Universitatea Tehnica a Moldovei

Masterat
Inginerie şi Managementul Calităţii

METODE DE DETERMINARE A
INCERTITUDINII MĂSURĂRILOR ÎN
LABORATOARELE DE ÎNCERCĂRI A
PRODUSELOR INDUSTRIALE

Efectuat : Silvia Garganciuc

Conducător : conf.dr.ing. Andrei Chiciuc

20.01.2010
SCOPUL LUCRĂRII
z Elaborarea procedurii de determinare a incertitudinii
în LÎPI;

z Stabilirea unui model de calcul, privind estimarea

incertitudinii de măsurare, specific măsurandului,
instrumentaţiei şi aranjamentului de măsurare.

20.01.2010
LABORATORUL DE ÎNCERCĂRI A
PRODUSELOR INDUSTRIALE
z Laboratorul de Încercări a Produselor Industriale este acreditat în cadrul Sistemului
Naţional de Evaluare a conformităţii conform SM SR EN ISO/CEI 17025:2006.
z LÎPI este subdiviziune independentă în cazul INSM, organizează şi efectuează
încercări a produselor industriale din domeniul acreditat.
z Laboratorul de Încercări a Produselor Industriale, pentru a satisface cît mai bine
necesităţile şi cerinţele clienţilor, menţine şi îmbunătăţeşte în permanenţă propriul
sistem de management.

Exemple de parametri de securitate supuşi încercărilor :

Verificarea clasei de securitate şi a marcării;

Verificarea protecţiei împotriva accesibilităţii la părţile sub tensiune;
Măsurarea puterii şi curentului;
Măsurarea curentului de scurgere;
Măsurarea rezistenţei de izolaţie;
Verificarea rigidităţii dielectrice;
Verificarea circuitului de legare la pămant de protectie (PE);
Verificarea distanţelor de izolare în aer, pe suprafaţa pieselor electroizolante şi prin izolaţie;
Verificarea pericolor mecanice;
Flexibilitatea cablurilor externe.

20.01.2010
COMPETENŢA TEHNICĂ

z Evoluţia tehnologică pe plan mondial este caracterizată prin creşterea continuă

a performanţelor mijloacelor de măsurare, determinată de cerinţele tot mai
înalte ale industriei. Dacă în urma cu cîteva decenii aparatele analogice
reprezentau o categorie de aparate de măsurat cu o largă răspîndire, iar o
exactitate de măsurare de 0,05% părea o limită greu de depăşit, astăzi apariţia
aparatelor de măsurat numerice au condus la performanţe spectaculoase în
domeniul măsurărilor. Performanţele lor tehnice constructive şi de funcţionare,
precum şi posibilitatea de interconectare a acestora cu calculatorul, determină
utilizarea cu succes a acestor aparate în procesul de măsurare, în foarte multe
domenii de activitate.

z Însă, la momentul actual, starea de lucruri privind evoluţia tehnologică în

R.MOLDOVA nu permite îndeplinirea în volum deplin a lucrărilor de încercări
conform cerinţelor prescrise de către standarde internaţionale. Situaţia ce se
crează pe piaţa Republicii Moldova ne impune să luăm toate măsurile, atît
tehnice, cît şi organizatorice pentru asigurarea îndeplinirii tuturor cerinţelor la
nivelul cel mai înalt.

20.01.2010
MIJLOACE DE MĂSURARE

1 2 3 4

Şubler digital Multimetru

digital Complect mijloace de măsurare
1- Ampermetru curent continuu ( 2mA- 5A);
2- Ampermetru curent alternativ( 50mA- 5A);
3- Voltmetru curent alternativ( 0V- 500V);
4- Ampermetru curent alternativ( 0V- 200A).

