Proiect individual

Management internaţional
LAOS

Realizator,

Anul III, Grupa 5

 Cuprins
I. Prezentarea ţării..................................................................................................................................1
II. Impactul culturii asupra managementului internaţional din Laos............................................................4
II.1. Religia...............................................................................................................................................4
II.2. Influenţa dimensiunilor interculturale..............................................................................................4
II.2.1 Indicele distanţei faţă de putere.................................................................................................4
II.2.2 Individualismul............................................................................................................................5
II.2.3 Masculinitatea............................................................................................................................5
II.2.4. Indicele evitării incertitudinii.....................................................................................................6
II.2.5 Analiza comparativa între Laos, SUA şi Marea Britanie..............................................................6
II.3 Simbolistică şi tradiţii.........................................................................................................................8
III. Comunicarea din managementul internaţional din Laos......................................................................10
III.1.1 Protecţionism...........................................................................................................................10
III.1.2 Liberalismul..............................................................................................................................11
III.1.3 Infrastructura...........................................................................................................................12
III.1.4 Alte caracteristici ale economiei.............................................................................................14
III.2 Mediul cultural...............................................................................................................................14
III.2.1 Limba.......................................................................................................................................14
III.2.2 Estetică....................................................................................................................................14
III.2.3 Educaţia...................................................................................................................................14
III.2.4 Alte aspecte.............................................................................................................................15
III.3. Mediul politic.................................................................................................................................16
III.4. Mediul legal..................................................................................................................................16
IV. Riscurile în afacerile international.........................................................................................................18
IV.1. Riscurile natural.............................................................................................................................18
IV.2 Riscuri politice.................................................................................................................................18
IV.3. Riscuri economice.........................................................................................................................19
V. Negocierea internaţională în Laos.........................................................................................................21
V.1 Stilul de management......................................................................................................................21
V.2. Comparaţie între stilurile de negoicere...........................................................................................21
V.2.1. Negociatorul asiatic..................................................................................................................21
V.2.2. Negociatorul francez................................................................................................................22
VI. Managementul resurselor umane din Laos..........................................................................................24
Concluzii:...................................................................................................................................................26
 I. Prezentarea ţării

Laos sau Republica Populară Democrată Lao se află în Asia de Sud-Est, fără ieşire la
mare. Acest stat se învecinează cu Birmania și China la nord-est, cu Vietnamul la est, cu
Cambogia la sud și cu Thailanda la vest.

Poza 1

Laosul este o ţară ce îşi are originile în secolele XIV – XVIII, încă din timpul Imperiului
Lan Xang, fiind în acea perioadă unul dintre cele mai înfloritoare state din Asia de Sud-Est. În
secolul XVIII s-a destrămat în câteva regate şi principate vasale statelor Siam (Thailanda),
Cambogia şi Vietnam din vecinătate. În 1893 a fost cucerit de francezi şi transformat în
protectorat, iar în timpul celui de-al doilea război mondial a fost ocupat de japonezi. În urma
răscoalei armate antijaponeze din august 1945, a fost creat guvernul provizoriu al rezistenţei
populare, care în octombrie 1945 a proclamat independenţa Laos sub denumirea de Patet Lao
(Ţara Laoţienilor). Reocuparea ţării de către armatele franceze(1946), determină declanşarea
unei puternice lupte de eliberare naţională şi crearea Forţelor Armate Patet Lao, care instaurează
puterea populară pe jumătate din teritoriul ţării. Laos se proclamă monarhie; Franţa este silită să-

1
i recunoască autonomia, în 1949, şi, apoi, suveranitatea şi independentă, în 1953. Acordurile de
la Geneva,1954, consfinţesc recunoaşterea independenţei la nivel internaţional, precum şi
obligaţia de a duce o politică de neutralitate.

Declanşarea războiului civil de către forţele reacţionare(1959) determină ţinerea unei

conferinţe internaţionale la Geneva,1962, care consemnează, prin „Acordurile cu privire la
Laos”, obligaţia celor 14 state participante şi a principalelor forţe politice ale ţării de a asigura
stricta neutralitate a ţării. Forţele reacţionare, cu sprijinul S.U.A., reîncep luptă armată în 1963 şi
înlătură din guvern pe reprezentanţii Frontului Patriotic din Laos. În teritoriul administrat de
Frontul Patriotic (2/3 din Laos, 1972), s-a aplicat un larg program de reconstrucţie şi dezvoltare
social-economică.

În 1973 se semnează, la Vientiane, un acord de încetare a războiului civil şi de restabilire

a păcii şi înţelegerii naţionale. După înlăturarea organelor administrative reacţionare pe întreg
teritoriul ţării, regele Laosului abdică şi ţara se proclamă republică, adoptând actuala denumire
(1975).

În momentul actual, Laos-ul este o republică socialistă independentă cu capitala situată în

oraşul Vientiane. Preşedinte este Lt. Gen. Choummaly Sayasone, iar deviza ţării: „Pace,
Independenţă, Democraţie, Unitate şi Prosperitate”.

Suprafaţa ţării este de 236 800 km2, situându-se asfel pe locul 83 în lista ţărilor după
suprafaţă. În ceea ce priveşte populaţia, după estimările făcute în 2009, numărul locuitorilor este
de 6,8 milioane, ceea ce înseamnă o densitate de aproximativ 27 loc/km 2. În funcţie de populaţie,
Laos-ul este situat pe locul 106 în lista ţărilor după populaţie.

Populaţia Laos-ului este alcătuită din mai multe grupuri etnice, printre care cele mai
importante sunt: leo-lum, grup care reprezintă aproximativ jumătate din populaţie, lao-tai, lao
theung şi lao-sung. Un alt mod de a împărţi populaţia Laos-ului este în funcţie de zona în care
locuiesc, de altitudinea la care locuiesc. Astfel, leo-lum reprezintă populaţia de câmpie, lao
theung este populaţia care trăieşte în munţii centrali şi sudici, iar lao –sung sunt cei care locuiesc
în ţinuturile muntoase şi de deal, în zonele izolate.

2
 Limba oficială este Lao, care face parte din grupul lingvistic Tai. Cu toate acestea, marea
majoritate a populaţiei încă mai folosesc dialectele specifice triburilor din care fac parte, în
special în zona rurală. Alături de limba oficială, se vorbeşte şi franceză, engleză şi vietnameză.

Clima este musonică tropicală, cu un sezon ploios din mai până în septembrie sau
octombrie. În zonele muntoase precipitaţiile sunt până la 500 cm, însă depresiunile sunt mai
secetoase. Din noiembrie până în februarie vremea este în mare parte secetoasă, iar din martie
până în mai este caldă şi însorită. Temperaturile medii sunt de 21C în ianuarie şi 28C în iulie.

