ECUAŢII FUNCŢIONALE

CUPRINS

CAP I. Ecuaţia funcţională a lui Cauchy. Ecuaţii funcţionale reductibile la

ecuaţia_Cauchy………………………………………………………………….2
CAP II. Ecuaţii funcţionale
generale………………………………………………………………………….9
CAPIII. Ecuaţii funcţionale care se rezolvă folosind criteriul cu şiruri a
continuităţii…………………………………………………………………….14
CAP IV. Ecuaţii funcţionale în care apar primitivele funcţiei
necunoscute……….............................................................................................53
CAP V . Funcţii determinate prin
inecuaţii………………………………………………………………………..56
Bibliografie……………………………………………………………………65

1
 CAPITOLUL I

ECUAŢII FUNCŢIONALE REDUCTIBILE LA ECUAŢIA LUI CAUCHY

Ecuaţia funcţională a lui Cauchy.

C1. Determinaţi toate funcţiile continue f:R→R a.î. f  x  y   f  x   f  y  pt.
orice x,y numere reale.

Soluţie : pt. x=0 avem f(0)=0.

x→-y avem 0=f(y)+f(-y) deci f(-y)=-f(y) y  R
f(2)=2f(1) şi prin inducţie rezultă f(n)=nf(1) n  N ;
Deoarece n  N , f(-n)=-f(n)=-nf(1) ; atunci putem spune că
x  Z f  x   xf 1 ;

; m, n   1
m
Dacă x  Q  m, n  Z a.î . x
n

2 1 1 1

Dacă n  N  , f    f   f  2f   şi prin inducţie obţinem
n n n n

k 1
f    kf   ; k  Z ; atunci pt. k=n avem
n n

1 1 1 inductie

m m
f 1  nf    f    f 1  f    f 1 .
n n n n n

Deci x  Q avem f  x   xf 1 .

Pentru x  R \ Q  un şir x n  Q, n  N a.î . x n  x .

Avem f xn   xn f 1  lim f xn 

n 
f  continuă

  n 

f lim xn  limx n f 1  xf 1 .
n 

2
În concluzie f(x)=xf(1) x  R deci clasa de funcţii continue ce verifică ecuaţia

funcţională Cauchy este : f | f x   ax; x  R a  R 
Obs. Este suficient ca funcţia f să fie continuă numai în 0 , de aici rezultând
continuitatea ei pe întreg domeniul de definiţie.
Într-adevăr , pentru a arăta că f este continuă folosim criteriul cu şiruri de
caracterizare a continuităţii.
Fie x  R şi fie şirul arbitrar  xn nN cu xn  x .Vrem să arătăm că

lim f  xn   f  x  . Fie şirul  n nN dat prin  n  x n  x n  N .

n 

Cum xn  x   n  0 dar funcţia f fiind continuă în 0 , rezultă că :

 
lim f  n   f lim  n  f  0   0 ;
n  n 

n 
deci f  n   f  xn  x   f  xn   f  x   0 de unde lim
n 
f  xn   f  x  q.e.d.

C2. Determinaţi toate funcţiile continue f:R→R+ a.î. f x  y   f x   f  y  pt.

orice x,y numere reale.

Soluţie 1 :
Dacă x0  R a.î. f  x0   0 atunci f  x   f  x  x0   f  x0   0 deci f  0.

Dacă f  x   0, x  R atunci putem face substituţia f  x   e g  x  unde g : R  R .

Cu această substituţie ecuaţia devine :
e g  x  y   e g  x   e g  y   g  x  y   g  x   g  y  , x, y  R deci se reduce la ecuaţia lui

Cauchy şi atunci g  x   c  x, x  R .
Rezultă că soluţiile vor fi :
f  x   0, x  R sau f  x   ecx , x  R  f  x   a x , x  R

unde a  0 este o constantă arbitrară .

3
Soluţie 2: f 0  0  f 0  f 0  f 0  f 2 0  f 0  0,1
y 0
i) f 0  0  f  x   f  x   f 0  f  x   0, x  R .
y  x
f 0   1  f 0   f  x   f  x   f  x  
1
ii) , x  R
f x 

Avem f 2 x   f 2 x  ; f 3x   f 3 x ,..., f kx   f k x , k  N , x  R (1).

Fie n număr natural , avem din (1) pentru x=1 şi k=n că f n   f n 1  a n unde
not

a  f 1 .

un număr raţional , avem f 2    f 1 ; f 3    f 1 ...; f n    f 1  a

1 1 1 1
Fie
n 2 3 n
1
1
 f    a n , n  N .
n
k
Fie un număr raţional .
n

k 1 1   k 1  1   k  2  2 1 
k
Avem: f    f  k1
k
  f f  f  f    ...  f    a n .
n  n n  n  n  n  n n

Deci x  Q avem f x   a x .

Fie acum x un număr iraţional.

Deoarece x  R \ Q   un şir x n  Q, n  N a.î . x n  x .

 
f  continuă
Avem f  xn   a x n
 lim f  xn 
n    
f lim xn  lim a x n  a x .
n  n 

În concluzie f x   a x x  R deci clasa de funcţii continue ce verifică ecuaţia

funcţională este cea a funcţiilor exponenţiale : f | f x   a x ; x  R  
a  R sau

funcţia identic nulă f x   0, x  R .

4
C3.Determinaţi toate funcţiile continue f:R+→R a.î. f  x  y   f  x   f  y  pt.
orice x,y numere reale pozitive.

Soluţie : pentru x   0,   există unic u  R a.î . x  eu ;  u  ln x  şi analog

y  ev deci ecuaţia se poate scrie f  eu  v   f  eu   f  ev  , u , v  R .

Efectuăm notaţia g  u   f  eu  , u  R .

Deoarece funcţia u  eu este continuă , g este continuă şi verifică ecuaţia lui

Cauchy , deci soluţiile sunt g  u   f  eu   c  u, u  R sau

f  x   c  ln x, x   0,   .

C4 . Determinaţi toate funcţiile continue f : R  R a.î. f  x  y   f  x   f  y  pt.

orice x,y numere reale pozitive .

Soluţie : dacă există y0  R cu f  y0   0 atunci f  xy0   0 , x  R* deci

f  0.

Dacă f  x   0 , x  R* atunci f  x 2    f  x    0, deci f :  0,     0,   .

2

Făcând substituţiile x  eu , y  ev şi de funcţie g  u   f  eu  ; g : R   0,  

obţinem ecuaţia g  u  v   g  u  g  v  , u, v  R. Cum g  u   0, u  R dacă

logaritmăm relaţia obţinem ln g  u  v   ln g  u   ln g  v  , u, v  R. deci funcţia

not
continuă h  ln g verifică ecuaţia funcţională a lui Cauchy având soluţiile
h  u   au , u  R .

Revenind la substituţia făcută avem g  u   ea u , u  R sau  

g  u   eu
a
,u  R

deci f  x   x a , x  R* .

5
C5. Să se det. funcţiile continue f :  1,1  R care verifică :

 
f  x   f  y   f x 1  y 2  y 1  x 2 , x, y   1,1 .

Soluţie :
Deoarece x, y   1,1 rezultă că există u, v  R astfel ca x  sin u ; y  sin v .
Ecuaţia devine :
f  sin u   f  sin v   f  sin  u  v   , u, v  R

sau cu notaţia g  f  sin care este o funcţie continuă ca funcţie compusă de

funcţii continue , ajungem la ecuaţia lui Cauchy cu soluţiile g  u   au, u  R .
Revenim la substituţia făcută şi obţinem :
sin u t
f  sin u   a  u  f  t   a  arcsin t , t   1,1 .
sin bijectivă

C6 : 21332 (G.M.1/1988). Să se determine funcţiile continue f : R  R cu

proprietatea :
 x  y  f  x  f  y
f  , x, y  R .
 2  2

Marius Cavachi
f  x   f  0
Soluţie : pentru y=0 avem f   
x
, x  R şi evident
2 2

 y  f  y   f  0 f  x  f  y  x  y
f   , y  R de unde  f   f    f  0  , x, y  R şi
2 2 2 2 2
x y
din enunţ f   x
  f  
 y
f    f  0  , x, y  R şi dacă scădem din ambii
 2  2 2

membrii numărul f  0  obţinem :

 x y  x  y
f   f 0  f    f 0  f    f  0  , x, y  R şi cu substituţile
 2  2 2
x y
u , v ; g  u   f  u   f  0  obţinem ecuaţia lui Cauchy
2 2
g  u  v   g  u   g  v  , u , v  R cu soluţia g  u   u  g 1 , u  R .

6
Revenind la substituţia făcută avem soluţiile finale
f  u   f  0    f 1  f  0   u , u  R adică funcţiile de forma f  x   ax  b, x  R.

Obs : ecuaţia din enunţ este de fapt ecuaţia lui Jensen. Dacă semnul egal se
înlocuieşte cu semnul ,,  ” atunci funcţiile care verifică inecuaţia lui Jensen sunt
numite funcţii convexe.

C7 : 19134*(G.M.2-3/1982) . Să se det. funcţiile continue f:R→R care verifică :

f  x  y   f  x   f  y   2 xy  1, x, y  R .

Marcel Chiriţă

Soluţie : cu ajutorul identităţii 2xy   x  y   x 2  y 2 ecuaţia mai poate fi scrisă

2

f  x  y   f  x   f  y    x  y   x2  y2  1
2

f  x  y    x  y   f  x   x 2  f  y   y 2  1 1
2

f  x  y    x  y  1  f  x   x2  1  f  y   y 2  1
2

şi notând g  x   f  x   x 2  1; x  R obţinem ecuaţia funcţională a lui Cauchy cu

soluţia g  x   a x, x  R de unde revenind la substituţia de funcţie făcută
obţinem : f  x   ax  x 2  1; x  R .

C8 : 24388.(GM.10/2000).Să se det. funcţiile continue f:R→R care verifică :

f  x  y   f  x   f  y   xy  x  y  , x, y  R .

Marian Ursărescu
Soluţie :
3 xy x  y   x 3  y 3   x  y  .
3
Avem
Din :
f  x  y   f  x   f  y   xy  x  y  3

 3 f  x  y   3 f  x   3 f  y   3xy  x  y  , x, y  R

3 f  x  y    x  y   3 f  x   x3  3 f  y   y 3
3

7
 def
Definim funcţia g x   3 f x   x 3 ; x  R cu g  C R  şi obţinem ecuaţia

funcţională g  x  y   g  x   g  y  ; x, y  R a cărei soluţie este g  x   ax, x  R

cu a parametru real.
x3  ax
Revenind la substituţia făcută obţinem soluţia f  x   , x  R q.e.d.
3

C9 : 24467. (GM.2/2001). Determinaţi funcţia continuă f:R→R ştiind că :

f  x  y   f  x   f  y   3xy  x  y  6   8 ; x, y  Q; f  k   0; k  R ,k fixat.

Cristian Chiser
Soluţie :
f  x  y   f  x   f  y   3xy  x  y   18 xy  8

3 xy  x  y    x  y   x 3  y 3
3

2 xy   x  y   x 2  y 2
2

f  x  y   f  x   f  y    x  y   x3  y 3  9  x  y   9 x 2  9 y 2  8
3 2

f  x  y  x  y   9  x  y   8  f  x   x 3  9 x 2  8  f  y   y 3  9 y 2  8
3 2

Definim g:R→R prin g  x   f  x   9 x 2  8, x  R

Atunci căutăm funcţiile g:R→R continue a.î.
g  x  y   g  x   g  y  ; x, y  Q (1) ;

şi g  k   k 3  9k 2  8 pt. un k real fixat.

