Celula

Celula Ţesuturi Organ Sisteme de organe Organism

Celula=unitatea structurală,functională şi genetică a tuturor organismelor vii.
Ţesut=o grupare de celule care au aceaiasi formă, structură si indeplinesc
aceiasi funcţie.
Organul=grupare de tesuturi diferite care indeplinesc funcţii diferite.
Sisteme de organe=organe diferite care indeplinesc aceiasi functie.

Tesuturi vegetale si animale

A.Tesuturi vegetale

In ciclul de dezvoltare a unei plante superioare se succed doua etape:

1.Etapa de la celula ou la embrion:caracterizata prin prezenta tesuturilor
embrionare(meristematice) formate din celule asemanatoare strans lipite cu
peretii subtiri si cu mare proprietate de a se divide.
2.Etapa de la embrion la planta:caracterizata prin prezenta tesuturilor definitive
care se diferentiaza de cele embrionare.
Procesul de formare atesuturilor se numeste histogeneza iar stiinta care
se ocupa cu studiul tesuturilor se numeste histologie.
Clasificarea tesuturilor:
I.Dupa forma celulelor:
1.Tesuturi parenchimatice formate din celule izodiametrice(L=l=I).
2.Tesuturi prozemchimatice formate din cellule heterodiametrice(L4>l,I).
II.Dupa gradul de diferentiere a celulelor si dupa functii:
A.Tesuturi meristematice(embrionare).
B.Tesuturi definitive.
A.Dupa origine se subimpart:
1.Meristeme primare
2.Meristeme secundare
1.Caracterizeaza toate tipurile de plante determinand cresterea in lungime a
organelor vegetative in primul an.
 Dupa pozitia in corpul plantei:
a.Meristeme apicale se gasesc in varful radacinii si tulpinii.
b.Meristeme laterale dispuse paralel cu axul organelor.
c.Meristeme intercalare(graminee)-tulpini articulate
2.Le intalnim la plantele biennale dar mai ales perene determinand cresterea in
grosime.
-in scoarta radacinii si tulpinii se gaseste meristemul secundar numit felogen
care produce spre exterior suberul iar spre interior feloderm.
-in cilindrul central meristemul secundar numit cambiu care produce spre
exterior inel liber iar spre interior inel de crestere.
B.1.Tesuturi de aparare se gasesc la exteriorul organelor vegetative si au rol de
protectie.

a.primare:epiderma(tulpina+frunza),rizoderma,exoderma,endoderma(radacina)
b.secundare:suber,feloderm.
2.Tesuturi fundamentale(paremchimatice)sunt cele mai raspandite din corpul
platei,indeplinind roluri ca:
-rol in depozitarea substantelor de rezerva=premchimatice de depozitare
-rol in depozitarea aerului=paremchim aerifer
-rol in depozitarea apei=paremchim acvifer
-rol in asimilarea carbonului(fotosinteza)=paremchim assimilator
3.Tesuturi conducatoare
-sunt alcatuite din celule prozemchimatice numite vase care se impart in doua
categorii.
a.vase lemnoase-format din celule puse cap la cap intre care nu exista perti
despartitori
*imperfecte:traheide intalnite la ferigi
*perfecte:trahee (gimnosperme si angiosperme),mai multe vase sunt grupate
in fascicue si conduc seva bruta.
b.vase liberiene(tuburi ciuruite)
-sunt alcatuite din celule puse cap la cap intre care se gasesc pereti despartitori
ciuruiti
-sunt grupate in fascicule si conduc seva elaborate.
4.Tesuturi mecanice
-sunt alcatuite din celule paremchimatice cu peretii ingrosati:
*neuniform:colenchim
*uniform:sclerenchim
-au rol de sustinere si rezistenta
5.Tesuturi secretorii
-sunt alcatuite din celule care au proprietatea de a elabora diferiti produsi de
secretie ca:nectar, uleiuri eterice ,latex,rasini,gume(cleiuri),alcaloizi(substante
chimice) fie cu effect curative fie cu efect toxic.

Ţesuturile animale

I. Ţesutul epitelial
II. Ţesutul conjunctiv
III. Ţesutul muscular
IV. Ţesutul nervos

I.După funcţii
A. Epitelii de acoperire
B.Epitelii glandulare
C.Epitelii senzoriale
D.Epitelii de absortii

A.Formează membrana care acoperă corpul la exterior sau căptuşeşte interiorul organelor
cavitare (tub digestiv, cai respiratorii, uter...) când se numesc mucoase. Celulele acestor
epiderme sunt strâns legate între ele iar stratul profund în cazul celor pluri stratificate este
asezat în totdeauna aşezat pe o membrană bazală care separă aceste epitelii de ţesut
conjunctiv ce-l însoţeşte şi cu rol trofic (de hrănire) pentru că nu sunt vascularizate.
După numărul straturilor de celule:
1.epitelii unistratificate
2.epitelii pseudo stratificate
3.epitelii pluri stratificate
4.epitelii de tranziţie
1. Dupa forma celulei
a.pavimentoase (pleurile, epiteliul pulmonar, pericard etc.)
b.cubice
c.cilindrice
2. sunt alcătuite din celule cu h diferit prevăzute aplical cu cili avînd nucleii situaţi la h
diferite dând aparenţa de falsă stratificare.
a. pavimentoase stratificate - format din mai multe straturi de celule din care:
-primul strat situat pe membrana bazală, alcătuit din mai multe celule cu mare proprietate de
ase divide
-stratul superficial format din celule moarte cheratinizate –epiderma + unghiile + părul sau
necheratinizate- mucoasa bucală, faringiară, esovaginară etc.
b.cubice stratificate: canalele excretoare ale glandelor salivare, glandelor sebacee
c.cilindrice stratificate: mucoasele ce trebuie menţinute mereu umede
4. De tranziţie
Se găsesc pe traseul căilor excretoare (uretere, vezica urinară şi partea superioară a uretrei).
Când aceste cai sunt pline cu urină mucoasa apare unistratificată iar când se golesc
pluristratificată prin suprapunerea celulelor
B. Ţesutul epitelial glandular
Este format din celule care au proprietatea de-a elabora diferiţi produşi de secreţie. Aceste
celule se asociază cu ţesut conjunctiv, vase sanguine şi nervi formând glandele.
1. Glandele exocrine prezintă canal de excreţie care se deschide la suprafaţa pielii (glande
sudoripale) – în diferite cavităţi (bucale, gastrice)
Forma glandelor
a.tubuloase
b.acinoase
c.alveoloare
Glandele endocrine nu au canal excretor iar secreţia este eliminată în sânge.
a. Pancreas exocrin
endocrin insulină
glucogen
b. Ovar exocrin
endocrin
c. Testicul exocrin
endocrin
C. Ţesutul epitelial senzorial
Este format din două tipuri de celule : de susţinere, celule senzoriale (receptoare) prevăzute
aplical cu cili iar la bază sunt înconjurate de terminaţii nervoasesenzitive care preiau impulsul
generat de celulele senzoriale .
D. Ţesutul epitelial de absorţie
Este reprezentat printr-un epiteliu pluristatificat cilindric având celule prevăzute cu cili care
măresc capacitatea de absorbţie
II. Ţesutul conjunctiv
Este cel mai raspândit din organism având în structura sa trei componente :
a.substanţa fundamentală moale
semidură
dură
b.celule diferite
c. fibre proteice de colagen
elastină
reticulină
este puternic vascularizat şi inervat, după consistenţa substanţei fundamentale se împarte în
treii categorii: ţesuturi moi
ţesut semidur (cartilagii)
 ţesut dur (osos)

a. Ţesutul conjunctiv lax

- este format din cele trei componente în proporţii aproximativ egale
- este cel mai răspândit din organism îndeălinind roluri de hrănire, umple spaţiile dintre
organe, leagă fibrele musculare în cadrul unui muşchi, susţin vasele de sânge.
b. Ţesutul reticular
- este format predominant din fibre de reticulină dispuse în reţea în ochiurile cărora se gasesc
celule reticulare şi leucocite
- se gaseşte în toate organele hematopoetice (cele care produc globulele sângelui şi
trombocite), măduvă, splină, ficat, amigdale
c. Ţesutul adipos
- este format din celule mari globuloase (adipocite) care au acumulat central o picatură de
grăsime ce împinge nucleul spre extremitate; substanţa fundamentală; fibre elastice;
- se gaseşte în jurul unor organe, stratul profund al pielii
a+b+c contin toate în proporţii aproximativ egale cele trei componente.
d. Ţesutul elastic
- conţine puţine celule, conţine multe fibre elastice
- intră în structura perţilor venelor mari şi arterelor mari
e. Ţesutul fibros
-conţine fibre de colagen
Ex: fasciile muţchilor, tendoane, capsulele unor organe etc.
2.
- este format din substanţa fundamentală, amestec de proteine, impregnată cu săruri de
sodiu
- celulele sunt de două categorii: condoblaste – celule tinere care secretă condrina
condrocite – celule mature adapostite in cavitaţi numite
condroplaste
ţesutul cartilaginos nu este vascularizat hrănirea se zrealizează pe baza pericardului – o
membrană vascularizată care îmbracă cartilagiu
Clasificare
1. cartilaginos hialin – substanţa fundamentală pare uniforma
2.cartilagiu elastic
3.cartilagiu fibros
C. Ţesutul dur (osos)
1.substanţa fundamentală – oseina (proteină)+Ca şi potasiu
2.celulele osteoblaste
osteocite
osteoclaste – celule mari cu rol în distrugerea şi limitarea formării
ţesutului osos

