straiacoperte: Marcel Grigre ‘el: (OD401) 330 30 06 /330 16 78 fax (00401) 330.16.77 Descrierea CIP a BilioteliNafionale STERIAN, MIHAELA ‘Testul urborelul/ Mihscls Paidia, 2000 . 196: 28.5 em, -(Paideia Stine. Sea Pinole ISBN 973.064.0381 tein, Anca Rozorea,«Bacoresi 1. Rozotes, Anca 1599 Institutul Nayional de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap ~Bucuresti Anca Rozorea = Mihaela Sterian Testul arborelui (traducere selectiva, sistematizare, adaptare, cercetare experimentala extensiva) PAIDEIGPrefata C2 orice proba interpretativa de personaitate, Testu arboreluia fost si continua st fie perceputsiapreciat foarte difert até in plan metodologic general et iin plan aplicativ coneret(pshodiagnostc). Astfel, de a consacrarea lui tn citcutul stinfific de cate Ch. Koch (1964), dupa inceputul facut de B. Juckev in 1928, opiniile asupra vali sale oscileazd ine ,exceptional", infaiibil® si banal, ,jelevant™ ‘Aceast isi gaseste expresia in fuctuatialocului acestei probe in batriile concepute pentru examrinarea psthotogica in scopul determinérinivelulti de dezvottareintlectuala siafeotiva, al delimitari dintre normal spstologic sau al orientri si selecteiprofesionale. Uni il considers proba de baza, eu apicsbilitate obligatore i permanent, ali il includ ca proba complementara, cu aplicabilitaeselectiva ar li nici mécar nul iau in calcu. Jn jara noastra,situatia acestui test este si mat echivocd, In primul rand, el nu este larg si bine cunoscut: tn al doilea rind, acolo une se foloseste, interpretarea se face preponderert livesc, in lumina teorei generate care a stat la beza elaborari li iar mu gi prin prisma unei experienge solide, sstematice, objinute pe populsia autohtons In aces context, 0 luerare speciala consacratére-evalusei i re-fundarit Testu atborelui printr-o cercetare experimentali ampli este mai mult decit util; ea este realmente nscesera, Cele dad auroare ~ Anca Rozorea si Mihaela Steran ~ suntcercetatoare cu contibutil recunoscutein domeniul psihodiagnosticului de dezvoltare sal cercetari deviagior dela normal in entogerera. In acest demenin, domnile lor au gasit in Testo! arhorelni un instrument =>tofer informayielevante pent o evaluae eltative structural peoiulud de personal ates de evidentiere a difererjelorinerindivicusle semniicative. In aplicarea testului in forma originald neadaptata au sesizat tsa unele lacune gi nepoirivii care po impieta mai mult sau mai putin sever asupra concluzitlr Finale Aceaste a si determinat pe cele dout autoare 88 procedeze la @ examinare critic’ detalaté a testulul manusufui gia experimentarea minutioasa « probel Pentru reusita operate’ de adaptae a fost indispensabilo incursiune tn simbelismut romtéiese §isnaliza expres a simbolului arhorelui in ethosul nafional. Astfel, desenele individuste sbxinute in cercetarea experimentala au putt f desifrate gi iterreate pe bazaunoreieni mai adecvate i totadala. mai zelevante din punct de vedere diagnostic. Lucrarea aduee, deasemenes. complet si precizae important in legaturd ct modal de formulase 8 instructajulu, ew alestuirea schemelor de interpretare si a proflelor depersonalitate, Totodata, autoarele au considerat necesara existenja unui paragraf special Intitular sugestiv Precaufi, caze avertizeaz4 si pune in garda, pe cei ce intenjioneaza s& foloseasca in vitor Testul arborelui, in legatura cu unele posibile exagerii si absolutizai Dateleexperimentae si prelucrivle lr statisticesistematizae gi sintetizae in tabele speciale Pot constitui un bun indreptar pentru pacticieniiincepator in vederea asezariintepretéit rezultatelor propri in limitele suinifice obiective. Ini exprim convingerea ca aceasta care va fi bine primitd in indul specialigtilor st vva conttibui Jin mod serios la gasitea loculuj real al Testului arborelui in metodologia psihologiel 12 Qt ey rue op anuydeis was ap arfeSog, Bo.Gojoutsd exfeayuwas OREAPTA wonsans ‘pow euyged ‘9ye46 inyndwies eauezjuesuo ap 1S injazoque injnuasap |uyaMeed ap ayjouny wi aroafozd ap injnsasold ewayos 1}“pamyisd yjeog. CHF H vojbojoutsd exfeoummas “e iepow Z paourered “1 iGo}ouIsd e%) “CH Imjasoqe eaumjjeu) injnuasap eae “y 48wry aE “EA auprane © #8 2o]ruroppes rautRzo ny yMysUNa FozeR, rnmypuna B20 juseatg “| iuyoueteg {Hynes eyury — “ST yo2ds) gorysd wluatsstoouy jad “sienemounsuy “ysayfar 29198203 Hey onc 2er: ‘ru ip mem |) araj ey afew Your pluaAsait nutoppes vivosay 4 “augeagn wap 8 ajeuossod rnd reur [eo saioemeo 2p opuMMTsTLL, utsepes euszang goyhojoyectonyst omjeuegysd panoodsied mp gorSojouyst eanedsied epeoqumas ‘yp exesyraues traowresea eujoepey — ¥ Injasoqse so}eUOHOMMES eIeoy}UMAS jf]‘luasangsiod “opequtig ‘ys uy ar9panou jena amend ream ejeansoyist enqoausiod wp effeagmumas ——jap0m nawered tmysumay ~ 1 eo1Bojoyedouist “vont wluansarg 34 psu sopumismnd ‘areudeis ye sojuornd ‘opeurtayy diy unfuds 9p wronoyg uum) ip Conus) sous saisese3)‘eunsdyo ers arareuosiog “amtassuag “orenanrAS “axeoqyuop op Stosayy wrEZ9 2917eI “ aurpsoesnxo" nnuad “otha -amuphedeouy -otyisd waspeureny, “oremqesouna ‘STEM "Pung ome ‘srenoealA “aredepe 2p arensedeo yung, ‘aropqpiau ‘EHZONIN, ‘onfnunou ‘woryssd “vansgye atengesuy overex “onan “spouses fpileanow eluassosuosuy ‘rempuo aren up “2 56conuag ‘ynjuouayut ap xaydtH0 “penuoury nus wage vanpns ap wang -rempsing -yusoyew anfexng “ar0paiouPN, nga mod wousery ey pameudepe pluunsyjut as1pued “wriop puysoszoxd ye au1p yeu *pluotsyoq. ‘esayaap aqapeotd amo ap totrowsnes 2 1 arpuej9p ap a) 60 a= hued asouna #-m A) -rBuease" 1) 2 ansmiooer rien | O | Sprp HEAL a sued — AMY wojsarda, \N weundIsoN ane {enwouoin 2p 1249p) spon on “vem 9 a ‘fads ap vinge 21040 W “outs uf A \ ‘Gnupl no) esopatoupn ‘ourpmrsou, UK cas no ona iy) areunqerdepe ap anyon, | At T? | “pu amie (ca L pad) gman smd ota ure | NR me OL word axeynin xp Beyjootad wguoooarg | suas no puna soning mn nos ep eo on Baia nad tpmndy seats “ye yseonsu ang “slat p nam, ‘ampur8 ap uemgiay, -peeonou sees -uuolsduy aeMapg -eumy op aeteagG Rowee-varzoyde game Yh uuezodo"sneapuanas aids azeuorlejor 9) «dna un aria aut ap wsmpar ayersede) | “areuagnd ur prauoy, -saryjoot dig, 66 sismeeg ‘ust, “areM28q0 oneduus # ap suepa fe jus 2p 4 “Siw 9p ajoxau mstanoy —unuwo> was "ayo ads ‘orluawe oye ‘ 1 a | ; 7 | Se aaa ce ceesmprerr ad eaatiee sae J amenuy, aumidepe ap) 9equ uy yuma f mmavaeiaosiq smruaddog, cy FyEqysanoe sseuorlayoy, -onlejau ap ajqeaute ouso, 9un0f 1 quoumues wluseaqduro ‘sjeuortuasuos nero ‘Vaarpay ra "maiuoaSH urzodo yids mes alread 9 ngwdesey apo seo = wanpaeidag “(o:aundns ‘wpr8u) auratus luopiodac sorrsuco nds ‘usnaxo7uoo epee 8 arynosy -puydostpomne ‘steonpeome # amgeonp vpompdeyap $8 thoy po1ss9 2) whuoszatg, 0arenes 2 B quaorps ap vanioy 1 oyaed 1wonpo ap nas) ‘seuoreyos ut areatsonty nna pune “at “avon ‘ans seqyo “eonpe ‘srvsede ap psd reuuulog,‘yesranuy Inppuoge -eidepe ap 1e>1p1 @=|=2 |e | | “ppsiadsp ‘IPOs aroeIUoD aisiaannxg] 9p eluwog “asvorunwo AS a= |@= a g(od 1d “ypides aso yeuorzizop o1aind cyeiaos arnjory areuorteja ut yluaptradopu“preuortows-oxps oeuge cout es prea Siengead” “1ooueIoM Gy sieteniy 9p 881 sen ae sung “ jousnut souape9 eens a juaso%9 “aysroxos}uy aysarSoy ppeusewarlexty‘up soqunures 8 mouyouna exe mas 122A, ~ “aejnqmy soymums wieansus 1299, onunuoastp 1 uyp zoyuniues # ymynqounn weeoyos ¥205 “youpuos o1uy up somes ¥ mpoyonn eseoyqutuas F299, 8 rena stsaudogy “outs ands prondos puny09g ne 29 auosiod) aetoau 2uv0siog: suszaud uy areurusor2poN, 80 urpiozap unwweyrg amuoyejarursneupmsyyue stuowvauy Hsou30y “9svorvur nig ‘weuorsasqo Fz0iN9N SIEUOISOSqO LFS "MSHA 2 -asnne abupeay, “atssoxonuy potyou meg -ysuanut sye0y awsosToy87 ‘aneuortejan ‘ued 0% ep 86 au mngop mf wanPoytos our phuaacazg-vavoutunexs ‘ano auipuys ‘yon aampm ore “phuaqeargmny iuo9 sonqHyt 2 PaslgeTS) RIIDUEP omy “epuoqre,, a ‘oradepe ingot ap efty eluaioy vias & 2389j0ud sop equiyas 161 2109 uawueo wy amu plues201 2 eM FEMDIVOD \dg “2sar01ut soy wade uy 8 wet uno no y2waqeAtp> doud wau/Sedaq‘anode #ntsondap ahupaay, “ponpas SENPENA vhuasqy “a remqwou puting = yp3029p nes gorunts W amwod sorazunsy rmnpeat 2 fe fig -auouoy ul parca asap ul sojozumy vlupar yen esseuroE shusrang “© ye ap azazzaide 9p eosaN, runs “Yt anal ‘azesefop “enqeasut Z reayruusos -sip waroseyd “fepuogedic, | tty areuopi003 “9 ue 2 ‘areuoyfear aids sapnpsoq, asouop2003 ‘4exsosqo