Ştim că ecuaţia (1) are soluţiile de forma g(x)=xg(1)
 f  x   x 3  9 x 2  8  x f 1  1  9  8

 f  x   x 3  9 x 2  8  x f 1  18; x  R

k 3  9k 2  8
Din f  k   0  f 1  18  
k
După efectuarea calculelor se obţine :
 8
f  x    x  k   x 2   k  9  x   , x  R .
 k

8
CAPITOLUL II

ECUAŢII FUNCŢIONALE GENERALE

G1. Determinati funcţiile continue

f :  0,1  R ; f  xy   xf  x   yf  y  , x, y   0,1 .

Soluţie :
T .Weierstrass
x  0 , y  0  f 0  0  f 0  0  f 0  f 0  0
f  0   finita
Punem
f  continua
x  0 , y  0  f  0   0  f  0   yf  y   yf  y   0 : y  0  f  y   0

Cum f este continuă în 0 rezultă că f(y)=0 , y   0,1 .

G2 : 20094* ( G.M.4-5/1984 ) .Fie a un număr real. Să se det. funcţiile continue

f  y
f:R→R\{a} care verifică : f  x   f  x  y   , x, y  R .
f  x  y  a

Walter Janous
Soluţie :
f 0
Facem x=y=0 în relaţia (1) şi obţinem : 0  (2) .
f 0  a

f 0
Dacă a  0  0   1 contradicţie.
f 0

Deci a  0  f  0   0 conform (2) .

Facem x= 0 în relaţia (1) şi obţinem :
f 0
f 0  f  y    f  y   a  f   y    f  y  , y  R
f  y  a

Deoarece f este continuă rezultă că :

f  y   0, y  R sau f  y   a  1, y  R .

9
Al doilea caz se reduce la primul deoarece f  0   0 deci a  1  0 .
În concluzie pentru a=0 ecuaţia funcţională (1) nu are soluţie , iar pentru a  0
ecuaţia admite o unică soluţie f  x   0, x  R .

G3. Determinaţi funcţiile f : R*  R care satisfac condiţia

   
f x 2  f y 2   x  y   f  x   f  y   x, y  R .

Soluţie :
y0   
f x2  f  0  x  f  x   f  0
f  x   f 1   x  1  f  x   f 1 
2

y 1  

 f  0   f 1  f  x   xf 1  f 1  xf  0 

 f  x   x  f 1  f  0    f  0  , x  R .

G4 : Generalizare. Să se determine funcţiile f:R→R care verifică :

    
f x n 1  f y n 1  x n  x n 1 y  ..  xy n 1  y n   f  x   f  y  (1) x, y  R

unde n  N , n  2 este număr fixat.

Soluţie :
 
y  0  f x n 1  f  0   x n  f  x   f  0  
x n 1  1
 
y  1  f x n 1  f 1 
x 1
 f  x   f 1 


x n 1  1 x n 1  1
 f  0   f 1  f  x  f 1  x n f  x   x n f  0 
x 1 x 1
 x 1 n 
n 1
 x 1 
n 1


 x  f  x  


 1 f 1  x n  1 f  0  
 x 1   x 1 
xn 1 x xn 1  x 1

x 1
f  x 
x 1

f 1  x n  1 f  0   n 
x 1
 f  x   xf 1   x  1 f  0 
 f  x   x  f 1  f  0    f  0  , x  R

10
G5. Să se determine funcţia f : 0,   R pentru care f(0)=0 şi
x x
f  x   1  5 f      6 f    , x  0,  .
2 4
Vasile Pop
Soluţie :
x   x   x k =2
k

  
f  x   1  5 f      6 f      f 2k  1  5 f 2k 1  6 f 2k  2 , k  2.   
2 4
Fie  xn nN cu xn  f  2n  , n  N .
x0  f 1  1  5 f  0   6 f  0   1
x1  f  2   1  5 f 1  6 f  0   6

xn  1  5 xn 1  6 xn  2 , n  2 (1)
1
O soluţie particulară a recurenţei (1) este şirul constant deci făcând substituţia
2
1
yn  xn  şirul  yn nN verifică relaţia de recurenţă : yn  5 yn 1  6 yn  2 , n  2
2
Ecuaţia caracteristică este r 2  5r  6  0  r1  2, r2  3 de unde rezultă că

A, B  R asfel ca yn  A2n  B 3n cu n  N .

Avem y0 
1
2
; y1 
11
2
 yn 
2

1 n2
3  2n 3  N .

  
xn  f 2n 
1
2

1  3n  2  2n 3  , n  N .

x x
Pentru 
x   2n , 2n 1 ,     2n 1 , 2n
2
 
;     2n  2 , 2n 1 .
4

0, x  0

Prin inducţie se obţine f  x   1, x   0, 2 

 xn , x   2 , 2 , n  N
n n 1 


11
G6 : Generalizare . Să se determine funcţia f : 0,   R pentru care f(0)=0 şi
 x   x 
f  x  1 f      6 f   2  , x   0,   une p>1 este un număr real fixat.
 p  p 

x  x 
Soluţie : pentru 0<x<p avem     2   0  f  x   1 .
 p  p 

Partiţionăm mulţimea 1,   in    

 p 0 , p1   p1 , p 2   p 2 , p 3  ...   p n 1 , p n  ...

Pentru n natural , daca x   p n , p n 1  , atunci

x  x 
 p    p , p
n 1 n
 ;  2    p n  2 , p n 1  .
  p 

Cum pe intervalul 1, p 2  funcţia este constantă ( egală cu 1 pe intervalul 1, p  şi

egală cu 2 pe intervalul  p, p 2  ) rezultă inductiv că f este constantă pe fiecare din

intervalele  p n , p n 1  .Pentru n natural notăm xn  f  p n  ; yn  1  xn .

n  2 xn  1  xn 1  xn  2 ; yn  yn 1  yn  2 ,
 y0  1  x0  1 ; y1  1  f  p   3

Aşadar n  N xn  yn  1  f n 3  1, ;  f n n1 este şirul lui Fibonacci.

Inductiv obţinem , folosind  ii  că pentru n

natural     x   p n , p n1  , f  x   xn  f n 3  1 .

0, x  0

În concluzie f  x   1, x   0, p  .

 f n 3  1, x   p , p
n n 1


12
 G7 : 18703* ( G.M.4/1981 ) .Să se determine funcţiile de gradul întăi care
   
f  f  ...  f   x    f  f  ...  f    x   0,
verifică   x  R
    
 n ori  
n ori 
I.Ursu
Soluţie : prin compunerea funcţiei f cu ea însăşi avem :
 f  f  x   a 2 x  ab  b
 f  f  f  x   a3 x  a 2b  ab  b
......................................................
 
 f  f  ...  f   x   a n x  a n 1b  a n  2b  ...  ab  b
  
 n ori 

Aşadar condiţia din enunţ devine : b  a n 1  ...  a  1  0 .

Distingem două cazuri :

i) n=2k+1 , egalitatea este verificată numai pentru b=0 deoarece ecuaţia
a 2 k  ...  a  1  0 nu are nici o rădăcină reală.

ii) n=2k , avem egalitatea b  a 2 k 1  a 2 k  2 ...  a  1  0 care este verificată pentru

b  0 sau a  1 deoarece ecuaţia a 2 k 1  a 2 k  2 ...  a  1  0 are singura rădăcină

reală a  1
.Deci funcţiile căutate sunt de forma f  x   ax pentru orice n  N sau

f  x    x  b pentru n par.

13
CAPITOLUL III

ECUAŢII FUNCŢIONALE CARE SE REZOLVĂ

FOLOSIND CRITERIUL CU ŞIRURI A CONTINUITĂŢII

Definiţie1 . Fie f : D  R o funcţie dată , unde D este domeniul de definiţie şi

x0  D , unde D este mulţimea punctelor de acumulare a mulţimii D . Spunem

că funcţia f este continuă în punctul x0 dacă există lim f  x  şi lim f  x   f  x0  .

x x 0 x x 0

Definiţie2 . Fie f : D  R o funcţie dată . Spunem că funcţia f este continuă pe

domeniul D dacă este continuă în fiecare punct din mulţimea D.
Teoremă ( criteriul de caracterizare prin şiruri a continuităţii unei funcţii
într-un punct ).
Fie f : D  R o funcţie dată , unde D este domeniul de definiţie şi x0  D , unde
D este mulţimea punctelor de acumulare a mulţimii D . Dacă

( xn ) nN ; x n D ; xn  x0  f  xn   f  x0 
atunci funcţia f este continuă în punctul x0 .

Metoda de rezolvare a problemelor din acest capitol în ipoteza de continuitate

utilizează criteriul cu şiruri de caracterizare a continuităţii într-un punct sau pe o
mulţime de puncte de acumulare ale domeniului de definiţie .

14
S1. Determinaţi funcţiile f care satisfac relaţia

 
f  x   f x2 x  D ,

unde domeniul de definiţie D în ipotezele următoare :

a) f : 0,    R este continuă în x0=1;
b) f : 0,1  R este continuă numai în x0=0 ;
c) f : 0,    R este continuă în x0  0,1

Soluţie :
a) avem dacă x  R* că f x   f x 2   f  x 4   ...  f x 2   n
n  N (1)

sau cu substituţia x  y ; y  0 avem

2

 12   21n 
f  y   f  y   ...  f  y  , y  0 (2)

   
Prin trecere la limită mai sus în ipoteza continuităţii în 1 , se obţine
 21n 
lim f  y   lim f  y   f 1 adică f(y)=f(1) ,  y>0.
n  n 
 
Am pus în relaţia (2) condiţia y  0 , dacă y ar fi fost 0 atunci prin trecere la
limită am fi ajuns la cazul de nedeterminare 00 .
 c1 ; x0
Soluţiile sunt reprezentate de funcţiile de forma : f  x    .
c2 ; x0

b) Dacă trecem la limită în relaţia (1) avem pentru x   0,1

 f 0 ; x  0;1
 
lim f  x   lim f x 2 n
f  continuă
   
f lim x 2 n  
 f 1 ; x  1
n  n  n 

c1 ; x  0;1
Deci soluţiile sunt de forma f x    .
 c2 ; x  1

c) Dacă f este continuă în punctele 0 şi 1 atunci din continuitatea în 1, la soluţia

de la punctul ii) se adaugă condiţia c1  c2 , adică f 0  f 1 şi atunci funcţia dată

15
va fi constantă pe [0;1] . Analog pentru x  1,   dacă folosim relaţia (1) şi

trecem la limită obţinem f  x   f 1 , x  1,   . Soluţiile vor fi de forma :

f x   c x  R .

Obs : acest exemplu dovedeşte că soluţia unei ecuaţii funcţionale diferă

după caz , depinzând atât de mulţimea de definiţie a funcţiei , cât şi de
ipoteza de continuitate .

S2 : 23194.(G.M.2/1995) . Determinaţi funcţiile continue f : R  R astfel încât:

 
f x 2 y 2  f  x   f  y   ln  xy  , x, y  0 .

Florin Rotaru

Soluţie : relaţia din enunţ mai poate fi scrisă

 
f x 2 y 2  f  x   f  y   ln x  ln y, x, y  0 .

De aici pentru x  y  1  f 1  0.

