UNIVERSUL
7
LTENIEI
Fondat: 2015,
Ion Cilica-Deaconu
ISSN: 2458-097X
ISSN-L: 2458-097X
www.universulolteniei.ro
SĂPTĂMÂNAL DE INFORMARE, ANCHETĂ ȘI COMENTARII
ROMÂNIA SUB IMPERIUL TRĂDĂRII, AL JEFUIRII
RESURSELOR ŞI AL PERICOLULUI RĂZBOIULUI CIVIL
Încă din anii 90, România a fost ţinta intereselor străine de a-i
jefui bogăţiile naturale lăsate de Zamolxe (Dumnezeul Dacilor)
acestui popor ales de Dumnezeu să le folosească raţional, în in-
teres propiu, pentru dezvoltarea acestui teritoriu sfânt considerat
Grădina Maicii Domnului, care a dat posterităţii multe invenţii ce
au contribuit la dezvoltarea civilizaţiei planetei. începutul înstrăi-
nării şi jefuirii resurselor s-a produs odată cu semnarea tratatului
de aderare la NATO (29 martie 2004) şi la UE (1 ianuarie 2007),
care au fost condiţionate de acest lucru şi care s-a concretizat cu
înstrăinarea pachetului majoritar al PETROM – ului, austriecilor
de la OMV. Şi lista înstrăinărilor a continuat cu celelalte resurse şi
domenii strategice – aur, cupru, argint, fier, ape minerale, indus-
tria de prelucrare a metalelor feroase şi neferoase (cupru, aur,
aluminiu, fier) , terenurile agricole care. în proporţie de peste 50
Fie ca lumina caldă a învierii să vă încălzească sufletele să vă aducă în
case armonie, sănătate și prosperitate! Primăria și Consiliul Local
Rovinari vă urează un Paște fericit și o primăvară prosperă!
Primar Robert Filip
Nr.
Aprilie 2018
GRATUIT
, au fost înstrăinate şi, ca sa fie lista completă de jaf şi distrugere
într-un procentaj infiorător cu repercursiuni dezastruoase asupra
vieţii românilor, ce poate leza chiar şi siguranţa naţională a Ro-
mâniei, nu a scăpat nici codrul care, pe timpuri - cum spune zicala
-, era frate cu românul. Toate aceste aspecte grave s-au întâm-
plat datorită celor care au guvernat ţara, în complicitate cu servi-
ciile secrete care au trădat interesele naţionale ale României prin
slăbirea capacităţii economice şi de apărare, pentru că dacă vrei
să distrugi o ţară, nu este nevoie de tehnică sofisticată: îi distrugi
economia, îi sărăceşti populaţia şi pe urmă o acaparezi econo-
mic, transformând-o într-o colonie, după care îi jefuieşti resursele.
PESTE 80% DINTRE ROMÂNI
TRĂIESC LA LIMITA SUPRAVIEŢUIRII
Toate aspectele grave enumerate mai sus au contribuit şi
contribuie la sărăcirea majorităţii românilor, mulţi dintre ei tră-
ind la limita sărăciei, neavând cu ce să îşi ducă traiul de la o
zi la alta. Pentru că, odată cu înstrăinarea domenilor strategi-
ce: resurse, industria de prelucrare a produselor metalurgice
şi agricultura cu toate ramurile componente, care au fost dis-
truse în mod voit sub protectia SRI de către ţări cu interese de
acaparare şi ruşii, pentru a ne slabi capacitatea economică şi
de apărare, au dispărut milioane de locuri de muncă, lucuru
ce a contribuit la sărăcirea populaţiei şi la emigrarea forţei de
muncă calificată şi a tineretului care în momentul de faţă con-
tribuie la mărirea PIB-ului în alte state în loc să contribuie la
dezvoltarea ţării în care s-au născut, au crescut şi au învăţat,
pentru ca să profite alţii de ei.
Continuare în pagina 2
Miracolul Învierii Domnului să vă aducă pace în suflete, sănătate și numai
împliniri! Primăria și Consiliul Local Stoina vă urează un Paște fericit!
Primar Ioana Bușe
 2 EDITORIAL
ROMÂNIA SUB IMPERIUL TRĂDĂRII, AL JEFUIRII
RESURSELOR ŞI AL PERICOLULUI RĂZBOIULUI CIVIL
Urmare din pagina 1
CE TREBUIE FĂCUT PENTRU CA SĂ NE REVENIM
ŞI SĂ EVITĂM UN RĂZBOI CIVIL?
Cei care ne conduc în momentul de faţă, trebuie urgent să
întruneasca Consiliul Naţional de Aparare, la care să creeze
un plan de redresare economică pe termen scurt şi lung a
României, care să cuprindă modernizarea infrastructurii , prin
urgentarea construirii autostrăzilor Piteşti-Sibiu, Bucureşti-
Brasov, Piteşti-Craiova şi finalizarea celor aflate în construc-
ţie, care vor contribui la dezvoltarea investiţiilor străine şi a
turismului; naţionalizarea şi mărirea redevenţelor la cel puţin
20% la resursele concesionate; refacerea industriei metalur-
gice şi de prelucrare; stoparea jefuirii prin tăierea pădurilor şi
interzicerea vânzării terenurilor agricole către străini; reabili-
tarea agriculturii şi refacerea industriei prelucrătoare; dotarea
Armatei Române cu tehnică modernă, construită în parteneriat
REDACȚIA UNIVERSUL ISSN: 2458-097X
ISSN-L: 2458-097X
Director: IONEL CILICA DEACONU
directorziaruniversul@yahoo.com,
Tel. 0786236301
Redactor Șef: MARIUS ADRIAN BECHERETE
Secretar general de redacție: CLAUDIA DIACONU
Marketing/Publicitate: Oana Maria
UNIVERSUL
cu americanii - cu care trebuie să ne menţinem parteneriatul
strategic -, de exemplu, avioanele din categoria F să fie con-
struite la Craiova, şi nu importate. Toate aceste obiective se
pot rezolva cu eliminarea funcţionarilor corupţi care sabotează
interesele ţării la comandă străină şi prin tragerea la răspun-
dere penală a acestora; trasarea unor sarcini precise şi sanc-
ţionatorii tuturor miniştrilor, scretarilor de stat şi funcţionarilor
din departamente, pentru rezolvarea în regim de urgenţă a
acestor obiective, cu început de listă: infrastructura şi agricul-
tura, care să stopeze importurile agricole de proastă calitate şi
generatoare de externalizare a valutei; eliminarea impozitării
valutei pe care o trimit românii în ţară prin intermediul băncilor,
pentru că această lege a fost contrară intereselor ţării şi a dus
la stoparea valutei trimise de cei ce muncesc în afara grani-
ţelor, valută care a contribuit la ridicarea PIB-ului şi necesară
realizării obiectivelor propuse. Şi, nu în ultimul rând, trasarea
de sarcini cu plan lunar către Departamentele economice care
funcţionează în cadrul Misunilor Diplomatice ale României din
întreaga lume, în atragerea investiţiilor străine. Dacă actualii
guvernanţi nu vor realiza, în regim de urgenţă, aceste obiecti-
ve care să ducă la dezvoltarea economic şi la ridicarea nive-
lului de trai al românilor aflaţi la limita supravieţuirii, Romania
va devein un al doilea focar de instabilitate, după Libia, pentru
că bomba socială datorită sărăciei are fitilul întins la maxim şi
este pe cale să explodeze. Atenţie, guvernanţi, nu vă jucaţi cu
răbdarea românilor!
Ionel Cilica-Deaconu
Redactori: IONEL COSTEL – actualitate
MIHAI POPESCU – sport
Anamaria Stoica – eveniment
IONEL CILICA-DEACONU – investigații
MUGUREL PETRESCU – turism
fotoreporter: ALIN FLAVIUS DEACONU
Responsabilitatea pentru conținutul materialelor aparține autorilor.
Tipărit la Tipografia Prodcom Tg.-Jiu
 ADMINISTRAȚIE 3
VICEPREMIERUL PAUL STĂNESCU VINE LA TG JIU, DUPĂ PAŞTE!
Dacă premierul Viorica Dăncilă a ratat ocazia de a ciocni cupa
de şampanie la tăierea panglicii inaugurale a investiţiei de mo-
dernizare a Sălii Sporturilor din Tg Jiu, aşa cum promisese de la
tribuna forului naţional al social-democraţilor, se are că vom avea
parte de vizita vicepremierului Paul Stănescu, după sărbătorile
pascale. Cel puţin asta susţine liderul PSD Gorj, senatorul Florin
Cîrciumaru: După Paşte, îl vom avea pe domnul vicepremier Stă-
nescu la Târgu Jiu, la o întâlnire cu primarii pentru a le explica ce
se va întâmpla cu primăriile din punct de vedere al finanţării şi vor
discuta şi despre proiectele prin PNDL.
Am participat la mai multe întâlniri cu reprezentanţii Asoci-
aţiei comunelor, oraşelor și consiliilor judeţene. Sunt nemul-
ţumiri la nivel de ţară, însă oamenii au primit asigurări de la
miniştri că problemele se vor rezolva. Până la urmă, totul stă în
mâna primarului. Dacă se observă că nu avem seriozitate, prin
tratarea legii salarizării, se vor găsi şi alte pârghii prin care să-i
oblige să ţină cont de salarizare, dar şi de investiţii.
Unii edili au majorat salariile fără ca bugetul să le permită,
iar acum așteaptă bani pentru ca primăriile să poată funcționa
în continuare.
Domnul vicepremier Paul Stănescu va sta de vorbă și cu
primarii din Gorj, dacă au nemulțumiri pe această prolemă.
