FUMATUL SI RISCUL DE CANCER

Conform documentului (ACS) American Cancer Society1, traficul ilegal cu tutun produce pierderi
financiare substantiale in bugetele statelor lumii. Miliarde de tigari au patruns pe piata neagra,
aducand prejudicii enorme economiei mondiale, prin neplata taxelor.Tutunul omoara milioane de
oameni in fiecare an, un procent foarte mare dintre acestia provenind din tarile sarace sau in curs de
dezvoltare.

Tutunul atât de larg utilizat de milioane de consumatori din întreaga lume este reprezentat, de fapt, de
frunzele speciilor N. tabacum şi N.rustica care aparţin genului Nicotiana din familia plantelor Solanacee,
care conţine peste 100 de specii şi subspecii.

Acestea conţin o substanţţă alcaloidă, nicotina, care odată pătrunsă în organismul uman,
produce efecte de dependenţă farmacologică şi psihologică, întreţinând şi perpetuând obiceiul
fumatului.

Iniţial, acesta era practicat numai debăştinaşii amerindieni, dar după descoperirea Americii de către
Columb, el a fost rapid adoptat şi de populaţiile europene. Fumul rezultat prin arderea tutunului era
inhalat, la început, pe gură, prin intermediul unor tuburi sau rulouri din frunze de tutun, precum şi pe
nări, cu ajutorul unui tub în formă de Y, dar ulterior, el a început să fie înghiţit şi exhalat de la o
persoană la alta în timpul unor ritualuri religioase,unde se mai practica şi mestecatul frunzelor de tutun
singure, sau în combinaţie cucenuşă, praf de scoici şi miere.

1
http://www.stop-fumatul.ro/pagini/tutunul-afecteaza-sanatatea-oamenilor

1
 TUTUNUL ESTE UN DROG

Cu toate ca este legalizat, tutunul este un drog.

Drogul este reprezentat de orice substanţă psihotropă al cărei consum poate duce la dependenţă.
Cuvântul drog, derivat din olandezul „droog”, însemnă „uscat” şi este un termen ce descrie o
multitudine de substanţe psihotrope, adică cele care afectează starea spiritului, dorinţa şi judecata şi
care pot duce la dependenţă. Drogurile acţionează adesea sub influenţa mai multor alcaloizi, ca
nicotina, substanţă ce modifică transmisia sinaptică. Puternice sau uşoare, drogurile au diferite forme
şi denumiri şi sunt răspândite în toate ramurile societăţii. Tutunul este considerat pe bună dreptate un
drog, deoarece dăunează sănătăţii şi provoacă dependenţă.

Denumirea de cancer se aplica unei multitudini de manifestari patologice, cu sute de caracteristici

diferite. Nu se poate urma o singura cale terapeutica pentru toate infatisarile bolii. Unele cancere
trebuie operate, pe cand altele pot fi combatute cu raze sau cu chimioterapie, dublate de procedee
alternative. Genele lucreaza din plin la reproducerea celulelor de care corpul are nevoie pentru
activitatile sale zilnice. Din cand in cand, se intampla ca masinaria organismului sa comita erori,
pierzand cate o bucatica din gena tocmai reprodusa. Asemenea mutatii iau nastere in primul rand
atunci cand Adn-ul unei celule este lezat prin iradiere, ori de catre radicalii liberi (acestia sunt atomi sau
grupuri de atomi purtatori ai unei incarcaturi electrice, capabili sa dauneze celulelor prin modificarea
structurii chimice a proteinelor si a Adn-ului). In cazul cand nu sunt stopate de sistemul imunitar,
mutatiile se transmit mai departe, generand metastaze.

In principiu, sistemul imunitar ne apara de cancer si, de regula, isi indeplineste misiunea cat se poate
de bine. Ideal vorbind, el este apt sa descopere si sa nimiceasca toate celulele anormale. El identifica
intrusii cu ajutorul unei gene al carei cod se gaseste in oricare dintre celule, cu exceptia globulelor rosii.
Aceasta gena antitumorala, numita p53, citeste codurile tuturor celorlalte gene, pentru a le determina
tipul.

2
Stiinta medicala a descoperit ca efectul stimulant sau calmant al fumului de tigara se datoreaza numai
nicotinei, o substanta alcaloida.

Dar aceasta este învăluită de cca alte 8.000 de substanţe, prezente în acelaşi fum, printre care
monoxidul de carbon, gudroane, benzspirenul cu efecte cancerigene bine verificate.