Se observă cu uşurinţă că funcţia ln verifică ecuaţia dată. Orice altă posibilă
soluţie a ecuaţiei date va putea fi scrisă sub forma : f  x   ln x  g  x  , x  0 .
Înlocuind în ecuaţie obţinem ecuaţia în necunoscuta g  x  de forma :

 
g x2 y 2  g  x   g  y  x, y  0 cu g 1  0 .

Din relaţia mai sus pentru y  1 obţinem g  x 2   g  x  , x  0 cu g funcţie

continuă , deci conform problemei S1 punctul iii) găsim pentru funcţia g soluţia
g  x   g 1  0, x  0

şi soluţia finală unică f  x   ln x , x  0 .

Obs : descoperim aici o altă metodă de reducere a unei ecuaţii funcţionale

la una mai simplă , astfel : se observă o soluţie particulară f 0  x  a ecuaţiei

date şi apoi cu o substituţie liniară de funcţie f  x   f 0  x   g  x  se ajunge

16
la o ecuaţie mai simplă în necunoscuta g  x  care a mai fost de obicei

întâlnită .

S3. Fie f:R→R o funcţie continuă a.î.

f  kx   f  x  ; x  R; k  0, k  1 .

Determinaţi funcţiile f.

Soluţie : f x   f kx   f k 2 x   ...  f k n x  x  R, n  N

i) k <1 avem lim

n 
f  x   lim f k n x  
n 
f  continuă
 
f lim k n x  f 0 deci f(x)=f(0) .
n 

ii) k>1 avem f x   f    f  2   ...  f  n  x  R, n  N

x x x
k k  k 

 x  f continuă  x 
lim f  x   lim f  n   f  lim n   f 0
n  n 
 k  în 0  n k 

deci f(x)=f(0) .
Cum x a fost arbitrar ales rezultă că pt. orice x real avem f(x)=f(0) deci
soluţiile problemei sunt funcţiile constante.

Obs : ipoteza din enunţul problemei poate fi slăbită cerând continuitatea

funcţiei într-un singur punct şi anume x0=0 .

S4. Fie q  R , q  1 .Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în 0 care

verifică relaţia :
f  x   f  qx   0, x  R .

Soluţie : din f  x   f  qx   0 (1) cu substituţia x:=qx avem

17
 f  x   f qx   0 f  x   f qx   0
 
f qx   f q x  0   1
2
 
 f qx   f q 2 x  0
f q x   f q x   0
   
2 3
f q 2 x  f q 3 x  0   1
2

...........................................
 1n2 f q n2 x    1n2  f q n1 x   0
...........................................
 x   f q x   0   1
n2 n 1 n2

 1n1 f q n1 x    1n1 f q n x   0

f q

f q x   f q x   0   1
n 1 n 1
 f  x    1 f q n x   0
n
n 1

iar din ultima relaţie f x    1n f q n x   f q n x    1n f x 

De aici pt. n=2k=par avem f q 2 k x   f x  de unde prin trecere la limită

k   avem :

    
f continuă
lim f q 2 k x  f lim q 2 k x  f  0   f  x   f  0  , x  R .
k  k  în 0

Pt. n=2k+1=impar avem f q 2 k 1 x    f x  de unde prin trecere la limită

k   avem

    
f continuă
lim f q 2 k 1 x   f lim q 2 k 1 x   f  0   f  x    f  0  , x  R .
k  k  în 0

Dar cum din (1) pentru x=0 rezultă f(0)=0 avem soluţia f x   0, x  R .

Voi prezenta în continuare soluţiile unor ecuaţii reductibile la ecuaţia de

forma S4 .

S5 : 25190 (G.M.11/2004) . Să se determine toate funcţiile f:R→R continue

pentru care :
f  x   2 f  2 x   f  4 x   25 x 2  9 x  4, x  R .

Marian Ursărescu

Soluţie : căutăm o soluţie particulară de forma f 0  x   ax 2  bx  c, x  R .

Prin înlocuire în relaţia din enunţ şi identificarea coeficienţilor avem :
a  b  c  1 deci o soluţie particulară a ecuaţiei date este funcţia

f 0  x   x 2  x  1, x  R .

18
Orice altă soluţie posibilă f(x) a ecuaţiei date poate fi scrisă
f  x   f 0  x   g  x  , x  R şi avem f continuă pe R  g continuă pe R ,

iar funcţia g verifică ecuaţia :

g  x   2 g  2 x   g  4 x   0, x  R .

Ecuaţia de mai sus mai poate fi scrisă efectuând schimbarea de funcţie

h  x   g  x   g  2 x  , x  R astfel :

h  x   h  2 x   0 sau

 y 1
h  y   h    0, y  R care conform problemei S4 cu coeficientul q  are
2 2

soluţia h  y   0, y  R .
De aici obţinem că g verifică ecuaţia :
g  x   g  2 x   0, x  R sau

 y
g  y   g    0, y  R cu soluţia unică dată de S4 , adică g  y   0, y  R .
2

Asfel se obţine unica soluţie a problemei : funcţia f  x   x 2  x  1, x  R .

S6. Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în 0 pentru care

f  x   f  kx   x, x  R , unde k  1 , k  R fixat.

Soluţie : o funcţie de gradul I f x   ax  b verifică ecuaţia funcţională dacă

 1
 k  1 a  1 a 
ax  b  kax  b  x   k  1 ax  2b  x    k 1 .
b  0 b  0

1
Deci o soluţie particulară a ecuaţiei date este f 0  x   x.
k 1
1
Orice altă posibilă soluţie a ecuaţiei date poate fi scrisă ca f  x   x  g  x  şi
k 1
avem f continuă în 0  g continuă în 0 iar din (1) avem :
1 k
x  g  x  x  g  kx   x  g  x   g  kx   0 cu k  1 şi cf. ex. precedent
k 1 k 1
avem g x   0, x  R ,

19
 1
Deci singura soluţie este f  x   x.
k 1

S7 .Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în 0 pentru care

2 
f  x   f  x   x, x  R .
3 

Indicaţie : se aplică aceeaşi metodă ca mai sus.

S8 : 23728 (G.M. 4-5/1997). Fie a  R , fixat , a   0,1 .Să se determine toate

funcţiile f:R→R continue pentru care
f  x   f  ax   e x , x  R .

Nicolae Muşuroia

Soluţie :
Înlocuind în relaţia din enunţ pe x cu 0 avem : f  0   1 deci f  0   1 .

Observăm că dacă f  0   1 atunci f  x   0, x  R pentru că dacă ar exista

x0  R cu f  x0   0 ar fi posibile cazurile :

i) Dacă f  x0   0 atunci 0  e x fals. 0

ii) Dacă f  x0   0 cum f este continuă există c între 0 şi x0

astfel ca f  c   0 .Rezultă 0  ec fals.

iar dacă f  0   1 atunci f  x   0, x  R .

Prin logaritmarea relaţiei din enunţ avem : ln f  x   ln f  ax   x, x  R .

Dacă notez cu g : R  R ; g  x   x iar h : R  R ; h  x    ln  g  f  x  , x  R

atunci funcţia h verifică ecuaţia h  x   h  ax   x, x  R cu a   0,1 care conform

problemei S6 are soluţiile

20
 x
x x
h  x  , x  R  ln f  x   , x  R  f  x   e a 1 cu explicitarea
a 1 a 1
x
f  x    e a 1 , x  R .

S9 : Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în 0 pentru care

2 f  2 x   f  x   x, x  R .

Soluţie : o funcţie de gradul I f x   ax  b verifică ecuaţia funcţională dacă

 1
4 a  a  1 a 
22ax  b   ax  b  x   3  f x   x
1

2b  b b  0 3

1
Deci o soluţie particulară a ecuaţiei date este f 0  x   x .
3
Orice altă posibilă soluţie a ecuaţiei date poate fi scrisă sub forma
1
f  x  x  g  x  şi avem f continuă în 0  g continuă în 0 , iar din (1) avem :
3

2  1
2 x  g 2 x   x  g  x   x  g  x   2 g 2 x   g 2 x   g  x 
1
3  3 2

1  x 1  x  1  x  n  1  x  g continuă
g  x  g    2 g  2   ...  n g  n   g  x   lim  lim g  n   0  g 0  0
2 2 2 2  2 2  n  2 n n 
2 
.

Deci g(x)=0 şi singura soluţie rămâne f x   x .

1
3

S10. Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în 0 pentru care

f  2 x   f  3x   5 x, x  R .

Soluţie : o funcţie de gradul I f x   ax  b verifică ecuaţia funcţională dacă

5a  5 a  1
2ax  b  3ax  b  5 x  5ax  2b  5 x    .
b  0 b  0

Deci o soluţie particulară a ecuaţiei date este f 0  x   x .

21
Orice altă posibilă soluţie poate fi scrisă ca f  x   x  g  x  şi avem f continuă
în 0  g continuă în 0 iar din (1) avem :
3 x u
 2u 
 2 x  g  2 x   3 x  g  3x   5 x  g  2 x   g  3x   0  g  u   g    0 şi cf. S6 cu
 3 

avem g x   0, x  R ,deci singura soluţie este f  x   x .

2
coeficientul q 
3

S11 : 21109* ( G.M. 5/1987 ) . Fie f:R→R o funcţie continuă în x=0 a.î :
kf  kx   f  x   kx; x  R; k  1

k fiind un număr natural fixat. Determinaţi funcţia f .

Matematica v şkole , 3/1986

Soluţie :
Căutăm mai întâi funcţiile de gradul 1 , f : R  R ; f  x   ax  b care verifică
k
ecuaţia. Prin înlocuire şi identificarea coeficienţilor se obţine a  şi b  0
k 1
2

k
Deci o soluţie particulară a ecuaţiei date este f 0  x   x, x  R .
k 1
2

k
Orice altă posibilă soluţie a ecuaţiei poate fi scrisă ca f  x   x  g  x  şi
k 1
2

avem f continuă în 0  g continuă în 0 iar înlocuind în enunţ avem :

1
g  kx   g  x  , R ;
k

de unde cu substituţia kx  y avem g  y   g 

1 1 
y  cu g  0   0 .
k k 

Prin efectuarea unor substituţii succesive în ultima relaţie avem :

1 1  1  1  1  1 
g  y  g y  g 2 y   ...  g  n y  , y  R, n  N
k k  k k  k k 

1
iar prin trecere la limită se obţine dacă k>1 că g  y   g  0   0, y  R
k
k
deci singura soluţie este f  x   x.
k 1
2

22
S12. Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în -1 pentru care
f  2 x  1  f  x  , x  R .

obţinem f t   f  t   sau
1 1 1 1
Soluţie : cu substituţia 2 x  1  t  x  t 
2 2 2 2

1 1
f x   f  x   .
2 2

Deci avem f x0   f x1   ...  f x n  unde şirul x n n1 verifică

1 1
xn 1  xn  , n  N , x 0  R .
2 2

 
n 1 n 1
1 1
xn 1  xn   2 n 1  2 n 1 xn 1  2 n xn  2 n  2 k 1 xk 1  2 k xk  2 k   2 k 1 xk 1  2 k xk   2 k
2 2 k 0 k 0

x 1
 
 2 n xn  x0   1  2  2 2  ...  2 n 1  2 n xn  x0  1  2 n  xn  0 n  1
2
Cum şirul xn este convergent la -1 pt. orice valoare a primului termen x0 avem :

 lim f  x0   lim f  x n 
n  n 
f  continuă
  
f lim x n  f  1 .
n 

Cum x0  R a fost arbitrar luat  x0  R avem f ( x0 )  f  1 .

În concluzie funcţiile care verifică ecuaţia din enunţ sunt funcţiile constante.