Dacă se va materialize această întâlnire, suntem curioşi să
vedem care vor fi rezultatele, ştiut fiind faptul că, tot mai mulţi
primari, îndeosebi de la comune, se plâng că au terminat banii,
în special pentru salariile aparatului propriu al primăriilor sau
plata utilităţilor. Despre fonduri pentru lucrări de investiţii, pla-
ta salariilor personalului din învăţământ, bani pentru reparaţii,
ş.a.m.d., nici nu mai vorbim!
B. Marius

MINISTRUL JUSTIŢIEI A FOST ÎN PENITENCIARUL DIN TR. SEVERIN!

Luni, ministrul Justiției, prof.univ.dr. Tudorel TOADER și se- tea finanțării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar,
cretarul de stat, conf. univ. dr. Marieta SAFTA au făcut o vizită în vederea creării condițiilor optime  de detenție la standarde
de lucru la Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin. europene, precum și măsura nr. 20 din Programul de Gu-
Cu această ocazie, s-au purtat discuții cu con-
ducerea penitenciarului, cu judecătorul de supra-
veghere a pedepselor privative de libertate și cu
reprezentanții celor două organizații sindicale con-
stituite la nivel de unitate.
Directorul penitenciarului, subcomisar de pe-
nitenciare Răzvan Vasile LĂPUȘTE, a prezentat
situația la nivelul instituției cu referire la capaci-
tatea de cazare,  încadrarea cu personal, buget
alocat, venituri obținute din prestări servicii cu
deținuții,  planuri de investiții, aplicarea normelor
privind recursul compensatoriu, realizări și neajun-
suri la momentul actual.
Ministrul Justiției a informat, sintetic, despre de-
mersurile inițiate de Ministerul Justiției privind sta-
tutul personalului de penitenciare, dezvoltarea ca-
rierei lucrătorilor, crearea de noi locuri de deținere.
A fost vizitat sectorul administrativ din sediul
unității, precum și spațiile din cadrul secției
exterioare Vînjuleț, în cadrul celei din urmă
persoanele private de libertate aflate în regim
semideschis și deschis desfășurând activități lucrative și vernare 2017-2020 (Capitolul Justiție, secțiunea Drepturi
socio-educative. fundamentale), care prevede: „Continuarea proiectului de
Ministrul Toader a menționat faptul că va lua în discuție investiții în penitenciare și de modernizare și extindere
dezvoltarea/ modernizarea secției exterioare Vînjuleț, având acolo unde locațiile permit”.
în vedere aprobarea Memorandumului privind oportunita- B. M.

UNIVERSUL
 4 ACTUALITATE
Conferinţa „ZF Investiţi în România!”
La iniţiativa Ziarului Financiar, ieri, în Capitală la Hotel Mari-
ott JW s-a desfăşurat conferinţa cu acest titlu. Cristian Hostiuc,
director editorial al Ziarului Financiar: Ziarul Financiar vrea să
creeze o platformă de întâlnire între investitori, bănci, compa-
nii şi autorităti, o platformă care să ducă la idei şi soluţii ce pot
fi puse în practică.
Cu acelaşi prilej s-a lansat official şi anuarul ZF TOP 1000
cele mai mari companii din România, prezentat de Sorin Pâs-
laru, redactor şef al Ziarului Financiar şi Alexandru Reff, Coun-
try Managing Partner Deloitte România.
La lucrările conferinţei organizate de Ziarul Financiar a fost
invitat şi a participat primarul municipiului Tg Jiu, Marcel Ro-
manescu.
Cum trecem de la creştere economică la dezvoltare economi-
că? Cum pot să crească mai accelerat investiţiile în România?
Care sunt principalele provocări ale investitorilor şi unde se
află România pe harta investiţiilor? De ce să investeşti acum în
România şi ce experienţe au companiile care încearcă să gă-
sească angajaţi? Multinaţionale vs companii românesti, cine
investeşte mai mult? Finanţare bancară vs fonduri europene?
Atragerea fondurilor europene, între teorie şi realitate. Care
sunt condiţiile macro, de fiscalitate şi legislative care pot susţi-
ne atragerea şi creşterea investiţiilor? Creşterea salariilor este
un avantaj sau un dezavantaj în actualul context economic?
Moderatorul Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Fi-
nanciar alături de speakerii primei părţi a conferinţei - Rovana
Plumb, ministrul al Fondurilor Europene; Sergiu Manea, pre-
şedinte executiv al BCR - cea mai mare bancă din România,
Alexandru Reff, Country Managing Partner la Deloitte Româ-
nia – una dintre marile firme de consultanţă care asistă inves-
titorii în derularea investiţiilor în România, Ioan Iacob Floria,
Chief Financial Officer la Aramis – cel mai mare producător de
mobilă din România, Mustafa Korkmaz, general manager la
Yildiz Entegre Romania - cea mai mare investiţie străină aflată
în prezent în derulare în România; Horaţiu Ţepeş, administra-
tor la Bilka Steel - cel mai mare producător de ţiglă metalică
din România; Rudolf Vizental, CEO al ROCA - Prima platformă
de investiţii dedicată companiilor în dificultate din România – ,
cu toţii au încercat să ofere răspunsuri şi s[ identifice soluţii la
UNIVERSUL
întrebările de mai sus.
Cea de-a doua parte a întâlnirii a încercat să găsească răs-
punsuri şi la subiecte precum: Cum poate fi îmbunătăţit mediul
de afaceri din România astfel încât să fie cel mai important atu
în atragerea şi creşterea investiţiilor? Cum pot fi capitalizate
companiile româneşti mici şi mijlocii? Cum îi poate susţine sta-
tul pe antreprenorii români? Cum poate industria de IT din Ro-
mânia să creeze produse şi servicii pentru economia Români-
ei? Cum poate România să acopere deficitul actual al forţei de
muncă? Şi aici, speakerii: Ştefan Radu Oprea, ministrul me-
diului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat ; Florian Neagu, di-
rector adjunct, Direcţia de stabilitate financiară din BNR; Alina
Timofti, Tax Partner la NNDKP (Nestor) Tax Advisory Services
– una dintre cele mai mari case de avocatură din România;
Vladimir Sterescu, director de ţară, vicepreşedinte Senior la
Soluţii CGS - companie americană ce deţine în România cele
mai multe call-centere cu peste 3.000 de angajaţi; Cătălina
Dodu, director general al Atos România - companie internaţio-
nală de servicii de IT, cu venituri anuale de 10 miliarde de euro
şi angajaţi în 72 de ţări; Laurenţiu Lazăr, Managing Partner la
Colliers International România, au identificat împreună cu cei
prezenţi cele mai bune idei şi soluţii în domeniu.
Ultima parte a conferinţei a abordat teme la fel de interesan-
te şi incitante pentru participanţi: De ce să investeşti în afara
Bucureştiului? Ce trebuie să facă primarii din afara oraşelor
principale pentru a atrage investiţii atât străine, cât şi din par-
tea companiilor româneşti, care să ducă la noi locuri de muncă
şi în final la creşterea salariilor? Şi aici, vorbitorii au fost tocmai
reprezentanţii autorităţilor publice locale care – prin exemplele
de bune practice funcţionale – au demonstrat că… se poate!
Emil Ioan Rîsteiu, primar, oraşul Simeria, judeţul Hunedoara;
Ioan Augustin, viceprimar, municipiul Alexandria; Marius Scre-
ciu, primar, Drobeta-Turnu Severin; Claudiu Gavrilă, commer-
cial director la Bilfinger Tebodin Romania, firma de proiectare
si consultanţă pentru fabrici, depozite şi spaţii comerciale; Ali-
sa Boghiţoiu, consilier local, comuna Corod, judeţul Galaţi; Ni-
colae Barbu, primar, municipiul Giurgiu sunt vorbitorii care au
prezentat exemple de afacerilocale cu impact pe piaţa muncii
din zonele de unde au venit.
M. BECHERETE
 UNIVERS OLTENESC 5
CRAIOVA ŞI PARCURILE EI INDUSTRIALE
Parcul Industrial Craiova și High-Tech Industry Park vor (toate utilitățile vor fi introduse în acest an, când se va lucra
primi noi suprafețe de teren, care vor fi folosite pentru atrage- și la partea de drumuri de acces, iar societățile care au ales
rea de investitori, în cazul primului, și pentru construirea unui High-Tech Park doar și-au stabilit terenul unde vor demara
centru de afaceri, în cazul celui de-al doilea. construcțiile), societatea a solicitat CJ Dolj, printr-o adresă da-
Cele două parcuri industriale ale Craiovei își vor mări tată 22 martie 2018, darea în administrare a unui teren intra-
vilan în suprafață de 13.632 mp, aflat
în domeniul public al județului. Terenul
este situat pe Calea București, la nu-
mărul 325 A, în vecinătatea High-Tech
Park (Calea București, nr. 325 C), și ar
veni în completarea celor 24 de hecta-
re deținute în prezent de acest al doilea
parc industrial al Craiovei.
SC High-Tech Industry Park SA
motivează solicitarea de extindere tot
prin nevoia de a satisface cererile primi-
te de la investitori, dar la capitolul reușite
se laudă cu rezultatele preconizate în
viitor: ocuparea terenurilor de către
un număr de minimum zece companii,
generarea a cel puțin 800 de locuri de
muncă în perioada 2018-2021 și o va-
loare totală a investițiilor atrase de
61.560.000 de lei, în următorii trei ani.
suprafața, după ce societățile care le administrează, deținute M.B.
de Consiliul Județean (CJ) Dolj, au solicitat instituției noi
suprafețe de teren. Parcul Industrial Craiova, înființat în
2004, este acum ocupat în totalitate, însă societatea susține
că are în continuare cereri de la companii din țară și străină-
tate pentru primirea de terenuri cu utilități unde să demareze
o afacere greenfield (de la zero). Terenul care s-ar preta pen-
tru extinderea Parcului Industrial 1 a fost identificat deja, el
urmând să fie trecut, prin hotărâre de guvern, din domeniul
public al statului în domeniul public al județului Dolj. Este vorba
de o suprafață de 199.994 de metri pătrați, aflată chiar în ve-
cinătatea Parcului Industrial Craiova (în zona de nord), pe te-
ritoriul administrativ al localității Ghercești, dar în proprietatea
statului (terenul este în administrarea Stațiunii de Cercetare
– Dezvoltare Agricolă Șimnic).