ap was kms, 9p widoa vj aseurviuanseng route sluoaeq “awianqes wor ‘meuEULAd ap reSHY swouenuiadou 9p 1018979 ap veiey tos" 1 uaaoag natn, ‘suraqeuosisdaq] pmax? “panoaye ampmng “yymnusuMuds pe maDquorteg no opsfefas uy AIsouFeoN, eo anemotets | ee ae ‘RorGojoedoujsd 1S eotGoyoyrsd eHeoyiuMES epoyy injeioqye njnuasap aye ferwemoMed AL 34 uv 0} asod ‘eayeu aupupg, — yavurog nf pow wluansong ep) atsousag “us “pannaye ampmiey3p “ueyookaad ey areur eluoA2011 vies 18 anezqpuossadop saxo “palsoudop wsoudap ‘auido bop ynenjas ‘amipeso ap aque “sassoudop ors “onotsuodard nes aquanSuosuy aysten aropenasd no vasajrueur as x9jdwoo jwestod Up year b-p varersede9 “y 29994 3p sopaaund esd auvznainodoine op tats ap efeop a8 1S 9p uso juDRHUDS ja ‘ayaa “Outs no as ruta “siotaap “2zafeusns sanydiuaquo9 “a39jnoa4 ‘99A0HNU] sya yaa ountougys 2m “omsyua2u0> ap wsdl aap aus ammussoy “8 mode "pts ap afapeotiad ator moayDate salact Foaie de protocol vars | indict de anreciere Taxonomia parametilor ; a dese de ieroretare ae 5 Oa — Ghanaian |x Keen de ak | ees de alc © ini Te 16 ~ tp tla dea et | ede t [Pai ie EG — apes raid RECAG ole fafe fale le]=lgle|> ed i al diferente: ati © omens ea a ahemcast ower a fag est [ one deers Frecvente in pubertate. Sunt desene cu Agresivitate gi autoagresvitae, originale, expresive, dar fr sera ‘cu gustul experienfelor ara simul propo ict ioe | fei Plas deer pages [pu cowala dear dea s| [esa a dep spall ati . [ = sane desert mara | Ie t cr esters ines stl 5 regulate, [eM - Pinner miswnbil [a aes Skin Hy i. Forme degenerate (Cont g mes can! He 101a limes corse, @ 7 aia tra aml pans] a etsy a a ra f S Tsu yoo colin sa peo , ene ; | iat fen z ee [oe baza de ae 2 pa E ee rea _ CR wopseew ania] “oe A 1 ee —4 eh oan = iS uma pene sid We | eee eases | [tl dea ic re € | etl ® anne ox nau rn fc. fuxiunes cu baza trunchiala gi fexmeacene) fio ‘ erry i fin cama i ngs Font totam Ty iss nba . a 2 |g. tunchi si ramuni ew sudurd & i Sia concer R—Rédicen WR bs nh ame int A tr a prezenja adc * = = sbi D ge ee oe i rice dn ine a D eS i kin dn eave | : pees iF sn dine ob —--- ae css . eae on i f. ridacina cw sudura f > eoehies rmbt pe = T= Trunchial | prezenjs irenchiului Ta onc desc a at cial . eto [C= Goal aca are era a aes Tg aero a ee - ain ep n ran da i ia i Eo mae nine ga i a } dreaptastings ‘ e inclinare pre dreapin & | ink itn ona eal ~ | ieee irs [BT — Baza wunchin uTeT i din i cure round. wecuite » | [ a tabular 2 |< scoarid cu pete © bain Tagine |b 102 | 103[essa unten e eeane Bo Cooma Rana | fo. Oywnnses oe cao} | | [a ramuri srocturate | | | necircuenserise _ | ae “ a emai ataoonnostl at : Fawser ea [= coroand informa de alow © | [hk dino ine disco fee i | a ial cpa cision ate |e | or fcoreand ca penap de fam 1 FR. = Forma raion T ecareceeanalaare nore seers eal SS = i eee : ers eran pone nen cron aI ra coca oreo pcos ca foe 7 I ee ome mar as rom ; rows . [ectmaeeene t | ranvurioe : ya-cep losi pe a x i pa ere Te wae mprapneto eter | ee SS @ tees — v = zal i oe dae [GO Cooder abr won fase =a | [wabenam= |; 2. dizamonica b | —— 228 tee rasa H [Feces pe cite r : 1 : , oy i pena rine | 8 ho epee te ‘alle asnecte semifcaive | ets an E hove Gime) Y rire | fe Saar Gi fe) aan |S Roe a pe lr bd D | bo eri en D Fe Ti cma toirnaem [= Rae ey . rire ete thee npgewome| © a re te china | TV Parca a ea 5 HP iol aia : 5 ear . Je aoe E 1 [eae @ | | a © i} Examinator coer deat To | mone Ts | fp mccanageaere | [pee pegs F i | le hs F | kato one de ay] i i | 106 107Capirotut 5 Ultimele referinte bibliografice 5.1 Exemple 5.2 Bibliowrafle 5.3 Tabele slatistice generale 5.4 Tratarea cazurilor limit Desenul aborelui se preteaza In reprezentari ciudate, extravagante, Ia exegersri. Desenul poate fi denaturat: deformat, mari, redus, amputat, rani", waducdnd semne de dezgust pentru viag traume psihice seu corporale. Desenul arborelui teda nu gravitetea cobiectiva, ct modul subjectiv de a i resis Desenele arborelui realizate de bolnavii mintal nu difera trangant de cele ale normalilor; psinologul si psihoterapeutul trebuie se interpreteze, in marea majoritete ‘cazurilor bolnavul ranspundnd propria schema mental spatiala sau schema corporat tn structura arbortui Dezagregarea cvasitotala 2 structuriiarborelu este constatata in cazurile grave de dementi-epileptica, de schizofrenie (caz in cure se amplaseaza trunchiul pe o ramur& mica tnfrunzita dispusa fs jos gi umpland tot cupul wrafic). La debili mintal gi Ia imbecili apare o ruptura a echilibrului; se interpreteaza fn primul rind forma gi directa, Hota explicativa + Nu sa integratsraducerea acestor subcapitole ale Testult’arBoretui de Ch. Koch, sdeoarece fac refering Ia lourile experimental avute in vedere de cétre sutortselectionste, desta de arbsttar~ din populate franceza, respectiv: prescolari, scolar, negri, muncitori de virste difesie) * Cercetarea noastea experimentala nu se constitue intro aplicare exhaustiva = si deci nu se finslizeazé fntr-o autentica ,etalonare™ a Testului arborelui pe populatie 109romineascd, desi loturile de cercetare sunt semnificativ-statistice din cel pun doua puncte de vedere’ ‘oti subivetii sunt recrutati din zone diferite al ~ tof subiectii sunt instiagionalizay, acest statut Jotului de cercetar. dar gi rasaturi comune ale desenului arboreui Paginile dintre paranteze fac wimitere la Testu arborelui ~ Ch. Koch, ed in vedere ~ spre a putea fi citite dacd enista acest interes, + S-aredat cuprinsul Testului Arborelui din varianta franceza, Jungul lucrai,structurat nsa, altel pe capitole céseste dea ere arabe, si subcapitole, notate cu n Cercetare experimentalaCapitelul 6 Bazele teoretice ale cercetarii 6.1 Motivatie ‘Avdind ca unct de porire modell iterpretativ—explicativ din varianta lui Ch. Koch (Le Test de ' Arbre“) ne-am intemeiat cercetarea pe urmitoarele dimensiunt 1, Analisa desenului arborelui din perspectiva proiectiel 2 Incussiune printre teorile clasice si modeme ale personalitaii, spre a releva ccomplexitstea sara larga a conotailor acesteia si spre a fundamenta optiunea noasira pentru cele tei perspective: socio-cultural, psihologiea-psihanalitica si psihopatologics, dupa cave a fos siracturata semnificajia desenului arborelui dupa Koch. 3, Aprofundarea interpretarii desenului arborelut pe noi coordonate simbolice din perspectiva flosofica, antropologics, istorico-religioasa si etnologica din literatura de specialitate 4, Relevarei simbolistici arborelui fn cultura romina, 5, Extinderes modelullinterprettv si sistematizares semnificatilor in configuratii specitice subiecilor investiga, sructurate dupa zceleasi tei perspective menfionate 6, Probarea valor diagnostice a Testului arborelui ca: = proba proiectiva prin desen (test de personalitate); fest dz dezvoltere: — probe diagnostica pe coordonata normalitate psibied —normalitate ,marginal® (Geficienta — psihopatologica — mit a normaliati) 7. Redlizaren .profilului” de personalitate la nivelul categoriitor nosologice din Jotul experimental 6.2 De la desen ta prolectle Din perspectiva proiectiei. desenul rut reprezintd deeit .coincidenta gestului care last o uma ca risétura saw uma inregisiats pe o supeataya” (H.Wallon Proiectia pin desen incepe ature! cind el devine motived unti act intensional Prin aces. mecanism continu intrapsihie individus! este esterionizat prin proiectie,Tn psihnatiza, proieeta este un mecanism de apdrre esi cu sens de operatic prin care subiectal exputzenza din sine gilocalizeaza in altel, perso su ures calit sentiment, doringe,eohiecte» pe cae le ignort sa le ref propriei persone, care realizeazs sub forma unor procese particulate (transfer. identifcarea et.) Ca $3 intoiectia, proiecia exe sun mecanisn al diferexter i oponteh dinte eu yi lone Din perspectivapsitanaitieafreudiana, proietiamascheaza sub forma produseloe activi desen, pet, rica) tendingewimane de natrd sen refute Droiecite sunt exterionzate struct subicetive interne, lenin, aspiri atitudini, conflicte. sti de géndire, temperament, intuigi ete. a Exteriorizind 0 porte psiismulu profund a individu desenl rfc in apt personalitatea alba «acesuin. Produsl realizat prin desen poate f analiza fie ca oboe iniret de interpetare psihologica fie ca supor al psinodisgnozei sau pur s simp ca fapt ip sine, eu sau fara valoare expresiva. Desentl esitueuacaun pros distinc. fst