1
S13. Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în  pentru care :
2
f  3 x  1  f  x  , x  R .

obţinem f  t   f  t   sau
1 1 1 1
Soluţie : cu substituţia 3x  1  t  x  t 
3 3 3 3

1 1
f  x  f  x   .
3 3

Deci avem f x0   f x1   ...  f x n  unde şirul x n n1 verifică

1 1
xn 1  xn  , n  N , x 0 R .
3 3

23
 n 1 n 1
xn 1 
1
3
1

xn  3n 1  3n 1 xn 1  3n xn  3n  3k 1 xk 1  3k xk  3k   3k 1 xk 1  3k xk    3k
3

k 0 k 0

3n  1 3n  1
n

 3 xn  x0   1  3  3  ...  3
2 n 1
  3 xn  x0  
n

2 3
1
 xn  n x0 
23 n

1
2

1
Cum şirul xn este convergent la  pt. orice valoare a primului termen x0 avem :
2

  1

f  continuă
 lim f  x0   lim f  xn   f lim xn  f    .
n  n  n 
 2

Cum x0  R a fost arbitrar luat  x0  R avem f ( x0 )  f    .

1
2  
În concluzie funcţiile care verifică cond. din enunţ sunt funcţiile constante.

Generalizare.
S14. 18099 (G.M.7/1980) . Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în
b
pentru care :
1 a
f  ax  b   f  x  ,    x  R unde a>1.

Marcel Chiriţă

obţinem f  t   f  t   sau
1 b 1 b
Soluţie : cu substituţia ax  b  t  x  t 
a a a a

1 b
f  x  f  x   .
a a

Deci avem f x0   f x1   ...  f x n  unde şirul x n n1 verifică

1 b
xn 1  xn  , n  N , x 0 R .
a a
Voi găsi expresia termenului general al şirului x n n1 .

24
 n 1 n 1
xn 1 
1
a
b
 
xn  a n 1  a n 1 xn 1  a n xn  ba n  a k 1 xk 1  a k xk  ba k   a k 1 xk 1  a k xk    ba k
a k 0 k 0

an 1
n

 a xn  x0  b 1  a  a  ...  a 2 n 1
  a xn  x0  b
n

a 1
x
 xn  0n 
a
b

b
a  1  a  1 a n
1 b
Deoarece a  1   0 , şirul xn este convergent la pt. orice valoare a
a n
1 a
primului termen x0 avem :

  b 
f  continuă
 lim f  x0   lim f  xn   f lim xn  f  .
n  n  n 
 1 a 

Cum x0  R a fost arbitrar luat  x0  R avem f ( x0 )  k , unde k  f 

b 

1 a  
În concluzie funcţiile care verifică ecuaţia din enunţ sunt funcţiile constante.

S15 : 21221.(G.M.9/1987). Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în 1

pentru care :
f  4 x  3  2 f  2 x  1  f  x   x  1, x  R

Marcel Chiriţă

Soluţie :
1 3
Facem substituţia 4 x  3  u  x  u  şi ecuaţia devine :
4 4
1 1 1 3 1
f  u   2 f  u    f  u     u  1 (1)
2 2 4 4 4

1 1 not 1 3 not
Atunci 2 x  1  u   g  u   u    g  g  u   g 2  u 
2 2 4 4
2

 g  g  t    u       u    2  şi prin inducţie avem

1 1 1 1 1 1 1
22 2 2 2 2 2 
1
  1 n
2  u 1  1
n
1 1 1 1  u 1
 g  g  ...  g   u     u    2  ...  n  n 
   2 2 2 2  2 2 1 1 2n
 n 
2
Prin înlocuirea repetată în relaţia (1) a lui u cu g(u) obţinem :

25
 f u   2 f  g u   f  g2 u  
1
 u  1
4
f  g  u    2 f  g 2  u    f  g 3  u     g  u   1
1
4
f  g 2  u    2 f  g3  u    f  g 4  u     g 2  u   1
1
4
................................................................................

f  g n  2  u    2 f  g n 1  u    f  g n  u     g n  2  u   1
1
4
f  g n 1  u    2 f  g n  u    f  g n 1  u     g n 1  u   1
1
4 

1  n 1 
f  u   f  g  u    f  g n 1  u    f  g n  u      g k  u   n 
4  k 0 

unde am notat cu g k  u    g  g  ...  g  u 


k ori

1
1 n
1  n 1  u  1   1  1 
f  u   f  g  u    f  g n 1  u    f  g n  u       k  1  n    u  1 2   u  1 1  n 
1
4  k 0  2   4 1
1 2  2 
2

De aici prin trecere la limită ţinând cont că f este continuă în 1 obţinem :

f u   f  g u  
1
 u  1
2
f  g  u    f  g 2  u     g  u   1
1
2
f  g 2  u    f  g3  u     g 2  u   1
1
2
...........................................................

f  g n 1  u    f  g n  u     g n 1  u   1
1
2 

1  n 1   1 
f  u   f  g n  u      g k  u   n    u  1 1  n 
2  k 0   2 

De aici prin trecere la limită obţinem :

f  x   f 1  x  1 şi soluţia f  x   x  c .

26
S16. Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în 1 pentru care :
f  9 x  8   2 f  3 x  2   f  x   4 x  4, x  R

Vasile Berinde

Soluţie :
1 8
Facem substituţia 9 x  8  u  x  u  şi ecuaţia devine :
9 9

1 2 1 8 4
f  u   2 f  u    f  u     u  1 (1)
3 3 9 9 9

1 2 not 1 8 not
Atunci 3x  2  u   g  u   u    g  g  u   g 2  u 
3 3 9 9
not 11 2 2 1 2 2
  g  g  u   g 2  u    u     2 u   2
33 3 3 3 3 3

şi prin inducţie obţinem :

1
1
1 2 2 2 1
g k  u   k u   2  ...  k  k u 
2 3k  1 u  1  1  u  1  1 k  N .
3 3 3 3 3 3 1  1 3k 3k 3k
3
Prin înlocuirea repetată în relaţia (1) a lui u cu g(u) obţinem :

f u   2 f  g u   f  g2 u  
4
 u  1
9
f  g  u    2 f  g 2  u    f  g 3  u     g  u   1
4
9
f  g 2  u    2 f  g3  u    f  g 4  u     g 2  u   1
4
9
................................................................................

f  g n  2  u    2 f  g n 1  u    f  g n  u     g n  2  u   1
4
9
f  g n 1  u    2 f  g n  u    f  g n 1  u     g n 1  u   1
4
9 

4  n 1 
f  u   f  g  u    f  g n 1  u    f  g n  u      g k  u   n 
9  k 0 

unde am notat cu g k  u    g  g  ...  g  u 


k ori

27
 1
1 k
4  n 1  u  1   4  1
f  u   f  g  u    f  g n 1  u    f  g n  u       k  1  n    u  1 3   u  1 1  k 
2
9  k 0  3   9 1
1 3  3 
3

De aici prin trecere la limită obţinem :

f u   f  g u  
2
 u  1
3
f  g  u    f  g 2  u     g  u   1
2
3
f  g 2  u    f  g3  u     g 2  u   1
2
3
...........................................................

f  g n 1  u    f  g n  u     g n 1  u   1
2
3 

2  n 1  2 3  1
f  u   f  g n  u      g k  u   n     u  1 1  k 
3  k 0  3 2  3 

De aici prin trecere la limită obţinem :

f  x   f 1  x  1 şi soluţia f  x   x  c .

S17 : (GM 7/1985 pag 271).

Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în -1 asfel încât :
f  2 x  1  f  x   x 2  1,    x  R .

Laurenţiu Panaitopol

1 1 not
Soluţie : cu substituţia 2 x  1  t  x  t   g  t  obţinem :
2 2

f t   f  g t   g 2 t   1

  
f  g t   f g  g t   g  g t   1 
2

......................................................................................
2
     
     
f  g  g  ...  g  t   f  g  g  ...  g  t    g  g  ...  g  t   1
        
 n 1 ori   n ori   n ori  
n
f  t   f  g n  t     g k2  t   n
k 1

28
unde am notat cu g k  t    g  g  ...  g  t 

k ori

 g  g  t    t       t    2 
1 1 1 1 1 1 1
22 2 2 2 2 2 

şi prin inducţie avem

1
  1
2n  t  1  1
n
1 1 1 1  t 1
 g  g  ...  g   t     t    2  ...  n   
     2 2 2 2  2 2 1 1
n
2n
 n 
2

 t 1  n  t 1   t 1  n  t 1 t 1
2 n 2

 f  t   f  n  1     k  1   n  f  n  1     k   2 k  n  n 
 2  k 1  2   2  k 1  2  k 1 2

1
1  2n
 t  1  n
1 n
1  t  1  1 2  2  t  1 1  1 
 f  n  1   t  1  2 k  2  t  1  k  f  n  1   t  1 2
2 2
 n 
 2  k 1 2 k 1 2  2  2 1 1  2 
22

Din continuitatea lui f prin trecere la limită n   obţinem soluţia :

 t  1
2

f  t   f  1   2  t  1 , t  R .
3

29
S18 . Să se determine toate funcţiile f:R→R continue în -1 pentru care
7 f  2 x  1  f  x   4 x 2  4 x  1,    x  R .

1 1 not
Soluţie : cu substituţia 2 x  1  t  x  t   g  t  obţinem :
2 2

f  g t   t 2
1 1
f t  
7 7
f  g t   f  g2 t    g t  
1 1 2 1

7 7 7

f  g2 t   f  g3  t     g 2  t    2
1 1 2 1
7 7 7
..................................................................

f  g n2  t    f  g n 1  t     g n  2  t    n  2
1 1 2 1
7 7 7

f  g n 1  t    f  g n  t     g n 1  t    n 1
1 1 2 1
7 7 7 

1 n g t 
2

f  gn t    k
1
f t   k

7 7 k 1 7

t 1
unde am notat cu g k  t    g  g  ...  g  t   1
 2k
k ori

g k2  t  1   t  1 2  t  1 
2
n n n 1 n 1 n 1
1 1 1
 k  k        
2
k
 k
 1  t  1 k
 2 t  1 k
 k

7 k 1 7  4 2  k  0 28 k  0 14 k 0 7
k 1
 
1 1 1
1 n 1 n 1 n
  t  1 28  2  t  1 14  7
2

1 1 1
1 1 1
28 14 7
Din continuitatea lui f în 1 prin trecere la limită n   obţinem soluţia :
1 1  28 14 7
f t   f  1    t  1  2   t  1   
2

7 7  27 13 6
1 4 4 1
 f  t   f  1   t  1   t  1 
2

7 27 13 6

30
S19 . Să se determine toate funcţiile f:R→R+ continue pentru care
f  2 x  1  f  3x  1  e6 x 5 ,    x  R .

Vasile Pop

Soluţie :prin logaritmarea relaţiei date obţinem :

ln f  2 x  1  ln f  3 x  1  6 x  5, x  R
1 1 2 5
3x  1  y  x  y  2x 1  y  ;6 x  5  2 y  7
3 3 3 3
2 5 not
 ln f  y   ln f  y    2 y  7; ln  f  u
3 3
2 5 not 2 5
 u  y  u  y    2y  7 1 ; g  y  y
3 3 3 3
2
not 2 2 5 5  2 5 2
g 2  t    g  g  t    t       t   1  
2 3 3 3  3 3 3

şi prin inducţie avem

k
2
  k
 k 1
 k 1   k
2 5 2 2 2 5 3 2
 g  g  ...  g   y     y  1   ...        y      y  5  5
  
 k  3 3  3  3    3  3 1 2 3
3
Prin înlocuirea succesivă în relaţia (1) a lui y cu g  y  avem :

u  y   u  g  y   2 y  7
u  g  y    u  g 2  y    2 g  y   7   1

u  g 2  y    u  g3  y    2 g 2  y   7   1
2

................................................................
u  g 2 n 1  y    u  g 2 n  y    2 g 2 n 1  y   7   1
2 n 1

u  g 2 n  y    u  g 2 n 1  y    2 g 2 n  y   7   1
2n


2n 2n
 u  y   u  g 2 n 1  y    2  1 g k  y   7  1 
k k

k 0 k 0

2n  k

k 2
2n
 2  1    y  5  5  1  7  1 
k k


k 0  3  k 0

31
 k
2n
 2 2n
 2  y  5       17  1 
k

k 0  3 k 0
2 n 1
 2
1      2  2 n 1 
 2  y  5  3 6
 17   y  5  1      17
 2 5  3 
1     
 3

În ultima relaţie dacă facem n   obţinem :

6
u  y   u  5   y  11
5
6
1 y 11
de unde ţinând cont că u  y   ln f  y  se obţine f  y   e 5 şi soluţia
f  5 
6
y 11
f  y   c  e5 , y  R .

