4 i\

*Jil!lllllilill!!lini;.!lilllWpi^
= >MIIIMillliHtinit1llitfrWMI<#ilHI!lllill1illinnilllillH|l!tl' IltlIlitMiilIMHnHIHMltiMMnhiliUIMHUIIiillllUnilllinitHM^S
33

1f K. %. IVELA
? *
f|
R TjH \U V'.t A VI CI KT''
*lf
! 1

II

DICIONAR
MUZICAL
ILUSTRAT
11
*
32
-
ii

ffc?
¥
31

E D T I URA
11 LlBRRîtîl «UNIVERSALA* ALCALAY & Co. ||
£= iUCURETr. caua victorii-:! sro. '27.
- m icurksti -

|p
ImMtiMJiuuHiuiifiiiiihiiiMMiiuiiiiimuiiiiiiHUiiWiiinr'i!^
WIIIIHIHfllIIIIIIHIIIIIIIIIIIMJIIiniHM!!^^
THE LIBRARY OF

YORK
UNIVERSITY
3 9007 0340 4536 9
I
 Â. L.
PROFESOR DE MUZIC.
I VELA
— BUCIJRETÎ

DICIONAR MUZICAL
ILUSTRAT
„Odihnete-te de munc prin muncâ*
G. Enescu

fe D î T U tl A
Librriei «universala» alcalay&Co.
k«MMIilllUllMlllllliMUilllllllllilllltll«lllflU<lllli«llllllll*IIIIIUIIIiUllllllllMlk

BUCURETI. — CALEA VICTORIEI NO. 27. — BUCURETI

Jhchinat JVfajestâfii Sa/e Jegina jVfaria

prima Suveran a României întregite

jîugusta protectoare a jfrtelor române

 A. L. IVELA
Decedat la 19 fevruarie 19^7
 Digitized by the Internet Archive
in 2014

https://archive.org/details/dictionarmuzicalOOivel
 Prefa
Am publicat pân acum, pe ogorul învmântului
muzical, lucrri adresate colârimii de 'toate gradele,
dela grdinia i cursul primar, pân la cursul su-
perior de liceu, toate cu aprobarea înaltei autori-
ti colare.
Doritor de a putea fi de folos i celor cari, în
afar de coal, ar voi s
afle câte ceva dintfale
muzicii, am alctuit prezenta lucrare.
„Dicionarul muzical ilustrat" cuprinde explicarea
termenilor privitori la:
a) voci, instrumente, muzica clasic, bisericeasc,
popular;
b) teoria muzicii, noiaiune, principii, armonie,
fug, compoziie;
c) legtura dintre muzic i poezie, literatur, art
dramatic, mitologie i istorie.
Am mai introdus i biografiile celor mai de sam
maetri ai muzicii universale, precum i, ca articol
separat, operele cele mai cunoscute.
Am cutat a da o deosebit grife muzicii româneti
i de aceea, pe lâng articolele ce intereseaz direct
aceast chestiune, am introdus i biografiile maetri-
lor români, precum i un tablou de virtuoi români,
critici,profesori de conservatoare.
Redactarea definiiunilor, comentariile i întregul
spirit instructiv ai lucrrii constitue partea perso-
nal; ceea ce am luat textual dela alii, am pus între
ghilimele i, unde rspunderea înelesului e mai mare,
am artat i numele autorului, cum e, de pild, la
fraz$, motiv, melodie, etc.
 Se cuvine s
aduc aci mulumirile mele D-lui S.
Feder, directorul editurii „Universala", pentru soli-
citudinea manifestat întru tiprirea acestei cri;
opinând c
prin aceasta s'ar aduce o contribuie la
mijloacele de cultivare a cunotinelor despre muzic,
a înlturat în serviciul cauzei, îndoelile riscului de
editare.
Mulumesc de asemenea tuturor prietenilor, în spe-
cial colegului profesor J. Byck, precum i fostelor

eleve i elevi, în deosebi M. Grindea, pentru ajutorul

ce mi-au dat la manuscripte i corecturi.
O meniune deosebit se - cuvine actualului meu
elev Alexandru Lupu, care a lucrat cel mai mult, cu
un devotament vrednic de a ji dat ca exemplu.
i acum, ca încheiere: în cadrul restrâns al unui
dicionar, nu se pol da amnuntele ce intr în atribu-
ia manualelor speciale.
i totui, nu e de mirare ca, fiind chiar aa, pre-
zenta carte s
aib lacune i poate înc destule;
calea aceasta e prea puin bttorit la noi: De aceea
voi primi cu recunotin prerile i observrile celor
cari asupra cuvintelor „critic' i „critic" vor fi
1

de acord cu înelesul formulat în acest dicionar la

litera C.
Ce mângâiere pentru mine, tiu s
cel puin : c
cei frprejudeci ar putea gsi aci câte ceva de
folos! Ar însemna c
riau rmas zadarnice nici str-
duina de a duce lucrarea pân la capt, nici tenaci-
tatea de a învinge nespusele neajunsuri ale unei grele
infirmiti. "

3\. £>.Ivela
profesor de muzic bucureti
10 Fevruarie, 1927;
 Qfre cetitori
Când ne-a vorbit întâiai dat Ivela despre opera
sa Dicionar MuzrcAL, o lucrare de memorie strâns, de
cunotine întins 0) de erudiie, de întreag
notri culese o
viea de om, cei care ne gsiam în biroul editurii ne-am
uitat unul la altul i apoi ne-am mutat privirea pe omul
care nu ne vedea dei era între noi. Ivela, orb cu des-
3

vârire, de 30 de ani orb, vorbia mai departe, îi depna

glasul moale i insinuant. Apoi a tcut i el, simin-
du-ne atenia îndreptat asupr-i. I s'a prut, poate, c
oviam.
Micai, i-am cerut manuscrisul i
l-am trimes în-
dat la tipar. înelesesem c
este opera de care se mân-
dria el mult. Dar nu bnuiam
mai c
va fi cea din
urm i c
autorul, dup
ultima corectur, va muri,
înainte de apariia operei sale de cpetenie în public.
Judece cetitorii, rsfoind cartea de fa, cât str-
danie, cât iubire de oameni, —
între care se silea fie s
cineva, —
cât patim pentru muzic, i
cât suferin
poate fi cuprins în alctuirea aceasta, agonisit de un
orb, fr nici o alt colaborare.
Noi, editura, vom cuta s-i perpetum numele, ti-
prind ori de câte ori va fi nevoie „Dicionarul Muzical((
i rspândindu-l cu struin. Prin opera aceasta nu-
mele lui Ivela va dinui pentru noi, i
marea sa râvn
i dragostea sa de muzic, i
voina sa de nimic des-
curajat, nu se vor pierde. E
tot ce poate dori un autor.

î Martie, 1927 EDITURA.

 Bibi iografie
Dicionare de muzic

Tîtus Cerne, Dicionar de muzic musique (Paris, Alphonse Le*

(Voi.A-E; voi. II, E-L; Iai,
I, duc).
Vieata Româneasc). Hugo Riemann, Dictionnaire de
Timotei Popovki, Dicionar de mu- musique (trad. francez de Geor-
zica. (Editura autorului Sibiu
ges Humbert; Lausanne, Librai-
1905).
Charles Soullier, . Didionndire de rie Payot & C-ie).

Enciclopedii:

Dt\ Diaconovich, Enciclopedia

C. iova, Scrisul . Românesc, 1922).
Român (Sibiu Astra», 1904).
m
Nouveau rZ-, Larousse iUttstri
""*"*> l
Lazr ineanu, Dicionar universal *
al limbei române, ed. IV, (Cra- < p ans, Larousse, 192d).

Istoria muzicii

N. E. Idieru, Istoria artelor fru- mând Colin, 1919).

moase (Bucureti, Tip. „Guten- Feti, Histoire' generale de la mu-
berg, 1898). sique (1869—1876, 5 voi).
Combarieu, Histoire de musi-la Lavignac, La musique et Ies mu-
que, 3 voi, (Paris, Lîbrairie Ar- siciens (1895).

Lucrri speciale
Nifon N. Ploeteanu, Vicarul Sf. Sec. lit. Partea I, Tom. XVIII.,
Mitropolii, Carte de muzic bi- Partea II, Tom. XX).
sericeasc pe psaliichie note i Maximii ian Costim, Vioara (Bucu-
lineare (Bucureti, „Gulenbere" reti, „Vieaa-; Româneasc",
i Tip. crilor bis., 1902). 1920),
I; Popescu-Pasrea, Principii de
Revista „Muzica", publicat de
muzic bisericeasc-oriental (Bu-
Maximilian Costin i Georgescu*
cureti, Tip. crilor bis., 1923).
Breazu (Bucureti-Timioara).
1. T. Burada, Istoria teatrului în
Moldova (Iai, voi. I, 1915; Gh. Adamescu i M. Dragomirescu,
voi. II, 1922). Literatura rmân.
D. C. Ollnescu, Istoria teatrului Petre V.Hane, Manual de 'limba
la Români, (Analele Acad. Rom., român.
 Prescurtri
Orice cuvânt explicat^ de câte ori se repet, nu se mai jfcrU
întreg, ci iumai iniiala.

ex-y exemplu. (
•
1

Ug-, figurat. ,

fr., francez sau de origine' francez.

germ., german.
gr., grec. ,

it., italienete.
li, literatur.
mit>, mitologie.
Mold., Moldova.
p., pentru.
prese, prescurtat. .

slav., slavon .(vechi).

v., vezi. v

v. ac, vezi acest cuvânt (aceste cuvinte).

^
j

Semnul indic repetarea cuvântului. ,

:
 PICTION AR MUZICAL
PE
fl. L. IVELA

A
A = Sunetul din notaiunca ger- numr de m|s uri întregi de pauz,
!

man, corespunztor cu sunetul la 2. - Cuvinte de abreviaie (v. pre-

(v. ac.) din notaiune a muzical Im'o- scurtri- ).
dern (v. gama). In antichitate i întrebuinarea abreviaiunilor se
mai ales în vechea muzic greco- refer numai Ia notaiune, ele nu
onental, treptele gamei erau no- schimb nimic din melodie.
tate cu literele alfabetului grec. (v. Absolut =Muzica considerat ca
psaltichie). gândire proprie, independent de
A ballata (it.)= In forma baladei. relaiunile cu [arta dramatic, icu poe-
Abbellimento-Abelitura (it.)= Or- zia sau cu vreun efect onomatopeic.
nament. Abt Frantz (1819—1885) = Com-
Abc (muzical) == O carte "servind a
pozitor german 'popularizat datorit
înva metodic primele elemente de liedurilor i cvartetelor pentru voci
muzic: notaiune, valori, msuri, etc.
= brbteti. Melodiile sale figureaz
Abilitate îndemânare, înlesnire,
în mai toate coleciunile reuniunilor
dibcie, în. tehnica execuiei, dobân- corale.
dite prin struitoare exerciii i ex- Abud = Un fel de instrument de
perien în decursul anilor. suflare al (vechilor Evrei, înrudit cu
Abreviaiuni =
1.- ) Semne de pre- trompeta.
scurtare întrebuinate mai ales în Academie - 1.- coala creat ide
filosoful Platon, în grdina
antic
lui 'Academ. 2.- (înalt instituie de
învai, cari se ocup cu studii
i cercetri literare, tiinifice, isu
itorice: A. român, A. francez, etc.
. Sie*.
3. - coal pentru specialiti: A. de
sporturi, de de ntuzic i
comer,
art dramatic. Bucureti Aca-
In
demia de muzic] i Art* Dra,mar
<? rreev&
tic a fost iîntemeiat în 1900 de
r 1
Theodor Stoenescu, la început cu
intenia de a crea elemente artistice
pentru un teatru popular. Printre
primii profesori au fost: Th. Stoe-
muzica instrumentala, fiind o înles- nescu, dram D. G. Kiriac, armo-
;

nire i pentru scris i pentru cetit, nie, contrapunct i clas de cor ;

(v. lene); u) pentru repetarea unei G. M. Cordoneanu, principii i flaut;

ipri de msur; b) a unei msuri Gr. Ventura, istoria muzicii; M.
întregi; c) a dou msuri; cl) a £mui Cohen-Linaru, canto i compoziie;
D. D. Vorias i l. Lubicz, pi ano; sulitf -
(proparoxitoh). A. ritmic 5
etc. (Certificatul de absolvire nr. 1 sau metric, pe prim a si-
cel pus
(anponie si piano) posed Ivela, au- lab a unui metru din -poezie. In
torul acestui dicionar. Camarazi la
orice vers accentul silabic trebue
aceeai clasa au fost pe atunci: Gr.
js corespund cu accentul metric;
!codoii. Radu Oradea, Ionel G.
price cuvânt monosilabic poate fi
Bratianu. Gr. Havrilez, Ing. Schiff-
luat, dup nevoie, ca (accentuat sau
lers, Petre Ciorogaru, etc. Mai toi
s'au afirmat în urm pe ogorul mu- neaccentuat. De asemenea Iun cuvânt
zica r. mai lung primete înc un accent pe
Acapella Cit.) v. capella. lâng cel silabic, cu icondiia ca si-
Acapriecio (it.) v. capriccio. laba s
nu fie Vecin cu jaceea a ac-
= centului silabic. Ex. 1: Sub cer [de,
Acatalectic Vers antic care are
ultimul metru cu numrul com- plumb întunecos... rspândind în-
plet de silabe, spre deosebire de fiorare; accente greite prin
ex. 2:

CATALECTIC (V. A£.). necorespunderea accentului silabic

Acatist =
Imn religios ce secânt, Cu cel metric: Hai s$ CU dm man
stând în picioare, în cinstea !Mai- man (Alecsandri). Românaul o
cii Domnului. iubete ca sufletul s\u (Sion).
f>- A. de tristeâ, [de bucurie, etc.
Acatistier=Carte bisericeasc con-
anumite expresiuni de sentiment ce
inând acatiste (v. ac).
dau nnei buci de muziq. 7.-
Acbabe = Specie de monocord per-
tee

Accentul pe un anumit cuvânt din

san, a crui coard 'unic e pus în
propoziiune determin un anumit
(vibraiune de un cilindru jde lemn,
îneles. Ex. : Pisic blând sgârie
servind de arcu. (

Accelerando = ru.
Din ce în te mai
grbit, termen de micare. Accentuat=l.- Pasaj, fragment pus
= în evident, fie printr'o expresiune
Accent 1.- Apsarea vocii; nu
sau execuie mai pronunat, fie
poate dela începutul unei
lipsi m- printr'un rol deosebit ce-1 unui d
suri. 2- A.
peste o uiotjj în special
instrument sau unei voci într'un an-
o apsare a execuiei vocale sau
samblu.. 2.- Timpul întâi- dintr'o
instrumentale, ca o expresie deose-
bit. 3.- A. periodic, rel ce se Lre-
msur, 'numit forte sau tare.
(pet regulat din dou în dou b-
Accentus =
Pasaj din rugciunile
cultului catolic, cântat de preot sin-
ti, din trei în trei, etc; a) A. prin-
gur, spre deosebire de concentus (v.
cipal, totdeauna pe timpul întâi
ac). Are apte formule nu!mite
al unei msuri, fie simpl, fie com-
câdene.
pus (v. msur) b) A. secundar,
pe timpul 2 în msura *U
;

pe tim- ,
Accesorii =
Cele necesare pentru
pul 4, 7 î 10 în msurile: 6 8 9 8 I
folosina unui instrument muzical.
| ,

i 12
adic la fiecare început de JPentru vioar: arcuul, coardele,
8 l ,

msur simpl 'ce intr în alctui- cuiele, limba, cluul, cordarul, nas-
rea unei msuri compuse sau mixte, turele, surdina, sacâzul (v. ac).
f
A. periodic este ceea ice face se s Pentru instrumentele de suflare: an-
recunoasc dup auz în ce msur cia, mutiucul, culisele, etc. <v. ac).

fe scris p bucat de muzic i în Acciatura sau Acciacatura = Apo-

jspecial de dans. 4.- A. silabic sau giatur (v.ac), mai iales cânfd nota
ionic trebue is aib orice cuvânt; mic e scurt.
ia) pe ultima silab: soldat (oxiton): Accident (pl. (tecideni) = 1.-
b) pe penultima silab: carte (paro- Semn de âlteraie pus înaintea unei
jciton); c) pe antepenultima silab: note pentru a-i schimba intonaia.
 3

Accidenii muzicali Jsunt: diezul dou portative ale notelor de piano„

1

bemolul i becarul tf ; dublul org, harp si toate portativele pen-

tru o partiiune complet de cor
Idiez X, dublul bemol V? i dublul
sau sorchestr i(v. bar).
fcecar '(v. ac). 2.- Acci-
{Jjj Acolada
dentul se scrie imediat la stânga
liotei pe acelai loc în portativ; se
cetete îns întâi nota i apoi. ac-
cidentul; 3. Pac accidentul e scris
la cheie, efectul su |se aplic' la toate
[notele cu acelai nume, din întreaga
bucat (v. armur), independent de
Acompaniament (fr., însoire) ==»

(Parteamuzical ce sprijinete sau

completeaz efectul unei buci de
voce sau (instrument, solo, duete, ter-
înlime. Dac accidentul e Lscri9 în ;

$ete i chiar cor complet, 2* Se zice:

cursul cântrii, atunci el influen-
solo de voce cu A. de cor (tot vo-
eaz notele cu acelai nume numai ce); solo de vioar cu A. de orches-
tr ? cor cu A. de orchestr; voce sau
îiipllillîlii jnstrument cu A. de piano sau org,
foarte frecvent, întrucât aceste dou
din acea msur. 4.- A. de siguran instrumente pot rezum efectele de
sau precauiune, cel pus fr a fi
armonie ale Unui întreg ansamblu.
Sost neaprat nevoie, ci numai ca Intr'un trio de ex, pentru vioar,
prevedere, ica s nu se fac vreo celo i piano, acesta din urm nu are
confuziune. De obicei în msura ur- faumai Croiul de A, ci i rolim-
;un
mtoare, sau în reluarea (primei portant ca [i celelalte dou.
tonaliti dup lo modulaie. Intre acompaniatori i soliti jtre-
bue s fie o unificare de sim ce
ritm i frazare. Mai adesea "acom-
paniatorul teeîndemânatec compro-
Accidental == !.- Un accident în mite execuia celor Imai buni soliti,
cursul cântrii fr a cauza vreo (v. discreto)
modulaiune (v. ac). 2.- Liniu su- Acord =1- Un grupde 3, 4 sau 5
plimentar (v. iac). note suprapuse la interval de ter
Acefal == 1.- Msur
cu fortact -i fcând parte din aceeai (v. gam
<v.ac.) 2.- Metru care începe pe o si- armonie). 2.- A. armonic, dac su-
lab neaccentuat: iamb,, amfibrah, netele se aud în acelai timp; A. me-
enapest (v. ac). lodic (drpegiu), dac sunetele se e-
Acetabulum (lat.) =
Instrument xecut' pe rând. 3> Fiecare sunet din
foarte sgomotbs, la cei vechi, i pe ,£..are un nume, socotind pe rând,
-care Italienii îl numesc astzi Cre- |de jos> în sus: fundamentala, tera,
pitaco lo. Era de 'bronz sau de argint, cvinta, septima, nona, dup cum e
lovit ca i sistrul, cu o baghet de intervalul fa
de fundamental. 4.-
metal. Se numia astfel din cauza îor- Pe fiecare treapt cu gama major
mei sale de vas. sau minor model, se poate aeza
Acolad=l.- Trei lovituri cu latul (câteun [A. de 3 note. Distanele foi-
sbiei, aplicate de episcop cavale- tre aceste 3 sunt diferite, de aceea
rului medieval când depunea jur- i acordurile «ste grupeaz în specii:
r
.mântul. 2.- Arcul care unete cele fO A. specia I =^ tera mare, cvinta
 4

perfecta; se mai zice i

A. perfect, dup la luat dupji piano. 3.- Or-
major sau dur. Ex. do-nii-sol se
: chestra =
toate instrumentele dup
gsete la modul major pe treptele: la al instrumentelor de suflare, cla-
1, \, 5 ?i tnminor pe treptele* 5 i rinet sau oboe, când nu ia parte i
6; b) specia a II-a=terja cvinta mic, piano. 4.- Un piano a aduce cele =
perfect, se mai zice i A. perfect dou sau trei coarde corespunzi-
viinor sau moli. Ex. re-fa-la se : g- (toare fiecrei note, Ja tonul des-
ete pe treptele {2, 3, 6, în modul vârit (v. cor).
major i iu minor pe treptele Jl, 4; , Acordaj =
Meteugul de a acor-
c) specia a III-a=tera miq, cvinta da un piano sau o lorg.
micorat. Ex.: si-re-fa. Se gsete Acordeon (armonic) Instrument =
pe treapta 7 in modul major i pe niuzical purttor, cu (ancie liber, a'-*
treptele 2, 7 in minor d) specia a Vl-a
;
1

vând la dreapta un rând, dou i

1

tera major, cvinta mrit. Ex,: chiar trei rânduri ide clape, pentru
do-mi-sol diez se (gsete numai pe partea melodic i la stânga alte
treapta 3 & gamei minore Armo- clape pentru notele ^principale ale
nice. A. perfect major,
5.- (t) spe-
cia I; b) A. perfect minor, specia
a Il-a. 6.- A consonant sau de re paos
/specia Iia ll-a) alctuit din inter-
vale consonante. Sunt de sine stt-
toare ?i nu cer deslegare. 7.- A. diso-
nant sau imperfect nu pentru c' sun
urît, ci pentru Ic cere deslegare acordului, ca acompaniament. Fie-
într'un alt A. 8.- A. în {stare direct^ care clap dela mâna dreapt i dela
mâna stâng produce sunete deo-
cont sebite la închiderea i deschide-
rea ourdufului care unete cele dou
faturi purttoare ale clapelor.*
Acordor = l. Profesionistul care a-
cordeaz §y repar un piano sau o
org. 2.- Onealta jnumit i cheie de
ncordat, în form de T, pentru pia-
no, sau în :
form conic pentru o
org jnare.
Act =0 parte determinat dintr'o
oper fcu pies dramatic, cu anu-
mite puncte principale .din desfu-
(t)poziia cvintei: do-mi^sol; b) po- rarea aciunii. Unele lucrri dra-
ziia terei; c) poziia octavei, dup matice rezum întreaga desfurare
cum fiecare din acestea e la partea într'un singur A.
superioar; d) poziia strâns pia- Aciune -^1.- iVieata, micarea ce se
nistic i
e) poziia larg, spaioas, (pune în desfurarea unei lucrri
coral sau orchestral. 9.- înlnuirea dramatice. 2.- întâmplarea însi a*
acordurilor (v. ac). ratat prin subiectul unei piese ac- :

Acorda (a) 1.- iVocile într'un an- iunea se petrece la ar.

samblu coral =a unifica prile ca Actor = 1.- Un [artist care întru-
(tonalitate. 2.- Uni' instrument =a fixa peaz un (personaj în aciunea dra-
fiecare coard la sunetul [ei precis! în ;i matic. Talentul, cultura, coala spe-
Sgrenere dup la al diapazonuîui sau cial i experiena fac pe A. sa
 5

se transforme perfect în persona- prezentata! la curtea din Neapole i

, jui reprezentat. La aceasta contri- ponside.ifat ca primul tip de oper
bue studierea rolului, spiritul de comic.
observaie, apoi jocul de scen, cos- Adaptare= 1.- Aranjament ;(v. ac).
tumul, deghizarea, etc. 2.- Potrivirea unei melodii cunos-
Acuitate=l.- Gradul de înlime ce cute, pe alte cuvinte noi, cum se în-
poate atinge o voce (Sau fun instru- tâmpl de obicei cu cuplete din vo-
ment. 2.- înlime, (adic una din cele deviluri, reviste, etc. 3.- Prefacerea
trei însuiri Yale unui sunet mu- unei arii cunoscute într'o jbucat cu
zical (v. sunet). un Caracter nou, de ex.: A£da~
Acusmat = Cel care are aparatul Mar. 4.- Potrivirea unei de pri
{auditiv bine desVoltat sau nujma^ instrument, la un altul cu care are
dare nu e Jipsit fde auz. în construcie elemente comune sau
Acusmatic = Care are simul auzu- asemntoare: la un piano se adap-
lui tfr
tel al vederii. teaz mecanismul de harrnonium
Acustic == 1.- Partea din stujiul fi- s au
!

un mecanism pentru execuie

zicii, care se ocup cu legile ,de automat (prin manivel] sau elec-
producere i rspândire ale sunete- tricitate).
|or: calculeaz vibraiunile fiecrui Adiaf on adiaphonon
(gr. nede's* =
sunet, stabilete raporturi numerice acordabil). Instrument janalog a-
fntre lunete, ca interval, acorduri, cordeonului, constând dintr'un fel 1

ietc. 2.- Felul de rezonant a su- de piano, în care coardele sunt

netelor într'o sal, teatru, templu: înlocuite prin diapazonuri (acordate,
1

IA. bun fi, L4. defectuoas; e mai mult înrudit cu A. este celesta (v. ac).
(

f o nimereal decât rezultatul celor Ad libitum (lat. d^tp plac) =

tnai tiutori arhiteci (v. interfe- 1.- Executarea iunuj fragment [mu-
ren). zical dup voie, ca micare j !nu-
AcuteNote înalte, executate de
-

an. 2.- Executarea dup ««voie a u-

obicei de vocile prime: soprano, nui |ntreg pasaj scris cu note m-
tenor sau de instrumente cu roluri runte de ornlarnent, peste melodia
t>rime: vioar, flaut, flagiolet, etc. principial (v. rubato).
Vocile dramatice, din cauza (volumu- Adonidie = Adonion (v. ac).
lui mare, nu pot lua A. In schimb, Adonion sau Adonidie= Un fel de
acutele fac succesele vocilor ilirice poem, pe care vechii Greci o cân-
i lejere.Se zice: A. frumoase, dJitr tau [în onoarea lui îAdonis, cel luat
ple, susinute, sigure, sau Contra- ca model de frumusee.
riu: aspre, Stridente, slabe, nesi' Adufe (la Spanioli) = Un fel de
)gure. tambur cu clopoei.
Adagio=l.- (termen de micare sau Aed = Cântreul legendelor e-
tempo) Rar ( - ) —
2.- Prin extin-
roice din timpul lui Omer.
dere, titlul unei pri dintr'o lu-
Aeolin == Aeolodicon (v. ac).
crare muzical: 14. din Sonata Pate-
ticâ deBeethoven.
Aeolodicon sau Aeolin= Instru-
Adam <1803 —.1856) Au-
Adolf ment de suflare cu lame de oel,
tor )de opere comice gustate pe a- puse în joc prin aciunea aerului, ca
Cele mai însemnate Istint: ja harrnonium. Este considerat ca
lunci.
\De-a: fi rege i Casa elveian predecesorul harmonium-ului de as-
Adam de La Halle zis i Cocoa- tzi, «v
tul Arras (1240—1287) „Trou-
din Aer = Arie (v. ac).

-vere", Cantor al unei pastorale, Aero-Clavicord Specie de =

cla- '

Jocul lui Robin i dl lui Marion, re- vecin cu Ifoale, pe care aerul singur
 6

îl Fafce s rsune, fcând s vibreze Agevole (it.) == Uor micat. Ter-

coardele. men de ]e\presie.
Aerofon Instrument cu * clavia- Aghios =
Imn liturgic cu tripla in-
tura. Tara coarde, ca filarmonica vocatiune: Sfânt, sfâut, sfânt Dom-
<.lc Hakel, compus clin lame meta- nul Savaot. 1-a cântat popa aghio-
lice pe 'care o foaia le face r- s sul =
a murit, l-au înJnormîlna. !4
sune. trage aghioase fa =
cânta pe nas
Affeto sau Afîetuoso .(it.)=Adânc din psaltichie, (de unde a horeai în
tunijit. Termen ele o x presiune. somn.
Affetuoso Affeto (v. ac). Agiatamente (it.) = Pe îndelete.
Afflito (it.) Grbit. = Agilmente (it.) '= Cu îndemânare,,
Affretando (it.) = Grbind (ter- 1

micat.
men de micare). Agitato (it.) = Micat, turburat.
Afi — [Hârtie, de obicei tip- Agnus dei mielul lui Dum-
(lat.,
rita 'spre a anuna nu concert, un nezeu, Mântuitorul) Partea din-=
spectacol Scle oper, de teatru, etc: o tr'o mess exprimând o rugciune
oper, se menine pti'afi, are succes; cu caracter (duios, al crei text e luat
a czut depe 4fi, |n'a reuit. din prima pagin a Evangheliei
Afonie (gr.,'pr sunet) = Stinge- Sfântului Ioan.
gerea complet a vocii, spre deo- Agogica —
Termen ce rezuma la un
sebire de rgueal, unde vocea e- Ioc diferitele gradaiuni de mi-
xist, dar este redus. La A- coar- care i de nuan, necesitate de o
dele vocale nu mai (pot vibra din anumit (expresie de interpretare a
diferite cauze: a) paralizia muchi- unor pasaje dintr'un cântec; aci
lor glotei, datorit inei leziuni in- joac un mare rol simul personal al
flamatorii sau tumori (sifilis, can-
-
executantului, în special în interpre-
cer, tuberculoz, erup-anghin); b) tarea cântecelor (populare (v. rubato,
deranjarea curentului de aer, prin- ad libitum).
Itr'o indispoziiei a traheii sau diafrag-
Agon (muzical) == 1.- La vechii
mei.
Greci, un fel fle coal de muzic.
Af ricana= Vestit oper în 5 acte 2.- Concurs public Intre muzicani»
de Meyerbeer, libretul de Scribe cântrei sau instrumentiti, pentru
(1855).
obinerea unor premii de merit*
Agada =1.- Flaut cu iancie, între-
Agrements (fr.) == Ornamente; po-
buinat de 'Egipteni i Abisinieni.
doabe de expresie i de execuie.
2.- Hagada (v. ac)., *

Aida = Mare opera dramatic în

Agalicman = Instrument turcesc cu
<4 acte, libretul de Ghislanzoni, <mu-
arcu, care 'se aeaz pe un picior
i .pe care se cânt aproape ca la Izica de Verdi, compusa la 1871, v

violoncel. dup cerina Kedivului din Egipt,

Agnâu = Un de hor fel r- pentru
Cairo.
inaugurarea
Subiectul a fost inspirat
teatrului din
din
neasc ce aduce cu btuta.
=
Agem Ftora enarmonic din mu- Jegendele culese fae Camille (du
dup
,

zica bisericeasc, care !se pune pe [Locle, (la faa locului, ins^
treapta 4 a gamei glasului ial III-lea cripiile monumentelor dela Mern-
cu tonica în fa. El face bemol pe si. phis i Theba. Totui, 'din (diferite
Ex.: fa-sol-la-si bemol-do-re-mi-fa. iîmprejurri mu ls'a reprezentat în'
Când se (aplic 'i pe treapta 7 a ia- seara inaugurrii.
celuiai glas, se cânt tot timpul ca Alam (tinichea galben) — Aliaj
un îfes (v. ac.) rolul lui fiind Qt din care se fac instrumente de su-
a scoborî tonul cu un semiton (v. flare zise (de metal : (trompeta, (troni*
ftora). bonul, etc.
 7

Alâmâie = Numele unui .vechi joc poemul simfonic „Acteon", cântatde

rnesc. orchestra jColonne la Paris în 1920;
Album = 1.- Culegere, reunire de cântece pentru voce i piano, etc.
buci muzicale care reprezint un
anumit gust în vederea unei anumite
fore de execuie. A. «de coruri, A.
pentru bas (buci alese pentru vocea
de bas), A- de maruri pentru
piano. etc; 2.- A.-Blatt '(foaie |fle A. )
improvizaie muzical scurt pentru
voce sau instrument, ce ar îi com-
parabil cu o poezioar scris ca
amintire pe o foaie de album.
Alcaic =
Vers greco-latin, endeca-
silabic iambic i strofa în care figu-
reaz (v. alceu).
Alcesta 5= 1- Oper în 3 acte, cu- Alicot Sunet secundar (ltu-
!=
tVinte de Quinault, muzica .de Lulli ralnic) ce aude k^dat cu sune-
se
(1674). tul principal emis de un corp so-
Alceu (1604 î. d. Hr.) _= Poet liric nor, în felul îiumit armonie (v. ac.)«
.grec, inventatorul metrului sau fver- Aliluia =
Aleluia (v. ac).
ului jalcaic (v.' ac.). ,
Alivenci ?== Un fel de hor foarte
Alegorie=l.- In literatur: o *>oe- rspândit i| aria dup care se
fcie într'un continuu stil figurat de joac.
metafor; ex.: Mioria lui V. Alec-
Alia breve (pe scurt) fe = M-
sandri. 2- O bucat dramatic, .cu
sur simpl doi timpi, fiecare
saui fr muzic, reprezentând fiine
cTe

timp cât o doime. Timpul 1 e forte

abstracte, sau simbolice. 3.-
mitice,
Jn muzic: o lucrare ^ce impresia d sau accentuat, timpul 2, slab sau ne-
Ca i msura A, B, fee
c urmrete desfurarea unei po- accentuat.
bate un timp în jos
V*.
i unul în sus.
vestiri imaginare; iex. .Moarte i
Trdnsfiguraie. de R. StrausS.
:

; 1-2 1 - %

Aleluia (în limba ebraic lu- = 1 1

d e * 0
1
I

dai pe Domnul). 1.- Titlul unei lu- Alia camera '— In igenul muzicii
crri muzicale pe cuvintele unui jde Camer.
psalm sau vreunui text religios înce- Alia marcia ==> Micare de mar.
pând cu acest cuvânt, ex. celebrul : Alia Polacca (polacca sau polo-
A. de Haendel, pentru cor i orches- neza) =
DanSul naional al Polo-
tr. Cântare religioas care con-
2.- nezilor. A. P. e scris în forma aces^-
st numai din acest cuvânt dar cu ,tui dans, al crui ritm caracteristic
multe vocalize. 3.- Locuiune prover- în '/*se obine prin sincoparea ce-
bial: l-a cântat aleluia l-au în- = lor idou bti dintâi laie msurii.
mormântat. Allargando = Rrind micarea, ca
Alessandrescu Alfred == Pianist, Î LARGANDO (v. AC.).
compozitor i dirijor la Opera Ro- Alia Turca = O compoziie ce a-
mân. Nscut în Bucureti, 1893.
la mintete gama i
ritmul caracteris-
Elev al Iui Castaldi i al lui Vin- tic muzicii « turceti. Ex. : Cunoscu-
cent d'Indy la Schola Cantorumdin tul A. T. de Mozart.
Partfs. Â luat premiul George Enes- Alia Zingana t= In_ fctil ignesc.
cu în 1916. A scris pentru orchestr, Alia zopa f= Comic
uvertura dramatic „Oidona" (191 1), Allegramente (it.) = Vesel, cu bu-
 8

Cil r fo . dfc o execuie vioaie i însufle- marea treptei urmtoare [din gam,
it;,. fr a schimba tonalitatea. Supe-
Allegretto (termen d;e micare sau rioar ou diez, inferioar cu bemol;
tempo) = A\ai puin grbit decât p) modwlant, superioar sau infe-
ALLEORO (v. ac). rioar, cu intenia anume de a trece
Allegri Oregorio (1590-1052) = îm alt tonalitate. 3.- A. armonic, (v.
.Compozitor în tfelul lui Pal est rina, a altera lin (acord). 4.- 14. ritmic—
rmas celebru pentru ,,Miserere", schimbarea unui tempo cu alte' in- !

compus .'specialSix- pentru Capela dicaiuni de micare; (accelerandd,

tinâ (Roma), ce fusese interzis a se ritardando, etc.) sau prin coroan,
cânta în alte pri. Totui, Mo^ prin sincop, etc.
zart, la 1770, 1-a scris din memo- Allegro (it, Vesel, micat) 1.- =
rie, dup o singur audiie. De a- prbit ca micare sau tempo. 2.- Ti-
tunei. Papa Clement XIV a permis tlul unui capitol dintr'o lucrare cla-
s !6e cânte pretutindeni. i astzi sic ce trebue executat în aceasta
lînc e în uz în Sptmâna Mare, micare. 3.- Con brio (cu strlu-
în toate bisericile catolice. cire), ex.: la Sonata patetic de
Allemande (fr.j = Vechi dans , Beethoven.
german de un caracter vesel, in- Altist = Alto (v. ac).
trodus în balet iprecum i în prima Alto sau Altist=l .- Voce mai pu-
fraz a suitei (v. ac). in înalt i mai plin ca a sopra-
Allentando == Rrind micarea. nului; în cor constitue vocea a Il-a.
Altera (a)=A schimba:!.- Un su- Ca întindere, la biei, dela sol de
net (v... accident). 2.- Un acord; a) su- isub portativ, în cheia de sol, pân
perioar, prin diezarea sopranului la maximum doi jdin spaiul al lll-lea:
într'un acord de cvint; hj infe- fetele, ceva mai sus (v. contraalto).
rioar; un bas în rsturnarea a II- <2.- Instrument: viola (v. ac); are
bemolizat, în genere cerând desle- ;rolul de tenor Sn muzica de camer,
gri excepionale. 3.- Un interval: a-1 iar notele sunt scrise în cheia spe-
cial de A. (v. cheie). 3.- AUposaune
(v. trombon).
Amabile <it.) — De o execuie
dulce i plcut, între andante i a-
DAOIO (V. AC.).
Amarevole = Amarezza (v. ac).
Amareza, con (it.) = Dureros.

Amati e= Renumit familie ita-

lian de lutieri (v. ac) din care face
parte i Nicolae din Cremona (sec.
trece dela o specie la alta, prin a- XVI), profesorul lui Stradivarius
jutorul accidenilor; iex. re-fa, re-fa :
{v. ac)
diez. Tera mic trece la tera mare Amator = Diletant (v. ac).
sau viceversa. Ambitus = ca 'spaiu
întinderea
Alteraiune = Schimhare cu Aju- de interval ce parcurge o .melodie
torul accidenilor. 1,- Cromatic, m- dela grav la acut. Ex.: .Detea*-
fcartea sau coborî re a unui Isunet cu &rte Române! are un Vi. de o oc-
wn semiton, amintind mersul sune- tav, adic melodia nu trece de a-
telor în gama cromatic (v. ac.) 2.- A. cest interval i de aceea poate fi

pietodicd; a) >pasajer=un sunet .al- cântat de toat lumea. Melodiile cu

terat în sus sau in jos, care cere ur- A. cât mai limitat se rspândesc din
 9

aceast cauz, mai uor. Pentru in- bru pân la extremitile 'vibraiei.
strumente este indiferent A. cât ele [Unghiul amplitudine depinde de
ide
mare. itria loviturii, cauzând intensitatea
Ambroziu (Sf.) == /Episcop al Mi- (v.ac.). Pe când durata vibraiunilor
lanului (374-397); a introdus în Oc- i numrul dor, depind de dimien-
cident cântecul antifonic (v.ac.) dup siunile corpului sonor, determinând
modelul cântrilor bisericilor bizan- înlimea sunetelor.
tine. Sub el s'a fcut trecerea dela Anacara = Un fel ide tambur sati
ipsalmodie la melodii de imn sau imbal, servind cavaleriei la Orien-
coral. Cântul ambrozian ocup un tali.
oc important jîn istoria tmuzicii ; pre- Anacrusis — Fortact (v. ac).

mergtor celui gregorian. Se pare Analiz (muzical) = Studierea u-

c Sfântului A. i se datorete pri- jnei lucrri din punctul de vedere
ma orânduire a repertoriului mu- al formei, al structurii, al armoniei,
zical catolic. Liturghia ambrozian al desvoltirii frazelor, etc i cali-
se menine i astzi la Milano. ficarea acelei lucrri în consecin.
Amen =
Cuvânt ebraic, introdus Prin asemnare (s'ar putea face L4.
în „românete din greac sau sla- 'gramatical: sintactic, deosebind fra-
von; înseamni ,,aa fie"— i sfâr- s tele muzicale si legtura fdintre ele:
1

ete aproape toate rugciunile. etimologic, considerând cele 4 jele-

Amfibrah = Form de metru al- mente ce alctuesc fiecare melodie
ctuit din trei silabe: ip-rimaj scurt, i(v. AC.);' !apoi A. literar» ca 'stil, con-
a doua lung i a treia scurt. Ex.: cepie, caracter, gen, etc. O A. pri-
ceput (nu fpoate face [decât iun bula
Ca ro -bul |
ce cân • t |
a- cunosctor i aceasta ar fi Vprima
îndatorire a unui critic muzical .(v.
mar in |
ro - bi - e AC.).
^Bolintineanu). muzic, .prima si-
In Anapest = Form de .metru antic
lab a versului amfibrahic trece ca alctuit din dou silabe scurte si a
fortact (v. ac.) aa c
restul versu- treia lung. Suprimând cele dou
lui (devine Iciactilic: scurte dela primul picior, restul celor
urmtoare dau impresia de dactile.
1 1
Sed »ic namquis a-dest vel a-dest veinon
J J J
a e a

i i
J J J

I
~
4r
h
4 4
m4*4 i h
0
h
0
i i

0 4 4
1 1

1
h
0 4
i

4 0 4 4 0 0 4 0 4
ce - do te mi- hi so- !ae so- lum

• -
ro-bui ce cân-l a mar îii ra bi* e

Amico
Fritz == Comedie liric de e 4 4 V 4 4 4 1 4 4 *

iVlascagni (1893). Anastasimatar = Cartea rugciu-

Amin = Amen (v. ac). nilor cântate la învierea Domnului.
Amofoso = 'Drgstos, pasionat. Ancie == Lam elastic din lemn
Amphion (mit.) => Fiul lui tjoe i sau metal, care fiind Ipus la captul
•alAntiopei, ridic, zidurile Tebei, cân- superior al junui mb, provoac prin
tând din lir i la sunetele-i pie- vibrare undele isonore. 1.- A. libetâ
trele s'aezau dela sine. Un genere metalic) prins la un ca-
Amplitudine (a unei vibraiuni) = pt, jproduce prin vibrare un sunet
Distana parcurs de un corp pus definit condiionat de lungime, gro-
în micare, în punctul de echili- sime si material. Ex: la camerton
 10

(v. AC.) la acordeon (v. ac), ctc. grupe = A- parial. Totalul grupe-
lor alctuesc un A. total.Locul unde
e aezat fiecare element ii grup
jdintr'un A- feste fixat în raport tu llo-
cui dirijorului. A. dramatic o —
2- J. simpl {in genere tic -trestie) scen la care iau parte toi actorii
prinsa de cptâiul superior al in- principali ai aciunii într'o repre-
strumentului 'i aplicata deasupra bu- zentaie dramatic sau de oper.
zej inferioare a executantului, la cla-
Aci se poate observa dac artitii
rinete saxofoane. 3.- L4> diibttt,
si
sunt sau nu de. o egal for.
doua suprapuse, aplicate idea-
trestii
Antichenoma ( (în psalti-
)
Itingul }a margini, formând iun tub
^hie). Face ba (nota isub care se
mai larg- la partea de sus i subiin- pune, s
fee cânte cu oarecare sl-
du-se din ce în [ce, pentru a Ise înfige tare. Ea se scrie sub oligon (v.ac.)
în tubul instrumentului; ex.: loboe,
i este uneori însoit de gorgon
corn englez, fagot., contraiagot i
Kw. ac.) i alte ori de apli (v. Ac.)a»
saxofon.
dic astfel
Ancora (it.) Ijic odat Kw. da 0"
^
capo).
Andante (it, mergând) = 1.- Ter-
~
men imicare 'moderato:
sau astfel '
(de ca îi ;

un mers potrivit, la (pasul obi-

unui capitol dintr'o lu-
nuit. 2.- Titlul Antic=Muzic la popoarele vechi-,

crare muzical- 3.- A. moderato, 14. dela jocurile populare. Peatunci

cantabile, A. ma noti Hropo (dar nu •nelipsit dela serviciile religioase î
prea imult), etc. ineexistând notaiunea muzical, (me-
Andantino = Ceva mai micat de- lodiile care au putut ajunge pân a-

cât ANDANTE \w. AC.). proape de tioi, 'au fost transmise

Angelica = 1.- Joc de org, deli- inumai prin tradiiunea oral, dup
cat, pianissimo, îngeresc. 2.- A. salu- ,auz, din generaie în generaie; bine

ta fio = AVE MRIA (V. AC.). îneles cu toate schimburile im-,

Anghireate = de cântri
Carte iplicite acestui mijloc (v. mod, psal-

religioase, ce 'se chiam

pe grecete tichie). 2.- Instrumente gsite la
pcfoi/i !i pe slavoinete 'osmoglds- cei vechi, f
a cror îorm i a-
Mc jplicare recunoate dup desenul
se
Animato sau con anima Gt.) = gravat pe diferite pietre, monu-
Însufleit, ta nuan. mente, etc; de ex. la Egipteni, :

Anotimpurile =
Celebru oratoriu Caldeeni, etc La Muzeul de Antichi-
ide Hayidn, compus la 1802 pentru ti din Bucureti exist o seciune
:voci i instrumente. E un imn în- la instrumentelor muzicale- româ-
chinat naturii i Creatorului. neti druite de T. T. Burada, care
Ansamblu ensemble, împreu-
(fr T
Ie-a gsit i cumprat în diferitele
In). f= 1.- Reunirea totalului de jprovincii locuite |de (Români, în c-*
yoci sau instrumente cari (exe- ltoriile sale pentru cercetri fol-
cut împreun io bucat de imuziq- cloristice.
O voce sau un instrument individual Anticipaie armonie) (în Con- =
se zice "element:- mai multe ele- trariul graba ide a între-
întârzierii;
mente cântând aceeai melodie laî- buina la sfâritul unui acord, una
Ctuesc o parte, partid, 'seciune, sau mai multe note ce vor 'fi în a-
grup: partida sopranilor, grupa cordul urmtor; a) direct, < când
bailor, etc. Reunirea a dou, trei [trece direct [pe nota jurmtoare; b}
 11

când trece întâi printr'o alt not 'A- muzlca'M = culegere de buci
i apoi pe cea definitiv, ambele (Jin diferii autori ca i cresto*-
mctthia (v. ac).
Aparat 1 auditiv
. se compune
din A) urechea extern, format
jdin: a) pavilionul cartilajirios b) i
canalul iurechii; B) urechea mîjlo-*
cie, spat temporal, comu-
în osul
nic cu canalul prin timpan
urechii
idin acordul urmtor; amândou fe- sau tambur, o pieli întins ca pie-
lurile pot fi: simple (numai cu o lea de ;tob i cu fundul cavitii
singur not), sau simultane ori pa- bucale prin trompa lui Eustache, de-
palele (la mi
multe pri). A. fee aceea e plin cu aer. Peretele din
face numai pe timpul slab, spre faa timpanului e strbtut de o fe^
{deosebire- de apogiatur, care se reastr oval si alta rotund. Intre
face numai pe timpul tare. timpan ,i fereastra oval se afl trei
Antifon = Muzic tveche bise- oscioare, numite dup forma lor:
riceasc, executat de dou grupuri al ciocan, \U) nicoval i c) scri;
de cântrei cari cântau alternativ, G) urechea interni, spat tot în p-<-
Câteodat aceeai melodie repetat, sul temporal, format din: a) dou
alteori grupa a Il-a cânta alt me- bici, dintre care cea mai imare
lodie ca rspuns celei dintâi (v. an- comunic cu' 'b) un culoar numit dup
tifonic). forma lui, melc, plin înuntru cu un
Antifonar = Coleciunea tuturor lichid. In pereii urechii interne se
cântrilor religioase, de toate felu- ramific riervul auzului, iar între pe--
rile ale bisericii ce se e-
catolice, retele osos i aceste organe se afl
xecutau dup sistemul antifonic (v. un lichid. Undele sonore provocate
ac). Au fost eoleciuni originale în de un corp, lovesc pavilionul, care
manuscript, legate cu lanuri la mor- prin încreiturile sale le îndreapt,
mântul Sfântului Petru i care au ,prin spre timpan. Acesta vi-
canal,
Wisprut totui. Alte copii de anti- breaz, (transmite vibraiunile, prin
ifonare vechi au fost pstrate prin cele trei oscioare, la fereastra oval
biserici i Mnstiri, pân la revoluia care vibreaz i transmite vibra-
cea imare din 1879. Antifonarul al- iunile lichidului din urechea in-
ctuit (de Papa Grigore cel Mare tern; iacesta vibrând, impresioneaz
e baza repertoriului religios cato- ramurile nervului auditiv, care duce-
lic, fpân în zilele noastre. impresiile primite la creier. 2.- A,
Antifonic = Sistem de a cânta îl
muzicii religioase antice; dou
co-
ruri fa'n fa, care cântau alterna-
tiv la octav acelai vers, sau vreun
rspuns. La vechii Evrei sistemul
A- se practica între .preot i credin-
cioi; apoi în biserica cretin între
cântreii aezai în doua grupuri.
Antigona = Oper de Gluck, re-
prezentat Ia Roma la 1775-
Antistrofa = A doua strof a unui
cântec liric grec. respirator se compune din: gur,
Antologie = Culegere de poezii fosele nasale, faringe, laringe, tra-*
din diferii autori. Prin asemnare: heea-arter, care se desface în doul,
 12

bronhii, i din plmâni. în cari se plaHize furtunoase, entuziaste, \p\re-

gsesc nenumrate ramificri ale lungite, aduc laude i fovaiuni ar-
tistului. 3.- Aplauze la scen des-
'f/iis/i, îin timpul spectacolului, când
artistul sfârete o arie deosebit de
frumos executat.
Apli * ,
— Semn
temporal din jmu-
zica bisericeasc. Se perie dedesubtul
notelor. Un singur A. le îndoete va-
loarea. Doi A. &au vlipli le-o între-
gete, trei 04. sau tripli, le-O: îm-
bronhiilor, terminate cu vesicule pul-
ptrete, etc. Se scrie sub toate no-
monare. Accesorii: diafragma, mu- tele afar de dou chendime. Se mai
chii intercostalii coastele, cari idis-
scrie în combinare cu varia i
<pun mrirea i revenirea cavitii
'gorgon (v. Ac).
(toracice respiraie, v. fonaiune);
(v.

IA. i*cc«/=totalitatea organelor care Apocrif —

Lucrare atribuit pe
au menirea de a produce vocea; nedrept unui anumit autor.
comparabil cu un instrument muzi- Apogiatur (melodic) 17 =
not O
cal de suflare, coninând membrane icu caracter mrunt, scris înaintea u-

jv. coarde vocale) care sub impul- nei note obinuite pentru a fi exe-
siunea aerului expirat, vibreaz i cutat ca ornament, la (distan de
produc: la om, vocea cântat sau iun semiton sau de un ton întreg;
.vorbit, la celelalte animale, su- dedesubtul sau deasupra notei, dând
iiete asemntoare ca rol cu vocea. notei adevrate o execuie mai pu-
ternic, o punere în eviden cu e-
fect deosebit. Apogiatur nu intr
în valorilor de note cerute
calculul
în forma msurii.. 2.- In armonie;
not de pdsa'j (v. ac.) pe Un timp
(are, care va fi desîegat pe nota
real- 3.- A. dubl, la dou voci
paralele, deasupra notelor reale din
jacord.

Prile principale: laringele i coar-

dele Vocale; prile accesorii: tra-
heea-arter, cavitatea toracic, plmâ-
nii, diafragma, având rol de foaie.
Cavitile: faringean, nasal, bu-
cal, constituesc cutia sau cornetul
Sie resonan (v. fonaiune).
Apassionata = Titlul sonatei op. Apollon = 1.- Pythianul, frate cu
>l de Beethoven. Diana, fiu l Jui Jupiter i al La-
Appassioriato (it.) = Cu piuit su- tonei. Zeul artelor frumoase i pro*
flet. Rector al muzelor. In aceste atri-
Aplauda (a) = 1- ,Abate cu palmele buii e reprezentat ca un brbat
)n semn de omagiu adus artistu- sl'e o frumusee strlucitoare, domi-
lui, la sfâritul produciunii. 2.- A- nând Parnasul, încoronat cu lauri i
 13

cântând din lir. 2.- .Instrument muzi- TRANSCRIPIUNEj FANTEZIE, VARIAIUNÎ PE

D tem). tiina de â face un A. in-
tr în îndatoririle unui maestru de
cor, (pentru ca dintr'o singur melo-.
die s
fac prile pentru 3—4 voci,
sau contrariu, dintr'o bucat Ide v4
voci mixte s
reduc la 2—3 voci
egale, etc. conform cu (elementele
ide care De asemenea e-
dispune.
ful de Orchestr sau eful \unei mu-
fcici militare,
jtrebue s
tie "a face
Jjucat de piano iun A. în ve~
tlintr'o
derea numrului de elemente i a
forelor de care dispune.
Arbitrio —
jad libiturn (v. ac.).
cal 20 de coarde simple,
cu ase- ArC V. LEGATO ACOLAD.
mntor cu teorb >(v. ac). Arcana =
Un fel de hor, de brâu
Apolyricon = .Vechiul nume al
jucat de uuieni, mai ales de cei
pianului.
Idin Vrancea.
Apostrof (') = Semn de 'respiraie,
întrebuinat la
special bucile de Arco — Termen uzitat pentru, in-

muzic fcentru voce (v. respiraie).

strumente de (coard, artând ceea c
Apotom (în acustic) = Semiton
ce urmeaz s cu arcu,
se cânte
cromatic.
dup un pasaj, ce a fost executat cu
Aptitudini =
Daruri naturale; un
pizzicato (v. ac).

jauz muzical corect, o intonaie just, Arcu == Baghet, varga de lemn

un sim ritmic precis,, o memorie 1

finând întins o uvi
de pr de
bun, o inteligen special, etc. se cal, încovoiat la cele dou capete. •

zic cu un cuvânt: A. mpizicale, fr Slujete la executarea pe un instru-

Ide care nu jpe £>oate începe un stu- ment tu Coarde. La început forma a.
diu serios; apoi viîne voina ne-
.
fost un arc de semicerc; pentru a
cesar unui exerciiu minuios dea- evita (idesavantajele s'a ajuns îa
|ungul anilor. forma arcuului de astzi. Arcuul
Arabesc =
Titlul dat unei compo- îace ca 'vibraiunea s
fie mai am-
ziii muzicale, care având gama i gpl, mai sonor' i fcât mai mult sus-»
ritmul caracteristice muzicii orien- inut.
tale, amintete ornamentele ciudate Iat câteva semne pentru arcuele
numite arabescuri, din arhitectura obinuite prin caietele germane:
medieval: Arabescuri de Debussy. rî arcuul în jos.
Aranjament = Prelucrarea unei V = arcuul în sus.
compoziiuni muzicale, prin reduce- g. B. = cu arcuul întreg.
rea sau desvoltarea originalului, fie L. B. == cu jumtate arcu.
de ctre Însui autorul, fie de .'alt- ob. H. ,= cu jumtatea superioar.
cineva. 1.- Dup partitura de orches- u. H. ,t= cu jumtatea inferioar, ia.
tr. A. pentru piano (reducere). 2.- arcuului.
Pentru popularizare, dup piano scris 1

ob.. Dr. == a treia parte superioar

mai cbtaiplicat, A. pentru piano redus' a arcuului.
tnai uor; din orchestr mare, A. re- sp. == cu vârful arcuului.
dus la orchestr mic din parti- M. —
cu mijlocul.
tiunea complet, A. redus Ia un cvar- Fr. =
Ia clu (cu partea de jos %
tet, o vooe cu piano (v. orchestraie, arcuului).
 11

- - - - — arcu îârît sau împins. tant ca moment în desfurarea ac-

= sfaccato. iunii dramatice. Se zice opera c
y y y y y = cuA. sltat sau aruncat. este un ir de arii legate între ele
Sub Q Xsol) sau D /re) sau A (la) prin recitative. 4.- A. cu da capo;
sau li (mi) = [se (Cânt numai ipe are o prim tfrazi într'o tonalitate i
coarda indicata. a doua în tonul relativ i apoi re-
Ardeleneasca Un fel de hora a> luarea primei /fraze. Acest model se
rneasc sau ciobneasca, plin de mai zice i
v4. "ca douM ^nUcâri, în-
vioiciune, foarte rspândita în Ar- trucât adesea fiecare fraz are alt
deal. tempo, de obicei a doua mai micat.
Ardente fit.) = Cu înfocare. Primele arii da Capo, dateaz din
Arezzo Guido di = Clugr ita- isec. XVII. '5. A. "de fdcturâ,, fie \bra-
lian benedictin (995— 1050), inven- V ar, >\dc\\dg Uitate, de [coloraturi, toate
tatorul notaiunii muzicale moderne sunt arii de oper, compuse special
cu sistemul liniar sau 'portativ (v. sis- ,de autori, pentru ca, cântreul si
tTEM arietin) i al sistemului Ide ce* poat arta darul mijloacelor vocale
Tire numit solfegiu 'sau Isolmizare miestre, posedarea artei ide Bel-
Jv. ac). (. •
: canto. 6.- Aria cantabile cu un carac-
Argine = Celebre serbri muzi- ter grav i nobil, mai mult prin va-
cale la Vechii Greci, date în cetatea loarea decât prin me-
inspiraiei
Argos, în cinstea Junonei. teuguri cântri. 7- A. variata
d'e
Argon =Semn temporal din 'mu- ,(fr. air îvarie), desvoltarea cu price-

zica bisericeasc. Se scrie deasupra pere unei melodii cunoscute ca

unui /grup de dou sau trei note! o lucrare scrisa sau a unei teme a-
1

(ptrimi, de pild). In primul caz, îiume, de obicei pentru instrument.

prima not e înjumtit (optime Fiecare variaie invent alte difi-
în loc de ptrime), iar a doua 'p- culti tehnice sau înfrumuseri ale
trime primete un punct. Ex.: ^j. melodiei. 8.- A. religioas,
'
cu
în al doilea caz (trei ptrimi) pri- coninut de rugciune sau 1 audia,
mele dou devin optimi, iar a treia cu Caracter melodic, sever, lipsit [

rmâne ptrime. Dublul A. face ai- de iveîociti

sprezecimi cele dou
(ptrimi prece- Ariet == Arie mai uoar ca e-
dente, iar pe a treia ptrime o /punc- xecuie, mai scurt ca întindere.
teaz cu dou puncte; !ex.: Arietin (sistem) dela Guido de A-
rezzo (v. ac), felul notaiunii mu-
zicale moderne, cu portativ sau sis-
Arhiv = Totalul ordonat de tem! liniar (v. sistem).
'cri, caiete, manuscripte muzicale, Arion =
Celebru poet i muzi-
posedate de o societate, o coal, cant grec din sec. VII 1 d. Hn Dup
o bibliotec, un muzeu, etc. Aceste legend, fu scpat dela moarte de
arhive prezint adesea un interes nite delfini fermecai de sunetele
deosebit ca fel de [repertoriu, ca Ya^ lirii sale.
loare de compoziie, ca documente Arioso = In felul unei larii, dte obi-
tlin istoria muzicii. cei la oper, o melodie nedesvoltat
Arie = 1.- in igenere, orice melo- la mijlocul ori la sfâritul unui reci-
tiie; dup 'caracter: A. religioas, tativ.

de slon, de dans. 2.- In spe, un Ariston s= Instrument muzical au-

cântec cu caracter liric i anume tomat, dintr'o ancie i foaie. Meca-
pentru voce, spre deosebire de ba- nismul const de mia
într'o serie
lad, care are un caracter epic. 3.- pârghii, puse în micare pnntr'o bu-
4n oper, un cântec cu un rol impor- cat mobil de carton gurit i îng-
 15

duind aerului de-a pune în vibra- mental, prin observarea felului cum
Jiune, la momentul dorit, o (anele suni fcute capodoperele în cursul
parecare. Cartonul gurit e învârtit veacurilor. Aceste din regulii urm
de o manivel. sunt adesea clcate de curentele noi
Aristotele (384—322 l !d. Hr.)= ce apar în evoluia muzical ,ca i
Marele filosof grec, elevul lui Pla- la celelalte arte. De aci: A. sever®,
fon, s'a ocupat i (de muzic, în- A- liber. 4.- \A. imitativ (v. onoma-
trucât pe atunci muzica fcea parte, topee). 5.- Armonii interesdJite
i din [filosofic A ,adus eontribuiuni acorduri .
6 - A. figurat
frumoase.
de sam în studiul Imuzicii greceti. '== spari lucrate în contrapunct.
Aristoxene == Eler al lui Aristo- Armonium =
Harmonium (v. ac).
Stele, unul din cei mai vechi i poate Armoniza (a) = 1.- A gsi ar-
cel mai de sam
dintre muzicpgra- moniile, acl^Q, acordurile ca acom-
ifii greci, inscut la Tarent (354 î. d. paniament la o melodie oarecare;
Jir.). Dela el ne-au rmr^! doar sub form de cor, gsindu-se prile
douâ cri: Elemente de (tfntonie pentru celelalte fvoci sau a face a-
i Elemente ritmic^ (fragmente).
tfe companiamentul pentru instrument,-
Armtur =
Armur (v. ac). de Obicei pentru piarto. 2.- Armoni-
Armeneasca =
iUn fel de hor in- zare sever, care pstreaz strict
trodus pe la noi de Armeni. iregulile de armonie respectate de
. Armonic == 1.- Instrument: a) jmaetriiclasici. 3.- Armonizare li-
Acordeon (v. ac); b) un ir de pa- ber, savant, modern, dup 'voie,
hare (v. verrillon). 2.- Gama mi- dup fantezie, neinând sama de cele
nor numita A. sau diatonic (v înterzitsede reguli. Numai cine e
qam). 3.- Complexul de sunete l- perfect Stpân pe armonizrile Re-
turalnice care se disting în junele ca- vere, poate încerca armonii libere.
ruri chiar cu urechea liber, odat 4.- Armonizare prin acorduri sau
icu sunetul produs de o coard prin arpegii (v. fiecare). 5.- A armo-
sau un tub sonor, cauzând calitatea niza în contrapunct, pentru <a iace
sunetului numit timbru (v. ac). 4.- de aci mersul melodic prilor {mai
A- chimic^, sunetul ce se produce interesante, efectul mai bogat.
Intr'un tub deschis, în care s'a intro- Armur — 1.- Un accident sau
dus la unul din capete, o flacr de un grup de accideni scrii imediat
hidrogen. dup cheie, la fiecare început de
Armonie =
1.- Studiul acordu- portativ, pentru a indica tonul, ma-
rilor. Se ia ca punct de plecare un jor sau minor, în care se gsete a-
acord de 3 pote, dintre care una se cea bucat de muzic. 2- w) Când la
dubleaz, reprezentând astfel cele 4 |A. sunt dieji, primul este fa diez;
feluri de voci omeneti: nota de
deasupra e numit soprano; a doua,
filto; a treia, tenor i cea mai pro-
fund,, bas. Armonia stabilete re-
guli pentru înlnuirea acordurilor ceilali se gsesc socotind din
(v. Âc), ori se d
un bas de realizat (5 jin 5 trepte iîn sus; irul com-
lv. ac.) dup
care se gseascs plet urmeaz a fi: fa„ do, sol,
fcelelalte 3 voci; sau dup un cânt re, la', >mi, \si, fiecare scris la un loc
ilat, socotit ca sopran, se gseascs fixat- ftn raport cu cheia; b) pentru
celelalte 3 voci. 3.- Armonia are a gsi tonul când sunt dieji la A.
legi naturale, constatate de studiul ne urcm dela ultimul diez cu un se-
fizicii i reguli stabilite de expe- miton. 3.- 4) primul ,bemol la A.
rien, ca la orice tiin experi- este 5/ bemol; ceilali se gsesc so-
 16

cotind din 5 in 5 trepte în jos. irul intestine, ce se ciupesc ca i la har-

complet: si. mi. la. re, sot, do, Ja (in- pa, insa având 'forma unui piano
veil irului cu dieji), scris fiecare vertical.
la un Ioc fixat fat de cheie; ty) cu Arsis .
=
Silab ineaccentuat .în
un singur bemol la cheie, se arat metrica latina, spre deosebire de te-
tonul fa major; dela doi bemoli
lui siSj silaba accentuat- Totui aceste
in penultimul bemol arat to-
sus. [numiri au (îneles invers 'în poetica
nul major; cx. cu 5 bemoli, pe- : jgreac. ! i

nultimul e re bemol; bucata va fi Art =

1.- Darul de a produce
îi: 'ne bemol major. 4.- Armura se îi «de :a executa o lucrare care s
trezeasc [emoiuni estetice (v. ac).
Arta este un element de educaie
moral, înnobilând sentimentele prin
exemple frumoase, biciuiri de (mo-
schimb n utnai în cazurile (de mo- ravuri, etc 2.- Artele frumoase
dulaie, în cursul unei buci de mu- (dup unii) sunt grupate în: [a) ale
zic, la un capt de fraz. (v. tabloul vzului: arhitectura, \sculptura, {de*
gamelor relative).
senul, pictur i arta decorativa; b)
Arnueasc = Un fel Ide hor in? artele auzului: 'muzic a )i poezia
Produs în epoca fanariot de Ar- Dup (alii în dou triade: 1. ar-
jiuii domneti i rmas pân ;
i hitectura, sculpturi 'i pictura (plas-
azi în popor. tice); 2,- inuzicd, Ipioezia i kiansul
Arpegîat =
1.- O execuie a unui
^succesive). Toate ibaz jCa a-
iau la
acond în care se ;atac cu iueal, ^emnri, compoziia [i execuia (v.
rând pe rând, de jos în sus toate !

,
fiecare în (piarte). Toate realizeaz
notele Ce compun acorduri, sfâr- ifrumosul (prin lunitate, simetrie i
ind prin a face se aud acordul s Varietate >(v. (fiecare în (parte), 3.-'
complet, spre deosebire de plcot iA- dramatic, care desfoar o lu-
(v. ac). E foarte des la piano i [crare dramatic prin aciunea vie a
(înc mai des' la harp, de unde a (ve- (personajelor (v. actor), în colabo-
nit i numele de arpegiu. 2.- Acom- rarea artei (decorative (v. decor).
ipaniament în arpegii (v. armoniza). liber inspiraie
Arta Wentru prtâ,
feau (concepie. Art$ pentru tendin,
(urmrete O (au^'o tez-
ftetaj 4.-
\A. coreografic ] (sau coregrafica
{
_(v.

coreografie). *

,,Dup gradul de cultivare ii dez-

voltare a artelor se cunoate treapta
ie civilizaie a unui popor".
„Ceea de rmâne pe urma iunui
'•

Arpegiu Un acord' tneîodic (v. jAc.) popor disprut este numai opera
al modului {major feau [minor, (necesar de art".
pentru a fixa tonalitatea funui ,sol- Artaxere «=? Numele primei opere -

fegiu,sau înainte de a dirija into- de Gliick, reprezentat prima oara

narea unei buci. la Milano în 1791.
•
Arpicord = Un fel de clavecin, Articol = 1.- Fragment, capitol
ale crui r
sunete imit pe cele ale dintr'o lucrare muzical- 2.- Expli-
harpei. caiile asupra unui cuvânt dintr'mi
Arpinella '=particular de Un fel dicionar, tractat, ietc.
iarp, având forma unei lire. Articuiaiune (legtur) 1.- A =
Arpon =
Instrument cu coarde de prilor ce alctuesc io compoziie.
 17

2.- A ipieselor te alctuesc un instru- Asosba sau Asosta =» Trompet

ment. 3.- A degetelor sau a (vocii £n e- 1

(de ârgint, inventata de Moisi, dup

xecutarea unui legato (v. ac). 4. - prerea istoricului Iosephus Flavus.
Legarea sunetelor vorbite pentru a Asosta Asosba (v. ac).
forma silabe, cuvinte, etc. Aspirante =
Consonantele / i v;
Artist = Cel ce 'profeseaz o art dup unii h e aspirant, inu gutural;
i trebue s aib din natur ta- (probabil e vorba de k (din cuvântul
lentul, 'coal, cultura teh-
iar din chimie iar (nu die cuvântul hdm.
nic, apoi experiena. Un A. adev- Aspirat •== Defectul unor cânt-
rat e cel care produce fiorul, emo- (rei de a rjcusti k în irul unor vo-
iuni estetice (v. \\c); el e Un factor Icalize. E fi urît, 'pe lâng c adun
de educaie social, executant, (v. [flegm pe coardele vocale, voalând
v. interpret). coala special cori* iyocea;
stitue baza ca £neteug; peste asta Assaî =
Destul de; termen pentru
artistul pune 'personalitatea lui ca in- evidenia o nuan fsau p micare.
terpret. [A. pia]no, A. mosso.
1 l
. I

Ascuns (acoperit) — Interval, cvin- Astabolo == /Un 'fel (de tambur la

t octava' paralel ce se stre-
[sau [Mauri.
coar între vocile mijlocii în armo- Atacare = 1.- Producerea sunelu'ui
nie, uneori cauzate ide notele de pa- fr ovire, adic cu siguran i
saj ale uneia din pri. cu preciziune. La un ansamblu de
C o i n t e as c u n s e voci sau de instrumente, [maestrul
Ibazeaz special pe
în elementele
- g- cari atac la timp partea ca un în-
demn i pentru celelalte elelmente
(v. corifeu). La cor sau la orches-

itrji e 'câte un ef de atac, la fiecare

partid.
Octave as c u n s e Atacato (semn de nuan) == Si-
gur, precis.
K?
& =
i— -
_
A
Dup
tempo Termen
ce s'a*" schimbat micarea in-
dicat la începutul bucii, printr'o
die micare.

alt micare (mai grbit sau mai

Jririt), se aplic termenul AT-, sau
mai complet AT. I peniru a se reiua
Asonan = Rim î aparent, ida- imiearea deja început.
forit unei apropiate asemnri de Atena (mit.) = 1.- Corespunztor
sunete; e ffoarte adesea în poeziile cu Minerva la Romani, tzeia jne-
populare; ex.: „Strugurel btut \de lepciunii, nscut din creierul lui Ju-
pitrâ, rit e Doamne 'tat" ; de- fr piter, prin lovitura de ciocan dat
asemenea în proverbe i locuiuni acestuia in cap, de ctre zeul Vul-
proverbiale; ex.: „De/al vldic pân y
can. 2.- Numele dat de Greci, unui
la opinc". instrument sau trompet).
(fluier
A. e considerat ca originea rimei Ateneu =
Locui unde se întâJ-
1.-
Asor (la vechii Evrei) = Instru- niau poeii i Scriitorii antici, ca s-i
ment muzical cu 10 coarde care se ceteasc operele. 2.- Astzi, palat al
ciupiau sau pe care se " ]ovia cu artelor: Ateneul Român din Bucu-
plectrutn (v. ac). reti, un edificiu model de arhitectu-
Asora (la vechii Evrei) =O trom- r, sculptur i pictur, imitând aspec-
pet lung. tul unei coroane regale; aci se prodi g

a. l. ivela. — Dicionar muzic!.

 18

Confereniari, artiti i concertiti de mitonuri; [do-rc diez ^va ;|fi A. cu

primul rang; iar în (sli (pinaco- trei semitonuri (v. fiecare interval
teci sc fac expoziii de pictur.
1
)
ii parte).
Aica —
L'n fel de lior munte- Aulos =
Vechi instrument de su-
neasc. flare, în foarte cunoscut,
antichitate
Atze Berusim f= Un iei de in- 5ii special la Greci. Avea forma u-
St rumeni de percusiune, la vechii nui fluier lung i era fcut în di-
Evrei, constând dintr'un vas 'de ferite mrimi i tonuri. form spe- O
lemn având forma unei piulie, care cial de A. iera Diaulos combi-
se inea cu o man, spre a o lovi naia a dou A., dintre cari
cu cealalt, cu uri fel de pislog
cu doua capete egale de lemn.
Aubada = O cântare executat în
zorii zilei, contrariu serenadei, care
se cânt numai seara. Pe timpul tru-
badurilor, melodia era însoit de
cuvinte, mai târziu, numai pentru
instrumente.
Auber Daniel Francois (1782—
ii 87 1 ) = Reprezentant de feam al
colii romantice franceze. A scris de obicei,unul era cu o octav mai
foarte multe opere, dintre cari cele ,înalt decât cellalt, (v. capistrum).
mai înseninate sunt: ,,Fra Diavolo" Aurul Rinului =
Prologul vastei
i „Muta din Poriei". tetralogii a lui Wagner^înelul Nie-
Audiie =1.- Produciune [muzi- belungilor (1857).
cal sau artistic, mai mult ca stu- Autentic -— 1.- Numire dat ce-
diu decât ca preteniune de concert. lor 4 principale din mu-
moduri
2.- a) Audiie colorat '== particulari- zica gr. -oriental: Dorian, Ionic, Li-
lîatea-bolnvicioas a unor per- dian i Mixolidian (v. mod). 2- Cele
soane, de a avea Viziunea sau ima- 4 glasuri ale psaltichiei, numite ca i
ginea unor colori, odat cu auzirea cele 4 moduri, autentice. 3.- Trep-
unui sunet; b) putina (rar) de a tele unei cadene, când basul e
[lega culorile. Ex. „ Sune-
sunetele ii :
în stare direct (v. caden).
tele par albastre; ale obo-
flautului Autofon =
Instrument care pro-
iului, galbene; (ale cornului, verzi; duce sunetul prin el însui,, fr
£le trompetei, stacojii, etc", Ex. II: [accesoriu provocator (de vibraiuni, ci
Tonalitate a do, colorat în tnegru
,
prin frecarea prilor solide ale in-
5

pau albf a lui re, colorat brun în-
chis; mi, rou; fa, cenuiu, etc." Ex.
[III: „Voce aiua £au argintie (tenor)*
tvoce culoarea [ciocolatei sau a fie*
ralul (bariton sau bas), ^portocalie
[(sopran dramatic), aurie sopran
Jejer), etc.
Auditor ==i Totalul persoanelor cari
asist la o audiiune, la un concert
pau spectacol.
. Aufiact =
Fortact (v. ac).
Augmentat
== Sporit, mrit. In-
terval având un semiton mai mult
decât cel numit mare sau perfect:
do-re, secund mare cu dou se-
strumentului, fcute din acelai ma-
terial: cimbalele, gongul, triunghiul,
castanietele, anticele crotale.
Automat = 1 .- Instrument ce e-
pcecu buci muzicale prin (dispo-
zitive mecanice. 2.- Lips de inte-
ligen, de sim i personalitate a
executantului, în exprimarea unei bu-
ci Ide muzic; se zice: €nt& rece,
m ai nai, a u tomed.
Autor == Cel care creaz o lu-
crare: poetul creaz o poezie; dra-
maturgul, o llucrare dramatic; imu-
un cântec, o simfonie, o o-
fzicantul,
(per (v. 'compozitor, libretist). A. a*
 19

fronim, necunoscut, cum ie, .în ge- dovad de inteligen sau cultur ge-
nere, în literatura i muzica popu- neral.
lar i popularizat (v. apocrif). Ave Mria (lat. ave, salut) sau
Auz muzical = 1.- Simul de a Angelica salutatio Salutul înge-=
rului Gavriil ctre Fecioara Mria
reda precis sunetele muzicale, cu
(Luca I, 218). Textul unei rug-
vocea sau cu un instrument de coar- ciuni catolice pe care s'au creat me-
de. Aceast însuire poate lipsi chiar lodii celebre: a lui Gounod (peste
când simul auzului în genere e s- un preludiu de Bach), a lui Verdi,
jntos. 2.- Auz muzical absolut, re- din opera Othello. In liturghia ser-
cunoaterea i
redarea din memorie viciuluicretin ortodox. A. M., al
-a identitii fiecrui suflet. Un A. M. corespunde cu axionul ,,Cuvine-se
obinuit, recunoate i red un sunet, cu adevrat 11 .

un interval sau un acord, nurnai o- Axion = Imn închinat jMaicii Dom-

rientâmcfu-se dup diapazon. Cei do* nului, ce se cânt în liturghia bise-
tai cu auzul absolut, le recunosc ricii ortodoxe, între „Pre tine" i
din memorie, fr
camerton. Da- „Cheruvicul". Exist melodti tra- .

rul acesta e rar, dar nu înlocuete diionale, pentru diferite srbtori;

talentul i studiul i nici nu e do- ex. : Axionul de Pctte.
 B
B =1.- Sunet muzical din notaiu- Naterea lui /sus Hristos, Ptimite*
nea german, corespunztor cu su- Sfântutui Matei, apoi peste 200 (de
netul st bemol din sistemul arietin. cantate i diferite inveniuni p. ^pia-
2.- Consonant labial, fiind spus no, etc. Mai sunt cunoscui: Wil--
Ciin bu^e, ca {i Prescurtarea
P. 3.- helm Friedman Bach, poreclit din
(Cuvântului bs (voce), spre deose- fialle, Emanuel Filip Bach din
bire de C. B., contrabas (instru- Hmburg, Cristophe Friederic Bach,,
ment). 4.- In genere, prescurtarea iporeclit Englezul, Cristian, zis Mi-
cuvântului bemol. lanezul.
Babîllage (fr.) =
Nume de com-
poziie muzical '(pentru instrument),
care nu urmeaz mici o regul în
ordinea motivelor i ia des voi ri»,
lor, amintind amestecul limbilor la
Turnul Babilon. Totui compoziia
poate fi frumoas fei interesant.
Babilonian =
Mod de muzic ca-
rab, exprimând veselia; prin adio-
garea ei la modul rzboinic se a-
rat triumfuL
!
Bacanale =
1- Srbtori cele-
I

brate de Romani în cinstea lui Ba-

chus. 2.- Tot pe atunci, compozi- Odat pe -an, toi membrii famU
iuni vocale în Igenul burlesc. liei se întruniau laolalt, constituind
Bach =
Familie celebr de peste Serbarea familiei. Ei fceau muzic
,50 de muzicani, împrtiai ca or- împreun, îi cântau reciproc com-
ganiti în mai multe orae ale Ger- poziiile i
Ise îndemnau astfel la
maniei. Cel rmai ilustru, lohann Se" crearea altor compoziiuni. Toate
ibstian Bach din Eisenach (1685— lucrrile familiei B. au fost culese
1750), cantor protestant,- este con- i într'o imens colecie
întrunite
siderat ca cel m«« mare organist numit Arhivele Bachilor, vândut i
i contrapunctist al vremurilor. (Com- împrit prin 1788, la moartea lui
poziiile sale în muzica sacr sunt Emanuel Bach.
neîntrecute capodopere. i-a pier- Bagatel Nume de compoziie
dut vederea spre (sfâritul vieii. •scurt, în gen uor; o fantezie fr
JDela dânsul au rmas: 48 de prelu- pretenii: V. Scrl,tescu - Bgatele
dii i fugi -'$». clavecin, oratoriile pe motive româneti.
 21

Baghet=l.- Varg Hioar îi inu seasc sau ttreasc), de îorm tri-

l^rea lung (cel mult 50— 60 de* cm.), unghiular, numai cu trei coarde, ser-
care servete iefilor de orchestr sau vind ca acompaniament pentru voci.
Kle cor, pentru a bate msura i a Bllu = Bnnitul clopotelor,
conduce execuia unui ansamblu. 2.- Balanc sau Balang = 1.- Cu-
Fig. d cânta sub bagheta cutrui vânt exprimând sunetul clopotelor
maestru, a cânta sub dirijarea a- mici. 2.- Clopoel la gâtul dobitoa-
celuia. 3.- B. energic, slab, pre- 1

celor.
cis, confuz, însuiri ale efului Blncni (a) = A isuna (vorbind
de ansamblu. 4.- Bastonaele cu de clopote).
care se bate toba mic i triangu- Balang v. balanc.
iul. Balerin sau Baletist =- Dnui-
Baiader = Dnuitoare indian. toare, tanume la balet, fie solist, fie
Baireuth v bayreuth. în ansamblu. I

Bal =
O petrecere organizat &- Balet =
d) \\]n dans artistic cu cos-
înume pentru dans, însoit iot tim-
tume, intercalat într'o scen, ctai
pul de muzic-
prin actul al II-lea, la p reprezen-
Balad = 1.- (Lit.) #) povestire
taie de oper; acesta este considerat
legendar în versuri, cu un carac-
ca un divertisment importan fr
ter epic i
melancolic; ex.: „El Zo-
{

în firul dramatic; b) un dans pro-

rab" de Cobue; „Cea din urm idus între acte, cu muzic special,
noapte a lui Mihai Viteazul" de Bo-
îiu numai la oper ci i la io pies
lintineanu; b) B. popular, cântec
dramatic; poart nuniele de inter-
btrânesc. 2.- In muzic, a) (it. î)al- \mezzo (v. ac); ex.: „Bolnayul în-
3are, a dansa), pe vremea trubaduri-
chipuit" de Moliere, muzica de Lu-
lor, un cântec însoit de dans cu
Jly; c) B. propriu zis, e întreag lu-
multe strofe i refrenuri; lb) mai târ-
crare dramatic, jucat cu muzic
ziu, or melodie cu coninut serios i
special, pnde personajele, soliti i
chiar introdus prin biserici; c) as-
ansamblu, desfoar aciunea (su-
tzi, limitat^ la un coninut epic i
ibiect, intrig, peripeii), jucând ro-
melancolic. 3.- Pentru instrumente,
lulnumai prin mimic, dans, panto-
o lucrare serioas, imitând adesea mim (v. ac), etc. ex.: Baletul Co-
efecte onomatopeice (v. ac), peripe-
\pelia, muzica jde DelibeS. [ \
iile unei întâmplri dramatice.
In românete sunt rspândite: Ba~ Baletist v. balerin.
lada lui C. Porumbescu, a lui /. G. . Balul Mascat = Oper în !4 acte
Brtianu i „Grozea" , cuvinte de de Giuseppe iVerdi (1858).
Alecsandri, muzica de G. Dima. Band = 1-
De lutari, taraf
Pentru cor i orchestr, Mama tui ,(v. ac).
Militar, 2.-
organizaie
tefan cel Mare, Bolintineanu -Dima; (de ansamblu (de obicei soldai) exe-
'.Meterul Manole de Mureanu- cutani numai din instrumente de
Balakirew Mily (1837—1910) Ce- Suflare de lemin i de alam.
lebru pianist, compozitor modern cu Pe lâng rolul distractiv, realizat
tnare influen asupra muzicii ru- prin execuia diferitelor buci cla-
seti contemporane. sice, arii de dans, populare, etc. ro-
BalaIaic=Un fel de chitar (ru- lul bandei militare e în special de a
îmbrbta pe lupttori în campanie
i a-i însuflei Ia atac (v. magnetism
MUZICAL, FANFAR).
< Banjon = Un fel de chitar a Ne-
grilor din America, Întrebuinat în
 22

Jazz-Baod Are .untul foarte Iun?, plicat aproape de baza viorii, pe

pamera de rezonant în forma de faa superioar, ipentru a fixa mai
f

tamburin, 5—9 coarde de metal. ,

bine vioara în locul unde apas br-
bia executantului. Ea e indepen-
dent de perni.

Brbier brbie*
'v.
Brbierul din Sevila Oper =
buf în 4 acte, una din capodoperele
Jui Rossini (1816).
Barbiton sau Barbitos Instru- =
ment cu coarde âl vechilor Greci, a
crui inveniune /se atribue lui Alcew
(v. ac).
Bâr, oi f, bâr = 17- Numele unei Barbitos v. barbiton,.
hore rneti. 2.- Refrenul unor Barbu Lutarul (Gheorghe, 1800—
cântece populare. 1893) = Vestit rapsod al Moldo-
Bar=l - Linia vertical ce desparte dovei, pe care poetul Alecsandri,.
în scris o msuri de alta. 2.h B. du- J-a consacrat în monologul jucat
bl, desparte o fraz de alta, ,ia o la Iai de Matei Mii lo. Ilustrul mu-
înodulaie sau la o schimbare de m- zicant ungur,Frantz Liszt, în vizita
sur sau arimur (amândou liniile la Iai; i-a exprimat toat admira-
sunt subiri). 3.- B. fineth, una sub- ia pentru acest cântre i impro- -

ire înuntru i alta groas în a- vizator care desfta casele boie-

îar, se gsete mulmai la sfâritul reti.
junei buci Sau acolo unde este in-
dicat cuvântul fine. 4.- B._cle par ti-
iune, tras neîntrerupt vertical, le-
gând dealungul toate {portativele ce
Jalctuesc unei buci de
rândurile
ansamblu, pentru 2 3 4 voci sau — —
instru'mente, pentru piano i harp,
ipentru partiiunea complet de or-
chestr, 'mic sau mare; (v. partiiune).