„Necesitatea extinderii Parcului Industrial Craiova rezi-
dă în avantajele și facilitățile oferite de titlul de parc in-
dustrial, în nevoia satisfacerii cererilor unor investitori
străini și români care doresc să realizeze aici capacități de
producție“, se explică în raportul atașat hotărârii Consiliului
Județean privind trecerea terenului mai sus menționat în do-
meniul public al Doljului. Tot aici se mai menționează și rezul-
tatele obținute până acum de Parcul Industrial 1 al Craiovei,
și anume ocuparea integrală a terenului actual de către 40 de
companii care au generat crearea a 1.618 locuri de muncă
și au investit, în total, 155.834.674 de lei, în perioada 2004-
2017.
Nici celălalt parc industrial al Craiovei, High-Tech Industry
Park, înființat în 2014 în ideea continuării atragerii de investi-
tori în această zonă, nu s-a lăsat mai prejos. Cu toate că aici
nu s-au realizat prea multe în acești primi ani de la înființare

UNIVERSUL
 6 ACTUALITATE
CE ALEGEM ANUL ACESTA, DE PAŞTI: MIELUL SAU… OAIA ?
Singurul spaţiu autorizat din judeţul Dolj în care se va putea
face atât comercializarea, cât şi sacrificarea mieilor de Paşte
va fi, şi în acest an, cel amenajat în Piaţa Chiriac din Craiova.
Punctul de vânzare şi tăiere a mieilor din Piaţa Chiriac îşi va
desfăşura activitatea începând de luni, 2 aprilie, şi până sâm-
bătă, 7 aprilie 2017, inclusiv, funcţionând pe aceleaşi principii
ca şi un abator. Acesta dispune de spaţii dotate cu apă pota-
bilă caldă şi rece, fiind prevăzut cu toate ustensilele necesare
acestor operaţiuni, inclusiv cu asomator şi staţie de sterilizare
a cuţitelor.
De sacrificare se vor ocupa doar măcelari autorizaţi, cu ana-
lizele medicale la zi, iar carcasele de miel vor fi verificate de un
medic veterinar, care le va aplica marca de sănătate înainte de
a fi înmânate cumpărătorilor.
În acest punct de comercializare şi sacrificare pot fi vânduţi
şi tăiaţi numai miei crotaliaţi, ce trebuie să fie însoţiţi de toate
documentele sanitar-veterinare impuse de legislaţia în vigoare.
Alexandru Năstase, un crescător de oi din județul Olt, esti-
mează că prețul în piață ar putea atinge 25 lei/kg, o creștere
DIPLOME DE FIDELITATE PENTRU SENIORII RÂMNICENI
În perspectiva apropiatelor sărbători pascale, luni diminea-
ţa, Primăria municipiului Rm. Vâlcea a fost gazdă pentru 33 de
cupluri care şi-au aniversat 50 de ani de căsnicie neîntreruptă.
Gazdă le-a fost viceprimarul Eusebiu Veţeleanu, care a ofe-
rit sărbătoriţilor Diploma de Fidelitate, o floare şi o indemniza-
ţie în sumă de 600 de lei sub formă de tichete sociale.
Aproape 2.100 de cupluri au fost astfel sărbătorite la Primă-
ria municipiului, de la finele anilor ’90 de când a fost demarată
această iniţiativă.
În acelaşi context de sărbătoare, la finele săptămânii trecu-
te, 16 râmniceni cu vârstele cuprinse între 90 şi 96 de ani au
fost sărbătoriţi la domiciliu, primind din partea administraţiei
municipale o Diplomă de apartenenţă la Clubul Longevivilor,
precum şi o indemnizaţie (diferenţiată în funcţie de vârstă) sub
formă de tichete sociale. M. B., V. V.
UNIVERSUL
cu 5 lei/kg față de anul trecut : „Prețul va fi mai mare. Eu, cel
puțin, așa cred, pentru că sunt puțini. Sunt mici, dacă vor ajun-
ge la 12 – 15 kilograme, dar n-au cum, cum să-i faci buni de
Paște“ crede acesta. Samsarii au, în schimb, grijă să câștige
la fel de mult pe spinarea crescătorilor, se plâng fermierii, care
spun că în anii trecuți, când Paștele se sărbătorea mai târziu,
iar mieii atingeau o greutate mai mare, li se spunea că piața
cere miei micuți, acum, în schimb, li se
cer miei de peste 15 kg în carcasă. „Am
stat și eu de vorbă cu mai mulți colegi,
și de prin Teleorman, și de prin Dolj, și
spun că este 10 – 11 lei/kg în viu și vreo
20 de lei în carcasă. Lucrurile nu sunt
stabilite. Se cer miei mari, peste 15 kilo-
grame. Oricum, sub 20 lei/kg nu cred că
se va vinde“, a declarat Laurențiu Luță,
fermier din Olt.
Prețuri bune ar obține crescăto-
rii dacă ar ajunge în marile piețe din
orașele în care se câștigă bine. „Să
mergi în piețele mari îți trebuie mijloc de
transport autorizat, stai câteva zile aco-
lo, implică și alte costuri și nu face dara-
ua cât ocaua, cum se spune“, a decla-
rat medicul veterinar Gheorghe Bucura,
președintele Asociației crescătorilor de animale din județul Olt.
În sudul județului, a mai spus medicul veterinar care crește, la
rândul său, de peste 20 de ani animale, crescătorii au aceeași
problemă – mieii sunt micuți, nu ating greutatea cerută.
Cel mai probabil crescătorii îi vor păstra și îi vor vinde la
toamnă, când tot samsarii îi caută pentru export. O parte dintre
crescători vor ajunge, de altfel, în târguri, unde vor funcționa
puncte temporare de sacrificare, însă până la visul de a exista
puncte de sacrificare la poarta fermei și magazine de producă-
tor, așa cum se vorbea în întâlnirile de promovare a programu-
lui guvernamental „Alege oaia“, e cale lungă.
B. Marius
 ACTUALITATE
MUTARE fără precedent:
Bancherii uneia din cele mai PROFITABILE bănci din România
se retrag de pe piaţa din Europa Centrală şi de Est
Grupul Société Générale se retrage din şase ţări din Europa Centrală şi de Est, iar o
parte din business va fi vândut ungurilor de la OTP. Francezii se retrag şi din Republica
Moldova, relatează Ziarul Financiar.
Potrivit EU Scoop, care citează publicaţia bulgară Capital.bg, de-
cizia se aseamănă cu cea a Telenor, un alt nume mare din industria
bancară care a ales să se retragă din Bulgaria şi din restul zonei
Europei Centrale şi de Est, Société Générale a decis să se concen-
treze pe alte părţi ale busienss-ului şi să-şi vândă subsidiarele din
DELEGAŢIA FRAŢILOR MOLDOVENI PRIMITĂ CU CĂLDURĂ LA TG. JIU
La manifestările ocazionate de celebrarea Centenarului
Unirii României cu Basarabia (27 martie 1918 – 27 martie
2018) , Gorjul a primit cu bucurie vizita delegației din Repu-
blica Moldova, alcătuită din președintele Consiliului Raional
Ungheni - doamna Ludmila Guzun, președintele Consiliului
Raional Călărași - domnul Sergiu Artene și președintele Con-
siliului Raional Sîngerei - domnul Vasili Marandiuc.
Cu ocazia acestei vizite au fost semnate Acordul de înfrățire
și cooperare între Județul Gorj și Raionul Călărași și Înțelegerea
de cooperare între Județul Gorj și Raionul Ungheni.
Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin-Mihai
Popescu, declara cu acest prilej: „Acum, când celebrăm un
moment edificator pentru istoria neamului nostru- Centena-
rul Unirii Patriei Mamă cu Basarabia, parafăm Înțelegerea de
cooperare între Județul Gorj și Raionul Ungheni, și Acordul de
înfrățire și cooperare între Județul Gorj și Raionul Călărași. Am-
bele cu aceeași valoare, cu aceeași importanță și cu aceleași
năzuințe. Sunt dovezi prin care afirmăm voința noastră de a
oficializa relațiile bilaterale, cu scopul de a dezvolta pe termen
lung, dar și în viitorul apropiat, legături permanente, în ben-
eficiul ambelor părți. În anul 2016, Județul Gorj se înfrățea cu
Raionul Sîngerei și relațiile de colaborare prindeau contur de
Ziua Brâncuși, sărbătoare națională a culturii românești”.
La ceremonia semnării şi parafării celor două acte oficia-
le au fost de faţă: reprezentantul Guvernului României, pre-
fectul judeţului Gorj, Ciprian Adrian Florescu, primarul muni-
cipiului Tg Jiu Marcel Romanescu, ceilalţi oficiali de rang înalt
de la nivelul Instituţiei Prefectului Judeţului Gorj, Consiliului
UNIVERSUL
7
Bulgaria, Macedonia, Albania, Serbia, Muntenegru şi Moldova.
Capital.bg a raportat retragerea, argumentând că grupul francez
nu este mulţumit de rezultatele înregistrate în aceste pieţe, încât
nu sunt lideri în regiune. Business-ul din Bulgaria va fi vândut către
grupul bancar OTP, care a refuzat să comenteze pentru publicaţia
bulgară. Un alt posibil cumpărător este fondul de investiţii Apollo
Global Management.
Braţul din Bulgaria al Société Générale va veni la pachet cu alte
cinci ţări – Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Republica
Moldova. Acete pieţe au devenit suprasaturate şi neatractive în
acest moment pentur grupul francez, încât băncile acestuia nu sunt
în top 3 în niciuna dintre aceste ţări.
