Ordonanță de Urgență 44 - 2008

Guvernul României
Ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea

activităților economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale
Modificări (5), Acțiuni respinse (3), Referințe (3), Derogări (3), Cărți (5), Reviste (15), Comentarii expert,
Jurisprudență
În vigoare de la 25 aprilie 2008
Consolidarea din data de 01

mai
2018 are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 328 din 25
aprilie 2008
Include modificările aduse prin următoarele acte: OUG 38/2009; OUG 46/2011; L 4/2014; OG 39/2015; L 182/2016.
Ultimul amendament în 17 ianuarie 2017.
Având în vedere că Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care
desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare, a condus la
disfuncționalități în activitatea de autorizare, prevederile sale fiind interpretate în mod diferit de autoritățile
publice locale desemnate cu aplicarea lor, pașii care trebuie parcurși de către solicitanți diferind de la o
primărie la alta,
luând în considerare că Legea nr. 300/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede
obligativitatea parcurgerii unei proceduri de înregistrare în registrul comerțului, în procedura emiterii
autorizației de către autoritățile publice locale, prezentul act normativ conduce la reducerea birocrației,
combaterea corupției și la scurtarea termenelor de eliberare a autorizațiilor, întrucât cuprinde dispoziții care
conduc la simplificarea procesului de autorizare și înregistrare a celor care doresc să desfășoare o activitate
economică în una dintre cele mai simple forme ale acesteia, fiind stabilite criterii care nu lasă loc
interpretării arbitrare și fiind mutată procedura de autorizare și înregistrare în întregime la registrul
comerțului, ceea ce scurtează etapele pe care trebuie să le parcurgă un solicitant și vine în întâmpinarea
acestuia cu personal calificat și cu o procedură care deja și-a dovedit eficiența în cazul societăților
comerciale.
În condițiile în care absența unor măsuri active de stimulare a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea
procedurilor administrative, și de creare a noi locuri de muncă conduce la prejudicierea dezvoltării durabile
și sustenabile a României și la încetinirea ritmului de creștere economică,
ținând cont de faptul că autorizațiile care intră în acest moment sub incidența dispozițiilor Legii nr. 300/2004,
cu modificările și completările ulterioare, acoperă domenii de o deosebită importanță socială și economică,
menținerea dificultăților actuale de aplicare a procedurii de autorizare putând genera grave disfuncționalități
în desfășurarea normală a respectivelor activități,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 1/30

Document Lege5 - Copyright © 2018 Indaco Systems.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Pentru
decizii
corecte
-
Horatiu
Sasu
Un deținător de PFA/ÎI/ÎF trebuie să fie și economist și manager și agent de vânzări și avocat... omul orchestră! De aceea
trebuie să cunoască și să urmărească măcar aspectele elementare ale activității financiar-contabile. Și, cum „elementar”
nu înseamnă „după ureche”, ne-am propus să analizăm regimul PFA/ÎI/ÎF de la decizia de înființare și până la lichidare.
Vom utiliza calea adnotărilor la textele legale.
În cele ce urmează vom prezenta soluții din practică, inclusiv ale instanțelor, menite să alcătuiască o imagine globală
privitoare la respectarea sau nerespectarea dispozițiilor legale în materia persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor
individuale și întreprinderilor familiale.
Vestea
bună
pentru
PFA:
activitatea
lor
nu
mai
poate
fi
reconsiderată
SALARIALĂ
-
Horatiu
Sasu
Textele actuale/actualizate ale Ordonanței pe care o adnotăm, coroborate cu prevederile fiscale, conduc la concluzia că
activitatea unei PFA poate fi foarte greu reconsiderată ca fiind dependentă, salarială. Efectul este că în general PFA
”scapă” de amenințarea ultimilor ani referitoare la reconsiderarea activității ca fiind ”contract de muncă mascat”, deoarece
chiar prevederile Ordonanței de față dispun LEGAL faptul că anumite criterii sunt automat îndeplinite. Activitatea practică
sau prevederile contractuale complinesc și alte criterii de independență, ceea ce face ca în general activitatea PFA să fie
ferită de riscul ”reconsiderării”.
Astfel, criteriile de INDEPENDEN?Ă de la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal sunt îndeplinite de către PFA astfel:
Activitate independentă - orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care
îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii:
3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a
programului de lucru; (comentariu H. Sasu: aspecte ce trebuie să rezulte din prevederile contractuale)
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți; (comentariu H. Sasu: ... și
chiar dacă nu o desfășoară decât pentru un singur client, PFA este tot independentă, așa cum reiese limpede din
prevederile art. 17 alin. (3) din Ordonanța pe care o adnotăm - a se vedea și precizările de la acest articol)
3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea; (comentariu H. Sasu:
criteriu îndeplinit, după cum arată practica: riscul de neplată, spre exemplu; a se vedea și Normele de aplicare ale acestui
paragraf din Codul fiscal)
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară; (comentariu H. Sasu: criteriu
îndeplinit, câtă vreme PFA va constitui obligatoriu propriul patrimoniu de afectațiune - art. 2 și 20 din prezenta Ordonanță
de urgență. A se vedea și comentariile de acolo)
3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia,
în funcție de specificul activității; (comentariu H. Sasu: criteriu îndeplinit automat)
3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a
profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei

respective; (comentariu H. Sasu: criteriul nu poate fi îndeplinit de către PFA decât dacă face parte dintr-un ordin
profesional)
3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu
terțe persoane în condițiile legii; (comentariu H. Sasu: îndeplinirea acestui criteriu reiese limpede din prevederile art. 17
alin. (1) din prezenta Ordonanță de urgență).
Așadar, PFA îndeplinește următoarele criterii de INdependență: în mod sigur 3.2., 3.3., 3.4., 3.5., 3.7. și, după caz,
conform prevederilor contractuale, criteriul 3.1.
În sprijinul caracterului independent al activității PFA vine de asemenea Ordonanța pe care o adnotăm, inclusiv prin art.
17 alin. (2), la ale cărui comentarii trimitem (ca de altfel și la cele ale art. 7 pct. 3 Cod fiscal).
Art.
1.
- (1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează accesul la activitățile economice din economia
națională astfel cum sunt prevăzute în Codul CAEN, procedura de înregistrare în registrul comerțului, de
autorizare a funcționării și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice,
precum și al întreprinderilor individuale și familiale.
(2) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități economice a
căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale.
Distincție
necesară
-
Horatiu
Sasu
Activitățile profesiilor liberale și activitățile economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi
speciale au mecanisme de înregistrare și funcționare similare și adesea regim fiscal cvasiidentic. Totuși, datorită
condițiilor speciale ce trebuie în prealabil îndeplinite, au reglementări proprii și proceduri de înființare distincte (spre
exemplu cabinetele de avocatură, medicale etc.).
Distincția este necesară deoarece adesea auzim medici sau alte profesii liberale pretinzând că au ”PFA” ori deținători de
întreprinderi individuale care spun că au o”firmă” (denumire incorectă, dar utilizată pentru societăți).
(3) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică acelor activități economice pentru care, prin lege, sunt
instituite anumite restricții de desfășurare ori alte interdicții și acelor activități interzise expres prin lege
pentru libera inițiativă.
Criteriul
accesibilității
sumelor
realizate
din
activitatea
desfășurată
-
Horatiu
Sasu
Titularul PFA/ÎI/IF poate să folosească sumele încasate imediat ce îi intră în cont sau în casă. Le poate folosi pentru
scopul PFA/ÎI/IF sau pentru scop personal. Este un avantaj net față de SRL, în cazul căruia singurele sume ce pot fi
folosite în interes personal de către acționar/asociat sunt salariile (forma de impozitare maximă a activității) sau
dividendele, aprobate în aprilie-mai a anului următor, sau împrumuturi în condiții destul de restrictive.
Criteriul
calificării
-
Horatiu
Sasu
La PFA/ÎI/ÎF, așa cum reiese din art. 8 alin. (3), adesea este necesar a se dovedi experiența în domeniul în care se
solicită autorizarea.
În schimb, la o societate nu se cere ca fondatorul său să fie calificat în domeniul de activitate pentru care solicită
autorizarea.
Este o diferență care pune în lumină mai favorabilă societatea (SRL, SA, SNC etc.).
Criteriul
contabilității
și
a
costurilor
asociate
-
Horatiu
Sasu
În general, PFA nu are nevoie de contabil, deoarece:

a) fie își înregistrează fluxul de numerar doar ca intrări-ieșiri (venituri – cheltuieli – a se vedea capitolul respectiv,
deoarece nu toate intrările sunt venituri și nu toate cheltuielile sunt recunoscute 100% ca și deductibile)
b) fie are activitate pe bază de norme, caz în care înregistrează doar veniturile.
SRL are o activitate mai complexă și o contabilitate mai complexă (în partidă dublă), ceea ce necesită în general ajutorul
unui contabil (cu cheltuielile aferente).
Criteriul
fiscalității
-
Horatiu
Sasu
Fundamental, în decizia de alegere a formei de organizare a activității considerăm că trebuie să fie criteriul fiscalității
aplicabile venitului realizat. Acesta trebuie să fie desigur privit în ansamblul criteriilor de selecție deoarece nu poate fi
privit individual.
Sub aspectul impozitelor de plătit, cea mai lejeră formulă era - în 2015 – PFA.
Problema se schimbă cu 180 de grade în prezent, când – conform Noului Cod fiscal – PFA este impozitată obligatoriu cu
10,5% contribuție de asigurări sociale („la pensii”, cum se spune), alături de cei 16% + 5,5% (chiar dacă titularul PFA este
salariat). Impozitarea se face la venitul net (venituri minus cheltuieli).
Pentru societățile cu regim de microîntreprindere, impozitul este de 1-3%, în funcție de numărul de salariați (1% dacă ai
cel puțin un salariat; 3% dacă nu ai salariați). Nici impozitul pe profit nu se modifică, rămânând 16%.
În schimb, impozitul pe dividende scade din 2016 la 5%, la care se adaugă – surpriză! – contribuția individuală la
sănătate de 5,5%.
Așa încât, dacă în 2015 câștigătoare sub aspectul fiscalității era PFA, în prezent lucrurile se complică foarte mult acum
fiind ”câștigătoare” microîntreprinderea sau societatea plătitoare de impozit pe profit ori – din nou – PFA (dacă avem
cheltuieli deductibile peste 80% din încasări).
Criteriul
imaginii
-
Horatiu
Sasu
Un alt criteriu avut în vedere la decizia de a alege forma de organizare este acela imaginii în raport cu partenerii de
afaceri ori plătitorii de venituri, dar și în raport cu furnizorii de servicii.
Sub acest aspect, SRL are un avantaj net – care la societatea pe acțiuni este și mai pregnant. Dimpotrivă, PFA/ÎI este
asociată cu afaceri mici și foarte mici, de familie, concepție eronată câtă vreme PFA sau ÎI pot să aibă salariați. Desigur,
la ÎF concepția e pe deplin justificată, datorită interdicției de a avea salariați.
Pe de altă parte, PFA/ÎI/ÎF este o entitate mai dinamică, adesea mai ușor adaptabilă (ca program, prețuri practicate etc.)
decât o societate.
Tot de imagine ține și accesibilitatea la informațiile privind rezultatele financiare, utile în cazul unui parteneriat. La SRL,
situațiile financiare anuale se întocmesc numai de către persoanele juridice, respectiv SRL nu și de către PFA. Acestea
se depun la Registrul comerțului și devin astfel publice. La PFA, situația financiară nu este certificată, ci se bbazează pe
declarația pe proprie răspundere a titularului.
PFA/ÎI/ÎF poate fi lichidată mult mai rapid decât o societate, deoarece consecințele lichidării nu sunt substanțiale, iar
aceste entități au, în general vorbind, bunuri mai puține decât SRL. Sub aspectul imaginii, aceasta dezavantajează PFA.
Criteriul
posibilității
extinderii
activității
-
Horatiu
Sasu
Din 2017, la PFA este permisă angajarea a maxim 3 salariați, în vreme ce la ÎI este permisă angajarea a maxim 8
salariați.
ÎF nu poate să aibă salariați.
PFA poate să aibă maxim 5 obiecte de activitate, ÎI - maxim 10 coduri CAEN, iar ÎF nu este limitată la numărul de coduri
CAEN/activități.
Spre deosebire de cele de mai sus, o societate poate să aibă oricâte coduri (cu excepția SRL-D, care poate avea maxim