S20. Determinaţi toate funcţiile f : R  R continue în 0 care verifică relaţia :

f  x  f  2 x  f  4 x   27 x ; x  R .

Vasile Pop

Soluţie :
f  x  f  2 x  f  4 x   27 x 8 x y 7y
 y
 f  8 x   27 x  f  x   f  y  2 8  f  
f  2 x  f  4 x  f  8 x   214 x 8

7y 7y 7y 8n 1
 y  y  y  y
7y 7y 7y
 f  y  2
y
 f    2  2  f  2   ...  2 8  2 8  ...  2 8  f  n   2
82
f n
2 n
8 8 8n

8 8  8  8 

De aici prin trecere la limită avem f  y   2 y  f  0  . Din relaţia dată pentru x=0

obţinem f(0)=1 deci f  x   2 x este unica soluţie .

32
S21. 24169 (G.M. 9/1999) . Determinaţi toate funcţiile f : R  R continue care
verifică relaţia :
f  x f  6
 
2x f 6
  8x   2 x ; x  R .
4x f 6 4

Florin Rotaru
Soluţie : din enunţ pentru x=0 obţinem f(0)=0 .
cu substituţia x  y 6 2 obţinem

       
2
f y 6 2 f y 6 4 f y 6 8 f y 6 16  2  2 3 y 4  f  y 

    
f  y  f y 6 2 f y 6 4 f y 6 8  2 y 4  f y 6 16   
de unde 2 y 4 f  y 6 16   2  2 3 y 4 f  y  : 2 y 4  0 şi rezultă
2

 
f y 3 4  3 4 f  y  iar mai departe cu notaţia 3
4  1

1 1  1
 y t
1
 f  y    f  y  :  f  y  f  y   f  t   f  t  cu   0,1
    

ecuaţie pe care am mai întâlnit-o , având soluţia f  y   cy , y  R.

S22. C982 (G.M.11-12/1989 ). Determinaţi toate funcţiile continue f : 0,1  R

care verifică
f  xf  x   f  x , x  0,1 .

A.I.Sehorskii, Matematica v şkole

Soluţie : fie x0 un număr real din 0,1 fixat.

Avem xf x   x  x  0 , sau f x   1 .
deci voi studia în prealabil aceste două cazuri .
     
f x0   f  x0 f x0   f x1  
 f x1 f x1   f x2   ...  f xn1  
 f  xn1 f xn1   f xn 


        
 x1   x2   xn 

33
unde şirul xn  0,1, n  N verifică relaţiile f x0   f x1   ...  f xn  (1) şi

xn 1  xn f  xn , n  1 (2).

1 2 
Dacă x0  0  f x n   f 0  x n1  0, n  N  deci xn tinde constant la 0.
1 2 
Dacă x 0  1  f  x n   f 1  x n 1  x n f 1, n  N  (3)
Dar cum f : 0,1  R rezultă că :
1
0  xf  x   1, x   0,1  f 1  1 şi 0  f  x  , x   0,1 (4) .
x
3 
Atunci dacă f 1  1  xn1  xn , n  N   că xn tinde constant la x0=1.
3  xn 1 n 1
x n 1
Dacă f 1  1 0   f 1,  0   k 1   f 1
xn k 0 x k k 0

  f 1  0  x n  x0  f 1
xn

n n

x0

de unde prin trecere la limită avem xn  0.

Dacă x0  0,1 avem relaţiile f x0   f x1   ...  f xn  (1) şi
xn 1  xn f  xn , n  1 (2).

xn 1  xn f  xn  : xn  0 
 xn 1
 x  f  xn 
 n
 xn  2 x x x x n 1
x x
  f  xn 1   n  2  n 1  n  2  n  1   k  2  k  1
 xn 1 xn 1 xn xn 1 xn 1 k  0 xk 1 xk 1
 f x   f x 
 n 1 n


m 1 m 1
x x x m 1
x m 1
x x  x 
 x0  f  x0 
x x
 n 1  0  1  n 1  1 , n  1   n 1   1  m   1   xm  x1   1 
m

x1 xn xn x0 n 1 x n n 1 x0 x1  x0   x0 

De aici distingem cazurile :

i) dacă f x0   1 atunci xn tinde constant la x0 , deci f(xn )tinde constant la
f  x0   1

ii) dacă f x0   1 atunci xn tinde la 0.

34
Prin trecere la limită în relaţia f x0   f x1   ...  f xn   f lim
n 

xn  f 0  
 f 0, dacă f  x0   1

 f  x0    şi ţinând cont de faptul că x0 a fost arbitrar ales
1, în rest


avem dacă f este continuă că f x   1 , x  0,1 .

iii) dacă f  x0   1 atunci xn tinde la  contradicţie cu xn   0,1 , n  N .

S23. G.M.5/2005( dată în concurs) . Să se determine funcţiile continue f:R→R

care verifică :
     
f x 3  f y 3  x 2  xy  y 2  f  x   f  y  x, y  R

Vasile Pop

Soluţie :

Avem
   
f x3  f y3

f x   f  y 
dacă x  y (1) .
x y
3 3
x y

Observ că relaţia de mai sus devine o identitate pentru y 3  y  y   1,0,1 .

Din relaţia (1) pentru x : 3 x şi y : 3 y
 1n   1n 
f  x3   f  y3 
f x   f  y  f

 x  f  
3 3 y 
 ...   1
 


 pt. x y şi n 1
x y 3
x 3 y
1

x3  y3
n n

 1n 
f  x 3   f 0 
f  x   f 0   
i) pt. y=0 şi x  0 avem    în care dacă facem n→∞
1
x n
x3
 1


f lim x 3n 
 f 0 
f  x   f 0   n  
obţinem :   
1
x n
lim x 3
n 

1  1; x  0

  0; x  0
n
Întru-cât lim
n 
x3
 1; x  0


35
  f  1  f 0  f 0  f  1 x  f 0; x  0
f  x   f 0  ; x0 
  1  f x   
x  f 1  f 0; x  0   f 1  f 0 x  f 0; x  0


 1

f  lim x 3   f 1
n

f  x   f 1  n   f  1  f 1
ii) pt. y=1 şi x  1 avem :     ; dacă x0
x 1 1
 2
lim x 3  1
n

n 

În concluzie :
 f 0  f  1 x  f 0; x  0
i)  f x   
  f 1  f 0 x  f 0; x  0

f 1  f  1 f 1  f  1

ii)  f  x   x ; x0
2 2
 f 1  f  1
 f 0  f  1  f 1  f 0
Deoarece funcţia este unică avem :  2
 f 1  f  1  2 f 0
not not
Deoarece f  0   b ; f 1  a  f  1  2b  a ; a, b sunt constante arbitrare
funcţiile cerute au forma:
 a  b  x  b; x  0
 f  x   adică f  x    a  b  x  b , x  R .
 b; x  0

S24. G.M.2/1990. Se consideră şirul x n n1 definit de relaţia de recurenţă x0  R

şi
x n31  x n2  2 x n  12, n  N .

a) Să se studieze convergenţa şirului x n n1 .

b) Să se det. funcţiile continue f : R  R cu proprietatea că

f x   f x
3 2
 2 x  12 . 
M.Burtea şi N.Loghin

36
Soluţie :
a) monotonia : x n31  x n3  x n2  2 x n  12  x n3  3  x n x n2  2 x n  4 
  
  x n 1  x n  x n21  x n 1 x n  x n2  3  x n  x n2  2 x n  4 
 sgn  x n 1  x n   sgn 3  x n 

Avem x n31  33  x n2  2 x n  12  27  x n2  2 x n  15  x n  3x n  5

 
  x n 1  3 x n21  3 x n 1  9   x n  3 x n  5 (1).

Din x n31  x n2  2 x n  12, n  N  x n  0; n  N  (prin inducţie ).

 1, x0  3
Din (1)  sgn 3  x n 1   sgn 3  x n   sgn 3  x n 1   …= sgn 3  x0    0; x0  3
 1; x  3
 0

Distingem deci 3 cazuri :

( 2)  3  xn  0  x 3
i) x0  3  ; n  N   n ; n  N  x n  convergent
 x n 1  x n  0  x n 1  x n

 l  lim x n şi 0≤l ≤3 şi prin trecere la limită în relaţia de recurenţă

n 

 l 3  l 2  2l  12;  l  3
inductie
ii) x0  3  x1  3  x n  3 cu limita 3.
prin

( 2)  3  xn  0  x 3
iii) x0  3  ; n  N   n ; n  N  x n  convergent
 x n 1  x n  0  x n 1  x n

 l  lim x n  3
n 

b) f x   f x
3 2

 2 x  12 ; x  R

Fie x0  R ;avem

f  x0   f x
3 2
0  2 x0  12   f  x1  
not
f x
3 2
1 
not
 2 x1  12 

 f  x 2   f  x3   ...  f  x n 1   f  x n 

Deci avem f x0   f x1   ...  f x n  unde şirul x n n1 verifică

x n31  x n2  2 x n  12, n  N .

 lim f  x0   lim f  xn 
n  n 
f  continuă
  
f lim xn  f 3 .
n 

37
Cum x0  R a fost arbitrar luat  x0  R avem f ( x0 )  f 3 .
În concluzie funcţiile care verifică cond. din enunţ sunt funcţiile constante.

S25. Să se determine toate funcţiile f :  0,    R cu proprietatea că

 2x 
f  x  f  2 
, x  0 ; lim f  x   f 1 .
 1 x  x 1

2an
Soluţie : fie şirul definit astfel a0  x   0,   ; an 1  , n  0 .
1  an2

1  an2
Avem prin inducţie că an   0,1 , n  1 şi apoi an 1  an  an  0, n  1 de unde
1  an2

rezultă că şirul este convergent şi notând cu l  lim

n 
an avem

an  crescator
l  l  1  0  l  0,1
2
 l  1.

Din
 2x 
f  x  f  2 
 f  a0   f  a1   f  a2   ...  f  an   ... , x  0 ; lim f  x   f 1
 1 x  x 1

n 
de unde prin trecere la limită n   avem an  1  f  an   f 1 adică
f  x   f 1 .

