştea; varianta ta.
• soarele; •singurătatea;
• luna; • zgomotul;

2. Priveşte atent tabloul (p. 170), imaginează-ţi că te afli în mijlocul acestui peisaj şi descrie-l verbal în 5-6
propoziţii. Îţi vin în ajutor expresiile:
• ochiul lacului; • ciripitul păsărilor; • valurile liniştite;
• mirosul îmbătător; • sclipirea apei; • adierea blîndă.
• foşnetul frunzelor; • soarele zîmbitor;

3. Aminteşte-ţi de cele mai impresionante clipe trăite în mijlocul naturii. Împărtăşeşte colegului sentimentele
trăite. Poţi folosi reperele:
impresii de neuitat, sentiment de admiraţie, stare plăcută, linişte sufletească, mediu benefic.

Labirintul soluţiilor

1. Se afirmă că natura fără om poate exista, dar omul fără natură - nu. Exprimă-ţi opinia, aducînd exemple din
geografie, biologie ş.a.

2. Printre noi sînt încă mulţi dintre acei, care „s ta u o rb i şi surzi în m arele te m p lu al n a tu rii ' . Despre ce-ţi
vorbeşte această stare de lucruri?

3. Precum ştii, natura este una dintre marile teme ale diverselor genuri de artă.
Numeşte-le şi ilustrează răspunsul.

Dacă vei zugrăvi în tablouri-peisaje cele patru anotimpuri, ce culoare va domi­ Portofoliu-ghid
na în fiecare dintre ele? Pastel - 1. Creion
moale de pictură, colo­
4.1. Ar putea influenţa starea emotivă asupra alegerii culorilor? Argumentează rat în tonuri deschise;
răspunsul. 2. Tablou, desen în culori
5. Care scriitori ai lumii sînt consideraţi „pictori ai naturii"? Dar din literatura realizat cu un pastel;
pictură care reprezintă
română?
un peisaj după natură,
6. Aminteşte-ţi ce specie nouă de poezie a creat poetul Vasile Alecsandri în lite­ executată în pastel
sau tonuri deschise
ratura română. (Denumirea poate fi un paronim al cuvîntului castel .)
de acuarelă ori de ulei;
7. V. Alecsandri a creat un întreg ciclu de astfel de poezii despre natură. Cum se 3. Poezie descriptivă cu
fond liric, în care poetul
numeşte el?
exprimă stări afective,
8. Pot fi „Pastelurile" o lecţie de ecologie pentru contemporanii noştri? prin descrierea unor
tablouri de natură.
Argumentează răspunsul.

171
Toată natura e numai artă

N A TU R A - UN SPECTACOL AL VI

© Enigma cuvîntului

1. Alcătuieşte enunţuri cu îmbinările: e x tra o rd in a r de frum os, p rive lişte m inunată, natură încîntătoare,
ta b lo u s u b lim .

2. Consultînd dicţionarul, explică sensul cuvîntului s u b lim .

Q _ Plăcerea lecturii

1. Citeşte un fragment din pastel şi identifică atmosfera redată de autor.

CONCERTUL ÎN LUNCĂ
Cadrul naturii:
În poiana tăinuită unde zbor luciri de lună în poiana tăinuită (epitet);
Floarea oaspeţilor luncii cu grăbire se adună, timpul nopţii: luciri de lună
(personificare);
Ca s-asculte-o cîntăreaţă revenită-n primăvară
public select: floarea
D in străinătatea neagră, unde-i viaţa m ult amară. oaspeţilor (personificare);
anotimpul primăverii,
renaşterii naturii,
Dar, tăcere!... Sus pe-un frasin un lin frea m ă t se aude!... prin asociaţie - reînnoirea
Toţi răm în în aşteptare. Cîntăreaţa-ncet prelude. spirituală a omului;
străinătatea neagră,
V în tu l tace, frunza deasă stă în aer neclintită...
viaţa mult amară (epitete).
Sub o pînză de lum ină lunca pare adormită.
Caracterizarea concertului:
lin freamăt - preludiul concer­
În a nopţii lin iş tire o divină melodie
tului, aşteptarea publicului;
Ca suflarea unui geniu printre frunzi alin adie, vîntul tace, frunza deasă, ne­
Şi tot creşte mai sonoră, mai plăcută, mai frumoasă, clintită, lunca pare adormită -
Pîn’ ce umple-ntreaga luncă de-o vibrare-armonioasă. receptarea melodiei (perso­
nificare);
Gînditoare şi tăcută luna-n cale-i se opreşte, o divină melodie, sonoră,
plăcută, frumoasă (compa­
Sufletul cu voluptate în extaz adînc pluteşte
raţie) - efect: vibrare-armo-
Şi se pare că s-aude prin a raiului cîntare nioasă;
Pe-ale îngerilor harpe lunecînd mărgăritare. privighetoarea dulce (epitet);
spune cu uimire tainele inimii,
E privighetoarea dulce care spune cu uim ire visul ei de fericire, lunca e
vrăjită de-al ei cîntec fără
Tainele in im ii sale, visul ei de fericire...
nume (personificare).
Lumea-ntreagă stă pătrunsă de-al ei cîntec fără nume...
Poanta: final neaşteptat -
M acul singur, roş la faţă, doarme dus pe ceea lume! Macul, roş la faţă, doarme
Vasile Alecsandri dus pe ceea lume.

172
 Caruselul cuvintelor
CB
frasin - aceHb voluptate - HaonaxfleHue
'(5
freamăt - foşnet surd produs a prelude - a începe să cînte
de frunzele mişcate; weuecT neclintit - nemişcat E
3
extaz - admiraţie profundă alin - calm, încet, lin C
sublim - măreţ, minunat 0)
CB
Nota bene!
harpă - ap$a 3
+■>
CB
C
Labirintul soluţiilor )CB
+■>
CB
O
H
2. Răspunde la întrebări: Portofoliu-ghid
a) C înd şi unde are loc evenimentul? Sinonime totale - cuvinte fără dife­
b) Cu ce scop s-au adunat oaspeţii luncii? renţă de sens (ex.: lexic - vocabular,
vers - stih).
c) De ce s-a făcut tăcere?
Sinonime parţiale - serii de cuvinte
d) Despre ce spune în cîntecul ei privighetoarea? care diferă între ele prin unele trăsă­
turi sau trăsături graduale (ex.: mul­
3. Găseşte cuvîntul propriu pentru a caracteriza: ţumire - satisfacţie, bucurie, fericire).
• cadrul naturii unde are loc „concertul";
• calitatea „interpretării" cîntecului;
Pentru aceasta selectează din „mozaicul" propus sinonimele şi înscrie-le pe caiet în ordinea legăturii de sens:
sinonime totale, sinonime parţiale.

Determină sensul propriu al cuvintelor evidenţiate:

sens propriu: sens figurat:
haină neagră străinătatea neagră
viaţă amară
vîn tu l tace
luna gînditoare
privighetoarea dulce
macul doarme

173
Toată natura e numai artă

5. Citeşte şi explică-i colegului sensurile expresiilor formate de la cuvintele-cheie: ta in ă şi tă in u it .

gî nd prietenie
vis tăinuit idee tăinuită
prieten iubire

a ţine un secret
a păstra în taină
a nu divulga ceva
farm ecul
taina iubirii < C ^
secretul
în intimitate
a discuta în taină
fără martori

5.1. Alcătuiţi enunţuri cu 2-3 expresii (la alegere).

6. Selectează din fiecare strofă gîndul care te-a impresionat / ţi-a plăcut mai mult.
6.1. Alcătuieşte familia lexicală a cuvintelor evidenţiate în text.
6.2. Folosind cuvintele dintr-o familie lexicală, formează îmbinări de cuvinte. Cu 2-3 din ele construieşte
enunţuri.

7. Reciteşte prima strofă şi precizează ce parte de vorbire este mai frecventă. Ce rol are ea în pastel:
• este element al descrierii?
• exprimă sentimentele eroului?
• sugerează frumuseţea naturii?

8. Din ultimele 4 strofe ale pastelului selectează substantivele, adjectivele şi verbele şi înscrie-le pe caiet într-un
tabel. Ce parte de vorbire predomină? Ce particularităţi dobîndeşte poezia în urma acestui fapt?

substantive adjective verbe

un fream ăt lin se aude

9. Extrage din text imaginile ce caracterizează: a) cîntăreaţa; b) cîntecul; c) ascultătorii-receptori şi înscrie-le în

tabel:

„C întăreaţa“- interpreta „M elodia“- cî ntecul „Lunca“- ascultătorii

în cet prelude o divină melodie vî ntul tace

9.1. Explică-i colegului sensul lor. Utilizează indicaţiile de pe marginea textului.

10. Cum poţi explica reacţia „m a c u lu i" în timpul concertului? Ce fel de om reprezintă el? Care este atitudinea lui
faţă de artă?
10.1. Explică sensul expresiei „d o a rm e dus pe ceea lu m e " .

11. Utilizînd informaţia inclusă în tabel şi indicaţiile de pe marginea textului, realizează o succintă (4-5 propoziţii)
caracterizare a concertului.
Alege unul dintre repere:

174
 Toată natura e numai artă
a) Continuă gîndul:
Întreaga natură ascultă fascinată cîntecul „fără nume“ al privighetorii. Îm preună cu eroul liric
adm irăm şi noi cîntăreaţa pentru...
b) Te poţi conduce de modelul comunicării:
cod
Mesaj
E (em iţător) ------- ► ------- ► R (receptor)
reacţia de răspuns
fee d -b a ck
Em iţătorul - privighetoarea Receptor - lunca-ntreagă, macul ...
Mesajul - cîntecul: tainele... Reacţia ascultătorilor: vîn tu l tace ...
Cod - melodia (note) ...

12. Imaginează-ţi că eşti un spectator la „concertul în luncă". Auzi o melodie „din rai". Descrie, în 4-6 propoziţii,
impresia, starea sufletească. (Aminteşte-ţi şi de concertele extraordinare pe care le-ai audiat pe viu sau la
radio, TV.)

13. Ai fost vreodată în rolul „macului roş la faţă"? Poate l-ai observat în sala de concerte? Povesteşte.

14. Exprimă-ţi opinia: ce norme de conduită trebuie să respecţi în timpul:

a) asistării la un concert, concurs;
b) vizionării unui spectacol, film ;
c) vizionării unei expoziţii?
14.1. Alegeţi o situaţie, împărţiţi-vă în echipe conform opţiunii şi alcătuiţi codul de norme acceptat de voi în
asemenea situaţii. Prezentaţi proiectul.

Solstitiul
> cuvîntului

1. Citeşte aforismele, alege unul dintre ele, ilustrează-l printr-un fapt de viaţă şi fă schimb de opinii cu
colegul.
• „Nu poruncim naturii decît supunîndu-ne“. (Bacon)
• „N aturii îi place să se ascundă“. (Heraclit)
• „Toată natura e numai artă necunoscută de tine...“ (Pope)

Barometrul analitic

În cadrul frumosului ciclu de „Pasteluri", poezii care au trezit

adm iraţia cititorilor, unul dintre cele m ai fermecătoare este pastelul
„Concertul în luncă“. Tabloul de natură creat de autor este o vie imagine
a frumuseţii plaiului său şi a oamenilor. Lunca „tăinuita' personifică
(reprezintă) peisajul sublim al ţării, natura-mamă, de care omul este
legat printr-un profund sentiment, printr-o mare taină. De aceea poetul
selectează cele mai alese flo ri şi plante care vin în calitate de oaspeţi la
un neîntrecut concert al „privighetorii“, personificare a omului de artă
consacrat. Toate elementele naturii reacţionează la farmecul cîntecului:
„vîntul tace“, „luna-n cale-i se opreşte'. A utorul creează o totală armonie între natura feerică, vrăjită de razele
lunii („sub o pînză de lum ină lunca pare adorm ita'), şi divina melodie a „cîntăreţei revenită-n prim ăvara'

175
 pe meleagurile dragi. Alecsandri compară arta interpretării originale cu „suflarea unui geniu“. Cîntăreaţa
Toată natura e numai artă

realizează o adevărată operă de artă. De aceasta îşi dau seama toţi: se face o tăcere totală, începe miracolul
receptării - o adevărată minune pentru oameni. D ar nu fiecare este chemat a înţelege adevărata valoare a artei.
Alecsandri oferă la finalul pastelului o surpriză: poanta. M acul îi reprezintă pe toţi acei „surzi şi orbi“ în faţa
adevăratei frumuseţi - natura.

Obiectivul criticii
Completează-ţi cunoştinţele şi încearcă să-ţi verifici atitudinile faţă de pastelurile lui V. Alecsandri.

„Pastelurile sînt un şir de poezii, de cele m ai multe ori lirice, de regulă

descrieri, cîteva idile, toate însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puter­
nică a naturii, scrise într-o lim bă aşa de frumoasă, încît au devenit, fără
comparare, cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a lite­
raturii române îndeobşte.“
_______________________________________________________ Titu Maiorescu

„În pictură pastelul atinge o strălucire neîntrecută în veacul al X V III-

lea... Prin iniţierea pastelului în lirică, Alecsandri se înscrie, nu mai puţin
pe plan universal, şi ca unul din p rim ii sau poate chiar prim ul poet impre­
sionist... Poetul nostru cultivă viziunea detaliată a unei ambianţe rafinate...“
Edgar Papu

Satisfacţia opţiunii

1. Recită un fragment din pastelul studiat.

2. Alcătuieşte un dialog cu privighetoarea despre „concertul" pe care l-a susţinut, impresiile despre spectatori.

I
3.
Foloseşte detalii din text.

Modifică timpul (în prezent, acum) şi locul acţiunii (te a tru l de vară) şi alcătuieşte un reportaj de la con­
cert. Utilizează detalii din text.

LEGENDA CRINULUI" - O EXPRESIE

-l A
: CO M UN IUN II OM - N A TU RĂ

Enigma cuvîntului

1. Se afirmă că fiecare om are floarea lui. Care floare te reprezintă? Motivează asocierile.

1.1. Enumeră 5-6 denumiri de flori. Pe care le preferi? De ce?

2. Citeşte textul şi comentează evenimentul din ultimul vers.

„Ah! Las-o mamă scumpă, o mamă drăgăstoasa‘,
... copilul plînge, lipsit de mîngîiere,
Şi lacrim ile-i calde se schimbă-n lăcrimioare.“
2.1. În ce specie literară întîlnim acest sentiment?

176
 Toată natura e numai artă
3. Cunoşti o altă semnificaţie a lăcrimioarelor? Comenteaz-o, uti-
lizînd informaţia din „Portofoliul-ghid".
a) Compară cele aflate cu versurile lui V. Alecsandri şi alege Portofoliu-ghid
argumentele cele mai elocvente: Lăcrimioară - 1. Lacrimă.
„Sînteţi fragede şi albe 2. Plantă cu florile mici, albe,
mirositoare, de forma unor
Ca iubita vieţii mele!
clopoţei; mărgăritar.
Crin - plantă cu flori mari,
Albe m ărgăritarele, strălucitoare, plăcut mirosi­
Salbe ale primăverii." toare, cultivată ca plantă
b) Memorează sensul simbolic al crinului. ornamentală. Este simbo­
lul albului, al purităţii, al

Q . Plăcerea lecturii inocenţei şi al fecioriei.

1. Citeşte un fragment din „Legenda crinului". Explică ce simbolizează crinul în textul dat.

LEGENDA CRINULUI
O rază răzleţită de soarele apus
Se-ntîrziase-n cale-i fără-a privi pe sus Rază răzleţită -
simbol al luminii,
Şi nu ştia, sărm ana, cum , unde să apuce,
certitudinii, vieţii
Să scape de-ale nopţii făţarnice năluce. (personificare).
Fapta de neiertat:
Se-ntîrziase! fapta-i era de neiertat, încălcase ritmul
cosmic.
Căci soarele plecase pe frunte-i nourat;
D ar cum să nu-ntîrzie cînd ea fu ocupată Cauza: deoarece
Din zori să încălzească u n mic m orm înt de fată? încălzea un mic
m orm înt al unei fete.
M orm întul era um ed, ş-un glas de îngerel,
Slab, plîngător, m ult jalnic, ieşea gem înd din el, Copilul-înger.
Zicînd: „O! M am ă, m am ă, e frig, pieptul m ă doare, Enumeraţia poetică: ati­
Nu m ă lăsa ...“ Şi raza uitase m îndrul soare. tudinea razei =
atitudinea eroului liric.
Acum ea rătăcise în zboru-i sfiicios
Cadrul naturii:
Pe-un cîm p întins, sălbatic, pustiu şi năsipos, fru n za veştezită - lipsa
În care, singurică, o frunză veştezită de viaţă.
Venea de vînt adusă din zarea înnegrită.

Şoptind în întuneric, plăpînde-au adorm it,

O rouă, mană sfîntă, din ceruri le-a stropit Transformarea: fru n za +
Şi-n loc de-o frunză neagră şi de o rază albă roua = crinul.
A doua zi crescut-a u n crin cu fruntea dalbă.

Aşa se nasc pe lum e m inunile de flori, Explicarea

În ele reînvie copiii zîmbitori, fenomenului =
element de legendă.
D ar nim e nu pricepe m ai bine-a lor m istere
Flori = copiii.
Ca inim a de m am ă, dorită şi stinghere...
Vasile Alecsandri

177
Toată natura e numai artă

Caruselul cuvintelor
răzleţit - despărţit, rătăcit mană - MaHHa
nălucă - fantomă, umbră sfiicios - sfios, nesigur
făţarnic - prefăcut stingher - aici: însingurat, străin, incomodat

Nota bene!
negru - a în n eg ri - în n e g rit - n e g re a ţă - n eg ru ţ - negrişor
a în via - a reînvia - în v iere - înviat

arat de m am ă de lumină
de activitate de aur răzleţită
cîmp rază
de luptă doritoare de în cred ere
întins stingheră de speranţă

Labirintul soluţiilor
>

2. Răspunde la întrebări:
a) C înd şi unde s-a reţinut raza de soare?
b) D in ce cauză?
c) Ce-a „auzit“ în acest tim p raza?
d) Ce a în tîln it ea în cale?
e) Ce a urm at a doua zi?
f) De ce textul e intitulat „Legenda crinului"?

2.1. Găseşte în text şi scrie pe caiet sinonimele cuvintelor: în sin g u ra t, ră tă cit, prefăcute, fa n to m ă , voce,
nesigur, cîm p, larg, zare în tu n e ca tă , ta in e . Cu 2-3 dintre ele (la alegere) alcătuieşte enunţuri.

3. Alege şi subliniază sinonimul adecvat cuvintelor evidenţiate:

răzleţită cale făţarnică

uitată înstrăinată drum distanţă adevărată prefăcută

sărm ană nălucă

neliniştită nenorocită imagine fantom ă

3.1. Selectează din text alte cuvinte, mai puţin utilizate, şi propune-i colegului să alcătuiţi singuri astfel de
scheme.

Găseşte în text şi citeşte fragmentul în care:

a) se enunţă cauza în tîrzierii razei;
b) este descris m orm întul, cîmpul;
c) se explică cum a luat fiin ţă crinul;
d) se caracterizează inim a de mamă.

5. Împarte textul în secvenţele posibile.

5.1. Intitulează-le cu un cuvînt sau o îmbinare de cuvinte din text.

178
 Toată natura e numai artă
6. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele:
a) stingheră = singură, b) stingheră = ruşinată,
= străină; = incomodată.

7. Reciteşte prima strofă şi identifică imaginea-cheie. Prin ce figură de stil o reprezintă poetul?

8. Citeşte din strofa a doua versurile care explică de ce raza n-a plecat odată cu soarele. Comentează, în 2-3
propoziţii, gestul razei. În ce situaţii ai proceda la fel?

9. Citeşte versul în care este descris cadrul naturii. Ce-ţi sugerează enumerarea detaliilor? Ce figuri de stil sînt
acestea?

10. Desprinde din text fragmentul în care se comunică despre „naşterea crinului". Din ce „elemente" „a crescut"?

11. Cum crezi, ce fragment al poeziei cuprinde cel mai dramatic episod? Citeşte. Argumentează.

12. Ce s-a întîmplat cu raza de soare în continuare? Cu ce s-a întîlnit în cale? Ce personifică ea?

13. Ce sentimente ţi-au provocat lectura şi comentariul acestei poezii?

re9re t du\'eve

tristeţe
^ satisfacţie

n,alar>Colie

#= bucUrie

13.1. Argumentează prin detalii din text. Utilizează schema, înscriind pe caiet doar cele ce exprimă senti­
mentele proprii.

14. Alcătuieşte un dialog, din 2-3 replici, dintre rază şi frunză, care să cuprindă „povestea" lor.

15. Exprimă-ţi opinia: de ce poetul a asociat m in u n ile de flo ri cu co p iii z îm b ito ri ?

16. Compară semnificaţia razei de lumină din „Legenda crinului" cu cea din poemul „Luceafărul". Prin ce le poţi
asocia: prin asemănare sau prin deosebire? Argumentează.

17. Relatează povestea crinului: a) în numele razei de soare; b) al frunzei; c) al crinului (la alegere).

18. Compune o variantă proprie a „Legendei crinului".

19. Povesteşte o legendă despre o altă floare, ce ar avea afinităţi cu „Legenda crinului".

Barometrul analitic

V. Alecsandri a valorificat pe larg folclorul românesc, pe care îl adm ira şi în care a descoperit adevăratul
caracter al poporului său. Poetul a creat un ciclu de legende care reflectă calităţile morale şi frumuseţea sufletu­
lui oamenilor simpli. Cele mai preţuite sentimente sînt: iubirea de patrie, de poporul în m ijlocul căruia te afli,
dragostea, munca, sinceritatea, compătimirea, optimismul ş.a., oglindite în legendele „Dan, căpitan de plai“,
„Dumbrava roşie“, „Legenda ciocîrliei“, „Legenda rîndunicii“ ş.a. În cadrul acestora se înscrie şi „Legenda cri-

179
 nu lu i“, un emoţionant poem al iubirii dintre mamă şi copilul său. D ar autorul a adîn-
Toată natura e numai artă

cit profund sensul, personificînd evenimentul şi făcîndu-ne să învăţăm de la natură

marile adevăruri.
La începutul poeziei descoperim m itu l dragostei dintre cer şi pămînt. Raza este
element al cosmosului, lum ina lui se reţine pe păm înt, încălzind un m orm înt sub care
zace „un îngerel“, un copilaş. Moartea prematură trezeşte revolta autorului şi efec­
tul este sugerat prin plînsul copilului după mama lui, „bună, drăgăstoasă“. Raza a
încercat să-i înlocuiască mama, m îngîindu-l cu buna ei căldură. D ar a întîrziat să se
întoarcă, a încălcat legea naturii cosmice. Răm înînd pe pămînt, ea rătăceşte pe un
cîmp pustiu, loc străin ei, unde întîlneşte o frunză, simbol al verdelui, al tinereţii.
Acum însă ea este uscată, simbol al destinului vitreg, nedrept. Frunza adăposteşte
raza soarelui, exemplu al binelui, com pătim irii şi înţelegerii, şi acest bine a contribuit
la apariţia crinului. Căldura, lum ina razei, lacrimile curate ale copilului au alimentat
naşterea noii flori, care întruchipează puritatea şi dăruirea sufletească.

Obiectivul criticii

Citeşte afirmaţiile şi rezumă informaţia cuprinsă într-o relatare, din 4-5 propoziţii, despre valoarea legendelor
lui Vasile Alecsandri.

„Considerarea complexului părinţi - copii este un însemnat mijloc al

caracterologiei literare... întîietatea îi aparţine lui Alecsandri. ... În zenitul
creaţiunii sale, întoarcerea la lumea legendelor apare ca îm plinirea unui
destin.“
Dumitru Caracostea

„Deşi, sub unele aspecte, specia aceasta mai fusese cultivată în literatu­
ra noastră de Asachi, Negruzzi, Bolintineanu şi însuşi Alecsandri, scriito­
ru l nostru rămîne în domeniul legendelor... un incontestabil deschizător de
drum uri... Legendele constituie o strălucită m ărturie a varietăţii coardelor
lirei lui Alecsandri...“
Gjeorge Cristea Nicolescu

Satisfacţia opţiunii

Demonstreză că poezia este o legendă.

Argumentează: prin ce se deosebesc şi prin ce se aseamănă pastelul „Concertul în luncă" şi poezia „Legenda
crinului"?

3. Relatează, în 8-10 enunţuri, un eveniment cunoscut din viaţă sau din lecturi, asemănător cu cel din „Legenda
crinului".

Poate fi natura duşman al omului? În ce împrejurări?

180
 TEST SU M A TIV

Citeşte cu a te n ţie te x tu l şi realizează sarcinile de lucru propuse.

A fost odată un om ce avea patru fii. Acesta dorea ca fiii lui să înveţe să nu m ai judece pripit lucrurile. De
aceea, i-a trim is pe fiecare pe rînd, cîte un anotimp să privească un păr. Pe prim ul l-a trim is iarna, pe al doilea
primăvara, al treilea vara, iar pe mezin, toamna. C înd au revenit, i-a adunat şi i-a pus pe toţi să descrie ce au
re
văzut.
3
Prim ul a zis că părul era urît, cu crengi golaşe (desfrunzite), întoarse şi răsucite. +■>
A l doilea a zis că era acoperit de m uguri verzi şi promitea mult. re
c
A l treilea a spus că era plin de flo ri ce răspîndeau un dulce parfum , cum nu mai văzuse pînă atunci.
> re
A l patrulea a fost de acord cu toate acestea şi a adăugat că era încărcat de fructe coapte, îm plinit şi plin de viaţă. +■>
re
O m ul le-a explicat atunci că toţi au dreptate, pentru că fiecare a văzut doar un anotimp din viaţa copacului. o
Le-a mai spus că nu poţi judeca pe nim eni cunoscîndu-l doar o anumită perioadă. Aceasta este esenţa firii, a H
plăcerii, bucuriei şi dragostei pe care ţi-o dă viaţa şi n-o poţi măsura decît la sfîrşitul tuturor anotimpurilor.
(D in presă)

1. Continuă propoziţiile cu informaţii din ultimul alineat.

a) Eu consider că toţi...
b) Înţelepciunea omului constă în faptul că...

2. Subliniază cuvîntul de prisos din şirul de sinonime:

A învăţa, a studia, a (se) instrui, a îm plini.

A judeca, a juca, a considera, a aprecia.
Încărcat, încrezut, plin, umplut.
Fire, temperament, viciu, caracter, natură.

3. Scrie patru determinative pentru cuvîntul natură.

Construieşte un dialog, din şase replici, cu tatăl fiilor din text la tema: Cum ar tre b u i să fie un
om în a titu d in e a /re la ţia sa cu natura?

5. Caracterizează-l pe tatăl fiilor, în trei enunţuri argumentate, conturîndu-i 3-4 trăsături de carac­
ter.

6. Intitulează textul cu o îmbinare de cuvinte din text.

■7. Demonstrează, în cinci propoziţii, că natura este izvorul de inspiraţie a omului din cele mai vechi
timpuri, aducînd exemple din literatura artistică, pictură, muzică.
I 1-14
8. Descrie, în 7-8 enunţuri, un colţ din natură, unde te simţi bine.
■9. Elaborează un cod al normelor de conduită în mijlocul naturii, formulînd 5 reguli. 1-10
■10. Scrie, în zece rînduri, un eseu cu tema: „Toată natura e num ai a rtă " . 1-10

181
 Dragostea - destin străvechi

C ite ş te , m e d ite a z ă , v e r ific ă - ţi a titu d in ile s i ... v e i p u te a

■ evidenţia a s p e c te ale conţinutului;

■ susţine conversaţii pe te m e fam iliare, invocînd
argum ente;
■ p rezen ta inform aţii de bază, utilizînd m odalităţi ||
de co m u n icare verbale, nonverbale, p araver-
bale;
■ co m e n ta succint un text, un fra g m e n t de poezie
etc.;
■ deosebi un sen tim en t a d evăra t de unul fals;
■ raporta sen tim en tele eroilor literari la propriile
stări si
i sen tim en te,1 constientizînd
i idealul tău în
d ragoste.
 UN DOR N E ÎM P L IN IT - IU LIA HASDEU

„Dacă dragoste nu e,
nimic nu e"
Marin Preda

Iulia Hasdeu
Enigma cuvîntului
1. Exprimă-ţi opinia:

a) Accepţi sau respingi afirmaţia din moto?

b) Cum crezi, dragostea este sacrificiu sau un ben e ficiu ? Demonstrează prin exemple din diferite genuri
de artă: filme, pictură, muzică.

1.1. Ilustrează răspunsul printr-o situaţie trăită sau cunoscută din lecturi.

2. Alcătuieşte îmbinări de cuvinte:

oameni înflăcărată
iubire de dragoste

3. Construieşte familia lexicală a cuvintelor: iu b ire, dragoste . Cu 3 din ele alcătuieşte enunţuri.

4. Formează verbe de la substantivele: dragoste, a d m ira ţie , ură, speranţă, b ă trîn, tînăr, plăcere şi cu 2-3
verbe (la alegere) alcătuieşte enunţuri.

Modele cu ltu rale

Iu lia Hasdeu (2/14.11.1869 - 17/29.09.1888) se naşte la Bucureşti în fam ilia renum itului scriitor, filolog,
istoric şi publicist Bogdan Petriceicu Hasdeu, fiin d unicul său copil.
Iulia s-a educat şi s-a instruit, p rim ii ani, în familie, manifestînd, de tim puriu, calităţi deosebite şi in trîn d în
categoria aşa-num iţilor copii-minune: la doi ani şi jumătate citea; la 4 ani scria; la 5 ani recita poeme lungi; la 8
ani cunoştea franceza, engleza şi germana şi a susţinut examenele pentru şcoala prim ară. A studiat în continuare
m ai m ult individual, susţinînd examenele înainte de termen. Studia un spectru larg de discipline, orientîndu-
se spre cele umaniste şi artistice. T erm ină prestigiosul liceu „Sfîntul Sava” cu prem iul I cu cunună. Se înscrie
şi la Conservator, dar, după anul doi, pleacă la Paris, la îndem nul părinţilor, şi urmează, mai în tîi cursurile
Colegiului Sevigne, fiin d prim ită direct în clasa a treia, apoi îşi ia examenul de bacalaureat la Universitatea din
Sorbona şi se înscrie la Facultatea de Litere, u rm în d şi cursurile la Ecole des Hautes Etudes, devenind una din
elevele cele mai bune ale promoţiei.
În 1888 Iulia Hasdeu scrie întens versuri, povestiri, drame istorice în lim bile română şi franceză, se preocupă

183
Dragostea - destin străvechi

de muzică şi pictură, începe să-şi pregătească teza de doctorat cu tema Filozofia populară a românilor. D ar
soarta este nemiloasă, se îmbolnăveşte de tuberculoză şi încetează din viaţă la 17/29 septembrie 1888. Tatăl
îndurerat îi publică post-m ortem semnificativa operă Povestea crinului. La vîrsta de 7 ani avea deja cîteva
opere scrise: povestirea M ihai-V odă Viteazul şi poemele D om nia lui Ţepes-Vodă etc. La 8 ani, aduna în ciclul
Istorioare pentru amicele mele si pentru toate copilele de la 10 pînă la 20 de ani, povestiri scrise în română şi în
franceză. La 9 ani, redacta drama istorică în trei acte A lexandru cel Bun. La 10-11 ani, atrasă profund de teatru,
scria tragedia D am a de circ, comedia A m orul e scînteie, piese de teatru în tr-u n act, iar la 12 ani sfîrşea un rom an
în lim ba franceză. Şi-a ales drept pseudonim numele de Cam ille A rm and şi, la vîrsta de 15 ani, avea un Caiet
de proiecte literare.
D upă moartea fiicei, B. Petriceicu Hasdeu traduce şi publică unele dintre numeroasele opere rămase în
manuscris de la extraordinara sa fiică, model de frumuseţe şi nobleţe fizică şi morală.

| ^ J Plăcerea lecturii

1. Scriitorii, marii oameni de cultură au fost ei înşişi modele de comportament în dragoste. Unul din cele mai
elocvente exemple este cel al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu şi d ra g ile lu i lu lii. Despre dragostea ce-i unea pe
cei 3 membri ai familiei Hasdeu ne vorbesc astăzi nenumăratele scrisori şi mărturii ale lor.
Citeşte două din ele, alege una care-ţi place mai mult şi comentează situaţia.