5 coduri CAEN sau a societăților specializate – contabilitate, medicale etc.) și număr nelimitat de salariați.
Criteriul
riscului
asumat
-
Horatiu
Sasu
Un alt criteriu important este acela al riscului asumat în cadrul procesului de realizare a venitului.
Sub aspectul riscului asumat câștigător net este SRL-ul, care răspunde în limita capitalului social (minim 200 de lei),
indiferent de nivelul datoriilor sale. Dimpotrivă, PFA răspunde pentru datorii (chirii neplătite, restanțe fiscale etc.) cu
întreaga avere a deținătorului PFA-ului. Odată cu înăsprirea legislației privind recuperarea creanțelor fiscale ce permite
angajarea răspunderii personale a administratorului, asociatului sau a altor persoane responsabile de insolvabilitatea
fiscală a persoanei juridice, diferențele generate de limita răspunderii materiale s-au estompat între PFA/ÎI și SRL.
Răspunderea asociatului devine nelimitată în special atunci când acesta dispune de bunurile societății ca și cum ar fi
bunurile sale proprii sau dacă diminuează activul societății în beneficiul personal ori al unor terți, cunoscând sau trebuind
să cunoască faptul că în acest mod societatea nu va mai fi în măsură să își execute obligațiile.
Același lucru se poate întâmpla și în alt caz: când avem de-a face cu insolvabilitate cu rea-credință, bazată pe manopere
frauduloase dovedite. În restul cazurilor răspunderea SRL-ului este limitată.
PFA,
ÎI
sau
SRL?
Coordonatele
discuției
-
Horatiu
Sasu
Decizia privind modul de organizare a unei activități comerciale într-una din multiplele forme pe care le pune la dispoziție
legea are în vedere de cele mai multe ori criterii diferite pe care persoana care urmează să realizeze veniturile trebuie să
le ia în considerare. Vor trebui luate decizii privind prioritățile esențiale: cât mai puțin risc sau maxima variantă de
optimizare fiscală. Alte aspecte ce trebuie avute în vedere la fel de importante sunt cele privind răspunderea pe care o va
avea persoana ce realizează venitul, complexitatea procedurilor ce trebuie respectate pe parcursul realizării venitului,
ușurința accesului la resursele financiare obținute în urma desfășurării activității, imaginea față de potențialii parteneri de
afaceri, simplitatea mecanismelor de încetare a formei de realizare a venitului.
Aceste enunțuri ale criteriilor pot părea abstracte. În spatele acestora urmează a fi dezvoltate detalii, mecanisme și
proceduri pentru ca în final alegerea formei de realizare a veniturilor să fie optimă. Principala comparație va fi realizată
între cele mai adecvate forme de organizare pentru realizarea veniturilor: PFA și SRL. Alături de aceste forme de
organizare nu trebuie neglijate și celelalte proceduri de îndeplinit pentru a realiza venituri parcurgând alte proceduri sau
organizându-se activitatea în alt mod. Din această perspectivă trebuie menționat mai întâi că, terminologic, în multe
cazuri în spatele formulei SRL (societate cu răspundere limitată) se află și alte forme de constituire a societăților
comerciale:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandită simplă;
c) societate pe acțiuni;
d) societate în comandită pe acțiuni.
În același mod, în spatele acronimului PFA trebuie văzute și celelalte forme de organizare ale persoanei fizice astfel cum
sunt reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 44/2008:
a) persoanele fizice autorizate;
b) întreprinderile individuale;
c) întreprinderile familiale.
PFA,
ÎI
sau
SRL?
Criteriile
de
analiză
-
Horatiu
Sasu
În funcție de ce criterii decidem să ne organizăm ca PFA/ÎI/ÎF sau, pe de altă parte, SRL/SNC/SA?
Apar mai multe criterii pentru o decizie corectă, pe care le vom analiza pe rând în comentariile ce urmează:
1. Criteriul fiscalității

2. Criteriul riscului asumat
3. Criteriul contabilității și a costurilor asociate
4. Criteriul accesibilității sumelor realizate din activitatea desfășurată
5. Criteriul calificării
6. Criteriul posibilității de extindere a activității
7. Criteriul imaginii.
(31) În cazul activităților economice a căror organizare și autorizare sunt reglementate prin legi speciale,
dacă acestea nu prevăd altfel, sunt aplicabile numai prevederile prezentei ordonanțe de urgență privind
înregistrarea la oficiul registrului comerțului ca obligație prealabilă în vederea autorizării de către autoritățile
competente stabilite de prevederile legilor speciale.
(4) Activitățile de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă se autorizează în condițiile legii
speciale.
(5) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică în cazul serviciilor prestate în contextul libertății de prestare
transfrontalieră a serviciilor, astfel cum este ea prevăzută la art. 49 din Tratatul de instituire a Comunității
Europene1).
1) " Articolul 49. - În conformitate cu dispozițiile ce urmează, se elimină treptat în cursul perioadei de
tranziție restricțiile privind libertatea de a presta servicii în cadrul Comunității cu privire la resortisanții
statelor membre stabiliți într-un alt stat al Comunității decât cel al beneficiarului serviciilor. Consiliul,
hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate extinde dispozițiile prezentului capitol la prestatorii
de servicii care sunt resortisanți ai unui stat terț și sunt stabiliți în Comunitate."
Art.
2.
- În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele
semnificații:
a) activitate economică - activitate cu scop lucrativ, constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea
de bunuri sau în prestarea de servicii;
b) Codul CAEN - Clasificarea activităților din economia națională, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
656/1997 privind aprobarea Clasificării activităților din economia națională - CAEN, cu modificările
ulterioare;
c) dreptul de stabilire - prerogativa unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului
Economic European de a desfășura activități economice pe teritoriul unui alt stat membru prin intermediul
unui sediu permanent, în condiții de egalitate de tratament cu cetățenii statului gazdă;
d) familia - soțul, soția, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării întreprinderii
familiale, rudele și afinii până la gradul al patrulea inclusiv;
e) întreprinzător - persoana fizică care organizează o întreprindere economică;
f) întreprindere economică - activitatea economică desfășurată în mod organizat, permanent și sistematic,
combinând resurse financiare, forță de muncă, materii prime, mijloace logistice și informație, pe riscul
întreprinzătorului, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
g) întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un
întreprinzător persoană fizică;
h) întreprindere familială - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de membrii unei
familii;
Explicație
mai
logică
-
Horatiu
Sasu
Definiția actuală a întreprinderii familiale, ca fiind forma de activitate desfășurată de membri unei familii, este mai logică
decât cea anterioară (”de către un întreprinzător împreună cu familia sa”), câtă vreme mebrii familiei sunt egali ca și

”asociați” (să spunem) în întreprinderea familială și vorbim de ”familie” în integralitatea ei, iar nu de ”întreprinzător” -
separat, pe de o parte - și de ”familie” - separat, pe de altă parte, ci deun întreg.
Dincolo de această redefinire mai clară, concepția actuală față de întreprinderea familială nu s-a modificat.
i) persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o

persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă;
Definiție
cuprinzătoare
-
Horatiu
Sasu
Definiția adusă în 2017 este mult mai cuprinzătoare decât cea anterioară, pentru posibilele activități desfășurate de PFA.
În esență, nu aduce modificări conceptuale, ci lasă loc oricărei posibile activități desfășurate de către PFA.
i1) soția/soțul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate - soția/soțul titularului

întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul
comerțului și autorizată/autorizat să funcționeze ea însăși/el însuși ca titular al întreprinderii
individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obișnuit la activitatea
întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleași sarcini, fie sarcini
complementare, în condițiile legii;
Corelare
pentru
decizia
corectă
-
Horatiu
Sasu
Față de acest tip de persoane, atenție la precizarea făcută la art. 7 ind. 1 din prezenta Ordonanță.
j) patrimoniul de afectațiune - masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând

totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate, prin declarație scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire
sau printr-un un act adițional la acesta, exercitării unei activități economice;
Ce
înțelegem
prin
patrimoniul
de
afectațiune?
Concepția
instanțelor
-
Horatiu
Sasu
Reținem din textul legal că, între bunurile personale ale titularului PFA/întreprinderii individuale ori familiale și cele
utilizate în desfășurarea activității există o distincție importantă.
Reproducem o decizie din practica unei instanțe, care explică rolul patrimoniului de afectațiune:
„Este clar că persoana fizică, fie ea autorizată, nu are personalitate juridică, întrucât nu are organizare proprie (care la
PFA lipsește), și nu are patrimoniu propriu (are doar patrimoniul persoanei fizice, chiar dacă este afectat activității
respective); are în schimb scop propriu, respectiv acela de a desfășura activități economice.
Aceasta este și motivul pentru care este necesară autorizarea și înregistrarea persoanei fizice care efectuează activități
comerciale la organele fiscale.
Reclamantul este deci persoană fizică autorizată să desfășoare activități economice.
PFA nu are personalitate juridică distinctă de persoana fizică ce a creat-o. Veniturile PFA sunt veniturile persoanei fizice
și se impozitează doar o dată.
Nu se poate susține că PFA și persoana fizică sunt două persoane distincte și că au patrimonii distincte ci doar, cel mult,
că o parte din patrimoniul persoanei fizice poate fi afectat unei anumite activități economice autorizate” (Tribunalul Dolj -
Secția Contencios Administrativ, decizia nr. 386/2011).
Constituirea
patrimoniului
de
afectațiune
-
Horatiu
Sasu
Constituirea patrimoniului de afectațiune are loc pe baza unei declarații pe proprie răspundere și a documentelor
doveditoare pentru existența bunurilor. Potrivit art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, titularul PFA
răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniu de afectațiune, dacă acesta a fost constituit și în completare cu întreg
patrimoniul său, iar în caz de insolvență va fi supusă procedurii simplificate în domeniu. Același regim este dispus și
pentru titularii întreprinderii individuale (art. 26 OUG nr. 44/2008). În cazul întreprinderii familiale nu se mai prevede