Société Générale este prezent în România prin BRD, care a fost
cea mai profitabilă bancă din România în 2017, cu un profit net re-
cord de 1,38 miliarde de lei. BRD-Soc Gen este a treia bancă după
piaţa locală după active şi a contribuit în 2017 cu 424 de milioane de
lei la bugetul de stat, după cum a declarat François Bloch, CEO al
băncii, transmite ZF.
Judeţean Gorj şi Primăriei Municipiului Tg Jiu. Momentul is-
toric s-a desfăşurat cu ocazia sesiunii solemne a Consiliului
Judeţean Gorj consacrată sărbătoririi centenarului Unirii Pa-
triei Mamă, România cu sora sa, Basarabia străbună.
Delegaţia oficialilor moldoveni a vizitat, în scurtul timp avut la
dispoziţie, între altele: casa memorială „Constantin Brâncuşi”
de la Hobiţa, investiţia româno-chineză Fabrica de brichete
de cărbune de la Peştişani, Cheile Sohodolului, Ansamblul
sculptural „Constantin Brâncuşi” de la Tg Jiu, Transalpina şi
staţiunea Rânca.
Cu acest prilej, au fost puse la punct viitoarele direcţii şi
domenii de cooperare economică, turistică şi culturală dintre
cele două părţi.
M. Becherete
 8 FELICITĂRI
Miracolul Învierii Domnului să vă aducă
pace în suflete, sănătate și numai împliniri!
Primăria și Consiliul Local Prigoria vă urează
un Paște fericit!
Primar Iliescu Iuliana
Fie ca Lumina Sfântă și Tainică a Învierii
Domnului, să vă deschidă sufletul spre
armonie, speranță, toleranță și credință!
Primăria și Consiliul Local Văgiulești vă urează
Sărbători fericite!
Primar Pârjol Constantin
Primăria și Consiliul Local Turcinești urează
angajaților și locuitorilor comunei ca Lumina
caldă a Învierii să le încălzească sufletele și să
le pogoare în suflet bucurii și împliniri!
Hristos a înviat!
Primar Modrea Dumitru
Miracolul Învierii Domnului să vă aducă pace în
suflete, sănătate și numai împliniri! Primăria și
Consiliul Local Plopșoru vă urează
un Paște Fericit!
Primar, Grigorie Petre
Lumina caldă a Învierii să vă călăuzească pașii
și să vă aducă multă fericire, sănătate și gânduri
frumoase! Calde urări de belșug și împlinirea
tuturor dorințelor, din partea Primăriei și
Consiliului Local Turceni. Un Paște Fericit!
Primar Cilibiu Cristina
Învierea lui Iisus e cel mai sublim moment al
anului pentru creștinii ortodocși și o deosebită
ocazie pentru Primăria și consiliul Local Turbu-
rea să fie alături de locuitori, cărora le urează
sănătate, fericire și împlinirea tuturor dorințelor!
Un Paște Fericit!
Primar Bîrcă Ion
Primăria și Consiliul Local Telești urează tuturor
gorjenilor ca Sfintele Sărbători Pascale să le
aducă o masă plină cu bucate alese, bucurie în
suflete și o viață mai bună! Hristos a Înviat!
Primar Ion Mischie
Hristos a înviat din morți cu moartea pre moarte
călcând și a venit pe Pământ să ne dea speranță
în viitor. Moment înălțător și pentru locuitorii
comunei Bustuchin, cărora Consiliul Local și
Primăria Bustuchin le urează un Paște Fericit!
Primar, Ion Ciocea
Miracolul Învierii Domnului să vă aducă pace în
suflete, sănătate și numai împliniri! Trezoreria
Gorj vă urează cu drag un Paște fericit!
Trezorier șef Gheorghe Paraschivu
Primăria și Consiliul Local Slivilești urează tutu-
ror angajaților și locuitorilor comunei ca Sfintele
Sărbători Pascale să le aducă o masă plină cu
bucate alese, bucurie în suflete și o viață mai
bună! Hristos a Înviat!
Primar Bucurescu Sorin
UNIVERSUL
Primăria și Consiliul Local Schela urează locui-
torilor comunei ca Sfintele Sărbători Pascale să
le aducă o masă plină cu bucate alese, bucurie
în suflete și o viață mai bună! Hristos a Înviat!
Primar Aristide Șerbănescu
Fie ca Lumina Sfântă și Tainică a Învierii Dom-
nului, să vă deschidă sufletul spre armonie,
speranță, toleranță și credință! Primăria și Con-
siliul Local Scoarța urează locuitorilor sănătate,
fericire și numai împliniri! Un Paște fericit!
Primar Stamatoiu Ion
La Sărbătoarea Sfintelor Paște să coboare
liniștea și pacea, minunea Învierii lui Isus să
dăinuie în inimile tuturor, să vă lumineze viața și
să vă aducă renașterea credinței, a speranței, a
bucuriei, cu bunătate și căldură în suflete.
Hristos, a înviat vă urează
Primăria și Consiliul Local Săulești!
Primar Drăghici Constantin
Miracolul Învierii Domnului să vă aducă
pace în suflete, sănătate și numai împliniri!
Primăria și Consiliul Local Săcelu vă urează
un Paște fericit!
Primar Jurebie Florin
Primăria și Consiliul Local Runcu urează locui-
torilor ca Sfintele Sărbători Pascale să le aducă
o masă plină cu bucate alese, bucurie în suflete
și o viață mai bună! Hristos a Înviat!
Primar Câmpeanu Grigore Adi

Lumina din Noaptea Sfântă să va înalțe sufletele
și să le umple de bucuria împlinirilor. Primăria
și Consiliul Local Samarinești urează locuiorilor
sănătate și numai împliniri! Hristos a înviat!
Primar Ardeiu Marian
Lumina Învierii să vă aducă numai bucurii,
sănătate și multă fericire. Bătaia clopotelor să
anunțe o lume mai bună în care să găsiți din plin
tot ceea ce vă doriți! Primăria și Consiliul Local
Negomir urează locuitorilor un Paște Fericit!
Primar Oiță Tudor
Primăria și Consiliul Local Mușetești urează
tuturor angajaților și locuitorilor ca Sfintele
Sărbători să le aducă bucurie în suflete, belșug
în case, sănătate și împlinirea tuturor dorințelor!
Un Paște fericit!
Primar Baban Cosmin Ion
Fie ca lumina caldă a învierii să vă încălzească
sufletele să vă aducă în case armonie, sănătate
și prosperitate! Primăria și Consiliul Local
Mătăsari urează tuturor mătăsărenilor
un Paște fericit și o primăvară prosperă!
Primar Gașpar Gheorghe
Primăria și Consiliul Local Logrești urează
tuturor angajaților și locuitorilor ca pasca, ouăle
înroșite, cozonacul și mielul rumenit să le umple
mesele și casa de bucurie! Hristos a Înviat!
Primar Băluță Ion
UNIVERSUL
FELICITĂRI
Primăria și Consiliul Local Licurici urează
angajaților și locuitorilor ca Sfânta sărbătoare
a Învierii să le aducă zbor de îngeri, pace de
suflete, credință în ei, puterea de a învinge toate
obstacolele și îndeplinirea tuturor dorințelor!
Primar Drăgulescu Liviu Doru
Primăria și Consiliul Local Lelești urează tuturor
locuitorilor comunei ca Sfânta Sărbătoare a
Învierii să le aducă sănătate și multă fericire.
Bătaia Clopotelor să anunțe o lume mai bună!
Primar Turcilă Laurențiu
Primăria și Consiliul Local Hurezani urează locu-
itorilor comunei ca Sfintele Sărbători Pascale să
le aducă o masă plină cu bucate alese, bucurie
în suflete, o viață mai bună și un Paște fericit!
Primar Cîrstea Gheorghe
Miracolul Învierii Domnului să vă aducă pace
în suflete, sănătate și numai împliniri! Consiliul
Local și Primăria comunei Berlești vă urează un
Paște fericit!
Primar Berlescu Iulian
Învierea Domnului să reverse asupra dumnea-
voastră, sănătate, pace, belșug de bucurii și
fericire. Primăria și Consiliul Local Motru urează
locuitorilor orașului să aibă parte de belșug și
visele să devină realitate! Hristos a Înviat!
Primar Jianu Gigel
9
Fie ca Lumina Sfântă și Tainică a Învierii
Domnului, să vă deschidă sufletul spre armonie,
speranță, toleranță și credință! Primăria și
Consiliul Local Fărcășești vă urează
Sărbători fericite!
Primar Drăgoescu Constantin
Primăria și Consiliul Local Dănciulești urează
angajaților și locuitorilor ca Lumina caldă a În-
vierii să le încălzească sufletele și să le pogoare
în suflet bucurii și împliniri! Hristos a înviat!
Primar Ion Andronescu
Învierea lui Isus e cel mai
sublim moment al anului pentru
creștinii ortodocși și o
deosebită ocazie pentru
Consiliul Local și Primăria
comunei Polovragi să fie
alături de locuitori, cărora le
urează sănătate, fericire și
împlinirea tuturor dorințelor.
Paște Fericit!
Primar Epure Gheorghe
Învierea Domnului să reverse asupra dumnea-
voastră, sănătate, pace, belșug de bucurii și fe-
ricire. Primăria și Consiliul Local Stejari urează
locuitorilor orașului să aibă parte de belșug și
visele să devină realitate! Hristos a Înviat!
Primar Robert Păiuși
SC ILISOR TRANS SRL CĂPRENI urează tuturor
gorjenilor ca Sfintele Sărbători Pascale să le
aducă o masă plină cu bucate alese, bucurie în
suflete și o viață mai bună! Hristos a Înviat!