20.01.2010
METROLOGIA – ŞTIINŢA MĂSURĂRILOR
z Într-o societate modernă, un mare accent se pune pe calitate, fie că ne referim la
calitatea produselor sau a serviciilor, fie că ne referim la calitatea muncii, la
calitatea mediului sau la calitatea vieţii.

z Metrologia, ca parte a infrastructurii unei societăţi moderne, garantează că se

poate acorda încredere măsurărilor care susţin activităţile de fabricare şi
schimburi de produse, măsurărilor din domeniile de interes public, cum sunt
sănătatea, protecţia mediului etc. şi are ca preocupare permanentă protejarea
consumatorilor împotriva efectului nociv al unor măsurări incorecte sau false.

z Încrederea în calitatea produselor şi serviciilor, este în foarte mare măsură

determinată de încrederea în calitatea proceselor de măsurare, altfel spus, în
calitatea rezultatelor măsurărilor, implicate în realizarea produselor respective.
În domeniul metrologiei, „calitatea” rezultatelor măsurărilor este evaluată prin
intermediul caracteristicii definite drept „incertitudine de măsurare”.

20.01.2010
INCERTITUDINE DE MĂSURARE
Eroarea de măsurare

Diferenţă
Valoarea măsurată

Xm
Valoarea convenţional adevărată
Incertitudinea de măsurare

Valoarea adevărată

Valoarea adevarată a unei mărimi este imposibil de determinat, deoarece orice măsurare este
practic afectată, mai mult sau mai puţin, de erori, datorate imperfecţiunii mijloacelor de măsurare,
condiţiilor de mediu, unor perturbaţii exterioare, operatorului etc. În practică se acceptă în locul
valorii adevarate o valoare determinată cu o incertitudine suficient de mică, denumită valoare
convenţionaladevarată.

Incertitudine de măsurare – parametru, asociat rezultatului unei măsurări, care caracterizează

dispersia valorilor ce, în mod rezonabil, pot fi atribuite măsurandului.
20.01.2010
DESTINGEREA TERMENILOR "EROARE"
ŞI "INCERTITUDINE"
z Termenii "Eroare" şi "Incertitudine" nu sînt nicidecum sinonime, ci reprezintă
concepte complet diferite. Ei nu trebuie confundaţi sau folosiţi greşit unul în locul altuia.

z Eroarea de măsurare – poate fi o diferenţă între două valori, de exemplu între valoarea
indicată de un aparat de măsurare şi valoarea indicată de alt aparat de precizie superioară
(etalon).În anumite condiţii, eroarea poate fi elimminată, prin aplicarea unei corecţii
adecvate. În principiu eroarea poate fi cunoscută (bineînţeles, cu o anumită
incertitudine), ca valoare şi semn, prin efectuarea unei măsurări mai precise.

z Incertitudinea de măsurare – este o apreciere, un interval de valori ale unor abateri

cărora le putem estima nişte limite, dar nu şi semnul. Incertitudinea de măsurare nu poate
fi eliminată sau corectată prin aplicarea unei corecţii. Incetrtitudinea de măsurare
cuprinde, mai multe componente. Unele dintre aceste componente pot fi evaluate din
distribuţia statistică a rezultatelor şirurilor de măsurări şi pot fi caracterizate prin abateri
standard experimentale. Alte componente sunt evaluate pornind de la distribuţii de
probabilitate obţinute pe baza experimentală sau pe baza unor informaţii de care se
dispune.

20.01.2010
"EROARE" ŞI "INCERTITUDINE"

Măsurand

Exactitate de măsurare

Eroare de măsurare Incertitudine de măsurare

Relativă Aleatorie Sistematică Tip A Tip B

Compusă

Extinsă
20.01.2010
ETAPELE DE DETERMINARE A
INCERTITUDINII
z Etapa 1 : Formalizarea şi clarificarea problemei
- Definirea măsurandului;
- Analiza procesului de măsurare;
- Modelarea matematică a procesului de măsurare.

z Etapa 2 : Calculul incertitudinii tip

- Metoda de evaluare de tip A
- Metoda de evaluare de tip B

z Etapa 3 : Determinarea incertitudinii compuse

z Etapa 4 : Determinarea incertitudinii extinse
z Etapa 5 : Exprimarea incertitudinii de măsurare

