Pornirea motoarelor asincrone

Alegerea procedeelor de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa se faca

lundu-se in consideratie atat cerintele sistemului de actionare electric cat si pe cele
ale retelelor de distributie a energiei electrice. Astfel, cuplul de pornire al motorului
trebuie sa fie mai mare decat cuplul static al mecanismului de antrenat, iar in
timpul pornirii sa se asigure accelerarea rapida a mecanismului de antrenat, fara
socuri dinamice periculoase , mai ales, elementelor transmisiei. Curentul de pornire
sa nu conduca la caderi de tensiune, care sa duca la perturbari in functionarea
celorlalte receptoare cuplate la aceeasi retea si totodata curentii de pornire san u
conduca la solicitari termice daunatoare, mai ales izolatiei infasurarilor.

Alegerea tipului de motor facandu-se in functie de cerintele schemei de actionare

in care intra motorul ca element , metodele de pornire ale motoarelor asincrone se
aleg in functie de tipul constructive al rotorului si de parametrii retelei de
alimentare.

3.1.Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in

scurtcircuit

Pornirea motorului asincron si a oricarui motor, in estegeneral, legata de

valoarea 515w2215f cuplului de pornire si a socului de current la pornire. Pentru

ca rotorul sa se poata accelera trebuie ca motorul sa dezvolte un cuplu mai mare
decat cuplul rezistent produs de masina de lucru actionata si de frecari. Diferenta
dintre cuplul motorului si cupul rezistent in decursul procesului tranzitoriu de
pornire, determina si timpul total de pornire, care poate influenta sensibil
productivitatea masinilor de lucru.

Marimea curentului de pornire absorbit de la reteaua de alimentare este limitata

de unele conditii impuse de insasi reteaua electrica sau de motor. Valoarea
instantanee a curentului statoric poate atinge de 10.14 ori valoarea curentului
nominal. Pe masura ce motorul accelereaza si slunecarea scade, scade si curentul
absorbit de la retea pana la limitele impuse de cuplul rezistent stationar. In cazul
unor motoare puternice si al unor retele slabe, se impune micsorarea curentului de
pornire.

Alegerea procedeului de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa aiba loc cu

respectarea anumitor factori, printer care, unii legati de cerintele sistemului de
actionare electrica , iar altii de necesitatiile retelelor de distributie a energiei
electrice. Se prefera o pornire lina, fara socuri dinamice periculoase , mai ales a
elementelor transmisiei. Curentul de pornire nu trebuie sa conduca la suprasolicitari
termice, daunatoare mai ales izolatiei infasurarilor . Cuplul electromagnetic al
motorului este necesar sa asigure accelerarea rapida a sistemului de actionare.

3.1.1.Pornirea motoarelor cu rotorul in colivie. Conectarea direct de la

retea.

Motoarele asincrone cu rotorul in colivie pot fi puse in functiune fara nici un

dispozitiv special , prin simpla aplicae a tensiunii la infasurarea statorica..Curentul
initial de pornire coincide cu curentul de scurtcircuit

Ip =

curent a carui valoare este de patru pama la sapte ori curentul nominal. Zk este
impedanta de scurtcircuit ( s = 1 ).

Curentul mare preluat de la retea , desi ni reprezinta un pericol direct pentru

motor din cauza duratei de pornire relative scurte , produce importante caderi de
tensiune in reteaua de alimentare , caderi care pot deranja alti consumatori si mai
ales iluminatul electric din retelele mixte de conectare si masurare.

Pornirea prin cuplarea directa la retea este rapida si cu socuri dinamice ridicate
in elementele cinematice ale transmisiei. Din aceasta cauza , motoarele cu rotorul
in colivie au limitate ca valoare atat cuplurile de pornira M p , cat si cuplurile
maxime.

Efectele dezavantajelor aratate mai sus si care insotesc pornirea sunt limitate
prin norme si standarde. Astfel STAS 1764-70 limiteaza pentru motoarele cu puteri
de la 0,06 kW pana la 132 kW curentii de pornire la valoti Ip < (4-7,5) In, cuplurile
de pornire Mp = (1,2-2,2) Mn si capacitatea de supraincarcare Km =(1,9 - 2,4).
Aceste valori depend de puterea motorului cat si de turatia lui.

Datorita cresterii puterii retelelor de alimentare , metoda cuplarii directe la retea

a motorului asincron cu rotorul in colivie a luat o larga raspandire , atat in retelele
de joasa , cat si in cele cu tensiuni pana la 10 kv.

Pentru a raspunde la intrebarea daca este posibila sau nu conectarea directa a

unui motor , practica a aratat ca pentru o pornire normala trebuie indeplinita
conditia

< + .

Pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare are ca scop reducerea

curentului de pornire . Dar trebuie avut in vedere ca prin reducerea tensiunii de
alimentare se reduce si cuplul care este proportional cu patratul tensiunii aplicate.
Reducerea tensiunii se poate face prin pornirea motoarelor in stea daca tensiunea
nominala a retelei este pentru triunghi , prin introducerea in circuitul de alimentare
autotransformator sau a unor impedante.

Procedeele de pornire a motoarelor asincrone difera dupa tipul constructive al

rotorului: in scurcircuit sau bobinat. In alegerea unuia sau alteia dintre metodele de
pornire , vom avea in vedere si considerentele de ordin economic.

Pornirea directa a motoarelor in scurtcircuit se intalneste la actionarea unor

masini unelte simple: ventilatoare, polizoare. Acest procedeu de pornire conduce la
schemele cele mai simple si mai sigure in exploatare, ele constand in aplicarea
simultana in stator a tensiunilor nominale de faza. Curentul de pornire Ip coincide
cu curentul de scurtcircuit la tensiunea nominala, fiind relativ ridicat. La motoarele
cu colivie simpla, de puteri nominale, pana la 100 W, curentului de pornire, la rotor
blocat este de (5÷8) In.

3.1.1.1. Pornirea directa a unui motor intr-un singur sens.

In figura de mai jos este redata schema electrica de principiu pentru comanda
automatizata a porniriidirecte a unui motor asincron intr-
un singur sens.
 fig.3.1. Pornirea directa a unui motor intr-un singur sens

Daca apasam pe butonul de pornire b1 , cu intreruptorul a1 inchis, contactorul C

actioneaza.; se conecteaza astfel la retea infasurarea statorica a motorului asincron
cu rotorul in scurtcircuit. Prin inchiderea simultana a contactului auxiliar normal
deschis c se asigura alimentarea bobinei contactorului C, precum si
automentinerea contactorului C, dupa incetarea apasarii butonului b1 . Releele
electromagnetice e2 de current maximal protejeaza motorul la supracurenti
moderati, dar de durata . Motorul se opreste dupa dorinta prin actionarea butonului
de oprire b2 , care intrerupe alimentarea bobinei contactorului C.

3.1.1.2. Pornirea unui motor in ambele sensuri.

Pentru pornirea in ambele sensuri, in comparatie cu schema de pornire intr-un

singur sens, mai apare un contactor pentru celalalt sens de functionare si o
interblocare a contactoarelor, pentru evitarea unor comenzi gresite care ar putea
duce la inchiderea simultana contactelor principala de forta c1 si c2 , si deci la
scurtcircuitarea retelei de alimentare. Functionarea schemei este asemanatoare cu
schema de pornire intr-un singur sens cu mentiunea ca prin apasarea butonului
b1 motorul va functiona intr-un sens, iar prin apasarea butonului b2 motorul va
functiona in celalalt sens. Schimbarea functionarii dintr-un sens in altul se
poate face dupa ce in prealabil motorul a fost oprit prin apasarea butonului de
oprire b3. Daca sunt necesare mai multe de comanda a pornirii si a opririi
amplasate in diferite locuri, butoanele de oprire se conecteaza in serie, iar
butoanele de pornire in
paralel.

fig. 3.2. Pornirea unui motor in ambele sensuri

3.1.1.3. Comanda pornirii stea-triunghi.

Curentii de pornire se micsoreaza sensibil daca se utilizeaza pornirea stea-

triunghi. Aceasta metoda de pornire indirecta consta in aplicarea tensiunilor
nominale infasurarilor trifazate statorice, conectata initial in stea. La atingerea
unei viteze de circa 95.90% , din cea de sincronism, infasurarea trifazata se
comuta in triunghi. Comutarea poate avea loc manual folosindu-se un comutator
stea-triunghi sau automat ca in figura demai jos.

La apasarea butonului de pornire b2 sunt alimentate simultan contactorul C1 si

releul de timp d1.Contactele c1 se inchid conectand statorul motorului in stea.
Contactul c1 permite alimentarea contactorului de linie C3 , care conecteaza statorul
la retea. Dupa un timp tp , reglat anterior, releul de timp d1 isi inchide , astfel ca
C1 isi pierde alimentarea si , inchizand contactul c1 alimenteaza contactorul C3.
Acesta isi inchide contactele principale care conecteaza infasurarile statorului in
triunghi. Releul de timp este reglat la timpul corespunzator atingerii a 95 % din
viteza de regim stationar.

fig. 3.3. Comanda pornirii stea-triunghi

Curentul si cuplul de pornire se micsoreaza de trei ori fata de cazul pornirii directe
cu infasurarea statorica conectata in triunghi. Inconvenientul mentionat
limiteaza aplicarea pornirii stea-triunghi numai acolo unde pornirea se face in gol,
excluzandu-se pornirile in plina sarcina cu acest porcedeu .

La comutarea in triunghi au loc salturi de curenti si de curenti si de cuplu,

motorul trecand pe caracteristica mecanica de functionare , corespunzatoare

tensiunii .

Nerespectarea atingerii vitezei de rotatie de circa 90.95 % din viteza de

sincronism, la trecerea din stea in triunghi , face sa apara salturi de curent si de
cuplu apropiate de cele realizate la pornirea directa in triunghi , ceea ce anuleaza
avantajele specifice acestui procedeu de pornire.
 Daca dupa efectuarea pornirii stea-triunghi apar sarcini reduse in functionarea ,
mai mici de 1/3 din valoarea nominala , statorul poate fi comutat din nou in stea .
In acest mod , scade curentul absorbit , factorul de putere si randamentul
inbunatatindu-se; se realizeaza astfel reducerea pierderilor de energie .

Pornirea stea-triunghi poate fi aplicata numai motoarelor asincrone, a caror

infasurare statorica are accesibile toate cele sase borne, avand tensiunea statorica
de faza egala cu tensiunea de linie a retelei de alimentare .

Ads by

In reteaua de distributie de joasa tensiune de 220/380 V de care dispunem ,

daca pe placuta indicatoare a motorului este scris 220/380 V , motorul nu poate fi
pornit in stea-triunghi. Intradevar , tensiunea statorica nominala pe faza este
de 220 V si nu de 380 V , cat ar fi tensiunea ce s-ar aplica pe faza la conexiunea in
triunghi a infasurarii statorului.. Motorul s-ar arde foarte repede , datorita unei
tensiuni mai mari cu 73 % fata de tensiunea nominal ape faza . Pe placuta
indicatoare trebuie sa existe mentiunea 380/660 V , motorul comandandu-se ca
atare.

3.1.1.4. Pornirea cu autotransformator.

Schema de principiu a pornirii cu autotransformator este data in figura de mai jos .

Pornirea se realizeaza prin inchiderea contactelor de contactor c1 , apoi c3 ; astfel ,

alimentarea masinii de actionare m2 se face prin autotransformatorul m1 , la
tensiunea redusa. La terminarea procesului tranzitoriu de pornire , se inched
contactele c2 si se deschid contactele c3 realizandu-se legarea directa a masinii
m2 la
retea.
 fig. 3.4. Pornirea unui motor cu autotransformator

Se introduc urmatoarele notatii : curentul Ip , absorbit de m2 la pornirea prin

autotransformatorul m1 cu tensiunea redusa Up ; curentul IpN , absorbit de m2 la
pornirea directa cu tensiunea nominala UN; curentul Ip , luat din retea la
pornirea prin autotransformatorul m1.

Scriind egalitatea puterilor absorbite de la retea de m1 cu cea absorbita prin

m1 de m2, adica UN *Ip=Up* Ip1 , rezulta : = =a , unde a este raportul de

reducere al tensiunii aplicate la m2.

Aproximand ca curentul absorbit de m2 scade proportional cu tensiunea aplicata

, se obtine: - = =a

Inmultind aceste relatii , rezulta raportul cautat : =a².

Prin reducerea tensiunii , scade insa si cuplul masinii de pornire ( )²=a² ,

adica cuplul se micsoreaza in acelasi raport cu curentul.
 Pornirea cu autotransformator este avantajoasa energetic , insa fiind costisitoare
, este justificata numai in cazul masinilor asincrone de putere mare.

3.1.15. Pornirea cu rezistente Rs.

Pornirea cu rezistente RS legate in serie in circuitul statoric al masinii

asincrone se face cu schema de mai jos. La pornire se inched contactele c1 , iar
contactele c2 raman deschise. Dupa terminarea pornirii se inched contactela
c2 .

fig. 3.5. Pornirea unui motor cu rezistente

Fata de metoda cu autotransformator , prin acest procedeu , la aceeasi reducere

a cupului se obtine un current de pornire mai mare si apar pierderi in rezistenta Rs;
in schimb schema este mai simpla . Procedeul se poate aplica la actionarile cu
masini de putere mica , la pornire cu sarcina redusa.

Pornirea cu bobina de reactanta sau rezistente introduce in circuitul de

alimentare se utilizeaza in cazuri rare din cauza rezistentelor si reactantelor care
sunt , in unele cazuri greu de suportat.
 Totodata , la acelasi current initial de pornire , cuplul de pornire este mai mare in
cazul utilizarii autotransformatoarelor decat a bobinelor de reactanta. Schema de
principiu pt acest caz este data in figura de mai jos.

Mai general , se poate face remarca ca toate metodele de pornire indirecta a

motorului asincron prezinta inconvenientul reducerii cuplului de pornire . Din
aceasta cauza aceste metode nu sunt adecvate pentru pornirea in plina sarcina , la
pornirile grele fiind pur si simplu neaplicabile.