ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR

1.1.Conceptii moderne asupra controlului financiar

1.2.Necesitatea controlului financiar
1.3.Procedurile controlului financiar
1.4.Actele de control financiar
1.5.Functiile controlului financiar

1.1.CONCEPTII MODERNE ASUPRA CONTROLULUI FINANCIAR

Determinat de necesitatea fondurilor banesti ale statului si ale celorlalte entitati publice, in toate
statele este instituit un control care se exercita in scopul formarii si intrebuintarii conforme a
fondurilor banesti de interes public.

Potrivit scopului sau,controlul financiar este o activitate de verificare a respectarii si aplicarii

conforme a normelor dreptului financiar desfasurata cu finalitatea restabilirii legalitatii formarii si
intrebuintarii fondurilor banesti de interes public si,implicit,cu finalitatea stabilirii raspunderii
judiciare si aplicarii coercitiilor legale in cazurile de incalcare a normelor dreptului financiar.
Datorita acestui continut, activitatea de control financiar nu se confunda cu activitatea financiara
de formare si intrebuintare a fondurilor banesti de interes public asupra carora se exercita si se
efectueaza actele si operatiunile de control financiar. In concordanta cu acestea,reglementarile
juridice privind activitatea financiara si controlul financiar sunt si ele distincte.

Actele si operatiunile de control financiar,caracterizate in general,constau in verificari

documentare si faptice,consemnari scrise ale constatarilor,formulari de aprecieri si
concluzii,precum si decizii ale actiunilor si eventual ale coercitiilor necesare pentru restabilirea
conformitatii activitatii financiare a subiectelor de drept controlate. Aceste verificari, consemnari
si decizii se regasesc cu deosebiri inerente in procedurile de control financiar desfasurate,fie
preventiv,fie concomitent,fie posterior,asupra actelor si operatiunilor financiare ce alcatuiesc
activitatea financiara supusa controlului financiar.

Activitatea de control financiar, potrivit necesitatii ei practice, este desfasurata de persoane si

organe investite prin lege cu atributii de control sau de verificare a respectarii si aplicarii conforme
a dreptului financiar. In aceasta ordine de idei, actele si operatiunile de control financiar pot fi
savarsite numai de catre organele si persoanele legal imputernicite, ele sunt acte si operatiuni
autoritare efectuate in interes public si, in consecinta, obligatorii pentru toate subiectele de drept
vizate.

Conform continutului activitatii de control financiar si necesitatii de exercitare a acestui control

asupra activitatii financiare a tuturor organelor de stat,institutiilor si unitatilor economice cu capital
de stat atat centrale,cat si locale,organele de control financiar sunt organizate intr-o anumita
ierarhie si investite cu atributii de control in domeniul bugetar ori numai fiscal,general ori numai
local.

Datorita relatiei speciale dintre contabilitatea publica si activitatea de stat,controlul financiar

este extins si asupra evidentei contabile a tuturor acestor organe,institutii si firme.

Potrivit acestor necesitati generale,controlul financiar este organizat insa cu anumite

particularitati,unele traditionale,in state contemporane.
 Dintre conceptiile de organizare moderna a controlului financiar poate fi considerata cu
apreciere referentiala organizarea aplicata in Franta si alte state europene cu particularitatea si
denumirea de control al executiei bugetare de stat. Formele principale ale acestui control sunt
intern si control extern,cel intern cu caracter administrativ,iar cel extern in formele jurisdictional
si parlamentar.

Controlul intern este denumit administrativ si are acest caracter datorita faptului ca este
exercitat in cadrul administratiei finantelor publice,prin personal de specialitate al inspectiei
generale a finantelor ce functioneaza in structura Ministerului Finantelor. Aceasta inspectie
exercita controlul realizarii veniturilor bugetare si publice,al angajarii si ordonantarii cheltuielilor
bugetare si din fondurile banesti ale institutiilor si a altor autoritati publice,precum si controlul
contabilitatii bugetare si a altor colectivitati publice.

Controlul extern jurisdictional este rezervat Curtilor de Conturi si de disciplina bugetara si

financiara, urmand procesul verificarii conturilor de executie sau bilanturilor contabile ale
organelor de stat centrale si locale, ale institutiilor publice, firmelor de interes public si autoritatilor
locale[5].

Controlul parlamentar este exercitat conform prerogativelor parlamentelor de a controla

activitatea executiva de stat,din care face parte si administratia finantelor publice si executia
bugetelor anuale de stat. Acest control se exercita prin aprobarea fiecarui buget de stat,a conturilor
de executie a acestor bugete, precum si in cursul exercitiilor bugetare prin dezbaterea datelor
curente de executie bugetara cerute guvernului de catre parlament.

In statul nostru,organizarea actuala a controlului financiar a fost decisa in contextul introducerii

structurii finantelor publice asemanatoare celei consacrate in statele contemporane cu economie
liber-capitalista si regim politic parlamentar direct. Astfel, prin Legea finantelor publice s-a statuat
ca asupra modului de constituire,repartizare si utilizare a resurselor financiare publice,precum si
asupra modului de pastrare si intrebuintare a mijloacelor materiale si banesti ale sectorului public
se exercita controlul de catre organele legal abilitate.