sna fara personal ittedte deur es He ae ope tine care pcar ni sa transfigurata, ee oe Dupa G.Lindsey, Test arborel est ncaa na cinces categorie tehisitor proietive (ehnictssociative, constuciv, de completa, de slegere gi ordonae respect tehnicexpresive)prncaracterl ber ldesenuli pin cares eseririacazk continu intapie In od dfs de Ch Kos, care supaiceaaIatra afta ca spor al poietic prin desen, se considera ca enpresia plaice este produc, dar $i mecssigmu care tnireneaz’ multipart ale personal, Eaaveuncaracterinditdel specie in report Sto cate, phat teenie, nol ee expres cu sfera pereptv-maginatva, ecu cu veal cultura persone. D. Widlocher 3M. Haag au despins pau nivelun carats le dese Laloaze expresiva in rpor cu proves e coiminicte al personal sche, ‘alouea projective exrimat prin presi global dese ducing unite cisportt inva reat fn Lames 3. valoureanarativa care const i exeticrizaze nor poise sgn propi + oxen asin to tesa ote Sel jee coe oa compozitia desenului: : : 4. valoarea asocistiva determinata de realizares unor asociaii de natura simbolict 1m cele mai multe cazun Corelarea acestorniveluri poate servi drept criteru distinct de analiza si lasticare categoriala a personaliajilor dupa «lesent” lor 6.3 Personalitatea ~ un concept deschis Omul devine o constitate in condiiite existen prin im constructiva si unica ereditapi cu modele specifice de invajare. eunoastere, sm rpretare ete na Conform aces principiu eredtatea, mediul natural, dar mit ales ce socio-cultural si Ceducatia sunt considerate dreptfactori fundamental ai personogenezsi. lar, interaciunea multipla si complexa a acestora face aproape imposibila definirea personaliaji in toata ‘complenitates ce o caracterizeaza, Literatura de specialtate nu menfioneaza nici o definite astm acceptata, sersonalitaea find descriseint-o mare diversiate de categori de tere ‘factor, trastur, hubinudini, motive, rolui autudini. construct etc), Astfe, Allport in uma cfecluse 4 gasit peste 50 de defini dstincte ele termenului de personalitate. cest content, eoria lui G_Montinalle se impune in med deosebit, El a realizat 0 siesctiere foarte sntetied a insusirilor personalitapil. Pomind de Ta teorile psihotogice indamentale el desprinde cinci caracteristiciesenfiale, in care pot ft incluse mute allele fiind secundare (© prima caticteristica este aceea de ansamblu sau fotalitate care subordoneaz insusir, trasatutie deprindert, procese. Intregul psihism comtribuie la formarea si Gezvoltarea persoralitsii, dupa formula mediagionista R=APS). Missik, Cate i Linton au apelatfrecvent a aceasta formula, in cercettile lor asupra personalitai ‘ltd caractristica este cea a concretismului, conform caruia fiecare individ este 0 cconsttuctie originala, concret-singulara, care poate fi evaluata dupa manifestarite comportamentale. RB, Catel considera, de pilda, personalitates ca find un sistem de deprinderispecifice subjectuli, pe baza carora se pot face previziuni asupra comportamentului acestua, "A ia carasterstica este cea a unilait individului, care conform concept lui C.G. Jung se reaizeaza prin ,individualitate”. Individualitstes este particulartatea §1 totodata iniitates individului, care este ,chemata” la existed (adicd extras din stares de idemtitate cu obiectul) prin procesul de incividuare. Procesul de individuare presupune imaturatie psihologica, autoorganizaze a unui centru interior. care Tntefine o pulsiune spirituala de centre, odine si sens: scopul fundamental fiind dezvoltarea personalittii individuale, Individuarea este in conexiune cu functie transcendentala prin care personalitaica atinge ut stadiu de aucoimplinie a totalitai psihice a individulu, in care inconstientul pare s4 se comporte ca gi cum ar fi complementar constientuli ‘Allport considera. principiul uniati in diverstate,ceea ce determing o organizare a personalitaii de ‘ip ierathic, structorat. ‘In conceptie lui personalitatea este ,organizarea dinamica tn cadrul individului a acelorsisteme pshofizice care determina pindirea gi comportamentul su caracteristic” [Allport arata ca personalitatea nu este niciodata perfect unifieata, dar tinde spre acest Scop. Procesul dezvoltaniipresuipune integrare i dliferenjiere ca daui tendinte opuse dar complementare ‘Cea de-a patra caracteristica din perspectiva sistemicd este unitatea integrati- suuperioara care serveste dept cadru de referinta pentru analiza st interpretarea diferitelor terstci ale sistemulul psihie uman, in viziunea wi M, Golu personalitatea este un sistem dinamie. deschis. probbilisic si hipercomples. care presupune organizare ierarhies plurinivelara si o telauva independenys fade elementele componente (Caracteralindivizibil sb inepetabil al percanalitaii este formula sub ideea diferente prin individualinte, R, Hilgard opereazd freevent cu acest concept penteu evi ‘anor trasatusi ce sunt speeifice unuj om fata de atl nsA cincea caractristct i ultima est cea de stabltate, de constinja care pemnite evidenjereasiruturlorseasaurlor ce personaitate Facto sau taste personal sunt unit sructurale fundamental, O téstura este defnta cao race tenn 0 parte elatvstabila a personality. RB, Catell elizeazs o distin nt triste de Suprafaé(aracteristic ale persoraliti cae covelesr inte ee, car nu cuprindu acer penta caprovin din mai multe sise strstr sur factor eae provin dnt o urea ued), Catell a idenifiew 16 rasatari-surséprintr-un chest ona celebru mumit {6 PE (The Sixteen Personality Facor Questonnaie” Acesiecaracteristic au fost mam sat puin accentuate de mumerosipsibooai pomind del diferitelaborin tortie careers taza in jurul unorconcepte definite ent teria personaliti Atel, Freud susfneprincpiatpsinoinaric al pesonaliti totale, cure fnctioneaa sun sien cu dous varante, Prima include incongtentl, peconstientlsicortenl. jn cae impulsurile circu libere in sens ascendent sublimarea) sau decedent regres tefulaes). Cea de a dows variants presupane tei insane distinct i anumne: ire, Eul si Supracul, inte care se insituie diverse raporturi dinanice (compensari, deconpensii et.) si sruturale. Cel mai fill sic, este rolul Ful care tebe sd satsfca simaltancernjele Sineli(,vocea eet) ale Supeaeuli(inflenge vente din pare ozmenitor mai ales parinji edcetor) sale reality altel sus Eu trebles fie capbil st conclizecerinfele aestora In ceeace privese origina personsliti, Freud apeleaz la conceptul de libido, pe cate a consierat de natura esenfslmente sexuaa. Libidou se focalizez® in anamate pant ale complain timpul coplae, iar mogul in care individ pescepe placerea, influentearadezvoltarenpersonaliti Da mali dine discipoli si precum Adler, Jung au considera ibidoul ea find msi curnd expresa vii insey, dest sexualtit “ot in teoria wasturilor (care st la baza analizei factorial) persoalitaten este analizata tit sub aspectal wor caracerstctindviduste hung) ct yin unora comune senerale(G. Allport, A. Eysench) Adler devvola eoris complex de inferiortate. Nevoia primordial a emul este conipensaea sentimentelr de inferioritate, care devine un fector simulator vet palhice. Orie om inceara s8 gisetsa o modaltate prin care sisi compenseze acest sentiment oiginar. Marie probleme ale mula sunt legate de vai in socieate, de munca $i lubire, deoaece iota umand prvi ea un produ al acestelplanetenu'si-a nt ‘entine 51 dezvola relajile cu rel lumi Gecat prin integrarea ih comunitt, pin aporl material i spiritual pe caret fumizeaza acess, prin muncd, pin efor susput $i sino propagaresulicieta a specie (A.Adler ~.Sensul viet) Pe de sa pare Jung aconsiceratcasarcin pinologul est sue colectiv senile funtion cate aletsiese~ att purl (sructrip comune tutor, alcatuind flats ~ mosteniea ahaicd a umanitai Integul potent aetipal al unui individ formeaza incongiental colectv; atortatea si foi acestuia again uni nce cents ~ nuit Sinele.Sinele ese un pri din Gare se va de2vota Exl, Apoi Eul yi Sieleincep si se confrunte ius pin {une tanscendentsle se cobindese i onstientul ee. feemtice rea personalitalii sie constinta superioara Lucravite lui LI. Franek sw condus la depisirea iii une interven ainconstientul {n general. peopundnd o ala. sianume 2 manifestari active @ lumi private” a individu 16 proiecia“ find expres aces Jum intime". Caumea privat este prezentat de Franck 20 contiguatie particular, constiuits din ,reacfile nssreafectve cronice", inte ele exisnd