PROBLEME

1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15
mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60
B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+ 15 + 10=55
C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda cheltuielilor)

2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale
unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale 74
Amortizarea 156

Investiţii nete 227

Export net 59

Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
R-ns: A:met veniturilor
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp taranesti ;i intr individ=
592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270

3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260
u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
A: PIN= PIB – A= 6000-170=5830
B:Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340
Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310
Investiţiile brute.= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480

4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
PNN = PNB-A=5000-A= 5000-200=4800
Exportul net=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40
Amortizarea= Ib-In=1000-800=200

5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
Mărimea investiţiilor.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2175
Volumul importului=E-Xn=570-125=445
PIN.=PIB-A=9000-270=8730

6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240

7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor
menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) – dezeconomii
 8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:

Bunurile Anul „n-1” Anul „n”

Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10

Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
A: PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
B: PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66.67
IP= ∑P1Qo / ∑PoQo = (1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 =
15+5+20+10) = 75/50 =1,5
C: Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66.67 * 100 = 149,99

Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt

9.
prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade
de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)=
(80+189+3275) / (120+168+2125)=3544/2413=1,47
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42
Indicele Fischer= radical din(1,47*1,42) = 1,44

10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5

11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii

(mii persoane):
2000 2007
Forţa de muncă (L) 84889 95453
Angajaţi (E) 80796 87524

Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?

A: U – numărul şomerilor
2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4,82%
2007: U1=95453 – 87524= 7929
ru=(7929/95453)*100%=8,31%
B: creşterea numarului lokurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea
nivelului economiei, etc.
C: nu, deoarece, 8,31%>5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie
de piaţă.

12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers
C: U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers
D: ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
 13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

A: Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la
devierea PIB
Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp
Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor
β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5
2005: - 3*(6,6% - 6%)= - 3*0,6%=0,018, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu
1,8%(0,018*100%)
Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us – şomaj structural, Un – şomaj natural,Uc –
şomaj ciclic
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1%
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
B: (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6%
PIBr/PIBp – PIBp/PIBp =3,6%;
PIBr/PIBp – 1=3,6%; PIBr/PIBp=4,6%
PIBp=PIBr/4,6%=1479,4 mil/0,046=32160,87 mil
Sau: (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un)
[(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil

14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa
în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului.
A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
B: (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%)
-0,025=-3(Ur-6%)
Ur-6%=0,0083; Ur=6,0083%

15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de
sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul
ciclic?
A: β=2; decalajul= - β(Ur-Un), unde Un=6%
Decalajul= - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
B: PIBr=600mil
Uc=Ur-Un-10-6=4%

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:

Anii IPC

2005 225

2006 274

2007 310

Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
A: Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate
ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100%
 IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo
ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
B: ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
C: Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)
D: rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)

17. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Rata inflaţiei, Inflaţie/dezinflaţie Rata nominală a Rata reală

% dobânzii, % a
dobânzii,
%
1 100 1 Inflaţie
2 112 1,12 Inflaţie 12 10,88
3 134 1,34 Inflaţie 17 15,66
4 120 1,20 Dezinflaţie 15 13,8
5 150 1,50 inflaţie 18 16,5

Determinaţi:

1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);

2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..

A: rata inflaţiei (ri)=IPC/100%

B: inflaţia – creşterea preţurilor în general
Dezinflaţie – reducerea preţurilor
C: d’r=d’n –ri
d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher
d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale
ri(πۚ )-rata inflaţiei

18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului:
π=πۚ –β(U-Un)±e
Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul
şomajului
real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e-
schimbările de şok ale i
e=0;
π=πۚ –β(U-Un)
π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%

19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
A: Un=0,05=5%
B: π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0
π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05)
-4=-0,7*(U-0,05); -4=-0,7*U
U=5,7 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 5,7 puncte procentuale
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului
(cu 50 u.m.)?
C=Ca+CI*Vd
CI= C/ Vd
1. C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2. transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)

21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).

Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220u.m.
1=Vd-123-0.8Vd=1220-123-0.8*1220=121u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală spre
disponibil(V) consum (C) (S) economii(S’)
600 580 20 -
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.25
1200 1060 140 0.25
1400 1220 180 0.25
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; W
2. Economiile;Vd-C
3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI
C=Ca+CI*Vd SI=1-CI
Vd=C+1 CI= C/ V
SI= S/ Vd SI= S/ V

23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.

Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100

Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
AD=C+G+I+Xn
Multiplicatorul investitional raportul dintre Vd si I determina de cate ori sporul
de I se cuprind in sporul de Vd

K= Vd/ I ; Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C

Yd mil.u.m. C I AD=C+I K= Vd/ I I=Vd-C
I=Vd-C
80 61 22 83 - 19
90 68 22 90 3.3 22
100 75 22 98 3.3 25

24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T)
In=245mil lei
G=420mil lei
T=200(impoite)mil lei
VN=PIB=C8IB+G+Xn=AD
Ib=In=A
Vn=Y
Ib=In+A; A=O Ib=In=245mil lei
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 VN=225+0.7(VN-200)+420+245
0.3VN=750
VN=2500lei

25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin

următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.;
PIB=AD=C+G+I+Xn PIN=PIB-A
PIN=PIB=V
PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; PIN=C+G+I=10+0.88PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60
PIN=850 mld u.m.

26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se

reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui
50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50mld u.m.; Xn=PNBa=3000u.m.
PIB=AD=G+C+I+Xn
 PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
PIB=210mld u.m.

27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
Prezentaţi grafic situaţia dată.
AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000u.m.
PNB=PIB=AD
1. 0: 3000=3300-3P Pe=100
1:3000=3270-3P Pe=90
2. ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10% - situatie de def
3. P

100 P0e

50

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
1. 30=0.25Vd-20
VN=Vd; Vd=200u.m.
2. S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20 VN=280u.m.