Mai explicit decat Legea finantelor publice,legea speciala privind organizarea si functionarea
controlului financiar prevede, ca acest control se exercita asupra administrarii si utilizarii
mijloacelor financiare ale organelor si institutiilor de stat si totodata verifica respectarea
reglementarilor financiar-contabile de catre regiile autonome,societati comerciale si alti agenti
economici,in legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de stat.

Referitor la formele controlului financiar,in prezent,in statul nostru,din ansamblul dispozitiilor

legii speciale si al celorlalte acte normative in vigoare rezulta ca formele principale ale acestui
control sunt:

- controlul financiar propriu, preventiv si de gestiune, organizat de ministere si alte organe

centrale de stat, prefecturi si regii autonome ,

- controlul financiar de stat exercitat de Directia generala a controlului financiar si Garda

financiara ,

- controlul financiar preventiv si ulterior exercitat de Curtea de Conturi.

Fiecare dintre aceste forme principale cuprinde acte si operatiuni de control financiar si
gestionar asemanatoare prin scopul lor si sub anumite aspecte tehnic-practice,determinate de
necesitatile actuale de control financiar din statul nostru[8].
1.2.NECESITATEA CONTROLULUI FINANCIAR

Controlul fiscal este un concept juridic si consta in puterea recunoscuta administratiei fiscale de
a repara omisiunile, insuficientele sau erorile de impozitare comise de catre contribuabili. Aceasta
putere a statului isi are izvorul in Constitutie – statul are dreptul de a controla pe contribuabili
pentru ca acestia sa nu fraudeze impozitul. Acest drept al statului intra,adesea,in coliziune cu
dreptul fundamental la libertate al cetatenilor si pune,intre altele,problema posibilelor incalcari a
unor drepturi fundamentale si a fragilului echilibru dintre drepturile statului si puterile sale,pe de
o parte si obligatiile contribuabililor si drepturile lor fundamentale, pe de alta parte[9].

Aparent,interesele statului si interesele indivizilor nu ar trebui sa se afle niciodata in conflict,

dar realitatea contrazice, uneori chiar violent, aparenta, astfel ca perfectiunea in starea de echilibru
de care amintim ramane doar la stadiu de deziderat. Dar, parafrazand pe Francis Querol, putem
spune ca daca echilibrul nu este perfect, el trebuie sa fie acceptabil.

Evaluarea eficacitatii unui stat,potrivit aceluiasi F.Querol, - depinde mai intai de predispozitia
sa de a face sa intre produsul impozitelor in casieriile publice si,in consecinta,sa vegheze ca
cetatenii sa nu-si eludeze onorabilelor lor obligatii fiscale. Pentru aceasta,s-a dotat cu un anume
instrument –controlul fiscal, este instrumentul care asigura suprematia suveranitatii fiscale a
statului.

Prin control,in general, se intelege analiza permanenta sau periodica a unei activitati sau a unei
situatii pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire. Controlul este complexul
de mijloace,metode si institutii coordonate de natura a preveni abaterile si a stabili raspunderile
pentru prejudiciile cauzate. Cat priveste controlul financiar,acesta presupune a examina daca
economia financiara a statului se desfasoara in conformitate cu cerintele legale ale activitatii
bugetare si fiscale si are ca obiectiv depistarea erorilor,lipsurilor,deficientelor,in scopul remedierii
si evitarii lor in viitor. Controlul financiar este activitatea prin care se evita actele pagubitoare
bunei administratii sau prin care se asigura descoperirea lor cu rapiditate si siguranta[10].

Bugetul public,este un act de mare importanta pentru economia financiara a statului,pentru

buna functionare a statului si institutiilor sale,pentru bunastarea cetatenilor si a colectivitatilor,iar
baza acestor bugete o reprezinta taxele si impozitele platite de catre contribuabili. Determinarea
veniturilor de realizat si cheltuielilor publice de facut,care reprezinta esenta activitatii financiare a
statului,a activitatii sale bugetare,se face prin consensul natiunii,prin votul pe care,reprezentantii
acesteia il dau cu ocazia adoptarii bugetelor. Chemata sa contribuie la constituirea fondurilor
banesti ale statului,natiunea,prin reprezentantii ei,autorizeaza realizarea veniturilor si folosirea
banilor publici,autorizeaza,in alte cuvinte,constituirea fondurilor publice – care se face,in
principal,pe seama contributiei cetatenilor – si efectuarea cheltuielilor necesare pentru satisfacerea
nevoilor considerate de interes general.

Votand veniturile si cheltuielile statului,natiunea exercita un drept de suprematie financiara.

Votul dat de natiune pentru realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor este insa doar primul
act de suprematie,al doilea fiind acela al controlului,care nu este doar un drept,este si o obligatie.
Acest din urma act,controlul,consta in verificarea actelor si faptelor de gestiune ale guvernului si
administratiei,a respectarii vointei natiunii exprimata in legea bugetara,a verificarii executarii
bugetului intocmai cum a fost votat,a realizarii veniturilor in limitele si cu respectarea normelor
prevazute de legile fiscale si a efectuarii cheltuielilor,cu spirit de economie,in scopurile
pentru care natiunea a consimtit sa contribuie la satisfacerea lor[11].