Ion Anestin, în «Rarbu Lutaruli)

(Din aiba lui Alecsandri de N. Radivon>
Baraboi = ;Un fel de hor r- Contemporan cu B. L. a fost ves-
neasc în Muntenia. titul Angheluâ. Taraf ele amândo-
Barb albastr = Oper buf în • rora erau nelipsite dela petrece-
3 acte, cuvinte de Henri iMeilhac i rile luxoase ale boierilor dm lai..
Ludovic Halevy, muzica de Offen- Barbunc == Hora, jucat cu prilejul
bach (1866). înrolrii recruilor ardeleni.
Brbie =
Accesoriu facultativ a- Barcarola = 1.- Un cântec gra^
 23

Jios i sugestiv, amintind \o plimbare Susinând rolul de pedal de org

pe barc. La început, în special al „într'unansamblu vocal executat a,
gondolierilor veneieni, apoi gene- capella. 2.- Instrument cu coarde,
ralizat pân a Vi fcântec liric, f»
lla numit i contrdbas (v. ac.) isau de
când un gen aparte ca i msur ialam, având în ansamblu (rolul de
ritm ( \
sau 6 3 ), introdus cu
|
B. (V. TUBA, TROMBON, CONTRAFAGOT).
succes în tanumite opere: .Oberon, 3.- B. dty de realizat, cifrat (v. ac.)
Gioconda, .etc. 2.- Nu'mai pentru in- {sau (necifrat (v. ac), o fraz melodic
strument (de obicei piano): Mendels- dat ca temi pentru a gsi dup
oht+i Chopin, Rubinstein, au fcut reguli, celelalte 3 pri: soprano,
sub acest titlu, buci consacrate cu alto i tenor. 4.- B. fundamental,
anumite efecte de (acompaniament p- melodia cea mai profund, consti-
nomatopeic. tuind acordurile pe care este con-
Bard =
1. P.oet care cânta ispr- struit un ansamblu. 5.- B. continuu
vile eroilor (la Gelti). 2.- Poet liric sau obstinat, acelai motiv la B. re-
i eroic: Bardul dela Mirceti (Ale- petat cu alte armonizri în 'pr-
csandri). ile superioare. 6- B. figurat feau
Bariton = 1.- Voce brbteasc, melodic, care are melodia principal
mijlocie între tenor i bas, viguroas într'o înlnuire 'principal, de acor-
în registrul de centru. In coruri br- duri. 7.- Cheie de, ibds (v. cheie).
bteti de 3 voci, are rol secund, în Basilica (gr. Vasilevs. Rege) O =
4 voci, partea a treia. cldire ce servia ca loc de jude-
Are ca întindere: dela sol ide jos cat, pe timpul Romanilor pgâni.
pân la nti, fa i chiar sol. ope-
In Cretinismul oficial s'a folosit ide
perele moderne, baritonul- belcan- aceste cldiri ca loca de rugciune,
tist are roluri principale i chiar ti- sau a cldit altele în acest stil. De
tulare (Rigoletto). Notele pentru B. aci cuvântul românesc bsearec, -
se scriu in cheia de bas, rar pe linia poi biseric (v. .ac).
a treia, mai totdeauna pe linia a ';pa- Bason — 1.- Fagot (v. ac). 2.-

iia. 2.- Instrument cu ciurde, o

octav mai jos decât alto, ieit din
uz. 3.- Instrument de alam (saxo-
fon, eufon) sau de leimn (fagot),
care poart acest nume lavânjd în (an-
samblu rol de B.
Baroc Ciudat, dincolo de
1.-
ceeace es te obinuit. 2.- Stil B., mu-
zic baroc', capriioas, suprtoare.
Bas = 1.- Voce 'brbteasc 'pro-
fund: a) B. prim, B. Secund; în co-
ruri brbteti are extrema infe-
rioar, adic baza armoniei; ta în-
tindere, obinuit pân la fa de jo3
i pân la do de sus; b) B. chan-
iant', emite cu (uurin note (din re-

gistrele baritonului, cu al crui fel

de voce se confund adesea. Are
roluri principale în aciunea unei o-
pere, adesea chiar rol titular (Me-
iisto) ;c) B. pedalist, emite clar
i consistent pân la do de jos (II),
 24

Joc de amintind timbrul Ide

or.ua (felul 'su, ipentru reprezentarea -ce-
oboe în grave.
registrele lebrelor opere dramatice wagne-
Btaie (timp) = Una din prile riene, întregul edificiu, lucrat nu-
egale în care se divide o msurfc mai din lemn (ca js dea p rezo-
(v. ac). nan curat), are form de semi-
Btlie (fr. Bataillc) = Gen de cerc în amfiteatru, iar scena înca-
bomj oziie muzical la 'mod în se- drat într'o ram cât (ine Ibaza se-
colul trecut, care prin mijloacele micercului; spectacolul întrunete un
diferitelor instrumente, precum de singur cadru, cci decorul, persona-
[suflare, de >percuiune i în special jele i orchestra, rezum Un tot
clavecin, cta s produc efecte o- uni Iar. ^
nomatopei-ce, imitând zgomotul în- Szitoare = Mic instrument, f-
grozitor al rzboiului: bubuitul tu- leut dintr'o coaje de nuc, cu care
nului, tropotul cailor, alarma, a- copiii de rani zbârne, mai ales
tacul, etc. iarna, când n'au de lucru.
Bate (a) tactul =* A arta în ge- Bazin «Trancois (1816—1878) =
nere prin micarea ordonat a mâi- Compozitor francez, Inscut în Mar-
nii, felul msurii, indicând fiecare silia, autor de opere comice: Me-
timp în parte. Tactul ise bate în tot terul Pathelin, Cltoria în China
timpul executrii, dela început pân i al unui Tractat de Armonie.
la sfârit. La executarea cu vreun Bzoi =
Sunetul de bas al cobzei.
snstrument muzical, tactul se f>ate cu Becar fc)
= Accidentul muzical, care
piciorul, mâinile fiind ocupate; la face ca un sunet <ce ifusese diezat
pi an o tactul se numr din gur, sau bemolizat, !aa fie readus la sta-
la solfegii se bate cu mâna. In- rea natural; cu alte cuvinte, anu-
t?'un ansamblu de voci sau instru- leaz puterea diezului sau a bemo-
mente, btaia tactului de ctre, diri- lului (v. dublu becar; carree).
jor, este punctul de orientare al în- Beethoven Ludwig Van (1770—
tregului personal executant. La 1827) = Considerat de unii ca cel
baz ise feere îns Isimul tactului i mai mare geniu al muzicii. ^Nscut
pentru dirijor i pentru executani
(v. msur cum : se bate tacuri la
(fiecaremsur în parte).
Baterie 1.- = Arpegiu deosebit
de cel obinuit, prin notele strine
de acord. 2.- în orchestr, grupul
instrumentelor de ipereuiune ca:
triangulul, toba, talgere, clopoei,
timpani, etc.
Baiifon =
Instrument 'prusian de
suflare în (forma oficleidului (v. ac),
având 18 clape, pavilion i o an-
cie dubl aplicat îa un plisc adus
în form de gât de lebd. la Bonn (Prusia), de vi flamand,
Btut = Timp
sau btaie.
1.- bunicul muzicant, tatl cântre (is-
2.- Dans popular românesc. ovit de viiul beiei). Dei a pier-
Bayreuth =
Ora din Ba varia dut auzul la vârsta de aproape 30
(Germania) pe [Main, pade marele ide ani, totui Beethoven, dei infirm,
Richard Wagner a zidit (1873) cu a compus cele mai desvârite capo-
ajutorul protectorului su, regele dopere, rmase i astzi drept po-
Ludovic al II-lea, un teatru unic în doabe ale gândirii omeneti. A trit
 25-

Sa Viena ipân la sfâritul vieii; a conducerea gradat a cerinelor tie

fost elevul lui Haydn, contemporan tehnica agilitii, cromatism, etc,
$i prieten cu poetul filosof om de i b) cu vorbe: respiraiile, pronunarea
tiin, Goethe. A trit izolat silabelor, diciune, frazare, interpre-
4n zbucium i necazuri familiare. Ne- tare (v. cântre). Studiul de B. cere
cstorit, cci avut noroc în in-
n'a. iun rninimu!m de vârst (19 ani),
clinaiile Din multele sale
inimii. când vocea a trecut de perioada
lucrri, enumrm: Missa în do nia- formaiunii. Diagnosticarea felului
jor, Missa-Sotemnis în re major, p- de voce precizeaz îndrumarea e-
jpera Ficlelio, a crei uverturj nu- xerciiiîor; adesea o diagnosticare
mit Elepnora e scris în 4 va- greit duce la rezultate pegative
riante i !e cânt ,ca p bucat ^sim- ireparabile.
fonic deosebit; 9 simfonii, a Itreia Lucrri despre B. în românete
numit eroic, a asea, pastorala, au publicat: maestrul G. lefne-
4ar 11a a ,noua, capitolul .final e însoit scu: „Mecanismul vocal"; Jose Ar-
cu cvartet de voci i cor, cu cele- raty: „Despre Cânt"; loan Geor-
brul imn l veseliei, pe cuvinte de ]gescu: „Arta de a cânta" (Cluj) etc.
Schiller;un oratoriu, Hristos pe mun- Beletristic = Literatura în special
tele mslinilor; uvertura Coriolan, o romantic: poezie, naraiuni de c-
cantat la moartea lui Iosef II i ltorie, articole de critic literar^
alta la încoronarea lui Leopold; un £i muzical-
concert de vioar; 5 concerte de Bellini Vincenzo =
Nscut la
piano; un triplu concert: vioar, vio- (1801, în 'Catania. A murit tubercu-
loncel i orchestr; o /fantezie pen« los i [necunoscut la Puteaux, lâng
tru piano, orchestr i cor; dou ro- Paris, în 1835. La început scrise
mane p. vioar i orchestr; 66 de muzic religioas, mai 'pe urm, îns
lieduri; 18 canoane vocale; cântece se dedic operei. Cele mai cunos-
i dansuri germane, vieneze, engleze, cute sunt: Norma, Puritanii, Ro-
fete; '38 de sonate p. piano (dintre meo i
Juliet, etc. B. ieste repre-
care celebrele patetica passionata) i i zentantul simpatizat al melodiei în
Multe caiete de arii i variaiuni p. opera italian.
piano, preludii i menuete; 8 trio- Bemol \t =
Semnul pus înaintea
uri p. • plano, violoncel i vioar; 4 unei note, (pentru a coborî intonaia
cvartete împreun cu piano; cvin- cu un semiton (v. accident). In
tete, septete i optete p. instrumente Psaltichie bemolul corespunde cu
ide suflare, etc, etc. In românete o semnul § numit ifes (scris peste no-
descriere mai pe larg se gsete în t) cu 'acelai 'efect (v. gam). Numele
„Vieaa lui Beethoven" de Romain (de B. vine dela denumirea ce se
Roîland, în traducerea d-lui A. de '
ddea altdat în^ special lui si be-
Herz. mol moale, minor), treap-
(B. mollis,
Belcantist =
Artistul care cânt ta a 3-a a gamei ce pornia dela
-dup toate regulile artei de Bel- sol, spre deosebire de si natural, ce
canto. Se manifesta pe la concerte se nota cu carre e, de unde numele
sau cu roluri principale la oper, de beectr.
Sn special în ariile de bravur (v. Bena Augustin =
Liceniat în Teo-
ac). logie, doctor An. litere i filosofie,
Belcanto 1- Arta de a cânta nscut în 1880 în Pianul de jos (Ar-
frumos cu vocea. 2.- Studiul cântu- deal). Dup
terminarea liceului, a
lui: a) fr
cuvinte: impostarea su- intrat la Facultatea de Teologie din
netelor, emisiunea lor, vocalize, cori- Sibiu. Studii muzicale la Academia
jarea defectelor (nasale, guturale), Superioar de Muzic din Berlin,
 26

la DrMax Bruch (com poziie) i f

rald în /talia, Romeo ,i Julieta, Sînr~-
Frânt/ Schultz (contrapunct). Dup fonia\ Funebr Triumfali, o Mess,
\î
terminare, studii speciale de muzic un Requiemi$ic. E considerat ca
româneasc Bucureti. i-a înce-
în printele orchestraiei moderne.
put cariera jcie profesor ;de muzic, în Biber Franz, von Nscut la =
Sibiu, la coala de fete :a „Astrei" [Wurtemberg (1644), a scris cea din-
si la Seminarul Teologic; eful coru- tâi sonat pentru acompaniament.
lui
0
Reuniunea Român de Muzic".
.
Mort la Salzburg* în 1704.
Dup trei ;ini a trecut )a liceul din Bibliografie muzicala Lista
Nsud, unde a funcionat ca pro* jcompoziiuniîor sau a crilor de
fesor jmuzic i teligiunc lorto-
de studiu, cari au fost consultate la
dox pân la înfiinarea Conserva- alctuirea unei lucrri privitoare la
torului din Cluj, când a îost invitat muzic (v. prefaa acestui dicio-
de Consiliul Dirigent ocupe o s nar).
catedr, la care ,s'a i ^prezentat. Din Biblioteca muzical =s 1- Publi-
1925. directorul Conservatorului de caie ce 'apare la Timioara sud di-
Muzic i Art Dramatic din Cluj. recia d-lui Maximilian Costin, di-
A scris: Compoziii
pentru orche- rectorul Conservatorului de acolo i
str, cor i orchestr, coruri a ca- jal revistei \, Muzica". Pân acum
pella, dou liturghii; Teoria Muzicii, au aprut: „Vioara" '(Istoria i mae-
Acustica (Muzical, istoria Muzicii, Di- tri acestui instrument) i a doua
.

rijarea (eful Ide cor). jbrour: „George Enescu", schie

Benedictus = Rugciune cu ca- biografice i critice (edit. Cartea
racter muzical grav, fcând parte [Româneasc). 2.- Titlul diferitelor
dintr'o mess. eoleciuni de buci p. piano, vioar»,
Bercense (fr.) = Cântec de lea- etc. Totalul compoziiilor mu-
3.-
gn.. Melodie simpl, uoari, le- (societi, (scoli, .etc
zicale! iale junei [

gnat, a Crei desvoltare i form Bicord =

t.- Acord de dou no-
de expunere, poate s ajung pân te. 2.- [B. sensibil, cel format din
la forma unei lucrri clasice, sa- treapta a fpatra i a aptea '(ma-
vante, precum sa fost cultivat de jor i minor) cu ideslegare forat
diveri maetri (Chopin, Schumann,. (V. INTERVAL ATRACTIV).
etc). Profesorul celist C. Dimi-?
trescu are o B. în gen clasic, 'foarte
rspândit-
Bergamasque (fr.) ':== Un 'fel [de
dans obinuit în secolul al 18-lea Bicordatura == Gam dubl exe-
si aria dup care §e cânt. tat pe instrumentele cu arcu.
. Beriot. Charles Auguste de (1802- Bimetru = |Grup ide doi |metri (pi-
1870). =
Virtuos violonist i au- cioare) ale unui vers, în care accen-
tor al multor studii concerte p. i tul principal cade pe metrul al doi«
violin. le a; a) B. iambic:
Berfioz Hector (1803—1896) = Plec; t - am no - uâ din Vaslui
O personalitate muzjical original
i ciudat în acelai timp. A avut
o viea plin de sbucium, care se b) B. trohaic.
resimte în operele sale mai însem- Durnrezeu'e prea sfine
Benvenuto Pellîni, Luarea
nate:
Troii, Ddmnatia Ud Faust, id.ar mai
t- h ti i i i
i
i
i

ales în Simfonia Fantastic. A [mai Dup cum fee observ, primul pi*
compus: Copilri iui Hridtos, He- dor al nimetrului s' arat în muzic
 27

,(v. ac, v. diamb, dispon-

jprin (fortact pstrate prin tradiie dealungul vea^
£>EU, DITROHEU). purilor.3.- In stil \bisericesc, p me-

Binar =
subdiviziunea unui timp lodie cu un caracter grav, serios,
sau unei pri din timp «în: '2, 4, 8 ]
ferit de velociti sau virtuoziti
pri egale. Msurile ;2/4, 3/4, 4/4 se Biwa = Un fel de lut 'cu 4
zic cu subdiviziuni binare. Spre deo- coarde se cânt cu
pe care aju-
sebire de subdiviziuni ternare (v. ac.) torul lame mici de Ds;
unei se
Biograffe (a unui maestru) In- = întrebuineaz mai mult pentru a
irarea punctelor ce prezint o în- întovri recitrile. Altdat, truba-
semntate în vieaa acelui maestru durii cari declamau legendele ,}Heike
i a operelor de sam din fiecare 'Mongd'ari" i alte poeme tragice
epoc din Yiea- Marii artiti exe- se numiau ), preoii lutei™ sau „biva
cutani i interprei, studiaz am- hoch" poate din faptul
,
preoii l- c
nunit biografia maestrului compo- utei aveau capul ras, Ca preoii bud-
zitor, întrucât cunoaterea împreju- hiti.
rrilor din viea, epoca in care a Bizantin = Muzica g;reco-oriental
fost compus 'cutare lucrare," e o in- din Bizan, de unde vine psaltichia
dicaie pentru a tâlmaci înelesul dis- (v. ac). Primii cretini iau fost Evrei'
poziiunilor sufleteti oglindite în a- i timpul lor au adus Psalmii i
în
cea lucrare. cântrile din sinagogi (riemann), p-
Bis (lat., de dou lori) I.- = O gânii cretinai au ladusi modurile gre-
fraz, un cuplet sau <un (refren ee ceti; de ;aceca muzica B. e conside-
trebue repetat de dou ori, idup; in- rat ca muzic bisericeasc foarte
dicaia semnului: ritornello. 2- Cu- jVeche dup origine.
vânt ce însoete aplauzele frene- Bizet George (1838-1875) .'Com- =
tice, prin care auditorul cere repe- fpoziter parizian de primul rang-, a
tarea execuiei acelei nuci sau vreo
r
.crui oper, Carmen, a cucerit lume;
alta suplimentar. -Lucrri mai însemnate: Don Proco«
Biseric = 1.- (v. basilica) loca Pescuitorii kle perle, Dimileh
\pie,
de rugciune lai religiei cretine or- (operX Arteziana i Roma, Patria
todoxe. 2.- Muzic
bisericeasc; a) Kuvertur), cântece, etc. B. a creat
occidental (v. mess,
motet, can- fin istorie modelul muzicii franceze
riArA, requiem! cuprinde compozliuni moderne.
sau numai pentru voci (v. a capella) Blasgonie (popeasc) Parodia =
sau i cu instrumente,' în special org. cântrilor si rugciunilor slavone, c-*
Mijloacele fiind mai bogate, colabo- rora dasclii si popii dela tar le
rarea instrumentelor a fcut ca prin substituiau cuvinte, româneti adesea
aplicareaafmoîiâei,a contrapuctului i poznae, cari aduceau întru câtva cu
a orchestraiei, mu ica bisericeasc oc- cele slavone.
cidental s
ajung la cel mai înalt Blondei =; Trubadur din secolul
grad de desvoltare, prin compozî- al 12-lea. favoritul lui Richard' Inim
iuni celebre ca efecte complexe de de Leu.
sonoritate i polifonie, datorite ma- Bocea Chiiisa (it.l = Cu gura în-
etrilor clasici: Palestrina,'- Haendel, chis. Mijloc cu ca;^d obin fn>
se
Bach, Mozart, Haydn, Beethoven, jmoase efecte H'e murmur, în kn~
fete bj vrientalâ (v. psaltichîe, muzi- [sambluri corale îi obinuit adesea,
chie) = fcântrile bisericii de rs- fcândi cor un întreg 'acompaniaz a ;

rit, numai pentru voce, la unison. ^oce solist.

Fiind oprit ide Sf. 'Canoane, folosina ; Boccherini Louis (1743—1805) =*
vreunui instrument, melodiile limitate Celebru compozitor ita'ian, nscut la
în schimb, ca un 'avantaj, au fost Lucques. autorul unui Stctbat, trio,uri
 28

si 125 cvintete i al unui menuet mann i tefneseu. La Leipzig a

celebru fost laureat al clasei de composiie
Bocet Jalnic melodie populara, a lui -Iadassohn; studia i clasa de
Uzitat la |ar, la înmormântri, viol i de piano. A compus: o
cântat adesea 'de anume femei, Hu- suit p. orchestr de coarde, o mit.
nii te boriton'-c, pentru a provoca p. piano, lieduri, poeme, etc. 2.-
plânsul. Vechii cronicari ai Moldovei lon — Nscut la 1889 în Bucureti;
dau descrieri amnunite despre, rolul de profesiune medic Elevul mae-
bocitoarelor la înmormântri. trilor: Kiriac, Scrltescu, Castaldi.
T. T. a publicat „Bocetele
Burada Fost cronicarul muzical al revistei
fa Mori",
adunate din Moldova, Luceafrul", dela Sibiu, pân la
Valahia, Dobrogea,, Basarabia, Gu- 1918. A
ifiost profesor: de istoria mu-

bernia, Cherson, Bucovina, Transil- zicii laConservatorul din Cluj. (1918)

vania, Banat, Istria i Macedonia. Actualmente cronicarul muzical al
Parte din ele au fost traduse i revistei franceze: ,,Le Courier Mu-
în limba german, publicate în fe- sieaî" din Paris. A compus: ;4 cân-
Yista Magasin fur cile Literatur de* tece de rzboi, un cvartet de coarde,
Auslandes din Leipzig, 1880. în do major, acvarele de (primvar
Cunoscui culegtori Ide bocete, mai [(dictuor menionat cu cinste la Con-
sunt: Urban larnik i Andrei Bâr- cursul internaional din 1919) Suita
eanu- i r (Mistic (p. orchestr1). 6 coruri, foii xte,
Boema = 1.- Oper iîn 4 acte de opereta ,,Le Paradis de Montmartre".
Puccini (1897). Z- Oper de Leon- Compoziiile sunt !în cea mai mare
cavallo. românesc ar-
Sparte lucrate în /spiritul
Boieidieu Frangois Adrien_(1775- haic, dar într'o form "modern,.
1834) Nscut la Rouen, compozitor Boris Godunow Mare oper =
francez, auforul vestitelor opere co-
în 8 tablouri de Mussorgsky. Re-
mice: Califul din Bagdad, Trsurile prezentat cu succes la Opera Ro-
rsturnate, etc. mân din iBucureti, 'stagiunea
în
Bolero = Dans caracteristic spa- 1925—1926.
niol, numit la început seguidilia i
Borodin Alexandru (1834—1887)
transformat în urfm de un dansator
Nscut la Petersburg. Compo-
numit Bolero, deîa care a rmas i
zitor rus de mare valoare, car©
numele.
Bombard (Bomhart) 1.- Vechi = îns, din nefericire, n'a lsat de-
instrument, înrudit cu birctuim/ul,. din câtdoua simfonii i. o oper pos-
f

care a derivat fagotul de astzi. tum, Prinul fgor, terminat de

2- Joc de orga amintind trombonul. Rimsky-Korsakow i Glazunov.
Bombard o îi = Boskof George = Virtuos pianist
instrument de su-
flare de ;a!am, sinonim cu saxhom-
român; a studiat la Paris. Are com-
poziiuni pentru Jpiano i mai iales
\bd$ i saxhorn- contrabas (V.; kcJ.
Bombix = Un fel de fluier cio- variaiuni pe diferite motive popu-
lare.
bnesc la vechii greci.
Bonz = iPreot chinez !sau Japonez, Boston = 1.- :Un fel de dans în
Borgovan — I.- Andrei Ns- — felul valsului 0.- Petrecere de dans
cut la 1876 m
Gherla i(Transilvania), dup amiazi.

lîiort în ;1900 la Leipzig, tn împre-

Bourdon v. burdon.
jurri misterioase. A urmat liceul Bourree )= pans francez în-
i Conservatorul de muzic din Bu- de caracter vioi, în ftact de
vechit,
cureti, fiind elev al claselor de 2
%. Seamn cu gavota (v. ac.)
fcianoj compoziie i canto, cu Waeh- Bozuc = Un fel de tambur d-
 29

ruit de T. T. Burada, Muzeului )de micare, [nuane, indicaii tehnice,

de Antichiti 'din Bucureti. speciale, etc. etc.

Braci = Viola Xv. ac.) Vine dela Briloiu Constantin = Nscut în

vechiul nume viola da braccio de T893, profesor de istoria muzicii lai

bra), ce $e zice &pre (deosebire de Conservatorul din Bucureti, iniia-

viola di gamba (de genuchi). torul societii icpcmpozitorilor români

Brahms lohann (1833— 1891) Corn-

;(192Q) i organizatorul concertelor

[date de aceast societate. Se ocup>

cu muzical român <i pe
ifolklorul
pozitor german, nscut la Ham- acest teren _ ra notat i (orchestrat
burg. A compus 4si|mfonii, un ce- multe cântece populare. Are lucrri
.

lebru Requiem, Isextuoruri, septouri, cu acompaniament de orchestr sini-,

cvintete, sonate, dar mai ales Nume- fonic. Este i cunoscut critic imu-.
roase cântece (Lieder) cari il-au fcut zicai.
celebru. A fost inumit „Maestrul Me- Brtianu — 1> George — Fost
lancoliei". profesor de principii la Conservai
Brileanca = Hor din Brila. torul din Bucureti, pân la 1901,
Braille Louis (1809—1852). Ge- la liceul Lazr i ef de cor la bi-
nialul inventator al scrierii în re- serica Sf. Spiridon. A fost autor de
lief pentru orbi, sistem care aplicat
cri colare pentru întreg cursul se-
la notaiunea muzical, a izbutit s cundar i a luat parte la organk
zarea cântului coral, dirijând primele
ansambluri mari de elevi i eleve,
la Ateneu (1895), 2.- Ionel (fiul
• •
precedentului), Fost profesor la Se-s
minarul Nifon din Bucureti i la

liceul incai. A compus romane i

—X i-i-'— — cântece patriotice rspândite, între care
cunoscutul cor Pui de lei i s'a re-
t
marcat prin operete reuite (v. ope».
scrie toat literatura clasic i mo- ret). Mai pe larg în revista „Mu-
dern deîa cele mai simple melodii, zica" (anul III, nr. 12) în impresio-
cu, [sau fr
vorbe, /pân la cele nantul necrolog semnat de Breazul,
mai complicate transcripiuni pentru Decembrie 1921.
instrumente, piano, partiiuni pentru Brâule =
Dans popular românesc.
ansamblurile mari, având se'mae pre- Cu melodia jacestui dans se încheie
L

cise pentru cele mai 'mici detalii cunoscuta bucat „Nunta Urnea"-.
 30

>.<:". scris îri stil taramesc |n 18S0 lorilor de timpi de msur. £.r (în
de Iulins Wiest. Jarmonie), 'un grup de note de pa-
Bravissimo! v. bravo! laj, în jurul notei reale din acord.
Bravo! Bravissimo! s= Exclamaii
v€ însoesc aplauzele frenetice.
Bravur (arie de) v. arie.
BrediceanuTiberiu Muzicant =
român care a adunat (melodii, cân-
tece, dansuri i doine populare pe
cari le-a orânduit pentru ryoce i
pi ano. A mai scris: eztoarea i
SeOra cea mare, tablouri din popor,
cu acompaniament de piano i (or-
chestr.
Breviar =
1.- Carte ce conine ru-
gciunile de toate zilele: ceaslov, Bruch Max =
Compozitor ger-
moliftelnic. 2.- Fig. orice carte ce man, autor de de can-
simfonii,
se cetete (cu tragere de inim. tate, dar mai ales de concerte pentru
Brevis = 1.- In notaiunea me- yioar i orchestr (cel 'mai cuno-
dieval muzical, înainte de a ,<se fi scut în sol minor). Este autorul ce-
stabilit bara msurii, figura de not lebrei transcripiuni al cântecului tra-
reprezentând o jumtate din valoa- diional religios, Kol Nidre, melo-
rea unei longa (dou bti). Semi~ die ebraic interesant ca structur
brevis, o btaie. Forma ei a trecut i caracter.
la noi ca not întreag. 2.- Alia Bruckner Anton (1824—1896) =
Breve (v. Ac). Compozitor vienez modern, autor a
Brezaie =
Personaj din începu- 8 simfonii, de p construcie cu to-
turile teatrului la Români, rmas tul nou i original.
inc i astzi în jocurile populare Bubui (a)\= l- A da nn sunet ;

de Crciun: om învelit într'o zeghe surd* dar puternic, amintind sgo-

i împodobit cu felurite basmale, motul tunetului i al tunului. 2.- A
panglici i flori, purtând un cap de produce un sgomot asurzitor. (Ono-
animal cu bot (sau de pasre cu matopeic).
cioc) pe care îl pune în micare cu Buccina' sau Buci num La Ro- =
o sfoar 'i îl face fs scoat dife- mani, instrument în form de trom-
rite sunete. i

Briganzii =
Oper buf în 3 acte,
cuvinte de H. Meilhac i. L. Halevy,
muzica de Offenbach (1869).
Brio =
Strlucire: Con brio,
termen de nuan combinat adesea
cu termen de (micare; Allegro con
brio, un capitol din sonata patetic
de Beethoven.
Broanc == Un fel de lut sau
violin în Banat.
Broderie=I.- Ornament alcluit din
dou sau mai multe note, scrise cu
caracter mrunt, înaintea notelor o-
binuite, fr a intra în calculul va- b, pentru Semnele de vântori. ,
 31

Buccinator = Executant din Buc- mat dintr'o putinic (acoperiti cu |0

cina (v. ac). imit'
piele; rgetele unui buhai
Bucin v. Bucium.
Bucium* = Instrument popular de
puflare, mai lung: decât un metru,

(taur), prin vibraiunile. produse de

frecarea unei uvie de pr de cal,
{sfoara sau iringhie, prin trecerea
iJe o £>arte i de alta, printr'o gu-
rice din 'mijlocul
Buhaiul în-Ipieii.
soete pluguorul la tradiionalele
Colinde de Anul Nou. Un buhai a
fost druit ele T. T. Burada, Mu-
zeului de Antichiti din Bucureti
Bumb v. Nasture
form cilindric, terminat prin-
jos
îr'o pâlnie j e fcut idin (doage î^e lemn
Burada = 1.- Teodor Vornicul,
uor. Servete ca semnal de vân- autorul unei Metode de Ghitar,
toare i printre ciobani. Sun fiu-
Scris în 1829 i
-publicat în urm
ciiiniulde alarm, semnul de rz- [de fiul su; sprijinitor
entuziast ,al
boi. Buciumul seamn cu Alphor- (muzicii (clasice 'germane. 2-. Teodor

nul uzitat ,în Elveia- Un buciuc. în- (fiul) (1839—1922). liceniat în drept
covoiat i altele drepte, au fost d- idela facultatea din Paris, 'fost con-
ruite de T- T. Burada, Muzeuluji silier la Curtea de
Apel, iavoca,t,
de Antichiti din Bucureti. fost Conservatorul de
(profesor la
(Muzic i Declamaiune din Iai,
Buciuma fa) = A suna din bu-
membru corespondent al Acadeimiiei
cium sau din alt instrument ase-
Române, comandor ,al Coroanei Ro-
mntor. mâniei, Bene-Merenti
Bucolice = Poezii pastorale: Bu-
ci. I, <etc. ctc.
Avu profesor de pi ano pe Con-
colicele lui Virgiliu. (Traduse îm iro*
stantin Gross, iar ide vioar pe
mânete [de G. Cobuc), . \

Paul Hett, apoi pe iAdolf Flechten-

Bugle =
Nume generic pentru in- macher i mai târziu !pe Hubsch.
strumentele de suflare de ;alam,, (A urmat Conservatorul Imperial de
derivate din trompet; unele au guri Muzic i Declamaiune din Paris,
laterale astupate icu clape, cari ser- unde a fitudiat Armonia cu !H. Re-
vesc la fixarea tonalitilor; altele ber i violina cu Alard. In cl-
Sunt cu piston (v. ac, v. culise). toriile sale 'fcute anume prin
Buhai = Instrument popular for- toae inuturile locuite de Români,
 32

câ1 i prin rile Istreine, a adunat într'o brour anume tiprit de

diferite cântece interesante ca iol- Asociaia General a Artitilor (Iai>
klor; deasejnenea a cumprat i a închinat lui T. T. Burada cu prilejul
strâns instrumente friuzicale româ- jubileului su artistic de [50 de ani
•
(22 Mai 1004). ,

Burdon 1..- =
Joc plcut Ide org
(amintind timbrul instrumentelor de
suflare de lemn) în octavele base.
2.- Fdux bourdon, unul din pri-
mele procedee cont rpune ti ce, im-
portant prin faptul a introdus în c
uzul muzical intervalele de ter
i fsext, 'pân atunci .evitate, în faux
bourdon vocile se mic
paralel. (Nu-
mele se explic prin aceea jc basul
(bourdon) nu se cetia cum era scris,
ci mai sus i deci era un bas fal
(faux bourdon).
Burduf = Foaia de suflat, de
1.-
ex. la cimpoi,la harmonium, la
prg. 2.- Lada de ;rezonan a vi-
neti, pe icari le-a !druit Muzeului
orii, a cobzei.
de Antichiti |din Bucureti, formând =
Burla (burlcsca, burletta, burlesc
o secie deosebit, cu numirea „Co-
glum). Compoziie cu caracter vesel,
eciune i donaianea T. T. fîu-
redând un umor exagerat.
rada"' A dat nenumrate concerte
gratuite i
de binefacere i altele
Buton (nasture) = 1.- Accesoriu
.înfipt la baza instrumentelor de co-
populare, pentru rspândirea gustu-
lui ie muzic serioas, Ii altele în
arde cu arcu,
care se prindede
cordarul prin ajutorul unei
(v. ac.^
streintate, special pentru a face cu-
noscut muzica româneasc- A scris: eoaride mai rezistente. 2.- Registru cu

12 studii de violin, Imn triumfal p, care se pune în exerciiu un joc

piano, diferite buci §i muzic de de org.
dans p. piano. Almanah 'Muzical 'pe Butterfly M-me. Reputat oper =
anii 1875, 1876 i 1877, apoi is- în 4 acte de "Puccini, subiect exotic,
toria Teatrului n Moldova. Pe larg, american, muzica 'melodioas-
 c
C = I - Sunet pin notaiunea, obicei dup o coroan, alctuit din-
germafîa, corespunztor cu înota do tr'un ir de note f(mai mare sau
din notatiunea arietin: C dar, tfo mai mic), fr ca Valoarea lor s in-
major; C do minor; Cis, do
(niolt, tre în calculul valorilor msurii. Al-
tliez; ces, do bemol. 2- C ine lo-
tdat aceste îqatdene erau lsate
pul fraciunii 4/4, indicând forma
msurii de (4 timpi (v. msur) 3- .

ponsonant gutural, fiind rostit)!

din gât, ca i \g,
]

h. A- lj = Alia
la libertatea
breve
executantului ; mai
(v. ac). târziu,cam fdela Beethoven încoace,
Cabotin =
1.- Actor de proast
cadenele melodice sunt fixate i se
calitate, comediant ambulant. 2.- (i-
scriu cfu notede. caracter mrunt,
fonic). Cântreii i artitii din tru-
fr msur 1
Intr'un ansamblu de
.

pele mediocre pentru operet i p- por sau orchestr, C. melodic Ie

per.
execut de ctre un solist 3- In
Caccini (1550—1618) = Compo- armonie, Inevoia de odihn la distan
zitor cunoscut 'prin marele numr de ;2 pfân la 4 msuri, corespun-
ie sonate i madrigaluri.
ztoare cu cezura (v. ac.) sau sfâr-
Cacofonie == 1.- ir de cuvinte itul versurilor unei poezii, A) C.
cari dau efect kirît în pronunarea perfect, în genere obligate la sfâr-
îor. „din capu-i sdrobit,
Ex... muc âitul unei 'buci, când basul merge
câte muca teu turbare" (.Gr..
odat, dela treapta a V-â, stare directa, la
Alexandrescu, Ucigaul voie). fr tonica. Acest final e pregtit: a)
2.- Ansamblu ce sunffie din urît,
prin irul treptelor |2-5-l b) prin ;
cauza unei execuii nesatisfc- irul treptelor 4 (în rsturnarea ' 1

toare, fie din cauza armoniilor stân-

I) 5 i 1; c) dreptele 4 stare direct
gace jsau ultramoderne. Cântreul
trebue s evite punerea în evident a) Caden perfect
a cacofoniei, jfie printr'o respira-
ie între silabe, fie Iprin rrirea i
& r

pronunrii lor.
Cadâneasc = Hor turceasc, ju- II V I
cat în 'anumite sate din Dobrogea, '

amintind jocul cadânelor din ha- „ (2.

rem.
Caden = Ritmic, regula-
T.-
ritatea cu se repet accentele
!care
versurilor i ale msurilor; C. <de
î
mâr, din doi în doi 'timpi; de vals, fi 5

din trei £ni trei timpi, ctc. 2,- melo- _C| G> &
ilicâ, un ornament ce urmeaz de

A L Ivela.— Dicionar Muzical

 31

C- n/ v/r//f attfeiuicc, când

basul e în stare Idirect:
â
<CA G)
cu note derive/te, când basul
i

arc notele în rsturnare.

IV autentic deriuat
k&« <2 - -J-^ i
-* î—

—
.=!— ar -£--s e - *=nc±
1

&- ~r-Zfrgz
C 25,

pe
B)
ultima
imperfect, când basul 'de
msureste urmat în
xezolutie, de treapta a H-a, lea rstur-
narea I.
-

=t=rsfc m
i
-H
—i— Caden imperfect '

iitul
Jfect,
C- \plagal, în (genere la (sfâr-
bucilor, Vine dup cea iper-
când basul merge dela treapta
a IV-a la I. Are dou varieti:
a) cu sext mare
i alta, b)
de, Jtonic) fa
sext niiq, [amândou
în modul major. C. pla-
OC întrerupt sau evifa0, (când
frezolvite
igale sunt frecvente în muzica reli-
basul de pe treapta a V-a 'trece la
gioas-
treapta a VHa, Pentru; a jevita levinte Caden plagal
i octave paralele se impune dublarea
terei. C, întrerupt, la rândul ei
Ieste: a) liturgic,, dac basul urc [la
distant de un semiton i b) jdrama- !

iic, dac basul urc cu un îton întreg.

liturqic dramatic
—
— ——
— & — â—
<s>-

cr

D) C. frlgianf mnd frazai 'se în-

1

\) Se mi- caden (de obicei la jumta-

cheie cu basul pe treapta a IV-a tea frazei) acordul sprijinit pe treapta
numai în tonaliti minore.
frigian la V-a în stare direct.
—
-O'T

-C) —& .

C. suspendat* când se îtn 1

-
J)
——
C. mixt, cea
°--
6

perfect urmat
cheie pe treapta a VI-a Major fae*
Ide cea plagal-
regilat. .aden mixt

za
<2 — <&

mm
 35

K) C- clasic, treapta V-a, mat Cafe-Concert == Local public unde

întâi cu \ apoi *î
+ i
în urma tonica- se face muzic de promenad- (v. ac).
Clasic
r
Cakewalk (cetete kekuoc) = Dans
american destrblat, împrumutat de
la Negri. >

6
Calanda = Din ce în (ce mi rrit
ca micare i mai sczut, mai slbit
=9 ? ca trie.
Caliope (gr. == vocea cea frumoas.
L) pi:a<-dian, când o hucat
C-
în ton minor încehie cu lultimul iacord
în ton major.
Picardian

% mm
C
'M) napolitanr treap'a a IV-a
în rsturnare cu sexta mic, apoi
"treapta a y-a. ;

Napolitan sau cuvântvl cel frumos) -Muza epo-

peii,reprezentat inând într'o mân
tbliele, într'alta stilul (de cari se
Iserviau la scris, cei yechi).

99 Clu (scuna) '

= Cavalet; o scân-

N) C- bachian, specia' lucrrilor

dreapta a III -a, de obicei major.

-s*— f—t-**— iduric dreptunghiular [(în genere de

:z&:
4- In psaltichie sunt trei
adic opriri: a) perfect, când melodia
-se oprete a o'o unde textul încheie
arar), aezat perpendicular pe mij-
locul feei superioare a oricrui in-
fstrument de iboarde-cu arcu, puin
cadene, înainte de 'pop; servete pentru a
transmite vibraiunile coardei în cu-
tia de rezonan a instrumentului; se
L

43 idee la un punct, punct i sau la ine pe dou piciorue (rscroite din

virgul; b) imperfect, corespunza • aceeai scânduric). perfect aplicate
toare cu migi.a. din text; c) final, pe instrument, iar muchea de dea-
ia. încheierea unei buci. Afar de supra, curbat, are la distane egale,
aceasia mai sunt cadenele diato- ,4 crestturi peste cari trec cele 4
nice i cromatice. coarde (v. cordar). Faptul acest c
Cadril = Quadrille (v. ac.) accesoriu se 'gsete i la ravanos- L

Cafe-Chantant = Local public de iron (v. ac.) ar fi o fciovad folo- c

consumaie, unde se execut touzicr
sina cluului dateaz de vreo 5000
uoar, în fepecial ansonete, i unde de ani.
chiar toat petrecerea e de calitate Calat = Dans italian învechit, în
uoar (v. varieti). tact de \
 Califul din Bagdad Oper co- (2-3-4 Voci), care se execut astfel::
mica intr'un act, cuvinte de Sahit- (începe vocea întâi, apoi, dupl p ifn-
Juss Dancourt, mu/ica de Boicklicu isur sau dotij intr ;âlt|, voce (a
1

USOO). fcloua), reîncepând exact melodia vo-

Ca! mato (it ) = Potolit, dup un cii întâi; mai târziu, într vocea a
agitate) ac).(v. Itreia cu aceeai melodie, tete, din
Cluari =
Joc tradiional româ- aceast cauz vocile sfâresc iîn ordi-
nesc, obinuit pela Rusalii, constând nea intrrii lor. Când 'C. ;e (auzit în
din srituri ca de cai ale juctorilor, ansamblu, suprapunerea [msurilor
vreo 12, cari poart La 'picioare trebue sî satisfac legile de armonie.
clopoei. Dup preri, acestunele A) C- deschis, când 'prile isunt is'crise
joc amintete legenda rpirii Sabine- cu Intrrile lor, sub form de parti-
lor. iune; sau simplu, închis Ha unison
Camerton = muzicu: un tub imic. sau la octav, când e scris numai
scurt, care produce- sunetul ta, ser- pentru o singur voce, jndicându-se
jde obicei eu litere majuscule (A,
<B, G), locul unde trebue js intre
(fiecare voce. B) C. enigmatic <(acum
l

trei secole), când imrse jndiea locul

[de intrare al vocilor, lsându-se ,1a

'priceperea O) C. la
executanilor.
intervale (secund, (ter, cvart, cvi.n-
vind pentru acordarea unui instru- tt'). când vocea a idoua intrând la
ment i ca punct de orientare pen- locul indicat, imiteaz num|ai ide-
tru gsirea oricrei tonaliti; indis- Isenul vocii întâi, dar transpune no-
pensabil unui [cântre i mai ales tele la intervalul (superior sau infe-
unui maestru care dirijeaz ansam- rior) cerut cu cifra indicatoare. D)
bluri de voci. Pentru violoniti iîn \C. determinat, liber, încheiat, când
special exist un C. din "patru itu- Ultimele msuri !au un adaus pen-
buoare unite, cari produc pe rând tru ca toate vocile sa încheie ar-
sunetele celor 4 coarde: sol, [re, la, monia In acelai timp. E) C. tn per-
mi (v. biAPAZON). petuu sau obligat, strict dupi mo-
Canarie = Un fel de dans foarte del, lisându-se posibilitatea de a se
vechi, hume, pen-
care [poart acest (relua melodia la infinit. F) C. can-
ruc obinuia Iîn insulele Canare.
se krizânt (cancer =
rac) când vocea a
Cancan =
Contradans ,cu figuri doua a r e melodia vocii întâi, cetit
necuviincioase. dela sfârit 'spre început. G) al C
Canon = 1- O
strict jporunq inversa, când vocea are jnelodia ce
bisericeasc: sfintele canoane. 2.- In- Jreiese din vocea întâi, dac se ine
strument arab cu coarde, variind ea foaiarsturnat de jos în sus. H) CL
numr dela 20 pân la 100 de dubla, când melodia începtoare e
coarde; asemnitor cu psalterionul armonizat (soprano ji alto), iar
tv. ac). 3.- Instrument monocordjc canonul este jurmat de tenor i bas.
îpe Vremea ilui Pitagora), servind la I) Cprin agravare, |când vocea !ai
orientarea calculelor numerice ale Vi- doua are irul melodic al vocii în-
braiunilor i
raporturile dintre su- tâi, îns feu (Valorile dublate, ceea ce

nete. De aci s'a dat (pe atunci) nu- cauzeaz desenuri de note deose-
mirea de kdnonici, muzicanilor teo^ Ibite. J) C. prin diminuiune, con-
reticiani, spre deosebire de armo- trariu, vocea a doua imit vocea in-
nici, muzicani mai mult auz. dup £âi cu yalori %n juma tite. %)\'C poli*
4- Form de-compoziie r^uzical (în Imorf, acelai, posibil de a se exe—
 37

cuta fcând intrrile în locuri (dife- Cântarea României = 1. Celebru

rite. Observare: toate aceste varie- poem în (proz jal literaturii româ-
ti de canoane, la mod
iacum trei neti, din secolul ftrecut, datorit dup
tveacuri t constitue mai piuit o gim- unele preri lui Alecu Russo, dup
nastic a minii (decât o. (valoare pro- lui Blcescu, dei el îl pre-
altele
priu zis de compoziie; astzi Se eint ca gsit într'o mnstire. Studii
mai strecoar în treact unele pa- în controvers Sunt datorite profer
saje în canon, mai mult ca jun efect sorilor Petre V. Hane i N. Aposto-
pasajer. Jescu. 2.- Numele unei societi co-
Cânt — 1.- Arta cântului (v. bel- rale (voci mixte), înfiinat în 'Bucu-
canto). 2.- O pies muzical pus reti în anul 1919. din (iniiativa
pe vorbe ce trebue cântate cu vo- maetrilor Marcel Botez i Alfrerî
cea. 3.-> C. bisericesc: ambrozian, AlessandreScu: i a lini Oh. D. 'Mugur,
gregorian, antifonic, tradiional (v. „Dirigintele ei artistic, Marcel Botez,
îiecare în parte). 4 - Q parte dintr'o a fcut din corul acestei societi
lucrare epiq: Iliada lui Omer'.are 24 ,(200— 250 de persoane) un Organ (de
'de cânturi. 5> i£. dat (în armonie), art a (crui flaimj a trecut dincolo
1

i
o melodie (dat fca tem la soprano, de hotare". Societatea are mai multe
pentruca s) fie realizate celelalte' trei îi'iale în ar
;i se produce leu cân-
voci (v. realizare). 6.- ta ison sau tri religioase Ipopulare româneti,
ia unis'on, ftoae vocile aceeai me- clasice, oratorii (De Crciun, Iuda
lodie. Macabeul, etc)
Cânta (a) = 1- A executa un
=
-pântec cu vocea. In latinete: canto-
•
Cântre Cel (dotat cu voce fru-
Imoas i mai ales cu studii speciale
£vi-atum(-}are,a cânta cu vocea; cano-
cecini-cantum-canere, a executa din
de cânt lîcând )din aceasta 6 profe-
siune, a) 'C. concertist, interpret al
instrument. 2.- In limba român ieste
diferitelor arii, lieduri, prin Saloane
acelai termen ti pentru voce i pen-
tru instrumente: ct cânta la piatio,
i concerte, b) C. belcntist, mâi -
din vioar, cu vocea, In alte limbi les al ariilor de bravur- c) C d'
matic, cel ce interpreteaz pe scen
se face deosebirea: a cânta se zice
[rolul unui actor într'o oper, dove-
numai pentru voce, pe când pentru
instrumente se zice astoina sau a jiuica: dind c poseda pe lâng arta (de Sbel-

tldvier spielen i iouer au piano (v.

canto i (cerinele (artei
dramatice jmi- :

fmica, 'jocul fae ^scen, etc, d) IC. de cof\

INTONARE, FREDONARE, SOLFEGIARE). 3-
3e zice: a banta frumos, corect, în
un element profesionist al unui ansam-
blu coral, e) C. \popular, spiecialist
msur, nuanat, ingrijit, artistic,
jfctfs, 0r
m$ur&. 4- A lu-
detonat,
în cântece populare (v. trubadur), i)
\C. liric, drdmatic, lejer, :etc dup#
da o fapt, o isprav. 5.- // cânt ,

j(popular) = struete s-1 conver-

felul vocii i deci dup felul buc-
ilor ce convin vocii, g) poet care
teasc.
= s'a deosebit într'un anumit gen (v.
Cantabile 1 - Fraz dintr'o bu-
bard).
cat instrumental care trebue exe-
cutat expresiv, melodios, ca
clar, Cantat =1.- Orice compoziie
i cum ar fi cântat cu vocea. 2.- jsever menit a îi cântat de yo'ci.
Capitol dintr'o lucrare instrumental. spre deosebire de sonat, menit a
Cântare =
1.- Cântec (v. ac): fi executat de instrumente, a) C.
^Cântri religioase, de laud, de ve- eh salon, de camer, p lucrare pen-
selie. Vieaa, suflul ce dobândete
2.- tru voce însoit de piano sau alte
un cântec în timpul executrii: Cân- înstrumente. b) C. religioas, pentru
ilare cu avânt, cu inim$, cu însufleire. biseric; soliti cu -acompaniament
 38

Ide instrumente si cor (Bach, Haendcl, nosctor de frunte al studiilor o-

etc). rientale, s'a impusca un distins teo-
Cântecel- Orice melodic înso- retician al muzicii instrumentale. A,
it de cuvinte. Dup fel i coninut inventat un sistem de notaiune mu-
ia diferite numiri: a) C. ostesc zical care consist iîn a întrebuina-,
catânesc), care îndeamn la vitejie; literele alfabetului otoman pentru;
b) C, patriotic, care insufl dra- cântecele turceti, cari pân atunci
gostea de ari; c) C. naional, care nu avusese notaiune. Datorit ace-
inspir dragostea de neam i âl (crui stor inovaii 'au pstrat un mare
caracter melodic este esut pe gamaV numr de melodii turceti întâlnite
popular; d) C., popular, auzit tdin fi azi în tradiia lor sub numele de
gura poporului, autor necunoscut, ^Cdn te mir- o gen".
structura melodic specific (v. doi- Cantica = Numele unui cântec
n); e) [C. popularizat, rspândit, religios pus pe cuvinte din Biblie (sau.
vulgarizat; adesea autorul cunoscut din rugciuni.
mai totdeauna inimic specific ca con- Cantilen = '(Un fel de roman
inut i
structuii melodic; f) C\ grav, tânguitoare.
haiducesc, care laud voinicia capi- Canto = a.- In genere, muzic-
lor de barfd sau îndeamn La re- frocalft. 2.- destinat vocii,
Partea
câtigârea libertilor (de viea; g) .într'o lucrare acompaniat| de instru-
C. btrânesc, £are convine o pild, ment; nemete Gesangstimme (v-
o pova sau o povestire (v. balad); BELCANTO).
h) C religios, coninut de laudi lui
4 Canonet =4.- Un cântec uor,
Dumnezeu sau rugciune; i) C. tra- ,cu coninutul liric, plar, ritmat, iesne
diional, motenit din tatia în fiu, populai izabil: C- napolitar<z sicUca^â^,
uzitat în anumite srb-
legtur jcu etc.
tori i datini: C. de stea (Crciun), Cantor = 1- Cântre bisericesc
C. de\ slcie (Florii); j) C. clasic, (preot). 2.- 'Scltota cantorum, o veche-
datorit unui maes'ru clasic, sau care academie a celor care se ocupau
poate servi ca model de lucrare dujp cu studii (muzicale, nume dat i >astzlî
toate regulile de studiu; k) C. co- unei coli de muzic în genere:
lresc, cu coninut moral, instructiv, Schola Cntorum din ^Poiris.

melodic i uor, pentru a fi prins Cantus (lat, cântec) = Termen.

cu înlesnire de copiii i elevii de Uzitat în 'vechea muzic bisericeasc
coal; 1) C. efoic, de laud pen- occidental i astzi pe alocuri în
tru eroi, sau îndemn de vitejie la studiu teore ic a) C. accentus, ac-
lupt (v. od); m) C. 'erotic, tconi- centus (v. ac); b) C. cotoratus*.
nut vulgar de dragoste, adesea pu- melodia încrcat cu ornamente sau
in cuviincios, chiar puidic. Dei u- accideni; c) C. \durus, care avea pe
tiele au asemenea coninnut au atins si nâtural în Joc de sl bemol (gama
o treapt superioar (de art, supe- începând dela hol y acest si becar
rioar ca poezie, figuri i Imaginaie, ddea caracterul tonului major.)
K

(v. erotic). d)- C. melodie transpus; eh

'fictus,
Cântecel = Cântec scurt: colre s c. C. figurtus, o melodie contrapunc-
popular, tradiional. tat de (alte (voci; f) C. firmus,.
Cantemir Dimitrie (1673-^1723) melodia principal Idintr'un /ansamblu.
Domnul Moldovei, fiul mai jnic al 'Mai întâi era iobiceiul s '$> aib
lui Constantin Vod. Dup o scurt tenorul (sec XVI); apoi C._F. s'a
domnie de iase luni (1714) se re- dat sopraru'ui, recunoscându-i-se e~
trase în funde tri pân la
(Ru sia, fectul mai pronunat, |prsindu-se-
moarte. Foarte cult, poliglot i cu- astfel rolul de discantus (v. ac) ce-
 39

avea sopranul (pân atunci- Astzi, îi înfurai capul, când cântau jdia
în polifonie,motivul principal (fir- (diferite instrumente de suflare, spre
mus) trece ,pe rând alte voci a a ascunde obrajii de grimaze iy.
sau instrumente, în aceeai tonalitate AULOS). i
'
I

sau tonalitate înrudit.;; g) C. imper- Capodoper = O lucrare artistiq

fectus, când melodia nu ajunge în- desvârit, luat ca 'model care con-»
tinderea unei octave; h) C- mollis, sacr pe autorul ei. Un maestru
contrariu lui C. tfurus, uza de si fcompozitor poate avea mai multe
bemol, dând impresia modului minor; capodopere.
i) C- naturalis sau permdnens, care v
Capriccio = 1.- Compoziie muzt-
evit nota sensibil y }) C. perfectus,
;
cal ce nu urmeaz nici o regul
care fcea uz de întregul ir al (determinat, ci numai dup capriciul
gamei; h) C
p/anus (gregorian/,
l
autorului. Acum dou veacuri se
toate notele la p egal durat, de fceau asemenea compoziiuni numai
aci efectul greoi i monoton. Se De atunci, i mai ales
pentru voci.
scria înc pe timpul când portativul astzi, numai pentru ins'rumente. Ca-
avea numai patru linii cu semne
l

apricio K ca i fantezia i etiida, (pune

(note) ptrate, ide Unde i expresia: în eviden însuirile de tehnic ale
not cadricatfc ; "l) €. plusquamper- executantului- 2.- A capriccio K ca $i
fectus, trecea de 'în inderea unei oc- ad libitum, dup (voie.

tave; m) £. romanus, bisericesc, Capriccioso =

Intrepretare liberi
occidental; n) C
usualis, gregorian, ca ritm, micare i nuanare, dup
transmis prin tradiie ; o) ut iacei, C capriciul executantului.
Obligat a fi executat {aa cum e scris, Caracter 1 - =
Felul de a fi al
nu modificat dup dispoziia sau im- linei tonaliti majore sau minore
provizrile executantului. ,(v. mod, 'v. ton). 2. - O compoziie
Capel =
1.- O mic biseric de caracter, cu însuiri de origina-
cretin- 2.- Grupul jde cântrei ce litate. 3- C. estetic, temperament,
servesc la serviciul religios. 3.- Mai însuiri sufleteti necesare unei fru-
de mult, {instituiile, frcoala de 'muzic moase execuiuni. 4.- 'C. mrunt (ti-
jbdsericeasci cântrei bisericeti, pografic), notele muzicale mici, cu
anexat pe lâng capelele suveranilor pari se arat cadenele i ornamen-
sau a poni ki'or. 4.- Stil la fcdpel a tele (v. ac).
stil sever, înflorit polifonic, pentru Caracteristic == Nota care se g-
ansamblu de voci. 5.- Execuie a sete în cursul ^cântrii i face (deo-
cpella fr acompaniament de in- sebirea între dou tonaliti înru-
strument, sau cel mult instrumentele dite; ) între dou tonuri relative,
executând strict prile vocilor, pentru £. = treapta a VH-a
a tonului mi-
a le sprijini, evitându- se astfel scderi lior (a V-;a a celui major); ib) între

sau detonri, din cauza dificultilor lou tonuri ce moduleaz apropiat*

6tilului înflorit i polifonic. 6.- Grup ,C. = accidentul în plus sau în mi-
de muzicani, formând p orchestr nus, fa de cei dela armur. Ex.:
(ex.: capel de dame), sau gruparea dela sol major spre re mjor C- este
unei muzici militare- do diez; c) la modulaiuni (deprtate,
Capelmaestru = 1.- eful ansam- C principal, acea 'hotrîtoare, C.
blului de voci ce iau parte la slujba ]secundarf acea necomplet- Ex.: dela
.

religioas din capela. 2.- Prin ex- kot major la si [minor; [C \ptincipul&%
tensiune, conductorul unei orchestre la diez; C- secundarm tio tliez, >

sau a unei muzici militare. Caragnole f\.- =

Cânte popular
Cap'strum fîn grecete, forbeia) ~ francez, cu cuplete i refren, coni-
Legtur de curele cu care Romanii nutul revoluionar. 2.- iDans popular,
 40

Carav = La cimpoi, eava din de Academia Franceza, pentru „Cu-

lemn de paltin, cu ase guri. getrile unei Regine". A încurajat
Cari Ion
1 = 1 Instrument de per- mult pe artilii i pe muzicanii de
cutiune, constituit dintr'un ir de talent, acordându-le 'burse pentru
clopote ce .'produc pe rând sunetele [studii în strintate. A lsat mai
gamei, pân Ja dou ojetave; ase- multe Volume de povestiri, inspi-
menea instrumente instalate pe la rate din legendele culese din po-
turnuri i clopotnie, [pe lâng un o- por i mai ales dealungul Carpa-
folofiiu, execut! în mod mecanic filor. 2- Cvartet icu acest mume,
diferite arii uoare, auzite la inter- în cinstea Reginei iElisabeta (1906),
val de bre, jumti, etc. 2.- Instru-
ment cu lame de metal, lovite di-
o fraz are patru C., corespunzînd
rect cu (ciocanul sau prin clavia-
tur, obinuite jpe lâng orchestr

alctuit din: Caro! Flesch, Gheor-

ghe Dinicu (piano), Hocrat (viola),.
su muzici [militare, pentru dife-- Dimitrie Dinicu Xcelo), Theodor
rite efecte onomatopeice. Fuchs. (piano).
9
Carmen = 1 - Oper în patru !ac- Carnio (crnos) = Vechea 1 nu-
te, dC George Bizet. 2.- Societate mire a [trompetei.
coral român înfiinat în Bucu- Carola =Dans din evul me-
1.-
reti în 1901, sub direciunea ma- Uiu- 2.- tradiional (în An-
fCânteic
estrului D. Q. Kiriac, cu scop de glia) de srbtorile Crciunului.
a rspândi, de a cultiva ;i idje a ctî-* Carree (ptrat) '— 1.- Felul de
lege cântecele ipopuîare româneti, constituire a funei iffaze muzicale în
prin producii i concerte. Are de care incizele sau fragmen-
(v. iac.)
scop cultivarea !i rspândirea mu- tele melodice ac
sunt formate
(v. )

zicii clasice i a muzicii ipopulare jsimetric, din câte dou jsau din câte
româneti. La Expoziia Român difi patru msuri. 2.- Un C. ar cores-
{

'1906, Carmen a întrunit la Arenele punde cu Iun ;vers de poezie, aa c

Romane Bucureti, toate reu-
din o fraz are patru C, corespunzând
niunile corale 'româneti din Regat cu patru versuri dintr'o strof- 3.- In
i din {provinciile locuite de Ro- evul mediu, nota si natural se nota
mâni. cu un ptrat; din aceast cauz ise
Carmen Sylva 1.- Pseudoni- = riumi a B. carree; de aci a râm as
mul Elisabetei, prima regin a Ro- numirea de becar (v. ac).
mâniei (1843—1916). Poet, lite- Cartel =
1.- Prima ciorna a unei
rat, pianist i organist. Premiat inelodii. 2.- O foaie de hârtie lu-
 41

jcoas, imitând pergamentul pe care în orelul ;Maddaloni, lâng Nea-

jse scrie programul unui concert sau pole. Venit jla 08 iani în !Roinânia, a
repertoriul unei Stagiuni. adus cu Idânsul poezia cerului italian,
Cartu Ioai = Nscut în 'comuna ce a linspirat-oi ica profesor de armo-
Eseti (Flciu) la 1820, încetat din nie, contrapunct §i orchestr la Con-
viea la 1875- i-a fcut studiile servatorul din Bucureti, unei ple-
la Academia Mihilean din Iai. •
iade de talentai compozitori, ce for-
A fost profesor de muzic ivocal meaz; fepoea, de astzi a artei noastre
3a seminarul din Mnstirea Neamu- muzicale: ptescu, Alessandrescu, E-
lui, apoi la Bucureti la Azilul Elena hacovici, Filip Lazr, Andricu, etc.
Doamna. A Lecturi
scris: Exerci.ii, Are ca lucrri simfonice: Tiata,
i Sofeigii de muzi. vocal, Liturgia Marsyas, Tarantella pentru coarde,
Sfântului Ioan Hrisostom, Tractat o simfonie disprut iîn timpul rz-
complet asupra muzi.ii vocale, pre- boiului, buci pentru cor. El este
cum i critice ^muzicale la diferite autorul rspânditului cântec „L
Pr-
ziare i reviste. ( \ ne", (cuvinte de St. O. losif), cu care
Cassa = Tob: c. mare, \c. Mnlc, oastea român a fo st însufleit la
Campaniile din 1913 ii 1916.
Castaniete (castagnette-maronette)
= 1.- Instrument compus din dou
plci de (lemn jsau de os, prinse ca
lamele unei IsCoici, pe care cântreul

dnuitor le lovete una de alta, ti-

,nându-le între degetele mânii, înso-

ind ritmul dansurilor saltree. Au
r

îost introduse în Spania, de Mauri.

întrebuinate
tnilitar (v.
la orchestr
îdaraban,
Cassatio=Cântec de sear pentru
i
v.
la muzica
baterie).

2r
£
pndaluza, uzitate de dnuitoa-
Instrument, asemntor cu serenada. C.

Castaldi Alfons p= pscut la 1876 rele spaniole. 3- C. pentru ambele

mâini (tot spaniole), 'una mare, (nu-
mit hembra i alta mic numit
jnotcho.
Castrat == [Cântre ladult care îi
pstreaz vocea de soprano sau de
falto, dupjce s'a 'supus în copilrie,
unei operaiuni chirurgicale 'barbare.
Ei execut astfel prile de cor unde
prdine severe interzic participarea
femeilor în ansamblu vocal (ex.: i
astzi In capela papal din Roma).
Ei au avut i un rol important în is-
toria de beleanto, ajungând! ia
artei
ve'ocit'i posibile astzi numai cân-
treilor de primul rang (v. falset).
 42

Catacrez — 1.- (lit.) Figur de sprijinitori ai micrii muzicale di»

cugetare caic (Unui d
cuvânt un Moldova. Dup studii fcute cu
anumit îneles, printr'o analogie: în jMassart, Vieuxtemps i Ries, Cau-
fruntea armatei, tn capul mesei, 'pi- della ocupa postul de profesor al
ciorul scaunului. 2.- (In armonie)
Pstrarea unei note dintr'un .acord
disonant, in acordul urmtor, ca des-
L eg are excepional.
Catacustic — Partea din studiul
acusticei, care e
locup cu cauzele
i efectele ecourilor.
Catafonie ,= Catacustic (v. ac).
Catalectic == Vers antic cu ultimul
picior mai scurt cu una sau dou
si abe. E\\: TantaeJ molis eirat Rol

mânam j
condere gentem.
|

Conservatorului i ,ef de orchestr

Catavasie=Cântare religioas des- al Teatrulu/ Naional din Iai. In
pre coborîrea lui Isus în iad, Postit 1894 funumit directorul Conser-
dup utrenie i înainte de a începe vatorului Compozitor fecund, Cau-?
liturghia. (della sl Kcris i $as'e opere cu
Catavasier = Carte bisericeasc ce caracter naional, dintre cari, pân
conine catavasii (v. ac): Catavasier acum, doar „Petru Rare" i „Ol-
de Anton Pann (1846) teanca" au fost reprezentate.
Catch (cetete: chetei) = Fel de Cavaco =
Miq chitar portu-
compoziie muzical (englez) (sub ghez; cu patru coarde.
form de canon: coninutul uuratec Caval = Fluier ciobnesc lung
i micarea grbit dau execuie.;
un efect comic.
Catedral — O biseric de frunte,
linde e reedina unui episcop.
Catehism (muzical) = Carte dup de aproape un metru, cu câte trei
care toat teoria muzicii se înva deschizturi în fiecare parte. Mai
cu întrebri i rspunsuri, în felul multe exemplare, cu rost (dop>
catehismului religios. Metod peda- i fr rost, se gsesc la Muzeul
gogic aproape medieval, foarte rar de Antichitafî !din Bucureti, dru-
în uz. ite de T. T. Burada.
Calen = O înlnuire de tri- Cavalcad =
1.- Semnale de trom-
luri (v. c.)- pet; uzitat la cavalerie (soldai
Caterinc == Flanet (v. ac.) Clri). 2.- O
compoziie instrumen-
Catolicism Credina= bisericii tal amintind o curs de clri.
cretine din > Apus, având în frunte Cavaleria Rustican =
Oper de
pe Papa (dela Roma. 2.- [Muzica Pietro Mascagni (1890).
numit catolic are la origine aceleai = Qlu
Cavalleto ac (v. )
moduii bisericeti greco-orientale (v. = O parte (capitol) melo-
Cavata
BISERIC). dic a unei compoziii instrumentale.
Caudella Eduard (1841— 1924). De Cavatina = O arie (solo) de bper.
origine italian,» totui i-a .petrecut cu coninut liric, lesne de popularizat
întreaga-i viea la noi în ar, unde prin caracterul melodic uor de re-
a fost unul din cei mai de sam inut.
 43

Czceasca =
(Hor ce se joac metalic produce efecte de clopoie.
\
pe vine; (introdus ide Cazaci) se Având câteva octave cromatice, C.
danseaz de dou persoane; melo- ,esteadesea întrebuinar în orchestra
dia are dou fraze, întâiminor {i pent.u anumite efecte onomatopeice.
apoi major, in msur de doi timpi, Celeste =
1.- Joc de org al
cu micare uoar'. Crui efect face pars sunetelec
Cearda = Dans naional unguresc, vin dela p tnare deprtare, vistor,
a crui muzic a urcat "treapta clasic, ceresc. 2.- Pedala stâng dela un
prin rapsodiile lui Liszt. Rspândirea piano, fcând ca Sonoritatea fie s
i pstrarea variatelor melodii ;se micorat prin micarea mecanicei,
datoresc iganilor unguri. astfel ca fiecare ciocan s
loveasc
Ceaslov = Carte de rugciuni humai pe una din cele dou sau.
Ja diferitele ore din timpul zilei. trei coarde destinate unei singure
Ceasornic = O hor munteneasc. taste.
Ceasuri = Rugciunile bisericii .
Cello = (Violoncel (v. ac).
orientale, însoite de cântri, roele Ceng = Jnstrument [muzical d&
la anumite ore din zi, corespunz- origine chinezeasc toarte veche, com-
toare cu horae regudres (v- 'ac),
Ceau = Numele unei hore.
Cetii "a (Sfânta) =
Fecioar i mar-
tir roman de pe timpul lui Alex-
andru Sever. Patroana muzicanilor.
e serbeaz în ziua de 22 Noembrie.
Celebritate =
Artistul ce i-a
câtigat un mare renume: C. euro"
pednâ, mondial, universal.
Celebru =
1.- Cunoscut In toat
lumea: o arie, o romanft, o simfonie,
• oper celebr, care (se cânt tn
toate rile. 2.- Artist C, cunoscut
$i reputat în lume ca compozitor
sau virtuos desvârit. parabil cu o org primitiv. i asî&zfc
Celere (it.) =
Repede, termen de ,îi pstreaz aproape forma dela
micare. început. Este alctuit din trei pri:
Celeritate =
Agilitate (v. ac) t) un tub lung, prin care introducem
Celesta=Instrument de pcrcuiune aerul; b) o sfer, servind drept re-
cu claviatur, prin care fiecare zervoriu în care ptrunde tubul lung
i c) un numr de tuburi de diferite
mrimi, pornind dela rezervoriu i
având la baz p ancie liber- Aceste
tuburi au la baza lor diferite des-
chizturi, prin a cror astupare se
obine sunetul.
Cerchezeasc =4. (Hor jucat dup
masa de cununie, (mai mult prin
JVloldova i Dobrogea.
Cerne Teodor Titus = Ilustr
personalitate muzical, nscut la Iai
în 1859. (printele isu a luat [parte
activ la organizarea divanului ad-
tast lovind cu un ciocan pe o lam hoc). A luat bacalaureatul la 1377,
 44

ia prsit cei trei ani de fizico-chimice Cetera (a) =

1- A cânta din
ceter. 2.- A amei cu vorbe, a
ia surzi cu Zgomot.

Ceter =
instrument" tde muzic
cu coarde (numit dup, localiti:
iflipl^i lut, vlodrft),
Cetera = Lutar,
i
Cetr = 1- Ceter, sistru, chi-
tar antic; instrument de acompa-
niament, delâ 3 (pân la 12, perechi
de coarde. 2.-
evul mediu' ise f|-
In
''i a studiat armonia la conservator, ceau încercri de a se (aplica clavia-
dup profesorului su Gavril
sfatul
tura la aceste coarde. 3.- [G. [leorb,
'Muzicescu- Apoi a
plecat la Paris un instrument cu 12 coarde, 'puse jpe
unde a studiat contrapunctul ,fuga (dou cuiere i adesea pe (dou 'gâturi
orchestraia, a obinut din Bolonia
întrebuinat de Germani i Englezi,
dipîoma de maestru compozitor la în secolele trecute.
\1 891 i cea ide membru al Academiei Cezur (lat. tietur) = Payza lela
lai a obinut
[filarmonice. Reîntors la jumtatea versului, când Versul este
(cel dintâi reuit la examenul ide lung de cel puin 11—12 silabe '(v.
capacitate) funciunea de ef al coru- emistih) ex.: 11 silabe:
lui bisericii Sf. Spiridon (1894) i [Jnir'o Sal întinsa j prinre citpi-
apoi catedra de .muzic la seminarul [tanV\s
Veniamin (1899). împreun cu An- l2 s.: ,,Sub o riâ/M {Stearpâ,\\ pe U n
drei Bogdan i G Popovici a fondat [râu în \spume" :
revista Arta (1883) unde Cerne se 14 s: „Etern, atotpu krnic\\ of, Crea-
t

impune ca un adevrat critic mu- sublime":

[tor
zical. Apoi cei doi retrgându-se* 16 s.: ,, Zorii de [ziu$ \$e revarsft §peste :

irevista a rmas numai Arta muzical, [vedeta natur".,

reaprut între 1883-^-1885. A com- lin muziq, cezura corespunde cu
pus romane, cantate, uverturi î o not de o [durat mai 'lung
alte buci pentru orchestr; pe t- la încheiereaformulei ritmice co-
irâmul religios o leturghie în '4 voci respunztoare cu p ima jumtate,
brbteti; a publicat sub titlul de sau încheierea unui IVersi. Foarte 'a-
Orfeon co'eciuni de coruri colare. idesea C
corespunde cu O semica-
Pe trâmul teoretic: Conspect de {den sau o caden evitat.
Armonie, un magistral <i documentat Chabrier (Emanuel) (1841-1894).
Dicionar de Muzic, din nefericire Fecund compozitor francez, care
'tip it nUmai pân la litera L, km din simplu amator cum era la în-
studia asupra originii câtorva in- 1

ceput, se fjacu iute cunoscut prin

strumente pop-u-are român i In tot e jvestita rapsodie lEspiana, compozi-
ce a produs dovedete o (vast cul- ii fantastice, ca Habanera, Bou-
tur general i o profund erudiie ree fantastique, Regele voie, fr
în teoria ii în istoria ^muzicii. IDei oper comic în trei acte, Marul
în ziarul Evenimentul din Iai, 17 Jvoios i prin (numeroase* alte lucrri-
Oct. 1910, maestrul Eduard Cau- Chaconne* == Ciacona
ac). (v.
de'la îi consacr /iun articol elogios, Chanson In 1855,
(Ernest). Nscut
totui s'ar cuveni ca unul fdin nur îa Paris Îi mort la Lenay în 1899,
meroii foti elevi i admiratori s-i J
în urma }unui sinistru accident de
fac lui Cerne o monografie com- biciclet'. A fost elevul lui Masse-
plet- A murit la 1911. net i Franck. Face parte din ple- f
 45

iada compozitorilor inoderni, lru- Chendim ( $ ) Semn de psal-=

muitori însemnai Ja 'realizarea noi- tichie sue dou tonuri srite.
; Dou
lor concepii i formule muzicale. chendime sue un ton mai domol, ca
Compoziiunile sale (se disting prin OligOn (V. ;AC.).
delicateea i înota lor personal. Cheng =
Ceng (v. ac).
Cele mai He [sam lucrri sunt Cherub'ni Luigi (1760 1842) —
Simfonia în si bemol, Poeme pen- ,La început a Jseris numai Muzic bi~
tru vioar i orchestr, Regele Ort- jsericeasc, apoi se stabilete la Pa-
kins, dram liric în trei ,acte, Poe- ris, unde scrie operele: „Lodoiska",
mul dragostei i al mrii (voce iî ,.Sacagiul" i „Anacreon". Mai scrie
orchestr), triouri, etc. pentru Viena, opera ,,Taniska"(1805).
Charpentier 1 - =
Marc Atitoine A compus în total 29 de opere, un
1634 —
1704). Compozitor parizian. balet, un oratoriu, dou requiemuri,
A scris opere i muzica pentru dra- o simfonie, sonate pentru plano, etc.
mele lui Moliere i Corneille. 2- Cheruvic === Heruvic (v. ac).
Gustave - Compozitor [parizian (mo- Chinonic =
Ultima parte a ser-
dern. Se distinge prin operele sale: viciului liturgic, în pare timp se
.,Louise" „încoronarea Muzei" „Viea- împrtesc preoii. „C. ia numele
îa Poetului" i „Mrie" (dram sim- (de concert, acolo unde serviciul re-
fonic). ligios este .secundat de 'cor".
Cheie = 1 - Semnul pus la înce- Chinonicar = Carte ce conine
Cheia de violin chinonice (v. ac).
Chinor = Hinor (v. ac).
Chiocec = Nuhie d J hor
:
tur-
ceasc.
purul fiecrui (portativ, pentru a de-
Chiot =
Strigt, adesea formulat
termina denumirea notelor. Fiecare
fritr'un vers sau în dou, spus de
C. face ca aceeai not de pe aceeai
unul din juctorii unui dans, în
îinie sau de pe acelai spaiu al por-
toiul jocului. Ex.: „Dou fire, dou
tativului, s se ceteasc diferit, dup 'pdie, Sultnica la btaie" ; sau, în
felul cheii. Existde sol sau
cheia
mândra la joc, jt
iironie.-^Eu la joc,
de violin, întrebuinat în genere
pala curge la foc".
pentru vocile i instrumentele cu ro- = Cântarea
Chirit (onomatopeic)
luri prime i întindere înalt:. 2.- C.
greierilor i a vrbiilor.
de do, pentru Soprano, pentru alto,
Ch:rop!ast = Mainu ca i.
soprano^ alto tenor dacti ionul (v. ac).
Chitar = 1.- (antic) Instrument.

pentru tenor. 3- C. de f, pentru

bas bariton

bariton i bas\ Cele mai obinuite

sunt cele de violin i bas. 4- In
psaltichie exist opt chei, câte una
de fiecare glas.
Cheman =
Un fel de vioar o-
riental, odinioar instrumentul fa-
vorit al boierimii. cu coarde, sub form de lir, pe-
 46

pare se executa Grezemând-o de piept co'ic i subtil, dar mai (ales iprin
2.- (modern) Instrument cu dou ritmul i armonia lor cu totul per-
Table de rezonant, cu ase coarde
sonal. Prin marele talent i senti-
ttrei de intestine si trei, de mtase),
ment de executant, Chopin fu numit
cu care se acompaniai cântreii în i „poetul \pi(iiiulaV\
secolele trecute. 3- C. armonic®, Christe Eleison *= A doua parte
cu acorduri mai sonore. (4- C. cu din kirie (v. ac.)
clavir, cu ciocnele care loveasc s Ciacona = Dans învechit jtalian,
coardele, în loc de \a le pic cu în tact de f , în micare lin ; e
degetul. 5.- C. de amor, o combi-
aplicat în oper i in balet .

naie de chitar i violin, cu sune- Ciamparale =

Cimbale ;(v. ac).
tele produse de un arcu. Cifrare (în armonie) Notarea =
Chitarist === Cel ce execut cu cu cifre convenionale peste fiecare
chitara. ^'
,

not dintr'.un bas dat, pentru o

Chix == Grea'.
scrinteal ivit anumit realizare a celorlalte voci:
în cursul execuiunii unei buci-
Pentu voci, adesea printr'o enfsiune
I- acorduri perfecte a) un bas fr
nici o cifr, sau notat cu cifra 5 =
stângace a sunetelor dintr'un registru stare direct, (basul fiind fundamen-
înalt, ceea ce se numete: |„a (plesnit
tala acordului; bj 6 .= rsturnarea
nota'', sau întâmplarea de a !se fi
întâi (basul este 'tera acordului)
voalat vocea- Pentru ins'rumente sau c) 6/4 =
rsturnarea a doua (quinta
pentru ansanuYu, o atacare greit la bas); d) un accident deasupra
ce s'a observat Dei auditorul în 'basu'ui, f^
dii,cere alterarea terei
genere e dispus s in
minte jrnai dup accidentul indicat; e) un accident
mult chixul, totui adesea aceast ân dreptul unei cifre, altereaz numai
;ntii e un motiv ca execuia fi fost s aeea not din acord.
buna, considerând-o în întregimea V a S
<
* «/V. .

-ei- (v. fiasco).

Chopin Frederic Francisc (1809-
1849) = Celebru pianist, nscut Ia

II. — Pentrtt acordurile diso-

nante septima dominant,
A) i+ 7,
stare direct; 6/5, rs urnarea întâi:
Zelazowa în Polonia i mort la Pa-
6. rsturnarea a doua 4/2, rsturna-
ris, prad tuberculozei. Unul din cei
rea a treia (septima la ;bas).
mai mari compozitori romantici
Dup cltorii îndelungate i încu- —~g —-& —
nunate de succes, Chopin se dedic G> — -i—
—&
cu totul compoziiilor. A lsat etiide,
+ _±i_
mazurci, nocturne, fantezii, vva'suri,
poloneze, etc, toate pentru piano,
7

—&— — —
G

*>
•

—& —
cari se disting prin nota lor melan-
 47

B) septima contradominan- 7: jal textului. Singur „Cstoria Se-

W 7 starea direct; b) 6/5, rstur- cret" se mai icânt câteodat-
narea întâi; ic) 8/4/3'-= rsturnarea a Cimbale = 1.- Talgere, ciampa-
doua; d) 4/2, rsturnarea a treia rale: dou [discuri bombate de metal
(aram), cari, lovite unul de altul,
~22 ~ O frnarcheaz tactul unui dans sau al
— unui mar- La orchestr 'i muzic
militar este foarie întrebuinat, f-
6 4
5 2 când parte din grupul instrumentelor

O acordul de non pe 'dominant ia)

j9/î ton minor: b) 7/5, Rsturnarea
întâi, ton major, 7/5, rs'.urnarea întâi
ton minor; c) 5/6, rsturnarea a dbua
)) 3/4 -f- rsturnarea a patra (nona
ion major; bemol 5/6 -f- ton minor;
Ja bas), aceeai cifraie i la major
numit baterie, (v. ac.) 2.- cimbal,
îi la minor- i

timbal sau ambal, <(v. ac).

'9
Cimpoi =
Cel /mai rspândit in-
- o -O strument popular, probabil de origine
<<5> 1*5
-<S> &' roman; dup alii de origine ebraic.
o o
[Const dintr'un burduf de piele, ser-
9 7 7
5' 5- îvlnd ca un tezervoriu de aer, în el
& sunt împlântate 3 sau 4 tuburi de
2?. diferite mrimi. Prjntr'unul din aceste
tuburi se introduce aerul, fie insu-
N, B. .1.- Aceste cifrri fiind nite
conyeniuni, sunt ap'icate în anumite
coli; cu timpul, ele vor putea fi
prsite precum au fost i alte ,

sisteme de cifrri. însui întregul

sistem de notaiunemUzicaî de astzi
este cu totul diferit, de cum a fost
acum câteva Veacuri. (2.- Cifrarea
basului dat este un mijloc emina-
mente ^colresc, când realizarea se
cere s fie dup inteniunea au-
torului precum exist i basuri date
necifrate, unde realizarea se las la flat direct de executant, fie prin
voia, priceperea i gustul celor ce ajutorul unor foaie ce pot fi inute
le realizeaz sub bra. Unul din celelalte tuburi
Cimarosa (1749—1801) Nscut la e o specie de oboe, adic fon tub
Neapole. A compus ,75 de opere, conic de lemn, cu ancie dubl, cu
disprute de pe arena muzical, prin jmai deschizturi laterale i
(multe
valoarea lor superficial, ca i toate Cu mai multe chei. Se numete carav&,
pperele din acea [Vreme, cari nu se i servete pentru melodie. Un alt
ridicau deasupra coninutului uurel tub, numit hdng, mult mai mare,
 48

care d
o singur not, ca o pedal braie printr'o ancie simipl. VTo-
continua Câteodat mai <este i un tul se Domjpune din cinci pri :

vA patrulea 'tub, numit hangul mic, pliscul, care se adapteaz ancia,

la
care! d
cvinta 'hangului mare. prin ajutorul legturii; para, tub de
Cina' cea de tain Cantat de = tranziie între plisc i corpul mâi-
NN a grier. nii stângi; corpul mâinii stângi,, 'cor-
C 1- Cuvânt onomatopeic
r'pit =s pul mâinii tirepte pavilionul. i
care arat sunetele puilor de pasri. In cele dou
fragmente numite în
2.- (fig.) Execuia miastr a unei Special corpuri, sunt fcute gurile
voci studiate de soprano lejer, ale 'laterale i (sunt adaptate che-
crei velociti i trilu.i, prin notele ile, al cror numr Pariaz dela
de sus, amintesc melodiile spontane dou pân la ,20. C. modeme, cele
ale privighetoarei. mai uzitate au 18 guri laterale,
,
Cithara = Un fel de ghitar f o art posedând o extensiune cromatic de
rei octave i o sextj cu timbrul
deosebit la fiecare registru; bj pen-
tru orchestr se întrebuineaz C
în do (C. clarinet) i rniai (mult, C.
în si bemol (B. clarinet), care pro-
duce sunete cu un toq, mai jos '(v.
transpoziie), C. fin re, jni bemol,
la bemol; c) clarinetelor adoptate
veche. Avea ase coarde de metal cu efecte speciale de bas i con-
cari fceau s
rsune isec, urmtoarele trabas li s'au dat numirea de bai"
uote: sol, re, si, sol, re, 'mi. Numele fon, octaviu (v. ac.) i C. pedal
ii vine de'a Citheron^ munte locuit [de C e foaite întrebuinat în orchestra
muze. i mai ales în muzica (militar- 2-
Citharist = Cel care cânt din Joc de org cu timbru ide clarinet
cithara. Caritate =
1.- Calitatea sulului

C'anaret === -Cuvânt degenerat din ca ideea s fie exprimat limpede,

1
c a inet (v.. ac). »
'

uor de îneles i fr confuziune.

Clnci (cngi) onomatopee fc= 2- O execuie unde fiecare sunet
1. - A fsuna (vorbind de clopote). i nuan sunt precise, neovite;
2. -7 A face sgomot (vorbind de arme). la un ansamblu, când ;'fiecare par-
Clap =1.- Termen spus greit, •tid aude distinct i curat, ia o
se
pentru tast (v. ac). 2.- Un epcel armonizare, când lacordurile sunt
care slujete |a (închide sau a [des- Sulnuite, cât mai firesc, iar irul
chide gjurile unui instrument ide în parte, cât mai melodic.
suflare, dup cerinele 'tehnice de Clasic =-!.- Muzici clasic, a- \

execuie pe acel instrument. Prin în- ceea care urmeaz regulile severe
trebuinarea clapelor, tubul devine stabilite de [studiile teoretice ale
mai lung sau ?mai scurt, determi- muzicii. Ordonarea lor dup dificul-
nând înlimea sunetelor- \
tile gradate, alctuete programa
\
CI arabe' a = Un fel de fio c (fie org unei culturi muzicale clasice. Aceasta
Clarinet (clarnet)" — 1.- #) In- formeaz o educaie ^muzical sever,
un gust cultivat: se zice: iubitor
de muzic clasic- '2.- Maetri 'ela-

stici, iacei prin valoarea com-

cari,
ipoziiunilor lor, luate ca model, r-
strument de suflare eu tub cilin- mân consacrai dealungul timpurilor,
dric i cu coloana de iaer pus ân vi- W istoria muzicii. 3.- Epoc clasic,.
 49

o anumit perioad din istoria (mu- i megre. (Clapei se zice ,numai pentru
zicii, numit clasicism (v. ac). instrumentele de (suflare). Orice C,
Clasicism «== Epoca din istoria mu- are dou rânduri de taste. Cele albe,
zicii, corespunztoare cu clasicismul atinse dearândul, produc irul natural
literar. Maetrii: Bach{ Jiaendel, Mo- al sunetelor, tonuri i semitonuri.
zdrt, Haydn, Beethoven, au precizat Intre dou taste albe cari cuprind
epoca aceasta, prin forma determi- {distane de un ton întreg, este o
nat a compoziiunilor clasice (v. [tast neagr, care produce sunetul
sonata), prin armoniile strict se- 'mijlociu, înotat eu diez sau cu bemol,
vere dup freguli, prin sobrietatea (divizând astfel distana in dou semi-
stilului i adâncimea cugetrii ides- tonuri. Acolo unde nu este tast
voltrii muzicale, spre deosebire de neagr, cele jdou taste albe conse-
rbmantisim (v. ac). cutive, cuprind între ele un semiton
Clasma *sj =
Semn temporal din natural (mi-fa, si do) (v. org, v.
muzica bisericeasc- Se scrie deasupra manual).
sau dedesubtul notelor. Rolul ei este C'arir - Pianofofte (v. ac).
Ide a îndoi valoarea timpului notei Clemeni Muzio (1572—1832) Cu-
Ia care se scrie. Dac nota iare va- noscut organist i pianist, de tânr
loare de o ptrime, punându-se C., înc, dirijor 'la Opera Italian din
nota devine doime. Se întrebuineaz Londra. El apar! ine pianitilor clasici.
numai pentru a îndoi valoarea tim- Sonatine e pent.u încep orii la piano
pului. Pentru valori mai *mari de o i apoi ..Gradus ad Parnasum", suni
doime, se întrebuineaz apli (v. ac) i astzi nelipsite oijicrui studiu
Notele iporoi i douâ chendime nu sistematic. A scris: 60 de sonate
primesc C. p. piano, alte 40 p. vioar, flaut
Clavecin = Instrument muzical din i Violoncel, simfonii i uverturi. A
avut de ielevi pe Cramer, Moscheles,
Calchbrener, i chiar pe marele Beet-
(hoven.
Cieron = Trâmbi cu sunetul p-
trunztor.
Cl.'o (gr., renumele) Muza istoriei;

secolele trecute, considerat ca prede-

cesorul clavirului de astzi (piano),
având aceeai form !i construcie.
Deosebirea: la piano, clapele lo-
vesc coardele cu ajutorul unor mici
ciocnae, cari sunt fixe la vârful
fiecrei pârghii, îns la C
'extremi-
tatea pârghiei banc
£vea o de lemn,
însoit de o pan mic de corb,
Jmitând sunetul produs de o coard
atins de o unghie. Pe C, au fost
compuse minuna:ele sonate i buci
c'asice de ctre 'nemuritorii: Bach,
Haendel. Moza t, Haydn, Beef:oven.
. Claviatur ~
Partea dintr'un piano
sau org, care cuprinde tastele albe (B reprezentat uneori cu uni sul scris

A. L. Ivela.- Di .io; ar ma/icai 4

 50

tntr'o mâ iar în cealalt icu [chi'ara

iii- fcioatea rmas numele instrumen-
pe care inventat-o ea; alte ori
(a tului cobz, cu efecte melancolice,
inând o carte in mân, într'o ati- pomenit în litera 'ura popular; dup
tudine recitant. alii, un fel de fluier, considerând
Clopot =
Instrument de metal, însuirile cu 'care literatura pome-
mai ales de bronz, !de form conic, nete de acest instrument. ,/

înuntrul cruia atârn o limb de Cobz =• Instrument (muzical, for-

îier, ce sun lovindu-se de preii
lui. Clopotele bisericelor sun la
diferite ceremonii: de srbtoare, de
veselie i de moarte, ca un pios
gimbol al credinei. Sunt ii iastzi
ipopoare unde clopotul este nelipsit
(din ansamblul (muzical al serviciului
religios. i i

Coard —
1.- Fir (de ma, de
pr de de mtase, de metal),
cal,
întins pe. anumite jnstruniente mu-
mat din cinci sau mai multe doage
zicale. Sunetul se; produce prin vibra-
bombate, de paltin, iar tabla de
îiuni, sau 'lovind coarda cu un cio-
cnel (prin percuiune), sau prin ciu-
deasupra din lemn [de brad; are în
total 10 coarde, împerechiate la oc-
pirea sau atingerea cu un arcu,
fcondiiunile de producere ale sune-
tav, cari, picate cu o pan, produc
tului: d) dintre dou coarde cu ma-
numai cinci sunete, la interval de
cvint, reducând instrumentul numai
terial i grosime egal, lungime
la rolul de acompaniament. «Coar-
deosebit, cea mai lung produce
dele prinse de un cuier, cu gâtul
sunet mai profund; <b) dac au lun-
gime egal, acela material, cea mai sucit înapoi, lute, ceea
ca vechile

groas produce sunet mai profund; ce fac pe muzicografi

unii < s
t) dac au Lungimea i grosimea
cread c
cobza (este urmaa unui
egal, material diferit, cea mai dens Instrument popular numit Muf, de
produce Isunet mai' profund; d) dintre tunde numele de lutar. 2.* Rutenete,
dou coarde cu lungimea i densi- lut-
tatea aceeai, cea cu tensiunea mai
Cobzarul =
Titlul unei opere de

isllab produce sunet mai profund. Elena V,erecu (Paris), care a ri-
dicat astfel pres'igiul istoric al ros-
'Coardele de metal sunt întrebuinate
la instrumente cu sunetele fixe. O tului cobzei în muzica popular ro-
G. de mtase, dei împletit din peste Imâneasc.
300 de fire, e totui mai puin Coda = 1.- (Coad; linia vertical
(ptrunztoare decât coarda de metal, pus pe lâng boaba sau ovalul
Ca (intensitate. |2.- Coarde duble; a) notei (v. valoare). 2.- Un soi iscurt
{acorduri produse de instrumente de Be note, cu (care la o fug se face
jcoarde b) dou| coarde lovite împre-
;i legtura între tem §i rspunsul ei.
un de un ciocnel la piano, cores- 3> Partea final a unei compozi-
punzând unei singure taste a cla- Iiuni, mai ales de eîans. Se zice:
virului. 3.- Coard vocal, (v. aparat Da capo ul {fine e \poi Icoda (v.

,VOCAL, V. iARINOE). fINAL). \

Cobuîz = Un fel de lut între- Cohen Linaru M. Nscut în Bu-

buinat în Rusia. cureti (1853). A fcut
la liceul
Cobuz = Vechiu instrument, dup t,Matei Basarab". a "studiat în Italia
linii în form (de lut, de Unde armonia i contrapunctul; la Con-
 51

s servatorul din Paris a studiat ,vi- -r Colind = Cântec de

urare po*
•^ara, canto, fuga i compoziia, cu pular religios, tradiional, cântat*
de copii, sau chiar adulii cari co-
lind, adic merg din cas în cas.
în ajun de Cr,ciun i de Anul Nou.
Orice colind are un refren. „Flo-
rile Dalbe", .„Leroi Doamne", etc
Dup unii învai, refrenul „Leroi
Doamne" deriv de'a „aleluia Do-
mine", dup alii, dela epitetul „li-
ber", dat zeului Soare, ctre care
Daco-Romanii, i ei p'uga i, aduceau
bmajul cam în aceeai epoc a anu-
lui, când ziua începe sporeasc. s
De aci poate i tradiia cu iplugu-
.^profesorii: Vktor Mas:c, G- Bizet,
orul, biciul, buhaiul, etc Vorba
Dubois i Fe'icien David'- La Bu- colind", deriv dela slavonescul
cureti a catedra de belcanto
creat kolenda, Anul Nou, dela latinescul
la. azilul .Elena Doamna", unde a
,
„calendas", în genere începutul lu-
îuncionat ca profesor de muzic. nei i în spe începutul anului (a-

A compus nenumrate coruri, pe mai gricol; tot de aci (i vorba ^ca-

toate pastelurile i poeziile de Vasilo lendar", Unii literai grupeaz co-
Alexandri, dela/icare posed preioa- lindele în: religioase (cu subiecte
se autografe. A servit ca Cronicar îuate din Sfânta Scriptur) i profane \

muzkal ,,Timpul"y,Românui", „U-

la sau lume'i, ambele feluri având ca-
îiiversul". Are la activ operele: /
racter epic. Ali literai le împart
„Mazepa", „In ajunul nunii" i în: generate, care se spun ori cui i
„Insula Florilor"; o mulime de ro- speciale: care se spun unei anumite
mane pentru voce i ,piano, cân- categorii de oameni: de ex- C. jd'e
tece în stil popular românesc, bu- om cu trei feciori- Prin linele jpro-
gi clasice pentru ipiano, buci de \ incit, mai ales în Banat, colindele jse
alon, etcl Are deasemenea publi- spun i l a alte srbtori. Melodii (de
cate dou caiete de cântece reli- co'inde: în repertoriul societii co-
gioase sefardice originale me- i îale „Carmen" v. ac). G. Cucu,
lodii tradiionale spaniole. f
E ibîioteca „Apostolul", Brediceanu,
Colecie (culegere) Reunire de = Eorgovan, etc
mai Imulte cântri dintr'un acelai Coll'arco =
Cu larcuul (pentru
.gen de muzic; C. de cfyntede vioar, violoncel, etc, ca fel de e-
populare, de coruri «colare /de bu- xecuie), în special dup „pizzi-
ci clasice' C. de prelucrri din cato".
diferite opere pentru vioar, piano, Coli legno dell arco A lovi u- =
ietc. Intr'o asemenea culegere intr or coardele, cu lemnul arcuului.
mu numai osteneala Ide a Je serie, Colofon (dela numele unui pra
i i un îanumit gust de alegere din din Asia Mic) =
Sacz^o Isubstant
partea autorului, care aduce prin 'întrit din rina galben trans-
iaceasta a contribuie la educaia t, parent, cu care se ung Ia duurile
muzical i înlesnete prin anumite instrumentelor cu coarde.
fcranscripiuni i adapiuni, rspân- Colonne Eduard (1838 1910) —
direa gustului pentru un anumit fel = Dirijor cunoscut i întemeieto-
de muzic (v. culegere). rul vestitelor concerte pariziene;
 52

„Chatelet" (aciualmente „Colonne"). Come sopra <~Xa mai sus- [Expre-

Coloratur =» 1.- Vejociti (v.acj sie italian ee<slujete la ;repetarea fa-,
i virtuoziti (v. ac.) în arta Ide ^a jiui pasaj 'ce a mai fost executat.
cânta cu vocea. 5.- Nuanri i ex* Commodo == Uor, ^cu uurin-
presiuni de frazare îi diciune, cari Componist == Compozitor (v. ac.)..
tlau cântrii cu vocea un efect 'su- Compoziie (muzical) = Lu- 1.-
gestiv. <

crare reprezentând o, jgândire ,în gar-

Colorit (Termen împrumutat din iul muzical, dela cea mai simpl me-
pictur) — 'Impresia de grav, se- lodie, pân la 'cea mai complicat
ver, sau din contra, vesel, luminos, Uicrare de ansamblu Vocal
'«ce o d un ansamblu de 1
instrumente, trumental. Se zice: a) C. priginalâ
sau in-

rezultând din [anumite roluri ce se sau de 'cdracter, care are însuiri

d fiecrui grup; ex.: agiliti date 'proprii; b) banal, comun, ca acele
Viorilor i flautelor, dau un C.
( lu- ce Ise aud 'peste tot (v. reminiscen).k

minos, din contr, note cu valori (2.- Compoziia, studiul însui de a

mari, cu acordu i inute, dau un [C înva cum .se compune, adic des-
sobru i închis (v. audiie colorat). voltarea unei teme, 'împletirea ei cu
Comat = Distana de un ton în- altele, ca episoade, i reprezenta-
tregi este (divizat î,n 9 le- pri rea unei lucrri, dup
toate regu-
gale, mumite ico'mate. Semitonul dia- lile tiinei muzicale. 3.- a.) C. cla-
ttonic are L4 comate, cel cromatic, sic, dup toate regulile severe; b>
;

[5 cromate. \C. de salon, pentru un gust an ai pur

Combarieu (Jules) = Nscut în puin pretenios; c) C. de dans. 4.«
,1859. Profesor de istoria muzicii a) C. ^pentru voce, cu cuvinte (v.
la College de France. A ^scris (nu- text); b) C. numai pentru instru*
meroase lucrri de esteitc muzicalj: riente; sc) 'pentru voci i instrumente.
Raporturile poeziei i ale muzicii
privite din punct de vedere al fexpre-
Compozitor (muzical) — Compo-
siunii (1893). Studii de filologie nist, celcare compune, adic: creaz
muzica - Teoria ritmului în compo-
1
o lucrare muzical- rCa o compoziie
ziia modern, dup doctrina antic s fie de (valoare, .se cere ca autorul

(1896). II. Despre arheologia, mu- £ aib o cultur general i o cui*

feîcal în v. XlX-lea, i ''problema tur special serioas a muzicii. In-
originii neumelor. III. Fragmente d"n spiraia (v. acU depinde ide talent
Encid, muzica izate dup iun manu- i dispoziia momentului; felul
de
scris inedit (1898). Elemente de gra- îns de a redla i de ia desvolta i-
matic muzical istoricai (1906). Mu- deea muzical, depinde de tiina t

zica, legile i (.evoluia ei. SMuzica i experiena (compozitorului (v. mae-

i magîa etc. A publicat (de {asemenea stru). In 11920 s'a 'înfiinat în Bu-
toleciuni de coruri colare pentru cureti ,,Societate Compozitorilor
toate gradele. Români, care s'a manifestat prin?
Comedie = Pies de teatru în care diferite produciuni kdin buci ojigi-
se înfieaz Jntr'un xnod hazliu, vi- hale ale &nembrilor societii, secre-
ciile, ciudeniile i apucturile ri- tarul fondator, (prof. C. Briloiu.
dicule ale societii: C. de cracter, (Vi AC.)

'de intrig% \de moravuri (v. vodevil, ^ Comun (în armonie) == \..- Nota
pper^ comica, ibufât} G. a luat înatere comun, aceeai not trece la ace-
dela (jocurile (celor* Vechi, date în cin-
1

eai voce, |n dou acorduri conse-

stea lui IBacchus, (a culesul viilor, Va
cutive. numai o not C, când
fi

«and juctorii se traves'iau în dife- basul dat merge la interval 'de cvart
rite animale. t
.
, ; ,
'sau cvint- Vor îi dou hote comune.,
 53

în dou acorduri consecutive, când torului i «exprimat în graiul liiuzi*

basul merge la (interval de ter pai (v. inspiraie). Valoarea concep*
sau sext- Nu va fi rnici o not Jiunii (depinde' #e, jtalentul, de, cultura,
'comun, când basul fmerge în mi- ele maturitatea i lele experiena com-
care contrarie. pozitorului. Planul Si felul de
2.-
sol, not C. ; mi, do, note C; nici o not C. dezvoltare al unei teme. 3.- Felul
[de ia (privi fo lucrare, din punctul

3EESE de vedere critic 4.- Caracterul în-

tregii compoziîuni, 'considerat în
totalul ei.