expres funcția de garantare a răspunderii (art. 30 OUG nr. 44/2008), dar aceasta reiese din însăși rațiunea de a fi a
acestui tip de patrimoniu.
Corelații
legislative
-
Horatiu
Sasu
Potrivit art. 31 Cod civil, de la regula generală potrivit căreia orice persoană fizică este titulara unui patrimoniu se derogă
în ceea ce privește patrimoniile afectate exercitării unei profesii autorizate. Derogarea este cea pe care o prezentăm în
comentariile aferente articolului de față.
j1) sediul profesional - sediul principal/locația declarată la registrul comerțului, în vederea înregistrării și
autorizării funcționării persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau familiale, reprezentând
elementul de identificare al acesteia în raporturile juridice la care participă;
k) puncte de lucru - locațiile în care își desfășoară activitatea persoanele fizice autorizate, întreprinderile
individuale sau familiale, în cazul în care aceasta nu se desfășoară exclusiv la sediul profesional, cu
excepția cazului în care se desfășoară comerț ambulant, astfel cum este reglementat de Ordonanța
Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată.
Art.
3.
- (1) În temeiul dreptului la liberă inițiativă, al dreptului la liberă asociere și al dreptului de stabilire,
orice persoană fizică, cetățean român sau cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al
Spațiului Economic European, poate desfășura activități economice pe teritoriul României, în condițiile
prevăzute de lege.
(2) Activitățile economice pot fi desfășurate în toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau profesiile pe care
legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.
(3) Prezenta ordonanță de urgență se aplică pentru activitățile prevăzute de Codul CAEN a căror
desfășurare în una dintre formele prevăzute de art. 4 nu este reglementată exclusiv potrivit unei legi
speciale.
Art.
4.
- Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) pot desfășura activitățile economice după cum
urmează:
a) individual și independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.
Art.
5.
- Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să aibă un
sediu profesional pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege.
Art.
6.
- (1) Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de
către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să fie
înregistrată și autorizată, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Înregistrarea
nu
este
echivalentă
cu
autorizarea
-
Horatiu
Sasu
Înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) a obiectelor de activitate nu înseamnă că acestea pot fi automat
practicate. Este nevoie de autorizarea activităților la Registrul Comerțului (în cele mai multe cazuri prin declarație pe
proprie răspundere) și/sau de autorizarea specială a anumitor activități (prelucrarea cărnii, frizerie, transporturi etc.) de la
organele competente, primării etc.
Pentru diferențierea necesară între înregistrarea la ORC și autorizarea activiăților la ORC sunt concludente art. 11-13
despre înregistrare, respectiv art. 14 alin. (4)-(6) despre autorizarea la ORC.
(2) Autorizarea funcționării, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, nu exonerează persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale de obligația de a obține, înainte de începerea
activității, autorizațiile, avizele, licențele și altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfășurarea

anumitor activități economice.
CAPITOLUL II
Înregistrarea și autorizarea funcționării
Art.
7.
- (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) au obligația să solicite oficiului registrului
comerțului de pe lângă tribunal înregistrarea și autorizarea funcționării, cu respectarea prevederilor
prezentei ordonanțe de urgență, înainte de începerea activității economice în formele prevăzute la art. 4 lit.
a) sau b), ca persoană fizică autorizată, denumită în continuare PFA, respectiv ca întreprinzător titular al
unei întreprinderi individuale.
(2) Reprezentantul întreprinderii familiale are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și
autorizarea funcționării înainte de începerea activității economice. În cazul în care acesta nu formulează
cererea în termen de 15 zile de la încheierea acordului de constituire prevăzut la art. 29 alin. (1), oricare
membru al întreprinderii familiale, care are capacitate deplină de exercițiu, poate să solicite înregistrarea în
registrul comerțului și autorizarea funcționării, cu respectarea prevederilor alin. (4).
Corelații
cu
legislația
civilă
și
excepții
-
Horatiu
Sasu
S-a introdus expres condiția referitoare la capacitatea de exercițiu a fiecărui membru al întreprinderii familiale.
Condiția este de la sine înțeleasă, câtă vreme persoanele fără capacitate de exercițiu nu își pot asuma drepturi și obligații
(nici în cadrul unei asocieri pe care o presupune întreprinderea familială), aspect ce rezultă per-a-contrario din
prevederile art. 37 Cod civil. Însă legiuitorul a precizat ”capacitate DEPLINĂ de exercițiu”, ceea ce:
a) include
a1) orice persoană care a împlinit 18 ani (art. 38 Cod civil);
a2) minorul căsătorit (art. 39 Cod civil);
a3) minorul căreia instanțâa de tutelă i-a acordat capacitate deplină de exercițiu, anticipată (art. 40 Cod civil);
b) exclude:
b1) minorii până în 18 ani, care fie nu au capacitate juridică (art. 43 alin. (1) lit. a) Cod civil), fie au capacitate juridică
restrânsă - și nu deplină - între 14-18 ani (art. 41Cod civil), desigur cu excepția arătată la pct. a2) de mai sus; de
asemenea, art. 8 alin. (1) lit. a) din prezenta Ordonanță aduce o excepție/precizare suplimentară față de art. 7 alin. (2),
excepție referitoare la membrii întreprinderii familiale ce nu au calitatea de reprezentant, care trebuie să aibă vârsta de
cel puțin 16 ani. Deducem că este admis ca membrii întreprinderii familiale să aibă între 16-18 ani, cu excepția
reprezentanților, care trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu;
b2) persoanele puse sub interdicție judecătorească (art. 43 alin. (1) lit. a) Cod civil).
Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă sunt anulabile, chiar
fără dovedirea unui prejudiciu (a se vedea art. 44-48 Cod civil).
(3) În toate cazurile, cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării trebuie
formulată în termen de 20 de zile de la încheierea acordului de constituire prevăzut la art. 29 alin. (1).
Termen
-
Horatiu
Sasu
Actualul termen este de 20 de zile, mai larg decât cel anterior, de 15 zile.

(4) În caz de nerespectare a termenului prevăzut la alin. (3), este necesară încheierea unui nou acord de
constituire.
Art.
71.
-
Persoanele
care
ajută
pe
PFA.
Capcane
posibile
-
Horatiu
Sasu
În prezent sunt „luați în vizor” ca posibili plătitori de contribuții sociale (deocamdată facultativ, opțional), și soția/soțul
titularului persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerțului și autorizată/autorizat să
funcționeze ea însăși/el însuși ca titular al PFA sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obișnuit la activitatea
întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleași sarcini, fie sarcini complementare, în condițiile
legii.
Legea dispune obligația deținătorilor de PFA de a solicita înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor privind
participarea în mod obișnuit a soției/soțului la activitatea desfășurată de PFA, pe baza declarației pe propria răspundere
și a certificatului de căsătorie. De asemenea, încetarea activității soției/soțului se menționează în registrul comerțului în
termen de 15 zile, pe baza declarației pe propria răspundere a persoanei fizice autorizate.
Care e miza?
Soția/Soțul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate se poate asigura:
în sistemul public de pensii pe bază de contract de asigurare socială,
în sistemul asigurărilor pentru șomaj, prin încheierea unui contract de asigurare de șomaj,
în sistemul asigurărilor de sănătate, în condițiile prevăzute de legea șomajului.
Deocamdată aceste persoane se pot asigura, deci nu e obligatoriu. Odată înscrise în Registrul Comerțului (ceea ce
înseamnă un „recensământ” făcut lejer de stat, pe cheltuiala PFA-ului (căci orice act la Registrul comerțului costă),
probabil aceste persoane „care ajută” vor fi supuse obligatoriu contribuțiilor.
Așa încât, atenție la declarații!
Nedeclararea sau declarația „nu este cazul” NU se sancționează în nici un fel, iar declararea „se sancționează” cu taxe la
Registrul comerțului și echivalează cu capul băgat în laț de bunăvoie. Te declari singur, pe cheltuiala ta, ca apoi statul să
te impoziteze. Dată fiind tendința supraimpozitării PFA, probabil acesta va urma, după ce s-a finalizat „recensământul”
sponsorizat de PFA.
Decizia, desigur, este a fiecăruia.
(1) Persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) au obligația de a solicita înscrierea în registrul comerțului a
mențiunilor privind participarea în mod obișnuit a soției/soțului la activitatea desfășurată de întreprinderea
individuală/persoana fizică autorizată, pe baza declarației pe propria răspundere și a certificatului de
căsătorie.
(2) Încetarea activității soției/soțului se menționează în registrul comerțului în termen de 15 zile, pe baza
declarației pe propria răspundere a titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate.
Art.
8.
- (1) Pot desfășura activități economice în una dintre formele prevăzute la art. 4 persoanele fizice
care:
a) au capacitate deplină de exercițiu, cu excepția membrilor întreprinderii familiale ce nu au calitatea de
reprezentant, care trebuie să aibă vârsta de cel puțin 16 ani;
Corelare
-
Horatiu
Sasu
Comentariile aferente art. 7 alin. (2) din prezenta Ordonanță de urgență sunt valabile și pentru dispoziția legală pe care o
adnotăm.

b) nu au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile, vamale și de cele care privesc disciplina
financiar-fiscală;
c) au un sediu profesional declarat conform art. 9;
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în
domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și al protecției muncii.
(2) Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. d) se face potrivit art. 5, art. 15 alin. (1) lit. b) și alin. (2),
art. 17 și următoarele din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul
comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora,
precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare, atât
pentru sediul profesional, pentru fiecare punct de lucru, cât și pentru activitățile desfășurate în afara sediului
profesional sau a punctelor de lucru.
(3) În cazul în care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activități economice este
necesară îndeplinirea unor condiții de pregătire profesională și/sau de atestare a pregătirii sau experienței
profesionale, persoanele prevăzute la art. 4 trebuie să facă dovada îndeplinirii acestora.
Documente
care
atestă
pregătirea
profesională
și
documente
care
atestă
experiența
profesională
-
Horatiu
Sasu
Pregătirea sau experiența profesională se atestă, după caz, cu documente cum sunt:
* diploma,
* certificatul sau adeverința, prin care se dovedește absolvirea unei instituții de învățământ,
* certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condițiile
legii, în vigoare la data eliberării acestuia,
* certificatul de competență profesională,
* cartea de meșteșugar,
* carnetul de muncă al solicitantului (completat până la 31 decembrie 2010),
* extras Revisal (după 1 ianuarie 2011),
* declarație de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de
primarul localității respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiționale artizanale,
* atestatul de recunoaștere și/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate,
* atestatul de recunoaștere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de învățământ,
* orice alte dovezi care să ateste experiența profesională.
Art.
9.
- (1) PFA, întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale și întreprinderea familială
au sediul profesional declarat prin cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a
funcționării.
(2) Pentru stabilirea sediului profesional/punctelor de lucru este necesar ca persoana fizică titulară care se
autorizează ca PFA, titularul întreprinderii individuale sau oricare membru al întreprinderii familiale, după
caz, să prezinte înscrisul care atestă dreptul de folosință asupra imobilului cu destinație de sediu
profesional/punct de lucru.
(21) Dacă la sediul profesional, imobil cu destinație de locuință, nu se desfășoară nicio activitate economică,
persoana fizică titulară a PFA, titularul întreprinderii individuale sau membrul întreprinderii familiale care are
dreptul de folosință asupra imobilului depune o declarație pe propria răspundere, sub semnătură privată,
prin care atestă faptul că la sediul profesional nu desfășoară activitate economică, în acest caz nefiind
necesare formalitățile prevăzute de art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și
funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Desfășurarea activităților economice prin intermediul unui sediu permanent de către cetățenii altor state
membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European se realizează cu respectarea