3.Fibra de colagen
Se cunosc doua tipuri de tesut osos:
1.Tesut osos compact
 2.tesut osos spongios
1.Formeaza diafiza osului lung,suprafata epifizelor si a oaselor scurte si lamele
interne s ecxterne a oaselor late.Este alcatuit din niste canale subtiri numite
canale Havers care strabat osl pe toata lungimea sa.Aceste canale contin tesut
lax in cantitate redusa,vase sangvine si nervi.In jurul canalelor se gasesc dispuse
concentric lamele osoase (osteoplaste cu osteocite)
Ansamblul format de un canal Havers si lamelele osoase un sitem
Haversian.Intre sistemul Haversian se gasesc arcuri de lamele osoase numite
sisteme interhaversiene cu rol de a lega sistemele intre ele.
2.Formeaza epifizele oaselor lungi si interiorul oaselor scurte si late.
Este alcatuit din:
-lamele osoase care se intretaie numite lamecule delimitand cavitati numite
Areole ce contin mduva rosie.
III.Tesutul muscular
Tesutul muscular:
 este alcatuit din celule alungite fusiforme numite fibre musculare care au
proprietatea de a se contracta*(de a se scurta).
 dupa structura fibrelor muscular distingem trei caracteristici de muschi.
1. Muschi striati(somatici)
*au control voluntar fiind reprezentat prin muschii scheletici dar
si a unor sisteme de organe (limba ,sfincterele anale si
ureterale,limba,faringele etc.).
2. Muschi netezi
*au contractii involuntare si intra in structura organelor interne.
3. Muschiul miocard (muschiul inimii)
actina
contractile
Muschi striati fibre musculare miofibride proteine
miozina
Necontractil
mioglobina
1.Fibra musculara striata
a)membrana sarcolema

Organite comune:*R.E.-cu rol in captarea si

eliberarea Ca b)citoplasma sarcoplasma *mitocondrii
 *ribozomii
Organite specifice:-miofibridele
c)polinucleata
2.Miofibrila
 reprezinta elemental contractil al fibrei musculare fiind alcatuita dintr-o
scuccesiune de discuri clare si intunecate
 discurile sunt situate la acelasi nivel pe miofibrile apropiate conferind
aspecutl striat caracterisitc la mijlocul discurilor clare se gaseste
membrana Z, iar la mijlocul discurilor intunecate banda luminoasa
H.Structura cuprnsa intre doua membrane Z succesive constituie
sarcomerul ,unitatea contractila.
a)Miofilamentele de actina –sunt subtiri intrand in structura discurilor
clare fiind
fixate cu un capat pe membrane Z celalalt fiind liber.

b)Miofilamentele de miozina- sunt groase intrand in structura discurilor

intunecate impreuna cu capetele libere de actina.Fiecare miofibrila
contine 1500 miofilamente de miozina si 3000 de actina.
2.Muschii netezi
 In general au aceeasi structura ca si cei striati cu unele
particularitati.Fibrele sunt de dimensiuni mai mici.
 Miofibrele numai sunt organizate in sarcomerele discurilor clare si
intunecate
 Au un singur nucleu mare situate central.
IV.Tesutul nervos
A.Neuronii
B.Celulele gliale neuroglia (tesut S.N.)
A.Neuronul=unitatea structurala si functionala
Este o celula diferentiata cu rol in generarea si producerea impulsului
nervos.

Neuronul

A. Alcatuirea neuronului
1.Corp celular
a)membrana-neurilema
 b)citoplasma-neuroplasma(*organite commune si specifice)
*neurofibrile o retea de fibre care traverseaza neuronal cu rol de
sustinere si transport al substantei
*corpii Nissl-R.E. rugos
c)nucleu-1 sau mai multi nucleiî
Corpii celulari formeaza in interiorul S.N.C. substantei cenusie iar in
afara sa ganglionii nervosi.
2.Prelungirile
a)dendrite-prelungiri neobligatorii ramificate care contin neurofibrile si corpii
Nissl la baza lor aferent
b)axonul-prelungire unica obligatorie ajunge uneori chiar la un metru.Este
delimitat de:
 axolema (continuarea neurilemei)contine axoplasma in care
contine lizozomii, mitocondrii neurofibridele.În porţiunea
terminală se ramifică în numeroşi butoni terminali care conţin
mitocondrii, neurofibrili, vezicule cu mediatori chimici(adrenalina,
noradrenalina etc.)
 axonul conduce impulsul nervos eferent.Majoritatea axonilor sunt
protejaţi de trei teci:
a)Teaca lui SCHWANN-celule gliale, cu rol în secreţia tecii de
mielină şi protecţie.Între două celule Schwann succesive se
formează strangulatele Ranvier.
b)Teaca de mielină-este cea mai importantă formată din
lamele albe, dispuse în jurul axonului având rol de hrănire si
protecţie.
c)Teaca lui HENLE-teacă continuă care ajunge până la
butoni terminali de de natură conjuctivă cu rol de hrănire si
protecţie.
Corpii neuronali formează în interiorul S.N.C.-ului substanţa cenuşie iar în afara
sa ganglinii nervoşi.Prelungirile formează în interiorul S.N.C.-ului substanţa
albă-căile de legătură a măduvei spinării a scoarţei cerebrale iar in afara sa
nervii senzitivi

motori
Clasificare
mixţi
I.După numărul de prelungiri
1. Unipolari
 2.Pseudopolari

3.Bipolari
4.Multipolari
II.După funcţii
1.Neuroni senzitivi
2.Neuroni motori
3.Neuroni de asociaţie desen!!!!
SINAPSA
Legătura funcţională dintre:
 2 neuroni – sinapsa interneuronală

 1 neuron şi o celulă receptoare v sinapsă neuroreceptoare

 neuron şi fibră musculară
CELULE GLIALE
-sunt multinucleate deorece fagocitează neuronii distruşi îndeplinesc roluri
ca:
 de hrănire a neuronilor facând legătura între aceştia şli
capilare
 rol de a înlocui neuroni distruşi
 rol de susţinere şi apărare a centrilor nervoşi
 rol în sinteza tecii de mielină

Structura şi funcţiile organismelor vii

I.Funcţiile de nutriţie:-sistem digestiv-digestie
-sistem respirator
-sistem circulator
-sistem de excreţie

II.Funcţiile de relaţie:-asigură legătura prin intermediul S.N.

-sistemul organelor de simţ
-analizatori
 -locomotor
III.Funcţiile de reproducere

I.Funcţiile de nutriţie
Def.
În sens larg nutriţia include toate procesele prin care organismele vii
prelucrează şi transportă hrana incluzând:
-digestia
-circulaţia
-respiraţia
-excreţia
În sens strict ănseamnă hrănire, adică schimb permanent de materie si
energie cu mediul, schimb care reprezintă proprietatea fundamentală a vieţii
numită metabolism.
asimilaţia
Metabolism dezasimilaţia
Materie vie substanţe anorganice H2O

săruri minerale

substanţe organice glucide

lipide derivaţi ai C

proteine

După sursa de carbon organismul desfăşoară 3 tipuri mari de nutriţie :

A.Nutriţie autotrofă
B.Nutriţie heterotrofă
C.Nutriţie mixotrofă

A.Nutriţie autotrofă
Include toate organismele care-şi sintetizează singure substanţele organice
folosind ca sursă dioxidul de carbon(CO2),substanţa săracă in energie.După
sursa de energie folosită pentru sinteză , organismele autotrofe se subîmpart în
două categorii:
1.Fotosintetizante –energie luminoasă
2.Chemosintetizante –energia chimică-din oxidarea unor săruri minerale.
Nutriţia fotosintetizantă conţin pigmenţi asimilatori, adică cloronaţi, şi
desfaşoară proccesul de fotosinteză (unele bacteria, algele
unicelulare,roşii,brune,albastre,verzi şi toate plantele).
Ecuaţia fotosinteze
6CO2+6H2O C6H12O6+CO2

Fotosinteza=procesul de sinteză a substanţelor organice, din cele organice (sevă

brută+CO2)în prezenţa energiei luminoase şi a pigmenţilor asimilatori.
Importanţă
 menţine echilibrul gazelor respiratorii O şi CO2
 unica sursă de O a planetei
 contribuie direct la producţia vegetală şi indirect la cea animală
 este un proces cosmic deoarece energia luminoasă, energie chimică şi
apoi prin respiraţia este redată ca energie calorică
Pigmentii asimilatori
Sunt situaţi în general în organismelor numite cloroplaste întâlnite la toate
plantele.
I. Pigmenţi clorofilieni :-clorofila -a
-b
-c
-d
-e
Clorofila “a” este cea mai importantă deoarece absoarbe energia
luminoasă pe baza căreia emite electroni, încărcaţi energetic.Celelalte
tipuri sunt “receptori”de energie luminoasă , pe care o transferă
clorofilei “a”.
II.Pigmenţi carotenoizi
xantofila(galben)
caroten(portocaliu)
III.Pigmentul ficobilinia
Energia solară din punct de vedere fizic este o radiaţie magnetică care se
manifestă fie sub formă de unde magnetice, fie sub firmă de particule încărcate
energetic numite fotoni.

Desen
Energia eliberată de electroni este cedată rapid în starea de excitaţie şi va
îmbrăca alte forme de energii.Energie mecanică,
calorică,electrică,fotochimică.O moleculă de clorofil „a” nu poate iniţia procesul
de fotosinteză şi de aceea ele se grupează,aproximativ 300 formând centre de
reacţie sau fotosisteme.
FS I P=700 nn FS I P=680 nn
E.Nutriţia carnivoră
Nutriţia carnivoră caracterizează plantele care trăiesc în regiunile mlăştinoase
acolo unde solul este sărac in azot.Pentru completarea azotului necesar sau
adaptat la hrănirea cu lichidele interne ale insectei pentru prinderea cărora
si+au elaborat diferite tipuri de capcane realizate prin modificări ale frunzelor.
1.Capcane primitive-roua cerbului
2.Capacane prin alunecare-orhidee(Nepenthes)
3.Capcane prin presiune negativă-otrăţelul de baltă
4.Capcane prin închidere-plante tropicale

CHEMOSINTEZA

Din grupul organismelor chemosintetizante fac parte unele bacterii care in functie de
substanta pe care o oxideaza se clasifica in 5 categorii:

1.Bacterii sulfuroase

Intalnite in medii anaerobe ca fundul apelor,mal.EX: Marea Neagra-la pesre 180 de metri adancime
acolo unde se acumuleaza Hidrogenul sulfurat.