ea structurale, fat care confer acesei configura un stl operator specific i fect sigue Franck efineste afl persanaitateaca un proces dinamic sti contin aindividlui angajat in cresvea, menjnetea 5 apérarea lumi private ie eae e rege Prin gona comportmentalu is formal conceptulu decir psihie(K. Lewin), interpeetatea personalitagii se extinde la nivelul webuinjlor, motivelor. perceptilor, ‘aloilor Schema topologicé& lui Lewin a permis vizulizaree ,situatiei" ea sistem de forte -motivstorit™interéependente geste de semifiajiece- sunt acordate (de insusi sctoral lon. Ea deptcese, ase punctul de vedere psihanaitc care analiza personalitstes in funeye de instanjcle consient~ preconstient ~inconsient. Instadit motivate’ sa ela progres semnificative, care emonstreazé importants defintarie xebingeor Murray), precue rel jucat de acesta in caral relate orgasim ‘media sau aierarhzari lor ineo piramida a valeilo (Maslow) dupe care se poate evalua petsonalitatex. Abordnd rlul uebuinlor si motivelor in personogenez4 Maslow concepe ‘modialitatea de dobindire reptat 2 trebainjelor secundare(nevoile de siguranys de stima, eapreciere, sognitive etc) din cele primate. Toate acest webuinj secundare (mete-nevoi) se coreleaza st cu nevoia de realizar a Sineli (selfctualisation" ). In acelayi sens, C. Rogers susie ca fnjele umane av onecesitate fundamental de a actualiza propriul potenialcdtma mult posi (considera caproblemele nevrotice su pshotice se dezvolta satunc end zest aspect al personaliti est reprimat in mod consecvent) Este evident identitatea de concept intr individuarea jungiand,teoria maturtatit psihice a lui ©. Rogers, nevoia de ,selfactualisation” a lui Maslow siteori personalitaii ptimale eR. Coan Turmaevaluarisiuapilorcu care interacsioneazs, individul in opinia lui G. Kelly ~ igi elaboreaza un set de ,constructe” personale pe care le ulilizeaza apoi pentru a {nfelegelumea si oameni din juz Cuiaintarea in Vesta aceste,constucte™ se iervhizeaza conform importan(e lor pent existents personal Pentru ni autor Erickson, Reppepon) Eal, contin proprio-motvata socio-cultural constiuieesenjasistemuhi persona, ir pen ali fenomenal de Snvajare permite asimilarea modeului cltrel(R, Linton care conduce la sructurarea personalit De afl fccare cular, pe lang scopal st integra, creeaza um spa inevitabil site scoputileconstiene gi elaboraea lor inconstient. Nici o realitate sociela nu exista fledo,scenaimaginar frsculisesmbolice”. fap deat parte, modelele sunt diferte, iealuile 5 stuctusile Euluj sunt supuse, de lao cultura lata, la vaiai destul dem n acest sens pulem admite esi A. Kardiner 9 personalitate de baz@ in .inima persoanei”. Pentrw 0 defntic mai riguroast, personalitatea de baza este configurayia pariculara,proprie memyilr uneisocet date care se manifesta printr-um sti general Se vial pe care indivszi ii deavlta varia lor singular. Personilitatea anormala nu impartageste difieuliyile comune. Eul eunosste 0 supraineareae perconslt prin incapacitate si sufesings. Aga cum spune K. Homey - nevrozate) ~plitete” aparutorilor 8} .prejul exorbitant al reducerii vitalitipi sale, spontanetii, apitudinior si bucurilor sale”, Totusi, dineolo de specifiew clinic, simptomatcaincauza este cea abignutt lisa aecyunil, aprecierea si afirmarea Sinele agresiiates, sexualtten, nTDar toate acestenramsn reflate intun regit inconstent sn apar deci int-0 formd denaturat,simptomatic ‘Anomalilepsiotice ale personaltaitmerg mai depare; ic pierderea reais module de sufrin sunt insofte de tulburari de gandite, sentiment de zoace, posesine, persecute ete. in anomalile nevrotice 5 pshotice se manifesta diverse distorsonar la nivel petsonalitii, ma les prin tllurai ale actelor yi conductor Tn acest caz,subiectal Este destul de putin consient de natura reala a tlburiilor safe, inet el cout 58 se pron ds Tap tn toate cazurie, deyi cu inensitate varibile tulburrile personatai sum abstacle in relizarea conssniani, in implinren inet uimane, clei inten Fel {ulburdi ale adapta sociale 6.4 Un simbol universal Arbor Impreuna cu pamnul cea mai veche materie artizanale a fost lemnul iar atunci nd patra a inlcuit, toate piesele din construc auramas aceleasiin forma, fnctie si le" (Genumitea pentru fume) deserunesza in in simbolt lor. In limba preaca cuvintut acelag timp 31 principiul substangal al materi prime a lumii. De aceea, ined din cele ‘mai vechi pur arborierau destinafi pent arevelainiiatlor mistral vie dezveltazea uumand era asimilata cu cea a arborlor(pomiler) a cdror revenire periodic la vista era interpretatd ca 0 promishune a vesicil. Simbol at vii vegnice ht continua evolu § ascensiune, aborele reprezintA una din cele mai raspandlte teme simbolice. Mircea Eliade distinge gape interpret principale, care graviteaza in jurul ide de Cosmos vi in vesnid regenera. “Arborele permite comunicares inte cele tei nivelurialecosmosui: cel subteran ~ prin rldacinile lai care rdscolese adincurile;suprafaa pérntlu pia trunchi icrengile de jos; maul prin ramurile dinspre virfarase de lumina cerlui. Adund lalata toate clementele: pamntul fi hrinese ridcinle, apa eiculétmapreund cu seva lu, ar din frecarea lemnului rezula (goes) focal De visiaarborlor se leaga stuctura cosmosului(arborele cosmic) existenta uni (axborii juni, arbore ceresc) casi soarta omului (aborele vie sau arborele soar. “Atborele cosmic reprezinitconceptul mitologic care desemneaza integul cosmos figurat sub emblema unui axbore. Est perceptia globsla a lumii si a vieitredace sub forma vegetla (de copac) petra a marca un anurnit tai de intelecte mitotogia. "Adesea este reprezcntat sub forma nei csenfe de o marie deosbit. In erecinele diferitelor poposre putem ‘ntdlni~ sejrul cele, teal germani, frasinul scandinay bradul rominese etc, tf arbor remareabili prin dimensiune, fora, logevitate Arborelecerese este un concept mitologie care se refer laalte coordonatemitopsice EI ideeaza numsi fora teresra care sprijina bolta cereasea in pariea ei centala. Inve seborele cosmic scl ceresc exists dei, deosebiri de stuctulideatia funefiuse mit Tun fet putem afiema despre arborele cerese ca reprezinta o forma. .reductiva" terest, microdimensiona-loca a arborelui cosmic. El ese imaginat io centul lumii concrete penta susine Dota cereasc®. Ideea de central uri se rfera maj ales Ia axa lumi, la central de spijin ab cerulatviibi § 18 reduce axis mr aun contra sparent al cer. Astfelsructra, arboree cerese, pin porta i vertical, prin amtciteindrepiate spre scerurie inypare", devine un cenira de chub sreitenga al pamantuli, centr care se reflec infecare din 8. In iconogrtia montiala a mitolopiehahaice, anborele cerese este conceput ct un wane al viel cae afioneaza pe dient regis ontice gi anume: a nivel ceurtor lmpare in lames dviitior, a suprafate pant, in rnd oameniloe jn subteran infumes Gemorilor {n acest ve} suntantenate Inolalt toate Faptule intro evolyie creatoare,sscendent ‘Avid radcinil th pamnt gi crengile inate spe cer, aborele este considera «asin simbol al rportuls dinie pamant cer in acest sens, el are particulate wnat u, coea ce ae ca arborele lenis fie exa Tumi 1 seninificaie cosmogonica a arborelu exist incd in comuna primitiva si a cootiat st exist pnt in feudalism timpari ~ conform relator wnor eonica coropeni. El sinboliiz ereaia in migcee,conifatransformari continue in wiversal Spinal al orl, Arborsle este repezantat in dou ipostaze, una normals, dress, lexrstrnat negative, Reprezentzea normel, dreapa, cu idacinie fie Inpimanincarecoroansseyconfanta cu intregl spay extrateres, expr smibolal Cosmological niger ascendente a vii pe pandat gin cosmos. ‘Alfaictsustin ca iainte de a veri pe pant, sifletele oamenilor sta in ce sau agitate pe virfrle cereqt ale copacl cosmic sub ipl ano paszee Sehimdt censemnescdfapel cin neleribur australe vajitriaveau un arbore magic pe care-Iplana istumat, cia dagen foe Supa ce- mane adacinie cu Sings omenese in Upanistade, Universul este reprezentat ca un copacristumt, ot ridcinie th cor. ar erengieitnse peste inte pm ups MBliade, aceata imagine ar pulea prezentao serniicaie solr In Rig- jy indeapté rare, sus afl adacin, ogoard-serazele sopra nas Tarn Ktha-Upmnished avem urmatosearemarea:" Cel vestie Agatha, esi poor raicnile in ss i crenil in jos, este preseratl, este Brahman.” Mircea Eliade comenteot acest ragient influ urmtor: copacul Agvattha reprint sil in toata limpesinea ef manifestres Ii Brahman i cosmos, sa alfel spas ceaunea ca rigeare descedeti lar G, Durand conchide: ,Acestcopae réstrnat ins, care ne focheazd sims vericaltjitascendente, este chiar seminal coexistenfe! in arhetpul ‘boreli al sekeme reciprocity cilce™ Figura anil, arborelereprezint in mod fies clea pe cae o taba cei care ree din lursea ral, vata in cea inviibils tot pe ell evoct gi sear ui Taco stp gamanic din jum steriea si stilpl-centr din sanctarele vaudu rum al dvhuilor sau stp de sustnere al coed indienilorsiouy, fn jurul aru ae foe dansut Soseli. Est spl ital pe cares pind templu su casa in perspectva trade iudeo-cegtn, sexe Colona vertebra cae susfine compl omenese, temple al sfetul Enisté doj termeni sansenii ce desemneaza ,Arborele lumii": »oyegeadha" semnificind yerescind in jos". (in wAitareya Bréhmana” VIL,30 $i ,Setapatha Bréhmana XIl,2,7.3~ arborele simbolic este considerat rasturnat) sl wasvauh desemnind .arborele dept” (la ongine: msi treiv apare .asvastha” ih educere “popastl eal, simbolul lui Agni saa al Soave jens fa castul ears sale cada ‘ins Axe Lum recur vuln din tediia greed ot simbol sla, eae sau opt in Onmpiaiosul din Deli, considers Centul Lum. ugIrs unete trait, imaginea soaetui lepata de ea a arboreluy ind reprezenat ca fractal Arborlui Lui” (in tradi chineza ly piresestearborel a nceputl nut cicl Se reintoatce acolo la sfrgtl acest, soareleoaihninduse la pus pe arborele su, .popase soaelu) este de asemenicalea pe care urca si coboaré suversnii, mijlocitori inte cer si pam, dar si substtat al soazelui. Dupa cum, soarete sf luna coboara pe zade siberian sub chipul unor past afl urea si coboarasoarele de o parte eel a éopaculti Qian Alte til vorbese despre mai multi ,arbor a fom, De exemp, pera gota alti, un prim arbore s-ar afla in cerun, un al dole pe pémint, ar ual tile in Smmpiigia moro (Hara 36. LLaantipod de fra glztor,nmitologiaindienilor pueblo, nani snsbotl marti brad al lumii subpaméntene, ace al seni ascensionale a igri sleteorstribunilor care ao cat pind la paint soareli nos. ua siguania ct acest arborespectaalos care cuprnde inte domeniulgindii de la cosmos pina la om, este si arbre al viet. “Arborele viet expriméo singur trstturk eset aarboreli cosmic sa dubleall scestuia care este aborele cores. El simbolizaza idea de tneree fra bitrinele, de ontiuitate vital ginemue spiritual elma frecvert el ese igtat in doa ipostzeesengiale: una, de plant miraculoast, care domind minunatelepeisaje ale wet gradini mirifice gt alta de arbre ferilizator, Fructele lui contin elixiat viet si ychimtesenta leacuilor"pentma toate bolle i Infirmitsie din lame, Indiferent de nature lor (ur, emgint ete), fructele consumate Insinerese pe bitrin,itumineara mintea oamenilon ajungénd chiar pina la invierea ‘momior. Aye se intampla cu fructele ,pemului viel” din Eden (care sunt in numar ée 12, simbotind reimorile ccc) sat cu cele din lerusalimal crese, sau cu merle de aurdin gine Hesperideor, sau eu difertle ign deconifee, Arborele,afizné M Eliade este incireatcu forte sacre deoarece este Vertes, ees, pier sng recept france. deci se regenereazi el moare gi rey in infin Ipostaze de arbre ferilizaorsimbolizeaza ferilitatea teresa yiprin ampli sipecescosmica. Astfel, in nee tibutinomadeiraniene, femeiletinere au ex tua) Be trup un arbore ale carui rédacini pornese de la sex gi ale ctrui crengi se Fsfira pe si De le Meciterana nina in India ~ exist un obice strvechi fn cate femeite sie rind batiste cos in amore unr capaci framosi ola pe ci, Hinga un izvor Ritwalldravgian a cAstoriet mistce dtr opal sioament are dept sop mariea potenjilului de procreare a emi, Oicetr simile sunt stesteate iin Indi, neal Incare easton prezinasnumit dificulii fata ese mist ma nteu un pom ctor = deoareve in coneeptia cultural local se considera cd orice duh se tee de arbor, dar tna ales de pom frctfer Dimpotva fs papulaia Kuri atl este c&stort msi nti cu un pom fructfer Decl iavoral ve este concentat acest vegetal (pom). in stare virtual sub forms Ge ferment 9 seminfe, Menibri uli Warramungs (din nordsh Avstalic) coniderst Spistul coil, ca un bob de nisip, care se ascunde nur anumitorcopaci, de unde se desprindes wneoe penta a ptrunde prin bure in pantecele matem Ese evident, cd din punt de vedere sexual, simbolisal arbor este ambivalent 120 Pom vet este I arigine o imagine androginlu nial Truc iat spre cer simboll soar de forts putere, este silt Falusl, imagine ohetipal atl Tnacelai ses, arboree ou scorburt, ca cel ev runzis des in eas se cubtresepastelle shear rodeste period evar insagines serial mame frie : “De asemerea, in anumite culturi unii arbori sunt considerayi masculi, iar alii femei. La ciwasi, stilt funerar e fae din te petra ceremonial fanerar al femelor. sin sear pei ca al birbat lo. le dou pour se pot un, cee ce inspira pe Jung tao inerpretare androging sous mai curind henmafrodit a acest simbo . "Ambivalentasmbotismaluarboreli in acelsi ip falas si matric, s€ manifewe distinct clarin copacul dubs .n copae dublasimbolizeaza proves! de individuate in curs cari contrrile se unese in noi Tar aceastaioiomie mamt arbore foarte freventinttit in mitotogie popstre conducelaun shore stb seri imagine se va desprinde ns mod teptt de context fi mite, va junge In ziele noaste sub forma aborelui genealogi. "Attn Onent it in Occiden, i aborele veil pave uneorirasturat. Conform textelor vedic aceasta rstumateprovine dint anumit conceptie despre roll sostelui {Sal luminéinreslerea ingelor: ele igi trag vag de sus cau -o fac st patna in Jos. De ac istumareaimagnilor:ramurile Tndeplinese rol de raina, jr vdacine po celal ereng lor $i Dante noteaza undeva despre enstnga unui anumitcopac care se rane prin vr fe cimolismal hindus al copacuuirtstamat, dacnile sunt considerate simbelal deavattar ar ramsile ca spi desustinee a acest. Ezatevisl rae reia aceasta idee: Pomul vei se ntinde de sus jos, ia soarle fttumineaz in ntregime Zoharul. Instr, Pore eric iting radacinil tn wtinal er intnd ramurile pe deesupr si pe dedesubtul panto Io treitiaislemice, ih ,Siraan-ne” (Cran XXIV, 35), se vorbeste de un yarbore binecuvantat', adit inctreat de influenge spirtate (in Cabata ebrie ele emana din tuborele vif ind simbolzate prin ,rous de lumint”) situ into pozife central Sau yanialt (arbors ese un méstin, al cru uleiinetine lacare net Lamps, ling Simibotiing lumina ui Ail, caren reslttee Allah insu (,Allh este Luminacerlu i pamintule) ee Gonna i scontinuulsunittea i Suatates se nese i aluneca simbolic de a vote vii fn ace Pon al CnoastrBineli i Raul care ete dine de el din Fn paradicacestaa fost instrament prin care Adam perdu ith dupacum pomal vieti va fl instrumental ibaviri Tu prin rastigizea Il lsu. Arorcle ii pat stl stra tse plate deveind aor al mon Se pare fn variant europeand arborele vehi al singe a fost cunoscut nite ecru srint-un tain varit aati su foro de ficus si gut Dar asocierea dinire pomul vii si puterea divina se regaseste din plin in eradiile crestne O ineress tegainne™~ poms» anborele. nou estan care repeneresz8 om {in viziunea isi H.ce Lubae — crucea Tnaljata de pe munte in centrul Tumi. aetivesz logie simbolict se poate desprinde analizand ~arborele -primulsi in (despre care se vorbeste in Facerea) ~ yi arborele cruci, st ricrescut pe Calvar, srborele pe care imparatul veacurior arascumparat mintuirea noastra sine-a ,trecut”prin moarte La viaj ‘Simbolul erucit Este unul din simbolurile atestate inca din antichitate: In Egipt in China sau in Creta, la Cnossos, unde s-a descoperit o cruce de marmura daténd din veacul al 15-lea inainte de Hristos. Cruces este consideratd a fi unl din cele patru simboturi fundamentale, aaturt de centr, cere, patra. Ea stabileste o relate inte celealte uel: intersectia celor dou drepte ale sale coincide cu centrul pe care ea il deschide spre exterior; pe de alta parte, crucea se inserie in cere imparyindusl in patru; se abjin patul gi triunghil daca ise unese varturle prin pat drepte ‘Ceamai camplexa simbolistic& deriva din aceste simple observafi; ele au dat nastere ‘unui limbaj universal gi de o neintrecuta bo gdje. Crucea simbalizetza pamntl, find insa expresia aspectelorintermediare, dinamice si subtile ae acestui, ‘Simbolistca numérului patru se leaga in mare masura de cea a crue, pentru c