Concert = 1.- Produciune muzi-

cal (artistic, cu program ales i
2- Armura comun Ji dou semi- execuie îngrijit, isal public » jîntr'o
tonuri comune la dou game ,(to- P. vocal, €. instrumentai, C. coral.
]

Inu i) 'relative (v. 'ac). 3.- Porta'iv 2.- .Bucat tauzi'cail clasic, pentm
comun, pentru dou ,voci. sau in- instrumente solo ,(cu acompaniament
strumente: notele de .deasupra pen- de piano isau orchestr) în care e
tru vocea superioar i cele de pun $n Eviden însuirile de vir-
T
jdedesupt, (pentru fvocea inferioar. (v. tuozitate îi linterpretare tale execu-
divisi). 4.- ^n partiiune, o iuot co- tantului. Forma ide compoziie ciclic
mun pentru dou voci, se {scrie cu trei capitole: \All e g ro > Adagio,
-tle obicei &i cu coada fn gus i cu Finale. 3.- C. spiritudl, produciune
coada în jos. 5.- Trepie comune., de buci texclusiv bisericeti: mo-
I îi a VH-a 3a ftou tonuri directe. fete, imnuri, fete 4.- Cântare reli-
!(v. ac.) tEx.: treptele dosi naturl gioas fee (corespunde feu chinonicul
sunt C fn do major îi .în doi minor. ,(v. ac). '

6.- Comun, banal, calitatea unui Concertin =

\Jnstrument în for-
'cântec, fie c inspiraia e de ca- ma acordeonului (v. ac), cu feele
litate uoar, reminiscen (v. ac), laterale lexagonale
c, î.itreaga lucrare e. stângace
fi 2

'•l slab
Comunicat v tate = însuirea, da-
rul executantului de ,a-i comunica,
a-i transmite, a <te face s simi
{graiul cântecului ;su. e zice: de-
clamatorul X te las rece, cântre-
ul Y este comunicativ , adic îi
produce fiorul «moiunii estetice.
Comun'une = Confirmare, cere-
monie religioas catolic, însoit de
cântece, prin care adolescentul (fa-
l sau biat), primete binecuvân- Concitato (it.) = Iritat, agitat.
tarea preotului. Concluziune =
1- Partea final
Con brio v brio. din felul (de compoziie numit fug
Ccncentus = Ansamblu (cor) în ,<v. ac). 2.r Concluziunea trilului,,

execuia cântrilor ireligioase cato- dou-trei note cu caracter mrunt,

8ice. ca rspuns pasajelor ds solo, cari fac Jegtura între tril (v. ac)
numite accemus. spuse numai de i nota Care urmeaz- La un ir de
concluziunea e numai dup
'

.preot. *
triluri,
Concepie (muzical) '= 1 - Ideea cel din urm- 3.- In arnionie, (dez-
* Creat, nscut 'în Creierul compozi- legare (v. ac.).
 - .-

54

Concone Giuseppe usio — 1S01), canto; b) oper; 4 clase de instru-

Qrganist din Turin, iiipoi profesor de piano, de
rriente; vioar, etc.
la Paris. A opere, arii si bu-
scris 5 clas de ansamblu: a) muzic de *

ci de muzic pentru belcanto, cari camer; b) orchestr, cor- 4) Clas;

sunt si asta/i cantate pela concerte. de muzic bisericeasc. 5.- Istoria
Condac — [Cântare scurt biseri- muzicii i pedagogia muzical, i,
ceasca, ce se seciteaz zilnic în cin-* în sfârit clasa dirijorilor de orches-
stea unui sfan. tr. In România sunt lactuaîm'ente 5
Conductor = 1- v. dirijor, mae- iconservatore: 1. C. din Bucureti, în-
stru- 2.- V. LEITMOTIV. temeiat în 1860 de ,C. Flechtenmachen
Conducere a.- ,(In ajmonie) L
(v. ac), jcare a tfost i primul di- *
Dibcia de a rector, apoi Eduard Wachmann (30*
Jface %ca nu numai
o realizare de [acorduri fie co- s de ani), Paul Ciuntu, Popovici Bai-
rect, dar i fiecare voce în parte, reuth, Nona Otescu, care c i ac-
pe cât posibil, s
prezinte un ir
tualmente (1926). iMonografie suc-
fcind de Corneliu Moldovanu, pu-
melodic sat.sfctor. 2.- (In orches-
trat Lei) Trecerea i dezvoltarea abil
blicat în Calendarul literar i ar-
tistic pe 1909, Biblioteca Românea--
a unui motiv, dela un instrument
Ia altul, dup rolul i efectul ce tre-
isca, direciunea yVl- Dragomirescu,
bue s-1 aib
mersul compori-
în
ed. Socec. 2. C. Jdin Iai (întemeiat :

în 1860; a avut de directori |pe:

tiei. 3.- JMrijarea /unui ansamblu dt
,

Spiro, Franeise Caudella, Const- \

voci sau instrumente: [C, energic,
Oross, Eduard Caudella, Gavril Mu--
competent, ctC- (v. dirijare).
îzicescu, Al. Aurescu, Enrico Mazzetti,
Confirmare = Comuniune ,(v. ac.)
Conflict A. Theodoriu, illie Sibianu ; Antoa Ci- 1

(dramatic) f= Lupta în-

rilo, Anton Ciolan, A. Zirra, i.
tre dou pasiuni sau datorii -(în su-
I.

fletul aceluia: i personaj, sau între

actualmente N. Theodorescu, profesor
peisonaje riva'e), constituind sâmbu-
de violoncel. 3.- C
din Timioara?
rele aciurji dramatice într'o pies Fostul director, Maximi ian Cos' in,
profesor de vioar, a publicat într'o.
de teatru (sau oper-
Confuziune =
Contrariu da i'.ii,
brour monografia acestui conserva- -

tor. Actualmente este director Sabin.

adic: 1.- Stil confuz, încurcat, ne-
V. Drago. 4.- C. din Cluj; dela.
desluit, ideile exprimate or-, fr 1918, de când s'a înfptuit
dine i fr
îneles determinat. 2.-
mânia Mare, a fost director mae-
'Ro-

Execuie confuz, unde sunetele nu

sunt desluite, (meloidia <nu e ide re-
strul Gh. Dima, pân la moartea,
'sa (1925). Actualmente director
cunoscut, acompaniamentul sau ar-
maestrul Protceor Dr. Augustin
monizaii nelmurite, nesatisfc'.oaie .

pentru auz. Cele mai multe oii.

Bena. 5.- din Chiinu; actual-

C. este datori lipsei de abilitate, |de

mente director Zirra, profesor d©
armonie, ,Mai e (i Iun C. particular
studiu i de aptitudini.
» Con Garbo === Cu graie, cu ele- în [Craiova, numit „Cornetti", înte-
meiat în 1911; tenorul
directori:
gan. 1

Conservator = coala unde se în- Gr. Gabrielescu,. Gh. Fotino, Jean

va muzica sistematic, dup un .pro- .Bobescu i actualmente Mioara Dr.
profesoar de piano- 6.-
feram riguros. La 'un C. e>i;t: 1) Giuvaridi,
clasa de iart (dramatic, cu seciuni Tg. Mure, sub direcia actual a^

de teorie muzical: 4) principii, b) d-iui Maximilian Costin- 7.- Oradea

armonie, c) contrapunct, d) compo- Mare, director Franz Hubik, cu-
ziie i orchestraie. 3. Clasele de noscut autor de cântri religioase,.
muzic vocal; tf) canto sau bel- Consonant $au perfect = 1- A—'
 55

cord; cel ce sun satisfctor ipentru Contrafagot = Fagot (v. ac.) care
auz, dând impresia ide repauz: \acord având tubul rsucit de câteva ori,
perfect major i minor (v.ac.) 2.- ca is aib lungime (mai mare, pro-'
Interval, cel ce face parte dintr'un a- duce sunete cu o octav mai grav,
cord C: terele i sexteîe mici i mari, corespunztoare cu ale contrabasu-
cvertele i cvintete perfecte (v. ac). lui. In orchestr lipsa contrafago-
Consonant sau consoan=\.- Su- tului este înlocuit de sarusofon.
netul ce are nevoie de a fi însoit de (v. ac>.
p vocal 'pentru a fi (distins. Conso- "
Contralto =
[Voce (de popii sau
nantele sunt grupate în: labiale, den- de femeie) mai puternic i mai 'grav
tale, «jlinguale sau lichide, guturale,
decât vocea de alto. In cor consti-
nazale i siflante (v. fiecare). 2.- v. tue vocea a (doua. In genere (un biat
psaltichier). C, dup schimbarea vocii devine
Consonan = 1.- Efectul acordu-
itenor. O (femeie G, fîntr'o oper are
rilor consonante (v.ac.) 2.-
rol Rim
important; co-
rival, intrigant,
rect, spre deos -ti.e de asonant v.ac.) etc.
Contemplare=l .- Plcerea din ce
m ce crescând, pdat cu privirea
Contramotiv Ideea nou ce ur- =
în prelung, a unui tablou, a -unei
meaz ca .rspuns unui motiv pre-
ipriveliti. „A privi cu pchii spiri-
cedent sau subiect de fug- De obi-
cei îa (interval (de jcvint [sau în (relati-
tului". „O reverie intelectual: ,A
vul minor.
contempl natura, un tablou, etc
2.- „A gusta cu profund interes Contraoctav Cea mai grav, =
execuia unei buci de muzic". profund, dintre toate octavele (v.
Contrabas =)Cel mai mare dintre ac). Se scrie în cheia de bas, dela
instrumentele de coarde cu arcu; nota do sub portativ, mergând în
constitue baza armoniei în orches-. jos. Fiecare (not e notat cu 8-va
tr, produce isunete profunde, grave, *fya$sd (octava bassa). Aceste su*
[pân la Contraoctav, dei grav i nete pot fi executate numd la pia-
greoi; totui exist artiti cari exe- no (în extrema ;stâng), org (cu pe-
cut pe contrabas veloci i
uimitoare. -dlele), contrabas, tuba.
, Contradans = 1- Dans viei i u- Contrapunct = tiina din studiul
or, executat de 4 sau 8 persoane, iteoretic muzical (dup armonie),
aezate perechi, fa) 'n fa. 2.- Aria care const in a crea o melodie
acestui dans. nou, luând ca punct de plecare, o
Contradominant = Acordul ido
melodie dat- Numele vine idela pri-
septjm, pus treapta a doua, 'care
pe*
mele încercri din evul. mediu; pe
cere urmare -pe treapta a V-3 a a- se însemnau cu
atunci sunetele
celuiai ton, fde obicei în rsturna- puncte: compozitorul, peste fiecare
rea a doua.: septilma contradonii- punct nota tal t jpunct; punctam, cori'
nantei astfel pstrat în acordui tra mai iscurt C. Melo-
punctam,
urmtor, constitue aa
numita pre- creat se poate execut si-
dia astfel
gtire a c var tu, în rsturnarea a multan cu tema (dat. Peste melo-
doua. Contrado minanta
f
se cifreaz dia eontrapunctat s^e poate ese o
l (v. c.ifrare). alt melodie. Pe lâng cazul ,,nota
contradominant
contra not" mai sunt: 2-4 note
IE—
—g 22 & — una; în sfârit C. înflorit:
^— « contra
22 & <a
p &—
<9
desen note dup voie, contra-
de
5 5 4 5 [punctând melodia dat- Numai mul- 4

~ umit acestei tiine, muzica a pu-

22
0 tui atinge cele mai complexe forme
 56

Ide ansamblu polifonic vocal sau in- C. !?// patru 'voci, pân la C. .in 8
.

strumental voci eau €. dublu; e) C. antifonic,

Contrarâspuns = Motiv ce ur- (v. ac). 3.- C. (la piano) grupuii
ineaz rspunsului din fug, Ja a- |de 2-3 coarde peste veari Jovind cio*
ceeai fcau lla o alt voce (v. contra- canul în acelai timp (dau împreun
avotiv» sunetul tastei corespunztoare. 4.- G.
Contrasubj^ct = Contramoliv (v. (de instrumente; grupul instrumente-

ac). lor de suflare, cari, împreun au în

contiasiibiect orchestr un rol anumir-
^ Coral == iCântec religios în bi-
-^-j+j—#-p-=t jserica occidental, introdus de Papa
tenor
Origore. Reformatorii întrebuinau
motiv [subiect) Ia întemeierea coralului protestant,
bas cântecul popular i cântecele în co-
cit ifi (ruri de imai multe voci. Deaseme-
mea *au iacceptat i
cato- limnurile
Contratimp — Pauza pe timpul lice, îns pe texte din.
transcrise
fa re sau |pa prima: pa,r te a .unui timp.
v noua credin fi bine ritmate ca
In special în muzica ide dans, sau în .msur- Caracteristica unui coral
acompaniamente cu arpegii, instru- este ca /fiecare parte din ansamblu
mentele secunde execut mai tot- fie Imelodioas, de ;aceea coralu-
deauna nn vC cunoscut în practic rile isunt (lucrate în contrapunct (v.
sub numele de ,,es" ; de ex.: for- LUTHER, V. feACH).
mula 3/4 i
J J
se cetete: .es lam- ,
Cordar =
Accesoriu (propriu in*
law. strumentelor de coarde cu arcu)'

Contraviolon = Contrabas (v. ac).

Cor = 1- Bucat de muzic,
scrisa pentru un ansamblu de voci,
ceea ce se mai numete !
i /.i.sâ cora .
2.- Reunire lele mai multe feluri
de voci, tari intoneaz împreun (o
bucat de muzic; k) C. la unison, :

când toate ffelurile de (Voci cânt ace-

eai melodie. 'In realitate, [vocile de
tenor cânt la distan de o foctavâ aezat mai jos ide clu; de C se
i cele de bas Icâte jodat la o dis- prind capetele de
coarde- jos ale
tan de dou octave, fa de sopra- lor. C. la rândul su e .prins de bu-

no. Asemeneacorul ia unison avea (

ton (v. 'ac.) printr'o coardj mai
un rol (important în ftexiul Grecilor rezistent.
antici i în muzica biseJceasc an- Cordometru = Aparat de metal,
tic i (medieval; b) C în doiw~ pentru msurarea grosimii coar-
rrel voci >egale, ('alctuit sau din so- delor (V. DINAMOMETRU;.
prani i ialtitî sau tenori, baritoni Coregraf sau Coreograf = Ar-
$i bai; d) [C. \mixt, nu (cum cred unii tist în dansului, maestrul care
[arta
din biei :i fete, ici laîctuit din ordoneaz paii, compune figurile i
Voci de soprani i
altiti, ameste- jocuii e întru a balet i paniomim-
cate cu Lvoci brbteti. Este cel mai Coregrafist =
[Muzicant care com-
complet ca armonia; se mai 'zice <i pune muzic de bal -sau de dans,
 57

iprecum cadriluri, Valsuri, polci, al oboiului, cu anumite (efecte de

fcalete. '
melancolie (în orchestr) b) joc de
Corifeu =
Cel ce conducea
1.- org cu timbrul foarte iplcut 7.-
corurile în tragedia greac- 2.- As- C Atpilor,. , specie de bucium i
tzi, primul corist, eful de atac pstorilor din Alpi 8.- v. eaccia
pe care fee bazeaz preciziunea in* i îofar.
tarilor într'un ,cor. Cornel = 1> Unul idin cele mai
Corist =
Un element idintr'un an-
samblu corâl. Cel jnai <4)un la o
partid^ se pufnete ,,ef de atac",
pe care maestrul frazeaz ca sigu-
ran, promptitudine, jdup care se vechi instrumente de
muzica- Are
iau ceilali. ^ forma unui mai multe guri,
,corn cu
Corn =
In genere price tub conic, â boca], .în foi'm de cerc, tu ase
în care buzele servesc de jantie, jpen- guri 'i^o cheie, acustic, instrument
tru a face s
vibreze iprin suflare,
f

icu care se ajut urechea 'când >auzul e

coloana de (aer, il., C. scobit; de slbit. 2.- C. cu \piston, instrument
animal, dii lemn, din pmânt, etc, îiou, jdestinat s înlocuiasc trompeta
Slujind ca semnal la rzboi,
1 sau în notele ascuite
1
i ipasagiile croma-
la vântoare. Mai multe cornuri au tice. A
devenit lindlspensabil ori-
ffost druite ide T. T. Burada, Mu- crei orchestre i mai ales orches-
zeu'ui de Antichiti din Bucure.i- trelor militare.
:
Coroansau 'demni \de suspenlune
^
pus deasupra fsp.u «dfedesuptul unei
(note sau (pauze, face ca sunetul sau
pauza s
îie 'i mite cât de tonul t»
d'up; <voie. Se înelqge - c mersul
îactulni va ii întrerupt cât va zbovi
C. \4 e vântoare, (suoit în spi- pomana-
ral i terminat cu un pavilion ,
Cortirt =
Perdeaua care izoleaz
;s:ena de auditor prin iidi:a*ea cor-
l(Waldhorn). 3.- C. cromatic, cu piston,
tinei, fiina noastr se transpune în
obinuit în orchestra modern, mu-
lumea înfiat de spectacolul depe
fnit i C. de armonie, care are
scen-
Cosacca = 'Dans' 'naional czcesc,
de caracter melancol;ic, îm tact die
2
/ 4 în micare'
,
(moderat; e introdus
câteodat i, (în balet-
Cotilion = 1- Un fel de dans
^nsotit de jocuii- 2.- încheierea cu
podoabe amuzante, pai die mar an
tuburi de schimb pentru diversele
cadril, pe la baluri i petreceri (v.

tonaliti- 4.- C
cu chei isau C.. cu PROMENAD).
Cracovian = Dans polonez din
cilindrii; 5.- C. de noapte, joc de
inu ul Craeovki, adesea cântat ch'ar
juqtori; Un tact de 2 [^
'

de de
caracter vesel.
Cramer Jean Baptist f(1771— 1858)
Pianist, elev al lui Clement- Mai
întâi la Paris i apoi se stabili la
org- 6.- C. \englez; a) un derivai Londra. Intre lucrrile isale, sunt
 58

105 sonate pentru ipia*lO, 7 concerte, aceeai numire; ex.: [si-si bemol; fa*
muzic de ea ni era eu iano [i lîn i fa diez; arc 6 comate, spre deose-
special ,,Marca Metod (ele Ti ano," bire de semitonul Idiatonic, care are
a cir ei parte a doua J>i cele 84 de
1

numai 4 (v. comat). 2.- Gdiii, aî

stud clasice isunt "i astzi trebuin-
i crei ir de sunete merg din semi-
cioase o* i crui studiu iserios. ton în semiton, cu ajutorul acci-
Creaiunea ==; Mare oratoriu de denilor; de fobicei, la urcare cu
IosifHaydi îdieji i (la' coborîre cu * bemoli.
Credo — 1 .- 'A ftrjeia fraz
L
a messc.i gam cromatic
catolice 2.- A celebr din opera
'

,,Othello" de Verdi.
Crembalum (lat.) î= 'Instrument ro-
man iden^: cu [drâmbb (v- ac.)
Crestomaie = 1.- Culegere de
buci literare în proz, alese din
diferii autori. 2.- Prin asemnare.
C. muzical, t= culegere de Imelodii f
3- A te raiuni cromatice sau cromm
di»n ci veri autori (v. colecie). 3.-
tiSme, scurt ir de semitonuri cro-
Titlul Unor manuale didactice mu-
matice îtn cursul unei melodii; se
zicale pentru cursul Secundar de Mi-
arat cu semnul când bucata' beca\r.
{

nai') Poslujrirul (Botoani).

Jare accident la armur, Iar irul
Critic (cronicar) mu;i:al Cel = cromatic se strecoar între treptele
care pu'blic io (ânTi^ o dare de
accidentate, indicate de armur-
sam
,

despre o audiie {muzical,'-un-

concert sau o 'reprezentaie de oper, AUeiaiuni cromatice
artând apreieri personale despre
execuia 'i^crui (humr din program.
El trebue si fie dotat cu un spirit
cri ic. competen', imparial " în spe-
cial cu suficient autori'ate moral Cromaticele sunt foarte ig rele de in*
i s ifis contient c
ieste iun factor tonat pentru <voce, ele convin mai
educativ fi îndrum.'or al prer lor mult instrumentelor. 4.- 'Motiv cro-
mulimii (v. critic). matic, melodie cu frecvente pa-
Critic (cronic) muiical' Darea — saje ex.:Caria „Abanella" din
de sam, dar mai ales apreieri opera Carmen. 5.- E imposibil £a o
despre felul cum ,a fost executat bucat ~s 'fie dela început pân la
programul unei audiiuni, (al unui sfârit tnumai ;ii giruri troîni'atice,'

concert sau ispectacol de oper- De ci numai din când în când, pe o

asemenea analiza unei lucrri mu- scurt întindere.
zicale, pedagogice sau lartistice. Mul- Cronic v. critic
umit criticii, arta ta pro pit pe ,
Cronicar v. critic.

trâmul compoziiei i al execuiei. Crotal =

Uîn fel de castaniete, de
Dar i critica trebue is jfie just i [
cari se folosiau 'preoii Cybeleî,
competent- Ea folosete cât timp se zeia pmântului. €. era cunoscut
resimte c [este sincer i neprti- la Egipteni.
nitoare; din contra, descurajeaz pe Cruce =
In terminologia solda-
artiti, i discrediteaz pe critic (v. ilor dela muzica militar diez. =
ac), dac las s
se resimt dega- Crut =
Cel frnai vechi instru-
jri de (patim '(v.«* analiz). ment european de 'coarde cu ar~
Cromatic =
1.- Semiton C., cel cu (de origine celtic); se deose-
format pe aceeai treapt, deci cu bete de forma lutei prin faptul
 59

c nu avea gât i avea lada de re- zrie); de aci i porecla, p:nt:u

zonan ptrat- In lipsa cuielor
.

c o mzric pe nas.
ayea
=
|

Cui Accesoriu de metal sau de

lemn de abanos, înfipt în capul ins-
trumentelor de coarde, de cari se
prinde captul superior aJ coardei.
Mobilitatea i fixitatea jcuielor slu-,
l'ete^ la acordarea instrumentului.
Cuier = Partea din capul instru-
mentelor cu coarde, în care sunt
înfipte cuiele.
Culegere =
Colecie (y. acJ. 0~.
dinioar ,,Culegere Ide cântece po-
dela gât, coardele (5—6) se
pulare" de Vulpian, alte „Cule-
prin-
deau de un semicerc aplicat la la- geri" de Anton Pann „Cântece co-
tura superioar a lzii. lare" de I. jMugur, ,',Culegere' de
Cuclin Dimitrie ^= Fost profesor coruri religioase îi populare" de 1,
de istoria muzicii 3a Conservatorul Bunescu. apoi „Cântece colare"
din Bucureti. Are mai multe lucrri (1904) publicate de societatea ^Car-
simfonice, a dobândit premiul „E- men", „Cântececolare" 2-3 voci
nescu". Câiva ani a trit la Paris',
(Kiriac, Bnulescu, Saxu), 1909, 'i
Acum e profesor (de armonie la un alta pentru 'coruri mixte (Kiriac, B-

conservator din America. nulescu i Cucu) 1911, ambele tip-

Cucu George =
Profesor de prin- rite ide Casa coalelor. Culegeri deT

cipii i armonie (la Conservatorul coruri 'mixte colare i populare

din Bucureti. Dirigintele corului de Kiriac, 'd. G. tefnescu (dela
Sfintei Patriarhii. E un bun cunos- Conservator); d. G. tefnescu (dela.
ctor al muzicii Vechi bisericeti Azilul Elena Doamna) ,,Recreaiuni
(psaltichia), A compus buci co- colare" i ,, Ciripit de psrele"
rale religioase, a
publicat o inte- (paJrtea I a Il-a) ambele de Gr.
fi

resant culegere de colinde. A fost Teodosiiu. Patru volume de ,, Coruri

pe vremuri dirigintele corului, ,Ca- colare" i trei culegeri „Lira co- ,

"Ipelei Române" Bucureti,

dincu larului" de Ivela. Qulegerî de ,, Co-
care prilej a studiat Schola Canto- curi Populare" (armonizate de T. Po-
rum. povici ,1 Vidu, G. Dima', M. Pos-.
Cucuzel Ioan (sec XII). Celebru lujnicu, Muziceseu, Teodorescu, N.
cântre religios albanez; desvâr- Oancea (Sibiu \ N. Oancea (Braov)
ete la Lavra din Sf. Munte fAthos) etc De curând, o nou culegere
principie lui Ion Damascfcin, într'o de coruri popu'are, culese i originale
Ide N. Oancea (Sibiu), 1926.
'

carte cu titlul: ,,Arta psaltic, cu

toat hironomia ei, compunerea f- Culis 1 - Pânz desenat, a-
cut de maestrul Ioan Cucuzel". In ternut pe [un pervaz, (servind de
„Aminti, i din copi'rie", Ion Creang decor pentru o scen de teatru. 2.-
povestete c
legenda zicea despre Spaiul dintre culis- 3.- ;U'n tub mo-
Ioan Cucuzel: Podoaba cretintii,
;
, Î3Î l introdus în corpul ,'unui instru-
care scotea lacrimi din orice inim ment de feuflat, de .alama, cilindric
împietrit, aduna lumea depe lume Sau conic, slujind a lungi ,sau a
im pustiul codrilor i veselea întreaga Scurta lungimea tubului, la lsa fr
fptur cu versul su"- Cucuzel (Mâ- S se piard aer fi Ideei a produci
 60

sunete mai profunde sau (niai grave. altele strbat cu vremea, câtigând
Mulumit culisei, se pot produce (din ce în ice adepi- [In muzic sunt
sunete cromatice. lactualmente: curentul simbolist, mo-
Cuplet =
.1- Strofa unui cântec dernist temperat îi ultramodernist.
iv se repeta pe aceeai melodie, de La noi exist acum: un curent care
pbicer ia pperet, vodevil, revista tinde s
dea o cât mai jmare des-
în tot cazul fcând aparte idiar'o mu- violtare compoziiei clasice,— curent al
zic în (stil uor. 2 Fraz episodic crui protagonist este [G. lEnescu,
între variaiunile iemei la ,un rondo, întru cât a si creat lîn (acest scop
„menuet sau alte lucrri serioase Ipremiul care-i (poart numele, —
i
P. are câte un refren (v. a.c).. alt curent iparalel, scare tinde is ise
Csakan=Un fel de flaut german, dea o mai mare atenie olkloru-
cât
în forma (bastonului. lui muzical românesc i ca aceste
Curent (înart) =
i- O micare motive s
fie utilizate cât 'mai mult
ca tem Jn forma clasic orchestral.
(de obi:ei revoluionar) ^provocat
£e nevoia sufleteasc de a gsi noi Acest curent are ca reprezentani pe
Kiriac, Dima* Vidu, BriloiU.
forme pentru noi eoncepiuni, când
cele vechi nu mai corespund cu
Czerni Carol 0791—1857) =
E-
mersul vremii. 2.- în lupta cu tra- lev al ,lui Beethoven i profesorul
iui Liszt, letc A (lsat lucrri pentru
diia se ipot ivi s'mu'tan Imai (nul te
curenta; unele sunt trectoare, unele, orchestr, muzic ide camer îi fa)
dei trectoare, sunt totu de folos pecial exerciii folositoare, grâd.atO
-pentru mersul evolutiv al artei, iar de tehnic pentru pianoforte-
 D = 1- In notaiunea german, gradarea sistematic! a exerciiilor de
Sunetul numit re, din notaiunea mu- mecanism, (v. ac.) 2.- Mainu ce
zical arietin; 'dis re diez; des= = se aplic pe mâna elevilor începtori
re bemol; D. dur
X

re major, D. = la piano pentru ,a-i jpbinui cu po-

moli = re minor 2.- Consonant 1

. ziia, digitaia, 'etc. cai i chiiop'astul.

i

humit dental, ca i t. 3.- Dolce (v. ac) Aceste mainue îns, nu.
(v. ac). 4.- Destra. (v. ac). pot da rezultatele observrilor st-
Da capo =
S, se repete bucata ruitoare ale iunui bun dascl-
dela început. D. C. dl fine = s . Daina (Dainos) f= Titlul generic
e repete dela început, dar se s al cântecelor populare îituane, dela
sfâreasc acolo unde este înotat cu- tare cuvânt cred unii c vine româ-
vântul Fine. ,D. C. $1 (s'elgWo) nescul \doin$ '(v. ac.) ,

'poî - coda,_ dela /început pân la Dairea = Un fel de tamburin.

semnul apoi eoda î(v. ac).
Dactil (gr., deget) 1.- Un "fel =
de dans: grecesc, care se executa în
jocurile pythice (v. ac). 2. Form
de picior (metru) alctuit tlin trei
silabe; prima lung i celelalte dou
scurte, (v. exametru, v. rim dactil).
[Mai toate versurile antice sunt scrise
în dactili. Ex.: cu o Singur membran, cu câteva
plci metalice suntoare, prinse la.
Quadiu pe dante pu |
'
trem soni |
distane în jurul discului; foarte în-
tu quatit |
ungula |
campum. trebuinat în Orient pentru mar-
.

carea ritmului la cântecele de dans.

Spaniolii oiientali îi zic pdnderu.
Dai &
(segno) =
se repete S
ibucata, dela semnul Se zice & :

dai al fine dai ac al, --adic s

se [repete de unde p 'notat primul
Ca - Iul su tro - po • t semn, ipân la al fdoilea semn. (v v *

'
Dactilion Caiet = 1-
studiu, de DA CAPO).
special pentru piano, în care exer- ,
Dama Alb — Oper comic în
trei acte, capodoper a lui Boieldieu,
ciiile sunt fcute anume ca elevul
e
s câtige tehnica degetelor, prin cuvinte de Scribe; subiectul o,
 62

.legend scoian tratat de Walter mic, Întrebuinate

Scott.
si la bande, mu-
(1825). zici militare (i la orchestre serioase.
Damenizaiune = Sistem nereuit
de solfegiare din secolele trecute,
-Jupa silabele:
'
d, nu\ ni, "po, iu
la, be.
Damnaiunea lui Faust Legend =
dramatic 3erlioz (soliti, icor i
ele
orchestr) executat la noi în ,1916,
la Ateneul ;Româu din Bucureti, sub
conducerea maestrului Enescu, cu to-
rul societii ^Carmen" (maestrul
Kiriac) (v. faust).
Dancla Charles (1818—1907) Vio-
lonist celebru, profesor la Conser-
vatorul- din 'Paris. feeris A 'numeroase
studii pentru Ivioar i muzic de
camer-
Dans = 1.- ir Ide micri or-
donate ale (corpului, altdat
(numai
când. e nevoie a se marca ritmul
marcând ritmul cu palmele, cu toba,
cu castanietele, etc, lapoi urmând sau o soncritate mai sgombtoas,
cadena fneproducând sunete [precise; pentru
ritmic a unui acompa-
niament jmstru'mental sau vocal _ (v. D. se noteaz numai Loviturile ritmice:

coreograeie). 2.- Se zice: D. de gra-

ie, de salon, popular,, rnesc, antic
3- La cei vechi, dansul fcea parte
00 J j J J

din educaia naional; erau dansuri Sunetul darabanei servete mar tot-
[religioase executate chiar prin tem- deauna autoritilor, la i chiar ar
ple, dansuri (dramatice, pe scena tea- la ora, ca s
.adune mulimea care
trelor. 4.- Numele dansurilor din trebue s
ia cunotin de vreo
decursul ultimelor veacuri au trecut porunc nou- i(v. icAssA, <v. tambur).
ca titlul junor capitole ide ingenioas Dardanus "
=Tragedie-oper, cu-
inspiraie, în ilucrrile muzicale se- vinte de La JBruere, muzica jde Ra-
vere: gigue, sarabanda, tarantella, ineau (1739).
siciliana, bour. ce, rondo, pavana, da- , David Fe'IrcÎ2n (1810—1876) Com-
cona, bolero, gdvota, menuet, etc. pozitor francez; a iscns opere, o-
(v. suit). Melodiile dansurilor ratorii, odele simfonice: Pustiul i
populare ale diferitelor constitueri capodopera Lallci Rhouk^ o isimfo-
obiectul de cercetare al celor ce se /inie orchestr, |24 idvintete px
p.
ocup cu studiul folklorului muzical coarde, etc Pustiul, (de-
cântece,
(Dansuri româneti, v. joc). 6.- clamaie, isoliti, cor i orchestr)
Macâbru; poem simfonic de Saint a fost executat la moi în câteva rân-
Saens. jduri de soc „Carmen". 2.- Ferdi-
Daraban =
fTob, instrument de nand (1810—1873). Celebru vio-
percuiune, sunetele nedetermi-
cu lonist, concertist i ef de orchestr
nate; peste un cilindru de Jemn, la Berlin. A rmas printre pe-
fier sau lut, se aplic dou baze, dagogii de frunte ai acestui in-
fcute din piele întins, peste care strument, iprin: Metoda de \i: â i
se lovete pu dou baghete de lemn, alte studii- A mai compus 5 concerte»
umflate la capt- D. mare, mijlocie 2 simfonii i o oper- _;._!> i ;
 63

Debussy C;aude (1862-1918) Frun- la fiecare act, dac aciunea se pe^

ta reprezentant muzicii al
fran- trece îi locuri deosebite;
ba chiar
ceze moderne. A scris «muzica pentru în cuprinsul aceluiai act, sub nu-
poeziile lui Baudelaire i Verlaine, mele de 'tablou. D. constitue o-
operele: Chimene, Pelleas i Me- biectul artei idecoralive.
lisande i numeroase buci pen- Deficiendo =
Descrescând, ca
(it.)
tru piano, cu un farmec i o po- i diminuendo ac). (v.
ezie original jca stil i imaginaie. Deghizare =
Travestire: cortdiiu-
,Nu lipsete din repertoriul buniîor nea cerut de arta dramatic, a-
iPianiti. nume ca actorul si fee îmbrace în
Debut (fr., început) = Prima apa- costumul personajului reprezentat,
riie pe p scen public, a unui ac- chiar i cu masca (figura), pentru
tor su cântre; pentru un autor, pri- ca imaginea s
fie desvârit ca
ma reprezentare a uneia {din, lucr- ,rol i înfiare. De aci i înelesul
ri!e sale drama'.ice sau de oper-
. (v. figurat in lucra deghizat" mfi-
:
,
PREMIER). sat alt form- Transforma-
într'o 1

Decacord = Harp antic cu 10 ,rea figurii (barb, musti, peruc,

coarde.
*putele feii, etc.) are alt termen spe-
Decim = Interval ide 'zece grade
cial: grimare (v.ac).
diatonice.
Dejanira =
Dram liric în patru
acte în proz ritmat; cuvinte de
(Louis Gallet, ipuzica de Saint-Saens
[(1898).
Decimol = Grup de zece note DeSibes Leo (1836-1891) Com-
egale ca durat, întrebuinate în pozitor francez. A scris opere, ope-»
melodiile de agilitate, valorând nu- rete, balete (între cari .i Cop-, j

mai cât o singur btaie. pelia) i romane; de asemenea cu-

noscuta oper Lakme.
io Delicato sau con delicatezza (it )

— Fin, cu blândee. Termen de ex-

presiune.
Delirando. (it.) p= Aprins, furios,
sau chiar contrariu: vistor, rtcit.
Ga i trioletul, sextoletul, etc D.
Termen de (expresie.
Dentale == Consonante (v. ac.^
se noteaz cu un arc, îns cu cifra 10.
Deciso (it) =
Hotrî", energic pronunate în special cu sprijinul
Termen de expresiune. dinilor: d i t.
Declamaia —Arta de a recita fru- De profundis =
începutul psal-
mos, în special versurile, cu (glas mului 130; unul din cei apte de
tare, silabele rspicate i expre- pocin, ce se cânt la rugciunile
feiunea însoit ide gesturi. D. e baza pentru mori: De profundis clana-
focului dramatic propriu zis (v. e~ vi ud e, Domine (Din adâncimi
XECUÎE, DICIUNE, INTERPRET). strigat-am c
re tine, Doamne).
Decor = Tablouri, culise pictate Derivat =
Gam, ton relativ mi-
i podoabe cari slujesc a înf-
alte nor (v. 'ac). 2.- Acordul unei ca-
ia loc anume, un cadru unde se
un dene, având la bas trepte în rs-
petrece aciunea într'o pies de turnare, contrariu autenticelor, (v.

teatru. D, rmâne la toate actele, CADEN). 3.- V. GLASURI, V. MODURI,

dac aciunea (se petrece în acelai Dervii = Sect religioas mu-

loc (unitate ide loc). D. se schimb sulman, în mare parte clugri
 t 4

"însoite de «cântece, dan-

fac slujbe ant, mai înles în toi de acompania-
suri dup
banda umizica instrumen- ment (v.
j
ac.)..
tal) oriental, (cel puia: clarinet, Descordat = Pezacordat (v. ac).
cimpoi i dairca). Ha care preoii Descrescendo = Termen de nu*
împreun cu credincioii se învâr- an, ca $i diminuendb, idiin ce în cc
tesc !pe lloc i în cerc, pân la extaz, mai slab ca, trie de expresie, dela
timp câteva ore.
ide O sect a
,alt f. spre "pi., dela p. fepre pp. (v. ac..).
derviilor sunt numii urLltori, cci Descriptiv (muzic) — Urmrete
în timpul slujbei, rostesc cu ur- imaginarea u;uî tablou sau situaii»
lete, formule din Coran. ; adesea prin efecte onomatopeice; e
obiectul curentului simbol.V, spre
deosebire de mu ica absolut (v- ac),
Desen (de note) Aspectul Vi- =
sual ce Ld combinarea Va-
în scris
lorilorde note .dintr'o formul rit-
mic; de aci cel obinuit recunoa-
te prin iim, du pal auz, irul cores-
punztor al desenului. Se zice: cu-
tare voce repet acelai D cu ace- ,

îeai sau cu alte note (v. imitaie).

In contrapunct se zice: voci supra-
puse cu desenuri deosebite (v. me-
lodie, V. RITM, V. EORMUL RITMIC).
'
Des m= -Re bemol '(v. b.).
Descântec ,= {Un cântecj sau o poe-
2ie populsra, _fp -sî cu gesturi su- Tr- ia- sc Re* ge- le
gestive i %n urm
cu aplicarea u- Deslegare (In armonie) — Mer-
nor kneldiea'mente (bbeti, pentru 'a sul obligat dintr'un ia-
tal vocilor
lecui pe. cei bolnavi de abu;b, pe !

cord disonant în acordul urmtor,

cei Speriai, pe cei apucai jde du- de regul consonant. I.- D. ndtu*
huri (necurate, tete In D. intr i ral, î.itr'un acord perfect; a) bi-
practica brientaj a turna cu
]de pord sensibil ;(v. ac), sensibila ur-
plumb. D. 'este forma iprimiiiv a c un semiton, iar cvarta coboar
artei muzicale (Colmbarieu) ,, Pe lân- la ter; £>) la septima dominant,
g suges:ie (v. ac), adesea efectul dominanta trece 3a tonic, bicordul
descântecului este jdatorit substan-
ca de regu', iar cvinta urc sau co-
ei niedicamentoase, ce o ia cel des-
boar Ja treapta alturat; c) bo-
cântat (v. încantaiune).
na coboar; celelalte ca la sep~
Descifrare =
Cetirea, adic exe-
tim.
cutarea pentru prima dat a unei a)
buci ide muzic (v.prima vista). Prin g —| ^^S —
<&
exerciiu, munc struitoare, îi cu
vremea, desiTrarea unei buci a-
junge 'si jPi;e pentru un muzicant
b)
Ceea ce e pentru iun tiutor de carte,
cetirea Oricrei pagini. Frazarea, —
interpretarea i execuia
suni jgrade lulterioare. Dup
artistic
uu-
i :s>:z

+ 7-

rina de fdescL3 rare se cunoate

treapta de faptitudini a unui execu-
 65

c)

:
ei

*=:
— 1
S
\fie

2- De siegri excepionale: d)
tera rmâne pe loc; \b) {tera {co-

boar ter te b voce ascuns;

cu o
c) tera coboar cu jun \ semiton,
ca s devin septima unui salt ,acord
urmtor; d) septima rmâne pe loc;
e) septima' urc cu un ton, acompa-
niat de tera inferioar la bas; '/> Destra (it.) — Cu mâna dreapt.
septima urc cu un ^semiton, .acom- Detona (a) — A cânta fial, adic
paniat de' tera inferioar la bas mai Isusi rsu mai jos decât sunetele
juste: cântreul solist a [detonat, a
- a/
cântat „pe idelturi", nu exact în to-
nalitatea acompaniamentului; într'un
cor, de exemplu, sopranii du deto-
nat, au sczut tonul sau l-au urcat
în raport cu celelalte îvioci. Pentru
instrumente se zice: s'a dezccordat (v.
-
iac).
Dezacordat = !.- Un instrument
Moar, .pi ano) ale crui coarde jl-
*
ându-se, producfale (s'au
[Sunete
(diiscordat). 2.- Cor D., când una sau
IdouâY grupe au detonat (v. ac). 3-
"prchestrâ, D., de ex.: tând instru-
Inentele fae Suflare de îemn i ide a-
jlam nu sunt între ele perfect a-
Icordate.
Diabelli Anton (1758—1858) Pia-
nist vjenez, (elev al tui Haydn, A
6cris! opere, muzic de 'camier, lu-
crri pedagogice pentru piano, can-
tate, etc .

Diaconar = Carte de rugciuni

numite miroane. (v. ac).
Diafonie =
I.- Disonan (v. ac),

spre deosebire, de simfonie, în în-

elesul vechiu de consonant. 2.- Ar*
Jnonizare în dou voci, spre deo-
sebire de omofonie (v. >ac.), ca i
prganum (v- ac).
Diafragm = 1.- Marele muschiu
lat i boltit, Care separ cavitatea

5
A L. [vela. - Dicionar Muzical
 65

boracicâ de cea abdominal, i care Diatonic = 1- Gama, firul alturai

are un rol atât de important în res- al sunetelor, (cuprinzând între trepte
jnraie i în emisiunea vocii. 2.- O distane de (tonuri i semitonuri. Ga*
Imembran prinsa într'un disc cilin- ma diatonic 'major i diatonic mi-
dric, servind la mecanismul de în- nora (v. gam). 2.- Interval D. t di-
registrare i fapoi de reproducere ,a stana de un ton sau de iun semiton,
sunetelor la iun fonbgrâf (v. ac, v. din irul natural al gamei. i3.- Semitpn
respiraie). D , semitonul cuprins între trepte dou
Diagram =
Vechiu termen mu- vecine, deci cu (numiri deosebite. Na-
zical, referitor la scar, gam. cla- tural, numai: mi-f i si-do. Prin •

viatura, întindere. (construcie,do di.ez.-re, fa diez-sol%

Dialog = Scen
ide opera sau re-mi bemol, la-si bemol, etc Se-
Operet, doi artiti îi spun
în jcare mitonul D. are numai patru comate, -

ireplicele recitând. 2.- La un duet, pe când cel cromatic are cinci.

când cele dou voci sau instrumente Diaulos v. Aulos.
fspun, rând .fee rân(d, motivul i cori- Dib = Dibl (v. acj.
$ra-motiVul, sfârind, în genere, îm-
jpreun.
Dibl sau Dipî = Numele
=
{

•
Diamb Picior latin (de patru
popular instrument Jvechiu,
al junui

fcilabe: prima (scurt, a ^ doua Jung, asemntor cu 'vioara. 2.- Slovenete,

a treia scurt, a patra lung: p eav de suflat. 3.-Sârbete, cim-
IX) i.
pa - r - ve rânt.
Dicord = 1.- Un fel de luth sau
2 h h h I I

lir cu dou coarde (la vechii Egip-

4 0 • \
*
~teni). 2.- (v. bicord).
lv. BIMETRU). •

=
.

Diapazon = 1.- In înelesul [din

Diciune Însuirea cântreului
octave. 2.-
(de â îspune vorbele clar i rspicat
vechime, cuprinsul junei
irul de [sunete ( ca întindere, ;dela n timpul cântrii- Lipsa acestei în-
suiri este jun niare defect pentru un
Igravt la £acut, posibil de executat
belcantist. Cel cu D. frumoas, (se
cu o fyoce Isau instrument. 3.- Fur-
culi metalic în formi de ;U, bare mai cheam -,,diseur ,f adic: spune ,

vorbele desluit :(v. frazare).

jinut de |un uor mâner tciin drep-
ftul curburii, îi lovit, produce su-
Didactic =
(Ceea ce se refer, la

inetul ii cu 870 de vibraiuni. Dup învmânt. I.- \Lucr/i didactice mu-

a se la cordeaz vocile au instru- zicale: Cri de teorie i olfegiî,

mentele. Cel francez e {mai [rspân- jde armonie, de contrapunct, compo-

dit decât tel german (acesta din ur- ziie, orchestraie (i istorie muzi-
n fiind (mai înalt cu un semiton)
cal; b) inetode pentru învarea
iinui instrument, caiete cu exerciii
tehnice, gradate, jetude. Toate ace-
stea ise ireferj la partea^ de meca-
%- A Acorda un instrument la dia- |nism. Paralel icu ele, ;tot didactice,
pazon \normdl, a aduce coardele sunt compoziiile cari formeaz trep-
urcate sau sczute, la producerea su- iat cultura muzical, gustul de mu-
netelor exacte, pornind; dela sune- zic serioas, scolastic- )2) Genul D.
!tul la ial diapazonului francez (v. ca- a) In literatur, scriere cu scop in-
^vierton) (5.- Joc de org cu m- structiv. Exemplu: Arta Poetica] de
fouri de «8 picioare. 6.- Jaulin sau Boi'eau; Aci intr: proverbele, a-
pmnicord, camertonul care produce necdotele, fabulele, satirele i epi-
sunetele celor patru coarde ale vi- gramele; b) în muzic: solfegii i
parei: sol, re, la, mi< coruri colreti. /Câteva din lucr-
 67

"-riledidactice în românete: mai de tehnic. La piano se noteaz cu

demult,. Teorie i Principii: Solfegii, cifrele: î, (2, 3, A, (5. (pusfe .
peste*
Basuri cifrate pentru armonie de E- (note, fiecare deget în [ir, dela cel
duard Wachmann; Papiu (Iai): Sol- mare spre cel mic, atât la mâna
îegii; Muzicescu: Muzic vocal i Stâng cât fei la mâna dreapt- La
Coruri; Ghermnescu: Solfegii: Ghim- iyioar cifra 1 este pentru arttor,
peeanu: Lectur Muzical; G- Br- &poi: [2, 3, '4, spre cel mic.
tianu: Manual de Muzic- Actual- Diletant (amator) 1- Cel care =
mente, Bucureti: Tnsescu-Solo- studiaz i exercit muzica sau ori-
freanu: Carte ide Muzic ipl. I— V 'sec.; care art, nu ca profesionist, Ci de
A. L. Jvela: Solfegii i Orpheu w , plcere. Un D. poate ajunge adesea
el. I— VIII sec; Klenck !i Cerkez: Js aib o cultur niuzical serioas,
Solfegii cl. I— IV sec; Em. Petre-» sluperîofar multor muzicani pro-
seu: Carte de Muzic I— IV sec Jfesioniti. \

Severeanu (Buzu); Poslunku (Bo- ,

Diludium =
Interîudium (v. acJ
toani) etC (V. PRINCiPÎI, v. armonie). Diluendo (it)..= Perdieinidlopi (v, ac.)!
Dies Irae =
Primele cuvinte ale Dima George (1847—1925) Con-
linei rugciuni ce formeaz partea siderat ca celi mai m'are compozitor
a doua dintr'un requiem Jv. ac).
'Dies viae, dies illd fcolvef saecluni iii
favilla (Ziua [mâniei, ziua aceea va
preface lumea în cenue^
Diez jj =
Semnul pus înaintea unei 1

liote pentru â face ca intonaia s

se urce cu un {semiton (v. accident
3n psaltichie exist deasemenea D.
(scris sub not) cu acelai efect.
Rolul de astzi [al (diezului fee de num ia
în evul mediu tot icu termenul 'de
becar; mai târziu s'a Iseparat îne-
lesul special de astzi al fiecruia.
Cuvântul D. a însemnat oda; sub-
diviziunile unui tou întreg, în d'stane
foarte mici, asemntoare cu co-
matele.
Diftong =
!.- Grup ide dou vocale al Ardeal. A fcut
Românilor din
Ce se pronun într'o singur Silab: armonie, contra-punct
fctudii ide (canto,

kloi, dau, [etc 2.- D .fce zice urctor i instrumentaie cu renumii pro-
în: otire, \ed; cobor Uor în: 'doi, eu, fesori din Karlsruhe, Viena, Graz i
dup locul ce ocup îvocala accen- Lipsea. In anul 1881 ocup postul de;
tuat- 3.- Intr'o cântare îngrijit, profesor Seminarul Andreian din
la

intonarea diftongului trebue pun s 3ibiu. La 1889 trece în aceeai cali-

}n evident Vocala tare, nu pe cea tate la Braov, ocupând catedra de
înjumtit: în auriu de pild, se [muzic a liceului aguna, ca dirigent
Va tine i toativaloarea notei i al Reuniunii de Muzic i Gimnastic!
V abia în treact, la sfârit. i al corului bisericii $f. jNicolae [din
Digitaie = J.- Cerina ca un anu- Braov, iar la 1919 merge la Cluj,
mit ir de note is executat cu
fie Unde prinete organizarea i direcia
anumite,' degete. Indicarea prin
2.- conservatorului din acel ora> post
Cifre cu cari anume degete trebuesc Ceri ocup (pân Iar moarte. A compus
executate anume .note, ca înlesnire nenumrate conri pentru voci egale,
 68

mixte i de brbai, coruri cu acom- chestrei TeatruluiNaional (înfiin-

paniament de piano i orchestr, trei at de Wiest). La vârsta de 30*
liturghii,toate irmoasele liturghiei, tie ani, înfiineaz io (societate sim-
cântrile funebre, cântrile cununiei, fonic, BuciumuJl, cu (caltle; a [dat câteva
precum i o mulime de piese concerte. A(scris: 3 looncerte p. vio-
.

pentru voce (lieduri), melodii rspân- loncel cu piano sau orchestr, 7 fcvar-
dite în gen popular, apoi creaiunile: lete p. coarde; o uvertur p. or-
JMama lui tefan cel [Mare, cor i chestr mare; dbu „berceuse", danse
orchestr, Grozea, Hor, etc vi lageoise; Serenada Român- Nini
y .

Iu istoria române, G. D.
muzicii pperet în ;trei acte, jucat pe scena.
va rmânea deapururi o personalitate Teatrul Naional, precum i muzic,
de primul rang. In Sibiu exist o p. teatru, ca: Ali-Baba, Ocolul P- '

.Reuniune Coral care-i poart nu- mântului, Renegatul, etc. 2.- Fiul su,
mele, dirijat actualmente de ma- Alexandru, e astzi profesor de piano^
estrul N. Oancea. la Conservatorul din Bucureti.
Diminuendo (it) Din ce— ce m Dinamic (vechiul îneles) =Cal-
mai rar ica micare, i în ,'aceîa timp, cularea numeric a sunetelor i a
(din ce jîjn oe jnai teîab ca intensitate. raporturilor dintre lele. 2.- (astzi)
Diminuiune = Restrângerea melo- Contrastul i efectul diferit, rezultat
- diei principale în valori de note fclin fora inai «mic, sau mai mare cu

•mai mici, în genere înjumtite. care se execut expresdunf.e. ide nuan-

|(V. STRET, CANON). are jale Unei buci de muzic,
Dimitrescu Constantin=l- Nscut (v. ecou).
în 1847 în' Comuna «Blejoi (Prahova).. Dinamometru = Aparat slujind a
socoti pân la ce punct se poate
întinde o hoard, spre (deosebire de
cordometru. (v. ac.)
Dinicu l.-Dimirie = Nscut m

înv violoncelul cu Flechtenmacher,

pe vremea când ^ acesta a înfiinat
conservatorul, apoi îa Viena cu Schle-
singer i !la Paris cu Franchomme.
La 1870 vine în ar
i ia parte
3a simfonicele dirijate de JEd. ,Wach-
mann. La 1873, este numit profe-
sor al clasei de cello dela conser-
vator, unde a funcionat 45 ide ani; 1868, a absolvit Cons rvatoiul din Bu>
Printre absolveni se numr i ma- cureti, clasa de violoncel la Dimi-
etrii Dimitrie Dinicu i George trescu: pleac îa Viena, unde obine
Georgescu. Dup câiva ani, înlo- premiul I (medalia de aur) i marea
cuete pe Hiibsch la pupitrul or- jmedalie de argint.
 69

La înapoiere (1892) 'Ocup a doua [exist o clas speciala numit de

-=catedr de violoncel la Conser- dirijare.
vator. La 1893 creaz faimosul Dis = |Re (diez i(v. d.).
-quartet Carmen Silva care a Idinuit 'Discantus !.- =
Melodia cu roî
mai bine de 14 ani. In 1904, ca secundar ce se ddea odat sopra-
Urma al lui Ed. Wachmann, ia con- nului, spre deosebire de cantus fir-
ducerea concertelor simfonice orga- mus, melodia principal ce o avea
nizând societatea „Filarmonic", de- tenorul. 2.- Contrapunctul (adeseâ
venit apoi orchestra Ministerului In- •improvizat) inut de preot isau de
struciunii Publice fcând numeroase Credincioi ca prnament peste o ime-
stagiuni în Bucureti i la Sinaia. lodie bisericeasc tiut- 3.- Con-
L

înfiinat -clasa de (muzic Ide ca- trapunct înflorit ,îa trei sau mai
*mer neexistent pân la el în Con- multe voci, cu desenuri ji chiar
servatorul de Muzic din Bucureti. texte deosebite.
2- Gheorghe. Violonist al do- Discordan = l- Contrariu re-
ilea la cvartetul Carmen Sylva; au- gulilor de armonie. 2.- împreun
tor 5e piuite^ potpuriuri cu caracter sun iurît, 'fie ca igreeli de armo-
naional i popular românesc 3.-
-Alexandru. Actualmente profesor la
nie, îie prile c nu pstreaz ace-
lai tact Isau din neacordarea just
Conservatorul din Bucureti. a vocilor sau a instrumentelor in-
Dionisos (Bacchus) =
Zeul vinu- tre iele.
lui. Din imnurile i corurile închi- Discreto sau con discrezione (it )
nate lui, au ieit ditirambii (v. ac). = Rezervat; se zice în special des-
Ca protector al agriculturii, a încura- pre rolul acompaniatorului, care
jat muzica, aducând-o în slujba bu-' îrebue s
menajeze pe solist, fe-
colicelor, dansurilor rustice i pasto- rindu-se de a-1 acoperi (v. acom-
ralelor. Ca creator al viei de vie, paniament).
^€ra protectorul direct al Bacantelor, Disdiapazon = irul gamei pe
femeile cari, în cântece i orgii, pre- întinderea a dou octave consecu-
mriau pe Bacchus. ttive.
Dipl = Dibl (v. ac). Disonant = 1.- Interval sau a-
Diriginte (ef, director, maestru) cord, mu care sun .fal, ci având un
*= Cel tare conduce fcin cor sau o urmarea unui
efect nehotrît, cere
orchestr i se strduete cu tot ce interval sau unui ac6rd consonant.
privete studierea îi pregtirea re- Aa sunt toate intervalele mico-
pertoriului, aranjamentele, repetiiile, rate i (mrite; toate acordurile der
alegerea repertoriului, ctc (v. an- specia III i IV, cele de septim i
samblu). Intre dirijor i elemen- non (v. ac). 2.- Dezacordat (v. ac.).
tele ansamblului trebue s
îie o ast*
Dispondeu — Picior latin de pa-
îel de legtur sufleteasc, încât
totalul 'execuiei s oglindeasc un ftru silabe, toate lungi: responde-
singur suflu, un singur sim ( v.
BAGHET).
runt. £ [considerat ca orice bime-
ac).
Dirijare = Conducerea bu-
unei
,tru (v.

ci de ansamblu; felul execuiei Distih = Grup de dou iversurî

ca reuit artistic depinde de: A) succesive, lungimi diferite: un

cu
calitatea elementelor ce compun an- ,exametru cu sun pentametru. Ex.:
samblul; b) talentul, tiina, ener- „Donec eris felix, multos numera-
gia i experiena conductorului; c) bis amico s;
unificarea sufleteasc între dirijor i Jempora si fuerint nubila, solus
cei dirijai. In conservatoarele mari eris". (Ovid'u).
 70

Distinto (ii) = Desluit: D. voce, bti; în spe, valoarea depinde de-

cu voce limpede. forma [msurii: la alla-breve, un
Ditiramb —
Vechia imn de
î.- (timp; la '2/4, 3/4,v 4/4, doi timpi, etc
landa. închinat zeului Dionysos Ba- (V. VALOARE RELATIV).
chus (v. ac), iar ceremonialul consi- Doin =
Cântecul Ipopular româ-
derat ca originea tragediei. 2.- Poezie mese prin (excelen, artând' iubire,
lirica plin de entuziasm, ce se dor, jale; versurile încep mai tot-
deosebete de od .prin strofele-i deauna cu „foaie verde de...", ceea
neregulate. 3.- Fig< Linguiri, laude ce dovedete legtura dintre suflet
exagerate, într'un dans sau p poe- i contemplarea naturii. învai^
zie ocazional- cutând originea cuvântului, 'unii sus-
Diton = Interval ide dou tonuri in cderiv din latinescul doleo
adic ter mare. (sufr) dolina-doina; alii se silesc
Ditroheu == Picior latin de patru js'o apropie de cântecul lituan daina^.
silabe: prima lung, a doua scurt, jcuvânt care reprezint o exclamaie.
ti treia lung, a patra scurt:
„Doin, doin, cântec dulce,
Com-pro - ba-re. Când te-aud nu m'a mai duce;
Doin, doin, viers cu foc,
4- S , 4 V d 4 4 4 I

.Când rsuni eu stau în loc".

Divertisment (diversiune) *= I - Bu-
(Colecia Alexandri)
cat (de ftnuzic (destinat ca recrea-
ie a spiritului, dup o munc inte- Caracteristica doinei: gama minor^,
lectual obositoare. 2.- Jocuri de cu (dou (secunde mrite, cu velociti
dans, balet, sau alt intermezzo fel [urmate de note lungi; cam dou
timpul unui ispectacoî. {fraze adesea completate de o alt
D ivii (it.) =
indicaie pus 'pe [melodie, cu micarea mai vioaie:
o foaie fcle jnote pe care se uit doi D. de dor, de jale, Icât.âneascâ, ol-
executani, pentru ca notele duble teneasc (sau olteanc)^ bneanca,
s fie divizate, adic împrite,
'

li-
etc (v. foaie).
Doini (a) =• A cânta doina, a se
nul executând notele de deasupra,
jeli.
iar cellalt notele de dedesubt.
Dixuor =
Lucrare în stil clasic, Dolce (prescurtat D. sau Dolj
pentru 10 instrumente. =Dulce, blând, delicat. Termen >de-
Dizsrmonie Relaiune = dintre iexpresiune.
voci ce sunt nepermise în armo- Dolende (it ) = Dolendo (v. ac).

nie, spre deosebire de d'sonan ;(v. Dolendo (it.) = Cu durere, ca l

Iac). doloroso (v. ac). >

Do =
Treapta întâi a igamei ma- Doloroso (it.) ^ Doletido (v. ac.)..
jore tip>, (numit do jmajbr. La înce- Dominant = 1.- (Treaptaa cin-
put aceast treapt se numia \ut ,(v. cea a game,
oricrei majore sau
sistem liniar), £/ (fiind (vocal prea în- Jniinore. Acord Iseptim doini-
2.-
chis, s'a înlocuit cu do, ca fiind mai mant (v. ac). 3.- Acord de contra-
sonor. Probabil dela silaba iniial dominanta( (v. ac).
a invocaiei: Dominus vobiscunt,mân- i
Don = Cântrea: primadonMt
iat de preot totdeauna pe tonica cea care 'joac roluri principale.
major- Do din octava a treia, are Donizetti Gaetano (1797—1848)
,261 vibraiuni pe secund (v. cheia (Fecund compozitor italian, unul din
de do). reprezentanii aa numitei „coli ita-
,
Dob = Daraban (v. ac). liene" în oper- Melodia în defa-
Doime (jumtate înot) = Valoa- voarea orchestraiei. Dintre cele 46»
rea de tnot ^'(un javal !g-ol cu coad), Sopere, cele mai cunoscute sunt: Ana.<
care, în genere, se socotete cât dou Bolena, Fiica Regimentului, Favorita,..
 71

Elisir d'amore, Don Pasquale, Lucia Drâmb = Instrument popular cu-

'di Lamermoor (compus i orches- [noscut în toat Asia i Europa; con-
trat în 2S ide 'zile).
-

st- dintr'un mic arc ide ifier, care se.

Don Juan = 1.- Oper ,în dou ine între dini, iar la mijlocul ar-
acte de Mozart .(1787). 2,- -Balet cului este o lam iprins Ide'îun capt,
în patru tablouri de Gliick (1761).
v Don Pasquale Oper buf în =
rei acte ide Donizetti (1843).
Don Procopio =
Oper de Bizet
Dont Jacob (1815—1888) Violonist
vienez. A scris numeroase studii,
între can mai -cunoscut e: Gradus
ad Parnassum, pentru vioar-
Dorian (doric) Primul dintre =
cele patru imoduri autentice ale vechii 1

muzici eline, care a trecut în muzica

cretin ortodox ca glasul .întâi \(v.
mod, v. glas) "Este alctuit din dou 'liber i sucit în unghia la 'cellalt .

tetracorduri succesive, de sus în jos,

Executantul zice diii gur o melodie;
având irul; ton, ton, ,semiton. Re- în acest timp, lama fiind pus în
zult dar, tot de feus în jos: ma, ne, ivibrare cu degetul, d; vocii un
do, si, la, sol, la ini- (v. tetracorp). timbru metalic cu o sonoritate 1
,

Dotzaner Justus IFriederich (1783- relativmai mare. Dei unii jau :urcat
1860) .Violoncelist cunoscut; a scris gradul de concertiti ai tdrâmbei .

studii pentru violoncel, o oper, (învtorul Ciorobea), ea rmâne

inesse, (simfonii, etc totui un instrument slab, primitiv
Doxastar =
Carte bisericeasc cu- ji chiar 'barbar.
prinzând doxologiile cântate la sr-
1

Drâng = Drâmb (v. ac).

btori: Noul p. de Anton pcwti Drin-drin =
Silabe care umplu
(1841). p melodie, ca ji t ra-la-la.
Doxologie =
în liturghie, cântare D. S. =
Dai segno (v. ac). 1

de slav ctre Sfânta Treime. Dubl-bar sau Bar final (v.

Dram j= I.- Spectacol de teatru, /BAR). '

în care aciunea reprezint :un Isu- Dubl-pedai (în armonie)) =

bieat mlictor. 2.- D. romantice?. Dou note comune inute la doua
când desfurarea este împletit ai (voci, într'un lung- i!r de acorduri,
situaiuni comice. m care mic numai celelalte dou,a
Dramatic = 1.- Muzic dramatic, îyoîci.
'

melodie serioas cu -estura i în- Dubîu-becar j# <= Accidentul (v.

tinderea potrivite unei voci drama- Ac ) unei note ce fu-
scris iînaintea
tioe. 2.-Voce dramatic,, volum mare, sese alterat d& un dublu^diez sau
timbru consistent i robust, înlin- un dubllu-bemol, 'pentru a 'fi rea-'
Iderea relativ limitat, expresia ener- dus la sunetujl ei, natural.
gic i viguroas- 3.- dra- Oper Dubllu-bemol ^= Semnul (v. ac-
matic, oper. Adus
v. la apogeu cident) pus (înaintea notei pentru ia
de Richard Wagner. face ca 'sunetul ei 'fie coborî! s
Dramaturg = 1.- Autorul unei cu dou
semitonuri; ex re dublu- :

piese dramatice. 2.- Cel ce iface bemol.

libretul unei opere. I se mai zice i Dublu-contrapunct Contrapunct =
libretist (v. ac.) esut astfel 'pe melodia dat, încât

iU.'.W... ...
 72

rsturnate rolurile, s fie în concor- Duodecim = Intervalul dintre 12

dana cu regulile armoniei. trepte diatonice.
x=
<

Dublu-diez Accidentul (v.

ac.) care 'face ca sunetul (notei s
Jie urcat tu dou semitonuri; ex.:
la du bl n-diez.
Dublu-punct = Grupul de doua
puncte puse ',1a dreapta nmci Hote
care urc Valoarea motei, adic 'pre-
Dur = [Ton, interval sau acord
lungesc sunetul jcu înc major; ex.: D, 'dur,, tonul isau 'gama
jumtate
din valoarea [primului punct (y. ac.) Hui re fanajor; acordul 'iui D ciur,
re-fa Ldiez-la.
Durând «Emile =
Nscut fti 1830
Ha St. Brienne. Profesor de armo- (

|nie 3a [Conservatorul din Paris ; a 1

Dublu quartet = 1.- Quartet de

'scris (operete, jcântece i lucrri teo-
retice, pedagogice, printre cari un
Voci sau instrumente, în care fiecare
cunoscut (tractat de .armonie.
'partid este Executat de 'per- dou Durat p= Valoare (v. ac).
soane. 2.- (Aranjament 'pentru 'pa-
tru fyoci fegale de femei Isau copii>
i,Dussek jjohann Ladislau (1761 —
(dublat, adic zis la 'fel, iîn acelai
1812) Compozitor ceh; a trit H
(Paris. !A lsat numeroase lucruri:
timp, de patru voci brbteti ( v.
(13 concerte (unul pentru douia <piane ), f

qctet).
i80 de $io,nate p. 'vioar (i piano, 53
Dubois Theodore (1837 1924) — [sonate p. piano la dou) mâini >ji 9
Profesor 'Conservatorul din Pa-
la
jp. piano ila patru mâini, 10 trio-uri,
ris ; a iscris opere, oratorii, fuver-
un cvartet si un cvintet cu piano,
(uri i .(poeme simfonice, iun concert
pentru piano, cântece, lucrri teo-
metod ide jpiano, etc
retice i (pedagogice (un tractat de Duvernoy Victor Alphonse (1841
Armonie) sete . f—1 907) Pianist Ii profesor la Con-
Duet = Duo (v. ac). servatorul din Paris; a Scris ppere,
Duo = Bucat de muzic (scris coruri, uverturi, piese de concerte
anume pentru) a fi fexecutat fcle dou
1

i alte lucrri pedagogice p. piano.

voci isau dou instrumente, cu, sau Dvorack (cit. Dvorjak) Anton
fr acompianiaiment. Ex.: Bo-ch (1841—1904) Lucrrile sale spe-
^Concert de klou viori ca vrehe* {
cific (naionale ((cehe) sunt: 6 opere,
$trâ- La (oper foarte adesea, când L5 (simfonii ji 3 poeme simfonice,
scena ie (inut de dbu; personaje [5 uverturi, 3 rapsodii islave, o suit,

din rolurile 'principale: Rigoletto, Ivariaii simfonice, ilucrri p. or-

actul #1 (III-lea; Aida, actul tal IV- chestr, câte 3*n concert p. vioar, !

Jea. lUn (duo e inut de doi soliti* piano îi Violoncel, Suini |oratorium, cân-
spre deosebire de un cor în îdou tece, ie te ,D. e creatorul simfoniei
voci, numit de unii tot duet. j ,

j
,
i muzicii de camer cehe. ,
K
 E
E = Jn notaiuiiea 'german cores- Eclise = Pereii laterali cari sus-
punde cu sunetul mi din notaiunea in cele dou |e3 ale (unui instrument
muzical arietin- Es, mi bemol; Ide coarde cu (arcu, completând ast-
-Eh, mi diez; E- dar, mi major; E fel cutia de rezonan-
moli, mi minor. Ecosez == Dans scoian. (Schot-
Ebreea /Celebra oper în cinci tisch). .-, .'i. '
_.'!
|'! i i

nacte de Halevy (1835), libretul de Ecou = 1.- Fenomenul ide reflectare

Scribe. a sunetelor, când undele se isbesc
Echape (fr. scpat, strecurat) =" de un distant ;de 17
alt obstacol, la
Mersul srit al unei voci Idintr'un jnetri. Se E. împlu, când su-
zice:
acord, nu la nota imediat din fa- [netul !se reflect o (singur dat, în-
cordul urmtor, ci la o alta (supe* {torcându-se |napoi îa punctul de ple-
xioarâ din al doilea acord, aceasta, care; E. dubla,, tripla, etc, când
ca interes melodic. (undele reflectate se isbesc din Jxou f

obinuit echape de un alt obstacol, reflectându-se/ iar

spre cel (dintâi (în zig-zag) sau spre
£lt obstacol., 2.- Intr'un ansamblu
\—& 1 g. fj g> a-
fie sau (instrumente^, imitarea
fvoci-
[efectului de ecou, prin repetarea u-
(hui scurt îir melodic, Cu Io nuan
(pianissimo, la aceeai Octav Sau oc-
tav diferit, Iftiai ales de instrumente
j
Edepsis = înterval (inferior k
(v. ac). Idintr'o alt îamilie. Ex.: spus de'
Eclesiarh =
IMai mare (peste cân- soprano i alto, repetat de tenor i
trei sau /paracliseri, 3bas; spus instrumente de lalam
ide
i Eclesiastic == Bisericesc, deci mu- l repetat jd'e cele (de lemn.
3.- Joc
tica eclesiastic, (în isensul restrâns, jde org cu (efecte fpianissime, ser-
privete în special pe (slujitorii dela vind ca E. "celorlalte jocuri cu fre-
1

frltar, pe când muzica religioas are izonan mai tmare, „Ideea i&e a se
wn îneles mai larg îi cuprinde tot ffi imitat fecoul, a klat matere la di-
ibe s'a scris pentru (Soliti, cor, org, (feritele efecte Ide nuane, ^urnite d:~
prchestr, etc, cu un coninut reli- namic" (v. ac).
teios, Tot ce nu 'e muzid eclesias- Ectenie (IctenieJ Rugciune din =
tic, religioas, ise zice muzic pro- Jiturghia ortodox, cuprinzând un ir
fan sau laic- fcle 12 invocaiuni (E. mare) sau nu-

4
 74

mai dou mic), iar dup fie-

(E. voce sau cu instrument, care face
care* coiul rspunde; „ie Doamne", parte dintr'un ansamblu. 2.- Ele-
.„Doamne miluete", ,.Prea Sfânt mente, cunotine începtoare: ele*
Nsctoare"... sau „Amin".. l/nente de 'muzic; principii, semne
Egal = 1- Voci egale, sau numai Ide notaiu'ne. Valori, etc. (v. principii).
de copii lori femei sau mumai br- ( Parte fcoinstitutiv dintr'un in-
3.-'
bteti. 2.- /// ensiiate ega', acelai strument, ca Îi pies (v- ac).
~

volum în toate registrele. 3.- Vlorl Elcoîîcra =

Uvertura operei Fi-
egale. (In larmonie isau în contra- delio de Beethoven; E. e scris în^
punct), când dou isau mai multe 'patru vaiiante i figureaz singur
voci au facela desen' Ide jnote. 4.-» în programul concertelor simfonice,
Timbra. E-, la voci de aceeai na- v Elevato sau Con Elevazione (it.)
tur sau la instrumente din aceeai r= (Cu (.înlare 'sufleteasc, sublim.
tamilie. 5.- \E. ea msur, micare i Termen de expresiune.
ritmaie, icondiiune cerut unui an-
samblu. 6.- Durat egal, între (no-
E'icon =
Helicon (v. ac).
EHsir d'amore -= Oper buf în
tele ce formeaz un grup de valori
jdou acte, libretul de <F elice Ro-
mici, mai iales dintr'un grupe t (v.,
mani, muzica fde Donizetti (1829).
egalitate). 7.- In înlnuirea acordu- =
Elocven (Efocin) Arta ? 1 - .

rilor de armonie, micri egale sau

[talentul frumos, de a
de Ta vorbi
paralele (v. ac).
ponvinge i a înduioa. In mu-
Egalitate =
însuirea unei voci de
zic, darul de a cuceri, de ja emoi-
a avea aceeai intensitate în toate
ona, prin cântare sau (prin 'executarea
registrele, a unei execuiuni, ca ra-
unui instrument, prin diciune, fra-
port de durat, ritm, msur, (etc.
zare, colorit, nuanare, verv i co-
(v. egal), c,

municativitate.
Egmont = .Uvertura de Beethoven.
=
Ehuri = Gamele muzicale ale bi-
Emfaz (cu cv ) Ceremonios,,
greco-orientale, cunoscute sub
sericii
Ipompos ca (expresie. .

mumele de glasuri (v, plas, v. oc~-

'
Emisiune = Atacarea, lovirea, '[por-

nirea, scoaterea unui sunet din apa-

toih). . !
.

Eis = Mi diez, în notaiunea ratul vocal: <Zf. clar, corect, just,

german- [aunui sunet, Siau Afectuoas, ne egal,
Elafron^ = In 'psaltichie, una din IguturaX (v. cânt, v. impostare). O
Pogoar dou voce frumoas, femis urît, rmânt "
cele zece <semne 'vocale.
tonuri srite.
Im urm unei 'voci mai ipuiri fru-

Elan <== (Avântul (produs de un moase, emis cu meteug.

-cântec, în 'special însufleirea melo-
Emistih =
Jumtate vers, adic
uri Vers la 'sfâritul «unei strofe-
!

[scurt,
diilor Ide mar.
Elefantiîi = Un fel de flaut (la
IsiaU 'îniire 'rândurile ci-, (v. yers,

vechii Fenicieni), construit de obicei

,v. rim). Ex:.:, )

de (filde, $e unde numele (v. oli- i ,'

,-,Mie-mi verde.
place valea
f ANT).' i , v
1
.

pierde Unde
Elegiac = Trist, dureros, |în felul Omul, negrele gândiri;
unei elegii (v. ac.). Termen (de ex-
|
Unde uii gj£ infamia
Ipresiune. v t
i sclavia
= O
1
f
Elegie (plângere) Ipoezie, un i Auritelor zidiri,"
cântec sau numai oi melodie pentru (Alexandru Depreanu)
ânstrument, cu iu 11 caractende jale, de
durere, de triste, de melancolie. Emoie estetic = Fiorul trezit:
Element =
1- Un executant cu în suflet la auzul unei frumoase
 75

execuiuni muzicale i, în genere, veni (Dorohoi). Studiile muzicale i

la producia adevrat artistic a ori- le-a fcut la Viena icu rielmesberger,
crei din artele frumoase, (v. este-
tica).
Emotivitate =
Puterea artistului
ide a produce emoiuni estetice;
este una din însuirile talentului
i rezultatul unui studiu serios.
Enarmonic =1.- Dou note de-
osebite, având acelai sunet; ex.
do diez, acelai ca i re - bemol
<v- identitate). 2.- intervale- cu nu-
miri deosebite, având acelai nunr
de semitonuri. Ex.: fa-la bemol (ter
mic); diez (secund mrit),
fa-sol
ambele trei semitonuri. Precizarea
lor ca nume, mai ales în armonie,,
constitue aa numi a ortografie mu-
zical, hotrîtoare în înlnuirea a-
Tonuri sau tonaliti
cordurilor.. 3.-
având armura deosebit, dei exact
acelai ir ide sunete. Ex. r gama lui
do diez major enarmonic cu a
:lui re (bemol major; ,tonul._ ,lui fa
diez major E. cu ,al (lui sol bemol
major. (v. tabloul gamelor).
Enarmonie =
Schimbarea sau în-
locuirea unui sunet, interval sau ton,
prin corespunztorul enarmonic (v.
ac). Dei, din punctul de vedere
teoretic, exis diferene ca numr
i raport de vibraiuni, totui, în —
practic, schimbrile se iau ca iden- 1889 E. ob-
la Pari9 cu Mas'senef. Jn
tic corespunztoare, mai ales când ine ipremiiul pentru vioar- A
întâi
e vorba de instrumentele cu sunetele (dirijat la Paris orchestrele: Coîonne,
îixate (v. temperatur). E. mai aduce Lamoureux, Lechiari, Monteux, Mon-
simplificri de cetire i înlesniri de ie-Carlo, apoi Ja Amsterdam, Schle-
tehnic pentru unele instrumente. weningen, Roma, fete. El ie crea-
Ex.: Mai uor pentru vioar tonul torul ipremiului naionalde eompo-
lui do diez minor, decât al lui re 'zi ie, „.George Enescu", ai crui pre-

bemol minor; contrariu, pentru alam, miai de pân acum sunt: Cuclin, C
mai uor sol. bemol major, decât fa J. Nona-Otescu, Stan Golestan, M.
idiez major. (v. tabloul gamelor). Jora, Alfred lAlessandreseu, G. Ena-
Eneacord =
Lir cu nou coarde covici, Marcel JMihalovici i Filip,
ia Greci. 1
Lazr. Compoziiile 'sale sunt: doua
Enescu George =
Cel mai mare suite p. plano, variaiile tj. dou
muzicant român, virtuos violonist i piane,
1
impromptues, 3 mei.
Pieces
ipianist, ilustru compozitor de .sim- Jodii i anume: Le ^Desert, Soupiri
fonii i de opere, 'magistral dirijor Le Galop, cele 7 Chansons de Clement
de orchest'. la toate cu reputaie iMarot, apoi le Siletice musicien. Ca
mondial- S'a nscut la 1881 Ja Li- iluerri de mujic de camer arc
tion sonate ,p. vioar, Îi plano* în Joc ide prg. 3.- Un liarmonicum
tfe major minor (1S99), un
'i îii !fa iuai simplu.
t>ctet p. coanele (1900), un cvartet
cu piano (1901), celebrul Dixtuor
!p. instrumente
(de suflat (1906), a-
ipoicvartetul p. coarde în mi bemol
(1920). Ca muzic simfonic: Poe-
zia Român, Fantezie Pastoral, o
imfonie concertant (1901), o suit
de orchestr (1902) în do major, ,cele
dou Rapsodii Române (la major
ii re major), apoi o simfonie în
mi bemol (1905), -simfonia a doua Epic — Genul literar tare cuprinde
In la (major, a doua jsuit (do îna- [lucrri cu [subiecte eroice, de bra-
tjor), simfonia la treia In do major
[vur, fcle Ex.: Moartea tai
(curaj.

jetc. Câteva [turneuri strlucite iîn A-

fulger de [Cobuc. Corespunztor în
imerica îi poart numele ipeste Imri muzic ar îi Wagner (Tetralogia),
i ri. Pe larg: [George Enescii '
Tchaikowsky (simfonia 1812), Beet-
'de Maximilian Costin, Biblioteca Mu-
hoven (simfonia Eroica), etc
zical nr. 2, (Timioara).
Epilog —
Sfâritul unei lucrri
dramatice, de obicei într'un -act sau
Ensamble (v.. ansamblu). iun tablou deosebit, contrariul prolo-
Entusiastico (it.) = Cu cel mai gului, E. arat o consecin.
lînalt grad! de însufleire. Termen Episod = 11.- (Lit.) {Aciunea ltu-
de expresiune. ralnic, secundar, cu care se împle-
Entuziasm =
Aprindere, .înlat [dis- tete Jirul ipunctelor principale din
jpoziie sufleteasc, produs de o
desfurarea unei aciuni dramatice,
(2.-, Tn [muzic, o jfraz.fsau mai Jnulte
[clduroas i desvârit execuie
împletite ca Varietate printre fra-
(artistic. E <o> dovad de admirare
zele cu motivele principale ale unei
(i de legtur sufleteasc ce |a reu-
it executantul s stabileasc între [buci.
Epistrof
1

psaltichie) = Semn-?
gl i auditor : aplauze, aclamdiuni, (în

'pv ainui lentuziaste.

|n urnit iyocal; [simplu coboar un
iton ; combinat) când E. se aflj- al-
Eolian (Eolic) =
1- 'Mod (al gamei turat de clafron, adic aaî atunci
în muzica greac veche, asem- jse cânt cu dou Itonuri treptate;
ntor cu b gam
^ninor de astzi, îns fpirimul ton mai grbit, ca i
[fr înot sensibil- 2r Dialectul pror cânidl ar (avea gorgon; iar când se a-
ivinciei greceti Eolia. 3.- Harp an-
(fl niai deprtat unul de altul, adic
tic- Legenda Spune c b asemenea l

aa: '
(atunci E. 'pogoar 'un ton se-
harp, ale crei coarde vibrau Ia (piarat, iar clafron pogoar (dou to-
suflul vântului, trezia pe regele Da-
(nuri (srite. 1

ivid lamiez de! (noapte ipentru inspira- Epitaf 1.- =

Slujb Ipentru în-
(iile psalmilor. 4.- Joc Ide cu org mormântarea Doimnului. Cartea
jefecte Iplcute. :

ce conine 'rugciunile acestei slujbe;

Eolin = 1.- Armonic de 'gur: Epitaful de Anton Pann (1846). 3.-
p Ip'lac fde metal iele care sunt prinse Poezie sau inscripie pe un mor-
mici csue, având înuntru ancii li- mânt; pe mormintele egiptene: ,,Tre-
bere. Suflând deasupra lor, se obin (ctorule, am fost ce ieti, vei fi ce
sunete izolate sau în lacorduri. 2.- Isunt". i
\
'

,. i
<
 Epitalam = Poezie sau .cântec de prat i c
deci {nu ja rezistat sl-
(nunt în onoarea tinerei /perechi. biciunilor vanitate omeneasc-
[de
Epod =
1- A ftreia parte a unui Erotic (dela Eros, zeul &morului)=
cântec grec, dup strof i anti- Poezie sau cântec liric în Special de
strof- 2.- Numele poeziilor (din ul- [dragoste, tal icrei coninut de multe
tima carte a Odelor lui Horaiu. In (ori e (prea deschis, ,prea juuratec ca
românete: Odele i epodele lui Ho- (buncuviin. Totui sunt poezii ero-
raiu, traduse de E. Lo vin eseu. ftice (pare [ating o ivaloare literar cla-
! Epopee =
Lucrare literar car© sic; iex.: Cântarea Cântrilor a. Re-
(povestete isprvile eroilor unei na- gelui iSolomon, tradus în 'românete
ftiuni sau ale personajelor legendare de Corneliu IMoldovanu. Unele cân-
|a*in iistoria omenirii. O epopee' sau ftece ierotice ipopulare româneti au
,un poem epic cuprinde mai Intuite fost {utilizate cu mestrie în lucrri;
capitole numite cânturi. Epopee cla- (simfonice: „i-are, mi!..." (G.. E-*-
sice traduse |n românete; de ;G. inescu), „Cine bate noaptea.. (Filip
[Murnu: ltiada lui Homer, în (24 de iLazr), [ambele Icântate de orchestra-
cânturi; de Cezar Papacostea: Ody- ,Colonne (v. ac.)-
{seea Ide rîomer, tot (în (24 de Cân- Es = 1- Mi bemol în notai-
turi; Eneida lui Virgiliu, în 12 cân- unea german- 2»- In obinuin
ituri, o traducere de George Cobuc practic a muzicani" or pauza pe
i 'alta de Nicolae Pandelea- timpul tare 'sau ipejpartea itare a luftiuij

:Erato (gr-, iubita) = In mitologia tâmp- (V. contratimp)

greco-român, muza' poeziei de d'ra» n Esclarmonde = Oper în 4 acte?
goste, reprezentat cu o lut- I§i 8 ftablouri, poem Ide Alfred Blau
i Louis (de Gramont; Imuzica de
IMassenet (1889).
Esp>ando (it ) = Perdendosi (v,

AC.)
Estetic = Studiul (fcând parte*
din filosofie) care stabilete re-
gulele c e trebue îndeplineasc o S
lucrare, ca s
fie artislic i con-
diiunile care fac (produc în noi
l
s
sentimentul de emoiune es'etic- (v 0

ac) E. cere, de [exemplu, ca o

bucat artistic pstreze: propor-s
ia între pri, simetria i 'varitate,
iar totul s prezinte o unitate. (v e
fiecare). •

Estinto (it., stins) == Perdendosi

(v. ac).

Eteron (In psaltichie) iT° = Urml

din cele cinci semne consonante care
leag dou sau trei note, sub care
Eroica =
Simfonia a treia a lui je seris spre a se cânta între- fr
Beethoven; fusese dedicat lui Na» rupere.
fpoleon Bonaparte, dar marele geniu Etude^ (studiu) = Lucrare, care-

muzical a ters dedicaia când a dei are melodie, totui com- ieste

aflat c
Napoleon s'a /proclamat îm- pus anume ca exerciiu de tehnic,
 78

pentru o treapta superioar

anumit Exacord v. Hexacord.
de Ex.: Etudele de Chopin
studiu. Exametru v. Hexametru.
pentru piano, sunt puse în pro- Ex Capite (lai, din cap) = A
gramele concertelor serioase. cânta pe dinafar, dup ureche, lu-
Eufonie =
1.- Tot ce sun frumos, trete, fr note.
satisfctor si lamplu ca execuie i Executant =
Cel care cânt cu
Armonie. 2.- In gramatic, sunetul, Vocea sau cu instrumentul. Un artist
de obicei consonant, intercalat — Ei, pe lâng talent, trebue ,aib s
anume pentru a evita o cacofo- un studiu serios, o tehnic des-
nie s:iu un hiat- In franuzete, vârit, o cultur solid, care. d
forma interogativ: a-t-il? în loc matu itate interpret; ii- „Executantul
de: a ii? ure?). In românete: zi, artelor auzului comunic suflul
ziua. divin al artei sale numai cât e în
Eufon'u =
Instrument de alam viea i numai celor *de fa; pe
obinuit mai (ales In muzica mili- când executantul artelor vzului, co-
tar,- cu rolul violoncelului din or- munic taina artei sale i celor ur-
chestr, având ipartea tenorului ;n mtori, întrucât opera-i rmâne i
pasajele de solo. dup moarte", (v. interpret).
Euriiriie —
însuirea unei lucrri, Execuie =
Producerea, interpre-
i mai ales a unei -execuiuni, de tarea unei buci de muzic; o execu?
a fi corect ca msur, acord i ie artistic trebue s
redea, cu vocea
expresie. Mai ales ca accente ritmice. sau cu instrumentul, vieaa însi a
Euryante =
Oper în trei acte unei buci de muzic, cu toat me-
de Weber (1823). nirea ei, ca efect, amploare, subti-
Euterpe (gr-, cea care farmec) — litate, ca putere de a mica, de a
Una din cele nou muze i ©nume
!

îmbrbta, de a consola. Ea de-

pinde die cultura, talentul i tehnica
executantului, (v. tehnic).
Exerciiu = 1.- Deprindere, o-
binuin- 2.- Bucat de muzic me-
Init a face se s un anumit obin
folos ca tehnic- 3.- Xe-m în ,cursul
studiului: dicte% muzical, teme la
armonie, la contrapunct, etc
Exersat = 1- Auz E., obinuit
a recunoate ritmul, intervalele, a-
cordurile. 2.- Acompaniator obi-
nuit a susine acompaniamentul, aco-
modându-se cu toate neajunsurile ce
se pfot ivi executantului în timpul
produciunii. 3.- Executant E., ele*
ment cu practic de ansamblu, în
cor, în muzica de camer, în pr-
c/^str- 4.- Exersatul în timpul în-
hrii unui instrument, face se s
acea care 'protejeaz muzica i poe- dobândeasc tehnica, (v. 'ac). Fr
zia liric- E reprezentat inând în Un exersat serios, nu se dobândete
mâini dublul flaut al celor ivechi. tehnica i fr aceasta nu se ajunge
Evanghelie =
Partea din serviciul niciodat la o bun execuie.
divin cretin, constând din recitarea Exibiie =
1.- Artarea în pu-
unui fragment din Evanghelie. blic. 2 # - Producie sau audi.-ie unde
 79

executantul nu are destule aptitudini, mos executat ca^ claritate i. dici-

însuiri sau pregtiri pentru un con- une
cert. Expunere (In fug) =Prezentarea
,
Exodium (lat.) = Final (v. ac). unui motiv, drept tem de o sing-ur
Expiraie =
Momentul din actul voce i trecerea sistematic a a-
respiraiei ac), când
(v. afar dm cestui instrument la celelalte voci,
.
aerul, prin contractarea plmânilor. jdup toatereguîele desvoltrii.
.Vocea vorbit sau cântat, se pro- Extens'une =
întindere, diapazo-
duce în timpul expiraiei. nul, irul- de sunete dela cel mai
Exploziv = Consoanele dentale tgrav, la cel mai înalt ce e în putina
i labiale: p, b, d, t, care pronun- unei voci sau a unui instrument.
ate, mai ales izolat, amintesc sfor- (V. AMBITUS).
area unei explozii. Extras (pentru- piano) Redu- =
Exponent == Cifra cu caracter m- cere (v. ac).
runt, pus(jos sau sus) dup numele Extrem =
Vocea sau partea cea
unei note sau unui acord, ca s mai deasupra i cea mai profund,
arate (în explicaiuni teoretice) octava care formeaz Întinderea unei armo-
creia aparine nota sau acordul; nizri sali orchestraiuni; la un cor
ex.: Ut" sau La„ (spahiul al IMea mixt: sopranul i basul; la un cvar-
în cheia de sol). tet de coarde: vioara prim i
Expresiune = Nuane (y. ac). cello; la o orchestr: vioara, sau
Expresiv = Nuanat (v. ac), fru- flautul i contrabasul.
 F
F. —Sunetul din notaiunea
1.- cvartetul instrumentelor de suflare-
german corespunztor cu fa din de lemn, precum violonceluleste
notaiunea muzical arietin- Se zice: baza cvartetului instrumentelor de
F dar, fa major; F moli, fa minor; coarde; deaceea F. are aproape a-
fes, fa bemol; fis, fa diez; fisis, iceeai întindere ca si violoncelul i
ia dublu diez. 2.- Forte (v. ac). aceeai notaiune. (In^cheia de bas
3.- Consonant aspirant (v. ac). 1

i cheia de tenor). F. e an total

Fa 1.-= Treapta a patra din lung de 1,33 m., are patru pri
gama lui do major.
. Numele vine Idemontabile. cinci guri i un nu-
dela prima silab a versului latinesc: mr variabil de clape. In registrul*
familii tuorum (v. sistem arîetin). ide jos este solemn, în cel mijlociu,
Sunetul fa din octava a 3-a, are dulce, în cel de sus, expresiv. E-
^348 de vibraiuni pe secund (v. fectele variate în si'.uaiuni dramatice-
CHEIA DE FA). i comice, fac din F. un instrument
Facile = Uor, delicat. Ter-^
(it) nelipsit dintr'o orchestr simfonic
men de expresiune. (v. contrafagot).
Factur = Structur (v. ac).
V Fagot = Instrument cu ancie
Faîang —
Grupare disciplinat
care constitue o orches'r sau un
cor de profesioniti ori de diletani.
Fals =
1.- Ca execuie, detonat

'(v.ac). 2.- Instrument care sun

dezacordat (v. ac). 3.- In armonie,
relaiuni fale (v. relaiunî). 4.- F,
Burdon, în contrapunct, când can-
tus firmus e la tenor; fiind în o
octav mai jos' fa
de soprano, d
impresia de fal. (v. burdon).
Falset = Voce produs cu re-
gistrul de cap, printr'o tensiune
mare a coardelor vocaîe, care vibreaz,
numai în partea lor superioar- Vo-
cea de soprano utilizeaz în special
F-, pe când mezzo -soprano con- i
tralto,mai mult registrul de piept.
Deasemenea F. e utilizat de tenorii;
care nu au acute de piept, mai rar
de baritoni i foarte rar de bai.
F. a fost mult praclicat prin secolul
al 15-lea i al 16-lea, când,
1
ne-
dubl, constituind baza armoniei în permitându-se femei în coruri e bi-
 81

sericeti, se speciaHzau brbai pen- Termen de expresiune.

teziei.
tru partida de soprano, (v. castrat). = Compoziie instru-
Fantezie
Falstaff =
Oper liric în 3 mental în form cu totul liber
acte i 6 tablouri, librelul de Boito, sau capriioas, având deobicei o
muzica de Verdi. introducere i apoi variaii pe teme
Familie Grupare de instru- originale ori mai ades pe arii cu-
mente, dup asemnarea lor ca ma- noscute sau luate dinir'o oper. Sunt
terial, construcie, timbru, efect etc. fantezii ce ocup rangul bucilor
La orchestraie, ca i la aezarea de concert.
instrumentelor într'o orchestr, gru-
parea se face dup F.: se aeaz
Farandole = Dans provincial fran-
cez, în tact de 6/8, jucat la diferite
la un loc cele cu coarde i arcu,
srbtori: biei i fete se prind
o alt grup de suflare, alt
cele
înlnuii de mân sau cu batiste
grup instrumentele de alam, de
i alearg în pai ritmai su- dup
lemn, . alt grup bateria (v. ac,
netul galoubet-ei. Mersul în zigzag
v. orchestraie). , ii alte figuri, îl fac toi, imitând pe
Fandango = 1.- Dans spaniol .

cel ce sta în capul irului.