20.01.2010
TERMENII SPECIFICI INCERTITUDINII DE
MĂSURARE
z Incertitudine standard – incertitudine a rezultatului unei măsurări exprimată printr-o
abatere standard.

z Incertitudine de tip A – metodă de evaluare a incertitudinii prin analiza statistică a

şirurilor de observaţii.

z Incertitudine de tip B – metoda de evaluare a incertitudinii prin alte metode decît

analiza statistică a şirurilor de observaţii.

z Incertitudinea standard compusă – incertitudine standard a rezultatului unei măsurări,

atunci cînd acel rezultat este obţinut pe baza valorilor unor mărimi diferite, egală cu
rădăcina pătrată pozitivă a unei sume de termeni, termenii respectiv fiind varianţele sau
covarianţele acelor mărimi, ponderate în conformitate cu variaţia rezultatului măsurării
în funcţie de variaţia mărimilor respective.

z Incertitudinea extinsă – mărime care defineşte un interval în jurul rezultatului unei

măsurări, interval în care este de aşteptat să fie cuprinsă o fracţiune ridicată a distribuţiei
valorilor ce, în mod rezonabil, pot fi atribuite măsurandului.

20.01.2010
CALCULUL INCERTITUDINII ÎN LÎPI
z Pe scala aparatului se citesc n-valori ale curentului şi puterii măsurate pentru o mostră (în
condiţii de repetabilitate); n
z Valoarea medie pentru cele n citiri se calculează cu relaţia : ∑ Vi
V = i =1
n
z Abaterea standard corespunzătoare rezultatelor obţinute pentru o distribuţie normală este
dată de formula:
∑ (V − V )
n
2

()
i
uV = i =1
=UA
n(n − 1)
z Incertitudinea standard de tip B a distribuţiei dreptunghiulare este:
b
u (δ V ) = = UB
3
z Incertitudinea standard se calculează cu relaţia:
U M1 + U M 2
UM =
z Incertitudinea standard compusă se calculează: 2

2 2 2
uC = U A + U B + U M
z Incertitudinea extinsă (pentru , P= 95%)
asociată valorii măsurandului este: U = Κ • uc
20.01.2010
REZULTATUL ESTIMĂRII INCERTITUDINII
Valoarea adevărată a puterii :

1144.3W±1.5 W (k=2, p=95%).

Valoarea adevărată a curentului :

4.95A ± 0.17 A (k=2, p=95%).

Incertitudinea de măsurare a puterii în laboratorul de încercări a produselor

industriale cu limita de măsurare (5W÷3000W) constituie 1.5W, şi a curentului
cu limita (0,05In ≤ I ≥ 0,10In) constituie 0.17A, cu utilizarea contorului de
energie electrică marca „ЭНЕРГОМЕРА”, model CE 201 şi a regulatorului de
tensiune „ELMOS”, model TND – 3000W.

20.01.2010
CONCLUZIE

z Incertitudinea de măsurare este asociată rezultatului unei măsurări, iar fără

specificarea acestui parametru rezultatele măsurărilor nu pot fi comparate nici între ele
şi nici cu valorile de referinţă date în specificaţii tehnice sau standarde. Este foarte
important ca modalitatea de estimare a incertitudinii de măsurare să fie uniformă în
întreaga lume pentru ca rezultatele măsurărilor efectuate în diferite ţări să poată fi uşor
comparate.

z Evaluarea incertitudinii nu este niciodată o misiune de rutină şi nici o operaţie pur

matematică, aceasta depinde de cunoaşterea temeinică a naturii măsurandului şi a
măsurării. Calitatea şi utilitatea incertitudinii stabilite pentru rezultatul unei măsurări
depind, în ultima instanţă, de înţelegerea, analiza critică şi probitatea celor ce contribuie
la evaluarea ei.

20.01.2010