• „Sînt aproape p a tru zeci de ani de cînd eu sîn t căsătorit... si în curs de aproape p a tru zeci de ani,
n u o dată p e an, uneori n u o dată p e lună m -a m certat cu nevasta mea. D a r o secundă noi nu
n e-a m g în d it la divorţ, ci ne-am iu b it si ne iubim din ce în ce m ai m ult, a m în d o i ajunsi bătrîni.
P rim u l an al căsătoriei noastre ne-a fo s t u n u l din cei m ai sărăcăciosi ai vieţii mele. C în d n e-am
dus la cununie, lulea m ea nu avea nim ic, iar eu aveam în p u n g ă doi poli din care a m p lă tit si popii.
D a r cît am fo s t de fe riciţi si p lin i de credinţă în ajutorul de S us!“

• „Dragelor m ele Iulii,

Portretele m i-a u fă c u t o bucurie nespusă! D a r de ce n u m a i Iulia cea
mică, dar nu si Iulia cea mare, cînd voi a m în d o u ă sînteţi p e n tru m in e o
singură fiin ţă nedezlipită! ...
Iubirea p ă rin ţilo r p e n tru copii se dovedeşte p rin sacrificiu, iubirea copi­
ilor p e n tru p ă rin ţi se dovedeste p rin învăţătură si respect. D ovedeste-ne
dară că ne iubesti...
Iu b ito ru l tău tată, B ogdan“

Labirintul soluţiilor
>

2. Iulia Hasdeu a fost un copil-minune. Toţi cîţi au cunoscut-o au rămas profund impresionaţi de calităţile ei.
Compară pozele luliei Hasdeu cu portretul verbal, conturat de cunoscutul istoric lonescu-Gion, scriitor şi
colaborator al lui B.P. Hasdeu.
„Era rumenă, frumoasă, veselă, zveltă, în talie - subţire şi mlădioasă, cu ochii umezi de zglobie
fericire, prietenoasă şi glumeaţă, fără um bră de cochetărie... şi în toate, cu toate şi prin toate respirînd
viaţă şi puterea... m inţii...“

2.1. Comentează trăsăturile portretului fizic ce sugerează calităţile morale ale luliei.

184
 2.2. Există o coincidenţă între trăsăturile fizice şi morale? Cum se numeşte persoana umană în acest caz:
• armonioasă? • ideală? • perfectă?

3. Formează adjective de la substantivele propuse şi utilizează-le pentru a realiza o succintă caracterizare a

luliei Hasdeu.
• frumuseţe - • modestie - • isteţime -
• farmec - • gingăşie - • prietenie -
tfi
• înţelepciune - • străduinţă - • talent - 0)
Citeşte informaţia şi exprimă-ţi opinia:
■o
I
Este foarte puţin cunoscut episodul iubirii neîmplinite dintre tînăra Portofoliu-ghid CB
Iulia Hasdeu şi prom iţătorul savant istoric G.I. Ionescu-Gion. Băiatul îndrăgostit caută 0)
+■>
Povestea lor de dragoste, care a început în vara anului 1887, cînd au să fure un obiect al fetei </>
trăit singurele clipe romantice, avea să treacă în eternitate odată cu moar­
(băsmăluţa, pieptenele) o
pe care îl poartă. Fata O)
tea prematură a Iuliei. D ar istoricul îndurerat ne-a lăsat un memorabil
îndrăgostită îi coase CB
portret al tinerei fete, care se înflăcăra în orice discuţie despre idealul băiatului o băsmăluţă, un Q
um an şi valoarea artei. brîu, un chimir, o cămaşă.
Deşi marea lui iubire nu s-a îm plinit, Ionescu-Gion a fost mereu Dăruiesc de obicei flori
alături de bătrînul şi suferindul B. P. Hasdeu, tatăl Iuliei. speciale (de exemplu:
nu-mă-uita). Îndrăgostitul
5. Numeşte sau prezintă cîteva modalităţi în care tinerii contemporani îşi rupe, pe rînd, petalele
manifestă sentimentele de dragoste. romaniţei, ghicind senti­
mentele celuilalt.
6. Ce tradiţii sînt caracteristice pentru poporul român?
Dacă eşti curios, în ajutor îţi vine şi „Portofoliul-ghid".

Solstitiul
> cuvîntului

1. Citeşte versurile şi identifică tema lor comună. Argumentează răspunsul.

A B

„Suflet, junie şi poezie „Cînd fl orile mişcate de-o blîndă adiere,

Din cer în lume cînd rătăcesc Se-mbată de lumină sub soarele cel blînd,
Aduc cu sine forme divine Din sînul lor albina cu poftă soarbe miere,
Şi prin iubire le răspîndesc." 'Notînd din floare-n floare pe marea de smarald."
B. P. Hasdeu Iulia Hasdeu

Obiectivul criticii
Alege una din afirmaţii şi dezvoltă ideea, utilizînd informaţii cunoscute în cadrul temei.

„Profesorii îşi manifestau uimirea în faţa maturităţii de gîndire, a pute

rii de pătrundere şi a seriozităţii fetei.“
________________________________________________________ Ionel Oprişan

„Probabil că-i şi intim ida pe tinerii dispuşi a-i face curte prin inteligenţă
şi cultură.“
Paul Cornea
Dragostea - destin străvechi

„O tînără extraordinară, cu o imaginaţie atît de vie şi atît de fecundă (6naro-

TBopHaa). Cu suflet atît de frumos şi atît de sincer îndrăgostit de ideal.”
Em. Boutroux

„Talentul ei este asemeni unei flori rare, a cărei îmbobocire (p a c ^ eT ) a fost

întreruptă brusc, însă în care botanistul recunoaşte toate însuşirile uneia dintre cele
mai rare varietăţi."
_____________________________________________________________ Suffy Prudhomme

Satisfacţia opţiunii

1. Relatează, pe scurt, despre cel mai valoros sentiment ce a unit familia lui B. P. Hasdeu.

2. Diferite popoare îşi exprimă sentimentul de dragoste prin diferite simboluri. La ce simbol ai recurge tu
într-o situaţie similară? Argumentează răspunsul.

3. Discută cu părinţii, buneii sau prietenii familiei voastre în ce mod au făcut ei cunoştinţă şi comentează
situaţii tipice din tradiţia culturală a poporului din care faci parte sau a conaţionalilor (ruşi, bulgari, ucraineni,
găgăuzi, evrei ş.a.).

UN VIS AL IULIEI HASDEU - „PRINŢESA FLUTURE

„La afpovestei dulcefarmec, gînduri, griji se mai afină

Să trăim o cfvpă, două, într-o fume mai senină!“
Petre Duffu

© Enigma cuvîntului

1. Citeşte motoul temei. Enumeră 2-3 titluri de poveşti citite/auzite în copilărie. Aminteşte-ţi cine ţi le-a
po vestit.

2. Exprimă-ţi opinia:
a) Ce sentimente, emoţii, stări îţi provocau poveştile? Argumentează.
b) Pe care dintre poveştile citite n-ai vrea s-o uiţi niciodată? De ce?
c) Ce poveşti ai prefera să citeşti acum?
d) Îţi mai plac şi acum poveştile sau nu? Argumentează răspunsul.

3. Alcătuieşte îmbinări de cuvinte:

incitantă lent sfătos

poveste a povesti povestitor

186
 Dragostea - destin străvechi
Nota bene!
Nici poveste - nici pomeneală
Povestea vorbei - vorba ceea
Ca în poveste - foarte frumos
A sta de poveşti - a sta de vorbă îndelung
A ajunge (a se face) de poveste - a deveni cunoscut printr-o faptă, păţanie

[^ [j Plăcerea lecturii

1. Citeşte textul şi numeşte locul unde se desfăşoară acţiunea. Ai putea indica acest loc pe o hartă a lumii?
Argumentează.

PRINŢESA FLUTURE
Basm (fragment)

A fost odată u n rege şi o regină, care stăpîneau două ţări, cele m ai m ari şi m ai frum oase de pe păm înt; acest
rege şi această regină erau atît de buni şi atît de iubiţi de poporul lor încît trăiau cu toţii în fericire şi prosperare.
Pentru ca fericirea lor să fie deplină, regina dădu naştere unei fetiţe, care avu ca naşe pe cele şapte zîne ale rega­
tului. Una dintre zîne, num ită Darnica, îi făcu prinţesei un dar plăcut: îi dădu o frum useţe fermecătoare. Cea
de-a doua zînă o înzestră cu o înţelepciune neasemuită; a treia cu bunătate; a patra cu isteţim e pătrunzătoare
p en tru d arul m in u n at al vorbirii; cea de-a cincea a înzestrat-o cu talent în toate artele; a şasea cu modestie, iar
a şaptea cu gingăşie.
Au num it-o prinţesa Încîntătoarea. Încîntătoarea avea 15 ani şi era o frum useţe ce-ţi lua ochii. Avea toate
talentele: cînta ca o privighetoare, dansa ca o zînă, cînta la toate instrum entele, în plus - era atotştiutoare.
Regele şi regina, care nu aveau alţi copii, o iubeau ca pe ochii din cap; după un tim p au luat-o la ei şi vrură
să o m ărite.
Toţi regii tineri şi prinţii, încîntaţi de atîta farm ec şi talent, sosiră curînd la curtea tatălui prinţesei
Încîntătoare şi la vederea ei răm îneau m uţi de admiraţie şi se îndrăgosteau nebuneşte de prinţesă.
Încîntătoarea, care era foarte m odestă, le m ulţum i tu tu ro r acestor prinţi cu graţie, dar nu a ales pe nici unul
de soţ.
- Fiica mea, va trebui pînă la urm ă să te m ăriţi, ştii asta?
- Da, tată, răspunse Încîntătoarea, ştiu; însă nu-m i place nici unul din
aceşti p rin ţi frum oşi care au venit aici anum e să m ă audă.
- De ce, fata mea?
- Nu ştiu, tată, s-ar părea că nu am darul de-a îndrăgi vreun bărbat.
Regele se îndepărtă foarte gînditor; se duse s-o găsească pe zîna
D arnica şi îi povesti totul.
- M ărite rege, spuse zîna, la naşterea fiicei tale, eu şi surorile mele
i-am dat toate însuşirile care s-o facă desăvîrşită, dar am uitat să-i dăm
daru l de-a iubi.
- Nu poţi îndrepta această greşeală? strigă regele. Oh, ţi-aş fi recunos­
cător...
- Pot îndrepta această scăpare, dar cu o condiţie.
- Care?
- Tim p de un an, Încîntătoarea să fie preschim bată în fluture, sim bo­
lul sufletului.

187
Dragostea - destin străvechi

P rin ţu l Viteaz era unicul fiu al unui rege puternic, era frum os, spiritual şi curajos. Se îndrăgostise de
prinţesă num ai la vederea p ortretului ei, iar de cînd o şi cunoscuse, o auzise vorbind, cîntînd, o văzuse dansînd,
era ca nebun: n-o vedea decît pe ea, n-o auzea decît pe ea, nu se gîndea decît la ea.
În acest tim p, prinţesa, preschim bată în fluture, ajunse la palatul tatălui lui Viteaz. Încîntătoarea îl recunos­
cuse pe p rin ţ şi, fiindcă începuse deja să-l iubească, ar fi dorit ca el să o prindă. P rinţul porunci unui paj din
suită ca să-i p rindă fluturele. C um ea îl îndrăgise, se lăsă prinsă de pajul care o aduse prinţului.
- Adu-m i o bucăţică de catifea roşie, vreau să înfig acest fluture m inunat în catifea. Va fi atît de frum os.
Pajul se întoarse aducînd o pernă frum oasă de catifea roşie. P rinţul apucă fluturele cu o m înă, iar cu cea­
laltă îi înfipse acul în corp. C orpul se lungi, aripile dispărură şi ea se arătă înaintea prinţului. Era îm brăcată
în tr-o rochie de voal alb, căptuşită cu albastru; p ărul de aur cădea pînă la picioarele-i m icuţe, ochii ei m ai senini
decît azurul cerului; gîtul, alb şi gingaş, era înconjurat cu u n şirag de perle şi safire; iar braţele erau îm podobite
cu brăţări. P rinţul căzu la picioarele ei, îm pins de iubire. Viteaz se căsători chiar în seara aceea cu frum oasa
prinţesă; iar serbările au ţin u t m ai m ult de o lună de zile. Regele, văzînd calităţile fiului său şi sim ţindu-se
bătrîn, l-a pus rege în locu-i. Regele Viteaz şi regina Încîntătoarea dom niră tim p îndelungat fericiţi şi u n iţi în
bu n ă înţelegere.

Caruselul cuvintelor
avu - a avut neasemuit,-ă - incomparabil
vrură - au vrut admiraţie - Bocxu^eHue
prosperare - npo^eTaHue scăpare - yny^eHue
zînă - ^ea paj - nax
darnic,-ă - ^eflpbrn suită - CBUTa

Labirintul soluţiilor

Formulează 10 întrebări la text şi adresează-le colegului.

Reciteşte textul şi alcătuieşte un plan simplu.

3.1. Reciteşte fragmentul unde e descris portretul fizic al prinţesei.

Intitulează textul prin:

• cuvinte din text; • citate din text; • variante proprii.
4.1. Argumentează alegerea titlului.

5. Identifică personajele din basm după reperele propuse:

• „trăiau cu toţii în fericire";
• „dădu naştere unei fetiţe";
• „la vederea ei răm îneau m u ţi“;
• „îi dădu o frum useţe fermecătoare";
• „era foarte modestă";
• „va trebui să te m ăriţi";
• „era frum os, spiritual şi curajos".

6. Observă ce nume proprii creează autoarea şi explică rolul lor în reprezentarea personajelor.

7. Propune sinonime pentru cuvintele din text: ferm ecătoare, înţe le p ciu n e , iste ţim e , a se m ă rita , sosiră,
a înzestrat-o, a în d ră g i .

188
 Dragostea - destin străvechi
8. Citeşte atent şi elimină cuvintele care nu fac parte din familia lexicală:
Frumos, frumoasă, frumuseţe, gingaşă, frumuşel, frumuşică, talentată, frumuşele, încîntătoare,
înfrumuseţa, înfrumuseţată, înfrumuseţare, înfrunzi.

9. Scrie cîte un cuvînt sinonim pentru fiecare din următoarele expresii:

• ruptă din soare - ...
• om de omenie - ...
• a prinde de veste - ...
• a iubi ca pe ochii din cap - ...
• trasă prin inel - ...
• a veni pe lume - ...
• a răm îne m ut de admiraţie - ...

10 Găseşte în text determinative pentru caracterizarea personajelor principale:

prinţul prinţesa

11 Compară expresiile şi explică-le sensul, utilizînd informaţia din text.

a) a da nume a-şi face nume
a spune pe nume a lăsa un nume
în numele cuiva a nu lua în nume de rău

b) i-a căzut drag la

a-l avea la ca pîinea
îi rîde rea
a-şi călca pe inimă friptă
a răm îne cu de piatră
a se muia la de gheaţă
a avea foc la

12. Caracterizează un îndrăgostit, utilizînd cîteva expresii învăţate în ex. 11.

13. Selectează din text două expresii frazeologice şi explică-le.

14. Extrage din text şi citeşte fragmentele:

• în care e descrisă dragostea prinţului pentru prinţesă;
• se relatează despre personaje şi în tîm plări fantastice.

15. Argumentează: de ce prinţesa e preschimbată în fluture? Ce simboluri cu aceeaşi semnificaţie mai cunoşti?

16. Povesteşte conţinutul basmului în baza următorului plan:

a) În fam ilia regală se naşte...
b) Naşe i-au fost...
c) Încîntătoarea avea ... şi era...
d) Regele şi regina au vrut...
e) Prinţesa îşi făcu singură portretul, deoarece...
f) Zîna Darnica i-a explicat regelui de ce...
g) Prinţesa Fluture s-a în tîln it cu...

189
Dragostea - destin străvechi

h) Apoi a fost preschimbată...

i) Basmul s-a sfîrşit cu...

17. Relatează evenimentele din text în numele (la alegere):

• prinţului;
• prinţesei;
• tatălui prinţesei;
• unui m artor ocular.

18. Alcătuieşte o listă de 3-5 sfaturi pentru „boala" prinţului.

19. Lucrînd în perechi, discutaţi despre visele dintotdeauna ale oamenilor care sînt reflectate în poveste.
Prezentaţi cîteva exemple.

Barometrul analitic

Poveştile şi basm ele populare sînt leagănul spiritual în care cresc copiii. În lum ea lor ei îşi întîlnesc p ri­
etenii doriţi, îi ad m iră pe Feţi-Frum oşi, Ilene C osînzene, îm p ăraţi şi regine care îi apără pe cei nedrep tăţiţi
şi astfel îşi form ează atitudinile faţă de oam eni şi viaţă, îşi clarifică idealurile. Basmele cuprind lum i şi p er­
sonaje m itice, întruchipează alegoric înţelepciunea popoarelor. De aceea ele sînt citite atît de copii, cît şi de
m aturi.
Iulia H asdeu, copilul-m inune al lite ratu rii rom âne, u n ica fiică a lui B. P. H asdeu, n u n u m ai că
a în v ăţat p e rm a n e n t d in cartea basm elor, d ar este şi autoare de basm e. La v îrsta ei fragedă a scris basm ul
„P rin ţesa F lu ture“, în care s-a reflectat visul ei şi m o d u l de a înţelege fru m u seţea vieţii, valoarea om ului.
Aceste id ealu ri pe care le-a îm p ă rtă şit tîn ă ra autoare le descoperim chiar în în cep u tu l basm ului: eveni­
m en tu l are loc în d o u ă ţări, „cele mai mari si mai frumoase de pe păm înt“, iar regele şi regina „erau atît de buni
şi atît de iubiţi de poporul lor încît trăiau cu toţii în fericire şi prosperare“. Şi num ele personajelor sînt sim bolice,
sug erîn d u -n e sem nificaţiile idealurilor: Zîna Darnica, prinţesa Încîntătoarea, prinţul Viteaz.
P rinţesa se naşte spre a în cu n u n a fericirea p ărin ţilo r ei, d ar şi p en tru a reprezenta u n ideal de perfecţiune.
Cele şapte zîne îi dăruiesc cele m ai alese haruri: frum useţe ferm ecătoare, înţelepciune neasem uită, bunătate,
isteţim e pătrunzătoare, talent în toate artele, m odestie, gingăşie. Astfel
prinţesa dobîndeşte, conform cifrei m agice - şapte, cele m ai nobile
calităţi. A cum însă ea trebuie să susţină u n p erm an en t exam en în faţa
tuturor: să dem onstreze că le m erită, că le aplică în folosul oam enilor
şi n u în interesul ei egoist. D intre toate calităţile sale, prinţesa aprecia­
ză cel m ai m ult m odestia.
Basmul ne face să înţelegem ideea că în realizarea sa om ul are
nevoie de u n „buchet“ de însuşiri, fiecare dintre ele fiind foarte im p o r­
tante. Însă om ul m ai trebuie să aibă d o rin ţă interioară, acea m are iubi­
re, care pune în arm onie toate însuşirile lui. Iubirea este puterea, este
lum ina, este dăru irea generosului suflet u m an. P reschim bată în flu ­
ture, simbolul sufletului, prinţesa a fost gata să se jertfească p en tru a
fi alături de alesul inim ii sale, p rin ţu l Viteaz. P o rtretu l ei din finalul
fragm entului este u n p o rtre t sim bolic al fiinţei desăvîrşite, u n ideal
spre care poate tinde fiecare om.
 Dragostea - destin străvechi
Solstitiul cuvîntului

1. Citeşte afirmaţiile luliei Hasdeu la vîrsta de 15 ani. Comentează, pe scurt, prin ce te-au impresionat ele.
„În versurile mele, ca si în proză voi fi mereu Camille Armand... A i avut dreptate, spunînd că deja
sînt lansată! (gebwTupoBana)... Ei bine, am curaj; nu-m i este teamă! M ă simt tînără, puternică, voi merge
înainte, mă voi lupta dacă va fi nevoie. Prim ul pas e făcut, trăiască voinţa! Voi reusi.“

Satisfacţia opţiunii

1. Relatează succint istoria dragostei dintre prinţul Viteaz şi prinţesa Încîntătoarea.

2. Găseşte afinităţi dintre prinţesa Încîntătoarea şi lulia Hasdeu. Conturează un portret mixt al autoarei, utilizînd
textul.

3. Modifică subiectul, introducînd 1-2 personaje noi.

M IH A I EM INESCU -
POETUL CE-A CREAT M IT U L DRAGOSTEI

„Tu trebuia să te cuprinzi

De acelfarmec sfînt,
Si noaptea candelă s-aprinzi
Iubirii pe păm înt"
Mihai Eminescu

Enigma cuvîntului

1. Cu ce cuvînt din cele propuse se asociază, în opinia ta, cuvîntul dragoste: în tîln ire , aventură, ochi,
durere, vis, soare, cuplu, insulă în d e p ă rta tă , lum ină, lacrim i, fe ricire , dăruire, e m o ţii ? Argumentează
răspunsul.

2. Consultă „Portofoliul-ghid" şi încadrează în 3 enunţuri cuvintele evi­

denţiate. Explică dacă sînt identice sau nu.

3. Se zice că iubirea este oarbă. Dar tu cum crezi? Argumentează. A iubi - a fi îndrăgostit, a simţi
o mare afecţiune pentru o
4. Explică, în 2-3 enunţuri, ce înseamnă iubirea pentru tine. persoană de sex opus.
A plăcea - a agrea,
5. Marii poeţi ai lumii au reuşit să imortalizeze (înveşnicească) cel mai a simpatiza.
A prefera - a da întîietate unui
important sentiment uman în opere nemuritoare. Ei au fost şi perso-
lucru, unei fiinţe, unei situaţii.

191
Dragostea - destin străvechi

naje ale unor poveşti de dragoste de neuitat. Ce exemple cunoşti? Relatează, în 4-5 enunţuri, despre una din
ele.

6. În cultura română, prin modelul de viaţă personală, scriitorii au lăsat exemple la tema dragostei. Citeşte
numele propuse şi asociază-le astfel ca să reprezinte istoriile marilor iubiri.
V. Alecsandri Iulia Feliciu
D. Cantemir Casandra Cantacuzino
B. P. Hasdeu Veronica Micle
M . Eminescu Elena Negri Dor - dorinţă puternică de a
vedea sau de a revedea pe ci­
Gh. Asachi Bianca M ilesi
neva sau ceva drag; nostalgie.
Dor = sin. alean, aspiraţie,
7. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele d o r - a d o ri - d o rin ţă . Ce afinităţi
dorinţă, năzuinţă, poftă,
şi deosebiri de sens ai observat? rîvnă, tendinţă, vis.

Plăcerea le c tu rii

1. Citeşte poezia şi concretizează: s-a împlinit dorinţa eroului liric?

DORINŢA
j
V in o -n codru la izvorul I
Care tremură pe prund, chemarea
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse II
Să alergi, pe piept să-mi cazi, aşteptarea
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei, III

Vom fi singuri-singurei, întîlnirea
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flo ri de tei.

Fruntea albă-n părul galben IV

Pe-al meu braţ încet s-o culci, jocul gesturilor
Lăsînd pradă gurii mele tandre
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice, V

Îngîna-ne-vor c-un cînt visul, somnul în
Singuratece izvoare, conformitate cu
Blînda batere de vînt; arm onia naturii

A dorm ind de armonia

Codrului bătut de gînduri,
Flori de tei deasupra noastră
O r să cadă rînduri-rînduri.
M ihai Eminescu

192

C aru selu l cu vin telo r
prund - pietriş, depunere de nisip
prispă - aici: mal de lut al izvorului
creştet ( al capului) - MaKywKa
văl - voal
or - aici: vor
Dragostea - destin străvechi
fior - înfiorat - emoţie, emoţionat
a se lăsa pradă - npeflaBaTbca
a îngîna - a fredona
blînd - liniştit, domol, calm
tandru - gingaş

L a b irin tu l so lu ţiilo r

2. Audiază poezia în lectura altor persoane şi completează rubricile:

văd aud simt

3. Răspunde la întrebări:
a) Cine este chipul dorit de eroul liric?
b) De ce îşi cheamă iubita în codru, la izvor?
c) Prin ce detalii e conturat în poezie chipul iubitei?
d) În ce anotimp / tim p proiectează autorul evenimentul întîlnirii?
e) Cîte tablouri conţine poezia?
f) Ce atmosferă creează căderea frunzelor de tei?
g) Ce rol joacă natura?
h) Care este sentimentul dominant exprimat în poezie:
• de regret; • de tristeţe;
• de satisfacţie; • de dor?
i) Ce cuvînt / expresie adecvată ai alege pentru a exprima acest sentiment?

Reintitulează poezia cu un cuvînt/ îmbinare de cuvinte din text. Propune alt titlu ce ar exprima sentimentul
dominant.

5. Citeşte informaţia din „Portofoliul-ghid" (p. 194) şi identifică tipul, specia poeziei.

6. Găseşte în text şi citeşte versurile care:

• exprimă chemarea; • descriu ploaia florilo r de tei;
• reflectă fragmentul în tîln irii; • conţin visul îndrăgostiţilor.
• redau chipul iubitei;
6.1. Propune titluri-simboluri pentru fiecare tablou.

7 Precizează modul şi timpul verbelor în fiecare strofă. Care este semnificaţia lor?

8. Poate fi considerată poezia:

A B C
• un bileţel • un sfat un sentiment etern
• o scrisoare • o rugăminte un eveniment din viitor
• o invitaţie la întîlnire? • o dorinţă? o stare de lungă durată?

8.1. Argumentează-ţi răspunsul.

193
Dragostea - destin străvechi

9. Cum ai zice altfel? Cum se numeşte procedeul?

■
10.
• şedea-vei - • îngîna-ne-vor -

Explică semnificaţia repetării cuvintelor: sin g u ri-sin g u re i, rîn d u ri-rîn d u ri .

11. Observă sensul verbelor în expresiile următoare şi precizează care dintre ele au sens propriu şi care au sens

I
figurat:
de frig „ izvorul
trem ură de frică trem ură pădurea

o ţintă de gînduri
covorul de soartă
fierul la cap

12. Identifică sensul pe care îl are cuvîntul dulce în exemplele de mai jos:

lapte Privire ochi , , .

I
cafea dulce somn buze dulci
fruct zîmbet P o rto fo liu -g h id
Tipurile poeziei
13. Explică sensul expresiilor: în g în a -n e -vo r izvoare, b lîn d a b a tere de v în t, intimă - elegia, cîntecul

■
14.
şedea-vei pe g e n u n c h ii m e i .

Ce figuri de stil sînt expresiile:

• tremură izvorul;
• codrul bătut de gînduri?
14.1. Ce sugerează ele în text:
şi romanţa, doina;
descriptivă - pastelul,
idila, pastorala;
• flo ri de tei înfiorate; socială (cetăţeneas­
că) - oda, imnul, satira,
pamfletul, epigrama,
strigăturile, cîntecele

I
satirice;
• frumuseţea, starea naturii; • starea eroului liric; filozofică - meditativă.
• starea autorului?

15. Consultă „Portofoliul-ghid" (p. 192) şi numeşte „dorurile" pe care le-ai trăit

■
16.
personal. Exemplifică răspunsul.

A. France afirma: „A d o ri înseam nă a s u fe ri" . Aveţi aceeaşi opinie? Dacă sînt păreri diferite, în baza graficu­

■
17.
lui T formaţi echipe şi aduceţi argumente pro şi contra (lucraţi în echipe).

Citeşte maxima. Explică şi ilustrează sensul ei cu fapte cunoscute din lectură, experienţa personală.

I
18.
• „Dacă nu am avea nici o dorinţă, nici o aspiraţie, jumătate din farmecul şi interesul vieţii ar
dispărea."

Scrie, după modelul unei agende, ce dorinţe ai la moment, în perspectivă şi cum le poţi realiza.

19. Citeşte din text versurile care:

I
20.
• îţi sînt mai înţelese;
• exprimă cel m ai bine emoţiile tale;
• ar servi drept o declaraţie de dragoste;
• corespund unui vis tăinuit al tău.

Ce idei, imagini, stări sugerează cuvintele/îmbinările: codru, prispă, crengi plecate, braţele în tinse, sin­

I
21.
g u ri-s in g u re i, fru n te a albă, vis ferice, singuratece izvoare, arm onie, flo ri de te i, rîn d u ri-rîn d u ri în
contextul poeziei?

Extrage din text 3 figuri de stil care ţi-ar fi de folos în vorbirea curentă (exprimarea gîndurilor).

22. Povesteşte conţinutul poeziei în formă de scrisoare.

194
 Dragostea - destin străvechi
S o lstitiu l cu vîn tu lu i

1. Pornind de la versurile eminesciene, construieşte 2 comparaţii prin care să-ţi exprimi sentimentele proprii:

„Căci te iubesc, copilă, ca zeul nemurirea,

Ca preotul altarul, ca spaima un azil (yb e^u ^e),
Ca sceptrul m îna blîndă, ca vultu ru l mărirea,
Ca visul pe-un copil.“

2. Comentează versurile din poezia studiată, în care M. Eminescu defineşte idealul iubitei şi cel al dragostei.

3. Selectează detalii din ele şi prezintă, în 5-6 enunţuri, idealul tău.

O b iectivu l c ritic ii

Citeşte şi comentează una din afirmaţiile propuse (la alegere):

„Eminescu a dorit cu putere fericirea oamenilor şi a încercat s-o ajute

cu idei şi im agini/'
Zoe Dumitrescu Buşulenga
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------- '
„Dorinţa" este o vibrantă expresie a bogăţiei sufleteşti a poetului. “
Constanţa Bărboi

Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Ce vei povesti colegului/părinţilor despre subiectul studiat? Utilizează reperele:

• date despre autor; • structura ei;

• unde şi cînd a fost publicată poezia; • starea eroului liric;
• semnificaţia titlului; • opinii personale.