în tact de 3/8, însoit de castaniete.
2.- Aria dup care se joac.
Faringe =
Poriunea comun a
Fanfar = 1- Instrument de a- aparatului respirator i digestiv, cu- f

lam: f. cavaleriei. 2.- Melodii ser- prins intre fosele nazale, fundai 1
vind ca semnale, executate de trom- gurii, de care e desprit de epiglot,

pete sau goarne; în genere se aude vecin cu laringele i deasupra eso-

pela cazrmi i sunt esute numai fagului- F. servete drept camer de

din notele acordului tonului major, rezonan în mecanismul fonaiunii.

cu diferite combinri de ritm. 3.- (V. AC, V. APARAT VOCAL).
O compoziie serioas sau un pasaj Fars = 1.- Pies de teatru cu
'cu caracter de chemare sau amintire. situaiuni comice i cu un sfârit
4 - Un instrument care mrete fora neateptat. 2.- Biciuire de moravuri
de rezonan a unui cântec spus sub form hazlie, cu scene mai tot-
foarte încet- 5.- F. militart band deauna împletite cu cuplete uoare.
Fastosamente, Fastoso (it )= Sr-
btoresc, strlucit. Termen de expre- _
sie- (v. EMFAZ).

Fa, Faad = Partea care face

aspecul unei orgi i
principal al
în care se gsesc manualele, pedalele
cu registrele respective.
Faure Gabriel == Nscut la Pa-
miers în 1845; elevul lui Saint-
Saens, director la Conservatorul din
Paris; a scris o simfonie, o suit
pentru orchestr, lucrri pentru
vioar cu orchestr, muzic de ca-
6.- Reunirea in-
mer - a. Mort în 1924?
militar- (v. ac).
strumentelor de suflare, deobicei Faust = 1- Oper în 5 acte,

tie diletani, studiând mai mult bu-

livretulde Michel Carre i Jules
ci de maruri, cântece patiiotice, Brbier, muzica de Qounod (1859).
2.- Uvertur de Wagner. 3.- Poema
etc: F. liceului X, F. societii Y.
Fantastico (ii) = In voia fan- simfonic de Berlioz.. (v. damnaia

A L- loela. — Dicionar Muzical 0

/ /O
 82

i.ui faust). 4.- F. de Spohr i Schu- englezete), Tractat de ta\g i con-

mann. trapunct. Biografi universal a
Favorita = Oper liric în 4 muzicanilor i bibliografia gene-
acte, cuvinte de Alphonse Royer i ral a muzicii, cea mai vast o-
per în acest gen. Metoda Metode
Qustav Waez, muzica de Donizerti lor de piano, analiza celor mai
(1840). bune melode de • piano, Tractai
Fecioara = Oratoriuni de Masse- complet aT teoriei i al practicei
net armoniei. Istoria general a niu-
Fedora — Oper de Giordano. \zicii, N\otit\â biografic a, iui \Ni-
Fedra = Oper de Gliick. colo Paganini, ele, etc.
Feeria = Uvertur de Mendels- Fi. = Fortissimo (v. ac).
sohn Fff =Fortissimo possibile (v. ac).
Feerie== Un basm cu zine <fee), Fiasco =
Nereuita unei opere
înfiat sub forma de spectacol dra- sau Iproduciunii unui artist, spre
matic, cu tablouri impresionante, în- deosebire de chix (v. ac).
soite de cântece. i
j
i Fidelio =
Magistral oper în
Fermat =
Coroan (v. ac). trei acte de Beethoven, cuvinte de
Fernambuc =
Lemn din Brazilia, Sonnleithner. Uvertura ei se nu-
de culoare roiatic, folosit la fa- mete Eleonora (v. ac).
bricarea arcuurilor. Fidula =Nume dat violinei, în
Fes1

= Fa bemol (v. f). grecete. în una din fazele ei de

Festival ==• Srbtoare muzical
cu desvoltare.
iun program (adesea împletit
îngrijit Figur 1.- =(Ut.) îneles nou
i cu declamaii), organizat cu pri- dat unui cuvânt, printr'o comparaie
lejul unei comemorri sau aniversri. sau printr'o imagine poetic: figuri
Se zice: F. Wagner, F. Beethoveii, de stil, de cugetare, de retoric,
etc, dac programul este alctuit etc; ex.: catacreza (v. ac). 2.-
exclusiv numai din compozitiunile Desen de note ce se repet la- o
titularului. Caracterul muzical al unui alt voce din ansamblu. 3.- Form
F., trebuie fi ^ s
muzic' serioas de
: reprezentând valoarea unei note (v.
concert. ac); ex.: F. unei note întregi o t
Festivamenie, Festiva, Con Festf- a unei doimi ^a
unei ptrimi
J
vita(it.) =
Fastoso (v. ac).
etc 4.- F. ritmic, formul ritmic
Feti Francois-Joseph Celebrul = (v. ac).
muzicograf i istoriograf muzical Figurant =
1- Cel care ia parte
francez, nscut la Mons (Beljgia)
în 1784, m. la Bruxelles în 1871. numai de form la un ansamblu
A fost profesor de compoziie la de voci sau instrumente, numai pen-
Conservatorul din Paris, unde, la tru a completa numrul sau a-
1826, întemeia la Revue musicale. spectul. 2.- La spectacolele dra-
A fost critic muzical l,a ziarele matice sau de oper, elementele care
le Temp Ndtwnal .i biblico
ji le reprezint poporul, mulimea.
tecar al Conservatorului; organiz Figurat =
1.- (Lit.) Stil împodo-
în 1832 concerte i cursuri de is- bit cu figuri de cugetare, de retoric,
torie. Apoi ftrecu la Bruxelles, unde etc-; ex.: un revrsat de zori: .„Au-
servi ca director al Conservatoru- rora, cu degeel e-i de rou, (des-
lui, timp de 39 de ani, ef de or- chide porile Orientului". (Homer)
chestr al Curii Regale i metmbru 2.-, Melodie înflorit, rezultat din
al Academiei 'Belgiene.
întrebuinarea mai mu tor note de
1

Cele mai importante scrieri ale

sale sunt: Metod elementar i pasaj. 3.- eserea diferitelor con-
prescurtat de arnionie i aconipa- trapunct, la diferite instrumente, în-
niciment, (traduls- în (italienete i tr'o lucrare polifionic.
 83

Fiica Regimentului =
Oper co- rului Instruciunii Publice ,, )~; în 1919,
îmic în dou cuvinte de Bay-
acte, sub direciunea maestrului O. Geor-
ard i de H. de Saint Georges , f
gescu, la început sprijinit de A-
muzica de Donizetti (1840). lexandru Marghiloman i astzi a-
Fiica Tambur-Majorului = Ope- ceeai F., pus sub egida Funda
r buf în 3 acte, cuvinte ide iunii Cu turale „Principele Carol".
1

Chivot i Duru, muzica de Offenbach Se mai pot considera ca F. t actualele

<1879), grupri: orchestra societii „Mu-
Filarmonica (Iubire de armonie)= zic", sub direcia maestrului Ni-
Numele gruprilor (societilor) de culescu Simion (susinut cu proprii
ansamblu instrumental, care stu- jertfe) i „Asociaia Profesorilor
diaz i concerteaz corn poziiuni sim- Instrumentiti", Sub direcia mae-
fonice. O F. având ca scop rs- strului Castaldi- Profesorul Ion Co-
pândirea gustului de muzic seri- stescu, timp de 20 de ani (1894—
oas, trebuie sprijinit ca mijloace, 1914) a întreinut o F. Coral cu
întrucât joac un rol social de a- lelevi i foti elevi ai si dela Liceul

postolat muzical, i
mai totdeauna Sf. Sava i Liceul Lazr, cu sediul

beneficiile materiale ale produciu- la locuina sa din str. Cometa. Cu

nilor dau deficit- La noi au fost: un bogat repertoriu de coruri br-
F. în 1833, înfiinat de Ioan Eliade bteti, în mare parte compoziii
Ridulescu i Ioan Câmpineanu, „cu proprii de ale maestrului, s'au pro-
Scop de a lucra pe fat, pentru dus în nenumrate rânduri în au-
cultura limbii româneti i înain- diii populare: vara la Cimigifl,
tarea literaturii, întinderea muzicii iarna la Ateneu i alte sli publice
vocale i instrumentale în Principat Filimon Nicolae (1819—1865) =
i spre aceasta, formarea unui Teatru* Autorul însemhatuljui rofcnan cul-
National. Cei dintâi profesori ai tural: ,,Ciocoii vechi inoi", în care
coalei filarmonice, fur: Ioan Eli-
se afl preioase reljaiuni asupra
cum se fc?a muzica vo-
felul,ui
afde, director i casier, preda lite-
cal i instrumental|, precum si
ratura i mitologia; C. Aristia, mi- dansurile,pe vremea ljUi. Unii ii
mica i declamaia; Costache Mi- consacr ca critic "muzical aii tim-
halache (Mihileanu), limba român pului su. Relaiuni despre vieaa
<la eleve), Bongianini, apoi Canti, i fjina lui, ne d Ion Ghica, Jn
muzica vocal; Schlaf, plano; Du- „Scrisori ctre V. Aleesandri".
port, dansul i scrima; Witerhalter, Fillato < > =Semn de repre- nuan
secretar bibliotecar, istoria artelor. zentând un mers gradat dela piano
coala începu cu 20 de eleve". spre forte i dela forte spre piano.
(OUnescu, Teatrul la Români). 18'60, Deobicei F. convine pe o not fi-
F. înfiinat de Flecfrtenmacher, de- nal sau coroan, pentru vocile
venit Conservatorul de Muzic de lirice, lejere sau cântul a capella.
astzi din Bucureti. Revista „Eco Filomela = 1- Un fel de iter

tnusicâle di România", (Bucureti, cu patru coarde, asemntoare ca

1869-1871) vorbete de o \F. în 1871, form cu vioara. 2.- Numele poetic
având în frunte pe principesa Alexan- al privighetorii, dup
legenda mito-
drina Ioan Ghica, pe Lucia Negri, J. A. logic: Filomela i Progne, fiicele
Cantacuzino, Theodory, D. Sturdza lui Fandion, ca s
scape de rsbu-
i CEssarcu. O alt F. particular, narea lui Tere, s'au prefcut: cea
în 1895, sub direciunea lui Anton dintâi în privighetoare, iar cea de-a
Kneiseh în 1908, sub direciunea pro- doua în rândunic-
fesorului Dimitih Dinicu (sub numele î Final = 1.- Capitol dintr'o lucrare
de: „Orchestra Permanent a Ministe- coral sau instrumental, ca încheiere.
 S4

2 Câteva msuri ca sfârit al unei

- ca fluierul, din lemn sau din metal,,
buci de salon sau de dans, ca i întrebuinat în orches're sau în mu-
coda- 3.- O scen întreag adesea jica mi'itar, r.e:.tru sunetele sale
bogat îrî spectacol, ca încheierea acute i ptrunztoare. 2.- Joc z
unui act sau la sfâritul unei opere; org cu aceleai efecte. 3.- Sunete
ex Grand F. actul al 2-lea din
: produse la Vioai cU degetul aproape
opera Aida- de elu. 4.- Ultima coard în ulti-
Fine = de
Sfârit, adic locul mele octave.
oprire, dup o fraz,
ce s'a reluat
pstrând indicaia semnelor de re-
petiie (v. ac.). Adesea dup F. abia
încheie coda. (v. ac).
1- = Flanet (Cuvânt degenerat dirp
Fiorilo Igndtio (1715
'1 787). A scris 10 opere, un ora-
flageolet) — Instrument mecan'c
torium, messe, 3 tedeumuri, un re-
quiem, psalmi, etc 2.- Federigo
(1753—1825). Fiul precedentului, vio-
lonist cunoscut, a lsat 36 de capricii
simfonice, care sunt considerate ca
studii clasice.
Fiorito-Ficritura (ii fiori, flo-
are) — Infloiitur, adic semn de
ornament în felul lui niordertdo,
îns i mai scurt-

(bgat într'o lad transportabil) cu

tubul de org- Cântecele sunt pro-
Fis = Fa diez în notaiunea ger» duse de anumite suluri puse îrt
man- micare de o manivel-
Fis Dur =
Fa diez major. Flaut = Instrument de suflare
Fis Moli =
Fa diez minor.
Fissrmonica = Harmonium. (v. ac.)
Fisis (Fis fis) = Fa dublu-diez.
(
FJageokt == Flageol, instrument

fcut în genere din lemn de abanos,,

ca rezultat dintr'un fluier perfecionat,
 85

Timbrul plcut are un rol im-

foarte unul din primii si elevi i acesta
portant, mai simpl, pân
dela cea dasclul atâtor generaii-
la cea mai complet orchestr sim- Fiondor Tudor Cavaler de =
ionic-
Flautando (it) = Cuvânt între-
buinat instrumentele de coarde
la
cu arcu, pentru a obine, cu o
anumit tehnic, un efect mai duios,
amintind flautul (v. olîssando).
Flautul f erme:at Oper în dou =
#cte de Mozart, ultima i cea mai
desvârit a genialului maestru.
Flechtenmacher Alexandru (1822
— 1893). Compozitor român însem-
•

nat prin numeroasele sale lucrri, Compozitorromân nscit la Sto-

(Bucovina); a studiat la Cer-
rojinet
nuii la Viena- Se remarc înc
din gimnaziu, ca dirijor de coruri.
Ca student a contribuit la prospe-
rarea societii filarmonice Armonia,
Pe timpurile acestea a *cdmpus mu-
zica la voddvilurile: Drumul de fier,
Millo director, Cinel-Cinel, Florin
si Florica, Arvinte i Pepelea i
Doi rani i cinci cârlani, iar ca
-student la Viena, Mo CidcârlaH.
inspirate din motivele naionale ro- Mort în 1908.
mâneti i-a desvârit studiile mu- Flotow Friedrich de (1812—1882)
zicale la Viena cu profesorul JBohm;
; A
scris numeroase opere
-
franceze
întemeietorul soci Ha -ii Filarmonica, i germane, între care: Alexandrio
mai târziu devenit Conserva- Stradella l Martha, sunt cele mai
torul din Bucureti (1866), unde cunoscute. Apoi balete, muzic de
a servit ca primul director. A camer - a.
scris muzica la piesele lui Alexandri:
.Fata dela Cozfa, Cinel-Cinel, Crai
Fluier —
Instrument de suflare
din lemn, prevzut cu guri ce vor
Nou, Rmagul, Piatra din cas,
fi astupate cu degetul. 1) F. simplu,
Nunta rneasc, Chiria în Iai,
ciobnesc, fcut din lemn de soc
Doi mori vii, Baba Hârca, Ferme'
sau de trestie. 2) F. transversal,
ctoarea, Banii, Gloria i Amorul,
ce se tine astfel perfecionat i
Tuzu Calicul, Scara Mâei, Rotarul
uzitat în orchestr, sub numele de
i Sacagiul. El a fcut melodia la
flaut.
Hora Uni ii, (1859) la Mirele Ro-
mâniei? .(cuvintele de Sion, ,18.66),.
Fluiera (a) din gur 1- A =
precum i la venirea lui Vod Carol. cânta imitând fluierul cu buzele. Unii
Un incediu cscioarala lui din au ajuns pân la virtuoziti de
Câmpulung, unde i-a trecut ultimii concert. 2.- A dezaproba pe \in
ani, bolnav i srac, a distrus multe artist dramatic saju de oper£, în
manuscripte, care ar fi fost desigur timpul jocului.
folositoare pentru isloria mu:i:ii ro- Fluiera = Instrument popular pe
mâneti. La cimitirul ca'olic din Bu- care adesea i-1 construete însui
cureti, locul su de odihn, are executantul, scobind o rmuric de
alturi mormântul lui Robert Klenck, trestie sau de soc- Sunt bine cu-
 86

Hoscute versurile din Mioria lui rea, analizarea i clasificarea pro-

Alexandri: duciunilor literare populare; a) pe
,,Fluiera de soc, calea oral: basme, poezii, legende,
Mult zice cu foc! snoave, povestiri asupra datinelor h
Fluiera de fag, moravurilor, bocete, doine, etc b> ;

Mult zice cu dragi pe calea scris: de prin cri, hri-

Fluiera de os, soave, etc- 2.- F. muzical, acelai
Mult zice duios !". studiu, aplicat la muzica popular-
Flutina = Un fel de
acordeon Observarea caracterului melodic, ca
la care s'au adogat cu efecte
ancii structur a gamei i capriciu de ritm
de flaut, dulci i armonioase. al cântecelor i dansuiilor populare^
Foaie =1.- Simpl frunz rupt aduce ca l în F. literar p contri-
dini pom, inut între buze: servete buie preioas la cunoaterea sufle-
ca instrument în mâna ranului, tului unui popor. Numai un cunosc-
pentru a executa melodii populare, tor poate
deosebi care cântec sau>
de obicei tânguitoare. 2.; F. verde dans gsitîn popor, prezint urt
sau frunz verde. „Cele* mai multe interes caracteristic. Fiecare popor
„dintre cântecele poporale încep cu îi are F. specific, iar unele caractere
frunz verde. Aceasta provine din pot fi comune la mai multe popoare
„iubirea Românului pentru natura în- care se înrudesc sau care au avui *

verzit- Românii dovedesc prin a- anumite legturi istorice.

„ceasta forma poetic a improvi- Foîklorist (muzical) =Cel ce se
zrilor lor,o i mai strâns rudire ocup cu folklorul: culege cânte»
„cu fraii lor din Italia, cci în cele, ariile dansurilor populare, le
„cântecele poporale ale Umbii'or, ale studiaz, le analizeaz, le calific fi
„Ligurilor, ale Picenilor i ale Pie- Ie clasific. Culegtori de cântece
„montezilor, frunza e înlocuit prin populare româneti: mai demult, An-
„floare. De pild: „Fior di viiole, tOitf Pann, Vulpian, Leopold Stern,
„fior di ce rasa, fiori di mela, etc". Ioan Wachman, Flechtenmacher
(Din Poezii populare ale Români" Wkst, Z. DjmitnscU, JVu icescu; mai;
lor, adunate i întocmite de V. în urm D. G. Kiriac, Anastasescu
:

Alexandri). i Cucu („Carmen"), Brediceanu,

Foaleîe = Un fel de cimpoi la Gh. Dima, Timotei Popovici, î.

Românii din Istria. T. T. Burâda Vidu, N. Oancea (Sibiu), Dimitrescu-

a druit un astfel de exemplar, Bislria (: evista „Izvora^''). Studii
Muzeului de Antichiti din Bucu- de! folklor: T. T. Burada, Bela BaW
reti. tok, Dr. Papahagi, C. Briloiu. O
Focneanc == Hor ce se joac publicaie a Academiei Române: Cân-
la Focani i împrejurimi:
prin tece i jocuri populare, culese cu
Fog ieto (it ) = tim
de vioara gramofonul de I. Pârvescu i notate
întâi, având notate intrrile celorlalte de C M. Cordoneanu.
instrumente din ansamblu, servind Fonaiune = Producerea vocii
astfel dirijorului, pân la un punct, vorbite sau cântate, prin funciunea
în loc de partiiune- coardelor vocale i a aparatului res-
Foi — de piele, servind ca
Saci pirator. Se deduce clar c
animalele
rezervoriu de aer, primit mereu pen- care n'au acest aparat (de ex. pe-:

tru a produce curentul necesar la tele), nu pot produce voce sau

executarea pe diferite instrumente sunete comparabile (mugit, ciiipiOf-
(cimpoiul, orga, harmoniul, etc). In nici un caz bâzitul albinei
Folklcr =1.- F. literar, studiul chiritul greierului, etc-, nu pot îs
ce se ocup cu strângerea, culege- socotite ca Voce, cci acesle sunete
 87

sunt produse piin alte mijloace (fre- Forma Msurii = Fraciunea ordi-
carea aripelor, a plcilor de calcar, nar, scris Ia începulul unei buci
:etc). de muzic :-^/4, 3/4, 4/4, etc Cifra
Fonetic =1.- Dup cum se aude, de sus arat câte bti (timpi) are
ca ortografie, nusama inându-se fiecare msur- Cifra de jos arat
de originea i înrudirea cuvintelor. valoarea fiecrei bti- De aci se
2.- Relaiunea dintre cuvinte i me- deduce c
aceeai valoare (figur
lodie, ca vocale, diftonguri, accente, de not) va fi calculat diferit de
etc Se zice: schimbri fonetice: F- M. (V. MSUR, V. VALOARE RELA-
Viteaz, viteji; cocor, cocoare. TIV). F. M. se scrie numai odat,
Fonetic = Studiul privitor Ia la începutul bucii, îndat dup
Sunete, legturile gramaticale.
în cheie sau numai acolo unde se
Fonograf (gr. phone, voce; igra- schimb msura.
phein, a scrie) = „Aparat care înre- Formul Ritmic Desenul de —
note (v. pe care e aternut
ac.)
melodia unui fragment melodic, con-
stituind tema sau motivul. E unul
din cele patru elemente din care e
constituit identitatea unei melodii
(v. ac).
gistreaz i produce sunetele; imagi- Fortact = Msur necomplet,
nat de francezul Charles Gros i
(germ. vor4 înainte: tact\ msur)
construit pentru prima oar de Edison
numai la începutul unei buci de
(1878), permite azi, gratie numeroa-
muzic- In caz de repetiie, nenotat
selor perfecionai i, reproducerea per-
cu prima i secunda volta, ultima
fect a cuvintelor, cântecelor i a
timbrului instrumentelor. Orice F. se
msur a frazei este i ea necom-
plet, dar împreun cu F- formeaz
compune din trei pri: u" receptor,
un înregistrator i un reproduclor.
o msur întreag, pentru ca se s
Receptorul este un cornet acustic pus
poat relua fraza de'a început, fr
vreo împiedicare a tactului. Mai toate
cu capul în jos, al crui fund este
versurile iambice, amfibrahice, pre-
închis printr'o diafragm metalic,
cum i trohaice, anapestul, bimetrul,
prevzut în centru cu un ac fin de
când sunt puse pe muzic, încep cu
filde, reinut de un resort. 'înre-
F. E sinonim cu Auf tact, deoarece b-
gistratorul este constituit dintr'un
taia tactului începe de obicei de sus
cilindru de cear întrit sau; un disc
Sau dela alt timp, nu* dela cel dintâi.
de ebonit, a crui suprafa se de- =
Forte (puternic) Cu ti ie; semn
plaseaz printr'o micare mecanic
de nuan-
de rotaie sub acul de ivoriu. Acesta,
când se produc o serie de sunete la Fortepiano (it ) = Dintr'un grup,
intrarea receptorului, sap în cear numai prima not forte, celelalte

sau în ebonit un an
de adâncituri piano. 2.-
Fortissimo(ff)
Pianoforte.
Foarte =
tare;
(v. ac).
variabile. Pentru a produce sunetele
înregistrate, e deajuns învârtim s nuan: cu o expresiune foarte pu-
ternic-
cilindrul sau discul cu aceeai vitez
la operaiune,
prima punem în s Forzando (Fz.) = 1.- Sforzando
acest ant
acul reproductor, mica (v. ac). 2.- Struina de a produce
lam vribtoare sau foaie de hârtie cu tot dinadinsul sunete mai înalte
^are, ale crei vibraii reproduc sau mai joase decât putina unei voci.
exact pe acelea ale diafragmei re- Sunetele vocale forate sunt mai
ceptorului". (Din Petit Larousse). totdeauna riscate i neplcute.
 88

Fox-Trot & Dans modern impor- strând simetria «wtmic, proporia

tat din America; melodie capriioas micrilor ca tempo i expresiunea
cu frecvente sincope, în micare vi- nuanelor. 2.- Instrumental, a da
oaie. o interpretare corec a unei execuiuni,
Fragment =
1- O parte dintr'o fcând sse deosebeasc clar fie-
lucraremuzical; de ex.: din sonata care fraz, motiv, modulaiune (v.
X s'a cântat numai partea allegro. ac), cu toate indicaiunile de micare
2.- F. melodic, un grup de dou i nuane. Se zice: O F. inteligent,
sau patru msuri, ca o parte me- matur, sau din contr: nesigur,
lodic definit, ce intr în consti- confuza.
tuirea unei fraze muzicale, corespun-
zând cu un vers dintr'o strof de
Freamt = Cuvânt poetic, ar-
tând sgomotul ce îl fac frunzele
poezie. Un F. melodic are un anumit
desen de note (v. ac), reprezen-
la o uoar adiere a vântului, redat
prin anumite efecte onomatopeice în
tând o formul ritmic (v. ac.) i
constituind un motiv. orchestr i în cor.

Franchetti Benedetti = Nscut

I

Fredonare =
Ingânarea numai cu
în Verona pela 1825"; a
vocea, a unei melodii, cu vocala
luat- parte
a sau cu silaba la, spre deosebire
la luptele Italiei în trupele lui Ga-
de cântare sau solfegiere (v. ac).
ribaldi, a fost adus în Bucureti
Orice cântec poate fi pe rând: cân-
în 1852 ca ef al corurilor ,tie
oper, apoi el însui a adus tat, fredonat sau solfegiat
pe
sama lui, alte trupe de oper ita-
Freischiitz —
Open în trei acte
lian; a servit ca maestru de muzic de Weber, cuvinte de Kind, tradus
în francez de Sauvage i Ctile
la câteva licee din Bucureti, a murit
Blaze, sub titlul Robin des bois,
în 1895.
Frank Cesar-iAuguste (1822 — (Craiul Pdurilor).
1890) = Ilustru compozitor francez, Frenetic =
Furtunos: aplauze fre-
mare organist- A opere, ora-
scris netice, sgomotoase.
torii, o simfonie, poeme simfonice, Frenezie =
Entuziasm; o stare
muzic bisericeasc, lucrri pentru sufleteasc aprins de bucurie sau
ong, omizic *de cafmer, coruri ide mulumire, ca efect al unei execu-
. a.; eful unei colji muzicale
iuni muzicale sau artistice desvâr-
franceze.
ite.
Francoeur Francoîs (1698—1787)
= Violonist parizian; a scris îm- Frigian =1- Unul din cele patru
preun cu prietenul su, FranCois moduri autentice ale muzicii antice

Rebelle, zece opere, precum i so- greco-orientale (v. mod,). 2- Glasul

nate pentru vioar- al treilea autentic al muzicii biseri-

Fraz (muzical) = Dup unii, ceti cretino-ortodoxe (v. glas). 3.-

ceea ce se numete motiv (v. ac); Caden final pe dominanta gamei
dup alii, un grup de 16—32 4e minore (v. caden). 4.- Tetracord
msuri în careu (v. ac). Mai propriu: cu semitonul la mijloc: re-mi-fa-sol.
„o gândire muzical complet, al- Ftorale =
Semne care altereaz
ctuit dintr'un grup simetric de gamele diatonice bizantine, schim-
fragmente melodice (v. ac) Qa di- bând locul semitonurilor, creiând se-
ferite cadene, cerute de un tot armo- cunde mrite i modulând. Ele au
nic". O F. muzical tip, ar Co- puterea unei armuri. Sunt de dou
respunde cu o strof de poezie. feluri: ajuttoare i principate. Aju-
Frazare =
î - In belcanto, a pune ttoare sunt: diez i ifeS (v. ac).
în eviden înelesul cuvintelor, sen- Principalele se împart în: diatonice,
sul frazrii poetice i muzicale, p- cromatice i enarmonice.
 89

Fuchs Theodor = Virtuos pia- dou, trei i patru voci, unde fie-
fciist i compozitor român, nscut în care un rol principal; ele vor-
are
1878 în Ardeal. A intrat la vârsta besc rând pe rând i apoi se reu-
de 7 ani la Conservatorul de piano nesc laolalt treptat-treptat, pentru
a sfâri czând cu toate de acord".
3.- Se numete F. pentruc „rolul
vocilor între ele dau
impresia ca
alearg una dup4.- F. 'are
alta".
urmtoarele capitole: a) expanereâ,
fiecare voce intr rând pe rând, una
expune tema sau subiectul, vocile
urmtoare imit tema (în genere la
cvart sau la cvirit); în acest timp,
celelalte contrapunc.eaz vocile in-
trate în urm (rspunsul,*, b) di-
vertisment, fraze esute între voci,,
tlin Bucureti, pe timpul directorului
fr nici o legtur cu subiectul;
Wachnian; c) rezumare, calea spre reîntoarcere
la 10 ani, l a Conser-
la subiect; d) conc'uziunea i iretul,
t

ivatorul din Viena, iar la 16 ani

concentrarea expunerii de valori re-
a absolvit acolo cu distincie clajsa'
de piaiio (cu profesorul Griinfel|d) duse i msuri condensate; în sfârit,
e) coda, pdihnirea rând pe rând a
fcie armonie, contrapunct i compo-
vocilor, constituind aa numita pe-
ziie. A fost pianistul Curii noastre
Regale, pe vremea Reginei Elisabeta; dal, unde toate vocile sfâresc în
a fcut parte din cvartetul Carmen acordul tonicei 5.- Asemnarea div^z
Sylva. Fecund F. i canon, const numai în in-
compozitor în mai
multe domenii: didactic, —
Solfegii
trarea pe rând a vocilor, care zic
în colaborare cu Ivela, Metod de aceeai melodie. F. îns este o lu-
piano, Coruri în trei i patru voci; crare de profund gândire i com-
clci'sic, —
patru Rapsodii 'române peten, comparabil cu o disertaie,
pentru piano, sonate," cvartete in- unde prile documentate parial con-
strumentale i dou caiete de lie- verg, spre o tem sau subiect unitar.
duri pe cuvinte de Carmen Sylvia, Fugato = Fraz prezentat în
jetc, critic, ^sl editat
etc; Aria mm form; de fug, deobicei ca un frag-
zical (1907). .Aclualunente la Ga- ment dintr'o pi:s coral
lai, profesor de piano i
bel Lcanto.
Fug = 1.- Form superioar de Fugheta = O fug modest, re-

compoziie pentru voci, dar mai dus la cea mai simpl form-
ales pentru instrumente considerate Fusa = Form
de not asemn*
\n roluri de simple voci; a atins toare optimea de astzi se o-
cu
.treapta culminant în muzica lui binuia în notaiunea muzical pro-
Bach. Astzi F. e în decdere. 2.- porionat a evului mediu.
«T 7 . imagineaz o convorbire între Fz = Forzando (v ac).
 G
G. == notaiunea muzical
1.- In octava I. S'a adoptat pentru aceasta»
german, sol din notaiunea
sunetul litera greceasc V (gama). Acest cu->
arietin; se zice: G dur, sol major; vânt a trecut apoi în înelesul jde:
Q moli, sol minor; ges, sol bemol; întregul ir al tuturor^ octavelor, m
gis, sol diez. 2.- Consonant gutu- începere dela sol cel mai profund.
ral (v. ac). 2.- Astzi, G., numit i Scara mu-
Ga =
Numele treptei a treia d!n zical este: irul sunetelor In ordinea,
gama bisericeasc (v. psaltichie). lor natural de ureche i coborre*
Gagliarda (it.) Dans italian — — socotit numai pe întinderea de 8
numit i famaneca, dup originea-i sunete, constituind o octava: restul
latin,— vioi, în trti timpi, ca i repet acelai ir, mai sus sa'tf mai
menuetul de astzi. jos. Fiecare sunet din.//, ia numele
Gaid =
Cimpoi la Românii din de treapt sau grad, (v. ac). G. în
Bitinia i Moravia. Un asemenea urcare, al crei ir merge dela su-
exemplar a fost donat de T. T. Bu- nete joase spre sunete înalte; G. în
tada, Muzeului de Antichiti din coborîre, acelai ir inversat, dela 1

Bucureti. sunete înalte spre cele joase. Intre

Galateea =
Oper comic îni dou treptele gamei sunt distane de câte
acte, pe fabula >Galateii i a lui un ton i un semiton. Cum un ton
Pigmalion; cuvinte de Jules Brbier cuprinde dou semitonuri, se zice
i Michel Carre, muzica de V. MasSse c o G. (în cuprinsul unei .octave)
(1852). are 12 distane egale, numite semi-
Galop =
Un dans cu tempo mult tonuri. 3,- In notaiunea muacal mo-
mai grbit ca un mar; muzica are dern, G. e alctuit din sunete
de obicei 3—4 fraze de câte 8 numite: do, re, mi, fa, sol, la,. s&
msuri de doi timpi. Tot G. se do (v. sistem arietin). 4.- In mu*
zice i despre un mar grbit dar izica religioas ortodox, G. e aii
regulat, de obicei al clreilor,, dup ctuit din irul numit: pa, vu,\ ga,
îndemnul goarnelor sau al fanfa- de, zo, ni, pa (v. psaltichie).
che,
relor. 5,- notaiunea german, irul e
In
Galoubet = Un fel de fluier prp- numit: A, B; C, D, E, Ft G, cores-
venal, care dei are numai trei punztor cu: la, si bemol, do, re*
guri, produce totui pân la 17 mi, fa, pentru 'si natural e
sol;
sunete, dup
îndemânarea executan- litera G. diatonic, ale crei
H. 6.-
tului. Acesta se servete numai d!e trepte urmeaz irul natural al su-
o singur mân, în timp ce cu cea- .
netelor, cu distane de tonuri i
lalt se acompaniat cu tamburina semitonuri. Sunt diatoniee majore i
(v. farandole)* minore. 7.- G. modului major (dur),
Gam = 1.- In evul mediu, iruî mai simplu: G. major, model do
-sunetelormuzicale începea dela su-
netul la i se nota cu litere alfa-i
major. — Model do major
betice: A, B, O, D, E, F, G. Se
simia nevoia unui semn pentru cel
mai profund sunet, anume: sol din
 91

Se poate defini în patru

;
(feluri: II. 9.-cromatic (v. cromatic),
G.
Are între .trepte irul de distane III. Dela orice not se poate"
10.-
ton, ton, semiton, ton, ton, ton, începe o G. major sau mi-
semiton: nor, dac se construete între trep-

:
^ — ton smt.
—
">«
^^Vfsm ]
tele corespunztoare i. ul dis' antelor
dintre trepte din modelele do major
i la minor. Construirea se face cu
ton
ajutorul accidenilor necesari în
Alt definiie: are între treptele
cursul gamei, pentru a face intervalul
6-4 i 7-8, câte un semiton; restul to-
cerut de model. Rezumarea acestor
nuri întregi.
accideni se noteaz la cheie, con-
stituind armura sau armtura (v.
ac). 11.- Game, tonuri ^sau moduit

A treia definiie:
relative, unul major i unul minor*
are
ca intervale
modale
sunt dou (tonuri, care au aceeai ar-
(v. ac.) tera mare i sexta
mare:
mur. Tonxa celei minore începe de-^

lerfj. ma re Sexta mare la treapta a asea a celei majore (v.

caracteristica). Tonica gamei mi-
3 nore se gsete la distana de tera
mic inferioar fa de tonica tonului

i, în sfârit, G. M. e constituit din

major relativ. Se mai zice c gama
dou minor relativ e derivat sau for-
tetracorduri majore succesive:
Tetracord mat din cea major (v. tabloul ga-
melor relative). 12.- G. directe, v. to-
nuri directe. 13.- G. enarmonice, v,
tonuri enarmonice 14.- G. popa*
lare, pe care se es melodiile gsite
8.- G. modului minor (moli), mai
în popor; construcia ei are o form
simplu: G. minor, model ..te minor:
proprie fiecrui popor, deosebit,
a) forma armonic sau diatonic are
de cele dou modele, major i
trei semitonuri între 2—3^ 5—6 i minor. Iat câteva modele de G.
7—8; are o secund miit între
6—7 i populare româneti: (v. fclklorL
restul trei tonuri întregi;
la urcare i la coborîre la fel.
_rv^ 4* 3 smt.

Forma metodic sau modificat are

dou semitonuri Ia urcare, anume:
între treptele 2—3 il 7—8, iar la co-
borîre tot dou semitonuri, îns în-
tre treptele 6-5 i 3—2, restul to-
nuri întregi.
model la minor melod'c

i
.—3 F-S^fr
4
^ ^
 92

TABLOUL GAME
Nota caracteristic sol *
Do major La minor

Nota caracteristic mi

m
fc
La major Fa diez minor

Nota caracteristici si ft
Mi major Do diez minor

Not caracteristic
Si maior Sol diez-minor fa X(dublu diez)

Not caracteristic
Fa diez major Re die% minor do X
ii ;
_^zg d

Not caracteristic
Do diez major La diez minor sol X
 93

LOR RELAT.VE
r» .
Nota caracteristica do
«
~
fj£
Fa major Re minor

i
9? 1 Nota caracteristic fa
£
Si bemol major Sol minor
.\>
'

— ^
I
Nota caracteristic si *
Mi bemol major Do minor

Nota caracteristic mi jj-

La beraoî maior Fa minor

-g-rta
i

Nota caracteristic
R bemol major '
'F
'

Mi b:mol minor la j

3^

Not caracteristic
Sol bemol major Mi bemol n inor re b'

Not caracteristica
Do bemol major La bemol minor sol \
rry~ r
 (
;4

Gamba =
1- Joc de orga amin- Geamie = Templu mahometan
tind timbrul dc vioar- 2.- Viola di mai mare decât moscheea. ,

C, viol pe care executantul o spri- Geambara!e, v. Geamparale.

jinea de picior, în felul violoncelului Geamparale = 1- imbal (v, acJ.
de astzi- 2.- „Fig. viers, melodie. 3.- In Mol-
Gangora = „Grup de cloploei dova, hor dup masa ide cununie".
ce dnuitorii indieni îi anin la G£dalge Andre" (1856—1926) =
glesne pentru a marca ritmul". Ilustru pedagog muzical francez, pro-
Garbo ^Con) = Cu gratie, cu fesorul celor mai muli dintre mae-
elegan Termen de expresiune. trii reputai ai generaiei afctuale,
Gariha — Arcu (cuvânt indian). între cari i al marelui Inostru Enescu
Garnitur = 1.- Totalul clapelor Dei a compus lucrri remarcabile:
la instrumentele de suflare. 2.- To- dou simfonii, o suit de orchestr,
talul coardelor diferite, la piano, un cvartet, etc,, totui el rmâne
harp, ambal, etc sau al celor cu magistru, ca autor de al unui sam
patru coarde la instrumentele cu Tractat de armonie (1904) al i
arcu (v. accesorii). altor lucrri [teoretice: Gloriile mu-
Garo = Un fel de gong (v. ac). actuale
zicale (1898), învmântul
Garsof = Cimpoi obinuit pe muzical, prin educaia metodic 0
xoastele Basarabiei. auzului, etc
Gaper = Lutar igan; ironizat Gen = !.- Ca i în literatur,
numele legendarului Gaspar, unul grupare a* lucrrilor de un anumit
din cei trei crai dela Rsrit, so- fel: liric, dramatic, didactic, epic (v.
cotit ca s pânitor Negru din prile ac). 2.- Felul de a fi al unei com^
Arabiei- poziiuni, ca stil i deosebire: popu-
Gât— Partea
superioar a instru- lar, clasic, romantic, de salon. (v.
mentelor cu coarde i arcu, pe care ac).
sunt întinse coardele. G. are ca- General=l.- Repetiie G., ultima
ptul superior învârtit în form de de concert sau spectacol, cu totalul
spiral- Acesta se numete cap î de elemente.: cor, decori soliti, or-
sub el sunt guri în care se înfig chestr, figurani, etc 2.- Alarm] G.,
.cuiele- chemarea otirii la atac sauj la tabr?
Gavot = Vechi dans francez cu prin sunete puternice de tobe, fan-
micri rare de graie; muzica ei fare, goarne.
grav a atins rangul lucrrilor sim-
!

Generator =
1.- In armonie, fun-

fonice, Bach, Gliick, iar dansul

la damentala acordului. 2.- In fizic,
însui ca intermezzo de balet la sunetul servind ca baz pentru calcu-
unele opere. larea seriilor armonice.
Gazel —
Poezie cu o singur Geniu = 1.- Cel înzestrat cu
rim, dela început pân la sfârit
. talent i aptitudini în cel mai înalt
i strofele numai de dou rânduri grad; a) compozitor genial, ale c-
De ex Lupta vi?ii de Cobuc.
: rui lucrri strbat Veacurile, ca model
Geamandur = Un fel .de siren de concepie i desvoltare: Bach,
(v. ac), fcut dintr'o sfârleaz sau IMozart, Beethoven, etc b) executant ;

dintr ?
un butoi, pus în apropierea genial, interpretul desvârit ca ma-
stâncilor i a farurilor, pela rmu- turitate, ptrundere i comunicativi-
rile mrilor. Când sufl vântul, G. tate a capodoperelor. 2.- Desvâr-
produce un sgomot luat de; vapoare, irea însi a personalitilor omului
ca semnal care atrage atenia în c de geniu, ca fel propriu de gândire;
preajma acelui punct e o stânc (geniul lui Beethoven este filosofic.
•sau un obstacol ce trebue ocoliL „Un geniu e pregtit de serii de
 95

generaii i apare la culmea unei mai distinse orchestre organizate din

•epoci evolutive; dela dânsul încep o strintate. 2.- Teodor, unul din pro-
er nou de gânditori care cuget tagonitii muzicii bisericeti române,
i creaz în felul su. din secolul al 19ile,a(; a compus coruri
Georgescu. 1.- George = Nscut religioase, coruri patriotice, ca: O,
Românie? O, dulce ar!
Nscut în Bucureti în 1824, mort
în 1880. A intrat de mic în me-
diul bisericesc. A învat psalti-
chia cu Iosif Nani eseu,, devenit în
Urm Mitropolit al Moldovei Su- i
cevei. A fost în prima serie de e-
levi ai Conservatorului din Bucu-
reti (1864). Mai târziu a servit ca
profesor la o coal de muzic din
plasa de jos, apoi la coala normal
Carol I. A compus cântri biseri-
ceti pe psaltichie i o mulime de
cântri patriotice i Drofane, foarte
1886 mult rspândire. 3.- B:ea\zu, critictmu*
la la Sulina, intr la Con-
zical din zilele noastre i istoriograf.
servator, la clasa de violoncel a
lui Dimitrescu, absolvind-o cu pre-
A publicat revista „Muzica", în co-
laborare cu Maximi lian Costin, întâi
miul La 1910 pleac la Berlin,
întâi.
ia Bucureti, apoi la Timioara.
unde urmeaz clasa de dirijare a
profesorului NeJjdaL^Succede apoi pe
Ges (cetete Ghes) == Sol bemol
în notaiunea muzical germai: ges
faimosul violoncelist Hugo Becker,
dur, sol bemol majon ges moli,
în cvartetul Marteon, obinând suc-
sol bemol minor.
cese reale de virtuos instrumentist-
O infirmitate contractat în 1916,
Gheie =Cântrea i dansa-
toare de profesiune, la Japonezi; ele
la unul din degetele mâinii stângi
îl face s prseasc cariera de in-
au o anumit pregtire, într'o coal
strumentist
special i constituesc o breasl con-
dedicându-se dirijrii.
Dup siderat- Servesc la nuni, la petreceri
se înapoiaz în ar,
rzboi
unde conducerea orchestrei Filar-
ia
particulare, la înmormântri, la sr-
btori, naionale, etc
monicei, dup maestrul Dinicu. Sub
bagheta sa, „Filarmonica'', pus sub
Gheorgh'u Victor Nscut în =
egida Fundaiunii „Pr'nci ;ele Ca 01",
1890 în Brila. A fcut studiile
se produce cu o serie de trei sta-
giuni, cu cele mai alese lucrri sim-
fonice clasice (între altele i sim-
fonia a noua de Beethoven. Cu acest
prilej, d locul de cinste, pleiadei
•de* tineri compozitori români, rezer-
vându-le în fiecare concert, un nu-
mr, ca s-i aud sau s-i dirijeze
compoziiile proprii. Intre 1922, i
1925, arede director general
rolul
al Operei Române, conducând specta-
cole de seam: Lohengrin, Walkiria,
Vasul Fantom, Boris Gudunov, etc
Ca dirijor, a fost preuit i la cele muzicale în Milano- Profesor' de ar-
 monie Conservatorul clin Bucureti.
îa tempo G., micare conform cis
A compus o uvertur de orchestr, indicaia. 1

lini poem simfonic, o rugciune pen- Glas =

1.- Voce (v. ac, v. apa-
tru] cor i orchestr, scen de balet rat vocal). 2.- Simbolul timbrului
(meniunea întâi, premiul George metalic al goarnelor. 3.- Ehuri sau
Enescu) i diverse alte lucrri sim- gamele muzicii bisericeti ortodoxe,
fonice i pianistice; a publicat un motenite dela cele 8 vechi moduri
Tractai de armonie i are sub pres greco-orientale. (v. psaltioue); pri-
o, oper în 3 acte, Aleodor. mele 4 se zic autentice i anume:
Ghitar Chitar,
v. Gramatic.
v. G. I, numit doric sau dorian, G., //"
Giga, Gigue = 1- Dans vioi i lidic sau lidian, G. III. frigian, G~
ciudat de origine englez. 2.- Me- IVr milenian.. sau mixolidian. Ulti-
lodia acestui dans, prezentat adesea mele 4 se zic derivate, lturalnice
ca un capitol d'intr'o lucrare cla$!ic, \sau plagale, fiind formate din irul
chiar dintr'o simfonie. 3.- Instru- ce începe cu 4 trepte mai jos dela
1

ment ca i violina (v. ac), cele autentice; deci, numele celor

4 dela .început, se vor începe cu
prefixul hipo (gr., sub): G. V hi~
'podoridn, G. VI hipolidian, G. VII
hipofrigiqn, G. VIII hipomileziatd
sau hipomixolidim In scris fiecare
G. are o indicaie special, numit
cheie sau mrturie, care nefiind scris
ipe portative, se consider dela în-
ceput c
executantul cunoate gama(
fiecrui G. i c
va aplica semnele
notaiunii, pe irul sunetului diji
Gimnaziu == 1.- G. antic, coala
glasul indicat de cheie, i c va
pentru desvoltarea forelor trupeti, începe treapta indicat
cu îndat
coal pentru educaie- 2.- Astzi, dup cheie. Iat tabloul glasurilor,,
coal special de muzic (în Frana), cu cheile lor speciale, îns irul
de unde absolvenii devin efi de -

transcris în notaiunea modern-

muzic militar-
G lmnop edie
-
— Un- fel de balet Glasul I sau dorianul.
"J (cheie>
îa Spartani! alctuit din dou gru-
9
puri, unul de aduli i! altul de copii
jucând diferite dansuri cu trupurile \ Tetracord I Tetracord II
goale, vân joase, la anumite cere-
monii, dup arii anumite-
Giraf =
Clavecin vertical, cu coa- Tunica Dominant
da i coardele în sus. Un asemenea
Se trece I ca fonic treapta
exemplar, depe la începutul secolu-
iar ca dominant
treapta IV. Nota*
lui trecut, a fost druit de T. T. (Bu-
i, treapta VI este o treapt mo-
rada, Muzeului de Antichiti din
bil, adic uneori se cânt natural^
Bucureti; 1-a gsift la „pensionatul
uneori cu bemol.
Ide nobile demoazele a d-lui i d-nei
Germorod, ce era în Iai» în 1812".
Gis (cetete Ghis) Sol diez; = Glasul II sau lidianul. » »

gis moli, sol diez minor.

Giurgin =
Hor turceasc cu f
Tetracord I Tetracord II
figuri extravagante, însoit de ge- f |
|

sturi, grimase i atitudini de râs. .

Giusto (it ) = Drept, corect: a

Toniea Dominant
 97

Primele dou. trepte nu se între * ceea ce ar produce confuzie, dac

buineaz i dup cum vedem, acest turnura melodic i cadenele ^n'ar
mod se bazeaz pe sistemul sexa- face deosebirea.
cordului ac). (v. x„
Tonica e la centru pa nota sol. Glasul VI sau HipolMian:

Glasul III sau Frigian: derivatul celui de al II-lea autentic.

| Tetracord I \ Tel rac ord II Tetr. I Tetr II.
J |
I i
'
i

—p —G-^ —i^l^:
Tonica Dominant
Aceast gam este identic cti
Tonic Dominant
gama major modern. Este de remarcat frumoasa con-
strucie a acestei game; numai c
micimea unor intervale i mrimea
Glasul IV sau Mixolidian: Q?t altora îi d un caracter sensual. de-
notând originea sa, care, ca i al
II-lea autentic, este persan i cari
Tetracord I Tetracord II s'au furiat mai târziu în muzica
=l=t greac din Constantinopol.
j 0 CI

Final Tonic Dom. Glasul VII sau Hipof riglan

Prima treapt se întrebuineaz
derivatul autenticului III.
VI (nota si) este mobil
i

rar, tr. ;>

gama n'are concluzie (tr. a VUI-a)

i deci se bazeaz pe sistemul s'epjta-
cordului, tetracoardele fiind* lipite,
I
1
—— |

1- -J
|

&
~-£-&-G>~&
1

adic treapta IV este sfâritul

primului tetracord i începutul celui Este construit pe dominanta au-
de al doilea. tenticului
III i fiind prea jos se
Iat acum scrile glasurilor plaj- cânt transpus astfel:
gale, adic derivate djn cele au-
tentice:
1 ( ^--5*-
Glasul V sau Hipodorian-
^
derivatul celui dintâi: rmânând ca contururile melodice i
Tetracord 1 Tetracord U cadenele s fac deosebirea dintre
el i cel din care este derivat.

Glasul VIII, Hipomixolidian

OH
Tonica Dominant derivatul autenticului IV.
Hipo înseamn mai jos, mai jos J

cu o quart decât dorianul; i fiindc i i r

e cam jos pentru voce, se cântj

transpus în felul urmtor: s
Jr c- ;
1

Construit pe dominanta autenti-

cului IV, ar fi o major mo- gam
L. Ivela — Dicionar Muzical 7
 <<8

clem, daca tr, VII u'ar li mobila. Gloss — Form de poezie (liric,
Glasul rcpre/cntâiid însu modul, alctuit versurile strofei din-
astfel:
fcel'e 8 de mai sus,, în afar de multe tâi servesc, rând pe rând, fiecare, ca
.? Iele, create prin modulaii, fac ca tem ,1a câte o strof urmtoare,
psaltichîa sa aib
mijloace melodice justificând astfel titlul de gloss"
mult mai bogate decât muzica mo- (gr., r nm f n t a p u . tâ1 m ci re ; ul-
dern occidental,, care s'a redus nu- tima
strof, concluzia, este alc-
mai la modurile tip, major i mi- tuit din versurile strofei întâi, in-
nor. * versând irul lor. (Cetete cunoscuta
Glazunow Alexandru = Elev al Glo'ss a lui Em in eseu).
Hui Rim^ky Korsakow; a scris bale- Glot == Spaiu cuprins între: cele
tul Haynionda, 6 simfonii, uverturi, dou coarde vocaie inferioare (v. /Xpa-
lucrri simfonice orchestr, suite
p. rat vocal).
p. orchestr de coarde, 5 'cvartete p,
Gluck Christoph WHlibald (mai
coarde, dou sonate p. piano, |etc.
Glinka Mihail (1803—1857) U- =
nul' din cei mai mari Compozitori rui,
a compus opere însemnate, cu carac-
ter specific rus: Vieata pentru ari
(1836) \Ruslau i Ludmllla (1842),
simfonii. ;dou uverturi spaniole, do-
u cvartete p. coarde, muzic ele ca-
mer, cvartete p. voci. /
Glissando (it. alunecând) = I.- La
piano, un sistem ieit din ;uz, de a e-
xecuta un ir de sunete, igrbit, prin
alunecarea unghiei peste taste. 2.- La
instrumente de coarde cu arcu, o e-
târziu Cavaler de) =
Celebru com-
pozitor, nscut german, clar consi-
gail intensitate i nuamare, la un pa-
derat muzicii franceze, reforma-4
al
saj de note cu valori mici.
torul operei i creatorul muzicii
Glockenspiel == Instrument alc-
dramatice. Nscut la Weidenwang în
tuit din clopoei, în acela sistem ca
1714, mort la Viena în 1787. Stu-
si c (trilion (v. ac). In orchestr e
diile de muzic le fcu la Milano, sub
întrebuinat pentru anumite efecte.
,

cluzirea profesorului G^ov. întâia

lui oper, Artaxerxe, se reprezinfj
în 1741. Tri la Londra, apoi la Wei-
mar. Cele mai însemnate opere ale
sale sunt: Orfeu (1762), Alceiia
(17,67), Paris i Elena. (1770). La
1783 fu chemat la Paris, unde avea
ca elev pe Regina Franei, Mria
Antoaneta.. Pentru teatrul „Opera",
din acest ora, a compus: Ifigsnia
în (1774), Armida (1777) i
Aul'vs
Roland (1787). Ultima lui oper l/i-
genia in Tauris, a compus-o la 1781.
Gloria = A
doua parte Idintr'd Afar de acestea, G. a mai scris
mess: gloria excelsis Deo; im-
in simfonii, sonate, etc. A rmas de
puntoare rugciune a slujbei di- pomin în istoria muzicii, cearta d fil-
vine catolice. tre G. i Piccini, din cauza felului
 99

de tratare a muzicii de oper. De lodie sunat de gornist, e i'ca l uîi

atunci s'a i difereniat, muzica fran-» simbol, fiind un limbaj (v. ac).
cez prin opera lui G. i muzica i-
talian, prin opera lui Piccini (v. ve*
rillon).
Goarn== 1.- Instrument de Su-
flare de alam. Instrument de sem-
nale la vântoare. 2.- Pentru Sem-
nale la miliie, unde melodiile sunt
alctuite numai din arpegii (v. Lim-
baj).
Golestan Stan — Nscut în Bucu-
cureti. ef de orchestr, a luat pre-
miul naional „George Ene'scii^i A-
ntorul unei sonate p. vioar îi piatao,
al unui cvartet de coarde i al mai
multor cântece; locuete la Paris. E Gounod Charles (1818—1893) =
decorat cu Legiunea de Onoare. (Ac*
tualme/ite e criticul mu i:al al imag-
ini ziar ,,Figaro".
Gondolier Ca i barcdroki\
cântec special al celui ce gon- mân
dola, barc lung, îngust i u- '

oar- întrebuinat în Veneia.

Gong (onomatopee) = In genere,
instrument de percuiune din Extre-
mul Orient; ci) unul numit tam-ia\m, [

în form de calpta; b) /altul în form

de tav îndoit lia margine, num'it
kumpul; ambele feluri sunt fcute din Unul din creatorii ilutri ai operei
aliaj metalic; lovite, produc sunete franceze contemporane. Dei a p-
ciudate, ca 4e clopot strat melodiei un lo£ foarte de sean,
Gordun =
Contrabas; e numit ast- totui a realizat în orchestraia sa, ;

fel pentru c
sun gros. profunzimi de compoziie, cari au
Gorgon (\-) == Semn de durat din fost asemuite pe alocuri cu 'concep*
muzica bisericeasc. Se scrie deasu- iunile wagneriene.
pra/ notei; Dr, cu rolul de a le înjum- Opere de seamj: ,,Faust" (dup
ti vajoare-a; clublu-G., scris 'pe înota
1

textul de Goethe, (1859)» ,,Romeo i*

a doua dintr'un grup de .trei ptrimi, Julietta ^
,

„Phi'emon i Baucis", ,,Dcc~

le preface, dup
unii, în triolet de torul fr (model d;e oper
voie''
optimi, dup
ai ii, în dou
jaispreze- comic), „Ave Mria' (celebr tran- 7

cirtii, urmate de o optime; "tripti-G., îscripiune dup preludiul de Bacii),

scris» pe nota a doua dintr'un grup de dou oratorii The redemption, Mers
,

patru ptrimi, le preface în patru et vita.

'aisprezecimi. A cânta cu gorgoalne, Grad = Treapt (v. ac); \grade
cu velocitâi (v. ac). unite, formând intervale de secund
Gornist =
Cel care, suflând «din (v. ac); grade dezunite, î curmând
(
-

goarn, d sau transmite prin (me- celelalte intervale, de ter, cvarta,

lodii stabi'ite, semnale sau porunci. etc.
El mai însoete i marurile, leu Gradatio = Curs melodic, prin in-
.melodii anume cadenate. Fiecare me- tervale de. secunde (v. ac), ,
 100

Graduale Partea serviciului li- registrte pe discuri, cu ajutorul li-

turgic catolic, dintre gloria i credo nei id^iaiVagme în legtur icu un
(v. mess). . pavilion amplificator, perfecionai: de
Gradus ad Parnassum (lat, treap- fraii Lumiere i
Edison. Gratie gra-
ta spre Parnas)^Ti/tluI unor caiete de mofoanelor s'a putut institui la Pa-
studii i exerciii clasice, orânduite ris, o bibliotec de plci, unde se
treptat, dela cele mai uoare s'pre pstreaz buci muzicale, de ftoci
cele mai complicate ca tehnic îi i instrumente, pentruca secolele ur-
frazare. P. piano: G. ide Clemeni; mtoare s
poat auzi vocea î ex- '

p. "vioar, de Dont Iacob; p. cello, de presia celebritilor din timpurile

Echwern. noastre (muzicani, declamata'. i, ora-
Grafofon = Termen sinonim cu tori).
fonograf (v. ac.}. = 1.- G. cHoeur sau G: leu,
Granu
Grai (muzical) = Exprimarea prin- registrude harmonium sau org, care?
tr'o melodie, a unui sentiment, ide produce cea mai mare 'rezonan,
durere sau de bucurie, adic, prin £iind rezultai din reuniunea "(tuturor
limba tonurilor, prin graiul sunete- jocurilor de care dispune acel in-
lor. Despre muzic se zice <xk eeg raliul strument. 2.- G. \orgue, manual (cla-
universal: o melodie poate impre- viatur) de orgj mare, icu jocurile
siona deopotriv pe diferite persoane principale de for.
care nus'ar putea înelege prin graiul Grandioso/ con grandezza = (M-
vorbit (v. limbaj). re, cu mreie, termen ;de nuan.
Gramatic (muzical) Carte de ~ Grav = 1.- Serios {(ca expresie». 2.-
teorie care cuprinde toate cunotin- Accentua. 3.- Sunet O., projfund, a-
ele privitoare la semnele muzicale, dânc, din octavele de b'os» cu un nu-
îa regulele i legile stabilite In stu- mr --redus de vibraiuni >pe secund*
diul 'muzicii. De notat: Gramatic ex.: la contrabas, fagot, îvioloncel,
române&sm de note pentru 'tot fun- etc.
damentul compusa dup 'cea
eh. tar ei, Grave = 1.- Micare Var, -ca. i
evropenecisc, de Teodor BuraddSlu- largo. 2.- Capitol, eu bare se începe
ger, 1829, Iunie ti. ({Iai). A fot adesea o bucat clasic Ksonata, sim-
aprobat în 1833 de „Comisia pri- indicând o interpretare
fonia, se- '

vighetoare auprd crilor de citit rioas, cu micare rar). 1

în. Prinipatul Moldovei

1
Manuscrip- . Gravitate (cu) Acelai -termen =
tul a fbstt pstrat (de fiul su, T.S T. de expresie ca i grave, cu seriozi-
Burada (v. ac.) i publicat în 1910, tate.
cu o prefa de A- D. (Atanaisiu Gretry Andre - Ernest - Modes
(Iai, tipografia H. Goldner). (1741—1813) =
Compozitor nscut
Gramofon — Aparat numai file Ia Liege; una din gloriile operei co-
mice franceze. A scris: Doi avari,
'Z emir a i Ai&r i Richard Inim- de-
Lea. Câtig prietenia lui J.-J. Rous-
seau, Montmorency, unde muri.
la
Grieg Edouard (1843-1907) -Com-
pozitor norvegian, nscut la Ber-
gen. A scris: Peer Gynt, numeroase
lieduri, 6 buci lirice, dansuri nor-
vegiene orchestr simfonic.
p.
Grigore I cel Mare Papa dela —
Roma între anii 590 .i 604. Este
marele reformator al cântrilor bi~
1

reproducere (redare) a sunetelor în

 101

care e pus semnul (v. tabloul orna-

ser ic eti clin Apus. ocupând (un Ioc (de
frunte în istoria mlizicii, jca o per*> mentelor). |

se scrie se ex ecut
fectionare a cântului ambrozian ^v.
ac). Tot iu£ i sie atribuie i notaiu-*.
nea muzicaî cu litere (alfabetice ma*
juscule i minuscule- dup care, mai
târziu, au urmat neumele (v. ac.) i
semnele sistemului arietin (v. ac). st scrie se execut
Cântul gregorian, ca i 'prânduirea;
cântrilor gregoriene, este 'obiectul
•de studii speciale ale faruzicii biseri-
^ceti occidentale.

Grigore Protopsaltul (Levitul) = «e scrie se execut

Nscut în Constantine pole. A lucrat,
împreun cu Hrisant Hurmuziu, i
"la inventarea noii metode de psalti-
•chie. A compus: cheruvice, policlee,
doxologii, imne, cratime i meguli-
marii; tot (lujî i se datorete o colec-
ie de cântri, în 5 tomuri. A mu-
rit în ÎS 22.

Grimare =
Una din cerinele re-
prezentrii unui rol dramajtk de au Guaraha = Dans spaniol tobinurfc
oper, prin care artistul fel potri- în Andaluzia (acompaniat de chi-
'

vete chipul, conform cu costumul i tar); micarea moderat, prima fi-

situaia, adapfcândiu-i, barb, musti gur în trei timpi i
a djoua în doi
trsturile obrazului, etc. O. £ste alt- timpi; urc adesea rangul baletu-
ceva decât grimase (v. ac). lui de oper.
Grimase = Micrile muchilor tfe- Guarana (Goaranita) = Specie Ide
chitar uzitat în Brazilia i în rile
tei, trdând sau reprezentând b anu-
Americii ide Sud.
mit stare sufleteasc. Pentru (un ar- «

tist dramatic, O. au o mare impor-

Gudob =
Instrument rusesc primi-
tan în redarea diferitelor (situaium
tiv, Sub forma de vioar cu tir ei <

sufleteti. Cântreul s se îereasc coarde, acordate la cvirite. > —

de G. ce-i dau un aspect urt în
Guida — 1.- Un [fel de armonica
tim*
pul cântrii.
(obinuit în Spania), care însoete
pe cântreii populari.
Grup =* 1> Grupet iv. ac). 2.- Gur =* Tietur transversal, lon-
Una din sectunile unui ansajmblu vo- gitudinal, sau spat într'un instru-
cal sau instrumental: grupa soprani* ment de suflare, pe unde se introduce
(or, a instrumentelor de coarde, etc. aerul' 'm enit â prolctuce Sunetul.
Gusl = Instrument slav iîn for-
Grupetfed— reunire de ,mai
t.*
multe note ce trebuesc executate în*
O m
pr
de cobz,
pus
cu o singur coard de
vibrare de un
4« cal, '.în
tr'o singur btaie, ca 0 subdjivid-
arcu acord^ndu-se dup ne*
primitiv,
une excepional (v. triolet, pvintolet, voia cântreului ce are de alcompa'»
sextoIet ;
septolet), 2.- Semn fde orna- niat. Executantul se numete guslar.
ment care cere executarea ca broiee- Gust =
1. Putina de a simi i
*-te a hotelor învecinate |cu acea peste
;
a preui o lucrare artistic. O. mm-
 102
. JmVj încercat sau G. naiv, vulgar. 2.-
înclinaie pentru o art: G. pe nun
'muzic. 3.- Discernmântul în ale-
gerea compoziiunilor: iun program
'de concert, orânduit cu sau iar G.
l'n repertoriu, o culegere de cân-
og lin dese gustul autorului. 4.-
G. pentru muzic clasic, de salpn
sau vulgar, dup gradul de pre^
gtire, ca studiu i cultur. 5.- Gu-
stul, pe lâng talent i inteligent,
jeste -i rezultatul unui studiu serios
i al unei experiene îndelungate; e&ie-
necesar i criticului i compozitoru-
lui i executantului. O. oglindete
gr'ad[ul de civi uaie i cultur.
Gutui = Gutural (v. ac).
Guturale = 1.- Sunetele conslo-
nante emise din gât: c, g, h, k, vo-
calele â i î. 2. -^Emisiuni guturale ca
defect, când cântreul produce su-
nete gâtuite. coala de belcanto a-
jrat mijloacele de a le corija, prin-
tr'o emisiune corect (v, impostareK.
 H
H == 1.- In notaiunea german, zica de Ambroise Thomas (1608).
sunetul corespunztor cu si ndfural Hândel Georg Friedrich Dr. ==
din notaiunea muzica' modern. Se Medic, filosof i mare' compozitor-
zice: H
dur, si joiaior; moli, si H clasic, pus de unii, alturi de Bacii,
minor. 2.- Consonant 'uneori aspi- Nscut în 1^685 în Hali le mort în ,

rant, ca în cuvânftul hor, alteori 1759 Ia Lojjdea^ Scrfse i Hamburg

gutural, ca. în cuvântul hrean. opera Almstt (1705), apoi: Huialdo,
Habanera. Havanera sau Abanella Te~deu\m'iil din Cetrecht, oratoriile:
== Cântec spaniol de origine din Ha- Alls i Gâlateca, Eitera, Dettora i
vana, în taat de 2/4. în micare mor Alcflia; alte lucrri oratorice: Saul.
derat. hsrdel i L 1 allegro, il penseroso e ii
Hagada = O
povestire însoita de moderato; i oratoriul Mesia 'a-
cântece (tradiionale ebraice, asupra poi: Sâmson (1742), Semele (1743),
evenimentului istoric al iei ii Evrei- Eracle i BaltaU r (1744), luda Mal-
lor din Egipt. câbeul i Io\sef Iosua i Alexandru
}

. Halaîi =
Un fel de fanfar spe- BuIjs (1747), Solomo i Suza/.a (1748),
cial de vântoare. Teodora, (1749) i Jefita (1751). In
Halevy Jacques El ie Fromental = afar de opere, H. a scris concerte,
Profesorul lui Gounod, Masset, Bizel cântece, muzic
religioas. i-a pier-
. a. Nscut 1799 în Paris, mort
în dut vederea spre sfâritul vieii.
în 1862 la Dup mai multe
Vissa. Hang =
1.- Tub al cimpoiului (v.

încercri, la 1835 se reprezint (o- ac.)„ care sun necontenit tonica sau
p:ra Ebreea, care avu un succes r- dominanta. 2.- Sunetul, ,1a unislon
suntor, rmânând pân asftzi în ^re- sau la cvintj, inujt ca un neîntrerupt
pertoriul oricrei organkaiuni de o- acompaniament.
pera. Dup jumtate an fcu opera Harmonium sau Fisarmonic=In-
Fulgerul. H. a mai scris muzic re- strument muzical de form asem-
ligioas, cantate, cântece, lucrai i p. ntoare cu a unui plano, îns aci
piano, etc. sunetele nu sunit produse prin per-
Hamili = In psaltichie, semnul x»- cuiune, ci printr'un sistem de ancii
n urnit vocal, care face ca irul me- libere, prin care 'trece coloana de
lodic scoboare 4 trepte srite. aer, introdus prin apsarea picioa-
Hamlet — Oper în 5 acte, cuvinte irelor,de ctre îns(ui executantul,, pe
de Michel Carre i Jules Brbier* doiu pedale puse în legtur cu un
dup tragedia lui Shakespcare, mu- burduf sau dou foaie. De obicei cla-
 104

riarma nu ttrece de 5 octave. Nite trecute pe o //., de unde i numele

de drpegiu (v. ac). 3.- H. eolian
(v. eolian).
Haegana Dans românesc de o-
rigine din jurul Haegului (Transil-
vania); e o variant a învârtitei (v.
ac).
Haoerot = La vechii Evrei, un
fel de trompet ^simpl, cât un cot
de lung. Se atribue lui Moisi dou
specii, care sunau Ia diferena de o
octaV. Una ca s
se adune poporul
i alta ca s
Se adune conductorii,"
când sunau amândou deodat, Se a-
A
duna toat lumea.
Havanera, v. Habanera.
butoane numite regbstre (v. ac), des-
chise sau închise, fac ca aerul îndru- Haydn Frantz Iosef Unul din- =
mat sau oprit de lentile, s
dea. di-
tre cei mai iubii compozitori clatetci,
ferite efecte de sonoritate, dela pp alintat i astzi de admiratorii sii»
îa // (V. joc). H. este un instrument cu expresia: „Papa Hydn". Nscut
priîndos muzicii bisericeti. Exist î în 1732 în Austria, mort în 1809,
H. cu dubl claviatur i pedal, ca Ia Viena; aci fusese profesorul fei

la org (v. ac). prietenul lui Mozatft i al lui Beetho-

j

Harp = 1.- Instrument muzical ven. Ca biat, avea voce frumoas

i a cântat la cor în domul Sf. [te-.
fan, din Viena; mai târziu ddu lec-
ii de muzica. P4n meritele sale, a*
junse la postul de capelmaestru (Ja
prinul Esterhaizy. Prin aceasta îi
fu posibil o viea fr
grije, ast-
fel cputu s-i întrebuineze cu îm-
belugare talentul pentru compoziii.
Dup aceea, chiar i la declinul vieii
sale, a mai cules bogate succese în
Anglia. A lsat vreo 118 simfonii,
între Simfonia militar. Amia-
care:
M-zi i
Dimineaa, 5 oratorii, între
care: Creaianea i Anotimpurile, 83
cvartete, 19 opere mici, 24 concerte
p. diferite instrumente, 44 sonaite,
eminamente religios,- din tim-
uzitat
cântece, canoane, etc. „//. este p-
purile cele mai Azi are
vechi. 2.- rintele simfoniei i al cvartetului.

form triunghiular, cu 40 de coarde Compoziiuniîe sale sunt de-un con*

sistematice, cit întindere descrescând
inut muzical suav, sincer, ideal i
dela grav la acut,, coardele colorate astfel lucrate, încât niciodat nu vor

deosebit, pentru a fi recunoscute. .O pierde nimic din valoarea lor i câta

bucat scris pentru piano, cu toate Vreme va exist muzica, compoziiile
complicaiile i expresiunile, poate fi sale nu vor pieri".
executat identic i pe H. In spe- Hazan = Cântre al melodiilor li-

cial efectele de arpegii sunt neîn- turgice mozaice.

 105

Helicon — 1.- (Mit.) Muntele unde re, mi; de aci cuvântul *s.olmizare
^era reedina celor nou muze. 2.- (v. ac, v. gam). 2.-. îln&trtwnenjt
Jnstrument antic, în form de lad, cu ase coarde. 3.- Vechea numire
a intervalului de sext (v. ac).
Hexameru =
Vers antic de ase
picioare, în genere dactil fce; prin-
tre ele unele sunt spondee (v. cata-
lecie i acatalectic);

Cân-t ze »/ i - , mu / ni- a ce-a/

1
4
I l.f i ! i

4 4 4 0 0 4 4 4 4
2 I [V |S
* r
\ r r i

4 4 4 4 4 4 0

prin- s_e pe-A / hil Pe-le / ia - nuL

(Iliada lui Omer, trad, G. Murnti, I 1)

având 4 pân la 9 coarde întinse l

pe nite clue mobile, servind la 4 0 0 4 0

studiul de calculare al vibraiunilor
sonore. 3.- Astzi, instrument de a- 1 r r
0 0 4
lam cu rolul de contrabas, în mu-
zica unitar. Din cauza lungimii, in-
Hiat (lat., cscat) = Cacofonia dje
strumentul e cernut în jurul pieptu- Vocate diferite, ce se ivete din în-
lui executantului, iar pavilionul r-
tâlnirea a 'dou, ttrei Vocale sau dif-
mâne Ia spate, în sus. Are tonalitatea
tonguri, în genere succedând» -se la
fixat în fa, în mi bemol 4 producând sfâritul unui cuvânt i începutul ce-
sunete puternice din octavele grave. urmtor;
lui ex,: „Dela fiii Româ-
Heller Stephen (1813— 1888)=Stu- niei care tu o ai mrit" (Gr. 'Ale-
diile p. piano i preludiile sale se
xandrescu, ,,Umbra lui Mircea la
gsesc în repertoriul fiecrui pia<- Cozia").
rtist
Hept acord = 1- Himeneu =* Imeneu (v. ac).
Interval de sep-
tim la vechii Greci. 2.- Pe atunci,
JHinor =
La vechii Evrei, un fel
de harp sau lir triunghiular,, de
lir cli 7 coarde, cea mai pretioasj
•24-30 de coarde, care erau ciupite
din toate. 3.- Gam
cu 7 trepte %v.
cu degetele sau lovite cu bastonae
Glasul IV).
Herodiada =
Oper în 3 acte i 5 sau ptectrutn (v. ac).

tablouri, cuvinte de Paul Millkt i Hiper (gr., supra) = La cei vechi:

Henri Gremont, muzica de Masise- 1.- Cuvânt adaogat înaintea nume-
uet (1881). lui de intervale, pentru a indica un
Heruvic = Cheruvic (v.ac). interval superior: hiper diapazon, oc-
Hes == Si bemol; Hes dur, si be- tava superioar ,2.- Adogat îna*'
mol major; Hes moli, si bemol mi 4 intea vreunui mod auten-
numelui
nor (v. H). tic, modul ce rezult începând cu o

Heses = Si dublu bemol (v. H); cvint mai sus: hiper dorian, hiper*
Hexacord = I.- Grup de ase Iuim, hiperfrigian, hipermixolidictit
trepte, constituind o gam; a) H. (v. moduri).
{

arietin: ut, re, mi, fa, sol, la; (v. ki); Hipo (gr., sub) ===' La cei vechi:
b H. pornit deîa ]sol: sol, la, si, do; 1.- Adogat înaintea unui cuvânt de
 106

interval; intervalul inferior: hipadid- maestrului Ion Chiri s.u; a e de scop*

pazon, octava inferioar. 2.- înain- a face cunoscut în strintate, mu-
tea numelui unui mod, modul derivat zica curat româneasc.- S'au produs
saut pla^a!, care se începe cil o cvart cu succes în ,,SalIe de la geogra-
mai jos: hiipo dorian. Iii poli din, hi* phie", în 15 Martie 1925, unde
pcfrigi'tw, hipomixolidian (v. mod, v. ilustrul nostru profesor N. Io,rga\,
glas). a inut o conferin: Despre muzica
His = Si diez (v. H). popular româneasc'
Hisis = Si dublu diez (v. H). Studiul publicat într'o brour :

H'sar Ftora enarmonic din „ BibliothequeHora, la musique rou-

muzica bisericeasc, care se scrie pe' maine".De asemenea d-na Elena V*
fcreaplta a ducea .
gamei glasului '-ai
crescu, cu prilejul unui alt con-
întâi, cu /tonica în re i produce ur-
cert de Crciun, a inut o, conferin

mtoarea aberaie: sol diez i st be- despre cântecele i tradiiile româ-

V2 % V2 i neti ale acestor srbtori. Despre
mol: re-mi-fa-sol-la-si bemot-do-re. varietile dansului naional H., -v.
i iVa 1
joc.
Din aceast alterare rezult: 1) o se-
cund mrit: fa-)sol diez; 2) trei
Horae regulares =
Rugciuni în-
soite de cântri, ce se in în servi-
seclir.de mari: re-mi, si bemol-do, .

do-re; 3) trei semitonuri: mi-fa, sol

ciul catolic, corespunztoare cu cer
gurile din slujbele biseifcli orientale.
diez-la, la^si bemol.
Histrion = Actor la Romani. :
Hori (a) —
A cânta în timpul jo~
Hoge = Preot mahomedan,. în-
cuîuide hor; a zice chiuituri. „De
aci i numele de Htoria".
vat, maestru autorizat melcdiii
lor rituale.
al
Hriant Mitropolitul de Prusa =
Unul din înaintaii muzicii, biseri-
Homofonie, V. Omofonier ceti ortodoxe. A slujit ca idascl
Hor — Joc linitit i rar,, în
1.-
de teorie muzical la a treia coal
care dnuitorii se prind de mâini muzical patriarhal i a -fost ales
i formeaz un cerc mare: Ii. e jocul arhiereu al Eparhiei Dirachiu, pre-
naional al Românilor, mai ales la dând i aci muzica. A scris: Manei*
ar. 2.- Muzica dansului corespun- nicul teoretic i practic al .muzicii-
ztor de obicei dou
; fraze de foisericeti, publicat în Paris la 1821;
opt msuri, în tonuri; înrudite, în Marele teoreicon al muzici bbse*
msura de 3/8 sau 6/8; cu indica- riceti, în dou pri, teoretic i is-
ia proprie de tempo di hora. Ori- toric (1832).
ginea pare a fi în rolul pe avea "hor
rxd de cântrei i dnuitori în tea-
Hubic Fr. =
Nscut la'Abrani (Un-
trele populare din vechime, întâi la
garia) în 1833; i-a fcut studiile în
Greci i apoi la Romani (n. iorqa). Beiu i Buda-Pesta, unde a 'absolvit
3.- Orice cântec vesel i de joc, cu academia de muzic / (1908— 1909).
coninut satiric, însoit de chiote i Profesor la liceul din Beiu. Pe lân-
strigri. 4.- In Transilvania, doin. g culegeri de cântece poporale,, se
5.- fig.dans în g-enere. 6.- Numele ocup intens cu muzica bisericeasc,
unei corale, 'mai de mult
societi pe trâmul creia are compoziiuni
apreciate.
(1906) în Bucureti, sub direcia ma-
estrului Jnarez Movil; actualmente Hubsch EduaTd
(1833—1894) fr= !

o alt societate coral la Paris, sub Autorul imnului român: Tr-

regal
protecia doamnei Elend Vcrescu.. iasc Ragele (cuvinte de V. Alecsan-
Societatea este alctuit din membrii dri, 1881). A fost inspector generali
corului capelei de acolo, sub (direcia al muzicilor române, violonist i
 107

ful orchestrei Teatrului Naional din Humoresca = Lucrare, adesea in-

Bucureti. spira: clasic, pentru instrument, cu
Hughenoii = Oper în 5 dcte,, cu-
caracter sprinten i vioi, glume: Ii.
vinte de Scribe i de lE. DeschalmpSv de Dvorak.
muzica de Meyerbeer (1836). Subiect
4ul e scos dintr'un episod din noap-
Hurmuziu Hartofilax = însemnat
tea sfântului Bartolomeu (24 August pionier în istoria muzicii bisericeti
1572). ortodoxe. Nscult la Halchis din Prt>-
Hummel Ioh. Nepomuk (1778 pond. A fost protopsalt, apoi das-
1837) = Cunoscut compozitor clasic cl de cântri bisericeti la coala
pentru studii de piano; a lsat lu-
muzical patriarhal. A întocmit un
crri însemnate,, cum e concertul 3, 4 Mâne Inie de muzic practic i al-

i 6, septetul op. 74 i celebra son

tul teoretic, un Simiomckar. A pu-
nat în fa diez minor^ nelipsit din- blicat : Anatfasimatartil, Irmo-
tr'o serioas educaie de piano. A loghionul i Catavr&sierut lui Pe*
mai scris: 4 opere, 5 balete, o sim- tril Peloponizidnul, DoxaiMorul lai
fonie concertant (piano i vioar), lapob ProtopsaUul i Antologia mu-
o uvertur, 3 cvartete p. coarde, 8 'zicii, în dou tomuri (1824). A mu-

sonate p. vioar, cantate, cvintete, rit în Halchis în 1840.

septete, etc. ,
 Iamb == Form de metru consis- Identitate = însuirea proprie ca
tând dbi dou silabe, prima scur înlime; a) a unui sunet; ex. numai
t a doua lung: l dela octava a 3-a poate avea 435
L

„Plecai / am no/ u din / Vaslui"

de vibratiuni pe secund; & unei
melodii (v. ac), ca rezultat al co-
W
(Alecsandri).
laborrii celor 4 elemente ce o con-
In muzic» prima sHah a veH stitue; c) a unei game» ca rezultat
sului trece ca fortact, aa c metrul
al armturii proprii ce fiii se mai
ia forma trohaic:
gsete lao alt gam de ace-
nici
A fost o-da-t ca'n po-vetî lai mod; ex.: numai gama lui re
'bemol mâjor are 5 bemoli i prin
f 0h
4 \
MI4 4
4 4 \
J I
-

4 4
Iii
\ 4 l
)
>
armtur ei proprie îi determina J. ei.
Icos =
Cântare bisericeasc în fe- (V. ENARMONIC, V. AUZ ABSOLUT).

lul con dacului, numai e mai pe o Idil î- (Ut.) Poezie liric a-

larg. rtând o scen de iubire la ar.
letente, v. Ectenie. 2.- (In muzic) lucrare inatrumesn-
Ictus sau percusslo (lat., lovitur) tal, redând prin efecte povestirea
— Locul versului unde se bate m- unei Idile. 3.- Poezia /. pus pe mu-
sura i pe care vocea îl pune în (re- zic.
lief prÎKi o cretere a intensitii- /• Idiom (muzical) = Caracterul lo-
vcoincick cu jumtatea forte a fiecrui cal» dup
provincie, cu care ee pre-
picior, deci, câte picioare.de atâtea zint o melodie, ca fel varietatei
*ori /. Un exametru are ase pi- î de gamsau ritm. (v. folklor).
cioare, deci, ase /. pe prima silab Idiot muzical =
„Acela care, dei
forte a piciorului. Ex. :
v
are sntoasfunciunea auzului, to-
tui nu deosebete o -bucat muzi-
jjTitae"/ mblîs e/ rât fo/ mânam cal de alta, necum diferena de
tact» de timbre* de Voci sau instru-
condere/ geutem.
mente sau rostul fiecrui element în-
Idee .muzical) Cugetarea, gân- = tr'nn ansamblu,, în fine incapabil de
direa în graiul muzical, determinat a simi muzica", (dup Lavignac).
prin expresiunile: motiv, concepie, Totui, o educaie muzical sis$e j
formul ritmic, fragment melodic, matic i struitoare, poate da bune
Hy. Aci , _ jj J rezultate ca pregtire.
 109

Idomeneu, regele Cretei = Oper Imn = 1 .- Cântec în onoarea divi-

de Mozart (1781).
italiana, nitii, a unui erou sau a unei zeiti
Ieremiad sau lamenttiune = E- (la cei vechi). 2.- Cântec religios, e-
legie (v. ac), cântec plângjtor, tân- xecutat de reuniri de voci instru- i
guitor. (Dela plângerile profetului mente. Se dai ca exemplu tipic, cum e-
Ieremia, la ruinele Ierusalimului). rau executai psalmii lui David, în
Ifes, v. Bemol. toat amploarea ceremoniilor re-
Ifos =
1.- (In psajltichie) Aspec- ligioase. 3. Astzi, orice cânt maies-
tul cântri, rezultat din moda-
unei tos, cu coninut înltor, mai ales
litate i micare. 2.- Fig. Demnitate menit a fi executat de masse vocale
ca rang social^ aere de trufie. sau instrumentale a) /. naional,.
;

Imaginaie 1.-= Puterea spiri- {de* ex. :Triasc Regele) cu un ca-

lui de a crea o idee, o cugetare, jo racter solemn i simbolic; b) /. pa-
concepie. 2.- In muzic* darul de triotic; c) /. ocazional (colar, fes-
a inventa combinaiuni ritmice, iruri tiv). 4.- Imnuri bisericeti: Te-deum;
melodice în crearea unui motiv mu- Stabat mater, etc, datorite maetri-
zical nou i mai ales în contra punc- lor clasici, pstrate i azi în cultul
tarea la diferite voci. Se zice: Wag- catolic (la ceremonii mari).
ner, a avut /. bogat, când pentru Impostare (a Dibcia de
Vocii) = '

fiecare instrument inventa dub'e, tri- a sprijini emisiunea unui sunet pe o

ple contrapuncte. De ex. pentru
:
vioara I A, pentru vioara I B, pen-
tru vioara I C, dând! o polifonie mai
mult decât complex. 3.- /. bogat
anumita parte a aparatului, vocal (de
ex.: pe cerul gurii), pentru a evita
defectele naza'.e, guturale, etcG.bun
1

impostare e baza colii de belcanto

sau srac, depinde de talent, cul-
fi calea fdfe a nufobosi curând pe cân-
tur, maturitate i experien. 4.- Pu- tre.
tina de a-i reprezenta în minte ta-
bloul gândit de o muzic simbolic
Impresarii! I - =
întreprinztor de
concerte sau teatru, mai ales cu ar-
sau cu efecte onomatopeice (v. ta-
titi strini de localitate. 2.- iDirector
blou).
îmbuctur =
Partea pe unde se
i proprietar al unei trupe de oper T
de multe ori el însui artist. 3.- Rar
introduc buzele pentru a! provoca
în înelesul de libretisit (v. ac).
sunetul la instrumentele /de suflare
IV. gur, v. ancie). Impromptu =
Compoziie muzi-
Imeneu (dela himen, cstorie) = cal, de obicei pentru piano, în ,ge-
Cântec special pentru ceremonia cu* nul clasic, fr s
urmeze o regula
nuniei, ce se cânta pe vremuri de c-
definit a înirrii (temelor, ca o im-
tre cei ce formau cortejul mirilor.
provizaie (v. ac), îns fixat prin
Imitaie =
1.- In armonie, lin
scrierea ei pe note.
scurt ir melodic, repetat la unison Improvizaie = Lucrare muzical
sau Ia intervale, la o alt voce, în 'compus Ia moment (neprevzut ar >,

msurile imediat urmtoare. 2.- In •pregtire i fr preteniunea unei

contrapunct, când tema expus de
un instrument, este imediat luat de
alt instrument ca rspuns (v. ac).
Aceasta se observ mai ales în or-
chestraia bucilor în siil mare. La
/. motivul sau desenul e repetat la
alta voce; pe când la progresie ar-
monic (v. ac.) /. se face la aceeai
voce, la interval deosebit.
lucrri desvârite; îndat ce se cere
repetarea ei, ea nu mai! seamnt;
Cu cea dela început; a) a improviza
o melokUe e o 'chestiune de talent i
capacitate; ca'itatea improvizaii i de-
pinde de inspiraia i dispoziia mo-
mentului-; b) a improviza un acomi
paniameni e un merit, dei nu sa-
\
tisface totdeauna inteniunile vizate de
 no

autor prin armoniile fixate de a* Nota basului e mai înalt decât

cesta. tenorului; aceasjtâ în treact, de scur-
înlime t- Una din cele trei t du rait. 2.- A do undelor, la in- v

însuiri ale unui sunet muzical, care strumente de percuiune (pianin), f-

arat dac sunetul ei înalt, mijlociu când astfel coardelor o lungime mai
sau grav. Ea depinde de numrul vi- (
mare într'un spaiu mai mic. *

bratiunlior pe fiecare secund, dela Indian (gam 1

= irul de apte
14 30.000, (isdcottt drla grav 14 a-
-
sunete, numite: sa» ri, ga, m, pa,
cut). aproape imperceptibile pentru da, ni.
ureche (v. amplitudîne, v. vibraiune). Indy Vincent d' = Nscut în 1851.
2. - Acuitate (v. ac, v. tub, v. coard). Mare compozitor, câp de coal, e-
înclcare =
Trecerea silit dela levul lui C. Franck i profesorul ma-
un vers la altul a dou cuvinte ce joritii maetrilor notri: Kiriac, O-
sunt legate îneles i ca
\jintim ca tescu, Alessandrescu, Cucu, tefan
gramatic, cele mai multe ori pentru Popescu, etc. la Schola Cantiorum
a satisface nevoilerimei; ex.: din Paris. A scris opere, simfonii,*
,,Iese luna din brdet, trilogia Walensein, Pdurea ferme-
Gânditoare ca o frunte cat, lieduri, muzica de camer, etc.
De poet". Inedit == Nepublicat, o lucrare, o
(Cobuc). compoziie ce exist numai în ma-
<

In muzica cu text, înclcrile tre- nuscript.

buie s fie puse în eviden i de înflorit == Figurat (v. ac).
melodie, evitând cezurile f ireti dela înflorituri = Ornamente (v. ac).
sfâritul fiecrui
vers muzical. Inim = Pop (v, ac).
Incantaiune (fr., descântec) Ce- = 1.- Tonaliti /., care
înrudite ==
remonia prin care magii es farmec au comune trepte, Intervale, acei-
:

sau vraje. Cântecele au rol im por -
-
tarar, întrucât ele sunt mijlocul prin
care se îmbuneaz divinitatea, se îm-
blânzesc fiarele, se cuceresc sufle-
tele celor ce vor fi vrjii (v. des-
cântec).
încheiere == I.- Final. 2.- Cadena.
3. - Concluzia trilului (v. ac).
Inciz = 1.-Dup
melodic. 2.- Dup
alii, cea mai re-
dus parte (numai una sau dou
suri) care intr în constituirea unei
melodii, abia dou - trei, cel mult pa-
tru incize constituesc un- motiv (v.ac).
Incîinaiuni (spre muzic) == Dis*
poziiunile naturale ca~e dau atracie
i iubire pentru muzic (v. aptitudini,
1
v. muzicalitate). O
/. pronunat tre-
buie cultivata, fiind o, necesitate a
fiinei sufleteti (v. talen).
încruciare —
I.- A vacilor, nevoia'
deni; a) imediat sunt cele relative
(v. ac), cele directe (v. ac), cele cu
un accident în plus sau în minus la
cheie, împreun cu relativele lor; .de
ex.: \sol m\jar e înrudit imediat cu
mi niinor (relativ); cu \sol \m\inor
(direct), cu re mdfor i minor, m
cu do major i la minor; b) depr-
unii, fragment tate, înrudite cu cele înrudite' ime-
diat; de ex.: re major cu la major;
m- la major e imediat cu p:i major; deci
re major e înrudit deprtat cu mi ma-
jor. Cunotina acestor înrudiri e
foarte necesar pentru a face modu-
r
hijiiuii (v. ac). 2.- Interva e /., prin
rsturnare (v. ac). 3.- Acorduri /.,
comune ca trepte, cu tonalitile în-
rudite: dominanta lui do major i a
lui do minor. 4.- Instrumente /., f-
când parte din aceeai familie (v. ac A
Inspiraie =
1.- Fiziologicete, ac-

trectoare de a face ca o voce in- iunea de a introduce aerul în pl-

ferioar s
treac deasupra celei su- mâni (v. respiraie). 2.- /. artistic,
perioare, de obicei între vocile în-} 1

„clipa în care cel chemat e în leg-

vecinate, în armonizrile strânse. Ex.: tur cu divinitatea, pentru a crea o
 111

idee, o cugetare, muzi- o concepie A) fcute din lemn: a)Mra ancie (flu-
v
cal". 3.- Se o /. framoasâ zice: ierul\ cava ul, na ul, flautul, picu'ina); :

sau nereuit; se mai zice: o melo- b) cu ancie liber(eolina, acordeon etc.);

;

die utspirat sau neinspirifr. 4.- Se c) cu ancie simpl (clarinet, clarinet-

zice: subiectul operei X e inspirat bas) d) cu ancie dubl (oboe,* corn
; \

dup..., luat de acolo, împrumutat, englez, fagot, contrafagot) B) fcute ;

dar adaptat la anumite situaiuni, ce- din alam (tinichea galben): a) cu

rute de cadrul noii lucrri. îmbuctur, iar buzele instrumentis-
Instrumental 1.- Muzic /., exe- = tului' joac rolul ele ancie; b) cu culis
cutat de instrumente (v. solo, duo. (trombon, trompet),; c) fr culis
trio, quator, quintet, orchestr, fan- (trompet i
cornul); d) cu ancie sim-
tezie, capriciu). 2.- Structura unei me- pl (saxofon) sau dublai (sarusofon).
lodii scrise pentru voce cu dificul- 3) de precuittne (lovire): a) cu
/.

ti de intervale i ritm, posibile a* lame metalice producând irul cro-

proape numai instrumentelor i nu matic (carillon-ul, celesta' sau cu la-
i vocii. Aa
sunt mai toate- cânte- me de lemn (xilofonul); b) vase co-
cele curentelor moderne. nice de metal, lovi ie cu o limb 'inte-
Instrumentaie = Orchestraie (v.
~
rioar tot metalic (clopotul, Glo--
ac). ,
•, ; •
.
;
.