reglementărilor în vigoare privind sediul permanent.
Art.
10.
- (1) Cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării se depune la
registrul comerțului de pe lângă tribunalul din județul în care solicitantul își stabilește sediul profesional.
(2) Cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării va fi însoțită de
documentația prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Art.
11.
- (1) Înregistrarea în registrul comerțului a PFA, a întreprinderii individuale și a întreprinderii
familiale se face în baza rezoluției motivate a directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal
sau a uneia dintre persoanele desemnate prin decizie a directorului general al Oficiului Național al
Registrului Comerțului, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 11 alin. (2) și (3) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în
registrul comerțului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare.
(2) Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 8 și 9, directorul oficiului registrului comerțului de pe
lângă tribunal sau persoana desemnată dispune înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea
funcționării persoanei fizice autorizate, a întreprinderii individuale sau a întreprinderii familiale. Prin aceeași
rezoluție se va dispune și înregistrarea în registrul comerțului a declarației-tip pe propria răspundere, date
conform prevederilor Legii nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. 172 din
Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la transmiterea declarațiilor-tip
către autoritățile publice competente, se aplică în mod corespunzător.
(3) Dacă documentele depuse în susținerea cererii sunt incomplete, directorul oficiului registrului comerțului
de pe lângă tribunal sau persoana desemnată dispune prin rezoluție motivată acordarea unui termen de
maximum 15 zile pentru completarea acestora. Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc, dacă este
prezent, precum și prin afișare/postare pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului, iar rezoluția se
afișează la sediul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal și pe site-ul Oficiului Național al
Registrului Comerțului. În toate cazurile se vor indica documentele care urmează să fie depuse până la
termenul acordat. La cererea motivată a solicitantului, termenul de 15 zile poate fi prelungit o singură dată
cu maximum 15 zile. Termenul de 15 zile se calculează fără a se lua în considerare ziua în care a început și
ziua în care s-a împlinit.
(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile legale, directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă
tribunal sau persoana desemnată dispune prin rezoluție motivată respingerea cererii de înregistrare în
registrul comerțului și de autorizare a funcționării pentru persoana fizică autorizată, întreprinderea
individuală sau întreprinderea familială solicitantă, precum și a înregistrării declarației-tip pe propria
răspundere date conform Legii nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Rezoluțiile directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal sau ale persoanei desemnate,
cu privire la înmatriculare și orice alte înregistrări în registrul comerțului, conform prezentei ordonanțe de
urgență, se execută de îndată, în baza lor efectuându-se înregistrările dispuse prin acestea, fără nicio altă
formalitate.
Art.
12.
- (1) Împotriva rezoluției directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal sau a
persoanei desemnate se poate formula plângere în termen de 15 zile de la pronunțare sau de la
comunicare, după caz. Plângerea se depune la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul
profesional al solicitantului și se judecă în condițiile dreptului comun. Dispozițiile art. 7 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod
corespunzător.
(2) Aplicarea rezoluțiilor directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal sau ale persoanei
desemnate, cu privire la înmatriculare și orice alte înregistrări în registrul comerțului, conform prezentei
ordonanțe de urgență, nu se suspendă în cursul judecății.

(3) Cererile adresate instanțelor judecătorești conform prezentei ordonanțe de urgență sunt scutite de taxa
judiciară de timbru.
Art.
13.
- (1) În cazul prevăzut la art. 11 alin. (2) sau în cazul unei hotărâri judecătorești definitive care
dispune astfel, oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal va elibera certificatul de înregistrare,
conținând codul unic de înregistrare, certificatul constatator emis în baza declarației pe propria răspundere,
precum și alte acte prevăzute de lege, după caz.
(2) Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare și, după caz, a certificatului de înscriere de mențiuni
este de 3 zile lucrătoare, calculat de la data înregistrării cererii sau, după caz, de la data completării cererii
cu documentele solicitate.
(3) Certificatul de înregistrare, conținând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă
înregistrarea în registrul comerțului, autorizarea funcționării, precum și luarea în evidență de către
autoritatea fiscală competentă.
(4) Dispozițiile art. 11 și 13 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la
atribuirea și utilizarea codului unic de înregistrare, se aplică în mod corespunzător.
Art.
14.
- (1) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 28 alin. (2), o persoană poate avea câte un singur
certificat de înregistrare pentru statutul juridic, respectiv cel de PFA, titular de întreprindere individuală sau
membru al unei întreprinderi familiale pentru care a fost autorizată.
(2) Schimbarea sediului profesional și/sau a obiectului principal de activitate se înregistrează la oficiul
registrului comerțului, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentului capitol. În cazul schimbării
sediului profesional în alt județ, directorul oficiului registrului comerțului sau persoana desemnată, la care
este înregistrată PFA, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, va aproba, prin aceeași
rezoluție, schimbarea sediului profesional în alt județ, înregistrarea în registrul comerțului de la noul sediu și
radierea înregistrării din registrul comerțului de la vechiul sediu, dispunând efectuarea înregistrărilor în
registrul comerțului.
(3) Punctele de lucru se înregistrează în registrul comerțului, cu respectarea dispozițiilor privind sediul
profesional și cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentului capitol.
(4) Pentru desfășurarea unei alte activități economice decât cele înregistrate în registrul comerțului și pentru
care s-a obținut autorizarea funcționării este necesară obținerea înregistrării/autorizării, în condițiile
prezentei ordonanțe de urgență.
Activitatea
principală
diferită
de
activitatea
cu
cele
mai
mari
venituri
-
e
necesară
modificarea
certificatului
de
înregistrare?
-
Horatiu
Sasu
La PFA/ÎI/ÎF este necesară identificarea activității principale. Astfel, în cazul în care o unitate desfășoară activități care
ocupă poziții diferite în CAEN, la nivel de clasă, sunt necesare reguli pentru determinarea activității principale acestea
fiind însă de cele mai multe ori rezolvate prin stabilirea activității ce contribuie cu mai mult de 50% din valoarea adăugată.
Ce se întâmplă dacă, în timp, o activitate secundară generează mai multe venituri decât cea principală?
În mod normal, ar trebui modificat obiectul principal de activitate. Însă acest aspect constituie doar o recomandare, fără a
exista vreo sancțiune (la Registrul comerțului, de natură fiscală sau de altă natură) în cazul în care nu se modifică
obiectul de activitate.
(5) Cererea pentru efectuarea modificărilor prevăzute la alin. (2)-(4) se depune la registrul comerțului în
care este înregistrată PFA, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, însoțită de declarația pe
propria răspundere, prevăzută la pct. 1.3, 2.3 sau 3.3 din anexă, după caz.
(6) Oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal va elibera un nou certificat de înregistrare în cazul
prevăzut la alin. (2) și, în toate cazurile, certificatul de înscriere de mențiuni și certificatul constatator emis în

baza declarației pe propria răspundere, precum și alte acte prevăzute de lege.
(7) Modificarea acordului de constituire a întreprinderii familiale se declară, în termen de 15 zile de la
încheierea actului adițional, la registrul comerțului în care este înregistrată întreprinderea familială. Oficiul
registrului comerțului de pe lângă tribunal va înregistra modificările și va elibera certificatul de înscriere de
mențiuni, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.
Art.
15.
- Persoana fizică autorizată, titularul întreprinderii individuale și reprezentantul întreprinderii
familiale vor ține contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea și
conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare.
Corelații
legislative
-
Horatiu
Sasu
Pentru aplicarea acestor prevederi, pentru a vedea care sunt cheltuielile deductibile șimodul de calcul al impozitelor, a se
vedea art. 67-75 Cod fiscal.
CAPITOLUL III
Regimul juridic al PFA, al întreprinzătorilor titulari ai întreprinderilor individuale și al
întreprinderilor familiale
Momentul
opțiunii.
Consecințe
-
Horatiu
Sasu
Calitatea de plătitor de TVA poate fi asumată de către PFA/ÎI/ÎF:
- fie de la momentul înregistrării la Registrul Comerțului

- fie ulterior prin parcurgerea procedurii de înregistrarea în scopuri de TVA.
În ceea ce privește opțiunea la momentul înregistrării PFA/ÎI/ÎF trebuie subliniat că:
- în cele mai multe cazuri, odată dobândită calitatea de plătitor de TVA nu se mai poate renunța la aceasta
- în schimb, opțiunea de a deveni plătitor poate fi exercitată ORICÂND ulterior.
Nedepunerea
declarației
fiscale,
dublată
de
neplata
contribuțiilor
aferente
-
Horatiu
Sasu
Titularul PFA/ÎI sau titularii ÎF au obligații fiscale (a se vedea Codul fiscal), inclusiv obligații declarative. Nedepunerea
obligației fiscale, dublată de neplata contribuțiilor aferente, are consecințe importante, după cum vedem în cazul de mai
jos.
Tribunalul admite argumentele contribuabilului
Prin sentința civilă nr. 223 din 11 aprilie 2005, Tribunalul Călărași a admis acțiunea formulată de reclamantul LF.
împotriva deciziei nr. (...) emisă de pârâta D.G.F.P.C, a anulat decizia sus indicată și decizia de impunere nr. (...) emisă
de D.G.F.P.C - AFPCO.
Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța a reținut în esență că reclamantul nu a mai desfășurat activități
independente, în speță, activitate de pescuit, în perioada supusă impunerii, respectiv anul 2003, rezultând din actele
dosarului că acesta și-a înstrăinat bunurile (barca și sculele de pescuit) folosite pentru exercitarea pescuitului. Din
declarațiile celor doi martori audiați a rezultat că reclamantul nu a mai fost văzut practicând activitatea de pescuit
începând cu toamna anului 2002.
Tribunalul a considerat că prevederile legale invocate de pârâtă nu sunt incidente în cauza de față, aceste dispoziții