Relieful în Laos este predominant muntos, fără ieşire la mare. Înălţimile cele mai mari
sunt în nord şi în est. Cel mai înalt vârf este situat în nord, vârful Phon Bia, ce atinge 2.818m.
Apa ocupă doar 2% din suprafaţa ţării; cel mai important râu este Mekong, cu o lungime de
4.160 km şi curge din Laos, prin Luang Prabang (oraş din nordul Laosului), apoi pe graniţa cu
Thailanda, peste Cambogia şi se varsă în Marea Chinei de Sud. Pădurile tropicale acoperă mai
mult de jumătate din suprafaţa totală a teritoriului.

În ceea ce priveşte religia, 67% din populaţia Laosului sunt budişti, 1,5% sunt creştini, şi
31,5% aparţin altor religii sau altor credinţe populare, conform recensământului din 2005.
Creştinii sunt în marea lor parte concentraţi în zona capitalei, pe când musulmanii sunt izolaţi în
zonele de graniţă a regiunii Myanmar.

Laos are o economie centralizată, bazată în primul rând pe agricultură(orez, cartofi,

trestie de zahăr, manioc și mac) și pe ajutor internațional. Pescuitul reprezintă o importantă sursă
de hrană bogată în protein. Mineritul este slab dezvoltat, statul având doar două mine importante
de staniu, însă multe din zăcăminte sunt foarte puţin exploatate, cum ar fi gipsul, aurul, pietrele
preţioase, potasiul şi fierul. Principalele industrii dezvoltate sunt măcinarea orezului şi
cheresteaua, dar a mai înflorit şi fabricarea ţigaretelor, chibriturilor, berii şi cărămizilor. 89% din
energia electrică este obţinută cu ajutorul hidrocentralelor.

Peste 70% din forţa de muncă a ţării lucrează în agricultură. În depresiunea Mekong se
cultivă în special orez, Laosul producând aproximativ 1,5 milioane de tone pe an. Pentru export
se cultivă şi cauciu, tutun, piper, ceai, cafea şi bumbac.

3
II. Impactul culturii asupra managementului internaţional din Laos

II.1. Religia

În ceea ce priveşte apartenenţa la o religie, cea mai răspândită este budismul theravada,
reprezentat de 65% din populaţia ţării, urmat de animism (32,9%), creştinism (1,3%) şi alte
religii (0,8%). Din aceaste date putem spune că budismul are cel mai mare impact asupra
manangementului datorită ponderii din această ţară, acesta influenţând atât într-un mod pozitiv,
cât şi într-un mod negativ relaţiile de afaceri.

Acest tip de religie se bazează mai mult pe realizarea spirituală, decât pe cea materială,
acest lucru semnificând faptul că etica reprezintă un element cheie în afaceri, iar oamenii nu cred
că bogăţia, acumularea de bunuri materiale, împlinirea, este scopul lor în viaţă, acesta
reprezentând un obstacol pus în calea manangementului, caracterizat prin cifre,profit şi
bunăstarea societăţii.

O altă latură a religiei, animismul, reprezintă credinţa conform căreia obiectelor şi

fenomenelor naturii li se atribuie suflet, ceea ce afectează gândirea şi comportamentul oamenilor,
care cred că magia are un rol foarte important în activitatea de zi cu zi, unii comercianţi chiar au
profitat de un aspect al acestei religii, conform căruia“cei care poartă obiecte din sticlă li se
măreşte inteligenţa”.

II.2. Influenţa dimensiunilor interculturale

Dimensiunile utilizate în această analiză sunt IDP (indicele distanţei faţă de putere), IDV
(individualismul), MAS (masculinitatea), UAI (indicele evitării incertitudinii) şi LTO (orientarea
pe termen lung).

II.2.1 Indicele distanţei faţă de putere

În ceea ce priveşte IDP, acesta are o valoare de 64 (71 fiind media în zonă), ceea ce
semnificafaptul că puterea este distribuită într-un mod inegal în instituţii şi organizaţii, iar acest
fapt este reprezentat şi de inegalitatea dintre oameni. Avem de-a face cu o piramidă alungită, în
care superiorii sunt inaccesibili, centralizarea având un rol important, şi astfel există un conflict

4
latent între cei care deţin puterea şi ceilalţi.În cazul unor negocieri, cele două sau mai multe
persoane trebuie să aibă titluri/funcţii egale sau superioare partenerilor pentru ca acest act să
decurgă într-un mod normal, acest lucru însemnând un semn de respect faţă de manangerii din
această ţară, în caz contrar , negocierile se pot încheia fără a se ajunge la vreun consens.

II.2.2 Individualismul

Individualismul are o valoare de 23, foarte scăzută, care reflectă faptul că relaţiile dintr-o
organizaţie se stabiliesc pe o bază morală, fapt evidenţiat şi în influenţa religiei, comunicarea în
cadrul grupului este intensă, relaţia dintre oameni este mai importantă decât sarcina grupului,
este foarte importantă etică profesională, iar promovarea se face pe baza vechimii. Calităţile
urmărite de manangeri în cadrul procesului de angajare sunt loialitatea, onestitatea şi
compatibilitatea, în cele mai multe cazuri, sunt angajate rude sau prieteni ai salariaţilor.

În ceea ce priveşte structura organigramei, sunt specificate îndatoririle, responsabilităţile

şi relaţiile ierarhice ale secţiunilor departamentale şi diviziile, cu excepţia a una, două poziţii de
vârf, iar deciziile sunt luate într-un interval mai mare de timp, deoarece acestea trebuie să se ia în
grup, analizându-se şi ajungându-se la un acord în cadrul acestuia, dar avantajul este că
implementarea se poate face imediat.

II.2.3 Masculinitatea

Masculinitatea este definită ca “situaţia în care valorile dominante ale societăţii sunt
succesul, banii şi lucrurile”1. Acest indice, cu o valoare de 34, reflectă faptul că oamenii muncesc
pentru a trăi, relaţiile cordiale sunt foarte importante, societatea este una permisivă şi există o
simpatie pentru cei slabi.
Acest indice mai reflectă, din punct de vedere strategic, faptul că guvernul cheltuie puţini
bani pentru armament, de unde rezultă că această ţară este neutră din punct de vedere militar şi
îşi constitue anumite rezerve în cazul în care vor apărea anumite conflicte care nu pot fi
soluţionate printr-o cale amiabilă, acest lucru fiind caracteristic Laos-ului, această ţară evitând
atât potenţialele conflicte la locul de muncă, cât şi în relaţiile internaţionale.

1
Management international – Suport de curs, Sasu Constantin, pg 30

5
 În ceea ce priveşte economia sunt favorizate intreprinderile mici, punându-se un accent
important asupra păstrării şi conservării mediului. Se încearcă adaptarea individului la condiţiile
de muncă, dar şi la condiţiile sociale, evitând stresul la care este supus angajatul.