esemnetza un anumit ansamblu de relait in iteriorul numérului patra sl patratului Indicdnd cele patra puncte cardinale, crucea este mai inti baza tuturorsimbolurilor e orientare, la dferitele niveluri de existenta ale amului Orientarea spatiala se aticuleaza pe axa est-vest, mareata de rastrtul gi asfingtul soarelui, Orientarea temporal se artculeaza pe axa de rotate alumi sud-nord gi totodata jossus. Din incrucigarea acestor axe majore rezulta crucea de ,orientare total CCrucea are o funcjie de sinteza gi de masura, nea se intilnese cerul si pimntul; tn ce se amestecdtimpul si spajul. Ba este cordonul ombilical niciodata taiat al cosmosului legat de centrul originar, Dintre toate simbolurile ea este cel mai universal, cel mai totalizator,Crucea este simbolul intermediarului, al mijocitorului, a celui care este prin chiar natura sa, permanenta aducere laolaltéa universulu si comunicares ttre pamant si cer, de sus in jos, de jos in sus, Eaexplicteaza misterul centrului seranifieand imprastire, cemanare, dat si aduare, recapitulare Crucea mai are si 0 valoare de simbol ascensional. Intro ghicitoare germanica medievald se vorbeste despre un copac ale cirui radacini sunt in iad si al earui virf ajunge ls tronul lui Duranezeu; astfel el fine lumea intreaga in crengile lui ~ acest copac ‘este focmai cvucea. In legendele orientale, crucea este puntea sau scara pe care usc’ la Dumnezeu sufletele camenilor, In unele variante, lemnul crucii are sapte tepte, dupa ‘cum asborii casmicl reprezinta cele gape cerur. ‘Tradtiacregtin aimbogesit in mod prodigios simbolismel cruci, condensind tn aceeasi imagine manuirea 34 patimile Mntuitorulu Es este moi mult decdt © figurs lui Tse Hristos,identificdndu-se cu insist persoana Lui. Crestinl tin sarbatori ale crucitAratarea imei Cruci" .Scoaterea Sfintei Cruci, .naljarea Sfintei Crue sti se iuchina ima Ea expriza o anumita percepere trata si interpretata simbolic. Cruces cu o sin ‘ard orizontels este simbolul Evanghelie: cele pau brate ale ei simbolizexza cele patru clemente innate de firea omulai, sau omenirea toata chemata la Hristos din cele patre 2zari sau vrtuile sufletului omenese. Piciorul srucii reprezinta credinga agezati pe temeivri adanci: braqul superior simbolizeaas nadejdea ce utca la cet: largimea crucii ~ perseverenja pina la capit. Crucea patimslor—reumintesle de suferinfele $1 mouriea Iwi Hristos: de birwinia Lui asupra moni. De aceea, aceasta este impodobita de abicei cu o panglica si seamana cu lon steag, pe care @inalfa Tisus ridicdndu-se din mormant si carui lance se termina in forma de eruce. in loc safe ascujita cao suliga. Uneori nu mal apare copacul, cain eazul crweii patimilor, ci doar cu un toiag (sau un scepttu. ‘Urmandurgievolutia fn fumes simboluritorcrucea devine raiul celor Ales O edit a Dininei comedia, din 1491, ne-o infajigeaza in mijlocul unui cer instela 5 lin de reptferieiti care 0 privese cw udorstie, Cricea este aici simbolul slavet vegnice. al slavet {obinite prin jer‘fa si care culmineard cu fercire extatica Coucea recap tuleaza creaja, ea are un sens cosmic, Iata de ce. Sfantul Irineu serie lespee Hristos si despre ristignirea Lui: A venit aga ineat st-L vedem. la toate cele ce sunt ale Luis gi facut trup gia fast rastignit pe cruce adunand in Sine lume toata (dversus Haerises 518.3) ‘Crucea devine asfel pol lumii aga cum firma Chiri al lerusalimului: Dumnezeu si-a desficut ndinile pe cruce spre imbrajisa marginile lumii intregi side aceea muntele Golgota este cresitul lumii (Catechesis 13,28). Grigorie din Nyssa va vorbi despre eruce rumind-o pecete zosmied “Autorii medievali at imprumutat de la Paving Bisericié tema crucii cosmice, pusd {in valoare gi de Augustin in ,Genesi ad litteram” Prezenfa cruci se regasesl in naturd, omul eu brajele intnse simbolizeaza crucea age coum o face si zbonal pasirior, calargul corabiei sau unetele de arat pamsntul. Aste, Justin jn Apologia a (1-85) enumera tote ucrurlece poartaimaginea cruci, Lista erucilorascunse Ccuprinde plagul, ancora, tidentu,catargul si verga corabiei, crucea incivligata etc. (Cruces reia temele fundamental ale Bibliei, Ea este un pom al viejir Facerea 2.9), Injelepciune (Pilde 3,18) lemon (al toiagulu lui Moise din care a tgnit apa, copacul sid pe malul epelor curgatoare, leminal de cafe este prins sarpele de arama). Pomul vietii imbolizeaza termul cruci ‘Sfantul Bonaventura compara crucea lui Hristos cu Pomul viei:crucea este un pom al frumusetissfigt prin singele lui Hristo, el este ineareat de toate roadele, Potrivitunel ‘redinge stravechi, adevéeatl lem al crucit lui Hristos invie mort, Aceastacalitate a lui ‘ar datora faptului ed aceasta cruce este facuta din Jensnul pomului vie, sédit in Rai ‘Cele doua axe ale crucii ne trimit cu gindul si Ia scurgerea timpului, la punctele cardinale ale spatiului, iar cercul, la ciclurite manifestariis centr fnsd, in care nu exist nici timp gi nici ua fel de schimbare, este un loe de tecere sau ce comunicare simbolict {tre lumea noasa si lumea ceallt inte lumea vizibila gi invizibila ‘Crucea este — cercul taiat de ea devine roata ~ emblema iradierii din centru; de natura solara sau divina, Reprezentind totaitaea intinderi, crucea reprezint® in China simbolul numarcll zece, care confine roate numerete simple (Wie. Crucea verteala gi centrala, considerata st Axa lum, este regésibila 91 in globut care pontta a un sol cruce, simbol imperial pe eare alchinigt‘ i identificau cu creuzetel regenerator. ‘St ne smintim si planul in forma de eruce al vempletor hinduse si al bis ul corespunde absidei, brajele ~transeptulud, corpul i pieioarele ~ nav ~ altarului sau lngamului Tn Epipt.cracea are toana, de aceea este confundata adesea cu nodul lui Isis, exe simbolul sf promisiunea milioanelor de ani de viaja viitoare. Numita Anh, crucea cegiptean, este un senin format dint-o bul rotunda sau ovala de care atm un fel de ‘T care seamint cu o funds, Ea este unul din insensnele lui Isis. dar poate fi vAzuta in ior‘ing maltr divine, ca emblems «vig divine ia vepite, Ba este apicatt pe frusteafarsnilor si &intaior, pent a Te da puterea st vadd veyicindincolo Ge bstcolele ce man de trecu, In Aliica, crucea are fp primal rind an sens cosmic: indisénd cele patra puncte inal, ea simbolizeaza soatle i drumul desrs deep blta cru acl timp emai exprime si drumurie vit ale mor, find o imagine a soartelomull Cruses (serie Guénon) ese in pitt rind simbobul totais spatiale. Simbolu nici exe 0 unite a contraritar pe care tuebuie si apropiem de acel Kua futivea din Yang i Yin) a side aeea taki pitagoriea, Acest simbolism est extrem de bine simi inteadivia mitcd a vechilor menitni,Crucea est simboll italia Tuma legararilor centrale dine ani; end vechi seribi incereau sts epteznt lume, ei dispuneau fn formu de cruce grecease sau de cuce de Mata cele pats spain jurul cent. Pentru amerindian, casi pent european, eruces romana este simolat Pomulu ‘etl eprezenat fe doar sub forma geometric, fie cu extemitaie cain celebrele nici de la Palenque. Jn Codex Fejervary-Meyer, fecare din regiunile circumscrise de poli pamantulu este teprezentata printr-un copac in forma de cruce pe crestetul cAmuia st o pastre. {n snumite codextsi, Pomul vie este reprezentat printno cruce de Lorena ce poata pe bratele orizontale,sapte flor simbolizand fara ambiguitatedivinitates agrara. fn alte eazuri, septenanul divin este reprezentat prin sse flor plus pasirea soazeli in mijlocul ceruli 6.5 Simbolistica arborelul in cultura traditionala romaneasca, PAdurea in istoria tomanitor a reprezentat cea mai temeinica legeturd cu pamantl g1 rlajia indestructibilaintse om si natura. Frajia'roménului cu padurea nu este o simpla rmetaford poctica, ci o formd vie de coexistent, de civilizaie, de culura. De-a lungul istoriei padurea indeplinea atat rol de cetate vegetald, ft side sanctuar natural ‘Stediul spititeloraxborilor sal spistelor padi depasestepreocupariefitomitologice, atingind pe cele ale cosmogoniei i aniropogoniei; comuniusieamiticd intr arbore yicosmos ‘mergind pins la a confunda cosmosal cu un arbore cosmic si arborele cu orl ‘Comuniunea miticd dint arbore stom sa dezvoltat in tri faze: toremismul uboricol, cultul arborilor si dendrolatia.Fiecare faza corespunde pe plan socio-cultural unui stadiu de dezvoltare mitica; prima feza ~ comuniunii gemilice a viewi primare; a