)auuucluaraackaLbaticifituailibLithiCiaaaL40a120aLICILMOCiukaorlutuaramouiluachuua00041

CASA SCOALELOR
aa
BIBLIOTECA AUTORILOR CLASICI GRECI I ROMANI u
i2E1
,oaaoaaacoacaac000naoam0000aaaaaaaaaaaaaaamooc0000actoaaaaaaaa
Go
a
No. 7 sa
1
CORESPONDENTA
LUI
a

PLINIU CU 1MPARATUL TRAIAN

TRADUCERE
a
CU 0 PREFATA l UN STUDIU INTRODUCTIV C.

G. POPA.LISSEANU a

2
a
aa
a

8
a
aa
a
a

1111

a
Tipografia Romania Nona", th, Voinea, Ulm Grivite;, 41
19 2 0

pSof3CagliteiteogROOOLIGOOCIODUCIDOOD0111304200121313PlYinat3DOOLIZIC1110410000o53

Pretul 4 Lei
www.digibuc.ro
 lifiglliAu e.t.a Oc cùpai Vidittiai
aentind un deb care încearc s elute la lira, elite un
original inn secolul al V-Ica 7n. do Chr., gAsit la noi in tarit
proarsrt l Affrntal de Andchitiiii Ethi lattomrsti.

www.digibuc.ro
Corespondenta lui Pliniti
al
Imp5ratul Traian

www.digibuc.ro
 DIN SCRIERILE D-LUI G. POPA-LISSEANU

Table le cerate descoperite sin Transilvania, studiu de

archeologie.
Poesia popolarei la Romani.
Aeuxt Insula $erpilor, cu o hartd, studiu de archeo-
logie.
Flora $i Floriile, studiu de mitologie populard.
Urme de seirbatori peigeinoti, (Brumariu,Mo$ii, Ro-
sanne), studiu de mitologie populard.
Mitologia Greco-Romand In lecturd ilustratei, cu 80
de ilustratiuni §i 29 planO.
Incercare de monografie asupra ceteitii breistorul-
Silistra, cu cloud harti §i ilustratiuni.
Ceteiti $i ora$e greco-romane In Noul Teritoriu al
Dobrogei, cu o hartd §i 22 ilustratiuni.
Collura Romand In lecturei ilustratd, 2 volume, ma-
nuale de §coall.
Gramatica limbii latine, Morfologia, Sintaxa $i Sti-
listica, manual de §coald.
Versificatiunea latinei (Prosodia $i Metrica), manual
de §coald.
Metrica versurilor lirice ale lui Horatius (dupd Köpke),
manual de §coald. )
Invdteimeintul limbii latine In Ikea, scopul §i metoda.
Din Metodica limbilor clasice, No. I.
Cicero, Oral() pro Marcel lo, text latin cu adnota-
iiuni române§ti.

www.digibuc.ro
 Marcus Ulpius Trai anus

www.digibuc.ro
 CASA *COALELOR

BIBLIOTECA AUTORILOR CLASICI GRECI SI ROMANI

0 CI CI

CORESPONDENTA

PLINIU CU IMPLAURATUL TRAIAN

TRADUCERE

CU 0 PREFATA 1 UN STUDIU INTRODUCTIV

DE

G. POPA-LISSEANU

EMEMI

BUCURESTI
`Tipografia România Nour, Calea Grivilei, 41
1920

www.digibuc.ro
 PREFATA
Färd tndoiald, cea mai mare mai remarcabild,
cea mai nobild 0 am puted zice cea mai sftintd per-
sonalitate din istoria neamului nostru este Imparatul
Traian, creatorul si Intemeietorul poporului romd-
nesc din Dacia. El este, cum ear fi numit Romanii,
pater indiges al latiniteitii dela D.undrea de jos.
alci, de band seamd, dacel mica colonie Italica din
Spania, fundatd de Scipioni In secolul al II-lea tn.
de ar. pe malurile Quadalquivirului, n'ar fi dat
ngtere unui geniu militar si politic care aved sd fie
tnteo zi tmpeiratul Traian, nu se poate sti dacd
opera tnfdptuitä de el 'in Dacia, i pe cale de a fi
fost zädärnicitä chiar de urmasul sdu Hadrian, s'ar
mai fi putut realizet de un alt tmpdrat.
Traian, In prevederea sa de mare börbqt de stat,
dat seama de rolul civilizator al rassel sale 0,
In acela$ timp, gdndindu-se la primejdia ce se ridicd
din ce ta ce mai ameninteitoare din regiunile Velq
Nord, s'a Izottirtt sá Infrunte aceastei prinzéjdié
sá o Inhiture pentru totdeauna, aducdnd la neliutintd
pe vrdjmasul ce-1 nelini$tid dela Duruire. Th urma a
doud expeditiuni, tntreprinse cu tot aparatul ce arta
militarti îi puted pune la tndemand, a distrus pentru
totdeauna un regat puternic, tntocmai precum Scipio
.Africanul, Inainte cu cloud secole 0 mai bine,. dis-

www.digibuc.ro
 8

trusese o mare putere maritima i, apoi el, din fusiunecr

a cloud elemente etnice, poate nu heterogene, dirr
Daci $i din Romani, a feicut un strajnic zid de apä-
rare, un bulevard puternic, Impotriva Orientului
Nordului barbar $i necivilizat.
Prevederea genialei a lui Traian s'a realizat pe-
dentregul, cäci poporul ceiruia el i-a pus temelit
solide, de$1 dominatia romanä in Dacia n'a deiinuit
propriu zis deceit un veac .$i jumeitate, $i-a Indeplinit
cu prisosintä rolul greu de straje a civilizatiunit
latine, pentru toate vremurile, pentru trecut ca $i pentrw
prezent $i, de sigur, $i pentru viitor.
Penttu noi, Impäratul Traian este protopeirintele
neamului, pentru Occident el poate fi considerat ca
un geniu tutelar care, prin -realizarea unei opere
sfinte, a pus la adeipost pentru vecie, dupe" cum ne-o
dovede$te istoria omenirii de pânä astäzi, tot ceeace
rassa latinä a produs mn Apus mn domeniul culturil
$i al civilizatiunii.
La temelia istoriei noastre nationale tntellnim dect
figura mareatei a Impäratului Traian. Ea se "Malta'
maiestoasel privind nenumeiratele generatii de urma$i
protejând prin secule un neam Intreg care, dacei
nu-i poartä numele ca al unui erou eponim, ne face
totu$ sä credem cä el Insu$ ar fi voit, In marinimia
sa, sä se eschiveze In fata eroului eponim Romulus
spre a ne numi $i noi cu acela$ nume ca $i Romani,
. contribuind astfel la meirirea orgoliului nostru na-
fional $i feicand oarecum sei ducem Inceputurile nea-
mului mai departe deceit cucerirea
Aruncând o privire, oriceit de fugitivei, asupra
trecutului nostru, vom gäsi, cu toate nenorocirile ce
eau abätut asupra noasträ In cele 18 veacuri de
existentei, figuri istorice, vrednice de toatä admira-
tiunea. Cáci, ce popor din lume nu s'ar putea fáli
ca figuri ca aceea a lui Mircea cel Beitrdn, a lui

www.digibuc.ro
 9

$tefan cel Mare, a triviitatului Dimitrie Cantemir, a

dui Milzaiu, eroul cregineiteitii, a lui Cuza fduritorul
Wnirii, a primului rege Carol, organizatorul rega-
tului, $i a atertor alti voivozi $i domni. Toti acegia
fuser, au avut un rol redus Intr'o tarä redusä. Dis-
dinsele lor tnsusiri sufletegi s'au resfrant numai
asupra unei parti din neamul romdnesc.
Traian este creatorul tntregului neam; binefacerile
lui le reclanza $i le revendicei poporul romemesc In
Intregimea sa. El este ca un uria$ care t$i dei maw
peste secole cu un alt uria$ al neamului, cu regele
Ferdinand I, primul rege al tuturor Romtinilor.
Se cuvine deci, ca viala acestui mare Imperrat, atat
de strems legata de istoria neamului nostru sii fie
zunoscuter cat mai deaproape $i supt toateaspectele,
nu numai supt raportul extern al reisboaielor sale
pe care le-a purtat impotriva lui Decebal trz Dacia.
Portretul acestei personalitati istorice nu suntem
chemati sei-1 facem noi acum. El se va face $i se
va reface de Oil trz viitor, ceici suntem tacredintati
_di figura lui Traian va crege mereu In istoria o-
menirii, tatocmai cum cre$te mergand imaginea Fai-
mel, descrisil de poettd Vergilius, crescit eundo.
Nu s'a Part pand acum, la noi, portretul sufle-
tesc al acestui mare Impärat $i din altei pricier.
Sbuciumeirile neamului latin dela Duneire au fercut
pe multi din scriitorii nostri sä atribuie lui Traian
aceste sbuciumdri : el ne-a -asezat aci, In cel mai ex-
pus loc, din beitrana Europa. Cu cat spirit fin $i
delicat nu spurted adesea ori raposalul Odobescu cd
Traian poartä vina tuturor ameirdciunilor noastre cd
ne-a atlas din dulcea Halle In bataia tuturor oardelor
dela Nord $i dela Reiscirit. Editorul operilor lui Nico-
Jae Bälcescu i$i dedeer ferret' tridoicrlei mai bine seama
dealt oricine cd aportul nostru aceasta rezulter $i
din opera Autorului lui Milzaiu Vadei Viteazul a

www.digibuc.ro
10

lost atilt de mare pentru cauza civilizatiunii, cif" dacä

n'am fi fast noi act, In aceste regiuni, ca sentinel?"
neclintitä, de 4are sa se frângä atiitea oarde bar-
bare, tntreaga civilizatiune a Apusului ar fi fost de
mult preipäditä i pierdutä, poate pentru multei
vreme, dace" nu pentru totdeauna. i, duper' cum Ro-
manii au scäpat de peire civilizatiunea elenicd, tìt
astfel noi, am sceipat de aci cauza civilizatiunii dia
Occident.
Astelzi mai ales, cánd s'ar cuveni ca Traian sei
aibä cel mai frumos monument din Dacia, se cade
se" scoatem In evidentä i sei popularizäm persona-
litatea acestui mare impeirat, intrucât ea reiche chiar
din scrisul säu. Aceasta cu atât mai vârtos, cu cdt
din fericire posedeim scrisul seiu.
In genere; cap etele incoronate nu scriu. Traian rasa'
a scris i ceea ce a scris umple un gol pe care 'in-
tâmplarea a fäcut sei-1 avem mai mare deceit pentru-
ceilalti Impärati. Pe ceind ceilalti Impeirati romani
sunt studiati in opere de seam?", domnia lui Traian
nu-0 are un istoric. Tacit descrie viata Impeiratilor
se opresti aproape de Traian. Suetoniu ajunge cu
biografiile sale pad la Traian. Historia Augusta
incepe ea urmasul lui Traian. Opera lui Caninius
care a descris rásboaiele dacice s'a perdut. Pentru
restabilirea domniei acestui i'mpeirat, In afarei de
inscriptiuni, nu avem din anticitate nici o lucrare
istoricel.
Traian nu numai face istorie de fapt, dar çi scrie
istorie îì scrisul seiu este feirei Indoialei tot ap de
important, ca i când altul ar fi scris despre faptele
sale, despre caracteristica sufletului selu. Avem dela
el o corespondentä purtatei cu prietenul säu Plinius.
Din aceaStei corespondent?" se poate desprinde inal-
tele sale Insu0ri de bärbat de stat i superioarele
sale calitäti suflete0i.

www.digibuc.ro
 1I

Corespondenta aceasta s'a gäsit attit de instructivci

tcei bärbatii de scoald din tdrile Apusului au aflat-o
vrednicei de a fi pusà In me= elevilor de liceu. In
scoalele din Anglia se interpreteazd ca lecturd In
clasd.
Am avut si altd datd acazie sei insist asupra punc-
tului de vedere din care trebuesc considerate studiile
clasice In scoala romdtzeascei si sunt silit sd constat
cd ideea culturii romane, ca bazä a lecturii In trivet"-
gimânt, a prins roade.
Evident cd sub raportul frumusetii estetice si sub
raportul corectiteitii, limba latind din timpul lui Cicero
si din epoca lui August este superioard limbii din
secolul I si JI d. Chr. Când Itzsd, In studierea and
limbi, avem In vedere nu numai partea formald, dar
mai ales fondul de idei ci cdnd aceSte idei pot sci
aibd oarecfiri raporturi cu istoria i cultura noastrci,
socotim cd este o gresald sd nu citim In scoald un
autor postclasic, numai fiindcd este postclasic. 0
inultime de lucruri se pot invdta, in mod inconstient,
din lectura autorilar, ca material de limbd. Antichi-
täfle i chiar istoria Romanilor se
pot tilvdta astdzi ca un substras al studiului limbii,
iar nu ca discipline aparte. Dacci In Franta si Ger-
mania elevii liceelor studiazd ameinuntit Commenta-
ride lui Caesar, au pentru aceasta un motiv de ordin
national pe care au-1 avem noi, Rorminii. De aceea,
am socotit intotdeauna cd noi trebuie sä studiem
autorii cari au raport cu tara noastrd, iar nu pe acei
cari se ocupd de popoarele din Gallia si Germania;
!titre acesti autori este desigur si Pliniu care ne-a
pcistrat corespondenta cu impdratul Traian.
Studiul autorilor postclasici cari au raport cu
istoria neamului nostril in afarci de Cicero, Ver-
gilius, Ovidius, Horatius si Tacitus- 41 geisesc jus-
tificarea in triscls conceptia actuald a scoalei mo-

www.digibuc.ro
1"

derne. Limba latind se studiazd asteizi in clasd prin

interpretare, iar nu acasd de etevi, cum se pad in
deceniile trecute.
Dadi aceaski corespondentd pe care o diim acl 'in
traducere, nu se retepie,deocamdatei in coala romd-
neascd, ledura ei va fi, sperdm, de un real folos
nil numai pentru elevi, ci # pentru publicul cel mare.
Pentru cunoagerea societätii romane din timn t lui
Traian fi mai alee pentru cunoaflerea sufle,.4.ai aces-
tui impdrat, lectura lui Pliniu este isvorul cel mai
sigur.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

OPERA LUI PLINI111).

I. Discursurile
Crescut sri, tinetele la t5coa1a vestitului Iprofe-
SOT kle retoria Quintilian, Pliniu este In mare
1) Cetus Plinius Secundus, numit i Pliniu cel Tânär, s'a
näscut la Novum Comum, la anul 62 d. Chr., gi *a. murit la anul
113. Era nepotul naturalistului Pliniu, supranumit Pliniu cel 13ä-
trân, A fäcut shidii de retorical cu Quintilian i gi-a desiivargit
educatia supt supravegherea tatälui säu adoptiv, pentru a ciruia
invätäturi avei un adevarat cult gi pe eare I-a insotit pretu-
tindenea. In timpul eruptiunii Vezuviului, când gäsit moar-
tea unchiul sau, moarte pe care o descrie inteo admirabilä
scrisoare, timärul Pliniu se gäsiii. la Misenum, cetind pe T.
Liviu, degl se afla inteo mare primejdie. Dupä moartea unchiu-
lui s.iu se intoarse la Roma.
Pentru ca sä ajungä la demnitäti civile pentru cari erâ des-
tinat, a trebuit sä treacii, dupá obiceiul timpului, prin lagär. A
fost deci trimis in Syria unde îi fäcii serviciul militar inteo
legiune.
A intrat ape i in functiunile publice i, pe ciit era posibil pe
vremile de atunci, a jucat un rol destul de insemnat, per-
curgänd intreaga erarhie a onorurilor, degl magistraturile aveau
o putere mai mult aparentä. A fost sub Domitian tribun, func-
tiune pe care el insug o numegte inanem umbram et sine ho-
nore nomen. Supt acelag impärat a fost ales praetor, in care

www.digibuc.ro
14

parte prdclusul firesc al epociï sale, ale areia

defecte Si calitAti si insus4 A-111'o larga-na-
suri. Ica tosi ceilmj contimporani a sAi, Fiind}
inzestrat dela naturA cu un; puternic genitt
creator, PIiniu a izbutit sA biruie In mare partei
innglurirea mediului social si a (ajuns, 11a Ma.
turitatea viArstei, o bersonalitate marcana
unul dintre cei mai ilustri bArbati ai vremu-,
rilor sale, atást in vìata publi¡cA die stat, cAt
In dorneniul
Orator vestit, Plinitu a pronuntat si scris
nenumArate discursuri carii i-au castigat re-
pede celebritate neconestat i bine(meri-
tatA. In aceastA ramurA de activitate, Isprei
deosebire de contimporaniii sAi caril cAutau s6,1
se inspire dela prezent si din pasiunde tim-
pului, cum'propovAduig i fAce5.1 Tacit1), Pli
niü erg, ua partizan entuslast al scoalei aelon
vechi, preferAnd concisiunii de stil a rnoder,

calitate va fi pronuntat desigur, farii voia sa, multe sentinte im-

potriva oamenilor nevinovati- A ajuns apoi praefectus aerarii
si apoi consulPliniu nu uitä sa ne spue ca a ajuns consul
mai repede decat Cicero. Supt Traian a ajuns a doua oari
consul si augur cu cata pl./mere nu aminteste el ea si Cicero
a fosi augur I
In anul 111-112 a fost numit guvernator al provinciei Bithy-
nia, ca legatus Augusti propraetore consu(ari protestate. Era o
misiune grea si delicata pe care i-o incredinta impäralul i pe
care a Ind eplinit-o in constiinta i cu devotament. Din acest
timp dateazil si corespondents pe care a avut-o cu impiratul
Traian.
1) Taciti, Dialogus de oratoilbus.

www.digibuc.ro
 15

nilor, )perioalda eiceronian4 i clictitinea rittnical

t5i cadentatA:
Abunidenta de cuvinte, ne spitne el Inteima
din, epistolele sale, adaug4 forte noi i dau
loarecurn WW1. greutate Mellor; gAindur40
noastre intrà In sufletul auditodlor, precuml
in,t ierul lute= corp tsolior: singua lovi4
turã nu ajunge, trebuie s1 repeti lovitura; tre.
buie sí jntri adeseori In frietalii. Cel ce vrea s51
cultive o fermk nu are s41 cultive xrumai vita;
el trebuie à aibA, grije d cei mai mici ar.
trebuie 8,11 cultive painailtul pentru tot
felul de plante: arbori, zarzavaturi, flori etc.
In [discursurile sale, Pliniu a iutilizat cu
estrie toate preceptele retoricei, a ,Intrebuintat
cúrnult metepg toate florile de stil, a sacrii.
ficat luneori chiar ideea pentru sonoritatea
muzicalitatea frazei sale.
De§1 Pliniu a sustinut nenuniirate procese,
Unele Inaintea tribun,alului de centumviri, albi
tele tn senat, de§l succesele stale pe cari le-a
repurtat au fost in, totdeauna adevigrate trium.
furi, nA Inteataa 05. de multeori judec4tor41
fuitându-0 de situatiunea lor, 11 aplaudau
tocmai ca i spectator4 §i, de§1 el ajunsese
mad :oelebru otator al vremurilot sale, totu71
la inAltimea lui Cicero pe care 11 luase drept
model al elocintei sale, nu s'a putut ridia
putut ridicN tocmai: din 'cauza inf11tent4

www.digibuc.ro
16

pricina felului prea manierat hr care

vorbiN.
/Din toatlá aceastä elocintä nu ne-a rams
nimic, In afará klJe Pandegticul lui

Panegiricul lui Traian

In calitatea sa de ccmsul, la anul Ioo, Pli-
thu sra gräsit obligat, dupg un vechiu obicciu Ft.1
vremii, s rosteascA un disturs de multumiro
onparea hnpäratului, in honorem ,principis
censere. Panggiricul Ira yrt D p tx óc, sub in-
teles A a 7 o c, elogiu ptublic pronuntat in adu-
narea intregului popor) este un astfel de dis--
curs. EI fost tiuut in senat imecliat dupá
alegerea sa, ci la intrarea in funcriune i cepal
ce k-ste spre cinstea oratorului fost ros-
tit in fata Inp.ratu1ui. Laudele cari ar putal
s. app.rá pe ici-colea exagerate n'au fost decif
provocate de prezenta impunAtoare a lui Tra-
ian, ti au pornit spoutan din convingerea ora-
torului. Discursul a fost in urrnä, refácut
dat publicitätii in. forma in care ni s'a pästrat
pänd astäzi.
Panegiricul pe care regretänn a mu-I avem
tradus i in romäneste cuprinde, dupg, cum
de altfel erg si natural, doug, párti nu preal
bine distincte.
In partea in,tida se face critica domniei lui
Domitian pe care Plimiu ni-I prezintä, ca pe p

www.digibuc.ro
 17

fiara in vizuing; ca pe un niconstru priniejtdiosi

pentru toti ati se apropiau de el, pen,tru toti
cati Ii acinesau o votb0... Pin Intunerecul retra-
zerii -sale nu ie5ia: deck spre a aduce dozda-
rea Romei. Plinio insw era) s. caza victimbl
acestui monstru, caci, prititre actele gaisite
&pa' fr-noartea lui Domitian, s'a. descoperit
sentinta care condamnb: la moarte pe nevino-
vatul orator.
In partea a dota a discursului, Pliniu trie
arata cum reinviaza, tenatul 5i ()data cu el
libertatea romana. Pe Traian ni4 prezinta ca
pe un barbat inzestrat cu toate -virtutile: At
principi nostro q'tianta concordia quantusque
concentas citnirtium laaduin_omnisque, gloriael
contigit!1)
Impa'ratii qinainte de tine (cu exceptia ta-
talui tau Nerva 5i poate am spus prea muk
daal mlai exceptez pe unul 5au dai) se bu-
curau mai mult de vitiile cetatenilor decAt de
virtutile lor: mai ntâiu fiindca firea lor
sitntia murSuinita cand se regasià. in
apoi vedeau in ceilalti ,ni5te sclavi
gata pentru supunere oarba. Toate favorurile
le ingram.5diau asupra acestora; pe oamenji
de treaba insa, retra5i. 5i oarecum inmoriran-f
tati in liniVea lor obscura, nu-i scoteau La lu-
mina decAt ia urma denunturilor i persecutiu-

1) Paneg. IV.
2

www.digibuc.ro
18

nilor. Tu, dilmpotriVA, tu îi alegi prieteni din

tre oamenii curri e ca.& i e lucru firesc ca
aceia $á fie Mai pretuiti de un knparat bun,
cari au fost oropisiti de un hnparat Via`ta,
ta, frnprate, este o oensurA 11e moravuri, p
continuA censua: dupA ca ne indrumArn pa§ii
asupra ei ne arunam privirile; avem nevoie
nu atAt de ocArmuirea, ta, .cAt mai mult de-
exemplul 'au. eama este un cAlAuz necre-
dincios: ioamenii se oonduc mai curAnd de
exemple cari au mai ales acest dar cA tu
aratA putinta de a face ceeace ele ne povA-
tueisc." 1)
Din punctul die vedere al fondului, 1 cu-
prinsului istoric, panegiricul lui raian are
o importanta net5gAduia: din el vedem p
multime de obiceiuri §i traditii, o sumedenie
de 'date asUpra institutiun,ilor epocii, pe cari
nu le-am puteg cunoaste de aiurea.
Din purilctul de vedere al formii, acest gen:
die elocintA oferig talentului; lui Plinjju nn mi .
nunat prilej sAisi Idesvolte lusreaga sa areal
oratoricA. fIn felul sAu, panegiriFul este un mb-
nuritent literar, un fel de poem in prozA i uni
model pentru toate discursurile ce s'au pro.
dus n urma de lunga serie de Ipanegir4ti, panfl
la Augustulus, ultimtul impl'arat al Romei.
Panegiricui, ca gen literar, oricAt de .6trig4

Paneg. 45,

www.digibuc.ro
 19

lucitor ar fi dl, poart5i in singe, atat ca fond

cAt i ca forma., germenul deaderii
peirii. Fiind obligat panegiristul s exagereze
meritele i s,?), laude, de cele mais multe pri,
øri Merite factice §i chiar lipsa de orice merit,
-el se ridicA la avAntul oratorifc f5,r4 s54' fie sus-
tinut Laid de libertatea de gAndire nici de con-
vingere; In lotul naturalului el se vede névoit
antrebuinteze arta, in local pasiunei inspira-
toare calculul §i neadevigrul.
Panegiricul lui Traian este, cum se exprimA
R. Pichon, arsenalul cel mai complet de fi-
guri retorice"41)
Poate nici un,ul dintre oratorii Ilatini n'a in-
trebuintat cu atista ingrijire ca Plinu regulele
ritmice ale prozii. Finaqa frazei sau a men-i-
brelor de fraz a Pliniu este totdeauna xit-
mic4; proza luí este o adevIraa mu4c. Uni
singur exemplu va fi d1e ajurys ss.1' ne ilustrezel
,acest fapt. In peroratiunea2) pan,egirkului el
se expritniä astfel:
In fine orationis praesides custodesque dm-
perii 'divos ego consul pro pebus humanisi
(uIu arnfimacer-trocheu3) ac te praoci-
pue, Capitoline Iupplier(u u u trocheu-
amfimacer), precor, ut beneficiis tuis faveas
1) Rene Pichon, Histoire dela Littérature latine, pag, 663.
2) Paneg. 94.
3) Silaba fixatii In prozii, ca i in poesie, are o cantitate in-

www.digibuc.ro
20

tantisque mumeribus acklas perpetailtilem

(uuulu peonul Itrocheu). Audisti quae
malo prin cipi praecabamur (u I u am-
firnacer-trocheu), exaudi quae pro dessimit-
limo oplamus(u u amfimacer-trocheu):
Noti te distrhzgimus votis (uI u amfi-
macer-trocheu) ; non warn pace-rt -u - u
amfimacer-trocheu), non coneordiam (
u u spondeu-amfimacer), non, securitatlemt
ulu iditrocheu), non opes oranuts (
1 dispondeu), non honores (ul--u di-
trocheu); simplex cunetaque-ista ( u u
ditrocheu), cornplexum omnium vottun) est
u u abifimacer-trocheu), salus dIrinc4-
pis (u u iarnb-amfimacer).n
Scrisorile lui Pliniu
Ceeace constituie, in zilele npastre, celebrita-
tea lai Pliniu, nu sunt nici discursurile sale hidi
Panegiricul lui Traiano ci sunt ,cele zece cArti
de scrisori cari ni s'au pa'strat In I.Atregime.P)
Rival al lui Ciicero in arta elocintiio rivaii-
iitate recunoscuil In secolul I a
sA. Se kmisoare cu marele sAu inain,t4

1) L, Laurand, Etude sur le style des discours de Ciaron,

pag. 374.
2) Pliniu a scris i poesii §i la virsta de 14 31 s compus
tragedie in grece,te.