dedând dreptul pârâtei să emită decizie de impunere în situația când se constată că persoana fizică ce urmează a fi
impusă pentru anumită activitate, nu a mai desfășurat efectiv în perioada controlată.
Argumentele (corecte) ale D.G.F.P.C. și D.G.F.P.C. - AFPCO
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au formulat recursuri, în termen legal, organele financiare, care au arătat că,
intimatul-reclamant fiind posesor al autorizației de funcționare nr. (...) emisă de Primarul comunei S., având ca obiect de
activitate „Pescuit și comercializat pește" și înregistrată la AFPCO sub nr. (...), în condițiile în care anularea acestei
autorizații de către organul emitent s-a făcut prin dispoziția nr. (...), fiind nerelevante declarațiile martorilor.
Curtea de Apel și soluția corectă
Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Curtea a constatat că recursurile sunt fondate.
Pentru cauza dedusă judecății nu are relevanță faptul că intimatul-reclamant nu a mai desfășurat efectiv activitatea de
pescuit, ci faptul că autorizația de funcționare nu a fost anulată la momentul la care a hotărât încetarea acestei activități,
întrucât intimatul-reclamant era posesorul unei autorizații de funcționare (nr. 3 emisă la 11 februarie 2002) și înregistrată
la recurenta-pârâtă AFPC Oltenița la 26 noiembrie 2004, îi erau aplicabile prevederile art. 41 lit. a) pct. 1 din H.G. nr.
44/2004 potrivit cărora una din categoriile de venituri supuse impozitului pe venit era constituită de veniturile din activități
independente (...).
Conform prevederilor legale de la acea dată, autorizația pentru desfășurarea de către persoane fizice a unor activități
economice în mod independent se eliberează la cerere de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor, pe a căror rază
teritorială își au domiciliul persoanele fizice. După obținerea autorizației, asociațiile familiale și persoanele fizice care
desfășoară activități economice în mod independent sunt obligate să se înregistreze la Registrul Comerțului și la organele
fiscale teritoriale, conform reglementărilor legale în vigoare.
Pe cale de consecință, intimatul-reclamant era obligat să facă un asemenea demers, iar organele fiscale teritoriale au
procedat în mod corect atunci când au emis din oficiu decizia de impunere privind venitul din activități independente,
deoarece intimatul-reclamant nu a depus declarații fiscale pentru anul (...); nedepunerea declarației fiscale dă dreptul
organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale prin estimarea bazei de impunere.
De menționat și faptul că nu s-a făcut dovada anulării autorizației pentru perioada supusă impozitării, anularea acestui act
având loc abia la data de 3 noiembrie 2004.
De remarcat, totodată, că existența autorizației de funcționare îi permitea intimatului-reclamant să desfășoare în
continuare această activitate, neavând relevanță depozițiile martorilor audiați în cauză. De asemenea, se constată de
către instanța de control judiciar că faptul că intimatul-reclamant nu a făcut demersuri pentru anularea autorizației de
funcționare, precum și faptul că acesta nu a depus declarațiile de venit aferente perioadei, obligații care îi incumbau
conform dispozițiilor imperative ale legii, nu pot constitui un motiv de exonerare de răspundere, întrucât nimeni nu se
poate prevala de propria culpă (C. Ap. București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 1410 din 29
septembrie 2005, în H. Pătrașcu, Culegere de practică judiciară în materie fiscală, Editura Wolters Kluwer, București,
2009, pag. 114-116).
O
soluție
pentru
a
nu
depăși
plafonul
de
TVA,
indiferent
de
încasări
-
Horatiu
Sasu
Dacă PFA/ÎI/ÎF are venituri anuale BRUTE mai mari decât 220.000 lei (adică o medie lunară de 18.333 lei), are ca
variantă diversificarea veniturilor pe mai multe surse: drept de autor, asociere în participațiune, un SRL – dacă nu e prea

greu, trecerea veniturilor pe persoană fizică ”obișnuită”, prin: convenții civile (denumite de Noul Cod Civil „contracte de
furnizare” - art. 1.766 Cod civil), contracte de comision, intermediere etc. etc.
Prin distribuirea veniturilor pe mai multe surse se evită intrarea în situația de plătitor de TVA.
Desigur, e nevoie de puțină organizare.
Plafonul
de
TVA.
Opțiuni
și
constrângeri
-
Horatiu
Sasu
Conform Codului Fiscal, plafonul de TVA este de 65.000 de euro, la cursul de la data aderării, echivalent cu 220.000 lei.
Acest plafon se menține și în 2017.
La venituri sub acest plafon PFA/ÎI/ÎF poate opta între a fi și a nu fi plătitor de TVA. La venituri peste acest plafon este
obligatoriu să vă declarați plătitor de TVA și să facturați prețurile cu TVA inclus.
Cu privire la alegerea variantei înregistrării ulterioare trebuie menționată o constrângere suplimentară impusă de Codul
fiscal în ceea ce privește mărimea cifrei de afaceri.
Astfel, persoana impozabilă care este stabilită în România și realizează sau intenționează să realizeze o activitate
economică ce implică operațiuni taxabile și/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să
solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează:
1. Înainte de realizarea unor astfel de operațiuni, în următoarele cazuri:
* dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire pentru
întreprinderile mici;
* dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire dar optează pentru aplicarea
regimului normal de taxă;
2. Dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire pentru întreprinderile mici, în termen de
10 zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau depășit acest plafon;
3. Dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire, dar optează pentru
aplicarea regimului normal de taxă.
În aceste condiții, dincolo de opțiunea exprimată de PFA fie la momentul înregistrării la registrul comerțului sau ulterior,
oricât în perioada de funcționare, deosebit de importantă este dobândirea acestei calități în urma constrângerii
reprezentată de plafonul de scutire de TVA.
Regim
juridic-fiscal
și
decizie
importantă:
plătitor
sau
neplătitor
de
TVA?
-
Horatiu
Sasu
Odată cu operațiunile de înregistrare la Registrul Comerțului, titularul PFA/ÎI/ÎF este întrebat dacă devine sau nu plătitor
de TVA. Decizia de a deveni plătitor de TVA sau nu este una importantă în cadrul funcționării PFA/ÎI/ÎF, trebuind analizată
cu atenție fie la începutul procedurii de înregistrare, fie ulterior. Așadar NU e obligatoriu să văînregistrațica plătitor de
TVA la momentul depunerii actelor la Registrul Comerțului.
Pentru ce este necesară această discuție?
Unora dintre clienții pe care îi are PFA/ÎI/ÎF le convine (sau le este indiferent), altora nu le convine (spre ex. unui client
care e neplătitor de TVA nu-i este indiferent dacă primește o factură de 1000 lei sau de 1000 lei + TVA = 1190 lei).

În plus, pentru PFA/ÎI/ÎF, faptul de a deveni plătitor de TVA generează obligații declarative care uneori necesită prezența
unui contabil (deci cheltuieli în plus), „pericolul” unor controale etc.
Așa fiind, în comentariile ce urmează vom arăta criterii pentru decizia corectă, la un moment sau altul.
Soluție
practică
pentru
opțiunea
corectă
-
Horatiu
Sasu
Din punctul de vedere al tipului de activitate desfășurată, desigur că furnizarea de servicii către persoane fizice va
determina mai degrabă opțiunea PFA de a nu se înregistra ca plătitoare de TVA în timp ce activitatea de revânzare de
mărfuri va impune această calitate încă de la înregistrare.
SECȚIUNEA 1
Regimul juridic al PFA
Art.
16.
- (1) PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități prevăzute de codul
CAEN.
Limitare.
Consecințe?
-
Horatiu
Sasu
Prevederea, cuprinsă în modificarea legislativă intrată în vigoare din 17 ianuarie 2017, reduce drastic numărul activităților
pe care le poate desfășura PFA și aduce o diferențiere față de întreprinderile individuale, care pot avea maxim 8 coduri
CAEN.
Din fericire, reducerea numărului de coduri CAEN poate fi efectuată în termen de 2 ani calculați începând cu 17 ianuarie
2017, conform art. II din Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind
desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale.
După această dată, se va proceda la radierea PFA care nu au redus la maxim 5 numărul obiectelor de activitate.
Limitare.
Soluții
-
Horatiu
Sasu
În realizarea obligațiilor privind limitarea numărului de obiecte de activitate avem o soluție gratuită, prevăzută în Legea nr.
182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice
de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale: persoana fizică autorizată poate
opta pentru modificarea formei de organizare, în condițiile legii. Mai exact, se poate transforma în întreprindere
individuală, unde numărul codurilor CAEN acceptate este de 8.
Așa cum spuneam, modificarea mențiunilor referitoare la obiectul de activitate și emiterea noilor certificate de înregistrare
se realizează gratuit, pe baza cererii depuse, de oficiul registrului comerțului.
(2) În scopul exercitării activității/activităților pentru care a fost autorizată, PFA poate stabili relații
contractuale, în condițiile legii, cu orice persoane fizice și juridice, cu alte PFA, întreprinderi individuale sau
întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activități economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul
juridic dobândit potrivit prezentei secțiuni.
Art.
17.
- (1) PFA poate desfășura activitățile pentru care este autorizată, singură sau împreună cu cel mult
3 persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat și
înregistrat în condițiile legii.
Ce
se
întâmplă
dacă
nu
respectăm/reducem
numărul
de
salariați
până
la
plafonul
maxim?
-
Horatiu
Sasu
O serie de titulari de PFA, care au salariați, au fost surprinși de termenul destul de scurt pentru reducerea numărului de
salariați. Întrebarea firească în acest caz este: ce sancțiune avem?
Textul legal NU prevede o sancțiune pentru un număr de salariați mai mare de trei.
Din acest punct meu de vedere:

* ANAF nu poate să închidă activitatea, deoarece NU e domeniul său de competență
* NU se prevede nicăieri nicio sancțiune aplicabilă
* ANAF poate să considere cheltuiala nedeductibilă, dar e foarte discutabil temeiul (cheltuiala deductibilă este cea
efectuată în vederea îndeplinirii activității, ceea ce în cazul discutat chiar se întâmplă)
* ITM ar putea, teoretic, să dispună ca măsură reducerea numărului de salariați, dar ITM NU are competență în aplicarea
legilor din domenii speciale.
Criteriu
de
independență
stabilit
legal
-
Horatiu
Sasu
În urma modificărilor legislative intervenite în 2017, PFA poate să aibă maxim 3 salariați. Este o posibilitate, o
potențialitate legală care duce la îndeplinirea automată a criteriului de independență prevăzut la art. 7 pct. 3.7. din Codul
fiscal (”persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu
terțe persoane în condițiile legii”).
(2) O persoană titulară a PFA poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei
terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu de activitate economică
decât cel pentru care PFA este autorizată.
Prevedere
extrem
de
importantă
(I)
-
Horatiu
Sasu
Prevederea este utilă în fața inspectorilor ANAF și ITM, care consideră că un cumul de activități pe aceeași profesie, atât
ca salariat cât și ca PFA (spre exemplu mecanic salariat 4 ore și mecanic PFA 4 ore la același angajator/beneficiar)
constituie o formă ”mascată” de neplată a contribuțiilor (maxime).
Într-adevăr, este o cale de reducere a impozitelor și contribuțiilor, dar este o cale LEGALĂ, permisă de alineatul pe care îl
adnotăm, iar nicidecum o cale ILEGALĂ.
Totuși, ca soluție care să aducă ”liniștea”, sugerăm ca PFA să aibă obiect de activitate diferit de cel al salariatului (ex.
salariatul: mecanic, PFA: tinichigerie). Alineatul de mai sus arată această soluție ca recomandabilă, nu ca obligatorie.
(3) PFA nu va fi considerată un angajat al unor terțe persoane cu care colaborează potrivit art. 16, chiar
dacă colaborarea este exclusivă.
Prevedere
extrem
de
importantă
(II)
-
Horatiu
Sasu
Prevederea este foarte utilă pentru îndeplinirea criteriului de independență din art. 7 pct. 3.3. Cod fiscal: ”persoana fizică
dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți”.
În continuarea comentariilor de la acel articol, la care trimitem, alineatul pe care îl adnotăm acum arată limpede că PFA
care are chiar și un SINGUR client, nu poate fi reconsiderată ca salariat (= activitate dependentă) față de un angajator,
dacă mai îndeplinește încă trei criterii de independență dintre cele prevăzute la art. 7 pct. 3 Cod fiscal (și le îndeplinește
destul de ușor, așa cum am arătat într-unul din primele comentarii la prezenta Ordonanță de urgență).
Art.
18.
- Persoana fizică ce desfășoară activități economice ca PFA este asigurată în sistemul public de
pensii și alte drepturi de asigurări sociale și are dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate și al asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege.
Art.
19.
- (1) PFA își desfășoară activitatea folosind în principal forța de muncă și aptitudinile sale
profesionale. Ea nu poate cumula și calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi
individuale.
(2) Persoana fizică autorizată să desfășoare activități economice ca PFA poate cere schimbarea statutului
juridic dobândit și autorizarea ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale, cu respectarea
dispozițiilor cap. II și ale art. 21.
Art.
20.
- (1) Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu
bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot

fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil
sunt aplicabile.
Consecințele
delimitării
patrimoniului
de
afectațiune,
în
domeniul
vânzării
propriilor
bunuri
către
PFA
-
Horatiu
Sasu
Din cele ce am arătat observăm că persoana fizică autorizată are un patrimoniu afectat afacerii, distinct de cel al
persoanei fizice.
Cu toate acestea, PFA este o entitate fără personalitate juridică – este mai degrabă o ”extensie” a personalității juridice a
titularului său (așa cum am menționat într-un alt comentariu, s-a arătat de către instanțe că ”PFA nu are personalitate
juridică distinctă de persoana fizică ce a creat-o. Veniturile PFA sunt veniturile persoanei fizice și se impozitează doar o
dată.
Nu se poate susține că PFA și persoana fizică sunt două persoane distincte și că au patrimonii distincte ci doar, cel mult,
că o parte din patrimoniul persoanei fizice poate fi afectat unei anumite activități economice autorizate” - Tribunalul Dolj -
Secția Contencios Administrativ, decizia nr. 386/2011).
De aceea, cu toată individualitatea patrimoniului-afectațiune, nu se admite ca un titular al PFA să vândă bunuri proprii
către propriul PFA (spre comparație, titularul unui SRL poate să vândă bunuri către propriul SRL, cu respectarea
regimului tranzacțiilor între persoanele afiliate, după caz).
Constituirea
patrimoniului
de
afectațiune
-
Horatiu
Sasu
Constituirea patrimoniului de afectațiune are loc pe baza unei declarații pe proprie răspundere și a documentelor
doveditoare pentru existența bunurilor. Potrivit art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, PFA răspunde
pentru obligațiile sale cu patrimoniu de afectațiune, dacă acesta a fost constituit și în completare cu întreg patrimoniul
său, iar în caz de insolvență va fi supusă procedurii simplificate prevăzută de Legea insolvenței nr. 85/2014.
Delimitarea
patrimoniului
de
afectațiune
în
practica
instanței
supreme
-
Horatiu
Sasu
Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit regimul juridic al bunului care face parte din patrimoniul de afectațiune al
persoanei fizice autorizate. Acesta este bunul care a fost dobândit de către persoana fizică autorizată în calitatea sa de
comerciant prin încheierea contractului de vânzare – cumpărare, a fost înscris în Cartea Funciară pe numele persoanei
fizice autorizate și a fost folosit pentru desfășurarea activității comerciale a persoanei fizice autorizate. Un astfel de imobil
achiziționat de persoana fizică autorizată în considerarea calității sale de comerciant și în scopul desfășurării în acest
imobil a activității comerciale pentru care era înființat NU face parte din patrimoniul persoanei fizice ci din fondul de
comerț al PFA (Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comercială, Decizia nr. 1072 din 31 martie 2009).
Cu precizarea că, în prezent, titularul PFA nu mai este considerat comerciant, noțiunea fiind înlocuită în actualul Cod civil
cu aceea, ma largă, de ”profesionist”, decizia instanței supreme rămâne actuală sub aspectul delimitării patrimoniului de
afectațiune.
(2) În caz de insolvență, PFA va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Orice persoană interesată poate face dovada calității de profesionist în cadrul procedurii insolvenței sau
separat, prin acțiune în constatare, dacă justifică un interes legitim.
Art.
21.
- (1) PFA își încetează activitatea și este radiată din registrul comerțului în următoarele cazuri:
a) prin decesul titularului PFA;
b) prin voința titularului PFA;
c) în condițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cererea de radiere, însoțită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare,
după caz, se depune la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul unde își are sediul profesional, de

către orice persoană interesată.
(3) Dispozițiile art. 11-13 se aplică în mod corespunzător.
Încetarea
activității
-
sinteză
pentru
toate
formele
de
activitate
autorizată
-
Horatiu
Sasu
PFA/ÎI/ÎF își încetează activitatea și este radiată din Registrul Comerțului în următoarele cazuri:
A. prin deces
Prin excepție, în cazul întreprinderii individuale moștenitorii pot continua întreprinderea, dacă își manifestă voința, printr-o
declarație autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulți moștenitori, aceștia își vor
desemna un reprezentant, în vederea continuării activității economice ca întreprindere familială.
În cazul întreprinderii familiale aceasta își încetează activitatea și este radiată din Registrul Comerțului mai mult de
jumătate dintre membrii acesteia au decedat;
B. prin voința acesteia
Prin excepție, în cazul întreprinderii familiale aceasta își încetează activitatea și atunci când mai mult de jumătate dintre
membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din întreprindere;
C. la cererea oricărei persoane fizice sau juridice prejudiciate ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în
Registrul Comerțului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite
elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate în tot sau în parte sau
modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea
judecătorească nu a fost dispusă menționarea în Registrul Comerțului.
Art.
211.
- Soția/Soțul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate se poate asigura în
sistemul public de pensii pe bază de contract de asigurare socială, în sistemul asigurărilor pentru
șomaj, prin încheierea unui contract de asigurare de șomaj în condițiile prevăzute la art. 22 din Legea nr.
76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și
completările ulterioare, precum și în sistemul asigurărilor de sănătate, în condițiile prevăzute de lege.
SECȚIUNEA a 2-a
Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale
Art.
22.
- Întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul
comerțului.
Consecințe
în
domeniul
contravențional
generate
de
lipsa
de
personalitate
juridică
-
Horatiu
Sasu
Faptul că întreprinderea individuală nu are personalitate juridică se reflectă în cuantumul amenzilor contravențuionale,
care trebuiesc aplicate în limitele prevăzute pentru persoane fizice (de obicei mai scăzute decât limitele aplicabile
persoanelor juridice).
Într-un caz, unul magazin organizat ca întreprindere individuală, inspectorii ANAF au aplicat amenda pentru persoane
juridice, deși OUG nr. 44/2008 privind regimul PFA/întreprinderilor individuale/întreprinderilor familiale menționează
limpede că întreprinderea individuală este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un
întreprinzător persoană fizică.
În sensul OG nr. 44/2008, prin întreprindere” nu se înțelege persoana juridică, ci activitatea, așa cum reiese din art. 2 lit.
f) din OUG nr. 44/2008.

Așadar, întreprinderea individuală este ACTIVITATEA care NU ARE PERSONALITATE JURIDICĂ, fiind organizată de un
întreprinzător persoană fizică.
În cazul nostru deținătorul de ÎI a reclamat la instanță aplicarea unei amenzi în cuantumul stabilit pentru persoane
juridice, deși activitatea se desfășura la ÎI, drept pentru care procesul-verbal de contravenție a fost anulat.
Art.
23.
- Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică
de la data înregistrării sale în registrul comerțului.
Art.
24.
- (1) Întreprinderea individuală poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activități
prevăzute de codul CAEN.
(2) Întreprinderea individuală poate angaja cel mult 8 salariați, terțe persoane, cu contract individual de
muncă încheiat și înregistrat în condițiile legii și poate stabili relații contractuale, în condițiile legii, cu orice
persoane fizice și juridice, cu alte întreprinderi individuale, cu PFA sau întreprinderi familiale, pentru
efectuarea unei activități economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei
secțiuni.
Art.
25.
- (1) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un
angajat al unor terțe persoane cu care colaborează potrivit art. 24, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
(2) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula și calitatea de
salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu de
activitate economică decât cel în care și-a organizat întreprinderea individuală.
(3) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul public de
pensii și alte drepturi de asigurări sociale și are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate și al asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege.
Art.
26.
- Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligațiile asumate în
exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu
sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile
art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.
Art.
27.
- (1) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale își încetează activitatea și
este radiat din registrul comerțului în următoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voința acestuia;
(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) moștenitorii pot continua întreprinderea, dacă își manifestă voința,
printr-o declarație autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulți
moștenitori, aceștia își vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activității economice ca
întreprindere familială.
(4) Dispozițiile art. 11-13 se aplică în mod corespunzător. Activitatea va putea fi continuată sub aceeași
firmă, cu obligația de menționare în cuprinsul acelei firme a calității de succesor.
SECȚIUNEA a 3-a
Regimul juridic al întreprinderii familiale
Art.
28.
- (1) Întreprinderea familială este constituită din 2 sau mai mulți membri ai unei familii.
(2) Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De
asemenea, aceștia pot cumula și calitatea de salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în
același domeniu, cât și într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care și-au organizat
întreprinderea familială.
(3) Membrii unei întreprinderi familiale sunt asigurați în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale și au dreptul de a fi asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și al asigurărilor pentru
șomaj, în condițiile prevăzute de lege.
(4) Întreprinderea familială nu poate angaja terțe persoane cu contract de muncă.
Art.
29.
- (1) Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei
în formă scrisă, ca o condiție de validitate. Acordul de constituire va stipula, sub sancțiunea nulității, datele
de identificare ale membrilor familiei și ale reprezentantului desemnat din rândul acestora, condițiile
participării, cota procentuală a fiecărui membru la beneficii și la pierderi, raporturile dintre membrii
întreprinderii familiale, condițiile de retragere și data întocmirii.
(2) Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale în
temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se semnează
de către toți membrii întreprinderii care au capacitate de exercițiu deplină și reprezentanții legali ai celor cu
capacitate de exercițiu restrânsă.
(3) În scopul exercitării activității pentru care a fost autorizată, întreprinderea familială poate stabili relații
contractuale, în condițiile legii, cu orice persoane fizice și juridice, cu alte întreprinderi familiale, cu
întreprinderi individuale sau cu PFA, pentru efectuarea unei activități economice, fără ca aceasta să îi
schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secțiuni.
Art.
30.
- (1) Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu și nu dobândește personalitate juridică prin
înregistrarea în registrul comerțului.
(2) Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, fiecare membru al acesteia poate stipula
constituirea, în cadrul patrimoniului său, a unui patrimoniu de afectațiune, pentru exercitarea activității
economice a întreprinderii familiale.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prin acordul de constituire sau printr-un act adițional la acesta se vor stabili
cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectațiune. Dacă membrii întreprinderii
convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru participarea la beneficiile
sau la pierderile întreprinderii.
Art.
31.
- Membrii întreprinderii familiale răspund solidar și indivizibil pentru datoriile contractate de
reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectațiune și, în completare, cu întreg
patrimoniul acestora, corespunzător cotelor de participare prevăzute la art. 29 alin. (1).
Art.
32.
- (1) Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul
desemnat în condițiile art. 29 alin. (2).
(2) Actele de dispoziție asupra bunurilor afectate activității întreprinderii familiale se vor lua cu acceptul
majorității simple a membrilor întreprinderii, cu condiția ca această majoritate să includă și acordul
proprietarului bunului care va face obiectul actului.
(3) Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant
fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu
depășește 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate exercitării activității economice a întreprinderii
potrivit art. 30 alin. (2) și a sumelor de bani aflate la dispoziția întreprinderii familiale la data actului. Bunurile
dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele de participare la beneficii, potrivit art. 29 alin. (1), fiind