2. Lucrînd în doi, modificaţi sfîrşitul poeziei, construind un dialog dintre eroul liric şi iubita sa.

3. Amintiţi-vă poezii similare din creaţia poeţilor studiaţi şi construiţi paralele. Argumentaţi răspunsul.

Utilizînd detalii din textul poeziei, comentaţi afirmaţia:

„În visul secret al omului, iubirea ideală este întotdeauna a bărbatului şi a femeii, ei păşesc alături
prin grădina m inunată a universului ca perechea mitică."

5. Dacă ar fi să prezinţi dragostea printr-un simbol, care-ar fi el? Desenează-l.

5.1. Comentează-l, în 4-5 enunţuri, utilizînd detalii din poezia „Dorinţa".

195
Dragostea - destin străvechi

„DE CE NU-MI VII?" - O ÎNTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS

„Cine se află în inimă, acela-i aproape,

Enigma cuvîntului chiar dacă stă departe “
Aforism indian

1. Citeşte afirmaţia şi ilustreaz-o cu o situaţie din viaţă.

2. Exprimă-ţi opinia: ce calităţi sînt necesare omului ca să fie iubit şi ca să iubească? Selectează şi argumentează:

I sinceritate, răbdare, m odestie, dragoste, b unăta te ş. a.

3. Ce sens are pronumele neaccentuat din titlul poeziei:

a mea?
„De ce nu-m i vii?“ < C ^
I la mine?
4. Ce gînd îţi sugerează titlul poeziei, fără a citi textul? Care ar fi, în opinia ta, motivul lipsei persoanei iubite?

0 Plăcerea lecturii

i. Citeşte poezia. Urmăreşte ce sentiment trăieşte eroul liric.

DE CE NU-MI VII?
Vezi, rîndunelele se duc, Căci tu înseninezi m ereu
Se scutur frunzele de nuc, Viaţa sufletului meu,
S-asază brum a peste vii - M ai m îndră decît orice stea -
De ce nu-m i vii, de ce nu-m i vii? Iubita mea, iubita mea!

O, vino iar în al m eu braţ, Tîrzie toam nă e acum,

Să te privesc cu m ult nesaţ, Se scutur frunzele pe drum ,
Să razim dulce capul meu, Si lanurile sînt pustii...
De sînul tău, de sînul tău! De ce nu-m i vii, de ce nu-m i vii?
M ihai Eminescu
Ţi-aduci am inte cum pe-atunci
C înd ne prim blam prin văi si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atîtea ori, de-atîtea ori?

În lum ea asta sînt femei

Cu ochi ce izvorăsc scîntei...
Dar, oricît ele sînt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

Caruselul cuvintelor
nesaţ - lăcomie luncă - sin. şes
a rezema - a sprijini senin - a î nsenina - înseninare

196
 L a b irin tu l so lu ţiilo r

2. Răspunde la întrebări:
a) Ce anotimp este descris în poezie? Selectează cuvintele ce-l determină.
b) Ce sentimente ai trăit personal la lectura poeziei? De ce au fost provocate ele?
c) Cum crezi, eroul liric îşi aşteaptă iubita pentru prim a dată? Explică prin detalii din text. (/>
d) Dragostea cui este m ai puternică şi mai fidelă/credincioasă: a unei fete sau a unui băiat? 0)
e) De ce poezia începe şi se încheie cu aceleaşi imagini?
■o
f) Numeşte personaje din alte opere cunoscute, care au trăit stări similare.
I
(U
3. Găseşte în text şi citeşte versurile ce: 0)
+■>
• descriu anotimpul toamna; • exprimă dorinţa eroului liric; 0)
• conţin o chemare; • vorbesc despre am intirile tinerilor;
o
O)
• conţin o adresare; • conţin comparaţii. (U

Reciteşte textul poeziei „Dorinţa" şi identifică prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebeşte ea de poezia „De
Q
ce nu-mi vii?". Scrie observaţiile tale în tabelul următor:

Obiectivele observaţiei „Dorinţa“ „De ce nu-mi vii?“

• Titlul şi autorul textului
• Modul de organizare literară (dram a­
tic, liric etc.)
• Modul de exprim are (proză, versuri)
• Modul de exprim are a ideilor şi senti­
m entelor (direct, prin intermediul unei
persoane sau al eului liric)
• Expresii, imagini

5. Explică în ce relaţii semantice se află cuvintele:

• (peste) v ii - (nu-m i) vii? • atunci - acum? • văi - lunci - lanuri.

6. Găseşte în text sinonime pentru cuvintele: cad, cu m u ltă d o rin ţă , d in nou, m înă, te in ă lţa m , emană
scîntei, lu m in e zi în to td e a u n a .

7. Alege din text 3-4 figuri de stil şi explică sugestia lor în contextul poeziei.

7.1. Observă ce element nou întîlneşti în construcţia acestei poezii, spre deosebire de cele studiate:
• adresarea la începutul strofei; • titlu-întrebare retorică;
• aranjarea textului în catrene; • repetarea unui vers.

8. Realizează un portret al iubitei, utilizînd detalii din text.

9. Improvizează un dialog cu prietena ta/prietenul tău care a întîrziat cu o oră (n-a venit la întîlnirea stabilită) şi
explică emoţiile prin care ai trecut.

10. Exemplifică răspunsul cu situaţii din viaţă, filme, opere cunoscute.

11. Alege-ţi unul dintre rolurile:

• pesimistul; • optimistul
şi argumentează, în 4-5 rînduri, un punct de vedere: iubita va veni sau nu va veni?

197
Dragostea - destin străvechi

12. Modifică, în 4-5 enunţuri, finalul trist cu un altul fericit.

13. Realizează un comentariu al poeziei, urmărind reperele:

• sugestia titlului; • starea eroului liric;
• tema poeziei; • imaginea iubitei;
• semnificaţia cadrului naturii; • opinii personale.
• ideea principală;

S o lstitiu l cu vîn tu lu i

1. Citeşte afirmaţiile şi alcătuieşte 4-5 sfaturi pentru prietena/prietenul care nu crede în dragoste:
• „ N um ai acela ştie ce este dragostea, care iubeşte fără speranţă.“ (Schiller)
• „ N u natura face frumoasă femeia, ci dragostea.“
• „ A iubi e bine, a fi iubit e şi mai bine.“

Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Memorează poezia (un fragment).

2. Relatează conţinutul poeziei în proză, fiind în rolul:

a) eroului liric; b) autorului; c) unui m artor ocular.

3. Adresează-i iubitei / iubitului 4-5 sfaturi pe care le consideri necesare, în opinia ta, pentru a vă păstra relaţia
frumoasă.

„PE LÎN GĂ PLOPII FĂRĂ S O Ţ -

UN DOR N E ÎM P L IN IT '

„Dacă iubeşti fără să speri

De-a f i iubit vreodată,
Se-ntunecă de lungi păreri
De rău viata> toatăr
Mihai Eminescu
Enigm a cu vîn tu lu i

1. Citeşte motoul şi explică sensul cuvîntului vre o d a tă .

2. Observă şi explică deosebirea de sens în enunţul următor:

Săptămîna aceasta nu este în calendar vreo dată însemnată?

3. Reciteşte strofa şi explică de ce iubirea fără de speranţă provoacă lu n g i p ă re ri de râu.

198
 Dragostea - destin străvechi
[ ^ J Plăcerea le c tu rii

1. Citeşte atent textul şi explică sensul îmbinării „plopii fără soţ".

PE LÎNGÂ PLOPII FÂRÂ SOT

Pe lîngă plopii fără soţ U n chip de-a p u ru ri adorat
Adesea am trecut; C um nu m ai au perechi
M ă cunoşteau vecinii toţi - Acele zîne ce străbat
Tu nu m -ai cunoscut. D in tim purile vechi.

La geam ul tău ce strălucea Căci te iubeam cu ochi păgîni

Privii atît de des; Şi plini de suferinţi,
O lum e toată-nţelegea - Ce mi-i lăsară din bătrîni
Tu nu m -ai înţeles. P ărinţii din părinţi.

De cîte ori am aşteptat Azi nici m ăcar îm i pare rău

O şoaptă de răspuns! Că trec cu m ult m ai rar,
O zi d in viaţă să-mi fi dat, Că cu tristeţe capul tău
O zi m i-era de-ajuns. Se-ntoarce în zadar.

O oră să fi fost amici, Căci azi le semeni tu tu ro r

Să ne iubim cu dor, La um blet şi la port,
S-ascult de glasul gurii mici Şi te privesc nepăsător
O oră, şi să mor. C -un rece ochi de m ort.

D îndu-m i din ochiul tău senin Tu trebuia să te cuprinzi

O rază dinadins, De acel farm ec sfînt,
În calea tim pilor ce vin Şi noaptea candelă s-aprinzi
O stea s-ar fi aprins; Iubirii pe păm înt.
M ihai Eminescu
Ai fi trăit în veci de veci
Şi rînduri de vieţi,
Cu ale tale braţe reci
Înm ărm ureai m ăreţ,

C aru selu l cu vin telo r

fără soţ - fără pereche a înmărmuri - OKaMeHeTb
adesea - HacTO ochi păgîni - privire pătimaşă, CTpacTHbiu B3mafl
dinadins - intenţionat, HaMepeHHO î n zadar - HanpacHO, Bnycryio

L a b irin tu l so lu ţiilo r

2. Compară sensul cuvîntului soţ din titlul poeziei lui M. Eminescu cu cel din afirmaţia lui B. P. Hasdeu: „c ît de
fe ric it soţ şi ta tă sînt e u " . Ce ai observat?

3. Explică, în 2-3 enunţuri, semnificaţia titlului poeziei.

Exprimă-ţi opinia: de ce eroul liric a ales anume plopul şi nu alt copac?

Dragostea - destin străvechi

5. Explică valoarea adverbelor adesea , a tît de des în sugerarea sentimentului eroului liric.

6. Observă la ce timp se află verbele din strofele 2, 3, 4, 5, 8, 10, 11. Cum se poate motiva semnificaţia acestui
timp?
I
7. Selectează şi scrie în tabel verbele ce se referă la:

„Eu“ (eroul liric) Exemplu: am trecut, ...

„Tu“ (iubita) nu m -ai cunoscut, .

„Ei“ (vecinii) mă cunoşteau, ...

8. Pornind de la sensul acestor verbe, exprimă-ţi atitudinea faţă de comportamentul:

■
9.
• eroului liric; • iubitei.

Formează familia de cuvinte de la am ic , consultînd dicţionarul. Alcătuieşte cu ele enunţuri.

10. Explică prin sinonime sensul cuvîntului am ici . Cu ce sens este folosit acest cuvînt în text?

11. Comentează sensul expresiilor poetice, utilizînd informaţia din „Portofoliul-ghid":

• „Să ne iubim cu dor“;

• „Căci te iubeam cu ochi păgîni“.
P o rto fo liu -g h id
11.1. Găseşte expresii echivalente.
„Existenţa este pentru
12. Împarte textul în fragmente şi intitulează-le. Argumentează răspunsul. poporul român un dor.“
L. Blaga
13. Scrie adjective şi adverbe adecvate pentru a caracteriza sentimentul
Păgî n - nume dat de
de iubire şi suferinţă ale eroului liric.
creştini celor care sî nt de
altă religie; adj. pătimaş,
insuportabilă sincer sălbatic, cumplit.
suferinţă iubea

14. Realizează, în 3-4 rînduri, o caracterizare a iubitei, utilizînd detalii din text.

15. Cum crezi, de ce atunci cînd iubita i-a răspuns, în sfîrşit, la sentimentul eroului liric, acesta a devenit

■
16.
nepăsător?

Argumentează afirmaţia „a z i le sem eni tu tu r o r " , pornind de la textul poeziei.

17. Cum înţelegi versul: „C-un rece ochi de m o rt" ? Ilustrează răspunsul cu exemple din viaţă.

18. Găseşte versurile din poezie care ar corespunde afirmaţiei lui Dante Alighieri: „D ragostea mişcă sori şi

■
19.
ste le " . Argumentează.

Relatează mesajul poeziei în rolul:

■
20.
a) iubitei; b) vecinilor; c) de cititor.

Reciteşte strofele care te-au impresionat mai mult, motivează alegerea.

200
21. Exprimă-ţi opinia:
a) ce semnifică sfatul pe care îl dă eroul liric iubitei în ultima strofă?
b) ce importanţă are pentru tine acest îndemn?
c) ar fi cazul să discuţi cu părinţii despre dragoste? Argumentează răspunsul.

22. Modifică finalul poeziei, alcătuind un dialog din 4-5 replici, în care iubita:
a) îi explică de ce nu-i răspunde la sentiment; tn
b) îi răspunde, în sfîrşit, eroului liric. 0)
■o
23. Enumeră cîteva modalităţi de a-i demonstra persoanei dragi că o iubeşti. i
CB
24. Dragostea depinde de: 0)
+■>
</>
• vîrstă; localitatea unde locuieşti; o
• naţie; credinţă; O)
CB
• rasă; limbă?
Exemplifică răspunsul.
Q

25. Care ar putea fi obstacolele posibile în dragoste şi care ar fi căile pentru a le depăşi? Răspunde completînd
graficul T.

26. Reciteşte poezia „Pe lîngă plopii fără soţ" şi observă ce legătură are mesajul propus cu motoul temei.

S o lstitiu l cu vîn tu lu i

1. Citeşte afirmaţia şi continuă gîndul:

„Dacă dragoste nu e, nim ic nu e ...“, afirm a M a rin Preda,
dar dacă ar fi dragoste, ar f i .

2. Comentează una dintre maximele propuse, utilizînd informaţia din „Barometrul analitic":
„Dragostea e ca spinul: nu-l simţi cînd intră, dar te doare cînd îl smulgi cu sila.“
„N u-i ţară pe lume, în care dragostea să nu-i facă poeţi pe îndrăgostiţi."

B aro m etru l a n a litic

Eminescu este poetul care le-a dorit oamenilor din toată inim a o mare fericire şi a încercat să le-o ofere
în spaţiul operelor sale. De aceea, în orice poezie lirică eminesciană în tîln im o lume mică ce reflectă întreaga
poveste a vieţii umane, care este, în prim ul rînd, o poveste a m arii iubiri: fie că este ea împărtăşită sau fără
speranţă de răspuns. Condiţia supremă a omului este să poată iubi. Prin poeziile lui de dragoste Eminescu a
eternizat iubirea, a transpus-o în versuri ce nu se vor pierde niciodată, pentru că au devenit un testament pentru
fiecare om:

Tu trebuia să te cuprinzi
De acel farm ec sfînt,
Si noaptea candelă s-aprinzi
Iubirii pe păm înt.

201
Dragostea - destin străvechi

Fiecare cititor se descoperă în lirica eminesciană prin sentimente şi trăiri ce-i pot fi proprii. Sentimentului
iubirii i-au fost închinate m ii de pagini în literatura universală. Eminescu, însă, a transformat iubirea în cel
m ai puternic şi frumos m it uman, în care se întîlnesc o vastă gamă de trăiri: bucurie, suferinţă, durere, dorinţă,
împlinire, decepţie, jubilaţie ş.a.
Spaţiul constant al iubirii este natura, care poate fi verde si plină de viaţă, luminată de lună si stele cînd
eroul liric îşi trăieşte din plin iubirea, sau rece, glacială, lum inată de „ luna moartă“ cînd eroul liric trece prin
drama decepţiei. Poezia eminesciană a naturii şi iubirii cuprinde două etape a creaţiei. În prima, 1866-1876,
domină elanul dragostei, bucuria aşteptării, visul realizării iubirii : „Dorinţa“, „Lacul“, „Sara pe deal“, „Floare
albastră“ ş.a.
Cele din perioada a doua, după 1876, se caracterizează printr-o tristeţe şi decepţie a eroului liric, care
trăieşte doar cu am intirea iubitei şi iubirii senine şi luminoase: „De cîte ori, iubito“, „S-a dus am orul“, „Cînd
amintirile...", „De ce nu-m i vii?“, „Pe lîngă plopii fără soţ“ ş.a.
Natura şi iubirea sînt două teme ce se împletesc în lirica de dragoste a lui Eminescu, pentru că natura este
un spaţiu al binelui şi al frumosului, un spaţiu în care omul se simte în siguranţă şi-şi trăieşte din plin visul
iubirii: „Sara pe deal“, „Dorinţa“. Cînd e plasată în mijlocul codrului, un spaţiu magic al eternităţii, iubirea devine
aproape sacră: „Dorinţa“, „Lacul“. Cînd eroul liric trăieşte un sentiment puternic în ascensiune (urcare), sentimen­
tul trecînd şi în planul gîndirii, al visării, „ sub vechiul salcîm“, pe dealul înalt sub cupola deschisă a cerului, iubirea
are fior cosmic, ridicîndu-se în adîncimile neantului (cerului) şi trecînd în veşnicie: idila „Sara pe deal“, meditaţia
„Pe lîngă plopii fără soţ“. În poezia iubirii lumea celestă se întîlneşte cu cea terestră, creînd cel m ai preţios spaţiu
pentru fericirea omului - Universul Marii Iubiri . Acest univers este străjuit şi spiritualizat de veşnicele simboluri
eminesciene: copacii sacri - teiul, salcîmul, plopul, luna „stăpîna m ării“ şi a lumii, stelele - lum ini sacre şi iubita
- un chip angelic, „de-a pururi adorat“, visul „ferice de iubire“. Prin aceste motive ale iubirii şi prin idealul iubirii -
„icoana stelei“, „licărul sfînt“ - poezia lui M.Eminescu este unică şi va rămîne în tezaurul literaturii române.

Semnificaţiile iubirii iubirea-idilă „Sara pe deal“

în poezia eminesciană iubirea-dorinţă „Dorinţa“
din perioada1866-1876 iubirea-decepţie „Floare albastră“

iubirea-durere „Ce e amorul?“

iubirea-suferinţă „S-a dus am orul“
Poezia m arii iubiri „De ce nu-m i vii?“
după 1876 iubirea pierdută „D in valurile vrem ii“
iubirea-amintire „Cînd amintirile...“
iubirea-veşnicie „La steaua“
„Pe lîngă plopii fără soţ“
„Luceafărul“

Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Formulează 10 întrebări în baza textului.

2. Analizează schema şi motivează prezenţa mulţimii de semnificaţii ale iubirii în poezia lui M. Eminescu.

3. Scrie 5-6 concluzii despre valoarea dragostei în viaţa omului, utilizînd 2-3 expresii din text.

Scrie-i o scrisoare acelei persoane pe care o aşteaptă eroul liric şi convinge-o să vină sau să-i răspundă în
scris la rugăminte.

202
 Dragostea - destin străvechi
DACĂ..." - UN IMN AL DRACOSTEI VEŞNICE r

„M-or troieni cu drag

Aduceri aminte.“
Mihai Eminescu

& Enigma cuvîntului

1. Exprimă-ţi opinia: la ce-ţi pot folosi amintirile plăcute? Dar cele neplăcute?

2. Explică sensul cuvintelor/expresiilor: m em orie, a m em oriza, a ţin e m in te , a-şi aduce a m inte, a păstra în
m em orie, te za u ru l m em oriei, m em orial, a d u ce ri-a m in te .

3. Alcătuieşte două propoziţii după modelul: aş face, dacă ....

4. Continuă enunţurile, explicînd ce presupune timpul acţiunii din ele.

a) Dacă îţi cinsteşti părinţii,...

b) Şi natura devine um ană, dacă...

5. Citeşte versurile din moto şi explică ce fel de amintiri sînt cele ce te pot „troieni cu drag". Exemplifică
răspunsul.

Q_ Plăcerea lecturii
1. Citeşte poezia Şi dacă... de M. Eminescu şi identifică ce amintire doreşte să păstreze pentru totdeauna poetul.

SI DACĂ...
Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutrem ur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.

Şi dacă stele bat în lac

Adîncu-i luminîndu-1,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninîndu-mi gîndul.

Şi dacă norii deşi se duc,

De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.
(1883,13/25 noiembrie)

203
Dragostea - destin străvechi

C aru selu l cu vin telo r

a cutremura - aici: a tremura, a suferi, a trăi des, deşi - aici: foarte mulţi, aglomeraţie de
mari emoţii nouri
bat în lac - aici: se reflectă puternic luciu - suprafaţă strălucitoare

Nota bene!
A m e m o ra - a m e m o riza - a ţin e m inte; m e m o rie - ţin e re d e m inte
A troieni - aici: sens fig u rat - a retrăi intens, a copleşi, a stăpîni

L a b irin tu l so lu ţiilo r

2. Reciteşte poezia şi explică ce tablou ţi-ai imaginat.

3. Răspunde la întrebări:
• Ce anotim p descrie autorul?
• În ce tim p se află eroul liric?
• Care sînt elementele n atu rii
a) din spaţiul terestru;
b) din spaţiul cosmic?
• Cîte dorinţe are eroul liric?
• Care este cea m ai mare dorinţă a acestuia?

Identifică în textul poeziei şi citeşte versul/versurile care:

a) indică locul unde se află eroul liric;
b) conţin descrieri de natură;
c) exprim ă starea eroului liric.

5. Scrie pe foaia de caiet sau pe un poster cuvintele-cheie din fiecare strofă, care să se refere la:
a) natura de pe Terra;
b) natura cosmică;
c) starea interioară a eroului liric.

6. Determină, în baza acestor cuvinte-cheie, starea eroului liric, sentimentele lui din fiecare strofă a poeziei şi
înscrie-le în tabel.

Cuvinte-cheie Starea, sentim entele eroului liric

M odel : bat, cutremur meditaţie, nelinişte, dorinţa de a-şi aminti de iubită

204
 7. Generalizează: despre ce-ţi vorbeşte punerea în paralel a elementelor naturii cu starea eroului liric ?
Si dacă ram uri bat în geam E ca în m inte să te am
Si se cutrem ur plopii, Si-ncet să te apropii.

8. Rescrie, după modelul de mai sus, celelalte două strofe şi comentează observaţiile şi constatările proprii.

9. Lucrînd în echipe, comentaţi ideile din mesajul fiecărei strofe în legătură cu:
I. Im aginea plopilor; a geam ului şi cu intenţia am intirii.
■o
II. Im aginea stelelor, a lacului şi a durerii, gîndului înseninat. I
III. Im aginea norilor, a lunii, a am intirii veşnice. CB
0)
IV. Afirm aţia că natura este o expresie a stării de suflet a poetului. +■>
0)
o
O b iectivu l c ritic ii O)
CB
Argumentează cu detalii din text afirmaţiile criticilor: Q
„Poezia Şi dacă... reprezintă o erotizare a întregii naturi, o pătrundere
a tu tu ro r înfăţişărilor ei cu substanţa iubirii.“
T u d o r V ia n u

„Iubita devine o prezenţă ce se im aculează (devine pură, simbol spiri­

tual) în luciul lum inii.“
Io n N egoiţescu

B aro m etru l a n a litic

Si dacă... este o poezie-m iniatură pe u n a din temele principale ale creaţiei lui M. Em inescu, cea a iubirii.
Eroul liric trăieşte o puternică dram ă: despărţirea p en tru totdeauna, din m otive necunoscute, de iubita sa.
Sentim entul iubirii este foarte puternic, de aceea eroul liric n u este dom inat doar de sentim ente de regret şi
durere. Principalele trăiri ţin de o stare profundă, interioară, a înţelegerii sensului adevăratei iubiri, provocată
de elementele naturii puternic um anizate. N atura este investită cu stări asem ănătoare celor ale eroului liric, dar,
deoarece este puternică, cosmică, ea îl ajută să-şi „împace durerea” şi să-şi „însenineze gîndul”.
Poetul reuşeşte să construiască o poezie mică, dar care sintetizează sentim entul dragostei um ane, punînd
în paralel sim etric planul terestru, cel cosmic şi cel interior al trăirilor sufleteşti ale eroului liric. Starea eului
liric trece de la nelinişte şi durere la îm păcare şi înseninarea gîndului, pentru că ajunge să înţeleagă adevărul că
dragostea este p en tru totdeauna sensul vieţii. El reuşeşte să-şi înfrîngă suferinţa şi să-şi înveşnicească iubita şi
dragostea p rintr-o perm anentă aducere-am inte.

Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Memorizează poezia.

2. Realizează o descriere verbală sau un desen al tabloului naturii din poezie.

3. Scrie o compoziţie cu tema: „Poezia Ş i d a c ă ... este un imn dragostei veşnice."

205
 TEST SU M A TIV

1. Citeşte şi încercuieşte răspunsul corect:

a) Din care poezie a lui M. Eminescu sînt versurile?

• „Vino-n codru la izvorul / Care tremură pe prund...“
A. Si dacă... C. Pe lîngă plopii fără soţ...
B. De ce nu-m i vii? D. Dorinţa
• „O, vino iar în al meu braţ, / Să te privesc cu m ult nesaţ...“
A. Dorinţa C. Si dacă...
B. De ce nu-m i vii? D. O, rămîi
• „De cîte ori am aşteptat / O şoaptă de răspuns! / O zi din viaţă să-mi fi dat...“
A. De ce nu-m i vii? C. Pe lîngă plopii fără soţ...
B. Si dacă... D. Dorinţa
• „Şi dacă stele bat în lac,/ Adîncu-i lum inîndu-l...“
A. Dorinţa C. Si dacă...
B. De ce nu-m i vii? D. Sara pe deal

b) Prinţesa Încîntătoarea nu vroia să se căsătorească, deoarece:

A. Avea doar 15 ani. C. Tinerii veniţi nu le-au plăcut
părinţilor.
B. N u-i plăcu nici unul D. Tinerii si prinţii nu erau
dintre tineri. frum oşi.

2. Scrie numele autorilor a 3 titluri de opere cu tema dragostei, precizînd semnificaţiile iubirii.
A utorul Titlul Semnificaţia iubirii
1. 1. 1.
2. 2. 2.

3. 3. 3.

3. Determină 3 particularităţi prin care se deosebeşte starea de dragoste de cea de ură.

dragoste ură
1. 1.
2. 2.
3. 3.
2 -1 0
4. Dezvoltă afirmaţiile:
M o d e l: D acă copiii trăiesc în ruşine, ei învaţă să se sim tă vinovaţi.

Dacă copiii trăiesc în încurajare, ...________________________

Dacă copiii trăiesc în cinste şi dreptate, ..._________________
Dacă copiii trăiesc în siguranţă, ...__________________________
Dacă copiii trăiesc în prietenie, ...__________________________
În ce anturaj ai trăit tu şi ce ai învăţat de la aceasta?____
 Dragostea - destin străvechi
5. Alcătuieşte un mesaj de dragoste din 5 rînduri, utilizînd 3-4 versuri din poeziile lui M. Eminescu.

• Enumera 3 denum iri de copaci care se întîlnesc frecvent în poeziile lui M . Eminescu.

• Prin ce se aseamănă teiul şi salcîmul? Găseşte 3 asemănări.

• Fă o declaraţie de dragoste persoanei pe care o adm iri (în 5-6 enunţuri).

6. Comentează, în 2-3 enunţuri, sensul aforismului:

„Dragostea e ca o apă de munte: vine curată şi luminoasă de sus, iar jos

o vezi tulbure şi întinată (întunecată, murdară). (Grigore Vieru)

7. Citeşte textul şi subliniază 3 caracteristici ale dragostei, pe care le consideri acceptate de

generaţia ta.

„Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, dragostea nu invidiază, nu se

laudă, nu se umple de m îndrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie,
nu se gîndeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, suferă
totul.
Dragostea nu va pieri niciodată... Acum răm în doar aceste trei: C redinţa, Speranţa şi
Dragostea, dar cea mai mare dintre ele este Dragostea."
Epistolă către Corinteni

8. Utilizînd caracteristicile subliniate, formulează, în 2-3 enunţuri, o definiţie a dragostei.

9. Redactează, în limita a 6-7 enunţuri, un microeseu cu tema „D ragostea nu va p ie ri niciodată . 3-21

207
Binele si răul - noţiuni relative
y y

HR
HK1
m m

Pentru a-ţi forma o convingere despre ce este bine si ?(:ă ;;

ce este rău si a o exprima clar, îndeplineşte temele acestui ^•%
capitol. Succesul va fi deplin, căci... vei mai putea realiza:
a so ciere a conţinutului m esajului audiat cu alte m esaje •vi-;'/'.
>
•■>-• ■
cunoscute (din literatura rom ână şi universală);
re la ta re a în detalii a unor even im ente, întîm plări, etc.,
exprim îndu-ţi atitudinea personală;
re zu m a re a unui text;
alcătu irea dialogurilor/discursurilor pe te m e de m orală;
c a ra c te riza re a p ersonajelor c ritică/au to critic ă, cu a rg u ­
m e n ta re a opiniei, exteriorizînd o afecţiune exprim ată
adecvat.
■: ' î O ' ^
 Binele si răul - noţiuni relative
„ Aceleaşi lucruripot f i morale sau imorale;
bune sau rele; interesează motivul sau modul
în care sînt săvîrşite.“
Plinius
&
i.
Enigm a cu vîn tu lu i

Exprimă-ţi opinia, atitudinea:

a) eşti de acord cu afirm aţia înţeleptului antic Plinius?
b) care din cele patru determinative: m oral-im oral; b u n -ră u , sunt potrivite următoarelor fapte:
• elevul nu întoarce cărţile împrumutate de la biblioteca şcolii;
• profesorul nu este obiectiv în aprecierea elevului;
• colegul ţi-a dat să copiezi tema de acasă;
• prietenul ţi-a făcut o critică de faţă cu ceilalţi elevi;
• prietenul ţi-a m ărturisit că un ii colegi te critică în lipsa ta;
• ţi-ai propus singur candidatura în Consiliul şcolar;
• i-ai povestit colegului subiectul romanului pe care trebuia să-l citească singur;
• ai rugat profesorul să-ţi corectezi o notă ce nu te mulţumeşte.

2. Exemplifică fiecare pereche de determinative pentru "aceleaşi lucruri" şi scrie-le în tabel:

M o tiv e le
Aceleaşi lucruri D e te rm in a tiv e le Exem plificări
M odul

? morale ? ?
imorale

? bune ? ?
rele

2.1. Cum ai numi persoanele care fac asemenea fapte?

3. Aminteşte-ţi despre ce lucruri bune şi rele aţi discutat la orele de limba română şi clasifică-le conform tabelu­
lui.

3.1. De ce criterii te-ai condus cînd le-ai divizat în bune şi rele?

• motivul/cauza lor? • efectul/rezultatul lor?