www.digibuc.ro
 2/

in arta epistolarg §i probabill c acest motiM

1-a kleterminat sa lcultive i acest gen literara
Pe and insa Cicero aveg sa discute, adre:
sAndu-se prietinilor sAi, diferite probleme po-
litice, tinteum timp in care, spre declinul Re-
publicei, aoeste probleine se yuteau discutg in
toata libertatea, in epoca lui PLiniu, nemai
existând o libertate politicA, nemai existan4
Ide fapt nici senat, nici tribunal, scriiforul se
vede sut sa-§isincatueze gamdirea, sa aducat
in discutie cestiuni de alta natura, sa se preo-
cupe nu atat de fond, cat mai mult de formral,
Si, In vrerne.ce Cicero, inteun stil neingrijit
.itrebuinnd o limbA famu1iar i pe alo-
curea chiar graiul popular, sermo *betas, tra
teaza in mod dramatic diferitele probleme
filosofie, politica, literatura, viata sociala, etc.,.
neavand altA preocupare decat de ,a fi inteleSt
de acel ca'ruia ii se adreseazd, Plihiu ii alege
scrisorile sale, din vasta sa corespomdenta,
nu publicA &cat pe cele scrise mai cu
accuratius. Pliniu scrie inteo limba con-
cisa i curata,l) friteo limbii. acaclemica. El se
gandete numai la publicul cetitor caruia Ii
pune la indetnâma Scrisori literare: el face li-
teratura
Principala preocupatiune a lui Pliniu este
acesta este plin de antiteze, de cuvinpei

1) Pressus sermo purusque.

www.digibuc.ro
.22

sonpre, prAniduite cu mhiestrie, de asonante

aliteratiuni, ide cuvinte plastice i ,de varbe de
spirit. El stie sh 2ugaveascA artistic situa-
tiile i s. ne dea tablouri vii.
Din Ipunctul de vedene al cuprinsului
scrisozile 'lui Pliniu sunt o lecturh totdeauna
intertsanth, recreatoare i folositoare. Poatp
a. nu existh in kitreaga literatura un
material informativ i documentar mai bogat,
pentru cunpasterea societätii-romane din acelg
vremuri ca aceste scrisari. Putine slum scriso-
rile lui Pliniu din, care cetitarul modem sh, nu
traghl un adevhrat profit pentru 1cunoastei4ea
epocii imphratului Traian. i pentru propria
sa cunoastere i conducere in viath.
/De Pacy, tinul dintre comenta,torii lui Plini
fi 'face urrohtaarea interesantäl caractellizarel
Pliniu aveh credinta ch. viata nu ne apa4i4e1
nauh, ci c o Uatorä,M.) patriei; c fiind nhs-
cuti inteo societate klin, ale ph'reia "plAceri
foloase voim st ne -11.phrthisim, suntem datorii
sá contribuim pentru aceastä, societate ca §i
noi nu putem, frä sh fim ne'drepti,
S. arunchm asupra altora toate lucarile idela
care idepinde siguranta i linistea publich
sh. phstrAm Pentru Thai numai pacerea de a
ne bucurh de ea. El credeh la este rusinos
ducru sá ne adihnim inainte,de a fi tnuocit; el
privek repausul ca a recompensh pe care tre-
buiá säl o fi imeritat §-1 Pe care natura n owiN

www.digibuc.ro
 23

kle a-1 pretinde inainte de timpul :pie care ett,

11 prescrie").1) ,

In epistolele sale Pliniu îi descrie propria

sa ocupatiune de cetAtean, roman. Un ,orn cal
Pliniu trebuie sA, pledeze pentru intretinei
bunul renume al elocintei i pentru pAstrà1
c1iente1 buie sA insoteasol p frffp'arat 4
§edintele tibuu4alului, ceeace de altfel consti-
tua o !mare plAcere, fihcl datA bunAvointat
lui Traian; trebuie sA prezideze sen,atul, Irr
care, in lipsa d afaceri po4tice, se desbate
afaceri judecAtoreti insernnate; cAnd se
decA bunAoarA yew). guvernator prevaricatoz
nu rareori se ii4tâniiplA, ca senatul sA tie §ed5a451
trei zile dearAndul. Pe lAngA, ocupatiunik ofi.
ciale, trial stint i altele de ordin, privat i in .
time: trebuie sA asiste la logodne, la cAsAtorii,
la serbAri, la banchete, ia receptiun, sA, sern-i
neze testamente, sA asiste in justitie pe prie,
tinii sAi, sA asculte lectura publicA a scrieri-
lor kr. Apoi un om de vfazái §i irlfluent ca Pli.
niu are o vastA corespondentAi: ,unul ii se adre4
seazA spre a gAsi un bArbat pen tru fiicA-sa;,
altul un preceptor pen tru fiii sAi; cel al treilea
îi cere sfatul asupra felului cum trebuie sA sw-a
dieze; un d patrulea vrea sA §tie dacl poatel
sA pledeze in timpul cAt este ,tribtine; un p.1

1) Lettres el F 'ne le Jeune, traduites par De Sacy, ed. Jule-

Pierrot, pas. X.M.

www.digibuc.ro
24

cincilea îi cere o scrisoare de recornandare. 5i

Pliniu este gata: cum este orn 'burl, nu vrea
sä. refuze serviciile sale; sicum este vanitos,,
este tiointaz cAl i oer, Dia,r el mu träidste
numai la Roma. Vine cu plIcere i In orawl:
sAu natal, ad este protector de dtept, este
marele otn local". CautA s facA
fundeazA scoale, biblioteci, institutiuni de sca-
ritate. Bunävointa i orgoliul intrA ,deopotriva
In socotea34."9
Din.epistokle sale descoperim cA Pliniu erg
de o culturA superioarA, de un suflet nobil
iplin de umanitare. El se bucurA de prezent
nu se turbm-4 de lac de viitor. Viata lui este
un lung sir de plAceri inocente i de triumfurf
fericite.
Pentru urmasii sAi, Pliniu a ajuns modelul
literaturii epistolare.
IV. Corespondenta cu Imparatul Traian
Intre provincii2e iMperiale cari cAdeau sub
administratia. directA a impAratului erg ,si Bi-
thynia. AceastA proviucie, una din cele mai
mari ale imperiului, se cornipuneg din doug
regate puternice, din Bithynia cuceritä dela
Pharnaces, fiul lui Mithridates cel Mare si din
Pontius cucerit dela Attalus, fiul lui Prusias.
Impäratul Traian dandu-si searna cAI ,pros-
1) R. Pichon, op.-cit. pag. 671.

www.digibuc.ro
 25-

peritatea imperiului se intemeiazä pe prospd-

ritatea supugilor, ciál tun organism ,viu, cum
esbe statul, nu poate sä . fie snto i viguros,
decAt atunci cAnd toate membrele prganisrnu-
tsunt s4nÌgtoase i viguroaste, spre deose-
hire dc! predecesorii, s.äi cari considerau im
periul ca o dictatura in rattiniele lor, a hot:grit
ca imperiul ce i se Incredintase pe care it
primise cam tara voia sa, conducg prin a-
devAr i cu dreptate. El pare a foist convinA
de ideea asa'. dacä este igreu sà domnesti ptste
un popor nesupus, a,poi este irnposibil sa", gu-
vernezi peste un, popor cu sufletul de sclav. De
aceea, cea mai de cApetenie preocupare a sa,
a fost sLä asigure Supugilor sai clenmitatea gi
siguranta.
klacl echitatea erN necesarg la Roma, cu
atat Mai necesara trebua s'a", fie ea in provin-
ciile inclep'artate, uncle controlul public erà mai
greu de flcut. Provinciile au primit cu in-
credere imperiul gi ele mai mult decAt Roma
incepuserà s,. dea. o seamia.de bärbati de con-
ducere, nu numai in viata publica, dar
literaturit
Condus .de astfel de principii ,sánItoase,
rfraian gi-a ales, pentru achninistrarea provin-
ciilor incredintate siegi, oamieni de mina hi-
tâia, harbati de toatI increderea i pentru Bi-
thyaa a destinAt pe Pliaiu a cá'ruia capaci-
tate, ale cáruia sentimente i putere de vo.

www.digibuc.ro
26

intA le caroscuse i le apreciase. Dar eu toc-

mai kle aceea te-am ales pe tine, ca pie! cel mai
.priceput bà'rbat, ca sä. cauti s. stArpeti abu.
zurile acestei provincii gui astfel de,
temelii cari adula o lin4te f4s-i
punde impáratul la una din. scrisori.1). ,
Fiind trimis in provincie, Pliniu a desvoltat
o mare activitate. 0 parte din acease activi-
tate, mai ales aceea tl care iniliativa s.a1 ava
loc, o aduce la cunostinta ,irnpáratului prinl
rapoarte speciale. De aceea, in cartea X-a,
scrisorilor sale, care cuprinde tocmai .aceasta
corespondenta-, Pliniu n'are agaz sg se ocupe
mutt de eleganta de stil; el are altceva mai
bun de fAcut.
Activitatea reclamaa de administrarea pro-
vinciei face ca aceastA corespondentA., sub ra-,
portul Stilului, s. fjle inferioark' celorialte scri .
sari din inaiele nou4 arti, sl fie mai putini
ingrijia ca form%1. Lipsa de elegant:I. lim alc&-
tturea frazei, lipsa ritm i sonoritate a l fa..
cut pe unii s creaz1 cä aceasti carte nici &art
fi autentica, §i in special scrisoarea referitoaro
la tratamentul cre§tinilor.2) Plimiu ins.. n'aveg,
vrerne pentru aceasta. Probleme grele ii re.
clarnau solutiondri urgente.3)

1) X, 117.
2) Vezi discutiunea. asupra acestei cestiuni In M. Pellisson,
-Rome sous 7rajon, pag. 111.
3) Cu toate acestea a§a numitul carsus, adici cadenta domi-

www.digibuc.ro
 27

5i ce variate stint aceste problemel

In intâiul rând il preocup4 lucrdrile pa-
onstruirea unui apeduct la Nicomedia,
lucrare folositoare si vredriiaâ de domnia lui
rf 'aim; repararea gymnasiului dim Nicaea, pen
tru care cere dela Roma un arhitect experi-
mentat; proiectul gigant al unirii priniteusa
canal a lacului de Iângià Nicomedia cu marea,
lucrare inceputà aladatA de regi i -care ur .
meazâ s.4 fie terminatâ de impârat; strâmu-
tarea templului Cybelei din forul dela Nicaea
in alta parte; construirea unpr b.i noi la
Prusa; refacerea teatrului din Nicaea i a, bAi-
lor din Claudiopolig, etc.
Finanfele proviniciei tine locul al doilea in
preocupatiunile legatului: reducerea cheltue;
lilor Byzantiilor, de 12.000 sestertii, pentru
s. trimeatig, un delegat sâ salute in fiecare an
pe imparat; sca'derea dolAnzilor pentru plasa-
rea banilor publici; (controlul finantelor din
cdlonia Apamea etc.
Urintaa apoi o serie de unAsuri dd-siguranta

natä de accent in clausull o gäsim i in aceastä corespondenti.

Astfel cursus planes, un cuvânt de trei silabe accentuat pe
penultima §i precedat de un cuvânt accentuat tot pe penultima
sempérque signári (X, 35); cursus tardus un cuvânt de patru
silabe accentuat pe antepenultima precedat de un cuvânt ac-
centuat pe penultima : isse dignissimam (X, 37) ; cursus velox,.
un cuvânt de patru silabe accentuat de penultima procedat de
un cuvânt accentuat pe antepenultima : públice salutándunv
(X, 43),

www.digibuc.ro
28

Si asistened: finstituirea unui corp de point:.

'pieri in oTasul Nioomedia, pustiit ch. .un in-
oendiu; stabilirea situatiunei legale a copii-
bar lepaidati i crescuti in sclavie; b.cordarea
,dreptului de a fi Senator in B.ithynia, etc.
Se gasesc lcFe asemenea d serie de scrisori
de (recomandare, scrisori de felicitare,
de cuprins variat.
oricâta." experienta admin,istrativá ar
fi avut, slmt4 totut§ nevoia de povata impiixa-
tului, de aceea in rapoartele ce-i face, ii cere
necontenit indrumáxi.
Traian In aspunsurile sale, totdeauna clare
§i precise, se araa ca un om hotarit §i price-
put, un om care §tie ce voiete, un orn care
este capabil s. Inving. toatle dificu1t4ile, firal
graba. §i fgrà pornire. Raspunsurile hnpäratu-
lui dau dovad4 de intentiuni bune, de un inte-
res viu pentru toate oestiunAe oe i se pun si
mai presus de toate dan dovac144 de un simt po-
litic superior.
Impartaul Traian nu este un centralist
.ou toate ci Pliniu tine sa", rezolve toate cestiu .
nile dificile, dela Rotna i prin Roma, irnp`ara-
W1,. foarte rezervat, Ii dal povata s'.5, lase pro-
viilciile se guverneze prin, ele i in baza
drepturilor dIstigate: trebuie sa.' fie hotArlt
de legile particulare ale fiecareia dintre aces0

www.digibuc.ro
 29

cetati"P-) In altg parte eu nu mai puIi iu sg

ingrijesc de locuitorii fiecArui ora, decAt
de bannl public".2)
Traian i dada, seama cä leVe nu se im-
provizkazg i og, Mai multg putere are c lege
intraa In uz decAt a lege SI nu 1.--;
atingem de loc de trecut; sä rImAng serkatori
aceia cari au fost abei, deì in contra legii,
din orice cetatc ar fi ei; pe viitor insg sg se
observe legea Pompeia, a cAreia putere, dacg
am vol s o apbicn i pentru trecut, s'ar pro-
duce de sig-ur multe incurcaluri".3)
Interesana air) punctul de vedere al,ideilor
liberale i generoase este scrisoarea urkna:
toare.4) Ca s'.i fie admis cineva n senatul Bi-
thyniei §i al Pontulai, Pliniu intreabg pe im-
pgrat, .da6. trebuie sa", plaeascl o suna de
bani i face ag fel raportul cAtre ffilpgrat
indidt §i rdspimsul: Superest ergo ut ipse
dispicias an in omnibus civitatibuS certum a-
liquid omnes, qui deinde buleutae qeguntur,,
debent Pro introitu dare. Nam quod Jn perpe-
tuum mansurum est, a te consriitui decet, cu:fus
factis dictisque debetur aeternitas".., Traian
nu adinite punctul de vedere al Ali Pliniu; el
are o conceptie mai ¶1arg i rnai liberalg. In

1) X, 113.
2) X, 111.
3) X, 115.
4) X, 113.

www.digibuc.ro
30

rAspunsul sari Ii spune: Honprarium decu-

rionatus 'prunes qui in Vague civitate Bithy-
niac decuriones fiunt, inferre debent necne,
in universum a mte mon potest ;statui. Id tergo,
guod tutissimum est, seguendam cuilusque civi-
tatis legeni puto"U L.

In genere toate rAspunsurile lui Traian skint

modele de bun simr.. Ele sunt crise inted
iimbá latkit kie concis i demn.i'ca 4)e drept icu-
VAnt biticii literar¡ au caracterizat-Omperao..
ria brevitas.
Cea mai irdportana dintre scrisorile
aceasa corespondent4 este cea referitoare
ancheta hnpotriva

V. Scrisoarea referitoare la Crestini.

De0 .cretinismui apare In lume cleodata'l
cu Maturitatea lui Christ, totu§ in lumina istp-
riei nu-1 ntâ1nin &Gil in epoca lui Traiatr,
deci dupri, trecerea a mai bine de trei sferturi
de veac.I) Istoricii romani n'au dat atentio
ttoctrinei celei noui i de multe ori confunc14(1
cre§tinismul cu iudaismul prezentau
tura lui Christ ca o simpl. isuperstitie.
Harnack enumer4r4 el pentru prima data.,
toate isvoarele referitoare la primul cre§ti-
1) Pasagiul din losephus Flavrius, Antiq Zudaic. XVIII, 3, 3,
este dupi toatit probabilitatea o interpolare tarzie, vezi d, Bri
cout, Judaisme et Critiarusme, II. 168.

www.digibuc.ro
 31

mism gase§te cä nid un, at 'stcriitor pagan

Inainte kie Pliniu nu pomene§te nici run cuvAnt
kie noua re1igie care, dou4 secole n urma, ava
sal doboare definitiv pagânismul i sta-i lo-
cul ca religie de stat.1) Iata aceasta scrisoare
importants. a 1ui Pliniu, a clreia trachicere
o dAm In text.2)
C. Plinius Traiano imp. s.
Sollemne est mihi, domine, ornniia de iqui-
bus dubito ad te referre. Quis, enim potest me-
lius vel cunctationem meam regere vel ig-
norantiam instruere ? Cognitionibus de Chrisl-
tianis interfui numquam: idea nescio quid et
quatenus aut puniri soleat atit quaeri. Nec
mecliocriter haesitavi sj.tne aliquod discrimen
aetatum an quamrlibet tenieri nihil a robustio-
ribus differant, deturne paenitentiae venia an
ei qui omnimo Christianus fuit desisse non
prosit; nomen ipsum, si flagitiis careat, an,
flagitia cohaerentia Thomini puniantur. Interim
in iis qui ad me tamquam Christiani defe-
rebantur hunc sum secutus modum: Interro-
gavi ipsos an essent Christainj, Confitent(es
iterum ac tertio interrogavi, supplicium mi-
oatu5: perseverantes duci iussi. Neque eniml
iciubitabarn qualecumque essiet quod faterenum,
1) A. Harnack, Misson und Ausbreitung des Christentums
in den ersten drei lahr hunderten II p. 6.
2) X. 96 §i 97.

www.digibuc.ro
32

pertinaciani certe et inflexibilem obstinatio-

nein debere ptmiri. Fuerunt alii similis annen-
tiae quos, quia 6-yes Romam erant, adnotavil
in urbem remittertdos. Mox ipso tractatu it
fieri tolet, diffundente se crirnine plures spe-
cies inciderunt. Propositus est libellus sine
auctore multorum nomina continens. Qui ne-
gabant esse Se Christianos aut fuisse, cum
praeeunte tne deos appellarent et irnagir4 tuae
quarn prapter hoc iusseram cum. simulacris
numinum adferri, ture ac vinp supplicanent,
praeterea meledicerent ChriSto, quorum nihil
posse cogi klicuntur qui sunt re vera Chris-
tiani, diMittendos elsse putavi. Alii ab indice
norninati esse se Christianos dixerunt et mox
negaverunt; fuisse quidem, sed disisse, qui-
dam ante plures annos, non nemo edam ante
viginti quinque. Omnes et imaginem tuam deo.
rumque simulacra venerati sunt et Christo
malevixerunt. Adfinnabant autem ha= fuisse
summam vel culpae suae vel erroris, quodI
essent soliti stato die ante lucem convenire
carmenque Christo quasi deo dipere secum
vicern, ,seque sacramento non in. scelus ali-
quod obstringere, sed. ne furta, me latrocinia,,
ne adulteria committerent, ne fidem fallerent,
ne depositum appellati abnegarent: quibus pe-
rartis morern sibi discedendi fuisse, rurstt,s.
que coeundi ad capiendum cibum, promis-,
cuuni tarnen et innoxium; cluod ipsum facere

www.digibuc.ro
 33

desisse post edictum meum, quo secundurn

maildata tua hetaerias esse vetueram. Puo
magis Inecesslarium credkli ex duabus
quae ministrae dicebantur, quid esset veri et
per tormenta quarere. Nihil aliud inveni quain
superstitionem pravam et bitnodicam. Ideo di
lata cognitione ad consulendum te decucurri:.
Visa est enim mihi res digna consultatione,
maxime propter periclitantium numerum..,
ti enim omnis aetatis, omnis ordinis, utriusque
sexus etiam, vocantur in peri(culum et voca-
byntur. Neque civitates tanturn sed vicos
etiam atque agras superstitionis istius conta-
gio pervagata est; quae vidfetur sisti et corriA
posse. Certe satis constat grope iam! deso-
lata templa coepisse celebrari et sacra,sollem-T
nia diu interrnissa repeti pastumque venire!
victimarum, c-uitis adhuc .rarissimu emptor
inveniebatur. Ex quo facile est opinari quaq
turba hominum emendari possit, si sit paenii-I.
rentia e locus '1).

Traianus Plinio s.
'A ctum 'quern debuisti, mi Secunde, in excur,
tiendis causisl eorum qui Christiani ad te de-
fuerant secutus es. Neque enim in, univer.
1) Scrisoarea a fost scrisä la Amisus sau Amastris in Räsä-
ritul provinciei Bithynia si Pontus, cici ea se gäseste Intro scri-
smile trirnise din aceastä regiune, Harnack, op.-cit, p. 157 vezi
Pellisson, Rome sous Trajan, pag. 111.
3

www.digibuc.ro
34

sum aliquid qudd quasi certam' formam ha-

beat iconstitui potest. Conquirendi non sunt: si
Ideferantur et arguantur, puniendi suit, ita. ta-
trea tit qui negaverit se Christiangml esse idL
clue re ipsa manifestum fecerit, id1 est sup-
Vlicando diis nostrisi, quanivis suspectus in
praeteritum, veniam ex paenitenxia irripetret..
Sine auctore vero propositi libelliin nuild cri-
mine 'locum habere &bent. Nam et pessimil
exempli nec nostri saeculi est.,1)
Desl Pliniu, inraportul ce face, si Inapära-
tul. n rAspunsul SAu, ne .dau o mlatitne de lu-
!cruri interesante, totu. nici unul nici altul, nica
nu bAnuesc inAcar cA pAgAnismul grecoro-
man este cu totul minat de cul(turile orient'ale,
in special de ale zeitAtildr Isis, Cybela i Mi-
thras,2) i c. lupta intre pàgânism §i. cresti-
nism era deschisà, luptl din care aveg sa'. re-
miLe victoria pentru cei slabi i oropsiti. Nici
unul nici altul n1ui dedeau seama cA. creti-
nistnul Meuse progrese enorme, c miniori4
atile se drganizasea si pain faptul acestei:
organizAri i asiguraserA i victdria final1.3)
1) Le tableau que Pline fait des chrétiens est si fort à leur
honneur qu'on a soupçonné, mais à tort, l'authenticité de sa
lettre; malheuresement, l'unique manuscrit, d'après lequel on ra
publiée au commencement du XVI siècle, a. disparu l'on ne sait
comment et des doutes sont possibles sur l'exactitude de 1'6-
dition, S, Reinach, Orpheus pag. 371.
2) Tr. Cumont Les Religions orientales dans le paganism's
romain, pag. b3.
3) Suetonius, In Claudius 25, confundä pe Iudei en Cre§tini.

www.digibuc.ro
 35

Cu rtoate eli societatea. rornanA nu voiX si

Istie kie cestiunea crestinA, aceasta totus
pune Pliniu, ca i Traian, se vAd Siliti said
discute. Guvernatorul, Bithyniei o trateazA su-
perficial: este o superstaio prava et immodica.
In aceastA privintA el ne aminteste de istoricul
Tacit care, oricat de profund ganditor a fost,
numeste crestinismul exitabilis superslitio,
Este de mirare cu catA usurintá trateazA cres-1
tinismul marele istoric. Povestind despre in-
cendiul Romei, intâmplat sub domnia luiNero,,
care aruncas.e toatA vina Pe crestini, ne spitine:
-ipAbusitI ipentru moment, aceastA superstitie
nelegiuitâ a isbucnit din nou nu animal in. Iudeat
locn1 ei (le origibe, dar chiar si la RoMa, irr
care toate grozàviile i lucrurile rusinoase ale
lumii intregi vin din toate pArtile gAsesc),
partizani. La inceput au fost arestati cei cd
márturisiau cA erau crestini i, dupA
title lor, a fost arestatA p mare multitne de
oameni nu atât de dovediti de crima incendiu-
Romei, cat de crimta de a ud neamul orne-
nest:. 1Moartea lor erà: insotiti de batjocurA:
erau invAliti in piei de animale, pentru a fi;
sfasiati de caini; erau spanzurati pe cruce
unsi cu materii inflaBabibe. pentr-u a slujii

ludaeos, impulsore Chresto assidue tumultuantes, Roma expulit.

Vezi §it Nero. 16: afflicti suppliciis christiani genus hominum
superstitionis novae ac maleficae: i Domittanus 12.

www.digibuc.ro
 36

kirept torte, de indad ce inoptA!. Nero ti ofe-

rise propriile sale grädini pentru acest spec-
tacol... D(e0 cre§tinii erau vinovati §i meritau,
pedeapsa cu Moartea, treziau totu§ compAtimi-
rea tuturor, de oareoe nu pAreau a fi jertfiti
folosLlui public, ci na,i mult
tiran".1)
Aceastä. superstitie" Pliniu crede c4 Y va
oprl u§or. Este sigur, ne spune el, cA tern-
plele cari erau aproape pArAsite incep acumi
'EA Pe cercetate 15i sacrificiile, multa. yreine ne-
glijate, se reiau din nou se vAnd pA§unit
pentru victime cari pAnA: acum nu gAsiau
icumpdrAtori".2)
Cret;tinistml insA fAce N. pasi repezi, mai a-
les in Orientul imperiului. Vespasian In unna
lui Nero, apbi Nerva i Traian In mina lui
Domitian, printeun fel de rieactiune In materie
lá'saserA pe cretini sA facA o 8ukne-
dpnic de proseliti §i, odaltA cu creterea aces-
tei inultirni, a crescut t§icprajul kr. CÌ cre-
tini nu vor fi crezut i predicat, supt ,finpA1,-
ratul Traian, cuvAntul Apocalipsului pubhcat
cu vreo 30 'de ani mai tnainte i care rezi-
eà lumei vechi, al imperiului cAruia

1) Taciti, Anna les, XV, 44,

2) S. Reinach, in Orpheus, pag 370, erede c ín aceasti
oCazie, Pliniu erà mai malt interpretul doleantelor negustorilor
de vite, fiindci nu se mai cumpArau victime pentru sacrificii.

www.digibuc.ro
 37

Venus li fAgIduise, dip partea tatalui u Jup6

piter, tc.5. nu va aveg sf6x§it?
His ego nec metas rerum, nec tempora pono.
Imperium sine fine dedi. 9
Minoritatea cretin.. devenjse chiar provoc54.
toare. Adeptii lui Christ nu numai c. mi voia`u
4Ca /eul lor s. figureze n panteonul zeilor Ro-
mani, kifir ei nu intelegeau nici sä ia parte la
serbgri, la jocuri, la cire §i, îi mijlocul
lor generale, ei sateau tri§ti
CiatA. deosebire intre cretinismul
din timpul lui Tiberiu i cretinismul
revolutionar ii sficator din tiMpul lui Traianl
Evangelistul Matei spusese: flä Cesarului
ce este al Cesarului qi lui Durnnezeu, ce este
al lui Dumnezeu",2) iar apostolul Petru mai
precis- Supuneti-Va la toatl omeneasca zi-
dire, pentru Domnul, fori imparatului, ca celuil
ce este tnai presuS, ori donmilor ca celor ce
sunt de el trimi5i spre isbanda acitorilor de
au i aucLi. fAcAtorilor de bine; pe toti cin-
frAtia iubi, ide Dumneteu v ¡temeti,
pe impAratul cinstiti,".8) Jar Pliniu: am pus
tortua douà tinere sclave, de cari se spune
cà sunt in tainele cultului, dar n'am gsa'sit ni-
mic, dectit.J",

1) Vergilii, Aeneis L 278.