incluse în patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit.
Art.
33.
- (1) Întreprinderea familială își încetează activitatea și este radiată din registrul comerțului în
următoarele cazuri:
a) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat;
b) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din întreprindere;
(3) Dispozițiile art. 11-13 se aplică în mod corespunzător.
Art.
34.
- (1) În cazul în care membrii întreprinderii familiale au constituit un patrimoniu de afectațiune
potrivit art. 30 alin. (2) sau au dobândit bunuri potrivit art. 32 alin. (3), bunurile se împart conform cotelor
prevăzute la art. 30 alin. (3).
(2) În cazul în care nu a fost constituit un patrimoniu de afectațiune, bunurile dobândite potrivit art. 32 alin.
(3) se împart conform cotelor prevăzute la art. 29 alin. (1).
CAPITOLUL IV
Dispoziții finale
Efectele
suspendării
(I)
-
Horatiu
Sasu
Suspendarea activității nu produce niciun efect în raport cu regimul juridic al creditorilor comuni sau bugetari care pot să
își valorifice dreptul lor de creanță prin inițierea procedurilor de executare silită pentru recuperarea sumelor cuvenite,
indiferent de desfășurarea sau nu în continuare a activității, în cadrul termenului de prescripție.
De asemenea, sub aspect fiscal este de menționat că, PFA/ÎI/ÎF care intră în suspendare temporară a activității, potrivit
legislației în materie, au obligația de a depune la organul fiscal competent o declarație, însoțită de documente justificative,
în termen de 15 zile de la data suspendării, în vederea recalculării plăților anticipate.
Să reținem că o simplă cerere depusă la ANAF poate să conducă la suspendarea activității și – mai important – la
suspendarea plății obligațiilor către Fisc. Vom prezenta un caz ilustrativ în a doua parte a acestui comentariu.
Totuși, sub aspectul eventualelor restricții, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 20 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 potrivit
cărora fără nicio altă restricție PFA/ÎI răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost
constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul său.
Efectele
suspendării
(II)
-
Horatiu
Sasu
Cazul care urmează poate fi extins la orice tip de declarație pe care contribuabilul o omite. Extinderea este posibilă și
soluțiile instanțelor vor fi aceleași oricând contribuabilul manifestă neglijență în genul celei arătate mai jos.
Prin acțiunea formulată, reclamantul D.A. a solicitat, în contradictoriu cu D.G.F.P. Argeș, anularea unei decizii a acestei
pârâte, motivat de faptul că, în mod greșit, i-a fost respinsă contestația prin care arăta că, începând cu 1 ianuarie 2002,
nu a mai desfășurat activitatea de taximetrist, angajându-se ca șofer la o stație de salvare, situație în care nu datorează
impozit aferent unei astfel de activități.
Prin sentința nr. 16/C/2004, Tribunalul Argeș a admis acțiunea și a dispus anularea actului administrativ jurisdicțional,
soluție ce a fost recurată de către emitenta acestuia.
Soluționând calea de atac prin decizia nr. 453/2004, Curtea de Apel Pitești a reținut temeinicia ei.

Administrația financiară locală l-a informat pe reclamant, beneficiar al unei autorizații de funcționare ca taximetrist, că
poate să întrerupă sau SĂ SUSPENDE această activitate în măsura în care formulează o cerere în acest sens și depune
autorizația.
Reclamantul nu s-a conformat unor asemenea cerințe, iar susținerea că în perioada aprilie-noiembrie 2002 a fost angajat
ca salariat, NU CONSTITUIE PRIN EA ÎNSĂ?I UN MOTIV DE SCUTIRE DE LA PLATA IMPOZITULUI, de vreme ce a
continuat să beneficieze de autorizația de funcționare ca taximetrist, activitate pe care, de altfel, putea să o desfășoare și
după program (Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, decizia nr. 440/R/CONT din 8
octombrie 2004, în Curtea de Apel Pitești, Buletinul jurisprudenței – 2004, Ed. C. H. Beck, 2005, pag. 83).
Reținem așadar că o simplă cerere poate să conducă la suspendarea activității și – mai important – la suspendarea plății
obligațiilor către Fisc.
Suspendarea
activității
PFA/ÎI/ÎF
–
insuficient
reglementată
-
Horatiu
Sasu
În cazul persoanelor fizice autorizate potrivit OUG 44/2008, suspendarea temporară a activității se face la Oficiul
Registrului Comerțului, prin depunerea unei cereri de inregistrare de mențiuni.
Ordonanța pe care o adnotăm nu reglementează cu precizie procedura de suspendare a activității PFA/ÎI/ÎF, sens în care
facem apel (așa cum ne indică art. 36 din prezenta Ordonanță) la prevederile art. 21 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerțului, cu modificările ulterioare.
Art.
35.
- (1) Primăriile pot să își constituie birouri de asistență și reprezentare a persoanelor fizice
prevăzute la art. 4, prin reorganizarea activității desfășurate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 300/2004, cu
modificările și completările ulterioare.
(2) Persoanele fizice pot opta să efectueze formalitățile prevăzute la cap. II și prin intermediul birourilor de
asistență și reprezentare.
(3) Birourile de asistență și reprezentare pot să reprezinte persoana fizică solicitantă în cadrul procedurilor
de obținere a autorizației și înregistrării în registrul comerțului, în temeiul unei cereri de reprezentare.
(4) Birourile de asistență și reprezentare au următoarele competențe:
a) primesc și ordonează documentația pentru înregistrare și autorizare;
b) remit cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării, însoțită de
documentația de susținere, la registrul comerțului competent, efectuează corespondență cu acesta în
scopul obținerii înregistrării și autorizării, precum și pentru primirea certificatului de înregistrare și a celorlalte
acte, în original;
c) remit solicitantului actele în original primite de la registrul comerțului, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii din partea acestuia; actele se
socotesc comunicate solicitantului la data la care acestea devin disponibile destinatarului pe suport hârtie;
d) acordă solicitanților asistență privind operațiunea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a
funcționării.
(5) Pentru serviciile prestate primăriile vor putea percepe taxe pe care le pot stabili autonom, în temeiul
principiului autonomiei locale.
(6) Primăriile vor pune la dispoziția publicului un formular standard al cererii de reprezentare prevăzute la
alin. (3). Cererea de reprezentare, cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a
funcționării și documentația de susținere pot fi remise la registrul comerțului competent în format electronic,
utilizând Sistemul de autorizare și înregistrare online și/sau pe suport hârtie, prin poștă, cu scrisoare
recomandată cu confirmare de primire cu conținut declarat, ori direct la registrul comerțului.

(7) În scopul liberului acces al cetățenilor la servicii publice administrative de calitate, birourile de asistență
și reprezentare pot primi cereri de reprezentare și pot presta servicii de asistență, indiferent de sediul
profesional al solicitantului și de registrul comerțului căruia i se adresează acesta.
Art.
351.
- (1) Studenții care vor să înființeze o afacere proprie sunt scutiți de la plata taxelor pentru
operațiunile de înregistrare și autorizare a unui PFA sau a unei întreprinderi individuale prin
oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și de la plata tarifelor pentru serviciile de
asistență prestate de aceste oficii.
(2) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), studentul care obține calitatea de titular al PFA sau de titular
al întreprinderii individuale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) să urmeze cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate în România;
b) să fie cel puțin în anul II de studiu și să fi promovat, integral, la data solicitării, toate cerințele programei
de învățământ prevăzute de senatul instituției;
c) nu a împlinit vârsta de 30 de ani.
(3) Cererea de înregistrare și autorizare a funcționării PFA sau a întreprinderii individuale va fi însoțită de
actul doveditor emis de instituția de învățământ superior, din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la alin. (2) lit. a) și b).
Art.
36.
- Acolo unde prezenta ordonanță de urgență nu dispune, prevederile Legii nr. 26/1990, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale Legii nr. 359/2004, cu modificările și
completările ulterioare, se vor aplica corespunzător, în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentei
ordonanțe de urgență.
Art.
37.
- (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1), care desfășoară o activitate economică
autorizată și recunoscută într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European,
în forme similare cu cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, pot fi autorizate să desfășoare pe
teritoriul României aceleași tipuri de activități pentru care au fost autorizate în acel alt stat, cu respectarea
dispozițiilor art. 1 și 3.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării
este de competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunalul în raza căruia a fost
ales și declarat sediul profesional.
(3) Cererea va fi însoțită de următoarele acte:
a) carte de identitate sau pașaport al solicitantului - fotocopie și traducere în limba română, certificate
olograf;
b) documentația care atestă funcționarea legală, obținută în celalalt stat al Uniunii Europene sau al Spațiului
Economic European - fotocopie și traducere în limba română, certificate olograf.
(4) În funcție de forma de organizare pentru care se solicită autorizarea, se vor aplica corespunzător
prevederile cap. II.
Art.
38.
- Persoanele prevăzute la art. 4 sunt plătitoare de impozit pe venit în condițiile prevăzute de Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Plata
impozitului
pe
venit,
deși
nu
s-au
depus
declarațiile
corecte
în
termen,
generează
penalități?
-
Horatiu
Sasu
Am selectat mai jos un caz în care contribuabilul a uitat să depună declarațiile fiscale, dar a plătit taxele și impozitele
aferente. Organul fiscal a calculat penalități.
Totuși, neîndeplinirea obligației de depunere a obligațiilor fiscale de către contribuabil are drept consecință stabilirea din
oficiu a obligației fiscale, iar nu stabilirea obligației de plată a majorărilor de întârziere. În situația în care contribuabilul a
achitat obligațiile fiscale la termenul și în cuantumul prevăzute de lege, a înscris în ordinele de plată tipul creanței pe care
înțelege să o stingă, nu există diferențe între sumele datorate și sumele achitate, chiar în lipsa declarațiilor fiscale, se