Contribuabilii,adica aceia pe seama carora se constituie fondurile publice,sunt nu doar interesati

ci si indreptatiti sa stie unde merg banii publici si cum sunt cheltuiti. Ei sunt, de asemenea,
indreptatiti, sa stie daca produsul impozitelor, taxelor si contributiilor pe care ei le-au autorizat si
le platesc, a fost integral aplicat la nevoile determinate de reprezentantii sai si ca nu a fost aplicat
decat la aceste nevoi. De aceea, bugetul public insusi, ne apare nu doar ca un act de planificare, ca
un instrument cu ajutorul caruia natiunea, prin reprezentantii ei, participa la gospodaria publica, ci
si ca un instrument care permite si face posibil controlul finantelor publice. Fara buget, controlul
ar fi impiedicat in misiunea lui de a stabili situatia generala a finantelor publice si a patrimoniului
public, iar natiunea nu ar putea controla politica financiara a guvernului, care este una din cele mai
importante parti a programului de guvernare[12].

Controlul finantelor publice sau controlul financiar,care este parte componenta a controlului
economic,are ca obiectiv cunoasterea modului cum sunt obtinute si administrate mijloacele
materiale si financiare de catre societatile comerciale cu capital de stat,de catre regiile statului si
institutiile publice,modul de realizare si cheltuire a banilor publici,asigurarea echilibrului
financiar,realizarea eficientei economico-financiare si dezvoltarea economiei nationale. Controlul
financiar este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale care se efectueaza inaintea,
in timpul si dupa efectuarea acestora. El este un mijloc de prevenire a savarsirii de acte contrare
legii, de identificare a deficientelor, de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.

Controlul financiar reprezinta si o componenta importanta a activitatii de

conducere si rolul controlului financiar nu se limiteaza doar la constarea unor eventuale erori sau
abuzuri, el manifestandu-se si ca un instrument de indrumare, orientare si corectare a actiunilor
diverselor organe si structuri de conducere si de control[13].

Controlul financiar este insa cu atat mai necesar cu cat economia financiara a statului,in care nu
doar nevoile si cheltuielile sunt publice,ci si veniturile se realizeaza pe seama efortului tuturor
cetatenilor,acestia sunt indreptatiti sa cunoasca modul in care sunt folositi banii publici,chiar daca
acesti bani sunt prelevati de la contribuabili publici prin masuri de autoritate. Nu poate exista
ordine in finantele publice daca intrebuintarea banilor publici nu este controlata de cei care ii
furnizeaza .

Controlul financiar este practic in toate societatile, in toate statele moderne,dar necesitatea lui
este mai evidenta in statele aflate in tranzitie,cum este si Romania,in care exista o tentatie sporita
de a trage foloase de pe urma statului si chiar de a frauda patrimoniul public. Necesitatea
controlului este evidenta atat in vremuri de normalitate ,dar mai ales in vremuri de criza .De altfel,
multe crize cunoscute in istoria finantelor publice se datoreaza dezordinii, lipsei de control sau
controlului rau organizat.

Pe de alta parte este de remarcat faptul ca reformele economice ori alte evenimente exceptionale
cer statelor moderne cu tendinte de amplificare a rolului lor sume de bani tot mai mari, pe care
nu le pot procura numai prin mijloacele ordinare – impozite, taxele si contributiile cetatenilor -
,astfel ca statele sunt nevoite sa recurga la imprumuturi, inclusiv la imprumuturi straine.

Ori, pentru ca institutiile sau cetatenii straini sa acorde sprijinul lor,sub forma de credite,acestia le
vor conditiona si de cunoasterea starii finantelor publice,de modul in care este organizat si realizat
controlul acestora si daca acesta asigura suficienta incredere, daca sumele imprumutate sunt
destinate acoperirii unor nevoi reale si vor fi folosite conform destinatiei,pentru punerea in valoare
a bunurilor nationale,sporirea productiei si a veniturilor statului imprumutat, spre a fi pe deplin
asigurati de rambursarea in conditiile convenite a creditelor acordate[14].

La randul lor,agentii economici,care reprezinta o pondere insemnata intre contribuabili,atat in

privinta numarului lor cat si a sumelor cu care contribuie la bugetele publice,sunt interesati sa
cunoasca conditiile economice si financiare in raport cu cerintele pietei in care isi desfasoara
activitatea, sa cunoasca situatia patrimoniului propriu,capacitatea societatilor de a genera profit
sau pierderi,starea de solventa sau de faliment a societatii lor ori a celor cu care intra in relatii
contractuale,etc.

De aceea, paralel cu activitatea, in continua dezvoltare a statului, dar si a mijloacelor de

fraudare, trebuie sa se dezvolte si activitatile de control, in toate formele de manifestare a acestuia
si tinand seama de realitatile, de nevoile si de moravurile societatii.

Complexitatea activitatii financiare a statului, unita cu importanta ei necontestata in statele

moderne, a condus la instituirea unor multiple forme de control. Economia financiara a statului
este supusa astazi controlului politic – parlamentar - ,controlului de specialitate – administrativ,
economic si financiar- si controlului jurisdictional.

Din ansamblul formelor institutionalizate de control, cel de specialitate – administrativ si

financiar – este cel mai complex, cu accente de birocratie care pot ingreuna activitatea agentilor
economici, motiv pentru care au fost prevazute mecanisme specifice prin care sunt urmarite,
cercetate si reglate actiunea diferitelor organe ale sistemului financiar, pentru ca aceasta actiune
sa fie nu doar conforma cu exigentele stabilite prin lege ci si cu interesele lor legale ale celor
controlati.