• atitudinea ta personală? • opinia celorlalţi?

© - Plăcerea le c tu rii

1. Citeşte cunoscutele versuri eminesciene şi desprinde din ele:

• un îndem n pentru tine personal;
• un îndem n pentru colegii tăi.
GLOSĂ
„Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate.

209
Binele si răul - noţiuni relative

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru, P o rto fo liu -g h id
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Glosă - poezie cu formă
Şi de plînge, de se ceartă, fixă, în care fiecare strofă,
Tu în colţ petreci în tine începînd de la cea de-a
Şi-nţelegi din a lor artă doua, comentează suc­
9

cesiv cîte un vers din prima

Ce e rău si ce e bine.”
strofă, versul comentat
repetîndu-se la sfTrşitui
strofei respective, iar ultima
strofă reproducînd în ordine
inversă versurile primei
strofe.
C aru selu l cu vin telo r
9

a glosa - a explica un cuvînt sau o chip - imagine, mască

îmbinare de cuvinte a juca şi pe patru - a face tot posibilul
socoate - aici: gîndeşte, chibzuieşte să-şi ascundă masca, adevărul
a ghici - a înţelege, a pricepe

L a b irin tu l so lu ţiilo r

2. Fă-ţi o autocaracterizare, evidenţiind calităţile bune şi rele. Explică ce te-a făcut să procedezi în unele cazuri
astfel ca să ţi se afirme calităţile rele.

3. Întotdeauna binele şi răul pe care l-ai făcut a fost bine sau rău pentru cei din jur? Argumentează răspunsul.

Explică, în 2 enunţuri, de ce faptele bune sînt considerate morale, iar cele rele - imorale.

5. Alcătuieşte o urare pentru un prieten în care să-i doreşti să realizeze 3 lucruri bune şi să se debaraseze de
3 calităţi rele.

5.1. Cum crezi, ce l-ar bucura şi ce l-ar supăra în urarea ta? Motivează răspunsul.

6. Accepţi să ţi se facă morală? Dar să faci tu morală cuiva? Exemplifică răspunsul cu fapte din experienţa pro­
prie de viaţă.

7. Rezumînd răspunsurile, relevă, în 2-3 enunţuri, de ce binele şi răul sînt considerate noţiuni relative.
Realizează temele capitolului şi vei afla informaţii noi, vei formula dovezi noi.

8. Răspunde la întrebări:
• în ce relaţie se află cuvintele vreme şi tim p ?
• de ce eroul liric îndeam nă să gîndeşti şi să deosebeşti ce e rău si ce e bine?
• cum înţelegi ideea să priveşti lum ea ca u n teatru?
• de ce eroul liric îţi p ropune să te ţii departe (în colţ) de cei ce b a plîng, ba se ceartă?
• ce sens are în text cuvîntul artă?

9. Meditează la sfaturile eroului liric din poezie şi comentează ce pericole şi ce avantaje îţi oferă lumea, soci­
etatea necunoscută.

10. Precizează în ce opere ai mai întîlnit imaginea lu m ii ca teatru.

Formulează o concluzie.

210
 „ISTORIA UNUI GALBEN" - „O CĂLĂTORIE"
ÎN LUMEA BINELUI SI A RĂULUI

,Stilul arată omul." £

3
D . B uffcon
Enigma cuvîntului 0
£
1
1. Comentează maxima.
3
>03
2. Înlocuieşte cuvîntul stil cu un alt cuvînt care ar păstra sensul maximei. Argumentează corespunderea acestui
cuvînt.
10"
M o d e l: Haina arată omul. O
<D
3. Completează pe caiet careurile: £
a) Situaţie în care oam enii au aceleaşi drepturi si
aceleaşi îndatoriri.
b) Personaj dintr-o baladă legendară.
c) Capacitate deosebită a unei persoane înzestrate.
d) Povestire alegorică ce satirizează m oravurile rele.
e) Sinonim ul cuvîntului timp.
f) „Un principe al culturii rom âne”.

Alcătuieşte îmbinări de cuvinte:

floare lămîia
galben(ă) galben ca

5. Citeşte propoziţiile, tradu cuvintele evidenţiate: Portofoliu-ghid

• Galbenă gutuie, dulce-am ăruie. Galben - veche monedă
• - Tată, vreau să m ă însor. de aur, care a circulat în
Ţările româneşti.
- Bine, fiule, dar ai nevoie de un galben .
Ce ai observat?

6. Cum consideri, banii au viaţă, suflet? Dacă ar putea vorbi, despre ce ar povesti ei?

LU_Plăcerea lecturii
i. Citeşte textul pe fragmente. Determină personajele care ţi-au reţinut atenţia în timpul lecturii.

ISTORIA UNUI GALBEN

(text adaptat)
I. În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din som nul dulce, ce gustam , prin
un zinghet metalic. Acel sunet m i se părea că venea din fundul odăii şi că ieşea dintr-o cutioară ce se zărea pe
masă. M -am sculat iute din pat, pentru ca să cunosc pricina zuruitului pom enit, am luat în m înă acea cutie

211
Binele si răul - noţiuni relative

unde pusesem dimineaţa un galbîn olandez şi o para mare turcească, am deschis-o cu luare-aminte , şi adîncă
m i-a fost mirarea care m -a cuprins, auzind deodată două glasuri străine ieşind din cutie, două glasuri de altă
lume, care zbîrnîiau , ţiuiau şi se sfădeau de moarte.
Să mărturisesc că m-au apucat fiori răci în faţa acelei m inuni, că nu sînt deprins a trăi printre spirite . Peste
puţin însă am gîndit la A. Donici fabulistul, şi aducîndu-mi aminte de fabula lui Ferul si argintul, în care aceste
două metaluri ţîn un dialog atît de înţălept, deodată zic că şi metalurile au suflet, mai ales aurul şi argintul, de
vreme ce ele însufleţează şi mai de multe ori desufleţează oamenii. M -a m sîmţit îndată cuprins de o femeiască
9

curiozitate şi m -am lungit în tr-u n jîlţ elastic, am aşezat cutioara lîngă mine pe masă şi m -am pus pe ascultat.
Aceste două monete se aflau atunci în focul cel m ai înflăcărat al convorbirei.
G a l b î n u l: Dar, mă m ir de stăpînul meu cum de a uitat cine sînt eu, şi m -a pus la un loc cu o biată para
ca tine.
P a r a u a (plesnind de ciudă ): Rîde dracul de porumbrele negre!... nu te vezi că ai agiuns în trii colţuri, ţi-ai
perdut toţi dinţii, sărmane, şi vrei să m ai muşti pe alţii?
9

G a l b î n u l: Leul deşi îmbătrîneşte tot leu rămîne, asemine şi galbînul tot galbîn! Ian ascultă, cadînă
bătrînă, nu te giuca cu cuvintele, că deşi sunt acuma cu trii colţuri, pe loc în fig unul în tine.
[....... ]
I I . G a l b î n u l: Istoria mea este legată cu deosebite anecdote ce s-au în tîm plat subt ochii mei per­
soanelor la care m -am aflat, anecdote triste sau vesele, unde eu am giucat totdeauna rolul cel m ai de
căpitenie şi în care m i s-au înfăţoşat prilej a face m ai m ulte însăm nări şi descoperiri asupra oamenilor.
M -a m folosit m ult de privilegiul ce avem noi, banii de aur, a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor, pentru
ca să le cercetez şi să le cunosc in im ile de a p ro a p e . D în d u -m ă pe m ine unui boirnaş ce-i vînduse grîu, am
stat ascuns, soro dragă, în ciubota lui şi călcat în picioare ca un ban de nim ica, pentru că boierul se temea de
tîlh a ri...
M -a m găsit odată giumătate de ceas în buzunarul unui poet.
Apoi la directorul de tribunal. N u ţi-o i descrie figura lui, pentru că era foarte neînsemnată, dar ţi-oi vorbi
de buzunarul s ă u . D. Buffon, naturalistul francez, a zis că: s tilu l arată om ul ; eu zic: buzunarul arată om ul ;
buzunarul directorului nu avea nici margini, nici fund.
. C î n d am agiuns la marginile acelui sac, am găsit o poporaţie foarte amestecată de galbini olandezi şi
nemţeşti, de irmilici vechi şi noi, de c a rb o a v e ., care cu toţii trăiau în tr-o armonie. Şi această unire eterogenă
silise pe fieştecare monetă a-şi lepăda naţionalitatea.
P a r a u a: Bre! N u te ştiam poliglot.
G a l b î n u l: Cum să nu fiu poliglot, a doua sară, după intrarea mea în colonia dovezilor sunătoare ,
stam de vorbă cu cîţiva m a rto ri de deosebite vîrste şi povesteam pe rînd chipurile înşelătoare ce întrebuinţase
stăpînul nostru pentru ca să ne tragă în sînul lui, de la răzeşii , de la văduvele sărace şi de la toţi nenorociţii, cînd
deodată o m înă lacomă ne cuprinse grămadă în palmă şi ne trîn ti pe o masă de c ă r ţ i .
Directorul nu mai era stăpînul n o s t r u . El ne pierduse pentru totdeauna. Pare că-l aud şi acum cît de tare
se blăstăma, cum se ocăra pe sine cu cuvintele cele m ai proaste pentru că giucase.
T în ăru l ce mă cîştigase în cărţi era una din acele fiin ţi a căror
nume sfîrşeşte în escu, cînd se află la Moldova, şi în eanu , cînd merg
la Valahia. Acel interesant copil al civilizaţiei petrecea o mare parte a
zilei închis în odaia lui cu o pereche de cărţi în m îni, pe care le amesteca
necontenit, le aşeza în deosebite chipuri, deprinzînd diferite şmecherii
ce întrebuinţa sara spre a pungi pe pontatori . El agiunsese la o ghibăcie
atît de măiastră în măsluirea cărţilor, încît ar fi m eritat cu toată drepta­
tea o odă.
P a r a u a: M a ri sînt m inunile tale, Doamne!
G a l b î n u l: Z i m ai bine: m ari sînt m inciunile oamenilor!.. T în ărul
meu nu se mulţumea cu acel venit şi se îm prum uta ades pe la zarafii

212
 Binele si răul - noţiuni relative
jidovi. Stăpînul meu se trudea de mult ca să desluşească un problem foarte greu, adică: chipul de a face d a to rii
fă ră a le p lă ti . Hotărîse să fugă a doua zi la Bucureşti, cînd un jidov bătrîn i
se arătă grozav şi înarmat cu patru
slujitori. Noul Macarie fu silit să numere banii îndată şi, numărîndu-i, mă lepădă şi pe mine în palma nebote­
zatului zaraf.
P a r a u a: Nenorocite prieten!
G a l b î n u l: Dar aici încep pentru mine durerile, ticăloşiile, chinurile... Israelitul ce mă luase în robie mă
închise deocamdată într-o temniţă neagră şi unsă, pe care el îndrăznea a o numi pungă, şi mă ascunse sub o

9
podea din odaia lui, într-o oală îngropată în năsip. Auzi tu ? . Într-o oală de făcut borş, eu ce locuisem în pungi
de mătasă! Eu care ţinusem adeseori loc de onor printre oameni, să mă văd ţinînd locul fasolelor şi pătrunjelu­
lui! Pe la miezul nopţii, călăul acel nemilostiv mă scoase la lumina unei lumînări de său şi, apropiindu-mă de
ea, îmi roase toţi zimţii cei frumoşi. Într-o clipală m-am văzut ras, pilug de giur împregiur întocmai ca capul
bărbierului meu; m-am răzbunat asupra lui azvîrlindu-i un zimţ în ochi.
P a r a u a: Şi cum ai scăpat din mîinile călăului tău?

9
G a l b î n u l: În codrii Herţii!...Ştii că acest codru e moartea jidovilor. Stăpînii ce căpătasem eu acum, şi
care mă căpătaseră totodată, ne duseră în fundul codrului la gura izvorului care se numeşte fîn tîn a h o ţilo r .
Acolo erau adunaţi toţi tovarăşii lor împreună cu căpitanul ce sta mai deoparte lungit pe iarbă, cu pistoale lîngă
dînsul.
Opt voinici cu spete late,
Cu mînece suflecate
Şi cu puştile-ncărcate.
Singura slăbiciune ce avea era că iubea prea mult nevestele măritate, mulţi bărbaţi însuraţi erau mînioşi foc
asupra căpitanului şi giuraseră să-şi răzbune asupra lui.
Aşa-i legea crudei soarte,
Azi plăcere,
Mîini durere,
Azi viaţă şi mîini moarte!
P a r a u a (din fu n d u l inimei): O f. of!
G a l b î n u l (asemene ): Şi iar o f!. Ce să-ţi mai spun? Voinicul meu căpitan se văzu deodată încungiurat
de vro zece oameni înarmaţi şi comenduiţi de însuşi bărbatul iubitei sale. Acolo ispravnicul îi făcu o de aproape
cercetare şi-l espedui la Iaşi, unde, fiind giudecat, i se încheie o hotărîre destul de sărată, adică: i se încuviinţă
un cvatir de cîţiva ani la ocnă.
Ispravnicul ce mă luase odată cu doprosul era, cum se zice, un om a tre b ii .
Boierul ispravnic iubea numai două lucruri în lume: 1-i banii şi 2-le nevasta. Cucoana, asemine, slă­
vea numai două lucruri pre pămînt: 1-i banii şi 2-le verişorul. Verişorul iarăşi adora două lucruri în viaţa lui: 1-i
banii şi 2-le vînatul.
Cucoana isprăvniceasa lua lecţii de limba franceză, pentru că astăzi în Moldova e cam ruşine să vorbească
cineva româneşte , şi alesese drept profesor pe verişorul ei. Toţi galbinii luaţi din sînul ispravnicului treceau în
mîinile verişorului, drept plata sîrguinţei sale. Trebuie să ştii că nu este tigru, nu este hienă, nu este în sfîrşit
lighioaie pre pămînt mai crudă decît un vînător prost în cele dintîi a lui încercări.
Cea întîi pasere care a fost jertfă cruzimei stăpînului meu era un botgros. Îl lovise tocmai în guşă. Acea
scenă m-a înfiorat aşa de tare şi totodată a trezit în mine o ură atît de cumplită asupra tuturor oamenilor, încît
m-am hotărît pe loc a mă depărta de verişorul isprăvnicesei. Profitînd de uimirea ce-l cuprinse în vremea cînd
alerga să puie mîna pe victima lui, am sărit iute din buzunar şi m-am ascuns în iarbă. De atunci am rămas
încredinţat că în oameni sunt seminţe de cruzime carele, dacă ar avea prilejuri favoritoare pentru dezvălirea lor,
ar acoperi faţa pămîntului cu mii de Neroni .
P a r a u a: De nerozi?
G a l b î n u l: Neroni. Cît pentru nerozi, după cum le zic în Valahia, slavă Domnului! Seminţia lor s-a dez-
vălit şi a înflorit destul de bine în lume.

213
Binele si răul - noţiuni relative

III. Acum eram liber!... liber!... înţălegi tu, iubita mea, toată dulceaţa şi toată puterea acestui cuvînt?
N eatîrnat de nim e, scăpat de închisorile p u n g ilo r ! . volnic de-a face tot ce-m i p lă c e a !. În ceasul acela am
gustat cea m ai m are fericire în sufletul meu, căci nimic în lume nu e mai scump si mai slăvit ca libertatea; ea este
dorul cel mai nepreţuit ce l-a dat D um nezeu oamenilor. Si să ştii de la mine că atunci o naţie se apropie de moarte
cînd începe a f i surdă la glasul libertăţii!
P a r a u a: Acest adevăr e vechi de cînd lum ea şi îl ştiu de mult.
G a l b î n u l: C um se p o a te ? . Eu credeam că l-am descoperit singur.
9

P a r a u a (zîm bind): Spiritele înalte se potrivesc ades la gînduri.

G a l b î n u l (se închină): Eram liber, precum ţi-am spus, într-o cîmpie înflorită ce răsuna de cînticile păsă­
rilor. M ă uitam la soare cu dragostea unui frate. Puteam oare gîndi că tocm ai el va fi pricina nenorocirei mele
şi a de isnoavei robiri în care am a g iu n s ! . Acum sunt încredinţat de adevărul proverbului rom ânesc ce zice
că: fratele-ţi scoate o c h i i ! . şi păstrez o deosebită adm irare pentru fabula lui Alexandrescu, Toporul şi pădurea,
care zice:
9

Că în fieşce ţară
Cele m ai m ulte rele nu vin de pe afară,
Nu le aduc străinii; ci ni le fac toate
U n păm întean de-ai noştri, o ru d ă sau u n frate.
C îm pia unde m ă desfătam cu atîta m ulţăm ire vuia de cînticele păsărilor, dar m ai cu sam ă de glasul îngeresc
al unei copile cu trăsături atît de gingaşe, atît de bine îm preunate şi atît de plăcute ca a Zam firei (aşa se num ea
copila ce culegea flori lîngă mine). Lasă că era ea tîn ără num ai de vreo şeisprezece ani şi că avea încă acea frăge­
zime copilărească atît de nepreţuită în podoaba unei femei. Avea:
Ochii, ca seninul după ploaie sau ca floarea de cicoare.
Genele, lungi ca u n văl de mătasă.
Sprîncenele, bine arcate ca arcul am oriului.
Obrazii, rotundo-lungăreţi şi văpsiţi uşurel de p u rp u ra aurorii, care de cîte ori se iveşte totodată şi zîmbeşte,
p en tru înlesnirea rim ei şi plăcerea poeţilor.
Gura, boboc de trandafir, gium ătate desfoiat.
D inţii, sîm buri de m ăr fără coajă, sau m ărgăritar.
P ărul său negru ca pana corbului era îm pletit în cosiţi îm podobite cu bănuţi de argint şi cu floricele.
Gîtul, de lebădă, după obiceiul vechi.
Sînul... ba încă m -am şi legănat pe el! Şi pot zice fără ruşine că m -am sim ţit oarecum m îngîiat de pierderea
libertăţii mele, cînd a dat Zam fira cu ochii de m ine (căci stecleam din pricina soarelui)!
Ea m ă duse spre nişte corturi şi cînd fuserăm aproape de ele, ne ieşi u n flăcău ţigan, nalt, sprinten, voinic,
cu ochii m ari şi negri, cu părul lung şi negru, cu faţa arsă de soare, dar frum oasă şi vioaie. El era Nedelcu, lău­
tar vestit, ce îţi rupea inim a cînd trăgea din arcuş u n cîntic de jale şi care te făcea să gioci fără voie cînd suna o
horă. El se iubea cu Zam fira din copilărie şi după m ulte necazuri şi chinuri ce suferiseră am îndoi de ceea parte
de Milcov, izbutiseră a scăpa din ghearele unor stăpîni nem ilostivi şi a trece în Moldova, unde trăiau în pace
îm preună de vro şase luni. Astfel de viaţă petrecea Zam fira cu Nedelcu, cu astă deosebire, însă, că pe dînşii
nu-i fura som nul îndată ce răsăreau stelele, pentru că ei se iubeau cu tot focul tinereţii şi le plăcea lor m ult a să
plim ba îm preună pe lună.
P a r a u a: Curios lucru! ce plecare au poeţii, amorezii şi privighitorile pentru lună!
G a l b î n u l: Oi trece cu tăcerea ziua mezatului, despărţirea p entru totdeauna de dragostea şi dezm ierdările
părinţilor săi, asupra vrem ilor celor dintîi a petrecerei sale în casa noului stăpîn. Toată acea epohă e plină de
dureri sufleteşti, de lacrimi, de zădarnice jăliri şi m ai ales de necazuri mici, de pedepse fără vină, m ai crude şi
m ai înfricoşate decît o m are nenorocire. O pt ani ţin u acea chinuire n e c u rm a tă !.
P a r a u a: Ştiu că acum ai să-m i povesteşti greutăţile ce au în tîm p in at am îndoi, însă fiindcă toate aceste
m i le p o t închipui eu însum i, te poftesc să treci cu tăcerea asupra lor şi să-m i spui în scu rt cum te-ai d esp ărţit
de Z am fira.

214
 Binele si răul - noţiuni relative
G a l b î n u l: Într-o noapte, ceriul se acoperise de nori întunecaţi. Trii călăreţi se opriră lîngă cortul
lui Nedelcu şi intrară înlăuntru. Zam fira se îngălbini ca o moartă cînd îi zări, căci unul din trii era tocmai
stăpînul ei.
Nedelcu se făcu vînăt de mînie, iar stăpînul Zamfirei, întorcîndu-se cătră ceilalţi, le dete poruncă ca să
o lege cot la cot şi să o puie pe unul din caii lor. Slugile se aruncară asupra ei, dar nu avură vreme nici să se
apropie de dînsa, căci Nedelcu, apucînd iute un topor, îl răpezi orbiş într-înşii, şi boierul pică mort la pămînt,
cu capul crăpat în două. Tovarăşii lui se făcură pe loc nevăzuţi. Aşa biata Zamfira a scăpat de a doua oară din

9
lanţul robiei, dar ce folos! Nedelcu peste cîteva zile fu prins, ferecat, giudecat şi spînzurat.
P a r a u a: Dar Zamfira?
G a l b î n u l: În ceasul cînd iubitul ei se zbătea în ştreang, dînd o lecţie de moral poporului adunat, sărma­
na leşină lîngă spînzurătoare şi îşi perdu minţile pentru totdeauna.
P a r a u a (cu spaimă ): Cum! Nebună?
G a l b î n u l: Nebună! Din ceasul acela sărmana simţi o ură grozavă asupra oamenilor şi părăsi tot, şătre,

9
rude, părinţi, pentru ca să se ascundă în mijlocul codrilor... (după o scurtă tăcere): Într-o zi cîţiva oameni beţi,
întîlnind-o pe cîmp, o luară de goană ca pe o feară sălbatecă, cu gînd de a glumi. Nenorocita fugea spărietă,
ţipînd cu groază, cînd deodată un tînăr ce se găsea pe acolo la vînat se puse înaintea gonaşilor şi întinse puşca
spre ei. Aceştia se făcură pe loc nevăzuţi prin tufe, iar Zamfira, apropiindu-se de apărătorul ei, se uită la el cu
ochii plini de lacrimi şi-i zise: - M -ai scăpat de la moarte!... ţine galbînul ista că ţi-a fi cu noroc.
P a r a u a: Şi n-ai aflat ce s-a mai întîmplat?
G a l b î n u l: Peste cîteva luni ea a murit la monăstirea Varaticului după multe dureri grele!
P a r a u a: Nenorocirile Zamfirei şi a lui Nedelcu m-au pătruns peste măsură. Numai oamenilor le este dată
dreptatea de a rosti minciuni şi parascovenii în ziua mare; iar noi nu putem avea glas decît de la miezul nopţii
şi pînă-n zori.
G a l b î n u l: Afară de tînărul la care mă găsesc acum nu am mai avut alţi stăpîni decît pe necunoscutul
căruia mă dase Zamfira şi pe un poet. Făr-a băga de samă, m-a dat în plata subscrierii la un jurnal ce iese acum
în Iaşi: Propăşirea. (“ n p o ^ e m a n u e ”)
P a r a u a: Cui te-au dat?
G a l b î n u l: Tînărului la care ne găsim acum împreună şi care este unul din redactorii foaiei.
P a r a u a: Allah! De-a fi auzit toate cele ce-am spus în astă noapte, el îi în stare să ne puie în gazeta lui.
G a l b î n u l: Măcar de ne-ar pune, ca să ne facă nemuritori.
P a r a u a (coborînd glasul ): Ce opinie ai de stăpînul nostru?
G a l b î n u l: Îm î pare un t în ă r .
Deodată cînticul unui cucoş răsună în odaie, şi glasul monetelor mele se curmă pe loc.
Vasile Alecsandri

C aru selu l cu vin telo r

zinghet (zuruit) - 3boh şmecherie - xyubHunecTBO,

zbîrnîit - 6po3xaHue, BopnaHue HaflyBaTeubCTBO
cu luare aminte - c BHUMaHueM pontator - noHTep
spirite - gyx, npu3paK, npuBUfleHue zaraf - poctob^ uk, Ka3Haneu
jilţ - sin. fotoliu călău - nauan
cadînă - ogauucKa (lumînare) de său - (cBena) caubHaa
poporaţie - popor Neron - Nero, împărat roman,
irmilic - monedă turcească, care a circulat cunoscut ca un om crud
pe vremuri în Ţările româneşti nerod (-zi) - prost, neghiob
eterogen - pa3HopoflHbrn, Hy*epoflHbiM mezat - licitaţie
răzeş - ţăran liber, posesorul unei bucăţi de subscriere - noflnucKa
pămînt a se curma - a se întrerupe brusc

215
Binele si răul - noţiuni relative

L a b irin tu l so lu >ţiilo r

2. Identifică răspunsurile corecte:

a) „Istoria unui galben“ este o:
• legendă; • poveste; • povestire?
9

b) Textul prezintă:
• o descriere; • o naraţiune; • un dialog?
c) Întîm plările descrise se desfăşoară:
• în tr-u n tim p nedefinit; • în tim pul sistemului feudal;
• în societatea contemporană?
9

d) Ce îţi sugerează textul:

• ură; • compătimire; • zîmbet?
e) Personajele povestirii sînt:
• reale; • cereşti (divine); • imaginare?
f) Galbenul şi paraua sînt:
• purtătorii de cuvînt ai lui Alecsandri;
• fiinţe naive; • personaje ale povestirii?
g) Banul este:
• izvor de nedreptate socială;
• măsură a valorii;
• modalitate de denaturare a personalităţii omeneşti?

3. Găseşte în text şi citeşte:

• fraza în care se vorbeşte despre privilegiul galbenilor;
• propoziţiile care descriu buzunarul directorului de tribunal;
• fragmentul unde se povesteşte despre punga israelitului;
• scena care l-a înfiorat cel m ai tare pe galben;
• momentul în care a gustat cea mai mare fericire în sufletul lui;
• portretul Zam firei; al lui Nedelcu;
• opinia galbenului referitor la libertate.

4. Răspunde la întrebări:
a) C înd se desfăşoară acţiunea?
b) Unde s-au în tîln it galbenul cu paraua?
c) De cine (ce) depindea cearta banilor?
d) D in ce motive boiernaşul a ascuns banii în ciubotă?
e) Pe cine are în vedere autorul? Explică sensul cuvintelor evidenţiate în text: dovezi sunătoare,
m a rto ri.
f) De la cine au fost adunaţi banii? Ce intenţionează să releve autorul prin descrierea buzunarului de
mărim ea unui sac?

216
 Binele si răul - noţiuni relative
g) Ce ocupaţie avea tîn ăru l ce-l cîştigase pe galben în cărţi?
h) D in ce motive hotărîse să fugă la Bucureşti?
i) În ce mod verişorul cîştiga banii de la ispravnic?
j) În ce constă valoarea banilor în text?
k) De ce anume soarele devenise pricina nenorocirii galbenului?
l) Cine a salvat-o pe Zamfira?

9
m) Care dintre personajele textului ar putea fi considerate pozitive; negative?
n) Care a fost soarta de mai apoi a fetei? D ar a galbenului?
o) Care este tema principală? Formulează 3-4 idei ale textului.

5. Identifică fragmentele numerotate ale naraţiunii. Intitulează-le. Relatează conţinutul fiecărui fragment.

9
6. Realizaţi un dialog dintre Galben şi Paraua turcească:
• la început de text, în momentul în tîln irii;
• la sfîrşitul textului, la despărţire.

7. Galbenul şi Paraua sînt personaje alegorice: ce trăsături de caracter le-aţi atribui?

8. Alege cuvintele ce caracterizează modul de adresare al galbenului în 3-4 situaţii concrete:

• cu sinceritate • cu dragoste • tainic
• direct • cu prefăcătorie • cu modestie
• clar • indirect • cu ură, dezgust
• cu orgoliu

9. Atribuind monedelor însuşirea de a vedea şi a înţelege fenomenele sociale, Alecsandri zugrăveşte

o serie întreagă de tipuri şi situaţii. Enumeră personajele prin mîinile cărora a trecut galbenul.

9.1. Care este rolul lor în întîmplările povestite?

9.2. Selectează din şirul cuvintelor propuse cîte 2-3 ce definesc personajele din schemă.
Lacom, bun la suflet, tîlh ar josnic, hapsîn, gospodar, gospodar cum se cade, iubitor, nobil, des-
frînat, cu demnitate, hain, cîinos, neîndurător, fricos, amoral, creştin cu frica lui Dum nezeu, cinstit
(variantele proprii).

Tînărul jucător
Boiernaşul
de cărţi

Directorul de
tribunal

Zaraful Căpitanul
căm ătar haiduc

Ispravnicul- Z a m fira -
soţia Nedelcu

Verişorul
vî nător

217
Binele si răul - noţiuni relative

Tînărul Redactorul-
poet povestitor

10. Exemplifică: a) patima fiecărui personaj; b) asemănările dintre ele.

11. Continuă şirul denumirilor de bani şi ţara în care circulă ei:

9

• ruble ruseşti • galbeni . . .

• parale . . . • .............

12. Explică sensul:

a) îmbinărilor: grei de buzunar

bătuţi
9

de metal
mărunţi
de hî rtie
gheaţă (în numerar)

b) expresiilor frazeologice:
• a avea bani strînşi la ciorap; a nu avea nici un ban;
• a arunca banii în vînt; a nu face nici un ban;
• a juca pe bani; a pune ban la ban;
• a se juca cu banii; a sta rău cu banii;
• a lega banii cu zece noduri; a stoarce bani;
• a-i mînca cuiva banii (averea); a strînge bani albi pentru zile negre.

12.1. Dar voi unde păstraţi/ascundeţi banii? De ce?

13. Citeşte afirmaţiile şi exprimă-ţi opinia, argumentînd-o.

a) Banul n-are miros - cu banul se cumpără şi cinstea.
b) Astăzi în Moldova e cam ruşine să vorbească cineva româneşte.

14. Care din proverbele de mai jos ar servi drept titlu pentru povestirea lui V. Alecsandri? Propune şi varianta ta.
Argumentează alegerea:
• N im ic nu strică omul ca banul cîştigat fără sudoare.
• Banii strîngătorului intră în m îna cheltuitorului.
• Pentru un ban furat pierzi o mie din cei munciţi.
• Banul e ochiul dracului.
• Banul întunecă şi cea mai ageră minte.
• Bani şi tîlh arii au, cinste n-au.

15. Într-un cîntec se spune că „banii nu aduc fericirea". Încearcă să formulezi o opinie personală cu privire la
semnificaţia banilor.
Formaţi două echipe, discutaţi şi propuneţi argumente:

Pro C ontra

218
 Binele si răul - noţiuni relative
S o lstitiu l cu vîn tu lu i

1. Citeşte şi susţine opinia prin 2-3 argumente.

Se zice că:
• puterea flo rii este mirosul;
• puterea actorului este gestul, mimica;
• puterea oratorului este argumentul;
• puterea scriitorului este cuvîntul, imaginaţia.
D ar care este puterea banului?