Elementele radioactive din atmosferă şi sol sunt de asemenea captate în frunza catifelată a tutunului
(stronţiu, poloniu, plutoniu, cesiu) de care nu poate fi purificată, decât după un îndelungat timp de
înjumătăţire, prin iradierea naturală a acestor corpuri. Bineînţeles că nu se aşteaptă acest lucru şi
frunzele de tutun sunt prelucrate industrial de îndată ce se usucă, elementele în cauză intrând, odată
cu fumul, în corpul omenesc, unde continuă să iradieze. Cuantificarea acestui fenomen arată că un
fumător de un pachet (20 ţigări) pe zi, este supus unei iradieri anuale egală cu cea însumată de
efectuarea a 300 de radiografii toracice la aceeaşi persoană …

Astăzi, o mare parte a populaţiei este edificată în privinţa nocivităţii razelor Röntgen, dar prea puţini
cunosc potenţialul iradiant al mediului din jur, exceptând alertele accidentelor de centrale atomice şi
chiar mai puţin sau deloc după efectul radioactiv al tututnului. Acesta constă într-un
microbombardament al celulelor din organele întâlnite, putându-se modifica matriţa genetică (AND) şi
deviindu-le astfel înmulţirea normală spre cea haotică, tumorală.

Aceste celule tumorale sunt recunoscute şi distruse de alte celule menite acestui scop, atâta vreme cât
organismul este apărat de o rezistenţă (imunitate) armonioasă. Din momentul în care această apărare
se zdruncină, din cauze multiple, printre care si inaintarea spre vârsta a treia, aceste celule cu matriţa
nucleară alterată, se pot dezvolta de la exemplare unice, spre o colonie importantă, al cărei volum se
dublează în timp, la perioade diferite, în funcţie de specificul ţesutului de origine.

Apare astfel, pe nesimţite, la mulţi fumători, cancerul, detectabil după mai mulţi ani de evoluţie, fie
datorită acuzelor prezentate de bolnav, fie prin diverse metode de depistare medicală, în stadiu
asimptomatic, localizat pe bronşiile sau în parenchimul plămânului, pe laringe (organul vocal), la buză

3
sau în cavitatea bucală (gura), pe esofag, sau în vezica urinară. Cancerul se mai poate localiza şi la alte
organe (ficat, intestin, rinichi, sistem nervos sau osos etc), dar pretutindeni frecvenţa sa este mai mare
la fumători decât la nefumători.
Adevărul despre nocivitatea fumatului, este dovedită prin statistici, pe milioane de suferinzi, care au
căzut şi cad în continuare victime acestui dăunător obicei. Pe lângă cancerul cu localizările amintite,
fumatul se soldează frecvent cu infarcte miocardice, bronşite cronice spastice, emfizem pulmonar,
hemoragii cerebrale, arterite, naşteri premature de feţi debili, cu rezistenţa scăzută la infecţiile
ulterioare etc.

Psihoactivitatea intretinuta de nicotina se datoreaza efectului pe care aceasta il exercita la nivelul

sistemului nervos central. O data cu inhalarea fumului de tigara, fumatorul are impresia ca este mai
energic, descrie o mai buna capacitate de concentrare, este mai atent si chiar mai binedispus, gratie
efectului discret euforizant al nicotinei.Oricat de mare ar fi placerea provocata de o tigara sau efectul
stimulativ al fumatului asupra activitatii intelectuale, nu se merita sa va riscati sanatatea si sa va
expuneti unei dependente fizice si psiho-comportamentale la nicotina,care este comparata cu aceea
cauzata de droguri de talia heroinei. Nu se merita sa introduceti in corpul dumneavoastra substante
cunoscute ca detergenti, insecticide, otravuri mortale ori compusi chimici cancerigeni si toxici.
La ora actuală nu există posibilitatea stabilirii cu precizie, cine va face o dereglare atât de severă din
cauza fumatului. Apariţia sau neapariţia acestor suferinţe, depinde de componentele reactivităţii
biologice a corpului omenesc (imunitate, profil psihosomatic în ansamblu, etc) care nu sunt inca
suficient cunoscute.

Exista si exceptii desigur, persoane care au fumat toata viata si au ajuns la varste inaintate, fara a avea
probleme majore de sanatate.