Diversitatea activitatilor agentilor economici si a institutiilor publice , determina si diversitatea

si continutul controlului. In formele de manifestare si in continut,controlul financiar este
diferit,functie de calitatea persoanei controlate. Exista, de asemenea, diferente in privinta
controlului financiar si din punctul de vedere al persoanelor si institutiilor care efectueaza controlul
si a persoanelor supuse controlului.

In toate cazurile si in toate formele de manifestare,controlul trebuie exercitat inopinat si

periodic,in scop preventiv si respectiv,de catre functionari impartiali si pregatiti. Impartialitatea
inseamna constiinta dreapta si independenta absoluta fata de persoana controlata. Dar controlul
financiar nu isi poate atinge scopul final daca concluziile ce decurg sunt neglijate,ori daca nu sunt
cercetate si cauzele deficientelor constatate si nu sunt luate masuri pentru inlaturarea lor si de
reparare a pagubelor.

1.3.PROCEDURILE CONTROLULUI FINANCIAR

Reglementarea juridica a acestui control a fost introdusa in contextul perfectionarii moderne a

controlului financiar din statul nostru,prin dispozitiile legii de specialitate care prevad ca
ministerele,departamentele,alte organe centrale de stat,prefecturile si Primaria municipiului
Bucuresti,precum si regiile autonome sunt obligate sa asigure organizarea si functionarea
controlului financiar preventiv asupra veniturilor si cheltuielilor si a controlului financiar de
gestiune privind patrimoniul propriu.

Din aceste dispozitii legale si din normele de aplicare a lor, sub aspect organic rezulta ca nu au
fost instituite doua forme distincte ale controlului financiar propriu la ministere, prefecturi si alte
organe si regii autonome, care sunt:.controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune.

a. Controlul financiar preventiv

Dupa cum demonstreaza denumirea lui,controlul financiar preventiv,este reglementat in statul

nostru,ca si in toate statele moderne,cu menirea prioritara de a interveni operativ si de a opri actele
si operatiunile financiare neconforme si intre acestea,preponderent,aprobarea si ordonantarea
cheltuielilor bugetare.

Avand in vedere menirea prin excelenta preventiva,acest control este reglementat in unele state
ca forma distincta de control financiar,iar in alte state ca o componenta a controlului financiar
administrativ curent exercitat asupra angajarii cheltuielilor bugetare.

Independent de intitularea si de reglementarea distincta ori in cadrul altor forme principale de

control al executiei bugetului de stat,controlul financiar preventiv se exercita de catre persoane
specializate incredintate in acest scop si urmarindu-se o procedura anumita de verificare si viza,ori
refuz de viza a documentelor din care rezulta drepturi si obligatii banesti in executarea bugetara
ori in cadrul constituirii si imbunatatirii unor fonduri banesti speciale.

Referitor la sfera de exercitare a controlului financiar preventiv, din dispozitiile citate din legea
de specialitate si din normele de aplicare a acestor dispozitii ar rezulta ca acest capitol este
organizat si se exercita .la ministere, prefecturi si Primaria municipiului Bucuresti, precum si la
regiile autonome..

Intinderea sferei de exercitare a acestui capitol trebuie apreciata si prin prisma dispozitiilor
Legii finantelor publice,care prevede ca ,,orice cheltuiala din bugetul de stat se poate aproba de
catre ordonatorul de credite si efectua numai daca in prealabil a fost avizata,potrivit legii,de catre
conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea
controlului financiar preventiv’’.

Mai mult decat atat,trebuie recunoscuta necesitatea controlului financiar preventiv,extins

asupra exercitarii bugetului asigurarilor sociale de stat,a bugetelor tuturor unitatilor administrativ-
teritoriale,precum si a bugetelor institutiilor publice,regiilor autonome si celorlalte unitati cu
capital de stat.

In ceea ce priveste persoanele indrituite sa exercite controlul financiar preventiv, pe langa

calitatea de conducatori ai compartimentelor financiar-contabile sau de persoane cu pregatirea si
experienta necesara, normele de organizare prevad ca nu pot fi imputernicite cu atributii de control
financiar persoanele aflate in curs de urmarire penala, de judecata sau care au fost condamnate,
chiar daca au fost gratiate, pentru faptele de abuz in serviciu, fals, uz de fals, inselaciune, dare sau
luare de mita si alte infractiuni prin care s-au cauzat daune patrimoniului persoanelor fizice sau
juridice. Persoanele care au beneficiat de amnistie, ca si cele carora li s-a suspendat conditionat
executarea unei pedepse prevazute de Codul penal nu pot fi imputernicite sa exercite controlul
financiar timp de 2 ani de la aplicarea amnistiei ori de la expirarea termenului de incercare.

Procedura controlului financiar preventiv se desfasoara incepand cu prezentarea spre verificare

a documentelor sau inscrisurilor privind actele si operatiunile supuse acestui control.
 Sunt supuse controlului financiar preventiv,in general,documente sau inscrisuri privind drepturi
si obligatii patrimoniale ale organelor,institutiilor etc. ,in cauza, in faza de angajare si de plata,in
raporturi cu orice persoane juridice sau fizice[15].