2. Eşti de acord cu afirmaţia:

„Nu omul schimbă banii, ci banii schimbă om ul“?
Justifică răspunsul.

B aro m etru l a n a litic

V. Alecsandri este unul dintre cei mai înzestraţi prozatori ai tim pului. Proza sa se deosebeşte prin spiritul
de observaţie al relaţiilor sociale, morale şi prin tr-u n stil captivant.
Majoritatea operelor în proză sînt scrise pe urmele unor călătorii sau sînt întemeiate pe procedeul călătoriei
imaginare, cum este cea a galbenului din povestirea „Istoria unui galben“. Lucrare de rezonanţă în proza lui
Alecsandri, ea a fost publicată în 1844 în revista „Propăşirea".
Scriitorul reflectă evenimentele în tr-o lum ină ironică şi satirică, pronunţîndu-se pentru idealurile um a­
niste de dreptate şi libertate.
În pînza lucrării V. Alecsandri a creat o impresionantă galerie de personaje, mesageri ai celor m ai acute
probleme ale tim pului său: exploatarea cruntă, despotismul conducătorilor, nedreptăţile sociale, robia ţiganilor,
avarismul oamenilor.
Purtîndu-l pe galben prin buzunarele şi m îinile celor mai reprezentative tipuri umane (boiernaşul, directo­
ru l de tribunal, jucătorul de cărţi, zaraful, haiducul, ispravnicul şi alţii), autorul reuşeşte să scoată în relief cele
mai sumbre realităţi sociale şi cele mai decăzute moravuri. Opera conţine ideea că banii „desufleţesc“ oamenii
şi devalorizează societatea. N ici un personaj nu cîştigă, de fapt, galbenul în urm a muncii sale.
A utorul a reuşit, de asemenea, să evoce dramatismul destinelor umane. Unicele figuri luminoase în operă
sînt ţiganii Z am fira şi Nedelcu, tineri ce se iubesc m ult şi se ajută, dar devin jertfe nevinovate ale legilor crunte
şi ale oamenilor fără suflet.
Impresionează comentariul obiectiv al galbenului care reprezintă punctul de vedere progresist al autorului.
Povestirea captivează prin mişcarea dinamică a acţiunii, prin luări de atitudine şi limbaj vioi. Concluzia este că
o societate cu o morală decăzută nu are viitor.

Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Scrie un rezumat al textului din 8-10 propoziţii.

2. Se spune că sfîrşitul oricărei istorii poate fi începutul alteia. Care ar fi, în opinia ta, o nouă istorie a gal­
benului? Dar a paralei?

3. Propune soluţii (reale) pentru a deveni milionar.

219
 relative

DĂNILĂ PREPELEAC - PERSONAJ CE PARCURGE

UN DRUM SPRE BINELE V IEŢII
5 răul - noţiuni

„În literatură, ca şi-n orice alt lucru,

5

nu este decît bine şi rău, adevărat şifabs“

Victor Hugo

Ion Creangă
Binele si

©1
Enigm a cu vîn tu lu i

Citeşte maxima, enumeră evenimente, situaţii, personaje din literatura română şi universală ce simbolizează
binele şi răul.
1.1. Ce caracteristici te determină să le clasifici astfel?
1.2. Poate să existe o a treia variantă? Argumentează.

2 Alcătuieşte îmbinări de cuvinte:

ingenioasă lucru
faptă a-i fi lehamite de

2.1. Include 2-3 îmbinări în propoziţii.

3. Meditează asupra afirmaţiei lui N. lorga: „Cu tin e ai în to td e a u n a doi tovarăşi: to t binele pe care l-ai
fă cu t şi to t ră u l" . Selectează dintr-o operă cunoscută un personaj ilustrativ şi exemplifică afirmaţia.

M odele cu ltu rale

Io n Creangă (18 37 -1 88 9 ). A u to ru l celor m ai frumoase povesti culte din literatu ra rom ână s-a născut
la 1 m artie 1837 (după alte date, 10. 06. 1839) în H u m u lesti, ju d eţu l N ea m ţ, în fam ilia lu i Ştefan si a
Sm arandei C iubotaru. S-a fo rm at în m e d iu l frum oaselor tra d iţii folclorice si a lite ra tu rii populare.
Studiile. A învăţat la „scoliţa” din satul natal, apoi la mai m ulte scoli, fiin d înscris cu numele bunelului după
mamă, deoarece tatăl se trăgea din ţărani serbi si nu se bucura de toate drepturile.
Şi-a continuat studiile la seminarul din Socola, Facultatea de Teologie din Iasi, devenind diac bisericesc.
D ar pasiunea pentru literatură si dragostea de copii l-au făcut să abandoneze preoţia si să se dedice activităţii
pedagogice. A studiat la Institutul norm al vasilian (Institutul pedagogic) si a ocupat, prin concurs, postul de
institutor la m ai m ulte scoli prim are din Iasi.
Activitatea. A devenit unul dintre cei m ai buni învăţători ai tim pului, fiin d autorul unor manuale si a unei
noi metode de predare: M etoda nouă de scriere si citire pentru uzul clasei Iprim are; Învăţătorul copiilor - carte
de citit în clasele prim are . În această perioadă l-a cunoscut pe M . Eminescu, revizor şcolar, care l-a sfătuit să
scrie si să publice povestile si basmele pe care le compunea pentru elevii săi pentru că erau adevărate opere de
artă. Poetul îl introduce pe I. Creangă în societatea literară „Junimea”.

220
 Binele si răul - noţiuni relative
Opera : în 1875 a debutat cu povestea Soacra cu trei nurori.
Cele m ai cunoscute poveşti şi b a sm e : Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea lui
Stan Păţitul, Fata babei si fa ta moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea lui Harap-Alb etc.
Nuvele : Moş Nichifor Coţcariul, M oş Ion Roată şi Unirea, M oş Ion Roată şi Cuza-vodă, C incipîini, Popa Duhu.
Povestirea A m in tiri din copilărie, un adevărat bildungsroman (operă despre tînărul în form are). M ajoritatea
operelor scriitorul le-a publicat în revista „Convorbiri literare”.

9
Opera lui I. Creangă este tradusă în multe lim bi şi este citită cu plăcere pe toate continentele globului pămîntesc.

[_\^j Plăcerea lecturii

1. Citeşte textul şi spune ce l-a ajutat pe personajul principal să învingă.

9
DĂNILĂ PREPELEAC
(text adaptat)

I . Erau odată în tr-u n sat doi fraţi, şi amîndoi erau însuraţi. Cel m ai mare era harnic, grijuliv şi chiabur, pen­
tru că unde punea el m îna punea şi Dumnezeu m ila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori
fugea el de noroc şi norocul de dînsul, căci era leneş, nechitit la m inte şi nechibzuit la trebi; ş-apoi mai avea şi o
m ulţim e de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare şi bună la inim ă, iar a celui bogat era pestriţă la maţe şi
foarte zgîrcită.
Fratele cel sărac avea o pereche de boi, dar alte lucruri ce trebuiesc om ului gospodar nici că se aflau la
casa acestui om nesocotit. N u treceau 2-3 zile la mijloc şi se trezea la uşă cu D ănilă, cerînd să-i îm prum ute
carul.
- M ă i frate, zise în tr-o zi cel mai mare istuilalt, m i-e lehamite de frăţia noastră! Tu ai boi, de ce nu-ţi
închipuieşti ş-un car?
- Apoi, dă, frate, ce să fac?
- Ce să faci? Să te-nvăţ eu: boii tăi sînt m ari şi frumoşi: ie-i şi-i du la iarmaroc, vinde-i şi cumpără alţii mai
m ici şi mai ieftini, iar cu banii rămaşi cum pără-ţi şi un car, şi iaca te-ai făcut gospodar.
- Ia, ştii că nu m -ai învăţat rău? Aşa am să fac.
Zicînd aceste, se duce la dînsul acasă, îşi ie boii de-o funie şi porneşte spre tîrg. D ar cum am spus, omul
nostru era un om de aceia căruia- i mînca cîinii din traistă , şi toate trebile cîte le făcea, le făcea pe dos . T îrg u l era
cam departe, şi iarmarocul pe sfîrşite. D ar cine poate sta îm potriva lui D ănilă Prepeleac ? (că aşa îi era porecla:
pentru că atîta odor avea şi el pe lingă casă făcut de m îna lui).
M ergînd tot înainte spre iarmaroc, tocmai pe cînd suia un deal, alt om venea
dinspre tîrg cu un car nou, ce şi-l cumpărase chiar atunci şi pe care îl trăgea cu
m îinile singur.
-Stai, prietene, zise ist cu boii. Stai puţin cu carul, c-am să-ţi spun ceva.
-Eu aş sta, dar nu prea vre el să steie. D ar ce ai să-mi spui?
-C arul dumitale parcă merge singur.
-D-apoi... m ai singur, nu-l vezi?
-Prietene, ştii una?
-Ştiu dacă m i-i spune.
-H ai să facem treampa: dă-m i carul şi na-ţi boii. N u vreu să le m ai port
grija în spate: ba fîn, ba ocol, ba să nu-i mănînce lupii, ba de multe de toate... Oiu
fi eu vrednic să trag un car, mai ales dacă merge singur.
- Suguieşti, măi omule, ori ţi-i într-adins?

221
Binele si răul - noţiuni relative

- Ba nu şuguiesc, zise Dănilă.

- Apoi, zise cel cu carul, m-ai găsit într-un chef bun; hai, noroc să dea Dumnezeu! Să-ţi aibi parte de car, şi eu de boi!
Apoi dă carul, îşi ie boii, pleacă pe costişă într-o parte spre pădure şi se cam m ai duce. Istalalt, adecă Dănilă,
zice în gîndul său:
- Taci, că-i cu buche ; l-am potcovit bine! De nu cumva s-ar răzgîndi; dar parcă nu era ţigan, să-ntoarcă.
Apoi îşi ie şi el carul şi porneşte tot la vale înapoi spre casă. D ar de la o vreme valea s-a sfîrşit şi s-a început
un deal; cînd să-l suie la deal, suie-l dacă poţi... H îrţi! încolo; scîrţi! încolo, carul se dă înapoi.
9

- Na! car m i-a trebuit, car am găsit!

Apoi cu mare greu îl opreşte în loc şi se aşterne pe gînduri . C înd iaca un om trecea iute spre tîrg c-o capră
de vînzare.
- Prietene, zice D ănilă, nu m i-i da capra ceea, să-ţi dau carul ista?
- Apoi... dă, capra mea nu-i de cele săritoare, şi-i bună de lapte.
- Ce mai la deal, la vale! bună, ne-bună, na-ţi carul şi dă-mi-o!
9

Cela nu se pune de pricină, dă capra şi ie carul.

- Bun, zice Prepeleac. Ia, pe ist cu capra ştiu bine că l-am boit!
Ie apoi şi el capra şi porneşte iar spre tîrg. D ar capra, tot capră; se smuncea în toate părţile, încît îi era acum
lehamite de dînsa.
- De-aş ajunge m ai degrabă în tîrg, zise Prepeleac, ca să scap de rîia asta.
Şi, mergînd el mai departe, iaca se întîlneşte c-un om ce venea de la tîrg c-o gîscă în braţe.
- Bun întîlnişul, om bun! zise Dănilă.
- Cu bine să dea Dumnezeu!
- N u vrei să facem schimb? să-ţi dau capra asta şi să-mi dai gîsca.
- N -a i nim erit-o, că nu-i gîscă, ci-i gînsac; l-am cumpărat de sămînţă.
- Da, dă-mi-l, dă-mi-l! că-ţi dau şi eu o sămînţă bună.
- De m i-i da ceva adaos, poate să ţi-l dau; iară de nu, norocul gîştilor de-acasă.
În sfîrşit, Prepeleac mărită capra! Apoi înşfacă gînsacul şi pleacă tot înainte spre tîrg. C înd ajunse în tîrg,
gînsacul, dorit de gîşte, ţipa cît îl lua gura: „ga, ga, ga, ga!“
- Na! c-am scăpat de dracul şi am dat peste tată-său: acesta m ă asurzeşte! Las’, că te însor eu şi pe tine acuşi!
Şi, trecînd pe lîngă un negustor cu pungi de vînzare, dă gînsacul pe-o pungă de pus în gît. Ie el punga, o
suceşte, o învîrteşte ş-apoi zice:
- N a-ţi-o frîntă, că ţi-am dres-o! D in tr-o păreche de boi de-a mai mare dragul să te u iţi la ei am rămas c-o
pungă goală. M ăi! M ăi! M ăi! Doar ştiu că nu m i-i acum întăiaşi dată, să merg la drum; dar parcă dracul mi-a
luat m inţile !
M a i şede el cît şede de cască gura prin tîrg, ş-apoi îşi ie tălpăşiţa spre casă. Şi, ajungînd în sat, se duce drept
la frate-său, ca să-i ducă bucurie.
Spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a păţit; iar la urm a urmelor zise:
- Ş-apoi, ce mai atîta vorbă lungă, dintr-o păreche de boi m -am ales c-o pungă; ş-apoi şi asta pute a pustiu,
bădiţă dragă.
- M ăi! da, drept să-ţi spun, că mare nătărău mai eşti!
- Apoi dă!... bădiţă! păn-aici, toate-au fost cum au fost, da de-acum am prins eu m inte ... N um ai ce folos?
C înd e minte, nu-i ce vinde. Iaca, îţi dau şi dumitale punga asta, că eu n-am ce face cu dînsa. Şi te mai rog, de
toţi Dum nezeii, să-mi îm prum uţi măcar o dată carul cu boi, s-aduc nişte lemne din pădure la nevastă şi la copii,
că n-au scînteie de foc în vatră, sărmanii! ş-apoi ce-a da Dumnezeu!
II. Ia acum carul cu boii frăţîne-său şi porneşte. Cum ajunge în pădure, chiteşte un copac care era mai
mare şi trage carul lîngă el. Bocăneşte el cît bocăneşte, cînd pîrr! cade copacul peste car de-l sfarmă şi peste boi
de-i ucide!
- Ei, ei, acum ce-i de făcut?... Eu cred că ce-i bine, nu-i rău: D ănilă face, D ănilă trebuie să desfacă. [...]
(Disperat, Dănilă a hotărît să construiască acolo, în pădure, o mănăstire. Speriat, Scaraoschi i-a trimis prin-
tr-u n drac un burduf (sac) plin cu bani, pentru ca Dănilă să renunţe la planul lui.)

222
 Binele si răul - noţiuni relative
D ănilă însă ofta din greu lîngă burduful cu banii şi se tot
frăm înta cu gîndul ce-i de făcut. Cînd, iaca al treilea drac i se
înfăţişează înainte, c-un buzdugan straşnic de m are în m înă,
pe care îl trînteşte la p ăm înt şi zice:
- M ăi omule! ia, acum să te văd! Cine-a azvîrli buzduganul
ista m ai tare în sus, ai aceluia să fie banii.
„Na! D ănilă, zice el în gîndul său, aşa-i c-ai sfeclit-o?“

9
D ar vorba ceea: „Nevoia învaţă pe cărăuş".
- Ia zvîrle-l tu întăi, m ăi dracule!
A tunci dracul ie buzduganul de coadă, şi cînd îl zvîrle, se
suie aşa de tare, de nu se m ai vede; şi abia după trei zile şi trei
nopţi, căzînd jos, cu m are străşnicie s-a cufundat în fundul păm întului, de s-au zguduit temeliile lumii!
- Ia azvîrle-l şi tu acum, zise dracul îngîmfat.
- L-oiu zvîrli eu, nu te îngriji, dar scoate-l m ai întăiu în faţa păm întului, cum a fost şi la tine.

9
Dracul ascultă şi-l scoate.
- Da nu-l m ai zvîrli, omule?
- Ba am să-l zvîrl de-acum: dar îţi spun dinainte, să te ştergi pe bot despre dînsul.
- De ce?
- Iaca de ce: vezi tu colo în lună nişte pete?
- Le văd.
- Acolo-s fraţii mei din ceea lume. Şi, Doam ne, m are nevoie m ai au de fer, ca să-şi potcovească caii. Uite
bine şi vezi cum îm i fac sem n cu m îna, să le dau buzduganul ista; ş-odată şi pune m îna pe dînsul.
- Stai, nepriceputule, că buzduganul ista îl avem lăsat m oştenire de la străm oşul nostru; şi nu-l putem da
nici pen tru toată lumea; ş-odată-i şi sm unceşte buzduganul din m înă, şi fuga cu el în iaz, spunînd lui Scaraoschi
ce era să păţească cu buzduganul.
Atunci Scaraoschi, îngrijit şi m înios grozav, chem ă înaintea sa pe toată drăcim ea şi bătu din picior, strigînd:
- Acum, în clipă, să se aleagă unul dintre voi care să m eargă şi să afurisească pe acest proclet şi vrăjm aş
cumplit!
Pe loc şi vine unul înaintea sa, trem urînd:
- Să trăiţi, mîrşăvia-voastră! Eu m ă duc să îndeplinesc nelegiuita voastră poruncă.
- Mergi! şi dacă-i fi m eşter şi-i izbuti, să ştii c-am să te fac m ai mare.
Atunci dracul porneşte c-o falcă-n cer şi cu una-n păm înt, şi într-o clipă şi ajunge la pusnicul Dănilă.
- M ăi omule, zise dracul. Tu, cu şm ichiriile tale, ai tulburat toată drăcim ea. Hai să ne blăstăm ăm , şi care
dintre noi am îndoi a fi m ai meşter, acela să ieie banii!
Ş-odată şi-ncepe dracul a boscorodi din gură şi a descînta, că nu ştiu ce face, de-i pocneşte lui D ănilă un
ochiu din cap. Săracul Prepeleac! se vede că i-a fost scris tot el să răsplătească şi păcatele iepei frăţîne-său,
a caprei, ale gînsacului logodit şi ale boilor ucişi în pădure. Pesemne blăstăm ul gîştelor văduvite l-au ajuns,
sărmanul!
Ş-apoi ce este m ai gingaş decît ochiul? D ănilă crăpa de durere! dar oricît îl durea de tare, el tot îşi ţinu
inim a cu dinţii şi zise:
- Nu m ă sparii tu cu de-alde-aceste, dem on spurcat ce eşti! Am să te fac să-ţi m uşti m înile şi să m ă
pom eneşti în toată viaţa ta!
- Dă, dă, nu m ai dondăi atîta din gură şi blastăm ă şi tu acum, să te văd cît eşti de meşter.
- Ai să iei burdufu cu banii în spate şi ai să mergi la casa mea, căci blăstăm urile părinteşti nu-s la mine.
Înţeles-ai?
Şi, cum zice, încalecă şi D ănilă pe burduf; iară dracu-i um flă în spate şi zboară iute ca gîndul tam an la casa
lui D ănilă Prepeleac.
Copiii şi nevasta lui, cînd au văzut un bivol zburînd pe sus, au rupt-o de fugă, înspăim întaţi. Dănilă, însă, a
început a-i striga pe num e; şi ei, cunoscînd glasul lui, s-au oprit.

223
Binele si răul - noţiuni relative

- D ragii tatei! Ia veniţi încoace şi aduceţi cu voi şi blăstămurile părinteşti: ragila şi peptenii de peptănat
cîlţi!
Băieţii încep a curge toţi, care dincotro, cu blăstămurile părinteşti în mînă. Îi venise acum şi lui D ănilă apa
la moară.
- Puneţi mîna, copii, pe jupînul ista, şi începeţi a-l blăstăma cum îţi şti voi m ai bine, ca să-i placă şi dumi-
sale...
Atunci lasă pe copii, că şi dracul fuge de dînşii. Au tăbărît cu toţii pe dînsul şi l-au schingiuit după placul lui
9

D ănilă. Ş-a început dracul a ţipa cît îi lua gura; şi scăpînd cu mare greu din m îinile lor, hîrşcîit şi stîlcit cum era,
a lăsat şi bani şi tot şi s-a dus pe urlaţi după ceilalţi.
Iară D ănilă Prepeleac, nem aifiind supărat de nimene şi scăpînd deasupra nevoiei, a mîncat şi a băut şi s-a
desfătat pînă la adînci bătrîneţe, văzîndu-şi pe fiii fiilo r săi îm prejurul mesei sale.
Io n Creangă
9

C aruselul cuvintelor
chiabur - aici: bogat
pestriţă la maţe - răutăcioasă
a închipui (un car) - aici: a obţine
îi mîncau cîinii din traistă - tont, prost
a face totul pe dos - fleuaTb Bce HaobopoT
prepeleac - par cu crăcane scurte, înfipt
în pămînt, folosit pentru uscarea oalelor
treampa - schimbul
a purta grija (cuiva) - a se îngriji
a şugui - sin.: a glumi
a fi cu buche - chibzuit, deştept
a se aşterne pe gî nduri - a se gîndi
gură-cască - persoană care stă absentă,
fără să înţeleagă ce i se spune
a mărita, a î nsura - aici: a vinde
a-i lua minţile - a-şi pierde controlul,
judecata
a prinde la minte - a deveni mai înţelept
a o sfecli - a nimeri într-o situaţie
neplăcută

Nota bene!
F o r m e o r a le d e p r o n u n ţ a r e :
iaca - iată ista - a c e s ta să steie - să stea
să ieie - să ia istlalt - celălalt nu vre - nu vrea

La b irin tu l so lu ţiilo r

2. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Unde are loc acţiunea? e) Prin ce situaţii a trecut personajul principal?
b) C înd au loc evenimentele? f) Cum i-a biruit Dănilă pe draci?
c) Cine este personajul principal? g) Ce idee îţi sugerează povestea?
d) Ce ai aflat despre fam ilia lui? h) Prin ce te-a impresionat textul?

3. Numeşte personajele din primul fragment.

3.1. Enumeră cîte două trăsături de caracter specifice fiecărui personaj, conform schemei:

Dănilă Fratele

Soţia lui Dănilă Soţia fratelui

224
 Binele si răul - noţiuni relative
Găseşte în text şi citeşte propoziţiile:
• în care fratele mai mare îl sfătuieşte pe D ănilă Prepeleac cum să se facă gospodar;
• în care se explică de ce D ănilă purta porecla Prepeleac;
• în care se adevereşte efortul lui D ănilă Prepeleac de a face ceva bun pentru a-şi ajuta familia;
• alineatul în care se arată tăria de caracter a lui D ănilă Prepeleac.

5. Care dintre acţiunile lui Dănilă vorbesc despre prostia lui ? De ce?

9
5.1. Naivitatea lui Dănilă îţi stîrneşte:
• indignare? • compasiune? • zîmbet?
Justifică răspunsul.

6. Demonstrează, în baza textului, că Dănilă Prepeleac a prins la minte.

9
7. Transformă propoziţiile cu vorbire directă în indirectă.
Dracii i-au propus lui Dănilă...
Ia să-l blestemăm...
Ia să chiuim...
Ia să aruncăm buzduganul...
Ia să ne întrecem la fugă...

8. Enumeră încercările la care l-au pus dracii pe Dănilă Prepeleac.

8.1. Argumentează/exemplifică ingeniozitatea lui Dănilă Prepeleac.

9. Este Dănilă Prepeleac un prost nevindecabil ori un om care prinde treptat la minte? Argumentează răspunsul.

9.1. Cum crezi, ce l-a făcut pe Dănilă Prepeleac să se schimbe?

10. Improvizează, împreună cu colegii, dialoguri între Dănilă Prepeleac şi alţi protagonişti.
M o d e l: - Stai, prietene, stai puţin cu carul, c-am să-ţi spun ceva.

- C arul dumitale parcă merge singur.

- Prietene, ştii una?

- Ştiu, dacă m i-i spune.

10.1. Citeşte dialogurile realizate: cu tristeţe; cu bucurie; cu ciudă.

11. Continuă propoziţiile:

D ă-m i carul, na-ţi boii, deoarece... D ă-m i gînsacul, na-ţi capra, deoarece...
D ă-m i capra, na-ţi carul, deoarece... D ă-m i punga, na-ţi gînsacul, deoarece...

12. Fă un rezumat al textului în baza următorului plan orientativ (sau propune varianta ta de plan):
a) Caracterizarea comparativă a celor doi fraţi şi a soţiilor.
b) Fratele m ai mare îi dă sfaturi lui Dănilă.
c) D ănilă „prinde la m inte“.
d) Cauzele distrugerii carului şi a boilor îm prum utaţi de la fratele său.
e) D orinţa de a construi o mănăstire.
f) Întrecerile cu dracii la: fugă, trîntă, chiuit, blesteme.
g) D ănilă Prepeleac iese învingător.

225
Binele si răul - noţiuni relative

13. Surprinşi de prostia personajului principal, ceilalţi trag foloase fără a avea vreo mustrare de conştiinţă. Ce
atitudine ai faţă de personajele care fac schimb cu Dănilă?

13.1. În ce condiţii ai aproba comportamentul acestora? De ce?

14. Alege din text antonime pentru cuvintele:

• sărac - • cumpără - • chitit - • vechi - scumpi -
• harnic - • aproape - • chibzuit - • priceput - vale -
9

Cu 2 perechi de antonime alcătuieşte enunţuri.

15. Alege din text 3-4 proverbe şi zicători ce caracterizează faptele lui Dănilă Prepeleac.

16. Cum crezi, care dintre proverbele de mai jos se potriveşte drept titlu acestei poveşti?
• Nevoia învaţă pe cărăuş. • Tot păţitu-i priceput.
9

• Cine păgubeşte se înţelepţeşte. • Nevoia e mama aflărilor.

• E rău cu rău, dar mai rău fără rău.

17. În ce creaţii populare un personaj este păcălit sau este cel care păcăleşte?

18. Cu ce personaje din literatura universală se aseamănă Dănilă Prepeleac? În ce anume?

19. Dacă în prima parte a poveştii Dănilă a fost comparat cu un prepeleac, cu ce ar putea fi comparat în partea a
doua?

20. Dănilă poartă numele Prepeleac, pentru că doar acest lucru îl avea în gospodărie. Ce nume ar putea purta
unele persoane în funcţie de meseria practicată?
E x em p lu : croitor - Aţălungă Vasile;
ju d ecăto r - Legescu Ion.

21. În viaţa de toate zilele, ai întîlnit persoane asemănătoare lui Dănilă Prepeleac? Povesteşte despre ele.

Barom etrul an alitic

Ion Creangă creează prin D ănilă Prepeleac un personaj real, descris în culori calde şi luminoase, cu simpa­
tie şi bunăvoinţă pentru multîncercatul său erou. Personajul este un biet ţăran, cu „o m ulţim e de copii“, un om
sărac, com pătimit fiin d de autor, pentru că „de multe ori fugea el de noroc şi norocul de dînsul“. Era „nesocotit"
în ale gospodăriei, căci în afară de o pereche de boi şi un prepeleac, făcut de m îna lui, nu avea nim ic la casă, şi,
cînd îi trebuia ceva, îm prum uta de la alţii. Îşi stimează fratele m ai mare, îi ascultă poveţele şi-i gata să-i urmeze
sfaturile. Fiind un om de aceia care făcea totul pe dos, se porneşte la iarmaroc şi pe drum face schimburi deza­
vantajoase pentru dînsul, se mai bucură prosteşte că i-ar fi păcălit el pe alţii.
Eşecurile prin care a trecut îl fac să prindă la m inte şi să constate cu amărăciune: „N um ai ce folos? C înd e
minte, nu-i ce vinde...“.
Preocupat însă de nevoile fam iliei, care a rămas fără „scînteie de foc în vatră“,
D ăn ilă îl roagă pe frate-său să-i îm prum ute încă o singură dată carul, cu tot cu boi
ca să-şi aducă din pădure lemne pentru de foc. S-a gîndit să ia în car „un copac
care era m ai m are“, „începe a tăia copacul ca să cadă în car deodată“. Copacul se
răstoarnă „peste car de-l fărîm ă şi peste boi de-i ucide“.
Acum, într-adevăr, D ănilă înţelege situaţia aflată la lim ită, care-l face să fie flex­
ibil şi isteţ în întrecerea cu dracii. D ănilă are simţul um orului şi ironiei, al dreptăţii
şi răzbunării. N ici nu apelează la ajutorul forţelor divine ale binelui, ci se descurcă de
unul singur, bizuindu-se doar pe ingeniozitatea acumulată în viaţa reală, şi acest fapt îi
asigură biruinţa.

226
 Binele si răul - noţiuni relative
S o lstitiu l cu vîn tu lu i

1. Povesteşte o afacere / o situaţie a lui Dănilă care ţi-a părut:

a) m ai comică; b) m ai profitabilă.

2. Cum crezi, care este atitudinea lui Ion Creangă şi a omului din popor (Dănilă Prepeleac) faţă de religie?
Argumentează răspunsul.

3. Demonstrează că „Dănilă Prepeleac" e o poveste.

Exprimă-ţi acordul / dezacordul cu proverbul de mai jos:

După roade cunoşti pomul,
După fapte cunoşti omul.

Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Reflectează asupra următoarelor situaţii de comunicare:

a) Dănilă Prepeleac vă cere ajutor. Ce sfaturi i-aţi propune pentru a se îmbogăţi?
b) Fratele intentează un proces de judecată împotriva lui Dănilă Prepeleac. Înscenaţi procesul judiciar,
atribuindu-vă rolurile respective, şi redactaţi cuvîntările cu care aţi interveni.

3. Continuă subiectul poveştii, în 8-10 propoziţii, relatînd ce ar fi putut să se întîmple, dacă n-ar fi învins Dănilă.

Scrie o scrisoare prietenei (prietenului) şi propune-i să citească şi ea (el) povestea „Dănilă Prepeleac".

„MOARA CU NOROC" - O ISTORIE FARA DE NOROC"

„Norocul e de sticlă, se sparge

cînd străfuceşte"
Proverb

Ioan Slavici

& Enigm a cu vîn tu lu i

1. În ce situaţie un om se consideră norocos? Utilizează în răspuns informaţia din „Portofoliul-ghid" (p. 228).

2. Aminteşte-ţi ce personaje din operele literare studiate ar putea fi numite norocoase. De ce?

3. Cum crezi, corespunde proverbul din motoul temei pentru toate situaţiile exemplificate sau nu? Justifică
răspunsul.

227
Binele si răul - noţiuni relative

4. Citeşte propoziţiile şi explică sensul cuvintelor evidenţiate în context:

• - N oroc , Marcel! N u ne-am văzut de u n car de ani.
• Fiecare părinte îi doreşte copilului său noroc . Portofoliu-ghid
• Participînd la „Bingo“, pe Sorin l-a p ă lit norocul : a cîştigat Noroc - subst. soartă,
ursită, destin; loc.
o m aşină.
adjectivală - care
• N o ro cu l e cum şi-l face omul.
exprimă fericire/
• - Sper să ne în tîln im în curînd. N o ro c !
9

nefericire, succes/
- Îţi doresc şi ţie noroc cu c aru l . insucces.
Întîmplare neaşteptată
5. Include în enunţuri cîte un cuvînt (la alegere) din familiile lexicale date: sau concurs de împre­
• noroc - norocos - nenorocos - a noroci jurări favorabile care
• linişte - liniştit - nelinişte - a linişti asigură reuşita unei
acţiuni, îndeplinirea unei
• am ar - am ărăciune - am ărît - a am ări
dorinţe, posibilitatea unei
9

• m ulţum ire - m ulţum it - m ulţum itor - a m ulţum i şanse de realizare.