2) Matei, Evang. XII, 21.
3) Petru, Epist. 1. 2.

www.digibuc.ro
is
Din t crisoarea lui Pliniu rezultä ca nu e-
xistà: o hotkire a senatului, ic un. e-
dict sau decret imperial in privinta Icre§tini.
atunci de sigur el 4r fi puslin¡apilcarel
dispozitiunile legale ce ar fi avut la inde-
mAng. NeaVAnd Iici onprmta duipaNcare'sg pro-.
cedeze el recurge la luminile împiaratului: di-,
lata cognitione ad consulendarn te decuearri;
Roispunsul lui Traian nu este complet. Gu-
vernatorui II intrebase: Nu putin, am stat
la indoiala, daca trebuie s,1 tin seama de vAr-
st.a au sà pedepsesc cu acee4 pedeapsla §i
copii ca §i pe barbati; ,dac,a trebuie sä ert
pe cel ce se ciaete sau daCa' trebuie siN"
gäseasa hici o iertare cel de a fost cklatacre§,-
tin; daca trebuie pedepsit nuMai numele, chian
daca n'ar fi invinuit de yea crima sau dada
trebuie pedepsite numai crimele legate de nu-
mele de cre§tin". ,

Traian trece cu. tacerea akceasta intrebare,

pusa sub o formià destul de grava. El ori -a
fast surprinsl nepregatit, ori iWentonatt 1as4
pe Pliniu fana raspuns. lJn singur lucru testa
sigur: raptul de a fi cretin constituie un, de-
lict: Dacil sunt dovediti ca cre5tini trebuesc
pedepsiti. Ei insra nu trebuesic cautati; dada
insa cinevi spune a nu esite cre5tin §i face-
dovada de aceasta, rugandu-se la zeii
sa fie iertati." Aceasta este regula guvernarii.

www.digibuc.ro
 39

rdmane IpkinfA la marea persecutfune InceputS

sub Deciusil)
In afarA de delictul de a ifi cretiA', nu se
vede iimic, ni'ci in epistola, lui
rAspuntsul lui Traian, care sA justifice prani
gerea adeptildr lui Christ hnpotriva puterii
periale. Din. contrA, nu intllOn cleat senti-
mente umanitare §i maderatiun,e.
Din punctul de vedere al statului roman,
npi trebuie EA apreciem faptele, dupA felul de
,g'andire al acelot vremuri, iar nu dupA ideile
-din zilele noastre.
In ce constN. vino. cre¡tinilor? Ei refuzáncl
sA sacrifice zeior patriei, refuzau sA sacrifice
impäratulu i prin acest refuz se fAceau vino-
vati de legea maietAtfi,2) se fAceau
in Cae.satem..
In afanA de aceasta, cre§tinii: nu se puteau1
lepädà! de societAtile br. Acestea erau opt*e
de lege, iar cci vinovati pedepsiti cu rnoartea:
erau crucificati sau asvArliti ca pxadA fiarelor4
Ordonantele impArAteti In privinta societA-
tilor i corporaitkunilor vor fi fdst de sigur
foarte 'severc: quod ipsurn *ere desisse post
1) S. Reinach. op cit, pag. 371.
2) Interesantä din acest punct de vedere, este scrisoarea X.
85: cuno§ti prea bine cä intentiunea mea nu este sä-mi caut
prin teamä sit teroare sau prin invinuiri de lesa maiestate res-
pect pentru numele meu. Lasi deei la o parte toatä aceastä an-
chetä pe care n'a§ Incuviinta-o nici chiar atunci când ea s'ar
baza pe dovezi".

www.digibuc.ro
40

edictunz' meurn, quo secundum mandcda it

haeterias esse velueram, i de sigur tot la
haeteriile crestine se refer i scrisoarea Ir
care impäratui räspunde lui Pliniu sa e fei
reascä, de a institul la Nicomedia o corpora-
ratiune de pompieri: SI nu uitärn ca pro-
vincia aceasta Li mai ales cetätile de aal au:
fost turburate de astfel de societäti. Orice
nume k voM fi dat, din orke motiv se vor
in stituit n torporatiune, ele se vor preface, desi
trecAtor, in haeleriael.l)
Daca scrisoarea lui Pliniu ne 1ä dovada de
un sufkt bkind crestinii de mai tArziu, con-
fundändu-1 cu Ufl alt oarecare Seoutadus, 1-au
crezut la un moment dat ca fiind crestinsi
&Ica 'räspunsul lui Traian apare in lumina idei-
lor crestine ca aspru, aceasta relativa severi-
tate a impratului se datoreste pe de o parte
situaliunii sale de reprezentant al imperiului,
iar pe de alta parte opiniunei publiCe pornite-.
Impotriva acestei superstitii", a careia con-
tagiune a cupiins non civilates 14dumi, sect vi-
cos etiam atque agros.
Tertullian care a scris cu vr'o slutäl de ani
In urma lui Pliniu gaseste rescriptul dui Tra-
Ian nesatisfäcator si contradictor: Stranie
contraziatoare sentirgtal Traian Tdia ordin säi
nu se ancheteze crestinii, fiindca sunt ,nevino,
1) X. 34. Vezi §i X. 117 in care se vorbe§te despre atrupa
mente cu ocaziunea distribuirilor de bani la zile de sfirbitoare.-

www.digibuc.ro
 41

vati i, in acelas tinp, porunce5te sä, fie pedep .

siti ca culpabili. El crut.ä. §i pedepse§te, el asi-
cunde §i condamnA. Prdonantä imperialä, de
ce te ccntrazici a§a d grosolan? Dacä oonr
damni pe cretini, de ce anchetezi; dac4
anchetezi de lac, de ce achiti.1)
Politica impäratului in privinta cre§tinilor
erä politica dictatä de interesele superioaxe
ale statului. Este, ma tndoia1., polWca indul-
gençii, de pe urma cäreia cre5tinismul n:a avut
deck sa profite. In mice caz, Tra;ian ng este
trecut de scriitoxii biserice§ti pxintre persecu.
tätorii nouei religiuni. A au fi luat insä
o niäsurg impotriva cre§tinisrimlui, ca ponii-
Jex Maximus, adicl ca ef al religiunii ofidale,
.ar fi insemnat c1í admite, tr locul ,vechilor
culturi ale statului, o relilgiu#t care, pAn na.
tura ei, erh: cea mai iritolerantà0 mai exclusi-
vistzt din toate religiunile.2) Victoria cretirtis.
mului s'a prckfus in momlentul in care ea pro-
muitat de autoritätile statului, toleranta
dalä a intrebuintärii religiei lui Iisus.3) A-
vest momerIc I.nsä. nu puteà sä fie in *pm lui

1) I. P. Charpentier, Les icrivains latins de l'empire, pag. 366,

2) J. Toutain, Les cultes Dalens, I. pag. 233.
.3) G. Wissowa. Religion und Kultus der, pag. 95.
Ratner,

www.digibuc.ro
 Corespondenta dintre C. Plinius Caecilius Secundus
si Impäratul Traian

C. Pliniu atra imparatul Traian

Pliniu felicitä pe Traian pentru dobândirea puterii imperiale
dupâ moartea tatilui situ adoptiv Nerva.
lubirea plind de pietate fata de augustul tdu pd-
rinte te fAcuse sd dore§ti, prea Ind (late Imparate, ca
sd urmezi cAt mai târziu pe tronul pdrintesc al tatd-
lui tAu ; zeii nemuritori Insd, s'au grAbit sd pund
mai curând In mâinile tale viguroase frânele statului,
a cdreia conducere o luase§i de mai Inainte asu-
pra-ti. De aceea, IÇi urez tie, i prin tine intregului
neam omenesc, toate fericirile, adicd tot ceea ce este
vrednic de domnia ta. Doresc, prea bunule Imparate,
atAt In numele meu personal, cAt §i In numele statului
sd fii pururea voios i sAndtos.
1. Traian a fost adoptat de impäratul Nerva la 27 Octom-
Trie 97. La moartea lui Nerva, la 28 lanuarie 98, Traian se
gAsia la Colonia, in Germania, de unde nu s'a intors decal
dupl. cateva luni in urml, insotit de sop sa, Pompeia Plotina.
Traian nu primi bucuros domnia of eritá. De aceea, nici
sni se intoarse la Roma decat dupa moartea lui Nerva. A-
ceastä moarte fi se anti* la Rin. Traian era cam de 42 ani.

www.digibuc.ro
44

11

C. Pliniu catra impAratul Traian

Pliniu multume§te lui Traian cii 1-a &fruit cu dreptul celor
trei cope.
Nu gäsesc destule cuvinte, stäpane, sä exprim
catd bucurie mi-ai pricinuit, socotindu-md vrednic
de privlegiul pärintilor cari au trei copii 9. Cdci,
cis. ;1 mi-ai acordat aceastä favoare la stäruinta lui
lulius Servianus 2), bärbat distins §i tie devotat,
tutu§ din insu§ decretul tdu 3) am inteles cd. tu i-ai
implinit aceastd dorintd cu atat mai bucuros, cu cat
el intervena pentru mine. De aceea, mi se pare
cd. eu am atins culmea fericirii, dud Ilk cd tu chiar
dela Inceputul glorioasei tale domnii, m'ai socotit
vrednie de bunavointa ta deosebitä. i, pe viitor, cu
atat mai vartos voiu cdutd sd dobandesc copii, cu
cat pe ace§tia i-am voit sd-i am §i supt cea mai ne-
norocitä dintre domnii 4), dupd cum poti sd-o con-
stati din cele doud cdsätorii ale mele. Zeii *MA au
fäcut mai bine, cdci au rezervat In intregime bund-
tätii tale aceastä favoare. Voiu fi mai multumit de a
fi pärinte astäzi, eand pot sa fiu §i In sigurantd §i
In fericire.

1. ImpAratul August prin legile sale luliae rogationesi lex

Papia Poppaea a cautat sa incurajeze cAsAtoriile, lovind cit
amende pe celibatari si incurajAnd cu recompense pe bAr-
batii cu trei sau mai multi copii, jus liberorunz. Printre pri-
vilegiile bArbatilor cu ius liberorum erau dreptul de mos..
tenire, locuri rezervate la teatru si prefering pentru anumite
functiuni sau diverse avantagii de drept privat.
2. Iulius Servianus a fost de trei ori consul ordinarius L
mai tarziu, cumnat cu impAratul Hadrian, a cAruia soil Domi-
tia Paulina o luase in cAsAtorie.
3. Rescriptele imperiale, decretele si edictele aveau pu-
tere de lege, legern esse constot.
4. Doinnia impAratului Domitian.

www.digibuc.ro
 45

Ill A (XX)
C. Pliniu cfiträ Impáratul Traian
Pliniu se scuz cL fiind prefect7a1 visteriei, a 'refuzat sVia
apirarea Africanilor impotriva lui Marius Priscus, dar ci In urini,
din ordinul senatului, a luat aceastfi apiirare.

DupA ce, prin bunAvointa ta, stApâne, am-9 fost

inaintat ca prefect al visteriei statului 1), am renuntat
la orice pledoarie, ceea ce de áltfel nici odatä n'am
fAcut-o fart oarecare alegere ; cAci am voit sA .mA
consacru cu trup §i suflet nouei mete slujbe. Din
aceastA pricinA, când locuitorii provinelei m'au rugat sd
le iau apArarea Impotriva lui Marius Priscus 2), eu m'am
scuzat de aceastä insArcinare §i scuza mea a fost
primitA. Dar, când dupa aceea consulul designat a gA-
sit cu cale sA se InteleagA cu mine, a cAruia scuza
fusese locmai primitA, ca §1 eu sA fiu la dispozitia
senatului ca §i numele meu sA fie aruncat in urnA,
am crezut cA lucrez potrivit vederilor domniei tale,
neopunându-mA vointii moderate a celui mai luminat
ordin senatorial. A§ dorl ca tu sA aprobi motivul
supunerii mele, cAci tin cu totdinadinsul ca tu sA In-
cuviintezi, In curatenia sufletului tAu, toate faptele §i
toate vorbele mele.

1. Scrisoarea aceastu dateazA din a doua jurnatate a anti-

lui 99. Pliniu a ocupat slujba cea grea, officium laboriosis-
simum, sub domnia lui Nerva si a continuat-o si sub Traian,
care i-a oferit consulatul Mainte de a fi implinit doi ani ca
praejectus aerarii Saturni.
2. Marius Priscus, original din Baetica, consul in 87, a
fost proconsul in Africa. Dupa proconsulat, locuitorii pro-
vinciei Africa 1-au acuzat inaintea senatului de admini-
stralie rea.

www.digibuc.ro
46

III B (XXI)
Traian catrá Pliniu
Ti-ai indeplinit datoria de bun cetätean §i de bun
senator dând ascultare celui mai inalt ordin din stat,
senatului, care aveh pretentiile sale justificate. Sunt
incredintat ca IÇi vei indeplini cu sfintenie insarcina-
rea ce ti-ai !mat asupra-ti.

IV (III)
C. Pliniu caträ imparatul Traian
Pliniu cere lui Traian sä inainteze pe Voconius in ordinul
senatorial 1).

Bunavointa ta, de care ma bucur, rezerva, prea

bunule imparate, imi da curaj sä interviti pe lângä
tine chiar §i pentru amicii mei ; intre ace§tia locul de
frunte Il ocupa Voconius Romanus 2) Am fost, din
copilarie, creseuti imiireuna §i am trait Impreuna.
Din aceasta cauzä. §i cerusem eu dela divul tau pa-
rinte sd-i dea un loc in senat ; dar aceasta favoare a
fost rezervata bunatatii tale, fiindca mama lui Roma-
nus nu depusese cu solemnitatea legiuitä darul de
400.000 de sestertii 3) pe cari declarase printr'o scri-
soare adresatä augustului tau pdrinte ca-i va lash
1. Epistola a fost scrisl in anul 98.
2. C. Licinius Voconius Romanus, despre care Pliniu vor-
beste in Epist. II. 13, fAceA parte dintet, familie nobilA. ErA
eruditus in causis agendis i epistolas scribit ut Musas ipsas
Latine loqui credas. A fostflamen Hispaniae citerioris, C. I. L. II
3866. Ca condiscipulus i contubernalis al lui Pliniu, a obtinut
dela Nerva jus trium liberorum.
3. Pentru ca sA poatA fi cineva senator se cereA un cens
de 1.200.000 sestertii. Suma de 400.000 sestertii, cam 50.000
lei, pare a fi o. completare a censului senatorial a lui Vo-
conius.

www.digibuc.ro
 47

fiului sAu. Aceasta a fAcut-o, la indemnul meu, in

urmA. CAci i-a cesionat mo§ii §i in aceastA cesiune
a Indeplinit toate formalitatile cerute de lege. Ast-
fel, fiindcA s'au InlAturat toate piedicile cari steteau
In calea sperantelor mele, nu fArA o mare Incredere
mA pun Inaintea ta chez4 pentru prietenul meu Ro-
manus ; caracternl moral al acestuia il Infrumuseteaza
§i iubirea sa pentru §tiintA 1) §i sentimentele sale de-
licate Na de parinti. Acestor sentimente datore§te el
dArnicia mamei sale, mo§tenirea imediatä la moartea
pArintelui sAu §i adoptiunea din partea tatälui sAu vi-
treg. Toate acestea le mAre§te Inca §i strAlucirea
na§terii sale §i frumoasa avere pArinteascA. Sunt In-
credintat cA umila mea interventie nu va scAda. Intru
nimic din recomandatiunea calitatilor lui. Te rog
deci, stApane,* fA-mi pldcerea de a putea sl-i aduc o
felicitare pe care nu putin o doresc §i dA-mi multu-
mirea sA mA pot mândri cu favoarea ta nu numai
fatA de mine personal; dar §i fata de amicii mei.

V (IV)
C. Pliniu aträ Impâratul Traian
Pliniu cere impitratului dreptul de cetiitenie romani pentru
medicul su Harpoeras. 2)
Anul trecut, stApiine, o boalA foarte grea erà cAt
pe ad sA-mi rApunA vieata. Am alergat atunci la un
doctorM ale cdruia ingrijiri §i servicii le a§ putea
1. Acest Voconius pare a fi acelas despre care Appuleius
ne spune : Divus Adrianus cum Voconii amici sui:poetae tu-
mulum versibus veneraretur, ita scripsit : lascivus versa, mente
pudicus erat". Pauly, Real Encyl. VII p. 2722.
2. Aceastà scrisoare a fost scrig probabil in anul 99.
3. latraliptes este un medic care curariseste pe bolnavi cu
mijloace externe, prin frictiuni, cu uleiuri i alifii, prin exer-
cilii gimnastice, died etc.

www.digibuc.ro
48

rdspät1 numai prin bundtatea ta. De aceea, te rog acor-

dd-i cetdtenia romand, del fiind liberat de o streind,
este §1 el un stein. Se nume§te Harpocras. Liberta-
tea i-a dat-o Thermuthis, sotia lui Theon, moartd §i
ea de mutt. De asemenea, te rog sä acorzi dreptul
de cetätenie roman./ deplind §i Hediei §i Antoniei
Harmerides, libertele Antoniei Maximilla, o femeie de
distinctiune. Aceastá cerere o fac la rugAmintea chiar
a patroanei lor. ')

VI (XXII)
C. Pliniu cAtra imparatul Traian
Pliniu multumeste imparatului cA a incuviintat cererea din
scrisoare precedenta ; in amts.§ timp cere pentru Harpocras
cetatenia alexandrinä,
Ii multumesc stäpâne, cA ai acordat numai deal
dreptul de cetatenie romand libertelor unei rude de
ale mele §i lui Harpocras, medicul meu. Dar, and am
voit sA trec In registre vârsta §i censul lui, a§a
precum mi-ai dat ordin, mi s'a atras luarea aminte
de oamenii de drept cd ar fi trebuit fi ca§tigat
mai intâiu cetätenia alexandrind §i apoi cea romand,
fiind el din Egipt. Huckä eu credeam cd nu este
deosebire Intre Egipteni §i ceilalti streini, md multu-
misem scriu numai cd. el a fost liberat de o
streind, §i cd aceastä streind murise de mult.
De aceastd ne§tiintd a mea nu md plâng,fiindcd. mi s'a
dat ocazie ca pentru acela§ fiu mai de multe
ori deobligat. Da aceea, te rog sd-i acorzi §i cetate-
1. FArd o prealabild 1nvoire a patronului sau patroanei li-
berth nu puteau sd dobAndeascd nici un drept.
2. Fiinda cctätenii romani erau impärtiti in diferite clase
dupd avere, indicatia censului era necesard i, pentru servi-
ciul militar, trebuid inregistratä i värsta fiecdrui cetätean.

www.digibuc.ro
 49

nia alexandrind i cea romana, pentru ca sa md pot,

dupa lege, bucurà de binefacerile tale. Spre a nu
aduce o noud intârziere bundtdtii tale, am trimis li-
bertilor tä, dupa cum mi-ai dat ordin, datele asupra
anilor i censului lui.

VII (XXIII)
Traian caträ Pliniu
Cetdtenia alexandrind, dupd. obiceiul predecesorilor
-mei, 1) hotdrisem sd. nu o acord cu prea mare u§u-
rintd; dar, fiindtd. tu ai obtinut pentru Harpocras, me-
dicul tau, cetatenia romand, n'a§ puteh sa mA hotardsc
ca sa-ti refuz nici aceastd cerere a ta. Tu insä, va
trebui sa-mi fad cunoscut din ce canton.2) face parte,
pentru ca sd-ti trimit o scrisoare pentru amicul meu
Pompeius Planta, prefectul Egiptului.

VIII (XXIV)
C. Pliniu catra Impäratul Traian
Pliniu cere un concediu de 30 de zile, pentru ca sä transpoarte
tn municipiu statuile
Când augustul tAu pdrinte ne-a indemnat, stäpâne,
nu numai printr'o prea frumoasd cuvantare, dar chiar
printeo pildd strdlucitd 4) pe toti cetdtenii la acte de
1. Egiptul fácea parte din provinciile impäratului. Acesta
aveA aci un praefectus al slit i o poliie speciall.
2. Egiptul era Impartit in 36 nomoi, fiecare nomos avand
Late o metropolis.
3. Scrisoarea aceasta este scrig in August 101, inainte de
plecareA lui Pliniu in Bithynia. Vezi Epist III, 1-2.
4. Impäratul Nerva, in scurta sa domnie, s'a distins prin
munificenta sa, ingrijind in special de aprovizionarea Romii
cu alimente si creiând institutii de binefacere, ridicand
temple etc.
4

www.digibuc.ro
50

marinimie, i-am cerut sa-mi dea voie sa transport in

municipiul meu,!) statuile imparatilor cari mi-au re-
venit prin mai multe succesiuni §i pe cari le pastram
a§a, precum le-am primit pe la diferitele mele pro-
prietati, adaugand in acela§ timp §i statua sa. Fiindca
el mi-a incuviintat cererea cu cea mai mare bunavointä,
am scris numai deck decurionilor-2) sa fixeze terenul
unde a§ putea sa ridic un templu pe cheltuiala mea
particularä : ei, In cinstea acestei opere, au gäsit cu
cale sa-mi lase mie alegerea locului. Dar, ceea ce
n'am putut intreprinde la inceput, din cauza boalei
mele, apoi din cauza celei a augustului tau parinte,
In urma din pricina ocupatiunei cu slujba ce mi-ai in-
credintat, 3) cred ca. a sosit acum timpul, dud sa aduc
la Indeplinire aceastä lucrare, caci luna mea se sfar-
§e§te la 1 Septemvrie §i luna urmkoare are mai multe
serbatori 4). Te rog deci, inainte de toate, sa incu-
viintezi ca templul ce am de gaud sa clädesc sa fi e
impodobit §i cu statua ta ; apoi pentru ca sa pot face
aceastä lucrate cat mai repede, sa-mi acorzi un con-
cediu. Sinceritatea Insa ma face sa nu-ti_ tainuesc
ea, binevoind tu sa-mi acorzi aceasta favoare, serve§ti
mult §i interesele mele personale. Caci arendarea mo-
§iei ce o am, tocmai in aceasta regiune, §i a carei
arena trece de 400,000 sestertii, nu se poate amana,.
Mudcä noul arenda§ trebue sa. taie vita indata dupa
culesul viilor. Pe langa aceasta, lipsa de producfe din
anii din urina ma sile§te sd ma gandesc la oarecari
scaderi de pret, pe cari n'a§ putea sa le fixez deck-
fiind la fata locului. Voiu fi deci recunoscator build-
tap tale, stapane, atat pentru grabnica Indeplinire a
1. Tifernum Tiberianum, unde Pliniu era probabil patronus.
2. Ordo docorionum dela Tifernum Tiberianum.
3. Praefectura aerarii Salami.
4. Magistratii functionau pe rand, cate o lima ; fntre alte
serbatori in Septembrie erau Ludi Romani.

www.digibuc.ro
 51

obligatiunii actului mligios ce mi-am luat asuprd-mi,

cat §i pentru a§ezarea statuilor, dacd ai binevoi sd-mi
dai un concediu de treizeci de zile. Inteun timp mai scurt
n'a§ puteh sä sfarcesc lucrarea, de oarece §i templul
§i mocia de care vorbesc sunt peste 150 mile departe
de Roma,
IX (XXV)
Traian catrii Pliniu
Pentru cererea ta de concediu ai adus multe motive
de ordin privat §i toate cele de ordin public ; pentru
mine ar fi fost de ajuns dorinta ta singurd. Caci nu
stau un moment la Tndoiald cd indatä ,ce vei puteh,
te vei intoarce la slujba ta plind de rdspundere. A
aceza statua mea In locul in care dorecti, deci sunt
prea putin vanitos pentru onoruri de acest soiu, totu§
nu-ti fac nici o piedicd, pentru ca sa nu par cd md
opun afectiunii tale pentru mine 9.
X (V)
C. Pliniu atrá imparatul Traian
Pliniu aratii Impäratului bucuria sa pentru acordarea cetäte-
niei alexandrine lui Harpocras.
N'a§ puteh sal arat prin vorbe, stdpane, catA bu-
curie am simtit la prinlirea scrisorii tale, din care
am aflat cd ai acordat medicului meu Harpocras §i
dreptul de cetätean alexandrin, cu toate cA, dupd exem-
plul predecesorilor tdi, nu u§or te-ai fi hotarit sA i-ldai.
El este din cantonul dela Memphis (vottoti MepqmE05).
Te rog deci, prea bunule impdrate, sd-mi trimiti,
dupa cum mi-ai fägddnit, o scrisoare pentru amicul
tau, Pompeius Planta, prefectul Egiptulni. HMO am
1. Observa exprimarea finà i plinA de demnitate nobill
lui Traian.

www.digibuc.ro
52

de gând sa-ti ies intru intampinare spre a mä putek

bucurà, stäpâne, ck mai degraba, de sosirea ta do-
ritä de toatá lumea 9, te rog sä-mi ingadui ies
in cale la o depärtare cât mai mare.

XI (VI)

C. Pliniu atrà imparatul Traian

Pliniu cere imparatului dreptul de cefitenie pentru rudele
medicului Marinus,

Boa la mea din urtnä, stäpane, m'a obligat mult faä

de medicul meu Postumius Marinus ; recuno§tinta mea
deplinä n'a§ puteä sä i-o arät deck numai gratie bi-
nefacerilor tale, dacA, dupa obiceiul bunätätii ce mi-ai
arätat intotdeauna, ai da ascultare rugämintilor mele.
Te rog deci, acordà dreptul de cetätenie rudelor
lui, lui Chrysippus, fiul Jui Mithridates §i sotiei acestuia
Stratonica, fiica lui Epigonus ; de asemenea fillor ace
luia§ Chrysippus, lui Epigonus §i Mithridates 2), a§a fel
insä ca ei sä fie 'in puterea pärintelui lor §i sä päs-
treze dreptul asupra libertilor lor 3). De asemenea te
rog sä acorzi deplinul drept de cetätenie romana
lui L. Satrius Abascantus §i lui P. taesius Phos-
phorus §i Panchariei Soteris ; aceasta o cer dela
tine cu invoirea patronilor lor.