II.2.4. Indicele evitării incertitudinii

Evitarea incertitudinii este “măsura în care oamenii se simt ameninţaţi de situaţiile

ambigue şi şi-au format credinţe şi instituţii care să evite aceste situaţii” 2. Valoarea indicelui este
de 64, ceea ce reprezintă faptul că oamenii nu îşi asumă riscuri asociate cu necunoscutul şi există
o dorinţă pentru a controla viitorul. Oamenii doresc să aibă un nivel de siguranţă cât mai ridicat
şi au o credinţă foarte mare în experţi şi cunoştinţele lor, iar această variabilă reprezintă o
ameninţare care trebuie eliminată.
În cadrul afacerilor, aceştia nu sunt dispuşi să-şi asume riscuri, ci să le elimine definitiv,
deci nu trebuie să propunem oferte cu un risc ridicat de eşec. Deoarece valoarea acestui indice
este ridicat, reflectă prezenţa mai multor regulamente, o fluctuaţie a forţei de muncă foarte
redusă, ceea ce semnificălipsa de ambiţie a angajaţilor.

II.2.5 Analiza comparativa între Laos, SUA şi Marea Britanie

Dimensiuni Laos SUA Marea Britanie

culturale

IDP 64 40 38

IDV 23 91 93

MAS 34 62 71

UAI 64 46 42

Tabelul 1

Se poate observa o anumită opoziţie a acestor valori datorată atât religiei, dar şi
mentalităţii diferite a oamenilor. În ceea ce priveşte IDP, în SUA şi Marea Britanie, acesta are
valori mici, fapt ce reflectă o piramidă aproape aplatizată, în Laos fiind una alungită, în ceea ce

2
Management international – Suport de curs, Sasu Constantin, pg 28

6
priveşte relaţiile ierarhice, nu se consideră faptul că “şeful are întotdeauna dreptate”, ci orice
opiniie trebuie argumentată şi analizată, eliminând acea frică a subalternilor, pe când în Laos,
superiorii sunt cei care iau deciziile, rareori fiind consultaţi subalternii, aceştia având o oarecare
reţinere să se opună managerilor.

Individualismul este foarte ridicat în cele două ţări cu care se face comparaţia, în Laos
existând conştiinţa lui “NOI”3, pe când în celelalte două ţări există conştiinţa lui “EU”. Într-o
organizaţie din SUA şi Marea Britanie, se pune accent pe iniţiativă personală şi realizare, fiecare
vrea să devină un lider, pe când în Laos, pentru angajat contează mai mult apartenenţa la
organizaţie, idealul de a fi membru.

Masculinitatea are un nivel foarte mare în Marea Britanie, dar şi în SUA, acest lucru
reprezentând faptul că se pune accent pe câştiguri, recunoaştere, avansări şi provocări, dar şi
aspectul că majoritatea managerilor sunt de sex masculin, cu o mentalitate “trăim pentru a
munci”4, pe când în Laos mentalitatea este “muncim pentru a trăi”, sunt favorizate întreprinderile
mai mari, neglijând mediul, pe când în Laos se pune accent pe păstrarea şi conservarea mediului.
În cele două ţări se urmăreşte mai mult latura materială, banii şi bunurile materiale , iar în Laos
pe latura morală; din punct de vedere strategic, se cheltuie foarte mult în ceea ce priveşte
armamentul şi alte dotări militare, deoarece se doreşte o expansiune economică, dar şi dorinţa de
a controla mai multe zone ale lumii, în contradicţie cu guvernul din Laos, care văd această latură
nerelevantă în economia ţării , cheltuind doar pentru a avea anumite rezerve şi pentru a avea un
nivel de siguranţă ridicat.

În ceea ce priveşte indicele de evitare a incertitudinii se vede faptul a americanii şi englezii

îşi asumă riscuri legat de necunoscut, fiind acceptate mai multe opinii, sunt mai puţine
regulamente scrise şi se pune accent mai mult pe bunul simţ al fiecărei persoane. Salariaţii sunt
mai ambiţioşi, ceea ce denotă că au aspiraţii mai mari , fapt rezultat şi din fluctuaţia mai ridicată
a personalului, pe când în Laos oamenii simt nevoia de siguranţă, nu sunt foarte ambiţioşi, iar
fluctuaţia personalului este destul de scăzută.

3
Management international – Suport de curs, Sasu Constantin, pg 29
4
Management international – Suport de curs, Sasu Constantin, pg 31

7
II.3 Simbolistică şi tradiţii

Drapelul ţării este format din 3 culori, roşu, reprezentând vărsarea de sânge, albastrul,
resursele ţării, iar albul este luna de peste râul Mekong5.

Poza 2 Poza 3

Emblema Naţională a Republicii Democrate Populare Laos este un cerc reprezentând în partea
de jos o jumătate de roată dinţată şi panglică roşie cu inscripţia "Lao Republică Populară
Democrată", şi decorate cu formă de urechi semilună de orez pe cele două părţi şi panglică roşie
întinsă între mijlocul urechii orez cu inscripţia "pace, independenţă, democraţie, unitate şi
prosperitate". O imagine de care Pagoda Luang este situat între vârfurile urechilor orez. Un
drum, un câmp nedecorticat, o pădure, şi un baraj hidroelectric sunt reprezentate în mijlocul
cercului6.

Festivalurile tradiţionale în Laos

Festivalurile “boun” (este o credinţă conform căreia, dacă fac un bine pe parcursul acelui
festival, vor fi răsplătiţi într-o viaţă viitoare) în Laos sunt de obicei legate de sezoanele agricole
sau sărbători.
Phravetsandone este un festival naţional religios, ce durează 3 zile şi 3 nopţi, în memoria
prinţului Vessantara. Cu această ocazie stareţii învestesc noi călugări budişti.

5
http://wiki.answers.com/Q/What_do_the_colors_of_the_Laos_flag_mean
6
http://flagspot.net/flags/la.html

8
 Boat racing festival celebrează sfârşitul postului budist, în cadrul căruia sute de bărci
colorate, decorate cu flori, tămâie şi lumânări sunt aşezate la întâmplare de-a lungul fluviului
Mekong în semn de respect pentru spiritul râului.
Aceste festivaluri au un caracter religios şi au drept scop obţinerea unor privilegii pentru
vieţile viitoare. Ziua femeii (8 martie) este o sărbătoare naţională marcată de parade colorate.
Mid Day este o sărbătoare care comemorează ziua naşterii lui Budha, iluminarea şi moartea
durează pe parcusul a 6 luni, cu ceremonii budiste şi ritualuri specifice
Spirit Offering Festival- ” Bonn Dak Ben and Bonn Pchum Ben” -festivalul durează 15 zile şi
este dedicat slăvirii sufletelor celor morţi,şi este una dintre cele mai importante sărbători din
Laos. Fiecare familie merge la un templu budist şi le duce călugărilor mâncare pentru a fi feriţi
de lucruri rele şi bineînţeles se ascultă predicile lui Budha7.