Cum x a fost arbitrar ales în  0,   rezultă că soluţiile sunt funcţiile constante.

38
 1
S26 . Să se determine toate funcţiile f : 0,1  R continue în , cu proprietatea
2
că :
 k
x 
f  x   f  k  , x   0,1 , k  2 număr natural fixat.
 x  k
1  x 

Pop Sever
Soluţie :
Fie x0   0,1 ;avem

 k x  not  k x  not
f  x0   f  0
  f  x1   f 
1

 k x  k 1 x   k x  k 1 x 
 0 0   1 1 
f  x2   f  x3   ...  f  xn 1   f  xn 

Deci avem f x0   f x1   ...  f x n  unde şirul x n n1 verifică

k xn
xn 1  , n  N .
k xn  k 1  xn

Studiem convergenţa şirului. Avem :

1 1 1 1  1  1  1 
 1 k 1  1   1  ln 
k  1  ln   1 
xn 1 xn xn 1 xn  xn 1  k  xn 
 1   1 
ln   1 ln   1 
 xi 1  1 n 1
 xi 1  n 1 1  1  1 1 
  , i  1, n  1     ln   1  n ln   1 
1  k i 0 1  i 0 k  xn  k  x0 
ln   1 ln   1
 xi   xi 
1 1
1 1 kn 1 1 kn
  1    1   1    1 1
xn  x0  xn  x0 

i) dacă x0  0 atunci din recurenţa şirului rezultă că xn converge constant la 0 ;

ii) dacă x0  1 atunci din recurenţa şirului rezultă că xn converge constant la 1 ;
1
iii) dacă x0   0,1 atunci prin trecere la limită în relaţia (1) avem xn 
2

  1
f  continuă
 lim f  x0   lim f  xn   f lim xn  f   .
n  n  în
1
2
n 
2

Cum x0  R a fost arbitrar luat  x0   0,1 avem f ( x0 )  f   .

1
2  

39
În concluzie funcţiile care verifică ecuaţia din enunţ sunt funcţiile
 c1 ; x  0

f  x   c2 ; x   0,1
c ; x  1
 3

S27. Fie f : R  R o funcţie continuă în punctele 2 şi  2 cu proprietatea

1 2 
că f  x   f   x    , x  R .
2 x 

Să se arate că f este constantă pe  , 0  , respectiv pe  0,   .

1 2
Soluţie : fie şirul definit astfel a0  x   0,   ; an 1   an   , n  0 .
2 a  n 

2  an2
Avem an 1  an  (1)
2an

 
2
an2  2
2
1 2
Apoi a 2
n 1  2   an    2   0 n  0  an 1  2 n  0
4 an  4an2

Din (1) a n1  a n de unde rezultă că şirul an este convergent şi notând cu

a  lim an avem
n 

1 2
a   a    a2  2  a  2
2 a

1 2 
Din f  x   f   x     f  a0   f  a1   f  a2   ...  f  an   ... , x  0
2 x 

de unde prin trecere la limită n   avem an  2  f  an   f  2  adică

n 

f  x  f  2  .Cum x a fost arbitrar ales în  0,   rezultă că soluţiile sunt funcţiile

constante.
ii) a0  x   , 0  atunci prin inducţie avem că an  0 , n  N

2  an2
Avem an 1  an  (1)
2an

40
  
2
an2  2
2
1 2
Apoi a 2
n 1  2   an    2   0 n  0  an 1   2 n  0
4 an  4an2

Din (1)  a n 1  an de unde rezultă că şirul an este convergent şi notând cu

a  lim an avem
n 

1 2
a   a    a2  2  a   2
2 a

1 2 
Din f  x   f   x     f  a0   f  a1   f  a2   ...  f  an   ... , x  0
2 x 

de unde prin trecere la limită n   avem an   2  f  an   f   2  adică

n 

 
f  x   f  2 .Cum x a fost arbitrar ales în  0,   rezultă că soluţiile sunt

funcţiile constante de forma :

c1 , x   , 0 
f  x  
c2 , x   0,  

S28. 25010 (G.M.12/2003). Să se determine funcţiile continue f : R  R a. î. :

 x 
f  x  f  , x  R .
 1 x 
2

Marian Ursărescu
xn
Indicaţie : se arată că şirul  xn n0 ; x n 1  este convergent la 0 indiferent
1  xn2

de valoarea primului termen al său.

S29 : G.M.5-6/2000 ( dată în concurs ). Determinaţi funcţiile continue

f : R  R astfel ca f  0   0 şi

 k 
 
f  x sin a   f x sin 2 a  x 1  x sin a  , x  R , a  R    , k  Z .
 2 

Eugen Jecan
Soluţie :

41
Cu notaţia sin a   ;   R ,   1 avem :

 
f  x   f  2 x  x 1   x  de unde prin substituirea succesivă a lui x cu  x avem


f  x   f  2 x  x   x 2 
  
f  2 x  f  3 x   x   3 x2 
..............................................
   
f  n 1 x  f  n x   n  2 x   2 n 3 x 2

2 n 1 n 1
 1 2  1

f  x   f  x  x
 1
 x
n
  1
2

De aici prin trecere la limită avem

 1
x 1  x2   x  x
f  x   f  0     x2 2  f  x   şi dacă facem  x  y
1  1  2 1
y2 y y  y2
 y y
  1  sin a y
rezultă f  y    sin a y 
 cos a
2 2
cos a sin a cos a cos 2 a
2

S30. 21333*(G.M.1/1988). Determinaţi funcţiile continue pe R ce verifică

relaţia f 2 x   f 3 x , x  R .

Marius Cavachi
Soluţie :
(1) f 2 x   f 3 x , x  R

log3 y

 3 
not
log3 y log 2 3
2  y  0  x  log 2 y  3  3
x x log 2 y
3 log3 2
y log 2 3
 y

unde   1.
1
Dacă în relaţia (1) facem y : y 

 1   12   1n 
 f  y  f  y   f  y   ...  f  y  , y  0; n  N

     

de unde prin trecere la limită n→∞ avem

 1n  f continuă  1

f  y   lim f  y   f  lim y n
  f 1 .
n    n
   

42
Deci f  y   f 1, y  0 şi atunci soluţiile problemei vor fi de forma :
 f 1, x  0
f x   
 g  x ; x  0
unde g este o funcţie continuă cu g 0  f 1 .

Obs : problema poate fi rezolvată înlocuind condiţia din ipoteza ei cu

condiţii mai slabe după cum urmează :
i) f continuă în punctul 1;
ii) f are limită finită în punctul 1;
iii) f are limită finită la dreapta în punctul 1.

 1n 
i) f  y   f  y  ,

y  0; n  N . (1)
 

 1n  f continuă în 1  1

Din ipoteză f continuă în punctul 1 f  y   lim f  y   f  lim y
 n
n
  f 1 .
n 
   

Obţinem soluţia :
 f 1, x  0
f x   
 g  x ; x  0
unde g este o funcţie arbitrară .

ii) f are limită finită în punctul 1  xn ; xn  1  lim

n 
f  xn   l . Folosind

această definiţie pentru şirul  yn nN ; yn  y 2  1 pentru orice y  0, y  1 .

n

de unde prin trecere la limită când n→∞ în relaţia (1) avem :

 1n 
 f  y   lim f  y    l, y  0 .
n   
 
Obţinem soluţia :

l , x   0,1  1,  

f  x    a, x  1

 g  x  ; x  0


43
unde g este o funcţie arbitrară şi a este o constantă oarecare.

iii) f are limită finită la dreapta în punctul 1  xn ; xn  1 , x n  1  lim

n 
f xn   l d

de unde prin trecere la limită n→∞ în relaţia (1) avem :

1 1
1
  1  0  n  1  1  y  y , deci cu alte cuvinte şirul yn  y tinde spre 1
n 2 n


prin valori mai mari ca 1 .
Apoi aplicând definiţia , prin trecere la limită când n→∞ în relaţia (1) avem :
 1n 
 f  y   lim f  y    ld , y  0
n   
 
Obţinem soluţia :

ld , x   0,1  1,  

f  x    a, x  1

 g  x  ; x  0


unde g este o funcţie arbitrară .

S31. Să se determine funcţiile continue f :  0,    R

   
f 3 x  f 4 x  x, x   0,   .

Marcel Chiriţă
Soluţie :
log 4 y

 
not
log 4 y log3 4
3  y  0  x  log 3 y  4  4
x x log3 y
4 log 4 3
 4 y log3 4
 y

unde   1 şi ecuaţia noastră devine f  y   f  y   log 3 y .

1
Dacă în relaţia dată facem y : y  obţinem şirul de relaţii :

44
  1 1
f  y    f  y   log 3 y
  
 12   1 1
f  y   f  y    2 log 3 y   1

    
 13   12  1
f  y   f  y   3 log 3 y   1
2
    
   
.................................................
 1n1   n12  1
  n log 3 y   1
n 1
f  y   f  y
  
    
 1n    1n1  1
f  y   n 1 log 3 y   1
n
f y 
    
    
n 1
 1
1   
 1n   1
k k
n
1  1
n
log a y   
  1 f  y     3   k 1   log 3 y      
n
  f y  log y
 k 0   k 0     1
  1

Fie n un număr impar. Din relaţia anterioară rezultă
n 1
 1
1   
 1n  log 3 y   
f y
   f  y  
   1
1

1
în care facem n   şi obţinem f  y   f 1  log 3 y, y   0,  
1 
1
Pentru y  1 rezultă f 1  0 deci f  y   log 3 y .
1 
Dacă n număr par şi y  1 obţinem :
n 1
 1
1   
 1n  log 3 y   
f y
   f  y  
   1
1

1
de unde se obţine în mod analog f  y   log 3 y .
1 
Dar   log 3 4 ceea ce arată că funcţia căutată este f  y   log12 y .

45
GENERALIZARE :
S32. Să se determine funcţiile continue f :  0,    R care verifică:

   
f a x  f a 2 x  x, x   0,   unde a  0 , a  1 fixat.

Vasile Berinde

Soluţie : a  y  0  x  log a y  a  y şi ecuaţia noastră va fi :

x 2x 2

 
f  y   f y 2  log a y

(1)
1
Dacă în relaţia dată facem y : y 2
 1 1
f  y 2   f  y   log a y
  2
 212   1 1
f y   f  y 2   2 log a y   1

    2
 13   12  1
f  y 2   f  y 2   3 log a y   1
2
    2
   
.................................................
 2n11   2n12  1
  n log a y   1
n 1
f  y  f y
  
    2
 1n   n11  1
f  y 2   n 1 log a y   1
n
f  y2  
    2
    
n 1
 1
1   
 1n   1
k k
n
log a y  1 
n
log 3 y  2 
  1   f  y    log a y   k 1 
n
f  y2    
 k 0 2 2 k 0  2  2 1
  1
2
Fie n un număr impar. Din relaţia anterioară rezultă
n 1
 1
1   
 21n  log a y  2 
 f  y   f  y  
  2 1
1
2
1
în care facem n   şi obţinem f  y   f 1  log a y, y   0,  
3

46
 1
Pentru y  1 din relaţia (1) rezultă f 1  0 , deci f  y   log a y .
3
n 1
 1
1   
 n1
log a y  2 
Dacă n număr par şi y  1 obţinem : f  y 2   f  y   1 de unde
  2 1
2
1
se obţine în mod analog f  y   log a y .
3

S33. 21671( G.M.1/1989).Să se determine funcţiile continue f:R→R a.î.

f log 2 x   f log 3 x   log 5 x, x  0,  .