1. Traian s'a intors din Germania in a doua jumdtate

anului 99. Din acest timp trebuie sa fie datatä si scrisoarea
lui Pliniu.
2. Grecii In special numiau pe copii dupd numele bunici-
lor bor.
3. Patria potestas i jus patronorum erau OTT ale dreptu-
lu- de cetätenie romand. Deplinul drept de cetátenie se nu-
n ia jus Quiritium.

www.digibuc.ro
 53'

XII (VII)
C. PIiniu cAtra InniAratu1 Traian
Pliniu cere impäratului praetura pentru amicul säu Attius Sura-
Stiu, stäpane, cd rugAciunile mele sunt adanc sd-
pate in amintirea ta, totdeauna gata cand e vorba de-
o facere de bine. Indräsnesc cu toate acestea, fiindcd
mi-ai ingaluit-o §1 altd datd, sa-ti aduc aminte §i sd
te rog, cu stdruintd in acela§ timp, sA acorzi demnita-
tea de pretor, care e vacantä, lui Attius Sura. De§i
el o a§teapta cu nerdbdare, 1§i Intemeiazd tutu§ spe-
ranta de a o dobandi pe strälucirea na§terii sale, pe
cinstea-i neprihänità, cu toatd lipsa lui de avere, §i,
mai presus de toate, pe imprejurarea fericitä a seco-
lului tau care indeamnd §i ridicd con§tiinta cetäteni-
lor sd recurgd la favoarea ta.

XIII (VIII)
C. Pliniu cfiträ Impáratul Traian
Pliniu cere impäratului acorde o demnitate sacerdotalä, 1).
FiindCA §tiu, stäpane, cd pentru situatiunea mea mo-
raid nimic nu poate da o mai bund garantie decat
dovada de stimd cu care Ind onoreazd un print atat
de bun, te rog sä binevoe§ti a adduga, pe langd dem-
nitatea la care m'a ridicat favoarea ta, §i demnita-
tea fie cea de augur, fie cea de septemvir, cari sunt
ifacante. Sacerdotiul imi va da dreptul sd Malt la
T. Scrisoarea aceasta dateazA probabil din anul 102.
2. Pliniu a fost ridicat la demnitatea de consul in anu1100.
3. Pliniu a primit dernnitatea de augur, dupA moartea scrii-
torului Julius Frontinus, in prezenta impAratului, dupti intoar-
cerea acestuia din Dacia, anul 102. Auguratul i septemvi-
ratul (septemviri epulones odinioarA triumviri epulones IA-
ceau parte din maiora collegia sacerdotum.

www.digibuc.ro
,54

public zeilor rugaciuni, pe care le Malt acum pentru

prosperitatea ta, ca un simplu particular.

XIV (IX.)

C. Pliniu catra Impäratul Traian

Pliniu felicitii pe Impirat pentru victoria repurtatii asupra
Dacilor 1).

Te felicit, prea bunule Imparate, §i pe tine §i sta-

tul, pentru cele mai mari, cele mai frumoase i cele
mai memorabile victorii i rog pe zeii nemuritori ca
toate gândurile tale sd fie urmate de rezultate atât
{le fericite, in cât prin virtutiile tale cele mari O. se
reinoeascd i sd se sporeascd gloria imperiului.

XV (XXVI)
C. Pliniu caträ ImpAratul Traian
vesteste pe impirat despre apropierea sa de Bithynia

Hind incredintat, stäpâne, cd nu-ti este indiferentd

cäldtoria mea, te vestesc cd, trecând peste capul
Ma lea (6ràp MaXgav), 3) am ajuns cu toti oamenii
mei la Ephes, de§1 vânturile ni-au fost protivnice.
Acum md gätesc sd plec In Bithynia, parte pe co-
räbii mici, parte cu carutd. Cdci pe cât de primej-
dios este zaduful pe uscat, pe atât de insuportabile
1. Pliniu prin exagerarea epitetelor de maximae, pulcher-
zimae, antiquissimae ar pAreA cl se rapoartá nu la victoriile
din prima expeditie impotriva lui Decebal si a Dacilor, din
101-102, 6 la cele din expeditia a doua, din 106,
2. Pliniu a fost guvernator al Bithyniei in anul 111 sau 112.
3. Amintirea capului Malea din Laconia trecuse in pro-
verb : brcip Ma).6av frisemnà a fi sapat de naufragiu
de pirati.

www.digibuc.ro
 55

sunt vAnturile etesiae 2) pentru o cAlkorie numai pe

mare.

XVI (XXVII)
Traian cab-A Pliniu
Bine ai fAcut, prea scumpul meu Pliniu, cd mi-ai
dat ve§ti despre tine. CAci Imi stà pe suflet sA §tim
ce fel de drum ai %cut pAnd In provincie.
Cu minte ai procedat IntrebuintAnd, dupd cerintele
locului, cAnd navele, &id cdrutele.

XVII A (XXVIII
C. Pliniu Wed. Imparatul Traian
Plink anunti pe imptirat ei a shins In Bithynia 3).
Dad cAldtoria mea pe mare pAnd la Ephes a fost
fericitd, dupd ce am Inceput sd fac drumul pe uscat
cu cdruta, a trebuit sA fac un popas la Pergam
imbolndvindu-md greu din cauza unor cAlduri cum-
plite §i a unui acces de friguri. In urrnd, dupd ce
m'am imbarcat pe ni§te cordbii de tArm, am fost
stinjinit In drum de vAnturi protivnice §i am ajuns
in Bithynia, ceva mai tArziu deck sperasem, la 17
Septemvrie. Totu§ n'a§ puteA sd md plAng de Mar-
zierea aceasta, fiindcd mi-a fost dat sd celebrez In
1. Dela 17 August panA la 26 Septemvrie sung, niste van
turi tlela Nord, numlte etesiae, protivnice pentru calatorii
spre Bithynia.
2. Pliniu scrisese impäratului ad curam tuam, calátoria
nu-ji este indiferenta ; impäratul ii raspunde ad animunt
meum, fmi stä pe suflet. Cate odatá ingrijim de lucruri cari
nu ne stau la inima.
3. Data acestei scrisori este 17 Sept. 111.
4. Pergamum in Mysia era metropola provinciei Asia.

www.digibuc.ro
-56

provincie onomastica ta, ceeace pentru mine erà de

un foarte bun augur. Acum mA ocup cu cercetarea
afacerilor publice ale oraplui Prusa 1), cu clArile, veni-
futile §i datoriile sale. Aceasta, din urmA, o socotesc
-din ce in ee mai necesar ; cad multi bani sunt reti-
nuti de particulari supt fel de fel de pretexte. Pe
Angd aceasta, anume sume de bani sunt intrebuintate
pe cheltueli nejustificate. Acestea am voit sA ti le co-
munic, stApâne, chiar dela sosirea mea ad.

XVII B
C. Pliniu %Mil impäratul Traian 2)
La 17 Septemvrie am intrat, stApâne, In provincie,
pe care am gäsit-o cu sentimente de supunere §i de
4devotament fata de tine, a§à precum ti se cuvine din
partea lumii intregi. Las la chibzuinta ta, stApâne,
idacA nu crezi cA ar fi necesar sA trimiti ad un arhi-
tect 3). CAci socotesc cA nu putini bani s'ar puteà
scoate dela antreprenori, dacA mAsurAtorile s'ar face
conscientios. Cel putin a§à IntrevAd eu din socotale
cora§ului Prusa pe cari le examinez acum.

XVIII (XXIX)
Traian catra Plinu
A§ fi dorit sA fi putut ajunge in Bithynia, impreunA
cu toti ai tli, fArA sA fi suferit slaba ta sAnAtate §i
I. Prusa, oras langA Olympus, In Bithynia, astäzi Bursa.
lau Brussa.
2. Dupä unele editii aceastl scrisoare face parte din scri-
oarea precedentä.
3. Mensores sau agrimensores formau supt imperiu un
.colegiu cu privilegii importante. Aci e vorba de mensores
.aedificiotum.

www.digibuc.ro
 57

ca drumul dela Ephe,s sA fi fost asemenea cu cAIA-

toria. pe mare pe care al fAcut-o pAnA acolo. Ziva
sosirii tale ln Bithynia am aflat-o, prea scumpul meu
Pliniu, din scrisoarea ta. Locuitorii din acea provin-
cie vor Intelege de sigur cl eu mA interesez de
ei, chci nu mA Indoiesc cA §i tu Iti vei da osteneala
sl-i -convingi cA alegandu-te pe tine, te am ales ca
In locul meu. Vei cerceth In primul rând socotelile
afacerilor publice ; cAci, de sigur, sunt In mare nere-
gulA. Architecti de abih am destui pentru lucrarile pu-
blice cari se clAdesc In Roma §1 In imprejurimi; dar
In orice provincie se gAsesc §i de acei In cari te poti
increde. Nu-ti vor lipsi deci nici tie, dacA ii vei cAuth
cu luare aminte ').

XIX (XXX)
C. Pliniu cAtrà. Impäratul Traian
Pliniu intreabi pe Impirat &cal paza trebue acuti prim
sclavi publici sau prin militari.

Te rog, stAphne, sA-mi dai sfatul In nedumerirea

mea, dacA trebuie sA fac paza inchisorilor prip sclavii
publici ai statului cum s'a fAcut. pânä acum sau
prin soldati. CAci mA tern, pe de o parte, ca ele sh
nu fie bine pAzite de sclavii publici, §i pe de alta
parte, ca nu cumvh aceastA pazA sA reclame un prea
mare numAr de soldati. Intre timp am adaus cativa
militari pe lângA sclavii pub lici ; dar vAz cA primej-
dia stA In aceea, ca nu cumvà tocmai aceasta sä nu
fie un motiv de negligentA, fiind Iucredintati §1 unii §1

1. Se pare cá Pliniu a cerut architecfi dela Roma. nu fiindcl

n'ar fl gäsit in Bithynia, ci fiindcá n'avea incredere fn acei-
Graeculi, carl lucrau cu rea credinp.

www.digibuc.ro
58

altii cd vina comund poate fi aruncatä de ace§tia

asupra acelor, de aceia asupra acestora ').

XX (XXXI)
Traian cätrà Pliniu
Nu este nevoie, scumpul meu Pliniu, sà Intrebuin-
fezi prea multi soldati la paza inchisorilor. Sa stdruim
in obiceiul acelei provincii, ca paza sd se facd de
sclavii publici. Atarnä de severitatea i sarguinta ta
-sd se facd aceasta cu scrupulozitate. Mai ales, dupd
.cum Imi scrii, trebuie sd te fere§ti ca nu cumva, dacd
s'ar amesteca impreund sclavii publici cu soldatii, sà
nu fie mai neglijenti, läsandu-se unii pe altii. Tin insä
mult §i la aceea ca sd nu fie luati de supt drapel
prea multi soldati.

XXI (XXXII)
C. Pliniti atra Impáratul Traian
Pliniu aratä impiiratului de ce n'a rechemat dela Bassus pe
zoldatii supranurnerari.
Gabius Bassus, comandantul farm1ui PoMic 2), un
ofiter prea supus §i devotat, a venit la mine, stdpane,
§1 a stat mai multe zile Impreund cu mine; pe cat am putut
observa el este un bArbat distins §i demn de bund-
vointa ta. I-am fdcut cunoscut cd ai dat ordin ca din
cohortele, peste cari ai binevoit sd-mi dai comanda-
1. Observatia comentatorului Got. Erdmann Gierig : Pliniu
pare cA cunoa0e mai bine natura sufletului Omenesc decat
puterea comandamentului sAu".
2. ImpAratul Nero a prefAcut Pontus In provincie romanI,
unind-o cu Bithynia, dar peste tArmul Pontulul, ora Ponti,
era un praefectus, sub dependenta garnizoanei din Bithynia.

www.digibuc.ro
 59

mentul, sä se muftumeasca cu zece infanteri§ti bene-

ficiari 1), doi cdlareti §1 un capitan. Mi-a rdspuns ca
acest numär nu-i este de ajuns §i cd ìi va scrie.
Acesta a fost motivul, pentru care n'am socotit nece-
sar sä chem inapoi pe cei pe cari ii are peste numär.

XXII (XXXII)
Traian catre Pliniu
mie mi-a scris Gabius Bassus cd nu-i ajunge
numärul de soldati, pe cari i-am destinat, prin in-
structiunile mefe, sä i se dea. Rdspunsul meu am pus
se transcrie spre cuno§tintä. Trebuie sä se facd
deosebirea intre ceea ce reclama imprejurdrile §i intre
ambitiunea oamenilor de a vol sä-§i intinzd autori-
tatea lor. Noi Insä trebuie sd avem in vedere interesul
public §i sd bägdm de 'seamd ca, pe cat mai mull,.
soklatii sä nu päräseascd drape lele lor.

XXIII (XXXIV)
C. Pliniu catrá Impáratul Traian
cere sfatul Impäratului In privinta construirii unor bi
noi la Prusa.
Prusienii, stäpane, au o baie murdara §i veche. AT
don', cu incuviintarea ta, sd-o restaureze. Eu insä, cer
cetand mai deaproapd lucrul, gäsesc cu cale cd ar
trebul sd le permiti facd una noud. Fonduri se
gäsesc, din cari sa §i-o facd : mai intaiu banii cari
am inceput sd-i incasez dela particulari ; apoi banii
pe cari ei mnii ii cheltuiau de obiceiu pentru untul
I. Beneficiarii se numiatt acei soldati cari aveau din partea,
comandantului lor oarecari privilegii, ca scutire de lucrAri
grele, de a sapa etc.

www.digibuc.ro
de lemn §i pe cari sunt gata sd-i dea pentru con-
structia Mi. De \altfel, aceasta pare cA o pretinde §I
frumusetea oraplui §i strAlucirea secolului täu.

XXIV (XXXV)
Traian càträ Pliniu
Dad construirea unei bAi noui nu este ImpovArd-
toare pentru puterile Prusienilor, pot sd le implinesc
dorinta lor ; numai sd nu se puie o noud contributie
pentru aceastä lucrare sau sA nu trebuiascd pe viitor
sä se irnpund noi cheltueli.

XXV (X)
C. Pliniu cfiträ Impäratut Traian
Pliniu anunti pe Traian despre sosirea lui Servilius.
Legatul Servilius Pudens 1) a sosit la Nicodemia 2),
la 24 Novembre, §i m'a scApat de nelini§tea unei
lungi a§teptäri.

XXVI (XI)
C. Pliniu cäträ impäratul Traian
P1MM recomandä Impiratului pe Rosianus Geminus.
Binefacerile tale, stdpftne, rn'au adus Inteo strânsd
iegäturä cu Rosianus Geminus. L-am avut ca quaestor
In timpul consulatului rneu §i I-am cunoscut ca un orn
1. Proconsulii din provincii aveau ate unu sau doi legati,
Intrebuintati in afacerile judiciare si administrative.
2. Nicomedia, azi Ismid, pe Marea de Marmara, ell capi-
tala Bithyniei.
3. Rosianus Geminus, quaestor in anul 100 101, fusese
tribun militar al lui Traian in Germania si in Dacia praefect
al unei cohorte auxiliare.

www.digibuc.ro
 61

idevotat. El continua. §i dupa ie§irea mea din functiune

sa-mi arate atatea §emne de stima §i consideratiune,
ca devotamentul salt pe care 1-am cunoscut ca func-
tionar public este intrecut de devotamentul sdu ca
simplu particular. Te rog, deci, asculta-mi rugamintea
ce-ti fac pentru inaintarea lui, iar dad. ai voi sA te
increzi in cuvintele mele, i-ai putea acorn toata (Duna
vointa ta. El insu§ i§i va da silinta ca prin indeplinirea
exacta a insarcinärilor mai mici ce i-ai incredinta sA
se arate vrednic de altele mai mari. Daca. nu insist
prea mult asupra meritelor sale este faptul cd sper
cd iIi sunt prea bine cunoscute §i integritatea lui §i
cinstea lui §i priceperea lui, nu numai din functiunile
pe care le-a avut supt ochii tai- la Roma, dar chiar
§i din timpul serviciului militar pe care 1-a facut im-
preunä cu tine. Fata de iubirea mea pentru el, un
singur lucru mi se pare ca. nu l-am facut in deajuns,
acela de a te rugh, stapane, de a te rugh cu insis-
tenta, ca sd-mi procuri bucuria de a vedea crescand
cal mai degraba demnitatea quaestorului meu §i, prin
cl, §i a mea.

XXVII (XXXVI)
C. Pliniu catra Imparatul Traian
Pliniu cere sfat iMpiratului In privinta soldatilor pe cari
sa-i lase lui Maximus.
Maximus 1) libertul §1 procuratorul tau, imi spune
stapane, ca §i el are necesitate de zece soldati, in
afard de cei zece beneliciari pe cari mi-ai ordonat
dau distinsului barbat Gemellinus. Am gasit de cu-
viinta sa las in serviciul sdu trei, pe aceia pe cari ii
aflasem in comisiunea sa, mai ales cd av eau sd mearga
2. M. Ulpius Maximus era subprocurator al lui Gemelli-
nus, procurator al Bithyniei.

www.digibuc.ro
 62

in Paphlagonia I) dupa procurare de gilt'. Am adaus

chiar pentru paza lui doi caldreti pe cari mi-a cerut.
Te rog sd-mi arati, cum voe§ti sa procedez in viitor.

XXVIII (XXXVII)
Traian cäträ Pliniu
Bine ai fäcut de ai dat soldati lui Maximus care
plech sa cumpere grâu, cdci el aveà o insärcinare
extraordinard. Când se va fi intors la vechiul lui post,
ii vor fi de ajuns doi soldati, dap de tine §i totatâtia
primiti;dela procuratorul meu Virdius Gemellinus, druía
ii serve§te de ajutor.

XXIX (XXXVIII)
C. Pliniu caträ finpáratul Traian
Pliniu cere sfat Impiratului In privinta pedepsei sclavilor ga-
sii printre recruti.
Sempronius Caelianus, un tânär distins mi-a trimis
doi sclavi gdsiti printre recruti ; pedeapsa cu moarte
a acestora am amânat-o, pentru ca despre felul pe--
depsii sd te consult pe tine, creatorul §i sprijinitorul
disciplinei militare. CAci stau la indoiald, din pricind
mai ales cd, de§i au depus jurdmânt militar, n'au fost
distribuiti in vre-o legiune. Te rog deci, stapâne, sd
rnd indrumezi, Cum trebuie sd procedez, mai ales fiind
vorba sd se stabileascd o pildä.
1. Paphlagonia era o provincie, vestal pentru vin i lank
intre Bithynia si Pontus.
2. Frobabíl un tribun militar sau un prefect al unei cohorte
militare.
3. dkb omni militia servi prohibentur : alioquin capite pu-
niuntur". Pedeapsa acestor sclavi de obiceiu era crucificarea

www.digibuc.ro
 63

XXX (XXXIX)
Traian cfiträ Pliniu
Sempronius Caelianus a executat ordinele mele,
irimitând la tine pe aceia cari trebuiau sd fie jude-
cati in cuno§tinta de causd, de meritA sau nu, pe-
deapsa cu moarte. Trebuie insd sd cercetezi, daca
s'au prezentat de bunAvoie, sau dacd au fost ale§i sau,
insfAr§it, dacd au fost dap sd Inlocuiasa pe altii. Dacd
au fost ale§i, gre§ala e a recrutArii ; dacd. au fost dati
ca inlocuind pe altii, vina e a acelora cari i-au dat ;
daa au venit ei de ei, de§I aveau con§tiinta condi-
tiunii lor, trebuié sd. fie pedepsiti. CAci nu importd
mult, dacA n'au fost distribuiti In legiune. Din ziva
and, pentru prima oard, au fost primiti In serviciu,
.trebuiau sd-§ declare originea lor.

XXXI (XL)
C. Pliniu catri Imparatul Traian
Pliniu Tntreaba pe Impirat ce trebuie sä facä cu condamnatii,
gisiti printre slujbmii publici.
Fiindcd mi-ai dat voie sd md adresez tie In nedu-
meririle mele, sper, stApAne, cd nu vei crede a te
Injosesc, dacd te rog sd te scobori, pAnd la micele
mele preocupari. In cele mai multe cetAti, mai ales in
Nicomedia §1 Nicaea ') unii condamnati, fie la munca
silnicA, fie la luptele de gladiatori, fie la alte pedepse
1. Nicomedia, celebra cetate din Bithynia, fondatA la anul
264 a. Chr. de regele Nicomedes I, resedinta favoritA a im-
pAratilor, mai ales Diocletian si Constantin cel MareNicaea,
ziditA de regele Antigonus, numitA la inceput Antigonea, s'a
numit mai tarziu Nicaea dupl numele sotii regelui Lysi-
machus. Supt regii. Bithyniei Nicaea a fost adeseaori rese-
,dintA regala.

www.digibuc.ro
64

asemenea, slujesc ca sclavi publici §i primesc chiar ca

sclavii publici o platd anuald. Aflând despre aceasta,
am stat mult la indoiald ce trebue sd fac. Pe deoparte,
am socotit cd este o prea mare severitate sd pedep-
sesc, dupd un lung timp, pe cei mai multi, acum oa-
meni bAtrani, i pe cat se sustine, ducand un traiu
modest i regulat si, pe de altd parte, n'am crezut
lucru destul de cinstit sA mentin in slujbele publice
pe niste condamnati si, de asemenea, mi s'a pArut ne-
folositor sd. Irdnesc cu banii statului niste trandavi,
dar in acelas timp primejdios de a nu-i hrdni. Am
fost silit deci, sd suspend toatd aceastd afacere, pand
ce voiu fi primit sfatul tdu. MA vei IntrebA poate, cum
s'a intamplat ca sd fie scutiti de pedeapsd niste con-
damnati : am cercetat si eu, dar n'am putut afla nimic
ce sd pot sd-ti certific. Decretele cu cari au fost con-
damnati mi le-au ardtat, dar nici un act, cu care sd
poatd proba cd ,au fost liberati. S'au gdsit unii cari
sd spund cd rugandu-se au fost sloboziti din porunca
proconsulilor sau a locotiitorilor lor. 10 dedeau
cuvantul lor de onoare, ceeace este usor de admis,
fiindcd nimenea n'ar fi Indrdsnit aceasta fArd sd fi
fost protejati de cineva.

XXXII (XLI)
Traian catra Pliniu
Tin sa-ti amintesc cd tocmai de aceea ai fost trimis
in provincia asta, pentru cd am gdsit multe lucruri
de indreptat in ea. i, mai ales, trebuie revenit nu-
mai cleat asupra abuzului, cd acei cari fuseserd con-
damnati la pedeapsa cu moarte, nu mimai cd au fost
1. Bithynia fiind provincie senatorlall erà guvf_Irnatä de um
proconsul.

www.digibuc.ro
 65

liberati, fat-A de un ordin mai inalt, dupA cum imi scrli,

dar chiar li s'au dat privilegiile unor sclavi cinstiti.
A§adar, cei cari vor fi fost condamnati In ultimii zece
ani §i nu vor fi fost liberati In mod legal, ace§tia vor
trebul sA-§i primeascA pedeapsa ; dacA se vor gAsi
unii mai de demult i bdtrâni, condamnati Inainte de
zece ani, sa-i distribuim pe la acele servicii cari sunt
mai aproape de pedeapsa lor. De obiceiu sunt InsAr-
cinati astfel de oameni cu Ingrijirea bAilor, cu curd-
tirea canalurilor §i de asemenea cu repararea drumu-
rilor §i §oselelor.

XXXIII (XLII)
C. Pliniu cäträ imparatul Traian
Pliniu descrie 'imp5ratu1ui incendiul dirk Nicomedia §i reco-
mandii instituirea unui colegiu de pompieri.

Pe când vizitam o regiune IndepArtatA din provin-

cia mea, un incendiu Ingrozitor a mistuit la Nicomedia
mai multe case particulare §1 doua edificii publice
Casa ora§ului" 1) §i Templul lui Isis" 2), cu toate cA le
despArtia o stradA. Focul s'a intins mai Intâiu din
cauza puterii vântului, apoi din cauza negligentii oa-
menilor cari, s'a constatat de astAdatA, au rAmas ca ni§te
priv'tori, trândavi §i nepAsAtori, de0 dezastrul erà a§a
de mare ; de altfel In ora§ nu se gAsesc pentru ser-
viciul public nici tulumbe nici cange nici, In sfâr§it, vr'un
alt instrument pentru stingerea focului. Acestea InsA,
fiindcA am dat ordin, se vor procurá In viitor. Tu,
stApâne, gânde§te-te dacA n'ar fi bine sA se instituie
1, Gerus:ia, dela Tipiny, casa b5tranhor, unde se hranesc
cei bâtrani cari au binemeritat din partea statului, un fel de
Prytaneum din Athena.
2. Cultul luí Isis a fost Introdus in imperiul roman, dupl
al doilea rasboiu panic i era foarte popular.
5

www.digibuc.ro
66

un colegiu de pompieri, nu mai mare deck de 150

de oameni. Voiu clutà sd nu fie nimenea altul primit de
cât me§te§ugari §i privilegiul acordat sd nu serveasca
pentru altceva. Nu va fi greu sd se supravegheze un
numdr a§à de mic.

XXXIV (XLIII)
Traian catra Kuhl
Ti-a venit in minte, dupd pilda mai multor alte ce-
MO, cd s'ar puteà institul un colegiu de pompieri §i
la Nicomedia. Dar, sd nu uitam cA provincia aceasta
§i mai ales cetdtile 1) de ad au fost turburate de
astfel de societati. Otice nume le vom fi dat, din
orice motiv se vor fi instituit In corporatiune, ele
se vor preface, de§i trecdtor, in hetaeriae. 2) De aceea,
este mai cuminte sd se procure cele ce pot fi de a-
jutor pentru stingerea focului §i sa se Indemne pro-
prietarii de bunuri urbane ca ei lu§i§i sA impedice fo-
cul §i, dacä vor cere imprejurdrile, sd se alerge la con-
cursul poporului.
XXXV (XLIV)
C. Pliniu catra imparatul Traian
Pliniu anuntä pe impärat c a fkut särbkoarea pentru sä-
ratatea lui 3).
Fägdduelile 4) solemne date zeilor pentru sdndtatea
1. Nicomedia gi Nicaca.
2. Colegiile se prefAceau in hetaeriae (kcapog, sodalis) pri-
mejdioase pentru siguranta statului.
3. Scrisoarea aceasta datea O. din 3 lanuarie 112.
4, Vota publica erau sarbAtori golemne in Capitol, la Roma,
In diferite localitâti, in provincii, pentru sAnAtatea impara-
tului. Se 15.c( promisiuni zeilor cari se indeplineau la o
anumitá epocti.

www.digibuc.ro
 67

ta, de care este legatd mântuirea publicd, le-am fAcut,

stApâne, §i le-am dus la bun sfAr§it §i am rugat pe
zei sä ne ingAduie ca aceste fAgAdueli sä le Implinim
mereu §i mereu sd le reinoim.

XXXVI (XLV)
Traian atra Pliniu
Am aflat cu placere din scrisoarea ta, scumpul
meu Pliniu, cd Impreund cu poporul provinciei tale
ai adus la indeplinire fagAduelile solemne date zeilor
nemuritori pentru sändtatea §i fericirea mea §i cd le-ai
fAcut din nou.