.... ckenpier) cu membran cu sunet

; c)

Instrumente Muzicale = Aparate determinat(timpan) i cu sunet ne-

care, fie prin ele înile, fie prin pro- 1
determinat(darabana); 4) /. numite
vocafea vibraiilor de aer, produc su- i autofone, din pri din acelai
nete muzicale. material, ce se lovesc între ele
..Inventarea lor explic prin (castaniete, cimbale. trianglu"). 5) Co-
se ne-
voia de a se fi imitat vocea lome* » Ioana de aer produs prin foaie
neasc în diferitele siftuaiuni sufle*
(cimpoiul, harmonicum, orga i au-
teti". „Trecerea dela suferin la vo- tomatele respective, (v. tub). 6) Un
ioie se red prin /. cu coarde; V) ansamblu de instrumente constitue o
dispoziiune duioas se exprim prin orchestr. „Instrumente muzicale ro-
flaut: sbuciumul se art de obicei mâneti" • (istorie i descriere), M..

prin graiul metalic al in stan mente Poslunicu,Cartea Româneasc.

=
!

lor de alam; /. de percuiune ne întârziere (în armonie) Una sau

amintesc btaia din palme, în tim- dou note din acordul disonant, i-
pul jocului". 1) /. cu coarde: a) icu nute înc pe acordul consonant rezol-
arcu (vioa a, viola, violoncelul, con- vit; ar corespunde în metric cu ri-

trabasul). Acesitea au cel mai impor- mele masculine (v. ac).

ex. 1 ex 2
tant rol în orchestr, fiind cele mai
bogate în velocitti i nuanri; b)
—
picate cu degetele (harpa, lira, chi-
• tara, cobza.' sau cu o pan (mando-
lina, itera). Ele dau efecte discrete,
delicate i subtile; c) lovite cu cio- _p
cnele, direct (ambalul) sau prin cla- Intensitate 1.- Una din cele trei —
viatur (pianul). Produc armonii bo- însuiri ale unui sunet muzical, anume
gate, cu nuanele cele mai variate ;
tria sunetului (v. amplitudine). 2.-
Instrumentele cu
claviatur au sune- Fora de emisiune a unei voci sau
tele fipate i distanele egale între de rezonan a unui instrument, (v.
semitonuri; deci convin celor cu auz volum).
muzical nesigur, spre deosebire de in- Interferen (a sunetelor) ^'Supra-
strumentele cu coarde i arcu, unde se punerea a dou unde sonore. Dac
tereauz&nuzftcal prefc!iis'.2)/. de sujHdre: ele pornesc în aceeai clip, se su-
 112

prapun perfect i sunetul nu sufer. Interval — Distana dintre dou

Dac. din diferite cauze, este o dife- trepte (nu dintre dcu note
pe aceeai
ren de drum, atunci undele se in- treapt). A) Din punctul de vedere
iersectea/. la distant, în trei puncte; al succesiunii: 1) /. inferior, cuprinde
aceste intersecii primesc alternativ dou trepte în coborîre: re — do; /;
numele de nod i
La nod jsu- vânt. (superior, dou trepte în urcare :

netul e nul; la vânt se produce io ido—re. Din punctul de vedercj al

btaie care face sunetul confuz. A- deprtrii dintre trepte. 2) /. de ls£~
plicând urechea la nod, nu se aude cundâ, ter, cva\i%, cvint, sexta*
nimic, în schimb, de acolo se aude eptim, octav$, non* decim, (v.
tnai forte sunetele celor dou vân- fiecare în parte). 3) /. consonant,
turi învecinate, (v. acustic). terele i sextele mici i mari; cvar-
Inferludium = 1.- O fraz mijlo- tete, cvintele i
octavele perfecte, a-
citoare, executat cu un instrument dic cele care iau parte la alctuirea
acompaniator, între dou., fraze exe- acordurilor consonante (v. 'ac); /.
cutate de soliti (voce sau instru-* \disonant: secunda, septima i toate
ment). 2.- Legtura între dou bu- celelalte feluri de intervale când sunt
ci muzicale, executate consecutiv. mrite sau micorate (v. acord diso*
3.- Un scurt ir melodic al acom- nant). 4> /. enarm\onic (v. ac). 5)
paniamentului, ce leag prile de /. tonicii, cel socotit dela tonic în>
fraz ale solistului în timpul unei sus: do-mi (treptele 1—3), do - sol
pauze pasagere. (treptele 1—5). 6) I. modale, cele
Intermedium = Intermezzo (v. idou intervale ale tonicii* care stabi-
ac). '
i lesc modul major sau minor i a-
Intermezzo = 1.- O compoziie nume: tera mare (1—3) i sexta
instrumental, servind ca legtur în- mare (1—6) pentru major, tera mic
tre dou acte ale unei lucrri dra-, (1—3) i sexta mic (1—6) pentru
matice. 2.- Un balet cu aceeai me-- minor (v. gama modului major i mi*
nire. nor). 7) /. atrac\tiv, tritonul., adici
Internaionala Cântecul micrii = cvarta mrit! dintre treptele 4^-7
socialiste,purtând numrul I, a I I-a, ale oricrui ton major sau minor*
a IlI-a, de curând a IV-a, dup 'âv* pentruc în armonie, treapta 7 e ur-
ferena de vederi i principii a fie- mat (atras) de a opta i treaptiai
crei grupri. 4 e atras de a reia (v. feicoRD *. 8.-
Interpret =
Tâlmcitor, artistul e- Rsturnarea intervalelor (v. rstur-
xecutant care are meteugul de a nare). 9.- /. armonic, care face parte

reda cât mai fidel înelesul unei com- Klintr'un acord armonic (v. 'ac). 10.-
poziiuni. Se zice: virtuos /. al lui /. melodic, parte dintr'un
care face
Bach, Chopin, Liszt (piano), al lui acora' melodic ac). (v.

Paganini (vioar) etc. (v. biografie). Intona (a) =1.- A cânta cu vocea.
Oricare ar fi felul de art, se pre-i 2.- E greit spus: muzica militar!
supune c
interpretul se ^dreseaz a intonai Imnul Riegal, în loc -de: -a
unui auditor cu oarecare gust i pre- executa^.
gtire. întindere =
Pentru voci sau in-
Artele vzului n'au nevoie de in- strumente, irul sunetelor posibile de
terpret; ele gresc direct privitoru j executat dela cel mai jos pân la
lui. Din contr, artele .auzului co- cel mai înalt. /. difer dela b ,voce
munic prin mijlocirea interpretului, la alta i dela un instrument la al-
(

ele al crui talent i

însuiri de^ tul. Singurul instrument piano are
pinde pân la ce punct auditorul apte octave, adic irul sunetelor
poate fi impresionat. ; j ;
î>osibile de executat dela cel mai
 113

«profund pân îa cel mai înalt; dea- 760. El a orânduit muzica, bisericii
semenea orga mare complet, prin cretine ortodoxe, dup cea greceasc
"combinarea iocuriîor. S nu se con- i a fcut o carte intitulat Octâih,
funde /. o^Jimbitivs (v. ac). idup numele celor opt glasuri bise-
Intrada = 1.- Introducere,, câteva riceti, lucrare ce a fosit desvârit
msuri executate numai de instru- mai târziu cu patru Veacuri, de Ioan
mentul acompaniator, înainte de în- Cucuzel (v. ac).
ceperea solistului. 2.- Trecerea dela losef în Egipt — Oper în trei acte
'un mimr la altul, la o bucat îde de M£hul, cuvinte de Alex. DuvaJ
dans' sau de salon. 3.- Rturnelo (pen- (1807).
tru cupletele uoare). /. repetat me- Iphigenia în Aulida = Tragedie-
reu de acompaniator, dup fiecare oper în trei acte, cuvinte de Rol-
repriz (v. ac). let, muzica de Qliick (1774).
Introducere =
I - Intrada (v. ac). Iphigenia în Taurida =* Tragedie
2.- Un capitol, adesea în tempo i liric în patru acte, cuvinte de Guil*
msur deosebit, înainte de a intra lard, muzica de Oliick (I77vj.
în compoziia propriu zis. 3.- In Iper, v. Hiper.
stil mare, clasic, în special la o o- Ipo, v. Hipo.
per ia numirea de uvertur (v. ac). Iporoi (in psaltkhie) Semnul t =
învârtit =Dans popular româ- numit vocal, care coboar dou to-
nesc, în tact de 2/4 (v. joc). nuri treptate;
Inveniune =1.- Puterea de a ns-
Ipsili (în psaltichie) = Semnul ^»
coci combinatiuni în valori de note,
numit vocal, care sute patru tonuri .

în irul intervalelor, în crearea for^

srite.
mulelor ritmice. Aceasta depinde de
imaginaia, talentul i experiena com-
Irmologhion Carte care =
cu-
prinde modele de cântri religioase,
pozitorului, constituind astfel esutul
numite irmosuri (v. ac).
însui al unui nou motiv, ca origi-
nalitate. 2.- Titlul unui gen de com-
Irmologic (în psaltichie) = Sem-
poziii, datorite maetrilor clasici, în o micare vioaie,
nul ^, care arata
special: Bach i Scarlatis. 3.- Corn
si trompet de instrumente din vesel, ca în catutyasii (v. ac).
secolele trecute.
Irmos — Melodie bisericeasc mo-
Inversiune = 1.- Rsturnarea (v.
del, dup care se pot cânta i tro-

unui acord, etc parele.

ac.) unui interval, 2.-
Rsturnarea vocilor
rolului între- Irod = Numele moldovenesc al
ele, într'un dublu
contrapunct. 3.*» vicleimului (v. ac).
Trecerea unui motiv, printr'o imitai Ison (în psaltichie) = 1- Sem-
tie, într'o desvoltare polifonic. 4.- v. nul numit vocal, „nici sue, nici
CANON INVERSAT. coboar, ci repet sunetul notei pre-
Ioan Damaschin (Sfântul) Re- = cedente". 2.- Not prelungit (de o-
numit reformator i compozitor de bicei pe o singur vocal,
tonica)
muzic bisericeasc ortodox. Nscut pe care isonarii o tin tot timpul cât
în 676 în Damasc. Fiind un bun o-> psaltul intoneaz melodia. 3.- Fig. '

rator, cpt, pe lâng pronumele ine Iondl, confirm din condescen-

arab de Mansur, pe cel de fâu-de* dent prerea altuia.
Aur. S'a pela sfâritul vieii*
retras Isonar — Cântre de biseric, a-
în mnstirea Sf. Sava, de lâng Ie- jutor de cântre, care \\nz isonul.
rusalim, unde s'a îndeletnicit cu scrieri Issouard N:colo(l775-l8l8) Din =
literare, teologice i
în special <cu Malta debuteaz în 1795 la Bolonia,
muzica bisericeasc i unde muri în ca compozitor da opere. Pleac la

1-Ucionar Muzical. — A. L- Ivela .

8
 114

Paris, vinde compuse opere comice Ivela Levy A. - Autorul acestui

Cendrillon apoi scrise .Jocpttd, dicionar. Nscut în Bucureti în
c;jre trece drept cea mai buna lu* A fcut liceul Mihai-Viteazul. a ur«{
crare a sa. Scrise psalmi, cantate, lie- mat medicina, pe care a prsit-o -
în
j
duri, etc. cursul studiului, cauza starvenirin
din
Istoriamuzicii tiina care se = infirmitii vzului. Atunci a urmat
ocupa cu cercetrile asupra în- la Academia de muzic i art dra-
ceputurilor i desvoltrilor, cuno- matic, chiar în anul înfiinrii (1900),
tinelor muzicale. în toate tarile i la clasa de piano a profesorului Vo-
în toate timpurile, stabilind epocile, rias, armonia cu Kiriac, contrapunctul
cercetând izvoarele principale repre- cu Cohen-Linaru, obinând paralel, cer-
zentate prin maetrii respectivi. tificatele oficiale dela Conservator. Ca
Istoriograf muzical Cercettor = student diletant, publicase buci de
Tul care aduce o contribuie de sam salon (pentru voce i piano', apoi, ca
in istoria muzicii, fie în genere la profesor de muzic la diferite coli
diferite popoare, fie în special la secundare» a publicat pe ogorul di-
poporul su. Ex. istoriografi fran- : dactic manuale de Solfegii, OrpLieus
cezi celebri (ai. muzicii universale): t pentru cursul snperiorj, <5 Albume
feti. Combarieu, Romain Roîland; de coruri, culese si originale, pentru
german, cel mai de sam: Hugo Rie- cursul secundar, 3 Lira Maestrului
manii: români, s'ar putea considera i Lira coldrului, pentru .înv- v
ca atare: D. Cânte mir, N. Fi Ufnoii, mântul muzical dup auz. A dirijat
T. i Burada, D. Ollne\scu- Ascdnîo . la Arenele Romane, la Expoziia din
Idieru, TiMs Cerne i de curând: M 1906, cu ansamblu de una mie voci,
Gr. Po's'.unicu. cu orchestr, din diferitele coli se-
lubal =
1.- Fiul J ui Lameh, primul cundare i primare. Ca profesor la
cântre în istoria omenirii, pomenit „Vatra Luminoas Regina Elisabeta'Y
de Biblie în cartea Genezei (4, 21} c s'a bucurat de atenia augustei înte-
ar sunat din vioar i harp- '2.-»
fi meietoare. Ca organist i ef de cor
Nume dat unor coleciunt de cântece, la Catedrala Comunitii Spaniole, a
de obicei bisericeti sau poporane. scris o colecie, lubal, cu peste 200
îvauovici loan == Inspectorul mu? de cântri religioase sefardice tradi-
zicilor militare din România. Foarte ionale, adaptate ; originale, pentru
gustat prin nenumratele valsuri i org, orchestr, cor i solo, în mare
compoziii de salon, mult cântate i parte inspirate i compuse anume pen-
rspândite, în special valsul VlurHe tru rarele mijloace vocale ale repu-
Dunrii, cu care a debutat (1880) i tatului, tenor Alberto della Pergola,
care a trecut grania; s'a popularizat primul oficiant la aceast catedral.
pe cuvintele: „Barca pe valuri salt /. are buci de orchestr i can-
uor executat, pela concerte de
. . tate p. soliti, cor i orchestr, cil
ansambluri de cor^ t orchestr, cu care s'a produs în nenumrate con-
alte versuri de Sortcu. certe, la Ateneu, Teatrul Liric, etc.
 J
J = Consonant siflant- riaiuni p. vioar i alte buci cu
jadas&gn Solompn f 1831 — 1902)=- orchestr, mai multe uverturi, lucrri
Pianist i compozitor, elevul 'lui Liszt, p. piano, cât i o metod, compusl
apoi i- al lui Hauptmann lâ Lipsea, din trei caiete, p. studiul viorii,
unde /. profesor i di-
funciona -ca Joc == 1.- (Popular) Dansac). (v.
rijor la Conservatorul de acolo. A 2.- (La org). Un grup de
tuburi
lsat numeroase lucrri didactice, în construite din anumit material, case
special tractate de armonie, compo- produc de al ungur tastelor sunete cro-
ziie i orchestraie, deasemenea co- matice .cu un anume caracter, ca tim-
ruri, uverturi, serenade p. orchestr bru, sonoritate i
intensitate. Se zice.
i p. piano, concerte p. piano, muzic orga sau harmonium are patru jocuri»
de camer, etc. când fiecare tast, prin deschiderea
Jamb, v. Iamb. registrelor respective produce acelai
Jazzand —
O grupare de in- sunet cu patru efecte deosebite. Deo-
strumente sgomotoase, care, acompa- sebit se pot rezuma printr'un alt re-
niind melodiile dansurilor moderne, gistru (de mân
sau de genuchi) com-
% produc .un efect ciudat, excentric, e- binarea tuturor jocurilor laolalt. 3.-
xotic. Sistemul e importat din Ame- In armonie sau contrapunct înflorit.
rica. Un desen deosebit la un instrument
care ornamenteaz melodia principal;
de obicei la flaut, flageolet, etc. 4.-
/. de clopote (Glockenspiel) a) mai
de mult, un ir de clopote care pro-
duc sunetele în gam, care lovite cu
ciocnae, produceau diferite cântece;
b carillon^ (v. ac). 5.- /. de tscen,
1

expresia fizic ce d
actorul dramatic #
sau cântreul de oper, prin micri,
gesturi, mimic,
etc, exteriorizând, pas
eu starea sufleteasc a fiecruu
pas,
îoachim Josef (1831—1907) Vio- = moment din mersul aciunii. Un cân-
lonist în genulProfesorul ce-
clasic. tre de oper pierde mult dac are
lebrilor violoniti Kubeîick, Huber- stângcii în jocuri de scen- 6.- Joain?
mann, etc, etc. Compoziiile sale con- spectacole publice Ia cei vechi. Jo-
sta din trei concerte p. vioar, va- curile populare româneti constitue una
 116

viin predileciile tradiionale ale po- Hora Ielelor, Romana i Mureeanca.

porului. Jocuri cu caracter i coni- N. B.— Mare parte din aceste dan-
nut religios i dramatic: Vicleimul suri au fost orânduite prin coli i
(V. ac.) sau istoric: cluarii (v. ac.). societi, de ctre apreciaii maetrii
Altele cu caracter amuzant; satiric: de dans din generaia trecut: Mo~
trezaia, sau cu caracter superstiios: ceanu i Velescu. Jocuri colare este
paparudele. Toate acestea apar la e- titlul unei interesante lucrri publi-
pori anumite ale anului. Deosebit sunt cat de maestrul de gimnastic G. Io-
jocurile care se obinuesc în tot tim- nescu, cu cântece de Grigore Teo-
pul anului. Unele sunt generale, adic dosiu, ediia Steinberg, 1905.
se joac în toat România, anume: Jongleur =1.- In evul mediu, mu-
hora, sârba i brâul; hora\ are va- zicant care cânta clin sat în sat, ca
riantele: boiereasc, a unirii, dela fii, i un menestrel din Frana. 2.- Azi
a Severinuluii i în dou -pri. In a rmas în înelesul adeseori ironic
forma de hor: Jianul, Resteul, Troa,- al unui artist de rând, scamator, sal-
ca, Oia, Ovreicua, Birul greu^ Trei timbanc sau în îneles serios, de a-
pzete; tot în form de hor, dar crobat, cu micri de mult abilitate.
cu versuri cântate cu vocea, de ju- Jora Mihail =
Nscut la Roman
ctori: Alunehil, Slcioara, Lugojana; în 1891; liceniat în drept del Uni-
miine, iari în form de hor, dar versitatea din Iai. Studiile muzicale
însoite de chiote: Sultnica, Mânioa- le-a fcut la Lipsea i Paris. A (scris:
sa, Barlaboi. Informai de sârb: Sârba Suita simfonic în re minor, cu care
dreapt, Sârba în dou pri, Sârba a obinut premiul Enescu (1914), Po-
«olteneasc, Chindia, Brâul, Sârba trei vestea indic i Priveliti moldove*
ciocane. Jocuri locale: Mureeanca, Lo- neti. Face parte din pleiada tineri-
gojana, Trelul, Olteneasca, Ma- lor compozitori români care tind a
rioara, Mânioasa, Romana, Romanul, înla cât mai mult prestigiul melo-
Haegana, Brileanca, Ardeleneasca, diilor româneti, luându-le ca tem în
Din punctul de vedere al gruprii lucrrile simfonice.
juctorilor: în perechi de câte doi: Juste =
Calitatea unei execuiuni,
Ca Breaza, învârtit (câte dbi i
la solo sau ansamblu, de a reda cu
câte trei), Ardeleanca, Doi de mân, perfect preciziune sunetele acor- i
Lugojana. In dou coloane de perechi durile cu nuanarea, lor. Contrariul
se joac: Ciobnaul, Banul Mrcine, justeii este detonarea sau disonana.
 K
Keman (Chemri) =
„Vechi instru- dru; lovite eu un baston, produceau
ment, format din o ,nuc de cocos, ja- sunete diferite.
co perita cu o piele, rzimat pe un
picior i un cordar egal de lung, k:u o
singur coard. Gâtul rotund, de o-
bicei de abanos, frumos sculptat, nu
poart diviziuni i e terminat prin-
-

tr'un cuier de filde. Coardele de pr

de. cal (60 de fire) sunt acordate fîn
cvart. Lungimea e aproximativ de
un metru". (Dup Mih. Gr. Poslu-
nicu).
Kiriac Dumitru (Georgescu) U- —
Kemkem = instrument e-
Vechiu nul dintre cei mai popularizai com-
giptean (închinat zeiei Isis), constând pozitori români, nscut în Bucureti
din patru coarde pe care se lovete
cu un baston a.

la 1866. A fcut Conservatorul la

— Paris, sub (armonia), Du*

Pessardi
Kermes Srbtoare patronal cu
bois (compoziia), apoi la Schola Can-
procesiuni, mascarade i dansuri, în
to rum (cu d'Indy). Tot la Paris a
Belgia i Olanda.
servit i ca maestrul corului la Ca«
King Vechiu instrument chine- pe la Riomân. Reîntors la Bucureti
zesc (de-acum 4000 de ani), constând în 1900, a fost primul profesor de
dintr'un ir de pietre aezate pe un ca- armonie la Academia de Muzic, înte-
 118

wiciat In acel an i imediat a trecut bes; a publicat o .serie de buci vechi

ea profesor de principii i armonie la pentru vioar.
Conservator (dup G. Brâtianu), unde Kreuzer Rudolf = Nscut la Ver-
tste i astzi (1926). A întemeiat în sailles în 1766, mort la Geneva în
1901 societatea coral Carmen, (v. 1831.Fiu de violonist, devine i el
ac). Este un harnic folklorist tnu>(
mare i la vârsta de 13 ani
violonist
itical. A scris multe coruri religioase scrise primul su concert de vioar,
ortodoxe {cinci volume), cântece po- fr a avea idee de teorie. Tatl su
pulare armonizate, Imnul încoron- murind, el îl înlocui la Capela Re-
rii Regelui Ferdinand i Regi iei M- gal. Ca violonist, apoi ca solist la
ria (Alba-Iulia, 1922). Are o remar- orchestra teatrului italian, prima sa
cabil activitate în muzica didactic i oper fu /oau4 cVArc la Orleans
multe din cântecele sale 'colreti, dup care urmar aproape 40 de o-
publicate în revista „Lumea Copii- pere. Ca profesor a scris: 40 ck
lor", sunt foarte rspândite. \ Este studii p. vioar, 19 concerte, mai
dasclul multor generaii dintre ac- multe sonate, etc.
tualii profesori. La 20 i 21 Noem- Kuhlau Friedrich =
Nscut la
brie, cu prilejul împlinirii a 25 de ani Welsen (Hartovra) în 1786, mort în
dela fundaia societii Carmen, mae- 1832 Lyngbye, lâng Copenhaga.
îa
strul Kiriac a fosst srbtorit ca fun- In anul 1810 fu 'nuntit muzicant al'
datorul i sufletul acestei grupri co- Casei Regale i
compozitorul Curii.
rale de educaie naionala. In 1828 fu numit profesor. A scris:
Kirschl Adolf = Compozitor de Castelul Hoilor, Elita, LulU, hi(ir pa
coruri pentru voci brbteti. Nscut vrjit, Hugo i Adpldlâit, o scen dra-
îa Viena în 1850. matic, Euridice i muzica iui Erlen*
Klenk Robert — Ilustru profesor huge l i a lui Shakespeare. K. este
die?vioar, timpi 'd£ 40 de ani, la Con- înc t astzi gustat prin sonatinele
servatorul din Bucureti, autorul u- pentru piano, nelipsite la începtori.
nei magistrale metode de vioar, in- Kyrie Eleison —
1.- Cuvânt grec

trodus i prin colile din strin- invocând pe Domnul; e prim parte

tate. Fost între primii elevi ai Iui
Fîechtenmacher.
Kreisler Fritz '= Virtuos violo-
nist, nscut la Viena în 1875. Elevul
Im Heîmesberger, Massart i D£li-
i cea mai important a unei messe.
2.- (Ortodox) „Doamne miiiiete!".
Rugciune scurt ce se cânt la în-
ceputul liturghiei. Se mai zice i în
sens de „slav Domnului!"-'
 L
La = Sunetul muzical dup care Laic (.muzic, Ceea ce nu-î
stil) =
*e acordeaz instrumentele i se o- eclesiastic. adic lumesc.
bisericesc,
rienteaz cântreii, pentru a gsi to- Laitmotiv, v. Leitmoiv.
nalitatea,folosindu-se în genere de Lakme = Oper comic celebr m
diapazon sau camerton. Este treapta trei acte de Delibes (1883). Libretul
a asea a gamei model do major îi de Gondinet i Ph. Oille.
treapta întâi a gamei model la mi- La!o Eduard (1830—1892) ~ S'a
nor. In calcularea vibraiwnilor se ia nscut la Lille i a murit Ia Paris*
ca punct de plecare lat din octava a Este din reprezentanii cei mai
unul
treia, care are 435 de vibraiuni pe de cinste colii moderne franceze.
ai
secund. Numele vine dela începu- A scris operele Fieco i Regele :

tul versului : Labii rekum (v. sis- ¥>sului, (cu uri foarte mare succes),
tem arietin). o rapsodie norvegian, celebra Sim-
Labiale = 1.- Consonantele pro- fonie spaniol i câteva alte concerte
nunate cu buzele: b, p. 2.- Tuburi so- pentru vioar i pi ano.
nore unde sunetul se provoac prin Lam = Uoar plac elastic, în
deschiztura unuia din capete. genere metalic, care produce sune-
Labirint (melc) —
Partea organu- tul; la unele instrumente, prin lo-
lui audttiv se reflect
unde; vibra- virea cu ciocnaul, direct pe lam
iuniie sonore ce au lovit timpanul. sau prin claviatur, la altele priu
Labisatio, v. Bebisaio. curent de aer (v. harmonium).
Lad de rezonan Cutia de — Lamento ==1.- Rugciune de plân-
lemn, necesar oricrui instrument de gere, fcând parte din serviciul ca-
coarde, pentru a cfa putere sunetelor tolic, la anumite srbtori; ^.-„Com-
produse de vibrafiuni. Materialul, for- poziie în timp lento» evocând senti-
ma, distanele i dimensiunile sunt mente triste, melancolice ori funebre".
orânduite dup calcule precise, în ve- Lampons = Cântec de petrecere,,
derea efectelor de timbru, înlime cu refrenuri ce se încheie cu „lam-
i intensitate, ale fiecrui sunet în pons".
parte. Lncieri =
Dans (ieit din mod.)*
Lagrimoso » Duios, tânguitor, ea ca un cadril dublu, cu muzica unic
nuan. în cuprinsul a 3 figuri, graioas
Lai =* Lucrare poetic scurt, u- i elegant.
neori narativ, alteori liric, întov- Lndler sau Landerer Dans vioi =
rit» de o muzica duioas i plân- în ~*3~-timpi, cruia Bggthove n, J^dm--
gtoare. „Cuvântul lai, întrebuinat bert» Weber, le-au dat un rang ca?
de Provenali spre a arta cântecul rclefistic in lucrrile simfonice.
pasrilor, a trecut pe urm cu însem- Langharp » Harp norvegian cu
narea de plângere". 7 coarde.
 120

Langspiel — Specie de v ioliu pri cale i organele genitale, atât de c-

mi ti v islandeza, cu 3 coarde: 2 la videntiat prin ceea ce se numete
unison pentru melodie i una la oc- „schimbarea vocii" la adolesceni (v.
tava de jos (ca un fel de hang). castrat).
Languette ^ 1.- Ancie (v. ac). Lassus Orlando = Nscut în 1520
2.- Mic
plac de scândur, prins la Mons i m ortnebun, ja Mimich
de tast la captul dinuntru, de care în 1594. A fost unul din cei tmai
sc prindea pana la clavecin. mari muzicani ai secolului XVI. Ca
Lapa — Trompet lung, obinuit copil a rpit de 3 ori, pentru
fost
la muzicile turceti. vocea lui frumoas. Pentru meritele
Largando, v. Allargando, sale de compozitor, împratul I-a ri-
Larghetto = Termen de micare dicat la rangul de nobil, conferinduii
sau tempo, aproape aa de rar ca insigna: bemol, becar. A avut
diez,
largo. • o considerabil (peste 2000
activitate

Largo de lucrri), alctuit din Psalmi, Mo-

.
== Termen de micare sau
fete, Messe, Cântece i Majdri'gale.
tempo, rar de tot, ca i lento tv. ac).
= de o expresivitate i simplitate unice
Larigot sau Larigot 1.- Vechili
în timpul su.
fluier francez. Astzi, joc de org.
2.-
Laringe (gâtlej) Poriunea su- = Ltura =
Lturalnic, derivat pla-
perioar (în form de gur a unei gal, mod sau glas (v. ac).
vorbind de
pâlnii) a tubului respirator, destinat
Laud == l> Imn, od
(v. ac). 2.-
grup de cântri, în rugciunea de
în special fonailanii (v. ac). Situat
diminea, cu texte din psalmi; 3-
O procesiune de amatori, cari la u*
nele srbtori, în haine albe i lumâ-
nri aprinse, ^colindau cântând, -fcjya
biseric în biseric.
Laureat = 1.-Cel care a terminat
cu succes studiul complet al unui
Conservator sau -Academii de mu-
zic. 2.- Cel care ia obinut o jdis-
tinctiune, un premiu pentru o lu*
crare artistic.

naintea
Lauri 1.- Plant de da3jnj. 2.- =
în gât, î înapoia faringelui,
- Frunzele de mslini din care se f-
bazei limbii comunic sus tfe tann-
,
ceau coroanele pentru premii meri-
geîe, de care-1 desparte epiglota, care
tate de poei sau artiti; 3.- Laud
în înghiire astup gldta (v. ac); în
ctre cei triumftori.
jos se continu cu traheea. înlimea
la care se gsete L., variaz cu
Vechi instrument de coar- Lut =
< vârsta i sexul (la brbat, mai co- de, cu lada de rezonant bombat, cu
borît ca Ia femeie,). - Tot astfel va- gât i cuier rsucit. A fost cunoscut
riaz ii dimensiunile^ mai mari la de Arabi sub numele de „al-aut" i
brbat decât la femeie; -cresc încet se crede a fost adus în Europa c
pân la pubertate, când se desvott în timpul cruciatelor. Ea e premer-
repede, pentru a continu apoi încet gtoarea mandolinei, cobzei, ghitarei,
—
pân la 20 25 aur, când dimensiu- etc, clar în special a instrumentelor
nile sunt definitive. Nu exist pân din familia violinei, cci, ca i a-
acum o explicaie satisfctoare asu- ceasta, întrebuinarea lutei era în
pra relaiunii dintre coarde vo- special pentru a acompania vocile.
 121

Lutar (v. taraf) =

I.- In genere, doilea se execut în continuare, fr
orice muzicant popular ambulant (de întrerupere; la solfegii fr
a se pro-
obicei igan), purtând din loc în loc, nuna din nou numele notei. 2.- Por*
cu vocea i
cu instrumente, cânte- tamerit (v. ac). 3.- Executarea suc-
cele populare i dansurile la mod. cesiv a notelor ca o perfect! contîr
La dânii, folkloritii pot gsi is- nuitate, fr
întrerupere de respira-
voare interesante de cercetat; 2.- Mu- ie sau degetaie, tueu. 4.- fraz O
zicantul profesionist care executat din întreag executat în L. 5.- L. deter-
memorie, dup auz, mai întotdeauna min o sincop (v. ac), dac arcul
schimonosind adevrata melodie: cânt trece dela o msur
la a'ta. Tot aa
lutrete (v. Barbu Lutarul). la contrapunct în sincopa
Cetit*: Lmtiarii notrii, de C. Bo- Legend =
1.- (lit.) Povestire cu
bulescu. subiect liric, transmis din gur& în
Lazr sau învierea mare =~ Can- gur, cu privire la o persoan, o în-
tat pastoral, datorit lui Schubei tâmplare, un edificiu, o planta, etc.
11820).
—t

Ex. : Legenda
,

Mnstirii Arge,
Lazr Filip = Unul din compozi- Mama tefan-cel-Mare, Legenda
lui
torii remarcai, din 'pleiada tinerei ge- rândunicii, etc. Povestea poate fi
neraii de muzicani români de as- numai o imaginaie sau aib chiar s
tzi. S'a nscut în Bucureti în 1893, un fond de adevr ce s'a alterat,
unde a fcut conservatorul de piano trecut din gur în gur, dup verva
(clasa d-nei Saegiu), armonia cu Ki- povestitorului sau nevoia localizrii.
riac, contrapunctul cu Castaldî i com- 2- (In muzic), „O compoziie instru-
poziia a studiat în strintate. A mental cu efecte onomatopeice, ur-
scris, cu .succes, lucrri simfonice, u- mând în forma i expresia ei muzi-
nele pe motive populare româneti; cal, mersul variat în ritmuri i nu-
<i publicat: 2 suite p. pian, o baga- ane al istorisirii unei legende". 3-
tel p. contrabas i pian (Universal- Legend dramatic, o compoziie pen-
Edition, Vienâ), dou cântece de dor tru instrumente i voci, soliti .i an-
i unui vesel (ecL Durând & C-ie, samblu, pus pe textul unei. poves-
Paris); v Two Roumanian Foîk-Dan« tiri dramatice. In românete: ,, Mama
ces" (ed. Oxford University Press, lui tefan-cel-Mare", de Gh. Dkna,
Londra); „Divertisments" p. orche- „Meterul Manole" de I. Mureanu,.
str (Universel-Edition, Vienaj, „Tzi- ambele executate de „Carmen?, pre-
ganes", scherzo p. orchestre (ed. Du- cum i de „Reuniunea coral din Si-
rând ci: C-ie, Paris), biu", la Teatrul Naional din Bu-
Lzeasc = Hor
introdus de Lazi cureti, cu prilejul srbtorilor „As-
(populaiune turceasc de lâng Ma- tra", Iunie, 1924, sub bagheta mac
rea Neagr) în Moldova i trecut strului N. Oancea.
de aci i în Muntenia.
Leagn (cântec de) Bercease (v. = Leitmotiv = melodic
Fragment'
(imaginând o amintit J luat
situaie
ac.)..
Lebd '= Fig-. Compozitorul care ca baz într'o lucrare orch estrat; „

3-
.

el" e repetat mereu în" cursîTMtfenr

produce lucrri reuite duioase, în-
duioetoare. Cânte au lebedei, ultima rii, trecând l diferite instrumente,
f&cT&re, Întrucât ^bfla pasare cânt sub" diferite micri i tonaliti, spre
,

n umai la sfâritul vie]!!!"" a aminti mereu situatiunea dela înce-

Legato =
1.- Arcul ^ scris put. Wagner dcele mai fecunde
peste dou sau mai multe note; dac exemple cTP leitmotiv. El este ini- '

dou note unite prin legato, repre- iatorul i.maestiul acestui gen,
zint wnul i acela sunet, sunetul al Lene — La cei cu muzica' iniUV-
 122

tara sau orchestra, cari executa în rinele rimei i

ritmului, exprimarea
genere dup note scrise, semne de a- unei imagini frumoase sau a unei
breviatrc (v. ac.) cci economisesc scri- idei noi. 2.- L. muzical, clcarea
sul; i înlesnesc cetirea în fuga exe- voit a legilor de armonie sau con~
cuiei» trapunct, în vederea unui anumit e-
Lcntissimo =* Foarte, toarte rar, fect. Ex. cvinte consecutive, între-
:

termen de micare. buinate de maetrii moderni, cu de-

Lento =
1.- Rar de tot» termen de plin tiin.
micare sau tempo» ca i largo. 2.- Liceu muzica! = Scoal de muzic
Titlul unui capitol dintr'o compozi- i conservator.
Lichide (linguale, pa'atale- = ^
ie, spre a fi executat iu acest tempo. Con*
Leoncavallo Ruggiero (1858-1919) sunantele pronunate aplicând limba
= Reputat compozitor italian din zi- pe cerul gurii: l, r.
lele noastre, elev al coalei veriste Licinic =
Trompet.
<v. ac) devenit celebru prin opera Lîd, v. Lied.
sa Ptizliacci (Paiae), libretul i mu- _Lidian = 1,- Mod autentic în ve-
zica de acela; precum i prin Bo- chea muzic greco-oriental (v. mod)»
ema. 2.- In psaltichie, glasul al treilea (v.
Lesto = Uneori, în loc de plano GLAS).
(uurel ca nuan). Lied —1.- In genere, orice cântec
Levlt = In vechime, cântre din cu vorbe. 2.- O compoziie sever,
breasla muzicani ai str-
slujitorilor pe cuvinte exprimând, înr'o ,form
lucituluitemplu din Ierusalim, al re- muzical poetica, un anumit senti-
gelui Solomon. Erau în total 3000 ment, expus în mod clar i emoio-
de cântrei, grupai dup voci i nant. 3.- L. i&r cuvitiie, compozi*
feluri de instrumente. Formau o cast ie numai instrumental, cu acela ca-
special, aveau coli de pregtire i racter ca Ex.
melodie L. i fraza. :

erau gata la toate ceremoniile reli- Menâessohn-Bariholdy Schubert i ,

gioase. Schuman, sunt maetrii reprezentani

Libitum, v\ Ad î .bitum. ai liedurilor clasice.
Libret =
Textul, cuvintele unei lu- Liedertafel » Sal de exerciiu î
crri de teatru pe care e compun produciune muzicanilor amatori,
a
muzica unei opere. L. singur con- constituii în societate amical. Pre-
stituie o lucrare dramatic. edintele gruprii e numit „Lieder-
Libretist = Poetul, literatul care vâter", iar membrii „Liederbruder".
creaz subiectul i
desvolt, în ver- In alte pri, aceste grupri se nu-
suri Sau proz, o aciune dramatic mesc „Liederkranz". (v. reuniune co-
dup care compozitorul face muzica ral).
unui spectacol de oper. Ex. opera : —
Ligur Vechiu rstiUnent de coar-
„Africana" (v. ac,), libretul deScribe, de, ajuns pân la preferin, ia cân-
muzica de Meyerbeer. Sunt opere treii din evUl-mediu, apoi deczut
unde compozitorul e în acela tim» prin întrebumarea lor de ctre mu-
i libretist (v. leoncavallo, waoner, zicanii ambulani ceretori (v. lira
etc). In tot cazul, se subordo- mendicorum).
neaz cerinelor compozitorului, acoîo Limb sau punte (la instrumente de
unde acesta din urm socotete e c coarde cu arcu) =* î.- O plac cu
nevoe de o cavatmrde" un duet, ,de faa convex, de obicei din abanos,,
«fecte de ansambhk etc. întins dealuhgul i deasupra gâtului,
L? cea — 1.- Poetic, greala per- lindu-se din ce în ce, pân aproape
tnis poeilor, de a clca reguli de del clu. servete ca punte de ^rea-
gramatic, pentru a înlesni, dup ce- zm în apsarea degetelor pe coarde..
 123

2.- L. poetic, limbaj poetic (v. poe* chestrele de azi, instrument cu lame
btute cu ciocane, cu efecte de ca-
Limbaj «• î.- In genere, un fel rillon _(v. ac). 6> L. nUndicorum,
de a se da a înelege prin gesturi ia ceretorilor), ligur (v. ac).
i semne dup învoial. 2.- Un fef Lirenka =
Instrument polonez cu?
de a se exprima: urît, aspru, cu- 3 coarde i lad de rezonan, ca i
viincios. 3.- L. melodie
muzical, o cobza, servind ca acompaniament.
menita a exprima o anumit gân- Lirîc =
1.- Gen L., gruparea felu-
dire; ex.: fiecare melodie a gorni- rilor lucrrilor literare sau muzicale,
stului reprezint un anume ordin» e- al cror coninut arat sentimente de
xecutat cu sfinenie de soldai: adu- iubire, de bucurie, de tristea, de
narea, rugciunea, atac, ele. suferin, etc.: cântec, roman, ele-
Linguale, v. Lichide. gie, idil, od, imn, etc. 2.- Oper&
Linii suplimentare sau ajuttoare liric, un subiect sentimental, amoros!
Cele de dedesubtul sau deasupra 3.- Teatru L., special pentru specta-
portativului, pe care se scriu notele cole artistice, de oper, comedie i
mai joase sau mai înalte decât cele dram. 4.- Dicionar L. sau de opere,
ce încap pe portativ. L. S. trec 'prin de Fel. Clement i P. Larousse, Re-
mijlocul notelor sau sunt deasupra pertoriu preios i bine informat, con-
ori dedesuptul lor, dup cum ar fi inând în ordinea alfabetic, udarea
o not pe linie sau pe spaiu, (cci de seam critic aprincipalelor o-
L. sunt imaginate ca linii întregi pere muzicale (1869).
adaose peste cele ale portativului, dar Liszt Franz =
Nscut în 1811 la
desenate numai prticica din dreptul Rleding în Ungaria, mort în la"*

notei.

Lira =
1.- In literatur (fig.), in-
spiraie poetic. 2.- In muzic, in-
strument legendar clasic religios, i
al antichitii grece. La începUt avea
numai 4 coarde, aplicate pe carapa-
cei* tmei broate estoase, producând,
sunetele mi-fa-sol-la. Legi^-severe in-
terziceau sporirea lor. Totui, prin-
ul Coreba din Lidia a adugat a
5-a coard; filosoful Pitagora, pân
h a 8-;a i în urm, alii, pân Ia
18 coarde. Lira e considerat ca pre-
mergtoarea ghitarei i a harpei (v.
ac.). La Grecii moderni, un fel
de vioar (rebab) cu 2, 3—4 coarde.
4.- In Italia, în secolul trecut, în
form de viol: a) L. da braccio, cu
7 coarde pe tast i dou alturi;
fS L. di gamb (picior), cu 1 2 coar-
de pe tast i dou alturi. 5.- In or-
Bayreuth, celebru i clasic p-tattâtt un-
gur, chiar cel, maî virtuos din vre-
mea sa. Duse o viea foarte nere-
gulat. Sub influena multor curente
din acel timp, Liszt compuse cele-
brele sale 12 Rapsodii ungureti, a-
poi poeme simfonice (Fattst Oante,
Mazeppa), sonate, messe, etc. (v.
Barbu, Lutarul).
Litanie =
Cântec cu un coninut
de rugciune sau implorare. în caz
de nenorociri: epidemii, masacre, se-
cet, etc
 124

LiUFatur muzical => l.- Totalul Loco

«= !.- Anularea semnului 8-va
compoziiunilor muzicale sau al cr- (v. octava, v. prescurtri) prin exe*
ilor dc critic, istorie, muzic i po- cutarea notelor aa cum sunt scrise,
vestirimuzicale, cari formeaz obiec- ca un fel de becar dup un diez. 2-
tul de studiu necurmat al celor ce jse La instrumentele de coarde, anularea
ocupa cu muzica, profesioniti sau a- unui semn anterior al vreunui execu*
matori. 2.- Cantitatea de compoziii iuni speciale ca poziie.
muzicale, menite a îmbogi studiul Locrian =
Mod puin întrebuinat»
i a desvolta gustul pentru muzic. în vechea greac, în afar de cele
L. M. p. piano, vioar, violoncel, etc. 8 moduri model.
Liturghie =
„In genere^ ordinea ce- Lohengrin == Una din cele mai bo-
remoniei! cultului religios, aa cum e gate i melodioase opere ale lui Ri-
oficiat de ctre slujitorii bisericii". chard Wagner. Este o oper roman-
Fiecare -credin îi are liturghia deo- tic în 3 acte i 4 tablouri, compus
sebit, i toate sunt însoite de mu- în 1850. Libretul tot de Wagner.
zic (V. Lazr). In serviciul religios Longa 1.- =
In evul mediu, var-
al cretine ortodoxe, L. se
bisericii loarea corespunztoare cu doimea de
compune din 3 pri: vecernia sau azi, care .cuprindea dou breve, cum
rugciunile de sear, utreni sau ru- ar fi azi dou ptrimi. 2- L. duplex
gciunile de diminea i Uiafghi dubl numit mai târziu maxima; ar
propriu zis. Prile principale ale corespunde azi cu nota întreag.
liturghiei propriu zise, care corespund Lu —
In muzica chinez,
(sau Liu)
cu me&stb (v. ac.) din biserica cato» 1. - 12 sunete cromatice.
irul celor
iic, sunt urmtoarele: „Sfinte Dum* 2. - Instrume'ntul care le produce.
nezeuie", „Apostolul i Evanghelia", 3. - Carte de teorie muzical (Lu-lu).
„Cântarea heruvimilor", „Cu vred- Lucia de Lamermoor == Oper în
nicie", „Sfânt Domnul Savaot", „Pre trei acte de Donizetti (1853), pe un
tine te ludm", „Cuvine-se cu ade- libret de Salvatore Camarano. S'a
vrat" (axionul) care corespunde lui meninut pân azi, datorit frumoa-
.„Ave Mria". Concertul sau chinonicul selor melodii i sentimente drama-
i partea final cu scurte cântri de tice conine i mai ales prin a-
ce le
laud. Au scris liturghii pentru bise- riiile velociti ce nu se mai (g-
cu
rica român ortodox, în vechiul re- sesc în operele moderne. „Aria ne-
gat: O. MuzioescuV Ed. Wachmann, buniei" mai ales, convine soprane-
Al. Podoleanu, D. G. Kiriac, I. Po* lor lirice, ca arii de bravur»
pescu-Pasrea, G. tefnescu, N. u
B Ludi 1.- =
L. moderator, orga-»
nuiescu, G. Cucu, Ioana Ghica-Co- nist i maestru de ceremonii. 2.- L,
mârieti. In provinciile alipite: D. Cun«. spirituali, un fel de oratorhim.
ian, T. Popovici, G. Dima, A. Bena, Ludu =
Alegorie i spectacol cu
1. Vrdu. Fr. Hubic. In 1926, din Or- costume^ i muzic, în evul mediu,
dinul î. P. S. S. Patriarhul Miron considerat ca premergtorul oratorii»
•Cristea, maestrul D. G. Kiriac a pu- lor i
chiar al operii.
blicat o liturghie într'o singur voce. Lully. (Jean-Baptist) == Compozi-
-menit a fi cântat de colrime i tor florentin, nscut în 1632 t mort
de popor, când asist la slujba reli- la Paris în 1687. Stabilit aci juca"
gioas, un însemnat în micarea muzi-
rol
Lîtous =
î.« Un fel de trompetp, cal, teatral i coreografk, ce se
la cavaleria roman. 2.- Baston în desvoltar foarte mutlt sub domnia
form de trompet, purtat de au- luji Ludovic al XlV-lea. El e consirie*

guril romani. 3.- In evul mediu, un rat drept întemeietorul operei fran-
fer dt trompet cu' tub conic. 4/- Corn ceze. Pe nite librete fcute de r*>e^
de vântoare» .
•
. i j . . tul QittnauH,
«'
Lully compuse 20 da
 )25

opere, cu o orchestraie corect. Com- rele reformator religios germm,

puse de asemenea muzica la baletele care socotia muzica atât de nece-
pieselor lui Moliere i multe lucrri sar în practicarea protestantismului-
religioase (v. uvertur, simfonie). noii sale confesiuni, încât compuse
Lumin = Gaur fcut lateral la el însui o mulime de corale, publi-
instrumentele de suflare de lemn, pe cate în 1542 într'o „Crticic de cân-
unde se sufl pentru a provoca co- tece spirituale"; i astzi aceste cân-
loanele de vibraiuni productoare de tece sunt intonate de întreaga asis-
sunete. tent, acompaniate de arg, la dife-
Lumintoare = Rugciune zis la rite ceremonii religioase.
utrenie, înaintea laudelor, invocând lu- Luthier =Fabricant de lute i,
minarea spiritului întru credin. în genere, de instrumente de coarde,,
Luth = Lut (v. ac). i arcu,
Lutber Martin (1484—1-546) Ma- Luur = Un fel de bucium.
 M
M — 1.- «Prescurtat din cuvântul Vifor îfa, unde probabil c .pe la 1845,
mangal) . Semn obicinuit în compo- murise i cucernicul cântre. \

ziiile pentru org, spre a indica în- Macaronad ~ O compoziie sau

trebuinarea claviaturii de mân, spre chiar o produciune fr
ordine, sis-
deosebire de pedal. 2.- Consonant tem, unitate sau disciplin, mai ales
nazal. ca gust i valoare,
Macabru (Dansj = Hor infernal, Macaronic == Gen de poezie bur-
presupus a fi jucat de morii de leasc, pus adesea pe muzic, în.

toate vârstele ,
i din toate scrile so- care s'amestec vorbe luate din dit-

ciale, ferite limbi. Gen întrebuinat adesea

Macarie == Frunta protagonist al cu succes de maetrii consacrai ai
muzicii bisericeti române ide astzi operelor bufe (de ex. Offenbach).
:

(împreun cu Anton Pann. tefan Po* Madrigaî =

O veche form de poe-
pescu i Teodor Georgescu). M. s a
T
zie unea, cu coninut didactic sau
nscut, dup
probabilitile, în
toate satiric, pc vremea renaterii italiene,
România, între 1780—1785. In anul amintind pastoralele trubadurilor pro-
1820 a fost numit de mitropolitul venali. La origine, M. era un imn
Dionisie Lupu, ca director sau epi- religios, închinat Sf. Mria. Poezia
stat ai coalei de muzic bisericea* avea 7—13 versuri de Câte 11 silabe
sc i tot din ordinul acestuia a «o- cu coninut subtil i delicat. Ca i
rânduit (din grecete) *psaltichia, pe „chansonul" francez în sec- XVI, M.
cuvintele româneti i pe melodiile reprezenta pe atunci o lucrare sa-
mai apropiate ele sufletul po- vant de aci prerea
; c
M. e ori-
porului, de unde a pomenit i rmas ginea muzicii de camer.
între furitorii psaltichieî moderne. Maestoso =
Cu mreie, termen
A tiprit la Viena (unde a pus sa s de micare i expresie, dat de obi-.
toarne special semnele psaltichiei» cei unui mn sau unei ode.^Andante
i

Teoretico nul, Ancss.tâsitnatanU i //v maestoso, rar i mre.

mologhiotuil In anul 1827, din ordi-
. Maetri cântrei din Nurnberg
nul domnitorului Grigore Ghica, a (Meistersnger) =
Magistrala comedie
tiprit la Bucureti: Utrenierul. M. a muzical de Richard Wagner (1868),
fost i foarte bun orator, iar predi- al cei erou este cismarul poet Hans
cile sale, în manuscript, scrise chiar Sachs.\24ic]
de mâna lui, au fost pstrate de o Maestru (lat. magister) — 1.- Pro-
sor a sa. clugrit la mnstirea fesor de muzic. 2.- Compozitor, 3,~.
 ,

127

ef de cor sau de orchestra. 4.- Ai. stav Notebobm. Diriginte de orche-

eoncertator, a) cel care organizeaz str al reuniunii „Gesellschaft dter Mu~
o produciune muzical, alcuete pro- sikfreunaVVy^are îl numete în 1896,
gramul, supravegheaz execuiile i profesoTla Conservatorul din Viena.
dirijeaz ansamblurile; b) cel care Dintre compoziiunile sale citm: Ga-
pregtete i dirijeaz un spectacol votte, p. pian, Cântec de leagn (cu-
de oper. vinte de St. O. Iosif>, Revedere (cu
Magie :== Arta (profesat în Orient) vinte de Eminescu), Sfânl imtnca
|d€a f^ace descântece, incantaiune, prip (cuvinte de Vlahu), etc, etc.
cântece i ceremonii sugestive (v. ac). Mandolin = Instrument din f
Magistral =
Desvârit: execuie m ilia * lutei, cu tabla 4e rezonant bol-
magistral, Lucrare magi&trali ca tit sub form de par. Are coarde
compoziie inspirat i desvoltat cu duble de metal, iar vibraiunile se
competent. produc cu o pan de celuloid! ce se
Magnetism muzical =
Puterea de freac între cele dou coarde. Este
atracie ce are muzica, de a apropia instrument de amatori; se zice în
sufletele, la anumite momente, de în- s^pecial: M. de Neapole. Exista ,p
nlare sau din contra: turburare, r- varietate de M. numit milaneza, cu
tcire, etc, cum ar fi strângerea tur» 5 sau 6 coarde' duble.
mei risipite, adunarea soldailor la Manea =
Cântec -turcesc ce ex-
sunetul goarnei. Un exemplu trit: prim melancolie i amor.
la Cobadin, în 1916, un detaament Mânelnic = In graiul vechi, ma-
de ostai de-ai notri, risipit de pa: nual de coal: M. de psaltichie.
nic, s'a reîntrunit ca prin farmec Manier === 1.- Fel de inut, ca
la auzul muzicii militare, care, che- poziie (v. acI), urît ori din contra,
mându-i cu „Deteapt-te Române", corect sau elegant. 2.- Redarea în-
le-a înlat moralul i i-a întâi it la grijit a semnelor de. ornamente, de
Jupt! nuanare i frazare,
Mahler Gustav '= Nscut în 1860 Manon = Oper comic în 5 acte
în Kalischt (Boemia), director al O* i 6 tablouri; libretul de Meilhac i
perei Imperiale din Viena. Dintre lu- Gide, dup romanul Manon Lestaut
crrile sale se remarc o oper, 5 al lui Prevost, muzica de Massenefe,
simfonii, humoresque p. orchestr, mu- (1884). Exist alfa, cu acela nume;
zic de camer i lieduri. de Puccini.
Major = 1.- Mod, ton sau tonali- Mâlîuat-^1.- Carte didactic: M,
tate (v. fiecare). 2- Intervl: se- de muzic vocal. 2 - Claviatur la
cunda mare, tera mare, sexta mare org,; cu tastele destinate pentru mâini,
i septima mare (v. fiecare). 3.- A- spre deosebire de pedal (v. ac).
cord perfect M., are o ter mare, Marcato =
Semn de nuan: apsat,
între fundamentala i tera acordului: pronunat.
do-mi-sol. (v. acorduri perfecte). Marciaîe =
In micare ele mar,
Makam = 1.- Gen de compoziie termen artând tempo. Se mai zice
turceasc sau arab, în proz rimat, i tempo di marcia.
1

pe alocurea chiar în versuri. 2.- To- Mrgritescu Miha 1 Compozitor =

nul i modul specific unor cântri o- i critic muzical, colonel de cavalerie,
rientale laice, în felul glasurilor bi- nscut în Bucureti la 1862. A stu-
sericeti. diat muzica la Conservatorul din Ge-
Mmdicevschi Eusebiu— Nscut în nova. A scris critice la diferite ziare
1857 în Cernui. Plec în 1875 la i în special la revista „Flacra". Are
Viena, unde studie istoria muzicii, diferite lucrri p. piano; a fost in-
contrapunctul i compoziia, cu Gu- spector general al muzicilor militare
 128

5? * îfl aceasta calitate a compus i a puit de viu. 2.- Poem simfonic de

dirijar Imnul Regelui Ca-
fit biliar al Alfons Castaldi, cu acela subiect mi :
/ol, executat de reuniunea a 7 muzici tologic.
militare, în ziua inaugurrii Expozi- Martellato =* Ca lovitura de cio-
iei Române din 1906, 40 de ani de can, semn de nuan (v. tabloul).
domnie ai primului rege. In 1909 a Macagni Pietro =
Nscut în Li-
dirijat revista „Muzica". vorno, în 1863. Reputat compozit» r
Mar=» 1.- In genere, un mers italian i dirijor d£ oper. A scris (b-
ordonat în ritm i caden, al unui perele: Cavaleria Rustican, Priete-
grup, de obicei trupe de soldai. 2.- nul Fritz, Die Rmtzii, Rabschofi»
Muzica destinat a însoi acest mar: Zone tio, Silvdno, Iris, Mria Antoa-
a) cu cântat chiar de cei
cuvinte, „ neta, precum i alte cântece.
cari merg în M. sau
b) numai jcu Mascal =
Muscal, nM (v. ac).
instrumente, de cei ca r i însoesc trupa. Mascalzoni (it.) Cabotin (v. ac.) =
Aceasta este menirea marurilor, mu- Msur (tact) = 1.- Subdiviziune a
zicii militare, dela cea mai complet, unei buci de muzic, fcut prin
(întreaga band) pân la cea mai re- accente periodice (v. ac). O M. e
dus (goarne, sau numai darabane). format din pri egale numite
3. - Muzic ritmat i cadenat, în timpi (v. ac) sau b\tâi (v. ac)..
doi timpi, pentru! anumite dansuri; In scris, o M. se separ, de îalta prin-
asemenea maruri se practicau i la tr'o bar (v. ac). 2.- A boite \M* (v.
teatrele sau
produciile celor vechi. bate). 3.- Forma M. (v. forma). 4.~
4. - Intrada sau finalul la intrarea i Msurile sunt simple, compuse i
la plecarea celor care se produc cu mixte.
figuri de gimnastic sau dansuri. 5.- A) M. 'simpla, are sau 2 timpi, sau
M. triumfal însoete procesiunea, u- 3 timpi, dintre timp e cari' primul
nei ceremonii sau solemniti. 6.- M. accentuat i se saunumete forte
nupial, pentru cununii, la primirea tare; timpul al 2-lea i al 3-lea suot
sau la plecarea mirilor: Actul II din slabi sau neaccentuai, M. simpl ar
Lohengrin de Wagner. 7 - M. reli- corespunde cu un metru din poezie:
gios, pentru a însoi procesiuni sau fiecare timp ar corespunde cu o si-
ceremonii religioase. 8.- M. funebru, lab (v. metri»; a) M. de 2 tîimpi: î2/4,
pentru ceremonii de înmormântare. 9.- (2/2), mai rar: 2/* 1, 2/8.
M. soldesc sau rzboinic, îndeamn
la vitejie. 10.- M. rmonic, v. pro-
gres rE. 11.- M. ceremonial, la solem- !/jlJII£JJUIf * M jll
niti i ceremonii.
Marscilla'se =
Celebrul imn revo- Se bate: un timp îîn jos i junul-
în sus, un accent pe timpul întâi; b)
luionar, compus numai într'o noapte,
M. de 3 timpi: 3/4, 3/8: mai rar
în 1792, de Rjouget |de Lisle, (v. (ac).
3/2, 3/1.
A fost la început cântecul de îndemn
al voluntarilor din Marsilia; mai târ-
ziu a devenit, i mai este înc |i as-
ii ri i
ii* i i

i
j» i^Mfir
tzi, imnul naional al Republicii Fran-
ceze,."
==!.- Tânr frigian, perso-
Marsyas Se bate timpul întâii în jos, tim-
naj mitologic: meterul executant al pul al 2-lea la dreapta, timpul al:

flautului, care îndrznind în cântrile 3-lea în sus.

lui s
desconsidere pe Apolon, pro- B) M. compus, format din mai.
tectorul muzelor, i- a primit pedeapsa multe M. simple omogene i are atâ-
de a fi fost legat de. un (pom i ju- tea accente câte M. simple o for-
 129

meaz (v. accent principal i secun- pentru ali trei timpi i alta în sus,
dar); a) AL de 4 timpi: ',4/4 sau pentru ultimii trei timpi; d) M. de 12 (

4/8. timpi: 12/8 format din 4 M. simple

de 3/8: aa dar are 4 accente: -unul

DB(5)JJJJI .w^muw principal pe timpul 1 i 3 secund

dare pe timpii 4, 7 i 8.

E considerat de unii ca sitiîplâ,

de alii compus, fiind 1

format din t y^f -^ 777 J77 °'

II

dou M. simple, de câte 2 timpi; ,are

un accent principal pe timpul în- M. de 12/8 se zice c mai je de
tâi i
alt accent secundar pe timpul
4 timpi cu subdiviziuni ternare. Se
al 3-lea; aa dar timpii 1 i '3 sunt
bate: trei timpi în jos, trei la stânga,
forte, tari sau accentuai, timpii 2 trei la dreapta trei în sus Pentru i 1

i 4 sunt neaccentuai. micrile mai repezi, se bate: un timp

în jos^ altul la stânga, altul la drea-
Se timpul întâi în jos, tim-
bate
pul II timpul III la îlreap*
la stânga,
pta i altul în sus, socotind pentru
fiecare câte trei bti.
ta, timpul IV în sus; b) M. de 6
timpi: 6/4, 6/8 . C) M. mixte, formate din M. sim-
ple eterogene:

^.. jJ;UII;JT;/^IJ.II
:

5/r= ?/4 + 2/4; 5/8 =

3
/8 + %;
E format din 2 M. simple de 3 7/4 == ^4 + 3
/4;
7
/8 = 4
/8-}-
?
/8;
timpi, aa dar timpul 1 are accentul
principal, iar timpul al 4-lea accentul
secundar. Timpii 1 i 4 sunt forte 4 # # I « m # II 8 # • • • • II

sau tari; restul, timpi slabi sau ne-

accentuai. Se bate astfel: trei timpi
i
i
\ i

9 0 9 0
i ii
î o \ \

m \\
II
7
-
S 0 *
mi I
^ h h
0 0 0
ii
II

în jos i trei timpi în sus. Pentru

Se bate tactul i accentul dup M.
micri mai repezi se bate una în M. mixte înlesnesc
simple în parte.
jos, care s
cuprind timpii 1, 2 %\
putina de a notaiunea mu- scrie în
3, i una în sus, care 'cuprind s zical modern, cântecele populare din
timpii 4, 5 i 6. M. de 6 timpi O diferite ri, cci poporul nu ine
e luat ca o M. de 2 timpi cu sub-
seama de regularitatea M. model, sim-^
diviziuni ternare (v. ac), c) M. de
ple sau compuse.
9 timpi: 9/8.
Matineu =
Spectacol de oper, eon«
cert sau festival, care are loc în
timpul zilei, dimineaa sau dup a->
miazi
Este format din 3 M. simple de
3/8; aa dar, are 3 accente: pe tim- Maxima = La începutul notaiunii
pul I accent principal, pe timpii 4 muzicale medievale, înainte a se fi
i 7 accente secundare. Se bate: 3 introdus msura t bara msurii, fi-
timpi în jos, 3 la dreapta i 3 în gura de not reprezentând cea mai 1

sus. Se mai zice c

M. 9/81 e o 'M. lung durat, v» bti). I se mai izi-
de 3 timpi cu subdiviziuni ternare. cea i long, duplex.
Se bate: trei timpi în jos, trei :1a Mazas Jacques F^reol (1782—1849)
dreapta i trei în sus, Pentru mic- = Cunoscut în didactica viorii. A scris
rilemai repezi: o btaie în jos, care o oper comic, cvartete pentru coar-
sâ cuprind trei timpi, alta la dreapta, de, concerte, o metod pentru sttt-

A. L. Ivela — Dicionar Muzical. 9

 130

diUJ violinei i alta pentru contrabas. Mehterhanea = Muzic militar tur*

Mazurca Dans polonez, ieit din
=*= ceac, cânta odinioar la para-
ce
mod, în 3 timpi cu tempo moderat. dele domneti (constând din surle sau
Clasic: Mazurca de Chopin, fluiere, trâmbii, dairele, tobe i tea-
Md. — Mg. = (Mâna dreapt — suri).
mâna stâng) droite
(fr„ main — Me'.odic == 1.- Acord^ (v. ac). 2.-

main gauehe). Se scrie peste por- Fragment (v. ac). 3.- M. sau mo-
tativ la notele de piano, în cursul dificat, V. GAMA MODULUI MINOR.
unei buci, când execuia cere încru- Melodie —
„O gândire exprim
1.-

ciarea mâinilor, adic mâna dreapt mat prin sunetului muzical".

graiul
execut în octavele de dedesuptul mâi- 2. - „Singurul mijloc de exprimare în

nii stângi 'vezi R — H - L — :H) muzic, fr

de care ideea muzical
{Rechte Hand — Linke Hand). nu poate fi conceput". (Wagner).
Mecanic Partea din construcia
=?
3. - Orice M. îi are identitatea (v.
unui i'n special a unei pia-
piano, Ac), dupcare se deosebete i se

nine, care cuprinde irul total al cio-

recunoate între atâtea altele. Iden-
titatea rezult din colaborarea a patru
canelor, menite a lovi coardele co-
respunztoare, când aceste ciocane sunt elemente:
puse 'n exerciiu prin câte o pârghie
a) gama modului pe care e e-
la fiecare lovitur a tastei corespun-
sut; , ,

Ex. : Do major
ztoare,
Mediant — Treapta a 3-a din orice
gam, major sau minor; e ceea ce
se numete în armonie: treapt slab.
b) combinarea
irului melodic aî
Devine treapt bun, în cazul imei sunetelor din treptele acelei
îuate
modulaiuni tonul minor relativ.
în
game, la diferite intervale (secunda,
Acordul pe M.
tonului major e de tera, etc, în urcare sau coborîre);
specia 2-a; cel de pe M. tonului
minor e de specia a 4-a.
Meditaiune === !.- O cugetare se-
rioas asupra unei idei, întâmplri sau i i

fapte; am meditat, am reflectat, m'ara c) brodarea acestui ir melodic pe

gândit bine. 2.- Titlul unei compozi- o anumit formul ritmic
tiuni muzicale cu un coninut sever,
sentimental, melancolic: M. religioas. 4 I 0.0 £ & \ 0 0 I 0 0a ' '

Megafon Aparat care mrete Acest desen de note, combinat cu*

sunetul, multiplicând fora de recep- irul treptelor de mai sus, ne d:
tiune a undelor- sonore/ E întrebuinat
1

peia marinari ca anex la instrumen-

tele mecanice, de telefonie si radio-
fonie.

Mehul Etienne Micoîas (1763 — Pe acest motiv melodic (gândit de

1817) = Renumit compozitor fran- Hiibsch) poetul Aîecsandri a aternut
cez, nscut
GiVet, autorul operei
la vorbele:
îosef In Egipt i
al muzicii: Cântecul Triasc Regele
despririi. Muzica sa se deosebete pace i onor
In
prin avântul ei, dei e cam sombrâ. ac) i în fine;
(v.

A mai compus operele: Hor atins G> d) micarea sau tempo determinat,
cîes, Phroserie et Meîkiore, etc. cci micarea d
viea melodiei
 131

(Acest subiect e desvoltat în ,,Or- tecelor lugubre, reprezentat cu. masca

phews" de „Anaiiza unui cân-
/vela, teatrului.
•tec"), V. ARIE, FRAZ, CÂNTEC, MOTIV. Mendeîssohn Bartholdy Felix =
Melodii jwimlare româneti, p. solo, Nscut în 1809 în Hamburg, mort
cor i piano, de C. I. Baciu, (profe- Lipsea în
la 1847. Dactor în filoso-
sor la Conservatorul de muzic i Reprezentantul clasicismului ro-
fic
la coala normal „Vasile Lupu" din
mantic în muzic. El a compus u*
Iai. Melodiile sunt extrase din co- verturile: Visul unei nopi de var
lecia de cântri populare de înv- (uvertura comediei cu acela nume,,
torul Vasiliu Ttru i Sofia Teo-
de Shakespeare), Grota din Fingal,
doreanu-Muzicescu, lucrare premiat Feeria, apoi opera Nunta lui Ga-
-i publicat de Academia Român.
mache, corurile din Atdlia, An figona ]

Melodram = 1.- Alt dat, dram i Edip, vestitul concert pentru vi-
amestecat cu muzic, mai mult in-
oar acompaniament de piano),
(cu
strumental, cum se obinuete i azi, dou concerte p. piano, celebrele
la declamarea unei balade, poezii e-
pice, etc. 2.- O, lucrare dramatic
Lieduri fr
cuvinte, p. piano, sim-
fonii, un octet p. instrumente cu coar-
cu scene i situaiuni zguduitoare, îm- de, uverturi de concert, oratoriul E-
pletite din când în când, cu nota (co-
lias i Paulus, etc.
mic l pe alocurea cu muzic. 3.- =
Muzicâ melodramtic, caracter sen-
Menestrel Muzicant i poet
din evul mediu, ca i trubadurul sau
timental, deprtat de rigoarea mu-
trovatore, care colinda din castel în
zicii severe.
castel, cântându-i compoziiile i a-
Meloman = Pasionat iubitor de
companiindu-se din viol sau lut.
muzic (v. am*ator, diletant).
(In Europa de vest i mai ales -în
Melopee = 1.- „Vechea art de a
Germania); lat. minister, servitor; de
declama versuri. Cântec monoton,
2.-
aci: M., în serviciul unui patron, {an-
recitativ ca i o declamaie. 3.- Arta
gajat.
de combina cuvintele cu muzica. 4 -
a
Arta de a reuni toate prile armo- Meno (it.) = Mai puin: meno
nice din care reiese melodia". Mosso, mai puin micat, ceva mai
Melpomena (gr., melodioasa» = In rar.

Mensura = 1- Termen uzitat în

notaiunea muzical din evul mediu,
pentru a arta durata diferit a no-
telor în aa. numitul cânt mensUrat,
spre deosebire de coral, unde toate
notele erau de egal durat (v. ma-
xima, LONQA, BREVA, MINIMA, FUSÂ). 2.
Raportul numeric ce rezid la con-
struirea unui instrument. La tuburi,
raportul dintre diametrul, înlimea,
grosimea i
natura materialului; la
coarde raportul dintre grosime, lun-
:

gime, tensiune i material (intestin,

metal, mtase, etc.) (v. tub, coard).
Menuet = La început, prin sec.
XVIII, un dans, francez de graie i
elegan, perfecionând manierele de 1

mitologie, muza tragediei l a cân- polite, cu micare rar, în 3 timpi.

 132

în urma, maetri clasici, Luly, Haydn, dintr'o pendul menit a bate m-

Beethoven, au dat numele de Al. ul- sura, indicând dup anume grada-
timei pri dintr'o sonata, simfonie, iuni, micarea precis ce trebue s
trio, quattor, îns cu micarea mai aib execuia unei buci muzicale. Se
vioaie, cu efect plcut, picant, ca i noteaz la început J ., cu gradul- a-
scherzo. rtat de M. pentru micarea voit de
Mess, missa sau misa Corn- = autor. Ex. Sonata de Beethoven pen-
:

poziie muzical religioas, cu coruri, tru piano op. 14 nr. 2. G idur, sol ^
org, orchestr i soluri de voce, a- major, 2/4, J = 84.
vând drept cuvinte prile unei messe Metru (picior) 1.- Grup de 2 =
(liturghii). M. e forma cea mai în» sau 3 silabe, luând parte la "alctui-
nalt a cultului bisericii catolice, a) rea unui vers din poezie. 2.- Un M.
M. are urmtoarele pri:
'solemnis are o silab lung sau accentuat; i
introitus, Kyrie, Gloria, Graduale.Cre- una sau dou silabe neaccentuate sau
do, Offertorium, Sanctus, Benedictus, scurte (v. troheu, iamb, spondeu,\mfi-
Agnus Dei, Communiio (v. misa); b) brah, dactil, anapest). 3.- Un M. e
brevîs (prescurtat) suprim unele fa die vers ceea ce e o fcnsur (v.
pri. ac.) fa de un fragment melofdic?
Metod = 1.- Carte didactic mu-
, precum, rândul lui, un timp din-
la
zical dup care se înva arta- cân^ tr'o msur, corespunde cu o silab
tatului sau cunotinele începtoare ale dintr'un metru.
unui instrument muzical: M. de pla-
no, (în românete, de Narice i alta
Zboa-r |mier-le |
prin tu- 1
fi>
de Teodor Fuchs); de vioar, (în ro- 1 1 .
I
I < ! |
I ! I I

mânete, Robert Klenck); Marea me-

tod de eanlto, pentru uzul tuturor Dan-gt de clo-pot r su-npre-lung;
| |

vocilor, de Pietro Mezzetti. 2.- Fe-

lul pedagogic al unui profesor de a 1 li
4 \ I
I ! ! I I I I I I
|
0 0 0 0 0 0 l 0 0 0
preda studiul muzical: M. bun, M.
I \

slab, etc. 3.- Fel de execuie ca ex- Meyerbeer Giacomo (Jacques) —

punere, mecanism, frazare, personale Nscut la 1791 într'q ; trsura, în
executantului. 4.- Fel de a studia o drum spre Berlin, mort la Paris 1
în
bucat de muzic pentru sine însui, 1864. El este cap de coal al mu-
dela descifrare, (minuios, treptat zicii franceze din timpul su. Locui
pân la executarea desvârit; (se la Paris, unde ddu la iveal capo-
zice: se studiaz metodic. doperele sale: Robert Dracul (1831),
Metric ~
Studiul care se ocup cu Hughenoii (1836), care avu un suc-*

elementele i regulile privitoare (la ces mult mai rsuntor. a- Urmar

alctuirea tehnic a versurilor i a poi Câmpul lupt] în Silezia, scris
de,

poeziilor. M. versurilor antice, dei p. Berlin, Steaua de Nord, Profetul,

e deosebit de cea modern, totui Africana, etc. A mai scris coruri, mu-
numirile i termenii sunt aceeai, prin zic religioas, cantate, etc. este M .

analogie (v. vers, rim, cezur, me- cel care a determinat caracterul o-
tru). Pe larg, se studiaz în orice perei dramatice franceze.
carte intitulat Poetica. Odinioar, de Mezza-voce «= Jumtate voce. A
G. Dem. Teodorescu, de G. Ionnescu- cânta cu intensitatea redus, cu maî
Gion, 1888; alta de Florka Popescu puin volum de voce; acest fel, ca i
a 894). Deasemenea, alta de M. Dra- falset e uneori greu pentru
(v. ac.)
gomirescu i Gh. Admescu, Buc. vocile dramatice, din cauza volumu-
1900—1901. lui mare i e posibil mai cu .înles-
Metronom = Un aparat alctuit nire pentru vocile lirice i lejere. De-
 133

pinde mult de constituia însi a apa- 1907 i1911-1913 a fost numit cu

ratului vocal, de coala de belcanto decret regal director al Conservato-
i, în genere, de dispoziia momen- rului, în care timp a format orche-
tan a cântreului. stra, dând o serie de 24 de concerne
1

Mezzetti =
1.- Pietro (1822 — simfonice. A fost dirijorul societ-
1893). Nscut în comuna Medicina ii! corale ieene Mazicd. Are o bogat
lâng Bolonia (Italia). i-a fcut stu- activitate: p. canto, 40 de romane
diile la Liceul Muzical din Bolonia^ de diferite .genuri i variate aranja-
iar în anul 1846 a fost proclamat mente, p. orchestr mare, un prelu-
maestru compozitor cu diplom i diu simfonic, o uvertur, an- dou
membru al Academiei Filarmonice dante, o gavot; o serie de cantate
din Bolonia. In anul 1863, venind p. canto, coruri i
orchesfe, multe
în ar, a fost numit profesor de piese p. diferite instrumente, muzic
canto la Conservatorul din Iai. In de scen p, piesele: Don Cezar de jBa-
anul 1876, desfiinându-se Conser- zan, Ceea ce nu moare, Prinesa în-
vatorul, a fost numit maestru de te- deprtat, Luceafrul. 4 co-
feeria
orie, solfegii i muzic vocal la A- lecii de coruri, diferite genuri pen-
'cademia Mihilean, pân când, re- tru voci egale, brbteti i mixte,
înfiinându-se Conservatorul, i-a re- o rugciune: Salutazione angelica, pen-
luat catedra de canto, unde a servit tru cor mixt i acompaniament de
-timp de 30 de ani. Dintre elevii lui cvartet de coarde, 4 maruri p. mu-
cei mai de seam i care i-au fcut zica militar, muzic de dans, etc.
carier frumoas, menionm pe ma- Mezzo-fcrte = Potrivit cu tria vo-
rele tenor J. Dumitrescu, tenorul V. cii; nuan mijlocie între \p. i /.
Vasiliu, contra'ta Odiseanca, etc. Are Mezzo-soprano Cântrea] cu =
lucrri didactice i aprobate de mi- vocea mai puin flexibil decât cea
nisterul Instruciunii Publice: Marea de soprano, din cauza volumului mai
metod de
canto, pentru uzul tutu- mare, mai dramatic. , ;

ror vocilor i
Teoria elementrâ mu- Mf. =
Mezzo forte (v. ac).
zical. Ca compozitor a scris multe Mi =
Numele treptei a treia idin
:melodiii i
cântece în gen românesc,; gama model do major (v. sistem li-
multe hore i
doine. A fost decorat
near, v. medianta). Corespunde cu
xle regele Italiei pentru mreul imn, numit E din notaiunea ger-
sunetul
scris pe cuvintele lui V. Alecsandri, Cel din octava III are 326
mana.
Latina, ginta. A mai scris mult mu-
vibraiuni pe secund.
zic vodeviluri i antracte. 2.- En-
rico,
p.
fiul precedentului, nscut la
Mignon = Oper comic de Am-
broise Thomas (1886). Textul de Mi-
1870. Primele studii le-a fcut la
diei Carre i Jules Brbier, inspirat
Conservatorul din Iai. A urmat cursu-
de romanul Wilhelm Meîster al lui
rile de canto, armonie i piano. Ple-
Goethe.
când în Italia a continuat studiile la
Liceul Muzical i Academia Filarmo- Militreasc = Hor osteasc.
nic din Bolonia, timp die 5 ani. (ab- Mim = 1.- Comedie cu gesturi! la

solvind cursurile de piano, înalta Romani, dup unii, originea dramei

compoziie, contrapunct i istoria mu- de astzi. 2.- Actor care juca în fl-
zicii,obinând diplomele de pianist ec ste piese. '

i compozitor. Reîntors în ar, a Mimic =

Arta de a face lea, prin
fost numit profesor de canto la Con- gesturi, prin contraciunile muchilor
servator i maestru de muzic vo- feei, prin expresiune, atitudine, pri-
cal la Liceul Naional din Iai, cate- vire, în timpul unei declamaii, cân-
dre ce ocup i astzi. In anii ,1905- tri sau joc de scen, s
se 'redea o
 134

a] b)
anumiii stare sufleteasc (v. PANTO-
AViMA, v. balet). In românete: Carte
g?'~
despre mimic, de Jose A/ati iv. mim). <s?

Minavet (fr.« menuet) == Mold. fla-

net (v. ac).
Minnesngtr = Cântrei li i-i ger- zB *~
3zr;22zzzzr
mani din sec. XII i XIII. Spre deo-
sebire de cei epici de pân atunci.
Sunt primii care exprim sentimente
de iubire, de suferin, acompaniai -4- # ~* ^
de o muzic instrumental, influen-
ai de avântul luat de secta cava-
lerilor ale cror maniere deveneau —p:z
din ce în ce mai elegante.
M-inerva =
Atena (v. ac).
Miniatur = Compoziie uoar, Miserere ~
începutul unui psalm:
scurt, în felul bagdtelei (v. ac).
„miserere mei Domine!" (lat., aibr
Minima = In vechea, i
notaiune,
mil de mine, Doamne!), Psalm. 51.3,
fr bar, corespunde cu doimea de pe care compozitorii celebrii au fcut
astzi. Se mi minim, ptrimea de as-
muzic devenit clasic (v. allegri).
tzi. '

Minor =
:
_
- •
" )•

Miss, v. Mes.
Mod, ton, tonalitate,
T.-
Mistere == Nume dat evul me- în
V. MOD, V. GAMA MODULUI MINOR. 2.-
diu unor reprezentaii aer liber în
înterval: secunda mic, tera mic,
a scenelor biblice însoite de coruri;
sexta mic, septima mic; 3.- Acord
în aceste reprezentaii organizate de
(v. ac). !

membrii clerului, apreau: Dumnezeu,

Micare = 1,- Tem/w, cuvânt i-
Sf. Fecioar, sfinii, îngeri i de-
talian pus la începutul unui cântec,
moni. Asemenea M. se mai repre-
deasupra i la stânga primului por-
zint i astzi la Oberammergau în
tativ, spre a art gradul de iueal
Bavaria. Dup unii, M.. sunt premer-
cu care trebuie executat acel cântec.
gtoarele oratoriilor.
Acest termen se poate gsi i în mij- MItropoI e == 1.- La început, ora-
locul cântrii, dac e nevoie de-schim-
ul mam, în jurul cruia se grupau
bat pe alocuri gradul de iueal in-
coloniile de negustori navigatori. 2.-
dicat la început: /. rar: adagio, larga,
Biserica de frunte (patriarhie* a re-
îento, lentissiimo; moderato, potrivit:
ligiei cretine ortodoxe, care vegheaz
andante, grbit: allegro,
andantino;
allegretto; io A* te grbit: .presto, pres-
la pstrarea datinilor i cântrilor
strmoeti.
tissimo. Termeni complementari: aU
Mixolidian =* Mod' antic (v. glasurî
legro (ma non tropo, dar nu prea
autentice).
mult.) V. ASSAI, MENO, PIU, MOSSO, RALL.,
rit. 2.- In armonie, mersul Vocilor,
Mixt = 1.- Msur; (v. ac). 2.-
una fa
de alta, dela un acord la' Contrapunct înflorit cu desenuri de
note diferite" la 'fiecare voce.
cel urmtor; a> direât$\ sau \para*
lelâ. Ambele voci merg paralel în
Mixtur = Joc de org care des-
urcare sau în coborîre; b) oblic,
chide toate registrele, ca i grand-
jeue.
una st loc i cealalt; urc tsau
pe
coboar; c) contrarie, în sens invers. M. M. = Prese. Metronom ac.).. (v.
3.- Desen de note (v. ac) diferit Mod = 1.- Felul de constituire a
la fiecare voce, în armonie i con- gamei, dup succesiunea distanelor
trapunct. .
.-
dintre trepte. Fiecare Al. d gamei o
 135

anumit împresiune, dup locul unde l i d i a «

sunt aezate secundele mici, mari i
mrite. A) In muzica modern (oc-
cidental) sunt dou moduri: major
i minor. Se zice: M. major în (ge-
mixolidian
nere, dar nu întotdeauna, cel ce d
impresia de energic 'sau vesel. M. mi-
nor, cel ce d
impresia de trist (sau
melancolic. Nu întotdeauna, fiindc
sunt adeseori cazuri când desenul rit- 1
Dup ali autori :

mic al notelor, precum i micarea dor ian

face ca M. major s dea^ impresia |de
trist i minor
cel dea, din contra,s l—G P (--
impresia de energic, In nici un caz,
versiunea c
gamele cu bemoli ex- t r i g t a n
prim tristeea, nu e exact întot-
deauna. 2.- Definiiuni precise,, vezi
la gama modului major i minor, pre-
cum i tabloul gamelor relative, p.
92—93. B) In vechea muzic greco-
oriental. a) La început erau 15 mo-
duri: 4 principale,; zise i autentice
i anume: frigida (religios),; Udian
unelancolic), dorian (rzboinic, comic,
vesel) i unul secundar mixoli- :

dian (simplu). Apoi derivatele aces-t

tora:transpuse cu o cvint mai sus,
se adaug la început cuvântul: hiper;
deci: hiperfrigian, hiperlidian, hiper- blDerivate
dorian, hipermilesian sau hipermixo- Dup unii autori :

lidian, etc. Transpuse cu o cvart mai hipodorian

jos, se adaug la început cuvântul
hipo, deci: hipofrigian, hipolidian, hi- ir:
podorian, hipomixo'.idian; b) In urm
s'au redus la 8; 4 numite i auen-
tice cu cadena pe treptele 1 5 — — ^
h ip ofrigiah

i alte patru, transpusele acestora la

o cvart inferioar,! numite \piagale
sau derivate: hipodorian, hipofrigian, m
I +1
E— ==
£ JSL *V

— t:

hipolidian, hipomixolidian.
^ hipolidian
MODURILE ANTICE GRECO-ORIENTALE
a] Autentice
Dup unit autori :

dorian
(hipomixolidian ca i cel dorian)

Dup ali autori:

r i g i a n hipodorian

1!
 136

hipofrigian
Modal, v. Interval.
Moderato == Potrivit, termen de
micare sau tempo*
Modificat, v. gama modului minor
hipolidian melodic sau M.
Modulaie = 1.- Propriu zis, tre-
cerea dela un (mod la altuia de (obicei
dela modul major la modul minor
relativ. Prin extensiune, trecerea unet
hipomixolidia.il melodii dela o tonalitate la alta, (fie
chiar amândou majore) în cursul u-
nei^ cântri, cu
ajutorul accidenilor,
fcând ca melodia sJ devin mai va-
riat, mai interesanta. M. se face de
Moduri suplimentare obicei la jumtatea sau pe la sfâr-
ioni an itul unei fraze. A) Apropid sau
înrudit: a) în tonul care are un iac-
cident în plus Sau în minusl ide fa
cel dela armur; b) în tonul relativ.
B> Deprtata, într'un ton cu mult mai
eolian _
strin de cel dela început (v. caracte-
ristica). 2.- In armonie M. se hot-
rte prin acordul ce cuprinde nota
sensibil (treapta a 5^a din tonul mo-,
dulat). 3.- M. sau modularea vocii
hipoionian (probabil, c
e mai corect modelarea),
mldierile sau schimbrile de trie s

sau expresiune,; cerute de o frazare

frumoas în arta cântului (v. bel-
canto).
hipoeolian Moise în Egipt == Oper vestit,
în 4 acte, de Rjossini (1827). Con-
ine o rugciune rmas celebr.
Moli — Minor (v. ac); c. moli,
N. B. 1.- Dela cele 8 moduri din- do minor (v. cantus mollis). j

tâi, autentice i derivate, s'au pstrat Moment muzical =

dat u-Titlu
cele 8 glasuri din muzica bisericii nor scurte eompozifkini instrumentale
ortodoxe de astzi (v. glas). 2.- S,
.
serioase, cu caracter clasic, în felul
nu se confunde mod cu gw/i;© sau improvizaiilor impromtu, capricii, etc.
Modul este rezultat din combi- Cele mai rspândite sunt ale lui Schu-
narea distantelor dintre trepte. (Mu- mann pentru piano, Schubert pentru
zica persan a ajuns pân la 28 fcle vioar.
moduri). Pe când| gama sau tonul Monocord =
Vechiu instrument
1.-
poate s
aib acelai model al unui (atribuit lui format dintr'o
Pitagora)
mod la diferite înlimi, cum e dup singur coard întkâ pe o tabl£ de
i punctul de plecare. Modelul mo- rezonan, servind a calcula rapor- 1

dului do major este perfect reprodus? turile numerice ale sunetelor i in-
ca distante între trepte în re major; tervalelor prin împrirea voie dup
în mi major, fa diez major, etc. .'tv. a coardei în oricât de multe prti-
TABLOUL GAMELOR RELATIVE, p, 92—93, cele, cu ajutorul unui clu: dup el
v. transpoziie). i
. r .
- 1
1

•
se acordau celelalte instrumente. 2.-
 137

In cu numele,i un. fel

contrazicere antic. O silab lung înlocuia dou
de cu mai multe coarde,
clavecin, ,
Dactili spondeu
care, producând' sunetele fundamentale
'ale armoniei, dau o realizare sonor ÎJW II f J,ll
a unui ir de acorduri, cum ar 'fi more.
•dup un bas dat. Mordendo = Semn de ornament:
Monodie=l.- Cântec la unison, cum ~~ == M. simplu (o btaie).
era de obicei în antichitate i evul = M. dublu (dou bti),
mediu, fr
nicj un acompaniament, un tril scurt pe o not de idurat
cum sunt i astzi cântrile bisericeti scurt.
dela stran. 2.- Mai târziu., o me- Morendo = Termen de nuan,
lodie cântat la unison i acompa- indicând un descrescendo treptat spre
niat de instrumente, ca pe timpul pianissimo, pân la dispariie, de o-
trubadurilor. 3.- Melodie servind ca bicei la finele bucii (v. perdendosi).
tem pentru o lucrare polifonic. Morzando == Sforzando (v. ac).
Monofon =
Instrument ce nu poate Moscheles Ignaz = Cunocut com-
produce acorduri, ci numai melodia; pozitor i pianist. Nscut la Praga
ex\: flautul. i
vioara e socotit ca în 1794, mort la Lipsea în 1870. A
atare (Riemann), cci dei sunetele scrisun Concert patetic, Omagiu^ lai
duble sunt produse pe dou coarde* Haendel (duo), Sonata melancolica,
totui pe vioar nu se poate executa Sonata caracteristic, etc. Studiile sale,
orice combinaie de acorduri, cum ar op. 70, sunt un excelent material jdi->
fi, de exemplu, la piano. dactic.
=
\

Monorim Poezie jinde dela în- Moskowski Moritz = Nscut în

ceput pân la sfârit nu se întrebuin- 1854, în Breslau. Cunoscut compo-
eaz decât o singur rinifi (v. ac), zitor i pianist. A scris o oper.
ex. Gazel de Cobuc.
:
Boabdil, lucrri simfonice p. or-
Monosilabe (arietine) Numirile = chestr, un concert i alte buci de
de câte o silab ale sunetelor din concert p. vioar, un concert p. pia-
notaiunea muzical modern: do, re, no, lucrri de concert p. violoncel
mi, fa, sol, la, si, do (v. sistem arietin). i piano, lieduri, valsuri, buci p.
Monoton = Pe ,un singur ton, o- piano, între cari i o Rapsodie ebraic.
bositor, plicticos; ca rezultat al lip- Mosor = Un fel de fluier, pome-
sei de varietate ca ritm, tonalitate, nit de T. T. Burada, între instru-
modulaie, micare i nuan. mentele' ce le-a întâlnit la Românii
Montare = Punerea în studiu, de din provincii
ex. a unei opere, dela simplele re-
:
Mosso =
Micat; meno M.,
(it.)
petiii pariale, pân la totalul an- mai rar; mai grbit. Am-
piu M.,
samblurilor de orchestr cor, dela i bele se gsesc de obicei în cursul
minuioasele cerine ale costumelor, cântrii, sau la un cap de fraz nou.
pân combinarea decorurilor. In-
la Motet = Compoziie muzical re-
tr'un cuvânt, tot ce e necesar unui ligioas menit a fi
pentru voci,!
spectacol de oper. M. se mai zice cântat a capella ac), având ca (v.
i despre o bucat de cor sau ide or- text versete din Biblie sau din Psalmi.
chestr. M. celebre sunt datorite lui Orlan-
Monteverde Claudio (1567—1643) dus Lassus (v. ac).
= Unul din geniile muzicale din tim- Motiv = 1.- In bele-arte, subiec-
pul su. El a scris numeroase drame tul de coompoziie i stilul în care
muzicale, muzic religioas, o mul- e tratat subiectul. Ex.: M. românesc.
ime de madrîgaluri, etc. 2.- In muzic, dupi unii, „idea pe
Mor — Silab scurt, în prozodia care se brodeaz o bucat muzical,
 138

fraza care se reproduce cu modifi- ov i Blaj i ca diligent al (corului

cri, dând caracter bucii muzicale". metropolitan din Cluj. A scris o mul-
Dup alii, „fragmentul melodic ca- ime de coruri i cântece, a compus!
racteristic al unei buci muzicale". o liturghie i apte balade: Mnsti-
3.- Sinonim cu tenta (dup Rie- rea Argeului, Brumrelule, cu acom-
mann). Dup dânsul, subdiviziunile paniament de piano i orchestr. A
unei melodii sunt: „Inciz, motiv, lsat i multe compoziii de piano,
grup de msuri, jumti de pe- valsuri,romane, . a. A redactat re-
rioade, perioade, fraze" (v-. contra- vista muzical Muza Român®.
MOTIV, LEITMOTIVi Muscal = 1.- Fluier de trestie cu
Mozart Wolfgang Amadeus = U~ 7 guri. -2.- Instrument compus din
nul dintre cele mai mari genii ale mai multe fluiere împreunate (v. naj).
1

muzicii universale (1756 în Salzburg, Muscalagiu == 1.- Cimpoi numit i

1791 în Viena). A artat de copil, cornemwse. 2- Arie pastoral. 3.- Dans
în msur de 6/8.
Mussorgsky Modet (1839— 1881)
= Mare compozitor rus. Scrie 3 o-
pere, între care, cea mai de fruntie*
Bom Godunov, lucrri p. or-
diferite
chestr, buci de muzic p. pianq
1 i p. voce.
Mutar = Ftora cromatic ? din.
f

muzica bisericeasc, care pe se scrie

!'.. - treapta a cincea a gamei glasului al
VlII-lea (do major al nostru) i pror
un talent extraordinar de rar, (v. duce urmtoarea alterare a gamei:
A o mulime de o-
^
y
allegri). scris
Vi
pere, între mai însemnate
care cele
sunt: La fina sim plice, La )'in ta giar- do-re tt-mi-faij -sol-la-si-do.
diniera, Ido menea, R$/:i ea avi Serai.
1V2 i ii
Nunta lui Figaro (1786), Don Juan Din aceast alterare a gamei re-
(1787), Co\ssi fan ttitte (1790). Flau- zult:
tul fermecat. Operele ocazionale: Der 1. - o secund mrit: do-re $
Schawspieldirektor; clemenza delL 2. - trei semitonuri: reft-mi: fa
Tito, oratoriul Dâ.idde peniten'e, 15
messe, 1 Reqiiiem celebru i alte sol; si-do.

lucrri bisericeti; 41 arii concertante, 3. h trei tonuri: mi-fa %\ sol-la; la-si.