7
http://www.e-referate.ro/referate/Turismul_cultural_in_Laos_si_Cambodgia2008-04-10.html

9
III. Comunicarea din managementul internaţional din Laos

Comunicarea reprezintă procesul de transmitere a unui mesaj de către un emiţător, printr-

un canal de comunicaţii, unui receptor de informaţii.
Variabilele naţionale care influenţează comunicarea: mediul economic, mediul cultural,
mediul politic şi mediul legal.
III.1. Mediul economic
Comunicarea este influenţată de următorii factori: protecţionism, liberalism, infrastructură,
alte caracteristici ale economiei.

III.1.1 Protecţionism

Comerţul, prin natura sa, presupune un schimb voluntar de bunuri între două ţări. Lipsind
elementul coercitiv, schimbul trebuie realizat în avantajul ambilor parteneri. Ca orice activitate,
competitivă, comerţul are avantajele şi dezavantajele sale. Prin creşterea concurenţei, preţurile
produselor importate se vor micşora şi va creşte cererea la export de produse autohtone mai
eficiente. În ambele cazuri vânzările cresc, profiturile se măresc, şi preţul acţiunilor va urca.
Consumatorii de produse importate şi realizatorii de produse pentru export vor beneficia de
aceste noi condiţii.
Este o realitate faptul că există beneficiari şi victime în comerţul liber, aşa cum există virtual,
în orice schimb. Tocmai în această realitate rezidă, principalul motiv al legislaţiei protecţioniste.
Victimele comerţului liber sunt foarte vizibile, iar pierderile lor cuantificabile. Guvernul
foloseşte protecţionismul ca pe un mijloc de a diminua pierderile din activităţile de comerţ.
Desigur, există o multitudine de motive care determină aceste măsuri protecţioniste. Ele pot
fi grupate astfel:
Ø Protejarea pieţei interne
Ø Protejarea ramurilor interne
Ø Necesitatea păstrării banilor în ţară
Ø Încurajarea acumulării capitalului
Ø Menţinerea standardului de viaţă şi a salariilor reale
Ø Conservarea resurselor naturale

10
 Ø Industrializarea naţiunii cu salarii mici
Ø Menţinerea ocupării forţei de muncă şi reducerea şomajului
Ø Apărarea naţională
Ø Creşterea mărimii afacerilor
Ø Represalii şi tranzacţii avantajoase
Aceste măsuri sunt specifice ţărilor aflate în dezvoltare, aşa cum este şi cazul Laos-ului, care
doresc atât industrializarea ţării, protejarea ramurilor tinere, dar şi apărarea naţională.

III.1.2 Liberalismul

Laos face parte din ASEAN (Association of South-East Asian Nations), iar scopul acestei
organizaţii este de a transforma zona geopolitică în cauză într-o regiune economică competitivă,
stabilă şi prosperă în care bunurile, serviciile şi investiţiile să circule liber.
De asemenea, se urmăreşte realizarea unei dezvoltări economice echitabile şi reducerea sărăciei
şi a disparităţilor sociale până în 2015.

În vederea realizării Comunităţii Economice, ţările membre ASEAN au stabilit:

· mecanisme şi măsuri noi de îmbunătăţire a implementării iniţiativelor economice
existente, incluzând: Zona de Liber Schimb din cadrul ASEAN (ASEAN Free Trade
Area), Acordul Cadru pentru Servicii din cadrul ASEAN (ASEAN Framework
Agreement on Services) şi Zona Investiţională ASEAN (ASEAN Investment AREA)
· accelerarea integrării regionale în următoarele sectoare prioritare până în 2010:
transportul aerian, produsele agricole, autovehicule, e-commerce, produse electronice,
ferme piscicole, sănătate, produsele de bază din cauciuc, textile şi îmbrăcăminte, turism şi
produse bazate pe lemn.
· facilitarea mişcării oamenilor de afaceri, a muncitorilor calificaţi şi a talentelor.
· întărirea mecanismelor instituţionale ale ASEAN, inclusiv îmbunătăţirea Mecanismului
de Reglementare a Disputelor din cadrul ASEAN pentru a se asigura o rezolvare legală şi
rapidă pentru orice dispută economică.
Zona de Liber Schimb a fost înfiinţată în 1992, urmărindu-se eliminarea barierelor tarifare şi
netarifare dintre ţările membre, în vederea creşterii eficienţei economice, a productivităţii şi a
capacităţii concurenţiale.

11
Începând cu 01.01.2005 taxele vamale pentru 99% din produsele incluse pe Lista Acordului
pentru ţările member au fost reduse până la o valoare maximă de 5%. De asemenea,60% din
produsele din această listă au taxă vamală de 0%, iar media taxelor vamale pentru toate aceste
produse este de 2%, iar în cazul ţărilor noi membre, cum este şi cazul Laos-ului , 81% din
produsele incluse în Lista acordului au taxe vamale cuprinse în intervalul 0-5%8.
Aceste tarife reprezintă anumite bariere în afara acestei organizaţii deoarece taxele
practicate de această ţară pentru bunurile şi serviciile din afara ASEAN, sunt mari, ceea ce duce
la o creştere a preţului pe această piaţă, şi comparând cu puterea de cumpărare a oamenilor se
poate considera că nu există nici un câştig financiar al firmelor din afara asociaţiei.

Aceste tarife pot avea următoarele efecte:

Măresc Slăbesc Restricţionează

Presiunea inflaţionistă Poziţiile balanţei de plăţi Sursele de aprovizionare

ale producătorului

Privilegiile intereselor Modelele de cerere şi ofertă Diversitatea pieţei

speciale

Controlul guvernului Înţelegerea internaţională Competiţia

Tabelul 2

III.1.3 Infrastructura

În ceea ce priveşte transportl, Laos-ul nu dispune de un sistem de căi ferate, ceea ce poate duce
la creşterea anumitor costuri şi preţuri implictit, are 9 aeroporturi cu piste pavate şi 32 cu piste
nepavate, şosele cu un total de 36831 de km, din care doar 4811 sunt asfaltate, ceea ce semnifică
o slabă dezvoltare a infrastructurii transportului, majoritatea drumurilor fiind rudimentare, dar
Laos-ul dispune de căi navigabile, circa 4600 km, ocupând astfel locul 24 în lume.
Energia produsă de această ţară este de 1,656 miliarde kWh, ocupând locul 137 în lume , în
ceea ce priveşte cea importată este de 820 de milioare de kWh, iar exportul are o valoare de 230

8
http://www.editurauranus.ro/marketing-online/21/pdf/2.pdf

12
de milioare de kWh, reţeaua fiind una dezvoltată în mediile urbane, dar şi în multe districte
rurale9.
În ceea ce priveşte comunicaţiile, sunt 140.000 de posturi telefonice fixe în uz, 3.232 milioane
de abonaţi la serviciile de telefonie mobilă, locul 111 în lume.