XXXVII (XLVI)
C. Pliniu catrá imparatul Traian
Pliniu cere impäratului un architect-inginer ca s construeascä
aqueductul din Nicomedia.

Locuitorii din Nicomedia au cheltuit, stdpâne, cu

un aqueduct 3,329000 sestertii §i lucrarea a rAmas
pânä acum neisprävitä, ba chiar distrusd. S'a chel-
tuit In urmä cu un altul 2,000,000 sestertii. Si acesta
fiind pArdsit, e necesitate de o noud cheltuialä ca sä
aibd apd ei cari au pierdut zadarnic atátia bani. Eu
Insumi am gäsit un . isvor foarte curat, de unde crez
cd s'ar putea aduce apa, dupd cum s'a incercat dela
inceput sä se fad., printr'o lucrare boltitd, pentruca
apa sA nu ajungd numai In locurile joase ale oraplui.
Au rdmas pând acum cáteva arcade din aceastä lu-
crare. Se pot ridicd altele, unele din piatra cubica
care s'a luat din vechea clädire , altele, dupd pArerea
mea, se vor putea face din cArAmidd. Aceasta ar fi
mai lesnicios §i mai ieftin. Si, mai Intâiu de toate, e

www.digibuc.ro
necesar sd-mi trimiti fie un fântânar fie un inginer 1),
sd nu se mai IntAmple ceca ce s'a intAmplat. Eu de
un singur lucru pot sd te asigur cd, §i prin utilitatea
lucrdrii i prin frumuselea ei, intreprinderea aceasta
fi vrednicd de donmia ta.

XXXVIII (XLVII)
Traian aträ Pliniu
Trebuie irigrijit sd se introducd apa in ora§ul Ni-
comedia. Sunt incredintat c te vei apuca de aceastd
lucrare cu tot zelul necesar. Dar, negre§it, trebuie nu
mai putin ca tu sd cercetezi cu aceea§ stdruiald, din
a cui gre§ald locuitorii din Nicomedia au pierdut In
aceastd lucrare atâtea parale §1, dacd nu cuinvA au
inceput lucrarea §i, dupa ce au pus mAna pe parale,
au pArdsit-o.

XXXIX (XLVIII)
C. Pliniu cAtrá Impäratul Traian
Pliniu cere sfatul Impäratului In prinvinta edificiilor publice
dela Nicaea §1 Claudiopolis.
Teatrul dela Nicaea, stApâne, in cea mai mare parte
zidit, dar Inca neterminat a Inghilit, precum auzso-
cotelele n'au fost Inca cercetatemai bine de 10.000000
sestertii : md tern sd nu fie de geaba. CAci se ddra-
pand prin crApAturi colosale §i prin cdscdturi, fie
din pricina terenului umed §i moale, fie din pricina
pietrelor sfdrâmicioase §i slabs : fard îndoialä, trebuie
chibzuit, daca e de isprAvit sau de pardsit, ori de
1. Aqudex este inspectorui instaiatiunilor de api, archi-
tectus este inginerul. Frontinus, in De Aquaed. 11.7 ne vor-
be§te de libratores, aquarii i castellarii.

www.digibuc.ro
 69

4ddrAmat. CAci lucrArile de proptire §i sustinere, cari

se Intreprind din and In când, nu mi se par atk de
solide pe cat --de costisitoare. Pentru Infrumuselarea
acestui teatru, s'au fAcut mIllte flgadueli din partea
particularilor : ca basilice 1) de jur imprejur, ca por-
tice 2) deasupra scaunelor. Toate acestea se a-
mAnd acum, IncetAnd lucrarea care ar trebui inainte
terminatd. Tot locuitorii din Nicaea au inceput sd
repare, lnainte de sosirea mea, un gimnaziu 3) distrus
de un incendiu, cu mult mai mare §i mai vast decum
fusese. Si au cheltuit multi§ori bani §i e primejdie sä
nu fie WA folos, cAci este neregulat §i dupd un plan
rdu Gonceput. Pe MO aceasta, architectul, de sigur
un rival al aceluia de care a fost Inceputd lucrarea,
afirmd cd pAretii, de§1 lati de doudzeci §i cloud picioare nu
pot sd sustie greutatea ce se pune pe ei, de oarece ar fi
fAcuti WA ciment §i nelega4i cu legdturi de cArdm ,
Si locuitorii din Claudiopolis 4) sapd, mai mult deck
zidesc, o baie mare, Inteun loc jos, la poalele unui
deal §i anume din acei bani pe cari senatorii supra-.
numeral-0), admi§i In senat, gratie bundtAtii tale, i-au
dat la intrarea lor sau ii vor da cand li se vor cere.

1. Basilicas. numite dupA vorba greceascA CMG& f3aaiXewh

erau niste constructiuni patru unghiulare cu until sau mai
mite randuri de colonade. Ele erau intrebuintate pentru
afaceri comerciale sau pentru cursi judecatoresti.
2. Porticus erau niste galerii acoperite si inconjurate cu
-colonade. Ele erau construite deasupra scaunelor teatrufui,
care era deschis.
3. Gymnasium era o sail de gimnastick impodobitA de a-
semenea cu colonade, si unde filozofii si retorii tineau con-
ferinte si sustineau discutii publice.
q 4. Claudiopolis, numit si Bitynium, era un oras in centrul
Bithyniei.
5. Buleutae, dela vorba greceascA 3ooX41 sfat, erau se-
natori, nu alesi de censori, ci senatori supranumerari, insti-
luiti de Traian.

www.digibuc.ro
 70

Deci, fiindcd am teamd ca nu cumvd acolo banii pu-

blici, dincoace, ceea ce este mai pretios decdt ofice
ban, sd nu fie rAu Intrebuintata binefacerea ta, md
vdd silit sd-ti cer tie sA-mi trimeti un architect care
sA cerceteze, nu numai pentru teatru, dar chiar §i
pentru aceastd baie, dacd n'ar fi mai folositor, fata
de cheltuelile fAcute, sau sA se termine lucrarea
dupd planul cu care s'a inceput, sau sd se indrepte
ce este de indreptat §i sA se schimbe ce este de
schimbat, pentruca nu cumva voind sd pdstrAm ceea ce
am cheltuit sd pierdem §i ceea ce cheltuim Incl.

XL (IXL)

Traian atrg, Pliniu

Ceea ce trebuie sd se tea In privinta teatruluf
care a inceput sd se clAdeascA la Nicaea, mai bine
vei examind i hotArl tu care e§ti la fata locului. Mie
imi va fi de ajuns sA-mi reportezi, pentru care solu-
tiune te ai hotdrIt. Dud teatrul va fi fost terminat,
aibi grije sA ceri dela particulari ceea ce au fAgAduit.
Greciprii nostri tin la gimnazii ; de aceea, poate, lo-
cuitorii din Nicaea s'au apucat orbqte de acea con-
structie peste puterile lor : trebuie InsA sA se mul-
tumeascä cu ceea ce le este indispensabil. De ase-
menea, vei decide tu singur ce sfat trebuie dat Clau-
diopolitanilor In privinta blilor pe cari au Inceput sd
le construiascd, dupd cum spui tu, intr'un loc nepo-
trivit. Architecti nu poate *sd-ti lipseascd. Nu este n'ci
o provincie care sA n'aibA astfel de oameni priceputi
§i destoinici ; afard numai dacA nu socote§ti cd este
mai lesne sd ti se trimeata de ad, din Roma, unde,
de obiceiu, vin din Grecia la noi.

www.digibuc.ro
 71

JJ (L)
C. Pliniu c'aträ Impäratul Traian
Pliniu sfätueqte pe Impärat sä lege printr'un canal lacul din
Vicomedia cu marea.
Când nià gândesc la indltimea situatiei tale, si mai ales
la slAvirea su letului tdu, mi se pare cx e de datoria
mea propun lucrAri vrednice, nu mai putin de nennt-
rirea, cât de gloria ta, lucrdri pe cât de mdrete, pe atAt
de utile. La marginea Nicomediei este un lac foarte mare ;
pe acesta se fac cdrAturi, pe cordbi, i cu cheltuiald miä
§i cu putind casnd, cdrdturi de marmorá, fructe, lemne,
materiale, pAnd la drumul mare ; de ad, cu multd casnd
§i cu mai iirultd cheltuiald, cu cdrutele pand la mare I).
Aceastd lucrare 2) reclamd multe brate ; acestea insd
nu lipsesc ad. Cdci, pe de o parte la tard se gdsesc
truly muncitori, pe de altd parte in ora§ este gloat?
multd si e de crezut c.1 toatd lumea se va grdbi
la o lucrare folositoare pentru toti. Rdmâne nuinai ca
tu sa-mi trinieti un nivelator sau un architect, dad.
gdsesti de cuviintd, care sd examineze cu deamdnun-
tul ori de locul este mai ridicat decât marea. Exper-
tii d'n aceastd tard sustin cd este cu patruzeci de coti ma
ridicat. Eu in apropiere am descoperit un basin foarte
lat, sdpat odinioard de un rege, dar este nesigur dad.
a fost Mutt pentru a pi i ni apele din câmpille inve-
cinate sau sd lege lacul cu vr'un fluviu ; cdci este ne-
terminat. Si mai este o indoiald, fost-a el intrerupt
prin moartea regelui sau fiindcd va fi pierdut riddejdea
In succesul operii. Dar, tocmai aceastaiartd-mi tru-
fiamd face sd lucrez cu patimd, ca tu sd termini o
operd, pe 'care regii au fost in stare numai sd o in-
ceapd.
I. Lact4 Sophon, azi Sabanjah, langä Marea de Marmara
4Propontis).
2. Ad pare a fi o lacung in textul lui Plinius.

www.digibuc.ro
72

XLII (LI)

Traian catra Pliniu

Lacul acesta poate sd md ispiteascd sd aprob sd
fie unit cu marea ; dar, trebuie bine cercetat ca nu
cumvh sd se scurgd cu totul In mare. Informeazd-te
numai decdt, caid. apA §i de unde o prime§te. Poti
cere un nivelator dela Calpurnius Macer §1 eu Ili
voiu trimite de ad un inginer priceput In astfel de
lucrAri.

XLIII (LII)

C. Pliniu catrà imparatul Traian

Pliniu cere sfatul Trnpäratului In privinta cheltuelilor Byzan-
tinilor.

Când am examinat cheltuelile publice ale Byzanti-

nilor, cheltueli cari sunt foarte mari, mi s'a arAtat,
stApane, cA pentru a-ti da dovadd de devotamentul lor
trhneteau pe fiecare an cdte un delegat cu un decret
§i-i dedeau câte 12000 sestertii. Deci, tinând seamd de
hotAfirea ta, am gdsit cu calé sd opt esc pe delegat
§i sa-ti trimit numai decretul, crutând astfel oraplui
o cheltuiald, -WA insd sd impiedic Implinirea unei da-
torii publ.ce. Acela§ ora§ este impovArat cu 3000 ses-
tertii cari se plAtesc pe fiecare an, ca cheltdiald de
cAlAtorie, delegatului care se duceh sd salute in nu-
mele cetatii pe guvernatorul Moesiei. Am socotit cd
pe viitor trebuie sd taiu §i aceastd sumA. Pe tine, std.-
pâne, te rog sd binevoe§ti a-mi rdspunde care este
pArerea ta, fie aprobând hotArlrea mea, fie indrep-
tându-mi gre§eala.

1. Vezi scrisoarea lui Pahl cAträ Calpurnius Macer 1H. 5.

www.digibuc.ro
 73

XLIV (LIII)
Traian atra Pliniu
Foarte bine ai fAcut, prea scumpe Pliniu, crutand
Byzantinilor cele 12000 sestertii pe cari ii chelt'uiau
trimiterea unui delegat ca sA md salute. Va
acest rol numai decretul trimis prin tine. Guyer-
natorul Moesiei va scuza, dacA nu i se vor mai
face curteniri atat de costisitoare.

XLV (LIV)
C. PH/1W cAtra limparatul Traian
Pliniu Intreabi pe impirat ce durata au diplomele 2) de drum.
Te rog, stdpane, sA-mi arAti pdrerea ta in privinta
diplomelor a cdror termin a expirat ; dacA voie§ti
<ca ele sA continue §1 pentru cat timp §i sA mA scapi
astfel de nedumerirea, in care mA gäsesc. MA tem sA
nu mA In§el intr'un fel sau intr'altul, fie cd a§ incu-
viinta lucruri oprite, fie O. a impiedicà lucruri permise.

XLVI (LV)
Traian atra Pliniu
Diplomele cu termenul expirat nu trebuie sd mai
fie valabile §i de aceea imi fac o datorie deosebitA
sA trimit noi diplome In toate provinciile, inainte ca
sA duca lipsä de ele.
1. Guvernatorui Moesiei inferioare (legatus Moesiae infe-
rioris) erd Calpurnius Macer.
2. Scrisoarea aceasta dateazd din anul 112.
3. Diplomele erau nite scrisori, numite astfel fiindcd.
aveau forma dubil a tablitelor cari se dedeau prefectu-
allor, ca, In orwle prin care se faced drum, magistratii sAil
4ea silinta M se gäseascá repede cai i cele necesare.

www.digibuc.ro
74

XLVII (LVI)

C. Pliniu.atra imparatul Traian

Pliniu cere sfatul împäratului daca trebuie sä controleze finan-
tele Apameenilor.

Când am voit, stdpâne, sä inspectez pe debitorii

publici dela Apamea veniturile §i cheltuelile lor, mi
s'a rdspuns cd doresc cu totii sd fie discutate soco-
telele coloniei totu§ cd nici un proconsul n'a fäcut
aceasta inainte de miner cd au avut privile1iuI §i obi-
ceiul foarte vechiu de a-§i administl A, dupa bunul lor
plac, afacerile publice. Am cerut sd expund inteun
memoriu cele ce sustineau §i cele ce reclamau ;
acesta ti I-am trimis tie, precum 1-am prima, cu toate
cd multe lucruri erau strdine de cestiu le. Te rog sd
binevoie§ti a tnä povdtul cum trebuie sd procedez. CAci
md tem sd nu fi depd§it marginea sau sd nu par ci
nu mi-am indeplinit toatä datoria.

nvIII (Lyn)
Traian atra Pliniu
Petitia Apameenilor pe care mi-ai aldturat-o, pe
Iângd scrisoarea ta, m'a scutit de obligatiunea de a
examind motivele, pentru cari ei voiau ca proconsulii
cari au condus aceastd provincie sA se abpriä dela
cercetarea socotelelor lor, pe Cad vreme pe tine nu
teLatt refuzat sd le cercetezi. Doresc sd fie rdsplatitä
cinstea lor §i sd se ia cuno§tintA cd controlul ce vei
face, din ordinul meu, le va lasa neatinse privilegiile.
1. Colonie romanA, in Bithynia, Mug/ Marea de Marmara
(Propontis), fundatd probabil de Julius Caesar.

www.digibuc.ro
 75

XLIX (LVIII)

C. Pliniu cAträ imparatul Traian

Pliniu Intreabä pe impärat dacit poate sä strämute un templu
-al Cybelei.

Inainte de sosirea mea, stdpâne, locuitorii din Ni-

comedia Incepuserd sd construiascd un nou for pe
Iângd cel vechiu. Intr'un colt se aflä un tern* al
Cybelei '), foarte vechiu, care trebuie sau refäcut sau
mutat aiurea ; mai ales pentru cd este cu muit prea
jos fatä de noua lucrare a cdreia Indltime este con-
siderabild. Eu am Intrebat, daca exista vr'un act de
târnosirea templului 2) si am aflat ca altul este ad, si
altul la Roma, obiceiul consecrarilor. Te rog deci, std-
One, examineazd da,cd, fArd a catch obiceiurile reli-
gioase, poate fi mutat aiurea un templu care n'a fost
consacrat solemn : nimic n'ar fi mai usor, dacd. reli-
gia ar IngAdul.

L (LIX)

Traian catra Pliniu

Poti, prea scumpul meu Pliniu, sd transporti In toatd
linistea sufleteascd templul Cybelei, In altd parte mat
potrività, dad. pozitia locului cere aceasta. Nu trebuie
sd fi miscat de fapful cd nu se gdseste nici un act
de consecrare. Terenul unei cetäti strdine n'are nevoie
de dedicare, cum se face in patria noasträ.
..

1. Magna mater, Mama mare a zeilor, era Cybela, al careia

cult era foarte raspandit in Asia Mica.
2. Prin lex dedicationis sau lex templi pontificii fixau drep-
-turile templului, administratia, veniturile, cerernoniile §i sa-
crificiile.

www.digibuc.ro
76

LI (XII)
C. Pliniu cAträ imparatul Traian
Pliniu multumeste Impäratului cä voieste s trimeatä In Bi
thynia pe Caelius Clemens.
Ar fi greu, stapâne, exprim prin cuvinte in-
treaga mea bucurie pe care am simtit-o, vazând
la rugämintea mea §1 a soacrei mele, 1), ai binevoit sà
acorzi rubedeniei ei, Caelius Clemens 2) guvernamântul
acestei provincii. Chid primesc dela tine, eu §i Intreaga
mea famiiie, dovezfle unei bunevointe a§à de complete,
Inteleg ce larga este favoarea de care ma onorezi. Si
a§a de mult ma simt obligat pentru aceasta favoare,
ca. nu Indräsnesc sa ti-o rasplatesc. De aceea, alerg
la invocarea zeilor pe cari ii rog sa nu ma gäseasca
niciodata nedemn de favorurile, cu cari ma mcarci pe
fiecare zi.

LII (LX)
C. Pliniu catra Imparatul Traian
Pliniu anuntä pe Traian cä i-a cplebrat cu solemnitate ziva
imp eriului.

Am sarbatorit, stapane, cu tot entusiasmul pe care

il meriti ziva In care, luând asupra-ti imperiul, l-ai
salvat. Am rugat pe zei sa pazeasca neatinsä §i pu-
rurea infloritoare sacra ta persoana §i virtutile tale, pe
cari se In temeiazd siguranta §i lini§tea neamului ome-
nesc. Trupele §i poporul provinciei au depus din nou,
In mâinile mele, jurarnântul lor de credinta ; dictân-
du-le formula solemnä, au repetat-o cu totii pe in
trecute.

1. Pompeia Celerina, mama sotiei sale a doua.

2. Caelius Clemens a fost trimis in Bithynia ca procurator
sau praefect al unei cohorte auxiliare.

www.digibuc.ro
 7'T

LI1I (LXI)
Traian atr4 PIiniu
Am aflat cu placere din scrisoarea ta, prea scumpe
Pliniu, cu cat de mare bucurie §i zel s'a serbatorit,
tu fiind In fruntea armatei §i a poporului, ziva suirii
mele pe tronul imperiului.

LIV (LXII)
/
C. Pliniu catra imparatul Traian
Pliniu cere sfatul lui Traian In privinta banilor publici.
Ma tern, stapane, ca banii publici ce s'au incasat
§i se Incaseaza, dupa ordinele tale, §i dupa insisten-
tele tnele, sa nu zaca bra folos. Cad nu se gäse§te
ocazie de a cumparà proprietati, sau de loc sau foarte
rar, §i nici nu se gasesc oameni cari ar vrea sa se
indatoreze la stat, mai ales cu douasprezece la suta,
cu cat se Imprumuta la particulari. ') Gande§te-te decir
stapâne, daca n'ar fi mai bine sa se scaza dobanda
§i de a gasi astfel debitori solvabili ; sau, daca nici
astfel nu s'ar gAsi, n'ar trebul sa se, distribuie ba-
nii intre decurioni, a§a Insa ca sa fie o garantie si-
gulä pentru stat ; caci chiar daca ace§tia n'ar voi §i
ar ref uza plata, totu§ fiind camata mica, executia n'ar
fi a§a de anevoioasa.

LV (LXIII)
Traian catra Pliniu
Nici eu nu gAsesc alt rernediu, scumpul meu Pliniu,
deck sa se scaza mArimea cametii, pentru ca astfel
1. Statul avea mal multe mijloace de constrAngere decat
particularul.

www.digibuc.ro
78

sd se gdseascd mai u§or *sä se plaseze banii publici.

Cursul acestei carnete II vei stabill dupd numArul a-
celora cari vor sd se Imprumute. Nu este insA, In ve-
derile mele de a sill pe cineva sd se imprumute cu
bani, cari ar puteà sd-i fie nefolositori.

LVI (LXIII)
C. Pliniu catrà impäratul Traian
Pliniu core povata ImpAratului In privinta unor deportati.
Iti aduc, stdpane, cea mai mare multumita cd, in
mijlocul atâtor ocupatiuni, ai binevoit sA ml lunfnezi
asupra chestiunilor pentru cari ti-am cerut sfatul.
astAzi iti cer aceea§ favoare. A venit la mine cineva
§i mi-a adug la cunostintä cd niste dus nani ai
condamnati la un surghiun 1) de trei ani de Servilius
Calvus, un barbat prea distins, au rAmas totus In
provincie : acestia au sustinut, din contrA, cd. au fo§t
rehabilitati de lust's Calvus §i mi-au citit decretal ;
de aceea, am gdsit cu cale sd-ti raportez faptul in In-
tregime. Prin instructiunile tale s'a prevAzut ca eu
sd nu rehabilitez pe nimenea, nici pe cinevd surghiu-
nit de altul, nici pe cinevA surghiunit de mine insu-mi,
dar nu s'a spus nimic de aceia pe cari un alsku i-ar
fi surghiunit §i tot el le-ar fi ridicat §i condamnarea.
De aceea, am gdsit cu cale sa-ti cer sfatul ce trebuie
sd fac, nu numai cu acestia, dar chiar si cu aceia cari,
dupd ce au fost surghiuniti pentru totdeauna din pro-
vincie, au Minas pe loc, desi n'au fost rehabilitati,
cdci am sd decid si in privinta acestei categorii. A
fost adus inaintea mea un cetAtean surghiunit pentru
1. Relegatio, surghiunul, erà un fel de exiliu. Surghiunitul
i§i pästrd insA averea i dreptul de cetätenie.
2. P. Servilius Calvus a fost proconsul in Bithynia in
108-110.

www.digibuc.ro
 79

totdeauna de Julius Bassus. Eu Insd, Mudd. §tiam cd

actele lui Bassus au fost casate §i c.d. s'a incuviintat
de senat sd se judece din nou, dar numai In termen
de doi ani, top aceia In privinta cdrora s'a pronuntat
o condamnare, l'arn intrebat pe acesta care fusese
isgonit, dacd s'a adresat guvernatorului §i dacd i s'a
instruit afacerea ; mi s'a rdspuns cd nu. De aceea, iti
cer sfatul tdu : trebuie sd-1 supun pedepsii sale sau
u.iei pedepse mai mari §i ce anume pedeapsd crezi
cd trebuie sd-i dAm fie acesutia, fie acelora cari se
vor gdsi In aceea§ conditiune ? Aldtur la aceastA scri-
soare sentinta 9, datA de Calvus, §i actul care o anu-
leazd ; de asemenea am adaus §i judecata pronuntatd
de Bassus.

LVII (LXV) .
Traian catra Pliniu
Ili voiu prescrie In curând ce trebuie sd faci cu
aceia cari au fost surghfuniti pentru trei an de pro-
consulul P. Servilius Calvus §i cari, dupd ce au fost
rehabilitati, prin edictul aceluia§, au rdmas in provin-
cie. Voiu cercetà Insd, mai Intdiu ce l'a fAcuf pe Cal-
vus sd proce I ze astfel. In ceeace prive§te pe acela
care, fiind surghiunit de Julius Bassus, puted, dad. ear
fi crezut condamnat pe nedr Tt, sd reclame, timp de
doi ani, §i care fArd sd fi fAcut aceasta a rAmas totu§
In provincie, if vei trimite In lantuli la prefectii prae-
toriului ; 2) cdci tap de un astfel de criminal n'ajunge
numai sd executi pedeapsa condamnArii, dela care a
avut IndrAzneala sd Ee sustraga.
1. Condamnarea se numià decretum, rehabilitarea edictum.
2. Praefectus praetorio era comandantul gardei imperiale.
Ac sta incetul cu incetul a inlocuit pe impärat in afacerile
de guvernämänt.

www.digibuc.ro
80

LVIII (LXVI)

C. Pliniu catra impäratul Traian

Pliniu cere sfatul impiratului In privinta filosofului Archipp,
condamnat a ocnii.
Cand am convocat curtea cu jurati spre a tined o
§edintd,Flavius Archippus a cerut, stapâne, o dispenn.
In calitatea sa de filosof. Atunci s'au gdsit unii cari
sä pretinzd cd. Archippus nu numai cà trebuià sd fie
descArcat de obligatiunea de jurat, dar chiar scos nu-
mai decal din numdrul judecdtorilor §i redat pedepsei cu
moarte, de'a care s'a sustras fughd din inchisoare.
S'a adus lnainte sentinta procurorului Velius Paul lus
prin care se probd cd Archippus fusese condamnat la
ocnd pentru fai§. 'Archippus nu produced nimic prin
care sd se arate cd ar fi fost rehabilitat, pretinded
Insä sä Inlocueascd aceasta printr'un inemoriu adresat
lui Domitian, printr'o scrisoare onordtoare a acestui
impärat §i printeun decret al locuitorilor din Prusa.
Mai addogd pe langa acestea §i o scrisoare pe care
i-ai adresat-o tu, §i un edict al augustului tdu pärinte
§i o scrlsoare prin care se confirmau toate favorurile
pe car! i le-a acordat Domitian. De aceea, cu toated
i-se imputau crimele de mai sus, am crezut cd nu
trebuie sA iau o hotdrIre inainte de a-ti cere sfa-
tul In privinta unui fapt demn de decisiimea ta. Am
aldturat la aceastd scrisoare tot ce s'a spus de o
parte §i de cealaltd.

1. Condamnarea in metallum implicA capitis deminutio ma-

xima.

www.digibuc.ro
 81

Scrisoarea lui Domitian catra Terentius

Maximus 1)
Filosoful Flavius Archippus a obtinut dela mine
-favoarea de a i se cumpArd, din ordinul meu, un te-
ren, in imprejurimile Prusei, pat' a sa, de 100.000
sestertii, din venitul cdrui teren sd poatd sA-§i intre-
tie familia. Iti poruncesc sa fad sA i se plAteascd a-
ceastd sumA §1 sdo se treacd cheltuiala In socoteala
clArniciei mete.

Scrisoarea aceluia§ cAtra Lucius Appius

Maximus 2)
Iti recomand pe filozoful Archipp, orn de treabd,
care prin caracterul sdu corespunde profesiunei sale,
iubite Maxime, §i doresc sd-i acorzi toatA protectiunea
ta, pentru cererile intelepte ce-ti va fi adresat.