H2SH2SO3H2SO4√SO4 +2H+circuitul materiei in natura.

2.Bacterii nitrifiante se impart in 2 grupe:

a)Nitritbacteriile-bacterii saprofite-NH3

b)Nitratbacteriile-desfac amoniacul in acid azotosacid azotic

3.Bacterii feruginoase-le intalnim in soluri acolo unde se acumuleaza fierul bivalent pe care il
transforma in fier trivalent contribuind astfel la formarea zacamintelor de fier.

Pot oxida si sarurile de mangan formand zacamintele de mangan.

4.Hidrogenobacteriile-le intalnim in gunoiul de grajd si in sol,desfacand substantele organice pana la

CO2 si H2

5.Bacteriile metanogene

4H+CO2CH4+O2.

IMPORTANTA:

 asigura circuitul ateriei in natura;

 transorma substantele toxice in substante netoxice;
 adevarati agenti sanitari;
 contribuie la formarea zacamintelor de fier,mangan,gaz metan;
 indicatoare de zacaminte de petrol.
B.Heterotrofa
 Consta in prelucrarea carbonului din substantele organice,gata preparate bogate in energie.

1.Saprofite-iau substantele organice prin descompunerea diferitelor substraturi organice

Ex:mucegaiul alb,rama etc.

*specializate:mucegaiul verde albastrui care produce penicilina,acetobacter.

2.Parazite-iau substantele organice de pe organismele vii.

a)Virusuriproduc boli numite viroze.

b)Bacteriiproduc bacterioze.

c)Ciuperci inferioaremicoze.

Sunt trei plante superioare parazite

 muma padurii- paraziteaza radacinile foioaselor.

 lupoaia-paraziteaza radacinile coniferelor.
 cuscuta(tortel)-paraziteaza radacinile leguminoaselor.
Animale:

 viermi
 ectoparaziti:paduchi,plosnite,purici,raie.
C.Mixotrofa

Vascul este semiparazit.

D.Simbiontao asociere dintre doua organisme care se ajuta reciproc:

1. Licheniio asociere dintre hifele unei ciuperci si o alga verde unicelulara-de tipul verzeala
zidurilor.
2. Micorizeleasociere intre hifele unei ciuperci si radacinile arborilor.Cum ar fi:ectomicorizele(in
afara) si endomicorizele(in interior).
3. Radacinile leguminoaselor si bacteriile fixatoare de azot.

Nutritia carnivora
Caracterizeaza plantele care traiesc in regiunile mlastinoase acolo unde solul est sarac in
azot.Pentru completarea azotului necesar aceste plante s-au adaptat la hranirea cu lichidele
interne ale insectelor prin prinderea carora si-au elaborate diferite tipuri de capcane realizate prin
modificari ale frunzelor.

EX:

1. Capcane prin lipire(roua cerului)

2. Capcane prin alunecare(orhidea-nepenthes)
3. Capcane prin presiune negativa(atatelul de balta)
4. Capcane prin inchidere(plantele tropicale)
 A. Digestia intracelulara se realizeaza fie la nivelul vacuolelor digestive sub
actiunea enzimelor din sucul vacuolelor(protozoare,spongieri,celenterate) fie la nivelul
leucocitelor la vertebrate.
B. Digestia extracelulara care incepe de la celenterate si se realizeaza la nivelul
unor organe cavitare care alcatuiesc in totalitate tubul digestive care impreuna cu glandele
anexe formeaza sistemul digestive.

Digestia,sistemul digestiv la vertebrate

I. Sitemul digestiv la mamifere/om
1. Tubul digestiv are o structura unitara fiind format din patru tunici
Tunica interna(mucoasa)-epiteliu de acoperire

Tunica submucoasa-formata din tesut lax

Tunica musculara-formata din fibre netede sau striate dispuse circular si longitudinal.

Tunica externa(adventice)

a) Cavitate bucala
b) Faringe
c) Esofag
d) Stomac
e) Intestin subtire
f) Intestin gros
g) Anus.
2.Glandele anexe

a) Glandele salivare-produc saliva

b) Ficatul-bila
c) Pancreasul-suc pancreatic
1.a)Cavitatea bucala comunica anterior cu exteriorul prin orificiul bucal si posterior cu faringele.

-Plafonul reprezentat prin palatal dur si palatal moale(valul palatin)

-podeaua contine limba iar lateral obrajii.

-este impartita de arcadele dentare in 2 compartimente:

-vestibul bucal intre arcade si obraji

-cavitate bucala propriuzisa dupa arcade in care se gasesc limba si dintii.

  Limba-organ muscular format din:radacina,corp si varf.
-are rol in masticatie,deglutitie,sensibilitate gustative dar si la emiterea sunetelor.

 Dintii-organe osoase dure implantate in cavitati numite alveole dentare si diferentiati prin:
incisivi-cu aspect de dalta,cu rol in taiere;

canini-cu rol in sfasiere;

molari

premolari-impreuna cu molarii au rol in maruntire.

La om intalnim 2 dentitii:

dentitie de lapte(provizorie) 20 de dinti pana la 6-7 ani;2/2I,1/1 C,2/2Pm;

dentitie definitiva 32 de dinti;apar si molarii: 2/2I, 1/1 C, 2/2 Pm ,3/3 M;

In functie de modul de hranire intalnim 3 tipuri de dentitii:

La ierbivore:lipsesc caninii care sunt inlocuiti cu o bara osoasa,iar bine dezvoltati sun molarii;

La rozatoare:incisivii au crestere continua;

La carnivore sunt foarte bine dezvoltati caninii si primii premolari “masele carnasiere”;

La omnivore toti dintii au crestere molara;

La nivelul cavitatii bucale se desfasoara digestia bucala.

Digestia=totalitatea transformarilor mecanice,fizice si chimice(degradare)prin care substantele

organice complexe insolubile si neabsorbabile sunt transformate in substante organice simple,solubile
si absorbabile numite nutrimente.

A. DIGESTIA BUCALA

Timpul scurt cat hrana sta in gura permite prelucrarea mecanica in actul mastecatiei,inmuierea cu
saliva cat si degradarea chimica sub actiunea enzimelor din saliva.

glucide(polizaharide) dizaharide(maltoza).

(amidon preparat)

lipide

nu exista enzime;

proteine
Rezultatul digestiei bucale este formarea unui cocolos numit bol alimentar care prin actul deglutitiei
strabate faringele,esofagul si ajunge in stomac.

A2.Faringele-organ musculos situat in regiunea gatului,reprezinta incrucisarea caii digestive cu cea

repiratorie.

3. Esofagul-segment tubular lung(la om 25 cm) care asigura legatura dintre faringe si stomac.

4. Stomacul-cel mai dilatat segment al tubului digestiv,situat subdiafragmatic in loja gastrica (plex
solar).

-are forma literei j cand este gol si cimpoi cand este plin;

Explorat radiologic prezint:

doua orificii: cardia si pilor

doua margini sau curburi:marea si mica curbura;

verticala:Formix si corpul;

orizontala:antru si canal piloric

Interiorul stomacului este captusit de mucoasa gastrica la nivelul careia se gasesc orificiile de
deschidere a glandelor gastrice care sunt de 3 categorii: cordiale(mucus),din corp(suc
gastric),pilorice(mucus).

B.DIGESTIA GASTRICA

La nivelul stomacului bolul alimentar sufera in continuare transformari mecanice,fizice dar mai ales
chimice.

Sucul gastric:-anorganice :apa

saruri minerale

-organice:enzime

mucus

HCl indeplineste mai multe roluri:

-activeaza enzimele

-actioneaza asupra proteinelor facandu-le usor digerabile

-creiaza un mediu acid ce determina deschiderea pilorului

-actiune antiseptica.

1.Glucide-nu enzime,isi continua activitatea amilaza salivara pana cand este inactivata de HCl.

2.Lipide –grasimi emulsionate(lapte,frisca,oua) in prezenta enzimei lipaza gastrica ajunge acid

gras+glicerol.

3.Proteine.

Pepsinogen(enzima inactiva) +HClpepsina (activa) actioneaza asupra proteinelor si rezulta

oligopeptide.

Rezultatul digestiei gastrice este un produs semilichid cu aspect laptos avand Ph foarte acid numit
chim gastric care va trece cu intermitenta prin deschiderea pilorica apoi in duoden.

In functie de regimul de hrana stomacul poate fi: -unicameral :la carnivore(<); omnivore(>);

-pluricameral :tetracameral la ierbivorerele rumegatoare:burduf,ciur,foios,cheag.

5.Intestinul subtire:

-cel mai lung segment al tubului digestiv:4,5 metri la omnivore,6 metri carnivore,10 m la ierbivore.

a)duoden-portiunea fixa cu aspect de potcoava(25 cm)in concavitatea careia se gaseste capul

pancreasului.

-tot in duoden se deschide ficatul,vezica biliara,canal biliar.

-mucoasa duodenului prezinta numeroase orificii de deschidere a glandelor care produc sucul
intestinal si mucus,

b)Intestinul liber-prezinta numeroase cute numite anse intestinale.

-mucoasa prezinta niste proeminente numite vilozitati intestinale care maresc suprafata de absorbtie.

Structura unei vilozitati:

-epiteliu de acoperire,unistratificat cilindric,format din celule,microcili”marginea in perie”.

-tesut conjunctiv lax:-vas limfatic

- arteriola

-venula-preia nutrimenti

-vena portaFICAT.

C. DIGESTIA INTESTINALA

A. Suc pancreatic.La nivelul intestinului subtire se desavarseste actul digestiei sub actiunea
combinata a sucului gastric.
1.Glucide:Amidon crud +amilaza pancreaticadizaharide(maltoza).

2.Lipide: Grasimi neemulsionate+sarurile biliaregrasimi emulsionate+ lipaza pancreaticaacizi

grasi,glicerol.

3.Proteine: Tripsinogen+etrokinazatripsina(activa).