Serviciile de telefonie:

Generalitati: serviciul pentru publicul larg este slab, dar în continuă îmbunătăţire;
guvernul se bazează pe o reţea de radiotelefonie pentru a comunica cu zone îndepărtate
Pe plan intern: prestatori de servicii multipli; utilizarea telefoanelor mobile creşte foarte rapid
Pe plan international: codul de ţară - 856; staţie prin satelit - 1 Intersputnik (Oceanul Indian) şi
un al doilea urmează să fie dezvoltat de către China (2008)

Mass-media, Audiovizualul:

Sunt prezente 2 staţii de televiziune care operează în afara Vientiane - 1 operată de guvern şi
altele deţinută în comun de către guvern şi o companie thailandeză; aproximativ 15 posturi
provinciale de operare cu aproape toate programele transmise prin staţia de satelit operată de
guvern în Vientiane; relee de la Hanoi oferă acces la un post de televiziune vietnamez;
emisiunile disponibile de la staţiile în Thailanda şi Vietnam, în zonele de frontieră; sisteme de
TV prin cablu şi multi-canal prin satelit oferă acces la o gamă largă de staţii străine; radio
controlat de stat -Radio Naţional Lao ( LRN) , emisie pe 5 frecvenţe - 1 AM, 2 SW, şi 2 FM;
programele LRN - AM şi FM sunt transmise prin satelit, constituind o mare parte din listele de
programare ale posturilor de radio provinciale; emisiuni Thailandeze radio sunt disponibile în
zonele de frontieră şi transmisii de radio-difuzorii multiple internaţionale sunt, de asemenea,
accesibile (2008)

Internetul:

9
http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/1587-laos-harta-
geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html

13
 În Laos sunt circa 1500 de calculatoare conectate la internet, ceea ce reprezintă un număr
foarte mic şi 300.000 de utilizatori de internet.

III.1.4 Alte caracteristici ale economiei

Inflaţia se presupune a fi un factor negativ, dar în cazul Laos-ului se poate spune că
aceasta este una obişnuită pentru o ţară în curs de dezvoltare, aceasta având doar un nivel de 6%.

III.2 Mediul cultural

III.2.1 Limba

Limba oficială este Lao, care face parte din grupul lingvistic Tai. Cu toate acestea, marea
majoritate a populaţiei încă mai folosesc dialectele specifice triburilor din care fac parte, în
special în zona rurală. Alături de limba oficială, se vorbeşte şi franceză, engleză şi vietnameză.

Este de preferabil ca acest tip de comunicare, verbal, să se realizeze utilizând limba

oficială a acestui stat, asta însemnând faptul că trebuie angajat un translator, în cazul în care
avem interes pe acea piaţă, acest lucru denotă respect faţă de valorile culturale ale acestei ţări, iar
învăţarea câtorva cuvinte de bază din această limbă reprezintă un atu în cadrul comunicării, acest
lucru impresionând partenerul de discuţii.

III.2.2 Estetică
Estetica influenţează managementului unei firme prin rolul pe care îl are în interpretarea
semnificaţiilor diferitelor metode ale expresiei artistice, culori şi standarde de frumos ale unei
anumite culture.
Este recomandat să se analizeze aceste aspecte prin cercetări locale, pentru a nu evita
situaţiile în care partenerul de discuţie să se simtă ofensat într-un anumit fel datorită neaprecierii
anumitor elemente din estetică.

III.2.3 Educaţia

În ceea ce priveşte cheltuielile cu educaţia, se observă o valoare mică , 2,3% din PIB-ul
Laos-ului, ocupând astfel locul 164 în lume, 73% din populaţia peste 15 ani fiind capabili să
scrie şi să citească , 83% din bărbaţi fiind capabil de acest lucru ,iar femeile au un grad de
alfabetizare de 63%.

14
III.2.4 Alte aspecte
În viaţa de zi cu zi, laoţienii prefer orezul şi supa. În zonele rurale, este preferată carnea
crudă împreună cu alte alimente culese din pădurile din apropiere, însă, după o campanie pentru
sănătate, s-a mai renunţat la acest obicei de a consuma carnea crudă. Un fel de mâncare specific
este “Laab”, carne tocatăcu condimente, ce poate fi consumat fie crud sau fiert. Laoţienii din
zonele de câmpie au ca fel principal de mâncare peştele. Consumul de bere este extrem de
răspândit în toată ţara.
La ocaziile speciale sau de sărbători, nu se prepară feluri speciale de mâncare, ci doar mai
multe feluri, variate, mai multe dulciuri şi deserturi şi se consumă mai mult alcool.
În ceea ce priveşte stratificarea socială, odată cu abolirea aristocraţiei în 1975, au dispărut
toate clasele sociale. Cu timpul însă, s-au format noi categorii sociale, majoritatea populaţiei
făcând parte din clasa de jos, săraci şi lipsiţi de putere. Privitor la simbolurile claselor sociale
înainte de abolire, unele modele de rochii şi unele material erau exclusive rezervate regelui şi
personalului de la curtea acestuia. Pentru bărbaţi era specifică “sampot”-ul, asemănător cu dhoti-
ul indian, însă cu colţul materialului trecut printre picioare şi prins la spate, formând astfel un fel
de pantaloni scurţi. Pentru femei era specific fusta „sinh”, o fustă lungă, tradiţională, de obicei
din mătase şi ţesută la poale.
După revoluţie, s-a încercat impunerea unui control asupra societăţii şi o rezolvare a
problemelor. Astfel, persoanele nedorite în societate au fost trimise în tabere de reeducare;
armata şi partidul exercitau funcţia de control social. După anii 1990 restricţiile au fost
diminuate, fiind deschise discoteci, baruri, a reapărut prostituţia, consumul de droguri şi
infractorii. Pentru combaterea acestor probleme, autorităţile încearcă să reimpună normele
tradiţionale.
Există diverse programe pentru binele societăţii, ce se află în mâinile statului şi ale
partidului, şi există anumite programe de binefacere, în special pentru femei, ce sunt coordonate
de organizaţii internaţionale şi de donatorii bilaterali. Sănătatea, la început aparţinea statului, dar
în momentul actual aparţine în mare parte de domeniul privat.
În ceea ce priveşte mariajul, există o libertate în alegerea soţiei, cu toate că există o
preferinţă pentru veri. Părinţii pot propune, de asemenea, o persoană, iar orice alegere trebuie
consultată înainte cu părinţii. Există un preţ ce trebuie plătit pentru mireasă şi variază în funcţie
de multe aspecte. Ceremonia are loc acasă la mireasă şi un moment important al acestei

15
proceduri este invocarea spiritelor. Divorţul este comun în rândul cetăţenilor laoţieni, putând fi
intentat de oricare dintre părţi.
Se încearcă menţinerea familiei unite; prima fiică căsătorită va rămâne în casa părinţilor
ei până în momentul în care următoarea fiică se va căsători. Prima se va muta într-o casă
apropiată. Cea mai mică fiică va fi cea care va moşteni casa părintească şi va trebui să îngrijească
de părinţii ajunşi la bătrâneţe. În ceea ce priveşte moştenirea, s-a ajuns la o egalitate între fii şi
fiice.
Hainele uşoare şi confortabile şi papucii buni de mers pe jos sunt extrem de benefici.
Laoţienii se îmbracă modest, iar hainele extravagante pot fi considerate o lipsă de respect,
ofensatoare şi pot constitui chiar o infracţiune. Templele şi unele site-uri turistice nu permit
pantaloni scurţi deasupra genunchiului sau maieu / topuri vestă şi cer o ţinută decentă. La
intrarea în unele temple şi în unele magazine este obligatorie scoaterea papucilor, asfel este
recomdata purtarea unor sandale sau papuci care pot fi îndepărtaţi cu uşurinţă.