Edictul lui Nerva

Anumite edicte 3), cetAteni, le scoate la iveald vre-
murile fericite §i nu e nevoie ca pentru aceasta
sd fiu considerat ca un principe bun de aceia pentru
cari este In dealuns ca sd fiu cunoscut. Fiecare din-
tre cetAtenii mei poate mdrturisl cd eu am preferit
siguranta publicA lini§tei mele personale, pentruca sA
am pldcerea de a impArtd§i binefaceri noi §i de a
mentineA pe cele acordate de altii Inaintea mea, Pen-
truca totu§, bucuria generali sd nu fie mic§oratA, fie*
de neIncrederea acelora cari au obtinut binefacerile,
I. Terentius Maximus a fost procurator al domeniilor im-
periale din Bithynia.
2. Appius Maximus, consul, i, sub Domitian, proconsul in
Bithynia.
3. Edictele imperiale erau un f el de proclarnatiuni.
6

www.digibuc.ro
82

fie de amintirea acelora cari le-au acordat, am crezul

cd este necesar, §i in acela§ timp util, de a preven1
toate aceste indoieli printr'o declaratie publica a vo-
intei mele. N'a§ vol sä creaza cineva cä privilegiile
ce i s'au acordat, in public sau in particular de vr'un
alt impärat, de aceea le-a§ anulà, pentruca in urmä
restabilindu-i-le sau confirmându-i-le, cel ce le va
avea sä nu datoreze altuia deck mie recuno§tintä.
Vreau sä fie toate primite §i intärite de mine §i ni-
menea pe care un principe 1-a privit cu gratia sa sä
ifaiba nevoie de o noug. rugaminte. Mie sa-mi fie
numai ingaduit sä ma ocup. de noi binefaceri §i sa.
§tie ca vor avea voie sä se roage mimai pentru ceea
ce nu au 9.
Scrisoarea aceluia§ caträ Tullius Justus
Rezolutiunea luatá, de a nu ma atinge intru nimic
de cele ce au fost Mute de predecesorii mei, trebuie
observatä §i in privinta scrisorilor lui Domitian.

LIX (LXVII)
C. Pliniu catra tinpäratul Traian
Minh' trimite impäratului memoriul lui Archippus 0 cel al
acuatoarei lui.
Flavius Archippus m'a rugat, conjurandu-ma pe
zilele tale sacre §i pe nemurirea ta, ca sa-ti trimit
memoriul pe care mi I-a dat. I-am implinit rugamintea,
°dui:A. ce insa, am vestit pe parâtoarea lui. Si ea, din
partea ei, mi-a dat de asemenea un memoriu pe care
1-am adaugat la aceasta scrisoare, pentruca exami-
nându-le sa poti decide, ca §i când ai fi ascultat am-
bele 00.
1) Observa stilul bombast §i obscur din acest edict:

www.digibuc.ro
 83

LX (LXVIII)
Traian atra Pliniu
Domitian a putut sd nu cunoascd adevdrata stare in
care se gásià Archippus, in momentul când a scris atâtea
lucruri de cinste referitoare la acest filosof, dar este
mai potrivit cu firea mea sd crez cd acest impärat
prin semnele sale de stimd a voit sd-1 rehabili-
teze, mai ales cd vdz cd onoarea de a-i ridica sta-
tui l-a fost de atâtea ori decretatA de aceia cari nu
cunoasteau judecata despre el a proconsulului lor
Paullus. Dar de aceea totus, prea scumpul meu Pliniu,
nu tr buie sd crezi cà Archippus n'ar trebul urmdrit,
dacd este invinovdtit de o notid crimd. Memoriul Fu-
riei Prima, acuzdtoarea lui, i pe cel al lui ArchippUs, pe
cari le-ai aldturat la cealaltd scrisoare a ta, le-am c'itit.

LXI (LXIX)
C. Pliniu eked Impáratul Traian
PliMu propune impäratului trei modalitäti, prin cari lacul dela
Nicomedia ar putei fi legat cu marea.
Cu multA prevedere te temi, stdpâne, ca nu cumva
lacul unit odatd cu faiviu si prin urrnare §i cu marea
sA nu se scurgd cu to tul ; dar eu care sunt la fata
locului mi se pare cd am gdsit mijlocul de a preveni
acest pericol. Lacul poate fi condus printr'un canal
pând la fluviu, färä sd fie introdus in el, ci, ldsân-
du-se o liinbä da pdmânt, aceasta ar separd §i opri
apele. Astfel s'ar ob tined ca sA nu pail lacul unit cu
fluviul vecin §1 totu si fie ca i când apele s'ar a-
mesteca. Cdci prin acea scurtd bucatA de pdm'ant ar
fi usor de transportat pe fluviu tot ce va fl fost adus
pe canal. Aceasta se va face, dacd necesitatea ne va
sill, dar sper cd nu ne va siii. Cad p e de o parte

www.digibuc.ro
84

lacul este destul de adânc, far pe de alta, acum In

partea contrard a mdrii el dd na§tere unui flu iu; 1)
dacd se opre§te!, cursul in aceastä directie, aducându-1
unde avem trebuintd, se va värsh fArA nici o perdere
in lac atâta apa cAtd duce acuma. Pe Iângd aceasta,
prin teritoriul pe unde trebuie fdcut canalul, curg ni§te
cari dacd s'ar strânge cu bAgare de seatnä, vor
inlocul cantitatea de apd care o va fi perdut lacul.
Iar de se va gasi cu cale sä prelungirn canalul §i
sd-1 aducem la nivelul mdrii strAngându-1 mai mult §i
a-1 Orsh nu in fluviu, ci In mare, refluxul mdrii va
opri apele lacului §i le va conservà. DacA natura lo-
cului nu ne va ingdclui nici una nici alta din acestea
cloud, mai este un mijloc sigur de a ne face stApAni
pe cursul de ape : prin cataracte. Insd §i aceastä mo-
dalitate §i celelalte le va cercetà §i le va calculh cu
mai multd pricepere un nivelator pe care va trebui,
stApAne, sd mi-1 trimiti, dupd cum mi-ai fägAduit.
CAci lucrarea este vrednicA §i de slava ta §i de grija
mea. Eu, intre timp, am scris, dupd ordinul tau, dis-
tinsului bArbat Calpurnius Macer 2) ca sd-mi trimeatd.
un nivelator cal mai priceput.

LXII (LXX)
Traian Wed Pliniu
Este evident, prea scumpul meu Pliniu, cd nu ti-a
lipsit n:ci priceperea, nici zelul pentru succesul intre-
prinderii lacului, findcd ai cdutat mai multe solutiuni
pentru a evith ca el sä nu se scurgd §i pentru a-1
face de un mai mare folos. Alege deci acea modali-
tate pe care natura locului ti-o va arAth ca cea mai

1, Riul Sangarius.
2. Vezi Epist. 44.

www.digibuc.ro
 85

potrivitd. Cred cd Calpurnius Macer va cduta si-Si

procure un nivelator, cdci aste provincii nu sunt lip
site de astfel de me§teri 1).

LXIII (XIII)
C. Pliniu aträ imparatul Traian
Traian trimite impäratului un curier al regelui Sauromates-
Libertul au Lycormas mi-a scris, stdpâne, cd daca
va venl o solia dela Bospor având sd mearga la
Roma sd o resin pánd la sosirea sa. Sofia pând acuin
n'a venit, cel putin In orasul In care md. ,crdsesc eu,
dar a venit un curier al lui Sauromates 9 pe care
eu, profitând de ocazie, am crezut cd trebuie sä-1
trimit Impreund cu curierul care a pornit la drum
Inaintea lui Lycormas, pentrn ca sd posi aflà si din
scrisorile lui Lycormas §1 din cele ale regelui cele ce
deopotrivä ar trebul sd cunosti.

LXIV (XIV)
C. Pliniu catrà Impäratul Traian
Pliniu aratä Impáratului ci a ajutat pe curierul regelui Sauro-
mates cu o diplornä de drum 3).
Regele Sauromates mi-a scris cd. are säli comu-
nice ceva ce ar trebul sd §tii cát mai neintârziat : din
aceastd cauza am dat o loaie de drum curierului grá-
bit pe care 1-a trimis la tine cu o scrisoare.

1. DovadA cl civilizatiunea provinciilor dunArene erà mai

InaintatA decAt civilizaliunea provinchlot din Asia : Bithynia,
Pontus, etc.
2. Sauromates nu este un rege din tam Sarmatilor, ei um
rege din provincia Bosfor. Vezi, Epist. lui Pliniu, editia EG-
Hardy p. 170.
3. Vezi scrisoarea 45.

www.digibuc.ro
.86

LXV (LXXI)
C. Pliniu chtra Impáratul Traian
Pliniu Intreabg pe imparat in privinta celor näscuti liberi,
expu§i §i educati in sclavie.
Se ridicd o mare cestiune, stäpâne, care intereseazd
intreaga provincie, aceea privitoare la conditianea si
intretinerea acelora cari se numesc ad apalcrol. 1). In
pridita acestora eu, fiindcd In legile predecesorilor
tdi n'am gdsit nimica nici In general, nici In particular
pentru Bithynia, am socotit cd trebuie sd-ti car opi-
nia asupra intentiilor tale ; cdci nu socotesc cd-mi este
permis sd md conduc dupl. exemple, In ceea ce trebuie
botdrIt de autoritatea ta. Wli s'a citit un edict care se
zicea cd este al divului August privitor la Annia, mi
s'a citit si scrisorile divului Vespasian cdtrd Lacedae-
monieni si ale divului Titus cdtrd aceiasi §i cdtrd
Achaei, apoi ale lui Domitian cdtrd proconsulii Avi-
dius Nigrinus si Armenius Brocchus si deasemenea
cdtrd Lacedaemonieni. Nu ti-le trimit, fiindcd nu mi-se
par intr'o bund formd si fiindcd unele nu sunt au-
-tentice §i in sfarsit, fiindcd originalele §tiu cd se gd-
sesc in archivele tale.

LXVI (LXXII)
Traian caträ Pliniu
Cestiunea aceasta care priveste pe aceia cari s'au
nAscut liberi si au fost lApddati, apoi ridicati de ci-
neva si crescuti In sclavie, a fost adeseori tratatd : nu
se gdse§te in legile predecesorilor mei nimic care sd
sd aplice la toate firovinciile. E adevdrat cd existA
scrisorile lui Domitian cdtrd Avidius Nigrinus §i Ar-
1. Numirea se explicA in scrisoarea-rAspuns a ImpAratului.

www.digibuc.ro
 87

menius Brocchus, dui:A cari s'ar putea cineva orientà,

dar Intre acele provincii, de cari ele vorbesc nu se
aminte§te Bithynia. De aceea, crez cI nici nu trebuie
refuzata libertatea acelora cari o reclama pe un astfel
de temeiu §i nici nu pot fi obligati sa §i-o rescum-
pere cu pretul alimentelor ce li s'au dat.
LXVII (XV)
C. Pliniu caträ impäratul Traian
Pliniu se scuzA cAträ imparat cä a retinut pe solul regelui
Sauromates.
Solul regelui Sauromates ramânând, stapâne, de
bunavoia lui la Nicaea, uncle m'a intâlnit timp de
doua zile, am socotit, ca. nu trebuià sa-1 retin mai
mult, mai Intâiu fiindca era nesigur, când aved sd
vie libertul tau Lycormas, In al doilea rând, fiindcd
eu insumi plecam Intrio alta parte a provinciei, unde
ma reclamà datoria slujbei mele. Acestea am crezut
de cuviintd sa ti-le aduc la cuno§tinta ta, pentruca Iti
scrisesem de curând ca Lycormas a cerut ca solia
dacd ar fi venit vr'o solie dela Bospor, sa o retin
pând la sosirea sa. N'am nici un motiv temeinic de
a-I retineà mai mult timp, cu atat mai vârtos, cu cât
scrisoarea lui Lycormas, pe care, cum ti-am spus mai
sus, n'am voit sa o retin, va ajunge câ eN, a zile Inainte
de solie.

LXVIII (LXXIII)
C. Pliniu caträ Impäratul Traian
Pliniu intreabg pe Traian daci este permis sä stramute re
liquiile celor morti.
Mai multi *n§i mi-au cerut voie sa le Ingaduitt
ca sa-§i stramte dintr'un loc intr'altul cenu§a mortilot

www.digibuc.ro
88

lor, a cdror morminte au fost stricate, fie de nedrep-

tatea vremurilor, fie de inundatiunea rAurilor, fie de
alte accidente ; ei se Intemeiau pe exemplele prede-
cesorilor mei. Cum insd §tieam cd la Roma e obi-
ceiul sd nu se Intreprinzd nirnic de acest fel WA sd
se fi consultat colegiul pontificilor, am gdsit cu cale
sd te consult pe tine, stäpâne, ca pe cel mai mare
pontifice In ceea ce trebuie sd foe.

LXIX (LXXIINT)
Traian atri Pliniu
Ar fi greu de a sill pe locuitorii din provincii de
a se adresh pontificilor, dacd pentru motive uste ei
doresc sd strärnute dinteun loc intealtul cenu§a pd-
rintilor lor. Vei face deci mai bine, dacd ai urmh
exemplul predecesorilor tdi §i dupd dreptatea fiecd-
ruia de a-i aproba sau de a le refuza cererea.

LXX (LXXV)
C. Pliniu catrà imparatul Traian
Pliniu aratii lui Traian locul cel mai potrivit unde s'ar puteit
-construi baia din Prusa.
autând la Prusa, stdpâne, un loc unde sa se poatä
clddl baia pe care ai Incuviintat-o, am gäsit locul
uncle odinioard se ridich, precum auz, o casä fru-.
moasd, iar acum e un morman de ruine. Prin noua
clädire vom ajunge sd Inlaturdm infdti§area uritA a
oraplui §i chiar sd-1 märim. Nu vom ddrima astfel
nici un edificiu, iar cele cari au cdzut din cauza ve-
chimii le vom reparh. Iatd care este istoricul acestei
case : Claudius Polyaenus a ldsat-o ca legat lui Caesar
Claudius §1 däduse ordin ca in peristil sd se ri-
dice un templu pentru el, iar restul casei sd se in-

www.digibuc.ro
 89

chirieze. Din aceasta a avut catva timp cetatea un

oarecare venit ; in urtnA, putin câte putin, a fost je-
fuitA sau parAsita ; impreund cu perisflul 9 s'a nA-
ruit Intreaga casa ; si acurn din ea n'a mai rAmas
deat terenul : pe acesta, stapâne, dacA li-1 vei darul
locuitorilor din Prusa sau daca vei da ordin sA le fie
vândut lor, vei aveà, pentru oportunitatea locului, cea
mai mare recunostina a lor. Eu, dacA am invoirea
ta, mA gândesc sA asez baia In curtea goalA, iar lo-
cul In care au fost cladirile sA-I inconjur cu sAli 2) §i
galerii si sA consa:ru aceasta baie tie, prin a caruia
bunavointa opera va fi mareata si vrednicA de nu-
mele tau. 0 copie de pe testament, desi putin co-
recta, ti-o trimit tie : din ea vei vedea cd Polyaenus
a lasat multe pentru podoaba aceleas case, cari au
pierit ca si casa ; eu InsA, pe cat Imi va sta in pu-
tere, le voiu caua.

LXX1 (LXXVI)

Traian catra Pliniu

Curtea cu casa cAzuta. In ruina si de care imi scrii
cA este goala, putem s'o folosim pentru cladirea bail
Prusienilor. Nu mi-ai deslusit Ins/. destul de bine,
dacd templul pentru Claudius s'a construit in peris-
tyliu. Cad, dacA s'a facut odatA un templu, chiar dacd
a cazut in ruing, locul rarnâne pentru totdeauna sfintit.

1. Peristylium era o curte fnconjurata de colonade.

2. Exedra, sail de conversatie, sau de lecturi ori reci
tatiuni.

www.digibuc.ro
'90

LXXII (LXXVII)
C. Pliniu caträ Impgratul Traian
Pliniu cere sfatul lui Traian 'in privinta recunoasterii copii-
bor st restituirii lor in drepturile de na§tere.
Mai multi in§i mi-au cerut cu insistenta sá md. pro-
nunt In privinta recunoa§terii copiilor §i a resta irii
in drepturile lor de na§tere, potrivit unei scr -..ri a
lui Domitian cdtra Minucius Rufus 9 §i potrivit exem-
plelor predecesorilor mei. Eu Insä, examinând decre-
tul senatului asupra acestei chestiuni, am vdzut cd el
nu vorbe§te decât de provinciile cari sunt guvernate
de proconsuli 2) De aceea, am amânat toatä afacerea
Ora ce tu, stdpâne, Imi vei fi dat sfatul Mu asupra
intentiilor tale.

LXIII (LXXVIII)
Traian atra Pliniu
Dupá ce-mi vei trimite decretul senatului care a
motivat nedumerirea ta, voiu decide In privinta recu-
noa§terii copiilor §i a restabilirii In toate drepturile lor
de na§tere.

LXXIV (XVI)
C. Pliniu cátra Imparatuf Traian
Pliniu trimite impäratului pe Callidromus, un sclav fugar qi
posedând câteva rarititi.
Soldatul Apuleius, stäpâne, din garnizoana Nicome-
diei mi-a scris cd un oarecare Callidromus, fiindcd
brutarii Maximus §i Dionysius, In serviciul cdrora erd
1. Minucius Rufus a fost consul in anul 88 d. Chr.
2. Provinciile senatoriale.

www.digibuc.ro
 91

angajat, nu-i dadeau drumul, a cautat azil la picioa-

rele statuei tale ; cd fiind condus inaintea magistratu
lui a declarat cd odinioard pe când erà sclav al lui
Laberius Maximus 1) a fost prins de Susagus. 2) In
Moes'a §i cd a fost trimis de Decebal In dar lui Pa-
corus regele Parthilor, cd. a fost mai multi ani In
serviciul acestuia, cd apoi a fugit §i cd astfel a ajuns
in Nicomedia. Fiind adus Inaintea mea mi-a fAcut a-
cea§ declaratie, de aceea am gasit cu cale sd ti-I tri-
mit tie 4). Am intârziat insA putin, fiincicd am cdutat
o piatrd nestimatd pe care erà gravata imaginea lui
Pacorus, cu insignele sale regale, care, spuneà el cd
i-ar fi fost furatA. A§ fi vrut, dacd a§1 gAsit-o sA ti-o
trimit §i aceasta tie, precum ti-am trimis ad §i un
drug de aur pe care zicea el cd l-a adus din tara
Parthilor.

LXXVC (LXXIX)

C. Pliniu caträ imparatul Traian

Pliniu intreaba pe Traian dacä vrea s faca oarecari opere
din mo§tenirea lui Largus sau daeä vrea sä institue jocuri.

Iulius Largus din Pont pe care, stApâne, nu-I vAzu-

sem niciodatd §1 de care nici mAcar n'auzisem vor-
bindu-se, increzându-se in alegerea ce ai fAcut in mine 5).

1. Laberius Maximus a fost consul ordinarius In anul 103.

2. Susagus a fost un general al lui Decebal.
3. Din acest pasagiu rezultA cA intre Daci si Parthi erau
oarecari legaturi, cari puteau fi primejdioase pentru impe-
riul roman.
4. Trimterea lui Callidromus 1a ImpAratul Traian se ex-
plicA prin faptul cA acest fugar ar fi putut face oarecari
destAinuiri politice.
5. Alegandu-mA tu pentru conducerea provinciei, a presu
pus cA un impArat ca tine nu putea sA aleagA decAt un otrt.
de treabA.

www.digibuc.ro
92

la moartea sa, m'a insärcinat cu recuno§tinta ce voià

sä arate persoanei tale. M'a rugat anume prin testa-
mentul sdu sd-i primesc mo§tenirea i sä o Impart §i
dupd ce voiu fi retinut pentru mine 50,000 de sestertii
*tot restul sä-1 dau cetätilor Herac lea §i Tiana spre
a fi Intrebuintat dupd buna mea chibzuiald, fie In fa-
cerea de lucrari consacrat tie, fie lntru instituirea de
jocuri publice cari sä se celebreze din cinci In cinci
ani §i caai sä se numeascd ludi Traiani. Aceasta am
crezut cu cale sä ti-o aduc la cuno§tintä, mai ales
pentru aceea ca sä hotar4ti alegerea.

LXXVI (LXXX)
Traian cätrà Pliniu
Julius Largus prin alegerea sa a dovedit cd are in-
credere In tine, ca §i când te-ar fi cunoscut perfect.
De aceea, gânde§te-te tu insuti ce e rnai bine de fa-
cut pentru a-i eterniza memoria, dupa moravurile tärii,
§i procedeazd In consecinta,

LXXVII (LXXXI)
C. Pliniu cAtra imparatul Traian
Pliniu cere sl se trimeati un centurion Iuliopolitanilor.
Ai lucrat cu foarte mare prevedere, stäpftne, când
ai dat poruncd lui Calpurnius Macer, bärbat prea
clistins, de a trimite un centurion legionar la Byzant.
Ai bur-Mate §i cerceteazd dacd nu meritd §i locuitorii

1. Heraclea i Tiana erau douA ()rap din Bithynia !And

_Mama NeagrA.
2. V ezi Egipt 44.

www.digibuc.ro
 93

din Iuliopolis 1) aceea§ favoare. Ora§ul acesta este

foarte mic, dar poartd, cu toate acestea, greutati foarte
mari §i sufere cu atât mai mari neajunsuri, cu cât este
mai slab. De altfel, binele pe care 1-ai face locuitori-
lor din luliopolis ar folosl provinciei intregi, cdci el
este la intrarea Bithyniei §1 serve§te de trecere pentru
foarte multi cdlätori cari au treburi in aceastd pro-
vincie.

LXXVIII (LXXXI)

Traian catrá Pliniu

Situatia oraplui Byzant, prin ingrámädirea in el a
cntorilor din toate pärtile, 2) este a§à fel cd, dupd
exemplul predecesorilor, am gdsit cu cale sd-i trimit
un centurion spre a veghid la pdstrarea privilegiilor
locuitorilor. Dacd ar fi sA acorddin aceea§ favoare §i
luliopolitanilor, ne-am incArcd cu un precedent : cdci
mai multe ora$e ne ar cere aceea§ favoare §1, cu atât
mai mult cu cât ar fi mai nevoia§e. Am incredere in
sarguinta ta §i sunt sigur cA vei procedà a§à fel, ca
locuitorii din luliopolis sd nu sufere nici o nedreptate.
Dacd cinev 2. se va fi purtat contrar ordonantelor mele,
sd fie pedepsit numai decât ; sau, dacd. gre§ala este
mai mare decât ca sA li se poata da indatd o pedeapsd
potrività, informeazd, dacd sunt soldati, pe §efii lor
de ceeace s'a intâmplat ; daca insd. vor trebui sd vie
la Roma, imi vei da referinte.
1. luliopolis, numitA mai inainte Gordiu-come asezatA pe
Sangarius, azi Ajula, cel mai mare fluvlu din Bithynia.
2. Byzantiu era o poartA a celor donA mari : Gemini marts
ianua, Ovid. Trist I 2.
3. Pare a se face alusiune la Crestini, cari erau trimii la
Roma.

www.digibuc.ro
94

LXXIX (LXXXIII)

C. Pliniu caträ imparatul Traian

Pliniu intreabi pe impäratul Traian despre legea datä Bithy
nienilor in privinta anilor magistratdor.