Numărul deceselor înregistrate anual din cauza fumatului în România, se ridică la 25.000 – 30.000 de
persoane dispărute în plină vigoare, prin sfârşit prematur cu 10 – 15 ani, ceea ce totalizează o pagubă

4
de 250.000 – 375.000 ani de viaţă2. Un calcul simplu ne poate releva eroziunea demografică cauzată
de tutun pe intervale de decenii …

Fumatul este asadar unul din cele mai vechi obiceiuri de pe glob, cu consecinţe extrem de grave privind
starea de sănătate a populaţiei. Expunerea zilnică la fumul de ţigară, poate explica în mare măsură de
ce a crescut în ultimii ani procentul de cancere la pacienţi cu cancer bronhopulmonar.

Ea demonstrează că ţintele trebuie să fie adolescenţii, sexul feminine (femeile cu un nivel

educaţional ridicat), fumătorii cu venituri mici, cei cu un statut socio economic şi un nivel educational
precar si fumatorii involuntari.

Prevalenţa acestor convingeri eronate era mult mai mare la adolescenţii: (a) care începuseră deja să
fumeze; (b) la cei care aveau prieteni sau membri ai familiei care fumau; şi (c) la cei care intenţionau să
înceapă să fumeze în viitorul apropiat.

Fumatul începe de obicei la o vârstă timpurie. Multe sondaje relevă faptul că mai mult de 15% dintre
adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani fumează regulat şi se consideră fumători. Fumatul este
un comportament care se dezvoltă treptat, de la faza de experimentare la faza de dependenţă şi de
formare a unei atitudini pozitive faţă de fumat.

• Efectele fumatului asupra organismului

Fumul de ţigară este dăunător tuturor celor care îl inspiră, inclusiv nefumătorilor (fumatul pasiv).
Acesta conţine aproximativ 4000 de substanţe chimice, dintre care 40 sunt cancerigene. Una din
substanţele inhalate odată cu fumul de ţigară este nicotina. Nicotina este un drog care se află în tutun
şi care are multe efecte negative asupra organismului, influenţează sistemul nervos într-un mod
negativ şi produce grave probleme de sănătate, incluzând dependenţa. Fumatul determină
dependenţa de nicotină aşa cum poţi fi dependent de alcool sau alte droguri.

2
http://www.scribd.com/doc/48200959/PROIECT-FUMAT-SI-SANATATE

5
• Efectele nicotinei asupra organismului:
- Creşterea ratei pulsului şi a respiraţiei;
- Incetinirea activităţii musculare şi a reflexelor;
- Forţează organismul să consume mai mult oxigen, ceea ce face mai dificilă funcţionarea
inimii;
- Creşte probabilitatea de a se forma “dopuri” în sânge – ceea ce poate duce la infarct
miocardic.
- Efectele asupra creierului:
o Tulburări atenţionale;
o Dificultăţi de învăţare;
o Modificări ale dispoziţiei afective;
o Incetinirea reacţiilor.

Când o persoană fumează, nicotina…

• ajunge rapid în sânge prin plămâni;
• ajunge la creier în 7 secunde de la inhalare;
• ajunge în alte organe – rinichi, pancreas, ficat.

Fumatul, prin substanţele pe care le conţine fumul de ţigară, afectează sănătatea în diverse moduri,
cauzând: cancer (al plămânilor, buzelor, pancreasului, rinichilor sau creierului), boli cardiovasculare,
boli pulmonare, infarct miocardic, probleme cu sarcina (femeile care fumează au un risc crescut de a
avea copii bolnavi).

Se apreciază că in prezent există aproximativ 1,1 miliarde de fumători in intreaga lume. Din acest total,
aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc in ţările dezvoltate;3
in ţările in curs de dezvoltare fumătorii sunt de trei ori mai numeroşi (aproximativ 800 milioane),

3
http://www.hofigal.ro

6
marea lor majoritate fiind bărbaţi; se constată concomitent o creştere a persoanelor fumatoare in
randul femeilor.

Fumatul constituie un factor de risc in apariţia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al
cavităţii bucale şi laringelui, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele şi hepatic.

¬ 87% din decesele fumatorilor sunt cauzate de cancerul pulmonar.