III.3. Mediul politic

Laos este un stat comunist alcătuit din 16 provincii şi un oraş (prefectură), a

căruiconstituţie a fost promulgată pe 14 august 1991, amendată în 2003. Singurul partid aflat la
putere este Partidul Revoluţionar al Poporului Lao, alte partide fiind interzise. Acesta stabileşte
de unul singur “regulile jocului”, singurul avantaj fiind că legile sunt implementate imediat chiar
dacă acestea au unele defecte.
În ceea ce priveşte sistemul comunist şi aderarea la ASEAN, se poate spune că guvernul a
impus anumite bariere comerţului internaţional, majoritatea exporturilor fiind limitate la ţările
din această asociaţie, fiind descurajate într-un anumit fel atât importurile, cât şi exporturile din şi
către afara asociaţiei.

III.4. Mediul legal

Puterea executivă este alcătuită din:

· Şeful statului: Preşedinte Lt.Gen. Choummali Saignason
· Vice-Preşedinte: Boun-Gnang Volachit

16
 · Şeful guvernului: - Prim-ministrul Thongsing Thammavong; Viceprim-
ministri:Asang Laoli, Lt.Gen. Douangchai Phichit, Somsavat Lengsavat şi Thongloun
Sisoulit
· Cabinetul: miniştri numiţi de preşedinte, aprobat de Adunarea Naţională

Puterea legislativă este reprezentată de Adunarea Naţională unicamerală, formată din 115
locuri, membrii fiind aleşi prin vot popular dintr-o listă de canditati selectaţi de către partid,
mandatul acestora fiind de 5 ani.
Se poate observa că factorul corupţie poate influenţa într-un mod negativ, atât comunicarea
cât şi alegerea unei organizaţii să se dezvolte în această ţară.

17
IV. Riscurile în afacerile international

Gradul de risc al ţării este de 5.92, acesta măsurând abilitatea unei ţări de furniza
companiilor private rezidente sau nerezidente precum şi entităţilor guvernamentale valuta
necesară derulării activităţii acestora.

IV.1. Riscurile natural

După cum putem observa, amplasamentul Laos-ului este unul bun, nu are ieşire la mare,
fapt ce exclude apariţia unor fenomene naturale de gen tsunami, cum s-a întâmplat în Japonia,
dar există anumite perioade ale anului foarte secetoase , iar unele în care apa nu mai poate fi
controlată, iar agricultura are cel mai mult de suferit în acest caz.

Cele mai multe zone din această ţară nu au acces la apă potabilă, fapt ce constitue un
dezavantaj, eroziunea solului este foarte ridicată, fapt ce ar putea determina frecvente alunecări
de teren, şi datorită despăduririlor frecvente. După război au rămas foarte multe obuze
neexplodate, acestea aflându-se în sol, gradul de explozie al acestora fiind unul foarte ridicat şi
astfel fiecare teren trebuie să fie cercetat amănunţit înainte de a construi ceva.

IV.2 Riscuri politice

Fiind un singur partid la putere, cel comunist, acesta poate decide naţionalizarea unei
afaceri, oferind astfel unele despăgubiri foarte mici în comparaţie cu cheltuielile pe care le-a avut
firma în dezvoltarea pe această piaţă. Aceasta este o practică foarte des utilizată în statele
comuniste, unde se urmăreşte ca cele mai profitabile afaceri să aparatina statului, iar în cazul în
care firma se opune acestei decizii, deşi în mod normal nu au cum, având în vedere faptul că
opinia lor contează foarte puţin, aceasta poate să nu primească nici un fel de despăgubire, astfel
confiscându-se afacerea.
În ceea ce priveşte conducătorul ţării şi partidul aflat la putere, schimbarea şefului statului
poate duce la o alterare a relaţiilor internaţionale, precum şi interesele fiecărui conducător pot fi
diferite şi asftel afacerea să fie boicotată în favoarea altei organizaţii specializată pe acelaşi
domeniu.

18
 “Regulile jocului” stabilite de către conducător împreună cu subalternii săi, pot fi schimbate
foarte uşor, cum ar fi controlul schimbului dintre ţări , anumite restricţii de import , restricţii
privind conţinutul local, controlul taxelor, a preţurilor, anumite restricţii privind investiţiile
străine, fapt ce ar putea bloca dezvoltarea anumitor afaceri în această ţară.
Un alt aspect important este corupţia, care are un nivel ridicat şi datorită regimului
politic de tip comunist, cele mai multe dintre legi fiind defectuoase, mergându-se mai mult pe
cutume şi legi indigene nescrise.

IV.3. Riscuri economice

Aceste tipuri de riscuri pot fi de mai multe feluri:

· Riscuri de producţie – întreprinderea nu poate realiza ceea ce a fost prevăzut în contract,

datorită anumitor factori umani, calitatea fiind influenţată în acest sens , iar datorită
infrastructurii acestei ţări , termenele de livrare nu pot fi respectate, fapt ce ar putea duce
la pierderea anumitor clienţi;

· Riscuri tehnologice – caracteristicile tehnice ale echipamentelor pot să nu corespundă

particularităţilor din această ţară(cum ar fi tensiunea energiei electrice), nivelul calităţii să
fie unul mai ridicat decât ceea ce aceste echipamente pot produce sau costurile pot fi mai
mari, iar în cazul în care plata către furnizor se face prin cote procentuale, acesta poate
avea de suferit şi astfel, dacă vânzările sunt scăzute, iar firma deţine multe stocuri, poate
întârzia plata către acesta, putând intra în insolvenţă;

· Riscuri de natură umană – oamenii din Laos nu au un nivel de cultură foarte ridicat şi
astfel este nevoie de instruirea forţei de muncă, ceea ce inseamana costuri suplimentare;

· Riscuri de neexecutare – datorită anumitor costuri foarte ridicate în această ţară sau a
inexistenţei anumitor resurse, poate creşte nivelul preţului, iar cumpărătorul să nu îşi mai
permită să achiziţioneze aceste bunuri sau servicii;

· Riscuri de insolvabilitate – în cazul în care nu există o corelaţie între crediul furnizor şi

cel client, poate apărea un blocaj financiar, ceea ce ar duce firma într-o situaţie de
imposibilitate de plată a datoriile, astfel fiind chemată în instanţă;

19
· Riscuri de preţ – în cazul în care nu se ajunge la un consens între cele două părţi,
producător şi cumpărător, iar plata se face amânat, producătorul poate creşte preţul
produselor de pe piaţă pentru a putea produce în continuare.