In mod obligatoriu,sunt supuse acestui control financiar urmatoarele operatiuni.:

-incheierea contractelor cu parteneri interni si externi.

- incasarile si platile in lei si valuta de orice natura,efectuate in numerar si prin operatiuni

bancare,in relatii cu persoane juridice si fizice.

-modificarea repartizarii pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

-deschiderile, repartizarile si virarile de credite bugetare,inclusiv finantarea cheltuielilor de

capital.

-trecerea pe cheltuieli si alte operatiuni care atrag diminuarea profitului sau capitalului social.

-gajarea, incheierea sau concesionarea bunurilor,ca si a subunitatilor sau unitatilor componente.

Aceasta specificare legala a operatiunilor supuse controlului financiar preventiv,obligativitatea

supunerii lor spre verificare si faptul ca aceste operatiuni intervin obisnuit in gestionarea baneasca
nu numai a ministerelor,prefecturilor si regiilor autonome,ci si a institutiilor publice,firmelor si
altor unitati economice cu capital de stat sustine exercitarea acestui control financiar extins si
asupra executiei bugetului asigurarilor sociale de stat,a executiei bugetelor locale si a operatiunilor
de acest fel intervenite inerent in gestiunea acestor institutii, firme, etc.

Pe langa aceste operatiuni expres prevazute,conducatorii organelor si unitatilor pot stabili si

alte operatiuni care se supun controlului financiar preventiv,in functie de specificul activitatii si de
structura organizatorica a firmelor,etc.

Concomitent cu specificarea operatiunilor supuse controlului, conducerile ministerelor, ale

celorlalte organe de stat, regiile autonome stabilesc documentele sau inscrisurile privind
operatiunile supuse acestui control, care se exercita prin verificarea cuprinsului acestor documente.

Documentele privind operatiile supuse controlului se prezinta conducatorului

compartimentului financiar-contabil sau celorlalte persoane incredintate sa exercite acest control
semnate de conducatorul organului sau unitatii si insotite, in raport cu natura lor,de acte
justificative din care sa rezulte necesitatea si utilitatea operatiunilor pentru care s-au intocmit. In
acest sens contractele trebuie in prealabil verificate si avizate de consilierul juridic al unitatii, care
raspunde de conformitatea juridica a contractelor,dupa cum conducatorii unitatilor si ai altor
compartimente care au semnat inscrisurile sau documentele supuse controlului raspund de
conformitatea si utilitatea operatiunilor respective in tot timpul,chiar si dupa verificarea de control
financiar preventiv,pana la pronuntarea descarcarii de gestiune.

Controlul financiar preventiv se exercita prin verificarea inscrisurilor sau documentelor privind
actele si operatiunile supuse acestui control pe baza unor criterii legale[16].

Criteriile verificarilor de control financiar preventiv pot fi si ele diferite, multiple ori restranse.
In acest sens sunt specificabile criteriile de conformitate sau legalitate, necesitate sau oportunitate,
ca si de rentabilitate sau economicitate. Din acest punct de vedere, reglementarea juridica a
controlului financiar prealabil din Franta prevede ca acest control se exercita ..exclusiv asupra
regularitatii cheltuielii, fara a se cerceta oportunitatea ei, iar in ipoteza in care controlul financiar
are rezerve despre oportunitatea sau alte criterii de apreciere a cheltuielii, acorda viza de control
,,cu observatiuni ce se comunica ministerului de finante’’in cazurile cheltuielilor ce se efectueaza
din bugetele ministerelor si ale altor organe centrale de stat.

Normele privind exercitarea controlului financiar instituite si in vigoare in prezent in statul

nostru prevad criteriile de legalitate si eficienta, intelegandu-se deci ca sunt de importanta certa
atat conformitatea,cat si eficienta economico-financiara a actelor si operatiunilor supuse
controlului.

In urma verificarilor efectuate pe baza acestor criterii, in functie de constatari se acorda viza de
control preventiv,ori se refuza aceasta viza.

Viza de control financiar preventiv se inscrie pe documentul privind operatiunea supusa acestui
control daca se constata legalitatea si eficienta.

Refuzul vizei de control financiar preventiv trebuie sa fie temeinic justificat,iar documentele
referitoare la operatiuni neavizate nu pot fi inregistrate in contabilitate,refuzul nejustificat al vizei
de control financiar preventiv fiind calificat contraventie in materie.

In situatia refuzului vizei de control preventiv,reglementarea din statul nostru,asemanator

reglementarilor juridice de specialitate din alte state contemporane,acorda conducatorilor unitatilor
sau organelor in cauza posibilitatea de a dispune,pe propria raspundere,efectuarea operatiunilor
respective,urmand ca despre aceste cazuri sa fie incunostintate organele controlului financiar de
stat si consiliile de administratie ale unitatilor sau organelor in cauza[17].

Pentru a se garanta desfasurarea autoritara a producerii controlului financiar preventiv, au fost

calificate contraventii si se sanctioneaza cu amenda urmatoarele,:

-intocmirea si prezentarea spre control financiar preventiv a unor documente in care sunt
consemnate operatiuni fara baza reala sau date nereale,

-acordarea vizei de control financiar preventiv pe documentele care privesc operatiuni prin care
se incalca reglementarile in vigoare,

-refuzul nejustificat al vizei de control financiar preventiv pentru operatiuni legale,

-inregistrarea in contabilitate a documentelor supuse controlului financiar preventiv fara ca

acestea sa poarte viza de control a persoanelor in drept sau aprobarea organelor competente,

-nesesizarea organelor competente de catre contabilul-sef in cazurile de refuz al vizei de control

financiar preventiv.