¬ Fumatul ucide jumatate din fumatorii din intreaga lume.
¬ Fumatul reduce rata estimata de viata cu pana la 8-20 ani.
¬ Fumatul accelereaza imbatranirea.
¬ Anual, mor apoximativ 6 persoane in fiecare minut din cauza fumatului.
¬ Majoritatea fumatorilor au pilea mai uscata si mai palida, cu mai multe riduri, pierderea
elasticitalii tenului.
¬ Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu pana la 30%.
¬ Fumatul distruge intestinele.
¬ Fumatul afecteaza dintii si gingiile si poate cauza cancer de gura.
¬ Fumatul favorizeaza instalarea cataractei.
¬ In tutun se regasesc 6000 de substante chimice printre care cianura, butan, amoniac si monoxid
de carbon.
¬ Fumatul creste de pana la 6 ori riscul de infarct.
¬ Fumatul in randul femeilor favorizeaza instalarea timpurie a menopauzei.
¬ Fumatul slabeste sistemul imunitar.
¬ Fumatul creste riscul de diabet.
¬ Fumatul scade nivelul de tolernata la efort.
¬ Fumatul dubleaza infertilitatea la femei.
¬ Fumatul slabeste oasele prin demineralizarea lor.
¬ Fumatul creste riscul instalarii starilor de anxietate si depresie.
¬ Fumatul creste tensiunea care reprezinta un factor de risc pentru infarct si atac cerebral.
¬ Incepand cu 2-3 ani dupa ce s-a renunta la fumat se reduc sansele de infarct si atac cerebral.

7
 ¬ Fumatul creste cu pana la 50% disfunctiile erectile la barbatii cu varste peste 30 de ani.
¬ Fumatul scade acutitatea auditiva.
¬ Fumatul cauzeaza o respiratie urat mirositoare si boli gingivale, ceea ce poate duce la pierderea
dintilor.
¬ Fumatul cauzeaza oboseala si dureri de cap.
¬ Fumatul diminueaza mirosul si gustul.

• Dependenţa – o stare cronică

Substanţele nocive din fumul de ţigară nu-i afectează doar pe cei care fumează.

“Fumatul pasiv “- ce constă in respirarea aerului poluat de ţigările celorlalţi - este la fel de nociv şi
creşte riscul imbolnăvirilor la cei supuşi acestei poluări. După o oră de fumat intr-o cameră inchisă,
nefumătorul care se află in aceeaşi incăpere cu cel care fumează, inhalează cantităţi egale de
nitrozamine cu cele existente in 15 ţigări filtrate.

Fumatul se asociază cu afectarea ochilor, dinţilor, tenului, a simţului olfactiv şi gustativ, diminuarea
greutăţii fătului la naştere şi afectarea diferitelor funcţii ale organismului nou-născutului, naşteri
premature la gravidele fumătoare, complicaţii ale sarcinii etc.

Dependenţa de tutun este o stare cronică. Actualmente există cateva tratamente eficiente care ajută la
obţinerea unei abstinenţe pe termen lung sau chiar realizarea uneia permanente, cu condiţia ca
monitorizarea pacientului să se facă pe termen lung.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră consumul de tutun cel mai important factor de risc pentru
starea de sănătate precară a populaţiei din ţările membre. Prevenirea consumului de tutun este, in
accepţiunea OMS, cea mai importantă măsură de sănătate publică care poate avea ca rezultat
imbunătăţirea stării de sănătate a peste 870 milioane de oameni din regiunile OMS.

8
Fumul de tutun reduce capacitatea de aparare a organismului, riscul fumatorului de a contracta
afectiuni mai multe si cu evolutie mai severa fiind mult mai mare. Printre multiplele efecte toxice ale
tutunului este si acela al afectarii sistemului imun, ducand la scaderea producerii de anticorpi. Nivelul
redus al imunoglobulinelor la fumatori poate fi un factor care contribuie la infectiile respiratorii cronice
mai frecvente si mai severe la acestia.

Reactiile imunitare ale tutunului ca si radioactivitatea fumului de tigara au fost incriminate in

determinarea a multor complicatii la fumatori, inclusiv a cancerului. Razele alfa la care se expune un
fumator care consuma un pachet si jumatate de tigari pe zi, achivaleaza cu radiatia provocata de 300
de radiografii consecutive!

Fumatul dauneaza graviditatii si noului nascut, produce avorturi, malformatii, nasteri de copii morti,
debili sau distrofici. Complicatii ale nasterii, ruptura prematura a membranelor, placenta praevia,
pielonefrita, sunt mai frecvente la gravidele fumatoare.

La femeile gravide sau care alapteaza, la numai 5 minute dupa terminarea fumatului, produsii toxici din
tutun se regasesc in glandele mamare facand ca sugarul sa sufere consecintele tigarii. Cand parintii
fumeaza in prezenta copiilor, nicotina apare in urina acestora tot dupa cateva minute. S-a observat ca
aprinderea unei tigari de catre o persoana din ambianta unui nou nascut poate determina refuzul
mancarii al acestora intrucat ficatul lor incomplet dezvoltat nu poate anihila efectul nicotinei.