Manager general LAURENȚIU RĂDULESCU
 10 CREDO
Săptămâna Mare sau Săptămâna PATIMILOR:
Ce trebuie să ştii din istoria şi religia creştină
Patimile lui Hristos (numite şi Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare) reprezintă relatările care cu-
prind arestarea, judecata şi suferinţa lui Iisus şi se termină cu executarea Mântuitorului prin răstignire.
Patimile reprezintă de asemenea un episod esenţial în teolo-
gia creştină, care nu poate fi înţeles fără celelalte episoade, în
special Învierea, potrivit Descoperă.ro.
Cuvântul „patimă” provine din grecescul páthima şi reprezintă
în acest caz suferinţele îndurate de Iisus Hristos. De aici şi ter-
menul de Săptămâna patimilor, perioada de dinainte de Înviere.
Crucificarea lui Iisus este acceptată de majoritatea istoricilor
ca eveniment istoric autentic. Este înregistrată în scrierile lui Pa-
vel, în Evanghelii, în scrierile lui Flavius Josephus şi în textele
istoricului roman Tacitus, relatează BBC.Diferenţele de interpre-
tare apar în legătură cu acurateţea istorică a detaliilor, contextul
şi semnificaţia evenimentului.
Cele mai multe versiuni ale Patimilor încep cu evenimentele
din Grădina Ghetsimani. Altele includ Cina cea de Taină, în timp
ce alte surse încep mai devreme, cu Floriile, atunci când Iisus
a intrat în Ierusalim călare pe un măgar, în aplauzele mulţimii.
Având în vedere că Floriile au loc în ultima duminică de dinainte
de Paşti, Săptămâna Mare cuprinde şi acest eveniment.
Patimile reprezintă în teologia creştină latura umană a lui
Dumnezeu. Este o poveste despre nedreptate, frică, îndoieli,
durere şi, în ultimă instanţă, este vorba despre victoria asupra
morţii. Relatează cum Dumnezeu a experimentat aceste lucruri
în acelaşi fel în care le experimentează orice fiinţă umană.
Cea mai reprezentativă imagine a Patimilor este crucea -
care este şi principalul simbol al creştinătăţii. Bisericile şi arta
creştină îl reprezintă pe Hristos în agonie pe cruce, fiind de ase-
menea şi reprezentarea ultimă a sacrificiului lui Dumnezeupen-
tru păcatele oamenilor.
O altă temă centrală în această arie a teologiei creştine este
desigur Învierea. În timp ce moartea lui Iisus arată partea uma-
nă a acestuia, Învierea reprezintă nu numai victoria asupra Mor-
ţii, ci şi Mântuirea şi latura divină a lui Hristos. Astfel, cele două
UNIVERSUL
evenimente sunt inseparabile, la fel ca Iisus omul şi Iisus Dum-
nezeu, care reprezintă în teologia creştină o singură entitate şi
întotdeauna privite ca un întreg.
Patimile sunt împărţite în mai multe elemente, după cum ur-
mează:
- Cina cea de Taină
- Grădina Ghetsimani
- Arestarea lui Iisus după trădarea lui Iuda
- Judecarea şi condamnarea lui Iisus de evrei
- Judecata lui Iisus de Ponţiu Pilat unde este
condamnat la moarte prin crucificare
Crucificarea lui Iisus
Hristos şi cei 12 apostoli împart utlima cină îm-
preună ori în timpul Paştelui ebraic (Evangheliile
sinoptice) sau ajunul acestei sărbători (Evanghelia
lui Ioan).
În timpul acestei cine, Iisus binecuvântează şi
rupe pâinea, spunându-le „luaţi, mâncaţi, acesta
este trupul Meu”. (Matei 26:26)
După masă, Iisus binecuvântează vinul şi îl îm-
parte apostolilor. „Şi luând paharul si mulţumind,
le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi, că acesta
este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru
mulţi se varsă spre iertarea păcatelor”. (Matei 26:
27-28)
Acest eveniment stă la baza Euharistiei, care diferă în func-
ţie de confesiune. La ortodocşi, acest termen este puţin utilizat,
este întrebuinţat deseori în mediile teologice. În general, este
folosit termenul de Sfânta Împărtăşanie, unde se împarte vinul
(sângele lui Hristos) şi pâinea (trupul) credincioşilor.
De asemenea, în timpul cinei cea de taină, Iisus prezice că
va fi trădat de unul cu care împarte cina, iar alt apostol îl va re-
nega.
După cină, Iisus merge cu apostolii în Grădina Ghetsimani
pentru a petrece noaptea în rugăciune, unde îşi acceptă soarta.
„Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul
acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti.” (Matei
26:39)
În timpul acestor rugăciuni şi suferinţe a lui Iisus, toţi aposto-
lii săi au adormit, chiar şi cei mai apropiaţi lăsându-l să sufere
singur.
Un grup de oameni înarmaţi, trimis de autorităţile evreieşti,
ajung în Grădină pentru a-l aresta pe Hristos. Iuda îl trădează
pe Iisus prin identificarea acestuia cu un sărut pe obraz - sem-
nalul care a fost stabilit în urma planurilor.
Petru, unul dintre apostoli, ia o sabie şi taie o ureche a unuia
dintre membrii grupului, astfel abandonează învăţăturile lui Iisus
care erau împotriva violenţei. Iisus interzice alte violenţe şi vin-
 CREDO
decă urechea omului. Iisus este chestionat de un grup de auto-
rităţi religioase ale Israelului. Caiafas, Marele Preot al Templului
dorea să-l distrugă pe Iisus pentru a nu aduce o rebeliune care
ar distruge viaţa confortabilă de la Templu şi ar distruge relaţiile
cu romanii.
În timpul acestui proces, Iisus a spus destule pentru a fi con-
siderat rebel de către romani.
Autorităţile evreieşti aveau o serie de motive pentru care do-
reau să scape de Hristos, chiar a subminat autoritatea acestora
atunci când a mers la Templu şi a alungat vânzătorii. De ase-
menea, a reinterpretat legea ebraică, chiar a încălcat legile cu
privire la Sabat şi mai mult decât atât, a susţinut că este Mesia,
o afirmaţie care a fost văzută ca blasfemie, dar şi ca o amenin-
ţare politică, pentru că în perspectiva ebraică, Mesia era văzut
ca rege al Israelului care va înfrânge duşmanii lui Dumnezeu şi
ar aduce dreptatea.
Iisus este judecat de Ponţiu Pilat
Mântuitorul este condamnat de Pilat, guvernatorul roman al
provinciei Israelului, fiind acuzat de trădare. Autorităţile evreieşti
nu puteau executa oameni, aşadar au trebuit să transfere acest
caz autorităţilor romane.
În primă instanţă, Pilat nu este convins că Iisus este vinovat
de crimă capitală şi sugerează că ar fi suficientă biciuirea.
Mulţimea se opune şi doreşte moartea lui Hristos, timp în
care Pilat schimbă sentinţa, decizând să-l biciuiască, apoi să-l
execute prin crucificare.
Deşi Evangheliile îl ilustrează pe Pilat ca fiind un om slab
care este manipulat de mulţime, sursele istorice sugerează că
era un conducător dur şi autoritar, întrucât a fost retras din pro-
vincie tocmai din cauza cruzimii cu care îşi trata oamenii de sub
conducerea sa.
Răstignirea
Iisus este biciuit şi apoi, în batjocură, i se pune pe cap o co-
roană de spini şi îmbrăcat într-o robă violet, lucruri care l-ar re-
prezenta pe „regele evreilor”.
Iisus îşi cară crucea până pe Golgota unde este dezbrăcat şi
pus pe cruce. Lângă el, mai sunt crucificaţi doi criminali.
După câteva ore, soldaţii romani verifică dacă Iisus este mort,
înjunghiindu-l. Corpul Mântuitorului este dat jos şi îngropat.
Sursele istorice ale Patimilor
Evangheliile
Patimile sunt relatate în toate cele 4 Evanghelii ale Noului
Testament din Biblie. Primele trei (Matei, Marcu, Luca) numite şi
Evangheliile sinoptice, au multe în comun, în timp ce Evanghe-
lia după Ioan are diferenţe majore.
Mulţi experţi consideră că acestea nu sunt o sursă istorică
primară pentru că au fost scrise între 40 şi 70 de ani după eve-
nimente şi că cei care le-au scris nu au fost prezenţi la eveni-
mente, acestea fiind transmise pe cale orală până când au fost
expuse în scris. Totuşi, tradiţia orală era o metodă de comunica-
re des întâlnită şi bine stabilită, deci, din acest punct de vedere,
există posibilitatea ca evenimentele descrise în Evanghelii să
UNIVERSUL
11
fie precise într-o măsură considerabilă. În acelaşi timp, tradiţia
orală este susceptibilă la modelări şi manipulări, pentru a servi
unor anumite credinţe sau discursuri contemporane, odată cu
trecerea timpului. Din acest motiv, Evangheliile diferă. De ase-
menea, scopul acestor scrieri nu era să ofere o imagine istorică
precisă ale evenimentelor ci să înregistreze adevărul spiritual al
lui Iisus Hristos.
Aşadar, Evangheliile sunt un amestec între fapte istorice şi
reflecţii teologice care descriu viaţa şi moartea Mântuitorului.
Mai mult decât atât, au scopul de a dovedi autenticitatea profeţi-
ilor descrise în Vechiul Testament pentru a demonstra că El era
Mesia cel aşteptat.
Sursele istorice
Sursele istorice reprezintă dovezi cu privire la crucificare, fi-
ind cele mai solide dovezi de care dispun istoricii. În schimb, în
afară de acest eveniment, sursele istorice sunt sărace în descri-
erea Patimilor.