Constatarea si sanctionarea acestor contraventii sunt de competenta organelor controlului

financiar de stat ale Ministerului Finantelor.Ca exceptie, intocmirea si prezentarea spre control a
unor documente privind operatiuni nelegale sau cuprinzand date nereale,precum si inregistrarea
in contabilitate a unor documente fara viza de control sau fara aprobarea organelor competente se
pot constata si sanctiona de catre contabilii-sefi ai organelor sau unitatilor in cauza.

b. Controlul financiar de gestiune

 Conform dispozitiilor legii privind controlul financiar care au instituit ,,controlul financiar de
gestiune’’, normele emise de Ministerul Finantelor privind modul de organizare si exercitare a
controlului financiar propriu la ministere, departamente, alte organe de stat si regii autonome,
aprobate de guvern, cuprind reglementarea de specialitate detaliata a acestui control.

Sub aspect organizatoric, controlul financiar de gestiune se exercita de catre un compartiment

distinct, subordonat direct fata de conducatorii ministerelor, departamentelor, ai celorlalte organe
centrale de stat, prefecturilor, Primariei municipiului Bucuresti si regiilor autonome.

Compartimentele de control financiar de gestiune cuprind functiuni a caror indeplinire pretinde

studii economico-financiare superioare sau medii.

Obiectivul principal al controlului financiar de gestiune este de a verifica respectarea normelor

juridice privitoare la:

-existenta, integritatea, pastrarea si paza bunurilor si valorilor de orice fel detinute cu orice titlu,

-utilizarea valorilor materiale de orice fel,declasarea si casarea de bunuri,

-efectuarea, in numerar sau prin cont bancar, a incasarilor si platilor, in lei sau valuta de orice
natura,inclusiv a salariilor si retinerilor din acestea,

-intocmirea si calculatia documentelor de evidenta primara,tehnic-operativa si contabila.

Cu aceste obiective,care se pot completa in raport cu specificul organelor,institutiilor sau altor

unitati beneficiare,compartimentele controlului gestionar sunt obligate sa programeze si sa
efectueze controlul fiecarei gestiuni de valori materiale si banesti cel putin o data pe an,iar asupra
gestiunilor cu volum redus cel mult la doi ani.

Conducatorul compartimentului de control gestionar este obligat sa urmareasca indeplinirea

programului de control,sa intocmeasca evidenta actiunilor de control efectuate,a rezultatelor
controalelor – plusuri in gestiune,pagube materiale constatate,sanctiuni aplicate, etc.- si sa
informeze conducerea unitatii despre rezultate,propunand cele necesare pentru gestionarea
conforma a patrimoniului propriu.

Procesele-verbale de constatare sunt necesare indeosebi in cazurile de contraventii,

abateri, pagube si presupune infractiuni. In cuprinsul acestora, pe baza propriilor verificari,se
precizeaza persoanele vinovate,faptele sau omisiunile constatate,dispozitiile legale incalcate,
consecintele economice, financiare si patrimoniale, precum si actiunile decise si pornite in cursul
controlului, impreuna cu cele necesare in continuare pentru recuperarea pagubelor
constatate,pentru sanctionarea contraventionala sau disciplinara ori pentru pornirea anchetei
penale si a judecatii de catre instantele penale.

Concomitent,actele principale de control financiar se inregistreaza oficial la conducerea

unitatii in cauza si de la data inregistrarii, in cel mult 30 de zile,conducerile unitatilor respective
sunt obligate,pe propria raspundere, sa ia masurile necesare de remediere a deficientelor,de
sanctionare,de recuperare a pagubelor etc.
1.4.ACTELE DE CONTROL FINANCIAR

Rezultatele actiunii de control financiar sunt consemnate in urmatoarele acte de control:

a. proces verbal de control,

b. proces verbal de constatare a contraventiilor,

c. nota de prezentare a procesului verbal de control,

d. nota de expunere a concluziilor controlului.

a. Procesul verbal de control – se intocmeste pe capitole,prezentate in succesiune cronologica,

corespunzatoare obiectivelor controlate.

In partea introductiva a procesului verbal de control se mentioneaza. data si locul unde s-a
incheiat. numele si prenumele celui care il incheie. termenul legal si declaratia in baza caruia s-a
efectuat controlul, denumirea unitatii controlate, perioada la care se refera controlul, cu precizarea
datei ultimului control, perioada in care s-a efectuat controlul[18].

Cu privire la deficientele constatate,procesul verbal de control cuprinde,pentru fiecare

deficienta,urmatoarele elemente: obiectul controlului, constatarea, actele si operatiile
controlate,din care s-a desprins constatarea, cauzele si consecintele economice si financiare ale
acestora, actele normative incalcate, numele, prenumele si functia persoanelor raspunzatoare sau
care au aprobat ori dispus efectuarea actelor sau operatiilor cu consecinte ilegale, beneficiarii unor
plati necuvenite, eventualele obiectii sau argumente ale persoanelor controlat: punctul de vedere
al echipei de control,argumentat cu taxele legale,documente si date, masuri luate de conducerea
unitatii controlate, termenele de luare a masurilor si persoanelor raspunzatoare de aplicarea
acestora.