V.Berinde
Soluţie :
log 2 x  y  x  2 y

 log 3 x  y log 3 2  ay unde a  log 3 2  0,1

not

 log 5 x  y log 5 2  by unde b  log 5 2  0,1

not

f  y   f ay   by, y  R

 
f ay   f a 2 y  bay
f a y   f a y   ba
2 3 2
y
..........................................
   
f a n 1 y  f a n y  ba n 1 y
f  y   f a y   by 1  a  ...  a , y  R , n  N
n n 1 



1 a
f  y   f a y  
n
 
n
by, y  R , n  N 
1 a
De aici prin trecere la limită avem :

f  y   f 0 
b
y
1 a
 f  x   f 0 
log 5 2
x, x  R
1  log 3 2

f  x   c  x log 5 2  log 3 3
2

47
Obs : condiţia din ipoteza problemei se poate înlocui cu condiţii mai slabe :
i) f continuă în punctul 0;
ii) f are limită finită în punctul 0;
iii) f are limită finită la dreapta în punctul 0.
S34. 21671( G.M.1/1989).Să se determine funcţiile continue f:R→R a.î.
f  log 3 x   f  log 4 x   log 7 x, x   0,   .

Florin Rotaru
Soluţie : fac substituţia
log 3 x  y  x  3 y
not
 log 4 x  log 4 3 y  y log 4 3  ky   0,1
not
log 7 x  log 7 3 y  y log 7 4   y   0,1

Prin efectuarea acestei substituţii suntem conduşi la ecuaţia funcţională

f  y    yf  ky 

Această relaţie o vom aplica repetat obţinând :

   
f  y    yf  ky   k 2 y 2 f k 2 y  k 3 3 y 3 f k 3 y  ...  k 1 2... n 1 n y n f k n y  
n  n 1

f  y  k 2

 n yn f k n y 
Preupunem pentru început că y   0;1 .
Atunci ţinând cont că funcţia f este continuă pe R*+ , prin trecere la limită când
n   obţinem pentru y fixat , y   0;1 :
n  n 1

f  y   lim k
n 
2
 
 n yn f k n y  f  y   f 0 .

Dacă
S35. 22557*(G.M. 11-12/1991). Să se determine funcţiile continue f : R  R

   
f 2 x  f 2 x 1  4 x 1 ; x  R .

Constantin Nicolau

S36 .Să se determine funcţiile continue f:R→R care verifică

48
      
f 2 x  2 f 2 x 1  f 2 x  2  2 x 3 ; x  R .

V.Berinde

Soluţie : 2 x  y  0  f  y   2 f 2 y   f 4 y   8 y
 y
 f    2 f  y   f  2 y   22 y
2
 y  y
f  2   2 f    f  y  2y
2  2
 y  y  y
f  3 2f  2  f    y
2  2  2
...........................................................
 y   y  y  y
f  n 1   2 f  n   f  n 1   n  2
2  2  2  2
 y   y   y y
f  n  2   2 f  n 1   f  n   n 1
2  2  2  2
 y  y   y   1 1 
f  y  f    f  n 1   2 y  1   ...  n 1  , y  R , n  N 
f  n2  
2 2  2   2 2 
1
1 n
 y  y   y 
f  y   f    f  n  2   f  n 1   2 y 2 , y  R , n  N 

2 2  2  1
1
2
De aici prin trecere la limită , datorită faptului că f este continuă în 0 obţinem :
 y 2 y
2
f  y  f    , y  R
 2  2 1

care este o relaţie întâlnită la problema precedentă.

Se obţine soluţia f  y   4 y  f  0  , şi soluţia finală :

 g  x ;.............x  0
f x    unde f(0) este o constantă oarecare iar g :  ,0  R este
 4 x  f 0 ; x  0

o funcţie continuă cu proprietatea că f(0)=g(0).

S37. G.M.11/2006. Să se determine funcţiile continue f : 0,   R pentru care:

   
f x p  x q f x r , x  0

unde p,q,r>0 şi p>r sunt numere reale date.

49
 Laszlo Szilard

Soluţie : f x p   x q f x r  de unde cu substituţia

1
 rp q

x  y x y
p p
 f y  y f  y  .
p
 
 
Ultima relaţie o aplicăm repetat şi avem :

 rp   r2   r3 
2 2 3
q q qr q qr qr

f  y  y f  y   y p y p f yp  ypyp y p f yp   ...

2 2 3
p
     
     
qr n  rn 
n
q qr
 2 ... n1
y p p p
 f yp 
 
 
 r n1 
 1 
q  p n1  n1
q  r r  p  1 r  q   r  
n

 n rn   nrn   rn 
n
1 ...      1 
p p  p     p r   p  
 f yp  y  f yp  y  f yp 
p
y     
     
     
n 1
r
De aici prin trecere la limită n   avem cum p  r     0 şi atunci
 p
deoarece f este continuă are loc
n 1
q   r  
 rn 
n
1  q q

f  y   lim y
n 
p r   p  
 
 fyp
 
 
  y p  r f y 0  y p  r f 1
şi cum y a fost ales
 
arbitrar rezultă că singurele funcţii care verifică ecuaţia funcţională sunt funcţiile
q

de forma f  y   c  y p r
.
Obs : faptul că exponentul q este pozitiv nu influenţează mersul problemei
dacă domeniul de definiţie al funcţiei cerute nu conţine pe 0 , aşa că putem
renunţa la condiţia q  0 pe un interval ce nu conţine pe 0,de exemplu 1,   .

S38. Să se determine funcţiile continue f : 1,    R pentru care

 
f  x   xf x 2 , x  1

50
Soluţie : dacă scriem f  x 2   x 1 f  x  atunci putem aplica rezultatul precedent

pentru p  2 , q  1 r  1, pr.

c
Soluţiile vor fi date de f  y   unde c  f 1 .
y

S39. Să se determine funcţiile continue f : R  R pentru care

f  x  arctan y   f  y  arctan x  , x, y  R .

Soluţie : pentru y=0 din enunţ obţinem f  x   f  arctan x  , x  R

Şirul  xn n0 dat prin xn 1  arctan xn este convergent la 0 indiferent de valoarea

primului termen.
Dacă x0  0 atunci şirul converge constant la 0.
Dacă x0  0 atunci prin inducţie xn  0, n  0 şi xn 1  arctan xn  xn , n  1 .
Dacă x0  0 atunci prin inducţie xn  0, n  0 şi xn 1  arctan xn  xn , n  1
În toate cazurile limita l a şirului  xn n0 este unica soluţie a ecuaţiei arctan l  l ,
fiind egală cu 0. Obţinem soluţia f  x   f  0  , x  R .

51
CAPITOLUL IV

ECUAŢII FUNCŢIONALE ÎN CARE APAR PRIMITIVELE FUNCŢIEI

NECUNOSCUTE

P1. Determinaţi funcţiile continue f : R  R cu proprietatea că :

1
f  arctan x   f  x  , x  R .
1  x2
Dan Bărbosu

Soluţie : deoarece f este continuă ea admite primitive şi fie F o primitivă a sa

care se anulează în 0 . Ecuaţia se mai poate scrie :  F  arctan x    F   x  , x  R

sau F  arctan x   F  x   c .
Deoarece pentru x  0  c  0 avem F  arctan x   F  x  , x  R şi folosind
rezultatul problemei S41 obţinem că F  x   F  0   0, x  R de unde prin derivare

rezultă f  x   0, x  R .

P2 . 21568 ( G.M. 9/1988 ). Să se determine funcţiile continue f : 1,    R

care verifică relaţia :
x x k 1

 f  t  dt   f  t  dt , x  1, k  N

.
1 k
x

Dan Bărbosu

Soluţie : deoarece f este continuă ea admite primitive ( fie F o primitivă a sa ) şi

putem aplica teorema Leibniz-Newton :
   
F  x   F 1  F x k 1  F x k .

52
Pentru k=1 avem : F  x   F 1  F  x 2   F  x  de unde prin derivare obţinem

   
f  x   2 xf x 2  f  x   f  x   xf x 2 ecuatie care mai poate fi scrisa

 
f x 2  x 1 f  x  cu soluţia obţinută în problema S38 pentru p=2, q=-1 , r=1 ,p>r>0

adică
c
f  x  unde c  f 1 .
x

P3 : 22124*(G.M. 6-7/1990 ). Să se determine funcţiile continue f : 1,    R

care verifică relaţia :
x xk

 k  1  f  t  dt   f  t  dt , x  1
1 x

unde k  N   1 este fixat.

Emil C. Popa

Soluţie : deoarece f este continuă ea admite primitive ( fie F o primitivă a sa ) şi

putem aplica teorema Leibniz-Newton :
 k  1  F  x   F 1  F  x k   F  x  de unde prin derivare obţinem :
 k  1 f  x   kx k 1 f  x k   f  x   f  x   x k 1 f  x k  care mai poate fi scrisă în forma
   
f x k  x1 k f x1 cu k>1 şi q=1-k<0 cu soluţia din problema S37 , adică
1 k
c
f  x   c  x k 1  cx 1 
x
cu c  f 1 .

P4 : C95(G.M.2/1981).Să se determine funcţiile continue f : 1,    R astfel

încăt
xn x

 f  t  dt    t 
 t n  2  ...  t f  t  dt , x  1,   ;
n 1

x 1

53
unde n  N , n  2 este fixat.
Marcel Chiriţă

Soluţie : derivând în ambii membrii obţinem :

   
nx n 1 f x n  f  x   x n 1  x n  2  ...  x f  x 

xn 1 f  xn  f  x  x n f  x n  xf  x 
sau nx f  x
n 1 n
  f  x  sau nx n 1
 sau n n 
x 1 xn 1 x 1 x 1 x 1
de unde prin înmulţirea acestei ultime relaţii cu ln x obţinem
     xf  x  ln x
x n f x n ln x n
xn 1 x 1
Efectuând schimbarea de funcţie :
 x ln x
 f  x
g : 1,    R , g  x    x 1 , pentru x  1,  
 f 1 , pentru x  1


obţinem ecuaţia g  x n   g  x  , x  1,   , n  2 fixat .

1
 1

Cu schimbarea x  y n , y  1,   ajungem la ecuaţia g  y   g  y n  , y  1
 

 1

care prin inducţie dă g  y   g  y n  , k  N  , y  1
k

 

Prin trecere la limită k   în relaţia de mai sus , obţin datorită faptului că

g este continuă în 1 : g  y   g 1  f 1 , y  1,   .

Revenind înapoi la schimbarea de funcţie şi notând a  f 1 avem soluţia :

 a  x  1
 , x  1,  
f  x    x ln x .
 a, x 1


54
CAPITOLUL V

FUNCŢII DETERMINATE PRIN INECUAŢII

I1. 21899.( G.M.9/1989) . Să se determine funcţiile continue f : 0,1  R care

îndeplinesc condiţia :
 
f  x   2 xf x 2 , x   0,1 .