Modele culturale
Io a n Slavici (1848-1825). Se naşte la 18. 01. 1848 la Siria, lîngă A rad, în fam ilia lui Savu şi a Elenei Slavici.
S tu d iile : 1854-1858 - şcoala prim ară din satul natal; 1860-1868 - învaţă la liceele din oraşul A rad şi
Tim işoara; în 1868 susţine exam enul de bacalaureat şi se înscrie la Facultatea de D rept şi Ştiinţe din Budapesta;
în 1869 - la Facultatea de D rept din Viena, unde face cunoştinţă cu M. Em inescu, care îl încurajează să scrie şi îi
oferă sfaturi preţioase şi ajutor. În 1871 absolvă şcoala m ilitară din Viena, devenind ofiţer, dar n u îm brăţişează
această carieră.
A ctiv itatea : practică, u n tim p, avocatura, apoi se consacră activităţii pedagogice, devenind profesor de
filozofie, logică şi psihologie la liceul „M atei Basarab” din Bucureşti. Este ales apoi profesor de ro m ân ă şi
geografie la Şcoala N orm ală a societăţii p en tru învăţătură a poporului rom ân, profesor de ro m ân ă şi filozofie
la azilul „Elena D oam na” etc. A fost u n cunoscut pedagog în epocă, a scris şi lucrări pedagogice: Educaţiunea
morală, Educaţiunea fizică, Educaţiunea naţională etc.
Se im pune ca ziarist, lucrînd în redacţia ziarului „T im pul” îm preună cu M. Em inescu şi I. L. Caragiale, cei
trei m ari scriitori legîndu-se p rin tr-o prietenie unică în literatura rom ână. Întem eiază la Sibiu ziarul „T ribuna”,
apoi, la Bucureşti, „C orespondenţa ro m ân ă”, „V atra”.
O p e ra : a scris poveşti - Z îna zorilor, Ileana cea isteaţă, Florica din codru etc.; nuvele - Popa Tanda, Budulea
Taichii, M oara cu noroc, Pădureanca, Gura satului etc.; rom ane - Mara, Din bătrîni, distins cu prem iul
Academ iei „I. H eliade-R ădulescu”.
În 1882 este ales m em b ru corespondent al Academ iei Rom âne.
Ioan Slavici este un u l din cei m ai talentaţi prozatori ai literaturii rom âne, rom anul M ara p u n în d începutul
rom an u lu i rom ânesc m odern.

|^ J Plăcerea lecturii

1. Citeşte fragmentul şi, la finele lecturii, explică semnificaţia titlului.

MOARA CU NOROC
I
- O m ul să fie m ulţum it cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit.
D ar voi să faceţi după cum (vă) trage inim a, şi D um nezeu să vă ajute şi să vă acopără cu aripa bunătăţilor
sale. Eu sunt acum bătrînă, şi fiindcă am avut şi am atît de m ulte bucurii în viaţă, nu înţeleg nem ulţum irile

228
 Binele si răul - noţiuni relative
celor tineri şi mă tem ca nu cumva, căutînd acum la bătrîneţe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut
parte pînă în ziua de astăzi şi să dau la sfîrşitul vieţii mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decît din frică.
Voi ştiţi, voi faceţi; de mine să nu ascultaţi. M i-e greu să-mi părăsesc coliba în care m i-am petrecut viaţa şi
m i-am crescut copiii şi mă cuprinde un fel de spaimă cînd mă gîndesc să răm în singură într-însa: de aceea,
poate că mai ales de aceea, Ana îm i părea prea tînără, prea aşezată, oarecum prea blîndă la fire, şi-mi vine să
rîd cînd m i-o închipuiesc cîrciumăriţă.
- Vorba scurtă - răspunse Ghiţă - să răm înem aici, să cîrpesc şi m ai departe cizmele oamenilor,

9
care umblă toată săptămîna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, îşi duc cizmele în m înă pînă la
biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amîndoi la copilaş, iar dumnea­
ta la tustrei. Iacă liniştea colibei.
- N u zic, grăi soacra aşezată. Eu zic numai ce zic eu, vă spun numai aşa, gîndurile mele, iară voi faceţi după
gîndul vostru, şi ştiţi prea bine că, dacă voi vă duceţi la moară, nici vorbă nu poate fi ca eu să răm în aici ori să
mă duc în altă parte: dacă vă hotărîţi să mergeţi, mă duc şi eu cu voi şi mă duc cu toată inim a, cu tot sufletul, cu

9
toată dragostea mamei care încearcă norocul copilului ieşit în lume. D ar nu cereţi ca eu să hotărăsc pentru voi.
- Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu a rîn d a s u l, şi de la St. Gheorghe cîrciuma
de la M oara cu noroc e a noastră.
- În ceas bun să fie zis - grăi bătrîna - şi gînd bun să ne dea Dumnezeu în tot ceasul!
(Afacerea lui Ghiţă este controlată de Lică Sămădăul, care vinde turme de porci furate. Lică avea sprijinul
unor oameni autoritari, care „spălau” bani necinstiţi cu ajutorul lui. Lică îl foloseşte şi pe Ghiţă în acest scop.
Ghiţă se opune şi între ei apare un conflict puternic. Pentru a-l prinde pe Lică, Ghiţă pleacă după jandarmul
Pintea şi o lasă drept capcană pe soţia sa Ana, care nu ştia nimic.
Lică reuşeşte să scape şi Ghiţă hotărăşte să-şi spele vina, omorînd-o pe Ana şi apoi pe sine.)

II
Ghiţă îşi dete trupul înapoi, se plecă, îi apucă cu amîndouă m îinile capul şi privi dus în faţa ei.
- N u-ţi fie frică, îi zise el înduioşat: tu ştii că-mi eşti dragă ca lumina ochilor. N -am să te chinuiesc: am să te omor
cum mi-aş omorî copilul meu cînd ar trebui să-l scap de chinurile călăului, ca să-ţi dai sufletul pe nesimţite.
- D ar de ce să m ă omori? zise ea agăţîndu-se de braţele lui. Ce-am păcătuit eu?
- N u ştiu! răspunse el. Simt numai că m i s-a pus ceva de-a curm ezisa în cap şi că nu m ai pot trăi, iară pe
tine nu pot să te las vie în urm a mea. Acu - urm ă el peste puţin - acu văd c-am făcut rău şi dacă n-aş vedea din
faţa ta că eu te-am aruncat ca un ticălos în braţele lui, pentru ca să-mi astîmpăr setea de răzbunare. Dacă mai
adineoară l-aş fi găsit aici, poate că nu te-aş fi ucis.
Ana se ridică şi privi ca trezită din somn la el.
- Unde ai plecat tu? întrebă ea.
- M -a m dus ca să-l aduc pe Pintea, pentru ca să-l prindem aici pe Lică cu s e rp a ru l plin de galbenii luaţi de la
arîndaşul. El e omul de la care am p rim it hîrtiile pe care găsiseşi tu atunci noaptea semnele.
- Ghiţă! Ghiţă! De ce nu m i-ai spus-o tu mie asta la vreme?! zise ea înăbuşită de plîns, şi-l cuprinse cu
amîndouă braţele.
Afară se auzi ţipătul unui h u h urez, apoi iar se făcu linişte.
Ghiţă începu şi el să plîngă, o strînse la sîn şi îi sărută fruntea.
-Pentru că Dumnezeu nu m i-a dat gîndul bun la vreme potrivită, zise el, şi deodată se întoarse
spre uşă.
Afară se auzeau paşi, şi peste puţin cineva încercă să deschidă uşa.
- Pintea cu jandarm ii! şopti bărbatul scoţîndu-şi cuţitul de pe tureac. Ano! Fă-ţi cruce, că nu m ai avem
vreme.
- Săriţi că m ă omoară! săriţi, m ăi oameni! strigă nevasta luptîndu-se cu el, săriţi, săriţi!
Cînd uşa căzu sfărîmată din ţîţîn i şi Răuţ se ivi cu Lică în ea, Ana era întinsă la păm înt şi cu pieptul plin de
sînge cald, iară Ghiţă o ţinea sub genunchi şi apăsa cuţitul m ai adînc spre inim a ei.
- D ă foc! zise Lică, şi Răuţ îşi descărcă pistolul în ceafa lui Ghiţă, care căzu înapoi fără să m ai poată afla
cine l-a împuşcat.

229
Binele si răul - noţiuni relative

Nem aisim ţind greutatea genunchilor lui, A na se opri să se ridice.

- Tu eşti, Lică, tu? gemu ea cu ochii ţin tiţi la el. Vino şi mă ridică.
C înd Lică se plecă asupra ei, ea ţipă dezmierdată, îi muşcă m îna şi îşi înfipse ghearele în obrajii lui, apoi
căzu moartă lîngă soţul ei.
Lică se ridică iute şi începu să-şi şteargă sîngele de pe obrajii zgîriaţi, să-l şteargă fără de astîmpăr, ca şi cînd
m îna ei ar fi ortăvită, apoi îşi luă şerparul de la piciorul patului şi îl încinse.
- Voi căutaţi, că trebuie să găsiţi bani m ulţi în casă - le zise după aceste - şi cînd socotiţi că eu mă apropii
9

de Fundureni, daţi foc pentru ca să pot privi cîrciuma arzînd, de la Fundureni, dimpreună cu sătenii. Tu, Răuţ,
v ii pe cealaltă cale la Ineu, iar tu, Păune, te întorci la Şicula.
Toate aceste el le zise iute, ca şi cînd i-ar fi fost groază să mai stea subt acest acoperemînt şi ştergîndu-se
mereu cu mîneca la faţă, iar după ce îşi dete astfel poruncile, se depărtă spre şirul de răch ite, unde-şi lăsase
calul.
M u rg u l făcuse prin ploaie o dată calea pînă la Fundureni şi iar o dată înapoi: era obosit şi se culcase.
9

Acesta era un rău semn pentru Lică, fiindcă el încă în noaptea asta trebuia să m ai facă tot pe acest cal obosit
drum ul pînă la Ineu, cu încungiur şi pe drum uri rele, pe la Fundureni.
Iară zgîrietura din faţă îl ustura şi-l făcea mereu să se întrebe: „Ce vor zice oamenii dacă mă vor vedea zgîri-
at la faţă şi muşcat la mînă?“
M u rg u l nu voia să se ridice, apoi nu voia să plece, ci stătea zgriburind în loc, apoi nu voia să o ia la treapăt,
iar deodată el îşi adună toate puterile, o rupse la fugă încordată şi o ţinu
aşa cale de cîteva împuşcături, apoi căzu frîn t la păm înt, încît îşi aruncă
stăpînul cît colo între cioate.
- Acu m -a ajuns m înia lui Dumnezeu! grăi Lică după ce se ridică cu
anevoie de la păm înt. Ce să fac eu acum?! Calul meu?! M în e îm i găsesc
oamenii calul aici, şi eu cu faţa zgîriată, şi cîrciuma arde.
Încă pe cînd plecase de la M oara cu noroc, îl apucaseră fierbin­
ţelile: acum începu să-l treacă sudorile şi tremura încît abia m ai stătea pe
picioare.
El se gîndi şă-şi ia calul şi să-l tîrască pînă la rîuleţul um flat, că doară
o să-l ducă valurile departe la vale: dar nu avea destulă putere. Luă dar
şeaua de pe el, îi luă frîu l din cap şi plecă spre rîuleţ, ca să o ia pe jos
pînă la Ineu. Rîuleţul era însă um flat. „N u -m i pasă!“ îşi zise el hotărît, şi
aruncînd şeaua şi frîu l în valuri, intră în apă. D ar abia făcu un pas, doi
înainte, şi valurile repezi îl apucară şi îl făcură să se retragă înspăimîntat spre mal. El căută un alt loc de trecă­
toare mai la deal, apoi un al treilea, apoi un al patrulea, şi aşa umbla mereu pe mal, privind neîncetat împregiu-
ru l său spre focul de la M oara cu noroc şi ştergîndu-şi din cînd în cînd sîngele de pe obraji.
Deodată el se opri înveselit în loc.
Ghiţă plecase călare la Ineu, şi calul lui trebuia să fie la M oara cu noroc, un cal odihnit şi luat din grajd, cu
care, pe lîngă tot încungiurul, putea sosi la vreme în Ineu.
El se întoarse iar la vale, deşi era secat de puteri şi parcă nu se mai simţea destul de tare spre a-şi tîrî trupul
pînă la cîrciuma cuprinsă de flăcări.
În vremea aceasta Răuţ se depărtase spre Ineu, Păun o luase spre Şicula, iară Pintea, văzînd focul la M oara
cu noroc, îi lăsă pe săteni să creadă că a trăsnit din cer şi, aducîndu-şi aminte de vorbele lui Ghiţă, se întoarse
drept spre zarea de lum ină ca să sosească, dacă mai era cu putinţă, la vreme.
C înd ajunse la m urgul lui Lică, calul îi sări speriat în lături.
- U n cal?! M urgu l lui Lică! strigă el sărind din scări. Sfinte Doamne, încotro s-a dus? îm i scapă, iar îm i
scapă! La deal n-a putut să meargă, fiindcă l-aş fi văzut.
El aşteptă un fulger, ca să poată privi împrejur.
Fulgerul nu-i fu trim is din cer, dar Lică se văzu trecînd prin zarea focului pe care îl pusese la M oara cu
noroc, pentru ca să arunce vina păcatului său asupra lui Dumnezeu, facînd lumea să creadă că a trăsnit.

230
 Binele şi răul - noţiuni relative
- Stai! strigă Pintea tare, încît răsună toată valea. „Uf! Săracul de mine! îşi zise apoi. L-am scăpat! Acu fuge“.
Aşa-i! dar astă dată Lică nu mai putea să fugă şi, dacă fugea, tot prins era, prins de m îna lui Pintea, prins cu
toate dovezile.
El se îndreptă, încît părea îndoit aşa de nalt ca m ai nainte, privi îm pregiurul său, îşi ţin ti ochii la un stejar
uscat ce stătea la depărtare de vreo cincizeci de paşi, scrîsn i d in d in ţi, apoi îşi încordă toate puterile şi se repezi
înainte.
Pintea îl găsi cu capul sfărîmat la tulpina stejarului şi rămase neclintit şi cuprins de fior în loc.
- A scăpat! zise el în tr-u n tîrziu. D ar asta nu are s-o afle nim eni în lume.
Grăind aceste, el îl apucă pe m ort de un picior şi îl tîrî după sine pînă la rîuleţ, apoi împinse trupul cu picio­
ru l în valuri.

III
Luni pe la prînz focul era stins cu desăvîrşire şi zidurile afundate steteau părăsite, privind cu tristeţă la ziua
senină şi înveselitoare.
D in toate celelalte nu se alesese decît praful şi cenuşa: grinzi, acoperămînt, duşumele, butoaie din pivniţă,
toate erau cenuşă şi num ai pe ici, pe colo se mai vedea cîte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese
odinioară pivniţă, nu se m ai vedeau decît oasele albe ieşind pe ici pe colo din cenuşa groasă.
Bătrîna şedea cu copiii pe o piatră de lîngă cele cinci cruci şi plîngea cu lacrămi a lin ă to a re .
- Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea în tr-u n tîrziu. Simţeam eu că nu are să iasă bine: dar aşa le-a
fost data!...
Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe.

C aruselul cuvintelor

colibă - xuxuHa, aici: casă de-a curmezişul - în lat, în diagonală

a cîrpi - a repara tureac (tureatcă) - roueHu^e
noroi - glod, pămînt amestecat cu apă a încinge - onoacbiBaTb
arendaş - om care ia în arendă răchită - paKma
şerpar - brîu lat de piele (prevăzut cu ciot - neHb, nypbaH
buzunare) a scrîşni din dinţi - CKpexeTaTb 3y6aMM
huhurez - ^ uuuh alinător,-oare - care linişteşte, uşurează

La b irin tu l so lu >ţiilo r

2. Răspunde la întrebări:
a) Unde se desfăşoară acţiunea?
b) Care sînt personajele principale?
c) În ce relaţii se află ele?
d) A cui a fost iniţiativa de a arenda M oara cu noroc? De ce?
e) Care este finalul destinului lui Ghiţă?
f) Ce dispoziţie ţi-a creat lectura textului?
Argumentează răspunsul.

3. Găseşte şi citeşte în text:

• propoziţiile în care bătrîna explică felul în care înţelege ea norocul;
• descrierea drum ului ce ducea spre cîrciumă;
• vorbele bătrînei referitoare la cauza incendiului cîrciumei şi a deznodăm întului tragic.

231
Binele si răul - noţiuni relative

Divizează textul în fragmente şi intitulează-le, utilizînd cuvinte din text.

5. Povesteşte evenimentele întîmplate la Moara cu noroc fiind în rolul:

• Anei; • bătrînei;
• lui Lică; • unui m artor care depune m ă rtu rii jandarm ului Pintea.

6. Recunoaşte numele personajelor:

9

a) prea tînără, prea aşezată şi oarecum prea blîndă la fire...

b) cîrciuma de la M o a ra cu noroc e a noastră...
c) Acu m -a ajuns m înia lui Dumnezeu...
d) plîngea cu lacrim i alinătoare...

7. Lucrînd în perechi, scrieţi determinative pentru a caracteriza fiecare personaj în parte. Argumentaţi-le cu
9

exemple concrete.
credincioasă î nţelegătoare
Bătrî na î nţeleaptă slabă de fire

cinstit hotărît în acţiuni

Ghiţă rob al banului orgolios

8. Redactează o relatare, în 8-10 propoziţii, pentru o cronică de ziar despre crimele făcute la Moara cu noroc.

9. Citiţi pe roluri dialogul. Continuaţi-l cu 4-5 replici:

A n a: M am ă, ce zici, îţi place ideea lui Ghiţă?
B ă t r î n a: Ştiu eu, poate că n-am înţeles prea bine. Ia spune-mi tu,
ce gînduri aveţi?
A n a: Păi, trebuie să scăpăm odată de sărăcie. Ghiţă zice să...

10. Improvizaţi, la alegere, un dialog despre fericire, soartă, noroc între:

• Ghiţă şi Lică;
• Ghiţă şi Ana;
• Bătrînă şi Ghiţă;
• Ana şi Lică.

11. Ar fi avut Ghiţă şansa să-şi salveze familia? În ce mod? Alege şi argumentează răspunsul:
• să-l prindă pe Lică; • să colaboreze cu Lică;

I
12.
• să-i spună Anei;
• să-l denunţe pe Lică autorităţilor;

Cum crezi, de ce bătrîna n-are nume?

• să-i spună bătrînei;
• varianta ta.

13. Alege cîte un simbol care ar corespunde personajelor textului. Argumentează alegerea.
V a ria n te p o s ib ile : rîndunică, lacrimă, vultur, narcis, stejar, albină, nor, bujor,
bufniţă, uliu.

232
 Binele si răul - noţiuni relative
14. Găseşte echivalente comparabile pentru expresiile ce urmează:
orgolios ca...
mîndru ca...
Lică era
puternic precum ...
puternic ca...
crud ca...
Ghiţă era muncitor ca...
frag ed ă ca... iubitor ca...
subţirică precum ...
Ana era
sprintenă ca...
mlădioasă ca...

15. Formează familia lexicală a cuvintelor date, incluzîndu-le, cîte 1-2 din fiecare, în enunţuri:
N oroc - norocos - nenorocos - a n o ro ci
Linişte - . . . - . . . - . . .
A m ar - . . . - . . . - . . .
M ulţu m ire - . . . - . . . - . . .

16. Dovedeşte, în baza textului, că demnitatea, curăţenia sufletească sînt mai presus decît orice.

17. Argumentează ultima replică a bătrînei.

18. Explică ce este norocul în viziunea fiecărui personaj.

19. Ce înseamnă, în viziunea ta, norocul?

20. Autorul e convins că goana după avere provoacă neliniştea sufletească a omului şi nenorociri. Exprimă-ţi
opinia pro sau contra acestui argument.

21. Citeşte atent proverbele. Care dintre ele ar corespunde nuvelei sau unui personaj concret?
• Adeseori omul îşi provoacă singur nenorocirile.
• Viaţa e cîrm uită de noroc, nu de înţelepciune.
• M a i bine sărac şi curat.
• Norocul şi-l face omul.
• N u şedea că-ţi şade norocul.

22. Justifică titlul nuvelei.

23. Dacă ar fi să refaci finalul tragic, ce şi cum ai schimba?

24. Setea de îmbogăţire este caracteristică tuturor oamenilor? Discutaţi în grup şi argumentaţi răspunsul.

Barom etrul an alitic

M om entul de v îr f al nuvelisticii lui Slavici îl constituie nuvela „M oara cu noroc“. Tema ei reprezintă omul
în conflict cu îm prejurările şi cu sine însuşi, datorită setei de îmbogăţire. Ideea nuvelei este că întotdeauna
goana după avere tulbură liniştea sufletească a omului şi provoacă numeroase nenorociri. Această convingere a
autorului se exemplifică foarte bine în nuvelă prin destinul crîşmarului Ghiţă.
În nuvelă urm ărim evoluţia personajului principal, Ghiţă, de la stadiul de cizmar sărac pînă la cel de cîr-
ciumar şi, în final, moartea sa. D orinţa lui Ghiţă de a scăpa de sărăcie l-a determinat să ia în arendă o moară,
pe care o transformă în cîrciumă. A ici se mută întreaga fam ilie care va munci din răsputeri pentru a ieşi din
sărăcie. A dunînd însă o sumă bună de bani, Ghiţă se îmbolnăveşte de patima lor şi intră în „tovărăşie” cu un
mare hoţ, Lică.

233
Binele si răul - noţiuni relative

Îndrăzneţ şi prin siguranţa de sine, acesta începe să-l domine pe Ghiţă,

care se lasă antrenat, direct sau indirect, în afacerile necinstite ale hoţului.
Patima banului îl lipseşte de caracter pe Ghiţă. El se înstrăinează de
nevasta sa, Ana, şi de copii. M a i tîrziu, Ghiţă îşi omoară soţia, deoarece l-a
înşelat cu Lică, iar la porunca lui Lică este omorît şi Ghiţă. Ca să-şi şteargă
urmele, Lică a dat foc casei şi a încercat să fugă. Însă n-a reuşit şi atunci
s-a sinucis. Eroii lui Slavici sînt construiţi pentru a ilustra anumite principii
y

etice, pe care omul trebuie să le respecte în mod necondiţionat: cinstea, dem­

nitatea, munca, sinceritatea, încrederea etc.
Un personaj simbolic în nuvelă este bătrîna. Ea ştie că fericirea nu constă Secvenţă di n filmul „Moara cu noroc
în bogăţie, ci în liniştea sufletească, pe care o găseşti doar într-o familie fericită.
Un simbol cu totul aparte îl reprezintă locul de desfăşurare al acţiunii - „M oara cu noroc“ - un hotar din­
tre bine şi rău.
y

O biectivul c ritic ii

Folosind detalii din textul studiat, demonstrează adevărul unei maxime (la alegere).

Slavici înfăţişează în opera sa oameni „dîrji, lacomi, întreprinzători,

intriganţi, cu părţi bune şi rele, aşa cum trebuie să fie o lume comună...“
George Călinescu

„Slavici a fost un mare cunoscător al naturii omeneşti.“

Mihai Eminescu
V___________________________________________________________________________________________ >

S o lstitiu
y
l cu vîn tu lu i

i. Citeşte şi explică sensul expresiilor:

de omenie
dintr-o bucată sfinţeşte locul
a fi om omul
la locul său este măsura tuturor
al cuvîntului şi faptei lucrurilor

1.1. Utilizează-le în prezentarea idealului tău uman, continuînd ideea:

• În opinia mea, cuvîntul om ar fi trebuit să se scrie întotdeauna cu litere mari, pentru că...

Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Caracterizează un personaj din nuvelă care te-a impresionat.

2. Intervievează-ţi părinţii, prietenii şi află ce înseamnă pentru ei să f i i noroco s.

3. Comentează motoul temei.

4. Propune 10 sfaturi pentru cei ce vor să fie/ să se simtă fericiţi.

234
 Binele si răul - noţiuni relative
„ÎN VREME DE RĂZBOI" - O NUVELĂ
DESPRE O FORMĂ A RĂULUI UMAN

„De ce să nu arăt lumii cum am văzut

împrejurările sociale sipoRtice..."
Ion Luca Caragiale

&
I. L. Caragiale
Enigm a cu vîn tu lu i

1. Citeşte motoul temei şi numeşte autori cunoscuţi care au procedat la fel.

2. Cum crezi, întotdeauna un scriitor reflectă în opera lui împrejurările la care

a asistat? Exemplifică răspunsul. Portofoliu-ghid
Întrebarea care nu pre­
3. Precizează ce exprimă prima propoziţie a frazei din moto:
supune răspuns avînd
• o rugăminte? • o constatare? • o afirmare? semnificaţia unei puter­
nice afirmaţii se numeşte
interogaţie retorică.
4. Explică ce-ţi sugerează titlul povestirii lui I. L. Caragiale „În vreme de război". Exemplu: „ Oare glorie să
fie a vorbi într-un pus­
tiu?"
Mihai Eminescu
Modele culturale

Io n Luca C a ra g ia le (1 8 5 2 -1 9 1 2 ), u n u l d in cei p atru m a ri clasici ai lite ra tu rii rom âne (M . Em inescu,

I. Creangă, I. Slavici), s-a născut la 30.01.1852 în fam ilia unui avocat.
A studiat la Şcoala Domnească şi în gim naziul din Ploieşti, apoi, la Conservatorul din Bucureşti, în clasa „de
declamaţie” a unchiului său, Costache Caragiale, cunoscut regizor, actor şi dramaturg.
S-a impus, în p rim u l rînd, p rin activitatea sa de ziarist talentat şi curajos, colaborînd la cele m ai cunoscute
publicaţii: „C onvorbiri literare”, „Ghim pele”, „T im p u l” etc.
A debutat p rin tr-o serie de scurte foiletoane, momente, supranumite de contemporani „m onum ente” lite­
rare. Principalele opere care i-au făcut renume sînt:
• Com ediile: O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, Conu Leonida fa ţă cu reacţiunea şi D ’ale carna­
valului, care l-au consacrat drept cel m ai mare dramaturg în epocă şi unul din cei m ai reprezentativi în
literatura română. D in dramaturgia lui Caragiale s-a născut teatrul m odern al absurdului. A m ai scris şi
o dramă, Năpasta, care dezvăluie un destin tragic al omului.
• Schiţele şi momentele prin care a criticat viciile umane şi nedreptăţile sociale. Tematica lor este diversă:
fam ilia - Vizită, Dom nul Goe, Tatăl nostru etc.; şcoala - Bacalaureat, Pedagog de şcoală nouă, Inspecţiune
etc.; m inciuna, prostia - Amici, Am icul X, 1 aprilie, Lanţul slăbiciunilor etc.; justiţia - Proces-verbal etc.;
politica, falspatriotismul - Politică şi delicateţe, Temă cu variaţiuni, O zi solemnă etc.
Nuvele: O făclie de paşti, Păcat etc., în care autorul reflectă destine umane în cheia studiului de caz.
O pera lui I.L.Caragiale, prin fondul său umanist, este şi astăzi actuală. Piesele autorului sînt în topul stagi­
unilor teatrelor „Satiricus”, „Eugene Ionesco” ş.a.

235
Binele si răul - noţiuni relative

Plăcerea le ctu rii

1. Citeşte fragmentul ce urmează. Precizează care a fost scopul vizitei lui lancu la fratele său Stavrache.

ÎN VREME DE RĂZBOI
(fragm entul 1)
9

În sfîrşit ceata de tîlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. D oi ani de zile, vreo cîţiva voinici,
s p o iţi cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneţi, băgaseră spaima în trei hotare.
Întâi începuseră cu hoţie de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urm ă omoruri. Între altele făcuse în urm ă
o vizită dinspre ziuă lui popa Iancu din Podeni.
Popa era om cu dare de mînă; rămas vădu v, deşi foarte tînăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se
poate de bine. În tim p de un an şi jumătate, cumpărase dou ă s fo ri de moşie, ridicase un han şi o pereche de case
9

de piatră; vite multe, oi, cîini, cai, şi mai avea se zice şi bănet. Acestea băteau la ochi: toată lumea credea că popa
găsise vreo comoară. La acea stare trebuia, se-nţelege, să se oprească ochii tîlharilor. Pe preot l-au găsit a doua zi
în tr-u n târziu legat butuc, cu muşchii curmaţi de strînsura frînghiilor, cu că lu şu -n g u ră , d-abia mai putînd geme.
L-au dezlegat degrabă şi bietul om a povestit, g îfîin d şi cu mintea pierdută de groază, tot ce p ă tim is e .
N u trecură două săptămîni şi se auzi de altă călcare - aceea, în adevăr, spăimîntătoare.
Arendaşul de la Dărmăneşti a fost călcat de cu seară. O m ul trăia acolo cu o rudă bătrînă, o babă căre-i în g ri­
jea casa... I-au chinuit, i-au ferăstruit până i-au isprăvit...
D a în sfîrşit, fărădelegea asta fusese cea din urmă. A flînd
despre prinderea tîlharilor, popa Iancu a mers la frate­
le său mai mare, hangiul Stavrache, căruia i-a poves­
tit că tocmai el a fost capul hoţilor şi că acum, cînd ei
sînt prinşi, o să-l trădeze. Popa îl roagă pe frate-său să-l
scape. În acea noapte poposeşte la han un grup de volun­
tari conduşi de un ofiţer şi doi sergenţi rezervişti, care
mergeau la război. Hangiul îi roagă să-l ia şi pe părin­
te, recomandîndu-l orfan. T îlharii au fo s t o s în d iţi, iar
hangiul este chinuit de gîndul: „o să-ndrăznească popa
Iancu să se mai întoarcă?”. În sfîrşit primeşte o scrisoare
de la camarazii de arme ai fratelui, care îi comunică că
acesta a căzut ca un soldat viteaz.

C aruselul cuvintelor
ceată (de oameni) - rypb6a, BaTara a pune (cuiva) căluşul în gură - a împiedica
spoit - vopsit pe cineva să vorbească
călcare - aici: jefuire, prădare a gîfîi - a respira des şi greu
văduv - fără soţie a pătimi - crpagam
două sfori de moşie - două părţi de moşie a poposi - a se opri undeva pentru a se odihni
a lega butuc - a lega astfel încît să nu se mai a osîndi - HaKa3biBaTb, npuroBapuBaTb
poată mişca

2. Exprimă-ţi opinia: mesajul fragmentului a confirmat ceea ce aşteptai să urmeze în povestire sau nu?
• Ce nu corespunde cu ceea ce ţi-ai imaginat?
• La ce te gîndeai în timpul lecturii?
• Care este cel mai important mesaj al acestui fragment?
• Ce ai mai dori să afli: a) despre viaţa personajelor; b) despre acest eveniment?