In procesul verbal de control se consemneaza numai constatarile proprii ale echipei de control,
bazate pe date si fapte precise, prezentate clar, concis si documentat. In procesul verbal nu se
consemneaza opiniile personale ale membrilor echipei de control si nici deficientele ori faptele
negative, pentru care au fost luate masuri legale, inainte de inceperea controlului.

Pe langa procesul verbal de control,mai pot fi intocmite procese verbale separate,in

situatiile in care se constata abateri,atrag raspunderea juridica-patrimoniala, administrativa sau
penala. In aceste procese verbale se consemneaza faptele constatate,urmand a fi sesizate,in
termenele legale,organele competente[19].

Procesele verbale,pentru faptele care atrag raspunderea juridica,sunt semnate de echipa de

control,de persoanele vinovate si eventualii asistenti,in prezenta carora s-au facut constatarile.

Faptele pentru care s-au intocmit procese verbale vor fi mentionate in procesul verbal de
control,cu precizarea ca a fost incheiat si un act de control distinct.

La procesele verbale de control se anexeaza, pentru confirmarea faptelor consemnate,

urmatoarele documente: note de constatare, note explicative, tabele, situatii, documente ale
operatiunilor economice, financiare, contabile, sesizarile primite de la persoanele fizice sau
juridice, declaratiile persoanelor controlate, angajamentul de plata, pentru acoperirea prejudiciilor
etc.
 Printre documentele ce se anexeaza procesului verbal de control, cele mai importante sunt,
notele de constatare si notele explicative.

Notele de constatare- reprezinta actele constatatoare,pentru situatiile in care reconstituirea

ulterioara nu este intotdeauna posibila. De asemenea, notele de constatare sunt utilizate si in
cazurile cand sa fie luate masuri imediate,pentru blocarea sau inlaturarea, de catre cei in drept,a
unor fapte sau a consecintelor acestora,pentru intreruperea prescriptiei,realizarea in termen a
dreptului la actiune,evitarea decaderii dreptului la actiune,trecerea la executarea silita, etc[20].

Notele explicative- se intocmesc in cazurile in care se constata abateri sau fraude, care
atrag raspunderea juridica, emiterea deciziei de imputare, declansarea procesului verbal,
etc.Aceste note se intocmesc sub forma de raspunsuri la intrebarile formulate de echipa de control.
In functie de raspunsurile date, in notele explicative, se pot definitiva unele obiective ale
controlului financiar, daca, din raspunsuri, rezulta elementele noi, controlul se va extinde,
inscriindu-se in procesul verbal de control, constatarile suplimentare. Daca unele constatari sunt
infirmate, prin raspunsurile date de nota explicativa, echipa de control va reexamina actele si
operatiunile care stau la baza lor.

b. Procesul verbal de contraventie – se incheie de echipa de control in cazurile cand se constata

incalcarea actelor normative cu privire la disciplina financiara, de catre personalul din unitatea
controlata.

Constituie contraventie la normele legale privind disciplina financiara,faptele savarsite cu

vinovatie,de salariati,in legatura cu: executarea actelor si operatiunilor financiare, realizarea
veniturilor statului, circulatia monetara si creditul bancar, evidenta contabila si controlul financiar
etc. Aceste fapte sanctioneaza cu amenda contraventionala.

Contraventiile la normele legale privind disciplina financiara se constata si se sanctioneaza, de

catre urmatoarele persoane: personalul cu atributii de control,inspectie si reviziei din Ministerul
Finantelor, banci,revizori de gestiune, precum si persoane asimilate acestora.

c. Nota de prezentare a procesului verbal de control – reprezinta un raport al echipei de control,

cu concluzii si propuneri referitoare la faptele si abaterile constatate[21].

In nota de prezentare sunt examinate intamplarile formulate de persoanele controlate, impotriva

unor constatari din procesul verbal de control si prezentarea motivelor pentru care nu s-a putut tine
seama de acestea: sunt explicate eventualele contradictii dintre datele cuprinse in procesul verbal
si notele explicative luate de la cei gasiti vinovati, sunt indicate unele probleme sau aspecte care
necesita sa fie controlate in continuare, dificultatile intampinate in exercitarea controlului,
aspectele pozitive constatate la unitatea controlata,care ar putea fi extinse si la alte unitati etc.

In partea finala a notei de prezentare,echipa de control face propuneri pentru completarea sau
modificarea masurilor stabilite de conducerea unitatii controlate,in vederea inlaturarii lipsurilor si
deficientelor constatate in timpul controlului. Aceste propuneri sunt concretizate cu privire la:
aplicarea sanctiunilor disciplinare, stabilirea raspunderii patrimoniale, administrative sau penale,
comunicari care urmeaza sa fie facute altor unitati etc.

d. Nota de expunere a concluziilor – se intocmeste in situatia in care,ca urmare a actiunii de

control,nu s-a constatat nici o deficienta,abateri sau fapte ilegale. In nota de expunere a
concluziilor, sunt consemnate obiectivele urmarite,actele si operatiunile
verificate,compartimentele controlate etc.
 Actul de control trebuie,in mod obligatoriu,sa fie semnat de intreprinzator. In cazul in care
acesta are obiectiuni la cele consemnate,intreprinzatorul semneaza actul de control cu mentiunea
ca are observatii,obiectii sau precizari fata de cele controlate. Acest lucru se realizeaza in scris,in
mod distinct,de regula pana la incheierea controlului. Organul de control are obligatia sa anexeze
la actul de control obiectiunile intreprinzatorului si sa-si exprime punctul de vedere in legatura cu
acestea.