Chimeotripsinogen+tripsinachimeotripsina.

Proteine neatacate de pepsina(suc gastric) +carbozipeptidazedi,tri,tetrapetide.

B. Bila-produsul permanent de secretie a ficatului formata din apa,bicarbonati,saruri biliare,pigmenti
biliari(bilirubina,biliverdina),lecitina,colesterol.

-nu intervine in procesul de digestie chimica decat sarurile biliare.

6.Intestin gros :-de calibru superior intestinului subtire cu o lungime la om de 1,7 m.

-mucoasa ce-l captuseste prezinta glande care secreta mucus.

-in colonul ascendent si jumatatea dreapta a celui transvers exista o flora microbiana aeroba de
fermentatie sub actiunea careia are loc reabsorbtia apei,unor saruri minerale,glucoza; tot la acest
nivel mucoasa sintetizeaza vitaminele din complexul B si vitamina K.

-in jumatatea colonului transvers si colonul descent exista o flora microbiana anaeroba de putrefactie
in prezenta careia proteinele nedigerabile sunt desfacute la amine urat mirositoare si gaze
precum:CO2, CO,HS,gaz metan (CH4).

Materiile fecale formate cu ajutorul mucusului se acumuleaza in colonul sigmoid sunt eliminate prin
actul reflex numit defecat

Particularitatile sistemului digestiv la vertebrate

Dupa absenta sau prezenta falcilor:

I.Subregnul agnate(fara falci)

a.clasa ciclostm(ciclos=rotund,stoma=gura)

II.Subregnul gnatostomate(cu falci)

A.Supraclasa pesti

B.Supraclasa tetrapode

1.Clasa amfibieni

2.Clasa reptile

3.Clasa pasari

4.Clasa mamifere
1.Ciclostomi(pesti):

-gura rotunda;

-in locul dintilor apar niste lame taioase cornoase cu care sectioneaza pielea;

-cavitatea bucala comunica cu cea nazala(lipseste bolta palatina)-cavitate buco-faringiala

-lipsesc glandele salivare;

-nu exista diferentiere intre intestinul subtire si cel gros;

-intestinul se deschide impreuna cu caile genitale si excretoare intr-o cavitate numita cloac.

2.Pesti:

-au falci si dinti cornosi;

-in rest idem ciclostomi;

3.Amfibieni:

-limba este prinsa anterior pe falca interioara lunga si lipicioasa;

-apar glandele salivare mai slab dezvoltate;

4.Reptile:

-falcile sunt prevazute cu dinti cornosi,adevarati(crocodili)sau lame cornoase la broastele testoase;

-glandele salivare foarte bine dezvoltate la formele strict terestre;

-are loc separarea cavitatii bucale de cea nazala;

-pentru prima data se diferentiaza intestinul subtire de cel gros;

-dispare cloaca;

5.Pasari:

-lipsa dintilorcioc;

-apare o dilatatiegusa;

-stomac bicameral,macinator:pipota ;glandular;

-dispare diferentierea intre intestine si apare cloac.

Respiratia

Pentru desfasurarea functiilor vitale orice organism are nevoie de energie care rezulta prin oxidarea
unor nutrimente rezultate prin digestie(glucoza).Introducerea oxigenului necesar arderilor si
eliminarea CO2 are loc prin procesul numit respiratie(la nivelul mitocondriilor).In lumea vie intalnim 2
tipuri de respiratii:

I.Respiratia aeroba(+O2)-la plantele fotosintetizante si toate animale care traiesc liber.

II.Respiratia anaeroba(-O2)-la microorganisme(bacterii parazite,ciuperci parazite si animale parazite)

A.Respiratia la plante

I.Respiratia aeroba=procesul prin care are loc oxidarea substantelor organice in prezenta O2 pana
la produsii finali(CO2,H2O si o cantitate mare de energie)

Ecuatia fotosintezei:6CO2+6H2OC6H12O6 + 6O2 .

Ecuatia respiratiei: C6H12O6+ 6 O26CO2+ 6H2O 675 Kcal(energie)

Comparatie intre fotosinteza si respiratie:

-prin fotosinteza se produce substanta organica,iar prin respiratie se consuma;

-prin fotosinteza se produce O2,iar prin respiratie se consuma O2;

Energia rezultata este inmagazinata in ATP,ADPN2PO4ATP.

Factorii care influenteaza repspiratia aeroba la plante:

1.factori interni:

-gradul de hidratare a citoplasmei:cu cat cant de H2O creste cu atat intensitatea respiratiei este mai
mare(seminte uscate);

-cantitatea de substanta organica;

-programul genetic in care este inscris caracterul de transpiratie intense a fructelor vara sau repausul
hibernal;

-varsta.

2.factori externi:

-cantitatea de apa din sol 75-80%;

-temperatura de zero grade dar poate merge la 35 de grade,la-5 la graul de toamna,iar -25 de grade
conifrele;

-concentratia O2 :optimul 21% pana la 50% peste 50 scade iar minima este la 5%;

-factorii mecanici.

II.Respiratia anaeroba

-la ciuperci inferioare si bacterii unde se numeste si proces de fermentatie.

Respiratia anaeroba reprezinta procesul de oxidare a substantelor organice in lipsa O2 atmosferic
pana la CO2 un produs intermediar si o cantitate mica de energie.

[A] -O2 [B]

Substanta organica CO2+produs intermediar +30-35 Kcal

(C6H12O6) ciuperci inferioare

bacterii

1.Fermentatia alcoolicaDrojdia de vin si de bere

-O2

C6H12O6CO2 +alcool etilic+E

drojdia

vinului

-in industrializarea vinului,berii si panificatiei;

2.Fermentatia lacticaLactobacilus

-O2

C6H12O2CO2+acid lactic +E

Lactobacilus

-industrializarea laptelui si muraturilor;

3.Fermentatia aciticAcetobacter

C6H12O6-fructe -O2

 CO2+acid acetic+E

sau alcool etilic Acetobacter

4.Fermentatia butirica

-O2

Celuloza CO2+acid butiric+E

B.Respiratia la animale
 I.Respiratia branhiala

II.Respiratia aeriana

I. Este caracteristica pestilor,larvelor de amfibieni si embrionului mamiferelor+om(in primele 3 luni).

-branhiile sunt expansiuni ale tegumentului puternic vascularizate situate in niste cavitati branhiale
care la:

a)pestii omnivori(ososi) sunt acoperite de niste oase late numite operculi

b)pestii rapitori comunica direct cu exteriorul prin niste deschizaturi numite fante branhiale.

Alcaturirea unei branhii:

-schelet arcbranhial

-lame branhiale

-lamele

-arteriola aferenta(sange cu CO2)

-arteriola eferenta(+O2)

Ventilatie:

-pestii omnivori: -deschid guraintra apainchid gura presiunea crestedeschid operculiiapa

iesepresiunea scadeoperculii se inchidgura se deschide si ciclul reincepe.

-pestii rapitori: schimburile au loc direc prin intrarea si iesirea apei.

II. Respiratia pulmonara/aeriana

1.Respiratia si sistemul respirator la mamifere om

Sitemul respirator:
A.Cai aeriene:
1.Cavitatea nazala

2.Faringe

3.Laringe

4.Trahee

5.Bronhii extrapulmonare
B.Plamani

A.1 -primul segment al sistemului respirator;

-comunica anterior cu exteriorul prin 2 orificii numite nari,iar posterior cu laringele prin 2 orificii
numite coane;

-piramida nazala prezinta 3 ridicaturi numite cornete nazale;

superiormucoasa olfactiva;

mijlociu,inferiormucoasa respiratorie;

2.de la digestie.

3.Laringe

-format din cartilaje,cel mai dezvoltat la baieti este cartilajul tiroid numid si “marul lui Adam”

-prezinta deschiderea traheelor numita glota care in timpul deglutitiei se acopera de epiglota;

-mucoasa laringiana formeaza cute in interior numite corzi vocale in numar de 2 perechi:superioare
false si inferioare adevarate.

4.Trahee

-situata in spatele sternului anterior esofagului formata di inele cartilaginoasa incomplete(16-20 la

om) unde sunt completate de o membrana elastica;

-mucoasa ce captuseste traheea este un epiteliu pseudo stratificat prevazut cu cili care bat de jos in
sus;

5.Bronhii extrapulmonare principale:

-rezulta din ramificarea traheei;

-prezinta inele cartilaginoase complete si mucoasa ca la trahee.

B.-organe perechi cu aspect buretos situate in cavitatea toracica,supradiafragmatic;

-se gasesc intr-o usoara distensie

-fiecare plaman este acoperit de 2 foite numite pleuri

a)una externa-parietala-care adera la cutia toracica;

b)una interna-viscerala-care adera la suprafata plamanilor;

Intre ele se formeaza cavitatea pleurala ce contine o cantitate mica de lichid cu rol de a micsora forta
de frecare si de a mari forta de adeziune pleurala.
 Structura plamanilor:

Plamanilobisegmentelobuliiacini pulmonarisaci alveolarialveole;

1.Lobi=unitati morfologice,fiziologice stucturale si functionale delimitate de santuri evidente(D-3;S-2).

2.Segmente=unitati morfologice,structurale,functionale si patologice delimitate prin santuri mai putin

evidente,fiecare plaman are 10 segmente.

3.Lobulii-rezulta din ramificarea intrapulmonara a bronhiilor extrapulmonare care formeaza arborele

bronsic ce asigura tranzitul aerului.

-lobulii au forma unor piramide triunghiulare cu baza spre suprafata externa a plamanilor si varful
spre un orificiu numit hit.

Arborele bronsic

bronhii extrapulmonare-bronhii lobare-bronhii segmentare[toate au pe traseul lor inele

cartilaginoase]-bronhiola intralobulara-bronhiole respiratorii[au pe traseul lor fibre musculare
netede]-canale alveolare-saci alveolari-alveola.

O bronhiola respiratorie+canalele alviolare+sacii alveolari cu aliole=ACIN PULMONAR=unitatea

structurala si functionala a lobulului.