· Riscurile valutare – în această ţară rata de schimb a valutei nu are fluctuaţii foarte mari,
dar în cazul în care politica monetară se va schimba, pot exista pierderi datorită acestei
parităţi între valute, la data încheierii contractului şi momentul plăţii;

· Riscuri ale ratei dobanzii- în cazul în care firma doreşte să acceseze un împrumut pe piata
locală trebuie să se asigure mai întâi că este cel mai avantajos şi să negocieze fiecare
clauză contractuală în parte; în Laos este practicată o dobândă de 26%;

20
V. Negocierea internaţională în Laos

V.1 Stilul de management

Cunoaşterea factorilor care motivează persoanele în diferite culturi este de o importanţă

majoră, mai ales pentru managerii care lucrează cu colectivităţi multinaţionale sau care îşi
desfăşoară munca în altă cultură decât cea de origine.

Printre factorii motivaţionali, alături de recompensele materiale trebuie inclus şi stilul de

management. Chiar dacă celor din Laos doresc o plată bună, nu întotdeauna acesta este singurul
mod de motivare. O analiză pe bază de chestionar efectuată printre angajaţii din Laos a scos în
evidenţă faptul că aceştia au remarcat printre factorii motivaţionali, pe lângă cei întâlniţi şi în alte
culturi (salarii, condiţii de muncă, promovare), personalitatea managerului, atitudinile şi stilul
său de management, ceea ce ei numesc “khunatham”, cu semnificaţia de “drept,bun, înţelegător”
sau barame, însemnând “carsimatic,respectat, iubit” şi care nu practică favoritismul.

Datorită orientării către sine, către relaţiile interpersonale amicale, în societate este
respins conflictul, căutându-se de cele mai multe ori căi ocolite pentru a-l aplana pe cale
amiabilă, în locul căilor directe care se practică în alte culturi, mai ales în cele vestice. Pentru a
avea o imagine mai clară despre procesul motivării, în această cultură este semnificativă
percepţia unor administratori de înalt nivel, privind factorii care motivează şi care demotivează
prezentaţi în tabelul de mai jos.

V.2. Comparaţie între stilurile de negoicere

Vom prezenta două modele de negociere, cel asiatic şi cel francez.

V.2.1. Negociatorul asiatic

Există diferenţe însemnate între ţări din alte părţi ale lumii şi Asia, precum şi între ţările
din Asia, de aceea trbuie evitate generalizările cu privire la ceastă zonă a lumii.
În Asia, nu se foloseşte abordarea deschisă şi directă, ci manierele subtile şi indirecte.
Relaţiile se formează în timp îndelungat. De aceea, asiaticii preferă să facă afaceri cu persoanele
pe care le cunosc personal, deci există o mică diferenţă între latura personală şi cea profesională
a unei relaţii.

21
 Spre deosebire de celelalte zone ale lumii, în Asia, individul este considerat în contextul
grupului căruia îi aparţine. Astfel, legăturile de familie, clan, cele religioase ori calitatea de
membru a unor organizaţii care au o anmuita putere socială sunt mai importante decât
manifestarea individualităţii unei persoane. Aici sunt dezaprobate agresivitatea şi preamărirea
persoanei individuale.
Asiaticul are un mod de viaţă mai tradiţional. Aici se consideră că maturitatea şi
cunoştinţele vin pe măsură ce se câştiga experienţă, iar aceasta se câştigă odată cu vârsta. Cu
toate acestea, generaţiile mai tinere din Asia (sub 25 de ani), care reprezintă 60% din populaţie,
au o concepţie şi o orientare diferită faţă de viaţă şi dezvoltare în raport cu generaţia părinţilor
lor. Se remarcă tot mai mult tendinţa acestora de a copia modul de viaţă occidental.
În SUA şi Europa, timpul este văzut că o săgeată aruncată în spaţiu, care nu se mai
întoarce la punctul de plecare. În Asia însa, acesta este ca o roată care se întoarce mereu spre
acelaşi punct. Acesta constituie o rezervă abundentă şi folosirea lui este subordonată menţinerii şi
dezvoltării relaţiilor interpersonale.
Rolul guvernului este deosebit de important, acesta este punctul central de referinţă
pentru comerciantul asiatic. Deciziile elaborate de guvern sunt rezultatul deliberărilor dintre
multe persoane oficiale din minister şi agenţii, deci este nevoie de foarte mult timp pentru a fi
adoptate. Odată obţinută aprobarea de la guvern, nu înseamnă că problemele s-au încheiat, ci ele
de abia încep. Spre deosebire de conducătorii corporaţiei, oficialităţile guvernului-gazdăau
cunoştinţe bazate pe experienţă comercială şi economică cu orientare diferită a problemelor şi a
soluţiilor.
Asiaticii vor să fie trataţi ca egali, în special de către occidentali, faţă de care unii dintre
ei manifestă chiar un complex de inferioritate. Naţionalismul este o forţă majoră, care motivează
acţiunile ţărilor din Asia.

V.2.2. Negociatorul francez

Stilul francez se caracterizează prin eleganţă, elasticitate şi risipă de cultură. Negociatorul
francez clasic preferă să parcurgă trei etape: faza negocierilor preliminare, de tatonare; faza
negocierilor de principii, care să stea la baza deciziilor; faza deciziilor şi încheierea tranzacţiei.
Ajuns în faza finală, negociatorul francez devine ferm şi puţin arogant. De la bun început, preferă
franceza ca limbă de negociere şi manifestă o oarecare antipatie faţă de limba concurentă,
engleza. Nu îşi pune niciodată problema să negocieze în limbile germană, chineză, arabă.