doua lorgenizisii unjunii de tba, jas ulna ~ descotnpunerii comune! primitive, Aceste (rei faze coexist uneori pe plan istic si canverg pe plan mitol Astfel, locuitorii Daciei neolitice (organizayi din punet de vedere social in familie, ginta, clan) in procesul domesticirii unr arbor! sAlbatici ~ au stribuit acestora calitaqé Seosebite, necunoscute allor arbor, j-2u considera indisolubil legati de viala omului, st luneori chiar rude de rang vegetal cu amu, In acest fel. arborii au dobindit semnificyia unor simbolusi social-culturate ate comuniuni naturale cu lumea vegetal, Pe teritorial Daciei neoltice axborii domesticitt incep sa fie venerafi pentru vinuyile lar deosebite. Localnieii nu mai au curgjul sei riutileze sau siei distrupa: incet acesti arbor} devin blazonul eccnomiei domestice de up social, simbolizaind vis organizat2 In fami. gigi si clanuei pe principiul exozamiei pattiarhale. Ei pot fi deci considera arbor - totem, 124 Abst wtemizati marchesa acum intl i central vital al agetrilor, poi 3 etl saul sep pe seaperqu, pe pete suie castor, pe net, (pe obit de Ural) sees pe vent (han) se ndauta sub forma de tse pe nctopole st pe marmite divine : : utes male arbi a fost considera nun al regis dec cel aman. in ate fore tv ate eure dec cele sbuiteeameior, neha fost usa servile imereselrconunituiomenest ; Tnpevond come! pum fedin cull boson cet saa cultura stor au fos ensderaica co fom superone” de nie cu ol trans sibolasta mito rime See fecal de alu Poschort putemiel- gues imprsionangi devin acum instrumente al reine prvi fe upraratrle care ajoneaa det pine. Arbor donee ase payee ste denuece unt percept dept instrument prin cars face carosut Camenior van divin, Frearul ramuor si fognetl fruzlorexpria mess tainent lun zu su demon vegeta rurale, mgr face gf feow feo! vent mediante magic bra basa tr de i, seorbur Torpote deven tmecpculdecrergie mid $i miaculossh "Dap Been Salis arbor individual peivii ca abate ale fxs dvine, recepncal a woe iv sou ca metamorfove le vei nel dvi sant ora {tte popowele lumi in pevioa primi. lay eminscene le acextladorai a peristcpavatnperioade fale doc sna tz, : Din pune oe vedere fag, legends mitre arborior sci presi via selon seman a ror pute te eran protj neil neve ele). {Scars o tei cu ou pei, eau Tag dea corp de ofa ia nile de Sfobtoare ee mpodobi “ot in eacgori arbror sar erau incl aot rai, deoacee aes era coosdeatct snug lumi profane pan efetce sae, Acbor sael nu putcau ft muti ai sau transplant dec cu condi agg saracerli or scr prin omit it expat Tajurl lr sau creat cu timpul icine, alae, temple. Tracifiaprimitiva a acasuritor sacre in cantesborlr sectlar sa Ia bazaa cea tin elra popular ming Srmumitapa erent ema dea lettenamal din ema ur arbre ney ntact ade soiocalurl superior a cata ae serait stoic Inf adler cau ntempei)a ncep te nchie aera seach bad sottend oer nomttTesdeitnd aeig 01 destoctor fue on gi dbintate Sub bra, sje gi nue oamenil - cleat in sperana de ava vise prot Umbra nore dn ses copa tori a ming pe se deans hina eta mal eveual weeps a miologiel botaice exe dendrolaa, nich adoraen mbar ser ea divin! propre. Sir zp fete riveted nis boric devin cum avin proce delice rons topics omer pan arbor repre snl anes ean eoxogoice antopogorice, De acetate sac depind cu tencan eager ene ef ut conte me metaortorate zi, SS0°Tf srs tulepoci bonzului 5 nceputl epoci eal, cosmasul fost maginat de eg can copa urs ese ind cade nie pl igri 135emergent capact vitale a vegeta, ca sinbol al vif terestre) cn cele in cer — imagined atorelui cosmic rasta, igurénd smbolel ns influx cosmic pe pt. Lazar Saineana sustine fapul ed in mitologia romana cena este conceput ca un auboreinvers cae ii intnde eenaile deasupra capetlor nonste, Aces arbor uri est accesibil una onal dat ew elt exceponale, care deseo ete sina oul din basme. In structura lui fantastica, arborele ceresc strabate bolta cerului ca o Fantasma Siimpodobeste cncolo, o al lume miifiea, supraposi cele ees. Aceasta ste lumen Zelor si acemonior, aetolor bin yt earepopleazaorzontul primar al mitloge. Aces suprateesi est identifica eri cu parsdna. Motil bore cee rominese ese asocit in intaginea crestonshi autohfon ge bes cv motu sunanic a ascensiunii in eer gi al chnicitcaltorietaeien,tipice gamanisml i formele I several uma Mai exists arborele consacra ereiloreviliator sau salto care au descopeit su inventat ceva ul pentru comune ‘Arborele soeru este difeit de cel .consicra' el era metamorfoza unul zeu sat subsiuitdivin, pe ein arborele consacra era simbolul une puter communitare emul tne institut sosial-eutaale In general arborele sacra sau ,consscrt fost implant in vata saul i ocul Iuia fost considera central material spiritual al ager respective in ving comunitait el reprezenta simbolol puters divine gi torodata instrument cultural care garanta desfguraeartualurior st eeremonilespeifceeverimentelor importante din ltl visi Ta toate rtualwile sf ceremonile desfgurte sub arborele sac se invocau ate ds rgaciune, de divnai, de magi, de prezengi vegetal uli sauerul care aconscrat “Arborele cosmic exprima simboll cosmological migtrisascendonte a vie Ds paint gn cosmos. Ese reprezetarea global lumi ix vit prin simbolul un Exbore. Pe plan culturabolctri se prezint sob forma de brad (forma cea mai rhea st ‘mai fecvents ct su forma de mar Bradul este concept Ia dimensiun eave sdeazt realitate, intro ,identiate vegetal" care cupringeIntepul cers se revasi In toate ‘agtunile universlui, Maral prezini alta imagine aarborla cosmic, recat st rns iteratarizatis peste substatl ta a dead mistce a mara, O earacterstica tpi penrsromini este ft ed arborele cosmic nu este niiodata reprezentat in forma negativa sau astra, ei numa creapt normal, pocitivi “Arborele cere ese un concept mitologie are cuprinde alte coordonstemitopece Fl idceazdsurnaiforj terest care spina boa coreasca in pares ei central. Intre rboreie cosmic sce eerese exit iferene semnifeative de struct idetiva sifumesiunemitica, De fap atboreeceree esto forma ie mica eres a artorelu Sosiie,umessfuew find In acest caz nu numa en enter de depart, dar 3) un factor portant de semnifcii func “recerea dela eultularborior sacs la celal arborlor conser. resizt in mod urepnat prin ransimbolizareaborilorslsifa i eshinocili ate arbonlor lesa de evenimente mitcedeonin elendaistie: Anil now, arhocle Sani Gheorghe.arbocele Toli acest arbori enercitau prezenta mitica in viaja co forme: una vie, conctela gi alta ideal-abstracta Pentru a fi rasplantat un arbore sacra (sau consacrat)trebuia si fie viu, in puterea lui biologica. proprie mediului lui natural. Daca este transplantat ca arbore mon (eare sib dona iyi 26 Figureazs nami morfologic simbotul lui sacru sau de consacrafie)atunei este dezradacinat, descamat si fasonat ea stilp arborigen. Prinize axboui sacri stejarul dejine wn loc de frunte. Bl a fost de altel, eonsiderat drept primal arbore creat de zei pentru nevoile lor. Din el arf fost creata specia umant. Mitul genezei stjarului susfine o@ ridécina lui umplea pamantul, iar coroana acoperea cenul; Inte radaeini era infemul, iar i coroand era slagul cerese al zeilor. Trunchiul Stejarului sacru mu putea Fi nistit deedt de focul cexese: ramurile lui sanetifices locul pe ‘cue il acoperau. De aceea e simboliza fecunditatea si moartea totodata Dar copacul de referint, care concentreaza multe din activittie sprituale de ordin ritologic al romtinului ese Brad -Firtatul obosit si inciudat de incapacitaten lui creatoare a j2bit cu toiagul in apele primordial ¢ In locul acela s-au deschis i s-aridicat fan un brad fosforescert, picurind ssropi de ap lurinoaeé i indnd fn radacinile lui atta pamant cit putea sd stez pe el = ccelce a facut minunea cu fratele sau ce-linsojes, de asemeni obosit ineiudat de neputing. Bradul a cuprins in.coroana, trunchiul si radacinile lu tor cosmos De aceea eaarbore cosmnic a fost reprezentat avnd coroana in ceruri si radzcinile tn pamant. El reprezinta tre ipostaze distinete si anumme: arbore cosmic propriv-zis, arbore cerese gi arbore al vie. ‘Trebuie sf facem precizarea ca in simbolismul mitic, coniferele prezints uneori polaritai contrare, antagonisme jreconciliabile. Astfel, bradul este considerat arbore al Vieti spre deosebire de tsa, consideraiaarbore al morfi. De aceea bradul a fost simbolizat pe altare, in temsle ca sem