Alveolele=unitatea functionala a plamanaului(ambii plamani contin 300 mil alveole oferind o

suprafata de 150 mp)

-peretele alveolar este alcatuit dintr-un epiteliu pavimentos simplu foarte permiabil,iar in jurul
lui se afla o bogata retea de capilare.

MECANICA RESPIRATIEI(ventilatia pulmonara)

Implica doua procese:

1.Inspiratia-proces reflex activ de marire a cutiei toracice datorita contractiei muschilor inspiratori
intercostali si diafragmei.Plamanii prin cele 2 folii se maresc,presiunea intrapulmonara scade cu 2-3
mm col Hg si aerul intra de la presiune mare la presiunea mica.

2.Expiratia-proces reflex pasiv,de revenire a cutiei toracice la forma initiala datorita relaxarii
musculaturii respiratorii.
 Plamanii se micsoreaza,presiunea intrapulmonara 3-4 mm col Hg si aerul iese de la presiune mare la
presiune mica.

Volumele pulmonare

O inspiratie normala introduce in plamani 500 ml/aer-eliminati printr-o expiratie normala.Acest

volum se numeste volum curent(Vc).

O inspiratie fortata 1500 ml/aer-volum respiratoriu rezervaV.I.R

O inspiratie fortata elimina 1500 ml/aer-volum expirator rezervaV.E.R

3500 ml/aer=capacitate vitala=C.V

1500 ml/aer=volum reziduala= V.R

______________________________

5000 ml/aer=capacitatea cuplmonara totala =C.P.T.

Spirometru

Frecventa=nr de inspiratii si expiratii/min si este 16/min la barbati si 18/min la femei.

Debitul ventilator=Vc*Frecventa= repaus 6l

efort fizic 200 l

Schimburile gazoaze=3 etape

1.Etapa pulmonara-inspiratie si expiratie

2.Etapa sanguina-O2+CO2=hematii

O2+Hb(oxihemoglobina plasma)HbO2

Co2+HbhbCO2-carbhemoglobina

-plasma

Hemoglobina+CO formeaza un compus stabil in care HbCOFe(2+)Fe(3+) si nu mai reactioneaza cu

O2carboxihemoglobina

Cu agentii oxidanti(euri,coloranti ,cu medicamente in cantitati mari si cu drogurile se formeaza un

compus stabil methemoglobina.

3.Etapa celulara=reprezinta respiratia propriu-zisa deoarece la nivelul mitoconbdriilor in prezenta

oxigenului se arde glucoza pana la produsii finali:CO2,H2O si energie stocata la nivelul ATP-ului.

Particularitati ale respiratiei la celelalte tetrapode:

1.La amfibieni:-cavitate bucofaringiana
 -nu au cutie toracica-ventilatia se realizeaza prin “inghitirea aerului”

-nu au laringe

-plamani saciformi lipsiti de structura alveolara de aceea nu pot satisface nevoile de O2 si respiratia
pulmonara este dublata de una tegumentara care presupune o piele subtire,umeda si puternic
vascularizata.

2.La reptile-respiratia strict pulmonara-cu structura alveolara.

-se separa cavitatea bucala de ce nazala,lipseste in continuare laringele.

-apare cutia toracica,iar ventilatia se realizeaza prin inspiratie si expiratie

-la serpi lipseste sternul si au un singur plaman functional mare cu aspect cilindric

3.La pasari

-apare un laringe numit sirinx la bifurcarea traheei

-plamanii nu au structura alveolra,schimburile de gaz realizandu-se la nivelul capilarelor aeriene din

jurul bronhiolelor

-pe sol prin marirea si micsorarea cutiei toracice

-in timpul zborului cutia toracica devine suport pentru aripi,functia sa fiind preluata de sacii aerieni.

-in zborul ramat cand isi ridica aripile aerul patrunde dilatand sacii iar cand coboara sacii sunt
comprimati si aerul iese.

Circulatia

Circulatia este functia prin care se asigura transportul substantelor si gazelor de la organelle
de producer la organelle de consum

A. Circulatia la plante
I. Circulatia sevei brute
1. La calofite(plante inferioare) circulatia se realizeaza din celula in celula prin procesul
de difuziune si osmoza.
2. La cornofite circulatia se realizeaza prin vasele conducatoare lemnoase :
-traheide (ferigi)
-trahei(gimnosperme , angiosperme)
-organul specializat in absortie ete radacina – zona perisorilor absorbanti

Absortia sevei brute

1.Mecanismul pasiv
Vara +30˚C
2.Mecanismul activ
Primavara - Toamna

1.Intervine vara cand temperaturile sunt foarte ridicate iar umiditatea atmosferica scazuta.In
aceste conditii la nivelul frunzelor se intensifica procesul de transpiratie, planta pierzand o
mare cantitate de apa devenind nesaturata in apa. Deficitul de apa creaza in lemnul frunzei o
forta de sugere numita forta de suctiune ce se transmite mai departe in lemnul tulpinii
->radacinii pana la nivelul perisorilor absorbanti. Se numeste pasiv deoarece organul implicat
este frunza si nu radacina.
2.Intervine primavara si toamna cand solul este bine aprovizionat cu apa, astfel in celulele
radacinii se creaza o presiune radiculara negative fata de presiunea apei din sol. Apa este
absorbita de la presiune mare la presiune mica
Din cele doua mecanisme cel care predomina este mecanismul pasiv deoarece nu
intotdeauna solul este aprovizionat cu apa.

Influenta factorilor externi asupra sevei brute

-temperatura : 0˚C – optim 30-35˚C

-cantitatea apei din sol 75-80%
-concentratia O2 din sol
- O2 are rol in actionarea enzimelor cu rol in formarea perisorilor absorbanti

II. Circulatia sevei elaborate are loc la organul de formare – frunza – spre celelalte
organe sub
forma de solutie prin vasele liberiene
-glucide – solutie de zaharoza
-lipide – transformate in glucide circulatorii tot sub forma de solutie de zaharoza

Intrucat prin fotosinteza planta produce mai multa substanta organica decat consuma
surplusul se depune sub forma de rezerva in diferite organe.
-glucidele -> in toate organismele dar in mod special in radacinoase si fructe.
-proteinele -> predominant in semintele leguminoaselor
-lipide -> in semintele plantelor oleoginoase (fasole)

B. Circulatia la animale

Sangele
-este un tip particular de tesut conjunctiv moale in care plasma reprezinta substanta
fundamental, iar elemente figurante cellule.
-pentru un adult de 70 kg -> 6-8% -> 5l

A. Elemente figurate

1.Hematii (globule rosii)->4-5 mil/ /sange

-celula tanara nucleate
-celula matura anucleata -> diametru 7-8μ
-contine un pigment respirator ->hemoglobin(Hb) –grupare hem(Fe 2+)
–proteina (globina)
-procesul de formare –eritropoieza – are loc in maduva rosie a oaselor
-traiesc 120 zile dupa care sunt distruse prin hemoliza in ficat, splina, ganglion limfatici,
maduva rosie

Rol
-in transportul gazelor respiratorii
-Hb+O2 =>HbO2 -> exihemoglobina (compus labil)
-Hb+CO2 =>HbCO2 -> carbohemiglobina (compus labil)
- Hb+CO =>HbCO -> carboxehemoglobina (compus stabil)
-Hb+ agenti oxidanti -> methemoglobina (compus stabil)
medicamente+droguri
14-15 mg/100ml/sange

2.Leucocite(globule albe)-5-10000 /sange

-celule nucleate mobile (cu rol in imunitate)
-fagocitoza
-anticorpi
-dupa particularitatile nucleului si prezenta sau absenta garnulatiilor din citoplasma se impart in doua
categorii:

a)Polinucleare sau granulare

*brozofile – cellule sferice cu nucleu lobar si granulatii care pe langa enzyme contin si substanta
vasodilatatoare:-heparina
-histomina
- intervin in stadiile tardive ale imflamatiilor presupunand ca determina rezolvarea acestora
*eozinofile (acidofile)- cellule sferice cu nucleu bilobar
- cresc in boli parazitale si alergice
*neutrofele –au proprietatea de atraversa peretele capilor prin procesul numit diapedize

b)Mononucleare
*limfocitele –celule sferice cu proprietatea de a produce anticorpi ori de cate ori iau contact cu substante
straine cat si cu celulele proprii care au suferit modificari
*monocitele sunt macrophage (fagociteaza celulele intregi)
Ambele tipuri de celule au rol in imunitatea organismului

1.Imunitate inascuta (specifica)

-fagocitoza
-prin diferite organe
-interferon
-febra

2.Imunitate dobandita (specifica)

a)la nivel umoral (cand antigene au patruns in sange)->limfocite produse de splina, amigdale, ganglion
limfatici.

b)la nivel cellular -> cele mai puternice limfocite ->limfocite T

*activa cand se realizeaza prin vaccinuri
*pasiva- colostul matern(primul lapte)
- ser imun
3 .Trombocite(Pachete sanguine)- cele mai mici elemente figurate 2-4μ anucleate cu rol in coagularea
sangelui(hemostaza)

B.Plasma

1.Apa 91,5%
2.Substante organice - proteine 7-8%
- lipide
- glucide
- uree
- acid uric
3.Saruri minerale 0,5% (Na, Ca, Fe, Mg, P, K)

Hemostaza si coagularea sangelui

hemostaza=process fiziologic complex prin care se opresc hemoragiile produse prin lezarea vaselor mici si
mijlocii

Imediat dupa lezarea vaselor are loc constrictia intense a vasului lezat si devierea sangelui prin dilatarea
vaselor colaterale reducandu-se astfel pierderiele da sange.