Am mai putut adauga si alte boli legate de fumat cum ar fi cele ale sistemului nervos (congestiile
cerebrale sunt de doua ori mai frecvente la fumatori) cele endocrine precum si scaderea acuitatii
vizuale si auditive.

Daca la baza incitatiei pentru consumul de tutun stau factori sociali si psihologici, persistenta ulterioara
a acestei deprinderi este dependenta, in mare parte, de efectele farmacologice ale nicotinei,
instalandu-se un veritabil fenomen de obisnuinta si facand din fumat o toxicomanie socialmente
perfect acceptata.

9
Substantele cancerigene din tigarete contribuie la aparitia si altor cancere, de ex. gastric, uterin, de
prostata, de vezica urinara, etc. De fapt, cancerul se dezvolta din celule canceroase, la care, sub
influenta substantelelor cancerigene “s-a stricat" si treptat distrug intregul trup.

¬ Simptomele sevrajului nicotinic

Principalele simptome ale sevrajului nicotinic sunt reprezentate de anxietate (stare de teama pt. un
pericol iminent real sau imaginar), cefalee (dureri de cap), tulburari ale somnului, iritabilitate,
nervozitate, neliniste, senzatie de foame, dificultati in concentrare, probleme gastrointestinale, cefalee,
somnolenta, dorinta de a fuma. Un studiu a aratat ca atunci cand un fumator cronic nu fumeaza timp
de 24 ore, el prezinta un nivel crescut al ostilitatii, furiei si agresivitatii precum si o cooperare sociala
redusa. Persoanele aflate in sevraj dupa fumat necesita o perioada mai lunga de timp pentru a-
si redobandi echilibrul emotional perturbat in urma unor situatii stressante. In timpul perioadei de
abstinenta si/sau atunci cand simte nevoia acuta de a fuma, fumatorii prezinta perturbari ale unei
game largi de functii psihomotorii si cognitive, cum ar fi intelegerea limbajului.

Daca vreti sa va lasati de fumat, trebuie sa aveti VOINTA SI SA FITI HOTARAT!

¬ Reducerea numarului tigarilor fumate este demn de felicitat, dar asa de obicei nu se ajunge la
izbanda. Este bine sa stabiliti ziua si sa puneti capat dintr-o data, poate legat de ziua de intai a lunii
urmatoare si sa va tineti de promisiune luptand cu sine pentru fiecare zi a lunii.
¬ Antrenati-va vointa: in clipa in care simtiti ca nu mai puteti rezista, spuneti-va in gand: “ doar astazi
n-o sa fumez" ca sa treaca mai usor ziua aceea.
¬ Distrugeti tigarile ramase si debarasati-va de obiectele ce au legatura cu fumatul: scrumiere,
brichete, chibrituri.
¬ Considerati-va nefumator (si nu fost fumator) din prima zi si daca va servesc cu tigari, refuzati
spunand: “Nu multumesc. Nu fumez !". Acesta va face sa va simtiti bine, plin de incredere.
¬ Lipiti eticheta “Bani in loc de scrum" pe un borcan si la sfarsitul fiecarei zile puneti in el banii pe
care i-ati fi cheltuit pe tigari.

10
La inceput, primele 2 saptamani sunt cele mai grele, simptomele de sevraj sunt foarte deranjante, dar
se pot stapani.
¬ Fiti atenti: veti avea apetit mai bun; supravegheati-va greutatea !
“Alte preocupari" nu insemna sa rontaiti tot timpul ceva sau sa sugeti bomboane toata ziua. Uitati-va la
televizor, faceti exercitii fizice, excursii, mergeti la spectacole, distrati-va. Poate nu reusiti la prima
incercare. Nu va pierdeti rabdarea ! Multi fosti fumatori recunosc ca au facut mai multe incercari pana
s-au lasat definitiv.
¬ Nu abandonati ! Incercati din nou ! Merita ! Dupa o luna – doua, fostul fumator scapa de
dependenta si se simte ca si cum ar fi renascut.
¬ Gasiti-va hobby-uri placute si nedaunatoare, care sa va binedispuna si sa va umple viata cu
frumuseti si valori adevarate.

