Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Germana
Germana
Germana actualã foloseste alfabetul latin, la care se adaugã vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a
literei s, care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere
noi ä, ö, ü ß ( diacriticele limbii germane )
A a (a)
Ä ä (e)
B b (be)
C c (ţe)
D d (de)
E e (e)
F f (ef)
G g (ghi)
H h (ha)
I i (i)
J j (iot)
( in interiorul cuv se pronunta "i")
K k (ka)
L l (el)
M m (em)
N n (en)
O o (o)
Ö ö (o lung)
P p (pe)
Q q (ku)
R r (er)
S s (es)
(la inceputul cuv se pronunta "ș")
ß (s)
eszett sau scharfes ß )
( poti face referire la aceasta litera spunand
T t (te)
U u (u)
Ü ü (iu)
V v (fao)
( in interiorul cuv se pronunta "f")
W w (ve)
X x (iks)
Y y (iepsilon)
( in interiorul cuv se pronunta "iu")
Z z (ţet)
Particularitati fonetice / phonetische Merkmale :
äu se pronunta [oi]
ei se pronunta [ai]
ie se pronunta lung [i]
sch se pronunta [ș]
eu se pronunta [oi]
În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție
!!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca
si ärespectiv ö si ü.
Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat],
Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergãtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând fatul cã vocala
premergãtoare se pronuntã scurt. ex : Sack, Deck, Bock, ....
Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a semnala cã este vorba
de o vocalã lungã ex : Bahn, sehr, Huhn,.....
La începutul cuvintelor de origine strãine grupul ch se pronunþã [k] ex : Chor, Charakter,…
Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci când vorbim foarte
clar. Când vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n],
[r] ex: Mittel, fragen
Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc, schitând doar un r foarte
scurt ex: Mutter, Kinder, ....
0 - null (nul)
1 - eins (ainţ)
2 - zwei (ţvai)
3 - drei (drai)
4 - vier (fir)
5 - fünf (fiunf)
6 - sechs (zehs)
7 - sieben (ziben)
8 - acht (aht)
9 - neun (noin)
10 - zehn (ţen)
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai
repede decat te asteptai :
Eins, zwei, Polizei,
Drei, vier, Grenadier
Fünf, sechs, alte Hex
Sieben, acht, Gute Nacht !
Neun, zehn, schlafen geh'n .
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute
nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;
Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 :
11 - elf (elf)
12 - zwölf (ţvolf)
13 - dreizehn (draiţen)
14 - vierzehn (firţen)
15 - fünfzehn (fiunfţen)
16 - sechszehn (zehsţen)
17 - siebzehn (zibţen)
18 - achtzehn (ahtţen)
19 - neunzehn (noinţen)
20 - zwanzig (ţvanţig)
Wie heißt du? / Wie heißen Sie? - Ich heiße.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....
Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.
Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai
faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nächstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul
urmator/ Saptamana asta.
Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In
doua minute/ Imediat/ Acum.
Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.
Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia
de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.
Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverständlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te
rog/ Desigur/ Sigur.
Entschuldigung, störe ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? -
Nu, intrati va rog.
Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.
Was ist los? - Ich bin müde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze (di ain oiro ţent miunţe)
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze ( di ţvai oiro ţent miunţe)
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze ( di fiunf oiro ţent miunţe)
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze ( di ţen oiro ţent miunţe)
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze ( di ţvanţig oiro ţent miunţe)
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze ( di fiunfţih oiro ţent miunţe)
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze ( di ain oiro miunţe)
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze ( di ţvai oiro miunţe)
Bancnota = Die Banknote (di banknote)
Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro şain)
Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der ţen oiro şain)
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der ţvanţig oiro şain)
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfţih oiro şain)
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro şain)
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der ţvei hundart oiro şain)
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro şain)
Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi
bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb
valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care
le vei invata citind textul urmator:
DIALOG 1:
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.
- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?
- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ? = Eu am dolari. Puteti sa-
mi spuneti cursul oficial de astazi?
- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de
acolo. Aveti multi?
- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de
schimb?
- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.
- Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.
- Danke sehr. = Multumesc mult.
Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de
bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich möchte ein Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.
- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?
- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie müssen es mit den genauen
Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich
Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-
l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de
identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Währung = valuta; amtlich = oficial; der kurs =
cursul; die Münze = moneda; die Umtauschgebühr = taxa de schimb, comision; der Schein =
bancnota; eröffnen = a deschide; einfach = simplu; überweisen,überwiesen = a vira; das Formular =
formular; genau = exact; der Pass = pasaport;unterschreiben = a semna; ausfüllen = a completa;
Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas für Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs?
der Verkäufer / die Verkäuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) =
nara;
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) =
masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba
Exercitiu (Übung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe
adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Partile din zi
Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.
Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs
in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und München scheit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge.
Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa.
In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.
Wichtig = important
Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua
intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?
Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii
acestui site:
08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.=
Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel
nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa
opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ (
acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn
minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de
a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist
viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara
cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz
vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la
ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; umacht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma
duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de
nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora
noua duminica.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreißig minuten/
16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de
pranz la ora 12:00
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la
ora 22:00 la culcare.
Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi
pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) = Oh,
este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare
rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit
insa si cu intelesul de aproximativ.
Pronumele personal.
Singular:
persoana I : ich (ih) = eu
persoana II: du (du) = tu
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba
romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este
albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de
genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.
Plural:
persoana I: wir (vir) = noi
persoana II: ihr (ir) = voi
persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.
*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
Substantivul.Descriere generala.
Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri,
actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare
insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das
Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen
= o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind
foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice
dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. (
daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este
considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care
denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau
categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea;
das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit =
prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:
Dupa numar substantivele pot fi:
substantive care au forma de plural si singular;
substantive care au numai forma de singular;
substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
substantive feminine;
substantive masculine;
substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata
substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);