236
 Binele si răul - noţiuni relative
ÎN VREME DE RĂZBOI
(fragm entul II)
De m ult acuma, d. Stavrache stăpîneşte m ira z u l răm as de la frate-său, părintele Iancu, de a cărui urm ă nu
s-a m ai p u tu t da şi despre care nici nu se m ai pomeneşte.... Au trecut cinci ani de la război şi nim eni, în adevăr,
n -a supărat pe d. Stavrache, în afară decît popa Iancu volintirul, care venea din cînd în cînd de pe altă lum e să
tulbure som nul fratelui său...

9
Dis-de-dim ineaţă, d. Stavrache, trem urînd de friguri, era la popa satului, rugîndu-l să vie negreşit pînă
seara să-i facă sfeştanie acasă.
Era o zlo a tă nem aipom enită: ploaie, zăpadă, m ă z ă ric ă de vînt vrăjmaş, de n u m ai ştia vita cum să se-ntoar-
că să poată răsufla.
... În adevăr, după ce se dezmorţeşte bine d. Stavrache la gura sobii, iacă-tă, pe-nserate, că bate cineva la uşă.
- Care-i acolo? întrebă hangiul.
- Eu, dom ’ Stavrache, răspunse u n glas slab de copil... Deschide...

9
Hangiul trage ve rig a , vîntul de-afară duhneşte pe uşă aruncînd în ău n tru o fetiţă foarte re b e g ită . Copila
d-abia poate vorbi, fă lc ile îi sunt înţepenite de frig, deşi pe potriva de copil sărac, e destul de bine îm brăcată:
are peste căm ăşuţă m in te a n u l lui taică-său; pe picioarele goale nişte cizm uliţe vechi ale măsii, şi pe cap u n tes-
te m e l .
- Ce vrei?
- M -a trim is maica, să-i dai de u n ban gaz şi taica de doi bani ţuică...
- Da bani ai adus?
- Ba!... zice ca să scrii.
- Iar să scriu?
Şi d. Stavrache, u rm at de fetiţă, trece-n p ră v ă lie bolborosind:
- Scrie-v-ar popa să vă scrie, de p î r l i ţ i !
În prăvălie d-abia se m ai vede. Fetiţa, apropiindu-se de d. Stavrache, care-i toarnă ţuică, răm îne cu ochii pe
u n covrig stin g h e r , u itat pe ta ra b ă . Hangiul s-aplecă sub tarabă să ridice tin ic h e a u a cu gaz, în clipa aceea, fetiţa
întinde m îna, ia covrigul şi dă să-l vîre iute sub m intean; dar d. Stavrache se ridică. O fi tras cu coada ochiului,
ori ştia că fusese u n covrig pe tarabă şi acu pierise? - că, fără vorbă, lipi o palm ă peste fălcuţa-ngheţată:
- Lasă covrigul, hoaţo!... De m ici vă-nvăţaţi la furat, fire-aţi ai dracului!
Fata a lăsat covrigul şi a pus m îna la fălcuţa-ncălzită. Apoi, a luat cum inte sticlele, le-a ascuns sub m intean
şi a p o rn it afundîndu-se în negura nopţii viscoloase. Tot în acea noapte poposesc la han doi călători, care roagă
să le dea adăpost şi de mîncare.
Hangiul îi întreabă unde m erg şi cine sunt.
... cînd deodată:
- C um să n u te cunosc, neică Stavrache, dacă suntem fraţi buni? zise om ul de pe pat, rîzînd şi ridicîndu-se
drept în picioare în faţa hangiului.
T ot v ifo ru l care urla în noaptea grozavă să fi năpădit dintr-o dată în ţeasta lui Stavrache, n u l-ar fi clătinat
m ai cu putere decît înfăţişarea şi vorbele acestea.
Hangiul deschide gura să spună ceva, dar gura fără să scoată u n sunet nu se m ai pu tu închide; ochii clipiră
de cîteva ori foarte iute şi apoi răm aseră m ari privind ţintă peste înfăţişarea aceea, în depărtări ne-nchipuite;
m îinile voiră să se ridice, dar căzură ţepene d-a lungul trupului, care se-ntinde-n sus, nălţîndu-şi gîtul afară
din um eri, ca şi cum puterea nevăzută l-ar fi tras de păr vrînd să-l desprindă de la păm înt, unde parcă era
înşurubat... D ar după acest m om ent dintîi, trupul se-nfundă repede m ai jos chiar decît fusese - apăsîndu-şi
gîtul în um eri, ca şi cum puterea nevăzută îl scăpase de păr, m îinile se ridicară şi-ncepură să frăm înte-n sec din
degete; ochii-şi întoarseră privirile din adînci depărtări de afară afundîndu-le treptat înăuntrul bolţii capului,
în alte depărtări, m ai adînci poate, gura se-nchise şi fălcile se-ncleştară.
D upă ce hangiul ascultă rugăm intea fratelui de a-l ajuta cu 15.000 de bani, care trebuie să-i întoarcă regi­
m entului, el se repezi la popa Iancu şi într-o f u r ie m are începu să-l su g ru m e . A tunci cei doi veniţi, după o luptă
crîncenă, reuşiră să-l lege pe Stavrache, care începu să cînte popeşte.

237
Binele si răul - noţiuni relative

- Ce-i de făcut? zise tovarăşul cu groază.

- N -a m noroc! răspunse fratele.
Zdrobit de luptă şi de gînduri omul se aşeză încet pe pat şi privi lung asupra celui trîn tit jos, care cînta-
nainte, legănîndu-şi încet capul, pe mersul cîntecului, cînd în tr-o parte, cînd într-alta.

C aruselul cuvintelor
9

miraz - moştenire prăvălie - naBKa

sfeştanie - sfinţirea casei pîrliţi - ropeMbiKM, 6eflH3KU
zloată - flowflb co CHeroM stingher - aici: doar unul singur
măzărică - MenKMM rpag tarabă - npunaBOK
verigă - kojih^ o tinicheaua - vas făcut din tablă
rebegit - pătruns de frig, îngheţat a pieri - aici: a dispărea
falcă - ^enrocTb vifor - vînt puternic, furtună
9

mintean - haină bărbătească scurtă, surtuc furie - apocTb

testemel - basma, KocbiHKa a sugruma - a înăduşi

La b irin tu l so lu ţiilo r

3. Reţine expresiile şi alcătuieşte enunţuri cu 2-3 dintre ele.

• a băga sp aim a în tre i h o ta re - a înfricoşa locuitorii dintr-un teritoriu foarte mare
• om cu dare de m în ă - om darnic
• a bate la o chi - a fi suspect
• a f i cu m in te a p ie rd u tă - a fi foarte speriat
• a f i z lo a tă n e m a ip o m e n ită - a fi un tim p foarte u rît
• a f i în ţe p e n it de f r i g - a fi foarte îngheţat

Construieşte îmbinări de cuvinte.

iarba străvechi de pace

a călca cu dreptul vremuri vreme

4.1. Cu 2-3 îmbinări obţinute formează enunţuri.

5. Cu care din cuvintele propuse ai asocia cuvîntul război? Argumentează alegerea.

Viaţă, suflet, lacrimi, sentiment, biserică, singurătate, istorie, destin, durere, noroc, orfani, omenie,
înţelegere, nori, sărăcie, tristeţe, libertate, pierderi, doliu, pasăre, lumină, deznădejde, dragoste.

6. Selectează din text sinonimele cuvintelor: hoţ, părinte, fără soţie, neam, frică, timp, vopsit, cama­
razi, a se duce.
6.1. Include în enunţuri cîte un cuvînt din fiecare familie lexicală.
• frică - fricos - a înfricoşa • bani - bănet - bănuţi - bănişori
• stăpîn - stăpînire - a stăpîni • han - hangiu
• rugăminte - rugăciune - a ruga • spaimă - spăimîntătoare

238
 Binele si răul - noţiuni relative
6.2. Găseşte antonime pentru cuvintele: pace, la început, a lega strîns, a scăpa.

6.3. Explică structura cuvîntului: fărădelege.

7. Pune expresiile din coloana B la numărul plural, ţinînd cont de explicaţiile din coloana A.

A B

9
cap1 - nişte capete (oameni) cu capul gol-...
cap2 - nişte capi (conducători) capul fam iliei-...
cap3 - nişte capuri (noţiune geografică) capul mişcării-...
capul Celiuskin-...

7.1. Găseşte echivalentele lor în limba rusă.

9
8. Găseşte în text şi reciteşte:
• fragmentul care demonstrează că lui popa Iancu treburile îi mergeau foarte bine;
• fragmentul unde se povesteşte despre gîndurile ce-l chinuiau pe Stavrache după plecarea fratelui său;
• dialogul lui Stavrache cu fetiţa;
• episodul unde hangiul a înţeles că în faţă îl avea pe fratele său.

8.1. Comentează reacţia fraţilor în momentul reîntîlnirii.

9. Răspunde la întrebări:
a) Unde şi cînd are loc acţiunea nuvelei?
b) Ce personaje ţi-au reţinut atenţia?
c) Cum era popa Iancu:
• înfăţişarea;
• caracterul?
d) De ce lumea credea că popa a găsit o comoară?
e) Ce i-a m ărturisit popa Iancu fratelui său?
f) În ce mod s-a salvat popa Iancu de pedeapsă?
g) De ce nuvela se numeşte „În vreme de război”?

10. Nuvela are 3 capitole şi fiecare presupune un moment în creşterea ideii obsesive (HaBA3MMBOM Mflew) a lui
Stavrache, ceea ce-l duce la nebunie. Împreună cu colegul, împărţiţi textul în fragmente şi intitulaţi-le:
• cu expresii din text;
• cu formule proprii;
• cu proverbe (la alegere).

11. Povestiţi textul, conducîndu-vă de urm ătoarele repere:

a) Ceata de tîlh ari băgaseră spaimă în trei hotare.

Capitolul I
b) Iancu Georgescu - voluntar.
(expoziţia)
c) „D ar dacă îndrăzneşte şi se-ntoarce?”

Capitolul I I a) „Au trecut cinci ani de la război.”

(punctul culminant) b) Popa Iancu venea din altă lume şi tulbura somnul fratelui său.
c) „Gîndeai c-am m urit, neică?”

239
Binele si răul - noţiuni relative

a) „Era o zloată nemaipomenită.”

Capitolul I I I b) „Lasă covrigul jos, hoaţo!”
(deznodămîntul) c) „Cum să nu te cunosc, neică Stavrache?”
d) „N -am noroc! răspunse fratele.”

12. Relatează evenimentele din text fiind (la alegere) în rolul:

• lui Stavrache • lui Iancu

9

13. Fă o caracterizare, în paralel, a celor 2 fraţi, utilizînd detalii din nuvelă:

Iancu Stavrache

popă din Podeni, fratele său, negustor,

capul unei cete de hoţi, proprietar al unei prăvălii,
9

14. Identifică calităţile lor comune şi cele individuale. Despre ce-ţi vorbesc ele?

15. Recitiţi pe roluri dialogul lui Stavrache cu fetiţa, evidenţiind prin intonaţie caracterul fiecărui personaj.

16. Comentează rolul naturii în descrierea evenimentelor.

17. Împreună cu colegul, completaţi şi continuaţi un dialog posibil între cei doi fraţi:
Ia n c u : Bine te-am găsit, frate! Cum o mai duci?
Stavrache: ...Dar ce vînt te-a adus?
Ia n c u : Da-iată, trebuie să-ţi spun ceva. Dem ult aveam de gînd, dar...
Stavrache: Dacă-ai pornit,...
Ia n c u : E rău de tot, frate, am dat peste păcat.
Stavrache : ...
Ia n c u : Che-he, dac-ar fi aşa, bădie, cum spui mata...

18. Aminteşte-ţi ce l-a sfătuit Stavrache pe fratele său. Ce sfaturi i-ai da lui lancu în situaţia creată? Propune,
împreună cu colegul, mai multe variante.

19. Improvizează (la alegere) un interviu:

• cu popa lancu; • cu fetiţa;
• cu fratele Stavrache; • cu un locuitor din sat.

20. Cum crezi, ce a avut în vedere, în replica finală, fratele cel mai mic: „N-am noroc":
• starea depresivă a preotului;
• aşa i-a fost dat să tragă;
• nu are nici o ieşire/scăpare din situaţia creată;
• nu s-a aşteptat la astfel de răspuns din partea fratelui său?
• varianta ta.

20.1. Argumentează-ţi opinia.

21. Cum crezi, sînt compatibile (coeMecmuM u) cele două activităţi ale lui lancu: de preot şi de tîlhar?
21.1. Argumentează răspunsul.

240
 Binele si răul - noţiuni relative
22. Cum ar fi fost mai bine pentru lancu:
• să răm înă în viaţă şi fără avere;
• să suporte frica de a fi prins?
De ce?

23. Explică: ce sentimente îţi trezesc personajele textului?

24. Finalul nuvelei nu precizează care a fost soarta lui lancu în continuare. Cum crezi, din ce cauză?

25. Imaginează-ţi că după mulţi ani lancu revine acasă. Eşti martor la acest eveniment. El vrea să-şi înapoieze
averea şi încearcă să te convingă:
• Ce povesteşte lancu?
• Ce povesteşte Stavrache?

25.1. Care din ei are dreptate? De ce?

26. Realizaţi, în grup, o judecată publică a personajelor. Sînteţi în rolul procurorului şi trebuie să luaţi o deci­
zie referitoare la soarta celor 2 fraţi. Care ar fi ea? Justificaţi-o.

27. Improvizează şi scrie, în 4-5 enunţuri, un alt sfîrşit al nuvelei.

27.1. Cum ai putea intitula în acest caz textul? Motivează alegerea.

28. Cum crezi, nuvela este actuală sau nu? Completează una din cele 2 coloniţe cu cîte 3-5 argum ente în
favoarea opţiunii tale.

Pro Contra

29. Ai întîlnit în viaţă persoane şi fapte asemănătoare celor descrise în nuvelă? Povesteşte-le.

Barom etrul an alitic

În proza scurtă I. L. Caragiale îşi confruntă personajele cu problema binelui şi răului, demonstrînd că
oamenii înşişi sînt cauza acestora. Acest lucru îl descoperim şi în nuvela „În vreme de război”. Scriitorul nu
se orientează spre evenimentele de luptă, precum am aştepta, ci le reflectă pe cele din viaţa grea a oamenilor
aflaţi în condiţii de război în spatele frontului. U n ii dintre ei devin mai răi, m ai cruzi, com it fărădelegi (fu r­
turi, om oruri), cum sînt fraţii Iancu şi Stavrache. Fratele m ai mic Iancu, preot în sat, face cel mai mare păcat,
îm binînd preoţia cu hoţia. N ici vina fratelui mai mare nu este mai mică. Acesta cîştigă de pe urm a preţurilor
m ari pe care le pune m ărfurilor sale, fiind un zgîrcit fără seamăn: loveşte fetiţa îngheţată şi înfometată, pentru
că încercase să ia un covrig uscat. Stavrache face un joc dublu: pe de o parte, îşi salvează fratele de pedeapsă,
trim iţîndu-1 voluntar pe front, iar pe de alta, îşi însuşeşte averea acestuia.
Scriitorul reflectă chinul psihologic al lui Stavrache la gîndul că va trebui cîndva să întoarcă averea fratelui.
Destinul lui Stavrache este tragic, dar de vină este el însuşi, lăcomia, zgîrcenia lui. De aceea autorul urmăreşte
degradarea psihologică a personajului. N ici fratele mai mic nu se află în tr-o stare mai bună: fraza finală „N -am
noroc” ne sugerează o disperare dramatică.
Astfel I. L. Caragiale ne demonstrează măiestria artistică în reflectarea stărilor umane deosebite.

S o lstitiu
> l cu vîn tu lu i

Utilizînd lexicul adecvat şi situaţii din nuvelă şi din ziarele curente, scrieţi şi rostiţi o cuvîntare pentru asigu­
rarea convieţuirii paşnice a tuturor oamenilor de pe planeta albastră. Intitulaţi discursul construit.

241
Binele si răul - noţiuni relative

O biectivul c ritic ii

1. Citeşte afirmaţiile ce urmează.

1.1. Exemplifică în ce măsură opera le confirmă.
1.2. Explică dacă îndemnul lui I. L. Caragiale din afirmaţia a doua este valabil şi pentru generaţia ta.
9

„... Societatea românească de la sfîrşitul secolului trecut nu şi-a găsit un

observator mai veridic decît Caragiale.”
Mihail Sadoveanu
9

„Viaţa banală a mea, a noastră, a tuturor românilor, iată ce mă interesează,

iată ce-mi atrage irezistibil atenţia... V o i fi sever, dar drept. V o i fi blînd şi naiv
în formă, dar violent şi tăios în fond.”
Ion Luca Caragiale

„Tinere, să-ţi fie patria scumpă şi sfîntă ca şi mama ta! S-o iubeşti şi s-o
respecţi din adîncul sufletului tău! De dragostea şi respectul tău pentru ea, să
nu faci vreodată reclamă şi paradă.”
Ion Luca Caragiale

Satisfacţia o p ţiun ii

1. Pornind de la ex. 4 (p. 238), găseşte 5 cuvinte care s-ar asocia cu cuvîntul pace. Argumentează alegerea.

2. Eşti în rolul lui lancu. Dacă ai începe viaţa de la capăt, ce ai schimba? Expune-ţi părerea în 3-5 propoziţii.

3. Dezvoltă, în 6-8 propoziţii / fraze, afirmaţia: „Să fii fericit e m ai bine decît să fii rege".

„BACALAUREAT' - O TREA PTĂ

CE-ŢI ASIGURĂ SUCCESUL ÎN V IA ŢĂ

„Omulpoate deveni om doarp rin educaţie.

E l este ceea ceface din el educaţia.“
I. Kant

&
1.
Enigm a cu vîn tu lu i

Citeşte proverbele, alege unul din ele şi exprimă-ţi, în 2-3 propoziţii, acordul sau dezacordul.
• Ceea ce Ionuţ n-a invăţat, Ion n-o să mai înveţe niciodată.
• O m ul din greşeli învaţă.

242
 Binele si răul - noţiuni relative
2. Formează îmbinări de cuvinte şi utilizează-le într-un dialog la tema: Ce profesie îmi doresc.

o meserie gimnastică
a învăţa a avea aptitudini la

3. Enumeră trei lucruri pe care doreşti să le înveţi în primul rînd. Argumentează răspunsul.

9
Exprimă-ţi opinia: în ce mod/situaţii poţi să-ţi manifeşti/verifici cunoştinţele?

5. Citeşte motoul temei şi explică ce rol are educaţia în formarea personalităţii tale.

Plăcerea le ctu rii

9
1 Citeşte textul. Identifică motivul organizării unui ospăţ splendid în finalul schiţei.

BACALAUREAT
C înd ies de dim ineaţă din casă, o trăsu ră d in tra p m are
in tră pe strada mea; în trăsură, m adam Caliopi Georgescu, o
bu n ă prietină. O salut respectuos . C um m ă vede, opreşte trăsu­
ra, înfigînd cu putere vîrful um breluţei în spinarea b ir ja r u lu i .
- Sărut m îna, m adam Georgescu, zic eu, apropiindu-m ă.
- La dum neata veneam! răspunde cucoana em oţionată.
- La mine?
- Da... Te rog să nu m ă laşi!
_ ?!
- Să nu m ă laşi! Trebuie să-m i faci u n m are serviciu
amical... La nevoie se arată a m ic iţia ! Să vedem cît ne eşti de
prietin!
- Cu cea m ai m are plăcere, m adam Georgescu, dacă pot...
- Poţi!... să nu zici că nu poţi!... ştiu că poţi!... trebuie să poţi!
- În sfîrşit, ce e? de ce e vorba?
- D um neata cunoşti pe... Ştiu că-l cunoşti!
- Pe cine?
- Ţi-este prietin... ştiu că ţi-e prietin! Să nu zici că nu ţi-e prietin!...
- Cine?
- Popescu, profesorul de filosofie.
- Suntem cunoscuţi, ce e drept; dar aşa de buni prietini, nu pot să zic.
- Las’ că stiu eu...
- Ei?
- Ei! trebuie num aidecît să te sui în birje cu m ine, să mergem la el, să-i vorbeşti pentru Ovidiu.
C ititorul trebuie să ştie că m adam Caliopi Georgescu are trei copii - Virgiliu, H oraţiu şi Ovidiu Georgescu.
Virgiliu este în anul al treilea la Facultatea de Drept, H oraţiu în al doilea, şi Ovidiu vrea sa intre în anul întîi la
aceeaşi facultate. Ovidiu trece acum a exam enul sum ar de şapte clase liceale, şi, cu toată b ra v u ra lui, pe cît spune
cocoana Caliopi, după ce a b iru it toate obiectele, s-a în ţe p e n it la Morală.
- Închipuieşte-ţi, zice m am a em oţionată. Să-l persecute pe băiat! să-i zdrobească băiatului cariera! Cum
e ste el simţitor, e în stare să se prăpădească... Ştii ce m i-a zis? „M ămiţo, dacă pierz u n an, m ă om or!“...

243
 relative

E în stare, cum e el ambiţios... Închipuieşte-ţi, să-i dea nota 3, si lui îi trebuie

6... Si la ce? Tocmai la Morală... Acu, dumneata îl cunoşti pe O vidiu de cînd
era mic. Ştii ce creştere i-am dat!...
- Ei! bravo!
- Auzi, tocmai la Morală... Suie-te, te rog.
răul - noţiuni

Şi, zicînd acestea, cucoana îm i face loc lîngă dumneaei în trăsură.

- N -a r fi fost mai bine, madam Georgescu - zic eu - să fi mers
j

d. Georgescu în persoană la profesor?... Ştiţi..., d. Georgescu, om cu greutate...

ca tată, altfel... Eu... de... străin...
- Aş! ţi-ai găsit! Georgescu! N u -l ştii pe Georgescu ce indiferent e cu
copiii? Dacă ar fi fost după Georgescu, nici V irg iliu , nici H oraţiu n-ar fi fost
în facultate... Despre partea lui Georgescu, rămîneau băieţii fără bacaloriat!...
Binele si

Suie-te, te rog!
j

- D ar nu e nevoie de trăsură, madam Georgescu, mă duc pe jos.

- Vai de mine! Dacă avem trăsură... Suie-te, (te) rog... A trebuit să mă sui,
şi am plecat.
- Unde mergem? întreb eu pe cucoana Caliopi.
- La profesorul...
- N u ştiu unde şade...
- Ştiu eu... ce-ţi pasă! La dreapta, birjar!
Şi cucoana loveşte tare cu umbreluţa peste braţul drept al birjarului.
- M în ă m ai iute!
Loveşte la stînga, loveşte la dreapta, apoi iar la dreapta, apoi iar la stînga; în fine, înfige iar v îrfu l în spinarea
birjarului, care opreşte.
- Uite - zice madam Georgescu - căsuţele alea galbene de lîngă băcănie; in tri în curte, casele din fund, la
dreapta... Acolo şade... Eu te aştept aici...
M ă dau jos din birjă şi pornesc, ridicînd rugi călduroase la cer, să dea Dumnezeu să nu fie acasă d. profesor
de filosofie. In tru , ajung la locuinţa lui, bat. Cerul n-a voit s-asculte rugile mele: d. profesor este acasă... Cum să
încep? Să-l iau pe departe... zic:
- Frate Popescule, ciudate sunt şi programele şi regulamentele şcoalelor noastre; prea se dă o im portanţă
egală tuturor obiectelor de studiu, şi asta este dăunător mersului, adică, vreau să zic, progresului; căci, în defi­
nitiv, ce vrea să facă şcoala din tinerele generaţiuni, cari vin şi caută, mă-nţelegi, o cultură sistematică, pentru a
deveni cetăţeni utili, fiecare în ramura sa de activitate socială?...
Profesorul se uită la mine a iu r it, fără să-nţeleagă. Eu urmez...
- Bunăoară, am văzut a b su rd ită ţi în şcoalele noastre; am văzut copii cu excelente a p titu d in i la studii, condamnaţi
a sta un an repetenţi, fiindcă n-au avut notă suficientă la muzică sau la gimnastică... Înţelegi bine că un an de întîrzi-
ere, pentru inaptitudine la muzică sau la gimnastică!... Dar asta, trebuie să convii şi dumneata, e tot aşa de absurd ca
şi cînd ai împiedica pe un tînăr dispus să înveţe Dreptul, să piarză un an, fiindcă nu e tare la Morală... Ce are a face
Morala cu cariera de avocat, pe care vrea tînărul să o îmbrăţişeze?... Ba nu, spune d-ta!
Profesorul holbează ochii la mine şi mai aiurit... Văzîndu-l aşa, îm i zic: „nu merge! nu merge cu sistema
mea pe departe! trebuie apucat boul de coarne!“
- Uite, frate Popescule, să lăsăm chestiile de principiu. Ştii de ce am venit la d-ta?
- Ba!
- A m venit să te rog să dai lui Ovidiu Georgescu pe care l-ai examinat ieri la Morală şi i-ai dat nota 3 - să-i dai nota 6...
- !
- Să nu zici că nu poţi!... ştiu că poţi! Trebuie să poţi!

244
 Binele si răul - noţiuni relative
- Atunci trebuie să le dau la toţi...
- Să le dai la toţi!
- Bine, dar...
- Să nu zici că nu poţi!... Ştiu că poţi! trebuie să poţi... să le dai
la toţi! Sunt toţi copii de fam ilie bună!
Profesorul - e şi el om de fam ilie bună - zice:
- Bine! Dacă sunt de fam ilie bună, vom căuta să le dăm la toţi

9
nota 6.
- Îm i promiţi?
- Pe onoarea mea de profesor!
A m plecat încîntat. M adam Georgescu mă aştepta foarte
nerăbdătoare:
- Ei?

9
- Ei, le dă la toţi.
- Cum la toţi?
- Fireşte... fiindcă toţi sunt de familie bună.
- Cum, de familie bună?
- Ca Ovidiu.
- Nu-nţeleg.
- Le dă - zic eu - notă bună la toţi băieţii.
- Şi lui Ovidiu?
- M ai ales... Le dă nota 6 la Morală, pentru că toţi sunt de familie bună.
După-amiază, primesc de la madam Georgescu o scrisorică, prin care mă anunţă că O vidiu a obţinut nota
dorită şi mă roagă să iau prînzul deseară la dumnealor. Se-nţelege că n-am lipsit a profita de graţioasa invita-
ţiune.
A fost o masă sp lend idă . S-a băut şampanie în sănătatea lui O vidiu Georgescu, urîndu-i-se o strălucită cari­
eră. Cocoana Caliopi, în culmea fericirei, a sărutat cu toată căldura pe iubitul ei p rîs le a , cu examenul căruia s-a
încheiat deocamdată p a lp ita ţiile ei de mamă.
- U f! m i-a zis norocita m a tro a n ă română, oferindu-mi un pahar de şampanie: am scăpat! A m dat şi baca-
loriatul ăsta!
I. L . C arag iale

C aruselul cuvintelor
din trap - pbicbio, Tpyc^on
respectuos -sin.: politicos
birjar - sin.: vizitiu
amiciţie - sin.: prietenie
bravură - faptă vitejească
a se înţepeni - 3acTpeBaTb
a persecuta - a asupri, a apăsa
a zdrobi - a sfărîma, a distruge
băcănie - magazin alimentar
aiurit - omeuoMueHHbu
absurditate - o6e3yMeBwun; nonsens, care
contrazice
aptitudini - pricepere de a face ceva,
înclinare către ceva
splendid - minunat, strălucitor
prîslea - fratele mai mic dintr-o familie
palpitaţii - emoţii
matroană - femeie căsătorită (care impune respect)

Nota bene!
birjă - m3 bo 3 hmm ^KM^ax 6w pxa - bursă

245
Binele si răul - noţiuni relative

La b irin tu l so lu >ţiilo r

2. Alege răspunsul adecvat [A; F] şi comentează-l:

• M adam Caliopi Georgescu l-a vizitat pe narator seara, după serviciu? A F;
• Cei 3 feciori îşi fac studiile la Facultatea de Drept? A F;
9

• Doam na l-a rugat pe prietenul fam iliei să-l ajute pe O vidiu la pregătirea pentru examen? A F;
• O vidiu avea de gînd să se omoare dacă pierdea un an? A F;
• N aratorul îşi dorea foarte m ult să-l găsească acasă pe profesorul de filosofie? A F;
• Profesorul i-a dat nota 6, deoarece O vidiu s-a pregătit şi a susţinut a doua oară examenul? A F;
• Ospăţul a fost organizat cu ocazia zilei de naştere a lui Ovidiu? A F.

3. Citeşte în text:
9

• fragmentul în care se precizează cauza acţiunilor doamnei Georgescu;

• caracterizarea feciorilor ei;
• enunţurile ce cuprind caracterizarea soţului doamnei;
• dialogul dintre narator şi profesor cînd se relatează cauza vizitei;
• fragmentul ce relevă ocazia organizării mesei de sărbătoare;
• momentele cu efect ironic care ţi-au plăcut m ai mult.
Portofoliu-ghid
Divizează textul în fragmente. Intitulează-le. Morală - disciplină
ştiinţifică care se
4.1. Rezumă, în 2-3 enunţuri, conţinutul fiecărui fragment. ocupă cu normele de
comportare a oameni­
5. Continuă şirul de diminutive: lor în societate; carte
M o d e l: um brelă - um breluţă m am ă - m ăm iţă care cuprinde aceste
norme; etică
casă - şcoală -
masă - cucoană -
muzica - fată -

6 Găseşte în text sinonimele cuvintelor sau îmbinărilor: u liţă, spatele, p rieten ia, politicos, a susţinut la
to a te obiectele, să-l distrugă, educaţie, doam nă, disciplină de studiu, nepricepere.

7. În ce relaţii semantice se află cuvintele:

iute (adj.) - iute (adv.); curte - ogradă;
m înă (verb) - m înă (subst.); stînga - dreapta?

7.1. Cu două dintre ele alcătuieşte propoziţii.

8.
a) de ce schiţa a fost intitulată „Bacalaureat";
b) cauza „căderii" lui O vidiu la Morală;
c) atitudinea personajelor faţă de şcoală;
d) de ce autorul a ales anume M orala ca disciplină şcolară şi nu alta;
e) replica profesorului „Atunci trebuie să le dau la to ţi“;
f) dacă opera este actuală.

9. Adaptează pentru fiecare replică tonul adecvat mesajului: m o d erat, insistent, cu reproş, a larm an t,
satisfăcut, delicat, categoric, dip lo m atic, rece, fam iliar, oficial (la alegere).