Flavius Josephus scrie, după 60 de ani de la moartea lui Iisus,
că „în acest timp a apărut Iisus, un om înţelept, care făcea fapte
incredibile, un învăţător al oamenilor care primeau cu bucurie
adevărul. Era urmat de mulţi evrei şi de mulţi greci. Când Pilat,
din cauza acuzaţiilor liderilor noştri, l-a condamnat la crucificare,
cei care l-au iubit nu au încetat să o facă. Chiar şi astăzi tribul
Creştinilor (numit după el) nu a murit” (tradus din Testimonium
Flavium, Joseph Hoffmann, Gerald A. Larue, Jesus in History
and Myth, 1986).
Istoricul roman Tacitus adaugă şi el că „Christus, de unde
numele de „creştini” a apărut, a fost executat de Pontius Pilat”.
Aceste surse istorice sunt extrem de utile în ceea ce priveşte
descrierea creştinismului incipient, ilustrând formarea acestuia
în primul secol.
Alţi istorici găsesc indicii evidente în Vechiul Testament. Tho-
mas H. Bestful a precizat în Texts of the Passion: Latin Devoti-
onal Literature and Medieval Scoiety (1996) că „unul dintre cele
mai cunoscute aplicaţii este fraza „numărat-au toate oasele
mele, iar ei priveau şi se uitau la mine” (Psalmi 22:17).
Datele Răstignirii
Data precisă a Crucificării nu este cunoscută, dar dovezile
restrâng timpul evenimentului cu ajutorul a câţiva parametri: se
întâmplă primăvara, vineri, în timpul lunii pline, între anii 25 şi
35.
Tortura lui Iisus
Deşi în Evanghelii acest aspect nu este descris în detaliu,
teologia creştină care s-a cristalizat ilustrează în detaliu sufe-
rinţa din timpul Răstignirii. De asemenea, detalierea suferinţei
Mântuitorului a mers laolaltă cu procesul de teologizare al eve-
nimentului. Astfel, teologii doreau să accentueze latura umană
a lui Dumnezeu, faptul că acesta poate suferi la fel ca orice alt
om.
Spre exemplu, Bernard de Clairvaux, care a murit în 1153,
afirma că meditaţia asupra Săptămânii Patimilor era calea de a
atinge perfecţiunea spirituală.
 12 CONTROVERSE
Uniunea Europeană vrea contracararea reţelelor
de socializare online care difuzează ştiri false /
Scandalul Cambridge Analytica amplifică
preocupările privind subminarea democraţiei
înaintea scrutinului europarlamentar
Uniunea Europeană pregăteşte contracararea reţelor de socializare online acuzate că
răspândesc „ştiri false”, Bruxellesul avertizând că scandaluri precum utilizarea în scop
electoral a datelor Facebook riscă „subminarea sistemelor democratice” înaintea scruti-
nului europarlamentar, scrie Financial Times.
„Comisia Europeană se teme că viitorul scrutin pentru de-
semnarea membrilor Parlamentului European este vulnerabil
la campanii online pentru „dezinformare” eurosceptică. Preo-
cupările s-au accentuat după dezvăluirile conform cărora com-
pania de analize politice Cambridge Analytica a colectat ilegal
datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook pentru
a le folosi în scop electoral în scrutinul prezidenţial din State-
le Unite. Firma Cambridge Analytica a negat utilizarea datelor
Facebook în activităţi de configurare a profilurilor electorale”,
observă editorialiştii Mehreen
Khan şi Michael Peel într-un ar-
ticol publicat în cotidianul Finan-
cial Times sub titlul „Bruxellesul
intenţionează contracararea
ştirilor false pe reţelele online /
Scandalul Cambridge Analytica
amplifică preocupările privind
scrutinul europarlamentar”.
Julian King, comisarul euro-
pean pentru Securitatea UE, a
cerut un plan „clar” referitor la
modul în care reţelele de soci-
alizare online îşi desfăşoară activităţile în perioade electorale
sensibile, începând cu scrutinul europarlamentar programat în
mai 2019.
Julian King i-a trimis o scrisoare lui Mariya Gabriel, comisarul
pentru Economie Digitală, în care cere mai multă transparen-
ţă asupra algoritmelor pe care platformele Internet le folosesc
pentru promovarea ştirilor, fixarea de limite privind colectarea
datelor de natură personală în scopuri politice şi dezvăluirea
de către companiile din domeniul tehnologiei informaţionale a
surselor de finanţare a „conţinutului sponsorizat”. Julian King
pledează pentru o „abordare mai constrângătoare” în locul
autoreglementărilor, inclusiv prin stabilirea unor „indicatori de
performanţe definiţi clar”. Propunerile formulate de Julian King
sunt susţinute de alţi comisari care contribuie la elaborarea
planurilor Uniunii Europene de contracarare a „dezinformării
online”.Dezvăluirile privind activităţile firmei Cambridge Analy-
tica au accelerat dezbaterile, oficialii europeni insistând pentru
linii legislative mai clare referitoare la modul în care platforme-
UNIVERSUL
le online trebuie să acţioneze pentru protejarea democraţiei.
„Activităţile de profilare psihometrică” de genul celor la care
ar fi recurs firma Cambridge Analytica sunt doar „un pream-
bul al efectelor profund îngrijorătoare pe care acţiuni precum
dezinformarea le pot avea asupra democraţiilor liberale func-
ţionale”, afirmă Julian King în scrisoare. „Este clar că amenin-
ţările cibernetice cu care ne confruntăm se schimbă de la cele
care vizează sisteme la cele constând în mobilizarea din ce
în ce mai mare a mijloacelor informatice în scopul manipulării
comportamentelor, amplificării
clivajelor societale, subminării
sistemelor noastre democrati-
ce şi generării de dubii asupra
instituţiilor democratice”, atrage
atenţia comisarul pentru Secu-
ritatea UE.
Avertismentul Bruxellesului
intervine în contextul în care
numeroase state din cadrul Uni-
unii Europene elaborează „legi
contra ştirilor false”, pe fondul
suspiciunilor privind ingerinţe
ale Rusiei în alegeri desfăşurate în Europa în ultimul an. Fran-
ţa pregăteşte legi care să le permită instanţelor judiciare să în-
lăture ori să blocheze informaţii false în campaniile electorale.
Germania a adoptat o lege împotriva „mesajelor de instigare
la ură”, prin care platformele online trebuie să înlăture imediat
conţinutul de tip terorist, xenofob şi fals, altfel riscă amenzi de
până la 50 de milioane de euro.
Oficialii UE se tem că în campania premergătoare scruti-
nului europarlamentar din 2019 forţe politice populiste şi eu-
rosceptice ar putea folosi platforme online pentru a răspândi
teorii ale conspiraţiei, ştiri false şi a difuza înregistrări video
trucate. Un sondaj de opinie realizat la nivelul Uniunii Euro-
pene relevă că mai mult de o treime dintre cetăţenii europeni
întâlnesc zilnic ştiri false, iar 83% consideră acest fenomen
drept o ameninţare la adresa democraţiei. Însă criticii abordării
Comisiei Europene avertizează că există riscul blocării dezba-
terilor politice legitime.
(Mediafax)
 ARTĂ 13
PREMIEREA CÂŞTIGĂTORILOR
SALONULUI DE PICTURĂ „ARTE MICI – 2018“
Sâmbătă, 24 martie 2018, s-a desfăşurat în Catedrala Ortodoxă
din Municipiul Motru ceremonia de premiere a câștigătorilor Salonu-
lui de Pictură ARTE MICI, ediţia a IX-a, festivitate care a avut loc,
simultan. atât în Gorj, România, cât şi în oraşul Perth din Australia,
de unde am primit şi fotografii pe care le prezentăm în exclusivitate.
Despre manifestările din acest an ale Salonului de Pictură, pu-
teţi afla mai multe amănunte, răsfoind ediţiile on-line ale publicaţiilor
noastre: www.universulolteniei.ro, respectiv www.ZiarulUniversul.ro.
Organizatorilor li s-au alăturat, ca parteneri ai Salonului de Pic-
tură ARTE MICI ediția 2018: SC AD MUTRIUM 92 SRL, SC MA-
NINTER CAR SRL Motru „SC ENIASAN SRL Motru, Emytrans
PtyLtd, din Australia şi Ct63hydraulics, din Australia, IPA-Re-
giunea 1 Gorj, Poliţia municipiului Motru, Postul de poliţie Sli-
vileşti Parohia Motru II, S.C. ANBITAS COMPROD SRL. Motru,
SC DALIPRINT SRL-D Motru, cotidianul „GORJEANUL”, co-
tidianul „GAZETA DE SUD”, săptămânalul „OBIECTIV MEHE-
DINŢEAN”, săptămânalul „UNIVERSUL”, publicaţia „GAZETA
DE MÂINE”, publicaţia „UNIVERSUL OLTENIEI”, Vasile Dudes-
cu, Niki Claudiu Roşulescu, Teodor Dădălău şi poetul Nicolae
Dragoş. Tuturor partenerilor media, deci şi publicaţiilor noastre,
Ziarul Universul şi Universul Olteniei, le-a fost oferit, din partea
organizatorului principal şi fondatorul Salonului ARTE MICI, artis-
tul plastic motrean FLORIN PREDA DOCHINOIU, câte un valoros
Înscris de Nobleţe ca Protector al Artelor Mici, în semn de aleasă
mulţumire.
La rându-ne, cu emoţie şi gratitudine, mulţumim maestrului Do-
chinoiu şi întregii echipe organizatoare pentru eforturile făcute, an
de an, spre a face fericiţi atâtea sute de mari artişti ai… ARTELOR
MICI. Felicitări tuturor şi să ne revedem sănătoşi, la anul de Buna
Vestire, la ediţia jubiliară cu numărul ZECE!
Marius BECHERETE

După festivitatea de premiere, la care au participat ca invitaţi

prof. Gheorghe Nichifor – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj
şi Gigel Jianu – primarul Municipiului Motru, a avut loc vernisajul
expoziției lucrărilor înscrise în competiție. Au participat, la festivita-
tea de la Motru, câștigătorii din Republica Moldova, dar și din alte
zone.
