Generatoare de semnal cu amplificatoare operationale

Scopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor

generatoarelor de semnal.

Cuprins
I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO.
II. Generator de tensiune triunghiulară cu AO.
III. Realizarea practică a generatorului de semnal dreptunghiular cu AO.
IV. Proiectarea unui generator de tensiune triunghiulară şi testarea funcţionării sale prin
simulare în Orcad.

I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO

Introducerea unei reacţii pozitive într-un amplificator, permite obţinerea unui nou tip de
circuit, numit generator de tensiune, care aparţine unei clase distincte de circuite numite
oscilatoare. În Figura 1 este prezentat un astfel de circuit, în care, pentru simplificarea figurii
bornele de alimentare ale AO-ului nu s-au mai desenat. Acesta generează la ieşirea sa o
tensiune periodică de formă dreptunghiulară.

Figura 1. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO.

Modul în care funcţionează acest circuit este următorul: AO-ul este inclus într-o buclă
de reacţie pozitivă, realizată prin intermediul rezistorului RF. Din acest motiv, ieşirea sa
tranzitează succesiv între cele 2 tensiuni de saturaţie, în funcţie de valoarea tensiunii de intrare

1
diferenţiale vID. Valoarea tensiunii vID este egală cu diferenţa dintre tensiunea aplicată pe
intrarea neinversoare, care are rolul unei tensiuni de prag vP şi se poate exprima prin relaţia

 R1 
 R  R  V SAT v ID  0
 1 F
vP   1.a
 R1 
  V SAT v ID  0
 R1  R F
şi tensiunea aplicată pe intrarea inversoare, care este egală cu tensiunea de pe condensatorul C
şi este notată cu vC. Tensiunea vC este variabilă în timp. Atât timp cât vC < vP tensiunea de
intrare diferenţială vID este pozitivă, iar vO are valoarea VSAT+. În această stare, condensatorul
C tinde să se încarce prin R la valoarea VSAT+, iar tensiunea vC creşte în timp. Etapa de
încărcare durează atât timp cât este satisfăcută condiţia vC < vP. În momentul în care
tensiunea vC devine mai mare decât tensiunea vP, tensiunea de intrare diferenţială vID devine
negativă, iar ieşirea AO-ului basculează în valoarea VSAT-. Începând din acest moment,
tensiunea vC descreşte în timp deoarece condensatorul C se descarcă prin R la valoarea VSAT-.
Această etapă durează atât timp cât este satisfăcută condiţia vC > vP. La un moment dat,
tensiunea vC devine mai mică decât valoarea tensiunii vP, iar fenomenele descrise mai sus se
repetă, intervalul de repetiţie depinzând de valorile capacităţii electrice C şi a rezistenţei
electrice R. Perioada tensiunii generate este:

 R 
T  2  R  C  ln1  2  1  1.b
 RF 
în care s-a considerat că cele 2 tensiuni de saturaţie sunt egale: VSAT+ = VSAT-.

II. Generator de tensiune triunghiulară cu AO.

Obţinerea unui generator de tensiune de formă triunghiulară necesită două
amplificatoare operaţionale, primul fiind utilizat într-o buclă de reacţie pozitivă, iar al doilea
într-o buclă de reacţie negativă, într-o configuraţie de integrator, aşa cum este prezentat în
Figura 2 în care, pentru simplificarea figurii, bornele de alimentare ale AO-ului nu s-au mai
desenat. Explicarea funcţionării circuitului poate fi urmărită pe Figura 3.
Datorită reacţiei pozitive, valorile posibile ale tensiunii de la ieşirea primului
amplificator operaţional sunt VSAT+ respectiv VSAT-. Din acest motiv, la ieşirea primului
amplificator operaţional se obţine o tensiune periodică vO1 de formă dreptunghiulară.

2
 Pe durata unei semiperioade a semnalului de la ieşirea primului AO, valoarea tensiunii
de la ieşirea sa este constantă. Acest lucru determină încărcarea sau descărcarea
condensatorului C prin rezistorul R la un curent constant, egal cu valoarea VO1/R, unde VO1
poate avea valorile {VSAT+, VSAT-}, în funcţie de semiperioadă. Încărcarea/descărcarea unui
condensator la un curent constant determină o variaţie liniară a tensiunii pe acesta, conform
relaţiei de mai jos, dedusă pe baza ecuaţiei de funcţionare a condensatorului
I
v C (t )   t  v C (0)
C
unde vC(0) reprezintă valoarea tensiunii pe condesator la momentul iniţial t=0, iar I
reprezintă valoarea curentului de încărcare/descărcare a condensatorului. Deoarece tensiunea
vC(t) este egală cu tensiunea de la ieşirea circuitului vO(t), rezultă că la ieşirea acestuia se
obţine o tensiune periodică de formă triunghiulară.