Intreprinzatorul care refuza sa permita organelor de control sa-si exercite atributiunile risca sa
i se suspende autorizatia de functionare. In cazul in care se constata indicii privind existenta unor
abateri grave,in contextul necesitatii conservarii probelor necesare stabilirii adevarului,se poate
dispune sigilarea unitatii si dependintelor acesteia,total sau partial. Trebuie mentionat ca
recuperarea sigiliilor reprezinta fapta penala.

Subliniem ca toate aceste proceduri sunt menite sa creeze conditiile necesare stabilirii cat mai
exacte a adevarului in fiecare caz in parte. Noua lege a Controlului financiar creeaza cadrul pentru
delimitarea si precizarea drepturilor si obligatiilor,atat ale organelor de control cat si ale
persoanelor fizice si juridice supuse controlului,inclusiv raspunderea acestora[22].

Valoarea actelor de control este determinata de valoarea actiunii de control,de pregatirea si

competenta cu care echipele de control au reusit sa realizeze posibilitatile de perfectionare a
muncii,de crestere a eficientei activitatii la unitatile controlate. Valoarea acestor acte este
determinata si de modul cum echipele de control stiu sa fundamenteze constatarile si sa valorifice
rezultatele controlului,de obiectivitatea cu care prezinta faptele si de utilitatea si eficienta
masurilor luate sau propuse pentru remedierea deficientelor.

Actionand in spiritul deontologiei profesionale,cu obiectivitatea si principialitate,controlul

financiar va fi in masura sa asigure aflarea adevarului, stabilirea nepartinitoare a raspunderilor, va
impiedica tragerea la raspundere a unor persoane nevinovate.

De felul in care este organizat si exercitat controlul financiar,de competenta profesionala si

etica a membrilor echipelor de control,depinde rolul educativ al controlului,caracterul sau eficient
si real.

1.5.FUNCTIILE CONTROLULUI FINANCIAR

Indiferent de modul de organizare si exercitare si de institutia care il exercita, prin rolul si

obiectivele pe care le urmareste, controlul financiar indeplineste mai multe functii, intre care:.

-functia de evaluare,

-functia preventiva,

-functia de documentare,

-functia recuperatorie,

-functia educativa.

a. Functia de evaluare.

Controlul presupune indeplinirea unor operatiuni de estimare a situatiei existente la un moment

dat,a rezultatelor obtinute de persoana controlata si a indeplinirii obligatiilor la sfarsitul unei
perioade,a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate,legalitate si eficienta. Cu
alte cuvinte, comparand situatia de fapt cu starea de drept,controlul determina realizarile si lipsurile
activitatii institutiei controlate. Prin prisma acestei functii,controlul trebuie sa determine
dificultatile,abaterile,cauzele care conduc la rezultate negative si sa ofere o apreciere
completa,reala,exacta si concreta a activitatii controlate.

b.Functia preventiva a controlului.

Se realizeaza prin masurile luate de organele de control in vederea evitarii si eliminarii unor
erori si fraude inainte de a se produce efectele negative ale acestora,prin identificarea si anihilarea
cauzelor care le genereaza sau le favorizeaza. Controlul financiar are sarcina de a opri actele si
operatiunile care nu sunt legale,de a urmari oportunitatea,necesitatea si economicitatea
cheltuielilor si actiunilor intreprinse de cei controlati. Controlul are,de asemenea, rolul de a orienta
cheltuielile,atentia si actiunile spre obiective majore si intr-o ordine rationala,care sa previna si sa
inlature risipa de efort uman si mijloace materiale si sa asigure eficienta economica a cheltuielilor.

c. Functia de documentare

Asigura cunoasterea cantitativa si calitativa a problemelor ce fac obiectul dezvoltarii

economico-sociale, controlul participand nemijlocit la actul de conducere,furnizand date si
informatii pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare.

d.Functia recuperatorie sau represiva.

Consta in descoperirea si recuperarea pagubelor si luarea de masuri fata de cei vinovati de

producerea acestora. Masurile reparatorii si de constrangere se iau fie de organele de control direct,
fie la propunerea acestora de catre organul ierarhic superior sau justitie.

e.Functia educativa a controlului.

Deriva din caracterul formativ si din atitudinea de valorificarea si generalizarea experientei

pozitive. Prin aceasta functie, controlul ajuta la ridicarea nivelului de pregatire a cadrelor, la
rezolvarea de catre agentii executivi in conditii satisfacatoare a sarcinilor ce le revin.

Obiectul controlului financiar il formeaza actele si operatiunile emise sau infaptuite de

agentii economici, institutiile publice, precum si de alti participanti la viata economico-
financiara a statului.

In timpul controlului,echipele de control trebuie sa urmareasca daca actele si operatiunile care

fac obiectul examinarii indeplinesc conditiile de legalitate,operativitate,eficienta,economicitate si
realitate.