Exista doua etape de hemostaza:

I. Hemostaza temporara care consta in adunarea (aglutinarea) trombocitelor la margine formandu-se
dopul plachetar.
II. Hemostaza definitiva consta in aparitia la suprafata si interiorul dopului a cheagului – trei faze:

1. factorii trombocitari ai coagularii + factorii plasmatici tromboplastina

2
Ca
2. protombina tromboplas  trombina
  tina
3. fibrinogenul plasmatic trombina
 fibrina.

GRUPELE SANGELUI

Pe hematii se gasesc doua antigene -> A,B -> complex Rh(s)

LL Ll

85% Rh(+)
15% Rh(-)

In plasma se gasesc doi anticorpi -> α,β

Genotipic -> L A LB l

LA LA LAl LB LB LB l ll

Fenotipul
 GRUPA GENOTIP FENOTIP ANTICORP POT PRIMI POT DONA
ANTIGENA
I ll 0 α,β I toate
II L A
L A
sau L A β I-II II-IV
A
l
III L B L B sau L B B α I-III III-IV
l
IV L LB
A
AB 0 toate IV

Sistemul circulator mamifere –om

Include 2 sisteme:

A. Sistemul sanguin: inima

Sistemul vascular cu artere, capilare si vene

B. Sistemul limfatic: vase limfatice si ganglioni

A. Sistemul sanguin

Inima
1. Localizare ; configurare externa
-situata in cavitatea toracica supradiafragmatic
-are aspectul unui con cu varful orientat in jos (apex) sis pre stanga
-are marimea pumnului drept a unui adult cantarind 300 de grame
-efectueaza o activitate uriasa contractandu-se in 24 de ore de 100000 de ori si pompand 7200 l/sange
-la exterior este protejata de doi saci pericardici -pericard fibros
- pericard seros – foita perietala

-foita parietala cavitatea pericardica care micsoreaza

-foita viscerala(epicard) forta de frecare

2. Structura interna
-in sectiune peretele inimii este format din 3 tunici

A. Tunica externa - Epicard

-membrana conjunctiva bogata in fibre nervoase sensitive

B. Tunica mijlocie – miocardul “de tip adult”

-este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventricolelor mai ales in ventricolul stang
-miocardul atrial este neted pe suprafata sa interna iar cel ventricular prezinta muschii papilari de care se
prind prin cordaje valvele atrioventriculare.
-in grosimea miocardului de tip adult se mai gaseste un tesut muscular de tip embrionar cu rol in
generarea si conducerea impulsului de contractie numit tesut excitoconductor reprezentat prin:
-nodul sinusal situate in peretele atriului drept.
-nodul atrioventricular situate la baza septului interatrial.
-fascicol Hiss situate pe septul interventricular care dupa un scurt traiect se bifurca in doua ramuri de pe
care se desprinde reteaua Purkinje in miocardul ventricular

A. Tunica externa -> Epicard

B. Tunica mijlocie -> Miocard
C. Tunica interna -> Endocard –membrana de natura epiteliala captuseste cavitatea inimii

Atriile

-sunt situate in partea superioara cu aspect cuboidal de capacitate mai mare primesc sangele din cele
doua circulatii (prin vene)

A.d. prezinta:
-orificiile de deschidere a celor doua cave
-orificiul de comunicare cu V.d.

A.s. prezinta:
-orificiul de deschidere a celor patru vene pulmonare
-orificiul de comunicare cu V.s.

-atriile nu comunica intre ele fiind separate de septul interatrial

Ventriculele
-situate in partea inferioara de capacitate mai mica avand aspectul unor piramide, trimit sangele in cele
doua circulatii(prin artere).

V.d. prezinta
-orificiu de origine a arterei pulmonare prevazut cu trei valve sigmoide.
-orificiul de comunicare cu A.d. prevazut cu valva tricuspida

V.s. prezinta
-orificiu de origine a arterei aorte prevazut cu trei valve semilunare
-orificiul de comunicare cu A.s. prevazut cu valva bicuspida

-entriculele nu comunica intre ele fiind despartite de septul interventricular iar atriile de ventricule prin
santul atrioventricular.

Vascularizarea inimii este extreme de bogata fiind realizata de arterele si venele coronare.

Arterele se desprind de la baza aortei si dau ramuri de tip terminal. Fiecare irigand un teritoriu.
Obstructia unei coronare determina necroza teritoriului cardiac deservit = infarct miocardic.
Venele coronale se unesc intr-o portiune numita sinus coronarian care se deschide in A.d.

Sistemul Vascular

1) Artere
2) Capilare
3) Vene

Inima functioneaza ca o pompa deservind simultan doua circulatii complet separate.

1. Marea circulatie (sistematica)

V.s.->artera aorta->corp->doua vene cave->A.d.

2. Mica circulatie (pulmonara)

V.d.->artera pulmonara->plamani->vene pulmonare->A.s.

Particularitatile circulatiei la vertebrate

Clasificare

A. Dupa modul de respiratie:

1.Simpla – cand sangele trece o singura data prin inima si este caracteristica inspiratiei bronhiale(pesti,
mormoloci)
2.Dubla – sangele circula de doua ori prin inima fiind legata de respiratia pulmonara.

B. Dupa cum sangele oxigenat se amesteca cu cel neoxigenat

1.Incompleta (se amesteca)

2.Completa (separate)

Pesti
-inima bicamerala(A+V)
-circulatia simpla si completa

Sangele venos este adus din corp prin doua vene cardinale(anterioara/posterioara)-> sinus venos -> inima
-> bulb arteral -> artera aorta ventrala -> arteriole aferente -> branhii -> arteriole eferente -> artera aorta
dorsala -> corp

Amfibieni
-inima tricamerala(2A,V)
-circulatia dubla si incompleta

Din ventricul porneste conul arterial care prezinta in interior o spiral ace separa sangele oxigenat de cel
neoxigenat

1. Marea circulatie porneste din partea stanga a conului -> artera aorta -> corp -> vene cave -> A.d.

2. Mica circulatie porneste din partea dreapta a conului prin trunchiul pulmocutanat(artera pulmonara+
aretera tegumentata/cutanata)-> plamani si piele -> vene pulmonare si vena tegumentata -> A.s.

Reptile

-inima tricamerala cu exceptia crocodililor la care in ventricol apare un sept interventricular incomplete
inima devenind tetracamerala
-circulatia dubla si incomplete deoarece sangele se amesteca

1. Marea circulatie: V.s-> artera aorta stanga si V.d. -> artera aorta dreapta ->artera aorta dorsala comuna-
> vena cave -> A.d.

2. Mica circulatie:V.d.->artera pulmonara -> plamani -> vene pulmonare -> A.s.

Pasari
-inima tetracamerala
-circulatia dubla si completa

1. Marea circulatie: V.s.->artera aorta spre dreapta-> corp -> vene cave -> A.d.
2. Mica circulatie: V.d.-> artera pulmonara -> plamani -> vene pulmonare ->A.s.

EXCRETIA

-in urma arderilor celulare pe langa CO 2 si energie rezulta si substante toxice care trebuie eliminate

A. excretia la plante se realizeaza prin doua procese:

-transpiratie
-gutatie

1) Transpiratia = procesul de eliminare a apei sub forma de vapori la nivelul frunzelor

-acest process intervine vara cand temperaturile sunt ridicate si umiditatea admosferica scazuta. In aceste
conditii apa este retinuta de celulele stomatice care isi maresc volumul, inched asteola reducand
pierderile de apa. Seara celulele stomatice pierd apa sub forma de vapori , asteolele se deschid si vaporii
se transforma in picaturi eliminate prin asteola.

Importanta: -permite ascensiunea sevei brute

-reinoirea permanenta a sevei brute cu saruri minerale
-eliminarea substantelor toxice cat si reglarea temperaturii

2) Gutatia = procesul de eliminare a apei sub forma de picaturi in timpul noptii cand umiditatea este
ridicata

Importanta: are aceeasi importanta ca si transpiratia dar in conditii de umiditate ridicata

B. excretia la vertebrate

Sistemul excretor la mamifere om

I. rinichii ->organe de excretie

II. caile excretorii : 1. Uretere
2. Vezica urinara
3. Uretera

I. Rinichii

1.Localizare: configuratie externa

-situati profound in cavitatea abdominala de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombar
-fiecare ocupa un anumit spatiu numit loja renala
-rinichiul drept putin mai jos datorita spatiului ocupat de ficat
-au aspectul a doua boabe de fasole ambii cantarind 35g
-la exterior sunt protejati de doua capsule:
-fibroasa
-adipoasa
-in sectiune transversala rinichii prezinta doua zone:
-externa - corticala
-interna – medulara
-in zona medulara se gasesc (la om) 9-11 piramide Malpighi care se deschid in niste formatiuni
membranoase numite papile renale -> calice renale mici si mari(3)-> pelvis-> uretra.
-o piramida Malpighi impreuna cu zona corticala aferenta = un lob renal care include lobulul

Nefronul = unitatea structurala si functionala a rinichiului (la om ambii rinichi -2mil si sunt situati in zona
corticala)

Formarea urinei

-mecanismul de formare a urinei este foarte complex si include trei procese:

1.Ultrafiltrarea plasmei la nivel glomerural =>urina primara = plasma deproteinizata

Sangele incarcat cu substante toxiice patrunde prin artera aferenta la nivelul capilarelor glomerului prin
care se filtreaza plasma fara globulele rosii si proteine.