S'a prevAzut, stApâne, prin legea Pompeia datA Bi-

thyniei ca nimenea, nici sd nu exerciteze o magistra-
turd, nici sd nu intre In senat Inainte de 30 ani. Prin
aceeas lege s'a stabilit cd acei cari vor fi fost magis-
strati sd fie senatori de drept. A urmat apoi un ed.ct
al divului August care dd voie, celor In vârstd de 28
de ani Impliniti, sd. ocupe magistraturi inferioare. Se
pune intrebarea dacd censorii pot sd. aleagA In senat
pe acela care a ocupat o magistrafurd Inainte de 30
de ani, si dacA se poate, ca o urmare naturalä ace-
leeasi interpretAri, ca acei cari n'au fost magistrati, dar
cari aveau posibilitatea sd fie, pot fi alesi senatori la
aceeasi vârstA : acest lucru de altfel s'a practicat si
pând acum si se sustine cd este necesar, de oarece
este mai bine sA se umple senatul cu fiii oamenilor
de conditie decât cu cei de origine obscurd. Eu, fiind
Intrebat de censori sa-mi dau pArerea, le-am spus cd.
socotesc cd, potrivit cu edictul lui August si potrivit
cu legea lui Pompeiu, acei cari au fost magistrati in-
nainte de 30 de ani pot sd Intre In senat, fiindcd
August permited sd se exercite o magistraturd Inainte
de 30 de ani i legea Pompeia admite/ sd fie senator
cel ce exercitase o magistraturd. Am o nedumerire
mai mult In privinta acelora cari au vârsta, dar, cari
n'au fost alesi magistrati, desi aveau dreptul sd fie.
Aceasta md face, stApâne, sd te intreb ce sfat Imi dai.
Am adaus la aceastd scrisoare textul legii §i edictul
lui August.

www.digibuc.ro
 95

LXXX (LXXXI V)
Traian catra Pliniu
Aprob interpretarea ta, prea scumpul meu Pliniu,
-§isocotesc de a§i§derea cu tine cd edictul divului
August s'a abdtut dela legea lui Pompeiu and voie
acelora cari lU implinit 28 de ani sä exercite o ma-
gistraturd §i acelora cari au exercitat-o sd. Intre In
senatul fiecdrui ora.§. Dar nu socotesc cd aceia cari
sunt supt 30 de ani §i cari n'au fost magistrati, pot,
sub pretextul cd ar fi putut sd fie, sd ceard intkarea
lor In senat.
LXXXI (LXXXV)
C. Pliniu cátra impäratul Traian
P1Miu trimite impãratului Traian scrisoarea lui Dio care avea
o discutie cu Archipp in privinta unel lucrari publice.
Pe când md gAsiam, stäpâne, la Prusa, lângd. mun-
tele Olymp, ocupat fiind cu afacerile publice, la mine
acasd, având sd plec chiar In ar...eea§ zi, magistratul
Asclepiades m'a anuntat cd Claudius Eumolpus face
apel la judecata mea. De oarece Cocceianus Dion 9
ceruse in senat sd se receptioneze de ora§ lucrarea
pe care o executase, Eumolpus, advocatul lui Flavius
Archippus, zise cd, inainte de a se fi receptionat, tre-
buie sd se ceard dela Dion socoteala lucrdrii, fiindcd
n'a executat-o a§a precum ar fi trebuit. A addugat
totdeodatd -cd in ageea§ clActire a ridicat o statud a

1. Era din Prusa, filosof stoic, numit pentru elocinta sa

Chrysostomos, gurA de aur. Sub Domitian plecA din Roma in
exil, de unde se intoarse sub imparatul Nerva al cArtlia
nume de Cocceianus ji adoptA. A fost cel mai mare retor
sofist al imperiului. Dela el avem mai multe discursuri.

www.digibuc.ro
 96

ta §i a ingropat §i corpurile sotiilor §1 fiilor lui Dion 1) §i:

a pretins sa anchetez cestiunea judecdtore§te. Decla-
ranclu-md gata sä o fac §i sd-mi aman plecarea, a
cerut un termen mai indepArtat, pentru instruirea afa-
cerii §1 sd tin judecata intr'un alt ora§. l-am räspuns
cd voiu judecA la Nicaea. Pe cand rnd gäsiam ad, pe
fotoliul meu de judecdtor, spre a-i ascultà, acela§ Eu-
molpus, supt pretext cd nu este pregAtit in deajuns,
a inceput sd ce&cd o noud amanare ; Dion, din contrd,
a cerut sd se judece. Multe s'au spus din ambele pArti,
chiar §i asupra punctului din discutie ; eu insä, fiinda
am socotit cd trebuie sd le dau o amanare, §1 sd-ti
cer §i sfatul tdu, inteo cestiune care avea. sd aibd ur=
mkt am spus ambelor WO sd-mi prezinte cererile
lor in scris : voiam anume ca chiar din vorbele lor
sd poti vedeA §i pretentiile §i argumentele lor. Dion
mi-a spus cd va prezentA, Eumolpus insd rdspunse
cd va inaintA §i el in scris cele ce el cere in
interesul cetätii. De altfel, in ceeea ce prive§te ingro-
parea celor morti, el adause cd nu este acuzator, ci
numai advocat al lui Flavius Archippus al cdruia man-
dat l-a expus numai cu referire la lucrare. Archippus
pentru care pledà Eumolpus ad, ca §i la Prusa, zise
cd va Inainta un memoriu. Cu toate acestea% de§1 am
a§teptat de mai multe zile, nici Eumolpus, nici Ar-
chippus nu mi-au prezentat pand acum memoriile lor ;
numai Dion mi l-a dat pe al sdu, pe care l-am aid-
turat la aceastd scrisoare. M'am transportat la fata
locului §i am vazut §i statua ta a§ezatd in bibliotecd.
Cat despre locul uncle se spune cd au fost ingropati
fiul §i sotia lui Dion, el este o curte mare inconju-
ratd de galerii. De aceea. te rog, stäpane, sd md in-

1. Era o crirnä de les-maiestate de a pune statua impl-

ratultd alAturi de M§te morminte.

www.digibuc.ro
 97

vrednice§ti de luminele tale in cunoa§terea mai ales

a unei astfel de cestiuni : resolvirea ei este a§teptatd
de toatd lumea, pe deoparte faptul fiind public, pe
de altd parte, trebuind sd se stabileascA un exemplu.
LXXXII (LXXXVI)
Traian cátra Pliniu
Nu trebuiA sA stai la Indoiald, prea scumpul meu
Pliniu, in cestiunea in care ai socotit cd e nevoie sd-mi
ceri sfatul, cAtd vreme cuno§ti prea bine cd intentiu-
nea mea nu este sd-mi caut prin tearnd §i teroare sau
prin invinuiri de les-maiestate respect pentru numele
meu. Lasd deci la, o parte toatd aceastA anchetd, pe
care n'a§ incuviinla-o nici chiar atunci, când ea s'ar
bazâ pe dovezi nemcloelnice. la in cercetare numai soco-
telele lucrArii date in intreprinderea lui Cocceianus Dion,
fiindcd este In interesul oraplui si fiincicd Dion nu
refuzd sd se supund §i nu trebuie sd refuze de a se
supune.
LXXXIII (LXXXVII)
C. Pliniu catra impáratul Traian
Pliniu trimite Impgratului un memoriu al locuitorilor din Nicaea.
\
Nicaeenii m'au rugat, stApAne, pe tot ce am mai
Mkt, pe tot ce trebuie sd am mai sfânt, adicA pe
viata §i pe gloria ta nemuritoare, sd-ti trimit dolean-
tele lor. Am crezut cd nu se cade sd-i refuz ; de aceea
am aldturat la aceastd scrisoare memoriul bor.

LXXXIV (ucxxvio
Traian aträ Pliniu
Nicaeeni pretind cd au dela divul August privilegiul
de a primi mo§tenirea concetAtenilor lor, cari au murit
7

www.digibuc.ro
98

fArA testament ). OcupA-te de aceastA chestiune In

prezenta pArtilor interesate, chemand §i pe Virdius Ge-
mellinus §i pe libertul meu Epimachus, amandoi pro-
curatorii mei §i dupl ce yeti fi cantArit toate argu-
mentele pro §i contra, stabiliti ceea ce yeti gäsi cu
cale.

LXXXV (XVII)
C. Pliniu Mil Imparatul Traian
C. Pliniu di un certificat procuratorului Impiratului.
Pe Maximus, libertul §i procuratorul tAu, stApane,
I-am cunoscut, tot timpul cat am fost impreunA cu
el, om cinstit, muncitor §i priceput §i pe cat de stA-
ruitor pentru interesele tale, pe atat de observator
riguros al disciplinei militare, de aceea ii dau acest
certificat In toatA con§tiinta 2).

LXXXVI A (XvII01
C. Pliniu catrk imparatul Traian
Pliniu a lui Gabius Bassus un certificat cAtra. Impiratul
Traian.
Pe Gabius Bassus, prefectul tArmului maritim, l-am
cunoscut, stApane, ca om integru, cinstit §i muncitor
§i pe langA aceasta I-am vAzut cu mult respect fatA
de mine, de aceea, nu numai cA-i doresc tot binele,
dar ti-1 §i recomand in toatA con§tiinta..

1. Dupg. lege aceste mosteniri reveneau fiscului.

2. Procura'ores Caesaris se ocupau In provincii de intere-
sele ímpgratului, ei fáceau parte sau din ordinul equestru
sau erau liberli.

www.digibuc.ro
 99

LXXXVI B (XVIII)
C. Pliniu &Meal imparatul Traian
Pliniu d lui Fabius Valens un certificat earl Imraratul
"Traian.
Pe Fabius Valens 1), instruit sub disciplina fa 2), II
apreciez in deosebi, §i acestei discipline îi datore§te
el norocul cd se bucurd de bunkvointa ta. Atat sol-
datii cat §i civilii, convingandu-se de' dreptatea §i de
oamenia lui, s'au gräbit pe intrecute sd-mi dea in
public §i In partcular dovezi de acestea. Aceasta ti-o
aduc la cuno§tintä, in toatd buna credinta ce ti-o
datorez.

LXXXVII (XIX)
C. Plinu ea"trá Imparatul Traian
Pliniu recomandii imparatului Traian pe fiul unui camarad
-de arme.
Pe primipilarul Nymphidius Lupus 1-am avut,
stdpane, camarad de arme. Cand eu eram tribun, el
era prefect. De atunci a §i inceput prietenia noastrd ;
cu vechimea ei a crescut §i iubirea dintre noi. De
aceea, am cdutat sd-1 scot din singurdtatea in care se
retrdsese §i 1-am Mart O. ma insoteascd cu sfaturile
sale §i in Bithynia. Aceasta el a Idcut-o cu toatá
dragostea §i aceasta o va face §i In viitor, Maud la o
parte consideratiunea §i de lini§te §i de bdtranete. Din
aceastd cauza neamurile lui le socotesc ca ale mele
§i mai ales pe fiul sdu Nymphidius Lupus, un tanär
1. Unele editii contopcsc aceste doua scrisori inteuna
Probabil a servit sub Traian in Dacia.
3. Frimuspilus sau primuspilaris erà primul soldat inteo
Tribunus erà comandantul unei legiuni, larpraefectia, adecl
-castrorum nu cohortis, erà o fiterul de intendenta.

www.digibuc.ro
 100

de treabd, energic §i vrednic de pärintele ski distins..

CA va fi demn de bunAvoluta ta o dovede§te pur-
tarea lui ca pref ect de cohortA §i certificatele ce i-au
dat tArbati distin§i ca Julius Ferox §1 Fuscus Salinator._
Multumirea mea, recunostiuta mea, stApAne, o vei mArl
prin inaintarea acestui anAr.

LXXXVIII (LXXXIX)
C. Pliniu cátra Imparatul Traian
Pliniu felicitä pe impirat de ziva nasterii.
Doresc ca aceastA fericia aniversare a nasterii tale,
stapane, sd fie urmatA de multe altele tot asa de
fericite, spre a te bucurk inteo lunga §i desAvAr§itä
sAnAtate de gloria nemuritoare a virtutilor tale §i spre
a o spori, din ce in ce mai mult, prin opere nenumA-
rate 1).

LXXXIX (XC)
Traian cAtra Pliniu
Am primit cu -mullumire, prea scumpul meu Pliniu,
urArile ce-mi faci sA ajung at mai multe §i mai fe-
ricite zile onomastice spre gloria §i prosperitatea sta-
tului nostru.
XC (XCI)
C. Pliniu catra imparatul Traian
Pliniu cere sfatul Impäratului In privinta Introducerii apei In
colonia Sinope.
Locuitorii din Sinope, stApAne, sunt lipsiti de apA.
Aceasta, pe cAt se pare, am putea-o aduce, bunA §
1. Data acestei scrisori este fixatl la 17 Sept. 112 dupi
Chr.

www.digibuc.ro
 101

In mare cantitate, dela o depArtare de 16 mile. Cu

toate acestea, aproape de isvor este un teren, lung
cam de o mie de pa§i, fugitiv §i nesigur. Pe acesta
cu o mid cheltuiald am pus deocamdatd sA.-1 explo-
reze, dad este destul de solid sd suporte un aqueduct.
Banii, dupd mdsurile ce le-am luat, nu ne vor lipsl,
dad tu, stdpAne, aprobi acest fel de lucrare, atât pentru
1mfrumusetarea, cât §i pentru salubritatea coloniei care
In adevAr sufere de apd. 9.
XCI (XCII)
Traian cátrá Pliniu
Cerceteazd cu mare bAgare de seamd, dupd cum
ai Inceput, prea scumpul meu Pliniu, dacd terenul
acela care ti se pare suspect poate sd suporte in
adevAr un aqueduct. Cdci nu Incape Indoiald cd tre-
buie sd se aducd apd. in colonia Sinope, mai ales dacd
prin mijloacele ei prbprii poate sd-§i procure o lu-
crare care sd contribuie §i la Imfrumusetarea §i la
salubritatea oraplui.
XCII (XCIII)
C. Pliniu cAtra Impäratul Tralan
Pliniu trimite impiratului memoriul Amisenilor.
Cetatea Amisenilor 2), liberd §i aliatd cu Roma, se
1. Sinope este o vestitA cetate in Paphlagonia, locul de
na$tere al lui Diogenes, capitala lui Mithridates, regele
Pontului. Lucullus o cucerl dela Mithridates gi sub Caesar
se IntemeiA o colonie romanA, numitA Colonia Julia Caesarea
Felix Sinope. Azi se numegte Sinob gi este locuitA de Turci.
2. Amisus erà o cetate celebrA din Pontus, odinioarA re-
gedinta regilor pontici. Ca toate cetätile grecegti, fusese
intemeiatA de Athenieni gi a fost cAtva timp liberA, apoi a
cAzut in mAinile regilor din Pont gi dela acegtia prin Lucullus
in cele ale Romanilor, cari i-au dat iarAg libertatea. Azi se
.numegte Simiso gi este o cetate turceascA neinsemnatA.

www.digibuc.ro
102

gi4verneazd, gratie bunavointei tale, dupd legile ei

proprii. Ad am prima un memoriu privitor la contri-
butiu ,ile de bund voie. L-am adaus la aceastd scri-
soare pentru ca tu, stäpâne, sd examinezi ce §i In ce
mäsurd s'ar putea ingAdul sau oprl 1).

XCIII (XCIV)

Traian atra Pliniu

Dacd locuitorilor din Amisus, al cdror memoriu l-ai
addugat pe Iângd scrisoarea ta, li s'a ingaduit ca sä
stt ângd contributiuni dupd legile autorizate de tratatul
de alia t A, noi nu putem sd-i impiedicdm de a o
face, cu atât mai mult, dacd ei lntrebuinteazd band
ce-i adund nu pentru rdsmirite ori adundri nepermise,
ci pentru sustinerea sáraciei celor slabi. In toate c le-
lalte cetati, supuse stdpAnirii noastre, astfel de lucruri
trebuesc oprite.

XCIV (XCV)

C. Pliniu catra Impäratul Traian

Pliniu cere pentru Suetonius drcptul celor trei copii.
Suetonius Tranquillus, cel mai integru, cel mai o-
norabil §i cel mai invätat dintre Romani, locue§te la
mine de multa vreme : am admirat la el, stdpAne, st
moravurile §i stiinta lui §i, Cli cAt I-am vdzut mai de-
aproape, cu atât mai mult ma simt mai alipit de el.
I. Eranus (rpcoo0, colectl pentru skaci. Eranoi eran
niste cluburi sociale pentru celebrarea unor banthete anuale
sau societki de binefacere pentru ajutor mutual. Fiind un
fel de kaipte pentru Romani parea suspectä si deci tre-
buià interzisl.

www.digibuc.ro
 103

Din cloud metive are necesitate de dreptul celor trei

popii. Intaiu, fiindcd prin purtarea sa a §tiut M. ca§-
cge interesul prietenilor §1 apoi Mudcä cAsAtoria sa
n'a fost fericitd ; de aceea, meritd sA obtie dela bu-
ndtatea ta ceea ce i-a refuzat soarta-i neareaptd. Stiu
ce mare favoare cer dela tine, stdpane, dar ti-o cer
findcd bunavointa ta a fost totdeauna a§à de mare
fata de mine ! Cat de mult doresc aceactA favoare, o
pop veded din aceea cd n'a§ cere-o dela a§à de mare
distanta, dacd n'a§ diiri-o mult 9.

XCV (XCVI)
Traian atra Pliniu
tii, prea scumpUl meu Pliniu, ce sgarcit sunt cu
astfel de favoruri, cdci m'ai auzit adesea, &and asigurdri
chiar In senat cd n'am depd§it numArul, cu care am
declarat cd Ind voiu multumi. Cu toate acestea, ti-am
Implinit dorinta §i ca sd nu te Indoe§ti cd ai cdpdtat
pentru Suetonius Tranquillus privilegiul celor ce au
trei copiii, §i supt conditiunea obicinuitd, am §i dat
poruncd sA fie trecut In registrele mele.
XCVI (XCVII)
C. Pliniu cAtrl impäratul Traian
Pliniu face un raport fmpäratului In privinta Cre§tinilor.
Tin ca .o sfânta datorie pentru mine sA mA adre-
sez tie, bri de ate ori am vre o nedumerire. CAci
cine ar puted mai bine decal tine sA-mi cAlAu-

1. Suetonius Tranquillus fAceA parte din ordinul equestru.

Sub impAratul Traian a avut functiunea ab epistulis. Dupl
lex Papia Poppaea numai acela puteA sA aibl drept de mn-
tenire care erA cAsAtorit §i care aveA cel putin trei copil
sau dreptul de trei copii.

www.digibuc.ro
104

zeascä pa§ii in §ovdelile mele, sau sd mA lumineze

in ne§tiinta .mea ? Mani luat nici odatd parte la an-
chetele impotriva cre§tinilor ; de aceea nu §tiu ce §i
In ce mdsurd sd aplic pedeapsa sau sd imping cer-
cetarea. Nu putin am stat la indoiald : dacd trebuie sd
tin seamä de vArstd sau sd pedepsesc cu aceea§ pe-
deapsd §i pe copli ca §1 pe barbati ; dacd. trebuie sd
iext pe cel ce se cde§te sau dacd nu trebuie sd gd-
seascd nici o iertare cal ce a fost odatd cre§tin ; dacd
trebuie pedepsit numai numele, chiar dacd n'ar fi in-
vinuit de vr'o crimd sau dacd trebuie pedepsite numai
crimele legate de numele de cre§tin. Deocamdatd, iata
cum am procedat fatd de aceia cari mi-au fost adu§i
inainte ca cre§tini. I-am intrebat daca sunt cre§tini.
Pe cgi cari au declarat cd sunt, i-am intrebat a doua
oard §i a treia oard, amenintându-i cu moartea ; când
au stdruit i-am trimis la moarte. Caci, oricare ar fi
fost mdrturisirea ce fAceau, am crezut cd tr,buie pe-
depsitd cel putin incdpdtânarea §i inddrAtnicia lor ne-
incovoiatd. Pe altii, cuprin§i de aceea§ nebunie, i-am
insemnat trimit la Roma, Bided sunt cetgeni
romani. In urmd, invinuirile inmultindu-se, ca de o-
biceiu, prin atentiunea ce li se dedeà de public, crima
lor a luat mai multe forme. A apdrut o scrisoare a-
nonimd, cuprinzând numele mai multor persoane cari
Insd negard cd sunt sau eä ar fi fost cre§tini. Fiindcd
ace§tia au fAcut inchindciuni zeilor, in fata mea, §i
fiindcd ei au adus jertfe de tdmâie §i de' vin chipu-
lui tau pe care Inteadins am pus sd-1 aducd impreunä
cu statuele zeilor §i pe langd aceasta, fiindcd ei au
ponegrit pe Christos, ceea ce se spune cd nu fac
niciodatA cei ce sunt in adevdr crqtini, pe ace§tia am
socotit cd trebuie sa-i achit. Altii, pAriti de vr'un cle-
nuntator, au declarat cd sunt cre§tini, in urmd au td-
gAduit, spunând cd in adevAr au fost, dar cd s'au lAsat
de cre§tinism, unii de trei ani, abili de mai multi ani

www.digibuc.ro
 105

unii chiar de mai bine de 20 de ani. Toti ace§tia

au adus inchinaciuni chipului täu i statuelor ilor,
§i au vorbit rdu de Crist.
De altfel ei sustineau cd gre§ala for cea mai mare,
cd vina lor cea mai de seamd std. In aceea cd se a-
dunau la o zi anumitd, inainte de rAsAritul soarelui ;
cd cântau pe rând cântece de laudd pentru Christ ca
pentru un zeu ; cd se legau cu jurAmânt nu pentru
vr'o crimd oarecare, ci sd nu fdptuiascd vr'un furt,
vr'o tdlhdrie, vr'un adulteriu, sä nu-§i calce fAgAduiala,
sd nu tAgAduiasca ceeace au primit. Dupd aceea se
despArtiau §i iard§ se adunau din nou ca sd mAnânce
impreund mâncdri nevinovate ; nici aceasta n'au mai
fAcut-o dupd edictul meu, prin care, la porunca ta,
interzisesern orice Intrunire. De aceea, am crezut ne-
cesar, spre a descoperi adevArul, sd pun la torturd
cloud fete sclave, de cari se spuneh cä sunt in tainele
cultului. Dar n'am gdsit nimic decât o superstitiune ri-
diculd dusd la exces ; de aceea am amânat cercetarea
§i am alergat la sfatul tdu. Cdci chestiunea mi s'a
pArut vrednicd de judecata ta, mai ales din cauza ma-
relui numAr de Invinuiti. 0 multime de oameni de
toate varstele, de toate pdturile sociale, bArbati §i
femei, sunt §i vor fi mereu târlti In aceastd Invinuire.
molima acestei superstitii a cuprins nu numai ora-
§ele, ci §i târgurile §i satele. Totq crez cd se poate
impiedica. Cel putin este sigur cA templele cari fu-
seserd aproape ndpustite au inceput sd fie cercetate
§i jertfele, multd vreme parasite cu totul, inviazd diu
nou. Se vând pretutindenea vite cari mai inainte gd-
siau putini cumpArAtori. Din aceasta se poate vedea
u§or, cât de lesne s'ar Indreptà oamenii, dacd ti s'ar
da putinta sd se cdeascd.

www.digibuc.ro
106

XCV1I (XCVIII)
Traian aträ Pliniu
Ai procedat cum trebuia, prea scumpul meu Pli
niu, In anchetarea procesului celor cari ti-au fost de-
nuntaf ca cre§tini. Cdci in genere nu se poate sd se
stabileascd o normA sigurd in asemenea afaceri. Nu
trebuesc fAcute cercetdri impotriva Irr Dacd se aduc
acuzatiuni §i dovezi, trebuesc pea,psiti ; dar a§a cd,
dacd cel invinuit spune cd nu este cre§tin §i dacd o
dovede§te aceasta prin fapte, adecd fAcand rugAciuni
zeilor no§tri, sd. fie iertat pentru pocdinta sa, chiar
dacd mai inainte va fi fost bAnuit. De altf el, in nici
un fel de acuzatiune nu trebue primite denunturi a-
nonime ; cAci aceasta ette un exemplu primejdios §I
nepotrivit cu vremurile de astAzi.

XCVIII (XCIX)
C. Pliniu atra imparatul Traian
Pliniu Intreabii pe impärat In privinta acoperirei unei ape din
Arnastris.
Amastris 1) care este un ora§ curat §i plin de monu-
mente, are printre principalele sale podoabe o piatä
foarte frumoasd §i foarte mare, dealungul cdreia se
gAse§te o apd, un fel de garld, dar care de fapt nu
este de cat o baltd murdard ; aceasta pe Cat este de
uritA ca privire, pe atata este de infectd §i primej-
dioasA ca sAndtate. De aceea es te atat in interesuI
salubritAtii oraplui cat §i al infrumusetdrii lui ca ea
sd fie adoperitd. Aceasta se va putea face; dad ne
dai voie. Voiu ingriji sd nu lipseascd banii pentru o
ucrare a§A de mare §i a§a de necesard.
1. Amastris, numitä odinioarl Sesamus, erd un oras in Pa
phlagonia, azi Samastro.

www.digibuc.ro
 IOT

XCIX (C)
Traian cätr Pliniu
Este lucru cu minte, prea scumpul meu Pliniu,
fie acoperitä aceastä aid care curge prin ora§ul
Amastris, daca neacoperitA este primejdioasä sanA-
tätii locuilorilor. Sunt Incredintat cd-ti vei da suinta
sä nu lipseasd banii trebuincio§i pentru aceastA lucrare.

C (CI )
C. Pliniu catra imparatul Traian
Pliniu veste§te pe Impärat c s'au Mcut rugliciuni pentru
sänkatea lui i se vor mai face.
Ne-am achitat cu mare entusiasm §i cu mare bu-
curie, stApäne, de rugAciunile fAgAduite pentru tine
In anuf trecut §1 am fAcut noi rugAciuni de promi-
siune. Soldatii §i norodul a luat parte cu acela§ zel.
Ne am Inch-Mat zeilor ca sä vegheze pentru sänä-
tatea ta §1 pentru prosperitatea imperiului tAu cu acea
bunAtate pe care o meriti pentru multele tale vir-
tutii deosebite §i mai ales pentru pietatea §i cinstirea
ta de zei.
CI (CII)
Traian earl Pliniu
Am aflat cu plAcere din scrisoarea ta, prea scvm-
pul meu Pliniu, cä, In fruntea soldatilor §i a popo-
rului, te-ai achitat cu tot entusiasmul §i bucuria de
vechile voastre rugdciuni de promisiune 1) §i cA ai
fAgAduit altele noi pentru sänätatea mea.
1. Votum este o fägAduiald datà zeilor i pe care cel ce
o face o índeplineste intr'un timp anumit. Votun nuneupare-
a face o promisiune, votum solvere a se achita de promi-
siunea flcutä.

www.digibuc.ro
 108

CII
C. Pliniu caträ ImpAratul Traian
Pliniu veste§te pe imaärat ca a celebrat ziva suirii lui pe tron.
Am sArbAtorit cu tot entusiasmul ziva in care o
succesiune la tron fericitA ti-a dat In pazA neamul
omenesc §i am rugat pe zeii cari ti-au hArAzit pu-
terea sA primeascA rugAciunile publice de care este
legatA toatA bucuria noasträ.

CIII (CI V)
Traian cAträ Pliniu
Am aflat cu plAcere din scrisoarea ta, prea scum-
pul meu Pliniu, cA tu, In fruntea soldatilor §i a popo-
rului, ai sArbAtorit cu tot entusiasmul i cu bucurie
ziva suirii mele pe tron.

CIV (CV)
C. Pliniu catra imparatul Traian
Pliniu cere Impäratului dreptul de cetätenie pentru treiliberti
Valerius Paullinus mi-a lAsat stApâne, dreptul de
patronat asupra libertilor sAi cari aveau dreptul latin ;
in afarA de unul singur Paullinus. Te rog acum sA
acorzi dreptul de cetatenie romanA numai la trei
dintre ei ; cad mA tem ca nu cumva, cerând aceea§
favoare pentru toti, sA abuzez de bunavointa ta de
care trebuie sA mA folosesc cu atât mai putin, cu cât
mi-o arati mai mult. Cei pentru cari îi fac cererea
1. lus Latinorum adicA ius Lail'. Cetätenia complectä se
-obtineà prin jus plenum civitatis Quiritium.

www.digibuc.ro
 109

mea sunt Valerlus Astraeus, C. Valerius Dionysius,

C. Valerius Aper
CV (CVI)
Traian cara Pliniu
Fiindca ai vrut, cu atata marinimie, sä fie ajuta
acei cari, prin testamentul 2) lui V. Paullinus, au fost
lasati In mäinile tale crediacioase, nu ma Impotrivesc
de a acorda, numai decät, dreptul de cetatenie ro-
manä acelora pentru cari ai cerut §i am dat ordin sä
se treaca actul In registre, fiind gata sä acord aceea§
favoare pentru toti ceilalti pentrn cari ai cere.

CVI (CVII)
C. Pliniu csátra Impäratul Traian
Patin trimite impgratului memoriul unui celaturion.care cere.
pentru dreptul de cefitenie.
P. Accius Aquila, centurionul cohortei a §asea e-
questra rugat sa-ti Inaintez memoriul sAu prin
care IV implorà dreptul de cetatenie romanA, pentru
fica-se). Am socotit ca este greu sA-1 refuz, mai
ales fiindca §tiu, cu catA rabiare §i bunavointa al
obiceiul sa asculti rugacianile soldatilor.

CVII (CVIII)
Traian caträl Pliniu
Am citit memoriul pe care mi 1-ai trimis din partea
lui P. Accius Aquila, centurionul cohortei a §asea e-
1. Toì trei poarta numele patronului C. Valerius.
2. Formula solemná a testamentului era: apud fidem de-
ponere.
3. Cohortís sextae equestris, cohortele auxiliare erau sats
equstatae sau peditatae.

www.digibuc.ro
 110

quastrd : Am fost miscat de rugarea lui si am acor-

dat dreptul de cetAtenié romand pentru fiicd-sa. Ti-am
trimis brevetul spre a i-1 transmite.