Salonul de Pictură „ARTE MICI”, spre deosebire de alte manifes-
tări de artă, este un eveniment important, care și-a făcut loc în agen-
da culturală internațională, devenind o mișcare artistică a românilor
de pretutindeni. Peste o sută de premii s-au acordat la ediția din
acest an. În competiţie s-au înscris 476 artiști din Australia, Spania,
Serbia, Republica Moldova, Austria, SUA şi România cu peste
800 de lucrări de pictură. La categoria 3-6 ani au fost înscriși 60
concurenţi – 101 lucrări; la 7-10 ani: 242 concurenţi cu 426 lucrări;
la 11-15 ani: 174 concurenţi cu 283 lucrări. Cât privește zonele din
care provin concurenții, s-a constatat că 11 sunt din Australia, unul
din Austria, unul din Portugalia, 93 din Moldova , din România sunt
359 concurenți, (247 fiind din Gorj); doi din Serbia, 9 din Spania și
2 din SUA. Câştigătorii ediţiei din acest an au fost publicaţi, deja,
în ediţiile trecute ale ziarului Universul Olteniei, pe care vă reco-
mandăm să îl răsfoiţi on-line la adresa:www.universulolteniei.ro
În anul 2018 juriul a fost alcătuit din: Michael Lassel (Fürth,
Germania), Nicolae Maniu (Paris, Franţa), Mihail Diaconescu
(Bucuresti, Romania), Ioan Traian Mârza (Alba-Iulia, Româ-
nia), Dan Neamu (Craiova, România), Alexandra Maciac (Ve-
neţia, Italia), Ioan Oniciuc (Madrid, Spania), Sorin Creţu (Mon-
treal, Canada) şi Florin Preda-Dochinoiu (Motru, România).
Au fost acordate câte trei premii pentru fiecare categorie de vârstă,
alte premii speciale, „ORDINUL ARTE MICI” şi „MARELE PREMIU
ARTE MICI”.

UNIVERSUL
 14 SPORT
ROBERT JITARU RĂMÂNE CAMPION EUROPEAN U 22!
Boxul românesc a încheiat Campionatele Europene de se- nie Jones (Anglia) b.p. 5-0 pe Anna Goralska (Polonia); cat.
niori Under 22 de la Târgu Jiu cu o medalie de aur, două de 60 kg.: Amy Sara Broadhurst (Irlanda) b.p. 5-0 pe Francesca
argint şi una de bronz. Imnul naţional al României s-a auzit Martusciello (Italia); cat.64 kg.: Rebecca Nicoli (Italia) b.p. 5-0
duminică în noua Sală a Sporturilor din Târgu Jiu cântat la pe Sema Caliskan (Turcia); cat.69 kg.: Melis Nejerova Iuznova
unison de sutele de spectator veniţi să asiste la finale, graţie (Bulgaria) b.p. 5-0 pe Natalia Marczykowska (Polonia); cat.75
pugilistului tricolor Robert Jitaru. În vârstă de 22 de ani, sporti- kg.: Busenaz Surmeneli (Turcia) b.p. WO pe Rourke O Aoife
vul originar din Brăila, dar legitimat la CSA Steaua, s-a impus (Irlanda).
la puncte în finala disputată cu azerul Tayfur Aliev, unul dintre MASCULIN, cat. 46-49kg.: Islam Abumuslimov (Rusia) b.p.
principalii favoriţi la aurul continental, după un meci desfăşurat 5-0 pe Sarhil Alahverdovi (Georgia); cat.52 kg.: Daniel Panev
într-o atmosferă electrizantă. Jitaru a dominat întâlnirea, pu-
nându-şi în valoare tehnica şi loviturile variate. Aliev a răspuns
şi el pe măsură, iar meciul a avut ritm şi calitate. După trei re-
prize spectaculoase, Robert Jitaru a fost declarat învingător la
puncte cu o decizie unanimă, 5-0 .
La festivitatea de premiere, medalia de aur i-a fost înmâna-
tă sportivului român de către viceprimarul municipiului gazdă
a întrecerilor europene, Aurel Popescu. Gala finală a fost ono-
rată şi de prezenţa în tribune a reprezentanţilor la nivel înalt
ai forului continental de box, EUBC, a preşedintelui F.R. Box,
Vasile Suciu, a multiplului campion Mihai Leu / preşedinte de
onoare al F.R.B., a prefectului judeţului Gorj, Ciprian Florescu,
a şefilor Consiliului Judeţean Gorj şi ai Primăriei Municipiului
Tg Jiu.

Asenov (Bulgaria) b.p. 5-0 pe Gabriel Escobar Mascunano

(Spania); cat.60 kg.: Dzmitrj Asanau (Belarus) b.p. 5-0 pe Al-
bert Batyrgaziev (Rusia); cat. 64 kg.: Lasha Guruli (Georgia)
b.p. 4-1 pe TurgulHan Erdemir (Turcia); cat.69 kg.: Vladislav
Savostianov (Rusia) b.p. 5-0 pe Carl Fail (Anglia); cat. 75 kg.:
Oleksei Tokarciuk (Ucraina) b.p. 5-0 pe Giorgi Kharabadze
(Georgia); cat.81kg.: Stepan Hrekul (Ucraina) b.p. 3-2 pe Leo
Cvetkovic (Croaţia); cat.91 kg.: Muslim Gadzhimagomed (Ru-
sia) b.p.5-0 pe Serghei Horskov (Ucraina); cat. +91 kg.: Aziz
Abbes Mouhidine (Italia) b.p. 4-1 pe Marko Milun (Croaţia).
Şi astfel, la ediţia din acest an a Europenelor de box Under
România a mai avut două reprezentante în finalele europe- 22 desfăşurată, în premieră , la Tg Jiu, într-o Sală a Spor-
ne, ambele fete rămânând cu medaliile de argint. La categoria turilor extinsă şi complet modernizată, spectatorii au avut ce
57 kg, Cristina Cosma (CSA Steaua / foto sus) a cedat la punc- vedea timp de şapte zile. Box de calitate, cu sportivi şi sportive
te, decizie 5-0 în faţa campioanei mondiale Irma Testa (Ita- (în premieră!) care au luptat exemplar pentru fiecare victorie.
lia). Sportiva antrenată de Adrian Lăcătuş a început bine, cu S-au impus cei mai buni, cucerind titlurile continentale, iar fair
o repriză în care a făcut risipă de energie. Din repriza a doua, play- ul a fost…la el acasă. Chiar dacă în ultima zi s-au în-
italianca a preluat iniţiativa, punctând mai clar. Mai mult, în registrat două incidente oarecum neplăcute care au tulburat
ultima repriză sportiva tricoloră a fost nevoită să asculte o dată liniştea spectatorilor veniţi să asiste la actul final al Campiona-
numărătoarea arbitrului, deşi nu s-a aflat niciun moment într- tului European de Box Under 22 de la Târgu Jiu. Un boxer din
o situaţie extremă. La categoria +81 kg, Alina Gabriela Ene Turcia a continuat disputa din ring şi s-a luat la bătaie, în sală,
(CSM Slatina) a făcut un meci curajos în faţa masivei sportive cu un altul din Azerbaidjan, certându-se pe probleme legate de
maghiare Adrienn Juhasz, însă diferenţa de gabarit a înclinat arbitraj. Turcul s-a ales cu un ochi vânăt şi a fost evacuat din
balanţa, Juhasz impunându-sr printr-o decizie la puncte (5-0). sală de firma de pază, fiind preluat de jandarmi. Un alt incident
România a mai obţinut o medalie de bronz prin Alberto Biro a fost atunci când un spectator a proferat injurii, în timpul into-
(SCM Bacău), la categoria 81 kg. nării imnului Ungariei pentru sportiva care a câştigat medalia
Celelalte rezultate înregistrate în finalele de duminică: de aur la categoria +81 kg . Spectatorul recalcitrant a fost eva-
cat. 45-48 kg.: Elif Delismen (Turcia) b.p. 3-2 pe Iulia De- cuat din sală şi amendat de jandarmi.
mianenko (Ucraina); cat. 51 kg.: Buse Naz Ciakiroglu (Turcia) (Foto: credit PROSPORT, EUC.com)
b.p. 5-0 pe Romane Moulai (Franţa); cat.54 kg.: Alice Iillie Ebo- M.Becherete

UNIVERSUL
 SPORT
Craiova şi CFR, egal bun pentru FCSB!
Stadion: „Ion Oblemenco”, spectatori: 25.000.
Universitatea Craiova: Mitrovic – R. Popa, Kelic
(79 Gardoş), Tiago Ferreira – Martic , Zlatinski, Andre
Santos (76 Mateiu), Bancu – Gustavo (72 Glavina),
Mitriţă, Băluţă.
Antrenor: Devis Mangia.
Rezerve neutilizate: L. Popescu – Dimitrov, Scre-
ciu, Briceag.
Craiova şi CFR-ul îşi împărţiseră succesele în sezonul re-
gulat, chiar cu acelaşi scor, iar înaintea primei dispute directe
din play-off ardelenii aveau patru puncte avans. Faţă de struc-
tura obişnuită, Mangia l-a preferat pe lusitanul Andre Santos
în locul lui Mateiu, în timp ce liderul a avut două absenţe de
marcă: Dan Petrescu şi Arlauskis. Surprize au fost şi pe banca
de rezerve, unde gazdele au aşezat doar jucători defensivi,
cu excepţia lui Glavina, pe când CFR avea la dispoziţie patru
jucători de atac. Craiova era cea care în cazul unui eşec îşi lua
adio de la titlu, cursa urmând
să se ducă în doi în ultimele
7 etape. Şi poate din această
cauză alb-albaştrii au abordat
crispat jocul, fără să rişte, nici
măcar cei 28.000 de spectatori
nereuşind să-i anime. Oaspeţii
au acceptat invitaţia în jumă-
tatea olteană şi au încercat să
speculeze fazele fixe, dar nici
ei n-au fost prea convingători.