R.F.G.=120ml/min
180l/24h tot sangele in 40 min

2.Reabsortia tubulara – are loc in tubi contracti poximali si distali si in tubi colectori => urina secundara
1.5l/24h
-prin acest process se recupereaza din urina primara substantele utile (saruri minerale, vitamine, glucoza)
care trec in capilarele peritubulare

Se realizeaza prin doua mecanisme:

*active – consum de energie contra gradientului
*pasiv – fara consuma de energie in sensul gradientului

3.Procesul de secretie tubulara are loc in tubi conlorcte proximali si distali si consta in trecerea unor
substante din capilariile peritubulare in lumenul tubular => urina finala
-clor, uree, hidrogen
-activ/pasiv
Urina finala -> tubi colectori -> papile -> calice -> pelvis -> uretere -> vezica urinara(300-400ml) -> uretra->
prin actul reflex voluntar numit mictiune
 Functiile de relatie

Sensibilitatea si miscarea

A. La plante
1. miscari pasive cu ajutorul curentilor de aer apa insecte(spori, seminte, alge nefixate,
polen)
2. miscari active
a) tactisme la cu flageli cand deplasarea se face spre o concentratie mai mare a
unor subst chimice

b) tropisme sunt miscari orientate in directia excitantului:

-geotropisme

-fototropisme

c) nastiile sunt miscari neorientate in fct de variatiile intensitatii excitantului

-fotonastii

-termonastii(pepeni, castraveti, rosii)

-seismonastii(factorii mecanici (mimosa pudica))

B. La animale
Se realizeaza prin: organele de simt/analizator

sistemul nervos

sistemul locomotor

Organele de simt au rolul de a prelua toate informatiile din mediu pe care le

transforma in impul nervos transmis centrilor nervosi superiori unde se formeaza
senzatiile . Dupa nat excitantului organele de simt deservesc trei sensibilitati:-
sensibilitatea fotoreceptoare
 - mecanoreceptoare

- chemoreceptoare

Excitantul specific reprez energia luminoasa receptionata de cel specializate numite

fotoreceptoare situate la nivelul retinei care impreuna cu organele anexe formeaza
ochiul ca organ de simt

Alcatuirea ochiului

I.Glob ocular de miscare -4 muschi drepti

II.Organe anexe -2 oblici striati

de protectectie -sprance

-pleoape cu gene

-glanda lacrimala

I.1.Tunici

2.Aparatul dioptric

1.a) Sclerotica tunica externa de cuoare alba sidefie vascularizata cu rol de protectie;
anterior se subtiaza formand corneea transparenta

b) Coroida tunica mijlocie vascularizata si pigmentata cu rol in hranirea globului ocular;

Anterior prezinta

-corpul ciliar
 -

-procese ciliare-ghem de capilare cu rol in producerea umorii apoase

-un diafragm cu cel pigmentare numit iris ce lasa o deschidere centrala numita pupil

Muschii ciliari si ai irisului st netezi si se numesc muschi intrinsegi

c) Retina tunica interna de natura nervoasa ocupa cele 2/3 posterioare

-la polul exterior exista pe retina 2 puncte importante

- pata galbena(macula luteea) locul unde axul ocular intretaie retina; in centrul
maculei se gaseste o depresiune numita foveia centralis zona de acuitate vizuala
maxima

- pata oarba locul unde nervul optic paraseste globul ocular

Din punct de vedere structural retina este formata din 3 tp de cel dispuse in 10
straturi, cele mai importante fiind:

-stratul celulelor pigmentale situat sub coroida si format din celule incarcate
cu un pigment de culoare bruna formand o camera obscura in jurul celulelor
fotoreceptoare

-stratul celulelor fotoreceptoare - sunt neuroni foarte specializati care se

subimpart in 2 categorii:

-celulele cu bastonase vedere scotopica nocturna albnegru

-contin subst fotosensibila rodopsina care in prez luminii se

desface in scotopsina si retinem ;la intuneric in prezenta vitaminei A se reface
rodopsina; lipsa vitaminei A-hemerafobie nocturna

-celulele cu conuri 5-7 milioane sunt receptorii vederii in vedere

puternica fotopica diurna colorata

-se gasesc 3 tipuri de cel cu cornuri care contin 3 pigmenti

colorati diferit rosu verde albastru=culori fundamental care prin amestecul lor dau orice
alta culoare inclusiv alb,negru se produce prin lipsa stimularii luminoase;contin
substanta fotosensibila iodobsina care se descompune in fotopsina si
 Stratul celulelor nervoase a caror prelungiri axonice formeaza nervul optic care
paraseste globul ocular prin pata oarba

2) Au rolul de a focaliza razele luminoase si de a forma o imagine reala mai mica si

rasturnata
a. corneea transparenta bogata in fibre nervoase sensibila la tact , temperatura, durere
b. cristalinul o lentila biconvexa situata inapoi a irisului acoperita de o membrana
numita cristaloida si fixat la extremitati prin ligamentul suspensor de muschii
ciliari.Cristalinul impreuna cu ligamentul formeaza un perete despartitor intre
camera anterioara situata intre cornee si cristalin si camera posterioara intre cristalin
si retina.
c. Umoarea apoasa situata in camera anterioara produsa permanent de procesele
ciliare si drenata permanent in sistemul venos al scleroticii, are rol in transportul
substantelor nutritive necesare cristalinului si corneei si de ea depinde tensiunea
intra oculara.
d. Umoarea sticloasa sau corp vitros situata in camera superioara intre cristalin si
retina;este o substanta omogena cu consistenta de gel

FIZIOLOGIA VEDERII

Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile mediului nunumai in ceea ce priveste
forma culoarea luminozitatea obiectelor dar are rol si in orientarea in spatiu,
mentinerea echilibrului si a tonusului cortical(starea de atentie).

A. Formarea imaginii . Imaginea care se formeaza pe retina este similara cu cea din
camera obscura a unui aparat de fotografiatsi este conditionata de o serie de legi ale
fizicii. Razele luminoase care vin de la o sursa situata peste 6m sufera la nivelul
globului ocular o tripla refractie cea mai importanta aer-cornee.Razele luminoase
paralele emise de o sursa siituata peste 6m strabat mediile transparente si sunt
focalizate de cristalin intr-un punct = focar principal(fovea centralis). Distanta dintre
centrul de curbura al cristalinului si focar = distanta focala care se masoara in
dioptrii. La ochiul normal(emetrop) aceasta distanta este de 17mm cand exista
neconcordanta intre puterea de refractie a mediilor transparente si lungimea
globului ocular apar defecte ale vederii care caracterizeaza ochiul ametrop.
a)Miopie vederea clara se realizeaza fie prin apropierea obiectelor fie prin purtarea
unor lentile biconcave.
 b)Hipermetropie vederea clara se realizeaza prin indepartarea obiectelor fie prin
purtarea unor lentile biconvexe

c)Astigmatism este determitat de efecte de stericitate fie a corneei fie a fetei

anterioare a cristalinului.Corectarea cu lentile cilindrice.

Acomodarea= procesul prin care st proiectate pe retina imaginile obiectelor situate

sub 6m.Cand privirea se indreapta spre un obiect situat peste 6m cristalinul apare
turtit fiind tinut in tensiune de ligamentul suspensor prin contractia muschilor
ciliari.Cand privirea se indreapta spre un obiect situat sub 6m ligamentul se
relaxeaza, cristalinul iese de sub starea de tensiune si datorita elasticitatii isi
amplifica convexitatea(bombeaza) fetei anterioare concomoitent prin contractia
muschilor extrinseci se corecteaza axul ocular incat imaginea sa se formeze in foveie
iar prin muschii irisului se micsoreaza pupila pentru a selecta razele paralele

B. Mecanismele fotoreceptiei constau in transformarea energiei luminoase la nivelul

celulelor fotoreceptoare in impuls nervos transmis pe calea optica la nivelul
scoartei(lobul occipital) unde se formeaza senzatia.La baza generarii impulsului
nervos stau reactiile foto-chimice de desfacere si refacere a pigmentilor
fotosensibili.Adaptarea la intuneric si lumina depinde de pigmentii vizuali si prezenta
vitaminei A.Adaptarea la intuneric dureaza mai mult decat adaptarea la lumina.Se
cunosc doua defecte ale vederii cromatice daltonismul si acromatopsia.

SENSIBILITATEA MECANORECEPTOARE

Are ca stimuli diferiti factori mecanici.In functie de natura excitantului include mai multe
sensibilitati:

I. Sensibilitatea Statoacustica
II. Sensibilitatea tactila
III. Sensibilitatea proprioceptiva
IV. Sensibilitatea seismo

I.Receptorii sunt situaati la nivelul urechii fiind stimulati fie de undele sonore fie de
miscarile corpului.
Sensibilitatea acustica-pt captarea dirijarea diminoare sau diminuarea undelor sonore au
aparut structuri anexe reprezentate prin urechea externa si mediu.

A. Urechea externa
1. Pavilion
2. Conduct auditiv extern terminat cu o membrana elastica cu functie de rezonator
numit timpan
B. Urechea medie este situata in osul temporal si reprezentata printr-o cavitate numita
cutia timpanica plina cu aer la presiunea atmosferica datorita trompei lui
Eustatio.Spre urechea externa prezinta timpanul iar spre cea interna doua
membrane numite ferestre:
- Fereastra ovala
- Fereastra rotunta
Intre timpan si f.o. se gaseste un lant de trei osccioare articulate c n s. Prin
muschii ciocanului st diminuate undele prea puternice iar prin cei ai scaritei st
amplificate undele prea slabe.

C. Urechea interna este situata in osul temporal si alcatuita din mai multe cavitati care
alcatuiesc doua labirinturi:
1. Labirint osos:
- trei canale semicirculare
- Cohleea
2. Labirintul membranos
- trei canale semicirculare
- Vestibul membranos:utricula si sabula contin senzorii echilibrului
- Canalul cohlear contine receptorii auzului

Intre cele 2 labirinte se gaseste un lichid numit perilimfa iar in interiorul

labirintului membranos un lichid numit endolimfa.

FIZIOLOGIA AUZULUI

Undele sonore formate prin condensari si rarefieri ale aerului au trei propritati:-
intensitate determinata de amplitudine(la om 0-120dB)

-inaltimea determinata de frecventa(la om 20-20000 Hz)

-timbru care reprezinta vibratiile armonice.

Undele sonore st captate de pavilion –conduct auditiv extern – timpan fiind
transformate in vibratii-c.n.s.-f.o.-perilimfa-labirint memparanos-
endolimfa.Miscarile endolimfei din canalul cohlear determina excitarea celulelor
receptoare care genereaza impulsul nervos preluat de nervii auditivi si transmis
centrilor superiori(scoarta-lobi temporal) unde excitatia se transforma in
senzatie.Baza melcului receptioneaza sunetele cu frecventa inalta iar varful
sunetele cu frecventa joasa.