CVIII (CIX)
C. Pliniu atrà Impfiratul Traian
Plíniu cere sfatul impiratului In privinta dreptului Bithynie-
nilor si al celorlalte cetäti pontice de a-si scoate datoriile
(potopraxia).
Te rog sd-mi coniunici stdpAne ce drepturi soco-
testi cd trebuie acordate oraselor din Bithynia §i din
Pont pentru acoperirea sumelor ce le sunt datorate,
fie din inchirieri, fie din vAnzAri, fie din alte cauze 1).
Eu am aflat cA cei mai multi proconsuli le-au dat
precAdei e asupra tuturor creantelor chirografe si a-
ceasta prefAcut oarecum in lege. Cu toate acestea,
socotesc cd tu ar trebul sA stabilesti o normA sigurd,
,care sd fixeze pe viitor folosinta lor. Cdci cele ce au
stabilit altii 2), cu ori catd prevedere ar fi fost sta-
bilite, sunt nesigure si de scurtA duratd, dacd nu sunt
intdrite de autoritatea ta.

CIX (CX)
Traian eatr4 Pliniu
Drepturile de care trebuie sd se bucure brasele din
Bithynia §i din Pont asupra bunurilor debitorilor lor,
-e necesar sd fie hotdrite de legile particulare ale fie-
cdruia dintre ele. CAci dacd ele au un privilegiu, in
I. E vorba de o diplomA militarA, al cArui original era
depus in Capitol; formula diplomelor era descripiuin et re-
cognitum ex tabula aenea quae fixa est Romae in Capl-
solio ad aram gentis Iuliae.
2. Protopraxia =ius primae exactionis, prioritatea incasArli.

www.digibuc.ro
 II1

tetnelul cAruia au precAdere asupra celorlalti credi-

tori, acesta trebuie sA li se respecte ; dacA insA nu
au, nu trebuie sA li se dea In prejuditiul particularilot.

CX (CXI)
C. Pliniu atea Impäratul Traian
Pliniu cere sfatul Impäratului Traian ln privinta Amisienilor
cari cereau banii däruiti ciindva lui Julius Piso.
Sindicul oraplui Amisenilor a pretins In fata mea,
stApane, dela Julius Piso restituirea a 40,000 de de-
nari pe cari li Muse ora§ul cu consimtAmantul se-
natului §i a invocat edictul Mu care opre§te astfel de
daruri. Piso, la rândul sAu, zice cA el a adus servicii
Insemnate statului §i cA §i-a cheltuit aproape toatA
averea pentru ora§. Intru apArarea sa mai aduceh §i
timpul scurs de atunci §I cereh sa nu fie pus In po-
zitie de a perde cu onoarea §i ceeace prirnise odi-
nioard pentru serviciile sale. Din aceste motive, am
crezut cA trebuie sA aman judecata mea, panA ce voiu
ii aflat, stApane, care e Orel ea ta.

CXI (CXII)
Traian caträ Pliniu
E adevArat cA edictele mele opresc risipa ce se
face' cu banul public, dar, pe de altA parte, ca sA nu
sufere o multime de persoane, ca lini§te §i siguranta,
nu trebuesc revocate donatiunile fAcute de un timp
oarecare. SA lAsAm in pace toate actele de acest fel
fAcute de mai bine de 20 ani. CAci eu nu mai putin
tin sA mA Ingrijesc de locuitorii fiedrui ora§, decat
de banul public.

www.digibuc.ro
112

CXII (CXIII)
C. Pliniu atrá Impáratul Traian
Pliniu intreabä pe Impärat daca senatorii ale§i trebuesc sä.
pläteascä ceva pentru intrarea lor 7n senat.
Legea Pompeia care se aplicA, stApane, In Bithy-
nia si in Pont nu impune ca acei cari sunt alesi de
censori in senat sA plAteascd vr% sumA de bani : dar
acei cari au in trat in senat prin favoarea ta,ingAduind
unor orase de a-si mAri numArul senatorilor, au plAtit
pentru tesaurul public cate o mie i eke cloud mil de
denari. In urrnA proconsulul Anicius Maximus a dat
ordin ca si cei alesi de censori sA plAteascd, In ca-
teva orase numai, unii o sumA, altii alta. RAmane
acum ca tu insup sA examinezi, dacA cei alesi ca se-
natori, cu totii si in toate cetAtile, trebuie sA plAteascd
pentru intrarea lor o anumitd sumA fixd? CAci ceeace
are sA rdmaie pentru vecinicie, se cade sA porneasca
dela tine ale cdruia fapte si vorbe sunt destinate
pentru eternitate.

CXIII (CXIX)
Traian cited Plíniu
Nu pot stabill o lege generald care sA fixeze, sA
plAteascA sau nu, un onorariu de intrare toti cap sunt
alesi in sfatul cetAtilor Bithyniei. Socotesc, prin urmare,
cA trebuie sd se urmeze, lucrul cel mai sigur in tot-
deauna, obiceiul fiecArei cetAti. Cred cd censorii vor
face fdrA indoiald &Id fel, ca sA plAteascA mai putin
cei cari vor fi fost alesi fArà voia lor ; cari insA vor
fi gata sA contribue de bund voie, sA fie preferap
celorlalp.1)

1. Textul acestui pasagiu este nesigur.

www.digibuc.ro
 113

CX1v (CXV}
C. Pliiiu cdte4 Inipàratul Traian
Pliniu intreaba p Imprat dacä se pot scoate din senat de-
ourionii altui stat.
Prin legea Pornpeia s'a dat voie, stApâle, ora§e/or
din Bithynia s acorde dreptul de cetätmie oricui vor,
nurnal sä nu -tie dinteun oras, ci din Bithynia. Prin
aceea§ lege se botirisc motivele pentru cari cheva
este sco-i, din se lat de censori. De aceea, unii censori
au gAsit cu cale sA m6 intrebe, daca n'ar t-ebul sä
excludä din senat pe un om dintea altai cetate. Eu
a n crezut cA, trebuie sA cer sfatul tu îu aceastä a-
facere, cad dacA legea op5este de a adopfi ca ce-
tatean pe un sträin, ea nu porunceste ca din acela§
e scos din senat ; de aitfel multi mi-au
afirmat c6 In toate pArtile sunt foarte multi senatori
din alte ora§e si cA s'ar produce o ma-e turburare
printre oaineni i orase, sub pretextil unei legi, care
prin oare-are consirntämânt tAcut este de mult neob-
servatä. Pasaglile prin,cipale din lege le-am anexat
la aceastä scrisoat e.

CXV (XVI)
Traian cAtrá Pliniu
Cu drept cuvânt ai stat la indoialA, prea scumpul
meu Pliiiu, asupra räspuns.lui de dat censorilor cari
te 'nt:ebau dacA pot sä rAmâle ca senatori cetätenii
dinteun alt alt ora§, InsA din aceea§ provincie. tAci
puteai fi tärit inteo parte de autoritatea legei, In altA
parte de obi eiul indelungat Impotriva lgiì. latA calea
care socotesc cA trebue urmatA. Sd nu ne atingetn
de loc de tread, sa rdtnde senatori cei cari au fast
desi in contra legii, din price ce cetate ar fi ei.
8

www.digibuc.ro
114

Pe viltor ins sd se observe legea Pom)eia a cdreia

putere, dacä -am voi sá o apricarn i pentru trecut,
s'ar produce de sigar mai multe. incurcdturi.

CXVI (CXVII)
C. Pliniu catirá impAratul Tralan
arati impAratului temerea sa sa nu se nasca turburäri
la invitarea la solemnitäti.
Cei cari imb-dcd toga virild, cei care serbeazd
casdtorie, cei cari ocupd o functiune sau cei cari con-
sa rd veò lucra-e publicd au obiceiul sd pofteascd tot
sfatul orasului, ba chiar un numär mai mare din popor
dea fiecd uia unul sa doi denari '). Te rog sa-mi
scrii dad. Ingdiuesti a3tfel de serbdri i pand la ce
punct. Caci en parsonal, precum cred, desi tu ai dat
(irdin, mai ales in astfel de imprejurdri solemne, sä
se permiti iivitrile, totus Ind tern ca nu cumvA acei
cari 1nvit câte odati o mie persoane si mai mult
chiar, sA nu depAseascä mäsura i sl nu cadd In M.
nuiala unor .a.trupa nente voite 2)

CXVII (ÇXVIII)
Traian calrá Pliniu
Cu drept cuvánt fe temi, prea scumpul meu Pliniu,
cd o itivitatiune poate sd caza in bánuiala anui inten-
tionat atru,)ament, dacä se adund pent-u distribuiri de
bani la zile solemne un prea mare numar de oameni,
nu persoane cunoscute, ci oarecurn corporatiuni intregi
de cettleni. Dar eu tocmai de aceea te-aiii ales pe

I. Banchetele publice erau foarte dese sub imperiu, CU

aceasta ocazie se distribuiau asa numitele sportulae.,
2. Dianome, distribuire de bani (rasvrätitilor).

www.digibuc.ro
 115

tine, ca pe cel mai priceput ba-bat, ca sa contribui

la sta-pi -ea abuzufilor acestei provincii §i sa-i pui
astfel de temelii cari sd-i aduca o lini§te vecinicd.
CXVIII (CXIX)
C. Plinig ca:fa." Impäratul Traian
Pliniu intreabä pe Impärat din ce zi s4 inceapil sä se dea
invingitorilor premiile iselastice.
Atletii pretind, stapAne, cä pretul ce ai stabilif pen-
tru 14tele iselastice li se cuvine din z.tia cAnd au
fost Incununati: cA n'are a face cad au intrat patrie,
ci dud au Invins §i puteau sa-§i faca intrarea so-
le rna Pentru mine, din contra) numele de iselasVt
ma face sa- Inclin a crede ca trebuie avut bi vedere
mai degrabd timpul cAnd§i-aufacut intrarea2)(sta-riXaaav)
Tot ace§ti atleti cer Inca o soldA pentru lupta pe care
tu ai fAcut-o iselast'cd, de§1 atunci cAnd ei au repurtat
victoria, nu era iselastica. CAci sustin ei cd, daca nu
li se da nimjc pentru acele lupte cari au Ince;at de
a fi iselastice, de card au invins, e drept sá li se dea
pentru cele cari au devenit iselastice. De asemenea,
nu In mica nedurnerire mA gAsesc, dacA trebuie sA
ma urc inapoi cu plata luptd-torilor §i daca trebuie sA
plätesc chiar §i acelora cArora atunci caticl au Invins
nu li se cdveniA.,_ Te rog deci, sA ma scoti din Indoiala
mea, adeca. sA binevoe§ti a fi intertiretul privile-
giului tAu.

1) Invinatorii jocurilor olympice, pythice, isthmicesi nemeice

nu numai erau inctmunati cu coroane de palmier, dar când
se intorceau victoriosi in patriile lor, erau purtati in triumf
pe quadrige si se bucurau, intreaga lor viatà, din partea sta-
tului de rentA.
2. Sint patriam invecti (stairiXacav dela etae)egovw), a intra in,

www.digibuc.ro
 116

CXIX (CXX)
Traian cärá P1Hu
Recompensa luptelor iselastice, dupA pArerea mea,
Irebuie sA inceapd numai din ziva caul facut
cineva in trarea in cetatea sa. So lda pentru acele lupte,
pentru care am gAsq cu cale sA le fac iselastice, dacA
ni Inainte n'au fo t iselastice, nu trebuie sA se intinzA
pentru trecut si nu poate sA fie in favoa-ea aqtilor
schi nbArile, fie In luptele cari au Inceput sA fie Ise-
lastice, fie in acelea cari au incetat sA fie iselastice
cäi desi con iitiunea acestor lupte se schimbA, cele
ce odatA s'au primit, nu se mai iau Inapoi 1).

Cvx (CVO)
C. PlIniu cAträ ImpAratul Traian
Pliniu se seuzä fatä de Impärat ca. a dat sotiei sale un pa-
§aport.
PAnA n ziva de astAzi n'am dat nimAnuia, stApáne,
vr'o foa'e d3 drum si nici n'am timis pe cineva deck
pentru afacerile tale. .0 necesitate oarecare a mea m'a
fAcut sA rup acest obiceiu pe care l-am pAstrat nea-
tins. Cfici sotia mea, auzind de moartea uncbiului
ei, avoit sa alerge la inAtusa sa i au socotit cA e
greu sA-t -refuz o foaie de drum, cAtA vreme meritul
unei astfel de datoriii st,tek in ittealA si did vreme
stiarn cA tu vei incuviirita o cAlAbrie, a cd-eia motiv
erà iubirea pentru familie. Iti scriu aceRtm pentru ca
sA nu fiu Invinuit de nerecunostiO, dacA intre atatea fa-
voruri ce-ti datoresc, ti-as ascunde cA i acesta nou
1. Textul acestei scrisori este nesigur.
2. Unchiul sotiri lui Pliniu se numeste Fabatus, mátusa
ei Hispulla, sora lui Cornelius, tatäl Calpurniei, a doua sosie
a lui Pliniu.

www.digibuc.ro
 . 117

datoresc bundtatii tale. 1ncrederea m'a facut sä

nu stau la Indoiala sa fac, ca §i Gaud ti-a§ fi cerut
vole, ceea ce a fi Mat prea farziu, daca a§ fi a§teptat
raspunsul tau.

CXXI (CXXII)
Traian &tea Pliniu
Al'avut dreptate, prea scumpul meu Pliniu, sd pui
temeiu pe increderea. mea. Daca ar fi trebuit sd-mi
ceri sfatul §i sA a§tepti rdspunsul .meu spre a libera
foaia de drum pe care tu puteai sd o liberezi in baza
funcliunil pe care V.-am Incredintat-o, foaia de drum
nu §i-ar fi ajuns scopul. Prin graba sa chiar, solla
ta. aved sa mareascd pldcerea sosirii sale lângd
matu§a ei.

FINE

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina

Prefata 7
lntroducere 13

Corespondeata dintre C. Pliniu Caecilius Secundus

impeiratul Traian.
1. Pliniu felicitä pe Traian pentru dobândirea pute-
rii imperiale dupa moartea tatälui sal Nerva 43
Pliniu multumeste lui Traian ca l'a daruit cu
dreptul celor trei copii" 44
III a. Pliniu se scuzä ca, fiind prefect al visteriei, a
refuzat sii ia aoárarea Africanilor impotriva
lui Marius Priscus, dar ca in urma, din or-
dinul senatului, a luat aceasta aparare . . 45
III b. Räspunsul lui Traian 46
IV. Pliniu cere lui Traian sa inainteze pe Voco-
nius in ordinul senatorial 46
V. Pliniu cere impäratului dreptul de cetfitenie ro-
mana pentru medical säu Harpocras . . 47
VI. Pliniu multumeste impäratului ca a incuviintat
cererea din scrisoarea precentä ; in acela§
timp cere pentru 1.-Orpocras i cetAtenia a-
lexandrinä 4$
VII, Rispunsul lui Traian 49
VIII. Pliniu cere un concediu de 30 de zile, pentru ca
sa transporte in municipiu statuile imparatilor 49
IX. Rispunsul lui Traian 5

www.digibuc.ro
120
Peg.
X. Pliniu arata imparatului bucuria sa pentru acor-
dares cetäteniei alexandrine lui Harpocras 51
XI. Pliniu cere impiratului dreptul de cetatenie
pentru rudele medicului Marinus . 52
Attios Sura . . ......
XII. Phi-du eere imparatului praetura pentru amicul s'au
.
XIII. Pliniu cere împralului si-i acorde o demni-
53
tate sacerdotalä . . . . 53
XIV. NMI, felicitä pe implrat pentru victoria repur-
tata__astpra D4ciinr . . . . . .54
XV. Pliniu veste§te pe iwparat de apropierea sa de
Bithyma 54
XVI. Rasnunsul lui Traian . . . . . . . . 55
XVII a. PI niu anunta pe imparat c a ajuns in Bithynia 55
XVII h. Pliniu catra imparatul 1 raian 56
XVIII. Paspunsul lui Traian
XIX Pliniu Intreaba pc Impàrat daca paza tr, bue
facuta prat sclavi publici sau prm militari . 57
XX Räspun.0 lui Traian . . . . . . . .

XXI. Pliniu arata impäratului de ce n'a rechemat de

la Bassus pe soldat'i supranumerari 58
XXII. Raspui,._ul lut Tralan . . . . . . . . 59
XXIII. Pliniu cere sfatul impatuiui Iii privinta con-
stru rd unor hai noi la Prusa . . . . . 59
XXIV. Raspunsul lui Traian . 69
XXV. Phntus anuntä pe Traian despre sosirea lui
Servilius , . . . .

XXVI. Pliniu recomanda impâratului pe Rosianus Ge-

. .......
minus 60
XXVII. Pliniu care sfat Tmparatului in privinta solda-
tilor pe cari trebuià sa-I lase lui Maximus 61
XXVIII. Raspunsol lui Traian 62
XXIX. PliMu cere sfat impáratului in privinta pedepsei
sclavilor gäRiti printre recruti 62
XXX. Räspunsul lui Traian ...... . . . 63
XXXI. Pliniu intreaba pe imparat ce trebue sä faca
cu condamnatiI,.gasiti printre slujbasil public:
XXXII. Inspunsul lui Tratan
XXXIII. Pliniu descrie imparatului incendiul din Nico-
..... 63
64

media si recorianda instituirea unui colegiu

de pompieri 65
XXXIV. Raspunsul lui Traian ..... . . 66
XXXV. Plirou anuntä pe impärat ca a facut sarbatoa-
rea pentni sanatatea lui 66
XXXVI. Räspunsul lui Traian . 67

www.digibuc.ro
 121

Pagina
XXXVII. Pliniu cere Impäratului un architect-mginer ca
sä construeasci aqueductul din Nicomedia . 67
XXXVIII. Räspunsul lui Traian 68
XXXIX. Pliniu cere sfatul impäratului In prinvinta edi-
ficiilor publice dela Nicaea §i Claudiopolis . 68
XL. Räspunsul lui Traian . . . 70
XLI. Pliniu sfätue§te pe imp:it-at sa lege printr'un
canal lacul din Nicomedia cu marea. . . . 71
XLII. Räspunsul lui Traian 72
XLII I. Pliniu cere sfatul Impgratului In privinta cheltue-
lilor Byzantinilor 72
XLIV. Räspunsul lui Traian 73
XLV. Pliniu intreabá pe Impârat ce duratii au diplo-
mule de drum 73
XLVI. Räspunsul lui Traian . . . . . . . 73
XLVII. Pliniu cure sfatul impäratului dad' trebuie sá
controleze finantele Appmeenilor. 74
XLVIII. Räspunsul lui Traian 74
XL1X. Pliniu intreabá pe impärat dacil poate sä, strä-
mute un templu al Cybelei 75
L. Räspunsul lui Traian . . . '15
LI. Pliniu multumeste Impäratului cii voieste sä tri-
meata in Bithynia pe Caelius Clemens . 76
LII. Pliniu anuntä pe Traian cä i-a celébrat cu so-
lemnitate ziva imperiului . . . . . . 76
MI. Ráspunsul lui Traian -.. 77
LIV. Plum' cere sfatul lui Traian In privinta banilor
publici
LV. Räspunsul lui fraian . .... . .
LVI. Pliniu cere pnvata impäratului In privinta unor
. . a 77
77

deportati . , 78
LVII. Rispunsul lui Traian . . . 79
LVIII. P/inm cere sfatul impäratului In privinta filoso-
f ului Archipp. condamnat la ocnä. . , 80
Scrisoarea lui D ocletian cätre Terentius Maximus 81
Scr sonrea aceluia§ care Lucius Ap MIS Maximus 81.
Edictul lui Nerva . 8!
Scrisoarea ace uia§ cätre Tullius Justus . . . 82
LIX. Pliniu trimite impáratului memoriul lui Ar-
chippus §i cel al acuzätoarei lui . 82
LX. Rispunsul lui Traian . 83
LXI. Pliniu propune imoäratulu trei modalitäti, prin
cari Iacul dela icomedia ar puteà fi legat
cu marea . . . . . . 83

www.digibuc.ro
122

Patina
LXII. Räspunsul lui. Traian 84
LXIII. Pliniu trimite impäratului un curier al regelui
Sauromates. . 85
LX1V. Pliniu arati impiratului ci a ajutat pe curiertil
regelui Sauromates cu o diplomi de drum . 85
LXV. Pliniu intreabi pe impärat in privinta celor
niscuti liberi, expusi si educati in sclavie . 86
L XVI. Räspunsul lui Traian . . . . . . . . 86
LXVII. Pliniu se seuzi citri i'mpirat cä a retinut pe
sojul regelui Sauromates . . , . 87
LXVIII: Pliniu intreabi pe Traian dacä este permis ,sä
. stralnute reliquiile celor mo ti . . . 87
LXIX. Räspunsul lui Traian . . . . 88
LXX. Plimu arata lui Traian locut cel mai potrivit
made s'ar putei construl baia din Prusa 88
LXXI. Räspunsul lut Traian , , . . . . . 89
LXXII, Plimu care sfatul lui Traian In privinta recu-
noasterii copiik . gi restl uirii lor 'in drep-
tunle de nastere -, . . 90
LXXIII. Rispunsul lui Traian . . . . . . . 90
LXXIV. Plmiu trunite impäratului pe Callidromus, un
sclav fugar gi poeedânrl cateva rar.tati . 90
LXXV. Pliniu .intreabi pe Tratan daca vrea si faci
oarecari opera din mogtenirea lui Largus sau
daci vrea sä instrtue jocuri . . . . , 91
LXXVI. Räspunsul lui Traian .. ... 92
LXXVII. Phalli cere sä se trimeati un centurion Julio-
politanilor ., 92
LXXVI1I. Räspunsul lui Traian . 93
LXXIX. Pliniu intreabi pe i'mpiratul Traian despre
legea datä Bithynienilor in privinta anilor ma-
gistratilpr. . . . . i 94
LXXX. Rispunsul lui Traian. . . 95
LXXXI. Pliniu trimite impiratului Traian scrisoarea lui
Dio care avei o discutie eu Archipp in pri-
vinta unei lueräri publice .. 95
LXXXIL Rispunsul lui Traian. , . . 97
LXXXIII. Pliniu trimite Impirahtlui un memoriu al locuito-
nlor din Nicaea 97
LXXXIV. Rfispunsul lui Traian ...... . 97
LXXXV. C. Pliniu di un certificat proouratorului impira-
tului 98
LXXXVI A. Pliniu di lui Gabius Bassus un certifies}
eitri impfiratul Traiaii 98

www.digibuc.ro
 123

Pagipa
LXXAVI B. Pliniu dä lui Fabius Valens un certificat cäträ
impäratul Traian 99
LXXXVIL Pliniu recomandä impäratului Traian pe fiul unui
camarad de arme , . , 99
LXXXVIII. Pliniu felicitä pe impärat tie ziva nusterii . 100
LXXXIX. Räspunsul lui Traian . . . 100
XC. Pltniu cere sfatuI Impäratului in privinta Intro-
ducerii apei In cdlonia Sinope, . . . . 100
XCI. Räspunsul lui Traian . . . . . 101
r...11. PI n't trimite impäratului mernoriul Amisenilor 101
XCIII Räspunsul lui Traian 102
XCIV. PEA') cere pentru Suetomus dri.ptul celor trei,
copii . . . . . 102
XCV. Räspunsul lui 103
XCVI.,Pliniu face un rapart Impgratului In privinta
Crestin lor . 103
XCVII. Räspungul lui Traian 106
XCVII I. Pliniu intreabipe impärar in privinta acoperirei
-unei ape din Amastris
XCIX. Räspunsul lui. Traian .
. .....
C. Pliniu vesteste pe Impärat cä s'au fäcut ru-
106
107

CI. Räspunsul lur Traian . . .....

g5ciuni pentru sänatatea lui si se vor mai face
.
CII. Pliniu vesteste pe imujirat cä a celebrat ziva
107
107

suirii ui pe tron. .. , 108

CIII. Räs unsul lui Traian 108
CIV. Plmiu cere- Impäratuhii dreptul de cetätenie
pentru trei
CV. Rispunsul lui Traian ..... .. .
CVI. Pliniu trimite impäratului memoriul unui cen-
108
109

turion care cere pentru fiicä-sa dreptul de

cetätenie . 109
CVII. Räspunsul lui Traian 109
CV1II. Pliniu cere sfatul Impäratului In privinta drep-
tului Bithynienilor si al celorlalte cetäti
pontice de a-si scoate datoriile (protopraxia). 110
C1X. Räspunsul lui Traian . . 110
CX. Pliniu cere sfatul Iznp5ratuluiTraian In privinta
Amisieridor cari cereau banii däruiti cilda.va
lui Julius Piso . II1
CXI. Riispunsul lui Traian 111
CXII. Pliniu IntreabA pe imparat daeä senatorii alesi
trebuesc sä pläteascä ceva pentru intrarea
lor In senat. . , 112

www.digibuc.ro
124

Pagina
CXiiI. Räspunsul lui Traian 112
CXIV. Pliniu intreabi pe impärat daca se poate
scoate din senat decurionii altui stat : . . 113
CXV. Raspunsul lui Traian 113
CXVI. Pliniu aratii impäratului temerea sa sä nu se
nasci4 turburiiri la invitarea la solemnitäti . 114
CXVII. Rfispunsul lui Traian 114
CXVIII. Pliniu intreabi pe impärat din ce zi sä ln-
ceapil sii se dea invingiitorilor premiile ise-
lastice ..., 115
CXIX. Rispunsul lui Traian 116
CXX. Pliniu se scuzá fao de imparat cii a dat sotiei
sale un papport . . . . 116
CXXI. Ráspunsul lui Traian 117

www.digibuc.ro
 DIN PUBLICATIUNILE
CASE1, 5COALELOR'
Biblioteca secundr,
No. 1. Mitologia Greco-Romana de G. Popa-Lisseanu.
2. Tal) louri culturale din trecutul Romani lor de
St. O. losif.
3. Balade culese de G. Co Puc.
4, Cetgi i ora§e greco-romane de G; Popa-
Lisseanu.
, 5. Monumentele noastre istoric.! da Al. Lepeidatu.
6. Umorul Romanesc de P. Locueeanu.
7. PriveliVI din tall de Emil Gdricanu.
8. Antologie dialectala de- O. Denswanu.
Biblioteca autorilor clasici greci §1 romani
No. I. Eutropius, Istoria Romana, tralus de G. Popn-
Lisseanu.
2. Juvenal, Satire, tradus de Anghel Marinesca.
3. Tacit, Anale Vol. 1, tradus de E. Lovinescu.
4. Taeit, Anale Vol. II, tradus de E. Lovinescu.
5. Homer, lliada, tradus de G. Murnu.
6. Cicero, Visul lui Scipio, tradus de St. C. loan.
Biblioteca textelor clasice grece0i §I 1atinelti
No. 1. Tacitus, Annales de Erg: Lovinescu.
2. Cicero, Oratio pro Marceilo de LL Popa-Lisseanu.
3. r. Livius, Historiae de I. Diana.
4, Vergilius, Aeneis, de H. Frolic).
5. Ovidius, Tristia de Anghel Marinescu.
, 6. Sallustius, De conjuratione Catilinae,de Tr C'hiriac.
7. Caesar, Coinmentarii do Bello Gallic() de C.
Papacostea.

www.digibuc.ro