246
 Binele si răul - noţiuni relative
D elicat - Sărut mîna, madam Georgescu...
- Te rog, să nu mă laşi!
Insistent - Să nu mă laşi! Trebuie să-mi faci un serviciu amical...
M oderat - Suntem cunoscuţi, ce e drept; dar...
Categoric - M ăm iţo, dacă pierd un an, mă omor.
D ip lo m atic - Frate Popescule, cuidate sunt... şcoalele noastre.
D elicat - Bine! Dacă sunt de fam ilie bună, vom căuta să le dăm
la toţi nota 6.
A la rm a n t - Cum la toţi?
Cu reproş - Şi lui Ovidiu?
Satisfăcut - U f! A m scăpat! A m dat şi bacaloriatul ăsta!

10. Caracterizează, în 3-4 enunţuri, fiecare personaj, utilizînd detalii din text (categoria socială, tipul de compor­
tament, limbajul):
• madam Caliopi Georgescu;
• liceanul Ovidiu;
• profesorul de Morală.
Portofoliu-ghid
Ovidiu - poet latin,
11. Alcătuieşte un dialog despre examenul de BAC, antrenînd unul dintre cuplurile a scris lirică erotică,
de personaje (la alegere): vădind multă fineţe
în analiza psihologiei
• madam Caliopi Georgescu cu povestitorul;
iubirii.
• madam Caliopi Georgescu cu dl. Georgescu; Horaţiu - poet clasic
• naratorul cu profesorul de filosofie; al literaturii latine.
• autorul cu Ovidiu; A scris specii lirice
de o mare diversitate
• O vidiu cu unul dintre fraţii săi;
şi bogăţie: satire şi
• O vidiu cu mama sa. epode (partea a IlI-a şi
ultima a cîntecului unui
12. Povesteşte conţinutul schiţei în numele unui personaj (la alegere). cor) cu conţinut filosofic
şi moral dedicate
13. Explică semnificaţia numelor pe care le au feciorii madamei Caliopi (consultă contemporanilor.
„Portofoliul-ghid"). Virgiliu - poet clasic
al literaturii latine,
13.1. În ce mod limbajul o caracterizează pe madam Caliopi Georgescu?
prieten al lui Horaţiu,
Utilizează în răspunsul tău expresiile: răm îneau fără bacaloriat, s-a în ţe p e n it autorul epopeii „Eneida“.
la M orală, să-i zdrobească băiatu lu i cariera, e în stare să se prăpădească.

14. Ce înseamnă, în opinia protagonistei, om de fam ilie bună? Dar în opinia ta?

15. Care este atitudinea personajelor din schiţă faţă de inteligenţă, cultura omului? Argumentează.

16. De cine şi de ce condiţii depinde cultura omului?

17. Comentează, în 2-3 enunţuri, expresiile:

• „Ştii ce creştere i-am dat!...Dacă ar fi fost după Georgescu, nici V irg iliu , nici Horaţiu
n-ar fi fost la facultate."
• „Să fi mers dl. Georgescu la profesor?... Ştiţi..., dl. Georgescu, om cu greutate."
• „Trebuie apucat boul de coarne!"

247
Binele si răul - noţiuni relative

18. Citeşte fragmentul: „ - Bunăoară, am v ăzu t... (pînă la) să o îm b răţişeze" (p. 244). Exprimă-ţi opinia.

19. Caracterizează, în 3-5 enunţuri, fapta/comportamentul profesorului de filosofie. Cum ai proceda tu?

19.1. Admitem că te afli la acea sărbătoare în familia Georgescu şi trebuie să rosteşti un toast. Ce ai spune?

20. Imaginează-ţi o întîlnire cu Ovidiu şi madam Georgescu şi adresează-le cîte 2-3 sfaturi care exprimă opinia ta
9

despre situaţia descrisă în text.

21. În realitatea noastră, ai întîlnit oameni asemenea celor descrişi în schiţă? Povesteşte, în 3-4 propoziţii, despre
unul dintre ei.

22. Relatează, în 5-6 enunţuri, o întîmplare din viaţa ta de elev, continuînd începutul „Am v ăzu t absurdităţi în
şcolile noastre..."
9

O biectivul c ritic ii

Citeşte afirmaţiile şi ilustrează-le cu exemple din operă.

„Se cunosc categoriile sociale, m ediile din care-şi ia Caragiale eroii:

familia, şcoala, presa, justiţia etc.“
Pompiliu Constantinescu
I. L. Caragiale „este cel m ai m are istoric al epocii dintre 1870-1900. Un
istoric complet, care arată, care critică şi care explică.“
Garabet ibrăileanu

Barom etrul an alitic

Schiţa „Bacalaureat", publicată în 1900, face parte din volum ul „M omente şi schiţe“, calificat de Ranetti,
prietenul lui Caragiale, ca fiind „m onum ente“.
Titlul operei indică realitatea şi anum e, şcoala şi problemele ridicole şi condamnabile: trecerea exam enului
p rin protecţie. Tema este fam ilia rom ânească de la sfîrşitul sec. al XlX-lea. Subiectul este m odelul de creştere,
educare a u n o r personalităţi m onstruoase. Ovidiu Georgescu învaţă de m ic să fie leneş, obraznic, lipsit de p rin ­
cipii morale, de aceea în m od sem nificativ a luat nota 3 la M orală. M adam Caliopi Georgescu, spre deosebire de
m atroana rom ană din antichitate care le spunea fiilor săi „cu scut sau pe scut“, chiar a doua zi, dim ineaţa ape­
lează la ajutorul naratorului, cerînd insistent să obţină nota 6 pentru odrasla sa, astfel oferindu-i lecţia traficului
de influenţă.
Num ele celor 3 fii ai „m atroanei", care au num ele a 3 m ari poeţi antici: Virgiliu, H oraţiu şi Ovidiu, sublini­
ază nivelul de decădere a societăţii în contrast cu principiile morale. M entalitatea îngustă şi interesul egoist sînt
sugerate şi de utilizarea cuvintelor şi a expresiilor: b a c a lo ria t, s-a în ţe p e n it la M o ra lă , să -i zdrobească b ă ia tu lu i
cariera, e în stare să se prăpădească ş.a. Ele accentuează efectul comic al situaţiilor. M odul de com unicare, dia­
logul caracterizează personajele schiţei. Povestitorul este calm, căutînd să respecte politeţea etichetei. M adam
Georgescu e foarte „em oţionată”, energică şi hotărîtă în soluţionarea problem elor sale. Ovidiu este caracterizat
de m am ă-sa „ambiţios”, ceea ce-i perm ite să se lipsească de morală. El n u face nimic, fiindcă reprezintă clasa
socială parazitară. „Masa splendidă” din finalul schiţei şi m ai ales ultim a frază a protagonistei „Am d a t şi bacalo-
r ia tu l ăsta! ” sînt caracteristice pentru realităţile de acest tip.
Astfel proza lui Caragiale este izvorîtă din indignarea scriitorului faţă de această societate fără de principii şi
fără de morală, care îşi va asum a dreptul de a dirija destinele oam enilor simpli, producători ai avuţiei naţionale.

248
 Satisfacţia o p ţiu n ii

1. Cum ţi-l imaginezi pe Ovidiu după 20 de ani? Optimist sau pesimist? Argumentează.
1.1. Ovidiu îi povesteşte fiului său despre anii de şcoală.

2. Formulează 8-10 întrebări în baza textului.

3. Admitem că Ovidiu se află în altă localitate şi scrie o scrisoare părinţilor referitor la examenele susţinute.

Pornind de la cuvintele: „Bine, dar..,", schimbă/scrie alt sfîrşit al textului.

5. Scrie un eseu de 10-12 propoziţii: „În curînd va treb u i să susţin b acalaureatul"

(/)■>
0)
<b
C
ta
Citeşte cu a te n ţie te x tu l d e m a i jo s p e n tru a re z o lv a c o re c t cerinţele.

Paul, cu o faţă abătută şi gînditoare, se întâlneşte cu prietena lui, Laura, în tr-u n bar, să bea o cafea. Deprimat,
se descarcă spunîndu-i despre toate problemele lui cu munca, cu banii, relaţia cu iubita lui, cu vocaţia lui.Totul
părea să meargă rău în viaţa sa... După ce 1-a ascultat cu atenţie, Laura scoase o bancnotă de 500 de Euro şi-i
spuse:
- V rei bancnota asta?
Paul, un pic confuz, i-a răspuns:
- Bineînţeles,... sunt 500 de Euro.
- A i vrea să-i ai?
- Cine nu i-ar vrea?
Atunci Laura luă bancnota şi-o m ototoli pînă făcu din ea o mingiuţă. A rătîndu-i m ingiuţa mototolită, 1-a
întrebat pe Paul:
- Şi acum o mai vrei?
- Sunt tot 500 de Euro. Bineînţeles că-i vreau dacă m i-i dai.
Laura desfăcu bancnota, o aruncă pe jos şi o calcă în picioare, strivind-o cu tocul pantofului, apoi o ridică
murdară şi însemnată şi 1-a întrebat din nou:
- Tot o mai vrei?
- Laura, tot nu înţeleg unde baţi, doar este o bancnotă de 500 de Euro şi atâta tim p cît nu o rupi, are aceeaşi
valoare ...
- Paul, trebuie să ştii, chiar dacă uneori nu iese cum vrei, chiar dacă viaţa te mototoleşte sau te calcă în
picioare, tu continui să fii la fel de valoros cum ai fost mereu. Ceea ce trebuie să te întrebi este cît valorezi în
realitate şi nu cînd eşti lovit la un m om ent dat.
Paul rămase tăcut, privind-o pe Laura, gîndindu-se la ceea ce tocmai îi spusese. Laura a pus bancnota
mototolită pe masă şi cu un zîmbet complice a adăugat:
- Păstreaz-o, să-ţi aminteşti de asta cînd te simţi pierdut, dar îm i datorezi o bancnotă nouă de 500 de Euro
pentru urm ătorul prieten care va avea nevoie.
L-a pupat pe obraz şi s-a îndreptat spre ieşire.
Paul a p rivit din nou bancnota, a zîm b it şi cu o energie nouă a chemat ospătarul să plătească nota...
(D in presă)

249
Binele si răul - noţiuni relative

1. Continuă propoziţiile cu informaţia din text:

• Paul i-a spus Laurei despre...

• Cu toate că bancnota era mototolită, Paul era de părerea că atîta timp...
• Chiar dacă uneori viaţa te mototoleşte sau te calcă în picioare, tu...

2. Rescrie cuvîntul care nu corespunde şirului de sinonime:

9

• Deprimat, demoralizat, dezmierdat, amărît

• Confuz, nefericit, nedumerit, nelămurit
• Valoare, merit, medicament, importanţă
• A strivi, a turti, a mototoli, a zidi

3. Scrie două propoziţii, utilizînd cuvintele to c şi n o tă cu sensuri diferite decît cele din text,
9

păstrînd forma cuvîntului.

Comentează, în trei enunţuri, propoziţia evidenţiată în text, explicînd opinia proprie despre
starea de spirit a Iui Paul.

5. Intitulează fragmentul printr-un enunţ din text.

5.1. Argumentează, în două propoziţii, titlul textului.

6. Continuă povestirea, în patru enunţuri, cu o acţiune făcută de Paul după despărţirea Iui de
Laura.

7. Dezvoltă ideea cu trei sfaturi, utilizînd verbe la conjunctiv, prezent.

A tu n c i c în d v ia ţa te m ototoleşte, tre b u ie de tre c u t la a c ţiu n e si există m u lte căi:

8. Redactează, în cinci enunţuri, un discurs despre rolul banilor în societatea noastră.

9. Redactează un eseu-meditaţie, din opt enunţuri, pornind de la afirmaţia lui Alexandre

Dumas-fiul: „Nu preţui banul mai mult sau mai puţin decît merită; el poate fi un servitor
bun, dar şi un stăpîn crud". Lucrarea se va aprecia pentru:

dezvoltarea temei
<i - 2
argumentare, folosind exemple din literatura studiată/din viaţă
i- 2
folosirea formulelor de exprimare în realizarea concluziilor
i
coerenţă
1 -2
respectarea volumului
1- 3

250
 Vocabular
Vocabular

A C
a abate - yKnoHnTbcn, OTKnoHnTb calamitate (naturală) - begcTBi/ie
abundent - obnnbHO calitate - KanecTBO
accesibil - gocTynHbii/i, AOCTynHO calitativ - KanecTBeHHbin, KanecTBeHHO
accident - aBapi/m calmant - ycnoKai/maro^i/m, 6oneyTonnro^i/m
ademenitor - 3aMaHHi/iBbii/i capacitate - cnocobHOcTb, MO^HOcTb
adesea - nacTO captivant - yBneKaTenbHbii/i, 3axBaTbmaro^i/m
a admira - BOcxn^aTbcn captivat - yBneneHHbn, onapoBaHHbii/i
admiraţie - BOcxn^eHi/ie cascadă - Bogonag
a adora - oboxaTb castel - 3aMOK
adorator - noKnoHHi/iK cataclism - KaTaKni/i3M
agent - cpegcTBO catifea - 6apxaT
agreabil - npi/mTHbii/i, npi/WTHO cavatină - KaBaTi/ma
agresiv - arpecci/iBHbii/i a călăuzi - HanpaBnnTb, conpoBOxgaTb
aievea - cu adevărat, real, concret a căpăta - nonynaTb, npno6peTaTb
aiurit - ome^OMfleHHUM ceată (de oameni) - rypb6a, BaTara
a alege - BbibnpaTb certificat (medical) - (MeAi^nHCKoe) cBi/ige-
alifie - Ma3b TenbcTBo
alin - calm, încet, lin cetină - ramură, creangă de brad
alunecare - onon3eHb a chefui - a petrece zgomotos
amarnic - ropecTHO chiabur - bogat
ambiţios - aM6i/^no3Hbii/i a chinui - Myni/iTb
ameţeli - ronoBOKpyxeHi/m ciot - neHb, nypbaH
amplă - wnpoKan a cîrpi - a repara
anevoios - greu, obositor colibă - xnxi/rna
animator - BAoxHOBnnro^i/rn complet - nonHbn, nonHO
a se aprinde - 3aropeTbcn consecinţă - nocnegcTBi/ie
arabil - naxoTHbii/i considerabil - 3HaHi/iTenbHbii/i, 3Hani/iTenbHO
aramă - Megb a contribui - cnocobcTBOBaTb, cogencTBOBaTb
a arde - ropeTb a copleşi - nogaBnnTb
arie - api/m, Menognn, nno^agb, ABop cotidian - exegHeBHbn, exegHeBHan ra3eTa
arogant - BbicoKOMepHbii/i credinţă - Bepa
arsură - oxor credul - AOBepni/iBbii/i
artă - ncKyccTBO ctitor - ocHoBaTenb
a asculta - cnywaTb cumpătat - ypaBHOBeweHHbii/i, cgepxaHHO
aspiraţie - năzuinţă a se curma - a se întrerupe brusc
autohton - KopeHHon, MecTHbii/i cutare - cineva, careva, unii
a cuteza - ocMeni/maTbcn, gep3aTb
B a cutreiera - bpoguiTb
băcănie - magazin alimentar
bătăuş - ApanyH D
bisturiu - cKa.nbne.nb darnic,-ă - ^e gpbn
blînd - liniştit, domol, calm degradare - pa3pyweHi/ie, Ae^paAa^nq
bravură - faptă vitejească a desăvîrşi - coBepweHCTBOBaTb
brîu - none a se desfăta - a se distra
brodat - Bbiwi/iBaHi/ie a despuia - a desfrunzi, a rupe crengile
bumbac - xnonoK deşert - nycTbiHn, nycTbiHHbii/i
deşertificare - onycTbiHi/maHi/ie

251

exdeiMHBO - gJBjLJUJjJ.U!
MHHhiqgOBH - 1!P9U|
MHiAmudei ‘ mhhsl /911/i'd'oxoi/iho - iu 9 B |n p u |
BX'D'AL/gX 9MH9dBa09H - BjJSBBjpUj
x o iB h 9 u io q iB L /a e io o - e js m o u j b
0HaL/91BHe0009g
‘ MHHqL/91BHe0009g - JUBjJSUOOUj
d e x o u - njpuBOU!
qi00HH9LfB»0Bd - gJU90S9pUeOUj
H9Lf - U!
M iq a M h q L /iq u o a ‘ M iq H a n o q L /A u iA m - A js in d u u !
9l/lH9a0H»Lf010 - JOBdlUj
MiqiMHBiAiBHe - ru jsn ||
I d
HML/MCţ) - Z9Jni|ni|
( bo ) q±nm 9d - u g jo q (b s ) b
H qiMHL/OUOM - Bin09X9 B
»doiAioBH - je jn jn B
exeage - g o s e o -g jn B
l|niXI 9JS9qjOA 9JB0 - A||BJnB
qHgggtTi ‘ MMaedj - sjp u u B
B io H m o i - b ib b j B
n g jB js S9p e jjd s g j b - jjjjB b
hBL/BU - gpjB
g u jj js g jjiq n s g zu jd - jBinjB
BX3B10BB- 0U9U9B
ti9 H e m /g - u b lu b b B
JSjJJ ‘s o js g B g jp - S9|BB
O qiBiAmH'n'ou - Bjnp b
o a io a o d o a bcdh/ biai - B e s jjjn j
B o q iB d n g o d u - e s jjn j bs b
q io o d b - g u n j
bmhl/ oiai - J8 6 |n j
qiB dl/llB H - BUOjJOjJJ (9S) B
MiqaOlOMBH - 0jJ9U9JJ
jo |9 z u m j in jo iu o B z - jg iu e g jj
qH90B - UjSBJJ
IAI0L/9d9U - gjnjOBJJ
M0H09LT - J9jJS9J0J
BIAIBHB ‘JBL/Cţ) - gjniU e|J
BlAIBLfLl - gJgOB|J
BOOL/OU - 9jSj,J
tl9'D'0L/0>l - glHJLMJ
B ^o d H d u ‘ lAiAeBd ‘d g ix e d e x - g jjj
BL/AUIAIB - g|OjJ
MiqH'D'OdO'D'OL/U - HJJ9J.
qiB aiq a o d B h o - e o 9 iu j9 j b
Z9Z
Miqam/ioBho - gojjgj
MiqHhOBBXO - 0jJ99J
jojjpcu - punogj
MiqHhML/Aa'D' - OjUJBJgJ
jejgq ‘njj. - jgj
Bpngl 9SE- llgj. 9S B
gjjiuojd b - jnpgBgj b
qiBaoaioiBMduojBL/g - ezjJOAej b
MBhAL/o yoaoxod ‘qiooHqL/BiBcţ) - 9jejj|ejej
MMtTlC»BL/lBh9Ua - JUBUjOSBJ
BJBigJB ‘Bjjjjede - giusejuej
pipu9|ds ‘jgjgiu - ojU|ej
qiOO)L/9h - gO|BJ
gpunjcud Bjiejjiupe - zbjxb
(xodo) qiBXBioM ‘qiBxiq'n'iqa - ejjdxg b
MiqHd9IAIE9dh - AJS90X9
MiqHH9hML/9aA9dU - ibjb Bbxb
OH'n'Magho ‘MiqH'n'Magho - jugpjAB
MiqH'n'odgxAh ‘MiqH'n'odoHeed - ubBojbjb
90jUS9A - 9UJ9J9
91/iHeaiqiAieed - gunjzojg
BXtj'BJBe ‘BHMB1 - gUlBjUB
OHqL/BHOMtlOIAie 1MiqHqL/BHOI/ltlOIAie - AjJOlUB
BhB'D'9d9U - 9Un!S!LU9
9M09aoHaBd - mqj|jqo9
MiqHHBmgaoHaBdA - jejqj|jqo9
3
oojjqop ‘9UM0 - ng|np
oaBdu BoxoHB'n'XBdj - ijAjo jdgjp
qioBL/go - njugiuop
tj'oaeed - JJOAjp
oaiogxog - BjBjjUjAjp
MiqHH9ai09X0g - UjAjp
MiqHqL/9iB>i9L/aeBd - ju9uisjjJ9Ajp
MiqHHBBOOBd - JBJJSjp
dMCţie MOlAItSdLl - JOBJjp (in)
0HH9d9IAIBH - SUjpBUjp
qieae'n'gdgu - eznjjp b
OHtJ'Adi ‘MiqH'nAdi - nojj.jp
BMtlXM'D' - 9jJ0jp
Vocabular
MiqLT9iaiA - jOBqjp
MiqanL/mbd9H ‘MiqHiedAxxegH - jeuopjozgp
OHqL/9iniBdaio ‘MiqHqL/gimedaio - JojgjsnBzgp
0HaB'n'9H - jzgungp
tl9L/9'D'BL/a ‘qL/91B,D'BL/gO - JOJgUjJBp
qi9'n'i/iaBH9H ‘qiedne9du - ejsgjgp b
 Vocabular
a iniţia - ocBegoMnnTb, nocBn^aTb M
iniţiator - 3ani/maTenb mărgean - Kopann
a inspira - BgbixaTb, BgoxHOBnnTb mătase - wenK
inspiraţie - BgoxHOBeHi/ie memorabil - naMaTHbii/i
insuficienţă - HeAocTaTOHHocTb a menţine - coxpaHBTb, noAAepxi/maTb
a insufla - BHywaTb meridional - sudic
interdicţie - 3anpeT merinde - hrană, alimente
interlocutor - cobecegHi/iK meşteşugit - reuşit, făcut cu iscusinţă
ispită - i/icKyweHi/ie mezat - licitaţie
micşunea - 0nanKa
Î moaşă - aKywepKa
împletit - BA3aHi/ie moaşte - relicvă, mumie
înaintaş - npegwecTBeHHi/iK mofturos - Kanpi/i3Hbii/i
a înapoia - BepHyTb a moleşi - ocnabnnTb, ocnabeTb
încăpăţînat - ynpqMbn moşie - pămînt natal
încăpere - noMe^eHi/ie
a încovoia - a îndoi, a apleca N
a încredinţa - nopyni/iTb nărav - npi/iBbiHKa
îndeletnicire - 3aHATi/ie a năvăli - npoHi/iKaTb
îndemn - npi/i3biB
năzdrăvan - BonmebHbn, Heo6biKHOBeHHbii/i
îndîrjire - ynopcTBo
neasemuit,-ă - incomparabil
a îndrăzni - nocMeTb
neclintit - nemişcat
a îndreptăţi - onpaBAbmaTb
a se nelinişti - 6ecnoKoi/iTbcn
a îndruma - yKa3aTb, HanpaBnnTb
nenorocire - 6ega
înfăţişare - bi/ia
nereţinut - HecgepxaHHbii/i
a se înfiora - yxacaTbcn
nerod (-zi) - prost, neghiob
a înfrunta - npeogoneBaTb; npoTi/iBocTonTb
nesăţios - HeHacbiTHbi/, xagHbn
a îngîna - a fredona
nespus - HecKa3aHHo
a înspăimînta - nyraTb, ycTpawaTb
a se întinde - npocTi/ipaTbcn nevătămat - ^enbli/i, HeBpegi/iMbii/i
în întîmpinare - HaBCTpeny nimicitor - yHi/iHToxaro^ni/i
întîmplare - onynai/i nobil - bnaropoAHbn
a se înţepeni - 3acTpeBaTb noroi - glod, pămînt amestecat cu apă
a învinge - no6exgaTb, npeogoneBaTb noţiune - noHBTi/ie
în zadar - HanpacHo,BnycTyro
înzestrat - ogapeHHbii/i, Ta.naHT.ni/iBbii/i O
a ocoli - a înconjura
J olărit - roHHapcTBo
jilţ - fotoliu orb - cneno/
orgolios - HagMeHHbii/i, HBaHHbin
L ospăţ - nnp
lanţ - ^e^b
larmă - zgomot, zbucium P
a se lăţi - pacwi/ipnTbcn paj - nax
legiuitor - 3aKOHogaTenb palpitaţii - emoţii
a leşina - nagaTb b o6 mopok pasiune - cTpacTb
leziune - noBpexgeHi/ie, paHeHi/ie pavaj - Mo^eHi/ie moctobo/
lighioană - termen injurios pentru om; animal păgînă - de altă credinţă
a luneca - CKonb3i/iTb nnaBHo a pătimi - a suferi, a îndura
pedant - negaHTi/iHHbii/i
peţitor - cBaT

253
Vocabular
a persecuta - npecnegoBaTb
piele - Koxa
a pierde - TepflTb
pînză - TKaHb
pîrliţi - ropeMbiKi/i, 6eAHflKi/i
plop - Tononb
poalele munţilor - noflHoxbe rop
poluare - 3arpfl3HeHi/ie
a se pomeni - 0Ka3aTbCfl
poporaţie - popor
potrivnic - duşman
pradă - xepTBa
a se prăpădi - a se pierde, a muri
prăvălie - naBKa
a prefera - nro6i/iTb
a prelude - a începe să cînte
preot - CBfliAeHHMK
a prescrie - npegni/icbiBaTb
a preţui - a costa
prezentator - Begy^uu
pribeag - hoinar, străin
privelişte - bi/ia
a procura - noKynaTb
a promova - npoBoguTb; nooAPflTb
prompt - 6bicTpo, h£tko
prosperare - ^po^BeTaHl/le
protecţie - 3aAUTa, oxpaHa
prund - pietriş, depunere de nisip
puritate - Hi/iCTOTa
a putrezi - a muri
R
ratare - Heygana
raţional - pa3yMHbu, pa3yMHo
răchită - Bep6a
răsfăţat - i/i36anoBaHHbii/i
răsfirat - pa3BeTBneHHbin
răzbunare - MecTb
răzbunător - MCTi/iTenbHbii/i
răzleţit - despărţit, rătăcit
a refuza - 0TKa3bmaTb, oTBepmyTb
remuşcare - yrpbi3eHi/ie coBecTi/i
respectuos - politicos
a se revărsa - pacnpocTpaHflTbCfl
a rezema - a sprijini
a rîvni - a dori din toată inima
a rosti - npoi/i3Hoci/iTb
254
S
sanctuar - CBflTU.ni/iiAe
savoare - coHHoCTb, npenecTb
scăpare - ynyAeHue
scrum - nenen
secure - ceKi/ipa, KonyH
seism - 3eMneTpflceHue
semeţ - mîndru, măreţ
sensibil - HyBCTBi/iTenbHbii/i
seringă - wnpi/A
a sfărîma - a sparge, a distruge
sfiicios - sfios, nesigur
sfios - CTecHi/iTenbHbiH
sfîşietor - pa3pbBaraAUH, Aywepa3Ai/iparoAui/i
sihastru - oTwenbHi/iK
a sili - a forţa, a impune
sincer - i/iCKpeHi/m
slăbiciune - cnabocTb
sobru - CTpon/m, yMepeHHo
sociabil - obAUTenbHbH
sol - noHBa
a solicita - TpeboBaTb, npoci/iTb
solitar - singuratic, retras, izolat
soluţie - pacTBop
somnifer - CHOTBopHoe
a sparge - pa36uiTb
spectator - 3puTenb
spirit - minte, intelect
spirite - gyx, npu3paK, npi/mi/iAeHi/ie
splendid - Beni/iKonenHbii/i, npeKpacHo
spoit - vopsit
a spori - MHoXHTb, yBenHHHBaTb
statornic - neclintit
stăpînire de sine - BbigepxKa
a stinge - Tywi/iTb, yTuxaTb
a străjui - oxpaHflTb
a strănuta - Hi/ixaTb
a strecura - npoHUKaTb, npoHUKHyTb
stricăciune - Bpeg
a strivi - yHHHTOXHTb
suav - fin, plăcut
sublim - măreţ, minunat
subtil - TOHKI/IH, TOHKO
sugestiv - BHymaraAUH
a sugruma - a înăduşi
suită - CBi/iTa
suman - 3i/myH
superb - npeKpacHbii/i
a suporta - BbiAepxi/maTb, TepneTb
a (se) surpa - a (se) distruge, a (se) nărui
 Vocabular
a surprinde - nopa3i/iTb, yAUB.nflTb ţinută - ocaHKa, MaHepa
a suspecta - nofl03peBaTb a ţîşni - BbpBaTbcq

S5 U
şiroaie - noTOKi/i ulcer - A3Ba
şmecherie - xy^bHMHecTBO, HagyBaTe^bCTBO uliu - ACTpeb
şoim - coKon uluitor - BOCXMTMTe^bHbM
umbră - TeHb
T umiditate - BmxHOCTb, cbipocTb
tandru - gingaş a se umili - a se înjosi
tarabă - ^ otok urgenţă - CKopaq (noMO^b)
tăios - ocTpbii/i urgie - begcTBi/ie
teafăr - sănătos uriaş - orpoMHbiu
telecomandă - AUCTaH^MOHHoe ynpaB.neHi/ie a urî - HeHaBMgeTb
teleferic - nogBecHaq KaHaTHaa gopora
templu - xpaM V
tensiune - gaB.neHi/ie, HanpaxeHi/ie vaiet - strigăt de durere, de jale; plînset
tentant - co6.na3HUTe.nbHbii/i văduv - fără soţie
termen - cpoK, nepuog văl - voal
ticăloşie - nog^ocTb, Mep3OCTb viciu - HegocTaTOK
tinichea - tablă vifor - vînt puternic, furtună
rol titular - maBHaa po.nb vizionar - qcHOBMAe^
toiag - xe3.n vizitator - noceTMTe^b
a toropi - a doborî viziune - B3mqg, Bi/iAeHi/ie
a (se) trata - ^eni/iTbca vocaţie - npi/i3BaHi/ie
a trăda - i/i3MeHATb, npegaTb vrednic - ycepgHbu, aoctomhnm
treierat - MO.noTb6a vulgar - By^brapHbii/i, By^brapHO
trestie - tpocthuik vultur - ope.n
a trînti - 6pocaTb
trufaş - mîndru, măreţ Z
trusă (medicală) - anTeHKa zaraf - casier al vistieriei
turn - 6awHA a zări - a vedea
tuse - Kame^b a zdrobi - a sfărîma, a distruge
zgîrietură - ^apa^l/ma
Ţ3 zinghet (zuruit) - 3boh
ţeastă - craniu, cap zînă - 0eq
ţesut - coTKaHHbiu, TKanecTBO zvelt - CTpOMHblM

255
Coperta: Mihai Bacinschi
Redactori: Liliana Armaşu, Anatol Malev
Corector: Lucia Ţurcanu
Prezentare grafică: Alex Ussow
Redactor tehnic: Sergiu Vlas
Paginare computerizată: Sergiu Puşcaş

Editura Lumina, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr. 180, Chişinău, MD-2004.
Tel./fax. 0-22-29-58-64, 0-22-29-58-68; e-mail: luminamd@mail.ru; www.edituralumina.md

Tiparul executat la F.E.-P. “Tipografia Centrală”, str. Florilor, nr.1, Chişinău, MD-2068
Comanda nr. 8026