al materitai, iar tsa ca seman al neantului Dar sila nivelul bradului se intilnesc raportari mitice bipolare; el este figursttotodata ccaarbore cosmic giterestru, ca arbore al vii sal mori, al norocului sal nenocociritor ‘ete, Considerat arbore costtagonie, teagonie si antropogonic totodata, adica creator de ‘lemente cosmice, de fapturi divine si eameni, bradul creeaza si promoveaza Viaja sub toate aspectele t multiple, este prezent in toate manifestirle rituale si ceremoniale care ‘implica adorarea astrilor,ciclurile vii (nastere, muntA, mosste) siciclurile calendaristice. Elementele constitutive ale bradului (eidaeina, ramuri, fructe, seminfe, ragina ete.) au fost considerate colemuti puriale in gubstanja lor genuina. Folosirea for prefereniala _magied, sa dovedit indispensabila in ritualuile si ceremonialurile magico-religioase ale autohtoailor Arborele vsti in ambele ipostaze (fertlizator sau miraculos) simbolizesz4 ideea de tinerefe fara batrdneje si viata fara de moarte Pentru descoperirea acestor arbori (uneori cu infatisare modest& de pom fructiferi) sa intreprins expeditiifantastice gi s-au purtat pte imaginare. Arborele virile totodat gt arbore al stunfer, sta fost figurat print-un mar, att ta stramosii nostri 2t sila alte popoare, De exemplu, Is greci s-au descoperit pe pereii din palatul Cnossos (insula Creta) picturi eu ,mese eu pomi in mijlocul lor", pom care aut fost identifica cu meri, Maral se prezintd in acest caz, ca simbolulabundentei, 2 puritaii, 1 viet si cunoasterit. La daci, arborele viet gi a simi a fost imaginat printe-un mar it cu mere de aus... Marul salbatic a jucat un rol foarte important in hranirea lor sau siracilor. jar maral domestic a devenit object de cult, ‘Arhorele de nasrere exprint in primul rind Functia eeintegrarii omului ih cosmos. Etnologia romidsa ii atribuie tri sensuri:infrayire simboliea dinire un now nascut si un arbore silbatic ales din padure; de dicuire a noului nascut in grija simboliea & unutarbore mite; de comuniune mire nou nasut sun pons rte plant in cute ua nastri copii Primtele dona reprezina cle mei arhsice forme de cult al aborilor le romfni a bara aestr ritalur era ideata comuniunea reciproca de destin implecebi inte cle dou faptir, comuniane stabi pe plan omic ine def nceputl lui Atria form, cominines eum pom rictfer este de dt recent, si est de ft comsuniones gin viva master, stabita pe plan mora de prin sire In prim tip de comunine se impure alegere (predestinata) «unui arbore sare de refering rad nce de doles ti de eomuniune se poste sege orice pom fructfer, de refering mar sau nue Tofajites nouluinéscut cu un arore sacra (el ai reeventcu brad pin excelent laromini, se facea in tect in viruteaeredine in Vfl aborelui ee nsrisé soarta ceil Daruires nouli nscut uni arbore scr spe at protea se realiza in recat pe bana ‘nei credinjegenealizate ch arbor sunt Hinge cu puter opticesuperoare onl tare, pot pote impotriva puteilor maletice ‘Acestritval se practice ma ales in conte fn cre prin sau dele moulu nascut credeau ed unsitoaee il preestinaxe nenorcii, ra un act publi, tn eae pin sat rudele ingennchesw cu cop tn brae gil Ineredinjau brad. Apoi zeriau stoara cansemele failed nol nascut i las ofrinde la radacing. Comuniunes ee pists prin viiteleancale Te brad, grin aducereadeofrande s,satal de vorba—povestind # bradulu despre vat copia increingt Legitura nouluiniscut cu un pom fratferse resizes prin sea deere pan sau rade a unui pom fructifer In naterea copii —numit pom de nstere. Acest pom de haslere earch tread in ingijvea coplli tune ind acexta va fi capabil s8.o Fea ‘Dupi evolsia pomulu, va fi cescifrta i infeleas evolu copii vig. Arborele de nua, Asbori folsi petra Tundsmenta actl nun au fost nomi wsrbori de nut Metamorfoza arborelui de naytere este ,arborele de runta” fondamenta ctl mint. Inetologia ronineascyaborele de munté este fin fe a instrument” at uni prenunsimolice de tip lad ica inset al uel mnt fective, concrete, rele Cercetrile enfolcorice de Ie Poiana Sibiulutasupra pisoilor transhamanft a eviengiatexistenfa unui vechi ice: .prenunt, care ave lo in pure in fala unt bred, de wees nai cru Jour i ate le ad Prenanta ert e ft, am rial de imitare (in plan protesonsl smite) a mani proprit-ise, Obligaaasumaté pin unt Je brad” era determinata de legea comunitaiprofsionle. Cei in caved isi putes cileajrdmanaal deci u isc ania comuntare profesional al oprobiulu public ‘Atal brad (oa arore salbtic), cit si mara (3 atbore domestic) aparfreevent in dati gintwalurite legate de comsnicareaafectiva inte doua fine (barat 5 emi) inainte ca acestia ss intemeieze o familie, dar gm actul muni ea are Dar. ine sbradal de nunta gi amirul de num exist importante deasebiri de contin smote, de suerte de Fae ceremonial Bradul Ge nunta tree in prim rind se de wmarmea~ manu, de aceea ra ales de Maca (pricteni ai irl) 51 se expieaperiow ce ese tia; urmeaza apo! integral de fmpodobire brady: manopomtea Ii folosit p 128 i | i i Jovu! bratelui de sunt din ajunlcAsitoried, la easa miresei anticipate momente lucice din ceremonialul aditiona,Jocul est reluat in aliul mires, apot la casa mire, ta bisericd inepoi la casa miresei, Compartamentul nuntasitor fat cde brad este (pe tntreg parcursul noni €8faj de un subir al rela. Bradul este in acest context simbolul Jegtturi dine membrii une comune Bradul de nt a fost inlocut (mas ales in colindele nupale) eu marl de punt €2 substirt al sthorelui costic, Este posibil ca peste figurarea si semnificaia .mérclui mnie aufoionit sf suprops, ct impul,insginea gi semniicaia varus bible”, Sino al Ixlepciuni si viel eterne “Arborele fertlizator se refer la feitzareaterenuli fn care e implanta un arbore sacru (un brad implantat intro livada fructifera trebuie s4 provoace fertlizarea livezi)saularitwalur specific cSnd baiei si fete (la perfoada de tecere de la puberiate Jn adolescenfa) impodobesu arbor considerai ferilizaton: eu mastiale copacilor. Mascarea arborilor urmarea ocrotitea lor simbolica impotriva demonitor vegetal rualign, in perioada de rode ‘Acborele fenilizatorSnsemma faa si calitatea pe care o expité un arbore sacra fn raport ct vais oamerior gia animslelor...Crescitori de animate impfantau in mijlocul tatlei un arbere socotit protectors fertilizator numit uneor trea”. (0 alta conceptie se refera la transsimbolizarea calitaii de arbore fertilizator, elementele lt acboricole (rengi, fruct,frunze) iid flositeprimavar, vara giiarmaca instamente ye urat™printre amen eciorifnascai fn bra, costume din cetina ositari care poats brad ine coarele boilor eu car colinds copii car sorcavesc cu crengule de brad sau crengue de mar, tit urmnazese pe sceast ale st comnice viele fertlizni plantelo eu eae se fae urares in colindat,.. Ca care soreoveste vesteste emul destinul arboreuiferilizator, care nu este sltceva decito ipostaza mitics a arborlui cosmic, cerese sa al vie ‘Aborele de judecat {i drepalcutumiar al turor popoarelor, igurivleetnocuturale ale arboreli cosmic, erases lv marcauincinta de cult ilocunle de judecata ving, obgeased individual. ‘In dreptl cutumier romin —jurimintele ca gi judecitile divine, obsteg sau cele profesionale~ se efectuts fa mune sub brad, iar la deal si ses sub steari, plopi, stesi uci ete, Er socotit brad de juramént, bradul in care vétaful catusarilorinfigea sebia pentc s jura pe eas rece pe sub ea, ar brad de judecat,bradul care pin izalrea lui rendioass inspunea oamenilor un respect deosebit. Ce care voiau sa invoce fudecta glvina a bradulu lea de tulpina Ma pe vinowat lasindl acto tei zle get nop in care imp, act nu era ucs de farele state, de trdsnet, deo slaietorentiala, era absolit de vina (gratia). In acest ea, vinovatul invoca protectiadivise a bradulu tuelar in nurele sravechi legsurftogenetce cu specieurrt. act sctpacu viaja se credea ea fos aparat de brag era considerst un om provident Tne dova acceptiune bradul de judecata era arborele mitie sub rarusile caruia st deasupraradcinilor caruia se judecss conflictele intre oamen ‘Cudecua de sub brad este vag eonsemunta sin colindele de anul nov, in deserierite acestora, brad se afla la réseruce de hotare, unde de sub el inparjen dreptarea Maica Preocurata) Avborijerari~nueraudeosebfitn structural morflogia ifuncyiunea lor general snc de ator de aster de nnt,Erau substan sccias arbor Grad si mara) reds bo