34 lieduri, 20 canoane p. voce, 49
simfonii, lucrri p. orchestr, 6 con- Mutuc (cuvânt degenerat din germ.
certe p. vioar, 1 concert dublu p. Mundstuck) = O
pâlnioar de metal
2 viori» precum i p. vioar i viol} lung cât un deget, ce se introduce
sonate, cvartete, triourii, 45 sonate p. la captul superior al unui instru-

vioar, 22 sonate p. piano, etc. A .

ment de suflare de alam. Buzele»
trit sbuciumat i a murit srac în în rolul de ancie, aplkate pe M., fcmn
vârst numai de 36 ani i nici astzi în micare coloana de aer.

nu se tie care este mormântul su. Muta din Poriei = Oper în 5

Mureeanc — uuianc
(v. ac). acte» de Scribe i
textul Delavigne T
Mureeanu lacob (1857—1917) = muzica de Auber (1828).
Nscut
1

în Braov; dup strlucite stu- Muz == Zei care, în mitologia,

dii!fcute în Viena i Lipsea, a pcupat greco-roman prezida câte o art.
postul de profesor la Nsud, Bra- Erau 9 muze, fiice ale Iui Iupiter
 139

i Mnemosinei, adic ale inteli-

ale (v. limbaj), orchestr) militar, fan-
genei i
ale memoriei, care întov- far militar (v. ac). 4.- M* pro-
reau pe Apolon (v. ac), piotectorul porionala, v. proporie. 5.- M. o-
lor. Iat numele lor: C/io, Eiderpe, rientali, cea din Asia, cu game i
Talia, Melpomena, Tepsihore, Erato* structuri particulare,, provenite sau
Pol intuia, Caliope i Urania. Muzele practicate i astzi. 6.- 'AI. cult,
locuiau când Ol im pul sau Pierus, (de creat dup reguli de ordine i stu-
aici i numele de pieride, sinonim cu diu! i popular, gsit pe la popoare,
muze), când Parnasul sau Eliconul. ca inspiraii spontane; autori necu-
Ele sunt reprezentate cu însuirile noscui, specific i caracteristic fie-

artelor pe care le prezida (v. fiecare crei naii.

în parte). Muzical = 1.- Cel dotat cu auz (v.

Muzic = 1.- „Arta de a combina ac), sim, talent AI. (v. diletant*
amator, meloman). 2.- Ceea ce e
sunetele, ca s mite sufletul i s legtur cu muzica: literatur Al.,
în
(v.
vorbeasc sentimentului"Soul- (Ch.
lier). „Arta de a combina sunetele ac), tiin Aî. (v. ac.)., <seraM Al.,
într'un chip plcut auzului" (J.-J.
geniu Aî.
Rousseau). „Arta de a gândi prin
Muzicalitate =
Organizaie muzi-
sunete" (Combarieu). „Poezia univer- cal: inteligena, simul, ptrunderea
salmente îneleas" (Halevy). „Arta ce trebuie s
aib, mai ales execu-
tantul, nu numai ca—frazare l ex-
sentimentului" (Hegel). „O revela-
presie, ci mai ales în relaiile de la-
iune mai înalt decât înelepciunea
i filosof ia" (Beethoven). „Lege mo- com paniament i ansamblu (V. ac).
ral, d suflet universului, aripi gân- Se întâmpl ca un diletant aib s
/nai mult Al. ca un muzicant pro-
dirii, farmec tinereii, viea i . ve-
fesionist.
selie tuturor lucrrilor. E esena or-
dinei, înlândT ctre tot ce e frumos,
Muzicant =
Profesor, compozitor
sau executant, care profeseaz muzica,
bun i drept" (Platou). O
art pen-
truc se adreseaz] sufletului i în
drept mijloc de trai, dela cel din
acela timp o tiin, pentruc
are
urm element, pân la concertist sau
legi i principii matematice. (Din cau-
maestru ef concertator ide opera fie-
za aceasta, Grecii) antici considerau
care ocupând o anumit treapt, dup
talent, muzicalitate, studiu, ;capacit»tt~e.
muzica drept o parte a filosof iei,
precum era pe atunci i matematica). Spre deosebire de cUletarit.
Muzicescu Gavril — Farul muzicii
Aceste legi (v. acustic) trebuie s din Moldova, .Nscut la Ismail în
fie bine cunoscute fabricanilor de
instrumente, pentru o bun produ-
cere a sunetelor, calcularea coarde*
lor, ca lungime, grosime, material,
letc, a lamelor, a tuburilor, a lzilor
de rezonan, etc. 2.- A) M. vocalft:
a) bisericeasc; b) de camer sau de
salon; c) coral; d) de oper; e)
popular. B) Aî. in\strumeritalâ\ pur,
în afar de aceea care acornpaneaz
vocile: a) particular, solist sau de 1847. A fcut seminarul la Hui. A
studiu; b) de concert; c) de orchestr. urmat apoi la Conservatorul diu Iai.
C) Al. ^scenic, „rezultat din cola- 1
cursurile de teorie, armonie, canto
borarea demn â vocilor i instru- i viol. Terminând Conservatorul, a
mentelor" (Wagner). 3.- Aî. milUarâ: depus un concurs în 1860, dup care
a) semnalele diferite date de goarne e numit profesor de muzic la Se-
 140

miliarul din Ismail, unde a format asemenea a transcris 1

în notaiimea
corul episcopal, subvenionat de e- modern, cântrile vechi bisericeti,
piscopul Melchisedec. A fost primif într'o mare lucrare de 10 volume, în
Ia Capela imperial din Petersburg colaborare cu GhJDima i Gr. Gheor*
în anul 1S70; acolo i-a completat ghiu. Frumosul titlu universitar de
studiile muzicale cu o burs acordat liceniat în drept, posedat de M. y a
chiar de împratul Alexandru al II- contribuit de sigur, ca cultur gene-
lea. Reîntors în ar
fu numit pro- ral, la maturitatea lucrrilor slle
fesor de armonie la Conservatorul muzicale. Pe ogorul didactic a pu-
din Iai. In 1876 ia direciunea co- blicat manuale de teorie i solfegii,
rului mitropolitan, cu care execut pe ogorul muzicii profane, a publicat
rspândita sa liturghie, scris în mo- coruri populare, culese originale, i
tive ruse,pe opt voci, iar în 1902 armonizate, dela 2—8 voci, iar pe
devine directorul Conservatorului din: ogorul muzicii bisericeti» mult can-
Iai, unde a servirt pân la moarte . tatele sale liturghii i
concerte. Pe
(1903). Ziarul francez „Figaro" din largj cetii: Gavriil Muzice'scu, de Mi-
30 Mai 1896 i revista „Albina", din hail Poislunicu, în biblioteca „Din
Februarie 1898, vorbete ^cu elogii de trecutul nostru muzical" (ed. Cartea
mestria cu care M. conducea corul Româneasc), de asemenea: Corul lai
mitropolitan din Iai, rmas de po- Muzic&scu, publicaie postuma 'de Gri-
min; în aceast calitate el a lsat gora Gheorghiu, (subeful acestui
culegeri de piese corale, etc, adap- cor), ed. Cartea Româneasc, 1925.
tate, cântate, apreciate astzi înc, în Muzichie =
Muzica bisericeasc*
.slujbele bisericeti (v. liturghie). De- psaltichid (v. ac). s \ X
"
\
 Nabel (Navei) =
La vechii Evrei, Natural = 1.- Sunet, sinonim cu
o specie de harp sau psalterion, de ' becar (v. ac). 2.- Gama, irul fi-
care se pomenete foarte des în resc al sunetelor, pstrând din na-
psalmi. tur de tonuri i
între ele, distanele
Nacere = Un fel de tamburin. semitonuri, servind ca model: do ma-
= jor i la minor. 3.- Acord, cel per-
Nai 1.- Fluier de trestie cu 17
guri, cu sunet dulce i plcut. 2.»
fect (v. ac), major sau minor, cci
satisface imediat cerinele acustice. 4.-
(v. muscal) „Instrument compus din
mai multe fluiere împreunate, cu su-
Intervalul luat dintr'o gam diatonic,
nete înalte i puternice, foarte ade-
major sau minor, fr alteraie. 5--
De-slegare. (v. ac).
sea la tarafe de lutari". La expo-
Nazale 1> Consonantele pronunate
ziia din Paris, 1889, când tarafele
prin nas: m i //. 2.- Voce paZalâ,
de lutari români erau obiectul de
defect de emisiune a sunetelor, cau-
interes pentru cronicari, naiul, în spe-
zate sau de lips de coal, sau (de
cial, a fost mult discutat ca origine
dispoziie organic anormal. Totui,
i fel de instrument. »

intonarea nazal e aproape o regul|

în muzica oriental, (turca> persan,
etc).
Neghinot taamim = Semne în-
trebuinate de Evrei, prin crile sfin-
te, dela sec. IV-lea încoace, dup unii,

Nardini Petre (1722—93) Vio- =

lonist din Toscana, elev al .lui Tar-
tini; a compus 6 concerte pentru
vioar, 6 sonate pentru piano, 6 bu-
ci pentru violin solo, 6 duete pen-
tru vioar, 6 cvartete pentru coarde,
—
m
etc.

Nasture= Buton, bumb (v. ac).

Naional = 1.- Cântec (v. ac). 2- kn. In nit r . 1^ . In , „ r .

Imn (v. ac). 3.- Muzica aceea care introduse masorei (msurtori),
de
aparine istoricete unui popor, prin adic învaii cari au msurat, num*
caracterul melodic particular, ca gam, rând, versetele capitolelor din Biblie,
structur i ritm. de team s
nu le denatureze urgia
'
 142

zilelorde apoi. Aceste semne, servesc bisericesc, cântat de catolici dup mie-
ca accente de frazare a cetirii; dup zul nopii.
alii (mai probabil), drept semne de Noma — Poem antic cântat din
notaiune muzical. Ca i alte nota- flaute, în cinstea lui Apolon (v. mar-
tiuni orientale, un semn reprezint syas).
un ir melodic, tip mai scurt Sau Non =1.- Intervalul cuprins în-
mai lung; de observat unul i c tre nou
trepte (o o<ftav plus o Jse- 1

acela semn corespunztor are ir cund). N. este de trei specii: per-

melodic deosebit la Evreii din di- fect, 14 smt.j micorat, 13 Smt.;
ferite pri ale globului; s'au notat, mrit, 15 smt. 2.- Acord de N. domi-
prin monografii, ca la vreo 15 va- nant, pe treapta V i Contradomi-
riante. nmtâ pe treapta II (v. cifrare).
|

Neum Finalul unui psalm

=== 1.- Nonet — Compoziie clasic, ade-
ce se cânt (în cântul gregorian) f,r sea în form de sonat, destinat li-

silab, ci numai cu vocala a. 2.- Sem- nei grupri de nou instrumente, com-
ne muzicale cu care s'a notat în {evul binate dintre cele de coarde i de
mediu cântecul liturgic gregorian, în- suflare.
nainte de a se fi cunoscut sistemul Nonolet (novemoî) = Grup de
linear (v. sistem arietin). nou note, ce trebuesc executate
1

în-
tr'un singur timp; se noteaz, ca i
toate gruprile asemntoare, cu un
arc i cifra 9. ,

Ni = 1.- Numele treptei a aptea

din gama indian: sa, ri, ga, ma, pa\
da, ni. 2.- Treapta a aptea din ga-
ma psaltichiei: pa, vu, ga, de, che, Norma = Celebra oper în dou
zo, ni, pa. acte, poem de Felice Romani, mu-
de Bellini (1831). Melodiile sunt
Nîsabur = Ftora enarmonic 4 zica
i astzi în programul concertitilor
J
din muzica bisericeasc, care se scrie ai ariilor de bravur.
pe treapta a cineea a gamei glasu- Normal = 1.- Diapazon (v. ac).
lui al VlII-Iea— c$o major al nostru— 2,- Acordat, dup diapazonul normal,
i face diez pe fa (treapta IV). Ex.: nu mai jos sau mai sus.
do -re -mi-fa diez-sol-la-si- do .
Not = 1.° In genere, orice semn
Din aceast alterare rezult o Schim- muzical. 2.- In spe, semnul spe-
cial reprezentând sunetul (un oval
bare de semiton, care se între
1

face
i gol sau plin). Orice not arat în (a-
treapta IV i V, în loc de III IV.
cela timp, trei lucruri importante:
Nocturn = Compoziie cu carac-
a) numele sunetului, dup locul ce-1
ter ginga, vistor i melancolic, e-
ocup în portativ, în raport cu cheia;
vocând sentimentele pure i profunde
b) înlimea sunetului în raport cu
ce-i cuprind i Infioar sufletul în i
octava unde e scris nota c) 'va-
linitea nopii. Ea poate fi vocal loarea notei, adic durata intonrir
ori instrumental cu acompaniament
de pian. Primele nocturne, care miai
dup forma notei (v. cheie, valoare,
înlime)
târziu servir de model lui Chopin, btae
do, octava IV, 2 bt&i mi, octava III, o
au fost scrise de Field, pianist irlan-
dez (1782—1837). Laudes noctur-
nae e numele unei pri din oficiul
 143

3,- In armonie N. real, cea care stituind la fiecare parte ceea ce

în
face parte din acord. se numete un sistem(v. ac).
Novaceck Ottocar (1866—-1900) '=»
Violonist i compozitor originar din
Temioara.
R P Novelette =
Nume întrebuinat
pentru prima oar de ctre Schu- 1

man, pentru Unele micir compoziii ale

sale v cuprinzând un mare numr de
teme.
pasa/, una sau mai multe no-
te
rftf

ir, strânse de ajcord, la inter-

în
Nuan sau Expresiune = Tot ce
vale de secund, cuprinse între dou
arat intensitate, trie, culoare, e-
fectul auditiv.
note reale, pentru a împodobi sau
uura linia melodic, fr .s strice Iat cele mai obinuite:
armonia. 4.- N. întreaga, unime ^ / (forte), // (fortissimo), /// (for-
(un oval gol; care se zice în genere tissimo posibil),mf (mezzo forte), mp
c ine, adic valoreaz, patru b- (mezzopiano — pe jumtate slab), p
ti. 5.- N. sincopar, \v. sincop,- (piano), \sotto voce, pp (pianissimo),
6.- N. ptrat, quadratâ sau qua- ppp (pianissimo posibil), (cres-
drigat B notaiunea mijlocie ca e-
,
cendo), =~==_ (descrescendo, diminuen-
•

poc, dup. neume i înainte de nota-
iunea proporionat. Cu timpul a a-
juns la ovalul gol sau boaba plin
cu care se înseamn nota pe porta-
tiv, precizându-i-se înlimea. 7.- N.
comun, (v. comun). 8.- N. terse,
cele care sunt neegal, neclar sau
slab executate în irul unor grupe de
velociti (cu instrumente, etc).
Notaiune muzical In genere, =
felul de a reprezenta în scris, sune-
tele muzicale,, stabilind,
norme, semne pentru durat, pauz,
tonalitate, msur, etc. N. variaz
dup vremuri, ri i
do), marcato, fz., <s/., sfz., rf., Kfor-
zando, sforzando, sforzato, rinforzan-
do), calano, marcando (sczând),, mo~
rendo, \smorZando, perdendosi, le-
gato, 'staccato, patetico (v. fiecare în
parte); marte/lato (ciocnit, obinuit
mai mult la instrumentele de coard
cu arcu sau cu percuriune. E nai
mult semn de tehnic decât de jnu J
ane). Ex.:
dup anumite
popoare, con- Nul, v. 0

V
 o
O = 1.- Luat ca zero, se pune pe- t
inteniuni ale autorului, c
lipsa ei
ste o not, drept semn întrebuinat se resimte ca o lips: vioar obli-
]a instrumentele cu coarde i .arcu gat, acompaniament O.
pentru ca nota s
fie executat cu Oboe (fr., hautboi]s) =
Instrument
coard liber. 2.- (In armonie, la ci- de suflare de lemn, cu ancie dubl,
frare). Nota care trebuie s rmân
fr acompaniament. 3.- (La note pen-
tru vioar). Degetul cel gros în po-
liia mâinii. 4.- (In vechea notaiune
muzical, medieval, la cântul plan).
O msur complet de 3/2 (trei do-
imi). 5.- (In cultul (catolic). apte sau
nou versete de psalm, care se cânt
înainte de Crciun, toate începând cu
exclamaia O!
Oancea Nicolae (Sibiu) .= Nscut
în 1893 R. -Vâlcea. A fcut li-
în
ceul i conservatorul în Bucureti,
unde, la 1913, a creat o societate
coral numit „Melodia", care s'a
produs câiva ani prin concerte pu-
blice. Dela 1920 este profesor la Si-
biu, reuniunii corale „Gh.
dirigintele
Dima" i
autor al mai multor caiete
t

de cântece populare româneti, culese cu digitaia ca la flaut, poziia ca fla^

i originale, care constitue o pre- clarinet, timbrul ca la corn englez.

ioas contribuie la folklor. De obicei, dup la al oboiului, se

Obad, v. Aubada. acordeaz toate instrumentele din or-
Oblic =
(v. Micare). In armonie, chestr; se întrebuineaz ca solo în
raportul dintre dou
voci, când în scenele de duioie sau melancolie*
dou acorduri consecutive, una mic pentru efectu-i, impresionant, înmâna
urcând sau coborînd iar cealalt st
1

,
unui executant dibaciu. i

pe loc. !
: Ocarin = Mic instrument de su-
Obligat =
Partea de voce sau de cam în form de ou, cu Iapte
flare,
instrument, scris anume, cu anumite guri, fcut de obicei din pmânt sau
 145

din metal, cu efect ca fluierul cio-

Qcfave paralele fr sol
greit remediat prin micere contrarie
bnesc.

Octav 1.- Treapta a opta a

oricrei game. 2.- Intervalul cuprin9 8.- Octave dublate sau dublat la
dela o treapt pân! la al opta in sus octav, la piano, cu aceeai mân,
sau în jos: a) perfect, 12 semitonuri; la orchestr când flautul, de exemplu,
prin rsturnare d
unison; b) mic- cânt aceeai melodie ca vioara, cu
orat, 11 semitonuri; c) mrit, 13 o octav mai sus; un cor mixt ila
semitonuri. 3.- irul notelor" cu care unison, este în realitate la octav,
se msoar întinderea unei voci sau sau dubla octav prin natura sune-
a unui instrument; piano are cea mai telor emise de fiecare fel de' voci.
mare întindere: apte octave, vioara Asemenea octave paralele nu se con-
patru octave, etc. Un tenor pân la sider ca greite, dupi cum e vorba
Octperf. Rstur. Oct mic.Rstur. Oct. mrit mai sus la nr. 7.
12 smt. un smt. 11 smt. li smt. 13 smt. Octet 1.=Grup de opt instru-
sec. mic mente care execut o bucat polifo-
nic, de obicei muzic de camer.
2.- Dublu cvartet de voci sau instru-
mente, unde se dubleaz la unison
sau la octav, fiecare din cele patru
dou octave. 4.- 8-va, o octav mai
sus, de obicei peste notele cu linii
pri ale armoniei. 3.- Un cor ar-
monizat în opt voci sau combinarea
suplimentare de deasupra portativu-
în contrapunct a dou coruri mixte.
lui în cheia de sol, ex. flaut, (picu-
lina, flageolet,
:

piano. 5.- 8-va bassa,

Octoih =
1.- Cele opt ehuri, gla-

o octav mai jos decât notele cu li-

suri bisericeti (v. glas). 2.- O carte
care trateaz teoria psaltichiei sau a
niue suplimentare, de dedesuptul por-
muzicii bisericeti ortodoxe, datorit
tativului, în cheia de bas., ex. : piano,
Sft. Io an din Damasc (v. ac.) din
contrabas, tuba-
sec. VII i apoi desvârit de Ioan
CuctiZel (v. ac).
Od = 1.- La cei vechi, poezie Sau
poem cu subiect eroic,ce se recit

-4-
cu acompaniament de lir. 2.- Astzi,
o poezie liric cu coninut de laud
8-va basa
ctre eroi, (Srbtorii, în
ctre cei
N. B. Deci, notarea cu 8-va înlo- viea sau dup moarte. 3.- Muzica
cuete cerina imposibil în practic cu acelai coninut, cu caracter înl-
de a mai aduga, peste aceste 11- tor.
niue, înc vreo câteva liniue supli- Odeon = 1.- Odinioar teatru de
mentare, pân la acea not în acea muzic în Atena, în care la srb-
octav, acut sau profund. toarea Pandtenea, în cinslea Miinervei
6.- Contra octav (v. ac). 7.- In se distribuiau premiile muzicanilor
armonie, octave paralele, nepermis'e, meritoi. 2.- Astzi, sali sau loc des-
când dou voci au micare paralel chis pentru produciuni de declamaii
la interval de octav. i muzic. 3.- Edificiu la Paris, fon-

A' L. Ivela. — Dicionar muzical

 146

dat în acesfl scop i pentru oper îri sebire de antifonic executat de diou
17S2. I
grupuri ce-i rspundeau la octaV.
Offenbach Jacques Nscut în = 2.- Monodie (v. ac).
Colonia în 1S19, mort la Paris în Ondricek Frantz (Nscut în 1859
1880. Autor a 101 operete i opere, în Praga) =
Violonist ceh; are si
cu un gen particular al su, ca spirit lucrri muzicale, între care, cea mai
i fel de orchestraie. Cele mai cu- cunoscut este Rapsodia BoenM. .

noscute sunt: opera Povestirile lui Ondulare, v. Vibratto.

Hoffmann i operetele Orfeu în In- Onomatopee == 1.- (Armonie imi-
fern, Frumoasa Elena, Vieaa pari- tativ) Termen întrebuinat în poe-
zian, Marea duces de Gerolstein, zie; cuvinte imitând sgomojul ex-
a)
etc. primat de acel cuvânt, ex. murmur,
Offertorium = (In messa catolic) muget, behit, etc.^b) ,un vers imi- 1

Rugciunea sfinirii anaforii i vi- tând ideea coninutului, prin combi-

nului. narea silabelor, ex. : Omer (vorbind
Oficleid = Instrument de alam, de broate) „verekekees, koacs, koacs"
In românete:
„Un tropot de copite, polop rotopitor"
(Alecsandri)
2.- In muzic, efectul unui ir de
sunete,produs de un instrument sau
o grupare de instrumente, pentru a
imita prin micare, ritm i nuane»
un efect al naturii: furtuna (Weber,
plano), scena pastoral, simfonia a
6-a Beethowen, mersul caravanelor în
deert, de Felicien David, mai toate
compoziiunile muzicanilor simboliti
de astzi: rsrit i apus de soare,
iarna, vara, etc, etc.
care are în orchestra rolul de bas Op, v. Opus.
profund. Din cauza sonoritii aspre Oper =
1.- Cea mai complet
i a justeii nesigure, e înlocuit de - produciune muzical; un spectacol
tuba, care tinde s-i ia locul în or- de teatru însoit de «muzic (v. libret).
chestr. Opera întrunete laolalt apte arte: ;

Olifant Un = fel de corn (în evul a) arta dramatic, prin ^diciunea i

mediu) construit, unele pân Ia doi jocul de scen al solitilor; b) bel-
metrii, „dintr'un dinte" (?) mare dee- canto, la artitii cari au rolurile prin-
lefant, ornat cu sculpturi i incrus- cipale; c) coruri femeieti, brbteti
taturi. ! sau mixte, acolo unde spectacolul re-
Oligon = Semn în, psaltichie, prezint mulime, popor; d) duete
care face ca sunetul s urce cu tere te, quartete între soliti dup
1

un ton. situaia scenelor din cursul aciunii;

Olimp = Munte din Tesalia (Gre- e) orchestra care lucreaz tot timpul>
cia), privit în mitologie, cea lcaul dela începutul pân la sfâritul spec-
zeilor i al muzelor. tacolului; f) bale (v. ,ac.) arta coreo-
Omalon , = In psaltichie, cres- grafic; g) decorul Scenei, arta pic*
când i descrescând. turii. 2.- Opera liric, dramdic, co-
Omofonie = 1.- La Grecii antici, mic, buf$ (vesel), dup natura su-
un fel de simfonie, cu voci i K
instru- biectului i caracterul melodiilor. 3.-
mente, executat îa unison, spre deo- V. UVERTUR, ARIE, CAVATIN, RECITATIV,
 147

nelipsite dela orice oper. 4.- Opera S>ylva). Acum în lucru, Qeorge Emt&m:
în România: Primele reprezentaii aU Edip. Castrianu: Inir-4e mrgrite,
fost date de o trup strin, Ha Bucu-
1

opera dup libretul de V. Eftimiu.

reti, în 1847; tocmai la 1870, au Operet = Spectacol de teatru, tu
început alte trupe s
dea reprezen- genere cu subiect vesel, mai mult
taii, stagiune dup stagiune, pân vorbit, numr anumit de
numai un
la 1895 (v. francheo). Companiile scene (soliti i
ansamblu) este pus
erau de obicei italiene, rar franceze pe muzic, în genere uoar (cântece
sau germane. Ele aveau elemente ce- 1

cu acompaniament de orchestr).
lebre, ca: Castelo, Adelina Patti, Te-î Compozitori români de operete: Io-
trazini, Batistini, Titarufo, (bariton) nel G. BrtianU: Dragostea Corinel,
i conductorii Mascagni i Leonca- Dora, Sfâritul Pmântului; Cohen-
vallo.România a dat pe atunci Sce- Lânarul: In ajunul nunii i Insula
nelor strine mai muli cântrei ce- Florilor. Mai demult: Flechtenma-
lebrii: primadonele: Eufrosina Po- cher: TOest, care a fcut muzica mm
pescu, care a creat la Milano L'E- la toate piesele lui V. AlecSandri,
1

ps-
toile du Nord de Meyerbeer; Elena trând caracterul melodic românesc.
Teodorini, Nuovina i Darclee; te- Porumbescu Ciprian: Crai nou.
norii: Qabrielescu i Ioan Dumi^ Prima operet româneasc a fost
trescu. Patru încercri S'au f£cut de Drago Vod, de Gh. Asaki, în anul
a se crea o oper naional. Onoarea 1837. La 1848 Millo reprezint Bob*
primelor trei sforri (1886—93—96) Hârca, cU muzica de Flechtenmacher.
aparine compozitorului Oheorghe La 1852, Costache Caragiale începe
tefnescu, dela Conservator, i din s dea la Teatrul Naional din Bucu-
rectorului Ed. Wachmann. Alt în- reti i reprezentaii de operet, în
cercare s'a fcut la 1913, tot de mae- cari se distinge Niny Valery. La 1866
strul G. tefnescu. Subveniile sta- Goldfaden, Burienescu i Segalescu
tului fiind au închis
insuficiente, ei formeaz o trup de operet la Jig-
dup maximum 18 reprezentaii de nitza. Martie 1875 începe
La 1 Ist s
stagiune. Tocmai în 1919, compozi- dea reprezentaii sub numele de „Pri- 1

torul Nona Otescu, dirijorul Mas- ma trup de operet româneasc"?

sini i câiva cântrei: D-na Dr&gu-
linescu Stinghe, basul G. Folescu, te-
norul Vrbiescu, baritonul Atanasiu,
basul Istrati, au fondat Societatea „O-
pera", a crei activitate patronat de
Regina Mria i ajutat de Stat, a
fost neîntrerupt pân în ziua de
azi. Acum (1927) Statul are protec-
în Iai, având ca ef de orchestr
pd E. Lehr. In aceast trup <au jucat:
Smaranda Marieasca, Ana Dan eseu,
M. Popovici, P. Ionescu, Grigore'Ma-
nolescu, etc. In stagiunea 1879— 80
acetia reprezint, între alteley Olian*
ca de Caudella, corurile fiind dirijatei
de Gavril Muzicescu în stagiunea ;

tiunea instituiei. Primul director ge- 1880—83 a debutat tenorul (devenit

neral, pân la 1920, a fost ScarlatCo- mai târziu celebru) Ioan DumitreScB.
corscu. De atunci este maestrul In 1884. se d
la Teatrul 'Naional
George Georgescu, secundat de ma- din Bucureti Boccacio, iar la 1889
etrii di'ijori: Egizzio Massini, Nona Voivodul iganilor, cu Irena Vldaia,
Otescu, Alfred Alessandrescu i Um- E. Gluc» Amelia Hasna, Marieta
•berto Pessioni. 5.- Compozitori aro- Ionacu, I. ' Bjenaru, tefan Iulian,
mâni de oper: Henri Catargi: Enoch D. Teodorescu, A. Eliad, P. Ghimpe-
Ar den; Caudella: Petru Rare, Ol- eanu, C. Grigoriu, Caerete i Con-
teanca; Cohen Lânarul; Mate pa, In stantinescu. Alte reprezentaii de o-
ajunul nunii, Insula Florilor; Iosif peret se dau la Teatrul Naional
Pascbill: Marioara (libret de Carmen din Craiova, cu aceiai artiti i cii
 148

Aurel Bobeseu. La 1 901 se formeazi noil Manoliu; Istoria teatrului la Ro-

3a grdina Raca o companie sub
reciunea valorosului N. Poenaru;aci
a debutat tenorul Leonard. La 1902
se formeaz societatea lirica sub di-
reciunea Gh. te'fnescu, unde se dis-
ting-, pentru prima oar, Maximilian i
Miciora. Pân la 1906 se fac divei S2
companii pentru turneuri, între cari;
compania A. Bobeseu, compus din
elemente aproape numai din familia
di- mâni (din publicaiile Academiei Ror
mâne) de Dimitrie C. Olnescu (Asca-
nio); 2Q de ian i de tedtru, Ide V. Maxi-
milian; 3Q dd ani de teatru, ,de I. Li-
vescu, etc
Optime =
Valoarea de not soco-
tit în genere, ca o jum,tate de ptri-
me. Durata ei este desigur în raport
cu forma msurii: în 2/4, jumtate b~
tae;în 2/2, -un sfert de btae;în 3/8 r
.

lui; compania Al. P. Marinescu unde o btae întreag.

joac Nora Marinescu, ,N. Poenaru Opug" (contrariu) Micare, <o-
i Ahile Popescu i compania, Poe- pus sau contrarie, când dou vocr
naru. La 1906 se formeaz compa- trec dela un acord la altul (în direc-
nia „Liric", sub direciunea Const. ie jnvers (v. micare).
Grigoriu, cu urmtorul personal ar- Opus (lat., opifls-operis, lucrare) —
tistic: Bjenaru, N. L. JLeo-
d-nii I. Compoziie muzical clasic. Ex.
nard, Stnescu-Cerna, I. Wasicki, Ste- Haydn, sonata opus- 3, lucrarea nr. 3.
lescu Spitzer, Macedonescu, Santale- Oraiune =
1.- Rugciune. 2- Dis-
lerii, M.
Nasta, D. Teodorescu, lo- curs solemn la o ceremonie. 3- 'O.
nescu-Buzu, Niculescu-Basu, V. Ma- dominical, Tatl nostru (v. ac).
ximilian, Gr. Petrovicescu, Gh. Ca- Of atorium=Dram religioas, pusia
russy, N. P. Ciucurette, M. tefja- pe muzica, al crui libret este iiuat
nescu, AL Gheorghiu, S. Demion, L din Sf. Scriptur. Alctuirea din so-
B ide seu. P. Ghimpeeanu, C. Tnase, liti, coruri, orchestr, face ca O. jsâ
P. Liciu. C. Toneanu, Catopol, Gr fie considerat ca premergtorul o~
Alexiu, C. Vermont, Ionescu-DarZeu, perei (v. haendelahaydn, mendelss oh i i -

M. Graur i d-nele: Margareta Dan, etc).

V. Miciora, Movilla, El. Mavrodi, Jn- Orchestr === 1.- La Grecii antici,
ny Metaxa, F lorica Cristoforeanu, locul rezervat, din scen, pentru dans.
F lorica Florescu, Marieta Ionacu, E. 2.- Astzi, reunirea diferitelor specii
Graur 5 Ana Grand, A^ucr. Barsescu, de instrumente, pentru a executa im-
Kaiki, N. Cotoman, El Jipa,' Jolle preun o lucrare muzical de ansam-
Masa, L. loanid, Annie-Aurian Ma- blu. Aezarea lor se face dup 'fami-
ximilian. El. Drgulinescu, Natalia lia instrumentelor (v. ac.); la un doc
Oto, Margareta Rdulescu i Ma- cele de suflare, din lemn, cele de a*
r io araCristorian; maetrii: C. Bian- lam, etc. Pân: la sec. al 'XVIII-lea,
chi. O. « Spirescu, L Neuwirth, Furst- orchestra avea numai rolul de acompa-
bauer, Frank, Fleker i Ig. Blum; di- niament. Ins lucrrile simfonice ale
rectori de scen: P. Guti, H. Leka i maetrilor clasici, i ;în special ale
Duescu-Duu; iar regisor N. Eli- lut Wagner cu opera dramatic au Sat
escu. La 1913 se retrage Grigoriu i orchestei rolul cel mai înalt în ,ar4
iar compania se reface sub direciu- i tiina muzical. O. mic reunete
nea V. Maximilian i N. Leonard. La instrumentele de coard, plus flaut:
1920, Maximilian se retrage din di- clarinet i
câteva, de percuiune (v. "ba-
recie, iar opereta (continu si existe terie). O. mare, e alctuit din toate
numai prin personalitatea talenta- instrumentele pân la 38—40 de spe-
tului cântre Leonard. Isvoare: Is- cii, dintre care câte 10—12 instru-
mentiti,; atingând în total cifra de S0-
l

toria Teatrului în Moldova, de Bu-

rada; un extract dup acesta, de Ema- 100 de persoane. O. de primul rang
 14

au fost organizate de Ed. Wachmann, execut diferite buci cu efecte 1

de
'în -irulneîntrerupt de 30 de ani de orchestr.
concerte simfonice; apoi orchestra Ore, v. Ceasuri.
permanent a Minister u'ui Instruciu- Orfeu =
1.- Celebrul cântre di*
nii Publice, sub direcia maestrului mitologia elin, fiu al lui Apolon gi,
'D. Dinicu: actualmente orchestra Fir al muzei Caliope; când cânta acom-
l armonica (v. ac). panij/ndu-se de lir, se îmblânziau
Orchestraie =
1.- In înelesul re-
fiarele,
lor, etc.
se
Iat-i
opreau râurile din mersîuf
pe scurt ^legenda; Ia
dus, sinonim cu instrumentaie, a-
e
ziua nunii sale cu Euridice, fiica unei
ranjarea unei buci de piano, solist
.sau cor, spre a fi executat /de un nu-
nimfe, mireasa fu mucat
de o vi-
mr limitat de instrumente, mai întot-
per! i dus Prin fvraja cân-
în Infern.

deauna ca simplu acompaniament. 2.-

tecului, Orfeu ptrunse acolo În- i
In înelesul sever, tiina (constitu-
duplec pe Proserpina, zeia Infer-
ind partea cea mai înalt a 'studiului
nului, s
ino redea. Orfeu nu a putut
respect condiiunea de a nu o Iprivf
Teoretic muzical) care stabilete legi
i raporturi pentru a face ca ansam-
pân la ieirea de acolo i 'astfel a
pierduto pe veci. Rtcind pe p-
blul instrumentelor lor redea com- s mânt, bacantele (v. dionîsos) îl pof-
plet, artistic i corect, mreia i (în-
tesc la joc. La refuzul lui, «ele îl .,o-
elesul unei compozi':iuni muzicale se-
rioase. O. cere: a) cunoaterea de-
moar cu pietre i-i sdrobesc lira,

svârit a fiecrui instrumant aparte, De mil, muzeîe-1 îngroap. 2.-

•ca mecanism, tehnic, întindere, in-

Orphews, cartea iubitorilor de mu =
zic, de A. L. Ivela, lucrare fce ia
iensitate i timbru; b) rolul fiecruia,
adaptat la situaii;,;^ efectele de (sono-
ca baz apropierea dintre literatur
ritate a diferitelor combinaiuni: in-
i muzic (Ed. Leon Alcalay, Bucu-
reti).
strumente din dou familii, din trei
Org = l.-Cel mai mre, mai
familii, etc. ; de montare
d) efectele
ce rezult nu numai din execuia co-
complet i mai complicat instrument
rect, dar din participarea i cola-
borarea anumitelor instrumente care
s exprime fidel, gândirea muzical
a acelui pasaj. 3.- tiina armoniei,
a contrapunctului i a compoziiei con-
stituesc baza; orchestraia mijloa- d
cele: imaginaia, talentul» i expe-
riena fac pe meterul desvârit.
4.- V. PARTIIUNE, TIM, SUIT,SIMFOAÎE,
dirijor, coaipoziie. 5.-; La compozi-
iile uoare de salon, etc. din Itima
de piano se scoate partea fiecrui
instrument. La compoziiuni în stil
mare: simfonii, suite, uverturi, com-
pozitorul face întâi partiiunea pentru
orchestr complet i duj aceasta se
reduce, se extrage partea de piano,
pstrându-se intentiunile caracteristice
fiecrei fraze.
Orchestron = Mare instrument au-
/

iomat, al cârui mecanism complicat muzical, instalat, i chiar zidit, prin

 150

terapie i catedrale pentru a contri- un bun improvizator de preludii i

bui printr'o sonoritate impuntoare la maia Ies, obinuittranspunerile
,cu
evlavia solemnitilor, ^reSpectul pen- pentru toate eventualitile, ce- dup
tru credinf, prin înlarea ceremo- rinele de a acornpaniia pe soliti, cân-
niilor religioase, prin fiorul ce d trei, coruri, etc.
acel mediu cucernic, unde o lumin Organizaie muzical =
1.- v. mu-
mult împuinat prin ferestre de sus, zicalitate. 2.- Grupare, formaiune-
colorate, d icoanelor i
chipurilor înjghebare- de trup de oper sau
pictate, un îneles atât de mistic. operet, cu întregul complex de ar-
Orga e alctuit dintr'un numr con- titi, maetrii, de coruri, costume, or-
siderabil de tuburi, grupate dup tim- chestr, repertoriu, etc. Mai totdea-
bru i dimensiuni cu multe jocuri una riscat din cauza dezechilibrului
(v. ac, v. tub, v. picior). Are una, dintre cheltueli i venituri; 3 con-
dou i chiar trei claviaturi; numite diiuni o pot face reziste: isub- s
manuale; jos o alt claviatur pen- venie îndestultoare, artiti de pri-
tru picioare, numit! pedal. Aerul mul rang, administraie corect.
introdus de un burduf, printr'un me> Organografie =
Descrierea am-
canism electric sau acionat de un nunit a prilor ce alctuesc un
servitor. Acel colosal instrument, cu instrument muzical, precum i expli-
ajutorul registrelor (v. ac.) poate pro- carea felului de funcionare al acelui
duce dela cele mai dulci i îngereti
1

instrument.
pianissime pân la cea mai impo- Organum = 1.- Orgs(v, ac).
zant, complex sonoritate a unei) or- Cel mai simplu i mai primitiv ifel
chestre bogate. Minunatele-i efecte' au de armonizare în evul mediu, a (unei
inspirat pe marii maetrii dea p- s melodii în dou voci; se socotete
menirii atâtea capodopere: messe, re- ca premergtorul contrapunctului, fiind
quiemuri, preludii, fug, concert, etc, improvizarea unei alte voci pe me-
datorite nemuritorilor: Bach, Hndel, lodia cântului plan.
Mozart, Beethoven, apoi Rossini, Ver- : Ornament =
Un semn, una, dou
di, Cezar Franck, etc. 2.- O. mic, har- sau mai multe note legate, scrise imal
-

monium (v. ac.). 3 - O. cu \percu-* mrunt, a cror execuie tinde a în-

Hune, un harmonium ale crui taste frumusea, a împodobi efectul unei
produc sunete scurte când sunt abia note. Iat tabloul complet al orna-
atinse cu degetul, fr) pedal. 4.- O. mentelor: apogiafurâ, broderie,
barbar, cu cilindru, produce efecte ten, mordendo, 'tril, grupei, caden,

de org, printr'un mecanism, ori au- tirad, riba\tutta, rulad (v. fiecare în
tomat, ori pus'n micare de o (ma- parte).
nivel. Ca i flaneta (v. ac.) fse Ortodox (Adevrata credin)' = 1 ~
vede de obicei pela panorame, iar Biserica cretin de rsrit, undecân*
linele au rezonana unei orchestre
1

tarile religioase numai cu rvo*

se fac
sau a unei puternice bande de (mu- cea, de sfintele canoane
fiind interzis
zica militar. 5.- O. expresiv sau întrebuinarea vreunui instrument mu-
melodium, harmonium cu jocuri ce zical. Acest fapt, pedeoparte prezint
imit vocile omeneti. 6,- O. hidrau-, un avantaj, cci s'au pstrat melo-
lic, instrument foarte vechiu, unde diile strvechi, din generaie în ge-
sunetele se produceau comprimân- neraie, din gur în gur, pe itoat^e

du-se aerul printr'un curent de ^ ap* modurile (v. glas). Din contra, la
Organ ist =
Maestrul executant la occidentali, însoirea instrumentelor a
org; pe lâng bucile i .acompa- dat v prilej s se creeze lucrri 'mar!
niamentele' obligate, el trebuie s fie ca grad de compoziie. în schimb,.
 151

occidentul a pstrat numaî mo- dou Guide, în 1907, Narckse, în 1909,

duri (major i
minor), cci numai Din Btrâni, fcute pe motive româ-
acestea se preteaz la compoziiuni neti. A mai scris o poem (pentru
bazate pe legile de armonie i Con- vioar i orchestr,: Les Enchantements
trapunct. 2.- Cântrile religioase or- d } Armide apoi muzica pentru scen
t

todoxe române sunt: a) unisonice, iar /a Ilderim, Baletul din Iliana Cosân-
orânduiala actualelor cântri se da- zeana, etc.
torete lui Macarie, tefan Popescu, .

Teodor Georgescu i. Anton Pann,

toi din secolul trecut (v. psaltichie);
b) cele corale, maetrilor:
datorite
Ed. Wachmann, Bunescu, G. Mu-
1.

zicescu, Alexandru Podoleanu, D. G.

Kiriac, G. Cucu, G. tefnescu (dela
Conservator), etc. (v. liturghie); c)
ca studiu: Episcopul Nifon Pîoetea-
nu Vstoria muzicii religioase a bi-
:

sericii cretine ot{t\odoxe (1902) i

multe lucrri teoretice rmase dela
Anton Pann (v. ac.L I> Popescu-Pa-
srea»
Otescu I. Nona == Actualmente, di-
rector la Conservatorul din Bucureti,
din 1918. Compozitor i conductor
de orchestr, nscut la 1888 în bu- Othelfo = 1.-) Oper în patru (acte,
cureti. A fcut studiile cu: Kiriac de Rossini (1816). 2.- Oper dra-
i Castaldi, apoi la Paris (sub Widor), matic în patru acte de Verdi (1887).
la Schola Cantorum (sub d'Ind'y). A Ambele au subiectul extras din lu-
fondat societatea liric- de Oper i crarea lui Shakespeare, în care Se fc-
a condus-o pân în 1922, cândj a de- rat gelozia lui Othello, maurul din
venit societate de Stat. In 19221 a fost Veneia, care i-a omorît soia, pe
numit ef de orchestr la Oper. A Desdemona, credincioas i nevino-
luat premiul Enescu în 1912. A scris vat, numai fiindc;' a dat crezare
trei poeme simfonice: Templul din intrigilor lui îago.
 p
P. = plano (v. ac).
Prese, . Palestrina (Numit astfel dup lo-
Pa = Treapta I i a \VIII-a din cul de natere) Giovanni Pierluigi =
gama psaltichiei (v. ac). Nscut în 1524. Cea -mai strlucit
Paderewski Ignatz =
Nscut în figur din epoca renaterii muzicale.
1859 în Podolia. Celebru pianist po- Pân la dânsul muzica bisericeasc
lonez, profesor la Conservatorul din occidental a fost amestecat cu cân-
Varovia. A scris o oper, Manuru, bu- tece vulgare sau foarte complicate
ci pentru piano i lieduri. Dei de îngrmdirea efectelor de contra-
muzicant, totui a .fost ales pree- punct. Conciliul vdela Trident (1563^
dinte al republicii poloneze din zilele hotrte reîntoarcerea la o muzic
noastre. mai simpl, la purificarea stilului bi-
Paganini Nicolo Compozitor ita-
=** sericesc catolic. P. realizeaz cu str-
lian, nscut în 1782, mort în 1840, lucire aceast nevoie i compune ca-
Cel mai virtuos violonist al vremu- podopere i astzi cântate în biseri-
rilor. Printre,, compoziiile sale citm: cile catolice: Misa Papae Marcelii.
Cele 24 capricii pentru violin solo, Stabdt mater, Lamentaiile; cele 34
12 sonate pentru violin i chitar, caiete de cântece -religioase au creat
3 cvartete pentru vioar, viol, chi- stilul palestrinean i i-au nemurit nu-
tar i violoncel, concertul în mi mele acestui genial compozitor al Ca-
bemol major, variaiile asupra im- pelei papale din Roma.
nului naional englez i CarnavaLul Palet (lopic) — Tast neagr
de Veneia, etc. de abanos a lela vecinului de altdat,
Palalaic, v. Balalaic. corespunzând cu cea alb (de os isau
Palatale (lichide, sau linguale) filde) a claviaturilor ide astzi ; spre
Consonantele ce sunt pronunate cu deosebire de fent (închipuit), tas-
limba aplicat de \cerul gurii: /, fh tele, pe atunci albe, corespunzând cu
Paleografie muzical =
1.- Studii cele negre de astzi ale semitonuri-
i cercetri de manuscripte, docu - lor. Aceste numiri au rmas i as-
mente, monumente, de unde se pot tzi în vocabularul fabricanilor.
aduce contribuiuni serioase în isto- Pan (mit.) = Fiul lui Ermes i al
ria muzicii. 2- O revist italian» nimfei eful unor diviniti
Driope,
sub direciunea d-lui Andree M., pu- pmânteti numite satiri (v. ac). El
blicaie periodic anume în acest scop. e considerat ca inventatorul flautului
Palestr =
Loc unde tinerii romani cu 7 tuburi, numit nai (v. ac) sau
i greci învau gimnastica i dansul. slringe. E reprezentat cu coarne i
 153

-cu picioare de ap, din aceast pri- fost paracliser, apoi cântre la o
cin era înspimânttorul nimfelor. De biseric, în urm
profesor de mu-
aici cuvântul panic a rmas cu 'în- zic bisericeasc la Bucureti. Printre
elesul de: o spaim pe neateptate. compoziiile bisericeti mai însemnate,
Pan == l.n Accesoriu constând din- publicate în propria sa tipografie, ci-
tr'o mica i uoar foaie de celuloid, tm Calo f ornicul (1846), Irmolo-
:

:tnetal, lemn sau chiar pan de pa-
sre, pentru a ciupi sau a pune în
1
vibrare coardele unor insiiumente care
n'au arcu; de ex.: citera, mandolina,
chitara, etc. La unele instrumente, cum
e clavecinul (v. ac), P. face parte
din însi construcia tehnic a in-
strumentului. 2- La instrumente de
lemn, corespunztor cu ancia (v. ac).
Panatenee =
Srbtori festive pe-
riodice (aveau loc odat la patru
ani) în onoarea zeiei Palas Atena;
la început se compuneau numai dim
întreceri gimnastice i alergri; Pir
zbstrat (v. ac) a adugat i între-
ceri muzicale: producii între rapsozi,
muzicani i dansatori, crora li se
ddeau- -premii.
Pandor (Pandur) = Vechi instru-
ment, asemntor cu luta, dar mai
mare, în care lama gâtului (de filde
sau abanos) era aezat oblic, din
care cauzi coardele erau neegale', la
început numai 8—«10, în urm, 16-18.
Pange lingua =
Imn catolic, în spe-
cial pentru srbtoarea împrtirilor.
Pann Anton (1794— 1854) Ns- =
cut în Bulgaria, mare cântre i
poe popular român, însemnat prin
numeroasele sale compoziii muzicale,
ghion sau Catavasier (1846), Epita-
ful (1846), Rnduiala sfintei letur-
ghii (1847), Anastasimiar (1847), Pa-
resimier (1547), Heru vico - chino :icax
(1847), Privegher (1848), Antologia
muzico-eclesiasticâ (1853), Mica gra-
matic muzicala) (1853), Principii ele-
mentare ale muzicii (1853), Proschini-
tar sau închintorul sfintelor locuri
(1852), etc, etc. Prin reforma pe
care a fcut-o în muzica bisericea-
sc româneasc, P. e considerat ca -u-
nul dintre mai însemnai compo-
, cei
zitori i reformatori de cântece bise-
riceti ai Românilor. A murit în Bu-
cureti, i este înmormântat la bise-
rica Lucaci (v. macarie).
Pantomim =
l.K'Spectacol de tea-
tru antic fr, numai cu 'ge-
cuvinte,
sturi, costume i decoruri, din cauz
ca se jucau în locuri deschise, cu ne-
putin ca vorbele s, fi fost feuzite
de 20—30.000 de spectatori. 2.- As-
tzi,nume de ispectacole fr cuvinte,
numai cu gesturi, însoite de dansuri
i muzic, constituind fun balet (v. ac),
Papadic 1 =
In psaltichie, cân-
tri papadice, melodii care se cânt
rar i linitit; consist mai mult în
vocalizare, cci e îneles cum sunt
de exemplu heruvicile i mai ales
chenonicile. 2.- Tact P,, foarte rar.
Se arat cu semnul
~^J,

Parafrazare == h- Desvoltarea li-

nei teme în diferite variaiuni, fcân-
du-se din aceasta o lucrare în stil
serios, de obicei asupra cântecelor
populare sau popularizate. 2- în-
grmdirea de silabe în locul unei
note lungi, la cantus planus ca i
prosequentia (v. proz).
Paralele = l.,H(v. micare) In armo-
nie, dou sau trei voci care trec dela
un acord la altul în acela (sens, ur-
atât bisericeti, cât i populare. A ctor sau coborîtor; a) cvinte para*-*
 154

tele. b) octave paralele: din ambele Partiiune (partitur) Un grup =

nepermise în armonia sever. 2.-To- de portative, legate prin acolad i
nepermise în armonii sever. 2.- To- bare 'de msuri, menite a fi iexecu J
nuri paralele, relative (v. game sau tate în acela timp, -de un (ansamblu
TONURI RELATIVE), de voci sau instrumente. Fiecare
Parastas == Corespunztor cu re- portativ e destinat unei partide (v.

quieni (v. ac.), ceremonie religioas ac.) economie de 'spa-

sau, uneori ca
ortodox cu cântece, coruri, etc., în iu, chiar pentru dou partide^ apro-
memoria unui defunct; dup datin, piate, dac au acela desen de note;
slujba e urmat i de daruri, v.spre de ex. sopran deasupra, alto dede-
:

pomenire", subt; tot aa flaut I, II, (etc. (v. divisi)»

Paresimier =
Carte bisericeasc ce O partiiune este pentru vz ceea ce
conine slujba paresimilor (postul Pa- este efectul sonor de ansamblu pen-
tilor): Paresimier de Anton Pann tru auz. Din partiiune se extrage
(1847). separat partea sau tima fiecrui e-
Parlando =
Expresie a unui cân- xecutant (v. pasaj, v. pag. 155). \
tec, unde vorbele trebue spuse des- Pas =Partea unui balet, jucat ide
luit, ca la un recUaiivi (v. ac), unde un dansator solist. 'Post în doi sau în
textul trebue pus mai în eviden trei, doi sau trei soliti; se mai zice

decât muzica. duo sau trio. \

Parnas (mit.) =
- Un munte fn
1
Pasaj —
O fraz melodic, dintr'o
bucat întreag; într'o (compoziie de
Focida, consacrat Apoion i muze-
lui
orchestr, fiecare pasaj e notat cu
lor. 2.- Zeul Par nasului, Apoion (v.
câte o liter, dup cat e se torienteaz
ac). 3.- Fiicele Pamasului, muzele
executanii în comanda maestrului.
(v. ac). 4.- Oasspeii Par nasului, poe
2- Modulaie pasajer, trectoare,
tii Parnasului.
de scurt durat,, pe nesimite. 3 -
Parsifaî Oper dramatic în 3 Accideni pci'saieri, care nu determin
acte, ultima a marelui Richard Wagr o modulaie. 4.- . Not de not.
pa'saj, v.
sier. Libretul de acela, pe baza le- Pasiune == 1,r Suferin % 2r Iu-
gendei acestui personaj mitic al Ger~* bire pentru art. 3.-A executa cu
manilor medievali. Aceast magistral mult simire si cldur o bucat
lucrare, soliti, cor i orchestr a
de muzic.
fost executat la noi în 1915, la [Tea- Passacale (pasacaille) — Vechi dans
trul Naional din Bucureti, sub ba- francez i spaniol, în felul pava/iei?
gheta marelui maestru George E- rar, i. în msur de trei timpi.
nescu. Pastel == 1.-. (lit.) Poezie descrip-
Parte = tim (v. ac), tiv a unui tablou sau scen {dup na-
Partid (seciune) — Grupul ele- tur. 2- O lucrare muzical liric,
mentelor care execut aceea parte amintind un pastel din poezie, sau
într'un ansamblu: paHida mii seciu- pe cuvintele unui pastel, 3
nea 'sopranilor, a tenorilor» etc Pasticlu (it., pa<s'/iccio, plcint de
Partita (it, grmad) La înce- = foi) f= Compoziie alctuit din arii
put, o form muzical ciclic,un ^ir serioase din opere pe al cror me-
de melodii de dans în acela ton, dar lodii s'au pus cuvinte noi, pentru ,a
micri i msuri deosebite. Mai târ^ forma" o lucrare nou, spre deose-
ziu, irul a trecut sub form ide mu- bire de potpuriu (v. ac), menit a fi
zic serioas, pregtind ceea ce se executat numai instrumental, unde me-
numete astzi Suit (v. ac), în {mu- lodiile sunt de g:en uor.
zica simfonic. Bach are partite la Pastor =
ef spiritual, predica-
fiecare fragment numerotat cu litere tor al bisericii protestante, spre deo-
a, b, c, etc. sebire de cantor, preotul cântre.
 155

PARTITURA «* ORCHESTRA

flauti.

Oboi

Clarifwtti
in C

Fa$cîti

Corni i»G.

Tromboni

Pastoral =
1.- Poe-
(pasturala) a lui Beethoven. Pastorala simfonic
zie liric, amintind linitit a
viata de'George Enescu.
ciobanului. 2.- Muzic cu motive câm- Patetic (gr., patho's, simire, su-
peneti, de obicei în 6/8, unde flau- ferin) = Ceea ce mic sufletul e-
amintete fluierul ciobanului. 3.- pasiune, suferin,
tul rnoioneaz prin
Cântecul uzitat în deosebi pe vremea melancolie. Sonata patetic, .Beetho-
trubadurilor i a menestreli'or (v. ac.) ven, op....), Simfonia patetic (Vlkde
4.- Scen pastoral, un ir de (melo- Tchaikovsky.
dii câmpeneti, cu soluri de flaut i
melodii de dans rnesc. In româ-
Patetico = Cu sentiment, apsat
nete: „Scena pastoral" de Eli- termen de nuan.
•escu. 5.- Simfonia V/-a, Pastorala, Ptrat, v. Not quadrat.
 156

Patriarhie =a Biserica conductoare mente percuiune, cu clopoei; au

ele
*icredinei cretine ortodoxe dintr'o aspect de cciul. 3.~ Partea exten-
tar sau dintr'un grup de tari. oar a urechii, alctuit din cartila-
Iropolia din Bucureti s'a ridicat la gil ce servete s
strâng laolalt un-
rangul de P., prin hotrîrea sfin- dele sonore, înainteze a intra Sn ure-
tei patriarhii centrale din Ierusalim, chea mijlocie.
iar mitropolitul dr. Miron Cristea a Pean == Cântec în cinstea lui A-
fost uns i învestit ca primul (patri- polon.
arh, în ziua 1925,
de. 1 Noemvrie Ped. == Pedal
(v. ac).
în zilele Ferdinand. Cu a-
regelui Pedal =
Tastele claviaturii de jo&,
cest prilej, toate colile, înirate în la orga mare, ce sunt atinse icil pK
drumul dintre Palat i' Patriarhie, au. cioarele, spre deosebire de fastele
intonat un imn anume compus de claviaturii manual (v. taste). 2.- Jos
maestrul G. Cucu, în timp ce trecea la^ plano: dou 'sau trei limbi Ide metal,!

pe strada iiUDuntoarea si grandi-

-
ce sunt atinse cu piciorul în 'timpul
oasa procesiune. execuiei. Una provoac un ecou, alta
Ptrime = Valoarea de not numitf contrariu, stacato, i
a treia (mimat
i sfert, care,genere, are (durata
în la unele piaiiuri) surdina (v. ac.) 3.-

ele o btae. In realitate, durata 'ei este' 1

In armonie, a) tehnica inut la jbas,
raport cu forma msurii: în 12^4, la un ir de acorduri; b) (dubl pee
în
3/4, 4/4, ptrimea ine o btaie; în dal (v. ac).
2/2 ine jumtate btae; în 3/8 p- Pegas =
Calul minunat, din mito-
trimea ine dou bti, etc. logie, -pe care încleca muza ce ins-
pe poei a face versuri.
Pauze =
pira Din-)
Semne indicând tcere,
tr'o lovitur de picior, Pegas fcu
sau întrerupere. în timpul execuiei,
pentru fiecare timp determinat. Pen-
s âneasc pe muntele Elicon^. fân-

-tru fiecare valoare de (v. 'ac.) no ze lor.

—
tâna Ipocrena, cea consacrat mu-
corespunde câte un semn de pauz.
Peisaj == Titlul dat unor compo-
ziiiuni muzicale descriptive, imagi-
nând prin onomatopee, tablouri din
natur (v. tablgu).
Pentacontacord —
Specie de har-
p cu cincizeci de coarde, inventat—
de Fabio Coîonna, nobil neapolitan,
Pauzele pentru un numr mai mare fie Pentacord = Gam
diatonic. la -

msuri se noteaz cu o cifr Cores- Grecii antici, alctuit din cinci trepte,
punztoare, scris între dou bare dup cele cinci coarde ale lirei, r
(v. abreviaiune). Pentametru =
Vers greco-latih de
Pavana = Vechi dans , italian, cu cinci El nu st nici fodata
picioare.
micare lent i grav, foarte rs- singur, ci) combinat cu exametru
pândit pe vremuri, probabil origi- Mantua me' genuit. Calabri rapu-
'

nar din Padua (padovana, pavana). ere, tenet nune Parthenope. Cetini
A urcat rangul unui fragment din- pascua, rura duces.
tr
f
o lucrare simfonic ca i atâtea Pentatonon =
In muzica veche, in-
.alte dansuri disprute din uz. Pavana tervalul numit astzi sext (v. ac).
de Kretsler. Percuiune =
Lovire; de aici: in-
Pavilion » l.H Partea de jo]s a tur strumente de P.: a) timpanul, trian-
fouIuL deschis ca o pâlnie, te au glul, etc. (V. bateria); b) sunete pro^
mai toate instrumentele \de suflare duse prin percuiune: piano, amba-
ite alam. 2.- />. chinezesc, instru- lul,! etc; c) org cu percuiune Ky. ac).
 157

unde tastele, lovite, produc sunete deosebire de piano, care are coar-
scurte,—fâr a e face uz Je aer (v. dele întinse orizontal.
ORGÂX
Perdendosi ui, pierzându^se) =
Ca i mordendo (v. ac), termen Ide
"nuan. 1

Perfect == •
1.ff Interval, v. cvart,
cvint. octav. 2.- Acord consonant
(v. ac). 3.H Caden
(v. ac). '4.- A-
cordarea desvârit între ele a vo-
cilor i instrumentelor unui ansamblu
(v. acordare, detonare).
Period (gr., învârtire pe loc)
—
Lh Tot ce se repet; timp .or- la Tun
Pianissimo (pp. sau ppp.) Ter- =
donat. 2.- In gramatic, o grupare
men de expxesiune, foarte uor, ar~
de fraze ordonate ca logic i sime- bia s se aud
trie. 3.- In muzic (dup Rieman), Piano — Urmaul, clavecinului t'v,
un grup de 8 msuri în 'careu (V; ac). Astzi, cel mai complet instru-
ac), de unde ar rezulta c; e o tpar.te ment de percuiune, cu claviatura ce
mai mic decât o fraz muzical, cuprinde 7 octave, iar coardele, lovite
1

Dup Soullier, din contra, o reu-

de ciocnele prin ajutorul tstelar,.
nire de mai multe fraze muzicale,
sunt întinse orizontal, într'o bogata-
corect legate între ele, dup legile
teoretice ale ritmului i ale melo-
diei, printr'o unitate de gândire î;i
careul frazelor.
Periodic, v. accent, v. msur.
Perlat =
Calitatea unei execuiuni,
unde fiecare sunet este clar i istr-
lucitor; a o perla, desluit, ca un
bob de mrgritar.
Perpetuum mobile (Intr'o venic
micare) = O de compoziii,
specie
clasice, unde acela desen de note lad de rezonan. E nelipsit la &r
cu valori mici nu înceteaz dela (în- companiamente, la studii de ansamblu,
ceput pân la .sfârit; execuia, ei im- pân la concerte de virtuozitate de-"
plic un înaintat ,grad de, tehnica, 'la svârit (v. pianin)., Români vir-
piano, desenul trece cu schimbul dela
tuoi piano: Aurelia Cipnca, Cella
la
o mân la alta i apoi (împreun '

Delavrancea, Clara Haskil, Madelaine

(Weber;: Perpetuum mobile (vioar) Cocorscu, Muza German Ciomac-
de Novacek. George Enescu, Teodor Fuchs, Ales-
Personaj == Persoana ce are un sandrescu, Cavadia, etc.
rol important într'un roman, într'o Piano (p.) = Uurel, termen de
pies de teatru sau într'un spectacol nuan.
de oper. "S Pianoforte =
Urma al clavecinu-
Petasti In psaltichie, semnul lui ac). Piano (v. ac.) (cu coada
(v.
care sue un ton mai accentuat idecât lunga sau scurt, în tot cazul, coar-
oligon. dele aezate orizontal, spre deose-
Pianin = Un piano (v. ac) !unde bire de pianin, unde coardele sunt
coardele sunt aezate vertical, spre aezate vertical. Oricum ar fi coar--
 158

dfele,execuia, efectul, i notele mu- Piscoi = Fluier.

zicale, sunt aceleai Piston = t.- Instrument de su-
Pianola =
Un piano cu mecanism flare de alam, numit i trompet
automat (electric sau cu manivel). sau cornet. 2- Un tub cilindric fce
Piccini Nicolo (1728— 1800)= Com- se introduce în tubul unui instrument
pozitor de opere. succesele ar-Dup de suflare, spre a schimba dimen-
vUte in Roma. cedând locul elevului siuniletubului, ca distane, diametru,
sau Anfossi, plec la Paris, unde Ide- etc, ceea ce d
posibilitatea de \a.
1

veni rivalul lui mai târziu fci

Gliick, produce sunete cromatice sau trans-
al lui Sacchini. La
1784 fu anumit poziie (v. ac.) cu un semiton (mai
profesor la „Ecole royale de chant" jos sau mai sus.
i apoi inspector la Conservator. A Pitagora =
Renumit filosof grec
scris, afar de opere franuzetii i (nscut în 582 în. dej Hr., la Samos,
italieneti, câteva oratorii i muzic strmutat în 529 la Crotona, în HtaH
mort pe la 1507). Ca ''fir
'

religioas. lia de Sud 1

,
1

Picior =
1.- Metru (v. ac). 2.- i

zician a adus multe cunotine în mu-

Unitatea de msur
(cam 33 cm.) 1

zic, despre cari ne vorbesc Aristo-

stabilind dimensiunile de înlime i tele i Platon. IM i se datorete debH
diametru la tuburile de org, Ex.: coperirea monocordului (v. ac). Tot
un tub lung de 8 picioare, produce lui i se' acord lrgirea heptacorduîui
sunate de 2 ori mai profunde vi'e^ lui Terpandru (y. ac) la octocoM
cât un 'tub .dfe 41 P. {
(chitar cu 8 coarde).
Piculin == Flaut mic, producând Piu (it.) =
Mai: piu mopo, mai
sunete acute la \Octave superioarte micat; piu presto, mai grbit. Con^
foarte des întrebuinat la muzica mi- trariul estemeno (v. ac).
litar j
la orchestr, pentru anumite Pizistrat == Tiran al Atenei (550—
efecte. 527 în. de Hr.). A înlat (serbrile
Plen Kirig =
instrument chinez, panatenee, ce se fceau la fiecare
de percuiune, alctuit din 16 pietre, 4 ani, în cinstea zeiei Palas-Atena.
producând un ir de sunete croman la un rang mai mare, prin adugirea
tice. de întreceri pe lâng jo-
muzicale,
Piepten '= Surdin (v. ac.) spe- curile gimnastice i alergri ce erau
pentru instrumentele de coarde de obicei în .programul serbrilor.
1

cial .

Pier ide == Muze (v. ac). Pizzicato (picat) =

O execuie; pe
Pies = l.i O lucrare dramatic, instrument de coarde cu arcu, numai
reprezentat ca un spectacol de tea- ciupind coard cu degetul; a fr
tru. 2- Prticele ce intr în Alc- o atinge cu arcuul.
tuirea unui instrument muzical: cla-^ Plac =
1.- La gramofon, discul
pele, culisele, etc. (v. ac). 3.-. Pies de cear combinat cu sileziu sau ide
muzical, o bucat de muzic pen- ebonit, pe care se imprim vibraiu-
tru voce sau instrument. nile sonore. 2 - La piano, placa me-
Pies coral —O bucat compusj talic pe scândura tablei
aternut
sau aranjat pentru cor. deirezonant, penru! a da o mai mare
Pindar Renumit = scriitor grec, din rezisten cuielor de care se prind!
Teba (nscut la 522 în. de ,Hr.), tot- coardele.
deodat i muzicant vestit în anti- Placat = Lovind deodat întregul
chitate. A
excelat în poezie, în spe^ acord, nu pe rând, not dup iota,
eiaî în ode. Are ode: Imnuri acom- i ca la arpe giat
]

(v. ac).
paniate de cor, cu solo. Notaiunea
pentru solitii era cea pentru voce,
pentru cor era cea de instrumente',
îti modul frigian.
 159

Plagal (Derivat, subordonat, secun- Poem = Lucrare în versuri,

1.-
dar) =
1.- Mod din muzica igreac cu un coninut dramatic sau
liric,

antic, numit cu hipo: hipo dorian,
hipofrigian, hipolidian, hipomixoli-
dian; sprijinul se face pe treapta 1
i a IV-a, spre deosebire de 'cele au-
tentice, unde impresia tonal sau mo-
dal se face pe treapta I i a (V-a
(v. mod). 2- Glcus plagal, .(v. glas).
3.- Caden plaga la sau bisericeasc:
basul dela treptele 4 la 1. iAmbele
epic, împrit în capitole numite cân-
turi. 2.- P. simfonic^, o lucrare Cla-
sic pentru orchestr, având diferite
pri, comparabile cu cânturile sau
capitolele unui poem: Poema român
de Ene\scu, esut din motive popu-
lare româneti. Inirâ^te nirgrite
poem simfonic pentru cor, solo i or-
1

chestr, de Dr. Leonida Domide (Dej)

acorduri majore (v. caden). ttext de Alecsandri).
Plastic =
l.i- Arta concret (plas- Poet =
l.n Cel înzestrat de na-
tica, Prin asemnare,
sculptura). 2.- tur a face poezii. Un poet jse nate
redarea unor imagini prin anumite cu darul poeziei. 2- Poet muzical,
efecte i combinaiuni de sonoritate compozitorul înzestrat cu imagini fru-
a diferitelor instrumente (în muzica moase, vii, bogate, variate. 3.- Exe-
simbolist, mai ales). cutant înzestrat cu un sentiment fin
Plectru = Baghet, bastona de i delicat, cu o deosebit putere dte
Iernii sau încovoiat la cele
filde,, comunicativitate (v. ac); C ho pin, de
dou capete, cu care se atingea ^oar- pild, considerat ca poet muzical.
dele unor instrumente, ca: lira, psal- Poetic =
Studiul ce se ocup cu
terion, etc. toate regulile privitoare la alctui-
Pleximetru = Un fel de metronom. rea versurilor, la genurile de poe-
Plisc = Cioc. zii i de lucrri literare în <versuri.
Po-Ciung = Vechi instrument chi- Poezie = 1 ~ O lucrare artistica
nezesc,care anuna începutul i sfâr- ce exprim în versuri o gândire jsau
itul unui cântec sau al unui dans. un sentiment, printr'o limb aleas
Poco (it., puin) Aplicat i la = i imagini frumoase; a) poezie cult,
termen de micare i la cel tle nuan- a unui poet cunoscut; b) poezie (popu-
, pentru a mai slbi sau împuina lar, a poporului, autor necunoscut,
din efect: poco adagio, cam rar; poco pstrat de veacuri, din gur în gur,
p., cam încet; poco a poco cresc, 2.- Muzica vocal e strâns legat ide
puin câte puin crescând. poezie, de aci numirile comune, date
Podobie = Melodie dup care se lucrrilor pentru voce, dup natura
intoneaz unele cântri bisericeti (de poeziei v. cântec, roman, lied, bar-
-ex.: irmosul): glasul întâi pe podo- carol, imn, od). 3.- Muzica liric,
bie (Ut. ornament muzical). dramatica i epic, corespunztoare cu
Podoleanu Alexandru Fost pro- = aceste genuri poetice.
fesor de muzic la Liceul Sf. Sava Polaca = Polonez (v. ac.)."
din Bucureti, compozitor de cântri Polca = Dans boem (ieit din Jno-
bisericeti unisonice i corale. Timp d), în 2/4; micri i vioaie scurte.
de 12 a experimentat la (semi-
ani Polifonic =
1.- In înelesul de \e-
narul pedagogic universitar din Bu- con, repetarea de dou-trei ori, a
cureti, împreun cu C. Cordoneanu, unor sunete: o bolf, o stânc polifo-
un sistem de predare numit scripto- nic. 2.- Muzic] polifonic, form
,
fonic. Podoleanu Unul din or-
este de compoziii dup toate regulile su-
ganizatorii coral în coal
cântului perioare de contrapunct, de orche-
(1895, pe timpul ministrului Spiru C. straie, etc. (v. polifonie). 3.- Stil P.
^aret). A
murit în Bucureti, în Polifonie =
Intr'un ansamblu de
007, în vârst de 60 de tani. voci sau instrumente, suprapunerea
 160

mai multor desenuri ue note lucrate teanu. Afost apoi profesor de mu-
în contrapunct (ca la o fug), 'pe o zic la colile înfiinate de Mitropolia
tem dat. Aceast tem trece, rând tul Nifon în anul 1858. A [sjujit ca
pe rând, la diferite partide sau instru- prim cântre la bisericile: Colea,
mente, fcând astfel ca fiecare aib s Sfinii Apostoli, Sf. Ionic Moldoveni,
un rol principal, contrariu omofonici In 1864 a trecut ca profesor :1a Se-
(V. AC.) sau monodiei, unde numai p minarul Central din Bucureti. A pre-
voce are rol principal, iar celelalte. dat apoi. elevilor venii din Macedonia
Ca acompaniament sau armonie. P. i la coala Normal a Societii
este calea fertil ce a dat muzicii, pentru învtura poporului român
îmbelugate lucrri de ansambluri, 1880 a fost numit profesor da
In
impuntoare ca efect i sonoritate, Seminarul Nifon Mitropolitul. A com-
determinând progresele muzicii mo- pus, a prelucrat i tradus o jmul-
derne. ime de cântri bisericeti. Operele
Polimnia = Muza imnelor reli- sale -tiprite sunt: Culegeri de cân-
gioase, reprezentat într'o atitudine tri bhserice^ti, Prohodul Domnului,
serioas, gânditoare; ine într'o mân Manual de muzic bisericeasc, Ana-
lira i se sprijin pe un altar. stasimatarul practico - teoretic, pre-
Polonez = 1.- Dans polonei na- scurtat, o carte cu diferite imne jp-
ional, în msura
de 3/4; atribuit eazionale. A murit în 1907. 2- 'te-
aristocraieipoloneze, la dup mod fan, nscut în 1884 în Galata '(Iai),
dispariia pavanei. 2.- Pies muzi- Absolvent al Seminarului Veniamin
cal cu caracter clasic, dans, fr Costache din Iai, liceniat în teologie
tot în msur
de trei timpi; ex. cele- : dela Bucureti. A fcut armonia, con-
brele poloneze de Chopin, la piano^ - trapunctul, orchestraia- i compozi-
Pomp — Accesoriu (v. ac.) la in-' ia cu maetriii: D. G.-Kiriac i A. GasH-f

strumente de alam 'i la cele jde su- taldi. A fost ef al corului Capelei
flare de lemn, pentru a face |s se Române din Paris, 1912—1922. Di-
coboare sau s
se urce tonalitatea. plomat al cursului de înalt compozi-
Pop — Un beior
pus înuntrul ie muzical dela Schola Cantorum
oricrui instrument de coarde i ar- din Paris (Vincent d'Indy). Actual
cu, în dreptul cluului, ca sa spriji- profesor de compoziie coral reli-
neasc peretele de *'deasupra, cci gioas i cor, la Conservatorul dinr-
fr el, ar surpa împreun toate ae- Bucureti. Are coruri religioase i
cesorile de pe faa superioar. profane, dou liturghii, un te-deum,
Pop = Preot cretin ortodox. lucrri simfonice, între care uvertura
Popescu = 17- tefan, unul din î- Ft-^Frumois, dirijat în Octomvrie
uritorii muzicii bisericeti române de 1923 de Vincent d'Indy la Bucureti,
astzi. S'a nscut la Cazanlîc în 1824. o suit de orchestr, etc, etc. 3.~
La 1835, fiind orfan, a fost adus Pdsre,^ nscut la 1870; cunoscutul
de unchiul su la coala greceasc (din profesor de muzic bisericeasc dela
Brila. Dup
cinci ani a fost £dus la Seminarul Central; a fost elev i suc-
Bucureti, unde pierde i pe unchiul cesor la catedr al lui tefanache.
su. A Anton Pann,
fost ,colarul lui A publicat o carte de psaltichie îi o
dela care înv noiuni de
primele colecie de coruri colare i biseri-
psaltichie. Cunotinele desvârite în ceti.
arta muzical le -a cptat dela vesti- Popovici == li-i Bayreuth, bariton
tul cântre grec, Cristodor Gheor- cu renume, care a jucat la piesele
ghiade. La anul 1846 a fost giumit wagneriene. A fost profesor de
cântre la paraclisul Domniei Ana- cânt i director Ia Conservatorul din
stasia i în urm la biserica Bratu-Bo- Bucureti: actualmente director la o-
 161

pera din Cluj. 2- Timotei, nscut la tec P., gura poporului. 3,-
auzit din
1870 în Tincovo (Cara-Severim), Legende, populare: Flo-
datini, ^tradiii
ca fiu de preot. Dup absolvirea coa- riile, Vicleimul, etc. (v. oam, v. ^ol-

lci medii, a fcut coala normal ji klor). Printre culegtorii de mu-

teologia la seminarul din Caransebe, zic popular, pe lâng cei pomenii
iar studiile muzicale la conservatorul la Folklor i la Colind, trebue men-
din Iai. In 1895— 9o a fost {învtor ionai: Necodiii Gane din ara Mo-
în din Septembrie
Lugoj; 1896, a ilor, Aurel Popovici din Banat, C.
fost trei ani profesor de muzic vo- Baciu (Iai), G. Galinescu (Moldova),
cal la Liceul Român din Braov idi- Quillem orban (Ardeal), precum i
rigent al corului bisericii Sf. Nico^ae Sabin V, Drgoi, actualul director
din Braov-Schei. In toamna anu- al conservatorului din Timioara (1000
lui 1899, a fost ales ca profesor colinde). Toi acetia tind a da mu-
pentru muzica vocal i instrumen- zicii populare româneti impor-
tal, la Seminarul Andreian din Sibiu, tana unui serios obiect de cultivare.
în care calitate, a condus i corul în Popularizat =
Un cântec de autor
biserica catedral. In Sibiu a desf- cunoscut, de cele mai multe ori de-
urat o activitate considerabil, atât venit banal, fr importan caracte-
ca profesor la coala Andrei aguna, ristic, care s'a popularizat, adic s'a
, cât i prin organizri de societi rspândit pentru c cântat i is'a
s'a
corale i
coruri permanent catedralei auzit mult, spre deosebire de popu-
în A publicat mai multe
localitate. lar (v. ac).
coleciuni de coruri colare i un Va- Portament = 1- La voce, un le-
loros Dicionar demuziez., (1905), pri-> gato între dou note cu interval mai
mu\ complet, în românete. Un reper- mare, care se execut alunecând pe ,

tor coral cu 37 piese pentru cor de sunetele treptelor intermediare. 2.-

brbai, alese din diferii autori ro- La instrumente, un ir de note jsau
mâni i streini clasici' i cu un adaus de msuri, pus sub un singur arc
de 10 cântece naionale. A mai com J de legato, spre a fi executat ktrict
pus Marullegionarilor români, din în felul numit legato (v. ac, 'v.
zilele de desrobire a Ardealului, cân- olissando).
tat Ia Adunarea Naional dela Alba-
lulia (1918). Mai multe coleciuni de
cântece naionale ii populare de 2-3
voci i alte interesante compoziii mu-
zicale bisericeti i lumeti. In afar
de dirigent i compozitor, Timotei Po-
povici este i un fecund scriitor, pu-
blicând prin diverse reviste o serie
Portativ î.^ Un= grup de 5 f

de articole muzicale pedagogice i liniiorizontale i paralele (lsând în-

instructive. In 1924 a publicat Re-
tre ele 4 spaii), pe care jse scriu
gele Munilor, poem în 5 cânturi, notele muzicale. Liniile i spaiile se"
alctuit din cântri populare, refe- numr de jos în sus. Una £i aceeai
ritoare la Avram Iancu, aranjate p.
not cetit în mod diferit, 'fa
este
soli i cor cu prilejul centenarului de cheie ac).(v. Dup
Guido id'A-
dela naterea marelui erou rezzo (v. ac), acest fel de notaiune
al Ar-
dealului. se numete sistem arietin sau linear.
Popular = 1.- Ceea ce aparine (v. Portativul avea la înce-
sistem).

poporului, de veacuri, autor necunos,- put 4 linii i în urm

s'a ad;ugat

cut. cu trsturi caracteristice: a) poe- a cincea linie de sus..

5
zie popular; b) muzic popular; ^
c) dansuri populare (v. joc); 2.-Cân-
A' L. Ivela. — Dicionar muzical 11
 Portc-voix = Instrument în form
de trompet, care face s' se .aud din
deprtare sunetele." P. servete ofH
terilor de marin ca s
fie auzit dela
distant, vorba sau semnalul.
Porumbescu C. Ciprian (1854
1883) = Nscut la ipot, îii
vina; de mic copil a dovedit o
atracie spre muzic. Urm
la semi-
narul din Cernui, unde, ajuns pro-
fesor de vioar, piano i violoncel,
a compus o liturghie. Dup' ce a ur-
mat Conservatorul, a ocupat pe la
anul 1881 postul de profesor la „Li-
ceul aguna" din Braov i de di-
vigtnt al corului bisericii fV Nico-
IdQ. Aici compune opera Crai nou,
jucat cu mult succes de- societatea
braovean, precum i Ciola i fru-«
moaa sa Serenad. Las, în urma .-pa
100 coruri mixte i brbteti, i alte-
cântri pentru voce i piano, vioar'
i piano, ca: Balada, cunoscutele cân-
tece: Trei culori, Pe -al nostru steag,
etc. Fiind bolnav de piept, cu Ipcazia
ederii sale în Italia, a cunoscut (pe
marele Verdi, pe care 1-a fcut 'is
guste doinele i
cântecele populare
româneti. Monografii speciale fcute
de preotul Const. Morariu, cu pri-
lejul împlinirii a 25 de ani ftfeîa
moartea lui P. i una recent (1926)
de M. Poslunicu, Din trecutul nosti a
muzical, ed. Cartea Româneasc.
Posaune == Trombon (v. ac.).
Poet (fr., buzunar) =»
pochette,
O vioar mica ce încape 'n buzunar,
de care se servesc profesorii de dans
in timpul leciei, ca s
obinuiasc
e elevi cu paii dup muzic.
Poslunicu Mihail Gr. = Originar
din Suceava lui tefan cel Mare. JNsH
cut la 1872. coala secundar a !î*>
cut-o în Suceava, apoi la Liceul Na-
ional din Iai. Studiile muzicale cu
— Gavriil Muzicescu, Pietro Mezzetti,
Gr. Gabrielescu i Enrico Mezzetti.
Actualmente profesor la Liceul Lau-
rian, din Botoani. A scris: Cresto-
maia muzical, în opt volume, C-
luza efului de cor, dou Colecii te
coruri, voci mixte i egale. Sub tit-
lul: Din trecutul nostru muzical a
publicat o serie de interesante lucrri
1
istoriograîice, ed. Cartea Românea-
sc, între care: Opera i, vieaa lui
G. Muzicescu i Opera i vieaa lui
Buco- Ciprian Porumbescu, Istoria muzicii
mare la Români, în 3 volume, cuprinzând:
voi. I, a) Muzica diletant, b) inva-
zia muzicii occidentale i influena ei
asupra culturii româneti, c) începu-
turile -operei române, d) primele coli
de muzic, e) primele coruri i (socie-
ti muzicale, f) biografiile tuturor
muzicanilor români; voi. II, a) Mo-
nografia etnografic "i filologic a
instrumentelor muzicale la Români, b)
istoria muzicii osteti, c) muzica lu-
treasc* i lutarii celebrii ai, Româ-
nilor; voi. III, Muzica religioasa, bio-
grafia psalilor celebri. Editeaz de-
asemenea, dela anul Î924 încoace,
Revista profesorilor de muzic, care,
pe lâng interese de breasl, mai
are i frumoase articole i cercetri
de folkîor.
Postlodium = O
lucrare pentru
org, ce se execut la încheierea
unui serviciu sau ceremonii religioase,
contrariu preludiului (v. ac).
Postum = O compoziie sau o lu-
crare tiprit, adic dat publicitii,
l
dup moartea autorului.
Potpuriu (fr., potpourri, buchet de
flori câmpeneti) =
O lucrare muzi-
cal alctuit din fragmente din di-
feritebuci i melodii cunoscute i
rspândite, executate de obicei de
muzica militar sau "orchestr, prin
<
grdini i- localuri puWice. Fragmen-
 163

lele unui P. se leag prin îpasaje a

fi fost pregtit de un întreg ir
scurte, datorite autorului acelui P. de premergtori. Ex. Wagner, pre-^ :

(v. pasticiu). gtit de diferite curente romantice.

Pp , ppp. Pianissimo, pianissimo Exist însui: i comune între pre-
possibile. cursor i geniu. Un precursor poate
Poziie
.
=
1.H inuta corecta ce s
nu fie genial. Ex.: Cimarosa, care
trebuie sa aib un executant faa de e de unii ca Jpregatitforul
socotit
instrument; ex. o. P. frumoas la Iui Mozart- La rândul lui |un igeniu
piano: cum trebuie se aeze ie* s poate fi considerat ca precursorul
xecutantul, cum s in
pieptul, capul, altui geniu. Ex.: Mozart a fost printre
braele, mâinile, etc, ticuri sau fr- precursorii lui Beethoven. In fine
strâmbturi din obraz. 2- A unei un geniu poate fi el însui 'precurso-
note (v. ac), locul ce ocup /pe por- rul epocei create de el. Ex. Wagner.
tativ (linie sau spaiu), indicând înl- Pregtire = 1.- Preparaie (v. ac.)
imea sunetului, în raport cu cheia. 2.- -Studiul treptat i sistematic, ca
3.- La instrumente de coard, locul instruciune i
muzical, educaie
ce ocup mâna pe gâtul instrumen- care face ca o bucat clasic Js fie
tului,de unde poate produce pe coar- mai bine priceput, ca idee, ca ties^
d o anumit întindere de sunete, 'de voltare, ca fel de compoziie. Se
ex.: la vioar sunt de regulia 7 pozi- zice: pentru a pricepe o, sonat jsau
ii dela gât spre clu; unele sunete o bucat de quator de coarde, trebue
pot fi produse în mai multe pozi- s ai o pregtire.
ii. 4.- A) P. acordului, a terei, a. Preludiu =
1.- P. de org: \a) im-
cvintei, a octavei, dup nota care provizarea unui ir de acorduri, ser-
este deasupra, la sopran (v. acord). vind ea introducere sau fixarea to-
B) P. strâns sfau piaiUiUcâ spaioas% i nalitii unei buci ce. urmeaz ime-
coral sau desfcuta, dup cum no- diat; b) o compoziie fixat, adic
tele ce compun acordul se suprapun scris anume, pentru a servi ca în-
imediat sau la distan. Pentru vioar, ceputul unui serviciu divin, ceremo-
termeni nemeti, I, II, IO, poziii. nie sau concert religios. 2.h P.- de s

H. L. (I/2 L,), jumtate /.; {estez, orchestr, o lucrare cu caracter grav,

a se rmânea poziie. în aceeai fr reguli precise, micare rar, .

Prag == Fiu; de
filde sau lemn mai mult în acorduri: uvertura Lo-
ele abanos, aplicat la captul de pus hengrin. 3.- P. pentru piano, titlul
ai limbii unui instrument din familia unui gen de scurte lucrri clasice; ex.
viorii. Pe P. sunt patru crestturi Bach, Scarlati, Chopin, etc.
care susin coardele, ca nu iating s Premiera =
Cea dintâi reprezen- '

puntea. tare a unei opere sau drame, ^într'o

Precauiune == Accident de sigu- stagiune sau pe o anumit scen.
ran (v. ac). P. se refer la spectacolul întreg, spre
Preciziune =* 1.- Calitatea bun a deosebire de debut, care se refer
unei execuiuni, care rezult din a- la persoane.
tacarea sigur, pstrarea ritmului, Preot(lat., vulg. prebiier, cla~
a msurii, a nuanelor, etc. 2.- Produ- sic presbyter) 1. =
Cel ce prezida
cerea unui sunet clar, exact i co- ceremoniile cultului. 2.- In biserica
rect, contrariu este o detonare fv. cretin e consacrat serviciului di-
'

acJ. vin. . , - . 4 .

Precursor =
Cel care a idus în Preparaie (pregtire) — In armo-
art o concepie nou, constituind cu nia sever» nota disonant a unui ,a-
timpul, un curent sau chiar o epoc, cord consonant precedent; se mai
în genere, un precursor se presupune zice: prepararea cvartei, când cvarta
 Ib4

dintr'orsturnare a doua a mai fost care pune acest dar în serviciul cui-
auzit la aceeai voce într'un alt - tural al pro-
poporului: întreine pe
cord precedent în stare direct. pria-i socoteal o organizaie co-
ral mixt, care slujete la biserica
pe lng sediul Comneti (Bacu)
i mai la toate satele din (jude, fia
slujbe i la eztori, cu scop emina-
mente instructiv, educativ, naional i
religios. Ea însi compozitoare a
compus Imnul Crucii Roii, cu prile-
serbrilor de 50 de ani ale Socie-
jul
Prescurtri = Iniiale sau prti- tii iOct. 1926), o liturghie, co-
cele de cuvinte prescurtate, ce com- ruri pe voci egale i .mixte (origi-
pleteaz notat iunea muzical, pentru nale i culese chiar de diânsa. diri-
a indica nuanele (v. ac.) sau mi- jat în persoan la Ateneul din ;Bucu~ .

carea (v. ac). reti Imnul, compus de dânsa. i de-

Prestissimo = 1- Foarte, foarte
grbit termen de micare sau tempo
fv. abregaiuni). 2.- Titlul unui ca-
pitol dintr'o sonat sau simfonie ce
trebuie executat cu aceast micare.
Presto = Foarte grbit, mai pu-
in ca prestissimo, ca micare.
Prima = 1.- Intervalul dintre dou
note pe aceeai treapt. 'Termen în-
trebuinat numai de unii, cci propriu
zis, interval trebue considerat dela
secund în sus), a) P. perfect, (si-
nonim cu unison (v. Ac); b) P.
rit, sinonim cu semiton cromatic (v.
ac). 2- P. Volta, V. repetiie. -3.-
Vocea sau instrumentul care are, în
genere, melodia principal. 4.- P.
viista, executarea dup note, la prima
vedere (v. descifrare, v. vista). 5.-
Primadon, prima cântrea de o-
per, ce joac totdeauna roluri prin-
cipale: sopran dramatic, lejer, li-
ric, mezzosopran i oontralt.
dicat maestrului Kiriac, cu prilejul
jubileului soc. corale Carmen (v.
kiriac).
Privegher =• Carte bisericeasc ce
conine orânduiala privegherii (v. ac.)-
Privegher de Anton Pann (1848.
Priveghere = A doua slujb a
nopii: clugrii '.sunt da\tori a lua
parte privegherile de- noa/Me.
la
Produciune =
Prezentarea în pu-
blic a rezultatelor de studii ale Unei
coli de muzic; produciile trimes-
m- triale ale conservatorului, producia
de fine â-e. an a academiei de muzic*
unde execut toi sau câte unii fcim
cei mai buni elevi (v. audiie, V. exi-
biie).
Profan — 1.- Laic; muzic pro-
fan, nebisericeasc'. 2.- Nepriceput,/
necunosctor în muzic. 3 - A pro-
fana, a pângri,- a-i bate joc 'de ceva
sfânt. De aici, în înelesul de exe-
cuie proast a unei buci serioase.
*

Principal =
1.- Partida ce trebue Program =
1.- Expunerea felului
pus în eviden în execuia unei de activitate a unei coli, societi
partiiuni. Se noteaz sus; ex. : P. sau instituiuni de cultur, în special
flaut, cello, Joc de org, a~
etc. 2.- muzical. 2.- Foaia ce cuprinde în-
minind timbrul instrumentelor de su- irarea bucilor ce vor fi execu-
flare de metal, de obicei, cel mai tate la un concert sau festival: (au-
puternic registru dela acea org. torul, numele bucii), iar la produc-
Pristoleanc =
Hor din timpul iunile simfonice sau festive, foarte
fanarioilor i melodia corespunz- adesea biografiile autorilor i expli-
toare. caiunii sau comentarii asupra coninu-
Principesa Ioana Ghica-Comneti tului, ca subiect i desvoltare. 3.- Pro-
= O pasionat iubitoare de muzic, gram analitic (cerut de minister)»
 165

înirarea amnunit a caietelor de niment pentru solfegii în cursul se- 1

studiu i a bucilor clasice, grupate cundar, de loan Coistescu, profesor

pe clas, constituind astfel obiectul la Liceul Sf. Sa va i la «ILiceul Lazr
de studiu al unei clase de Conser- din Bucureti, între 1894—1926. 2)
-

vator de Stat. Altul, sub titlul de: sistem scripto*

Progresie (mar) 1.- a) P. me- = fonic sau scriptosonic, a fost un pro-
lodica, un ir de una sau dou m- poniment de Alexandru Poâoleanu l
suri repetate de câteva ori, la in- Constantin Cordoneanu, experimentat
tervale anumite. De obicei, la se- de acesta din urm la „Seminarul
cunda i la tera: b) mct'- Omenie pedagogic universitar" din Bucureti,
.sau P. armonic. între anii 1898—1906, pe rând, dela
Progresie melodic la interval de secund clasa I, pân la a VUI-a (secundar-
3) «Alt preponiment .pentru predarea
orei muzicale în cursul primar, de

C Doam-ne — sfin- te ce-resc i — rin-fa

luare z Movil (1902).
2- Repetarea unui bas Proporie = l.n Condiiunea ce-
dat, Ia *mu-
Tnite intervale, pe o întindere de
rut de estetic, (v. ac), ca lucrarea
de art s aib o msur egal ca
o msur sau cel mult dou, fcfu a~
lungime i desvoltare între prile
ceeai cit raie i cu aceleai reali-*
zri; se înelege c fiecare început
i elementele ei. 2- Condiiunea ce-
al progresiei nu mai ine legtura
rut de un ansamblu de voci kau
instrumente, ca fora sau cantitatea
de not comun (v. imitaie). In fug,
un desen de note la una 6au dou elementelor la una din partide, s
fie în echilibru cu celelalte partide,
msuri, repetate treptat în urcare sau
în coborîre, de dou-trei ori, spre
pentru ca totalul produc un e- s
a se opri la un punct culminant;,,
fect proporionat. Dac la un cor,
de pild, o partid- este mult mai
iar celelalte pri pstrând acelai
raport de intervale.
numeroas cantitativ, proporia se

Prohod .= 1.- Slujba îngropciunii, pstreaz fcând ca acea parte nu-

.

rugciunea morilor. 2.- Prohodul

meroas s se execute mult mai "u-
Domnului Isus Hristos se cânt Vi- or, mai piano, ca s nu acopere
celelalte partide. 3.- Potrivirea, ca
nerea mare la priveghere (v. ac).
Prolog = l.~ Un tablou cu ;mu- rezonan, între voci soliste i instru-

zic de solo i orchestr, povestind mentele acompaniatoare. 4.- Muzic

un fapt care precede i deci (preg-î proporional, oricare se servete de
tete aciunea propriu zis a spec- o notaiune, determinând raportul
dintre durata sunetelor unei melodii,
tacolului de oper. Contrariul este
In evul mediu, la început, se ia rata
epilog (v: ac.) la încheierea spec-
2- prin semne de legtur i dela se-
tacolului. P. simfonic, v. uvertura.
Promenad (plimbare) i.- Mu- = colul al XVI-lea încoace, prin Bara

zic de P., repertoriul executat de o

msurii i forma msurii.
orchestr, de obicei pe înserate, în Proschinitar =
1.- Mic paraclis,

grdini sau localuri publice. 2- Plim- 2.- Carte de închinciuni: Pros-

barea în mar, a perechilor dnui- chinitar 'sau închintorul sfintelor lo-
toare, la un cotilion, de obicei (la curi, de Anton Pann.
sfâritul unui quadrille. Prosomie = Cântare bisericeasc,
Proponiment (muzical) == O me- numit obinuit podobie (v. ac): po~
tod, un sistem, un fel de ia preda somia sfântului Gheorghe.
muzica, prezentat ca propunere ce Protagonist =
La oper, artistul de
ar putea fi experimentat i de alii primul rang, care are totdeauna rolu-
ca sistem pedagogic; ex. 1) Propo= rile principale.
 Protez == In muzica veche, p vid (v. eolian). 2.- Muzica ce însor
pauza care valora cât dou nwrc rete textul unui P.
(y. ac). Psalmodie = 1.- Vechea recitare
Protopsalt = Frunta între psli special a psalmilor, pe întinderea
(v. AC); notelor: mi, fa, sol, la, cele patru
Proverb (muzica!) Prticic din- coarde ale vechii lire. 2- A psal-
tr'un cuplet, cântec popular sau popu- modia, a îngâna o melodie în [tonul
larizat, care cuprinde o idee de 'spi- unei psalmodii, aa cum se fac în
rit instructiv sau muctor i a ''r- genere rugciunile, la orientali.
mas în popor cu melodia respectiv. Psaît =
„Cântre de stran".
De cele mai multe ori resturi de Psalterion =
Vechi instrument de
melodii. coarde, care sun prin ciiupirea sau.
lovirea cu plectrul (v. ac).