consideră plăți făcute la scadență și nu se impune calcularea de accesorii.
Instanța supremă restabilește raționamentul corect
Prin deciziile nr. (...) emise de A.F.P. au fost stabilite obligații de plată în sumă totală de 119.221 lei în sarcina
contribuabilului, reprezentând majorări de întârziere aferente impozitului pe veniturile din salarii și contribuțiilor sociale la
bugetul general consolidat.
Accesoriile au fost calculate de organul fiscal ca urmare a depunerii cu întârziere a declarațiilor fiscale pentru perioada
mai 2005 - mai 2007 și a nedepunerii acestora în ordine cronologică, organul fiscal apreciind că stingerea obligațiilor se
face în ordinea stingerii datoriilor fiscale.
Ca situație de fapt, Curtea reține că în perioada mai 2005 - decembrie 2006 contribuabilul a achitat lunar în contul
impozitului pe veniturile din salariu și a contribuțiilor sociale la bugetul general consolidat suma totală de 423.062 lei.
Pentru perioada mai sus menționată contribuabilul nu a depus declarații fiscale lunar; pentru perioada februarie 2005 -
decembrie 2005 au fost depuse declarațiile fiscale la data de 9 noiembrie 2007, iar pentru anul 2006 au fost depuse în
perioada 13.11.2007 - 30.11.2007.
În drept, se datorează majorări de întârziere pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de
plată.
Plecând de la această dispoziție legală, trebuia stabilit dacă plățile făcute de contribuabil lunar pot fi considerate plăți
efectuate la scadență.
Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat se face prin declarația
fiscală a contribuabilului sau prin decizia emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
Contribuabilul avea obligația de a depune declarații fiscale la termenele stabilite de Codul fiscal.
Nedepunerea declarației fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor,
contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu nu se poate face înainte de
împlinirea unui termen de 15 zile de la înștiințarea contribuabilului privind depășirea termenului legal de depunere a
declarației fiscale.
Având în vedere dispozițiile legale care prevăd că obligația de a depune declarația fiscală se menține și în cazurile în
care a fost efectuată plata obligației fiscale, ceea ce înseamnă per a contrario că plata se poate face și în lipsa declarației
fiscale, Curtea reține că, în condițiile în care pentru sumele achitate prin ordine de plată recurenta a indicat tipul creanței
fiscale principale pe care contribuabilul înțelege să o stingă, nu au fost stabilite diferențe între sumele achitate lunar și
cele datorate, plata obligațiilor fiscale a fost făcută la scadență.
Nedepunerea declarațiilor fiscale în termenul legal atrage APLICAREA SANC?IUNII CONTRAVEN?IONALE, iar ca
operațiune fiscală stabilirea obligației fiscale din oficiu și NU stabilirea obligației de plată a unor accesorii.
Sintetizând cele mai sus expuse, Curtea reține că plata obligațiilor fiscale s-a făcut la scadență și că nu există temei
pentru calculul accesoriilor și, în consecință, a admis recursul, a modificat în tot sentința recurată în sensul că a admis
acțiunea și a anulat decizia de soluționare a contestației nr. 48/2008 emisă de D.G.F.P. și deciziile nr. (...) emise de
A.F.P. prin care au fost stabilite obligații de plată a majorărilor de întârziere în sumă totală de 119.221 lei (Curtea de Apel
Bacău, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 856 din 19 decembrie 2008, în Buletinul
Curților de Apel nr. 1/2009, pag. 49 și urm.).
Art.
39.
- (1) Procedurile desfășurate potrivit Legii nr. 300/2004, cu modificările și completările ulterioare, se
vor finaliza potrivit prevederilor legii aplicabile la data inițierii acestora.

(2) Persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate și înregistrate în registrul comerțului în temeiul unor
acte normative anterioare prezentei ordonanțe de urgență pot funcționa în baza certificatului de înregistrare,
emis de oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Până la împlinirea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (2) vor opta pentru desfășurarea
activității în una dintre formele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. Dispozițiile cap. II se aplică în
mod corespunzător.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (2) care nu și-au exercitat dreptul de opțiune își încetează activitatea și vor
fi radiate din registrul comerțului, din oficiu, fără nicio altă formalitate.
(5) Rezoluția prin care directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal dispune radierea se
publică pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului și se afișează, sub formă
tabelară, la sediul oficiului registrului comerțului unde s-a dispus radierea. Împotriva rezoluției se poate
formula plângere, în condițiile art. 12, care se aplică în mod corespunzător.
Art.
40.
- (1) În situația în care autoritățile publice competente constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile
de desfășurare a activității care au stat la baza autorizării funcționării și aplică sancțiuni contravenționale
complementare, notifică oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul din județul unde este declarat
sediul profesional al persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau întreprinderii familiale
sancționate.
(2) Notificarea se comunică în termen de 3 zile de la data expirării termenului de contestare sau de la data
primirii hotărârii judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a soluționat plângerea împotriva sancțiunii
dispuse.
(3) Oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal va înregistra din oficiu această notificare, fără plata
taxelor prevăzute de lege.
(4) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și în situația ridicării sancțiunii.
Art.
41.
- (1) Orice referire conținută în alte acte normative la sintagma "persoană fizică autorizată și/sau
asociație familială" va fi considerată ca fiind făcută la sintagma "persoană fizică autorizată, întreprindere
individuală și/sau întreprindere familială", după caz.
(2) Structura denumirii întreprinderii individuale este aceeași ca și cea a persoanei fizice autorizate.
(3) Dispozițiile art. 30 și 31 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se
aplică în mod corespunzător.
Art.
42.
- La Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările și
completările ulterioare, articolul 8 alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:
" (11) Obligația prevăzută la alin. (1) este îndeplinită în situațiile prevăzute la lit. a), c), d) și e) prin
transmiterea, în format electronic, a informațiilor din cazierul fiscal al contribuabililor de Agenția Națională de
Administrare Fiscală Oficiului Național al Registrului Comerțului, la solicitarea acestuia, în termen de 8 ore.
Solicitarea cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele informații: numele și prenumele/denumirea și codul de
identificare fiscală."
Art.
43.
- La Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a
persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora,
precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I,
nr. 839 din 13 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, articolul 3 alineatul (1) se modifică
și va avea următorul cuprins:
" Art.
3.
- (1) Înmatricularea persoanelor fizice autorizate, a întreprinderilor individuale și a întreprinderilor

familiale în registrul comerțului și înregistrarea fiscală a acestora se fac pe baza rezoluției directorului
oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal, potrivit legii speciale, fără a fi necesară pronunțarea de
către judecătorul delegat a încheierii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul
comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare."
Art.
44.
- La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă:
a) Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară
activități economice în mod independent, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29
iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.766/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități
economice în mod independent, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 12
noiembrie 2004;
c) art. 17 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare;
d) orice alte dispoziții contrare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-
TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii,

comerț,
turism și profesii liberale,
Ștefan Imre,
secretar de stat
Ministrul economiei și finanțelor,
Varujan Vosganian
Ministrul internelor și reformei administrative,
Cristian David
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
p. Ministrul justiției,
Katalin-Barbara Kibedi,
secretar de stat
Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației,
Karoly Borbely
București, 16 aprilie 2008.

Nr. 44.
ANEXĂ

1. Documentația de susținere a cererii de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării
PFA
1.1. Carte de identitate sau pașaport - fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu
originalul
1.2. Înscris care atestă dreptul de folosință asupra sediului profesional/punctului de lucru - orice act juridic
care conferă dreptul de folosință și/sau atestă afectațiunea specială a spațiului, în fotocopie certificată
olograf de către titular privind conformitatea cu originalul.
1.21. Declarație pe propria răspundere olografă privind îndeplinirea condițiilor legale pentru desfășurarea
activităților ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială.
1.3. Declarație pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condițiilor legale de funcționare prevăzute
de legislația specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii
1.4. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională, dacă aceasta este
cerută, potrivit unor prevederi legale speciale
1.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experiența profesională, dacă aceasta este
2. Documentația de susținere a cererii de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării
întreprinderii individuale
2.1. Carte de identitate sau pașaport al titularului întreprinderii individuale - fotocopie certificată olograf de
către titular privind conformitatea cu originalul
2.2. Înscris care atestă dreptul de folosință asupra sediului profesional/punctului de lucru - orice act juridic
care conferă dreptul de folosință și/sau atestă afectațiunea specială a spațiului, în fotocopie certificată
olograf de către titular privind conformitatea cu originalul
2.3. Declarație pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condițiilor legale de funcționare prevăzute
de legislația specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii
3. Documentația de susținere a cererii de înregistrare în registrul comerțului și autorizare a funcționării
întreprinderii familiale
3.1. Carte de identitate sau pașaport al fiecărui membru - fotocopie certificată olograf de către titular privind
conformitatea cu originalul
3.2. Înscris care atestă dreptul de folosință asupra sediului profesional/punctului de lucru - poate fi
reprezentat de orice act juridic care conferă dreptul de folosință și/sau atestă afectațiunea specială a
spațiului, în fotocopie certificată olograf de către membrul deponent, privind conformitatea cu originalul
3.3. Declarație pe propria răspundere a reprezentantului, care să ateste îndeplinirea condițiilor legale de
funcționare prevăzute de legislația specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și
protecției muncii
cerută, potrivit unor prevederi legale speciale.
3.6. Acordul de constituire și procura specială, prevăzute la art. 29
4. Documente care atestă pregătirea sau experiența profesională

Pregătirea sau experiența profesională se atestă, după caz, cu documente cum sunt: diploma, certificatul
sau adeverința, prin care se dovedește absolvirea unei instituții de învățământ, certificatul de calificare
profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condițiile legii, în vigoare
la data eliberării acestuia, certificatul de competență profesională, cartea de meșteșugar, carnetul de muncă
al solicitantului, declarație de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activitatea pentru care se
solicită autorizarea, eliberată de primarul localității respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiționale
artizanale, atestatul de recunoaștere și/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit
calificarea în străinătate, atestatul de recunoaștere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului
de învățământ, orice alte dovezi care să ateste experiența profesională.


Ordonanță de Urgență 44 - 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ordonanță de Urgență 44 - 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Guvernul României

Ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea

Consolidarea din data de 01

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 1/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 2/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 3/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 4/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 5/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 6/30

i) persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o

i1) soția/soțul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate - soția/soțul titularului

j) patrimoniul de afectațiune - masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 7/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 8/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 9/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 10/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 11/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 12/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 13/30

- fie de la momentul înregistrării la Registrul Comerțului

În ceea ce privește opțiunea la momentul înregistrării PFA/ÎI/ÎF trebuie subliniat că:

Tribunalul admite argumentele contribuabilului

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 14/30

Argumentele (corecte) ale D.G.F.P.C. și D.G.F.P.C. - AFPCO

Curtea de Apel și soluția corectă

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 15/30

1. Înainte de realizarea unor astfel de operațiuni, în următoarele cazuri:

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 16/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 17/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 18/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 19/30

B. prin voința acesteia

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 20/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 22/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 23/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 24/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 25/30

Instanța supremă restabilește raționamentul corect

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 26/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 27/30

p. Ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii,

turism și profesii liberale,

Ministrul economiei și finanțelor,

Ministrul internelor și reformei administrative,

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației,

București, 16 aprilie 2008.

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 28/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 29/30

Tiparit de Diana Pogor la 01.05.2018. 30/30

S-ar putea să vă placă și