22
 Francezii preferă să discute temeinic fiecare punct şi să adopte o poziţie clară în legătură
cu fiecare subiect. Trebuie evitate confruntările directe, cu excepţia cazului în care negociatorul
se află într-o poziţie puternică de cumpărător. Francezilor le plac dezbaterile, dar nu şi criticile
acide, care vor fi interpretate ca atac la persoană.
Francezii sunt notorii pentru obiceiul lor de a se aşeza la masa tratativelor cu o singură
strategie şi cu tacticile aferente. Dacă opţiunea lor se dovedeşte total nepotrivită, este posibil ca
partenerul de negociere să se confrunte cu amânări substanţiale, până în momentul în care ei
reuşesc să îşi reformuleze poziţia, situaţie potenţial exploatabilă.
Aici este locul unde s-a inventat birocraţia. “Circuitul hârtiilor” poate ocupa un loc foarte
important în cadrul negocierilor, mai ales când este vorba de o companie de stat. Activitatea
economică abundă în norme şi reglementări.
Contractele pot fi lungi şi excesiv de elaborate. Ele trebuie redactate în întregime în
franceză, fără introducerea nici unui fel de termen străin, oricât de uzitat şi de banal ar fi10.

10
http://www.scritube.com/economie/NEGOCIEREA-MULTICULTURALA92975.php#_ftn3

23
VI. Managementul resurselor umane din Laos

În ceea ce priveşte salariul minim pe economie declarat este în jur de 30 kip pe zi, ceea ce
înseamnă 900 de kip pe lună, în jur la 100 de euro pe lună, dar acesta diferă foarte mult în funcţie
de locul de muncă ocupat de angajat.
Forţa de muncă este reprezentată de 3,65 milioane de oameni, fiind distribuită într-un mod
inegal , în agricultură fiind 80% ,iar în sectorul de bunuri şi servicii 20% , vârsta minimă de
angajare fiind de 16 ani, dar după împlinirea vârstei de 18 ani, se desfăşoară un stagiu militar
obligatoriu pe o perioadă de 18 luni, fapt ce impune o restricţie în ceea ce priveşte selecţia
angajaţilor pentru a evita lipsa de personal pentru desfăşurarea activităţii.
În ceea ce priveşte rata şomajului este una relativ mică, 2,5%, ocupând locul 21 în lume, iar
în ceea ce priveşte nivelul traiului de viaţă, 26% din oameni trăiesc sub limita sărăciei, un fapt
alarmant, dar în ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă, este o posibilitate de a reduce
costurile cu forţa de muncă, aşa cum au făcut foarte multe companii mari, când şi-au mutat
fabricile în zone mai puţin dezvoltate.
În ceea ce priveşte aspectele care motivează şi demotivează angajaţii acestea sunt următoarele:
Factori care motivează Factori care demotivează

Mediul social favorabil; colegi şi şefi buni Şef de neîncredere, nesincer

Şef cu calităţi:drept ,amabil,înţelegător Nerespectarea ego-ului salariaţilor

Relaţii bune cu oamenii Şef incompetent

Manifestare de înţelegere şi grijă Manager nedrept, fără compasiune

A fi model pentru alte personae Lipsa de viziune a şefului

Manager care dă sfaturi Manager care comentează, dar nu sfătuieşte

Recunoaşterea muncii bine făcute Mustrări nejustificate

Organizaţie cu o bună reputaţie Favorizarea anumitor grupuri

Evitarea linii ierarhice

Interesul personal mai presus de cel al

organizaţiei

24
 Raport nefavorabil între recompense şi
cunoştinţe

Promovarea numai pe bază de vechime

Prea mare competiţie între colegi

Tabelul 311

Perioada maximă de concediu pentru un angajat este de 22 de zile, orele suplimentare lucrate
la stat se transformă în ore de concediu, pentru a evita un blocaj financiar în instituţie, concediul
maternal/creştere copil este de 12 luni, rata natalităţii fiind de 3,22 copii/femeie.
Speranţa de viaţă la naştere este în medie de 62 de ani, la bărbaţi fiind de 61 de ani , iar la
femei de 64 de ani.
Ca şi metode de recrutare, nu se poate face o foarte mare diferenţiere, deoarece majoritarea
persoanelor care aveau performanţe deosebite au plecat din această ţară.
În ceea ce priveşte disponibilitatea forţei de muncă, majoritatea este reprezentată de bărbaţi,
care lucrează în industrie şi agricultură, iar femeile în industria textilă şi mai puţin în agricultură

11
Management comparat international- E.Burdus, 2003 –pg 349

25
Concluzii:

În cadrul managementul putem spune că există atât aspecte negative, cât şi pozitive cum ar fi:
Aspecte pozitive:
· Banii nu sunt singura metodă de motivare a angajaţilor
· Se pune accent pe grup, nu pe individ
· Implementarea ideilor se poate face foarte repede
Aspecte negative:
· Gradul ridicat de evitare a incertitudinii – ceea ce semnifică faptul că managerii nu îşi
asumă riscuri
· Riscurile politice şi cele legate de mediu – secete, indundatii, naţionalizare
· Lipsa pregătirii profesionale a forţei de muncă

Ca şi argumente în vederea intrării pe piaţă putem prezenta:

Pro Contra

Salariul minim pe economie este foarte mic Lipsa fortei de munca pregatite

Are semnate tratate de liber schimb cu tarile Climatul este nefavorabil

din ASEAN

Primeaza colectivismul Regimul comunist

Amplasare geografica avantajoasa pentru Infrastructura nu este dezvoltata

tursim

Singura concurenta este cu statul Dobanzile prea mari practicate de banci

Cadru legislativ instabil

Legi defectuase

Ca şi specialist, nu consider că intrarea pe această piaţă este benefică , deoarece popoulatia este
foarte săracă, implicit puterea de cumpararare a acestora. Solul nu este tocmai rezistent, având o
eroziune ridicată, ceea ce poate duce la o instabilitate a acestuia, iar aluncarile de teren sunt
foarte dese, dar şi din cauza despăduririlor foarte dese.
Sugestii de urmat:
1. Adapatarea la cultura lor
2. Negocierea directă cu guvernul pentru a realize o investiţie serioasă
3. Respectarea eticii în afaceri pentru a influenţa şi concurenţii
4. Să folosească oameni de rang egal în negocieri

26
5. Să aducă anumiţi specialişti deja formaţi
6. Managerii trebuie să investească în formarea angajaţilor şi trebuie să aducă o echipă care
să ofere sprijin intelectual
7. Să avem grijă ce haine purtăm deoarece hainele extravagante pot fi considerate o lipsă de
respect, ofensatoare şi pot constitui chiar o infracţiune

27
Bibliografie
Ø Management international – Suport de curs, Sasu Constantin
Ø Management comparat international- E.Burdus, 2003
Ø http://www.scritube.com/economie/NEGOCIEREA-
MULTICULTURALA92975.php#_ftn3
Ø http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-
limba-romana/1587-laos-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-
telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html
Ø http://www.editurauranus.ro/marketing-online/21/pdf/2.pdf
Ø http://wiki.answers.com/Q/What_do_the_colors_of_the_Laos_flag_mean
Ø http://flagspot.net/flags/la.html
Ø http://www.e-
referate.ro/referate/Turismul_cultural_in_Laos_si_Cambodgia2008-04-
10.html
Ø Culturi comparate. Managementcomparat, ISTOCESCU, Amedeo

28