1) ft-a-î pla-ce faa-bsi me-le, me-!e—, me-le—

2) S se poar-te cu mr-ge-Ie, ge-ie—, ge-le—

$i'n gn-r n'a - re m-se-Ie, se-îe, se- le

Proz (lai,pro&eguentia)=\.' Nu- Psalti-ehie =

Muzica religioas gre~
mrul de silabe ce completa durata co-oriental a bisericii cretine or-
unei note lungi, la fiecare oprire, todoxe. S'a pstrat prin biserici i
în vechiul cantus planus. 2.- Vor- mnstiri, din generaie în generaie,
birea obinuit, rim, fr
ritm, fr dar foramerite suferind oarecari
"„organul ^raiunii i al tiinei, capa- schimbri, dup circumstanele isto-
bil de a convinge, a instrui, ja in- rice. Ea se ocup cu cântarea [melo-
teresa", nu ca poezia, „menit s dic sau unison, având pentru su-
mite, s
emoioneze". 3.- P. trebuie nete urmtoarele numiri: pa, vu, ga»
s aib o limb poetic, un limbai di, le, Zo, ni\ pa, care Reprezint
poetic, o hain poetic, figurile de scara în urcare, sau, invers cetite?
cuvânt i de cugetare ce, dau (poeziei în coborîre. O
scar cuprinde 7 (to-
imagini frumoase; aceasta face deo- nuri, care se împart în: mari, lavând
sebire între P. i simple versuri !(v. câte 4 secii (subîmpriri ale tonu-
ac.) nepoetice (poezie prozaic). 4.~ lui); mici, cu câte 3 secii, mai i
Se mai zice i prozâ poetic^, {limbaj mici, cuprinzând câte dou secii, în
ales i imagini frumoase, contrariul total 22 seciuni: 1

poeziei prozaice, versuri cu coni- Semnele psaltichiei, (dup/unele p-

nut lipsit de calitate. reri, egiptene, dup
altele, în leg-
Prozodie "= 1.- Cetirea corect a tur cu neumele (v. ac.) sunt fde 4
versurilor, inând seama de accentele feluri: 1) Vocale^ indicând combinarea
metrice ce formeaz baza de alctuire diferitelor intervale; sunt în numr
a versurilor. 2.- Studiul ce cuprinde de zece, i anume: ison, oligon, pe-
toate regulile de alctuire a diferi- tasti, chendima, dou chendime, 'ip-
telor feluri de versuri antice; prin sili, epistrof, iporOi, elafrom hamilî
analogie i a versurilor de astzi (v. fiecare) i diferitele combinaiunî
(v. metric). -
între ele. 2) Cqn'sunatite, corespun-
Psalm = 1.- Poezie religioas cu zând nuanelor,* sunt 5 la numr ji
coninut de laud lui Dumnezeu, în anume: varia, omalon; antichenoma».
numr de 150, atribuite Regelui Da*- psifiston i eteron (v. fiecare). 3>
 167

Timporale, corespunzând valorilor de bur, hisar, agem, general-diez i ge-

note, sunt în numr de 4: iclasma, a- neral-ifes. In psaltichie sunt 3 fe-
pli, gorgon i argon. 4) Florale, i20 luri de micri: irmologice, -stihira--
la numr, dintre care dou ajut- rice i papadice (v. fiecare). Tona-
toare, i anume: diez i ifes '(v. ac.) litile din muzica occidental sunt
corespund accidenilor _ muzicali, 'iar reprezentate prin cele 8 ehufi sau
celelalte, principale, producând mo- glasuri, având în scris câte un (semn
dulaiunile, sunt de 3 feluri: a) dia- ]
special, indicând fiecare glas (v. cheie,
tonice, care sânt 8 la numr: [ni, pa, v. glas). Cadenele sau pauzele simt
vu, ga, di, ke, zo, i ni de sus; b) de 3 feluri: perfecte, imperfecte i
cromatice, în numr de 5, i 'anume: finale, iar, dup forma lor, sunt de
idi, ke, pa, di i mutar fi, în sfârit: dou feluri: diatonice i cromatice.
c) enarinonice, tot 5 i anume: inisa- (V. CADEN). /
TATAE nostru.
Glas al V-lea 'i Pa. t. ,

Ta ti no.stru ca releetîîn ce e e rari ^

sfin ea a scse nu u me le Teu, vi e Im pe

r i a Ta, fa c se vo Ia Ta ^- pre

<P ^ or cf>,
cum în ce e e er i i pre pmînt pâî nea
mm] r r»i..
ini ~"f^

noa a
r
as tr cea spre fi î in â ^ dâ-ne-o

no o o o â a st-di i ne iar t no u gre

e le le noa stre ^precum i noi. Ier ta m gre i

j
i i iornoo o tnt i nu ne du ce pre noî in
~>
'

^
^ r
<
^^ t
^ _ „,„„„„ ,- ,,,„„„ ^
tP
^
j
ru îs pi i t ^ ci ne iz b ve e e e tQ
* ->
"
,
de cel vi clean.
 168

lata un scurt istoric al psaltichicu Puccini Giacomo (1859—1925) =4

Pana în secolul IV-lca
al dup Jiris- Mare reprezentant al operei moderne
tos. muzica cretin nu
bisericeasca italiene. A luat premiul întâi la .ab-
se deosebia occidental i orien-
în: solvirea conservatorului din Paris. Au-
tal. In acest veac compuse clu- torul celor 4 opere celebre din zilele
grul Arie mai multe cântece pro- noastre:Manon Lescau>f, Boema, To~
fane. Atunci Sf. Iocm Gur-de-aur, 'sca,Madame BuHerfly. A mai scris
a introdus i el imnuri religioase an- messe i buci pentru muzica de
tifonice. Muzica bisericeasc deve- camer.
nind apoi complicat, ajunge cu nepu- Pugnani Gaetano (1731—1798) =
tina de rspândit. Prin secolul al Violonist Turin; a scris opere,
din
VIHea apare Sf. ioan din Damasc un balet, o cantat, 9 concerte pen-
(v. ac), care orânduete psaltichia, tru violin, 14 sonate solo pentru
simplificând-o. In secolul al XI Mea, ^vioar, i multe lucrri pentru mu-
Ioan C acuzei, desvârete aceste zic de camer, 12 simfonii pentru
principii, în cartea sa. Arta psaltica. quartete de coarde, etc.
In secolul XV-lea, se introduc în
al Pulpitnt, v. pupitru.
psaltichie melodii dup tonurile tur-
ceti. Abia în veacul al XVIII-îea, P.
Punct =
Pus la dreapta 'unei
1

se desvolt din nou, mulumit lui

note, mrete
valoarea notei cu înc
jumtate, adic prelungete intonarea
Agapie Pqlermul, Mitropolitului Hri-
cu înc jumtate din valoarea notei
sant (v. ac) i lui Grigore 'Protop-
(v. dublu punct); ex.
saltul (v. ac). La Români, se 'intro-
duce, pe vremea lui Vasile Lupu i
Matei Basarab, cântarea în grecete,
în locul
celei slavone. Mitropolitul
Dionisie Lupu (1823) înfiineaz mai
târziu o coal de muzic bisericea-
sc, unde era dascl Maca ie (v. ac). r 2.- Deasupra sau dedesupiul unei
Trei distini profesori i compozi- note, 'siaceatio (v.ac). 3.-P. de sas-
tori îi urmar apoi: Anton Pann, te- pensiune (sau de org), coroan (v.

fan Popescu i Teodor

Georglescu AC.)".

(v. ac), care curar cântrile bise- Pupitru 1".-. Tribuna de=unde di-
ricetii de tot ce aveau strin fi le a- rijeaz maestrul întregul ansamblu;
comodar cu gustul de cântare al se zice
7

La pupitru a fost -maestrul

:

poporului român. X, ansamblul total dirijat de acel

Psaltire == Coleciunea psalmilor, maestru (v. baohet). 2.- Un acce-
ce se cetesc Ia slujba religioas. Tra- soriu necesar oricrui executant, pe
ductorul prim e Psaltiri tipri te a
ii cari se in întinse i deschise notele
fost Diaconul Coresii (1525—1600). de muzic. Pupitrul poate fi fixat:
O alta traducere: Psaltirea în ver- o scândur sau o tabl de metal
suri (1673) se datorete Mitropoli- sprijinit de un suport sau purttor
tului Moldovei, Dosoftei, printele dintr'un ir de vergele de metal, ce
poeziei noastre bisericeti (1630 — se îmbin cu anumite uruburi sau
1711). \ încheetori. \
 Q
Quadrata, quadricata, v. no. ac). natur e singurul: fa-si;
Din
Quadrille = 1.-: Un grup de patru celelalte sunt prin construcie: re-sol
cavaleri francezi care luau parte la diez, etc. Q. mrit e un interval jdfiK
.locurile numite carroitsel, în secolul sonant. Tritonul se gsete numai
al XVI Mea.. 2.- Astzi, dans linitit între treptele 4 i 7 a (gamei ma-
i elegant cu 6 figuri, câte (dou jore sau minore (v. interval atrac-
perechi de dansatori. 3.- Grup de >4 tiv), prin rsturnare d
o quint
dansatori Ia un balet. 4.- Compoziie micorat (6 semitonuri). 2.~ Q. con-
instrumental; piano sau orchestra secutive, permise în contrapunct nu^
corespunztoare dansului ,(v. cotilion). mai' 2—3 în ir, cu condiie (ca s
fie

Quart — Interval (v. tablou), însoite de sext. 3.- Q. pregtit

distana dela o treapt pân la ia sau preparat (v. prepar aie). 4. -
patra a ei, sus sau în jos; a) su-
în Q.-'scxt- rsturnarea.
perioar: do-fa (do-re-mMa); b) in-
ferioar: solare (sol-fa-mir-re), Q. este
de trei specii: a) micorat (dimi-
nuat), 4 semitonuri sau fals: do
diez-fa. Quart e un interval diso-
nant. Prin rsturnare^d o quint fn-
rit; perfect (just), 5 semito-
nuri (2 tonuri i un semiton): toate Quartet (quattor) = O grupare
quartele din natur, afar de fa-si, de 4executani, i.r Q. de voci, a)
(v. triton): do-fa, re-sol, etc. (prin mixt: soprano, alto, tenor i bas; 'p)
construcie) diez-fa diez. Q. e
do' voci egale: soprano I i II, ^Ito I
un interval consonant (v. acord). Prin i II sau c) brbteti: tertofr* I i JT,
rsturnare se d o quint perfect bariton i bas. Execut buci anume
(7 Semitonuri;; c) Q. mrita (aug- scrise, în genere fr, dar adesea cu
mentat) are 6 semitonuri, i anume: acompaniament de piano sau alte in-
3 tonuri în ir, din care cauz acest strumente; în tot cazul, câte o per-
micorat perfect mrit soan la fiecare voce. Dac sunt câte
dou, se chiam dublu quartet sau
odei (v. ac.). Dac sunt mai multe
persoane la fiecare voce, gruparea
4 sml. 5 smt. 6 smi. se numete cor (v. ac). 2- Q. de
interva1 se mii numete i triton (v. instrumente în muzic de camer:
 170

de vioar I, II, viola,

coarda: strucie: do-sol diez; re bemol-la. Se-
violoncel; asemenea quartete execut gsesc pe la acorduri cu alte raie
compoziiuni clasice în form de so- (v. ac.) superioar i inferioar. E
nat (v. AC.), datorit celor mai mari un interval disonant. Prin rsturnare
d
,

maetri, clasici i moderni: Haydn, o quart micorat. 3.7 In .'armo-

Alozart, Becthovcn, Brahms, Dvorak, nie, a) Q. acord, cel construit [djn 3
etc. b) instrumente de alam: trom-
; note: fundamental, ter i quint
peta, corn I i II, trimbol; te) instru- (v. acord); b) Q. paralele, înlnuire a

ment de suflare de lemn: flaut, pboe, greit de acorduri, când dou voci .

clarinet, fagot. 3.- Q. de 'soliti, da merg în quinte paralele. Aceasta se

oper (ex. actul IV din Rigoletto)
: întâmpl mai ales când basul în stare
sau orice buci de concert scris direct, merge în interval de secund.
pentru 4 voci, în diferite combina- Pentru a le evita, celelalte voci Is
ii! ni. fac micare contrarie cu basul; c)
Quator, v. ac). quartet (v. Greit. Corect
Quint = tablou),
1.- Interval (v.
distana dela o treapt pân la a E§:I
cincea în sus sau în jos. sa) supe-
&-
rioara: do-sol (db-re-mirfa-sol); b)
inferioar: la-re (la-sol-fa-mi-re). 2.-
Q. e de trei specii: a) Q. ^micorat -uz
(diminuat), 6 semitonuri (nu 3 to-
Q. a]scunse, q. paralele, între vocile
nuri în ir). Din natur e 'numai si-fa
mijlocii.
(si-do-re-mi-fa). Orcare altul, este
construit, cu ajutorul accidenilor do Quiotete = 1.- Un grup de 5
diez-sol. In armonie, Q. micorat are voci soliste diferite sau 5 instru-
rezoluie forat, ca i) tritonul (v. mente soliste diferite. 2.- Compo-
interval atractiv). Q. micorat e un ziie clasic sau esut
armonizat:
interval disonant. Prin rsturnare d pentru 5 voci sau instrumente; în
o quart mrit; b) Q. perfect (just) genere, cu acompaniament de piano
are 7 semitonuri (trei tonuri i un (obinuit cu muzica de camer).
semiton), ex. (din natur) toate quin- Quintoiet = Grup de 5 note, no-
tele afar de si-fa ; do-sol ; re-la, tete.
tate cu un arc i cifra (5, care se
(prin construcie) mi bemol— si bemol, execut într'o singur btaie/ într'o
etc, e un interval consonant (v. ra-
msur binar.
cord ). Prin rsturnare o quart d
perfect; c) Q. mrâtft (augmentat)
micorat perfect mrit

13 Qulnton = Instrument de suflare

t> smt. 7 smt. de alam cu o quint mai jos decât
are semitonuri, numai prin con- cornetul cu piston.
 R
Rabana, v. Ravana. cursul cântrii, e valabil nu-
rall.
Rachmaninov Sergiu Vasilievici = mai pân a fe'j?tpo, 'adic
unjdfei e inoftat

Nscut în 1873. Pianist, unul din re- s se reia micarea dela început.
prezentanii de seam ai muzicii mo-
1
Rameau Jean Philippe (1683 —
derne ruseti. A scris o oper, \A- 1764) =
Frunta al muzicii franceze
leko, într'un act, o fantezie simfo- din sec. al XVIII-lea, fost organist.
nic, Le Rocher, un Capriciu boem, A scris o niulime de opere, .între care
2 concerte p. piano, numeroase bu- multe foarte popularizate: Sâiwsot?~
ci p. violoncel i vioar, etc. Ipolit i Aricia (1733), Cap for i fPo-
Radiofonie —
Transmiterea sune- lax (1737), Indiile galante (1735),
telor, fr
fir, numai prin undele Pigmalion, Zoroatm (1749), A/ia-
atmosferice. Pornesc sunetele dela un 1

creon, etc. Ca teoretician, el Ias un

centru de .înalt frecven" (un mi-
,
Tractat de armonie '(1722) i alte
lion volte), se radiaz i exercitând studii. j

asupra electricitii din atmosfer . , Ramp = l.H ir dje lumini la

transform undele eterice în ener- marginea de jos din faa scenei. 2.-
gii. La locul receptat; un sistem ide Chemat la ramp, artist sau maestru
lame (detector electrolitic, detectpr aplaudat. 3.- Titlul unei foi zilnice,
de cristal, lamp cu 3 electrozi) pre- v. REVIST.
face din nou undele radio-electrice Rapsod = l.n Artist i cântre
în unde sonore. Distana dela punc- ambulant, la cei vechi, care recita»
tul de emisie pân la punctul de din sat în sat, poeme i eântri e-
recepie depinde de puterea apara^ pice, de obicei din Iliada sau Odisea,
telor dintr'o parte i dintr'alta. fragmente dup alegerea auditorului.
Raff Iosef Ioachim (1822—1882) 2.- Azi, poet care prefer subiecte
= Compozitor cunoscut, autorul sim- populare. 3.- Fig. lutari cari duo
foniilor: Leonora i In pdure i al '

v
din loc în loc i pstreaz (din tat în
1

celebrei Cavatine p. vioar. A mai fiu, cântecele populare.

scris quartete p. coarde, buci p. Rapsodie (gr., raptein, a coase i
vioar, etc. ode,, cântec) =
La cei Vechi, o
l.H
Rall. =
Rallentando (v. ac). înirare de pri
din poeme, recitate
Rallentando =
Ca i riiardando i cântate de cântreii populari. 2 -
sau ritenuto, rrind micarea pe un Azi, culegerea de motive populare
cuprins limitat, de 2 3 msuri, sau — (cântece sau dansuri) i prezentarea
la sfâritul unei buci. Când e ,în lor sub o form muzical serioas.
 172

E\\ 12 Rapsodii ungureti p. piano,

: R. III. când e septima acordului la
de R. român p. orchestr, (de
Liszt. bas; d) R. IV, cândi e nona acordului
Enescu. 4 Rapsodii române p. piano, la bas (v. cifrare).
de T. Fuchs. altele de G. A. Dinku, Rsunet =
1.- Ecou (v. ac). (2.-
ete. Efectul unui ansamblu. 3.- Efectul
Rascad = 1.- Intradjl (v. ac.) iee sufletesc sau moral al unui cântec,
servete i de rUomello (v. ac) ,1a asupra mulimii: de soldai, de popor
unele dansuri spaniole. (V. MAGNETISM MUZICAL).
Rspuns =
din liturghie,
1.7 Pri Ravana =
Un fel de imbal, cu
spuse de preoi sau cor, ca R. celui care femeile indiene se acompaniaz
ce oficiaz. Se zice: Rspunsurile u când cânt din gur.
fo'sf dcite de corul bisericii X. ;2.- Ravanostron =
Instrument' indian
Contramotiv La fug,
(v. ac.)J 3.-
#cu trei coarde arcu, înrudit cu
ii
motivul cu care intr vocile, pe rând, vioara, socotit de unii ca strmo lai
succedându-se în expunerea fugii. acesteia.
Rastral == Instrument de scris, cu
care se pot trage dintr'odat cele
cinci linii ale portativului.
Rsturnare = 1.- A unui interval,
gsirea complementar
intervalului
pân îa octava uneia din cele idou
note. a) Prin R., un interval ide se-
cund devine septimâli invers; inter-
valul de ter 'devine sext i jnvers,
intervalul de cvart devine cvint i
invers; b) prin R., intervalele mici
devin mari i invers, cele micorate Re = Treapta a doua din jjgrama

model do major; din octava k

cel
devin mrite, cele perfecte rmân
perfecte; c) orice interval, împreun treia are 293 vibraiuni pe secund
(V. SISTEM LINEAR, V. D).
cu R. lui, trebuise s, dea un total de
1 2semitonuri. Aadar, la speciile
Real = Not% recthfa, care face parte
dintr'un acord, spre deosebire de
de sexte i septime se calculeaz se-
not ele pasaj (v. not).
mitonurile, referindu-se la intervalul
Realizare (a unui bas dat s!au a unui
de secund sau ter obinut prim R.
Ex. secunda mare are 2 smt.
: R. ;
cânt dat) = Gsirea celorlalte trei

ei, septima mic, va avea 10 smt. voci, dup regulile stabilite de ar-
monie, prin înlnuirea acordurilor,
Tera mrit are 5; prin R. sexta
micorat va avea 7. când basul e cifrat, R. urmrete
intenia autorului acelui bas; când
rsturnat rsturnat basul e necifrat. R. e liber, idup
n vii in VI IV V
voia i dibcia muzicantului.
Rebec =
Vechiu instrument cu 3

"10

2- R. unui acord,a) 'I, când

e tera acordului Ia bas; b) R. II,
când e cvinta acordului ia bas; ic) coarde, în forma de lut. Sfrrmo-
 173

ui viorii de astzi; introdus de A- stând din repetarea sau repercutarea.

rabi în Europa, cam prin secolul al unui sunet (v. ecou, tabl, lada 'de
VII Mea. rezonan).
Recenzie = Scurt dare de seam Refren = Fraza muzical, uneori
asupra unei lucrri literare sau mu- în msur i micare deosebit, ce
zicale (V. ANALIZ, CRITIC, CRITIC). se repet regulat, cu acela text,
Recital =
Concert dat numai de de ctre însui cântreul sau de iun
un singur executant virtuos, pentru cor, dupfiecare fraza principal a
a se face auzit, cum interpreteaz unuicântec sau cuplet.
pe anumii autori clasici. Se zice: Regal —
l.~< Un vechi sistem de
R. pentru plano. Se mai zice i R. org portativ, cu aneii libere, me-
coral, dac întregul program e i- talice. 2.- Nume obinuit în Germa-
t. nut numai de cor. nia, pentru instrumente cu ancie.
Recitare =
Versuri spuse sau de- 3.- Un instrument de percuiune al-
clamate. Sunt recitri însoite de mu- ctuit din o scria de scunele, spri-
zic, uneori improvizat, alteori scris jinit vertical pe un tripied, ca. la
anume timpanon; sunetele se produc prin
Recitativ = 1.- Muzic vorbit, lovirea cu o baghet ce are la vârf
care nu ine seama de msuri fean o mic bil.
melodie, ci intonaia pune în evi- Regele Ysului =
Oper în patru
den expresiunea textului, ca îne- acte, cuvinte de Eduard Blau, muzica
les, cadena cuvintelor t accentele de Lalo, o dramatic legenda bretpn.
frazei. Servete la oper ca leg- Regina Mria =
1.- Prima suve-
tur de trecere între o roman ji ran a României) întregite, încoro-
alta, în genere între dou buci nat la Alba-Iulia la 15 Octomvrie
cântate, scrise în msura. 2.- La un 1922, protectoarea artelor la noi. e»
- serviciu partea oficiantului
religios,
cântat parlando (v. ac). Orice R.
se scrie fr
msur, cu note de va-
lori mici i chiar cu caractere mici.
Recreaie (muzical) Divertis- =
ment Ay. ac). s
Reducere = 1.- Aranjarea (v. ac)
uneibuci de orchestr, pentru un
numr redus de instrumente sau . nu-
mai pentru piano, pe cât posibil,
pstrându-se inteniunile caracteris-
tice ale partiiunii, prin- adic prile
cipale, ale armoniei. 2.-
melodiei i
Executarea direct la piano, dup o
partiiune de orchestr. Acest fel de
reducere implic o mare dificultate,
'
cci parte din instrumente sunt scrise însi fiind: scriitoare cunoscut i
în chei i transpoziiuni diferite i dincolo d e grani. A publicat, între
!

totu trebuie redat inteniunea pr- alte multe: llderint, roman, pus pe
ilor din ansamblu. Maestrul Enescu scen de profesorul Peretz; Poveti,
are obinuina de a învinge cu jdi- Icoane din rzboiul nostru, emoio-
bcie aceste mari dificulti, de a nante scene, în special privitoare la
executa la piano, direct dup parti- pierderea micului principe Mircea. Or-
iunea de. orchestr. ganizarea actualei Filarmonice i mai
Reflexiune = Fenomen acustic con- ales a primei trupe statornice der
 174

oper româna, se datorete îii mare 2.- Efectul rezultatdin realizarea

parte înaltei Sale struini. 2.- Tea- unui bas succesivdela treapta V la
tru cu acest nume, în Bucureti, (ac- IV, stare direct, ton major.
tualmente compania Bulandra-Mano-
lescu-Maximilian-Storin. 3.- Cvartet
cu acest nume. Actuala formaiune
(1926): C. Nottara, I. Barbu, T. <Po- 0 R. fal?
povici, Waterstraat.
Registru =
1.- La org sau ',1a
harmonium, un buton ce deschide un
anume joc de org sau mai fmulte Relativ = \.f Game sau tonuri,
combinate. Sunt registre pentru ma- una major i alta minor (v. YjAM).
nuale, pentru pedale, ce se deschid Se mai zic i derivate. 2.- \Mddii-
cu mâna, altele cu genunchiul i jal- laiuni în tonuri relative, cele în to-
iele cu piciorul. 2.- Pentru voce, !o nuri apropiate, cari au un accident
întindere limitat, cu o anume emi- în plus sau în minus. 3.- fuioare
siune: R: de jos, centrat (din ;piept), relativ, v. valoare.
din cap, falset, fnezzd-voce, etc* Arta Religioso == î.- Cu Evlavie, cu
de belcanto recomand anumite con- sfinenie. Termen de expresiune. 2.-
diii pentru trecerea dela un R. \la v. Muzic religioas.
âlul, pentru a obine egalitate (v. Reminiscen = O idee, o melodie
AC, V. IMPOSTARE).
'

ascuns prin creier, auzit cândva i

Reineche =
1 w Leopolâ Cari (1774 dat de compozitor, tirea lui, fr
— 1820). A scris opere, lucrri p. ca o inspiraie nou, proprie. Re-:
orchestr i muzic de camer. 2.- ininisceneie sunt cauzele melodiilor
Carol (1824—1910), pianist, compo- banale, spre deosebire de cele orh 1

zitor i dirijor. Compoziiile sale a J ginale (v. ac). cele i

dintâi ei
rarin genului lui Menctelsoohn i cele din urm, oglindesc puterea, de
Schumann. A scris tot felul de Com- talent i gradul de cultur ale oom-
poziii, între care i opere. pozitorului.
Relnhold Hugo = Nscut în 1854 Renatere = Epoca din istoria miH
în. Viena. Compozitor. A scris lu- zicii (corespunztoare cu cea din is-

crri pentru orchestr, muzic de ca- toria omenirii) în care înflorirea cu^
mer, lieduri i buci pentru piano. notinelor contrapunctului i a mij-i
Reîâche =
întreruperea pentru o loacelor de notaiune, pregtesc pro-
sear, a unui spectacol de teatru sau pirea muzicii moderne. Bela acea-
de oper; dintr'un ir obinuit al st epoc dateaz naterea studiului
anei stagiuni. de armonie i contrapunct, precum"
Relaiefals = î.- în armonie, i fuga; deasemenea, bara msurii
trecerea dela o voce ia alta, a unui i aplicarea notaiunii sistemului arie-
ir melodic, mai ales cromatic, a- OROANUM, ARMONIE, CONTRAPUNCT)
titl (V.

colo unde ar fi fost firesc (ca irul Repertoriu == 1.- Lista, bucilor
s se fi auzit la aceea !yoce. muzicale studiate de un executant,
potrivit cu mijloacele sale tehnice. R.
R. corect R. fal unui pianist, al unui cântre, etc, 2-
Lista operelor studiate de organizaia
unei trupe de dram sau oper, ipen-
tru spectacolele unei stagiuni. 3.- To-
talul compoziiilor de care dispune o
organizaie orchestral, coral sau re-
ligioas.
 175

Repetiie — 1.- Prob, o edina prima dat chiar în memoria lui). 3.-

de muzic în care se pregtete iun R. de Cherubini, Verdi, etc". sunt li-

ansamblu de voci sau instrumente, a) turghii p. voci, soliti, coruri, org
jR. parial., numai cu un grup ide i orchestr, numite ,,missa pro de-
voci sau un grup de instrumente, pri functis".
numai cu soliti; b) R. total, eu Respiraie == 1.- Actul fiziologic
toate elementele; c) R. general, ul- de a primeni aerul în plmâni, iprin
tima înainte de concert sau de (spec- aparatul respirator (v. ac). 2.- R.
tacol, cu întregul ansamblu (v. ac.)..
2- R. (semn de), semn numit fltor-
nello, care arat c
trebuie repetat,
adic executat din nou, una sau mai
multe pri din bucata de muzic.

a) cifra / se chiam în (Italienete

prima volta, adic întâia oara, i
însemneaz c
la prima executare' a
frazei se cânt cu msura notat cu
1, iar repetarea frazei, se [sare
la
peste cu 1 i se execut în-
msura
cheind fraza cu msura notata cu
numit 'secunda volta, adic a doua
oar; exist i
a 3-a oara, în cazul
de repetare da capo al fine. 3.- \Da
capo, se repet dela începutul bu-
cii, a) Da eapo al fine, pe repet
dela început i pân unde e (notat are dou momente: a) inspiraia, in-
fine. Dai. sau© (v. dal.). ^ troducerea aerului proaspt în pl-
Replic = 1.- Repetarea unei fraze, mâni i bj expiraia, gonirea aerului
dup indicaiile semnelor speciale 2.- uzat. Mecanismul respiraiei e o che-^
Rspunsul dat de cealalt voce sau stiune foarte important pentru e-
instrument, într'un duet, teret, etc. xecutanii instrumentelor de alam,
3.- La un spectacol de oper, R. se spre a lega sunetele, precum i pen-
/ace câteodat,,. i între ansamblul de tru cântrei, spre o bun emisiune,
voci i soliti. diciune i frazare. 3.- R. e jde mai
Repriz = Reluarea frazei, con- multe feluri i anume: a) clavicular
form indicaiunilor semnelor de re- sau superioar, obositoare i parte
petiie. sufocant, totui cântreul e nevoit
Repriz '= Reluarea melodiei, dela s'o aib, când jocul de scen cere
început, pentru diferitele strofe ale s fie aplecat, în genunchi, etc; b)
unui cântec i în special ale iinui cu- c&stalâ sau lateral, caracteristic se-
plet. xului feminin, cci nu angajeaz pân-
Requiem (parastas) = 1.= Servi- tecele; e) diafragmMicâ sau abdo-
ciul în memoria decedailor: „Re- minal, cea mai natural, de aceea
quiem: aeternum dona eis, domine' 1
practicat de cântreii deprini, mai
(odihn vecinic, druete lor, Doam- ales c e convenabil poziiunii ver-
ne). 2- Requiem de Mozart (executat ticale; d) mixt, combinat din felu-
 176

rile precedente. 4.- Un cântre tre- Reverie (fr., reve, vis) „O Com- =
buie sa respire unde indic înelesul poziie poetic pentru voce ori in-
cuvintelor (v. frazare). In nici un strumente, evocând o stare sufle -
caz un cuvânt nu trebuie tiat fprin teasc de visri i închipuiri trec-
R. i nici un cuvânt desprit Ide toare , „Intre vis i viea". R. Ieste 1

adjectivul su. Se înelege c acea- înrudit ca gen cu nocturna (v. kc.).

sta nu e posibil în cântecele (vechi Revist =
l.H Uor spectacol de
unde vocalizele ocup cu
bisericeti, teatru, cântece alctuite dintr'o
cu
un singur cuvânt un lung ir de înirare de scene cari biciuesc eve-
msuri. 5.- Semnul (virgul, apo-
'
nimentele politice ale zilei, nici fr
strof) în dreptul unei note, arat un subiect definitiv; nu are pretenia
R. obligatorie. unei lucrri dramatice, ci numai ca
Restriciune (restrângere) = 1.- In simplu prilej de petrecere. 2.- R.
fug, intrarea maii grbit a unei voci, muzical, publicaie periodic instruc-
înainte de a atepta expunerea com- tiv, educativ prin menirea ei de <a
plet a temei de vocea precedent. rspândi cunotine despre muzic, de
2 - Stret. a analiza produciuni, execuiuni ar-
Reuniune = 1.- Grupare de ama- tistice, etc. Câteva reviste româneti
tori, cu vocea i cu instrumente,
cari, muzicale: R, mai de mult; Ana,~a. a-
studiaz, cu un maestru competent, prut la Iai în dou! rânduri: în-f
diferite buci corale i instrumen-
1883—J 885 i din Ianuarie 1924
tre
tale, producându-se cu concerte i pân în Iunie 1896. Sub direciunea
audiiuni, fie pentru propria lor cul- lui Titus Cerne; România Muzical^
tivare, fie pentru rspândirea în po- C. Cordoneanu, Bucureti, Martie,
por a gustului pentru muzic (v. 1890 —
15 Decembrie 1904. Muzei
Liedertafel). 2- Strângerea laolalt Român, Mureanu, Braov (1900);
a diferitelor elemente ce compun un Arta Muzical, T. Fuchs (1906); Ar-
ansamblu: R. -coral. Mai toate ora- titii notri, Movil (1895); Muzica,
ele din Banat, Ardeal, Maramure, H918 —
1925), Bucureti-Temîoara,
au vechi reuniuni corale, ai cror directori:Oeorgescu-Breazul i Ma-
maetrii au cultivat în special cân- ximiîian o alt R. Muzica,
Costin;
tecul popular românesc; Banat: mae- 1906, sub direcia colonelului Mr-
strul Vida; Sibiu, maetrii: Di/nai, gritescu; Doina, director C. Br-
Pope viei, O ance a; Cluj: Dima, Mure-' cnescu, apoi C. pebauer i G. ilon-
eana; Cernui: Porumbescu. în ve- nescu-Gion. R. muzical i lite-.
chiul regat: soc. Carmen (fondat în rar apruta în toamna anului 1886;
1900, maestrul Kiriac), Câiitarea Ro- Gazeta Afelor, diriguit, de Jua^
mâniei (1920, maestrul Marcel Bo- rez Movil, 27 Octomvrie 1902 —
tez). Mai de mult, Hora (juarez 'jVlo- 15 Mai 1904. Avea subtitlul: „Tea-
vil); Turnu-Severin: Doina (St. Pau- tru, muzic, pictur, sculptur, ar-
lian), etc. La Expoziia Româna din hitectur, gimnastic, dans, etc". A
1906, au cântat reunite toate so- aprut Bucureti; Gazeta Teatrului
în
cietile corale româneti, sub ba- Naional, Bucureti, din Noemvrie
gheta maestrului Kiriac (v. societate). 1835, pân în Decemvrie 1836. Era
Revela(ie =Desvluire, un chip redactat de Ioan Eliade Rdulescu;
minunat de executare i
de interpre- Scena, Iai 1903; Scena, Bucureti,
tare a unei compoziii, încât efec- 1917—1918; Rampa a aprut întâi
tele nebnuit de frumoase, produc sub titlul de Rampa ilustrat; repor-
emoiune, înlare, entuziasm. Se zice : taj muzical, artistic }i sportiv, aprând
execuia 'simfonic cutare, Sub bal actualmente Bucureti, sub
în direc-
gheta maestrului X a fost o revelaie. iunea d-lui Faust Moor: La soiree
 177

Bucureti, 4 Octomvrie
iheâtrale, — b) R. alternativ, versul 1 cu 3 i
20 Decemvrie 1893. 2 cu 4:
Rezoluie =
Deslegare (v. ac). Plecat-am nou din Vaslui
Rezolvire, v. rezoluie, deslegare. i
cu sergentul zece
Rezonan = 1.- Efectul produs i nu-i era, zu, nimnui,
de sunet, ca rezultat al celor itrei ca- In piept inima rece.
liti: intensitate, înlime i timp, (Alecsandri)
~
2. -! Efectul produs de un ansamblu c) R. îmbriat, 'versul 1 cu !4
numeros de voci |i instrumente. 3.- i 2 cu 3:
Imbogtirea efectului de sonoritate, Dar colea de dup munte,
produs de cutia sau lada de \R. (v. ac.) Iese luna din brdet:
pe instrumentele de coard. 4.-; Vue- Se~ ridic, y ncet, încei,
tul produs de un sunet, ca !un efect Gânditoare ca o frunie
al acusticii sau al ecoului. De poet.
Rfz. =
Rinsforzando (v. ac). (Cobuc)
R. —
H. L. —
H. <germ., rechte.

(v. emistih).
Hand, mâna dreapt;, linke Hana% 4,-îa) R. perfect: când e Aceeai
mâna stâng), M.^D., M.-G. (v. ac). consonanta ce precede silaba accem
Riemann Hugo = Nscut în 1849.
tuat a rimei:
Ilustru profesor de muzic din Lip*-
Bate dela rsrit
sca. Pe lâng compoziii de piano,
Dor de lung cltorit.
are numeroase cri de studii, pre^
(Deprteanu)
cum i cercetri în istoria muzicii,
mai ales un magistral Dicionar mu- b) R. slab, când o vocala simpl rir

zical, originalul în nemete i tra-

meaz cu un diftong ori triftong

franuzete i'n sau singular cu plural:

dus în alte limbi
occidentale. i dac ramuri
Rigoletto = Oper ,în patru acte, Bat în geam, \
\

libret de Piave muzic de^

italian E ca în minte
Verdi, al crei subiect e scos fdin
f

S te am.

Regele petrece, de Victor Hugo (Eminescu)

(1851). Luna istrlucla, -\
;

Rim = \r
Potrivire de sunete Ostile dormia.
la sfâritul versurilor. R. e de luna, (Bolintwieanu)
doufi sau trei silabe, începând a fi 1

5.4 R. nou, R. rezultat din gru-

socotit dela ultima silab accen- pri de cuvinte;
tuat a versului. 2.n a ) R. feminin, Dela Nistru pan 9 la Tisa
,
ie o silab: Tot Românul plâwsu^m-s a.
Ca plvanii dela jug, (Eminescu)
Port în arini mândrul plug. %. Adânca- i luminându-l,
(Niger). -
\
Inseninându-mi gândul
bj R. masculin, ide dou silabe: (Eminescu)
i s vad mândrul soare Un grup de trei silabe: (dup lunii

Inlr'o zi de srbtoare R, dactilic)

(Atecsandri) i
se duc ca clipele,
3. = a) R. imperechiatâ, versul I leu Scuturând aripele.
(Eminescu)
2, 3 cu 4, etc.
Unde-i unul, nu i putere 6.^ Monorimâ, o singur R- în toat
La nevoi i la durere poezia, de ex.: gazelul de' Cobuc.
(Alecsandri) (V. VERSURI ALBE).

A. L. [vela — Dicionar Muzical 42

 178

Rimsky Korsakow Nicoîaus ^1844 toria muzicii la coala Normal i

— 1908^ sas Compozitor
profesor la i Sorbona din Paris. In acest domeniu
Conservatorul clin Petro grad. A scris a publicat studii despre: Istoria ope-
multe opere, simfonii i poeme sim- rei în Europa, înainte de Lully §i
fonice (Antar, eherazada, /O0I de Scarlatti (1895). Richard Strauss,
. O
nopi), cvartete p. coarde, buci p. pera Orfeu a lui Rossi, Saint-Saens,
vioara, piano, lieduri, etc. Muzica i istoria general, Vincent
Rînsforzando =
Sforzando (v. ac). d'Indy, Qlixck, Mozart, Berlioz, Hugo
Rit. = Ritardando sau Htenuto, ca Wolf, Muzica în Italia i Germania,
i rallvntando (y. ac). în 'secolul XVIII-lea, Lully, Gretry,
Ritardando, v. Rallentando. Vieaa muzical în Anglia, în timpul
Ritenuto, v. Rallentando. restauraiunii Stuartilor, Frederic II,
Ritm =
1.- „Regularitatea cu care muzician, Originile o perii \germatie,
se succed accentele, în muzic, poe- etc, etc. El a artat importana {is-
zie i dans". 2.- „Cel mai bun exem- toriei muzicii în ansamblul spiritului
-plu de R. îl d
regularitatea jcu car.e omenesc; muzica se adapteaz, -la
bate pulsul sau cordul sntos, dea- toate condiiunile societii i e în
semenea cadena regulat' a unui mar, strâns legtur cu vieaa intelec-
pfitul unei locomotive în plin mer$". tual i moral a fiecrui popor. \R.
3.- „Senzaia de (ordine, rezultat din a scris i Vieaa lui BeethoVen (1903),
1

simetria i revenirea periodic a tim- o lucrare desvârit, model tipic al

pilor accentuai i slabi îiitr'o bucat unei biografii exacte, vii pasio- i
de muzic". 4.- „Rezultatul combin- nate, asupra^ „forei celei mai eroice
rii diferitelor valori de note, în 'ex- a artei moderne", asupra „celui mai
primarea unei gândiri muzicale" (v. mare muzician i mai bun prieten tal
desen). 5.- Formula ritmica, schema .
celor ce sufer i lupt" i Jeian
desenului de note pe care se ese Christophe (1904—1912), opera~"m
fragmentul melodic (v. formul, fi- x zece" v61ume, în care descrie vieaa
GUR, FRAGMENT). ' multipl, capricioas, divers, a unui
Ritmometru === Metronom (v. ac). muzicant genial, personaj imaginar
Ritornello =
Semn de reDetiieJ (v. care este totodat: Beethoven i Wag-
ac.).
Roata =
.

Joc
^
popular românesc,
ner, Moz art i Gl ucK.
^"ftomâira '= Dâris~românesc, un fel
.

dup melodia învârtitei, unde juc- de cadril (v. ac); are ase figuri,
torii sunt la .comanda unui conduc- a cror muzic i micri sunt com-
tor numit vtaf. binate din diferite alte jocuri popu-
Rode Pierre (1774—1830) Com- = lare»
pozitor, celebru violonist din Bor-
.
Roman = 1.- „Nume dat cânte-
deaux, solist la Opera Mare
vioar la celor simple i gingae, scrisepe cu- 1

din Paris i profesor de vioar 'la vintele unor poezii lirice, exprimând:
Conservatorul de acolo. A scris 13 sentimente curate i( gingae". 2.-
concerte p. vioar, 12 cvartete p. R. fr cuvinte, v. lied.
coarde, 24 capricii, 12 studii, duete, Romantism=Corespunztor ca gen
etc. Toate fac parte din studiile (cla- i epoc cu cel din literatura, 'epoca
sice ale viorii. din istoria muzicii, în care compo-
Rolland (Romain) Nscut în ziiile în gen au un caracter sen-
liric,
1866, la Clamecy. Dei cunoscut în- timental, cu imaginaie liber, fante-
deosebi ca literat i ca lupttor neo- zie proprie fiecrui autor, totul tin-
bosit pentru juminarea i înfrirea zând simpresioneze. Pe când cla-
noroadelor, R. este i un ilustru is- sicismul (v. ac), urmând reguli severe
toric muzical. Fost profesor de is- de art, lua ca exemplu de iperfec-
 179

iune moral, tipurile eroilor antici Rossini Ioachim (1792—

sau caractere sufleteti pururea ade-^
vrate; din contr, romantismul e in-
spirat din vieata aventuroas a cava-
lerilor, din atmosfera sbuciumat a .

evului mediu, —
nu mai ine iseam
de regulile clasicismului, ca o cobo-
rîre a nivelului de logic i [disci-
plin a gândirii, doritor de impresii
noi, inând spiritul mereu încordat
i captivat, ca în povestirea unui ro-
man de senzaie. Se înelege c fin

literatur, diferena între clasicism 1

romantism este mai uoar
ceput din cauza vocabularului clar i
definit al cuvintelor, pe când) în mu-
zic, e mai dificil, cci graiul fiind
abstract, ideile ca i exprimarea lor,
adesea se confund dela un gen la
altul. Cunosctorii le difereniaz, mai
i
de pern
Ilustru compozitor, reprezentant aî
muzicii franceze din prima jumtate
a veacului trecut. E pomenit prin ce**
lebrele sale opere: Demetrio e Po-
libio (1811), Aro in Babilonia» Ton-
cred, Aureliano in Palmira (scris î>.

mult dup factura de armonie i (p- Milano, 1814), Sigismondo, Elisabeta,

rientarea dup regulile severe. Re- Brbierul de Sevilla (1816), Othello,
prezentanii romantismului muzical Armida,. Adelaida di, Burgogna, Moise
In Egipt, Mahomed II, Wilhelm Telt
sunt: Schubert,. Schumann,
Weber,
Mendehsohn; ne o -romantismului,
ai
(1829) i un Stabai Mater. La toate
în orchestr, prin cutarea de noi
exceleaz melodia i velociti de bel*
_ canto,
instrumente, cu noi efecte de timbru:
Berlioz, Wagner, Leszt, R. Strauss.
Rouget de l'lsle (1760—1836) =*
Autorul Mar'seillaise-ei (v. ac). A
Romanul =
Joc popular româ-
scris multe romane p. voce, vioar
nesc, executat în genere de cluari.
i piano, 50 cântece vitejeti, etc.
Are dou-trei motive în de msur Rubato (ii, furat) = Micare când
2/4, pe cari se desfoar 12 lin
grbita, când rrit, dup cum este
guri. Figura 6-a e numit pipwrua,
i înelesul cuvintelor din text; con-?
a 8-a, adunata, a 9-a, fuga lung,
vine mâi ales în interpretarea cân«
a 10-a, crucea, a 11-a, clcâiul ji a
tecelor populare. Se mai zice i \tem^
1

1 2-a, berbecele. \
po R. sau ad libidum (v. ac.) Stritt^
Romeo i Julietta = Oper în gendo, Calando (v. ac).
cinci acte, de Jules Brbier
livret Rubinstein Anton (1829—1894) =*
i Michel Carre, muzica de Gounod Fost profesor' de piano al Prinesiei
(1867). de Neuwied, mai târziu Regina Elt-*

Rondino = 1.- Rondo

ac), tu (v.
sabeta a României. Pianist i corn-»

proporii reduse. 2.- Titlul unei bu- pozitor. A scris o mulime de japere,

ci sau fragment dintr'o sonatin.

Rondo = 1.- Dans corespunztor
cu hora ac). 2.- Titlul (unei pri
(v.

finale, cu caracter vioi, dintr'o sona-'

tin sau sonat. 3.- O
lucrare în-
treag pstrând acest caracter (Hel~
Ier, op. 13). \Rondo capriccio'so de
Saint-Saens; ^jdn hnlinnfe He Wp-
ber. \
l i *] între care: Teramofs, Deniatnd, Mm*
 180

cabcli (1S75), Nero (1879), T armii din dou note cu coroane. Adesea R. Ise
Babei, Paradisul pierdut, Moise, Cris, scYie cu caractere mrunte, fcând
apoi: oratorii, 6 simfonii, 5 concerte parte din ornamente sau din note
p. piano, unul p. vioar, dou p. de pasaj.
violoncel, lieduri, buci p. piano, etc.
Rugciune = l.-i O
poezie sau un
cântec adresat divinitii, pentru a
cere mil, îndurare, protectiune. 2.-
Cânt pentru o voce, pentru coruri
în 2—3—4 voci,numai cu in*
sau
strumente, cu atât de im-
efect jtot

presionant, cum e rugciunea solda-

ilor, sunat de goarne, pe la ca-
zrmile noastre (v. limbaj).
Rulad =ir de sunete diatonice
sau cromatice alctuind o coloratur
(v. ac.) sau o caden melodic între
 s
S. = \.- Prese, solo. 2- Soprano. Saltar elo = Dans italian în 6/8,
3.- Segno (v. ac). cu micare vioaie;;

Sacz = Colojon (v. ac). Salto (sritur) ;= Suprimarea vfi

nui pasaj sau a unui ir ide fraze,
Safo sau Sapfo = 1.-: . Celebr
pân semnul de învoial. 2.- In-
poet greac (al VIHea — Vl-lea
terval
la
mai mare decât secunda; ex.:
veac de Hr.), elev] a jcolii Hui
în.
de ter, de cvarta, etc.
Terpandru (v. ac). A compus cân- =
(

Samson i Dalila Oper biblic

iece i dansuri în cinstea zeiei A~ în trei acte. Cuvinte de FerdH 1

frnHffa 2.- Oper în trei acte (deT

nand Lemaire, muzica de Saint-Sa-
(jounod (1851).
ens.
Saint-Saens Camille (1835 în Pa-
— ansonet = Canonet .(v. ac).
ris? 1923) =
Distins personalitate Sarabanda = 13 Vechi dans spa-
a muzicii franceze moderne Pianist,
1

.
niol, cu caracter grav, cu muzic
organist i compozitor. A scris o în 3 timpi, însoit de castaniete. 2.^
mulime de opere, între care, cea Titlul unei pri dintr'o lucrare, sim-
mai cunoscut este Samson i Dan fonic.
lila,apoi cantate, 2 oratorii, 2 Jnesr- Sarasate Pablo de (1844 în Pam^
se, un requiem, 3 simfonii i mai plona) =Violonist celebru, elevul lui
multe poeme simfonice, 2 suite,,
Alard, la Paris; scrise o mulime
multe lucrri pentru orchestr, 5 de lucrri pentru vioar, de virtuo-=
concerte p. piano, 3 p. vioar, junul zitate: Zigeunerwabsen.
p. violoncel, etc. Sârba = Dans rnesc, adus la
aisprezecime #^ = Figur de noi din Serbia.
jiot având ca valoare jumtate din- Sarungie = Instrument indian cu
ir'o optime; a aisprezecea parte 3—4 coarde, unele, chiar pân a
dintr'o not întreag. 8 coarde de intestin sau dd mtase'.
Salamani = Un fel de fluier jttir« I se zice: vioara Indiei. \
\

cesc, fcut dintr'o nuia de trestie 1

. Sarusofon (dela Sarus, numele inp

Salicional = Joc tfe org- cu feH ventatoruIinT =
Instrument de
iect"He pianissimo, cu timbru dulce, lam cu ancie dubl, ce joacâ în brs
ca. un ecou; e format din [tuburi chestr rolul de bas pro fund. B
subiri de cositor. . comparabil cu oficleidtil, numaf-e- a*
 182

cesta dig urm are muttic în Joc

Ioc ce se d oricrui sunet care face
de ancie. [
[
parte din S. muzical,
Saver Emil (1862 în Hamburg)
rg) Scrltescu loan = Talentat pia-
*= Pianist, elevul lui Rubinstein i nist i compozitor român. A studiat
al lui F. Liszt; a scris m-
Idou con- la Viena. A publicat lieduri, lucrri
certe i alte lucrri pentru piano.
io. p. vioar i piano, Bagatele pe mo-
Saxofon = mg
Instrument ide alam tive româneti, Nocturna i Vaîs ca-
cu o mare sonoritate. Are pân la ]a
pricii, tiprite în editura „Ja^er"
19 chei, pavilion recurbat, întinde^
je
« din Bucureti. Are i lucrri dra-
rea de 3 octave, cu începere jdela
eja
matice, reprezentate pe scena din
si bemol grav. Poart numele fabrir- Praga. A trit stfuciumat i'n mize-
cantului A. Sax. \
rie; a murit tânr, la un 'spital ;din
Bucureti, în anul 1922.
Scarlatti Alessandro (1659—1725)
= Fecund compozitor. A scris foarte
multe opere, între care: Teodora, La
Rasaura, Tigrine i altele. A mai
scris lucrri pentru orchestr, cvar-
tet pentru coarde, un requiem, can-

tt __ tate, etc.

Scârit(la vioar) O execuie =

slab, nedepring, greu de ascultat;
se zice, de obicei, despre începtori.
Scuna (cavalleto) = Clu (v.
ac).
Scen = 1.- Spaiul din localul
unui teatru, unde se execut aciunea
dramatic; e separat de spectator
Saxohorn =
Un fel de trompet tâ ;
prin cortin. 2.- parte dintr'un O
cu piston, cu dimensiuni deosebite,
te
> act, cât timp este executat de a—
cu rol de bariton, dela cele frnaii
iai cela numr de artiti; aciunea trece
grave sunete, pân la cele mai [a- a~ l la o alt S., daq pleac (unul din
cute, posibile unui instrument de aa-~ 1

ei sau dac vin alii. 3.- Aciunea în-

lam. si: 5. se petrece la ar. Ca-
{*•.-

Sax-tuba = Unul dintre cele mai

lai drul, locul: ca {Aspect, S. reprezint
mari instrumente moderne de ala- [a- o camer
de lucru. 5.^ S. pastorala
m, cu aspect impuntor i cu o (v. pastoral). 6.- Numele unei so-
sonoritate covâritoare, cu rol de bas
ias cieti de artiti i muzicani.
profund în orchestre mari (v. tuba). '

Scenariu =
1.- Dispoziiunea de-
Scandare == Cetirea versurilor an-
n~ corurilor i
a mobilierului unui spec-
tice, punând în evident alctuirea ea tacol. 2.- Planul de micri i ide »-
picioarelor, dup accentele metrice,
:e J ezare a persoanelor i al grupu-
cezurile, silabele lungi, scurte, tc
etc. rilor de persoane în diferitele puncte
(v. metric). importante dintr'un spectacol.
Scar
(muzical) == Gantâ (v. ac).
:.). Schem = 1. Desenul de note (v.
Se zice pentru c] irul (sunetelor
S.* or ac) la o formul ritmic (v. ac).
urc i coboar într'o ordine regu- u- 2.H Croiala de baz a unei compo-
lat, ca i treptele unei scri; Sde de ziiuni, pe care se brodeaz desvol-
aci i numirea de treapt (v. lac), :.), tarile i efectele polifonice.
 183

Scherzando (glumind) = Pasajul concert, concert p. violoncel, p. pia-*

trebuie interpretat cu vioiciune, ca no, foarte multe lieduri i buci
expresie. pentru cor, între care cunoscutul
Scherzo = Un capitol (de obicei lied: Cei doi grenaid'ieri. A scris

ultimul) dintr'o compoziie de muzic multe articole apreciate de critic mu-

de camer sau lucrare simfonic, unde zical.
caracterul însui al ideilor muzicale, coal muzic)(de 1.- „Altarul =
precum i interpretarea vioaie i Conservator, academ,ie,
civilizaiei".
micat, produc o buna dispoziie. schola cantorgm, capela, etc. 2.- coli
Schimmy= Dans, acum la mod, vechi bisericeti, dela începutul se-
adus din America; micare vioaie, în colului al XlX-lea, la bisericile: M-
general dup ritmul indicat de jazz- gureanu, Sf. Gheorghe, Colea, U-
band. drieani. Actualmente: coal supe-
Schubert Franz Peter (179? în rioar de muzic „Egizzio Massini",
Lichtenthal din Viena— 182f- la Vie- direciunea Alberto della Pergola i
na). al liedurilor i genial
Maestru Octav Cristescu. Âre toate clasele
compozitor, reprezentant al roman- de teorie, belcanto, instrumente i
tismului. A scris operele: Alfonso i ansamblu.- coal de muzic înteme-
Estrella (1824), RQScpunde (1823), iat i diriguit de profesorul G.
Harpa fermecat. Fier abra i Sa- Buiuc, Bucureti, între anii 1902—
cr'mtaley apoi 8 simfonii, între care, 1921. 3.- Crearea r cu succes a
una neterminat, în si minor, 8 jcvar- unui gen muzical, care gsind imi-
tete p. coarde, 1 cvintet p. coarde, tatori i urmai, devine ceea ce se
2 triouri p. piano, 1 octet |p. instru- numete o coal (un curent). La în-
mente de suflat i instrumente de ceputul secolului al XlX-lea, muzica
coard, lucrri p. vioar i piano, era difereniat calitativ în 3 grupe:
8 impromptu-uri, 2—3 sonate, etc. a) .german, la început clasic,
Schumann Robert = Frunta re- apoi romantic, în urm
wagnerian,
prezentant al romantismului în mu- (v. romantism); b) .
italian, preo-
zic. S'a nscut la Zwikau, în 1810 cupându-se mai mult de melodie i
în special opera cu ariile de gravur;
c) . francez, forma sever, melodie
clar i opera cu caracter dramatic.
4.- V. FILARMONICA.

Scripc = Vioar (moldovenete).

Scripcar = 1.- Lutar. 2.- Insecta
numit piopar, ironizat dup nu-
mele de scripcar.
Secund (interval) = Distana în-
tre dou trepte vecine sau altu-
rate: do-re; re-mi, etc. Este de pa-
tru specii:micorat (diminuat),
a)
nu are un semiton: do diez-re
nici
i amurit în 185(6. La început a bemol. Amândou reprezint acela
fost un virtuos pianist, îns o pa- sunet (v. enarmonic) i totui se zice
ralizie a braului 1-a fcut sa <se
mrgineasc numai pe ogorul com-
interval, pentru c s'a întrebuinat
numirea a dou trepte
vecine, cu
poziiei. A compus foarte mult:/o-
perele: Hermnr, n„rr>/ryj f( (f {( Cr
nume deosebite. Prin rsturnare d
.

o septim mrit (12 semitonuri);

z*r, etc, 4 simfonii, 4 uverturi de b) mic (minor), un semiton; din
 184

natur, numai mi-fa i 'si-do; oricare Semilun — Instrument de per^

=

alta nu poate fi decât construit: cuiune, întrebuinat în muzica grzii

do diez-re (v. semiton). Prin rs- ienicerilor turci.
turnare devine o septim mare (11 Semiton (jumtate ton) — l.-Cea
semitonuri); c) mare (major), are mai mic distan posibil de exe-
un ton întreg. In ir natural lex.: cutat. Din natur exist un S., nu-
do-re, etc. prin construcie;
; do mai între mi-fa, 'si-do. Cu ajutorul
diez-re diez. E un interval disto- accidenilor, orice ton se poate desH
nant; prin rsturnare devine o sep- face în dou semitonuri. 2.H 5. flia-
tim mic (10 semitonuri); d) m- tonic, cel cuprins între dou
trepte 1

rit (aagametttaW, 3 semitonuri; vecine, deci, format din dousu^

fa 'sol-diez; se gsete în special |la 1

nete cu numiri deosebite: din na^

gama minor armonic, între trep- tur: mi-fa, \si-do; cu ajutorul acci-
tele 6 i
7 (v. gam
'minor). ÎS. m- denilor, ex. do diez-re, to/ la-be-
:

rit e interval disonant. Prin rs- moL In fizic, semitonul diatonic are
turnare devine o septim mico- A comate (v. ac). 3.- 3. promoie,
rat (9 semitonuri). Cu ajutorul ac- cuprins pe aceeai treapt, adic a-
cidenilor, orice interval de S. poate celai nume urmat de o alteraie:
trece prin toate aceste 4 specii. do- do diez, mi- mi bemol; în fizic;
un 5. cromatic are 5 comate.
5. micorat S. mic S. mare S. mrit Semivocal =
Vocala care intr
în diftong sau triftong (v. ac), jpre-
cedând sau urmând vocala întreag,
accentuat: ia, ea, ou, oi, iau, ai,
etc.

Secunda = Vocea
Secundul, a Semn = l.n V. abreviaiuni, orna-
doua i pentru un cântec i jpentru mente, repetiie, accideni, nuane. 2.-
instrumente; cei cu simul muzical, V. notaiune, portativ, note, valori,
combin singuri, dup ureche, vo- cheie, accideni, msuri, pauze
1

cea a doua, intonând tera i 'sexta Sensibil = Treapta a asea a

vocii întâi, mai ales când convine gamei majore sau minore, care
melodiei. 5. dup carte, se face trebue fie auzita în caden per-

îns în anumite condiiuni de armo- fect, în semicaden, în modulaii.

nie sau contrapunct. In armonie, are mers forat spre

Secven = 1. Comparaie reli- tonica (v. bicord).

Sentiment (muzical) = 1.- Darul
gioas asemntoare cu imnul, e-
sut prin cântul gregorian, prin pa-
de a simi, de a gusta, de a p-
trunde unei buci muzicale.
efectul
rafrazarea cuvintelor pe vechile vo-
2.- Darulexecutantului de talent,
calize (v. trop, v. proz). In cultul
catolic au rmas 5. consacrate, S.
de a transmite auditorului ceea ce
simte; cânt cu sentiment, Z.- Darul
pentru "srbtori: de Pate, Rusalii,
etc. 2.- Impropriu, în înelesul de
de a reda în compoziie un anumit
mar armonic (v. progresie).
simmânt al autorului: de veselie,
de tristee, de melancolie, de spe-
Segno = Semn (v. repetiie).
ran.
Seguidila = Cântec poporal din Septet ^= Grup de 7 instrumente,
Spania. executând o lucrare de obicei cla-
Semicaden = Cadena pe treapta sic: Septet de Beethoven.
a cincea, de obicei cu sensibila 3a Septim (interval) = 1. Distana
sopran, la mijlocul frazei muzicale dela o treapt pân la a ;7Ha a ei,
(v. caden). în sus sau în jos: do (re, imi, fa,
 185

sol, la)-s/; do (si, Ia sol, .fa, mi)-re. obicinuia pe vremurile romantice,' tfc
"Prin rsturnare, d o secund, de nut sub cerul liber, sub fereastra per*
aceea i intervalul de 1

5, este tot soahei creia i se aducea astfel /un

de 4 specii, ca i cel jde 1

(secund omagiu. S. era câteodat numai cu

(v. RSTURNAREA INTERVALELOR, V. SE- vocea, alte ori cu acompaniament d&
CUND), a) S. micorat: 9 semito- instrument, sau numai instrument.
nuri, interval disonant; b) S. mic,
Serviciu (divin) = Slujb reli-
10 semitonuri, interval disonant; c)
gioas, diferita la fiecare cult, în-=
-S.mare, 1 1 semitonuri, interval di-
totdeauna îns cu muzic; la orto-
sonant; d) 5. mrita, 12 semitonuri. doxi (v. ac), numai vocal, la /cele-
S. micorat 6'. mic S. mare S. mrit lalte confesiunii, cu org i alte jin^
strumente.

V—v—\~ Sext — 1.- Treapta a 6-a a ori-

•«'— crei game majore sau minore. Se
2 smt. 3 smt. mai numete <supra dominant sau
subsensibil, 2- Interval, distanta
Z- Acord, 4 note suprapuse la in- dela o treapt pân la a 6^a la ei,
terval de ter (v. acorduri). S. \do- în sus sau în jos: do (re, mi, fa, sol)-
minant, acordul aezat pe treapta la; (la, sol, fa, mr)-re.
5-a a oricrei game. E un lacord
disonant, cu deslegarea i în tonul
Prin rsturnare d un interval de
ter, deaceea i 5. este tot de 4
major i
în tonul minor (v. cifrare);
feluri, ca i tera (v. rsturnarea
b) contra dominant, pe treapta
5.
INTERVALELOR, V. TER); a) S. miC"
a 2-a major, cu deslegarea pe treap-
oratâ), 7 semitonuri, interval diso-
ia a 5-a, în rsturnarea a {2-a; ic)
nant; b) S. mic, 8 semitonuri, in-
5. micorat, acordul aezat pe sen-
terval consonant; c) S. mare, 9 jse-
sibila tonului minor; d) 5. sub do-
mitonuri, interval disonant; d) 5.
minant major, cu urmarea pe treap-
mrit, 10 semitonuri, interval di-
ta a 5-a în rsturnarea 2-a.
sonant.
aj h) d)
S. micorat S. mic S. mare S. mrit
îs.:
a.

7 smt. 8 smt. 9 smt. 10 smt,

3.- 5.rsturnarea I a unui

acord,
Septolet (septol) = Grup de 7
acord (major sau minor)
perfect ;

note ce se execut într'o btaie, în

tera acordului este la bas i teste
msurile binare; se cuprind toate cu cifrat cu 6 sau 6/3 (v. rsturnare).
un arc i cifra 7.

Serenad (span., pe o sear se-

nin) = Un cântec sau un iscurt con- Sextet = 1.- Compoziie muzical
cert cu melodii sentimentale, ce se pentru 6 voci sau instrumente dife^
 18b

rite. 2.- Orupul acestor 6 voci jsau din cas în cas, la tot satul, bogat
instrumente. i srac. cântrilor, ca i
Reuita
Sextol sau Sextolet — Grup de purtarea lor cuviincioas, este o cin-<
6 note, ce execut la p singur
se ste pentru gazd, pentru sat, pen-
btaie în msurile binare; se noteaz tru seria de flci i pentru jrespec-
cu un arc cu cifra 6. tul credin. Asemenea grupri
de
pot ca model de organizaiei
servi
ti

social-ceteneasc, a crei int e-

ducativ i instructiv are ca baz
disciplina riguroas; cei meritoi, ca
i cei nevrednici, sunt ludai sau hu-
lii de camarazi, de preot, de satul
Nu trebuie confundat 5. care are întreg. 2- La ora, astzi, în ^îne-
numai un accent pe prima not, Cu lesul de festival (v. ac), dar cu ca-
dou triolete consecutive, fiecare ac- racter mai puin pretenios ca art
centuat deosebit, cu atât mai puin i mai mult ca rol instructiv. (Dup
6 note legate în aisprezecimi sau G. Maia, profesor, Sibiu).
optimi, în msurile 3/8 sau 3/4. , Sfert = Ptrime (v. ac).
Douâ triolete coDsecutive Sf orzando =
Apsat, accentuat, for-
at, termen de expresie: notat cu
<sf., sfz., rfz,

Sfz. = Sforzando (y. ac).

Sgomot =
Sunet nedesluit, cau-
zat de vibraiuni neregulate aîe ae-
Nici triolet, nici sextolet
rului.
Si = 1.- Treapta a- 7-a |din •gama.
model do major; octava a JH-a,
la
are 489 vibraiuni pe secund. Are
mers forat spre octav, în bicordul
eztoare =± 1.- La ar: a) un
tritonului fa-si (v. interval atractiv).
fel de coal „de munc", unde Vin,
In notaiunea german, 'si natural co-
unii ca s învee a lucra, (mai lales
respunde cu H; si bemol cores-f
fetele, de mân sau rzboiul;
lucrul
punde cu B. Introducerea mai târzie
alii, ca s lucreze, producând aa
a lui -si, peste exacordul arietin, a
numita industrie casnic (pânz, co-
mijlocit drumul la do de sus, consti-
voare, ii, marame, etc); în fine,
tuind astfel gama major complet
copiii, ca s asculte basmele haidu-
de astzi, pe cuprinsul unei octave*
ceti, precum i învee cântrile s dela do de jos, pân la foto fie sus.
btrâneti, cu care îi trec vremea =
Sibilant Siflantâ (V. ac).
lucrând, cei mai mari; b) eztoare
numai pentru flci, de obicei a- Siciliana = 1.- Dans local din Si-
cilia, potrivit. 2.- "Muzica
micare
duli, se adun în fiecare sear Aa
mH
acestui dans, de obicei în
o anumit gazd, începând dela pos- 1

sura de ase timpi. 3.- Arie cu ca-

tul Crciunului, ca învee corect s racter special, din partea locului
toate cânturile tradiionale, în spe-i
(cavaleria rustican).
cial colindele. De srbtorile Cr-
ciunului, ei se grupeaz, condui de Siflant = Consonant uertoare:.
vtafi, alei dintre ei, ca sa colinde, s, , j, z.
 187

Signatur = 1.- Armur (v. ac). în 1860. A fost directorul muzical'

2.- Artarea prin cifre a acorduri- al Universitii, post pe care-1 o-
lor cerute de fiecare not a Unui cupa pân cu puin timp înainte de
bas dat spre realizare. moarte. S'a distins prin culegerea
Siguran == Precauiune (v. acci- sa de cântece populare, dintre cari
dent muzical). unele devenite foarte cunoscute; de
Silab 4= f.- Sunetul sau grupul ex. : Lorelei, etc.
de sunete, pronunate într'o singur Simbol = 1.- Semn (v. ac). 2-,-

deschiztur de gur, fie for- c Ideea reprezentat de o melodie,

meaz un cuvânt sau numai o ,parte cum sunt semnalele dela cazarm (v,
a unui cuvânt sau chiar dou cu- limbaj). 3.- Traducerea în efecte mu-
vinte un loc. Ex.:
la zicale a unei legende, povestiri, etc
I | s'a spus|
o | |
po |
ves |
te în special în muzica instrumental
2.- Una din silabele unui cuvânt modern (v. simbolism). 4.- Imnul
trebuie s primeasc un accent (v. naional al unei ri, simbolul res-
ac). 3.- In muzica vocal, nu ,e pectului pentru patrie i tron.
voie s se respire dup orice st- Simbolism (muzical) = 1.- Co-
lab, mai ales s se despart prin respunztor cu cel literar, un anumit
respiraie, silabele unui cuvânt. 4.- fel de a gândi în graiul (sunetelor;
In notaiunea muzical a unui cântec „apropierea dintre firea i sufletul
a) în genere o silab corespunde nostru folosindu-ne de efectele de
cu o not i se scrie dedesubtul ei; sonoritate ce se pot imagina îr com-
Silabele unui cuvânt, se despart în- poziiile de orchestr'". 2.- coala-
tre ele prin trsur de unire. Dela modern ce caut s exprime prin
un cuvânt la altul, nu se pune (tr- instrumente sau orchestr, prin o-
sur de unire; , nomatopee, etc, peisaje, situaiuni
sufleteti ce ar conveni în special
artelor vzului (v. tablou).
Simetrie —
1.- Aezarea ordonat
a prilorasemntoare, din care
Doam-ne sfin-te Doam — ne — sfin -te reiese armonia în înfiarea unui
b) dac o silab este intona- tot estetic; ex. configuraia brae-
:

t cu dou sau trei sunete, se lor i a mâinilor într'o

statu, limi-
scrie numai sub primul sunet,
silaba tând cum e lsat de natur: braul
iar sub celelalte note se trage p p-
drept simetric cu braul stâng. 2.-
niu, iar peste toate un arc; Orânduirea msurat ca proporie i
o dac valorile sunetelor sunt dela op- ca numr de msuri, între prile
timi în jos, e o regul: se scriu optimi
unei fraze, frazele între ele, pntru a
desprite, dac fiecare optime are face un tot bine simit si clar ex-
câte o silab corespunztoare; se primat.
scriu optimile legate, toate la un loc, Simfonie (gr. <syn, împreun, pho M
dac corespund cu o singur si- ne f sunet) 1.- =
Altdat, orice
lab. reunire de voci sau de instrumente.
ci
2.- Mai în urm, o bucat jpentru
instrumente care execut o suita (v.
ac), o partit (v. ac). 3.- (Lully,
Dsam-ne sfin-te Doam-Hie — sfin — creatorul operei moderne, numia S.
„bucata instrumental ce servia de
5.- Silabe arie tine, v. monosilabe. uvertur unei opere". 4.- Azi, cea
Silcber Friederick = Nscut la mai înalt form de compoziie mu-
Schnaith, în 1789, mort la Tubingne zical, conceput i scris pentru or*
 188

chestia mare, unde fiecare instru- lonez, oriental, etc. (v. neghinot-taa-
ment colaboreaz la desvoltarea me- mim).
lodic a „ideilor muzicale în cadrul Sincop === 1.- Prelungirea unui
însuirilor fiecruia". Ca i sonata,
sunet, de pe un, timp slab [pe unul !

pentru piano, S. este un ciclu (de

tare, imediat urmtor. S. se, arat
4—5 capitole tematice, desvoltate, cu semnul legato (v. ac), dela )o
ce exprim o gândire superioar, msur la alta, în msurile simple
dup cele mai consacrate legii de sau chiar în aceeai msur, în (m-
compoziie, redând) un total de efecte, surilecompuse (anume, cele ternare).
o concepie matur, o form muzi-
cal complet i
In genere, 5 în aceeai .(bi- msur
clasic. 5. are $e nar), primind accentul pe timpul
obicei capitolele: a) allegro, b) a^
slab, cauzeaz o chioptare a rit-
dogi o, largo sau andante, c) un me-
nuet sau scherzo, d) final, rondo, al-
mului, ceeace face ca melodia fie
;

s
mai energic sau original.
legro vivace sau presto. Haydn, Mo-
n a_ '
zart i Beethoven, sunt maetrii care \

au consacrat forma clasic, model

cîe 5. i orice evoluri ale (mae-
trilor ulteriori: Schubert, Schumann,
Brahms, Brukner, Tschaikowseki, C. 2." In armonie, 5. la o >voce, pro-
Frank, Saint-Saens, nu au schimbat duce o întârziere (v. ac) fa jde

forma clasic, ci au dat mai (mult celelalte voci sau din contra, o Anti-
amploare coninutului. 5.- Simfonia cipaie (v. ac). 3.- In contrapunct
este pentru orchestr, ceea ce este înflorit, 5. este indicat la una (din.

sonata pentru piano; ambele res- voci, ca desen diferit de note.

pect ceea ce se zice: lucrate n
form de sonat (v. ac). 6- Poem
simfonic, suit simfonic, preludiu
simfonic, fiind lucrri superioare, li-
bere, fr reguli precise, nu sunt
îh legtur cu forma de compoziie Siren =
\3 Aparat care, prin aer
a simfoniei, ci numai cu execuia comprimat, produce sunete aspre,
unui ansamblu orchestral. Compozi- grave sau uertoare, servind ca sem-
torii, dirijorii i executanii de sim- nale de alarm pe la vapoare jloco-
1

fonii, nu pot fi decât de (primul motive i chiar vehicule în ora.

rang. La noi, compozitori de sim- Instrument de acustic (inventat în
fonii i lucrri simfonice sunt mae^ 1819 de Cagnard Latour), ser-
trii: G. Enescu, A. Casialdi, Nona- vind a numra vibraiunile aerului,
Ote'scu, Alf. Alessandrescu, Brei- productoare de sunete. 3.- Nume
ceanu, St. Pope^scu, Borgovan, fora, dat primului exemplar de piano cu
Zira, Bârsan, Filip Lazâr, C. Briloi^ coardele verticale (pianin). 4.- Mit.,
1

Mihalovici, Enacovici, GheorgHiu, fiine monstruoase: jumtate femeie

Mezzetti (Iai), etc. cu aripi, jumtate pete cu solzi,
Sjmibil =
Sensibil (v. ac). care vrjeau prin cântece' pe cei cari
Sinagog =Biseric evreiasc cltoriau pe mare; îi atrgeau prin^
unde muzica tradiional (v. ac) pre- tre stânci i acolo îi omorau. (Singur
zint deosebit interes, 'ca obiect de Ulise, nelsându-se prada lor, dd
studiu în istoria muzicii, din punc- ciud, ele s'au aruncat în mare. Si-
tul de vedere al modului, al tritmu^ renele cu totul erau 3 i anume:
îui, mai ales ca varieti la diferi^ Leucosia, Ligea i Partenopa. 5 - Cân-
•-ele rituri religioase: occidentali po- tec de sirena, încânttor, fermeca-
 189

tor de frumos, în special pentru dintre

%
care cele mai remarcabile se
voce. i
datoresc lui Michel Angelo (v. al--
Sistem = 1.- 5. linear sau arietin LEGRl).
(portativ), felul notatiunii muzicale Slentando, Slentante, v. perden^
de astzi, datorite lui Guido d'Arezzo DOSI.
(v. ac). Const din: a) scrierea ino- Slujb (religioas) == Serviciu di-
telor pe portativ (V. ac); b) .numi- vin, cântece de preoi, cu sau 'fr,
rea sunetelor din gam: ut, re, mi, acompaniament de cor, org sau in-
fa, sol, la. Aceste numiri, zise si- i strumente. „Nici nu se poate con-
labe arietine, sunt silabele dela în- cepe slujb religioas fr muzic".
ceput ale versurilor unui vechi imn (Combarieu).
liturgic, în onoarea sfântului Ioan Smorz. = Smorzando, sforzando
Boteztorul: (v. ac).
Ut queant laxis, Smorzando = Moriendo (v. AC).-
Resonare fibris, Societate (muzical) = Asociaie
Mira gestorum, sau reuniune (v. ac). In afar de
Famuli tuorum, cele notate la reuniune, se cunosc
Solve pol Iuti, >

urmtoarele: Societatea cpmpozitori--

• Labii reatum, lor români, Muzica, Muzicanii in-
Sanctae Johannes. ^ strumentiti, Instituia muzidlor mi-~
cântând acest imn, urcau
Preofii, litare, .Giwseppe Verdi, Eintracht (Bu-
cu o treapt
intonaia primei si- cureti); Cântarea Dunrii (Giurgiu);*
Ube a fiecrui vers, punând în evi- Zefirul (Iai); Freamtul (Clrai);
den prima silab, de unde a Irmas Armonia (Craiova); Melodia (Cl-
i numirea treptelor din gam. Pân rai); Lira (Lugoj); Hilaria (Oradea^
aici (sunetul la) era vechiul exacord. Mare); Sedeanca (Silistra),
Mai târziu, ut s'a schimbat în do ofar = La Evreii antici, trom^
(v. ac), iar la irul celor 16 .trepte,
pet fcut din corn de berbec; prin
s'a adugat a 7~a, numit si Kv.
sunetul lui, considerat ca un simbol
ac). Bara msurii i felurile de jm- sacru, ofarul era nelipsit dela sluj-
sur se introduser abia pe la ,1690.
bele religioase, precum i în sem-
2. -! 5. antifonic (v. ac). 3.- Felul no-
nalele de chemare, a poporului, la
tatiunii muzkale la Grecii antici i srbtori.
3 formrii modurilor prin tetraco*-
iuri (v. ac).
Sol =
l.~ Treapta a cincea a ga-

Sistru = mei model do major (v. sistem linear)

Vechi instrument de
1.-
Cel din octava a treia are 391 )de
»ercuiune, foarte uzitat la vechii E*
vibraiuni pe secund. înainte, irul
|ipteni i Evrei (astzi înc în Abi-
sunetelor se începea de aici, notân-
sinia). Consta din o lam curbat ca
du-se cu litera greceasc T (gama) r
lin magnet (inut de un mâner); gam
de unde i numele de Sau scar
ivea. lturi câteva lame vibrante»
în
Ciri produceau sunetul prin lovire.
Z.« In urm, un fel de luta cu pa-
tru coarde, ce se loviau cu ciocnele.
muzical.

numit
2.-

astfel
Cheia de sol

prima învâr-
pentru c
^
3. - Astzi, un fel de chitar (german, titor a acestei chei înconjur linia,
de ferm oval, cu mâner, 6-8 coarde a doua, pe care se aeaz înota soL
de intestin sau de fir (v. kemkem). Solemnitate (religioas) Cere- —
Sixtin (capela) = La Roma, ce- monie cu pomp, ce se oficiaz în-
lebr capel a Vaticanului, construit totdeauna cu cântece, imnuri, etc.
din ordinul lui Sixt IV (pap (între Solfegiare =
A descifra un cântecr
1471—1484) i decorat cu fresce, întâi ca un solfegiu, înainte de a-k
 190

fi cântat cu vorbe, 2.- La prima torite Haydn, Mozart, Beetho-

lui
vhta (nu prima viziut), la prima ve- ven. Sonate pentru piano i o
6.-
dere, condiiune ce se cere negre- vioar sau dou viori, pstrând rin
sa oricrui cunosctor de muzic. guros aceeai form. 5.- Compozi-
Solfegiu Melodie ce se into-= iile de duo, trio, quater, etc. ale
neaz, pronunându-se în acela muzicii de camer, pstrând' dease-
timp i numirea fiecrui sunet. menea forma sonatei. 6.- In fine, o
Solfiare =
Solfegiare (v. ac); în simfonie pentru orchestr, ceea-
este
p5 a tich e
1 paralaghie
i
,
ce este o sonat pentru piano.
Sol mizare Nume vechi, sino- = Sonatin = „O sonat mic", a^
\ nim cu cel de astzi, solfegiare (v. dic uoar ca execuie, scurt ca
ac). Probabil rmas dela extremele desvoltare i -redus în genere la
vechiului exacord: sol (la, si, do, re)- trei capitole. Ea este de un imare (fo-
mi. los educativ pentru începtori, cci
Solo = O
fraz în mijlocul dinei formeaz gustul pentru muzica cla-
buci, sau o bucat întreag me- sic. 5. de Clemeni i Kuhlau 'sunt
: nit a fi cântat de o Singur Voce cele mai cunoscute.
-sau instrument, rar fr, mai tot- =
Sonet Form de poezie, având:
deauna îns cu acompaniament de '

un total de 14 versuri, de câte [1,1

p-iano sau instrumente. Solistul tre-
silabe fiecare vers. Sunt grupate în
bue s
fie înzestrat dela natur .cu
patru strofe cu rime îmbriate :

daruri deosebite de muzicalitate, voce

primele dou a patru versuri, ul-
frumoas, tehnic ,
mult, inut co- timele dou a trei versuri. Au ,fost
rect, coal îngrijit, pentru ca nenumrate pe la poeii Renaterii.
s poat satisface condiiile cerute
La noi, Eminescu are sonete cele-
de un S. y ca rost, efect i inter-
bre; Academia v Român a premiat
pretare artistic.
un volum de sonete al lui Mihail Co-
Someana =
Dans românesc din i- dreanu.
nutul Someului.
- Son =
Sunet (v. ac).
Sonometru = Instrument între-

Sonat=. 1.- La început, orice

{

buinat m fizic pentru a msura

sunet i raportul
.

intensitatea unui *

compoziie pentru instrumente, spre

dintre intervale.
deosebire de cantat, pentru voce.
2.- Compoziie muzical ciclic, e- Sonor = l.~ Obiect productor
minamente clasic, alctuit din j 4 de sunete. 2.-. Ceea ce sun intens,
capitole: a) allegro (câte odat pre- plin, puternic; ,un o instrument,
cedat de grave); b) adagio sau pu- voce, un fanfar, o orche-
cor, o
ci ante; z) scherzo, menuet, trio; d) str. 3.- O bucat armonizat, cu
L
rondq sau finale, dintre care prima efecte pline, bogate. 6.- Timbru de
i ultima, în tonalitatea principal, voce (de obicei brbteasc) sau in--
iar cele mijlocii, în tonalitatea ime- strument care ptrunde sau se aude
diat apropiat sau în cea relativ. dela distan (cele de alama). 5.- Con-
.

' Fraza întâia i ultima sunt esute sonantele: lichide, siîlatite, nazale,
dup toate regulile stricte a\e com- guturale i labiale-(v. ac).
poziiei: . tema, rspunsul, dcsvol- Sonoritate =
l.i A unei voci, a
rile, revenirea, concluziunea; cele din unui instrument, particularitatea (da-
mijloc, mai mult în form de ie- torit timbrului) de se face nai
rna variaiuni. De aici termenul:
cu mult sau mai puin auzit. 2.- A |unui
,

form de donat. 3.- în special acord, a unui ansamblu, efectul impu-

pentru instrumentele cu claviatur: ntor i înltor ca expresiune i
sonate neîntrecute pentru piano, da- trie.
 191

Soprano = 1.- Voce obinuit, Se zic i versuri spondeice, din

subire i înalt, de copii sau de cauza multelor spondee. In muzic:
femeie. 2.- Voce studiat, format
i desvoltat, capabil de a executa
arii mari i grele, ca factur. la)

S. lejer, voce mldioas, volum S. T. == Prese, senza tempo, mi-

mic, dar dulce, cu întindere lesni- care nedeterminat i la voia exe-
cioas în registrele de sus, pân (la cutantului, ad libitam (v. ac).
do i chiar re, deasupra portati- Stabat mater =
Cântec religios c-
vului. Convine în special pentru a- tre Sfânta Fecioar, compus pe cu-
g.iliti, stacato, triluri, eter; b) 5. vinte latineti dintr'un imn despre
lirica, de asemeni plcut, mldioas, patimile lui Isus. Au rmas ca mo-
<iar volum mai mricel, mai vigu- del, cele compuse de Paiestrina, Per-
ros în registrul central i nu .aa (de golesi, Rossini i astzi executate
sus ca cea lejer; este vocea (prefe- prin bisericile catolice.
rat pentru arii i romane; c) S.
dramatic, volum "mare, viguros în
Staccato (it, deslipU) = 1.- Scurt,

registrul central, mai totdeauna lip- semn J t (un punct peste sau sub not,
sit de acute superioare; d) Mezzo- nu dreapta) indicând o execuie
la
tsoprano (v. Ac.) convine în special scurt, izolat de celelalte, contra-
pentru lieduri. riul execuiei numit legato. 2.- Pa-
Sorcovi(a) Datina prin care = saj unde fiecare not tre-
întreg,
copiii strveche-a urare de Anul
zic bue executat cu aceast indicaie.
Nou, cu poezia i melodia tradiio- Stan =
1.- Strof, deobicei de
nal, însoite de uoare loviri cu 8 versuri, dintr'o elegie. 2.- Strofa
sorcova, rmuric împletit eu flori dintr'un cuplet. 3.- Strofa reprezen-
de hârtie, în culori diferite. tând un îneles complet i permi-
Sotto voce Pe optite = (ca ând un repaus, ca trecere dela io
nuan). idee la alta.
Spaios = Fel de a aeza jnotele Stare ==
1.- Felul cum trebue con-
ce compun un acord, lsând dis- siderat basul dat spre realizare, a)
tan între ele (y. poziie spaioas, 5. direct, daca nota dela bas 'este
contrariu poziiei strânse, v. acord). fundamental acordului; b) Rstur-
Spaiu = 1.-. Lo.cul de pe iporta- narea. I, a Il-a, a fll-a (v. iac,).
tiv, cuprins între dou linii; prin Se mai zice i acord în 'stare (lirecl,
asemnare, cele de desubtul i dea- în rsturnarea I, a Il-a, a JH-a,
supra portativului, pe care se scriu etc. (v. cifrare).
note netiate de linjua suplimen-
[
Statist = Figurant la oper. .

tar portativ). 2.- In armonie,

(v. tefnescu George = 1.- Nscut
distana dintre notele ce compun un
acord.
Spectacol =
-Reprezentarea unei
piese de teatru sau a unei ppere.
Spondeu =
Forma unui metru al-
ctuit din dou silabe, întrebuinat
în metrica veche (greco-latin). In*
ir'un metru dactilic, cele dou silabe
scurte pot fi înlocuite prin una lun-
g
Jnnova
; :

animus
în1843, la Bucureti. In 1878 intra
fert j| mutata dicere formas ca profesor de cânt la Conservatorul
(Ovidiu. Metamorfozele, I, 1). de muzic din Bucureti, unde sluji
 192

timp de 40 ani; fu printre pri- Sunetele cari, la anumit registru, a-^~

mii elevi de i piano pi
armonie cut, nu au puterea i dulceaa jtim-
lui Eduard Wachman i apoi co- brului, ca la registrele.
leg CU acesta. A jertfit muli fcani Stih =1.- Vechi nume dat versu-
pentru a înjgheba organizri de o- lui (v. vers, v. emistih). 2.- Verset
per românii în Bucureti (v. oper). din psalmi (v. ac).
Directorul orchestrei la Teatrul Na- Stihir = Cântare bisericeasc pre-
ional, unde monteaz, pe lâng o- cedat de un vers (stih) din Sfânta.
pere franceze, italiene, germane, tra- Scriptur.
duse de dânsul, i originale româ- Stihiraric = In psaltichie, semnul
neti, ca: Olteanca, Fata Rzeului, y care arat o micare moderat,
Hatmanul Baltag, Chira Nastasia, etc. cum se cânt rugciunile obicinuite.
A mai compus o liturghie* pentru Stihoavn = Cântare bisericeasc,,
cor brbtesc (1894), precum i mu-
precedat! de un stih mai lung: ^rele 8
zic dramatic pentru piesele: Sen- glasuri cu stihoavnela.
tinela, Peste Dunre, Hamlet, Fe-
cioara din Orleaws, Strigoiul, Pigma-
Stihuire = Versificaie (v. ac).
lion, Cpitan Negru, etc, câteva o-
Stil = \ n Un ac cu care (cei vechi
Cometa, Scaiul, Pepelea, etc.
sgâriau o plac de cear, pentru $a
perete :

scrie, pe când nu exista nici {son-

A creat împreun cu Ed. Wachman
Cercul artistic muzical" (1905 — dei, nici hârtie. 2.- Fel de & scrie,
cugetarea, gândirea, oglindind însu-
1912) cor brbtesc dirijat de Mî-
hail Tnsescu, unde inta de seam irile intelectuale i
sufleteti ale

a cultivarea cântecului popular

fost
scriitorului. De dictonul: le style
aici

românesc. A publicat Mecanismul vo-

y
c est Vhomme meme fBuffon). 3.-.
cal (1897), coleciuni cu cântece i co-
Felul cum tratat o bucat Ide
e

ruri colare, a organizat orchesra

muzic: 5. romantic, simbor
clasic,
Itst, modernist, etc. 4.- Fel carac-
Expoziiei române din 1906, a compus
teristic marilor maetrii, dup care
lucrri instrumentale în stil clasic
totdeauna reiese distinct persona-
(cvintete, sextete, octete, ettc.
litatea fiecruia: Stilul lui Bach, al
Mort 1924.
în 2.- Cu acela
lui Haydn, al lui Mozart, al lui
nume, altul, profesor la azilul
Beethoven, al lui Chopin^ etc. 5.3 In
„Elena Doamna", care a publi-
felul anumit al unei specii de cont*
cat de asemenea 4 caiete de cân-
poziiuni S. de romana, de elegie?*
:
tece pentru curs primar (1894, Edi-
de donat, etc. 6.- In felul unui _a-
tura Socec), i alte culegeri pentru
cursul secundar (editura J. Feder,
numit fond de cugetare muzical:
S. bisericesc, profan, vocal, instrur,
1908).
Stentor =
Cel cu voce grozav ide
mental, etc. 7.i 5. format, copt, si-
gur, de maestru, în opoziie cu Mi*
puternic, amintind pe eroul grec
Iul naiv, stângaciu, de începtor.
cu acest nume, despre care O-
mer, în iliada, spune Stentor sin^ c tim(parte) == Notele muzicale
extrase separat, pentru unul din in-
gur avea o voce cât cincizeci jla
un strumentele unei pa'rtiiuni. Se oo-^
loc.
ters =
Autor, cel care nu &
1.-:
piaz numai rândul ce privete acel:
instrument sau acea voce deahmgul.
isbutit s se
afirme sau ireziste s partiiunii întregi (v. divisi).
vremurilor, prin calitatea i valoarea
compoziiilor. 2.^ Note terse, v. Stradivarius = 1.= Vioar de pri-
not* 3.- Sunete terse, cele ce ;se mul rang, modelul de astzi, fabri-
aud slab; de ex. la un tenor tdela
:
cat de Stradivarius. 2.- Numele u-
faimi-re-do (din octava IV) în jos. nei întregi familii de fabricani de
 193

vioar din Italia. Cel mai de Irunte servete ca tem în expunerea unei
se num ia Anton, nscut la Cremona fugi.
(1644—1737) (v. amati). Submediant = Treapta a doua
Stran = „Locul destinat pentru a gamei majore sau minore. In ar-
cântrei i aezat pe ambele la- monie, este treapt slab, îns de-
turi corului".
ale vine forte în caz de modulaie. x
Stret (it, strâns) =
Partea de 1.-*

concluzie dintr'o fuga, care rezum

în desen de note cu valori pe ju-
mtate mai mici, subiectul i contra- U & 5 5
subiectul fugii. 2.- Partea final a
unei compoziii mari, cu micarea uni
grbit i cu velocitti, ca un fel
de peroraie sau concluziune a ca- Subret —
Artist care joac rolul
pitolelor precedente. de servitoare sau de intrigant; m-
Strigt =
Chiot (v. ac).
tr'o comedie sau oper.
—
Strîngendo =
Din ce în ce mai
Substituire 1.^ înlocuirea unei
voci, cu o alta, comparabil ca roî,
grbit, când cuvintele ^n special, cer
într'un anume aranjament. 2.- în-
o expresie mai micat.
locuirea unui deget printr'un altul,
Strof = 1.- Un grup de 4-8 versuri
pe claviatura sau pe tastura unui in-
dintr'o poezie, coninând o ideecom-
strument cu coarde, pentru înles-
• plet. 2.- Fraza muzical având 16
nire tehnic, cerut de un legato
32 msuri în careu (v. ac).
sau staccato.
Structur =
\r Felul cum sunt uertoare =
Siflantâ (v. ac).
orânduite prile unui instrument. 2.- =
Suflet Foal, burduf, cu care
Feîul cum sunt dispuse din natur,
se face vânt la diferite instrumente
coardele vocale. 3.- Felul cum e
cu ancie sau cu tuburi.
croit un cântec, ca intervale, i mai
Sufler (fr. <souffleur) Cel ce op- =
ales registrelede voci (v. estur). tete actorilor, cuvintele, în tim-
4.- S. melodic, S. armonic, felul
pul spectacolelor. S., frecat i el
cum sunt combinate intervalele i de repetiii, are un rol în-
acordurile, ca tehnic de compoziie
semnat i implic cunoaterea ne^
i execuie: 5. grea\> uoar, inge- voilor scenei, a întregei lucrri dra-
nioas, etc. >,Cuktare cântec are struc-
:
matice, pân mai mic
la cel (deta-
tur grea pentru vocea de tenor \ }

liu, a slbiciunilor i a prilor,

Subbas =
Joc de org pentru bune ale fiecrui artist. El trebuie
claviatura pedalelor.
numai s
ajute, la cap de fraz sau
Subdominant =
Treapta a1.- de dialog. Artistul care bazeaz pe
para a unei game majore sau mi- S. i nu-i memorizeaz rolul dea-
nore; face parte din irul 1—4—5—1 juns, nu poate juca un rol icu des-
al treptelor tonale i modale (v. ac). vârire. La oper adesea S. începe
2- Baza cadenei plagale (v. ac). melodia, în special la dialoguri. Ade-
Subgrav =
Octava I, notat în sea, soarta unu* artist i reuita
cheia de bas cu S-va bassa, înso- întregului spectacol este salvat de
im! notele de sub portativ (v. pc- prezenta de spirit a sufleruîui
TAV). care îndrepteaz la timp o scen,
Subiect = 1.- Tema sau poves- prevenind învlmala sau enorme
tirea esenial a unui spectacol de greeli ce ar fi s
urmeze. Nemu-
teatru sau oper. 2.- Scurtul ir me- ritori autori de de ex.: Mo-
piese,
lodic (2—4 msuri; dela început, ce lierc, Shake'speare> la noi, Caragiale,

A L. Iotla. — Dicionar muzical 13

 191

i-aiu început viaa de teatru, servind tub, prin vibrarea unei lame sau an-
ca sufleri. cii (v. ac). Orice sunet izolat
libere
Sugestie = I> In muzic, pute- d impresia de tonic. 3.- 5. vor-
rea ce o are artistul, cântre !sau bit, articulat, darul naturii, lsat nu-
instrumentist, de a cuceri sufletul mai omului; poate fi sau consonant
auditoriului, îmblânzindu^l sau îm- sau vocal (v. fiecare). 4,- 5. ^mu-
brhtându-1 (v. descântec, v. mag- zicale naturale sunt în total în (nu-
netism muzical). Asemenea roluri au mr de 7 (v. gam). 5.- Price 'sunet
gornitii i muzica militar, ca în- muzical are trei însuiri, numite ca-
demn la vitejie, la atac, etc. ;In- liti, - care se prezint auzului în
râurirea ce are o cântare religioas acela timp: a) intensitatea, b) înl-
asupra celor credincioi, mai ales imea i c) timbrul (v. fiecare). >

unde se slujete cu cor, soliste, org Supradominant Treapta a a- =

i orchestr; efectul produce îmbr- sea a gamei majore sau minore (v.
btare, recreaie, reculegere. 3.- I- CADEN ÎNTRERUPT).
maginea creat în minte, la auzul Surd =
1.- Cel ce sufer ide (infir-
unei muzici cu onomatopee (v. ta- mitatea auzului. 2.- S. muzical, cel
blou, simbol). Mai ales în muzica care are auzul normal, dar nu (deose-
descriptiv, unde subiectul e urm- bete sunetele, ca înlime, ca 'tim-
rit dup explicaia din program. La bru i mai ales prile ce (constitu-
o legend, peisaje, etc.
esc un ansamblu (Lavignac). 3.-
Sugestiv = O melodie care in- Rezonan înfundat, închis, înfnabu-
spir anumite sentimente, anumite dis- it a unui instrument, sau acustic
poziiuni de melancolie, de veselie, slab a unei sli de concert, 'a Linei
de avânt, etc camere cu multe mobile i tapete.
Suit = î.- Un ir de .acorduri 4.- Voce uman, stins;, slab, ne-
perfecte. 2.- Altdat, o compoziie timbrat.
p. clavecin,
înirând
în
dansuri
felul partitei
diferite, în
(v.
aceeai
*
ac),
Surdin =
1.- Un mic accesoriu
de brad, în form de pieptene, care
tonalitate. 3.- Astzi, o compoziie
se aplic pe coardele unei viori sau
muzical ciclic: const dintr'un ir
a altui instrument din aceast fa-
de capitole ce n'aa legtur între
milie, .pentru a micora simitor in-
ele; a) pentru muzica de camer
tensitatea sunetelor. 2.- La piano,
(duo, trio, cvator); b) pentru orche-
pedala din stânga sau un buton în
str simfonic. Se deosebete de sim-
dreptul claviaturii, care atenîe un
fonia propriu zis, pentru n'are c obstacol între ciocane i coarde,
form de sonat
micorând de asemeni intensitatea lo-
Sul =
Indicaia pus la începutul
virii. 3.- La unele instrumente de
unei buci sau a unei fraze, ipentru
alam, un acoperi peste pavilio-
ca sse execute numai pe coarda
nul instrumentului, în acela scop.
specificat a unui instrument
arcu.
cu
Surl =
Fluier cu sunet ascuit,
sgomotos. mehterhanea).
Sunet =
Rezultatul vibraiilor
1.-
(v.

aerului, prin unde ordonate, spre

Suspensiune = 1.- Dou sau trei

deosebire de sgomot, efectul vibra-

note din acord, care provoac în-

iiumlor neregulate (v. vibraiune). târzierea (v. ac). 2.- Punct de 'sus-

2.- S. muzical, produs de voce (v.

pensiune, coroan (v. ac).
ac.) sau instrument muzical, prin a- Sustenuto =' Sprijinit, pronunat,
tingerea unei coarde, prin lovirea u- apsat, ca termen de micare i
niii ciocnel peste o coard, prin in- nuan
troducerea undelor de aer printr'un S, V. = Sotto voce (v. ac).
 T
Tabl = 1.- Scândur de care |se T. irmologic, ^stihiraric i ppdie
prind coardele, la diferite instru- (v. fiecare).
mente. 2- T. de rezonan, lada Talanc (talang) =
Clopot de
de rezonan (v. ac). tinichea sau metal, atârnat de gâ-
Tabl-atur =
1.- Lista cuvintelor tul vacii (onomatopee).
ce ineau locul notelor muzicale, în Talent = Dar dumnezeesc de a
vechile notaiuni. 2.- Vechea încer-
simi i de a reda cu lîarmec &i- cu
care de a se fi notat iun !bas de
îneles deosebit. E necesar i com-
realizat, cu literele alfabetului, în-
pozitorului i executantului. Talentul
nainte de a se fi introdus isistemul împreun cu studiul i apoi expe-
ciffrii unui bas dat (în armonie).
3.- La începutul unei metode pentru
riena, fac pe maestru; una fr
alta nu pot atinge desvârirea. „Un
învarea unui instrument, înirarea talent necultivat se pierde"
(v. inte-
prilor din care e format acel 'in- ligen, MUZICALITATE, APTITUDINI, OR-
strument.
GANIZAIE).
Tablou == 1.- Peisajul sau imagi-
Talgere == Cimbale ac).
naia ce trebue s ni le închipuim (v.
Talia cea care <srbatore$te)=
(gr.,
în mi ntea noastr, când o muzic,
descriptiv sau onomatopeic, tinde
Muza comediei, reprezentat când în
costum de bacant (cci comedia a
a zugrN o scen în mijlocul (na-
i

luat natere la srbtoririle lui Ba-

tdrii: în pdure^ la izvor, miez ide
iarn, etc. 2.- înirarea laolalt: ta-
chus (v. dionisgs), când inând; într'o
blou de game relative, (Ic intervalej
mân un sul, în cealalt masca tea-
trului.
de ornamente
Tabor = Un instrument rzboinic, ambal —
imbal (v. ac).
ca o tamburin sau ca un imbal, ambalagiu == Cel ce executa pe
la Bretoni i vechii Englezi. ambal (v. ac).
Tacet = Pauza pentru un numr Tambur = 1.- Instrument de per-
oarecare de msuri, numai pentru cuiune, întrebuinat foarte des, atât
o partid, pe când celelalte au ide (e- la muzica militar, cât i la orche-
*
xecutat. stre; folosete în special pentru a
Tact =
1.- Msur (v. ac). 2.- apsa accentele ritmice (v. darabân).
Tact necomplet (v. fortact). 3.- A 2.- Tamur-major, eful unei mu-
bate tactul, (v. bate). In" psaltichie, zici militare (mai ales de gard),
cuvântul T. sau msur, are îne- care, în fruntea muzicanilor, cu un
lesul de micare sau tempo. Se zice: ciomag respectabil, conduce muzica
 196

li »ers. 3.- Timpanul din urechea dia,- al doilea îî acompaniaz Cta

mijlocie. cobza i marcheaz pe coar- ritmul
Tamburin = 1.= O mic tob, dele instrumentului, cântând vor- 1

pe care se lovete cu mâna, pentru bele, iar al treilea, cu naiul sau mus-
a m«rca ritmul unui dans (v. Idairea).
1

calul, adaug ariei diferite înflori-

2- Numele unui dans însoit de turi.
acest instrument. Tarantella =
de dans 1.- Arie
Tampon, v. tapon. neapolitan, repede
în de msur
Tam-tam =
Gong (v. ac). 6/8, însofit, obinuit, de tambur.
Tango = Dans modern, aproape Cel picat de un piajen numit ta-
i* decdere, importat din America rantul (ce se gsete mai ales prin;
de Sud; micri vioaie. Tarent) cade în toropeal i me-
Tannhuser = Magnific oper în lancolie. Dac i (se cnta o T., bol-
dou acte i patru tablouri, textul navul joac acest dans grbit,,
i muzica de Richard Wagner (1845). se înfierbânt, obosete, doarme ;

Tema libretului este o vestit legend când se trezete, se' simte vindecat.
germanic, de prin sec. al XlII-lea. 2.-, Compoziie muzical pe aceast:
Tao-ku = Un fel de tob Icni" tem. 3.- Un fragment într'o lu-
nez: una mare, care anun începu- crare simfonic cu acela caracter:
tul unei buci de muzic; alta mai Tarantella (violoncel) de Papper l
mic, anun sfâritul fiecrei strofe p. orchestr de Castaldi.
sau cuplet. Ea mai serv i la, pa^ arînâ =
Vechi dans în 3/4, tem-
iade, ceremonii, înmormântri, etc. po di mazurca, cu muzica special.
Tapeur = 1.- Pianist car% exe- =
ârin -Dans popular românesc,,
cut, în special, buci de dans, obinuit la Moi, cu mai multe .fi-
pe la baluri i petreceri:trebue s guri, micare vioaie, în msura de
aib for, sim^i'l msurii, în curent doi timpi.
cu toate dansurile la mod. 2.- In Tartini Giuseppe Nscut în I- =
ironie: pianist lipsit de expresie i talia, la Pirano (1692—1770). Fu
frazare, mai ales cu tueu aspru. un celebru violonist compozitor (are
Tapon (Tampon) Un fel de = o mulime de sonate pentru vioar,
tob persan, cam în forma unui dintre care, cea mai vestit e So-
butoi, pe fundul cruia se bate icu nata diavolului i concerte) precum
dosul mânii sau cu buL i un mare teoretician al muzicii,
Taraf = Band de cel puin trei cci el fu cel care [descoperi
dintâi
lutari, avândi în cap un staroste sunetele rezultante difereniale.
(ef) i compus din trei executani: Tast (clap) Numai pentru in-
strumente cu claviatur, plac u-
oar de os, pe care se .lovete fcie
degetele, pentru ca ciocanul cores-
punztor s produc sunetul, lovind
coarda. Astzi, tastele albe dearân-
dul produc irul natural al sunete-
lor; tastele negre produc sunetele
intermediare cu diezi sau bemoli.
La orga mare, tastele claviaturii de
jos (v. pedal) surat atinse cu pi-
cioarele, au aceleai dispozitive ca
i la manual, producând sunete pro-
funde, pe un cuprins de dou pctave
i execut melo- cromatice.
pm4 tine dibla
 197

Tastier — 1.- Dup unii, sino- compoziie, priceperea special cte a

nim cu claviatur, (v. ac). 2.- Sino- desvolta ideile a) la structura MH :

-Jiim cu punte (v. ac). crrii; b) în îmbinarea i combinarea

Tasuri (teasuri)=Un fel de imbale. instrumentelor, dup efecte', în or4 -*

Tatl nostru = i_- Rugciune zil- chestraie. 4.- In executaie, mete-

nic; pe cuvintele acestea, Româ- ugul, dibcia, ca rezultat, pe deof-
nii au o melodie bisericeasc foartle parte al celor 3 condiii: abilitate ,(v.
rspândit, compus de Anton Pann, agilitate) i velocitate (v. ac), iar
pe glasul V. 2.- T. N., la catolici, se pe dealta al exerciiului struitor, în-
mai numete i Oraiune dominical. tr'un lung ir de ani (v. mecanism,
Tchaikovsky Petre (1840-1893) = exerciiu). Cât de mare fie p& s
Reprezentant de frunte al muzicii lentul, nu e destul; execuia artis-
moderne ruseti. A scris ase o-^ tic are condiia de baz, o (tehnic
pere, printre care: Eugen Oneghin desvârit.
i Mazeppa;lucrri simfonice ce- Telinc = Tilinc (v. ac).
lebre sunt: Simfonia III (Patetica) Tem = Subiect de fug.1.-
-si uvertura 1812; mai are i lucrri Motivul principal al unei compozit
religioase, muzic de camer, cvar- tii, dup
care se desvolt celelalte
tete, concerte, etc. fraze. 3.- Exerciii teoretice muzi-
Teatru =
Cldire anume pentru cale, din cursul studiului- de armo*
spectacole dramatice sau de oper nie, contrapunct, etc.
{y. scen, culis, rampa). E numit: Tematic =
Fel ide a lucra p com*
templul artei; altar pentru coala poziie muzical, dup toate regu-
vieii. Cldirea, nu numai trebue c lile: alegerea unei teme (v. ac),
s reprezinte gust i pricepere ar- contrateme, desvoltarea frazelor, etc.
hitectonic, dar, în afar de cali- din toate s
rezulte o unitate Ide gân-
tatea de a fi comod i (încptor, dire muzical. De ex. o sonat:, I* :

trebue în special s
îndeplineasc simfonie, sunt lucrri tematice (v,
condiia de acustic i rezonant, TEZ),
pentru cea mai mic oapt
ca s Temperament = î.n Fizic i psi-
fie auzit de întregul auditor, din hic, caracter, adic fel de
a ii al
galerie sau stal. Cetii: Istoria Tea- cuiva din natur: sanguin, nervos,
trului la Români, de D. Ollnescu energic, melancolic, flegmatic, indi-
i Istoria Teatrului din Moldova, de ferent, molatic. 2.- darul
Artistic^
T. T. Burada. de a simi (arta i de a o transmite:
Te-deum =
1.- Cântec religios în- actorul X. are temperament, simte,
tru lauda lui Dumnezeu. (Te Deum ptrunde i red
bine rolul. 3.- Si- f

laudamusj. Melodie veche, din can- nonim cu temperatur <v. ac).

tus planus, datorit Sfântului Am- Temperatur (temperament) l.-* —
broziu (v. ac). 2.- Astzi, imn ide Fixarea distane perfect egale a
la
slav, executat de un numr cât mai semitonurilor, când se acordeaz un
mare de voci i instrumente, la ce- instrument cu claviatur, jertfindu-se
remonii i srbtori. 3.- Un serviciu deci diferenele de semiton cromatic
religios solemn, cu muzic, predic, i diatonic. 2.- Poriunea octavei din
etc, inut prin biserici, temple, ca- mijlocul claviaturii, fixat mai întâi
tedrale, în onoarea suveranilor, a de acordor, pentru ca, dup aceast
eroilor, sau în zilele de srbtori octav acordeze restul pianului.
naionale. * Templu = Edificiu zidit anume
Tehnic == 1.- T. unui instrument, pentru rugciuni i servicii religioase.
.mecanismul de funcionare. 2.- T. Azi, mai la toatetemplele se &^
vocal, tiina emisiunii sunetelor, sete instalat o org mare.
câte
<lup regulile de belcanto. 3.- In Tempo === Micare (v. ac).
Wpj \ * ,
, _ | , (
'

. l
.
 198

Tenor =
1.- Voce brbteasc care Termen = Cuvânt întrebuinat m
duce cu înlesnire notele de sus: ia) muzic, cu anumit aplicaiune: ter-
lejer, volum mic, timbru plcut, ters meni de micare, de nuan (v. ac).
în registrul de jos; are velociti ji Ternar *= Un grup de 3 timpi,
coloraturi, dei foarte plcut, atinge în msurile compuse: 6/8; 9/8; 12/8
do i chiar re de deasupra porta- (v. msur) cu subdiviziuni ternare.
tivului.Fiziologicete, este conside- Prima din aceste trei, primete un.
rat ca anormal unei voci brbteti; accent, fiind al msurii simple ce
b) liric, volum mai mare, timbru ba- intr formarea msurii compuse.
în
ritonal; are emisiuni înalte, cu în- Terpandru == Elev i urma al JuL
lesniri, registrul de jos slbu sau Orfeu. A trit pela 670 în. de ;Hr.,,
chiar ters, notele centrale pline; c) la Lesbos; a lrgit lira cu patru
de for sau dramatic, volum mare, coarde, la un instrument cu apte
timbru sntos, registrul central i coarde (eptacord). E socotit drept
cel de sus puternice, acutele lipsesc întemeietorul muzicii greceti, fiind
sau sunt emise greoi; d) barUo nai, i - compozitor
însemnat.
volum, culoare i întindere de bari- Terpsihore (gr., ced care farmec
ton i totui T., prin felul ide emir corurile de dans) Muza dansului, =
siune. Timbrul i calitatea sunt din reprezentat inând în mân lira.
cele mai bune. 2- Vocea^a III-a din Ter = 1.- Intervale, distana dela:
tr'un quartet mixt; corespunztor cu o treapt pân la a treia, -în jsus
rolul de viol, în muzica de camer, sau în jos: do (re)-mi; fa (vo\)-re;
cu violoncelul într'o orchestr, cu este de 4 specii; a) T. nicordtâ
eufoniul într'o muzic militar. (diminuat) are 2 semitonuri; do diez-
Teorb sau Tiorb (dup numele mi bemol este interval disonant (v,
inventatorului) =
Instrument din fa- acord). Prin rsturnare o sext d
milia lutei, servind ca acompania- mrit (10 semitonuri); b) T. mied
ment (la mod pe vremea lui Lully), (minor) are 3 semitonuri (un ton
care pe lâng
coardele obinuite, a- i jumtate); din natur: re-fa; mi-
vea pentru sunetele grave, alte coar- sol; prin construcie: do-mi bemol'
de, prinse de o alt încolcitur (în sau do diez-mi becar. T. mica *e Iun
partea opus a gâtului. interval consonant (v. acord). Prin
Teoretic == Ceea ce privete par- rsturnare d
o sext mare (9 semi-
tea de studiu: gramatica muzical, is- tonuri); c) T. mare (major) are 4
toria, filozofia, legile de acustic, etc. semitonuri (2 tonuri întregi); din na^
Teoreticon =
Carte de psaltichie tur: do-mi; fa-la; 'solsi; prin con-
(v. ac). Cel mai rspândit, de An- strucie: re-fa diez; mi bemol-sol,.
ton Pann, tiprit în 1843, în propria etc. T. mre
e un interval consonant:
sa tipografie din chilia bisericii Ol- (v. acord). Prin rsturnare o d
teni, unde se întretia calea Dudeti sext mic (8 semitonuri); d) T.
cu strada Olteni. mrit (augmentat) are 5 semito-
Teorie =
l.~ Partea din studiul nuri: re bemol-fcu diez; e un (interval
muzicii, care cuprinde explicarea sem- disonant. Prin rsturnare o sext d
nelor, regulile, cunotinele i toate micorat (7 semitonuri). Orice in-
îndrumrile, ce necesit executarea terval de ter poate trece prin toate
muzicii cu vocea sau cu instrumen- aceste 4 specii, cu ajutorul acci-
tul. 2- Principii muzicale, cunotin- denilor.
ele neaprat necesare, elementele de micorat T. mic mare T. mrit
T. T.
baz Carte
ale studiului (v. solfegiu).
de principii i teorie, de Faust ;Ni-
culescu (2 volume); Teoria muzicii,
de Traian Viilpescu, profesor la Con-
servatorul din Cluj. 2.- Game în ter, exerciii de
 199

velocitate ; exemplu: la piano,, unde sus: ton-ton-semiton do-re-mi-fa;b):

mâna dreapt face ter supe- T. minor, ton-semiton-ton: larsi-do-

rioar, notelor dela mâna stâng. re. Succesiunea ascendent a dou
3.- T. duble; tot la piano, exerciii, T. majore, de acela fel, dau Jcores^
unde ambele mâni fac aceleai i- punztor gamele majore moderne, tip
ruri de tere duble. T. în armonie, do major. Ex. I: do-re-mi-fa/ isol-la-
dup ureche, cel care face; din prac- si-do. Ex. II:sol, la, si, \$o/ re, mi,
tic, din obinuin, vocea secund. fa, 'sol'. 4.- T. unite sau (dezunite.
Teret =
1.- Grupare de 3 ;yoci Tetrafonie =O bucat armonizat
sau instrumente, executând o lucrare în 4 voci.
anume scris în 3 particje. 2.- Lu- Tetralogie = Un ir de 4 (spec-
crare armonizat sau contrapunctat tacole de oper diferite, care, la un
în 3 voci; se consider ca complet loc,au legturi, ca subiect, formând
i pur, fr
umpluturi de armonie. o singur lucrare; ex. faimoasa te- :

3.- .de 'soliti, pentru voci, foarte tralogie a lui Wagner, compus din:
adesea - într'o oper sau anume de Rheingold (Aurul Rinului), Walkre,
concert: are acompaniament de piano Siegfried i Gotierdmmeiung (Cre-
sau instrumente (v. trio, v. tri- pusculul zeilor). Aceste patru se re-
cinium). prezint la teatrul din Bayreuth, în
estur = 1.- Felul cum e ialc- patru seri, consecutive, fiecare con-
tuit irul intervalelor unei melodii, stituind un spectacol.
în raport cu registrele vocale. . Text = 1.- Cuvintele unui cântec.
unei melodii e condiia principal 2.'-i Libret (v. ac).
pentru ca un cântec s convin 'unui
Tez ==
1.- Lucrare, ca exerciiu
.anumit fel de voci. Se zice: . \pen- teoretic de armonie, de contrapunct,
tru voce de mezzo -^sopran,
bariton,
etc. 2.- Desvoltarea dup reguli a
tenor, etc. (v. structur)". 2.- Con-
unei teme sau subiect de fug. 3.-
trapunct esut pe o melodie dat.
Lucrare dramatic al crei desnod-
Tesis =
In metrica latin, timpul
mânt este voit: dup T., adic (dup
tare sau accentuat dintr'o msur;
cele susine autorul (art pentru
ce
spre deosebire de arsis,. timpul slab.
In metrica greac, înelesul fiecruia
tendin). Adesea, acela autor d
ultimului act, coninut diferit ca so-
este tocmai contrariul.
luie de tez.
Tetracord =
1.- La cei vechi, o
lir cu 4 coarde. 2.^ Un ir ide 4
Thibaud Jacques == Nscut la Bor-
note, care altdat forma gama pe
deaux în 1880, unul din cei mai jde
baza felului cum s'au orânduit cele sam virtuoi ai viorii. Debuta în
public la Angers, la vârsta de ,13
3 intervale de secund consecutiv.
De sus în jos: a) dorian, dou to-
ani. împreun cu Cortat (piano) i
Cazals (violoncel) a alctuit acel trio
nuri i un semiton: mi-re-do-si; b)
cunoscut în toat lumea.
frigian, ton-semiton-ton; re-do-si-la;
c) lidian, semiton-ton-ton do-si-la- :
Thomas Ambroise (1811—1896) =
eol. Succesiunea descendent a dou Compozitor francez, la început a-
T. de aceîa fel, alctuiau modurile parinând vechii coli a lui Auber;
tip: dorian, frigian, lidian (v. mod). îns prin Mignon, cea mai popular
oper a sa, fcu un pas energic
Dorian Frigian Lidiun
înspre opera propriu zis, desbrân-
du-se de caracterul operei comice.
Tihu =
Instrument de percuiune,
la Chinezi, un fel de lad ie lemn
3.- Astzi, a) T. major, de jos în în ferm ptrat, aezat pe un pie-
 20*

destal pe care se lovete cu .un Tipofon =

Instrument asemntor
ciocan. cu celesta (v. ac).
Tipsie == Cimbal (v. ac).
iitur = Hora igneasc, aa =
numita ca la ua cortului.
iter Instrument cu coarde de

Tilinc = Fluier ciobnesc, fr

metal, întinse pe o. de rezo- ldi
nan orizontal, unde sunetele se !

guri, fcut din scoar de paltin, .

produc prin atingerea coardelor cu

rchit sau tei. o mic lam metalica, prins de un
imbal, ambal cimbal sau
In- — inel ce se îmbrac pe degetul .cel
strument percuiune, alc-
mare, de mare al executantului. Fiind uor,
tuit dintr'o bogat lad de rezo- transportabil, e foarte rspândit,
nan, pe care sunt întinse multe mai ales în Austria i Germania.
coarde duble, ce sunt lovite de te- Tob (dob), v. daraban, tam-
xecutant cu dou ciocnele: e ne- bur.
lipsit dela un taraf de lutari si jn- Toboar = Cel ce execut din
locuete efectul acompaniamentului de tob.
piano. Unii executani (ambalagii) Toccat = Altdat, precum în
ajung la virtuoziti rare, producân- înelesul, de sonat, era orice* bu-
ciu-se ca soliti în audiiuni i con- cat scris pentru instrumente de
certe (v. taraf). coard, tot astfel, acum, tocata e
Timbru =
1.- Calitatea sunetului o compoziie scris anume pentru
dup care se" recunoate felul vocii instrumente cu claviatur: -piano sau
sau al instrumentului ce a produs org, cu caracter clasic. Valori scurte,
acest sunet. Timbrul face s cunoa- micare grbit, desvoltare frr re-
tem pe o persoan dup voce, s guli precise;
Toccato =Partea care constitue
deosebim un sunet cântat de un bas
sau de un sopran, de o Vioar sau basul (ca armonie), într'o reunire
de un flaut. 2.- Se zice: ^plâcw, . de mai multe trompete.
dulce, cispru, metalic, conzistent. O Tof — La Evreii vechi, instrument
voce frumoas sau urît, datorit e
de percuiune, între timpan i im-
timbrului. 3.- In fizic e dovedit bal. Astzi, în înelesul generic de
c T. este rezultatul armonicelor fv. ;
tob.
ac.) ce însoesc un sunet. Ton == 1.- Gradul de înlime sau
— de profunziune al unui sunet mu-
Timpsau btaie Una din pr-
ile egale ce alctuesc o msur: zical. 2.- A da tonul (de teatre Idi-
jor), a stabili tonalitatea unei câm
a) T. forte, tare sau accentuat, jcel
tri vocale, orientându-se dup dia-
care primete un accent (v. msuri
pazon prin stabilirea acordului to-
simple, compuse);b) T. <slab, fr nicei. 3.- T., aa numitul ton pi-
accent. La plural: doi timpi, nu
treg, interval de dou semitpnuri din-
dou timpuri.
tre care dou trepte apropiate ale
Timpan = 1.- Membran din or- gamei: do -re, re-- mi, fa-sol, sol-la,
ganul auzului, de care se isbesc 'vi- la-si. 4.- T. major, v. gama modu-
braiunile sonore. 2.- Instrument de lui major; T. minor v. gama (mo- ,

percuiune întrebuinat în orchestr, dului minor. 5.- Tonuri relative sau

constând dintr'o tingire de aram, paralele, v. game relative. 6.- To-
cu un capac de piele, pe care £e lo- nuri directe (unul major i unul mfc
1

vete cu unul sau dou beioare îm- Do major

brcate. Cu un dispozitiv de uru-
buri, se poate acorda într'o anu-
mit tonalitate, producând numai
tonica i cvinta. 1
 291

Do minor terminat de armura praprie, i a-

nume, aceeai întotdeauna, cu i&ak
coinciderea de înlime a enartnonir
celor. Mai mult: când un compozilnn*
gândete o bucat, de ex. în ol :

major, concepia este atât de strâns

de tonalitatea aceasta, încât transpo-
ziia ei, dei d
aceeai impresie me-
lodic, nu tlmcete perfect gân-
direa i expresia voit de autor i.(v.
tabloul gamelor relative).
Tonic =
Treapta întâi a ori-
1.-
crei dela T. pornete ir
game:
îior) au aceleai trepte, numai in- c rul treptelor; ea d
numele gamei
tervalele modale (v. ac.) sunt deo- sau a tonalitii. Ex. în sol ^naior, :

sebite (tonica i sensibila sunt co- sol e tonica. 2.- Oricare sunet poate
mune). .7> Tonal face muzica, o fi luat ca tonic, dac, pornind dek
-expresiune popular, care arat c el, se construete o gam, major
un cuvânt poate avea un îneles sau sau minor (v. gam, armur, mo©,
altul, duc felul cum este rostit (to- tonalitate).
nalitate). Tontoroi (ontoroi) Joc, daoa =
Tonal (acord) =
una din cele trei într'un picior.
Irepte, care precizeaz tonalitatea pe -Tosca =
Oper în trei acte, jrnMn
treapta I, IV, V (v. acord). zica de Giacomo Puccini (1903), li-
Tonalitate =
1.- Sinonim cu mod bretul de Giaoosa i Ilica, dup idra-
<v. ac). 2.- Sinonim cu ton. 'Si- ma cu acelai nume, de V. Sardou.
nonim cu gam
(v. ac). 4.- 'Scar Tp. =
Prese, timpani (v. ac).
construit pe oricare din cele dou- Trac == Starea de nervozitate în
sprezece sunete cromatice, purtând care se gsete un artist, dirijor,
numele acelui sunet dela care por- cântre, orator, etc, înainte de a
Jiete, luat drept tonic (v. ac). ,La aprea în se manifest
public. T.
aceasta se adaug modul major sau diferit (prin tremurare, nelinite, etc);
minor, dup distanele construite în- mai mult la începtori, mai rar la
tre trepte, respectând distanele co- cei cu experien.
respunztoare, din modelele do ma- *
Tradiie (lat., trans-do, dau din-
jor i la minor. Din aceast cauz, colo) = Motenirea din tat în (fiu,
fiecare tonalitate îi are identitatea dealungul veacurilor, a unor
obi-
-ei definit, cci numai una singur ceiuri, sau datini legate
religioase, 1

esfe care poate lua fiin pornind de anumite povestiri. Mai toate sunt
dela acelai sunet. Ex. I: T. lui re
: însoite de cântece populare: colin-
major are identitatea ei, cci este dele (V. VICLEIM, STEA, PLUGUOR, SOR-
singura care are singura
tonica re: COV, etc, v. folklor).
major ajutat de cei doi diezi dela Tradiional (cântec) = Cel mo-
cheie având irul astfel construit, ca tenit din veacuri, strâns legat de o
s dea impresia egal cu a lui {do anumit tradiie Sau datin religioas.
major. Ex. II: Dei mi bemol minor Melodiile tradiionale caracteristice
are aceeai impresie, aceeai înl- prin simplicitatea lor, prezint inte-
ime i acelai ir de taste sau de 1

res pentru folklor (v. ac.), prin fe-

locuri pentru executarea lor, cu fe lul de adaptare la text, structurai
diez minor, totui, fiecare din aceste gam, ritm, etc a) T. religi&s, spwse
dou tonaliti îi are identitatea de- la anumite srbtori (v. axion) sat*
 202

in legtur cu datiuele unei srb^ rspândirea unei buci, fiind la ni-

lori (colind); b) T. popular; ex. velul executanilor comuni.
jocul cluarilor (y. ac). Ex. 1
Tragedie =
I- „Cântarea reli-
gioas, executat de corul satirilor
iv. ac), cu prilejul înjunghierii unui
ap (gr., tragos) în onoarea lui >£a-
chus". 2 - Lucrare dramatic cu per-
sonaje eroice sau legendare, cu si-
tuaiuni care inspir groaz sau mil,
cu sfârit totdeauna funest. 3.- In
muzic, T. corespunde cu opera dra-
matic, dup modelele create de Ri-
chard Wagner, în care muzica or-
chestral polifonic, personajele de
pe scen i decorurile, toate trei )la
acela nivel de importan, colabo- Transformare =
1.- Prefacerea u-
reaz deopotriv la unificarea de ac- nui cântec,unui solfegiu, dintr'o
a
iune i de impresiune (v. coal msur în alta corespunztoare, prin
GERMAN). dublarea sau înjumtirea din 2/4
Trâmbi (slav. tronbia,\\msx) = în 2/2; din 3/~4 în 3/8 sau Vice-
Numele popular al trompetei. Cu versa.
T. comenduirea cheam mulimea, Prin T., diferena este numai în
spre a face cunoscut o porunc. iDe scris, melodia, tonalitatea, btaia tac-
aci înelesul, în ironie, vulgar: a tului, rmân. 2.- Prefacerea unui cân-
trâmbia, a spune tuturor un lucru tec, schimbându-i msura; ex. doi :

ce trebuia s fi rmas secret. timpi în trei timpi, micarea, modul,,

Transcriere = \- Mutarea în scris pstrând numai ideea caracteristic
a unui cântec, dela o cheie la alta, melodiei. Ex. melodia unei arii de
:

pstrând exact tonalitatea, msura i oper transformat în mar, a unei

deci valorile; ex. din cheia de isol
:
romane transformate în vals, etc.
în cheia de bas. 3.- Prefacerile cerute de un aranja-
ment (v. ac), ca o melodie poat s
fii adaptat la o nou întrebuinare.
Transport — Transpoziie (v. ac).
Transpoziie = 1.- Mutarea, în
sau în minte, a unei melodii,
scris
dela o tonalitate la alta, dup £um
convine mai bine execuiei: pentru
un cântre, transpoziia cu un semi-
2.r- Transcripie (v. ac). 3.- Aran- ton, cu un ton, cu dou -mai jsus
jament (v. ac). sau mai jos, dup mijloacele vocale;
Transcripie =
Prelucrarea unei pentru un instrument, dup cum con-
eompoziiuni scris anume pentru o vine mai bine mecanismului de teh-
voce sau un instrument, spre a ifi nic. T. se face în 3 feluri: (a) în.
executat, de astdat, fie pentru a- de
aceeai cheie, ex.
celai, fie instrument, îns
pentru alt
într'o form mai sau maiuoar
complicat. T. face ca o bucat s
urce rangul unui numr de concert
sau s
înlesneasc, prin simplificare, Tr-ia-sc Re-ge-le
 203

cu o secund ter mai sus |sau care treapt îi are numele ei; ;7\ \I P -
mai jos; se mut not cu jnot la tonica, orice sunet dela care porne-
aceea distant, avându-se grij ca te construirea gamei; T. II, sub-
s se noteze la fiecare început de medianta; T. III, medianta; T. IV\
armtura noii tonaliti
portativ, ;
subdominanta; T. V, dominanta; 7V-
b)schimbându-se cheia; notele r- VI, supra-dominanta; T. VII, sensi-
mân pe Ioc, numai sunt cetite c bila sau simibila; T. VIII, octav i£v.

dup noua cheie i se schimb .ar- fiecare). armonie, a) T. bun,

2.- In
mtura dup noua tonalitate artat pe care se construesc acorduri pu-
de cetirea notei dup .schimbarea ternice, indicate pe prile accen-
cheii; tuate ale msurii: t. I, IV, y, WI;-
b) T. slab, II, I, VII; fee (recomand
pe prile slabe aîe msurii, afara
de cazul intenionat al unei modu--
laiuni; în acest caz, treapta slab
devine bun.
c) în fine, rmân pe loc i [cheia
Trei (3) =
1.- In armonie, jscris
i notele ; se schimb numai ar-
peste basul dat, arat rsturnarea
mtura cerut de cealalt tonalitate, întâi, adic basul e tera acordului;
care ocupa
aceleai locuri .pe por- 2.- Triolet, când e notat peste >un-
tativ. Ex.: fa major, cu un bemol
grup de trei note cuprinse într'un
la cheie, ocup pe portativ acelai
arc. 3.^ Degetul mijlociu, la digi-
loc ca i fa diez ma/or, cu 6 diezi.
taie.
Trem. = Prese, tremolo (v. ac.).-
Tremolare = A executa în felul
numit tremolo.
Tremolo = 1.- La instrumentele
cu coard cu arcu, un plcut jeîect
2.- Prin transpoziie: a) caracterul tremurtor al sunetului, printr'o di-
melodiei rmâne acelai, nu se schim- bace tremurare a degetului ce apas
b modul, ci numai înlimea i nici pe coard, în timpul execuiei acelui
micarea sau nuanele; b) pentru voci, sunet. 2.- La instrumente cu cla-
T., de cele mai multe ori, nu fee viatur, alternarea, foarte grbit, a.
simte; pentru instrumente îns, orice valorii foarte mici, a dou note ia
T. schimb tastele sau locul de e- octav sau a notelor ce constitue jim
xecuie, i deci tehnica; c) cei ,o- acord. 3.- La instrumente de su-
binuii, transpun direct, din prac- flare, o tremurare ce poate fi ne-
tic, fra mai avea în iscris no- plcut, dac executantul nu are o-
tele transpuse; d) nu exist T. fr binuina respiraiei. 4.- La instru-
schimbare de armur, fiindc fiecare mente cu coard, arcu (ex,: fr
tonalitate (v. ac.) îi are identitatea mandolina), tremurarea e rezultata
ei, prin anumit armur. din atingerea alternativ i grbit
Transpunere = Transpoziie (v. a celor dou ooarde^cluble, când pana
ac). se agit între ele. 5.- La voce, Vi~

Traviata = Oper în patru acte,

bratto (v. ac).
de Verdi (1853). Libretul, de Piave, Tremolo vibrato
este o adaptare dup Doamna cu ca-
melii dc Alexandru Dumas fiul.
Treapt = 1.- Orice sunet care
face parte din scara muzical; fie-
 204

Tremolo l*Qato Tremolo legato dat se mrginete la un grupai

sase poa'e executa de instrumente (v. ac), clar mai ales când e îpe & 1

cu coarde
not cu coroan, are nevoie de ©
_J^L_j^
concluziune (v. ac).

Tril cu concluzie

^ r ^[ la piano tr
^
Trianglu =
Instrument de per-
«cuiune, întrebuinat în orchestr, pen-
tru anumite efecte. Const dintr'un 2.- T. dublu, paralel pe dou
note în
iriunghiu suspendat, de metal, inut ter. 3.- Tri'.ul dracului) creat în vioa-
de executant cu mâna stâng, cu r de neîntrecutul Giuseppe Paganini,
ajutorul unui cordon. Sunetele se numit din cauza enormei difi-
astfel,
produc lovind cu mâna dreapt in- culti tehnic. 4- Caten (v.
de
teriorul triunghiului, cu o baghet ac). 5.- Tril de privighetoare, se
din acelai metal, dup ritmul in- zice de obicei, de o cântrea .(pri-
dicat de nevoile ansamblului. Face madon) lejer, care afe agiliti i
parte din baterie triluri vocale fermectoare.
Tricinium = Un fel de fanfar, Trilogie =
O grupare de trei lu-
redus numai la 3 trompete sau 3 crri dramatice sau de oper; poate
eornuri, executând buci scrise în fi reprezentat ca spectacol aparte
.armonie. i toate trei în ir se Completeaz
Triftong — Trei vocale grupate una pe alta, formând un tot. La .

jntr'o silab: iau, iei. Separarea lor Grecii' clasici, Orestia lui EschyU con-
nu este permis în arta cântului i stând din: Agamemnon, Coeforii t
nici deplasarea accentului vocalei în- Eumenidele. In repertoriul drama-
tregi, care trebue s
fie întotdeauna tic românesc, se consider ca atare
cea din mijloc. trilogia lui Delavrancea: A/mts de
Trigonon =
Instrument cu coard, soare, Luceafrul, Viforul, toate trei
în form triunghiular, întrebuinat artând perioada istoric a voevozi-
in antichitate. lor: tefan cel Mare, Petru Rare i
Tril = Ornament (v. ac.) artat tefni-Vod.
alt dat printr'o cruce peste not; Trio =
1- Teret (v. ac). 2.- O
.azi7 P 1"^ sau tr. sau numai compoziie pentru muzica de ca-
întotdeauna deasupra notei. Execuia mer, scris în genere pentru vioar,
const în tremolarea cât mai gr- violoncel i piano sau dou viori i
bit, clar, fin i posibil a .notei piano, în acesta din
care <nu urm
scrise alternativ cu nota imediat dea- are numai simplul rol de acompania-
supra ei (respectând; armtura) i ment, ci de instrument concertant,
începând cu aceasta foarte rar, ca de aceeai importan cu celelalte
cea dedesubt; în acest caz, se indic dou. 3.-unui capitol dintr'o
Titlul
cu o apogiatur. Notele trilului in- bucat clasic pentru piano. 4.- Ti-
ir în calculul valorilor ce alctuesc tlul prii a doua dintr'un mar sau
msura. Dac trilul e pe o not «de alt dans, având întotdeauna o fraz
scurt durat, ia numele de mor- cantabil, în tonul cvartei superioare,
i endo (v. ac); Dac e pe o Jiot.de fa de tonul prii dela început.
durat mare, începe dup
T. poate Triol sau Triolet Grup de trei=
voia executantului; la început rrit note ce trebue executate într'o sin-
fi din ce în ce mai igrbit. T. începe gur btaie, într'o 2/4 bHmsur
adesea cu o broderie (v. ac); alt nar sau o parte egal din jbtaie.
 205

T. se noteaz cu cifra 3 §i un arc del; se pot face înc foarte rciultc

deasupra. combinaruni ritmice i în diferite
Acesta nu e triolet msuri, dup dibcia compozitorului^
principiul îns rmâne acelai.
Tromb = Trompet (v. ac).
Trombon =
Posaune: instrument
de suflare de alam, în forma trom-
petei i ceva mai mare, timbru maL
aspru i mai viguros. Produce su-
S nu se confunde T. cu -grupul nete cromatice, cu ajutorul a dou
celor trei note într'o msur ternar, culise vârîte una într'alta. Exist T.
(v.ac). Deasemenea s# nu se confunde alto, cu notele scrise în cheia jde
dou triolete consecutive (cu accentul do, pe linia a IlI-a; trombo- te-
din 3 în 3) cu un sextolet (accent nor, cu note scrise în cheia de kto>~
din dou în dou (v. sextolet). ,
i trombo -bas, cu notele în cheia
Tric =
Fluiera de trestie (as- de fa. Pentru toate trei felurile, 'no-
tupat la captul prin care se sufl) cu tele se scriu în tonul adevrat si £n~
sunetul tare i ascuit. nltimea exact, spre deosebire de
Triton = Intervalul de cvart m- alte instrumente din aceast fami—
rit: are ase semitonuri i e cu- lie, unde tonul i înlimea exact
prins întotdeauna între treptele 4 se obine
prin transpoziie. nu- Aa
i 7 ale modurilor majore i mi- mitul 'S&xitrombon, dup
numele fa-
nore. Se zice. 7\, pentru jare i3 c bricantului,aduce importante îmbu—
tonuri în ir; spre deosebire de nttiri, având 6 culise independente.
evint micorat, care are tot 6 se- Trompet (tromb) = 1.- Instru-
mitonuri, dar sunt înirate ameste- ment de suflare, cunoscut în anti-
cat: semiton- tot- ton i apoi semi- chitate, de care se vorbete în bi-
ton. In armonie, tritonul ia numele blie (v. haoerot). Se gsete gra-
de bicord atractiv (v. ac). vat în monumente egiptene (290O>
în. de Hr.) i se pomenete fcfe el
Triton în istoria de unde Ita-
Romanilor,
lienii o numesc i azi: tromba ro-
mana. 2- Astzi, instrument de su-
flare de alam, foarte întrebuinat
6 smt. ton ton ton
&— în orchestr, nelipsit în muzicile mi-
£-Q
litare, având întotdeauna melodie
principal. Consta dintr'un tub mai
Tot 6 5 nt , dar nu e triton lung decât doi metri i jumtate, e
Troheu = Form de metru, de îndoit de dou ori cu o îmbuctur
poezie, constând din dou silabe :
bombat i pavilionul larg; a) T. do
prima a doua slab
accentuat, iar major, se noteaz în tonul adevrat;
La bimetrele trohaice puse pe o mu- b) T. cu culise, se noteaz în trans-
zic, primul T. se cere s fie jun poziii.
for tact (v. bimetru). Trop =
1.- In literatur, figur
de cugetare. Ex. o mân de pa-:

B-te | van-tul . ua • te | ta-re meni; lume puina. 2.- In evul me-

diu: modul îngr-
ui\n\nri\m a)
mdirile de silabe
cvinta (v. proz); c)
ecleziastic;
completau sie-
formele me-
ce
b)

lodice pentru anumite rspunsuri li-

Observare: Acesta e numai Un mo- turgice catolice.
 206

ii
Tropar
n
= Cântare bisei:easc ci
anumit model de melodie (v.
m ir-
carea degetelor, gurile cât
propiate de îmbuctur. La
mai
org
a-
e
acelai principiu, numai pentru timbru
Trovatore
(trubadur) 1.- Poe = i intensitate; ca înlime îns, fie-
care tub produce numai un singur
..i cântre
din secta cavalerilor din
sunet anumit, a crei înlime a su-
evul mediu, care cânta din loc în
netului este precizat prin msur-
Joc poeziile i poemele epice sau
toarea numit picior (v, ac). 2.-
lirice (Menestrel i Minnesnger). 2.-
Tubul vocal, felul cum sunt articu-
Oper în patru acte, livret italian
lai muchii gurii, formând un tub
de Salvator Cammarano, muzica de
mai scurt sau mai lung, dând astfel
Verdi (1853).
gradaia vocalelor (dela deschis pân
Trubadur == Trovatore (v. ac). la închis): i-e-a-o-u (sau contrariu,
Trubaduri mui ai ai Româ-
Cetii: dela închis la deschis). arta icân-
In
de Mih. Gr. Poslunicu, bi-
nilor, tului, acest tub vocal îi are (impor-
blioteca ,,Din trecutul nostru muzi- tana anumit pentru emisiunea fru-
cal", ed. Cartea Româneasc. moas a vocalelor. O experien a-
semntoare se face observânSfti-se
rsunetul dela gros la subire, ce
se produce pe msur ce se umple
o doni cu ap sub gura (unei Ci-
mele. #

Tuba = \- Altdat, trompeta Ro-

manilor, format dintr'un singur tub.
2- Astzi, un viguros instrument de
suflare de alam, întrebuinat în or-
chestrele mari i muzic militar, a-
vând baza armoniei, prin profunzi-
mea sunetelor, iar notaiunea scris
ca pentru contrabas.
Tubulhana =
Un soi de band
de muzic turceasc, ce aveau nu-
mai vizirii i beii, printr'o anumit
autorizaie din partea Sultanului. T.
^ Tub = 1.- eav
metal iSau de se compunea din: nou tobe, nou
-rdiîi lemn, din care se fac instrumen- zurnezeni care. sunau din zurnader,
te de suflare, dela cel mai simplu surle; apte borazeni sau trompetai,
fluiera, pân la cel mai complicat patru zilezani care ciocniau teasuri
instrument. Natura metalului sau a de alam.
lemnului contribue la timbrul sunetu- Tu-ku = Un fel de tob, (a Chi-
lui fiecrui instrument; diametrul ca nezi.
i lungimea tubului, contribue la în- Tulnic =
Specie de bucium, tot
nlimea sunetului; cantitatea de aer dintr'un tub lung, mai mult de un
ca presiune, i slaba sau energica lui metru, din dou doage de lemn (u-
agitare, hotrsc intensitatea. La flu- or, încercuite de crengi. Se gsete
iere, clarinete, etc., lungimea tubu- mai mult prin Munii Apuseni, ser-
lui i-o face chiar executantul; tu- vind fie pentru semnalele ciobanilor,
bul e mai lung, deci sunetul »niai fie pentru unele melodii ciobneti,
profund, dac degetele clapele sau restrânse ca întindere. Se aude la
-acoper toate gurile;
din contra, distane mari, chiar de câiva kilo-
iubul e mai scurt, deci sunetul jmai metri. Cu un asemenea instrument,
înalt, dac se descoper, prin ridi- chema la revoluie (1848\«pe po;,o;,
 207

snarele erou al Ardealului, Avram s fie moale, pentru a realiza con-

Iancu ; cu T. îi jelia amarul
tot diiia special de legato, între a-
acelai,când, înnebunit, rtacia în corduri.
netire prin codrii îndesai ai Mun- Tutti = Toi; dup un pasaj (de
ilor Apuseni. solo, reluarea frazei, a refrenului
Tueu (ir., toticher, a atinge) = sau continuarea bucii de ctre în-
Felul cum un executant lovete tas- tregul ansamblu vocal sau instru-
iele unui instrument cu claviatur; mental. Câte odat, T. acompaniaz
iueu elegant) delicat, aspru, tare- chiar pe soliti, în acest caz, Uor,
niît. In special la org, tueul trebue discret, ca snu-1 acopere.
 u
y. c. ==' Prese, una corda (v. Un ime (not întreag) Figura =
AG. de not, scris ca un oval gol, fr
Ugav =
genere, instrument de'
In , nici o linie o care valoreaz, în |ge-
suflare, la vechii Evrei; unii o iso^ nere, cât se in patru bti, |n'fcn-
cetesc ca org, ca pe acea &rreme. ,sura de 4/4 sau dou bti <în a$r
Ugolimo Vicenzo (1615) =
Corn-, sura de alia breve (v. ac, Iv. Valoare
pezitor italian,- reprezentant de sea- relativ).
n al colii palestriniene. A publi- Unison 1.- La acelai sunet*
adic dou sau mai multe instru-
=
cai. 9 carte de madrigaluri, patru
volume de motete, apoi psalmi i mente sau voci, cântând la fel (a-
mease. A fost maestru de cor la ceeai treapt, la aceeai înlime),
capele de frunte din Roma. sau chiar la diferen de o octav
Ugoîino d'Orvieto Teoretician= sau dou, când vocile sunt mixte;
aî muzicii, a crui lucrare Despre ex. sopran cu tenor sau bas. (v.
:

muzica mensuratâ (v. ac) e pstrat ison). Ejste forma primitiv a an- .

fak'o bibliotec din Roma. A trit samblurilor vocale i instrumentale,

în secolul al XVI-lea. pân la evul mediu, când a început
Una corda =
1.- La instrumentele a se cunoate armonia i contrapunc-
de coarde cu arcu, toate notele pe tul (V. MONODIE, OMOFQNIE, ORGANISM).
aceeai coard. 2.- La piano, apli- 2^ Dou
note la unison, consecutive,
carea pedalei din stânga. (v. prima), prin rsturnare, dau o
Mîîca = Vechi nume italian, dat octav.
unison octav
valorii
optime.
Und sonor =
noicare,
de

fcând
nota ce numim noi ,azi

parte
Val de aer, ipus
dintr'o
:în

vibra-
m
*•>
——^
-

o &
<5>

ie (v. ac), Unitate = 1.-: Totalitatea ce re-

Undeclm = Intervalul dintre 10 zult din îndeplinirea chibzuit a ce-
trepte diatonice; e întrebuinat în aa lor trei condiiuni cerute" de estetic
numitul acord de undecim, pe treapta (v. ac): proporia, 'simetria i va-
întâi a tonului major, în cazurile (de rietatea (v. fiecare). 2.- U. vocal,
swspensiune (v. ac.) do4-fa 5 . o îndemânatec trecere a vocii, dela
Undulaiune, y. Ondulaiune. un registru la altul (v. egalitate).
Ungureasc Cearda jucat de 3.- U. de aciune, când toate epi- 1

soldai, btând din pinteni. soadele i personajele secundare din

 209

desfurarea piesei converg- ctre terna Utrenier =

Cartea bisericeasc a
principal; numai de timp, când rugciunilor de diminea.
întreaga aciune se petrece într'o Ut supra (lat.) = Come sopra (v.
singur îns, fiecare act, în loc
zi; ac).
deosebit; U. numai de spaiu sau de =
Uvertur 1.- Pe vremea lui
ioc, când toat piesa se petrece |n
Lully, sinonim cu simfonie, 2.- As-
acelai cadru, îns fiecare act, la dis- tzi, compoziie muzical pentru or-
tan de vreme. U. i de imp i de chestr simfonic, fie pentru a servi
spaiu, condiiunea unei lucrri dra- ca introducere la o oper, fie /ca o
matice, când întreaga aciune se pe- lucrare independent, a) In form
trece în aceeai zi i în acelai loc. fr
de sonat, ca tema aib ivreo. s
Ex. Avarul de Moliere i mai toate
(

:
legtur cu vreo melodie din cuprin-
lucrrile clasice din acea epoc- 4.- sul operei; b) când motivele din u-
IJ. de 'stil, caracterul unei compo- vertur sunt alese dintre motivele
ziiuni de a pstra acelai fel fie cele mai melodice din cursul operei,
tratare i desvoltare
a temelor în
'dar prezentate i esute dup toate
tot U. ca ansam-
cuprinsul lucrrii.
regulile superioare ale compoziiei;
blu, toate elementele formeaz un
c) dei cu motive din cuprinsul p-
suflu, un^sim (v. dirijor, baghet).
perei, totui oonstitue o lucrare a-
Unu (1) =\- La digitaie, degetul parte, ca un prolog simfonic, ce re-
întâi. 2.- Prima volta (v. repetiie). zum în scurt ideile principale din
Ureche = i~ Organul aparatului toat opera sau numai cele dela în-
auditiv (v. ac). 2.- Fig. U. \piuzicalS,
ceputul Beethoven a scris 4 cu-
ei.
v. auz muzical: U. bun, "slab, fin,
verturi, numite Ele o nor a (v. ac),
mstupat. pentru opera Fidelio. Wagner a scris
U. S. =
Prese, ut supra (v. ac).
dou, pentru opera Tannhwser. We-
Ut =
Vechiul nume dat treptei în-
ber, la fel, pentru operele sale Obe- :

tâi a gamei majore, sistemuldup ron, etc; alii au scris uverturi fru
arietin (v. ac). Mai târziu, ut s'a
oper, ex.: chaicovsky, uvertura nu-
schimbat în do. Se zice: Simfonia în
ut major.
mit 1812, mrea
lucrare, artând
gloria genialului împrat Napoleon;
Utrenie == Rugciunea de dimi-
Carnaval de Dvorak.
nea în biserica' cretin ortodox.

A* L- Ivtla Dicionar Muzical

 V
Vafkiria = Dram -muzical în valoarea dac cozile sunt unite sau
trei cuvinte i muzic de ;Ri-
acte, desprite.
<chard Wagner (1870). E prima parte
Vais = Dans german în -msur
-din magnifica tetralogie numit Ine-
lul Nibelungilor (v. ac), inspirat
de 3/4, în unele ri înr'o msur
din mitologia vechilor Germani.
mai 'lent, îmValtele mai vioaie, dan-
Vaîkiria, v. Valkiria, sat de perechi-perechi. A fost a-
tât de la mod i atât jde ^pasionant,
Valoare =
1.- Timpul sau durata
.

cât ine intonarea sau executarea li- încât s'a. zis: „Dac ar fi fel (ne
f
nchi-

nei note muzicale (v. ac), în scris,

puim c Zeii danseaz, atunci desi-

fiecare durat e artat printr o a-

gur c numai valsul e dansul îor
•numit form sau figijr de not. de preferin, lohnn Siramss^Wald-
Iat aspectul i numele lot junimea teiifel, Komzac, etc, sunt conside-
sau nota bti) J doi-
întreag (4 \
rai ca regi ai valsurilor de [dans.
La noi a fost /. Ivanovici. 2.~ ( cla-
mea sau jumtate de not (2 bti); « sic: compoziii în acest fel, iar nu-
ptrimea sa u sfertul (o btae) #N ;
mai ca o lucrare clasic de audiat
optimei (2 la o btae) î ^ aispre- i nu de'' dansat: valsurile lui Schu :
manii, C ho pin, Brahms. 3.- Suita de
zecimea(4 la o btae) î treizeci--
»\ a compoziie de salon, alctuit dsn-
doimea (S la o btae) aizeci- tr'un ir de fraze în tempo. ,4.- Un
; §
sul de lemn, mobil în jurul axei,
pi:r'mra(\6 î o btae) . 2.- A- sdrvînd ca una din prile meca-
ceste valori se zic relative i durata nismului unor instrumente automate;
lor, aa cum sunt expuse mai sus, la pianine cu mecanism electric,
au ca puncf de orientare msura 4/4.
Varia =
In Psaltichie, semnul \
îns durata fiecrei valori se calcu-
numit consonantic; se scrie înaintea
leaz diferit, fn raport cu forma
mâzurii (v. ac). 3.- Ultimele dou
notei i îi dputere, adic o friuan
de forte.
feluri de valori se întrebuineaz
foarte rar, aproape numai la triluri Variant == 1.- Fel deosebit de
sau tremole. 4.- Nu se schimb va- a exprima aceeai gândire. 2.- în-
loarea notei, daca nota e scris cu torsturile deosebite ce ia o melo-
coada în jos sau în sus; ;tot ^astfel die popular sau popularizat. Ex.
dela optime în- jos, scrierea notelor, Aceeai doin se cânt diferit, în
unite sau desprite, nu-i schimb regiuni deosebite.
 211

Variaiune =*= Transformarea unei Vecernie == Slujb religioasa de

teme sau a unei fraze întregi, tre- sear, în religia cretin ortodox-
cându-le prin diferite forme, prin Vecernii Siti ene =
Oper de Verdi
schimbri de ritm, de ornamente, de (1855), textul de Scribe.
armonie, de tonaliti, în fine, tot Vechii Orazîo &= Compozitor ita-
felul de transformri imaginate de lian al sec. al 16-lea. A scris o {su-
autor, fr s le îndeprteze dela medenie de opere (în forma de a-
recunoaterea frazei principale. O tunci) cu arii, madrigaluri, fantezii,
arie cu variafiuni poate singur con- serenade, canonete, etc.
stitui o lucrare aparte de concert, de Vecin ca Pomen re == Cuvinte sa-
ex., la vioar, V. de Paganini, dup cramentale, a cVor muzic se cânt
Rugciunea din „Moise", de Rossini totdeauna la înmormântri sau pa-
sau un capitol dintr'o compoziie ci- rastasuri. E o melodie tradiional
clic. Ex. Trio de Haydn, „Gott er^-
: sau alta pentru cor.
halte", fostul imn austriac. 2.- Varia- Velocltate Iueal.= Una din con-
iuni, formele deosebite ale acele- diiunile cerute de o bun tehnic
eaî teme. (v. ac).
Varietate (v. unitate) însuirea = Ventil =s î.- Sinonim cu p)ston
unei compoziiuni muzicale, fcând
ac, sensul 2). 2.- La org, fiiul
ca prile ce o constitue s fie dife-
(v.
care, tras de un registru, prin «a-
rite ca msur, tonalitate, modulaie,
psarea unei deschide supapa
ritm, nuanare. Fr V. bucata de- încrcat
taste,
de aer, pentru a
vine monoton. S nu se confunde tubului
produce sunetul corespunztor ace-
V. cu variaiune (v. ac).
Vasseur Leon =
Compozitor fran-
lei taste.
=
cez,nscut în 1844 i mort în 1917. Ventura, Grigore (1840—1907?)
Autor de operete celebre, ca: Ur- Ilustru autor dramatic, literit i mu-
ciorul \spatt, Cltoria Suzetei, etc. zicant. A studiat dreptul la Berlin,

Vasu! Fantom sau

Olandezul sbu-
râtor (Der fliegende Hollnder)
Oper în 3 acte, texfi muzic de
Richard Wagner (1813), având ca
tem o legend olandez*
Vatican = Palat al Papilor, la
Roma, nume rmas dup colinele din
Roma cu acelai nume; e un -imens
palat, cu 11.000 de camere, cl-
dire început prin veacul al Vl-lea,
Înfrumuseat i mrit
dealungul veacurilor, de di'erii Papi.
Aci e celebra Capel Sixtin (v. ac),
s'a ocupat cu agricultura i îa 1871
= a fost deputat, apoi a colaborat cu
multe piese dramatice (comedia C-
mtarul, 1882, Copila din f:dri, 1885,
tragedia Marcela i Tra'an l An-
drade, etc). Ca muzicant, a com-
pus mai multe melodii, între care
unele foarte rspândite pe atunci:
romana Doi ochit Hora Griviei,
etc. A ~ servit ca critic muzical la
din ce în ce, multe ziare i reviste; a inut inte-
resante cursuri de Istoria muzic,
la Academia de muzic i art dra-

vaste biblioteci cu manuscripte isto-

matic (19C0). A publicat o .tra-
rice din toate vremurile, sli re- ducere: Istoria muzicii în Italia,
zervate pentru mUzee, în special de Germania i Frana. (Buc. 1900,
ale pictorilor: Michel Angelo, Ra- ed. Casa coaîelor).
fael, etc. Aci s'au luat cele mai (im- Veracini Francisc (1685—1750)=
portante hotrîri dogmatice ale ca- Virtuos italian al viorii i compozi-
tolicismului, celebre consilii.de
prin tor de seam.
înali prelai de pretutinde i, cum e, Verdi G'useppe = Nscut în 1813
de pild, cel din 1869, sub pree- Pvocole (Parmn), mort în K01 Mî-
dinia Papii Pius al IX-lea. lan. Celi mai mare compozitor ita-
 : - •

212

Iu»*, alaiuri de Rossini. La ran, îmbogit pe urma meritului

vârsta de 17 aii l'u respins su, s'a gândit' spre sfâritul vieii
d$8tf;. '''conservator, sub moiiv c sale i la muzicani btrâni, rr mij-
'avea talent. In 1839 scrise Ober- loace i în 1797
Milano- fond în
ion, dtipa care Nebucadotiasor, etc, un pentru profesionitii obo-
azil
etc. Dup
aceea scrise: în 1851, Ri~ sii. Italia se va mândri întotdeauna
gUeito i1853, Trovatore lTra-
în cu faima marelui Giuseppe Verdi.
viata, cari au succes i pân în ei- (Din „Orphetis", de A. L. Ive.laK
lele noastre. Cu opera Don Carlos, Vergel —
în Ardeal, petrecere de
Verdi încheie prima perioad a ac- Crciun, eu jocuri, mai ales pentru
tivitii sale, adic prevalarea me- tineri. ; .•

lodiei, ca i toi compozitorii de p- Verism (ii, ven<smo> dela vei o, a~

per italian de pân atunci. Verdi devr) = Nume dat în Italia unui
.

pleac laBayreuth unde urmrete curent artistic i în special muzical,

cu ateniune timp de 2 ani, marea creat de Verdi, având ca principiu
reform muzical a lui Wagner. „adevrul în arta"; comparabil cu
coala realist din Frana, ca o evo-
luie ce urmeaz dup clasicism i
romantism.
Verrillon (Vermillon) Un -in- =
strument format din 8—10 buci
de sticl, în felul numit în (genere
armonic, producând irul di aton k
al sunetelor,, când sunt lovite cu p
baghet îmbrcat în pluta. Cu un
asemenea instrument s'a produs ma-
rele Gliick, în anul 1749, la Copen-
haga,ca s se descarce de o jen
financiar.
Sub influena i admiraia ctre Vers Un
rând din ir' o poe-
1.-
acest gânditor i reformator
mare zie, alctuit dintr'un numr notrii
al muzicii, Giuseppe Verdi începe de picioare sau metri. 2.- Un V. |se
© epoc nou, unde compoziiunile
, mai zice i un >stih; de aici germenul
sale sub noua form polifonic se emistih (v. ac). 3.- Versuri antice:
afirm ca un mare compozitor de pentametrul i exametrul (v. fiecare).
oper dramatic. 4.- V. albe, cari nul au rim; |se g-
In 1871 a compus opera Aida, sesc la toate poeziile clasicilor vechi
dup cerinele Chedivului din Egipt, i Ia traducerile lor de ctre (au-
pentru inaugurarea teatrului din Cai- torii moderni. 5.- V. tscarU, dela —
ro; subiectul operei Aida î-a ales 5 —8 silabe, 2 pân la
grupate în
Verdi însui din legendele culese la 4 picioare. 6,- V. lungi, dela ll pi-
faa locului din 'piramidele i monu- cioare în sus, având negreit ce-
mentele egiptene. A mai compus o- mr (v. ac). V', -alexandrine, de
7.-
pera dramatic Othello, dup lucra- 16 silabe, m metru de troheu, dup
rea lui Shakespeare, mult superioar vechiul ora Alexandria din Egipt i
operei Othellq de Rossini. In fine,
*Ale turnurilor umbre peste unde stau
Messa de Requiem? Fqlstaff, Farsa Iculcate»
del Destino, a artat mare vigoare CGr. Alexandrescu).
a talentului su îno robust chiar V. RIMA, METRU, BIMERU, STROF,.
în vârst înaintata. STANA, DISfH.
Verdi, srac Ia început i fiu de Verset == O fraz din Biblie sau
 213

din psalmi, reprezentând o cugetare rul su. 2.- Ori cântre în ver'vr
complet, adesea devenit o maxim, , bine dispus,, cald în expresii, însu-
ce poate fi luat independent, ca fleind întregul auditor.
pild sau învtur. Ex. Dinain- : Vibraiune =
Micare foarte gr-
tea prului crunt, scoal-te i cin- bit, cu care o lama lovit f$au p
stete fata btrânului". (Levitic, XIX, coard atins, produce sunete prin
32). provocarea undelor de aer. Orice
Versificare =
Orânduirea în ver- V. cuprinde dou micri; micarea'
suri a unei gândiri. V. se refer lamei din loc i revenirea la (locul
numai la partea tehnic a metricii ei; aceste micri cu a-
se msoar
ti nu asupra coninutului. Se poate parate speciale de acustic (v. sono-
ca o V. fiescorect i ^totui metru). Numai vibraiunile cari pro-
s nu constitue o poezie, daca <îi duc unde (valuri) ordonate, sunt pro*
lipsete: calitatea simmântului, fi- ductoare de sunete, cele neordo-
gurile sau imaginile poetice. Aa nate produc sgomot. Pot fi per-
sunt scrise mai toate imnurile oca- cepute numai sunetele dintre 33 (pro-
zionale, versurile, satirice de prin fund) i 20000 (acut) de vibraiunî
reviste, etc. pe secund. La rândul lui, corpul'
Versificaie = Felul cum sunt con- ce vibreaz îi datorete aceast mi-
struite versurile, într'o poezie. Se care alternativ moleculelor sale, cari
zice: VI. frumoasa. (Vlahu), corect la rândul lor o dator esc atomilor i
(Cobuc). clar, dar cu greeli, în- fiecare atom rândul
la lui are jiu
trucât poetul a dat mai mult aten- sâmbure central numit
nucleu, în
iune coninutului, nevrând a ine jurul cruia roiesc nenumrate eie-
seama, sau poate nedându-i seama, mente, numite electroni. Exist "vi- :

de legile riguroase, cerute de me- b raiuni simple , cari produc sunete

tric, privitoare la accent, ritm, rim, muzicale i vibraiunî armonice, cari
etc. Asemenea greeli sunt dese la produc în aceîa timp cvinta, înso-
poeii notri clasici: Alecsandrt i it uneori t de tera majora )a fa-
Iiminescu i foarte dese la marele cordului (V. armonica, v. amplitudine ) i

fabulist Gr. Alexandrescu, Fâu la Vibrato = Nuan apropiat de

un punct, poate aceste greeli c trfemolo. Cât timp e fcut cu |i-
de versificaie s
fie cauzate cfe lips ne, ea e o expresie plcut tpa
de auz i sim muzical. accent. Când e exagerat, în special
Versificator =
Cel care face ver- pentru voce, devine o tremurtur
suri, adic are înlesnirea de a versi- nesuferit, ca un behit de capr -
fica. Un V. nu însemneaz c este- Vicleim. (Del a numele oraului Bet-
i poet (V. AC., V. VERSIFÎCAIE, V. lehem) =
Dram popular religioas,
versificare). cu cântece, jucat din tradiie, la
Versiune = 1.- Text ce urmeaz Crciun, având ca subiect istoria na-
a fi tradus dintr'o limb într'alta. terii lui tsus Hrrstps.
2." Un fel de a se ^povesti
„ (o în- Vidu loan (1860) - Unul dhi
tâmplare: pt Dapâ unele versiuni a fruntaii muzicii româneti de cfin-
jastaa, dup anele altfeP*. Z/r -In colo de Carpai. A fcut studiile Ia
muzic, una din variantele unei me- Conservatorul din Iai, ca elev al
lodii populare sau popularizate, a- iui Muzicescu; în prezent, profesor
desea interesante ca studiu fqlk lo ric. de muzic la liceul din Lugoj .ji
;

Verv —
Bun dispoziie sufle- preedintele tuturor reuniunilor^ co-
teasc, prin care un orator sau p.n rale i instrumentale din Banat. Estp.
•artist de talent cucerete prin cl- un eminent organizator al melodfi-
dura i imaginaia ce pune în da- lor româneti, compunând într'un stil
 214

uor, piese muzicale mult gustate de Violetta =

1.- Viol în format mai

poporul nostru. Intre acestea sunt: mic; 3 pân la 4 coarde, Uzitat ta-
Ana Lugojana, Rainita, Negruâ, La cum 3 veacuri. 2.- Numele violi--

eztoare-, Rsunetul Ardealului i

alte multe lucrri.
Vieuxtemps 11820—1881) = Cele-
bru violonist francez i autor de
multe lucrri pentru acest instru-
ment, rmase clasice.
Vioar = Violin (v. ac).
Viol = 1.- Instrumentde coarde
cu arcu, ocupând locul, ca mrime,
între violin i violoncel. In cvar-
tetul de coarde are locul de (tenor, nei, -pe la începutul ei, înainte (fe,.ai
dei notafiunea e scris în cheia de
fi avut acest nume special.
alto. 2.- E foarte veche; pare ,'s Violin == 1 .- „Regina instrumen-
fi fost mânuit de împratul Ne-
telor", cel mai rspândit instrument
rone (60 d. Hr.) dup desjcrierea
muzical, la îndemâna celui boga ca.
autorilor din vremuri. 3.- A-
acele
proape de zilele noastre, era mare
cât, un violoncel i avea cinci coarde
do, *sol> re, la, mi; în i s'a urm
mai
adugat înc 2—3 coarde i chiar
pan la un total de 11, Lliei i s'a niai
redus volumul. 4.- Astzi e redus
la ,4 coarde; se mai numete alia,
i se mai zice traci; e .acordat cu o
cvint mai jos decât vioara, o oc-
tav mai sus decât violoncelul. 5.-
Joc de Org, cu efectul acestui in-
strument. 6.- V. bastard, instrument
v^echi, cu 6—7 coarde- 7.- V. d'amo.e,

i celui srac; cel mai subtil, eifcgâm;,

duios, cuceritor ca timbru i -ca e-
fect; în mâna unui meter execu-
tant. Monofon. E instrument de coar-
de cu arcu; a) bazae p ibutie tk- r

rezonant cu dou- fete (v. pop), are

gât Ia partea superioar; h) acce-
'

soriile; limba, cuiele, coarde! e\ c-.

Iuuî, cordaruî, arcuul (v. . fiecare)^
cel mai important în .orchestr, în
veche form cu 7 coarde, aproape muzica de camer. 2.- V. « foarte
„

ea violoncelul de azi: 8;- V da gamba, '.

veche ca origine (v. ravajnostros.).
cu* 6 coarde, inut între genunchi, La Gmi sub numele de /idkla
mult ieit din uz. ac.j v. re-becV. Francezii au pore-
 215

cliH) Gigue (v. ac.) (poate dup apostrof, din cauza locului unde e
numele dansului ce acompania); de scris (deasupra notei).
aci în nemete Geige i în italie- Virtual =
Reuit urmri so- fr
nete Giga. 3.- Forma perfecionat lide.
de astzi se datorete lui Stradiva- Virtuos —
Artist executant, des-
rius (v. ac). 4.-- V7 . a (dat tei mai vârit ca tehnic, interpret al celor
mari virtuoi ai vremurilor i are p mai deficile lucrri clasice de spe-
literatur muzical neîntrecut. In ro- cialitate.
mânete, monografie interesant :
Vista (ii,, vedere) = Prima V. y .

Vioara, de Maximilian Costin, edit.

descifrare ,cetire la prima vedere.
Viata Româneasc, 1920. Deaseme-
E greit spus prima vizita.
nea, Luta, în Istoria Instrumen-
v.
Vitage (it, cu vioiciune) ===' Ter-
telor Româneti, de Mih. Gr. Pos-
men de expresie.
lunicu (ed. Cartea Româneasc).
Vivacissimo Foarte vioi. =
Violoncel = 1- Instrument de, =
Vivaldi Antonio (1680) Preot,,
coarde cu arcu, în forma i con-
continuatorul operei lui TorelU, vir-
strucia violineîj îns mult mai mare.
tuoz al viorii i fecund compozitor
de concerte, opere, sonate i multe
altele, compoziii 'instrumentale în
toate genurile i în special pentru.
orchestr.
Vocal — 1 .- Sunet ce poate ÎL
rostitde vocea omeneasc oricât de
mult. Emisiunea vocalelor imit uii-

tub mai scurt sau mai lung. 2.-

Iat vocalele în ordinea lor natu-
ral dela deschis spre închis: i-e-o-
u-a^i invers (v. tub). 3.- In limba
român voealele sunt: a) închise;
i u, î l(sl); b) deschise: ie, (o- . Alt.
grupare; a) labiale; o, u; b) \pala~
tale; e, guturale; , 1 'Alt
i; c)
grupare: i, pot fi: a) <se mi'one-
o, u,
de ex. în: bea, mori, poart, bou;
b) plenisone: a, a, î, sunt totdeauna.
plenisone. In belcanto, emisiunea a—
2.- cvartetul de muzic de ca-
In
cestor vocale cere o îngrijire deo-
mer, are rol de bas; în orchestr,
sebit. 4.- in limba latin sunt ace-
leai, i lungi i scurte, pozi- dup
rolul de tenor. 3.- Este foarte Jgustat
ca solo i nelipsit în formaiune de ia lor: diftongii sunt totdeauna con-
ansamblu instrumental. siderai ca lungi: coelum, proellum.
5.- Vocale, în numr de
Viorist — Violonist (v. * ac).
psaltichie (v.
10,
ac). 6.~ Muzica vo~
,în

ViottiJean Baptiste (1753-1821) calp, cântat de voci omeneti. E

= Maestru italian al viorii, autor a cea mai natural, cea mai înduio-
o mulime de concerte, sonate, cva- etoare, cea mai general, fiind la
touri, înscrise în programele studii- dispoziia tuturor, a) Unisonicâ, prin
lor muzicale serioase. cântecul cel mai simplu, tiut i cân-
VirguJâ = Semnul ,
întrebuinat ca tat de oricine, pân la treapta de
semn de respiraie. Unii îl numesc art superioar, cerut de belcanto:.
 216

b> coral iv. cor . 7.- Aparat .vocal fie compus anume, fie adoptat di*
V. APARAT. melodii rspândite. Se juca acum
Vocalism = Studiul vocalelor i al dou veacuri în, vile din Vire. (Fr,
transformrilor lor: a) din deschis vaii de Vire; de aceea i numele ide
în închis: parte, pârii; contrariu: vodevil).
râd, 's vad; din vocal simpl în Volta = Dat; prima V..; întâia
iiftong: cu port, cl poarta, om, pa-
dat, secunda V., a doua oar (v.
meni. Aceste transformri au mult
semne de repetiie),
important într'o intonaie -corect i
mai ales la belcanto.
Voli subito = întoarce iute foaia.
Vocalizare =
1.- A face exerciii
Volum = (v. ac);
Intensitate
V»
mare, o voce sau un instrument
de cant, numai cu vocale închise, des-
care produce sunete puternice; te-
chise, etc. 2- A solfegia numai eu
nor dramatic, trombon.
o vocal. 3.- A intona o (melodie icU
sura închis. Volum == Cantitatea de aer pus
Vocalize =
1.- Exerciii de cânt în exerciiu de o voce sau instru-
numai cu vocale. 2.- Un lung jir |de ment, pentru a produce sunetele. V.
sunete inute pe o singur vocal; depinde de constituia persoanei sau
foarte obinuit în cântrile biseri- felul de alctuire al instrumentului.
,

ceti i mai ales necesare în exerci- V. cauzeaz intensitatea.

ii de belcanto. Vex (voce) = 1,- V.humaaa (ome-
Voce 1 = Daiiil natural lsat neasc). 2.- V. celeste (cereasc).
omului de a rosti sunete, constituind Vozglas = Sinonim cu antifora (v.
graiul vorbit sau cântat (v. fona- ac).
tiune). 2- V. de cântait: soprano, '= Voli
V, S. .
subite . (v : lambele
alto, tenor, bas, bariton (v. fiecare),
jocuri de org).
3.- V. uman, Joc de org. (4." Ja)
V. mic, Y. mare, volum redus ta Vii = A doua treapt din 'pwâ
Fsaliichiei,
intensitate sau din contr, viguros
i ptrunztor; V. deschis* de piept, Vuet (onomatopee) .== Sgotooî -de
de cap, egal, timbrat, colorat- tub' sau de vânt.
alb, metalic, grav, înalt. Vulgar (lat. valgms, gloat) =
Vodevil —
Comedie uoar, scurt, 1.- Popular, rspândit. 2.- De o ca-
nu de finee, cu cântece deaseme- litate sau un gust neciopîit. 3.- "La
nea uoare, ctr-cup-îete i ref renuri, îndemâna oricui'.-
'
 Waehmann = 1.-
w
Edtiard (1836- W. este mare organizator i fot-
1909) Nscut în Bucureti, a fcut dator al concertelor simfonice pe
primele studii muzicale cu tatl su care le-a dirijat 30 de ani jdearâftcftify
i cu ilustrul artist L. Wiest. In 1853 în Bucureti.
2.- Ioan, nscut la Pesta la
1807, mort în Bucureti la 1863.
A fcut studiile liceale la Vteoa, Fu'
profesor de piano al principeselor
fiice ale Domnitorului O. Bibescu t
profesor de muzic la internatul co-
legiului Sf. Sava, director al Tea-
trului Naional i ef de orchestr.
A scris 67 de opere, dintre care;
Braconierul, Zamfira , opere drama-
tice; Mlhai Viteazul la, Clugr e ni,
cuvinte de Eliade, apoi muzica ta
fa angajat, fiind numai de 17 ani, ca Meterul Manole. 15 operete, 32 vo-
ef de orchestr la teatrul din Cra- deviluri, 20 melodrame, 5 teturghiâ
iova, pân la 1856, când venind în complete, Principuri generale de mu-
Bucureti, dirija diferite orchestre, zic euwopeneasc modern, primul
iar în 1858 plec la Viena, junde ^ur- tratat de muzic în limba roman.
m cursul de piano. In 1860 studiaz
la Paris, unde a obinut premiul J
A publicat 4 caiete de melodii popu-
lare româneti.
la i medalie
armonie de aur pentru Wagner Richard (1813—1833) «
contrapunct i fug. Reîntors în Nscut la Licaca» mort la Venchia
ar, ocup postul de ef de or- (înmormântat apoi la Bayreuth) e ma-
chestr la Teatrul Naional mai i rele reformator al muzicii \ crea-
târziu devine director al Conserva- torul dramei muzicale moderne. Iu
torului, demniti în care a fost primele sale opere: Rienzi, Vasul
pân la moarte. Excelent compozitor, Fantom, Tannfaivser i Lohen>grtn,
~ei a scris muzic
pentru multe piese, dei aduse o not personal, totui
ca: Bucuretilor, Duelurile,
Spoielile nu s'a putut înc complet desc-
Contesa Butoi, Dansul Slbatecilor; tua de influena înaintailor si :

muzic pentru cuplete i ansonete, Gliick, Beethoven, Weber. Tempe-

ca : Paraclbserul, Paraponisitul, Gttrâ- ramentul su revoluionar i novator
Cascd, etc, muzic bisericeasc, pre- se va vdi în întregime în Tri&an
cum i «n curs teoretic de muzici i fsotdu, Maetrii cântrei, Tetrald-
 218

gia Niebelungilor i Pa/'si/al (v. fie- Walkiria, v. Valkiria.

care), ultima sa oper. Libretele o- Weber. Carol Mria von (1766—
perelor erau compune de el însui, 1862). Compozitor german romantic.

Nscut la Eutin (Holstein). A com-

pus patru opere, rmase celebre :

FrehchiitZf Oberon, Euriatite i Pre-

curm. Compoziii pentru pian, cân-
tece patriotice, liturghii, sonate, etc.

Wieniawski Henric (1835—1888)

având ca tem legendele i operele = Violonist polonez^ autorul vestite-
poporului german. Figurile uriae lor Po'oneza i Legenda. Iosif, fra-
ale acestor eroi, gsia W.
ca tre- tele celui precedent, virtuos pianist
bttesc reprezentate chip mis-
într'un i compozitor.
tic superior, în care imaginaia noas- Wilhelm Teii = Oper în patru
tr sa fie rezultat din im presiunile acte, de Hippolyte Bis i.
cuvinte
unei egale colaborri a acestor trei de Jony,. muzica de Rossinî, capo-
arte :pictura, poezia i muzica. Mul- doper lirica, opera cea mai com-
umit sprijinului prietenesc dat de
.
plet i cea mai dramatic a /ilus-
ctre regele Bavariei, el îi zidi tea- trului compozitor. i astzi uver -

trul din Bayreuth (v. Ac) unic înt

tura este gustat pe la concertele
feîuî su. de orchestr (1829).
 X
Xacara == Nume de cântec i dans sau metal, sprijinite pe suporturi de
•

spaniol. m
Xenorfica = Un fel de clavecin
vienez.
Xilarmonicoii = Vechi instrument,
care produce sunete, prin lovirea u-
nor lame vibrante, în felul xilofo-
nului.
Xilofon = Instrument de percu- lemn. E adesea întrebuinat peta mu-
iune, pe întinderede 2—3 octave zica de promenad sau de localuri
cromatice, unde melodiile se produc publice, unde se cer efecte ce se
prin lovirea unor ciocn-ele de sticl prind uor i plcui

X
 Ysaye Eugeniu = Viaioîî.ist cele- concerte p. vioar i orchestira. Â
bru al vremurilor noastre. A fost avut un frate, Ysaye TfoeopftUe, pia-
profesor la Conservatorul dia Bru- nist reputat i compozitor de con-
xelles (1897), tinde a' dirijai i .con- certe pentru piano^ $>j$e$fi de or-
certe simfonice. El însui a compus chestr, melodii, HedUtri, ele.
 z
Zngnit =
Cuvânt onomatopeic, Zo — Treapta a asea din gara*
reprezentând sgomotul fcut de dou psaltichiei.
buci de fier cari se lovesc: Z. Zoralie (turc, zo/iy, violent) =
de arme, "de sbii f etc. Hor cu srituri. 2.- Hor
1.- prins
Zicîa =
Scripcar, lutar (v. ac). dup masa de cununie.
Zingarelli (1752—1837) Nscut = Zumzet = Bâzit de albine (cu-
la Neapole. Are multe opere, din- vânt onomatopeic).
trecare: Romeo i JuUetla, precum Zurgli = Clopoei înirai pe
i compoziiuni de biseric. gâtul cailor mai ales când sunt în-
Zirra Alexandmi = Nscut în 1884, hmai pentru drumuri afar din
la Roman. Studiile liceale le-a fcut ora :

la „Liceul Laurian", din Botoani „Caii scutur prin aer suntoarele-

Absolvent al Conservatorului din lor 'salbe".
Iai, clasele: armonie (Muzicesicu), (V. Alecsandri ,,Sania").
canto (Mezzetti), piano (Varlam) . Zurnâ
.sau Zurnala Instrument =
Absolvent magisiter al claselor de de suflare din lemn, arab sau per-
orchestraie i compoziie dela Con- san, cu timbru de oboe sau clarinet,,
servatorul „Giuseppe Verdi" din Mi- simplu (fr chei), ce se întrebuina
lano. A fost profesor de armonie g>i odat în bandele de meterhanea (v.
director la Conservatorul din Iai. ac). Se impunea prin sunetul as-
Profesor i director la Conservatorul, cuit i ptrunztor,
având prin guri
din Cernui. Partizan convins al mu- direct, gama diatonic i numai abi-
zicii simfonice româneti, bazat pe litatea executantului, producea i se-
folklor. A scris: patru cvartete, dou mitonuri cromatice, astupând jum-
uverturi, trei simfonii, dou sui ie de ti de guri. „Sunt dou varieti*
orchestr, trei poeme simfonice, lie- principale: Z. el kebir, ceî mare,
duri, coruri, sonate pentru piano, vio- cam 60 cm. lungime i Z. <el $ogairy .

loncel i vktin. cel mic, 36 cm. lungime^.

 APENDICE
VIRTUOI, CONCERTITI l CRITICI ROMÂNI CONTEMPORANI
Alessandrescu Alred piano-dirijor- Enescu George, vioar-piano, diri
critic-compozitor. jor i compozitor.
Alexiu Grigore, bas-dirijor. Fagure D. jE.mil, critic i publicist.
Barozzi Adine, cek>. Fuchs Theoâor, piano-
Barozzi Margareta, piano. V Gabrielescu Gr., tenor.
Barozzi Socrate ^jigaj^ . Georgescu-Breazu, critic istoriograf.
Bârsan Mircea, violonist-dirijor. H achii Clara, piano.
Bicoianu M., sopran. fora Mihail, critic.
Bemfeld Beniamin, vioar- Lazr Fi lip, p ano :

Bernfelâ Emanoil, piano. Mendedsohn Leon; vioar-

Bernard Loulou, cello. Niculescu jharp.
Mei&z Celipso piano. .
(
Nottara Constantin, vioar-
Bvskof George, piano-compozitor. Ochi-Albi /. N„ cello.
Brâiloiu Constantin, critic-compozitor. Paaschil Iosef, pianist-compozitor-
Caravia Nicolae, piano- Pergola Albert, tenor.
Cerdu Eman., critic. Pessione Mria, harp.
Ciomac -Muza, piano. Schwiartz Hugo, vioar-dirijor.
Ciomac Em., critic. Sym (Simionescu-Râmniceanu), critic
Cionca- Aurelia- Pi po piano ,
• muzical.
Coand Elodia-Casseli, harp- . Teodoreseu N., violoncel.
Coand Florica-Lupa, harp- Teodorescu /., vioar.
Cocorescu Maâeleine, piano. Teodorescu Dumitru, bas de oper-
Cocorscu Scariat, critic. Teodorescu Grigore, bariton (dece*
Cohen-Linaru, critic-compozitor. dat în America, 1Q26).
Crainic M-, jCello. Voileanu Â-, piano.
Delavrancea Ceia, pianista palatului-
Qemetrescu de Sylva, tenor. N. B. —
Pe lâng acetia tre-
Dimitrescu /., ,tenor. bue considerai ca virtuoi i eon-
Dinicu Dumitru, cello- certifii i cântreii de oper cari
Enacoviei G vioar. , sunt trecui ,în tabloid respectiv.

OPERA ROMÂN DIN BUCURETI '

(Stagiunea 1926-1927)

Tenori: Apostoiescu (
N., Algazi E., Mezzo-Soprane: Badat JEl-, V. Mi-
Georgevvsky A., Lazr M. ^ Gual- ciora, T. Nanescu, Em. Gutianu,
'
tieri Ar. < Eleîterescu A.
Baritoni: Athanasiu
Jean, Costescu Maetri: Alfred* Alessandrescu, Eg.
Duca, Dumitrescu N-, Magiari Gr., (
Massini, U. Pessione, I. Rosen-
Lupescu A-, petrovicescu Gr. steck, I. Beih, C. Brunetti,Filione-
scu, C. Vermont.
Boi: Folescu G., Niculescu- Basu, Stei-
Directori de scenfi: C. Pavel, Jose
ner Rudi, Sterian Mandy.
Arat ti.
Bas comic: Oprian G.
Inspector: Petre Ghimpeeanu.
Soprane: Athanasiu-Rodrigo, Basa- Directorii generali fii Operei: Mae-
rab El., Dobrescu Tani, Cojoc- strul G. Georgescu i Scariat Co-
icanu M., Babici Lydia, BottiNina. corescu.
 2'1A

OPERA ROMÂNA DIN CLUJ

(Acreefi stayiune)

^mari: Andreescu [., Indrie. A., Ni Soprane: Drgulinescu fii-, Aka de .

tuiescu Marius- Barbu, Nestorescu M-

Mezzo Soprane: Lia Pop.
Bttritoni: Brctan N-. GavriLesCU I.
Maetri: Jean Bobesctt, Dobrovvsky
Sveanu M , Szabo E. Director general ,al operei: D. Po-
Bfii: Georgescu M. Ujeicu. povici-Bayreuth.

CONSERVATORUL DIN BUCURETI

Director: tar; autorul unui tratatde ar-
lin Nonna Qt&kcu (1919), armonie monie, bibliotecarul Conservatoru-
i compoziie- lui.

Profesori: lioerath Ham, clarinet (comp.: lu-

* crri inedite).
Angliei Elena, canto-
A'ssan Mria, canto- Kiriac G., (teorie (vezi biografia).
Brâiloiu Const-, Istoria muzicii (v. Lupii Cecilia, vioar-
biografia). Mcsssini Egizio, pper-
Castalcti Alfons- .armonie, orenestra- Muzicescu FI-, piano.
ie (v. biografia). Nicolescu Faust, teorie (autorul unui
Cucii Gh., teorie. tratat de (teorie).

Ciomac O- Muza, piano. Nitul eseu Petre, corn.

Cionca-Pipo, piano. Nottara Const., vioar (comp. Sici-

Coand Elodie, harpa* liana).

Cutrupi Ion, orchestr militai-. O t eseu /. Norma (v. biografia).

Cristescu S., /orchestr militar. Pessione U„ corepetitor oper.
Dân&scu C-, pboe. Popesca tefan, cor; compoziii bi-

Dimitriu D., p iano sericeti.

Damitrescu C- M., piano. Prunner îosef, contrabas.
Dinicu D., violoncel. Saegiu Ern., piano.
Eliade Aurel, canto. Simionescu Dan, {fagot.
Enacovici George, ¥toar (Compo- Tecuceanu Vtâsile, (trompet-
zitor: Sonat p- pian, „Cântul nop- Foii no Ion, (trombon.
ii", quartete, un poem p. vioar Folesat Gk„ canto.
i orchestr, etc). G e orge&cM- Breazul, teorie, enciclope-
Elinesca D., flaut (compozitor Scena :
dia i pedagogia muzical-
pastoral). Zemâe Mria, piano.
f

Erbice anii C-, piano. Silvio Fioreseu, vioar.

Gkeorghiu Victor, moaie elemen- Filip Vasiie, vioar-

COALA DE MUZIC I ARTA DRAMATIC „CORNETTI" DIN CRAIOVA

Directoare, D-na Mioara Dr. Giu- Piano: D-na Mioara Dr. Giuriade.
riade, profesoar de piano- Vio lina: D-na Ida Stancovici- ;

Principii: Ion Solo vin.

i Violoncel i contrabas: Anghel R-
Armonia: Gh. Fotino, compozitor
dirijor. dulescu.
€(tnio: D-na Jeuny Ciolac Flaut: Eugeniu Ciolac.
Date Due
S33510