Tot in urechea interna in labirintul membranos respectiv baza celor trei canale
semicirculare utricula si sacula se gasesc celulele receptoare
vestibulare(echilibrului) care sunt excitate de orice modificare a pozitiei corpuli
sau doar a capului. La nivelul centrilor superiori nu se formeaza senzatia ci
constientizarea starii de echilibru mai ales dupa redresarea pierderii acestuia.

PARTICULARITATILE URECHII LA VERTEBRATE

La pesti intalnim numai ureche interna dar fara cohlee respectiv canal cohlear
care este inlocuit cu o prelungire numita lagena.

La amfibieni -||- lagena mai dezvoltata la nivelul carea apar primele celule
auditive formand pata bazilara

La reptile -||- lagena si pata bazilara mai dezvolte.

La pasari urechea interna si medie completa. Pentru prima data apare urechea
externa reprezentata doar prin conduct.

SENSIBILITATEA TACTILA

Sensibilitatea tactila contine receptori pentru atingeri fine si puternice situati la

nivelul pielii, alcatuita din trei straturi suprapuse:

-stratul superficial este un epiteliu pavimentos cheritinizat la nivelul caruia

intalnim:
 -canalele excretoare a glandelor sudoripare

-fire de par

-terminatii nervoase libere

Dermul = desut conjunctiv care la contact cu dermul formeaza proeminente

numite papile dermice care prin intiparire dau amprentele. La nivelul dermului
intalnim:

-canalele sudoripare

-foliculi pilosi(radacina firului de par)

-glande sebacee

-muschii netezi

-vase de sange

-receptori-terminatii libere

-celule specializate

Hipodermul stratul profund alcatuit din tesut adipos care reprezinta un depozit
de lipide al organismului cat si cu rol in termoreglare. La nivelul sau intalnim:

-glomerulu glandelor sudoripare

-vase de sange

-receptori-terminatii libere

-celule specializate

Toate terminatiile nervoase formeaza nervii cutanati care conduc impulsul

generat la centrii nervosi superiori unde se formeaza senzatiile.

Prin receptorii specifici din piele sensibili la atingeri fine sau profunde cat si la
variatiile termice se elaboreaza impulsuri nervoase care se transmit centrilori
superiori unde se formeaza senzatia.

Sensibilitatea ..... este reprez prin receptorii specifici din muschi oase care st stimulati de
orice schimbare a pozitiei corpului dar mai ales de gardul de contractie a fiecarui muschi
generand impulsuri nervoase care se intorc la nivelul muschilor determinand usoara stare
de contractie a acestora in repaus = tonus muscular .
D.Sensibilitatea seismoreceptoare-la pestii de suparafata care contin la nivelul liniilor
laterale celule sensibile la loviturile valurilor.

CHEMO RECEPTIA

Excitantii sunt reprezentati prin diferite substante chimice receptionate de celule

specializate care la mamifere om sunt reprezentate prin celulele olfactive si gustative.

Simtul olfactiv

Excitantul specific il reprezinta diferitele substante odorante care sunt receptionate de

celulele olfactive situate la nivelul mucoasei olfactive. Aceasta la om are o suprafata de 2-
3cmp si este situata la nivelul cornetului nazal superior si a lamei ciuruite a osului etmoid si
este alcatuita din 2 tipuri de celule:

-de sustinere

-celule olfactive(neuroni bipolari) a caror dendrite prezinta fiecare 10-20 de cili formand
butonii olfactivi care maresc suprafata de contact cu substantele odorante. Axonii formeaza
nervii olfactivi care strabat lama ciuruita a osului etmoid si ajung la centrii nervosi superiori
unde se formeaza senzatia.

Simtul gustativ

Excitantul specific este reprezentat de substantele sapide care actioneaza asupra unor
celule receptoare situate in niste formatiuni ovoide numite muguri gustativi dispusi liberi
la nivelul mocuasei palatine, amigdaliene, faringiene si epiglotice iar la nivelul mucoasei
linguale sunt grupati in papile gustative de patru categorii:

-papile caliciforme cu aspectul unor cupe situate in “V” la baza limbii;

-papile fungiforme cu aspectul unor ciupercute situate pe margine dar mai ales
varful limbii;

-papile foliate ca filele unei carti situate pe partile postero-laterale ale limbii;

-papile filiforme ca niste manunchiuri de fibre situate pe toata suprafata limbii

sensibile la tact.

Structura unui mugure:

-celule sustinere

-celule receptoare prevazute apical cu cili iar bazal cu terminatii nervoase care se grupeaza
formand nervii gustativi care transmit impulsul nervos generat centrilor nervosi superiori
unde se formeaza senzatia.

-celula bazala

La carnivore si ierbivore slab dezvoltat fiin un simt chimic.

La omnivore foarte bine dezvoltat la acestea se disting 4 gusturi fundamentale acru, amar,
dulce, sarat , prin combinarea lor rezulta alte gusturi la care se adauga senzatiile de tact,
olfactie si temperatura.

Simtul gustativ are o mare adaptabilitate si de aceea pentru a simti in continuare gustul
unui aliment acesta trebuie permanent miscat.

SISTEMUL NERVOS
 -la vertebrate-

Are rolul de a prelua toate informatiile sub forma de impuls nervos din mediul extern sau
intern, de a prelucra aceste informatii si de a transmite comenzile adecvate catre efectori
muschi si glande.

Clasificare:

I. Dupa pozitia topografica

1. SN central:-encefal
-maduva spinarii

2. SN periferic :-ganglioni

-nervi

II. Dupa functie

1.Somatic care coordoneaza in totdeauna activitatile voluntare efectorii fiind

muschii striati.

2.SN al vietii vegetative care coordoneaaza activitatile involuntare efectorii fiind

muschii netezi ai organelor interne si glandele

a) SNV simpatic adrenalina

b) SNV parasimpatic acetilcolina

Toate componentele nervoase au in structura lor neuronul format din corp celular si
prelungiri(dendrite si axon). In interiorul SNC-ului corpii neuronali formeaza substanta
cenusie iar in afara SNC-ului ganglionii nervosi. Axonii formeaza in interiorul SNC-ului
substanta alba(caile de conducere) iar in afara SNC-ului nervii care sunt senzitivi, motori si
micsti(majoritatea).

La baza functionalitatii sistemului nervos sta actul si arcul reflex.

actul=reactia de raspuns la un stimul

arcul=baza anatomica de desfasurare a actului reprezentata prin

-receptor

-cale aferenta(nervii senzitivi)

-centrul reflex(nervos)

-cale eferenta(nervi motori)

-efectorul(muschi sau glanda)

SISTEMUL NERVOS CENTRAL PESTI

I. Telencefalul
1.emisferele cerebrale

-Foarte slab dezvoltateprezentand anterior 2 formatiuni bine dezv numite bulbi olfactivi

2. 2 mase de substanta nervoasa cu rol in coordonareaa miscarilor automate ca mersul

vorbitulm la pesti relativ slab dezvoltati

II.1.talanus-formatiune nervoasa in care se gasesc neuroni de releu pe traseul cailor

ascendente

II.
2.hipotalanus format din mai multi nuclei in care se incchid toate reflexele vegetative de
aceea este considerat un adevarat creer vegetative.la pesti bine dezvoltat

III. mez encefalul:

1.medunculii cerebrali .... in care se inchid reflexele de acomodare a vederii, fotomotori,

reflexele de mentinere a pozitiei corpului,

2.corpii bigemeni(optici) foarte bine dezvoltati formand tectul optic zona suprema de
integrare

IV.1.-

2.arhicerebelul

SISTEMUL NERVOS CENTRAL AMFIBIENI

I. 1.-apare o tendinta de migrare a neuronilor spre exterior prefigurand o viitoare scoarta cerebral
2.

II.slab dezvoltati se opresc fibrele optice

III.1.idem

2.idem

III.1.-

2.idem

SISTEMUL NERVOS CENTRAL REPTILE

I.1.-apare prima scoarta cerebrala alcatuita din 2 straturi de neuroni

-bulbii mai slabi dezvoltati

II.mai bine dezvoltati se opresc si fibrele auditive

III.idem
 2.idem se schiteaza si a doua pereche de nervi auditiv prefigurandu-se corpii
cvadrigemeni

SISTEMUL NERVOS CENTRAL PASARI

I.1.-reprezinta portiunea cea mai voluminoasa

-la mamiferele inferioara suprafata emisferelor este neteda liz encefal

- suprafata reprezinta numeroase santuri numite girusuri

II. foarte bine dezvoltati

-pe baza dezvoltarii filogenetice scoarta cerebrala care reprezinta zona suprema de
integrare cuprinde 2 regiuni portiunea cea mai veche

Neocortex portiunea cea mai noua din 6 straturi care din punct de vedere functional
cuprinde 4 zone

-neocortex receptor

-neocortex efector

-neocortex vegetator

-neocortex asociativ

II.1

2 .idem, orientarea clocitul, confectionarea cuiburilor

III.

2.idem 2 superiori reflexe fotomotorii si 2 inferiori legati de reflexele auditive

SISTEMUL NERVOS CENTRAL OM

I.1. -

II.foarte bine dezvoltati.

IV.1. puntea lui valorio

Este specifica acestora la nivelul sau se inchid unele reflexe ca :raclimar salivar(sublingual si
submaxilar) deglutitie clipit si cardiovasculare adaptive respiratori adaptativi

2.cerebelul este alcatuit din doua mase de substanta nervoasa numite emisfere
celebeloase alcatuite din doi lobi:

-anterior(paleocerebel)(tonus muscular)

-posterior(neocerebel)(iscari de finete)

Unite printr-o portiune vermis unita cu arhicerebelul(mentinerea echilibrului)

V.miel encefal(bulbul rahidian)contine centrii vitali respiratori cardiovasculari secretii

digestive masticatie tuse stranut vome etc.

Maduva spinarii este continuta in canalul vertebral de la ea pornind nervii spatali cu rol in
coordonarea miscarii:la pesti anfibieni reptile 10 perechi, pasari 12, la mifere om 31.