Figura 2. Generator de semnal triunghiular cu AO.

Figura 3. Formele de undă ale semnalelor generatorului de semnal triunghiular cu AO.

3
 Pentru generatorul de tensiune triunghiulară se pot deduce următoarele formule de
proiectare:
frecvenţa semnalului:
k
f  2.a
4 R C
valoarea maximă a tensiunii triunghiulare:

V SAT
V MAX   
V SAT  V EE  1V  2.b
k
valoarea minimă a tensiunii triunghiulare:

VSAT
VMIN   
VSAT V CC1V  2.c
k
unde:

RF 2.d
k
R1

În cazul proiectării unui astfel de circuit,

specificaţiile de proiectare (datele iniţiale) sunt
reprezentate de parametrii f = frecvenţa
semnalului; VMAX = amplitudinea semnalului
triunghiular, iar proiectarea generatorului de
semnal triunghiular este realizată parcurgând
etapele precizate în continuare:
1. se alege valoarea pentru tensiunile de
alimentare VCC şi VEE ale AO-ului utilizat;
2. se determină valoarea parametrului k
din formula 2.b;
3. se alege valoarea rezistenţei R1 la o
valoarea convenabilă (câţiva kiloohmi) şi
se calculează valoarea rezistenţei RF din
relaţia 2.d;
4. se alege convenabil valoarea capacităţii
electrice a condensatorului C, iar valoarea rezistenţei R se calculează cu formula 2.a.

Pentru alegerea componentelor circuitului se furnizează tabelul de mai sus.

4
III. Realizarea practică a generatorului de semnal dreptunghiular cu AO.
Toate rezultatele obţinute se vor trece în Tabelul 1.
1. Se verifică dacă sursa de alimentare HM8040 este decuplată (ledul ON de pe panoul frontal
al aparatului trebuie să fie stins); dacă sursa de alimentare nu este decuplată, atunci se va
apăsa butonul OUTPUT de pe panoul frontal al sursei de alimentare HM8040 pentru
decuplarea acesteia (se observă stingerea ledului ON).
2. Se realizează circuitul din Figura 4, care reprezintă un generator de semnal dreptunghiular.
Cele două surse de alimentare se setează la valoarea de 15[V]. Valorile componentelor
circuitului sunt indicate în figură (RF= ....[k], R1= ....[k]). După realizarea
circuitului se va chema cadrul didactic pentru verificarea acestuia.

Figura 4. Generator de semnal dreptunghiular.

3. Se vizualizează pe ecranul osciloscopului, pe canalul 1, tensiunea de ieşire vO şi se măsoară

amplitudinea tensiunii, respectiv perioada semnalului generat, apoi se calculează frecvenţa
semnalului; se reaminteşte că frecvenţa unui semnal se calculează în funcţie de perioada
semnalului respectiv cu relaţia:
1
f [ Hz ] 
T [s]

4. Se calculează cu formula 1.b valoarea teoretică a perioadei semnalului generat, apoi

valoarea teoretică a frecvenţei semnalului. Valoarea obţinută se trece în Tabelul 1.

5
IV. Proiectarea unui generator de tensiune triunghiulară şi testarea funcţionării sale
prin simulare în Orcad
1. Se va proiecta un generator de tensiune triunghiulară cu AO.

Datele de proiectare sunt:

frecvenţa semnalului:
f = ..... [kHz];
valoarea maximă a tensiunii triunghiulare (amplitudinea tensiunii triunghiulare)
VMAX = ..... [V];

Tensiunile de alimentare tensiune VCC şi VEE au valoarea de 15[V]. Valorile componentelor

circuitului, obţinute în urma proiectării circuitului se vor trece în Tabelul 2. Procedeul de
proiectare este indicat în secţiunea II a lucrării.
Pentru testarea funcţionării circuitului se va utiliza pachetul software de proiectare a
sistemelor electronice Orcad.
2. Se editează circuitul din Figura 5, în care sursele de tensiune VCC şi VEE sunt de tipul VDC
şi au valoarea de 15[V], iar componentele circuitului sunt cele alese după etapa de
proiectare.

Figura 5. Generator de tensiune triunghiulară – circuitul editat în Orcad.

6
3. Testarea circuitului se realizează prin simularea acestuia. În acest scop se va realiza o
analiză de tipul Time domain. În urma acestei analize se vor vizualiza 5 perioade ale
tensiunilor vO, respectiv vO1.
4. Pentru tensiunea de ieşire a circuitului vO, se vor măsura cu ajutorul cursorului parametrii
perioadă T, valoarea maximă VMAX, respectiv valoare minimă VMIN şi se va calcula frecvenţa
semnalului generat; toate valorile determinate se trec în Tabelul 1.

7
 Tabelul 1.
fteoretic

Tabelul 2.

Date iniţiale de proiectare:

f=
VMAX =

C R RF R1 VMAX f