Şerban Olteanu

1
Soluţie : cu substituţia x  t adică
2
x  t 2 avem :

1 1  12 
f t   t 2 f  t  , t   0,1
2  

în care efectuăm repetat aceeaşi substituţie şi avem ţinând cont că t e pozitiv :

1  12  12  1  2  22 
1 1
 212  inducţie 1 1 1 
1  2  22 ... 2n   21n 
f t   t f t   2 t f  t   ...  n t f  t 
2   2   2  
În relaţia de mai sus dacă trecem la limită n   şi fixăm pe t avem :
1
f  t   0  f 1 , t   0,1
t
sau f  t   0, t   0,1 (1)

Din relaţia din enunţ f  x   2 xf  x 2  , x   0,1 avem prin înlocuirea succesivă a

lui x cu x 2 , şirul de inegalităţi :

 
f x2  2x2 f x2   2

55
  
f x2  2x2 f x2
2 2

  4

……………………..

f x2   2x f  x 
n1
2n1 2n

Folosindu-le împreună cu relaţia din enunţ avem :

n1

 
f  x   2n x1 2... 2 f x 2 , x   0,1 , n  N  ,
n

care mai poate fi scrisă :

f  x   2n x 2
n
1
 
f x2
n

sau
f  x 
1
2n
2n 1  
f x 2 , x   0,1 , n  N 
n

.
 
 x
Dacă facem n   şi fixăm pe x avem :

f  x   lim
n 
1
2n
2 n
1n 
 
lim f x 2 , x  0,1
n

 
 x
1
Cu efectuarea notaţiilor    1,   şi 2n  p  N  prima limită se rescrie :
x
p
lim  0 ( deoarece   1 )
p   p 1
Apoi

n 
  
n

n 
n


lim f x 2  f lim x 2  f  0  , x  0,1 , în baza continuităţii lui f.

Astfel pentru x  1 se obţine f  x   0, x   0,1 (2).

Din relaţiile (1) şi (2) plus condiţia de continuitate impusă funcţiei f avem
f  x   0, x   0,1 .

56
I2 : 22872(G.M.9/1993). Să se determine funcţiile continue f:R→R cu
f  0  0 care verifică :

 f  2 x   x  f  x 
 , x  R .
 f  3 x   2 x  f  x 

Florin Rotaru

I3 . 22985(G.M.4/1994). Să se determine funcţiile continue f:R→R cu

f 0  0 ; f 1  1 care verifică

 
 f x 3  x 2 f  x 
; x  R .

  
f 2 x  x  f  
x

Florin Rotaru
1
Soluţie : în relaţia din enunţ dacă facem substituţia repetată x : x obţinem : 3

2
 13 
f  x  x f  x 
3

 
 13  2
 312  32
f  x   x f  x  x  0
32
 
   
 312  2
 313  32 322
f  x   x f  x  x  x  0
33
   
   
..................................
 3n11  2
 31n  32 322 32n
f x  x 3n
f x  x x ...x  0
  
   
Prin înlănţuirea acestor inegalităţi obţinem :
2
 13  2 2
 312  32 322 32n  31n 
f  x  x f  x   x x
3 3 32
f x   x x ...x f x  sau
 
     

1
1
 31n 
f  x  x 3n
f x 

 
de unde prin trecere la limită n   avem : f x   xf 1 (1).
Din

57
 f 2 x   x  f  x 
  y   y  y
cu substituţia y    f  k 1   f  k   k
x  k ,k  N  2  2  2
2

 y y
f y  f   
2 2
 y  y  y
f  f 2  2
2  2  2
..........................................
 y   y  y
f  n  2   f  n 1   n 1
2  2  2
 y   y  y
f  n 1   f  n   n
2  2  2
1
1
 y  y 1 1  y 2 n  y1  1 
 f  y   f  n   1   ...  n 1  
2  2 2 2  2 1 1  2 
n

2
de unde prin trecere la limită n   avem : f  y   f 0  y  f  y   y  f 0 (2).
Din (1) , (2) şi f 0  0 ; f 1  1  f x   x, x  R .

I4. Să se determine funcţiile continue în x0=0 , f:R→R care verifică

 f  3 x   f  x   8 x 2  2 x
 , x, y  R .
 f  2 x   f  x   3 x  x
2

Soluţie : din a doua relaţie avem :

f  2 x   3x 2  x  f  x 
  y   y  y y2
y   f  k 1   f k    3
x  k ,k  N 
2  2  2
k
 4k
2 

58
  y y y2
f  y  f     3
2 2 4
 y  y y y2
f   f  2   2 3 2
2  2  2 4
..........................................
 y   y  y y2
f  n  2   f  n 1   n 1  3 n 1
2  2  2 4
 y   y y
2
y
f  n 1   f  n   n  3 n
2  2  2 4


1 1
2 1 n 1
 y  y 1 1  y  1 1  y 2
 f  y   f  n    1   ...  n 1   3  1   ...  n 1   2 3 y
n
4 
2  2 2 2  4  4 4  2 1 1 4 1 1
2 4
 1   1 
 y 1  n   y 2 1  n 
 2   4 

de unde prin trecere la limită n   avem :

f  y   f  0   y  y 2  f  y   y  y 2  f  0  (1).

Din prima inecuaţie a sistemului avem :

f  3x   f  x   8 x 2  2 x 
  y   y  y y2
y 
  f  k 1   f k   2  8
x  k ,k  N  3  3  3k 9k
3 

 y y y2
f  y  f    2  8
3 3 9
 y  y y y2
f   f  2   2 2 8 2
3 3  3 9
..........................................
 y   y  y y2
f  n  2   f  n 1   2 n 1  8 n 1
3  3  3 9
 y   y
2
y y
f  n 1   f  n   2 n  8 n
3  3  3 9 

1 1
1 n 2 1 n
 y  2y  1 1  y2  1 1  2y y
 f  y  f  n   1   ...  n 1   8  1   ...  n 1  
3 8 9 
2  3  3 3  9  9 9  3 1
1 9 1
1
3 9
 1  1
 y 1  n   y 2 1  n 
 3   9 

de unde prin trecere la limită n   avem :

59
 f  y   f  0   y  y 2  f  y   y  y 2  f  0  (2).

Din (1) , (2)  f  y   y  y 2  f  0  , y  R .

I5 . Să se determine funcţiile continue f : R  R care verifică

 
 f x 3  f  x   2 ln x

 , x  R .
 
 f x  f  x   ln x
2

Soluţie :
 
 f x 2  f  x   ln x  2k11   21k  1
 
f x 2  f  x   ln x  

1  f y 
 
fy

  ln y
 2k
 x  y 2 k
   
n   1
  21k  n
1
  f y  2 k 1 
 f y   ln y   k
 
   
 
k 1     k 1 2

 21n  
  1  1   ln y  f  y   f 1  ln y  f  y   f 1  ln y
n 
f y f  y 1
   2n 
 

 
f x3  f  x   2 ln x  3k11   31k  2
 f  y  f y   k ln y
1   
x y 3k     3
n   3k11   31k  n
2
  f  y   f y    ln y  
 k

k 1       k 1 3

 31n   1  n 
f  y  f  y   1  n   ln y  f  y   f 1  ln y  f  y   f 1  ln y  2

   3 

Din (1) , (2)  f  x   c  ln x, x  R; c  R .

60
I6 : C.2010.( G.M.2/1998). Să se determine funcţia f :  0,    R care pentru

orice x, y  0 verifică relaţiile :

xy ln  xy   yf  x   xf  y   f  xy  .

Marian Ursărescu

Soluţie : prin împărţirea cu x  y a relaţiilor date obţinem :

f  x f  y f  xy 
ln  xy     , x, y  0
x y xy

f  x f  y f  xy 
sau echivalent ln x  ln y    , x, y  0
x y xy

f  x
şi cu schimbarea de funcţie g  x   , x  0 obţin inegalităţile :
x

ln x  ln y  g  x   g  y   g  xy  , x, y  0 .

Se observă cu uşurinţă că funcţia ln verifică inegalităţile din enunţ , iar orice altă
posibilă soluţie poate fi scrisă sub forma g  x   ln x  h  x  , x  0 .
Prin înlocuire avem inecuaţiile în variabila h  x  :

0  h  x   h  y   h  xy  , x, y  0 (2).

Din (2) pentru x  y  0  h  x   0 (1) iar pentru y  1  h 1  0 ceea ce

împreună cu (1) duce la h 1  0 .

1 1 1
Din (2) pentru x   h  x   h    0, x  0 şi cum h  x  , h    0 se obţine
y x  x

h  x   0, x   0,   .

Revenind la substituţiile făcute anterior obţinem soluţia unică

f  x   x ln x, x   0,   .

61
I7: 21821* ( G.M. 7/1989 ) . Să se determine funcţiile f:R→R cu proprietatea că

f  x  y   f  x  f  y   1989 x  y , x, y  R .

Marius Crainic

Soluţie :
Din f  x  y   1989 x  y pentru y=0 obţinem că
f  x   1989 x , x  R

De asemenea avem :
f  x  y  f  x f  y x, y  R .

Din (1) rezultă că f  x   0, x  R (3) .

În (2) facem x=y=0 şi obţinem f  0   f  0   1  0 deci conform (3) obţinem că

f  0  1 .

Dar din (1) avem că f  0   1 deci f  0   1 .Acum pentru y   x în (2) obţinem :

1
1  f  x  x   f  x  f   x  deci f x  deci conform (1) avem că
f  x

1
1989 x  f   x   adică f  x   1989 x , x  R şi din nou conform (1) avem că
f  x

f  x   1989 x , x  R .

I8 : 20623* ( G.M. 12/1985 ) .Dacă f : R  R este o funcţie strict monotonă să

se determine funcţia g : R  R astfel încât :
 f  g  x  1985   f  x   f  g  x   1985  , x  R .
D.M.Bătineţu-Giurgiu

Soluţie : Putem presupune că funcţia f este strict crescătoare ( pentru cazul când
este descrescătoare se procedează analog ) . Din relaţia din enunţ rezultă :
g  x  1985   x  g  x   1985, x  R  g  x  1985  x, x  R (1)

62
şi x  g  x   1985, x  R  g  x   x  1985, x  R
(2)
Dacă în (1) înlocuim pe x cu x  1985 obţinem g  x   x  1985, x  R
(3)
Din (2) şi (3) deducem că g  x   x  1985, x  R .

I9. Se consideră f : R  N având proprietatea că x  0 ;2 f  x   x  21 f  x  .

i) Să se determine funcţia f .
ii) Să se calculeze f(1989).

Soluţie : logaritmez relaţia : f x   log 2 x  1  f x  .

Fie g restricţia lui f la mulţimea N* , atunci avem că g : N   N ; g n   f n 

şi în plus verifică g n   log 2 n  1  g n  .

Dacă consider funcţia   : R  N partea întreagă a numărului real x această
funcţie verifică x  x  x  1
Însă g n   log 2 n  1  g n  ceea ce implică log 2 n  1  g n   log 2 n
sau g n   log 2 n
Avem f 1989  g 1989  log 2 1989  10 pt. că 1024  210  1989  211  2048

63
 BIBLIOGRAFIE

1. Arthur Engel – Probleme de Matematică , strategii de reezolvare , Editura

Gil , Zalău , 2006
2. Banea H.- Metodica predării matematicii, Ed. Paralela 45, Piteşti , 1998.
3. Berinde Vasile – Explorare , investigare şi descoperire în matematică , Ed.
Efemeride , 2001;
4. Brânzei D., Brânzei R. – Metodica predării matematicii , 2000.
5. Gazeta Matematică , ediţie electronică pe CD, 1895-2006 , Intuitext.
6. Lucrările Seminarului de Creativitate Matematică-Volumul 1, ediţia
1991-1992, Universitatea din Baia Mare , 1992.
7. Pop Vasile – Ecuaţii Funcţionale , Editura Mediamira, Cluj Napoca ,2002 ;
8. Rus I., Varga D. – Metodica predării matematicii, E.D.P. , Bucureşti 1983.

64