Pentru a ne lasa de fumat si a fi convingatori cu noi insine, trebuie sa gasim o serie de motive care sa
fie foarte bine intemeiate:
1. Motive financiare.
2. Motive sociale.
3. Exista frica de boala. Sau pur si simplu puneti punct acestui obicei nociv pentru sanatatea
dumneavoastra
4. Analizeaza-ti viata de fumator: de ce fumezi, care sunt situatiile, persoanele, locurile, obiectele
care "cer" o tigara.
5. Recunoaste-ti ritualurile, dar si momentele când aprinzi o tigara fara sa constientizezi gestul.
6. Alcatuieste planul de actiune.

Gaseste un înlocuitor pentru fiecare tip de tigara. Trebuie sa fie activitati care îti plac! Scrie-ti
planul si prinde-l cu o pioneza în locul/locurile cele mai dragi pentru fumat. Daca ai mai încercat,
adu-ti aminte ce te-a facut sa reîncepi fumatul si gândeste-te cum vei reactiona într-o situatie
asemanatoare.

11
Alege-ti Ziua 1 ca nefumator - ziua din care nu vei mai fuma.
Alege perioada în care crezi ca îti va fi mai usor - în zilele de odihna sau în cele în care lucrezi; în
concediu sau cândesti la serviciu. Este indicat sa nu fie în perioada premenstruala.

Pregateste Ziua 1
Gândeste pozitiv, amintindu-ti de ceea ce vei câstiga. Asigura-ti cele necesare înlocuirii tigarii. Daca
te înspaimânta ideea ca vei întrerupe brusc, încearca, în zilele premergatoare Z1, câteva trucuri:
fumeaza tigari de calitate proasta, stinge-le la jumatate, amâna momentul fumatului.
Calculeaza-ti tigarile astfel încât sa le termini în ziua anterioara. Consulta un specialist.

Ziua 1
De azi esti nefumator. Esti pe drumul cel bun; poate îti va fi greu, dar merita. Când apare "nevoia"
de o tigara... Aplica planul. Aminteste-ti ca e o senzatie trecatoare. Si, evident, Motivul...

Daca "ti-a scapat" o tigara... Nu te descuraja. Daca nu ai rezistat tentatiei, atunci sa fie doar un puf,
nu o tigara întreaga. Aminteste-ti Motivul. Uita-te la plan. Cauta ce te-a facut sa fumezi si evita
respectiva situatie. Si... încearca iar. Perseverenta este cheia succesului.

In cazul in care te-ai lasat de fumat, atunci meriti o recompensa...

Mergi intr-o excursie
Dormi mai târziu de dimineata
Faci sex mai des
Te indragostesti
Iti cumperi ceva care ti-ai dorit – un tort/o prajitura sau un alt fel de mancare preferat
Mergi la film sau în parc
Mergi la un cabinet de cosmetica, sala de fitness, masaj, etc.

12
• Beneficiile renuntarii la fumat
- Imbunatirea starii de sanatate
Nu este niciodata prea tarziu sa aruncati definitiv tigarile, deoarece stoparea fumatului inlatura
efectele nocive ale acestuia asupra organsimului.
- Costurile materiale
Fumatul costa multi bani. Daca faceti un calcul, o sa fiti surprinsi cati bani cheltuiti pe tigari.
- Motive sociale
Multi angajatori au interzis fumatul la locul de munca si prefera sa angajeze nefumatori. Unul
dintre motive ar fi ca un fumator creste cheltuielile angajatorului prin absente mai frecvente
cauzate de imbolnaviri mai dese.

Daca faci socoteala ce avantaje ai daca fumezi si ce avantaje ai daca te lasi, diferenta de puncte este
coplesitoare în favoarea lasatului de fumat. Desi fumatorul stie ca i-ar fi mai bine daca n-ar fuma, el
crede totusi ca sacrifica ceva. E o iluzie puternica. Fara sa stie de ce, fumatorul crede ca tigara îl ajuta
în momentele bune si în momentele proaste ale vietii ceea ce e total neadevarat.

Înainte sa faca tentativa, a fost supus la doua forme de spalare a creierului: cea a societatii, consolidata
de cea a propriei adictii. Lor li se adauga înca o forma de spalare a creierului, si mai puternica: « E
foarte greu sa te lasi!»

Asadar, fumatul este cunoscut ca fiind principala cauza care dauneaza grav sanatatii. Viaţa şi sănătatea
sunt mult prea preţioase ca sa neglijăm măsurile ce pot fi luate pentru a ne proteja de bolile
canceroase si de alte boli in general. Cel mai înţelept este să nu aşteptăm până când boala ne surprinde,
dar chiar şi atunci când inevitabilul s-a produs, merită să luptăm pentru viaţă.

13