A ieşit un meci urât, la care sta-
rea terenului a contribuit din plin, pe ogorul de pe „Ion Oble-
menco” . Prima ocazie am smuls-o prin minutul 35, un şut de
la 25 de metri al lui Hoban, respins de Mitrovic. Oltenii au în-
cercat imediat replica, dar Bancu a lovit prost mingea cu capul.
În prima repriză am remarcat forma foarte slabă a lui Zlatinski
şi Gustavo, care au pierdut toate duelurile, dar şi pe cea a
asistentului Urzică, pasiv la 3 ofsaiduri clare ale clujenilor. Nici
după pauză n-a fost rost de mai mult fotbal, deşi tot CFR a fost
echipa care a încercat ceva, în timp ce Craiova a confirmat
că nu mai este echipa exuberantă care făcea spectacol anul
trecut, ci una rece, care mai mult ia în calcul să se apere. Ca şi
în prima repriză, prima ocazie a aparţinut tot CFR-ului şi a fost
tot un şut de la distanţă, trimis de Culio şi apărat de Mitrovic.
Deac a fost mult mai periculos, câteva minute mai târziu, dar
MECIUL PANDURILOR, DIN VINEREA MARE, TELEVIZAT!
Pandurii Târgu Jiu a fost învinsă în deplasare, etapa trecută, de
CS Afumaţi, echipă situată în prima parte a clasamentului. Deşi gaz-
dele au jucat din min. 64 în 10 oameni, echipa lui Adrian Bogoi nu a
izbutit să egaleze şi să obţină un punct necesar din această întâlnire.
S-a terminat 2-1 pentru ilfoveni, toate golurile fiind înscrise în pri-
ma repriză, prin Patriche (20’), Avram (33’) şi Cosmin Ioniţă (45’), din
penalty. În min. 64, Vlad Tudorache a primit cartonaşul roşu după o
intrare tare asupra lui Băjan. Pandurii, aflată pe loc retrogradabil, va
întâlni în Vinerea Mare, pe terenul de la Motru, liderul Dunărea Că-
UNIVERSUL
15
CFR Cluj: Vâtcă – Manea, Vinicius, Boli, Camora –
Hoban, Djokovic, (70 Ioniţă) – Deac, Culio, Păun (58
Costache) – Omrani (87 Ţucudean).
Antrenor: Dan Petrescu.
Rezerve: Duka – Mureşan, L. Rus, Mailat.
Arbitru: Marius Avram (Bucureşti). Asistenţi: Mir-
cea Orbuleţ (Bucureşti), Vladimir Urzică (Piatra
Neamţ). Rezervă: Iulian Dima (Bucureşti).
goal-keeper-ul oltenilor a fost pe direcţia mingii. CFR a arătat
totuşi că este echipa care se gândeşte mai serios la titlu, atât
prin joc, dar şi prin schimbările ofensive comandate de Dan
Petrescu. Prima mare şansă de gol a Craiovei a apărut abia cu
un sfert de oră înainte de final, din şutul lui Mitriţă, dar Vâtcă a
împins bine în picioare şi a deviat în corner cu vârful degetelor.
Glavina şi Gardoş au debutat în alb-albastru, dar nu au influ-
enţat rezultatul final, unul de care au fost mulţumite ambele
echipe. Dar cea mai bucuroasă probabil că e FCSB. Părţile
pozitive: Universitatea rămâne
şi după acest meci cu şanse
la titlu, chiar dacă are acum 4
puncte în minus faţă de ambe-
le contracandidate. Echipa lui
Mangia nu a primit niciun gol în
cele 3 meciuri din play-off şi a
încasat un singur gol în ultime-
le 7 etape. De asemenea, s-au
adunat 12 meciuri, 10 de cam-
pionat şi 2 din Cupa României,
de când alb-albaştri nu au mai
pierdut. Părţile negative: Jocul nu mai are calitatea celui de
anul trecut, deşi lotul este, pe hârtie, mai puternic. Alb-albaştrii
nu au marcat decât un gol în trei meciuri, în care au avut numai
3 ocazii, toate create de Mitriţă: şutul de la distanţă cu CFR-ul,
penalty-ul obşinut la Ovidiu, şi golul marcat cu Astra. La înce-
putul partidei s-a păstrat un moment de reculegere în memoria
fundaşului Craiovei Maxima, Nicolae Tilihoi. Peluza Nord i-a
scandat numele în mai multe rânduri, afişând mai multe pan-
carte cu chipul regretatei glorii a Ştiinţei. De asemenea, a fost
o demonstraţie de susţinere pentru Gică Craioveanu, căruia i
s-a dedicat şi 2 mesaje: „Între Grande şi mititelu doar smintiţii
îl aleg pe chelu’” şi „Ai noştri au crescut cu Tunarul, noi cu Gică
Craioveanu!”.
B. M.
lăraşi, echipă care deja a depus dosarul de licenţiere pentru Liga I.
În acest moment, echipa gorjeană se află pe locul 18, retrograda-
bil, cu 24 de puncte, dar cu un meci mai puţin disputant, cel de pe te-
ren propriu din etapa a XXVI-a, în compania formaţiei CS Baloteşti,
find amânat din cauza vremii nefavorabile.
Meciul Pandurii Târgu Jiu – Dunărea Călăraşi va fi televizat vi-
neri, 6 aprilie, de la ora 14.00, pe DigiSport 1. Partidele din etapa
nr. 28 a Ligii a II-a se joacă joi şi vineri, pentru ca şi fotbaliştii să fie
liberi de Paşte. M. B.
 16
Miracolul învierii Domnului să vă aducă pace
în suflete sănătate și numai împliniri! Cansiliul
Județean Gorj urează angajaților, colaboratori-
lor și tuturor gorjenilor un sincer și călduros
Hristos a Înviat!
Președinte Cosmin Popescu
Prefectura Județului Gorj vă urează ca Lumina
din Noaptea Sfântă să vă înalțe sufletele și să
le umple de bucuria împlinirilor!
Hristos a Înviat!
Prefect Ciprian Florescu
La Sărbătoarea Sfintelor Paște să coboare
liniștea și pacea, minunea Învierii lui Isus
să dăinuie în inimile tuturor, să vă lumineze
viața și să vă aducă renașterea credinței, a
speranței, a bucuriei, cu bunătate și căldură în
suflete! Hristos a înviat vă urează
senatorul PSD de Gorj Florin Cârciumaru
Lumina Învierii să vă aducă numai bucurii,
sănătate și multă fericire. Bătaia clopotelor
să anunțe o lume mai bună în care să găsiți din
plin tot ceea ce vă doriți! Senatorul ALDE de
Gorj Iriza Scarlat vă urează un Paște Fericit!
Lumina caldă a Învierii să vă călăuzească pașii
și să vă aducă multă fericire, sănătate și gân-
duri frumoase! Calde urări de belșug
și împliniri gorjenilor din partea
deputatului PSD de Gorj Mihai Weber.
FELICITĂRI
Deputatul PSD de Gorj Alin Văcaru urează
gorjenilor ca lumina caldă a învierii să le încăl-
zească sufletele, să le pogoare în suflet bucurii
și împliniri. Hristos a înviat!
Lumina din Noaptea Sfântă să vă înalțe sufletele
și să le umple de bucuria împlinirilor! Primăria
și Consiliul Local Târgu-Jiu urează tuturor
târgujienilor multă sănătate și numai împliniri!
Hristos a înviat!
Viceprimar Popescu Aurel
Consiliul Local și Primăria Țicleni urează
locuitorilor ca pasca, ouăle înroșite, cozonacul
și mielul rumenit să le umple masa și casa de
bucurie. Hristos a Înviat!
Primar Radu Constantin
Miracolul Învierii Domnului să vă aducă
pace în suflete, sănătate și numai împliniri!
Primăria și Consiliul Local Crușeț vă urează
un Paște fericit!
Primar Drăgușin Viorel
Primăria și Consiliul Local Căpreni urează
locuitorilor ca Sfintele Sărbători Pascale să le
aducă o masă plină cu bucate alese, bucurie în
suflete și o viață mai bună! Hristos a Înviat!
Primar Cătănoiu Emil
UNIVERSUL
S.C. ARTEGO S.A. urează salariațlor, colabora-
torilor și tuturor gorjenilor ca Sfintele Sărbători
Pascale să le aducă o masă plină cu bucate
alese, bucurie în suflete și o viață mai bună!
Hristos a Înviat!
Manager general ing. Viorel David
Fie ca Lumina Sfântă a Învierii Domnului să
vă deschidă sufletul spre armonie, speranță,
toleranță și credință! un Paște fericit! Primăria și
Consiliul Local Bălănești vă urează la mulți ani!
Primar Pungan Ovidiu
Consiliul Local și Primăria Alimpești urează locu-
itorilor comunei ca Sfintele Sărbători Pascale să
le aducă o masă plină cu bucate alese, bucurie în
suflete, o viață mai bună și un Paște Fericit!
Hristos a Înviat!
Primar Floarea Daniel
Fie ca lumina caldă a învierii să vă încălzească
sufletele să vă aducă în case armonie, sănăta-
te și prosperitate! Consiliul Local și Primăria
Peștișani urează locuitorilor comunei un Paște
fericit și o primăvară prosperă!
Primar Pigui Cosmin
Consiliul Local și Primăria Albeni urează locu-
itorilor comunei ca Sfânta Sărbătoare a Învierii
să le aducă zbor de îngeri, pace în suflete,
credință în ei, puterea de a învinge toate obsta-
colele și îndeplinirea tuturor dorințelor!
Primar Stan Ionuț Silviu