30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de

stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
C’+S’=1
C=Ca+C’*Vd
1) Ca=300
C’+S’=1 C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7
C=300+0,7(Y-T)
2) AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0
V=300*0,7V+300+600
0,3V=1200
V= 4000 venitul de echilibru

4) V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.

31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
imp=Rimp*V
Rimp=imp/venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,24
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline

32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome
V - venit
t – cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%+4000=650 mln u.m.
R-s: d) 650 mln u.m

33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:

a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
 d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
R-s: d) 400 mln

34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.
u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1
mil.u.m.?
1) T1=To-1mln u.m
AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0
Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; To=0
Ve=100-0,6Ve+0,6
1,6Ve=100,6 Ve= 62,877 – se va majora
(direct)
2) G1=Go+1
AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0
Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0
Ve=100+0,6Ve-1
0,4Ve=99 Ve=274,5 – se va micsora (invers)

35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia
marginală spre consum?
PNB=PIB ΔPIB=ΔG*1/1-C’
C’=-(ΔC/ΔPIB+1)=-(60/200+1)=-0,7
ΔG=60
1-C’=ΔG/ΔPIB
ΔPIB=PIB1-PIBo=200

36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0,8=10 mld u.m

37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând
constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
1) ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreze
Ve-Y=ΔG*1/1-C’
2) ???

38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească
cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
1) Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1000+1500
2) Ve=1000u.m.; C’=0,75
12000-10000=ΔG..... ΔG=+500u.m
Ve=12000u.m.
0,25Ve=3000

39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;

T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
PIB de echilibru;
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,
0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900.
Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
Mod. PIB = mod.G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modijicarea G cu un
mil. lei

40. . Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achiziții guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);

41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.u.m.

Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv speculativ Cererea monetară totală

dobânzii, %
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550

Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru; Ld=Om = 510 = dodinda = 10%
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.;
= dobinda = 9%;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..dobinda = 13%

42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este de 350
mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:

r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
12 200 400
10 250 450
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Td = Om = 350 – dobinda=14%
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la
400
mlrd.u.m.?
Om= 400= Ld – dobinda= 12%

43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.

Evenimentul Care piaţă este Ce curbă in IS- Cum se modifică Cum se modifică
influenţată LM este venitul naţional rata dobănzii
influenţată
1 2 3 4 5
A monetara LM Mics VN Majdobinda
B bunurilor IS Mics, VN Misc.dobinda
c bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda

44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.

Evenimentul Care piaţă este Ce curbă in IS- Cum se Cum se modifică

influenţată LM este modifică rata dobânzii
influenţată venitul naţional
1 2 3 4 5

a bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda

b monetara LM Mics, VN Maj.dobinda

c monetara LM Maj. VN Misc.dobinda

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri = : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m.,
veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din
ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..

Determinaţi:
1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
 2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi - -4665+ 4665 = 0.

46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.

a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este
funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y;
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind
exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx'').
Nx'' = 50+5 – 15 – 0,1Y; Nx'' = 40 – 0,1Y,
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat?
Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
Nx

e) a)

400 500 Y

47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu :
Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a) .
b) 500 u.m.

48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa
contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale
guvernului şi organismelor oficiale.

Indicatori Suma, u.m.

Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612

1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;

2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0

49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul balanţei de plăţi
externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18

Soldul contului curent=(145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;

Soldul contului de capital şi financiar = 18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = -22 +(-6) = -28 mln u.m,

50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):

Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,

Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V;
0,25V = 212,5 – 5i;

M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750
 b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?C”=0,85
Mod.PIB= mod.G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;

51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.

Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m

52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:

a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?

Curba S – arată oferta de lei a razidenților dinRM care doresc să cumpare bunuri și valori
dinUSA.
Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidenților dinUSA care doresc să cumpere bunuri și
servicii din RM;
b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante?
ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balanței de plăți este 0.
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în
schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balanței de plăți este pozitivă.
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
OF – există un deficit al balanței de plați (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micșoreze excesul
de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină.
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului?
Pe termen lung deficitul balanței de plăți nu poate fi susținut pt că rezervele de valută străină se
epuizează. Pt a menține rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influențeze D și S astfel ca
rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldoveneșto în USA este
imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a
importulor poate printr-o politică contracționistă.

rata deschimb$/leu
S

F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C

D
Cantitatea de lei

53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.

a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?

1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?

58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2

Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 -18r=-70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75
- Consumul şi economiile
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + (1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,67;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,67 = 179,16
- Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit,
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
C” = 0,8;
Mod.V = mod.G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; -8r = -231,1; r = 28,89%

54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este zero.Cat ar
trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare.

Inflația = 80*5% = 4 lei ;

1 lira = 80+4 = lei

55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită

perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele Indicele (I) Curs de Curs de schimb
nominal preţurilor în ţara preţurilor în ţara schimb real= calculat în funcţie de
A B Curs PPP= I* B/A
nom*B/A
1340 73.0 81.9 1503,4 1686,69
1.
1430 75.1 84.0 1599,5 1789,05
2.
1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
3.
1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
4.
1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
5.
1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
6.
1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
7.
1770 108.7 108.2 1761,86 1753,75
8.
1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
9.
10. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00

11. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01

12. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76

a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.

Curs real = curs nominal * B/A ;
b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real(nominal) * B/A.

56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.

a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.

1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit – 3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c. În care cadran avem inflaţie.4,2
d. În care cadran avem subocupare.3,1

Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4

1 2

0 Y* venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400

Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă